“Școala dintre Castani”nr. 15 - 2020/2021

REVISTA Nr. 15/2021

Proiect Erasmus+ "Empathy in Cultural Interaction" REVISTA ȘCOLII GIMNAZIALE NR.103

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Cuprins Content Contenu

pagina 2

1 2 3 4 â

Ș

. PREZENTARE PROIECT

2

COLAR DE MOBILITATE ERASMUS + K

. Prezentare Echipa de proiect

ăț î ș

. Activit .G

i

n

ă 6 ă

coal

-

nduri de toamn

î ș ș

luni de proiect

ă ă

prin s

rb

tori cre

n

ă

coala noastr

â

tine la rom

ni - prof.

Liliana Stoian

é

5

. Pens

es d’automne

à

ê

travers les f

é

tes chr

tiennes chez les

Roumains - prof. Liliana Stoian

6

. Daruri pentru mama -

8

Martie

2021

î

- prof.

nv.primar Crina

Nicolae

7

. Poezii pentru mama - clasa a IV-a A- - prof.

î

nv.primar Crina

Nicolae

8 9 10 11 12 13

ța - Le Mans -

. Fran

â

. Rom

”Projets des

ș

nia - Bucure

éѐ l

ves”- prof. Liliana Stoian

ti - prof. Ramona Enescu

. Grecia - Paranesti - prof. Alexe Marius . Turcia - Istanbul - prof.

ż

. Polonia - Chodzie

ș ș

. Arta me

te

î

nv.primar Cati Damian

ță

- prof. Veronica Ni

ă ș

ugului.P

pu

i din lemn-prof.

î

nv.primar Manole

Cristina

14 15 16 17

. „Ziua Francofoniei”- prof. Liliana Stoian . Activitati la clasa a III-a A - prof.

î

ă

nv.primar Elena Dumbrav

ți în proiect . impresii,reflecții asupra experienței după 6 luni de proiect . Elevi implica

Revista “

Ș

Ș

colii Gimnaziale nr.

103

coala dintre Castani”

2783 9613 2783 9613

Cod ISSN ISSN – L

-

–

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

pagina 3 pagina 4 pagina 5 pagina 6 pagina 7 pagina 8 pagina 9 pagina 10 pagina 11 pagina 12 pagina 13 pagina 14 pagina 15 pagina 16 pagina 17 pagina 18 pagina 19 pagina 20 pagina 21 pagina 22 pagina23 pagina 24-26

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

E R A S M U S

Coordonator:

ț

Fran a - Le Mans Parteneri: Rom

P R O J E C T

â

ș

nia - Bucure

ti

Grecia - Paranesti Turcia - Istanbul Polonia - Chodzie

PREZENTARE PROIECT

Ș

ż

COLAR DE MOBILITATE

2

ERASMUS + K

Proiect de parteneriat strategic

ş

schimb inter

229

î

ț

n domeniul educa

ță

î 2020 1 01 229 080011 3 2020 2022 ă 103 35 5

proiect:

-

-FR

-KA

Perioada de implementare:septembrie Beneficiar:

Ș

coala Gimnazial

Adresa: Str. Vigoniei nr. pagina

de

ş

ă

colar

- proiect de

colar KA

Titlu proiect:Empathy in cultural interaction (Empatia Nr. de referin

ie

facebook:

-

-

ț

n rela iile culturale) _

-iunie

nr.

, Sector

, Bucuresti

https://www.facebook.com/Proiect-Erasmus-Empathy-

in-Cultural-Interaction

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Echipa de proiect:

â

Mioara B

rsan

Ramona Enescu - Coordonator proiect Coordonator de proiecte si programe Profesor titular gradul I

extrascolare master in literatura europeana doctorat - Jocul de copii transpus in literatura vechime

î ăță â nv

m

31

nt

vechime

de ani

autor de manuale - Love English si Love English Better

ă î ăță â 9

Profesor ed.muzical nv

m

,grad didactic II

nt

ani

ă

specializarea ed. muzical

teacher trainer, mentor

Alexe Marius

Crina Nicolae

profesor ed.fizic

Profesor titular gradul I

î ăță â î ăță â 25 şŞ ț nv

m

10

nt primar

vechime

nv

Psihologie

m

i

nt

Vechime ani

ăș

i sport

ani,grad didactic - definitivat

ăș

Specializare - ed. fizic

ț

ă

i sportiv

- fotbal

tiin ele Educa iei

ă

specializare Psihopedagogie special

Doina Giorgescu

Cristina Manole

Profesor titular gradul I

Profesor titular gradul I

î ăță â î ăță â 25 ş Ş ț nv

m

vechime

nv

Psihologie

m

i

nt

ț

nt

autoare a c

nt

ă

ă

Social

ă

Ș

ț

-definitivat

â ă

i lit. rom

n

-lb.

ă

n Comunicare intercultural

î ăță â 24 ț ă ăț ă ô ç 2 2 éé

vechime

ăț

a Facult

ăț

ș

î ă

,master

ă 2012

șș

din Arge

i

ță

ii deTeologie, Asisten

ii de Psihologie

ț

ș

ă

Profesor titular limba francez

gradul I

r ii "Obiceiuri de iarn

, Facult

ă

n

ani

ani

ani

Muscel" Ed. Juventus Press, Absolvent

nt

Liliana Stoian

î ăță â 25 ăț m

nv

i interreligioas

Profesor titular religie ortodox nv

m

ș

Minodora C rstoiu

vechime

â ă

i literatura rom

vechime

englez

nt primar

î

ș î ăță â 17

prof.titular lb.

Specialitate: filologie: lb

î ăță â î ăță â 25 m

ani

Veronica Ni

Profesor titular gradul II

nv

nt

ță

tiin ele Educa iei

țuru

vechime

m

ani

Tinela Pi

m

nv

specializarea istorie-filosofie

specializare Psihopedagogie

nv

î ăță â 34

vechime

nt primar

ăț

i a Facult

ii de

nv

Licen iat str

m

nt

a Facult

ine, DALF (Dipl

Fran

aise) C

ii de limbi

f

ș

i literaturi

me Approfondi de Langue

(niveau C

commun de r

gradul I

ani

é

du Cadre europ

en

rence pour les langues)

tiin ele Educa iei

ăă

Magda Sp

ța Ciobănică

t

relu

ă î ăță â 20

Constan

prof. titular ed.plastic

Profesor titular gradul I

vechime

î ăță â î ăță â 42 ăț Ș nv

m

nt primar

vechime

nv

m

nt

ii de

ț

ț

tiin ele Educa iei

Cati Damian

nv

m

m

nt

ăț

Absolventa a Universit

vechime ani

ii din Bucure

ș

ti- Colegiul

Universitar de Institutori cu specializarea Institutor

Î ăță â nv

m

ă

specializarea Art

ă

ț

ă

Mural

nt prescolar

ă î ăță â 10

profesor ed.social

î ăță â 36 nv

de ani

Facultatea de Arte Decorative si Design

nt primar

vechime

, grad didactic II

nt

Ana-Maria Gagniuc

Profesor titular gradul I

î ăță â

m

Absolventa a Universita ii de Art

ani

Absolventa a Facult

nv

ș

i primar

nv

m

- definitivat

nt

ani

specializarea Drept masterat

î Ș n

ț

tiin e Penale

coordonator revista

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

ș

colii

ș

ă

i Criminalistic

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

E R

Echipa de management a proiectului: A S

1 2 3 4 5 6

M

.Ramona Enescu-Coordonator proiect,comunicare

U

. Crina Nicolae-Asistent de implementare,verificare e-mail

ăă

. Magda Sp

t

relu-Asistent PR

S

ș

i responsabil logo P

. Liliana Stoian-Asistent integrare proiect in curriculum

î

â

. Minodora C rstoiu,Mioara B

ăț

rsan-Responsabile activit

. Ana Gagniuc -Responsabil revist

ă

R

i proiect

, promovare imagine,pagin

ă

O

facebook

J E C T

6

luni de proiect

ăț î ș

Activit

i

n

luna septembrie

î ș ă n

coal

2020

ă

coala noastr

:

ă

- eTwinning space - activitate online pe platform

ț

ă

colaborare,comunicare,schimb de informa ii - prof. Ramona Enescu; Ziua European

a

Limbilor -prof. Liliana Stoian ;

2020 ș

luna octombrie

ăș

ed.fizic

-

ță stabilirea echipei de proiect; Oina, sport național-profesor

edin

ăă

i sport Alexe Marius ; Cultura Cucuteni-prof. Magda Sp

luna noiembrie

2020

â

- G

ă

nduri de toamn

ă ă

prin s

rb

ș

tori cre

t

R

â

tine la rom

ni-prof. Liliana

A

Stoian ;

S

luna decembrie

2020

luna ianuarie

2021

ț

â

- Sfin ii rom

ă

Ana Gagniuc; Colinde de Cr

î

luna februarie

ă

13 â ș

- Constantin Br

ăă

cerea- prof. Magda Sp

t

â

ciun cu grupul vocal “Flori de dor” - prof. Mioara B

ă

- Mihai Eminescu - ''luceaf

2021

12

ni - prof. Minodora C rstoiu; editare revista nr.

prof. Cristina Manole; editare revista nr.

t

ncu

â ș

rul poeziei rom

ne

prof.

ță,

î

luna martie

nvins infinitul

ș 14

P

i a redefinit

relu, prof. Ramona Enescu; editare revista nr.

R

prof. Ana

O J

2021 15 ă ș

te

ugului.P

ț

ă

- Daruri pentru mama - prof. Crina Nicolae, prof. Constan a Ciob

editare revista nr.

ș ș

S

ti''- prof. Veronica Ni

prof. Ana Gagniuc

i - omul care a

M U

rsan;

Gagniuc

me

E

relu

pu

ă

nic

;

E C

-prof. Ana Gagniuc; „Ziua Francofoniei” - prof. Liliana Stoian ; Arta

i din lemn-prof.

î

nv.primar Manole Cristina

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

T

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Cu explozia sa de culori înflăcărate, lumina ca de aur ce

învăpăiază

o

vreme

totul

înainte

ț

de

marea

stingere,

ț

miresmele de struguri cop i, dulcea ă de gutui, tămâie, fum,

ț

crizanteme și trandafiri, gustul colivei pentru cei adormi i, foșnetul

covorului

de

frunze,

aerul

brumăriu

și

tainic

al

ț

dimine ilor, frigul ce ne adună prin case și scoate cojoacele la purtare... octombrie ne pregătește; ne pregătește pentru

ț

iarna cea aducătoare de omăt și crivă , dar și pentru o altă

ț

iarnă, cea care ne albește nu cur ile, ci tâmplele... ducându-

„ Întrebat-am vântul, călătorul, Bidiviu pe care-aleargă norul Către-albastre margini de pământ:

ne apoi la vămile cele de taină.

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?

ț

Octombrie este pentru mul i români luna marilor

ț

pelerinaje, când ne întâmpinăm sfin ii ocrotitori, îi prăznuim,

ț

întărim legămintele și legăturile cu acești alia i ai noștri din veșnicie.

Zis-a vântul: Aripile lor Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie, Candelă ce legănă-n tărie

Îmi amintesc limpede cum, mică fiind, eu, bunica şi o mătuşă urcam Dealul Mitropoliei, pornite dis-de-dimineaţă

Untdelemnul cântecului sfânt: Unde sunt cei care nu mai sunt?

către Sfântul Dumitru, ca şi către o rudă a noastră tainică, de alt fel, de care parcă nu toţi din familia trupească ştiau; eu cu bunica asistând la slujbe luminoase, înmiresmate de

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns

În lumina celui nepătruns.

fumul de tămâie, legănate de înălţătoare cântări, în timpul

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic, cărora

mă

adăposteam

în

privirea

duioasă

şi

atât

de

neobişnuit de frumoasă a Maicii Domnului dintr-una dintre numeroasele

ei

icoane

mari

ce

împodobesc

bisericile

noastre.

Oarba care vede-n întuneric Tainele nespuse de cuvânt: Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?

ț

În această perioadă îi pomenim pe cei adormi i din neamul nostru... În meniu: Biserica, Sfânta Liturghie, cimitir,

Zis-a bufniţa: Când va cădea

colivă, rugăciuni, părtășie, comuniune adâncă...

Marele-ntuneric, ve i vedea... ”

ț

(Nichifor Crainic)

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

é

Pens

es d’automne

à

travers les f

ê

é

tes chr

tiennes chez les

Roumains - prof. Liliana Stoian

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Daruri pentru mama - 8 Martie 2021 prof. înv.primar Crina Nicolae

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Poezii pentru mama Mama

Mama

î

Mama,

ă

nger p

O iubesc

Ș

ș

Mama

zitor,

i o ador!

ă

O iubesc

Ș

ă

i dac

ă

Ea m

Ș

-mi fie bine.

ș

i o respect,

ă

ne mai cert

ă ș

iart

i la bine,

Mama mea este frumoasă, Cea mai bună, drăgăstoasă, Ea mă învață numai bine, Ca să mă descurc în lume.

m

ț

Nop i întregi ea n-a dormit

Și pe mine m-a păzit.

Eu acum m-am făcut mare,

Îi pot oferi o floare,

chiar mereu,

ă

i la r

ț

Și mult o pre uiesc.

ț

i-ar da via a pentru mine,

Numai ca s

Eu pe mama o iubesc

u.

Dinică Maya,

Părul tău sclipind la soare Când tu stai pe lângă mare.

Eu te iubesc Și mereu zâmbesc.

ț

Iar în fa a ei mă-nclin: Scumpă mamă, dar divin!

Ghinescu Amalia,

clasa a IV-a A

clasa a IV-a A

Romaniuc Ionuț, clasa a IV-a A

ă

ă

Cea mai bun

ă

Mama mea m i p

C

rul mi-l

ajut

ș ș

iube

Ș ă î ă ăî â ă M

mam

mplete

te

Când m-am născut

te.

ț

n orice situa ie,

nd trebuie s

fac o

ț

demonstra ie.

Eu o iubesc foarte mult pe ea

Ș

Dragă mamă, te iubesc Eu ca tine nu găsesc.

Ești universul meu, Doar la tine mă gândesc mereu.

i chiar o consider mama mea.

Iar de ziua ei, de

ă

O s

Î

8

ă â ă ă țș ng

o pijama

Un l

n i

or de aur

ă

i f

de r

cere,

at a cere,

i a pl

zg

nge

â

rcenie, a str

Zi de zi cu tine-n gând, Oriunde aș merge, Oriunde aș călca, Doar tu ești minunea mea.

nge.

ș ă ă

Ea este mama mea

Ș

Că te voi avea Ca mama mea.

Când m-am lovit

Te port în inima mea, Tu ești feblețea mea.

Mama mea, sufletul meu, Vei fi mereu exemplul meu!

ă

î ăț â ș â Ș ăă â

A r

n carouri,

de laur.

Cu mare pl nv

î

Am știut

Tu m-ai îngrijit, Iar eu

ț

M-am sim it mândru ca un leu.

Când am fost supărat

i o plant

M-a

ț

r cadouri,

Pe l

Ș

Martie,

fie o mare distrac ie.

i cump

Mama

Pentru mama

i cu mare drag o s

i o iubesc

rb

Balint Yolanda, clasa a IV-a A

Tu m-ai alinat Cu vorbe dulci ca zahărul,

Și atunci m-am crezut Mai strălucitor decât Luceafărul.

toresc!

Coleșa Dominic, clasa a IV-a A

Bătăiosu Ștefania, clasa a IV-a A

prof.

înv.primar

Crina Nicolae

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Mama

Mama

Mama

ț

Primele lacrimi, șterse de mama

ț

Prima îmbră ișare, de la mama

ă

ț

Pe bra ul t

â

Primul zâmbet, de la mama

Pe c Primul strigăt – „Mama!”

Aș vrea să- i dăruiesc

u am adormit

nd eram doar un copil,

ăț ț ă ă

Acum uit s

- i mul umesc,

Dar crede-m

Primul pas, tot cu mama

c

ș

ă

A

Toate pleacă de la mama!

vrea s

ă

ăă

lina, clasa a IV-a A

ă

Ș

, e

i soarele z

â

C

drag

nd

ă

îț

La bine și la greu,

r Iar eu te voi iubi

,

ă ș â ș

Tu, mam

ă

nu te sup

niciodat

Te iubesc, MAMA!

Mam

La cât te iubesc.

M-ai ajutat

Prima ceartă,

t

Dar nu e de ajuns

te iubesc!

Prima gură de mâncare,

Robu C

Luna, Soarele,

ă

ti minunat

mbe

Mereu.

!

te cu tine

i aduc o bucurie!

ț

Aș vrea să- i dau

Și lumea asta mare, Dar e prea banal,

Eu sunt mic, mămică dragă,

Cr

ă

ciun Eric, clasa a IV-a A

Pentru mama mea.

Însă știu că-n lumea-ntreagă

ț

Nu e nimic mai frumos

Și via a mea aș vrea să Mama

Decât chipul tău duios.

ț

i-o dăruiesc,

Dar e un lucru mult prea simplu Pentru mama.

Vocea blândă și senină

Mama este cea care

ă

Și cuvinte ce m-alină

ț

ț

ț

M

Mă ascul i, mă-nve i, mă ier i

ș

iube

te cel mai tare,

ăț

Care m-a-nv

Și tot timpul mă iubești.

â ă

P

n

Constantin Maria, clasa a IV-a A

at de mic,

8

am crescut voinic.

Martie

Mamă dragă și iubită, Te asemăn cu o sfântă

Ea m-a Ce veghează-asupra mea

â

Atunci c

Și mi-aduce liniștea.

ăț ș

mbr

ă

Ș

ț

ț

La mul i ani, mămica mea!

at

ă

ă â m

Astăzi este de ziua ta,

rat.

, te iubesc

i cu tine m

Te iubesc o via ă-ntreagă

i

nd m-am sup

Mam Pe tine, mămică dragă

î

ndresc!

Foarte mult eu te iubesc

ț

Și din suflet î i doresc Sănătate, fericire, Mult noroc și bucurie!

Și mă rog la Dumnezeu

ă

Lopotaru R

Să te apere mereu.

zvan, clasa a IV-a A

ță

Fifii

Camelia, clasa a IV-a A

Dadiciu Mihail, clasa a IV-a A

prof.

înv.primar

Crina Nicolae

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Le Mans - France

”Projets des

éѐ l

ves” - prof. Liliana Stoian

Nefliu Diana

Alexandra Dumitrescu Lauren

ț

ș

Farca

Claudia

iu Rizea

Andrei Bisoc Mihai Simona

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Bucharest of my heart prof. Ramona Enescu

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROI ECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Prezentare București - România ș

Bucure

i

ș

Bucure

comercial

ă

tiul s

ă

mai

țării.

al

ș

fie al

Legenda spune c variante

â

ti este capitala Rom

ș

industrial

ș

aselea ora

ș

Bucure

r

probabile,

i,

ș

n acela

ț

de

ș

i timp, cel mai mare ora

2

peste

ț

milioane

de

, centru

locuitori

ca popula ie din Uniunea European

face

ca

ă

.

tiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei

ș

Bucure

âș

sf

ș î

niei

Popula ia

ti

a

î

fost

ntemeiat

ă

de

c

tre

Mircea

ă â

cel

B

tr

n

la

it de secol XIV.

Scurt istoric :

ăț

ț

Prima men iune a localit documentar

9

septembrie

ș ță Î

Bucure

ș

re

printr-un 145

prin

de

n anul

î ă ș

se

nt

re

1459

Țepeș,

Vlad

te

o

n anii 155

ă ș ca

9

- 155

ș

ezarea

Țării

unor

este

R

Î

ă

R

tre

ă

atestat

â ș

om

boieri.

ă ă â â â ă ț ă Î 9 â ș

, la Curtea Veche este construit

ș ă

de cult din ora

Ghica, Bucure

ie

a

al

ne

n

ti,la

scurt

20

timp,

adu cel Frumos ca

.

ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta r l

ș

mo

ș

cand

domn

, fiind ales la 14 octombrie 1465 de c

domneasc

8

î

ii apare

emis

care

ă ă

tiul se afirm

edin

act

p

î

strat

m

n forma sa ini ial

tiul devine capitala

Țării Rom

ne

.

n

nd p

n 165

n

ă

Biserica Domneasc

ă

ast

,

zi cel mai vechi

, sub domnia lui Gheorghe

ti, din ordin turcesc, pentru a avea o

capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie

ș

cu Targoviste.Din acel moment se drumuri

pavate

cu

piatr

ă

â ăș î ță

de

r

u,

superior, Academia Domneasc

â â

Br

ncoveanu,

Br

1702),

edificiu

ț

.

n 1704 ia fiin

888 Î

. n

scurt

ă

remarc

timp,

ș

cre

ș

Bucure

ă

terea

num

tiul

rului

care

n

î

R

ă ș

arhitectura

elegant

i

elita

zi

â

ă

se

afl

ă

ă

dezvolt

institu ie

ș

te

Muzeul

oaia

nv

nt

(Constantin

ă

de

m

ă

Art

Feudal

tarului Mihai Cantacuzino, Spitalul

din

ugarilor,

Mogo

î ăță â

de

ș

i un cutremur

punct

ce

de

ș

vedere

formau

mai

î

i reconstruit economic;

multe

n

se

bresle

ale

ș

ă

â

ă

ă ă ă

niei. De atunci sufer

i mass-media.

ș

bucure

ș

țu

Palatul Su Cl

nzarilor.

om

centrul scenei artistice, culturale

prezent, capitala are acela

ț

prima

ntr-un incendiu

ș ș

me

devine capitala

ă

ast

ț

se

croitorilor, cizmarilor, cojocarilor, p

Î 1859

ă

ț

nfiin eaz

, la ini iativa sp

Col ea, care a fost avariat ulterior 1

î

se

i este construit Palatul

n

ă Î

ncoveneasc

i trece la modernizarea acestuia. Apar primele

ă

tean

i-au

i nivel administrativ ca

Î

schimb

ntre cele dou adus

porecla

ș

istoric

ă

g

ri continue, fiind

r

ă ș

direa,declarat

zduie

monument te

î

n

prezent

Muzeul Municipiului Bucure

ș

ti.

zboaie mondiale,

„Micul

Î

Paris”.

n

ț și este împărțită în șase

i un jude

sectoare.

8 ță

La 24 ianuarie 1

ă

proclamat

capitala

62 se deschide primul parlament al rii.Noul statut de capital

ă R a

â ă

om

ă

ăș

cioplit

ă ă ă

i piatr

principale, se amenajeaz

gr

â

de r

ă

gr

ș

dini publice, se construie

ș

niei iar Bucure

ș

ș

ș

ului Bucure

ă ă

ti

cu

u, se construiesc trotuare pietonale pe str

zile

ă

ș Ș ti,

, se

î

zile din ora

ti este

se paveaz

dina botanic

Basarab, Universitatea din Bucure

â

om

niei a adus ora

un ritm rapid de dezvoltare sub toate aspectele: str granit, piatr

R

ă

ț

nfiin eaz

ă ș

gimnaziile Laz

ă ș ș

coala de Bele-Arte, se amenajeaz

ă

te prima linie de cale ferat

r

dintre Bucure

ti

i Matei

ț

noi pie e

ș

i Giurgiu.

i

„Sc

ă

rile

fericirii”

–

vopsite

î

n

culorile curcubeului din Cotroceni

î

n apropierea Parcului

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

R

omniceanu

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Prezentare București - România Î

ș

n Bucure

Henri

ă

B

ăî

ti exist

ă

ț

Coand

(ini ial

Otopeni)

ă

neasa). Henri Coand

î 2009 ș

pasageri pleac

ăș

n

ă ș

ț

n prezent dou

i

Aeroportul

ș

â

Bucure

ș

bloggerii

ș

tiului st

ţ

î

ă

ș

interna ionali

ăî

ă

n peisajul s

ţ î

care centrul istoric, par ial formal

â

e din Rom

ș

Vlaicu

ț

exper ii

n

ă ș

n ruin

, par

i schimb

ă

astfel, nereu

ș

21

c

ţ

poten ialul

î

n

te cu rigiditatea

i unde urbanismul european poate fi detectat

ș

i, Bucure

ţ

ndu-se pe pozi

ind s

ă ă

ș

ș

i parcuri verzi. Este un ora

ăţ

ă

ţ

vibrant,

î

orice defini ie standard, dar

ii, imediatului

ș

n

i, cel mai important, al

rii.

. Totu

â ă

opineaz

ș

ș

Berlin”. Din multe puncte de vedere, ora

oportunitate, baz

torii

ial regenerat, se ciocne

Supranumele de „Micul Paris” dat Bucure

cultural al secolului

l

ţ

un sentiment al autenticit

ii

ăă

c

informal,haotic, cu un mix cultural ce sfideaz

ă ăţ ș

i numeroase alte

u urban complex, cu un amestec unic de stiluri,

a arhitecturii comuniste,

care exist

ș

nia precum

i Africa.

ţ î

i

n numeroasele cartiere nedescoperite

creativit

Aurel

niei servind cinci milioane de

i fiind centrul principal pentru operatorul na ional TAROM. De acolo

i sosesc zilnic zboruri din alte ora

tii,

țional

Interna

este cel mai mare aeroport al Rom

aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia

Turi

țional (inițial

aeroporturi func ionale: Aeroportul Interna

ş

ș

tiului a fost acum

ţ

nlocuit de „Noul

ul a devenit unul ideal pentru turismul

tiul nu a luat niciodat

ia sa de capital

identifice o atrac

î

ie fa

ţă

ăș

ăî

i pe turismul de afaceri

ţ

de poten ialul ora

ă ș

n serios aceast

ș

ului

î

nsu

ș

i,

i.

Obiective turistice :

1 2

.Palatul Parlamentului intitulat

ș

i Casa Poporului

.Centrul Istoric - Centrul Vechi al capitalei este una dintre cele mai cochete zone din

ș

ora

ă ăî

. Vei fi surprins s

neoclasic,

care

ă

descoperi multitudinea de cl

anim

ă

ntreaga

zon

.Tot

î

n

centrul

diri construite

istoric

vei

î

n stil neobaroc

putea

vedea

Hanul

ș

i

lui

Manuc,Biserica Stavropoleos,Hanul cu Tei .

3 4

.Palatul .Muzeul

Ș

ă

tirbei este o cl

țional

Na

dire istoric

George

ă

Enescu.

situat

Î

n

ă

pe Calea Victoriei

1956 î

anul

,

n

Palatul

Cantacuzino

â

inaugurat Muzeul Memorial "George Enescu" dedicat marelui compozitor rom

ă 1990 5 6 Ță 7 ă ș 8 ă dup

ț

a

fost

n, devenit

muzeu na ional.

.Arcul de Triumf

.Muzeul

â

ranului Rom

n

.Templul Coral este o sinagog

l

ca

.Gr

ș

de cult mozaic din ora

ă

dina Botanic

ă

ăț

a Comunit

ș

ii Evreilor din Bucure

ti, fiind cel mai mare

.

ăî

-este situat

n cartierul Cotroceni

ș

i are peste

10 000 .

specii de

plante.

9 10

țional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

.Muzeul Na

â

.Ateneul Rom

ț

ă

n- este o sal

ă

Pia a George Enescu. Cl

ș ă 1886 ș 1888

de concerte din Bucure

ăî

direa a fost construit

ntre

ti, situat i

pe Calea Victoriei,

î

n

.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Istanbul – bucuria de a călători î

prof.

î â ș

„Punctul de istoriei

nt

otomane,

ă

locul s

ora

î

u unic

ă

ă

lnire a dou

ț

ul

pre uit

ă

lumi, perl

de

nv. primar - Cati Damian

a Turciei, comoar

poporul

turc,

ISTANBUL,

a

are

ăț

n inima tuturor cet

enilor”. (Mustafa Kemal Ataturk

– fondatorul Turciei moderne)

Î

ăț ș ă

mp

Asia -

î ș

r it de str

i sc

â

ă

mtoarea Bosfor pe dou

ă

ldat de apele M

â

n lume, impresionant at

ș

rii Marmara, Istanbul este un ora

ă

t datorit

ț

ș

civiliza iei

i

unic

â

i culturii diferite, c

ș

i din punct de vedere al istoriei magnifice

ș

continente - Europa

t

i al vacarmului de zi cu

zi.

De cum intri

î

ă ă â ș

ngr

c

m

t

î

n ora

î

dite unele

ș

ă

vezi aglomerarea urban

ă ș ț ș î ă c

e

agita ie

i

S

ă

ti

cucerit

ț

ț

vibra ia

ă

ăî

turcesc, s

ă

proasp

t

ă ț î ș ă ăă ă î

ora

ă

de

ț

preo ilor

f

haremurile croaziera

ă ă â

pe

ă

m i

scut

n

nci

de

din

l

ș

tore

ti

un

zut:

religios

Basilica

Bosfor

cu

anul

muzeu

i- i dai

ă

aceast

ș

ti dulciuri turce

ș

vapora

ș

ș â ă

kebab

delicios.

ti cu v

de

ul

nz

specific

Bosfor

ă ă

ă

vizitarea

ă

torii, s

pl

cl

Ca

Sofia"

istorie,

ă

sunt

î

palatele

de

ț

cu

dimensiunile

s

nu

Marelui

mai

vorbim

ș

Bazar

i

despre

Bazarul

de

s

posterit

ii

s

rit

i a

ș

ță,

faian

ă

datorit

majoritatea

ă

faptului c

de

culoare

ă

proiecteze

î

(alt n),

â

egal

î ă ns

ș ă i s

acesta a

ndu-le

pe

.

Ea

mp

ă

celebr

ș

i

ase minarete

sultanul Ahmet I i-a cerut arhitectului

ridice o moschee cu minarete placate cu aur

î ț ș

ă

n eles c

cele

ase

de

revoltat, iar la Mecca s-a mai

ă

trebuie s la

î ăț n

ăș

î

Lumea

musulman

fac

Mecca.

ase (alt ) minarete,

ă

lui

de

sf

i

nt,

ca

î

ci

n

ei

De

"Sancta

ă

n turc n

Edificiul

î

tin

ț

n

"Biserica

Dumnezeu".

ă ș î â

. Sofia

ă

greac a

fost

ș

arhitectura

ă

arhaic

ă

,

iar

ț

s-a

l at un minaret.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

timpului

Imperiului

ă

ratului s

ă ș

este

ă

transmit

ci interioare de

e singura moschee din Turcia cu

(turnuri). Legenda spune c s

albastr

ă

a

puterea

turistice din Istanbul, unul dintre simbolurile importante ale Turciei. de pl

î

i

prin

i decora ia de excep ie a avut

ț

21 000 ă

ntr-un

Numele

nseamn

ș ă

cre

este una dintre cele mai cunoscute atrac ii

Numele este dat de cele aproximativ

i

drumuri

ă ăț ă ă ș î ă

menirea

R

istorie.

" n elepciune".

ror

î

apoi

una dintre cele mai

cunoscut

nume

ornamenta ia

ț

ă

un

turci,

sau "Ayasofya"

ă î ț ă

chemarea

Mirodenii, Florya Aquarium, Pia a Taksim, Podul Galata.

Moscheea Albastr

ă

deschiz

toare,

ă

din

sfinte

n latin

este

tin

ntr-o moschee

ă ș î

este

nseamn

i

ă

impun

î

diri

greac

î ț

nu

ș

din

asemenea

cere s

bei suc de rodie

musulmanilor),

Ca

ș

cre

i din nou moschee

ă

grandioase

n elepciunii

pe

tre

. Este considerat

provine

ti,

c

n anul

2020

i restaurante cu specific

moscheile

Cisterna.

sau

gu

n Istanbul. Este o adevarat

ă

v

ș

nguste, s

c

te tocme

ritual

sau

s

ajungi

ă ș

s

ă

n

î

n

Ș ț

i pe tarabe.

aparte

zile ticsite de magazine

cut

(un

du ele

ului,

ncerci s

sau

farmecul

ă

ăî

fiind transformat

.

este un „must” dac te plimbi pe str

ș

n vitrine

ă

mbulzeal

te plimbi pe str

sim i

multe

de

î

ă 1453 ă î 1935 ș

ortodox

t rutier,

i pietonal, apoi moschee, palate, soare, mirosuri puternice de

seama

s

â

n altele pe dealuri, traficul infernal, at

mirodenii, ceaiuri, dulciuri, culori vii

ț

Hagia Sofia a fost ini ial o biseric

, sutele de blocuri

ă

s

ș

u

Roman

i

de

u preacredincios.

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Turcia - Istanbul înv.

prof.

Topkapî

Palatul

â ă

otomani, p

n

â

form

ă

a

g

zduit

î

bijuterii

sunt

din

faimoase

cele

patru

ț

secole

to i

sultanii

diri

n mod constant,

ț

i anexe. Cele mai interesante spa ii

patru

camere

pre ioase, din

î

i s-a dezvoltat

ț

pietre

diamante

inestimabil

de

1453 ș ă ș

n anul

nd un complex de cl

palatului

timp

la regatul lui Abdulmecid I. A fost construit la ordinul

lui Mahomed al II-lea

ale

primar - Cati Damian

cu

printre

care

86 î

lume

(

ă

. Tezaurul de la Topkap

comori,

de

unul

ă

ce

ad

postesc

dintre

karate),

de

cele

o

mai

valoare

ă

ț

este cea mai bogat

colec ie

de acest tip din lume, toate piesele expuse aici fiind originale autentice.

Capodopere

Î

rafinate din Orientul chiar

de

ceasuri

la

intrare.

din

lume,

ă

aduse aici dup

ale

artei

de

ă

ndep

Tot

i

ș

rtat, India

aici

ș

dar

se

afl

relicvele

ti

i

i Europa te vor

ăș

i

cea

sacre

cucerirea Egiptului,

turce

mai

ale

î

n secolul

nt

ț

crea ii mpina

ț

mare

colec ie

Islamului

ce

ș

i

ș ș î â

bijuterii

au

de

fost

16

.

Basilica Cisterna este unul dintre cele mai frumoase locuri din

â

Istanbul, acest fapt dator

ă

fost

fondat

Î

de

ă

mp

ndu-se

ratul

î

â

n primul r

Iustinian

I,

ă

„Palatul care se scufund

E

ă î

marmur

,

ș

tii

î

ă

ă

biseric

ă

î

de

9

de

n ap

care

ă

pu in

palat

ă

î

ă

metri.

Cele

ă

336

336

cu de

șă

ț

î

toate

acestea

de

ă ă

marmur

ă

creeaz

ă Î .

,

o

ă

n aceast

dure de coloane

ă

î

ț

n care te po i costuma

ș ș ș â ă ă î ș

ț

de

kitch,

ă

contraf

mult

haos,

combinate

ă

interesant

turi

se

n sultan, respectiv

5 000 ș ă ș

ti

ului este Marele Bazar, un loc

i

v

transform

. Totul este foarte scump

ș ș î

cute. Nu reu

e

ti

ț

ntr-un

jumatate din suprafa a total

se

dirile

, pentru o sesiune foto de neuitat.

acestea

G

de

toare, dar cu totul special

Una din atrac iile principale ale ora

.

i cl

coloane

i altul, mai recent, – Inferno . Tot aici este amenajat

i un loc

â ă

piele

i au

ă

ăș ș

o cafenea

plin

ș ș ă

s-a filmat scena din James Bond „From Russia with love”,

de marmur

n

de

coloane

n care actorul principal merge cu barca printr-o p

cad

denumesc

, susurul apei, muzica ambiental

nestingheri i,

nfrico

o

ii sale. A

din secolul VI

palatul imperial

subteran,

, lumina difuz

noat

ț

atmosfer

î

soi

nalte

scufundate pe

un

oamenii

”. Cisternele dateaz

fost construite pentru a alimenta cu ap adiacente.

iar

ăț

nd unicit

nz

ț

tori

ntr-o

agita i;

dar

ță

experien

toate foarte

i majoritatea sunt lucruri

ă

timp scurt s

ă

ă ă ș

acoperi nici m

, deoarece are peste

60

de str

car

zi

i

de magazine renumite pentru bijuterii, covoare, articole de

ă

i ceramic

ă ș

pictat

ț

ti tot ce- i pofte

ă

țesături, haine și încălțăminte. inimioara și nu-ți permite portofelul în

, sticl

te

rie,

magazinele de lux.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Istanbul - bucuria de a călători înv.

prof.

â

Continu turi

ș

ti

ă

nd s

ș

curio

ă

mergi pe str

i,

ș

dar

i

de

ă

â ă

zile aglomerate, pline p

ț

localnici

ș

Condimente. Se mai nume c

primar - Cati Damian

agita i,

ș

te

ajungi

n

la

la refuz de

Bazarul

ă

i Bazarul Egiptean datorit

de

faptului

a fost construit din taxele pe importurile egiptene, iar Caravana

ș

din Cairo obi

1664

din

.

ă

nuia s

Un

ț

ă

aprovizioneze aceast

ă

adev

rat

spectacol

de

ță cu mirodenii, încă

pia

culori,

ș

arome

i

gusturi

ame itoare, un loc plin de mirodenii de toate felurile, zeci de feluri

ș â ă

ț

de rahat turcesc, semin e sortimente

de

ceai.

V

i nuci, fructe uscate, cafea

nz

torii

sunt

foarte

ș

i sute de

ș

primitori

i

te

ademenesc cu preparate gratis.

ă ă î

Dac

î

petreci mai mult timp

ă

n Istanbul, neap

ă

la Floryal Aquarium. Este al doilea acvariu ca m

din lume. E

mp

ă ț î 16 r it

ț

n

.

ș ă

de specii marine

i p

ă

ș

ț

antice,

ș

zbor

u

ș â

hoteluri

vapoare

or,

mp

ă ăș

fascinant

prin

i ofer

geografie:

Str

â

ă

pe

istoria

ă

relaxant

leg

nzesc

plimbarea

o

ă

ă

cut

ă

â

str

mtoarea,

apele

ș

zduie

mtoarea

te

modalitate de a

ă

ș

a

Bosfor

ăș

ii

ce

re e

planeaz

ă

reprezint

acestei

o

ăă

c

ț

l

Europa

de

ș

ăî

Este

ț

i o lec ie de

Asia

ș

i

ț

face

ă

i Marea Marmara; ai senza ia c

ă

i te plimbi pe o hart

ă

ț

, unde po i s

n

torie

civiliza ii.

, dar poate fi

desparte

ă ț

n lumina soarelui,

ru

ă

te magnific

ș

î ă ș

lucind

pesc

Bosforului

interesant

priveli

tura dintre Marea Neagr

faci mic-mic

i g

ului. De la palate maiestuoase, fort

i vile luxoase, apa str

î

care

ș ă

la Oceanul Pacific

duri tropicale.

Coaziera pe Bosfor este cea mai pl admira frumuse ea ora

rime

sec iuni tematice, acoperind majoritatea

regiunilor lumii, de la Marea Neagr

1 500

ă

rat trebuie s

faci o vizit

te

ri de pe o mare pe

alta, de pe un continent pe altul!

ă â ș ă î

Istanbul r

m

al lumii. Este unic

ț

tradi ii

surpriz

amestec

de

toare

n

spatele

de

î

toate

ă

mprosp

î

ță de oricare alt oraș

inconfundabil fa

i nu degeaba are o asemenea istorie

culori

oameni, mereu

ș

ne un ora

tat

ț

ă

s

u.

felurile,

ș

Este de

un

pastel

arome,

i mai ales, mereu viu

ă

ț

n orice loc te-ai afla, sim i via a cum pulseaz

de

ș

ș

i multe

ș

reu

it,

ț

tradi ii,

ă ă ș ă

i atr

frenetic

g

un de

tor. Aici,

i p

ș

tima

sub toate aspectele ei pozitive sau negative. Este ca un magnet care a atras

șî i

n trecut, ca

ș

Istanbulul este ora

ș

i-a

ă ș î

p

prive

strat

te

ș

i

cultivat

ă

ncrez

tor

ș

i acum,

â

ul binecuv

istoria,

î

ă

n prezent, tot mai mult

lume.

ntat de pe malurile Bosforului, care dar

merge

î

n viitor.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

la

pas

cu

prezentul

ș

i

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Grecia Grecia - Paranesti Paranesti prof. Marius Alexe

ă

Paranesti este un orasel situat pe drumul care leag

120

Stavroupoli din Xanthi. Are o altitudine de Drama

ș

22

i la

ăș

ț

vegeta ie excelent

ș

ă

ă

i rar

î

Satul

are,

ă

silvicultur

de

ă

, gar

ăș

ă

i faun

ă

â

bogate, p

n timp ce ruinele

ăî

ț

rturisesc prezen a uman

ț

40

km de

ă

prin frumuse ea sa natural

, flor

i cascade frumoase,

ă

m

i este la

km de Stavroupoli.

Zona se caracterizeaz

arcuite

ș

m

Drama de

ș

bogat

, cu o

raie cu poduri vechi

î

i bisericile

ăș

mpr

tiate

n deceniile anterioare.

asemenea,

un

centru

ă ă

de

s

n

tate,

ț

poli ie,

ș

coli,

.

ă

Pentru vizitatori exist

ș

ă

ă

dou

hoteluri, taverne, cafenele, baruri, benzin

rie

i diverse magazine.

ț

ț

ț

Ca si activita i in Paranesti pute i face rafting, drume ii, mountain

ăă

bike, canoe, caiac, tir cu arcul, parapanta, alpinism, c

î

Raftingul

ă

perfect

ă

echip

n

â

r

ul

Nestos

din

Paranesti

ț

de a combina ac iunea

care

ă

se

bazeaz

pe

ș

la

l

ș

rie

Drama,

i jeep safari.

este

modalitatea

i contactul cu natura , este un sport de

cooperarea

ș

ă

ț

i

func ionarea

armonioas

a

grupului.

Izvoarele Thermia din Paranesti sunt situate la orasul Paranesti, la o altitudine de hidroterapie in piatra. doar

î

ntre

ă 20 ă b

exist

i

naturale. °

C

ș 58 i

ț

indica ii

Î

C

ș

i

are

terapeutice

km nord de

m. Unde este un vechi centru de

ă

n izvoarele termale nu exist

Temperatura °

620

25

apei

izvoarelor

ăț

calit

i

pentru

ăț

facilit

termale

terapeutice

deosebite,

ă

reumatism,

i speciale, ci

artrit

ă

este

cuprins

deoarece

ă

,

sciatic

si

alte

afectiuni.

ă ă

In Paranesti Drama are sediul Muzeul de Istorie Natural

ț

vizitatorul poate fi informat despre toate atrac iile naturale din zon Muzeul

este

bogate

at

â î ș

ăț

bog

destinat

t

ia florei

n

â

at

t

â ș

copiilor,

caracteristicile

c

î

Î

ile

proiectate de

ș

mpaiate precum ur

ăț

ș

ă

ale

ș

ă

i

ofer

regiunii,

.

ț

informa ii

â ș î

c

t

i

n

sunt

din Rodopi vizitatorii pot observa

ț

i, lupi, mistre i

ă

i fosilele din zon

muzeului

î

ț

adul ilor

i faunei.

geologia, rocile Facilit

i

geomorfologice

n Muzeul de Istorie Natural

animale

t

unde

de

, flora

ș

ț

ț

i pot ob ine informa ii despre

ț

i vegeta ia din Rodopi.

aproximativ

ț

ș

300

mp.

iar

exponatele

sunt

n conformitate cu tendin ele muzeologice moderne. Deosebit

ă

impresionant

este

reconstituirea

ă

tridimensional

a

habitatelor

Rodopi.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Chodzież - POLAND

ță

prof. Veronica Ni

î

Situat

ț

n vestul Poloniei, ora

„Elve ia chodzie

ș

ż

ă

” datorit

î

ă

ż

ul Chodzie

peisajelor

i forme de relief postglaciare se

m

ș

î

n care p

mbin

ăî

ă

este supranumit

duri seculare, lacuri

n acea armonie specific

iestriei naturii.

ș

A

ezare

secular

ă

,

n

dateaz

din

nc

biseric

.

n

ż

Chodzie

ă î 1403 ă î ă ă Î 3 1434

documentar

, dar cercet

secolul

martie

al

,

ă

î

apare

ntr-o

XIII-lea,

c

â

nd

ł ăț

regele

ă

prim

ă ă ă

torii cred c

r

d

avea

ł

W adys aw

emis un privilegiu care a conferit localit

al

atestare

ș

cinile ora

deja

ului

prima

II-lea

sa

Jagiello

ii drepturi de ora

a

ș

.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, a fost ridicat un nou ora

â ă ș

l

ă

ng

ț

ț

ă ț ă ț ă ș â

vechiul sit medieval, care con inea Pia a -

ă

i a produc

torilor de p

â

nzeturi, fabricarea de

fiind activitatea industrial

ă ś

recunoscut (strada

Ko

ă

ă ă

principal

ț

dincolo de grani e. Ast

ciuszki)

caracteristice

este

caselor

ă

marcat

medivale

cas

es

a

turi

es

i p

torilor

nzeturi

ș

a zonei, pentru care era

zi, aceast

de

ă

situate

pe

i

ș

parte a ora

frontoanele

ș

ului

triunghiulare

î

parcele

nguste,

dreptunghiulare de teren.

Chodzie apoi

iar

ż

â ă î 1815 ș

s-a aflat pe r prusac

:

Napoleon, iar ora momentul

î

ă â ș

nd sub st

n

ș

ż

naturale excep ionale ci important al ora

i

ț

alia ii

s

ș

ului

î

ă

de

ț

esut a

î

faian fost

, iar

î 1897 n

ș

ă

i datorit

â

ndu-l

pe

ă

ă

scad

ș

i

.

ț

obiectelor de por elan. Locul

n industria ceramicii a

î

ș î 1855 n

â ü ă

nceput atunci c

nd

i Hermann M

ller

prima fabric

de

, negustorul Hein, fost proprietar al fabricii de

ă

, a construit o fabric

î

nving

i

este cunoscut nu doar pentru peisajele

din Frankfurt an der Oder, au construit

ță ță

i

nceput s

doi oameni de afaceri germani, Ludwig Schnorr

faian

ăș

, apoi francez

ul a fost declarat Mare Ducat de Posen. Este

i, Chodzie

ț

ă ă î

nire prusac

Prusia

n care industria local

Totu

p

ț

ż

de por elan. De atunci, Chodzie

ntotdeauna un centru important

ș

a

i semnificativ al industriei

ceramicii.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Chodzież

ță

prof. Veronica Ni Dup

ț

ă

Primul

independen a iar Chodzie

î

administrativ

ș

asemenea,

â 1974

r

â ș

nduri at

Î

n

ă

i

de

ă

ă

ani, a

ă

intensiv

ora

industria

regiunii,

natural,

Astfel,

ora

orchestra

ț

ocupa iei

ș

ul

ș

ului

a

a

rec

ă ă p

tat

i Germania.

industriei

primit

ș

ului c

a

jucat

ż

Chodzie

Cultural

ă

ofer

de

germane)

Institutul

i-a

ș

dintre Polonia

t

ă

de

ceramicii.

î

premii

â ș

n

mai

De

multe

ăț

i pentru cur

un

rol

mai

devenind

ă

ă

al

se

publicului

enia lui.

ă ż

Chodzie

(fondat

,

zi

ță

Î

n

iar

str

n

dezvoltarea

,

, pe l

ng

intens

dup

ns

ora

printre

ă â ă ă ă ă âș

cultural

imediat

ntr-o

n

cunoscut

ă î â ă î 1995 ș

ast

î

perspectiv

via

ă

muri

afl

o

mic

mai

i asociat cu recreerea. Din aceast

mediul

ș

zboi Mondial au fost o perioad

dezvoltare

ț

Polonia

ul a primit titlul de "Maestru polonez al Economiei".

ultimii

ti

ă

t pentru estetica ora

, ora

ș ș

Mondial,

a fost considerat un important centru

Al Doilea R

administra ia

economic turi

zboi

n zona de frontier

Primii ani de dup restaurare

ă ż

R

sf

r

itul

colaborare ul

a

fost

.

cu co-

ț

organizator al celui de-al XIII-lea Festival Na ional al Orchestrelor

ă

de Al

muri cu membri pompieri voluntari (National Voluntary Fire

Department

1970

Brass

au fost

î

Orchestra

Festival).

ț

doar din Polonia ci

ț

î

ș

ș

ș

i

ă ă ăș î 1991

i din str

l reprezint

Copii care a debutat

Ora

n

Poloniei

ș

i

î ă nc

din

Chodzie ale

î

nt

lniri

î

ntre tineri

ș

i arti

ș

ti nu

tate. Un alt eveniment de interes la

ț

i Festivalul Na ional de C

i deschideri c

se

Europei,

principiului unitate

in

î â

â

ntece pentru

.

ăș ż

cu istorie bogat

armonios,

asemenea,

nfiin ate atelierele anuale de jazz, care au permis

descoperirea de noi talente prin

nivel na ional

De

ăă â

num

r

confirm

ă

tre tot ceea ce este frumos

printre nd

o

„pietrele

ă î

dat

n diversitate.

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

n

ț

pre ioase”

plus

al

valoarea

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

ș ș

Arta Arta me me

te te

ă

ugului. ugului. P P prof.

î

ș

pu pu

i i din din lemn lemn

nv. primar Manole Cristina

În bucătăria românească obiectele de lemn sunt folosite cu succes, iar

țăranii

români fac de sute de ani linguri,străchini,tocătoare,mojare de pisat usturoiul.

ț

Cu siguran ă ne amintim de lingura de lemn a bunicii, fină, albă, păstrată doar

ț

pentru dulce uri, sau de cea uriașă cu coadă lungă destinată gemului făcut în tuci.

De asemenea, păpușile din lemn, îmbrăcate în costume populare ne atrag oriunde le-am vedea.

ț

De aceea, împreună cu elevii din clasa a II-a A am confec ionat păpuși folosind

ț

linguri din lemn pentru a ne bucura de arta meșteșugului tradi ional românesc.

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

2020-1-FR01-KA229-080011_3 SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROIECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Dintre obiceiurile calendaristice cele mai

ă

r

spandite si mai

spectaculoase, cu originea in

ț

credin e si mituri stravechi , sunt

ă

de bun

seama ciclurile legate

ă

de S

ș

rbatoarea Na

terii lui Iisus

si schimbarea anului. Craciunul este polul in jurul caruia graviteaza o multitudine de

ț

colinde, urari si tradi ii specifice ce se regasesc si in contemporaneitate.In folclorul

â

rom

nesc Colindatul de Craciun

este cel mai important ciclu sarbatoresc popular traditional, cel mai bogat si colorat prilej de

ă

manifest

ri folclorice.

Asadar impreuna cu grupul vocal “Flori de dor” a Scolii Gimnaziale Nr.103 am pornit la

ă

colindat sa promov

ț

mai de pre

m ce avem

Colindele la postul de televiziune.

î

n imagine:

ță

Ti

â

Ingrid, Nicoleta Vr

nceanu,

AnaMaria Anghel,Plesca Eduard,Guresu Daria,Marina Corduneanu

ș

i D-na prof. Mioara

â

B

rsan

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI SECTOR 5

Am călătorit cu o parte dintre elevii claselor a VIII-a în această minunată excursie.

Am vizitat:

ăă

"Pe "Pe c c

r r

â

rile rile V V

lcene" lcene"

Horezu, cuptorul unde se face ceramica Salina Ocnele Mari și Grădina zoogica din Râmnicu Vâlcea prof. ed.muzical

ă

â

Mioara B

ă

prof. limba englez

rsan

Roxana Popa

Salina este amenajată frumos,încăperile sunt foarte mari,dotate cu terenuri de fotbal, baschet, tennis si badminton ,pista de karting, etc.Elevii s-au

ț

sim it minunat!

În salina inhalezi aerosoli salini,pentru diverse

ț

afec iuni,dar și pentru prevenirea unor boli respiratorii cât și pentru mineralizarea organismului.

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI BUCURESTI SECTOR 5

Activități la Clasa a III-a A

prof. înv.primar Elena Dumbravă

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI SECTOR 5

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROI ECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

Elevi implicați în proiect :

Dumitrescu Alexandra

Pana Daria

clasa VII-A

clasa VII-A

Ș

tefania Corduneanu clasa VI-A

ș

Claudia Farca clasa VII-A

Bogdan Bratu clasa V-A

Popa Laura clasa VI-A

Ingrid Ti

ță

Paiu Violeta clasa VII-A

Mihai Simona clasa V-A

u Simona

un Adriana

clasa VII-A

clasa VI-A

Maria

Nicolau Alex clasa VII-A

ță Beatrice

ță Denisa

Ioni

Ioni

clasa VI-A

clasa VI-A

Merlan Ana-Maria

Delia Petre

Adina Cernea

Dumitru Andreea

clasa VII-A

cl.VIII-A

cl.VIII-A

cl.VIII-A

ă

Andrei Dadiciu Bogdan Leonat clasa V-A

ă

Leonat

clasa VII-A

Anamaria Anghel

ă

P

ca

clasa VII-A

clasa VI-A

clasa VII-A

clasa V-A

Pu

clasa VII-A

Dragomir Denisa

Lavinia Plesnila

ș ș

țiu Rizea

Lauren

clasa V-A

Dobroiu Eduard clasa V-A

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION

Karina Vasile Roxana-Elena Sava clasa V-A

clasa V-A

PROIECT ERASMUS+ KA2 "EMPATHY IN CULTURAL INTERACTION" 6 LUNI DE PROI ECT ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

ț

ț în n proiect proiect : :

Al Al i i elevi elevi implica implica i i

Andra Neagu

Denisa Lixandroiu

clasa VI-B

clasa VI-B

ă

Lucian Gherm

nescu

clasa VI-B

Rebeca Neacsu

Lixandroiu Valentin

clasa VII-B

clasa VII-B

Maria Marin clasa VIII-B

Adriana Tanase

Enache Brianna

Karina Bolozan

clasa VII-B

clasa VI-A

clasa V-A

clasa V-A

Au mai participat la proiect : Andrei Constantin- cl.V-B, Iancu Marian, Geanta Alexandru Valentin- cl.VI-A; Marius Berbec- cl.VI-B; Bisoc Andrei- cl.VII-A

ă

Dumitru Andrei, Murdil Buciumeneanu

R

Matei- cl.VIII-A ;

ță Mihai -

oland, Ioni

cl.VIII-B

SCOALA GIMNAZIALA NR. 103 BUCURESTI BUCURESTI SECTOR 5