Covers:Layout 1
5/20/07
12:46 AM
Page 2
SEMNELE
timpului MAI 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Pre]ul cre[tinismului
Uniunea European`, un proiect utopic?
A ap`rut o alt` Biblie? Dilema individului prudent
Sumar + Editorial:Layout 1
5/20/07
5/2007
SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 110 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.
Page 2
Sumar MAI 2007
Editorial
Religie 2 Pre]ul cre[tinismului 8 A ap`rut o alt` Biblie?
DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur`
14 Va fi Templul reconstruit?
CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸S I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 5/2007
SEMNELE
timpului
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
8
1 Dau \n cap da’ sunt cre[tin
13 Papa \ngrijorat: catolicii brazilieni fug la „sectele” protestante
COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru.
MAI 2007
12:29 AM
19 Mormântul lui Irod g`sit \n de[ertul Iudeii
14
Politic 20 Sfidarea mondial` [i cutia Pandorei
13
24 Uniunea European`, un proiect utopic? 33 Pentru americani, mai importante sunt r`zboaiele [i terori[tii decât \nc`lzirea global`
Cultur` 34 Jurnalul scris Jurnalul care vorbe[te 37 Citatul ST
Pre]ul cre[tinismului
Uniunea European`, un proiect utopic?
A ap`rut o alt` Biblie? G Dilema individului prudent
ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040
24
Social 38 Limitele ra]iunii Ad`post sau capcan`, dilema individului prudent 45 La o bârf` mic`
45 Semnele Timpului Mai 2007
Sumar + Editorial:Layout 1
5/20/07
12:29 AM
Page 1
Editorial Dau \n cap da’ sunt cre[tin CRISTIAN M~GUR~
Seismograful sensibil al Bisericii Catolice a \nregistrat pe parcursul ultimelor decenii cre[terea indiferentismului europenilor \n fa]a valorilor „tradi]ionale” ale cre[tinismului.
O
rtodoxia, a[ezat` \nc` \ntr-o autocomplezen]` iner]ial`, nu prea a dat semne c` resimte \n acela[i grad procesul de laicizare a societ`]ii civile. Din acest punct de vedere, bisericile protestante sunt \ntr-o situa]ie [i mai deplorabil`, asupra c`reia nu voi insista pentru c` explica]iile ne-ar trimite \ntr-un registru de care nu m` pot ocupa acum. Pentru a \n]elege implozia cre[tinismului european \n propria indiferen]`, nu avem nevoie de competen]e deosebite \n materie de sociologie a religiei [i nici de predicile inchizitoriale ale teologilor fundamentali[ti, mai preocupa]i de sfâr[itul lumii decât de realitatea imediat` \n care se mi[c` atât de stingher. Mai simplu, v` propun s` privim anemierea sentimentului religios al europenilor prin prisma unei ipoteze plauzibile a istoricului francez Jean Delumeau, magistral ilustrat` de o \ntâmplare recent` pe care am s` o relatez. Pe scurt, Delumeau spune c` „decre[tinarea pare atât de extins` [i de rapid` (...) tocmai pentru c`, \n realitate, cre[tinarea a fost mai pu]in \ntins` [i profund` decât s-a spus.” Ipoteza de lucru a istoricului francez evoc`, din p`cate, suma gesturilor care alc`tuiesc de secole galeria \n care se \mbulzesc apostolii religiei de mas`, o religie prea pu]in atins` de semnifica]ia autentic` a cre[tinismului. |n diminea]a zilei de Pa[te, \n pragul Bisericii Mormântului Sfânt din Ierusalim, s-a ivit la un moment dat figura unui b`rbat care se distingea printr-o calvi]ie des`vâr[it`, stilizat` \n cre[tetul capului de o chipie musulman`. |n apropiere se aflau doi cre[tini ru[i, preg`ti]i s`-[i adape nevoile spirituale dintr-un izvor care hr`nise multe suflete cu dou` mii de ani \n urm`. Apari]ia inoportun` a unei fizionomii suspecte din punctul de vedere al ru[ilor a dat na[tere unei r`bufniri stupide, evacuând orice urm` de respect [i bun-sim] datorate m`car loca]iei sfinte: „D`-i m` \n cap
câinelui de arab [i-l omoar`!” |n pragul unei biserici, de Pa[te, doi cre[tini care b`tuser` atâta amar de drum pân` la locurile sfinte se abandonau unui primitivism violent [i resentimentar. La mormântul lui Isus venise un „câine de arab”. |ndr`zneala trebuia pl`tit` scump. „Arabul”, care era de fapt un cameraman român, n`scut \n Basarabia, yogin convins, conectat la tot soiul de energii cosmice invizibile pentru ochiul unui cre[tin, a r`spuns \ntr-o rus` impecabil`: „Da’ nu v` e fric` de Dumnezeu c` v` afla]i \ntr-o biseric`, de Pa[te?” Lovit parc` \n moalele capului, unul dintre ru[i a reu[it s` \ng`ineze câteva scuze de circumstan]`, \n fond inutile pentru c` nu mai puteau [terge impresia lamentabil` care fusese \ns`mân]at` adânc \n sufletul „câinelui de arab”. Ce altceva po]i sim]i dup` ce dai peste cre[tini care, dup` ce-[i fac adânc [i pios crucea, ar da \n cap la oameni?! Ace[ti cre[tini nu fac parte din galeria celor care au transformat Pa[tele \ntr-un pretext pentru relaxare la iarb` verde, printre sticle de bere [i h`lci de carne sfârâind pe gr`tare, ci, din contr`, sunt c`ut`torii [i beneficiarii unui obositor pelerinaj, dispu[i la consecven]e formale epuizante, sinceri pân` la epiderm`, dar care nu trec niciodat` de pragul bisericii. Unii dintre ei r`mân acolo o via]` \ntreag`, fac figura unor pândari de moravuri – foarte aprecia]i \n epocile decadente, cum este, din p`cate, a noastr` – [i m`rturisesc despre exclusivismul religiei cre[tine. |n fond sunt de acord, nu pot g`si mântuirea decât prin Isus Hristos, \n condi]iile pe care Mântuitorul le-a m`rturisit f`r` echivoc prin via]a Sa, [i nu-mi \nchipui c` a[ g`si rute ocolitoare prin budism sau prin islam. Dar, grobianismul, psihorigiditatea silitoare, reflexele canine ale teologiei fundamentaliste, spiritul revan[ard, obr`znicia, incultura... toate fac parte din aperitivul cre[tinismului exclusivist? Cre[tinul autentic este slujitorul altor valori, \[i a[eaz` via]a \n lumina exemplului lui Isus [i, oricât ar fi de \ng`duitor, oricât` iubire \n]eleg`toare ar investi \n semenii s`i, [tie c` \n vecin`tatea lui Homo Neanderthalensis religia este doar un melanj de tabuuri [i instincte primare. ST
Mai 2007 Semnele Timpului 1
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:12 AM
Page 2
Religie
Pre]ul cre[tinismului
Semnele Timpului Mai 2007 2
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:13 AM
Page 3
Europa se fr`m창nt` de ani buni s` afle dac` mai poate fi numit` sau nu cre[tin`. America se \ntreab` dac` e corect sau nu s` afi[eze Decalogul \n public. Multe biserici sunt goale. Clericii se lupt` cu dileme morale majore, iar mirenii sunt mai ignoran]i ca niciodat`. Istoria noteaz` vremuri \n care se murea pentru credin]`, vremuri \n care milioane de oameni au fost tortura]i, umili]i, amenin]a]i [i uci[i prin cele mai hidoase metode pentru c` au ]inut cu tot dinadinsul de convingerile lor religioase. C창t mai valoreaz` \ns` ast`zi religia cre[tin`? Mai este religia o cauz` pentru care s` merite s` mori? I Adrian Neagu
Mai 2007 Semnele Timpului 3
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:13 AM
Page 4
Religie
|
n peste 40 de ]`ri de pe glob, cre[tinii se confrunt` zilnic cu persecu]ie, umilin]e [i nedrept`]i din cauza credin]ei lor, estimeaz` organiza]iile pentru ap`rarea drepturilor omului. Printre ele, cele mai multe sunt ]`rile preponderent musulmane1. Shari’a, legea tradi]ional` islamic`, interzice, sub pedeapsa cu moartea, renun]area la religia musulman` pentru cea cre[tin`. Chiar dac` uneori prevederile constitu]ionale pot garanta libertatea religioas`, \n practic` lucrurile sunt diferite. |n multe locuri, prozelitismul este considerat o crim` \mpotriva ordinii sociale, iar Bibliile [i orice alt` literatur` cre[tin` sunt interzise. Se estimeaz` c` anual 150.000 de oameni pl`tesc cu via]a pentru „vina” de a fi cre[tini.2 Un calcul simplu arat` c`, de la \nceputul secolului XX pân` ast`zi, au fost mai mul]i martiri decât de la apari]ia cre[tinismului pân` la 1900.3 |n ]`rile comuniste, cu regimuri totalitare4, se moare, \n ciuda promisiunilor conduc`torilor ce se afl` la putere. |n afara câtorva biserici cre[tine recunoscute, orice alt` ini]iativ` este descurajat` la fel ca [i educa]ia religioas`. |n ]`rile budiste5, convertirea la cre[tinism este interzis`, precum [i construc]ia de biserici sau celebrarea s`rb`torilor cre[tine. |n schimb, ac]iunile umanitare [i de educa]ie sunt apreciate [i permise.
Raportor pentru num`rarea persecuta]ilor [i a martirilor ONU a decis \nc` din 1986 numirea unui raportor special care s` se ocupe de problema intoleran]ei religioase. Acesta are datoria de a semnala exemplele de intoleran]` religioas` [i de a cere explica]ii statelor respective, precum [i de a formula comentarii [i recomand`ri. |n raportul anual, toate datele sunt f`cute publice. Paradoxal sau nu, dialogurile sunt previzibile. R`spunsurile statelor, atunci când vin, sun` la fel: nimeni nu este persecutat pe motive religioase, ci pentru fapte penale, cât despre tortur` pur [i simplu nu exist`… Concluziile ultimului raport spun \ns` altceva: „raportorul special observ` cu \ngrijorare c` libertatea religiei [i a credin]ei nu este o realitate pentru mul]i cet`]eni ai planetei.” Pe lâng` ONU, numeroase organiza]ii cre[tine lupt` la nivel interna]ional pentru sus]inerea cre[tinilor persecuta]i. Dintre acestea, Christian Freedom International (CFI) [i The Voice of the Martyrs (VOM) sunt printre cele mai cunoscute. Semnele Timpului Mai 2007 4
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:13 AM
Page 5
Cazuri de persecu]ie relatate de Raportul Na]iunilor Unite [i de ONG-uri care lupt` pentru drepturile omului I La \nceputul acestui an, o echip` de misionari cre[tini au fost aresta]i [i b`tu]i crunt \n Pakistan \n timp ce r`spândeau literatur` cre[tin` la un festival islamic. |n aceea[i perioad`, un pastor a murit \ntr-o \nchisoare din Eritrea dup` ce isp`[ise patru ani [i jum`tate de deten]ie pentru c` participa la \ntâlnirile unei Biserici Protestante. |n Kenia, doi misionari americani au fost \mpu[ca]i la sfâr[itul lunii ianuarie. I Pe 22 februarie anul acesta, o grupare hindus` radical` a demolat o biseric` \n construc]ie din estul Indiei. |n Burma, autorit`]ile militare au \ntocmit liste cu numele cre[tinilor, familiilor lor [i ale liderilor lor, impunând un orar al \ntâlnirilor religioase [i interzicând orice alt` \ntrunire \n afara orelor stabilite. I |n martie anul trecut, BBC anun]a judecarea unui afgan convertit la cre[tinism \ntr-unul dintre tribunalele din Kabul. Omul fusese denun]at chiar de familia sa \n contextul \n care acesta \ncerca s` ob]in` custodia copiilor. Replica judec`torului a fost: „|l vom \ntreba dac` s-a r`zgândit, iar dac` este a[a, \l vom ierta”. El a fost eliberat dup` ce mai mul]i lideri interna]ionali, c`rora li s-a al`turat [i papa, au protestat \mpotriva arest`rii sale. I Pe 5 iunie 2006, un pachistanez cre[tin a fost b`tut crunt pentru c` b`use ap` cu paharul comun de la o surs` public`, contaminând astfel paharul cu atingerea sa.6 I Pe 28 mai 2005, la o nunt`, for]ele de ordine din Eritrea i-au arestat pe to]i cei prezen]i, inclusiv mireasa, pe motiv c` f`ceau parte dintr-o grupare cre[tin` nerecunoscut`. De[i a doua zi câ]iva dintre meseni au fost elibera]i, cei mai mul]i au r`mas \n arest. La acea or`, Na]iunile Unite se declarau \ngrijorate de caz, considerând c` persoanele r`mase \n arest erau persecutate.
Mai 2007 Semnele Timpului 5
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:14 AM
Page 6
Religie Declara]ia universal` a drepturilor omului Articolul 18 Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de con[tiin]` [i religie; acest drept include libertatea de a-[i schimba religia sau convingerea, precum [i libertatea de a-[i manifesta religia sau convingerea, singur sau \mpreun` cu al]ii, atât \n mod public, cât [i privat, prin \nv`]`tur`, practici religioase, cult [i \ndeplinirea riturilor. Articolul 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor [i exprim`rii; acest drept include libertatea de a avea opinii f`r` imixtiune din afar`, precum [i libertatea de a c`uta, de a primi [i de a r`spândi informa]ii [i idei prin orice mijloace [i independent de frontierele de stat. Articolul 20 Orice persoan` are dreptul la libertatea de \ntrunire [i de asociere pa[nic`. Nimeni nu poate fi silit s` fac` parte dintr-o asocia]ie. Articolul 28 Orice persoan` are dreptul la o orânduire social` [i interna]ional` \n care drepturile [i libert`]ile expuse \n prezenta Declara]ie pot fi pe deplin \nf`ptuite. Articolul 30 Nicio dispozi]ie a prezentei Declara]ii nu poate fi interpretat` ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoan` dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a s`vâr[i vreun act \ndreptat spre desfiin]area unor drepturi sau libert`]i enun]ate \n prezenta Declara]ie.
Semnele Timpului Mai 2007 6
02-07 Martirii:Layout 1
5/20/07
2:14 AM
Page 7
Tortura]i [i incendia]i, \n ciuda legilor care ap`r` drepturile omului Cre[tinii din Vietnam sunt supu[i \n mod frecvent torturii [i persecu]iei, având parte de procese nedrepte [i tratamente rele, conform sesiz`rilor f`cute de Raportul Special ONU. Astfel, pe 21 august 2005, [eful postului local de poli]ie [i ajutorul s`u au intrat \n casa misionarului Dinh Van Hoanag, spunându-i acestuia c` religia cre[tin` nu are ce c`uta \n localitatea lor. Ecua]ia era simpl`. Dac` voia s` r`mân`, trebuia s` renun]e la religia cre[tin` atât el, cât [i so]ia sa. Pentru c` nu au vrut, casa le-a fost incendiat` [i distrus` pân` la temelii sub ochii lor. Era a treia oar` când li se \ntâmpla asta. Alte zece familii cre[tine din zon` au p`]it la fel. |n Insulele Maldive, Consiliul Islamic Suprem a respins articolul 18 al Declara]iei Universale a Drepturilor Omului, care viza libertatea de con[tiin]` pe motiv c` \ncalc` prevederile Constitu]iei. Decizia Consiliului a fost: „Pentru c` niciun locuitor nu dore[te s` practice alt` religie decât islamul, le-am interzis oamenilor s` respecte acest articol”. Ulterior, Guvernul [i-a reconsiderat pozi]ia, delimitându-se de aceast` declara]ie. Nu toate ]`rile majoritar islamice au procedat \ns` la fel. |n multe dintre ele, Raportorul sesizeaz` cazuri \n care cre[tinii sunt trata]i cu intoleran]`, converti]ii sunt condamna]i pentru apostazie, iar unele tribunale refuz` s` recunoasc` schimbarea religiei.7 |n 1994, episcopul catolic Macram Max Gassis povestea la Geneva, \n cadrul sesiunii Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, despre persecu]ia cre[tinilor din Sudan. Sute de biserici distruse, femei [i copii r`pi]i, preo]i [i clerici tortura]i, pastori [i catehe]i, ar[i de vii [i uneori chiar crucifica]i – acesta este tabloul Sudanului descris de episcopul catolic. |n Indonezia, [i azi grup`rile islamice radicale lupt` pentru impunerea islamului. 500 de biserici cre[tine au fost incendiate pe insula Java \n 1998, conform datelor culese de Organiza]ia pentru Sus]inerea Cre[tinilor Persecuta]i (VOM). 22 de biserici au fost incendiate \n acela[i an [i 13 cre[tini au murit \n Jakarta. |n anul 2000, au fost distruse 800 de case [i magazine ale cre[tinilor din Poso, \ntr-o alterca]ie dintre musulmani [i cre[tini, murind 700 de oameni.
Mor]ii care n-au credin]a cimitirului s` fac` bine [i s` stea acas` Persecu]ia pe motive de con[tiin]` este un fenomen mult mai apropiat de noi decât credem. Violen]a domestic` \n numele ap`r`rii credin]ei
\mbrac` forme inimaginabile. De cele mai multe ori \ns`, lipsa unei contabiliz`ri a faptelor duce la ignorarea realit`]ii. Surprinz`tor sau nu, cele mai multe persecu]ii se fac \n numele ap`r`rii credin]ei: cre[tinii au inventat Inchizi]ia, iar mai apoi arderea pe rug la flac`r` mic`, \n numele credin]ei. Imboldul de a scoate sabia \n numele ortodoxiei noastre \nc` persist`. Familia Dasc`lul, din comuna ie[ean` Scobin]i, a fost nevoit` s` \[i ]in` mortul \n cas` patru zile doar pentru c` acesta avea alt` religie decât cea a cimitirului.
Martirii de ast`zi, anonimii de mâine. {i invers. Martirii contemporani, oamenii care au curajul \nc` s` mai moar` pentru Isus Hristos, Cel ce a murit pentru ei, par pentru cei mai mul]i dintre noi cel pu]in o curiozitate. Nefiind politicieni, vedete sau infractori, numele acestora nu apar \n jurnalele de [tiri. Vorbe[te doar exemplul lor. Vorbe[te \n fiecare zi despre oameni pentru care religia cre[tin` e via]a. Entuziasmul, sacrificiul, dragostea [i t`cerea prigoni]ilor sunt dovezi ale unui cre[tinism netrecut. D`ruirea acestora vorbe[te indiferen]ei despre un cre[tinism ales, nu
Lumea nu are nevoie de un cre[tinism cruciat, ci de un cre[tinism apostolic, de cre[tinismul lui Hristos, f`r` de care noi suntem doar simpli epigoni. pe motiv de geografie sau de gust [i vândut apoi pentru ciorba de linte a interesului personal, ci din convingere. Lumea nu are nevoie de un cre[tinism cruciat, ci de un cre[tinism apostolic, de cre[tinismul lui Hristos, f`r` de care noi suntem doar simpli epigoni. |n timp ce mii de anonimi sufer` zilnic [i chiar mor ferici]i pentru acest fel de cre[tinism, noi suntem provoca]i s` \l tr`im, la fel de ferici]i [i de zilnic – nu ca o nou` form` de cazn` sau de martiraj, ci ca o \nflorire, ca o zi de prim`var`. ST 1. Printre ele: Egipt, Eritreea, Sudan, Maroc, Pakistan, Afganistan, Uzbekistan, Iran, Irak, Arabia Saudit`, Siria, Emiratele Arabe, Yemen, Turcia, Iordania, Palestina. 2. Cifra este considerata orientativ`, [i este acceptat` ca medie anual` pentru ultimii 10 ani \n mediile conservatoare. 3. Conform VOM [i CFI. 4. Printre ele: Belarus, China, Cuba, Coreea de Nord. 5. Myanmar, Sry Lanka, Laos, Bhutan. 6. Conform Pakistan Christian Post. 7. |n multe ]`ri islamice, orientarea religioas` este trecut` \n cartea de identitate a cet`]eanului [i condi]ioneaz` printre altele chiar [i c`s`toria…
Mai 2007 Semnele Timpului 7
08-12 O Alta Biblie:Layout 1
5/18/07
10:30 PM
Page 8
Religie
A ap`rut o alt` Biblie? A[a s` v` ruga]i: „Hei, T`tu]ule care e[ti colo sus...” sau „Mama noastr` [i Tat`l nostru care e[ti \n ceruri...” – spun noile Biblii, reeditate [i „actualizate” de autorii [i teologii ultimei genera]ii. Potrivit acestora, Tat`l lui Isus n-a fost undeva \n „ceruri”, ci \n s`mân]a maiestuoaselor primate. Cât despre fericiri, „ferice de cei care primesc [uturi \n fund [i sunt lin[a]i”. I Lucian Cristescu
Scripturi pentru gusturi moderne olxbibel1 – Biblia \n limbaj de maidan, lansat` \n Germania \n decembrie 2005, i-a adus pe adolescen]i \n delir. „Ferice de voi când ve]i primi [uturi \n fund [i când oamenii v` vor lin[a...”, spune Isus \n versiunea modern` a c`r]ii Matei, \n capitolul 5, versetul 11; „Voi sunte]i frigiderele lumii. Dac` frigiderul nu mai merge, e aruncat la fiare vechi... Voi sunte]i l`mpi de halogen de 1.000 de wa]i...”, mai spune El. Hristos vorbe[te pe [leau [i Se poart` dezinvolt: „Isus a zbierat: ’Termin` cu mizeria!’.” (Matei 26,52). Scenele sunt „aduse la zi”: Fiul risipitor ajunge nu la porci, ci la sp`latul WC-urilor din McDonald’s. Pentru gloata fl`mând`, Mântuitorul \nmul]e[te hamburgeri... [i, \n loc s` \nvieze, El „\[i face Comeback-ul”.
V
Asalturi revizioniste Versiunea de [oc a lui Martin Dreyer, fondatorul mi[c`rii „Jesus Freaks”2, nu este \ns` nici prima, nici ultima Biblie „modernizat`”. La mai pu]in de un an, pe 9 noiembrie 2006, la Berlin detoneaz` Biblia \n limbaj echitabil 3, o ver-
siune produs` de 52 de teologi, dintre care 42 sunt activiste pro-feminism. Echipa s-a ambi]ionat s` ofere Europei – \n sfâr[it – o edi]ie „inclusiv`”, \ntr-un limbaj „unisex [i corect politic”, care s` elimine orice ofens` adus` femeilor, homosexualilor, iudeilor, atei[tilor [i altor categorii oprimate. Ca [i \n versiunea englez` NIVI4 din 1995, toate ipostazele masculine au fost substituite sau dublate cu corespondentele feminine. Astfel, \n confrunt`rile Sale, Isus mustr` farisei [i farisi]e, predic` la ucenici [i uceni]e [i trimite apostoli [i apostoli]e. Dac` \n Volxbibel rug`ciunea domneasc` \ncepea cu: „Hei, T`tu]ule care e[ti colo sus...”, \n noua versiune aceasta ia alt` form`: „Mama noastr` [i Tat`l nostru care e[ti \n ceruri...” Dumnezeu apare adesea la genul feminin, iar Isus nu mai apare deloc ca „Fiu...”, ci doar ca un „Copil5 al lui Dumnezeu”. Singura identitate masculin` a r`mas... Satana. |nv`]`tura Bibliei este [i ea relativizat`. |n loc de: „Dar Eu v` spun...” (Matei 5), \n gura lui Isus se pune expresia „Eu ast`zi \ns` v` sugerez ca \nsemnând...”. Semnele Timpului Mai 2007
8
08-12 O Alta Biblie:Layout 1
5/18/07
10:30 PM
Page 9
Ruth Rimm [i-a propus s` includ` Sutrele budiste [i mistica sufit`...
Teologie... f`r` Dumnezeu?!
O Biblie pluri-religioas` Mai nou, \n februarie 2007, \n New York, Ruth Rimm din Bronx a scos primul volum din seria unei noi Biblii absolut unice: Lumea spiritual` pierdut` 6. De data aceasta, nu traducerea textului intrig`. Editat` \ntr-o grafic` mistic` de tip New Age [i adresat` atei[tilor [i postmodernilor, pe fiecare pagin`, textul biblic este \nv`luit \ntr-un comentariul evolu]ionist [i transcendental. „Imagineaz`-]i”, comenteaz` Ruth Rimm, „c` din pântecele minunatelor primate (maimu]e) au ie[it profe]i ca Isus, Moise, Mahomed, Budha [i Lao Tze... Tat`l lui Isus n-a fost undeva \n ’ceruri’, ci \n s`mân]a maiestuoaselor primate. Aceasta este una dintre cele mai eliberatoare descoperiri \n istoria omenirii. Asta \nseamn` c` nu suntem nici victime, nici marionete, ci co-creatorii miracolului numit ’con[tien]a de sine’; c` Dumnezeu, ca [i noi [i ca \ntregul univers, este o realitate \nc` \n progres [i c` avem miraculoasa capacitate \n noi \n[ine s` cre`m cerul \n inimile noastre [i s` transcedem natura noastr` bestial`...” Al`turi de aceste comentarii, apar citate din autori ce n-au nimic de-a face cu Biblia: DalaiLama, Tony Robbins, Yoganda Paramahansa [i Elaine Pagels. |n ultimele volume ale Bibliei sale,
Privite \n context lor, bizareriile editoriale nu sunt nici pe departe inciden]e. Pe b`trânul continent [i apoi \n Lumea nou`, \nc` de acum dou` secole, „\nalta critic`” s-a opintit s` erodeze istoricitatea [i autenticitatea Bibliei. Scepticismul [colii de la Tübingen (Schleiermacher, F. Ch. Baur [i David Fr. Strauss) s-a multiplicat prin corifeii teologiei liberale, ca Rudolf Ultman [i Paul Tillich. Ciudat lucru: \n timp ce musulmanii sunt tot mai dispu[i s` moar` pentru onoarea Coranului [i a Profetului, cre[tinii se tot disociaz` de Sfânta Scriptur`, indiferen]i sau mâna]i de un duh de rejec]ie fa]` de temelia care le-a modelat istoria culturii [i a civiliza]iei – Biblia. Acum 21 de ani, \n 1986, la Universitatea Berkeley, din California, [i-a \nceput activitatea un grup de studiu numit Jesus Seminar. Cei aproximativ 200 de participan]i, to]i doctori \n teologie, [i-au propus s` reexamineze bazele cre[tinismului – Evangheliile. |n particular [i \n conferin]e, cele aproximativ 1.500 de declara]ii ale lui Isus [i cele 176 de acte s`vâr[ite de El au fost supuse unui tir de teste ra]ionaliste. Premisa grupului era excluderea supranaturalului (profe]ii [i miracole) [i a oric`ror preten]ii mesianice din partea lui Isus, plecând de la ideea c` Acesta a fost doar un revolu]ionar vis`tor. Concluzia a fost tras` democratic, prin utilizarea de cartona[e de diferite culori. Cele ro[ii erau echivalentul autenticit`]ii declara]iilor [i miracolelor – foarte probabil s` se fi \ntâmplat; roz –
|n timp ce musulmanii sunt tot mai dispu[i s` moar` pentru onoarea Coranului [i a Profetului, cre[tinii se tot disociaz` de Sfânta Scriptur`. oarecum posibil; gri – foarte pu]in probabil; iar negru – cu totul fictiv. |n urma votului, s-a ajuns la concluzia c`, dintre cele 1.500 de rostiri, doar 18%, adic` 83, au primit credit de \ncredere ro[u sau roz. Dintre cele 176 de ac]iuni, numai 29, adic` 16%, au fost confirmate, \ns` ca simple vorbiri [i acte nesemnificative.
Mai 2007 Semnele Timpului 9
08-12 O Alta Biblie:Layout 1
5/18/07
10:30 PM
Page 10
Religie
Omul de rând, neteologul, e nedumerit. Mai este oare Biblia cartea de c`p`tâi, Cuvântul autoritar al lui Dumnezeu dat lumii? Sau poate este doar o versiune, precum Coranul sau Vedele? S` aib` profe]ii Noii Ere dreptate?
Vedele sau Biblia? Vedele reprezint` una dintre cele mai vechi m`rturii ale gândirii umane. Se crede c` cele mai vechi imnuri dateaz` \n forma oral` din 1500 \.Hr., cu toate c` au fost scrise mult mai târziu. Istoricul
P. K. Saratkumar7 sus]ine c` Vedele au fost scrise abia \n secolul al XIV-lea d.H. Cert este c` cel mai vechi manuscris al Vedelor dateaz` din 1464 d.Hr. |ntre presupusul „original” [i cel mai vechi „manuscris” exist` un gol de 3000 ani. „Nu s-a f`cut nicio \ncercare pentru stabilirea autenticit`]ii Vedelor. Cei care citesc Vedele \[i dau seama c` istoria lui Kri[na sau Radha nu sunt bazate pe documente autoritare, cu atât mai pu]in pe fapte”, afirma filozoful [i reformatorul indian Mangalwadi Vi[al \n The World of Gurus (New Delhi, 1977). Semnele Timpului Mai 2007
10
08-12 O Alta Biblie:Layout 1
5/18/07
10:30 PM
Page 11
Câteva dovezi ale autenticit`]ii Bibliei |ns` pentru hindu[i, ceea ce conteaz` este mitul [i simbolismul s`u transcendental! Biblia – o colec]ie de 66 c`r]i8 – a fost scris` de-a lungul a 1600 ani, de la primul ei autor, Moise, [i pân` la ultimul apostol, Sf. Ioan. Moise relateaz`, ca martor ocular, evenimentele Exodului poporului Israel din Egipt, \n jurul anului 1500 \.Hr. Descoperirea \ntâmpl`toare a celebrelor manuscrise de la Qumran, Marea Moart`, \n 1947, arunc` o lumin` extrem de favorabil` asupra Vechiului Testament: biblioteca esenienilor cuprindea toate c`r]ile Vechiului Testament9, datând cu 100 ani \.Hr. O compara]ie am`nun]it` eviden]iaz` c`, \ntre aceste documente [i versiunile moderne, nu exist` nicio deosebire, cu excep]ia unor erori gramaticale [i erori de vocalizare f`r` importan]`. Aceast` descoperire reduce golul dintre documentul original [i cel mai vechi manuscris existent la doar câteva sute de ani.
Martorul Bibliei: Istoria Contrar Vedelor mitice, Vechiul Testament declar` c` este o redare fidel` a istoriei providen]ei lui Dumnezeu fa]` de poporul Israel. Exact \n ultimele dou` secole de scepticism, arheologia a scos la lumin` dovezi irecuzabile ale istoricit`]ii [i acurate]ei raportului biblic. Mai este vreo carte milenar` \n lume care-[i poate asuma extraordinara autenticitate pe care o are Biblia? Eu unul nu cunosc.
Mitologia Vedelor Concep]ia pe care Vedele o au despre lume este diferit`. Cu toate c` hinduismul pretinde a fi cultul monoteist al zeului Brahman, hindu[ii ador` totu[i 330 milioane de zeit`]i. Explica]ia este c` acestea n-ar fi decât atribute [i puteri ale lui Brahman, precum [i \ncarn`ri ale principalelor sale ipostaze: zeii Brahma, Vi[nu [i {iva. |n contrast cu Dumnezeul Bibliei, Brahman nu se distinge de \ntreaga crea]ie. Conform Vedelor, el nu este decât un spirit cosmic impersonal, o entitate f`r` atribute... Brahman nu e atot[tiutor, ci e doar cuno[tin]a \n sine. El nu exist`, ci e doar existen]a \n sine ca principiu abstract [i impersonal. {i, fiind un principiu, Brahman se reg`se[te \n toate... {i \n om, [i \n vac`, [i \n insect`... De aici [i respectul pentru via]`. El e ini]iatorul codului de reguli [i practici (Dharma) pe care, dac` omul le \mpline[te – gata! –, scap` de re\ncarn`ri (de Samsara).
IDescoperirea, \n 1901, a Codului lui Hammurabi (scris \n 1750 \.Hr.) confirm` cu o extraordinar` acurate]e raportul biblic despre Avraam [i epoca lui. Sec]iunile 144, 145, 170 [i 171 din Cod prev`d c` ridicarea de urma[i prin sclave era \n uzan]`, iar calitatea de mo[tenitor a fiului n`scut de sclav` era recunoscut` prin lege. Izgonirea roabei-concubine din cauza purt`rii necuviincioase fa]` de st`pân` era [i ea stipulat` \n art. 146. „Istoria patriarhilor este \n concordan]` pân` \n ultimul detaliu cu circumstan]ele civiliza]iei orientale antice din vremea respectiv`. Julius Wellhausen exprimase opinia c`, din punct de vedere istoric, istoriile patriarhilor sunt imposibile. Dar acum ele au fost dovedite cu totul posibile”, declara asiriologul Alfred Jeremias dup` ce a citit Codul lui Hammurabi [i a analizat conduita patriarhilor. I Descifrarea hieroglifelor de c`tre Champolion \n 1822 face posibil` cunoa[terea istoriei Egiptului. Spre marea satisfac]ie a cercet`torilor Bibliei, episodul \nfierii lui Moise de c`tre fiica lui faraon se \ncadreaz` perfect \n epoca prin]esei Hat[epsut (1503-1482 \.Hr.), singura femeie-faraon din istoria Egiptului, v`duv` [i f`r` mo[tenitor. I |n urma cercet`rilor a[ez`rii de lâng` piramida lui Sestrosis II, populat` \n totalitate de sclavi evrei, arheologul Rosalie David e silit` s` recunoasc`: „|n mod inexplicabil, p`r`sirea ora[ului de c`tre sclavii semitici a fost subit` [i nepremeditat`”. Arheologii n-au alt` explica]ie decât \nsu[i Exodul. I Cele 380 de t`bli]e de la Tel el Amarna, descoperite \n 1887, scrise \ntr-un dialect acadiano-canaanit, dezv`luie \n mod dramatic invazia Canaanului de c`tre Israel. Prin]ii canaani]i, care strig` dispera]i dup` ajutorul faraonului Akenaton, men]ioneaz` cetatea Urusalim (Ierusalim) [i numele invadatorilor: Habiru (de la Heber = de unde-[i trag numele evreii [i limba lor: Hebraica). I Ruinele Ierihonului au fost excavate de profesorul J. Garstang \n 1930. Ruinele indic` o c`dere a zidurilor spre exterior, contrar felului \n care se pr`bu[esc zidurile unei cet`]i: spre interior. Excep]ie face o por]iune a zidului de nord r`mas` \n picioare. Data surp`rii: cca. 1400 \.Hr. – exact perioada cuceririlor lui Iosua. Zidul ned`râmat este probabil casa lui Rahav (Iosua 2,18-21). Cercet`ri recente care apar]in arheologului Bryant Wood sus]in teza lui Garstang. I Lipsa oric`ror documente arheologice care s` ateste unele nume [i locuri din Bibliei a dat prilej „\naltei critici” de a denun]a Biblia drept fic]iune. Biblia a fost singurul izvor care \i men]iona pe hiti]i. „Basme!”, spuneau scepticii. |n 1834, francezul Ch. Tesier a descoperit la Bogazköy (Turcia) vestigiile unui mare imperiu necunoscut. Abia \n 1925, dup` ce lingvistul ceh Bedrich Hrozny descifreaz` scrierea hitit`, Biblia este str`lucit reconfirmat`: Imperiul Hitit a dominat Orientul \ntre anii 1700-1100 \.Hr. I Bel[a]ar, despre care Biblia vorbea ca fiind ultimul rege al Babilonului, nu se reg`sea \n cronologiile istoriei – „\nc` o eroare biblic`!” Acuzele \nceteaz` \n 1924, când Sideny Smith a dat de o serie de t`bli]e cuneiforme, \n care „Bel-[ar-u]ur” este numit „fiu [i coregent” al lui Nabonid. I Biblia men]ioneaz` 2.930 de personaje [i 1.551 de locuri geografice. Dup` o via]` dedicat` arheologiei, vestitul rabin evreu Nelson Glück a m`rturisit: „Nici o singur` descoperire arheologic` n-a contrazis m`car un singur verset biblic.”
Mai 2007 Semnele Timpului 11
08-12 O Alta Biblie:Layout 1
5/18/07
10:30 PM
Page 12
Religie Când se gânde[te la Brahman, omul proiecteaz` percep]ia sa asupra zeului. Prin aceste proiec]ii, Brahman se diversific` \n milioanele de zeit`]i „utile” omului pentru apropierea de zeul suprem. Pe lâng` formele personale pe care le are Brahman (Brahma, Vi[nu [i {iva), hinduismul mai cuprinde nenum`ra]i „semizei” cere[ti, deva (masculin) [i devi (feminin), care nu sunt decât \ntrup`rile celor trei (precum Indra, Mitra, Rama, Kri[na, Kali sau Saraswati). Din când \n când, zeii se coboar` pe p`mânt \ntr-o form` corporal`, ca s`-i mai u[ureze pe oameni de re\ncarn`ri (Mok[a)... \ntruparea zeilor se cheam` Avatar. Ca s` \mplineasc` Dharma, omul nu trebuie decât s` fie perseverent, f`r` s` fie nevoie s` cread` \ntr-una dintre formele divine. Chiar [i un ateist poate s` ajung` \n Nirvana, dizolvat \n Brahman. |n Hinduism nu exist` conceptul de „convertire”, omul având \n sine toate resursele de \ndumnezeire. Pentru c` Divinitatea se poate exprima prin nenum`rate c`i, hindu[ii nu consider` Vedele ca fiind un „canon” care s-o delimiteze de celelalte izvoare religioase. Dimpotriv`, un hindus poate venera orice alt` Scriptur` sau religie, acestea fiind doar alte c`i spre aceea[i ]int`.
Teologia Bibliei Biblia prezint` o cu totul alt` concep]ie despre lume decât Vedele. Crea]iunea este un act de dragoste al unui Dumnezeu personal, atotputernic [i atot[tiutor. Atributul major care \l caracterizeaz` este „dragostea”. Este interesat de
soarta fiec`rei f`pturi. C`derea omului \n p`cat a dus la pervertirea naturii umane. Pentru salvarea omului, Dumnezeu a conceput un plan al iubirii eliberatoare: Fiul S`u, Isus Hristos, S-a jertfit pentru toat` lumea, pl`tind pre]ul r`scump`r`rii [i f`când posibil` recuperarea omului printr-un proces individual – procesul convertirii. Dumnezeu |nsu[i, prin Duhul Sfânt, Se implic` \n via]a fiec`rui p`c`tos care vrea s` reintre \n familia lui Dumnezeu. Istoria de milenii a omenirii nu este altceva decât o mare lupt` spiritual`, \n care unii aleg s` coopereze pentru a fi salva]i, \n timp ce al]ii refuz` mântuirea. Comparând conceptul hindus cu cel biblic despre Dumnezeu, doctorul Sarvepalli Radhakri[nan, filozof [i om de stat indian, apreciaz`: „Dumnezeul Bibliei este diferit. El este personal [i activ \n istorie [i este interesat de schimbarea [i dezvoltarea lumii. El este o Fiin]` care comunic` cu noi.” Dac` a[a stau lucrurile, luarea unei decizii pentru omul de la r`scruce devine \ntrucâtva mai clar` [i mai simpl`. ST I Citi]i \n num`rul viitor al revistei Semnele Timpului articolul Biblia [i Coranul.
1. Corect „Volksbibel” (germ.) – Biblia popular`. 2. Jesus Freaks (engl) = „Nebunii lui Isus”. 3. „Die Bibel in gerechter Sprache” (germ.). 4. Inclusivist New International Version. 5. |n german`, „copil” (das Kind) este un substantiv neutru. 6. The Lost Spiritual World. 7. P. K. Saratkumar, Istoria Indiei, pag. 24, ed. 1978. 8 Din cele 66 de c`r]i, 39 formeaz` Vechiul Testament, iar 27 Noul Testament. 9 Singura carte din Vechiul Testament care lipsea e cartea Esterei. Motivul absen]ei era respingerea ei de c`tre esenieni ca „neinspirat`”. 10. Rosalie David, arheolog necre[tin, \n Vechii egipteni: credin]e [i practici religioase, 1982. 11 Geneza 10,21-25: „{i lui Sem, tat`l tuturor fiilor lui Eber (H-b-r) [i fratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au n`scut fii”. 12 The Time, 13 decembrie 1963.
Semnele Timpului Mai 2007 12
13 Catolici brazilieni:Layout 1
5/18/07
10:31 PM
Page 13
Papa \ngrijorat: Catolicii brazilieni fug la „sectele” protestante
A
Exodul catolicilor din bisericile braziliene, avortul, metodele contraceptive [i implicarea Bisericii \n via]a politic` au fost principalele puncte atacate de papa Benedict al XVI-lea, cu ocazia vizitei efectuate la \nceputul acestei luni \n Brazilia.
ceasta este ]ara cu cea mai numeroas` popula]ie romano-catolic`, jum`tate dintre cre[tinii Bisericii din \ntreaga lume (aproximativ 1 miliard) locuind \n America Latin`. |ngrijorat de faptul c` milioane de catolici brazilieni s-au convertit la bisericile evanghelice, papa i-a numit pe evanghelici sectan]i, fapt ce a atras nemul]umiri explicite din rândul reprezentan]ilor acestora. |n ultimii zece ani, Biserica Catolic` a pierdut 10% dintre cre[tinii brazilieni care au trecut la alte convingeri religioase. Aflat la Sao Paulo, Benedict al XVI-lea a declarat c` persoanele cele mai vulnerabile \n fa]a prozelitismului agresiv al sectelor sunt cele cu o educa]ie religioas` slab`. Brazilienii \ns` afirm` c` se \ndreapt` spre cultele neo-protestante deoarece Biserica Romano-Catolic` este
rigid`, sever` [i indiferent` fa]` de nevoile oamenilor [i nu mai re pre zint` patria lor spiritual`. Papa le-a prezentat I Radu Vasile episcopilor cu care s-a \ntâlnit [i viziunea sa de \ntoarcere a Bisericii Catolice la probleme de ordin strict religios [i a men]ionat clar c` Biserica consider` avortul p`cat capital. Mare parte din America Latin` crede \ns` \n „teologia eliber`rii”, nu \n catolicismul conservator promovat de papa. „Teologia eliber`rii”, ale c`rei \nceputuri dateaz` din anii ’60, combin` catolicismul cu elemente ale gândirii marxiste. Adep]ii s`i consider` c` preo]imea ar trebui s` \[i concentreze eforturile pentru a sc`pa popula]ia lumii de s`r`cie [i opresiune, Isus fiind perceput ca lupt`tor pentru justi]ia social`. ST
Mai 2007 Semnele Timpului 13
14-18 Templul reconstruit:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 14
Religie
Pentru Pa[tele evreiesc de anul acesta, Sinedriul a votat reintroducerea sacrificiilor animale. Forul religios evreiesc spune c` a venit chiar [i vremea ca Templul s` fie reconstruit. I Marius Necula
Va fi
Templul reconstruit? P
rofesorul Hillel Weiss, membru al Sinedriului, a declarat publica]iei evreie[ti Haare]1 c` ac]iunea planificat` este mai degrab` o mi[care simbolic` ce \ncearc` s` demonstreze c` a[tept`rile privind construirea celui de al treilea2 Templu, [i implicit restaurarea jertfelor, sunt reale, [i nu doar simple vorbe. Autorit`]ile israeliene nu au fost de acord cu decizia Sinedriului privind reluarea sacrificiilor cu ocazia Pa[telui. Ca urmare, s-a depus o plângere la Curtea Suprem` de Justi]ie \n aceast` privin]`. R`spunsul este negativ, planurile privind jertfele fiind respinse, deoarece „dreptul peti]ionarilor de a-[i practica propria credin]` nu poate fi luat \n considerare din ra]iuni privind ordinea [i siguran]a public`”3.
Sinedriul Sinedriul a reprezentat forul superior evreiesc \n domeniul religios [i legislativ având 23 de membri. Dup` dizolvarea lui, \n 358 d.Hr, nu a mai existat nicio autoritate religioas` general acceptat` de c`tre evrei. |n decursul istoriei au fost multiple \ncerc`ri privind restaurarea Sinedriului: rabi Jacob Berab \n 1538, rabi Yisroel Shklover \n 1830, rabi Aharon Mendel haCohen \n 1901, rabi Zvi Kovsker \n 1940 [i rabi Yehudah Leib Maimon \n 1949. |n octombrie 2004 (sau, dup` calendarul evreiesc, Ti[ri 5765), un grup de rabini care pretind c` reprezint` diverse comunit`]i au pus bazele Sinedriului modern. http://www.thesanhedrin.org Semnele Timpului Mai 2007
14
14-18 Templul reconstruit:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 15
Institutul Templului a sponsorizat confec]ionarea Nu este pentru prima dat` când sunt vizate instrumentelor muzicale pentru viitoarele servicii sacrificiile animale [i reconstruirea Templului. |n ceremoniale. 1991, cu ocazia Pa[telui, s-a \ncercat jertfirea unui miel, dar ac]iunea nu a fost finalizat` deoarece Un nou templu – poli]ia a intervenit prompt. |n 1998, mai multe mi[c`ri care sus]ineau reconstruirea Templului au subiect de disput` adus un ied ca jertf` simbolic` pe Givat Hananya, Construc]ia unui nou templu nu este \ns` chiar \n apropierea muntelui Moria. Chiar dac` reconatât de u[oar`. Motivul: locul \n care ar trebui s` fie struirea Templului este un subiect controversat, amplasat Templul este deja ocupat. Pentru arabi, cea mai mare parte a popula]iei nu \mp`rt`[e[te Muntele Templului este al treilea loc sacru dup` ideile acestor activi[ti religio[i. Mecca [i Medina. Aici sunt construite dou` l`ca[uri Iudaismul ortodox crede nu doar \n restaurarea musulmane: Domul Stâncii (construit \n 690) [i Templului, ci [i \n cea a jertfelor. Ramura conservaMoscheea Al-Aqsa (construit` \n 710). Autoritoare consider` c` doar Templul trebuie restaurat, tatea palestinian` contest` suveranitatea Israelujertfele fiind \nlocuite cu lui asupra locului, care r`faptele bune, care au rolul mâne unul dintre punctele Cel pu]in dou` [coli rabinice cele mai fierbin]i \n conflictul s` r`scumpere p`catele, au \nceput s` identifice \n conform \nv`]`turii talmuarabo-israelian. |n perioada dice. |n schimb, iudaismul rândul popula]iei pe cei care ocupa]iei iordaniene a reformat nu a[teapt` nici sunt descenden]i din familiile Ierusalimului de Est (1948restaurarea Templului [i 1967), evreilor le era interzis` preo]ilor ori din semin]ia lui Levi chiar [i intrarea \n Cetatea nici pe cea a sacrificiilor. pentru a putea fi educa]i \n Rav Kook4, primul [ef rabin Veche. Pentru evitarea disal ]`rii Israel, sugera c` sa- privin]a ritualurilor de la Templu. putelor, guvernul israelian a garantat Consiliului Musulcrificiile animale nu vor mai man administrarea teritofi folosite \n vremurile meriului, ceea ce face ca, din ra]iuni politice, autosianice pentru c` oamenii se vor \ntoarce la un stil rit`]ile s` nu favorizeze mi[c`rile privind reconstrude via]` vegetarian. irea Templului. |n 1993, a avut loc o controvers` \ntre fostul {eicul Raad Salah, conduc`torul Mi[c`rii Islarabin-[ef sefardic Mordechai Eliahu [i rabinul Yismice din Israel, afirma: „Amintim pentru a mia oar` rael Ariel, care conducea Institutul Templului. c` toat` moscheea [i locul pe care se afl`, inclusiv Subiectul controversei privea tocmai necesitatea esplanada ori aleile subterane, sunt proprietatea reconstruirii celui de al treilea Templu. Rabi Ariel sus]inea c` este datoria fiec`rui evreu de a sus]ine reconstruirea. |n schimb, Rabi Eliahu credea c` nu este necesar` aceasta deoarece |nsu[i Mesia Se va pogor\ cu el din cer. Actualmente, guvernul israelian se opune unor astfel de ini]iative, dar sus]in`torii reconstruirii Templului cred c` nu va mai trece mult timp pân` la restaurarea serviciilor ceremoniale din noul Templu. |n aceast` privin]`, se fac eforturi privind preg`tirea celui mai m`re] eveniment pe care [i-l poate imagina orice evreu credincios. Funda]ia Templului a solicitat suport financiar pentru reconstruirea Sanctuarului \nc` de la finalul anilor '70. Zece ani mai târziu, cel pu]in dou` [coli rabinice5 au \nceput s` identifice \n rândul popula]iei pe cei care sunt descenden]i din familiile preo]ilor ori din semin]ia lui Levi pentru a putea fi educa]i \n privin]a ritualurilor de la Templu. Tot atunci, Mai 2007 Semnele Timpului 15
14-18 Templul reconstruit:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 16
Religie exclusiv` [i absolut` a musulmanilor, [i nimeni nu are dreptul nici m`car la un fir de praf”6. Autorit`]ile religioase evreie[ti consider` \ns` c` Muntele Templului apar]ine de drept neamului iudeu, acesta fiind unul dintre locurile care au fost cump`rate cu pre]ul care se cuvenea.7 |n cearta privind reconstruirea Templului mai este implicat` o a treia parte: ramura evanghelic` a cre[tinismului. {i ace[tia sunt \n favoarea reconstruirii. De ce? Din acela[i motiv pentru care sus]in cauza Israelului \n ansamblu. Pentru adep]ii sionismului cre[tin, men]inerea statului Israel este o condi]ie f`r` de care restul profe]iei nu se poate \mplini. Lideri evanghelici cre[tini binecunoscu]i, precum Gary Bauer, Jerry Falwell, Ralph Reed [i Pat Robertson, Dick Armey [i Tom Delay, puternic implica]i \n politic`, cred c` rena[terea Israelului reprezint` \mplinirea unei profe]ii biblice. Din acest motiv, ei sus]in agenda sionist`, considerând c` a ac]iona altfel ar \nsemna s` te opui voin]ei lui Dumnezeu: „S` fii \mpotriva Israelului \nseamn` s` fii \mpotriva lui Dumnezeu. Noi credem c` istoria [i Scripturile dovedesc c` Dumnezeu Se raporteaz` la na]iuni \n func]ie de modul \n care ele se raporteaz` la Israel”, spunea Falwell \n 1981. Mai apoi, liderul evanghelic cita din Geneza 27,29: „Blestemat s` fie oricine te va blestema [i binecuvântat s` fie oricine te va binecuvânta!”
Ce loc ocup` Israelul \n profe]ia privind timpul sfâr[itului? John Nelson Darby (1800-1882), un pastor al fra]ilor din Plymouth (cunoscu]i mai târziu sub numele de cre[tini dup` Evanghelie), credea \n mântuirea viitoare a Israelului. Pastorul se baza pe Isaia 32 [i sus]inea c`, la \ncheierea istoriei, Israelul, ca na]iune, se va bucura de binecuvânt`ri p`mânte[ti diferite de binecuvânt`rile cere[ti de care va avea parte Biserica. „Darby a dezvoltat schema dispensa]ionalismului, subliniind c` fiecare epoc` \l plaseaz` pe om \ntr-o anume stare…, dar fiecare dispensa]iune va culmina cu un e[ec”8, consider` profesorul de teologie Paul Enns. Dup` concep]ia lui Darbz, istoria este \mp`r]it` \n [apte perioade distincte: (1) De la starea inocen]ei paradiziace la Potop; (2) Noe; (3) Avraam; (4) Israel; (5) Neamurile; (6) Duhul [i (7) Mileniul. Noile concep]ii cu privire la evenimentele finale au fost popularizate \n lumea anglofon` de c`tre teologul [i scriitorul american Cyrus Scofield (1843-
1921) prin intermediul unei versiuni cu adnot`ri a Bibliei. Scofield mergea pe linia dispensa]ionalismului lui Darby [i sus]inea c` Isus nu Se va \ntoarce pentru a domni pe P`mânt pân` ce nu se vor petrece o serie de evenimente. Biserica cre[tin` este v`zut` ca un instrument de salvare pentru neamuri (neevrei) [i, \n acord cu planurile divine, poporul evreu se afl` \ntr-o alt` dispensa]iune a harului. Tot Scofield sus]inea c` Biserica va fi r`pit` de pe P`mânt pentru a nu trece prin necazul cel mare. Scriind la \nceputul secolului XX, Cyrus Scofield credea cu t`rie c` \ntoarcerea evreilor \n }ara Sfânt` ([i \n mod special la Ierusalim) este o Semnele Timpului Mai 2007
16
14-18 Templul reconstruit:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 17
Originile sionismului cre[tin [i ale dispensa]ionalismului
\mplinire profetic`. Tot el a prezis c` locurile sacre ale islamului vor fi distruse [i se va \ncepe reconstruc]ia Noului Templu la Ierusalim, eveniment care va marca \ncheierea epocii (dispensa]iunii) Bisericii, fiind \n acela[i timp semnul apari]iei Antihristului. To]i (dintre evrei) cei care vor fi credincio[i leg`m창ntului lui Dumnezeu |l vor recunoa[te pe Isus ca fiind Mesia [i se vor opune Antihristului. Acest model de interpretare (dispensa]ionalismul) este, dup` cum se observ`, relativ nou, dar extrem de popular [i cu influen]` \n cercurile evanghelice. Aproape 40 de milioane de americani
Ideile cu privire la restaurarea na]iunii evreie[ti au devenit un subiect de dezbatere public` \n secolul al XIXlea, fiind bine conturate de c`tre unii dintre predicatorii [i teologii protestan]i din Marea Britanie [i America. Lordul Shaftesbury a f`cut demersuri pentru \nfiin]area unui consulat britanic la Ierusalim, \n 1838. La ini]iativa Bisericii Sco]iei, \n 1839, s-a publicat un document intitulat Memorandumul monarhilor protestan]i ai Europei pentru re\ntoarcerea evreilor \n Palestina, care era, \n acela[i timp, [i un raport al situa]iei evreilor \n Israel. |n august 1840, The Times anun]a c` guvernul britanic recuno[tea restaurarea na]iunii evreie[ti ca fiind \ndeplinit`. Prin Tratatul de la Paris (1856) li se garanta evreilor [i cre[tinilor dreptul de a se a[eza \n Palestina.
cred c` Palestina este ]ara aleas` de Dumnezeu pentru evrei. Pentru adep]ii sionismului cre[tin, men]inerea statului Israel [i reconstruirea Templului sunt condi]ii f`r` de care restul profe]iei nu se poate \mplini.
Mai 2007 Semnele Timpului 17
14-18 Templul reconstruit:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 18
Religie Cele [aptezeci de s`pt`mâni (490 de ani) reprezint` timpul de har special pentru Israel ca popor ales. Aceast` perioad` este divizat` \n trei intervale profetice: 7+62+1=70 de s`pt`mâni. Punctul de plecare al profe]iei este decretul lui Artaxerxe, supranumit [i Longimanus, dat \n 457 \.Hr. cu privire la rezidirea ora[ului Ierusalim, 7+62=69 de s`pt`mâni trebuiau s` treac` pân` la „ungerea lui Mesia”, adic` pân` la anul 27 d.Hr., când Isus Hristos a fost botezat, \ncepând astfel lucrarea mesianic`. |n mijlocul ultimei s`pt`mâni profetice, \n anul 31 d.Hr., jertfa necurmat` a \ncetat prin moartea Mântuitorului. La scurgerea celor 70 de s`pt`mâni, \n anul 34 d.Hr., prin uciderea diaconului {tefan, primul martir cre[tin, iudeii au respins definitiv Evanghelia, iar apostolii au \nceput s` le predice [i neamurilor.
Pentru interpre]ii dispensa]ionali[ti, Matei 24,15 vorbe[te \n mod categoric despre cel de al treilea Templu. |n viziunea acestora, Antihristul se va a[eza chiar aici (a se vedea 2 Tesaloniceni 2,1-4), iar \n baza pasajului din Daniel 9,24-27 se crede c`, la mijlocul a [apte ani de criz` (tribula]ia, sau necazul cel mare), jertfele vor \nceta \n urma interven]iei Antihristului. |n ciuda faptului c` aduc argumente din Biblie, multe dintre interpret`rile dispensa]ionaliste sunt criticate de c`tre teologii contemporani. |n primul rând, evanghelicii dispensa]ionali[ti merg pe o interpretare literal` a profe]iilor. Antony Hoekema, unul dintre cei mai importan]i speciali[ti \n eschatologia cre[tin`, consider` c` abordarea dispensa]ionalist` cu privire la viitorul omenirii [i scenariul adiacent nu sunt fundamentate biblic.
Pentru adep]ii sionismului cre[tin, men]inerea statului Israel [i reconstruirea Templului sunt condi]ii f`r` de care restul profe]iei nu se poate \mplini. „Deseori, dispensa]ionali[tii fac apel la pasajul din Romani 11, sus]inând c` el con]ine o \nv`]`tur` care prevede \n viitor o perioad` de binecuvântare, destinat` special poporului Israel. (...) Romani 11 nu spune absolut nimic despre faptul c` Israelul va fi adunat din nou \n ]ara lui [i nici despre domnia de o mie de ani a lui Hristos peste \mp`r`]ia lui Israel” , spune Hoekema.9 |n ceea ce prive[te Templul din vremea sfâr[itului [i oprirea sacrificiilor de c`tre Antihtist,
profe]ia din Daniel este una unitar`, având \n aten]ie cele 70 de s`pt`mâni10 (de ani). |n decursul secolelor, teologii [i interpre]ii cre[tini au considerat c` aceast` profe]ie este cea mai important` din Scriptur`, ea indicând timpul lui Mesia, [i nu vremea sfâr[itului. Din motive ne\n]elese \ns`, interpre]ii dispensa]ionali[ti decupeaz` ultima s`pt`mân` (din \ntregul celor 70) [i o plaseaz` \n vremea de mare strâmtorare de la \ncheierea istoriei omenirii. Interpretarea este for]at`; textul nu face nicio aluzie la un viitor Templu, unde se vor aduce jertfe de animale. Aceasta nu exclude posibilitatea ca, \n practic`, s` fie reconstruit un al treilea Templu. Ce se va \ntâmpla \n cazul \n care Templul va fi reconstruit? Destul de greu de imaginat \n contextul actual, dar, dac` se va petrece, cu siguran]` lucrul acesta va gr`bi sfâr[itul. ST
1. Present-day Sanhedrin court seeks to revive ancient Temple rituals (Curtea Sinedriului contemporan caut` s` re\nvie ritualurile antice ale Templului), Haare], 28 februarie 2007, http://www.haaretz.com/hasen/spages/831646.html 2. Primul Templu a fost construit de Solomon, al doilea a fost ridicat dup` re\ntoarcerea evreilor din robia babilonian` [i a fost distrus \n anul 70 d.Hr de armatele romane. 3. A se vedea [tirea pe larg a[a cum apare ea pe site-ul oficial al Institutului Templului, http://www.templeinstitute.org/archive/02-04-07.htm 4. Abraham Isaac Kook (1864 – 1935) cunoscut pe scurt ca Rav Kook, primul [ef-rabin al ]`rii Israel (Ere] Israel), \ntemeietorul [colii rabinice sioniste, cunoscute azi ca Ye[iva Merkaz HaRav. 5. Ye[iva Torat Haim [i Ye[iva Aterit Cohanim ofer` chiar [i \n prezent cursuri pentru levi]i, având \n vedere reconstruc]ia celui de al treilea Templu. 6. Israeli Sheikh: Temple Mount is Entirely Islamic (Un [eic israelit: Muntele Templului este pe deplin islamic), Arutz Sheva, 12 noiembrie 2006 http://www.israelnationalnews.com/News/News.aspx/114927 7. Tradi]ia iudaic` afirm` c` de trei locuri de pe p`mânt nu se pot atinge neamurile: Pe[tera de \nmormântare a patriarhilor, locul de \nmormântare al lui Iosif [i Muntele Templului, fiind cump`rate de c`tre Avraam, Iacov [i respectiv David. 8. Paul Enns, The Moody Handbook of Theology, Chicago, Moody, 1989, p. 516. 9. Antony Hoekema, Biblia [i viitorul, Wheaton, Illinois, SMR, 1993, p. 203. Pasajul invocat de mul]i adep]i ai sionismului cre[tin este cel din Romani 11,26: „{i atunci, tot Israelul va fi mântuit, dup` cum este scris: ’Izb`vitorul va veni din Sion [i va \ndep`rta toate nelegiuirile de la Iacov’.” |n grece[te apare adverbul hutos (ουτως), care se traduce cu \n acela[i fel, \n aceea[i manier`, [i nicidecum atunci. (Versiunea sinodal` red`: „{i astfel \ntregul Israel se va mântuit”.) Adverbul mai apare \n versetul 31, unde este tradus cu tot a[a. Apostolul Pavel vrea s` spun` c` acela[i fel de mântuire acordat neevreilor – prin har – este oferit [i evreilor. 10. Calculul perioadei celor 70 de s`pt`mâni va trebui s` \nceap` de la „darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului”. |n leg`tur` cu rezidirea Templului au fost date dou` decrete: primul \n 537 \.Hr., dat de Cirus al II-lea cel Mare (Ezra 1,1-11), dar lucr`rile au fost oprite, iar cel de-al doilea decret \i apar]ine lui Darius I, dat \n anul 519 \.Hr. Templul a fost terminat [i inaugurat \n 515 \.Hr., dar zidurile cet`]ii Ierusalimului au r`mas \nc` mult timp d`râmate. Ordinul pentru rezidirea Ierusalimului la care se refer` profe]ia din Daniel 9,25 a fost dat \n anul 457 \.Hr. de Artaxerxe Longimanus („mân` lung`”) – Ezra 7,8.11.13.20. Aceast` dat` formeaz` punctul de plecare pentru desf`[urarea profe]iei celor 70 de s`pt`mâni
Semnele Timpului Mai 2007 18
19 Mormantul lui Irod:Layout 1
5/18/07
10:32 PM
Page 19
Mormântul lui Irod g`sit \n De[ertul Iudeii Dup` zeci de ani de c`ut`ri, un arheolog israelian a anun]at descoperirea mormântului lui Irod cel Mare, rege al Iudeii \ntre anii 37 \.Hr. [i 4 d.Hr. Potrivit Universit`]ii Ebraice, mormântul regal se afl`, de mai bine de 2000 de ani, \n situl arheologic din Herodium, pe un mic platou colinar \n De[ertul Iudeii, la aproximativ 12 km de Ierusalim. I Radu Vasile
A
[ezarea mormântului \ntre dou` palate construite de Irod cel Mare a \mpiedicat scoaterea acestuia la lumin`, pân` luna aceasta. „Ne-am dat seama c` ne apropiem de ]int` când am g`sit primele buc`]i din sarcofag. Este monumental. Cu adev`rat regesc!”, a spus arheologul Ehud Netzer, imediat dup` descoperire. De[i nu s-a g`sit niciun fel de oseminte, locul [i decora]iunile mormântului sus]in ipoteza c` aici a fost \ngropat Irod cel Mare. „Este un sarcofag cum nu mai vezi \n alt` parte”, a spus Netzer ad`ugând [i posibilitatea ca osemintele s` fi fost mutate de rebelii evrei care au luptat \mpotriva Romei \ntre anii 66 [i 72. C`ut`rile, care au durat mai bine de 30 de ani, au fost alimentate de istoricul Josephus Flavius, care, \n secolul I d.Hr., a descris mormântul [i procesiunea funerar` a lui Irod. Regele Irod este cel care a reconstruit [i extins al Doilea Templu din Ierusalim, zidul ce \nconjoar` partea veche a ora[ului sfânt, putând fi v`zut chiar [i ast`zi. Au existat trei regi cu acela[i nume de-a lungul istoriei: Irod, sau Herodes, cel Mare (39 – 4 \.Hr.), cel care a ordonat uciderea pruncilor sub doi ani la Betleem (fapt biblic ce nu a fost dovedit \nc` istoric), Irod al II-lea, sau Tetrarhul Herodes Antipas (4 \.Hr. – 39 d.Hr.), fiul lui Irod cel Mare [i cel care a ordonat uciderea Sfântului Ioan Botez`torul, [i Irod al III-lea, sau Herodes-Agrripa (I, 41 – 44 d.Hr.), nepot al regelui Irod cel Mare [i acel Irod care este men]ionat \n Faptele Apostolilor c` ar fi hot`rât, \n anul 44 d.Hr., moartea apostolilor Petru [i Iacov cel B`trân, fratele apostolului Ioan. Irod cel Mare a ini]iat proiecte de construc]ii masive la Cezarea, Ierihon [i a ridicat fort`rea]a de la Massada. ST Mai 2007 Semnele Timpului 19
20-23 Sfidarea mondiala:Layout 1
5/18/07
10:33 PM
Page 20
Politic |ntre 1947 [i 1991, o confruntare nonmilitar`, atipic` [i par]ial deschis`, a readus \n memoria umanit`]ii anii celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Era R`zboiul Rece, forma beligerant` care a declan[at cursa \narm`rilor. Dou` state [i dou` ideologii polarizate \n dou` sisteme politice antagonice constituiau osatura confrunt`rii: SUA [i Uniunea Sovietic`, respectiv capitalismul [i comunismul. I Beniamin Pascu
A
cestea erau \ns` numai vârfurile aisbergurilor, pentru c` structura militar` \n care se extrapolau cele dou` sisteme era format` din Blocul Occidental – America [i alia]ii s`i, coagula]i \n Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord (creat \n 1949) – [i Blocul R`s`ritean (creat \n 1955) – Uniu nea Sovietic` [i ]`rile comuniste, cristalizate \n Pactul de la Var[ovia. Abordat` \ntr-un re gistru politic extins, lumea era \mp`r]it` \ntre democra]iile liberale [i regimurile totalitare. Abordat` din perspectiva social`, aceea[i lume era definit` de dou` societ`]i antagonice: una „liber`” [i „deschis`”, iar alta „\nregimentat`” [i „\nchis`”. |nfruntarea, derulat` la nivel de sisteme (ideologii, regimuri, moduri de via]`) [i dublat` de o curs` a \narm`rilor f`r` precedent, precum [i de un front psihologic propor]ional cu tensiunile acumulate, s-a numit „R`zboiul Rece”, termen lansat \n 1947 de politicienii francezi. Dac`, pân` la finele celei de-a doua conflagra]ii mondiale, ecua]ia beligeran]ei era dat` de formula „\ntâi ocupa]ie teritoral`, apoi economic`”, la numai 2-3 ani de la finalizarea celei de-a doua conflagra]ii mondiale, ecua]ia \[i schimb` sensul: „domin` economic, spa]iul greveaz`”. Ca ecua]ia s` aib` valoare de adev`r, un complex aparat de presiune a fost pus \n func]iune, atât de c`tre Blocul Occidental, cât [i de cel R`s`ritean, a c`rui
Sfidarea mondial` [i
cutia Pandorei lansare [i mentenan]` s-au realizat prin: propagand`, embargou, opera]iuni militare de intimidare, manevre diplomatice, inginerii financiare, asasinate, incursiuni spa]iale. Odat` alimentat, sistemul a dezvoltat \n timp o rezultant` halucinant`: adâncirea pân` la paroxism a contradic]iilor \ntre cele dou` lumi [i germinarea \n subsidiar a unei perpetue st`ri de beligeran]`. Totul axându-se – culmea! – pe o politic` oficial` „de ap`rare [i descurajare”, declarat` atât de sovietici, cât [i de americani. „Politic` de ap`rare” care, \n timp, a tins asimptotic [i concuren]ial, de-o parte [i de alta a frontului, spre asigurarea unui status de putere – superputere – megaputere... Cum era \ns` de a[teptat, f`r` a pune \n discu]ie determin`rile, Big Bangul s-a produs: anul 1991 aducea cu sine divizarea Imperiului Sovietic, spargerea Blocului R`s`ritean [i pr`bu[irea regimurilor comuniste. La sfâr[itul celui de-al doilea mileniu, Semnele Timpului Mai 2007
20
20-23 Sfidarea mondiala:Layout 1
5/18/07
10:33 PM
lumea r`mânea dirijat` de un singur bra]: SUA. Un bra] a c`rei baghet` configura luciferic perspectiva unei hegemonii globale peste o lume multipolar`. La Washington, ca [i la Roma, jubileul celui de-al treilea mileniu \[i putea demara nestingherit preg`tirile. Pentru Sfântul Scaun, Europa se eliberase de povara ateismului. Pentru Statele Unite, R`zboiul Rece luase sfâr[it. Dar pentru orgolioasa Rusie?
Bagheta american` \n]eap` coasta Ursului Dup` c`derea Cortinei de Fier, o rela]ie de „antant`” cordial` p`rea c` s-a instaurat \ntre Kremlin [i Casa Alb`. Sub Perestroika, Moscova se preg`tea pentru „epoca El]ân”, epoca marilor oligarhi [i a dec`derii economice. Peste ocean, George Bush (seniorul), obosit de atâta „Furtun` \n de[ert”, se preg`tea [i el s`-i fac` loc unui goodlooking man, Bill Clinton ([i eventual Monic`i). Se
Page 21
p`rea c` apele reci ale r`zboiului s-au separat, c` aisbergurile disp`reau sub valuri. |ns` situa]ia s-a schimbat radical dup` anul 2000, odat` cu ascensiunea lui Vladimir Putin, un partener de dialog incomod pentru democra]ii administra]iei Clinton [i de-a dreptul dificil pentru cei care au urmat, „neoconservatorii” lui George Bush. Abil, rezervat, sever, vizibil deranjat de „bagheta american`”, Putin aducea pe masa negocierilor Cutia Pandorei. Idealul Americii de a dirija partitura mondial` era din nou sub semnul \ntreb`rii. Ca efect al tensiunilor acumulate, caruselul \narm`rii a demarat din nou, de data aceasta deschis. Dar graficul R`zboiului Rece configura o alt` perspectiv`, denumit` apocaliptic [i sfid`tor (\n raport cu Puterea Suprem`): „R`zboiul Stelelor”. {i, cum cea mai bun` ap`rare este atacul, cum \n materie de \narmare timpul poate deveni un du[man, primele „scânteieri” ale „stelelor” nu s-au l`sat a[teptate. |n decembrie 2001, Administra]ia Bush abroga \n mod unilateral Tratatul ABM, \ncheiat cu Rusia. |n 2002, pentru aceea[i administra]ie, a urmat Afganistanul, iar \n 2003, Irakul. Pentru 2007, se preg`te[te Iranul. Incisiv` [i \n planul dezvolt`rii, ofensiva american` este dublat` \n toat` aceast` perioad` de o politic` de sanc]iuni [i de izolare extrem de sever`, aplicat` statelor aflate pe „axa r`ului”. Grila american` nu se opre[te \ns` aici. Aceasta include controlul global asupra surselor de energie (\n special petrol), fixarea unor baze militare \n spa]iul euro-asiatic, modernizarea flotei de submarine, constituirea comandamentului pentru misiunile strategice ale bombardierelor B-52, baze de rachete antibalistice \n Europa. Pentru Moscova, care a contabilizat cu aten]ie mi[c`rile „la pupitru” ale americanilor, toate acestea reprezint` tot atâtea motive de \ngrijorare. Putin [tie un lucru: din perspectiv` american`, Orientul Apropiat este numai un obiectiv, ]inta final` fiind alta: suprema]ia nucleo-spa]ial`. De altfel, la Conferin]a de Securitate de la München, din 10 februarie 2007, pre[edintele rus a criticat, \n termeni extrem de duri, tendin]ele hegemonice ale SUA. El a refuzat conceptul de lume multipolar`, vorbind despre simptomele unei lumi unipolare, sus]inute din umbr` atât de liderii protestan]i, cât [i de Scaunul Papal, lume caracterizat` de un singur centru executiv de autoritate, un singur centru de luare a deciziilor efective: SUA. Ceea ce \ns` a suscitat, la München, interesul anali[tilor [i al
Mai 2007 Semnele Timpului 21
20-23 Sfidarea mondiala:Layout 1
5/18/07
10:33 PM
Page 22
Politic liderilor politici a fost faptul c` pentru prima dat`, dup` 1991, adic` de la sfâr[itul R`zboiului Rece, un pre[edinte al Rusiei atac` direct politica SUA: „Ast`zi suntem martorii unui cert hiper-uz de for]` militar` \n gestionarea rela]iilor interna]ionale, care va arunca lumea \n abisul conflictelor permanente” – a declarat Putin. ”Vedem ast`zi un dispre] din ce \n ce mai mare fa]` de principiile de baz` ale legilor interna]ionale. Un stat, [i m` refer acum la SUA, [ia dep`[it de mult grani]ele… {i asta \n repetate rânduri. Nu pot s` m` ab]in [i s` nu avertizez omenirea asupra consecin]elor imprevizibile ale noilor arme spa]iale. La orizont apare o nou` zon` de confruntare \ntre marile puteri. De aceea este imposibil s` nu dezaprob apari]ia unei noi genera]ii de arme high-tech, mai ales \n spa]iul cosmic. Domnilor, R`zboiul Stelelor nu mai este doar o fantezie. El a devenit o realitate”.
Facând referire direct` la scutul american antirachet` care va fi plasat \n Europa, mai precis \n Cehia [i Polonia, Vladimir Putin a ad`ugat c` „sistemul de \narmare adoptat ast`zi creeaz` o puternic` nelini[te [i \ndreapt` omenirea spre un Armaghedon derulat \n cosmos, cu consecin]e fatale pe p`mânt”. Consternat de incisivitatea lui Putin, Pentagonul, prin vocea generalului de brigad` Patrick J. O’Reilly, adjunct al Missile Defence Agency, a men]ionat c` scutul american are ca sarcin` protejarea instala]iilor militare ale NATO din Europa \mpotriva eventualelor atacuri lansate din Orientul Mijlociu, f`r` a face referire direct` la Rusia. „Scutul american a fost conceput pentru a z`d`rnici atacurile ce ar putea surveni \n special din Iran, centrul fierbinte al fundamentalismului”, a precizat O’Reilly. Sim]indu-se vizat` [i nedorind s` fie tratat` drept o ignorant`, Moscova nu a replicat \n stilu-i f`r` echivoc: „Amplasarea acestor baze atât de aproape de grani]ele Rusiei tr`deaz` inten]ii ostile, explica]iile p`r]ii americane fiind cusute cu a]` alb`. De ce tocmai Polonia [i Cehia [i de ce acum? Dac` fundamentalismul islamic este problema,
de ce aceste baze nu au fost plasate \n Turcia, [i ea membru al NATO, mult mai aproape de fundamentali[ti?(...) Iat` deci dovada c` pentru America R`zboiul Rece nu s-a \ncheiat” – a replicat delega]ia rus` la München. Pentru „Marele Urs” de la Kremlin, amplasarea scutului american \n ]`rile Europei R`s`ritene este privit` \n contextul inten]iilor clare de expansiune ale Blocului Nord Atlantic. „NATO a ajuns aproape la grani]ele Rusiei, iar acest lucru nu mai are nicio leg`tur` cu securitatea Europei fa]` de fundamentalism”, a precizat Putin.
Cordonul se strânge NATO cuprinde acum \ntregul bloc al ]`rilor comuniste din Europa de Est, la care s-au ad`ugat Slovenia, Lituania, Letonia [i Estonia, prima apar]inând fostei Iugoslavii, ]`rile baltice, provenind din blocul ex-sovietic. Mai mult, NATO \ncurajeaz` Ucraina [i Georgia, „pl`mânii” fostei Comunit`]i a Statelor Independente (CSI) – \n care „inima” era Rusia –, s` i se al`ture. La rândul lor, Albania, Croa]ia [i Macedonia simt [i ele c` Blocul Nord Atlantic le face cu ochiul. Cordonul american se strânge tot mai tare, iar Rusia respir` tot mai greu. Fermitatea politicii americane de domina]ie mondial` [i de „talonare” imediat` a principalului adversar, Rusia, este dezv`luit` [i de pres`. Astfel, \n ianuarie 2007, The Central Time sublinia: „America trebuie s` apere democra]ia. De aceea are nevoie de baze \n orice col] al globului. Securitatea este mai presus de orice”. La rându-i, Washington Post, \n martie anul acesta, men]iona: „Cu un Orient Mijlociu \n fierbere, America are nevoie de baze [i de drepturi de survol \n Balcani pentru a-[i proteja sursele de energie de la Marea Caspic`”. Cum era de a[teptat, presiunile mediatice s-au f`cut sim]ite [i la Moscova. |n urm` cu dou` luni, presa moscovit` prelua pe primele pagini declara]iile „]arului” Putin: „|n actualul context militar, pentru securitatea Rusiei, modernizarea arsenalului nuclear, producerea armamentului hightech reprezint` o nevoie urgent`. Desf`[urarea programelor Start II, reconfigurarea rachetelor nucleare ’SS 18 MIRV’, punerea \n valoare a noului tip de rachete ’Topol–M’ sunt chestiuni cruciale”. Totodat`, Serghei Ivanov, coordonatorul proiectelor din \ntreaga industrie de armament a Rusiei, declara c`, „\n privin]a capacit`]ilor nucleare, chiar de ap`rare a cosmosului dac` este cazul, nicio alt` ]ar` din lume nu poate rivaliza cu Rusia”. Panimae[? (Este clar ?) Semnele Timpului Mai 2007
22
20-23 Sfidarea mondiala:Layout 1
5/18/07
10:33 PM
Omisiunea Un sondaj de opinie realizat \n martie 2007, de publica]ia italian` de politic` externa Mondo Universale, \n Europa de Vest, releva faptul c` majoritatea celor chestiona]i consider` iminent un r`zboi \n zona estic` a Europei, \n prima jum`tate a acestui secol. Printre motivele invocate de responden]i se num`r`: controlul asupra surselor de energie – 35%; pericolul fundamentalist – 22%; resursele – 14%; monopolul comer]ului [i finan]elor – 13%; alte motive – 16%. La \ntrebarea dac` acest r`zboi se va purta cu arme conven]ionale (inclusiv biologice) sau spa]iale, structura r`spunsurilor a fost: 56% – arme spa]iale, 38% – arme conven]ionale, 6% – combinat. Interesant este c`, \n ceea ce prive[te principalii protagoni[ti ai conflictului, responden]ii nu s-au orientat nici asupra NATO, nici asupra Rusiei (Scuze, domnule Ivanov!), nici asupra Iranului sau Chinei, ci au considerat c` pe un astfel de front nu va exista decât o singur` component` dominant`: Statele Unite. Principala problem` pe care anali[tii o pun nu este \ns` iminen]a unui astfel de conflict (?!), ci amplitudinea acestuia. Poate fi un r`zboi cosmic „sectorizat”, „teritorializat”, „limitat” (mai ales \n consecin]e)? Brad Brauthman, expert \n fizic` nuclear` la Karolinska Institutet /Suedia, men]iona \n lucrarea sa The Signs of Indifference: „Orice manevr` \n spa]iul interstelar se face sub rezerva imprevizibilului. Oamenii ar trebui s` realizeze c` orice focos, orice fascicul sau orice und` de agresi-
Page 23
vitate expediat` din cosmos, sc`pat` de sub control, pe p`mânt va produce efecte apocaliptice. Când una dintre puteri va ataca din cosmos, pentru omenire va veni sfâr[itul”. Asta spune „Mister” Brauthman. Dialectic, ca om de [tiin]`, pân` aici are dreptate. De altfel, [i Mântuitorul confirm` opinia expertului: „R`zboaie [i ve[ti de r`zboaie… Toate aceste lucruri trebuie s` se \ntâmple...” Ceea ce a omis \ns` Brauthman este faptul c` nu omul hot`r`[te asupra finalit`]ii unei opere divine. Sub acest aspect Cuvântul Scripturii este ferm:
Oamenii ar trebui s` realizeze c` orice focos, orice fascicul sau orice und` de agresivitate expediat` din cosmos, sc`pat` de sub control, pe p`mânt va produce efecte apocaliptice. (Brad Brauthman) „Dar sfâr[itul nu va fi atunci.” (Matei 24). Adic` nu atunci când spa]ialul modul (deocamdat` virtual) „Star Track Express” \[i va expedia undele laser peste vreo \mp`r`]ie a mor]ii, nici când „Igonia Lancer” va rade alte „Hiroshime” [i nici când „TopolM” va ataca din spa]iu cu focoase nucleare. Ci atunci [i numai atunci când aici jos, \n |mp`r`]ia Harului, onesta „sabie” profetic` – Evanghelia – va cuceri lumea decent, dar relevant, adic` nici prin putere, nici prin t`rie, ci prin Duhul lui Dumnezeu, ca s` slujeasc` de m`rturie tuturor neamurilor. „Atunci va veni sfâr[itul!”. Restul sunt… „semnele timpului”. ST
Mai 2007 Semnele Timpului 23
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 24
Politic
Uniunea European`, un proiect utopic? „Uni]i \n diversitate” – mottoul Uniunii Europene
Cr`ciunul anului 800 d.H. |n aclama]iile mul]imii adunate la Bazilica Sfântul Petru din Roma, papa Leon al III-lea a[az` coroana de \mp`rat pe capul lui Carol cel Mare, proclamându-l „|mp`rat al Sfântului Imperiu Roman de Neam German”. Cine ar fi putut s` prevad`, la vremea aceea, c` visul lui Carol cel Mare de a vedea Europa unit` avea s` str`bat` veacurile, hr`nind speran]ele sau ambi]iile atâtor genera]ii de conduc`tori? I Florian Ristea
Semnele Timpului Mai 2007 24
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
P
5/20/07
12:23 AM
entru c` visul a r`mas \nc` ne\mplinit, se pare c` este r창ndul genera]iei noastre s` \ncerce transformarea lui \n realitate. Dintr-o perspectiv` spiritual`, nu numai politic`, tenacitatea cu care actualii lideri europeni urm`resc acest ]el ridic` cel pu]in dou` \ntreb`ri fundamentale. |n primul r창nd, de ce este necesar` o Europ` unit` politic [i economic [i, mai apoi, vor reu[i actualii
Page 25
lideri acolo unde ceilal]i au e[uat? {ase delega]ii oficiale din Fran]a, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda [i Luxemburg s-au adunat, la 26 iunie 1956, \ntr-o veche re[edin]`, aflat` \ntr-un p`rcule] \mp`durit de la periferia Bruxelles-ului. |ntr-o atmosfer` de total` izolare [i discre]ie fa]` de opinia public`, elitele politice din cele [ase state au lucrat febril, timp de nou` luni, la un proiect
Mai 2007 Semnele Timpului 25
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 26
Politic comun, care avea s` schimbe peste ani \ntregul continent. Re[edin]a a fost castelul de ValDuchesse, locul de na[tere al Europei moderne, unde prima genera]ie de eurocra]i – a[a cum sunt numi]i ast`zi – a elaborat Tratatul de la Roma. A 50-a aniversare a Tratatului a fost s`rb`torit` de liderii europeni anul acesta, pe 25 martie.
Primul pas spre o Europ` unit` |nainte ca liderii Europei postbelice s` pun` o nou` temelie pentru visul vechi de peste un mileniu, pa[ii necesari pentru o asemenea reuniune fuseser` deja f`cu]i din ini]iativa [i prin ac]iunile unor personalit`]i remarcabile ale perioadei de dup` r`zboi. |n 1945, Jean Monnet, un interna]io-
Jean Monnet (1888-1979) Este considerat de mul]i drept arhitectul Uniunii Europene. Nu a fost ales niciodat` \n vreo func]ie public`, dar a influen]at din spatele scenei politice guvernele europene [i americane din perioadele interbelic` [i postbelic`. Excelent negociator [i specialist \n domeniul finan]elor, Jean Monnet a fost numit Secretar General al Ligii Na]iunilor (1919-1923), a contribuit la refacerea economic` a unor ]`ri din centrul [i estul Europei (stabilizarea zlotului polonez – 1927 [i a leului românesc – 1928), a \ntemeiat [i condus \n parteneriat Bancamerica-Blair din San Francisco, iar \ntre 1934 [i 1936 a fost invitat s` ajute la reorganizarea re]elei de c`i ferate chineze. Dup` c`derea Guvernului Francez, \n 1940, influen]a lui Monnet i-a determinat pe Charles de Gaulle [i Winston Churchill s` accepte planul de unire a eforturilor Fran]ei [i Marii Britanii \mpotriva nazismului, iar \n calitate de consilier al pre[edintelui Roosevelt l-a convins pe acesta s` sus]in` alia]ii cu armament [i tehnic` militar`. Dup` r`zboi, economistul britanic John Maynard Keynes avea s` declare c`, datorit` colabor`rii sale cu Monnet, al Doilea R`zboi Mondial s-a scurtat probabil cu un an. Jean Monnet a fost, de asemenea, creierul ini]iativelor care au dus la punerea bazelor Uniunii Europene, a c`rei evolu]ie \n timp reflect` concep]ia sa referitoare la abordarea treptat` a construirii unit`]ii acesteia. |n 1953 a fost recompensat cu Premiul Kalspreis, pentru meritele sale deosebite, iar \n 1988, la zece ani de la moartea sa, prin ordinul pre[edintelui François Mitterrand, r`m`[i]ele sale p`mânte[ti au fost transferate la Pantheonul din Paris. Numele s`u este legat de numeroase institu]ii politice, economice [i culturale europene.
nalist pragmatic recunoscut, a elaborat planul pentru reconstruc]ia Fran]ei dup` r`zboi. „Planul Monnet” – a[a cum este cunoscut \n istorie – presupunea controlul Fran]ei asupra regiunilor miniere Ruhr [i Saar din vestul Germaniei, cu scopul de a sl`bi economia german` [i de a o revitaliza pe cea francez`, complet dependent` de c`rbunele din aceste regiuni. Planul a fost adoptat de pre[edintele Charles de Gaulle la \nceputul anului 1946, iar \n anul urm`tor, \n 1947, Fran]a a reu[it s` câ[tige controlul economic asupra regiunii Saar, pe care a transformat-o \n Protectorat francez.1 Nu acela[i lucru s-a \ntâmplat \ns` cu Bazinul Ruhr, a c`rui produc]ie de c`rbune constituia o parte important` din poten]ialul industriei germane. Dându-[i seama c` tensiunile dintre cele dou` ]`ri pentru controlul asupra acestei regiuni ar fi putut degenera \ntr-un nou conflict, cum se \ntâmplase [i dup` Primul R`zboi Mondial, Monnet [i asocia]ii s`i au conceput ideea unei Comunit`]i Europene, \n cadrul c`reia ]`rile participante s`[i administreze \n comun resursele strategice. Eliminând \n felul acesta sursa de conflict, pe care au constituit-o dintotdeauna resursele economice, scopul unei astfel de comunit`]i era cl`direa unei p`ci durabile \n Europa. La sugestia lui Monnet [i cu acordul cancelarului german Konrad Adenauer, la 9 mai 19502, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a lansat o declara]ie \n care chema Fran]a, Germania [i ]`rile Beneluxului (Belgia, Olanda [i Luxemburg) s` se asocieze economic. R`spunsul pozitiv al acestora a condus, \n 1951, la \nfiin]area primei comunit`]i europene, Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului – primul pas spre o nou` Europ`.
Semin]ele euroscepticismului3 Coabitarea dorin]ei de integrare european` [i a atitudinii rezervate fa]` de aceast` integrare, manifestate \n prezent atât din partea diferitelor state, cât [i \n interiorul lor, nu este un fenomen nou. Cel mai cunoscut exemplu este cel al Marii Britanii, care a fost invitat` s` participe la discu]iile de la Val-Duchesse \mpreun` cu statele care au aderat de la \nceput la Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului. Marea Britanie a refuzat invocând principiul suveranit`]ii na]ionale. Deci se poate spune c` o atitudinea sceptic` fa]` de crearea unui organism european suprastatal s-a manifestat \nc` din faza de constituire a Uniunii Europene sau chiar mai devreme. „Nu va fi pace \n Europa Semnele Timpului Mai 2007
26
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
dac` statele sunt reconstruite pe principiul suveranit`]ii na]ionale… }`rile Europei sunt prea mici pentru a putea garanta popula]iilor lor prosperitatea [i dezvoltarea social` necesare. Statele europene trebuie s` se constituie \ntr-o federa]ie…”. Afirma]ia \i este atribuit`4 lui Jean Monnet pe când era membru al guvernului francez. La acea dat`, pe 5 august 1943, Monnet se afla \n exil \n Algeria .
Umbra generalului de Gaulle Temerea c` integrarea ]`rilor Europei \ntr-un bloc comunitar va conduce la erodarea suveranit`]ii na]ionale a acestor state a impus o pruden]` oarecum justificat` din partea celor care au lucrat la elaborarea Tratatului de la Roma. Acesta a fost principalul motiv pentru care delega]iile celor [ase state adunate \n vara anului 1956 la castelul de Val-Duchesse au lucrat \n tain` la redactarea acestuia. Caracterul secret al proiectului a fost confirmat [i de Marie-Helene Von Mach, \ntr-un interviu acordat anul acesta, \n luna martie, postului BBC. Marie-Helene a recunoscut c` a participat la discu]iile de la castelul Val-Duchesse \n calitate de secretar` [i c`, \mpreun` cu celelalte colege care au fost invitate s` dactilografieze documentele Tratatului, a semnat contracte de confiden]ialitate, prin care li se interzicea s` vorbeasc` cu cineva, inclusiv cu membrii familiei, despre proiectul la care lucrau. Acum dou` luni, \n apropierea celei de-a 50-a anivers`ri a Tratatului de la Roma (25 martie), opinia public` interna]ional` a putut afla m`rturii din partea mai multor personalit`]i care au luat parte la discu]iile din 1956. Conform acestor m`rturii, reprezentan]ii celor [ase state au semnat \n alb textul tratatului. Adev`ratul motiv pentru semnarea \n alb nu a fost nici pe departe disfunc]ionalitatea ap`rut` \n leg`tur` cu tip`rirea textului \n limba italian`, ci teama [i perspectiva deloc \mbucur`toare de a-l vedea iar`[i la conducerea Fran]ei pe generalul Charles de Gaulle – campion recunoscut al suveranit`]ii franceze. Cum o viitoare comunitate european` implica ideea unei topiri lente a suveranit`]ii na]ionale \n structurile suprana]ionale ale noii comunit`]i, arhitec]ii Uniunii Europene aduna]i la Val-Duchesse [tiau ce putea s` urmeze dac` semnarea Tratatului ar fi fost amânat`. |n condi]iile crizei \n care se g`sea a Patra Republic` Francez`,5 re\ntoarcerea la putere a generalului de Gaulle era doar o problem` de timp. Prin urmare,
Page 27
Robert Schuman (1886-1963) De profesie avocat, este considerat unul dintre fondatorii Uniunii Europene. A studiat Dreptul \n universit`]ile din Bonn, München, Berlin [i Strasbourg. Dup` al Doilea R`zboi Mondial, el a servit ca ministru de finan]e, prim-ministru [i ministru de externe al Fran]ei – calitate \n care [i-a adus contribu]ia la crearea NATO [i a lansat vestita sa declara]ie de la 9 mai 1950 (Declara]ia Schuman), ce a dus la formarea Comunit`]ii Economice Europene, precursoarea UE. |n ultima parte a activit`]ii publice, a servit ca ministru de finan]e al Fran]ei [i a fost primul pre[edinte al Adun`rii Parlamentare Europene, care l-a aclamat cu titlul de P`rintele Europei. |n 1958, a primit Premiul Karlspreis, acordat personalit`]ilor care [i-au adus contribu]ia la ideea de unitate [i pace european` [i a fost, de asemenea, Cavaler al Ordinului papei Pius al IX-lea. Celibatar, modest [i lipsit de vanitate, Robert Schuman a fost un om profund religios [i \nv`]at \n domeniul Bibliei (a absolvit Liceul la Athénée de Luxemburg – un fost colegiu iezuit), fiind puternic influen]at de scrierile papei Pius al XII-lea, Thomas D’Aquino [i Jaques Maritain. La 15 mai 2004, Biserica Romano-Catolic` l-a propus pentru beatificare (pentru a fi declarat „Fericit” sau „Binecuvântat”).
Declara]ia Schuman (9 mai 1950) „Pacea lumii nu poate fi asigurat` f`r` depunerea unor eforturi creatoare direct propor]ionale cu pericolele care o amenin]`. Contribu]ia pe care o Europ` vie [i organizat` o poate aduce civiliza]iei este indispensabil` pentru men]inerea rela]iilor pa[nice. Asumându-[i mai bine de 20 de ani rolul de campioan` a unei Europe unite, Fran]a a avut ca n`zuin]` esen]ial` asigurarea p`cii. Nu s-a ajuns la o Europ` unit` [i am avut r`zboi. Europa nu poate fi construit` deodat` sau dup` un singur plan. Ea va fi cl`dit` prin realiz`ri concrete, care vor crea mai \ntâi o solidaritate de facto. Aducerea laolalt` a na]iunilor Europei presupune renun]area la vechea rivalitate dintre Fran]a [i Germania. |nf`ptuirea oric`rei ac]iuni trebuie s` fac` mai \ntâi subiectul preocup`rii celor dou` ]`ri. Din aceast` perspectiv`, guvernul francez propune s` se treac` imediat la ac]iune, \ncepând cu un pas mic, dar decisiv. (…) Prin consolidarea produc]iei de baz` [i prin instituirea unei noi \nalte Autorit`]i, ale c`rei decizii vor obliga Fran]a, Germania [i celelalte ]`ri, aceast` propunere va conduce la realizarea primei temelii concrete a unei federa]ii europene indispensabile pentru men]inerea p`cii.” (…) (Reproducere par]ial`)
Mai 2007 Semnele Timpului 27
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 28
Politic
Paul-Henri Spaak (1899-1972) Politician socialist [i om de stat belgian, a \ndeplinit de mai multe ori func]ia de ministru de externe al Belgiei [i de patru ori pe cea de primministru, \ntre anii 1936 [i 1966. Ap`r`tor al politicii de independen]` a Belgiei, \nainte de cel de-al Doilea R`zboi Mondial, Spaak a devenit un sus]in`tor devotat al cooper`rii regionale [i al securit`]ii colective, dup` 1944. |n timpul exilului de la Londra, Spaak a sus]inut crearea unei uniuni de taxe vamale \ntre Belgia, Olanda [i Luxemburg (uniune cunoscut` sub numele de Benelux), iar \n august 1946 a fost ales pre[edinte al primei sesiuni consultative a Adun`rii Consiliului Europei. A fost, de asemenea, pre[edinte al comitetului \ns`rcinat cu preg`tirea raportului pentru crearea Pie]ei Comune Europene („Raportul Spaak”). Pentru rolul s`u \n crearea Comunit`]ii Economice Europene, Paul-Henri Spaak este considerat unul dintre fondatorii Uniunii Europene. A r`mas renumit pentru apostrofarea delega]iei Uniunii Sovietice, \n timpul celei de-a Treia Sesiuni a Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite de la Paris, prin cuvintele: „Domnilor, ne este fric` de voi!” |ntre anii 1957 [i 1961, a \ndeplinit func]ia de secretar general al NATO, fiind recompensat cu Premiul Karlspreis (1957) pentru contribu]ia sa la idealurile europene de pace [i securitate.
dup` terminarea redact`rii textului Tratatului, a \nceput o adev`rat` curs` contra cronometru pentru semnarea [i ratificarea acestuia.
Oamenii din umbr` Roma, 25 martie 1957 Aduna]i la Palazzo dei Conservatori, situat \n \mprejurimile magnifice ale Dealului Capitoliului, reprezentan]ii celor [ase ]`ri fondatoare, \mbr`ca]i \n frac, [i-au pus \n grab` semn`turile pe paginile albe ale documentului care a devenit piatra de temelie a Uniunii Europene – Tratatul de la Roma. For]a motrice a acestui proiect, atât \n privin]a elabor`rii, cât [i a semn`rii lui, a fost Paul-Henri Spaak, ministru de externe al Belgiei la acea dat`. |n 1955, liderii europeni \l desemnaser` pe Spaak pre[edinte al comitetului \ns`rcinat cu preg`tirea unui raport („Raportul Spaak”) pentru crearea Semnele Timpului Mai 2007
28
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 29
Premiul Karlspreis Este numele prescurtat al „Premiului Interna]ional Carlemagne al ora[ului Aachen” – unul dintre cele mai prestigioase premii europene, creat \n amintirea lui Carlemagne (Carol cel Mare), \ntemeietorul Sfântului Imperiu Roman de Neam German. Ora[ul Aachen a fost re[edin]a sa [i este locul \n care a fost \ngropat. Premiul se acord` o dat` pe an, \ncepând din 1950, celor care au contribuit la idealurile pentru care a fost \nfiin]at. Pe lâng` cei considera]i fondatorii Europei (Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer), au mai fost recompensa]i cu acest premiu: Sir Winston S. Churchill, Paul-Henri Spaak, George C. Marshall, Majestatea Sa Regele Juan Carlos al Spaniei, François Mitterrand, Helmut Kohl, Václav Havel, Moneda Euro, Tony Blair, Bill Clinton, papa Ioan Paul al II-lea (premiu extraordinar) [i al]ii. \n 2007, premiul a fost acordat lui Javier Solana.
\[i aminte[te c`, \n sala unde a avut loc ceremonia semn`rii tratatului, a fost prezent [i un cardinal catolic [i c`, \ndat` dup` semnarea documentelor, conduc`torii de stat [i guverne – to]i catolici devota]i – au fost primi]i \ntr-o audien]` privat` la Vatican, de c`tre papa Pius al XII-lea. Dincolo de actorii politici [i de rolul pe care ace[tia l-au jucat pe scena politic` sau \n spatele ei, un lucru este evident: ]elul comun care i-a animat a fost visul unei Europe unite.
Europa unit` \n „chinurile facerii” unei pie]e comune europene. Dincolo de rolul pe care istoricii \l atribuie acestui remarcabil om de stat, \n spatele scenei politice au existat [i al]i factori importan]i care [i-au adus contribu]ia la actul de na[tere al Uniunii Europene. Exist` surse care indic` faptul c` Tratatul de la Roma \[i are originea \n \ntâlnirile secrete ale Grupului Bilderberg.6 Cum reuniunile anuale ale acestui grup au fost [i sunt ]inute departe de urechea curioas` a presei, astfel de informa]ii – chiar adev`rate fiind – nu pot fi verificate. Cu mai mult` certitudine se poate spune c` Vaticanul a pus um`rul la constituire, care, ca [i \n prezent, \n trecut a jucat un rol important \n spatele scenei politice. Se pare c` acest adev`rat tandem politico-religios, inaugurat de Carol cel Mare [i papa Leon al III-lea, a fost confirmat [i cu ocazia semn`rii Tratatului de la Roma. David Willey, corespondentul Reuters la Roma \n acel an,
Din anul 1958, când Tratatul de la Roma a intrat \n vigoare, pân` \n 1991, anul c`derii Cortinei de Fier, Comunitatea Economic` European` (sau Pia]a Comun`) s-a extins \n trei etape. |n aceast` perioad`, num`rul statelor membre a crescut de la [ase la dou`sprezece, prin aderarea Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii (1973), Greciei (1981), Portugaliei [i Spaniei (1986). Dup` c`derea Cortinei de Fier, perspectiva ader`rii unor noi state din fostul bloc comunist a aprins entuziasmul liderilor europeni. De asemenea, planul transform`rii comunit`]ii dintr-o uniune economic` \ntr-una monetar` [i politic` a prins contur \n urma Tratatului de la Maastricht, din 7 februarie 1992, care a pus bazele Uniunii Europene [i a deschis a[a-numitul „proces de integrare european`”. Ca urmare, \n prezent, num`rul statelor membre s-a ridicat la 27 [i, chiar dac` procesul integr`rii unor noi state este destul de anevoios, extinderea nu se poate opri aici. Ceea ce constituie
Mai 2007 Semnele Timpului 29
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 30
Politic \ns` un obstacol important \n calea unei Europe unite este ratificarea Tratatului pentru Stabilirea unei Constitu]ii pentru Europa, act desemnat s` \nlocuiasc` tratatele existente, ale c`ror prevederi se suprapun pe alocuri. Procesul f`uririi unei Constitu]ii europene a \nceput la 29 octombrie 2004, când [efii de stat [i de guverne ai statelor membre au semnat Tratatul Constitu]ional, urmând ca acesta s` fie ratificat de c`tre statele membre. Dup` ce Fran]a [i Olanda au respins prin referendum Tratatul Constitu]ional pe 29 mai 2005, respectiv 1 iunie 2005, alte [apte state membre au amânat ratificarea acestuia.7
Berlin, 25 martie 2007 Visul continu`, dar pân` când? A 50-a aniversare a Tratatului de la Roma a fost evident umbrit` de blocajul ap`rut \n privin]a ratific`rii Tratatului Constitu]ional. |n ciuda eforturilor cancelarului german, Angela Merkel, de a-l resuscita, proiectul se pare c` [i-a g`sit sfâr[itul \nainte de a se na[te. |n consecin]`, la reuniunea de la Berlin a liderilor europeni, cu ocazia anivers`rii Tratatului de la Roma, s-au pus bazele unui nou proiect de tratat european, care s` \nlocuiasc` e[uata Constitu]ie. Cu aceast` ocazie, cancelarul german, Angela Merkel, pre[edintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, [i
„|n textul Declara]iei de la Berlin se simte aceea[i pruden]` cu care au lucrat p`rin]ii fondatori ai Europei moderne \n elaborarea Tratatului de la Roma.” pre[edintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, au semnat o declara]ie comun`, „Declara]ia de la Berlin”, \n care se afirm` c` ]`rile membre sunt „unite \n scopul de a plasa Uniunea European` pe o baz` comun`, re\nnoit`, \nainte de alegerile din 2009 pentru Parlamentul European.” A[adar, un nou termen, o nou` \ncercare. |n aceast` declara]ie, \n care nici m`car nu se aminte[te termenul „constitu]ie”, se simte aceea[i pruden]` cu care au lucrat p`rin]ii fondatori ai Europei moderne \n elaborarea Tratatului de la Roma. Dac` atunci pruden]a era dictat` de puternica influen]` a lui Charles de Gaulle – simbol viu al ideii de suveranitate na]ional` –, \n prezent, pruden]a liderilor europeni este ancorat` \n euroscepticismul cet`]enilor Europei. Dup` refe-
rendumurile din Fran]a [i Olanda, care au dus la e[ecul Constitu]iei, Declara]ia de la Berlin dovede[te clar c` actualii lideri europeni „sufl` \n iaurt”. |ns` europenii vor s` aib` sub control viitorul, nu s` \l lase pe \n mâinile unei Uniuni cu caracter suprana]ional. Un sondaj efectuat \n cele 27 de ]`ri membre de c`tre organiza]ia britanic` Open Europe arat` c` trei sferturi dintre europeni ar dori un referendum pentru aprobarea oric`rui nou tratat ce acord` puteri sporite UE. Sondajul mai arat` c` 41% dintre cet`]enii UE ar spune „da” Constitu]iei [i tot 41% ar vota \mpotriv`. La nivel de ]ar`, sondajul descoper` faptul c` \n 16 ]`ri, inclusiv Germania, majoritatea popula]iei ar spune „nu”. |n acest context, nu ar surprinde pe nimeni dac` cei care se lupt` pentru des`vâr[irea visului Semnele Timpului Mai 2007
30
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
„Constitu]ia noastr`… este numit` democratic` deoarece puterea este \n mâinile celor mul]i, nu \n ale unei minorit`]i.” Tucidide II, 37. Aceasta a fost prima fraz` a Preambulului Proiectului de Tratat Constitu]ional pentru Europa, \n versiunea din anul 2003 a Conven]iei Europene. Ulterior, aceasta a fost scoas` din textul Tratatului de c`tre [efii de stat [i guverne cu ocazia Conferin]ei Interguvernamentale din octombrie 2003.
unei Europe unite ar evita cumva co[marul referendumurilor populare. Pân` atunci, aceast` Europ` unit` r`mâne doar un vis.
Papa e dezam`git Biserica – lutul care s-a mulat pe formele brute ale puterii seculare de-a lungul istoriei – are [i ea un cuvânt de spus \n istoria contemporan` a Europei. Episcopii catolici de pe \ntregul continent
Page 31
s-au adunat la Roma pentru o reuniune prilejuit` de a 50-a aniversare de la semnarea Tratatului de la Roma. „Astfel, ace[tia arat` c` Biserica Catolic` \[i recunoa[te [i \[i revendic` locul \n istoria continentului. |n cadrul reuniunii, papa Benedict al XVI-lea a condamnat Declara]ia de la Berlin, afirmând c` Uniunea European` era pe cale de a comite un „p`cat de moarte” prin ignorarea r`d`cinilor ei cre[tine. |n discursul s`u, papa a mai spus c` Jean Monnet [i Alcide De Gasperi ar putea fi canoniza]i pentru contribu]ia lor la na[terea Europei, dar c`, \n prezent, „Europa a pornit pe un drum ce o va conduce la p`r`sirea propriei istorii”. Eforturile Vaticanului de a determina introducerea referirilor la Dumnezeu [i la cre[tinism \n textul Tratatului Constitu]ional s-au lovit de refuzul
Mai 2007 Semnele Timpului 31
24-32 Uniunea europeana:Layout 1
5/20/07
12:23 AM
Page 32
Politic
membrilor Parlamentului European, ceea ce a f`cut ca Sfântul Scaun s` numeasc` aceast` atitudine „atac \mpotriva Bisericii”.
Scepticism fa]` de ce? |ncerc`rile repetate de a uni Europa \ntr-o singur` entitate politic` [i economic` sugereaz` ideea unui scop bine definit, a unei finalit`]i care poate fi atins` numai \n cadrul unei Europe unite. De ce? Care este acest scop? Cine \n]elege istoria b`trânului continent nu doar ca pe o lupt` a popoarelor pentru supravie]uire vede \n aceast` istorie o dovad` clar` cu privire la permanen]a acestui vis de a vedea unite popoarele Europei. Fie c` s-a \ncercat crearea unor imperii sau alian]e, fie – mai nou – s-a inten]ionat integrarea economic` [i
„Refuzul membrilor Parlamentului European de a introduce referiri la Dumnezeu [i la Cre[tinism \n textul Tratatului Constitu]ional a determinat Vaticanul s` numeasc` aceast` atitudine drept „atac \mpotriva Bisericii”. politic` a na]iunilor Europei \ntr-o federa]ie, se pare c` visul a r`mas acela[i. Eforturile depuse pentru \mplinirea acestui vis cap`t` sens numai din perspectiva unui scop special. Faptul c` Biblia descoper` cu claritate acest scop \n scrierile ei este un
motiv cât se poate de temeinic pentru a o lua \n serios. Pentru acei cititori care nu sunt familiariza]i cu Biblia, o incursiune prin c`r]ile profetice Daniel [i Apocalipsa ar fi revelatoare pentru \n]elegerea scopului final al unei Europe unite: noi, europenii, [i liderii no[tri vrem s` facem dovada c` ne putem construi singuri un sistem unitar de guvernare. Faptul c` Biserica \ncearc` s` se amestece \n acest scenariu cu puterea secular` poate s` duc`, eventual, la botezarea acestui sistem drept „\mp`r`]ia lui Dumnezeu” (când va fi de acord majoritatea europarlamentarilor), dar din care El s` lipseasc` \n realitate. Un ignorant, cel care nu prive[te evenimentele contemporane din perspectiv` biblic`, poate acuza de „atitudine eurosceptic`” pe cineva care [i-a format o judecat` spiritual` asupra lumii \n care tr`im [i nu este prea \ncântat de visul european. Cel care acuz` astfel dovede[te o naivitate suspect` [i miroase a triumfalism sordid. C`ci a fi sceptic fa]` de Biblie este mai r`u decât a fi eurosceptic. ST
1. Regiunea a fost restituit` administra]iei germane \n 1957, dar Fran]a a p`strat dreptul de a exploata z`c`mintele de c`rbune ale acesteia pân` \n 1981. 2. Data de 9 mai a fost adoptat` la Summit-ul de la Milan (1985) ca dat` la care se s`rb`tore[te Ziua Europei, \n amintirea declara]iei f`cute de Robert Schuman la 9 mai 1950. 3 Termen general ce semnific` opozi]ia fa]` de procesul integr`rii europene. 4. Exist` unele afirma]ii atribuite lui Jean Monnet, a c`ror autenticitate nu poate fi confirmat`. 5. Numele guvern`rii republicane a Fran]ei, \ntre 1946-1958.
Semnele Timpului Mai 2007 32
33 Clima:Layout 1
5/20/07
12:32 AM
Page 33
Pentru americani mai importante sunt r`zboaiele [i terori[tii decât \nc`lzirea global`
M
ichael McConnell, directorul serviciilor americane de informa]ii, a aprobat luna aceasta un studiu al agen]iilor de spionaj privind impactul procesului de \nc`lzire global` asupra securit`]ii na]ionale. Acesta a adresat o scrisoare Comisiei de Informa]ii din cadrul Camerei Reprezentan]ilor \n care apreciaz` c` este „\n totalitate adecvat” ca CIA s` preg`teasc` o evaluare „a implica]iilor geopolitice [i de securitate ale schimb`rilor climatice la nivel global”. Republi canii au r`spuns Directorul serviciilor americane de vehement: e imposibil informa]ii vrea ca spionii americani s` ca agen]iile de spionaj investigheze implica]iile pe care ale ]`rii, deja suprasolicitate \n r`zboaiele \nc`lzirea global` le are asupra din Irak [i din Afgapoliticii [i securit`]ii SUA. Chiar dac` nistan [i \n opera]iuni schimb`rile climaterice au un impact republicanii sus]in c` reantiteroriste, s` mai sursele serviciilor na]ioinvestigheze [i implidevastator asupra planetei, republinale de informa]ii sunt ca]iile \nc`lzirii globale. canii spun c` r`zboaiele [i terori[tii prea pre]ioase pentru a fi {i republicanul Peter sunt prioritatea Statelor Unite. utilizate la studierea imHoekstra s-a \mpotrivit pactului climatic. Oficialii propunerii directorului I Steliana Nzikou din cadrul Serviciilor de CIA spunând c`, la 11 Informa]ii au recunoscut deja importan]a stuseptembrie 2001, agen]ii de spionaj erau orienta]i dierii modului \n care crizele cauzate de schimnu asupra problemelor majore ale ]`rii, ci asupra b`rile climatice, cum ar fi foametea sau cre[terea calotelor de ghea]` polare [i asupra bancurilor nivelului m`rii, ar putea afecta securitatea de pe[ti. Controversele pe aceast` tem` i-au ]inut Statelor Unite. Propunerea f`cut` de McConnell \n Congres câteva s`pt`mâni pe conduc`torii a fost blocat` de republicani sub pretextul c` Statelor. Pe de o parte, exist` o clauz` prev`zut` \nc`lzirea global` nu amenin]` \nc` vie]ile amer\ntr-un proiect de lege aprobat de Camera icanilor [i c` cele 6,5 miliarde dolari alocate Reprezentan]ilor, care cere \ntocmirea unui raport altor agen]ii guvernamentale care studiaz` al serviciilor na]ionale de informa]ii privind schimb`rile climaterice sunt suficiente. ST \nc`lzirea climatic`. Pe de alt` parte \ns`,
Mai 2007 Semnele Timpului 33
34-36 Cronica:Layout 1
5/20/07
12:34 AM
Page 34
Cultur`
Jurnalul scris jurnalul care vorbe[te Semnele Timpului Mai 2007 34
34-36 Cronica:Layout 1
5/20/07
12:34 AM
Page 35
Pentru literatura român`, opera lui Nicolae Steinhardt caracterizeaz` o \ntreag` genera]ie ce [i-a \nceput activitatea literar` scriind jurnale. Este genera]ia plin` de vitalism a anilor 1930. Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulc`nescu, Mihail Sebastian \l au profesor pe Nae Ionescu, de la care \n]eleg c` \nv`]`tura \ncepe din interior, din afirmarea propriei identit`]i. Experien]a personal` e fundamental`, astfel c` aceast` exaltare a lui „a tr`i” anim` o \ntreag` genera]ie. Fiecare clip` trebuie s` acumuleze pofta de via]` [i nevoia de a fi autentic. Vitalismul, frenezia momentului, provocarea noului [i a artei scot din anonimat nume ce vor fi des amintite \n cronici. I Alina Popa
urnalul fericirii este o carte fascinant` care nu apar]ine doar unui scriitor, ci este semnat` de genera]ii \ntregi. Mai mult, cartea nu se consum` \ntr-un num`r de ani, ci traverseaz` timpul, adun` \n paginile ei experien]e de via]`, identit`]i ce nu s-au cunoscut vreodat`, dar s-au atins [i \ntrep`truns \n experien]e asem`n`toare. Jurnalul fericirii este jurnalul oric`rui om care a suferit, a iubit [i a iertat deopotriv`. Este strig`tul lui Ivan Denisovici, credin]a lui Fedor Dostoievski, degradarea umanului din textele lui Arthur Koestler, torturile din romanele lui Danilo Kiš, manifestarea iubirii din jurnalul lui Richard Wurmbrand, revolta autorilor din exil – Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco. Este glasul \necat al atâtor altor oameni pentru care t`cerea a \nsemnat mai mult decât rândurile scrise, dar \n dreptul c`rora amintirea condamn` \n lini[te sau refulare dezumanizarea, tortura, minciuna, dela]iunea [i ipocrizia tuturor sistemelor totalitare. Scris` \n afara unei cronologii riguroase, cartea lui Nicolae Steinhardt este un amestec de cotidian fragmentat \n amintiri, confesiuni, istorie, religie, metafizic`, universalitate, citate din scriitori importan]i, dar [i din Biblie. Toate acestea ies dintr-o interioritate profund` ce cuprinde experien]a unui autor citit [i recitit de-a lungul anilor. Jurnalul fericirii este o carte a suferin]elor ca manifestare a r`ului comunist, dar [i un text al bucuriilor simple. O m`rturie a torturilor, dar [i o s`rb`toare a fericirii. Este o exprimare a realit`]ii sufocate de ur`, dar [i a credin]ei, a iubirii fa]` de semeni. „Celula 34 e un fel de tunel \ntunecat [i lung, cu numeroase [i puternice elemente de co[mar. E o hrub`, e un canal, e un ma] subp`mântean, rece [i profund ostil, e o min` stearp`, e un crater de vulcan stins, e o destul de izbutit` imagine de iad decolorat. |n locul acesta aproape ireal de sinistru aveam s` cunosc cele mai fericite zile din toat` via]a mea... |n celula 34, bucuria – izvorât`
J
din aristocra]ie, poezii [i sfidare – [i durerea... se amestec` atât de inextricabil \ncât totul, inclusiv durerea, se preface \n fericire extatic` [i \n`l]`toare”. Ceea ce frapeaz` \n Jurnalul lui Nicolae Steinhardt este felul \n care imaginea r`ului se disloc` prin exaltarea bucuriei de a tr`i. Chiar dac` sistemul represiv este un iad decolorat, un fel de subteran` putred` [i \ntunecat` ce duce gândul \nspre atmosfera dezolant` din \nsemn`rile lui Arthur Koestler sau Elie Wiessel, cartea lui Nicolae Steinhardt se deschide prin citate din filozofi, teologi, scriitori consacra]i sau din Biblie . Ei sunt cei care aduc supravie]uirea \n universul carceral. Sunt cei care fac din \ntuneric lumin`, din suferin]` fericire [i din \ndoial` credin]`. Bun`oar`, c`r]ile lui Nicolae Steinhardt sunt \n acela[i timp textele unui teolog, dar [i scriitor. Apar]in deopotriv` literaturii [i religiei. Sunt m`rturiile unui om \n dreptul c`ruia credin]a a \nsemnat triumful asupra regimului totalitar. Iubirea de Dumnezeu l-a ridicat deasupra terorii [i a nedrept`]ii c`rora le-a r`spuns cu mil`, sinceritate [i compasiune. Pentru aceasta, dar [i pentru c` experien]a sa cuprinde de fapt biografia genera]iei anilor ’30, Nicolae Steinhardt va fi amintit mereu \n dialoguri, interviuri sau c`r]i.
Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, Editura M`n`stirii Rohia, 2005, 456 pagini
Mai 2007 Semnele Timpului 35
34-36 Cronica:Layout 1
5/20/07
12:34 AM
Page 36
Cultur` Nicolae Steinhardt s-a n`scut \n 1912, \ntr-o familie evreiasc` de la marginea Bucure[tiului. |ntre anii 1919 [i 1929 urmeaz` cursurile [colii primare [i ale Liceului „Spiru Haret”. Printre colegii s`i se num`r` Constantin Noica, Mircea Eliade, Ar[avir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat. Dup` 1929 urmeaz` cursurile facult`]ilor de Drept [i Litere, pe care le finalizeaz` \n 1934. |n scurt timp, \[i sus]ine doctoratul \n Drept. Pân` la izbucnirea r`zboiului, \[i continu` studiile la Paris [i \n Anglia. Se \ntoarce \n ]ar` [i, la recomandarea lui Camil Petrescu, \ncepe s` lucreze ca redactor la Revista Funda]iilor Regale, de unde va fi \nl`turat \n anul 1940, \n cadrul ac]iunii de „purificare etnic`”, declan[at` sub guvernarea Antonescu-Sima. Dup` 1947 este dat afar` din barou [i i se refuz` publicarea textelor. |ntre 1948 [i 1959 urmeaz` o perioad` de priva]iuni pe motive etnice. |n 1958 este arestat filozoful Constantin Noica [i grupul s`u de prieteni din care f`cea parte [i Nicolae Steinhardt, al`turi de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu [i Marieta Sadova. El este chemat la Securitate ultimul dintre to]i, cerându-i-se s` fie martor al acuz`rii. Refuz` dialogul cu puterea, este arestat [i implicat \n lotul intelectualilor mistico-legionari. Este condamnat la 13 ani de munc` silnic` sub acuza]ia de crim` de uneltire contra ordinii sociale. Va fi \nchis pân` \n 1964, când este eliberat \n urma gra]ierii generale a de]inu]ilor politici.
Ata[at \nc` din copil`rie fa]` de credin]a ortodox`, la 15 martie 1960, \n \nchisoarea Jilava, prime[te botezul \n prezen]a unor preo]i condamna]i, de asemenea, din ra]iuni politice. Acest episod d` na[tere c`r]ii Jurnalul fericirii, care reprezint`, dup` propria m`rturie, testamentul s`u literar. Redactat \n timpul anilor 1970, manuscrisul este confiscat \n 1972 de Securitate [i restituit trei ani mai târziu, \n urma interven]iei Uniunii Scriitorilor. Apoi e din nou confiscat [i depus la Arhivele Statului, sec]ia secret`. |n acest timp, redacteaz` mai multe versiuni, unele fiind scoase pe ascuns din ]ar`. Dou` dintre ele ajung la Paris, \n posesia Monic`i Lovinescu, care le difuzeaz` \n serial la microfonul postului de radio Europa Liber`, \ntre anii 1988 [i 1989. Jurnalul este publicat \n ]ar` \n 1991, iar un an mai târziu textul prime[te premiul pentru cea mai bun` carte a anului. Critica literar` consider` Jurnalul fericirii o carte de referin]`, recomandat` oric`rui cititor. Este istorie, literatur` [i religie \n acela[i timp. Dar mai \nainte de toate, cartea apar]ine unui om care, citându-l pe Andrei Ple[u, „ne \nva]` s` umbl`m printre c`r]i cu Cartea pe ele c`lcând”. ST
Un model uman de urmat... Autenticitatea, aventura, ortodoxia [i experien]a \[i g`sesc r`d`cinile \n seminarele lui Nae Ionescu. S` fii tu \nsu]i, spune profesorul [i filozoful, primeaz` \naintea gândirii colective. Adev`rata experien]` \ncepe cu mine. Pedagogia modelelor e respins`, iar singurele repere pentru studen]i r`mân marile lecturi. De la aceast` atitudine de revolt` \mpotriva pasivit`]ii, care a descoperit atâtea valori \n cultura român`, au urmat mai apoi [i anii exilului, \nchisorilor, ai regimurilor totalitare, incapabile s` recunoasc` unicitatea fiec`rui individ [i a dorin]ei sale de a fi [i a gândi liber. Ace[tia sunt diziden]ii nevoi]i s` suporte \nstr`inarea de propria ]ar`. Sunt cei nerecunoscu]i, antimodelele, cei respin[i [i exclu[i \n afara cet`]ii. Ei sunt vocile \ntoarse \mpotriva represiunii [i a violen]ei nejustificate, \mpotriva cultului personalit`]ii [i a identit`]ilor refuzate. Când via]a devine o victim` a unui regim represiv, iar milioane de
oameni sunt for]a]i s` tr`iasc` \ntr-un univers malefic, salvarea, spune Nicolae Steinhardt, presupune un efort exprimat prin iubire, credin]` [i speran]`. Umilite [i mutilate pân` la transparen]` de orice sistem totalitar, aceste cuvinte transced pesimismul, ura [i teama. Se refugiaz` \n intimitatea fiin]ei pe care o elibereaz` \ntr-un timp al credin]ei [i al bucuriei de a tr`i. O smulge de sub teroare [i o transform` \ntr-un r`zvr`tit ce se \nchin` doar \n rug`ciune, ie[ind astfel din timp [i pedeaps`. Se ridic` deasupra destinului prestabilit de dictatori, \n timp ce-[i prefigureaz` propriul drum. Se sustrage generalului, mizând pe unicitatea fiin]ei. Acesta este omul care-[i interzice s` se subordoneze glasului univoc al mul]imii, s` sparg` ritmul unei viziuni utopice [i s` cread`, chiar sub presiunea for]elor r`ului, \n principala menire a destinului uman – libertatea [i fericirea.
Semnele Timpului Mai 2007 36
37 Citatul ST:Layout 1
5/20/07
12:36 AM
Page 37
Citatul ST O solu]ie numit` iubire
„
Societatea
Societatea noastr` este condus` de o birocra]ie administrativ`, de politicieni profesioni[ti; oamenii sunt motiva]i de sugestii \n mas`, ]elul lor este s` produc` mai mult [i s` se consume mai mult, ca scopuri \n sine. Toate activit`]ile sunt subordonate unor finalit`]i economice, mijloacele au devenit scopuri; omul este un robot – bine hr`nit, bine \mbr`cat, dar lipsit de o preocupare suprem` pentru ceea ce este calitate a sa [i func]ie a sa specific uman`. Dac` vrem ca omul s` fie capabil de iubire, trebuie s`-l ridic`m la rangul s`u suprem.
Ma[ina
Ma[ina economic` trebuie s`-l serveasc`, [i nu el s` serveasc` ma[ina economic`. Trebuie s` i se dea posobilitatea s` participe la via]`, s` participe la munc` [i s` nu participe numai – \n cel mai bun caz – la profit. Societatea trebuie organizat` \n a[a fel \ncât natura social`, iubitoare a omului s` nu fie separat` de existen]a sa social`, ci s` devin` una cu aceasta. Dac` este adev`rat, a[a cum am \ncercat s` demonstrez, c` iubirea este unicul r`spuns s`n`tos [i satisf`c`tor la problema existen]ei umane, atunci orice societate care exclude, relativ, dezvoltarea iubirii, trebuie, cu timpul, s` piar` prin propria contradic]ie cu necesit`]ile fundamentale ale naturii umane. De fapt, s` vorbe[ti despre iubire nu \nseamn` s` „]ii predici” , pentru simplul motiv c` asta \nseamn` s` vorbe[ti despre nevoia ultim` [i real` a fiec`rei fiin]e umane. Faptul c` aceast` nevoie a fost pus` \n umbr` nu \nseamn` c` ea nu exist`. S` analizezi natura iubirii \nseamn` s` descoperi absen]a sa general` \n ziua de ast`zi [i s` critici condi]iile sociale care se fac r`spunz`toare de aceast` absen]`. S` crezi \n posibilitatea ca iubirea s` devin` un fenomen social [i nu numai excep]ional-individual, este o credin]` ra]ional` bazat` pe intuirea adev`ratei naturi umane.
”
Erich Fromm, Arta de a iubi
Mai 2007 Semnele Timpului 37
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 38
Social
Limitele ra]iunii
Ad`post sau capcan`
?
Dilema individului prudent „M` consider un om care se bazeaz` pe [tiin]`. Sunt agnostic [i extrem de sceptic aproape \n privin]a oric`rui subiect. |ns` accept orice poate fi demonstrat [tiin]ific.” n Diana Gavajuc
C
am a[a sun` crezul a tot mai multor intelectuali, iar dilema rezult` tocmai din maniera rafinat` prin care sunt abordate problemele existen]iale. Faptul c` \ndoiala este aproape \n totalitate un produs al ra]iunii ne oblig` s` ezit`m \nainte de a ac]iona [i de a ne impune unele criterii cât mai riguroase care s` justifice ac]iunile personale. |n [tiin]`, politic` sau justi]ie, unde se iau decizii importante ce determin` de multe ori destinul unor oameni, \ndoiala ia forma cump`t`rii. Cum stau \ns` lucrurile atunci când avem de-a face
cu subiecte etice sau teologice? Oamenii [i-au pus \ntreb`ri existen]iale pe tot parcursul istoriei. |ntreb`rile fundamentale \ncorporeaz` dorin]a \nn`scut` a omului de a se cunoa[te [i a da sens vie]ii. „Cum a \nceput via]a?” „Care este scopul ei?” |nc` din Antichitate, Protagoras a lansat ideea „\ndoielii” \n lucrarea Despre zei: „|n privin]a zeilor, nu am pârghii pentru a cunoa[te dac` exist` sau nu, sau ce ar putea fi. Subiectul este prea neclar, iar via]a unui om, prea scurt`.” |n acest context, predispozi]ia c`tre o atitudine dilematic` poate s` Semnele Timpului Mai 2007
38
38-44 Agnosticismul Q6
?
?
5/20/07
1:46 AM
Page 39
? ?
lui Dumnezeu, pentru c`, dac` exist` unul, El ar trebui mai degrab` s` aprobe omagierea ra]iunii decât a fricii oarbe”. Aceea[i pozi]ie a fost adoptat` [i de c`tre Thomas Huxley, un campion al darwi?nismului, care, \n 1869, folose[te pentru prima dat` termenul de „agnostic”1. De[i viziunea agnostic` este veche, abia la sfâr[itul secolului al IX-lea Huxley clarific` filozofia agnostic` \ntr-o serie de eseuri. „...Orice om ar trebui s` poat` s`
Pune]i curajos la \ndoial` chiar [i existen]a lui Dumnezeu, pentru c`, dac` exist` unul, El ar trebui mai degrab` s` aprobe omagierea ra]iunii decât a fricii oarbe. (Thomas Jefferson) ofere o explica]ie ra]ional` a credin]ei lui. |ns` nimeni s` nu pretind` c` concluziile sunt sigure atâta timp cât nu sunt demonstrate sau demonstrabile”, spunea darwinistul Huxley. Fiecare om ajuns la maturitatea propriei gândiri se \ntreab` dac` este ateist sau teist, materialist sau idealist. {i, dac` e n`scut \ntr-un spa]iu tradi]ional cre[tin, acesta se va \ntreba dac` e cre[tin sau liber cuget`tor. Unii aleg s`-[i rezolve dilema prin agnosticism, ca o antitez` la „gnoza” diverselor religii.
Nici „Da”, nici „Nu”, ci banalul „Nu [tiu”.
aduc` beneficii spirituale sau aceasta risc` s` \ntind` capcane min]ii, terminând prin ignoran]`?
Pasiunea pentru incertitudine Al treilea pre[edinte al Statelor Unite ale Americii, Thomas Jefferson (foto), filozof, promotor al liberalismului clasic [i al separ`rii dintre Biseric` [i stat, declara: „Fixa]i ferm ra]iunea \n dispozitiv [i aduce]i la judecat` toate faptele, toate opiniile. Pune]i curajos la \ndoial` chiar [i existen]a
Agnosticismul a cunoscut forme diverse, unele chiar extreme. Agnosticismul „puternic”, „absolut”, se caracterizeaz` prin convingerea c` problema existen]ei sau inexisten]ei lui Dumnezeu este de nerezolvat prin defini]ie pentru c` fiin]ele umane nu sunt „echipate” corespunz`tor pentru a judeca aceast` eviden]`. |n compara]ie cu agnosticismul „tare”, un agnostic „slab” va judeca problema cu deta[are, sus]inând c` existen]a sau inexisten]a lui Dumnezeu este momentan de necunoscut, \ns` viitorul poate aduce un r`spuns. Ateismul agnostic reprezint` o mentalitate ateist` de fond, care nu sus]ine nici existen]a, nici inexisten]a lui Dumnezeu, dar care nici nu crede \n ele. Aspira]iile metafizice ale unui ateist agnostic se transform` \ntr-o „aventur` psihologic`”, [i nimic mai mult. Mentalitatea agnostic` se exprim` \n pledoaria „marelui agnostic”, a[a cum era cunoscut Robert G. Ingersoll2: „Exist` oare o putere supranatural`,
Mai 2007 Semnele Timpului 39
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 40
Social o voin]` suprem` care st`pâne[te toate lucrurile, c`reia totul i se \nchin`? Nu neg. Eu nu [tiu, dar nu cred. Eu cred c` naturalul este suprem… c` nu exist` o putere supranatural` care s` poat` r`spunde la rug`ciune, nicio putere pe care o religie s-o poate convinge s` fac` vreo schimbare, nicio putere c`reia s`-i pese de om…”, scria Ingersoll \n lucrarea De ce sunt agnostic. Lipsa r`spunsului la \ntrebarea dac` se poate cunoa[te Dumnezeu duce la o alt` dilem` de nerezolvat: ce se \ntâmpla dup` moarte? Agnosticul r`mâne \nl`n]uit \n propria incertitudine. „Este omul nemuritor? Nu [tiu. Un singur lucru pe care \l [tiu este c` nici speran]a, nici teama, nici credin]a [i nici negarea ei nu pot schimba moartea. Este a[a cum e, cum va fi [i cum trebuie s` fie”, spune Ingersoll \n aceea[i lucrare.
Biserica Agnosticului Apatic Dac` alte forme ale agnosticismului nu au reu[it s` creeze un corp unitar \n rândul agnosticilor, pe ideea c` fiecare are o p`rere care-l prive[te personal, agnosticismul apatic, sau apateismul, [i-a adunat adep]ii de pretutindeni \n cadrul Bisericii Universale Triumfale a Agnosticului Apatic (UCTAA). |n contrast cu agnosticismul curent, care consider` lipsit` de sens discu]ia despre Dumnezeu, pentru c` nu se poate verifica \n niciun fel aceast` ipotez`, agnosticilor apatici, pur [i simplu, nu le pas` dac` exist` sau nu Dumnezeu. „Cât timp nu exist` nicio dovad` clar` c` Dumnezeu exist` sau nu [i atâta timp cât Dumnezeu (dac` exist`) nu d` niciun semn c` L-ar interesa soarta universului, discu]ia este strict academic`” – cam aceasta este chintesen]a filozofic` a agnosticismului apatic. Absolvent al Colegiului Militar din Canada, John Tyrell a fondat \n 1965 aceast` „biseric`” ce acum func]ioneaz` practic prin intermediul internetului3. „Nu [tim [i nici nu ne pas`” este mottoul organiza]iei. |n prezent, organiza]ia num`r` 10.000 de membri [i cre[te, având \n
Encyclopædia Britannica Online Termenul „agnostic” provine din grecescul agnostos, „de necunoscut”, doctrin` care consider` c` oamenii nu pot [ti nimic despre existen]a lucrurilor ce dep`[esc câmpul lor experien]ial. Termenul a devenit aliat cu scepticismul referitor la problemele religioase \n ge?neral [i cu respingerea comun` a credin]ei tradi]ionale cre[tine sub impactul mentalit`]ii societ`]ii postmoderne \n particular.
Semnele Timpului Mai 2007 40
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 41
vedere c` sunt mul]i tineri care fac o pasiune din promovarea conceptului.
Agnosticul religios, sau „cre[tinul cu suplimente” Contrar ateismului agnostic, adep]ii teismului agnostic, numit [i agnosticismul religios, nu sus]in ideea c` L-ar cunoa[te pe Dumnezeu, dar cred \ntr-o for]` suprem`. Reprezentant renumit al acestei mentalit`]i [i compatriot al lui Darwin, Bertrand Russell a fost unul dintre filozofii englezi ai secolului XX. |n pamfletul De ce nu sunt cre[tin (1927), considerat a fi un manifest clasic al agnosticismului, Russell invit` cititorii s` „stea pe propriile picioare [i s` priveasc` obiectiv [i cinstit spre lume..., cu o atitudine lipsit` de team` [i bazându-se pe inteligen]a liber`”. Mai târziu, \n 1953, \n eseul Ce este un agnostic?, Russel explic`: „Un agnostic crede c` este imposibil s` cunoa[tem adev`rul \n teme cum ar fi Dumnezeu [i via]a viitoare. Ori, dac` nu este imposibil, cel pu]in a[a este pentru timpul prezent.” Totu[i filozoful admite c` exist` [i excep]ii. „Presupun c`, dac` eu a[ auzi din cer o voce care s` profetizeze tot ce s-ar \ntâmpla \n urm`toarele 24 de ore, incluzând evenimente care
Poate f`r` a con[tientiza, adul]ii cultiv` la copiii lor agnosticismul prin pove[ti cu Mo[ Cr`ciun, iepura[i de Pa[te sau cu Zâna M`selu]`. Când se trezesc din atmosfera de basm, adolescen]ii devin mai pu]in receptivi la mesajul religios autentic. sunt foarte improbabil s` se \ntâmple, probabil c` a[ fi convins de existen]a a cel pu]in unei inteligen]e supraumane”, conchide filozoful englez. Teismul agnostic s-a r`spândit \n lumea cre[tin` \n secolul trecut [i se pare c` va câ[tiga teren [i \n mileniul III. |n situa]ia \n care teoria evolu]ionist` ofer` noi ipoteze cu privire la felul \n care a ap`rut via]a, a crede literalmente \n Crea]iune pare echivalent cu a fi habotnic sau incult. Pe de alt` parte, „suplimente” de tipul religiilor orientale, bioenergie, yoga, feng shui [i astrologie se ofer` \n „ajutorul” pu]inei credin]e r`mase \n sufletul cre[tinului \nv`luit de dubii [i de irelevan]a unei „religii a datinilor”. Rug`ciunea este ghidat` de Enciclopedia viselor4. Poate f`r` a con[tientiza, adul]ii cultiv` la copiii lor agnosticismul prin pove[ti cu Mai 2007 Semnele Timpului 41
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 42
Social Câ]i agnostici exist`? Num`rul posibililor agnostici este necunoscut. Majoritatea datelor statistice combin` no]iunea de agnostic cu termenul de ateist, libercuget`tor, sceptic sau persoan` f`r` religie. Unii agnostici se identific` cu umani[tii, universali[tii sau cu adep]ii eticii culturale. Universitatea Conform cercet`rilor efectuate de CIA pentru proiectul The World Fact Book \n perioada 2001-2004, situa]ia agnosticilor declara]i se prezint` \n felul urm`tor: n Germania – 28%, n Marea Britanie – 23%, n Ungaria – 15%, n Australia – 13%, n Canada – 12%, n SUA – 10% n Fran]a, Israel, Bulgaria – 4% n România, Spania, Italia (]`ri cu religie oficial` cre[tin`, predominant ortodox` sau catolic`) – 1% Sursa: CIA estimate of religious affiliation by country
Mo[ Cr`ciun, iepura[i de Pa[te sau cu Zâna M`selu]`. Când se trezesc din atmosfera de basm, adolescen]ii devin mai pu]in receptivi la mesajul religios autentic, catalogându-l tot fic]iune.
Calea pierdut` Cel pu]in pentru o perioad` din via]`, mul]i prefer` s` aib` una dintre atitudinile prezentate mai sus, decât s` se numere printre am`gi]ii unui adev`r sclipitor, care promite [i mântuirea, [i r`spuns la orice \ntrebare. Folosirea actului religios drept capital politic, scandalurile explozive de pedofilie, homosexualitatea, be]ia, adulterul [i actele de fanatism \n care sunt implicate [i fe]e biserice[ti sunt factori care, pe lâng` nesiguran]ele personale, contribuie la abandonul religios. Atunci, ce-i mai r`mâne omului, \n c`utarea ne\ntrerupt` dup` certitudini, când descoper` c` argumentele [tiin]ifice sau ra]ionale sunt insuficiente?
{i totu[i... Sun` incredibil, dar, dup` peste 300 de ani de ra]ionalism, dup` 200 de ani de revolu]ii [tiin]ifice [i dup` 200 de ani de ofensiv` darwinist`, marxist` [i freudian` anticre[tin`, un num`r semnificativ de oameni continu` s` aleag` credin]a \n detrimentul agnosticismului. Fenomenul
cere o explica]ie mai profund` decât prejudecata sau incultura. Conform unui sondaj Gallup5 efectuat pe un lot de peste 1.000 de americani, nu mai pu]in de 45% dintre persoanele adulte cred c` „Dumnezeu a creat fiin]ele omene[ti \n forma actual` cândva \n perioada ultimilor 10.000 ani.” 37% au ales compromisul, dând credit atât lui Dumnezeu, cât [i lui Darwin, scenariu \n care „Dumnezeu a produs scânteia ini]ial`, evolu]ia fiind doar instrumentul Lui creator.” (Pozi]ia aceasta este \n armonie cu dogma romanocatolic`). Doar 12% cred c` „oamenii au evoluat din alte forme de via]`, f`r` implicarea niciunui dumnezeu”. Cel mai surprinz`tor lucru din sondaj nu este c` atât de mul]i resping evolu]ia, ci c` statistica nu s-a schimbat de-a lungul a dou` decenii. Gallup a ob]inut exact acelea[i rezultate [i \n 1982, \n 1993, \n 1997 [i \n 1999. Convingerea crea]ionist` – c` Dumnezeu singur, f`r` ajutorul evolu]iei, a creat oamenii – n-a coborât niciodat` sub 44%. The Scientific American6 a preluat un sondaj [i mai relevant efectuat pe grupul ]int` al oamenilor de [tiin]`. La \ntrebarea: „Crede]i \ntr-un Dumnezeu personal care Se reveleaz` pe Sine, care r`spunde la rug`ciune [i care intervine prin miracole?”, 40% dintre oamenii de [tiin]` au m`rturisit o puternic` convingere religioas`. Din nou, cel mai semnificativ lucru era c` procentul s-a men]inut acela[i: \n 1914, \n 1933 [i \n 1999 ! Revista Der Spiegel 7 a publicat articolul „Cercet`torii |l caut` pe Dumnezeu”. Printre altele, se citeaz` [i m`rturia vestitului astrofizician de 72 ani, Allan Sandage, laureatul a 9 dintre cele mai prestigioase premii [i medalii interna]ionale de [tiin]`: „Ca tân`r, am fost un ateist militant. Dar cercetarea universului mi-a dovedit c` existen]a materiei este un miracol ce nu poate fi explicat decât supranatural”, declara Allan Sandage. Tot revista Der Spiegel prezint`, \ntr-un alt articol, certitudinile a doi savan]i. „Universul este atât de incredibil de bine construit \ncât trebuie s` fi fost planificat. Semnele Timpului Mai 2007
42
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 43
Dac`, de exemplu, densitatea materiei \n momentul Big Bangului ar fi fost cu numai o 0,1040-ime mai mare, la scurt timp universul s-ar fi pr`bu[it”, spunea Andreas Tammann, profesor de astronomie la Universitatea din Basel. Savant \n fizica particulelor, multiplu laureat, profesor la Cambridge [i membru al Societ`]ii Regale, John Polkinghorne scria: „Dac` puterea gravita]iei, sarcina unui electron sau masa unui proton… ar fi variat cu doar foarte pu]in, n-ar mai fi existat nici atomi, nici stele [i nici via]`! Extrem de finul acord al legilor naturii m` conduce la concluzia c`, \n spatele naturii, nu se afl` \ntâm-
plarea, ci un proiect inteligent”. |n culmea gloriei [tiin]ifice, Polkinghorne renun]` la cercetarea [tiin]ific` pentru a se dedica studiului teologiei. La 52 de ani, savantul devine pastor anglican, ulterior capelan la Cambridge.
Saltul min]ii Albert Einstein (foto stânga jos), f`r` a fi un \nchin`tor manifest, dezv`luia8: „Recunoa[terea existen]ei a ceea ce este de nep`truns pentru noi; recunoa[terea manifest`rii unei Ra]iuni mai \nalte, fa]` de care mintea noastr` e cu totul primitiv`, acesta este adev`ratul sentiment religios…
Mai 2007 Semnele Timpului 43
38-44 Agnosticismul Q6
5/20/07
1:46 AM
Page 44
Social Religia const` \ntr-o admira]ie umil` a Spiritului infinit superior, ce Se reveleaz` pe Sine \n pu]inul pe care-l putem cunoa[te din realitate, folosindu-se de ra]iunea noastr` slab` [i trec`toare…” „Mintea nu poate merge mai departe de cât cunoa[te [i poate dovedi. Dar vine un punct \n care mintea face un salt pe un plan mai \nalt al cu?noa[terii, despre care niciodat` nu poate dovedi cum a ajuns acolo. Toate marile descoperiri au implicat un asemenea salt.”9 For]a de a face saltul acesta, iat` ce-i lipse[te agnosticului. Motivul neputin]ei lui este nevoin]a. Voin]a presupune ceva efort de gândire [i o schimbare. Mul]i oameni prefer`, mai degrab`, s` nu cunoasc`, decât s` ia atitudine [i s` se schimbe. De fapt, ace[tia se consoleaz` \ntrebându-se retoric: „Cine [tie adev`rul?” [i r`mân \n faza
Unii savan]i pur [i simplu nu vor s` se confrunte cu marile chestiuni pe care religia le abordeaz`. Doar prin observa]ii naturaliste, nu vei \n]elege niciodat` ce \nseamn` s` fii om, de ce exi[ti [i care este sensul vie]ii. (Francis S. Collins) purei \ndoieli. Credin]a \n existen]a sau inexisten]a lui Dumnezeu [i a Adev`rului l`sat prin Revela]ie divin` are \ns` o implica]ie enorm` asupra fiec`ruia dintre noi. Printre voci pro [i contra, articolul „Savan]ii pledeaz` pentru interven]ia lui Dumnezeu \n [tiin]`”, ap`rut \n The New York Times10, \l citeaz` extensiv pe savantul Francis S. Collins, directorul Institutului Na]ional de Cercetare a Genomului Uman, care m`rturise[te liber despre credin]a [i istoria lui. Pân` pe la 27 ani, dr. Collins a fost un necredincios. Din simplu agnostic, a devenit tot mai ateist. Dup` ce [i-a luat doctoratul \n fizic` [i pe când studia medicina, a fost confruntat de \ntrebarea unei muribunde. „Ferm` [i lini[tit` \n credin]a ei, femeia m-a privit drept \n ochi [i m-a \ntrebat: ’Dumneavoastr` ce crede]i?’, La care au \ng`imat: ’Nu [tiu... Acela a fost momentul când am realizat c` niciodat` n-am luat credin]a \n serios, a[a cum un savant ar fi trebuit s-o fac`.” Cercetarea serioas` \n lumina unor scrieri cre[tine l-a condus pe Collins la credin]a \n Dumnezeul cre[tin. „Unii savan]i pur [i simplu nu vor s` se confrunte cu marile
chestiuni pe care religia le abordeaz`. Doar prin observa]ii naturaliste, nu vei \n]elege niciodat` ce \nseamn` s` fii om, de ce exi[ti [i care este sensul vie]ii. {tiin]a n-are capacitatea s` abordeze aceste \ntreb`ri. {i oare nu sunt ele \ntreb`rile cele mai importante care ne confrunt`?”, conchide Collins, vorbind despre agnosticismul la mod`.
Cunosc... prin credin]` Dac` existen]a lui Dumnezeu ar putea fi dove?dit` empiric sau logic, atunci actul credin]ei ar deveni inutil sau chiar irelevant. Biblia ne relateaz` istoria lui Toma, supranumit „necredinciosul” pentru c` nu a crezut \n \nvierea Domnului pân` nu L-a v`zut \n carne [i oase. „Tomo, i-a zis Isus, pentru c` M-ai v`zut ai crezut? Ferice de cei ce n-au v`zut [i au crezut!” (Ioan 20,29). Dac` teologia cre[tin` este adev`rat`, atunci nu ne putem a[tepta s` avem dovada fizic` a existen]ei lui Dumnezeu. |n loc s` ne l`s`m b`tu]i de vântul \ndoielii, mai bine s` surmont`m limitele ra]iunii [i nep`sarea. Gândul ve[niciei, ce persist` chiar [i \n cei care-i neag` prezen]a, spune c` merit` s` test`m provocarea biblic`: „Cere]i, [i vi se va da; c`uta]i, [i ve]i g`si; bate]i, [i vi se va deschide.” (Matei 7,7). Miza pus` \n joc este prea mare ca s` ne retragem suveran \n fotoliul c`ldu] al scepticului care nu se pronun]`. A-L vedea pe Dumnezeu nu este, pân` la urm`, o problem` ra]ional`, nici [tiin]ific`, ci una de alegere personal`, care ]ine mai mult de curajul moral de a-]i recunoa[te limitele dureroase [i de a accepta ceea ce este dincolo de tine [i de ra]iunea ta. A-L recunoa[te pe Dumnezeu este, pân` la urm`, o chestiune moral`! Cum o spune [i Evanghelia: „Ferice de cei cu inima curat`, c`ci ei vor vedea pe Dumnezeu!” (Matei 5,8). ST
1. De la particula de nega]ie a [i gnostos (gr) – „necognoscibil”. 2. R. Ingersoll (1833-1899) – avocat [i politician american. 3. http://apatheticagnostic.com/uctaa. 4. Autorul lucr`rii citate ca una dintre multele alternative de descifrare a viselor este James R. Lewis, care a mai scris dic]ionare [i enciclopedii celebre din domeniul noilor religii, magiei, paranormalului [i chiar al vie]ii de dup` moarte. 5. National Geographic, noiembrie 2004. 6. Num`rul din septembrie 1999. Articolul era intitulat „Scientists and Religion in America”. 7. Num`rul din 29 aprilie 2004 8. A. Einstein, Out of My Later Years, New York: Philosophical Library, 1950; [i Jammer, Max, Einstein and Religion , Princeton University Press, 1999. 9. Clark, Ronald W., Einstein: The Life and Times, World Pub. Co., New York, 1971. 10. |n The New York Times, 23 august 2005, articol de Cornelia Dean.
Semnele Timpului Mai 2007 44
45-48 La o birfa mica:Layout 1
5/20/07
1:29 PM
Page 45
La o bârf` mic` Este aproape imposibil s` nu fi jucat m`car o dat` \n via]` „telefonul f`r` fir”! Cuvântul transmis de la un participant la altul ajunge, \n cele din urm`, s` fie stâlcit din cale-afar`, spre amuzamentul tuturor. Numai c`, de ceva vreme, „telefonul f`r` fir” nu se mai joac`. A ap`rut un altul, mult mai apetisant, mult mai provocator: BÂRFITUL! I M`d`lin Avramescu
„A
vorbi pe la spate, a meli]a, a toca m`runt, a vorbi de r`u, a tr`nc`ni, a def`ima [i a \ndruga verzi [i uscate”, scriu dic]ionarele \n dreptul bârfei. „O discu]ie evaluativ` despre o persoan` care nu este prezent`” – este defini]ia dat` de Janet Lynne Enke [i Donna Eder, de la Indiana University („Structura bârfei”, American Sociological Review, 1991). Eric Foster, doctor \n psihologie [i cercet`tor la Temple University, este de acord c` bârfei i se atribuie o conota]ie negativ` care nu poate fi trecut` cu vederea. |ntr-un num`r dedicat \n exclusivitate bârfei din Review of General Psychology, Foster scrie c` cea mai des \ntâl-
nit` defini]ie a bârfei este „orice conversa]ie \ntre doi sau mai mul]i oameni despre o alt` persoan` care nu este de fa]`”. Ob]inerea unei juste defini]ii este destul de dificil`, deoarece bârfa nici m`car nu are o defini]ie standardizat`, ci las` mai degrab` loc percep]iei personale [i interpret`rii proprii. Bârfa este un discurs alternativ, o retoric` a cercet`rii, o intruziune \n via]a celorlal]i. Explica]ia psihologului Charlotte DeBacker, de la University of Santa Barbara, poate fi considerat` de departe defini]ia anului 2006: „Bârfa este ca o ciocolat`!” Adic` irezistibil`.
Mai 2007 Semnele Timpului 45
45-48 La o birfa mica:Layout 1
5/20/07
1:29 PM
Page 46
Social La bra] cu invidia Omului i-a pl`cut s` bârfeasc` din cele mai vechi timpuri. Egiptologii au descifrat recent hieroglife care con]in bârfe ce vizau cele mai ciudate aspecte din via]a social`: chelia reginei sau ori-
Ziceri cu duh „Cine ascunde ura are buze mincinoase [i cine r`spânde[te bârfelile este un nebun.” (Proverbe 10,18) „Cine umbl` cu bârfeli d` pe fa]` lucrurile ascunse [i cu cel ce nu-[i poate ]ine gura s` nu te amesteci.” (Proverbe 20,19) „Bârfa este arta de-a nu spune nimic, astfel ca s` nu r`mân` nimic nespus.” (Walter Winchell) „Dac` to]i oamenii din lume ar [ti exact tot ceea ce spun ceilal]i despre ei, atunci n-ar mai exista \n lume nici m`car patru prieteni.” (Blaise Pascal) „Toat` literatura este bârf`.” (Truman Capote)
Marile religii ale lumii [i bârfa Islamismul |n islamism, cel ce bârfe[te este comparat cu un om care m`nânc` din carnea unui frate de-al s`u mort, \ntrucât cel bârfit nu are posibilitatea de a se ap`ra. Fiecare trebuie s` se poarte cu cel`lalt ca [i cu un frate, f`r` s`-l vorbeasc` de r`u. Iudaismul Etica iudaic` se ocup` [i de felul cum oamenii comunic` unii cu al]ii. |n viziunea mozaic`, cuvintele au efecte foarte puternice. Porunca a noua din Decalog stipuleaz` clar interdic]ia oric`rei forme a vorbirii de r`u: „S` nu m`rturise[ti strâmb \mpotriva aproapelui t`u!” (Exod 20,16). |n limba ebraic`, termenul pentru bârfitor este similar celui pentru vânz`tor ambulant. |n mod explicit, p`catul bârfei este vizat \n Levitic 19,16: „S` nu umbli cu bârfeli \n poporul t`u”. Cre[tinismul Isus Hristos analizeaz` situa]ia \n profunzime [i prive[te problematica vorbirii de r`u ca fiind o dezbatere ce ]ine de omul l`untric. El condamn` pe cei ce bârfesc: „Cum a]i putea voi s` spune]i lucruri bune când voi sunte]i r`i? C`ci din prisosul inimii vorbe[te gura.” (Matei 12,34-37). Scriptura noteaz` [i faptul c`, la Judecata de Apoi, fiecare va da socoteal` de orice cuvânt nefolositor. Din p`cate, mul]i urma[i lui Hristos au e[uat \nc` din faza incipient` a bisericii cre[tine nestârpind acest flagel al bârfei. Sf`tuindu-l pe ucenicul s`u Timotei s` fie cu b`gare de seam`, apostolul Pavel surprinde cu acurate]e [i minu]iozitate problemele generate de bârfa v`duvelor tinere: „Se deprind s` umble f`r` nicio treab` din cas` \n cas` [i nu numai c` sunt lene[e, dar sunt [i limbute [i iscoditoare, [i vorbesc ce nu trebuie vorbit.” (1 Timotei 5,13).
entarea sexual` a faraonului. De unde [i pân` unde interesul pentru am`nuntele picante din via]a celorlal]i? „Bârfa se na[te din dorin]a fiec`ruia de a abate aten]ia de la sine c`tre ceilal]i”, r`spunde psihologul [i psihanalistul italian Enrica Beringheli. For]a motrice care determin` izvodirea de bârfe este invidia, care ne mobilizeaz` pentru ob]inerea efectului scontat, deoarece, atunci când bârfim, recâ[tig`m \ncrederea \n for]ele proprii [i c`p`t`m prestigiu \n fa]a celorlal]i, de[i prin mijloace v`dit neortodoxe. Psihologii pro-bârf` sus]in \ns` c` lucrurile nu sunt atât de complicate. „Oamenii au nevoie de bârf`!” Avem nevoie de bârf` ca de aer. Prin intermediul acesteia se stabilesc, se dezvolt` [i se men]in rela]ii. Mai important \ns`, bârfa define[te statutul nostru social. Un statut care are nevoie de acceptare, de aten]ie din partea celorlal]i, dar [i de r`zbunare. |n definitiv [i la urma urmei, bârfim pentru c` ne place, a[a dup` cum Solomon spunea \n Proverbe 26,22: „Cuvintele clevetitorului sunt ca ni[te pr`jituri”. {i uite a[a, \ncepem s`-i d`m dreptate lui Charlotte DeBacker, care aseam`n` bârfa cu ciocolata! Cum s` te ab]ii?!
{i copiilor le place ciocolata, doamnele \ns`... nu-i pot rezista. Toat` lumea bârfe[te. {i babele ie[ite pe uli]`, [i ’telectualul cu preten]ii. Cercet`torii au descoperit o diferen]` \n ceea ce prive[te timpul petrecut de femei [i b`rba]i \n ale bârfelii. O cercetare sociologic` \n aceast` privin]` a relevat faptul c` 55% din timpul petrecut de b`rba]i \n discu]ii reprezint` bârf`, \n vreme ce femeile petrec 67% din timpul dedicat discu]iilor bârfind. Nici m`car copiii nu pot s` se ]in` departe de ispit`. Martha Putallaz, doctor \n psihologie [i profesor la Duke University, a descoperit c` doar 7% dintre bârfele care sunt r`spândite printre copii sunt proferate cu inten]ia evident` de a-l r`ni pe cel care este vorbit pe la spate. Principalele func]ii ale bârfei la copii sunt solidarizarea [i deschiderea unei supape de comunicare. |n acest sens, \n 2004, Antonius Cillessen, doctor \n psihologie [i profesor la Connecticut University, a studiat un grup de 905 copii cu vârste cuprinse \ntre 10 [i 14 ani, descoperind c` acei copii care r`spândesc bârfele devin mai populari. Semnele Timpului Mai 2007
46
45-48 La o birfa mica:Layout 1
5/20/07
1:29 PM
Bârfa nu cunoa[te limite de vârst` [i nu are nici teritorii prohibite. La birou, la gura sobei, \n parc, la poart`, \n cancelarie, la cafenea, \n biseric` – toate spa]iile private [i publice \i sunt amanetate. |ns` „dintre toate formele de bârf` existente, cea din biseric` este cea mai urât`..., deoarece face slu-
Page 47
jba Diavolului‚ \n Numele Domnului”, spunea John Wesley, fondatorul Mi[c`rii Metodiste.
Bârfa „celular`” „Plictiseala [i telefonul sunt sursele bârfei [i ale calomniei”, nota un gânditor anonim. Probabil c`
Mai 2007 Semnele Timpului 47
45-48 La o birfa mica:Layout 1
5/20/07
1:29 PM
Page 48
Social tocmai de aceea compania BT Cellnet a realizat, \n anul 2001, primul studiu [tiin]ific realizat vreodat` pe tema bârfei la mobil. „Evolu]ie, \nstr`inare [i bârf` – rolul telecomunica]iilor mobile \n secolul al XXI-lea” – studiul aseam`n` telefoanele mobile din zilele noastre cu gardurile de alt`dat`, unde vecinii se \ntâlneau pentru a vorbi despre ceilal]i cons`teni. „Celularele” pot surmonta \n felul acesta distan]a dintre noi [i grupul social c`ruia \i apar]inem, constituind un antidot al \nstr`in`rii. Unul dintre parametrii ob]inu]i \n urma acestui studiu este acela c` aproximativ dou` treimi dintre conversa]iile oamenilor sunt ini]iate din pl`cerea de a bârfi. Un fel de „]es`lat vocal” necesar bun`st`rii noastre psihice, sociale [i fizice. Telefoanele mobile \nlesnesc \n mod evident transmiterea bârfelor, f`r` limit` de timp sau spa]iu. Unii psihologi evolu]ioni[ti compar` \ns` bârfa cu „]es`latul social” pe care cimpanzeii \l performeaz` reciproc, ore \ntregi, chiar dac` blana lor este curat`, ca o form` de sociabilitate. Acest ]es`lat stimuleaz` producerea endorfinelor, amelioreaz` stresul [i c`le[te sistemul imunitar. Potrivit companiei BT Cellnet, b`rba]ii bârfesc la mobil cel pu]in la fel de mult ca femeile. 33% din-
Bârfa \n alte ]`ri |n America, pentru bârf`, cel mai adesea se folose[te cuvântul gossip. Acesta \[i are sorgintea \n godsibb, termen care f`cea trimitere la grupul persoanelor de sex feminin care asistau la na[terea unui copil. Folosirea timpurie a cuvântului era o referire la discu]iile pe care aceste femei le purtau cu ocazia na[terii, moment al exprim`rii „curiozit`]ii primordiale”. Faptul c` b`rba]ii lipseau de la acest eveniment pare s` fi f`cut din bârf` apanajul femeilor, de[i, pân` la \nceputul secolului al XIX-lea, cuvântul gossip putea fi tradus foarte bine ”[i cu prietenie”. |n limba francez`, commérage vine de la commater, adic` „na[`”, devenit \ntre timp commère, adic` „p`l`vr`gioaic`”. Termenul spaniol comadreo se aseam`n` cu cel din francez`, \nsemnând „na[`”, „prieten`”, „cum`tr`” sau „vecin`”. Cuvântul italian pettegolezzo \nseamn` „a bârfi”, „a meli]a”, „a toca m`runt” ori „a vorbi pe la spate”, iar \n limba rus`, expresia babu[ca sca]ala se traduce prin „bunicu]a a zis c`”.1 |n limba român`, printre cele mai expresive sinonime, remarc`m „a vorbi de r`u”, „a tr`nc`ni”, „a def`ima”, „a p`l`vr`gi” [i „a \ndruga verzi [i uscate”. 1. Pentru un excelent studiu etimologic [i antropologic-cultural al fenomenului bârfirii, a se vedea „Bârfa”, de Sergio Benvenuti, nr. 38 din revista Lettre Internationale (2001, edi]ia \n limba român`), p. 3-7.
tre b`rba]i se complac \n „bârf` mobil`” aproape zilnic, iar dintre femei, numai 26% bârfesc aproape zilnic cu ajutorul tehnologiei moderne. S-a remarcat totu[i faptul c` bârfa femeilor este mai diversificat`, folosind o palet` mai larg` de tonuri [i mergând „pân` \n pânzele albe”. 27% dintre femeile cuprinse \n e[antionul de cercetare au admis c` principalul motiv pentru care folosesc mobilul este bârfa, iar dintre b`rba]i, doar 21%. Pentru 70% dintre subiec]i, o sesiune de bârf` telefonic` nu dureaz` mai mult de 5 minute.
Noi tendin]e Pân` nu de mult, era evident pentru toat` lumea c` bârfa reprezint` ceva negativ. |n contextul demitiz`rii eticii absolute, \nlocuite cu etica situa]ional`, dragostea pe care oamenii o poart` bârfei nu ar trebui s` mai mire pe nimeni. O \ntreag` cohort` de speciali[ti \n probleme care ]in de gestionarea actelor sociale ]in mor]i[ s` ne l`mureasc` cu privire la beneficiile neb`nuite ale bârfei. „A nu participa la bârf`, m`car pân` la un anumit nivel, poate constitui un semn de anormalitate [i poate fi chiar nes`n`tos”, avertizeaz` Sarah Wert, psiholog la Yale. A[a c`... s` ne punem pe bârf`, fra]ilor, dac` nu vrem s` ne \mboln`vim! Tot pe filiera de la Yale, Patricia Meyer Spacks, profesoar` de literatur` englez`, crede c` bârfa este benefic`, deoarece nu este decât „o discu]ie trândav`, lene[` despre persoane care nu sunt prezente”, a[adar ceva total inofensiv [i oricum, „ca form` de comunicare, bârfa este mai veche decât scrisul, mai popular` decât televiziunea [i mai puternic` decât politica”, adaug` Spacks. |n cartea Marea ruptur`, Francis Fukuyama consider` bârfa drept factor esen]ial de dezvoltare \n epoca tehnologiei, iar Nigel Nicholson, profesor de comportament organiza]ional la London Business School, sus]ine c` „orice sistem social are nevoie de bârf` pentru a r`mâne intact”. De[i se \ncearc` „beatificarea” bârfei, mai sunt [i excep]ii: teoreticianul [i criticul literar francez Roland Barthes numea bârfa „crim` a limbajului”. Un sfat pentru cei care vor s` se lase de astfel de crime: „Niciun cuvânt stricat s` nu v` ias` din gur`, ci unul bun, pentru zidire, dup` cum e nevoie, ca s` dea har celor ce-l aud.” (Efeseni 4,29). A[adar, s` vorbi]i (numai de) bine! ST Semnele Timpului Mai 2007
48
49 Talon:Layout 1
5/20/07
12:30 AM
Page 49
|ncepând din luna martie, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.
Talon de comand`
Revista
Semnele Timpului
I 7 apari]ii (iunie – decembrie)... 23 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.
Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463
Mai 2007 Semnele Timpului 49
Covers:Layout 1
5/20/07
12:45 AM
Page 1
„|nv`]`tura \]i d` lumin` dar nu te \nal]i decât prin caracter.” Ovid Densusianu
SEMNELE
timpului