Decembrie 2007 by Revista Semnele Timpului

SEMNELE

timpului DECEMBRIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Dumnezeu sau Darwin? Dominoul economiei globale G Fabrica de bebelu[i

12/2007

SEMNELE TIMPULUI www.semneletimpului.ro VOLUMUL 19 NR. 117 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU D E REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea

Sumar DECEMBRIE 2007

Editorial

1 Slaba informare duce pân` la... Ceau[escu

Ultima or`... 2 {tiri

Religie 6 |ntre La Mul]i Ani [i ve[nicie 14 Carte cu parte

Politic 18 Dominoul economiei globale

GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 12/2007

SEMNELE

timpului DECEMBRIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

18 Cultur` 24 Bomba cu ur` 28 Puterea de dincolo de noi 32 Dumnezeu sau Darwin?

28 Social Dumnezeu sau Darwin?

40 Fabrica de bebelu[i

Dominoul economiei globale G Fabrica de bebelu[i

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

40 Semnele Timpului Decembrie 2007

Opinie Slaba informare duce pân` la... Ceau[escu CRISTIAN M~GUR~

|ntr-un studiu realizat de Barometru de Opinie Public`, dat publicit`]ii de funda]ia Soros România, Nicolae Ceau[escu este considerat drept cel mai bun conduc`tor român din ultima sut` de ani. Dac` \n 1999, 22% dintre români \l plasau pe fostul dictator \n fruntea celor mai buni lideri politici, [i \n prezent situa]ia r`mâne neschimbat`.

ractic, \n decurs de opt ani de zile, fostul dictator, spre deosebire de oricare alt [ef de stat aflat \n sondaj, \nregistreaz` stabilitatea maxim`. Comentariul care \nso]e[te sondajul atrage aten]ia asupra faptului c` nostalgicii epocii Ceau[escu „nu sunt semnificativ mai \n vârst` sau mai s`raci sau mai pu]in educa]i. Singurele indicii de profil specific obiectiv sunt c` au o slab` conectare la informa]ia modern` care circul` prin internet [i au un capital de informa]ii important. (…) |n intervalul celor opt ani care diferen]iaz` cele dou` momente de sondaj [1999-2007] a avut loc o puternic` reducere a celor care apreciau c` au tr`it mai bine \nainte de 1989 fa]` de momentul prezent (de la 61% \n 1999, la 48% \n 2007). Paradoxul rezid` \n faptul c` nemul]umi]ii fa]` de prezent, comparativ cu trecutul comunist \n materie de nivel de trai, sunt din ce \n ce mai pu]ini, dar admiratorii lui Ceau[escu r`mân \n pondere relativ constant`.” Popor cre[tin, [i \nc` de 2.000 de ani. România, gr`dina Maicii Domnului. Cei mai religio[i dintre europeni, dup` maltezi... Ce cuvinte frumoase, cât` autocomplezen]`, ce tablou se ive[te din aceste tu[e ap`sate care contureaz` idealul fizionomiei spirituale a românului. Imaginea sa de sine pare un goblen frumos lucrat pentru export, dup` un model adânc \n[urubat \n setul de elogii pe care ni le furniz`m constant, pentru edificarea brandului de ]ar`. |n iure[ul de epitete grandilocvente care se revars` dinspre cei mai mul]i comentatori \ng`duitori ai spiritualit`]ii române[ti, acest sondaj se plaseaz`, ca un fault logic, \n r`sp`r. Un român din cinci consider` c` exponentul ateismului militant, al materialismului [tii]ific, cel care f`cuse din politica ]`rii un madrigal \nchinat propriei personalit`]i [i care ra]ionalizase aproape totul... este cel mai bun [ef de stat din ultima sut` de ani. Nu po]i fi cre[tin [i s`-l apreciezi pe Ceau[escu, nu po]i fi nici m`car superficial atunci când dai asemenea

verdicte. Este vorba, mai degrab`, de o alterare profund` a judec`]ii, de o dezordine ireparabil` a criteriilor de evaluare a realit`]ii. {i nu acest aspect ar fi cel mai \ngrijor`tor ast`zi. Sondajul vorbe[te, la o lectur` atent`, despre \nclina]ia românilor de a se bizui pe figurile autoritare. Modelul paternalist, al liderului providen]ial, prevaleaz` \n mentalul colectiv românesc. Nu ne plac deli ber`rile, negocierile, [i, \n ultim` instan]`, arta compromisului, cum este definit` politica, ci solu]iile tran[ante [i constrâng`toare. Numai a[a ne \nchipuim ordinea [i lini[tea: un fel de asistare permanent`, de dominare a farului c`l`uzitor al neamului \n interesul tuturor. Perioadele de criz`, indiferent c` e vorba de crize economice, politice, sociale sau religioase, ridic` la ramp` asemenea figuri autoritare. Este un adev`r u[or de verificat \n istoria universal`. |n asemenea perioade apar [i se afirm` personalit`]i c`rora li se permite un nego] extrem de periculos pentru individul simplu: renun]area la o serie de libert`]i pentru un plus de siguran]`. Scenariul este deja verificat \n plan politic \n Statele Unite ale Americii, Israel [i o parte a Uniunii Europene. Economicul este stâns legat de politic [i se evalueaz` \n bugetele tot mai mari destinate securit`]ii [i \narm`rii sau \n cre[terea nivelului de trai \n ]`rile bogate \n resurse energetice, pe fondul conserv`rii unui regim autoritar ori de-a dreptul totalitar. R`mâne de v`zut dac` acest scenariu va fi verificat [i \n plan religios. |n studiul publicat de funda]ia Soros, se preciza c` nostalgicii epocii Ceau[escu sunt slab conecta]i la sursele moderne de informare. Solu]ia se impune u[or: cel pu]in \n plan religios, crizele pe fondul c`rora se poate reitera negocierea dintre asigurarea securit`]ii [i pierderea unor libert`]i personale pot fi evitate sau ajustate doar prin informare riguroas`. A[adar studia]i, studia]i, studia]i! ST

Decembrie 2007 Semnele Timpului 1

{tiri S~N~TATE

Carnea de porc, la fel de periculoas` ca fumatul!

Cel pu]in, aceasta este declara]ia de la \nceputul lunii, a cercet`torilor nord-americani de la Institutul Na]ional de Cancer din SUA, \n raportul publicat \n revista Public Library of Science Journal PLoS Medicine.

au fost supuse unui studiu de diet` [i s`n`tate f`cut \mpreun` cu Asocia]ia American` a Pensionarilor. Dup` doar 8 luni, au fost diagnosticate 53.396 cazuri de cancer. Statistic vorbind, a fost evident` cre[terea riscului de cancer de esofag, pulmonar [i de ficat (de la 20%, la 60%). Primii 20% dintre cei care consum` carne procesat` prezint` un risc mai mare de 20% de cancer colorectal, [i 16% risc de cancer de pl`mâni.

Astfel, un consum sistematic de carne de porc este aproape la fel de periculos ca fumatul. Riscul cre[te [i mai mult \n cazul c`rnii procesate sau a mezelurilor care con]in agen]i chimici periculo[i, sus]ine dr.

Carnea ro[ie se define[te ca orice tip de carne de vac`, porc [i oaie. Carnea procesat` incluzând [unca, sosul de carne ro[ie, cârna]ii de pas`re sau curc` [i cele mai multe tipuri de hot-dogs. ST

Consumul de porc [i carne ro[ie cre[te riscul \mboln`virii de cancer digestiv, de pancreas, ficat, esofag, dar [i pulmonar.

Amanda Cross, de la institutul american. 500.000 de persoane, cu vârste cuprinse \ntre 50 [i 71 de ani,

MEDIU

Num`rul catastrofelor naturale a crescut cu 20% anul acesta Din cauza \nc`lzirii globale, num`rul catastrofelor naturale a crescut \n \ntreaga lume cu peste 20% doar anul acesta, se precizeaz` \ntr-un raport al Federa]iei Interna]ionale a Crucii Ro[ii (FICR).

„|n 2007, catastrofele au ajuns la peste 500. Circa 56% dintre acestea au fost cauzate de modific`rile climatice din ultima perioad`”, specific` documentul. De altfel, \n 2006, FICR a \nregistrat 427 catastrofe naturale, cu 70% mai multe fa]` de perioada 2004-2006. |n ultimii zece ani, num`rul catastrofelor a crescut

cu 60% \n raport cu deceniul precedent, adic` de la 4.241 la 6.906 dezastre. De asemenea, num`rul mor]ilor s-a dublat \ntre cele dou` perioade, trecând de la 600.000 la 1.200.000. Num`rul persoanelor afectate \n fiecare an a trecut de la 230 de milioane la 270 de milioane \ntre cele dou` decenii. ST Semnele Timpului Decembrie 2007

RELIGIE

Un timp mai scurt \n Purgatoriu Papa Benedict al XVI-lea a anun]at c` va acorda indulgen]e tuturor celor care vor merge, pe parcursul anului viitor, \n pelerinaj la Notre Dame de Lourdes, \n Fran]a – locul \n care tradi]ia catolic` spune c` Fecioara Maria i s-a ar`tat tinerei Bernadette, \n urm` cu 150 de ani.

Papa vrea „unitate” cu cre[tinii bapti[ti „Lipsa de unitate dintre cre[tini contrazice f`]i[ voin]a lui Hristos, oferind o piatr` de poticnire lumii [i d`unând sfintei cauze a proclam`rii ve[tii celei bune fiec`rei fiin]e umane”.

problemelor controversate precum rela]ia dintre Scriptur` [i Tradi]ie, \n]elegerea Botezului [i Sacramentelor, locul Mariei \n comuniunea Bisericii [i natura primatului \n structura de slujire a Bisericii”, a spus papa.

Aceasta este declara]ia papei Benedict al XVI-lea, la \nceputul lunii, când a primit \n audien]` la Roma o delega]ie a comisiei mixte interna]ionale la care particip` Alian]a Mondial` Baptist` (AMB) [i Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unit`]ii Cre[tinilor. „Momentul acesta ofer` un context promi]`tor de examinare a

Acesta s-a declarat \ncrez`tor c` discu]iile vor fi „rodnice pentru progresul dialogului [i pentru cre[terea \n]elegerii [i cooper`rii dintre catolici [i bapti[ti”. „Ast`zi, ca \ntotdeauna, lumea are nevoie de m`rturia noastr` comun` despre Hristos [i despre speran]a pe care o d` Evanghelia”, a conchis Pontiful. ST

Prin acest decret, emis la \nceputul acestei luni, papa promite iertarea p`catelor [i scurtarea timpului pe care sufletele credincio[ilor \l vor petrece \n Purgatoriu pentru sp`larea p`catelor. De asemenea, Vaticanul a hot`rât ca cei care nu se pot deplasa pân` \n Fran]a s` poat` primi indulgen]e, dac` se vor ruga, timp de o s`pt`mân`, \n luna februarie, \n orice loca[ \nchinat sfintei Bernadette. Anun]ul a fost urmat de un ade v`rat val de critici, presa str`in` subliniind faptul c` Vaticanul a \naintat acest decret la doar câteva luni dup` ce papa a stârnit indignare prin prezentarea unui document care a fost perceput ca echivalentul proclam`rii suprema]iei Bisericii Romano-Catolice \n raport cu celelalte. De altfel, decizia de a acorda indulgen]e face parte dintr-un [ir continuare \n pagina 4 \ntreg de

Decembrie 2007 Semnele Timpului 3

{tiri ini]iative care au ca scop atragerea cât mai multor pelerini la locurile considerate sfinte din Pirineii Francezi. Indulgen]ele sunt plenare sau par]iale. continuare din pagina 3

Ele pot isp`[i \ntreaga pedeaps` cauzat` de p`cat sau doar o parte a acesteia. Pentru ob]inerea indulgen]ei plenare, credincio[ii trebuie s` se spo vedeasc`, s` se

SOCIAL

Bilan]ul fericirii Fericirea unei na]iuni poate fi calculat` luând ca parametri speran]a medie de via]`, produsul intern brut, satisfac]ia personal` [i gradul de distrugere al mediului \nconjur`tor, potrivit speciali[tilor de la New Economics Foundation.

Rica, Republica Dominican`, Honduras [i Columbia. România se situeaz` pe locul 120 din 178, cu un loc mai jos fa]` de Suedia [i cu pu]in mai fericit` decât Ungaria. |n acest clasament, cele mai „nefericite” ]`ri sunt Swaziland, Burundi, Republica Democrat` Congo, dar [i Ucraina, Estonia [i Rusia. {i revista Forbes a realizat un top: I Anca Porumb topul celor mai deprimate ]`ri. |n Formula de calcul a fericirii fruntea listei se afl` Statele Unite, iar desemneaz` Vanuatu, o mic` insul` la polul opus, Nigeria. |n SUA, 9,6% dintre americani situat` la jum`tatea Pacificului de Sud, drept „cel mai fericit loc de pe sufer` de diverse forme de depresie. Exper]ii explic` acest lucru prin planet`”. Via]a pe aceast` insul` e foarte asem`n`toare cu ce se \ntâm- faptul c` americanii nu se feresc s` pla \n epoca de piatr`. Oficial, este vorbeasc` liber despre depresiile de care sufer`, \n compara]ie cu unul dintre cele mai s`race [i slab dezvoltate locuri din lume, dar popoarele de pe alte continente. Locul 2 \i revine Ucrainei – 9,1%. locuitorii par a avea o alt` p`rere. „Sunt foarte fericit`. De când m-am Potrivit speciali[tilor, aceast` cifr` are leg`tur` cu tranzi]ia de la n`scut am fost fericit`”, confirm` Matari Leng, o insular`. „Am tot ce- comunism, dar [i cu explozia de la mi trebuie – mâncare din gr`din` [i Cernobâl, din 1986. Pe locul 3 se situeaz` Fran]a, cu 8,5%. Acest niciun fel de conflict cu nimeni.” indice al tulbur`rilor mentale este Foamea [i [omajul nu sunt cunoscute aici, iar col]ii de mistre] r`mân \ns` surclasat de cel de 12%, moneda tradi]ional` de pe Vanuatu. desemnând persoanele care sufer` de anxietate. Po Topul fericirii diumul depresiei continu` cu alte e continuat de nou` ]`ri din AmeOlanda, Liban, rica Central` [i de Belgia, Spania, Sud, precum [i din Mexic, Italia [i Marea Caraibelor. Germania. ST Printre ele, Costa

\mp`r t` [easc` [i s` citeasc` rug`ciuni \nchinate Sfintei Fe cioare. Numai \n acest fel ace[tia \[i [terg p`catele „temporare“, legate de lumea celor vii. ST

Medicii italieni vor legalizarea eutanasiei bolnavilor \n faze terminale Interzicerea practic`rii avortului [i a eutanasiei sunt dep`[ite [i nu se mai potrivesc vremurilor pe care le tr`im, sus]in medicii italieni. Din acest motiv, ei au demarat, la \nceputul acestei luni, o campanie prin care urm`resc eliminarea complet` sau modificarea radical` a jur`mântului lui Hipocrate, rostit de to]i absolven]ii de medicin`. „Exist` pasaje care nu se mai potrivesc cu vremurile pe care le

tr`im [i pe care proaspe]ii medici [tiu dinainte c` nu vor fi \n stare s` le respecte”, a declarat Giorgio Iannetti, chirurg [i profesor la Universitatea din Roma, citat de Times. |n prezent, medicii din \ntreaga lume promit, prin jur`mântul scris \n secolul al IV-lea \.Hr. de grecul Hipocrate, p`rinSemnele Timpului Decembrie 2007

tele medicinei: „S` \ndrum \ngrijirea bolnavilor spre folosul lor. M` voi feri s` le fac orice r`u [i orice nedreptate. Nu voi \ncredin]a nim`nui otr`vuri, dac` \mi va cere, [i nu voi \ndemna la a[a ceva, tot

astfel nu voi \ncredin]a niciunei femei leacuri care s` o ajute s` lepede”. Chiar dac` avortul a fost legalizat \n Italia \n 1978, eutanasia r`mâne interzis`. Câteva cazuri recente \n

care au fost implica]i bolnavi \n faz` terminal` au provocat \ns` o dezbatere aprins` dac` Italia ar trebui s` urmeze exemplul Olandei, Belgiei [i Elve]iei [i s` o legalizeze. ST

POLITIC

Tratatul de reform` a UE ia locul Constitu]iei europene Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au semnat, luna aceasta (13 decembrie), la Lisabona, Tratatul de reform` a institu]iilor europene. Tratatul, negociat \ndelung [i la care s-a ajuns dup` numeroase compromisuri, \nlocuie[te practic Constitu]ia UE, respins` de mai multe state. De altfel, ziarul italian La Stampa men]ioneaz` c` Tratatul este „n`scut din cenu[a Constitu]iei europene, blocat` de Olanda [i Fran]a, \n 2005”. Documentul va intra \n vigoare cel mai probabil \n 2009, dup` ratificarea, anul urm`tor, \n fiecare dintre statele membre.

Se a[teapt` \ns` ca, pe lâng` modernizarea institu]iilor europene, Tratatul s` schimbe raportul de putere \ntre statele membre, \n favoarea ]`rilor mari. Documentul reduce num`rul parlamentarilor [i comisarilor europeni \n a[a fel

FOTO: GOV.RO

\ncât statele mici s` nu mai aib` câte un comisar \n fiecare echip` a Comisiei Europene. De asemenea, Tratatul va institui un pre[edinte al UE, o manier` simplificat` de luare a deciziilor prin renun]area la unanimitate [i o \nt`rire a puterilor Parlamentului European. UE va avea, de acum \nainte, personalitate juri dic` unic` [i capacitatea de repre-

zentare pentru to]i cei 27 de membri ai s`i. Vor fi cinci domenii unde competen]ele Uniunii vor transcende celor na ]ionale: uniunea vamal`, stabilirea regulilor de concuren]` necesare func ]ion`rii pie]ei interne, politica mo netar` pentru statele membre din zona euro, conservarea resurselor biologice ale m`rii \n cadrul politicii comune de pescuit [i politica comercial` comun`. ST

Decembrie 2007 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Steliana Nzikou

Pentru a se evita un nou e[ec, cele mai multe dintre ]`ri inten]ioneaz` s` renun]e la supunerea Tratatului la votul popular [i s` aleag`, \n schimb, ratificarea \n Parlament. Astfel, se prevede c`, pân` \n 2010, Europa va avea cea mai competitiv` [i mai dinamic` economie din lume.

Religie

La Multi ’ |ntre

onform unui studiu de specialitate, omul obi[nuit, la finalul s`rb`torilor de iarn`, este \n medie cu aproximativ 0,5 kg mai plinu], contrazicând vechile informa]ii care avansau cifra de 2,5 kg. Oricum, studiul arat` c` situa]ia creat` ofer` oportunitatea ca aceasta s` fie celebrat` [i de cei care nu cred \n Isus Hristos, doar pentru c` au un timp liber. {i atunci, s` ne mire Aproximativ 96% dintre americani c` un musulman ureaz` „Cr`ciun fericit!” unui ateu? s`rb`toresc Cr`ciunul, dar 14% din„Trebuie s` declar c`, fiind tre ace[tia nu sunt cre[tini, conform evreu, \n familia mea nu s-a unui sondaj de opinie publicat de s`rb`torit niciodat` Cr`ciunul”, FOXNEWS. Cum se explic` a[a spune Burt Prelutsky, critic de film [i ziarist, actualmente pen- ceva? Treptat, prin procesul de sesionar. „Dar ce putea s` nu-]i cularizare, s`rb`toarea a ajuns s` plac` la aceast` s`rb`toare? |n dispozi]ii prin primul rând, oferea o binevenit` fie golit` de semnifica]ia religioas`. care se caut` pauz` de [coal` de dou` \mpiedicarea I Marius Necula s`pt`mâni. Brazii \mpodobi]i promov`rii ar`tau frumos, ilumina]ia era s`rb`torilor minunat`, ’It’s a Wonderful Life’ a fost un film religioase, \ncercându-se, prin diverse m`suri, grozav [i chiar unele dintre cele mai frumoase laicizarea lor. Pe linia unei extreme corecticolinde au fost compuse de evrei.” Dar cum tudini politice, se va evita orice manifestare r`mâne cu s`rb`torile [i caracterul lor sacru? public` a unor obiceiuri care ar putea fi considerate religioase. Din acest motiv se prefer` cântecele de iarn` \n locul colindelor care Desacralizarea s`rb`torilor amintesc de evenimentul na[ |n statele europene, \n SUA sau Australia, fie terii lui Isus, iar pentru la nivelul autorit`]ilor locale, fie la nivel guvernamental, \n ultimii ani s-au emis o serie de

Semnele Timpului Decembrie 2007 6

Ani a nu leza credin]a cuiva, se folose[te o urare generic` de tipul „S`rb`tori fericite!”, f`r` a se preciza ale cui s`rb`tori [i dup` ce calendar. Paradoxul este c` aceast` corectitudine politic` dus` la extrem \ncearc` o golire de semnifica]ie religioas` a unor s`rb`tori cre[tine, despre care oricum nu se poate spune c` erau serbate corespunz`tor. {i asta pentru c` maniera \n care este s`rb`torit

Jos Mo[ Cr`ciun! Noua baz` ideologic` a agendei politice New Age este unitatea tuturor religiilor. De[i este permis` existen]a religiilor variate, fiecare religie este privit` ca \nv`]ând acela[i adev`r central: divinitatea umanit`]ii. |n lumina acestei ideologii, cre[tinismul este reinterpretat [i redefinit de adep]ii mi[c`rii drept un „cre[tinism ezoteric”. Se sus]ine c` unitatea religiilor este absolut necesar` dac` se vrea ca „unitatea omenirii” s` devin` o realitate.

Cr`ciunul de cei care se declar` cre[tini nu mai este deloc una religioas`, s`rb`toarea fiind privit` doar ca timp de distrac]ie, f`r` o anume semnifica]ie spiritual`. Altfel spus, modul \n care omul obi[nuit se raporteaz` la s`rb`tori este unilateral; Cr`ciunul e un fel de Revelion mai mic, iar Pa[tele, un 1 Mai cu ou` ro[ii, vechile s`rb`tori religioase fiind transformate \n mini-vacan]e pentru tot omul. Ini]ial, s`rb`torile de care se bucur` fiecare dintre noi erau zile sfinte, fiind marcate \n calendar ca aparte de toate celelalte. Atitudinea omului din vechime fa]` de timp era diferit` de cea a omului contemporan. Pentru omul religios arhaic, spa]iul [i timpul nu erau percepute ca fiind omogene, ci – a[a cum se exprima [i Mircea Eliade1 – cu rupturi, sp`rturi; unele por]iuni de spa]iu sau timp fiind percepute diferit de celelalte din punct de vedere calitativ. Acesta este timpul sacru. De altfel, \ntreaga via]`

[i ve[nicie Decembrie 2007 Semnele Timpului 7

Religie religioas` gravita \n jurul acestui dualism sacru-profan. Sacrul se manifest` ca fiind „altceva” decât realitatea corupt`. Din punct de vedere etimologic, „profanul” (lat. profanus) este tot ce e \n afara templului. Sanctuarul era un fel de reflectare spa]ial` a ordinii cere[ti Anul nou babilonian pe p`mânt, fiind o adev`rat` poart` a deriv` tocmai raportarea antagonic` a omului zeilor. De fapt, a[a a fost numit [i primul zicontemporan la s`rb`tori. gurat: bab-ilu 2 (poarta zeului). A[a cum se exprima [i Émile Durkheim, rela]ia dintre sacru [i profan este \n final esen]a religiei. Concep]ii arhaice Omul modern \ns` nu mai \m p`rNe place s` credem c` omul modern s-a t`[e[te o asemenea viziune, delimit`rile eliberat de limitele unei viziuni arhaice. |n dintre sacru [i profan fiind [terse, dar practic` \ns`, el este dependent de acelea[i \nse[i no]iunile par a nu mai avea remituri [i pseudoreligii vechi. S` lu`m ca exemlevan]`. Chiar dac` pentru omul modern plu modul \n care ne raport`m la s`rb`toarea dualismul sacru-profan nu mai reprezint` o ax` Anului Nou, actualmente pe deplin laicizat`. esen]ial`, se pot observa M`rturiile istorice arat` Pentru omul areligios, totu[i unele vestigii ale c`, \nc` din anul 2000 \.Hr., toate zilele sunt la fel, acestei abord`ri. Eliade vechii babilonieni s`rb` 3 s`rb`toarea este golit` identifica reflexiile unei toreau Anul Nou \n mo mentul apari]iei lunii noi percep]ii religioase a lumii de \nc`rc`tura sacrului, dup` echinoc]iul de pri \n cinematografie, \n ea fiind definit` exclusiv m`var`, care c`dea de mi[c`rile socio-culturale ca timp liber, [i nu regul` \n perioada 23-25 sau chiar \n politic`. |n neap`rat ca timp dedicat martie, dup` actualul caaceea[i ordine de idei se lendar. Era [i natural ca, \n poate afirma c` viziunea pe divinit`]ii contextul unei societ`]i care omul modern o are asupra timpului nu poate fi \ncadrat` strict \n agrare, \nceputul anului s` fie prim`vara, fiind un anotimp al rena[terii, al sem`natului [i al paradigmele dualismului sacru-profan, tim\nfloririi. Anul Nou era celebrat cu ritualuri pul pentru omul contemporan fiind lipsit de religioase [i festinuri. Aici, \n timpul ceremoniei varia]iile calitative recunoscute de omul arhaakitu, care se desf`[ura \n ic. Pentru omul areligios, toate zilele sunt la ultimele zile ale anului fel, s`rb`toarea este golit` de [i \n primele zile ale \nc`rc`tura sacrului, ea fiind Vechi noului an, era recitat definit` exclusiv ca timp liber, [i calendar solemn „Poemul Cre nu neap`rat ca timp dedicat roman a]iei”, Enuma eli[ . divinit`]ii. Cu toate acestea, omul modern, ca [i cel din Aceast` recitare ritual` vechime, are aceea[i dorin]` de avea rolul de a actuaa ie[i din obi[nuit, de a tr`i o liza lupta dintre Marduk experien]` unic`, rupt` de cotidian. De aici

Semnele Timpului Decembrie 2007 8

[i monstrul marin Tiamat, care avusese loc la \nceputuri [i care pusese cap`t haosului prin victoria final` a zeului. Lupta dintre Tiamat [i Marduk era redat` printr-o confruntare \ntre dou` grupuri4 de personaje. Lupta dintre cele dou` tabere repeta trecerea de la haos la crea]ie, actualizând na[terea universului. Evenimentul mitic redevenea prezent. Romanii au continuat s` serbeze Anul Nou \n martie pân` prin 153 \.Hr., când consulii romani au hot`rât ca anul s` \nceap` pe 1 ianuarie; [i asta pentru c` la acea dat` intrau proconsulii \n func]ie. Aceast` decizie a fost mai degrab` administrativ`, dar \n anul 46 \.Hr., printr-o reform` a calendarului, al`turi de alte modific`ri, Cezar a hot`rât ca prima lun` a anului s` fie Januarius.

Ini]ial, [i romanii s`rb`toreau Anul Nou tot prim`vara. Decorau casele cu verdea]` [i lumini [i d`deau daruri copiilor [i celor s`raci. {i pentru c` obiceiurile au rezistat de-a lungul secolelor ca r`m`[i]e ale unei societ`]i agrare, trebuie s` le \n]elegem tocmai \n acest context. Chiar [i o analiz` sumar` a unor datini autohtone va fi suficient de relevant`. S` lu`m ca exemplu „umblatul” cu capra, ursul, cerbul sau alt animal. Aici avem de a face cu o supravie]uire a unui ritual totemic, 5 o invocare a spiritului protector pentru a aduce bel[ug [i binecuvântare peste câmpuri [i animale. Un alt exemplu: plu gu[orul, care nu este altceva decât un rit

precre[tin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune \n casa [i \n gospod`ria celui „urat”. |n acela[i timp se trage, \n mod simbolic, o brazd` prin care se declar` \nceperea lucrului. Urarea plugu[orului este, \n realitate, un lung poem \n versuri, care prezint` tocmai succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului pân` la coptul colacilor. Tot la vechii romani se mergea pe la case cu ramuri de m`slin sau de laur (dafin) pentru a se face ur`ri de Anul Nou. Se pare c` obiceiul s-a p`strat prin ceea ce azi se nume[te sorcov`6 când, ritualic, se \ncearc` alungarea spiritelor malefice. De altfel, toate zgomotele [i pocniturile aveau ca rol tocmai alungarea spiritelor rele [i a ghinionului. Uratul era v`zut ca având putere aparte \n aceast` perioad`-cheie a anului. La aceste obiceiuri se ad`ug` ritualurile religioase (prilejuite de solsti]iul de iarn`) ale vechilor germani [i ale cel]ilor: mâncare [i bun` dispozi]ie, vâsc [i brazi, daruri [i ur`ri, toate c`utând parc` s` alunge atmosfera de triste]e din zilele posomorâte ale iernii. Lumina era foarte important` \n astfel de s`rb` tori pentru c` ea risipea \ntunericul crescând al solsti]iului. A[a se face c` focurile [i luminile, simboluri de c`ldur` [i via]` lung`, au fost asociate \ntotdeauna cu s`rb`torile de iarn` \n Plugu[orul toate

Decembrie 2007 Semnele Timpului 9

Religie culturile [i religiile, tocmai pentru c` sunt un mijloc efectiv de alungare a depresiei cauzate de lipsa luminii solare. Conform viziunii arhaice, lumea era v`zut` ca o unitate vie care se na[te, se dezvolt` [i se stinge \n ultima zi a anului, ca apoi s` renasc` odat` cu Anul Nou. La fiecare An Nou asist`m de fapt la o nou` genez`, lumea [i timpul ren`scând7 ab initio. Ceremonialul de \nnoire simbolic` a timpului, \n noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, mai este \ntâlnit [i azi \n tradi]ionalul „\ngropatul Anului”, denumirea de Revelion apar]inând timpurilor moderne. Timpul este „oprit” dup` 365 de zile [i \ntors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat \n ziua de Anul Nou. Asem`n`tor divinit`]ii p`gâne, timpul se na[te anual, \ntinere[te, se maturizeaz`, \mb`trâne[te [i moare pentru a rena[te dup` alte 365 de zile. Momentul de reluare a ciclului temporal este perceput ca fiind calitativ diferit, el fiind o replic` a timpului primordial. A[a se explic` acele credin]e care v`d c`, de felul \n care \ncepi noul an, depinde cum \]i va merge pe parcursul acestuia. De fapt, de-a lungul secolelor, multe dintre obiceiuri [i-au pierdut valen]ele religioase [i oarecum practice, trecând \n t`râmul supersti]iei ori devenind simple obiceiuri f`r` nicio noim`.

Filozofia timpului Culturile antice precum cea inca[`, maia[`, triburile indigene din America de Nord, egiptenii sau babilonienii, dar [i religiile orientale contemporane precum hinduismul, budismul sau jainismul au o concep]ie ciclic` a timpului. |n schimb, conform concep]iei iudeo-cre[tine, timpul curge \ntre Crea]ie [i Eschaton. Acesta este timpul istoric, sau chronosul. Dup` Biblie, \n cadrul acestui timp, |nsu[i Dumnezeu a stabilit anumite „soroace” (kairos) care sunt sub st`pânirea Lui.8 Avem

un adev`rat calendar divin cu evenimente stabilite de |nsu[i Dumnezeu, ca adev`rate borne de marcaj pentru timpul istoric. Anul \ncepea pentru evreii din vechime cu S`rb`toarea Trecerii (Pa[tele), rolul ei fiind clar unul memorial: „{i pomenirea acestei zile s-o p`stra]i [i s-o pr`znui]i printr-o s`rb`toare \n cinstea Domnului; s-o pr`znui]i ca o lege ve[nic` pentru urma[ii vo[tri.” 9 |n aceea[i „Spune]i lui Augustin c`, dup` mult` chibzuire, iat` la ce convingere am ajuns \n ce prive[te \ncre[tinarea englezilor. Anume, cu niciun chip s` nu d`râma]i bisericile lor p`gâne[ti; ci s` da]i jos numai idolii, s` stropi]i cl`direa cu agheasm`, s` cl`di]i un altar [i s` pune]i icoane. C`ci dac` acele cl`diri sunt trainice, noi trebuie s` le facem din cl`diri p`gâne adev`rate case ale lui Dumnezeu, ca astfel poporul, când va vedea c` nu i se vor d`râma templele, s` aib` tragere de inim` spre cre[tinism, s` se \ntoarc` cu drag de la p`gânism la noi, s` cunoasc` pe Dumnezeul nostru cel bun [i \ng`duitor, [i cu atât mai cu drag s` s-adune la biseric`, cu cât vor [ti c` se adun` la locul unde au fost obicinui]i s` s-adune [i p`rin]ii lor. (...) Oamenilor incul]i [i spiritelor \n`sprite nu le po]i t`ia deodat` felul lor de via]`.” Papa Grigore cel Mare (cca. 540 - 604)

viziune se \ncadreaz` [i ziua de odihn` s`pt`mânal` care este definit` a fi un memorial al crea]iunii: „Adu-]i aminte de ziua de odihn`, ca s-o sfin]e[ti. (...) C`ci \n [ase zile a f`cut Domnul cerurile, p`mântul [i marea, [i tot ce este \n ele, iar \n ziua

Semnele Timpului Decembrie 2007 10

a [ap tea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihn` [i a sfin]it-o.”10 Vedem a[adar c`, spre deosebire de s`rb`torile p`gâne care erau o re\ntoarcere ciclic` la evenimentul mitic evocat, s`rb`toarea biblic` are un rol memorial, o aducere-aminte a unor evenimente istorice, [i nu mitice.11 Ba mai mult, acest timp care se scurge are o direc]ie. Spre deosebire de religiile p`gâne, cre[tinismul vede timpul ca având o finalitate (telos, \n grece[te). Acesta fiind marcat de evenimente cu rol comemorativ sau anticipativ-profetic. Conform celor scrise de apostolul Pavel,12 actul sacru al \mp`rt`[irii nu are doar valen]e memoriale, ci este o prevestire a unui eveniment care va fi tot atât de istoric ca [i realitatea mor]ii [i \nvierii Mântuitorului: Parusia sau a Doua Venire. {i tocmai aceast` sfin]i cre[tini, Biserica s-a trezit p`gânizat`. concep]ie teleologic`13 asupra timpului face ca trecerea prin el s` fie cu sens. Oscar Cullman, Chiar [i a[tept`rile privitoare la s`rb`tori vor suferi modific`ri radicale. Omul modun mare teolog al secolului XX, \n Hristos [i ern, religios, nu are aceea[i dorin]` de a Timpul, afirma c` revela]ia lui Dumnezeu \n ie[i din obi[nuit, ca Isus Hristos nu poate fi Spre deosebire de omul antic; acea \n]eleas` decât \n lumina religiile p`gâne, dorin]` de a tr`i o \ntregii istorii a mântuirii, iar istoria lumii devine o isto- cre[tinismul vede timpul ca experien]` unic`, rupt` rie semnificativ` tocmai \n având o finalitate (telos, \n de cotidian. Dar sub masca unei s`rb`tori urma cufund`rii \n timp a grece[te). Acesta fiind duhovnice[ti, oamenii \[i lui Dumnezeu. marcat de evenimente cu satisfac cele mai Cre[tinismul contemponeduhovnice[ti pofte ran a pierdut de mult b`t`lia rol comemorativ sau [i \[i \mplinesc cele mai pentru sacru. Istoric vor anticipativ-profetic. lume[ti patimi; se bind, sincretismul a devaexperimenteaz` astfel lorizat cre[tinismul autenevadarea din cotidian f`r` a gusta \n schimb [i tic, p`strându-se \n mare parte forma, fondul din profunzimea acelui altceva spiritual. fiind departe de concep]iile originare. Prin |n Biblie, sacrul nu este definit ca o calitate \ncercarea de a p`stra vechile date ale intrinsec` (relicv` din totemismul precre[tin), s`rb`torilor p`gâne, \n ci ca una derivat`. Sacralitatea provine din locul zeilor rânchiar prezen]a divin`, din \ntâlduind treptat nirea omului cu

Decembrie 2007 Semnele Timpului 11

Religie 56% dintre israeli]i sunt de acord ca duminica s` fie adoptat` ca zi de odihn`, iar \n ziua de sâmb`t` s` se permit` transportul public [i distrac]ia, conform unui recent sondaj, ca urmare a reformei sus]inute de Zevulun Orlev, lider al Partidului Na]ional Religios [i membru al knessetului. Evreii nereligio[i sus]in acest nou proiect \n propor]ie de 64%, \n timp ce printre tradi]ionali[tii hareidi cum ar fi de a[teptat, doar 6% sunt \n favoarea lui. Noul proiect nu are \n vedere abandonarea sâmbetei ca zi sacr`, ci ad`ugarea a \nc` o zi liber` \n care s` se poat` desf`[ura acti-vit`]i nonlucrative pe care legile religioase le interzic pentru ziua de Sabat. Rezultatele sondajului sunt elocvente, evreii dorind mai degrab` un week-end secular precum restul occidentalilor, [i nu doar o s`rb`toare strict religioas`.

Dumnezeu. Rudolf Otto, \n celebra lucrare Das Heilige (Sacrul,1917), desemneaz` aceast` experien]` de percepere a sacrului ca fiind mysterium tremendum,14 iar tr`irea personal` este determinat` de revela]ia caracterului [i a puterii divine. Numinosul (din lat. numen, „prezen]`”) este ceva cu totul deosebit, care nu are nimic p`mântesc [i care-i d` omului sentimentul nimicniciei sale, f`cându-l s` simt` c` „nu este decât o f`ptur`“, sau, ca s` folosim cuvintele lui Avraam când I se adresa Domnului, e doar „pulbere [i cenu[`”.15 |n al doilea rând, sacrul nu este nicio calitate infuzat` unor obiecte sau unei anume perioade, ci este un atribut rezultat din con[tientizarea prezen]ei divine. Din acest motiv, experimentarea sacrului va r`mâne de fiecare dat` un eveniment subiectiv. 16 Pân` la urm`, valoarea spiritual` a unei s`rb`tori rezid` tocmai \n dedicarea acelui timp \n exclusivitate Persoanei Supreme. Aici trebuie s` amintim c` Sfintele Scripturi numesc doar un singur timp ca fiind sacru:

a [aptea zi a s`pt`mânii, declarat` 17 ca fiind sfânt` de |nsu[i Dumnezeu la finalul Crea]iunii. Restul evenimentelor religioase sunt numite s`rb`tori, dar niciodat` zile sfinte. Asta pentru c` ziua sfânt` era tot mereu aceea[i (a [aptea), pe când s`rb`torile puteau pica \n oricare zi din s`pt`mân`. Pe de alt` parte, \n cazul unei zile de s`rb`toare, singurul lucru care era declarat sfânt

Semnele Timpului Decembrie 2007 12

\ntâlnirii personale cu Dumnezeu. Criza sacrului din societatea contemporan`, reducerea s`rb`torilor la nivelul unor simple vacan]e, dezv`luie de fapt dezorientarea [i goliciunea omului contemporan areligios. Experien]ele sale „religioase” sunt adesea antagonice tocmai pentru c` sunt rezultatul unui amalgam de viziuni contrare care au dat \n final na[tere unui comportament contradictoriu. Pân` la urm`, doar clarificarea privind raportarea persoanei fa]` de divin va aduce la o limpezire a \n]elegerii semnifica]iei [i sacralit`]ii timpului. ST

era adunarea18 cu scop liturgic, [i nu timpul ca atare. Mai mult, sacralitatea timpului \n contextul biblic avea atât un caracter obiectiv (zi sfânt`, declarat` de Dumnezeu), cât [i unul subiectiv (zi sfânt`, recunoscut` ca atare de om19). Cu siguran]` c` individul nereligios poate ignora zilele sacre f`r` ca ele s`-[i piard` calitatea de timp special. Pe de alt` parte, credinciosul poate experimenta sacrul \n oricare moment din curgerea timpului ca ur mare a

1. Mircea Eliade, Sacrul [i profanul, Ed., Humanitas, 1995, pag. 15-19 [i Tratat de istorie a religiilor, Ed. Humanitas, 1995, pag. 17-41 2. A se vedea [i Geneza 28,12-19. 3. Lupta dintre Erou [i Monstru, \ntoarcerea la origini sau proiec]iile unei societ`]i paradisiace. 4. Reg`sim acela[i ceremonial la hiti]i, egipteni sau la popula]ia ugaritic`, tot \n cadrul scenariului dramatic prilejuit de Anul Nou. 5. |n contextul religiilor precre[tine, prin totem \n]elegem un animal, o plant` sau, mai rar, un obiect considerat de unele triburi primitive ca str`mo[ [i protector al popula]iei respective [i venerat ca atare. 6. Cuvântul „sorcov`” este de origine slav` [i se pare c` deriv` de la sorok – 40, num`rul corespunzând exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui c`ruia i se ureaz`, \n timpul recit`rii colindului. 7. Mircea Eliade, \n Sacrul [i profanul, atr`gea aten]ia c`, \n mai multe limbi ale popula]iilor aborigene din America de Nord, termenul de „lume“ (= cosmos) este folosit [i cu sensul de „an”. Iaku]ii spun „a trecut lumea”, \n]elegând prin aceasta c` „s-a scurs un an”. La popula]ia yuki, „anul” este desemnat de cuvintele „p`mânt” [i„lume”; ca [i iaku]ii, yuki spun, la trecerea anului, c` „a trecut p`mântul”. 8. Fapte 1,7 [i Isaia 48,3-8 9. Exod 12,14 10. Exod 20,8.11 11. Chiar [i s`rb`torile cre[tine deriv` din evenimente istorice: Pa[tele, Rusaliile, Euharistia. 12. 1 Corinteni 11,26 13. De la telos care \nseamn` „scop”. 14. Con[tientizarea cutremur`toare a sfin]eniei divine. Isaia 6,1-4 15. Geneza 18,27 16. Adic` ]ine de subiect, deci are un caracter strict personal. 17. Geneza 2,3 18. Leviticul 23 19. A se vedea porunca pe care Dumnezeu o d` \n vederea sfin]irii zilei de odihn` de c`tre om: „Adu-]i aminte de ziua de odihn`, ca s-o sfin]e[ti.” (Exod 20,8).

Decembrie 2007 Semnele Timpului 13

Religie Pasiunea pentru jocurile pe computer pare a fi principala cauz` pentru care elevii români nu se prea mai descurc` la citit, spun speciali[tii psihologi. |ntr-un studiu efectuat de International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) pe un e[antion de 215.000 de copii de 10 ani, elevii români au ocupat abia pozi]ia 36 din 45 de ]`ri [i regiuni participante.1 I Adrian Neagu

Carte cu Model de via]` [i educa]ie pentru cei n alt studiu, realizat de aceea[i funda]ie \n 2001, a plasat România pe locul 24. Adùg`m [i faptul c`, \n ciuda impresiei bune pe care o avem despre noi, nicio universitate din România nu a reu[it s` fie printre primele 500 la nivel mondial. Mai mult, mass-media [i site-urile de internet abund` \n secven]ele filmate de elevi care descriu tot felul de scene [ocante cu ceea ce se petrece \n [colile [i liceele de la noi. Ca s` ne lini[tim con[tiin]a, argument`m c` nici copiii de peste ocean nu se pot lùda cu performan]e \n ceea ce prive[te scrisul [i cititul. Ceea ce dovede[te c` aceast` criz` a educa]iei cuprinde \ncet, dar sigur, lumea \ntreag`. |n cùtare de ceva cu care s` se impun`, elevii de azi accept` orice dac` este u[or [i aduce mul]i bani. Pedagogii trudesc la

rândul lor s` potriveasc` modele pe acest calapod \n speran]a c` vor deveni astfel atractivi. Pr`pastia \n care suntem [i spre care ne \ndrept`m dovede[te \ns` c` ne \nvârtim sisific \n cercul propriei neputin]e. {i, pentru c` suntem \n preajma Cr`ciunului, v` provoc la analiza unei vie]i ce avea s` marcheze decisiv istoria omenirii. Chiar a[a, cum, unde, când [i de la cine a \nv`]at Isus Hristos? Mai poate g`si societatea de azi coresponden]e de inspira]ie \n copil`ria tân`rului Galileean de acum 2000 de ani? Poate fi Isus un model pentru adolescentul de azi, singur [i absorbit de butoanele decolorate ale joystick-ului s`u?

A fost Isus un copil? Dezbaterile legate de copilul Isus se \nscriu \n general pe trei direc]ii distincte. Unii cred c` Semnele Timpului Decembrie 2007

parte care vor cu adev`rat s` conteze! nu a existat deloc. Relatarea Evangheliei e b`nuit` de influen]e literare atât din Vechiul Testament, cât [i din scriitorii vremii, descrierea unor obiceiuri fiind f`cut` cu inten]ia de a creiona un portret ireal [i ilogic din fapte, numere [i presupuneri. O alt` imagine este cea creionat` de evangheliile apocrife, \n special de Evanghelia copil`riei dup` Toma, dar [i de alte scrieri coptice, siriace sau arabe (inclusiv Coranul) \n care Isus este descris ca un mic monstru, pe modelul spiridu[ilor din cultura p`gân`. Astfel, sunt descrise momente contradictorii \n care copilul Isus modeleaz` p`s`ri care \ncep s` zboare [i \i blestem` pe cei care |l lovesc [i ei mor. |i love[te cu orbire pe p`rin]ii copiilor teroriza]i de un astfel de comportament. Zboar`, r`spunde obraznic profesorului, \nvie

mor]i sau vindec` bolnavi, \nsenineaz` cerul cu un zâmbet [i simpla Sa prezen]` \i face pe prunci s` nu mai plâng`. Imaginile acestea contrasteaz` totu[i cu relatarea biblic` despre Isus. Nimic dintre toate acestea nu se \nrude[te cu felul de comportare descris de c`r]ile canonice. Cel care S-a rugat pentru iertarea celor ce |l crucificau nu poate fi \nchipuit blestemând copii sau terorizându-i. Numai c` aceste descrieri sunt rodul influen]elor p`gâne asupra cre[tinismului [i sunt datate dup` jum`tatea secolului al II-lea. Rostul lor nu este doar acela de a creiona povestiri anecdotice pentru a completa o relatare biblic` aparent zgârcit` \n informa]ii, ci pentru a transmite imaginea unui altfel de Isus, unul mult mai apropiat de Olimp [i Panteon decât de Ierusalim.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 15

Religie Cea de-a treia direc]ie este imaginea biblic` – atât de diferit` de vedetismul copiilor de azi \ncât pare de ne\n]eles. Simplitatea relat`rilor Evangheliei este destul de greu de acceptat pentru imagina]ia celor care s-au n`scut \n era desenelor animate, a filmelor [i a basmelor cu F`t-Frumos. Itinerarul e relativ simplu. De la ieslea din Betleem, pruncul Isus este dus la Ierusalim pentru \ndeplinirea ritualurilor religioase legate de na[terea Sa. De aici, Maria [i Iosif, p`rin]ii pruncului, se \ntorc la Betleem, unde primesc vizita magilor din R`s`rit. Dup` plecarea acestora, urmeaz` perioada scurt` a exilului egiptean, de unde familia se \ntoarce \mpreun` cu Isus la Nazaret, cetatea unde locuiser` [i mai \nainte. Un loc despre care nu se g`seau prea multe calificative care s` \l recomande, afar` poate de cadrul natural deosebit. Familia lui Iosif era una tipic iudaic`. Astfel afl`m c`, \n afar` de Isus, mai erau \nc` patru b`ie]i: Iosif, Iuda, Simeon [i Iacov [i cel pu]in

dou` fete. |n privin]a fra]ilor S`i, p`rerile sunt \mp`r]ite. Tradi]ia catolic` afirm` c` Maria a r`mas pururi fecioar`, iar ace[tia erau fiii lui Iosif dintr-o c`s`torie anterioar`. Interpretarea ortodox` [i cea evanghelic` sus]in \ns` c`, chiar dac` ace[tia erau copiii lui Iosif, Maria a fost, dup` na[terea Pruncului, so]ia lui Iosif. Aceasta este confirmat [i de textul sacru. Faptul c` fra]ii S`i erau mai mari decât El poate fi dedus din felul \n care I se adreseaz` [i \n \ncercarea lor de a-L opri din lucrarea Sa de mai târziu. O alt` controvers` din perioada copil`riei este legat` de educa]ia Sa formal`. Este adev`rat c` fiecare tân`r evreu era dator s` cunoasc` o meserie, domeniu de care, de regul`, se ocupa tat`l copilului. Pe lâng`

aceast` educa]ie practic`, exista [coala de la Sinagog`, unde copiii luau contact cu Tora, Legea ebraic`, Istoria sacr` [i relat`rile profe]ilor. Dup` aceast` [coal` primar`, cei care doreau s` cunoasc` mai mult mergeau la Ierusalim pentru a deveni ucenicii unui \nv`]at. De[i \ndeob[te se accept` c` Hristos nu a frecventat [coala rabinic`, unii comentatori cred totu[i c` El a frecventat [coala de la Sinagog`, \mpreun` cu copiii de vârsta Lui. Lucrul acesta apare [i \n câteva icoane din secolul al XII-lea, care |l \nf`]i[eaz` pe Copil \n fa]a dasc`lilor, fiind ascultat sau \nv`]ând. Originea biblic` a acestor reprezent`ri este \ns` \ndoielnic`. Ele par inspirate mai mult din apocrife decât din textul canonic ce descrie mirarea preo]ilor [i a fariseilor care nu \n]elegeau cum de are omul acesta \n]elepciune, fiindc` „n-a \nv`]at niciodat`.”2

Adolescen]a Vârsta de 12 ani era pentru fiecare b`iat evreu vârsta \n care \ncepea s` participe, al`turi de cei mari, la ceremoniile religioase. Momentul era a[teptat cu emo]ie de fiecare familie [i d`dea oric`rui tân`r un mesaj de responsabilitate [i ata[ament fa]` de valorile tradi]ionale ale poporului sfânt. Pentru copilul Isus, momentul este \ns` unul deosebit. Contactul cu ceremoniile pascale, imaginea mielului sacrificat, cea a preotului frumos \mbr`cat, a ierburilor amare, a istoriei rememorate – toate acestea deschid \n fa]a Lui orizonturi de \n]elegere. Pentru prima dat` El vorbe[te despre Dumnezeu ca despre „Tat`l Meu” [i despre Templu ca despre „Casa Tat`lui Meu”. Episodul \n care st` \n mijlocul dasc`lilor discutând teme teologice nu trebuie \ns` interpretat prin ochii contemporani ai celor care vin [i pleac` de la biseric` imediat ce slujba a luat sfâr[it, ner`bd`tori s` prind` primul tramvai spre cas`. Era un obicei ca, la astfel de \ntâlniri na]ionale, s` se organizeze anumite \ntâlniri de discu]ie, ocazie \n care rabinii cei mari le predau lec]ii „intensive” mirenilor interesa]i. Discu]iile dintre Domnul Isus [i ei, a[a cum vom observa \n practica Sa de mai târziu, nu erau legate de dezbaterea unor concepte teologice obscure, ci de recitarea simpl` a textului sacru, interpretat \n Semnele Timpului Decembrie 2007

cel mai natural mod. Aceast` simplitate i-a [ocat pe c`rturari spulberând misticismul unor interpret`ri ce ]ineau mai mult de vis [i mândrie na]ional` decât de „iotele” sacre. Pierderea [i g`sirea Sa dup` trei zile vorbesc de la sine despre un copil ascult`tor [i preocupat, despre ni[te p`rin]i obi[nui]i antrena]i \n bucuria re\ntâlnirii, dar [i despre emo]ia [i golul unei lipse irecuperabile: Isus. Un Isus pierdut [i g`sit, reg`sit exact acolo unde fusese l`sat, \n mijlocul b`trânilor \nv`]a]i.

Anii de t`cere Aceast` perioad`, despre care Biblia nu mai d` am`nunte din via]a lui Isus, dureaz` 18 ani. Ce a f`cut Isus \n acest timp? Dup` unii, a mers \n Egipt sau \n India, dup` al]ii, la Paris etc. Dup` Scriptur` „a venit la Nazaret.” Este o perioad` destul de grea a vie]ii Lui. |n acest timp, Iosif avea s` moar` [i, dac` urm`m ra]ionamentul afirmat anterior, El a r`mas \mpreun` cu mama Lui, fiind cel care trebuie s` aib` grij` de ea.3 Munca \n atelierul de tâmpl`rie devine de acum mult mai grea [i mai responsabil`. Meseria aceasta cere deopotriv` \ndemânare, r`bdare, aten]ie [i efort. Lec]ii necesare pentru Cel care avea s` ciopleasc` \n sufletele oamenilor minunile ve[nice. Tot acum Isus |[i dezvolt` un deosebit sim] de observare a naturii. Faptul c` multe dintre parabolele spuse mai târziu sunt luate din natur` dovede[te \nclina]ia Sa pentru

frumuse]ile Crea]iei. Pildele despre sem`n`tor, mu[tar, vr`bii sau agricultorul sârguincios ce munce[te p`mântul \nchiriat nu sunt simple observa]ii pasagere, ci dovedesc preocuparea atent` [i pl`cerea z`bovirii asupra minunilor ce ne \mpodobesc via]a. Relatarea Evangheliei: „Isus cre[tea \n \n]elepciune, \n statur` [i era tot mai pl`cut \naintea lui Dumnezeu [i \naintea oamenilor”4 m`rturise[te despre o dezvoltare complet`: intelectual`, fizic`, spiritual` [i social`. Categoric Isus nu a fost un adult \n form` de copil, ci un prunc, apoi un adolescent „ispitit \n toate lucrurile la fel ca [i noi, dar f`r` p`cat”.5 Chiar dac` pare greu de \n]eles pentru ultima genera]ia, obsedat` de imagine [i nout`]i, un astfel de tân`r a tr`it cu adev`rat \n lumea noastr`, p`[ind vesel pe poteci de istorie adev`rat`. Tocmai aceast` t`cere, de 18 ani, vorbe[te mai puternic decât cuvintele despre frumuse]ea unei vie]i utile [i lini[tite, normale de altfel, autentic etalon de normalitate.

Isus cre[tea \n \n]elepciune, \n statur` [i era tot mai pl`cut \naintea lui Dumnezeu [i \naintea oamenilor (Luca 2,52) Nimic din pove[tile fantastice ale pseudoevangheliilor nu se g`se[te \n Scriptur`. Prima referire la o minune f`cut` de Isus va veni mult mai târziu, \nso]it` de explica]ia suficient`: „Acest \nceput al semnelor Lui...”.6 Un Model de via]`, Via]a \ns`[i, o istorie lipsit` de spectaculos, dar tocmai prin aceasta o minune autentic` [i o invita]ie la fericire. O provocare pentru oricine caut` s` fie sau s` prezinte altora un Model. ST

1. Studiul interna]ional comparativ, realizat prima data \n 2001 [i reluat \n 2006, \n care sunt evaluate capacitatea [i timpul dedicat de elevi cititului. Urm`toarea dat` de reevaluare va fi 2011. 2. Evanghelia dup` Ioan 7,15 3. Tocmai de aceea, la moartae Lui, Isus \i \ncredin]eaz` ucenicului Ioan aceast` responsabilitate 4. Luca 2,52 5. Evrei 4,15 6. Ioan 2,11

Decembrie 2007 Semnele Timpului 17

Politic

Domino-ul economiei globale V-a]i putea imagina cum ar fi s` a[tepta]i cu un castron de metal \n mân`, \mpreun` cu alte câteva sute de persoane, s` vi se dea o por]ie de mâncare de la o cantin` public`? Nu, desigur. Nici \n cele mai negre co[maruri. {i totu[i, nu demult, omenirea a cunoscut un asemenea scenariu, iar circumstan]ele actuale indic` faptul c` acesta s-ar putea repeta. Ceea ce face ca \ngrijorarea s` fie mai mare este faptul c`, \n condi]iile economiei globalizate, efectele unei crize economice de propor]ii ar putea fi devastatoare. I Florian Ristea

`rgirea la scar` global` a capacit`]ilor de produc]ie a marilor companii [i a pie]ei de schimb a adus beneficii atât investitorilor, cât [i consumatorilor. |ns`, din cauza spasmelor tot mai frecvente prin care trece economia mondial`, \ncepe s` se vad` [i reversul medaliei. {tirea c` economia Statelor

Unite ar putea intra \n recesiune anul viitor a f`cut deja \nconjurul lumii. Criza de pe pia]a imobiliar` american` este aproape de punctul critic, iar speciali[tii indic` faptul c`, \n condi]iile \n care ritmul de cre[tere al economiei americane va sc`dea anul viitor, orice dereglare minor` a pie]ei poate Semnele Timpului Decembrie 2007

fenomen, \ns` efectele devastatoare pe care le-a avut Marea Criz` din 1929-1933 au l`sat urme adânci \n con[tiin]a omenirii.

Speciali[tii sunt optimi[ti, \n ciuda realit`]ii Perspectiva unei recesiuni a economiei Statelor Unite, care ar putea afecta economia mondial` sau ar declan[a chiar o criz` de propor]ii \n lume, face ca gradul de optimism [i pesimism \n rândul popula]iei s` creasc` sau s` coboare \n func]ie de previziunile speciali[tilor \n domeniul economiei. Ace[ti speciali[ti sunt un fel de profe]i moderni, ale c`ror previziuni se bazeaz` pe calcule matematice asociate cu observarea indicilor economici. De exemplu, National Association for Business Economics (NABE) din SUA a publicat, luna trecut`, un studiu referitor la previziunile macroeconomice pentru 2007-2008, \n cadrul c`ruia au fost intervieva]i 50 de speciali[ti \n domeniul economiei, \n intervalul 22 octombrie - 6 noiembrie. Dintre ace[tia, doar nou` cred c` sunt [anse de peste 50% ca economia american` s` intre \n recesiune, a[a cum a declarat [i Ellen Hughes-Cromwick, pre[edinte al NABE [i economist-[ef al Ford Motor Company: „De[i economia SUA se confrunt` cu un risc sporit de recesiune, din cauza problemelor de pe pia]a creditelor, a sectorului imobiliar [i a pre]ului energiei, speciali[tii NABE nu se gândesc la un declin ca la o certitudine.” conduce la recesiune.1 Ca de fiecare dat`, un subiect de o asemenea importan]` a polarizat atât opiniile speciali[tilor, cât [i opinia public`. |n timp ce majoritatea previziunilor sunt optimiste, tot mai multe voci contrasteaz` cu climatul de \ncredere [i siguran]` pe care vor s`-l men]in` ceilal]i. Care este motivul acestei \ngrijor`ri? Nu recesiunea propriuzis` a economiei Statelor Unite, ci efectele pe care aceasta ar putea s` le aib` asupra economiei mondiale, al c`rei „motor” este \n prezent. Timpul \ns` va confirma sau va infirma aceste \ngrijor`ri. Situa]ia ne duce cu gândul la un alt scenariu, mult mai \ngrijor`tor: dac` „rateurile” economiei americane se resimt la nivel global, ce se va \ntâmpla \n cazul „grip`rii” ei? Ultima genera]ie pare s` nu fie con[tient` de consecin]ele unui astfel de

Opinii discordante Pe de alt` parte \ns`, faptul c` americanii \[i permit din ce \n ce mai greu plata ipotecilor, num`rul caselor nevândute este tot mai mare, iar profiturile companiilor de construc]ii sunt \n sc`dere \i determin` pe al]i speciali[ti, mai pu]ini la num`r, s` trag` semnale de alarm`. Unul dintre ace[tia, citat deBloomberg News, este economistul Joseph Stiglitz, fost economist-[ef la Banca Mondial` [i laureat al Premiului Nobel. El atrage aten]ia asupra acestor condi]ii care pot conduce economia american` c`tre recesiune. Contrazis de ministrul de finan]e american, Henry Paulson, care a afirmat c`, \n ciuda crizei imobiliare, economia SUA va continua s` creasc`, Joseph Stiglitz a precizat c` economia american` are o

Decembrie 2007 Semnele Timpului 19

Politic Politica dependent` de economie Deoarece stabilitatea politic` este un rezultat al stabilit`]ii economice, iar stabilitatea economic` trece prin buzunarul personal, cet`]eanul american este foarte interesat de evolu]ia economiei ]`rii sale. Din acest motiv, GDP (Gross Domestic Product) a devenit unul dintre cele mai familiare acronime la [tiri. Este echivalentul Produsului Intern Brut (PIB), \n varianta româneasc`. La scurt timp dup` \ncheierea fiec`rui trimestru calendaristic, Departamentul Comer]ului din SUA public` estimarea sa cu privirea la GDP. |n aceea[i sear`, [tirile na]ionale vor include o remarc` de genul: „Nivelul GDP-ului a crescut la 3% \n trimestrul al II-lea.” Larga acoperire pe care acest anun] o are \n media face ca acest acronim s` fie la fel de cunoscut ca „NFL” (Liga Na]ional` de Fotbal). De ce un asemenea interes? Deoarece dup` anun]ul referitor la nivelul GDP-ului, crainicul de la [tiri adaug`: „GDP este indicatorul principal al guvernului cu privire la func]ionarea economiei SUA.” {i cum americanii sunt la fel de interesa]i \n urm`rirea evolu]iei GDP-ului pe cât sunt de microbi[ti, a ]ine „clasamentul” acestuia este un fel de sport na]ional, deoarece, \n viziunea lor ca popor, cre[terea GDP-ului \nseamn` un standard de via]` mai bun, \n timp ce sc`derea sa echivaleaz` cu reducerea nivelului de trai. Astfel, un nivel ridicat al GDP-ului \i face pe conduc`torii politici s` zâmbeasc` \ncrez`tori, \n timp ce un nivel sc`zut face ca „undele de [oc” s` reverbereze pân` la Washington, deoarece, \n asemenea condi]ii, electoratul va c`uta s` fac` schimb`ri \n s`lile legislative sau chiar \n Biroul Oval. A[a s-a \ntâmplat \n 2001, când tat`l actualului pre[edinte a pierdut Casa Alb`, \n parte [i din cauza recesiunii care avusese loc. Zece ani mai târziu, \n martie 2001, pe fondul unei noi recesiuni economice, accentuate de atacurile de la 11 septembrie, pre[edintele american George W. Bush declara: „Vom face tot ce putem pentru a gr`bi redresarea.” |n prezent, speciali[tii spun c` anul viitor s-ar putea \ntâmpla din nou. Nu trebuie s` fii profet pentru a-]i da seama c`, \n condi]iile \n care democra]ii au ob]inut majoritatea \n cele dou` Camere ale Congresului la recentele alegeri, o eventual` recesiune anul viitor ar u[ura [i mai mult drumul acestora c`tre Casa Alb`.

problem` mai general`, ce se extinde dincolo de pia]a imobiliar`, [i c` \ncetinirea economic` ar putea fi atât de mare \ncât s` se transforme

Oricât de mult ar fi avansat [tiin]ele economice \n zilele noastre, niciun conduc`tor sau specialist nu poate controla totul, \ntr-o lume caracterizat` ea \ns`[i de dezechilibru. \n recesiune economic`. Opinia public` se \mparte astfel \ntre cei care se mul]umesc cu asigur`rile date de majoritatea speciali[tilor [i cei care tind s` ia \n serios avertiz`rile venite

din tab`ra mai pu]in numeroas` a speciali[tilor care prev`d o recesiune a economiei SUA. Pentru cunosc`tori, scenariul pare familiar. |n 1929, de[i trecuser` zile de la pr`bu[irea pie]ei de capital (29 octombrie), Harvard Economic Society \[i lini[tea contribuabilii cu aceste cuvinte: „O criz` sever` este \n afara gradului de probabilitate.” Cu toate acestea, istoria a notat acea perioad` sub numele de Marea Criz` din 1929-1933 (vezi caseta dreapta). De asemenea, \ntr-un sondaj din martie 1991, 95% dintre economi[tii americani spuneau c` America nu va trece printr-o recesiune, de[i aceasta \ncepuse deja. Astfel ori previziunile speciali[tilor [i-au ar`tat limitele, ei neavând \ntregul control asupra situa]iei, ori ace[tia au \ncercat s` evite o posibil` panic` \n rândul popula]iei, \n speran]a c` lucrurile se vor redresa. Indiferent care a fost adev`rul, cele dou` situa]ii constituie precedente. Oricât de mult ar fi avansat [tiin]ele economice \n zilele noastre, niciun conduc`tor sau specialist nu poate controla totul, \ntr-o lume caracterizat` ea \ns`[i de dezechilibru.

„Spune]i-ne ceea ce vrem s` auzim!” Pe ce se bazeaz` optimismul economi[tilor americani? Pe faptul c`, dup` al Doilea R`zboi Mondial, economia SUA a mai \nregistrat unsprezece recesiuni [i de fiecare dat` [i-a revenit? |ntr-adev`r, este bine s` privim [i partea plin` a paharului, dar, oare, aceste recesiuni nu constituie \n acela[i timp [i Semnele Timpului Decembrie 2007

semnale c` ceva nu este \n regul`? Cine poate sta lini[tit cu un asemenea argument? Unii comentatori \[i \ndreapt` deja speran]ele \n alt` parte, alimentându-[i optimismul cu semnalele venite dinspre a[a-numitele „economii emergente”, care \ncearc` s` se decupleze din sarabanda economiei globale. Acest argument izvor`[te mai degrab` din subiectivismul investitorilor, \n rândul c`rora a devenit popular` ideea c` SUA nu mai reprezint` „motorul” cre[terii economiei globale. Datorit`

expansiunii economiilor Chinei, Indiei, Braziliei [i a altor ]`ri \n curs de dezvoltare, ei cred c` respectivele economii pot func]iona independent de cea a Statelor Unite. Stephen Roach, fostul economist-[ef al B`ncii Morgan Stanley pentru 25 de ani [i actualul pre[edinte al diviziei asiatice a aceleia[i b`nci, crede c` investitorii prefer` aceast` teorie a decupl`rii eco nomiilor emergente de economia globalizat` nu pentru c` este posibil`, ci pentru c` este convena bil`. „Ceea ce m` \ngrijoreaz` este opinia conform c`reia noua Asie este imun` la orice s-ar putea \ntâmpla \n economia mondial`. Cum poate fi acest lucru adev`rat? Asia este cel mai bun exemplu legat de efectele globaliz`rii asupra cre[terii economice, având \n vedere c` globalizarea presupune integrare. Ori crezi \n globalizare, ori \n decuplare. Nu po]i crede \n ambele”, declara Roach \ntr-un interviu acordat Agen]iei Reuters, la 14 noiembrie a.c. Cu alte cuvinte, de[i realitatea este destul de sumbr`, urechile investitorilor vor s` aud` altceva. „Este un scenariu care spune: ’Nu

Câteva efecte ale Marii Crize din 1929-1933: I Octombrie 1929 – dup` [ase ani de prosperitate nemai\ntâlnit` a economiei americane, pia]a de capital s-a pr`bu[it. I Martie 1930 – num`rul [omerilor din SUA a ajuns la 3,2 milioane, fa]` de 1,5 milioane, cât era \nainte de colapsul din octombrie 1929. I Noiembrie 1930 – col]urile str`zilor din New York City sunt \mpânzite de cei aproximativ [ase mii de vânz`tori de mere, care cereau cinci cen]i pentru un m`r. I Februarie 1931 – \ncep s` izbucneasc` a[a-numitele „revolte pentru hran`” \n diferite p`r]i ale Statelor Unite. |n Minneapolis, de exemplu, sute de b`rba]i [i femei au spart vitrinele unei mari b`c`nii pentru a lua alimente. A fost nevoie de 100 de poli]i[ti pentru a restabili ordinea. Tot \n aceast` perioad` au crescut [i resentimentele popula]iei autohtone fa]` de imigran]i. |n Los Angeles, California, lucr`torii de origine mexican` s-au trezit acuza]i c` „fur`” locurile de munc` de la „adev`ra]ii” americani, motiv pentru care peste 6.000 dintre ei au fost deporta]i.

I Protestele [omerilor degenerau uneori \n conflicte cu autorit`]ile sau cu personalul de paz` al companiilor, a[a cum s-a \ntâmplat la una dintre fabricile Companiei Ford din River Rouge, Michigan, unde câ]iva muncitori au fost uci[i [i mai mul]i r`ni]i. I Decembrie 1931 – Banca Na]ional` din New York a intrat \n colaps financiar. I Aprilie 1932 – rapoartele ar`tau c` peste 750.000 de cet`]eni ai New York-ului erau dependen]i de m`surile de asisten]` social` [i al]i 160.000 erau pe listele de a[teptare. Cheltuielile se ridicau la 8,20 dolari pe lun` pentru fiecare persoan`. Lungile [iruri de oameni a[teptând s` primeasc` o bucat` de pâine sau o farfurie cu mâncare constituiau o imagine obi[nuit` \n multe dintre ora[ele americane. Tot din acea perioad` pot fi v`zute fotografii ale [omerilor care \mpânzeau str`zile marilor ora[e sau ale fermelor p`r`site, \n timp ce oamenii \[i \nc`rcau tot avutul \ntr-o camionet` sau \n c`ru]` pentru a c`uta de munc` \n alte regiuni.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 21

Politic aceasta se clatin`, undele de [oc se propag` \n toate celelalte economii ale lumii; dac` se pr`bu[e[te, toate celelalte o urmeaz`.

„Cumperi azi, pl`te[ti la anul” Cu ce? De[i poate p`rea greu de crezut, siguran]a celor ce de]in frâiele economiei Americii [i ale economiei globale se bazeaz` \n mare m`sur` pe capacitatea [i dispozi]ia consumatorilor de a cump`ra – element care reprezint` o pondere \nsemnat` \n economiile lumii, inclusiv \n cea a SUA. |ndemnul trebuie s` \]i faci griji pentru nimic.’ Nu crede]i „Merge]i la cump`r`turi!”, pe care pre[edintele acest lucru”, mai spune Roach. |ns`, \n timp ce George W. Bush l-a adresat cet`]enilor americani imediat dup` atacurile de la 11 septemrecunoa[te faptul c` Asia nu poate r`mâne imun` la o eventual` recesiune a SUA, acesta brie, este cât se poate de gr`itor \n aceast` privin]`. America se afla deja \ncearc` s` ne lini[teasc`: Economia global` este, \n \n recesiune economic`, iar „O recesiune \n SUA nu prezent, asemenea unui efectul atacurilor putea fi \nseamn` sfâr[itul lumii catastrofal. Liderul de la pentru Asia. Tot ce joc de domino, a c`rui \nseamn` este c` Asia nu prim` pies` este economia Casa Alb` afirma atunci c`, \n acele condi]ii, a merge la exist` \n afara efectelor SUA. Dac` aceasta se cump`r`turi este „o datorie legilor ciclicit`]ii economice.” |ntr-adev`r, este greu clatin`, undele de [oc se patriotic`”. Actuala \ngride crezut c` preconizata propag` \n toate celelalte jorare vine exact din recesiune a Americii se va economii ale lumii; dac` aceast` direc]ie a sl`birii puterii de cump`rare a transforma \ntr-o criz` se pr`bu[e[te, toate cet`]enilor americani, care global`, care va aduce celelalte o urmeaz`. se datoreaz` \n`spririi sfâr[itul lumii. Poate fi o condi]iilor de creditare [i recesiune ca toate celelalte. cre[terii pre]ului energiei, pe fondul unei alarTot Stephen Roach a remarcat [i c` glomante deprecieri a dolarului. balizarea \nseamn` c` efectele unui fenomen economic – pozitiv sau negativ – vor fi resim]ite \n toate economiile acestui lan] global. „Furtuna perfect`” Cu toate acestea, previziunile sumbre nu alarmeaz` prea tare opinia public` interPiese de domino na]ional`, deoarece, chiar [i \n condi]iile unei Chiar faptul c` unii investitori agreeaz` teorecesiuni a economiei, speciali[tii cred c` SUA ria decupl`rii economiilor emergente de pia]a de]in pârghiile necesare evit`rii unui colaps. Ce global` arat` cât` \ngrijorare treze[te depense va \ntâmpla \ns` dac` lucrurile vor evolua den]a acesteia de economia american`. Revista altfel decât prev`d speciali[tii? Dac` aceste The Economist \ntreab` aproape retoric, \n surse de \ngrijorare se vor combina cu al]i num`rul din 15 noiembrie 2007, dac` este factori, cum ar fi un eventual r`zboi, epuizarea posibil ca recesiunea economiei Americii s` trag` dup` ea restul lumii. |n condi]iile \n care resurselor de petrol [i gaze sau accentuarea economiile ]`rilor \n curs de dezvoltare \ncep dezastrelor naturale, este posibil s` asist`m la o adev`rat` „furtun` perfect`” 2 \n economia s` fie privite ca un posibil colac de salvare, r`spunsul este cât se poate de clar [i (re)cuglobal`, cu implica]ii profunde asupra vie]ii. noscut de toat` lumea: economia global` este, Dup` cum se [tie, costurile uria[e pe care \n prezent, asemenea unui joc de domino, a le-a avut Primul R`zboi Mondial au sl`bit c`rui prim` pies` este economia SUA. Dac` capacitatea lumii de a se confrunta cu o criz` Semnele Timpului Decembrie 2007 22

economic` major`, iar dovada a fost Marea Criz` din 1929-1933. Nu ne plac scenariile catastrofice, inventate de mintea unor exalta]i religio[i [i nici nu ne facem ecoul acestor voci alarmiste, dar nici nu putem trece cu vederea faptul c` echilibrul economic global este fragil [i ar putea s` se rup` \ntr-o zi, a[a cum s-a mai \ntâmplat.

Biblia [i economia mondial` De[i cei mai mul]i prefer` s` ignore Biblia, totu[i, \n con]inutul ei profetic, exist` cuvinte ce trimit la economia global`. Pe una dintre ultimele ei file (Apocalipsa, capitolul 18), Biblia face referire, \n termeni cât se poate de clari, la faptul c` sfâr[itul lumii va fi precedat de un colaps f`r` precedent al economiei globale. |n textul acestei profe]ii este descris` [i superputerea (oricare ar fi numele ei) care va fi de]inut frâiele \ntregii economii mondiale. Negustorii ei sunt identifica]i cu „mai-marii p`mântului”, care o deplâng „pentru c` nimeni nu le mai cump`r` marfa”. De[i nu putem [ti ce anume va fi declan[at acest colaps, anumite realit`]i istorice [i contemporane ne permit s` deducem unele cauze. |ns`, pân` la adeverirea profe]iei, a face specula]ii [i a crea scenarii apocaliptice este un lucru total neinspirat [i nefolositor. Un singur lucru trebuie accentuat cu fermitate, [i anume implica]iile profund spirituale ale colapsului economic mondial, prezis \n acest capitol al Bibliei. La finalul unei lungi liste de m`rfuri, care nu mai pot fi cump`rate, apare men]iunea „nici sufletele oamenilor”. Aceast` ultim` „marf`” este un indiciu cutremur`tor cu privire la faptul c` unii oameni \[i vor fi vândut sufletele \n schimbul confortului efemer al lumii noastre.

Aplauze pentru o voce discordant` |n fa]a unei asemenea perspective, tendin]a este s` neg`m un astfel de scenariu [i s` \mprumut`m optimismul speciali[tilor contemporani. Nu pentru c` ar fi mai credibil, ci, poate, pentru c` este mai convenabil. |ns` lec]ia istoriei este elocvent`: \naintea declan[`rii Marii Crize din 1929-1933, societatea american` a preferat s` asculte „corul” celor care declarau la unison „Pace [i lini[te!”,

decât un „solo” disonant, care venea dinspre tab`ra opus`. Iar istoria nu a r`mas datoare. Una dintre vocile disonante, care avertizau cu privire la pericol, a fost cea a economistului austriac Frederich von Hayek, care a fost recompensat cu Premiul Nobel \n {tiin]e Economice, \n anul 1970. |ntre meritele sale, Academia Regal` de {tiin]e Suedez`, care i-a decernat premiul, a precizat faptul c` „a fost unul dintre pu]inii economi[ti care au avertizat cu privire la posibilitatea unei crize economice majore, \nainte ca Marea Criz` s` vin` \n toamna anului 1929.” A[adar, ar trebui s` lu`m \n serios aceste „voci discordante”, p`strându-ne \ns` optimismul. Pe ce s` se bazeze acest optimism? Pe faptul c` Biblia nu vorbe[te numai despre un sfâr[it, ci [i despre un nou \nceput. Iar dac` ne preocup` \n mod serios supravie]uirea, ar trebui s` c`ut`m s` cunoa[tem condi]iile acelui nou \nceput. ST

Schimb`ri pe harta lumii Consecin]ele pe care Marea Criz` din 1929-1933 le-a avut \n plan politic au fost uria[e. Majoritatea ]`rilor afectate de criz` au adoptat programe de refacere economic`, dar au suferit [i cutremure politice, care le-au plasat for]ele ideologice c`tre stânga ori c`tre dreapta. Acest fapt a creat un teren favorabil ridic`rii unor dictatori ca Hitler, Stalin sau Mussolini, care au pl`smuit rapid scena celui de-al Doilea R`zboi Mondial. De asemenea, criza a condus la abandonarea modelului clasic al liberalismului economic \n SUA [i unele ]`ri ale Europei [i \nlocuirea acestuia, dup` r`zboi, cu modele de economie planificat` [i democra]ie social`. Dac` acea criz` a atras dup` sine asemenea schimb`ri, la ce ne putem a[tepta de la o viitoare criz`, \n condi]iile lumii globalizate?

1. Recesiune – declinul Produsului Intern Brut (PIB) al unei ]`ri sau sc`derea cre[terii economice sub pragul de 3% pe parcursul a dou` trimestre ale unui an calendaristic. Acest declin este caracterizat prin [omaj, devalorizare, infla]ie, sc`derea nivelului de trai. 2. Termenul a fost lansat de jurnalistul [i autorul Sebastian Junger, pentru a descrie furtuna teribil` care s-a format \n Oceanul Atlantic, la nord-vest de coasta Statelor Unite, \n luna octombrie 1991, ca rezultat al unei rare combina]ii de fenomene meteo.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 23

Cultur`

Bomba cu ur` `r` a supraevalua evenimentele,Discursul urii devine un discurs despre rù, indolen]`, cruzime, despre viziunea precar` asupra umanit`]ii, despre perversiunile morale ce fac din lumea noastr` o imagine a inumanului. „Prin ce mister insondabil, prin ce incomensurabil` naivitate, pasagerul secolului XXI se |n Discursul urii, carte editat` de condamn` pe sine la a face pe surprinsul atuncurând \n limba român`, André ci când ura d` n`val` Glucksmann transform` \n idei [i peste el?” Iat` \ntrebarea sentin]e memorabile istoria unui de debut a c`r]ii prin care Glucksmann a rù care bântuie lumea \nc` de la minte[te c` ura nu cru]` \nceputurile ei: ura. Ea reprezint` pe nimeni. Ea poate trì centrul de greutate al c`r]ii, \n \n intimitatea noastr` [i, odat` alimentat` de aflujurul c`ruia autorul ilustreaz` o en]ii ei, men]iona]i mai lume actual` apropiat` de imasus, ura poate fi o ginea unui co[mar. Se poate adev`rat` bomb` uman`. Doar \n secolul spune c` subiectul lui Gluckstrecut, aceast` bomb`, mann se vede sub ochii no[tri, se cel mai explozibil mateaude pe strad`, se simte \n subrial imaginat vreodat`, agraveaz`. De la a \nsumat peste o sut` teranele gândurilor josnice, se frustr`ri, de milioane de victime, muleaz` perfect realit`]ii sub al micile decupate din realiiar poten]ialul ei arat` c`rei zâmbet perfid ura atinge tatea fiec`rei zile, ast`zi c` e departe de a pân` la izbucnirile fi epuizat. Se poate recorduri greu de \nchipuit. rasiste, pân` la fa spune c` aceast` bomb` I Alina Popa na ticul terorist. cu ur` este pe cale s` Sugestiv, autorul o decid` viitorul omenirii, viitorul familiei, al genera]iilor ce vor urma, al compar` cu o molim` a min]ii, precum ciuma lui Tucidide. Ea nu este o afec]iune fiec`ruia dintre noi. fiziologic`, ci o dereglare mental`, care Ura pe care o descrie Glucksmann nu are pune st`pânire pe trupuri, pe capete, pe limite. De la ororile cotidiene, deseori ignocolectivit`]i \ntregi. O \nf`]i[are hidoas`, rate, ura \[i amplific` tensiunile, le

Semnele Timpului Decembrie 2007 24

Sumbr`, ura nihilist` propag` spaima. |[i \ntinde amenin]area ei nocturn` lovind oriunde, oricum [i oricând. Cei care \[i aga]` bombele \n chip de ghirland` pe deasupra a sute de copii, cei care nu se las` impresiona]i de moartea celorlal]i, dar nici de-a lor, aceia nu se dau \napoi de la nimic, nici chiar din fa]a infernului. Pentru ei, trecerea e simpl`, o nou` aventur`: ast`zi o [coal` sechestrat`, mâine o central` nuclear` distrus`. Iar cauzele acestor furii dezl`n]uite, aminte[te autorul, nu se dezvolt` din umilire politic` sau din mizerie [i

De la Homer \ncoace, Antichitatea greac`, apoi cea latin` exploreaz`, \n str`fundul sufletelor [i al societ`]ilor, geografia tenebroas` a unei puteri de distrugere enun]at` prin forme extrem de numeroase [i denumiri multiple.

distructiv`, un monstru teluric, ura necrozeaz` istoria. A trecut prin Auschwitz [i Buchenwald, prin actualele masacre de la Darfour, prin genocidul triburilor Tutsi, prin masacrarea de zece ani \ncoace a cecenilor, prin tragedia regimurilor totalitare, prin nesfâr[itele atentate teroriste. Bilan] macabru. „Ura acuz` f`r` s` [tie. Ura judec` f`r` s` aud`. Ura condamn` dup` bunul ei plac. Ea nu respect` nimic, crede c` \nfrunt` un complot universal.” |ncorsetat` \n plato[a resentimentului, ura declar` propriul adev`r: Ur`sc, deci exist!

[omaj, nici din analfabetism sau accese de delir prin supradoz` de credin]` sau pulbere alb`. Alibiurile enumerate de speciali[tii \n terorism nu ating nici m`car din curiozitate complexitatea [i perseveren]a unui voluntar al mor]ii. Bomba uman`, spune Glucksmann, „este o fiin]` gânditoare, \nzestrat` cu o via]` l`untric`, la fel de conflictual` ca aceea a oric`ruia dintre noi; mi[carea ei distructiv` [i autodistructiv` corespunde unor alegeri [i r`spunde unei logici pe care autorii clasici... au \ncercat cu minu]iozitate [i subtilitate s` le pun` \n lumin`.” Ura se bucur` de o impresionant` mo[tenire literar`. Exist`, a[adar, \n textul lui Glucksmann o suprapunere, o \mbinare atent` [i valid` \ntre manifest`rile actuale ale urii [i for]a sa de distrugere reflectat` chiar \n cele mai vechi texte literare. De la Homer \ncoace, Antichitatea greac`, apoi cea latin` exploreaz`, \n str`fundul sufletelor [i al societ`]ilor, geografia tenebroas` a unei puteri de distrugere enun]at` prin forme extrem de numeroase [i denumiri multiple. Un ochi atent deschis asupra acestor texte vede c` fiin]a care a ales moartea [i care [i-a f`cut din ur` un triumf nu s-a n`scut chiar ieri. Cartea lui Glucksmann coboar` \n timp [i aduce \n actualitate forme ale urii pe care

Decembrie 2007 Semnele Timpului 25

Cultur`

societatea le credea, autoam`gindu-se, [terse pentru totdeauna. {i-n timp ce e prigonit` [i detestat` la scar` mondial`, ura rena[te ne\ncetat din cenu[a diverselor fanatisme care par s` o motiveze. Ura \mpotriva evreilor. Se credea stins` dup` perioada nazist`, dar iat` c` se mondializeaz`. Trecutul lor acumuleaz` o seam` de excluderi, obstraciz`ri, masacre, solu]ii finale, forme ale urii pe care aceasta le las` mo[tenire lumii moderne. De dou` mii de ani, poporul evreu tr`ie[te-n nesiguran]`. Ast`zi, nesiguran]a caracterizeaz` \ntreaga civiliza]ie mondial`. De dou` mii de ani, poporul evreu se confrunt` cu necunoscutul. Ast`zi, lumea zace sub amenin]area lui. |ntr-un cuvânt, spune Glucksmann, \m p`rt`[im aceea[i identitate sub diferite chipuri. Ca urmare, omenirea \ntreag` a ajuns s` poarte

André Glucksmann, Discursul urii, Bucure[ti, Editura Humanitas, anul 2007, 227 pagini

semnele stigmatiz`rii, ale victimiz`rii nemotivate. Cartea lui André Glucksmann este un discurs despre r`ul din care lumea citeaz` \n fiecare zi. Se hr`ne[te din el \n timp ce, paradoxal, \i detest` gustul. |l amplific` \n timp ce tremur` sub amenin]area lui. |l blameaz` \n timp ce-i savureaz` imaginea de co[mar. Pentru c` Discursul urii e un discurs al intoleran]ei, al mâniei [i resentimentului, al rasismului, al violen]ei, al fanatismului [i indiferen]ei, altfel spus, al refuzului vie]ii. Sub alibiurile ei, ura descris` de Glucksmann devine o fabric` de apocalips` din care televiziunile ne livreaz` \n fiecare sear` scene de groaz`. {i nu [tim niciodat`, concluzioneaz` autorul, când, din simpli ei spectatori, \i devenim victime. André Glucksmann face parte din grupul „noilor filozofi” care au reexaminat concep]iile marxiste \n lumina altor filozofii [i ale c`ror lucr`ri au marcat o \ntreag` genera]ie. Ultimele sale succese: Dostoievski \n Manhattan [i Vest contra Vest au ca subiect terorismul nihilist [i r`zboiul din Irak. André Glucksmann este unul dintre cei mai importan]i gânditori francezi ai zilelor noastre [i unul dintre filozofii cu mare audien]` \n Europa. ST Semnele Timpului Decembrie 2007

Citatul ST Contemporaneitatea cu Hristos

„

Dac` nu po]i

Dac` nu po]i s` te \nvingi pe tine \nsu]i s` devii cre[tin \n situa]ia de contemporaneitate cu Hristos sau dac` El \n situa]ia de contemporaneitate cu tine nu te poate emo]iona [i atrage la Sine, atunci tu nu ai s` devii niciodat` cre[tin. Po]i atunci s`-l cinste[ti [i s`-l lauzi, s`-i mul]ume[ti [i s`-l r`spl`te[ti cu toate bunurile lume[ti pe cel care te face s`-]i \nchipui c` e[ti totu[i cre[tin - acela te \n[eal`. Te po]i socoti fericit c` ai fost contemporan cu vreunul care s` \ndr`zneasc` s`-]i spun` asta, po]i ajunge s` te exasperezi pân` \]i vine s` turbezi de mânc`rimea asta care seam`n` cu \n]ep`tur` unui „t`une”, c` e[ti contemporan cu cineva care ]i-o spune; \n primul caz e[ti unul care se las` \n[elat, \n cel`lalt caz ai ajuns cel pu]in s` afli câte ceva despre adev`r.

Dac` nu po]i

Dac` nu po]i s` \nduri condi]ia de contemporaneitate, aceast` privire \n realitate, dac` nu po]i s` ie[i pe strad` [i s`-L vezi pe Dumnezeu [i s`-I cazi la picioare [i s`-L adori: atunci tu nu e[ti\n esen]` cre[tin. Ce ai de f`cut atunci este s` recuno[ti necondi]ionat asta fa]` de tine \nsu]i, [i mai presus de toate s` \]i p`strezi umilin]a [i spaima [i cutremurul fa]` de ceea ce \nseamn` \n realitate s` fii cre[tin.

”

Söreen Kierkegaard, {coala Cre[tinismului

Decembrie 2007 Semnele Timpului 27

Cultur`

Puterea de dincolo de noi Cine nu observ`, coborând Feleacul Clujului, ecuatorialul, acea cupol` alb` [i str`lucitoare, cu un diametru de [ase metri, pe al c`rei interior este \ncrustat numele casei Gillon din Paris?! Un teodolit vechi, adaptat dintr-unul [i mai vechi, montat \n sala median`, a fost prima unealt` cu care astronomii clujeni au pornit „s` cucereasc`” Universul. Sextante, lunete, cronometre, pendule, o lunet` Zeiss [i un telescop Newton au completat, cu timpul, inventarul Observatorului. Odat` cu \nfiin]area Universit`]ii române[ti la Cluj, \n 1919, profesorii Gheorghe Bratu [i Gheorghe Demetrescu au elaborat planurile unui observator astronomic modern. Acestea aveau s` prind` via]` \ntre 1920 [i 1934, undeva, \n partea de sud a ora[ului, pe Dealul Feleacului, acolo unde orizontul une[te p`mântul cu cerul \nstelat. I Beniamin Pascu

atru ani mai târziu, prin finalizarea lucr`rilor bibliotecii [i a laboratorului, timpul avea s` confirme c` eforturile celor doi nu au fost zadarnice: „Necuprinsul” a[tepta s` fie descoperit din inima Ardealului. „Cât de limitat poate fi omul atunci când \ncearc` s` \ncorseteze cerul pe hârtie...”, spunea astronomul Carl Robert Willson, \n 1948. „Harta Fotografic` a Universului” a fost visul cercet`torilor clujeni. |n colaborare cu Universitatea din Paris, care le-a oferit spre studiu un petic de „negur` [i foc” din Univers, Bratu, Demetrescu, Armanca, Chi[, Curea [i

al]ii „ce aveau stelele pe suflet” [i-au risipit anii \n nop]i de ner`bdare, br`zdând cerul, c`utând ceva numai de ei [tiut. Ceva care avea s` reprezinte pentru genera]iile urm`toare Sistemul de coordonate ecuatoriale al stelelor , Studiul fotoelectric al stelelor variabile sau Studiul seismelor din Transilvania. Dar vestea r`zboiului a f`cut ca lumea s` fiarb` [i teama a luat locul certitudinii... Dup` Dictatul de la Viena, la Cluj nu se mai putea lucra. Cu „arme [i bagaje”, astronomii au luat drumul Banatului, Timi[oara urmând a fi gazda Observatorului. Anii r`zboiului s-au scurs [i ochii cercet`torilor s-au \ndreptat din nou spre bolta cereasc`. Pe cine nu a fascinat str`lucirea a[trilor? Dar tocmai din determinarea acestor str`luciri [i varia]ia lor \n timp se poate spune ceva – foarte pu]in deocamdat` – despre cine suntem noi \n Univers. De aceea fotometria stelelor variabile a constituit suportul [tiin]ific Semnele Timpului Decembrie 2007

De vorb` cu profesorul de astronomie Vasile Ureche prin care profesorul Bratu [i colaboratorii sì au cùtat s` r`spund`, atât cât i-a fost \ng`duit unei min]i omene[ti, la \ntrebarea: Ce este Universul? Cum se poate vorbi de evolu]ia stelar`, când, pentru noi, muritorii, ea este \ns`[i imaginea nemuririi, a nem`rginirii, a ceea ce este f`r` \nceput [i sfâr[it? {i totu[i stelele au vârst`. Se nasc, str`lucesc [i mor. Ele ne ofer` o parte din via]a lor tocmai pentru ca noi, p`mântenii, s` ne m`sur`m ceea ce avem mai de pre]: trecerea noastr` \n Univers. {tiin]ific, dar arogant, omul a numit acest lucru „fotometrie stelar`”. A \ndr`znit, f`când \nc` un pas c`tre stele. Lea cùtat ani la rând, le-a g`sit [i le-a numit „stele duble”, doar pentru c` a[a i se p`reau lui, acestea fiind mult apropiate. Stelele „i-au vorbit” despre temperaturile cerului, despre materie, despre masele planetare. Din stelele duble se formeaz` alte stele, a c`ror structur` intern` nu mai poate fi descris` de legea

atrac]iei universale. Iar omul le-a numit „stele relativiste”. A fost \ns` nevoie ca omenirea s`-l a[tepte pe Einstein pentru a prinde taina acestor str`luciri. Nelini[tea a pus stapânire pe zilele, dar mai ales pe nop]ile c`ut`torilor de stele:Cum oare se poate \nchipui \n adâncimea lui Ne\nchipuitul? Tocmai privind aceste „stele duble”, locul unde materia are densit`]i fantastice, adic`... un miliard de tone \ntr-un centimetru cub. Un lucru care nu se poate realiza nici \n cele mai performante laboratoare ale p`mântenilor. Dar acolo, \n condi]iile speciale ale infinitului, dup` legi neajunse de p`mânteni, neutronul – aceast` „neastâmp`rat`” particul` – este mult mai „cuminte” decât pe Terra: devine stabil, formând aglomer`ri inimaginabile, \ncât un centimetru cub de materie strive[te un imobil de zece etaje.

„Luceaf`rul” nu se gr`be[te niciodat` |n zeci de ani de studiu, multe dintre tainele Infinitului au trecut prin laboratorul profesorului clujean Vasile Ureche. Acum, la 70 de ani, |i mul]ume[e Celui de Sus, Celui din Infinitul studiat de el, pentru lucrurile v`zute, „lucruri cu adev`rat dumnezeie[ti”, cum \i place s` spun`. Zeci de ani a petrecut \ntr-un turn f`cut de mâna omului, acolo, pe Dealul Zorilor, desupra Some[ului, timp \n care privirea i-a fost adâncit` \n ni[te sticle speciale pe care \nainta[ii s`i le-au numit „telescop”. „Suntem singuri \n Univers, domnule profesor?”. St` pe gânduri, \[i trece mâna peste frunte... „{i noi tot asta c`ut`m. S` g`sim lâng` fiecare stea o form` de civiliza]ie, o urm` de via]`, o speran]`... Din p`cate, la civiliza]iile extra-p`mântene nu am ajuns. Dar poate \ntr-o zi... Vezi, cerul este plin de str`luciri: ro[ii, galbene, verzi, violacee. |ns` nu fiecare stea ad`poste[te planete. Numai cele care sunt asem`n`toare soarelui nostru. A[a-zisele „stele galbene”. Acolo unde fluxul de radia]ii este mare, iar stelele sunt foarte fierbin]i sau foarte reci, nu se poate vorbi de via]`. Apoi, fiecare stea trebuie s` fie \nclus` \ntr-un sistem planetar, adic` s` aib` \n centru un „soare” \n jurul c`ruia s` se roteasc`. {i asta la o temperatur` potrivit`, nici foarte ridicat`, nici foarte sc`zut`”.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 29

Cultur` Din cupola ecuatorialului, caut pe cerul \nstelat „marginea” celor dou` sute de miliarde de stele ale profesorului Ureche. Nu v`d decât o fâ[ie lung` [i albicioas`, f`r` \nceput [i sfâr[it. Este Calea Lactee sau ograda noastr` \n Univers. Dar dincolo? P`rerile astronomilor despre fâ[ia l`ptoas` \mi adâncesc \ndoielile. „Pe milioane de stele sunt germeni de via]`”, spun unii. „Via]` este numai pe Terra”, spun al]ii. Cine [tie?„Mai bine zis, numai CINEVA [tie!”, precizeaz` profesorul Ureche. |n toiul nop]ii, acolo sus, \n ecuatori-

sorul Ureche, care \mi \n]elege nedumerirea: „Iubim cerul, dar asta este steaua pe care noi, astronomii, o \ndr`gim mai mult decât pe oricare alta... Poezie, legend`, fascina]ie, dragoste... De[i zorile \i spun c` este timpul s` se retrag`, Luceaf`rul nu se gr`be[te niciodat` s` ne p`r`seasc`...” Z`bovesc cu privirea dincolo de valea \nnegurat` a Some[ului... Un h`u cufundat \n neant, deasupra c`ruia se odihne[te feeria \nc`rcat` de z`pad` a Apusenilor.Dar Orionul, domnule profesor, unde este Orionul? Maestrul se apleac`, \[i lipe[te ochelarii de lentilele telescopului pre] de câteva clipe.„Orionul... Dac` \ntr-o noapte senin` de prim`var` vei mai veni pe aici, am s` ]i-l ar`t. Este o constela]ie de o frumuse]e uluitoare, bogat` \n stele feerice, aflate la mii de ani lumin` de noi. Dintre toate acestea, doar una poate fi detectat` cu ochiul liber. Este cea mai frumoas` dintre ele [i se nume[te Betelgeuse. Un nume de mireas` persan`. A[a [i arat`, vibreaz` \n str`luciri [i parc` poart` pe cre[tet, adic` \n partea superioar`, un v`l care se schimb` de la turcoaz la portocaliu. I se mai spune Marea Nebuloas`, o adev`rat` bijuterie a Universului, un loc unde parc` \ngerii \[i dau \ntâlnire. {i acum \l consider un om binecuvântat de Dumenzeu pe descoperitorul acesteia, Nicholas Claude Fabri de Piersec, \n 1610. {tii ce este intereresant? C` Marea Nebuloas` este un nor de materie interstelar`, care – spunem noi, astronomii – „d` via]`”, adic` poate genera, \n anumite condi]ii, alte stele. Este doar „constela]ia \ngerilor”, nu-i a[a?

Darul Eternit`]ii

alul ce m` poart` \ntr-o alt` lume, pe cât de stranie pe atât de captivant`, m` uit pentru ultima oar` prin telescop. La orizont, zorii alung` stelele. Numai \ntr-un col] de infinit o stea, parc` retras` din buchetul suratelor ce se ascund de lumina zilei, refuz` s` ne p`r`seasc`, pulsându-[i discret, peste noi, p`mântenii, str`lucirea-i argintie. T`cut, \l fixez pe profe-

De unde venim [i \ncotro ne \ndrept`m? Se spune c` „Big Bang”-ul a bulversat materia supraconcentrat`, formând ceea ce ast`zi numim „Universul”. O explica]ie mai mult sau mai pu]in plauzibil` a celor destina]i s` t`lm`ceasc` devenirea noastr` \n eternitate. Urmarea a ceea ce omul a numit „Cunoa[tere”. Sau poate o rezultant` a luptei cu necunoscutul, o amortizare a impactului crea]ionist.„{i asta pentru c` omul explic` numai nivelul fizic al existen]ei, spune profesorul. Speciali[tii nu neag` \ns` ’ceea ce ochiul nu a v`zut [i urechea n-a auzit’, adic` supranivelele: bioSemnele Timpului Decembrie 2007

logicul, noesisul... Spa]iu [i timp pe care nu-l st`pânim. Oricum, alte dimensiuni, unde pot exista forme de civiliza]ie str`ine sau esen]e de via]` inexplicabile...” „Big Bang”-ul m` sperie. De parc` n-ar fi de ajuns, unii oameni de [tiin]` sus]in c` ar urma „Big Crash”-ul. Adic` un ciclu \n care Universul se pr`bu[e[te, materia se pulverizeaz`, ca apoi totul s` fie luat de la \nceput. „Dar, vorba profesorului Ureche, de aici \ncepe filozofia”. „{i totu[i ce este DINCOLO de noi?” M` \ntreb: oare cine va r`spunde, omul sau profesorul? „Sunt un om de [tiin]` [i cred \n Big Bang. Nu pot ignora \ns` acel Regizor al Cerului [i al P`mântului, acel F`r`-de-\nceput [i Sfâr[it, Ordinea Universal`. Ce este dincolo de noi?... Da, dincolo de noi este PUTEREA! Când m` gândesc c` Universul \nseamn` des`vâr[ire, atunci nu pot ignora existen]a acelui Principiu Coordonator, care este deasupra tuturor lucrurilor [i pe care, cu team` [i smerenie, \l numesc DUMNEZEU”. Privesc din cupol` noaptea suav-stelar` spre departe, spre un „licurici”, o ultim` fosforescen]` verzui-alb`struie ce mai leneve[te pe cer, asemeni Luceaf`rului, odihnindu-se \ntre u[orii Carului Mare sau pe prispa Ursei sau lâng` Steaua Ciobanului sau sub aripa G`inu[ei... Ar`t cu degetul profesorului „licuriciul”, a[a... ca o r`zbunare a neputin]ei de a-l atinge. Nu reu[e[te s`-l identifice sau mai degrab` eu nu sunt suficient de precis. R`mân cu mâna intins`, insistând spre o direc]ie abstract`, mie \nsumi incert`... „Nu te mai obosi... La el nu ajungi decât cu privirea, \mi [opte[te profesorul. {i-acum, hai jos la ale noastre, \n \mp`r`]ia trecerii sau, cum spune Hristos, a umbrei [i a finitudinii”. Este frig \n cupol`. Gerul p`trunde \n oase, dar mul]umesc Celui de Sus pentru noaptea de sticl`. Punându-[i urechea pe sufletu-mi \nghe]at, PUTEREA a \mplinit parc` a[tept`rile mele, durate pân` spre a treia straj` din noapte. O stea c`z`toare vine spre noi, str`lucind, luând foc, ca apoi s` se mistuie discret [i nostalgic spre cine-[tie-unde... Oamenii spun c` un \nger ]i-aduce o veste... |n fond, nimic mai mult decât o alinare a neputin]ei de a fi ca stelele, c`l`tori ancestrali, imacula]i [i liberi, o conservare fireasc` \n fa]a

infinitului, a nop]ii, a PUTERII sau, poate, unul dintre nenum`ratele semne ale unui timp circular sau linear sau spiralat care st` drept m`rturie a Marii Ordini Univerale. Un \nger ]i-aduce o veste... O prefigurare a unui timp viitor, de maxim` proximitate, \n care un Oaspete din Univers se va re\ntoarce dup` o vreme, dou` vremi [i alte jum`t`]i de vreme. Acum, \n broderia tentant` a tradi]iilor, oamenii \i spun „\nger”, iar speciali[tii \l numesc Onuria, sau Cesara sau Irania sau Umbrius. Nume de comete, meteori]i, frac]iuni de materie cereasc` „r`t`cite” \n spa]iul „apropiat”, frumoase \n str`lucirea lor ca ni[te mirese de care nimeni nu mi-a vorbit, decât propria pl`smuire.

’Big Bang’-ul m` sperie. De parc` n-ar fi de ajuns, unii oameni de [tiin]` sus]in c` ar urma ’Big Crash’-ul. Adic` un ciclu \n care Universul se pr`bu[e[te, materia se pulverizeaz`, ca apoi totul s` fie luat de la \nceput. Cu siguran]` \ns` un \nger va aduce o veste, precum Steaua Betleemului unor magi c`l`tori, anun]ând un alt timp, \n care nici pl`smuirile mele, nici ecua]iile stelare ale profesorului Ureche, nici imaginarul colectiv nu se vor mai putea reg`si. C`ci ele vor apar]ine „umbrei [i finitudinii”, mersului pe jos pe calea infinit` a cunoa[terii, efemerului. „Nop]i \ntregi am petrecut \n fa]a aparatelor [i, dincolo de rezultatele cercet`rilor, venite ca r`splat` a min]ii noastre limitate, o bucurie stranie m` cople[e[te ori de câte ori privesc cerul. Atunci \mi spun: Da, acesta este darul Eternit`]ii...Uneori m` rog ca [i cum a[ vorbi cu mine \nsumi:’ Doamne, ochii mei nu vor s` te tulbure. {tiu c` nu eu descop`r Universul, ci T u \l aduci \n seva gândurilor mele de cer cet`tor. Pentru mine aceasta este esen]a bucuriei.’” |nainte de a cobor\, arunc o ultim` c`utare stelei c`z`toare... Disp`ruse. Oare ce cale va urma „\ngerul”, domnule profesor? „Dac` nu se va pierde \n propria ardere, atunci ne va p`r`si, retr`gându-se \ntr-un alt timp [i alt spa]iu. Adic` \ntr-o alt` \mp`r`]ie, dincolo de noi, DIN-CO-LOOO...” ST

Decembrie 2007 Semnele Timpului 31

Cultur`

Dumnezeu The New York Times 1 a readus \n aten]ia publicului, recent, unul dintre evenimentele anului 2007: Prima Conferin]` de Geologie Crea]ionist`2 ]inut` \n Statele Unite. Articolul, \n ciuda abord`rii u[or amuzate, transmitea o not` de \ngrijorare: „Geologii crea]ioni[ti sunt acum destul de numero[i pentru a umple o sal` mare de [edin]e [i destul de educa]i ca s` [tie c`, dac` vor s` conteste erele geologice, ei atac` chiar stâlpii centrali din domeniu...” I Lucian Cristescu

„Dezbaterea privitoare la crea]ionism [i evolu]ionism, odat` foarte pregnant` \n SUA, azi se extinde global, cu repeziciune.”(The Economist, 21 aprilie 2007)

e cealalt` parte a Atlanticului, Consiliul Asocia]iei pentru Educa]ia {tiin]ific`3 din Marea Britanie promulga alarmat, \n octombrie 2007, o declara]ie ferm` de repudiere a pred`rii crea]ionismului \n [coli.

Clone europene Strig`tul de alarm`, venit din partea comunit`]ii [tiin]ifice evolu]ioniste, semnaleaz` un fenomen nea[teptat: c`, la mai bine de un secol de domina]ie darwinist`, ideile crea]ioniste devin tot mai populare. O spun [i statisticile. Un sondaj Ipsos Mori solicitat de BBC, \n ianuarie 2006, pentru postul TV Horizon, a scos la iveal` c` 48% dintre

britanici accept` teoria evolu]iei [i 39% cred \n crea]ionism sau \n teoria „proiectului inteligent”.4 Dintre britanici, 44% cred c` ambele teorii trebuie s` fie \nv`]ate \n [coal` drept alternative. Dac` [colile cre[tine independente din Marea Britanie predau deja de 30 ani teoria „proiectului inteligent”, ast`zi o seam` de [coli de stat, printre care unele cu renume, sunt \n procesul insert`rii crea]ionismului \n programa biologiei, ca alternativ`/complement a/al teoriei evolu]ioniste. Când un grup de intelectuali, intitulat Adev`r [i [tiin]`,5 au distribuit [colilor un set de materiale didactice crea]ioniste, circa 60 de Semnele Timpului Decembrie 2007

crea]ionismului ca disciplin` [tiin]ific`. |n acela[i document, CE a men]ionat alte 13 ]`ri de pe b`trânul continent care cunosc o revenire a gândirii crea]ioniste, al`turi de Marea Britanie.8 De regul`, exhibi]ia for]ei este simptomul nesiguran]ei [i al inferiorit`]ii. Dac`-i adev`rat c` ideea crea]ionist` este c`zut` \n desuetudine [i sortit` dispari]iei, de ce este nevoie de bra]ul puterii? Oare n-ar fi cel mai conving`tor lucru s` prezin]i evolu]ionismul – „adev`rul de necontestat” – \n contrast maxim, fa]` \n fa]` cu „r`t`cirea”, cu crea]ionismul? Sau, dimpotriv`, nu cumva articularea drastic` a interdic]iei ascunde o alt` stare de fapt, anxiogen`? |n fond, cât „adev`r” [i cât „de necontestat” este darwinismul?

De la clar spre... obscur

Darwin? [coli de stat [i-au declarat adeziunea [i acum inten]ioneaz` s` le includ` \n curriculum, ca surse complementare pentru predarea biologiei.6 Chiar [i Autoritatea na]ional` pentru calific`ri [i curriculum din Marea Britanie apreciaz` c` discutarea „proiectului inteligent” sau a crea]ionismului poate avea loc \n clase, cel pu]in „pentru a-i con[tientiza pe elevi de controversa [tiin]ific` dintre evolu]ionism [i crea]ionism”.7 Acesta este cadrul alarmant \n care, la 5 octombrie 2007, Consiliul Europei (CE) a hot`rât, cu un vot de 48 la 25, s` cear` guvernelor s` exercite o \mpotrivire ferm` pred`rii

Darwinismul s-a n`scut din euforia ra]ionalismului mecanicist al secolelor XVIII-XIX. Concep]ia sa, c` lumea este rezultatul evolu]iei unei singure celule vii, ca urmare a unui proces orb de muta]ii genetice \ntâmpl`toare [i filtrate de selec]ia natural`, conferea sim]`mântul de coeren]` [i soliditate. Constanta dezvoltare a cuno[tin]ei a erodat \ns` sistemul monolit la mai toate nivelurile, darwinismul trebuind s` fie continuu re[apat sau reconceput. A[a s-au perindat noi fe]e: „neo-darwinismul” (Weissman, 1893), „teoria genetic` a popula]iilor” (Fischer, 1930), „teoria sintetic`” (Mayr, Simpson, 1942), „adapta]ionismul” (Williams, 1966), „teoria neutralist`” (Kimura, 1968), „teoria echilibrelor punctuate” (Gould, Eldredge, 1972), unele mai apropiate de original, altele spre antipozi...

Concep]ia (darwinismului), c` lumea este rezultatul evolu]iei unei singure celule vii, ca urmare a unui proces orb de muta]ii genetice \ntâmpl`toare [i filtrate de selec]ia natural`, conferea sim]`mântul de coeren]` [i soliditate. Cum se [i vede, evolu]ionismul nu este monolitic, a[a cum ar vrea s` par`. Promotorii lui n-au ajuns la consens dac` ne tragem dintr-o singur` „Ev` mitocondrial`” sau avem

Decembrie 2007 Semnele Timpului 33

Cultur` str`mo[i multipli; dac` evolu]ia s-a f`cut prin modific`ri lente [i graduale sau prin transform`ri morfologice bru[te, \n timp scurt, urmate de perioade lungi f`r` modific`ri; dac` toate muta]iile genetice sunt neutre sau sunt negative; dac` universul nostru a ap`rut printr-un Big Bang sau exista dintotdeauna... Ceea ce la \nceput p`rea simplu se dovede[te tot mai complicat, pân` la contradictoriu. Dar nu diversitatea orient`rilor este cea mai mare problem` a evolu]ionismului, ci lipsa r`spunsurilor la dilemele fundamentale. Iat` doar câteva: I Dilema abiogenezei: apari]ia vie]ii din anorganic este contrazis` de toate legile cunoscute de [tiin]`. Chiar [i vârsta conven]ional` a universului – de 15-20 miliarde de ani – este, dup` p`rerea unanim` a astronomilor, mult prea scurt` pentru evolu]ia spontan` a genomului uman. I Dilema entropiei – a legii a doua a termodinamicii sau a descre[terii energiei [i informa]iei \ntr-un sistem \nchis. Chiar dac` am admite c` universul ar fi un sistem deschis, anume c` ar beneficia totu[i de o surs` de energie extern`, lipsa unui mecanism al conversiei energiei [i lipsa informa]iei (a tiparului biologic) anuleaz` [ansele apari]iei vie]ii din nevia]`. Conceptul de „evolu]ie” s-ar putea aplica doar de la superior organizat spre dezorganizare, niciodat` invers. I Dilema antropic`: condi]iile existente \n univers sunt covâr[itor de contrare apari]iei vie]ii. Cum s` fi ap`rut subit toate condi]iile extrem de complexe favorabile vie]ii? Evolu]ia nu poate explica la nivel teoretic aceast` colosal` improbabilitate. I Dilema sistemelor ireductibile: Ochiul, de exemplu, func]ioneaz` numai \n prezen]a tuturor elementelor care-l compun. Evolu]ia \ns` presupune un proces lent al pa[ilor m`run]i, \n care se p`streaz` doar muta]iile care se dovedesc imediat func]ionale. Dar elementul incomplet dezvoltat nu este func]ional, deci nu putea fi p`strat.

Charles Darwin

I Dilema oxigenului: dac` ar fi precedat apari]ia vie]ii, oxigenul ar fi distrus prin oxidare orice molecul` organic` \nainte de a putea produce via]a. Iar dac` oxigenul ar fi fost lips`, radia]iile ultraviolete, \n absen]a unui ecran protector de ozon (O3), ar fi distrus moleculele de aminoacid. Dar mai sunt o multitudine de probleme, printre care lipsa verigilor intermediare [i existen]a para-conformit`]ilor. Se credea c` Archeopterix ar fi forma de tranzi]ie dintre reptil` [i pas`re. |n 1983, dr. Sankar Chatterjee, profesor la Texas Tech University, a descoperit \ntr-un strat al triasicului târziu din Texas câteva fosile de pas`re autentic`, Protoavis texensis, care precede cu 75 milioane ani pe Archeopterix [i se afla \ntr-un stadiu evolutiv mult mai dezvoltat. Concluzia: p`s`rile coexistau cu dinozaurii, [i deci n-au evoluat din ace[tia! {i-atunci...?

„{tiin]`” sau doar „filozofie”? Dac` evolu]ionismul nu mai este atât de sigur, mai poate fi el numit „[tiin]`”? Dup` defini]ie, [tiin]a este „sistemul de cuno[tin]e privind adev`rurile generale Semnele Timpului Decembrie 2007

abaterea de la adev`r sub girul autorit`]ii acaapar]inând lumii fizice [i care sunt operate demice, cu arogan]a celui care manipuleaz` de legi generale; cuno[tin]ele [tiin]ifice sunt incultura ascult`torului. Dac` este „problem` ob]inute [i testate prin metoda [tiin]ific`: [tiin]ific`”, ar trebui s` aib` instrumente observa]ie, ipotez`, predic]ia testului, expe[tiin]ifice apte s` investigheze fenomenul. Dar riment, concluzie”.9 Dumnezeu nu face parte din {tiin]a, prin defini]ie, se lumea fizic` [i nu poate fi ocup` doar de lumea fizic`, pus sub lup` [i investigat, nu [i de metafizic. Existen]a {tiin]a, ca [i o oal` ca o musc`. Existen]a lui sau inexisten]a supranatuminune, este foarte Dumnezeu este \n afara ralului nu intr` \n competen]a bun` doar pentru anu- abilit`]ii de investigare a [tiin]ei. Apoi, [tiin]a poate recunoa[- mite lucruri. {tiin]a este [tiin]ei. {tiin]a, ca [i o oal` mite doar acele fenomene care se respectat` atâta vreme nune, este foarte bun` doar \ncadreaz` \n legi generale; ea cât se limiteaz` la pentru anumite lucruri. nu poate interpreta excep]iile partea investigabil` {tiin]a este respectat` atâta de la regul`. {tiin]a, prin defidin lumea fizic`. vreme cât se limiteaz` la ni]ie, ignor` tot ce ]ine de parapartea investigabil` din conformit`]i [i miracol. lumea fizic`. Când \[i |n al treilea rând, cuno[ dep`[e[te limitele [i se aventureaz` \n metafitin]ele [tiin]ifice sunt doar cele ob]inute prin zic, \nceteaz` s` mai fie [tiin]` [i devine „scimetoda [tiin]ific`. Fenomenul „origini”, din entism”, un soi orbe] filozofic. nefericire, nu poate fi testat sub nicio form`. Aici este [i necazul cu darwinismul/natuCând afirm` c` „existen]a sau ne-existen]a ralismul: el porne[te de la supozi]ia c` „nu unui creator supranatural este o problem` exist` supranatural”, ceea ce este o opinie [tiin]ific`”,10 un „guru” al evolu]ionismului filozofic`. Din nefericire, aceast` premis` ateist ca Richard Dawkins \[i mascheaz`

Decembrie 2007 Semnele Timpului 35

Cultur` determin` interpretarea faptelor [tiin]ifice, dându-li-se sensul dorit. Este evident c` evolu]ionismul nu este [tiin]` neutr` [i nici obiectiv`. |n final, toat` controversa „evolu]ionism – crea]ionism” se reduce la op]iunea filozofic`: care mecanism este responsabil de existen]a lumii noastre – cel teist sau ateist? Controversa nu e o confruntare [tiin]ific`, ci b`t`lia concep]iilor de via]`: naturalism contra supranaturalism. Prima stipuleaz`: „Credin]a \n miracole este \n contradic]ie flagrant` cu faptele [tiin]ifice, dar [i cu spiritul [tiin]ei.”11 A doua, con[tient` de limitele min]ii omului, vede supranaturalul \mpletindu-se cu via]a de toate zilele. Evolu]ionismul, mut fa]` de marile \ntreb`ri existen]iale, se mul]ume[te cu originea \ntâmpl`toare [i animal` a omului, dup` zisa lui Dawkins: „Universul nostru n-are destin, nici scop, nici bine [i r`u, nimic... decât o indiferen]` oarb`, nemiloas`.” 12 Crea]ionismul, din fericire, \nsenineaz` orizontul, oferindu-i omului demnitatea unui destin cu finalitate. |ntr-un act de sinceritate, geneticianul evolu]ionist Richard Lewontin scria: „Noi lu`m ap`rarea [tiin]ei \n ciuda absurdit`]ii evidente a multora dintre explica]iile noastre, \n ciuda incapacit`]ii [tiin]ei de a-[i \ndeplini angajamentele de o via]` mai bun`, \n ciuda toler`rii de c`tre comunitatea [tiin]ific` a unor pove[ti f`r` acoperire, [i aceasta, pentru c` am f`cut un

Radiotelescopul de la Arecibo

leg`mânt aprioric cu materialismul. Nu metodele [tiin]ifice sunt cele care ne oblig` s` accept`m explica]ia materialist` a fenomenelor lumii, ci, din contr`, adeziunea noastr` fa]` de cauzalitatea materialist` ne oblig` s` construim instrumente de cercetare [i un sistem de concepte care s` produc` explica]ii materialiste, indiferent cât de contrar intui]iei sunt ele [i cât de mistificatoare sunt pentru cei profani. Mai mult, materialismul este criteriul nostru absolut, c`ci nu putem accepta ca ideea de divinitate s` ne calce pragul.”13

{i totu[i exist`! Dac` radiotelescopul din Arecibo, Puerto Rico, ar primi un singur semnal inteligent venit din spa]iu con]inând informa]ie, am trage f`r` echivoc concluzia c` exist` via]` inteligent` \n cosmos. Exact aceasta este [i concluzia la care ajunge un savant, liber de prejudec`]i materialiste, când descoper` – \ntr-o singur` celul` – mai mult` informa]ie decât \n cele 30 volume ale Enciclopediei Britanice. A[a s-a construit \n 1802, \n mintea lui William Paley (foto dreapta),14 concep]ia „proiectului inteligent” („Intelligent Design”). El pornea de la o analogie: Dac` ai g`si \n pustie un ceas, ai deduce c` trebuie s` fi existat cineva care l-a f`cut: complexitatea ceasului [i utilitatea lui te-ar convinge c` ceasul nu este rezultatul unor cauze neinten]ionate [i neinteligente, ci produsul unui proiectant. Nu „materia” ceasului te surprinde, ci „informa]ia” din el. {i acesta este lucrul pe care nu-l sesizeaz` evolu]ioni[tii: c`, pe lâng` Semnele Timpului Decembrie 2007

Principiu Antropic Principiul enumer` imensitatea de factori cosmici care ar fi trebuit s` concorde, pentru ca via]a uman` s` fie posibil` pe p`mânt. Iat` doar câteva: 1. Constanta gravita]ional`. Dac` universul ar trebui s` produc` elementele grele necesare form`rii vie]ii, atunci m`rimea stelelor este important` \n producerea elementelor mai grele ca fierul [i beriliul. Constanta aceasta gravita]ional` trebuie s` fie format` exact la rata la care exist`. Dac` stelele s-ar fi format mai rapid, nu s-ar fi produs stele ca soarele. Dar exact de acest tip de stele era nevoie pentru a se evita o ardere stelar` mai rapid`. 2. Constanta for]ei nucleare. Este esen]ial ca for]a care ]ine laolalt` particulele \n nucleul unui atom s` fie exact a[a cum este, altfel acelea[i elemente grele ar fi fost insuficiente pentru a sus]ine leg`turi de nuclee compuse din mai mul]i protoni sau o cantitate suficient` de hidrogen. Stabilitatea elementelor necesare vie]ii ar fi fost instabil`. 3. Rata expansiunii universului. Dac` aceast` rat` ar fi fost cu pu]in mai mic`, atunci universul s-ar fi pr`bu[it \n sine \nainte de faza de ardere a oric`rei stele de tip G. Dac` \ns` rata expansiunii ar fi fost ceva mai mare, ar fi existat o condensare insuficient` pentru ca s` se poat` forma galaxiile [i stelele. 4. Masa total` \n univers. Dac` masa total` \n univers ar fi fost cu pu]in mai mic` de la ini]ialul Big Bang, atunci heliumul n-ar mai fi fost produs ca s` poat` forma elementele grele. Dac` masa total` \n univers ar fi fost cu pu]in mai mare, atunci supraabunden]a deuteriului ar fi m`rit rata de ardere a stelelor, f`când imposibil` via]a pe orice planet`. 5. Nivelul entropiei din univers. Dac`

universul ar fi fost mai entropic, atunci stelele nu s-ar fi format. Dac` universul ar fi fost mai pu]in entropic, atunci sistemele galactice ar fi captat radia]ia [i ar fi compromis formarea de stele individuale. 6. Distan]a dintre stele (de aproximativ 50 milioane de miliarde de km). Dac` distan]a dintre stele ar fi fost mai mic`,

orbitele planetelor ar fi fost afectate \ntr-o a[a m`sur` \ncât s-ar fi destabilizat \n temperatur`. Dac` distan]a dintre stele ar fi fost pu]in mai mare, atunci materiale precum roca [i p`mântul nu s-ar fi format niciodat`. Distan]ele vaste dintre stele sunt, astfel, necesare pentru ca planeta noastr` s` ia fiin]` \n timpul form`rii universului. 7. Num`rul de stele \ntr-un singur loc. Dac` ar fi fost mai mult de o stea \ntr-un singur loc, atunci „tides” ar fi supt orbitele

planetare. Iar dac` n-ar fi fost nicio stea, atunci n-ar fi existat c`ldura necesar` vie]ii. 8. Distan]a stelei-soare fa]` de centrul galaxiei. Dac` steaua-soare a sistemului nostru solar ar fi fost mai aproape de centru, atunci densitatea stelar` [i radia]ia ar fi fost prea masive. Dac` steaua ar fi fost mai departe de centru, atunci materialele compacte (rocile) necesare pentru apari]ia planetei n-ar fi ap`rut. 9. Densitatea crustei p`mântului. Dac` ar exista o cât de mic` devia]ie de la actuala grosime a crustei, atunci ar fi ap`rut o activitate tectonic` sever`, iar oxigenul ar fi fost prea abundent pentru atmosfera favorabil` vie]ii. 10. Rota]ia p`mântului. Dac` p`mântul sar fi rotit cu pu]in mai \ncet, ar fi ap`rut diferen]e de temperatur` severe. Iar dac` perioada de rota]ie ar fi cu doar pu]in mai rapid`, atunci viteza vânturilor atmosferice ar fi prea mare [i nimicitoare. 11. Distan]a dintre lun` [i p`mânt. Dac` luna ar fi cu pu]in mai aproape sau, altfel spus, dac` gravita]ia lunii ar fi mai mare fa]` de oceanul planetar, atunci via]a n-ar fi putut d`inui. De asemenea, dac` distan]a dintre p`mânt [i lun` ar fi cu pu]in mai mic`, atunci oblicitatea orbitei p`mântului ar fi alterat`, ceea ce ar cauza schimb`ri climatice severe. 12. Nivelul ozonului \n atmosfer`. Dac` ar fi mai pu]in ozon \n atmosfer`, atunci radia]iile ultraviolete la nivelul p`mântului ar fi insuficiente pentru stabilizarea temperaturii necesare vie]ii. Dac` totu[i cantitatea de ozon ar fi fost mai mare, temperatura la suprafa]` ar fi prea mare. (Dr. Hugh Ross, The Creation Hypothesis, 1994)

Decembrie 2007 Semnele Timpului 37

Cultur` materie, mai exist` [i informa]ia, la fel de incomensurabil`. Aceste dou` domenii nu pot fi niciodat` suprapuse prin niciun fel de reduc]ionism. De exemplu, genomul uman se compune din 80.000 gene, dispuse \n 3 miliarde de molecule perechi de ADN. Gena nu este un obiect, ci un pachet de informa]ii. Dar, aten]ie, molecula de ADN este doar mediul, nu [i mesajul. Este ca banda magnetic` a casetofonului, care reprezint` suportul material pentru informa]ia care este cu totul altceva decât suportul dat. Aceea[i band` poate fi purt`toare de mesaje sonore diferite. Dac`, prin absurd, materia ar avea puterea s` evolueze, de unde-i informa]ia? Ea nu poate avea o explica]ie material`, dup` cum bine [tiu informaticienii. Informa]ia [i mirabila ei surs` sunt ceea ce \i \ncânt` pe savan]ii nedarwini[ti. Francis Collins (foto), directorul Institutului de Cercetare a Genomului Uman, argumenta: „Constanta gravita]ional` din univers, dac` ar fi mai mic` \n propor]ie de o sutime de milionime dintr-o milionime, atunci expansiunea universului dup` presupusul Big Bang nu s-ar mai fi produs \n a[a fel \ncât s` apar` condi]iile necesare vie]ii. Dac` iei doar acest element din mul]imea de factori determinan]i ai vie]ii, este foarte dificil s` adop]i ideea c` asta s-a produs la \ntâmplare.” Ideea c` informa]ia a ap`rut prin jocul \ntâmpl`rii este cu adev`rat o \ncu metare. Luat la Anthony Flew (n. 1923), profesor emerit de filozofie la Universitatea Reading (Anglia), e cunoscut ca unul dintre cei mai mari filozofi din ultima jum`tate de secol. Argumentele sale pro-ateiste, mai ales volumele sale: Dumnezeu [i filozofia (1966) [i Prezum]ia de ateism (1984) au \nclinat spre ateism genera]ii de savan]i din \ntreaga lume. La 12 decembrie 2004, The Sunday Time a [ocat cititorii titrând c`: „Prof. Flew [i-a schimbat p`rerea [i s-a convertit la ideea c` o divinitate a creat universul.” Recentul s`u volum Exist` un Dumnezeu? (2007) este rezultatul convertirii sale. |n 2006, Flew, al`turi de al]i 11 academicieni, a semnat o peti]ie c`tre guvernul britanic, \ndemnându-l s` introduc` teoria „proiectului inteligent” \n [colile publice.

bani m`run]i, jocul probabilit`]ii te descurajeaz`. Pentru ca un juc`tor de pocker s` primeasc` din prima o „quint` royal`”, [ansa este de 1 la 649.739. O probabilitate nu prea favorabil`. Totu[i probabilitatea de a fi lovit de tr`snet este ceva mai mare – de 1 la 576.000. {i totu[i câ]i sunt tr`sni]i? Nu prea mul]i. Acum: probabilitatea ca universul s` se fi ordonat la \ntâmplare \n condi]ii favorabile vie]ii este de 1 la 100 de-mii-de-miliarde-demiliarde-de-miliarde-de-miliarde.15 Condi]iile favorabile vie]ii sunt atât de precise \ncât este imposibil s` se fi produs f`r` mâna unui proiectant. Nu-]i r`mâne decât fie s` alegi ideea c` universul este un proiect inteligent, fie – excluzând proiectantul – s` speculezi c`, pentru ca [ansa apari]iei \ntâmpl`toare s` aib` sens, universul nostru ar trebui s` fac` parte (dup` cum vrea Dawkins) dintro cascad` de 300 miliarde de universuri paralele, neobservabile [i netestabile... Asta-i „pur` cre din]`”, zice profesorul George Ellis, Universitatea Cape Town. Cei care r`mân consecven]i „briciului lui Occamus” (principiul enun]` c` \n cercetare trebuie s` alegi explica]ia cea mai simpl` [i cea mai dreapt`) admit c` este mai corect s` crezi \n Dumnezeu decât \n acest „multivers care-]i suce[te imagina]ia”. Surprinz`tor, un sondaj al revistei Nature,16 efectuat pe 1.000 de savan]i din SUA, dezv`luie faptul c` 40% dintre ace[tia sus]in urm`toarea declara]ie: „Cred \ntr-un Dumnezeu care comunic` intelectual [i afectiv cu omul, un Dumnezeu c`ruia m` rog [i a[tept s`-mi dea un r`spuns. Prin ’r`spuns’ \n]eleg mai mult decât efectele subiective [i psihologice ale rug`ciunii.”

Totul sau nimic Pe 28 martie 2002, inspectoratul de educa]ie din Cobb County, Georgia, a dispus aplicarea pe manualele de biologie de liceu a urm`toarei etichete: „Acest manual con]ine informa]ii despre evolu]ie. Evolu]ia este o teorie, nu un Semnele Timpului Decembrie 2007

„Ab initio”

fapt, privind originea lumii vii. Acest material trebuie s` fie abordat cu o minte deschis`, studiat cu aten]ie [i evaluat \n mod critic.” Eticheta – de[i plin` de bun sim] – transmitea [i un alt semnal: c` temeliile evolu]io nismului cedeaz`. Dup` doi ani de presiuni din partea „comunit`]ii [tiin]ifice”, tribunalul a ordonat \ndep`rtarea etichetelor, pe motiv c` „denigreaz` evolu]ia” – singurul dumnezeu de schimb al ateismului. „Savan]ii, irita]i de teoria ’proiectului inteligent’ [i poate intoxica]i de abilitatea disciplinelor lor de a cuantifica [i cartografia natura experien]ei umane, \[i afirm` cu obstina]ie pozi]ia lor antireligioas`”, comenta revista Time \n data de 5 noiembrie 2006. Richard Dawkins de la Oxford, „ayatollah-ul” [i „marele preot al ateismului”, a lansat la \nceputul lui 2006, \n Marea Britanie, un documentar \n dou` episoade TV, intitulat „R`d`cina tuturor relelor?”. Tema documentarului era c` „religia este r`d`cina tuturor relelor, \n particular religia cre[tin`... Credin]a este unul dintre cele mai mari rele ale lumii, comparabil` cu variola, doar c` este mai greu de eradicat...” |n acela[i an, Dawkins scoate pe pia]` volumul |n[el`ciunea numit` Dumnezeu, devenit peste noapte bestseller, num`rul 8 pe lista ziarului The New York Times. Ochiul atent remarc` titlul c`r]ii lui Richard Dawkins, dar [i titlul altor volume scrise de savan]i: Sfâr[itul credin]ei, de neurologul Sam Harris, (2004), sau Dumnezeu – ipoteza eronat`, de astrofizicianul Victor Stenger, (2007) etc. Oamenii de [tiin]` scriu despre Dumnezeu [i credin]`, teme care nu fac obiectul [tiin]ei, ci al teologiei. Ce semnific` aceasta?

Am cel pu]in trei concluzii. Prima – c` oricine se avânt` s` vorbeasc` \n numele [tiin]ei despre neexisten]a lui Dumnezeu trebuie b`tut pe um`r [i readus la realitate: „Stop, prietene, [i ia-o d’a capo. Dar filozofic, dac` po]i.” A doua – c`, \n planul ideilor [i al gândirii, decretele autoritariste ale oric`rei majorit`]i, fie comunit`]i [tiin]ifice, fie guverne, nu aduc decât deserviciu cauzei pe care sper` s-o apere. {i a treia – c` recrudescen]a ateismului este simptomul unei zvâcniri spre bine: se crap` de ziu` \n min]ile oamenilor. Mitul infailibilit`]ii darwinismului se descompune. Cu pu]in curaj mental, po]i reflecta asupra cuvântului, \n`bu[it de-atâta amar de vreme, care spune c`: „La \nceput, Dumnezeu a f`cut cerurile [i p`mântul...” (Geneza 1,1). ST

1. The New York Times, 25 noiembrie 2007, articolul „Rock of Ages, Ages of Rock”, de Hannah Rosin. 2. First Conference on Creation Geology, iulie 2007, ]inut` \n Cedarville, Ohio (SUA), cu participarea a peste 50 savan]i [i cercet`tori americani. 3. Association for Science Education 4. Teoria „Intelligent Design”– variant` crea]ionist` care sus]ine originea supranatural` a lumii [i a vie]ii, ca produs al interven]iei unei cauze inteligente. 5. Setul „preg`tit de Discovery Institute din Seattle, SUA, care cuprinde dou` DVD-uri [i un manual de biologie crea]ionist`, a fost trimis tuturor [efilor de catedr` de [tiin]` din gimnazii \n septembrie 2006. Dintre 89 de responden]i, 59 au apreciat pachetul ca pozitiv, 15 drept negativ, iar 15 au exprimat rezerve. 6. The Guardian, 27 noiembrie 2006, \n articolul „Dezv`luire: ascensiunea crea]ionismului \n [colile din Marea Britanie”, de James Randerson. 7. BBC News, 10 martie 2006, \n articolul: „Crea]iunea va fi \n formulare de examinare GCSE”. 8. }`rile \n care se manifest` „re\ntoarcerea spre Genez`” sunt: Belgia, Fran]a, Germania, Olanda, Suedia, Spania, Italia, Elve]ia, Polonia, Serbia, Turcia, Grecia [i Rusia. 9. Defini]ia [tiin]ei dup` Webster’s New Collegiate Dictionary 10. Time, 5 noiembrie 2006, \n articolul „God vs. Science”, de David Van Biema 11. Declara]ia lui Richard Dawking, \n articolul mai sus men]ionat. 12. Richard Dawkins, River Out of Eden, 1995, pag. 133. 13. Richard Lewontin este pionier \n genetica popula]iilor, dar [i critic virulent al altor evolu]ioni[ti ca Richard Dawkins. Citatul e parte din recenzia c`r]ii lui Carl Sagan, The Demon-Haunted World: Science as a Candle in the Dark, ap`rut \n New York Review of Books, din 9 ianuarie 1997, \n articolul „Billions and Billions of Demons”. 14. Willaim Paley, Natural Theology: or, Evidences of the Existence and Attributes of the Deity, Collected from the Appearances of Nature, 1802. 15. Sir Fred Hoyle, \n cartea Evolu]ie din spa]iu, 1984, a calculat c` [ansa pentru apari]ia \ntâmpl`toare a enzimelor pentru func]ionarea celei mai simple celule vii este de 1 la 1040 000. Compar` acest num`r cu num`rul total de atomi din univers: doar 1080... 16. Nature, 3 aprilie 1997, articolul „Savan]ii \nc` p`streaz` credin]a”, de Edward Larson [i Larry Witham.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 39

Social prubeta cu surprize. Au trecut 20 de ani de la venirea pe lume a primului bebelu[ \n eprubet`, suficient timp pentru ca speciali[tii s` poat` spune dac` ace[ti copii se dezvolt` normal sau dac` prezint` riscul unor deficien]e. Crea]i fie prin inseminare artificial` (injectarea spermatozoizilor direct \n ovulul femeii), fie prin fecundare in vitro (ovu-

E Dai 10.000 de dolari [i po]i avea copilul dorit: cu ochi alba[tri sau negri, cu p`rul blond sau [aten, cu sau f`r` aluni]e, cu nivelul de inteligen]` pe care \l consideri optim. Aceasta e noua ofert` a Centrului de Via]` Abraham, din San Antonio. „Prima banc` de embrioni din lume”, cum s-a supraintitulat centrul, ofer` cuplurilor [i femeilor singure [ansa de a alege din fi[ele cu informa]ii detaliate caracteristicile donatorilor de ovule [i sperm`, \nainte ca s` comande embrionul. Ast`zi, oricine poate comanda embrioni care s` corespund` propriei imagina]ii. Mâine, poate, vom putea cump`ra bebelu[i direct din supermarket. De altfel, embrionii f`cu]i la comand`, ovulele congelate, mamele surogat, diagnosticul prenatal – toate acestea sunt doar câteva op]iuni din pachetul de oferte al celor 138 de clinici de fertilitate \nregistrate pe teritoriul Statelor Unite. I Anca Porumb

Fabrica de be Semnele Timpului Decembrie 2007 40

lul este fecundat cu sperm` \n eprubet`, apoi este implantat \n uterul mamei), bebelu[ii \n eprubet` prezint` un risc de dou` ori mai mare de a se na[te cu o greutate mai mic` sau de a suferi anumite malforma]ii congenitale decât cei concepu]i pe cale natural`. Astfel, 9% dintre copiii proveni]i din fecundarea in vitro (FIV- vezi caseta) [i 8,6% dintre cei proveni]i

din inseminarea artificial` sunt afecta]i de malforma]ii congenitale, \n timp ce doar 4,6% dintre nou-n`scu]ii procrea]i natural au asemenea probleme. Malforma]iile sunt \ntâlnite cel mai frecvent la nivelul aparatului locomotor, dar anomalii importante s-au observat [i la nivelul aparatului urinar, genital [i cardiovascular al acestor copii. Aproape 6% dintre copiii n`scu]i prin FIV au o greutate mic` din cauza sarcinilor multiple induse prin implantarea mai multor embrioni. |n perioada 1998-1999, \n Marea Britanie, peste 70.000 de embrioni umani au murit pe parcursul aplic`rii metodei de fertilizare in vitro (pe aceast` cale s-au n`scut 8.300 de copii \n aceea[i perioad`). }inând cont de procentul redus de reu[it`, mai mul]i embrioni sunt transfera]i \n uterul mamei, \n speran]a c` cel pu]in unul dintre ei se va implan-

FIV - fecundarea in vitro Este cea mai cunoscut` metod` folosit` \n cazul infertilit`]ii. Aceast` metod` presupune fecundarea ovulului \n afara organismului. Astfel, prin laparoscopie, se preleveaz` ovulul de la femeie. Sperma se ob]ine direct de la b`rbat, sau, \n multe cazuri, de la b`ncile de sperm`, unde materialul seminal este congelat. Pe un teren de cultur` se provoac` fecundarea ovulului de c`tre spermatozoizi. Zigotul uman va fi p`strat la germinat [i, dup` 36-56 de ore, poate fi transferat \n uter cu [anse de supravie]uire.

belu[i

ta cu succes. Necesitatea transferului de embrioni multipli duce la apari]ia sarcinilor multiple, care, la rândul lor, implic` reduc]ia embrionar` (vezi caseta). Asta \nseamn` c` mul]i embrioni sunt elimina]i ca s` se \mbun`t`]easc` [ansele de supravie]uire pentru unul sau doi embrioni. Actul de eliminare din organism a unor embrioni, \n mod programat, reprezint` un avort. Cât despre soarta embrionilor elimina]i, ace[tia constituie fie rezerva unui viitor tratament, fie obiectul unor experimente. Se cunosc cazuri când embrionii, afla]i \n surplus, sunt utiliza]i pentru ob]inerea de produse cosmetice. S` ad`ug`m la acest tablou sumbru faptul c` un procent covâr[itor dintre cei p`stra]i pentru fecundare in vitro au murit \n diferite faze ale evolu]iei, pân` la na[tere. Se cunoa[te c`, \n mod real, la nidare,

Decembrie 2007 Semnele Timpului 41

Social Reduc]ia embrionar` Doar 30% dintre pacientele supuse tratamentului de fertilizare in vitro din Marea Britanie r`mân \ns`rcinate, iar clinicile britanice au cea mai \nalt` rat` de complica]ii de sarcin` cauzate de medicamentele folosite \n tratament. Medicii utilizeaz` o procedur` controversat`, cunoscut` sub numele de „reduc]ie embrionar`”, care implic` implantarea a doi embrioni \n uterul femeii [i omorârea unuia prin injec]ii, chiar dac` ambii se dezvolt` s`n`tos. Karl Nygren, profesor de ginecologie la Stockholm, care a analizat datele statistice, a numit procedura „inacceptabil` din punct de vedere etic“. |n Marea Britanie, \n perioada 1991-1998, dintre cei 750.000 de embrioni câ]i au fost crea]i prin fertilizare artificial`, 240.000 au fost distru[i, iar 48.000 au fost dona]i pentru cercetare.

procentul de reu[it` este de 1/10 sau 2/10.

Rasism lini[tit Unele tehnici de fecundare artificial` nu se reduc la terapia infertilit`]ii. O alt` finalitate a acestora o reprezint` eugenia, respectiv selectarea donatorilor, posibil` prin b`ncile de sperm`. Scopul acestei select`ri este acela de a da cuplului nu numai copilul dorit, ci [i copilul perfect sau un copil cât mai asem`n`tor cu p`rintele social. Charles Richet (Premiul Nobel pentru Pace) nu s-a sfiit s` numeasc` acest tip de selectare „rasism lini[tit”. Tenta]ia de a alege copiii \n func]ie de caracteristicile lor este mare. Iar acest lucru este ast`zi posibil datorit` diagnosticului prenatal, prin care un copil poate fi estimat ca „deficient”, iar altul declarat c` „nu merit` s` tr`iasc`”. |n limba greac`, eugenie \nseamn` „na[tere bun`”. Francis Galton, care a folosit pentru prima dat` atât cuvântul cât [i ideea, propunea prin eugenie „\mbun`t`]irea omenirii”. Acest cuvânt, care sun` atât de bine, a ajuns \ns` mult prea departe. Defini]ia actual` aeugeniei vizeaz` \nmul]irea selectiv` [i controlat` a rasei umane. Aceast` practic` a generat abuzuri rasiste [i a \ncurajat prin diagnostic prenatal na[terea de b`ie]i [i avortarea embrionilor feminini. Diagnosticul prenatal permite aflarea informa]iilor despre via]a copilului \n

uter. |ns` motivul principal pentru care se recurge la un astfel de examen nu este na[terea f`r` riscuri, ci identificarea deficien]elor genetice. Cel mai adesea, depistarea eventualelor malforma]ii \i determin` pe p`rin]i s` avorteze copilul. Ceea ce nu se [tie foarte bine este faptul c`, oricât de perfec]ionate ar fi tehnicile de diagnostic, rezultatul nu este niciodat` sigur, iar riscurile sunt multiple. |n urma acestor interven]ii, care presupun pericolul \n]ep`turii cu acul \n timpul punc]iei, mul]i copii au r`mas mutila]i. Studii recente arat` c` testele de diagnostic au o anumit` influen]` asupra dezvolt`rii membrelor copilului. |n acest context, medici [i p`rin]i se \ntreab` dac` nu este mai bine ca mama s` avorteze decât s` nasc` un monstru. La o conferin]` care dezb`tea problema avortului, r`spunsul unui medic la aceast` dilem` a fost urm`torul: „Nu exist` vreun copil care s` fie monstru. Ci copilul este copil. |n general copiii cu handicap au o afectivitate deosebit`…, au o dragoste [i o inocen]` mai mare chiar decât copiii normali. Mon[trii sunt cei care vor s` \l ucid`… Ca s` nu mai vorbim de câte ori s-au \n[elat medicii când le-au spus mamelor \ns`rcinate c` vor avea probleme copiii pe care \i vor na[te!” Confirmarea e dat` de \ns`[i via]a lui Christopher Nolan. |n 1988, la 22 de ani, acesta a primit Marele premiu pentru Literatur` al Marii Britanii. De la na[tere el a suferit de paralizia membrelor, iar pentru a putea scrie cartea, s-a folosit de un condei montat \n frunte. Deoarece Nolan este aproape surdo-mut, cuvântul de mul]umire pentru premiul acordat a fost citit de mama sa. |n cuvântarea sa, Nolan se pronun]` \mpotriva fiec`rui avort, c`ci fiecare copil are dreptul la via]`.

Embrionii – leacul tinere]ii f`r` b`trâne]e Consiliul Europei se \ntreab`, \ntr-un raport \nc` secret, citat de Agen]ia Rompres, despre Semnele Timpului Decembrie 2007

dispari]ia a 200 de copii din s`lile de na[teri din fosta Republic` Sovietic`. |n Ucraina, activi[tii din domeniul drepturilor omului se \ntreab` ce se \ntâmpl` nu cu 200, ci cu 3.000 de noun`scu]i \n fiecare an: mamele \i aud plângând la na[tere, morga certific` moartea lor, [i totu[i, potrivit registrelor din s`lile de na[tere [i ale cimitirelor, ei nu exist`. Cadavrele lor dispar. Doi medici au fugit de la Kiev, iar \n prezent solicit` azil politic \n Irlanda deoarece se tem c` vor fi uci[i tocmai pentru c` au \nceput s` vorbeasc` despre oribila suspiciune. Traficul cu embrioni, o afacere \nfloritoare pentru Ucraina, a fost recunoscut de premierul Victor Ianukovici. Fetu[ii trecu]i prin mixer pentru a infuza vitalitate unor b`trâni [i unor bolnavi, injec]iile cu embrioni pentru [tergerea ridurilor nu mai sunt simple legende. Pe site-ul Institutului de Criobiologie din Harkov scrie negru pe alb: „Transplanturi celulare, preparate biologice \n m`sur` s` stimuleze natural vindecarea datorit` mai ales ratei de cre[tere considerabil mai mare garantat` de

celule [i ]esuturi fetale”. Exist` chiar [i un fel de catalog al produselor disponibile \n Institutul de Criobiologie: „celule nervoase embrionare, ]esuturi fetale din timus, tiroid`, oase, m`duva spin`rii [i splin`”. Profesorul Valentin Gri[cenko, directorul centrului, \ncearc` o explica]ie: „Acest Institut export` ]esuturi [i celule embrionare, dar nu cu plat`, numai \n cadrul unor cooper`ri [tiin]ifice”. Printre clien]ii s`i se afl` Institutul de Medicin` Regenerativ` din Insulele Barbados. O denumire pompoas` pentru a indica o clinic` privat` ale c`rei merite [tiin]ifice nu sunt cunoscute, \n timp ce foarte cunoscute sunt pre]urile pentru discutabilele tratamente de \ntinerire bazate chiar pe injectarea de celule staminale embrionare.1

Prelevate din embrioni crea]i \n laborator, celulele embrionare au capacitatea de a se transforma \n diferite tipuri de celule s`n`toase, permi]ând medicilor s` trateze o serie de boli, inclusiv diabetul [i bolile de inim`. Britanicii sunt clien]ii cei mai fideli ai acestei clinici. Ei scot din buzunar 15.000 de lire sterline pentru o injec]ie cu celule embrionare de la fetu[i avorta]i. |n ciuda avertiz`rilor din partea biologilor din Marea Britanie c` acest proces nu este verificat [i c` ar putea fi d`un`tor, zeci de femei britanice se duc \n Barbados \n speran]a c` injec]iile le vor face tinere pentru totdeauna, [i eventual vor da un impuls apetitului sexual. Exist` un consens \n lumea [tiin]ific`, cum c` celulele embrionare ar putea revolu]iona medicina. Prelevate din embrioni crea]i \n laborator, tinerele celule au capacitatea de a se transforma \n diferite tipuri de celule s`n`toase, permi]ând medicilor s` trateze o serie de boli, inclusiv diabetul [i bolile de inim`. Clinica din Barbados sus]ine c` acest proces poate fi utilizat \n scopuri cosmetice. Se prelev` celule embrionare din fetu[i avorta]i \ntre 6 [i 12 s`pt`mâni [i se injecteaz` \n bra]ul pacientului. Conform institutului, noile celule caut` celulele deteriorate sau moarte din corp [i le repar` sau le \nl`tur`. „Este cea mai natural`

Decembrie 2007 Semnele Timpului 43

Social

form` de tratament care exist`”, spune Barnett Suskind, directorul executiv al Institutului de Medicin` Regenerativ` din Barbados. „Ve]i gândi mai bine, ve]i dormi mai bine, ve]i ar`ta mai bine. Calitatea vie]ii dumneavoastr` se va \mbun`t`]i, la fel [i libidoul dumneavoastr`.” „Institutul de Medicin` Regenerativ` trebuie s` desf`[oare teste clinice care s` fac` lumin` asupra eficien]ei [i siguran]ei procedurii”, spune dr. Minger, directorul laboratorului de biologie celular` de la King’s College, Londra. „Nu exist` alt` cale de a aprecia dac` ei au vreo baz` clinic` pentru ceea ce fac. Eu sunt foarte, foarte sceptic… Nu exist` date [tiin]ifice de reputa]ie \n aceast` problem`. Este \ngrijor`tor”, consider` Minger. Dar adep]ii entuzia[ti sus]in c` ridurile pot fi date la „c`lcat” [i chipul proasp`t din tinere]e, ref`cut.

Ovule congelate O alt` ofert` ce completeaz` gama „fertilitate” o reprezint` congelarea ovulelor. Procedura const` \n prelevarea unui ]esut ovarian de la o femeie [i stocarea lui pân` când aceasta se simte preg`tit` s` aib` un copil. Abia recent, oamenii de [tiin]` au perfec]ionat tehnica, fiind motiva]i \n primul rând de dorin]a de a le ajuta

pe femeile care au r`mas infertile \n urma tratamentelor contra cancerului. Stilul de via]` modern, respectiv \mplinirea profesional` sau g`sirea partenerului potrivit, le determin` \ns` pe multe femei s` apeleze la aceast` metod` pentru a \ntârzia maternitatea. Recurgerea la congelarea ovulelor anticipeaz` o sarcin` tardiv`, chiar dac` rezultatele sunt „descurajatoare”: 4.300 de ovocite sunt necesare pentru 80 de bebelu[i. O clinic` american` taxeaz` cu 10.000 de dolari prelevarea de ovocite [i stocarea lor pentru un an. Pân` la ora actual`, \ntre 300 [i 600 de copii s-au n`scut \n \ntreaga lume din ovule congelate, iar cercet`torii planific` abia acum s` le monitorizeze sistematic s`n`tatea, potrivit publica]iei Washington Post. Costurile congel`rii ovulelor variaz` \ntre 9.000 [i 15.000 de dolari per tentativ`, la care se adaug` \ntre 350 [i 500 de dolari pl`ti]i anual pentru stocarea ovulelor. Procedura este \ns` controversat`. Specialistul \n fertilitate Kutluk Oktay, de la Cornell University, a publicat recent o analiz` potrivit c`reia o femeie care \[i congeleaz` ovulele la vârsta de 32 de ani are 40% [anse s` aib` un copil mai târziu, cu ajutorul ovulelor \n cauz`. Partizanii acestei proceduri Semnele Timpului Decembrie 2007

sus]in \n consecin]` c`, dac` o femeie \[i congeleaz` ovulele \n jurul vârstei de 30 de ani, la 40 are mai multe [anse de a r`mâne \ns`rcinat` cu ajutorul acestora decât cu ovulele ei „neprocesate”. Criticii unei astfel de proceduri sus]in \ns` c` mai e nevoie de cercetare pentru a verifica s`n`tatea copiilor n`scu]i astfel. Opozan]ii invoc` de asemenea cazul unei canadience care [i-a congelat ovulele pentru a i le ceda fiicei sale \n vârst` de 7 ani, n`scut` infertil`, permi ]ând astfel acesteia s` dea na[tere propriei surori. „Dac` \nce pem s` amestec`m categoriile biologice de mam` [i sor`, cine [tie care va fi impactul?“, se \ntreab` bioeticianul Robert P. George (foto) de la Princeton. Ce se va \ntâmpla atunci când b`ncile de embrioni vor oferi nepoatei un embrion al bunicii sau când fiica va putea fi sora copilului ei? Criticii noii tehnici invoc` [i faptul c` \nghe]area ovulelor le face u[or de transportat oriunde pe glob, expunând astfel exploat`rii femeile din ]`rile s`race, pentru c` industria fertilit`]ii e \n mare parte nereglementat`.

Mame cu chirie „C`ut`m mame purt`toare sau mame surogat pentru a ajuta cupluri s` devin` p`rin]i, cheltuieli [i costuri medicale acoperite, v` rug`m s` suna]i la...”. A[a sun` un anun] ap`rut recent \n presa româneasc`. Dac` pentru români sun` bizar, \n Occident [i \n Statele Unite, acest gen de cerere a intrat \n cotidian. Astfel, tot mai multe femei „\nchiriaz`” utere pentru motive de lips` de timp sau dintr-un capriciu, apelând la clinici din Marea Britanie [i SUA, informeaz`The Sunday Times . Femei de afaceri, actri]e, atlete [i manechine sunt, \n general, cele care opteaz` pentru solu]iile „surogat”. Presiunea carierei, durerile na[terii [i gândul la vergeturi sunt principalele motive pentru evitarea na[terii, informeaz` The Times. Astfel, 10% dintre cererile de acest gen sunt motivate social, [i nu medical.2

Nu doar cuplurile nefertile caut` \n zilele noastre mame surogat. O femeie directorexecutiv de 35 de ani a angajat [i ea, de curând, o femeie pentru a-i na[te al patrulea copil, ea nedorind s` \[i pericliteze cariera. Procedura, care a costat 60.000$, a fost efectuat` de Conceptual Options, o clinic` privat` din California. Femeia [i-a implantat ovulul ei fertilizat \n mama surogat, alegând totodat` sexul viitorului copil: „Doresc o feti]`, dar nu vreau ca aceasta s` \mi afecteze cariera”. Un manechin a contactat o clinic` din Georgia pentru o mam` surogat, deoarece \i este team` c`, pe perioada sarcinii, veniturile ei ar putea sc`dea. O profesoar` universitar` a \ntrebat avoca]ii din Chicago dac` poate s` apeleze la o mam` surogat, fiind \ngrijorat` s` nu \[i piard` postul pe perioada sarcinii. Multe clinici de fertilizare din SUA refuz` oferirea serviciului de mame surogat pe motive sociale. „Dac` o femeie este prea ocupat` s` \[i poarte copilul sau nu \i place cum arat` \ns`rcinat` [i vrea ca sarcina s` o poarte altcineva \n locul ei, atunci probabil c` este de asemenea prea ocupat` pentru a fi mam`”, consider` Sherrie Smith, de la Centrul de Parenting Surogat [i Don`ri de Ovule din Maryland.

|nchiriez uter! Afacerile cu bebelu[i fac din pia]a fertilit`]ii o pia]` \nfloritoare: I |n Statele Unite, \n 2004, industria fertilit`]ii era de 3 miliarde de dolari. I |nchirierea unui uter cost` \ntre 25.000 [i 45.000 pentru nou` luni. I Costul unui ovul se situeaz` \ntre 2.500 [i 50.000 dolari bucata. I |n 3 ani, num`rul de recurgeri la donare de ovule a crescut cu 40%. Au fost 14.300 \n 2003, fa]` de 10.300 \n 2000. I Site-ul de licitare Ebay a propus ovule de vânzare \n Regatul Unit al Marii Britanii, de[i legisla]ia \n vigoare a ]`rii interzice aceast` comercializare.

Decembrie 2007 Semnele Timpului 45

Social Masacrarea Evei Savantul de renume mondial, dr. Nicholas Eberstadt (foto), de la Institutul American Enterprise, a avertizat delega]ii ONU asupra cre[terii dezechilibrului \ntre sexe pe plan mondial din cauza selec]iei prenatale a copiilor [i a avorturilor fe]ilor de sex feminin. Numind acest curent „r`zboi \mpotriva bebelu[ilor de sex feminin”, Eberstadt a furnizat date statistice ample despre cre[terea „preferin]ei fii lor”, \n toat` lumea. Conform savantului, ratele natalit`]ii naturale sunt de aproximativ 105 b`rba]i la 100 de femei n`scute. |n unele zone ale lumii exist` maxime de 115 b`ie]i la 100 de fete, \n altele, exist` 150 de b`ie]i la 100 de fete. 3 El a avertizat delega]ii c` aces ta ar \nsemna doar \nceputul [i lumea „se \ndreapt` spre o zon` ce ]ine de science fiction”, deoarece propor]ia de bebelu[i de sex masculin la cei de sex feminin este „\n afara limitelor naturale”. Acest v`dit dezechilibru se datoreaz` preferin]ei fiilor, descre[terii fertilit`]ii naturale [i cre[terii exponen]iale a utiliz`rii tehnologiilor care faciliteaz` selec]ia sexului \n stadii prenatale.

din cauza politicii unui singur copil [i a preferin]ei culturale pentru b`ie]i. „Politica de 30 de ani de un singur copil pe familie a f`cut din China o ]ar` cu cel mai rapid ritm de \mb`trânire de pe p`mânt, care ar putea face China s` devin` \mb`trânit` mai \nainte ca s` devin` bogat`.” (World Peace Herald, 8 martie 2006) |n aceast` ]ar`, tinerii care vor s` se c`s`toreasc` trebuie s` ob]in` un aviz genetic ce atest` c` au voie s` aib` un copil, iar \n caz de risc pentru descenden]`, de[i se vor c`s`tori, nu

Ne confrunt`m cu o masacrare a Evei, un genocid de gen sistematic de propor]ii tragice. Acesta \ncepe \n uter. Exist` societ`]i \n care na[terile de b`rba]i sunt preferate, \n special dac` num`rul na[te-rilor este limitat. Theodor Winkler, cercet`tor ONU, a avertizat c` exist` 200 de milioane de femei „disp`rute” \n toat` lumea din cauza infanticidului [i avortului selectiv: „Ne confrunt`m cu o masacrare a Evei, un genocid de gen sistematic de propor]ii tragice. Acesta \ncepe \n uter. Exist` societ`]i \n care na[terile de b`rba]i sunt preferate, \n special dac` num`rul na[terilor este limitat. Este punctul unde \ncepe avortul din motive de sexe.” (AlertNet) |n acest sens, politica demografic` a Chinei las` \nc` de dorit. |n China, se nasc 119 b`ie]i la 100 de fete, iar \n unele provincii de sud sunt chiar 130 de b`ie]i la 100 de fete, \n mare parte

vor avea voie s` fac` niciun copil. Mai mult, dac` p`rin]ii sunt deficien]i, nu se vor putea c`s`tori. P`rin]ii chinezi caut` s` aib` b`ie]i deoarece \i consider` mai capabili s` contribuie la via]a familiei, \n special prin \ngrijirea p`rin]ilor la b`trâne]e. De asemenea, b`ie]ii duc mai departe numele, fetele luând numele b`rba]ilor lor. Politica „un copil” a redus cre[terea anual` a popula]iei Chinei. |n prezent, aceast` ]ar` are 1,3 miliarde de locuitori, adic` o cincime din popula]ia lumii. Pre[edintele Comitetului Statal pentru Popula]ie [i Planificare Familial`, Zhang Weiqing, a declarat c` guvernul dore[te s` elimine Semnele Timpului Decembrie 2007

dezechilibrul dintre sexe, [i de aceea se va \ncepe revizuirea legii penale pentru interzicerea determin`rii sexului copilului. Politica „un copil” va fi \ns` conservat`. |n \ncercarea de a dispersa zvonurile c` aceast` politic` ar trebui \nlocuit`, Zhang Weiqing a declarat: „Pentru a men]ine rata natalit`]ii actuale, politica de planificare familial` nu trebuie schimbat`.” Afirmând c` politica unui singur copil a ajutat la \mpiedicarea milioanelor de na[teri \n ultimii 30 de ani, domnul Weiqing a ap`rat programul demografic coercitiv

spunând c` „scopul de a asigura o via]` relativ confortabil` chinezilor nu ar fi fost atins dac` am fi avut cu 400 de milioane de oameni mai mult.” (The Hindu, 22 martie 2006) Cât despre India, UNICEF afirm` c` aceast` ]ar` pierde, \n medie, 1.000 de fete pe zi. |n 2006, cercet`torii au descoperit c` aproximativ 500.000 de feti]e au fost avortate \n fiecare an \n India. Ace[tia au declarat c`, dac` acest num`r a r`mas constant de la introducerea ultrasunetelor, atunci aproximativ 10 milioane de bebelu[i de sex feminin au fost uci[i \n ultimii 20 de ani. Un motiv principal pentru nedorin]a de a avea fete este obi-

ceiul zestrei. Miresele sunt adesea abandonate sau chiar omorâte, dac` familia mirelui nu este mul]umit` de zestrea pe care o prime[te fata. ( Washington Times , 7 martie 2007) Medicii care refuz` s` participe la uciderea fe]ilor de sex feminin sunt adesea ostraciza]i de colegii lor [i chiar amenin]a]i.

Import/export Adop]iile completeaz` tabloul afacerilor cu bebelu[i, fiind o miz` financiar` important` pentru ]`rile s`race. |n 2004, pentru p`rin]ii

americani, o adop]ie costa 6.700 de dolari pentru un etiopian negru [i 15.000 de dolari pentru un rus alb, atât de mul]i [i de lacomi sunt intermediarii. Ignorat` din naivitate sau inten]ionat, adop]ia face obiectul unor tranzac]ii numeroase. Guatemala, de exemplu, unde adop]ia nu este controlat` de guvern, a devenit „o uzin` de bebelu[i, unde ace[tia sunt trata]i ca o marf`”. Cererile de adop]ie pentru str`in`tate se \nmul]esc. Numai \n anul 2005 au fost adopta]i 19.300 de copii guatemalezi de cupluri americane. |n 2003, China, primul „exportator de copii” dup` Rusia, a „comercializat” 11.200 de copii. |n acela[i an, SUA,

Decembrie 2007 Semnele Timpului 47

Social campionul „importului de copii”, au \nregistrat 21.600 de adop]ii de copii str`ini. Fran]a se situeaz` pe a doua pozi]ie, cu 3.990 de copii str`ini adopta]i. Aceste practici prosper` \n ciuda Conven]iei de la Haga, adoptat` cu scopul de a preveni „ r`pirea, vânzarea sau comer]ul de copii” [i care precizeaz` c` adop]iile interna]ionale nu trebuie s` fie decât solu]ia final`.

Via]a la pia]`? A[adar, 300.000 de copii se nasc anual prin fecundare artificial`. {i asta pentru c` ne \nc`p`]ân`m s`-L asist`m pe Dumnezeu la crearea oamenilor. Ba chiar am transformat copilul \ntr-un produs. Comercializarea crescând` a procrea]iei a ajuns la nivelul banalului anun] de ziar: vânzare, cump`rare, \nchiriere. De cealalt` parte a baricadei, cercet`rile motiveaz` folosirea celulelor embrionare pentru tratarea bolilor incurabile. Noul leac pentru boala Parkinson \l reprezint` substan]a cerebral` a câ]iva zeci de embrioni. S` nu uit`m \ns` c` un

embrion \nseamn` via]`, iar via]a este crea]ia lui Dumnezeu. „|n domeniul acesta, ca \n atâtea altele, [tiin]a [i tehnica pot [i trebuie s` corecteze [i s` ajute procesele naturale, dar nu trebuie s` li se substituie cu artificii ce ar anula efectele pe care doar naturalul le poate garanta. |ntreaga natur` are ast`zi nevoie de ap`rare \mpotriva contamin`rii [i a distorsiunilor masive pe care le provoac` abuzul tehnic. Omul este parte integrant` a acestei lumi [i via]a lui, \ncepând de la na[tere, este elementul cel mai pre]ios care trebuie ap`rat \mpotriva oric`rei ma nipul`ri care \i [tirbe[te demnitatea”. (N. Abbagano) |n virtutea celor discutate, mi-ar pl`cea s` declar \nchis` fabrica de bebelu[i. ST

1. http://www.postamedicala.ro/stiri-medicale/stiri-generale/ nou-nascuti-vanduti-ca-piese-de-schimb.html 2. http://www.catholica.ro/stiri/ Tot mai multe femei apeleaz` la mamele surogat 3. http://www.provita.ro/Un demograf de renume avertizeaz` Na]iunile Unite asupra r`zboiului \mpotriva copiilor de sex feminin

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului. Semnele Timpului Decembrie 2007 48

Dragostea \i face pe oameni s` se simt` egali F. Dostoievski

SEMNELE

timpului