ST14 by Revista Semnele Timpului

Covers:Layout 1

8/7/07

10:44 AM

Page 3

SEMNELE

timpului AUGUST 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Criza apei pune pe jar omenirea

Focul iadului G Noua toleran]` G Teoria catastrofelor

Sumar + Editorial:Layout 1

8/8/07

8/2007

SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 113 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 8/2007

SEMNELE

timpului AUGUST 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Criza apei pune pe jar omenirea

11:23 AM

Page 2

Sumar AUGUST 2007

Editorial

1 Ecumenismul \n croiala Vaticanului

Religie 2 Biblia [i civiliza]ia 8 Focul Iadului

Politic

14 Homo politicus [i Utopia modern`

Cultur` 21 Acas` printre str`ini 23 Citatul ST

Social 24 Pia]a comun` a crimei 30 Noua toleran]`

Mediu 36 Teoria catastrofelor

36 46

40 Criza apei pune pe jar omenirea 46 Pune]i pre] pe ap`!

Focul Iadului G Noua toleran]` G Teoria catastrofelor

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele Timpului August 2007

Sumar + Editorial:Layout 1

8/8/07

11:23 AM

Page 1

Opinie Ecumenismul \n croiala Vaticanului

aticanul se declar` \n aspectele pozitive |ntr-un document dat publicit`]ii recent, papa continuare un sus]in`r`spândite mai mult tor al dialogului ecu- Benedict al XVI-lea a etichetat bisericile ortodoxe sau mai pu]in unidrept „biserici particulare”, care sufer` de o menic pe care \l consiform de-a lungul der` „una din priorit`- „lips`” atâta timp cât nu \l recunosc pe suveranul tuturor confesiu]ile Bisericii Catolice. Totu[i, nilor cre[tine. |n pentru ca dialogul s` fie cu pontif drept urma[ al lui Petru, \n vreme ce Biserica acest avânt cu iz adev`rat constructiv, \n afar` Catolic` este „unica [i adev`rata Biseric` a lui Hris- utopic, aproape c` de deschiderea interlocuto- tos”. „Comunit`]ile protestante nu pot fi numite s-a uitat c` o biseririlor, este necesar` credin]a \n c` ce nu sus]ine c` biserici” pentru c` dezvolt` o alt` concep]ie a identitatea religiei catolice.” este cea adev`rat` Mai pu]in elegant formulat, euharistiei [i a sacerdo]iului, se mai arat` \n docu- nu este decât o un catolic ar spune: discu- mentul publicat de Congrega]ia pentru Doctrina [uet` pioas`. Nu te t`m… putem fi ecumenici… po]i reculege as Credin]ei, supranumit` „marele inchizitor”. dar numai dac` ne re cu cultând mesa catonoa[te]i superioritatea. Altlic` \n latin`, ca mai fel, toat` t`r`[enia asta cu ecumenismul este doar apoi s` te r`core[ti \ntr-o [edin]` de glosolalie1 la un exerci]iu de imagine sau, dac` vre]i, o curiozipenticostali, dup` cum nu te po]i \nchina sobru tate cultural` lipsit` de efecte concrete. \ntr-o biseric` luteran` norvegian`, ca mai apoi s` Bisericile vizate de noul discurs al Vaticanului, \n \ncepi s` te balansezi evlavios dup` ritmurile u[or special cele ortodoxe [i protestante, s-au ar`tat \ndansante ale bapti[tilor de culoare din sudul grijorate de recrudescen]a superiorit`]ii inflexibile Statelor Unite. Sunt la mijloc diferen]e ireductibile a conservatorilor catolici. Reac]iile au eviden]iat cu de cultur`, de doctrin`… |n fine, diferen]e care ar prec`dere dificult`]ile de care bisericile cre[tine se trebui s` reziste oric`rui elan ecumenic…, vor lovi \n contextul dialogului ecumenic. Iure[ul numai dac` acesta din urm` nu se vrea declara]iilor critice la adresa exclusivismului docun campionat care s` sfâr[easc` \n clatrinar al actualului pap` a expediat consecin]ele samente severe. C`ci \n acest fel, cel pozitive ale evenimentului \ntr-un plan cu totul care ocup` primul loc ar privi cu marginal. Unii anali[ti au catalogat documentul autoritate \n urm` [i s-ar Congrega]iei drept o gaf` de propor]ii, f`r` a lua \n sim]i \ndrept`]it s` frecalcul c`, \n acest fel, se poate activa substratul doneze celebrul hit al latent de luciditate [i scepticism inteligent pe care for ma]iei ABBA: The winner takes orice biseric` ar trebui s`-l aib` \n fa]a unei banale it all 2. ST constat`ri: institu]iile eclesiastice sunt formele de organizare cel mai pu]in reformabile. Dialogul ecumenic nu poate fi imaginat \ntre parteneri lipsi]i de identit`]i stabile. |n acest caz, ecumenismul apare ca un exerci]iu de diploma]ie a credin]elor, un mod de a bandaja diversit`]i confesionale prea col]uroase. Din p`cate, \n ultimul timp, tot mai mul]i lideri ai unor mari biserici cre[tine au \nceput s` vad` \n ecumenism un fel de agent dizolvant, o tinctur` \n care se pot contopi diversit`]i diametral opuse \ntr-o formul` de cre1. Vorbire \n limbi din]` superioar`, capabil` s` \nsumeze toate 2. |nving`torul ia totul

August 2007 Semnele Timpului 1

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

3:53 PM

Page 2

Religie

Biblia [i civiliza]ia Izgoni]i din patria lor, \mpr`[tia]i printre toate neamurile, deposeda]i de bunuri, c`lca]i \n picioare [i masacra]i cu zecile de mii, evreii sunt singurul popor din Antichitate care continu` s` vorbeasc` aceea[i limb` [i \[i p`streaz` aceea[i identitate. Ce for]` extraordinar` sus]ine [i rena[te de fiecare dat` acest popor condamnat de at창tea ori la moarte? I Lucian Cristescu

Semnele Timpului August 2007 2

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

3:53 PM

Page 3

a d`râmarea Ierusalimului de c`tre romani \n anul 70 d.Hr., peste 1.300.000 de evrei au pierit [i aproape 100.000 au fost lua]i robi. Dup` doar 60 de ani (135 d.Hr.), o alt` jum`tate de milion a fost m`cel`rit` de Hadrian, care a distrus 50 de forturi [i 800 de localit`]i. Blestemul poporului evreu s-a perpetuat [i \n Evul Mediu. Sub Ioan al Angliei (1180), \ntr-o singur` zi au fost masacra]i, doar \n cetatea York, 1.300 iudei. Pe vremea lui Ferdinand [i a Isabelei, peste 800.000 de evrei au fost izgoni]i din Spania. Pu[i \n b`rci [i alunga]i \n mare, cei mai mul]i au murit \neca]i. Cruciadele r`zuiau, \n mod ciclic, a[ez`rile evreilor de pe valea Rinului. |n 1321, sub diverse acuza]ii, peste 5.000 de evrei au fost ar[i de vii \n Fran]a central`. Pentru ciume, foamete sau alte nenorociri, tot evreii erau sacrifica]i. Când a izbucnit marea cium` \n 1347, 12.000 de evrei au fost masacra]i \n Bavaria, 12.000 \n Toledo, 6.000 \n Mainz [i 3.000 \n Strasbourg. |n 1650, \n Ucraina [i Polonia au fost uci[i peste 100.000. Pe evrei i-a omorât [i Hitler, [i Stalin. {i totu[i exist`! Prin ce tain`? Secretul nu ]ine de ADN, nici de mo[tenirea cultural`, ci de sursa din care ei au scos speran]a ce trece dincolo de sârma ghimpat` [i de lumea blestemat`: Cartea c`r]ilor, Biblia.

Puterea C`r]ii Dup` Nero, primul cre[tinocton, al]i zece cezari1 au amplificat prigoana. Prima persecu]ie general` a avut loc sub Maximin Tracul (235-251). Lideri ai bisericii au fost executa]i sau deporta]i \n min`. Mul]imile din Capadocia au pornit un raliu de jaf [i exterminare a cre[tinilor, acuzându-i de a fi pricina unui cutremur recent. Decius (249-251), ca replic` la atitudinea favorabil` cre[tinilor a predecesorului s`u, Filip Arabul, d` un edict de nimicire sistematic` a cre[tinilor: Roma, Alexandria, Pergam, Antiohia [i Ierusalim devin astfel b`i de sânge. Ultima [i cea mai nimicitoare vân`toare de cre[tini a fost promulgat` de Galerius [i Diocle]ian, prin patru edicte consecutive (303-304). Siria, Egiptul [i Asia Mic` au fost scena celor mai dezl`n]uite furii.

Totu[i, cu tot genocidul, nu oamenii erau vâna]i. Imperiul se r`zboia cu Cartea. Unul dintre edictele lui Diocle]ian poruncea ca, \n provinciile imperiului, toate Bibliile s` fie confiscate [i arse. Cei zece ani de prigoan` (303-313) au marcat \ncheierea valului nimicitor de circa 300 ani, care a consemnat martiriul a peste 100.000 de cre[tini. R`zboiul contra C`r]ii nu se sfâr[e[te cu Roma. |n cei 2000 de ani de cre[tinism, s-a estimat c` circa 70.000.000 de cre[tini au fost uci[i pentru credin]a lor. Surprinz`tor este c` mai mult de jum`tate dintre ei (45 milioane) au fost m`cel`ri]i \n secolul marilor realiz`ri, secolul XX. La sfâr[itul Primului R`zboi Mondial, na]ionali[tii turci au jurat moarte cre[tinilor greci, armeni [i asirieni. |ntre 1915 [i 1922, au fost uci[i 1,5 milioane armeni, 750.000 asirieni [i 350.000 greci. Omenirea este \n continuare ne[tiutoare, din neglijen]` sau cu inten]ie, de cea mai sever` persecu]ie actual`, care se deruleaz` chiar azi, \n Sudan. Pân` acum, 1,5 milioane de cre[tini au fost tortura]i [i masacra]i de c`tre mili]iile musulmane. Contemporanul lui Nero, istoricul Corneliu Tacitus, consemneaz`: „O mare mul]ime a fost condamnat` nu atât pentru crima de a fi incendiat Roma, ci din ur` omeneasc`. |n ceasul mor]ii lor, erau f`cu]i subiectul distrac]iei: erau \nveli]i \n piei de fiare s`lbatice [i sfâ[ia]i de câini sau pironi]i pe cruce ori ar[i de vii. Iar la apusul soarelui, erau da]i focului spre a lumina ca tor]e vii.” (Tacitus, Anale: 15, 44).

August 2007 Semnele Timpului 3

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

3:53 PM

Page 4

Religie Ce lucru atât de deosebit are aceast` carte, Biblia? Ce-i motiveaz` pe oameni s` moar` pentru ea? {i, \n ciuda tributului de sânge, ce-i face s` renasc` iar [i iar, realimentând focul ata[amentului de Dumnezeul Scripturii?

Printre Worldview-uri...2 Punctul care deosebe[te radical cre[tinismul de toate celelalte sisteme filozofico-religioase este concep]ia despre existen]`. |n mitologia greac`, zeit`]ile primare (Gaia, Tartarus, Uranus, Pontus) proveneau din Haos – nimicul imens. Zeul-fiu Cronos \[i castreaz` tat`l, pe Uranus, din r`nile c`ruia \ns` se nasc gigan]ii... |n privin]a originii omului, mitologia greac` lista apari]ia, prin voia vreunui zeu, a 5 epoci ale existen]ei umane: de aur, de argint, de bronz, de fier [i a omului de azi. Fiecare epoc` ap`rea dup` stingerea rasei anterioare. Chiar [i pentru epoca oamenilor de azi, mitologia prevestea un sfâr[it apropiat, \n ziua când r`ul va prevala binele... Mitologia Upani[adelor descrie o Putere divin`, impersonal`, existent` pretutindeni [i \n toate, care se personific` \n trei identit`]i: Brahma – creatorul; Vi[nu – sus]in`torul; {iva – distrug`torul. |n privin]a originii, hinduismul crede \ntr-o crea]ie [i nimicire ciclic`. Universul nostru a ap`rut din nimicirea celui anterior [i, \ntr-o zi, universul acesta, al nostru, va fi la rându-i nimicit, pentru a face s` apar` un altul. Kali

Prin credin]`, Biblia ne d` asigurarea c` suntem ierta]i de vina p`catului nostru. Nu \ns` [i de urm`rile p`catului – \mb`trânirea [i moartea Yuga sus]ine c` ne afl`m \n epoca declinului, sfâr[itul privind pe fereastr`! Cât despre oameni, ace[tia ar fi ap`rut din jertfirea omului primordial, Manu. P`r]ile \n care a fost t`iat au dat na[tere la caste: din gura lui se trag brahmanii; din bra]e – r`zboinicii; din picioare – negustorii [i ]`ranii; iar din talp` [i degete au ap`rut sclavii [i paria. Partea omului este s`-[i dreag` soarta cum poate, printr-o

karm` corect` care, \n cele din urm`, s`-l transporte \n \ncarna]ii tot mai \nalte, pân` la absorbirea lui \n Puterea divin` impersonal`... Confucius – mai \n]elept – p`streaz` t`cere deplin` cu privire la \nceputuri, supranatural [i zei. Nu [tie. Ca atare r`mâne agnostic. Mai tran[ant, Buddha \[i bate joc de toat` cosmogonia Rig-Vedei hinduse. Dup` el, nu exist` nici creator [i nimeni de adorat. N-avem a ne concentra decât asupra propriei condi]ii... Biblia Vechiului [i Noului Testament descoper` un Worldview contrastant.

...un Worldview unic |napoia oric`rei existen]e, Biblia spune c` Se afl` un singur Dumnezeu (Isaia 45,6), un Dumnezeu personal – cu ra]iune, afec]iune [i voin]` (Psalm 47,8). El este distinct de lumea creat` [i transcende orice limitare material` (2 Cronici 6,18): este omniprezent, omniscient, omnipotent (Apocalipsa 1,8). Dumnezeu a creat [i continu` s` creeze \n virtutea naturii Sale, c`ci este iubire (1 Ioan 4,8). Pe om, l-a creat dup` asem`narea Lui (Geneza 1,5), l-a \nzestrat cu libertate de alegere (Deuteronom 30,19.20) [i i-a dat un set de repere morale. Scopul pentru care l-a creat este ca s` fie fericit (Deuteronom 4,40). Dac`, \n celelalte sisteme religioase, rùl este propriu existen]ei [i e parte integrant` [i necesar` (Yin/Yang), Biblia descoper` originea intrusiv` a rùlui. |n virtutea liberului arbitru, omul a ales s` se r`zvr`teasc` \mpotriva lui Dumnezeu (Geneza 3,4-6). Urmarea a fost apari]ia inexplicabil` [i atât de nenecesar` a p`catului [i a mor]ii. Cu toate c` ne na[tem cu o natur` corupt` (Psalm 51,5), Dumnezeu ofer` pentru p`c`tos un „plan de salvare”: [ansa de a mai alege o dat`. Pentru ca o a doua alegere s` fie posibil`, Dumnezeu a pl`tit toate datoriile lumii prin moartea Fiului Sù, Isus Hristos (Ioan 3,16). Este acum rândul omului s`-L aleag` pe Dumnezeu [i voia Sa (Romani 8,2.4). Prin credin]`, Biblia ne d` asigurarea c` suntem ierta]i de vina p`catului nostru. Nu \ns` [i de urm`rile p`catului – \mb`trânirea [i moartea. Dumnezeu \ns` a luat m`suri [i pentru aceast` problem`: prin \nvierea lui Hristos din Semnele Timpului August 2007

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

mor]i (Luca 24,46; 1 Corinteni 15,4), El f`g`duie[te tuturor celor care-L aleg c`-i va \nvia pentru via]` ve[nic` (Ioan 5,28.29; 1 Tesaloniceni 4,13-18) \ntr-un paradis f`r` durere, lacrimi sau moarte (Apocalipsa 21,1-5). Aceast` viziune, consfin]it` prin actul istoric al \nvierii lui Isus Hristos, \n anul 31 e.n., act care a [i n`scut mareea numit` „cre[tinism”, este just`, ra]ional`, p`truns` de dragoste divin` [i plin` de speran]`.

Civiliza]ii bune [i rele Toate culturile [i civiliza]iile consecutive au dreptul la afirmare [i existen]`. Dar nu toate sunt la fel de bune sau drepte. Civiliza]ia aztec` ajunsese \n epoca de aur cu mult \naintea sosirii conchistadorilor (Cortes, 1519). Exist` eviden]e care demonstreaz` superioritatea civiliza]iei aztece. Aveau un calendar de 365 zile, mai performant decât calendarul Iulian, utilizat de europeni \n tot Evul Mediu. Arhitectura urban` aztec`, sofisticat`, nu era

3:53 PM

Page 5

altceva decât reprezentarea plan` a constela]iilor, o imens` hart` a universului. |n acela[i timp, aztecii practicau sacrificiile umane. Anual, jertfeau 20.000 oameni. Preo]ii le smulgeau inima [i, \nc` pulsând, o \nchinau zeului pe altar. Uneori \[i sacrificau copiii – socotindu-i puri [i buni pentru a fi adu[i ca jertf`. Cronica lor raporteaz` c`, pentru resfin]irea Marii Piramide de la Tenochtitlan, \n 1487, aztecii au smuls inimile a 84.400 prizonieri \n cursul a 4 zile, nonstop. |n ciuda realiz`rilor lor, civiliza]ia aztec` era totu[i nedreapt` [i rea.

Cheia progresului Privind linia pe care a urmat-o istoria civiliza]iilor, de la politeism [i sacrificii umane la civiliza]ia european`, gânditorii se \ntreab` care a fost factorul-cheie care a determinat acest progres? Psihologul John Dewey considera c` este inteligen]a cooperativ`. Logicianul Alfred North Whitehead considera c` este limbajul. Istoricul Arnold Toynbee credea

August 2007 Semnele Timpului 5

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

3:53 PM

Page 6

Religie c` secretul civiliza]iei a fost scânteia creativit`]ii umane. Sociologul Will Durant gândea c` era conceptul de ordine. Prim-ministrul Benjamin Disraeli credea c` bog`]ia [i distrac]ia erau secretul. Pentru eseistul Ralph W. Emerson, factorul-cheie era influen]a femeilor. Cu toate c` fiecare r`spuns se refer` la un factor important, cheia consta totu[i \n altceva. Unul dintre fondatorii Constitu]iei americane, James Madison, scria \n memorialul s`u din 1785: „|nainte s` fie considerat membru al societ`]ii civile, omul trebuie mai \ntâi s` devin` un supus al St`pânului Universului.” Dac` oamenii adopt` o conduit` oarecare, aceasta se datoreaz` principiilor (bune sau rele) care-i guverneaz` (de exemplu a fi respectuos sau arogant). Principiile de via]` \ns` nu reprezint` alegerea direct` a omului. Ele decurg doar din setul de valori pe care le adopt` omul (de exemplu demnitatea omului sau primatul meu). Partea cea mai important` este c` valorile, la rândul lor, sunt consecin]a autorit`]ii c`reia ne supunem (de

Iudaismul era vizibil prin accentul pus pe moral` – ceea ce contrasta puternic cu religiile amorale ale lumii greco-romane. Din acest motiv, moralitatea Torei exemplificat` \n via]a iudeilor atr`gea aten]ia locuitorilor imperiului. exemplu Dumnezeu, f`c`torul omului, sau Ego-ul). Natura acestei autorit`]i, bun` sau rea, determin` destinul individului [i croie[te istoria unui popor [i evolu]ia pozitiv` sau negativ` a civiliza]iei.

S`mân]a aruncat` Odiseea evreilor, oricât de dramatic`, a fost instrumentul providen]ial al prolifer`rii cuno[tin]ei despre Scripturi [i Dumnezeu \ntre p`gâni. |nc` din secolul al VI-lea \.Hr., evrei au fost risipi]i \n toat` lumea civilizat`. La hotarul dintre ere, existau ora[e ca Nisibis (Mesopotamia), \n care iudeii formau majoritatea popula]iei. Se [tie c` o mare parte dintre locuitorii Siriei erau iudei sau converti]i la iudaism. |n Egipt, Philo Iudeul raporta c` erau peste un milion de iudei, \n Alexandria ei fiind

o treime din popula]ia metropolei. Cu dou` secole \nainte de Hristos, prin Septuaginta – traducerea Vechiului Testament \n limba greac`, limba interna]ional` a Antichit`]ii post-alexandrine – Scriptura devenise accesibil` oricui. Clasicii romani (Hora]iu, Seneca, Juvenal, Martial [.a.) erau familiariza]i cu religia [i cu obiceiurile iudeilor, pe care le men]ioneaz` \n scrierile lor. Cicero, de[i critic fa]` de evrei, scria: „{tii ce mul]i sunt, cum ]in unii la al]ii [i cât de influen]i sunt \n popor”.3 Datorit` concep]iei lor superioare despre via]`, familie [i lucrul \n [ase zile, iudeii erau respecta]i [i invidia]i. Iudaismul era vizibil prin accentul pus pe moral` – ceea ce contrasta puternic cu religiile amorale ale lumii greco-romane. Din acest motiv, moralitatea Torei exemplificat` \n via]a iudeilor atr`gea aten]ia locuitorilor imperiului. Pacea sufleteasc` [i senin`tatea \n fa]a necazurilor, dar [i coeziunea fr`]easc` \i f`ceau pe mul]i dintre p`gâni s` accepte iudaismul. Unii apreciaz` c` prozeli]ii puteau fi socoti]i cu mi-lioanele. „De mult timp, masele au ar`tat o dorin]` puternic` s` adopte preceptele noastre”, scria Josephus Flavius. „{i nu exist` o cetate, greceasc` sau barbar`, [i nici o singur` na]iune \n care obiceiurile noastre de p`zire a zilei a [aptea, posturile [i alte restric]ii s` nu fie respectate.”4 Semnele Timpului August 2007

02-07 Biblia si civilizatia:Layout 1

8/7/07

Impactul Noului Testament Odat` cu expansiunea roman`, toate drumurile duceau la Roma, f`când din Europa [i Asia Mic` „cazanul na]iunilor”. Proasp`t ap`ruta biseric` cre[tin` \[i detoneaz` aici m`rturia. Copii ale Evangheliilor [i ale altor c`r]i nou-testamentare penetreaz` toate ungherele imperiului. La ora aceasta, exist` 5.300 de manuscrise \n limba greac`. |n secolul al II-lea, Biblia este tradus` \n limba copt` pentru egipteni. |n secolul al III-lea, existau deja traduceri ale Evangheliilor \n siriac`. Tot \n secolul al III-lea, apar primele traduceri ale Noului Testament \n limbile etiopian` [i latin` (\n care exist` circa 8.000 de manuscrise). |n timp ce barbarii h`r]uiau imperiul, Ulfilas – un tân`r cre[tin din Capadocia, f`cut sclav de c`tre go]i – inventeaz` alfabetul gotic [i traduce toat` Biblia \n limba gotic` (circa 350 d.Hr.). Cassiodor, secretarul de stat al lui Teodoric Ostrogotul scria (circa 530 d.Hr.) c`, \ntre go]i, Biblia era citit` [i studiat`, fapt care f`cuse ca preo]ii germanici s` fie mai exersa]i \n cunoa[terea Bibliei decât clerul roman. |n 411, Biblia este tradus` [i \n armean`, iar din armean` \n georgian`. Num`rul de manuscrise ale Scripturii \n alte limbi decât greac` [i latin` urc` la 8.000! |n zorii Evului Mediu, pe când Imperiul Roman se pr`bu[ea, con[tiin]a lumii civilizate era deja modelat` de spiritul Sfintei Scripturi. Europa se trezea pe fundamente cre[tine.

3:53 PM

Page 7

fac? Ce slujb`-i asta?”, \ntreba revoltat Telemachus \n stânga [i \n dreapta. „Stai cuminte, c`lug`ra[ule. Dac` nu-]i convine, pleac`!” Dar Telemachus fierbea: „Nu se poate! Fra]i cre[tini, opri]i m`celul!” Luat \n râs [i blestemat de al]ii, Telemachus s-a avântat \n jos, spre aren`. „Opri]i! Opri]i m`celul!” {i, \nainte ca cineva s`-l opreasc`, Telemachus a [i fost \ntre gladiatori. „Fra]i cre[tini, cum o s` face]i una ca asta? Nu v` teme]i de Dumnezeu? L`sa]i sabia [i haide]i la rug`ciune!” Mâniat, un gladiator l-a lovit cu sabia. |n timp ce Telemachus, c`zut la p`mânt, continua s` pledeze \ntre gladiatori, o band` mânioas` a s`rit din tribune [i, \n câteva clipe, l-a sfâ[iat pe micul c`lug`r. Gata, acum s` \nceap` b`t`lia... Dar spectatorii erau cuprin[i de oroare... Un c`lug`r... sfârtecat! Nu mai e de stat! {i, rând pe rând, „cre[tinii” din tribune s-au ridicat [i au plecat dezgusta]i. Acesta a fost ultimul spectacol cu gladiatori \n Imperiul Roman. ST

1. Domi]ian (c.90-96); Traian (98-117); Hadrian (117-138); Marc Aureliu (161-181); Septimiu Sever (202-211); Maximin Tracul (235-251); Decius (249-251); Valerian (257-260); Diocle]ian [i Galerius (303-311). 2. Worldview (engl.) = concep]ia despre lume, via]` [i sensul existen]ei. 3. Pro Flacco cap. 28; p. 437, Loeb ed.). 4. Contra lui Apion ii. pag. 39 [282] Loeb ed.

Ciocnirea Worldview-urilor 1 ianuarie 404. |mp`ratul cre[tin Honorius, de numai 16 ani, deschise por]ile Coloseumului pentru s`rb`toarea Anului Nou printr-un spectacol pe cinste. Gladiatori veterani aveau s` incendieze publicul turbat. Din \ntâmplare, un c`lug`ra[ naiv, Telemachus, sosit tocmai din Asia Mic`, venise ca s` admire cetatea etern`, s`la[ul sfin]ilor \mp`ra]i. „Unde s-o duce mul]imea? Probabil c` la biseric`, la slujb`!”, gândea acesta. {i, curios s` vad` m`rea]a catedral`, Telemachus i-a urmat pe treptele Coloseumului, pân` \n tribune. Surlele au dat semnalul. Mul]imea a urlat: „Ave Caesar!” Gladiatorii au intrat \n aren`. „Dar ce August 2007 Semnele Timpului 7

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 8

Religie |n concep]ia popular`, iadul este materializarea rùlui absolut, \ntruchiparea a tot ce e grotesc, diabolic [i dezgust`tor; este locul [i starea desp`r]irii de Dumnezeu. Aici nu se mai poate g`si un strop de dragoste [i mil`. |ntr-o scriere apocrif`, Apocalipsa lui Petru, de prin secolele I-II, iadul este descris: „{i unii erau spânzura]i de limb`; ei erau batjocoritorii cìi neprih`nirii. Sub ei era foc, arzându-i [i pedepsindu-i. {i era un mare lac de foc, plin de v`pì, \n care erau unii oameni care au strâmbat dreptatea, [i \ngeri chinuitori \i torturau. Mai erau femei spânzurate de p`rul lor deasupra focului – erau cele care s-au \mpodobit pentru curvie. {i erau b`rba]i care s-au spurcat cu ele \n curvie, atârna]i de picioare, cu capul \n para focului... [i am v`zut uciga[i \n locuri \nguste, pline de [erpi care-i mu[cau [i viermi... Iar alte femei st`teau \n excremente pân` la ceaf`, \mpotriva c`rora plângeau prunci avorta]i...” Exist` deci un loc unde vor fi pedepsi]i cei rì? Unde este acesta [i când se va aplica pedeapsa? {i, mai apoi, cum se poate \mp`ca ideea unui Dumnezeu iubitor cu cea a unui chin ve[nic? S` nu fie totul decât rodul imagina]iei umane? I Marius Necula

Semnele Timpului August 2007 8

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 9

Focul

iadului B

iserica Catolic` [i-a exprimat speran]a, \ntr-un raport recent, c` pruncii care au murit f`r` botez pot intra \n rai. |n acest context, Comisia Teologic` Interna]ional` a concluzionat, la finalul lunii aprilie, c` exist` suficiente baze teologice [i liturgice care s` fundamenteze speran]a c` ace[ti copii sunt salva]i [i se bucur` de lumea beatific` a Paradisului. Membrii comisiei spun c` ipoteza teologic` a „limb”-ului pare a fi bazat` pe o vedere nejustificat de restrictiv` a mântuirii. Procesul de reanalizare a teologiei despre limb a fost ini]iat de c`tre papa Ioan Paul al II-

lea \n luna octombrie 2004, când le-a cerut câtorva teologi catolici renumi]i s` caute r`spunsul la o \ntrebare care persist` de secole: Care va fi soarta copiilor care mor f`r` a fi boteza]i? |n tradi]ia catolic`, limbul este descris ca fiind un loc intermediar \ntre rai [i iad, care cru]` pruncii mor]i f`r` botez de pedeapsa iadului. Discu]iile recente cu privire la destinul copiilor nu sunt decât o parte dintr-un puzzle teologic nerezolvat \nc`. Exist` un loc special unde se vor duce to]i cei r`i? |i va pedepsi Dumnezeu pe cei p`c`to[i? Cum? Când?

August 2007 Semnele Timpului 9

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 10

Religie

Blestemul iadului Amenin]area cu focul iadului a fost un instrument prin care secole \ntregi s-a putut „produce” evlavie la comand`. Teama a fost, [i \nc` mai este, for]a motrice a experien]ei religioase a multor cre[tini. Poate c` unul dintre cei mai mari predicatori cre[tini care a valorificat din plin teama de iad a fost pastorul puritan Jonathan Edwards. Acesta, \ntr-o predic`

din 1741, P`c`to[ii \n mâinile unui Dumnezeu mânios, descria torturile iadului: „Arcul mâniei lui Dumnezeu este \ndoit [i s`ge]ile, preg`tite… Dumnezeu te ]ine deasupra iadului – la fel cum cineva ar ]ine un p`ianjen sau alt` insect` scârboas` deasupra unui foc –, te detest` [i este grozav de provocat: mânia Lui c`tre tine arde ca un foc; El se uit` la tine ca nefiind vrednic de nimic altceva decât s` te arunce \n foc… Tu e[ti de zece mii de ori mai Semnele Timpului August 2007

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 11

scârbos \n ochii Lui decât ar fi \n ai no[tri cel mai urât [arpe veninos. Tu L-ai insultat, [i totu[i nu este nimic decât mâna Lui care te ]ine din a c`dea \n foc \n orice moment… O, p`c`tosule! Ia seama la pericolul \nfrico[`tor \n care te afli: este un cuptor mare al mâniei, este o groap` mare [i f`r` fund, plin` de focul mâniei, deasupra c`reia te ]ine mâna lui Dumnezeu… Tu atârni de un fir sub]ire, cu focurile mâniei divine scânteind asupra lui [i gata \n orice moment s` te pârleasc` [i s` te ard` complet.”1 Perspectiva unei asemenea sor]i a cauzat multor puritani suferin]`, fric` [i anxietate. Karen Armstrong subliniaz` c` accentuarea profund` a iadului [i a condamn`rii, combinat` cu un proces extensiv de examinare de sine, i-a condus pe mul]i credincio[i la depresie, unii curmându-[i chiar via]a.2 |nv`]`tura c` Dumnezeu condamn` lumea la un chin ve[nic este atât de repulsiv` \ncât unii au abandonat credin]a \ntr-un astfel de Dumnezeu ori au negat autenticitatea cre[tinismului. Un asemenea exemplu este Charles Darwin. „Astfel, necredin]a s-a strecurat peste mine foarte \ncet, dar pân` la urm` a fost complet`… |ntr-adev`r, cu greu pot vedea cum poate cineva s` doreasc` cre[tinismul s` fie adev`rat; pentru c`, dac` ar fi a[a, limbajul simplu al textului pare s` arate c` oamenii care nu cred… vor fi pedepsi]i pentru vecie. {i aceasta este o doctrin` blestemat`”,3 spunea Darwin \n autobiografia sa. Chiar [i unii teologi contemporani v`d doctrina cu privire la chinurile iadului ca pe o r`m`[i]` a concep]iilor medievale [i cer o categoric` revizuire. Unul dintre ace[tia este episcopul Carlton Pearson din SUA. |n ciuda faptului c` a fost declarat eretic de c`tre Colegiul Episcopilor Penticostali Afro-Americani, el continu` s` predice cu putere ceea ce consider` a fi o mare descoperire: chinurile iadului nu sunt ve[nice. |n acest context al redefinirii iadului, chiar [i tradi]ionala Biseric` Romano-Catolic` se simte obligat` a respinge ideea unui chin fizic [i declar` c` tortura iadului este suferin]a mintal` cauzat` de separarea de Dumnezeu. Un studiu4 din 2000 ar`ta c` 53% dintre americani accept` aceast` perspectiv`. |nsu[i fostul pontif, papa Ioan Paul al II-lea, a declarat c` iadul nu este o pedepsire impus` din afar` de

Dumnezeu, ci este consecin]a natural` a alegerii p`c`tosului nepocìt de a trì separat de Dumnezeu. Afirma]ia este extrem de \ndr`znea]` [i cu siguran]` este o \ncercare de \ndep`rtare de concep]iile medievale influen]ate de tipologiile mitologice pre cre[tine. {i atunci, cum r`mâne cu focurile de nestins ale iadului? Pentru secole \ntregi, p`rerea comun` a fost c` iadul este \nùntrul p`mântului, \ntr-o vast` camer` subteran`. Hades era la greci zeul \mp`r`]iei subp`mântene, fiul lui Cronos [i al

|nv`]`tura c` Dumnezeu condamn` lumea la un chin ve[nic este atât de repulsiv` \ncât unii au abandonat credin]a \ntr-un astfel de Dumnezeu ori au negat autenticitatea cre[tinismului. Rheei. Când s-a f`cut \mp`r]irea Universului, lui Zeus i-a revenit cerul, lui Poseidon – marea, iar lui Hades – lumea subp`mântean`. Hades s`l`[luia \n \mp`r`]ia umbrelor, pe care o cârmuia al`turi de so]ia sa, Persefona. El nu \ng`duia nim`nui, odat` ajuns acolo, s` mai vad` lumina zilei. Aici nu sunt \nc` fl`c`ri. Mai degrab` \ntuneric, mucegai [i umezeal`.

August 2007 Semnele Timpului 11

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 12

Religie |n mitologiile nordice, lumea de dincolo este descris` ca o lume a umbrelor [i a ghe]ii – explicabil de altfel deoarece amenin]area de moarte venea aici \n urma gerului. |n civiliza]iile sudice, lumea de dincolo e dimpotriv` plin` de v`p`ile unui foc care nu se stinge.

Se poate vorbi de iad ca de un loc real? Atunci când Vechiul Testament a fost tradus \n grece[te (versiunea numit` Septuaginta), pentru ebraicul [eol (lit. „mormânt”, tradus \n române[te adesea cu Locuin]a mor]ilor) s-a folosit grecescul hades. Aici, unii traduc`tori fac o grav` confuzie redând hades cu iad, avându-se \n minte mai degrab` imaginea greac` decât cea ebraic`. Descrierea cea mai detaliat` a iadului ca loc este f`cut` nu de Scriptur`, ci de poetul italian Dante Alighieri \n Divina Comedie. A[adar, cât de cre[tin` este \nv`]`tura privind chinurile din iad? Trebuie s` sesiz`m c` doctrina privind iadul este strâns legat` de antropologie. Ce este omul? Ce se petrece cu el dup` ce moare? Filozofia greac` (plecând de la Socrate, apoi Platon [i Aristotel) pretinde c` omul are un suflet nemuritor \n esen]a lui, fiind \nchis \n cu[ca unui trup material. O astfel de viziune va avea cu siguran]` un impact asupra dogmei cre[tine privind starea omului de dup` moarte: „Noi suntem \ntotdeauna influen]a]i mai mult sau mai pu]in de ideea greac`, platonic`, cum c` trupul moare, dar sufletul este nemuritor. Aceast` idee este total contrarie concep]iei evreie[ti [i nu poate fi g`sit` nic`ieri \n Vechiul Testament”.5 Scrierile sacre ale Vechiului [i „Apoi am v`zut un cer nou [i un p`mânt nou; pentru c` cerul dintâi [i p`mântul dintâi pieriser` [i marea nu mai era. {i eu am v`zut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfânt`, noul Ierusalim, g`tit` ca o mireas` \mpodobit` pentru b`rbatul ei. {i am auzit un glas tare, care ie[ea din scaunul de domnie [i zicea: ’Iat` cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, [i ei vor fi poporul Lui [i Dumnezeu |nsu[i va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va [terge orice lacrim` din ochii lor. {i moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ]ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dintâi au trecut.’ Cel ce [edea pe scaunul de domnie a zis: ’Iat`, Eu fac toate lucrurile noi.’ {i a ad`ugat: ’Scrie, fiindc` aceste cuvinte sunt vrednice de crezut [i adev`rate’.” Apocalipsa 21,1-5

Noului Testament prezint` fiin]a uman` ca un \ntreg, moartea fiind descris` ca reversul crea]iei. Elementele constitutive (]`râna p`mântului [i suflarea de via]`) se despart, omul \ncetând astfel a mai fi o fiin]` vie.6 Moartea este numit` adesea un somn, chiar [i cei credincio[i fiind \n mormânt, [i nicidecum \n Rai. De aceea apostolul Petru spunea despre David c` „nu s-a suit \n ceruri” (Fapte 2:34). Este drept c` Biblia vorbe[te despre un foc ve[nic, dar nu perpetuu [i nu imediat dup` moartea persoanei, ci la Ziua Judec`]ii. |n Evanghelia dup` Matei, capitolul 25, versetele 31-46, este relatat` pilda desp`r]irii oilor de capre, o descriere \n simboluri a Judec`]ii de Apoi. Pedeapsa ve[nic` nu este altceva decât moartea a doua sau anihilarea complet`.7

Focul Judec`]ii de Apoi este ve[nic? E drept c`, \n Biblie, sunt pasaje care par a descrie chinurile ve[nice ale iadului. Iat` un exemplu: „Va fi chinuit \n foc [i \n pucioas`, Semnele Timpului August 2007

08-13 Iadul:Layout 1

8/7/07

4:25 PM

Page 13

\naintea sfin]ilor \ngeri [i \naintea Mielului. {i fumul chinului lor se suie \n sus \n vecii vecilor. {i nici ziua, nici noaptea n-au odihn` cei ce se \nchin` fiarei [i icoanei ei [i oricine prime[te semnul numelui ei!” (Apocalipsa 14,10.11). Dar s` nu ne gr`bim \n a emite concluzii. Mai \ntâi, merit` observat c` fumul torturii lor se \nal]` \n vecii vecilor; pasajul nu spune c` tortura lor continu` \n vecii vecilor. Am`nuntul este relevant deoarece, preluând imaginile Vechiului Testament8, pasajul sus]ine, dimpotriv`, o nimicire etern`, [i nu o via]` ve[nic` \n chinuri. Pentru a nu crea confuzii, \n Apocalipsa 20,14, focul iadului escatologic este echivalat cu moartea ve[nic`: „{i Moartea [i Locuin]a mor]ilor au fost aruncate \n iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.” A[adar, focul este o reprezentare simbolic` a anihil`rii finale. Tocmai aici este cheia care deslu[e[te pe deplin taina ac]iunii stranii \ntreprinse de un Dumnezeu iubitor. Nimicirea final` nu este strict punitiv`, ci mai degrab` regenerativ`. „Ziua Domnului \ns` va veni ca un ho]. |n ziua

aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cere[ti se vor topi de mare c`ldur` [i p`mântul, cu tot ce este pe el, va arde” (2 Petru 3,10). Focul este cu adev`rat ve[nic \n efectele lui, distrugerea fiind deplin` [i definitiv`, dar nic`ieri nu este descris` ca fiind [i continu`. De acum se pot vedea zorile ve[niciei. Distrugerea face loc unei noi lumi: f`r` chinuri [i f`r` suferin]`. Acum asist`m la re\ntoarcerea \n Edenul pierdut. ST

1. Pasajul este citat de Karen Armstrong, A History of God, 1993, p. 284. 2. Idem. 3. Citat de Paul Martin, The Healing Mind: The Vital Links Between Brain and Behavior; Immunity and Disease, 1997, p. 327. 4. U.S. News and World Report, 31 ianuarie, 2000, p. 47-48 5. The International Standard Bible Encyclopedia, 1960, vol. 2, p. 812, articolul „Death” (Moartea) 6. |n Eclesistul 12,7, cele dou` elemente constitutive sunt identificate cu ]`râna [i duhul. Cuvântul ebraic de aici este ruah („suflare”, „suflet”, „suflu”, de aici „vânt”), care nic`ieri nu este definit ca o entitate de sine st`t`toare. Mul]i teologi \l echivaleaz` cu „suflarea de via]`” din Geneza 2,7. 7. |n Iuda 1,7, se spune c` Sodoma a suferit pedeapsa unui foc ve[nic. Este clar c` autorul nu \n]elegea prin asta un foc ce ardea continuu, ci un foc ce a ars odat` pentru totdeauna. 8. A se vedea Psalmi 37,20, Psalmi 68,2, Maleahi 4,1

August 2007 Semnele Timpului 13

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

Page 14

Politic

Homo Politicus [i U Semnele Timpului August 2007 14

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

Page 15

Vizitând site-ul celui mai mare [i mai cunoscut magazin virtual, Amazon.com, aten]ia mi-a fost atras` de o „discu]ie” purtat` pe forum-ul clien]ilor.1 Un utilizator \ntreba: „Ce fel de stat a]i prefera: unul \n \ntregime secular (laic) sau unul religios?” O privire fugar` asupra scenei politice mondiale descoper` numaidecât motiva]ia unei asemenea dezbateri. |n timp ce modelul statului secular a ajuns s` fie asociat cu toleran]a [i pluralismul ideologic, statul religios este asociat cu intoleran]a [i fanatismul. I Florian Ristea

i Utopia modern` August 2007 Semnele Timpului 15

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

Page 16

Politic

a \ntrebarea „Ce ai prefera, un stat laic sau unul religios?”, majoritatea vizitatorilor site-ului Amazon.com au r`spuns c` este de preferat s` tr`ie[ti \ntr-un stat secular (laic), deoarece cet`]enii unui astfel de stat sunt caracteriza]i de toleran]` [i respect fa]` de persoane cu convingeri diferite. Unul dintre participan]ii la dezbatere a men]ionat chiar [i faptul c`, \ntr-un stat secular, referirile la vreun dumnezeu pe care cineva le-ar face nu ar fi interpretate ca un afront personal de o persoan` cu alte convingeri religioase. |n acela[i timp, \ntr-un stat religios, o asemenea persoan` ar putea fi lin[at` pentru opiniile sale. Evident, accep]iunea general` a no]iunii de „stat secular” nu presupune eliminarea religiei, ci coexisten]a ei laolalt` cu celelalte forme de exprimare a spiritualit`]ii umane, poate chiar considerarea acesteia ca „un r`u necesar”. Acest paradox conduce la o constatare unic`: \n lipsa Paradisului, \n care nu se mai crede, noua genera]ie alearg` dup` modele de societ`]i umaniste [i utopice. Cauza principal` este tocmai… religia sau, mai bine zis, modul \n care anumi]i oameni sau popoare au \n]eles s`-[i exprime sau s`-[i apere convingerile religioase. |n condi]iile \n care intoleran]a [i fanatismul religios se manifest`, \n unele cazuri, chiar la nivel de stat, este lesne de \n]eles de ce oamenii prefer` un stat secular, ale c`rui institu]ii de guvern`mânt sau educa]ie sunt eminamente laice.

Un caz contemporan Preferin]a pentru un stat secular a fost readus` \n aten]ia maselor de criza politic` \n care s-a aflat Turcia \n ultimele luni. Elitele laice ale ]`rii, reprezentate de partidele de opozi]ie, armat`, justi]ie [i alte categorii sociale, au acuzat Partidul Drept`]ii [i Dezvolt`rii, aflat la guvernare, de subminarea statutului laic al ]`rii [i favorizarea islamului politic. Criza a izbucnit la 24 aprilie, când premierul Recep Tayyip Erdogan (foto) l-a anun]at drept candidat la pre[edin]ia ]`rii pe Abdullah Gul, fost ministru de externe, cunoscut pentru vederile sale pro-

islamiste. Este [tiut faptul c` institu]ia preziden]ial` constituie un bastion tradi]ional al mediilor laice [i armatei, folosit \n trecut pentru a stopa tentativele de legalizare a „islamului politic” turc. Propunerea lui Gul pentru pre[edin]ia Turciei a scos \n strad` peste un milion de manifestan]i hot`râ]i s` apere mo[tenirea lui Mustafa Kemal Atatürk – fondatorul Turciei moderne –, ca stat democratic [i secular. |n aceste condi]ii [i pe fondul avertiz`rilor c` [i armata va interveni \n ap`rarea statutului secular al statului, premierul a fost nevoit s` convoace alegeri generale anticipate \n data de 22 iulie. Cu toate c` partidul s`u proislamist a câ[tigat deta[at alegerile, premierul turc este Semnele Timpului August 2007

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

con[tient de faptul c` aceast` criz` este departe de a se fi \ncheiat. O eventual` schimbare a Constitu]iei, \n vederea alegerii pre[edintelui de c`tre popor, prin vot direct [i, eventual, schimbarea statutului laic al ]`rii poate declan[a o criz` f`r` precedent \ntr-o democra]ie \nc` insuficient maturizat`, a[a cum este Turcia. Un efect secundar care nu poate fi deloc neglijat este faptul c`, \n asemenea condi]ii, nici nu s-ar mai pune problema ader`rii acestei ]`ri la Uniunea European`.

Ce este r`u la un stat religios? Principalul repro[ care se aduce unui stat organizat pe baze religioase este faptul c` cet`]enii acestuia au, de regul`, vederi \nguste [i urm`resc linia de gândire a liderilor lor. Un asemenea stat are un lider care pretinde c` autoritatea sa vine direct de la Divinitate [i c` ac]ioneaz` \n calitate de tri-

Page 17

mis al Divinit`]ii. Ca urmare, autoritatea sa nu trebuie pus` la \ndoial` niciodat`. Dac` cineva \ndr`zne[te s` fac` lucrul acesta, va fi stigmatizat ca „necredincios”. De asemenea, \ntr-un astfel de stat, minoritatea care de]ine puterea manipuleaz` majoritatea, ajungându-se nu de pu]ine ori la persecutarea minorit`]ilor etnice sau religioase. L`sând deoparte numeroasele cazuri din perioada Evului Mediu, se pot g`si exemple de astfel de situa]ii chiar [i \n istoria modern` [i contemporan`: persecutarea cre[tinilor [i genocidul asupra popula]iei armene de pe teritoriul Imperiului Otoman, \ntre 1915 [i 1923; conflictele din fosta Iugoslavie, Ruanda, Cambogia, Sudan; persecutarea minorit`]ii arabe [i a celei sunnite din Iran [i, desigur, sus]inerea terorismului interna]ional de c`tre unele state musulmane, \n numele „r`zboiului sfânt” islamic (Jihad).

August 2007 Semnele Timpului 17

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

Page 18

Politic „De la Dumnezeu”, dar f`r` Dumnezeu?! Un fapt la fel de relevant este acela c` asemenea derapaje „cuvioase”, f`cute pe baza dogmelor sau a convingerilor religioase, se \ntâlnesc uneori [i \n cadrul unor state seculare (organizate pe principii laice). {i aici exist` lideri care, pentru a-[i justifica ac]iunile, se consider` „trimi[i ai lui Dumnezeu”. Cel mai cunoscut [i recent exemplu este cel al pre[edintelui american George W. Bush, care

Cre[tinismul biblic nu sus]ine natura divin` a vreunui stat sau a autorit`]ii vreunui lider politic ce ar pretinde lucrul acesta. A pretinde autoritate divin`, dar a nu ac]iona dup` preceptele divine \nseamn` a-i manipula pe oameni [i sentimentele lor religioase. a afirmat \n câteva rânduri c` are o misiune „divin`” \n r`zboiul \mpotriva terorismului. Pe fondul popularit`]ii tot mai sc`zute a ac]iunilor sale \n Orientul Mijlociu, aceste afirma]ii au determinat o parte a opiniei publice interna]ionale s`-l compare pe pre[edintele american cu… Hitler, ale c`rui preten]ii de „trimis al lui Dumnezeu” sunt de asemenea cunoscute. Religia, \n special cea cre[tin` – \n sensul ei pur –, nu este un paravan pentru ac]iunile condamnabile ale unor indivizi meschini sau fanatici. Cu privire la acest subiect, Biblia con]ine referiri foarte clare [i concise.2 Cre[tinismul biblic nu sus]ine natura divin` a vreunui stat sau a autorit`]ii vreunui lider politic ce ar pretinde lucrul acesta. Mai degrab` Biblia face referiri la conduita credinciosului \n rela]ie cu autorit`]ile statului, care, chiar ateiste fiind, guverneaz` cu permisiunea lui Dumnezeu. Doar \n acest sens se poate spune c` anumite autorit`]i (guverne) „au fost rânduite de Dumnezeu”.3 Altfel, s-ar putea justifica o serie de fapte abominabile (cum de altfel s-a [i \ntâmplat de-a lungul istoriei), \n numele „chem`rii divine” pe care [i-o arog` unii lideri politici [i guvernele lor. Dar realitatea este c` a pretinde autoritate divin`, dar a nu ac]iona dup` preceptele divine \nseamn` a-i

manipula pe oameni [i sentimentele lor religioase. Astfel de lucruri se petrec pe \ntreg mapamondul, inclusiv pe meleagurile noastre române[ti, f`r` ca „lupii \mbr`ca]i \n haine de oi” s` fie recunoscu]i [i trata]i ca atare.

|n cùtarea Utopiei Trebuie s` recunoa[tem c`, \n ceea ce prive[te discu]ia clien]ilor Amazon.com, aceasta are o baz` obiectiv`. Ceea ce s-a \ntâmplat [i se \ntâmpl` \n lumea noastr`, adesea la ad`postul religiei, \i determin` pe oameni s` caute sau m`car s`-[i imagineze o societate lipsit` de urâ]enia [i nesiguran]a celei \n care trìm cu to]ii. Dar acest fapt nu este deloc nou. El revine \n aten]ia genera]iei noastre dup` ce a aprins imagina]ia altora, care au cùtat la vremea lor societatea ideal`. Din cauza imposibilit`]ii de a o vedea realizat`, au numit-o Utopia4 – „}ara care nu exist`”. Fie c` vorbim de lucr`ri literare (Republica lui Platon [i Utopia lui Thomas More), fie c` ne referim strict la evenimente istorice concrete

O list` sumar` a unor lucr`ri literare având ca subiect Utopia G |n Republica (400 \.Hr.), Platon \[i imagina o utopie politic`, guvernat` de regi filozofi. G Cetatea Soarelui (1623), de Tommaso Campanella, \nf`]i[eaz` o societate teocratic` [i comunist`. G Noua Atlantid` (1626), de Francis Bacon, este un roman de fic]iune, care descrie o ]ar` mitic`, \n care c`s`toria [i familia sunt bazele societ`]ii, iar leg`turile de familie sunt glorificate \n cadrul unor s`rb`tori sponsorizate de stat. G {tiri de Nic`ieri (1890), de William Morris este un roman clasic de fic]iune, \n care autorul – un pionier socialist – \[i sus]ine convingerea c` socialismul va impune nu doar abolirea propriet`]ii private, ci [i grani]ele dintre art`, via]` [i munc`. G |n lucrarea Utopia (1516), Thomas More descrie o societate insular` fictiv` [i tr`s`turile sale religioase, sociale [i politice. F`r` s` fie o „societate ideal`”, Utopia lui More pune \n contrast ideile politice neobi[nuite ale acestei ]`ri fictive cu haosul politic din zilele sale. Semnele Timpului August 2007

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

(vezi experien]a cutremur`toare a Revolu]iei Franceze sau actuala \ncercare a ceea ce numim Uniunea European`), omenirea a \ncercat mereu [i \nc` \ncearc` s`-[i edifice o societate „ideal`”. Ceea ce nu am \nv`]at \ns` din experien]ele trecutului este faptul c` o asemenea „societate ideal`”, construit` pe principii seculare, umaniste, nu poate avea sor]i de izbând`. Revolu]ia Francez` [i comunismul lui Marx [i Engels dovedesc cu certitudine c` punerea \n practic` a unor astfel de utopii nu poate conduce decât la… distopii5 – adic` la experien]e tragice [i amintiri dureroase \n con[tiin]a omenirii. Din aceast` perspectiv`, e de mirare cât de grabnic alearg` statele Europei c`tre integrarea \n Uniunea European` care este, de fapt, o utopie de sorginte umanist` cu spoial` religioas`.

Homo Politicus, \ncotro? Realit`]ile dureroase prin care a trecut omenirea, cu consecin]ele lor inimaginabile, ar trebui s` ne \nve]e, o dat` pentru totdeauna, c` Utopia – societatea ideal` – este o… utopie, o fata morgana, pe care umani[tii de ieri [i de azi o urm`resc \n zadar. Ca [i setea care \i creeaz` iluzii istovitoare celui r`t`cit \n de[ert,

Page 19

idealismul politic bazat pe principiile umaniste le creeaz` fantasme multor politicieni [i filozofi din zilele noastre. Setea acestora dup` o ]ar` ideal`, lipsit` de constrângeri religioase [i nedreptate social`, \i determin` s` alerge dup` scenarii politice care, odat` puse \n practic` [i apoi e[uate, le m`resc [i mai mult neputin]a [i am`r`ciunea. Nici m`car nu mai amintim

Ca [i setea care \i creeaz` iluzii istovitoare celui r`t`cit \n de[ert, idealismul politic bazat pe principiile umaniste creeaz` fantasme multor politicieni [i filozofi din zilele noastre. efectele acestor scenarii asupra maselor de indivizi pe care s-au experimentat de-a lungul timpului diferitele modele de organizare politic`. |n aceast` c`utare, ca o sete neostoit` dup` acel „loc pl`cut”, se poate recunoa[te o reminiscen]` a c`minului pe care omul l-a pierdut atunci când a decis s` nu mai asculte de Creator. Iar aceast` sete cere cu putere s` fie satisf`cut`. De ce oare nu c`ut`m acolo unde trebuie?

August 2007 Semnele Timpului 19

14-20 Homo politicus:Layout 1

8/7/07

11:01 AM

Page 20

Politic

(umanist`), ci divin`. |ntr-unul dintre cele mai frumoase capitole ale Bibliei sunt descri[i câ]iva dintre eroii credin]ei \n Dumnezeu din Este posibil ca [i aceasta s` fie tot un fel de perioada Vechiului Testament, a c`ror via]` a Utopia oamenilor religio[i? Categoric nu. avut un numitor comun. R`spunsul negativ la aceast` \ntrebare nu Exist` o diferen]` fundamen- De[i „au fost \n c`utarea unei patrii”,6 ace[tia nu izvor`[te din subiectal` \ntre Utopia umanist` [i tivismul omului reli[i-au f`cut iluzii cu privire la gios, ci dintr-o convin- ceea ce Isus Hristos a numit o ]ar` ideal` aici pe gere ferm`, bazat` pe p`mânt, ci „doreau o patrie „|mp`r`]ia lui Dumnezeu”. dovezile obiective pe Dup` cum o dovede[te isto- mai bun`, adic` o patrie cecare Dumnezeu le-a reasc`”, „al c`rei arhitect ria, prima a e[uat lamentabil [i constructor este Dumoferit cu generozitate de-a lungul timpului – – cel mai recent [i r`sun`tor nezeu”.7 La rândul nostru, dovezi care a[teapt` s` r`mâne s` alegem: s` ne e[ec fiind comunismul. fie evaluate de oricine, continu`m alergarea istoviinclusiv de sceptici. Exist` o diferen]` fundatoare dup` propria Utopie sau s` \nv`]`m drumental` \ntre Utopia umanist` [i ceea ce Isus mul c`tre |mp`r`]ia lui Dumnezeu. ST Hristos a numit „|mp`r`]ia lui Dumnezeu”. Dup` cum o dovede[te istoria, prima a e[uat 1. Spa]iu virtual rezervat discu]iilor \ntre cump`r`tori. 2. Romani 13,1-7; Prima Epistol` a apostolului Petru, capitolul 2, lamentabil – cel mai recent [i r`sun`tor e[ec versetele 13 [i14 fiind comunismul – [i nici nu exist` [anse s` se 3. Romani 13,1. 4. Joc de cuvinte de la eutopos („loc pl`cut”) [i outopos („locul de realizeze vreodat`. |n privin]a |mp`r`]iei lui nic`ieri”). Dumnezeu, \n ciuda discredit`rii datorate 5. O utopie negativ`, o societate totalitarist` [i represiv`, a[a cum este descris` \n romanul 1984 al lui George Orwell sau \n Brave New \ncerc`rilor omene[ti de a o instaura pe World („Admirabila Lume Nou`”) al lui Aldous Huxley. p`mânt, ea este \nc` \n viitor [i este sigur` 6. Epistola lui Pavel c`tre Evrei, capitolul 11, versetul 14. deoarece nu este de origine omeneasc` 7. Idem, versetul 16 [i versetul 10.

Dar „|mp`r`]ia lui Dumnezeu”?

Semnele Timpului August 2007 20

21-22 Cronica:Layout 1

8/7/07

8:45 PM

Page 21

Acas` printre str`ini

Cultur`

se prelungeasc` \ntr-un a niciodat` pân` accentuat co[mar al faacum, spune Gionatismului sau al milivanni Sartori \n tantismului religios, cartea sa Ce ne facem care \n cele din urm` s` cu strìnii? grani]ele sotrans forme o lume ciet`]ii moderne n-au \ntreag` \ntr-un t`râm fost mai ignorate. |n al urii? prezent, acestea aproaDeosebit de actual, pe c` ajung s` repretextul lui Giovanni zinte doar o simpl` linie Sartori, Ce ne facem cu care f`râmi]eaz` lumea Fiecare individ are un acas` al strìnii? trìe[te \n pro\n buc`]i de p`mânt. Asist`m la un fenomen sù – un loc care-i apar]ine, un ximitatea, dar [i \n inteal imigra]iei sc`pat de riorul agitat al societ`]ii spa]iu care-l g`zduie[te [i-l sub control. Efectele lui moderne. Tema strìnudefine[te. Un col] de lume pe nu \ncurajeaz` prea mult lui, a imigrantului, atât un viitor calm [i lipsit care-l aprob` sau neag` [i-n fa]a de veche de altfel, \l prede conflicte, ci, dimpo- c`ruia se las` asediat de amintiri, ocup` pe autor nu ca triv`, unul extrem de subiect teoretic, ci ca tensionat [i amenin]at trìri, idei, senza]ii sau imagini. E unul implicat \n prezent de violen]`. {i aceasta, punctul care-i hot`r`[te identi- [i foarte important pennoteaz` Giovanni Sartatea, \nceputul c`l`toriilor ce-l tru societatea modern`. tori, deoarece lumea se Ceea ce-l \ncurajeaz` pe vor \ndep`rta, imaginar sau nu, cititor \nspre o lectur` sufoc` tot mai mult cu str` ini, cu oameni a care-l vor rupe de ai sì [i-l vor atent` este faptul c`, c`ror tradi]ie, obiceiuri, abandona \ntr-o lume strìn`. Tot spre \mbufnarea unor culturi [i educa]ie se ONG-urilor, Giovanni \ntrep`trund [i resping, mai strìn` pentru unii, \n timp ce Sartori nu ascunde grase accept` [i refuz` recial]ii \ncep s` o afirme ca pe un vitatea conflictelor [i nu proc. Diferit de oamenii le mascheaz` \n exprenou centru, o nou` identitate locului, imigrantul desii \nc`rcate \n sentivine un altul, un strìn [i \n cele din urm`, o nou` acas`. men talism, ci le care intervine uneori I Alina Popa exprim` deschis, \ntrmult prea strident \n un mod cât se poate de valorile noii comunit`]i, pentru c` el poart` cu bine argumentat. F`r` nuan]`ri. F`r` s` \nchid` sine un surplus de diversit`]i necunoscute Occidentul sub un clopot de sticl`, pe care pentru societatea care-l prime[te. |ns` cu cât s`-l apere de furia strìnilor. Dar nici nu ezit` acesta devine mai tolerant, l`sându-[i propris` vorbeasc` despre sc`p`rile lumii civilizate, ile valori s` rela]ioneze cu cele noi, cu atât despre intoleran]a manifestat` de-a lungul mai u[or se va integra \n noua comunitate, timpului fa]` de cel`lalt, fa]` de orice identitate cu atât mai mult se va l`sa apreciat de cei din diferit`. jurul sù. Cartea lui Giovanni Sartori este formulat` cu Concret vorbind, \ntreab` Giovanni Sartori, degetul pe ran` [i are un scop bine definit: cât de deschis` poate fi societatea zilelor noasadoptarea de c`tre societate a unei pozi]ii tre? Cât de sensibile pot s` r`mân` frontierele? pluraliste, care favorizeaz` nu dizolvarea idenCât de mult sunt dispu[i noii veni]i s`-[i supun` tit`]ilor, ci asimilarea valorilor [i integrarea sau cel pu]in s` reduc` din entuziasmul prolor pe un fond solidar [i tolerant. priilor valori? Cât de mult se pot asimila iden|n textul sù, autorul abordeaz` tema tit`]ile f`r` s` tresar` \n resentimente sau deosebit de sensibil` a strìnilor [i a fluxului de frustr`ri, f`r` s` se impun` una alteia, f`r` s` imigran]i, mai ales a celor din ]`rile Orientului,

August 2007 Semnele Timpului 21

21-22 Cronica:Layout 1

8/7/07

8:45 PM

Page 22

Cultur` evitând ideile preconcepute [i polemicile sterile bine hr`nite de spa]iul occidental. Textul supune societatea actual` dialogului intercutural, inter-religios [i inter-etnic, dar f`r` s` o am`geasc` \n ordinea unor viziuni optimiste. Cu toate acestea, cartea nu este umbrit` de pesimismul unei lumi care se dizolv` sub ochii no[tri, ci ea prezint` solu]ii de bun` convie]uire [i convingeri c` societatea actual` poate comunica, \n ciuda diversit`]ii ei. Lumii moderne pare c`-i este atrofiat sim]ul creativit`]ii. O societate profund colorat` se poate bucura de diversitatea ei, creând pun]i \ntre indivizi, f`r` s` motiveze \n niciun fel respingerea, izolarea sau ghetoizarea a tot ceea ce poart` semnele diferitului. C`ci societatea deschis`, spune autorul, integreaz`, [i nu respinge, asimileaz`, nu anuleaz` identit`]ile. Societatea deschis` convie]uie[te [i nu se rupe \n suburbii inferiorizate de restul comunit`]ii. Plecând de la premisa c` o societate bun` nu trebuie s` fie \nchis`, cât de deschis` poate s` devin` o societate deschis`? Cât de ocupat` poate s` fie, f`r` s` ri[te autodistrugerea ca societate? |n perioada 1845-1925, aproape 50 de milioane de persoane au traversat Atlanticul; iar \ntre 1900 [i 1913, imigran]ii au atins cifra record de 10 milioane. To]i ace[ti nou-sosi]i au g`sit \n lumea nou` un nesfâr[it spa]iu gol, pe care au \nceput s`-l completeze, s`-l transforme \n noua lor patrie, s` devin` americani. Altfel \ns` stau lucrurile cu imigran]ii sosi]i \n Europa. Spre deosebire de Statele Unite, n`scute ca o na]iune care a primit [i absorbit alte na]iuni, statele europene, noteaz` Sartori,

Giovanni Sartori, Ce ne facem cu str`inii? Pluralism vs. Multiculturalism, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, pag. 173

sunt na]iuni constituite ce se confrunt` cu contra-na]ionalit`]i, cu imigr`ri tot mai masive ce le neag` identitatea na]ional`. Fa]` de noii veni]i, reac]iile sunt diverse [i complicate. Ap`rarea locului de munc`, xenofobia [i implicit comportamentul resping`tor, \nf`]i[eaz` mai degrab` un spa]iu ostil [i aparent imposibil de p`truns. |n Europa zilelor noastre, xenofobia, spune autorul, se concentreaz` asupra imigran]ilor africani [i islamici. Este vorba despre o reac]ie de respingere cultural-religioas`. Legea coranic` nu accept` separarea \ntre biseric` [i stat, \ntre politic` [i religie, [i nici nu recunoa[te drepturile omului ca drepturi individuale, universale [i inviolabile, aspecte opuse gândirii civiliza]iei occidentale. Cu siguran]` c` aceste contraste se resimt ast`zi tot mai pronun]at, ceea cei determin` pe imigran]ii din ]`rile Orientului s` se integreze foarte greu \n spa]iul lumii occidentale. A intra \ntr-o comunitate, noteaz` autorul, \nseamn` a dobândi [i a da de la tine \n acela[i timp. Str`inii care nu sunt dispu[i s` dea de la ei ceva \n schimbul a ceea ce dobândesc, care-[i propun s` r`mân` \n afara comunit`]ii \n care p`trund prin a-i contesta principiile, sunt oameni care stârnesc reac]ii de respingere, de team` [i de ostilitate. Cartea lui Giovanni Sartori completeaz` studiile despre fenomenul imigra]iei, fiind, spre deosebire de acestea, un text categoric. O lucrare scris` prin viziunea celui care refuz` s` uite tragediile istoriei [i care oblig` modernitatea s` priveasc` la importan]a unei societ`]i deschise. O societate care tolereaz` [i e tolerat` \n acela[i timp. O societate \n care primeaz` respectul reciproc. Un spa]iu care asimileaz` [i favorizeaz` integrarea. O lume unde acas` poate func]iona la fel de bine chiar dac` se \ntemeiaz` printre str`ini. Giovanni Sartori, profesor de filozofie mo-dern`, [tiin]e politice [i sociologie, se bucur` de o prestigioas` carier` universitar` \n Statele Unite, la Stanford, Columbia, Harvard [i Yale. Lucr`rile sale de politologie au un mare ecou \n spa]iile italian, american [i hispanic. |n prezent este [i editorialist la Corriere della Sera. ST Semnele Timpului August 2007

23 Citatul ST:Layout 1

8/7/07

4:40 PM

Page 23

Citatul ST Primatul ve[nic al \n]elepciunii

„

Mai bun este

Mai bun este sfâr[itul unui lucru decât \nceputul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel \ngâmfat.

Nu te gr`bi

Nu te gr`bi s` te mânii \n sufletul t`u, c`ci mânia locuie[te \n sânul nebunilor. Nu zice: ’Cum se face c` zilele de mai \nainte erau mai bune decât acestea?’ C` nu din \n]elepciune \ntrebi a[a.

|n]elepciunea

|n]elepciunea pre]uie[te cât mo[tenire, [i chiar mai mult pentru cei ce v`d soarele. C`ci ocrotire d` [i \n]elepciunea, ocrotire d` [i argintul; dar un folos mai mult al [tiin]ei este c` \n]elepciunea ]ine \n via]` pe cei ce o au. (…) Cuvintele \n]elep]ilor sunt ca ni[te bolduri [i, strânse la un loc, sunt ca ni[te cuie b`tute, date de un singur st`pân.

”

Solomon, Eclesiastul

August 2007 Semnele Timpului 23

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:45 PM

Page 24

Social

Pia]a comun` a

crimei Asasinarea deputatei Galina Saraitova, dictat` de Mafia rus`, \n 1998, la Sankt Petersburg, arestarea premierului ucrainean de Poli]ia elve]ian` \n cadrul unei anchete de sp`lare a banilor, implicarea lui Boris El]\n \n afacerea AEROFLOT [i a lui Primakov \n ob]inerea a 800.000 dolari de la Saddam Husein â&#x20AC;&#x201C; acestea sunt doar cĂ˘teva evenimente \n spatele c`rora membrii mafiei \[i fac veacul. Pare o poveste extras` din romane sau seriale TV. Dar nu, mafia [i crima organizat` sunt mai actuale [i prezente ca niciodat`. I Beniamin Pascu

afia, ca termen, a ap`rut \n Italia pentru ca, mai apoi, s` se extind` rapid \n majoritatea ]`rilor. Unele grupuri mafiote [i-au creat adev`rate branduri, \n func]ie de ]ara de origine (vezi caseta Mafia \n lume). Adev`rate branduri ale mor]ii. |n Europa Central` [i de Est, criminalitatea a atins cote alarmante, cu deosebire \n spa]iul care define[te fosta Comunitate a Statelor Independente (C.S.I ). |n aceste state, crima organizat` are o influen]` deosebit` \n planul destabiliz`rii situa]iei interne. Acest plan a Semnele Timpului August 2007

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:46 PM

Page 25

cunoscut transform`ri esen]iale: de la economia centralizat` s-a trecut la cea de pia]`, de la regimul politic autoritar, la cel democratic [i de la un sistem centralizat de securitate s-a mers spre un sistem na]ional de securitate independent. |n ultimul timp, mass-media occidentale au acordat o aten]ie sporit` extinderii autorit`]ii organiza]iilor de tip mafiot pe continentul european. Conform institu]iilor media, pr`bu[irea Cortinei de Fier a \nlesnit nu numai liberalizarea leg`turilor persoanelor fizice cu organiza]iile legale din Est [i Vest, ci chiar [i cu cele ilegale. Potrivit cotidianului britanic The Times, Poli]ia ceh` a dezv`luit \n 1997 c`, \ntre organiza]iile mafiote din Rusia [i Mafia italian`, s-ar fi \ncheiat un act privind traficul de narcotice [i substan]e folosite la fabricarea de arme nucleare. De asemenea, un \nalt func]ionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei specializat \n traficul interna]ional de stupefiante sus]inea, \n 1998, c` [efii re]elelor mafiote din Italia [i Rusia au pus la cale o afacere prin care s` se extind` controlul asupra a 20% din toate opera]iunile de contraband` din lume. Obiectivul stabilit a fost atins un an mai târziu. |n cea mai mare parte a teritoriului estic european, inclusiv \n România, ordinea civil` s-a degradat, infla]ia a \nregistrat un salt abisal, criminalitatea a crescut alarmant, iar pia]a neagr` a devenit o prezen]` cotidian`. Deschiderea frontierelor \n toat` aceast` regiune a facilitat mi[carea persoanelor, a m`rfurilor [i a serviciilor, impulsionând pia]a liber`, dar [i criminalitatea. Folosind for]a financiar`, grupurile crimei organizate au penetrat foarte rapid democra]iile aflate \n faze incipiente [i au corupt oficialit`]ile politice [i guvernamentale. Acestea din urm` au fost reprezentate, de regul`, de persoane voluntariste, influen]abile [i slab preg`tite \n actul conducerii. Procesul de privatizare declan[at \n fostul spa]iu comunist a reprezentat, \n absen]a unei reglement`ri clare [i a unei minime strategii, o man` cereasc` atât pentru lumea interlop`, cât [i pentru fosta nomenclatur`. Cele dou` „lumi” au avut la dispozi]ie de la bun \nceput for]a financiar` necesar` acoperirii

unei importante p`r]i a capitalului scos la privatizare.

Anestezia \ncepe de la cap Spa]iul dintre C.S.I [i Germania este denumit „pia]a comun` a crimei”, cu epicentrul \n Germania. Este suficient dac` amintim c` Albania, Croa]ia, Bosnia [i Serbia sunt apropiate geografic de Italia, singura ]ar` care a primit numele de „Universitate a Mafiei”. Aici exist` puternice comunit`]i de albanezi, croa]i [i sârbi, dup` cum \n teritoriile Europei Occidentale (Germania, Austria, Fran]a, Olanda) s-au stabilit, de zeci de ani, cet`]eni din spa]iul sud-est european. La rândul ei, Mafia albanez` este recunoscut` drept cea mai violent` [i mai bine organizat` grupare criminal`, cu capacitate de ac]iune din 1997. Dup` ce „s-au [colit” \n Italia, de la profesioni[tii Cosei Nostra [i ai Mafiei Siciliene, grupurile de albanezi au revenit pe teritoriul natal. Chiar \n curtea propriei ]`ri, „\nv`]`ceii” au dezvoltat un intens trafic de droguri, o veritabil` industrie a prostitu]iei [i a migra]iei clandestine \n Italia [i Grecia. Comer]ul cu armament [i muni]ie destinat teatrelor de r`zboi cu Iugoslavia a ajuns la apogeu, \n timp ce autorit`]ile au pierdut controlul afacerilor cu contraband` de alcool, ]ig`ri sau petrol. Aceasta a fost etapa de consolidare financiar` a Mafiei albaneze, care a penetrat [i a subordonat cele mai \nalte zone ale politicului, armatei, poli]iei [i chiar justi]iei. Bulgaria, ]ara care promitea \ntre anii 1992 [i 1994 c` va dep`[i repede [ocul provocat de trecerea la democra]ie, a intrat \ntr-o criz` generalizat`, materializat` \n pr`bu[irea economiei [i finan]elor, \n \nflorirea banditismului, a violen]ei [i \n punerea sub

Ce este [i cum ac]ioneaz` mafia? Proiectul de lege promovat \n Parlamentul României define[te crima organizat` ca fiind „o activitate desf`[urat` de orice grup constituit din cel pu]in trei persoane, \ntre care exist` raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora s` se \mbog`]easc` sau s` controleze teritorii, pie]e ori sectoare ale vie]ii economice [i sociale interne sau str`ine, prin folosirea [antajului, intimid`rii, violen]ei ori coruperii, urm`rind fie comiterea de infrac]iuni, fie infiltrarea \n economia real`”. |n opinia speciali[tilor, forma superioar` de organizare a acestor grupuri de infractori se nume[te „MAFIE”.

August 2007 Semnele Timpului 25

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:46 PM

Page 26

Social anestezie a autorit`]ilor. Se spune c`, la bulgari, crima organizat` are culoarea ro[ie. Zecile de mii de sovietici militari [i comercian]i spioni au pus pe picioare o veritabil` industrie a crimei. |n prim` faz`, [i aici scenariul a fost cel clasic: contraband`, trafic masiv de droguri, prosti-

afirma: „Crima organizat` a devenit amenin]area num`rul 1 pentru interesele strategice ale Rusiei [i pentru securitatea sa na]ional`.” Un an mai târziu, tot el spunea: „Crima organizat` \ncearc` s` strâng` ]ara de gât [i a devenit cu adev`rat problema num`rul 1 a Rusiei de ast`zi.”

Crima organizat`, de natur` economico-financiar`, a atins 40% din Produsul Intern Brut (PIB) \n Rusia [i acela[i procentaj \n ]`rile din estul Europei (Ungaria, Bulgaria, Polonia). Afacerile mafiei au \nsemnat 30% din PIB \n China, 30% \n Japonia [i 28% \n Fran]a. Se pare c` Mafia german` [i cea suedez` sunt mai s`race, având \n vedere faptul c` ating „doar” 20% din PIB-ul Germaniei [i 15% din cel al Suediei. |n privin]a criminalit`]ii de mas` sau conven]ionale, aproape toate ]`rile de pe continent au cunoscut adev`rate explozii ale criminalit`]ii [i o cre[tere continu` a ratei acesteia, sus]in speciali[tii de la Interpol. Conform acestora, 178 de state europene, ]`ri precum Bulgaria, Fran]a, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria [i Ucraina, se confrunt` cu cre[teri ale ratei criminalit`]ii. |n alte ]`ri, \n Suedia, Spania, Grecia sau Belgia, fenomenul, dup` o explozie ini]ial`, a cunoscut un regres. {i situa]ia României se afl` pe masa Interpolului. |n acest context, cre[terea criminalit`]ii \n România din ultimii ani nu este o excep]ie. |n ]`rile din zona noastr` geografic`, \n anul 2000, rata criminalit`]ii a fost: 6.000 \n Ungaria, 4.690 \n Grecia, 2.800 \n Slovenia [i 2.790 \n România.

tu]ie, migra]ie clandestin`, jaf asupra propriet`]ii de stat. Perioada de consolidare a Mafiei bulgare a constituit-o intervalul de aplicare a embargoului asupra Iugoslaviei. |nc`lcarea embargoului a fost dictat` de mafia autohton` [i Mafia rus`. Puterea politic` a acceptat [i, astfel, s-a pus pe picioare o adev`rat` industrie a \nc`lc`rii embargoului. Crima organizat`, deja mafie, [i-a \mp`r]it domeniile creând filiere strict specializate pentru comercializarea de armament, carburan]i, materiale de construc]ii, echipament militar [i m`rfuri alimentare [i industriale.

1992 – \nceputul expansiunii Mafiei Ro[ii De aproape [apte ani, Statele Unite ale Americii [i Occidentul european tr`iesc un veritabil co[mar – expansiunea Mafiei Ro[ii – \n]elegând prin aceasta tot ce au produs \n materie criminal` teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie c` au fost republici, regiuni autonome sau zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Anali[tii occidentali compar` Moscova de ast`zi cu Chicago din anii ’30, dominat` de luptele dintre grup`rile criminale. Frontul interna]ional rezervat elitei Mafiei Ro[ii are \n structur` zonele controlate pân` nu demult de KGB, \n Germania, Fran]a, S.U.A sau America de Sud. |n 1993, Boris El]\n

Explozie f`r` precedent Grup`rile criminale [i-au perfec]ionat principiile de organizare [i regulile de ac]iune. |n acela[i timp, se observ` o tendin]` de intelectualizare a grup`rilor criminale prin absorb]ia, \n interiorul acestora, de persoane ce ocup` func]ii oficiale \n domeniul finan]elor, comer]ului, b`ncilor, administra]iei [i justi]iei. {efii mafiei „pun ochii” pe avoca]ii reputa]i, pe tehnicieni [i exper]i \n comunica]ii [i logistic`. Afacerile ilegale de amploare – contraband`, evaziune fiscal`, trafic de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protec]ie [i „recuper`rile de debite” – nu se pot derula [i finaliza f`r` realizarea unui parteneriat \ntre infractorii autohtoni [i cei care ac]ioneaz` pe teritoriul altor state. Ast`zi e la mod` „folosirea func]iei publice” pentru realizarea afacerilor, \n spatele sau pe spatele c`reia se deruleaz` cele mai importante afaceri. Economia subteran` – economie paralel` – se alimenteaz` [i se dezvolt` dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale, care produc o imens` mas` monetar` necontrolat`. O astfel de economie se alimenteaz` din contraband`, evaziune fiscal`, munc` la negru [i tax` de protec]ie. Fiecare ]ar` dispune de o economie subteran`. Important` este \ns` dimensiunea acesteia. De pild`, \n Japonia, economia Semnele Timpului August 2007

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:46 PM

Page 27

paralel` este estimat` la 5% din PIB, \n Marea Britanie, la 8% [i \n Statele Unite la 8,5%. |n Fran]a, Olanda, Canada [i Germania, economia subteran` \nseamn` 9% din PIB, iar \n Italia, afacerile „la negru” ating un procentaj de 11,5%. Campioni la economiile subterane sunt chinezii, cu 30% din PIB, [i ru[ii, cu peste 50% din PIB. Falsificarea de bani [i a altor titluri de valoare, precum [i traficul cu astfel de mijloace de plat` contraf`cute cunosc o recrudescen]` \ngrijor`toare. Din acest motiv, poli]iile [i serviciile specializate din sectorul bancar sunt \ntr-o continu` alert`, c`utând permanent noi modalit`]i de contracarare a fenomenului. |n România, \n perioada 2000-2005, au fost descoperite peste 16.000 cazuri de plasare sau \ncercare de plasare a valutei false. Criminalitatea din domeniul economico-financiar a cunoscut \n lume o explozie f`r` precedent, sus]in exper]ii. Ace[tia caracterizeaz` aceast` stare actual` ca fiind „un prag al marii criminalit`]i”: prin infrac]iuni de „evaziune fiscal`”, „bancrut` frauduloas`” [i „regim al contabilit`]ii” se „legitimeaz`” produsul crimei, al infrac]iunii economice grave. Aceasta,

Mafia \n lume |n cele mai importante ]`ri ale lumii s-au dezvoltat puternice grupuri de infractori ce ac]ioneaz` pe principul mafiei. |n Italia, exist` Cosa Nostra Sicilian`, Camorra, ’Ndrangheta [i Sfânta Coroan` Unit`; \n Fran]a, Mafia sicilian` [i Camorra; Anglia are Mafia italian`, Triada chinez`, Mafia Ro[ie (rus`) [i Grupurile criminale jamaicane; SUA e „bântuit`” de Cosa Nostra, Mafia Sicilian`, Camorra Napolitan`, ’Ndrangheta Columbian`, Sfânta Coroan` Unit`, Triadele chineze[ti, dar [i de Boryukudan din Japonia; Australia – ‘Ndrangheta din Calabria [i Familiile cu bazele \n Griffith (un district agricol la vest de Sidney); Brazilia – Escadroanele Mor]ii, Mafia italian`, Bicheiros; Columbia – „La Costena” (de-a lungul Atlanticului), Antioquia [i Cauca Valley (din zonele centrale [i estice), Cartelul Medellin, Cartelul Cali, Coast Cartel, Asse del Caffe, Orgota; Japonia – Yacuza (joc de c`r]i japonez) [i Boryokudan „familia”; Mexic – Cartelul din Golf, Cartelul Pacificului [i Cartelul Tijuana; Rusia – Mafia cecen`, Georgienii, Armenii [i Mafia caucazian`.

atunci când devine o preocupare constant` a unor agen]i economici, afecteaz` grav climatul de ordine economic` al ]`rii respective.

Cascada falimentelor |n România, sistemul financiarbancar de dup` 1995 a fost marcat puternic de o starea de criz` evident`, determinat` de lipsa de lichidit`]i, ca urmare a unor activit`]i anterioare derulate cu \nc`lcarea oric`ror norme de pruden]ialitate de c`tre unele b`nci. Au fost acordate credite uria[e, f`r` garan]ii sau cu garan]ii neimportante din punct de vedere economic, la care s-a ad`ugat ritmul accelerat al infla]iei. Prin urmare, falimentul a trecut pragul b`ncilor CreditBank, Dacia Felix, Bancorex, Albina, Columna sau Banca Agricol`. Chestorul Costic` Voicu, rectorul Academiei de Poli]ie, declara recent c` este greu de cuantificat magnitudinea fenomenului de crim` economico-financiar`, mai ales atunci când te afli \n fa]a a trei seturi de cifre: ale poli]iei, ale procuraturii [i ale justi]iei, cu diferite norme \ntre ele. Importante sunt \ns` efectele propagate \n economie de fenomenul criminal. De pild`, cascada falimentelor dureroase ale colo[ilor americani Xerox, Enron [i Andersen, care s-a produs imediat dup` 11 septembrie 2001, a atras pagube de peste 80 de miliarde de dolari. La fel [i cazul Parmalat, care a costat economia Italiei 1% din PIB. Ziarul Financiar anun]a, \n 2005, c` autorit`]ile de reglementare [i supraveghere financiar` din Statele Unite au recunoscut amendarea grupului ABN AMRO

August 2007 Semnele Timpului 27

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:46 PM

Page 28

Social

cu 80 de milioane de dolari pentru nerespectarea legisla]iei americane \mpotriva sp`l`rii banilor. O serie de autorit`]i1 au semnalat deficien]e \n controlul intern al b`ncii referitor la sp`larea de bani la sucursalele din New York [i Chicago. |n plus, ABN AMRO a participat la tranzac]ii care au \nc`lcat legisla]ia Statelor Unite, [i totu[i nu a raportat opera]iunile suspecte. Institu]ia olandez` de supraveghere, De Nederlandsche Bank, [i-a dat consim]`mântul pentru emiterea deciziei de penalizare a b`ncii. {i \n România, restituirea taxei pe valoare ad`ugat` (TVA) face \nc` obiectul unor inginerii financiare extrem de p`guboase pentru stat. La fel sunt [i achizi]iile publice, documentele cu regim special, folosirea instru-

{i \n Romania, restituirea taxei pe valoare ad`ugat` face \nc` obiectul unor inginerii financiare extrem de p`guboase pentru stat. mentelor de plat` false sau cesionarea fictiv` a pl`]ilor sociale. Multe dintre aceste nereguli se realizeaz` \n complicitate cu func]ionarii publici. |n opinia chestorului Voicu, criminalitatea economico-financiar` este una dintre consecin]ele globaliz`rii. Identificarea marilor criminali, a celor care spal` bani, nu este suficient`. |n primul rând, trebuie rezolvate

ecua]iile tot mai complexe elaborate de firmele fantom`. Apoi, mai exist` [i ve[nica problem` a monitoriz`rii paradisurilor fiscale, acele locuri unde se pot lesne eluda taxele fiscale. Toate aceste mecanisme dirijate de entit`]i ale fraudei func]ioneaz` \n parametrii unor proiecte [i \n baza unor strategii generate de mintea omului. A \ntreba unde se va ajunge \nseamn` a r`mâne \n zona retoricului. Dac` nu se va ac]iona eficient, se va ajunge, probabil, la colaps sau la ierarhiz`ri ce vor constitui formele ierarhice [i primitive de odinioar`, \ns` sub alte dimensiuni [i \nveli[uri. |n lupta dintre structurile statului [i infractori s-a \nregistrat de-a lungul timpului un „perpetuum”, \n care infrac]ionalismul, ca factor de elaborare a unor sisteme de fraudare, a fost mereu cu un pas \nainte. Important este \ns` ca acest decalaj \ntre for]ele de ordine [i criminali s` r`mân` minimum.

O imagine Afla]i \n preajma Templului din Ierusalim, fariseii, mae[trii ai diversiunii, [i-au mandatat ucenicii s`-I pun` lui Isus o \ntrebare, cu scopul, relateaz` Scriptura, „de a-L prinde cu vorba” – demers pe care ace[tia din urm` l-au [i \nf`ptuit: „|nv`]`torule, [tim c` e[ti adev`rat [i c` \nve]i pe oameni calea lui Dumnezeu \n adev`r, f`r` s`-}i pese de nimeni, pentru c` Tu nu cau]i la fa]a oamenilor. Spune-ne dar, ce crezi? Se cade s` pl`tim bir Cezarului sau nu?” Desigur, r`spunsul lui Isus poate fi anticipat cu u[urin]`, acesta implicând nimic altceva decât un enun] peremptoriu privind raporturile contribuabilului cu autoritatea statal`: „Da]i Cezarului ce este al Cezarului [i lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Important este \ns` faptul c`, \nainte de a rezolva aceast` ecua]ie relativ facil`, Hristos {i-a cristalizat principialitatea printr-o contra\ntrebare: „Pentru ce M` ispiti]i, f`]arnicilor?”. Maniera lui Isus de abordare a problemei nu incumba inten]ia Lui de elucidare de la bun \nceput a „nel`muririi” ucenicilor-farisei referitoare la plata datoriilor c`tre stat, aceasta nereprezentând o chestiune de fond. De altfel, modul \n care ucenicii-farisei au demarat dialogul cu Isus denot` limpede cunoa[terea de c`tre ace[tia a r`spunsului. Prin contra\ntrebarea Sa Semnele Timpului August 2007

24-29 Mafia:Layout 1

8/7/07

4:46 PM

Page 29

\ns`, Hristos a reliefat, din start, nocivitatea [i periculozitatea provoc`rii, a jocului la dou` capete al acestora, joc specific delatorului, a celui care cunoa[te Adev`rul [i Legea, dar care mimeaz` ignoran]a. Contra\ntrebarea Mântuitorului demonstra sensibilitatea Acestuia la contravenien]` [i fraud`, chiar dac` aceasta era \ndreptat` \mpotriva Romei ocupa]ioniste... sau poate tocmai de aceea. Hristos nu face altceva decât s` basculeze gândirea eroziv` a fariseilor, gata oricând s` comit` tocmai acel delict (sustragerea de la veniturile datorate statului) despre care ar fi dorit „l`muriri”. {i asta cu atât mai mult cu cât „nel`muririle” lor erau pigmentate cu o suit` de ingrediente m`guli-

toare puse „la dispozi]ia” |nv`]`torului: „e[ti adev`rat” , „\nve]i calea lui Dumnezeu”, „nu cau]i la fa]a oamenilor”. „Pentru ce M` ispiti]i?” este neutralizarea din start a unei mentalit`]i parazitare [i meschine, structurat` pe ideea de infrac]iune prin refuz sau prin sustragere. Cine este sub lege (evident, discutabil`, elaborat` de Roma \n interes ocupa]ionist, dar lege) are obliga]ia de a o respecta, indiferent de emitentul [i natura acesteia, \n condi]iile \n care legea respectiv` nu vizeaz` \ntinarea con[tiin]ei. Dimpotriv`, dovada unei atitudini cet`]ene[ti corecte este r`spunsul pozitiv pentru consolidarea stabilit`]ii. Eventualul refuz al fariseilor de nu se achita de sarcinile fiscale nu dovedea aderen]a acestora la ideea „patriotic`” de sabotare a

structurilor romane ocupante, mul]i dintre farisei fiind colabora]ioni[ti. |n fa]a acestora, interesul personal, rela]iile, facilit`]ile date de romani primau \n fa]a atitudinii de autonomie. „F`]`rnicia” despre care Mântuitorul vorbe[te se refer` la rela]ia fariseilor cu EL, LEGEA, ADEV~RUL, adev`ratul CEZAR. De aceea, chimia personal` a Mântuitorului, \n dialogul cu interlocutorii s`i, con]inea o „formul`” de clasificare ce excludea orice compromis – „F`]arnicilor!”. Cât prive[te „Da]i Cezarului ce este al Cezarului...”, acesta nu era decât adjuvantul unui r`spuns formulat anterior, f`r` echivoc: „Pentru ce M` ispiti]i?”. Leonard Swellinger, [eful Poli]iei Comitatului Midlsborough din Marea Britanie, declara, cu ocazia unei conferin]e de anul trecut cu tema Componen]a creativ` a actului infrac]ional, c` „infractorii, \nainte de a comite actul delict, testeaz`, provoac`, anticipeaz`, lanseaz` probe false, \nregistrând reac]ia legiuitorului la schema ce urmeaz` s` fie aplicat` infrac]ional. |n func]ie de reac]ia structurilor de control la ace[ti parametri, ac]ioneaz`. |n timpul anchetelor, au mimat candoarea, inocen]a, schi]ând chiar un oarecare interes de a colabora cu autorit`]ile la elucidarea problemelor”. |n finalul dialogului ucenicilor-farisei cu Mântuitorul, Scriptura fixeaz` o imagine. Astfel, dup` ce i-au auzit r`spunsul – „Da]i Cezarului ce este al Cezarului...” – ace[tia s-au mirat, adic` au demonstrat tocmai p`catul suprem de care Isus i-a acuzat de la bun \nceput. Au mimat ignoran]a, adic` au fost f`]arnici. Ca [i când taxele, impozitele, datoriile fiscale, legalitatea \n general, adic` lucruri care prin lege sunt un apanaj binecunoscut al Cezarului, le-ar fi fost str`ine. Apoi, ace[tia L-au l`sat [i au plecat – vorba domnului Leonard Swellinger – „schi]ând un oarecare interes \n elucidarea problemelor”. ST

1. Rezerva Federal`, agen]iile de supraveghere bancar` din statele New York [i Illinois, Re]eaua pentru Criminalitate Financiar` [i Biroul pentru Controlul Activelor Str`ine al Departamentului Trezoreriei

August 2007 Semnele Timpului 29

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

Page 30

Social

Societatea din care facem parte este supus` unei schimb`ri culturale care poate fi etichetat` drept cea mai vijelioas` [i mai \ntunecat` din istoria omenirii. Denis Mc Callum vorbe[te despre o ,,metamorfoz` cultural` care transform` fiecare aspect al vie]ii de zi cu zi, r`spândindu-se prin intermediul educa]iei, televiziunii, cinematografiei [i al altor forme de media”. Schimbarea este de o asemenea amploare \ncât implica]iile ei sunt realmente deconcertante. I Viorel P`trana

e peste ocean se contureaz` tot mai clar o nou` ideologie, denumit` noua toleran]`, care ne propune s` accept`m c` toate afirma]iile presupus adev`rate sunt egale. |n consecin]`, toate valorile, convingerile [i afirma]iile cu preten]ie de adev`r sunt la fel de legitime. Singura virtute universal` care mai poate exista este toleran]a. A contrario, p`catul capital este sinonim cu a fi intolerant. Dac` ai p`reri ferme pe care \ncerci [i \ndr`zne[ti s` le sus]ii \n spa]iul public, devii un pericol social. Concep]ia despre lume caracterizat` de faptul c` binele [i r`ul sunt categorii absolute, comunicate de c`tre un Dumnezeu atotputernic a devenit un semn de fundamentalism.

Sisteme axiologice diferite Monica a fost crescut` \ntr-o familie de necredincio[i, dar iubitoare [i \n care se impuneau reguli [i parametri destul de stric]i. Fiind o elev` bun` [i, potrivit p`rin]ilor ei, o

,,feti]` cuminte”, la vârsta de 18 ani a luat drumul facult`]ii. A ob]inut note mari, s-a implicat \n activit`]i l`udabile \n cadrul campusului [i [i-a vizitat p`rin]ii cu consecven]` \n fiecare vacan]`. |n ultimul an de [coal` a fost coleg` de camer` cu o cre[tin` entuziast`, care, cu r`bdare, a r`spuns nenum`ratelor \ntreb`ri ridicate de Monica. Nu dup` mult timp, fata se converte[te la cre[tinism. Se implic` extrem de activ \n via]a unei biserici din \mprejurimi, unde \ntâlne[te un tân`r cre[tin de mare ]inut`, pe nume Jack. La un an dup` c`s`torie, este prezentat` p`rin]ilor prima nepoat`, Sherry. Via]a nu putea fi mai promi]`toare. Când Sherry a ajuns la vârsta adolescen]ei, lucrurile au \nceput s` se schimbe. Monica [i Jack au fost nevoi]i s` recunoasc` un fapt evident: fiica lor, Sherry, respingea multe dintre valorile cultivate \n c`minul lor. Au fost \ndurera]i, dar au continuat s` se roage pentru fiica lor, Semnele Timpului August 2007

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

Page 31

Mama o \ntrerupe: „M` a[tept s` respec]i sperând c` ,,va dep`[i momentul” [i se va valorile morale cu care te-am deprins de când \ntoarce la \nv`]`turile cu care a fost educat`. erai mic`”. Au fost lini[ti]i totu[i c`, \n ciuda diferen]elor „La urma urmei, mam`, nu toat` lumea are de opinie, nu s-a l`sat atras` \n consumul de acelea[i opinii [i convingeri ca tine. E adev`rat droguri sau alcool. Sherry a absolvit liceul cu c` tu [i tata m-a]i \nv`]at multe. Pentru tine [i merite deosebite [i a urmat aceea[i facultate pe tata, faptul de a locui \mpreun` \nainte de c`care a absolvit-o [i mama sa. Aici l-a \ntâlnit pe s`torie a fost [i va r`mâne ceva interzis. Dar eu Tony. ,,Un bìat grozav”, a[a l-a caracterizat v`d lucrurile altfel. Asta trebuie s` \n]elegi. Tu Sherry mamei sale. Primul la orice curs, foarte ai sistemul tù de valori [i eu \l am pe al meu. respectat de c`tre profesori [i colegi. |n plus, se Faptul c` acestea nu sunt identice nu \nseampoart` cu ea ,,ca [i cu o regin`”. Vestea c` de n` c` unul este bun [i corect, iar cel`lalt este Cr`ciun vor fi \mpreun` acas` a bucurat-o nesgre[it. De asemenea, asta nu \nseamn` c` nu pus pe Monica. Ideea i s-a p`rut excelent`. ne putem respecta reciproc opiniile. De fapt, Singura problem` care mai r`mânea de rezolaici este toat` provat era ca vizita s` fie anun]at`, pentru ca |n esen]a ei, cultura postmodern` blema. Trebuie s` respect`m [i s` mama s` preg`teasc` din timp camera de este nespus de \nsingurat`. Atunci pre]uim toate sisc\nd oamenii ader` la valorile temele de valori – al oaspe]i. Sherry [ovì \ns`: gùnoase de «respect» [i «tolerare» meu, al tù, al oricui altcuiva – exact a[a ,,Sigur, mam`. De[i...”. \n locul dragostei sacrificiale cum \l respect`m [i Trase adânc aer \n a slujitorului, rezultatul este \l pre]uim pe al nospiept. Pì, [tii, chiar \nstrìnarea interpersonal`. Devin tru. Orice alt` atitucrezi c` e nevoie de dine ar fi intolecamera musafirilor? paraliza]i de ideea c` ar putea Eu m-am gândit s` spune lucruri «\n afara grani]elor» rant`. Nu avem dreptul s` emitem st`m amândoi \n capermise, r`m\n \ncremeni]i ca nu judec`]i cu privire mera mea”. Mama a f`cut ochii mari. ,,Nu fi cumva s` se ofenseze reciproc prin la sistemul de valori al celorlal]i”, a constupid`, drag`. Cum opiniile pe care le ventileaz`, s` faci una ca asta? renun]ând chiar [i la drepturile lor. chis fata. Sherry este N-ar fi deloc potrivit.” Cre[tinii… pot zidi rela]ii reale [i exemplul tipic de ,,Da, eram sigur` c` ai s` spui asta”, comunit`]i pe care lumea laic` pot ceea ce \nseamn` s` r`spunse Sherry. I-am doar s` le invidieze. Mul]i postmod- fii victima conceptului de noua toleexplicat lui Tony cum erni[ti au fost cuceri]i pentru vede]i voi lucrurile ran]`. Una dintre Hristos dup` ce au privit un grup implica]iile ei este astea. |ns`, nu-]i face de cre[tini care \mp`rt`[eau unii pr`pastia pe care o griji, el a fost de acord ca pe toat` durata sap` \ntre copii [i cu al]ii dragostea lui Hristos. [ederii noastre aici s` p`rin]i, f`cându-i Dennis McCallum, dormim \n camere pe ultimii s` se The Death of Truth (Moartea Adev`rului) separate”. \ntrebe unde au Inima mamei b`tea gre[it \n educa]ia pe cu putere, ca ni[te tobe zgomotoase. „Cum care au dat-o copiilor lor. adic`, doar cât sta]i cu noi? Vrei s` spui c` Pericolele noii toleran]e nu se opresc aici. dormi]i \mpreun` când nu sunte]i la noi \n cas`?” Josh Mc DowelI afirm` faptul c` ,,implica]iile „Pì, deja dormim a[a, mam`”, \i explic` ei sunt extrem de primejdioase pentru individ, Sherry cu r`bdare. „Ne iubim. Doar nu te familie [i Biseric`”.1 Jerrold Warner, profesor a[tep]i s`...” la Colegiul Arizona Western din Scottsdale, August 2007 Semnele Timpului 31

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

Page 32

Social primea anual elogii pentru munca prestat`. Asta pân` când s-a implicat \n Uniunea Studen]ilor Cre[tini (USC) din cadrul campusului. Drept urmare, i s-a interzis s` mai g`zduiasc` \ntâlniri ale Uniunii \n clasa lui f`r` permisiunea vicepre[edintelui, \n ciuda faptului c` al]i profesori organizau periodic \n clasele lor \ntâlniri de club. Mai mult, \n martie 1995, profesorul a fost \n[tiin]at c` re\nnoirea contractului sù de munc` nu mai era posibil`. Cu alte cuvinte, era dat afar`. De ce un profesor \[i pierde func]ia doar pentru c` sus]ine o organiza]ie cre[tin`? R`spuns: o nou` defini]ie a toleran]ei. Beverly Schnell cùta un chiria[ care s` o ajute s` \[i repare [i s` \[i restaureze casa veche de o sut` de ani, \n schimbul unei chirii mai mici. Cre[tin` fiind, ea spera s` ofere casa tot unui cre[tin, demn de \ncredere. Astfel, a conceput un anun] \n care cùta ,,un me[ter cre[tin”. Odat` ap`rut, anun]ul a stârnit mânia oficialit`]ilor guvernamentale, care au reac]ionat prompt, decretându-l drept „un caz tipic de discriminare sexual` [i religioas`”.2 |n loc s` o coste [ase dolari, din cauza amenzilor primite anun]ul „a u[urat” contul lui Beverly Schnell cu suma de opt mii de dolari. La o [coal` primar` din Bradenton, Florida, Shannon, un bìe]el din clasa \ntâi a vorbit \ntr-o pauz` cu un coleg de clas` despre credin]a \n Isus Hristos pe care o \mp`rt`[eau p`rin]ii lui. |nv`]`toarea, auzind conversa]ia, i-a mustrat stra[nic pe amândoi, spunândule c` „nu au voie s` vorbeasc` despre Isus la [coal`”. Un incident asem`n`tor s-a petrecut [i \n New York, când \nv`]`toarea de la o clas` a treia nu i-a permis unei eleve s` citeasc` Biblia \n pauz`. Feti]ei, care plângea, i s-a spus s` nu mai aduc` acea carte „interzis` la [coal`”. Raymond Raines, din clasa a patra, a f`cut gre[eala de a-[i pleca discret capul pentru a rosti o rug`ciune \n t`cere, \nainte de a lua prânzul la cantina [colii. Gestul sù a fost urmat de o vizit` la biroul directorului, unde a fost amenin]at c`, dac` mai e v`zut c` se roag` \nc` o dat`, chiar [i \n t`cere, va fi exmatriculat.3 Fiind \ntreba]i dac` le este fric` de anumite etichete pe care ar putea s` le primeasc` \n [coal`, cei mai mul]i dintre studen]ii unui

colegiu au r`spuns c` le este fric` s` fie numi]i „intoleran]i”. {i bisericile se vor confrunta cu ostilitatea crescând` [i cu persecu]ia ce se na[te \n urma acestei teribile amenin]`ri. Un ora[ din statul Illinois a emis un ordin prin care au fost interzise \ntâlnirile care adunau mai mult de trei persoane o dat` (sunt incluse aici studiile biblice, grupurile de rug`ciune, orele particulare, bisericile-cas`). Pastorul unei biserici din Pennsylvania a fost dat \n judecat` de c`tre un fost membru pentru c` acesta din urm` fusese exclus din cauz` c` era homosexual. „Toate aceste cazuri relatate – scrie Josh Mc Dowell \n lucrarea men]ionat` – ne conduc la o concluzie neechivoc`: asist`m \n lumea occidental` la instalarea unei culturi care este nu doar nereceptiv`, ci \n mod manifest ostil` Bisericii [i Evangheliei lui Isus Hristos.

O cultur` \n care cei ce proclam` mesajul cre[tin sunt numi]i bigo]i [i fanatici. O cultur` \n care persecutarea cre[tinilor va fi nu doar permis`, ci [i \ncurajat`. {i tot ceea ce se va \ntâmpla va fi rezultatul noii toleran]e”. Cum este posibil a[a ceva? Cum poate ceva numit toleran]` s` creeze ostilitate? Cum ar putea o idee atât de bine inten]ionat` s` dea na[tere la oprimare [i persecu]ie?

Un singur cuvânt, dou` \n]elesuri |n timpul secolului al XIX-lea, pe continentul nord-american a sosit un num`r impresionant de imigran]i, \ncepând de la evreii vorbitori de idi[, pân` la chinezii vorbitori ai dialectului mandarin. Mul]i dintre ei \nv`]au foarte greu engleza sau deloc, \n timp ce Semnele Timpului August 2007

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

copiii lor o deprindeau rapid la [coal` sau \n parcurile de joac` din cartier. Prin urmare, copiii \ncepeau s` vorbeasc` o alt` limb` decât cea a p`rin]ilor lor. Situa]ia a generat \n multe cazuri confuzie, stres, ne\n]elegeri sau resentimente. {i azi, mul]i p`rin]i nu realizeaz` c` odraslele lor vorbesc o alt` limb`. Cele dou` limbi s-ar putea s` sune asem`n`tor, dar cuvintele pe care le folosesc copiii nu mai \nseamn` \ntotdeauna acela[i lucru ca atunci când le folosesc mama [i tata. Un exemplu este Matt, un adolescent de 16 ani. |n timp ce tundea gazonul din curtea casei, vecinul sù l-a rugat ca, dup` ce termin` opera]iunea, s`-i \mprumute [i lui ma[ina, deoarece dorea s` profite de ziua liber` de care beneficia. |ntrebat cum de era liber tocmai \ntr-o zi de luni, acesta a spus c`, de Ziua Homosexualilor, conducerea companiei care este foarte sensibil` la astfel de lucruri a acordat liber tuturor, spre a permite acelora care au o asemenea orientare s` participe la mar[ul organizat prin centrul ora[ului. Fiind de fa]`, Chuck, tat`l lui Matt [i-a exprimat uimirea cu privire la faptul c`, doar pentru c` se organizeaz` o parad` gay, se \ntrerupe lucrul \n companii. „Incredibil, \ncepi s` te \ntrebi \ncotro se \ndreapt` lumea aceasta”, a exclamat el. ,,Vezi-]i de treab`, d`-le pace”, a replicat vecinul Jim. Chuck [i-a ridicat mâinile [i a continuat: „O, s` nu m` \n]elegi gre[it, nu am nimic personal cu ei. Atâta tot vreau, s` nu impun` celorlal]i din societate stilul lor de via]`, cu panglicile lor roz, parade [i toat` povestea cu drepturile homosexualilor. Nu spun c` nu \i pot accepta ca oameni, dar pot s` afirm cu toat` t`ria c` homosexualitatea este gre[it`. Cum am putea, Doamne Isuse, s` s`rb`torim a[a ceva?” Dup` ce vecinul s-a dep`rtat, Chuck a observat privirea s`get`toare a fiului sù. „Tat`, tu \ntotdeauna ne spui c` trebuie s` d`m m`rturie celor din jurul nostru despre dragostea lui Hristos, c` trebuie s` fim cre[tini model. Tu cum \]i permi]i s` vorbe[ti astfel despre oamenii aceia \n fa]a vecinului tù?” Tat`l era stupefiat. „Nu \n]eleg despre ce vorbe[ti. Am spus doar c`…” „Ai spus doar c` acei oameni nu au dreptul s` trìasc` [i s` cread` \n ceea ce vor. Dar nu este asta cea mai

Page 33

important` \nv`]`tur` a cre[tinismului? Nu trebuie s`-i accep]i [i s`-i iube[ti pe oameni a[a cum sunt? Nu este tocmai aceasta Regula de Aur?” Tat`l a r`mas pur [i simplu bulversat. Niciodat` copilul s`u nu-i vorbise \n felul acesta. „Sigur c` trebuie s` respect oamenii, [i asta fac. Dar nu \nseamn` c` [i trebuie s` fiu de acord cu convingerile lor [i s` le \ncuviin]ez modul de via]`. Observi diferen]a?” „Diferen]`? Po]i s` spui c` accep]i [i respec]i o persoan` când pui eticheta ’gre[it’ peste convingerile ei [i spui c` via]a ei este imoral`? Tat`, gânde[te-te o secund`. Pur [i simplu nu are sens. Cum po]i s` te nume[ti cre[tin [i, \n acela[i timp, s` fii atât de intolerant? Nu ne \nva]` Biblia s` nu fim a[a?” „Dar Matt, nu \n]elegi. A vorbi despre stilul de via]` unor oameni \n termenii Bibliei nu \nseamn` intoleran]`. M-ai auzit \n alte d`]i spunând: ’Ur`[te p`catul [i iube[te pe p`c`tos’. De fapt asta \ncerc s` \]i spun [i ]ie.” „Ce f`]arnic e[ti, tat`! Ce sigur e[ti pe tine [i cât de gata s` judeci! Parc` e[ti unul dintre fariseii din Biblie care |l \nfuriau pe Isus. Dac` stilul de via]` [i convingerile cuiva nu se potrivesc cu ale tale, \ntotdeauna tu ai dreptate, [i ceilal]i sunt \ngropa]i \n gre[eal`. Dac` asta nu este intoleran]`, atunci ce e? Nu pot s` cred: tat`l meu, bigot”.4

Studiu f`cut recent \n USA 57% dintre tinerii care merg la biseric` nu cred \n existen]a unui standard obiectiv al adev`rului. 53% dintre persoanele adulte, cre[tini conservatori, care cred \n Biblie, nu cred \ntr-un adev`r absolut. 84% dintre studen]ii cre[tini din anul I nu pot nici s` explice, nici s`-[i apere convingerile \ntr-un mod inteligent. Dou` treimi dintre cei 70% dintre americanii care spun c` e important s` urmezi \nv`]`tura Bibliei resping absoluturile morale. 57% dintre copiii din bisericile evanghelice s`n`toase au \nceput deja s` cread` \n \nv`]`tura noii toleran]e, [i anume c` ceea ce pentru o persoan` este gre[it, nu este neap`rat gre[it [i pentru o alta. Mai pu]in de 50% dintre pensionari nu cred c` exist` un standard imuabil al binelui [i r`ului. 4 din 5 persoane având vârste cuprinse \ntre 18 [i 34 de ani \mbr`]i[eaz` aceast` idee.

August 2007 Semnele Timpului 33

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

Page 34

Social Care este cauza [ocului avut de tat` [i a furiei fiului s`u \n acest caz? Cei doi foloseau acela[i cuvânt pentru a exprima dou` idei diferite. Acesta este motivul principal pentru care majoritatea p`rin]ilor, profesorilor, preo]ilor [i pastorilor sunt marca]i categoric de o imposibilitate de a comunica sau de a-[i \n]elege copiii, colegii, [coala, guvernul, societatea atunci când ace[tia folosesc cuvântul toleran]`.

Toleran]a tradi]ional` Dic]ionarul Webster define[te verbul a tolera astfel: „a recunoa[te [i a respecta credin]ele, opiniile [i practicile altora, f`r` a le \mp`rt`[i” [i „a \ndura, a suporta ceva sau pe cineva pe care nu \l agreezi \n mod special”. Aceast` atitudine este, \n definitiv, ceea ce descrie apostolul Pavel \n prima Epistol` c`tre Corinteni, capitolul 13, versetul 6: „Dragostea \ndur` totul”. Biblia spune: „Dac` este cu putin]`, atât cât atârn` de voi, tr`i]i \n pace cu to]i oamenii”. Toleran]a tradi]ional` este, a[adar, perfect compatibil` cu

...defini]ia noii toleran]e este aceea c` valorile, convingerile, stilurile de via]` [i percep]ia asupra adev`rului sunt egale. Pe cale de consecin]`, nu exist` nicio ierarhie a adev`rului. preceptele Bibliei. Ea respect`, pre]uie[te [i accept` persoana f`r` ca aceasta s` \nsemne \n mod obligatoriu acordul ori aderarea la convingerile sau la comportamentul ei. Toleran]a tradi]ional` face diferen]a \ntre ceea ce crede [i face o persoan` [i persoana \ns`[i. Numai c` defini]ia actual` – conceptul pe care copiii \l \nva]` \n [coli [i este promovat de c`tre massmedia – este \n mod covâr[itor diferit`.

Noua toleran]` Se consider` c`, aproximativ \n 80% dintre situa]iile \n care auzi cuvântul toleran]` \n afara bisericii – folosit de c`tre \nv`]`tori, oficialit`]i, crainici, activi[ti pentru drepturile omului sau vedete –, nu se refer` niciodat` la toleran]a tradi]ional`, ci la ceea ce numim noua toleran]`. Ea ar putea s` sune asem`n`tor, dar este la kilometri distan]` ca semnifica]ie.

Potrivit lui Stanley Grenz (\n cartea sa A Primer to Postmodernism), aceast` nou` toleran]` se fundamenteaz` pe convingerea c` „adev`rul este relativ \n func]ie de comunitatea \n care o persoan` este integrat`. {i, de vreme ce exist` comunit`]i diferite, exist` [i multe adev`ruri diferite. Din moment ce exist` mai multe descrieri ale unei singure realit`]i, nicio descriere nu poate fi adev`rat` la modul absolut. De vreme ce adev`rul este exprimat prin limbaj, iar limbajul este un construct uman, toate adev`rurile sunt crea]ii umane.”5 |n plus, dac` adev`rurile sunt \n \ntregime crea]ii umane, [i „to]i oamenii sunt egali prin crea]ie” (dup` cum stipuleaz` Declara]ia de Independen]`), atunci, logic, toate adev`rurile sunt egale. Prin urmare, defini]ia noii toleran]e este aceea c` valorile, convingerile, stilurile de via]` [i percep]ia asupra adev`rului sunt egale. Pe cale de consecin]`, nu exist` nicio ierarhie a adev`rului. Convingerile mele sunt egale cu ale tale, iar \ntregul adev`r este relativ. „Noua toleran]` ne impune ridicarea tuturor valorilor [i a convingerilor la un statut care reclam` respect egal”, afirma Edwin Delattre, decanul Facult`]ii de Educa]ie a Universit`]ii Boston. |n contrast cu toleran]a tradi]ional`, care spune c` fiecare, \n mod egal, are dreptul s` cread` sau s` afirme ceea ce consider` c` este adev`rat, noua toleran]` – a[a cum este \nv`]at` \n [coli – spune c` ceea ce fiecare persoan` crede sau afirm` este \n aceea[i m`sur` corect. Numai c` impactul noii toleran]e nu se opre[te aici. Pentru a fi \ntr-adev`r tolerant (potrivit noii toleran]e), trebuie s` \n]elegi [i s` crezi c` perspectiva altei persoane este la fel de legitim` ca a ta [i s` \]i dai acordul, girul, trebuie s` \ncuviin]ezi sincer convingerile [i comportamentul ei. Aceast` doctrin` submineaz` \ns`[i esen]a [i semnifica]ia adev`rului absolut.

Implica]iile noii toleran]ei I Repudierea cre[tinismului Ar putea simpla pomenire a numelui Isus s` te condamne la \nchisoare? |n anul 1995, judec`torul Samuel B. Kent de la Curtea Districtului de Sud al Texas-ului a dat o hot`râre potrivit c`reia orice student care Semnele Timpului August 2007

30-35 Noua toleranta:Layout 1

8/7/07

4:33 PM

pomene[te numele Isus \n rug`ciunea din cadrul festivit`]ii de absolvire va fi condamnat la [ase luni de deten]ie. Dac` s-ar fi \ntâmplat \n URSS sau \n Irak-ul lui Saddam Hussein, nu ar fi trezit nici urm` de mirare. Dar cum se poate explica a[a ceva \n Statele Unite ale Americii, ]ara Primului Amendament? Simplu. Decizia judec`torului Kent este rezultatul logic al noii toleran]e. Fiind bazat` pe ideea c` toate afirma]iile cu preten]ie de adev`r sunt egale, deoarece sunt create [i condi]ionate cultural, noua toleran]` trebuie s` fac` mai mult decât s` se opun` oric`rei proclam`ri a adev`rului absolut – trebuie s` o \n`bu[e. De aceea numele Isus stârne[te reac]ii viscerale din partea unor indivizi [i grup`ri pa[nice, de altfel. Preten]iile lui Isus c` El este Calea, Adev`rul [i Via]a \i fac pe modernii politically correct s` se revolte [i fac cre[tinismul indezirabil, considerându-l erezia suprem`.6 I Decesul Adev`rului Timp de aproape dou` mii de ani, \ntreaga cultur` occidental` a fost ghidat` de adev`rul imuabil al lui Dumnezeu. Biblia reveleaz` omului adev`rurile absolute ale lui Dumnezeu, valabile pentru to]i oamenii, indiferent de loc sau epoc`. Vreme de milenii, legile omene[ti s-au croit dup` m`sura lui Dumnezeu. Moralitatea se judeca potrivit cu exigen]ele Sale. Odat` cu noua toleran]`, omul occidental adopt` standarde proprii. Binele [i rùl difer` de la cultur` la cultur` sau chiar de la persoan` la persoan`. Aceast` perspectiv` este definit` de afirma]ii ca: • „Nimeni nu are dreptul s`-mi spun` ce este corect [i ce nu!” • „Eu nu pot s`-]i spun ce e bine [i ce e rù; trebuie s` decizi tu singur”. • „Nu e corect s` impui cuiva principiile tale morale”. • „Am dreptul s` fac ce vreau, atâta timp cât nu sup`r pe nimeni”. • „Trebuie s` faci ceea ce crezi c` e bine”. • „{tii ce?... asta-i p`rerea ta!” • „Or fi astea valorile pe care le-ai mo[tenit de la p`rin]ii tì, dar pe mine p`rin]ii m-au \nv`]at altfel”. Rezultatul? Decesul adev`rului, care \nceteaz` a mai exista ca realitate obiectiv`. |nseamn` c`, \n lumea noii toleran]e, odat` cu adev`rul, a decedat [i moralitatea.

Page 35

I Dispari]ia virtu]ii Curajul, cinstea, integritatea, reveren]a, respectul, polite]ea, modestia, generozitatea [i compasiunea – odinioar`, toate acestea erau calit`]i dezirabile de a fi imprimate \n caracterul copiilor [i al tinerilor. De ce pare atât de greu ast`zi s` se transmit` genera]iilor urm`toare asemenea valori? Pentru c` astfel de concepte sunt lipsite de con]inutul lor \ntr-o cultur` dominat` de noua toleran]`. |n vreme ce aceasta disloc` din [coli, guverne, societate [i biserici toate celelalte virtu]i, proclamarea valorilor religioase absolute c`tre genera]iile care vin devine din ce \n ce mai anevoioas`. I Sfâr[itul drept`]ii Zorii noii toleran]e marcheaz` nu numai decesul adev`rului [i al moralit`]ii, ci [i sfâr[itul drept`]ii. Dreptatea, asemenea adev`rului, a fost o virtute de c`p`tâi \n cultura occidental`. Dar ea nu poate coexista cu noua toleran]`, deoarece sunt concepte antitetice. {i aceasta pentru simplul fapt c` ea nu poate exista f`r` adev`r. Implica]iile noii toleran]e sunt ample [i profunde. M` rezum la numai câteva dintre ele: pierderea convingerilor, privatizarea credin]ei, tirania individului, dezintegrarea drepturilor omului [i suprema]ia sentimentului. ST

1. Josh Mc Dowell & Bob Hostetler, Noua Toleran]`. Ed. Aqua Forte, Cluj Napoca, 2006, p. 9 2. Forbes, 10 februarie 2007. 3. Christianity Under Attack, The Rutherford Institute 4 Josh Mc Dowell, op. Cit., p. 15. 5. Chuck Colson, Facilitating Faith, BreakPoint, 8 februarie 1995. 6. Jhon Woodbridge, Culture War Casualties, „Christianity Today”, 6 martie 1995.

August 2007 Semnele Timpului 35

36-39 Catastrofe:Layout 1

8/7/07

4:49 PM

Page 36

Mediu

Catastrof`... un termen ce devine din ce \n ce mai familiar. Cuvântul „catastrof`”, a[a cum este folosit \n mod uzual, sugereaz` implicit producerea unui eveniment nepl`cut [i nedorit, cu efecte negative puternice asupra unui grup mare de oameni. {i totu[i, contrar opiniei generale, o catastrof` nu este \ntotdeauna ceva negativ [i nici nu are neap`rat efecte cu o r`spândire larg`. Totu[i cum pot fi evitate acele catastrofe care au efecte negative?

ncepând cu anii 1960-1965, prin implicarea [i eforturile matematicianului francez Rene Thom, o nou` ramur` a matematicii (a geometriei, mai exact) a \nceput s` prind` contur – Teoria Catastrofelor. Thom a \nceput s` studieze cauzele apari]iei catastrofelor \n sistemele stabile. Teoria spune c` \ntr-un mediu/sistem stabil, caracterizat de un sistem de ecua]ii matematice cu parametri [i de un set de condi]ii ini]iale, varia]ii mici ale condi]iilor ini]iale pot produce schimb`ri dramatice (catastrofe) \n solu]iile sistemului de ecua]ii, determinând manifest`ri discontinue [i bru[te ale sistemului. De exemplu, \n anii de dup` apari]ia modelului matematic, s-au studiat cauzele pentru care apar revolte \n \nchisori. |n acest caz, lini[tea din \nchisoare este dependent` de parametrii care \nso]esc ecua]iile ce caracterizeaz` sistemul. Aici se pot alege, ca

parametri, cantitatea de hran`, temperatura din incinta \nchisorii [i nu m` rul de de]inu]i care ocup` un pat. Fixarea condi]iilor ini]iale \nseamn`, de fapt, fixarea acestor parametri la anumite nivele (de exemplu: hrana – 1 kg/zi, temperatura – 20 de grade, num`rul de deI Attila Peli ]inu]i – 0,8/pat). Plecând cu un sistem de ecua]ii corect [i cu un set de parametri [i condi]ii ini]iale corect alese, sistemul trebuie s` aib`, \n principiu, o evolu]ie stabil`. |n cazul nostru, dac` cei trei parametri (hran`, temperatur`, num`r de de]inu]i) au fost ale[i corect, dac` sistemul de ecua]ii este bun, iar condi]iile ini]iale (1 kg/zi, 20 de grade [i 0,8/pat) sunt optime, nu ar trebui s` apar` revolte \n cadrul \nchisorii. Din p`cate, alegerea parametrilor nu este \ntotdeauna facil` pentru c` este nevoie de o \n]elegere foarte bun` a sistemului pentru a fi \n stare s` identifici factorii care \i condi]ioneaz` evolu]ia. Semnele Timpului August 2007

36-39 Catastrofe:Layout 1

8/7/07

4:49 PM

S-a constatat \n diverse cazuri studiate c`, dac` num`rul de de]inu]i cre[te u[or [i constant, nu se produc schimb`ri \n stabilitatea sistemului pân` la un punct. |n acela[i timp, doar un de]inut nou ad`ugat poate provoca o stare de profund` nemul]umire, care duce la izbucnirea de revolte.

Catastrofe cu efecte benefice Dac`, \n cazul \nchisorii, evenimentul produs este o catastrof` \n sensul comun al cuvântului, \n alte cazuri o catastrof` nu are \ntotdeauna implica]ii negative. De exemplu, schimbarea st`rii apei, din solid \n lichid [i apoi din lichid \n gaz, pe baza unei schimb`ri lente a temperaturii ei, poate fi considerat` un model al Teoriei Catastrofelor (schimb`ri \n condi]iile ini]iale – cre[terea temperaturii – provoac` r`spunsuri radicale [i discontinue ale sistemului – apa fierbe [i se evapor`). Teoria Catastrofelor a fost aplicat` [i \n identificarea cauzelor performan]elor slabe ale sportivilor. Psihologii s-au folosit de acest model matematic pentru a explica de ce \n cazul atle]ilor, de exemplu, prin supunere progresiv` la niveluri din ce \n ce mai ridicate de stres, se \nregistreaz` sc`deri drastice ale performan]elor. Astfel, când nivelul de stres cre[te pân` la un punct, cre[te [i performan]a atletului. |n momentul \n care se atinge un nivel al stresului numit „punctul critic”, o nou` cre[tere a stresului, chiar [i minuscul`, poate provoca sc`deri bru[te [i necontrolate ale performan]ei atletului. Urm`rind acela[i model, \n anumite cazuri, catastrofele pot avea efecte benefice. De exemplu, \n cazul unei epidemii, acela[i model matematic care a caracterizat propagarea epidemiei poate produce [i procesul invers: dispari]ia epidemiei \ntr-un mod brusc [i nea[teptat. Aceasta se \ntâmpl` când propor]ia dintre bolnavi [i imuni, cerut` ca s` sus]in` o epidemie, se modific` cu o rat` extrem de mic`, dar suficient` pentru a colapsa propagarea epidemiei \n continuare.

Page 37

Practic, pentru a putea combate apari]ia unei catastrofe (ne referim la cele care ar putea avea un efect negativ semnificativ), trebuie determinate câteva componente: forma [i tipul ecua]iilor care formeaz` sistemul, parametrii ecua]iilor [i valoarea condi]iilor ini]iale optime pentru a genera stabilitate sistemului. |n realitate, \n majoritatea cazurilor, sistemele de ecua]ii sunt extrem de complexe. Pe deasupra, este practic imposibil a determina to]i parametrii care influen]eaz` sistemul respectiv. |n cazul \nchisorilor am studiat

|ntr-un mediu/sistem stabil, caracterizat de un sistem de ecua]ii matematice (...) [i de un set de condi]ii ini]iale, varia]ii mici ale condi]iilor ini]iale pot produce schimb`ri dramatice... hrana, temperatura [i num`rul de de]inu]i, dar \n alte cazuri sau chiar aici pot fi mul]i al]i parametri. Acesta este faptul pentru care speciali[tii se rezum` s` determine parametrii care influen]eaz` cel mai mult sistemul. Tocmai de aceea, inevitabil, apar [i erori \n cadrul modelului [i al concluziilor. Mai mult, \n cazuri precum c`derea imperiilor, declan[area cutremurelor sau apari]ia schimb`rilor climaterice, sistemul este atât de complex \ncât este greu chiar [i de conceput ca oamenii de [tiin]` s` poat` ajunge vre-

Cazuri delicate Problemele apar atunci când sistemul este atât de complex \ncât speciali[tii nu pot determina setul de ecua]ii care \l caracterizeaz`. August 2007 Semnele Timpului 37

36-39 Catastrofe:Layout 1

8/7/07

4:49 PM

Page 38

Mediu

Pân` la urm`, \ntreaga tem` se reduce la probleme de echilibru. Catastrofele ([i vorbim acum de cele acceptate \n limbajul cotidian) au efecte dezastruoase asupra formelor de via]`

Ce este interesant [i uimitor \n acela[i timp este faptul c` sistemele stabile au nevoie doar de o mic` schimbare a condi]iilor ini]iale pentru a genera haos [i ruin`. {i mai interesant este faptul c` starea \n care g`sim sistemele este una de echilibru, cu toate c` plaja st`rilor de dezechilibru este incomparabil mai larg` decât cea a st`rilor de echilibru. Toate acestea indic` spre aceea[i direc]ie [i dezv`luie amprenta unui Creator, care a avut capacitatea de a crea sisteme atât de complexe, [i totu[i \n stare de echilibru, dar de a[a manier` \ncât orice interven]ie nechibzuit`, fie ea cât de mic`, s` ne poate arunca \n mijlocul unei catastrofe.

– plante, animale, oameni. Uraganele, inunda]iile, cutremurele [i epidemiile – toate \[i cer tributul \n vie]i de fiecare dat`. Dar via]a, pentru a exista, are nevoie de echilibru, de stabilitate.

Primul verset din Sfânta Scriptur` descrie starea P`mântului \nainte ca Dumnezeu s`-l fi pus \n starea de echilibru: „P`mântul era pustiu [i gol” (traducerea Cornilescu) [i „P`mântul era nedeslu[it [i ne\mplinit” (Edi]ia

odat` la o determinare cât de cât exact` a comportamentului unui astfel de sistem. Actualmente ne lovim de cazul schimb`rilor dramatice de clim` generate, se pare, doar de mici cre[teri ale temperaturii globale. Realitatea este c` sistemul este prea complex [i nu [tim cu exactitate dac` acesta este singurul factor care \l influen]eaz`. Credem totu[i c` acesta este cel mai important.

Amprenta unui creator

Semnele Timpului August 2007 38

36-39 Catastrofe:Layout 1

8/7/07

4:49 PM

Page 39

Jubiliar` a Sfântului Sinod al La \nceput, dup` crea]iune, \n cele patru col]uri ale BOR – 2001). Deseori ne despre care Dumnezeu a P`mântului. Ei ]ineau cele patru vânturi ale uit`m fascina]i la compleafirmat c` este ’foarte P`mântului, ca s` nu xitatea unei ma[ini luxoase [i gândul ne duce imediat buna’, un factor, ini]ial f`r` sufle vânt pe p`mânt, nici pe mare, nici peste vreun la miile de ore de studiu, importan]`, a reu[it s` copac”, descrie Ioan \n inova]ie [i transpira]ie a destabilizeze \ntreaga capitolul 7 al c`r]ii, vermiilor de ingineri [i spelucrare conceput` setul 1. „Nu v`t`ma]i ciali[ti care au f`cut ca acest de Creator. p`mântul, nici marea, sistem s` fie \n starea de nici copacii, pân` nu vom echilibru care s`-i asigure o pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumfunc]ionare optim`. nezeului nostru!”, se continu` \n versetul 3. Este greu s` ne imagin`m cum un sistem Harul lui Dumnezeu ne ]ine \nc` departe de incomparabil mai complicat decât o ma[in` de nenorociri mari. |ns` pân` când toate acestea? lux, [i anume natura, poate ajunge la starea de Ironia st` \n faptul c`, se pare, ruina va lovi tocstabilitate f`r` un plan inteligent, f`r` un Cremai aceast` genera]ie a c`rei filozofie este ator, cu atât mai mult cu cât starea de echili„Dup` noi, potopul!”, transformând vechea bru a acestui sistem este atât de fragil`. vorb` \n: „Pentru noi, potopul!”. ST

Un sistem seminecunoscut pentru om

La \nceputuri, dup` crea]iune, despre care Dumnezeu a afirmat c` era „foarte bun`”, un factor, ini]ial f`r` importan]`, a reu[it s` destabilizeze \ntreaga lucrare conceput` de Creator. Un fruct „nevinovat” a generat o catastrof` ale c`rei urme au fost sim]ite pe deplin \n istorie [i le sim]im [i noi ast`zi. Repetând aceea[i gre[eal`, ne juc`m din nou cu lucruri pe care nu le st`pânim. |n ultima vreme, schimb`rile de clim` ne pun probleme serioase, \ntrucât vedem cum echilibrul, care cu atâta generozitate a sus]inut via]a pe acest P`mânt, d` semne clare de [ubrezeal`. Oamenii de [tiin]`, care sunt departe de a \n]elege func]ionarea unui sistem atât de complex precum natura, se contrazic \n ceea ce prive[te cauzele, f`când ca starea de anxietate din rândul maselor s` creasc` constant. {i totu[i, \n ciuda faptului c` semnalele pe care le primim din natur` sunt \ngrijor`toare, omenirea \mpinge \ncet, dar sigur sistemul creat de Dumnezeu afar` din starea de echilibru, for]ând constant, prin industrializare, modificarea condi]iilor ini]iale. Patru \ngeri ai lui Dumnezeu, descri[i \n cartea profetic` Apocalipsa, au \ns`rcinarea ca, pân` la un anumit moment, s` men]in` starea de echilibru \n care \nc` ne afl`m. „Dup` aceea am v`zut patru \ngeri care st`teau \n picioare August 2007 Semnele Timpului 39

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 40

Mediu

|n noiembrie 2002, la Conven]ia Interna]ional` privind Drepturile Economice [i Culturale, a fost ad`ugat „Comentariul general nr. 15 privind dreptul la ap`”, prin care, pentru prima dat`, apa era explicit recunoscut` ca drept fundamental al omului. „Fiecare om are dreptul la ap` suficient`, fizic accesibil`, curat` [i de calitate corespunz`toare, pentru uz personal [i domestic”, se spune \n comentariu. Aceasta \n contextul \n care apa devine, \ncetul cu \ncetul, un lux pe care nu [i-l mai permite oricine.

Criza

pune pe jar o

I Cristina Ru]`

Semnele Timpului August 2007 40

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 41

apei r omenirea P

e fondul problemelor social-politice ce scriu cronica timpului nostru, se contureaz` tot mai alarmant o criz` ce se sustrage instrumentarului diplomatic ticluit de om pentru dezamorsarea nucleelor de tensiune interna]ionale. Este o criz` ce suspend` determina]iile ob[te[ti [i ne vizeaz` pe to]i, laolalt` [i \n mod egal. Grandioas` [i palpitant`, chestiunea \mbog`]irii uraniului \n scopuri civile sau militare este \n bon ton cu \n`l]imile contemporane ale cunoa[terii [i \ndem창n`rii omene[ti. Criza aceasta \ns` vizeaz` un resort biotic fundamental, primar, anterior curriculumului milenar uman: apa. Nimic mai simplu, mai banal, mai inofensiv [i suprem vital.

August 2007 Semnele Timpului 41

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 42

Mediu Potrivit ONU, problema cea mai grav` cu care se va confrunta omenirea \n secolul XXI s-ar putea s` nu fie nici r`zboiul, nici boala, nici foametea, nici chiar colapsul ordinii sociale, ci, \n primul rând, declinul abrupt al rezervelor de ap` dulce.1 De[i 70% din suprafa]a P`mântului este acoperit` de ap`, 97,5% din volumul hidric total este ap` s`rat` [i numai 2,5% ap` dulce. Propor]ia se agraveaz` [i mai mult la o investiga]ie a situa]iei capitalului de ap` dulce: 70% din acesta este blocat \n calotele polare, iar restul, de 30%, se g`se[te \n cea mai mare parte \n sol, sub form` de umezeal`, [i \n subsol, \n stratul acvifer de mare adâncime, inaccesibil omului. Mai pu]in de 1% din capitalul de ap` dulce (circa 0,007% din totalul de ap` de pe glob) r`mâne accesibil folosirii de c`tre om. Aceasta este apa care se g`se[te \n lacuri, râuri, fluvii [i \n pânza freatic` de mic` adâncime.2

Consumul zilnic pe cap de locuitor \n lume I 350 l \n America de Nord [i Japonia I 200 l \n Europa I 10-20 l \n Africa sub-saharian` I |n Namibia, 15-20% din bugetul familiei se duce pe ap`. La propriu.

Reconstituite anual cu apa provenit` din precipita]ii, aceste sisteme reprezint` rezerva regenerabil` de ap` dulce din care, \n prezent, cele 6 miliarde de oameni \[i \nsu[esc o cot` de 54%. {i cu toate acestea, doar 15% din popula]ia global` nu resimte niciun stres \n ceea ce prive[te acoperirea necesarului de ap`. Potrivit ultimelor date publicate \n diferite rapoarte,3 pentru o treime din popula]ia global`, alimentarea cu ap` reprezint` o problem`. |n jur de 1,2 miliarde de oameni din ]`rile \n curs de dezvoltare situate \n zone aride, nu au acces la surse sigure de ap` potabil`. Alte 500 de milioane stau sub iminen]a aceleia[i situa]ii. |n Asia, unde nu s-a vorbit niciodat` de precaritatea resurselor de ap` dulce, \n perioada 1955-1990, disponibilul de ap` pe cap de locuitor s-a redus cu 40-60%. Previziunile pentru anul 2050 sunt dezolante, ca un labirintic peisaj de dune. Dac` nu se ia nicio m`sur`, \n

60 de ]`ri, 7 miliarde de oameni din totalul de 9,3 miliarde (preconizat pentru acea dat`) vor fi afecta]i de lipsa de ap`. Dac`, \n schimb, ar fi adoptate câteva politici corespunz`toare situa]iei create, num`rul celor afecta]i va putea fi coborât la 2 miliarde, iar num`rul ]`rilor, la 48. Compara]ia celor dou` scenarii este edificatoare cu privire la factorii ce dau amploare [i intensitate acestei crize. La o prim` evaluare, s-ar p`rea c` explozia demografic` din ultimul secol a dezechilibrat raportul dintre disponibilul de ap` dulce [i consumul uman. Statisticile descoper` \ns` c`, \n timp ce \n secolul XX, popula]ia global` s-a triplat, exploatarea resurselor de ap` dulce a crescut de 6 ori. Odat` cu sporirea numeric` a omenirii, s-a \nregistrat [i o cre[tere a consumului de ap` pe cap de locuitor, dictat` de schimbarea obiceiurilor de via]` (igien`, alimenta]ie, programul de activit`]i casnice) [i de muta]iile survenite \n schema activit`]ilor umane (industrializare, activitate economic` [i agricol` intensificat`).

Ora[ele, sensibile la problemele generate de lipsa apei Recenta prefacere a prezen]ei umane \n spa]iul terestru se r`sfrânge asupra disponibilului de ap` dulce prin prelu`ri sporite din debitul total [i totodat` prin grave agresiuni s`vâr[ite asupra sistemelor hidrologice, prin poluarea [i contaminarea acestora. Semnele Timpului August 2007

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 43

Consumul anual de ap` \n I Agricultur` – 65% I Industrie – 23% I Uz casnic – 8%

I 1,1 miliarde de oameni nu au acces la ap` de b`ut curat`. I Anual, 2,3 miliarde de oameni mor din cauza afec]iunilor asociate apei. I Zilnic, \n jur de 6 mii de copii mor din cauza bolilor asociate cu consumul de ap` infestat` [i igiena deficitar`.

O important` surs` de poluare o constituiee aglomera]iile urbane, tot mai multe [i tot mai dense. |n fiecare zi, num`rul celor care locuiesc \n ora[e spore[te cu 18.000. |n prezent, zona urban` ad`poste[te jum`tate din popula]ia lumii. Anual, \n sectorul urban, sunt colectate aproximativ 2 milioane de tone de dejec]ii umane; circa 50% ajung \n bazinele hidrologice. |n numeroase ora[e din ]`rile \n curs de dezvoltare, absen]a uzinelor de tratare a apelor menajere [i a unui sistem de canalizare adecvat se soldeaz` cu contaminarea resurselor de ap` subterane [i de suprafa]`. Bolile hidrice, care apar prin contaminarea apei cu materii fecale sau urin`, umane sau animale, se num`r` printre principalii contribuabili la indicii mondiali de decese [i \mboln`viri. |n 2000 s-a \nregistrat un num`r de 2,3 milioane de decese cauzate de boli asociate apei (malaria, febra galben` [i altele). Majoritatea victimelor au fost copii pân` \n 5 ani...

Apele reziduale industriale con]in substan]e toxice Majoritatea ini]iativelor industriale nu au prev`zut nimic \n privin]a de[eurilor toxice rezultante, care pur [i simplu sunt deversate \n canalele de scurgere [i \n cursurile de ap`

din apropiere. |n fiecare zi, 2 milioane de tone de de[euri toxice sunt deversate \n apele curg`toare [i \n lacuri. |n acest context, 1 litru de de[euri este suficient pentru otr`virea a 8 litri de ap`… Industriile ce prelucreaz` materii prime organice, \n frunte cu industria alimentar`, se situeaz` \n topul agen]ilor poluatori cu de[euri organice. Cantitatea de ape reziduale din \ntreaga lume este estimat` la 12.000 km3, mai mult decât debitul \nsumat al celor mai mari 10 fluvii [i de 4 ori volumul global de ap` folosit \n prezent pentru iriga]ii.

Agricultura, cel mai \nsetat consumator Agricultura are impactul cel mai mare asupra resurselor de ap`, prin prelu`rile masive (70% din disponibilul de ap` dulce) [i poluare (cu un aport de 70%). Folosirea excesiv` a pesticidelor [i \ngr`[`mintelor chimice se soldeaz` cu contaminarea surselor de ap` ce deservesc sectorul agricol, iar prin infiltrare \n subsol, chiar a stratului acvifer. O alt` fapt` uman`, din nefericire umbrit` de consecin]ele negative, este ctitorirea de baraje. Spre sfâr[itul secolului al XIX-lea – \nceputul secolului al XX-lea, barajele au devenit popu-

Cantitatea de ap` necesar` pentru a produce I

1 kg de cartofi - 100 l I 1 kg de grâu - 1000 l I 1 kg carne de vit` - 13.000 l

lare ca instrumente de management al apei. |n prezent, \n lume func]ioneaz` \n jur de 45 de mii de baraje mari, care furnizeaz` hidroenergie [i ap` pentru iriga]ii. Acestea regleaz` debitul fluviilor, prevenind producerea inunda]iilor [i neutralizând efectele perioadelor de secet`. Beneficii indiscutabile, dar la un pre]

August 2007 Semnele Timpului 43

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 44

Mediu I 1/3 din suprafa]a continental` (4 miliarde ha) st` sub iminen]a fenomenului de de[ertificare. I Zonele aride sau de[ertice acoper` 2/3 din suprafa]a continentului african. I |n Asia, suprafe]ele aride [i semi-aride totalizeaz` 1,7 miliarde ha. I Cunoscut` pentru p`durile tropicale, America Latin` este alc`tuit` din terenuri de[ertice [i aride \n propor]ie de 28%. I 30% din teritoriul Statelor Unite este afectat de de[ertificare. I Degradarea solului este accentuat` \n cea mai mare parte a Europei de Est [i Centrale [i deosebit de accentuat` \n regiunea M`rii Adriatice.

ecologic [i social neamortizabil. Cursurile a peste 150 de fluvii mari din totalul de 227 au fost \ntrerupte de baraje; au fost compromise ecosistemele de lunc`, ce joac` un rol proeminent \n buna desf`[urare a circuitului apei \n natur`, prin depozitarea unor \nsemnate cantit`]i de ap` din precipita]ii, ac]ionând apoi ca veritabile decantoare \n procesul de purificare a acumul`rilor de ap`; 5% dintre soiurile de pe[te de ap` dulce au disp`rut sau sunt pe cale de dispari]ie; zeci de milioane de oameni au fost str`muta]i \n ]inuturi cel mai adesea mai pu]in fertile. O idee mai sinuos, mult` vreme t`g`duit, dar de-acum indubitabil, este circuitul care coreleaz` gesturile industriale ale omului, temele moderne ale existen]ei sale [i modific`rile cli-

matice. De-acum o problem` interna]ional`, schimbarea climei va contribui cu circa 20% la acutizarea crizei de ap`. Cele mai afectate vor fi ]`rile care deja sufer` de pe urma deficitului de ap`. Impactul se va face sim]it nu numai la nivelul resurselor acvifere, ci [i prin frecven]a sporit` a fenomenelor de secet` [i inunda]ii. Un studiu din 2006, realizat de Oficiul Meteorologic din Marea Britanie, prognoza c`, \n condi]iile \n care nu intervine nicio ameliorare a tendin]elor climatice curente, secetele severe, care pân` acum se produceau o dat` la 50 de ani, pân` \n 2100 vor atinge o frecven]` anual`.

Motiv de ceart` |n urma agrav`rii situa]iei apei, este de a[teptat o intensificare a tensiunilor dintre consumatori, la nivel na]ional [i interna]ional. |n jur de 260 de bazine fluviale deservesc dou` sau mai multe state [i, \n lipsa unor acorduri robuste, exploatarea acestora ar putea deveni pricin` de conflict. Totu[i, potrivit unui studiu asupra tuturor interac]iunilor inter-statale legate de ap` din ultimii 50 de ani, este pu]in probabil ca aceste tensiuni s` degenereze \n „r`zboaie pentru ap`”. Din cele 1831 de interac]iuni catalogate, 1228 au avut caracter cooperativ. Din cele 507 evenimente „conflictuale”, doar 37 s-au soldat cu violen]e, din care 21 au constat \n ac]iuni militare (18 \ntre Israel [i statele \nvecinate).

Semnele Timpului August 2007 44

40-45 Criza apei:Layout 1

8/7/07

1:02 PM

Page 45

ob]inere a apei mult prea costisitoare prin consumul de energie [i emisiile de gaze de ser`... Mai mul]i exper]i propov`duiesc programul „apei virtuale” drept solu]ie-cheie a problemei apei. Conceptul de „ap` virtual`” a fost definit de prof. J.A. Allan, \n anii 1990, [i se refer` strict la cantitatea de ap` folosit` la ob]inerea produselor agricole [i industriale. Ideea ar fi ca ]`rile cu deficit de ap` s` importe alimente – la un pre] decent – din ]`rile bogate \n resurse de ape. Propunerea e de mare frumuse]e prin invocarea unei solidarit`]i a omenirii \n fa]a crizei, \ns` tot atât de pernicioas` prin volumul colosal de combustibil necesar transportului produselor dintr-o parte \n alta a lumii... Pân` la urm`, tot preven]ia ar fi fost mai bun`, prin folosirea responsabil` a disponibilului de ap`, evitarea risipei [i a compromiterii resurselor de ap` prin contaminare [i poluare.

„Da, exist` o criz` a apei \n prezent, \ns` criza aceasta nu este dat` de cantitatea insuficient` pentru acoperirea necesarului nostru, ci de managementul mediocru al resurselor de ap`, de pe urma c`ruia miliarde de oameni – [i mediul \nconjur`tor – au Epilog de suferit.” – World Water |n anii ce i-au precedat Dintre toate crizele View Report apusul, civiliza]ia Maya a |n orice zon` [i domeavut necazuri mari. A[esociale [i naturale cu niu ce necesit` ap` dulce – care ne confrunt`m noi, z`rile dens populate supraagricultura, industria, mesolicitau resursele natuoamenii, criza apei najul [i consumul – este rale. Ce a condus la colapcump`ne[te chiar loc de o mai bun` [i mai sul formidabilei civiliza]ii? cuminte gestionare a acesSuprapopularea, lupta supravie]uirea noastr` tui capital. Element vital pentru putere dintre mem[i a planetei P`mânt. [i, tocmai de aceea, dinbrii aristocra]iei, o baz` Koichiro Matsuura, director totdeauna o prezen]` naeconomic` fragil` [i un sisgeneral UNESCO tural`, obi[nuit` [i la tem politic abuziv. La fel \ndemân`, apa a fost risi[i degradarea mediului, pit` ca orice alt lucru f`r` pre] [i dispensabil. inclusiv prin desp`duriri. Toate au avut loc pe Unii oamenii \ncearc` tot felul de solu]ii tehnofondul unui climat vitreg, punctat de trei logice prin care s` recupereze apele rezidperioade de secet` sever`. uale [i poluate. Sunt ]`ri \n lume, Australia de Cum s-ar spune, nimic nou sub soare, doar exemplu, \n care apele uzate sunt tratate, de anvergur` mai mare. Global`. ST „reciclate”, pentru a putea fi folosite – [i consumate – de mai multe ori. De asemenea, se \ncearc` suplimentarea disponibilului de ap` 1. Primul raport ONU World Water Development Report, prezentat cu ocazia celui de-al treilea Forum Mondial al Apei, \n 2003. dulce prin desalinizarea apei m`rii. |n prezent, 2. Dar chiar [i a[a, dac` disponibilul de ap` dulce de pe p`mânt s-ar 60% din necesarul de ap` dulce din Golful \mp`r]i \n mod egal la to]i oamenii, fiec`ruia i-ar reveni o cot` de 5000-6000 m3 pe an. Având \n vedere c` limita sub care, potrivit indiPersic este acoperit prin desalinizare. |n cilor \n vigoare, apare disconfortul \n asigurarea necesarului cu ap` Spania, 22% din apa ob]inut` astfel este folosit` este de 1700 m3/pesoan`/anual, raportul dintre disponibilul de ap` dulce [i num`rul de locuitori este unul de bel[ug, iar nu de penurie. la iriga]ii [i \n sta]iunile turistice situate \n 3. World Water Development Report II, prezentat cu ocazia celui de-al zonele aride. Materie prim` ar fi din bel[ug, patrulea Forum Mondial al Apei, \n martie 2006. Comprehensive Assessment of Water Management in Agriculture, 2007 numai dac` desalinizarea nu ar fi o metod` de August 2007 Semnele Timpului 45

46-48 3 Pagini:Layout 1

8/7/07

1:13 PM

Page 46

Mediu

Pune]i pre] S

\ns` e vinde la sta]iile de „Apa promite s` fie pentru contamin`rilor, cheltuielile cu transbenzin` [i cost`, \n secolul XXI ceea ce petrolul portul sunt partea cea Statele Unite, de dou` ori cât benzina. Nimeni \ns` a fost pentru secolul XX: o mai semnificativ` a Aici intr` amnu se plânge de lucrul acesmarf` pre]ioas` care deter- pre]ului. balajul, manopera [i ta. |n toat` lumea, veniturile min` bog`]ia na]iunilor”, ener gia electric` – anuale din aceast` afacere sunt estimate la 300 miliarde de avertiza Fortune Magazine aceasta reprezint` un procent consistent din dolari. Numai SUA \nregis\n mai 2000. pre]ul apei \mbuteliate. treaz` jum`tate din aceast` sum`. Cu cât apa r`mâne mai I Marius Andrei pu]in`, cu atât veniturile Pia]a comercian]ilor se dubleaz`. româneasc` „Investi]ia \n ap` este cea mai eficient` afacere. Datorit` temperaturilor ridicate din ultima De exemplu, cei care au investit 10.000 dolari vreme, consumul de ap` s-a majorat numai \n \n Consolidated Water (NASDAQ: CWCO), \n ]ara noastr` cu 30%. Principalul produc`tor de 2000, au câ[tigat peste 71.000 dolari \n 2006”, ap` plat` din România, Societatea Na]ional` a sus]ine Louis Basenese, editor la The Takeover Apelor Minerale, exploateaz` aproximativ 16% din poten]ialul hidrologic. Acest procent Trader [i Oxford Club's Investment Advisory reprezint` 90% din z`c`mintele de interes Panel. Conform acestuia, cine a investit 10.000 na]ional pentru consumul alimentar. Condolari \n American Commercial Lines \n prima curen]a \ns` se manifest` pe segmentul de parte a anului 2005 a câ[tigat cu 310% mai \mbuteliere. Pia]a este dominat` de [apte mult \n 2006. Banca Mondial` arat` c` cererea companii: Romaqua Group, European Drinks, de ap` se dubleaz` la fiecare 21 de ani. Dorna Apemin, Perla Harghitei, Bibco Bibor]eni, Bucovina [i Carpatina. Pre]ul apei Pre]ul apei vândute de Societatea Na]ional` a Apelor Un studiu efectuat \n 14 ]`ri indic` faptul c` Minerale este de 0,007 lei/litru. Dup` ce este pre]ul mediu al apei are valori \ntre 66 \mbuteliat`, la poarta fabricii apa cost` aproxcen]i/metru cub \n SUA [i 2,5 dolari/metru imativ 0,5 lei/l, iar \n magazine ajunge la aproxcub \n Danemarca [i Germania. Rareori \ns` imativ 1,5 lei. Astfel, pre]ul este determinat \n consumatorii pl`tesc doar apa. Pre]ul sticlei de propor]ie de 70% de transport [i costurile pe raft este determinat de trei elemente: coslegate de ambalare. tul transportului de la surs` la consumator, cererea pie]ei [i subven]iile. Se ad`ug` la cheltuieli [i tratamentul pentru eliminarea De ce ap` \mbuteliat`? Motivul invocat de popula]ie este unul singur. Oamenii prefer` apa \mbutelial` pentru c` Pre]ul apei a crescut dramatic. |n ultimii 5 ani, municipalitatea a cresapa menajer` nu este sigur` pentru consum. cut pre]ul cu 27% \n SUA, 32% \n Marea Britanie, 45% \n Australia, 50% Cel pu]in aceasta este percep]ia general`. \n Africa de Sud [i 58% \n Canada. |ntr-o oarecare m`sur`, oamenii au motive Semnele Timpului August 2007 46

46-48 3 Pagini:Layout 1

8/7/07

1:13 PM

Page 47

] pe ap`! de \ngrijorare, dar aceasta nu este o regul` general`. „Apa menajer` din New York este la fel de bun` ca [i cea \mbuteliat` de Evian”, spune Walt Boyes, consultant \n tratamentul [i distribu]ia apei. Niciun sistem nu este perfect, ceea ce \nseamn` c` atât apa menajer`, cât [i cea \mbuteliat` con]in unele contamin`ri. |ns` p`rerea general` a consumatorilor este c` apa \mbuteliat` este mult mai pur` [i mai gustoas` decât cea menajer`. Preten]ia celor care vând apa \mbuteliat` cu privire la puritate este contestat` de unele studii efectuate de Universitatea din Geneva, studii finan]ate de World Wildlife Fund. „Calitatea apei \mbuteliate este \n general bun`, de[i prezint` acela[i risc de contaminare ca [i apa menajer`”, spun speciali[tii. Aceast` contaminare ar surveni de la ]evi, sticle [i de la mediul de depozitare.

Brandul face apa Potrivit Asocia]iei Interna]ionale Bottled Water, exist` dou` surse pentru apa \mbuteliat`: sursele naturale (izvoare [i fântâni) [i sursele municipale (apa este distilat`, de-ionizat` sau filtrat`). Pentru c` nu exist` diferen]` de gust, apa este de fapt aceea[i. Intervine \ns` brandul. „|n privin]a apei, nu exist` superioritate tehnologic`. Singurul lucru care face diferen]a dintre o ap` [i alta este brandul”, spune Chiranjeev Kohli, profesor de marketing la California State University, Fullerton. Cheia este diferen]ierea, pentru c` apa este ap`, \n orice form`. Un prim element de diferen]iere este sursa. „Dac` vrei s` \]i creezi un nume (brand), porne[ti cu unicitatea sursei”, afirm` Rob Frankel, consultant american de marketing. Un alt element care determin` vânz`rile sunt informa]iile cu privire la

puritata apei. Speciali[tii spun c`, pentru majoritatea consumatorilor, brandul este chiar mai important decât pre]ul apei. „Pre]ul nu este un factor important pân` nu se opre[te cre[terea. Când aceasta se opre[te, atunci \ncepe r`zboiul pre]urilor”, sus]ine Robert Lynn, vicepre[edinte al Global Beverage Systems.

De[i apa nu pare un lucru extraordinar, \mbuteliat [i cu nume (brand), lucrurile se schimb` considerabil. Având \n vedere faptul c` pia]a american` se va dubla \n 2 ani, afacerea cu apa nu mai pare atât de secetoas`. John Karolefski, editor-[ef la Brand Marketing magazine Dou` companii domin` pia]a mondial` a apei: Groupe Danone [i Nestle. „Lovitura” care a redefinit pia]a a fost dat` de intrarea \n

Februarie 2007 Semnele Timpului 47

46-48 3 Pagini:Layout 1

8/7/07

1:14 PM

Page 48

Mediu joc a gigan]ilor Coca-Cola [i PepsiCo. Sistemul de distribu]ie foarte eficient, renumele interna]ional sunt doar câteva dintre avantajele pe care cei doi le au \n raport cu ceilal]i. „74% dintre consumatorii de ap` \mbuteliat` cred c` aceasta are un gust mai bun decât apa menajer`. Dintre ace[tia, 25% spun c` au o preferin]` pentru o anumit` firm`, iar 42% spun c` prefer` dou` sau chiar trei firme. Astfel, peste 65% dintre consumatori Prost s` fii [i s` nu intr` \n magazin având deja un nume de firm` \n investe[ti \n pia]a cu cel mai mare volum de minte”, afirm` Matt Petersen, director PepsiCo. cre[tere din România.

mentului c` \n acest fel va fi mai eficient folosit`. Astfel, câ]iva oameni vor de]ine necesarul pentru toat` omenirea. |ngrijorat` de lipsa Este firesc s` pui banii de ap` [i de seceta ce Viitorul... afecteaz` o mare parte a \ntr-un segment mare [i Europei, Comisia European` nu sun` bine \n cre[tere. a aprobat un document, |mbuteliat` sau nu, apa potabil` este pe cale de dis- Eugen Margasoiu, director de numit Carta Verde, prin care pari]ie. Dar se vor g`si \ntotstatele membre sunt chemarketing Quadrant Amroq deauna investitori care s` mate pentru a stabili o strateBeverage fac` bani din nenorocirea gie comun` pentru utilizarea altora. Interesant este fapapei. Pentru c` seceta va tul c` majoritatea speciali[tilor \n domeniul afecta \n urm`torii ani nu doar sudul Europei, hidrologiei, cu mici excep]ii, insist` pentru exper]ii avertizeaz` c` se impune economisirea privatizarea surselor de ap`, \n virtutea arguapei atât de consumatorii casnici, cât [i de cei industriali. Autorit`]ile atrag aten]ia c` 20% din apa folosit` este risipit`. Ra]ionalizarea consumului se impune mai mult ca niciodat`. Provocarea pentru anii viitori este mare. Sunt bani mul]i de scos din ap`, iar investitorii [tiu c` cine de]ine monopolul asupra apei va fi bogat [i puternic. Va trebui s` fim mai aten]i atunci când d`m drumul la robinet, gândindu-ne [i la ce putem face pentru cei care sufer` din lips` de ap` potabil`. Dictonul „dup` mine, potopul” nu este realist. Poate doar dac` \n loc de potop, a[tept`m pr`p`dul. Pentru c`, din p`cate, apa este doar una dintre marile crize ce afecteaz` p`mântul. {i am sentimentul c` se adun` prea multe. |n seara \n care am \nceput redactarea acestui articol, la momentul rug`ciunii al`turi de copiii no[tri, I-am mul]umit lui Dumnezeu pentru ap`. Cum va fi \ns` atunci când nu va mai fi suficient`? ST Semnele Timpului August 2007 48

49 Talon:Layout 1

8/7/07

1:19 PM

Page 49

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Talon de comand`

Revista

Semnele Timpului

I 6 apari]ii... 20 lei, sau 12 apari]ii... 40 lei |ncepĂ˘nd cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel â&#x20AC;&#x201C; 0744.472.463

August 2007 Semnele Timpului 49

Covers:Layout 1

8/7/07

10:44 AM

Page 2

„Pl`cerea se poate sprijini pe iluzie, fericirea \ns` se \ntemeiaz` pe adev`r.” Chamfort

SEMNELE

timpului