ST12

Covers:Layout 1

6/15/07

1:38 AM

Page 2

SEMNELE

timpului IUNIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Biblia Coranul sau

Mi[carea charismatic` Neglijen]a colectiv`

Sumar + Editorial:Layout 1

6/15/07

6/2007

SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 111 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

10:47 AM

Page 2

Sumar IUNIE 2007

Editorial

Religie 2 Biblia sau Coranul?

O confruntare f`r` prejudec`]i

DIRECTOR: Lucian Cristescu

10 Mândria de a fi cre[tin

REDACTOR-{EF: Cristian M`gur`

16 Mi[carea charismatic`

COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru.

CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸S I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 6/2007

SEMNELE

timpului

2

1 O fidelitate gre[it \n]eleas`

23 Genera]ia secolului XXI Incult` [i indiferent` fa]` de religie

23 Politic 24 Statele Unite ale Europei

Cultur`

24

31 Cum s` lecuie[ti un fanatic 33 Citatul ST

Social

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

IUNIE 2007

Biblia Coranul sau

Mi[carea charismatic` Neglijen]a colectiv`

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

34 Botox-ul, f`c`torul de minuni 38 Luxury Life Show, \n România

34

Mediu 45 Neglijen]a colectiv`

45 Semnele Timpului Iunie 2007

Sumar + Editorial:Layout 1

6/15/07

10:47 AM

Page 1

Editorial O fidelitate gre[it \n]eleas` CRISTIAN M~GUR~

Bucure[tiul a bifat \nc` un „mar[ al diversit`]ii” homosexualilor români. Cum era de a[teptat, exhibarea iubirii pe invers a fost \nso]it` de o artezian` de ro[ii, ou` [i pietre, evlavios pus` \n scen` de militan]ii pentru normalitate. |n esen]`, pe 9 iunie, \n centrul capitalei a vut loc o \ntâlnire de gradul III \ntre diversitatea impudic` [i normalitatea contondent`.

E

venimentele de acest gen au c`p`tat o oare[ice notorietate \n ultimii ani mai mult din cauza reac]iilor dure ale heterosexualismului agresiv, a[a cum s-a \ntâmplat de curând la Moscova sau, \n 2005, \n Ierusalim.

De remarcat \n privin]a ultimului mar[ de la Bucure[ti este confuzia abraziv` a unor jurnali[ti care au comentat evenimentele \ntr-o manier` greu de \n]eles.

La doar câteva zile de la consumarea evenimentului, Le Monde a scris despre mar[ul homosexualilor, apreciind c` românii nu sunt toleran]i cu minorit`]ile sexuale. Mai mult, publica]ia francez` a socotit c` meteahna se trage de la influen]a cople[itoare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), care se dovede[te \nc` o dat` conservatoare [i f`r` apetit pentru asimilarea progresului. Pe marginea subiectului a opinat [i un ap`r`tor canadian al homosexualit`]ii române[ti, reverendul Diane Fisher: „România a facut progrese \n termeni de legisla]ie, \ns` societatea nu se afl` \nc` la nivelul legii, f`r` a pune la socoteal` opozi]ia din partea Bisericii Ortodoxe.” |n presa noastr` au ap`rut, cum era de altfel previzibil, o serie de critici la adresa contramanifesta]iei violente, numai c` pozi]ia de pe care erau formulate aceste judec`]i de bun sim] era una profund eronat`. Spre exemplu, \ntr-un cotidian central, România era pozi]ionat` dincolo de „Cortina de fier a intoleran]ei”, atâta timp cât factorul declan[ator al contramanifesta]iei a fost „religiozitatea habotnic`” – „|n ]`ri ca Olanda, Marea Britanie, Elve]ia sau Suedia, manifest`rile publice violente anti-gay sunt ceva rar, rezervate unor grupuri mici, de obicei adepte ale unor ideologii politice radicale de dreapta, ca neonazismul, sau ale unor forme de religiozitate habotnic`” – sau influen]a BOR care „promoveaz` \n spa]iul public stereotipii homofobe ca vehicul pentru idei de extrem` dreapt` [i \ncurajeaz` implicit comportamentul agresiv al oamenilor obi[nui]i.”

Este greu de \n]eles motivul pentru care o serie de jurnali[ti români sau str`ini vorbesc despre religiozitatea

habotnic` a românilor sau despre opacitatea ortodoxiei \n fa]a modelului olandez, spre exemplu, atunci când vine vorba de modul \n care se raporteaz` la minoritatea homosexual`. Sunt câteva texte \n Biblie,1 valabile [i \n traducerile \n olandez`, suedez` sau englez`, care reglementeaz` foarte limpede ce este homosexualitatea din perspectiva moralei iudeo-cre[tine. A[adar, nu este vorba aici nici de cre[tinism habotnic, nici de unul conservator sau liberal, nici de cre[tinism r`s`ritean sau apusean, ci pur [i simplu, a[a arat` cre[tinismul. Nu au fost introduse amendamente care s` deschid` o fant` de toleran]` pentru aceast` „urâciune” (Leveticul 18,22), nu sunt texte abrogate de noi majorit`]i morale ale vreunei epoci istorice, nu au ap`rut profe]i sau p`rin]i ai Bisericii care s` fi schimbat ceva din \nv`]`tura biblic`. Acum, dac` unii nu consider` c` Biblia ar avea vreo relevan]` sau vreo autoritate \n acest plan este o chestiune cu totul diferit`, dar a sus]ine \n calitate de cre[tin c` homosexualitatea este un „p`cat de moarte” nu este nici habotnicie, nici pledoarie pentru extremismul de dreapta, ci doar fidelitate pentru religia \n care crezi.

Este oare fidelitatea un simptom al intoleran]ei? Orice om \ntreg la minte nu ar accepta posibilitatea ca partenerul s`u s` fie din când \n când [i al altora, doar a[a, de dragul diversit`]ii [i al toleran]ei. Fidelitatea fa]` de ]ar`, fa]` de culorile unui club de fotbal, \n cazul \n care nu este o \ncremenire \n proiect, este demn` de apreciat. Nu ar trebui cu atât mai mult s` fie de apreciat fidelitatea fa]` de \nv`]`tura Bibliei?

Dac`, \n calitate de cet`]ean al României, am obliga]ia s` respect Constitu]ia, chiar dac` de câteva luni \ncoace se tot spune c` este defect` pe alocuri, cu atât mai mult, n-ar trebui s` respect constitu]ia lui Dumnezeu, care este infinit mai bun` decât opera lui Antonie Iorgovan? De ce ne este atât de u[or s` accept`m o serie de fidelit`]i comune, ba chiar s` facem din ele ni[te virtu]i, pe când fidelitatea fa]` de \nv`]`tura biblic` ne miroase a habotnicie sfor`itoare?

Trebuie precizat c` fidelitatea fa]` de credin]a cre[tin` nu se poate traduce \n atitudini discriminatorii sau \n violen]e de strad` \mpotriva minorit`]ii homosexuale. Ace[ti oameni ar trebui s` beneficieze de drepturile obi[nuite ale oric`rui cet`]ean român, dar asta nu \nseamn` c` au libertatea de a se manifesta obscen \n spa]iul public, cum au f`cut-o ori de câte ori au avut ocazia, a[a cum nici eu nu am libertatea de a m` duce \ntr-o audien]` la palatul Cotroceni cu degetul \n nas [i \mbr`cat sumar. Sunt lucruri care pur [i simplu nu se fac. ST 1. Leviticul 18,22; Romani 1,26-27; 1Corinteni 6,9

Iunie 2007 Semnele Timpului 1

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:05 AM

Page 2

Religie

Biblia

I Lucian Cristescu

Pe b`trânul continent [i mai apoi \n Lumea nou`, \nc` de acum dou` secole, „\nalta critic`” s-a opintit s` erodeze istoricitatea [i autenticitatea Bibliei. Scepticismul {colii de la Tübingen s-a multiplicat prin corifeii teologiei liberale, ca Rudolf Bultman [i Paul Tillich. Ciudat lucru: \n timp ce musulmanii sunt tot mai dispu[i s` moar` pentru onoarea Coranului [i a Profetului, cre[tinii se disociaz` tot mai mult de Sfânta Scriptur`, indiferen]i sau mâna]i de un duh de rejec]ie fa]` de temelia care le-a modelat istoria culturii [i a civiliza]iei – Biblia.

Semnele Timpului Iunie 2007 2

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:05 AM

Page 3

sau Coranul?

O confruntare f`r` prejudec`]i

G

rupul de studiu „Jesus Seminar”, de la Universitatea Berkeley din California, a „decis”, \n 1986, c`, dintre cele 1.500 rostiri ale lui Isus, doar 83 sunt autentice, iar dintre cele 176 ac]iuni, numai 29 ar putea fi reale. Care este atunci cartea de c`p`tâi, Cuvântul autoritar al lui Dumnezeu dat lumii? Cine spune adev`rul, Coranul sau Scriptura?

Provocarea Coranului Coranul este un sumar de 114 „sure” (capitole).

Unele dintre acestea au ca titluri nume de animale, de mirosuri sau de pietre, f`r` vreo leg`tur` explicit` cu textul capitolului. De exemplu, sura 2 se cheam` „vaca”; sura 6 – „boul”; sura 57 – „fierul”; sura 72 – „demonul”; sura 95 – „smochina”; sura 105 – „elefantul”. Capitolele nu sunt organizate

Iunie 2007 Semnele Timpului 3

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:06 AM

Page 4

Religie cronologic, nici pe categorii tematice, ci pur [i simplu dup` lungime. Coranul \ncepe cu surele mai lungi [i se termin` cu cele mai scurte. Din aceast` pricin`, nara]iunile se succed aleatoriu, lipsite de context [i de explica]ii. |n plus, Coranul este scris \n „araba religioas`” – o limb` considerat` de unii lingvi[ti a doua ca dificultate dup` chinez`, din pricina gramaticii sofisticate [i a vocabularului antic, ie[it din uz. Mai apoi, textul sufer` de cuvinte lips` [i fraze f`r` sens, care fac din Coran o carte greu de asimilat – pentru priceperea ei, credincio[ii depind \ntotdeauna de \n]elepciunea unui imam. Aceasta este una dintre cauzele pentru care cei mai mul]i dintre musulmani n-au habar de ceea ce scrie \n Coran.

Despre Biblie se [tie cu oarecare exactitate cine [i când a scris fiecare dintre cele 66 de c`r]i ce o compun. |n schimb, Coranul este pentru arabi o carte „tabu”. O analiz` critic` sau investigarea din partea lor ar fi blasfemie.

Ce [tiu musulmanii este c` Jibril1 „cel cu 600 de aripi”, i-a dat lui Mahomed \nv`]`tura pe parcursul a 23 ani; Mahomed le-a transmis credincio[ilor \nv`]`tura \n mod oral, iar aceasta a primit forma definitiv` la circa 20 ani dup` moartea lui Mahomed,

Despre Biblie se [tie cu oarecare exactitate cine [i când a scris fiecare dintre cele 66 de c`r]i ce o compun. |n schimb, Coranul este pentru arabi o carte „tabu”. O analiz` critic` sau investigarea din partea lor ar fi blasfemie. din porunca califului Othman. |n forma prezent`, Coranul este chiar copia „tablelor eterne” care exist` \n ceruri (Sura 85,22). |n consecin]`, toate celelalte „scripturi” (Vechiul [i Noul Testament) sunt ni[te versiuni corupte [i am`gitoare!

Pentru cercet`tori, \n schimb, autenticitatea Coranului este umbrit` de dou` probleme serioase.

Prima – modul \n care a fost alc`tuit. {i a doua – lipsa documentelor.

Mai multe Coranuri |n b`t`lia de la Yamama2 din 632 d.Hr., cei mai mul]i dintre musulmanii care memoraser` Coranul au c`zut pe câmpul de lupt`. |ngrijorat de soarta Coranului, califul Abu Bekr i-a poruncit lui Zaid bin Thabit – unul dintre scribii lui Mohamed – s` strâng` toate resursele existente [i s` redacteze

Coranul. Cutremurat de o lucrare atât de sfânt`, Zaid a \nceput s` adune buc`]i de oase, frunze, scoar]e de copac, piei [i pietre care purtau inscrip]ii din Coran. A chemat [i martorii afla]i \n via]`. Nu exista \ns` niciun musulman care s` fi memorat \n \ntregime Coranul. Nici chiar Mohamed nu re]inuse tot din ce-i descoperise \ntruna, vreme de 23 ani, Gabriel. Sahih al Bukhari (810-870), redactorul cel mai de seam` al tradi]iei orale Hadith3, consemneaz` Semnele Timpului Iunie 2007

4

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:06 AM

Page 5

„Teologia” Coranului I Dumnezeu l-a f`cut pe om nu din ]`rân` (Geneza 2,7), ci dintr-un cheag de sânge (Sura 96,1.2). Sângele cui?

I |n timpul potopului, Noe nu [i-a luat to]i fiii \n arc` (Geneza 7,7), ci doar doi; al treilea, r`zvr`tindu-se, a refuzat s` intre \n corabie [i a fost \nghi]it de potop (Sura 11,44.45).

I Arca lui Noe nu s-a oprit pe muntele Ararat (Geneza 8,4), ci pe muntele Giudi (Sura 11,46), undeva \n sud-estul Turciei, la 350 km sud de locul indicat de Scriptur`.

I Nevasta lui Noe [i-a \n[elat so]ul, drept pentru care a ajuns direct \n iad (Sura 66,10).

I Dup` ie[irea sa din Ur, Avraam n-a locuit \n Hebron, Palestina (Geneza 13,18), ci chiar \n Mecca, Arabia (Sura 14, 38-40 ). Isac este chiar acela care a ridicat templul Kaaba, din Mecca.

I Când Avraam s-a dus s`-l jertfeasc` pe fiul s`u, nu pe Isac l-a adus, iar locul de jertf` nu a fost muntele Moria (Geneza 22,3). Fiul Agarei, Ismael, este personajul principal, iar ac]iunea s-a petrecut undeva pe lâng` Mecca (Sura 37,110).

I Haman, prim-ministrul Persiei (474 \.Hr.) [i tartorul evreilor din timpul Esterei (Estera 3,1), ar fi tr`it cu 1.000 de ani \nainte. Coranul \l \nf`]i[eaz` ca ministru [i prieten al lui faraon [i contemporan cu Moise (Sura 28,7).

I Vi]elul lui Aaron a fost turnat de un me[ter samaritean (Sura 20,8587). Istoria \ns` contrazice categoric aceast` p`rere: samaritenii apar abia cu aproape 800 de ani mai târziu, odat` cu luarea \n robie a Israelului (722 \.Hr.) [i aducerea \n Palestina a altor popoare p`gâne care-[i iau numele de la capitala lor, Samaria.

I Fecioara Maria, mama lui Isus, apare \n Coran drept fiic` a lui Aaron [i nepoat` a lui Moise (Sura 19, 29.53), m`car c` Aaron a tr`it cu 1.300 ani \naintea Mariei.

I Isus nu S-a n`scut \ntr-un staul \n Betleem (Luca 2,6.7), ci sub un palmier \n Nazaret (Sura 19,23).

I Asemeni lui Buda, Isus, ca nou-n`scut, ar fi vorbit chiar din leag`n [i, \nc` de copil, ar fi s`vâr[it minuni (Sura 19,30-34).

I Isus n-a fost r`stignit [i nici n-a murit, ci a fost \n`l]at de Allah la cer, [i un altul (f`r` nume) a murit \n locul Lui, pe cruce (Sura 4,137).

una dintre replicile lui Mohamed: „Este foarte r`u c` unii dintre voi spun: ’Am uitat cutare [i cutare verset din Coran’. C`ci, cu adev`rat, [i eu am uitat acel verset. De aceea, trebuie s` continua]i s` recita]i Coranul, pentru c` el fuge din mintea omului mai repede decât fuge o c`mil`”.

Dup` doi ani, Zaid i-a oferit \n cele din urm` lui Abu Bekr manuscrisul Coranului. N-a trecut mult, [i s-a ivit un necaz [i mai mare: versiunea lui Zaid

nu era singura aflat` \n circula]ie! La nici 20 ani de la moartea lui Mohamed, existau nu mai pu]in de [apte versiuni ale Coranului, unele mai scurte, altele mai lungi, cu o mul]ime de neconcordan]e.4 Toate pretindeau c` erau „originalul”. De unde aceste variante?

Tot Bukhari este cel care sugereaz` \n Hadith o explica]ie: „Omar (viitorul calif) spunea: ’L-am auzit pe Hi[am bin Hakim recitând sura Al Furqan

Iunie 2007 Semnele Timpului 5

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:06 AM

Page 6

Religie

(a 25-a sur`) pe când Apostolul \nc` tr`ia. Am urm`rit recitarea sa [i am observat c` o recita altfel de cum m-a \nv`]at pe mine Apostolul lui Allah.

Când a terminat, l-am apucat de guler: «Cine te-a \nv`]at s` reci]i sura \n felul acesta?» El a replicat: «Apostolul lui Allah m-a \nv`]at a[a». I-am spus: «Min]i! Pe mine Apostolul lui Allah m-a \nv`]at altfel!» A[a c` l-am dus la Mahomed. «O, Apostolule al lui Allah! L-am auzit pe individul `sta recitând sura Al Furqan altfel decât m-ai \nv`]at tu!» Atunci, Profetul a spus: «Hi[am, recit`!» {i Hi[am a recitat exact a[a cum \l auzisem eu. La care, Apostolul lui Allah a spus: «Chiar a[a mi-a fost descoperit c` trebuie recitat!» Apoi, profetul mi-a spus: «Omar, recit` [i tu!» Eu am recitat altfel, a[a cum

[tiam de la Mohamed. Apostolul lui Allah a spus: «{i \n felul `sta mi-a fost descoperit c` trebuie recitat!» Apoi a ad`ugat: «Coranul mi-a fost descoperit \n mai multe feluri, a[a c` recita]i \n felul \n care v` este vou` mai u[or»’.”

Izvoarele arse Pentru c` multiplele variante riscau s`-i scindeze pe musulmani, califul Othman5 a chemat pe Zaid [i pe al]i câ]iva, poruncindu-le s` redacteze un nou manuscris: „Acolo unde diferi]i de varianta lui Zaid, scrie]i numai \n limba Kurai[`, c`ci ea era limba \n care a fost revelat Coranul.” Când noul „canon” a fost gata, Othman a cerut versiunile originale [i a comis incredibilul: Le-a ars! A ars chiar Semnele Timpului Iunie 2007

6

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

[i manuscrisul primar al Coranului, cel al lui Zaid, pe care Hafsa, una dintre nevestele lui Mahomed, \l p`stra cu sfin]enie. Care a fost motivul pentru care manuscrisele au fost arse? Cum po]i s` mai [tii cât corespunde actualul Coran cu originalele? La aceste \ntreb`ri nu am g`sit niciun r`spuns.

Manuscrisele lips` A doua problem` cu care se confrunt` cercet`torii este generat` de lipsa manuscriselor din timpul califului Othman (650 d.Hr.). Când este vorba de documente, musulmanul arat` totu[i spre dou` manuscrise vechi: manuscrisul Samarkand (aflat \n muzeul din Ta[kent, Uzbekistan) [i manuscrisul Topkapi (\n muzeul din Istambul). El „[tie” c` acestea sunt chiar originalele lui Othman.

O simpl` cercetare a stilului scrierii [i a ornamentelor grafice care \nfrumuse]eaz` pagina te conduce inevitabil c`tre \nceputul secolului al IXlea. Ceea ce nu cunosc cei mai mul]i musulmani este faptul c` ambele manuscrise sunt scrise cu caractere Kufite, scriere care nu era folosit` nici \n Mecca [i nici \n Medina \n timpul primilor patru califi (secolul al VII-lea). Scrierea Kufit`, numit` dup` ora[ul Kufa din Irak, a \nceput s` se impun` abia dup` ce persanii din Bagdad [i Kufa au preluat puterea \n lumea arab`. Aceasta s-a petrecut c`tre sfâr[itul secolului al VIII-lea. Atât manuscrisul Samarkand, cât [i Topkapi dateaz` din perioada ultimului deceniu al secolului al VIII-lea [i primele decenii ale secolului al IX-lea.

Pe vremea Noului Testament nu exista hârtia.

Existau doar papirusul, un material foarte perisabil, [i pergamentul, un material foarte scump. Cu toate acestea, exist` peste 5.300 manuscrise grece[ti, peste 10.000 versiuni ale Vulgatei latine [i peste 9.300 versiuni \n siriac`, armean`, copt`, gotic` etc. Cele mai multe provin din perioada primilor 500 de ani ai erei cre[tine.

Dar \n vremea lui Othman exista din abunden]` hârtia! Unde sunt atunci manuscrisele?

O crea]ie colectiv` „Coranul a fost \ntocmit la circa 150 de ani dup` moartea profetului”, sus]ine profesorul [i imamul Ibrahim Musa, de la Duke University. Dac` \n decurs de numai 20 de ani (de la moartea lui Mahomed \n 632 d.Hr. [i pân` la redactarea primar` a Coranului, de c`tre Zaid, \n 652 d.Hr.) au existat deja [apte versiuni diferite, cât` acurate]e poate avea varianta scris` dup` 150 de ani?

1:06 AM

Page 7

Când acela[i Sahih al-Bukhari a vrut s` strâng` toate tradi]iile orale despre Mahomed \n Hadith, din peste 600.000 de hadith-uri (povestiri) câte circulau, n-a g`sit decât 2.7626 autentice – adic` mai pu]in de 0,5%! „Aproape \n mod universal, savan]i care au studiat independent Coranul [i Hadith-ul au ajuns la concluzia c` scrierile islamice n-au fost revela]ia unui singur om, ci sunt compila]ii ale unor edi]ii mai târzii, formulate de un grup de oameni \n decursul a câteva sute de ani”, spune un expert al Islamului.7 „Coranul de azi nu este Coranul din jurul anului 650 d.Hr., ci este un produs al secolelor al VIII-lea [i al IX-lea. {i nu a fost produs \n Mecca sau \n Medina, ci \n Bagdad. Iar pl`m`direa Coranului n-a avut loc \n timpul vie]ii lui Mohamed, ci s-a dezvoltat \n circa 300 ani...”, conchide acesta.

Telefonul f`r` fir Coranul include multe episoade din Vechiul [i Noul Testament, \n care se reg`sesc eroii biblici: Ibrahim (Abraham), Musa (Moise), Yusuf (Iosif), Daud (David), Suleiman (Solomon), Ali (Ilie), Isa (Isus) [i mul]i al]ii. Specific Coranului este faptul c` multe dintre povestiri se repet`, cu unele mici varia]ii. Comparând aceste istorii cu relat`rile din Sfânta Scriptur` – document antedatat Coranului –, descoperim altera]ii majore privind con]inutul [i cadrul istoric al episoadelor. (Vezi „Teologia” Coranului.)

Pe lâng` discrepan]ele fa]` de raportul biblic, Coranul include episoade preluate aproape cuvânt cu cuvânt din literatura iudaic` apocrif` – dovad` a influen]ei pe care Mahomed a primit-o de la cre[tini [i iudei \n perioada de \nceput. Episodul din Sura 5,31.32, cu „corbul trimis de Dumnezeul

Surpriz`! |n 1972, cu ocazia restaur`rii marii moschei din Sana’a, \n Yemen, lucr`torii au descoperit, \ntre acoperi[ul exterior [i tavan, un set de 15.000 de foi \ng`lbenite con]inând Coranul. „Manuscrisul pare s` dateze din secolul al VIII-lea, fiind cel mai vechi manuscris al Coranului.

Unele fragmentele dovedesc mari abateri fa]` de textul standard de azi!”, scria Tobi Lester, conduc`torul cercet`rii, \ntr-un articol publicat \n Atlantic Monthly.8 Luând not` de aceste diferen]e, autorit`]ile islamice din Yemen au interzis cu str`[nicie publicarea celor 15.000 de foi. „Manuscrisul relev` c` istoria timpurie a textului Coranic este, \ntr-o m`sur` mai mare decât ne-am fi a[teptat, o problem` nerezolvat`. Textul se dovede[te mai pu]in stabil [i are mai pu]in` autoritate decât s-a pretins”, spunea Andrew Rippin, profesor \n [tiin]e islamice la Universitatea Calgary.

Iunie 2007 Semnele Timpului 7

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:06 AM

Page 8

Religie

la Cain, ca s`-l \nve]e cum s`-l \ngroape pe Abel”, este preluat din Mishnah Sanhedrin 4:5. Episodul din sura 21,51-71, cu aruncarea lui Avraam \n cuptorul de foc [i izb`virea lui miraculoas`, este preluat din Midra[ Rabbah. La fel, scena hazlie din Sura 27,17-44, cu papagalul vorbitor al \mp`ratului Solomon [i cu \mp`r`teasa din Seba, care [i -a

ridicat fusta când urma s` p`[easc` pe o pardoseal` care imita apa, este un \mprumut din Al doilea Targum al Esterei. Celebra c`l`torie nocturn` a lui Mohamed pe un cal \naripat, de la Mecca la Ierusalim, cu suirea lui pân` \n al [aptelea cer [i apoi \ntoarcerea lui \n aceea[i noapte, este o parafraz` adaptat` din Testamentul lui Avraam (circa 200 Semnele Timpului Iunie 2007

8

02-09 Biblia sau Coranul:Layout 1

6/15/07

1:06 AM

Page 9

\.Hr.), la rândul s`u un \mprumut dintr-o surs` persan` mai veche, Artai Viraf Namak. |n Coran se reg`sesc [i \mprumuturi din evangheliile apocrife: episodul copilului Isus care modeleaz` p`s`rele din lut [i apoi le d` via]` este preluat din Evanghelia lui Toma a copil`riei lui Isus.

Scena pruncului Isus care vorbe[te ca un adult (Sura 19,29-33) \[i are originea \n Prima Evanghelie a copil`riei lui Isus, o lucrare apocrif` egiptean`.

Descrierea iadului de c`tre Mohamed se aseam`n` izbitor cu iadul din Homiliile lui Efraim, predicator nestorian din secolul al VI-lea.

For]a a trei petice Dar cum stau lucrurile cu Biblia? Doar pentru Noul Testament exist` o multitudine de documente [i m`rturii arheologice care-i dovedesc autenticitatea.

P52. |n 1920, John Rylands din Manchester, un bogat post`var [i colec]ionar de antichit`]i, cump`r`, de la un negustor de vechituri din Egipt, un petic de papirus scris pe ambele p`r]i. Papirusul fusese rupt dintr-un sul care \nvelise o mumie. Abia dup` 16 ani, \n 1936, un cercet`tor \i identific` vechimea [i con]inutul – era un fragment din Evanghelia dup` Ioan, capitolul 18 (versetele 3133 [i 37, 38), datat nu mai târziu de 125-140 d.Hr. Acest petic, celebrul „papirus 52”, dezv`luie faptul c`, la numai 30 ani de la scrierea Evangheliei dup` Ioan, copii ale acesteia dep`[iser` spa]iul palestinian [i circulau deja \n Egipt!

7Q5. |n 1972, cercet`torii au descoperit \n pe[tera nr. 7 de la Marea Moart` un str`vechi fragment de papirus, datând cel mai târziu din anul 68 d.Hr – anul când comunitatea esenian` de la Qumran a fost m`cel`rit` de legiunile romane. Peticul red` doar câteva cuvinte din Evanghelia dup` Marcu (6,52.53), dar impactul unui manuscris ap`rut la nici 20 ani de la conceperea originalului este incalculabil!

P64. |n ajunul Cr`ciunului din 1994, un cercet`tor german, Carsten Thiede, scotocind prin biblioteca Magdalen din Oxford, a dat peste o buc`]ic` de papirus uitat din 1901. Din punct de vedere paleografic, scrisul apar]inea chiar primului secol. La cercetare, peticul a scos la lumin` un fragment al Evangheliei dup` Matei, capitolul 26, [i ar putea fi datat prin anii 66-68 d.Hr., \n aceea[i perioad` ca [i 7Q5! |ncepând cu secolul al XIX-lea, parc` o mân` providen]ial` scoate la lumin`, pies` cu pies`,

dovezi [i argumente ale autenticit`]ii Sfintei Scripturi. Ultimele m`rturii demonteaz` ipoteza ateist` a unei redact`ri târzii a Evangheliilor [i oblig` la o rea[ezare de pozi]ii a criticilor Bibliei. Chiar incomplete sau desperechiate, aceste fragmente rare sunt m`rturii c` Evanghelia a fost, \n mod cert, contemporan` cu genera]ia martorilor oculari [i c` e demn` de crezare. ST

1. Jibril – \ngerul Gabriel din Sfânta Scriptur`, \n versiune arab`.

2. B`t`lia sângeroas` dat` de musulmani la scurt timp dup` moartea lui Mahomed, \mpotriva auto-proclamatului profet Musailima.

3. Hadith = „povestirea”, reprezint` a doua surs` de jurispruden]` \n Islam, intim legat` de Coran, pe care-l explic`. Hadith \ncorporeaz` fapte, incidente [i vorbe ale lui Mohamed care nu sunt \n Coran. Exist` cazuri \n care Hadith-ul prevaleaz` Coranul. De exemplu: Coranul vorbe[te de trei rug`ciuni zilnice (Sura 11:114; 17:78 [i 30:17). Hadith-ul, \n schimb, prescrie cinci rug`ciuni – model pe care-l practic` musulmanii.

4. Neconcordan]ele provin \n parte din cauza surselor orale diferite, dar [i din cauza unor incidente ca cel povestit de Ai[a, so]ia preferat` a lui Mahomed.

Ea spune c`, la funerariile lui Mahomed, o capr` a intrat \n odaie [i a mâncat manuscrisele aflate sub patul profetului. Fragmentul disp`rut cuprindea 127 versete [i includea, printre altele, [i pedeapsa de „ucidere cu pietre” a femeilor prinse \n adulter.

5. Othman – al treilea calif arab (dup` Abu-Bekr [i Omar); a st`pânit \ntre 644656 d.Hr. 6. O. Houdas et W. Marcais, El Bokhari - Les Traditions islamiques, vol II, Paris, 1906. pp. X. 7. John E. Wansbrough: The Sectarian Milieu: Content and Composition Of Islamic Salvation History, Oxford, 1978. Vezi [i J. Schacht (1949), P. Crone (1985), A. Rippin (1990) [i R. S. Humphrey (1991) 8. Tobi Lester: What is the Koran, \n Atlantic Monthly, ianuarie 1999.

Iunie 2007 Semnele Timpului 9

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

1:10 AM

Page 10

Religie

Mândria de a fi

cre[tin Dac` ne gândim la implica]iile m`rturisirii publice [i ale practic`rii credin]ei \n contextul actual, observ`m din ce \n ce mai puternic ceea ce s-ar putea numi un paradox al spiritualit`]ii: o mare parte dintre conflictele actuale au ca miz` elementul religios, mul]i conduc`tori de stat se declar` spirituali, iar marile biserici sunt prezente prin reprezentan]ii lor la mai toate manifest`rile publice. Cu toate acestea \ns`, omului de rând i se pare mai potrivit s` \[i declare mai degrab` independen]a fa]` de Dumnezeu sau afi[eaz` o form` searb`d` de cre[tinism ancorat \n tradi]ie, \ns` f`r` a tr`i valen]ele lui. |n ce situa]ii sunt cre[tinii mândri de convingerile lor spirituale [i \n ce m`sur` |i fac prin aceasta un serviciu Celui \n care cred?

I Dorin Aiteanu

n limbajul comun s-au \mp`mântenit expresii ce |l amintesc pe Creatorul lumii la fiecare cinci secunde. Se spune „Doamne, Dumnezeule!”, „Slav` Domnului!” [i „Doamne fere[te!”, chiar dac` aceste cuvinte [i-au pierdut orice sens spiritual. Un redactor de la postul de radio România Actualit`]i spunea, \n ’90, c` aceste expresii sunt folosite nu numai \ntr-un sens lipsit de orice urm` de spiritualitate, ci chiar \ntr-unul cu totul bizar: „Cât prive[te copiii str`zii, slav` Domnului, avem destui!”, exemplifica redactorul. |n momentul \n care Dumnezeu este amintit \n expresii ce dep`[esc plafonul „uzual” men]ionat mai sus, \n multe cazuri, interlocutorii reac]ioneaz` prompt: „Stop, pân` aici!”, motivând tacit sau deschis prin dorin]a de a p`stra o distan]` „de siguran]`” fa]` de ceea ce se poate numi pericolul unei accentu`ri a vie]ii spirituale proprii.

|

Semnele Timpului Iunie 2007 10

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

Celebritate pe seama mesajelor de credin]` Nu to]i oamenii se feresc \ns` de expresiile spirituale. Unii chiar le caut`. |n muzica u[oar`, dar [i \n muzica rock, se observ` o evolu]ie accentuat` a textelor cu mesaj spiritual. Piesa „Rivers of Babylon” (Râurile Babilonului, 1978) a forma]iei Boney M s-a situat luni \n [ir \n vârfurile clasamentelor europene [i de peste ocean. Nu to]i fanii sunt la curent cu faptul c` acest succes – cel pu]in \n ceea ce prive[te textul – se datoreaz` inspira]iei unuia dintre autorii Sfintei Scripturi, contributor la scrierea Psalmilor (Psalmul 137).

Muzica modern` româneasc` nu se poate „l`uda” la fel de mult cu mesajele cre[tine. |n afar` de colindele de Cr`ciun ale lui {tefan Hru[c` [i cântecele lui Tudor Gheorghe, se remarc` piesa lui Vali Sterian, „Vino, Doamne”, difuzat` imediat dup` mi[carea din decembrie 1989. Mesajele religioase din muzica româneasc` au fost adaptate cerin]elor [i a[tept`rilor publicului, iar unele au fost chiar evitate pentru a fi \nl`turat` orice suspiciune ce ar plana asupra arti[tilor cu privire la pozi]ia lor religioas`. |n ]`rile vestice, mesajele spirituale \ncapsulate \n piesele comerciale sunt privite cu mai pu]ine prejudec`]i. Se remarc` dou` tendin]e: exploatarea religiozit`]ii publicului din dorin]a de a ajunge \n top [i promovarea convingerilor arti[tilor dintr-o mândrie pur religioas`.

I Artistul rock american Lenny Kravitz (foto) pune \n circula]ie, \n septembrie 1995, albumul „Circus”, pe care criticii l-au caracterizat ca având o supradoz` de cre[tinism, marcat prin piesele „Resurection” (\nvierea) [i „God is love” (Dumnezeu este dragoste). |n „God is love”, Kravitz pune \n dificultate atât criticii cu \nclina]ii tradi]ionaliste, cât [i fanii s`i rock, cu afirma]iile „Dumnezeu este dragoste / El te va c`l`uzi prin durerea [i zbuciumul t`u / El va reveni poate mâine / Dac` tu e[ti gata, [i El va fi gata pentru tine”. Criticul Roni Sarig eviden]iaz` amestecul de sexualitate [i religiozitate ofensiv` [i spune c`

1:10 AM

Page 11

fanii rock ar fi „cuprin[i de fiori” ascultând „fericirile cre[tine” din textele lui Kravitz. Sarig las` loc pentru posibilitatea ca aceasta s` fie totu[i convingerea l`untric` a artistului.

I Exploatând sensibilitatea de care cei mai mul]i dau dovad` atunci când se vorbe[te despre Mântuitor, George Michael (foto) spune \ntr-o pies` pop: „Mi-ai zâmbit ca Isus unui copil”. Interpreta Joan Osborne se \ntreab`: „Ce-ar fi dac` Dumnezeu ar fi unul dintre noi?” iar cânt`re]ul rock Mick Jagger recunoa[te sursa binecuvânt`rilor primite, spunând c` „Dumnezeu mi-a dat totul”. Elton John scrie o pies` cu titlul „Drag` Dumnezeu”, iar trupa rock Aerosmith lanseaz` piesa „Isus, pe linia principal`”, \n care ne \ndeamn` „s` |l sun`m pe Isus [i s` |i spunem ce dorim”.

I Phil Collins (foto) lanseaz` \n 1991 piesa „Jesus He knows me” (Isus m` cu noa[ te).

Cânt`re]ul pop-rock britanic ironizeaz` entuziasmul anumitor evangheli[ti de televiziune americani, al c`ror scop nu ar fi altul decât acumularea de resurse financiare „\n numele lui Isus”, \n timp ce propria lor via]` este r`sf`]at` \n lux. „Isus m` iube[te / {i [tie c` am dreptate / Am vorbit cu Isus toat` via]a mea”, cânt` Collins. „Nu m` vezi practicând ceea ce predic / Nu m` vezi f`când sacrificii / |ns` pot s` fac o mul]ime de miracole / Dac`-mi promi]i s` fii bun”, mai spune vedeta \n „Isus m` [tie”. Criticii cre[tini se arat` revolta]i fa]` de folosirea abuziv` a numelui lui Isus Hristos \n aceste „ie[iri evanghelistice”, iar laicii v`d aceste ac]iuni ca pe o metod` de a acumula sume neimpozabile \n valoare de sute de milioane de dolari. R`mâne \nc` sub semnul incertitudinii dac` Phil Collins a vrut s` apere adev`ratele valori ale cre[tinismului \n aceast` pies` prin sarcasmul concentrat \mpotriva celor ce prosper` folosindu-se de credin]a oamenilor sau dac`, pur [i simplu, a vrut s` dea o not` slab` credin]ei \n Isus ca un \ntreg.

Iunie 2007 Semnele Timpului 11

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

1:10 AM

Page 12

Religie Doamne, |]i mul]umesc pentru participare |n cadrul unui interviu de pe postul german de radio NDR Kultur, a fost difuzat` aria nr. 8 din Oratoriul de Cr`ciun, de J. S. Bach, „Dumnezeule mare [i \mp`rat puternic”. Invitatul special a fost basul, solist consacrat tocmai prin interpretarea cantatelor [i a ariilor baroce [i clasice cu mesaj religios.

Reporterul l-a \ntrebat pe solist dac` poate s` spun` ceva despre credin]a lui \n Isus Hristos, din moment ce [i-a f`cut un mod de via]` din a-I aduce \n mod public laude. Solistul a declarat c` nu este deloc o persoan` religioas`, dar c`, \ntr-adev`r, apreciaz` latura muzical` a acestor arii, f`r` s` pun` prea mare pre] pe mesajul textual. |n opinia acestuia, \n societatea actual` este nevoie mai degrab` de tolerant`, [i nu de polarizare a opiniilor religioase. |n Germania, ]ara \n care credin]a \n Dumnezeu [i \n Isus Hristos a impregnat arta [i cultura secole la rând, ar fi [ocat mai degrab` o m`rturisire de credin]`, o declara]ie care s` \l plaseze pe artist \n grupul celor care |i aduc slav` Mântuitorului prin meseria lor. R`spunsul dat \ns` nu s-a \nscris decât \n linia general` a societ`]ii, \n care deta[area de credin]` a ajuns s` fie considerat` un fel de atu al gândirii libere [i al \mplinirii omului. Adic` un fel de „Doamne Isuse, |]i mul]umesc pentru participare!”...

Trupe speciale pentru ap`rarea adev`rului Experien]a partidului unic din România postbelic` s-a oglindit \n mod surprinz`tor [i \n \ncet`]enirea modelului bisericii unice majoritare. |n Rapor-

|n cadrul ‚Festivalului Libert`]ii Religioase’ s-au trecut \n revist` multe dintre cazurile \n care apar]in`tori ai grupurilor cre[tine minoritare au fost \mpiedica]i s` se \ntâlneasc` [i s`-[i desf`[oare activit`]ile \ndeosebi \n mediul rural. tul interna]ional privind libertatea religioas` \n România \ntocmit \n 2003, se men]ioneaz` faptul c` multe dintre ac]iunile altor grupuri religioase de a atrage membri au fost v`zute de c`tre biserica majoritar` ca o \ncercare de diminuare a num`rului membrilor s`i. |n raport se precizeaz`, de asemenea, c` popula]ia ar fi receptiv` la ac]iunile confesiunilor cre[tine minoritare, iar autorit`]ile ar fi Semnele Timpului Iunie 2007 12

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

1:10 AM

Page 13

tole rante \n general, fiind \ns` intimidate \n unele cazuri de c`tre reprezentan]ii clerului ortodox. |n cadrul „Festivalului Libert`]ii Religioase” organizat la Bucure[ti \n septembrie 2006, s-au trecut \n revist` multe dintre cazurile \n care apar]in`tori ai grupurilor cre[tine minoritare au fost \mpiedica]i s` se \ntâlneasc` [i s`-[i desf`[oare activit`]ile \ndeosebi \n mediul rural. |n unele cazuri, s`teni – altminteri oameni de bine, \ns` f`r` o via]` spiritual` prea profund` –, instiga]i de c`tre clericul satului, se transform` rapid \n lupt`tori pentru ap`rarea dreptei credin]e \mpotriva prozelitismului „satanic” [i devin, temporar, mândri de mo[tenirea cre[tin` multimilenar`.

Cre[tinism cu iz mioritic Cel mai popular personaj cre[tin al momentului este, se pare, Gigi Becali, care se consider` un „atlet al lui Dumnezeu”. Noi, restul, ar trebui s` fim mândri c` \i suntem contemporani. „Poporul român, de[i a fost chinuit, nu s-a \ndep`rtat de credin]`, iar Dumnezeu trebuie s`-{i \ntoarc` fa]a [i spre noi, mai ales c` se apropie sfâr[itul lumii. |n 300-400 de ani vine Apocalipsa!”, spunea Gigi Becali la \nceputul anului, la o \ntâlnire pe tema cre[tinismului \n Uniunea European`. Trecând peste aceast` mândrie exagerat`, Becali |l consider` pe Dumnezeu un stelist, \njur` cre[tine[te [i are un comportament care contrasteaz` puternic cu Cel pe care, conform declara]iilor sale, |l admir`. |n acela[i fel, Corneliu Vadim Tudor, doctorand \n teologie, mândru de credin]a sa [i parlamentar al României, face afirma]ii care surprind prin contextul \n care sunt lansate. Dup` votarea \n parlament a suspend`rii pre[edintelui B`sescu de acum dou` luni, Vadim Tudor spune de la tribuna parlamentului: „Asist`m azi la modul cum lucreaz` Tat`l Ceresc. Este mâna lui Dumnezeu!” F`când abstrac]ie de faptul c`, \n sens biblic, nimic nu se \ntâmpl` f`r` voia Divinit`]ii – deci \n acest context afirma]ia lui Vadim Tudor pare s` fie biblic adev`rat` –, este posibil s` se fi uitat c` [i alegerea de acum doi ani a pre[edintelui pare s` fi fost f`cut` tot prin voia Lui. Iunie 2007 Semnele Timpului 13

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

1:10 AM

Page 14

Religie

„Am puterea s` fac binele” Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germania [i reprezentantul Uniunii Cre[tin Democrate nu se sfie[te s`-[i declare cu mândrie aderen]a la valorile tradi]ional cre[tine. „Merit` s` avem modul de gândire [i atitudinea lui Isus Hristos \n propria via]`”, spune fiica de pastor, Angela Merkel, \n seria de articole De ce sunt cre[tin`.

Vorbind despre rela]iile din partid, aceasta declar`: „|mi doresc uneori ca [i oamenii din propriul partid s` aib` un comportament mai cre[tinesc, mai deschis. Cele Zece Porunci sunt un fundament la fel de indispensabil ca [i cele dou` porunci ale iubirii”. |n inten]iile de a resuscita Constitu]ia European`, cancelarul Germaniei a criticat la \nceputul anului forma elaborat` a acestui document. „A[ fi Semnele Timpului Iunie 2007

14

10-15 Mandria de a fi crestin:Layout 1

6/15/07

dorit includerea unei referin]e clare la originile cre[tine”, spunea Angela Merkel, citat` de publica]ia german` FOCUS Online. Aceasta a propus ca r`spunderea oficialilor europeni s` se fac` „\n fa]a lui Dumnezeu [i \n fa]a oamenilor”. La opozi]ia ferm` a altor state membre UE, cum ar fi Fran]a, care \[i dore[te excluderea oric`ror referiri la Dumnezeu din textul Constitu]iei, Merkel a declarat: „Am renun]at din team` [pentru \ngr`direa celorlalte credin]e] s` lupt`m pentru convingerile noastre”.

Cât cost` s` fii cre[tin |n istoria cre[tin` exist` exemple de oameni ai lui Dumnezeu pentru care a fost mai important` credin]a decât via]a proprie. |n 1714, la Istanbul, domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost mândru de credin]a lui cre[tin`, \mpreun` cu fiii s`i, \ntr-un cadru \n care majoritatea celor care \i \nconjurau gândeau spiritualice[te diferit [i, \n plus, aveau armele execu]iei \n mâini.

Un alt caz de martiraj s-a petrecut \n timpul masacrului din 20 aprilie 1999, la liceul Columbine din Littleton, Statele Unite. Uciga[ul a 13 oameni \ndrepta arma spre victime [i le \ntreba dac` cred \n Dumnezeu. Ea a spus: „DA” – a[a se intituleaz` o carte scris` de mama lui Cassie Bernall, dup` uciderea fiicei sale, \n care prezint` faptele petrecute la Columbine. Cassie a fost [i ea mândr` de credin]a sa atunci când, printr-un singur cuvânt de negare, ar fi putut s`-[i salveze via]a.

Isus Hristos, vorbindu-le ucenicilor, face unele afirma]ii care, \n contextul actual, par cel pu]in bizare. „Pentru c` oricine va vrea s`-[i scape via]a o va pierde; dar oricine \[i va pierde via]a pentru Mine o va câ[tiga”, spune El \n Matei 16,25. Apostolul Pavel \l sf`tuie[te pe ucenicul s`u Timotei: „S` nu-]i fie ru[ine de m`rturisirea Domnului nostru!” (1 Timotei 1,8).

Peste parada de cre[tinism cu iz comercial din muzica actual`, \n care stilul de via]` al arti[tilor, dar [i al multora dintre sus]in`tori contrasteaz` flagrant cu mesajul pretins cre[tin, peste dezbr`carea mesajului muzical al clasicilor de componenta cre[tin` [i folosirea deta[at` a ceea ce r`mâne \n scopul succesului propriu, peste interven]iile politicianiste [i polarizarea Divinit`]ii dup` nevoi pe stadion sau \n s`lile guvernamentale – peste toate acestea, se a[tern, \ntre mii de al]i lupt`tori ai credin]ei uita]i parc` \n groapa cu lei a lui Daniel, hot`rârea tinerei Sonia Rubiaqa, t`cerea domnitorului Brâncoveanu, dar [i r`spunsul Cassiei Bernall.

1:10 AM

Page 15

Unde este mândria?

Este un cre[tin mândru de credin]a lui când \[i strig` mândria la ad`postul mul]imii [i când lupt` \mpotriva celuilalt, care este de alt` p`rere decât el? Sau mândria se eviden]iaz` mai ales atunci când acest fapt este pus \n balan]` cu propria prosperitate, pozi]ie \n societate sau chiar cu propria via]`?

Re]eaua Integrat` de Informa]ii Regionale (IRIN), un proiect al ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare, relateaz` despre problemele cu care se confrunt` minoritatea cre[tin` din Pakistan. Aceast` minoritate reprezint` 1,5% din popula]ie [i este adesea ]inta radicalilor islamici.

Satul Shanti Nagar, cu o popula]ie majoritar cre[tin`, a fost ars \n \ntregime, pe 15 februarie 1997. Au fost transformate \n cenu[` bisericile, Bibliile [i locuin]ele s`tenilor. |n noiembrie anul trecut, 15 cre[tini [i un poli]ist musulman au fost \mpu[ca]i de c`tre mul]ime \n Biserica „Sfântul Dominic” din Bahawalpur, \n Pakistan, pentru c` \[i practicau credin]a. |n ciuda tulbur`rilor [i a riscurilor practic`rii credin]ei, Sonia Rubiaqa, \n vârst` de 18 ani, spunea, citat` de IRIN: „Unii colegi de la [coal` m` \ntreab` mereu de ce nu m` convertesc la islamism. Nu le r`spund nimic. Sunt \ns` mândr` c` sunt cre[tin`!” ST

Iunie 2007 Semnele Timpului 15

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 16

Religie

Mi[carea

charismatic` Dintr-un total de 2 miliarde de cre[tini la nivel mondial, 66 de milioane sunt penticostali [i 470 de milioane sunt charismatici. Exceptând Occidentul secular (mai pu]in SUA), charismaticii câ[tig` teren cu preponderen]` \n emisfera sudic` a globului, \n America Latin`, Africa [i Asia de Sud.1 Pe de alt` parte, un raport ONU din 1999, citat de Christianity Today, noteaz` faptul c` „bisericile penticostale au avut succes \n câ[tigarea de membri din mediile s`race sau foarte s`race”. Publica]ia descrie penticostalismul ca fiind „o credin]` vie printre cei s`raci, influen]ând zilnic vie]ile credincio[ilor, aducând nu doar speran]`, ci [i un nou fel de a tr`i.”2 S` fie vreo leg`tur` \ntre profilul psiho-afectiv al sudicilor [i tr`irile emo]ionale experimentate \n cadrul \ntâlnirilor charismatice?

I Marius Necula

L

una trecut`, \ntre 9 [i 14 mai, papa a vizitat Brazilia cu scopul clar de a \nt`ri identitatea Bisericii Catolice din America Latin`. |n viziunea teologului Leonardo Boff, Biserica Catolic` trece printr-o „criz` institu]ional` dezastruoas`”, fiind obligat` s` adopte m`suri inovatoare pentru a stopa reorientarea catolicilor c`tre bisericile evanghelice, \ndeosebi c`tre cele penticostale, [i pentru a face fa]` secularismului care devine din ce \n ce mai pregnant \n societ`]ile catolice. Solu]ia \ntrev`zut` de unii lideri catolici (spre exemplu teologul David Gutiérrez) este tocmai promovarea unui catolicism charismatic. Subiectul a fost dezb`tut pe larg \n cadrul Conferin]ei Episcopilor din America Latin` de la sfâr[itul lunii trecute, \n sanctuarul marian de la Aparecida, Brazilia.

Conform estim`rilor, mai bine de o cincime din totalul charismaticilor sunt catolici. |n decursul anilor, mi[carea charismatic` din sânul romanocatolicismului a devenit popular` \n Filipine, \n Statele Unite [i \n comunit`]ile hispanice din cele

dou` Americi. Ast`zi, mi[carea reprezint` cea mai mare ramur` din catolicism dup` linia oficialtradi]ional` sus]inut` de Vatican. |n ultimii 50 de ani, num`rul cre[tinilor din Nigeria a crescut de la 21% la aproape 50%, majoritatea fiind credincio[i charismatici. |n Africa de Sud, \n aceea[i perioad` se observ` o cre[tere de la 68% la 80%. {i \n Coreea de Sud num`rul cre[tinilor a cunoscut o cre[tere semnificativ` reprezentat` de un sfert din totalul popula]iei. |n Guatemala, mai bine de 30% din popula]ie este evanghelic`, majoritatea fiind de factur` charismatic`. Se estimeaz` c`, \n urm`torii 20 de ani, 10% din popula]ia globului va fi charismatic`, aceasta \nsemnând cel pu]in o treime din totalul de cre[tini.

Primul val |n 1901, o anume Agnes Ozman, de la Colegiul Biblic Bethel din Topeka, Kansas, anun]` c` a primit „botezul cu Duhul Sfânt [i vorbirea \n limbi”.

Cinci ani mai târziu, \n 1906, vorbirea \n limbi se Semnele Timpului Iunie 2007

16

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 17

Relat`ri de la primele \ntâlniri penticostale, SUA, \nceputul secolului XX Trei zile [i trei nop]i au chiuit de bucurie. Era Pa[tele...

B`rba]i [i femei erau arunca]i pe jos. Cei lovi]i de Domnul z`ceau pe jos, de nu puteai ajunge la altar.

Adesea se \ntâmplau urm`toarele: cineva predica [i deodat` c`dea Duh Sfânt peste cei aduna]i. (...) Peste tot \n sal` c`deau oameni la p`mânt. „A venit peste mine ca un frison. Gâtul mi se umplea [i mi se p`rea c` m` \nec. Atunci m-am pr`bu[it [i am r`mas neputincios pe podea. Apoi, limba mea a \nceput s` lucreze [i eu bâiguiam cuvinte str`ine. Am z`cut vreo dou` ore acolo, dar am [tiut tot ce se \ntâmpla, chiar dac` nu m` puteam mi[ca. |n cele din urm`, mi-a revenit puterea [i am putut s` plec acas`”, descria unul dintre participan]ii la \ntâlniri.

Iunie 2007 Semnele Timpului 17

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 18

Religie manifest` [i \n cadrul unor adun`ri ]inute pe strada Azusa, nr. 312, din Los Angeles, California. La aceste adun`ri, c`utarea unei vie]i cre[tine autentice \i face pe cei prezen]i s` se roage pentru \mplinirea profe]iilor biblice privind pogorârea pentru a doua oar` a Duhului Sfânt, aidoma Rusaliilor din epoca bisericii apostolice.

Aceste dou` evenimente au dat startul penticostalismului. Noua mi[care s-a cristalizat \ntr-o denomina]iune de sine st`t`toare, cunoscut` sub numele de „Adun`rile lui Dumnezeu”. Ulterior, mi[carea s-a extins [i \n Europa (mai \ntâi \n Germania [i Norvegia).

Ca r`spuns la aceast` nou` mi[care, pe 15 septembrie 1909, se public` Declara]ia de la Berlin, unde 60 de lideri evanghelici condamn` oficial excesele, practicile [i \nv`]`turile eronate ale mi[c`rii penticostale. Fenomenul este apreciat ca fiind neinspirat de Duhul lui Dumnezeu, [i mul]i privesc cu re]inere acest nou gen de manifest`ri.

Al doilea val |n primele decenii care au urmat experien]elor de pe strada Azusa, adun`rile de orientare penticostal` \nc` se mai luptau pentru câ[tigarea unei identit`]i. Pe de o parte, penticostalii aveau de \nfruntat criticile dure ale liderilor Alian]ei Evanghelice, iar pe de alt` parte, disputele interne erau \ntâlnite destul de des printre practican]i. Abia dup` al Doilea R`zboi Mondial controversele pri-

Se estimeaz` c`, \n urm`torii 20 de ani, 10% din popula]ia globului va fi charismatic`, aceasta \nsemnând cel pu]in o treime din totalul de cre[tini. vind mi[carea penticostal` au \ncetat pentru moment. Oricum, tendin]a general` era aceea de izolare.

Evenimentele au luat \ns` o turnur` nea[teptat`.

David du Plessis, lider al mi[c`rii penticostale, a fost \ns`rcinat s` organizeze la Londra, \n 1952, Congresul Mondial al Bisericilor Penticostale. Cu aceast` ocazie, liderul a fost nevoit s` intre \n contact cu Consiliul Ecumenic Mondial (CEM). Pre[edintele de pe atunci al CEM, dr. Visser't Hooft, i-a m`rturisit liderului c` „penticostalii, cu evlavia lor, sunt o putere care ar putea ajuta CEM”.

Visser’t Hooft l-a invitat pe du Plessis s` ]in` \n Semnele Timpului Iunie 2007 18

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 19

cadrul adun`rii generale a CEM o serie de conferin]e \n 1954. |n urm`torii ani, du Plessis a avut noi oportunit`]i, pe care le-a folosit din plin, pentru a predica despre experien]ele penticostale catolicilor, prezbiterienilor, episcopalienilor [i altor grup`ri [i biserici cre[tine.3 Semin]ele sem`nate au r`s`rit curând. |n 1960, \n Biserica Episcopalian` St. Mark din Van Nuys, California, \ncepe s` se vorbeasc` \n limbi. Dennis Bennet, preotul bisericii, \i scrie lui du Plessis, relatându-i dificult`]ile cu care se confrunt` ca urmare a fenomenului vorbirii \n limbi.

R`spunsul lui du Plessis a fost: „Orice a]i face nu v` p`r`si]i biserica. (...) Nu p`r`si]i Biserica Episcopalian`.” Evenimentul a avut un impact atât de mare \ncât a ]inut zile \ntregi primele pagini ale ziarelor Time [i Newsweek. De aici, vorbirea \n limbi devine un fenomen obi[nuit \n multe comunit`]i episcopaliene, luterane ori prezbiteriene.

Noua mi[care se \ntinde ca focul prin miri[te [i cuprinde [i o serie de campusuri universitare: Colegiul Dartmouth, Universitatea Stanford [i Seminarul Teologic Princeton. Ca o adev`rat` epidemie, vorbirea \n limbi (glosolalia) apare [i la Universitatea Yale printre membrii unei asocia]ii cre[tine evanghelice Inter-Varsity, \n octombrie 1962.

Fenomenul de tip penticostal este acum extins mai \n toate bisericile cre[tine, inclusiv \n Biserica Romano-Catolic`, f`r` a mai fi astfel legat de o singur` denomina]iune.

Aceasta este noua mi[care charismatic`.4 Spre deosebire de penticostali, charismaticii nu pun un a[a mare accent pe vorbirea \n limbi, dar nici nu o neag` sau trec cu vederea. Cea mai important` Iunie 2007 Semnele Timpului 19

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 20

Religie

ne s-au \ntâlnit \n cadrul unei conferin]e catolice cu specific charismatic. O alt` \ntâlnire a avut loc \n 1969. Au participat 450 de catolici charismatici, dintre care 30 de preo]i. |n 1970, cre[terea a fost [i mai spectaculoas`. La aceast` conferin]` au participat 1.300 de catolici din SUA [i Canada.

Toate drumurile duc la Roma Trei ani mai târziu, 22.000 de catolici charismatiLa invita]ia Bisericii Romano-Catolice, David du ci s-au \ntâlnit tot la Universitatea Notre-Dame, Plessis a luat parte, \n 1964, la Conciliul Vatican II. participan]ii fiind din cel pu]in alte 10 ]`ri \n afar` Chiar dac` nu a putut vorbi \n public tuturor parde SUA. |n 1974, la conferin]ele de la Notre-Dame, ticipan]ilor (2.200 de episcopi, 800 de teologi, num`rul participan]ilor cre[te la 30.000. Conferin]a 3000 de lideri catolici), du Plessis a m`rturisit interna]ional` de la Roma a mai târziu c` mul]i au reunit, \n 1975, peste 10.000 de venit la el fiind extrem Liturghie charismatic` pelerini din 50 de ]`ri c`rora de interesa]i s` afle de rit catolic \nsu[i papa Paul al VI-lea li s-a despre penticostalism. |n Bisericile Catolice Charismatice, oamenii sunt adresat. Mi[carea de re\nnoire |n timpul vacan]ei de liberi s` ridice mâinile \n timpul rug`ciunii sau al cu orientare charismatic` are prim`var`, \n 1967, \n cânt`rilor, mul]i rostesc cu voce tare rug`ciuni astfel recunoa[terea oficial`. zona Universit`]ii catopersonale, iar al]ii se roag` chiar \n limbi... Crelice Notre-Dame (Indidincio[ii se \nchin` \ntr-o manier` expresiv` la Pe lâng` papa Paul al VI-lea, ana, SUA), 30 de catoli\ntâlnirile de la biseric`. Catolicii charismatici au declara]ii cu privire la mi[carea ci zelo[i au anun]at c` o profund` devo]iune fa]` de Isus ca Mântuitor charismatic` romano-catolic` au primit botezul cu Dupersonal, fiind dedica]i \n acela[i timp \nv`]`turilor au mai f`cut [i Ioan Paul al II-lea, hul Sfânt. Anul urm`tor, Bisericii Catolice. dar [i actualul pap`, Benedict aproape 150 de persoadeosebire este faptul c` adep]ii charismatici nu sunt limita]i denomina]ional, fiind prezen]i atât \n protestantism, cât [i \n ortodoxie ori romanocatolicism.

Semnele Timpului Iunie 2007 20

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 21

Evangelism. Evanal XVI-lea. Dac` ini]ial Pan-charismaticii fenomenul a fost privit gheliz`rile nu sunt cu re]inere, \n prezent doar simple preFenomenul charismatic este \n esen]` acela[i: un accent pus este recunoscut` valoazent`ri ale \n v` pe minuni, prorocie [i vorbire \n limbi, [i asta indiferent de aparterea \nnoitoare a mi[c`rii, ]`turilor Bibliei, ci nen]a denomina]ional`. Pentru c` vorbesc acelea[i limbi, orgadar se atrage aten]ia devin evenimente nizeaz` [i manifest`ri comune. La conferin]a charismatic` din asupra importan]ei de a spectaculoase. vara anului 1977 ]inut` \n Kansas, au participat toate cele trei p`stra de fiecare dat` Ceea ce se petrece ramuri charismatice: vechii penticostali (penticostalismul claleg`tura cu Biserica Cala \ntâlnirile de tip sic), protestan]ii charismatici [i catolicii charismatici. A fost cea tolic`.5 Fenomenul este Power Evangelism mai mare \ntâlnire pan-charismatic`. Au participat 50.000 de \i fac pe mul]i tratat mai degrab` orgapersoane. Aproape jum`tate dintre participan]i erau romanocercet`tori s` se nizatoric decât teologic. catolici. La aceast` dat`, \n SUA erau 10 milioane de charis\ntrebe cât de di|n 1975, papa Paul al matici, 5 milioane de vechi penticostali [i alte 5 milioane de noi vine sunt maniVI-lea chiar a \ncurajat penticostali / charismatici. fest`rile. Nu se poaparticipan]ii la astfel de te nega faptul c` o \ntâlniri charismatice din putere (power, englez`) se manifest`. Dar a cui? sânul Bisericii Catolice \n efortul lor de \nnoire a Bisericii, dar cu dorin]a expres` de a r`mâne \n Vindecarea se cere prin rug`ciune de la Dumsânul bisericii. „Aceast` dorin]` autentic` de a nezeu, dar este asociat` cu punerea mâinilor [i cu r`mâne \n Biseric` este semnul autentic al ac]iunii o transmitere de curen]i, c`ldur` [i energie. UneDuhului Sfânt... Cum ar putea aceast` re\nnoire ori, puterea love[te \n sensul cel mai propriu al spiritual` s` nu fie o [ans` pentru Biseric` [i pencuvântului. B`rba]i [i femei sunt trânti]i la p`mânt tru o lume \ntreag`?” sublinia suveranul pontif. de o for]` vindec`toare [i transformatoare.

Actualul pap`, Benedict al XVI-lea, scria pe când „Oamenii cad jos [i uneori r`mân mai multe ore era prefect al Congrega]iei pentru Doctrin` [i \ntin[i pe spate sau pe burt`”,6 relateaz` Wimber.

Credin]`: „... c`tre cei responsabili cu slujirea biseManifest`rile stranii merg pân` acolo c` experien]e riceasc`, de la preotul paroh la episcopi, nu l`sa]i tr`ite dau impresia unui balamuc. Acela[i Wimber ca Re\nnoirea s` treac` pe lâng` voi, ci primi]i-o pe poveste[te experien]a unuia dintre colaboratorii deplin... [i, pe de alt` parte..., pentru membrii s`i: Re\nnoirii cer s` promoveze [i s` men]in` leg`tura „Duhul va veni \n valuri, fiecare val va lua cu sine lor cu \ntreaga Biseric` [i cu darurile (charismele) mai mul]i oameni decât precedentul. |n primele p`storilor lor”. A[adar, pentru un romano-catolic, rânduri au \nceput câ]iva oameni s` râd`. Apoi testul autenticit`]ii charismelor este unul singur: cineva din alt loc. Aceasta este cu siguran]` p`strarea unit`]ii Bisericii. Ne a[tept`m deci ca, \nviorarea Duhului, am gândit eu. (...) Aceast` atâta timp cât va r`mâne \n sânul catolicismului, bucurie \n Duhul Sfânt s-a r`spândit \n vreo zece mi[carea charismatic` s` fie acceptat`. minute \n toat` sala. Cei care râseser` s-au potolit, \n afar` de mine. Pur [i simplu nu m` puteam opri. M-am pr`bu[it mai \ntâi \n fa]`, apoi pe Al treilea val spate..., m` rostogoleam \ncolo [i \ncoace [i m` Prin anii ’80 asistam la un nou val. Ispita era ]ineam de burt` de râs. (...) Am râs cam vreo trei destul de mare pentru evanghelicii conservatori [i sferturi de or`. Când \n sfâr[it m-am oprit, a venit pentru romano-catolici. Rezultatele calculate nula mine un coleg ..., mi-a pus mâna pe cap [i a zis: mai \n cifre sunt spectaculoase. S-ar putea s` ai re’Doamne, d`-i mai mult’, [i a trebuit s` mai râd \nc` zultatele unui charismatic, dar f`r` s` fii charismatrei sferturi de or`.”7 Acesta este numit râs sfânt... tic? Imboldul pentru schimbare este dat de unele figuri proeminente din lumea evanghelic`, cum ar „Eu v`d al treilea val al anilor '80 ca o deschidere a evanghelicilor [i fi John Wimber, fondatorul Vineyard Christian a celorlal]i cre[tini fa]` de lucrarea supranatural` a Duhului Sfânt, lucrare Fellowship, ori Peter Wagner de la Seminarul experimentat` de penticostali [i charismatici, f`r` a deveni \ns` penTeologic Fuller. Ambii s-au influen]at reciproc, ticostal ori charismatic. Cred c` suntem \ntr-un al treilea val a ceva ce punând un mare accent pe un cre[tinism expea rezistat un secol \ntreg”, scria Peter Wagner, \n The Third Wave. rimental, cu vindec`ri, exorciz`ri ori semne [i minuni. Acum se na[te a[a-numita Mi[care Power Iunie 2007 Semnele Timpului 21

16-22 Miscarea harismatica:Layout 1

6/15/07

12:03 PM

Page 22

Religie Cu toate c` nu avem nicio confirmare c` \n epoca apostolic` Dumnezeu ar fi lucrat \ntr-un astfel de mod, predicatorii valului al treilea sunt convin[i c` acesta este un râs sfânt, o bucurie \n Domnul, o manifestare a primirii Duhului Sfânt.

Concepte p`gâne ca vizualizare, incuba]ie [i energii vitale sunt predicate [i sus]inute de ace[ti charismatici din valul al treilea. De exemplu, prin c`r]ile sale, Morton Kelsey creaz` \n mod subtil o punte \ntre spiritualism [i manifest`rile charismatice.

El afirm` c` telepatia, prezicerea de evenimente, clarviziunea [i vindec`rile au putut fi observate \n via]a multor conduc`tori religio[i. Acela[i autor afirm` c` studen]ii lui \n]eleg mult mai bine rolul lui Isus când citesc cartea {amanism, a lui Mircea Eliade, ori C`l`toria la Ixtlan, de Carlos Castaneda. Nu este deci exclus` varianta unor puncte comune \ntre manifest`rile oculte [i fenomenul charismatic.

Bibliei, deoarece apostolul Pavel afirm` c` nu to]i credincio[ii au acela[i dar [i nic`ieri nu este enumerat unul ca având rolul de test al maturit`]ii credin]ei cuiva. Aici ar putea fi [i un viciu de logic`. |n mod implicit se crede c` reversul afirma]iei ar fi tot atât de adev`rat. Dar oare to]i care vorbesc \n limbi au darul Duhului? |ntrebarea este just`, deoarece fenomenul glosolaliei 9 se \ntâlne[te [i la religiile p`gâne ori necre[tine. |nsu[i Hristos atr`gea aten]ia asupra pericolului bolborosirii ca p`gânii. |n acela[i timp, se poate observa un accent prea mare pus pe semne [i minuni. Minunile nu sunt o garan]ie a originii divine [i a autenticit`]ii profetului, pentru c` altfel nu ar fi vorbit |nsu[i Hristos de profe]i mincino[i. Oare de fiecare dat` minunile valideaz` mesajul cuiva?10 |n acest sens, Biblia cheam` la vigilen]` sau, a[a cum \ndeamn` apostolul Ioan, „s` nu da]i crezare oric`rui duh, ci s` cerceta]i duhurile, dac` sunt de la Dumnezeu”.11 ST

Se cere un r`spuns A trata fenomenul charismatic doar la nivelul experien]ei ar \nsemna o tr`dare a esen]ei cre[tinismului. Un principiu biblic de baz` este tocmai acela de a testa experien]a [i tr`irea cu dogma (Isaia 8,20). Dar tocmai aici se poate sesiza gre[eala capital`, [i anume a face din instrumentele de misiune – pe care indubitabil Dumnezeu le-a folosit [i le va folosi – un test al credin]ei. W. J. Seymour, un predicator de culoare din adun`rile de pe strada Azusa, este cât se poate de categoric: „Cine nu vorbe[te \n limbi nu este botezat cu Duhul.”8 A[adar, testul nu este Cuvântul, ci experien]a.

Afirma]ia este categoric departe de \nv`]`tura

1. Pentru statistici accesa]i: http://www.adherents.com/ [i http://worldchris tiandatabase.org/ 2. Christianity Today, „Pentecostalism and the Future of the Christian Churches: Promises, Limitations, Challenges”, 13 noiembrie, 2000 3. |n 1963, Bisericile Penticostale (Adun`rile lui Dumnezeu) \l exclud pe David du Plessis din pricina rela]iilor sale ecumenice.

4. Cuvântul „charismatic” deriv` de la grecescul haris (χαρις) care se traduce cu har \ns` [i cu dar, fiind folosit \n NT cu sensul de calit`]i supranaturale date de Duhul Sfânt cre[tinilor pentru r`spândirea Evangheliei.

5. Pozi]ia oficial` a Bisericii Catolice fa]` de mi[carea charismatic`, la http://www.ewtn.com/expert/answers/charismatic_renewal.htm 6. John Wimber, Kevin Springer, Power Evangelism, Hodder Headline; ed. revizuit`, 1997.

7. Citat de Wolfgang Bühne, Jocul cu focul, Ed. Agape, 1995, p. 132 8. Jocul cu focul.

9. Pentru un studiu mai amplu asupra glosolaliei: Vorbirea \n limbi, Gerhard Hasel, Ed. Via]` [i S`n`tate, 1999 10. A se vedea 2 Tesaloniceni 2,9-11 [i Apocalipsa 13,3 11. 1 Ioan 4,1

Semnele Timpului Iunie 2007 22

23 Generatia secolului 21:Layout 1

6/15/07

1:13 AM

Page 23

Genera]ia secolului XXI Incult` [i indiferent` fa]` de religie Rezultatele ultimelor studii cu privire la via]a spiritual` sunt \ngrijor`toare. Oamenii sunt ignoran]i fa]` de subiectele religioase sau biseric`. Tinerii sunt „incul]i” atunci când este vorba de religie. Cine este responsabil? Cercurile academice sceptice fa]` de religie care \mpiedic` studen]ii s` cunoasc` rolul religiei. Bisericile care nu mai ofer` o educa]ie religioas` bazat` pe o cunoa[tere solid` a Bibliei [i a doctrinei. P`rin]ii, pentru c` nu \[i educ` suficient copiii \n privin]a religiei.

I Steliana Nzikou

RLANDA 95% dintre adolescen]ii irlandezi nu [tiu care este prima porunc` din Decalog. 53% dintre ace[tia (cu vârste cuprinse \ntre 15-24 ani) nu pot numi cele trei persoane ale Sfintei Treimi. Dintre irlandezii care au peste 65 de ani, 77% [tiu autorii celor patru Evanghelii, dar numai 52% dintre cei cu vârsta cuprins` \ntre 15-24 ani pot da r`spunsul corect.

I

ANGLIA Dou` treimi dintre adul]ii englezi (32,2 milioane) nu au \n prezent nicio leg`tur` cu religia. Dintre ace[tia, jum`tate au renun]at \n trecut la biseric`, iar ceilal]i nu au fost niciodat` la biseric`.

Conform agen]iei Tearfund, cre[tinismul este credin]a predominant` \n Marea Britanie, cu 53% dintre adul]i. 6% dintre englezi spun c` au alte religii, iar 39% pretind c` nu au nicio religie. 26% dintre adul]i merg la biseric` m`car o dat` pe an, \ns` doar 7,6 milioane (15%) frecventeaz` biserica lunar. „Cei mai mul]i englezi, 29 milioane, sunt nereceptivi [i \nchi[i \n ceea ce prive[te frecventarea bisericii; mersul la biseric` pur [i simplu nu este \n agenda lor”, conchide agen]ia

Tearfund. Ata[a]i de via]a spiritual` sunt oamenii \n vârst`, trei sferturi dintre cei cu vârsta \ntre 65-74 ani, [i 82% din cei care au peste 75 de ani fiind cre[tini. Pentru cei cu vârsta sub 45, cei nereligio[i \i dep`[esc ca num`r pe cre[tini.

SUA Americanii au un nivel mai \nalt de participare la biseric` decât \n alte state vestice, dar nu o duc prea bine când vine vorba de cuno[tin]e religioase, sus]ine Stephen Prothero, profesor la Universitatea din Boston, \n cartea Cultura Religioas`, publicat` \n martie. |n timp ce \n Statele Unite sunt vândute anual 20 de milioane de Biblii, cele mai multe persoane nu sunt capabile s` numeasc` autorii Evangheliilor sau pe unul dintre apostoli. Americanii au dificult`]i [i când sunt ruga]i s` enumere cel pu]in cinci dintre cele Zece Porunci. ST

1. Stephen Prothero, profesor la Universitatea din Boston.

2. Conform unui sondaj realizat \n aprilie, \n Irlanda, pe un e[antion de 950 persoane, de c`tre Lansdowne Market Research.

3. Conform articolului „Mersul la biseric` \n Marea Britanie”, publicat de agen]ia pentru asisten]` [i dezvoltare Tearfund.

Iunie 2007 Semnele Timpului 23

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

1:16 AM

Page 24

Politic

Statele Unite ale Europei

1 ianuarie 2007, data intr`rii României \n Uniunea European`, a venit [i a trecut. A r`mas \n memoria colectiv` doar tenacitatea (dus` aproape de grani]ele isteriei) cu care liderii politici [i mass-media se str`duiau s` conving` de necesitatea ader`rii la Uniune.

Ascultându-i, ai fi crezut c` e[ecul echivala cu o adev`rat` tragedie na]ional`. Exemplul nu este singular. Febrilitatea cu care cele mai multe dintre ]`rile Europei se str`duiesc s` intre \n Uniunea European` d` de gândit. Nu trebuie s` fii pasionat de istorie pentru a-]i da seama de un paradox: odinioar`, pentru a aduce ]`rile Europei sub o singur` cârmuire, era nevoie de r`zboaie [i v`rsare de sânge; \n prezent, ele cer s` intre singure!

I Florian Ristea

Semnele Timpului Iunie 2007 24

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

L

6/15/07

a 21 martie 2007, \n preajma anivers`rii a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, cotidianul britanic The Independent a publicat „50 de motive s`-]i plac` Uniunea European`”. Pornind de la \ntrebarea „Ce a f`cut Uniunea European` pentru noi?”, jurnali[tii au enumerat 50 de beneficii de care se bucur` cet`]enii ]`rilor care au aderat la UE. Dac` unele dintre motivele listate dau impresia c` au fost c`utate pentru a se ajunge la cifra aniversar`, ultimul, al 50-lea, treze[te nedumerirea: „Liste ca aceasta \i \nnebunesc pe euro-sceptici”. Afirma]ia nu este izvorât` doar dintr-un exces de entuziasm datorat

1:16 AM

Page 25

amintitei anivers`ri, ci este mai degrab` o emula]ie de prost gust, menit` s`-i \nfiereze pe acei cet`]eni europeni care nu privesc cu ochi buni integrarea ]`rilor lor \n structurile forului continental. Articolul din The Independent este o dovad` clar` de informare dispropor]ionat` a cet`]enilor europeni, care sunt determina]i s` cread` c` dezacordul fa]` de integrarea european` este echivalentul prostiei, al bigotismului sau tr`d`rii na]ionale.

De ce se tem unii europeni?

F`r` s` fie o ideologie bine definit`, „euro-scepticismul” este un termen general care desemneaz`

Iunie 2007 Semnele Timpului 25

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

1:16 AM

Page 26

Politic Euro-scepticismul este considerat responsabil, cel pu]in \n parte, de: Respingerea Constitu]iei Europene de c`tre francezi [i olandezi, \n cadrul referendumurilor din 2005 Refuzul repetat al Norvegiei de a intra \n Uniunea European`, consfin]it prin referendumurile din 1972 [i 1994 Refuzul Suediei de a face parte din Aria Economic` European` Respingerea ini]ial` a Tratatului de la Maastricht, de c`tre Danemarca (ratificat ulterior) Respingerea monedei euro de c`tre Danemarca [i Suedia Respingerea Tratatului de la Nisa, \n cadrul primului referendum din Irlanda (ratificat mai târziu) Faptul c` Islanda nu a demarat niciodat` negocieri pentru aderarea la Uniunea European` Retragerea Groenlandei din Uniunea European` Refuzul Marii Britanii de a face parte din Acordul Schengen

opozi]ia fa]` de procesul integr`rii europene [i este asociat cu sprijinul fa]` de ideea de stat na]ional [i suveranitate na]ional`. Astfel, cei care se opun acestui proces de integrare politic`, economic` [i, \n anumite cazuri, social` [i cultural` a statelor europene \[i v`d identitatea [i suveranitatea na]ional` topite \n structurile centralizate ale unui super-stat european. |n prezent, curentul euro-scepticismului se manifest` chiar [i \n Parlamentul European. |n cadrul acestuia, s-au format grupuri parlamentare ce au ca scop respingerea Tratatului pentru stabilirea unei Constitu]ii pentru Europa [i opozi]ia fa]` de procesul de integrare european`. Unul dintre aceste grupuri, „Independen]` [i Democra]ie”, s-a format \n 2004 din parlamentari europeni din Marea Britanie, Polonia, Danemarca [i Suedia. Un alt grup este „Uniunea pentru o Europ` a Na]iunilor” [i cuprinde euro-parlamentari din Danemarca, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania [i Polonia. |n cadrul unor asemenea grupuri parlamentare, exist` delega]ii (cum este Partidul pentru Independen]a Regatului Unit al Marii Britanii) care militeaz` pentru retragerea complet` a ]`rii lor din Uniunea European`. O atitudine euro-sceptic` manifest` [i parlamentarii europeni ai Partidului Conservator din Marea Britanie, chiar dac`, \mpreun` cu parlamentarii

Partidului Popular European, fac parte dintr-o grupare cu orientare pro-european`. Pe lâng` temerile legate de pierderea suveranit`]ii na]ionale, exist` [i alte motive care \i determin` pe unii europeni s` nu fie prea \ncânta]i de apartenen]a la Uniunea European`.

Statele Unite ale Europei?

De[i, \n prezent, nu se poate spune c` asocia]ia de state suverane, numit` Uniunea European`, are vreo politic` de creare a unei federa]ii sau confedera]ii de state, exist` certitudini c` tendin]ele actuale vor duce \n mod inevitabil la formarea a ceea ce se nume[te \n mod speculativ „Statele Unite ale Europei”.1 Chiar dac` \n prezent pare un scenariu ipotetic, numero[i comentatori indic` faptul c` Uniunea European` de]ine deja elementele unei super-puteri: institu]ii centralizate, o moned` unic`, o armat` proprie, dispari]ia virtual` a frontierelor dintre na]iunile membre, extinderea constant` a ariilor de cooperare, fuzionarea „|ntr-o zi, plecând de la modelul Statelor Unite ale Americii, vor lua fiin]` Statele Unite ale Europei.” – George Washington, \ntr-o scrisoare adresat` marchizului de La Fayette.

Semnele Timpului Iunie 2007 26

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

1:16 AM

Page 27

nevoia s` le amenin]e cu invazia. Cea mai mare amenin]are a sa pentru aceste ]`ri este aceea de a nu avea nimic de-a face cu ele. Eficien]a acestei politici este mai mult decât evident`. Promisiunea primirii \n Uniune a dus la transformarea din interior a ]`rilor de pe teritoriul ei. Ceea ce nu a reu[it Carol cel Mare, Napoleon sau Hitler prin for]a armelor, reu[e[te ast`zi Uniunea European`, f`când list` de a[teptare pentru ]`rile care vor s` adere.

Cu poporul, dar nu pentru popor „{i ce este r`u \n faptul c` vom fi un super-stat, \n loc de ]`ri[oare izolate?”, poate \ntreba cineva. „Dac` lucrurile vor merge mai bine, dac` vom fi mai prosperi [i vom avea mai mult` siguran]`, ce mai conteaz` faptul c` te nume[ti european, [i nu român sau francez?”, putem ad`uga. |ntr-adev`r, \n fa]a avantajelor ce vin dintr-o astfel de transformare a h`r]ii politice a Europei, identitatea na]ional` sau cultural` nu mai cânt`re[te prea mult. Dar care este pre]ul real al acestei renun]`ri?

Pornind de la faptul c` \nsu[i conceptul de „Uniune European`” constituie o inven]ie a unor birocra]i (ceea ce este \ntru totul adev`rat), euroscepticii atrag aten]ia asupra faptului c` procesul grupurilor bancare [i industriale, iar \n curând o integr`rii economice [i politice a ]`rilor Europei va Constitu]ie proprie. S-ar zice c` nu mai lipse[te duce la crearea unui super-stat birocratic [i nededecât un lider unic. Propunerea pentru aceast` mocratic. func]ie a fost f`cut` \nc` din anul 2002, de c`tre Problema democra]iei \n cadrul Uniunii Europre[edintele Conven]iei Europene pentru Viitorul pene este una serioas`, care a constituit subiectul Europei, Valéry Giscard d`Estaing, dar nu a fost dezbaterilor care au urmat dup` respingerea acceptat`.2 Revenirea asupra acestei propuneri nu Tratatului Constitu]ional de c`tre Fran]a [i Olanar trebui s` mai surprind` pe nimeni, având \n da. |n cadrul celui de-al optulea Dialog Franco-Gervedere istoricul UE. man,3 care a avut loc \n mai 2006, la Academia European` Otzenhausen (Germania), democraO politic` inedit` ]ia a fost eviden]iat` drept una dintre principalele Anali[tii fenomenului european eviden]iaz` o cauze ale crizei actuale prin care trece Uniunea. caracteristic` unic` a Europei: modul de a face Percep]ia participan]ilor cu politic`. Pentru a schimba lucrurile \n ]`rile de pe te- Ceea ce nu a reu[it Carol cel privire la exis ten]a unei pr`pastii \ntre cet`]enii euritoriul ei, Europa nu maniMare, Napoleon sau Hitler ropeni [i elitele politice a fost fest` niciun interes \n sfera prin for]a armelor, reu[e[te eviden]iat` de olandezul Ton geo-politicii clasice, ci foloast`zi Uniunea European` Nijhuis, director al Institutului se[te instrumentul legii. |n loc s` predice despre „r`z- f`când list` de a[teptare pen- German din Amsterdam, care boiul \mpotriva terorii”, a[a tru ]`rile care vor s` adere. a afirmat c` „Europa nu a fost niciodat` un proiect al cecum fac americanii, europet`]enilor de rând, ci al elitelor nii sunt interesa]i de felul politice.” |n opinia sa, votul negativ dat de cet`]enii de guvernare cu care au de-a face, de structurile olandezi Constitu]iei Europene a constituit o legale [i constitu]ionale sau de valorile care sus]in r`zbunare fa]` de politicieni, care nu au fost dispu[i statul respectiv. |n privin]a integr`rii acestor ]`ri s`-i asculte. |n acord cu aceast` opinie a fost [i \n structurile sale, Uniunea European` nu simte Iunie 2007 Semnele Timpului 27

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

1:16 AM

Page 28

Politic Frank Biancheri, pre[edintele mi[c`rii politice pentru democratizarea Uniunii Europene Newropeans. Conform acestuia, Uniunea are nevoie de o reconstruc]ie pe baze democratice, prin deschiderea unor c`i mai numeroase pentru cet`]enii s`i. A[adar, singura cale prin care se poate recâ[tiga \ncrederea cet`]enilor Europei este democratizarea Uniunii Europene.

La o jum`tate de an de la respingerea Constitu]iei europene, Guy Verhofstadt, prim-ministrul Belgiei, scrie un articol \n s`pt`mânalul belgian European Voice. Prim-ministrul pare s` ignore cu des`vâr[ire votul cet`]enilor francezi [i olandezi, afirmând chiar din titlul articolului c` „Urgentarea Statelor Unite ale Europei este cheia pentru viitor”.4 R`spunsul lui Verhofstadt dat poporului este unul tipic pentru elitele politice ale Europei, care, \n loc s` spun`: „Bine, v-am auzit [i vom restrânge ambi]iile noastre”, afirm` imperturbabil: „Statele Unite ale Europei constituie singura op]iune!”

|ncet, dar sigur |n sus]inerea faptului c` Uniunea European` evolueaz` c`tre o super-putere cel pu]in regional`, se citeaz` propunerile f`cute de Jean Monet, unul sugereaz` o interpretare \n sensul men]ionat mai dintre p`rin]ii fondatori ai Europei moderne. „Nu sus. Moda formul`rilor vagi, prin care se lini[te[te va fi pace \n Europa dac` statele sunt reconstruopinia public` [i se p`streaz` nealterat scopul priite pe principiul suveranit`]ii na]ionale... }`rile mordial al unui demers politic, a fost [i este de actuEuropei sunt prea mici pentru a le putea garanta alitate. Un exemplu este recenta Declara]ie de la popula]iilor lor prosperitatea [i dezvoltarea social` Berlin, adoptat` de liderii europeni cu ocazia necesare. Statele europene trebuie s` se constituanivers`rii Tratatului de la Roma. |n urma e[ecuie \ntr-o federa]ie…”5, spunea Jean Monet. Conlui Constitu]iei Europene, ca urmare a respincep]ia acestuia referitoare la abordarea treptat` a gerii acesteia de c`tre Fran]a [i Olanda, actualii liconstruirii unit`]ii europene \nc` st` la baza deri ai Europei au evitat folosirea termenului conac]iunilor \ntreprinse [i ast`zi de liderii europeni. |n aceste condi]ii, nu este greu de presupus c` stitu]ie \n amintita Declara]ie, dar au p`strat propunerile sale referitoare la constituirea unei feneatins scopul adopt`rii acesteia \ntr-un viitor dera]ii a statelor europene vor fi urmate cu aceea[i favorabil. La fel a fost [i \n privin]a Tratatului de la consecven]`.

Maastricht: dac` \ntr-o prim` faz` respectivul Un alt argument ce incrimineaz` caracterul Tratat se poticnise de votul negativ al Danemarsupra-statal al Uniunii este acea vag` formulare, „o cei (2 iunie 1992), un an mai târziu (18 mai 1993) uniune mai strâns` ca el a fost ratificat de aceast` niciodat`”, care apare \n „{efii de stat [i de guvern, pe baza con[tientiz`rii ]ar`. Lec]ia pe care liderii Declara]ia Solemn` cu destinului comun [i a dorin]ei de afirmare a identit`]ii europeni au \nv`]at-o atunprivire la Uniunea Euro- europene, confirm` angajamentul lor de a avansa ci se dovede[te folositoare pean`, semnat` la Stutt- c`tre o uniune mai strâns` ca niciodat` \ntre nu numai pentru ei, ci [i gart de c`tre zece [efi de popoarele [i statele membre ale Comunit`]ii pentru cei care se opun stat [i de guvern, \n 1983 Europene.” (Extras din Declara]ia Solemn` cu privire procesului de integrare. Nu (vezi caseta). Textul la Uniunea European`, semnat` de zece [efi de este greu de presupus c` [i nu numai c` d` na[tere stat [i guvern, la Stuttgart, 19 iunie 1983). \n privin]a Constitu]iei spe cu la]iilor, ci chiar Europene va fi la fel.

Semnele Timpului Iunie 2007 28

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

Uniunea European`, \ntre sacru [i profan De departe, cele mai severe critici fa]` de Uniunea European` vin din partea diverselor grup`ri religioase, \n special evanghelice, care acuz` Uniunea European` de faptul c` este \nr`d`cinat` puternic \n umanismul secular [i c`, prin politica pe care o duce, submineaz` cre[tinismul tradi]ional.

Aceste acuza]ii par cel pu]in ciudate dac` ]inem seama c`, din rândul acelora[i cre[tini evanghelici, se aud voci care acuz` faptul c` Biserica Romano-Catolic` este profund implicat` \n procesul edific`rii Uniunii Europene. Realitatea este c` Uniunea European` nu este nici secular`, nici catolic`, ci câte pu]in din amândou`. Dovada cea mai actual` o constituie, iar`[i, mult discutatul subiect al Constitu]iei Europene. Proiectul Tratatului Constitu]ional a fost redactat de Conven]ia European` pentru Viitorul Europei, al c`rei pre[edinte este fostul pre[edinte francez, Valéry Giscard d`Estaing. R`spunsul acestuia la criticile Vaticanului cu privire la refuzul de a include referirile la Dumnezeu [i cre[tinism \n textul Constitu]iei a fost tran[ant: „Nu am inclus aceste referiri deoarece noi, europenii, suntem seculari”.

1:16 AM

Page 29

Pe de alt` parte, faptul c` Biserica Catolic` de]ine un rol major pe scena politic` european` nu poate fi contestat. P`rin]ii fondatori ai Uniunii Europene au fost catolici devota]i, a[a cum sunt [i mul]i dintre actualii lideri europeni, care au militat pentru introducerea valorilor cre[tine (a se citi „catolice”) \n textul Constitu]iei. Realit`]ile istorice [i contemporane constituie dovezi incontestabile c` Europa – incluzând Uniunea European` – nu a fost [i nici nu poate fi eminamente secular`, ci un amestec bizar de secular [i religios.

Un „aliaj” ciudat: fier [i lut Acest „aliaj” confirm` una dintre cele mai captivante profe]ii ale Bibliei, care se g`se[te \n capitolul 2 din cartea profetului Daniel. |n aceast` profe]ie se face o descriere inedit` a succesiunii imperiilor mondiale pe scena istoriei, cu ajutorul imaginii unei statui omene[ti de dimensiuni colosale. P`r]ile corpului statuii sunt alc`tuite din diferite metale, fiecare metal corespunzând unei anumite puteri politice. |n acest tablou profetic, \ncercarea de coabitare a puterii seculare cu elementul spiritual-religios al societ`]ii este descris` printr-un amestec bizar de fier [i lut – fapt ce corespunde exact realit`]ii istorice [i contemporane.

Iunie 2007 Semnele Timpului 29

24-30 Uniunea Europeana II:Layout 1

6/15/07

1:16 AM

Page 30

Politic pe diverse timbre po[tale emise de-a lungul timNu trebuie omis \ns` cel mai important am`nunt pului pe teritoriul Europei [i pe unele cartele teleal profe]iei, [i anume faptul c`, dincolo de trasarea fonice. liniilor generale ale istoriei, profe]ia scoate \n eviSteagul Uniunii Europene, cu cele dou`sprezece den]` [i un deznod`mânt al acesteia. Practic, stele pe fond albastru, este aceast` profe]ie nu ar prezenconsiderat un simbol al ta un interes prea mare dac` Realitatea este c` Uniunea Fecioarei Maria, a[a cum nu ar descrie cu aceea[i acuEuropean` nu este nici Biserica Catolic` pretinde rate]e [i viitorul Europei. Din nefericire pentru liderii eu- secular`, nici catolic`, ci câte c` este descris` \n Biblie (cartea Apocalipsei). Exist` ropeni care \ncearc` s` edipu]in din amândou`… fice un sistem de guvernare Europa – incluzând Uniunea comentatori care afirm` c`, la origine, [i Imnul Uniunii omenesc, ca [i pentru oricine European` – nu a fost [i nici Europene6 are conota]ii pronu ia \n serios Biblia, acest nu poate fi eminamente viitor nu mai exist`. Motivul? fund religioase. F`r` a ne Deznod`mântul la care face secular`, ci un amestec bizar lansa \n specula]ii ieftine, referire profe]ia este venirea constat`m totu[i c`, \n ciuda de secular [i religios. lui Isus Hristos pentru a doua declara]iilor oficiale, Unioar`, chiar \n timpul realiz`rii unea European` nu este nici acestui amestec bizar de putere secular` (fier) [i pe departe \n totalitate secular` [i umanist`. Istodiploma]ie religioas` (lut). Adic` sfâr[itul tuturor ria [i destinul ei profetic o urm`resc \ndeaproape. sistemelor politice, economice, religioase sau de orice fel [i instaurarea \mp`r`]iei lui Isus Hristos.

Un pre] prea mare Pentru observatorul atent [i interesat de evolu]ia Simbolurile istoriei umanit`]ii, scena politic` [i spiritual` european` constituie confirmarea neechivoc` a autenUniunii Europene ticit`]ii credin]ei cre[tine biblice. |n privin]a entuziUna dintre c`ile prin care se scoate \n eviden]` asmului orbesc cu care cei mai mul]i privesc desamestecul neomogen al puterii seculare cu Biseritinul lor \n cadrul Uniunii Europene, nu se poate ca este indicarea simbolurilor Uniunii Europene. spune decât c` acesta tinde s` devin` incurabil.

Caracterul secular al acesteia este ilustrat de cl`direa Genera]ia actual` este caracterizat` de aceast` disParlamentului European din Strasbourg, proiectat` pozi]ie de renun]are la drepturile [i libert`]ile de Richard Rogers dup` pictura „Turnul Babel” a personale \n favoarea siguran]ei [i prosperit`]ii pe pictorului flamand Pieter Bruegel cel B`trân. Imacare le promit, \n schimb, liderii politici. Nu conginea neterminat` a turnului a fost copiat` cu fideliteaz` unde tr`im – \n America sau Europa – dac` tate \n cl`direa inaugurat` \n luna decembrie 2000, frica de r`zboi, s`r`cie, \nc`lzire global` [i de alte sugerând dorin]a liderilor actuali de a des`vâr[i scenarii catastrofice ne este suficient alimentat`, opera \nceput` de constructorii Turnului Babel. suntem gata s` accept`m chiar [i pactul cu diavolul Uniunea European` a publicat \n 1988 un poster „pân` trecem puntea”. |ns` va veni o zi când ne publicitar ce reproducea aceea[i imagine a Turvom da seama c` pre]ul a fost prea mare. {i, pennului Babel, proclamând: „Multe limbi, o singur` tru a nu constata c` e prea târziu, ar fi bine s` ne voce”. Posterul con]inea, de asemenea, imaginea trezim acum. ST unei macarale lucrând la terminarea turnului [i un cerc de dou`sprezece stele inversate (ca \n simbolismul satanic). Posterul a fost retras ulterior din cauza protestului unor organiza]ii cre[tine.

1. Aluzie la statul federal Statele Unite ale Americii. |n fa]a cl`dirii Parlamentului European 2. Date despre aceast` propunere [i dezbaterile care au avut loc pot fi g`site \n Financial Times. str`juie[te un alt simbol: o statuie din bronz, 3. Dialogul se desf`[oar` anual, \ncepând din 1999. Anul trecut, evenimenreprezentând o femeie c`lare pe un taur. |n mitolotul a reunit 33 de vorbitori de nivel \nalt [i 150 de participan]i, care au discutat despre viitorul Europei. gia greac`, ea o reprezint` pe Europa, fiica regelui 4. Guy Verhofstadt, „Forging ‘United States of Europe’ is key to the future”, sidonian Agenor, care a fost r`pit` de Zeus. Acest European Voice, 1-7 decembrie 2005.

5. Jean Monet, 5 august 1943. simbol a devenit imaginea oficial` a Uniunii 6. Od` Bucuriei – muzica de Ludwig van Beethoven, versurile de Friedrich Europene [i poate fi v`zut` pe moneda de 2 euro, Schiller.

Semnele Timpului Iunie 2007 30

31-32 Cronica:Layout 1

6/15/07

1:21 AM

Page 31

Cultur`

C

prin prisma propriilor valori. Odat` \nr`d`cinat, u cât mai repede, cu atât mai eficient. {i fanatismul se dezvolt` cu repeziciune, intoxicând aceasta, deoarece pe zi ce trece lumea se indivizi, mentalit`]i [i societ`]i \ntregi. Compromite \neac` tot mai adânc \n r`bufniri ale fanaintegritatea, distruge identit`]ile [i instaureaz` tismului. Este nevoie de un leac, de un tratament dezordinea [i violen]a. adev`rat al acestuia, care, spre surprinderea mulAutorul este ironic [i grav \n acela[i timp, dar tor contemporani, ar viza popoare \ntregi. dornic s` propun` solu]ii [i tratamente nesofisti„S-ar putea s` nu fim \ntru totul de acord”, cate, adic` la \ndemâna oricui \[i exprim` inten]ia afirm` autorul. Fiecare dintre p`r]ile implicate \n de a se lecui de fanatism. Umorul fin nu uit` s` criaceste disensiuni, care, de cele mai multe ori, detice [i s` aten]ioneze asupra evolu]iei [i efectelor genereaz` \n acte de cruzime [i violen]`, \[i rezerv` tragice ale fanatismului. o doz` de dreptate. Dar nu asta primeaz` acum. Nu A[adar, cum s` lecuie[ti un fanatic? Una e, nevoia de a explora amintiri, de a stârni reac]ii emo]ionale extreme [i de a g`si cu orice chip vispune autorul, s` vânezi o mân` de fanatici prin nova]i, ci simplul accept al mun]ii afgani, [i cu dialogului urmat de prescritotul alta e s` lup]i cu erea unui tratament. La \nfanatismul. Privit` \n ceput e mai greu, dar, vorba ansamblul ei, cartea se „doctorului de ]`ri”, specialideclar` o solu]ie f`r` zat \n fanatism comparat: preten]ia de a vindeca \ntotdeauna r`mâne loc de \ntru totul, dar m`car „mai \ncearc`”. Bun`oar`, s-a pentru a ]ine \n frâu dovedit \nc` din istorie c` acest pericol. masa tratativelor este un meAtacul din 11 sepdicament amar, c`ruia \i place tembrie suferit de s` se opreasc` \n gâtul multoStatele Unite n-a \n|ntr-un interviu acordat revistei cul- semnat o lupt` \ntre ra. Dar, cu insisten]e de ambele p`r]i [i cu o mic` dojan` turale 22 cu ocazia decern`rii Pre- s` r`cie [i bog`]ie. proprie, pân` la urm` acesta Acolo, spune Amos miului Ovidius pentru Literatur`, nu e imposibil de \nghi]it.

Oz, a fost ideea fanatiAmos Oz declara cu privire la con- c` tipic`: dac` eu cred Cartea lui Amos Oz, Cum c` un lucru e r`u, \l s` lecuie[ti un fanatic, adun` flictele dintre Israel [i Palestina c` nimicesc \mpreun` cu un set de conferin]e [i intersocietatea actual` trebuie s` tot ce e \n jur. Fanatisviuri ce-au reu[it s` atrag` \mbrace „haine albe de spital” [i mul, mai vechi decât aten]ia unui public larg asupra conflictelor din Orientul s` accepte f`r` repro[uri o consul- islamismul [i chiar decât cre[tinismul, Mijlociu. Talentatul scriitor [i ta]ie la rece despre tratament. mai vechi decât orice jurnalist, deja consacrat [i I Alina Popa sistem politic sau iderecunoscut pe plan internaologic, este o compo]ional, descrie f`r` rezerve nent` a firii omene[ti, o gen` malign` ce bântuie controversele dintre Israel [i Palestina, ce-au implio lume \ntreag`. Ne \nso]e[te \n formele sale cele cat [i aten]ia altor state, c`rora le propune o mai civilizate [i \[i poate face loc chiar [i \n noi. rezolvare, dac` nu deplin`, m`car spre ameliorare.

Oricând convingerile noastre meschine pot deveni Volumul vorbe[te despre r`d`cinile \ncâlcite atitudini hot`râte ce pun \n inferioritate libert`]ile ale conflictului israelo-palestinian. Autorul prezint` celuilalt atunci când acestea sunt constrânse \n natura fanatismului prezent nu doar \n conflictele numele unei viziuni proprii considerate corecte [i majore, mediatizate prin toate mijloacele de comusus]inute pân` la condamnarea celui care refuz` nicare, ci [i \n rândurile modeste, s`race sau chiar s` se supun` acestora. Amos Oz nu sugereaz` c` defavorizate ale societ`]ii. Oriunde se na[te dorin]a oamenii care au opinii ferme sunt fanatici, ci susde a-i sili pe ceilal]i s` se schimbe. C`ci tocmai ]ine c` s`mân]a fanatismului zace \ntotdeauna \n aceasta este esen]a fanatismului. Obi[nuita tendinsentimentul superiorit`]ii categorice, dornic s`-i ]` de a suprima libertatea celuilalt [i de a-l manevra

Cum s` lecuie[ti

un fanatic

Iunie 2007 Semnele Timpului 31

31-32 Cronica:Layout 1

6/15/07

1:21 AM

Page 32

Cultur` schimbe pe cei din jur. Dup` cum se identific` Oz \ntr-o sincer` atitudine umoristic`, „doctorul de ]ar`” crede c` leacul fanatismului st` \n capacitatea noastr` de a ne stârni imagina]ia. Abordarea imaginarului poate sluji ca tratament par]ial al fanatismului. De pild`, literatura reprezint` o solu]ie deoarece con]ine un antidot al fanatismului, [i anume injecteaz` imagina]ie \n cititori. |n opera lui Shakespeare, orice form` de fanatism sfâr[e[te fie \n tragedie, fie \n comedie.

Kafka, noteaz` scriitorul, ar putea fi un exerci]iu bun. Afl`m de la el c` exist` \ntuneric, mister [i batjocur` chiar [i atunci când ne credem nevinova]i, sau c` nu am f`cut nimic r`u. Poetul israelian Yehuda Amichai scrie c`, „acolo unde avem dreptate, nu poate cre[te nicio floare.”

A[adar, unele opere literare pot fi de folos, dar nu toate.

Asemenea literaturii, sim]ul umorului este un medicament grozav. Nu s-a \ntâlnit vreun fanatic care s` aib` sim]ul umorului, dup` cum nici o persoan` caracterizat` prin acest sim] nu poate s` se transforme \ntr-un fanatic. Fanaticii sunt plini de sarcasm, dar nu au umor. Umorul presupune s` po]i s` râzi de tine \nsu]i [i s` te vezi a[a cum te v`d ceilal]i. Umorul descoper` latura amuzant` a vie]ii [i este imun la fanatism.

Capacitatea de a ne imagina \n locul celuilalt este la rândul ei o solu]ie \mpotriva fanatismului. S` ne punem \n locul celuilalt când ne cert`m sau plângem, sau chiar atunci când ni se pare c` avem dreptate. S` vedem lumea prin ochii celui de lâng` noi. Am putea deveni, pe rând, un el sau o ea, un colonist evreu din Cisiordania, un extremist ultraortodox, un simplu om din lumea a treia... un oricine. Este o dedublare util`, un schimb de identit`]i ce las` loc mai apoi unor \ndelungate autoanalize.

Fiecare om, afirm` autorul, \[i poate \nsu[i rolul de „peninsul`” – pe jum`tate legat de continent, pe jum`tate \ntors \nspre ocean. O jum`tate legat` de cultur`, familie, prieteni, tradi]ie, ]ar`, limb`, iar cealalt` parte atras` de ocean, de libertate. Orice sistem social sau politic care \nchide individul \ntr-o insul`, pref`când restul lumii fie \n du[man, fie \n rival, sau care \l transform` \ntr-o simpl` molecul` a continentului este gre[it. Ar fi bine, continu` Amos Oz, ca, \nainte de a \ncerca s`-i determin`m pe al]ii s` se r`suceasc`, adic` s`-i schimb`m, când ei \n realitate \[i doresc oceanul, s` ne amintim c` fiecare om este legat de un cen-

tru, dar [i liber fa]` de el. Lucrul acesta se adevere[te [i \n cazul gru purilor sociale, al culturilor, al po poa relor, al israelienilor [i palestinienilor deopotriv`. Poate c` aceste solu]ii relev` un mesaj neobi[nuit pentru acest timp, pentru aceste zile de violen]`, r`zbunare, furie, fundamentalism, rasism, dar este la \ndemâna oricui dore[te s` se vindece de fanatism.

Purt`tor de cuvânt al unui trecut [i al unui prezent permanent aflate sub amenin]area conflictelor, Amos Oz adun` \n cartea sa toate argumentele favorabile unei p`ci atât de râvnite [i atât de respinse \n acela[i timp. Pentru c` rezolvarea conflictelor, spune autorul, nu const` \n exprimarea vreunei formule magice când cei doi antagoni[ti se vor \mbr`]i[a [iroind de lacrimi, ci \ntr-o pace vindecat` de fanatism, de resentimente [i ur`. |n acest fel, volumul poate fi considerat un manifest, un apel lipsit de orice naivitate, adresat oric`rui om, na]iuni, culturi sau tradi]ii.

Este o \ncercare de a responsabiliza orice act sau atitudine, \n aparen]` considerate corecte, dar care pot s` ascund` [i s` dezvolte \n umbr` un sâmbure de fanatism.

Amos Oz este un cunoscut scriitor [i jurnalist israelian. Din 1967, pledeaz` pentru retragerea israelienilor din teritoriile ocupate, fiind [i un membru activ al mi[c`rii israeliene „Pace Acum”.

A scris 18 c`r]i \n ebraic`, multe dintre acestea fiind traduse \n 30 de limbi. Este autorul a numeroase articole [i eseuri, iar din 2004 este propus pentru Premiul Nobel pentru Literatur`. ST

Amos Oz, Cum s` lecuie[ti un fanatic, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, 130 pagini Semnele Timpului Iunie 2007

32

33 Citatul ST:Layout 1

6/15/07

1:25 AM

Page 33

Citatul ST Capcana introspec]iei

„

Cunoa[te-te

Cunoa[te-te pe tine \nsu]i! Asta se repet` adesea, [i \n]elepciunea lumeasc` o consider` drept \nceput al filozofiei. Dar prin asta se \n]elege c` te studiezi ca pe o fiin]` str`in`, ca pe un simplu exemplar al umanit`]ii, ca pe un subiect [tiin]ific, psihologice[te. Acel cunoa[te-te pe tine \nsu]i este redus la o form` rece de cunoa[tere pur intelectual`, la o [tiin]` anatomic` [i nimic mai mult. Dar nu te cuno[ti \n calitate de ins concret [i viu, \n calitatea de eu individual [i concret, vas de mizerii [i p`cate, de m`re]ii [i de josnicii.

Unii cad

Unii cad \ntr-un psihologism steril [i nociv, scormonind \n sine [i considerându-se ca anima vili* pentru experimente o]ioase. Ce-am zice de un chirurg care [i-ar strivi un bra] ca s` se studieze sau de un medic care [i-ar inocula tuberculoz` ca s` studieze pe propria piele boala aceasta?

Ei bine, a[a se comport` mul]i cu sufletul lor.

O imens` triste]e

O imens` triste]e bântuie lumea savan]ilor \necându-le sufletele; e triste]ea de[ert`ciunii de[ert`ciunilor [i totul e de[ert`ciune. Be]ia progresului se potole[te uneori, [i cugetele presimt abisul. Vezi atunci plutind pe apele potopului arca despre care ai fi spus c` este avariat` [i st` s` se scufunde. {i to]i \noat` ca s` se aga]e de ea.

* Lat.: „creatur`” sau „suflet de rând.”

”

Miguel de Unamuno, Jurnal intim

Iunie 2007 Semnele Timpului 33

34-37 Estetica:Layout 1

6/15/07

1:27 AM

Page 34

Social

Botox-ul, f`c`torul de minuni Noua g`selni]` a americanilor: petrecerile antirid. Botox party te invit` la o injec]ie cu botox asezonat` cu caviar sau somon fumé, trufe de ciocolat` [i [ampanie pentru a s`rb`tori victoria \mpotriva ridurilor. Miza este mare: po]i sc`pa de riduri chiar \n sufrageria ta, iar dac` invi]i 10 prieteni care vor opta pentru po]iunea magic`, tu, gazda, vei beneficia de tratament gratuit. Laba gâ[tei de la ochi [i ridurile leului dintre sprâncene vor disp`rea ca prin minune. {ampanie, v` rog!

I Anca Porumb

B

`i \n ciocolat`, masc` pentru fa]` cu praf de diamante sau cu caviar, sprayuri care netezesc, dau str`lucire, bronzeaz` sau albesc, alifii, creme, injec]ii cu botox sau colagen – o adev`rat` goan` dup` frumuse]e, ce miroase a curat` nebunie. Dac`, pe vremuri, legendarul Paul Newman obi[nuia s`-[i bage zilnic fa]a \ntr-un bazin \n care pluteau cuburi de ghea]` pentru a-[i men]ine suple]ea pielii, ast`zi bisturiul chirurgului e la mare c`utare. Tinere]ea f`r` b`trâne]e face cu ochiul de pe panourile publicitare de la orice col] de strad`. Canoanele de frumuse]e actual` cer trupuri zvelte, coapse lungi, sâni supradimensiona]i [i piele neted`. S-au dus vremurile \n care doar vedetele de la Hollywood aveau, la 60 de ani, fe]e ciudat de tinere. Ast`zi, tinere]ea f`r` b`trâne]e nu mai este un mit. Este o realitate accesibil` omului de rând. O realitate care se transform` pe zi ce trece \n normalitate.

Nota de plat`: I Factura pe care America a pl`tit-o pentru opera]iile estetice \n 2006 se ridic` la 12,2 bilioane de dolari.

I 60% dintre britanici sunt de p`rere c` „ajust`rile” fizicului i-ar putea face ferici]i, conform unui sondaj realizat de o institu]ie de credit din Regatul Unit.

I 16.000 € cost` un s`pun-minune f`cut din gr`simea rezultat` \n urma unei liposuc]ii suferite de ex-premierul italian Silvio Berlusconi.

I S`pt`mânal, trei români fac o opera]ie \ntr-o clinic` privat` de chirurgie estetic`; \n spitale, al]i doi pacien]i solicit` zilnic o opera]ie estetic`.

I Pentru 50 de mililitri de gr`sime extras` prin liposuc]ie, \n România se pl`te[te aproximativ 600 €. |n Coreea de Sud, tariful este de aproximativ 5.000 €. O rinoplastie \n România cost` 750 $, \n timp ce \n America, se pl`te[te \ntre 3.000 [i 4.500 $.

Semnele Timpului Iunie 2007

34

34-37 Estetica:Layout 1

6/15/07

1:27 AM

Page 35

tinerele actri]e sau cânt`re]e. Julia Roberts [i-a rectificat b`rbia. Colega ei de breasl`, Michelle Pfeipfer [i-a f`cut implant de obraz. Cher, cunoscuta cânt`rea]`, le-a \ncercat pe toate: implant de silicon la sâni, burt` aplatizat`, lifting la fiecare doi ani, un nou nas, lipoabsorb]ie, colagenarea buzelor, implant de obraz. Pe plaiurile române[ti, Daniela Gyorfi a dat startul la m`riri de sâni. La dou` luni, Anda Adam \[i contureaz` buzele la chirurg. Tiparul frumuse]ii s-a schimbat: [old-talie-bust, 80-50-120.

Pe muchie de cu]it Dorin]a de a ar`ta mai bine nu mai este considerat` o vanitate. Mass-media a accelerat succesul chirurgiei estetice \n rândul publicului, sugerând c` ea este accesibil` tuturor, inclusiv din punct de vedere financiar. Unele clinici accept` plata \n

Impozit pe cochet`rie

Oglind`, oglinjoar`...

De altfel, cui \i plac ridurile? E cineva bucuros c` \mb`trâne[te? {i dac` putem p`c`li b`trâne]ea, ce?

S` mai \ntârzie. Pentru ce atâta grab`?! Promisiunile reclamelor vr`jesc min]ile care pun totul pe altarul frumuse]ii. Nimeni nu se mai mândre[te cu p`rul alb. Nimeni nu mai vrea riduri, nici nas coroiat, nici buze sub]iri.

O programare la un cabinet de chirurgie estetic` [terge calvi]ia, cearc`nele [i toate amprentele l`sate de timp sau stil de via]`. |n topul preferin]elor se afl` liftingul (\ndep`rtarea ridurilor). Opera]iile de m`rire a sânilor sunt [i ele \n mare vog`, iar botox-ul se afl` \n topul leacurilor de re\ntinerire. Cunoscuta vedet` Elizabeth Taylor a \nceput cu un lifting. Imediat dup` ea, Sophia Loren [i-a sculptat celebrii ei ochi, pentru a nu-[i pierde expresivitatea. Nu numai bunicile hollywoodiene \[i cheltuie averile la plastician, ci [i

Senatorii americani s-au gândit s`-i taxeze pe cei care apeleaz` la chirurgia estetic` doar de dragul de a ar`ta ceva mai bine. |n cazul \n care nu este vorba de un accident sau de o urgen]`, opera]iile de \nfrumuse]are ar putea fi impozitate cu 6,5% din pre]ul lor. Banii \ncasa]i de stat vor fi folosi]i pentru asigur`rile de s`n`tate ale copiilor orfani [i ale adul]ilor f`r` niciun venit. \n New Jersey, unde o astfel de reglementare a intrat deja \n vi goa re, autorit`]ile se a[teapt` s` \ncaseze \n acest an cel pu]in 25 de milioane de dolari de pe urma acestor practici.

rate a opera]iilor, iar b`ncile sunt gata s` acorde \mprumuturi \n acest scop, pe lâng` \mprumutul pentru nevoi personale.

Fiecare centimetru p`trat de piele poate suferi o modificare. Fruntea coborât` poate fi ridicat` printr-un lifting de frunte [i sprâncene. Nasul poate fi remodelat prin rinoplastie. Buzele sub]iri [i ridate pot primi volum cu ajutorul injec]iei cu botox. Sânii pot fi m`ri]i, mic[ora]i sau ridica]i cu ajutorul bisturiului. Feselor prea mari li se poate face lipoaspira]ie. Abdomenul poate fi aplatizat prin abdominoplastie.

Statisticile ne confirm` c`, \n ultimii ani, oamenii au dat buzna la chirurg. Marea Britanie de]ine

Iunie 2007 Semnele Timpului 35

34-37 Estetica:Layout 1

6/15/07

1:27 AM

Page 36

Social Botox-ul, f`c`torul de minuni Când zâmbim, râdem sau ne \ncrunt`m, apar ridurile. Cu cât ne exterioriz`m mai mult emo]iile, cu atât ridurile vor fi mai adânci. Aici intervine botox-ul – denumirea comercial` pentru toxina botulinic`, un fel de „Mister Musculo” contra ridurilor. Paradoxal, toxina folosit` este aceea[i care produce o form` grav` de toxiinfec]ie alimentar`. Cantitatea folosit` \n chirurgia cosmetic` este \ns` atât de mic` \ncât se exclude posibilitatea ca substan]a s` afecteze organismul. Toxina botulinic` a fost folosit` cu succes [i f`r` reac]ii adverse din 1982, de c`tre oftalmologi, pentru a trata clipitul nervos al pleoapelor. |n ultimii 10 ani a devenit un tratament popular pentru semnele \mb`trânirii. |n aprilie 2002, Food and Drug Administration, un organism de control al medicamentelor pe pia]a american`, a aprobat utilizarea injec]iilor cu botox \n tratarea ridurilor faciale. Recent i s-au g`sit [i alte \ntrebuin]`ri: combate transpira]ia excesiv` a axilelor, a palmelor [i a picioarelor, migrenele, st`rile de depresie, salivarea excesiv` [i incontinen]a urinar`.

Cum func]ioneaz` botox-ul? Când substan]a se injecteaz` \ntr-o anumit` zon`, impulsurile nervoase de la nervi la musculatura facial` r`spunz`toare de ridurile de expresie se blocheaz` \n mod reversibil.

Prin aceast` tehnic`, mu[chii nu se mai pot contracta [i de aceea tind s` se relaxeze. Când mu[chii se relaxeaz`, pielea de deasupra r`mâne \ntins` [i neridat`, \n timp ce musculatura facial` netratat` continu` s` se contracte normal, permi]ând ca persoana s` r`mân` cu o expresie facial` neafectat`. Pentru a evita accidentele, chirurgul trebuie s` injecteze botox-ul \n locul [i \n doza exact`. Dac` botox-ul atinge mu[chiul care ridic` pleoapa, pacientul va petrece câteva s`pt`mâni cu pleoapa c`zut`. Din fericire, aceste accidente sunt reversibile.

Studiile arat` c` aceast` injec]ie, de[i executat` de chirurgi experimenta]i, produce efecte nepl`cute \n cazul a 24% dintre pacien]i.

recordul european al popularit`]ii de care se bucur` chirurgia estetic`. |n ultimii [ase ani, num`rul englezilor care au apelat la acest tip de interven]ii a crescut de [ase ori. Peste 15.000 de femei au trecut pe sub bisturiul estetic \n 2004, comparativ cu 10.000 \n 2003. Dac` includem \n aceste cifre [i injec]iile cu botox, dermabraziunile chimice (cur`]area epidermei de impurit`]i: puncte negre, acnee, pete, riduri, semne, cicatrice) [i tratamentele laser, totalul se ridic` la aproape 100.000 de persoane, conform estim`rilor BUPA (The British United Provident Association). Nici americanii nu par s` mai cread` c` „natural” \nseamn` mai bine când e vorba de cum ar`]i. Num`rul procedurilor cosmetice (chirurgicale [i nonchirurgicale) a crescut, \n 10 ani, cu 446%, conform statisticilor publicate de ASAPS1 (American Society for Aesthetic Plastic Surgery). Doar \n 2006 s-au f`cut 11,5 milioane de proceduri cosmetice. De departe,

procedurile cele mai c`utate au fost injec]iile cu botox pentru [tergerea ridurilor, cererile crescând \n ultimii 7 ani cu 300%.

Lifting emo]ional E greu s` accep]i la 17 ani c` ai un nas coroiat sau c` tu, F`t-Frumos, la 30 de ani, vârsta virilit`]ii absolute, ai chelit, sau c` tu, ex-Ileana Cosânzeana, ai 35 de ani [i nimeni nu mai \ntoarce capul dup` tine. }i se pare c` toate problemele din lume se reduc la un rid, o chelie [i un nas strâmb [i singura solu]ie ce-]i mai r`mâne e bisturiul chirurgului.

Doctorii te sus]in: o schimbare de acest gen \]i va da o mai mare \ncredere \n tine, vei deveni o persoan` mai optimist` [i mai \ncrez`toare \n for]ele proprii. Un optimism condi]ionat, se pare, de absen]a sau prezen]a unui rid. „Frumuse]ea vine din interior. Las-o s` se vad`”, e ademenitorul motto al unei clinici române[ti de chirurgie estetic`.

O optimist` retu[at` e Sarah Burge, supranumit` „adev`rata p`pu[` Barbie”. Sarah este o britanic` de 46 de ani, care [i-a câ[tigat reputa]ia de Barbie datorit` opera]iilor estetice care au costat-o 350.000 de dolari. La 22 de ani, [i Feng Xiang se laud` cu premiul de Miss Frumuse]e Artificial`.

Pentru c` nu a fost \nzestrat` de Creator cu calit`]ile dorite, aceasta [i-a ob]inut frumuse]ea mult râvnit` cu ajutorul injec]iilor, liposuc]iilor [i inciziilor f`cute pân` [i la ochi.

Când erorile chirurgiei estetice devin orori pe figurile pacien]ilor, esteticul nu mai \ncape \n discu]ie. Un dezastru, r`mas celebru, este Michael Jackson [i cele 50 de opera]ii estetice care nu-i mai permit s` ias` din cas`. La fel de celebru e [i cazul milionarei de 56 de ani, Jocelyne Wildenstein, supranumit` [i „Femeia Pisic`”. Jocelyne a cheltuit 4 milioane de dolari pentru a c`p`ta tr`s`turi de felin`. La cap`tul a zeci de interven]ii chirurgicale, frumoasa doamn` abia mai poate \nchide ochii. „Opera]iile plastice \mbun`t`]esc imaginea de sine. |ntotdeauna am considerat c` e un lucru bun s` rectifici ceea ce nu \]i place la propriul corp”, afirma Jocelyne.

Chirurgia estetic` nu mai este un act intim, ci face parte din domeniul public. Nu numai c` oamenii vorbesc deschis despre opera]iile pe care [i le-au f`cut, dar \[i [i public` fotografiile cu ipostaza dinaintea opera]iei [i ipostaza de dup`. Ba mai mult, actorul american John Byner a acceptat s` fie filmat, iar opera]ia s` fie transmis` \n direct, timp de patru ore [i jum`tate, pe site-ul www.celebrity Semnele Timpului Iunie 2007

36

34-37 Estetica:Layout 1

6/15/07

1:27 AM

Page 37

doctor.com. Tot aici se poate urm`ri opera]ia estetic` a actri]ei Christopher Templeton, una dintre eroinele lungmetrajului Tân`r [i nelini[tit. Site-ul anun]a [i difuzarea liftingului Arabellei Churchill, nepoata fostului prim-ministru britanic.

Depresia, efectul frumuse]ii artificiale O echip` de cercet`tori canadieni au descoperit c` rata sinuciderii este cu 73% mai ridicat` \n cazul femeilor cu implanturi fa]` de cele care nu au apelat la chirurgia estetic`. Studiul demonstreaz` c` problemele psihice nu pot fi niciodat` vindecate cu ajutorul chirurgiei plastice. Femeile care \[i m`resc sânii, dorind s` atrag` aten]ia sau s` treac` pe o alt` treapt` social`, sunt de cele mai multe ori marcate psihic de felul cum arat`. „Dup` opera]ie, imaginea despre ele \nsele r`mâne aceea[i, \n ciuda faptului c` \[i cump`r` sutiene cu unul sau dou` numere mai mari”, comenta cercet`torul Jacques Brisson pentru revista [tiin]ific` American Journal of Epidemiology.

S-a demonstrat astfel c` majoritatea femeilor care au apelat la implanturi nu au \ncredere \n ele, sunt u[or labile psihic, complexate [i sufer` de depresii care de cele mai multe ori le scap` de sub control.

Via]` legat` cu a]`… chirurgical` Fiecare po[et` ascunde o oglind`. Ne obsedeaz` imaginea. Ne l`s`m ademeni]i de ispitele civiliza]iei moderne, care a[az` via]a \n formate de serie.

Miz`m pe machiaje [i aparen]e. Cosmetiz`m, camufl`m, mu[amaliz`m. |n numele frumosului,

\ncerc`m s` oprim timpul. Ba chiar ne juc`m de-a Creatorul. Noi, crea]ia, am devenit exper]i \n retu[uri. E [i asta o op]iune. O alt` op]iune ar fi aceea de a reitera simplitatea [i naturalul. De dragul Creatorului frumosului.

Regele israelit David iubea frumosul, manifestat \n art`, \n poezie, \n natur` sau chiar oglindit de chipul unei femei. Mul]i dintre psalmii compu[i de David sunt imnuri de laud` la adresa Creatorului.

Dac` l`s`m la o parte botox-ul, liftingurile [i oglinzile, unele versuri \[i pot g`si o rezonan]` [i \n mintea noastr`, \mbâcsit` de mofturi postmoderne. „Te laud c` sunt o f`ptur` a[a de minunat`! Minunate sunt lucr`rile Tale, [i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”2 ST

Clasamentul procedurilor cosmetice din America, 20063: 3.200.000 injec]ii cu botox 404.000 de lipoaspira]ii 380.000 opera]ii pentru m`rirea sânilor 210.000 interven]ii pentru corectarea pleoapele (blefaroplastie) 172.000 de abdominoplastii 146.000 de interven]ii pentru mic[orarea sânilor

1. http://www.surgery.org/press/news-release.php?iid=465, 11.5 MILLION COSMETIC PROCEDURES IN 2006 2. Psalm 139,14 3. www.surgery.org

Iunie 2007 Semnele Timpului 37

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 38

Social

Luxury Life Show, \n România Luxul \nseamn`, \n general, lucruri scumpe, management sofisticat, pre]uri peste media pie]ei [i un brand puternic. Consumatorul vrea imagine, iar numele unui produs de lux se va taxa atâta timp cât produc`torii vor urm`ri profitul. Culpabil nu este atât cel care cere mult, cât vanitosul care pl`te[te cu ochii \nchi[i. Sl`biciuni are oricine. Ahile, eroul grec al Antichit`]ii, avea un punct slab: c`lcâiul. Samson, puternicul Scripturii, era prizonierul propriei frizuri. Vulnerabilitatea nu este \ns` obligatorie, a[a cum nu este nici fericirea. Pentru omul cu bani, dincolo de imagine, lucrul scump \nseamn` oportunitate, status, recomandare. Pentru semenul de pe strad`, un capuccino de 5 euro este un lux, iar un ceas Cartier de 3.000 de euro, o extravagan]`. Un Ferrari sau un Maserati? |l las` rece. Nu le va avea niciodat`.

I Beniamin Pascu

Semnele Timpului Iunie 2007 38

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 39

Ma[ina superlux, ispita anului 2007

A

utomobilele de lux \nseamn` prestigiu [i pentru cei care le fabric`, [i pentru cei care le conduc. Exist` de aproape un deceniu \n România, dar numai de 4-5 ani se poate constata o pia]` de resort, prin apari]ia unor reprezentante ca Rolls-Roys, Bentley, Maybach [i Maserati.

Maybach – divizia superlux a m`rcii germane Mercedes – a reu[it s` vând` \n primul an de prezen]` pe pia]a româneasc` doar un singur model Maybach 57, al c`rui pre] de plecare este de 320.000 de euro. |n general, se spune „pre] de plecare” pentru c`, \n cazul autoturismelor de lux, nu se pune problema limitei superioare de pre].

Ast`zi, \n România exist` deja câ]iva posesori de Maybach 57 [i mai mul]i challangeri, chiar dac` pân` acum nu s-a „\nfipt” nimeni la modelul „M62”, care pleac` de la 370.000 de euro. De altfel, o asemenea ma[in` se poate cump`ra numai prin intermediul Centrului de Excelen]` Maybach din Germania, \n baza unei comenzi speciale.

Estim`rile speciali[tilor de la Automobile Bavaria demonstreaz` c` aproape 20 de români [i-au procurat din str`in`tate câte un Bentley Arnage de 250.000 de euro. Alte surse sus]in c` mai mult de 32 de români posed` un Maserati Quattroporte, al c`rui pre] pleac` de la 90.000 de euro. Modelul este considerat unul de lux nu atât prin pre], cât prin posibilit`]ile de personalizare oferite, dup` gustul clientului, asemenea unui Rolls-Roys sau Bentley. Produc`torii spun c` ceea ce face din Quattroporte un model exclusivist este faptul c` celebra cas` italian`, proprietate a lui Ferrari, a limitat num`rul de unit`]i disponibile anual pentru România. Restric]ia vine din ideea c` limuzina este destinat` unui anume segment, iar doritorii trebuie s`-[i demonstreze capacitatea financiar` de a o \ntre]ine nici mai mult nici mai pu]in decât prin... „succesul \n afaceri”. |ntr-un astfel de business nu exist` stoc. |n lumea cailor-putere, dac` roata nu se \nvârte[te, banii nu vin. Iar ca s` se \nvârteasc`, nu o vinzi oricui.

Bavarezii au achizi]ionat \n vara lui 1998 celebra marc` Rolls-Royce, simbolul suprem al luxului \n materie de ma[ini. Românilor, Automobile Bavaria, reprezentantul BMW, a reu[it s` le vând` pân` acum peste 10 Rolls-uri, modelul Phantom, cel mai mare autoturism de serie construit vreodat`. O adev`rat` cas` pe ro]i, cu 6 metri lungime [i 2 metri l`]ime. Pre]ul: cât 7 garsoniere din sectorul trei din capital` sau cât 34 de Dacia Logan la un loc – 330.000 de euro.

Iunie 2007 Semnele Timpului 39

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 40

Social

N

u este o regul`, dar de cele mai multe ori luxul este dublat de snobism. |ns`[i limbajul utilizat este unul specific: „show-room”, „high profile”, „exclusiv”. Faptul c` românii au \nceput s` simt` gustul obiectelor de lux este incontestabil. |n urm` cu 20 de ani, erau râvnite ceasurile Doxa. |n 1990, au \nceput s` apar` reclamele pentru Citizen. |n 1996 \[i f`ceau apari]ia ceasurile Tissot, Longines [i Rado. Ast`zi, preten]io[ii poart` la \ncheietur` Piaget sau Vacheron. Reprezentantul firmei Helvetansa a declarat c`, \n 2006, ora exact` a fost dat` \n România de cu 20% mai multe ceasuri de lux decât \n anul precedent. Ceasurile pe care firma le-a vândut \n România se \nca dreaz` \ntre 1000 de euro [i 47.000 de euro bucata. {i cei de la Cellini vând de cinci ori mai multe ceasuri, al c`ror pre] sare cu mult peste 3.000 de euro. „Chiar dac` România nu se reg`se[te \nc` \n primele 30 de pie]e destinate produselor de lux, \n prezent d` cele mai promi]`toare semne \n asimilarea unei astfel de industrii, \n compara]ie cu restul ]`rilor fost comuniste”, men]ioneaz` reprezentantul Micri Gold – firm` ce de]ine exclusivitatea \n distribu]ia pe pia]a româneasc` a m`rcilor de lux Chopard, Dubey & Schaldenbrand [i Christian Dior. De[i pân` acum cel mai scump ceas pe care Cellini l-a vândut \n România a fost de 18.000 de

euro, amatorii de „high profile” cresc de la an la an. „|n România, luxul nu ilustreaz` caractere, ci doar mentalit`]i [i clase sociale”, apreciaz` salles managerul de la Corinna Ester Brand. „Clientela este \ns` una \n formare”, adaug` acesta. La rându-i, directorul Micri Gold spune c` „românul nu este \nc` preg`tit s` poarte un Patek Philippe, pentru c` nu-l ’simte’, dar \l poate comanda din snobism, pentru c` are bani [i vrea pur [i simplu... un Patek Philippe”. Cu alte cuvinte, vrea s` fie... „exclusiv”. „|n ]`rile cu o de mocra]ie \n formare, cu orizonturi sociale discrepante, se constat` \n rândul celor cu bani o tendin]` puternic` de a cheltui mai mult pe experien]a luxului decât pe produsul de lux ca atare”, apreciaz` Si mone Gangderman, psiholog [i profesor de mentalit`]i \n cadrul Princenton University.

Conform acestuia, luxul presupune nu doar achizi]ionarea unui produs scump, ci [i un efort de dep`[ire a propriei condi]ii financiare [i sociale.

Luxul presupune o anume gril` de abordare a lucrurilor. „Pentru un utilizator al zborurilor la clasa de business, luxul ]ine de cotidian. Pentru un c`l`tor la low-cost, luxul este excep]ia.

Acesta din urm` va privi totdeauna un ceas Rolex ca un obiect de lux tocmai pentru c` are pe mân` un ceas noname. Nu acela[i lucru se va \ntâmpla cu un purt`tor de Patek Philippe, care este managerul unei multina]ionale. Dac` nu te mulezi pe condi]ia social`, achizi]ia de lux este un exces, nu te caracterizeaz`, devine costisitoare, iar tu... caraghios”, conchide psihologul.

Un „high profile” de 47 de mii de euro

Semnele Timpului Iunie 2007 40

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 41

Promo]ie: mobilier cu insomnii

P

ia]a luxului românesc r`mâne restrâns` [i atipic`, guvernat` deocamdat` de alte legi decât cele ale business-ului interna]ional de profil. Coco Chanel spunea c` „luxul, dac` nu este confortabil, este... perversiune”. Chanel se referea strict la haine, dar exper]ii de la compania de mobilier de lux Class spun c` remarca creatoarei de mod` este valabil` [i \n materie de mobil`. |n opinia acestora, mobila de lux se deosebe[te de restul produselor de pia]` prin valoare ad`ugat`, materiale folosite, finisaje, design [i marc`. Ce \i determin` pe unii consumatori s` cumpere o canapea de 7.000 de euro, \n locul uneia de acelea[i dimensiuni, dar de [apte ori mai ieftin`? Plusul de calitate nu justific` suficient diferen]a de pre], \ns` acesta este dat de componen]a artistic` [i (\n unele cazuri) de unicitate – doi factori care deta[eaz` obiectul domestic de obiectul de art`.

Semn`tura unor nume cu rezonan]` \n designul interna]ional d` un plus de valoare obiectului, \l autenticizeaz`, \i fixeaz` orizontul de pia]`. „|n România, clasa medie este tot mai interesat` de ]inuta garniturilor de mobil`. Designul produselor de lux nu sare \n ochi oricui, ci numai ini]ia]ilor”, consider` reprezentantul de vânz`ri al Casei de mobil` Augustin. „Este un lucru contra naturii, chiar imoral, s` cumperi mobil` de lux f`r` ca aceasta s`-]i transmit` ceva, doar a[a, din vanitate.

Un neini]iat poate recunoa[te calitatea superioar` a unui dormitor de lux. Dar, dac` nu este ’pe felie’, dac` nu accept` consilierea, partea de design nu-i spune nimic. Orgoliosul cu bani va spune doar

atât: e frumos”, adaug` reprezentantul companiei.

Conform datelor furnizate de Patronatul Mobilei, \n România mobila de lux de]ine aproximativ 10% din totalul pie]ei de profil. Clien]ii magazinelor de lux Class, Orion Design, reprezentant al m`rcilor Moroso [i Presotto, Innova, cu marca Minotti [i Rovere Mobili, sunt, \n majoritate, persoane cu venituri stabile, care au peste 35 de ani, de]in slujbe \n companii mari [i remunera]ii pe m`sur`.

O simpl` zgârietur` te face s` ai insomnii. |n plus, o mobil` de lux este \nso]it` de o lenjerie pe m`sur`. O pern` de la „Antique Dependence” nu poate fi procurat` sub 400 de euro, iar o garnitur` de pat marca „Mode Venturio Saqu” cost` 8.700 de euro. „S` nu ne mire c` românii \ncep s` bat` la u[a magazinelor de lux”, apreciaz` Camelia {ucu, directorul companiei Class. „Oamenii c`l`toresc, v`d, apreciaz`, \[i construiesc un nou stil de via]`, \n cele mai multe cazuri adaptat noilor trenduri.

Pia]a este \ntr-o continu` evolu]ie, nu numai \n plan financiar, ci [i \n privin]a gusturilor, a emancip`rii, a deschiderii. |n România \ncepe s` se contureze portretul consumatorului de lux”, adaug` Camelia {ucu.

Câteva pre]uri la mobilierul de lux Dormitor „Segnor Alonso” – 160.000 de euro Sufragerie „Naturo” – 178.000 de euro Fotoliu „Gustav Carol” – 9.000 de euro

Iunie 2007 Semnele Timpului 41

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 42

Social Valentino, Brioni, Dolce Gabbana, Vera Wang, Jimy Choo, Etienne Aigner, firme ce sunt, deocamdat`, absente din peisajul comercial al capitalei.

Inaugurarea acestor standuri va fi simultan` inaugur`rii complexului de lux. Incinta „Luxury...” va g`zdui un Spa, o sal` de fitness, un restaurant, un cinematograf de lux, o sal` multifunc]ional` [i un loc de joac` pentru copii cu supraveghetori personali. Evident, „Luxury Department Store” se va impune prin prestan]`: marmur` alb`, vitrine verticale [i lifturi de cristal, spa]ii deschide, oxigenare natural` a aerului [i surse IT de accesare a informa]iei. De[i valoarea investi]iei nu a fost dezv`luit`, „Luxury Department Store” se anun]` a fi cel mai mare centru de retail de pe pia]a luxului din Europa de Est. C` aceast` lume va apar]ine fotbali[tilor, nevestelor de milionari \n euro [i „actorilor” plasa]i \n topurile „primelor 10 companii...”, asta este o alt` problem`. Conform unui studiu al Standard Public Community, centru de testare a standardelor comerciale din marile ora[e, se estimeaz`, doar \n Bucure[ti, existen]a a peste 3.000 de persoane cu venituri lunare de peste 8.000 de euro, la care se adaug` sutele de milionari \n euro care figureaz` \n topurile de specialitate.

Dintre ace[tia, 40% \[i fac cump`r`turile \n afara grani]elor României. |n România, fenomenul consumului de lux este diametral opus celui din Occident: dac` \n Fran]a,

Neveste plictisite de RON-i

P

reg`tit s` se deschid` anul acesta, „Luxury Department Store” nu este altceva decât un complex de lux care se construie[te \n nordul Bucure[tiului, discret, separat de forfota comercial` a ora[ului. „Luxury...” va g`zdui francize [i reprezentan]e ale unor firme care, pentru lumea business-ului, nu mai au nevoie de nicio prezentare. Iubitorii de obiecte scumpe vor g`si

Tot \n România, 13.000 de persoane au venituri lunare de peste 2.500 de euro. Ace[tia \[i „europenizeaz`” [i fidelizeaz` necesit`]ile materiale, iar op]iunile de procurare se transfer` din zona „casual/sport” c`tre zona „couture”, bijuterii de lux, accesorii de marc`, high-style.

F`r` a dimensiona peiorativ ideea de lux, tot Standard Public Community men]ioneaz`, la capitolul „Classifications”, faptul c` luxul creaz` dependen]`.

de pild`, cineva \[i cump`r` pantofi „Sergio Rossi”, ceilal]i din grup vor alege ceva similar ca pre], eventual mai scump, \ns` de la alt designer. La fel [i \n cazul parfumurilor, bijuteriilor sau al hainelor de firm`. Românii, \n schimb, prefer` concuren]a pe aceea[i marc`. Exist` totu[i un numitor comun: a[a cum snobii nu pot tr`i f`r` s` epuizeze „integrala” unui scriitor la mod`, majoritatea consumatorilor de lux nu suport` ca vreo persoan` din anturajul lor social s` aib` \n garderob` ceva mai nou, mai scump, mai modern.

Semnele Timpului Iunie 2007

42

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 43

Via]a dup` Marcos | ntr-un material despre via]a Imeldei Marcos (foto), so]ia fostului dictator miliardar Ferdinand Marcos, The Times citeaz` m`rturisirea acesteia: „Acum, la 77 de ani, a[ prefera ca acel muzician britanic Fatboy Slim s` nu fi produs muzicalul dup` via]a mea. Dar nu mai pot face nimic. L-a cosmetizat. Mai bine la[ fi f`cut singur`, ca s` le pot prezenta oamenilor pe adev`rata Imelda”.

Prima doamn` a Filipinelor s-a c`s`torit \n 1954 cu Ferdinand Marcos, ales \n acela[i an ca [ef al statului. |n 1973, Ferdinand se (auto)instaleaz` pre[edinte pe via]` [i, pentru a-[i ap`ra pozi]ia de insurgen]i, decreteaz` legea mar]ial`. |n 1986, [eful statului este r`sturnat de la putere de Corazon Aquino, refugiindu-se cu Imelda \n Hawaii, unde moare trei ani mai târziu. Imelda se \ntoarce \n Filipine \n 1992 [i candideaz` la alegerile preziden]iale. Dup` un an, este arestat` [i condamnat` la 18 ani de \nchisoare pentru fapte de corup]ie. La scurt timp este amnistiat`.

De aici \ncep s` apar` specula]iile, ne[tiindu-se cu exactitate care este adev`rul. Potrivit Transparency International, familia Marcos a strâns o avere de 10 miliarde de dolari. O performan]` dep`[it` la acea dat` doar de fostul pre[edinte indonezian Suharto, care avea 35 de miliarde de dolari. Imelda a sus]inut la proces c` ace[ti bani au fost strân[i gra]ie unor specula]ii pe pia]a aurului. „So]ul meu a fost proprietarul tuturor minelor de aur, al unei rafin`rii [i al unei b`nci”, declara Imelda Marcos.

Primul lucru pe care fosta doamn` a Filipinelor [i l-a amintit despre noaptea când a fost luat` cu for]a din patul preziden]ial [i trimis` \n exil a fost c`... activi[tii politici i-au luat to]i pantofii. Cunoscu]i pentru stilul luxos de via]`, care contrasta cu starea uneia dintre cele mai s`race na]iuni, Imelda [i Ferdinand Marcos au fost for]a]i s` abandoneze 3.000 de perechi de pantofi, 50 de valize cu bijuterii [i o colec]ie impresionant` de obiecte de art`. „Am pierdut 9 tablouri de Canaletto”, s-a plâns Imelda apropia]ilor. „Am r`mas doar cu un Picasso [i un Gauguin. Pân` [i menajera ne-a vân-

dut tablourile, argint`ria [i bijuteriile”. Imelda nu era \ns` nici pe departe atât de s`rac` precum voia s` par`. |n apartamentul s`u de un lux orbitor, situat \ntr-o zon` lini[tit` a Manilei, se g`sesc [i acum dou` m`su]e cu tablier de cristal pur, iar pe pere]i sunt atârnate câteva tablouri de familie cu ram` de aur, toate evaluate la 600.000 de dolari. „|mi place s` m` \mbrac [i acum, dup` moartea so]ului meu, asemenea unui star [i \mi petrec dou` ore \n fa]a oglinzii chiar când trebuie s` vizitez ni[te s`raci. Se spune c` a[ avea o obsesie pentru pantofi. Nu am! Presa a exagerat. Au scris c` aveam 3.000 de perechi. |n realitate erau de zece ori mai pu]ini. Ce-i drept, colec]ia de pantofi arginta]i num`ra 15 perechi”.

Imelda \ncearcă s`-[i „rebranduiasc`” imaginea Coloana de patru ma[ini a Imeldei este deja o scen` obi[nuit` pe str`zile capitalei filipineze.

Timp de dou` decenii, fosta prim` doamn` a Filipinelor a c`l`torit \ntr-un Boeing 747 personal, atât \n vizitele sale diplomatice, cât [i \n cele private, \ncercând s` refac` sau s` consolideze rela]iile cu China, Orientul Apropiat [i SUA. „|n toate aceste vizite nu m-am sfiit s` ar`t cât mai bine, cât mai natural, chiar dac` uneori am fost acuzat` de extravagan]`”, a precizat Imelda. „Nu am o obsesie pentru bog`]ie, dar apreciez bunul gust, lucrurile scumpe [i de valoare. De[i fericirea nu \nseamn` neap`rat acest lucru”. |ntr-un interviu acordat revistei americane Life Style Forever, doamna Marcos se plângea c` a ajuns cu cheltuielile la fundul sacului, adic` la... ultimul miliard de dolari, bani pe care vrea s` \i dedice memoriei so]ului ei, pentru care a f`cut un adev`rat cult. „So]ul meu nu a fost un dictator. Cum s` fie dac` \n 20 de ani a f`cut 15 referendumuri?”

Despre \ntâlnirea cu regina Elisabeta a Regatului Marii Britanii, Imelda Marcos poveste[te: „S-a petrecut \n urm` cu 32 sau 33 de ani. Eram \mpreun` \n Australia, la Opera din Sidney, [i urm`ream un spectacol.

Mi-aduc aminte c` purtam un colier de diamante foarte frumos [i ni[te cercei de aur cu safir. Apoi, dintr-odat`, unul dintre mini[tri, aflat \n loja noastr`, s-a pr`bu[it din cauza unui atac de cord chiar \n spatele nostru. Picioarele lui, ag`]ate de sp`tarul scaunului din fa]`, ne loveau umerii. Nu [tiam ce s` spun...Oricum, era o imagine atât de amuzant`...”

Iunie 2007 Semnele Timpului 43

38-44 Luxury:Layout 1

6/15/07

10:38 AM

Page 44

Social

O imagine

U

n tân`r bogat, care gusta din plin „beneficiile” nivelului de via]` excesiv, \[i f`cea calculele: „Nu am ucis, nu am furat, nu am f`cut m`rturii mincinoase, mi-am cinstit p`rin]ii [i aproapele. Toate aceste norme de convie]uire le-am p`strat cu sfin]enie din tinere]ea mea...”

Apropiindu-se de Hristos, sigur pe sine, tân`rul L-a \ntrebat: „|nv`]`torule, ce bine s` (mai) fac, ca s` am via]a ve[nic`?” Hristos S-a uitat lung la el, l-a evaluat din priviri [i i-a spus: „Tinere, binele este UNUL singur... Dar dac` vrei s` ai via]a ve[nic`, deci s` fii des`vâr[it, vinde tot cei ai, d` la s`raci

ceea ce ai câ[tigat, iar \n |mp`r`]ia Cerurilor te va a[tepta o veritabil` comoar`... Dup` ce faci asta, vino [i urmeaz`-M`.” Tân`rul s-a uitat la Hristos, L-a evaluat la rându-i pe acest ciudat \nv`]`tor, apoi a plecat capul \n p`mânt [i a plecat \ntristat „pentru c` – spune Evanghelia – avea multe bog`]ii”.

Tân`rul bogat a pus \ntrebarea care trebuia, a adresat-o cui trebuia, a primit r`spunsul care trebuia, dar nu a fost gata s` ia decizia care trebuia.

Din simplul motiv c` \ntre „un nume bun” [i „o bog`]ie mare” a ales semnul timpului pe care \l tr`ia. ST Semnele Timpului Iunie 2007

44

45-48 Tragedia comunelor:Layout 1

6/15/07

10:53 AM

Page 45

Economic

C

Istoricii, \n special cei care sunt adep]i ai teoriei evolu]ioniste, ne spun c` pe la \nceputuri oamenii tr`iau \ntr-un sistem de organizare numit Comuna Primitiv`, \n care membrii grupului aveau bunurile \n comun [i to]i aveau acces nelimitat la acestea, adic` un fel de comunism primitiv [i func]ional.

Mai apoi, spun ei, cei mai puternici, nemul]umi]i de acest sistem, care nu crea oportunit`]i, au decis s` bage mâna mai adânc decât ceilal]i \n bunul comun [i s` se \ndestuleze dup` bunul lor plac.

um s-a produs aceast` schimbare de atitudine?

Chiar dac` nu \mp`rt`[e[te aceea[i vi ziune, a omului ie[it din pe[ter`, Sfânta Scriptur` este \n acord cu istoricii \n ceea ce prive[te atât modul de organizare de la \nceputuri, cât [i schimbarea de atitudine la un moment dat: dup` istoria nefericit` a c`derii \n fa]a „fructului oprit”, oamenii au \nceput s` \[i \nsu[easc` \n mod inegal ceea ce Dumnezeu g`sise de cuviin]` s` lase tuturor \n mod egal.

Definirea problemei Tema folosin]ei necorespunz`toare a bunurilor comune are un nume destul de pompos: Tragedia bunurilor comune („Tragedy of the Commons” – englez`) [i afirm` c` orice bun care este folosit \n comun este \n pericolul de a fi supraexploatat \n mod inegal [i iresponsabil de c`tre membrii comunit`]ii. L`sând mintea s` pluteasc` \n albia valorilor contemporane, deducem c` este normal s` fie a[a pentru c` este mai eficient economic pentru fiecare

dintre noi s` exploat`m bunul care se afl` \n folosin]a comun` a multora, decât cel care se afl` \n proprietatea exclusiv` a noastr`.

Luând ca exemplu apa consumat` \ntr-un bloc de locuin]e, constat`m c`, pentru fiecare utilizator, un I Attila Peli metru cub de ap` consumat are un cost care este doar o frac]iune din costul lui real (costul \mp`r]indu-se tuturor locatarilor contoriza]i \n comun), deci pentru fiecare locatar reprezint` un avantaj s` consume cât mai mult. Urmarea: exploatarea f`r` m`sur` a bunului. |n cazul prezentat mai sus, solu]ia este destul de evident` – fiecare locatar nemul]umit \[i contorizeaz` consumul, \ns` \n multe alte probleme de importan]` mult mai mare – precum cre[terea popula]iei, defri[area p`durilor, poluarea etc. – suntem \nc` departe de a g`si solu]ii.

Fr`mânt`ri mai vechi |n 1833, problematica prezentat` mai sus a fost abordat` \ntr-o lucrare a lui William Forster Lloyd, care trata probleme legate de demografie, [i a

Iunie 2007 Semnele Timpului 45

45-48 Tragedia comunelor:Layout 1

6/15/07

10:53 AM

Page 46

Economic devenit mult mai cunoscut` odat` cu eseul lui Garrett Hardin, din 1968, intitulat Tragedia bunurilor comune („Tragedy of the Commons”), \n care se trata problema la modul general, dar cu accente evidente tot pe demografie [i controlul natalit`]ii.

Hardin afirm` \n lucrarea sa c`, \ntr-o lume \n care resursele sunt limitate, nu ne putem permite s` avem o cre[tere continu` a popula]iei, \n caz contrar consumul tot mai mare nu ne las` solu]ii tehnice, deznod`mântul neputând fi decât ruina. |n aceea[i ordine de idei, Hardin spune c` a da libertate f`r` control \n cazul unor bunuri comune – de exemplu natalitatea, pe care el o \ncadreaz` \n aceast` categorie – duce la consecin]e mult mai grave decât limitarea acelei libert`]i. Printre altele, el se arat` nemul]umit de tendin]a global` de a nu restrânge libertatea de reproducere [i face un apel c`tre cei care pot schimba ceva, printre care [i Or ga niza]ia Na]iunilor Unite care, spre insatisfac]ia lui Hardin, \ntr-o declara]ie din 1967 afirma: „De clara]ia Universa l` a Drepturilor Omului descrie familia ca fiind unitatea fundamental` a societ`]ii. Prin urmare, orice decizie legat` de num`rul de membri ai unei familii r`mâne irevocabil la latitudinea familiei, [i nu poate fi luat` de nimeni altcineva”.

Dup` câteva tentative de a propune un sistem legislativ inteligent, croit dup` nevoile complexe ale indivizilor, Hardin con[tientizeaz` c` un astfel de sistem legislativ care s` evite erorile [i abuzurile, \ntr-un mod atât de fin, este practic imposibil de adop tat.

Sup`rat pe ignoran]a

oamenilor care se \nc`p`]âneaz` s` se reproduc` \ntr-un ritm alarmant, el \[i \ncheie eseul afirmând c` natalitatea necontrolat` este inacceptabil` [i c` singura solu]ie r`mâne impunerea unui cadru legal care s` limiteze natalitatea.

Tragedii contemporane Cre[terea popula]iei la nivel global a determinat cre[terea cererii de toate tipurile, \n special acum, când o varietate de produse [i servicii care pân` nu demult erau socotite capricii au \nceput s` fie catalogate ca nevoi. |n consecin]`, oportunit`]ile oamenilor de afaceri de a se \mbog`]i s-au \nmul]it [i, automat, presiunea asupra ofertei de orice fel a crescut. A[a se face c` aproape toate bunurile comune ([i nu numai) sunt deja sau se afl` \n pericol de a fi supraexploatate.

Printre exemplele cele mai cunoscute se afl` pescuitul oceanic, desp`duririle, poluarea solurilor, a apelor [i a aerului, braconajul, care duce la dispari]ia speciilor din regnul animal, traficul rutier, poluarea sonor` [i vizual` [i, mai nou, spam-urile pe internet, [i lista poate continua.

Solu]ii mai mult sau mai pu]in eficiente De-a lungul anilor, odat` cu apari]ia indicatorilor care preced o tragedie – a[a cum exploatarea necontrolat` a mediului \nconjur`tor a evoluat c`tre o posibil` catastrof` legat` de \nc`lzirea global` –, min ]ile luminate au c`utat solu]ii pentru a evita supraexploarea bunurilor comune. Cea mai simpl` [i la \ndemân` a fost trecerea bunului din folosin]` comun` \n proprietatea privat`, proprietarul Semnele Timpului Iunie 2007

46

45-48 Tragedia comunelor:Layout 1

6/15/07

10:53 AM

Page 47

reale, sunt singurii care reu[esc s` realizeze ceva devenind \n mod direct interesat de utilizarea eficient` \n aceast` via]`. Hardin venise cu o solu]ie simpl`: [i responsabil` a bunului respectiv. Solu]ia aceasta a nu mai facem copii, cererea scade [i, automat, fost pus` \n aplicare, a[a cum bine ne aducem aminte, presiunea asupra bunurilor comune ([i nu numai) [i \n România imediat dup` Revolu]ia din 1989, \n scade [i ea la un nivel suficient de mic a[a \ncât s` \ncercarea de a stopa jefuirea bunurilor care „erau ale permit` regenerarea resursei respective. Simplu, tuturor [i ale nim`nui”. nu-i a[a? Dar este oare posibil s` facem a[a ceva?

O a doua solu]ie des folosit` este cea a deProbabil c` vor veni vremuri \n care o lege de semn`rii unui administrator al bunului respectiv control asupra natalcare s` garanteze c` to]i cei care au acces la el \l utilizeaz` ...cei care tr`iesc \n ]`rile s`race au it`]ii, asem`n`toare celei din Republica \n mod corespunz`tor.

O alt` solu]ie care s-a \nv`]at s` aprecieze [i s` respecte Chinez`, va fi pus` \n abordat ([i cu care Hardin mediul \nconjur`tor, spre deosebire aplicare la nivel global. Ironia este \ns` c` nu este de acord, pentru c` de cei din ]`rile avansate econonu crede \n eficien]a ei) este mic, care s-au deprins s`-[i con- 80% dintre resursele mondiale sunt aceea de a crea o campanie di]ioneze deciziile doar de costuri, folosite de aproximade „trezire a con[tiin]ei” f`r` s` fie interesa]i [i de implitiv 20% din popula]ia oamenilor, convingându-i astfel c` bunul respectiv treca]iile, de multe ori dezastruoase, globului, [i anume cea stabilit` \n ]`rile buie prezervat. Din p`cate, ale exploat`rii bunului respectiv. puternic dezvoltate. trebuie s` fim de acord cu |n aceste condi]ii, se Hardin \n a afirma c` aceast` pare c` totu[i solu]ia oferit` de Hardin nu mai solu]ie este prea pu]in eficient` din mai multe este chiar a[a de eficient`, considerând faptul c` motive: este suficient ca unul dintre utilizatori s` nu num`rul mare al popula]iei este problema, ci fie „insensibil la chem`rile con[tiintei” [i s` uzeze preten]iile din ce \n ce mai mari ale celor pu]ini [i \n continuare de bunul respectiv \n mod iresponalinta]i. De bine de r`u, cei care tr`iesc \n ]`rile sabil, ca mai apoi to]i ceilal]i s` dezvolte o atitudine s`race au \nv`]at s` aprecieze [i s` respecte mesimilar`, pe principiul „De ce s` câ[tige numai el, ce eu sunt mai fraier?”. |ntr-o lume \n care valoarea unei ac]iuni se Câteva cazuri m`soar` \n bani, \n multe dintre cazuri solu]ia fisI United States Forest Service estimeaz` c` \n Statele Unite anual circa cal` a reu[it s` fie destul de eficient`. Unul dintre 6.000 km2 de p`dure, din totalul de aproximativ 3 milioane km2, sunt cazurile \n care a dat randament este cel al polu`rii pierdu]i \n detrimentul dezvolt`rii urbane. Se estimeaz` c` doar \n sudul mediului \nconjur`tor. Solu]ia impunerii de taxe Statelor Unite se vor pierde \ntre 80 si 100.000 km2 de p`dure prin conpentru poluatori a pornit de la ideea c` un poluatinuarea urbaniz`rii. tor va fi interesat s` elimine poluarea pe care o produce doar \n cazul \n care costurile aferente unei I Pescuitul de anchois din Peru a colapsat spre sfâr[itul anilor ’70, astfel de decontamin`ri sunt mai mici decât taxedup` ce cu doar câ]iva ani \nainte, \n 1971, produc]ia atinsese o cot` le pe care le-ar pl`ti \n caz contrar. Din p`cate, de 10,2 milioane de tone. |n mod similar, pescuitul de cod, din Newsolu]ia aceasta se poate aplica doar local, la nivel foundland-Canada, a colapsat \n anii ‘90. global fiind bine [tiut c` numeroase state au politiI Institutul Texan de Transporturi estima \n 2000 c`, \n cele mai mari ci „personalizate” \n ceea ce prive[te protejarea 75 de zone metropolitane ale SUA, s-au \nregistrat 3,6 miliarde de ore mediului. |n aceast` ordine de idei, nu este bizar` de \ntârziere, care au dus la o pierdere de 21,6 miliarde de litri de comfrustrarea multor state (\n special europene) \n fa]a bustibil [i 67,5 miliare de dolari pierderi \n productivitate, adic` aproindiferen]ei marilor poluatori, precum Statele ximativ 0,7% din PIB-ul Statelor Unite.

Unite, China [i India, pricinuit` de probleme din ce \n ce mai grave legate de mediul \nconjur`tor.

I Comisia de Supraveghere a Pie]elor Interne a Uniunii Europene

{i totu[i solu]ia...

Se spune c` cei care nu se limiteaz` doar la analiza unei probleme, ci \ncearc` s` aduc` solu]ii

(Internal Market Commission) estima \n 2001 c` email-urile de tip „spam” provoac` utilizatorilor de internet daune de aproximativ 10 miliarde de Euro anual.

Iunie 2007 Semnele Timpului 47

45-48 Tragedia comunelor:Layout 1

6/15/07

10:53 AM

Page 48

Economic

diul \nconjur`tor, spre deosebire de cei din ]`rile avansate economic, care s-au deprins s`-[i condi]ioneze deciziile doar de costuri, f`r` s` fie interesa]i [i de implica]iile, de multe ori dezastruoase, ale exploat`rii bunului respectiv. |n aceste condi]ii, se impune una dintre urm`toarele atitudini: prima este cea a omului realist, care vede situa]ia [i intuie[te imposibilitatea omeneasc` de a g`si solu]ii la problemele de acest gen.

Automat, el devine alarmist [i m`cinat de temeri, a[a cum se \ntâmpl` \n cazul multora \n ceea ce prive[te proasp`ta problem` a \nc`lzirii globale.

A doua atitudine este cea a idealistului (\n spe]` omul religios), care \n]elege c` nu sunt solu]ii, dar crede c` \n viitorul apropiat „vor fi un cer nou [i un p`mânt nou; pentru c` cerul dintâi [i p`mântul dintâi pieriser`” (Biblia – Apocalipsa 21,1).

A treia atitudine este a celui supraidealist, destul de des \ntâlnit \n zilele noastre, care, \n ciuda eviden]elor (resurse limitate, cerere \n cre[tere, rezult` epuizarea resurselor), spune hot`rât: „Sunt mul]i oameni de[tep]i \n lume, sunt convins c` se g`se[te o solu]ie [i la problema aceasta”. Eh, asta da credin]`!

Eu sunt mai pu]in credincios, nu pot s` cred \mpotriva eviden]elor, [i, \n consecin]`, am decis s` m` \ncadrez \n categoria a doua, a ideali[tilor, care cred c` Dumnezeu are o solu]ie pentru cei care se \ncred \n El, cu toate c` aceast` solu]ie s-ar putea s` se materializeze \ntr-o alt` lume. Pentru cei care s-au \ndr`gostit de acest p`mânt \ns`, s-ar putea s` nu fie o solu]ie prea comod`, \ns` eu sunt convins c` nu voi fi dezam`git [i nici nu o s` tr`iesc cu regretul lucrurilor de aici. ST Semnele Timpului Iunie 2007

48

49 Talon:Layout 1

6/15/07

7:25 PM

Page 49

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Talon de comand`

Revista

Semnele Timpului

I 6 apari]ii (iulie – decembrie)... ????? lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume ..........................................................

Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........

Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................

Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

Iunie 2007 Semnele Timpului 49

Covers:Layout 1

6/15/07

1:38 AM

Page 1

„Frumuse]ea lucrurilor exist` \n sufletul celui care le admir`” David Hume

SEMNELE

timpului