J
U
R
N
A
L
D
E
B
O
R
D
Oceania Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin
Revistă lunară.
B-Watch, sau ce mai mișună prin Dobrogea Am început operațiunea de cartare / inventariere a habitatelor din Dobrogea continentală...
4 pagini / 10 Lei
Ne pregătim de … Antarctica !
Noi date despre crabi din Maroc.
La 1 Octombrie 2012 am lansat oficial programul WoBi (World Biodiversity). În cadrul acestuia primul proiect este susținerea revenirii cercetătorilor români din domeniul biodiversității în zona Antarcticii …
Pag. 2
Pag. 2
Cystoseira - o algă perenă ...
Numărul 2 - Noiembrie 2012
Plantăm! Dar cum și mai ales ce ?
Ajută-ne să publicăm o carte !
Rezultate științifice ale
Prin
proiectele
expedițiilor Atlas 2007 și
care
au
În anul 2010 s-au împlinit 5 ani de când echipa Oceanic - Club în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și ...
instalarea
Dakhla 2012…
ca de
noastre finalitate perdele
forestiere sau suprafețe împădurite, urmăm strict
Pag. 3
Cystoseira barbata, specie a ordinului Fucales, este deosebit de importantă ...
Pag. 3
principiile de conservare a biodiversității…
Pag. 3
Pag. 4
Publicație editată de S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club
Baza noastră de cercetare a mediului acvatic.
amenințată ca urmare a activităților umane. Am reușit acest lucru în bazinele din centrul nostru “Biosfera” pus la dispoziție de firma unui prieten al asociației. În anul 2002 am finalizat etapa de reproducere în captivitate și eliberare în mare a mai multor loturi de cai de mare reproduși în captivitate și ulterior am închis centrul din rațiuni financiare.
De multe ori, pentru a putea studia cu bune rezultate viața din lacuri, râuri sau din mare, este nevoie de observații “ex-situ” a acesteia, în acvarii sau bazine mai mari.
Am decis în urmă cu câțiva ani că este necesar să înființăm un centru în care să putem observa formele de manifestare a unor specii acvatice precum și modul în care putem soluționa diverse probleme ale mediului acvatic. Așa a luat din nou ființă baza noastră de cercetare ex-situ asupra mediului acvatic. Prima dată am creat un astfel de centru în urmă cu mulți ani, în 1997, când am început unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale noastre: SIGNAS. Atunci ne-am propus să reproducem în captivitate căluții de mare din specia autohtonă Hippocampus ramulosus, în vederea repopulării apelor costiere românești cu această specie puternic
Aspect dintr-unul din spațiile bazei noastre de cercetări ex-situ a formelor de viață acvatice. Aceasta deține 108 bazine și un volum total de 6,2 tone de apă.
Densitatea populațională în zonele în care am eliberat exemplarele reproduse în captivitate, a crescut sau s-a menținut. Acest lucru este demonstrat și de compoziția spectrului trofic (a meniului) cetaceelor din
Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural
specia Phocoena phocoena, care viețuiesc în zonele din apropierea țărmurilor românești. Echipa proiectului “Delfinii în criză ! Dolphins in distress!” a identificat pe parcursul necropsiilor efectuate asupra exemplarelor moarte de marsuini, aduse de valuri la mal, un procent însemnat de cai de mare în compoziția hranei ingerate de aceștia. Astăzi baza este din nou funcțională. În ea se desfășoară experimente privind epurarea apelor cu ajutorul unor specii de plante, observații asupra unor crustacei și pești privind etologia și fiziologia acestora precum și încercări de reproducere în captivitate a unor specii autohtone. Tot în centrul nostru experimentăm mai multe sisteme de creștere biologică intensivă a plantelor de interes alimentar și a peștilor, cunoscute sub numele generic de AQUAPONICS (sisteme aquaponice). Coordonatorul bazei este un vechi și experimentat membru al clubului, Răzvan Radu. Lui îi datorăm revitalizarea acestei baze precum și crearea unui mecanism de autofinanțare. Astfel într-un procent de 30% din bazine sunt reproduși și crescuți pești exotici și cultivate plante pentru acvarii. În urma comercializării acestora se acoperă o bună parte din cheltuielile lunare cu electricitatea, apa, consumabilele și echipamentele pentru întreținerea centrului. Răzvan POPESCU-MIRCENI 1
E
C
H
I
P
A
O
C
MULȚUMESC
!
De multe ori sunt întrebat de ce nu sunt de acord cu practica vânătorii în zilele noastre. Mulți îi atribuie veleități nobiliare și caracter de sport și spun că este una dintre cele mai vechi și curate îndeletniciri ale oamenilor. Ca motivație, în zilele noastre, nu îi mai poți atribui vânătorii caracterul de necesitate pentru supraviețuire. Oamenii nu mai vânează astăzi pentru că nu ar mai avea altfel ce să mănânce. Vânează din cu totul și cu totul alte rațiuni, între care nu am reușit să identific niciuna vitală. În plus, vânătoarea zilelor noastre, când practicanții săi au la dispoziție o tehnologie și mijloace, în cele mai multe cazuri, cu mult peste pregătirea biologică a animalelor vânate, are o mare lipsă de fair-play în cadrul legilor naturii. Gândiți-vă doar la ce urmărește vânătorul să obțină : TROFEE. Și ce sunt trofeele dacă nu cele mai frumoase, mai mari, mai puternice și mai sănătoase exemplare de animale din populațiile speciilor lor, la ale căror “planuri” genetice s-a ajuns după mii și mii de ani de selecție naturală. Cu alte cuvinte mii de ani de selecție naturală sunt reduși la tăcere cu un foc. Prin vânătoare, de cele mai multe ori se contribuie la favorizarea reproducerii indivizilor mai slab echipați genetic. De aceea de multe ori se înregistrează o reducere atât a dimensiunilor “trofeelor” cât și a bunăstării generale a populațiilor de animale care reprezintă vânat. În numeroase cazuri vânătoarea este aceea care a contribuit la reducerea dramatică a populațiilor unor specii sau chiar la dispariția acestora din fauna lumii. Răzvan POPESCU-MIRCENI
Nu se uită ușor !
2
A
N
I
C
-
C
L
U
B
Î
N
A
C
Ț
I
U
N
E
B-Watch, sau ce mai Ne pregătim de … mișună prin Dobrogea Antarctica !
VÂNĂTOARE ?! NU,
E
www.antipa.ro
Am început operațiunea de cartare / inventariere a habitatelor din Dobrogea continentală pe categorii și subcategorii, mai puțin zona Rezervației Biosferei Delta Dunării asupra căreia există date la nivelul Administrației și a Institutului de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării”. Această operațiune are ca scop crearea unei baze de date operative de utilitate pentru planuri de cercetare și intervenție asupra biodiversității.
La 1 Octombrie 2012 am lansat oficial programul WoBi (World Biodiversity). În cadrul acestuia, primul proiect este susținerea revenirii cercetătorilor români din domeniul biodiversității în zona Antarcticii. În acest scop am devenit membri ai Comisiei Naționale de Cercetări Antarctice a Academiei Române și am început procesul de organizare a unei expediții științifice către continentul înghețat.
În cursul lunii octombrie echipa noastră a început un amplu program de cercetarea pentru a pune la punct o bază de date operativă cu răspândirea tuturor tipurilor de habitate terestre, pe categorii și subcategorii, în județele Constanța și Tulcea.
Emil Racoviță a fost primul biolog din lume care a ajuns în Antarctica în cadrul unei mari expediții științifice internaționale. La peste 100 de ani mai târziu, Teodor Negoiță purta din nou steagul României pe continentul înghețat și obținea un acord cu Australia pentru utilizarea comună a stației de vară Law-Racoviță în intervalul 2005 2015. Din păcate, după anul 2007, nici un cercetător român nu a mai ajuns acolo. În luna Martie 2011 exploratorul Teodor Negoiță a decedat, inițiativa cercetărilor polare românești suferind astfel o grea pierdere.
Proiectul a început prin realizarea caroiajului pe care se va lucra. Astfel harta județelor Constanța și Tulcea a fost împărțită în sectoare înscrise în pătrate de 10x10 km, având în vedere capacitatea de acoperire a unei echipe de teren într-o zi de lucru. Am exceptat din zona de inventariere regiunea aferentă Rezervației Biosferei Delta Dunării asupra căreia există date în publicații științifice la zi. Ideea noastră este să alcătuim o hartă cât mai fidelă cu răspândirea fiecărui tip și subtip de habitate terestre, care ar fi utilă atât în viitoare proiecte de cercetare cât și în cele de intervenție pentru salvarea biodiversității. Ulterior o echipă a organizației noastre se va ocupa de monitorizarea permanentă în vederea actualizării acestei hărți. Atunci când se cunosc datele la zi sub formă cartografică și trebuie spre exemplu să investighezi prezența/răspândirea unei specii periclitate sau invazive, poți studia în primul rând zonele cu tipul sau subtipul de habitat în care aceasta a fost semnalată. În cazul necesității unor măsuri de intervenție, fie pentru protejarea unei specii amenințate fie pentru eradicarea unei specii invazive, această facilitate va accelera implementarea lor. Pentru înregistrarea datelor utilizăm în prezent metoda observațiilor în teren, a înregistrărilor fotografice și film. Baza de date se alcătuiește pentru început pe o platformă asigurată de ODK Collect - un sistem “open - source” disponibil și pentru telefoanele mobile inteligente. Pe măsură ce datele se vor acumula va trebui să dezvoltăm o platformă dedicată. Sperăm să putem finaliza acest proiect într-un an de zile. Totul depinde însă de resursele financiare și de personal. Cătălin STANCIU
De aceea echipa noastră a primit cu bucurie invitația de a face parte din Comisia Națională de Cercetări Antarctice a Academiei Române. Ne dorim să contribuim, în măsura posibilităților noastre, la susținerea acestui efort mai mult decât lăudabil al celui mai înalt for științific din România. Obiectivele proiectului nostru, în cadrul oficial asigurat de Academia Română sunt : 1. Menținerea și prelungirea acordului de utilizare a bazei de cercetări “Law - Racoviță” din Antarctica la care România are acces printr-un memorandum cu Australia, până în anul 2015. 2. Demararea unui program de cercetare de lungă durată în parteneriat cu specialiști din alte state membre ale tratatului pentru Antarctica .
3.Dezvoltarea patrimoniului românesc de informații, date și material biologic din Antarctica, premiză a deținerii de către țara noastră a unor importante resurse de “know-how” tehnologic și științific. 4.Dezvoltarea unei strategii naționale de cercetare a Antarcticii. 5.Consolidarea argumentului României pentru acces la fondurile Uniunii Europene destinate explorării Antarcticii. Răzvan ZAHARIA
Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural
S
E
Î
Noi date despre crabi din Maroc !
N
T
Â
M
P
L
Ă
Î
N
N
Cystoseira - o algă perenă
A
T
U
R
Ă
Plantăm ! Dar cum și mai ales ce ?
Rezultate științifice ale expedițiilor Atlas 2007 și Cystoseira barbata, specie a ordinului Fucales, este Dakhla 2012, în Regatul Maroc, vor fi publicate cu deosebit de importantă pentru ecosistemul marin ocazia Congresului Internațional de Zoologie “Grigore datorită florei şi faunei asociate acesteia. Antipa”. Acestea se referă la studiul asupra distribuției Cystoseira barbata este o algă brună, perenă ce unor specii de crabi (Anomura, Brachyura). trăieşte pe substraturi stâncoase în zona sublitorală Regiunea costieră marocană reprezintă un punct la adâncimi de 0,5-10 m şi asigură bază pentru de joncțiune pentru ape marine de origini diferite reproducere şi dezvoltare a unor specii valoroase (boreale, mediteraneene și atlantice). Principalele de peşti şi nevertebrate, unele dintre acestea aflate locuri de colectare au fost reprezentate de șase pe listele roşii ale I.U.C.N.. De asemenea, în stații majore, zone umede (inclusiv din situl desişurile formate de aceste alge se pot dezvolta RAMSAR lagunar “Merja Zergha”), lagune și numeroase alte specii de alge epifite. regiuni intertidale (acele regiuni care rămân La litoralul românesc, Cystoseira barbata a cunoscut descoperite atunci când mareea este joasă - reflux - un declin drastic în perioada anilor 1970-1980. și se acoperă de apele ocenului atunci când mareea Primul factor distructiv a fost iarna puternică din este înaltă - flux). Denumirile toponimice ale 1971/1972 când marea a îngheţat iar plăcile de acestor stații, așa cum au fost ele înregistrate în gheaţă au “cosit” practic câmpurile de alge. jurnalul expedițiilor Atlas 2007 și Dakhla 2012, Acestui factor natural, i se adaugă însă şi numeroşi sunt : Nord-Est de Moulay Bousselham și laguna factori rezultaţi ca urmare a activităţilor umane Merja Zergha ; Cap Sim ; Sidi Kaouki ; Sud-Est de asupra regiunilor de fund marin acoperite cu alge Dakhla și plaja Trouke. Au fost capturate 71 de perene. Aportul masiv de poluanţi din bazinul exemplare de crabi aparținând la 9 genuri și 9 Dunării, traulajul de fund, înmâlirea substratului specii : Uca tangeri, Carcinus maenas, Pachygrapsus pietros cu substanţă organică, diminuarea luminii marmoratus, Panopeus africanus, Petrolisthes armatus, în coloana de apă datorită creşterii turbidităţii şi Maja squinado, Pisa tetraodon, Necora puber și eutrofizării şi bineînţeles, multiplele construcţii Cardisoma rotundum. Dintre acestea, 8 specii parțin hidrotehnice de pe coasta românească au condus la familiei Brachyura și una aparține familiei diminuarea până aproape de dispariție a acestor Anomura. Multe dintre aceste specii au făcut habitate marine extrem de importante pentru arareori subiectul interesului științific din punct de refacerea biodiversității din Marea Neagră. vedere al studiilor biogeografice asupra În present, ca urmare a dispariției temporare a răspândirii lor și sunt la prima semnalare pentru pescuitului industrial activ (cu nave de traulare) regiunea biogeografică respectivă. de la coasta românească, a stagnării construcțiilor hidrotehnice şi a diminuării aportului dunărean de Studiul a fost realizat de dr. Ana-Maria PETRESCU poluanți şi nutrienţi, suprafețele acoperite de și dr. Iorgu PETRESCU de la Muzeul “Gr. Antipa” Cystoseira barbata au început un ușor proces de în colaborare cu dr. Răzvan POPESCU-MIRCENI regenerare. De aceea, în cadrul programului nostru de la S.E.O.P.M.M. Oceanic -Club B-WATCH, program de monitorizare şi protecţie a biodiversităţii din zona Dobrogei şi a platoului Raluca GRIGORE continental al Mării Negre din dreptul regiunii costiere româneşti, ne-am propus identificarea şi cartarea zonelor marine acoperite cu Cystoseira barbata până la izobata de 15 metri şi identificarea principalelor ameninţări în vederea elaborării unui plan de măsuri pentru extinderea suprafeţelor submerse acoperite de această algă perenă, deosebit de importantă pentru protecţia biodiversităţii marine şi pentru menţinerea unei bune calităţi a mediului marin.
Prin proiectele noastre care au ca finalitate instalarea de perdele forestiere sau suprafețe împădurite, urmăm strict principiile de conservare a biodiversității. Plantările de arbori, în scop de împădurire, făcute după ureche pot aduce mai multe prejudicii și pagube decât beneficii.
Raluca GRIGORE
Răzvan POPESCU-MIRCENI
Căutând crabi în nisipul din zona intertidală.
Judeţul Constanţa este, conform statisticilor, cel mai deforestat (deşertic) judeţ al României. Drept consecinţă, aici se înregistrează cele mai aprige sezoane de secetă şi unul dintre cele mai fertile soluri din ţara noastră este "măturat" de vânturi prin deflaţie. Dispariţia perdelelor forestiere, a unor suprafeţe împădurite din zona Dobrogei, au accentuat efectele pe care şi aşa le au schimbările climatice, la rândul lor rezultat în mare măsură al activităților umane. În momentul de faţă ritmul de împădurire este de trei ori mai scăzut decât ritmul de despădurire în România. Pe lângă acest lucru, de cele mai multe ori iniţiatorii, neavând cunoştinţe solide de biologie - ecologie, preferă să planteze specii de arbori cu creştere rapidă din dorinţa de a vedea cât mai repede o pădure. De multe ori aceste specii nici nu sunt autohtone: salcâmul, stejarul roșu sau frasinul de Pennsylvania Plantându-se numai astfel de specii (este adevărat ca sunt productivi din punct de vedere economic și oferă satisfacții imediate - 2-3 ani) se creeaza trei probleme majore: 1. aceste specii contribuie la aridizarea solului datorită faptului că nevoile lor de creştere impun consumarea rezervelor de apă și nutrienți într-un ritm rapid; & 2. speciile de arbori cu creştere rapidă oferă puţine nişe ecologice (spre exemplu: o pădure de salcâm, frasin de baltă sau plop canadian va deţine doar 10-15% din numarul de specii de păsări pe care îl poate adăposti un fond forestier sănătos construit în Dobrogea). La aceste aspecte se adaugă şi necesitatea întreţinerii biodiversitătii floristice a arealului dobrogean; & 3. atunci când se exploatează o regiune de pădure naturală, autohtonă și ulterior terenul este lăsat pentru refacere naturală, primele specii care se instalează sunt cele exotice cu creștere rapidă. Acestea vor ocupa ireversibil locul celor care au fost inițial.
Expediția DAKHLA 2012 Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural
3
V
E
N
I
Ț
I
A
L
Ă
T
U
R
I
D
E
N
O
I
!
Vă mulțumim ! Toate programele noastre pe termen lung sunt operaționale și toate proiectele noastre punctuale sunt puse în practică prin implicarea membrilor, voluntarilor și partenerilor noștri și cu susținerea materială: logistică și financiară a sponsorilor și donatorilor ! 5 parteneri de tradiție ai S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club
754 RON din donații anonime, în urnele noastre amplasate în magazinele Mega Image
Puteți susține activitatea noastră:
Le mulțumim tuturor acelora care au făcut donații anonime în urnele noastre amplasate în magazinele Mega Image din zona Tomis III și din Tomis Mall. Aici s-au acumulat în intervalul Mai Noiembrie 2012 un total de 754 RON, bani pe care îi vom adăuga în contul alocat pentru achiziția unui dispozitiv R.O.V. necesar pentru accelerarea activității de identificare, recuperare și distrugere a plaselor pescărești pierdute/abandonate în zona costieră românească. De asemenea dispozitivul R.O.V. (Remote Operated Vehicle) este de maximă necesitate și pentru activitatea de cercetare/ monitorizare a biodiversității marine, desfășurată de echipa noastră. Suma pe care trebuie să o strângem pentru achiziția acestuia este de 10.800 Euro. Până în prezent am adunat 1598,49 RON adică echivalentul a 353,36 Euro. Mai este nevoie
- Ca voluntari: pentru aceasta trimiteți un mesaj la adresa club@oceanic.ro cu exprimarea dorinței de a voluntaria în cadrul organizației noastre, datele de contact și un scurt C.V. atașat. - Ca donatori: puteți face donații în bani (lei-RON) în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța, Agenția Tomis Mall, pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club. De asemenea puteți face donații în echipamente și consumabile și pentru aceasta vă rugăm să ne contactați la adresa club@oceanic.ro - Ca sponsori: pentru a stabili detalii legate de preferințele asupra activității pe care doriți să o sponsorizați precum și pentru încheierea documentelor vă rugăm să ne contactați la adresa e-mail : raluca@oceanic.ro sau la numărul de telefon 0744 507 709
de 10.446,63 Euro.
Ajută-ne să publicăm o carte ! În anul 2010 s-au împlinit 5 ani de când echipa Oceanic - Club în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au demarat un program de cercetare în regiunea biogeografică mediteraneană. De ce tocmai aici? Pentru că zona mediteraneană este locul unde se întâlnesc 3 mari regiuni biogeografice (Europeană, Africană și Orientală) și de aceea aici este locul în care încep noi colonizări sau retrageri ale speciilor aparținând celor 3 mari unități biogeografice. În contextul actual al schimbărilor climatice am reușit să înscriem cercetarea românească printre pionierii explorării din această perspectivă a efectelor activității antropice asupra mediului. Noi am spus încă din anul 2005 că există riscul migrației unor specii de insecte și din alte grupe de animale către nord și pe altitudine, cu efecte dintre cele mai diverse. Și iată că nu a trecut mult timp și o banală specie de țânțari din nordul Africii a ajuns în Europa aducând cu sine virusul West Nile. Acesta nu este singurul exemplu ... Din perspectiva patrimoniului cultural am oferit cercetătorilor arheologi posibiltatea documentării și comparării unor situri arheologice care fac parte din vechea lume romană, care cuprindea tot acest teritoriu, ajutând la explicarea unor fenomene și procese istorice antice. S-au împlinit mai mult de 5 ani de muncă continuă pe care coordonatorii volumului împreună cu ceilalți 18 autori (reputați cercetători, specialiști de marcă în domeniile abordate de carte) doresc să îi împărtășească publicului românesc. Am scris cartea, am ilustrat-o, am machetat-o și a venit momentul să o ducem la tipar. Numai că, dacă până aici a fost posibil să realizăm totul pe bază de voluntariat, am ajuns într-un moment în care fără resurse financiare nu putem continua să dăm viață acestui volum. Avem nevoie de 8.000 de Euro pentru a scoate un prim tiraj de 1.000 de exemplare. Oferim în schimb spațiu publicitar pe ultima copertă și între paginile cărții și un număr de 30 de exemplare ale volumului tipărit. 4
Consiliul de conducere dr. Răzvan Popescu-Mirceni — Director coordonator dr. Corneliu Pârvu — Director științific Răzvan Zaharia — Director executiv Raluca Grigore — Director de programe dr. Constantin Chera — Coordonator al Corpului de experți dr. Marius Palade — Coordonator al Corpului de voluntari Directori departamente: Cătălin Stanciu - Misiuni expediționare; Răzvan Radu - Tehnici de pătrundere sub apă; Lucian Ghimeș Navigație; dr. Virginia Schröder - Biooceanografie și Geooceanografie; Victor Gheorghiu - Speologie; Cristian Iohan Ștefănescu - Imagine / film; Elena Gheorghiu - Campanii publice/ educație; Victor Păduraru - Relații internaționale, reprezentare externă și mass-media
Relații publice Raluca GRIGORE - tel: +4 0744 507 709 fax: +4 0341 101 585 & & e-mail: club@oceanic.ro
S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club Str. Decebal Nr. 41 Constanța 900674 ROMÂNIA Vă puteți abona la Oceania pentru a primi revista gratuit în format electronic trimițând un mesaj la adresa club@oceanic.ro sau o puteți comanda în format tipărit contra sumei de 10 RON/ exemplar. Plata se face în numerar, la sediul nostru sau prin virament în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club
Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural