Cronica studentului FEAA Craiova nr. 26 by Silvia

NUMĂRUL 26 - Noiembrie 2017

Interviu cu lect. univ. dr.

ADRIANA LĂZĂRESCU «Experiența traiului și studiului în altă țară m-a dezvoltat atât din punct de vedere profesional, cât și personal.»

Interviu cu

IOAN CĂLIN

masterand MCA «Am învățat că există resurse, cheia succesului e administrarea acestora.»

Interviu cu conf. univ. dr.

COSTEL IONAȘCU

«Ca profesor, probabil că cea mai frumoasă experiență se leagă de o confirmare, aceea că faci bine ceea ce faci.»

CRONICASTUDENTULUI STUDENTULUIFEAA FEAACRAIOVA CRAIOVA CRONICA

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

CUPRINS

Interviu cu conf. dr. COSTEL IONAȘCU

Interviu cu lect. dr. ADRIANA LĂZĂRESCU

Interviu cu IOAN CĂLIN masterand MCA 4

Un fel de prefață 

Interviu cu conf. univ. dr. Costel Ionașcu

Interviu cu lect. univ. dr. Adriana Lăzărescu

Interviu cu Ioan Călin, masterand MCA, anul II

Cultura în negociere - stilul italian, Andreea Geantă

Oricât ați fi de triști, Alexandra Popa

Mort dar niciodată uitat..., Daniel Șarbei

Prima petrecere de Halloween, Roxana Mădălina Iliescu

Halloween - o sărbătoare înfricoșător de frumoasă, Claudia Cocoș

Un Halloween de neuitat, Daniel Micu

Un altfel de Halloween, Roxana Niță

Un Halloween, Anamaria Bălan

Vrăjitoarea Hallo-Hallo, Alina Daniela Bălă

12 38

Alte chestii utile

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

UN FEL DE PREFAȚĂ  Iată-ne ajunși la numărul 26, un număr cu trei interviuri, cu dl conf.dr. Costel Ionașcu, dna lect. dr. Adriana Lăzărescu (care mi-a fost profesoară și pe care o admir foarte mult pentru pasiunea sa pentru actul didactic) și un interviu cu studentul Ioan Călin, căruia îi urăm La Mulți Ani, deoarece tocmai ce a trecut ziua lui. Ne bucurăm pentru articolele colaboratorilor noștri fideli, Andreea Geantă, Alexandra Popa (care mi-au devenit și bune prietene) și Daniel Șarbei din Republica Moldova. Pe lângă aceste articole, avem și șase materiale despre Halloween, publicate pe blogurile personale ale studenților, ca sarcină pentru disciplina de Scriere creativă, unde sunt titular de curs. Îi felicit pe colaboratori și le mulțumesc lor, cititorilor revistei și graficianului Laurențiu Badea, care oferă și diplomele digitale sau în format fizic pentru colaboratorii revistei și speakerii din cadrul Cercului de Marketing Craiovean. Premiul oferit de mine și Laurențiu în acest număr revine studentei AnaMaria Borcoși, premiu care îi va fi înmânat pe 27 noiembrie în cadrul Cercului de Marketing Craiovean. Vă așteptăm cu drag la ediția a XV-a a Cercului de Marketing. Pentru detalii, vizitați pagina evenimentului. Orice feed-back cu privire la revistă este primit cu drag de mine și Laurențiu și ne ajută să vă oferim o experiență mai plăcută. Sharing is caring! Dacă vă place, dați mai departe!  Nu uitați: așteptăm materiale până pe 10 decembrie pe pagina de Facebook a revistei Cronica Studentului FEAA Craiova. Lect. dr. Silvia PUIU Departamentul MMAA , FEAA Craiova

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Interviu cu conf. dr. COSTEL IONAȘCU Întrebări adresate de Anca Elena Niță (IE, anul III)

Ce v-a determinat să alegeți cariera de profesor universitar? Costel Ionașcu: O combinație fericită de factori: un profesor deosebit – domnul profesor Nicolae Vasilescu, care a reușit mereu folosind cuvinte simple să explice lucruri complicate și care a convins studenții că pot face mai mult decât cred dacă își pun cu adevărat mintea în mișcare și o atitudine - aceea de a nu a refuza o provocare nouă și de a încerca mereu să mă ridic la înălțimea ei. Care a fost cea mai frumoasă experiență pe care ați avut-o ca student, dar ca profesor? CI: Am avut parte de colegi la secția de Statistică SocialEconomică unde fusesem admis, cu care m-am împrietenit foarte repede și împreună am devenit un grup unit. În primul an de facultate, în primul semestru și înainte de sesiunea de iarnă tot acest grup pleca împreună la Voineasa. Noi făceam acest lucru în timp ce majoritatea colegilor de la alte specializări încă nu se cunoșteau prea bine. Cu astfel de colegi nu poți avea decât experiențe frumoase. Cu ei am descoperit muntele și începând din vacanța de vară de după anul I acesta a devenit destinația preferată. Cu rucsacul și cortul în spate am ajuns în locuri aici în România spectaculoase, aproape ireal de frumoase. Ca profesor, probabil că cea mai frumoasă experiență se leagă de o confirmare, aceea că faci bine ceea ce faci. În cazul meu, o întâmplare petrecută undeva vara anului 2003 ar putea fi prima. În timp ce mă aflam lângă mașină, în fața locuinței pregătindu-mă să plec, o altă mașină a oprit brusc iar din ea a coborât un tânăr care a venit hotărât către mine. Dialogul dintre noi mi-a rămas în minte și azi: — Cu dumneavoastră am făcut Statistica, mi-a zis. — Da!?, nerecunoscându-l în primă fază așa schimbat cum era atunci față de perioada în care fusese student. — Și ne-ați spus atunci că într-o zi ne va folosi…Știți ce fac eu acum, lucrez la o firmă unde folosesc ceea ce ne-ați învățat atunci… V-am văzut lângă mașină și am oprit ca să vă spun ca ați avut dreptate! Vă închipuiți că dialogul a continuat și am fost bucuros să aflu că acel fost student pusese în practică 6

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

ceea ce învățase în facultate, la Statistică și reușise. Ca profesor îți dorești ca acest lucru să se întâmple cu toți cei pe care la un moment dat ai avut onoarea să îi înveți ceva ca studenți. Ce realizare profesională v-a rămas cel mai mult în suflet? CI: Dacă pui pasiune în ceea ce faci, realizările nu întârzie să apară și devine dificil să te limitezi doar la una singură. Pentru mine ar putea fi realizarea unui pachet de programe “Exam” pentru creare de teste grilă şi evaluare automată prin scanare a nivelului de cunoştinţe, utilizat evaluarea nivelului de cunoştinţe al candidaţilor la admitere, al studenţilor la examenele din sesiuni şi examenele de licenţă în perioada 19992002 la nivelul Facultății de Științe Economice pe-atunci. Ar putea fi realizarea împreună cu domnul profesor Dumitru Burdescu și Cristi Mihaescu, ambii de la Facultatea de Automatică și Calculatoare, a platformei TESYS pentru învățământ la distanță, eu cu rol de main contributor, folosită și azi. La fel de bine ar putea fi proiectul PN II prin care împreună cu o echipă de colegi am reușit în anul 2008 dotarea sălilor 269, 270, 463, 152, 256, 351 cu calculatoare, sisteme de videoproiecție și primele table inteligente care se regăsesc și funcționează și astăzi și prin care am încercat să ușurăm activitatea profesorilor și studenților din facultate. Care este cea mai mare responsabilitate a unui cadru didactic, de ce? CI: Un cadru didactic modeleaza mintea studenților. Efectul acțiunilor sale se va vedea în capabilitatea și acțiunile viitorilor absolvenți ca oameni dar și ca specialiști pe tot parcursul vieții lor. Este un efect puternic și de cele mai multe ori marcant, ireversibil. Să fii un ghid, să stimulezi studenții să-și descopere și să-și dezvolte calitățile și abilitățile, să descopere și să înțeleagă instrumentele ce vor forma arsenalul lor de specialiști, de oameni de succes este o răspundere mare. În calitate de cadru didactic, ce așteptări aveți de la studenți? CI: Să fie curioși și curajoși, să întrebe mereu. Să realizeze că a ști și a face un lucru bine reprezintă doar finalul unui șir de încercări nu toate reușite. Să înțeleagă că nimeni nu se naște gata învățat ci doar cu un set de calități pe care are datoria de a le descoperi și dezvolta iar asta se poate face doar încercând. Ce sfaturi aveți pentru cititorii revistei ”Cronica Studentului FEAA Craiova”? CI: Să aibă încredere în ei mai mult. Să deschidă ochii pentru a putea vedea că efortul pe care îl fac de-a lungul anilor de licență sau master, asimilând discipline diverse, metode complicate îi face speciali și dezirabili pentru alții care vor fi dispuși să îi angajeze și să îi plătească mai târziu, le asigură atuurile de care au nevoie pentru a-și deschide propria afacere. Să încerce tot și să fie pragmatici, să încerce să aplice mereu ceea ce învață în situații practice. Așa ajung să știe să facă, nu doar să știe. 7

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Interviu cu lect. dr.

ADRIANA LĂZĂRESCU

Întrebări adresate de Anca Elena Niță (IE, anul III)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Ce v-a determinat să alegeți cariera de profesor universitar de limba engleză? Adriana Lăzărescu: După terminarea primei facultăți, Facultatea de Litere, mi s-a propus de către Domnul Decan Constantin Tumbăr să încep să țin câteva cursuri de engleză economică în cadrul FEAA. Propunerea domnului decan m-a onorat și m-a obligat în același timp, așa că am început să citesc cărțile de economie din biblioteca părinților mei, amândoi economiști pasionați de meseria lor. În scurt timp am descoperit că, de fapt, studiam fiecare capitol cu o curiozitate din ce în ce mai mare din dorința mea de a le explica studenților procese economice în limba engleză și a-i ajuta, astfel, să fie pregătiți să-și facă meseria de economist și în limba engleză. Așa a debutat totul și nu mi-a trebuit mult să mă hotărăsc că aceasta este meseria care mă reprezintă. Îmi place foarte mult să lucrez cu studenții, să-i descopăr la fiecare început de octombrie, să le urmăresc progresul pe parcursul facultății, și să le stâng mâna cu emoție și cu încredere în ziua absolvirii. Care a fost cea mai frumoasă experiență pe care ați avut-o ca student, dar ca profesor? AL: M-am bucurat foarte mult de anii studenției! Cred că mi-a fost atât de drag să fiu studentă încât m-am decis să mai repet experiența și cu a doua facultate în urmă doar cu câțiva ani. Îmi amintesc cu mare plăcere de bursele de studiu în străinătate. Experiența traiului și studiului în altă țară m-a dezvoltat atât din punct de vedere profesional, cât și personal. La catedră am avut nenumărate momente foarte frumoase, cel puțin la fel de multe ca numărul de grupe alături de care am lucrat în toți acești ani. Vă mărturisesc, însă, că mă emoționez de fiecare dată când studenții mei, după trei semestre de limba engleză economică, solicită continuarea studiului pentru încă un semestru, și apoi încă unul. Gestul lor îmi arată, pe de o parte, că ei au înțeles că realitatea economică a țării noastre impune cunoașterea 10

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

limbii engleze economice la un nivel înalt, și, pe de altă parte, că timpul petrecut împreună este unul de calitate. Din punct de vedere profesional ce realizare vă vine în minte prima dată? AL: Ei bine, cea mai recentă! În urmă cu un an am avut o studentă din Republica Moldova pe care am surprins-o plângând în timpul primului curs. Era foarte speriată de faptul că nu știa deloc limba engleză și că nu înțelegea nimic din cele discutate. Am liniștit-o și i-am propus o strategie de învățare alături de mine și de colegii ei și am asigurat-o că, dacă va studia și exersa constant, la finalul anului academic va reuși nu numai să înțeleagă, dar și să se exprime în limba engleză. In luna iunie a acestui an, studenta noastră conversa deja în limba engleză cu mine și cu colegii ei pe baza temelor discutate în timpul cursurilor. Cred cu tărie că cea mai mare realizare a mea din punct de vedere profesional este progresul studenților mei. Ce sfaturi aveți pentru cei care doresc să învețe limba engleză singuri? AL: Este foarte greu de învățat o limbă străină de unul singur, la birou înconjurat doar de cărți și caiete, mai ales pentru un începător care nu știe nici măcar să pronunțe corect cuvintele și care are tendința de asocia ceea ce vede cu ceea ce recunoaște deja din experiențele de învățare precedente. Cu toate acestea, se poate întreține un anumit nivel de limba engleză printr-o expunere constantă, cum ar fi vizionarea programelor transmise în limba engleză, participarea activă la conversații în limba engleză și lecturarea oricăror materiale de calitate pe placul cititorului. Care sunt destinațiile turistice din România preferate de dvs? AL: Poate veți zâmbi, dar mie îmi place foarte, foarte mult mirosul Mării Negre, așa că mă bucur de fiecare dată când am prilejul să mă plimb pe malurile ei din Mamaia, în orice anotimp, și să-mi amintesc de vacanțele la mare din copilărie. De asemenea, merg cu plăcere la Sinaia, loc foarte drag mie și familiei mele, redescoperit în urmă cu cinci ani prin ochii fiului meu și constant popas în timpul plimbărilor de vară. Ce pasiuni aveți și ce vă place să faceți în timpul liber? AL: Mă pasionează literatura, teatrul și opera; pot să reflectez ore în șir la o idee regăsită fie în paginile unei cărți, fie pe scenă, mă surprind gândindu-mă la analogii și la transpunerea unor reflecții în realitate. Însă ceea ce îmi place mai presus de orice este să-mi petrec timpul liber cu fiul meu, acum în vârstă de șase ani și jumătate, să călătorim împreună, chiar și doar mental, prin universuri frumoase și să ne bucurăm de firescul fiecărei experiențe. Ce sfaturi aveți pentru cititorii revistei ”Cronica Studentului FEAA Craiova”? AL: Îi sfătuiesc pe tinerii cititori să își aleagă drumul în viată cu răbdare și cu credință, să investească timp în dezvoltarea lor și să se bucure de fiecare etapă a devenirii lor. 11

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Interviu cu IOAN CĂLIN

Masterand MCA, anul II Întrebări adresate de Ana-Maria Borcoși (MCA, anul II)

Ce te-a influențat să alegi FEAA? Ioan Călin: Voi fi sincer. În liceu am căutat mereu calea cea mai ușoară de a rezolva problemele. Mi-am dorit mereu să găsesc cea mai simplă metodă de a face orice. Pe scurt, eram un leneș. Am ales, la 18 ani, o Facultate care, odată absolvită, îmi oferea o titulatură despre care nu puteam spune sigur că mă reprezintă și posibilitatea de a practică o profesie pe care eu o îndrăgeam mai mult că hobby. Am renunțat, deziluzionat și trist la acea Facultate. Eram debusolat și îngrijorat că am 22 de ani și mi-am ratat start-ul în carieră din cauza unei decizii luate mai mult din încăpățânare decât din rațiune. Decizia de a veni la FEAA am luat-o împreună cu un prieten care se află în aceeași situație cu mine. Voiam ceva care să aibă legătură cu publicitatea. Voiam să absolv o Facultate care să-mi permită să muncesc oriunde. Tocmai ce începusem Mad Men și mă vedeam un Don Draper în tinerețe. În mare parte a fost superficial motivul pentru care am ales FEAA. Motivele pentru care mi-a plăcut la FEAA sunt ceva mai interesante. 12

COMPANY NAME

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Ce ți-a plăcut la FEAA? IC: Mi-a plăcut spiritul. Economiștii sunt altfel. Oamenii de Marketing sunt altfel. Sunt vii, sufletiști și calmi. Calculează, de cele mai multe ori foarte corect, situațiile și cântăresc altfel oportunitățile. Sunt oameni de la care ai foarte multe de învățat și de la o discuție liberă. În felul acesta se desfășurau și unele cursuri. Un mod extraordinar, din punctul meu de vedere, de a susține un curs. Interactivitate și încurajarea creativității. Consideri că ți-a fost de folos ce ai învățat în Facultate? IC: În mod cert, da. Pe lângă teorie și practică, am învățat mentalitate. Am învățat gestionarea proiectelor precum și cum să-mi administrez resursele. Mi-am depășit limitele de foarte multe ori în Facultate. Aveam ambiția și sprijinul pentru a obține rezultate bune. De multe ori mi-a fost greu să spun nu, să refuz anumite oportunități, însă tocmai curajul de a alege și a selecționa ce e mai important m-au ajutat să capăt încredere în forțele proprii. Într-o propoziție: am învățat că există resurse, cheia succesului e administrarea acestora.

Ce piedici ai avut în realizarea obiectivelor profesionale? IC: Lipsa experienței profesionale a fost o barieră greu de trecut. Se lipeau ușor, ușor informațiile dobândite în experiențele profesionale și se conturau în jurul informațiilor primite în Facultate. Foarte târziu, din punctul meu de vedere, mi-am dat seamă de legăturile dintre teorie și practică. Într-un fel, acesta este singurul lucru pe care am să-l reproșez Facultății, lipsă de stagii de aplicare a cunoștințelor și raritatea experiențelor profesionale în timpul studiilor. Credeam că e cumva vina mea. Mă gândeam că trebuia să mă angajez din timpul studiilor pentru a face legătură, însă, am observat că pe măsură 13

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

ce muncesc, pierd din puterea de concentrare și mă bucur azi că m-am angajat abia în anul al treilea de studii. Consideri că aceste piedici au fost constructive? IC: Mai mult ca sigur. Am avut parte de momente grele, la fel ca orice student care înfruntă mediul profesional pentru prima oară. Munca fără oprire până la realizarea obiectivului a fost cel mai important lucru. Acum îmi e mult mai ușor să fac ceea ce acum un an mi se părea imposibil. Am trecut mereu peste obstacole cu zâmbetul pe buze. Obosit, dar cu zâmbetul pe buze sper să trec mereu peste obstacole care nu apăr doar în prima parte a carierei. Însă, ce nu te omoară te face mai puternic. Unde te vezi in viitorul apropiat? IC: Greu de prevăzut. Am o imagine a viitorului îndepărtat. Vreau să învăț cât mai multe, cum mi-am dorit din totdeauna. Asta nu se va schimba. Oricât de obosit aș fi, asta știu sigur, nu mă voi schimba. Vreau să depășesc obstacole. Nu-mi place să stau. Îmi place să mă odihnesc, dar nu să stau. E o diferență. Când vei avea copii, vei încerca să le insufli domeniul pe care să se axeze? IC: Copiii știu mai bine ceea ce vor. Glumesc, eu habar nu aveam. Mă bucur, însă, că ai mei nu m-au împins spre nici un domeniu preferat de ei. Mi-au spus să fac ce vreau eu, doar să fac ceva. De aceea nu îmi place să stau. Probabil că aș face la fel ca ei. Consideri că ai avut succes până acum? IC: Succesul se măsoară în orele de efort depus pentru a obține un rezultat. Este direct proporțional cu efortul depus. Când eram fotograf amator îmi numărăm orele de exercițiu până la cele 10.000 despre care se spune că sunt necesare pentru a fi expert într-o practică. Am ajuns pe undeva pe la 2000 în câțiva ani. M-am dat bătut. Am observat, însă, că se adeverește. Cunoștințele se dobândesc repetând și exersând. Am înțeles, cred, logica didactică din încercările de a avea succes la serviciu. Când eram mai mic spuneam că m-aș plafona dacă aș face același lucru de 1000 de ori. Între timp mi-am dat seama că plafonarea nu apare. Apare ceva special: creativitatea. E normal. Cu cât cunoști mai bine un domeniu, cu atât îți vin mai multe idei despre același domeniu. E că un fel de combinări de N luate câte K. Când nu știi nici N, nici K, e greu să le combini. Închei cu melodia care mă reprezintă cel mai mult: 14

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Ai o afacere și oferi servicii sau produse pentru studenți? Ești în căutare de studenți economiști? Ești student și ai propria ta afacere? Îți oferim un spațiu pentru publicarea GRATUITĂ a unei reclame în paginile revistei noastre! Trimite-ne un mesaj pe pagina de

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Cultura Ã®n negociere stilul italian

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

eseli, prietenoși și cu multe înclinații spre mituire. Le place să se tocmească în timpul unei negocieri, chiar și atunci când sunt convinși că au făcut o afacere bună. Apreciază protocolul bine făcut, mesele copioase, băuturile fine, muzica și femeile frumoase. (sursa: http://www.rasfoiesc.com). Este vorba despre italieni și modul de a negocia. Iată mai jos o secvență din filmul „La vita e bella”. În urma vizionării acesteia putem să asimilăm care sunt caracteristicile specifice stilului de negociere italian:

este închisă și că nu il poate servi pe acesta. Imediat intervine procesul de mituire. Ospătarul ar primi un bacșiș bun, în condițiile în care bucătăria ar fi fost deschisă. Se pare că acel bacșiș promis ajută, într-un fel, la „deschiderea” bucătăriei.  ...le place să se tocmească în timpul unei negocieri: Domnul de la minister este poftit la masă, are cunoștință de faptul că bucătăria este închisă, așa că dorește ceva simplu. Ținând cont că era disponibil un singur meniu (cel al unui client „preocupat”), Guido (ospătarul) începe a se tocmi cu domnul de la minister astfel

timpul în care acestea sunt aduse spre a fi servite este foarte scurt! ...veseli și prietenoși: În aproximativ două minute (cât durează această secevență), nu putem lăsa să treacă neobservată atitudinea lui Guido. Secvența nu ne dezvăluie în totalitate veselia și atitudinea prietenoasă a lui Guido, pentru asta fiind necesară vizionarea filmului. ;) Cu alte cuvinte, sper că v-am determinat să adăugați în lista voastră de „must see” un alt film și totodată v-am demonstrat că procesul de asimilare a unor noi cunoștințe este distractiv!

Andreea Geantă (absolventă MCA)

…cu multe înclinații spre mituire: Remarcăm acest aspect încă din primul minut. În restaurant sosește un domn de la Roma, de la minister. Acesta dorește să servească cina, însă ospătarul îi comunică superiorului său că bucătăria

încât acesta să comande meniul respectiv. ...apreciază protocolul bine făcut, mesele copioase, băuturile fine: Meniul comandat conținea o salată ușoară, somon slab și un pahar de vin alb. O masă copioasă, băutură fină, iar 17

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Oricât ați fi de triști Oricât ați fi de triști, Luați-vă un moment să respirați. Să vă uitați în jur și să zâmbiți. Sunteți norocoși că puteți vedea orice. Sau dacă nu, că auziți. Și dacă nu, că simțiți mirosul ploii. Iar soarele vă luminează fața de fiecare dată când iese din nori. Oricât ați fi de triști, Spuneți-le lor, oamenilor pe care-i iubiți, că vă pasă. Și dacă nu le puteți spune, arătați-le. Și dacă nu puteți să le arătați, lăsați-i să plece. Ori sunteți triști pentru că sunteți înconjurați de oamenii nepotriviți, ori nu vă dați seama cât de importanți sunt aceștia pentru voi. Oricât ați fi de triști, Pentru orice problemă există măcar două soluții. Și dacă nu le vedeți, căutați-le. Și dacă nu le căutați, vor apărea ele, cât de curând. Evitați să numiți ”probleme” tot ceea ce vi se întâmplă. Numiți-le situații și vor apărea și altele, pe care cu siguranță le veți trece. Așa se întâmplă mereu. Dacă nu le-am experimenta, nu am trăi. Oricât ați fi de triști, Învățați să spuneți ”da” noilor provocări. Și dacă nu sunteți obișnuiți să faceți asta, este timpul să ieșiți din zona de confort. Și dacă nu ieșiți din zona de confort, viața voastră nu va fi vreodată mai mult decât mediocră. Sunteți atât de norocoși că puteți fi triști! Pentru că respirați și aveți atâtea șanse! Aveți voie să fiți triști. Pentru că și tristețea și fericirea, au un numitor comun : viața neprețuită. Alexandra Popa (MRU, anul II) 18

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Mort dar niciodata uitatâ&#x20AC;¦ c

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

ra vara anului 2012 cînd terminasem clasa a IX-a confuz, vulnerabil în a lua o decizie. Îmi luasem diploma de finisare a celor nouă ani de școală și neștiind încă ce vreau de la viață, mă urc în

deoarece acolo mă aștepta el, bătrân, deja neputincios, era pe moarte, nu știa că mai avea de trăit doar 4 ani cu toate că la cât de bătrân era, putere mai avea încă pentru 100 de ani înainte. Uscat de anii ce

învățător nu a fost deloc una ușoară. La început nici măcar nu eram conștient de ceea ce voi deveni după patru ani de studii, am primit la început viitoarea mea profesie ca pe una oricare ca mai apoi, cu trecerea anilor,

autocarul pe ruta Limbenii Noi – Bălți convins că acolo vreau să-mi continui studiile. Era ziua în care viitorul meu urma să se schimbe la 180 de grade,

i-a strâns în vreme, avea inima deschisă pentru toţi, era el, tatăl meu spiritual, COLEGIUL Pedagogic ,,Ion Creangă”! Decizia de a deveni

să-mi dau seama că meseria de învățător e una dată de la Dumnezeu! M-a primit așa cum un tată își întâmpină copiii acasă cu inima cald deschisă și cu masa plină. Avea profesori cu darul de a preda dat de sus, bine instruiți și destoinci de a modela din noi adevărați OAMENI pe lângă ceea ce era să devenim după absolvire, iar noi copiii lui am fost hrăniți cu cele mai speciale bucate și anume cunoștințele și învățăturile primite în acei ani trăiți acolo. 21

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

atâta cruzime ceea ce pentru alții era ca o scenă de teatru unde zilnic se jucau piese cu final frumos! Ani la rândul părintele Crengian își petrecea copiii învățăcei pe poarta largă a societății, dornici de a modela și ei la rândul lor alte ființe. S-au scurs cei patru ani ca o secundă în clepsidra timpului, ani plini de clipe care nu au să dispară din sufletele noastre poate toată

Totul era frumos, timpul zbura pe lângă noi liniștit să nu dea de bănuit ceva, noi ne bucuram de clipele frumoase, veseli, plini de viață, mereu optimiști și sârguincioși, fiecare punea în felul lui suflet în ceea ce făcea, alții mai bine, alții mai puțin bine, dar până la urmă ieșeau lucruri frumoase. Ne mergea bine la toți până în anul 2015 când bătrânul nostrum, în urma unei analize poate mai puțin corectă, a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, ceea ce în următorul an urma să-i curmeze zilele. Au fost clipe groznice la început, cum să distrugi ceea ce alții au construit cu inima și cu sufletul. Eram totuși optimiști, credeam că poate exista ceva ce-ar putea salva bătrânul nostru de la 22

ananghie, dar nu a fost să fie. Îi mai rămăsese un an de trait, un an în care s-au depănat cele mai frumoase amintiri despre el, povestite de alții, cât și de cei pe care i-a avut în grija sa, anume discipolii săi. Bătrânul Creangă este ființa care a dat aripi unora pentru a zbura spre succes, pentru unii loc din care au pornit în marele drum, de fapt cum și mie, anume aici, ghidat de cei mai mari dascăli avuți vreodată, mi-au fost cultivate și cristalizate valori care mă conduc încă și astăzi. De ce unii au trebuit să ucidă cu

viața. Momente în care acum când îmi aduc aminte mi se înmoaie inima. Clipele trăite acolo, alături de persoanele dragi, nu le voi uita nicicând. El rămâne a fi cel mai mare învățător al meu!

Daniel Șarbei (Universitatea din Pitești)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Prima petrecere de

HALLOWEEN M

ai este foarte puțin până o să înceapă nebunia cumparăturilor de Halloween, nu mi-a plăcut niciodată această sărbătoare, nu văd nimic interesant de sărbătorit, pentru mine este ceva plictisitor. Prietenii mei sunt foarte încântați și așteaptă cu nerăbdare ziua respectivă, și-au facut planuri cu două luni înainte de Halloween. ( Nu ştiu…pentru mine este neinteresant, dar gusturile nu se discută ). Fiind încă la facultate, locuiesc în cămin alături de colegele mele, mai exact Marinela și Andra care sunt

înnebunite, entuziasmate și nerebdătoare se ieșim în oraș de Halloween. ( Da…! Sigur… ! Eu nu merg la o petrecere plictisitoare… ) Marinela: – Mădă ? Eu: – Da ! Marinela: – Vezi că mâine după ce venim de la facultate mergem la cumparături. Eu: – Ce vrei să-ți cumperi ? Marinela: – Ne cumparăm… Eu: – Eu nu am nevoie de nimic. Marinela: – Anul acesta o să mergem să sărbătorim de Halloween și o să mergi și tu. Nu accept niciun refuz. Eu: – Dar nu vreau, știi că nu imi plac petrecerile astea . Marinela: – Am zis că o să mergi

și punct. Nu ştiu cum facea, dar mereu avea o influență foarte mare asupra mea, nu am mai zis nimic, ce mai era de spus? Marinela este o persoană hotarâtă și foarte ambițioasă, atunci când vrea să obțină ceva, obține cu orice pteț, de aceea nu am mai zis nimic, deoarece nu aș fi avut nicio șansă în fața ei, așa că am zis că o voi face și pe asta. ( Ce mi se putea întâmpla rău... ? ) Ziua următoare am mers la cumpărături cum stabilisem, de fapt cu stabilise colega mea, eu margem împotriva voinței mele. Am colindat toate magazinele și nu găsisem nimic frumos și 23

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

diferit cum voia “scumpa mea prietenă”. Când eram pe punctul de a renunța și a ne întoarce la cămin, am zărit în fața noastră un magazin cu articole specifice Halloween-ului, am intrat și ne-am cumpărat cele necesare. Marinela era foarte încântată de faptul că reușisem să găsim niște costume WOW. ( Pentru mine nu era nimic deosebit, dar pentru ea era Wow. ) A venit și ziua mult așteptată de colegele mele, am început să ne pregătătim încă din zorii zilei și să ne face planuri. Marinela s-a costumat într-o pisică, Andra în vrăjitoare, iar eu în asistentă. Deşi începusem să ne pregătim dis-dedimineață, nu ştiu cum se face că ajungem în situația în care suntem sunate de prietenii noștrii care se aflau în fața clubului de o jumătate de oră și noi nu mai apăream. Imediat după ce am fost certate de prieteni că noi mereu întârziem şi nu suntem punctuale, sunăm imediat la 24

taxi și plecăm în grabă de la cămin. Când ajungem în fața clubului unde se aflau prietenii noştrii, suntem aşteptate în hohote de râs. Atunci îi întrebăm dacă s-a întâmplat ceva, la care

ei ne întreabă. Ce ați pățit? Ați uitat să încălțați asistenta? Ei râdeau de mine și de faptul că plecasem în papuci de casă. Ce…? Nu am uitat nimic, așa este costumația ( Ce puteam să mai zic, trebuia să mă scot din

situația asta, nu voiam să pic prost că uitasem să-mi schimb încălțămintea. ) Intrăm în club, era foarte multă lume, cu toții erau costumți cât mai înfricoșetor, ne așezăm la singura masă care mai era liberă, comandăm ceva de băut și încercăm să destindem atmosfera. Nu știam la ce să ne așteptăm, ce urma să facem, dar eram pregatiți pentru orice. La scurt timp, organizatorii petrecerii ne-au anunțat că o să privim un film horor, după aceea o să participăm la diverse jocuri și la sfârşitul programului o să se desfășioare o tombolă cu diverse câștiguri. Nu ştiu cum de au trecut așa de repede orele, ceasul ne indica ora 6 dimineața și noi nu mai voiam să plecăm acasă. A fost o petrecere de neuitat, am trăit moment pe care nu credeam că o să le trăiesc tocmai la o petrecere de Halloween. Pot să spun că a fost cea mai frumoasă petrecere pe care am trăit-o alături de prieteni.

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Mi-am dat seama după această petrecere că am catalogat mereu greșit această sărbătoare și că nu ai nevoie de un moment anume ca să te distrezi alături de prietenii tăi. Material scris pentru disciplina de Scriere creativă pe blogul http://roxymada12. blogspot.ro/2017/11/primapetrecere-de-halloween.html

Roxana Mădălina Iliescu (MCA, anul II)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

B H o sărbătoare înfricoșător de frumoasă

a, recunosc Halloween-ul îmi place și mie....dar să-i privesc pe alții costumându-se și urmând tradițiile întocmai. Îmi place să văd magazinele pline de tot de felul de decorațiuni, de costume care mai de care mai înfricoșătoare, de oameni agitându-se că vor cel mai frumos costum, de copii pregătindu-se pentru serbările date în cinstea acestei sărbători împrumutate. Îmi place agitația asta, dar doar să o privesc. Dar pentru că sunt atât de multe 26

evenimente care sărbătoresc Halloween-ul, parcă m-aș încumeta să particip și eu la unul...fastuos, grandios, dar mai ales unul care să îmi dea fiori pe șira spinării, unul care să îmi lase o amintire...înfricoșător de frumoasă. Când aud de Halloween gândul îmi zboară la „Dracula Contessa” așa cum cântau Andra și Smiley, la ceva reprezentativ de pe meleagurile noastre, asta pentru că sunt tradiționalistă din fire. În America s-a creat o adevărată tradiție legată de

Halloween și de costumațiile purtate în seara de 31 octombrie: accesorii macabre, scehelți, măști, sânge, diavoli, fantome, vampiri...horror!!! Și, ce credeți? Noi facem la fel. Se spune că în această noapte morții părăsesc mormintele. Mintea mea deja se blochează când aude de astfel de scene. Nu știu cât sunt de adevărate, dar refuz să mi le imaginez. Refuz să cred în astfel de scene. Pentru noi, românii, Halloween-ul este prilej de joacă, distracție, prilej de

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

carnaval. Eu consider această zi o petrecere frumoasă, desigur păstrând câteva elemente specifice precum dovlecii decorați. Acest lucru îmi amintește de copilărie. Până la urmă este dreptul fiecăruia să îi dea acestei sărbători nuanța dorită, să își creeze povestea lui și să trăiască la acea intensitate care îi aduce bucurie sufletească. Să petrecă ultima noapte a lunii octombrie în lumea lui, cu zâne și feți frumoși sau cu monștrii și draci. Am de gând ca anul acesta să pun sub pernă o floare de rozmarin și un bănuț de argint...pentru a-mi visa sortitul, conform tradiției. Să mănânc prăjituri decorate cât mai înspăimântător și de ce nu, să privesc un film în spiritul Halloween-ului. Să fie un altfel de Halloween decât cele pe care le-am avut până acum, de fapt vreau ca anul acesta chiar să sărbatoresc. So, happy Halloween everybody! Material scris pentru disciplina de Scriere creativă pe blogul http://claudiacocos.blogspot. ro/2017/10/ha l lowe en-osarbatoare-infricosator-de.html

Claudia Cocoș (MCA, anul II) 27

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

n de neuitat

n anii adolescentei, într-o excursie în Transilvania, am ajuns şi prin părţile Bistriţei. Acolo, în apropiere de Prundu Bârgăului, exista un castel, „Castelul lui Dracula”. Prin povestea castelului se înţelegea că era un loc al groazei. Am fost duşi într-o pivniţă unde era un sicriu. Pe când ghidul ne povestea despre castel, deodată, din acel sicriu, a ieşit o creatură ce ne-a făcut pe toţi să înlemnim. Era însuşi Dracula. Groaza ne-a cuprins pe câţiva din grup, neştiind în ce parte s-o luăm pentru a ieşi din acel loc blestemat. Anii au trecut. Ştiind că prietenei mele îi plac escapadele prin locuri ciudate, 28

neavând nicio frică de nimic (în comparaţie cu mine), m-am gândit să-i fac o surpriză de Halloween şi să mergem la Castel. Aşa că, după mai bine de un deceniu, am ajuns în locul în care am tras o sperietură zdravăna în anii de liceu. Ajunşi la destinaţie, prietena mea era foarte încântată şi totodată uimită că am trecut peste fobiile mele, încercând să-i ofer un Halloween de neuitat. Ca şi atunci, şi acum, totul este desprins din filmele de groază, culori închise, voci stranii, fel şi fel de lucruri... O vedeam cât este de entuziasmată, în schimb, pulsul meu era la maximum. Ajunşi (a doua oară pentru mine) în celebra pivniţă,

se întâmplă ceva terifiant. Din sarcofag apare Dracula cu mantia neagră şi dinţii însângeraţi. Dar, de data aceasta, nu a zbughit-o singur ci, într-o clipită, a înşfăcat-o pe prietena mea şi duş a fost. Ţipete, ţipete!!! Na frate!!! Situaţia devenea de-a dreptul înspăimântătoare. Unde a dus-o? Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat. După o juma’ de ceas, timp în care chestiunea devenise stresanta, o găsesc, într-un salon, la masă, cu însuşi Dracula... Pe masă erau mâncăruri, care mai de care, toate având un aspect îngrozitor. Liniştit că am găsit-o, o apuc de mână şi dau să fug din locul acela. Dar ea, calmă, insista să rămânem la ospăţul Contelui şi

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

să gust câte ceva. Trebuie să mărturisesc faptul că, deşi, la început le priveam cu reticenţa, datorită aspectului hidos, gustul lor m-a cucerit. Am stat şi am auzit multe poveşti bizare de la însuşi Contele Dracula, mai ales despre „cuceririle” acestuia, încât n-am simţit când au trecut mai bine de 3 ceasuri. Parcă şi

frica a dispărut, obişnuindu-mă cu înfăţişarea lui. Aşa că, la finalul acestui ospăţ, în care el nu ne-a devorat, Contele nostru deodată a dispărut exact cum a apărut. Am plecat, într-un final, de la castel, eu, cu un sentiment liniştitor, în schimb prietena mea, fericită şi mulţumită de surpriză plăcută (pentru ea).

A spus doar atât:” Te iubesc!”. Pentru mine era suficient. Iar din dragoste, faci multe!!! Material scris pentru disciplina de Scriere creativă pe blogul http://www.blog.icks.ro/ un-halloween-de-neuitat/ Daniel Micu

(MCA, anul II)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

f un altfel de

m crescut într-o familie conservatoare în care singurele sărbători respectate erau cele tradiționale românești, unde noaptea de Halloween a fost o poveste, un zvon, niciodată luat prea în serios. Părinții mei mi-au insuflat ideea că aceasta nu este o sărbătoare creștină, prin urmare în fiecare an ziua de 31 octombrie trecea ca o zi obișnuită pentru noi. Mi-am zis că anul ăsta ar trebui să tratez acea zi altfel, iar singurul mod în care aș putea simți că este sărbătoare, ar fi dacă persoanele potrivite s-ar afla lângă mine.Am stabilit împreună cu câțiva amici ca în seara cu pricina să ne întâlnim cu toții la mine acasă, să adunăm câteva filme, mâncare bună și să ne facem propria tradiție. Ne-am gandit că decât să tratam Halloween-ul ca pe o seară în care morții umblă 30

liberi în lume, iar noi trebuie să ne constumăm precum ei, mai bine l-am folosi ca un nou prilej pentru a ne strange împreună și a petrece. Bineințeles că momentul a venit, dar noi nu ne-am putut abține de la a împrumuta puțin din tradițiile sărbătorii oficiale și am ales ca fiecare să își adauge ținutei din acea

seară un accesoriu haios, nimic înfricoșător. Noi, fetele, am apărut cu urechi de pisicuțe, cu aripioare de îngerași, cu coronițe de prințese, iar băieții au ales să împrumute o caschetă de polișist, o cască de protecție pentru muncitori și lucruri asemănătoare. Mai restrâns: am dat în mintea copiilor, noi, copiii mari. Partea cu realizarea

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

unor felinare din dovleci am înlocuit-o cu tradiționalii noștri dovleci la cuptor, presărați cu puțin zahar, iar vremea mohorâtă de afară a creat cel mai potrivit mediu pentru mica noastră adunare.

unul am adormit, înainte de finalul filmului horror pe care îl alesesem, dar care, între atâția oameni, nu a mai părut deloc înfricoșător. Mă bucur că am petrecut o seară specială cu persoane

care împânzesc lumea în acea noapte, sunt sigură că orice monstruleț care a ajuns prin apropierea noastră atunci s-a speriat de râsetele noastre sau a râs copios alături de noi, pe la colțuri.

Ploua marunt, dar pentru noi nu conta vremea de afară, ci atmosfera specială care se crease în cameră, cu multe glumițe și mirosuri dulci. Am stat treji până târziu, iar după ce am râs pe săturate, unul câte

dragi, mă bucur că s-a inventat seara de Halloween pentru că ne-a dat ocazia să ne întâlnim încă o dată și chiar dacă nu am sărbătorit corespunzător și nu am respectat tradițiile de alungare a așa ziselor spirite

Material scris pentru disciplina de Scriere creativă pe blogul http://roxxannablog. blogspot.ro/2017/11/un-altfelde-halloween.html

Roxana Niță (MCA, anul II)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

HALLOWEEN Neașteptat

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

Octombrie, sfârșitul acestei luni tomnatice, anotimpul care îmi place cel mai puțin. Deși totul e destul de colorat în jurul nostru, datorită frunzelor ce se colorează în diferite nuanțe în timp ce se usucă, continuă să fie anotimpul ce-mi displace cel mai mult.

După-amiaza îmi sună telefonul și o voce ce încerca să pară înfricoșătoare îmi urează ,,Happy Halloween”. I-am

mulțumit, dar în același timp i-am spus ca nu sărbătoresc această zi. Desigur că era prietena mea cea mai bună care știa prea bine că nu consider că Halloweenul este ceva de sărbătorit. Deși știa lucrul ăsta, a încercat să mă convingă să ieșim în oraș și să sărbătorim și noi ca toți ceilalți. Încă o dată a trebuit să îi explic că nu îmi place ceva ce este de fapt o sărbătoare a diavolului, a morții, a lucrurilor întunecate și rele. Pur și simplu, nu pot accepta această idee. Aparent, înțelesese și a renunțat la idee. Aparent… Căci la 3 ore de la convorbirea noastră telefonică m-am trezit cu ea la ușă cu o trusă mare în mână, plină cu fel și fel de machiaje. Și bineînțeles că adusese și 2 costume cu ea. Atunci ea mi-a explicat ca ideea mea despre Halloween e una

prea dură și că toate lucrurile pe care le cred eu sunt doar niște povesti și inventii. În același timp, mi-a spus că nu trebuie să celebrez sărbătoarea în sine, ci pur și simplu, să mă costumez și să mă machez, ca și cum ar fi un carnaval. Într-un final, m-a convins și m-am lăsat pe mâinile ei. Avea două costume, unul de vrăjitoare și unul de superwoman. Desigur că l-am ales pe cel de superwoman și în același timp, mi-a făcut și un machiaj specific, care nu a fost cel mai grozav, să zicem. :)) Machiajul meu arata mai degrabă, ca un fan înfocat al echipei Steaua, dar am trecut și peste acest impas. Și uite așa am ajuns să sărbătoresc primul Halloween din viața mea la 23 de ani. Material scris pentru disciplina Scriere creative pe blogul https://annsblog230.wordpress. com/2017/11/03/unhalloween-neasteptat/

Anamaria Bălan (MCA, anul II)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

VRĂJITOAREA HALLO-HALLO

e apropia sfărsitul lunii octombrie şi totodata vestita sărbătoare de Halloween începea să-şi facă simţită prezenţa. Părinţii şi colegele ne întrebau în ce fel o să marcăm această zi. Ce petrecere o să organizăm? Cum se vor costuma copiii? Wow... câte întrebări, 34

câtă pregătire… Ce petrecere? Ce Halloween? Mie nu mi se pare că Halloween-ul este o sărbătoare pe care trebuie să o sărbătorim şi mai ales cu copiii. Aceştia sunt nişte fiinţe gingaşe, minunate, ce vor înţelege ei din această sărbătoare stranie? Nu, nu este sărbătoarea noastră, este una împrumutată, deci… pe mine, una, nu mă

atrage! Bun… bun… nu mă atrage pe mine, dar pe copii…?! - Doamna, doamna, mi-a cumpărat mami un costum de pirat înfricoşător?! (zice Răzvan) - Eu am un costum de dovlecel! (spune Andrei) - Eu o să fiu o prinţesă superbă! (zice Raisa)

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

….copiii erau foarte entuziasmaţi. Deci, nu mai era nimic de zis, se anunţa o mare petrecere de Halloween la grupa ‘‘Albinuţelor’’, iar pe mine nu mă încânta prea mult ideea. Am început împreună cu Daniela, colega mea să ne facem planuri. D.:- Alina, mi-a venit o idee… A.:- Wow…uimeşte-mă! În ce te costumezi? (Daniela, e o persoană minunată, foarte creativă, cu multă imaginaţie, e genul de persoană care rezolvă imediat orice problemă şi cu o putere de convingere foarte mare). D.:- Ne vom costuma în vrajitoare! A.: - Doamne… glumesti, da?! Vrei să speriem toţi copiii? D.:- Nu, nu se vor speria, deoarece vom fi nişte vrăjitoare foarte bune, care vor alunga spiritele rele, nu le vor invoca. A.:- Ok, dar eu mă deghizez foarte puţin, vreau ceva simplu.. D.:- Da, stai linistită, asa o să fie! Cum costumaţia o gasisem, urma doar să aranjăm sala, trebuia să fie totul pregătit pentru petrecerea de Halloween. Dar pentru ca această petrecere să se desfăşoare bine, ne-am bazat pe imaginaţia parinţilor în ceea ce priveşte îmbrăcămintea copiilor, dar şi în ceea ce

priveşte sculptatul şi decoratul dovlecilor. A venit şi ziua mult asteptată… La petrecere au sosit vrajitoare, dovlecei, piraţi, scheleţi, pisicuţe, dar şi prinţese şi multe alte personaje. Toţi copiii erau foarte bucuroşi şi aşteptau cu nerăbdare fiecare moment ce urma. I-am introdus pe micuţi în tainele sărbătorii şi i-am anunţat că vom avea un invitat special. Am realizat pânze de păianjen, am pictat dovleci hazli, dar am pregătit şi un dovleac pe care l-am băgat la cuptor pentru a-l servi pe invitatul nostru. (Doar aşa este frumos şi indicat, nu?!) A sosit şi momentul mult dorit, a venit invitatul surpriză, care era de fapt o vrăjitoare înfricoşătoare.

V.:- Bună ziua, dragi copii! Eu sunt vrajitoarea Hallo-Hallo! (Vai... să vezi ce o să se sperie sărăcuţii! Deja îmi treceau prin minte diverse scene în care copiii erau speriaţi si ţipau) C.:- Buna ziua, vrăjitoare rea! (Spre surprinderea mea, toţi copiii erau veseli, parcă nu vedeau o vrajitoare ci o prinţesă).

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

V.:- Sunt o vrăjitoare foarte rea, dar astăzi m-am decis să fiu bună şi să vă vizitez. Vreau să-mi spuneţi cum vă numiţi şi de ce sunteti uneori trişti? Cine sau ce vă supără? Eu am puteri magice, o să fac o magie şi toate supărările voastre vor fi alungate, iar voi veţi fi foarte fericiţi. Fiecare copil şi-a spus supărarea(‘‘Eu sunt trist că mi-e dor de mami.’’/ ‘‘Eu sunt supărată că păpuşile nu mă ascultă’.’/ ‘‘Mie mi-e frică de păjenjeni’’ etc) şi a primit câte o recompensă dulce de la vrăjitoarea Hallo. Era deci o vrăjitoare bună. Împreună cu ea am colindat celelalte grupe pentru a le-o prezenta si lor pe vrăjitoarea cea bună. Când am ajuns din nou în sala de grupă, vrăjitoarea Hallo

s-a împiedicat... A căzut şi şi-a prins pelerina în uşă, dar odata cu pelerina a căzut şi peruca. (Ups… asta nu era în plan, dar ce mai era de făcut?!). Hohote de râs au răsunat în toată clasa (doar nu vezi în fiecare zi o vrăjitoare căzută cu mătura peste ea). Cand aceasta dădu să se ridice ce să vezi…. - Doamna Daniela…??? (Copiii erau miraţi, nu mai înţelegeau nimic. Atat de bine se costumase încât nimeni nu o recunoscuse până în acel moment…) - Da, dragii mei! Vrăjitoarele nu există! - Exită vrăjitoare foarte rele, dar sunt în alte ţări, asa mi-a zis mie mami! (zice Alexandra). - Nu, nu este adevărat! Eu m-am costumat astăzi tocmai să vă

arăt că vrăjitoarele nu există! Sunt doar persoane care se costumeaza aşa cum am facut eu astăzi. Bucuroşi că am aflat adevărul am mâncat împreună dovleacul copt pe care l-am pregătit dar şi delicioasele prăjiturile în formă de pânză de păianjen, fantome, plăcinte de dovleac, pregătite de mămici, precum şi bomboanele primite la colindat. Nu au lipsit, desigur nici jocurile: ‘‘Cursa dovlecilor hazli’’, ‘‘Întrecerea vrăjitoarelor’’, ‘‘Bandajează pacientul’’ şi nu în ultimul rând dansul şi cântecelele. Toţi copiii au fost foarte fericiţi şi le-au povestit cu multă bucurie părinţilor cât de frumos s-au distrat la petrecere. Iar eu, pot spune că mi-a plăcut, deşi la început mă îndoiam de acest lucru. A fost o experinţă frumoasă, chiar m-am distrat şi aştept cu drag anul următor pentru o altă petrecere Hallo. Sfârşit! Material scris pentru cursul de Scriere creativă pe blogul https://alina22daniela. blogspot.ro/2017/11/ v rajito are a-ha l lo-ha l lo. html?m=1

Alina Daniela Bălă (MCA, anul II) 36

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

CÂTEVA LINKURI INTERESANTE ȘI UTILE  Selecția vă este oferită de Silvia Puiu 1. Grupul de Management și Marketing Club https://www.facebook.com/groups/mgmkfeaa/ Acest grup oferă informații utile legate de orar, tutori, rezultate la admitere, sesiune, concursuri, știri, evenimente, sfaturi, etc. 2. Canalul de Youtube al Departamentului de Management, Marketing și Administrarea Afacerilor, care vă oferă informații despre studenții și profesorii MMAA în format video https://www.youtube.com/channel/UCBPmLiPjfLjJY5z3PuF7Vbw 3. Cercul de Marketing Craiovean, un grup care vă pune la dispoziție știri din domeniul marketingului, dar și alte oportunități oferite în acest domeniu https://www.facebook.com/groups/Cerculdemarketing/ 4. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Craiova, pagina de facebook a facultății https://www.facebook.com/FEAACraiova si site-ul http://feaa.ucv.ro 5. Universitatea din Craiova, pagina de facebook https://www.facebook.com/UniversitateaDinCraiovaPaginaOficiala 6. ASFEAA, pagina de facebook https://www.facebook.com/asfeaa 7. AIESEC Craiova, pagina de facebook https://www.facebook.com/aieseccraiova și site-ul http://www.aiesec-craiova.org/ 8. Grupul Teatrul Național Marin Sorescu, www.facebook.com/groups/130319718051 9. Blogul studentei Alexandra Călinoiu, https://www.facebook.com/olteancaindeplasare 10. FEAA Craiova Cariere, https://www.facebook.com/FEAACariere 11. Blogul studentei Alina Ivanovici, https://seetheworld437.wordpress.com, https:// www.facebook.com/See-the-world-1645061305727098 38

CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA

COLECTIVUL REVISTEI

Coordonator: Silvia PUIU

Grafică: Laurențiu Mihai BADEA

Colaboratori: Anca Elena NIȚĂ Ana-Maria BORCOȘI Ioan CĂLIN Andreea GEANTĂ Elena Alexandra POPA Daniel ȘARBEI Roxana Mădălina ILIESCU Claudia COCOȘ Daniel MICU Roxana NIȚĂ Anamaria BĂLAN Alina BĂLĂ  Ne puteți găsi pe pagina de Facebook: www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova Notă: Autorii materialelor publicate răspund de originalitatea și conținutul propriilor articole. În calitate de coordonator, încurajez creativitatea, dar revista Cronica Studentului FEAA Craiova este o revistă studențească și fiecare student își asumă responsabilitatea pentru ceea ce publică.

www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova

THANKS FOR READING... CRONICA STUDENTULUI

FEAA CRAIOVA