Risipa alimentară, Larisa Mustață

Risipa alimentară

În ultimele luni de când a început pandemia cu acest virus, informațiile au fost transmise dar oricum nu cu scopul de a liniști populația și de a acționa calm și corect. Virusul într-adevăr nu este inocent dar multe emisiuni pare că i-au atribuit mai multă putere de cât are în realitate. Exceptând aceste informații legate direct de virus, au început să fie transmise știri că România s-ar putea confrunta cu o criză alimentară și oamenii au mers în număr mare la supermaketuri golind rafturile cu produse. Multe dintre acestea cum ar fi: lactatele, ouăle, fructele și legumele sunt perisabile, nu rezistă foarte mult și vor sfârși prin a fi aruncate la gunoi. După ce oamenii merg la supermaketuri și golesc rafturile, ele sunt filmate si transmise la televizor și pe internet ca ”dovadă” a crizei alimentare, creând panică în rândul oamenilor. Rafturile erau goale pentru că stocul magazinelor a fost epuizat dar urma să fie reaprovizionat, lucru ce a fost transmis doar în treacăt. Au fost persoane care au cumpărat alimente cu baxurile iar cei care nu au o situație financiară prea buna au rămas fără.

Un exemplu de confuzie a populației prin transmiterea știrilor:

- Criza Alimentară prezentată de PRO TV -

- Situația prezentată de TVR -

Potrivit C omisiei Europene, anual se aruncă la gunoi aproximativ 88 milioane de alimente sau 173 kg pe cap de locuitor. În 2010, în România, în medie un român arunca 76 kg de alimente iar Olanda 541 kg. În 2018, datele Eurostat indicau faptul că 36 milioane de persoane nu își pot permite o masă decentă (quality meal) ce include: carne de pui, pește sau echivalente în produse vegetale o dată la 2 zile.

Un exemplu simplu: o familie își cumpără o pâine, nu o consumă pe toată și a doua sau a treia zi o aruncă și cumpără alta pe motiv că nu mai este proaspătă. În acest timp o persoana caută prin tomberoane după mâncare deoarece nu are un loc de muncă.

O parte dintre susținătorii recuperării alimentelor ce riscă a fi aruncate la gunoi este Banca pentru Alimente. În prezent, această bancă activează în 5 orașe: București, Cluj, Roman, Brașov și Oradea. O parte dintre finanțatorii acestor bănci de alimente sunt:

Surse: bancapentrualimente.ro // europa.eu LIDL România, Metro România, Unilever, Nestle, Danone, Heidi Chocolat, Covalact etc.

Dacă nu este bancă de alimente în orașul tău, poți dona alimente sau alte produse către ONG-uri care sunt răspândite peste tot în țară.

Pentr u a e vita cumpărăturile în exces puteți face următoarele:

- îți faci o listă de cumpărături, chiar dacă se mai întâmplă să mai cumperi și extra, dar dacă nu ai lista riști să uiți să cumperi ceea ce aveai nevoie.

- nu mergi la magazin în orele de trafic ridicat - mulți au tendința să umple coșurile să nu pară că nu au bani sau sunt influențați de agitația din jur și de faptul ca nu ar apuca să se aprovizioneze cu ceea ce au nevoie

- nu mergi cu ”stomacul gol” deoarece văzând anumite produse, de pofta le cumperi

Trebuie să fim cu băgare de seamă și să acționăm împotriva risipei alimentare nu doar să fim de acord verbal cu ceea ce spun oamenii care se luptă în stoparea acestor excese.

Larisa Mustață

(autoarea blogului Să călătorim)