Urban Development Strategy for District 2 - Bucharest

S T R AT E G I A DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ SI , DURABILĂ

SECTORUL 2 2016-2025

BENEFICIAR Sectorul 2 Str. Chiris giilor nr. 11-13

CONSULTANT SC GEA Strategy & Consul ng SA Coordonator proiect: urb. Ioana Ivanov Echipa de proiect: urb. Matei Cocheci urb. Daiana Ghintuială urb. Andreea Maier ec. Delia Oprișan urb. Reinhold Lehel Stadler exp. Silvia Ursu SC I-TOM SOLUTIONS SRL Echipa ITC: Răzvan Dumitru Adrian Drăgan Valeriu Filip Vlad Mihu

S T R AT E G I A DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ SI , DURABILĂ BROSURA DE PREZENTARE ,

SECTORUL 2 2016-2025

SEPTEMBRIE 2017

CUPRINS

01. Introducere (5) 02. Domeniile de interes ale strategiei (6) 03. Profil socio-cultural (7) 04. Profil economic (17) 05. Dezvoltare urbană (25) 06. Mediu și schimbări clima ce (33) 07. Capacitate administra

vă (41)

08. Viziune (47) 09. Propuneri de proiecte (49)

01. INTRODUCERE

Municipiul Bucureș , datorită rolului de capitală, reprezintă cel mai important centru urban al țării, având cea mai mare populație și suprafață dintre orașele României. Mai mult, acesta este principalul centru poli c, administra v, economic, financiar, bancar, educațional, ș ințific și cultural din România, având un rol deosebit de important în structura policentrică a teritoriului național, mai ales prin caracterul său polarizator.

Municipiul Bucureș este împărțit în 6 sectoare administra ve, a căror autoritate locală este asigurată de consiliile locale ca autorități delibera ve și Primarii sectoarelor ca autorități execu ve. Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a Bucureș ului, concentrând, pe o suprafață de 32 km², o populație de 372.913 locuitori, aflându-se din acest punct de vedere pe locul 3 între sectoarele capitalei.

Dezvoltarea urbană a Sectorului 2 a cons tuit un deziderat al administrației publice locale începând cu perioada de programare 2007 – 2013, rezultat din înțelegerea necesității abordării integrate în vederea creșterii compe vității economiei locale și întăririi poziției la nivelul capitalei. As el, prin documente precum Planul Local de Dezvoltare Durabilă a

Sectorului 2 au fost puse bazele unei dezvoltări echilibrate, care să valorifice atuurile sectorului.

Noua Strategie a Sectorului 2 pentru perioada 2016-2025 apare ca o necesitate de actualizare a cadrului strategic de dezvoltare existent, ȋn contextul noului cadru financiar mul anual al Uniunii Europene. De al el, noua perioadă de programare a generat actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel european, național, regional, județean și local.

Perspec va financiară a Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020 prevede o nouă abordare în materie de programare strategică pentru poli ca de coeziune, conform obiec velor Strategiei Europa 2020 de creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru următorii ani. Aceste priorități sunt luate în considerare și în cadrul prezentului document strategic.

Sectorul 2 își va fundamenta portofoliul de inves ții pentru perioada de programare 2014 – 2020 pe baza „Strategiei Dezvoltare Locală Integrată și Durabilă a Sectorului 2 pentru perioada 2016-2025", ce va aborda provocările economice, sociale, de mediu, culturale și demografice cu care se confruntă acesta.

5

02. DOMENII DE INTERES PENTRU S T R AT E G I E

6

hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

re a lt ă o v an ez rb D U

M

e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Sc

Eco

Cap Adm acita te inis trat ivă

Prol Socio-cultural

ic

e

03. PROFIL SOCIO C U LT U R A L

Demografie 386000 384000 382000 380000 378000 376000 374000 372000 370000 368000 366000

385011

382301 383905 380934

2010

2011

2012

2013

Evoluția populației -3.1 % Sectorul 2 +33.3 % 377094 Pantelimon 372913 374306 +20.0 % Voluntari 2014 2015 2016 +26.8 % Dobroeș

Piramida populației 85 ani şi peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 6

4

2

0

2

4

% Masculin % Feminin

6

Rata natalității

15%

18%

9.12

Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste

Ponderea persoanelor de 10-15 ani

10.54

82%

85%

Rata mortalității Rata sporului natural

-1.4

Comunități dezavantajate Distribuția populației pe zone dezavantajate 0.69%

Populaţie în areale marginalizate Populaţie în zone dezavantajate din punct de vedere al ocupării forței de muncă Populaţie în zone în care predomină alte funcțiuni decât locuirea Populaţie în zone dezavantajate din punct de vedere al capitalului uman

1.69% 2.24% 6.34% 7.23%

Populaţie în zone dezavantajate pe locuire Populaţie în zone nedezavantajate

81.81% 0

20

40

60

80

100

Cultură Monumente istorice de interes național 16.2%

Monumente istorice în Sectorul 2 / Bucureș 83.8%

8

16

Monumente istorice de interes național

429

Monumente istorice în total în Sectorul 2

Principala provocare de natură demografică a Sectorului 2 este creșterea numărului de vârstnici.

Acest fapt pune presiune pe serviciile de asistență socială la domiciliu, dar și pe centrele pentru vârstnici, fiind necesară o poli că la nivel sectorial care să includă și proiecte de îmbătrânire ac vă.

Pe de altă parte, Municipiul Bucureș este cel mai important pol economic și universitar din România, reprezentând un punct de atracție pentru populația tânără din toată țara. Din cauza

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, elaborat de Banca Mondială, aproxima v 19% din populația Sectorului 2 trăiește în sectoare de recensământ marginalizate.

Raportat la celelalte sectoare din Municipiul Bucureș , Sectorul 2 se află pe locul 3 din 6 în ceea ce privește procentul de populație dezavantajată.

Aceasta se situează în 22 de Zone Urbane Marginalizate așa cum au fost ele iden ficate de către Primăria Sectorului 2, dar majoritatea își au domiciliul în cele 3 areale semnifica ve de acest fel: Plumbuita – Tei Toboc, Baicului și Pantelimon.

Principala problemă din aceste zone o cons tuie lipsa veniturilor

Ca Adm pacita te inis trat ivă hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

M e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Sc

Eco

PROVOCÃRI SOCIO C U LT U R A L E

Prol Socio-cultural

re ta ol nă v a ez b D Ur

ic

e

puterii slabe de cumpărare a locuințelor de către generațiile nere, aceș a nu își stabilesc domiciliul aici și aleg să locuiască în locuințe închiriate, indiferent de sector. Acest fapt face ca sen mentul de comunitate și implicare civică la nivel de sector să fie fragmentat. Prin urmare, este necesară creșterea calității zonelor de locuire și ex nderea acestora, as el încât Sectorul 2 să prezinte un grad crescut de atrac vitate pentru un comportament rezidențial stabil și să favorizeze apariția de noi comunități.

Provocări demografice

stabile, fapt ce duce la dezechilibre în viața socială a familiilor și la condiții precare de locuire, inclusiv la ocuparea ilegală a imobilelor. As el, rezidenții recurg la diferite metode de subzistență ce presupun un grad mare de infracționalitate, printre care tâlhărie, pros tuție și trafic de droguri de mare risc, fapt ce generează frecvente conflicte stradale.

Provocări sociale

Totodată, aici locuiesc diferite minorități, dintre care cei mai numeroși sunt romii, urmați de arabi, chinezi și turci, la care se adaugă refugiații, majoritatea de origine africană, fapt ce a dus la apariția unui fenomen de segregare socială.

9

Servicii publice

În cele mai multe cazuri, tânăra generație care se dezvoltă în acest mediu nu iși depașeste condiția socială pe fondul unui cumul de factori degenera vi ce îi înconjoară în permanență, care se manifestă în teritoriul urban înconjurător. De exemplu, zonele cu risc de infracționalitate iden ficate de Inspectoratul de Poliție și considerate indezirabile de către restul cetățenilor sau ins tuțiile de învățământ ce înregistrează abandon școlar se află în imediata proximitate a principalelor Zone Urbane Marginalizate, așa cum reiese din analiza teritorială.

Necesitățile iden ficate la nivelul comunităților marginalizate și problemele menționate anterior sunt deosebit de importante pentru Zonele Urbane Marginalizate, deoarece toate vizează elemente esențiale pentru reabilitarea pe termen mediu și lung a acestor comunități: ocupare, sănatate, locuire, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.

Intervențiile pe aceste domenii fundamentale sunt interconectate și necesită o abordare integrată și mul sectorială.

În ceea ce privește dotările de educație, în cazul infrastructurii de învățământ preuniversitar se remarcă starea și dotarea necorespunzătoare a unora dintre clădiri, dar și lipsa grădinițelor în anumite zone ca Pipera, Andronache sau Baicului.

Acest fapt presupune numeroase proiecte de reabilitare și modernizare, inclusiv de noi construcții, în special grădinițe, în zonele afectate. Totodată, sunt necesare măsuri pentru asigurarea accesului la educație a tuturor persoanelor, în special a celor dezavantajate, în sprijinul formării de capital uman proac v.

scăzută din punctul de vedere al nerilor, pe fondul contrastului reprezentat de excelența învățământului teore c la nivel municipal.

Este de menționat problema învățământului tehnic, unde majoritatea liceelor nu reușesc să obțină un scor total al notelor la testele naționale și la absolvire peste 5. Problema este agravată de faptul că multor elevi din învățământul profesional și tehnic le lipsesc cunoș nțe de bază din școala primară și generală din cauza pragurilor mici de admisibilitate. Totodată, atrac vitatea acestor specializări - ca opțiune de dezvoltare a unui parcurs profesional - este foarte

10

Din punct de vedere al infrastructurii publice de servicii sociale, Sectorul 2 suferă din cauza insuficienței deservirii cu dotări de p creșă, fapt reclamat atât de autoritățile publice, cât și de populație. Pe de altă parte, serviciile des nate persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice nu dispun de un număr suficient de centre sau își desfășoară ac vitatea în centre care nu corespund standardelor de siguranță.

Totodată, se remarcă necesitatea unor pachete de servicii complementare centrelor, care să susțină reintegrarea în societate a capitalului uman dezavantajat, de la realizarea de studii specifice și campanii de informare, până la acordarea de ajutoare și beneficii sau realizarea întreprinderilor de economie socială as el încât să

poată viza categorii specifice de beneficiari și problemele complexe ale acestora (ex: mame minore ce au abandonat învățământul, minori care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal, batrâni imobilizați la domiciliu, etc.). Mai mult,

Direcţia de Asistenţă Socială Sector 2 nu beneficiază de o bază de date electronică interconectată a tuturor beneficiarilor şi nici de un serviciu integral informa zat, fiind necesară dezvoltarea în acest sens.

În ceea ce privește provocările culturale, într-o primă etapă, Primăria Sectorului 2 trebuie să definească cadrul strategic cu privire la agenda culturală și încurajarea parteneriatului public-privat, având drept obiec v diversificarea ofertei culturale și creșterea consumului cultural la nivel de sector.

redusă a ofertei culturale, gradul scăzut de educație cu privire la consumul cultural, colaborarea deficitară între autoritățile publice și actorii privați (onguri/asociații) care derulează proiecte culturale sau care au proiecte de revitalizare a unor spații abandonate.

Deși pe teritoriul Sectorului 2 sunt localizate o serie de ins tuții culturale relevante, accesul publicului este limitat deoarece infrastructura culturală este concentrată în zona centrală.

Rata scăzută a consumului cultural este cauzată de o serie de factori cum ar fi accesul dificil la infrastructură, diversitatea

Deși Sectorul 2 nu dispune de parcuri de mare amploare, acesta beneficiază de 7 parcuri cu dimensiuni de peste 5ha. De asemenea, în ul mii 10 ani, Primăria Sectorului 2 a depus eforturi considerabile pentru a amenaja treptat segmente din malul salbei de lacuri. Categoriile de spații verzi publice variază în funcție de caracteris cile morfologice ale zonelor care compun Sectorul 2. As el, parcurile se concentrează în zonele de locuințe colec ve cu o densitate ridicată a populației (peste 100 loc / ha) din exteriorul inelului central. Pe de altă parte, zona centrală este alimentată preponderent de piațete,

Provocări culturale

La nivel de asumare a spațiului urban ca spațiu public comun, este necesară implicarea cetățenilor în construirea alterna velor, cum ar fi pilotarea proiectelor despre istoria car erelor sau inițierea unor trasee culturale cu puncte de plecare sau sosire în car ere.

scuaruri (18) sau grădini (2). În prezent, aceste spații publice nu reușesc să sa sfacă nevoia locuitorilor și a u lizatorilor Sectorului 2.

Spaţii publice

Există însă în con nuare spații publice de mici dimensiuni abandonate care odată revitalizate pot deservi mai bine zona centrală. În cazul car erelor de locuințe colec ve principala resursă pentru o mai bună deservire cu spații publice sunt acele terenuri dintre blocuri care în ul mii ani au fost treptat acaparate de parcări la sol compromițând fostele spații comunitare.

11

Mai mult, deși Sectorul 2 dispune de parcuri, grădini, scuaruri și piațete, acestea nu sunt relaționate prin intermediul unor axe verzi, mo v pentru care nu putem discuta de o rețea de spații publice. Acest aspect are o importanță mai mare în cazul salbei de lacuri, unde se resimte nevoia de a conecta spațiile verzi amenajate recent sub forma unui

traseu de agrement. De asemenea, Sectorul 2 nu dispune încă de zone pietonale generoase care să poată găzdui diverse evenimente culturale în aer liber, deși există evenimente anuale menite să promoveze exact dezvoltarea de zone pietonale (Street Delivery, Femei pe Mătăsari).

Obiectiv strategic 1

LOCUIRE, SERVICII S, I C U LT U R Ã A D A P TAT E U N E I C O M U N I TÃT, I A C T I V E S, I I M P L I C AT E

Obiectiv specific 1.1

Obiec vul are ca scop crearea de facilități pentru ca toți locuitorii orașului să aibă condiții bune de trai și să poată par cipa ac v la dezvoltarea culturală și socială a Sectorului 2. Prin urmare, obiec vul propune crearea de servicii publice performante care asigură sa sfacerea nevoilor tuturor categoriilor de

beneficiari, cu accent pe susținerea performanței educaționale, diversificarea ac vităților culturale și siguranța în spațiul public. De asemenea, se propune reabilitarea fondului de locuințe la nivelul Sectorului 2 prin măsuri de eficien zare energe că și reducere a vulnerabilității seismice.

Dotări și servicii conexe locuirii dezvoltate în toate zonele Sectorului 2

muncii. O atenție deosebită va fi acordată consolidării pregă rii profesionale, indiferent de calificare, cu o serie de competențe antreprenoriale specifice economiei de piață și promovării învățământului pe tot parcursul vieții.

Obiec vul propune dezvoltarea infrastructurii educaționale as el încât tot teritoriul urban să fie deservit de dotări școlare de proximitate moderne, cu facilități care să mențină nerii interesați de procesul educațional, să îi orienteze în carieră și să le ofere posibilitatea de performanță în toate domeniile cerute pe piața

12

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D1.1.1 Ex nderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale D1.1.2 Creșterea competențelor în cadrul învățământului profesional și tehnic (ÎPT)

Asistență și servicii sociale integrate pentru toate categoriile de u lizatori

D1.1.3 Consiliere și îmbunătățire a accesului la educație

Direcţii de acţiune

D1.1.4 Asigurarea de servicii medicale de bază

capacității ins tuționale de a oferi aceste servicii.

Obiectiv specific 1.2

Obiec vul propune totodată intervenții în Zonele Urbane Marginalizate și integrează acțiuni ca regenerarea spațiilor publice, servicii sociale dedicate, cons tuite în urma unor studii și strategii aprofundate, precum și oferirea unei game variate de oportunități de reintegrare pe piața muncii, care să contribuie la formarea de capital uman proac v, în vederea depășirii condiției sociale.

Obiec vul își propune ex nderea, diversificarea și adaptarea infrastructurii de servicii sociale la nevoile comunității, având ca scop creșterea integrării persoanelor defavorizate și a persoanelor vârstnice în viața urbană prin dezvoltarea de servicii sociale integrate (educaționale, sociale, loca ve, sanitare și economice) pentru toate categoriile de u lizatori și adaptate nevoilor specifice ale mediului bucureștean, alături de creșterea

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D1.2.1 Asigurarea de servicii sociale des nate persoanelor vârstnice și cu dizabilități

D1.2.3 Asigurarea de servicii sociale pentru persoanele defavorizate

Direcţii de acţiune

energe că a car erelor de locuințe colec ve: con nuarea programului de reabilitare termică, precum și implementarea unor proiecte de distribuție inteligentă a energiei electrice.

Obiectiv specific 1.3

D1.2.2 Asigurarea de servicii sociale des nate copilului și/sau familiei

Fond de locuințe sigur și de calitate Ținând cont că doar 40 % din asociațiile de proprietari eligibile la nivelul locuințelor colec ve din Sectorul 2 au realizat lucrări de eficien zare energe că prin Programul Național de Reabilitare Termică, în vederea reducerii consumului de energie și, implicit, a sporirii confortului rezidenților, obiec vul propune măsuri de eficien zare

Mai mult, având în vedere situația clădirilor cu risc seismic din Sector (aproxima v un sfert din totalul clădirilor exper zate și încadrate în clasa I de risc seismic din municipiul Bucureș se află pe

13

Direcţii de acţiune

teritoriul Sectorului 2), obiec vul propune o serie de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea populației la riscul seismic (program de consolidare clădiri publice, proiecte de conș en zare a populației).

urbanis că coerentă a unor noi zone rezidențiale cu funcțiuni complementare pe teritoriul Sectorului 2 (zona Fundeni – Dobroeș ), precum și construirea unor locuințe pentru neri și a unor locuințe sociale.

Obiec vul asemenea,

propune, de reglementarea

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D1.3.1. Eficien zarea energe că a locuințelor colec ve

D1.3.3. Dezvoltarea unui fond de locuințe de calitate

D1.3.2. Reducerea vulnerabilitații la risc seismic

Obiectiv specific 1.4

Cultura – catalizator dezvoltării urbane

al

Obiec vul își propune modernizarea, ex nderea și adaptarea infrastructurii culturale și de petrecere a mpului liber conform nevoilor comunității. O preocupare esențială este și revitalizarea spațiilor abandonate (inclusiv a celor industriale) ca spații culturale alterna ve.

Prin măsurile prevăzute se are în vedere diversificarea ofertei culturale și îmbunătățirea

Direcţii de acţiune

D2.3.1 Consolidarea viziunii strategice cu privire la domeniul cultural D2.3.2 Definirea iden tății locale prin contribuție par cipa vă

14

calității fondului construit și a imaginii urbane prin revitalizarea unor spații, inclusiv în zonele periferice, fapt ce va conduce și la descentralizarea ofertei culturale și prezența acesteia în car ere, nu doar la nivel central.

O măsură extrem de importantă este și implicarea cetățenilor în procesul cultural, dobândind un rol ac v în definirea și asumarea iden tății, unde spațiul urban = spațiu public.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D2.3.3 Descentralizarea ofertei culturale D2.3.4 Reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii culturale

04. PROFIL ECONOMIC

Context 20%

78%

80%

Valoare profit Sector 2/ Bucureș

Valoare cifră de afaceri Sector 2/ Bucureș

Nr. angajați Sector 2/ Bucureș

Nr. firme Sector 2/ Bucureș

19%

20%

22%

80%

81%

Dezvoltare economică Evoluția numărului de întreprinderi ac ve din Sectorul 2 24,000 22,000

21,996

21,123

22,855

22,543

20,782

20,000

Întreprinderi ac ve în Sectorul 2 în anul 2015

19,889

18,000 16,000

22, 855

14,000 12,000 Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Structura întreprinderilor ac ve pe ac vități ale economiei naționale în Sectorul 2 0.04% Clasa B - Industria extrac vă 0.23% Clasa E - Distribuţia apei; salubritate, ges onarea…

0.35% Clasa D - Producţia şi furnizarea de energie electrică…

0.53% Clasa A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 1.10% Clasa P - Învăţământ 1.65% Clasa K - Intermedieri financiare şi asigurări 1.78% Clasa R - Ac vităţi de spectacole, culturale şi…

2.32% Clasa S - Alte ac vităţi de servicii 2.67% Clasa Q - Sănătate şi asistenţă socială 3.00% Clasa I - Hoteluri şi restaurante 3.36% Clasa H - Transport şi depozitare 4.06% Clasa L - Tranzacţii imobiliare 5.04% Clasa N - Ac vităţi de servicii administra ve şi…

5.53% Clasa C - Industria prelucrătoare 7.12% Clasa J - Informaţii şi comunicaţii 7.39% Clasa F - Construcţii 19.06% Clasa M - Ac vităţi profesionale, ş inţifice şi tehnice 34.78% Clasa G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;…

0.00% 5.00% 10.00% 15.00%20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00%

Densitate întreprinderi ac ve (nr. firme/1000 locuitori)

Capacitate antreprenorială (nr. firme nou înființate/1000 locuitori)

Întreprinderi

Întreprinderi nou create

57.13

2010

51.81

2011

54.36

55.45

2012

2013

59.78

2014

7.34 8.29 8.99 9.45 9.40 9.01

60.86

2015

Populație (mii locuitori)

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Forța de muncă

Evoluția numărului mediu de salariați

Evoluția numărului de șomeri

250,000 240,000 230,000

18

2011

4156

3887

3700

3000

2012

3595

3544

3421

3395

2000

224,384

220,057 2010

5000 4000

221,656

210,000 200,000

240,693

234,246 231,090

220,000

Populație (mii locuitori)

1000 2013

2014

2015

0 2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

PROVOCÃRI ECONOMICE

Deși Sectorul 2 dispune de un mediu economic atrac v, cu o pondere de 20% din cifra de afaceri a Capitalei, nu este caracterizat de o dezvoltare uniformă a zonelor economice, existând zone cu o ac vitate economică și o dezvoltare redusă.

Localizarea geografică a Sectorului 2 este favorabilă desfășurării ac vităților comerciale, numărul cel mai mare de întreprinderi ac vând în acest domeniu.

Dezvoltarea firmelor este, în special în primii ani de existență, împiedicată de mai multe probleme, printre care: birocrația care îngreunează obținerea de avize și autorizații, lipsa de s mulente financiare, de spații și terenuri pentru dezvoltare, de programe de instruire, de forță de muncă specializată etc.

Primăria Sectorului 2 are în prezent competențe rela v reduse în s mularea dezvoltării afacerilor, însă s-au inițiat demersuri în acest sens, fiind înființat un grup pentru dezvoltare economică, în parteneriat cu Patronatul Român, în vederea elaborării de programe în domeniu. Pentru a putea deveni un jucător ac v în domeniul dezvoltării economice este necesară dezvoltarea ac vității și competențelor grupului de lucru în direcția promovării parteneriatelor, a

hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

M e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Sc

Eco

Ca Adm pacita te inis trat ivă

Prol Socio-cultural

e ar lt ă vo an z b e D Ur

ic

e

oportunităților de dezvoltare economică, a încurajării comunicării și sprijinirii iniția velor de schimbare a poli cilor economice, a s mulării inovării etc.

Un cadru oportun pentru dezvoltarea infrastructurii economice din Sectorul 2 este reprezentat de Legea Parteneriatului Public Privat, precum și de sursele de finanțare nerambursabile, care oferă finanțări pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, parcuri ș ințifice și tehnologice etc.).

Dezvoltarea ac vităților economice, în special în domeniul producției, este limitată din cauza lipsei de spații și a tendinței de a dezvolta în locul fostelor fabrici proiecte imobiliare. La nivelul Sectorului 2 au fost iden ficate 4 zone cu potențial de dezvoltare: Obor – Electronicii – Gara de Est, zona Ins tutului URBAN-INCERC – Filatura Română, zona Barbu Văcărescu – Gheorghe Țițeica și zona Dobroeș -Fundeni, pentru care se impune realizarea unor studii pentru realizarea unor proiecte complexe de reconversie și valorificare, care să asigure o dezvoltare echilibrată a teritoriului, cu rol de atragere a inves torilor.

19

Obiectiv strategic 2

SECTOR CU AT R A C T I V I TAT E CRESCUTĂ PENTRU F O R T, A D E M U N C Ă S, I C O M PA N I I

Obiectiv specific 2.1

Acest obiec v are în vedere dezvoltarea mediului de afaceri la nivelul Sectorului 2, prin dezvoltarea de proiecte cu efect de mul plicare economică asupra agenților economici de pe

teritoriul sectorului, în vederea creării de noi locuri de muncă, precum și a creșterii nivelului de trai a locuitorilor și a creșterii veniturilor la bugetul local.

Un sector cu o dezvoltare economică echilibrată a tuturor zonelor

care poate deveni un pol urban principal al capitalei în cazul în care actualele inves ții, în sectoarele rezidențial și comercial, sunt completate prin dezvoltarea unei zone de ac vități economice terțiare (prelungire la sud a actualului pol Aurel Vlaicu – Pipera).

Sectorul 2 beneficiază de prezența unor resurse de teren importante, ce au potențialul de a deveni poli de dezvoltare importanți, cu condiția unei planificări urbane coerente, transpuse în proiecte urbane integrate.

Cea mai importantă as el de zonă este, fără îndoială, cea situată la nord de Piața Obor, ce cuprinde zona industrială, în prezent abandonată, dezvoltată în relație directă cu Gara de Est. Recent, în această zonă au avut loc inves ții importante (Veranda Mall), interesul ridicat al inves torilor fiind ilustrat și de documentațiile de urbanism recente supuse dezbaterii la Primăria Municipiului Bucureș .

Alte trei zone cu potențial sunt zona Ins tutului URBAN-INCERC – Filatura Română, zona FundeniDobroeș , dar și zona Barbu Văcărescu – Gheorghe Țițeica,

20

O dezvoltare economică echilibrată la nivelul întregului teritoriu reprezintă una din prioritățile Sectorului 2, pentru o dezvoltare uniformă și reducerea disparităților la nivel local. În acest sens, sunt necesare măsuri care să permită atragerea inves torilor și o viziune strategică care să folosească în mod eficient resursele disponibile și să ia în considerare interesele comunității locale în elaborarea de proiecte și programe pentru dezvoltarea integrată a Sectorului 2.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D2.1.1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii necesare dezvoltării de afaceri la nivelul întregului sector

D2.1.2. Atragerea strategică de inves tori

Direcţii de acţiune

Un sector atrac v pentru mediul de afaceri în cadrul regiunii Bucureș -Ilfov

lungi pentru diverse avize și aprobări, lipsa de spații și terenuri pentru dezvoltare, lipsa de programe de instruire și educație antreprenorială etc.

Obiectiv specific 2.2

Dezvoltarea economică este strâns legată de dezvoltarea mediului de afaceri pe teritoriul sectorului, datorată în special contribuției agenților economici la bugetul local, dar și inves țiilor acestora în infrastructură, generarea de locuri de muncă și creșterea atrac vității teritoriului .

Dezvoltarea firmelor este îngreunată de mai multe probleme, dintre care putem enumera: lipsa de s mulente financiare, birocrație și termene

Crearea unui mediu propice desfășurării afacerilor presupune asigurarea infrastructurii de bază, susținerea dezvoltării agenților economici, acordarea de facilități, dezvoltarea de parteneriate și încurajarea comunicării și implicării agenților economici în acțiuni benefice tuturor actorilor implicați.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D2.2.1. Îmbunătățirea capacității administrației de a oferi servicii publice de calitate mediului de afaceri

D2.2.2. Promovarea și susținerea iniția velor antreprenoriale /start up.

Direcţii de acţiune

Facilitarea calificării/recalificării forței de muncă în conformitate cu cerințele pieței

piedici în dezvoltarea economică resimțită la nivelul agenților economici, prin incapacitatea de dezvoltare din cauza lipsei forței de muncă, dar și la nivelul populației, care se află în dificultate atunci când este în căutarea unui loc de muncă.

Obiectiv specific 2.3

Lipsa forței de muncă specializate este una din principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri, nu doar la nivelul Sectorului 2, ci la nivel național. Lipsa corelării cererii și ofertei de forță de muncă reprezintă una din principalele

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

21

Direcţii de acţiune

D2.3.1. Facilitarea corelării cererii și ofertei pe piața muncii

D2.3.2. Încurajarea par cipării la educație și susținerea programelor de calificare/recalificare a forței de muncă

Obiectivul specific 2.4

Promotor al cercetării, dezvoltării și inovării

inovatoare pot îmbunătăți radical calitatea bunurilor și serviciilor.

Cu toate acestea, colaborarea între furnizorii de as el de servicii și autorități, pe de-o parte, și ins tuțiile de cercetare și dezvoltare publice, pe de altă parte, con nuă să fie limitată.

Corelarea nevoilor de dezvoltare cu evoluția ș inței și tehnologiei și colaborarea între sectoarele de ac vitate orientată spre rezolvarea prin inovare a problemelor iden ficate au un impact semnifica v în ac vitatea agenților economici, conducând la o economie compe vă bazată pe performanță.

Soluțiile

Direcţii de acţiune

22

D2.4.1. Promovarea dezvoltării și u lizării Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și a tehnologiilor înalte nepoluante D2.4.2. Promovarea inovării,

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

cercetării dezvoltării și schimbului de tehnologie

a

24

0 5 . D E Z V O LTA R E URBANÄ‚

Profil spațial Rezerve de teren

Evoluția istorică Zona Centrală

Obor, Tei, Colen na, Plumbuita

1852

Obor Tei

1899

1935

Pantelimon 1990

Floreasca Andronache 1970 Ion Creangă Electronicii Vatra Luminoasă

Fundeni-Dobroeș Pipera Ion Creangă

187,48 ha

Infrastructură edilitară

+74.2 km +165 km -34,359 Ex ndere rețea de canalizare 2010-2016

Ex ndere rețea de distribuție gaze naturale 2010-2016

Apartamente debranșate de la rețea de încălzire centralizată 2006-2016

Mobilitate 10% 14%

76%

Lungimea aleilor și străzilor pietonale

Lungimea pistelor pentru biciclete

66.0 km

2.0 km

Lungimea străzilor

541.4 km

Străzi principale (categoria I) Străzi secundare (categoria II) Străzi locale (categoria III-IV)

Gara Obor subu lizată în ciuda potențialului său

14

26

curse / zi

Sectorul 2 este bine deservit de transportul public suprateran, acesta asigurând accesul între zona centrală și car ere.

Metroul nu asigură o bună conec vitate, acesta fiind la limita Sectorului 2 și în lungul inelului principal

Trasee de tramvai Trasee de metrou Principalii generatori de trafic

Nevoia de noi spații loca ve care să susțină cererea de locuințe ale Bucureștenilor a fost sa sfăcută în ul mii ani preponderent de către așezările periurbane având în vedere rezervele de teren precare sau greu accesibile de care dispune Capitala, inclusiv Sectorul 2. Acest proces de suburbanizare pune presiune pe dotările din Sectorului 2 și pe infrastructura de transport.

Din punct de vedere morfologic Sectorul 2 este compus din trei zone majore: 1. centrul istoric cu o tramă organică și fond construit valoros, 2. car erele de locuințe colec ve amplasate între inelul central și cel median și 3. zonele periferice dezvoltate recent și ocupate preponderent de locuințe individuale (Andronache, Ion Creangă).

Sectorul 2 deține aproxima v 190 ha de terenuri de p „brownfield” sau „greenfield”, ce pot fi

În ceea ce privește mobilitatea urbană și conec vitatea, Sectorul 2 are dificultăți considerabile în a face față fluxurilor motorizate venite din suburban (VoluntariDobroeș -Pantelimon). Aceste presiuni generează nevoia unor conexiuni ru ere noi, preponderent peste salba de lacuri, pentru a descărca fluxurile venite din suburban. Desigur,

Ca Adm pacita te inis trat ivă hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

M e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Sc

Eco

PROVOCÃRI D E Z V O LTA R E U R B A N Ã

Prol Socio-cultural

re ta ol nă v a ez b D Ur

ic

e

valorificate prin noi dezvoltări, care să includă și dotări necesare pentru zonele învecinate.

Procesul de conversie funcțională a unor terenuri de p „brownfield” a început în fosta pla ormă industrială Pipera, care găzduiește în prezent cea mai mare aglomerație de birouri din țară (împreună cu extensia spre Voluntari). O parte din rezervele de teren dețin deja documentații de urbanism care să susțină valorificarea lor (ex. zona Petricani), pe când altele se află în declin fără a exista încă intenții de valorificare (ex. zona industrială din jurul Gării Obor). Toate aceste rezerve de teren reprezintă un instrument esențial în reechilibrarea Sectorului din punct de vedere funcțional și mai buna deservire cu dotări de interes co dian. Mizând pe aceste rezerve de teren, Sectorul 2 își poate schimba imaginea de „car er” dormitor.

Profil spaţial

acest aspect atrage după sine și obliga vitatea de a contura o rețea de parcări de transfer la principalele puncte de acces în Sectorul 2, pentru a putea susține trecerea la transportul în comun.

Primul pas în conturarea unei rețele de noduri intermodale la intrările în Sector a fost realizat prin demararea proiectului de amenajarea a unei parcări de

Mobilitate și conectivitate

27

transfer în vecinătatea Cora Pantelimon. În ceea ce privește transportul în comun, acesta nu reușește încă să sa sfacă nevoile locuitorilor dat fiind faptul că metroul, deși deservește Sectorul 2 cu două magistrale,nu oferă cele mai u le legături pentru rezidenți. Cele mai importante legături, cu zona centrală sau cu zona de birouri din Nord, sunt asigurate de conexiuni directe, oferite de tramvai sau autobuz.

Eficiența acestor mijloace de transport este însă una limitată în Sectorul 2, dat fiind faptul că nu dețin benzi dedicate, mo v pentru care acestea sunt în permanență blocate.

De asemenea, deși linia de tramvai către Pantelimon a fost modernizată recent, celelalte linii trebuie în con nuare reabilitate în cadrul unor lucrări ce vizează și profilul stradal transversal (mai ales str. Lizeanu). Alte dificultăți ale transportului public se rezumă la parcul auto parțial degradat (ex. lipsă aer condiționat), insuficient în raport cu cererea existentă și un număr

Utilităţi publice

28

Infrastructura tehnico-edilitară are un rol important în asigurarea calității mediului din Sectorul 2. În acest sens, deși cea mai mare parte din teritoriul sectorului este deservită de rețeaua de apă și canalizare, este necesară finalizarea lucrărilor de ex ndere și reabilitare a rețelelor. În ceea ce privește ges unea deșeurilor, deși gradul de conectare la serviciile de salubritate este de

însemnat de stații de transport public degradate sau neamenajate . În plus, Sectorul 2 încă nu deține o rețea de piste și benzi velo care să asigure o legătură facilă între zonele rezidențiale și obiec ve de interes co dian, inclusiv locuri de muncă (doar Șos. Pantelimon include piste velo proiectate însă într-un mod eronat).

Cea mai des enunțată problemă de către comunitate se referă la o lipsă acută de parcări rezidențiale. Problema își are originile în proiectarea car erelor de locuințe colec ve, gândite pentru un indice de motorizare mult mai scăzut.

As el, pe parcursul anilor, spațiile verzi din jurul locuințelor colec ve gândite pentru comunitate au fost transformate treptat în parcări, iar în ul ma perioadă și trotuarele au început să fie ocupate de mașini parcate.

100 %, gradul de reciclare rămâne unul foarte scăzut (sub 1 % din totalitatea deșeurilor municipale colectate). Devin as el prioritare atât implementarea unui sistem eficient de colectare selec vă a deșeurilor, cât și realizarea unor programe ample de educare și conș en zare a populației referitor la importanța colectării selec ve.

Obiectiv strategic 3

INFRASTRUCTURÃ U R B A N Ã A D A P TAT Ã L A N E V O I L E A C T U A L E S, I VIITOARE

Acest obiec v are în vedere dezvoltarea infrastructurii din Sectorul 2, vizând pe de-o parte rețelele edilitare, iar pe de altă parte transporturile la nivelul Sectorului. În acest sens, unul dintre principalele avantaje va fi reprezentat de reducerea poluării odată cu eficien zarea infrastructurilor tehnicoedilitare, a sistemului de

management al deșeurilor, precum și a infrastructurii ru ere prin încurajarea deplasărilor nemotorizate. Mai mult, o atenție deosebită este acordată și ges unii mobilității și parcărilor, măsuri ce au ca scop de asemenea, fluidizarea traficului în Sectorul 2 și priori zarea mijloacelor de deplasare nepoluante.

Infrastructură tehnico-edilitară ce răspunde nevoilor populației

Plan Coordonator la nivelul Sectorului 2. O altă prioritate în acest sens o cons tuie eficien zarea sistemului de management al deșeurilor în Sectorul 2, principala nevoie fiind creșterea gradului de reciclare a deșeurilor, ce poate fi asigurată prin implementarea unui sistem funcțional de colectare selec vă la nivelul zonelor de locuit.

Se va avea în vedere acoperirea cu rețele tehnico-edilitare a întregului teritoriu al Sectorului 2, prin ex nderea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale în arealele unde acestea lipsesc în prezent.

Eficiența infrastructurilor tehnicoedilitare va fi asigurată prin lucrări de reabilitare periodice, inves țiile fiind corelate între ele și în mp prin intermediul unui

D3.1.1. Acoperirea cu rețele tehnico-edilitare a întregului teritoriu al Sectorului 2

Obiectiv specific 3.1

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D3.1.2. Creșterea salubrității și eficien zarea sistemului de ges une a deșeurilor menajere la nivelul Sectorului

Direcţii de acţiune

29

Obiectiv specific 3.2

Infrastructură ru eră care să asigure o bună conec vitate la nivelul sectorului Sectorul 2 păstrează și în prezent probleme de conec vitate, mai ales pe axa N-S, peste salba de lacuri, dar și în fostele zone industriale care au o permeabilitate foarte scăzută în

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

Direcţii de acţiune

D3.2.1 Ameliorarea conec vității la nivelul infrastructurii ru ere

D3.2.2 Ameliorarea conec vității în lungul salbei de lacuri Colen na

Obiectiv specific 3.3

Infrastructură adecvată care să susţină modalităţile de deplasare cu emisii scăzute

unei rețele velo alături de dotările aferente, creșterea atrac vității transportului public, dar și dezvoltarea de noi zone pietonale.

De asemenea, obiec vul susține și trecerea către u lizarea autovehiculelor electrice.

Acest obiec v are la bază nevoia de a scădea numărul deplasărilor cu autovehiculul individual în favoarea mijloacelor de deplasare cu emisii scăzute.

As el, majoritatea proiectelor incluse se referă la conturarea

Direcţii de acţiune

D3.3.1 Ameliorarea calității serviciilor de transport public la suprafață D3.3.2 Ex nderea rețelei de transport public subteran (metrou)

Obiectiv specific 3.4

Ges une eficientă a mobilităţii prin u lizarea de instrumente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) Obiec vul are în vedere cu precădere u lizarea instrumentelor TIC pentru o mai bună ges une a mobilității.

Componentele principale se referă la informa zarea

30

ceea ce privește rețeaua ru eră.

As el, obiec vul face referire în principal la noi legături ru ere sau pietonale, care să asigure o descărcare treptată a tramei actuale.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D3.3.3 Ex nderea infrastructurii velo și a dotărilor aferente D3.3.4 Crearea de zone cu prioritate pentru pietoni D3.3.5 Încurajarea u lizării de autovehicule electrice

transportului public (e- cke ng), dar și la ex nderea sistemului de management al traficului pentru a putea op miza funcționarea intersecțiilor semaforizate și pentru a putea inclusiv priori za transportul public.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

și de

D3.4.2 Integrarea instrumentelor de p ITS în transportul public

Direcţii de acţiune

Reţea de parcaje rezidenţiale şi de transfer care să sa sfacă nevoia de parcare

mul etajate, a cărui implementare ar putea elibera suprafețe considerabile de teren ce ar putea fi amenajate ca spații publice comunitare. Pentru a reduce fluxurile motorizate din suburban către zona centrală, obiec vul include și o rețea de parcări de p „Park&Ride” care să asigure condiții op me de transfer la transportul în comun.

Obiectiv specific 3.5

D3.4.1 Ex nderea modernizarea sistemului management al traficului

Obiec vul vine în întâmpinarea uneia din cele mai acute probleme ale Sectorului 2, deficitul de locuri de parcare (preponderent rezidențiale).

As el, se are în vedere conturarea unei poli ci de parcare la nivelul Capitalei care să susțină o ges une mult mai eficientă a parcărilor existente. Accentul cade însă pe conturarea unui sistem de parcări rezidențiale

D3.5.1 Amenajarea de parcări rezidențiale D3.5.2 Amenajarea unei rețele de parcări de transfer

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D3.5.3 Dezvoltarea unei poli ci pentru ges onarea și reglementarea parcărilor la nivelul Municipiului Bucureș

Direcţii de acţiune

31

06. MEDIU SI SCHIMBÃRI C L I M AT I C E

Cadru natural Salba de lacuri Colen na

Mal inaccesibil

29.8%

Mal accesibil amenajat

20.2%

Mal accesibil neamenajat

Mal accesibil doar din proprietăți private

Lacul Tei Lacul Plumbuita Lacul Fundeni Lacul Pantelimon

20.2%

29.6%

Cea mai mare parte din salba de lacuri Colen na se află pe teritoriul Sectorului 2

300 ha

Riscuri naturale și schimbări clima ce 100%

349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic în Bucureș

26%

92 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic se află în Sectorul 2

11.4%

40 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public se află în Sectorul 2

695 de blocuri/scări de bloc reabilitate din totalul obiec velor din Sectorul 2

40 %

Spații verzi 96.2 ha Parcuri

22%

12.43 34

mp spații verzi/ cap de locuitor în Sectorul 2

78% 347.8 ha Spații verzi izolate

14% 444 ha de spații verzi pe teritoriul Sectorului 2 196,340 de arbori pe teritoriul Sectorului 2

Sc

Teritoriul Sectorului 2 al Municipiului Bucureș se remarcă prin favorabilitatea elementelor fizico-geografice pentru dezvoltarea cadrului construit și a ac vităților economice, fapt întărit și de prezența salbei de lacuri de pe râul Colen na (4 lacuri de agrement). Lacurile nu oferă doar un potențial pentru dezvoltarea ac vităților de agrement sau protecție împotriva inundațiilor prin amenajările hidrotehnice, ci au și un rol microclima c important, atenuând fenomenul de insulă de căldură urbană caracteris c municipiului Bucureș (creștere a temperaturilor cu circa 2 °C în centru față de periferie). Prin urmare, salba de lacuri poate fi considerată o competență dis nc vă a Sectorului 2, necesar a fi valorificată mai mult în următorii ani.

Vulnerabilitatea Sectorului 2 al Capitalei la riscurile naturale este determinată în primul rând de situarea Municipiului Bucureș în cea mai expusă zonă la riscurile seismice la nivel european. As el, peste un sfert din clădirile exper zate și încadrate în clasa I de risc seismic din Municipiul Bucureș se află în Sectorul 2, iar zona car erului Pantelimon este zona cu cea mai mare vibrație a terenului de pe teritoriul Capitalei în cazul unui seism major. Sunt necesare as el

hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

M e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Ca Adm pacita te inis trat ivă

Prol Socio-cultural Eco

P R O V O C Ã R I C L I M AT I C E S, I D E M E D I U

e ar lt ă vo an z b e D Ur

ic

e

măsuri urgente, atât în ceea ce privește consolidarea clădirilor, cât și în ceea ce privește informarea și conș en zarea populației cu privire la riscul seismic.

Scenariile cu privire la schimbările clima ce indică o creștere a temperaturii medii anuale pentru Municipiul Bucureș cu 1,3 °C până în 2050.

Deși 40 % din blocurile de locuințe eligibile au finalizat sau sunt pe cale să finalizeze lucrările de reabilitare termică, este necesară con nuarea programului de eficien zare energe că a locuințelor colec ve, dar și a clădirilor publice de pe teritoriul Sectorului 2.

Pe raza Sectorului 2 nu există operatori economici care să înregistreze emisii semnifica ve de dioxid de carbon în ul mii ani, poluarea aerului din surse industriale fiind, implicit, redusă.

Se poate interveni însă în vederea atenuării efectelor schimbărilor clima ce prin reducerea poluării aerului cauzată de traficul ru er.

Dacă pentru ceilalți factori de mediu abio ci (apă, sol), Sectorul 2 înregistrează valori bune ale indicatorilor de monitorizare (inclusiv lipsa siturilor contaminate), stația de monitorizare a calității aerului Mihai Bravu a înregistrat depășiri importante în ul mii ani, în special în cazul indicatorilor

35

Pm10 și NO2 (depășire cu 50 % a valorii limită anuale în 2012 și 2013). Problemele de mediu generate de traficul ru er în sector (inclusiv depășirea valorilor limită de zgomot pe principalele artere de circulație) trebuie să fie soluționate prin intervenții care să vizeze ameliorarea mobilității urbane și creșterea ponderii deplasărilor efectuate cu transportul public, cu bicicleta sau pe jos.

O altă problemă de mediu cu care se confruntă Sectorul 2 este

suprafața scăzută a spațiilor verzi – doar 12,43 mp / locuitor, cea mai scăzută dintre sectoarele Municipiului Bucureș .

Majoritatea spațiilor verzi de mari dimensiuni se concentrează în zona salbei de lacuri, teritoriul aflat în interiorul primului inel de circulații fiind as el slab deservit.

Obiectiv strategic 4

SECTORUL 2 – MODEL D E D E Z V O LTA R E SISTEM V E R D E - ALBASTRU

Obiectiv specific 4.1

Prezentul obiec v are în vedere o dezvoltare a Sectorului 2 bazată pe crearea unui sistem verdealbastru coerent, care să valorifice potențialul oferit de cadrul natural (salba de lacuri de

pe râul Colen na) și să consolideze rețeaua de spații verzi și baze spor ve și de agrement existentă pe teritoriul Sectorului.

Salba de lacuri de pe râul Colen na – axă de concentrare a ac vităților de agrement și loisir

împreună cu parcurile Tei și Plumbuita.

Prin urmare, acest obiec v specific are în vedere atât amenajarea malurilor de lac aflate în stare de degradare în prezent (cea mai mare parte a lacurilor Dobroeș și Fundeni), cât și sprijinirea unor ac vități de agrement (alimentație publică, dezvoltare sporturi nau ce, organizare evenimente spor ve) de-a lungul râului Colen na.

Dintre toate sectoarele Capitalei, pe teritoriul Sectorului 2 se află cea mai mare parte a salbei de lacuri de pe râul Colen na.

Aceasta reprezintă o competență dis nc vă a Sectorului, a cărei valorificare este însă doar parțială în prezent, singurele zone amenajate corespunzător fiind cele din zona Lacului Floreasca,

36

suprafață de spații verzi pe cap de locuitor.

Prin acțiunile prevăzute, se urmărește inclusiv creșterea suprafeței de spații verzi, având în vedere că, în prezent, Sectorul 2 este sectorul cu cea mai mică

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D4.1.1 Amenajarea malurilor de lac aflate în prezent în stare de degradare.

D4.1.2 Sprijinirea de noi ac vități de agrement de-a lungul salbei de lacuri.

Direcţii de acţiune

Sistem de spații verzi la nivelul Sectorului 2 ex ns și consolidat

circulație) se va avea în vedere revitalizarea scuarurilor existente, precum și crearea unor legături verzi de-a lungul unor axe principale (Str. Țepeș Vodă – Str. Frunzei, Str. Vasile Lascăr – Str. Viitorului – Str. Icoanei).

Obiectiv specific 4.2

În structura lor actuală, spațiile verzi de pe teritoriul Sectorului 2 nu răspund nevoilor populației, nici din punct de vedere can ta v sau calita v și nici din punct de vedere al distribuției acestora în teritoriu. Deservirea cu spații verzi majore (parc / grădină) este deficitară în zonele periferice cu o densitate a populației încă scăzută (Andronache, Pipera sau Fundeni). Pe de altă parte, raportând suprafața spațiilor verzi (parc/grădină/scuar) la populație apar dificultăți mari de capacitate în car erele de locuințe colec ve cum ar fi Pantelimon, Colen na, dar și în zone precum Gara Obor – Electronicii – Heliade între Vii sau chiar în zona centrală.

As el, pentru atenuarea problemei deficitului de spații verzi din zona centrală a Sectorului 2 (zona aflată în interiorul primului inel de

D4.2.1 Revitalizarea spațiilor verzi de mici dimensiuni din zona centrală a Sectorului 2.

De asemenea, este necesară inclusiv reabilitarea și amenajarea de noi spații verzi în zona car erelor de locuințe colec ve. În acest caz, vor fi propuse inclusiv acțiuni-pilot de implementare a unor soluții de p terase verzi.

Consolidarea sistemului de spații verzi la nivelul Sectorului 2 are în vedere și crearea unor legături între spațiile verzi de dimensiuni mai mari existente: Parcul Verdi – Parcul Circului – Parcul Tei sau Parcul S clăriei – Parcul Morarilor – Parcul Național.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D4.2.3 Reabilitare spațiilor verzi de mari dimensiuni existente în Sectorul 2 și crearea de legături verzi între acestea

Direcţii de acţiune

D4.2.2 Amenajarea spațiilor verzi din zona car erelor de locuințe colec ve.

37

Obiectiv specific 4.3

Sectorul sportului Obiec vul își propune în primul rând valorificarea resurselor existente la nivelul Sectorului 2: bazele spor ve de mari dimensiuni, situate în special în zona salbei de lacuri și care ar putea fi reabilitate și modernizate, în parteneriat cu actualii lor administratori.

Direcţii de acţiune

38

D4.3.1 Valorificarea bazelor spor ve de mari dimensiuni existente pe teritoriul Sectorului 2 D4.3.2 Realizarea de noi dotări spor ve în zonele rezidențiale ale Sectorului

De asemenea, pentru zonele rezidențiale ale Sectorului în care dotările spor ve lipsesc, dar și pentru noile zone rezidențiale prevăzute a se realiza în viitorul apropiat, este propusă realizarea de noi as el de dotări.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D4.3.3 Sprijinirea ac vităților spor ve din Sectorul 2

40

0 7 . C A PA C I TAT E A D M I N I S T R AT I V Ä‚

Resurse financiare Distribuția veniturilor 0.1 0.5 20.9 2.9 8.7 62.8 50.0 45.4 1.3 -

Alte venituri Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări Subvenţii Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului par cular sau confesional acreditat Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor,…

Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

296.9 272.9 246.1 15.9 24.0 24.8 279.8 258.7 228.1

Cote defalcate din impozitul pe venit

521.1 513.9 478.4

Venituri proprii

903.2 839.7 779.0

VENITURI TOALE

200.0 2016

2015

400.0

600.0

800.0

1,000.0

2014

Distribuția cheltuielilor 27.5 35.9 48.4 106.9 111.3 116.9

Transporturi Protecția mediului Locuințe, servicii şi dezvoltare publică

212.6

15.2 10.6

153.6 135.5 120.9 75.5 117.1 71.4

Asigurări şi asistenţă socială Cultură, recreere şi religie 1.9 2.6 7.6

Sănătate

297.2 299.7 272.1

Învăţământ Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională Servicii…

26.8 32.2 17.7 40.0 34.4 52.1

CHELTUIELI TOTALE

784.0 717.6

-

200.0

2016

2015

400.0

600.0

800.0

942.1

1,000.0

2014

Resurse umane Evoluția personalului din Primăria Sectorului 2 140

119

120 100

82

80

48

60

388

42

Angajați în Primăria Sectorului 2 în 2017

40 20

133 126

15

48 42

55

69 50

41 38

26

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Angajări

Plecări

Sc

Migrația resurselor umane din cadrul Primăriei Sectorului 2 a reprezentat în ul mii ani o problemă majoră. Acest fapt a afectat derularea ac vității pe fondul insuficienței de personal, necesitând și suplimentarea cursurilor de specializare a noilor angajați, foarte importante pentru desfășurarea în mod eficient a sarcinilor. Odată cu noua lege a salarizării funcționarilor publici, aprobată și implementată în anul 2017, acest proces de migrație a fost diminuat considerabil.

Alte probleme cu care se confruntă Primăria Sectorului 2 sunt birocrația accentuată și informa zarea redusă a serviciilor din cadrul administrației, lipsa arhivării electronice precum și legislația care încă impune u lizarea semnăturii olografe pe majoritatea documentelor oficiale emise în cadrul administrației.

hi

m

S T R AT E G I A SECTORULUI 2

M e bă diu ri s cl i im at

l Pro ic nom

Ca Adm pacita te inis trat ivă

Prol Socio-cultural Eco

PROVOCÃRI A D M I N I S T R AT I V E

e ar lt ă vo an z b e D Ur

ic

e

din cadrul Primăriei de a răspunde într-un mod cât mai eficient nevoilor cetățenilor și de a găsi și implementa cele mai eficiente instrumente în acest sens. În cadrul consultărilor publice cu cetățenii pentru realizarea prezentei Strategii a fost ridicată problema lipsei de reacție a autorităților la problemele reale, birocrația exagerată, nefinalizarea proiectelor începute și lipsa de transparență.

Este necesară crearea și implementarea unui instrument de comunicare cu cetățenii și de implicare a acestora în procesul decizional, atât pentru a rezolva nevoile reale ale comunității, cât și pentru responsabilizarea acesteia și dezvoltarea spiritului civic. Este un demers u l în direcția susținerii proiectelor implementate de Primărie pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor și pentru dezvoltarea Sectorului 2.

Un aspect pozi v este implicarea și determinarea funcționarilor

43

Obiectiv strategic 5

A D M I N I S T R AT, I E PUBLICÃ PERFORMANTÃ

Principalul rol al unei Administrații publice locale este sa sfacerea nevoilor comunității din raza teritoriului ges onat.

Având în vedere faptul că administrația locală a Sectorului 2 este responsabilă de ges onarea fondurilor alocate de către Autoritățile Centrale, dar și a celor colectate de la contribuabilii care fac parte din comunitatea locală, cheltuirea bugetului în mod responsabil și eficient pentru creșterea bunăstării și calității vieții cetățenilor trebuie să fie una din priorități. Acest lucru se realizează cu resurse umane bine pregă te și mo vate, care să ges oneze și să dirijeze resursele materiale și financiare către principalele priorități, asigurându-se în același mp un grad ridicat de transparență și e că.

De asemenea, Administrația publică locală are un rol important în dezvoltarea spiritului civic al cetățenilor și în încurajarea dialogului în direcția exprimării și implicării acestora în actul decizional la nivelul

44

Primăriei Sectorului 2, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor comunității.

Determinarea personalului Primăriei Sectorului 2 precum și facilitățile oferite de diferitele surse de finanțare nerambursabile care sprijină dezvoltarea capacității administra ve pentru a răspunde în mod cât mai eficient cerințelor comunității reprezintă oportunități ce trebuie valorificate în direcția creșterii gradului de informa zare a serviciilor oferite pentru îmbunătățirea relației cetățeanadministrație publică.

Primăria Sectorului 2 este de asemenea un factor de coeziune pentru mediile economic, cultural, educațional și asocia v, mo v pentru care este foarte importantă implicarea sa în inițierea și susținerea parteneriatelor în direcția dezvoltării de proiecte inova ve, cu efect benefic asupra dezvoltării comunității.

Administrație deschisă și recep vă la soluții inovatoare O condiție esențială pentru desfășurarea în mod eficient a ac vităților furnizate de autorități o reprezintă implementarea unui management performant în cadrul administrației, ce presupune o abordare coerentă și coordonată a aspectelor legate de procesul decizional, resurse umane, tehnologia informației, asigurarea calității, derularea proceselor interne, precum și recep vitatea la soluții inova ve,

ca premise ale dezvoltării viitoare.

Un management performant urmărește nu doar ges onarea situațiilor cu care se confruntă la un moment dat, ci și an ciparea situațiilor viitoare, a tendințelor și chiar conturarea unora noi. O importanță deosebită trebuie acordată managementului calității, promovării și u lizării de bune prac ci, transferului de knowhow și cercetării și inovării în administrația publică.

Obiectiv specific 5.1

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D5.1.1 Promovarea bunelor prac ci, a inovării, a schimbului de experiență și networking

D5.1.2 Încurajarea dialogului cu administrația în vederea furnizării de servicii publice eficiente

Direcţii de acţiune

Administrație cu resurse umane competente care ges onează fondurile publice în mod eficient

este necesar și un management performant al resurselor umane, care asigură omul potrivit la locul potrivit, în funcție de nevoile ins tuției, printr-o abordare strategică, unitară și integrată a poli cilor de personal, a procedurilor de recrutare, selecție și evaluare, precum și dezvoltare profesională a personalului. Toate acestea au efect benefic asupra creșterii capacității administra ve de a furniza servicii de calitate, de a genera, ges ona și promova schimbare în scopul dezvoltării.

Obiectiv specific 5.2

Un factor important pentru creșterea eficienței ac vităților administrației publice o reprezintă asigurarea și ges onarea corectă a resurselor materiale u lizate, capacitatea de planificare și programare a resurselor financiare, în strânsă legătură cu prioritățile iden ficate, având ca efect reducerea risipei și u lizarea responsabilă a resurselor imateriale și financiare pentru a genera dezvoltare. Pentru o ges onare eficientă a acestora

D5.2.1 Realizarea de programe de specializare a resurselor umane D5.2.2 Realizarea unui plan pentru asigurarea resurselor materiale și a infrastructurii

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

necesare furnizării unor servicii de calitate

Direcţii de acţiune

D5.2.3 Studii, analize și documentații privind ges onarea eficientă a administrației și a teritoriului Sectorului 2

45

Obiectiv specific 5.3

Administrație par cipa vă Deciziile pe care administrația le adoptă pot avea efect asupra ac vităților economice ale mediului de afaceri. În cazul unor efecte nega ve asupra mediului de afaceri, se pot înregistra pierderi la nivel de comunitate.

Dialogul eficient și încurajarea parteneriatelor public private în

Direcţii de acţiune

D5.3.1 Încurajarea dialogului public-privat D5.3.2 Diseminarea prac ci

Obiectiv specific 5.4

46

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

D5.3.3 Susținerea și încurajarea parteneriatelor

bunelor

Administrație orientată spre beneficiar Debirocra zarea și simplificarea procedurilor de furnizare a serviciilor oferite atât către cetățeni și mediul de afaceri, cât și în cadrul administrației locale, au ca principal efect eficien zarea ac vității, reducerea costurilor, creșterea gradului de transparență, contribuind la gradul de sa sfacție al cetățenilor față de autoritățile locale. Pentru

Direcţii de acţiune

vederea dezvoltării de programe adaptate nevoilor comunității reprezintă un element esențial în dezvoltarea acesteia.

D5.4.1 Reducerea birocrației, simplificarea și raționalizarea procedurilor administra ve

realizarea și implementarea efec vă a unor soluții de simplificare, trebuie realizate analize detaliate pentru iden ficarea problemelor și fundamentarea soluțiilor, care trebuie însoțite de un mecanism coerent și consecvent de monitorizare și evaluare a impactului.

Obiec vul este detaliat în următoarele direcții de acțiune:

aplicabile persoanelor fizice și juridice

08. VIZIUNE

Recunoscut ca sector de agrement și dezvoltare economică policentrică la nivel municipal, Sectorul 2 este orientat către rețeaua verdealbastră definită de salba de lacuri, fiind racordat totodată la centrul istoric prin axe verzi și trasee culturale care, la rândul lor, revigorează principalele zone rezidențiale, unde cetățenii beneficiază de locuire, dotări și servicii de înaltă calitate, fiind o comunitate proac vă. În anul 2025 Sectorul 2 se caracterizează ca principalul pol de agrement al Bucureș ului.

Acest statut este susținut de rețeaua de spații verzi și dotări de agrement dezvoltate în lungul salbei de lacuri, conectate printr-o rețea de axe verzi de principalele zone rezidențiale, dar și de Arena Națională.

Structura policentrică bazată pe conversia fostelor zone industriale asigură o bună distribuție a locurilor de muncă în teritoriu și un mix funcțional favorabil. As el, pe teritoriul Sectorului 2 se iden fică 5 mari concentrări de locuri de muncă: 1. zona de birouri Pipera 2. zona Obor-Delfinului, un important centru comercial și de birouri completat de postura de poartă de intrare în oraș 3. zona UTCB 4. complexul comercial Dragonul Roșu și 5. centrul istoric caracterizat de birouri (mai ales industrii crea ve) și servicii specifice sectorului turis c.

Toate aceste zone stau la baza economiei Sectorului 2 și se află într-un dialog permanent cu administrația publică pentru a asigura o bună guvernanță. Tot în această categorie este inclusă și relația între administrația publică și cetățeni, susținută de o varietate amplă de instrumente de comunicare și facilitare TIC.

Calitatea ridicată a locuirii este susținută în primul rând de o rețea amplă de spa i verzi racordată la zona de agrement din lungul salbei de lacuri.

Zonele rezidențiale beneficiază de un acces facil la unități de învățământ bine echipate și performante, dar și la alte dotări de interes co dian. Car erele de locuințe colec ve sunt caracterizate prin spații comunitare atrac ve pentru toate categoriile de vârstă, circulații pietonale sigure, reușind totodată să acopere nevoia de parcări rezidențiale printr-o serie amplă de parcări subterane mul etajate.

Fondul de locuințe colec ve reabilitat asigură un consum energe c scăzut și un confort ridicat.

Nevoia de unități loca ve este suplimentată prin noi dezvoltări rezidențiale în zonele Petricani / Fabrica de Glucoză, Obor-Delfinului sau FundeniDobroeș . Noile dezvoltări rezidențiale și de birouri sunt deservite și de legături ru ere suplimentare care asigură o mai bună conec vitate la nivelul Sectorului 2. În ceea ce privește accesibilitatea, peste 80 % din zonele construite ale Sectorului 2 sunt deservite de rețeaua velo, iar peste 95 % din acestea au acces facil la rețeaua de transport public.

Atrac vitatea ridicată a tansportului public de suprafață este datorată în cea mai mare măsură priori zării prin benzi dedicate, reprezentând as el o alterna vă viabilă la deplasările cu autovehiculul privat. Rețeaua de metrou asigură legături op me cu zona centrală și cu zonele aflate în lungul inelului central. Centrul istoric este pus în valoare prin trasee (sau zone) pietonale atrac ve care formează axe culturale (ex. traseul interbelic) sau axe verzi menite să asigure și legături facile cu principalele zone rezidențiale. În concluzie, anul 2025 surprinde Sectorul 2 ca un important centru de agrement, cu o calitate ridicată a locuirii, o atrac vitate sporită pentru inves ții, reprezentând totodată un model de bună guvernare.

47

09. PROPUNERI DE PROIECTE Selecție

Reabilitarea și integrarea în circuitul cultural a Morii lui Assan

Exemplu: Moscova, Conversia unei centrale electrice în centru cultural Sursa foto: h p://www.archdaily.com/775418/ renzo-piano-to-convert-moscow-power-sta oninto-an-arts-and-culture-center

Promovarea unor trasee culturale alternative prin cartiere (Bulevardul interbelic sau traseu cultural pe ruta tramvaiului nr.16)

Exemplu: Melbourne, Fes valul Art Trams

Sursa foto: h ps://www.fes val.melbourne/ 2017/events/melbourne-art-trams/#.

WZ10TygjGUk

Zone complexe (Zona Obor)

Exemplu: Viena, Gara centrală Sursa foto: h p://wien-hbf.at/ și h p://wien-hauptbahnhof.oebb.at/de/Projekte /Wohnbau/index.jsp

49

Introducerea de noi zone prioritare pentru pietoni în centrul orașului

Exemplu: Londra, Exhibi on Road Sursa foto: h p://www.publicspace.org/en/works /g069-exhibi on-road/prize:2012

Program multianual de amenajare de parcări rezidenţiale multietajate

Exemplu: Exemple de parcări supraetajate în Herblay și alte orașe din Franța Sursa foto: STIF, Cahier de références Parc Relais

Plan Urbanistic Zonal amenajare maluri salbă de lacuri Sectorul 2 al Capitalei

Exemplu: Ljubljana, Amenajarea malurilor râului Ljubljanica Sursa foto: h p://www.publicspace.org/en/works /g072-preureditve-nabrezij-in-mostovi-naljubljanici/prize:2012

Proiect-pilot de reconfigurare a spaţiilor dintre locuinţele colective

Exemplu: Vilnius, Planul de acțiuni pentru car erul Žirmūnai Sursa foto: Vilinius Municipality,PUPA, 2015.

Local ac on plan for Žirmūnai triangle in Vilnius

50

S T R AT E G I A DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ SI DURABILĂ 2016 - 2025