Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Tabel Comparatie cartiere Cartiere
13 SEPTEMBRIE AVIATORILOR AVIATIEI BAICULUI BANEASA BERCENI BRANCUSI COLENTINA COTROCENI CRANGASI DOMENII DOROBANTI DRISTOR DRUMUL TABEREI DUDESTI FERENTARI FLOREASCA FUNDENI GHENCEA GIURGIULUI GIULESTI GRIVITA HALA TRAIAN HERASTRAU IANCULUI ICOANEI LIBERTATII - CAROL MIHAI BRAVU MILITARI MOSILOR MUNCII NICOLAE GRIGORESCU OBOR PANTELIMON PLEVNEI PRIMAVERII RAHOVA TIMPURI NOI TINERETULUI TITAN TEI VACARESTI VATRA LUMINOASA VITAN
Accesibilitat Valoare imobiliara Delicventa/ Necesitatea Calitatea vietii in cartier e infractionalitat interventiei la e nivelul spatiului public 5.6 4 3.3 3.3 3.6 8.3 2.3 4.6 5 4 3.6 5 3.6 8 4.3 5.6 5 3.6 7.3 4 6.6 8.6 4 1.3 6.6 5.3 4.3 4.6 8 4.6 4.3 2.6 5 4.6 4 2.3 8.3 3.3 6 8.3 6 4.3 4 6
6 8 6 3 7 4 1 3 6 3 8 6 2 1 2 1 3 2 3 3 3 3 4 9 3 4 5 5 2 3 3 2 3 3 4 10 2 2 4 4 4 3 3 6
4.3 10 10 7 10 4.8 1 3 4.3 6.1 10 10 6.5 3.5 6.5 8.3 10 7 3.5 4.8 6.1 6.1 4.3 10 4.3 4.3 4.3 4.3 1 4.3 6.5 7 7 7 6.1 10 8.3 4.3 6.5 7 3 4.8 4.3 6.5
Partea II I Pagina
4.3 2.9 2.9 5.7 2.9 7.1 10 6.4 4.3 4.3 2.9 2.9 9.3 7.9 9.3 10 2.9 5.7 7.9 7.1 4.3 4.3 4.3 2.9 4.3 4.3 4.3 4.3 10 4.3 9.3 8.6 5.7 5.7 4.3 2.9 10 4.3 9.3 8.6 6.4 7.1 4.3 9.3
44
6.9 8 8 6.5 8 7.3 6.3 6.6 6.9 7.4 8 8 7.3 7 7.3 5 8 6.6 7 7.3 7.4 7.4 6.9 8 6.9 6.9 6.9 6.9 6.3 6.9 7.3 7.1 6.6 6.6 7.4 8 5 6.9 7.3 7.1 6.6 7.3 7.1 7.3
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Matrice Comparatie cartiere
Partea II I Pagina
45
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Cartierul Pantelimon Descriere generala Ansamblul de locuinţe Pantelimon se întinde pe circa 206 ha și este compus din 61 de blocuri de locuințe. Acestea au fost executate în perioada 1965-1989 prin exproprierea şi demolarea unui număr mare de construcţii de mahala, cu puţine nivele şi aflate într-un stadiu mediocru de întreţinere. Cea mai importantă arteră de circulaţie a ansamblului este şos. Pantelimon a cărei denumire a fost dată după numele Sfântului Pantelimon, ocrotitorul lăcaşelor de sănătate. Zona a fost înţesată cu multe astfel de edificii la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea. De aici şi-a luat numele şi actuala comună Pantelimon. La toate acestea se mai adaugă opt străzi importante ale Bucureştiului care intersectează şos. Pantelimon. În plus mai sunt 33 de străzi secundare ce asigură circulaţia în Pantelimon. În timpul lucrărilor la blocuri, au fost amenajate şi spaţiile verzi conform normativelor existente în momentul proiectării. Cartierul beneficiază de un număr ridicat de spații publice și de diversitatea dotărilor: două parcuri ce însumează circa 25 ha de spaţiu verde, cinci grădiniţe, şapte şcoli generale şi două licee. Cartierul este dotat şi cu două spitale, două policlinicii, cabinete medicale şi farmacii. Cele mai multe dintre blocurile aflate la artera principală de circulaţie (şos. Pantelimon) au fost dotate cu spaţii comerciale la parter şi, eventual, la mezanin. Complexul Delfinului, unul dintre reperele cartierului, a fost construit anterior anului 1989. După 2000, Hypermarketul Cora a fost cel care a oferit spaţii comerciale diverse şi o mare suprafaţă rezervată locurilor de parcare.
Lacul Cernica de pe Raul Colentina Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/70/RO_IF_ Pantelimon_Cernica_lake.jpg
Intersectia Morariilor Sursa:http://1.bp.blogspot.com/_z1i8kOS_ZQ/TE8ftxR4E_I/AAAAAAAAALc/FGt-w6QNVR0/s1600/morarilorpantelimon.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a8/P antelimon_1.jpg
Partea II I Pagina
46
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Analize urbanistice Analiza Functionala
Din punct de vedere functional se remarca o plasare echilibrata a unitatiilor de invatamant cat si a spatiilor comerciale/sericii. La nivelul spatiilor publice cartierul este reprezentat in primul rand prin doua parcuri de dimensiune mare plasate central (vis-a-vis unul fata de celalat) doua parcuri periferice cartierului sau inconjurate de functiuni neadecvate si doua parcuri plasatea dealungul salbei de lacuri a Colentinei (unul din ele este in constructie). Astfel din totalul de 6 parcuri doar 4 sunt valorificate celalalte suferind de degradare sau pozitii inadecvate. Iese in evidenta lipsa diversitatii unitatiilor culturale fapt care obliga locuitorii zonei sa isi satisfaca nevoile aferente acestor dotari in cartierele invecinate. Zonele cele mai atractive si intens utilizate/vizitate sunt Hypermarketul Cora, Parcul Morarilor, Parcul Florilor si Piata Delfinului. In curs de evolutie se afla insa parcurile de pe malul salbei de lacuri a Colentinei ce odata finalizate si promovate for deveni poli de atractie locala.
ineficienta a sistemului de spatii publice si inspecial lipsa unor spatii publice de intermediere intre cele mici( locuri de joaca pentru copii etc.) si marile parcuri.
In concluzie la nivelul cartierului se remarca o
Partea II I Pagina
47
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Analiza Circulatii
La nivelul circualtiilor se remarca o intesificare a fluxurilor pietonale si auto dealungul bulevardelor Pantelimon, Chisinau, sos. Fundeni, str. Morarilor. Astfel intersectiile intre aceste axe rutiere sunt supraaglomerate generand o intensitate ridicata de poluare fonica si particule in suspensie. Totalitatea statiilor de transport in comun sunt plasate pe aceste axe, asezarea lor echilibrata sustine o accesibilitate interna ridicata. In afara bulevardelor fluxurile pietonale principale se desfasoara la intrariile si iesire din parcurile principale (Morarilor si Floriilor) malul lacului fiind inca evitat datorita lipsei unei amenajari continue. Un aspect pozitiv poate fi considerata existenta vegetatiei de aliniament dealungul majoritatii axelor principale de circulatie, dar calitatea acesteia lasa de dorit.
In concluzie datorita unor puncte de atractie in interiorul tesutului de bulevarde si axe majore de transport cea mai mare parte a deplasariilor pietonale se concetreaza dealungul acestora. Spatiile de dupa primul rand de locuinte colective plasata la artera chiar daca ferite de poluarea provenita de la autovehicule prezinta un grad scazut de securitate.
Partea II I Pagina
48
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Analiza Spatii publice
Cartierul Pantelimons din punctul de vedere a spatiilor publice se caracterizeaza printr-un numar ridicat de resurse valorificate partial. Astfel putem recunoaste o serie de locuri de joaca nou amenajate si chiar doua parcuri noi cu un al treilea in stadiu de proiect. Doua parcuri de dimensiunie mare alimenteaza cartierul fiind considerate ca puncte principale pentru petrecerea timpului liber. Exista insa dupa locuintele colective ce placheaza bulevardul Pantelimon , Chisinau cat si Soseaua Morarilor un numar ridicat de spatii momentan insalubre, neingrijite si iluminate deficitare ce prezinta un potential ridicat de convertire catre
spatii comunitare. Prin interventii minimale aceste spatii pot fi valorificate si introduse intrun sistem de spatii verzi care sa satisfaca cu succes nevoile locuitorilor.
Partea II I Pagina
49
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Sinteza
Cartierul Pantelimon se caracterizeaza printro concetrare de activitati, puncte de interes si fluxuri dealungul principalelor axe de criculatie. Zonele periferice se identifica insa printr-un grad scazut de securitate si conflicte functionale intre zonele de locuire si cele industriala fie ele in functie sau abandonate. La nivelul sistemului de spatii publice acesta in comparatie cu alte cartiere similare poate fi considerat ca destul de dezvoltat si divers. Asta inspecial in urma amenajarii si revitalizarea unor spatii publice. La nivelul cartierului interventiile in cadrul spatiilor publice s-au facut fara o gandire strategica si pe baza unor criterii neclare sau nefavorabile. Remarcam o grupare de 4-5 locuri de joaca care deservesc aproximativ 15 locuinte
colective pe cand in alte zone acelasi numar de locuinte colective beneficiaza de maxim 1 asemenea spatiu. De apreciat sunt intentiile de revitalizare a malului de lac prin amenajarea a 2 spatii publice majore. In contrast insa apare parcul Sticlariei o resursa nevalorificata ce se degradeaza pe zi ce trece. In concluzie cartierul Pantelimon a beneficiat de interventii favorabile in spatii publice in perioada recenta a caror efect a fi fost insa mult mai mare daca aceste interventii s-ar fi facut mai echilibrat, eventual pe baza unei strategii pentru spatii publice a cartierului sau chiar sectorului.
Partea II I Pagina
50
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Viziune
Un sistem de spatii publice eficient care sa satisfaca si sustina nevoile de socializare, recreere si activitati sportive/culturale a locuitoriilor cartierului pantelimon presupune intarirea si partial restructurarea sistemului actual de spatii publice. Astfel zone de locuinte colective care nu sunt plasate dealungul bulevardelor ar beneficia de spatii publice amenajate cu implicarea si pe baza nevoilor comunitatii locale. Spatiile publice alfate in stare de degradare ar fi revitalizate atragand astfel noi activitati in jurul lor iar in punctele cheie(cele cu o vizibilitate ridicata) a cartierului vor aparea noi scuaruri/ spatii publice reprezentative amenajate cu
ajutorul unor parteneriate public - pivate. Maulul lacului va prezenta un ciclu de spatii publice diverse care sa genereze o noua axa de fluxuri pietonale. Echilibrarea si revitalizarea sistemului de spatii publice in cadrul cartierului Pantelimon ar sustine si o echilibrare la nivelul functiuniilor si dotariilor fiind astfel diminuata semnificativ segregarea sociala, crescuta calitatea vietii si gradul de satisfactie a locuitoriilor
Partea II I Pagina
51
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Sistemul de spatii publice
Din punctul de vedere a spațiilor publice, cartierul Pantelimon se caracterizează printr-un număr ridicat de resurse, numai parțial valorificate. Se pot observa o serie de locuri de joacă nou amenajate și două parcuri noi, cu un al treilea în stadiu de proiect. Două dintre noile parcuri amenajate se află pe malul lacului, care până recent a fost ignorat de dezvoltarea cartierului. Cel mai probabil aceste amenajări vor genera o nouă axă pietonală și vor reorienta activitățile din cartier. Principalele puncte de petrecere a timpului liber sunt două parcuri de dimensiuni mari, Parcul Morarilor și Parcul Florilor. Spațiile dintre blocurile de locuințe ce placheaza bulevarduele Pantelimon , Chiținău si Soseaua Morarilor sunt în mare măsură insalubre, neîngrijite și iluminate deficitar. Acestea prezintă un potential ridicat de transformare și valorificare în interesul comunității. Ele pot fi revitalizate prin interventii minimale, și pot fi racordate la reșeaua de spații publice ale cartierului, astfel încât să satisfacă cu succes nevoile locuitorilor.
La nivel de ansamblu, în perioada recentă cartierul Pantelimon a avut de beneficiat de pe urma investițiilor în spatii publice, însă acestea s-au făcut punctual, fără o gandire strategica si pe baza unor criterii neclare. De exemplu, remarcam o grupare de 4-5 locuri de joaca care deservesc aproximativ 15 blocuri de locuinte colective, pe cand in alte zone acelasi numar de locuinte colective beneficiaza de maxim 1 asemenea spatiu. Este de apreciat intentia administrației de revitalizare a malului de lac prin amenajarea a două spatii publice majore. In contrast insa apare parcul Sticlariei, unul dintre parcurile inițiale ale cartierului, ce se degradeaza pe zi ce trece. Este necesară echilibrarea sistemului de spații publice, observandu-se diferente semnificative privind atractivitatea și fluxurile pietonale între diverse zone ale cartierului, precum și calitatea scăzută a amenajărilor spațiilor publice pe măsură ce ne îndepărtăm de bulevarde.
Partea II I Pagina
52
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Principalele probleme identificate la nivelul spatiului public: · · · ·
· · ·
·
Insuficienta unor dotari sau activitati culturale; Insuficienta valorificare a malului de lac; Terenuri abandonate utilizate ca depozite de gunoi; Gupari de locuinte colective fara access la locuri de joaca pentru copii sau alte spații comunitare; Lipsa unor repere in zonele de locuire periferice bulevardelor principale; Suprafete mari de functiuni industriale abandonate; Lipsa unor legaturi intre spatiile publice existente. Resurse de teren si astfel potentiale spatii publice pierdute in defavoarea parcarilor; Lipsa diversitatii spațiilor publice și activităților (polarizare în Parcul Morarilor și Parcul Florilor, în weekend sau dupamiaza).
·
punct de întâlnire pentru locuitori, cât și ca cel mai neplăcut spațiu din cartier. Această contradicție ilustrează prevalența obișnuinței și comodității (spațiul este ușor accesibil) în fața calității spațiului public; Parcul Morarilor apare ca principalul loc de petrecere al timpului liber în cartier.
Datorită intervențiilor administraței publice și creării de noi spații pentru comunitate în proximitatea lacului, locuitorii cartierului încep să redescopere malul lacului. A fost manifestată și intenția petrecerii timpului liber în afara carterului, noul Stadion Național sau zona Diham –acestea reprezentând numai două exemple de puncte de atracție. Unii dintre respondenți au ridicat problema lipsei unor activități culturale și evenimente care să le stimuleze interesul de a își petrece timpul liber în cartier.
Abordare propusa Luând în considerare caracteristicile carterului Pantelimon, s-a considerat că revitalizarea prin intervenții la nivelul spațiului public și implicarea comunității se poate face prin:
Opiniil populatiei Informarea și implicarea populaței s-a făcut prin prezentarea, în cadrul unei expoziții în cartier: • Casete info cu detalii despre cum se poate implica în crearea unor spații urbane mai bune; • prezentare documentații de urbanism din cartier și info despre cum se “traduc” și cum poate interveni comunitatea; • date statistice despre cartier; • ilustrare concept activare spații publice. Locuitorii cartierului au fost invitați să marcheze pe un panou interactiv: “Aici mă întâlnesc cu prietenii”, “Aici îmi petrec timpul liber”, “Aici este locul meu preferat din carter”, “Acesta este locul din cartier care îmi place cel mai puțin”. Opiniile colectate prin această metodă sunt foarte diverse, indicând diferite categorii de utilizatori: · multi dintre ei prefera hypermarketul Cora ca spațiu de socializare, și își petrec un procent ridicat din timpul liber aici; · multi utilizatori sunt atașati de Parcul Sticlăriei, își petrec timpul liber aici și îl utilizează ca loc de întâlnire cu prietenii, în ciuda faptului că acesta se află într-un stadiu avansat de degradare; Această opțiune a comunității indică potențialul de vaorificare a parcului; · Intersecția dintre Soseaua Vergului și Soseaua Morarilor apare marcată atăt ca
·
·
· ·
·
· ·
·
Partea II I Pagina
Amenajarea cu resurse minimale a spațiilor semiprivate ce înconjoară locuințele colective mobilare minimală, plantare, etc.; Formarea unor grupuri de inițiativă din comunitate care să “adopte” spații publice din cartier; Susținerea activitățiilor culturale în spațiul public; Crearea unor elemente de legatura intre spatiile publice de-a lungul lacului (ex. pista de bicicleta; traseu hiking etc.); Initierea de noi spatii publice in locuri cu o vizibilitate ridicata finantate prin colectarea de fonduri din partea companiilor interesate; Organizarea de evenimente în spațiul public – piețe de weekend, târguri, jocuri pentru copii; Spații publice de tip pop-up – amenajări provizorii (scaune, mese, chioșcuri) care apar/ dispar în diverse zone ale cartierului pentru a tesa și stimula interesul comunității; Lobby pentru întocmirea unei strategii de revitalizare si consolidare a sistemului de spatii publice (de către administrație).
53
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Partea II I Pagina
54
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Un cartier cu potential ce isi revine incetul cu incetul... dar mai are nevoie de mult ajutor .....
Partea II I Pagina
55
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
3.Cartierul Rahova Descriere generala Cartierul Rahova s-a format în jurul a două mari artere de circulaţie - 13 Septembrie şi Calea Rahovei, acesta din urmă fiind cunoscută în istorie și sub numele de Drumul Florăreselor. Astăzi aici se găsește singura piață de flori din București. De-a lungul timpului Rahova a trecut prin transformări semnificative, atât la nivelul structurii spațiale, cât și din punct de vedere socio-economic. Declinul cartierului a început în anii '50, din cauza amplasamentului său periferic, dar mai ales din cauza vecinătății Penitenciarului Rahova. În anii '80 a urmat o restructurare majoră, prin demolarea clădirilor de pe Dealul Arsenalului și
Parcul Sebastian Sursa: http://urbo.ro/sites/default/files/imagecache/photobig/fotos/2010/44/2920/173326/173326-sebastian.jpg
celei mai mari părți din cartierul Uranus, construirea de blocuri de locuințe colective și a Parcului Sebastian, întrucât în momentul sistematizării în zonă nu exista nici un spaţiu de agrement. Problema insuficienței spațiilor verzi și a spațiilor publice persistă și astăzi. La aceasta se adaugă lipsa locurilor de parcare și capacitatea insuficientă a arterelor de circulație. Din punct de vedere funcțional cartierul este caracterizat de o diversitate scăzută, iar echiparea cu dotări socio-culturale este extrem de scăzută, înregistrând un déficit major în ceea ce privește dotările de învățământ preșcolar, de sănătate și culturale. În Rahova există două grădiniţe, două şcoli generale şi un liceu. În zona Rahova-Sud se mai află o grădiniţă, o şcoală generală şi un liceu. Cele mai importante centre comerciale din cartier sunt Piaţa Rahova, Fostul centru comunitar La Bomba
hypermarketul Kaufland și mallul Liberty Center.
Sursa: http://1.bp.blogspot.com/KgVdmOYvvK4/TjMBGeJ2QGI/AAAAAAAAAkI/yeHE4LwDkUU/s1600/IMG_196 4.JPG
Opinia publică asociază cartierul Rahova cu cartierul Ferentari, iar zona este considerată cea mai rău famată din București. În contradicție, locuitorii cartierului consideră calitatea vieții în Rahova medie și bună.
Calea Rahovei Sursa:http://ghid.imopedia.ro/usr/thumbs/thumb_559_x_363_818-Sebastian.jpg
Partea II I Pagina
56
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Analize urbanistice Analiza Functiuni
Cartierul Rahova se remarca prin ocuparea majoritara a terenului cu locuinte colective. De-a lungul arterelor principale B-dul Rahova, Strada Margeanului, Strada Sebastian, locuintele colective au un regim de inaltime ridicat ceea ce a determinat crearea unor coridoare atat la nivel morfo-tipologic cat si functional. Aceste artere sunt caracterizate de o activitate comerciala intensa. Cel mai important punct comercial din cartier este reprezentat de Piata Rahova unde se desfasoara atat activitati legate de comertul en-detail cat si en-gros, aceasta zona este un reper si la nivelul municipiului Bucuresti. Alte complexe comerciale in zona sunt amplasate la intersectia principalelor artere : B-dul Rahova cu Strada Sebastian, B-dul Rahova cu Soseaua Progresul, B-dul 13 Septembrie cu Strada Sebastian si Margeanului, exceptie face Hipermarketul Kaufland care alaturi de Parcul Sebastian a devenit un nod de interes atat comercial cat si de relaxare. Echiparea cu dotari socio-culturale este extrem de scazuta, daca dotarile de invatamant scolar acopera necesitatile zonei, dotarile de invatamant prescolar, de sanatate si de cultura sunt in deficit major.
Partea II I Pagina
57
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Analiza Circulatii
Circulatiile principale sunt reprezentate de B-dul Rahova, Strada Sebastian, Soseaua Ferentari, Soseaua Progresul, Strada Margeanului si Strada Petre Ispirescu. Aceste artere se confrunta cu un trafic major in special B-dul Rahova care este legatura principala cu zona centrala a Bucurestiului si prezinta cele mai multe linii de transport in comun: tramvai si autobuz. Din punct de vedere al intersectiilor ce genereaza fluxuri si creeaza un disconfort major in fluenta traficului se remarca Intersectia Sebastian, Intersectia Chirigiu si Intersectia Pietei Rahova cu probleme majore de distributie: viraj la stanga, sistem de semaforizare ineficient, prioritizare dezechilibrata, etc. Un disconfort in fluenta traficului este dat si de ocuparea primei benzi de circulatie cu parcari.
Lipsa locurilor de parcare aduce cu sine disconfort si la nivelul pietonilor, acestea ocupa majoritatea spatiilor pietonale, cel mai evident exemplu fiind B-dul Rahova.
Partea II I Pagina
58
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Analiza Spatii publice
Se remarca o lipsa acuta a spatiilor verzi de agrement si relaxare. Parcul Sebastian este unicul loc de relaxare pentru locuitori, dar acesta este amplasat in extremitatea nord-estica a teritoriului si prezinta o accesibilitate destul de scazuta. Cartierul Rahova dispune de un potential ridicat de spatii libere/eliberabile de constructii si spatii publice ocupate momentan de automobile ce pot deveni spatii comunitare avand in vedere amplasarea acestora la confluenta celor mai multe fluxuri pietonale si zonelor de interes.
Partea II I Pagina
59
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Sinteza
Partea II I Pagina
60
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Viziune
Partea II I Pagina
61
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate Analiza atractivitatii spatiilor publice
ameliorata prin promovarea si mediatizarea la nivelul orasului a
Majoritatea spatiilor publice din Cartierul Rahova sunt
evenimentelor cu impact cultural si prin desfasurarea de initiative
neamenajate dar totusi atractivitatea minimala a acestora este
comunitare in vederea constientizarii importantei grijei fata de
un raspuns la nevoia de socializare pe care o simt locuitorii.
mediu.
Zonele in care se desfasoara activitati comerciale au devenit loc
Sistemul inteligent de trafic a adus o fluidizare importanta a
de intalnire si de discutie dar mediul in care se desfasoara
circulatiei auto, ocuparea cu parcari a benzilor de auto fiind
acestea lasa mult de dorit si nu raspunde la nevoile comunitatii.
descurajata. Parcarile sunt atent distribuite in incinta locuintelor
Locurile de joaca pentru copii sunt neamenajate si prezinta un
colective. B-dul Rahova se remarca prin introducerea spatiul
risc ridicat pentru sanatatea si siguranta acestora.
verde median amplasat de-a lungul liniei de tramvai ce a condus
Spatiile publice din interiorul incintelor de locuinte colective sunt
la aproprierea spatiului stradal pentru utilizator si ameliorarea
neconforme cu utilizarea sigura, acestea prezinta probleme
poluarii fonice si cu noxe.
legate de securitate si risc (iluminat deficitar, pavaj degradat,
Spatiile verzi insotesc spatiile comunitare ce sunt amenajate in
elemente cu stabilitate scazuta, deseuri abandonate, etc).
zonele de interes ale cartierului : Piata Rahova, Petre Ispirescu,
Spatiile publice libere sau eliberabile ce prezinta un potential
Birca, Sebastian, Liberty Center, Parcul Sebastian, Prosper, cu
ridicat de a deveni spatii comunitare sunt amplasate in zona
investitii minime dar cu impact maxim pentru socializarea
Pietei Rahova, Petre Ispirescu, Birca, Sebastian, Liberty Center,
comunitara. Locurile de joaca pentru copii sunt integrate in
Parcul Sebastian, Prosper.
spatiile destinate comunitatii permitand contactul direct intre
Viziune 2020
utilizatori si eliminand astfel barierele comunicationale.
Cartierul Rahova cu o identitate proprie se remarca prin vitalitate
Spatiile destinate agrementului si sportului sunt in curs de
si atractivitate cu actiuni continue si integrate de a deveni
realizare, cu implicarea comunitatii si sustinerea drepturilor sale
competitiv in contextul orasului. Evenimentele socio-culturale se
la un mediu urban sanatos.
desfasoara cu regularitate si cu o participare intensa atat a
Rahova in 2020 este un loc in care actiunile de revigorare si
locuitorilor cat si a vizitatorilor. Faima negativa a zonei este
revitalizare sunt in desfasurare datorita implicarii comunitatii in viata cartierului.
Partea II I Pagina
62
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Partea II I Pagina
63
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
În ceea ce privește sistemul de spații publice din cartier se remarcă o lipsă acută a spațiilor verzi, de agrement și de relaxare, dublată de lipsa locurilor de parcare, ceea ce face ca automobilele să ocupe majoritatea spațiilor pietonale.
· ·
· Parcul Sebastian este singurul spațiu de relaxare amenajat pentru locuitori, însă prezintă o accesibilitate destul de scăzută, fiind amplasat la extremitatea nord-estică a cartierului. În ciuda faptului că majoritatea spațiilor publice din Rahova sunt neamenajate, acestea atrag utilizatori reprezentând răspunsuri la nevoia de socializare a comunității. De asemenea, punctele în care se desfășoară activități comerciale (chioșcuri, parterele blocurilor, etc.), au devenit locuri de întâlnire și de socializare. Spațiile publice din interiorul incintelor de locuințe colective nu sunt sigure pentru locuitori, prezentând probleme precum iluminat deficitar, pavaj degradat, elemente cu stabilitate scăzută, deșeuri abandonate, etc. Totodată, locurile de joacă pentru copii sunt neamenajate sau amenajate impropriu și prezintă un risc ridicat pentru sănătatea și siguranța acestora. Cartierul Rahova dispune de un număr ridicat de spații vacante, spații eliberabile de construcții și spatii publice ocupate momentan de automobile. Toate acestea pot deveni spații comunitare, majoritatea fiind amplasate la intersecția unor fluxuri pietonale și/sau în proximitatea unor puncte de interes ale cartierelor: zona Pieței Rahova, Petre Ispirescu, Birca, Sebastian, Liberty Center, Parcul Sebastian, Prosper. Problemele identificate la nivelul cartierului, ordonate în funcție de impactul asupra spațiului comunitar și comunității: · Insuficiența mobilierului urban și a amenajării spațiului public (banci, cosuri de gunoi, stalpi iluminat, etc) · Insuficiența locuirilor de joacă pentru copii · Parcări ce ocupă spațiile pietonale (trotuare) pe întregul Bulevard Rahova · Insecuritate pentru locuitori și vizitatori (câini comunitari, iluminat deficitar, elemente de fațadă cu stabilitate scăzută, etc) · Lipsa spaț iilor verzi, de relaxare, de agrement, etc (cu excepț ia Parcului Sebastian) · Iluminat deficitar în zonele de locuit care nu sunt amplasate pe străzile principale · Insuficienț a locurilor de parcare amenajate
·
Trafic aglomerat si ambuteiaje (intersectia Sebastian, Piata Rahova, Piata Chirigiu) Spatii vacante utilizate pentru depozitarea deseurilor menajere si rezultate din constructii Activitate comercială intensă și invazivă, extinzându-se în spațiul public – comert ambulant (Piata Rahova, intersecția Petre Ispirescu, intersectia Sebastian) Lipsa dotărilor socio-culturale ( săli de expoziții, biblioteci, teatre, cinematografe, grădinițe, etc.)
Opiniile populatiei Analiza cartierului Rahova din perspectiva comunitatii Metode Pentru identificarea parerii locuitorilor cartierului atat despre spatiile publice cat si despre calitatea vietii in Rahova, s-au recurs la mai multe metode. Aplicarea unui chestionar simplu ce a avut in vedere gasirea unor raspunsuri din partea tuturor locuitorilor indiferent de nivelul de studii a fost o metoda eficienta pentru a identifica locurile cu potential, zonele nesigure pentru comunitate, nivelul de implicare individuala in cazul implementarii unui proiect de amenajare a spatiilor publice, etc. Studiul unor documentatii mai ample ce au avut in vedere cercetarea din punct de vedere sociologic a cartierelor Bucurestene cum ar fi “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?” – studiu finantat de British Council realizat in 2006 si “Cartografierea sociala a Bucurestiului 2011” cercetare facuta de Facultatea de Stiinte Politice, Departamentul de Sociologie sub indrumarea d-lui Prof. Univ. Vintila Mihailescu. Pentru apropriere cat mai atenta asupra comunitatii si a modului sau de interactiune, s-a constat necesara si o identificare a parerii locuitorilor cartierului Rahova prin intermediul platformelor virtuale cum ar fi: http://forum.metrouusor.com/, Comunitatea Cartierului Rahova, etc. Concluzii studiu “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?” British Council realizat in 2006 Studiul gestionat de Centrul International de Arta Contemporana a implicat aplicarea de interviuri semistructurate cu 26 de tineri cu varsta cuprinsa intre 17 si 35 de ani. Obiectivul cercetarii a avut in vedere identifarea nevoilor de natura culturala, comportamentul de consum cultural, activitatile de timp liber (viata sociala, sport) pentru a intelege necesitatile tinerilor din Rahova.
Partea II I Pagina
64
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Analiza cartierului Rahova din perspectiva comunitatii Metode Pentru identificarea parerii locuitorilor cartierului atat despre spatiile publice cat si despre calitatea vietii in Rahova, s-au recurs la mai multe metode. Aplicarea unui chestionar simplu ce a avut in vedere gasirea unor raspunsuri din partea tuturor locuitorilor indiferent de nivelul de studii a fost o metoda eficienta pentru a identifica locurile cu potential, zonele nesigure pentru comunitate, nivelul de implicare individuala in cazul implementarii unui proiect de amenajare a spatiilor publice, etc. Studiul unor documentatii mai ample ce au avut in vedere cercetarea din punct de vedere sociologic a cartierelor Bucurestene cum ar fi “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?” – studiu finantat de British Council realizat in 2006 si “Cartografierea sociala a Bucurestiului 2011” cercetare facuta de Facultatea de Stiinte Politice, Departamentul de Sociologie sub indrumarea d-lui Prof. Univ. Vintila Mihailescu.
Principalele repere ale zonei Rahova-Uranus
Pentru apropriere cat mai atenta asupra comunitatii si a modului sau de interactiune, s-a constat necesara si o identificare a parerii locuitorilor cartierului Rahova prin intermediul platformelor virtuale cum ar fi: http://forum.metrouusor.com/, Comunitatea Cartierului Rahova, etc. Concluzii studiu “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?” British Council realizat in 2006 Studiul gestionat de Centrul International de Arta Contemporana a implicat aplicarea de interviuri semistructurate cu 26 de tineri cu varsta cuprinsa intre 17 si 35 de ani. Obiectivul cercetarii a avut in vedere identifarea nevoilor de natura culturala, comportamentul de consum cultural, activitatile de timp liber (viata sociala, sport) pentru a intelege necesitatile tinerilor din Rahova.
Partea II I Pagina
65
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Context Cartierul Rahova a trecut de-a lungul istoriei prin modificari substantiale in structura sa urbana dar si sociala. Pozitionat la periferia orasului cu un mod de viata semi-urban cu lipsuri privind infrastructura si cu o dispunere variata a activitatilor atat functional cat si structural alaturi de vecinatatea cu Cartierul Ferentari si a evenimentelor mai putin pozitive din zona, au facut ca Rahova sa fie considerat un cartier rau famat. Aceasta imagine se mentine si in contextul anilor
Structura locuirii Cartierul Rahova se remarca printr-o locuire preponderenta in locuinte colective inalte si medii, cateva zone de locuinte individuale sunt ramasite ale unui tesut periferic in special in zona de sud-vest a cartierului si in interiorul ansamblurilor de locuit din zona Liberty Center si Chirigiu. Zonele de locuintele colective au un caracter “pestrit” cu locuinte in stare de degradare totala, constructii noi legale si ilegale, garaje si dependinte. Exista un decalaj major intre zona de locuinte colective si cea de locuinte individuale atat prin prisma categoriilor sociale ce le detin cat si prin imaginea oferita. Zonele de locuinte colective inalte placheaza bulevardul Rahova de-a lungul sau, si in spatele acestora zonele de locuinte individuale sunt “ascunse”.
Accesibilitate / transport in comun/ fluenta circulatiei auto/ parcari auto In continuare, cartierul Rahova are conexiuni slabe cu alte cartiere, din punct de vedere al accesibilitatii, chiar daca acesta se situeaza foarte aproape de centrul Bucurestiului (aprox.3 km). Transportul in comun din Rahova este reprezentat de tramvai si autobuz, lipsa metroului se simte destul de accentuat. Traficul in zona este ingreunat atat de semofarizari neconforme cat si de parcarile auto care ocupa o intreaga banda pe strazile principale (B-dul Rahova, Sos. Ferentari. B-dul Alexandria,etc.) Problema parcarilor, la fel ca in tot Bucurestiul, este esentiala, deoarece afecteaza in mod direct calitatea vietii.
Partea II I Pagina
66
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Spatii verzi/ Locuri de joaca pentru copii In anul 1999 s-a inaugurat Parcul Sebastian, singurul spatiu verde major din Rahova, dar acesta sufera de o accesibilitate precara, fiind pozitionat excentri fata de centrul cartierului. Lipsa spatiilor verzi in Rahova este extrem de evidenta atat din planuri cat si ca raspuns din partea locuitorilor. Locurile de joaca sunt in numar mic, si se confrunta cu probleme de securitate. Este de remarcat ca vegetatia de aliniament este bogata dar nu indeplineste cerintele comunitatii si a sanatatii urbane Dotari socio culturaleRahova este lipsita de dotari culturale, in cartier nu exista teatre, cinematografe, sali de expozitii, etc iar dotarile de invatamant sunt insuficiente in special in sectorul prescolarilor. Locurile in care se desfasurata diferite evenimente culturale dar, destul de rar, sunt The Ark (Fosta Bursa de marfuri) si mall-ul Liberty Center.
Parerea locuitorilor din studiu “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?” British Council realizat in 2006 Locuirea Locuitorii sunt in mare parte multumiti de calitatea locuirii in Rahova, mai ales de zonele de locuinte situate in exteriorul arterelor principale Bulevardului Rahova , Soselei Ferentari Soseaua Sebastian, Str. Salaj si Str. Margeanului, ce sunt mai putin agitatie, nivelul de zgomot scazand semnificativ. Avand in vedere coloristica blocurilor de locuinte de pe B-dul Rahova, locuitorii considera ca a fost initiativa buna dar “falsa” mă rog, au vrut să facă ceva, dar n-ai ce să le faci, la blocurile astea” (vânzător piese auto, 24 ani). Blocurile colorate doar la fatada dinspre Bulevard si coloristica ostentativa a fost aspru criticata de media si societatea civila atat in privinta lucrarilor de slaba calitate cat si din punct de vedere a culorilor chiar daca parerile locuitorilor sunt impartite, Rahova fiind identificata cu „blocurile colorate”. „În puţine cartiere vezi nou vopsite, nou zugrăvite. Îmi place... Blocurile de la şosea de pe Calea Rahovei sunt toate...majoritatea vopsite şi arată mult mai bine. Deci, cum arătau înainteziceai că sunt... trecuse războiul, mai ales prin alte zone. Dar acum arată bine, îngrijit, dă un aspect mult mai plăcut”. (student, 23 ani). „Nu-mi place. Prefer nişte blocuri gri, dar curate, ştii? Adică cu spaţiu verde în faţa blocului, ceva normal, nu? Nu colorat, nu ţigănesc, nu, cum să zic, expansiv aşa, care să denote şi mai mare jeg”. (studentă arte plastice, 20 ani). Partea II I Pagina
67
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Accesibilitate/Circulatii Daca arterele principale sunt intr-o stare foarte buna, strazile laturalnice sunt intr-o stare de degradare ampla iar deseurile sunt depozitate de-a lungul acestora. „Peste tot sunt străzi nasoale, dar parcă în Rahova s-au adunat toate” (studentă Asistenţă Socială, 21 ani). Structura demografica Cartierul Rahova este reprezentat in mare parte de populatia tanara, aspect sesizat si de catre locuitori „Mi se pare că sunt foarte mulţi tineri şi mulţi copii. Am impresia câteodată că sunt aglomerate, dar acum nu îmi dau seama, exact, de ce. Sunt prea mulţi copii sau prea puţine parcuri? Darvăd multe cărucioare, deci înclin să cred că e vorba de un număr mare de copii.Cred că sunt mai mulţi tineri, dar nu cu mult”(Director economic, 37 ani). Locuitorii intervievati considera ca Rahova din punct de vedere al bunastarii este impartit in doua, cei bogati si cei saraci (preponderent), clasa de mijloc fiind considerata inexistenta, fapt ce este subiectiv, dar torusi parerea exista: nu cred că mai există categorie de mijloc, cred că există săraci şi bogaţi... vreo 20% bogaţi şi restul sunt săraci. E o zonă, ca să spun aşa, un cartier muncitoresc, cu oameni muncitori” (şef raion, 23 ani).
Atractivitatea si problemele cartierului Tinerii din Rahova considera ca mizeria, transportul dificil, nesiguranta este asociata cu cartierul. Dar cu toate acestea, majoritatea sunt multumiti de cartier. Absenta dotarilor socioculturale nu le schimba parerea. Ca atractivitate cel mai des a fost mentionat ca distanta foarte mica fata de centrul Bucurestiului este un avantaj major pentru a locui in Rahova, dar au fost adaugate si alte aspecte ca: preturi reduse la imobile, linistea din zona de locuinte individuale, parcul Sebastian, apropierea de iesirea din Bucuresti. „Atractivă este. De acum 2 ani de când domnul Vanghelie a făcut parcul pentru copii, a renovat toate blocurile, este mai bună şoseaua cât de cât… E frumoasă zona, dar are şi părţile eirele. Este şi aproape de centru” (Grup trei studente, 20 de ani). Locuitorii tineri intervievati considera ca activitatile principale si le desfasoara in afara cartierului (timp liber, loc de munca, etc.) demonstrand caracteristica pe care o dau si specialistii in domeniu ca Rahova este un cartier dormitor. Eu, ţi-am spus, nu stau foarte mult în acest cartier. Deci, mai degrabă, doar locuiesc acolo, ştii? (Studentă, 20 de ani).
Partea II I Pagina
68
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Identitatea cartierului / oamenii Tinerii intervievati , locuitori ai zonei Rahova, vad cartierul ca o zona rau famata si cu o prezenta importanta de romi, lucru care pentru acestia arata o anumita nesiguranta fata de cartier. La intrebarea „Cum ai descrie omul din Rahova?” raspunsul a fost: Omul din Rahova... om muncitor şi cu aspiraţii reduse. Oamenii de vârstă mai înaintată, nici unul nu-şi propune să ajungă cât mai sus, şi el. Se mulţumeşte cu ce are. Şi îi e frică să rişte, preferând să facă ce a făcut toată viaţa, adică n-ar schimba deloc modul de viaţă (Student an I, 18 ani, casier într-o benzinărie).
Spatiile publice/ Spatiile verzi/ Dotari culturale
socio -
Educarea este considerata prioritara din punct de vedere al spatiilor publice si spatiilor verzi: Cred că în primul rând oamenii [trebuie] educaţi. Nu ştiu... poate că treaba s-a făcut şi s-au pus coşuri de gunoi şi alte spaţii în care se poate aruncă gunoiul, dar au fost furate. (Şef raion, 23 de ani, absolvent de liceu). Aceast raspuns arata si o anumita descriminare (resimtita si de cei incriminati) fata de etnia roma, care a fost de cele mai multe ori invinovatita pentru toate problemele locuitorilor. Necesitatea de spatii comunitare, locuri de relaxare, de joaca, agrement reiese din acest raspuns: […] Bănuiesc că... la noi, în zona Rahova, am observat că majoritatea tinerilor, de exemplu, preferă să-şi petreacă timpul în faţa blocului. Deci, foarte mulţi tineri, văd, seara, ies acolo în faţa blocului, discută cu amici, prieteni, vecini... i-am mai văzut pe unii prin diverse locuri, prin... la biliard, la discoteci... bineînţeles că nu în zona Rahova, nu există acolo..., sau din câte ştiu eu, nu există discoteci, săli de biliard, sau astfel de locuri. Tot aşa, pentru activităţi fizice, nu ştiu dacă se poate, dacă există vreun loc în care să poţi să te duci, să zicem, să joci un baschet sau un fotbal. Poţi să te duci în faţa blocului, lovind toate maşinile parcate, pentru că e plin de maşini. […] Deci, nu există locuri în care să poţi să te duci. Eu, de exemplu, merg în Drumul Taberei. Acolo am găsit o şcoală unde pot să joc şi eu. Tot aşa există la Politehnică, sunt terenuri de-astea pe care poţi să le închiriezi, dar sunt departe, adică aş prefera să fie acolo o zonă, un teren de sport, ceva de genul ăsta. Dacă ar fi aproape, aş merge cu amicii mei, aş închiria. Mi-ar plăcea. Tot aşa, biliard, tenis de masă, alte sporturi de genul ăsta, dacă ar exista astfel de locuri în care aş putea merge, aş merge cu plăcere în zona Rahova. Că nici mie nu-mi convine să merg 10 staţii ca să ajung... că, de exemplu, tre' să merg până la Apaca sau până în centrul capitalei ca să joc biliard sau nu ştiu ce. Deci, din punctul ăsta de vedere, stau destul de prost (Student, 23 de ani). Partea II I Pagina
69
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Rahova vazuta din exterior Concluzii studiu “ Cartografierea sociala a Bucurestiului” realizat de Facultatea de Stiinte Politice – Catedra de sociologie –SNSPA, 2011 Volumul total al eşantionului:1116 de persoane Acest studiu a luat ca zona comuna RahovaFerentari, astfel concluziile pot avea un caracter subiectiv. Consideram ca asocierea cartierelor nu poate da o imagine clara asupra cartierul Rahova. Pe primele locuri plasate de cei intervievati ca probleme prioritare de rezolvat in Rahova-Ferentari sunt: curatenia orasului, delincventa , starea drumurilor, locurile de parcare si insuficienta/intretinerea.Un alt lucru esential este faptul ca locuitorii Bucurestiului plaseaza RahovaFerentari pe primul loc ca cel mai rau cartier din Bucuresti, pe al doilea loc fiind situat cartierul Pantelimon. In concluzie, cartierul Rahova este asociat cu cartierul Ferentari, si are o imagine negativa la nivelul Bucurestiului, fiind recunoscuta ca o zona rau famata.
Chestionar realizat de Asociatia 2020 in luna noiembrie 2011 Chestionar aplicat la 20 de persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 75 de ani. Jumatate din cei carora li s-a aplicat chestionarul locuiesc dintotdeauna in cartierul Rahova. Restul fiind stabiliti in Rahova de aproximativ 10 ani (medie).
Cartierul in prezent La rugamintea de a caracteriza cartierul Rahova folosind 5 atribute, 20 % din respondenti au folosit atribute pozitive cum ar fi: ieftin, linistit, curat, renovat, bun, verde, sigur, aerisit, accesibil in centru, restul de70% au avut o parere negativa: murdar, caini comunitari, aglomerat, pestrit, intens, dezordonat, haotic, 10 % au avut un raspuns evaziv care nu poate fi clasat ca negativ sau pozitiv: colorat, diversificat, muncitoresc,.
Partea II I Pagina
70
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Principalele probleme ale cartierului, identificate de cei chestionati sunt: - Transportul public deficitar (problema identificata de cei mai multi respondenti) - Lipsa spatiilor verzi si de agrement (problema identificata de cei mai multi respondenti) - Caini comunitari (problema identificata de cei mai multi respondenti) - Administrare defectuasa - Mizeria - Lipsa securitatii - Aglomeratia - Educatia oamenilor - Saracia Cu toate acestea calitatea vietii a fost considerata de 77 % de respondenti – medie, restul au apreciat-o ca fiind buna. Acest lucru releva ca locuitorii sunt multumititi de cartierul lor cu exceptia problemor identificate mai sus.
Spatii publice Spatiile publice in viata locuitorilor este vitala iar respondentii au notat importanta acestora pentru bunastarea cartierului si calitatea vietei cu punctaj maxim. Zonele publice frecventate cel mai des de locuitori sunt: - Piata Rahova – 30% - Mall Liberty Center -24,2% - Petre Ispirescu - 17% - Sebastian – 17% - Piata Chirigiu – 5.8 % - Zona de langa Benzinaria OMV- B-dul Rahova 5.8 % Un exercitiu foarte greu, pentru locuitorii intervievati, a constat in identificarea zonelor reprezentative pentru cartier, aces fapt releva lipsa spatiilor purtatoare de identitate, totusi raspunsurile au fost: - Piata Rahova - Mall Liberty Center - B-dul Rahova (blocurile colorate) - Petre Ispirescu si Sebastian Unii respondenti au marcat ca zone reprezentative, spatii aflate din afara cartierului: Casa Poporului, Hotel Marriot, Academia Militara, Razoare. La intrebarea ce avea ca scop identificarea zonelor cu o imagine preponderent negativa (zone rau famate) toti respondentii au ales zona Pietei Rahova.
spatiilor publice din cartier si vizibilitatea acestora, chestionarul a avut doua intrebari legate de existenta acestora in cartier (publice si private). 55% au relatat ca s-au implementat proiecte de catre autoritatile locale, in acest sens. Din punct de vedere al initiativelor private, majoritatea au spus ca nu au existat asemenea proiecte. Rahova in viitor si deschiderea locuitorilor in implementarea proiectelor de amenajare a spatiilor publice 55% din locuitorii intervievati considera prioritar actiuni de imbunatire a spatiilor publice existente, restul au avut ca prima alegere proiecte de crestere a numarului/suprafetei de spatii publice. Dorinta de implicare in procesul de promovare/amenajare a spatiilor publice din cartierul Rahova, este relativ scazuta – 44%, restul exprimandusi dorinta de a nu se implica deloc in aceste actiuni/proiecte. Din punct de vedere al comunitatii, responsabilii pentru amenajarea spatiilor publice si intretinerea acestora sunt: 1. Autoritatea locala (primaria de sector si primaria generala) 2. Actorii privati 3. Comunitatea 4. Parteneriat public – privat La incheierea chestionarului, cei intervievati au fost rugati sa marcheze pe planul cartierului urmatoarele: - Locul preferat din cartier - Locul de petrecere a timpului liber - Locul de intalnire cu prietenii - Locul care ii place cel mai putin Astfel ca locuri preferate din cartier a fost marcate: Parcul Sebastian, Intersectia Petre Ispirescu Din punct de vedere al petrecerii timpului iber, majoritatea respondentilor au spus ca nu isi petrec timpul liber in cartier, mentionand ca nu au unde. Cei care au raspuns au ales: Mall Liberty Center, Supermarketul Kauffland, Benzinaria OMV (cafenea). Aceiasi problematica de mai sus s-a intalnit si la criteriul de alegere a locurilor de intalnire cu prietenii. Cei care au raspuns au ales Mall Liberty Center. Locul cel mai putin placut de locuitorii intervievati a fost ales de toti respondentii ca fiind Piata Rahova.
Pentru a afla daca locuitorii au luat la cunostinta despre initiativele/ proiectele de ameliorare a calitatii
Partea II I Pagina
71
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Concluzii
Abordare propusa
In urma analizei chestionarelor, interviurilor si a altor studii cu caracter sociologic s-au desprins cateva concluzii esentiale: § Calitatea vietei este considerata de catre respondenti medie si buna, aceast fapt aratand o anumita dorinta a comunitatii de a arata ca “in Rahova e mai bine decat in alte parti”. § Lipsa spatiilor publice ii afecteaza in mod negativ pe locuitorii cartierului Rahova, alaturi de lipsa spatiilor culturale, de agrement, de relaxare, de joaca; § Problemele esentiale cu care se confrunta comunitatea Rahova sunt: transportul comun deficitar si accesibilitatea scazuta fata de alte cartiere, lipsa spatiilor verzi, lipsa locurilor de parcare, cainii comunitari si deseurile – mizeria; § Comunitatea Rahova se considera responsabila de problemele legate de curatenia spatiilor dar vina principala este indreptata catre etnia roma, acest fapt aratand o discriminare destul de ridicata; § Implicarea comunitatii Rahova in viitoare proiecte de amenajare a spatiilor publice este relativ scazuta, se considera necesara educarea acesteia in acest sens; § Rahova poate fi competitiva la nivelul cartierelor bucurestene, dar este necesara desfasurarea de diverse actiunii care sa promoveze cartierul si sa elimine ideea ca “Rahova este o zona rau famata”.
Având în vedere caracteristicile cartierului Rahova si opiniile locuitorilor, s-a considerat că revitalizarea prin interventii la nivelul spatiului public si implicarea comunitătii este posibilă, însă trebuie însotită de activităti educative si culturale: • spații pentru evenimente socio-culturale regulate, care să atragă populație din afara cartierului; • ameliorarea imaginii negative prin promovarea evenimentelor culturale și prin inițiative comunitare; • întărirea caracterului comunitar al zonelor de interes din cartier: Piata Rahova, Petre Ispirescu, Birca, Sebastian, Liberty Center, Parcul Sebastian, Prosper; • evenimente educative pentru copii (în special cei care nu merg la scoală) – ateliere, educatie nonformală, teatru-forum; • organizarea de activităti comunitare – de exemplu, acolo unde este posibil, plantarea unor terenuri neutilizate, crescând astfel procentul de spatii verzi; • crearea unui nou centru pentru comunitate, continuând initiativa La Bomba – Ofensiva Generozitătii; • initierea unor grupri de initiativă care să sustină problemele si nevoile cartierului; • atragerea de parteneri privati pentru amenajarea unor spatii publice reprezentative, vizibile, în colaborare administratie – comunitate – investitori.
Partea II I Pagina
72
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Partea II I Pagina
72
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Periferic si central, Cartierul Rahova este intr-o cautare continua de spatii verzi si de relaxare
Partea II I Pagina
74
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Partea III Concluzii
Partea II I Pagina
75
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Concluzii În decursul desfășurării proiectului popularizarea și deschiderea către comunitate a domeniului a reieșit ca una dintre necesitățile principale în vederea creșterii interesului și proactivității populației. În acest context, București – Cartiere – Comunități își va asuma în continuare rolul de platformă de informare a comunității bucureștene, prin conectarea la canalele de social media și oferind în mod regulat informații privind evenimente pe tema dezvoltării orașului și implicării comunitare, exemple de bune practici în domeniul designului spațiului urban și al inițiativelor de tip “grassroot” și articole relevante din domeniu. În afara evenimentelor și activităților de promovare, informare și educare, considerăm importantă implementarea unor proiecte-pilot care să transforme viziunea comunității în realitate, intervenții care aduc rezultate imediate, transformând spațiile urbane subutilizate în spații interesante , autentice și demonstrând că „se poate”. Acest tip de proiecte poate îmbrăca mai multe forme, în funcție de scară, costuri și durată, iar fiecare intervenție poate contribui la succesul unui proiect viitor. Sunt necesare interventii treptate, utilizând experimente ieftine și implicând actori locali (cetățeni, antreprenori, dezvoltatori, membri ai administrației publice). Acest tip de proiecte de scară mică poate fi implementat în medii variate: străzi, piețe, parcări, fronturi de apă. Propunerile menționate în cadrul acestei lucrări trebuie privite în momentul de față ca simple idei, concretizarea lor depinzând decisiv de resursele umane, de timp și financiare de care asociația va dispune în perioada următoare. Prin acest proiect Asociația Urban2020 își propune să inițieze dialogul cu comunitatea și să contribuie la activarea și responsabilizarea acesteia în raport cu orașul și spațiul public. La finalul evenimentului, panourile de expoziție vor poposi la Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu din cartierul Rahova și Liceul Teoretic
Bibliografie: Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ
Ÿ
Ÿ Ÿ Ÿ
Ÿ http://www.antipa.ro/metroart.php http://www.scribd.com/doc/44064456/CARTIERELEBUCURESTIULUI-2 Ÿ http://www.asociatiaportico.ro/page/proiecte-pentrubucuresti/spalatoria-sociala/ Ÿ http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/05/10593/ Ÿ http://www.dw-world.de/dw/article/0,,15108198,00.html Ÿ http://www.forum.metrouusor.com/ Ÿ http://www.fundatiaratiuromania.eu/proiecte_Ecranul+comunitar++edi%C5%A3ia+I_1 Ÿ http://www.politicalocala.ro/se-delimiteaza-cartierele-dinoradea.html Ÿ http://www.urbandesigncompendium.co.uk/newhallcmp Ÿ http://www.zenophotos.com/Articles/Bucuresti_cazanul_cu_nervi.ht ml Ÿ
Iancu, Adrian, Reprezentare si reprezentativitate in spatiul urban comunitar, Editura U.T. PRES, Cluj Napoca, 2003 Gehl, Jahn, Viata intre cladiri – Utilizarile spatiului public, Editura Igloo Media, Bucuresti, 2011 GALLION,B.A., EISNER, S. – “The urban pattern”, D..van Nostrand Company, Princetown , New Jersey, 1963 Tismaneanu , V., Dobrincu,D., Vasile, C., Raport final- Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Bucuresti, 2006 Mihăilescu, Vintilă, SNSPA, Facultatea de Științe Politice, Departamentul de Sociologie, “Cartografierea socială a Bucureștiului 2011”, proiect de cercetare “ Rahova – Uranus: Un cartier dormitor?”, 2006 – studiu finantat de British Council Grigore, Octavian, Bucuresti – istoria cartierelor, Ministerio de Vivienda y Urbanismo, Programa de recuperación de barrios, Quiero mi Barrio, Recuperación de 200 barrios. Hacia la construcción de tipologías., editura Gobierno de Chile, Ministerio de Vivienda y Urbanismo, 2010
Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ
http://www.ecoplan.org/children/general/tranter.htm http://www.londonplay.org.uk/document.php?document_id=13 http://www.ondiseno.com/proyecto.php?id=1871 http://archiblog.info/es/2011/03/04 http://www.elperiodico.com/es/noticias/barcelona/20110115/man zana-del-viejo-cine-waldorf-renace-con-jardinequipamientos/665733.shtml Surse: http://www.mmnarquitectos.com/proyectos/vivienda/casaflores/casaflores.htm
Partea II I Pagina
76
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Anexa 1
Anexa 2
Partea II I Pagina
77
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Anexa 3
Partea II I Pagina
78
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Anexa 3
Partea II I Pagina
79
Pr oi ec tf i nant atdeObs er v at or ul Ur ban al Uni uni i Ar hi t ec t i i l ordi nRomani a pr i nt ax apent r uT i mbr ul Ar hi t ec t ur i i
As oci at i a:URBAN2020