Minte sănătoasă în corp sănătos - Prof. înv. primar Maria - Cristina MELINTE 86

Pe de altă parte, dansul, cea mai pură expresie a sufletului uman, este preludiul unei melodii. Prin dans, prin limbajul trupului, fiecare dintre noi spune o poveste veselă sau tristă a unei vieţi sau a unei părticele dintr-o viaţă tumultoasă sau fadă, exprimă emoţii, stări sufleteşti şi idei lăuntrice. Dansul este o descărcare prin ritm şi mişcare a sentimentelor şi trăirilor, te eliberează de toată încărcătura sufletească, te ajută să exprimi prin gesturi şi mişcări simple sau ample cine eşti, cu întregul corp. Prin dans socializăm şi comunicăm, indiferent de limba vorbită sau de cultura din care venim, indiferent de vârsta pe care o avem. Dansul formează şi întăreşte spiritul de echipă sau de competiţie. Prin dans, copiii se dezvoltă fizic, îşi întăresc musculatura, îşi îmbunătăţesc postura şi flexibilitatea. Dansul are un efect pozitiv asupra corpului, dar şi al comportamentului unui copil. Dansul, mișcarea pe muzică în general, favorizează dezvoltarea motrică fină și controlată și îl ajută pe copil să dobândească un echilibru de excepție. Copiii dezvoltă o postură corectă, dezvoltă urechea muzicală, dar și înțelegerea muzicii și a timpilor muzicali. Prin dans, cei mici învață să își cunoască și controleze corpul, să transpună emoții, să controleze teama sau frustrarea, senzația de incapacitate și le dezvoltă curajul și perseverența prin încercările repetate de realizare a mișcărilor. Din punct de vedere emoţional, dansul poate remedia timiditatea, depresia, frica, tracul de a se prezenta în faţa unui public mai mult sau mai puţin cunoscut. Totodată, din punct de vedere intelectual, mişcarea îi ajută pe copiii cu deficienţe să progreseze în procesul de învăţământ, le dă curaj, încredere în forţele proprii, ajută la creşterea stimei de sine, ţinând cont de faptul că mintea şi trupul funcţionează ca un tot unitar.În prezent, şcoala românească care, în ultimii ani, a suferit numeroase modificări mai mult sau mai puţin benefice asupra formării caracterelor copiilor, a pierdut din vedere cea mai importantă latură a modelării acestora: caracterul aplicativ şi atractiv al unei instituţii ce se vrea formator de viitori oameni.

După primul an școlar, un an dificil, de adaptare, de cunoaștere, de socializare, am descoperit că una din activitățile preferate ale copiilor este ora de muzică și mișcare, pentru că, împreună descoperim secretele muzicii și a diferitelor stiluri de dans. Cred că prin aceasta am spus tot.

Dansul va fi cu siguranţă parte din viaţa lor, iar dorinţa de a învăţa stiluri noi, de a conştientiza că munca este din ce în ce mai dificilă pentru a atinge obiective tot mai înalte îmi explică în cuvintele simple, ale unor copii de şase ani, că scopul proiectelor propuse a fost atins.

„Sportul e

rugăciunea trupului.”

(Salvador Dali)

„Noi , oamenii, avem puterea de a schimba

lumea.” (Declarația Națiunilor Unite)

Împreună în diversitate

Prof. Tamara Dorina BRUTARU

Școala Gimnazială nr.1 Suceava

Într-o lume în continuă schimbare în care majoritatea tinerilor își petrec timpul liber, în general, la petreceri și învățat, există o categorie de tineri aparte care își îndreaptă atenția spre voluntariat. Voluntariatul este foarte practicat în țările Europei Occidentale și SUA, de către oricine, fie că sunt tineri sau pensionari, angajați sau șomeri. Nevoia de a da ceva în schimb către societate, de a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși sau de a lupta pentru o cauză umanitară este mult mai dezvoltată în aceste țări. În Declarația Universală cu privire la voluntariat se evidențiază faptul că acesta este o componentă fundamentală a societății civile. El însuflețește cele mai nobile aspirații ale omenirii: pacea, libertatea, oportunitatea, siguranța și justiția pentru toate persoanele. Voluntariatul nu este foarte cunoscut în România și nu beneficiază de suficientă atenție pentru a ști cât de extinsă este această formă de implicare civică la nivel național. O definiție a voluntariatului adoptată de Consiliul Național al Voluntariatului este „activitatea desfășurată din proprie inițiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială”. „Voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup” (Legea nr.74/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România). Voluntariatul reunește persoane din medii diferite, de vârste diferite, de profesii diferite, indiferent de sex, religie sau convingeri. El reprezintă o modalitate prin care persoanele cu diverse abilități pot contribui la realizarea unor schimbări pozitive în societate. Aceasta reprezintă și o modalitate de incluziune socială și de integrare. Voluntariatul contribuie la educația noastră non-formală, la dezvoltarea personală, la extinderea rețelei noastre sociale, la dezvoltarea stimei de sine. Avantajele celor care desfășoară activități de voluntariat variază de la satisfacția personală, la dobândirea de experiență în viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operaționale și cu instituții și/sau structuri organizaționale, la crearea de prietenii și contacte profesionale utile până la găsirea unui loc de munca pe baza experienței dobândite ca voluntar. Avantajele voluntarilor au, în general, efect pe termen lung și în mod cert nu sunt de natură materială. „Activitatea de voluntariat de consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite” (Legea nr.74/2014). Voluntariatul în România se află în plină dezvoltare și cu siguranță va continua pe panta ascendentă pe care se află. A început să fie inclus și în legislația din diferite domenii, începe să fie valorizat ca și experiență la angajare, iar în sectorul nonprofit este cu siguranță una dintre resursele de bază. Ar fi nevoie de mai multă atenție din partea mass-media pentru a facilita accesul cât mai multor persoane la informația despre voluntariat și pentru a promova ideea de implicare. Profesorii coordonează activități de voluntariat sau caritate care dezvoltă simțul civic, dar e bine ca elevii (peste 16 ani, conform legii) să activeze într-o organizație.