Rolul jocului didactic în dezvoltarea inteligenței emoționale - Prof. Paraschiva JESCU 82

Baloanele cu emoții

Obiective:  să recunoască emoția pe care o simte;  să verbalizeze o întâmplare conformă cu emoția exprimată pe balon;  să conștientizeze propriile trăiri emoționale prin dobândirea cunoștințelor adecvate relaționării în condiții optime cu cei din jur. Reguli: Redarea emoțiilor pe care o simt copiii și prezentarea unei întâmplări în concordanță cu emoția. Acțiuni de joc: Copiii trebuie să deseneze pe balon ceea ce simt însoțită de denumirea acesteia. Desfășurarea jocului: Le voi împărți copiilor baloane umflate și carioci. Copiii sunt rugați să deseneze pe balon emoția pe care o simt. După finalizarea desenelor, fiecare copil trebuie să le arate celorlalți emoția resimțită și să o denumească fiind încurajați și să ne redea o situație care reprezintă emoția respectivă.

Pălăria magică pentru soluții

Jocul permite copiilor să exerseze prerechizitele necesare rezolvării de probleme, ajută copiii să dobândească ulterior strategii de rezolvare de probleme specifice vârstei.

Obiective:

 să înţeleagă faptul că un comportament are consecinţe asupra emoţiilor persoanelor implicate;  să identifice posibile cauze ale reacţiilor emoţionale;  să privească o situaţie din mai multe puncte de vedere. Materiale: scenete, ilustraţii, 2 păpuşi. Desfășurarea jocului: Sceneta va fi interpretată cu ajutorul păpuşilor. Li se vor adresa copiilor întrebări pornind de la conţinutul scenetei pentru a identifica consecinţele comportamentelor. Copiii vor fi rugaţi să îşi pună „pălăria magică” pentru a se gândi la consecinţe pe baza ilustraţiilor. Vor fi amestecate imaginile şi, folosind „pălăria magică”, copiii se vor gândi la ordinea corectă a imaginilor. Copiii vor fi solicitaţi să se gândească şi la alte situaţii în care copiii ar putea să ajungă să se simtă furioşi. („De ce ar mai putea fi furioşi copiii?”) Se va cere copiilor să propună apoi soluţii pentru situaţiile prezentate. Prin intermediul desfășurării jocurilor didactice în cadrul programului de la grădiniță, acestea au o contribuție însemnată în rândul copiilor la conștientizarea emoțiilor, exprimarea emoțiilor, etichetarea corectă a emoțiilor, recunoașterea și etichetarea corectă a emoțiilor proprii și a celorlalți, creșterea stimei de sine.

BIBLIOGRAFIE:

 Borțeanu S., Vodiță A. – 2013, ”100 de întâlniri, 100 de idei reușite”- București, Ed. Diamant;  Catrinel A. Ștefan și Kallay Eva - Ediția a II-a, 2010, „Dezvoltarea competențelor emoționale și social - I.Ș.J. Suceava - CCD – 1984, „Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii” -

Suceava;  Ignat A. A. 2011, „Consilierea pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor cu aptitudini înalte”., București, Editura EDP;  Răileanu D., Bujor L., Serdenciuc N.L – 2019, „Jocuri potrivite”, Editura DPH.

Tranziția de la nivelul primar la nivelul gimnazial

Prof. dr. Elena Iuliana DOMUNCO

Școala Gimnazială nr.1 Suceava

Trecerea de la ciclul primar la învățământul gimnazial este un proces adaptativ complex, care îi implică, în egală măsură, pe elevi, profesori și părinți. Tranziția către un alt nivel de învățământ privește atât mediul școlar, chemat să se adapteze la diversitatea și nevoile elevilor, cât și elevii care trec printrun proces de adaptare la noile cerințe curriculare și la diversitatea stilurilor de predare ale profesorilor. Astfel, trecerea elevilor la învățământul gimnazial implică o adaptare în plan cognitiv, emoțional și social, mediată, în egală măsură, de profesori și părinți. Tranziția la gimnaziu are efecte pozitive, dar și negative în ceea ce privește conștientizarea propriei individualități, a capacității de autocunoaștere și a sănătății mintale a copilului. În cadrul procesului de tranziție, intervin o serie de provocări care pot îngreuna procesul de adaptare:  la nivel individual - identitate, emoții și abilități;  la nivel interacțional - pierderea și formarea de noi relații, roluri sociale;  la nivel de mediu - noile medii, programe școlare și experiențe de învățare.

Activități desfășurate în cadrul orelor de Consiliere și dezvoltare personală, răspunzând provocărilor abordate în procesul de tranziție:

La nivel individual - Activitățile propuse urmăresc identificarea resurselor personale, a caracteristicilor, a abilităților și aptitudinilor care dau individualitate fiecărui elev.

Calendarul zilelor de naștere – la începutul anului școlar elevii primesc un calendar școlar care cuprinde datele de naștere ale colegilor. Este o modalitate de intercunoaștere și de valorizare a propriei persoane, de creare a unui context în care fiecare elev este valorizat și apreciat.

Un nou început...- În prima zi de școală se creează o atmosferă plăcută, oferind copiilor câte ceva din ceea ce îi face fericiți: o urare de bun venit, o gustare dulce, provocarea unui joc de cunoaștere. Elevii se vor prezenta găsind pentru fiecare literă din nume o calitate personală. Copiii vor primi ecusoane personalizate care să îi ajute pe profesori să îi numească pe elevi, diminuând astfel tensiunea emoțională care poate apărea în relația profesor-elev la început de clasa a V-a.