Este un îndreptar practic adus la zi, pentru diagnosticul microbiologic al unei palete foarte largi de agenţi oportunişti patogeni şi patogeni implicaţi în patologia umană. Lucrarea a fost concepută având ca bază informativă cele mai noi manuale de microbiologie clinică din literatura internaţională de specialitate, datele respective fiind apoi adaptate la condiţiile actuale de lucru ale laboratoarelor de microbiologie de la noi din ţară şi anume ţinându-se cont de kiturile de diagnostic (care uneori dau rezultate neconcludente) şi mediile de cultură existente, pe care le au la dispoziţie aceste centre de diagnostic. În actualul ghid, prezentarea informaţiilor a fost adaptată, pe baza experienţei acumulate de autori, de-a lungul anilor, în cursul activităţii didactice şi de training desfăşurate în Institutul Cantacuzino, unde, pe parcursul timpului, s-au perindat un număr mare de studenţi, rezidenţi, biologi, biochimişti, medici specialişti şi primari de laborator clinic.
TOTAL PUBLISHING ISBN 978-606-8003-08-5
dANA MAGdALENA CAPLAN - TACU
ANCA MICHAELA ISRAIL
BACTERIOLOGIE CLINICĂ - Ghid practic de diagnostic -
BACTERIOLOGIE CLINICĂ
Apariţia prezentului volum încearcă să ofere un ajutor direct, unui larg segment de specialişti din domeniul microbiologiei şi, în primul rând, celor din laboratoarele clinice.
- GHId PRACTIC dE dIAGNOSTIC -
Cop_Bacteriologie_Predare IV_Cop_Bateriologie_PredareIV 13.08.2010 09:01 Page 1
TOTAL PUBLISHING
Este un îndreptar practic adus la zi, pentru diagnosticul microbiologic al unei palete foarte largi de agenţi oportunişti patogeni şi patogeni implicaţi în patologia umană. Lucrarea a fost concepută având ca bază informativă cele mai noi manuale de microbiologie clinică din literatura internaţională de specialitate, datele respective fiind apoi adaptate la condiţiile actuale de lucru ale laboratoarelor de microbiologie de la noi din ţară şi anume ţinându-se cont de kiturile de diagnostic (care uneori dau rezultate neconcludente) şi mediile de cultură existente, pe care le au la dispoziţie aceste centre de diagnostic. În actualul ghid, prezentarea informaţiilor a fost adaptată, pe baza experienţei acumulate de autori, de-a lungul anilor, în cursul activităţii didactice şi de training desfăşurate în Institutul Cantacuzino, unde, pe parcursul timpului, s-au perindat un număr mare de studenţi, rezidenţi, biologi, biochimişti, medici specialişti şi primari de laborator clinic.
TOTAL PUBLISHING ISBN 978-606-8003-08-5
dANA MAGdALENA CAPLAN - TACU
ANCA MICHAELA ISRAIL
BACTERIOLOGIE CLINICĂ - Ghid practic de diagnostic -
BACTERIOLOGIE CLINICĂ
Apariţia prezentului volum încearcă să ofere un ajutor direct, unui larg segment de specialişti din domeniul microbiologiei şi, în primul rând, celor din laboratoarele clinice.
- GHId PRACTIC dE dIAGNOSTIC -
Cop_Bacteriologie_Predare IV_Cop_Bateriologie_PredareIV 13.08.2010 09:01 Page 1
TOTAL PUBLISHING
DANA MAGDALENA CAPLAN - TACU Cercetător Ştiinţific gradul I Medic primar Medicină de Laborator Doctor în Ştiinţe Medicale Şef Laborator Zoonoze - Institutul Cantacuzino
ANCA MICHAELA ISRAIL Cercetător Ştiinţific gradul I Medic primar Microbiologie Doctor în Ştiinţe Medicale Şef Laborator Vibrio - Institutul Cantacuzino
BACTERIOLOGIE CLINICĂ - Ghid practic de diagnostic -
TOTAL PUBLISHING Bucureşti, 2010
CONSULTANŢI: DANIELA BĂDESCU Medic primar Microbiologie Doctor în Ştiinţe Medicale Şef Laborator Infecţii Transmise prin Vectori - Institutul Cantacuzino DORINA TATU - CHIŢOIU Medic primar Microbiologie Şef Laborator Infecţii Enterice Bacteriene - Institutul Cantacuzino VASILICA UNGUREANU Medic primar Microbiologie Doctor în Ştiinţe Medicale Şef Laborator Infecţii Respiratorii Bacteriene - Institutul Cantacuzino DANIELA LEMENI Medic primar Microbiologie Şef Laborator Germeni Anaerobi - Institutul Cantacuzino
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CAPLAN-TACU, DANA MAGDALENA Bacteriologie clinică : ghid practic de diagnostic / Dana Magdalena Caplan-Tacu, Anca Michaela Israil. - Bucureşti : Total Publishing, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-8003-08-5 I. Israil, Anca-Michaela 579.8
Foto copertă: Ani Ioana Cotar TOTAL PUBLISHING Tel.: 0722.689.243; 0766.424.705 Tel./Fax: 031.412.96.94 totalpublishing@gmail.com Tehnoredactare: Paul Marcu ISBN 978-606-8003-08-5
© 2010 - Orice reproducere, totală sau parţială, a acestei lucrări, fără permisiunea scrisă a autorilor, este strict interzisă şi se pedepseşte conform Legii dreptului de autor.
2
CUPRINS
Prefaţă ......................................................................................................................... Cap. 1. Clasificarea fenotipică a bacteriilor de interes medical ............................. Cap. 2. Sterilizarea. Dezinfecţia ................................................................................ Cap. 3. Medii de cultură ............................................................................................ 3.1. Medii de transport ........................................................................................... 3.2. Medii de identificare ....................................................................................... Cap. 4. Soluţii .............................................................................................................. Cap. 5. Reactivi şi teste de diagnostic ....................................................................... Cap. 6. Recoltarea şi transportul produselor patologice ........................................ Cap. 7. Protocol de examinare a produselor patologice ......................................... 7.1. La nivelul ţesutului cutanat ............................................................................. 7.1.1. Secreţii purulente din colecţii deschise .................................................. 7.2. Aparat respirator .............................................................................................. 7.2.1. Secreţiile mucoasei căilor respiratorii superioare ................................... 7.2.2. Sputa şi aspiratul bronşic ........................................................................ 7.3. Lichide biologice ............................................................................................. 7.3.1. Lichidul cefalo-rahidian ......................................................................... 7.3.2. Exsudatele şi transsudatele seroaselor .................................................... 7.3.3. Hemocultura ........................................................................................... 7.4. Secreţii ale mucoaselor ................................................................................... 7.4.1. Secreţia oculară ...................................................................................... 7.4.2. Secreţia otică .......................................................................................... 7.4.3. Secreţii genitale ...................................................................................... 7.5. Aparat digestiv ................................................................................................ 7.5.1. Lichidul gastric ....................................................................................... 7.5.2. Lichidul de vomă .................................................................................... 7.5.3. Lichidul duodenal şi bila ........................................................................ 7.5.4. Coprocultura ........................................................................................... 7.6. Ţesuturi profunde ............................................................................................ 7.6.1. Probe de exereză chirurgicală şi necroptice ........................................... 7.7. Aparat urinar ................................................................................................... 7.7.1. Urocultura ............................................................................................... Cap. 8. Bacterioscopia ................................................................................................ Cap. 9. Coloraţii ......................................................................................................... Cap. 10. Metode de cultivare ..................................................................................... Cap. 11. Identificarea bacteriologică ........................................................................ 11.1. Germeni aerobi .............................................................................................. 11.1.1. Germeni gram-pozitivi aerobi .............................................................. 11.1.2. Germeni gram-negativi aerobi .............................................................. 11.2. Germeni anaerobi .......................................................................................... 11.2.1. Germeni gram-pozitivi anaerobi ........................................................... 11.2.2. Germeni gram-negativi anaerobi .......................................................... 11.3. Spirochete ...................................................................................................... 11.4. Bacterii strict intracelulare ............................................................................ 11.5. Germeni cu perete deficitar ...........................................................................
3
5 7 14 18 18 19 29 31 48 60 60 60 62 62 66 68 68 72 74 77 77 77 78 81 81 82 82 83 88 88 89 89 108 110 113 120 120 120 122 127 129 131 132 135 138
Cap. 12. Diagnostic serologic ...................................................................................... 12.1. Reacţii de aglutinare ........................................................................................ 12.1.1. Reacţii de aglutinare directă ................................................................. 12.1.2. Reacţia de aglutinare indirectă (pasivă sau pe suport) ......................... 12.2. Reacţii de precipitare ....................................................................................... 12.2.1. Reacţiide precipitare în mediu lichid .................................................... 12.2.2. Reacţii de difuzie în gel ........................................................................ 12.3. Reacţii de neutralizare ..................................................................................... 12.4. Reactia de fixare a complementului (RFC) ..................................................... 12.5. Reacţii antigen-anticorp cu elemente marcate ................................................. 12.5.1. Teste imunoenzimatice (Enzyme Immunoassay - EIA) ....................... 12.5.2. Imunofluorescenţa (IF) ......................................................................... 12.5.3. Tehnica Western Blot (WB) ................................................................. Cap. 13. Testarea sensibilităţii tulpinilor bacteriene la antibiotice ............................ Repere bibliografice ....................................................................................................
SIMBOLURI ŞI ABREVIERI + = >9O% reacţii pozitive - = >9O% reacţii negative +/- = reacţii mai frecvent pozitive -/+ = reacţii mai frecvent negative (+) = reacţii pozitive cu dezvoltare lentă V = rezultate variabile (50-60%) T = reacţii tardiv pozitive NT = nu se testează S = germeni în general sensibili R = germeni în general rezistenţi NS = date nespecificate Abrevierea reacţiilor este notată în subsolul respectivei pagini.
4
188 188 188 190 191 191 193 194 195 195 195 197 198 202 229
PREFAŢĂ
Apariţia prezentului volum încearcă să ofere un ajutor direct, unui larg segment de specialişti din domeniul microbiologiei şi, în primul rând, celor din laboratoarele clinice. Este un îndreptar practic adus la zi, pentru diagnosticul microbiologic al unei palete foarte largi de agenţi oportunişti patogeni şi patogeni implicaţi în patologia umană. Lucrarea a fost concepută având ca bază informativă cele mai noi manuale de microbiologie clinică din literatura internaţională de specialitate, datele respective fiind apoi adaptate la condiţiile actuale de lucru ale laboratoarelor de microbiologie de la noi din ţară şi anume ţinându-se cont de kiturile de diagnostic (care uneori dau rezultate neconcludente) şi mediile de cultură existente, pe care le au la dispoziţie aceste centre de diagnostic. În actualul ghid, prezentarea informaţiilor a fost adaptată, pe baza experienţei acumulate de autori, de-a lungul anilor, în cursul activităţii didactice şi de training desfăşurate în Institutul Cantacuzino, unde, pe parcursul timpului, s-au perindat un număr mare de studenţi, rezidenţi, biologi, biochimişti, medici specialişti şi primari de laborator clinic. Capitolul referitor la clasificarea şi nomenclatura bacteriilor de interes medical a fost alcătuit pe baza unor date recente de taxonomie. S-a acordat o mare atenţie datelor legate de efectuarea, citirea şi interpretarea corectă a testelor enzimatice de diagnostic, ştiindu-se din practica curentă, că unele aspecte răman adesea neclarificate, predispunând chiar la citiri şi interpretări eronate. Sperăm că tabelele sinoptice, referitoare la schemele de diagnostic curent şi interpretarea acestora, vor fi de folos celor care le vor consulta şi utiliza în practica de zi cu zi. Capitolul referitor la determinarea aspectelor de antibiorezistenţă/sensibilitate ale bacteriilor a fost redactat în raport cu ultimele date de standardizare stabilite de NCCLS/CLSI în ianuarie 2009. Am considerat necesar să prezentăm cât mai succinct, dar complet, testarea aspectelor legate de sinteza de beta-lactamaze şi ESLB, atât de necesare pentru 5
interpretarea rezultatelor unei antibiograme complete, în vederea stabilirii unei antibioterapii ţintite cât mai adecvate, ţinând cont de faptul că în condiţiile actuale, caracterizate printr-o tendinţă permanentă de creştere a nivelului antibiorezistenţei tulpinilor bacteriene, este necesară atât o informaţie cât mai completă şi competentă asupra aspectelor de antibiorezistenţă ale agenţilor bacterieni, cât şi o colaborare permanentă între clinician şi bacteriolog în vederea stabilirii unor antibioterapii cât mai adecvate. Toate mediile de cultură au fost prezentate în primul capitol al manualului, deşi fiecare tip de medii a fost prezentat apoi şi ca parte componentă-integrată în capitolul diagnosticului specific al fiecărui agent patogen în parte. Mulţumim tuturor colegilor care şi-au dedicat o parte din timpul lor liber pentru a citi tot materialul şi a face observaţii, adnotări şi revizuiri pe aspecte specifice . Mulţumim, de asemenea, editorilor pentru răbdarea, înţelegerea şi cooperarea lor, care au făcut posibilă ieşirea de sub tipar a acestui volum. Autorii aşteaptă părerile, observaţiile şi sugestiile celor ce vor consulta şi folosi îndreptarul de faţă în munca lor de laborator. Aceste informaţii vor fi foarte utile pentru prelucrarea şi perfecţionarea datelor, în vederea pregătirii unei ediţii viitoare a acestui volum. Autorii
6
I. CLASIFICAREA FENOTIPICĂ A BACTERIILOR DE INTERES MEDICAL (După Murray R.P., 1996)
În taxonomia bacteriană, gruparea microorganismelor în categorii înrudite a fost iniţial stabilită pe baza relaţiilor fenotipice şi anume: caracteristici morfologice microscopice şi culturale, proprietăţi biochimice şi relaţii antigenice. Identificarea primară a germenilor cu importanţă medicală se bazează, în principal, pe caracteristicile fenotipice ale acestora. Coci gram-pozitivi, catalazo-pozitivi, aerobi Micrococcus Staphylococcus Stomatococcus Coci gram-pozitivi, catalazo-negativi, aerobi Aerococcus Alloiococcus Enterococcus Gemella Globicatella Helcococcus Lactococcus Leuconostoc Pediococcus Streptococcus Stomatococcus Vagococcus Coci gram-negativi, aerobi Moraxella Neisseria Coci gram-pozitivi, anaerobi Coprococcus Peptococcus Peptostreptococcus Ruminococcus Sarcina 7
Coci gram-negativi, anaerobi Acidaminococcus Megasphera Veillonella Bacili gram-pozitivi, sporulaţi, aerobi Bacillus Bacili gram-pozitivi, sporulati, anaerobi Clostridium Bacili gram-pozitivi, catalazo-pozitivi, aerobi Brevibacterium Corynebacterium Dermabacter Kurthia Listeria Bacili gram-pozitivi, catalazo-negativi, aerobi Arcanobacterium Erysipelothrix Gardnerella Bacili gram-pozitivi nesporulaţi, anaerobi Actinomyces Bifidobacterium Eubacterium Lactobacillus (microaerofili) Propionibacterium Bacili gram-pozitivi filamentoşi (actinomicete), acidorezistenţi Gordonia Nocardia Rhodococcus Mycobacterium Bacili gram-pozitivi filamentoşi (actinomicete), parţial acidorezistenţi Actinomadura Dermatophilus Nocardiopsis Oerskovia Rothia 8
Bacili gram-negativi, glucozo-fermentativi Actinobacillus Capnocytophaga Cardiobacterium Chromobacterium Enterobacteriaceae Citrobacter Edwardsiella Enterobacter Escherichia Hafnia Klebsiella Morganella Proteus Providencia Salmonella Serratia Shigella Yersinia Ĺ&#x;i alte specii Haemophilus Leptotrichia Pasteurella Streptobacillus Vibronaceae Aeromonas Plesiomonas Vibrio Bacili gram-negativi, glucozo-oxidativi Acinetobacter Burkholderia Chryseobacterium Flavimonas Flavobacterium Ochrobactrum Pseudomonas Psychrobacter Rhizobium Sphingobacterium Stenotrophomonas Weeksella 9
Bacili gram-negativi, care nu utilizează glucoza Alcaligenes Bordetella Brucella Campylobacteraceae Arcobacter Campylobacter Helicobacter Comamonas Eikenella Francisella Kingella Legionella Moraxella Oligella Bacili gram-negativi anaerobi Bacteroides Fusobacterium Leptotrichia Megamonas Porphyromonas Prevotella Tissierella Bacili spiralaĹŁi Leptospiraceae Leptospira Leptonema Turneria Spirochetaceae Borrelia Treponema Bacterii defective de perete celular Mycoplasmataceae Mycoplasma Ureaplasma 10
Bacterii cu creştere obligatorie intracelulară Chlamydiaceae Chlamydia Coxiella Ehrlichia Rickettsiales Rickettsia Tabelul 1 Scorul bacteriilor care constituie flora umană comensală (După Murray R.P., 1996)
Microorganism Acidaminococcus fermentans Acinetobabter spp. Actinobacillus spp. Actinomyces spp. Aerococcus viridans Aeromonas spp. Arcanobacterium haemolyticum Bacillus spp. Bacteroides fragilis grup Bacteroides, alte specii Bifidobacterium spp. Brevibacterium epidermidis Burkholderia cepacia Campylobacter spp. Capnocytophaga spp. Cardiobacterium hominis Citrobacter spp. Clostridium difficile Clostridium perfringens Clostridium, alte specii Corynebacterium spp. Dermabacter hominis Eikenella corrodens Enterobacter spp. Enterococcus faecalis Enterococcus faecium Enterococcus, alte specii Escherichia coli Eubacterium spp. Flavobacterium meningosepticum Fusobacterium spp.
Incidenţa portajului în: Tractul Tegument, Tractul Tractul genitoureche, respirator digestiv urinar ochi 0 0 1+ 0 1+ 1+ 2+ 1+ 0 0 2+ 0 1+ 1+ 3+ 0 0 0 0 1+ 0 1+ 0 0 0 0 1+ 0 0 1+ 0 1+ 1+ 3+ 1+ 0 2+ 1+ 0 1+ 3+ 1+ 0 2+ 0 0 1+ 0 0 1+ 1+ 0 1+ 2+ 0 0 0 2+ 0 1+ 2+ 2+ 0 1+ 2+ 0 0 0 1+ 0 0 0 2+ 0 1+ 1+ 1+ 0 0 1+ 1+ 3+ 3+ 2+ 0 0 1+ 0 1+ 2+ 0 1+ 2+ 1+ 0 0 3+ 0 0 1+ 3+ 0 0 1+ 1+ 0 0 1+ 3+ 0 0 1+ 3+ 2+ 0 1+ 0 1+ 0 0 1+ 3+ 0 0
11
Gardnerella vaginalis Gemella haemolysans Gemella morbillorum Haemophilus influenzae Haemophilus, alte specii Hafnia alvei Helicobacter pylori Kingella denitrificans Kingella kingae Klebsiella spp. Lactobacillus spp. Leptotrichia buccalis Listeria monocytogenes Micrococcus spp. Mobiluncus spp. Moraxella catarrhalis Moraxella, alte specii Morganella morganii Mycoplasma spp. Neisseria meningitidis Neisseria, alte specii (nu gonococ) Pasteurella multocida Peptostreptococcus spp. Porphyromonas spp. Prevotella spp. Propionibacterium spp. Proteus spp. Providencia spp. Pseudomonas aeruginosa Pseudomonas, alte specii Rothia dentocariosa Selenomonas spp. Serpulina spp. Staphylococcus aureus Staphylococcus spp. coagulazo-negativi Stomatococcus mucilaginosus Streptococcus pneumoniae Streptococcus pyogenes Streptococcus spp., alte specii betahemolitice Streptococcus spp. grup viridans Treponema spp. Turicella otitidis Ureaplsma urealyticum Veillonella spp. Weeksella virosa 3+ uzual prezent;
2+ frecvent izolat;
0 1+ 1+ 3+ 3+ 1+ 1+ 1+ 1+ 1+ 1+ 2+ 0 1+ 0 2+ 1+ 0 3+ 2+ 3+ 1+ 3+ 2+ 3+ 2+ 0 0 2+ 0 1+ 2+ 0 3+ 2+ 2+ 2+ 2+
0 0 1+ 1+ 1+ 1+ 2+ 0 0 2+ 3+ 1+ 1+ 0 1+ 0 0 1+ 0 0 1+ 0 3+ 2+ 2+ 0 1+ 1+ 1+ 1+ 0 1+ 1+ 1+ 1+ 0 0 0
2+ 0 0 1+ 1+ 0 0 0 0 0 3+ 1+ 0 0 1+ 0 0 0 3+ 1+ 1+ 0 3+ 3+ 3+ 1+ 1+ 1+ 0 0 0 0 0 1+ 1+ 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1+ 0 0 0 0 0 0 0 0 2+ 0 0 3+ 0 0 0 0 0 0 0 1+ 3+ 0 0 1+
2+ 3+ 3+ 0 0 3+ 0
1+ 1+ 2+ 0 0 2+ 0
1+ 1+ 2+ 0 1+ 1+ 1+
0 0 1+ 1+ 0 0 0
1+ rar izolat;
12
0 izolat atipic
Tabelul 2 Bacterii patogene pentru om (După Murray R.P., 1996) Bacillus anthracis Bordetella parapertussis Bordetella pertussis Borrelia spp. Brucella spp. Burkholderia pseudomallei Campylobacter coli Campylobacter fetus Campylobacter jejuni Chlamydia (Chlamydophila) pneumoniae Chlamydia (Chlamydophila) psittacii Chlamydia trachomatis Clostridium tetani Clostridium botulinum Corynebacterium diphteriae Coxiella burnetii E. coli patotipuri intestinale Ehrlichia spp. Erysipelothrix rhusiopathiae
Francisella tularensis Haemophilus ducrey Helicobacter pylori Leptospira spp. Listeria monocytogenes Mycobacterium leprae Mycobacterium tuberculosis Mycoplasma pneumoniae Neissesia gonorrhoeae Nocardia spp. Rickettsia spp. Salmonella spp. Shigella spp. Streptobacillus moniliformis Treponema pallidum Vibrio cholerae Vibrio parahaemolyticus Yersinia enterocolitica Yersinia pestis
13
II. STERILIZAREA. DEZINFECŢIA
Sterilizarea Constă în distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor. În laboratoarele de microbiologie sterilizarea se obţine prin tehnici bazate pe următorii agenţi: • căldura uscată - încălzirea la roşu - indicată pentru firul drept, ansa metalică şi spatula de însămânţare; - flambarea (înfierbântarea obiectului de sterilizat prin trecerea repetată prin flacără timp de câteva secunde) - indicată pentru gura eprubetelor şi flacoanelor; - incinerarea (arderea cu reducere la cenuşă) - indicată pentru materialele de unică utilizare din plastic, reziduuri organice solide, gunoiul, cadavrele şi carcasele animalelor de experienţă; - aer cald - indicată pentru obiecte de laborator din sticlă (eprubete, flacoane, pipete) sau porţelan (mojare, pistile), seringi Luer din sticlă, instrumentar chirurgical, substanţe grase, pulberi termostabile. Contraindicaţii: soluţii apoase, obiecte din cauciuc sau cu garnituri din cauciuc, seringi din sticlă cu metal, ţesături şi vată din bumbac sau fibră sintetică, materiale contaminate din laborator. •
căldura umedă - peste 100°C (autoclavare) - se realizează în etuvă la 160-180°C timp de o oră; timpul de sterilizare creşte peste o oră în cazul ambalajelor voluminoase sau a obiectelor şi substanţelor care se încălzesc greu. - la sau sub 100°C (tindalizare) - sterilizare fracţionată, realizată prin încălziri repetate, prin care se distrug atât formele vegetative existente iniţial, cât şi cele germinate din spori în intervalale dintre încălziri; indicate pentru unele medii de cultură, alimente.
•
filtrarea - indicată pentru decontaminarea bacteriană şi fungică a aerului, a unor medii de cultură sau reactivi care nu suportă încălziri.
•
radiaţiile ultraviolete (lămpi germicide) - indicate pentru: - reducerea încărcăturii microbiene a spaţiilor de lucru - constituirea unei bariere protectoare între aria de lucru şi personalul de laborator (hote cu flux laminar). 14
Dezinfecţia Reprezintă metoda de distrugere a formelor vegetative ale microorganismelor, nu însă obligatoriu şi a sporilor. În laboratorul de microbiologie se utilizează agenţi chimici, substanţe cu efect antimicrobian nespecific. Aceste substanţe sunt fie decontaminante (se aplică numai pe suprafeţe inerte, din cauza efectelor iritante ori toxice), fie antiseptice (cu toxicitate mai redusă, permiţând aplicarea pe tegument, unele mucoase sau plăgi). Agenţii chimici de dezinfecţie diferă prin eficienţa antimicrobiană, activitatea în prezenţa substanţelor organice şi toxicitate. Tabelul 3 Parametrii sterilizării prin aer cald şi prin vapori de apă sub presiune (După Buiuc D., Neguţ M., 2008) Materialul şi volumul în care este supus sterilizării
Timpul1 de egalizare a temperaturii
Timpul1 de omorâre a germenilor
Timpul1 total al operaţiei2
Sterilizarea în etuvă la 160-180°C Sticlărie, instrumentar metalic în ambalaje cu volum redus
35
25
60
Idem, în ambalaje voluminoase; pulberi în cutii Petri în strat mai subţire de 0.5 cm şi nu mai mult de 10 g per cutie
95-125
25
120-150
Ulei (maximum 85% din volumul recipientului) • în fiole până la 20 ml • în flacoane de 100 ml • în flacoane de 300 ml
25 45 50
25 25 25
50 70 75
Autoclavare la 121°C Soluţii apoase (maximum 75-80% din volumul recipientului) • vol. de 10 ml în eprubete • vol. de 500 ml • vol. de 1000 ml • vol. de 2000 ml
0 2-7 7-12 17-27
18 18 18 18
18 20-25 25-30 35-45
1
Timpul măsurat în minute. Timpul măsurat din momentul în care temperatura din incinta de sterilizare a atins valoarea selectată. NOTĂ: Este contraindicat a se steriliza concomitent volume mari cu volume mici, pentru că la aceeaşi durată de expunere volumele mici se supraîncălzesc, iar cele mari pot rămâne nesterilizate.
2
15
Tabelul 4 Indicatori chimici pentru sterilizarea prin căldură (După Buiuc D., Neguţ M., 2008) Pentru autoclav Substanţa
Punctul de fuziune
Floare de sulf Acid benzoic Fenacetina 1,3,5,-tribromfenol
115°C 121-122°C 134°C 120°C
Pentru etuvă Substanţa Tiouree Sulfametoxipiridazina
16
Punctul de fuziune 180°C 180-182°C
Peste 40°C Peste 20°C
2
1
+++ ++ + -
Fenoli Hipocloriţi Alcooli Formaldehidă Glutaraldehidă Iodofori Compuşi de amoniu cuaternar
Substanţe
+++
+
= bun = mediu = slab = absent
+++ +++ +++ +++ +++ +++
G+
+++ + +++ +++ +++
Fungi
-
++ ++ +++ +++ ++ ++
Mycobacterii
NP = neprecizat G = Gram C = cationic A = anionic
++
+++ +++ +++ +++ +++ +++
G-
Active pe: Bacterii
-
++ +++ +++1 +++2 +
Spori
17
+++
+ +++ +++1 + NP +++
Proteine
+++
+++
Inactivate de: Alte Apa subst. dură organice ++ + + + + + + + + + + + A
C C + A
Detergenti
Substanţe dezinfectante uzuale în laboratorul de microbiologie (După Buiuc D., Neguţ M., 2008)
+
+ + + + +
Piele
+
+ + + + + +
Ochi
-
+ + + + -
Pulmon
Toxicitate
Tabelul 5