Delta Neajlovului - Comana (fragmente) by Total Publishing

Delta Neajlovului / The Neajlov Delta - Comana -

Romania The Neajlov Delta - Comana -

Ing. silvic GELU PALAMARU

Delta Neajlovului - Comana Total Publishing

Coordonator proiect: Florian Costache Fotografii / Photographs: Dragoș Grijincu, Gabriela Drăgulin Texte: Lect. univ. dr. Nicolae Crăciun Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti; Societatea Ecologică „Aquaterra”/ Faculty of Biology, Bucharest University, “Aquaterra” Ecological Society Traducere engleză / English translation: Elena Pridie DTP / Layout: Paul Marcu Colaboratori: Dr. ing. Valentin Grigore, Biolog Andra Nuță - Parcul Natural Comana / Comana Natural Park Dorim să mulțumim pentru sprijinul acordat dnei Dr. Carmen Gache Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași / Alexandru Ioan Cuza University of Iași

PALAMARU, GELU Delta Neajlovului : Comana / ing. silvic Gelu Palamaru. Bucureşti : Total Publishing, 2014 ISBN 978-606-8003-31-3

Acest album apare cu sprijinul:

574(498)(28 Neajlov)

TOTAL PUBLISHING Piața Presei Libere nr. 1, Corp C, Et. 1 Tel.: 0722.689.243 www.totalpublishing.ro

www.delta-neajlovului.ro

Dedic această carte mamei mele, ILEANA lui Nicu Călin din Mihai Bravu, care în anul 2013 şi-a găsit fericirea lângă DOMNUL…

„

”I always had the feeling that the place of my childhood and of my life, through the history of centuries and its beauty beyond any comparison, can compete with the most special places from all the Earth!”

„

Cuvânt înainte Îmi amintesc ca azi, Râul. Curgea încet în tihnă şi ducea la vale visuri și istorii demult uitate. Legată de o salcie, o luntre neagră se legăna agale pe Râu. Ore în șir stăteam în ea și priveam la podul de lemn, înnegrit de trecerea timpului. Aveam doar câțiva anișori. ,,Neajlovul’’, râul vieții mele, avea să mă lege de aceste locuri şi să nu mă mai slobozească nici în visele mele și să mă aducă înapoi de

Ing. silvic Gelu PALAMARU

fiecare dată, din toate locurile în care viața avea să mă ducă. De la Singureni, locul unde am deschis ochii, pe lângă o pădure de luncă, cu frasini înalţi, Râul şerpuiește până la podul de la Câlugăreni, unde își dă mâna cu Câlniştea şi împreună străpung Pădurea Fântânele şi ajung în Islazul de la Mihai Bravu (altădată Dadilov, moşia Mănăstirii Comana). Aşa a fost şi viaţa mea. A mers pe cursul Râului și la Mihai Bravu mi-am petrecut copilăria, adolescenţa, primele iubiri şi, nu în ultimul rând, s-a format în mintea mea dragostea nemăsurată față de aceste locuri. Râul intră în Delta Neajlovului și, împreună cu Pădurea aşezată pe văile formate de râulețe mici, care se varsă spre nord, formează până la Comana cel mai frumos loc pe care l-am cunoscut în această viață. E vie Delta; mii de vieţuiţoare îşi strigă bucuria în fiecare dimineață; ce minunăţie! Am colindat mult prin lume și viaţa m-a adus aici la Comana, lângă Sfânta Mănăstire Voievodală Comana, să-mi împlinesc visurile… Înainte de vărsarea în Argeș, Râul salută în fiecare dimineață, înălțătoarea și mândra CETATE a Sudului, nebiruită de secole: Mănăstirea Voievodală Comana. Aici am găsit pământul și cerul unde Domnul Nostru, a făcut să înalţ pentru eternitate „CASA COMANA”, aici s-a împlinit visul vieții mele.

Am simţit din totdeauna că locul copilăriei și vieții mele, prin istoria de secole și frumusețea nebănuită a locului, poate sta alături de cele mai frumoase locuri de pe tot globul pământesc!

DELTA NEAJLOVULUI - Originalitate şi biodiversitate Începând de la confluenţa râului Câlniştea cu râul Neajlov, la Călugăreni, se formează Delta Neajlovului. Această microdeltă a Neajlovului se extinde prin meandrarea şi mai accentuată a râului Neajlov. Albia majoră a râului se lăţeşte, pe alocuri se îngustează, apoi iar se lăţeşte semnificativ, după care râul se varsă în vechiul lac Comana, o suprafaţă uriaşă, de peste 1700 de hectare, în care cursul râului Neajlov poate fi observat doar din aer, curs care apare meandrat pe mijlocul lacului. Stufărişurile, aparent nesfârşite, constituie a doua zonă de stufărişuri compacte ca suprafaţă, la nivel naţional, după cele din Delta Dunării.

În

vremurile istorice, secolele XV-XVI, lacul Comana era un lac adânc şi înconjura localitatea cu acelaşi nume. Aceasta era situată pe o peninsulă şi era accesibilă dinspre localităţile Mihai Bravu sau Vlad Ţepeş, dar izolată de celelalte localităţi Grădiştea, Adunaţii Copăceni, care erau situate visà-vis, pe cealaltă parte a lacului faţă de Comana. În anii '80, lacul Comana se afla în faza ecologică de îmbătrânire, autocolmatare și desecare. În plus, din cauza adâncirii şenalului râului Argeş, odată cu realizarea balastierelor şi a canalului Dunăre-Bucureşti, nivelul apei freatice a scăzut foarte mult, ceea ce a dus la secarea rapidă a lacului Comana după anii 1981-1983.

În prezent, naturaliştii, Consiliul Judeţean Giurgiu precum şi Consiliul Local Comana au înaintat un proiect european pentru ridicarea cu aproximativ un metru a malurilor, în anumite locuri, pentru refacerea vechiului lac Comana. La Călugăreni, râul Neajlov se uneşte cu râul Câlniştea. În această zonă depresionară, în trecut, exista o zonă umedă mai extinsă care a fost aleasă de către Mihai Viteazul pentru a purta o bătălie cu turcii în anul 1595, fiind folosită ca o capcană în care uriaşa armată turcească a fost prinsă într-o ambuscadă. Terenurile înmlăştinate în care au pătruns turcii atunci erau mult mai extinse decât în zilele noastre şi astfel au rămas blocaţi în această zonă cu numeroase

meandre, atât ale râului Câlniştea, cât şi ale Neajlovului. Astăzi în zonă a rămas un teren plan, care este inundat în timpul viiturilor până sub coasta Neajlovului. Înainte de a intra în Parcul Natural Comana, în trecut, până în 1989, din cauza poluării generate de numeroasele exploatări petroliere din cursul său superior, Neajlovul era un râu aproape lipsit de viaţă. Fauna şi flora de tip endemic, reprezentate prin numeroase specii, se refugiaseră pe afluenţi, de exemplu Gurbanul, care se varsă în râul Neajlov în dreptul mănăstirii Comana. Din cercetările realizate timp de 27 de ani de către subsemnatul şi colaboratorii am observat că unele specii, odată cu reducerea poluării, după anii 1995-1998, au început să fie prezente şi în habitatele din cursul principal al râului Neajlov. Odată cu luarea măsurilor de depoluare şi implementarea directivelor europene, ca urmare a măsurilor propuse de noi şi colaboratorii de la Institutul de Biologie al Academiei Române, s-a luat hotărârea ca această zonă, aflată în amonte de Parcul Natural Comana, care a început să se refacă, să fie inclusă în Reţeaua Natura 2000. Astfel, situl Natura 2000 este poziţionat mult în amonte, atât pe râul Câlniştea, cât şi pe râul Neajlov, la aproximativ 30 de km de Parcul Natural Comana.

Câteva secrete din originalităţile biodiversităţii Deltei Neajlovului Aici există câteva habitate cu adâncimi de 2-3 metri în zona coturilor şi a meandrelor şi un lac plin de nuferi albi (Nymphaea alba) aflat în zona de confluenţă a Neajlovului cu râul Câlniştea, la Călugăreni. În acest lac ihtiofauna este foarte bogată fiind reprezentată şi de specii rare. Dintre acestea amintim: Carassius carassius - caracuda, Esox lucius ştiuca, Umbra krameri - ţigănuşul, Cyprinus carpio crapul, Carassius auratus gibelio - carasul, Cobitis danubialis - zvârluga, Cobitis megaspila – zvârluga cu pete mari, Misgurnus fossilis - ţiparul, Pseudorasbora parva – murgoiul bălţat, Lepomis gibossus – bibanul-soare, Gymnocephalus cernous – ghiborţul, Silurus glanis – somnul, Alburnus alburnus – obletele, Leucaspius delineatus – plevuşca, Petroleuciscus borysthenicus sau Petroleuciscus celensis – cleanul de Comana.

Acest lac, având şi unele mici golfuri pline de nuferi, comunică printr-un canal cu Neajlovul în perioadele de primăvară şi în toamnele ploioase, în sens miniatural, la fel cum se întâmplă în bălţile mari ale Dunării, astfel având loc schimbul genetic de populaţii piscicole. Bentosul este bine reprezentat de scoica de lac (Anodonta cygnea), scoica de râu (Unio crassus), melci de baltă (Viviparus viviparus), iar pe frunzele plantelor de nufăr şi pe rizomii groşi ai nuferilor bătrâni de 4050 de ani se găsesc următoarele specii: Lymnaea sp., Succinea putris, Planorbis corneus, Lymnaea stagnalis, Tropidiscus sp., care prezintă o carenă, fiind turtit. Dintre nevertebratele din Delta Neajlovului mai menţionăm: păianjenul de apă (Argyroneta aquatica), încrengătura Arthropoda, crustacee din Ord. Cladocera - Moina sp., Bosmina sp., Daphnia magna, Daphnia sp., Daphnia longispina, care constituie hrana puietului piscicol în timpul primăverii, verii şi al toamnei, crustacee din Ord. Copepoda (Cyclops strenuus, Cyclops sp.), care constituie hrana puietului piscicol iarna şi în prima parte a primăverii. Alte nevertebrate acvatice sunt reprezentate de ploşniţele acvatice, care fac parte din ordinul Heteroptera, reprezentate prin multe specii, încă insuficient studiate (Gerris sp. – fugăii, care plutesc sau merg pe apă folosind tensiunea superficială a micromoleculelor de apă la contactul cu atmosfera, deplasându-se pe baza unor perişori fini de pe picioare prin mers rapid pe apă, cu viteză relativ mare, fără să se ude pe picioare şi pe corp, Notonecta glauca, care înoată în masa apei prin zvâcniri, cu picioare puternic dezvoltate, Ranatra lineatum - scorpionul de apă, cu membrele anterioare transformate într-o unealtă de atac, Mantis religiosa – călugărița, întâlnită și aceasta prin fânețele umede și stufărișurile din jurul lacului Comana).

În desişul de păpuriş există habitate ameninţate la nivel european, de tip azonal, cu arinișuri (Alnus glutinosa), plopișuri (Populus alba), habitate de sălcii (Salix alba, Salix fragilis), în care cuibăresc numeroase păsări și își au adăpostul foarte multe specii de nevertebrate, amfibieni, reptile, micromamifere. În zonă există o entomofaună, herpetofaună şi ornitofaună extrem de bogate. Diversitatea foarte mare este datorată orthopterelor greieri, lăcuste şi cosaşi. Dipterele sunt foarte răspândite în luminişuri şi la liziera pădurii, printre dipterele foarte rare fiind şi unele parazite, cum sunt: musca columbacă (Simulium colombaczense), tăunul negru sau tăunul mare (Tabanus sp.), muştele de bălegar şi foarte multe specii de diptere entomofile, polenivore şi nectarivore, insuficient studiate până acum. Dintre himenoptere, se remarcă cel mai mare reprezentant, Vespa crabro, acesta fiind întâlnit în toate zonele. Este cel mai mare tip de viespe, fiind şi foarte periculoasă pentru om. Coleopterele sunt foarte răspândite, speciile reprezentative fiind Cerambyx cerdo - croitorul mare al stejarului, Lucanus cervus – rădaşca, Agelastica alni, întâlnită în special pe Alnus glutinosa, pe valea Neajlovului, Calosoma sycophanta şi Carabus sp., Carabus auratus, Carabus cancellatus. În bălţile foarte mari se regăsesc următoarele specii de odonate: Coenagrion sp., Sympetrum sp., diversitatea fiind foarte mare, poate cea mai mare din ţară. Adesea, pe frunzele de nuferi se observă pescăruşul albastru (Alcedo atthis), care zboară jos pentru a prinde insecte. Amfibienii sunt reprezentaţi prin următoarele specii: Triturus dobrogicus (tritonul dobrogean), Triturus cristatus (tritonul cu creastă), Triturus vulgaris, broasca râioasa mare – Bufo bufo, broasca râioasă verde Bufo viridis, brotăcelul – Hyla arborea, izvoraşul sau buhaiul de baltă cu burta roşie – Bombina bombina, broasca de lac – Rana ridibunda, broasca roşie de pădure – Rana dalmatina, broasca roşie de livadă – Rana temporaria, broasca săpătoare mică – Pelobates fuscus. Reptilele sunt reprezentate şi ele prin specii rare, mai comune fiind: şarpele de casă (Natrix natrix), şarpele de apă (Natrix tessellata, fam. Colubridae), mai rar fiind şarpele lui Esculap (Elaphe loingissima) şi foarte rar şarpele rău (Dolichophis jugularis). Şopârlele care fac parte din subordinul Sauria, cuprinde multe specii, unele care trăiesc pe terenuri

deschise, însorite, de pajişti, stepă, cum ar fi: şopârla de iarbă (Podarcis taurica), şopârla cenuşie comună (Lacerta agilis), guşterul (Lacerta viridis), năpârca sau şarpele de sticlă (Anguis fragilis), Podarcis praticola pontica - șopârlița de pădure, foarte rară, având un areal insular, întâlnit atât în Bucureşti, cât şi la Comana. Ornitofauna Parcului Natural Comana este extrem de bogată, fiind a doua ca mărime la nivel naţional, după cea din Delta Dunării. Din punct de vedere al biodiversităţii, prin fauna de păsări, faţă de habitatele cu avicenoze sau ornitocenoze acvatice de stufărişuri sau de ţărmuri de lacuri şi bălţi, la Comana este prezentă şi ornitofauna specifică pădurilor nemorale de luncă, stejăretelor umede, uscate sau xerofile de Quercus-frainetto – gârniţă, Quercus pubescens – stejar pufos, Quercus cerris – cer, Quercus pedunculifora – stejar brumăriu, Quercus robur – stejar comun, Fraxinus angustifolia – frasin, Carpenus betulus – carpen sau tudorache, Alnus glutinosa – arin negru, Plopulus alba – plop alb. Habitatele forestiere învecinate cu Delta Neajlovului sunt habitate ameninţate la nivel european, de exemplu habitatele de Alnus glutinosa (arin negru) din lungul râului Neajlov, din pădurea Fântânele, habitatele de sălcii (Salix alba, Salix fragilis, Salix cinerea) din zonele Călugăreni, Câlniştea, habitatele acvatice cu nuferi albi (Nymphaea alba), care formează bălţi pline cu nuferi la confluenţa râurilor Câlniştea şi Neajlov. Învecinate cu habitatele de stufărişuri sunt habitatele de stepă, pe malul stâng al Neajlovului, iar pe malul drept sunt habitatele forestiere, formate din Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior, Populus alba, Populus tremula, Salix alba, Alnus glutinosa, Fraxinus ornus – mojdrean, Acer campestre – jugastru, Acer platanoides, Acer tataricum. Există şi stejari multiseculari, cum sunt cei de la „Izvorul cu nuci” şi cei de pe aleea care duce la „Casa Comana”, arbori care fac parte din vechii codrii ai Vlăsiei, reminiscenţele acestora găsindu-se astăzi pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului.

Lebăda de vară (Cygnus olor) este o pasăre atât migratoare cât și sedentară. Trăiește în mlaș ni, băl i, lacuri cu vegeta ie bogată (stuf, papură etc.), ajungând la o talie foarte mare (125-160 cm) și la o greutate de 6,6-15,0 kg). Se recunoaște după culoarea albă. Caracteris ca sa principală este dată de gâtul unduit în S atunci când înoată. De asemenea, are obiceiul de a-și arcui aripile deasupra spinării (mai ales masculul). Ciocul este roșu-portocaliu cu un cucui negru pe frunte (la baza ciocului) iar picioarele sunt negre. Nu cântă, însă în zbor aripile produc un vâjâit muzical care se aude de departe. Hrana sa este formată din plante, rădăcini, semin e de ierburi, viermi, insecte, moluște, uneori și peș mici. Se întâlnește în nordul și centrul Eurasiei, Turcia, Balcani și din America de Nord. În România, mai este prezentă în sezonul cald în Delta Dunării și complexul lagunar RazimSinoe. Iarna migrează spre sudul Mării Caspice, Delta Nilului și estul Mării Negre ori în preajma băl ilor neînghe ate din interiorul României, unde iernează și unele popula ii nordice.

Mute swan (Cygnus olor) is a bird both migratory as well as sedentary. It leaves in swamps, puddles, lakes with rich vegeta on (reeds, reed thickest etc.) reaching a very big size (125-160 cm) and a weight of 6,6-15,0 kg. It can be recognized a er the white color. Its main characteris c is given by the neck undulated in S when swimming. Also it has the habit of arching its wings above its back (especially the male). Its beak is red-orange with a black bump on its forehead (at the basis of the beak) and its legs are black. It does not sing, but when ﬂying, its wings produce a musical roaring which can be heard from far away. Its food is made of plants, roots, herb seeds, worms, insects, mollusca, some mes also small ﬁsh. It can be met in the northern and central part of Eurasia, in Turkey, in Balkan area and in North America. In Romania it is present also in the warm season in the Danube Delta and in the lagoonal complex RazimSinoe. In winter it migrates toward the southern part of the Caspian Sea, the Nile Delta and the eastern part of the Black Sea or around the unfrozen puddles within Romania, where come to stay over winter also some northern popula ons.

Cormoranul Mic (Phalacrocorax pygmaeus) este o pasăre atrac vă, cu forme dis ncte. Este minionă (45-55 cm) și prezintă o anvergură a aripilor de 75-90 cm. Preferă iazurile pline de vegeta ie, lacurile și deltele râurilor. Este o pasăre acva că, se poate scufunda chiar 2-3 m în căutarea hranei. În perioada de împerechere, adul ii au capul și gâtul de culoare brun-închis, iar corpul prezentă un luciu verde metalic cu pete mici, albe (prezente la ambele sexe). În restul sezonului, petele albe dispar, iar pieptul devine roșu închis-brun. Capul este mic, cu ochi rotunzi de culoare maro închis. Ciocul adultului este scurt iar gâtul este sub ire. Juvenilii au cioc de culoare gălbuie, pe spate penajul lor este maro-închis iar abdomenul și bărbia au o tentă albicioasă. Poate trăi solitar sau în colonii mixte, cuibărind împreună cu cormoranul mare și stârcul. Femela depune 2-3 ouă în a doua jumătate a lunii aprilie. Este o specie migratoare, dar, dacă vremea este mai blândă și canalele nu înghea ă, poate rămâne și peste iarnă.

Pygmy cormorant (Phalacrocorax pygmaeus) is an a rac ve bird, with dis nct forms. It is a small size bird (45-55 cm) and presents a span of its wings of 75-90 cm. It prefers ponds full of vegeta on, lakes and rivers deltas. It is an aqua c bird, it can plunge even 2-3 m in searching food. While ma ng, the adults have their head and neck dark brown coloured and the body presents a green metallic gli er with small white spots (both sexes). In the rest of the season the white spots disappear, and the chest becomes dark-red brown. The head is small, with round eyes, dark brown coloured. The beak of the adult bird is short and the neck narrow. The chicks have a yellow beak, on their back the feathers are dark brown, and the belly and the chin have a whi sh nt. It can live solitary or in mixt colonies, nes ng together with the great cormorant and the heron. The female lays 2-3 eggs in the second half of April. It is a migratory species, but if the weather is milder and the channels do not get frozen, it can stay over winter too.