Agro TB 2

ww w.tra

ss .ro

ine

us

ines s

iab

ilv an

ns

Tran bus silvania

AGRO TB. Anul 1, nr. 2, iulie-august-septembrie 2014. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro

supliment trimestrial Transilvania Business

2

SUPliment transilvania business

Viticultură versus Pomicultură de Aurelian Grama „Bea vin, căci el dă lumină minții supremă strălucire / Credințelor lumină și inimii uimire”... Cât ne mai întreceam în facultate în a recita Omar Khayam... Închideți ochii și revedeți standurile de vinuri românești din anii 90 până prin 2004. Tradiționalele Murfatlar, Recaș, Jidvei, Cotnari, Dealu Mare. Reveniți în realitate și intrați ori in marile rețele de marketuri, ori în magazine specializate în vinuri. Sute de mărci și branduri românești, foarte multe de calitate. Beciul Domnesc, Busuioacă de Bohotin, Crampoșie selecționată, Cuvee Charlotte, Davino, Domaine Ceptura, Fata în iarbă, Fetească Neagră Special Reserve, Domeniile Coroanei, Halewood România, Prințul Matei, Aurelia Vișinescu, Prince Știrbey, Sânge de taur, Vinul Cavalerului, Cramele Oprișor, lacerta, Vinarte, Basilescu, Miniș și multe, foarte multe altele. Într-un deceniu.

Mare lucru pentru o țară ca România, care nu prea se întrece în hărnicie. Și totuși, de unde această explozie a culturilor de viță de vie și, pe cale de consecință, a vinurilor românești, chiar cu foarte mulți proprietari de vie și cramă investitori străini?! Simplu. Dar, se pare, eficient. Globalizarea a lovit și în marii producători de vinuri din Franța, Italia, Spania.

Decidenți mai ales pe politicile agricole, europenii s-au văzut nevoiți să răspundă rapid și eficient, alocând resurse financiare consistente, în fața invaziei de vinuri din emisfera sudică, Chile și Argentina, Australia, Africa de Sud etc. Vinuri ieftine, bune, aduse la vrac și imbuteliate în Europa. Succes mare la consumatorii noi, netradiționaliști, economi,

fără patriotisme locale. Apreciind înainte de toate prețul.

Așa s-a născut și a prins contur și consistență în cadrul politicilor Comisiei Europene direcția reconversiei plantațiilor de viță de vie și constituirea, înființarea de noi plantații viticole. Pe bani europeni.

Foarte buni. O măsură luată direct la Bruxelles și facilitată direct statelor membre. Ușor relativ de accesat și implementat. Dovada vie, palpabilă, reală ne stă în fața ochilor pe rafturi la supermarket, la magazinele nișate de vinuri românești, la restaurantele apărute cu tot buchetul de vinuri noi, cu degustări și prezentări de noi soiuri, mărci, într-o dinamică nemaiîntâlnită. Între 16 și 18 mii de euro la ha. Chiar și bani pentru rețea de magazine proprii. O măsură bună decisă de marii jucători europeni, de care mulți fermieri români serioși au beneficiat în exercițiul financiar ce tocmai s-a încheiat.

Se încearcă o comparație între reconversie pe viticultură și cea pe pomicultură ce stă să vină în noua guvernare europeană a Comisiei, sub președintele luxemburghez Junker.

Dar lucrurile stau altfel. Propunerea ministerului Agriculturii și a Comisiilor profesionale și patronale a determinat acceptarea măsurii de susținere din fonduri UE pe 2014 – 2020 a reconversiei pomiculturii și înființarea de noi plantații. Din start, este o submăsură propusă și gestionată de unitățile de implementare românești.

Sigur, au fost serii de discuții. Diferențele majore dintre plantații și rod. Mere versus nuci. Piersici versus cireși. Zone geografice. Culturi Intensive. Experiență profesională.

O sumă maximă de accesat. Depozi-

te de păstrare la temperatură controlată. Unități de asociere în vederea unui marketing comun și de licitare pentru intrarea în hypermarketuri.

Românii au alocat undeva la 320 milioane de euro pentru toată submăsura de reconversie pe pomicultură, iar efectiv pentru înființarea de livezi de fructe noi sunt 260 milioane de euro. Suma maximă posibil de accesat pentru un proiect este de 700 mii de euro.

Cum sunt și vor fi încă dezbateri, comisiile vor fi mult mai atent monitorizate, pentru a cheltui eficient și corect banii de către cei pricepuți, dornici de producție, cu capacități tehnice, științifice, financiare. Nu vor fi livezi doar pe hârtie...

Am fost în livadă de cireși și vișini. E vremea caiselor și a merelor de vară.

A perelor și piersicilor vine...

Ne revedem în cele de mere și prune și nuci la toamnă... „În vinul cel înțelept găsește extazul celor aleși / El ne redă și tinerețea și ce-am pierdut și ce ni-i dor. / În flăcări aurii ne arde într-un amețitor vârtej. / Dar și tristețea ne-o preschimbă într-un izvor răcoritor.”

1

2

PARTENER ȘTIINȚIFIC

DAFCOCHIM, PRIETENUL VALOROS Dafcochim împlinește 20 ani și este o afacere cu două divizii – Industrie și Agro. Dar cum a crescut să fie lider și să aibă cifră

PAGINA

12

La 20 de ani de la înfiinţare, compania Cosm-Fan Carmangerie, unul dintre cei mai importanţi jucători clujeni de pe piaţa cărnii şi a preparatelor din carne,

18

a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Această etapă presupune rebranduirea treptată a reţelei de 27 de magazine deţinute, un proiect îndrăzneţ bazat pe un concept de nivel european.

CIUMBRUD – SATUL AFACERILOR CU PARFUM DE ROZE Un sat din România a devenit celebru în ultimii ani datorită afacerilor cu parfum de trandafiri pe care le-au pus pe picioare

PAGINA localnicii. În Ciumbrud, localitate ce aparţine municipiului Aiud, aproape fiecare localnic se îndeletniceşte cu cultivarea trandafirilor sau a pomilor fructiferi, astfel încât zona produce aproape 40% din marfa care se găseşte pe piaţa românească de profil.

MIROSUL „DE PROVENCE” AL BANILOR: CULTURA DE LAVANDĂ 26

Se spune că în afaceri îți trebuie, pe lângă noroc, mult fler, adică ”nas” pentru mirosit oportunități. Doi tineri timișoreni, soț și soție, au renunțat la munca de birou și au ales să își încerce norocul în agricultură. Același lucru l-a făcut și o clujeancă în 2009, alegând cultivarea terenului în detrimentul asigurărilor. Pare începutul unui

trend, cu atât mai mult cu cât în ambele cazuri cultura aleasă a fost una care miroase a bani de la o poștă: lavanda. Banatul și Transilvania încep să semene cu patria lavandei, regiunea franceză Provence.

SE CULTIVĂ DIN NOU IN ȘI CÂNEPĂ 30 PAGINA

Aa cum v-am obişnuit deja, suntem permanent în căutarea celor mai bune informaţii i produse pentru cititorii notri pentru a vă ţine la curent cu cele mai noi evenimente din domeniul agricol. Știm cât de greu este să luaţi cea mai bună decizie pentru utilajele dumneavoastră şi pentru a le păstra în stare optimă de funcţionare, fără să plătiţi prea mult pentru serviciile i produsele necesare.

MOLDOVAN, O CARMANGERIE CA ÎN VEST

22

PAGINA

PAGINA

10

de afaceri de milioane de euro?

Pornind ca un pariu antreprenorial în Transilvania, compania este în primul rând un prieten al agriculturii, iar acum este cel mai mare furnizor de semințe, îngrășăminte și pesticide din zonă.

PAGINA

ULEIURI DE ULTIMĂ GENERAȚIE PENTRU UTILAJE AGRICOLE

Am întâlnit-o pe Leontina Prodan la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe „Made in Romania”, organizată de Acendo în luna iulie. O sălăjeancă aprigă, ce confecţionează în Banat costume populare şi care şi-a pus în minte să cultive in şi cânepă în satul natal. Acolo unde mama sa veghează loturile însămânţate cu eforturi uriaşe, sălăjeanca ne-a împărtăşit cunoştinţele şi experienţa sa.

ZILELE GRÂULUI LA DIOSIG

Agroind Cauceu, alături de asociații Agrotex Carei și Promat Tășnad, a organizat cea de a VIIa ediție a Zilei Grâului la Diosig.

Peste 600 de fermieri din Bihor și din județele învecinate au fost prezenți la eveniment și au aflat

SUPliment transilvania business

„VIITORUL ESTE BIO” PAGINA

35 Profesorul universitar dr.

Carmen Socaciu, pro-rector în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), a vorbit despre importanța cercetării în agricultură, care este stadiul actual al cercetării, dar și care este contribuția universității pe care o reprezintă la inovația în domeniul agricol.

APROAPE 10 MILIARDE DE EURO PENTRU INVESTIȚII ÎN AGRICULTURĂ

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va avea la

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI VIITORUL VITICULTURII MONDIALE

Marile provocări care stau în fața agriculturii contemporane, în

42

această primă jumătate a secolului al XXI-lea sunt: intensificarea efectului de seră și eventualele consecințe asupra ciclului apei în natură; creșterea populației, a standardului său de viață și, prin

TRANSILVANIA DĂ TONUL CAMEREI AGRICOLE NAȚIONALE

Procesul constituirii Camerelor agricole la nivel judeţean este în plină derulare, ceea ce nu a

46

împiedicat constituirea unei structuri a Camerei Agricole la scară naţională, unde Transilvania este bine reprezentată în ceea ce privește funcţiile de conducere. Astfel, în acest proces de constituire a sistemului camerelor agricole din România, Transilvania deţine un rol important.

AU PARIAT PE AGRICULTURA ECO ȘI AU REUȘIT Agrar Invest, un grup de firme înregistrat în Germania și

48 PAGINA

PAGINA dispoziţie în exerciţiul financiar 2014 – 2020 aproape 10 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în agricultură dezvoltate de fermieri români. Agenţia a decis, totodată, să simplifice procedurile de depunere, evaluare şi contractare a proiectelor, astfel încât de la evaluare până la contractare procedura va dura maxim trei luni.

urmare, a unei cereri tot mai ridicate de hrană și apă; conflictele tot mai acute între agricultură și alți utilizatori de apă; schimbările în structurile agricole aduse de creșterea mediilor anuale de temperatură.

administrat din Elveția, este un bun exemplu de urmat pentru fermierii români care, deși au experiență în agricultură, se tem să facă pasul firesc spre agricultura viitorului, agricultura ecologică, motivând în principal lipsa pieței de desfacere pentru produsele de acest fel, plus dificultățile în realizarea certificărilor necesare.

GRUPUL ECOMARKET SPRIJINĂ AGRICULTORII BIO 50 PAGINA

noutăți de la cele mai importante companii producătoare din domeniu.

38

PAGINA

PAGINA

34

Una dintre cele mai moderne ferme de reproducție și creștere a suinelor din Europa a fost inaugurată vineri, 4 iulie, la Coroi, în județul Mureș.

Investiția, în valoare de aproximativ două milioane de euro, a fost realizată din resurse proprii de omul de afaceri Ionică Pop, proprietarul companiei locale Ceragrim. paginile 5 - 8

PAGINA

FERMA DIN MUREȘ CARE-ȘI SURCLASEAZĂ SURATELE EUROPENE

3

Tot mai mulţi fermieri din România au ales, în ultimii ani, să treacă înspre culturile bio. Doar în 2013, conform datelor furnizate de către Ministerul Agriculturii, peste 450.000 de hectare de teren au fost cultivate ecologic.

4

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

EDITORI

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor: Iulian Haba Redacția

PAGINA

54

VINURI DE AUR LA CASTEL VINUM

Producătorul de vinuri Castel Vinum din comuna Mica, județul Mureș, a câştigat şapte medalii în cadrul competiţiei „International Wine Contest Bucharest 2014”, mai precis trei de aur şi patru de argint. Rezultatele prestigioasei competiții de vinuri au fost făcute publice la începutul lunii iunie, cu ocazia unei gale speciale, organizată în incinta Bibliotecii Naţionale a României din capitală.

PAGINA

55

OAZA DE LINIȘTE DE LÂNGĂ BISTRIȚA A PRODUCĂTORULUI RAAL

Puțini sunt cei care știu că producătorul bistrițean de radiatoare RAAL

56 PAGINA

Povestea singurei crame din județul Cluj a început în anul 1990. Pasionat de vița de vie, Barabas Ștefan, nea Piști, cum îl știau prietenii, din comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a decis să folosească două hectare din terenul retrocedat de la fostul CAP pentru a planta viță de vie. A plantat butașii pe un deal pe care nici iarba nu creștea, dar era convins că terenul va fi cum nu se poate mai propice pentru via sa. Timpul i-a dat dreptate, astfel că un deal sterp până în 1990 este astăzi acoperit de singura plantație de viță de vie de importanță economică din județul Cluj. Vinurile de la Fizeșu Gherlii sunt de mult timp comercializate, Cramele Barabas devenind, încet, dat sigur, un brand.

are propria sa livadă, la doi pași de Bistrița. Aceasta este utilizată doar pentru protocol, intenția inițială a producătorului fiind să sprijine agricultura bistrițeană.

VACA SĂRACULUI DE ALTĂDATĂ

Capra este primul ierbivor domesticit de către om, iar proprietățile medicinale ale laptelui de capră au fost intens valorificate în Egiptul și Grecia antică. Egiptenii aduceau drept ofrandă zeilor laptele de capră, considerat sacru, iar aristocratele egiptene îl foloseau ca elixir de tinerețe și frumusețe. Este binecunoscută legenda Cleopatrei, frumoasa regină a Egiptului, care se îmbăia în lapte de capră pentru a-și menține pielea suplă şi fină.

58 PAGINA

DE LA TURISM ȘI DESIGN VESTIMENTAR LA VITICULTURĂ

CAII ANDALUZI DIN VESTUL ROMÂNIEI

La câțiva kilometri de Arad, la Zădăreni, se află unica fermă de cai andaluzi din vestul țării. Andaluzii sunt cunoscuți drept caii regilor Europei. Datorită aspectului deosebit, ei pot fi admirați în filme, printre care „Gladiatorul”, „Stăpânul inelelor”, „Masca lui Zorro” etc.

59 PAGINA

PAGINA

52

DETOXIFIEREA PRIN NUTRIȚIE

Detoxifierea organismului este o preocupare constantă a oamenilor interesaţi de sănătate. Vă prezentăm un interviu cu profesorul Ştefan Brăgărea, un om de ştiinţă cu intense preocupări legate de detoxifiere.

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Mihai Armanca Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 Se distribuie naţional prin InMedio şi la toate chioşcurile din Transilvania şi Banat.

TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Tiraj 9.000 exemplare. Distribuţie controlată - 5.000 ex prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Judeţene şi la fermieri.

Soţia mea că vom pu vreme are p mai mare c Soţia mea d roparlamen lucru guver ropei. Sinc bogată ca a Fata mea v mentare, in mea a avut deputat, m Despre cei pentru Bru Are rost oa şefi de agen de judeţ şi tot. Cât de lor.

Că tot o da din monde sau membr bitoare nat Ca un sent la Oxford…

De remarc miniştrii, r spatele con E prima d români. Şi sau pentru 2014 – 202 Dar vor fi, zinte destin Cât o fi de lui econom ... Nu se m lui, cu toat tocmai la B valonă, alţi A fost o vre pul negoci şi a demisio dru Vaida României. Ăstora nu l nu-l cheam bărbat…

Aurelian G

SUPliment transilvania business

5

Ferma din Mureș care-și surclasează suratele europene Una dintre cele mai moderne ferme de reproducţie și creștere a suinelor din Europa a fost inaugurată vineri, 4 iulie, la Coroi, în judeţul Mureș. Investiţia, în valoare de aproximativ două milioane de euro, a fost realizată din resurse proprii de omul de afaceri Ionică Pop, proprietarul companiei locale Ceragrim.

Alex Toth, Foto: Cristina Gânj

Lucrările au fost executate de firmele Izorep, Astor Valpet, Intraserv, Magnicom şi DD Instal, dar și în regie proprie de către echipa Ceragrim. Ferma a fost inaugurată în prezenţa a numeroşi specialişti din domeniul agriculturii, dar şi din alte domenii de activitate.

Au fost de față Nagy Peter Tamas, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ovidiu Natea, fost prefect şi secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Kelemen Atilla, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Liviu Timar, director executiv al Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală

(DADR) Mureş, Fegyverneki Sandor, director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Mureş, Ovidiu Săvâşcă, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Mureş, Daniela Lupei, director al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Mureş, Ovidiu Georgescu, şef al Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş, Dănuţ Ştefănescu, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Nicolae Bărbieru, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş şi Ştefan Someşan, consilier judeţean şi inspector şcolar general al judeţului Mureş.

„

Întotdeauna domnul Pop (foto) a fost cu un pas mai în faţă, în sensul că întotdeauna a fost preocupat de nou, întotdeauna a venit cu ce este mai nou în agricultura din Europa. Şi mai are o calitate extraordinară: ştie foarte bine să îşi aleagă oamenii”, Liviu Timar, directorul executiv al DADR Mureş,

6

Prietenii de la Dafcochim, alături Acţionarul principal al companiei Dafcochim, cel mai important distribuitor de pesticide din centrul Transilvaniei, Liviu Cojoc, l-a caracterizat pe Ionică Pop ca fiind un etalon pentru agricultorii mureşeni, precum şi un luptător şi gospodar desăvârşit. „Ţin să îl felicit pe domnul Pop pentru investiţia deosebită pe care a făcuto şi cred că domnia sa este un etalon pentru agricultura judeţului Mureş. Domnul Pop este un prieten de nădejde, un luptător, un spirit curajos în vremurile acestea, în viaţă şi în agricutură. Cu o soţie minunată şi cu două fete la casele lor, Ionică Pop mi-e drag sufletului meu.

De aceea îl onorăm aici cu toţii astăzi. Să fie într-un ceas bun!”, a spus Liviu Cojoc.

Investiţie de 2 milioane de euro În discursul său, omul de afaceri Ionică Pop a mulţumit tuturor partenerilor şi colegilor care şi-au adus contribuţia la finalizarea investiţiei în condi-

ţii optime, precum şi celor care de două decenii îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ceragrim. Societatea mureșeană a fost înfiinţată în august 1994 și, în decursul celor 20 de ani de existenţă, a asigurat peste 120 de locuri de muncă. „Această investiție am început-o în 2012 şi am finalizat-o acum, ea se ri-

dică la două milioane de euro. Investiţia este suportată în integralitate de societatea Ceragrim şi este o investiţie din fonduri proprii. Popularea efectivă a fermei va începe în jurul datei de 9-10 iulie”, a afirmat (n.r. la data inaugurării) omul de afaceri.

SUPliment transilvania business

Serviciile integrate, filozofia de business Ceragrim În decursul celor 20 de ani de activitate, filozofia Ceragrim a însemnat implementarea unui concept de servicii integrate. „Pe parcursul celor 20 de ani am reuşit să dezvoltăm o intreprindere integrată, pe principiul fostelor întreprinderi de pe vremea lui Ceauşescu, care zic eu că ar fi fost un model bun de exploatare a suprafeţelor agricole din România. În acest interval de timp am reuşit să construim şi să modernizăm ferma de vaci de lapte de la Grebeniş, ferma de vaci de lapte de la Ormeniş, am modernizat cu un milion de euro o fabrică de nutreţuri combinate la Sânpaul, precum şi o moară de grâu, am dezvoltat în paralel ferma veche de porci, cu un program SAPARD, am dezvoltat o fermă vegetală la Coroisânmărtin, am dezvoltat o mică secţie de panificaţie. În plus, în luna ianuarie a acestui an, am cumpărat o mică secţie de preparate din carne în Sântana, care ne dă foarte mult de lucru la ora actuală”, a punctat, cu umor, proprietarul Ceragrim.

„Lanţul scurt”, o nouă schemă Proprietarul Ceragrim a fost felicitat de secretarul de stat Nagy Peter Tamas, care a avut numai cuvinte pozitive despre investiţia inaugurată. „Vă felicit pentru acest nou sistem integrat, care se regăseşte şi în noul Program de Dezvoltare Rurală pentru 20152020 şi pe care punem mare accent.

De asemenea, o nouă schemă care se regăseşte în noul Program de Dezvoltare Rurală se numeşte «Lanţul scurt»

între producători şi procesatori. Vă felicit, ştiu că aţi depus eforturi, am avut multe consultări în ultima lună cu privire la bunăstarea la porc şi pasăre”, a spus Nagy Peter Tamas.

Exemplu pentru alţi agricultori Deputatul Kelemen Attila a rememorat o discuţie avută la o partidă de vânătoare cu tatăl lui Ionică Pop, prilej cu care a dezvăluit că actualul proprietar al Ceragrim a fost şef de promoţie la absolvirea facultăţii din Cluj. „În România am ajuns la concluzia că toată lumea, desigur, şi în agricultură, vrea reforma, dar să înceapă cu vecinul, nu cu el. Şi din această cauză, lucrurile merg cum merg. Totuşi, avem mare noroc că în acest judeţ, oarecum, zootehnia a fost întotdeauna o prioritate”, a precizat Kelemen Attila. „Este foarte bine că sunt oameni ca domnul inginer Pop, care duc acest stindard şi ne dovedesc că nu e totul pierdut. Da, sunt oameni care pot să se regăsească în acest nou sistem, aşa zis european şi ne dovedesc cu fiecare pas făcut că şi noi putem merge pe

acest drum. Avem nevoie de asemenea exemple”, a completat deputatul UDMR.

Fermier de talie europeană Directorul executiv al DADR Mureş, Liviu Timar, a subliniat valoarea deosebită a proprietarului Ceragrim şi plusvaloarea adusă de acesta agriculturii judeţului Mureş. „În judeţul Mureş există foarte buni specialişti agricoli, în toate domeniile de activitate. Avem ingineri agronomi, ingineri zootehnişti, ingineri horticoli foarte bine pregătiţi. Dar care este diferenţa dintre domnul Pop şi ceilalţi fermieri din judeţul Mureş? Întotdeauna domnul Pop a fost cu un pas mai în faţă, în sensul că întotdeauna a fost preocupat de nou, întotdeauna a venit cu ce este mai nou în agricultura din Europa. Şi mai are o calitate extraordinară: ştie foarte bine să îşi aleagă oamenii”, a arătat Liviu Timar. „Domnul Pop este unul din fermierii care face agricultură performantă, la cel mai înalt nivel din Europa”, a completat directorul executiv al DADR Mureş.

7

8

12.000 de porci livraţi anual Fluxul tehnologic al fermei de la Coroi a fost prezentat de dr. Marius Bereş, doctor în genetică animală. „Ca entitate zoo-veterinară există o singură unitate, alcătuită din patru hale, într-un flux integrat: hala de gestaţie, hala de maternitate, hala de tineret şi hala de finisare. Capacitatea efectivă a acestei extinderi este de 300 de scroafe, capacitatea totală va fi de 500 de scroafe, ceea ce înseamnă 11.500 – 12.000 de porci anual livraţi.

Probabil că, după extindere, vor fi cinci oameni care vor lucra la fermă, iar după cifra de afaceri raportul eficienţei este de un muncitor la aproape trei miliarde de lei vechi”, a punctat dr. Marius Bereş. „Nu există în România o fermă cu asemenea dotări, iar în Europa probabil că sunt puține!”, spune cu mândrie dr. Bereș, cel care coordonează ferma, ajutat de dr. Marin Caraghiaur Pop, unul dintre ginerii lui Ionică Pop. Complexul arată impresionant. În spatele halelor, două bazine îmbrăcate într-o membrană specială, cu suprafața a două lacuri, sunt pregătite pentru a primi reziduurile provenite de la suinele care vor viețui aici. „Uniunea Europeană ne-a forțat să creăm asemenea condiții pentru creșterea porcilor. La început, le-am considerat idei trăznite, dar încetul cu încetul ne-am dat seama că toate vin în aju-

torul afacerii noastre. Și le-am pus în aplicare. Porcii noștri vor avea până și jucării la dispoziție”, spune, amuzat, Marius Bereș.

O echipă unită Câteva zile după inaugurare, la Ungheni, la sediul central, curtea Ceragrim ne pare spațioasă - pe stânga este sediul administrativ, iar pe dreapta brutăria, un business condus de Florin Baciu Pop, al doilea ginere al lui Ionică Pop, cel care, de altfel, a preluat și carmangeria și magazinele proprii ale firmei.

Fabrica de pâine se va extinde masiv în următorii doi ani, grație unui proiect european. Ionică Pop, la biroul său, pare neobosit. În ciuda problemelor cauzate de unii colaboratori sau de politicienii amatori care se ocupă de politicile agricole ale României, are puterea să fie optimist: „Am riscat mult cu toate aceste investiții, dar cred că lucrurile se vor așeza în următorii ani. În agricultură nu poți să te oprești pur și simplu, să te așezi și să spui că nu mai poți. Lucrurile au o continuitate de la oră la oră, de la zi la zi și eu am mare noroc cu echipa mea de profesioniști. Vorbesc aici de Petru Oroșan, inginerul șef, de Marius Bereș și Marin Caraghiaur Pop de la Coroi, de Florin Baciu Pop de la Ungheni, de Victor Tarcău de la Grebeniș, de Paul Cherecheș de la Ormeniș, de fetele mele Roxana și Diana, economist, respectiv jurist și notar, dar și de economistul Paul Nedelea sau de directorul

„

Nu există în România o fermă cu asemenea dotări, iar în Europa probabil că sunt puține!”, spune cu mândrie dr. Marius Bereș

economic, Mihaela Mureșan, plus alți colegi minunați. Le mulțumesc tuturor, și în special soției mele, că au înțeles și adoptat spiritul Ceragrim”.

Când vorbește despre planuri de viitor, Ionică Pop parcă le poate atinge cu mâna, atât de aproape sunt aceste proiecte: „Ormeniș și Grebeniș merg bine. La Coroi, vor ieși anual pe poarta complexului cca. 11.000 de porci.

Construim o fabrică adevărată de pâine. Avem acum o carmangerie. Cercul va fi închis cu o fabrică de prelucrare a laptelui. În toate aceste unități folosim și vom folosi materie primă din fermele noastre. Produsele existente sunt deja comercializate sub brandul Ceragrim în magazinele proprii din județul Mureș. Și apoi, vor veni și cele din alte județe”, încheie încrezător investitorul mureșean.

SUPliment transilvania business

Fermierii din Transilvania lucrează cu fertilizanţi Azomureș A demarat deja campania agricolă de toamnă, perioadă în care fermierii își pregătesc terenurile pentru culturile deja programate. În bugetul pe care agricultorii îl fac în această perioadă, un aspect foarte important îl reprezintă îngrășămintele.

Rolul fertilizanţilor a început să devină unul important, în contextul aplicării unor tehnologii moderne, ce se traduc la recoltare într-o producţie de calitate.

Zona Transilvaniei este una în care există fermieri ce aplică tehnologii moderne și fertilizează solurile ştiinţific, după o cartare agrochimică a solului.

Este și cazul proprietarului Ceragrim, Ioan Pop, care ne-a împărtășit din experiența sa cu privire la fertilizarea culturilor. „În ferma noastră se acordă o atenție deosbită fertilizării solurilor, pentru că astfel putem să obținem producții de calitate, aplicând tehnologie adecvată. Periodic, se realizează cartarea agrochimică și pe baza acestor rezultate luăm decizia mai departe. Lucrez de mulți ani cu îngrășăminte produse la Azomureș, folosind produsele tradiționale. Pentru că se prezintă cu o granulație bună, reușim să administrăm granulele uniform, iar specificațiile chimice sunt ideale pentru genul nostru de culturi, în condițiile de sol și climă din Transilvania. Pe cele peste 1.600 de hectare ale fermei noastre, se regăsește aproape toată gama de culturi, la care se adugă plantele furajere. Pentru toamnă, suntem pregătiți să aplicăm pentru toate culturile 300 de kilograme de NPK 15 – 15 – 15 Azomureș substanță brută pentru un hectar, pentru ca în primăvară să venim cu o completare de alte 300 de kilograme Azotat de Amoniu sau Uree Azomureș (în funcție de cultură) substanță brută pentru un hectar“, a declarat proprietarul Ceragrim. Și pentru administratorul Codagro Gănești, Kosa Gyula, fertilizarea este privită ca un factor esențial în obținerea unor producții foarte bune. „Lucrăm aproximativ 1.000 de hectare și am ales produsele Azomureș, pe care le achiziționăm prin intermediul companiei Dafcochim Târgu Mureș, pentru tradiția și calitatea pe care o cunoaștem deja. Experiența a arătat că fertilizanții produși la Târgu Mureș au caracteristici care convin plantelor pe care le

cultivăm și au o bună solubilitate. Pentru campania de toamnă avem deja în depozite sorturile 15 – 15 – 15, pentru culturile semincere și 20 – 20 – 0 pentru culturile de păioase, din gama de complexe NPK produse la Azomureș, din care vom aplica 300 de kilograme de substanță brută pe hectar. În primăvară suplimentăm cu Azotat de Amoniu și Uree, dar și cu un sortiment pe bază de fosofor din import“.

O situație specifică este cea a fermierilor care cultivă sfeclă de zahăr în județul Mureș, producția fiind preluată de fabrica de zahăr de la Luduș. Ioan Armenean, directorul fabricii Tereos, a vorbit despre importanța fertilizării solului, bazându-se pe experiența de peste 40 de ani în acest domeniu. „Recomandările pe care le facem fermierilor în vederea fertilizării au în vedere îngrășămintele de la Azomureș, distribuite în zona noastră de cei de la Dafcochim. Este folosit sortul de bază, NPK 15 – 15 – 15 din care aplicăm între 500 și 600 de kilograme pentru un hectar. Fermierii agreează acest sortiment și știu să îl utilizeze astfel încât să obțină maxim din nutrienții aplicați. Am fi mai bucuroși dacă în formulele îngrășămintelor complexe de la Azomureș s-ar putea introduce și microelemente, în special Bor, care near ajuta la creșterea producției, dar și la prevenirea unor boli. Din acest motiv folosim și îngrășăminte din import, în special pentru pregătirea terenurilor în campania de toamnă. “ Elvețienii de la Azomureș au încercat în ultimii doi ani să își adapteze producția și la cererea pieței interne și au anunțat că din această toamnă pot produce, pe lângă sortimentele tradiționale, și sorturi specifice unor anumite culturi. Inginerul agronom Lajos Vass, din cadrul departamentului Dezvoltare Cercetare

Ioan Pop, proprietarul Ceragrim

al Azomureș, spune că există disponibil, pe lângă sortimentele clasice 15 – 15 – 15, 20 – 20 – 0, 27 – 13,5 – 0, în depozitele distribuitorilor din țară un sort de îngrășământ complex de tip NPK cu formula 14 – 14 – 17 + 0,7 % Mg ce se pretează foarte bine la culturi de cartof, sfeclă de zahăr, dar și cereale. Acest tip de îngrășământ mineral are un procent semnificativ de sulfat, 14,5% SO3, rezultat din adugarea sulfatului de potasiu.

Sulful favorizează creşterea vegetativă, fotosinteza, rezistenţa inclusiv la ger, cicatrizarea rănilor, capacitatea de germinare a seminţelor. Sulful se regăsește și în tradiționalul sortiment 15 – 15 – 15 într-un procent de 12,8 % SO3, dacă este produs cu sulfat de potasiu.

Tehnologia de pe platforma de la Târgu Mureș permite, de asemenea, ca sortimente complexe de tip NPK să fie îmbogățite cu microelemente, Bor și Zinc, tot mai solicitate de fermierii care aplică tehnologie modernă și care își doresc să obțină producții de cea mai bună calitate.

9

10

ULEIURI DE ULTIMĂ GENERAŢIE PENTRU UTILAJE AGRICOLE Așa cum v-am obișnuit deja, suntem permanent în căutarea celor mai bune informaţii și produse pentru cititorii noștri pentru a vă ţine la curent cu cele mai noi evenimente din domeniul agricol. Știm cât de greu este să luaţi cea mai bună decizie pentru utilajele dumneavoastră și pentru a le păstra în stare optimă de funcţionare, fără să plătiţi prea mult pentru serviciile și produsele necesare.

Productivitate, Performanţă, Economie

Cluj Napoca - România - www.westone.ro

WESTONE SRL Str. Plevnei Nr. 83 Cluj Napoca -Romania +40.732.117.809 0264.415.513

Gama de produse care ne-a captat atenţia este TRIAX Agra, destinată exclusiv utilajelor agricole. WESTONE SRL este importatorul exclusiv al TRIAX Agra şi am discutat despre aceste produse cu George Vişan, directorul general al WESTONE. I-am adresat câteva întrebări foarte directe despre această marcă, întrebări la care credem că mulţi dintre cititorii noştri ar dori să afle răspunsul.

Vă rugăm să ne vorbiţi puţin despre produsele TRIAX Agra, pe care compania dumneavoastră tocmai le-a introdus pe piaţa din România.

R: La sfârşitul anului 2012, o companie americană producătoare de lubrifianţi, TRIAX Lubricants, cu sediul în Dallas, Texas, a decis să producă o gamă de produse de elită, destinată exclusiv condiţiilor grele din agricultură, să ofere o performanţă care depăşeste cu mult cea a uleiurilor obişnuite. Aşa s-a născut, la începutul anului 2013, TRIAX Agra.

Produsele TRIAX au în spatele lor o investiţie de peste 100 de milioane de dolari şi 20 de ani de cercetare şi dezvoltare.

De ce aţi decis să importaţi aceste produse în România? De ce importaţi TRIAX Agra din SUA, atunci când majoritatea companiilor importă din UE? R: Am dorit TRIAX Agra pentru calitatea excepţională pe care o oferă. În România, calitatea lubrifianţilor este, în general, slabă. Westone a fost fondată pe principiul calităţii şi al performanţei. Întodeauna vom oferi clienţilor noştri fluide superioare, nu numai raportat la România, ci la întreaga lume. Cea mai dezvoltată tehnologie în domeniul lubrifianţilor se află în SUA, tehnologie care se reflectă în calitatea şi performanţa produselor pe care am dorit să le punem la dispoziţia clienţilor noştri.

Am dorit TRIAX Agra pentru calitatea excepţională pe care o oferă Credeţi că majoritatea celorlalte uleiuri de pe piaţă nu se ridică la nivelul calităţii produselor TRIAX Agra?

R: Nu este vorba de ce credem noi, ci pur şi simplu de chimie. TRIAX Agra conţine aditivi care au fost dezvoltaţi special pentru acest produs. Nivelurile de performanţă pe care le atinge TRIAX Agra sunt cu mult peste uleiurile obisnuite. Majoritatea fermelor din România utilizează uleiuri de foarte slabă calitate, provocând uzura rapidă a pieselor şi consum de carburant mult peste standardele moderne.

Pe piaţa din România şi UE în general sunt disponibili numeroşi lubrifianţi. Prin ce se diferenţiaza TRIAX Agra?

R: Totul este diferit la TRIAX Agra... de la uleiurile de bază, aditivi, până la detergenţi şi procesul de fabricare.

Triax Agra este o gama de produse de elită din toate punctele de vedere. A fost concepută pentru a satisface şi chiar de-

Atunci când folosiţi pentru prima dată TRIAX Agra UTTO într-un tractor, veţi simţi imediat diferenţa

păşi orice aşteptări, specificaţii sau nevoi ale utilajelor. În plus, toate produsele din gama TRIAX Agra sunt fabricate în SUA – fără excepţie. Tot timpul ştii exact ce cumperi şi de unde vine. Ca şi o paranteză, uleiurile de motor TRIAX Agra conţin extra aditivare specială pentru a optimiza funcţionarea motoarelor care lucrează în sarcină variabilă şi mare, temperaturi mari, turaţii foarte variable, mediu cu praf şi contaminanţi – condiţii care sunt extrem de solicitante pentru ulei şi utilaje.

Ce înţelegeţi prin „calitate” şi ce înseamnă pentru cititorii noştri această calitate?

R: Atunci când este vorba de uleiuri de motor, „calitatea” are foarte multe aspecte, însă mă voi referi doar la cele de bază. TRIAX Agra produce cu până la 70% mai puţine depuneri în motor decât majoritatea lubrifianţilor disponibili în România, reducând cu 35% uzura şi asigurând o stabilitate şi rezistenţă la oxidare inegalabilă. De exemplu, când foloseşti prima dată un TRIAX Agra UTTO, vei realiza imediat diferența.

Aşadar care sunt avantajele pe care le vor simţi fermierii care utilizează aceste produse?

SUPliment transilvania business

North American Lubricants R: TRIAX Agra va reduce considerabil costurile globale de întreţinere a utilajelor, prin reducerea semnificativă a uzurii, intervale mult mai lungi de schimb, reducere la consumul de carburant. În general consumul anual de ulei va scădea cu minim 30%, necesarul de piese de schimb cu 40% şi consumul de carburant cu minim 1%.

De ce ar trebui să încerce fermierii TRIAX Agra în condițiile în care înainte au utilizat alte produse și nu au probleme?

R: Ştii că după ce te obişnuieşti cu o problemă, aceasta devine noul „normal”? Prin simplul fapt că nu sunt probleme, nu înseamnă că mai bine nu se poate. Chiar în domeniul agriculturii, cum ar fi să spună oamenii care lucrau pământul cu animale, că nu au probleme, deci nu este nevoie de tractoare.

Performanţa şi „lipsa de probleme” sunt relative când nu ai termen de comparaţie. TRIAX Agra este tehnologie lichidă, simplu – tehnologie lichidă foarte avansată. După

Uleiurile TRIAX Agra produc cu până la 70% mai puţine depuneri decât alte produse ce utilizatorul foloseşte uleiurile TRIAX Agra îşi va schimba standardele despre ce înseamnă „fără probleme.” Fermierul modern, responsabil, care vrea să rămână profitabil, trebuie să caute permanent căi de a-şi îmbunătăţi productivitatea, dacă doreşte să aibă succes. Lubrifianţii TRIAX Agra reprezintă una dintre aceste căi. Î: Mulţi dintre cititorii noştri ar dori să afle dacă produsele TRIAX Agra pot fi folosite în utilaje aflate în perioada de garanţie.

R: Sigur că da. Chiar îi încurajăm să facă acest lucru. Toate produsele TRIAX Agra depăşesc criteriile de garanţie stabilite de 99% dintre producătorii de utilaje agricole din SUA sau Europa. TRIAX Agra îndeplineşte criteriile de garanţie de producător ale John Deere, Case,

Massey Ferguson, New Holland şi ale multor altora.

Ce spun clienţii dumneavoastră care folosesc produse TRIAX Agra? Sau ce părere au magazinele în care se vând aceste produse?

R: Vă spun doar că fiecare client care a încercat produsele TRIAX Agra a continuat să le cumpere şi nu a mai revenit la ceea ce folosea anterior. Magazinele care vând TRIAX Agra sunt încântate de o retenţie de clientelă mai mare de 95%.

De unde se pot cumpăra produsele TRIAX Agra?

R: Aceste produse pot fi cumpărate de la majoritatea magazinelor locale pentru fermieri / tractoare din România. Dacă nu găsiţi astfel de produse în zona dumneavoastră, le puteţi obţine direct de la noi, fie accesând www.triaxagra.ro, fie apelându-ne la numărul de telefon 0732.117.809.

Agra

11

12

Dafcochim, prietenul valoros Dafcochim împlinește 20 ani și este o afacere cu două divizii – Industrie și Agro. Dar cum a crescut să fie lider și să aibă cifră de afaceri de milioane de euro? Pornind ca un pariu antreprenorial în Transilvania, compania este în primul rând un prieten al agriculturii, iar acum este cel mai mare furnizor de seminţe, îngrășăminte și pesticide din zonă.

Trilaterala Fermieri – Dafcochim – Multinaţionale, cu sprijin bancar Vorbind despre dinamica vânzărilor din ultimele două decenii, directorul general al companiei Dafcochim a arătat că an de an acestea s-au aflat pe o pantă ascendentă. „An de an am avut o creştere în business-ul de pesticide, în agricultură, dar nu neaparat pentru că ne-am lărgit portofoliul de clienţi, ci pentru că foarte mulţi clienţi şi-au achiziţionat în timp terenuri noi. Anual am crescut vânzările cu circa 10-15%, ajungând până la 20 de procente”, a declarat, Liviu Cojoc.

“Anul agricol 2013 a fost unul foarte bun, dar randamentul îl dă prețul cerealelor, sperăm să fie o vreme favorabilă pentru ca și culturile de toamnă din acest an să reușească. Parteneriatul nostru cu fermierii a decurs foarte bine, i-am sprijinit și pentru compensare, dar și pentru desfacerea recoltelor. Fermierii din Transilvania au ajuns la performanțe foarte bune, investesc în utilaje performante, tratamente și așa mai departe. Le dorim

mult succes și în acest an”, ne-a declarat Marinel Ștefan, managerul diviziei Agro a Dafcochim.

Compania și-a extins echipa de vânzări și acoperă acum toate județele Transilvaniei, iar rezultatele s-au văzut în vânzări, a mai precizat managerul. Compania este acum pregătită să livreze îngrășăminte, pesticide și semințe de rapiță, grâu, orz, orzoaică de toamnă.

Povestea prietenului Agro Divizia Agro a Dafcochim a luat naștere în 1996, când noțiunea de „fermier” exista doar în istorie și dicționare. „În anul în care am venit eu, în 1996, Dafcochim a început distribuţia de pesticide, având ca principal furnizor combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea.

SUPliment transilvania business

Pe atunci, distribuţia o făceam doar la nivelul judeţului Mureş, iar principalii beneficiari erau fostele IAS-uri şi asociaţiile agricole existente în epocă. Distribuiam, de asemenea, îngrăşăminte produse de marele combinat chimic Azomureş”, îşi aminteşte Marinel Ștefan. Începând cu 1998, activitatea companiei s-a îmbogățit, ea devenind importator direct al produselor BASF şi Dow Agrosciences, doi giganţi mondiali pe domeniile lor. “După anul 2000, când tot mai multe companii mari au venit în România, deschizându-şi reprezentanţe, ne-am dat seama de posibilităţile de dezvoltare pe care le aveam. Am început colaborarea cu cât mai multe dintre aceste companii care activau în agricultură şi ne-am extins aria de acoperire şi în alte judeţe din Transilvania. Am devenit parteneri, azi prieteni de nădejde, cu reprezentanţii Dow Agrosciences, BASF, Bayer, Du Pont, Makhteshim Agan, Nupharm, Summit Agro, Syngenta şi mulţi alţii, pe zona de pesticide. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor şi fermierilor, am luat legătura şi cu cei mai renumiţi producători de seminţe, cum ar fi Pioneer, Monsanto, KWS şi, evident, am început să distribuim şi produsele acestora”, a mai povestit Marinel Ștefan.

Planul acestuia și al acționarilor de a cuceri Ardealul pare o joacă de copii pentru Dafcochim, dacă ne uităm la cifrele obținute în anii din urmă și la extinderea, pas cu pas, în curs de desfășurare, în toate județele din regiune. „Ca în orice domeniu, există o concurenţă puternică şi pe această piaţă, dar cu o politică de marketing inteligentă şi ţinând strâns legătura cu clienţii noştri, am reuşit să ne dezvoltăm şi să ne creştem, an de an, cota.

Acum avem oameni de vânzări în toate județele Transilvaniei”, confirmă, mândru, Marinel Ștefan.

20 de ani, lideri În spatele acestui succes au stat în primul rând Liviu Cojoc și Radu Fodor, cei doi acționari ai companiei, care au avut ceea ce lipsește multor antreprenori de azi: viziune. Au pornit atunci, în 1994, un business de nișă, pentru că produsele lor chimice se adresau anumitor industrii, cum ar fi combinatele de îngrășăminte pentru agricultură, fabricilor de celuloză și hârtie, producătorilor de sticlă și ceramică și

combinatelor de produse clorosodice.

Au mizat pe faptul că nu mulți se vor aventura în comerțul cu tot felul de acizi, săruri, solvenți, pentru că pare un business extrem de specializat și tehnic. Au riscat, dar au avut dreptate. În câțiva ani doar, Dafcochim a devenit unul dintre marii jucători din România care furnizează astfel de produse chimice.

Legătura permanentă cu producătorii de îngrășăminte pentru agricultură a favorizat apropierea celor doi oameni de afaceri de acest domeniu, determinându-i să pornească un business extrem de curajos - Dafcochim Agro.

2012 investiţii, 2013 rezultate După un 2012 secetos, cu rezultate îndoielnice în agricultură, fermierii nu prea au motive de bucurie, dar Dafcochim a navighat cu toate pânzele sus, a finanțat o parte din lucrările fermierilor, la fel ca în alți ani, așteptând recoltele pentru a-și recupera banii.

Apoi, au fost construite două hale noi, însumând 3.000 mp, pentru depozitarea la standarde europene a produselor, o investiție binevenită a acționarilor Dafcochim. De asemenea, a fost realizată o clădire nouă de birouri pentru Divizia Agro. Au fost făcute angajări, iar după un an cu recolte bogate (2013), prognozele sunt din nou optimiste.

Urmează de acum campania de toamnă, pentru care compania pregătește deja ofertele de finanțare.

Doar în județul Mureș Dafcochim are o cotă de piață de peste 85% și lucrează cu fermieri ce dețin suprafețe între 5 – 3.000 sau 5.000 de ha. „În câțiva

ani, acești fermieri mari vor reuși săși finanțeze singuri culturile. În acest moment, mulți dintre ei au realizat investiții în spații de depozitare și din acest motiv au nevoie de ajutor din partea noastră, dar și a statului, ori a băncilor. Nu mai e mult însă până vor fi capabili să se susțină singuri și de acolo încolo putem vorbi de o agricultură profitabilă pe toată linia! O să vedeți”, a mai explicat șeful Diviziei Agro din Dafcochim.

Liviu Cojoc, directorul general al companiei Dafcochim, a subliniat importanţa parteneriatului bilateral cu agricultorii, bazat pe onestitate, seriozitate şi sprijin reciproc, dar şi relaţia de parteneriat impecabilă cu principalii furnizori de inputuri, pesticide, sămânţă şi îngrăşăminte, care au găsit în Dafcochim un partener loial dispus să promoveze cele mai performante tehnologii agricole, unanim apreciate de fermieri. „Avem o echipă tânără, promovăm tineretul şi suntem în căutare de tineri care doresc să se afirme, mai ales în vânzări. Totodată, colaborăm cu numeroşi specialişti şi fermieri valoroşi, ei au fost motorul dezvoltării din ultimii 20 de ani. Parteneriatul dintre Dafcochim şi agricultori se bazează în primul rând pe seriozitate, onestitate şi sprijin reciproc: nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de inputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut, şi ei, încredere în recomandările noastre, şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”, a precizat Liviu Cojoc.

13

14

SUPliment transilvania business

15

16

Firma KODAGRO și-a propus să contribuie la dezvoltarea agriculturii, prin folosirea de tehnologii performante și de utilaje de ultimă generaţie, în scopul de a obţine producţii cât mai mari, sănătoase din punct de vedere fitosanitar.

SC KODAGRO SRL

Str. Principală, Nr. 290 Loc. Gănești, Jud. Mureș Fax: 0265.444.673 Mobil: 0721.205.292, 0721.661.291 E-mail: office@kodagro.ro Web: www.kodagro.ro

Producerea de sămânţă este una dintre cele mai importante activităţi ale firmei, iar loturile semincere sunt atent supravegheate pentru a obţine sămânţă de calitate superioară.

În încercarea de a menţine calitatea soiurilor, KODAGRO a încercat să achiziţioneze seminţe BAZA de la producători de seminţe consacraţi în Transilvania (SCDA Turda, Pioneer, KWS).

SUPliment transilvania business

Firma noastră se ocupă cu producţie-comercializare de porumb și grâu de consum, orz, soia, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Disponibilitatea produselor depinde de structura culturilor din anul agricol în cauză.

Baza energetică a firmei este într-o continuă dezvoltare, achiziţionarea de utilaje performante este unul din principalele scopuri în graficul de dezvoltare a firmei.

Ca urmare a dezvoltării rapide a firmei s-a efectuat și comasarea terenurilor din zonă, aceasta ducând la o agricultură performantă, cu ajutorul utilajelor de ultimă generaţie achiziţionate prin program SAPARD. Asociaţii firmei KODAGRO doresc să dezvolte în Podișul Târnavelor o exploataţie de success, cu oportunităţi de dezvoltare în viitor și de extinderea domeniului de activitate și în alte ramuri ale agriculturii.

17

18

Moldovan, o carmangerie ca în Vest La 20 de ani de la înfiinţare, compania Cosm-Fan Carmangerie, unul dintre cei mai importanţi jucători clujeni de pe piaţa cărnii și a preparatelor din carne, a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Această etapă presupune rebranduirea treptată a reţelei de 27 de magazine deţinute, un proiect îndrăzneţ bazat pe un concept de nivel european.

Alin Bolbos

Cosmin Moldovan dă câteodată o mână de ajutor în magazinele sale

Afacere a familiei Moldovan din Sânnicoara, carmangeria Cosm-Fan a pornit din pasiunea pentru prelucrarea tradiţională a cărnii a celor doi bărbaţi ai familiei, tatăl Ştefan şi fiul Cosmin.

Astăzi, compania numără peste 200 de angajaţi, 27 de magazine în ClujNapoca şi în judeţ, o unitate de producţie şi o fermă cu peste 230 de capete de bovine.

După două decenii de activitate, decizia de a schimba conceptul magazinelor a venit cumva firesc, din necesitatea racordării comerţului clujean de carne şi preparate din carne la standardele şi valorile lumii europene. „Am simţit că trebuie să schimbăm

ceva ca să nu ne plafonăm, nu am vrut doar un produs nou, ci trebuia o schimbare majoră. Nu am avut curaj la început, pentru că investiţiile întrun magazin nou sunt foarte mari, se ridică la peste 130.000 de euro, dar trebuia să facem un pas înainte”, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm-Fan Carmangerie.

Documentare în Europa Odată decizia de schimbare luată, familia Moldovan a apelat la serviciile unor specialişti în branding şi design, Beniamin Pop şi Cosmin Todor, care s-au implicat trup şi suflet în noul proiect. Dacă primul a creat noul logo, reprezentat de butucul în faţa căruia, în urmă cu 20 de ani, cei doi Moldovan au decis să-şi pornească afacerea, cel de-al doilea a pus pe hârtie designul magazinelor, îmbinând texturi diferite din lemn, metal şi sticlă cu elemente de bistro.

Procesul de rebranduire nu s-a făcut însă de azi pe mâine, ci a necesitat luni întregi de documentare solidă, făcută cot la cot cu familia Moldovan. „Am fost la multe târguri, de unde ne-am inspirat. Vedeam un magazin frumos în Germania, mergeam cu specialistul nostru, la fel şi în Elveţia sau alte locuri în care am ajuns. Am umblat un an de zile ca să ne inspirăm, n-am copiat un concept de magazin, am văzut care erau tendinţele şi am încercat să fac o schimbare reală în magazinele noastre”, afirmă Cosmin Moldovan. În acelaşi timp, el recunoaşte că construirea unui brand din postura de întreprindere mică şi mijlocie este un proces complex şi dificil, care implică nu doar o afacere solidă şi bani, ci şi

mult curaj şi determinare: „Trebuie să investeşti continuu în modernizare, să ai o reţea proprie de magazine care să reprezinte specificitatea societăţii, să ridici continuu standardele de calitate, să construieşti o echipa competitivă şi să investeşti continuu în reclamă. Şi, nu în ultimul rând, să nu te opreşti niciodată”.

O schimbare de succes Primul magazin sub noul brand „Moldovan – Carmangerie Sânnicoara” a fost cel din centrul Clujului, deschis în luna martie şi care în scurt timp a devenit emblema societăţii. Aici clienţii au posibilitatea nu doar de a cumpăra produsele Cosm-Fan, ci şi de le gusta la cerere. Totodată, clienţilor li se oferă consultanţă în prepararea cărnii achiziţionate din magazinul Moldovan sau a condimentelor folosite. „Îmi doresc ca tradiţia vechilor măcelării să renască în magazinele noastre. Când clientul stă în magazin şi gustă ce-i pregătim, atunci are încredere şi cumpără şi pentru acasă. Ca urmare, în magazin avem oferte de produse care se pot prepara pe loc, de la frigărui şi costiţe marinate la cârnaţi la grătar şi mici”, explică Moldovan.

Reacţiile clujenilor au fost pe măsura noului concept, iar acest lucru a dat încredere managementului Cosm-Fan că se află pe drumul cel bun. „Schimbarea pe care trebuie să o fac şi pe care am realizat-o cu acest prim magazin ne-a deschis noi orizonturi. Bineînţeles că mi-am asumat şi un mare risc, dar am avut încredere în ce am simţit. Ştiam că noul concept va plăcea oamenilor, dar rămânea problema vânzărilor, pentru că un astfel de magazin înseamnă să aduci altfel de

SUPliment transilvania business

Designul îmbină texturile de lemn cu sticlă şi metal

Brand nou, magazin nou Al doilea magazin deschis sub noul brand Moldovan Carmangerie Sânnicoara a fost cel din Piaţa Ion Meşter

Un magazin pe gustul clientilor

produse, cu valoare adăugată un pic mai mare. Nu ştiam ce se va întâmpla mai departe, exista riscul să speriem sau să interesăm doar un segment de clienţi. Eu am crescut şi am ajuns la acest nivel datorită clienţilor fideli şi niciodată nu mi-a trecut prin cap să renunţ la ei urmărind segmentul oamenilor cu bani. Acum ne bucurăm ca am reuşit să ajungem la un echilibru şi toata lumea intră şi revine cu plăcere în magazinele noastre”, spune Cosmin Moldovan.

Un magazin, două magazine, trei magazine...

Un aspect important în construcţia noului concept a fost implementarea unei soluţii noi de gestiune, care include hardware, software şi consultanţă. „A fost visul nostru să avem dotări de ultimă generație și am optat pentru soluția de gestiune Retail IQ de la RBC, care acoperă întregul lanț de activități, pornind de la procesul efectiv de vânzare la casă și încheind cu rapoarte complexe de gestiune.

Prin intermediul acestei soluții putem emite carduri de fidelitate, să facem

promoții sau să avem o imagine exactă a stocurilor în timp real. Și echipamentele din magazin - cântarele multimedia, fierăstraiele sau tocătoarele de carne - sunt de cea mai înaltă performanță. Lucrăm așadar în momentul de față cu branduri de notorietate în industria de retail precum Bizerba, Motorola sau Wincor Nixdorf ”, detaliază Cosmin Moldovan.

El recunoaşte, de asemenea, că un rol decisiv în dezvoltarea afacerii şi reţelei proprii de magazine l-a avut soţia sa, Amelia, care este managerul de vânzări al companiei: „Soţia se ocupă în special de partea de magazine, în timp ce eu mă ocup de fabrică. Ea este mereu în pas cu noile tendinţe comerciale şi are o putere de muncă remarcabilă, iar datorită ei reţeaua noastră de magazine este motorul de dezvoltare al companiei”.

După succesul înregistrat cu magazinul din centrul oraşului, conducerea Cosm-Fan a decis rebranduirea unui alt magazin, cel aflat în Piaţa Ion Meşter din cartierul clujean Mănăştur.

Chiar dacă aici spaţiul nu le-a permis să integreze servirea de tip bistro, magazinul cochet şi plin de farmec a cucerit pe loc locuitorii din cartier, lucru reflectat rapid în creşterea vânzărilor.

Următorul pas al companiei din Sânnicoara este rebranduirea celui de-al treilea magazin din Cluj-Napoca, situat în cartierul Zorilor, un proces care va avea loc în toamna acestui an. Şi lucrurile nu se vor opri aici, pentru că meşteşugul familiei Moldovan trebuie să meargă mai departe.

19

20

IRUM TAG 952. 3 - Cel mai bine vândut tractor agricol Motorul de pe TAG 952.3 este o unitate BELARUS D-245.5S2 de 95 CP, diesel, în 4 cilindri, cu turbosuflantă, injecție directă și răcire cu apă, cu norma de poluare Tier II cu disponibilitate şi în varianta TIER IV. Conceput pentru fiabilitate, putere și costuri minime de întreținere, motorul dispune de injecție directă Motorpal, asigurând eficiență și un consum redus de carburant. Utilajul se încadrează în clasa de tracțiune 1.4 și dispune de transmisie integrală 4x4, direcție hidrostatică și sistem de frânare cu discuri multiple. Instalatia hidraulică a utilajului funcționează cu control automat de forță si poziție, iar elementul principal (cu ridicare hidraulică) asigură o poziționare

combinată. De asemenea, mecanismul de suspendare de pe TAG 952.3 este un sistem în 3 puncte, de categoria II. Față de fratele mai mic (920.4), utilajul TAG 952.3 oferă mai multă putere, precum și cel mai bun raport calitate/preț.

Conceput în primul rând pentru a asigura operatorului condiții optime de siguranță și confort, cabina utilajului corespunde normelor OECD și este dotat cu instalație de încălzire și ventilație cu sistem de filtrare a aerului, geamuri laterale și spate rabatabile, precum și un scaun pneumatic Grammer. De asemenea, utilajul dispune de proiectoare de lucru față/ spate pentru condiții optime de lucru și pe timp de noapte.

TAG 952.3 de la IRUM este un tractor agricol agil și capabil, caracterizându-se prin costuri minime de întreținere, și care poate executa o gamă variată de lucrări în funcție de necesitățile clientului.

ALEXANDRU GÉCZI DIRECTOR NAȚIONAL VÂNZĂRI TRACTOARE AGRICOLE

0746 / 053. 003 ALEX@IRUM.RO WWW.IRUM.RO

SUPliment transilvania business

Tractorul agricol TAG 952.3 îmbină experienţa celor 60 de ani de activitate a companiei IRUM cu tehnologia de încredere BELARUS, rezultatul fiind un utilaj robust, fiabil și usor de întreţinut, care în agregat cu diverse mașini și utilaje specializate, purtate, semipurtate sau tractate, poate executa o gamă largă de lucrări în agricultură, silvicultură și transporturi.

PREȚ ȘI GARANȚIE: Preț promoţional: Termen de livrare : Garanție :

19.785 Euro + Tva Stoc Reghin 24 luni sau 1.000 ore de funcționare.

MODALITĂȚI DE ACHIZIȚIE:

• Accesare fonduri europene nerambursabile

(IRUM oferă consultanță pentru accesarea fondurilor)

• Credit bancar • Leasing financiar • Rate direct de la IRUM

(minim 15 % avans, perioadă finanțare 1- 5 ani, rate lunare, sezoniere sau de comun acord cu clientul, dar minimum 2 rate / an

CARACTERISTICI TEHNICE Motor: diesel MMZ, 4 cilindri cu turbosuflantă, injecție directă, răcire cu apă, filtru de aer cu cartuș filtrant dublu.

Pompă de injecție: în linie MOTORPAL Norme poluare: Tier ll Capacitate cilindrică: 4.750 cm³ Putere: 95 CP ( 70 kW ) Cuplu maxim: 451 Nm Factor backup cuplu: 25 % Turația nominală: 1800 rot/ min Consum: 220 g/kW/h Rezervor combustibil: 135 l Ambreiaj: uscat, monodisc Cutia de viteze: mecanică cu sincroane, cu 14 viteze de mers înainte și 4 de mers înapoi Viteze de lucru: înainte 2,78 - 39,9 km/h ; înapoi 5,85 – 13, 18 km/h Priză de putere: independentă, cu două turații 540 și 1000 rot/min Tracțiune: 4x4 Direcție: hidrostatică Frână: de serviciu și de parcare uscată, pe discuri, acționare mecanică.

Instalație hidraulică: mecanism hidraulic cu un cilindru de ridicare, control automat de forță și poziție Debit pompă: 45 l/min

Capacitate de ridicare: 3.200 kg Mecanism de suspendare: în trei puncte, categoria II. Cauciucuri: față 360/70 R 24; spate 18,4 R 34 Apărători de noroi: la roțile față / spate Instalația electrică: 12 V, cu faruri în mască, instalație de semnalizare, tablou de bord cu turometru și contor de ore electronic, 2 baterii 12 V, 88 Ah, demaror 4 kW la 24 V, alternator 700 W Cabină: corespunde normelor OECD, cu instalație de încălzire și ventilație, cu sistem de filtrare a aerului, tavan, geamuri laterale și spate rabatabile, bord modern, proiectoare de lucru față / spate, scaun confortabil GRAMMER Greutate proprie: 4. 300 kg Lungime / Lățime / Înălțime: 4. 400 / 1. 970 / 2. 850 mm Ampatament: 2. 450 mm Ecartament axă față: 1. 420 – 1. 970 mm Ecartament axă spate: 1. 500 – 2. 100 mm Rază de întoarcere: 4. 5 m Gardă la sol: 645 mm Contragreutăți: 440 kg Cârlig remorcare Instalație pneumatică și hidraulică auxiliară Compresor aer Opțional: Cuplă remorcă, Aer condiţionat; Încărcător frontal

21

22

Ciumbrud

– satul afacerilor cu parfum de roze

Un sat din România a devenit celebru în ultimii ani datorită afacerilor cu parfum de trandafiri pe care le-au pus pe picioare localnicii. În Ciumbrud, localitate ce aparţine municipiului Aiud, aproape fiecare localnic se îndeletnicește cu cultivarea trandafirilor sau a pomilor fructiferi, astfel încât zona produce aproape 40% din marfa care se găsește pe piaţa românească de profil.

Dan Lungu Ciumbrud, un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori ce aparţine administrativ municipiului Aiud, a devenit în ultimii ani foarte cunoscut în România datorită afacerilor cu parfum de trandafiri pe care le-au dezvoltat localnici.

La Ciumbrud, aproape fiecare familie cultivă trandafiri, dar şi pomi fructiferi sau butaşi de viţă-de-vie şi în această zonă se produce anual aproape 40% din marfa care ajunge pe piaţa românească de profil. În prezent, în localitate sunt înregistraţi în firme sau mici afaceri de familie zeci de producători de butaşi de trandafiri, viţă-de-vie sau pomi fructiferi, care cultivă de la câteva sute de metri pătraţi până la 7 – 8 hectare şi produc anual zeci mii sau sute de mii de plante şi pomi. Micii producători îşi vând producţia în pieţe sau direct de acasă, în timp ce marii producătorii au contracte cu lanţurile de hi-

permarketuri sau îşi trimit marfa la export în diferite ţări europene.

La Ciumbrud, afacerile cu parfum de trandafir înseamnă de la câteva zeci de mii de lei până la milioane de lei pe an, bani obţinuţi din butaşi de trandafiri sau viţă-de-vie şi din pomi fructiferi.

De la munca în străinătate, la afaceri cu parfum de trandafiri Andrei Molnar este unul dintre producătorii din Ciumbrud care şi-a dezvoltat o afacere bazată pe comercializarea butaşilor de trandafiri, dar şi a pomilor fructiferi. Bărbatul povesteşte că a început afacerea cu trandafiri în anul 1998, împreună cu fratele său, şi de la câteva mii de butaşi cât cultiva la început a ajuns acum să cultive şi să comercializeze 200.000 de butaşi de trandafiri pe an.

Andrei Molnar este şi preşedintele Asociaţiei „Amicii Rozelor” din Ciumbrud, organizaţie care reprezintă cultivatorii de trandafiri din zonă, şi spune că ideea afacerilor cu parfum de roze s-a dezvoltat în anii ’90, când în fiecare an zeci de localnici din

Ciumbrud mergeau în Ungaria să lucreze la altoit de trandafiri. Patronul din Ungaria la care lucrau la acea dată a fost şi cel care i-a îndemnat pe fraţii Molnar să îşi înceapă o afacere proprie la Ciumbrud şi le-a dat primele altoaie şi soiuri pentru plantat. „Acum, plantăm anual circa 7 hectare circa 200.000 de butaşi de trandafiri şi 100.000 – 120.000 de pomi fructiferi. Ciclul la o pepinieră este de doi ani, de la plantare până la scoaterea produsului finit, respectiv butaşii la trandafiri sau la pomi fructiferi puietul care este pentru plantare. Practic, ce am plantat în această primăvară vom scoate anul următor în toamnă”, a explicat Andrei Molnar.

Producătorul de trandafiri recunoaşte că şi această afacere are secretele ei şi, pe lângă faptul că necesită multă muncă şi atenţie, cultivarea trandafirilor înseamnă şi multă pasiune.

Andrei Molnar spune că a renunţat să vândă florile de trandafiri şi s-a orientat spre vânzarea butaşilor, activitate care este mai profitabilă. „Nu vând flori tăiate. Dacă vând floarea de pe o plantă, am compromis planta. Dacă vând două flori cu 50 de bani, câştig un leu, dar risc să compromit planta pe care aş vinde-o cu 3 sau 4 lei”, calculează Molnar.

SUPliment transilvania business

Afacere cu trandafiri de trei generaţii Familia Csiky din Ciumbrud este un alt producător care a dezvoltat afacerea bazată pe cultivarea butaşilor de trandafiri şi a pomilor fructiferi.

Csiky Istvan Lorand povesteşte că afacerea a fost pornită în anul 2000 de bunicul său şi acum familia produce anual, sub brandul „Super Rosa Csiky”, 150.000 de butaşi trandafiri şi 100.000 de pomi fructiferi. „Este o afacere rentabilă. Sunt a treia generaţie în familia mea. A început bunicul în 2000, apoi am dezvoltat încet, încet împreună cu părinţii şi acum continui eu” a spus Csiky Istvan Lorand.

Băiatul povesteşte că familia sa a investit în ultimii ani 20.000 de euro în utilaje de plantat, arat şi scos plantele şi 70.000 de euro într-o hală.

Potrivit acestuia, producţia dintr-un an de trandafiri şi pomi fructiferi ajunge în întreaga ţară, iar unele dintre soiurile de trandafiri sunt exportate în Italia. În 2013, firma fraţilor Molnar, Molnar Mol-Exim, a avut o cifră de afaceri de peste 1,8 milioane de lei şi un profit de peste 300.000 de lei. Firma are 6 angajaţi permanenţi şi lucrează cu angajaţi sezonieri în perioada de plantare şi recoltare. Butaşii şi pomii fructiferi ai fraţilor Molnar ajung în reţelele de hipermarketuri din România şi, mai rar, în străinătate.

Potrivit acestuia, preţul variază pentru trandafiri între 3 lei şi 4,5 lei, la care se adaugă TVA şi între 8 lei şi 10 lei + TVA la pomi fructiferi, diferenţa de preţ fiind dată de modul de comercializare, respectiv de ambalat sau rădăcină liberă. „În urmă cu patru ani am exportat în Republica Moldova pentru un client care şi-a înfiinţat o plantaţie de pomi fructiferi. Nu este interes comercial în Republica Moldova şi a fost doar un contract temporar. O parte mică din produse le vindeam şi în Ungaria, însă în ultimii ani am renunţat” a mai spus Molnar.

Concurenţă din Ungaria și Polonia Produsele cultivatorilor din Ciumbrud sunt concurate ca preţ de produse aduse din Polonia şi Ungaria

care, în ultimii ani, au invadat piaţa românească. Produsele poloneze, dar în special cele ungureşti, sunt prezente în marile hipermarketuri de multe ori la preţuri mult sub cele ale producătorilor autohtoni. „Ne face concurenţă marfa din Ungaria, dar şi din Polonia. Produsele lor sunt de multe ori sub preţurile noastre, însă trebuie să ştiţi că marfa bună calitativ nu ajunge la noi, în ţările foste comuniste. Aici vine un tip de marfă slab calitativ” a spus Andrei Molnar.

Preşedintele Asociaţiei „Amicii Rozelor” din Ciumbrud spune că producătorii locali luptă contra concurenţei din piaţă cu ajutorul calităţii produselor pe care le vând, iar clienţii mulţumiţi sunt cei care le fac reclamă. „Când omul vede că butaşii noştri sau pomii fructiferi se prind, ne recomandă sau continuă să ne cumpere produsele” afirmă Molnar. Şi Csiky Istvan Lorand recunoaşte că produsele din străinătate concurează cu cele româneşti, însă susţine că producătorii din Ciumbrud reuşesc să se impună şi să îşi vândă producţia an de an datorită calităţii. „Este concurenţă atât între noi, cei din Ciumbrud, cât mai ales pe piaţă, unde sunt produse din străinătate. Cred, însă, că toţi cei

care au produse de calitate reuşesc să şi le vândă” a mai spus Csiky Istvan Lorand.

Afacerea cu trandafiri, mai profitabilă decât alte afaceri agricole Afacerea cu trandafiri şi pomi fructiferi este mai rentabilă şi profitabilă decât alte afaceri agricole, după cum susţin cei mai mulţi dintre producătorii din Ciumbrud.

Andrei Molnar susţine că afacerea cu trandafiri şi pomi fructiferi este influenţată în special de cererea din piaţă, dar poate fi considerată mai profitabilă decât alte afaceri din agricultură. „Din punctul meu de vedere este o afacere poate un pic mai profitabilă decât celelalte ramuri ale agriculturii.

Asta se întâmplă acum, însă nu ştim cum evoluează piaţa. Piaţa internă a început în acest an să se oprească.

Până acum a avut o curbă ascendentă, dar anul acesta mi se pare că s-a oprit şi am fost cam la nivelul anului trecut. Cred că în următorii ani o să ne ajute puţin tendinţa de dezvoltare a livezilor de pomi fructiferi, pentru

23

24 „Ziua Rozelor”, sărbătorită anual la Ciumbrud

înfiinţarea cărora se vor da nişte fonduri europene. La trandafiri simţim că parcă se opreşte cerea din piaţă. Şi aceste date sunt după cum s-a prezentat sezonul de primăvară. Rămân şi trandafirii o afacere în România, însă nu mai există creştere în cererea de pe piaţă cum s-a întâmplat în ultimii ani” a explicat Molnar.

În fiecare an, la Ciumbrud, este organizată „Ziua Rozelor”, manifestare la care producătorii de trandafiri îşi prezintă recolta din anul respectiv şi se laudă cu parfumul şi coloritul soiurilor de roze pe care le cultivă.

Ziua Rozelor a avut loc în acest an la sfârşitul lunii iunie şi a reunit zeci de producători de trandafiri, dar şi producători ai unor produse ce au la bază trandafirii, precum ceaiuri, dulceţuri sau siropuri. „Ziua Rozelor” a debutat cu tradiţionala paradă a florilor între Aiud şi Ciumbrud, la care au participat trăsuri, maşini şi biciclete împodobite cu flori, dar şi un car alegoric. Manifestarea a cuprins o expoziţie de flori şi decoraţiuni de grădină, concursuri pentru producătorii de trandafiri expozanţi, dar şi pentru vizitatori.

Pe lângă trandafiri, vizitatorii au putut vedea şi cumpăra produse fabricate din trandafiri sau flori precum ceaiuri, dulceaţă de trandafiri şi siropuri.

De la „Ziua Rozelor” de la Ciumbrud nu au lipsit nici spectacolele, dansurile de societate şi degustările de vinuri, iar manifestarea s-a încheiat cu „Balul Rozelor” în cadrul căruia a fost aleasă „Regina Trandafirilor”. „Ziua Rozelor” a ajuns în acest an la a XIII-a ediţie şi este organizată anual de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Primăria municipiului Aiud, Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei ”Amicii Rozelor” din România, Asociaţia Agricola ”Alba Afroda” şi Grupul Şcolar ”Alexandru Borza” din Ciumbrud.

Cultivatorii din Ciumbrud produc 40% din marfa de pe piaţa românească O parte dintre producătorii de trandafiri şi pomi fructiferi din Ciumbrud sunt organizaţi de câţiva ani într-o asociaţie profesională – Asociaţia „Amicii Rozelor” – care le promovează afacerile şi produsele.

Preşedintele asociaţiei, Andrei Molnar, spune că în organizaţie sunt 19 membri, dintre care cinci sunt producători mari, iar restul mici producători care cultivă pe suprafeţe reduse şi care îşi vând produsele individual sau prin ceilalţi mari producători. „Producătorii mari vând prin reţelele de hipermarketuri, în timp ce micii producători cultivă pentru firmele mari sau au piaţa lor direcţionată în pieţe, florării şi se adresează în special cumpărătorilor tip hobby, care cumpără 3, 5, 10 trandafiri şi îşi plantează în curte. Un producător mare cultivă 5 – 7 hectare, pe când unul mic cultivă o suprafaţă de până la un hectar” a spus Molnar.

Potrivit acestuia, zona Ciumbrud – Aiud asigură aproape 40 % din producţia de trandafiri şi pomi fructiferi de pe piaţa românească. „Există pepiniere în ţară pe lângă Ploieşti, Focşani, în zona Moldovei. Toate pepinierele foste de stat încă mai trăiesc „şchio-

Molnar Andrei şi Ştefan

Preţuri trandafiri/ pomi fructiferi PREŢ LA PRODUCĂTOR Trandafiri – rădăcină liberă Pomi fructiferi – rădăcină liberă PREŢ ÎN HIPERMARKET Butaş trandafir ambalat Pomi fructiferi –ambalat pătând”, pentru că, din păcate, statul nu investeşte în cercetare şi dezvoltare. Zona Ciumbrud acoperă în jur de 35 – 40 la sută din piaţa românească de profil. În zona noastră, aproape fiecare localnic se ocupă cu această afacere. La trandafiri în Ciumbrud se cultivă 150 – 200 de soiuri şi anual se taie peste 1 milion de flori şi se mai cultivă peste 1 milion de butaşi şi pomi fructiferi” a mai spus Molnar.

Despre recolta de anul acesta, preşedintele Asociaţiei „Amicii Rozelor” spune că este bună la trandafiri, însă

3 lei + TVA 8 lei + TVA 4 - 4,5 lei + TVA 9,5 - 10 lei + TVA mai slabă la pomi fructiferi, care au fost afectaţi de seceta de anul trecut, când au fost plantaţi. „Până acum, noi vedem o producţie bună la trandafiri.

La pomi fructiferi ne-am confruntat cu seceta de anul trecut şi se simte în producţia din acest an. Producţia pe care o scoatem anul acesta este pregătită de anul trecut din primăvară.

Astfel, producţia la pomi fructiferi va fi în jur de 50 la sută din capacitate, iar la trandafiri este la 75 – 80 la sută din producţia preconizată” a mai spus Andrei Molnar.

SUPliment transilvania business

25

26

Mirosul „de Provence” al banilor: cultura de lavandă Se spune că în afaceri îţi trebuie, pe lângă noroc, mult fler, adică ”nas” pentru mirosit oportunităţi. Doi tineri timișoreni, soţ și soţie, au renunţat la munca de birou și au ales să își încerce norocul în agricultură. Același lucru l-a făcut și o clujeancă în 2009, alegând cultivarea terenului în detrimentul asigurărilor. Pare începutul unui trend, cu atât mai mult cu cât în ambele cazuri cultura aleasă a fost una care miroase a bani de la o poștă: lavanda. Banatul și Transilvania încep să semene cu patria lavandei, regiunea franceză Provence.

Laura M. Bondrilă Augustin Stanciu La vremea la care alți tineri de vârsta lor, de 29-30 de ani, își croiesc drum spre culmile carierei în cadrul concernelor sau multinaționalelor din marile orașe, soții Panait, deși sunt sută la sută orășeni, au ales să parieze pe agricultură. Nu însă pe cea tradițională, ci s-au orientat spre cultura de lavandă, reușind să transforme o mică parte a Banatului într-un colț cu iz și culoare de… Provence. De fapt, așa a și început agrobusiness-ul cu lavandă.

După o excursie în regiunea Provence, fascinați de câmpurile întinse de lavandă din Franța, cei doi timișoreni s-au decis să-și încerce norocul și să cultive această plantă la noi, în Banat. „Ne-am documentat despre lavandă și, aflând că această plantă poate crește și la noi, am decis pe loc că vom planta lavandă acasă”, spune Tudor Panait.

Afacerea a crescut treptat, iar primele soiuri de lavandă au fost testate mai întâi pe loturi mici, în ghivecele din balconul locuinței lor. Rezultatele i-au încurajat, așa încât au urmat alte testări, pe suprafețe mai întinse, de până la câțiva zeci de metri pătrați, ca în cele din urmă ceea ce părea doar un experiment făcut mai în glumă mai în serios să devină o afacere în toată regula. Căci 1,5 hectare de teren cultivat, cât dețin la ora actuală cei doi soți, nu mai este o joacă sau un simplu hobby, ci a devenit un business adevărat.

Investiţia iniţială, 8.000 de euro Tânărul investitor Tudor Panait, în vârstă de 30 de ani, care a lăsat în urmă industriile creative și a ales agrobusiness-ul, spune că, pentru a înfiinţa o cultură de lavandă ca afacere de producţie sunt necesare două tipuri de investiţii: iniţială şi recurentă în primul şi chiar al doilea an de viaţă al culturii. În total, ar fi necesar un capital de minim 8.000 de euro pe hectar, în primul an. „În mod uzual, pentru a începe o cultură intensivă de lavandă se investeşte în medie 8.00010.000 de euro pe hectar în primul an. Presupunând o valorificare prin

distilarea de ulei esenţial de lavandă, cifra de afaceri este zero în primul an, 2.000-3.000 de euro în al doilea an şi 5.000-8.000 de euro în cel de-al treilea. În medie, recuperearea investiţiei iniţiale este posibilă în anul al treilea”, mai explică Panait. În ceea ce privește profitul, acesta spune că cifra de afaceri estimată pentru un hectar de lavandă în cazul acelor producători care aleg valorificarea plantei sub formă de ulei esențial de lavandă este în medie între 5.000 și 8.000 de euro anual, în situația în care investitorii aleg să vândă unor intermediari sau în țară. Această valoare poate însă ajunge chiar și la 20.000 de euro, în funcție veriga aleasă din lanțul de distribuție, de la producator

SUPliment transilvania business

la consumatorul final. Ca imaginea să fie și mai clară, trebuie spus că pentru un litru de ulei esențial de lavandă se poate obține un preț de 80 de euro.

Suprafeţe mici, venituri mari Terenul pe care cei doi soți cultivă în momentul de față lavandă pentru producție este situat la aproximativ 20 de km de Timișoara, în localitatea Pișchia. Panait susține că o fermă desfășurată pe o suprafață de 10-20 de hectare este accesibilă micilor fermieri și poate fi considerată o afacere cu venituri din vânzări de până la 120.000 de euro anual, în condițiile în care poate fi gestionată de un număr restrâns de persoane.

Prețurile pentru butașii de lavandă variază pe piața autohtonă între 1 și 2 lei, în funcție de cantitate. Pe de altă parte, un mare avantaj al culturii de lavandă este acela că daunătorii sunt aproape inexistenți, iar în plus, cultura ajunsă la maturitate, aproximativ în cel de-al treilea an, necesită o îngrijire anuală redusă substanțial, comparativ cu primii doi ani când cheltuielile includ inerent eliminarea buruienilor, afânarea de primăvară, irigare și, după caz, tundere toamna.

Furnizori pe piaţa internaţională Cei doi timișoreni nu se vor opri doar la a cultiva lavanda, ci au planuri impresionante. Drept dovadă, pentru acest an, ei au alocat resurse pentru creșterea suprafeței de pepinieră și construcția unei distilerii de dimensiuni mari. Mai exact, au triplat suprafața cultivată și au alocat un lot suplimentar, de tampon, pentru comenzi speciale.

Anul trecut producția de material săditor a fost de circa 100.000 de butași de lavandă, și tot în 2013 au înființat cultura intensivă de lavandă. “Pentru acest an ne așteptăm la un minim de floare pe care o vom folosi cu precădere în teste de distilerie”, completează Panait. El mai arată că, împreună cu soția și partenera sa de afaceri, în această toamnă va face o vizită în Italia, la Roma, unde urmează să aibă întâlniri cu cei mai importanți traderi din domeniu și reprezentanți ai unor mari producători din industria uleiurilor esențiale la nivel mondial. „Deși am avut discuții preliminare, intenția pentru acest an este stabilirea de termeni concreți pentru export de ulei esențial de lavandă în cantități engross prin asocierea producătorilor

din România. Astfel, dorim ca începând cu 2015 să finalizăm componenta asociației producătorilor de lavandă din România prin care vom distila și exporta ulei esențial de lavandă cu precădere către Europa”, mai explică timișoreanul.

Lavanda în lume Europa, dar în special Franța, sunt principalii cultivatori de lavandă din lume. Bulgaria este, de asemenea, un important furnizor de lavandă, uleiul provenit din această plantă fiind folosit cu precădere în industria cosmetică, dar și cea farmaceutică. Pe fondul temperaturilor tot mai ridicate, Franța a pierdut, în perioada 2005-2010, peste jumătate din plantațiile de lavandă.

Planta, care este simbolul regiunii Provence (unde sunt cultivate peste 20.000 de hectare), generează afaceri de peste 50 de milioane de euro și 10.000 de locuri de muncă în Franța.

La nivel mondial, producția anuală de ulei de lavandă este cuprinsă între 150 si 200 de tone.

27

28

Culda a accesat, în 2009, 25.000 de euro fonduri nerambursabile, prin măsura 112 - instalarea tinerilor fermieri -, bani pe care i-a investit într-o cultură de lavandă, la momentul respectiv fiind primul cultivator din România al acestei plante care, în mod normal, creşte în zona mediteraneană. După patru ani, afacerea se autosusţine, ba mai mult, chiar creşte, atât în ceea ce privește suprafaţa cultivată, cât şi în notorietate, produsele clujencei fiind apreciate, atât pe piaţa autohtonă, cât şi în străinătate.

Gabriela Culda spune că se gândeşte să se extindă tot mai mult, aceasta afirmând că toate investiţiile vor fi realizate doar din profitul obţinut.

Din asigurări în agricultură Gabriela Culda rememorează cum, pe fondul scăderii pieţei de asigurări din România, domeniu în care activa încă de la mijlocul anilor 1990, a decis să pornească o afacere proprie în domeniul agriculturii. Chiar dacă la început a întâmpinat greutăţi, în condiţiile în care nu existau alte culturi similare în România şi nici manuale după care să se inspire, după patru ani de la înfiinţare cultura sa a crescut constant, ajungând să se autosusţină şi, mai mult, din profitul obţinut să se și extindă.

“Am început acestă plantaţie în 2009, în ideea de a accesa fonduri europene şi de a face ceva pe viitor. Înainte de a începe acest business am lucrat în asigurări, dar acest domeniu se afla deja în scădere, clienţii fiind afectaţi de criza economică şi începeau să renunţe la

aceste tipuri de produse financiare. Pe fondul scăderii acestui domeniu, am decis să mă reorientez şi am pornit, alături de familia mea, un business în agricultură. Pentru a obţine finanţare, am apelat la fondurile europene, mai precis am accesat 25.000 de euro prin măsura 112, iar banii respectivi i-am investit într-o cultură mai inedită, respectiv lavanda. Am ales această plantă în condiţiile în care, la momentul respectiv, toată lumea punea crizanteme sau thuia şi vroiam să cultivăm o plantă mai inedită, care să iasă puţin în evidenţă şi care să ne confere un plus de imagine. Când am început, ne-am lovit de mai multe greutăţi, în primul rând, nu am găsit niciun alt cultivator de lavandă în România şi, implicit, nu am avut de unde să cumpărăm butaşi, astfel că am fost nevoiţi să ne orientăm pe pieţele din străinătate. Am adus din Olanda trei soiuri care ar fi putut rezista la clima de la noi, dar după un timp am rămas cu un singur soi, celelalte nu au rezistat condițiilor din România. În primă fază, am cumpărat 2.000 de butaşi şi am început să-i înmulţesc, ulterior am mai cumpărat până am reuşit să ne extindem la 15.000 de plante,

suprafața crescând, de asemenea, de la 2.300 mp până la un hectar, cât avem în momentul de față. Ferma se află în comuna Săvădisla, localitatea Finişel, terenul fiind arendat, achiziţionat şi primit de la părinţi”, a spus Gabriela Culda.

Lavanda, o plantă cu nenumărate întrebuinţări Gabriela Culda spune că afacerea sa prosperă şi datorită faptului că planta pe care o cultivă este foarte maleabilă şi că are multiple întrebuinţări. „Această cultură este foarte avantajoasă pentru că există foarte multe posibilităţi de valorificare, practic, dacă nu o valorifici verde, la momentul recoltării, ai aceleaşi posibilităţi să o vinzi uscată. Ai la dispoziție un an să vinzi toată recolta. Planta verde o valorificăm în buchete şi avem cereri pentru plante și tufe pentru amenajări de grădini. Printre cele mai importante beneficii ale lavandei se numă-

SUPliment transilvania business

29

Proprietăţi terapeutice Uleiul esenţial de lavandă este unul dintre cele mai apreciate uleiuri esenţiale, deoarece are calităţi deosebite şi un miros extrem de plăcut. Are un efect calmant, relaxant, combate stresul şi crizele, în timp ce proprietăţile sale antiseptice ajută în cazurile de răceală, gripă şi alte boli. Este un excelent remediu pentru astm şi migrene. Se poate folosi pe piele, în cazul înţepăturilor de insecte, sau al rănilor şi arsurilor, având proprietăţi care ajută la vindecare, în timp ce previne formarea cicatricelor urâte. Uleiul esenţial de lavandă are o aromă proaspătă, fină, florală, este clar, incolor sau cu nuanţe de galben şi apos ca vâscozitate și este extras din vârfurile înflorite ale plantei prin distilare cu vapori.

Optimismul și perseverenţa, secretele succesului ră efectul calmant al acesteia, parfumul intens al lavandei are puterea de a induce somnolenţa. De asemenea, lavanda îndepărtează durerile musculare, tratează afecțiunile respiratorii, fiind, de asemenea, o plantă care combate bolile pulmonare şi ale căilor respiratorii inferioare si superioare.

Totodată, poate fi folosită în domeniul alimentar, fiind un condiment utilizat mai ales în bucătaria mediteraneană.

Mai mult, aroma de levănțică este una dintre cele mai solicitate în parfumerie, fiind și una dintre cele mai potrivite plante care ajută la alungarea moliilor sau a tânțarilor”, mai spune Gabriela Culda.

Ulei, butași și produse handmade Printre produsele pe care Gabriela Culda le realizează se află şi uleiul de lavandă, acesta fiind folosit în industria cosmetică, dar şi în aroma-terapie. „Anul trecut am avut o producţie foarte mare, nesperat de mare şi, din

cauză că nu am avut unde să o mai depozităm, am decis ca surplusul să-l transformăm în ulei de lavandă. Acest produs este foarte căutat, dar și foarte greu de obținut. De exemplu, din producția de lavandă obținută de pe o parcelă de pe 800 mp am reuşit să obţinem doar un singur litru de ulei.

Totuşi, ne gândim să investim în nişte utilaje mai performante pentru a mări producţia, pentru că acest produs este solicitat. Totuși, deocamdată încă ne gândim dacă merită să investim în acest tip de produse. Vom analiza și, dacă vom considera că acest produs este viabil, vom investi în această direcție”, mai spune clujeanca.

Clienţii Gabrielei au posibilitatea de a alege dintr-o gamă variată de produse, pornind de la butaşi pentru înfiinţarea de noi culturi, până la ornamente şi nenumărate produse handmade.

Printre cei mai importanţi clienţii ai clujencei se află o companie mare din Bucureşti, care comercializează îngheţată cu lavandă, produsele realizate la Finişel fiind vândute, de asemenea, şi în mai multe restaurante, florării şi magazine de suveniruri din Sibiu, Braşov sau Bucureşti.

Gabriela Culda spune că se gândeşte în permanență să îşi extindă afacerea, atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi în ceea ce priveşte produsele pe care urmează să le furnizeze clienţilor. „În aceşti patru ani am realizat foarte multe produse, pentru a vedea care dintre ele este cel mai rentabil. Acum suntem în discuţii cu mai multe firme pentru încheierea de contracte şi vom vedea care produs se va vinde mai bine.

Pe măsură ce vom obține mai multe contracte ferme, vom decide care va fi direcția de extindere. Este foarte probabil să mai achiziționăm teren pentru a mări producția, dar deocamdată doar analizăm aceste oportunități. Eu consider că orice afacere sustenabilă trebuie făcută cu pași mici și foarte bine calculați și, de aceea, profitul pe care îl obținem îl reinvestim constant. Pot spune că în acești patru ani de când am început acest business am avut şi foarte multe satisfacţii, dar din păcate și multe dezamăgiri și probleme. Totuși, am reușit de fiecare dată să trecem peste acestea și să creștem și pot spune că secretele succesului acestei afaceri sunt, în primul rând, optimismul şi perseverenţa”, a încheiat Gabriela Culda.

30

Se cultivă din nou in și cânepă Am întâlnit-o pe Leontina Prodan la București, în cadrul unei conferinţe „Made in Romania”, organizată de Acendo în luna iulie. O sălăjeancă aprigă, ce confecţionează în Banat costume populare și care și-a pus în minte să cultive in și cânepă în satul natal. Acolo unde mama sa veghează loturile însămânţate cu eforturi uriașe, sălăjeanca ne-a împărtășit cunoștinţele și experienţa sa.

Alice Valeria Micu „În judeţul Sălaj s-a cultivat in şi cânepă din soiul Silvana de la Stațiunea Lovrin pe suprafeţe mici, în sistem gospodăresc, la Gâlgăul Almaşului, Ciumărna și Lemniu, comuna Letca.

Au fost multe controale, iar la Letca cu intervenţii multe am reuşit să oprim distrugerea unei plantaţii autorizate, de 35 de ari, cu ajutorul unui angajat Fares Orăştie, care cunoaşte valoarea seminţelor de care are nevoie pentru a extrage uleiul”.

Cânepa - Cannabis Sativa L. - are o istorie de peste 2.000 de ani în ţara noastră, fiind una dintre cele mai vechi plante cultivate la noi, alături de viţa de vie, grâul şi meiul. Cânepa era utilizată în principal pentru obţinerea de fibre textile utilizate în confecţionarea de îmbrăcăminte şi alte ţesături utile în gospodărie.

Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Soiul, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice determină conţinutul de fibre în tulpini. Ele au o multitudine de caracteristici deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, ceea ce determină un grad ridicat de eficienţă în diverse domenii, cum sunt industria textilă, cea manufacturieră sau industria constructoare de maşini şi automobile. În industria chimică şi farmaceutică este utilizat uleiul din seminţele de cânepă. Acestea conţin 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8%

cenuşă. Uleiul extras şi rafinat este folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei, iar cel nerafinat este utilizat pentru obţinerea lacurilor şi vopselelor, a săpunului, a linoleumului şi a pânzelor ceruite.

Sămânţa de cânepă se utilizează pe scară largă în hrana păsărilor exotice, cum sunt papagalii, canarii ori păunii, în mod direct sau în furaje concentrate.

După extragerea uleiului, turtele se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, a viţeilor, a cailor, a oilor sau a peştilor, iar 600 g turtă de cânepă atinge valoarea nutritivă a 1 kg. de cereale.

Acum, când se caută resurse energetice cu un impact cât mai redus asupra mediului prin exploatare, lemnul de cânepă, ce reprezintă circa 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză ar fi o resursă deloc de neglijat, dacă restricţiile în cultivarea ei nu ar ameninţa să ducă la dispariţia acestei plante tehnice atât de utile şi care şi-a dovedit eficienţa de-a lungul istoriei. După extragerea fibrelor, puzderia rezultată se poate utiliza pentru obţinerea hârtiei, a plăcilor aglomerate fonoizolatoare, în industria mobilei, ca materie primă pentru mătasea artificială ori puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.

Ca în orice prelucrare a unei plante tehnice, ultimul produs este pleava, rezultată în culturile pentru sămânţă şi ea este un îngrăşământ deosebit de valoros, 10 tone de pleavă de cânepă echivalând caloric cu 40 tone gunoi de grajd.

Frunzele şi inflorescenţele sunt utilizate în medicină.

SUPliment transilvania business

Odiseea cânepii Cânepa indigenă, Cannabis Sativa L. figurează în actele oficiale ale Ministerului Agriculturii ca plantă halucinogenă, deşi conţinutul ei este de 23-25 % fibră, 75-77% parte lemnoasă şi 0,01-0,2% THC (tetrahydrocannabinol) în diverse stadii de creştere, iar sămânţa de cânepă nu conţine THC, la fel ca planta după ce s-au copt seminţele.

Acţiunea narcotică a cânepii o găsim în substanţele produse de perişorii secretoşi de pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele ce învelesc sămânţa. De la o specie la alta, conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult. Astfel, Cânepa indiană, Cannabis indica, atât subnarcotica, cât şi varietatea indica narcotica, prezintă cel mai ridicat conţinut al unor asemenea substanţe.

Specia cultivată şi spontană o găsim în emisfera estică, în India, Iran, Turcia, Siria, Orientul Apropiat şi Mijlociu, dar şi în nordul Africii. O recunoaştem uşor, datorită taliei scunde, între 1 şi 1,5 metri, cu ramificare accentuată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

Cannabis sativa L. Culta, cu varietatea italică, cultivată în România, precum şi în alte state europene, are un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene între 0,2-0,3%. Această cânepă este cultivată şi utilizată pentru producerea de fibre. Ca structură, ea are talia înaltă, între 2 şi 5 metri, tulpină neramificată, frunze mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte. O găsim în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.

ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD (acid tetrahydrocannabinolic), CNB (canabinol) şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32 grade Celsius, relativ constantă, prezentă doar în zonele calde şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.

Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată, dar în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi

temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.

Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.

Ce se întâmplă în România Combinatul de ulei de la Salonta procesează săptamânal 5 tone de sămânţă de cânepă import China şi Franţa.

La Alba Iulia se importă cânepa din Austria pentru obţinerea aceluiaşi ulei.

Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri include cânepa între plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante, deşi THC este conţinut în proporţii ridicol de mici de cânepa noastră tradiţională, și interzice cultura ei, fără a face distincţia între cannabis indica şi sativa. Este adevărat că denumirea ştiinţifică este cannabis cu două specii diferite: cannabis indica (narcotica) şi cannabis sativa (textila). Cannabis indica poate fi cultivată în sere şi în ghivece şi are nevoie de 200 de zile de la însămânţare până la cultivare. Cannabis sativa

(textila), singura cultivată în România în sistem gospodăresc şi industrial este înaltă, fără ramificaţii. Dacă în 1989 erau 55.000 de hectare cultivate cu cânepă şi 75.000 de hectare cultivate cu in, în 2007 s-au acceptat 1800 de hectare de in şi cânepă la un loc. „Anul trecut, în 22 august 2013 s-au pus bazele Asociaţiei Naţionale a Cultivatorilor de In şi Cânepă, cu sediul la Carei şi am reuşit să multiplicăm sămânţa de cânepă românească la cele două Staţiuni de Cercetări Agricole din Lovrin, judeţul Timiş şi din Secuieni – Roman, judeţul Neamţ.

O altă acţiune în curs de finalizare este realizarea unui cluster pentru In şi Cânepă, iniţiat de marele sportiv Ivan Patzaichin, mai greu de realizat datorită condiţiilor impuse de UE, deoarece sunt necesare cel puţin zece firme de producţie. În Planul de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2021 a fost inclus cu greu sectorul plantelor tehnice. Anul acesta au fost demarate culturi de cânepă în sistem gospodăresc pe suprafeţe mici în mai multe judeţe din ţară de către persoane cunoscătoare ale valorilor acestei plante. Din păcate, în judeţul Sălaj sunt doar două ferme mici unde se cultivă in, din cauza lipsei de sămânţă, iar în judeţul Satu-Mare îl găsim la Staţiunea de Cercetări Agricole Livada” ne-a dezvăluit Leontina Prodan.

Lanurile de in şi cânepă din fotografii au fost însămânţate la 3 aprilie 2014, la Gâlgăul Almaşului, în Sălaj, iar interlocutoarea noastră, Leontina Prodan a ţinut să încheie cu o vorbă ţărănească: „Dă, Doamne, mintea românului cea de pe urmă!”

31

32

Staţiunea de cercetare agricolă Turda.

Tradiţie pentru viitor! Înfiinţată în anul 1956, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda (SCDA) a străbătut cu succes deceniile socialiste ale agriculturii românești, atât perioadele glorioase, cât și cea a ultimilor ani ai regimului trecut, intrând în epoca capitalistă și răzbătând până în prezent graţie unui colectiv inimos de specialiști și devotat profesiei de cercetător agricoli.

Nicolae Pop Alin Zaharie Perioada 1995-2000 a fost cea mai dificlă pentru SCDA Turda, din cauza dificultăților financiare generate de diminuarea drastică a finanțarii cercetării în agricultură, ceea ce a condus la reducerea semnificativă a numărului de specialiști, lucru care a îngreunat activitatea stațiunii. Începând cu 2004, o bună parte din potenţialul de cercetare a SCDA Turda a fost direcţionat spre proiecte de cercetare finanţate de programul Relansin, Agral, Biotech, C.N.C.S.I.S, Banca Mondială, proiecte sectoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale etc., în implementarea cărora s-a colaborat cu alte unităţi de cercetare din reţeaua A.S.A.S. și din alte domenii, dar mai ales prin colaborări cu Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

Abia în 2006 s-a reuşit finanțarea în întregime a activității prin contracte de cercetare încheiate cu diferiți beneficiari. În acest fel, SCDA Turda s-a dotat cu tehnică de calcul performantă pentru fiecare componentă. Proiectele de cercetare derulate au permis achiziția de aparatură de câmp şi laborator, deși încă se mai resimt anumite inconveniente din acest punct de vedere.

Cu eforturi financiare deosebite, s-a realizat achiziţionarea de mijloace de producţie performante cu consum redus de carburanţi necesare în activitatea de dezvoltare, dar și de cercetare. În prezent SCDA Turda este subordonată Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, fiind una dintre staţiunile zo-

Echipa de conducere a Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Turda este formată din prof. univ. dr. Ioan Haș - director, ing. Tritean Nicolae – inginer șef, dr. ing. Felicia Mureșanu – cercetărtor știinţific I și economist Elena Șerbănescu – contabil șef.

nale ale Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea. Finanțarea acesteia este asigurată de la bugetul Ministerului Educației și Cercetării, din fonduri sectoriale de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar şi prin angrenarea cercetătorilor în diferite proiecte, existând premise pentru relansarea activităţii de cercetare, inclusiv prin atragerea de tineri specialiști care să continue activi-

tatea începută în urmă cu 50 ani.

Direcţiile de cercetare au rămas, în general, aceleaşi ca și înainte de 1989, cu excepţia câtorva: economia agrară, biotehnologii și biochimie Din anul 2006, stațiunea de la Turda a derulat 13 proiecte de cercetare preponderent în domeniul culturilor de câmp - crearea de soiuri superioare de plante cerealiere, plante tehnice și leguminoase adaptabile zonei.

SUPliment transilvania business

Direcţii de cercetare, dezvoltare, inovare la SCDA Turda În domeniul culturilor de câmp: - genetică şi ameliorare la grâu de toamnă, orz de primăvară, ovăz de primăvară, porumb comun şi zaharat, soia; - identificarea unor seturi de soiuri de cereale păioase: grâu, orz, orzoaică, ovăz, cu adaptabilitate specifică pentru principalele zone agricole din partea centrală şi de nord a Transilvaniei; - tehnologia producerii de sămânţă la genotipurile create în unitate şi solicitate pe piaţă, precum şi la noile creaţii în curs de implementare; - stabilirea principalelor verigi tehnologice pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice în zona de influenţă; - protejarea resurselor de sol prin lucrări antierozionale, lucrări minime ale solului şi alte mijloace specifice;

Fertilizanţii Azomureș la Ziua Grâului de la Turda În data de 19 iunie 2014, la SCDA Turda s-a celebrat Ziua Grâului şi Ziua Fertilizării Plantelor, eveniment organizat în colaborare cu Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Cluj, la care au participat specialiști, cadre didactice, parlamentari, reprezentanți ai unor societăți comerciale (Azomureș, Dafcochim, Du Pont) și fermieri din zonă.

Cu acest prilej, au fost prezentate informații specifice referitoare la rezultatele cercetărilor făcute la SCDA Turda pe cultura grâului şi orzului, dar și date privind fertilizarea culturilor folosind utilajele de fertilizare cu îngrășăminte realizate în colaborare cu USAMV Cluj-Napoca şi Azomureş.

“Pe lângă soiurile de grâu la care asigurăm sămânţă, am prezentat loturile demonstrative organizate împreună cu Facultatea de Agricultură şi Azomureş pentru fertilizarea culturii de grâu. De asemenea, am prezentat situaţia fitosanitară a culturii grâului în acest an, dar și impresiile de după vizita în câmp la unele culturi”, a declarat prof. univ. dr.

Ioan Haş, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Turda.

Azomureș s-a implicat activ în derularea unor cercetări aplicate în colaborare cu USAMV Cluj si SCDA Turda, mai

- producerea de sămânţă (verigile biologice iniţiale) în unitate şi organizarea sistemului de producere de sămânţă în zonă; - protecţia culturilor; elaborarea strategiilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor la principalele culturi de câmp prin diferite metode neconvenţionale (biologice și biotehnice) și elaborarea de tehnologii ecologice; - testări de produse pesticide (tratament sămânţă, tratamente foliare, tratamente dăunători, erbicide) - identificarea unor soluţii tehnologice specifice pentru agricultura organică, coexistenţa mijloacelor de producţie biologice moderne cu cele convenţionale şi tradiţionale etc. În domeniul ameliorării ovinelor și suinelor - conservare-ameliorare a raselor de suine Bazna şi Mangaliţa; - menţinerea în stoc genetic a rasei de ovine Ţigaie ruginie.

multe loturi de teren ale stațiunii fiind însămânțate experimental.

Prof. univ. dr. Roxana Vidican, decanul Facultăţii de Agricultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca a evidențiat pozitiv parteneriatul existent cu Azomureş. „În cadrul acestui parteneriat avem un complex de activităţi de cercetare, cu rezultate ce s-au putut observa astăzi în aceste loturi demonstrative de culturi de gâu şi porumb. În aceste culturi probăm influenţa pe care fertilizanţii minerali produşi de Azomureş o au asupra însuşirilor de proficitate şi microbiologice ale solurilor din Câmpia Transilvaniei. Acest parteneriat va continua cu elaborarea unei tehnologii de aplicare a îngrășămintelor lichide pe diverse suprafeţe, lucru realizabil după ce vom încheia cercetările pe diverse grupuri experimentale pe care Facultatea de Agricultură le-a înfiinţat deja. Datorită acestui parteneriat, am dorit ca Ziua Grâului să se transforme şi în Ziua Fertilizării Plantelor. Mulţumesc celor de la Azomureş pentru participarea la acest eveniment”, a precizat prof. univ. dr. Roxana Vidican.

Primul utilaj de fertilizare cu îngrășăminte lichide La evenimentul de la Turda a fost prezentat primul utilaj de fertilizare cu îngrăşăminte lichide, special adaptat

pentru produsele realizate la Azomureş. “Este vorba de o tehnologie de aplicare a fertilizanţilor realizată pe toată perioada de înfiinţare a culturilor. Echipamentul este o adaptare a celor clasice pentru aplicarea de fertilizanţi lichizi, o temă care devine tot mai prezentă şi actuală datorită faptului că fertilizanţii lichizi se asimilează foarte uşor în perioada de secetă, plus că preţul de cost este mai redus faţă de cel al fertilizanţilor chimici solizi. Echipamentul prezentat este unul de producţie românească cu elemente aduse de la furnizori externi, dar ideea aparţine unui colectiv din cadrul Facultăţii de Agricultură din Cluj. Fermierii au la dispoziţie o gamă completă de dispozitive şi accesorii care se montează pe aceste echipamente de tratamente fitosanitare pentru aplicarea fertilizanţilor. Azomureş, producătorul acestui fertilizant lichid, a finanţat un proiect de cercetare prin care s-a vizat stabilirea modului de reacţie şi cum se aplică mai corect şi mai complet fertilizanţii lichizi, astfel ca în final să avem acele rezultate ştinţifice şi recomandări corecte pentru fiecare tip de fertilizant, pentru fiecare cultură şi tot ce înseamnă aplicare pe sol a acestor fertilizanţi”, a apus conf. Ovidiu Ranta de la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV ClujNapoca.

33

34

Foto: Agrovena

Zilele grâului la Diosig Peste 600 de fermieri au descoperit noi soiuri de cereale, tehnologii, tratamente și utilaje Agroind Cauceu, alături de asociaţii Agrotex Carei și Promat Tășnad, a organizat cea de a VII-a ediţie a Zilei Grâului la Diosig. Peste 600 de fermieri din Bihor și din judeţele învecinate au fost prezenţi la eveniment și au aflat noutăţi de la cele mai importante companii producătoare din domeniu. „Zilele Grâului“ Diosig au adus laolată cele mai importante nume din domeniul agricol. Cu peste 600 de fermieri din Transilvania, cea de a VII-a ediție a atins un număr record de participanți.

Producătorii de semințe- Limagrain, KWS, Syngenta, Saatbau Linz, RWA, Fundulea, Caussade, furnizorii de soluții pentru protecția plantelor – BASF, Bayer, DuPont, Syngenta, Makhteshim, Nufarm, producătorii de îngrășăminte solide şi foliare – Azomureş, Holland Farming, dar şi furnizorii de utilaje agricole - Ipso (John Deere), Nhr (New Holland), Mewi (Fend), Agrocomert Holding (Class), Vaderstad, au răspuns invitației Agroind Cauaceu și au oferit informații utile fermierilor. „Fermierii au avut ocazia să descopere noi soiuri de cereale păioase, tratamente şi utilaje agricole performante.

Platforma cuprinde o colecţie de 42 de soiuri de grâu tratate cu cele mai noi tehnologii existente pe piață”, a precizat Dan Corbuţ, managerul Agroind Cauaceu. Astfel, la fața locului, cei interesați de prezentări au putut să vadă cum au evoluat anumite soiuri

de grâu, orz şi triticale, ce variante de tratament s-au folosit şi ce tehnologii au fost aplicate. În contextul în care producția de grâu a atins cifre record anul trecut în România, fermierii au ajuns la concluzia că doar tehnologia poate salva recoltele. În primul rând, fermierii au fost interesați de semințe produse în laborator. Concret, de soiuri de grâu modificate în funcție de tipul solului și de condițiile metereologice, considerând că, altfel, investiția ar fi inutilă. Pentru a se edifica, clienții au fost conduși spre loturile experimentale.

Un al doilea punct de atracție au fost utilajele căutate după premiza „scad costurile, crește producția”.

Astfel, de la semănătoare automate de mare capacitate la tractoare ghidate prin GPS, femierii au admirat utilaje cu prețuri cuprinse între 15 milioane de euro și 100 de milioane de euro, multe dintre aceastea fiind folosite în străinătate pentru culture intensive.

Deși astfel de utilaje presupun o investiție financiară serioasă, producătorii spun că banii se amortizează rapid. „Dacă achiziționezi un utilaj scump, de fapt scazi costurile. Majo-

„

Dacă achiziționezi un utilaj scump, de fapt scazi costurile. Sunt performante și realizează mai multe lucrări într-o singură trecere.

Per total, față de când se folosea tehnologia veche, se reduc costurile”, Radu Sorin, reprezentant producător de utilaje

ritatea sunt performante și realizează mai multe lucrări într-o singură trecere. Per total, față de când se folosea tehnologia veche, se reduc costurile”, a explicat Radu Sorin, reprezentantul unui producător de utilaje.

Pentru a familiariza participanții cu noile produse, organizatorii le-au oferit, prin tombolă, premii în îngrășăminte, semințe și soluții pentru protecția plantelor de la firmele partenere.

SUPliment transilvania business

Carmen Socaciu, pro-rector USAMV Cluj-Napoca:

„Viitorul este bio” Profesorul universitar dr. Carmen Socaciu, pro-rector în cadrul Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), a vorbit, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, despre importanţa cercetării în agricultură, care este stadiul actual al cercetării în acest domeniu în România, dar și care este contribuţia universităţii pe care o reprezintă la inovaţia în domeniul agricol.

Codrin Pârcălab Care sunt cele mai importante proiecte de cercetare pe care Universitatea pe care o reprezentați le desfășoară în acest moment?

Prof. univ. dr. Carmen Socaciu: Universitatea noastră este una care are cercetarea avansată ca promisiune în misiunea ei. Și ne ținem de promisiune, rezultatele vorbind de la sine, fiind a cincea instituție de învățământ superior în topul celor mai performante universități din România. Pornind de la acest fapt, menționez care au fost motivele pentru care suntem considerați universitate cu cercetare avansată. În primul rând, avem 22 de laboratoare, 12 centre, precum și trei institute de cercetare naționale. Cercetarea în cadrul USAMV Cluj-Napoca este, practic, dirijată pe cele cinci domenii care corespund facultăților din cadrul universității, adică Agricultură și protecția mediului, Horticultură, Silvicultură și management în toate tipurile de biotehnologii, Știința animalelor, zootehnia și Medicina veterinară, precum și cel mai nou domeniu care este abordat în cadrul Facultății de Științe și Tehnologii Alimentare, și anume Calitatea și siguranța agroalimentară și tehnologii moderne de producție alimentară.

Există un clasament al celor mai de succes programe și centre de cercetare?

Prof. univ. dr. Carmen Socaciu: Recent, am elaborat un raport de cercetare pe ultimi cinci ani, bazat în primul rând pe infrastructura nouă a centrelor și laboratoarelor noastre, fiecare dintre directorii de centru străduindu-se de-a lungul timpului să aibă proiecte de cercetare din care să atragă fonduri, fie europene, fie

naționale, pentru a-și aduce aceste laboratoare la o infrastructură modernă după modelul european. Apoi, al doilea criteriu folosit în raport a fost performanța acestor centre în a publica articole de impact în reviste internaționale, pentru a face vizibilă cercetarea românească. Al treilea criteriu au fost serviciile pe care centrele și laboratoarele le oferă agenților economici și, în general, comunități, pentru a demonstra aplicabilitatea programelor. Aceste proiecte trebuie să-și reflecte aplicabilitatea la nielul fermelor, a industriei alimentare sau a clinicilor veterinare și trebuie să aibă impact la nivelul mediului eco-

nomic. Performanța în cercetare aduce cu sine infrastructură modernă și resurse umane, apoi acest fapt aduce posibilitatea de a publica rezultatele, de a breveta invențiile și oferă posibilitatea de a câștiga alte noi proiecte.

Ați vorbit despre fondurile pe care aceste proiecte le atrag.

Despre ce fonduri este vorba?

Prof. univ. dr. Carmen Socaciu: Practic, în acest moment, pentru cercetare avem accesibile trei categorii mari de fonduri. Primele sunt cele care vin direct de la Uniunea Europeană, aici vreau să menționez proiectele europene de cercetare de tip

35

36

FT7 care de anul acestea se numesc Orizont 2020. Acestea sunt proiecte de cercetare fundamentală și aplicată, în care se solicită acum cofinanțarea de la agenți economici interesați de proiect, se impune crearea de consorții. Aceastea trebuie să fie din cel puțin trei țări europene, dar sa fie și agenții economici interesați să preia rezultatele cercetării și să le aplice.

Acești agenți nu primesc întreaga sumă, ci ei trebuie să cofinanțeze cu 25% pentru a cuantifica într-un fel rezultatele, pentru a fi forțați ambii parteneri și universitarul care face cercetarea să obțină un rezultat aplicabil, cel care este antreprenor să fie obligat să includă în întreprindere cercetări noi, metode noi sau soluții noi. A doua linie este European Innovation Partnership, unde rectorul Doru Pamfil a fost ales în comitetul acestui parteneriat. Prin acest proiect, fermele și unitățile agricole sunt forțate să formeze cu universitățile de profil consorții, grupuri operaționale care să fie lideri, să zicem, pe o zonă, să se formeze o legătură între USAMV Cluj cu ferma respectivă.

Mai există a treia linie, tot europeană, cea de Parteneriat Public-Privat (PPP). Aceste proiecte sunt finanțate nu numai de Comisia Europeană, ci și de marile firme care vor să avanseze

în domeniul de cercetare, de exemplu industria farmaceutică. De regulă, companiile farmaceutice stau foarte bine cu banii și atunci ele, împreună cu Comisia Europeană, finanțează proiecte în care sunt descoperite noi antibiotice din surse naturale, bio-pesticide sau bio-dezinfectanți, soluții noi. Sunt diferite reziduuri din care, prin diferite procedee de extragere, se pot obține produse mai bune decât cele făcute de industria chimică. Domeniul acesta este foarte important și se numește bio-economie, este un domeniu de stimulare a unei economii bazată pe resurse naturale, resurse bio.

A doua mare categorie fonduri puse la dispoziția cercetătorilor sunt proiectele naționale, adică cele elaborate de Ministerul Educației, care cuprind mai multe linii de proiecte. În primul rând, sunt proiectele care se realizează în parteneriat, care sunt un fel de echivalent proiectelor Orizont, dar specifice priorităților naționale. România a trebuit să-și definească prioritățile naționale până în 2020, prioritatea numărul unu este bio-economia, apoi prioritate națională absolută din punct de vedere social este medicina și sănătatea, a treia prioritate este tehnologia informației și comunicarea - IT&C. Fiecare prioritate are proiectele de tip

parteneriat, acum s-au dat rezultatele, deci parteneriatele sau aprobat, pe țară fiind 180 de proiecte care funcționează trei ani. Apoi, sunt proiecte specifice pentru resurse umane, adică proiecte pentru postdoctoranzi, care au o idee de proiect, un lucru inovativ, este luat ca și protejat de către un profesor care este specialist în domeniu și acel postdoctorand primește 3 ani bani pentru a-și derula proiectul în cadrul unui centru de cercetare. În felul acesta, statul român incurajează derularea de burse postdoctorale.

A treia mare categorie sunt proiectele de cercetare finanțate de universitatea noastră, le numim granturi interne. Strategia USAMV este de a stimula tânăra generație să conducă proiecte de cercetare, doarece, de obicei, cele europene și naționale sunt conduse de profesori. Tinerii nu au capacitatea de a fi responsabili de un proiect și atunci, în ultimii doi ani, Prorectoratul de cercetare și Consiliul Științific, cu acordul conducerii universității, au demarat o acțiune de competiție de granturi interne, la care pot să aplice asistenții universitari sau șefii de lucrări care au sub 40 de ani și au o temă de cercetare care continuă teza de doctorat. În felul acesta, cei care au castigat competiția au fost condiționați timp de un an să

SUPliment transilvania business

publice cel puțin un articol într-o revistă străină de impact sau să facă o cerere de brevet. Alte granturi interne au fost cele numite „cecuri inovative”, adică îi stimulăm pe cei care vor să inoveze ceva, un produs, o tehnică, o soluție economică și, dacă ei conving prin proiect că această soluție nu mai există sau îmbunătățește ceva ce există, primesc 5.000 de euro. Cele care sunt europene și naționale valorează 1.250.000 lei pe trei ani, deci exprimat în euro sunt cam 250.000 de euro pentru tot proiectul.

Care este aplicabilitatea acestor cercetări în economia actuală și reală?

Prof. univ. dr. Carmen Socaciu: La nivel mondial s-a pus problema ineficienței europene în raport cu eficiența americană, aceștia din urmă fiind în general atenți în relația unor universități cu companii, cu firme.

Universitățile trăiesc din contracte de cercetare cu societăți ce le solicită un produs nou sau doresc să se perfecționeze. În Europa este invers.

Americanii sunt foarte setați pe inovare și pragmatism, europenii sunt mai setați pe publicații de articole, pe cercetarea în laborator, dar nu cu implicare directă în economie. Aceasta aduce bani mai puțini, pentru că degeaba ești un cercetător excepțional, dacă nu primești bani, iar guvernul este in criză economică. În ultimii ani, în Europa, fondurile de cercetare au scăzut drastic, nu numai în România, însă la noi fondurile de cercetare au scăzut de la aprope 1% din PIB în 2007, până la 0.25% din PIB în prezent.

Așadar, în Europa este forțată relația cercetării cu inovarea și cu tehnologia, iar în cazul agriculturii este impusă relația mult mai apropiată între cercetătorii din universitate, din stațiunea de cercetări și fermier, producător, pentru că altfel nu se simte progresul. În România se vede acut că este acest decalaj, din păcate, a dispărut acea verigă intermediară care au fost acțiunile de cercetare, au dispărut rând pe rând, multe stațiuni de cercetare au fost privatizate sau efectiv au fost lăsate să dea faliment pentru a fi reconvertite în firme private.

Stațiunile aceastea erau o verigă foarte bună către producători, deoarece ele creau soiuri noi, ele aveau soluții

noi de fertilizatori, stabileau metode noi de înlocuitori de fertilizatori chimici cu alții naturali și dădeau fermierului soluții. În universități este, însă, aici se face cercetare fără finalitate aplicativă, fiind extremele și atunci trebuie aduse împreună și trebuie forțate, aceasta fiind filozofia domnului Cioloș, caruia noi trebuie să-i mulțumim că el defapt a adus din banii de cercetare europeni spunând că agricultura are nevoie de relația universitate - cercetare - fermier pentru că altfel noi dăm subvenții la fermieri, dar acesta rămâne tot cu tehnologii învechite. Acesta este trendul actual.

Va fi o competiție în universități între acele grupe de cercetare care știu să dea soluții practice.

Cum vedeti dumneavoastra viitorul în cercetare pe termenul scurt, mediu, lung și chiar foarte lung?

Prof. univ. dr. Carmen Socaciu: Pe termen scurt nu-l văd foarte înfloritor în România, mai ales pentru că sunt fonduri foarte scăzute comparativ cu anii 2006-2007. În momentul în care țara a intrat în criză economică, brusc s-a resimțit și în fondurile de cercetare, acestea au scăzut drastic și nu se întrevede o creștere a lor, cel puțin așa cum este politica actuală în Ministe-

rul Educației și Cercetării. Speranțele vin, dar vor fi puține reușite vis-a-vis de proiectele europene, pentru că acestea includ o competiție acerbă.

Din păcate, dacă situăm România într-un ranking al performanțelor în cercetare în domeniul nostru, suntem modești pentru că nu avem vizibilitate internațională foarte bună, nu publicăm suficient de mult și nu avem recunoaștere suficientă atunci când se fac consorțiile europene.

Pe termen lung, situația se schimbă ușor, lumea face foarte multe schimbări pentru a trece cu advărat în secolul bio, viitorul va fi unul bio. Se încearcă soluționare problemelor de mediu și de sănătate prin înlocuirea substanțelor chimice, produse dăunătoare, cu cât mai multe extrase din natură. Bio-diesel, bio-gaz și bio-etanol, iată trei domenii de energie care ar putea înlocui combustibilii fosili și putem spune că România și cercetătorii ei, inclusiv din cadrul USAMV, încep să se axeze pe acest domeniu al viitorului. Avem motive suficiente să credem că natura ne oferă soluții la toate problemele actuale și avem motive să accentuăm cercetările în acest domeniu, inclusiv când vine vorba de bio-economie, un termen nou care începe să acapareze lumea științifică și economică.

37

38

Aproape 10 miliarde de euro pentru investiţii în agricultură în 2014 – 2020 Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va avea la dispoziţie în exerciţiul financiar 2014 – 2020 aproape 10 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în agricultură dezvoltate de fermieri români. Agenţia a decis, totodată, să simplifice procedurile de depunere, evaluare și contractare a proiectelor, astfel încât de la evaluare până la contractare procedura va dura maxim trei luni.

Dan LUNGU Agenţia pentru Finanţarea Investiţilor Rurale şi autorităţile din Alba au organizat în luna iulie la Alba Iulia un seminar, în cadrul căruia au fost prezentate fondurile disponibile pentru investiţii în agricultură în perioada noului exerciţiu financiar 2014 – 2020. Întâlnirea a reunit reprezentanţii administraţiilor locale din Alba şi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul agriculturii şi fermierii din judeţ.

Cu această ocazie, directorul adjunct al AFIR, Nicolae Popa a anunţat că în perioada 2014 - 2020 vor fi disponibile aproape 8,1 miliarde de la Uniunea Europeană, la care se adaugă 20 la sută cofinanţarea naţională, iar de la depunere proiectului până la contractare va dura maxim trei luni. „De la depunere, evaluare până la contractare trebuie să parcurgă maxim trei luni de zile, aici intrând perioada de sesiune de o lună de zile, plus celelalte două luni de zile pentru evaluare şi bineînţeles contractare rapidă” a spus Nicolae Popa.

Directorul adjunct al AFIR a explicat că şi la contractare s-a simplificat procedura, şi anume nu se mai cere scrisoarea care să ateste cofinanţarea, ci beneficiarul este obligat ca în 90 de zile să prezinte partea de cofinanţare. Nicolae Popa a mai spus că, în felul acesta, beneficiarul are posibilitatea să pornească rapid achiziţiile şi ceilalţi paşi pentru realizarea investiţiei propuse prin proiect. „Va fi valabil pentru toate cele 11 măsuri pe care le avem în programul 2014 – 2020, pornind de la dezvoltarea şi modernizarea fermelor agricole, procesarea produselor agricole, infrastructura rurală, drumurile forestiere, drumurile agricole şi irigaţiile, instalarea tânărului fermier, fermele familiale, fermele mici. Pentru fermele familiale, ministerul asigură cofinanţarea prin creditare

cu rambursabilitate în 10 ani, iar pentru măsura 312 - înfiinţarea IMM-urilor în mediul rural - o parte din suma respectivă, 100 de milioane de euro, îi vom da pentru IMM-urile înfiinţate de cei care desfăşoară şi o altă activitate agricolă şi care primesc 70.000 nerambursabil, iar 150 de milioane de euro rămân pe varianta clasică, în care omul îşi înfiinţează o afacere şi primeşte 200.000 de euro. Eu zic că în programul 2014 – 2020 pentru tineri, pentru cei cu ferme mici, pentru cei care vor să înfiinţeze microîntreprinderi sunt nişte avantaje extraordinar de mari”, a mai spus Popa.

Finanţări pentru 13.000 de tineri fermieri în 2007 - 2013 Aproximativ 13.000 de tineri din România au obţinut în perioada 20072013 finanţări pe măsura 112 privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, din 26.000 de cereri.

Nicolae Popa a recunoscut că agenţia are câteva probleme cu această măsură, deoarece aproape 20 la sută nu au respectat condiţiile de mutare propriu-zisă în mediul rural, iar în situaţiile cele mai grave nu au respectat planurile de afacere propuse. „Cu 112, cu instalarea tânărului fermier, avem nişte probleme.

Pe de o parte nu au respectat toţi condiţia acesta să se mute în mediul rural, dovadă că am luat măsuri mult mai aspre privind instalarea tânărului fermier în programul 2014 – 20120. Cam 20 la sută din tineri nu s-au instalat în mediul rural pentru că au venit din Canada, au venit din America, au stat aici câteva luni, iar au plecat înapoi, s-au ocupat părinţii, fraţii, familiile de toată treaba

aceasta şi nu este în regulă. La al doilea control, după 3 ani de zile, când să se facă a doua plată s-a constatat că nu s-a respectat planul de afaceri, nu s-au respectat criteriile şi cifrele pe care le-au trecut în planul respectiv. Orice abatere de la programul respectiv, de la planul de afaceri, înseamnă că nu au îndeplinit obiectivele respective şi ne vedem în situaţia nefericită de a nu plăti a doua tranșă, de a recupera obligatoriu prima tranşă pe care am acordat-o tânărului fermier” a spus Popa.

Din această cauză, potrivit lui Nicolae Popa, în noul program de finanţare 2014 –2020 criteriile de finanţare vor fi mult mai drastice. „O să avem în vedere ca pentru programul viitor să îi atenţionăm la modul cel mai serios pe cei care vor să facă proiecte pe această măsură să nu mai greşească cum au făcut-o cei din programul 2007-2013” a adăugat Popa.

El a adăugat că Uniunea Europeană are reguli stricte şi trebuie să înţelegem că „fiecare cent pe care îl dă Uniunea Europeană este verificat la maximum”.

SUPliment transilvania business

39

Nămolul de epurare, îngrășământ gratis pentru agricultură Începând cu anul 2014, fermierii mureșeni vor putea folosi, în mod gratuit, nămolul provenit de la staţiile de epurare a apei uzate drept îngrășământ în agricultură.

Studiile efectuate atât la nivel naţional, cât și local, demonstrează faptul că aplicarea pe sol a nămolului de epurare îmbunătăţește în mod progresiv fertilitatea solului și în mod particular proprietăţile sale fizice, datorită adăugării de materie organică, lucru care este benefic pentru îmbunătăţirea cultivabilităţii solurilor argiloase.

De asemenea, nămolul de epurare crește gradul de retenţie a umidităţii în solurile cu textură ușoară. Conform acestor studii cerealele și culturile industriale sunt cele mai adecvate folosirii nămolului pe post de îngrășământ.

Marius Morar Această măsură se pliază pe strategia naţională și este în acord cu prevederile Uniunii Europene, care încurajează utilizarea nămolului din staţiile de epurare în agricultură. Legislaţia aplicabilă în acest sens cuprinde Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, cand se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, ce transpune prevederile Directivei 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

Agricultorii mureșeni au avut deja posibilitatea să afle care sunt avantajele utilizării în agricultură a nămolului provenit de la staţiile de epurare, în cadrul unui seminar de informare organizat de Compania AQUASERV, la care au participat, alături de fermieri, reprezentanţii Direcţiei Agricole Mureş, experţi de mediu şi reprezentanţi ai AQUASERV. În cadrul acestei întâlniri, agricultorii au aflat, printre altele, că nămolul este oferit gratis de Compania AQUASERV, fiind necesară doar încheierea unui acord de colaborare cu operatorul. De altfel, compania transportă şi împrăştie nămolul pe terenurile agricole şi face studii agrochimice, pedologice şi de monitorizare a acestora, împreună cu Oficiul Local de Studii Pedologice.

Utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare reprezintă una dintre metodele de punere în valoare a conţinutului lor de materie organică şi elemente nutritive, fiind demonstrat faptul că nămolurile din epurarea apelor uzate menajere au un conţinut bogat în nutrienţi, deci o valoare de fertilizare ridicată. Pe lângă avantajul că este oferit gratuit, folosirea nămo lului de epurare în agricul-

tură conduce la reducerea cantităţii de îngrăşăminte chimice necesare.

Trebuie, desigur, menţionat faptul că, înainte de a fi valorificat în agricultură, nămolul este supus mai multor procese complexe de tratare și unor analize minuțioase, pentru eliminarea tuturor riscurilor cu privire la mediu şi la sănătate.

Cele şase staţii de epurare existente în aria de operarea AQUASERV, la TârguMureş, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, Cristuru Secuiesc şi Iernut, împreună cu cea care este în curs de construcţie la Luduş, produc aproximativ 38 de mii de tone de nămol anual. Conform studiilor, dozele de nămol necesare pentru 1 hectar de teren agricol sunt cuprinse între 25 şi 30 de tone. Ţinând cont de aspectele eficienţei economice, Compania AQUASERV urmăreşte încheierea unor acorduri de aplicare a nămolului de epurare pe terenuri agricole compacte, cu o suprafaţă de cel puţin 20 de hectare, aflate în administrare unică. În acest moment, AQUASERV are deja încheiat un acord cu un fermier din judeţul Mureş şi a obţinut permisul de aplicare emis de către Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului Mureş, urmând ca în această toamnă să aibă loc

aplicarea nămolului de epurare pe terenul agricol. Deoarece interesul este destul de mare, Compania AQUASERV v-a organiza în curând un nou seminar de informare, la care vor fi invitaţi să participe fermierii interesaţi.

Această metodă de valorificare a nămolului provenit din staţiile de epurare este cuprinsă în Strategia de valorificare a nămolului de epurare realizată în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”. Prin intermediul acestui proiect, în valoare de 110,8 milioane euro, implementat de Compania AQUASERV și cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu, peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, din care aproximativ 60.000 vor avea acces, pentru prima oară, la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare. În urma investiţiilor, gradul de acoperire cu servicii de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile incluse în proiect va creşte considerabil, iar calitatea serviciilor prestate se va conforma cerinţelor Uniunii Europene.

40

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

SEVEN - foarte probabil

cel mai bun remediu naturist adjuvant în oncologie şisiglă: hematologie culori - albastru Pantonedin 637 România.

- orange Pantone 151 - verde Pantone 360

Prin valoarea sa detoxifiantă, imunoreglatoare, chemo şi radio-protectoare SEVEN este produsul cu care am obţinut cele mai bune rezultate în ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor oncologici şi cu suferinte hematologice. Utilizarea sa concomitent cu tratamentele convenţionale a permis obţinerea unor rezultate cu mult mai bune, uneori spectaculoase.

Pentru moment acest produs poate fi achiziţionat doar prin comenzi telefonice şi prin Internet la Melidava.

Tel.: 0256.200.105 ; 0740.20.50.40 ; 0768.19.29.39 De Luni până Vineri între 9.00 - 17.00. www.melidava.ro Un produs recomandat de Dr. Cristina Aoşan

63

SUPliment transilvania business

41

Pro Agro Capital investește în viitorul agriculturii românești

Florin Rus, General Manager Pro Agro Capital

Începând cu anul 2014, fermierii mureșeni vor putea folosi, în mod gratuit, nămolul provenit de la staţiile de epurare a apei uzate drept îngrășământ în agricultură. Studiile efectuate atât la nivel naţional, cât și local, demonstrează faptul că aplicarea pe sol a nămolului de epurare îmbunătăţește în mod progresiv fertilitatea solului și în mod particular proprietăţile sale fizice, datorită adăugării de materie organică, lucru care este benefic pentru îmbunătăţirea cultivabilităţii solurilor argiloase. De asemenea, nămolul de epurare crește gradul de retenţie a umidităţii în solurile cu textură ușoară. Conform acestor studii cerealele și culturile industriale sunt cele mai adecvate folosirii nămolului pe post de îngrășământ.

Augustin Stanciu

Preţul terenurilor agricole din România este printre cele mai scăzute din Europa. Dacă un hectar de teren arabil din țara noastră depăşeşte cu puțin prețul de 1.000 de euro, media în Europa Occidentală ajunge până la 14.000 de euro pentru aceeaşi suprafaţă de teren. În aceste condiţii, investiţia în terenurile agricole din România pare tot mai atractivă, acest fapt fiind sesizat atât de către fondurile de investiţii, cât și de oamenii de afaceri străini sau români.

Printre investitori români se află și Pro Agro Capital, primul fond de investiții agricole din România, scopul acestei instituții fiind acela de a oferi românilor o alternativă viabilă la fondurile de investiții clasice, dar și pentru a păstra terenurile agricole din România, în patrimoniul național.

Florin Rus, General Manager al Pro Agro Capital, spune că, deşi acest proiect are ca scop obținerea de profit, mai are și o componentă sentimentală, oferind investitorilor mici și mijlocii oportunitatea de a participa la procesul de comasare a proprietăților agricole din România. Aceștia au astfel, posibilitatea să-și plaseze capitalul într-un activ sigur și care în România, în particular, este suficient de subevaluat încât să ofere randamente remarcabile în următorul deceniu.

Flaviu Rus precizează că punctul forte al Pro Agro Capital este că românii care doresc să investească în acest fond vor avea parte de câștiguri însemnate, fără a-și asuma riscuri foarte mari. „Pro Agro Capital este un proiect gândit ca o alternativă la variantele clasice de a investi. În primul rând, l-am gândit ca un business, dar nu ascund faptul că are şi o valoare sentimentală. Cu toţii suntem legaţi de pământ, la urma urmei, mulţi dintre noi, chiar dacă nu

ne-am născut la ţară, avem bunici la sat. Realizând acest proiect, am considerat că putem îmbina cumva utilul cu plăcutul. Credem că agricultura este o parte importantă din trecutul nostru şi implicit din viitorul nostru. De asemenea, considerăm că perioada post 1990 a lăsat agricultura într-un con de umbră nemeritat şi atunci, fiind vorba de o ramură strategică «condamnată» să se dezvolte și plecând de la ideea că se pot face bani acolo, credem că minim 10-20 de ani de acum încolo vom găsi persoane care vor dori să investească în aşa ceva. Pornind de la această situație de fapt, ne-am gândit, dată fiind experienţa noastră împortantă pe piața de capital, să ne poziţionăm cumva între capitalul care chiar există şi necesită randamente şi nevoia din agricultură de a accesa acel capital. La capătul lanţului trofic ar fi fost o afacere în agricultură de exploatare, dar, gândindu-ne că nu avem încă experienţa necesară, am considerat că cel mai bine să securizăm assetul care stă la baza agriculturii, respectiv terenul. Şi noi considerăm că în România suntem încă la faza în care dacă investeşti în terenuri poţi să ai parte de un câştig frumos, fără să îţi asumi riscuri prea mari”, mai spune Rus.

Profit de 100 % în cinci ani Reprezentantul Pro Agro Capital mai spune că fondul garantează partenerilor săi dublarea sumei în maxim cinci ani de la plasarea investiției. „În momentul în care noi demarăm un proiect, încercăm să identificăm o zonă în care credem că, dacă ajungem să controlăm o suprafaţă sufici-

ent de mare, valoarea portofoliului va creşte. În momentul în care identificăm acea zonă, trecem de nişte obiective obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească locaţia respectivă şi începem să cumpărăm. Practic, la început avem o suprafaţă de teren extrem de fărâmiţată şi cu o situaţie juridică cel puţin neclară. În momentul în care ne apropiem de finalizarea proiectului, avem o suprafaţă cât mai comasată şi cu o situaţie juridică impecabilă. Acest drum îl facem noi şi aceasta reprezintă plus valoarea pe care o aducem noi ca fond şi implicit acest lucru aduce oricărui investitor o creştere mult mai mare decât simplul fapt de a cumpra un teren agricol şi de a spera că acesta va creşte pentru că aşa scrie în presă. Mai mult, acea proprietate comasată este capabilă să producă. Aduce arenzi mai mari, pentru că productivitatea exploatării este mai mare. Acest business funcţionează pe principiul standard şi clasic al oricărui fond de investiţii, respectiv, în momentul în care intri într-un fond de investiţii, investeşti o sumă de bani, primind în schimb unităţi de fond. Cu banii pe care îi strângem avem două destinaţii, respectiv cumpărăm terenuri agricole sau îi ţinem sub formă de cash pentru oportunităţi de achiziţie sau pentru posibile răscumpărări, obiectivul nostru investiţional fiind dublarea banii investitorilor în maxim cinci ani. Am început anul trecut primele achiziţii, cumpărând, aproape lunar suprafeţe mici. În momentul de faţă avem în portofoliu 100 de hectare în judeţul Arad, mare parte din teren fiind deja dat în arendă, banii respectivi intrând în portofoliul fondului pentru dezvoltare ulterioară”, completează Rus.

42

Schimbările climatice și viitorul viticulturii mondiale Marile provocări care stau în faţa agriculturii contemporane, în această primă jumătate a secolului al XXI-lea sunt: intensificarea efectului de seră și eventualele consecinţe asupra ciclului apei în natură; creșterea populaţiei, a standardului său de viaţă și, prin urmare, a unei cereri tot mai ridicate de hrană și apă; procesul de urbanizare ce cunoaște cote tot mai ridicate în ţările în curs de dezvoltare (ex.

China, Brazilia); conflictele tot mai acute între agricultură și alţi utilizatori de apă; schimbările în structurile agricole aduse de creșterea mediilor anuale de temperatură. prof. dr. Horea Cacovean Planeta noastră riscă să piardă până la 30% din totalul speciilor de plante și animale existente în prezent, ca urmare a schimbărilor climatice. Cercetătorii au descoperit că, climatul global se schimbă prea repede pentru organismele vii pentru ca aceastea să poată ţine pasul cu aceste modificări, care la rândul lor pot duce, în final, la apariția unor ecosisteme complet noi.

La nivel planetar, temperaturile atmosferice sunt în creștere, procesele de deșertificare și volumele în scădere de apă dulce sunt au un rol determinant în scăderea biodiversității. Conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), anul 2013 a fost unul dintre cei mai secetoși ani, de la prima înregistrare meteorologică începând cu 1850. Astfel, într-o ierarhie, acest an se situează pe locul al șaselea, cu o temperatură medie de 0,50°C peste media normală calculată pentru în perioada 1961-1990. În timp ce, majoritatea modelelor legate de schimbările climatice au arătat că Europa de Sud va deveni mai uscată si nordul Europei vor deveni tot mai umed. Michel Jarraud, secretarul-general al OMM arăta că „temperatura medie înregistrată în anul 2013 confirmă tendința de încălzire pe termen lung”. „Este un fapt incontestabil, chiar dacă gradul de încălzire nu este uniform. Având în vedere emisiile de gaze cu concentrații înregistrări cu efect de seră care sunt măsurate în atmosferă, creșterea temperaturii medii va continua timp de mai multe generații”, a adăugat el.

O creștere cu 2,5°C a temperaturii medii anuale la nivel mondial până la sfârșitul secolului al XXI-lea, comparativ cu perioada preindustrială, ar putea duce la 1.450 miliarde de dolari daune economice. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale proiectului de raport a celui de al de-al doilea grup de lucru (WG2) din Raportul de Evaluare (AR5) și al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). În cadrul acestor rapoarte, se estimează că producția mondială de cereale va scădea cu 0,2% până la 2%, dacă temperatura ar crește cu 2,5°C. Suprafaţa cultivată cu viță de vie în întreaga lume este de aproximativ 10 milioane ha, din care circa 70% se află pe continetul european. Strugurii pentru vin reprezintă o cultură climatic sensibilă, ce se dezvoltă într-un spațiu geografic destul de îngust, cuprinzând regiuni din Europa (Franța, Italia, Germania, Spania, Ungaria și zona Balcanilor), Statele Unite (California), Chile, Argentina, sudul Australiei și Noua Zeelandă. Procesul de încălzire a climatului, ce a evoluat între anii 1955 și 2004, a adus pe harta viticolă mondială regiuni de pe glob total necunoscute până în momentul de față, cum ar fi Columbia Britanică (Canada), sudul Angliei (Exmoor) și țări din bazinul Mării Baltice (Polonia, Lituania și Letonia).

Modificările climatice, înregistrate încă de la sfârșitul secolului al XX-lea,

s-au făcut remarcate și prin schimbarea structurii agricole pentru multe din regiunile lumii. Un exemplu în acest sens îl constituie cultura viței de vie, a cărei limită nordică se afla în țara noastră și a care a cunoscut o „înaintare” tot mai spre nord. Marea Britanie se alătură unei liste a țărilor potențiale mari producătoare de vin, care mai include China, Rusia și chiar statele scandinave (Suedia și Finlanda). „Încălzirea globală este cu siguranţă benefică industriei vinului din Marea Britanie”, declara Chris Foss, care predă în cadrul departamentului de oenologie de la Plumpton College. Însă, orice schimbare climatică, de care beneficiază în prezent industria vinului britanic, are încă un caracter speculativ și nu ar putea compensa riscurile care ar însoți încălzirea globală. În condiţiile climatice actuale, industria vinului are un potențial de a se extinde în suprafaţă de cel puțin cinci ori, dacă nu chiar de zece. Pe de altă parte, schimbările climatice ar putea avea un puternic impact negativ asupra regiunilor tradiționale de vin din Franța, Italia și Statele Unite. În conformitate cu previziunile făcute de specialiştii din domeniu şi apărute în buletinul oficial al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Franţei, începând cu mijlocul secolului al XXI-lea, în condiţiile în care tendința de încălzire climatică ar continua, producția de vin din regiuniile Bordeaux (Franța) și Toscana (Italia) ar putea să scadă cu

SUPliment transilvania business

până 85% faţă de cea actuală, în timp ce în California (USA) și Australia aceasta s-ar reduce cu circa 70%. Probabil, datorită noilor condiții climatice, o serie de soiuri de vinuri produse în unele dintre regiunile cele mai faimoase din lume, cum ar fi Champagne sau Bordeaux (Franța), vor pierde o parte din calitatea și caracterul ce le deosebește de alte vinuri.

Oenologul italian Antonio Busalacchi arăta că schimbările de temperatură prevăzute de către modelele climatice vor face din ce în ce mai dificilă, pentru aceste regiuni de renume, producția vinurilor ce le-a dus faima în lume. Afirmațile făcute de specialistul italian au avut și un suport științific. Un studiu efectuat în anul 2005 legat de schimbările climatice, condus de climatologul american G. Jones de la Universitatea din Oregon, susținea faptul că temperatura medie de creștere pe sezon în 27 din principale regiuni ale lumii producătoare de vin a crescut în ultimii 50 de ani.

Astfel, 17 dintre regiunile analizate au înregistrat o creștere a mediei de temperatură cu 1,26ºC. În podgoriile din Spania, Portugalia, Italia și sudul Franței, temperaturile medii au crescut chiar mai mult. Jones, considera că, până în anul 2049, temperaturile medii din majoritatea regiunilor viticole vizate vor crește cu peste 2ºC. De exemplu, numai în regiunea Chianti din Toscana, media temperaturilor de vară a crescut cu 2ºC.

Conform acestor previziuni, se crede că, până la mijlocul secolului XXI, în regiunea Bordeaux, din Franța se va ajunge la limitele de temperatură superioare de creștere a soiurilor pentru vinuri roșii și vor ieși în afara climatului ideal pentru producția de struguri albi.

Dar și alte regiuni viticole celebre sunt amenințate de schimbările climatice.

Asta nu înseamnă sfârșitul vinurilor Sauvignon blanc sau Merlot. Dar, în viitorul nu prea îndepărtat, aceste vinuri franceze vor dispărea din podgoriile din sudul Franței.

Așa cum am arătat, unii producători francezi de vinuri din regiuni le Champagne și Bordeaux s-au mișcat deja spre nord, investind în înființarea de suprafețe cu viță de vie în sudul Angliei. Aceste investiții sunt susținute nu numai de subvențiile venite din partea Uniunii Europene, dar și de condiții pedoclimatice relativ asemănătoare celor din regiunea de origine, respectiv cu un substrat calcaros la fel ca și cel din Champagne și medii anuale de temperatură ușor apropiate. În alte părți ale lumii, marii cultivatorii se extind și în zone mai puțin cunoscute pentru producția de vin, înființând podgorii în țări precum India, Brazilia și China.

Pe continentul african, alături de podgoriile din Africa de Sud, în ultimii ani pe piața internațională au început să își facă apariția vinurile produse în Kenya, mai ales cele din zona Marelui Rift. În Israel, chiar dacă, conform

scrierilor din Biblia veche vinul se producea cu circa 4.000 ani înainte de nașterea lui Isus Hristos, o dezvoltare mai amplă a avut loc în ultimul deceniu, tot ca urmare a schimbărilor climatice. Condițiile climatice favorabile apărute în ultimele decenii au permis cultivarea viței de vie în zone total inaccesibile în trecut, cum sunt cele din Galileea înaltă, Înălțimile Golan dar și din o serie de oaze din deșertul Negev. În Thailanda, ampla dezvoltarea a industriei turismului și a cererii tot mai mari de vin au constituit declicul apariției, acum 15 ani, a primelor podgorii bazate pe cultivarea de soiuri de struguri importate din Europa. Din păcate, această extindere s-a făcut pe baza defrișării unor suprafețe mari de pădure tropicală din interiorul țării. În Maroc, țară musulmană, unde consumul de vin a fost mult timp interzis, odată cu fluxul crescând de turiști veniți dinspre Europa, producția de vin a devenit legală, ea practicându-se la altitudini tot mai mari din Munții Atlas. Încălzirea climatică se manifestă nu numai printr-o creștere a mediilor de temperatură cu circa 2ºC, dar și cu un număr mai ridicat de zile pe an cu temperaturi de peste 15ºC și cu o scădere a numărului de zile de îngheț semnificativ în perioada de primăvară și cea de repaus vegetativ. Vinurile de calitate superioară prezintă o tărie alcoolică minimă de 10% vol. și o aciditate totală minimă exprimată în acid tartric de 4,5 g/l.

43

© European Union

44

Horia Lucian Cacovean Curriculum vitae

– Născut la 20 decembrie 1965, în Turda, jud.

Cluj – Este absolvent în 1990 al profilului Geografie, specializarea Limba şi Literatura Franceză, direcţia de aprofundare Geomorfologie-Pedologie, Facultatea de Biologie Geografie, Geologie, Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca.

– Absolvent al programului de studii postuniversitare româno-american, în Eco-Management- Technical University of Cluj Napoca, Center for Eco-Management şi University of Minnesota, Hubert H. Humphrey Insititute of Public Affairs, USA. © European – Este Doctor in Agronomie, titlu obţinut la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Union Veterinară din Cluj-Napoca, conducător ştiinţific: prof. univ. dr. Victor Miclăuş, susţinută la data de 1.07.2005.

– De 14 ani este inginer pedolog (categoria I) la Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, Cluj-Napoca.

Specializării: • (1993), cursul de Pedologie susţinut în cadrul Catedrei de Pedologie al USAMV- Cluj-Napoca.

• (1994), Stagiu de pregătire în domeniul Ştiinţei Solului în cadrul „Laboratorului de Ştiinţa Solului şi a Substratului” al Institutului National de Horticultură, Angers (Franţa); • (1994), participare la colocviu fracez-român asupra „rolului Referenţialului pedologic în promovarea Ştiinţei solului din România, aprilie, Angers (Franţa); • (2002), Studies Program in Eco-Management- Technical University of Cluj Napoca, Center for Eco-Management şi University of Minnesota, Hubert H. Humphrey Insititute of Public Affairs, USA. • (2006), Schimb de experienţă cu International Institute for Geo-Information Science and Earth Observation- Enschede (Olanda) şi Agricultural University of Wageningen (Olanda).

Membru al asociaţiilor profesionale: • 1994, membru, Societatea Naţională Română pentru Ştiinţa Solului – SNRSS, Filiala România a ISSS – International Society of Soil Science; • 2007, membru şi persoană de contact al Centrului de Cercetare tip C: Sisteme Minime şi Tehnologii Agricole Durabile – SMTAD – recunoscut de CNCSIS-MEC; • 2004, membru, International Union of Soil Sciences – IUSS; • 2000, membru, Organizaţia de Cercetare pentru Lucrările Solului, Filiala România a ISTRO – International Soil Tillage Research Organization; • Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului – SNRSS- Filiala Transilvania.

Amidonul reprezintă cea mai importantă substanţă de rezervă din coarde, care, în funcţie de procentul în care se găseşte în coarde la sfârşitul perioadei de vegetaţie, influenţează rezistenţa plantei față de temperaturile negative din timpul iernii. Iarna, concentraţiile de amidon din plantă încep să scadă, iar concentraţia de zaharuri începe să crească, iar aceste modificări sunt asociate cu dezvoltarea rezistenţei la ger a viţei de vie.

Cercetătorii australieni au avertizat că aceste schimbări climatice vor afecta, într-un viitor nu prea îndepărtat, calitatea vinului Cabernet Sauvignon cultivat în Australia de Vest.

Folosind o serie de modele climatice, echipa de cercetători a prognozat un declin în ceea ce privește gradul de aciditate a lichidului și modificări a concentrației unui compus numit antocian, care dă culoarea roșie la vin.

Perioada de maturare mai îndelungată a dus la și la modificarea conținutului de alcool din vin. De exemplu, nivelul de alcool din vinul produs din soiul Riesling cultivat în regiunea Alsacia, din Franța, a crescut în ultimii 30 ani cu 2,5% vol. În podgoria din regiunea Napa (California), în perioada 19712000, conținutul mediu de alcool din vin a crescut de la 12,5 la 14,8%, în timp ce pH-ul vinului a crescut semnificativ. Într-o ierarhie dată publicității de către Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, România a ocupat, în anul 2012, locul 12 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin, cu o producţie de 4,276 milioane hectolitri. În țara noastră, există un număr de 37 podgorii, la care se mai adaugă 123 de centre viticole și 40 de centre viticole independente, situate în afara podgoriilor. Faţă de cele prezentate aici, ar fi de aşteptat ca şi vechile regiuni viticole ale României să sufere unele transformări. Pentru

sudul Câmpiei Olteniei şi Podişul Dobrogei, ce se află de câtva timp sub influența unui proces aridizare, în condiţiile lipsei sistemelor de irigaţii, este de așteptat o restrângere sau o modificare în ceea ce structura soiurilor de viţă de vie existente.

Ca urmare a creșterii mediei termice anuale a climatului cu aproximativ 2ºC, este de așteptat, într-un viitor relativ apropiat, să apară şi alte zone viticole, fără o adevărată tradiție, cum ar fi Depresiunea Maramureşului şi Bucovina. În ultimii anii a fost acordată o atenție specială restructurării/conversiei din temelii a viticulturii românești prin acordarea de subvenții, inclusiv din fonduri europene. Conform site-ului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, această măsură de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai mare impact asupra sectorului vitivinicol. Datorită accesării acestei măsuri, producătorii din România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat imediat cerinţelor măsurii, reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate României.

Din observațiile făcute în teren, în Transilvania, de aceste subvenții au beneficiat marii producători de vinuri, cum este cel de la Jidvei, care a făcut investiții importante în sporirea suprafeței cultivate, precum și în introducerea de soiuri de struguri care să se adapteze inclusiv noilor caracteristici ale climatului. Din păcate, în celelalte podgorii de mai mici dimensiuni, investițiile în reconversie a fost mai reduse, ridicându-se la suprafețe ce nu depășesc 50 ha, cum sunt cele de la Lechința (Bistrița-Năsăud) și Șimleul Silvaniei (Sălaj).

SUPliment transilvania business

45

Soluții și parteneri din Transilvania - Lunar, 80 de pagini, oportunități de afaceri - Interviuri exclusive, analize, studii de caz - Coverstory-uri exclusive corelate cu evenimente și investiții cheie - Promovarea dvs. la cele mai importante târguri, expoziții și forumuri - Oportunități de promovare online - Suplimente: Cultural (lunar), Doctor și Agro TB (trimestrial) - Catalogul centrelor logistice și de birouri (anuar) - Tendințe și recomandări internaționale abonamente@transilvaniabusiness.ro, Tel: 0740 115 167, Fax: 0265 215 613

Abonament revista tb: 250 lei/an

46

Transilvania dă tonul Camerei Agricole naţionale Procesul constituirii Camerelor agricole la nivel judeţean este în plină derulare, ceea ce nu a împiedicat constituirea unei structuri a Camerei Agricole la scară naţională, unde Transilvania este bine reprezentată în ceea ce privește funcţiile de conducere. Prin prisma acestui fapt, se poate spune că, în acest proces de constituire a sistemului camerelor agricole din România, Transilvania deţine un rol important.

Sorin Trocan Judeţul Arad, unde Camera judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a constituit deja din toamna anului trecut, a reuşit să obţină, prin Gheorghe Grad, o funcţie de vicepreşedinte la nivel naţional, dar şi pe cea de secretar general, prin Leonard Zoriti. Timişul deţine, de asemenea, o funcţie de vicepreşedinte, iar Maramureşul cea de prim vicepreşedinte, prin Severica Rodica Covaciu.

Arădenii care au acces în funcţii de răspundere la nivel naţional sunt decişi să implementeze o serie de strategii pentru a veni în ajutorul agricultorilor români, plecând, evident, de la experienţa acumulată în vestul ţării, unde agricultura se practică, tradiţional, la cele mai înalte standarde de calitate. Printre provocările etapei actuale, sistemul camerelor agricole intenţionează să se implice pentru a aduce un nou suflu pentru agricultura românească în ansamblul ei, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor români.

Camere agricole structurate zonal Gheorghe Grad, noul vicepreşedinte al Camerei Agricole la nivel naţional, a precizat câteva dintre tendinţele pe care, în baza experienţei acumulate la Arad, se doreşte să se meargă şi la scară naţională. „Noi am gândit o strategie de organizare, în judeţ, la nivel zonal. Credem că este mai eficient să organizăm centre zonale grupate pe câte cinci-şase comune. La început, ne-am gândit să mergem şi noi pe structura centrelor APIA de la nivelul

Lansarea unui program al camerei agricole

judeţului. Apoi, am decis că este necesar să mergem cu descentralizarea, aşa cum am precizat, chiar mai jos.

Prin acest stil de organizare se obţine o relaţie directă mai eficientă cu fermierii, pe de o parte, dar şi între fermieri şi Camera judeţeană. Se obţine şi o relaţionare mai bună cu structurile de autoritate locală. Cel mai mare avantaj al camerelor zonale este faptul că se reunesc comune cu acelaşi specific”, a declarat Gheorghe Grad.

Concret, în judeţul Arad, comunele de pe Valea Mureşului, în amonte de Arad, au un specific legat de pomicultură şi creşterea animalelor. Localităţile din Câmpia de Vest sunt axate pe culturi agricole mari, iar cele din zona înaltă a judeţului au şanse mai mari tot cu pomicultura, creşterea animalelor sau apicultura.

Camerele zonale îi pot sprijini pe fermieri să acceseze proiecte de finan-

ţare pentru fermele lor, pe domeniile specifice de activitate. Camera Agricolă judeţeană se poate astfel implica în mod direct pentru proiecte concrete, care se vor materializa în noi facilităţi ce îi vor ajuta pe fermieri să-şi dezvolte afacerile în domeniul agricol.

La Camera zonală Birchiş, pe Valea Mureşului, s-ar putea implementa un proiect pentru colectarea şi prelucrarea laptelui de la animalele din gospodăriile din zonă. Aceasta i-ar ajuta, pe de o parte, pe ţăranii care nu vor mai fi obligaţi să arunce laptele la porci şi, pe de alta, procesatorii vor putea colecta cantităţi importante de lapte de la gospodăriile producătorilor localnici, în mod centralizat, pentru zona respectivă. Proiectul este simplu și va fi coordonat de camera zonală: se va discuta cu o fabrică de prelucrarea laptelui, care va amplasa un tanc de

SUPliment transilvania business

colectare și răcire la Birchiș. Țăranii vor aduce laptele, care va fi analizat, ca să corespundă cerințelor impuse de fabrică. La două-trei zile, când tancul este plin, va veni cisterna de la fabrică și va transporta laptele la procesator.

Pe acelaşi sistem, altă cameră agricolă zonală poate dezvolta o fabrică de colectat şi procesat miere şi produse apicole. „De exemplu, la Chișineu-Criș, zonă cu mulți apicultori, prin implicarea camerei zonale va fi înființată o fabrică de procesare a mierii de albine, care va fi ambalată și vândută. Producătorii vor putea să-și vândă produsele la un preț mai bun și mult mai repede, datorită implicării directe a camerei zonale”, a declarat Cristian Videscu, din conducerea camerei arădene. În alte regiuni, tot prin intermediul camerelor zonale se poate realiza un depozit de fructe cu facilităţi de stoarcere, procesare şi îmbuteliere. În zonele cu mari producţii agricole, unde fermierii nu au posibilitatea de a depozita recolta individual până când piaţa va oferi un preţ convenabil, camerele zonale pot asigura, prin accesarea de proiecte de finanţare, construcţia de silozuri unde toţi producătorii din zonă pot depozita recolta, cu costuri minime, până la valorificare.

Este un caz tipic de sprijin concret pentru fermieri, într-un domeniu unde acum există probleme, ştiut fiind faptul că politica de preţuri pentru recolta de cereale poate fi devastatoare pentru producătorii neprotejaţi. Camera se poate implica nu doar în faza de colectare şi procesare, ci şi, mult mai important, în faza de comercializare a produselor, în mod profitabil pentru agricultorii din zona respectivă. Prin reprezentarea agricultorilor dintr-o anumită zonă, se poate acţiona şi pentru obţinerea de preţuri de achiziţie mai convenabile pentru îngrășăminte, material semincer etc. Şi exemplele benefice pot continua.

„Fabricat în Arad”, un brand care va promova produsele locale Alt domeniu în care Camera judeţeană agricolă arădeană vrea să se implice este cel legat de protejarea şi promovarea brandurilor locale. „Intenţionăm să sprijinim producătorii de produse specifice zonei Aradului.

Sub marca «Fabricat în Arad», pu-

tem comercializa aceste produse în raioane dedicate produselor tradiţionale în marile lanţuri de magazine şi supermarket-uri din Arad, dar nu excludem nici sprijin pentru comercializarea acestor produse în afara judeţului, sub aceeaşi marcă, pentru a ne face cunoscuţi. Printre altele, judeţul Arad este cunoscut pentru celebra pită de Pecica, pentru salamul de Nădlac, caşul de Arad, părădăicile de la Macea şi Curtici sau varza de Socodor. Nu ne vom mărgini doar la aceste branduri, există produse specifice gospodăriei ţăranilor arădeni de mare calitate, naturale, care pot fi valorificate în magazinele din Arad. Astfel, consumatorii vor avea acces la produse de calitate din judeţ, iar producătorii vor avea cui să îşi vândă marfa”, a explicat Gheorghe Grad.

Produsele agricole românești vor fi vândute la export Pornind de la experienţa acumulată la nivelul judeţului, arădenii doresc să propună un mod similar de a trata problemele agricultorilor la nivel naţional. Aşa cum camerele zonale sunt un sprijin pentru cei din zona arondată, Camera agricolă naţională poate prelua rolul de sprijin şi reprezentare pentru agricultorii din România, în relaţia cu parteneri externi. Un exemplu poate fi legat de un partener din străinătate interesat de o cantitate mare de carne de oaie, de exemplu, din România. Camera naţională poate lua contact cu acesta apoi, prin intermediul camerelor judeţene şi al celor zonale din fiecare judeţ unde există crescători de oi, se poate asigura un

preţ bun pentru o tranzacţie la scară mare, care va rezolva şi problema producătorilor din fiecare astfel de zonă, dar şi a importatorului respectiv. În perioada în care sistemul camerelor agricole este în curs de dezvoltare la nivel naţional, experienţele din judeţele unde au fost deja înfiinţate asemenea camere pot deveni un model pentru structurarea Camerei agricole naţionale. Aradul se află deja în plin proces de organizare şi stabilire de strategii. Funcţia deţinută la nivelul camerei naţionale permite arădenilor să propună exemplele de succes pentru a fi adoptate la scară naţională. „Am avut discuţii şi la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ministrul Dan Constantin a fost interesat de propunerile noastre, dar şi-a expus şi viziunea proprie conform căreia sistemul camerelor agricole ar putea deveni şi o interfaţă între fermieri şi A.P.I.A. Dar, evident, este prematur să vorbim despre cum va funcţiona sistemul înainte de înfiinţarea camerelor agricole în fiecare dintre judeţele României”, a declarat Gheorghe Grad, vicepreşedinte al Camerei Agricole la nivel naţional.

Parcursul nu va fi nici uşor şi nici lipsit de turbulenţe. Dar acolo unde există expertiză şi determinare, rezultatele nu pot întârzia să apară.

Agricultura românească a avut un trecut glorios, urmat de o perioadă de recesiune, după care este de aşteptat ca imensul ei potenţial să fie din nou pus în adevărata sa valoare. Mai ales că, la nivel european, a venit timpul ca şi România să-şi apere interesele întrun domeniu în care concurenţa între state este resimţită acut şi unde alţii au ştiut până acum să-şi valorifice, uneori cu agresivitate, potenţialul.

47

Gheorghe Grad, vicepreşedinte al Camerei Agricole la nivel naţional

48

Au pariat pe agricultura ECO și au reușit Agrar Invest, un grup de firme înregistrat în Germania și administrat din Elveţia, este un bun exemplu de urmat pentru fermierii români care, deși au experienţă în agricultură, se tem să facă pasul firesc spre agricultura viitorului, agricultura ecologică, motivând în principal lipsa pieţei de desfacere pentru produsele de acest fel, plus dificultăţile în realizarea certificărilor necesare.

Sorin Trocan

Au venit în România și au făcut muncă de pionierat Cu o experiență îndelungată în domeniul agriculturii convenționale, zootehniei și cel al agriculturii eco, specialiștii Agrar Invest au înțeles în urmă cu ani buni că terenurile din România sunt printre cele mai productive din Europa. Ei au decis să-și dezvolte aici proiectele pe termen lung.

Ca să fie siguri de reușită, au preferat să adune prin cumpărare hectar după hectar, în locul arendării. Grupul a achiziționat mii de hectare de terenuri, majoritatea pârloagă, „împădurite” cu amorfă, în județele Sibiu, Arad și Timiș. Începuturile au fost deosebit de grele, spun reprezentanții Agrar Invest, Theo Häni, Christof Arnold și Kai Geisslreither.

Dar nu s-au descurajat nici măcar când s-au lovit de mentalitatea românilor pățiți cu alți investitori care au venit în România, care și-au pus „sacii în căruță” și duși au fost. Au avut răbdare să le arate proprietarilor că au venit în țara noastră pentru dezvoltare durabilă, iar unii dintre ei s-au mutat chiar cu familiile și dezvoltă în paralel mici afaceri în agricultură, evident tot eco.

An după an, prin firmele românești constituite, Karpatean Meat de la Marpod Sibiu (este la ora actuală în topul firmelor crescătoare de vaci de carne Angus), Agro Banat și Agro Primula din județul Arad, Agrar Invest a reușit să se impună în domeniul agriculturii, mulți dintre specialiști fiind acum adevărați sfătuitori pentru agricultorii români aflați la început de drum. Lucrătorii SRL-urilor românești sunt aproape în majoritate români, iar firmele aflate în colaborare, de asemenea, sunt firme românești.

Micii fermieri vor fi ajutaţi să-și vândă produsele eco Mare parte din produse sunt vândute în țară, însă o altă parte sunt livrate peste graniță, deoarece încă în România produsele eco nu sunt cumpărate la prețuri adecvate. Tendința grupului este să identifice toate posibilitățile de livrare a mărfii în țară, având în vedere faptul că astfel pot fi eliminate și costurile mari de transport peste hotare. Acest neajuns, lipsa desfacerii pe

piața românească, precum și dorința de dezvoltare durabilă i-a determinat pe reprezentanții Agrar Invest să decidă înființarea unui Centru de logistică în județul Arad, care va da și micilor fermieri curajul de a investi în agricultura eco, produsele lor putând fi comercializate prin intermediul acestei noi capacități.

Ca prim pas, consultanții Agrar Invest au permanent întâlniri cu cetățenii care le trec pragul să se informeze în legătură cu pașii pe care trebuie să-i facă în cazul în care ar renunța la ierbicide și fertilizatori în favoarea produselor sănătoase.

Pentru a fi cât mai bine gestionat sectorul vegetal și pentru a fi cât mai bun contactul cu fermierii, proprietari de terenuri sau nu, Agrar Invest a angajat în luna martie a acestui an un specialist german în agricultură convențională, zootehnie și agricultură ecologică, Ralf Trautwein, care deține funcția de lider de producție.

Terenurile românești, excepţionale pentru culturi eco Terenurile din România sunt potrivite pentru culturile eco. De ani de zile, ele nu au fost fertilizate chimic sau ierbicidate. Deși la început conceptul agriculturii eco nu a fost bine primit de specialiștii români, realitatea recoltelor bune, fără folosirea tehnologiilor tradiționale, cu fertilizatori și ierbicide, a făcut ca opinia generală să se schimbe. Costurile mult mai mici față de agricultura tradițională au contat și ele.

SUPliment transilvania business

„Principiul agriculturii moderne este ca fermierul să aibă venit doar de două ori pe an, la recoltă și când se ia subvenția APIA. În rest, vorbim numai de costuri. Nevoia de lichiditate în agricultura convențională este imensă. Pentru inființarea unei culturi, funcție de cultura și de priceperea agricultorului, funcție de prețul furnizorului de sămânță, fertilizatori și ierbicide, de alte costuri, se plătește în medie 2.200 lei/hectar. Cine nu are acest capital de lucru trebuie să ia credite cu dobânzi. Când tragi linie, rămai cu mai nimic. În agricultura ecologică toate costurile sunt mai scăzute, unele chiar la jumătate, iar după perioada grea de conversie în care marfa nu are mare valoare, urmează producția eco pe care se plătește întradevăr un preț bun, aducător de profit. Noi ne-am însușit perioada grea și nu regretăm”, spune specialistul german Ralf Trautwein.

Anul acesta, grupul a obținut producții foarte bune. La firma Agro Primula, la lucerna eco, s-a atins circa 5 t/ ha masă uscată rezultată din prima coasă. La Agro Banat s-a preferat să se cultive triticale și grâu. „Mulți au râs de noi când am cultivat triticale. De la întrebări de genul «ce faceți cu ele?, ce sunt?, cum se lucrează?», la cele mai fanteziste glume despre ideile noastre, am auzit de toate. Dar acum, la recoltă, lumea nu mai râde… Avem o producție foarte bună, de 3,5 t/ha triticale eco și circa 2 t/ha grâu eco.

Triticalele se folosesc în zootehnia eco pentru furaje, se mai folosesc ca biomasă pentru biogaz, alte forme de energie, au multiple utilizări și sunt din ce în ce mai căutate pentru că au mare productivitate inclusiv în ce

privește boabele, nu doar planta ca și furaj. În Germania se cultivă de mult timp și cu mare succes, sunt sigur că și în România se vor cultiva tot mai mult”, a explicat Ralf Trautwein.

Grupul Agrar Invest Romania este pregătit să ofere consultanță pentru producția eco. „Oamenii au doar nevoie de puterea exemplului, iar noi suntem bucuroși să-l oferim. Organe de certificare sunt multe în România, listele pot fi consultate pe internet.

Procedurile sunt puțin greoaie până te obișnuiești cu regulile, spre exemplu, dacă ai decis să cultivi eco nu mai au ce căuta cu parcele convenționale în lot pentru că ajungi să vinzi marfa doar la prețuri de convențional, dar, oricum ar fi, satisfacția finală este mare când știi că dai pieței un bun fără chimicale. Eco, bio, nu implică factorul chimic, protejează mediul și nu în ultimul rând ne protejează pe noi toți. Sunt argumente solide pentru a ne întoarce la agricultura pe care au făcut-o bunicii cu succes inclusiv aici, în România”, a concluzionat Ralf Trautwein.

Ajutor pentru ţărani Conducerea Agrar Invest are planuri mari pentru viitor: în curând va achiziționa un utilaj special cu ajutorul căruia va defrișa loturile pline de amorfă și astfel multe terenuri vor fi redate agriculturii. Pe măsură ce-și va compacta terenurile, va înființa noi culturi iar pentru comunitățile în care se află terenurile, achiziția va fi mană cerească. Firma intenționează să curețe gratis și pârloagele țăranilor

care sunt de acord să facă schimb de terenuri, chiar dacă aceste costuri de defrișare se ridică normal la mii de lei pentru un hectar. Astfel, va fi posibilă și stabilirea granițelor între parcele.

La ora actuală sunt tarlale întregi în care nimeni nu mai știe unde îi este pământul. Câmpurile pline de grâne au rămas doar în amintirea bătrânilor pe care nu-i mai țin puterile să lucreze. Mulți spun că, de părere de rău, de durere să-și vadă pământurile ajunse vai și amar, nici nu mai merg în locurile în care altădată lucrau de dimineața până la lăsatul serii, așa că sunt bucuroși să știe că cineva le oferă un ajutor nesperat. Cu alte cuvinte, Agrar Invest este primită cu brațele deschise. Investitorii spun că este tot ce-si doresc. „Muncim noi, acolo unde alții nu mai pot!”, au mai adaugat „eroii” acestei povești de succes.

49

50

Grupul Ecomarket sprijină agricultorii bio din România Tot mai mulţi fermieri din România au ales, în ultimii ani, să treacă înspre culturile bio.

Doar în 2013, conform datelor furnizate de către Ministerul Agriculturii, peste 450.000 de hectare de teren au fost cultivate ecologic, adică de zece ori mai mult decât acum șapte ani. Unul dintre motivele pentru care s-au dezvoltat aceste tipuri de culturi în România este și faptul că piaţa externă cere tot mai mult produsele românești, grâul, porumbul și soia bio putând fi găsite în special pe mesele germanilor, austriecilor sau elveţienilor.

Augustin Stanciu Accesul pe pieţele externe nu este un lucru facil, agricultura bio fiind un domeniu în care se pune mare preţ pe calitate, pieţele cele mai atractive, cum ar fi ţările vorbitoare de limbă germană, fiind şi cele mai exigente în privinţa produselor pe care le achiziţionează.

Pentru a ajuta fermierii să acceadă mai uşor pe piaţa externă au apărut o serie de companii sau asociaţii, al căror scop este să îi ajute pe fermieri să își vândă mai ușor produsele în străinătate. Printre acestea se numără şi Grupul Ecomarket (Eco Market Transilvania, Ecomarket Agrotrade, Transilvania Wilde și Greenfield ProMarket), un adevărat pionier în domeniu, grup de societăți care intermediază vânzarea de produse bio româneşti către partenerii lor din ţările Europei Occidentale.

Scopul aceastei inițiative este, conform reprezentanților săi, promovarea excelenţei în domeniul comercializării de produse ecologice certificate

sau promovarea acestora şi creşterea competitivităţii în acest domeniu. În ceea ce priveşte grupul, acesta conţine patru societăţi comerciale active, Eco Market Transilvania, societatea originară care se ocupă în principal de input-uri, Ecomarket Agrotrade, societate constituită în 2013 care se ocupă cu achiziţia şi vânzarea de produse agricole bio, Transilvania Wild (2013) - companie care intermediază vânzarea de produse certificate ecologic din flora spontană și Greenfield ProMarket (2014), reprezentantă în România a FENACO (Federația Cooperativelor din Elveția), societatea care intermediază achiziția de soia boabe în cadrul proiectului Donausoja, precum și a altor produse libere de organisme modificate genetic sau certificate Bio-suisse.

Produsele bio tranzacţionate sunt cerealele (grâu, porumb, orz, ovăz etc.), oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă, in, dovleac), proteice (mazăre, soia) şi aromatice (coriandru, muştar). Din flora spontană, Transilvania Wild tranzacţionează fructe de pădure în formă congelată sau uscată, plante medicinale uscate şi ciuperci proaspete sau congelate.

Sprijin pentru producători Mihai Grigoraş, asociat și director de vânzări în cadrul grupului, a declarat că au demarat acest proiect în ideea de a sprijini producătorii de produse bio din România, începutul fiind mai dificil din cauza lipsei cadrului legislativ favorabil. „Noi am început acest

business, pentru că în definitiv este o afacere, în 2004, cu o reprezentanţă pentru o firmă austriacă din zona Vienei, care procesa seminţe agricole în agricultura ecologică. Ca prim demers, am început să căutăm fermieri bio în România. Era o situaţie destul de ciudată, pentru că în 2004, când am început, nu existau în România organisme de inspecţie şi certificare pentru produsele bio şi, ca o consecinţă a acestui fapt, am fost nevoiţi să aducem organisme specializate din Austria. Ulterior, am reuşit să convingem o serie de fermieri din zona Constanţa, Călăraşi şi Tulcea să intre în sistem, să încerce să îşi treacă o serie de parcele înspre zona agriculturii bio. Când am început acest proiect, am încercat să producem la comandă pentru clientul nostru nişte tipuri de culturi mai deosebite. La momentul acela, livram plante aromatice care mergeau spre industria ceaiurilor şi înspre partea de alimente din zona vegan. Apoi, în 2007 am început să lucrăm şi cu comodităţi agricole, cereale sau floarea soarelui şi, implicit, ne-am diversificat şi portofoliul de clienţi. Produsele pe care le comercializăm în momentul de faţă sunt distribuite în toată zona vorbitoare de limbă germană din Europa, şi aici mă refer la Germania, Austria şi Eleveţia. De asemenea, am mai livrat în Olanda, Italia, Franţa şi, sporadic, în Ungaria. Destul de repede am început să ne ocupăm şi de partea de produse provenite din flora spontană pentru că, spre deosebire de partea agricolă, acestea sunt produse uşor certificabile pentru că acestea provin dintr-o zonă nealterată prin poluare, exis-

SUPliment transilvania business

Soia fără OMG Grupul Ecomarket este implicat, de asemenea, într-un proiect inovator, Donausoja, misiunea acestuia fiind securizarea resursei europene de proteină vegetală din soia nemodificată genetic prin acțiuni de stimulare a creșterii suprafețelor cultivate în bazinul dunărean și zonele adiacente din Europa. „Esența Donausoja este lipsa Organismelor Modificate Genetic (OMG), un sistem de monitorizare (trasabilitate) și de certificare care presupune declararea din partea fermierilor a

tând, de asemenea, și o piaţă favorabilă pentru aceste tipuri de produse în vestul Europei”, a spus Mihai Grigoraş.

Avantajele unei colaborări de succes Mihai Grigoraș spune că succesul acestei afaceri provine din faptul că grupul pe care îl reprezintă acordă interes desebit partenerilor. „Noi am dorit, încă de la început, să construim o relaţie cât mai bună cu ambele părţi, atât cu fermierii, cât şi cu partenerii noştri din afara ţării. Chiar dacă fermerii produc în mare parte pentru noi, aceştia mai comercializează şi independent. Noi chiar i-am încurajat să participe la târguri, să continue să se dezvolte, pentru că astfel vor beneficia de numeroase avantaje şi, implicit, se vor dezvolta mult mai eficient. Poate cel mai important avantaj al unei colaborări cu asociaţia noastră este că, fiind o nişă foarte sigură, niciodată nu se va întâmpla ca produsele bio cultivate să nu se vândă şi fermierul să rămână cu hambarele pline. Practic, fermierul bio are siguranţă pe termen lung, ştie exact ce cantităţi de produse va livra, către ce client şi, mai mult, tu ca fermier nu trebuie să cauţi cel mai bun preţ de achiziţie. Asta în condiţiile în care piaţa de produse ecologice este nesaturată prin excelenţă. De asemenea, oferim siguranţa unei desfaceri permanente, parte de consultanţă, de prefinanţare, dar facilităm și participarea la diferite evenimente şi seminarii

suprafețelor însămânțate și inspectarea și certificarea punctelor de depozitare și a procesatorilor. Proiectul raspunde nevoii de proteină vegetală de pe piața europeană care dorește să rezolve, cel puțin, parțial, dependența de importurile de peste Ocean, iar soia certificată Donausoja este achitată către fermierii români cu un bonus de preț, care să-i încurajeze să crească suprafețele cultivate, respectiv să-i ajute să devină furnizori de încredere pentru procesatorii europeni”, precizează Grigoraş.

pentru dezvoltarea afacerii. Mai mult, un alt avantaj, de această dată al reconversiei înspre agricultura bio, este că din câte ştiu eu în 2015 subvenţia din partea statului român pentru producţia eco va urca până la 400 euro/hectar”, precizează Grigoraș.

Peste 6.000 de tone livrate pe an Mihai Grigoraș spune afacerea s-a dezvoltat constant, în momentul de față asociația livrează peste 6000 de tone de produse ecologice către partenerii externi în fiecare an. “În momentul de faţă avem parteneriate strânse cu cinci ferme ecologice din România, în timp ce cu alte 10 avem stabilite colaborări la nivel de contracte şi achiziţie din stoc, pentru piața la vedere (spot-market). Printre cei mai importanţi parteneri se numără o fermă în nordul Moldovei, în zona Botoşani, cu care lucrăm foarte bine, care cultivă produse eco pe 1.700 hectare, fiind şi unica din România care produce seminţe de dovleac pentru ulei, pe o suprafaţă de 100 hectare. De asemenea, un alt partener important este o fermă din judeţul Călăraşi, unul din cei mai vechi fermieri bio din România, care are în administrare 2.000 de hectare. Mai avem înţelegeri cu o serie de societăţi din judeţul Constanţa, care, chiar dacă nu produc exclusiv pentru noi, ne furnizează produse la cerere. Mai avem înţelegeri şi cu încă două ferme din vestul ţării, cu care colaborăm de relativ scurt timp,

dar şi o altă fermă de lângă Slobozia, care, chiar dacă cultivă pe doar 160 hectare, are o producţie constantă şi consistentă. Cel mai des lucrăm cu procesatori din Austria şi Germania, ei ne sunt cei mai mari cumpărători, dar mai lucrăm şi cu marii comercianţi care achiziţionează produse pentru procesatorii cu care au la rândul lor înţelegeri. În momentul de faţă livrăm în jur de 6.000-8.000 de tone de produse agricole bio în fiecare an şi, chiar dacă în România mai există asociaţii similare, noi suntem printre singurele care au transformat această nişă într-un business de succes. Chiar dacă avem clienţi şi în România - livrăm produse furajere pentru câteva pescării bio, avem cereri şi pentu o crescătorie de găini – acestea reprezintă sub 1% din producţie. Este de precizat că nu vom mânca niciodată bio 100%, această nişă a fost creată pentu a compensa alimentele chimizate și ultra-procesate moderne”, mai spune Mihai Grigoraș.

51

52

De la turism și design vestimentar la viticultură Povestea singurei crame din judeţul Cluj a început în anul 1990. Pasionat de viţa de vie, Barabas Ștefan, nea Piști, cum îl știau prietenii, din comuna Fizeșu Gherlii, judeţul Cluj, a decis să folosească două hectare din terenul retrocedat de la fostul CAP pentru a planta viţă de vie. A plantat butașii pe un deal pe care nici iarba nu creștea, dar era convins că terenul va fi cum nu se poate mai propice pentru via sa. Timpul i-a dat dreptate, astfel că un deal sterp până în 1990 este astăzi acoperit de singura plantaţie de viţă de vie de importanţă economică din judeţul Cluj. Vinurile de la Fizeșu Gherlii sunt de mult timp comercializate, Cramele Barabas devenind, încet, dat sigur, un brand.

„Dacă lipsește vinul, lipsește tot!” (proverb latin) „Tata a lucrat toata viața la Oficiul Județean pentru Turism, așa că nu a avut nici o legătură cu via și cu producția de vin, dar când și-a primit pământul înapoi s-a apucat să planteze primii săi butași. După opt ani a reușit să accese fonduri europene și a mai plantat 10 hectare. Uniunea Europeană, prin Programul de reconversie a viilor, ne-a dat 120 de mii de euro, ceea ce reprezenta 75% din valoarea proiectului, restul, adică 30 de mii de euro, fiind suportate de noi”, povestește Barabas Csaba, fiul viticultorului. El mai spune că ar fi putut accesa fonduri și mai mari, asemenea altor întreprinzători, dar la plantații

mari, cu producție mare, apar probleme legate de stocare și desfacere. În acest moment este mulțumit de felul în care merge afacerea, chiar dacă nu realizează profituri uriașe.

60 de mii de litri de vin anual La această dată, șapte din cele 12 hectare de viță de vie de la Fizeșu Gherlii sunt pe rod, producția anuală de vin ridicându-se la aproximativ 60 de mii de litri anual. Acum, de vie se ocupă fiul fondatorului culturii, după ce Barabas Ștefan a decedat în urmă cu

Cornelia Trif

cinci ani. „Am plantat în cadrul proiectului câștigat 2,5 hectare de Sauvignon, un hectar de Pinot Gris, 1,5 hectare de Riesling Italian și 2 hectare de Pinot Noir. Lucrez via împreună cu mama mea, doar la cules mai apelăm la zilieri, în rest ne descurcăm noi.

Acum, crama Barabas este cunoscută, avem trei magazine, unul în Dej, unul în Gherla și unul în Cluj-Napoca. În plus, de câțiva ani am început să participăm la târgurile ocazionale, de zilele orașelor sau alte sărbători, așa că la această dată vinul nostru începe să fie cunoscut în aproape toată țara. Vinul nostru este curat, apelăm la stropiri cu substane chimice doar în cazuri de forță majoră, preferăm să avem un vin natural”, mai spune Barabas Csaba.

Așa se face că viticultorul reușește săși vândă întreaga producție de vin. La târguri a început să participe după ce a auzit la știri că vinul se vinde bine la asemenea evenimente. „Șansa noastră de a ieși și în județele din jur s-a datorat Asociației Produs de Cluj, acest proiect unic în țară care sprijină micii producători, aflați la început de drum.

Acum, vinul nostru este cunoscut și apreciat, sper, în toată Transilvania și nu numai. Toamna ducem la târguri și o presă de vin, facem must proaspăt pe loc, așa că vizitatorii pot să vadă drumul vinului de la strugure până la paharul lor”, adaugă viticultorul.

SUPliment transilvania business

De la design vestimentar la viticultură Ascultând cu câtă pasiune și profesionalism vorbește despre vie și despre vin, întrebăm, firesc, despre studii. „Am urmat cursurile Universității de Artă și Design, secția design vestimentar, dar nu am profesat, deoarece, după moartea tatei, cineva trebuia să se ocupe de vie, așa că am preluat eu afacerea. Nu regret nicio secundă pasul făcut, arta vinului este cel puțin la fel de frumoasă ca și cea a creației de ținute sofisticate și în mod sigur este mai incitantă. De munca mea beneficiază mult mai multă lume decât se întâmplă în lumea modei. Pe de altă parte, și lumea viticultorilor este la fel de selectă ca și cea a creatorilor de modă”, zâmbește Csaba Barabas.

În curând, vinul Valea Roșie de Fizeșu Gherlii Deocamdată, crama Barabas vinde vinul „vărsat”, dar tânărul viticultor se pregătește să treacă și îmbuteliere. „Vom continua să vindem vin vărsat, la fel ca toate marile crame, dar vreau să și îmbuteliem. Avem deja și numele vinului, se va chema Valea Roșie, după numele locului unde avem via. Ne-am

gândit că nu are rost să căutăm alte nume, mie mi se pare și frumos și potrivit această denumire pentru vinul nostru. Cred că numele locurilor de acasă merită promovate pe eticheta unui vin bun”, apreciază viticultorul clujean. În timp ce ne răspunde generos la întrebări, Barabas Csaba continuă să se ocupe de clienții care asaltează standul său. Are răbdare cu fiecare și oferă tuturor spre degustare unul din vinurile sale. Oamenii cumpără, alții se mulțumesc cu degustarea, cert este că designerul convertit la viticultură și-a găsit adevărata chemare. Are vin, are totul!

„

Lucrez via împreună cu mama mea, doar la cules mai apelăm la zilieri, în rest ne descurcăm noi.

Acum, crama Barabas este cunoscută, avem trei magazine, unul în Dej, unul în Gherla și unul în ClujNapoca. Vinul nostru este curat, apelăm la stropiri cu substane chimice doar în cazuri de forță majoră, preferăm să avem un vin natural”, Barabas Csaba

53

54

Vinuri de aur la Castel Vinum

Producătorul de vinuri Castel Vinum din comuna Mica, judeţul Mureș, a câștigat șapte medalii în cadrul competiţiei „International Wine Contest Bucharest 2014”, mai precis trei de aur și patru de argint. Rezultatele prestigioasei competiţii de vinuri au fost făcute publice la începutul lunii iunie, cu ocazia unei gale speciale, organizată în incinta Bibliotecii Naţionale a României din capitală.

Alex TOTH

Cea mai galonată cramă de pe Valea Târnavei Mici Prezentarea distincţiilor câştigate a avut loc vineri, 6 iunie, cu ocazia unei originale conferinţe de presă, organizată de conducerea Castel Vinum în incinta cramei din comuna Mica. Cu această ocazie, participanții au avut ocazia unei degustări a vinurilor medaliate: Diamant Selection 2011 (aur), Rhine Riesling 2012 (aur), Sauvignon Blanc 2013 (aur), Smarald Selection 2012 (argint), Kerner 2013 (argint), Kerner 2012 (argint) şi Fetească Regală 2013 (argint). „Acest rezultat ne face probabil cea mai galonată cramă de pe Valea Târnavei Mici şi numărul mare de medalii câştigate ne plasează pe locul doi pe ţară, după Cotnari. A fost un concurs foarte puternic, cu competitori foarte valoroşi şi cu un juriu pe măsură, alcătuit din peste 700 de persoane, iar ceea ce ne bucură referitor la această competiţie este faptul că am evoluat pozitiv de la an la an. Degustările şi-au propus să dezvăluie filozofia pe care Villa Vinea o are, şi anume să arătăm oamenilor că putem să facem pe Valea Târnavei Mici

vin premium şi vin superpremium nu numai sortimente albe, ci şi roşii”, a declarat Cristian Podar, manager general al Castel Vinum.

Proiecte de 5 milioane de euro Suprafaţa podgoriei de la Mica este de 32 de hectare, 80% din acestea fiind cultuvate cu soiuri de struguri pentru vin alb. „Plantaţia este una modernă, cu distanţa de 2,5 metri între rânduri, cu un număr de plante pe hectar foarte bine stabilit împreună cu specialiştii noştri în viticultură”, a afirmat managerul Cristian Podar.

Potrivit acestuia, plantaţia a fost înființată în anul 2006, iar crama şi-a deschis porţile în 2012. De atunci şi până în prezent, proprietarii au accesat trei proiecte cu fonduri nerambursabile, în valoare totală de 5 milioane de euro, dintre care 2,5 milioane euro au fost contribuţie proprie. „Avem un sol argilos, cu multe minerale, plus clima, orientarea sudică, cantitatea de precipitaţii şi bineînţeles munca oamenilor, acestea sunt elementele care ne ajută să producem vinuri premium şi superpremium”, a mai punctat managerul general al Castel Vinum.

Cel mai important Concurs Internaţional de Vinuri din România Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2014 (IWCB 2014) a fost organizat la iniţiativa Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Viti-Vinicole (ONVPV), de către Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), în parteneriat cu ASER Wineconsulting, sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Ediția din acest an a fost cea de a XI-a a concursului. Concursul este organizat în conformitate cu Normele concursurilor internaționale de vinuri elaborate de OIV, iar aprecierea probelor este făcută de un juriu internațional al cărui membri sunt recunoscuți prin experiența și profesionalismul lor.

SUPliment transilvania business

Oaza de liniște de lângă Bistriţa a producătorului RAAL Puţini sunt cei care știu că producătorul bistriţean de radiatoare RAAL are propria sa livadă, la doi pași de Bistriţa. Aceasta este utilizată doar pentru protocol, intenţia iniţială a producătorului fiind să sprijine agricultura bistriţeană.

Bianca Sara În cadrul celei de-a XII-a ediție a Zilei Fermierului, RAAL și-a dezvăluit „secretul agricol” situat la doar doi pași de Bistrița, între municipiu și comuna Dumitra. Acolo, oaspeții au fost întâmpinați de Iuliana Crișan, care și-a petrecut jumătate din viață în această livadă.

Livada, care a aparținut în perioada comunistă unui I.A.S, a fost achiziționată de către producătorul de radiatoare RAAL în anul 2000, în ideea de a sprijini agricultura locală. Inițial au fost cumpărate 82 de hectare de teren, în prezent livada întinzându-se pe aproximativ 56 de hectare, dintre care 52 de hectare reprezentând teren agricol.

21 de hectare de teren reprezintă plantații de măr, un hectar de păr, patru hectare de cireș și unul de vie. La livadă se mai adaugă și două lacuri, folosite în special pentru irigații. Conducerea livezii nu exclude posibilitatea ca unul dintre ele să fie populat cu pești.

Mare parte din suprafața de livadă a fost plantată în 1985. În 2008 s-au mai plantat 10 hectare de măr și unul de păr. Livada dispune și de două clădiri administrative, dar și de utilaje specifice, printre care se numără și două tractoare.

RAAL se numără printre puținii producători bistrițeni care au hotărât să sprijine agricultura locală prin cumpă-

Fabrica RAAL, pe vremuri denumită Întreprinderea de Utilaj Tehnologic Bistrița, a fost pusă în funcțiune în 1985, începând cu fabricarea de răcitoare de ulei pentru automobilul Oltcit. În anul 1991, RAAL devine societate pe acțiuni, iar în 1995 firmă cu capital privat. În 2007, compania bistrițeană mai deschide o fabrică pentru sisteme de răcire în comuna Prundu Bârgăului.

Experiența RAAL în domeniul proiectării și producției de sisteme de răcire complete se întinde pe mai bine de 25 de ani. În cele două locații din Bistrița și Prundu Bârgăului, compania fabrică schimbătoare de căldură pe 6 linii de brazare utilizând tehnologia Nocolok, schimbătoare de căldură din oțel inoxidabil în cuptor cu vid, structuri din oțel care intră în componenta sistemelor de răcire și desfășoară și activități de susținere ale acestora: proiectare, calculare, simulare, testare și vidare de produse.

Compania bistrițeană deține filiale în Italia, Olanda, Germania și Statele Unite ale Americii. rarea de livadă, pe care o menține încă.

Investiții în agricultură a mai făcut și MIRO și Rombat, care s-a limitat la câteva sere pentru consum propriu. În prezent, livada are 8 angajați, în perioada de cules aceștia fiind ajutați și de deținuții de la Penitenciarul Bistrița. Tot profitul obținut din valorificarea producției care merge în toate colțurile țării este reinvestit în livadă.

Până în acest moment, RAAL a investit sute de mii de lei în livada de lângă Dumitra. „Așteptăm și noi să vedem ce se întâmplă cu reconversia, poate obținem și noi un ajutor financiar pe programul respectiv. Noi tot ce am făcut, am

făcut cu efort propriu, deoarece, neavând activitatea de bază agricultură, ci industrie, nu am avut acces la fonduri europene. Acum, sperăm ca prin programul de reconversie vom avea și noi un sprijin ca să ne refacem livezile”, precizează Iuliana Crișan.

Adesea, reprezentanții RAAL își aduc musafirii din străinătate în oaza de liniște de la Dumitra. Iuliana Crișan spune că aceștia rămân impresionați de fructele din livadă, dar și de produsele derivate, cum este țuica de cireșe. ”Am avut oaspeți din țările nordice, din America, din Franța, la toți le-a plăcut foarte mult aici”, mai spune Iuliana Crișan.

55

56

Vaca săracului de altădată Capra este primul ierbivor domesticit de către om, iar proprietăţile medicinale ale laptelui de capră au fost intens valorificate în Egiptul și Grecia antică.

Egiptenii aduceau drept ofrandă zeilor laptele de capră, considerat sacru, iar aristocratele egiptene îl foloseau ca elixir de tinereţe și frumuseţe. Este binecunoscută legenda Cleopatrei, frumoasa regină a Egiptului, care se îmbăia în lapte de capră pentru a-și menţine pielea suplă și fină.

Alice Valeria Micu Viorel Ghiuruțan

Laptele de capră are secretele lui.

Unul este structura chimică, asemănătoare cu a laptelui matern, fapt pentru care organismul bebeluşilor îl acceptă mai uşor decât pe cel de vacă.

Apoi poate fi consumat şi de persoanele cu intoleranţă la lactoză, iar conţinutul de grăsime scăzut îl face potrivit mai ales pentru persoanele aflate la dietă. Elementele componente ale laptelui de capră sunt similare cu cele din stomac, colon, intestine şi articulaţii şi astfel acest produs este potrivit pentru persoanele care au anumite sensibilităţi.

Laptele de capră neutralizează acizii şi toxinele din organism, ajută la prevenirea durerilor de cap, protejează celulele colonului, încetineşte instalarea osteoporozei şi imbunătăţeşte starea generală. Medicii au observat că după un consum zilnic de lapte de capră, timp de 14 zile, persoanele în cauză erau mai puţin obosite, mai puţin stresate, mai rezistente la efort şi cu mai multă culoare în obraji.

30 de capre / 300 de capre Viorel Ghiuruțan a început în urmă cu zece ani, împreună cu tatăl și fratele său Ilie, o afacere de familie, creşterea caprelor. Pentru asta, au lăsat în urmă Zalăul și s-au mutat la Fântânele, cel mai mic sat al comunei Dragu, în zona limitrofă dintre judeţele Sălaj şi Cluj.

E un sat mic, doar câteva fumuri și o mână de oameni mai mărturisesc astăzi despre viaţa de odinioară. Fraţii

Ghiuruţan nu știau prea multe lucruri la început despre capre, dar speranţa, încrederea în lucrul făcut temeinic şi un strop de nebunie, să recunoaştem, a făcut ca azi totul să fie radical diferit faţă de anii de început. Un drum asfaltat până aproape în poarta fermei, maşina frigorifică pentru transportat produsele lactate sunt câteva repere ce îi fac azi să nu regrete decizia luată în urmă cu zece ani. „Lăsam în primii ani mașinile în satul vecin și veneam pe jos, cu sacii de haine, cu mâncarea, cu pâinea, doi kilometri aproape. Am cărat piatră și am pus pe drumul satului. Nici acum nu e ușor. Familiile noastre sunt în Zalău, iar noi stăm și muncim aici. Sâmbătă și duminică vin și soțiile să facă de mâncare, pentru toată săptămâna, la patru oameni. Noi am făcut ferma la țară în ideea că vin și familiile aici, dar când vezi cum decurg lucrurile…

Noi am pornit de la zero și am reușit să facem ceva”, povesteşte cu nostalgie vrednicul fermier.

Astăzi, locuitorii Zalăului ştiu că trebuie să se trezească devreme sâmbăta dimineaţa dacă vor să pună pe masă o brânză de capră gustoasă ori laptele de capră, atât de sănătos, ca un balsam pentru copiii cu căi respiratorii sensibile.

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa!

Precum în satele de munte germane, un drum asfaltat ne conduce spre marginea satului unde se află ferma de capre a fraţilor Viorel şi Ilie

Ghiuruțan, care au transformat halele vechii cooperative agricole de producţie, în adăpost pentru cele 300 de capre, majoritatea din rasa alpină franceză. Primele animale au fost 30 de capre carpatine românești, pe care fraţii Ghiuruţan le-au cumpărat cu un credit FIDA pentru zootehnie și agricultură obținut de la bancă.

Mai târziu, un program derulat de Fundația Heifer le-a facilitat accesul spre caprele alpine franceze. „Am început cu capre carpatine, capre românești care dau și trei litri de lapte zilnic, dar mai apoi am trecut la cele din Franța. După 10 ani, am ajuns la o concluzie: alpinele franceze sunt capre foarte bune de lapte, dar trebuie susținute. Acuma, când merg și la păscut, ele mănâncă zilnic o jumătate de kilogram de boabe de porumb, cu semințe de floarea soarelui și grâu. Lucru ăsta aș vrea să văd câți îl fac. Dacă am zeci de mii de hectare de teren, sute de mii de tone de cereale și fac colateral și creșterea animalelor, asta e altceva. Am ajuns la animale performante de lapte, dar niciodată nu vom putea vinde iezi de carne, lucru care la români nu e bun.

Sunt animale de lapte și atunci dacă eu le dau la animale să mănânce ca să le susțin, pentru că dacă mănâncă numai din câmp, se usucă pe picioare, și dacă nu cer preț pe produs, nu mă pot susține. Nu mă deranjează concurența. E un lucru bun, dar să fie o concurență loială. Eu strecor laptele în trei filtre, spăl mecanizat cu detergent instalațiile de muls. În zona de muls, unde stau caprele cu picioarele,

SUPliment transilvania business

„ după ce spăl, eu tai slănina și am curajul să o mănânc fără nicio problemă.

Atunci pun costurile mele pentru a face un produs de calitate, eu mă străduiesc să fac laptele așa și vine altul care poate amestecă laptele cu lapte de vacă și vinde cu doi lei mai ieftin.

Oamenii se uită la preț, din păcate”, spune cu amărăciune fermierul.

Aproximativ 250 dintre ele sunt mulse acum mecanic, în condiții perfecte de igienă. „Tu te străduiești să faci calitate. Tocmai în ideea asta am muls mecanizat pentru ca laptele să iasă cât mai curat. Și noi am muls în strungă.

Acolo te-ai ridicat, ai luat găleata, ai strecurat laptele și te-ai dus. Aici mai ai 45 de minute, o oră și jumătate în fiecare zi de lucru. Ideea e că mulg doi oameni și nu mulg cinci, iar laptele de la caprele care au temporar probleme — un vaccin, un antibiotic, poate fi selectat și îl dăm la câini, nu îl punem cu laptele bun, că nu ne permitem. (...)

Alpina franceza e o rasă mai omogenizată ca și carpatina, pentru că statul francez s-a ocupat de selecția caprelor, pe când la români n-a interesat pe nimeni. Toți fermierii francezi cu capre au fost obligați să-și castreze țapii și să monteze animalele doar cu țapi de rasă franceză alpină. Și așa au omogenizat ei rasa pentru producție mai bună de lapte. Rasa are ca avantaj culoarea blănii. Specialiștii spun că laptele de capre roșii ajută foarte mult la regenerarea țesuturilor, fiind foarte bun contra cancerului. Laptele de capră nu se prinde așa gros, ci pentru că are o granulație a grăsimii foarte fină din care rezultă o brânză foarte bună.

Una este însă laptele de capră din furajere și alta laptele de la caprele care pasc în câmp. O capră care mănâncă scai vânăt, pelin, cimbrișor, salcie produce un lapte deosebit. Cealaltă, dacă eu vreau doar cantitate de lapte și îi dau numai furaj, ea dă cantitate, dar laptele e din ceea ce mănâncă animalul. Noi ne-am străduit să promovăm laptele de pășune, dar dacă noi mergem la piață și spunem că ăsta de pășune e șase lei și cel de furaje e patru lei, românul va spune: «îl iau pe ăla de patru lei»”, își spune cu năduf povestea fermierul.

Când vom învăţa să apreciem calitatea ridicată a unui produs obţinut în respect pentru natură şi corespunzător tuturor normelor de igienă? Poate că atunci când vin străinii şi se miră de gustul deosebit al produselor noastre avem o tresărire de orgoliu şi privim altfel atât târgurile de profil, cât şi efortul incalculabil de a aduce pe mesele noastre legume gustoase, o pâine rumenă, brânză untoasă, cârnaţi, şuncă, pastramă pline de arome, ţuică aromată şi vin ostoit de soarele generos. „Eu de când am mers în piață, din prima zi am vândut cu frigider cu priză, nu frigider de formă, cum mai sunt și acum. Produsele stau în frigider nu pentru autoritățile care vin în control, ci pentru liniștea mea sufletească și pentru clienții care vin să cumpere brânză. Nu în ultimul rând, nu știu câți comercianți își duc marfa la piață cu mașină frigorifică”, îşi mai spune oful Viorel Ghiuruţan, care este pentru mulţi un exemplu de reuşită, dar şi un consultant de încredere.

Am început cu capre carpatine, capre românești care dau și trei litri de lapte zilnic, dar mai apoi am trecut la cele din Franța.

După 10 ani, am ajuns la o concluzie: alpinele franceze sunt capre foarte bune de lapte, dar trebuie susținute.

„Mulți mă întreabă de ce nu accesez fonduri europene. Vreau bani europeni, dar dacă n-am bani de cofinanțare? Vreau 100.000 de euro. Primesc 40.000 bani europeni, dar de unde să scot 60.000 de euro partea de cofinanțare? Acum am 300 de capre, cu circa 500 de litri de lapte zilnic. Am avut și 600, dar a trebuit să renunț pentru că nu ne descurcam. Din cele 300, doar 240-250 de capre sunt cu lapte. Iarna se înțarcă. Mulgem caprele doar din martie până în noiembrie, iar în rest trebuie să trăim din ce producem în aceste luni. Nu e ușor. Subvenția din partea statului este de 36 de lei pe cap de animal, nesemnificativă. E o afacere cu potențial, dar sunt și foarte multe greutăți și e foarte mult de muncă”.

Sunt vorbele sincere şi necosmetizate ale unui om care ştie ce însemnă viaţa de la fermă, când mersul timpurilor şi animalele vin înainte de evenimentele comunităţii ori ale ţării. Când vom şti să ne gândim cu adevărat la sănătatea noastră şi a copiilor noştri, poate că vom conştientiza cât este de important să susţinem prin politici agrare şi fiscale munca celor ce fac mândria unui produs de calitate Made in Romania.

57

58

Caii andaluzi din vestul României La câţiva kilometri de Arad, la Zădăreni, se află unica fermă de cai andaluzi din vestul ţării.

Andaluzii sunt cunoscuţi drept caii regilor Europei. Datorită aspectului deosebit, ei pot fi admiraţi în filme, printre care „Gladiatorul”, „Stăpânul inelelor”, „Masca lui Zorro” etc.

Sorin Trocan

Calul andaluz, model pentru sculpturi ecvestre Lui Tiberiu Corcheș i-au plăcut întotdeauna caii. În urmă cu câțiva ani a decis să investească într-o fermă de cai. Astfel, la Zădăreni a fost înființată prima fermă de cai andaluzi din vestul țării. „Pasiunea legată de cai o am de vreo cinci ani. Îmi plăceau și înainte, dar totuși acum am avut ocazia să văd și să simt mai aproape aceste animale, care sunt foarte deosebite și foarte docile. Chiar dacă unii oameni cred că nu este chiar așa, sunt impozanți și la prima vedere te cam sperie, dar după ce ajungi să îi cunoști, te apropii de ei, e cu totul altceva, e un lucru liniștitor și plăcut”, a declarat Tiberiu Corcheș.

Calul andaluz este grațios și musculos.

Are o simetrie echilibrată a proporțiilor sale, care, spun specialiștii, sunt perfecte.

Sculptorii europeni l-au folosit secole la rând ca model pentru sculpturi ecvestre.

Din Spania, la Zădăreni Calul andaluz este un animal nobil, suplu, cu o coamă și o coadă bogate, care impresionează prin ținută. În lume, numărul cailor andaluzi este relativ scăzut, în jur de 30.000, iar în România sunt doar câteva zeci de exemplare. Inclusiv în Spania este considerat un animal „de lux”.

Primul cal andaluz de la ferma lui Tiberiu Corcheș, un armăsar, a fost

adus direct din Spania. El s-a aclimatizat perfect la condițiile de climă, sol și vegetație din zona Aradului. „Avem doar cai andaluzi, sunt aduși din Spania, arămasari, iepe, mânji. Sunt cai puțin mai diferiți, sunt caii care se folosesc și la corride, dar rasa durează cu mult mai mult înainte de a ajunge la corride. Sunt niște cai foarte bine făcuți, care provin dintr-o rasă destul de cunoscută. Bineînțeles, calul berber stă la baza rasei, iar combinațiile ce s-au făcut în timp, în special cu calul arab, au adus această rasă la un nivel foarte ridicat, mai ales în dresaj se pretează foarte bine, merg și la atelaj, dar baza acestei rase este parada”, a explicat Tiberiu Corcheș. În apropierea malului Mureșului, frumoasele animale s-au adaptat climei românești, mult diferită față de uscăciunea din regiunile în care s-a dezvoltat această rasă. „La început au avut probleme, pentru că erau obișnuiți cu altă căldură, mâncare, nu au prea înțeles ei ce înseamnă iarba, pentru că au fost ținuți pe nisip. Dar, ulterior s-au obișnuit și cu o îngrijire corespun-

zătoare și puțină iubire nu au mai avut probleme”, a explicat Tiberiu Corcheș.

Andaluzul, preferatul regilor europeni Andaluzul a fost rasa preferată de capetele încoronate ale Europei, tocmai pentru calitățile și ținuta sa. Regele Filip al doilea al Spaniei a apreciat această rasă.

William I al Angliei, sau William Cuceritorul a folosit caii andaluzi, fiind încântat de calitățile lor. și conchistadorii săi au călărit andaluzi la cucerirea Americii. Tiberiu Corcheș a explicat de ce regii europeni au preferat caii andaluzi. „Sunt cai speciali pentru paradă, pentru dresaj. Nu degeaba li se spune caii regilor, fiindcă în momentele de glorie, regii nu-și permiteau să încalece un cal care i-ar fi dat jos, sau ar fi avut probleme la încălecare în fața mulțimilor care îi vedeau. Majoritatea regilor și-au ales această rasă, calul andaluz, care este un cal foarte cuminte și foarte docil”, spune Tiberiu Corcheș.

SUPliment transilvania business

Detoxifierea prin nutriţie Detoxifierea organismului este o preocupare constantă a oamenilor interesaţi de sănătate. De regulă, aceasta detoxifiere este gândită, imaginată și acceptată ca o abstinenţă alimentară. Uneori extremă, a se vedea Valeriu Popa, cu 40 de zile de consum de apă distilată. Aţi încercat vreodată să consumaţi apă distilată, măcar un pahar? Noi credem că o detoxifiere a organismului se poate face, sau chiar trebuie făcută mai blând, fără să producem un șoc unui organism aflat deja într-o stare extremă. Vă prezentăm un interviu cu profesorul Ștefan Brăgărea, un om de știinţă cu intense preocupări legate de detoxifiere.

Gabriel Aoșan

Stimate domnule profesor Brăgărea, care este legătura între sănătate şi detoxifierea organismului ?

Organismul acumulează în timp substanţe toxice extranee (din afară – n.r.) – hrană, factori de mediu, stil de viaţă – cât şi urmare a funcţionării proprii. În plus, organismul acumulează în timp alergeni. Aceste substan?e pot fi cauza unor simptome frecvent întâlnite: oboseală nejustificată, alergii, probleme de digestie, nevralgii, cefalee, afecţiuni ale pielii.

Principalele toxine extranee provin din aer, apă, alimente supraprocesate şi/sau alergenice (gluten, unele lactate, soia, arahide), abuz de cosmetice sintetice, de zahăr, alcool, cafeină şi alte energizante. Endotoxinele sunt produse prin scindări ale nutrienţilor, hormonilor şi deşeurilor de origine intestinală.

Cum poate contribui nutriţia la detoxifierea organismului ?

Nutriţia clinică este una dintre ramurile naturopatiei care vizează ameliorarea stării de sănătate şi a simptomelor cauzate de prezenţa unui exces de toxine. Avantajul esenţial al acestui tip de procedee este determinat de lipsa efectelor secundare care însoţesc tratamentele clasice.

Detoxifierea oferă posibilitatea îmbunătăţirii funcţionării organelor implicate în eliminarea toxinelor: ficat, rinichi, tract gastro-intestinal, plămâni şi piele, prin eliminarea suprasolici-

tărilor, fiind esenţială în profilaxia unor afecţiuni. În mod normal, detoxifierea nutriţională este practicată împreună cu alte proceduri; drenaje limfatice şi bioterapeutice, hidroterapie, masaje. mportanţa apei ca mediu al proceselor biologice este bine cunoscută. Intervine apa în procesele de detoxifiere ?

Apa este mediul tuturor proceselor biochimice ale organismului. Hidratarea corectă prin consumul a minimum 2 litri de apă zilnic este recomandarea comună a tuturor nutriţioniştilor. O temă interesantă de cercetare ar fi utilizarea apei PI – apă care are avantajele unei capacităţi de solvatare şi deci de preluare a toxinelor hidrosolubile mărită. Din păcate, testele clinice efectuate cu acest tip de apă sunt insuficiente. Oricum, regimul alimentar trebuie să cuprindă fructe şi legume în stare proaspătă, evitând consumul de zahăr şi de carne roşie. Sucurile celulare obţinute din legume – pătrunjel, ţelină, pepene verde, sfeclă roşie, castraveţi – sunt cei mai buni – şi puţin costisitori – detoxifianţi alimentari.

Abuzul de alcool cunoaşte o răspândire îngrijorătoare, cu toate că se cunosc efectele sale negative. Este posibilă o detoxifiere a organismului după un consum abuziv de alcool ?

Detoxifierea în cazul abuzului de alcool este o problemă în sine. Alcoolul este un depresant emoţional, este tranchilizant şi uşor anestezic, iar abuzul consecinţa unor probleme emo?ionale. Dacă în cantităţi mici stimulează apetitul şi este uşor vasodilatator, micşorând concentraţia de HDL – alcoolul consumat în exces măreşte presiunea sanguină, micşorează reflexele şi atenţia, măreşte concentraţia enzimelor hepatice, având acţiune inflamatoare. Metabolizarea sa reduce metabolizarea grăsimilor, care se acumulează, conducând în final la ciroză si ascită, iar secundar – la vene varicoase si hemoroizi. Detoxificarea se realizează cu consum de tiamină (vitamina B1 - seminţe de floarea soarelui, fasole, linte şi niacinamidă; vitamina B3 - carne de ton, pui, curcan, somon, creveţi, orez brun). Alcoolul este iritant pentru mucoasele esofagiană şi gastrică şi amplifică producerea de acid clorhidric, cauzând ulcere gastrice şi duodenale. Poate cauza pancreatite şi litiaze prin utilizarea defectuoasă a nutrienţilor.

Traversând bariera hematoencefalică, distruge celulele cerebrale şi cauzează probleme psihologice şi comportamentale, până la polineurite şi encefalopatii.

Măreşte presiunea sanguină şi modifică metabolismul lipidelor, crescând concentraţia de colesterol – producând aritmii cardiace şi cardiomiopatii.

Consumul exagerat de alcool - rapid metabolizabil - modifică metabolis-

59

60

Program nutriţional în consumul de alcool

mul hidraţilor de carbon, conducând la obezitate, hipoglicemie şi diabet.

Se reduce absorbţia vitaminelor B1, B6, B12, a colinei, acidului folic şi a microelementelor, acest consum fi-

ind adeseori asociat cu malnutriţia, scăderea sexualităţii şi impotenţa.

Scade funcţionalitatea sistemului imun prin reducerea activităţii fagocitelor, limfocitelor şi a capacităţii

protectoare a membranelor mucoase.

Am să pun la dispoziţia cititorilor avizaţi, cadre medicale, biologi, biochimişti, un program nutriţional sub formă tabelară.

SUPliment transilvania business

Publicul larg ştie că persoanele care ajung să dobândească adicţii, sunt persoane cu serioase probleme emoţionale. Relaţia cu aceştia trebuie să fie cât se poate de delicată. În speţă, cei care au abuzat de alcool pot suferi ?i de caren?e majore prin subnutriţie.

Alcoolici „uită” sau chiar refuză să mănânce. Un prim pas în detoxifiere şi reglarea carenţelor, potrivit experienţei mele, este readucerea acestor persoane la masă, în familie. Apoi, ca noţiuni de dietă, de preferat ar fi una în care hrana marină să fie prezentă.

Cereale gătite în stilul bucătăriei chineze. Brânzeturi sărace în grăsimi, cum e urda. Legume şi fructe. Dintre fito-terapice, noi recomandăm armurariu pentru efectul hepato-trofic şi protector, dar pregătit ca pulbere şi nu ceai (sub această formă de administrare poate produce hipertensiune arterială). Obligeana pentru eventualele gastrite induse de consumul de alcool.

Propolis pentru eventualele afecţiuni ulceroase. Ca detoxifianţi, argilă şi zeolit. Produse apicole, miere, polen şi laptişor de matcă pe post de nutrienţi funcţionali, cu rol pre-biotic, pro-biotic şi regenerator. În continuarea acestui excurs, vă rog să ne spuneţi cum se poate realiza detoxifierea nutriţională a ficatului? Cât de important este acest lucru ?

Ficatul este implicat în scindarea nutrienţilor din hrană, regenerarea ţesuturilor organismului, depozitarea de minerale şi de vitamine (fier, cupru, A, D, E, K, B12), producţia de celule sanguine roşii implicate în transportul de oxigen şi producţia de celule Kupffer. Rata cu care ficatul este capabil să elimine toxine determină susceptibilitatea individuală la suprasarcini toxice şi – implicit – la îmbolnăviri cronice; artrite, cefalee, oboseală cronică, afecţiuni cardiovasculare, îmbătrânire prematură.

Acţiunea hepatică de detoxifiere se produce în două etape. Prima are caracter predominant de oxido-reducere şi este efectuată de către sistemul enzimatic al citocromului P 450.

Această etapă generează radicali liberi şi eventuale distrugeri celulare, activitate micşorată de către antioxidanţii biochimici: glutationă redusă, superoxid dismutază, beta-caroten, seleniu, vitamina E, N-acetilcisteină. Activitatea antioxidanţilor necesită cofactori;

„

Modificarea abruptă a unui stil de viaţă, chiar dacă acest stil de viaţă a produs boală, poate genera finalmente un refuz la fel de abrupt pentru orice suport pe care îl poate aduce dieto-terapia. O trecere treptată, mai rapidă sau mai lentă, după cum cere suferinţa, dar şi capacitatea de înţelegere şi acceptare a bolnavului, la o nouă formulă de alimentaţie şi viaţă, este cheia pentru o şansă la vindecare.

riboflavină, niacină, magneziu, fier, indoli din crucifere (broccoli, conopidă, varză), usturoi/hrean şi quercetină. Sucul de grapefruit şi legumele cu frunze verzi, alimentaţia îmbogăţită în zinc contribuie la succesul acestei etape.

Faza a II-a de detoxifiere se produce prin conjugarea metaboliţilor toxici cu glutationă, care însă se consumă în proces şi face necesare suplementări cu alimente bogate în glutationă redusă sau în N-acetilcisteină. Este implicată şi inhibiţia activităţii enzimatice a beta-glucuronidazei produsă de către unele bacterii intestinale.

Care este importanţa şi cum se poate realiza detoxifierea nutriţională a rinichilor ?

Rinichii elimină prin filtrare reziduurile hidrosolubile provenite din prelucrarea nutrienţilor şi scindarea biologică a ţesuturilor, asigurând buna funcţionare a tractului urinar. La nivelul lor se produc: eritropoietina (care stimulează măduva hematogenă în producerea de celule sanguine roşii), renina (reglează presiunea sanguină) şi calcitriolul (echilibrul calciului). Alimentele care contribuie la detoxifierea rinichilor sunt pepenii verzi, sucul de lămâie şi de merişoare, seminţele de dovleac. Sub formă de

61

62

Ștefan Brăgărea 1971 – Inst. Politehnic Bucureşti; Fac. Chimie Industrială; Secţia Tehnologia Substanţelor Organice 1971-74 - Întreprinderea de Medicamente Bucureşti 1974-84 - Institutul pentru Industrie şi Chimie Alimentară – Bucureşti; cercetător ştiinţific; şef de colectiv 1980 – Visiting Scientist – Universitatea din Lincoln – Nebraska; SUA 1984 – 94 - ICECHIM; Inst de Energetică Chimică şi Biochimică; cercetător ştiinţific principal; şef laborator 1990 - Maître de Conférences Associé; Facultatea de Farmacie din Lille – Franţa 1991 - Chercheur Scintifique INRA – Montpellier – Franţa 1994 – 1998 - Biotehnos – Bucureşti – Director Ştiinţific; cercetător ştiinţific principla gr. 1 Profesor Asociat; Universitatea Politehnică Bucureşti; Dept. de Ştiinţe Inginereşti; Curs Tehnologie Biochimică

ceaiuri sau de suplimente nutriţionale sunt utile păpădiile, rădăcinile de nalbă, ienupărul, urzicile şi pătrunjelul. Persoanele susceptibile la litiaze trebuie să evite oxalaţii din ciocolată, seminţe de susan, spanac şi nuci.

Ce alte sisteme ale organismului trebuie avute în vedere la stabilirea unui program de detoxifiere?

Detoxificarea tractului gastro-intestinal îmbunătăţeşte funcţionarea sistemelor imun, nervos precum şi funcţiile hormonale. Astfel, majoritatea neurotransmiţătorului serotonină este secretată la nivel intestinal şi transmite către creier orice semnal negativ, orice iritaţie sau agresiune.

Tractul gastro-intestinal este în întregime căptuşit cu o membrană secretoare de mucus, care conţine o parte din celulele sistemului imun. Astfel se explică unele afecţiuni care nu au – aparent – legătură cu tractul GI: artrite, infertilitate, afecţiuni cardiace, alergii, boli de piele. Detoxifierea tractului GI trebuie să cuprindă: » Îndepărtarea antigenilor şi toxinelor prin folosirea unui regim alimentar bogat în fibre, lipsit de alcool, cafeină şi zahăr rafinat, cu un consum minim de medicamente. » Refacerea nutriţională a mucoaselor prin consum de hrană bogată în

glutamină, quercitină, acid gammalinoleic, suc celular de aloe vera, rădăcină de licviriţie, turmeric şi acizi graşi omega-3. » Refacerea unei flore bacteriene intestinale corecte prin consum de alimente şi fibre probiotice. » Refacerea secreţiilor digestive deficitare prin consum de alimente bogate în enzime digestive, de ex. de ananas, sau care contribuie la echilibrarea secreţiilor biliare.

O să vă rog să încheiem cu câteva recomandări generale pentru detoxifierea generală a organismului.

Cele mai importante recomandări sunt legate de nutriţie: evitarea oricărui abuz alimentar, mărirea cantităţilor de fructe consumate pe seama reducerii consumului de zahăr rafinat, introducerea treptată a unor alimente netradiţionale, însă extrem de implicate în procesele de detoxifiere – alge verzi-albastre, orz, napi, spanac, spirulină, arugula – şi de alte produse bogate în clorofilă – fructe citrice, usturoi, broccoli, fasole mung, nuci şi seminţe, multe legume în stare proaspătă, avocado, măsline, uleiuri vegetale nerafinate.

Exerciţiul fizic şi mişcarea în aer liber sunt de asemenea de neînlocuit.

SUPliment transilvania business

Dan Vodnar, clujeanul care va revoluţiona industria ambalajelor Dr. Dan Vodnar este un tânăr cercetător din cadrul Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), care va breveta două invenţii ce vor revoluţiona tehnicile de ambalare, etichetare, depozitare și conservare a alimentelor de pe tot mapamondul.

Codrin Pârcălab Am înţeles că, în momentul de faţă, sunteţi în curs de brevetare a unor tehnici inovatoare din domeniul ambalării şi etichetării produselor alimentare. Ne puteţi spune mai multe detalii despre invenţia dumneavoastră?

Dr. Dan Vodnar: Eticheta şi ambalajul le-aş menţiona împreună, deoarece fac parte din aceeaşi zonă de ambalaje inteligente şi bioactive. Ideea producerii ambalajului cu activitatea antimicrobiană a pornit de la produsele „ready to eat”, produse „gata pentru consum”. Toate acestea sunt tratate termic anterior, după care sunt ambalate şi depozitate pentru consum, însă, din cauza manipulării necorepunzătoare sau a depozitării improprii, aceste procese au efecte negative asupra produsului care ajunge pe masa consumatorului final. Din cauza acestor erori care pot apărea în timpul procesului de pregătire a acestor produse „ready to eat” se pot dezvolta diverse bacterii, microbi, germeni, unul dintre aceștia fiind listeria monocytogen. Odată ingerat, acest germen elimină toxine care pot produce toxinfecţie alimentară sau boala numită listerioză. Pentru a opri dezvoltarea acestor maladii, producătorii adugă o cantitate mult mai mare de conservanţi, aceştia având şi efect antimicrobian.

Când mi-a venit ideea acestui nou tip de ambalaj, am pornit de la întrebarea „de ce trebuie să mai adaugăm o cantitate atât de mare de conservanţi în produsele alimentare, când putem să acţionăm exact unde este problema,

adică la suprafaţă?”. În momentul de faţă, E-urile, sau conservanţii, sunt introduşi în toată masa produsului, însă listeria se dezvoltă doar la suprafaţa acestuia. Prin invenţia noastră, contraatacăm aceast germene cu un ambalaj format din bio-polimeri, extraşi din alge şi carapacea melcilor, care are în interiorul lui biomolecule funcţionalizate din natură. Această nouă metodă de împachetare poate să fie adaptabilă pe tehnologie şi utilizată în diverse forme. Poate fi folosită ca şi ultim strat de adrenţă la o folie existentă sau poate să fie utilizată ca atare, cu modificările de rigoare la mixul de polimeri pentru a fi mai plastic.

O altă invenţie pe care o voi breveta în curând este o etichetă antimicrobiană. Ideea acesteia mi-a venit confruntându-mă cu problema lipsei de igienă a etichetelor care sunt lipite, în acest moment, pe unele fructe şi legume.

Produsul pe care îl testez în acest moment are avantajul că va conţine toate informaţiile obligatorii despre aliment, dar, de asemenea, va îndeplini şi o funcţie de curăţare a produsului, având la bază tot bio-polimeri, întrun alt mix decât cel pentru ambalaj, dar care are acelaşi efect antimicrobian. Prin această invenţie dorim să oferim un plus de siguranţă alimentară pentru consumatori, practic, odată ce produsul este introdus sub jetul de apă, eticheta se dizolvă şi elimină moleculele captate în biopolimer, acestea având un efect biodezinfectant.

Atât ambalajul, cât şi eticheta sunt în proces de brevetare, ambele descoperiri fiind publicate în reviste ştiinţifice de specialitate de renume interna-

63

64

ţional, practic validarea informaţiilor a fost făcută şi din zona ştiinţifică.

De unde a început această serie de descoperiri?

Dr. Dan Vodnar: Ideea acestor invenţii mi-a venit în timpul doctoratului, în anul 2010, atunci când realizam cercetări pe micro-încapsulări de bacterii probiotice, aceste find bacterii benefice organismului, care se găsesc în produsele lactate.

Problema acestor bacterii este că nu rezistă într-o cantitate suficientă, odată ingerate, din cauza expunerii la sucul gastric. Datorită acestei forme microîncapsulate, bacteriile probiotice pot să „treacă” de sucul gastric, să fie rezistente la un ph de 2 şi să se descompună în intestin, datorită ph-ului de 7 existent aici. În acel moment, micro-încapsularea se relaxeză şi permite bacteriilor probiotice să iasă unde trebuie, în intestin. Bio-polimerii din care sunt realizate ambalajele şi eticheta la care lucrez acum sunt o extensie a cercetărilor din timpul doctoratului.

Apoi, am activat într-un proiect european pe proceduri de Smart and Intelligent Food Packaging, iar de aici nu a mai fost decât un pas să realizez în laborator un ambalaj cu activitate antimicrobiană. Cercetarea a durat aproximativ doi ani, timp în care am primit o finanţare de la bugetul de stat de 10.000 euro, bani insuficienţi, deşi eu consider că am realizat foarte mult cu această sumă. Din partea universităţii am beneficiat de două granturi de cercetare fundamentală, fiecare în valoare de aproximativ 12.000 lei. Am avut şansa de a avea laboratorul dotat şi din punct de vedere al infrastructurii şi al materialelor pe care le-am avut la dispoziţie, din alte proiecte.

Din anul 2012, am depus cererea de brevetare.

Am observat că toate cercetările dumneavoastră au un punct comun de pornire şi anume acei bio-polimeri. Aţi mai realizat cercetări şi în alte domenii?

Dr. Dan Vodnar: O altă zonă în care am mai activat a fost cea de alimente funcţionale, domeniu în care am dezvoltat, de exemplu, un jeleu, „pro-jelly”, un produs adresat copiilor, vegetarienilor, raw veganilor şi diabeticilor. Utilizăm fructoză, extacte de cătină şi aronia, substanţe care sunt cunoscute pentru conţinutul ridicat de antioxidanţi. Noutatea acestui concept a fost utilizarea bacteriilor

probiotice micro-încapsulate în jeleu, doarece majoritatea vegetarienilor nu sunt consumatori de produse lactate, iar folosind aceste extracte am reuşit să creăm un produs care să conţină şi bacteriile probiotice din produsele lactate, de care organismul nostru are nevoie.

Un alt domeniu care mie mi se pare foarte interesant şi în care continui să desfăşor activităţi este gastronomia moleculară. Poţi să destructurezi un aliment pentru ca mai apoi acesta să fie restucturat sub o altă formă. Am reuşit să transform salata caprese, am realizat cocktail-uri moleculare, sub forme sferice, prăjituri sau am transformat fructele în spaghete. Te joci cu produsul cu tehnici noninvazive, care nu dăunează şi care aduc noi dimensiuni gastronomiei.

De asemenea, am utilizat sucul de lucernă, aceasta fiind o plantă care captează foarte bine energia solară, iar în laborator o poţi transforma în energiei regenerabilă. Astfel, în bioreactor am obţinut izomerul L al acidului lactic, acesta putându-se folosi în obţinerea de acid polilactic, acesta fiind un bio-plastic din care se pot realiza pahare de unică folosinţă sau chiar şi pixuri biodegradabile, însă aceste produse se descompun în aproximativ trei luni. Toate acestea le-am realizat împreună cu cercetătorii din Germania.

Mai mult, am realizat cercetări şi în domeniul bio-dieselului. Acesta, în procesul lui de fabricaţie, produce, de exemplu, la 10 litri, un litru de glicerol crud. Această substanţă este foar-

te scump de procesat şi este foarte nocivă pentru mediu. Consider că în momentul în care se găseşte o soluţie fiabilă pentru această subsanţă reziduală, practic poţi susţine producţia de bio-diesel. Noi am încercat să găsim soluţii în bio-reactor, utilizând un anumit tip de mucegai selecţionat care putea genera izomerul L al acidului lactic, dar trebuia cultivat sub o formă peletizată. Ideea este că am ajuns la rezultate interesante, am şi depus proiecte de cercetare pe linia aceasta, însă, din păcate, deocamdată niciunul nu a fost finanţat.

Aţi primit telefoane de la companii interesate să achiziţioneze sau să finanţeze invenţiile dumneavoastră?

Dr. Dan Vodnar: Odată cu apariţiile din presă din ultima perioadă am primit tot mai multe telefoane de la diverse entităţi din România, Statele Unite ale Americii, Anglia, sau Canada care doreau să mă ajute sau să finanţeze aceste produse. Recunosc că media a avut un impact pozitiv asupra cercetărilor mele, dar, din păcate, sunt convins că există cercetători care stau cu descoperiri revoluţionare în dulap, din cauza lipsei de expunere. În acest moment cred că cercetarea în România, chiar dacă are rezultate excepţionale, este subfinanţată, dar, chiar şi aşa, consider că România poate să devină, în următorii zece, 20 de ani un adevărat pol de cercetare chiar şi fără ajutorul autorităţilor locale, prin simplul fapt că sunt implicaţi în proiecte europene şi pot reuşi să facă foarte uşor networking cu cei din vest.

3

De veghe pe marginea lanului de grâu

A demarat deja campania agricolă de toamnă, perioadă în care fermierii își pregătesc terenurile pentru culturile deja programate. În bugetul pe care agricultorii îl fac în această perioadă, un aspect foarte important îl reprezintă îngrășămintele. Rolul fertilizanţilor a început să devină unul important, în contextul aplicării unor tehnologii moderne, ce se traduc la recoltare într-o producţie de calitate.

Foto și text: BRISTENA E vremea secerișului. Și suntem bogați. E minunat să te plimbi sub soare, în plină vară, pe drumuri de țară ce șerpuiesc printre câmpuri. Doar să admiri. Să închizi ochii și să respiri. Simplu. Iz de viață. Recoltele de porumb, grâu, orz, orzoaică, floarea soarelui, mazăre, sfeclă, pictează împrejurimile în cele mai frumoase culori. Grâul, pe care abia îl poți privi,

strălucește atât de tare încât a ajuns și la noi în faza optimă pentru seceriș. Țăranii din zonă sunt mulțumiți și muncesc cu bucurie. Spun că anul acesta recolta de păioase e mai bogată decât anul trecut. Toamna trecută a fost bună, iar precipitațiile căzute la timp au ajutat la dezvoltarea favorabila a tuturor culturilor agricole. Urmează drumul până la pâinea coaptă.

4

Furnizorul fermierilor transilvﾄハeni