Agro TB 4 by Transilvania Business

W WW WW.T W. RAN FA SI CE LVA BO NI OK AB .CO USI M/ NES AG S.R RO O TB

ines s

Tran s bus ilvania

AGRO TB. Anul 2, nr. 4, februarie-martie 2015. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro

susĹŁinut de

SUPliment transilvania business

Câţiva pași

de Aurelian Grama

Un măr. Bun și nemușcat nici de Eva și nici de Albă ca Zăpada. Să fie 15 bani kilogramul de mere la producător... La Bistrița sau Reghin sau Sibiu. Litrul de esență de suc merge la 0,7 euro la export și e doi euro în piața noastră românească. Cu dulceață încearcă decent Arovit la Cluj și Topoloveni la standarde bruxelleze și la preț corect al pieței europene. Avem și oțet de mere. La țuică toată lumea se pricepe, dar nu este un brand național nici măcar din prune, deși e nelipsit de pe mesele sărbătorilor tradiționale. Și nu numai. Precum și în bagajele delegațiilor ce pleacă din România sau ale diasporei venite din an în Paște acasă în Ardeal. Țuica. Pălinca. Atât de lăudată și atât de miraculos pomenită turiștilor, ori când participăm la manifestări externe, dar pentru care nu am găsit programe naționale ori UE de a crea într-adevăr - un brand. Nici lei de promovare. Ca să nu vorbim aici de harta făcută de nepricepuții – ori băieții deștepți de la minister - pe întreaga țară unde poți cultiva fructe pentru a fi eligibil în noul program de finanțare a pomiculturii... Cireșe la munte... În schimb, la piețele din Cluj toate merele sunt de Reghin sau de Batoș. Și de Cireșoaia. Bine ar fi să avem, precum la vin, după reconversie și sprijin european, zeci – dacă nu sute de branduri de fructe românești... Nu-i mai bun și sigur fără buchet mărul polonez, dar prea ne câștigă

licitațiile interne: Cornul, laptele și mărul. Exclusiv datorită subvențiilor și grijii față de fermier. Sau că nu ni-i respectăm financiar pe ai noștri. O fi bun wiskey-ul, sangria, pastice, uzo ori alte tării, dar câți știu de pruna românească fiartă de două ori, la nivel de brand românesc aflat în supermarketurile bătrânului continent?! Veste bună de pe Valea Gurghiului. Mircea Todoran și echipa lui au reușit să obțină toate brevetele europene pentru a duce telemeaua de Ibănești pe linia deschisă de magiunul de Topoloveni. Căutați, gustați și o să auziți multe despre Ibănești. Telemeaua de Ibănești și toate produsele lor ce au intrat în cărțile mari ale viitorului produselor cu brand românesc recunoscut afară. Cât de preaplecați am fost în fața normelor vestice de am închis aproape toate abatoarele vechi... credeam că nu o să ne revenim. Dar sunt pași mici dar hotarâți în ce înseamnă ieșirea din arealul județean al micilor branduri locale. Mezelurile de Petri au găsit curaj, bani, oameni să iasă din Mureș spre Cluj. La fel pâinea Eldi. Crapii din lacurile de la Fărăgău au deja deschidere în magazinele de pește viu din Cluj. Și produsele de panificație La Casa au ieșit din Cluj spre alte județe ardelene. Se văd sigur mulți pași mici ai producătorilor locali chiar dacă spectrul hypersuper rețelelor de multinaționale atacă concertat doar pentru cifre

de profit. Parcă a început Consiliul Concurenței să deslușească, să vedem dacă și să descurce, ițele marilor aranjamente monopoliste pe prețul plătit producătorilor. Pași mici spre piețe extrajudețene, pași mari spre piața europeană. Economia agrară merge pas cu pas înainte. Dar cât de accelerați ar fi acești pași dacă echipele de la Ministerul Agriculturii ar întreba, consulta și decide funcție de experiența și expertiza celor ce trudesc deja cu știință, pricepere și respect pământul strămoșesc întru prosperitatea lor dar și cu respectarea legilor pământului. Muncești un an ca să culegi o dată. Cum ne așternem acum, vom munci următorii șase - șapte ani, vom culege de șase-șapte ori, și vom prospera. În speranță că cei ce decid soarta fermierilor și a tuturor agricultorilor n-au cules deja ce ne-au vândut.

PARTENER ȘTIINȚIFIC

Prezenţă notabilă şi la ediţia din acest an a Simpozionului ”Dafcochim - Alături de fermieri”, organizat în perioada 13-16 ianuarie de compania Dafcochim Târgu-Mureş la Hotel Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria), echipa Dow AgroSciences a reamintit că a fost, este şi va rămâne alături de agricultori în demersul acestora de a obţine producţii cât mai bune.

HIBRIZII PIONEER, RECOMANDAȚI FERMIERILOR INOVATORI

Agricultorii prezenţi la Simpozionul ”Dafcochim - Alături de fermieri” au făcut cunoştinţă cu

CHIMIA DINTRE OAMENI, REDEFINITĂ DE BASF Directorul naţional de vânzări al BASF, Liviu Bădărău a prezentat principalele produse pentru fermieri aflate în acest an în portofoliul companiei. Potrivit reprezentantului de top din conducerea BASF, anul 2015 este unul special, în care logo-ul companiei va cunoaşte o metamorfozare, din „The Chemical Company” în „We create chemistry”.

INPUTURILE BAYER, SECRETUL RECOLTELOR LECO IMPEX, BOGATE PARTENERUL FER16 MIERILOR MODERNI Reprezentanţii Bayer, grup cu o cifră de afaceri de 40,2 miliarde de euro la nivelul anului 2013, au subliniat că şi în acest an vor acorda o atenţie deosebită sprijinirii fermierilor cu inputuri inovative, care asigură recolte la cel mai înalt nivel, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

23 specialiştii societăţii oferă consultanţă tehnică, personalul Leco Impex fiind instruit de producători la cel mai înalt nivel tehnic pentru a putea pune la dispoziţie toată expertiza de care clienţii au nevoie.

PIROSKA VESMAS, OPTIMISTA DE LA PHARMAPLANT SIBIU Prezentă în domeniul agriculturii de aproape opt ani, sibianca Piroska Vesmas mărturiseşte că nu regretă

24 PAGINA

PAGINA

PAGINA portofoliul de produse Pioneer pentru anul 2015. Dintre noutăţile acestui an, la loc de cinste se află Pioneer P9486 - „Mijlociul din frunte”, Pioneer P0023 „Golgheter” și Pioneer P9903 - „Nota 21”, hibrizi care promit producţii de porumb şi floarea soarelui mai mari şi superioare din punct de vedere calitativ față de cele din anii anteriori.

PAGINA

DOW AGROSCIENCES, SOLUȚII NOI PENTRU PRODUCȚII RECORD

nicio clipă decizia luată în 2007, an în care a demarat primele culturi. În prezent, Piroska Vesmas este directoare la Pharmaplant SRL din Sibiu, societate care are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.

MARIA HUPRICH, REGHINEANCA CU FERMĂ DE 300 DE VACI

Intrată în afacerile din domeniul zootehniei în urmă cu 15 ani, reghineanca Maria Huprich, administratoarea unei societăţi care are ca obiect principal de activitate comerţul cu produse

SUPliment transilvania business

VALENTIN MĂRGINEAN, FERMIERUL CU PRODUCȚII DE EXCEPȚIE PAGINA

28 Născut şi crescut într-o familie de agricultori, Valentin Marăginean este, la cei 39 de ani pe care îi are, unul dintre fermierii de top ai tinerei generaţii din judeţul Mureş. Tânărul este administrator la SC Klaus Agrar SRL din Adămuş, fermă care gestionează peste o mie de hectare de teren din Valea Târnavei Mici,

Unul dintre cei mai destoinici fermieri din zona comunei mureşene Gorneşti este Balogh Jozsef, nume extrem de cunoscut atât în viaţa politico-administrativă a judeţului, cât şi în mediul de afaceri din Mureş. Într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei noastre, fostul consilier judeţean a dezvăluit care sunt preocupările domniei sale din agricultură.

MARIANA ȘI GHEORGHE ȘERBAN, FERMIERII MODEL DIN MEDIAȘ Înfiinţată în urmă cu şapte ani de soţii Mariana şi Gheorghe Ştefan din Mediaş, ferma Agro

BERLIN 2015 – O „SĂPTĂMÂNĂ VERDE” PLINĂ DE CULORI ȘI AROME DE MARAMUREȘ

Eco Mag însumează în prezent peste 500 de hectare de teren, cultivate cu porumb, grâu, rapiţă şi orz. Care sunt rezultatele de până acum, dar şi perspectivele de dezvoltare ale societăţii am aflat de la Mariana Şerban, administratorul Agro Eco Mag SRL Mediaş.

DESPRE SUBVENȚIILE AGRICOLE 2015-2020 36 România pune la dispoziţia fermierilor prin intermediul Pilonului I – Plăţi directe, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suma de 10,39 miliarde de euro. Cele şapte scheme - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), ajutorul naţional tranzitoriu (ANT), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin

45 PAGINA

300 de capete în prezent. Care sunt satisfacţiile, dar şi câteva din secretele reuşitei în acest sector deloc uşor, în interviul acordat în paginile revistei.

BALOGH JOZSEF, FERMIERUL NONCONFORMIST DE LA GORNEȘTI

cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri - se aplică începând cu campania 2015.

PAGINA

la limita judeţelor Mureş şi Alba, în localităţile Adămuş, Bahnea, Dâmbău şi Mica.

PAGINA

petroliere, şi-a dezvoltat încetîncet afacerea, de la un efectiv de 10 viţele în anul 2010, la aproape

200 de fermieri din opt judeţe din Transilvania și reprezentanţi de top ai multinaţionalelor producătoare de inputuri au participat, în perioada 13-16 ianuarie, la tradiţionalul deja Simpozion „DAFCOCHIM - Alături de fermieri”, în splendida locaţie a Hotelului Saliris Resort din Egerszalok - Ungaria. pag 5 - 9

PAGINA

MĂIESTRIA DAFCOCHIM DE A FI ALĂTURI DE FERMIERI

Târgul de Produse Tradiţionale „Săptămâna Verde” de la Berlin a fost un prilej pentru delegaţia maramureşeană de a expune tot ce are judeţul mai reprezentativ, mai frumos şi mai atractiv: de la pălinca de Maramureş şi produsele din carne, brânză, fructe şi miere, până la ţesături, cusături şi ceramică. Totul pe fondul muzicii lui Dumitru Dobrican şi al dansurilor populare spectaculoase ale corpului de balet al Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Materialele de promovare a judeţului au fost îndelung studiate de vizitatori, inclusiv de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Cluj a început în anul 1990. PasioPreşedintele Naţionale nat de vița Federaţiei de vie, Barabas Ștefan, Cartoful din România, Gheorghe nea Piști, cum îl știau prietenii, din Boţoman manifestat comunaşi-a Fizeșu Gherlii,nemulţumijudețul Cluj, reaa vis a vis politica două agrarăhectare a Gu- din decis să de folosească vernului României, care suprataxează terenul retrocedat de la fostul CAP producătorii autohtoni devie. cartofi şi, pentru a planta viță de A plantat în butașii acelaşi pe timp, importurile un permite deal pe care nici iarba dubioase, fărădar taxe vamale şi de nu creștea, era convins că cele terenul mai multe ori de calitate inferioară va fi cum nu se poate mai propice celor din România. pentru via sa. Timpul i-a dat drep-

CARTOFILOR DE CALITATE, ȘTIUTE DE BECSEK LASZLO SĂRACULUI 56 VACA Proprietarul societăţii Biofarm SRL DE ALTĂDATĂ Târgu Secuiesc şi doctor în produPAGINA

PAGINA PAGINA

TVA-ULUI, CERUTĂ DE DESIGN VESTIMENTAR CULTIVATORII LA VITICULTURĂ DEsingurei CARTOFI Povestea crame din județul

are propria sa livadă, la doi pași de

SECRETELE Bistrița. Aceasta este utilizată doar 33 pentru protocol, intenția inițială a

producătorului fiind să sprijine agricultura bistrițeană.

PAGINA

DE LA TURISM ȘI 2052 REDUCEREA

esenţial

cerea de sămânţă pentru cartofi, ing. Becsek Laszlo este unul din Capra este primul ierbivor domesprincipalii producători de cartofi din ticit de către om, iar proprietățile România. Deşi a înregistrat producţii medicinale laptelui de capră au record în anulale 2014, fermierul de elită intensCovasna valorificate Egiptul dinfost judeţul este în îngrijorat și Grecia Egiptenii aduceau atunci cândantică. vine vorba despre viitorul drept ofrandă zeilor laptele de capră, cartofului din România. considerat sacru, iar aristocratetate, astfel că un deal sterp până în le egiptene îl foloseau ca elixir de 1990 este astăzi acoperit de singura tinerețe și frumusețe. Este binecuplantație de viță de vie de importanță noscută legenda Cleopatrei, frumoasa economică din județul Cluj. Vinurile regină a Egiptului, care se îmbăia în de la Fizeșu Gherlii sunt de mult timp lapte de capră pentru a-și menține comercializate, Cramele Barabas pielea suplă şi fină. devenind, încet, dat sigur, un brand.

PAGINA

TEODOR VULTUR, PRIMARUL-FERMIER CU PRODUCȚII RECORD

PAGINA

major pentru viitorul acestei industrii Producătorul de vinuri Castel Vinum în ţara noastră. Detalii despre efortudin comuna Mica, județul Mureș, a rile pentru supravieţuire ale producâştigat şapte medalii în cadrul comcătorilor români, în interviul acordat petiţiei „International Wine Contest publicaţiei noastre. Bucharest 2014”, mai precis trei de aur şi patru de argint. Rezultatele prestigioasei competiții de vinuri au fost făcute publice la începutul lunii iunie, cu ocazia unei gale speciale, organizată în incinta Bibliotecii Naţionale a României din capitală. Printre participanţii la ediţia din acest an a Simpozionului pentru fermieri organizat în luna ianuarie de compania Dafcochim Târgu-Mureş s-a aflat şi Teodor Vultur, primarul comunei Lunca. Agricultor foarte experimentat, edilul şef al comunei Lunca a vorbit despre famiPuțini sunt cei care afacerea știu că producălieitorul sale bistrițean din agricultură, domeniu cu de radiatoare RAAL producţii record în anul care a trecut.

AUREL TRUȚĂ, AGRICULTORUL - FILOZOF DE LA PLOSCOȘ CAII ANDALUZI Aurel Truţă, din comuna clujeană 58 Ploscoş, cunoscut pentru seriozitatea DIN VESTUL cu care practică agricultura în cadrul ROMÂNIEI societăţii Gran Rom SRL Turda, este de

părere că formele asociative reprezintă Ladintre câțivasoluţiile kilometri de Arad, la una pentru practicase află unica fermă de cai reaZădăreni, unor preţuri convenabile pentru andaluzi din vestul fermierii autohtoni. Iarțării. dacă Andaluzii ar avea o sunt cunoscuți drept caiiMinisteruregilor Eufuncţie de decizie în cadrul Datorită deosebit, ei luiropei. Agriculturii, araspectului păstra în permanenfi admirați în filme, printre care ţă pot legătura cu fermierii autohtoni. „Gladiatorul”, „Stăpânul inelelor”, „Masca lui Zorro” etc.

50 BIVOLII REVIN PECICA PE BANI 59 LADETOXIFIEREA PAGINA PAGINA

COTELE MAI MARI AR ÎNDULCI VIAȚA FABRICILOR DE ZAHĂR DIN ROMÂNIA Administratorul special al Fabricii de DE AUR 54BodVINURI Zahăr SA, Bodo Lajos este de păLA CASTEL rere că preţurile mici şi cotele scăzute pe care le deţin producătorii de zahăr VINUM din România reprezintă un pericol

EUROPENI PRIN NUTRIȚIE

OAZA DE LINIȘTE DE Orașul arădean Pecica are ambiția de a deveni o căutată destinație turistiDetoxifierea organismului este o LÂNGĂ BISTRIȚA A că.preocupare Primarul Petru Antal,a alături de constantă oamenilor colaboratorii săi, a gânditVă o strategie interesaţi de sănătate. prezentăm PRODUCĂTORULUI RAAL promovare, punctul de plecare fiind o un interviu cu profesorul Ştefan

fermă de bivoli, realizată princu accesaBrăgărea, un om de ştiinţă intense reapreocupări de fondurilegate europene în partenede detoxifiere. riat cu o localitate din Ungaria.

Fondator Aurelian Grama Fondator Brand Manager Aurelian Grama Fondator Alin Bolbos (0757-036.817) Brand Manager alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Aurelian Grama Alin Bolbos (0757-036.817) general: aEditor lin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Iulian Haba Editor general: Alin Bolbos (0757-036.817) Editor: Iulian Haba alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) Editor: ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția Editor: Redactori: Redacția Iulian Haba Teodora Mîndru (redactor coordonator), Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Teodora Mîndru (redactor coordonator), Sara Bianca, AlexDan Toth, Redacția Sorin Trocan,Codrin Laura Pârcălab, M. Bondrilă, Lungu, AliceBianca, ValeriaCodrin Micu, Cristiana Redactori: Sara Pârcălab, Fota, Alex Toth, Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Alice Fota,Dan Lungu, Sorin Valeria Trocan,Micu, LauraCristiana M. Bondrilă, Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Consultanți: Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Carmen Cosman-Preda, Diana Radu, dr. CristinaVidican, Aoșan, Marius Călin Cherecheș, Alexandru Alin Zaharie Consultanți: dr. Cristina Florin Buicu dr. Aoșan, Marius Călin Cherecheș, DTP: Mihai Armanca dr. Florin Buicu DTP: DTP: Mihai Armanca Administrația Mihai Armanca Manageri publicitate: Administrația Alin Bolbospublicitate: (0757-036.817) Manageri Administrația alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Alin Bolbos (0757-036.817)

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Manageri publicitate: Sălaj alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) Alin Bolbos (0757-036.817) Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Maramureş ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Bihor, Sălaj, Cluj Florin Bistriţa-Năsăud, Marcel (0740-075.219) Maramureş florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel (0740-075.219) Florin Marcel (0740-075.219) Alba, Harghita florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Marius Morar (0746-130.439) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) Braşov, Bucureşti, Covasna marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Ionuţ Oprea (0721-197.559) Nicolae Pop (0740-115.167) Braşov, Bucureşti, Covasna ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Nicolae Pop (0740-115.167) Bucureşti, Satu-Mare nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Nicolae Pop (0740-115.167) Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Lili Trocan (0744-804.269) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Lili TrocanCluj (0744-804.269) Arad lili.trocan@transilvaniabusiness.ro

Dorel Vidican (0736-651.166) Ştefan Arad Brumar (0745-868.558) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Harghita, Mureş Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Cluj dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Ştefan Brumar (0745-868.558)

Bucureşti,resurse Cluj Director Harghita, Mureş umane: Ştefan Brumar (0745-868.558) Anamaria Grama Harghita,difuzare: Mureş umane:Anamaria Grama resurse Director Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) Atilla Szanto (0755-044.851) Director resurse umane:Anamaria Grama Responsabil abonamente: abonamente: Gabriela Belean Responsabil Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean Responsabil abonamente: Gabriela Belean Trafic manager publicitate: Emo Veres gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro publicitate@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: manager publicitate: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Contabilitate: Contabilitate: Lia Pamfilie Tipărit la Novaprint Lia Pamfilie Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Târgu Mureș Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Tipărit la Novaprint Regia de Tipărit lapublicitate: Novaprint Management SRL Târgu Mureș Midas de Media București Târgu Mureș Regia publicitate: Tel/Fax: 031-040.4118; Regia de publicitate: Midas Media București031-040.4120 Partener permanent: Midas Media București031-040.4120 Tel/Fax: 031-040.4118; Oficiul Național al Registrului Comerțului Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe Partener permanent: Oficiul Național al Registrului din Transilvania Banat Oficiul Național alşiRegistrului Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe

din Transilvania şi Banat Revistă editată de Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup ISSN 2068-5424 Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media Se distribuie naţional prin Autosupermarket Abonamente prin Manpress SRL abonamente@zirkonmedia.ro şi la toate chioşcurile de ziare Se distribuie naţional prin Autosupermarket Tel: din 021.255.1800 Transilvania şi Banat. Plus Bucureşti. şi la toate chioşcurile de ziare Fax: 021-255.1866 Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. dindistribuie Transilvania şi Banat. Bucureşti. Se naţional prinPlus InMedio Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Biroului şi la toate chioşcurile din Transilvania şi Banat. Român deprin Audit TGB SRL TBal- Tirajelor membru al Biroului www.transilvaniabusiness.ro Român deprin Audit TGB SRL TBal- Tirajelor membru al Biroului www.tb.com.ro Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro Tiraj 9.000 exemplare. Distribuţie controlată - 5.000 ex prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Judeţene şi la fermieri.

e ma So ro luc ro bo Fa me me de De pe Ar şef de tot lor Că din sau bit Ca la De mi sp E rom sau 20 Da zin Câ lui ... lui toc va A pu şi a dr Ro Ăs nu bă

SUPliment transilvania business

Simpozionul DAFCOCHIM - „Alături de fermieri”, în splendida locaţie a Hotelului Saliris Resort din Egerszalok - Ungaria

Măiestria DAFCOCHIM de a fi alături de fermieri 200 de fermieri din opt judeţe din Transilvania și reprezentanţi de top ai multinaţionalelor producătoare de inputuri au participat, în perioada 13-16 ianuarie, la tradiţionalul deja Simpozion „DAFCOCHIM - Alături de fermieri”, în splendida locaţie a Hotelului Saliris Resort din Egerszalok - Ungaria. Gazde de marcă au fost Liviu Cojoc și Radu Fodor - proprietarii companiei DAFCOCHIM Târgu-Mureș, lider naţional în furnizarea de produse chimice pentru industrie și agricultură, alături de echipa DAFCOCHIM AGRO, condusă energic și dedicat de directorul general Marinel Ștefan. text Alex TOTH și Aurelian GRAMA; foto Bristena - Cristina GÂNJ

Invitaţi de top Timp de două zile, fermieri din nouă judeţe transilvănene au beneficiat de prezentări interactive despre produse noi, pregătite pentru acest an de multinaţionalele Bayer, Pioneer, BASF, Dow AgroSciences, dar şi surpriza oferită de mureșenii de la Leco Impex. Marii jucători au fost reprezentați de echipe conduse de Mihai Gheorghe - director naţional Bayer, Cristian Deliu - director regional Pioneer, Liviu Bădărău director naţional de vânzări BASF, Iulia Nicola - director general Dow Agro Sciences şi Bartha Carol - manager Leco Impex. „Vă urez La Mulţi Ani, un An Nou 2015 cu belşug, mai bun decât 2014, sănătate şi prosperitate!”, a fost mesajul lui Mihai Gheorghe. „Ne reîntâlnim după un an în această frumoasă locaţie şi vreau să mulţumesc companiei DAFCOCHIM, care ne-a oferit din nou şansa de a ne îmbogăţi biblioteca de experienţe şi amintiri plăcute cu această reîntâlnire”, a menţionat Cristian Deliu. „Suntem onoraţi să fim invitaţi în fiecare an de echipa DAFCOCHIM, alături de dumneavoastră, la acest eveniment”, a punctat Iulia Nicola. „Aş dori să vă spun La Mulţi Ani pentru Noul An, să dea Dumnezeu să fie un an aşa cum ne dorim cu toţii, cu sănătate, succese şi planuri duse cu bine la bun sfârşit”, a transmis Liviu Bădărău.

Parteneriatul Dafcochim - fermieri, bazat pe seriozitate

Soluţie nouă de finanţare, alături de ING Bank În cadrul simpozionului, ING Bank România şi compania DAFCOCHIM au lansat un produs nou destinat fermierilor, o metodă de finanţare directă pentru produsele achiziţionate de la DAFCOCHIM. Informaţii cu privire la noul produs

destinat fermierilor transilvăneni au fost oferite de Codin Negovan, director al ING Bank România pentru IMM. „Din discuţiile avute cu conducerea DAFCOCHIM, în încercarea noastră de bancheri nepricepuţi la agricultură, dar totuşi dornici de a ajuta fermierul român, am ajuns la concluzia că putem începe să vă ajutăm în a vă plăti la timp furnizorul dumneavoastră de inputuri, DAFCOCHIM. De exemplu, dacă aveaţi înţelegere cu DAFCOCHIM că în luna noiembrie veţi plăti ce aţi achiziţionat

„

Sunt deosebit de încântat că am reuşit să aducem la acest eveniment cele mai mari firme de inputuri, şi anume Bayer, BASF, Dow AgroSciences şi Pioneer. Aceste firme lucrează nonstop în cercetare, pentru a obţine produse noi care să înlocuiască produsele vechi (...) Parteneriatul cu fermierii îl avem de foarte mulţi ani şi încercăm an de an să îl îmbunătăţim ”, Liviu Cojoc, acţionar majoritar al DAFCOCHIM

Liviu Cojoc şi Radu Fodor, doi parteneri de nădejde

în martie, acest lucru se poate întâmpla fără nicio problemă prin creditul pe care ING şi DAFCOCHIM vi-l pune la dispoziţie când îl solicitaţi. Odată folosit creditul, fermierii au un termen de rambursare, de obicei până la începutul următoarei campanii. Pentru a respecta acel termen de plată, fermierii trebuie să îşi vândă producţia, ceea ce atrage riscul de a vinde la preţuri mici. Am căutat o soluţie împreună cu DAFCOCHIM şi anume să vă finanţăm direct. Va fi o linie de credit care se poate acorda din orice moment, chiar din martie 2015. Este un produs pe 12 luni, cu posibilitate de reînnoire anuală, iar costurile vor fi mai mult decât competitive, în funcţie şi de garanţiile oferite. Garanţiile vor fi extrem de flexibile, tocmai fiindcă veţi avea suportul DAFCOCHIM, cel de care aveţi nevoie pentru a accesa acest credit. Noi, ca bancheri, nu ne pricepem la agricultură, dar specialiştii de la DAFCOCHIM se pricep. Rambursarea va fi stabilită de comun acord, pe principiul că nu se trece dintr-un sezon în altul. Aţi recoltat, aveţi timp să vindeţi, să colectaţi şi creditul să se ducă spre zero, după care procesul se reia în anul agricol următor”, a spus bancherul Codin Negovan.

Avantaje multiple Potrivit lui Codin Negovan, noul produs oferă numeroase avantaje fermierilor. „În primul rând, veţi avea acces foarte facil la o finanţare care asigură confort, atât dumneavoastră, cât și furnizorilor pe care îi aveți, deoarece îi puteţi plăti la termen. La fel, veţi putea să vă creşteţi cantităţile de pro-

duse achiziţionate, fiindcă DAFCOCHIM va putea să finanţeze cantităţi suplimentare, astfel încât să vă creşteţi profiturile şi puteţi obţine preţuri mai bune, fiindcă nu veţi mai fi forţaţi de termenul de plată să vindeţi rapid recolta. Dacă vi se pare interesant şi în perioada următoare doriţi să accesaţi produsul nostru, acest lucru e posibil fie prin intermediul DAFCOCHIM, fie prin sucursalele noastre”, a punctat directorul ING Bank România pentru IMM-uri. „Ca şi garanţii, principala noastră garanţie este faptul că finanţarea se acordă împreună cu DAFCOCHIM şi, prin urmare, principala garanţie care va fi constituită de fermieri şi pe care noi ne bazăm este recolta viitoare a fermierului, care asigură rambursarea creditului şi astfel structura va funcţiona. În ceea ce priveşte avantajul fermierului, acesta este că relaţia cu principalul furnizor de inputuri, DAFCOCHIM, este păstrată în limitele agreate iniţial, fermierul poate plăti 100% la termen. Al doilea mare avantaj este că, comparativ cu situaţia în care nu ar reuşi, costurile implicate de extinderea termenului de plată sunt mult mai mari faţă de costurile finanţării bancare asigurate de ING împreună cu DAFCOCHIM”, a completat bancherul Negovan. Acţionarul majoritar al DAFCOCHIM, Liviu Cojoc a subliniat importanţa noului produs bancar care, începând cu acest an agricol, va veni în sprijinul fermierilor care achiziţionează inputuri prin intermediul DAFCOCHIM. „După multe insistenţe făcute la domnul bancher Codin Negovan, directorul pe România al ING

Bank, am purtat mai multe discuţii, iar dumnealui a transmis mai departe solicitarea noastră către board-ul din Olanda. După mai multe runde de discuţii, a primit acordul pentru a începe să crediteze agricultura, adică fermierii, printr-un parteneriat cu noi, deoarece noi am fost cei care am insistat şi am iniţiat această soluţie pentru fermieri, care au un termen de plată şi o dobândă rezonabilă de achitat”, a spus Liviu Cojoc.

Parteneriat cu fermierii și producătorii de inputuri Liviu Cojoc s-a declarat mulţumit atât de dezvoltarea parteneriatului cu fermierii, cât şi de consistenţa listei cu invitaţi la ediţia din acest an a simpozionului. „Sunt deosebit de încântat că am reuşit să aducem la acest eveniment cele mai mari firme de inputuri, şi anume Bayer, BASF, Dow AgroSciences şi Pioneer. Aceste firme lucrează non-stop în cercetare, pentru a obţine produse noi care să înlocuiască produsele vechi. Totodată, sunt mulţumit că la acest eveniment au fost aproximativ 170 de fermieri, plus circa 30 de invitaţi ai firmelor multinaţionale precum şi echipa DAFCOCHIM, reprezentată de Ştefan Marinel şi colegii lui de la Divizia Agro. Ca în fiecare an, reprezentanţii multinaţionalelor au prezentat produse noi, adecvate condiţiilor de mediu pentru zona în care fermierii îşi desfăşoară activitatea. Parteneriatul cu fermierii îl avem

SUPliment transilvania business

Silvia Oprişcan, una dintre surprizele plăcute ale simpozionului

de foarte mulţi ani şi încercăm an de an să îl îmbunătăţim. În primul rând, prin organizarea unor asemenea simpozioane în diferite locaţii, care aduc un plus de experiență pentru activitatea fermierilor”, a arătat Liviu Cojoc.

Radu Fodor: „Mulţumiri fermierilor și partenerilor” Reprezentanţii companiilor multinaţionale participante şi fermierii au primit mulţumiri sincere din partea lui Radu Fodor, acționar al companiei DAFCOCHIM. „În primul rând, mulţumim tuturor fermierilor pentru colaborare, fără ei nu puteam face ceea ce am făcut, să avem rezultatele din prezent. Le mulţumim şi reprezentanţilor companiilor Bayer, BASF, Pioneer, Dow AgroSciences, Leco şi ING Bank! Și sperăm să dea Dumnezeu un an cel puţin la fel de bun ca anul care a trecut, iar fermierii să aibă putere de muncă şi recolte cât mai bune!”, a declarat concis Radu Fodor.

Preocupare pentru performanţa în business Moderatoarea celor două zile ale simpozionului a fost Silvia Oprişcan, prezență relativ nouă în top managementul DAFCOCHIM, care a prezentat informaţii interesante despre

compania în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea. „Am plecat la drum în 1994 alături de dumneavoastră, am continuat şi am rămas alături de dumneavoastră şi sperăm să rămânem alături de dumneavoastră şi în continuare. DAFCOCHIM are astăzi o infrastructură în depozite, logistică rapidă de procesare a comenzilor, agenţi care vă pot ajuta şi o colaborare bună cu multinaţionale ce vă pot oferi soluţii pentru toate problemele fito-sanitare. Dezvoltăm parteneriate pe termen lung cu clienţii şi cu furnizorii noştri şi suntem preocupaţi de performanţele economice ale fermierilor, cărora încercăm să le oferim soluţii economice, în ceea ce presupune costul şi finanţarea inputurilor. Cifra noastră de afaceri nu este doar stabilă, ci este în creştere constantă, iar acest lucru nu ni se datorează doar nouă, ci şi fermierilor, alături de care am crescut. Oferta DAFCOCHIM include o gamă completă de inputuri pentru agricultură, genetică, fertilizare, protecţia plantelor, precum şi soluţii personalizate pentru creşterea eficienţei economice a fermei. De asemenea, avem parteneriate cu numeroase multinaţionale producătoare de inputuri pentru agricultură”, a precizat Silvia Oprişcan.

Munca în echipă, cheia succesului Silvia Oprișcan consideră că principala cheie în reuşita parteneriatului cu fermierii o reprezintă valoarea şi experienţa echipei de vânzări a DAFCOCHIM. „Credem că munca în echipă este cheia succesului, noi toţi vă mulţumim

La eveniment au participat 170 de fermieri

pentru participare şi pentru că aţi fost alături de noi de-a lungul anilor şi vă urăm un an agricol bogat!”, a spus Silvia Oprişcan. Nu înainte de a prezenta echipa de management, Liviu Cojoc şi Radu Fodor - asociaţi, Marinel Ştefan - directorul Diviziei Agro şi echipa de vânzări: Liviu Ştefan, Oana Moldovan, Oana Olimpiu, Ilie Coroja şi Bogdan Chiru.

Urări pentru fermieri Directorul Diviziei Agro a DAFCOCHIM, Marinel Ştefan, sufletul manifestării, a transmis mulţumiri fermierilor pentru excelenta colaborare din anul care s-a încheiat şi a promis, din acest punct de vedere, un an cel puţin la fel de bun ca şi 2014. „Pentru că suntem la început de an, în numele conducerii DAFCOCHIM şi a colegilor mei de la Divizia Agro, vă urez un călduros «La Mulţi Ani», multă sănătate şi prosperitate în 2015! Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a fi alături de noi la această ediţie, organizată împreună cu dumneavoastră, şi aş dori ca pe viitor să ţinem aceste evenimente împreună, mulţi ani de acum înainte. Totodată, le mulţumesc şi reprezentanţilor companiilor care au prezentat produse şi v-aş ruga să aveţi încredere în produsele pe care le-au propus reprezentanţii companiilor. BASF, Bayer, Dow AgroSciences, Pioneer, ING, Leco. Să aveţi un an plin de împliniri!”, a afirmat Marinel Ştefan.

8 Respect. Claudiu Necșulescu. Jidvei Invitat și participant de marcă la Simpozionul Dafcochim 2014 a fost Claudiu Necşulescu, proprietarul Jidvei, cel mai mare producător de vinuri de calitate de origine controlată din zona Transilvaniei. „Poate aş fi subiectiv să spun că particip în primul rând din respect pentru familia Cojoc, cu care am o relaţie mai mult decât de business, o relaţie de familie. În primul rând, apeciez modul serios şi temeinic în care Liviu Cojoc şi asociatul său, Radu Fodor, au ştiut în permanenţă să fie alături de fermieri. Consider că fără o relaţie permanentă şi corectă între furnizorii de inputuri şi agricultori lucrurile nu pot funcţiona. Remarcabil este acest concept de parteneriat cu ING Bank, care cred că, pornind de la această primă idee, va aduce un sprijin real pentru agricultori”, a menţionat Claudiu Necşulescu. Claudiu Necşulescu, alături de Dafcochim şi familia Cojoc

Reprezentanţii ING Bank România

Distincţie și experienţă: Gheorghe Boţoman Inegalabilă a fost prezența lui Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România. „Parteneriatul cu DAFCOCHIM ca persoană, în ceea ce mă priveşte, îl am încă de la înfiinţarea companiei mureșene, de 21 de ani. DAFCOCHIM a crescut foarte mult, în primul rând datorită seriozităţii. În Transilvania, de departe sunt pe locul întâi ca furnizori de inputuri pentru fermieri şi au două mari calităţi: în primul rând ştiu să dezvolte un parteneriat de excepţie cu marii furnizori de inputuri - dovadă este acest simpozion - şi furnizorii de inputuri cu care DAFCOCHIM lucrează sunt principalii furnizori de pe plan mondial şi e foarte important că la Târgu-Mureş preţurile ajung la prima mână. De asemenea, echipa

La eveniment au participat aproximativ 200 de persoane

DAFCOCHIM, proprietarii companiei şi echipa de vânzări ştiu să creeze o relaţie specială cu fermierii”, a subliniat Gheorghe Boţoman. „Mă uit la echipa DAFCOCHIM şi văd foarte multă tinereţe. Tinereţe fără bătrâneţe are şi domnul Liviu Cojoc şi domnul Radu Fodor! Sunt tot tineri, mai ales la suflet. Dar faptul că prezentarea de azi (prezentarea despre compania DAFCOCHIM - n.r.) a început-o doamna Silvia Oprişcan este pentru mine şi pentru dumneavostră un sentiment de mare încredere, pentru că DAFCOCHIM vine cu forţe noi, iar cu siguranţă parteneriatul pe care l-a încheiat cu dumneavoastră va fi dus mai departe. Meritul acestei echipe nu este atât de mare al lui Liviu Cojoc şi Radu Fodor, ci al lui Ştefan Marinel. Să ştiţi, este un om sufletist! Ştiu foarte bine cum se comportă cu dumneavoastră, dar şi cu marii furnizori. Felicitări DAFCOCHIM, felicitări Silvia Oprişcan şi să dea Dum-

nezeu să fie un an îmbelşugat, normal!”, a mai spus, în aplauzele fermierilor, Gheorghe Boţoman.

Schimb util de experienţă Aceleaşi gânduri pozitive au fost transmise şi de Balogh Jozsef, experimentat politician și constructor, în prezent unul din cei mai activi fermieri din zona Gorneşti și împrejurimi. „Vreau să le mulţumesc organizatorilor pentru această iniţiativă, de a aduna foarte mulţi fermieri într-o locaţie deosebită, la Egerszalok. Mi se pare o idee foarte bună să se întâlnească fermierii din mai multe judeţe, fiindcă, pe lângă faptul că s-au făcut mai multe prezentări la tehnologii moderne despre lucrarea pământului, insecticide, pesticide, îngrăşăminte şi utilaje, participanţii au avut posibilitatea să facă schimb util de experienţă”, a apreciat Balogh Jozsef.

SUPliment transilvania business

Ioan Platon, citind poezia de final

Hotelul Saliris Resort din Egerszalok - Ungaria

Marinel Ştefan, sufletul evenimentului

Vizită „de documentare” la una din cramele din zonă

Muzică și versuri de calitate Ca în fiecare an, o componentă importantă a Simpozionului a constitut-

o socializarea dintre fermieri, la care o contribuţie importantă şi-au aduso artiştii invitaţi - Sergiu Cipariu cu orchestra sa, Nelu Pop cu tinerele cântărețe de muzică populară Ancuţa Timiş şi Anca Dragnea.

„Cu Dafcochim din nou, ca-n fiecare an, La Eger noi am venit, la simpozionul tradiţional de la-nceput de an, Aici noi ne-am tratat cu ape termale de la vecinii maghiari, Dar şi cu vin de Eger şi un program special. La mesele servite, am ascultat folclor românesc, În care ne-au încântat Sergiu Cipariu, Nelu Pop Şi cele două româncuţe. Ce-am câştigat din deplasare? O mare socializare, În care Dafcochim e familie mare, Şi grijă are de fermieri şi de anumite firme, Apa din bazine ne-a făcut bine, La sănătate, mobilitate, ca să putem lucra, În livezi, cultura mare, să realizăm recolte mari, Bani mulţi, din încasări, pentru a avea o bunăstare,

O altă surpriză a fost pregătită de Ioan Platon, directorul Staţiunii Pomicola Bistriţa, ale cărui versuri, recitate la finalul manifestării, au adunat ropote de aplauze:

Stabilitate şi continuitate, În nobila noastră misiune, De a smulge şi a obţine producţii De grâu, fructe, struguri şi cartofi, E cel mai nesecat izvor - planeta noastră, Pământ. Îi mulţumim lui Dafcochim, Şi celor doi lideri, Liviu Cojoc şi Radu Fodor Care s-au străduit ca totul să iasă bine, Atmosfera să fie utilă şi plăcută. La revedere, Eger! La anul vrem din nou ca să venim, Pe Bayer, BASF, AgroSciences, Pioneer şi pe alţii să îi vedem. Marinel, Oana, Răzvan şi Bogdan, Au trecut şi ne-au urat Un an bun cu sănătate Şi recolte bogate!”

Dow AgroSciences, soluţii noi pentru producţii record Prezenţă notabilă și la ediţia din acest an a Simpozionului ”Dafcochim - Alături de fermieri”, organizat în perioada 13-16 ianuarie de compania Dafcochim Târgu-Mureș la Hotel Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria), echipa Dow AgroSciences a reamintit că a fost, este și va rămâne alături de agricultori în demersul acestora de a obţine producţii cât mai bune. Alex TOTH Directorul general al Dow AgroSciences, Iulia Nicola s-a declarat mulţumită de durabilitatea şi calitatea parteneriatului cu compania Dafcochim şi a transmis fermierilor un mesaj de prosperitate pentru acest an. „Doresc tuturor fermierilor şi colaboratorilor să fie sănătoşi şi să aibă recolte mi-

nunate! Suntem cunoscuţi ca producători de erbicide pentru cereale păioase, încetul cu încetul însă ne lărgim spectrul şi venim cu soluţii numai fungicide. Produsele sunt cunoscute, fiind folosite de ani de zile, şi asta datorită echipei Dafcochim, căreia îi mulţumim”, a punctat Iulia Nicola.

Iulia Nicola, director general al Dow AgroSciences

Mustang

Este un erbicid sistemic postemergent, destinat combaterii buruienilor cu frunză lată din culturile de cereale păioase şi porumb. Asigură combaterea totală a turiţei şi muşeţelului, chiar şi în stadii avansate de dezvoltare şi are o eficacitate foarte bună în combaterea pălămidei. Mustang combate, de asemenea, alte peste 100 de specii de buruieni cu frunză lată frecvente în culturile cerealiere şi penetrează foarte rapid suprafaţa foliară a buruienilor, migrând spre punctele de creştere ale acestora, oprind creşterea buruienilor în 24 de ore. Produsul se aplică primăvara, la temperaturi de peste 5 grade Celsius, spre deosebire de

produsele standard care devin active numai de la temperaturi de peste 8 - 10 grade Celsius. Mustang este perfect tolerat atât de cerealele de toamnă, cât şi de cele de primăvară şi este selectiv pentru hibrizii de porumb. Se aplică în stadiul de patru - şase frunze şi nu se aplică la cultura de porumb dacă s-au făcut tratamente cu insecticide organofosforice. În doză de 0,4 litri/hectar combate în procent mai mare de 95% buruienile aflate în prima fază de vegetaţie, iar pentru combaterea buruienilor perene şi a celor aflate în stadii avansate de dezvoltare se recomandă doza de 0,6 litri/hectar.

SUPliment transilvania business

Cerlit

Este un erbicid sistemic cu flexibilitate remarcabilă în aplicare, destinat combaterii în postemergenţă a buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale păioase, porumb, ceapă, livezi şi pajişti. Este cel mai sigur produs, oferind un procent maxim de combatere a ”Galium aparine” (turiţei) în toate stadiile de creştere şi este perfect tolerat de cerealele păioase, într-o fereastră foarte largă de aplicare, primăvara de la înfrăţire și până la apariţia spicului. Cerlit nu afectează germinaţia seminţelor şi poate fi utilizat cu succes în combaterea buruienilor dicotile din loturile semincere şi poate fi combinat cu îngrăşăminte foliare. Înainte de utilizare, este necesară consultarea tabelelor de compatibilitate şi efectuarea unui test practic cu respectarea dozelor de amestec.

Lancelot Super

Este un erbicid postemergent, selectiv pentru cereale păioase şi porumb, acţionând asupra buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Pătrunde în principal prin sistemul foliar şi secundar prin rădăcini şi prezintă un dublu mod de acţiune asupra buruienilor: florasulamul inhibă acetolactat sintaza (ALS), în timp ce aminopiralidul acţionează ca o auxină sintetică, ambele componente fiind distribuite sistemic în plantă, dereglând metabolismul acesteia şi afectând procesul de creştere şi conducând în final la eradicarea buruienilor. Lancelot Super este omologat ca erbicid postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene la grâu, orzoaică de primăvară şi porumb. Dozele omologate sunt de 33 grame/hectar, iar în cazul unei infestări puternice cu buruieni dicotiledonate perene este necesară adăugarea unui adjutant neionic, la doza omologată în România. Produsul poate fi aplicat primăvara, de la înfrăţire până la formarea a două internodii. Temperatura optimă de aplicare este între 8 - 25 grade Celsius, dar tratamentele pot fi făcute începând de la 5 grade Celsius, situaţie în care apariţia simptomelor erbicidului este încetinită, dar efectul final de combatere nu este afectat.

Profesioniştii Dow AgroSciences, alături de fermieri şi în 2015

Pallas 75WG

Este un erbicid sistemic, cu aplicare postemergentă, destinat combaterii buruienilor graminee şi a celor cu frunza lată din culturile de grâu. Produsul inhibă acetolactat sintaza (ALS), se translocă sistemic prin plantă, inhibând sinteza aminoacizilor principali ai plantei, ulterior inhibând diviziunea celulară, ceea ce duce la eradicarea speciilor sensibile. Pallas 75WG se asimilează foliar dar prezintă şi un control rezidual de scurtă durată în sol, pentru buruienile nou apărute, în funcţie de specie şi condiţiile de mediu. Creşterea buruienilor este stopată imediat după aplicare, primele simptome vizibile - decolorarea şi răsucirea frunzelor - observându-se la trei - patru zile după erbicidare. Combaterea completă se realizează în două - trei săptămâni după aplicare, depinzând de tipul de buruieni şi condiţiile climatice. De asemenea eficacitatea erbicidului Pallas 75WG este îmbunătăţită prin adăugarea de adjuvant recomandat şi creşte efectul de control al buruienilor sensibile în toate condiţiile de mediu. Produsul poate fi aplicat primăvara, de la stadiul de două - trei frunze la stadiul de două - trei internodii. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, se recomandă să se erbicideze atunci când buruienile sunt în creştere activă.

Galena Super

Este un erbicid cu aplicare foliară care combate buruienile dicotile anuale şi perene din cultura de rapiţă, cu dublă acţiune: de contact, datorată picloramului şi sistemică, datorată clopiralidului şi aminopiralidului. Cele trei substanţe active din Galena Super au un mod asemănător de distribuire şi acţiune, substanţele fiind absorbite atât la nivel foliar, cât şi la nivel radicular şi translocate atât acropetal cât şi baipetal, acumulundu-se în ţesuturile meristematice ale plantelor. Galera Super se poate aplica preemer-

gent sau postemergent timpuriu sau se poate aplica postemergent în toamnă, la stadiul rapiţei de la trei până la nouă frunze primăvara, înainte ca mugurii florali să fie vizibili, dozele omologate fiind de 0,2 litri/hectar toamna şi 0,25 litri/hectar primăvara. Produsul nu ar trebui aplicat în condiţii de mediu sau agronomice nefavorabile creşterii plantelor, cum ar fi vreme rece, secetă, fertilizare scăzută a solului. De asemenea, este recomandat ca Galera Super să nu fie utilizat cu două zile înainte sau după nopţi cu condiţii de îngheţ sau când apar fluctuaţii mari de temperatură între zi şi noapte.

Gett

Este un fingicid care conţine o combinaţie de două substanţe active complementare, dintre care una este nouă, cu un mod unic de acţiune, foarte puternic împotriva manei. Produsul este foarte activ împotriva manei la cartof, tomate, castraveţi şi cu efect secundar asupra alternariozei la tomate. Gett este selectiv pentru cultură, acolo unde este recomandat a se utiliza. Ca şi pentru alte produse de protecţia plantelor, selectivitatea pentru culturile care cresc acoperite trebuie evaluată atent în condiţii locale: varietate, condiţii de creştere, sezonul de vară/iarnă. Totodată, se recomandă efectuarea unui test de selectivitate pe o suprafaţă mică, pentru a evita un eventual fenomen de fitotoxicitate asupra plantelor. Gett este recomandat să fie aplicat preventiv pentru controlul manei în soluţie de 0,2% - 0,25%, în funcţie de presiunea de infecţie, intervalele între tratamente fiind de şapte - zece zile. Se recomandă începerea tratamentului în momentul în care riscul apariţiei infecţiei este ridicat sau la avertizare. După aplicarea ultimului tratament şi până la recoltare, trebuie să treacă minimum şapte zile la cartof şi trei zile la castraveţi şi tomate.

IRUM TAG 952. 3 - Cel mai bine vândut tractor agricol Motorul de pe TAG 952.3 este o unitate BELARUS D-245.5S2 de 95 CP, diesel, în 4 cilindri, cu turbosuflantă, injecție directă și răcire cu apă, cu norma de poluare Tier II cu disponibilitate şi în varianta TIER IV. Conceput pentru fiabilitate, putere și costuri minime de întreținere, motorul dispune de injecție directă Motorpal, asigurând eficiență și un consum redus de carburant. Utilajul se încadrează în clasa de tracțiune 1.4 și dispune de transmisie integrală 4x4, direcție hidrostatică și sistem de frânare cu discuri multiple. Instalatia hidraulică a utilajului funcționează cu control automat de forță si poziție, iar elementul principal (cu ridicare hidraulică) asigură o poziționare

combinată. De asemenea, mecanismul de suspendare de pe TAG 952.3 este un sistem în 3 puncte, de categoria II. Față de fratele mai mic (920.4), utilajul TAG 952.3 oferă mai multă putere, precum și cel mai bun raport calitate/preț. Conceput în primul rând pentru a asigura operatorului condiții optime de siguranță și confort, cabina utilajului corespunde normelor OECD și este dotat cu instalație de încălzire și ventilație cu sistem de filtrare a aerului, geamuri laterale și spate rabatabile, precum și un scaun pneumatic Grammer. De asemenea, utilajul dispune de proiectoare de lucru față/ spate pentru condiții optime de lucru și pe timp de noapte.

TAG 952.3 de la IRUM este un tractor agricol agil și capabil, caracterizându-se prin costuri minime de întreținere, și care poate executa o gamă variată de lucrări în funcție de necesitățile clientului.

ALEXANDRU GÉCZI DIRECTOR NAȚIONAL VÂNZĂRI TRACTOARE AGRICOLE

0746 / 053. 003 ALEX@IRUM.RO WWW.IRUM.RO

SUPliment transilvania business

Tractorul agricol TAG 952.3 îmbină experienţa celor 60 de ani de activitate a companiei IRUM cu tehnologia de încredere BELARUS, rezultatul fiind un utilaj robust, fiabil și usor de întreţinut, care în agregat cu diverse mașini și utilaje specializate, purtate, semipurtate sau tractate, poate executa o gamă largă de lucrări în agricultură, silvicultură și transporturi.

PREȚ ȘI GARANȚIE: Preț promoţional: Termen de livrare : Garanție :

19.785 Euro + Tva Stoc Reghin 24 luni sau 1.000 ore de funcționare.

MODALITĂȚI DE ACHIZIȚIE:

• Accesare fonduri europene nerambursabile

(IRUM oferă consultanță pentru accesarea fondurilor)

• Credit bancar • Leasing financiar • Rate direct de la IRUM

(minim 15 % avans, perioadă finanțare 1- 5 ani, rate lunare, sezoniere sau de comun acord cu clientul, dar minimum 2 rate / an

CARACTERISTICI TEHNICE Motor: diesel MMZ, 4 cilindri cu turbosuflantă, injecție directă, răcire cu apă, filtru de aer cu cartuș filtrant dublu. Pompă de injecție: în linie MOTORPAL Norme poluare: Tier ll Capacitate cilindrică: 4.750 cm³ Putere: 95 CP ( 70 kW ) Cuplu maxim: 451 Nm Factor backup cuplu: 25 % Turația nominală: 1800 rot/ min Consum: 220 g/kW/h Rezervor combustibil: 135 l Ambreiaj: uscat, monodisc Cutia de viteze: mecanică cu sincroane, cu 14 viteze de mers înainte și 4 de mers înapoi Viteze de lucru: înainte 2,78 - 39,9 km/h ; înapoi 5,85 – 13, 18 km/h Priză de putere: independentă, cu două turații 540 și 1000 rot/min Tracțiune: 4x4 Direcție: hidrostatică Frână: de serviciu și de parcare uscată, pe discuri, acționare mecanică. Instalație hidraulică: mecanism hidraulic cu un cilindru de ridicare, control automat de forță și poziție Debit pompă: 45 l/min

Capacitate de ridicare: 3.200 kg Mecanism de suspendare: în trei puncte, categoria II. Cauciucuri: față 360/70 R 24; spate 18,4 R 34 Apărători de noroi: la roțile față / spate Instalația electrică: 12 V, cu faruri în mască, instalație de semnalizare, tablou de bord cu turometru și contor de ore electronic, 2 baterii 12 V, 88 Ah, demaror 4 kW la 24 V, alternator 700 W Cabină: corespunde normelor OECD, cu instalație de încălzire și ventilație, cu sistem de filtrare a aerului, tavan, geamuri laterale și spate rabatabile, bord modern, proiectoare de lucru față / spate, scaun confortabil GRAMMER Greutate proprie: 4. 300 kg Lungime / Lățime / Înălțime: 4. 400 / 1. 970 / 2. 850 mm Ampatament: 2. 450 mm Ecartament axă față: 1. 420 – 1. 970 mm Ecartament axă spate: 1. 500 – 2. 100 mm Rază de întoarcere: 4. 5 m Gardă la sol: 645 mm Contragreutăți: 440 kg Cârlig remorcare Instalație pneumatică și hidraulică auxiliară Compresor aer Opțional: Cuplă remorcă, Aer condiţionat; Încărcător frontal

Hibrizii Pioneer, recomandaţi fermierilor inovatori Agricultorii prezenţi la Simpozionul ”Dafcochim - Alături de fermieri”, organizat la Hotel Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria), în perioada 13-16 ianuarie, de către compania Dafcochim Târgu-Mureș au făcut cunoștinţă cu portofoliul de produse Pioneer pentru anul 2015. Dintre noutăţile acestui an, la loc de cinste se află Pioneer P9486 - „Mijlociul din frunte”, Pioneer P0023 - „Golgheter” și Pioneer P9903 - „Nota 21”, hibrizi care promit producţii de porumb și floarea soarelui mai mari și superioare din punct de vedere calitativ faţă de cele din anii anteriori. Alex TOTH

Tradiţie de peste opt decenii Cristian Deliu, director regional Pioneer, a făcut o scurtă prezentare a istoriei companiei, prezenţă de succes pe piaţa de specialitate de peste 80 de ani. „În anul 1926, Henry Wallace a introdus primul hibrid de porumb din lume, ceea ce a condus în anul următor la dublarea producţiei pe unitate de suprafaţă. De atunci şi până în prezent, cercetătorii Pioneer au o singură preocupare, să creeze şi să dezvolte cei mai productivi hibrizi de porumb sau

floarea soarelui existenţi pe piaţă. Crearea de noi hibrizi în ultimii ani a fost condusă de schimbările climatice care au apărut. Astfel, se urmărește dezvoltarea unor caractere precise, care să confere o rezistenţă foarte bună la toţi factorii de stres care apar din cauza acestor schimbări climatice şi datorită climatului de cultură. Firma Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea şi comercializarea seminţelor de porumb, cei peste 80 de ani de experienţă în domeniul cercetării fiind o garanţie pentru calitatea produselor prezente în piaţă”, a precizat Cristian Deliu.

Pioneer P9903 - „Nota 21”

Zonele de cultură recomandate pentru acest hibrid sunt cele semiaride şi semiumede din vestul şi sud-estul ţării.

Cristian Deliu, director regional Pioneer

Caracteristici generale: - Hibrid semitimpuriu, cu o deosebită adaptabilitate, creat special pentru condiţii de climă excesiv continentală - Rezultatele excelente de producţie, multianuale din diferite locaţii din România îi fac pe specialiştii Pioneer să creadă că va fi cu siguranţă liderul acestei grupe Caracteristici agronomice: - Caractere agronomice îmbunătăţite cu un dry-down excelent - Înflorire timpurie, evitând stresul hidric din această fenofază - Sistem radicular foarte bine dezvoltat, cu un randament foarte

bun al absorbţiei de apă şi elemente nutritive - Ştiulete impresionant, foarte compact, cu pănuşi subţiri şi foarte uşor de deschis, tulpină viguroasă, bob dentat Avantaje: - Toleranţă bună la principalele boli ale porumbului - Toleranţă excepţională la secetă şi arşiţă Densităţi recomandate: - Neirigat: 65.000 - 75.000 plante recoltabile/hectar - Irigat: 75.000 - 85.000 plante recoltabile/hectar

SUPliment transilvania business

Hibrizii Pioneer, garanţia producţiilor de calitate

Pioneer P9486 - „Mijlociul din frunte” Este recomandat pentru toate zonele de cultură, în special în zonele aride şi cele semiaride.

Caracteristici generale:

- Hibrid semitimpuriu din noua generaţie, care a obţinut în testele multianuale cele mai ridicate producţii - Creat pentru condiţii specifice arealului continental - Bună capacitate de adaptare la stresul hidric şi termic, mai ales în parioada de înflorit şi cea de umplere a bobului

Caracteristici agronomice:

- Prezintă foarte bune caractere agronomice - Plantă ponderată, cu inserţie medie a ştiuletelui, bob dentat

Portofoliu performant de produse Reprezentantul Pioneer a trecut în revistă portofoliul de hibrizi de porumb al companiei, care s-a îmbunătăţit cu zece produse în 2014 şi cinci în 2015, produse ale căror performanţe depăşesc în mod constant producţia generaţiilor anterioare. „Noua generaţie depăşeşte performanţele generaţiei anterioare, iar în testele noastre utilizăm hibrizii de top ca standard. De aceea, doar produsele care depăşesc standardul de producţie mai mulţi ani la rând vor face parte din noul nostru portofoliu. Este un proces foarte strict şi riguros, care asigură un avantaj de producţie al hibrizilor, ajutându-i pe fermieri să obţină producţii ridicate şi un profit mai mare. În afara potenţialului mare de producţie, sunt şi alte caracteristici importante pe care le utilizăm drept criteriu pentru noua generaţie de hibrizi, exemple de criterii fiind toleranţa la stres, stabilitatea şi - cel mai important - adaptabilitatea la climatul continental din regiunea noastră”, a menţionat Cristian Deliu. În ceea ce priveşte cultura florii soa-

relui, Cristian Deliu a prezentat noua tehnologie DuPont Pioneer în combatarea lupoaiei, un parazit deosebit de păgubitor pentru această cultură. „În 2014, portofoliul DuPont Pioneer a fost completat cu doi hibrizi, P64LE99 şi P63LE75 care au la bază Sistem II. Acesta oferă protecţie în plus asupra raselor de Lupoaie neacoperite de protecţia oferită de genele OR5 şi OR7”, a arătat repezentantul Pioneer. Totodată, în anul 2014 au fost lansate două branduri Pioneer Protector pen-

Avantaje:

- Bună toleranţă la secetă, pierde apa foarte repede la maturitate - Rezistenţă bună la frângere şi cădere - Rezistenţă foarte bună la principalele boli ale porumbului

Densităţi recomandate:

- Neirigat: 66.000 - 75.000 plante recoltabile/hectar - Irigat: 75.000 - 85.000 plante recoltabile/hectar

tru floarea soarelui, Pioneer Protector Mană şi Pioneer Protector Lupoaie. „Datorită nivelului ridicat de toleranţă sau rezistenţă la boli şi paraziţi, hibrizii menţionaţi reduc în mod semnificativ riscul pe care îl implică agricultura. Cultivând aceşti hibrizi, atât în cazul infestării cu mană cât şi cu lupoaie, fermierii pot obţine un nivel de siguranţă care poate fi atins doar prin genetica excepţională din prezent”, a explicat Cristian Deliu.

Pioneer P9241 - „Câștigă pariuri”

Zonele de cultură recomandate pentru acest hibrid sunt cele semiaride şi semiumede din vestul şi sud-vestul ţării. Caracteristici generale: - Hibrid semitimpuriu, cu excelentă capacitate de producţie - Pierde apa rapid la maturitate - Bună capacitate de adaptare la stresul hidric şi termic Caracteristici agronomice: - Plantă echilibrată cu sistem radicu lar foarte bine dezvoltat - Inserţie medie a ştiuletelui - Bob dentat cu infuzie de indurata - Plantă de înălţime medie-finală

Avantaje: - Rezistenţă bună la frângere şi cădere - Rezistenţă foarte bună la tăciunele zburător şi Fusarium - Toleranţă superioară la secetă Densităţi recomandate: - Neirigat: 66.000 - 75.000 plante recoltabile/hectar - Irigat: 75.000 - 85.000 plante recoltabile/hectar

Inputurile Bayer, secretul recoltelor bogate Reprezentanţii Bayer, grup cu o cifră de afaceri de 40,2 miliarde de euro la nivelul anului 2013, au subliniat cu ocazia Simpozionului ”Dafcochim - Alături de fermieri”, organizat în perioada 13-16 ianuarie de compania Dafcochim TârguMureș la Hotel Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria), că și în acest an vor acorda o atenţie deosebită sprijinirii fermierilor cu inputuri inovative, care asigură recolte la cel mai înalt nivel, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Alex TOTH

„

Inovaţia, esenţială pentru producţii bune Directorul naţional al companiei Bayer, Mihai Gheorghe a făcut o scurtă trecere în revistă a performanţelor Grupului Bayer pe piaţa de specialitate, a reamintit importanţa inovaţiei continue în domeniul protecţiei plantelor şi a prezentat câteva produse remarcabile din portofoliul pe 2015 pentru agricultori. „La nivel mondial, Bayer cheltuieşte aproximativ 2 miliarde de euro în cercetare

şi dezvoltare. Din punct de vedere al grupului Bayer, el are trei divizii mari şi importante, Divizia Agricolă - din care facem şi noi parte, alături de Divizia Pharma şi Divizia de Chimie de înaltă performanţă. În piaţa agricolă, Bayer CropScience are o poziţie foarte bună, datorată portofoliului pe care îl are şi suntem la insecticide numărul unu mondial, la fungicide suntem numărul trei mondial, în tratamentul seminţei ocupăm poziţia unu-doi la nivel mondial, la erbicide suntem pe locul patru, la igienă publică suntem pe locul unu şi, de asemenea, suntem pe poziţia a şaptea în ceea ce înseamnă seminţe”, a spus Mihai Gheorghe.

Pentru compania Bayer CropSciences, inovaţia este foarte importantă, în special în domeniul protecţiei plantelor, deoarece astăzi aproximativ 42% din totalul producţiei se pierde din cauza atacurilor bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în cultura de cereale”, Mihai Gheorghe, directorul naţional al companiei Bayer

„Pentru compania Bayer CropSciences, inovaţia este foarte importantă, în special în domeniul protecţiei plantelor, deoarece astăzi aproximativ 42% din totalul producţiei se pierde din cauza atacurilor bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în cultura de cereale. În sprijinul clienţilor noştri, suntem prezenţi în toată lumea, avem o prezenţă importantă la nivel european, deoarece compania Bayer CropSciences este o companie care are rădăcini europene, este rezultatul unor fuziuni şi achiziţii a mai multe companii din Europa”, a completat directorul naţional al companiei Bayer.

SUPliment transilvania business

Portofoliul de produse Bayer pentru anul 2015, remarcabil

Hussar Activ

Este un erbicid selectiv pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate din culturile de grâu de toamnă, secară şi triticale şi nu este folosit la orz şi orzoaică. Doza utilizată este de un litru/hectar, erbicidul fiind preluat în masa foliară a buruienilor în aproximativ două ore după aplicare. Din acel moment, buruienile îşi încetează creşterea şi prin aceasta nu mai concurează planta de cultură pentru elementele nutritive şi apă. Efectul complet asupra buruienilor se observă în aproximativ douătrei săptămâni la cele dicotiledonate şi trei-patru săptămâni la buruienile graminee. Marele avantaj al aplicării erbicidului Hussar Activ constă în combaterea simultană atât a buruienilor monocolite, cât şi a celor dicotile deja răsărite, dintr-o singură trecere.

Pachetul Falcon

Cuprinde două produse sistemice foarte eficiente, erbicidul Sekator Progress OD şi fungicidul Falcon 460 EC. Cele două produse sunt perfect compatibile la dozele recomandate şi pot fi aplicate concomitent, în perioada de la începutul alungirii paiului până la apariţia frunzei stindard, pentru a proteja cultura de grâu şi orz de bolile foliare, cât şi pentru a combate principalele buruieni dicotile anuale şi perene. Aplicând cele două produse concomitent, cultura este tratată cu un număr de cinci substanţe active, două cu acţiune erbicidă şi trei cu acţiune fungicidă, asigurând astfel

un tratament complex, complet şi de mare eficacitate la culturile de grâu şi orz.

Prosaro

Este un fungicid utilizat pentru combaterea bolilor foliare la grâu şi orz, a fuzariozei la grâu şi a bolilor la floarea soarelui. Are o acţiune sistemică în plante, la scurt timp după aplicare pătrunde în ţesuturile plantelor şi este distribuit spre vârful limbului foliar. Conţine protioconazol, o nouă moleculă din clasa triazolintione, cu o excepţională acţiune preventivă, curativă şi eradicativă asupra unei game largi de patogeni. Prin performanţele superioare reflectate în calitatea recoltei, protioconazol reprezintă un nou standard în combaterea bolilor foliare şi mai ales a fuzariozei spicelor.

Propulse

Este un fungicid nou, sistemic, pentru combaterea bolilor de rapiţă şi conţine o nouă substanţă activă sistemică - fluopiram, aparţinând unei clase chimice nou descoperite şi dezvoltate de compania Bayer - inhibitori SDH, blocând astfel respiraţia patogenilor paraziţi. Prin acest nou mod de acţiune, produsul intervenind la un alt nivel decât al celorlalte produse utilizate în prezent, s-a obţinut o eficacitate superioară, un spectru larg de control şi proprietatea de a preveni apariţia rezistenţei ciupercilor patogene la acţiunea fungicidului. Doza recomandată este de 1 litru/hectar, împotriva putregaiului alb şi pătării brune.

Laudis

Este un erbicid selectiv postemergent pentru combaterea unui spectru larg, de peste 65 de buruieni dicotiledonate şi monocotiledonate anuale din culturile de porumb, care conţine substanţa activă tembotrione dintro nouă grupă chimică. Absorbţia în plantă este rapidă, la maxim o oră de la aplicare, iar produsul prezintă dublă acţiune sistemică, fiind distribuit ascendent şi descendent în toate organele, până la punctele de creştere. Simptomul specific de albire a ţesuturilor este vizibil la trei-cinci zile după aplicare, urmat de necrozarea buruienilor în circa două săptămâni după erbicidare, iar doza recomandată este de 2-2,25 litri/hectar.

Sfera

Este un fungicid sistemic şi mezostemic pentru combaterea bolilor la floarea soarelui şi sfecla de zahăr, cu spectru larg de activitate datorită modului diferit de acţiune a celor două substanţe active. Produsul prezintă acţiune preventivă de lungă durată, curativă şi în anumite situaţii chiar acţiune eradicativă. Sfera prezintă efectul de „green leaf” asupra culturii, ceea ce permite menţinerea foliajului verde o perioadă mai lungă de timp, creşterea calităţii şi sporuri de producţie. Dozele recomandate sunt de 0,4 litri/hectar la floarea soarelui şi 0,35 litri/hectar la sfecla de zahăr.

Chimia dintre oameni, redefinită de BASF Directorul naţional de vânzări al BASF, Liviu Bădărău a prezentat principalele produse pentru fermieri aflate în acest an în portofoliul companiei, cu ocazia Simpozionului „Dafcochim - Alături de fermieri”, organizat de compania Dafcochim Târgu-Mureș în perioada 13-16 ianuarie, la Hotel Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria). Alex TOTH

150 de ani plini de realizări

Liviu Bădărău, directorul naţional de vânzări BASF

Bellis

Potrivit reprezentantului de top din conducerea BASF, anul 2015 este unul special, în care logo-ul companiei va cunoaşte o metamorfozare, din „The Chemical Company” în „We create chemistry”. „Acest an este un an special pentru noi, deoarece compania BASF aniversează 150 de ani de la înfiinţare. 150 de ani încărcaţi de istorie, ce a început în anul 1865 cu producţia de coloranţi. De atunci, portofoliul companiei s-a dezvoltat continuu, cuprinzând astăzi o gamă complexă de produse: produse chimice, plastice, produse de performanţă şi produse de protecţia plantelor, dar şi petrol şi gaze. BASF furnizează produse şi servicii clienţilor din aproape orice industrie, susţinându-i prin cercetare şi inovaţii. 150 de ani de producţie chimică. Timp de 150 de ani, BASF a fost “The Chemical Company” sau Compania Chimică. Astăzi este momentul să facem un pas înainte. Astăzi este momentul să creăm chimie. BASF introduce un nou slogan asociat siglei sale: «We cre-

Este un fungicid polivalent cu acţiune preventivă , curativă şi antisporulantă, eficace împotriva făinării şi rapănului la măr şi păr şi a bolilor la depozitare ale celor două specii. „Produsul asociază două substanţe active cu proprietăţi complementare, piraclostrobinul din familia strobilurinelor şi boscalidul din familia carboxamidelor, având trei beneficii importante: acţionează rapid,are persistenţă îndelungată şi combate bolile de depozitare”, a menţionat Răzvan Boc. Bellis se aplică în perioada de vegetație, ca tratament foliar, preventiv și curativ, între stadiile de urechiușe de șoarece și creșterea intensității culorii specifice soiului, BBCH 54-85. Se pot aplica maxim patru tratamente/an, cu un interval de 8 - 14 zile între acestea. Pentru combaterea bolilor de depozit se recomandă efectuarea tratamentelor în perioada de dinainte de recoltare cu respectarea timpului minim de pauză.

Biathlon 4D

ate chemistry» - «Noi creăm chimie». Acest nou slogan nu se referă doar la ştiinţă, ci şi la chimia dintre oameni, care este chintesenţa filosofiei BASF, chintesenţa brand-ului. Noul slogan se referă la o strategie menită să apropie compania de clienţii săi, de fermieri. Faptul că fermierii pot astăzi să asigure hrană pentru toată populaţia lumii este şi pentru că, la BASF, noi creăm chimie. Ajutăm fermierii să îşi optimizeze producţia agricolă, oferindu-le nu doar expertiză, ci lucrând cot la cot cu ei de-a lungul sezonului pentru a-i ajuta să îşi sporească recoltele”, a menţionat Liviu Bădărău. De asemenea, în anul 2015 BASF va aduce în România noi produse menite să contribuie la recolte mai bune şi să maximizeze profiturile fermierilor. „Vă urez o zi minunată şi să nu uitaţi: Să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume”, a adăugat Liviu Bădărău. Directorul naţional de vânzări al BASF a fost completat de Răzvan Boc, reprezentant tehnic pentru zona de Vest, care a prezentat tehnologia BASF pentru anul 2015 pentru protecţia culturilor de cereale şi pomicultură..

Este un erbicid care are o acţiune dublă, dată de cele două substanţe active ale sale, tritosulfuron - cu acţiune sistemică şi la sol şi florasulam - care stopează creşterea buruienilor sensibile în numai câteva ore de la aplicare. „Dintre beneficiile acestui produs amintim flexibilitate în aplicare, compatibilitate excelentă, independenţă faţă de condiţiile climaterice şi spectru larg de combatere”, a arătat Răzvan Boc. Biathlon 4D este un erbicid cu aplicare în postemergență la cultura cerealelor păioase de toamnă și de primăvară, când plantele sunt în fenofaza de trei frunze până la apariția frunzei stindard, iar buruienile dicotiledonate trebuie sa fie în stadiul timpuriu de dezvoltare, cele anuale două - patru frunze, iar cele perene maxim 10 centimetri. Produsul se recomandă să fie aplicat împreună cu adjuvantul DASH HC pentru o combatere completă a buruienilor dificile.

SUPliment transilvania business

Echipa BASF, prezentă la Simpozionul Dafcochim

Allegro

Este un produs cu acţiune sistemică determinată de combinaţia celor două substanţe active, kresoxim-metil şi epoxiconazol, care asigură o eficacitate puternică împotriva celor mai importante boli la cerealele păioase, pe durata mai multor săptămâni. „Allegro are patru beneficii importante: este un produs de încredere împotriva principalelor boli la cereale păioase, oferă o protecţie completă cu acţiune rapidă şi de lungă durată, are un efect fiziologic dovedit şi asigură producţii crescute cantitativ şi calitativ, în special calitativ”, a menţionat Răzvan Boc. Allegro se aplică la apariţia primelor simptome ale atacului agenţilor patogeni. În funcţie de apariţia simptomelor, de intensitate şi riscul de propagare rapidă a bolilor, putându-se aplica maximum două tratamente pe sezon până la faza cea mai târzie de la mijlocul înfloritului. Allegro se poate include în tehnologia BASF cu două tratamente pe sezon împreună cu Duett Ultra sau Tango Super, ca al doilea tratament. Cele mai bune rezultate se obţin la aplicarea preventivă, iar condiţiile optime pentru aplicarea tratamentului sunt la o temperatură de sub 25 de grade Celsius şi o umiditate relativă a aerului de peste 60%.

Opera

Este un fungicid cu puternice efecte fiziologice, care ajută la atingerea potenţialului de producţie al hibrizilor, cu acţiune sistemică şi cu un bun control al bolilor din cultura porumbului. „Produsul are o asimilare îmbunătăţită a nutrienţilor, asigură dezvoltarea rădăcinilor, are o rezistenţă mărită la factorii de stres, recuperare mai bună după grindină, asigură un efect fungicid şi o profitabilitate crescută prin recoltă mai mare şi de calitate”, a punctat Răzvan Boc. Opera are acţiune sistemică, controlează bolile din cultura porumbului, epoxiconazolul inhibă creşterea miceliului ciupercilor, iar piraclostrobinul, o strobilurină, inhibă germinaţia sporilor, ambele substanţe active ducând la efecte sinergice în controlul bolilor. Are eficienţă protectivă şi curativă şi, de asemenea, efectele fiziologice dovedite conduc la îmbunătăţirea fotosintezei, utilizarea mai eficientă a îngrăşămintelor, creşterea rezistenţei plantelor la stres şi

îndeosebi la secetă, mai puţine frunze îmbătrânite, tulpini mai rezistente la frângere.

Pictor

Este un fungicid pe bază de două substanţe active: boscalid din grupa carboximide şi dimoxistrobin din clasa strobilurinelor, cu o acţiune sinergică, recomandat la culturile de floarea soarelui şi rapiţă. „Produsul asigură un control excelent al bolilor, reduce efectele stresului cauzat de secetă, temperaturi scăzute, atac de boli sau insecte, reduce dehiscenţa prematură şi pierderile înainte de reoltare şi asigură o recoltă mărită şi de calitate”, a explicat Răzvan Boc. Pictor are acţiune preventivă, curativă şi eradicativă, împiedică germinarea sporilor şi creşterea miceliului ciupercilor, cu efect asupra dezvoltării tuburilor germinative şi sporulării şi se aplică într-un program preventiv. În funcţie de boala ţintă, la floarea soarelui tratamentele se aplică începând cu faza de şase - opt frunze până la înfloritul deplin, iar la rapiţă de la faza de buton galben până la sfârşitul înfloritului.

Signum

Este un produs inovator destinat în general culturilor de cireş, piersic, prun şi tomate, cu o combinaţie unică de două substanţe active noi cu moduri de acţiune diferite: boscalid, din grupa carboxamide şi piraclostrobin, o substanţă activă renumită din grupa strobilurinelor. „Putem aminti mai multe beneficii la folosirea Signum: este un produs inovator, specific pentru combaterea moniliozei şi a altor boli la sâmburoase, are două moduri diferite de acţiune cu spectru complementar, pentru o protecţie completă a culturilor, prezintă eficacitate deosebită în combaterea putregaiului cenuşiu la tomate şi asigură recolte mari şi producţii de calitate”, a subliniat Răzvan Boc. Produsul are o dublă mişcare în plantă: translaminară şi acropetală, sistemic local şi acţionează prin inhibarea germinaţiei sporilor şi creşterii tubului germinativ, dar şi asupra sporulării. Aplicarea timpurie, cu precădere preventivă, determină o eficacitate excelentă împotriva patogenilor.

Reducerea TVA-ului, cerută de cultivatorii de cartofi Președintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România, Gheorghe Boţoman și-a manifestat nemulţumirea vis a vis de politica agrară a Guvernului României, care suprataxează producătorii autohtoni de cartofi și, în același timp, permite importurile dubioase, fără taxe vamale și de cele mai multe ori de calitate inferioară celor din România. Alex TOTH

Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România

Paradoxal, deşi suntem fruntaşi în Europa la consumul de cartofi, cultivatorii de cartofi din România nu o duc tocmai bine. Care sunt motivele acestui declin? Gheorghe Boţoman: Reprezint de mai bine de o jumătate de an interesele fermierilor cultivatori de cartofi în România şi, într-adevăr, statistic, consumul de cartof pe cap de locuitor în România arată că suntem în primele trei ţări din Europa, iar în Europa de Est suntem lideri. România are un potenţial extraordinar, există un areal ideal şi tradiţie pentru cultura cartofului. Suprafaţa a scăzut substanţial în ultimii cinci - zece ani, am avut peste 300.000 de hectare, iar la ora actuală mai sunt circa 200.000 de hectare statistic, dar în realitate noi considerăm că suprafaţa este mult mai mică. La APIA, la nivel naţional sunt înregistrate nu mai mult de 50.000 de hectare. Trebuie să luăm în considerare marii fermieri cultivatori de cartofi, cei cu tradiţie, care au investit în utilaje, în tehnologie şi care aplică într-adevăr tehnologia. Problema este legată de comercializarea cartofului...

Detaliaţi vă rog acest aspect, al comercializării cartofului... G.B.: Noi ştim să producem cartof, avem şi un Institut al Cartofului în România, cu tradiţie şi rezultate extraordinare. Problema este că fermierul este obligat să vândă cartoful sub preţul de producţie. Dacă preţul de producţie este pe undeva la 52-55 de bani per kilogram, fermierii vând cu circa 40 de bani la fermă, cu o pierdere din start. Ca să înfiinţezi un hectar de cartofi trebuie să investeşti între 3.500 şi 4.000 de euro, ca să poţi oferi o tehnologie normală, nu de top. Nu oricine îşi permite să aibă o asemenea investiţie şi, dacă investeşti aşa de mulţi bani şi vinzi în pierdere, rişti să dai faliment. În ultimii cinci ani, doar 2014 a fost unul mai favorabil fermierilor din punct de vedere al preţurilor şi, făcând o medie a ultimilor cinci ani, e clar că fermierii cultivatori de cartofi sunt pe minus. Anul acesta, preţul la cartof este cel mai mic din ultimii 20 de ani din România. În 1994-1995 era acelaşi preţ ca şi acum...

cartofi din Polonia, Germania, Olanda, Belgia caută pieţe şi preţul cartofului la ora actuală în aceste ţări este foarte mic. În vestul Europei, tona de cartofi cu dimensiunea de peste 8 centimetri se vinde cu 35 de euro. Vă daţi seama, 35 de euro tona! Costă mai mult transportul până în România decât cartoful în sine. A doua mare problemă referitor la importurile care se fac este că aproape în totalitate acestea se fac pe căi gri, să nu spun total ilegale. La graniţe nu mai există acum control al documentelor şi samsarii aduc anual în România câteva sute de tone de cartofi fără documente fiscale, iar fermierului român, care cultivă cartoful într-o formă fiscalizată, practic adaosul de TVA de 24% îi îngroapă efectiv afacerea.

Fac importurile de cartofi concurenţă neloială producătorilor locali? G.B.: Nu numai în România, ci în toată Europa au fost producţii bune şi acum ne confruntăm cu o supraproducţie de cartof în Europa, coroborată cu acest embargou impus de Rusia ţărilor europene, de a nu mai primi fructe, legume... Iar cultivatorii de

Creşterea subvenţiilor nu ar fi o soluţie? G.B.: Ba da, şi noi am cerut mai ales pentru cartoful de sămânţă să se acorde un sprijin substanţial, deoarece costul seminţei adecvate pentru cartof este destul de mare şi, la ora actuală, sistemul de producere a cartofului de sămânţă din România este în colaps.

Ce măsuri se impun pentru susţinerea producătorilor autohtoni? G.B.: Din acest punct de vedere, noi am făcut demersuri repetate la guvernanţi, să ia în considerare şi reducerea TVA-ului la cartofi pentru că, toată lumea ştie, cartoful repezintă a doua pâine a României.

Cotele mai mari ar îndulci viaţa fabricilor de zahăr din România Administratorul special al Fabricii de Zahăr Bod SA, Bodo Lajos este de părere că preţurile mici și cotele scăzute pe care le deţin producătorii de zahăr din România reprezintă un pericol major pentru viitorul acestei industrii în ţara noastră. Detalii despre eforturile pentru supravieţuire ale producătorilor români, în interviul următor Alex TOTH Care consideraţi că este principalul pericol pentru procesatorii sfeclei de zahăr? B.L.: După părerea mea, cultura de sfeclă de zahăr va dispărea în timp în România...

Bodo Lajos, pesimist în ceea ce priveşte viitorul zahărului produs în România

Anul 2014 a fost unul bun în ceea ce priveşte producţia de sfeclă de zahăr, dar, totuşi, producătorii nu sunt mulţumiţi pe deplin. Care sunt cauzele acestei nemulţumiri? Bodo Lajos: Producătorii de materie primă, de sfeclă de zahăr, au avut un an bun, cu producţii record. În ultimii 20 de ani nu au fost producţii aşa de bune la nivel naţional. Şi la fabrica noastră, producţia a fost în medie de peste 50.000 de tone neto pe hectar, pentru 6.400 de hectare contractate. Datorită cotei mici pe care o are ţara noastră, şi anume 105.000 de tone pe cele patru fabrici, producţia de zahăr este dublă, peste 200.000 de tone. Preţul zahărului este problematic. Kilogramul este sub 1,80 lei fără TVA, ceea ce nu acoperă preţul de producţie la niciuna dintre fabricile din România. Asta înseamnă că procesatorii lucrează în pierdere şi nu ştiu cât timp se poate rezista cu asemenea preţuri.

Ce credeţi că ar trebui făcut din acest punct de vedere? B.L.: În anul 2014 am fost la Ministerul Agriculturii, împreună cu reprezentanţi ai celorlalte fabrici de zahăr din România. Am avut trei asemenea întâlniri cu domnul Constantin, cu domnul Botonoiu, am avut discuţii... Asta este piaţa comună, se poate produce zahăr sub 1,80 lei per kilogram pe piaţa europeană şi asta e concurenţa, nu avem ce face. După părerea mea, nu avem ce face şi singurul lucru care poate fi făcut, pe care l-am şi încercat, a fost reducerea preţului la achiziţii de sfeclă, care este un dezavantaj pentru producătorii agricoli. O altă soluţie ar fi mărirea capacităţii fabricilor până la rentabilitate. Practic, în occident, în Franţa, sunt fabrici care procesează 10.000 de tone de sfeclă pe zi. Ce capacitate de procesare aveţi la Bod? Cât e stocul actual de la Bod? B.L.: Fabrica noastră procesează 2.100 de tone pe zi, iar concurenţa face 3.500 de tone. Agrana are capacitate mai mare, dar şi cu 5.500 de tone de sfeclă pe zi, producţia este tot în pierdere... Dacă vom avea aceeaşi cotă, după toate scandalurile, noi vom avea cam 40.000 de tone de zahăr procesat în campania de acum. Vom rămâne cu circa 23.000

de tone de zahăr pe stoc, cantitate pe care practic nu avem voie să o punem pe piaţă până în campania următoare. Sunt speranţe că preţul se va îmbunătăţi? B.L.: Nu prea văd asemenea perspective, nu am idee. După părerea mea, preţul zahărului nu o să crească, pentru că este foarte mult zahăr în Europa, peste cotă. După informaţiile mele, sunt 1,5 milioane de tone de zahăr peste necesarul Uniunii Europene, ceea ce este o cantitate enormă. În afară de zahărul de import. E vorba doar de producţia din sfeclă. Sunt probleme mari la nivel european, nu numai la noi. Aceste probleme se propagă, logic, şi la noi, şi ne lovesc destul de serios. Practic, nicio societate de procesare nu poate să ţină o producţie în pierdere timp de doi-trei ani consecutivi. Un an mai merge, în speranţa că se recuperează în anul viitor, însă eu nu prea văd cum anul viitor vom putea recupera. Se întrevede vreo soluţie? B.L.: Avem discuţii cu producătorii, la preţul de achiziţii pe care trebuie să îl reducem cu 30-40 de procente, ceea deja nu este un lucru foarte bun pentru producători, deoarece, totuşi, în România, producătorii de sfeclă nu ajung la nivelul celor din occident. În Europa, în Franţa de exemplu, producţia medie pe ţară este de 100.000 de tone de sfeclă pe hectar. Noi dacă ajungem la 50-53.000 de tone pe hectar pe plan naţional. Mai avem de investit...

SUPliment transilvania business

Leco Impex, partenerul fermierilor moderni Unul din brandurile prezente la tradiţionalul simpozion organizat de compania Dafcochim, la mijlocul lunii ianuarie 2015, la Hotelul Saliris Resort din Egerszalok Ungaria, este Leco Impex Târgu-Mureș, societate care oferă fermierilor piese de schimb pentru mecanizare agricolă. Alex TOTH

Tradiţie de peste două decenii Înfiinţată în anul 1992, firma are sediul central în Târgu-Mureş, pe strada Gheorghe Doja nr. 260, dar şi două puncte de lucru, unul la Sibiu, pe strada E.A. Bieltz nr. 9, şi celălalt la Bistriţa, pe strada Independenţei bl. 4. La simpozionul din Ungaria, echipa Leco Impex a fost alcătuită din Bartha Carol, Ionel Popoviciu şi Bartha Reka. „Suntem unul dintre principalii distribuitori pe piaţa întreţinerii industriale şi agricole din România. Ne adresăm în principal unităţilor de producţie industrială şi agricolă din zonele apropiate de punctele de lucru, precum şi magazinelor de profil din toată ţara. Ne desfăşurăm activitatea în trei centre zonale - Târgu-Mureş, Bistriţa şi Sibiu - şi avem o reţea de distribuţie prin care deservim magazine de specialitate din Cluj, Alba, Hunedoara, Satu-Mare, Baia-Mare, Harghita, Covasna şi Braşov. Activăm din 1992. De atunci şi până astăzi, am acumulat un portofoliu tot mai vast de produse şi mărci comercializate, ne-am format un sistem de lucru organizat, eficient şi o echipă tot mai dinamică şi mai profesionistă, în concordanţă cu cererea şi numărul de clienţi”, ne-a spus Bartha Carol, manager general al Leco Impex.

Produse de top Portofoliul de produse Leco Impex conţine rulmenţi industriali, agricoli şi auto, curele de transmisie de orice tipodimensiune, simeringuri de pro-

Echipa Leco Impex, la Simpozionul ”Dafcochim – Alături de fermieri”

ducţie internă şi de import, lubrifianţi - uleiuri minerale, semi sintetice şi sintetice pentru domeniul industrial, agricol şi auto, adezivi şi etanşanţi industriali, vaseline de uz general şi speciale, lanţuri standardizate şi speciale, benzi transportoare şi role transportoare, piese de schimb pentru linii de îmbuteliere, echipamente de protecţia muncii, scule de mână şi electrice, lanţuri şi chingi de ancorare-ridicare. Principalele mărci comercializate sunt SKF, Koyo, Torrington, JTEKT, URB, FLT, Total, Fuchs, Lubrifin, Optibelt, Megadyne, Renold, Donghua, Rexnord, Loctile, Donaldson, Uniflux, Dichtomatik, Bosch şi Gutman. „Ne putem adapta cu uşurinţă cererilor clienţilor, fiind distribuitori a peste 20 de mărci de profil, îi putem servi fie că îşi doresc produse ale unor mărci de calitate premium, fie că îşi doresc doar ce e mai ieftin”, a menţionat Bartha Carol.

Consultanţă tehnică la înalt nivel De asemenea, specialiştii societăţii oferă consultanţă tehnică, personalul Leco Impex fiind instruit de producători la cel mai înalt nivel tehnic pentru a putea pune la dispoziţie toată expertiza de care clienţii au nevoie. „Putem oferi o serie de servicii utile, complementare vânzării produselor: identificarea de produse, proiectare de ansamble, suport tehnic la montare/ demontare rulmenţi, echilibrare dinamică la utilaje, programe de training tehnic, diagnosticarea stării utilajelor, vibrodiagnoza, corecţia nealinierii axelor, analiză termografică, recomandări de îmbunătăţire a soluţiilor utilizate, diagnosticarea lubrifianţilor industriali GIE-ANAC”, a arătat Bartha Carol.

Date de contact

Leco Impex

Sediu central

Târgu-Mureş Str. Gh. Doja nr. 260 Telefon: 0265-253.110, 0365-401.171 Fax: 0265-253.727 E-mail: office@leco.ro

Punct de lucru

Bistriţa B-dul Independenei Bl. 4 Parter Telefon/fax: 0263-236.546, 0363-401.231 E-mail: officebn@leco.ro

Piroska Vesmas, optimista de la Pharmaplant Sibiu Prezentă în domeniul agriculturii de aproape opt ani, sibianca Piroska Vesmas mărturisește că nu regretă nicio clipă decizia luată în 2007, an în care a demarat primele culturi. În prezent, Piroska Vesmas este directoare la Pharmaplant SRL din Sibiu, societate care are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Alex TOTH Pentru început, vă rog să vă prezentaţi în câteva cuvinte. Piroska Vesmas: Sunt inginer agronom şi ferma pe care o conduc este situată în judeţul Sibiu. Terenurile se află pe teritoriul mai multor comune: Slimnic, Şeica Mare, Axente Sever, Loamneş, Şeica Mică şi Şura Mare. În prezent, lucrăm aproape 2.000 de hectare. Cum a fost anul 2014 pentru Pharmaplant? P.V.: A fost un an bun din punctul de vedere al producţiei şi un an rău din punctul de vedere al preţurilor. Dar asta e ceva normal, când sunt producţiile mari, atunci preţurile sunt scăzute şi invers, în cazul producţilor mici, preţurile sunt mari. Care cultură e predominantă pe terenurile fermei dumneavoastră? P.V.: În ordine descrescătoare, porumbul, grâul, rapiţa şi cartoful. De câţi ani activaţi în agricultură? P.V.: În anul 2007 am început activitatea agricolă propriu-zis, dar terenul l-am cumpărat mai devreme, în anii 2004-2005. Firma are terenuri proprietate privată şi terenuri luate în arendă. Ce preţuri s-au practicat în zona dumneavoastră?

P.V.: La porumb, producţiile din 2014 au fost foarte bune, dar preţul a fost mic, în jur de 45 de bani per kilogram. Asta la porumbul stas. Dacă nu a fost umiditatea corespunzătoare, preţul a mai scăzut ajungând până la 39 de bani per kilogram, ceea ce e foarte puţin. La cartofi, preţurile au fost foarte mici, de 35-40 de bani per kilogram. Noroc că nu avem suprafeţe foarte mari de cartofi... Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca fermierii să îşi vândă producţia la preţul corect? P.V.: Cred că ar trebui să lucram direct cu procesatorii, fără intermediari comercianţi, să obţinem preţurile după Bursa Cerealelor, la fel ca şi fermierii din vestul Europei. De asemenea, consider că ar trebui să beneficiem de subvenţii mai mari, la fel cu celelalte state membre, am avea o bucurie în plus. Câte persoane îşi desfăşoară activitatea la Pharmaplant? P.V.: În medie, 12-13 persoane. Unii mai vin, alţii mai pleacă, dar aceasta este media. Ce gamă de utilaje folosiţi? P.V.: Avem utilaje moderne, performante, în mod normal cumpărăm utilaje noi, foarte rar am achiziţionat utilaje folosite. Am avut în anul 2009 un proiect accesat prin FEADR, prin intermediul

căruia am achiziţionat numai utilaje. Apoi am mai accesat credite bancare pentru a achiziţiona alte utilaje şi urmează să mai cumpărăm utilaje pentru a ne reînnoi parcul auto. Aşteptăm, însă, să apară proiectele... Ce vă doriţi de la anul 2015? P.V.: Să apară cât mai repede proiectele europene. Să ne depunem proiectul, să fie eligibil şi să putem accesa fondurile astfel încât să ne cumpărăm utilaje noi, depozite de cereale, silozuri şi uscător. De asemenea, îmi doresc să avem parte de condiţii meteo favorabile, să avem precipitaţii când trebuie şi temperaturi bune. Dacă le vom avea pe acestea, cred că vom avea de toate, o producţie foarte bună în 2015. Am discutat despre probleme, dar sunt sigur că activitatea dumneavoastră este presărată cu multe satisfacţii. Ce ne puteţi spune la acest capitol? P.V.: Îmi place agricultura, deoarece e un domeniu unde vezi imediat realizările. Îmi place munca de afară, de pe câmp şi îmi place diversitatea. În fiecare zi facem altceva, începând cu munca de birou până la contracte de arendă, reglatul maşinilor și al utilajelor şi verificările pe câmp. Munca este foarte diversificată şi îţi aduce mari satisfacţii.

Nufarm

Pachete Nufarm pentru culturi strălucite SOMEX XEXTRA

Nufarm

Isomexx 20 WG (200 g/Kg metsulfuron-metil) + Hudson (200 g/l fluroxipir)

Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol) + Tazer 250 SC (250 g/l azoxistrobin)

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București, Tel: 021/2246320/Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

Maria Huprich, reghineanca cu fermă de 300 de vaci Intrată în afacerile din domeniul zootehniei în urmă cu 15 ani, reghineanca Maria Huprich, administratoarea unei societăţi care are ca obiect principal de activitate comerţul cu produse petroliere, și-a dezvoltat încet-încet afacerea, de la un efectiv de 10 viţele în anul 2010, la aproape 300 de capete în prezent. Care sunt satisfacţiile, dar și câteva din secretele reușitei în acest sector deloc ușor, în interviul următor. Alex TOTH Când aţi intrat în afaceri? Maria Huprich: Societatea Autodomus SA Reghin a fost înfiinţată în anul 1994 şi are ca obiect de activitate de bază comerţul cu produse petroliere, plus o ramură în agricultură şi zootehnie. De ce aţi decis să vă îndreptaţi atenţia către domeniul zootehniei? M.H.: Cineva îmi datora o sumă de bani şi mi-a adus în schimb zece viţele. Erau foarte frumoase şi mi-au fost aduse toamna târziu, în luna noiembrie. Eu nu aveam furaje, nu aveam teren, nu aveam nimic şi am decis să le ţin pentru că îmi erau foarte dragi. Am închiriat un grajd, am cumpărat fân şi am calculat că primăvara, până ce au ieşit la iarbă, m-au costat undeva pe la 60 de milioane de lei vechi. Mi-am zis că nu are rost să le vând, pentru că voi ieşi în pierdere, şi încetul cu încetul am găsit un teren pe teritoriul comunei Voivodeni şi acolo am început să construiesc. Acum am aproape 300 de capete. Cum decurge o zi obişnuită de lucru? M.H.: Mă trezesc undeva la ora 5.30, pregătesc fetiţa cea mică pentru şcoală. Apoi mă pregătesc puţin pentru birou şi apoi merg la fermă. E profitabilă o asemenea afacere sau e doar un hobby? M.H.: Dacă munceşti, îţi dedici timpul pentru ea şi te ocupi cu seriozitate de afacere, atunci va merge şi va fi profitabilă.

În afară de creşterea animalelor, aveţi şi culturi? M.H.: Da, avem peste 200 de hectare de teren agricol. Aţi accesat fonduri europene, credite sau business-ul s-a dezvolat din surse proprii de finanţare? M.H.: Am accesat un proiect SAPARD în anul 2008 şi finalizarea lui a fost în anul 2010. De asemenea, am accesat şi credite bancare... Ce rezultate aţi obţinut în anul 2014? M.H.: Sunt foarte mulţumită pentru anul 2014. Mulţumesc la Dumnezeu pentru sănătatea pe care mi-a acordat-o... Aţi avut o producţie bună? M.H.: Da, a fost o producţie foarte bună. De când am această fermă, din anul 2000, aşa producţie la porumb siloz nu am avut niciodată. Am făcut în anul 2014 silozul pentru doi ani. Şi producţia de lapte a fost bună deoarece şi silozul, din punct de vedere al

calităţii, a fost mai bun. Cine vă ajută în activităţi? M.H.: Am câţiva angajaţi şi, desigur, membrii familiei, mai ales băiatul meu de 21 de ani, Christoph, şi fetiţa cea mică, Sandy Nicole. Mă ajută şi ea, în timpul liber, când nu e ocupată cu şcoala... Ce v-aţi propus să realizaţi în acest an? M.H.: În anul 2015 în primul rând aş dori să avem sănătate, deoarece dacă avem sănătate putem să facem ceea ce ne propunem. Mi-am propus mai multe obiective, dar aştept să le finalizez şi abia apoi voi vorbi despre ele... Care sunt satisfacţiile activităţii de fermier? Ce vă mulţumeşte sufleteşte după o zi lungă petrecută la fermă? M.H.: După o zi obositoare de lucru mă mulţumeşte când văd că animalele sunt bine îngrijite, furajate, nu sunt bolnave, şi producţia de lapte e bună. Când lucrurile decurg bine, atunci şi eu am o stare de mulţumire seara...

SUPliment transilvania business

85% din berea României, produsă cu hamei de la Moragroind Proprietarul societăţii Moragroind SRL Târgu-Mureș, Mora Acaţiu, care deţine și funcţia de președinte al Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, a acordat un interviu în exclusivitate publicaţiei noastre, în care a vorbit despre rezultatele obţinute în 2014, dar și despre perspectivele noului an. Alex TOTH Câte hectare de hamei aţi cultivat în anul 2014? Mora Acaţiu: În anul 2014, cultura noastră principală, hameiul, am cultivat-o pe o suprafaţă de 188 de hectare, din care avem plantaţii anul 1 şi anul 2 aproximativ 28 de hectare. Am mai schimbat soiurile vechi şi vrem să ajungem cu producţia la nivelul celor care sunt în Europa. Care este structura portofoliului dumneavoastră de clienţi? M.A.: Avem în principal multinaţionalele, care reprezintă cam 85% din producţia de bere a României: Heineken, Romaqua - un foarte serios şi foarte performant producător de bere românesc, Ursus, iar în acest an am fost în vizită la Bergenbier, în Ploieşti, deoarece şi ei şi-au dorit un prim contact cu noi, ca să încercăm şi produsul românesc din hamei. Statisticile spun că în anul 2014 consumul de bere din România a scăzut. V-a afectat în vreun fel acest recul la nivel de consum? M.A.: Consumul a scăzut din două motive. Unul a fost introducerea accizei în 2014, care a reprezentat dacă nu mă înşel 3% în plus, ceea ce a afectat foarte mult producătorii de bere. Pe noi nu ne-a afectat, pentru că spusesem că am dezvoltat nivelul contractelor şi ca atare nu ne-a afectat această scădere. În schimb, în speranţa că nu vor merge în continuare cu creşterea taxelor la producţia de bere, eu cred că vom rezista şi vor rezista şi ei, deoarece multinaţiona-

lele îşi mută foarte uşor producţia dintr-o ţară în alta. Ei au managementul centralizat şi, ca atare, atunci când se mută producţia este o hotărâre simplă a Adunării Generale, de aceea trebuie să avem foarte mare grijă până la ce nivel îi taxăm, astfel încât ei să rămână în continuare în ţară şi în condiţiile în care preţul berii nu poate fi egal cu cel din occident, deoarece puterea de cumpărare a românilor nu este egală cu cea de acolo. Aici trebuie să fim foarte atenţi din punct de vedere politic faţă de producătorii de bere, pentru ca să avem bere, o băutură plăcută, hidratantă, cu multe calităţi. V-a afectat în vreun fel taxa de stâlp rezultatele financiare din 2014? M.A.: Taxa de stâlp în agricultură nu a fost foarte mare, pentru că în cazul nostru - de exemplu - platformele şi tot ce intră în această denumire, de taxă de stâlp, au fost inventariate de la bun început. Noi plătim aceste taxe cu mult înainte de apariţia propriu-zisă a taxei... Cum s-a situat cifra de afaceri a societăţii Moragroind din anul 2014, comparativ cu cea din anul anterior? M.A.: În 2014, producţia de hamei a fost cam aceeaşi ca cea din 2013. Poate că vom avea, vom vedea la analizele de laborator, un plus de acizi Alpha dezvoltaţi datorită umidităţii solului şi a ploilor mai abundente, încât sper ca producţia să fie mai mare.

Cu ce gânduri abordaţi anul 2015? M.A.: Suntem hotărâţi în anul acesta să oferim o atenţie mult mai mare plantaţiilor de hamei, având în vedere şi faptul că cererile pentru hameiul românesc au crescut faţă de anul anterior cu 20% şi comparativ cu trei ani cu 50%. Avem o perspectivă de a vinde produsul, ceea ce e cel mai important, deoarece astfel ai pe ce să te bazezi atunci când îţi dezvolţi o activitate. Sperăm ca activitatea să meargă bine şi ne străduim ca, împreună cu partenerii cu care am încheiat contracte în ultimii trei ani, să trecem la contracte multianuale, deoarece dezvoltarea unei culturi, oricare ar fi ea, perenă, durează, iar contractele din viitor trebuie să fie multianuale, pentru a avea siguranţa că recuperezi banii pe care îi investeşti în înfiinţarea culturii, în cazul nostru cultura de hamei.

Mora Acaţiu, proprietarul societăţii Moragroind SRL Târgu-Mureş

Valentin Mărginean, fermierul cu producţii de excepţie Născut și crescut într-o familie de agricultori, Valentin Marăginean este, la cei 39 de ani pe care îi are, unul dintre fermierii de top ai tinerei generaţii din judeţul Mureș. Tânărul este administrator la SC Klaus Agrar SRL din Adămuș, fermă care gestionează peste o mie de hectare de teren din Valea Târnavei Mici, la limita judeţelor Mureș și Alba, în localităţile Adămuș, Bahnea, Dâmbău și Mica. Care au fost rezultatele obţinute în 2014, dar și despre perspectivele acestui an, în interviul următor. Alex TOTH A fost bun anul agricol 2014? Valentin Mărginean: Da, a fost un an bun, chiar de excepţie aş putea spune, cu producţii foarte bune la toate culturile pe care le-am avut, de care suntem foarte mulţumiţi. Doar că preţul cu care ne-am vândut produsele nu a fost la nivelul la care ne aşteptam să fie. Am cultivat porumb, grâu, rapiţă, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr. Ce suprafeţe de culturi aţi avut anul trecut? V.M.: Aproximativ 400 de hectare de grâu, tot 400 de hectare de porumb, 160 de hectare de rapiţă, 100 de hectare de floarea soarelui şi 40 de hectare de sfeclă de zahăr. În total, am lucrat circa 1.100 de hectare. Aţi reuşit să vindeţi producţia? V.M.: Parţial, la grâu şi la porumb. Încă mai am pe stoc şi aştept preţuri mai bune pentru a putea vinde. Care ar fi preţul corect, din punctul dumneavoastră de vedere? V.M.: După părerea mea, 60 de bani per kilogram la porumb şi 80 de bani per kilogram la grâu ar fi fost un preţ mulţumitor. Din păcate, preţurile practicate au fost cu mult mai mici, cel puţin în perioada recoltatului şi cine nu a avut spaţiu de depozitare a fost nevoit să vândă la preţurile acestea. Comparativ cu anul 2013, aţi reuşit să vă îmbunătăţiţi parcul auto?

V.M.: Da, în fiecare an ne înnoim parcul auto cu utilaje noi. În anul 2014 am achiziţionat o grapă cu discuri de la Amazone şi vom continua achiziţiile de tehnologie, desigur, dacă preţul cerealelor va creşte aşa cum ne dorim. Depindem de preţuri din acest punct de vedere. Utilajele pe care le deţinem sunt relativ noi, majoritatea au fost noi atunci când le-am cumpărat şi, deocamdată, nu avem probleme foarte mari. E adevărat, întreţinerea lor este costisitoare, deoarece piesele de schimb sunt destul de scumpe. Ce culturi pregătiţi pentru anul 2015? V.M.: Până acum avem însămânţate 350 de hectare de grâu, 160 de hectare de rapiţă şi intenţionăm ca la primăvară să însămânţăm sfeclă de zahăr şi floarea soarelui. Cu ce probleme vă confruntaţi? Anul trecut în zonă era o problemă legată de daunele mari provocate de porcii mistreţi... V.M.: Aşa e, problema nu s-a ameliorat ci, din contră, s-a agravat. Pagubele sunt tot mai mari şi se pare că nu doar noi, ci şi alţi fermieri din alte zone au aceleaşi probleme. Aşteptăm altă legislaţie, mai eficientă, pentru a putea controla înmulţirea porcilor mistreţi. Sunteţi mulţumit de nivelul subvenţiilor? V.M.: Nivelul subvenţiilor creşte foarte, foarte încet, dar dacă banii vin la timp, ei sunt bineveniţi.

În 2014, Valentin Mărginean a avut peste 1.100 de hectare de culturi

Ce vă doriţi de la anul care a început? V.M.: În primul rând, să beneficiem de condiţii meteorologice adecvate, ele sunt primordiale pentru obţinerea unor producţii bune. Îmi doresc, de asemenea, să avem şi în anul 2015 producţii la fel de bune, eventual să mărim productivitatea şi să lucrăm astfel încât să creştem şi calitatea producţiilor. Pentru anul 2015, mărirea suprafeţei cultivate nu este o prioritate. Totodată, aşteptăm, ca în fiecare an, proiecte noi... Dincolo de greutăţi, ce satisfacţii vă oferă activitatea de fermier? V.M.. Cineva spunea, chiar în timpul Simpozionului ”Dafcochim - Alături de fermieri”, că cea mai frumoasă meserie este meseria de agricultor, şi îi dau dreptate. Nimic nu se compară cu munca în natură, în aer curat...

SUPliment transilvania business

Teodor Vultur, primarul-fermier cu producţii record Printre participanţii la ediţia din acest an a Simpozionului pentru fermieri organizat în luna ianuarie de compania Dafcochim Târgu-Mureș s-a aflat și Teodor Vultur, primarul comunei Lunca. Agricultor foarte experimentat, edilul șef al comunei Lunca a vorbit despre afacerea familiei sale din agricultură, domeniu cu producţii record în anul care a trecut. Alex TOTH Ce rol joacă agricultura în viaţa dumneavoastră? Teodor Vultur: Sunt agronom de profesie, promoţia 1980, deci cu experienţă de 34 de ani în acest domeniu şi cu experienţă de peste 10 ani de inginer şef de CAP şi, în acelaşi timp, cu experienţă de peste 23 de ani în administraţie, la Primărie. Categoric, ocupaţia de bază a mea şi a familiei mele este agricultura. Imediat după decembrie 1989, în anul 1992 m-am privatizat în calitate de arendaş, cu o suprafaţă de peste 300 de hectare şi am continuat activitatea, am extins-o, ajungând la 400 de hectare. Momentan, familia mea lucrează 300 de hectare, în principiu cultură mare. Fără zootehnie, fără alte culturi mai specifice. Cele 300 de hectare sunt situate în satele Lunca, Logic şi Frunzeni, pe raza comunei Lunca, unde cunoaştem terenul, care e lucrat an de an încă din 1992. Cum sunt divizate cele 300 de hectare pe culturi? T.V.: Aproximativ 35-40% cu grâu, acelaşi procent şi la porumb, iar diferenţa care rămâne, de 20-25% reprezintă culturi de primăvară, în special orzoaică de primăvară, orz de toamnă, ovăz, rapiţă. Cultura de bază este grâul şi porumbul. Ce producţii aţi avut în anul 2014? T.V.: Dacă luăm ca referinţă anul 2014, acesta a fost unul de excepţie. Trebuie să recunosc că de 34 de ani nu am avut asemenea producţii. Au fost producţii de excepţie, chiar şi în zona

noastră, care nu este tocmai cea mai bună zonă din judeţ. Am depăşit pe unele suprafeţe chiar 11.000 de kilograme pe hectar la porumb şi 6.000 de kilograme pe hectar la grâu. O medie ar fi de 9.500 - 10.000 de kilograme pe hectar la porumb şi 6.000 de kilograme pe hectar la grâu. În general, nu ne-am plânge de producţie, problema este valorificarea producţiei... Detaliaţi, vă rog... T.V.: Valorificarea recoltelor ne aduce greutăţi, trebuie să ne căutăm cumpărători, trebuie să negociem... Spre norocul meu, am spaţii de depozitare şi nu sunt chiar la mâna cumpărătorului. Referindu-mă la câştig, pot spune că activitatea agricolă a adus profit familiei mele în anul 2014. Ar fi producătorii mai puternici dacă s-ar afilia în organizaţii şi asociaţii? T.V.: Categoric, dacă ar fi mai mulţi producători asociaţi, să poată coordona activitatea în special în ceea ce priveşte valorificarea producţiei, atunci fermierii ar fi mai puternici pentru că ar avea un cuvânt de spus. Acum suntem divizaţi pe suprafeţe mici şi vocea noastră se aude mai puţin. Activitatea este de familie sau aveţi şi angajaţi? T.V.: E o afacere de familie, lucrăm cu soţia pe o societate, avem însă şi patru angajaţi, mecanizatori cu experienţă, care ne ajută să obţinem producţii bune.

Cum se împacă administraţia cu agricultura? Aveţi timp pentru ambele? T.V.: Se împacă destul de greu, cu multe sacrificii. Evident, prioritatea numărul unu o reprezintă activitatea de la Primărie, unde ritmul este foarte intens. Practic, de fermă se ocupă efectiv familia mea, eu am un aport mai important la sfârşit de săptămână, când sunt acasă. Ambele activităţi îmi aduc însă satisfacţii care cu greu pot fi descrise în cuvinte. Ce v-aţi propus să realizaţi în anul 2015? T.V.: În primul rând, familia mea şi-a propus să realizeze unele investiţii în dotări, în utilaje. Deţinem o gamă de utilaje destul de bune, o gamă largă, care satisfac executarea lucrărilor în timp optim. Ne dorim să facem ce am făcut şi în 2014 şi să încheiem şi acest an cu profit. Important e să termini anul pe plus...

Teodor Vultur, unul dintre fermierii de top din comuna Lunca

Soluții și parteneri din Transilvania - Lunar, 80 de pagini, oportunități de afaceri - Interviuri exclusive, analize, studii de caz - Coverstory-uri exclusive corelate cu evenimente și investiții cheie - Promovarea dvs. la cele mai importante târguri, expoziții și forumuri - Oportunități de promovare online - Suplimente: Cultural (lunar 8 pagini), Doctor și Agro TB (trimestrial 68 pagini) - Catalogul centrelor logistice și de birouri (anuar, ediţia a III-a) - Tendințe și recomandări internaționale abonamente@transilvaniabusiness.ro, Tel: 0740 115 167, Fax: 0265 215 613

Abonament revista tb: 250 lei/an

De ce e abonamentul 250 de lei când toată piaţa oferă discount şi premii?! Abonamentul livrat acasă ori la job conţine 12 apariţii plus cel puţin 9 suplimente. Este foarte important să aveţi întreaga colecţie TB 2015! Transilvania Business intră în al cincelea an de existenţă. Vom edita 12 numere de revistă clasică. Minimum 80 de pagini plus coperţi. Din ianuarie 2014 avem suplimentul interior – TB Cultural (8 Businessul pagini). trebuie să sprijine consistent cultura. Se coace vremea elitei economice care să deguste din şansa mecenatului şi a sprijinitorului creaţiilor acestui popor. Altă revistă, de fapt. Ţineţi în mână suplimentul Agro TB (68 de pagini) ce va apărea o dată la trei luni despre pământ, animale, ferme, ştiinţă, industrie alimentară, truditori, profit agricol etc. Lumea medicală are încredere în redactorii noştri şi am acceptat să păşim cu precauţie, dar decişi pe drumul spinos al sănătăţii românilor. Sănătate cu TB. Trimestrial, 68 de pagini. Ne-am pregătit pentru trei conferinţe naţionale – cum v-am obişnuit, cu anuarele – cataloagele – indexul aferent... Sibiu. Alba Iulia. Timişoara. Şi Bucureştii rămân în cărţi...

supliment trimestrial Transilvania Business 12 reviste TB clasice. Cu 12 - TB Cultural interior. Cel puţin 3 Agro TB şi 3 Sănătate cu TB. Plus unicatele: Industrializare şi Automotive. Parcuri tehnologice, logistice, huburi, clustere, industriale (II). Oglinda Energiei româneşti. Tot 3.

ines s

Un an mândru!

Tran bus silvania

Împreună, toate, susţin, merită un abonament la Transilvania Business!

Balogh Jozsef, fermierul nonconformist de la Gornești Unul dintre cei mai destoinici fermieri din zona comunei mureșene Gornești este Balogh Jozsef, nume extrem de cunoscut atât în viaţa politico-administrativă a judeţului, cât și în mediul de afaceri din Mureș. Într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei noastre, fostul consilier judeţean a dezvăluit care sunt preocupările domniei sale din agricultură, domeniu considerat foarte important atât pentru prezentul, cât mai ales pentru viitorul României. Alex TOTH Ce suprafaţă totală aţi cultivat în anul 2014? Balogh Jozsef: Am avut o suprafaţă între 150 şi 170 de hectare. Am avut grâu vreo 70 de hectare, porumb aproximativ 50 de hectare, lucernă şi a mai rămas nişte pământ care a fost semănat, deoarece îl pregătim pentru anul acesta pentru rapiţă. Sfecla de zahăr nu vă tentează? B.J.: Pe Valea Mureşului nu mai are tradiţie sfecla de zahăr. Cândva a avut o tradiţie, dar sunt localităţi în judeţul Mureş unde se produce foarte mult, pe Câmpie, pe Târnave. Din păcate, şi producătorii de sfeclă de zahăr se luptă cu preţurile care, într-adevăr, făcând o comparaţie între subvenţiile din ţările vestice şi de la noi, sunt dezastruoase... Care credeţi că e soluţia pentru contracararea preţurilor mici? B.J.: Cred că trebuie să ne orientăm în mai multe direcţii pentru că în ultimii patru-cinci ani am aşteptat să revină preţul la grâu şi la porumb la nivelul anilor anteriori. Aceleaşi cheltuieli şi investiţii făcute, însă preţul chiar s-a înjumătăţit, atât la grâu, cât şi la porumb. La porumb chiar a fost un preţ foarte scăzut în 2014, de 39 de bani la kilogram. Dacă facem nişte socoteli, nicicum la 50 de hectare nu poţi să

obţii un profit din care să îţi permiţi să reinvesteşti pentru anul următor. Trebuie să trecem la plante cum e rapiţa, care, după calculele făcute, 50 de hectare de rapiţă întreţin 100 de hectare de cultură şi e sigur că o poţi vinde la un preţ destul de convenabil, iar piaţa e destul de mare. Astfel, imediat după recoltare poţi să îţi plăteşti datoriile la seminţe, pesticide şi aşa mai departe şi profitul poate fi obţinut din celelalte culturi: grâu, porumb. Chiar trebuie să ne reorientăm către furaje cum ar fi lucerna, trifoiul şi altele. Este piaţă pentru cei care se ocupă cu creşterea animalelor şi ei nu prea au posibilitatea să cultive, deoarece s-au orientat spre păşuni. Ce satisfacţii vă oferă activitatea de fermier? B.J.: Să ştiţi că agricultorii n-au fost niciodată cei mai bogaţi oameni ai locurilor. Ei au dus-o bine, au avut întotdeauna asigurat cele necesare fami liei şi mai făceau şi alte investiţii. Cea mai mare siguranţă în viaţa unui om este dată de pământ. Indiferent ce se întâmplă - noi mai lucrăm şi în alte domenii, în construcţii, în prelucrarea agregatelor – dar ceea ce îţi dă siguranţă este pământul, deoarece ai posibilitatea să îţi cultivi grâu, porumb, creşti zece animale şi indiferent de preţul cu care vinzi, tot supravieţuieşti. În celelalte ramuri, acum

Balogh Jozsef, un fermier model din zona localităţii Gorneşti

chiar n-ai nicio siguranţă şi din păcate târziu m-am trezit. Tot ce am investit în utilaje şi maşini trebuia să investesc în agricultură. Când aţi început să vă ocupaţi de agricultură? B.J.: De vreo cinci ani, de când mi-am dat seama că în construcţii nu mai merge treaba şi trebuie să ne reorientăm. În 23 iulie fac 60 de ani, dar până am sănătate nu mă bazez pe pensia luată de la stat. Vreau să fiu activ până ”dau în primire”... Chiar nu am nevoie de pensie, nici nu mă interesează... Vă ajută şi familia la activităţi? B.J.: Familia participă mai puţin, pentru că membrii familiei au alte activităţi. Activ sunt eu pentru că ziua de lucru începe la ora şase... La ora şapte sunt la slujbă. Aşa e iarna, pentru că vara la ora şase dimineaţa sunt deja pe câmp. Aşa e frumos, tu trebuie să fii primul. Dacă te duci la ora opt, atunci mai bine nu te mai duci în ziua respectivă la lucru, ci la baie în Sângeorgiu de Mureş... În agricultură şi în construcţii, dacă nu eşti acolo de dimineaţă, la împărţirea sarcinilor de lucru, atunci mai bine nu te băga...

SUPliment transilvania business

Secretele cartofilor de calitate, știute de Becsek Laszlo Proprietarul societăţii Biofarm SRL Târgu Secuiesc și doctor în producerea de sămânţă pentru cartofi, ing. Becsek Laszlo este unul din principalii producători de cartofi din România. Deși a înregistrat producţii record în anul 2014, fermierul de elită din judeţul Covasna este îngrijorat atunci când vine vorba despre viitorul cartofului din România. Alex TOTH Cum a fost anul 2014 pentru afacerea pe care o conduceţi? Becsek Laszlo: Anul 2014 a fost unul în care am reuşit cele mai mari producţii din ultimii 20 de ani. Am avut producţii record la toate culturile. În schimb, preţurile au fost atât de mici, încât financiar nu am ieşit nici pe departe aşa cum am ieşit în 2013. Puteţi da exemple de producţii record? B.L.: Am făcut la cartofi şi 60 de tone la hectar şi preţul de valorificare a fost între 25 de bani şi 60-70 de bani per kilogram pentru cartoful ambalat, spălat, etichetat. Unde aţi înregistrat asemenea producţii record şi ce suprafaţă aţi cultivat? B.L.: În judeţul Covasna, în Sfântu Gheorghe. Am cultivat 162 de hectare. Care a fost producţia medie? B.L.: Producţia medie pe ţară se situează, zic eu, la 35-40 de tone per hectar. E o producţie în creştere faţă de anii anteriori, când media era de 22 de tone per hectar. Statisticile spun că în ţările europene producţia este mai mare cu 10-15 tone per hectar. Care e cauza acestui decalaj? B.L.: În ţările vest europene au rămas numai fermieri specializaţi, care au puterea financiară să investească în sămânţa de cartof, care este cea mai importantă pentru a obţine o producţie bună şi care reprezintă cam 60% din cheltuielile pe hectar la cartof. În

România, doar aproximativ 15-20% din producători îşi permit să planteze un material săditor de calitate, iar restul plantează sămânţă mai veche, la care randamentul este mult mai mic. În concuzie, dacă folosim sămânţă de calitate de clasa Elită sau clasa A, putem să obţinem 60 de tone la hectar, cu o sămânţă la a patra generaţie cum au restul de 70-80% dintre producători, se pot obţine numai 20-25 de tone la hectar. Acesta este unul dintre motivele pentru care media pe ţară este mai mică. Sunteţi mulţumit de preţurile practicate? B.L.: Din cauza preţului de 35-40 de bani per kilogram suntem... pe nicăieri. Am făcut un pas înainte, a mai trecut un an, fermele bune nu intră pe minus, dar foarte mulţi producători intră pe minus, cu pierderi foarte mari şi după părerea mea în 2015 vor fi cu minimum 20% mai puţini cartofi ca şi suprafaţă. Producătorii mari au făcut un an cu un profit foarte modest... De ce producătorii nu reuşesc să se bucure mai mult de roadele muncii depuse? Ce ar trebui făcut pentru ca preţul să fie unul corect pentru fermieri? B.L.: Aşa e, în România se consumă pe cap de locuitor cam 90 de kilograme de cartofi. Referitor la preţ, sunt mai multe aspecte. După intrarea României în Uniunea Europeană se aduc fără nicio taxă foarte mulţi cartofi din import. Din păcate, toată piaţa se aliniază la preţul cartofului de import. Dar acest cartof de import, din păcate într-o foarte mare măsură ajunge pe pieţele româneşti fără taxe şi atunci

un producător român care lucrează corect este din start în minus cu 24% TVA, plus impozitul pe profit. Dacă s-ar aduce tot cartoful aşa cum scrie legea, atunci şi producătorul român ar putea să îl valorifice la un preţ mai bun. Evident, cartoful de import, care vine din ţările vest-europene, calitativ este superior față de media calităţii pe România. Aici nu vorbim de producătorii specializaţi, pentru că o calitate superioară se poate face, dacă faci investiţii în sămânţă, în inputuri, atunci poţi obţine cartof la aceeaşi calitate ca şi cea din import. Ce aşteptări aveţi de la anul 2015? B.L.: Să fie stabilitate, pentru că nici abundenţa mare de poducţie nu ne aduce bunăstare, cheltuielile sunt mult mai mari, munca depusă este mult mai mare şi venitul este de aproximativ trei ori mai mic. Îmi doresc să avem un an normal, cu producţii normale şi preţuri normale...

Dr. ing. Becsek Laszlo, proprietarul societăţii Biofarm SRL Târgu Secuiesc

Aurel Truţă, agricultorul - filozof de la Ploscoș Aurel Truţă, din comuna clujeană Ploscoș, cunoscut pentru seriozitatea cu care practică agricultura în cadrul societăţii Gran Rom SRL Turda, este de părere că formele asociative reprezintă una dintre soluţiile pentru practicarea unor preţuri convenabile pentru fermierii autohtoni. De asemenea, inginerul agronom cu reale calităţi de filozof mai spune că, dacă ar avea o funcţie de decizie în cadrul Ministerului Agriculturii, ar păstra în permanenţă legătura cu fermierii autohtoni. Alex TOTH Care este obiectul de activitate a firmei pe care aţi înfiinţat-o? Aurel Truţă: Obiectul de activitate a firmei este cultura cerealelor şi plantelor tehnice. Fiind însă primar, de trei ani destinele firmei se ocupă un nepot de-al meu, Radu Ionuţ Truţă, absolvent al USAMV Cluj-Napoca. Aţi avut un an bun? A.T.: Anul 2014 pentru zona noastră de cultură a fost foarte bun din punct de vedere al producţiilor, la toate culturile. Din păcate, ne-am confruntat cu preţuri mici. Am încercat să ţinem produsele cât mai mult, dar de la recoltat şi până la livrare creşterea de preţ a fost nesemnificativă. Ce suprafaţă lucraţi? A.T.: Lucrăm o suprafaţă de 480 de hectare, cu următoarele culturi: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, orzoaică pentru bere, rapiţă, floarea soarelui. Din culturile enumerate, vreau să spun că rezultate foarte bune am obţinut la sfecla de zahăr, pe o suprafaţă de 60 de hectare producţia medie a fost de 62.000 de kilograme la hectar, care după valorificare au adus un profit bun. Care este gama de utilaje pe care le folosiţi? A.T.: În anul 2009, am făcut un proiect pe fonduri europene, cu o valoare de 270.000 euro, cu rambursare de 50%. Proiectul a fost finalizat în anul 2013 şi în 2014 am pornit un nou proiect pentru a completa parcul auto. Am considerat că nu am avut toate utila-

jele pentru ceea ce e necesar în fermă, astfel încât am achiziţionat o combină de recoltat cereale John Deere, care e foarte performantă. De asemenea, am mai achiziţionat un tractor şi câteva utilaje agricole cu care zic că la ora actuală satisfacem nevoile fermei. Dacă, prin absurd, aţi ajunge într-o funcţie de decizie în Ministerul Agriculturii, ce aţi face concret pentru susţinerea fermierilor? A.T.: Să ştiţi că am mai dat interviuri de acest gen şi la experienţa pe care o am, de 35 de ani în domeniul agriculturii, jumătate în regimul trecut, jumătate acum, aş avea nişte priorităţi. În primul rând, aş fi foarte apropiat de fermieri, pentru că dacă ai o legătură cu ei în permanenţă, la nivel de asociaţii profesionale, cred că s-ar putea găsi cele mai bune soluţii. Nu mi se pare normal ca producţia din România să se valorifice la preţurile care sunt şi mă gândesc nu neaparat la cultura mare şi plantele tehnice, ci la unele sectoare cum sunt pomicultura, viticultura şi legumicultura, care sunt puţin vitregite de sistem. Probabil că Ministerul Agriculturii nu s-a implicat suficient pentru a rezolva şi problemele lor. Sunt formele asociative o soluţie pentru practicarea unor preţuri mai bune pentru fermieri? A.T.: Consider că formele asociative sunt de mare perspectivă şi chiar recomand fermierilor să se unească în asemenea asociaţii. De exemplu, noi, la Turda, avem un grup de producători format din 16 firme, care lucrează în medie cam 750-800 de hectare şi

vă spun că altfel negociem cu fabrica de zahăr, iar preţurile nu sunt chiar la voia întâmplării, având în vedere că se negociază destul de strâns şi de serios. Sunteţi şi fermier, şi primar? A.T.: În 2012, la rugămintea unor colegi din bresla agronomilor şi la solicitarea cetăţenilor din comuna Ploscoş, am candidat şi am fost ales primar. Scopul meu nu a fost de a ajunge neaparat primar doar ca să fiu primar, ci ca să fac ceva pentru comună. Sunt şi agricultor şi cred foarte mult într-un citat din Xenopol, pe care vi-l spun şi dumneavoastră: „Agricultura este mama tuturor ştiinţelor”. Cred că cei care trebuie să audă şi înţeleg ce am spus, vor pricepe...

SUPliment transilvania business

Mariana și Gheorghe Șerban, fermierii model din Mediaș Înfiinţată în urmă cu șapte ani de soţii Mariana și Gheorghe Ștefan din Mediaș, ferma Agro Eco Mag însumează în prezent peste 500 de hectare de teren, cultivate cu porumb, grâu, rapiţă și orz. Care sunt rezultatele de până acum, dar și perspectivele de dezvoltare ale societăţii am aflat de la Mariana Șerban, administratorul Agro Eco Mag SRL Mediaș. Alex TOTH În ce zonă vă desfăşuraţi activitatea şi ce suprafaţă aţi cultivat în anul 2014? Mariana Şerban: Suntem din Mediaş, dar lucrăm pe zona Târnava Copşa Mică - Valea Viilor. Cultivăm porumb, grâu, rapiţă, orz. Predomină porumbul, cu toate că preţul ne-a dezamăgit puţin în 2014, an în care am cultivat aproximativ 500 de hectare. Ce efecte va avea preţul mic la porumb? M.S.: Producţia la porumb a fost foarte bună, dar preţul nu ne-a mulţumit, motiv pentru care ne-am gândit să diminuăm suprafaţa de porumb. Preţurile, din păcate, au fost aproape de cele din anii secetoşi. Mă refer la preţul mic al cerealelor şi în anii secetoşi, chiar dacă producţia a fost un pic mai mică - nu foarte mică, totuși -, preţul a fost mai mare şi a existat un echilibru. Business-ul dumnevoastră e unul de familie sau aveţi şi angajaţi? M.S.: De fermă mă ocup eu şi soţul meu, Gheorghe Şerban. Avem o societate Agro Eco Mag, cu şase angajaţi. Când aţi înfiinţat societatea şi cu ce suprafaţă de teren aţi pornit la drum? M.S.: Am înfiinţat firma la sfârşitul anului 2008. Practic, din 2009 am început activitatea cu 100 de hectare, apoi am mărit-o la 150 de hectare. Am crescut treptat, acum avem 500 şi urmează să negociem pentru încă o sută

şi ceva de hectare, astfel încât să avem peste 600 de hectare. Dacă aţi avea posibilitatea, ce aţi schimba în bine pentru fermierii din România? M.S.: Chiar dacă preţurile sunt mici la ora actuală, dacă subvenţiile ar fi ca în Uniunea Europeană, ca şi cele din Franţa, Germania, sigur că nu ne-am lovi de preţurile mici, am depăşi situaţia. Cred că suntem o ţară bogată şi i-am întrece pe mulţi şi am impresia că de aceea nici nu se vrea să mergem mai departe, să se mărească subvenţiile, să se schimbe ceva în demersurile cu proiectele... Apropo de acest subiect, aţi accesat vreun proiect? M.S.: În anul 2012 am făcut două proiecte, unul pe Măsura 112 şi celălalt pe Măsura 121. Ambele au fost eligibile, aprobate, dar nefinanţate. Banii n-au fost suficienţi. Şi acum, în loc să se reia din urmă proiectele care au fost eligibile şi să le finanţeze, trebuie să facem altele, aspect care te face să te saturi, cum se spune, şi intri în leasinguri şi aşa mai departe... De utilaje ai nevoie şi nu poţi să aştepţi patrucinci ani până când poate-poate vreun proiect îţi va fi finanţat şi ţie... Ce dotări aveţi la fermă? M.S.: Avem tractoare, combină şi o gamă diversificată de utilaje, dar mai trebuie. Pentru a putea performa, ai nevoie de utilaje noi. Ca să reduci costurile şi forţa de muncă, este nevoie de mecanizare eficientă.

Care sunt satisfacţiile activităţii pe care o desfăşuraţi? M.S.: Cu toate greutăţile şi cu toate problemele, din 2009 începând cu 100 de hectare am ajuns la aproape 600, ceea ce înseamnă că nu am stat pe loc şi am performat, ceea ce îţi oferă o satisfacţie. Nu cred că există o altă zonă de activitate cu satisfacţii mai mari decât atunci când mergi pe câmp şi vezi culturile, începând cu perioada semănatului şi până la recoltat. E foarte plăcut să vezi cum creşte cultura şi să te bucuri pas cu pas de fiecare detaliu al activităţii de fermier. Înainte de a deveni fermieri, cu ce v-aţi ocupat? M.S.: Am fost asistent de relaţii cu publicul la o instituţie privată, iar soţul meu a lucrat, înainte de 1989, într-o secţie de mecanizare ca şef de secţie. Apoi s-a lăsat, a plecat la oraş ca director la o societate până când am realizat că, decât să facem profit altora, mai bine să începem o afacere în familie. Şi aşa am plecat de la oraş la agricultură...

Mariana şi Gheorghe Şerban, administratorii Agro Eco Mag SRL Mediaş

Subvenţiile agricole 2015-2020

Pilonul I - Plăţile directe România pune la dispoziţia fermierilor prin intermediul Pilonului I – Plăţi directe, în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suma de 10,39 miliarde de euro. Cele șapte scheme - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), ajutorul naţional tranzitoriu (ANT), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat și schema simplificată pentru micii fermieri - se aplică începând cu campania 2015. O analiză AgroTB

SUPliment transilvania business

©European Union

Fermierul activ Începând din acest an, în Politica Agricolă Comună (PAC) se aplică un nou set de reglementări, care vor trebui respectate de fermierii ce accesează măsuri de sprijin direct, principala regulă fiind cea referitoare la calitatea de fermier activ. O primă reglementare se referă la definiţia fermierul activ, care poate fi persoana fizică sau juridică, deţinător legal al exploataţiei şi care desfăşoară activităţi de cultivare a terenului, de creştere a animalelor, de menţinere prin tehnologii uzuale a suprafaţei agricole în condiţii adecvate pentru păşunat sau cultivare sau efectuează activităţi minime pe aceste suprafeţe pentru a păstra starea adecvată pentru păşunat sau cultivat. Conform art. 9.4 din Regulamentul UE 1307/2013, fermierii care în anul anterior de plată au primit plăţi directe care nu depăşesc suma de 5.000 euro sunt consideraţi automat fermieri activi. Fermierii care în anul anterior anului depunerii cererii de plată au primit plăți directe de peste 5.000 euro trebuie să ateste cel puțin calitatea de persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială, conform Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008. Spre deosebire de perioada 2007-2013,

când toţi deţinătorii de terenuri aveau acces la subvenţii, de această dată UE a impus o listă de excluderi, la care România a mai adăugat şi ea întreprinderi sau activităţi neagricole – firme/companii de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratori de păduri private, penitenciare, care sunt considerate ca având activitate agricolă nesemnificativă, dar și unități administrativ-teritoriale (comune, oraşe, judeţe). Există şi excepţii, care le permit celor care pot dovedi că activitatea agricolă desfăşurată în cadrul firmei reprezin-

tă principala lor activitate să devină sau să rămână fermieri activi, pentru aceasta trebuind să dovedească faptul că, cuantumul anual al plăţilor directe este de cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activitățile agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

Cheltuielile agricole ale UE asumate în cadrul PAC 2014-2020 se fac prin două domenii majore, aşa numiţii “piloni”. Pilonul I – Plăţi Directe – este alimentat de sumele care provin de la Fondul European de Garantare (FEGA), instituţia românescă desemnată cu gestionarea acestor fonduri fiind Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Regulamentul care se aplică plăţilor din acest pilon este Regulamentul UE nr.1307/2013, suma alocată fiind de 10,39 miliarde de euro. Pilonul II – Dezvoltare Rurală – gestionează în principal măsurile de dezvoltare rurală şi este alimentat de sumele provenind din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), instituţia românească abilitată cu gestionarea lor fiind Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Regulamentul care se aplică acestui pilon este cel cu nr. R1305/2013, iar suma alocată este de 8,15 miliarde. În cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, România a obţinut dreptul ca un procent de 25% din cuantumul sumelor alocate să poată fi mutate de la un pilon la altul, în funcție de necesităţi.

Valoarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal 2015 – 2016 Sursa: Claudiu Frânc - Opţiunea României privind aplicarea plăţilor directe 2015-2020

Estimare nivel Plăţi 2015-2020 din FEGA (plata redistributivă se aplică la toate fermele, pentru primele 30 ha) Sursa: Claudiu Frânc - Opţiunea României privind aplicarea plăţilor directe 2015-2020

SUPliment transilvania business

SAPS, ANT, Plată redistributivă SCHEMA DE PLATĂ UNICĂ PE SUPRAFAŢĂ (SAPS) se acordă în baza art. 36 al Regulamentului 1307/2013 și constă în acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier şi decuplată de producţie, România optând pentru plata acestui ajutor până în 2020 inclusiv, suma urmând să crească anual, de la 74 de euro în 2015 la 86 de euro în 2019/2020. Pentru această schemă, România alocă minim 47 % din plafonul național anual FEGA. AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII, potrivit Regulamentului 1307 / 2013, art. 37, reprezintă plăți suplimentare care se acordă din bugetul național fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic care au beneficiat de plați naționale directe complementare în anul 2013. Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăților aferente anului 2013. Acestea pornesc de la 19 euro în 2015 şi scad la 13 euro în 2019/2020. PLATA REDISTRIBUTIVĂ, potrivit aceluiaşi Regulamentul 1307/2013, art. 41 şi 42, reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafață și se acordă pentru primele 30 de hectare, pe două nivele, indiferent de mărimea exploataţiei. Pentru primul nivel, 1-5 hectare, se acordă 5 euro, iar pentru nivelul doi, restul de 25 de hectare, se acordă 45 de euro. Plata redistributivă se adaugă plății unice menționată la punctul 1, este plătibilă o dată pe an și este decuplată de producție. Pentru această plată, România alocă circa 5,3 – 5,7% din plafoanele naționale FEGA 2015 – 2020.

Înverzire PLATA PENTRU PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU (ÎNVERZIRE) se acordă în conformitate cu art. 43-47 din Regulamentul (UE) 1307/2013 şi este o plată care se acordă fermierilor eligibili pentru plata unică menționată la punctul 1. Cuantumul ei porneşte de la 49 de euro în 2015 şi ajunge la 57 în 2019/2020. Suma alocată este de 30% din plafonul naţional anual FEGA

Aceasta plată se acordă automat exploataţiilor sub 10 hectare, cu condiţia ca fermierii care au şi teren în categoria de folosinţă pajişti permanente să nu diminueze suprafaţa acestora. În schimb, fermierii care deţin exploataţii care au între 10-30 hectare de teren arabil, pentru a fi eligibili, vor trebui să aibă două culturi diferite, iar cei cu exploataţii de peste 30 de hectare, trei culturi diferite. Toate fermele cu mai mult de 15 hectare de teren arabil trebuie sa aibă pe suprafaţa lor o aşa numită zonă de interes ecologic (ZIE), pentru început 5% din terenul arabil al exploataţiei, iar apoi 7%. Zonele de interes ecologic pot fi terase, elemente de peisaj (garduri împădurite, arbore izolat, arbori în aliniament, grup

de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie, margini de câmp, iazuri, rigole), zone tampon (GAEC 1, SMR 1, SMR 10), zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie (plantaţii de salcie), zone împădurite (terenuri împădurite pe măsura 221 din vechiul PNDR), zone cu strat vegetal şi zone cu culturi fixatoare de azot. Nu sunt ZIE terenurile lăsate în pârloagă.

Tânărul fermier și micul fermier PLATA PENTRU TINERII FERMIERI se acordă potrivit Regulamentului 1307 / 2013, art. 50-51 şi presupune acordarea unei plăți anuale fermierilor eligibili pentru plata unică, menționată la punctul 1.

Plafoane şi valori de sprijin cuplat în sectoarele vegetal şi zootehnic, 2015 – 2016 - 2017 Sursa: Claudiu Frânc - Opţiunea României privind aplicarea plăţilor directe 2015-2020

Exemple – anul 2015 – nivel maxim de plată pentru primele 30 de ha Sursa: Claudiu Frânc - Opţiunea României privind aplicarea plăţilor directe 2015-2020

SUPliment transilvania business

Suma reprezintă o plată suplimentară de 23 de euro/hectar și se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani, pentru exploataţii de până în 60 de hectare. Pentru a fi eligibil, fermierul trebuie să aibă sub 40 de ani şi să se stabilească pentru prima dată într-o exploataţie ca şef de exploataţie. Măsura se aplică şi pentru tinerii din actualul PNDR, suma alocată fiind de 2% din plafonul național anual FEGA. SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI se acordă în baza art. 61-65 ale aceluiaşi regulament şi presupune acordarea unei plăți anuale fermierilor eligibili pentru plata unică, menționată la punctul 1. Fermierul primeşte un cuantum al plăţii directe egal cu valoarea totală a plăţilor care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an la care acesta are dreptul, dar nu mai mult de 1.250 de euro. Avantajul fermierilor care participă la această schemă este acela că depun o singură dată declaraţia la APIA, iar în afară de menţinerea suprafeţei declarate nu mai trebuie să respecte alte reguli. Ba mai mult, dacă se obligă să transfere, dupa cel puţin un

an de la accesarea schemei, definitiv exploataţia altui fermier, are dreptul să primescă pe lângă arendă şi 120% din nivelul plăţilor directe la care are dreptul.

100.000 de euro/ ha de ciuperci SCHEMA DE SPRIJIN CUPLAT se acordă potrivit Regulamentului 1307 / 2013, art. 52-55 pe două mari sectoare, în limita unor plafoane. Sectorul producţiei vegetale, plafonat la anumite suprafeţe în funcţie de cultură: soia, lucernă, mazăre boabe, fasole boabe, cânepă, orez, cartofi pentru sămânţă, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesate, castraveţi procesare, legume din sere şi solarii, legume din solarii, prune procesare, mere procesare, ciuperci, cartof de primăvară. De remarcat faptul că, deşi faţă de exerciţiul 2007-2014 numărul culturilor vegetale subvenţionate creşte la 16 tipuri de culturi, cele de in pentru fibră şi de tutun - la aceasta din urmă România fiind total dependentă de importuri - nu beneficiază de niciun

sprijin, cultivatorii trebuind să se mulţumească cu cei 19 euro care se acordă ca şi ANT. Sectorul producţiei zootehnice, plafonat la un anumit număr de capete, prevede subvenţii pentru vaca de lapte, bivoliţe de lapte, taurine de carne, ovine/caprine de carne, viermi de mătase. Pentru această schemă, România alocă 13,7% în anul 2015 și 14,9% în anul 2020 din plafonul național anual FEGA. NB. Schemele de sprijin prezentate în

acest articol pot suferi adaptări / modificări / etc. ca urmare a analizei realizate de Comisia Europeană în aceste zile.

Pilonul II – PNDR: Plăţile de agromediu și climă Plăţile de agro-mediu și climă, din cadrul măsurii 10 - ”Agro-mediu și climă” a PNDR 2014-2020, au scopul de a încuraja micii fermieri și alte tipuri de proprietari de pământ sau păduri să aducă propria valoare întregii societăţi, prin continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă tradiţionale, compatibile cu protecţia mediului, a peisajelor și resurselor naturale, a calităţii solului și a biodiversităţii prin cele 8 pachete ce vor fi descrise în continuare. O analiză AgroTB În PNDR 2014-2020, plăţile de agromediu - Măsura 214, Axa 2 în vechiul PNDR – se regăsesc în Măsura 10 – ”Agro-mediu şi climă”. Numărul pachetelor creşte la opt, prin apariţia celui referitor la creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, actualul pachet 5 se adresează adaptării la schimbările climatice, în timp ce fostul pachet 5, agricultura ecologică, devine Măsura 11. Plățile de agro-mediu vor fi acorda-

te fermierilor care își asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu. Angajamentele inițiale, încheiate de fermieri, începând cu anul 2015, acoperă o perioadă de 5 ani de la data semnării acestora. După încheierea angajamentelor inițiale, acestea pot fi prelungite anual, în limita alocărilor financiare, fără a depăși perioada de implementare a PNDR 2014-2020. Angajamentele în cadrul Pachetelor 1, 2, 3, 6 și 7 se aplică la nivel de par-

Pachetul 1. Pajişti cu înaltă valoare naturală - utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă; - utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha); - cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m); - pășunatul se efectuează cu maximum 1 UVM pe hectar. Pachetul 2. Practici agricole tradiţionale (poate fi aplicat doar adițional, în combinație cu Pachetul 1). Varianta 2.1. Lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe - lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor și a livezilor tradiționale aflate sub angajament, cu excepția celor operate cu forță animală. Varianta 2.2. Lucrări cu utilaje ușoare pe pajişti permanente utilizate ca fânețe - cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate, fiind interzisă folosirea utilajelor grele. Pachetul 3. Pajişti importante pentru păsări Varianta 3.1. Crex crex (Cârstelul de câmp) - utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă; - utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha);

celă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor. Angajamentele încheiate pentru pachetele 4 și 5 sunt condiționate de menținerea valorii suprafeței pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerințele putând fi schimbate de la un an la altul. Cerințele specifice pachetelor sunt următoarele:

- cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie; - cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia; - o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie); - pășunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar; - lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub angajament, cu excepția celor operate cu forță animală. Varianta 3.2. Lanius minor și Falco vespertinus - utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă; - utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha); - cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie; - o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie); - pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar; - lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub angajament cu excepția celor operate cu forță animală sau a celor operate cu utilaje mecanizate de mică capacitate. Pachetul 4. Culturi verzi - semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la 30 septembrie, utilizându-se: mazărea, măzărichea, rapița, muștarul, lupinul, sulfina; - utilizarea fertilizanților chimici este interzisă, doar

SUPliment transilvania business

PNDR 2014-2020: Finanţare disponibilă FEADR: 8.015,66 mil. Euro. Contribuţie naţională (CN): 1.374,52 mil euro. Total finanţare disponibilă (FEADR+CN): 9.363,18 mil. Euro. Nr. măsuri: 14. Alocare Măsura 214 (M 10) Plăţi de agro-mediu și climă (FEADR+CN): 999,95 mil. Euro. fertilizanții organici putând fi utilizați înaintea înfiinţării culturilor verzi; - biomasa formată trebuie să fie încorporată în sol cel târziu până la 31 martie. Pachetul 5. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice - cultivarea pe suprafața angajată a cel puțin 2 hibrizi/soiuri cu precocitate diferită; - adaptarea calendarului de semănat la cerințele climatice modificate; - utilizarea metodelor de minimum tillage; - aplicarea gunoiului de grajd sub formă compostată. Pachetul 6. Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) - utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă; - utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 30 kg N s.a./ha; - cositul poate începe doar după data de 25 august și se poate efectua manual sau cu utilaje mecanizate de mică capacitate, fiind interzisă folosirea utilajelor grele; - pășunatul se efectuează cu maximum 0,7 UVM pe hectar; - sunt interzise acțiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiștilor aflate sub angajament. Pachetul 7. Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) - în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înființată o cultură de cereale de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiță; - însămânțarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiței trebuie finalizată înainte de 15 octombrie; - la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafață nerecoltată de minimum 5% și maximum 10% sau în situația în care nu este înființată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament, fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puțin un punct de hrănire situat pe suprafața fiecărei parcele angajate; - în situația în care se înființează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie; - pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înființarea în cel puțin 2 ani a culturii de porumb pe timpul verii; - pesticidele și fitostimulatorii (îngrășăminte naturale) nu pot fi folosiți în perioada cuprinsă între înființarea culturii de toamnă și 15 martie; - se interzic lucrările agricole în perioada 15 octombrie 15 martie; - este interzisă folosirea metodelor de alungare și/sau utilizarea otrăvurilor în perioada cuprinsă între 15 octombrie și 31 martie. Pachetul 8 – creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon - beneficiarul trebuie să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare al registrului genealogic al rasei condus de asociaţii acreditate de ANRAZ;

- trebuie să menţină, pe o perioadă de cinci ani, numărul iniţial de femele adulte precum şi descendenţii femele; - pajiştile inundate nu vor fi păşunate mai repede de două săptămâni de la retragerea apelor şi nu vor putea fi arate sau discuite. Plățile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare pachet/variantă sunt următoarele: Pachetul 1. Pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) – 139 euro/ha/an; Pachetul 2. Practici agricole tradiționale; - varianta 2.1.- lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe – 107 euro/ha/an; - varianta 2.2. - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe – 21 euro/ha/an; Pachetul 3. Pajiști importante pentru păsări; - varianta 3.1. - Crex crex – 244 euro/ha/an; - varianta 3.2. - Lanius minor și Falco vespertinus - 171 euro/ha/an; Pachetul 4. Culturi verzi – 126 euro/ha/an; Pachetul 5. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice – 126 euro/ha/an; Pachetul 6. Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 263 euro/ha/an; Pachetul 7. Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis)– 288 euro/ha/an. Pachetul 8 – creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon: 13 euro/ cap femelă ovine, 6 euro/cap femelă caprine, 200 euro/ cap femela bovine (inclusiv taurine şi bubaline), 200 euro/ecvidee şi 88 euro/porcine. Plățile acordate în cadrul acestei măsuri se pot cumula pe aceeași suprafață cu plățile directe acordate fermierilor și cu plățile acordate zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, neexistând cerințe similare care să conducă la dubla finanțare a unor acțiuni. Numai pachetele 4 sau 5 ale măsurii de agro-mediu și climă se pot combina cu pachetele 1 și 2 ale fiecărei submăsuri de agricultură ecologică. Referitor la această măsură, plățile acordate în cadrul pachetului 5 pot fi cumulate cu plățile acordate pachetului 4 sau pachetului 7, neexistând cerințe similare care să conducă la dubla finanțare a unor acțiuni. Plățile acordate în cadrul pachetului 4 nu pot fi cumulate cu plățile acordate în cadrul pachetului 7, datorită cerințelor diferite aplicabile pe timpul iernii pe terenurile arabile. Nu sunt posibile alte combinații de pachete pe aceleași parcele, zonele eligibile fiind diferite. Pentru realizarea acestui material s-au folosit date din articolele: “Plăţile de agro-mediu şi climă...”, România Rurală nr. 9; Mircea Tănase, “Plăţile de agro-mediu şi climă”, prezentare în cadrul conferinţei “PNDR 2014-2020: Sprijin acordat pentru dezvoltarea rurală. Plăţi directe”, RNDR, Iaşi, 2015.

Registrul de tratament fitosanitar, condiţia pentru banii APIA Directorul coordonator al Laboratorului Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureș, Marian Pogăcean a acordat un interviu în exclusivitate publicaţiei noastre, ocazie cu care a prezintat una dintre principalele noutăţi ale anului 2015 pentru producătorii agricoli care intenţionează să obţină subvenţii de la APIA. Despre ce este vorba, vă invităm să aflaţi în rândurile de mai jos. Alex TOTH Care sunt noutăţile de început de an din domeniul fitosanitar? Marian Pogăcean: Cea mai importantă noutate o constituie Registrul de tratament fitosanitar. Deşi era obligatoriu şi până acum ca agricultorii să deţină Registru de tratament fitosanitar, în anul acesta se pune mai acut problema aceasta, deoarece aceștia nu pot depune acte la APIA fără a avea acest registru de tratament. Discuţia noastră a fost să participăm la o mare întrevedere cu distribuitorii, ca aceste registre de tratament să fie vândute de către distribuitori. Atunci când vând pesticidul, să vândă şi registrul respectiv. Ce aduce nou acest registru? M.P.: Trebuie să se înţeleagă că există tratamente pe care le poate face oricine doreşte, numai că sunt mai multe rubrici obligatorii care trebuie completate. Noi o să publicăm un model de tratament şi în reviste şi ziare. Ce este mai neplăcut este că până acum nu s-a pus atât de acut problema utilizării durabile a pesticidelor, cu restricţii. Fiecare producător agricol, dacă are peste 80 de hectare, trebuie să aibă depozit de pesticide, care să îndeplinească anumite condiţii: să aibă pardoseală de beton, să aibă o încăpere în care să nu îngheţe pesticidele peste iarnă, să aibă sistem de siguranţă, adică zăbrele la uşi şi la geamuri şi să fie la aproximativ 200 de metri de clădiri. Asta va fi o problemă, pen-

tru că nu în toate locurile se va putea respecta această normă. Impactul mai mare va fi la micii producători şi avem peste 30.000 de mici producători în judeţul Mureş. Fiecare producător care se înscrie la APIA trebuie să aibă un dulap metalic, sub cheie, în care să ţină pesticidele. Este o reglementare nouă... Cine va colecta deşeurile de pesticide? M.P.: Fiecare producător agricol trebuie să deţină un contract de predare a deşeurilor de pesticide şi a ambalajelor. Noi ne-am gândit ca, la marii producători care au contracte cu distribuitori mari, aceştia să se angajeze să ia şi ambalajele. De altfel, legislaţia prevede că producătorul trebuie să returneze ambalajele goale distribuitorului. Noi, Protecţia Plantelor sau unităţile fito-sanitare, avem o reglementare legală şi, dacă nu se respectă această dispoziţie, amendăm atât distribuitorul, că nu a preluat, cât şi producătorul, că nu le-a dat. Sunt obligatorii aceste prevederi? M.P.: Aceste restricţii nu sunt obligatoriu de respectat, dar dacă nu sunt respectate nu se poate solicita subvenţie de la APIA. Banii se dau în anumite condiţii. Dacă ne convine, îi luăm, dacă nu, nu. Normele vor intra în vigoare în curând, am înţeles că APIA nu va primi cererea pentru subvenţii dacă nu se respectă aceste reguli.

Marian Pogăcean, directorul coordonator al Laboratorului Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureş

După ce metodologie se vor efectua controalele? M.P.: Legea noastră spune că putem controla 1% din producătorii agricoli. Control la utilizare, iar judeţul Mureş are aproape 100 de fitofarmacii, şapte sau opt depozite, iar pe aceştia trebuie să îi controlăm de cel puţin două ori pe an. Plus 1% din producătorii agricoli, la utilizare. La cei la care mergem în control, verificăm Registrul de evidenţă a tratamentelor şi contractul de returnare a ambalajelor. Sigur, aceste norme vor avea un impact mare asupra micilor producători, care cumpără din fitofarmacii şi încă nu ştim cum vom rezolva problema asta, pentru că ei cumpără, dau banii şi primesc un bon. Nu au un contract. Cerinţele Uniunii Europene nu le putem discuta, astea sunt legile, noi nu le putem interpreta, noi trebuie să le aplicăm...

SUPliment transilvania business

Berlin 2015 – o „Săptămână Verde” plină de culori și arome de Maramureș

„Dracula snaps” din Chechiș a făcut furori Târgul de Produse Tradiţionale „Săptămâna Verde” de la Berlin a fost un prilej pentru delegaţia maramureșeană de a expune tot ce are judeţul mai reprezentativ, mai frumos și mai atractiv: de la pălinca de Maramureș și produsele din carne, brânză, fructe și miere, până la ţesături, cusături și ceramică. Totul pe fondul muzicii lui Dumitru Dobrican și al dansurilor populare spectaculoase ale corpului de balet al Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania. Ioana LUCĂCEL Ca în fiecare an, delegaţia maramureşeană a reprezentat o treime din întreaga delegaţie a României, a fost cea care a asigurat partea de spectacol, dar şi partea de imagine, prin filmele de prezentare – oferite de Serviciul de Turism şi Promovare a Consiliului Judeţean Maramureş şi care au rulat pe toată durata derulării evenimentului. Demersul Consiliului Judeţean Maramureş este unul de sprijinire şi promovare a produselor autentice şi, prin aceasta, de promovare turistică şi implicit economică a judeţului Maramureş. Materialele de promovare a judeţului au fost îndelung studiate de vizitatori, inclusiv ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin şi ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu fiind interesaţi de cele 12 motive de vizitare a judeţului, expuse într-unul din materialele prezentate. De altfel, delegaţia oficială, formată din ministrul agriculturii, ambasadorul României la Berlin, miniştri şi secretari de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a vizitat fiecare stand. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu i-a prezentat pe toţi producătorii maramureşeni, oferind amănunte şi informaţii despre întreaga delegaţie a Maramureşului.

„Dracula snaps” În topul „agrointeligenţa” al produselor româneşti expuse la târg, băuturile Distileriei Voica din Chechiş sunt pe

Arghir Ciurte a adus în acest an câteva produse noi, care au urcat rapid în topul preferinţelor publicului

primul loc, motivul fiind legat de felul în care ştiu să-şi promoveze şi să-şi dezvolte afacerea. În acest an, maramureșenii au venit la târg cu produse noi, cu ambalaje şi denumiri care amintesc de legenda lui Dracula: Dracovitza, Vampir etc. Paharul cu pălincă tare şi galbenă de la butoiul de lemn în care a fost ţinută, oferit vizitatorilor sub denumirea

„Dracula snaps” a fost unul din punctele de atracţie şi de distracţie. „Am valorificat acest brand, pe care vizitatorii îl cunosc şi care îi atrage. Am venit, de asemenea, cu noi tipuri de împletituri şi ambalaje pentru sticle de toate dimensiunile. Împletitura pentru ambalaje este o artă care nu se practica în zona noastră, dar am adus specialişti care ne-au învăţat cum se

face împletitura de nuiele pentru sticle şi acum a devenit tradiţie şi la noi”, spune Teofil Tranişan.

Auriu de Codru Din standul lui Ioan Hotea se revarsă nuanţe de auriu: de la siropul de cătină cu miere, până la borcanele cu boabe de polen şi propolis sau cu miere de albine de diverse sortimente. „Sunt patru sortimente de miere de albină pe care le-am adus în acest an: de salcâm, de pădure, polifloră şi de tei. Cea de pădure e mai căutată de cumpărători, pentru că e cea mai gustoasă. Am venit şi cu castraveţi muraţi, în care soţia mea pune câte o linguriţă de miere. Dacă pui miere, nu mai trebuie conservant pe murături”, explică Ioan Hotea.

Roșu de Chioar Sucurile naturale şi vinul de casă, dulceţurile dar şi coşurile cu mere expuse de familia Pop amintesc de aromele copilăriei. Sucul de mere se face pe loc şi are un gust care te trimite cu gândul la prăjiturile cu mere făcute de bunici. Vizitatorii sunt atraşi de roşul limpede al vinului de casă oferit spre degustare, dar şi de dulceţurile de fructe de pădure făcute în casă de Voichiţa Pop.

Arome extreme Sorin Buda a expus produse de cele mai diverse categorii: de la dulceaţa de soc şi de gogonele, la cea iute-dulceagă din ardei iute. Alături de ele – zacusca de vinete, sucuri şi siropuri şi murături, toate fără conservanţi şi fără aditivi. De altfel, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a zăbovit îndelung la stand, atras de combinaţia de arome a acestor produse.

Slănină fără colesterol Multe dintre produsele firmei „Toto” au la bază carnea de mangaliţă. Slănina de mangaliţă – gustoasă şi fără colesterol – a fost cea mai căutată de cumpărători. „Cârnaţii afumaţi, slănina cu boia şi usturoi şi, în special

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin şi ambasadorul României la Berlin, Lazăr Comănescu, interesaţi de cele 12 motive de vizitare a judeţului Maramureș

slănina de mangaliţă sunt produsele cele mai cerute de public” – spune reprezentantul firmei.

porc să meargă mai uşor, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu un pahar de palincă de Maramureş sau cu lichior de afine.

Aromă de trandafiri și cireșe amare

Mici… de poveste

Arghir Ciurte a adus în acest an câteva produse noi, care au urcat rapid în topul preferinţelor publicului. „Am venit cu dulceţuri ambalate în borcane mici, pentru că trec mai uşor. În acest an am adus dulceaţă de trandafiri, de frăguţe şi de cireşe amare. Dar am adus pentru prima oară şi un suc din măr cu sfeclă şi morcov, care văd că place foarte mult” – susţine Arghir Ciurte.

… și aromă de afine și mușchi de vită afumat „Universal 91”, ca în fiecare an, a adus o serie de produse din carne de porc şi de vită. Au adus şi o poartă maramureşeană de care au atârnat cârnaţii şi jamboanele din care au oferit publicului spre degustare. Şi, pentru ca muşchiul de vită afumat sau costiţa de

Familia Stauder din Seini are o istorie de 85 de ani în prepararea produselor din carne. Tradiţia s-a perpetuat din tată-n fiu, acum fiind la a treia generaţie de producători. La micii preparaţi de Agneta Stauder s-a stat la coadă, lucru nu foarte des întâlnit la târg.

Ţesături naturale de Săpânţa Mulţi dintre vizitatorii care s-au oprit la standul Mariei Zapca din Săpânţa au cumpărat produse din lână şi fire naturale. „Ciorapii de lână, cergile şi tot ce e din fire naturale se cumpără. Străinii ştiu să aprecieze produsele, spun că se întreţin uşor. Unii dintre ei au întrebat dacă pot spăla cergile, dacă nu se distrug la spălat. Au fost surprinşi să afle că nu se distrug”, povestește Maria Zapca. O familie din Dolj, stabilită de 20 de ani în Berlin, a zăbovit îndelung la standul Mariei Zapca, de unde şi-au cumpărat clopuri de Maramureş.

SUPliment transilvania business

Standul lui Sorin Buda a atras prin combinaţia de arome a produselor. Alături, la standul Toto, produsele din mangaliță au făcut cu ochiul vizitatorilor

Povești din România „Sunt bucuros că, în fiecare an, pot să duc poveşti din România spre Berlin. Fiecare vas al meu spune o poveste. Cunosc oameni care şi-au luat vase de ceramică din România şi beau din ele de ani de zile. E un sentiment tare frumos să te caute oameni care au mai fost şi anii trecuţi, să îi recunoşti și să vorbeşti cu ei”, spune Daniel Leş, artistul care a impresionat şi în acest an cu lucrările sale din ceramică. El spune că percepe acest târg ca pe un nod de legătură între românii de acasă şi cei din Germania.

Marius Furdui – un hunedorean stabilit de 25 de ani în Germania, unde are o afacere cu alcool – a stat câteva ore la standul Maramureşului, a povestit cu lacrimi în ochi că şi-ar dori să vadă că România frumoasă e promovată cum se cuvine în străinătate. „România e un tablou frumos. Poate… mai avem de lucrat puţin la oameni, dar e locul cel mai frumos din lume. Acolo e frumos, aici în Germania e mai bine din alte puncte de vedere”, ne spune un român stabilit de 40 de ani în Germania.

„Ce mai e pe-acasă?”

Românii din Berlin vor produse tradiţionale românești

Pe românii veniţi la standul României îi recunoşteai uşor, pentru că toţi au lăcrimat la muzica lui Dumitru Dobrican, la dansurile Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania, la degustarea micilor şi a pălincii de Maramureş. Pentru mulţi dintre ei, târgul a fost prilejul de a întreba „Ce mai e pe-acasă?”, da a se prinde în hora românească, de a cânta împreună cu toată delegaţia „Noi suntem români”.

Toni Karafillidis – deşi e grec de origine – se consideră român, pentru că s-a stabilit în România în 1974. Acum 20 de ani a venit în Berlin, unde şi-a deschis un lanţ de restaurante. Într-o limbă română impecabilă spune că şi-a deschis un restaurant cu specific românesc în centrul Berlinului. „Sunt peste 25.000 de români în Berlin, care caută produse cu specific românesc. Am venit aici să închei contracte cu

producătorii români, să stabilesc contacte şi să găsim soluţii pentru transportul mărfii spre Berlin. Vreau să discut cu producătorii români să cumpăr acum cantităţi mari de marfă.”

Parteneriat Maramureș – Germania Unul din vechii prieteni ai Maramureşului, deputatul din Regiunea Sachsen-Anhalt - Lars Zimmer a venit să viziteze standul judeţului, să se întâlnească cu delegaţia maramureşeană şi să discute câteva idei de parteneriat. „Ne-am gândit să propunem înfrăţirea dintre regiunea noastră şi judeţul Maramureş, dar şi să realizăm înfrăţiri între licee de aici şi din Maramureş”, a declarat deputatul. Lars Zimmer nu a părăsit standul judeţului înainte de a se prinde în horă şi de a dansa „Periniţa”, alături de artiştii Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania.

- Fungicid de generație nouă pe bază de fenpirazamine. - Produs inovator bazat pe substanțe bio degradabile. - Specialist în combaterea Botrytis și Monilinia spp. - Rezistent la spălare

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

Magia vinului începe cu struguri sănătoși

SUPliment transilvania business

Vinul românesc ia cu asalt bucătăria italiană într-o carte scrisă de un specialist român

Un somelier Dame Chevalier des Coteaux de Champagne Dacă aveţi curiozitatea să răsfoiţi cărţile de bucate mai vechi sau mai noi, veţi găsi mii de reţete complicate, cu arhitecturi elaborate și componente dintre cele mai diverse. Literatura de specialitate s-a îmbogăţit anul trecut cu un titlu nou, dar care aduce o inovaţie fascinantă în concept și realizare, semnat Marinela Vasilica Ardelean. Alice Valeria MICU Pe blogul lui Luciano Pignataro, cunoscut jurnalist, scriitor şi gastronom italian, cel care ţine din 1995 rubrica de vinuri a cotidianului Il Mattino, găsim câteva consideraţii semnate Stefano Tesi despre cartea Marinelei, “50 vini di Romania incontrano 50 piatti italiani d’eccellenza”: „Realizarea editorială concepută acum câteva luni de Marinela Ardelean, un somelier italoromân ce abia a trecut de treizeci de ani, (…) ambasadoare în lume a vinurilor din patria sa de origine, este de o simplitate diabolică: cum să reuşeşti mai bine să faci cunoscută excelenţa enologiei româneşti (a cincea ţară producătoare în Europa, care, dacă nu greşesc, face paşi enormi, nu doar în plan calitativ, dar şi comerciali), decât propunând o îmbinare între 50 de sticle de vin de top şi 50 de reţete din cele mai bune restaurante italiene? Ca să învingi neîncrederea unora despre anumite subiecte, cel mai bun lucru este să îi pui alături de lucrurile în care au cea mai mare încredere şi apoi să urmăreşti dacă rezistă comparaţiei”. Marinela Vasilica Ardelean a fost cel mai bun somelier al României în 2014, este licenţiată în drept şi ştiinţe economice, absolventă MBA cu specializare în vinuri la MIB School of Management din Trieste, Italia şi-a lansat la USAMV Cluj-Napoca volumul „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, apărut în noiembrie 2014 în Italia, cu ocazia deschiderii Festivalului de la Merano. Semifinalistă a concursului mondial

al somelierilor de la Londra în 2013 şi finalistă la concursul „Ambassadeurs du Champagne”, Marinela Vasilica Ardelean deţine titlul de ”Dame Chevalier des Coteaux de Champagne” şi este în prezent Brand Managerul companiei Foss Marai, un important producător de vinuri spumante din Italia. În cartea „50 de vinuri româneşti întâlnesc 50 de preparate culinare italiene” sunt prezentate 50 dintre cele mai reprezentative vinuri româneşti, alese din oferta a 18 producători, şi 50 de preparate culinare de la 18 restaurante din Italia, din care 11 au stele Michelin. După ce a selecţionat nu mai puţin de 400 de sticle de vin de la producători cunoscuţi şi necunoscuţi din România, le-a ales pe cele 50 cele mai reprezentative şi le-a supus degustării ”pe nevăzute” a paisprezece importanţi profesionişti italieni din această ramură, pentru a testa compatibilitatea efectivă a vinurilor româneşti cu bucătăria italiană. Din moment ce răspunsurile au satisfăcut pe deplin, Marinela Ardelean a ales restaurantele italiene, multe premiate, cărora le-a propus să alăture acestor vinuri câteva din reţetele lor, în unele cazuri create pe loc pentru frumoasa ocazie. Rezultatul acestui melanj este o carte seducătoare, care a fost susţinută de ambasadorii României şi Italiei şi a beneficiat de girul unor personalităţi de maximă notorietate mondială în enogastronomie. Pe lângă vinurile şi reţetele vedetă, cartea este şi un mic manual de enologie românească, autoarea

acordând un spaţiu generos istoriei cultivării viţei-de-vie, podgoriilor şi economiei viniviticole româneşti. „Cunosc destul de superficial, dar nu sunt în necunoştinţă de cauză totală în ceea ce priveşte enologia românească. Dar ceva îmi spune că de acolo vor sosi în curând lucruri destul de interesante din punct de vedere organoleptic, economic şi, în consecinţă, jurnalistic. Aşa că, mai bine să nu ne surprindă nepregătiţi” a spus acelaşi Stefano Tesi în finalul articolului său.

Bivolii revin la Pecica pe bani europeni Orașul arădean Pecica, aflat aproape de graniţa cu Ungaria, are ambiţia de a deveni o căutată destinaţie turistică. Cunoscut mai ales prin celebra „Pâine de Pecica”, devenită o marcă de răsunet, orașul demonstrează că are mult mai mult de oferit decât valorificarea unilaterală a potenţialului său agricol de excepţie. Primarul Petru Antal, alături de colaboratorii săi, a gândit o strategie de a oferi trasee turistice celor interesaţi, punctul de plecare fiind o fermă de bivoli, realizată prin accesarea de fonduri europene în parteneriat cu o localitate din Ungaria. Liliana BRAD Revalorificând o tradiție mai veche a pecicanilor, aceea de crescători de bivoli, s-a reușit crearea unui centru ultra-modern de vizitare, de unde turiști din toată lumea pot pleca pe trasee spre Lunca Mureșului, cu bicicleta sau chiar în mini-croaziere cu caiacul, pe Mureș. De la doar 10 bivoli, ferma are acum 24 de animale, sporindu-și în mod natural efectivul în fiecare an.

Ideea fermei de bivoli, preluată din Ungaria Bivolul a fost, cu ani în urmă, un animal crescut în gospodăriile țăranilor din zona Pecica. Acesta este un animal specific luncii Mureșului și se hrănește cu anumite specii de plante, care se găsesc din belșug la Pecica. Agricultura performantă din Câmpia Aradului a dus, în timp, la dispariția bivolilor. Asta, până când, în urmă cu câțiva ani, primarul din Pecica a vizitat un oraș din Ungaria, unde a văzut o fermă de bivoli și a decis să înființeze una similară și în localitatea pe care o conduce. Rezervaţia din Ungaria se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare, în jurul unui lac, iar efectul păşunatului bivolilor a fost vizibil prin reapariţia unor specii autohtone, dar şi a unor specii de păsări. Specialiștii maghiari au evidenţiat faptul că bivolii consumă şi plantele alergene pentru om, acesta un alt beneficiu al creşterii lor. Primarul Petru Antal s-a întors acasă și a căutat soluții pentru aducerea bivolilor la Pecica. „În anul 2009, am fost la

Mórahalom, unde am văzut o fermă de bivoli. Partea maghiară au realizat-o în baza unui proiect transfrontalier, cu o localitate din Serbia. Le-am solicitat sprijinul și împreună cu ei am accesat un proiect transfrontalier care a făcut posibilă înființarea fermei de la Pecica”, își amintește edilul. Acesta a fost momentul care a însemnat demararea unui proiect care, în timp, și-a dovedit potențialul. În plus, bivolul a fost readus într-unul dintre habitatele care i-au fost specifice, cu ani în urmă, dar unde, fără ideea fermei din Pecica, ar fi rămas doar o amintire.

Proiect realizat în parteneriat româno-ungar, cu fonduri europene Pentru transpunerea ideii în viață, a fost căutat cel mai potrivit mecanism de finanțare. Cum realizarea fermei ar

fi fost imposibilă doar prin contribuție de la bugetul local, a fost căutat un program de finanțare cu fonduri europene. Evident, cea mai potrivită variantă a fost un parteneriat româno-ungar cu localitatea de unde a fost preluată ideea. În cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Ungaria 2007 - 2013, în parteneriat cu oraşul maghiar Mórahalom, a fost accesat proiectul „Program de reabilitare a biotopelor de sărătură şi de apă pe terenuri ocrotite prin creşterea şi folosirea speciilor autohtone”. Valoarea lui a fost de 623.017 euro, din care Pecica a primit o finanțare nerambursabilă de 198.189 de euro. Proiectul şi-a propus ca, prin păşunat, să revigoreze flora originară din Parcul Natural Lunca Mureşului şi să elimine vegetaţia neautohtonă. Cele mai potrivite animale în acest scop sunt bivolii, care în același timp pot deveni şi atracţie turistică, pentru că ei sunt crescuţi doar în puţine zone din ţară. A fost doar primul pas spre ceea ce a devenit ferma de bi-

SUPliment transilvania business

Centru de vizitare Pecica

voli de astăzi, dezvoltată succesiv prin accesarea unor noi finanțări, ultima dintre ele, de 180.000 euro, fiind aprobată chiar la începutul acestui an.

Proiectele europene aduc turiștii la Pecica Pentru amplasarea noii ferme de bivoli, a fost ales un teren special, în marginea orașului și în apropierea digului Mureșului. Este vorba despre un teren pe care a fost amplasată fosta groapă de gunoi din Pecica, pus acum în valoare prin noua investiție. Zona a fost curățată și au început lucrările. A fost construit un grajd pentru adăpostirea animalelor pe timpul iernii, o casă care găzduiește un cabinet veterinar şi o locuinţă pentru cei care lucrează la fermă. De asemenea, s-a realizat un foişor de observare a întregii zone, atât a fermei cât şi a păşunii. La Pecica au sosit apoi primele animale, nouă bivolițe și un bivol. A fost începutul proiectului, care ulterior a fost completat de un modern centru de vizitare. Acum, la Pecica sunt 24 de animale și ferma de bivoli a devenit o atracție pentru turiști. Încă de la intrare, vizitatorul trece pe lângă un superb totem. Acesta este un zid în care este „decupat” extrem de interesant, conturul unui bivol Pentru extindere, a fost accesat alt proiect, cu aceiași parteneri din Ungaria. „Împreună cu aceeași localitate din Ungaria, am mai depus un proiect pentru realizarea unui centru de

vizitare și informare. Ideea noastră a fost bine primită și atrage mulți turiști care vor să vadă ferma de bivoli. În viitor, vrem să aducem și alte animale aici pentru a crea un adevărat parc zoologic”, a declarat Petru Antal, primarul orașului Pecica. Prin proiectul „Program complex de reabilitare a biotopelor de sărătură şi de apă pe terenuri ocrotite prin creşterea şi folosirea speciilor autohtone”, pecicanii au accesat alte finanțări. Noul Centru de Vizitare a fost amplasat chiar lângă ferma de bivoli existentă. Acesta funcţionează ca un spaţiu specializat pentru prezentarea fermei, fiind dotat cu o sală modernă de conferințe și un spaţiu expoziţional, în care sunt expuse diverse utilaje tradiționale, inclusiv un cuptor vechi de produs pâine. Construcția este una modernă și are acoperișul acoperit cu iarbă, pe care se poate urca inclusiv cu bicicleta. Primarul Petru Antal spune că ferma de la Pecica este extrem de căutată. În anul 2014, la Pecica au venit peste 4.000 turiști, ceea ce demonstrează faptul că strategia adoptată de Primărie este una de succes. Alături de bivoli, la fermă au fost aduse și alte animale – măgari, capre, oi, cai, ponei și chiar câini de pază speciali, dintr-o rasă de ciobănesc din Ungaria. În afară de vizitarea fermei, turiștii pot parcurge adevărate trasee în zona orașului și a Luncii Mureșului. „Am identificat aproximativ 30 de obiective turtistice în Pecica, începând cu ferma de bivoli, cuptoare tradiționale de pâine, monumente, biserici și mănăstiri și continuând cu trasee ciclo-turisti-

ce prin Lunca Mureșului”, a explicat primarul Petru Antal. Turiștii au la dispoziție cai, 60 de biciclete sau caiace pentru mini-croaziere pe Mureș, la cerere putând opta pentru anumite variante de a vizita atracțiile zonei. Centrul de vizitare arată ca într-un film SF. El a fost construit după proiectul arhitectului Claudiu Ionescu, care s-a inspirat după sculptura lui Brâncuși, „Miracolul”. Lângă el, a fost amplasat un ceas solar, dar și instrucțiunile de folosire. Vizitatorul este atenționat că ceasul solar funcționează cu exactitate numai câteva ore pe zi,.

Ferma de bivoli, „urcată” pe Facebook Pentru că a existat mereu un interes mare față de ferma de bivoli din Pecica, a fost gândită o strategie pentru ca bivolii să poată fi admirați de cât mai multă lume. Astfel, pe Facebook a fost creat un cont pentru Fermă și în câteva luni a ajuns la peste 1.000 de prieteni virtuali din toată lumea. Orice fotografie nouă postată cu bivolii are câteva sute de „like”-uri. Primarul orașului, Petru Antal spune că ideea de a aduce bivolii la Pecica a fost un real succes pentru comunitate. Ferma de la Pecica a ajuns și într-un muzeu digital, un proiect internațional. Centrul de vizitare de la Pecica poate fi vizitat virtual în acest muzeu, pe adresa http://www. archdaily.com/455040/digital-museum-claudiu-ionescu.

Expoziţia de porumbei, păsări de curte, animale de blană și exotice Timp de cinci zile, în perioada 14 – 18 Ianuarie 2015, în pavilionul Complexului Expoziţional Transilvania din Cluj-Napoca a avut loc ”Expoziţia de porumbei, păsări de curte, animale de blană și exotice”, la care au fost prezenţi peste 130 expozanţi din ţară, crescători din judeţele Cluj, Brașov, Sibiu, Covasna, Bistriţa-Năsăud, Timiș, Alba, Bihor, Mureș, dar și din Ungaria. Conf.dr. Daniela Ladoși, Șef lucr. dr. Simona Pașcalău, Stud. Andrei Ilisăi Expoziţia a fost organizată de Asociaţia Columbofilă Albatros Cluj-Napoca, Asociaţia Crescătorilor de Păsări de Curte Cluj-Napoca, Expo Transilvania, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca și companiile Romvac Company S.A., Coms Club şi Coramet și a găzduit peste 700 exemplare de păsări de curte, păsări exotice, porumbei, dar şi aproximativ 170 iepuri din diverse rase. Cele 240 de găini de rasă şi 625 porumbei, raţe, gâşte, prepeliţe, iepuri şi peşti exotici au făcut obiectul unui adevărat „concurs de frumuseţe” care a încântat privirile vizitatorilor. Fiind o expoziţie – concurs, în prima zi a evenimentului a avut loc jurizarea exemplarelor expuse conform standardelor publicate de Entente Européenne. Juriul a acordat un punctaj fiecărui exemplar şi a desemnat „Campioni” pentru fiecare rasă şi varietate de culoare. Au fost expuse găini şi cocoşi din diverse rase, precum Brahma (argintiu, albastru, potârnichiu, herminat, columbia), Cochinchina, Rhode Island, Gât Golaş de Transilvania, Plymouth Rock, Wyandotte sau Faverolles, dar şi exemplare mai rar întâlnite, cum ar fi Jersey Uriaş (negru), Australorp (negru) sau Vorwerk. O secţiune aparte a expoziţiei a fost dedicată unor specii de păsări exotice,

canari şi papagali (Ara, Jako, Alexander, Amazon, Imperial), care au fost îndelung admirate de vizitatori. Una dintre cele mai vizitate secţiuni a fost cea a columbofililor. Peste 600 de porumbei au putut fi admiraţi într-o înşiruire nesfârşită de cuşti. Porumbei campioni, albi, albaştri, cafenii sau pestriţi, uriaşi sau pitici, cu moţ sau cu guler, cu coada evantai sau cu pene creţe, au făcut deliciul vizitatorilor. Columbofilii din ţară au putut să facă schimburi sau să cumpere cele mai frumoase exemplare de porumbei autohtoni din rase precum Albastru de Cluj, Roller de Cluj, Bălan de Iaşi. La expoziţia de la Cluj a fost expus şi un număr de 175 de iepuri, fiind prezentate atât rase româneşti cât şi o mulţime de rase străine. Iepurii albi, gri, albaștri, himalaya, galbeni sau

pestriţi, în două sau chiar trei culori, uriaşi, cu talie normală sau pitici, i-au fascinat pe cei veniţi să-i admire. Au fost prezente exemplare din rasele Berbec German, Uriaş German, Neozeelandez, Rex, Californian. Pe lângă această expoziţie, în zilele de sâmbătă şi duminică, a fost organizată şi piaţa Agro & Zoo, de unde doritorii au putut achiziţiona păsări şi iepuri din exemplarele expuse. Proprietarii s-au despărţit cu greu de înaripatele şi urechiaţii lor, pentru că, aşa cum susţin mare parte dintre ei, unele exemplare sunt „nepreţuite”, sunt membri cu statut special ai familiei. Expoziţia a fost un bun prilej pentru participanţi de a-şi expune cu mândrie frumoasele şi valoroasele exemplare, dar şi pentru vizitatorii care leau putut admira.

SUPliment transilvania business

Hală agroalimentară nouă la Zalău După mulţi ani în care comerţul cu produse agro-alimentare din gospodăriile ţărănești s-a desfășurat la Zalău în spaţii improvizate, iată că a sosit momentul ca situaţia să se schimbe în bine. Februarie este luna în care se licitează spaţiile comerciale, astfel că în scurt timp atât populaţia, cât și producătorii locali, vor vinde și vor cumpăra într-o hală agroalimentară modernă și adecvată nevoilor pieţei. După ce vor fi terminate lucrările la instalaţiile interioare, luna martie va consemna inaugurarea noului obiectiv, ale cărui faţade noi îmbie deja trecătorii. Alice Valeria MICU Deşi s-a făcut un plan de compartimentare iniţial, Primăria Zalău a solicitat producătorilor şi comercianţilor depunerea unor scrisori de intenţie cu privire la spaţiile de care au nevoie şi pe care intenţionează să le ocupe. Administratorul public al Zalăului, Radu Nistorescu a precizat că la licitaţia publică ce se va organiza în februarie, nefiind fixată încă o dată, se vor putea prezenta şi agenţii economici care nu au completat scrisoarea de intenţie solicitată în prealabil de administraţia zălăuană. Preţurile de pornire la licitaţia pentru chiria pe spaţii urmează a fi anunţate în presă. Hala este concepută ca un supermarket cu profil agro şi spaţii ample. Parterul, destinat în special comercializării fructelor şi legumelor, este compartimentat în proporţie de 60 la sută pentru producători şi 40 la sută pentru comercianţi. La etaj există spaţii speciale, pe care administraţia publică le-a gândit pentru patiserii, cafenele şi altele, astfel încât comercianţii să nu fie nevoiţi să-şi abandoneze spaţiile comerciale, iar cumpărătorii să aibă o ofertă cât mai amplă de produse alimentare şi nu numai. Toate acestea s-au făcut cu consultarea prealabilă a agenţilor economici, astfel încât noul spaţiu să corespundă într-o măsură cât mai mare nevoilor unui comerţ civilizat şi eficient. În perioada următoare, primăria va efectua recepţia lucrărilor la noua ha-

lă, urmând ca apoi să o predea Direcţiei Generale de Administrare a Domeniului Public spre administrare. Alături de fructe, legume şi zarzavaturi, locuitorii urbei vor găsi în acest spaţiu modern şi restul produselor necesare, carne şi produse din carne, peşte, lactate, produse de panificaţie, băuturi, flori, răsaduri de legume, pomi, dar şi produse industriale.

Cifrele vorbesc Hala agroalimentară din Zalău va avea o suprafaţă de 1.870 de metri pătraţi şi va beneficia de o parcare cu 50 de locuri, destinată exclusiv clienţilor halei. Spațiile comerciale sunt dispuse pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, dispuşi pe cele două nivele, 1.445 de metri pătraţi la parter şi 1.540 de metri pătraţi la etaj. Parterul, destinat comercializării fructelor şi legumelor, seminţelor şi produselor apicole, are rezervat producătorilor agricoli o suprafaţă de 588 de metri pătraţi, împărţiţi în 105 locuri. Dintre acestea, 97 de scrisori de intenţie de ocupare a acestor spaţii au fost depuse de către producătorii agricoli şi doar 21 de comercianţii de legume, fructe şi produse apicole. Tot aici, 19 producători doresc spaţii pentru comercializarea produselor lactate, iar primăria le-a prevăzut acestora un spaţiu special. Acestora li se vor adă-

uga trei producători care doresc să comercializeze ouă, opt producători şi patru comercianţi de flori şi încă patru pentru alte produse. Aceste cifre sunt reflectate de scrisorile de intenţie depuse la Primăria Zalău. Spaţiile de la etaj sunt destinate produselor de panificaţie, patiserie, covrigărie, preparate din carne, produse de tip fast-food, cofetării şi cafenele. Acestora li se vor adăuga spaţii pentru comercializarea produselor industriale. Deja există intenţia de a utiliza spaţiile puse la dispoziţie spre închiriere în noua hală de către şase comercianţi de cornuri şi covrigi, pentru cinci cafenele, trei comercianţi intenţionează să vândă carne, alţi trei doresc spaţii pentru desfacerea tradiţionalilor mici, frigărui şi alte preparate din carne, iar trei doresc spaţii pentru produse preambalate. S-au depus scrisori de intenţie pentru opt fastfood-uri, două cofetării, cinci magazine cu pâine şi produse de panificaţie. De asemenea, 23 de comercianţi de produse industriale şi 16 comercianţi de alte produse şi-au exprimat dorinţa de a participa la licitaţia pentru spaţii. Nu putem decât să sperăm că pe mesele sălăjenilor se vor găsi din belşug produsele tradiţionale, autentice, sănătoase din gospodăriile ţărăneşti, unde gospodarii ştiu, ca nimeni alţii să tocmească rostul pământului ca să culeagă roadele bogate.

Mintea și cureaua lată Uneori inconștienţa, alteori comoditatea ne face să pierdem din vedere bogăţia moștenirii autentice a Transilvaniei și atunci, în mod providenţial, apare cineva, o fundaţie care pune umărul și ne învaţă, ne stimulează, ne ajută și ne sprijină chiar financiar să ducem mai departe meșteșuguri, tradiţii, comori ale înţelepciunii pe care ţăranii acestor meleaguri le-au dobândit prin muncă și ingeniozitate, iar uneori din nevoie. Alice Valeria MICU Aşa s-a întâmplat şi cu Fundaţia „The Mihai Eminescu Trust”, care îşi dedică efortul conservării şi regenerării satelor şi comunelor din Transilvania şi Maramureş, două din cele mai necontaminate regiuni ale Europei, după cum afirmă fondatorii ei. Breasla cojocarilor, faimoasă odinioară în zonele locuite de saşii transilvăneni, îl are la Sighişoara, sub oblăduirea Fundaţiei „The Mihai Eminescu Trust” pe Ioan Nistor (foto medalion), meşter vestit, cu barba căruntă şi degete măiestre. Ochii săi albaştri te farmecă de la bun început, dar când vezi ce poate să facă acest om cu pielea, uiţi de toate şi te minunezi: curele, brăţări, hamuri sau biciuri şfichiuitoare, toate prind viaţă şi spun povestea din Turnul cojocarilor din Sighişoara. Odată ce-i treci pragul, îţi vei cumpăra cu siguranţă o brăţară, o curea împletită ori o geantă frumos ornamentată, iar şerparele bătrâneşti, brâiele acelea late pe care le purtau odinioară bărbaţii păstrează în ele efortul a luni de muncă. Toate uneltele cu nume săseşti stau cuminţi, aliniate, fiecare cu rostul lor, iar nea Ioan Nistor le dă viaţă, tăind cu precizie. Pielea e un material versatil, ale cărei taine erau cunoscute de mulţi meşteri. Azi, puţini se pot bucura de fii ori nepoţi ce să le ducă mai departe meşteşugul, însă la Sighişoara, meseria de curelar e pe mâini bune, căci nea Ioan Nistor îl are alături pe nepotul său. Anii de şcoală şi de ucenicie petrecuţi la Timişoara, cei 61 de ani de viaţă şi peste 40 de muncă nu vor fi zadarnici, iar maşina de cusut piele, veche de 100 de ani, compasul (Zirkel), unealta de tăiat dunga curelei (Kant Trimmer) şi ponsoanele vor trece la stăpânul cel tânăr.

Cojocari, curelari, cizmari, toţi meşteri, care înţelegeau şi ştiau fiecare taină a pieilor pe care tăbăcarii le îmblânzeau, dându-le textură, formă şi culoare. Purtarea obiectelor făurite de ei era semn de bunăstare în satele noastre şi nu pot să nu-mi amintesc de străbunica mea, care la nunta cu fiul fierarului, de Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, adică în miezul verii, a purtat patru catrinţe de Năsăud şi cojoc. Obrazul subţire cu cheltuială s-a ţinut şi atunci, iar meşterii primeau bani buni ca să ia în ucenicie

odraslele celor care doreau să le ofere o meserie. Stă în puterea noastră să nu lăsam uitării meşteşugurile, tradiţiile, dacă nu din patriotism local, atunci din pur interes, căci tot mai mulţi sunt cei dispuşi să lase confortul cotidian pentru o adevărată întoarcere în timp. Turismul tradiţional este în plină ascensiune şi noi nu mai trebuie să reinventăm roata, căci ea se rostogoleşte tăcută, de sute de ani, pe meleagurile pline de poveste şi de taină ale Transilvaniei.

Moștenirea de la părinţi Am găsit-o pe Anastasia Bota din Mănăşturel, judeţul Cluj, la Ziua Recoltei, cu masa plină de curele şi o mulţime de clienţi ceşi căutau accesoriul potrivit. Erau acolo curele bărbăteşti, negre şi de multe şi frumoase nuanţe de maro, cu catarame clasice ori moderne, mai lungi ori mai scurte, mai late ori mai înguste, ce mai tura-vura, fiecare bărbat ce se oprea acolo îşi găsea cureaua potrivită. Celor mai subţirei, tanti Nastasia le făcea iute câteva orificii suplimentare la curea, astfel că omul pleca mulţumit că nu a dat banul degeaba. După o viaţă în care a muncit la Abatorul din Dej, Anastasia Bota a preluat afacerea familiei, lucru uşor, căci îşi văzuse părinţii croind curele şi învăţase de mică tainele meşteşugului. Azi foloseşte piele gata prelucrată şi nu e târg de produse tradiţionale să nu fie prezentă, iar la Bucureşti, în Obor, cine a cumpărat o curea de la ea,

vine după încă una măcar, că nu-i mai vine nimănui să o mute în alt pantalon. La o vârstă la care alte femei îşi leagănă strănepoţii, Anastasia Bota munceşte de 18 ani alături de soţul ei şi nu e nimeni care să-i reproşeze că munca i-ar fi fost de mântuială.

SUPliment transilvania business

Parteneriatul românoungar în agricultură, prezentat la CCIA Arad Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură a judeţului Arad, împreună cu Asociaţia Judeţeană a Gospodarilor Maghiari Arad a organizat, la sediul CCIA Arad, seminarul de informare cu tema „Agricultura – șansa de inovare în 2015”. Alex TOTH Evenimentul a fost deschis de vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, ing. Gheorghe Leucuța, care a subliniat importanța parteneriatului românomaghiar în domeniul agriculturii și a vorbit despre provocările sectorului agricol, în context european. De asemenea, cu această ocazie au fost prezentate cele două evenimente ale CCIA Arad care susțin sectorul agricol, și anume târgurile ”A(r)picultura” și ”Agromalim”, acesta din urmă fiind considerat a fi cea mai importantă manifestare expozițională de profil organizată în România, în afara Bucureștiului. Seria discursurilor a fost continuată de viceprimarul municipiului Arad, Levente Bognár și de directorul general al Camerei Agricole a județului Csongrad, Juhász István, care a explicat modul de funcționare și organizare a Camerelor Agricole Maghiare. „Aș dori să mulțumesc partenerilor de la Asociația Gospodarilor Maghiari din Arad, alături de care această manifestare a fost posibilă. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad acordă o atenție deosebită sectorului agricol, domeniu cheie pentru dezvoltarea regională. Acest eveniment face parte din seria de acțiuni pe care CCIA Arad le dedică dezvoltării acestui sector, iar cooperarea cu partea maghiară facilitează numeroase posibilități de dezvoltare transfrontalieră. Sunt pe deplin convins că aceste activități încurajează părțile implicate să adere la trendul ascendent al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, atunci când vorbim despre susținerea progresului fiecărui agent economic în a-și deschide granițele spre inovare”, a declarat Adrian S. Negrău, directorul

general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad. Participanții au fost informați despre cele mai importante linii de finanțare în agricultură, șanse de inovare, legislație în domeniu, cât și despre ofertele de educație în agricultură. În cadrul seminarului, Szabó Csaba, din partea Forumului de Conciliere al Bazinului Carpatic, a prezentat strategia de dezvoltare rurală pentru anul în curs, iar Monica Nadiu, șef de serviciu în cadrul Direcției Agricole a județului Arad, a vorbit despre situația agricolă a județului. Consultanța Agricolă Arad a fost reprezentată de ing. Gáll Tamás Mihály, care a descris liniile de finanțare ce vor fi deschise pentru agricultori. Partea de învățământ a fost dezvoltată în cadrul evenimentului de conf. univ. dr. Nicușor Boja de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad, care a prezentat programul de învățământ al Facultății de Științe ale Naturii, Inginerie și Informatică, și dr. Horváth József, decanul Facultății de Agricultură a

Universității de Științe Szeged, care a prezentat planul de studii pentru anul universitar 2015-2016. Posibilitățile de dezvoltare și cultura de ardei pentru boia au fost explicate de dr. Somogyi György și Bráj Róbert. La finalul evenimentului au avut loc discuții libere și networking, ocazie cu care au fost stabilite parteneriate comune. Pentru Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, cooperarea cu partenerii maghiari a devenit de mai mulți ani o frumoasă tradiție. Chiar și dezvoltarea complexului Expo Arad International a fost posibilă printr-un asemenea parteneriat, materializat în finanțarea realizării pavilionului C al complexului. În domeniul agricol, colaborarea cu partea maghiară este extrem de fructuoasă, participarea unor delegații numeroase din Ungaria la cel mai important târg din programul de evenimente al CCIA Arad, ”Agromalim”, devenind deja, în ultimii ani, un factor important în reușita târgului.

Obiceiuri agrare din Transilvania Agricultura, străveche ocupaţie ţărănească, una dintre ocupaţiile principale a satelor noastre, a generat o serie de obiceiuri și ritualuri magice menite a asigura rodnicia și fertilitatea recoltelor, mai ales a grâului. Obiceiurile populare cu semnificaţie agrară, obiceiuri de sorginte păgână, însoţeau tot cursul anului, cel puţin până la colectivizarea agriculturii, dar cele mai spectaculoase aveau loc de obicei la începutul și la sfârșitul muncilor agricole, la arat și semănat, precum și la recoltat, mai ales la seceratul grâului. Laura POP Fiecare etapă a muncilor agricole este însoțită de o serie de credințe și rituri magice mărunte, de la ieșirea plugului din curte până la strângerea recoltei de pe câmp, urmate apoi de marile ceremonii agrare legate de sărbătorile creștine din cursul anului: Paști, Rusalii, Crăciun. Astfel, la Rușii Munți, la ieșirea plugului din ocol, femeia venea cu vătraiul cu jăratic pe care punea tămâie și înconjura de trei ori vitele și cobila, după care ungea coarnele vitelor cu usturoi. La semănatul grâului, pentru a rodi, se credea în unele părți că e bine să se pună mâțișori de la Florii sau grăunțe de pe masa de Crăciun. Momentele principale ale muncilor agricole au generat ceremonii agrare spectaculoase cum este Plugarul de Paști, ieșitul în țarină de Rusalii, Paparuda sau Păpălugura în perioada de secetă sau obiceiul cununii de grâu la sfârșitul seceratului.

Plugarul Plugarul, obicei practicat a doua zi de Paști, marca sărbătorirea celui dintâi bărbat ce a ieșit la arat primăvara și este atestat încă din secolul al XVI-lea. Etnologul Ioan Chelcea amintește un Sinopsis dat de mitropolitul Iacov la 1575 menționa următoarele: ”Aceasta acu și la unii creștini vedem făcânduse. Adică: a doua zi de Paști numindu-se trasul în vale, dintru care tras în vale, prin îndrumarea diavolului se fac multe sfăzi, gâlcevi și bătăi”. Mai târziu, la 1675, mitropolitul Sava Brancovici dă poruncă soborului de la Alba Iulia să nu se mai tragă în apă în lunea

Fugarul în zona Reghinului, foto Anton Badea

Paștilor. În secolul al XVIII-lea, Petru Pavel Aron, într-o circulară adresată clerului, combate “vrăjitoriile, descântecele, farmecele, focurile vii, săririle peste foc, trageri în apă a doua zi de Paști”. Obiceiul nu era practicat doar în Transilvania, în secolul al XVIII-lea fiind amintit în Muntenia de către călătorul Paul de Alep și în Moldova de către Antonio Bandini. Denumirile diferă de la o epocă la alta și de la zonă la alta, astfel că, de la denumirea veche de ”trasul în apă” s-a ajuns la o serie de denumiri locale: Plugar în Țara Oltului, Câmpia Transilvaniei și Valea Gurghiului; Tânjaua sau Udătoriul în Maramureș, Craiul în Năsăud, Craiul Nou în Moldova, Țâparea întâie în Valea Mureșului mijlociu; Fugarul, Fuga în tău în zona Reghinului, Pogoniciul în Valea Beicii și altele. După cum diferă denumirile obiceiului, diferă și formele de manifestare: de la scăldarea plugarului la substituirea sa prin diverse personaje, până la suprimarea udării plugarului în apă și înlocuirea acesteia cu plata băuturilor alcoolice (vin, rachiu) pentru feciorii

din sat la crâșmă. Rostul străvechi al udării Plugarului era de a asigura un an roditor pentru întreaga comunitate a satului. În continuare amintim doar câteva din variantele de desfășurare a obiceiului Plugarului în zona Mureșului în perioada interbelică. La Sântu, în zona Reghinului, a doua zi de Paști, după însemnările etnografului Traian Gherman, feciorii se adunau cu toții la biserică, mergeau la valea ce curge prin sat și 10 feciori se postau în linie, la trei pași de mal. Bărbatul care a ieșit mai întâi cu plugul la câmp, în primăvară, este fugarul care intră în apă, își aruncă cămașa, o învârte peste cap și izbește cu ea de trei ori în apă. Feciorii o iau la fugă pe deal în sus până la biserică, iar fugarul după ei, cel prins trebuie să plătească jinars pentru toți, dacă nu poate prinde nici unul, fugarul plătește. La Sânmihaiu de Pădure, pe Valea Beicii, în județul Mureș, obiceiul se mai practică încă a doua zi de Paști, în fiecare an. După ieșirea de la biserică, un băiat tânăr, numit Pogonici, ales din familia gospodarului care a

SUPliment transilvania business

Plugarul la Fărăgău. Fugacii la brazdă. Foto Anton Badea.

ieșit primul la arat în anul respectiv, este urmărit pe câmp de un grup de feciori. Dacă este prins este aruncat în apă, iar el stropește pe ceilalți cu cămașa udă. Dacă el reușește să scape și să fugă înapoi, printre feciori, trage clopotul de la biserică drept semnal că n-a fost prins și apoi se pune jos, lângă biserică, pe spate, cu mâinile întinse în semn de cruce, iar ceilalți feciori trebuie să-l înconjoare cu ouă roșii. Muzicanții tocmiți pentru joc în ziua aceea nu ieșeau afară să cânte până ce pogoniciul nu era prins, iar dacă nu era prins nu se juca deloc în ziua respectivă. O desfășurare mai aparte avea obiceiul Plugarului în Câmpia Transilvaniei, unde era asociat uneori cu obiceiul alegerii Craiului de Paști. La Sânmărghita, comuna Sânpaul, județul Mureș, după cum menționa Gazeta Mureșului în 1932, cel care a semănat primul grâu de primăvară aducea plugul, tânjala și funii lungi în curtea bisericii a doua zi de Paști. După slujba bisericească, tinerii se înhămau la tânjala plugului cu funii și-l trăgeau de-a lungul satului până la un lac sau un râu, însoțiți de muzicanți și de sătenii prezenți la biserică. La râu unul observa că pe coarnele plugului se află Satana care semăna neghină peste arătura lor și opreau plugul. Pogonicii îl luau pe Satana de pe plug și-l aruncau în apă.

Obiceiul cununii De sărbătoarea Rusaliilor, Pogorârea Sf. Duh sau cincizecimea, pe lângă diverse pelerinaje religioase, se practică și o serie de procesiuni, dintre care unele au rosturi agrare, cum este ieșirea în țarină pentru sfințirea holdelor. Preoții, însoțiți de credincioși, merg în țarină, în alai, cu praporii împodobiți cu cununițe de grâu verde, iar fetele duc colaci de grâu și cântă un cântec similar cântecului cununii de la secerat: ”Coborât-o, coborât/ Domnu sfânt pe-acest pământ/

Ieșitul în țarină de Rusalii, Râpa de Jos, comuna Vătava, 1939, arhiva parohiei ortodoxe

La fântână-n țarină/ Apă-n mână și-o luat/ Țarina o răurat/ Și din gură-o cuvântat:/ Di une-am tăiet cununa/ Multe clăi om înșira/ Fașe-om stogu cât șura/ Și colacu cât masa/ Să-l mânșe jupâneasa”. În fiecare an se merge în altă parte de hotar, într-un an se merge într-o parte a hotarului, în anul următor în cealaltă parte de hotar. Cununițele de grâu se păstrează la biserică, la prapori, până anul viitor sau la crucea de pe hotar sau la cele din fața gospodăriei, apoi se aruncă pe apă. În zona Târnavelor, cununițele de grâu se foloseau și la nunțile de peste an. Obiceiul cununii era specific doar Transilvaniei, fiind practicat când se organiza clacă la secerat. La sfârșitul seceratului se împletea o cunună de grâu din ultimele spice și era așezată pe capul unei fete și era dusă în cortegiu până la casa gazdei de secerat. Pe drum cununa și purtătoare ei era udată tot timpul și se cântau diferite cântece ale cununii. În părțile sudice ale Transilvaniei, în locul cununii se făcea un buzdugan din grâu care era purtat de un fecior în mâna dreaptă, iar pe drum se cânta ”Buzduganul”. La casa gazdei, cununa era predată în mod ritual, după ce se înconjura masa cu ea. La final avea loca masa comună și jocul cetei de secerat. Cununile de la Rusalii și cea de la secerat par a fi etapele unui singur ceremonial de fertilitate: primul pentru creșterea holdelor, iar celălalt pentru perpetuarea manei grâului secerat. Paparuda sau Păpălugura se practica vara, în perioada de secetă și consta în împodobirea unei fete curate, ”cum o fost Maica Precistă”, cu verdeață (boz, hamei, grâu verde etc) și udarea ei cu găleți de apă pe ulițele satului pentru a aduce ploaia. În paralel cu udarea ei are loc jocul și cântecul paparudei, iar paparuda era dăruită cu bani, darul ritual având un rost magic de sporire a eficienței benefice a întregului ceremonial. Cântecele paparudei exprimă invocarea zeiței pluviometrice a ”pă-

Cununa grâului de la secerat, Rușii Munți, colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tg.Mureș Buzdugan din grâu, Mihai Viteazu, comuna Saschiz, 1995, foto Laura Pop

pălugii” și un întreg ritual arhaic de fertilitate: ”Păpălugură, lugură/ Sai în sus, sai în jos/ Sai în toate părțile/ Să ploaie ploițele/ Să crească holdițele”. Săritul, ca și udatul, avea aceleași roluri fertilizatoare fiind întâlnit și în cadrul altor ritualuri: colindătorii săreau în casa gazdei pentru a crește cânepa până-n grindă, iar călușarii execută tot felul de sărituri. Obiceiurile populare românești cu semnificații agrare sunt mult mai numeroase și mai variate decât am putut surprinde aici, toate având aceleași rosturi de fertilitate, de înmulțire și protejare a recoltei actuale și viitoare prin diverse proceduri (udat, cântat, jucat) și obiecte magice (plug, tânjală, plante verzi, tămâie, usturoi, etc).

Agricultura mondială a ajuns la momentul „peak food”? Pentru a răspunde nevoilor viitoare de securitate alimentară şi de durabilitate din lume, producţia de alimente trebuie să crească în mod substanţial în timp ce amprenta ecologică a agriculturii asupra mediului înconjurător trebuie să fie micşorată puternic. După opinia specialiştilor americani, cele mai multe modele convenţionale de proiecţie asupra randamentului culturilor agricole la nivel mondial au ajuns să descrie situaţii ireale. Astfel, într-un articol publicat în revista americană ”Nature Communications”, se arăta că agricultura industrială ar putea fi ”lovită” de o serie de limite fundamentale în capacitatea sa de a produce cantităţi suficiente pentru a hrăni o populaţie mondială aflată într-o creştere numerică acerbă. Argumentele pentru creşterea cererii tot mai mari de produse alimentare sunt bine cunoscute de către opinia publică. Pe la mijlocul secolului XXI, populaţia planetei va ajunge la cifra de nouă miliarde, cu o treime mai multe guri de hrănit faţă de prezent. Dezvoltarea economică tot mai prezentă şi în regiuni considerate cândva înapoiate, duce la schimbări în dieta zilnică a locuitorilor, cum ar fi o creştere a con-

sumului de carne şi de lactate, produse alimentare care utilizează tot mai multe resurse energetice față de culturile agricole propriu-zise. Majoritatea ţărilor se află intr-un proces intens de urbanizare, ceea ce face ca locuitorii lor să necesite alimente care să fie mai ieftine, uşor de procurat şi, inevitabil, cu o risipă ce ar putea hrăni un număr mare de oameni. Modelele de previziune actuale susţin că, până în anul 2050, cererea de alimente ar putea creşte cu 60-110%, iar pe de altă parte există o cantitate finită de teren agricol. Cercetătorii de la Universitatea din Nebraska-Lincoln susţin că, în timpurile recente, au existat scăderi abrupte, inclusiv în rata de producţie, a culturilor agricole majore, fapt care subminează orice previziune optimistă de creştere. Mai mult, se arată că 31% din producţia totală, la nivel mondial, de orez, grâu şi porumb a cunoscut scăderi bruşte în ceea ce priveşte producţiile, cum sunt culturile de orez în Asia de Est şi de grâu în nord-vestul Europei. Cercetătorii americani au concluzionat că aceste limite de randament al producţiilor agricole ar putea fi explicate prin faptul că recoltele agricole

medii se apropie de un plafon biofizic al randamentului pentru fiecare cultură agricolă şi care, la rândul ei, este determinată de potenţialul său din regiunile respective. În materialul publicat se arăta că a existat o decelerare pe scară largă a tendinţei de creştere a randamentelor medii a principalelor culturi de cereale, în perioada 19902010, în ţările cu cea mai mare producţie a acestor culturi, la care mai adaugă şi o plafonare a producţiilor. Se observă în aceste zile o scădere a preţului hidrocarburilor, ceea ce denotă că nu s-a ajuns la un aşa-numit vârf de producţie (sau ”peak”), însă acestea au apărut pentru unele produse agricole. Situaţii de genul acesta s-au observat la nivel mondial, în cazul producţiei de lapte, cu un maxim de producţie în anul 2004, soia (2009) şi de carne de pui (2006). Producţia de orez a atinsul maximul său istoric în anul 1988. Termenul de vârf (sau „peak”), în acest caz, nu înseamnă că acele ţări produc cantităţi mai reduse de carne de pui sau lapte etc. Ceea ce a atras atenţia cercetătorilor a fost faptul că nivelul de producţie s-a plafonat, în acelaşi timp, când populaţia mondială este în creştere.

SUPliment transilvania business

Creșterea populaţiei mondiale, precum și a consumului de alimente pun o puternică presiune asupra agriculturii și a resurselor naturale. În momentul de faţă, aproximativ un miliard de oameni de pe planetă sunt cronic subnutriţi, în timp ce sistemele agricole actuale au contribuit la degradarea solului, poluarea apelor, reducerea biodiversităţii, schimbările climatice la o scară globală. Chiar și în condiţiile unei cercetări știinţifice foarte avansate, inclusiv cu câștiguri în ceea ce privește productivitatea, aproximativ unul din șapte locuitori nu au acces la alimente sau sunt subnutriţi cronic, fenomen care rezultă dintr-o sărăcie coroborată cu creșterea preţurilor la produsele alimentare. prof. Horea CACOVEAN Ceea ce i-a surprins pe oamenii de ştiinţă, prin analiza nivelelor de producţie pentru un anumit număr de resurse de bază, a fost faptul că nu resursele de combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) şi-au atins nivelul lor maxim de producţie, ci un număr ridicat de produse agricole. Într-un studiu publicat în revista ”Ecology and Society” se arată că 21 de resurse cheie pe care oamenii se bazează în regimul lor alimentar au trecut deja de vârful lor de producţie. Profesorul german Ralf Seppelt este de părere că aceste semne ale vârfurilor de producţie agricolă au putut fi observate încă de acum 15-20 ani. De exemplu, populaţia de bovine a fost mai mare în 2014 decât în 2013, dar mai mică cu o treime decât numărul de animale înregistrat în anul 1952, în timp ce producţia de carne a stagnat de foarte mult timp. În acelaşi timp, preţurile la carnea de vită au rămas la un nivel ridicat, determinându-i pe unii consumatori să mănânce mai puţin. De exemplu, în SUA, consumul pe cap de locuitor a scăzut la o valoare estimată de 24.6 kg în 2014 de la 25.5 kg (2013) şi este prevăzut să scadă la 23.9 kg în 2015, chiar dacă consumul

total încă depăşeşte producţia internă. Acelaşi trend descrescător s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte şeptelul din ţara noastră, ori, cu toate că există un import de carne, putem susţine că o mare parte din consum este susţinut de producţia internă. Deşi investiţiile din agricultura Chinei au crescut de trei ori în perioada 1981-2000, ratele de creştere pentru recoltele de grâu au rămas constante, chiar dacă au scăzut cu 64% pentru porumb şi orez. În mod similar, rata de randament pentru porumb a rămas în mare la acelaşi nivel, în ciuda unei creştere a investiţiilor cu 58% în aceeaşi perioadă de timp. Se poate trage concluzia că, în ciuda unei creşteri a investiţiilor în cercetarea agricolă, dezvoltare şi educaţie în această perioadă, nivelul relativ de evoluţie a randamentului pentru principalele culturi alimentare a scăzut, reprezentând dovada de apariţie a unor vârfuri ma xime în unele dintre domeniile productive. Nivelul tot mai încetinit de producere a alimentelor pentru populaţia umană se datorează unor factori externi, cum ar fi existenţa unor resurse fizice tot mai reduse (ex. terenuri agrico-

le şi apă). Unele alimente, cum ar fi producţia de carne, se bazează pe o industrie care utilizează în jur de 70% din cerealele cultivate în SUA. Deoarece consumul de apă al populaţiei mondiale este în creştere, resursele de apă dulce sunt, de asemenea, din ce în ce mai rare din cauza schimbărilor climatice. Studiile efectuate asupra evoluţiei climatului au presupus o creştere cu 2,7ºC faţă de mediile de temperatură din perioada preindustrială. Pentru populaţia lumii, această creştere înseamnă că unul din zece oameni ar suferi de un deficit de aprovizionare cu apă până la sfârşitul acestui secol. Agricultura viitorului trebuie să se schimbe pentru a putea contracara scăderea resurselor de apă. În acest sens, cercetătorii avertizează asupra unui risc crescut de lipsă a hranei, în special în ţările mai sărace, în timp ce fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la apariţia fenomenelor de secetă şi ploi torenţiale extreme. Reputatul agronom elveţian Hans Rudolf Herren se îndoieşte că agricultura poate singură să îşi asigure resursele vitale de apă, doar prin investiţii în tehnologie. El arăta că ”soluţiile tehni-

În cazul în care ar exista o scădere a recoltelor agricole, s-ar putea afirma faptul că schimbările climatice afectează securitatea naţională, însă din cele constatate de o serie de cercetători, încălzirea globală a dus mai degrabă la o creștere a producţiei vegetale.

ce de economisire a apei în agricultură vor avea un rol mai redus, chiar şi în următorii 50 de ani, deoarece costurile aferente sunt prea mari”. Herren prezice că, în viitor, agricultura va confrunta în principal cu două consecinţe ale schimbărilor climatice: secetă şi inundaţii. Modul de a contracara efectele lor îl reprezintă aplicarea metodelor agriculturii ecologice, care „îmbunătăţeşte capacitatea solului de a absorbi apa, pentru a o distribui din nou plantelor.” Referitor la apariţia vârfurilor de producţie, Ralf Seppert arăta că datele actuale ar putea fi folosite în încercarea de a se prevedea un final de vârf, din momentul în care producţia totală ar putea scădea. Totuşi, în marea lor majoritate, oamenii de ştiinţă susţin că este extrem de dificil a se prevedea apariţia acestui vârf de producţie. Sunt, de asemenea, greu de prezis inovaţiile ce vor apărea şi care ar putea schimba în totalitate capacitatea fermierilor de a obţine produse alimentare în cantităţi mai ridicate. „Ştim că ne putem aştepta la o creştere a randamentelor de soiuri noi cu 1-2% pe an”, arăta Seppert. „Dar nimeni nu ştie dacă va exista o inovaţie majoră care să ducă la o producţie mult mai mare de proteine animale sau chiar plante agricole mai productive.” Totuşi, autorul citat rămâne într-o notă

mai optimistă cu privire la capacitatea societăţii umane de a face faţă noilor provocării ale agriculturii. Omenirea iroseşte 1,3 miliarde de tone de alimente pe an, însă de cele mai multe ori aceste deşeuri ar putea evitate. Faţă de existenţa unui anumit trend planetar privind rolul nefast al schimbărilor climatice, mai există şi alte opinii care încearcă să reducă tonul alarmist de până acum. Afirmaţiile cum că, încălzirea globală ar reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale se bazează pe următoarele elemente: 1) încălzirea globală provoacă o reducere a resurselor de hrană şi de apă şi 2) migraţiile de oameni la locurile cu mai multe alimente şi apă va creşte riscul de conflict militar. Ideile opuse acestor teorii susţin că, pe baza datelor din teren, producţia agricolă mondială a crescut, în timp ce climatul s-a încălzit treptat. Prezenţa dioxidului de carbon atmosferic este esenţială pentru viaţa plantelor, iar creşterea în conţinut îmbunătăţeşte creşterea plantelor şi producţia vegetală. Apariţia sezoanelor mai lungi de creştere şi a numărului tot mai redus de evenimente de îngheţ va aduce beneficii în creşterea plantelor şi producţiei vegetală. Mass media internaţională nu a contenit să prezinte în termeni elogioşi noile recorduri privind producţiile agricole,

aproape în fiecare an, în paralel cu o creştere uşoară a mediilor lunare de temperatură. În cazul în care ar exista o scădere a recoltelor agricole, s-ar putea afirma faptul că schimbările climatice afectează securitatea naţională, însă din cele constatate de o serie de cercetători, încălzirea globală a dus mai degrabă la o creştere a producţiei vegetale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru aprovizionarea cu apă. Datele climatologice au arătat că există o creştere graduală a precipitaţiilor la nivel mondial, inclusiv a umidităţii solului. Temperaturile atmosferice mai ridicate permit o evaporare mai intensă a apelor din oceane, care, la rândul lor, alimentează masele de precipitaţii continentale. Rezultatul acestor precipitaţii sporite este o îmbunătăţire în umiditate a solului în foarte multe regiuni ale globului. Din cele prezentate, se poate concluziona că agricultura mondială se află la o răscruce, ea trebuind să ofere hrană unei populaţii tot mai numeroase, să facă față unei reduceri a resurselor neregenerabile, dar care, la rândul ei, se află sub presiunea unor teorii pro şi contra privind direcţiile de evoluţie în viitorul extrem de apropiat.

SUPliment transilvania business

Din istoria lăptișorului de matcă (partea I) Mărturisim dintru început că ne-am simţit revoltaţi, văzând cum încearcă unii comercianţi să păcălească oamenii, spre a-i atrage drept clienţi. Punctual, ne referim la o reclamă TV în care se afirmă că lăptișorul de matcă era considerat un “elixir al tinereţii veșnice” de către vechii greci. Iar pe internet ideea este mai amplu dezvoltată; am găsit un text cu “detalii” din antichitate, în special de la egipteni, pentru care lăptișorul ar fi fost un fel de „fântână mistică a tinereţii”. Aceste afirmaţii “istorice” sunt niște falsuri și dovedesc cel puţin lipsa de cunoștinţe a autorilor despre producerea lăptișorului de matcă. Cristina și Gabriel AOȘAN, www.melidava.ro

Albina în epoca străveche a diferitelor popoare Fascinaţia oamenilor pentru albine are rădăcini adânci în timp şi este legată de supravieţuire şi evoluţia speciei noastre. Descoperirea focului a însemnat şi posibilitatea folosirii fumului ca protector, de pildă faţă de insectele furioase. Acest lucru a permis omului să-şi procure din natură singurul produs dulce nealterabil, până la descoperirea zahărului. Captura de miere de la albinele sălbatice şi stupăritul sunt activităţi care se întind în istorie pe mii de ani. S-au găsit picturi rupestre care împing această activitate în urmă cu peste 15.000 de ani. Peştera Păianjenilor din Valencia – Spania adăposteşte un desen vechi de aprox. 8.000 ani, reprezentând un om care extrage miere dintr-un cuib de albine sălbatice situat pe o culme abruptă. Au fost găsite atât în Spania, cât şi în India, Africa, Asia şi Australia, picturi rupestre vechi de aprox. 6.000 de ani,

reprezentând culegatori de miere căţărându-se în copaci după faguri de albine sălbatice. “Vânătoarea de miere” poate că a fost una dintre cele mai vechi forme de vânătoare. Potrivit unor tradiţii, se pare că unii dintre şamanii antici ar fi fost conduşi de către albine spre plantele halucinogene. Cu ajutorul acestora îşi puteau “transporta spiritul” în lumea zeilor. Zumzetul apare în situaţii de stări modificate de conştiinţă, inclusiv la indivizi care pretind că au fost răpiţi de către extratereştri, în viziuni magice, sau în apropierea morţii. În Anatolia a fost descoperită o statuie a Zeiţei Mamă, împodobită cu o tiară conţinând figurări galben-oranj ale unui stup, iar depozitele neolitice de la Catalhuyuk (Turcia), datând de pe la 6.500 î.e.n., conţin artefacte în care se găseşte reprezentată şi albina. Informaţii despre eforturi de domesticire ale albinelor apar în Egiptul Antic acum 4.500 de ani. În simbolism apare frecvent motivul zeiţei care dansează cu braţele ridicate deasupra capului, aluzie la capacitatea albinelor –unică în felul său– de a comunica prin dans prezenţa unei surse de hrană situată la distanţă. Către sfârşitul Primei Dinastii (aprox. 2.600 î.e.n.),

Egiptul devenise Pământ al Albinelor, iar faraonul - Marele Crescător de Albine – era simbolizat în scrierea lor printr-un cartuş (inscripţie ornamentală hieroglifică) ce conţinea o albină. Mierea însoţea mumiile în vase special împodobite şi era ofranda adusă zeilor pentru viaţa de apoi. Benzile orizontale cu dungi galbene şi negre de pe masca lui Tutankhamon sunt interpretate ca o asemănare intenţionată cu dungile de pe abdomenul albinelor. În mormântul său au fost găsite vase cu miere. În jurul anilor 3.000 î.e.n. au apărut primele inscripţii menţionând migrarea albinăritului ca profesie în amontele Nilului, iar Exodul biblic indica Canaanul drept ţară a ”laptelui şi mierii”. Albinăritul poate fi urmărit în anumite arii, cum e Valea Iordanului până în Epoca de Bronz. Arheologii au descoperit 30 de stupi primitivi intacţi, datând din perioada 900 î.e.n. în ruinele Rehov din Israel, considerate contemporane cu anticul rege Solomon din Valea Iordanului. De fapt una dintre poveţele atribuite regelui Solomon (Proverbe 24:13, 14) spune: ”Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce

pentru gustul tău! Să ştii de asemenea că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.” Sunt şi autori ce spun că sumerienii ar fi pus bazele apiculturii şi au inventat apiterapiile primitive. Figurile cu aripi au fost iniţial considerate drept mărturii ale intervenţiilor extraterestre, ulterior demonstrându-se că sunt veneraţii ale albinelor. Alte dovezi vorbesc despre preocupări în acest sens, dar tardive faţă de civilizaţia egipteană şi nu întotdeauna încununate de succes. Aşa cum e cazul guvernatorului Shamash-resh-ushur din Mari şi Suhu, regiuni ale Mesopotamiei. Stela sa funerară din 760 î.e.n., descrie ambiţia de a introduce albinăritul în regiunea guvernată.

... și în mitologia greacă Mitologia Greciei Minoice a adoptat albina sfântă drept element vital, adăugând motivul albinei la statuile zeilor. În mitologia greacă, Zeus a fost încredinţat spre grijă nimfelor Adrastea, Ida şi Melissa, care l-au hrănit cu lapte de capră şi miere. Nimfa Melissa a fost cea care a descoperit folosul mierii. În greaca veche melissa în-

seamnă albină, iar meli, miere. Unele picturi de pe vasele din ceramică o reprezintă pe zeiţa Artemis ca fiind jumătate femeie şi jumătate albină. Învăţaţii antici au făcut deseori referire la albine apreciindu-le spiritul de organizare, dar au fost şi unii care s-au străduit să afle mai multe. Dintre ei, îi menţionăm pe Aristotel în Grecia şi pe Virgil, Varro şi Columella în lumea latină. Spre exemplu, Aristotel a fost primul care a consemnat existenţa unor paraziţi ai albinelor. Însă toţi aceştia, din păcate, s-au lovit de o problemă de tehnologie a albinăritului, mai exact de faptul că nu era cunoscut şi utilizat stupul cu rame detaşabile. Stupii antici erau cel mai adesea împletituri din nuiele sau trunchiuri de copaci scorburoşi, etanşeizate cu lut. Ca atare anticii nu puteau observa ce se petrece în stup şi nu au fost capabili să descrie biologia albinei şi întreaga viaţă din stup. China cunoştea şi ea această activitate în limitele descrise. Pe continentul American sunt dovezi că civilizaţia Maya a domesticit un soi de albine fără ac. În Asia şi Africa sunt şi astăzi zone unde este practicat un albinărit primitiv, prin care este colectată miere de la albinele sălbatice.

Albinăritul în Evul Mediu Evul Mediu nu aduce nicio îmbunătăţire albinăritului în raport cu antichitatea. În toată această perioadă, albinele au fost exploatate prin distrugerea coloniei. S-au recoltat în primul rând miere şi ceară şi în mod excepţional propolis, în scop medicinal şi pentru îmbălsămare. Ori se folosea albina în întregime. Dacii utilizau ca pansament pentru tratarea rănilor un amestec de lut şi albine strivite. Când spunem lut, probabil e vorba de argilă, care vine practic sterilă din zăcăminte, cu efect detoxifiant, decongestiv, de sucţiune faţă de materiile străine, iar albinele strivite conţin venin de albine, care are un cert efect anti-inflamator şi antimicrobian. Sau tot ei foloseau stupii drept arme defensive, cum ştim deja de la lecţiile de istorie generală. Totuşi, nu găsim informaţii în istoria veche asupra utilizării unor produse care azi sunt bine cunoscute şi apreciate pentru valoarea lor, precum păstura sau chiar larvele, nici despre lăptişorul de matcă. Putem doar să apreciem că unele au putut fi utilizate înainte de a fi intrat în atenţia societăţii şi ştiinţei moderne, dacă privim la unele obiceiuri locale. De exemplu

SUPliment transilvania business

Lorenzo Lorraine Langstroth înregistrează un patent pentru stup cu rame detașabile. Publică o lucrare care va influenţa albinăritul în America și Europa, Stupul și albina, 1853. În esenţă, descoperirea revoluţionară a constat din observarea și înţelegerea faptului că albina nu umple cu ceară (sau propolis) spaţii de trecere cu dimensiuni aproximative între 5 și 8 milimetri, un fel de distanţă sau măsură de aur a stuparilor

în satele din Maramureş şi nordul Moldovei oamenii foloseau larvele de trântor sub numele de “jintiţă”. Iar în Moldova acelaşi produs se numeşte „lapte de buhai”, buhai, adică tăuraş, şi este renumit pentru vigoarea pe care o dă bărbaţilor. Doar că nu cunoaştem cât de veche e această tradiţie. Sau modul în care este recoltată azi păstura unor albine sălbatice în India, sau Indonezia, ne poate duce la ideea că acest lucru ar fi putut fi utilizat sporadic şi în vechime. De remarcat că în situaţiile de mai sus e vorba despre produse care sunt relativ uşor accesibile, întrucât se găsesc în cantităţi care, deşi mai mici faţă de miere, sunt totuşi de luat în seamă, direct pe fagurii construiţi de albine. Ceea ce nu se poate spune şi despre lăptişorul de matcă, ce se găseşte în cantităţi infime în stup, doar în celulele cu larve.

Obţinerea lăptișorului de matcă din stupi Rolul natural al lăptişorului în stup este de a hrăni larvele în primele trei zile de evoluţie, cât şi matca pe toată durata vieţii ei. Acesta este produs şi

secretat de către albinele doici cu ajutorul glandelor hipofaringiene Un caz particular de larvă este cea de matcă, care e adăpostită într-o celulă mult mai mare decât celula obişnuită de fagure şi poartă numele de botcă. În aceste botci, evident cantitatea de lăptişor depus e mai mare, cum şi matca e mai mare decât albinele lucrătoare. Doar că, în mod normal, numărul botcilor e foarte mic în familiile liniştite şi echilibrate - doar câteva unităţi. Pentru fiecare larvă, albinele doici depun lăptişor în celula în care se dezvoltă. Matca este hrănită cu lăptişor de către albinele din suita ei, care îl oferă din gura lor, direct în gura mătcii. Albinele nu au nevoie şi nu depun niciodată laptişor de matcă ca atare în faguri, precum depozitează mierea sau păstura. În apicultură, producţia de lăptişor de matcă necesită efort şi organizare. Se realizează practic prin păcălirea albinelor, aşa încât sunt determinate să depună laptişor în botci artificial introduse în stup, în număr mare. Doar aşa pot rezulta cantităţi suficiente unui consum uman, socotind necesarul pentru tratamente curative, cât şi pentru profilaxie şi întreţinere. Producţia de lăptişor de matcă se realizează obligatoriu pe rame mobile. Pe scurt, iată cum se procedează astăzi. Se utilizează rame speciale, pe

care se montează artificial botci de matcă în care se pun larve aşa încât albinele doici să depună înăuntru laptişorul necesar hrănirii presupuselor viitoare mătci. Pe o asemenea ramă se găsesc între 30 şi 50 de botci. În funcţie de tehnica de producţie utilizată, cu variaţiile ei pe mapamond, întrun stup organizat pentru producţie de lăptişor se pun una sau mai multe astfel de rame. Dacă se produce intensiv lăptişor, stupul respectiv nu mai produce şi miere, ba chiar are nevoie să fie hrănit de apicultor, dat fiind că efortul albinelor pentru a produce lăptişor este foarte mare. Astfel, se poate ca într-un întreg sezon, dintr-un stup să se recolteze lăptişor din câteva sute, uneori mii de botci. E evident că asemenea lucruri nu aveau cum să fie practicate în antichitate, în stupii primitivi care nici măcar nu erau prevăzuţi cu rame. Nu mai vorbim că nu deţineau încă frigidere sau congelatoare, spre a-l putea păstra corect, cum facem noi astăzi. Comparativ, pentru o mai lesne înţelegere a proporţiilor, în stupii obişnuiţi ai zilelor noastre, adică cei pentru miere, albinele construiesc în mod natural botci doar dacă au tendinţa la roire. Concret, ele îşi cresc o matcă nouă, care va deveni capul unei noi familii. Atunci pot apărea câteva botci într-un stup.

Rar poţi vedea 10 poate 20 de botci în stup, fapt destul de jenant pentru stupar, însemnând că nu a fost prea atent să liniştească tendinţa de roire a familiei respective sau să îndepărteze la timp botcile nenecesare. Oricum, acesta ar fi totalul pe sezon. Alte familii nu construiesc botci deloc sau fac una-două strict pentru înlocuirea propriei mătci, dacă aceasta este îmbătrânită. Ideea e că, în stupii ţinuţi pentru miere, aşa cum era şi în timpurile vechi, producţia de lăptişor de matcă e o imposibilitate tehnică. Cu atât mai puţin ar fi putut deveni un fapt social lăudat.

Apicultura în istoria modernă Revenind la cursul istoriei, prima menţiune despre stupi cu un fel de rame, aşa numiţii stupi greceşti, care să permită extragerea de faguri, fără distrugerea întregii colonii ar data de pe la 1669. Autorul unui articol despre acest subiect pe Wikipedia lansează cu generozitate ipoteza că ar fi putut fi folosiţi încă de acum 3.000 de ani. Din păcate acest lucru nu a fost nici atestat arheologic nici documentat în vreun fel. Dimpotrivă, mult după această dată, în Europa ca şi în alte părţi ale lumii, stupăritul s-a practicat prin aceeaşi metodă primitivă: stupi din diverse împletituri, tapetaţi cu argilă, goliţi periodic de întregul conţinut. Unul dintre motivele probabile ale acestui tip de exploatare e faptul că înmulţirea coloniilor de albine este rapidă prin roire naturală. Ca atare, distrugerea unui stup pentru extragerea de miere, prin analogie cu sacrificarea unui animal pentru carne, probabil nu părea un fapt ieşit din comun. Azi, acest lucru ar fi cu totul deplasat. Dar gândiţi-vă că vorbim despre o perioadă în care pământul era încă desţelenit prin incendiere... Surprinzător, astăzi, pentru noi este că mult timp s-a crezut în istorie că albinele au un rege, desigur prin analogie cu societatea umană. Ei bine,

tot în anul 1669 biologul olandez Jan Swammerdam, licenţiat în medicină şi probabil primul entomolog, publica lucrarea ”Historia Insectorum Generalis”. În această lucrare, se vorbeşte pentru prima oară despre faptul că “regele albinelor” are ovare, după cum observase el la microscop... Din păcate, acest mare biolog moare în 1680, răpus de malarie, la doar 43 de ani. În 1737 apare lucrarea sa postumă ”Biblia Natura”, o culegere de însemnări şi desene, care pun în lumină modul în care cel mai avansat cercetător al albinelor la vremea respectivă a înţeles viaţa stupului. Precizează în hârtiile sale, deci înainte de 1680, că regina este mama tuturor albinelor. Însă nu înţelege cum se petrece acest lucru, după ani de zile de observaţii intense. Este cu toate acestea primul biolog care în notiţe menţionează existenţa a ceea ce noi astăzi cunoaştem drept lăptişor de matcă. Tratatul lui Thomas Wildman despre stupărit, care fructifică o serie întreagă de cunoştințe acumulate până la el, apărut în 1768 la Londra, prefigurează stupăritul pe care îl cunoaştem noi azi. Cercetătorul elveţian Francois Huber (orb...) care a lucrat împreună cu secretara sa Francois Burnens pentru a studia viaţa albinelor, publică după

mai bine de 20 de ani de observaţii lucrarea Nouvelles Observations sur les Abeilles, la Geneva în 1792. Este primul naturalist care precizează faptul că împerecherea reginei cu trântorii se face în afara stupului. Este considerat omul de ştiință care a pus bazele biologiei şi ecologiei stupului şi albinei. Aspectele practice şi comerciale ale acestor studii vor fi puse ulterior în practică de Lorenzo Lorraine Langstroth, care înregistrează şi un patent pentru un stup cu rame detaşabile. Publică o lucrare care va influenţa albinăritul în America şi Europa, Stupul şi albina, 1853. În esenţă, descoperirea revoluţionară a constat din observarea şi înţelegerea faptului că albina nu umple cu ceară (sau propolis) spaţii de trecere cu dimensiuni aproximative între 5 şi 8 milimetri, un fel de distanţă sau măsură de aur a stuparilor. Aşadar până acum, am identificat o singură menţiune asupra lăptişorului de matcă, undeva între 1670 şi 1680. Polenul, păstura şi lăptişorul de matcă ajung să fie utilizate într-un oarecare mod măsurabil social abia după al doilea război mondial. Va urma

SUPliment transilvania business

Furnizorul fermierilor transilvﾄハeni

ACE

Un campion în combaterea buruienilor le te u le i ere e din cultur e

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

re t e tru i e

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro