Agro TB 5 by Transilvania Business

WW WW W.T W. RAN FA SI CE LVA BO N OK IAB .CO US M/ INE AG SS RO .RO TB

ines s

Tran s bus ilvania

AGRO TB. Anul 2, nr. 5, aprilie - iunie 2015. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro susĹŁinut de

ACE

Un campion în combaterea buruienilor le te u le i ere e din cultur e

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

re t e tru i e

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

PAGINA PAGINA

DE LASOMEȘULUI TURISM ȘI MIC, 452 LUNCA

DAR CU SUFLET MARE DESIGN VESTIMENTAR LA VITICULTURĂ

esenţial

„Clusterul Agro-Food-Ind Napoca”. are propria sa livadă, la doi pași de Aceasta este utilizată ÎnBistrița. urma unei idei cristalizate cu doar pentru intenția inițială a mult timpprotocol, înainte, au fost făcuți pași producătorului fiind să sprijine agriconstanți în direcția realizării acestei cultura bistrițeană. idei prin întâlniri sectoriale, formale sau informale între viitorii membri ai clusterului, pentru a descoperi punctele comune de interes și posibilele acțiuni ce pot fi puse în practică.

După Revoluţie, în majoritatea Povesteacuvântul singureide crame dina județul cazurilor, ordine Cluj a început în anul 1990. Pasiofost desființarea cooperativelor. La nat de vița de vie, Barabas Ștefan, Apahida, fucţionează o Cooperativă nea Piști, cum îl recent, știau prietenii, din agricolă înfiinţată cu financomuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, ţare din partea Fundaţiei Românoa decis să folosească două hectare din Capra este primul ierbivor domesAmericane, ca parte a programului terenul retrocedat de fostul CAP “Dezvoltare rurală prin la antreprenoticit de către om, iar proprietățile pentru a planta viță de vie. A plantat riat şi asociere”, dezvoltat în partenemedicinale ale laptelui de capră au butașii pe un deal pe care nici iarba riat cu fundația Civitas, Centrul de fost intens valorificate în Egiptul nu creștea, dar era convins că terenul și Grecia antică. Egiptenii aduceau Mediere și Securitate Comunitară, va fi cum nu sepentru poate Politici mai propice Centrul Român Eudrept ofrandă laptele de capră, Nufarm Româniazeilor este un jucător pentruFundația via sa. Timpul dat drepropene, pentrui-a Dezvoltarea considerat iar aristocrateimportant pe sacru, piaţa românească de că un deal sterpPACT. până în tate, astfel Societății Civile și Fundația le egiptene îl foloseau ca elixir de produse destinate protecţiei plantelor, 1990 este astăzi acoperit de singura tinerețe șiseminţe. frumusețe. Este binecufertilizanţi, Despre cum a plantație de viță de vie de importanță noscută legenda Cleopatrei, frumoasa evoluat compania, cum s-au dezvoltat economică din județul Cluj. Vinurile regină a Egiptului, care se îmbăia în parteneriatele cu fermierii, respectiv de la Fizeșu Gherlii sunt de mult timp lapte de capră pentru a-și menține distribuitorii locali şi ce produse oferă comercializate, Cramele Barabas pielea suplă România, şi fină. unele chiar în astăzi Nufarm devenind, încet, dat sigur, un brand. premieră, ne-au vorbit Elvira Petrescu, Director General, şi Daliana Ast, Director National de Vânzări. PAGINA

PAGINA

54 Organizată de BusinessMark, confeLA CASTEL VINUM

rinţa “Zilele Agriculturii Româneşti” a reunit factori de decizie şi cele mai importante companii din domeniu. ÎnProducătorul cadrul acesteia, fost Castel dezbătute de au vinuri Vinum teme de Mica, strategia agricolă a a dinlegate comuna județul Mureș, României, de accesarea eucâştigat şapte medaliifondurilor în cadrul comropene, Programul Național pentru petiţiei „International Wine Contest Dezvoltare 2014BucharestRurală 2014”,(PNDR) mai precis trei de 2020, cerealelor și provoaur despre şi patrupiaţa de argint. Rezultatele cările business-urilor în agricultură, prestigioasei competiții de vinuri au situația finanţării în agrobusiness, fost făcute publice la începutul lunii precum fiscale şi legislative iunie, și cuaspecte ocazia unei gale speciale, specifice industriei. organizată în incinta Bibliotecii Naţionale a României din capitală.

CAII ANDALUZI DIN VESTUL ROMÂNIEI 30 MONSANTO, INVESTITORUL ÎN SERLa câțiva kilometri de Arad, la Zădăreni, aflăȘI unica fermă de cai VICIIse SF ÎN GENETICĂ

58 PAGINA

AGROTB, PREZENT LA CONFERINȚA ”ZILELE AGRICULTURII ROMÂNEȘTI” VINURI DE AUR

NUFARM ROMÂNIA CREȘTE DE 9 ANI UN VIITOR MAI BUN

PAGINA

VACA SĂRACULUI DE ALTĂDATĂ

andaluzi din vestul țării. Andaluzii sunt cunoscuți drept caii regilor Gigantul american Monsanto este Europei. pe Datorită aspectului ei prezent piața din Romaniadeosebit, încă fi admirați care dinpot anul 1975, iarîn pefilme, piața printre de semințe „Stăpânulininelelor”, din„Gladiatorul”, anul 1998, momentul care „Masca lui Zorro” acesta a achizitionat etc. firma Dekalb.

Despre companie şi mai ales despre particularităţile acesteia în ţara noastră am discutat într-un interviu acordat AGRO TB de către Cosmin Chioreanu, director general Monsanto pe trei ţări – România, Bulgaria şi Republica Moldova. Detoxifierea organismului este o preocupare constantă a oamenilor interesaţi de sănătate. Vă prezentăm un interviu cu profesorul Ştefan Brăgărea, un om de ştiinţă cu intense AgroTransilvania Cluster născut Puțini sunt cei care știu s-a că producăpreocupări legate de detoxifiere. dintorul dorința celor 20 membri RAAL fonbistrițean dede radiatoare datori, care au înregistrat Asociaţia

BISTRIȚA A O LÂNGĂ ASOCIERE PRODUCĂTORULUI PENTRU SUCCES RAAL

PAGINA

50 PAGINA

PAGINA PAGINA

AGROTRANSILVANIA 22 CLUSTER. 55 OAZA DE LINIȘTE DE

DETOXIFIEREA PRIN NUTRIȚIE

KARPATEN MEAT SIBIU, O AFACERE ELVEȚIANĂ ÎN TRANSILVANIA

SUPliment transilvania business

Fondator Aurelian Grama Fondator Brand Manager Aurelian Grama Fondator Alin Bolbos (0757-036.817) Brand Manager alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Aurelian Grama Alin Bolbos (0757-036.817) general: aEditor lin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Iulian Haba Editor general: Alin Bolbos (0757-036.817) Editor: Iulian Haba alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) Editor: ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția Editor: Redactori: Redacția Iulian Haba Teodora Mîndru (redactor coordonator), Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Teodora Mîndru (redactor coordonator), Sara Bianca, AlexDan Toth, Redacția Sorin Trocan,Codrin Laura Pârcălab, M. Bondrilă, Lungu, AliceBianca, ValeriaCodrin Micu, Cristiana Redactori: Sara Pârcălab, Fota, Alex Toth, Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Alice Fota,Dan Lungu, Sorin Valeria Trocan,Micu, LauraCristiana M. Bondrilă, Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Consultanți: Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Carmen Cosman-Preda, Diana Radu, dr. CristinaVidican, Aoșan, Marius Călin Cherecheș, Alexandru Alin Zaharie Consultanți: dr. Cristina Florin Buicu dr. Aoșan, Marius Călin Cherecheș, DTP: Mihai Armanca dr. Florin Buicu DTP: DTP: Mihai Armanca Administrația Mihai Armanca Manageri publicitate: Administrația Alin Bolbospublicitate: (0757-036.817) Manageri Administrația alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Alin Bolbos (0757-036.817)

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Manageri publicitate: Sălaj alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) Alin Bolbos (0757-036.817) Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Maramureş ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Bihor, Sălaj, Cluj Florin Bistriţa-Năsăud, Marcel (0740-075.219) Maramureş florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel (0740-075.219) Florin Marcel (0740-075.219) Alba, Harghita florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Marius Morar (0746-130.439) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) Braşov, Bucureşti, Covasna marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Ionuţ Oprea (0721-197.559) Nicolae Pop (0740-115.167) Braşov, Bucureşti, Covasna ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Nicolae Pop (0740-115.167) Bucureşti, Satu-Mare nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Nicolae Pop (0740-115.167) Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Lili Trocan (0744-804.269) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Lili TrocanCluj (0744-804.269) Arad lili.trocan@transilvaniabusiness.ro

Dorel Vidican (0736-651.166) Ştefan Arad Brumar (0745-868.558) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Harghita, Mureş Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Cluj dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Ştefan Brumar (0745-868.558)

Bucureşti,resurse Cluj Director Harghita, Mureş umane: Ştefan Brumar (0745-868.558) Anamaria Grama Harghita,difuzare: Mureş umane:Anamaria Grama resurse Director Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) Atilla Szanto (0755-044.851) Director resurse umane:Anamaria Grama Responsabil abonamente: abonamente: Gabriela Belean Responsabil Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean Responsabil abonamente: Gabriela Belean Trafic manager publicitate: Emo Veres gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro publicitate@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: manager publicitate: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Contabilitate: Contabilitate: Lia Pamfilie Tipărit la Novaprint Lia Pamfilie Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Târgu Mureș Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Tipărit la Novaprint Regia de Novaprint Management SRL Tipărit lapublicitate: Târgu Mureș Midas de Media București Târgu Mureș Regia publicitate: Tel/Fax: 031-040.4118; Regia de publicitate: Midas Media București031-040.4120 Partener permanent: Midas Media București031-040.4120 Tel/Fax: 031-040.4118; Oficiul Național al Registrului Comerțului Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe Partener permanent: Oficiul Național al Registrului din Transilvania Banat Oficiul Național alşiRegistrului Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe

din Transilvania şi Banat Revistă editată de Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup ISSN 2068-5424 Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media Se distribuie naţional prin Autosupermarket Abonamente prin Manpress SRL abonamente@zirkonmedia.ro şi la toate chioşcurile de ziare Se distribuie naţional prin Autosupermarket Tel: din 021.255.1800 Transilvania şi Banat. Plus Bucureşti. şi la toate chioşcurile de ziare Fax: 021-255.1866 Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. dindistribuie Transilvania şi Banat. Bucureşti. Se naţional prinPlus InMedio Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Biroului şi la toate chioşcurile din Transilvania şi Banat. Român deprin Audit TGB SRL TBal- Tirajelor membru al Biroului www.transilvaniabusiness.ro Român deprin Audit TGB SRL TBal- Tirajelor membru al Biroului www.tb.com.ro Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro Tiraj 9.000 exemplare. Distribuţie controlată - 5.000 ex prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Judeţene şi la fermieri.

e ma Soţ rop luc rop bog Fat me me dep De pen Are şef de tot lor. Că din sau bito Ca la O De min spa E p rom sau 201 Da zin Câ lui ... N lui, toc val Af pul şi a dru Ro Ăst nubăr

Soluții și parteneri din Transilvania - Lunar, 68 de pagini, oportunități de afaceri - Interviuri exclusive, analize, studii de caz - Coverstory-uri exclusive corelate cu evenimente și investiții cheie - Promovarea dvs. la cele mai importante târguri, expoziții și forumuri - Oportunități de promovare online - Suplimente: Cultural, Doctor și Agro TB - Catalogul centrelor logistice și de birouri (anuar, ediţia a III-a) - Tendințe și recomandări internaționale abonamente@transilvaniabusiness.ro, Tel: 0740 115 167, Fax: 0265 215 613

Abonament revista tb: 250 lei/an

SUPliment transilvania business

Educaţie pentru Agricultură

de Aurelian Grama Cred că, în ciuda faptului că este o abordare frustă, directă, țărănească, lipsită de ”piarismul” atât de invaziv al vremurilor pe care le trăim în printul românesc, unde multe multinaționale găsesc că totul li se cuvine prin prisma importanței afacerilor lor în România ori prin bunăvoința acordării unui interviu, voi da curs propunerilor venite de la colegii mei de la AGRO TB. Să folosim revista ca promotor al subiectelor ce le vom aborda în numerele viitoare. Să afle ai noștri, care ne respectă și cu care suntem parteneri stabili și serioși de decenii deja, ce vrem să clădim cu ajutorul cuvântului scris. Chiar în editorial. Așa deci, subiectul principal – cover story al numărului 6 din Agro TB - iunie 2015 - va fi despre învățământul agricol - profesional, de stat și privat, liceal și universitar – „Educație pentru Agricultură”. Chiar dacă sună a deja-vu - pentru a putea practica o agricultură modernă, în care sunt aplicate cele mai noi metode și tehnologii, România are nevoie de specialiști, țărani și fermieri calificați, antreprenori și lucrători capabili să performeze, atât

în agricultura propriu zisă, cât și în ramuri conexe, industria alimentară, silvicultură și serviciile agroturistice. Din acest motiv, AgroTB 6 îşi propune să contribuie la o cât mai bună informare publică asupra perspectivelor profesionale în agricultura modernă, promovând oferta educațională a școlilor profesionale, a liceelor și școlilor de maiștri, a universităților de profil din Transilvania, USAMV Cluj și Timișoara, Silvicultură Brașov. Dar și a școlilor profesionale private, școlile duale, finanțate pe model german de companiile beneficiare ale pregătirii elevilor. Publicul vizat va fi format din tinerii absolvenți de gimnaziu și de liceu, dar și părinții acestora, care încă mai manifestă rețineri în ceea ce privește absolvirea unei școli agricole. O atenție deosebită vom acorda fenomenului diversificării și consolidării sistemului de pregătire profesională a fermierilor, în așa fel încât el să corespundă în mod real necesităților de informare ale acestora și să-i ajute efectiv în efortul lor de a dezvolta exploatații agricole moderne și performante, capabile să facă față

cu succes concurenței de pe piața agroalimentară. Dat fiind faptul că, la nivelul anului 2010, doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole din România erau absolvenți ai unei forme de învățământ agricol, la mare distanță de media europeană care este de 30%, ținta stabilită prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală este ca, până în anul 2020, procentul de participare la formare profesională continuă (FPC) a populației rurale cu vârsta de 25-64 de ani să atingă 7%. Prin intermediul AgroTB, o parte din cei 1,3 milioane de fermieri înscriși pe listele APIA vor lua la cunoștiință de oferta de specializări oferită de diverse instituții cu rol de formare profesională continuă: Camerele Agricole Județene, firme care derulează programe finanțate din FSE POSDRU sau alte programe europene. Vom fi la Agraria la Jucu și acolo vom începe campania. Dar, cu siguranță, vom ”bate” fermele și școlile menționate pentru a edita un produs cu o temă la zi pentru viitorul fermierilor români!

Lunca Someșului Mic, dar cu suflet mare După Revoluţie, în majoritatea cazurilor, cuvântul de ordine a fost desfiinţarea cooperativelor. La Apahida, fucţionează o Cooperativă agricolă înfiinţată recent, cu finanţare din partea Fundaţiei RomânoAmericane, ca parte a programului “Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, dezvoltat în parteneriat cu fundaţia Civitas, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară, Centrul Român pentru Politici Europene, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile și Fundaţia PACT. Alice Valeria Micu Fermieri mai mari sau mai mici au participat la întâlniri organizate de către Fundaţia Civitas Pentru Societatea Civilă, filiala Cluj, care şi-a propus să pună bazele unei cooperative funcţionale. După şase luni, câţiva fermieri au decis să pornească demersurile pentru această cooperativă. L-am întâlnit pe Sorin Simion Bob, preşedintele cooperativei, la ClujNapoca, unde a primit, alături de ceilalţi membri, o importantă distincţie din partea Ambasadei SUA, „Antreprenorul lunii martie”, înmânată în cadrul unui eveniment special de către însărcinatul cu afaceri al SUA ad-interim, Dean Thompson. Impresionată de inovarea în domeniul antreprenorial de care dau dovadă românii, Ambasada SUA doreşte să sublinieze recunoaşterea eforturilor depuse şi astfel a fost instituit acest premiu. „Călătorind prin România, am întâlnit o serie de exemple grozave şi ne-am gândit să dezvoltăm un program care să scoată la iveală aceste exemple, mai mult decât atât, să felicităm într-un cadru special aceste idei ale antreprenorilor români. De cele mai multe ori, antreprenorii sunt văzuţi ca indivizi ce vor să reuşească pe piaţă pe cont propriu, dar câştigătorii din această lună, cooperativa Lunca Someşului Mic, sunt un exemplu de antreprenoriat comun al celor ce au muncit împreună. Asta le-a permis să

facă ceea ce ştiu cel mai bine, agricultură şi le-a oferit accesul la pieţe mai bune şi să-şi crească nivelul calitativ al produselor”, a afirmat Dean Thompson. „Vrem să lăsăm un mesaj şi anume că oricine poate fi implicat într-o afacere, că toţi ar trebui să aprecieze eforturile faţă de sine şi de societate”, a completat reprezentantul Ambasadei SUA, care a concluzionat: „Sperăm să fie încurajatoare pentru antreprenori această distincţie, încercăm să identificăm în fiecare lună câte ceva nou şi privim în toate sectoarele, căutăm oameni care au încercat, au riscat să infiinţeze companii noi”.

Reţeta: miza pe prospeţime și calitate Cooperativa numără în prezent 20 de membri, care se străduiesc să aibă marfă de calitate şi în cantităţi cât mai mari, pentru ca locuitorii Cluju lui să se poată bucura de gustul legumelor de Apahida şi Jucu. Vă întrebaţi, poate, cum ajung ele în coşul clujenilor? Simplu, cooperatorii noştri au convins două reţele de retail, Kaufland şi Profi, iar în funcţie de comanda lor, fermierii din cooperativă aduc la depozitul din Dezmir cantitatea necesară de legume. Acolo

sunt depozitate în condiţii optime, depozitul dispunând de o instalaţie de răcire, astfel încât legumele, care nu zăbovesc mai mult de-o zi acolo, ajung în depozitele celor două lanţuri de magazine şi apoi în întreg Clujul în cel mai scurt timp. Practic, legumele sunt la fel de proaspete ca şi cum le-aţi aduce din grădina bunicilor. Preţurile sunt de cele mai multe ori mai bune decât la piaţă, fermierii nu mai pierd timpul cu căutarea de clienţi, cu drumurile în pieţe, marfa este sortată şi verificată de unul dintre ei, astfel încât să fie respectate cerinţele de calitate şi nimic nu pleacă din depozit fără avizul responsabilului de calitate. Suprafeţele fărmiţate fac aproape imposibilă munca mecanizată, dar legumicultura beneficiază de cultivatoarea adaptată parceleleor înguste. Cu toate acestea, cea mai mare parte din muncă rămâne manuală la Apahida şi Jucu, aproximativ 95%, ceea ce face ca preţul să concureze cu greu legumele obţinute mecanizat. Aceasta nu e singura problemă, forţa de muncă disponibilă fiind insuficientă, din păcate lumea cam fuge de munca în agricultură. „Ori le e ruşine, ori consideră că munca în agricultură e degradantă” a mărturisit cu amărăciune Sorin Simion Bob, preşedintele cooperativei. Este evidentă nevoia de educaţie şi, pentru aceasta, „Lunca Someşului

SUPliment transilvania business

Mic” este partener în Agrocluster-ul Transilvania, unde alţi parteneri au început să-şi educe viitorii angajaţi încă din timpul liceului, oferind burse şi alte forme de sprijn. ”Ne lipsesc mecanizatorii, tehnicienii, dar ne dorim şi compactarea terenurilor, ca să putem eficientiza munca, să achiziţionăm şi să utilizăm utilaje performante”, precizează agricultorul clujean. Fiecare membru din cooperativă deţine utilaje, dar nu întreaga gamă necesară. Răsadurile şi le produc toţi cooperatorii şi au obţinut de la firmele producătoare, seminţe cu plata la

90-120 de zile, astfel încât reuşesc să recolteze şi să vândă produsele, înainte de termenul limită. Pentru a reduce pierderile la produsele perisabile, fermierii din Apahida şi Jucu reuniţi în această cooperativă s-au gândit şi la o linie de procesare a legumelor, astfel încât, în viitor, să ne putem bucura de vestita ciolomadă de legume, să fie valorificat la maximum potenţialul zonei şi să li se dea un plus de valoare legumelor. Locuitorii din Apahida şi Jucu, zona de activitate a Cooperativei Agricole „Lunca Someşului Mic”, sunt cunoscuţi ca buni legumicultori, în

special pentru varză, conopidă, la care se adaugă morcovi, ţelină, cartofi, sfeclă şi alte legume. Am vizitat solariile vicepreşedintelui Sorin Ciplea, unde alături de răsadurile firave de ţelină, se lăfăiau tufe sănătoase de mărar, pătrunjel, dar şi salată iceberg sau varză chinezească. Pe lângă acestea, tânărul fermier a început să cultive, la îndemnul mamei sale, verdeţuri aromatice - busuioc, măghiran, salvie, isop, oregano, iar acestea au trecut cu bine peste iarnă, în ciuda diferenţei de temperatută, având în vedere că majoritatea sunt specific mediteraneene.

Subvenţiile agricole 2015-2020

Pilonul II – PNDR:

Plăţile pentru agricultură ecologică și terenuri situate în zone cu constrângeri naturale Pe lângă plăţile acordate în cadrul celor șapte scheme de sprijin pe suprafaţă, România pune la dispoziţia fermierilor, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), și câteva măsuri de sprijin pe suprafaţă. Acestea se regăsesc în Măsura 10 – Plăţi de agromediu și climă (analizată într-un număr anterior), Măsura 11 – Agricultura ecologică și Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice. O analiză AgroTB

Agricultura ecologică

Începând cu anul 2015, agricultura ecologică beneficiază în cadrul PNDR - Axa II de o măsură de sine stătătoare, Măsura 11, care înlocuiește Pachetul 5 din cadrul fostei Măsuri 214, conform Art. 29 din Regulamentul CE nr. 1305/2013. Măsura se compune din Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică și Submăsura 11.2 –Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, instituția abilitată cu implementarea fiind Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică cuprinde: Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 295 E/ha/an Pachetul 2 – Legume –500 E/ha/an Pachetul 3 – Livezi– 620 E/ha/an Pachetul 4 – Vii – 532 E/ha/an Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice – 460 E/ha/an Sprijinul prevăzut în cadrul acestei submăsuri se acordă pe hectar fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte practici şi metode specifice agriculturii ecologice, conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 şi care sunt fermieri activi conform Art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Perioada de angajament pentru conversia la metodele de agricultură ecologică este de maximum 2 ani

(pentru culturi anuale) sau maximum 3 ani (pentru culturi perene) Submăsura 11.2 –Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică se compune din: Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 220 E/ha/an Pachetul 2 – Legume – 431 E/ha/an Pachetul 3 – Livezi – 442 E/ha/an Pachetul 4 – Vii –480 E/ha/an Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice – 427 E/ha/an Sprijinul prevăzut în cadrul acestei submăsuri se acordă pe ha fermierilor care se angajează în mod voluntar să menţină practici şi metode specifice agriculturii ecologice conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 şi care sunt fermieri activi conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Sprijinul se acordă numai fermierilor activi înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică cu angajamente care depăşesc cerinţele de bază şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către beneficiarii care încheie angajamente voluntare. Angajamentele pentru menţinerea agriculturii ecologice (inclusiv cele care urmează direct după perioada iniţială de conversie) se încheie pentru o perioadă de 5 ani. După perioada de 5 ani a angajamentelor pentru menţinerea agriculturii ecologice acestea se pot prelungi anual.

Prevederi comune submăsurilor 11.1 şi 11.2 La nivel de pachet, se va aplica degresivitatea sprijinului financiar – pentru fermele cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, 100 ha şi 300 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc valori le respective conform PNDR. Pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeaşi parcelă de teren rotaţia culturilor de la un an la altul între pachetele 1, 2 şi 5 în cadrul fiecărei submăsuri. Plăţile din cadrul Măsurii 11 se pot cumula cu celelalte tipuri de plăţi acordate pe suprafaţă: plăţi directe, plăţi acordate în cadrul Măsurii 13. Numai pachetele 1 şi 2 ale Submăsurilor 11.1 / 11.2 se pot combina cu pachetele 4, 5 ale Submăsurii 10.1 Plăţi de agro-mediu şi climă. Plățile pentru zonele cu constrângeri Măsura 13 din PNDR - Axa II prevede plăți de tip compensatoriu pentru deținătorii de terenuri situate în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, conform. Art 31, 32 din Regulamentul CE nr. 1305/2013. Măsura se compune din: Submăsura 13.1 - Plăţi compensatorii în zona montană (ANC –ZM – fosta Măsură 211) – 86 E/ha Submăsura 13.2 - Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC - SEMN -fosta Măsură 212) – 54 E/ha

SUPliment transilvania business

ANC Semnificative ANC Specifice ANC Montan NON ANC NON ANC Fine Tuning Irigaţii NON ANC Fine Tuning Producţie NON ANC Fine Tuning Vii

Submăsura 13.3 - Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC –SPEC - fosta Măsură 212) – 70 E/ha Sprijinul acordat este de tip compensatoriu, plătit anual, ca sumă fixă, acordat pe hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole în zonele desemnate. Beneficiarul se angajează, pe baze anuale, să îşi continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale. Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi. Nu sunt eligibile pentru obţinerea sprijinului parcelele agricole situate în zone eligibile, cu excepţia pajiştilor permanente, care au o suprafaţă mai mare de 50 ha, considerându-se că datorită mărimii acestora, prin activitatea agricolă sau prin producția normală a terenurilor, sunt compensate pierderile de venit sau costurile suplimentare induse de manifestarea constrângerilor naturale. Pentru o corectă delimitare a celor trei tipuri de zone, ANC - ZM, ANC - SEMN, ANC - SPEC, a fost publicat recent “Studiul cu privire la delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și ajustarea (fine-tunnig-ul) zonelor” împreună cu lista comunelor încadrate în această categorie. ”Zona montană” este acoperită de

Unități teritorial-administrative incluse in zona montană, zone care se confrunta cu constrângeri naturale semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza criteriilor: irigații și procent semnificativ de terenuri ocupate de vii și livezi.

un număr total de 658 de localități, totalizând o suprafață agricolă de 2.089.399 ha, 15,44% din suprafața agricolă a țării. ”Zona montană defavorizată” este zona în care producția agricolă este afectată de condiții climatice și de relief din cauza caracteristicilor de altitudine și pantă din zonele montane, fiind constituită din suma suprafețelor unităților administrativ teritoriale (UAT), Local Administrative Unit 2 (LAU2), desemnate conform criteriilor următoare: unități administrativ teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri, limitele lor fiind acelea ale blocurilor fizice identificate în Sistemul Integrat de Administrare și Control (SIAC), care aparțin de aceste UAT, și unități administrativ teritoriale situate la altitudini medii, între 400 și 600 de metri, și care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele lor fiind acelea ale blocurilor fizice, identificate în SIAC, care aparțin de aceste UAT. Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, un număr de 768 de localități au fost incluse în această categorie, suprafața agricolă fiind de 4.505.042 ha, 33,28% din suprafața agricolă totală. Ca urmare a aplicării exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale de nivel LAU2, în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiții (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi livezi sau unde

productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare). Suprafaţa agricolă exclusă din zonele eligibile în urma procesului de ajustare este de 260.088 ha, din care 142.644 ha situate în 12 localități aflate în zone unde constrângerile naturale au fost depăşite prin irigaţii, 48.603 ha situate în 12 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi și 68.840 ha situate în 8 localități aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european. Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri specifice, un număr de 24 de localități au fost incluse în această categorie, suprafața agricolă fiind de 180.953 ha, 1,34% din totalul suprafeței agricole. Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice s-a rea lizat prin selectarea unităţilor administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri definite prin indicatori biofizici de climă și sol. Toate UAT-urile din acest areal sunt afectate de criteriul biofizic de Climă: „Deficit de apă”.

AgroTB, prezent la conferinţa ”Zilele Agriculturii Românești” Organizată de BusinessMark, conferinţa “Zilele Agriculturii Românești” a reunit factori de decizie și cele mai importante companii din domeniu. În cadrul acesteia, au fost dezbătute teme legate de strategia agricolă a României, de accesarea fondurilor europene, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, despre piaţa cerealelor și provocările business-urilor în agricultură, situaţia finanţării în agrobusiness, precum și aspecte fiscale și legislative specifice industriei. AgroTB

Cele trei direcţii ale PNDR

Mihai Herciu, director general la Direcţia Generală pentru Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a explicat că PNDR se adresează spaţiului rural pe trei direcţii: economic, social şi mediu. ”Este matricea logică a unei dez-

voltări sustenabile pentru orice sistem. Pentru 2014-2020, direcţiile pentru finanţare nu diferă foarte mult, pentru că analizele indică aceleaşi nevoi de finanţare. Mă refer la investiţiile în exploataţiile agricole, investiţii în unităţi de procesare agroalimentare. Ne dorim să trecem de la o pondere nejustificat de mare a schimburilor de produse spre comerţ cu produse prelucrate. De asemenea, avem nevoie de investiţii în dezvoltarea exploataţiilor agricole. Mă refer în principal la ac-

Unilact De la Ferma, o afacere integrată Marius Bicu ( foto), managing partner la Unilact – De la Ferma, a precizat că 2014 a fost un an foarte greu din cauza fluctuaţiilor foarte mari de preţ şi estimează că 2015 va fi, din nou, cumva la limită. ”Facem brânzeturi premium numai cu lapte de la noi, după reţete româneşti: telemea, caşcaval, brânză de burduf, iar din 2014 facem şi brânză proaspătă de vaci. Intenţionam să funcţionăm la fel pentru că avem un foarte

bun control al calităţii. Nu ne ocupăm numai cu lactate. De asemenea, semănăm, cultivăm terenuri, producem furaje. Avem o afacere integrată. Vindem o mare parte din producţie la export, pentru că acolo oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru produse de calitate. Românii nu sunt dispuşi să facă asta şi suntem nevoiţi să ne luptăm aici cu preţuri şi promoţii”, a declarat Marius Bicu.

cesul către aceste zone. Este nevoie să sprijinim în continuare şi sistemele de irigaţii”, a mai declarat Herciu. Potrivit acestuia, instituţia pe care o reprezintă intenţionează să sprijine libera iniţiativă şi transferul activităţilor către intreprinzătorii tineri, pentru a revigora forţa de muncă din spaţiul rural. Laurenţiu Baciu, Presedinte Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) s-a arătat nemulţumit de rezultatele vechiului PNDR. ”Perioada 2006-2014 a fost un dezastru. S-au irosit bani şi, după cum arată noul PNDR, asta se va întâmpla din nou. Am participat la lucrările privind PNDR, iar în forma finală se regăsesc foarte puţine rezolvări la problemele pe care le-au ridicat beneficiarii acestor bani, mai exact, fermierii. Condiţiile puse îi vor determina pe cei care vor să acceseze fonduri să devină viitori infractori, pentru că aceste condiţii care sunt impuse te obligă să le creezi artificial. De asemenea, de multe ori, banii sunt acordaţi într-un mod curios”, a firmat Laurenţiu Baciu.

2.800 de fermieri au apelat la Fondul de Garantare Veronica Toncea, Preşedinte, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN, a precizat că instituția pe care o reprezintă este în piaţă de

SUPliment transilvania business

aproape 20 de ani şi are ca principală menire facilitarea accesului fermierilor la finanţare. ”2.800 de fermieri şi beneficiari ai garanţiilor noastre şi-au dezvoltat afacerile datorită nouă. Valoarea finanţărilor acordate pe aceste garanţii a fost de 300 milioane de euro. Anul 2014 a fost, din punctul nostru de vedere, un an puternic în ceea ce privește investiţiile realizate pe seama PNDR. S-a dublat numărul garanţiilor acordate de noi în 2014 faţă de 2013. Valoarea garanţiilor a crescut cu aproape 40%”, a precizat Veronica Toncea. Potrivit acesteia, la ora actuală finanţarea este disponibilă, mediul fiind deosebit de permisiv, aşa cum nu a fost în ultimii cinci ani.

România găzduiește sediul regional al furnizorului Caussade Semences ”În România avem sediul regional pentru Europa de Est. Suntem, astfel, un punct strategic pentru grup. Alocăm 14% din cifra de afaceri cercetării. Portofoliul de produse este foarte variat - la porumb avem 22 de hibrizi, la floarea soarelui avem 5 hibrizi, 4 la rapiţă, o gamă variată la cereale foioase, la soia două soiuri şi la mazăre un soi”, a declarat Iulia Grădinaru, Director Marketing, Caussade Semences. Caussade Semences este unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de seminţe pentru cultura mare şi plante furajere şi activează pe piaţa românească din 2008.

Tinerii, nemulţumiţi de lipsa de unitate a fermierilor ”Avem o mare problemă în România cu dezvoltarea mediului rural. Tinerii nu mai sunt interesaţi să rămână la țară. Nu ştiu de ce nu se pune mai mult accent pe această problemă. Pentru mediul rural putem accesa fonduri numai prin PNDR. Suntem puţini supăraţi pe noua formă de abordare a PNDR şi asta şi din cauza lipsei de unitate a fermierilor.

Asigurarea riscului de neîncasare, bine văzut de bancheri Un pas înainte în dezvlotarea rurală, așa este considerată de către bancheri asigurarea riscului de neîncasare. ”Problema încasării facturilor de la clienţi a devenit foarte acută în ultimii ani şi a debutat odată cu criza. Au apărut tot felul de soluţii pentru a ajuta la gestionarea businessului. Cea mai importantă soluţie este asigurarea. În România a apărut acum 10-11 ani, pentru că face parte din procedura de risk management a marilor companii. A început să fie cunoscută de vreo doi-trei ani, după ce a apărut primul val al crizei peste noi. De foarte curând, acest produs a început să fie foarte bine folosit în finanţarea bancară. Mai exact, asigurarea valorează în ochii băncii mai mult decât o proprietate imobiliară sau altceva”, a afirmat Florin Terci, Director, Trade Credit Insurance, Wise Finance Solutions.

În discuţiile care au avut loc la Ministerul Agriculturii, noi între noi nu am fost de acord. Pe cei care au ferme mai mari, cu terenuri mai mari, nu îi mai interesează de fermierii tineri, care ar putea să fie motorul agriculturii româneşti”, a explicat Marian VişuIliescu, preşedintele Asociaţiei Tânărul Fermier. Wise Finance Solutions elaborează şi implementeză proiecte pe fonduri europene şi ajutoare de stat. Are peste 8 ani de activitate, cu proiecte de peste 300.000.000 euro, a căror rată de succes este de 100%.

Arendașul are obligaţia plăţii impozitului și a CASS Și aspectele fiscalității au fost abordate în cadrul întâlnirii. ”Sistemul de impozitare a contractelor de arendă s-a modificat în ultimul timp. În 2013, cel care dădea în arendă putea opta să plătească el impozit. În 2014, legiuitorul a stabilit ca acela care ia în arendă să fie plătitorul impozitului. În acest moment, cel care ia în arendă trebuie să plătească un impozit de 16% şi contribuţile la CASS de 5,5%. Arendaşul nu este obligat să colecteze TVA”, a declarat Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanţă fiscală, PwC România.

Reprezentanții AgroTB, prezenți la Zilele Agriculturii Românești

Speranţe pentru alimente mai ieftine, din 1 iunie Începând cu data de 1 iunie 2015, Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) va fi redusă la 9% pentru toate produsele alimentare, inclusiv la servicii de alimentaţie publică și băuturi nealcoolice. Decizia a fost luată luni, 6 aprilie, printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Alex TOTH

Reducerea TVA la 9% pentru alimente va intra în vigoare din 1 iunie 2015

„Aveam cele două variante referitoare la cota standard şi la reducerea cotei pentru alimente. În urma discuţiilor pe care le-am avut şi cu Ministerul de Finanţe, evident, presiunea Ministerului Agriculturii, cu Banca Naţională, cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană, am luat decizia şi astăzi (luni, 6 aprilie - n.r.) vom aproba Ordonanţa de Urgenţă prin care, de la 1 iunie, toate alimentele - nu doar cele cinci alimente de bază - absolut toate produsele agroalimentare din România vor avea o cotă de 9%. Aici se includ şi toate băuturile nealcoolice. Cele alcoolice nu pot beneficia”, a spus premierul Victor Ponta. Decizia a fost salutată de preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, care a afirmat că efectele vor fi benefice atât pentru populaţie, cât mai ales pentru jucătorii de pe piaţa produselor alimentare din România. „Despre reducerea TVA se discută de mai mulţi ani şi nu a fost o decizie care să se ia uşor, deoarece e vorba şi despre nişte angajamente luate în faţa unor instituţii, cum e Fondul Monetar Internaţional. După părerea mea, reducerea TVA-ului de la data de 1

iunie este o mare realizare pentru toţi cei care produc alimente, din industria alimentară, dar şi pentru antreprenorii care fac agricultură, care au orice fel de ferme, de la pomicultură la producţie de carne. De asemenea, fiecare dintre noi consumăm alimente zilnic, deci suntem şi cumpărători şi încrederea noastră este că şi populaţia va beneficia de această decizie a Guvernului condus de Victor Ponta. Pentru judeţul Mureş, decizia este foarte importantă pentru că în judeţ avem mulţi producători implicaţi în industria alimentară, în producţia de alimente. În acelaşi timp, se va face dreptate, pentru că producătorii români se luptau, erau în concurenţă cu alimentele aduse din străinătate, la care TVA-ul era mai mic şi era aproape imposibil să facă faţă la această concurenţă. Nu prea aveai cum să faci performanţă, să îţi dezvolţi afacerea şi această măsură sper că va lărgi posibilităţile de dezvoltare ale producătorilor români de alimente. Nu a fost uşor şi părerea mea este că vor fi create locuri de muncă şi producţia autohtonă va creşte în domeniu. E una din cele mai importante decizii luate de Guvern în ultimii ani”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, liderul

social-democraţilor din judeţul Mureş. „Sper ca această decizie să îi facă pe fermierii care intenţionau să îşi vândă suprafeţe mai mari de teren să se răzgândească, deoarece îşi pot face altfel calculele, perspectivele sunt altele acum. A nu renunţa la activitatea lor este un mare câştig”, a adăugat Vasile Gliga.

Optimism rezervat pentru Lucian Savu Aceleaşi speranţe, însă pe un ton mai rezervat, au fost împărtăşite şi de analistul economic Lucian Savu, în viziunea căruia decizia de scădere a TVA va avantaja, înainte de toate, comercianţii. De asemenea, Lucian Savu a afirmat că TVA de 9% nu va însemna, automat, şi scăderea preţurilor, aceasta fiind o decizie care va fi luată de fiecare comerciant în parte. „Teoretic, orice decizie de reducere a fiscalităţii ar trebui să aibă efecte benefice asupra gradului de colectare, dar şi asupra preţurilor produselor care sunt vizate. Teoretic. În practică, însă, eu consider - cel puţin raportat la specificul ţării noastre - că reducerea fiscalităţii la produsele alimentare, prin reducerea TVA, nu va conduce la scădeea preţurilor, ci la creşterea profiturilor companiilor. Pe de altă parte, gradul de colectare ar trebui să crească şi în practică pentru că cei care au operat în aşa numita «economie subterană» ar trebui să-şi aducă «la suprafaţă» toate operaţiunile. Eu zic să nu uităm un lucru important, că piaţa reglează preţurile şi să lăsăm timpul să decidă, să vedem peste şase luni ce se întâmplă”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, analistul economic Lucian Savu.

Puternic. Rapid. Eficient.

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Piretroidul premium cu formula inovatoare Sorbie.

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

SORBIE

Beneficiază de avantajele unui produs granulat și eficienţa unui concentrat emulsionabil: • dizolvare rapidă și completă în apă • eliberare imediată a substanţei, cu efect de șoc asupra dăunătorilor • aplicare și la temperaturi mai ridicate

Agricultura de familie, o posibilă alternativă de creștere economică și de protecţie a solurilor din Transilvania? Pe plan mondial, anul 2014 a fost declarat ca „Anul internaţional al agriculturii de familie”, considerat de foarte mulţi specialiști, inclusiv de reprezentanţii Food and Agriculture Organization (FAO), ca fiind un mare succes, inclusiv cu lansarea unui angajament politic de mare importanţă pentru viitorul agriculturii. Importanţa reconsiderării agriculturii de familie devine de actualitate cu cât pe plan mondial, din cele 570 milioane de ferme existente, peste 500 milioane sunt ferme de familie. dr. Horea Cacovean

PARTENER ȘTIINŢIFIC

O inițiativă în acest sens a fost celebrarea, în data de 16 octombrie 2014, a „Zilei mondiale de alimentație”, având ca temă „Agricultura de familie: hrănește lumea, salvează planeta”. Această ocazie a permis reprezentanților guvernelor, organizațiilor de agricultori și sectorului privat punerea în discuție a modalităților de încurajare și de efectuare de noi acțiuni mai concrete în favoarea fermelor familiale. Astfel, participanții la această manifestare au discutat crearea unui mediu propice pentru politicile de consolidare a capacităților de producție pentru ferme familiale, astfel încât să poată avea acces la piețe, în special la nivel local și național, inclusiv prin promovarea sistemelor alimentare locale puternice, capabile să creeze noi locuri de muncă. Într-o definiție scurtă, se poate spune că agricultura de familie include toate activitățile agricole bazate pe legătura cu familia, fiind în strânsă legătură cu multe aspecte ale dezvoltării rurale. Agricultura de familie oferă posibilitatea unei organizări a producției agricole, silvice sau pastorală, care, sub managementul unei familii, se sprijină în principal pe munca membrilor familiei. Experiența mondială acumulată în ultimele decenii au evidențiat următoarele: 1) agricultura de familie și agricultura la scară mică sunt inse-

parabil legate de securitatea alimentară mondială; 2) agricultura de familie păstrează în timp produsele alimentare tradiționale, contribuind simultan la o dietă sănătoasă și echilibrată, conservarea biodiversității agricole din lume și utilizarea durabilă a resurselor naturale din regiunea respectivă; 3) agricultura de familie poate fi un mijloc benefic de a stimula politicile și economiile locale, mai ales dacă acestea sunt asociate cu politici specifice bazate pe protecția socială și bunăstarea comunităților. În lume, mai ales în rândul țărilor în curs de dezvoltare, agricultura de familie contribuie la o parte importantă a producției de alimente la nivel global. Într-adevăr, aceste ferme mici gestionate familial produc mai ales de 70% din produsele alimentare ale lumii. Dar 842 milioane de oameni care suferă de foame, trei sferturi sunt țărani. Astăzi, 40% din activele din lume aparțin agriculturii de familie. Dar disparitățile între Nord și Sud sunt încă extrem de puternice. În China, agricultura de familie este activitatea ce deține 59% din forța de muncă, 53% din populația din India în timp ce în România procentul este de cca. 29%. În contrast, mai puțin de 5% din forța de muncă din America de Nord (SUA și Canada) și Europa de Vest, trăiesc din această activitate. În Transilvania, agricultura de fa-

milie are o tradiție destul de îndelungată. Merită să amintim aici de cunoscutele familii de hostezeni din jurul municipiului Cluj-Napoca, venite aici în secolul XVI. Această populație s-a considerat dintotdeauna ca fiind orășeni care se ocupă cu grădinăritul, iar legumele pe care le cultivau pe terenurile actualmente intravilane ale municipiului și pe care le vindeau în piețele Clujului erau cunoscute ca fiind de foarte bună calitate. Chiar și astăzi, semințele de legume și zarzavaturi ale hostezenilor sunt cunoscute ca exemple de bună practică in agricultura organică clujeană. Exemple de genul acesta pot continua cu legumicultorii din zona Cornești-Mihai Viteazu (județul Cluj), Apahida (județul Cluj), Pericei (județul Sălaj), localitățile bazinele văilor Niraj și Mureș (județul Mureș), Bața (județul Bistrița-Năsăud) etc. Lucrul cel mai interes a fost că, în paralel cu dorința de obținerea de recolte în cantități tot mai mari și de ca litate, a existat un interes și pentru menținerea stării de calitate a solului. Pe lângă agrotehnica corect aplicată, cultivatorii aplicau cantități suficiente de îngrășăminte organice pentru a menține sol la o stare optimă de aprovizionare cu elemente nutritive. Această stare de fapt a continuat până în anii 90, când o bună parte din terenurile legumicole, mai ales cele din preajma orașelor, au fost ocupate

SUPliment transilvania business

de noi construcții rezidențiale și industriale sau pur și simplu abandonate prin migrația populației tinere spre marile orașe sau în străinătate. Acest abandon pe timp mai îndelungat a avut un puternic efect negativ asupra învelișului de soluri transilvănean. Studiile efectuate de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene au scos în evidență, ca urmare a abandonului terenurilor agricole, un proces de acidifiere, mai ales pe solurile care în trecut au suferit un proces permanent de amendare cu CaCO3, o scădere a rezervei de humus datorită lipsei unui aport de materie organică care să înlocuiască pierderile, la care se mai adaugă o reducere vertiginoasă a rezervei de fosfor și mai puțin de azot, ca urmare a încetării aplicării de îngrășăminte chimice. O mare parte din fermele de familie s-a ocupat cu legumicultura, mai ales pe principalele cursuri de apă din Transilvania, cum ar fi Mureșul, Someșul Mic și Someșul Mare, ori în aceste regiuni ele au fost înlocuite de mari exploatații agricole, cu suprafețe de peste 200 ha. Putem exemplifica cu exploatațiile agricole din Culoarul Arieșului Inferior (MoldoveneștiLuncani), cele din Culoarul Mureșului, între Târgu Mureș și Deva, nordul Podișului Târnavelor etc. Ori, aceste zone unde se practică o agricultură avansată contrastează destul de evident cu alte zone în care ponderea terenurilor abandonate sau nelucrate este destul de mare, cum ar fi teritorii

din Dealurile Clujului și Dejului, Depresiunile Almaj-Agrij (județul Sălaj), Dealurile Reghinului, Podișul Hârtibaciului etc. De asemenea, se remarcă formele destul de firave ale unei agriculturi periurbane, din apropiere de marile orașe transilvane, unde solurile fertile au fost ocupate de construcții sau rămânând necultivate în așteptarea unor viitoare afaceri imobiliare. Existența acestor teritorii relativ neluate în seamă de agricultura intensivă evidențiază necesitatea promovării unei agriculturi de familie, inclusiv cu practicarea unei agriculturi biologice. Avantajul acestor exploatații mari agricole îl reprezintă poziționarea pe marile axe de transport și în apropierea principalelor cursuri de apă ce constituie rezervoare pentru sistemele locale de irigații. Se știe că, o agricultură intensivă necesită cantități mari de intrări, cum ar fi apă, îngrășăminte chimice și pesticide, necesare obținerii unor performanțe maxime de la cel mai mic cost. Agricultura industrială a condus la o creștere substanțială a randamentelor, dar și la o scădere a prețurilor la produsele alimentare. Cu toate acestea, se cunoaște faptul că, câștigurile în materie de producție sunt asociate în unele cazuri cu efecte negative asupra mediului înconjurător. În trecutul apropiat, agricultura intensivă din țările dezvoltate cuprindea o listă a efectelor negative: degradarea solu lui, salinizarea zonelor irigate, su-

praexploatarea și poluarea apelor subterane, rezistenta la pesticide, pierderea biodiversității, ș.a.m.d. Toate aceste elemente l-au determinat pe fostul ministru francez al agriculturii, Stéphane Le Foll, să declare că, „dacă vrem să rezolvăm problema alimentară în lume, inclusiv a foametei, cel mai bun sistem este cel al agriculturii de familie”. În susținerea celor afirmate de ministrul francez, José Graziano da Silva, directorul general al FAO, arăta că, „scopul este de acum să se concentreze asupra sistemelor agricole cu adevărat durabile, care pot satisface nevoile alimentare viitoare ale planetei… și nimic nu se apropie de model durabil decât producția de alimente a agriculturii familiale”. Actuala formă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) oferă o șansă revitalizării agriculturii de familie. Oportunitatea de dezvoltare a agriculturii românești pleacă de la susținerea consolidării fermelor de familie. Camera de Comerț și Industrie a României susține masurile incluse în noul PNDR 2014-2020 referitoare la accesul la cofinanțare pentru fermele de familie, prin acordarea de microcredite în condiții avantajoase, garantate de autorități în proporție de 80%. Constituirea fermelor de fami lie drept beneficiari ai măsurilor de sprijin în cadrul PNDR 2014-2020 va contribui la fiscalizarea acestor activități, consolidând astfel bugetul autorităților publice și sporind baza de investiții pentru dezvoltarea ulterioară.

Ziua Mondială a Apei, celebrată la USAMV Cluj-Napoca Luna martie a anului 2015 marchează, pentru Departamentul „Protecţia Mediului și a Plantelor” al Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj–Napoca, 8 ani de tradiţie în celebrarea Zilei Mondiale a Apei. Sesiunea de comunicări știinţifice, organizată sub genericul „Bune Practici în Evaluarea și Monitorizarea Resurselor de Apă”, este rezultatul unui efort concertat, la care participă Administraţia Naţională Apele Române” S.A. - Administraţia Bazinală de Apă Someș – Tisa, Centrul de cercetări avansate pentru asigurarea calităţii vieţii și protecţiei mediului al USAMV Cluj-Napoca, precum și Asociaţia de Mediu Vânătoare și Pescuit PROMEDIU. Conf.dr. Antonia Odagiu

PARTENER ȘTIINŢIFIC

Această manifestare continuă să se bucure de prezența unui număr impor tant de participanți, care, cu consec vență, se implică în dezbateri referitoare la problematicile ridicate de buna gestionare a resurselor de apă. Astfel, pe parcursul unei perioade importante, ce se apropie de un deceniu, sesiunea de comunicări ştiinţifice dedicată Zilei Mondiale a Apei a beneficiat, pe lângă prezența reprezentanţilor organizatorilor şi de cea a colegilor de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi de la Universitatea Babeș-Bolyai. La aceştia se adaugă și participanţi de la Agenția de Protecția Mediului, Compania de Apă Someș, Direcția de Sănătate Publică Cluj. Un aport salutar la reușita manifestării a fost adus, an de an, de implicarea activă a studenților, care au prezentat contribuții originale în cadrul manifestării şi care continuă să participe și după finalizarea studiilor, în calitate de reprezentanți ai unor companii de profil. În cadrul ediției 2015, ritmul sesiunii de comunicări științifice a fost tributar celor două componente ale desfășurării, respectiv deschiderii oficiale și prezentării lucrărilor.

Deschiderea oficială a manifestării a fost onorată de alocuțiunile domnilor Prorector Prof.dr. Ioan Rotar şi Director de Departament Prof.dr. Ioan Oroian, din partea instituției gazdă, a domnului Director tehnic ing. Ioan Roşu din partea partenerului „Administrația Națională Apele Române” S.A. şi a domnului Director al Agenției pentru Protecţia Mediului Cluj, ing. Grigore Crăciun din partea invitaţilor. Pentru a capta spiritul motto-ului anului 2015, sub egida căruia s-a celebrat Ziua Mondială a Apei, lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice „Bune Practici în Evaluarea şi Monitorizarea Resurselor de Apă” a fost subscrisă tematicii „Apa și Dezvoltarea Durabilă”. Problematica dezvoltării durabile fiind una generoasă, dezbaterile au vizat sectoare distincte ale bunelor practici în gestionarea resurselor de apă, abordate în funcţie de specificul preocupărilor celor prezenţi, toate fiind, însă, tributare aspectului legat de durabilitate. Preocupările cercetării universitare, reflectate în tematicile prezentate, au vizat detalierea aspectelor legate de problematici ridicate de realitățile

locale, cum sunt cele exemplificate de colectivul de cercetători de la Universitatea ”Babeș-Bolyai”, cu privire la degradarea calităţii apei râului Someș, sub influența factorului antropic, cele ale cercetătorilor de la Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca cu privire la analiza şi monitorizarea indicatorilor de calitate ai râului Mureş pe tronsonul oraşului Ocna Mureş, sau ale celor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj – Napoca cu privire la compușii biologici din drojdie de bere implicați în biosorbția metalelor grele din apa uzată. De asemenea, prin contribuțiile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj–Napoca, s-a evidenţiat preocuparea mediu lui ştiinţific pentru asigurarea caracterului durabil al apelor la nivel naţional, prin cedrcetări cu privire la tehnicile tradiționale și moderne de epurare a apelor, precum şi cu privire la efectele hormonilor steroizi asupra ecosistemelor acvatice, având ca studiul de caz brațul Sf. Gheorghe din Delta Dunării. Nu au fost neglijat nici contextul transfrontalier şi nici cel global, fapt ilustrat de cercetările efectuate în ca-

SUPliment transilvania business

drul Facultăţii de Ştiinţa Mediului a Universitatății Babeș-Bolyai cu privire la evenimentele NATECH asociate iazurilor miniere din sectorul românesc al bazinului hidrografic Tisa, şi de preocupările cadrelor didactice de la Departamentul de Protecţia Mediului şi a Plantelor din cadrul Facultăţii de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj–Napoca cu privire la analiza viziunii Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra implicaţiilor resurselor de apă în dezvoltarea durabilă la nivel global. Un rol important în economia subiectelor tratate în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a revenit reprezentanţilor companiilor participante, care au abordat, de asemenea, aspecte legate de apă și dezvoltarea durabilă, însă, exclusiv, din prisma practicienilor. Calitatea resurselor de apă în spațiul hidrografic Someș – Tisa,

dar şi oportunităţile de investiţii în sectorul apă prin Programul operațional infrastructură mare 2014 – 2020, au constituit temele predilecte lansate în dezbatere. Salutară a fost contribuția studenţilor şi a absolvenților specializării „Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură” din cadrul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, care, enunțând, prin preocupări, dezideratul obţinerii în mod durabil a resurselor de apă cât mai curate prin cercetare, au expus atât preocupările existente pe plan global cu privire la standardizarea investigațiilor embriologice de toxicitate la pești, cât şi biotehnologiile accesibile ce stau la baza proceselor de gestionare adecvată a apelor. În loc de remarci finale, evidențiem importanţa perpetuării acestui gen de manifestări în asigurarea caracterului durabil al resurselor naturale în

general şi a resurselor de apă în particular. Aceasta, pentru că un astfel de manifestare implică congruența conștientă a eforturilor tuturor celor aflați în serviciul protejării resurselor naturale, de la mediul ştiinţific, reprezentanți ai sistemului educațional superior, până la mediul privat, companii şi agenţii guvernamentale.

IRUM TAG 952. 3 - Cel mai bine vândut tractor agricol Motorul de pe TAG 952.3 este o unitate BELARUS D-245.5S2 de 95 CP, diesel, în 4 cilindri, cu turbosuflantă, injecție directă și răcire cu apă, cu norma de poluare Tier II cu disponibilitate şi în varianta TIER IV. Conceput pentru fiabilitate, putere și costuri minime de întreținere, motorul dispune de injecție directă Motorpal, asigurând eficiență și un consum redus de carburant. Utilajul se încadrează în clasa de tracțiune 1.4 și dispune de transmisie integrală 4x4, direcție hidrostatică și sistem de frânare cu discuri multiple. Instalatia hidraulică a utilajului funcționează cu control automat de forță si poziție, iar elementul principal (cu ridicare hidraulică) asigură o poziționare

combinată. De asemenea, mecanismul de suspendare de pe TAG 952.3 este un sistem în 3 puncte, de categoria II. Față de fratele mai mic (920.4), utilajul TAG 952.3 oferă mai multă putere, precum și cel mai bun raport calitate/preț. Conceput în primul rând pentru a asigura operatorului condiții optime de siguranță și confort, cabina utilajului corespunde normelor OECD și este dotat cu instalație de încălzire și ventilație cu sistem de filtrare a aerului, geamuri laterale și spate rabatabile, precum și un scaun pneumatic Grammer. De asemenea, utilajul dispune de proiectoare de lucru față/ spate pentru condiții optime de lucru și pe timp de noapte.

TAG 952.3 de la IRUM este un tractor agricol agil și capabil, caracterizându-se prin costuri minime de întreținere, și care poate executa o gamă variată de lucrări în funcție de necesitățile clientului.

ALEXANDRU GÉCZI DIRECTOR NAȚIONAL VÂNZĂRI TRACTOARE AGRICOLE

0746 / 053. 003 ALEX@IRUM.RO WWW.IRUM.RO

SUPliment transilvania business

Tractorul agricol TAG 952.3 îmbină experienţa celor 60 de ani de activitate a companiei IRUM cu tehnologia de încredere BELARUS, rezultatul fiind un utilaj robust, fiabil și usor de întreţinut, care în agregat cu diverse mașini și utilaje specializate, purtate, semipurtate sau tractate, poate executa o gamă largă de lucrări în agricultură, silvicultură și transporturi.

PREȚ ȘI GARANȚIE: Preț promoţional: Termen de livrare : Garanție :

19.785 Euro + Tva Stoc Reghin 24 luni sau 1.000 ore de funcționare.

MODALITĂȚI DE ACHIZIȚIE:

• Accesare fonduri europene nerambursabile

(IRUM oferă consultanță pentru accesarea fondurilor)

• Credit bancar • Leasing financiar • Rate direct de la IRUM

(minim 15 % avans, perioadă finanțare 1- 5 ani, rate lunare, sezoniere sau de comun acord cu clientul, dar minimum 2 rate / an

CARACTERISTICI TEHNICE Motor: diesel MMZ, 4 cilindri cu turbosuflantă, injecție directă, răcire cu apă, filtru de aer cu cartuș filtrant dublu. Pompă de injecție: în linie MOTORPAL Norme poluare: Tier ll Capacitate cilindrică: 4.750 cm³ Putere: 95 CP ( 70 kW ) Cuplu maxim: 451 Nm Factor backup cuplu: 25 % Turația nominală: 1800 rot/ min Consum: 220 g/kW/h Rezervor combustibil: 135 l Ambreiaj: uscat, monodisc Cutia de viteze: mecanică cu sincroane, cu 14 viteze de mers înainte și 4 de mers înapoi Viteze de lucru: înainte 2,78 - 39,9 km/h ; înapoi 5,85 – 13, 18 km/h Priză de putere: independentă, cu două turații 540 și 1000 rot/min Tracțiune: 4x4 Direcție: hidrostatică Frână: de serviciu și de parcare uscată, pe discuri, acționare mecanică. Instalație hidraulică: mecanism hidraulic cu un cilindru de ridicare, control automat de forță și poziție Debit pompă: 45 l/min

Capacitate de ridicare: 3.200 kg Mecanism de suspendare: în trei puncte, categoria II. Cauciucuri: față 360/70 R 24; spate 18,4 R 34 Apărători de noroi: la roțile față / spate Instalația electrică: 12 V, cu faruri în mască, instalație de semnalizare, tablou de bord cu turometru și contor de ore electronic, 2 baterii 12 V, 88 Ah, demaror 4 kW la 24 V, alternator 700 W Cabină: corespunde normelor OECD, cu instalație de încălzire și ventilație, cu sistem de filtrare a aerului, tavan, geamuri laterale și spate rabatabile, bord modern, proiectoare de lucru față / spate, scaun confortabil GRAMMER Greutate proprie: 4. 300 kg Lungime / Lățime / Înălțime: 4. 400 / 1. 970 / 2. 850 mm Ampatament: 2. 450 mm Ecartament axă față: 1. 420 – 1. 970 mm Ecartament axă spate: 1. 500 – 2. 100 mm Rază de întoarcere: 4. 5 m Gardă la sol: 645 mm Contragreutăți: 440 kg Cârlig remorcare Instalație pneumatică și hidraulică auxiliară Compresor aer Opțional: Cuplă remorcă, Aer condiţionat; Încărcător frontal

Utilizarea îngrășămintelor verzi în agricultura conservativă Eco-condiţionalitatea cuprinde ”Bunele condiţii agricole și de mediu (GAEC: Good Agricultural and Environmental Condition)” și ”Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR: Statutory Management Requirements)”, norme care stimulează măsurile unei agriculturi conservative. Prof. univ. dr. ing. Rusu Teodor

PARTENER ȘTIINŢIFIC

Agricultura conservativă presupune realizarea unei productivităţi ega le sau apropiate de agricultura convențională, cu eficienţă energetică și economică optimizată, reducând în acelaşi timp impactul asupra mediu lui înconjurător. Aceasta include o serie de practici agricole complementare: lucrarea minimă a solu lui (printr-un sistem redus de lucrări ale solului) pentru a conserva structura, fauna și materia organică a solului; acoperirea permanentă a solului (culturi de acoperire, culturi verzi, reziduuri și mulci) pentru a proteja solul și pentru a contribui la eliminarea buruienilor; diverse rotații și combinații ale culturilor, care stimulează microorganismele din sol și controlează dăunătorii, buruienile și bolile plantelor. Motivațiile practicării agriculturii conservative sunt: agrotehnice (combaterea secetei și controlul eroziunii solului), economice (eficiență), protecția mediului (ecologizarea solului) și de compatibilitate cu Politica Agricolă Comună (GAEC 1, GAEC 5, fosta Măsura 214 - Plăți de Agro-Mediu, Pachetul 4 - Culturi verzi). În această direcție, prin Măsura 214, fermierii au primit o plată compensatorie de 130 euro/ha/an pentru suprafețele acoperite de culturi verzi în timpul iernii: mazăre, măzăriche, rapiţă, muştar, lupin, sulfină, semănate până la sfârşitul lunii

septembrie şi încorporate în sol până la sfârşitul lunii martie. Măsură se va continua și în noua etapă de programare, fermierii urmând să primească, prin intermediul Măsurii 10 – Agromediu și climă - Pachetul 4 – Culturi verzi, suma de 126 de euro/ ha/an. Îngrăşămintele verzi sunt culturi cu o creştere vegetativă rapidă, cultivate în scopul încorporării în sol, pentru ameliorarea fertilităţii acestuia. Rolul îngrăşămintelor verzi depăşeşte cu mult pe cel al unei mase organice încorporate. Îngrăşămintele verzi protejează şi ameliorează structura solului, rădăcinile lor granu lează (divizează) solul şi formează humus acolo unde ele se descompun. Îngrăşămintele verzi asigură absorbţia nitraţilor, evitând levigarea acestora (de către ploile din timpul toamnei – iernii) precum şi protecţia solului împotriva eroziunii pe terenurile în pantă. Efectele acestui tip de îngrăşământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului de grajd, având acţiune favorabilă asupra activităţii florei şi faunei solului, pe o perioada de timp de 2-3 ani şi în plus ameliorând proprietăţile fizicochimice ale solului. Îngrăşămintele verzi se pot cultiva vara sau toamna între două culturi anuale sau chiar ca şi cultură principală. Perioada de vegetaţie şi producţia obţinută depinde de cultura care

urmează: când îngrăşământul verde urmează să fie încorporat toamna, el se seamănă imediat după recoltatul cerealelor păioase sau după altă cultură precoce; atunci când urmează culturi de primăvară (porumb, sfeclă, varză) încorporarea îngrăşământului verde se face toamna cât mai târziu sau primăvara. Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să producă o masa vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, bob, măzăriche, sulfină etc.), însă pot fi folosite şi alte plante ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapiţa, muştarul şi altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrăşământ mai complex.

Clasificarea îngrășămintelor verzi După modul obţinerii lor, îngrăşămintele verzi pot fi: - îngrăşăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de baza şi ocupă terenul întreaga perioadă de vegetaţie; - îngrăşăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultura

SUPliment transilvania business

ascunsă, cultura în mirişte şi cultura de toamnă); - îngrăşăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Cele mai importante sunt primele tipuri de culturi. Conţinutul în elemente nutritive a părţii aeriene pentru câteva plante folosite ca îngrăşământ verde este prezentat în tabelul 1. Îngrăşămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienţă sporită (foarte vizibilă) pe solurile podzolice, nisipoase precum şi pe cele acide, sărace în humus şi cu structură distrusă. Încorporarea îngrăşămintelor verzi va ţine seama de faptul că acestea sunt foarte fermentescibile şi umede (verzi), de aceea încorporate pe fundul brazdei (în condiţii de anaerobioză) riscă să provoace reducerea fierului odată cu apariţia gleizării şi formarea de sulfuri toxice. Se recomandă mărunţirea (când masa vegetală este foarte bogată şi tulpinile sunt lungi) sau tăvălugitul urmat de încorporarea cu o grapă ro-

Planta Trifoi Măzăriche Bob Rapiţă furajeră Muştar

N 40-60 50-150 30-100 50-100 50-80

P2O5 10-20 10-25 10-35 25-40 25-30

K2O 40-60 50-70 30-120 80-180 80-110 Tabelul 1

tativă. Această primă încorporare va favoriza o descompunere aerobă (compostarea la sol), urmată de o încorporare mai adâncă (18-25 cm) în funcţie de conţinutul de argilă şi de tasarea solului. Pe solurile grele argiloase, ca şi pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puţin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă. Este bine să se ţină seama, la stabilirea momentului încorporării, şi de recomandările privind stadiul optim

de vegetaţie al culturii utilizată ca îngrăşământ verde. De exemplu, la lupin şi mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate. La măzăriche, sulfină, muştar, rapiţă, hrişcă, trifoi mărunt, acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor. Dacă îngrăşământul verde este tocat târziu (amestec de cereale), descompunerea masei păioase va fi favorizată de răspândirea prealabilă de gunoi, tulbureală, nămol, urină, must.

Vă oferim un portofoliu complet de produse necesare întreţinerii industriale şi agricole: · simeringuri şi garnituri · rulmenţi industriali, agricoli şi auto · curele de transmisie agricole de orice tipodimensiune · lanțuri industriale şi agricole: lanțuri pentru heder · lubrifianţi: uleiuri minerale, semi sintetice şi sintetice de porumb şi de elevator pentru toate tipurile de pentru domeniul industrial, agricol şi auto combine (Geringhoff, Fantini, Oros, John Deere, · vaseline de uz general şi agricol Claas etc.)

SUPliment transilvania business

Cercetarea și inovarea, exponente definitorii ale performanţelor USAMV Cluj-Napoca Având un rol primordial în politicile și strategiile pe termen mediu și lung, atât ale facultăţilor componente ale Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj–Napoca, cât și al universităţii în ansamblul său, promovarea cercetării și inovării se constituie în deziderat primordial în vederea valorificării nu numai a potenţialului creator al corpului didactic, ci și al tinerilor cercetători aflaţi la începuturile carierei, reprezentaţi, în speţă, prin cei care urmează pregătirea prin doctoratură. Conf.dr. Antonia Odagiu

Performanțele ştiinţifice şi inovatoare rezultate din activitatea de cercetare desfășurată în Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca îşi găsesc, an de an, un important loc de manifestare în cadrul Salonului Internațional de Inventică PRO INVENT, organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca sub egida Ministerului Educației Naţionale, în parteneriat cu prestigioase instituții reprezentate de Academia de Ştiinţe Tehnice - Filiala Cluj, Agenția de Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova, Forumul Inventatorilor Români, Institutul Naţional de Inventică Iaşi, Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci. Ilustrat de contribuțiile din categoria invențiilor şi inovațiilor în domeniile agricol, horticol şi alimentar, bilanțul participării USAMV Cluj-Napoca la cea de-a XIII-a ediţie a Salonului PRO INVENT a fost, şi de această dată, unul meritoriu, reprezentat de 10 distincții. Astfel, Facultatea de Agricultură a fost beneficiara a 3 diplome de Excelență şi Medalii de Aur cu Mențiune specială. Acestea au revenit colectivul de cadre didactice coordonate de Prof.dr. Ioan Oroian, pentru conceptul inovator de cultivare a Allium sativum L., respectiv „Tehnologie hidroponică de cultivare a usturoiului” şi colectivului constituit din Prof.dr. Mircea Savatti

şi ing. Mihai Olar pentru „Soiul de Ghizdei (Lotus Corniculatus L.) Dacia 1” şi „Soiul de Sparceta (Onobrychis Viciifolia. Scop.) Vlamar”. Facultatea de Horticultură prin colectivul constituit din Prof. dr. Maria Cantor şi Șef lucrări dr. Erszebet Buta a beneficiat de acordarea Diplomei de Excelență şi Medalia de Aur cu Mențiune specială, pentru „Soi Inocentia – Hippeastrum Vittatum Herb. (Syn. Amaryllis Vittata L.)”, iar Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii a beneficiat, la rândul său, de o Diplomă de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Mențiune specială, pentru „Supliment nutritiv pentru prevenirea şi tratarea nosemozei la albina meliferă”, autori Drd. ing. Bogdan Gherman, Prof. dr. Liviu Al. Mărghitaş, Prof. dr. Daniel Dezmirean. Activitatea de cercetare - inovare a Facultății de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentului a fost apreciată prin acordarea a 2 Diplome de Excelență şi Medalii de Aur pentru „Utilizarea pudrei de ardei iute în obţinerea jeleurilor aromatizate”, autori Ing. Cosmin Rosa, Prof. dr. Sevastiţa Muste, Ing. Anamaria Pop, Asist. ing. Vlad Mureşan, Asist. ing. Liana Salanţa şi „Obţinerea oțetului din malț aromatizat cu plante condimentare”, autori Nicolete Elena Borza, Liana Salanţa, Andrei Borsa, Carmen Pop, Anamaria Pop. La acestea se adaugă Diploma de Excelență şi Medalia de

Aur cu Mențiune specială, pentru „Utilizarea făinii de cânepă în produse de panificație cu rol funcţional”, autori Iulian Eugen Rusu, Crina Carmen Mureșan, Simona Man. La acestea, s-au adăugat 2 diplome speciale. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara „Regele Mihai I al României” a acordat întregului colectiv al USAMV Cluj-Napoca participant la Salonul International al Cercetării, Inovării şi Inventicii – PRO INVENT 2015, Diploma de Excelență şi Premiul Special al USAMVB, pentru invenții şi inovații în domeniul agricol şi alimentar. Colectivului de cercetători constituit din Şef lucrări dr. D. Vodnar, Ing. O.L. Pop, Prof.dr. C. Socaciu, Universitatea Valahia, Târgoviște, Centrul de Cercetare “Nanomateriale pentru Microsisteme Mecanice” i-a acordat „Diploma de Excelență” pentru „Procedeu de obţinere a etichetelor anti microbiene şi utilizări”. Potenţialul inovator exprimat de realizările cercetătorilor prezentate de USAMV Cluj-Napoca în cadrul Salonului PRO INVENT 2015, recunoscut prin diplomele şi medaliile obținute, confirmă statutul de universitate de cercetare avansată şi educație al Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujNapoca.

PARTENER ȘTIINŢIFIC

AgroTransilvania Cluster. O asociere pentru succes AgroTransilvania Cluster s-a născut din dorinţa celor 20 de membri fondatori, care au înregistrat Asociaţia „Clusterul Agro-Food-Ind Napoca”. În urma unei idei cristalizate cu mult timp înainte, au fost făcuţi pași constanţi în direcţia realizării acestei idei prin întâlniri sectoriale, formale sau informale între viitorii membri ai clusterului, pentru a descoperi punctele comune de interes și posibilele acţiuni ce pot fi puse în practică. AgroTransilvania Cluster numără, în prezent, 46 de membri din diverse domenii de activitate, care au decis să creeze o asociaţie non-guvernamentală, nonprofit, independentă, cu beneficiu public pentru sprijinirea dezvoltării sectorului agro-industrial. Prof. Dr. Felix Arion, General Manager

Aportul știinţific

PARTENER ȘTIINŢIFIC

Crearea AgroTransilvania Cluster a fost urmarea firească a interacțiunilor preexistente dintre diverșii membri ai clusterului în domeniul agroa limentar, în direcția exploatării eficiente a relațiilor din cadrul lanțurilor de valoare. În fapt, lanțul de valoare generat de AgroTransilvania Cluster integrează în mare măsură întregul sistem de agro-business pe plan local și regional. Lanțul de valoare pornește de la furnizorii pentru domeniul agricol și pentru industria alimentară, fie specializați pentru acest domeniu, fie furnizori de input-uri generale (cum ar fi servicii informatice, utilaje, scule și instrumente etc.). Rolul acestor membri în cadrul clusterului este de a veni în întâmpinarea nevoilor producătorilor și procesatorilor din domeniul agroalimentar în domeniile productive de activitate în care acțio-

nează. În această direcție, se optimizează procesele de producție și se oferă valoare adăugată membrilor clusterului din amonte de sectorul productiv agricol. Sectorul productiv agricol este reprezentat de membri ai clusterului atât din domeniul vegetal, cât și din cel zootehnic, dar și din sfera procesării produselor agricole destinate consumului final. AgroTransilvania Cluster include firme specializate în oferirea de servicii de consultanță, ce oferă plus valoare prin oferirea de servicii înalt calificate care să genereze idei de afaceri, accesarea de fonduri și proiecte și implementarea acestora. Mai mult, acestea oferă clusterului expertiza și experiența necesară activității curente a clusterului, suplinind lipsa de experiență a unora dintre membri în aceste domenii.

AgroTransilvania Cluster are la dispoziție și experiența reprezentanților a două universități de prestigiu și a unor institute de cercetare din ClujNapoca cu expertiză în domeniul agricol și agroalimentar prin programele de studii pe care le dezvoltă și prin proiectele de cercetare pe care le derulează. Universitățile contribuie la creșterea valorii finale a lanțului clusterului și prin faptul că oferă forță de muncă înalt calificată pentru membrii clusterului, dar și prin faptul că aduc ca aport și relațiile de colaborare și de parteneriat la nivel național și internațional. Acestora li se adaugă autorități administrative, la nivel județean și local, companii care oferă servicii suport care oferă sprijin logistic, financiar, uman și administrativ pentru deru larea activității curente și pentru reprezentare în cazul negocierilor. Un rol de informare și consultare îl are Camera de Comerț și Industrie, dar și fundația care s-a alăturat clusterului și care are o experiență bogată în deru larea de proiecte internaționale în mediul rural. Lanțul de valoarea pe care îl oferă clusterul acoperă întreg sistemul agro-business, lăsând, însă, loc pentru o ulterioară dezvoltarea a sa, atât pe orizontală, cât și pe verticală.

SUPliment transilvania business

Calitate recunoscută de organismele europene Calitatea AgroTransilvania Cluster a fost recunoscută la nivel european prin acordarea de către Secretariatul European de Analiză a Clusterelor (ESCA) a Bronze Quality Label - Cluster Organisation Management Excellence Label, în urma interviului de benchmarking derulat sub umbrela Inițiativei Clusterelor Europene de Excelență. În acest moment, din cele 79 de clustere din România, 13 au obținut această etichetă de performanță (4 din acestea din urmă fiind din Cluj-Napoca). Această certificare obligă AgroTransilvania Cluster să privească înainte și să își canalizeze eforturile pentru a spori calitatea managementului și a serviciilor pe care le pune la dispoziția membrilor săi, cu dorința nedisimulată de a se îndrepta spre obținerea Gold Quality Label. AgroTransilvania Cluster se bazează în aceeași măsură pe reușitele de până în prezent, cât și pe proiectele de viitor, inclusiv prin certificarea SR EN ISO 9001:2008 prin optimizarea managementului proceselor interne.

Salvarea Brânzei de Năsal În anul 2014, AgroTransilvania Cluster a reușit să repună în circuitul economic Fabrica de la Țaga, unde se producea foarte cunoscuta „Brânză de Năsal”, în urma colaborării cu S.C. FrislandCampina Romania S.A. Scopul acestei inițiative a fost de a utiliza potențialul unic al acestei fabrici, reprezentat de grota de maturare a brânzeturilor, și de a readuce pe mesele consumatorilor produsele a căror specificații de calitate nu pot fi egalate. AgroTransilvania Cluster administrează împreună cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș, de asemenea membru al AgroTransilvania Cluster “SC Fabrica de Brânzeturi Transilvania SRL”, care a preluat integral operarea fabricii, inclusiv procurarea materiei prime, oferind condițiile necesare pentru a asigura cel mai înalt nivel calitativ al produselor – aspect care stă la baza renumelui produselor provenind de la această fabrică. Toate produsele fabricate vor purta pe ambalaj mențiunea: “Produs AgroTransilvania Cluster®” și alte elemente distinctive ale mărcilor,

conform angajamentelor negociate cu proprietarul.

Ce este ”Transilvania acasă!” Dezvoltarea pieței de desfacere a produselor agricole și agroalimentare ale membrilor clusterului a constituit un obiectiv important pe care conducerea AgroTransilvania Cluster l-a urmărit constant. Până în prezent, în urma unor negocieri directe, au fost deschise deja două puncte de desfacere în principalele centre comerciale ale orașului Cluj-Napoca, fiind în stadiu avansat și alte negocieri care să pună la dispoziția membrilor clusterului noi posibilități de desfacere și noi locații în alte centre comerciale, chiar și din alte orașe, sub deviza unică “Transilvania acasă!”

Importanţa consultanţilor Anticiparea direcțiilor de dezvoltare ale resurselor umane necesare îndeplinirii obiectivelor asumate este mereu în centrul activității AgroTransilvania Cluster. Începând cu anul 2014, se derulează un proiect comun încheiat între AgroTransilvania Cluster, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Banca Transilvania și S.C. Hygia Consult S.R.L. care au convenit să conlucreze la organizarea unui Pachet de module practice de dezvoltare profesională: „Learn Consulting, Do Consulting!” în scopul dobândirii de către cursanţi a cunoştinţelor practice specifice activităţii de consultant în pregătirea și implementarea proiectelor finanțate prin fonduri europene. Proiectul numără deja 9 absolvenți și 11 cursanți, fiecare dintre ei având șansa de a beneficia gratuit de instruire teoretică, dar mai ales practică în direcția formării în meseria consultant pentru accesarea și implementarea proiectelor din cadrul Planului Național de Dezvoltarea Rurală 2014-2020. Ca un prim rezultat notabil, patru dintre absolvenții acestui curs au fost

angajați în cadrul Departamentului de Consultanță al AgroTransilvania Cluster care este condus direct de către managerului general clusterului și coordonat de către firma de consultanță Hygia Consult. Prin activitatea lor, au reușit să reprezinte interesul AgroTransilvania Cluster în relațiile sale cu clienții și diverse entități, să informeze potențiali clienți cu privire la accesarea fondurilor europene (prin caravane de informare deru late la nivelul comunităților loca le din județul Cluj) și chiar și să elaboreze proiecte finanțate prin fonduri europene, inclusiv proiectul Înființare Asociaţia ”Grup de Acțiune Locală Poarta Apusenilor”.

Cuvântul cheie: vizibilitate Sporirea vizibilității AgroTransilvania Cluster și a membrilor săi, în vederea asigurării de avantaje competitive, este un deziderat de la care conducerea clusterului nu se abate. AgroTransilvania Cluster a reprezentat interesele membrilor săi în negocierile interne și internaționale și le-a facilitat accesul și participarea la diverse evenimente și manifestări specifice. În acest context, în luna perioada 4-5 iunie 2015 AgroTransilvania Cluster se numără printre organizatorii care, în colaborare cu Asociaţia Clusterelor din România “ClusteRo”, vor derula cea de a patra Conferinţă a Clusterelor din România sub titlul “Clusterele – modele inedite de business”, cu scopul de a aduce împreună decidenți în politica clusterelor, autorități publice, instituții financiare, asociații de sprijin și organizații de management a clusterelor din Europa cu universități, institute de cercetare, societăți comercia le și membrii clusterelor pentru a asigura un caracter înalt calitativ, dar și pragmatic al evenimentului. Prin toate acțiunile sale, AgroTransilvania Cluster urmărește ca această formă de asociere să susţină creşterea competitivităţii asociaţiei, precum şi a fiecărui membru în parte, atât pe piaţa naţională, dar şi internaţională, pe baza unei strategii comune de dezvoltare.

Nufarm

Pachete Nufarm pentru culturi strălucite SOMEX XEXTRA

Nufarm

Isomexx 20 WG (200 g/Kg metsulfuron-metil) + Hudson (200 g/l fluroxipir)

Mystic 250 EC (250 g/l tebuconazol) + Tazer 250 SC (250 g/l azoxistrobin)

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București, Tel: 021/2246320/Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

SUPliment transilvania business

Erbicidele auxinice - lidere de necontestat în managementul anti-rezistenţă Din momentul apariţiei lor și până în prezent, erbicidele hormonale (grupa auxinelor) s-au dovedit a fi instrumente importante în strategiile de management al combaterii apariţiei rezistenţelor. Nufarm este compania care a investit și dezvoltat constant acest segment, fiind în prezent lider mondial în producerea erbicidelor auxinice. Erbicidele hormonale au dovedit în timp o eficienţă ridicată în controlul buruienilor dicotiledonate. Substanţele active auxinice se găsesc, în portofoliul Nufarm, în produsele: Butoxone M40 (400 g/l MCPB – Na), Dicopur D (600 g/l acid 2,4 D din sare de dimetilamină), Dicopur M (750 g/l MCPA acid), şi Dicopur Top 464 SL (344 g/l acid 2,4 D + 120 g/l dicamba). La cerealele păioase, aplicarea acestor erbicide este recomandată să se facă de la faza de înfrăţire până la formarea primului internod, iar la porumb la faza de 3 – 6 frunze. Excepţia o face Dicopur M, cu ajutorul căruia se pot controla buruienile şi la un stadiul de dezvoltare mai avansat al cerealelor păioase (până în preajma formării frunzei stindard), fără a produce fenomene de fitotoxicitate la cultură. În primăverile cu precipitaţii abundente şi temperaturi mai ridicate, care favorizează apariţia celui de–al doilea val de buruieni, când momentul maxim de aplicare recomandat al celor mai multe erbicide este depăşit, fermierii pot opta pentru utilizarea lui Dicopur M. Începând cu toamna acestui an, compania noastră aduce pe piața din România erbicidul ESTET, care conține 600 g/l acid 2,4 D sub forma de etilexil ester. Această formulare conferă produsului o eficacitate îmbunătăţită în combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale şi porumb, esterul 2,4 D fiind mai agresiv în combaterea acestora decât formulările sub formă de sare. La cerealele păioase, ESTET poate fi aplicat de la faza de înfrăţire până la formarea primului internod, iar la porumb la faza de 4– 6 frunze.

Avantajele utilizării erbicidului ESTET: • nu creează rezistenţă; • selectivitatea faţă de plantele de cultură este foarte bună; • acţionează sistemic, fiind absorbit prin frunze şi prin rădăcini; • spectrul de buruieni vizat este variat, cuprinzând dicotiledonate anuale şi perene; • formulare lichidă, uşor de utilizat şi aplicat. Buruienile sensibile la erbicidul ESTET sunt: Amaranthus retroflexus, Ambrosia artemisifolia, Bellis perennis, Capsella bursa

pastoris, Cardamine hirsute, Cerastium glomeratum, Chenopodium album, Chenopodium hybridum, Cirsium arvense, Cirsium vulgare, Convolvulus arvensis, Diplotaxis erucoides, Geranium arabicum, Papaver rhoeas, Plantagi lanceolata, Plantago major, Polygonum lapathifolium, Portulaca oleracea, Ranunculus repens, Raphanum raphanistrum, Rumex species, Senecio vulgaris, Sinapis arvensis, Solanum nigrum, Sonchus arvensis, Taraxacum oficinalis, Trefolium repens, Urtica dioica, Veronica persicae.

În parteneriat cu fermierii

Nufarm România crește de 9 ani un viitor mai bun Nufarm România este un jucător important pe piaţa românească de produse destinate protecţiei plantelor, fertilizanţi, seminţe. Despre cum a evoluat compania, cum s-au dezvoltat parteneriatele cu fermierii, respectiv distribuitorii locali și ce produse oferă astăzi Nufarm România, unele chiar în premieră, ne-au vorbit Elvira Petrescu, Director General, și Daliana Ast, Director National de Vânzări. Ligia VORO Cum a evoluat Nufarm România în cei aproape nouă ani de activitate? Elvira Petrescu, General Manager: Am înregistrat o creştere anuală continuă, asigurându-ne o acoperire completă pe întreg teritoriul ţării printrun parteneriat excepțional cu cei mai importanţi distribuitori din România. Avem o cotă de piaţă de 7% pentru care, atât echipa Nufarm, cât şi distribuitorii noștri am muncit din greu. Până în acest moment, am reuşit să formăm o echipă tânără şi dinamică de 17 oameni ambiţioşi, orientaţi spre rezultate şi foarte uniţi, alături de care am adus Nufarm România printre cele mai performante filiale Nufarm din Europa. Bineînțeles, meritul nu este doar al echipei, ci şi al distribuitorilor noştri, oameni cu experienţă în agricultură, care au arătat respect şi profesionalism fermierilor şi au contribuit la crearea unui parteneriat solid. Dintre aceştia, reprezentantul nostru în această zonă, firma Dafcochim este în topul celor mai atenţi, mai performanți şi mai serioşi colaboratori. Care e filozofia după care a fost construită echipa Nufarm România? Elvira Petrescu: Echipa de conducere cu care am pornit în urmă cu 9 ani are experiență de 17 – 18 ani în domeniu şi, în plus, am lucrat împreună mulţi ani înainte de înființarea Nufarm; putem spune că avem relații foarte solide,

ceea ce este esențial. Următorul nivel de management este ocupat de tineri - cu specializări diferite - pasionați, creativi şi responsabili. Cu ce portofoliu de produse se adresează astăzi Nufarm România fermierilor? Daliana Ast, Sales Manager: În cei opt ani de când Nufarm operează cu subsidiară directă pe piața românească, am reușit să omologăm produse care să compună tehnologii complete pentru cele mai importante culturi: cereale păioase, porumb, rapiță, cartof și viță de vie. Ne străduim ca an de an să îmbunătățim recomandările pe care le facem fermierilor, să venim cu soluții din ce în ce mai complexe și mai complete pentru a face față provocărilor, tot mai diverse, pe care ni le oferă climatul natural în fiecare zonă a țării. Anul acesta ne completăm portofoliul cu două erbicide, două fungicide și un insecticid biologic. Cele două erbicide: un sulfonilureic ISOMEXX 20 WG și erbicidul pe bază de fluroxipir – HUDSON – constituie, în pachet, soluția completă pentru combaterea buruienilor din culturile de cereale păioase, un pachet cu un raport cost - eficacitate excelent! În categoria fungicidelor, Nufarm își completează portofoliul cu un produs pe bază de azoxistrobin – TAZER, destinat culturilor de cereale păioase, rapiță și cartof.

Pentru culturi speciale, Nufarm adaugă portofoliului său PROLECTUS, un produs pe bază de fenpirazamin – moleculă complet nouă – o soluție excelentă pentru combaterea botritisului și moniliozei în culturile de viță de vie, pomi fructiferi, legume de câmp și solarii. Din acest an, facem primii pași și către culturile bio, intrăm pe această nișă cu larvicidul BACTOSPEINE, pe baza de Bacillus Turingiensis kurstaki, destinat segmentului horticol. Cum sunt fermierii din Transilvania, ca parteneri ai Nufarm România? Daliana Ast: Zona Transilvaniei este o zonă care a adoptat produsele noastre, produse consacrate care înglobează tehnologii complete pentru cele mai importante culturi din România. Transilvania este o zonă foarte aproape de sufletul meu, chiar vin de fiecare dată cu plăcere deosebită! Aici, pot să spun că am avut foarte multe lucruri de învățat, atât profesional dar și ca om! Fermierii din Transilvania mi se par foarte harnici, foarte tenace în a smulge roadele pământului, sunt profesionişti, fac tehnologie, sunt calzi și calmi, deschişi întotdeauna la nou și la dialog. Analizează foarte bine înainte de a face o schimbare în tehnologie, dar când au luat decizia să facă o schimbare, o fac! Însă, dacă produsul utilizat nu le-a

SUPliment transilvania business

adus satisfacția așteptată, te sancționează în tăcere, fără să îți aducă reproșuri, iar a doua oară nu îi mai prinzi de clienți! Sunt foarte onești cu tine și cu ei înșiși și asta te responsabilizează foarte mult ca și furnizor: le ești aproape cu adevărat, sau nu ai ce căuta în zonă! Cum s-a dezvoltat parteneriatul cu Dafcochim Tîrgu Mureş, unul dintre distribuitorii importanţi ai produselor Nufarm România? Elvira Petrescu: Dafcochim este unul dintre partenerii noştri excepţionali - încă de la înfiinţarea firmei au lucrat împreună cu noi, ne reprezintă foarte bine compania în zonă, colaborăm foarte bine. Dafcochim face parte din categoria Gold a distribuitorilor noştri. Lansăm astăzi, împreună cu ei, câteva produse noi, care considerăm că acoperă foarte bine cerințele fermierilor din zonă. Au o echipă profesionistă, perfecţionistă, care oferă soluţii foarte bune şi personalizate în funcție de provocările pe care le are fiecare fermier în culturile sale. Sunt un partener de termen lung, care are experiența locală necesară, dar și capacitatea de a fi cu adevărat alături de agricultori și de a-i îndruma în mod consecvent. Am văzut că fermierii sunt mulţumiţi, iar participarea lor regulată, în număr impresionant de mare la aceste evenimente, confirmă acest lucru.

Despre Nufarm România Nufarm România este membră a grupului Nufarm Ltd. Australia şi a fost înfiinţată în anul 2006 în cadrul programului strategic de extindere rapidă a platformei mondiale de distribuţie a

companiei. Nufarm este prezentă pe piaţa României cu trei linii de produse: N’TECH - Tehnologii de protecţia plantelor; N’FERT - Fertilizanţi foliari; N’SEED - Sămânţă Premium de grâu.

Cum va influenţa noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) agricultura românească? Elvira Petrescu: Să nu uităm că avem șansa să activăm într-o ramură unde există potențial mare de creștere și sprijin financiar, chiar dacă aceasta cere mai multă disciplină și implică proceduri care pot ridica probleme de natură tehnică, dar care trebuie depășite – introducerea Registrului Agricol, etc. Poate că nu e perfect noul PNDR, dar este un plan foarte bun, care fi xează condițiile pentru următorii 5 ani, asigură predictibilitate pentru următoarea perioadă și îl ajută pe fermier să își facă propriul plan de dezvoltare pe 5 ani. Fermierii români trebuie să exploateze aceste oportunități. Am citit chiar în revista dvs, în Suplimentul Transilvania Business, o analiză foarte bine realizată, cu exemplificări și calcule, referitoare la cele 7 scheme de plată din cadrul PNDR. Am văzut rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2013-2014 România este cel mai mare cultivator

de porumb și de floarea soarelui la nivelul UE, dar obținem printre cele mai scăzute producții medii pe hectar. Trebuie să privim înainte cu încredere și să depășim acest nivel. Măsurile din cadrul noului PNDR stimularea asocierii, sprijinirea tineri lor fermieri, sprijinul cuplat - vor duce la practicarea unei agriculturi intensive, la dezvoltarea unei clase de mijloc în mediul rural și ridicarea nivelului de trai la sate. E foarte important pentru România, pentru generația noastră și pentru cele care ne urmează și care sperăm că iși vor dori să rămână în România, pentru că nicăieri nu e ca acasă! Cunoaștem cu toții situațiile din unele țări europene, unde familiile trăiesc foarte bine din ferme de 3040 de hectare şi există o clasă de mijloc solidă în mediul rural. Ultimul recensământ general agricol din România indica un număr de peste 1 milion de fermieri, din care 78% dețin suprafețe sub 5 ha, și 7 % între 10-100 ha și acesta este unul dintre segmentele care trebuie să crească.

Azomureș alocă bugete generoase cercetării

Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte chimice din România, continuă să aloce un buget substanţial pentru testarea fertilizanţilor. Proiectul pilot care a fost dezvoltat în parteneriat cu Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este astăzi funcţional în 10 judeţe, ca urmare a colaborării cu staţiuni de cercetare și cu fermieri din fiecare zonă unde au fost înfiinţate loturi experimentale. Agro TB Azomureș și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară - Facultatea de Agricultură din Cluj Napoca au demarat în 2013 un proiect comun de studiere a efectului fertilizanților asupra productivității și ca lității producției agricole. Prin dezvoltarea acestui parteneriat, cele două părți și-au propus ca în viitor agricultorii români să aibă acces la informații noi în ceea ce privește modul de utilizare a îngrășămintelor chimice și impactul acestora asupra mediului, informații bazate pe cercetări efectuate în câmpuri experimentale aparținând Stațiunii de Cercetare Dez voltare Agricolă Turda. Un rezultat direct al parteneriatului a fost elaborarea și editarea unui manual de bune practici privind utilizarea îngrășămintelor, astfel încât fermierul român să beneficieze de cele mai actualizate informații din domeniu. Proiectul pilot era, încă de pe atunci, unul gândit să fie dezvoltat în mai multe regiuni din țară, mai ales că situațiile din terenurile agricole diferă de la regiune la regiune. Astfel, managementul companiei Azomureș

a supervizat dezvoltarea unui plan în care schemele de testare a îngrășămintelor chimice să fie funcționale cel puțin șase ani de zile. Loturile experimentale asupra cărora urmau să fie testați fertilizanții sunt reprezentate de următoarele culturi, fiecare cu mai multe soiuri - grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui, cartof şi sfeclă de zahăr. Fiecare lot experimental are între șase și zece hectare și sunt înființate în următoarele zece județe, în parteneriat cu institute de cercetare, stațiuni de cercetare și ferme: Cluj (Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă - SCDA - Turda), Teleorman (SCDA Teleorman), Braşov (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr INCDCSZ - Braşov), Iaşi (ferma Moldova Țigănaşi - Aurel Placinschi), Alba (ferma Mecsol din Galda de Jos - Vasile Seneşan), Arad (ferma Andagra - Ioan Andru), Satu-Mare (SCDA Livada), Satu Mare (Tăşnad ferma Promat - Marian Coniac), Olt (Bălăneşti – fermier Cosmin Preda), Harghita (SCDA Miercurea Ciuc).

Ce se întâmplă, mai exact? Pe fiecare lot experimental se aplică fer tilizanți, mai precis aceeași schemă de testare, iar, la final, se notează datele privind cantitatea de îngrășăminte chimice necesară, în funcție de particularitățile solului din fiecare lot. Testele nu se opresc aici, echipele de specialiști adunând și informații referitoare la cantitatea necesară de fertilizanți astfel încât din punct de vedere tehnic să obții cantitățile optime de cereale etc., respectiv să ai cel mai bun raport cost-eficiență. Astfel, spre exemplu, la SCDA Turda s-au făcut deja calcule care răspund la întrebările legate de dozele optime din punct de vedere tehnic, respectiv economic. Raportul cost - eficienţă este unul dintre obiectivele lotului experimental de grâu al Promat Tășnad, unde specialiștii testează următoarea schemă de fertilizare: 220 kg de NP 20:20

SUPliment transilvania business

la semănat, 200 kg/ha de nitrocalcar la desprimăvărare şi 100 kg/ha de azotat de amoniu la umplerea bobului. Schema care se aplică la lotul de rapiță este: 200 de kg/hectar de NPK 15:15:15, 150 kg de nitrocalcar în luna ianuarie şi 100 kg de azotat de amoniu la final de martie. De asemenea, doza optimă economic pentru obținerea unei producții de 13,5 t de porumb/hectar ar fi de 183 kg de substanţă activă/hectar. Dacă ne raportăm la cantitatea necesară de fertilizanți din punct de vedere tehnic, doza optimă ar fi de 202 kg/ha.

Testări de îngrășăminte complexe Tot, la SCDA Turda s-au obţinut unele rezultate preliminare după ce au fost făcute testări pe soiuri autohtone, cultivate pe același tip de sol, dar asupra cărora s-au aplicat scheme de fertilizare diferite, mai precis îngrăşăminte complexe diferite. După încheierea ciclului de producție s-a observat următoarele: pe lotul pe care s-au aplicat 400 kg de NP 20:20/hectar la semănat, fertilizare completată cu 170 kg de uree, producția maximă a fost de 7.574 kg/hectar, în timp pe celălalt pe care schema a fost de 400 kg de NP 18:46/hectar, respectiv 150 kg de azotat de amoniu, aplicate în toamnă, cantitatea maximă obținută s-a cifrat la 7.471 kg/ha. Concluzia

specialiștilor Azomureș a fost, în consecință, ca utilizarea NP 18:46 să fie făcută în situații speciale. Asemenea testări au fost efectuate în loturi demonstrative și pe soiuri de porumb, asupra cărora s-a aplicat ca fertilizant de bază NP 20:20, în combinație cu azotat de amoniu sau cu uree. Un alt fertilizant testat a fost NP 27:13,5, completat tot cu NP 27:13,5. O a treia schemă de fertilizare a fost cea cu NPK 15:15:15. În urma cercetărilor făcute, specialiștii au observat că cea mai eficientă schemă de fertilizare este cea cu îngrășămintele care conțin o cantitate mai mică de azot, chiar dacă diferențele cantitative sunt în jur de 150 kg. La Livada, unde ființează o altă stațiune de cercetare, vor fi testați diferiți fertilizanți care au sau nu în compoziție potasiu asupra unor loturi experimentale cultivate cu porumb. Îngrășămintele chimice vor fi aplicate asupra unui sol de tip podzol, acidulat, a cărui PH a fost corectat.

Alte culturi, alte experimente Teste se vor face, așa cum aminteam deja, și asupra unor culturi de floarea soarelui. Loturile demonstrative vor fi înființate la SCDA Teleorman şi la o fermă din Olt. Specialiștii au stabilit următoarea schemă de fertilizare 400 kg de NPK 15:15:15/hectar la fertilizarea de bază, la care se adaugă 200 - 360 kg de nitrocalcar sau azotat de amoniu, și se vor “juca” cu cantitățile de fosfor, potasiu şi sulf, în timp ce cantitatea de azot va fi constantă. Teste pe culturile de cartof și sfeclă de zahăr se fac la INCDCSZ Braşov şi la SCDC Miercurea Ciuc. În 2015, Azomureş va mai înfiinţa un lot demonstrativ în Călăraşi, dar proiectul de cercetare al companiei care investește an de an un buget generos nu se oprește aici, fiind vizate și alte locații.

Monsanto, investitorul în servicii SF și în genetică Gigantul american Monsanto este prezent pe piaţa din Romania încă din anul 1975, iar pe piaţa de seminţe din anul 1998, momentul in care acesta a achizitionat firma Dekalb. Despre companie și mai ales despre particularităţile acesteia în ţara noastră am discutat, atingând și alte aspecte ale pieţei seminţelor și erbicidelor, într-un interviu acordat AGRO TB de către Cosmin Chioreanu, director general Monsanto pe trei ţări – România, Bulgaria și Republica Moldova. Ligia VORO

Ce este particular în activitatea Monsanto, în raport cu alte companii care evoluează în acelaşi domeniu? Cosmin Chioreanu, director general: Cel mai important lucru, care ne deosebeşte de foarte multe alte companii, este faptul că suntem o companie ”farmer centred”, adică ne concentrăm activitatea pe fermier şi nu pe reţeaua de distribuţie. Înseamnă că 95% dintre clienţii noştri sunt fermieri, cu care purtăm discuții unu la unu. Dacă acum suntem la un eveniment cu 350 de fermieri, e bine, dar cu fiecare dintre dumnealor vom avea, la un moment dat, o discuţie referitoare la tipul de hibrid de porumb sau rapiță pe care dorește să-l cumpere. Pe lângă hibrizi convenționali de porumb şi de rapiţă pe care ii comercializăm, un al doilea element pe care vreau să îl subliniez este acela că firma noastră îşi doreşte să vină şi cu ceva în plus, mai mult decât cu un produs. Şi mă refer aici la un serviciu pe care vrem să îl oferim fermierilor, acela de a veni cu recomandarea cea mai bună privind tehnologia pe care fermierul trebuie să o aplice în fermă, pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, pregătirea patului germinativ, deci toate celelalte elemente pentru a avea productivitate. Este important, deoarece toate companiile vorbesc despre hibrizi de porumb care produc 12, 14, 16 tone la hectar, dar foarte puţine spun că producţia medie în România

este de până la 3 tone şi jumătate la hectar. Şi atunci, ce facem? Vindem Ferrari, în ghilimele, în vârf de munte, unde nu sunt drumuri? Ce a gândit, mai exact, managementul Monsanto? Cosmin Chioreanu: Ideea este următoarea - să îi dăm omului posibilitatea să obțină producții mari, adică este necesar să cumpere o sămânţă de ca litate, dar este nu şi suficient. Şi atunci, compania noastră, în ultimii doi ani, investeşte nu numai în genetică, ci şi în alte tipuri de servicii. Şi vă dau un exemplu - e vorba de conceptul IFS, ”integrated farming system” sau un sistem integrat de agricultură, prin care fermierul, prin anumite mijloace tehnice specifice, va putea ca să îşi controleze cantitatea optimă de îngrăşăminte aplicate, sămânţa la hectar, pe fiecare metru pătrat, dacă vreţi. Vorbim parcă despre filme ştiinţifico-fantastice, dar acesta este viitorul. Lucrăm conform studiilor pe care le facem noi – ”field’s script” se numeşte – o hartă pentru fiecare parcelă şi, pe baza fiecărei asemenea hărţi, venim cu recomandări. Imaginaţi-vă o semănătoare la care se reglează doza sau densitatea de semănat în timpul mersului şi, cel mai important, hibridul în timpul mersului, acesta este viitorul în agricultură! Aceasta este o direcţie. O a doua direcţie, ca să vorbim în continuare de filme ştiinţifico-fantastice, de curând,

Monsanto a achiziţionat o companie din Silicon Valley, se numeşte Climate Corporation, care se ocupă de prognoză meteo la metru pătrat sau la parcelă, astfel încât fermierul va avea posibilitatea să achiziţioneze un produs - îngrăşământ, sămânţă, erbicid - în funcţie de exact ceea ce preconizează un computer superperformant că se va întâmpla pe terenul respectiv. Imaginaţi-vă că asigurarea pe hectar pe care tot fermierul o plăteşte va fi diferită în funcţie de rezoluţia pe care o dă această prognoză pe parcelă! Sunt direcţii vizionare pe care compania noastră le are şi înspre care direcţie o vom lua, este foarte limpede. Potenţialul este uriaş, dar modul în care îl valorificăm este diferit de la un fermier la altul. Care e filosofia după care este construită echipa Monsanto? Cosmin Chioreanu: Suntem o companie dinamică, încercăm să angajăm în viitor oameni cât mai mulţi pentru a acoperi această resursă, dar folosim adiţional programul de internship care este foarte, foarte util. Cred că suntem singura companie din domeniul agricol care angajează în fiecare an studenţi de la USAMV într-o practică agricolă plătită cu un salariu decent, pe o perioadă de la 3 la 6 luni, oferim maşină, este un proiect de foarte mare succes. În fiecare an, 15 oameni vin să lucrează şi învaţă cum se lucrează într-o corporaţie şi ne şi ajută.

SUPliment transilvania business

Despre Monsanto Monsanto România, companie ce aparţine gigantului american cu acelaşi nume, a fost înfiinţată în 1996. În prezent, firma comercializează 30 de hibrizi de porumb şi 11 hibrizi de

rapiţă sub marca DEKALB®, adaptaţi solului românesc. Monsanto este unul dintre liderii de piaţă în România, atât în cultura de rapiţă, cât şi în cea de porumb.

Ce fel de hibrizi comercializaţi? Cosmin Chioreanu: Comercia lizăm hibrizi de porumb convenționali, tradiționali cum se spune. Suntem prima companie care împarte hibrizii pe în trei categorii, în funcţie de profilul fermierului. Când intrăm în curtea unui fermier şi vedem cu ce utilaje lucrează şi care este tehnologia pe care este capabil şi dispus să o aplice, abia mai apoi îi facem o recomandare. De aceea, avem trei categorii: prima categorie – ”heat and draught” – hibrizi toleranţi la arşiţă şi la secetă. Pentru acest fel de hibrizi, deja segmentarea este făcută, adică se pot utiliza în zonele neirigate, din sudul ţării, zonele aride din Vest, Câmpia de Vest. A doua categorie e Max Tech, adică cei care dau maxim de tehnologie. Această tehnologie este adresată fermierilor care foarte tehnici, care doresc maximum de producție, aplicând responsabil cantitățile necesare de îngrășăminte, erbicide, cât și utilizînd fiecare strop de apă. Hibrizii de porumb – nu doar cei de la Mosanto – au două mari defecte: le place să bea apă şi să mănânce şi, dacă se întrunesc și condiţiile de umiditate şi planta are necesarul de hrană, atunci putem avea producţie foarte bună și de calitate. Iar a treia categorie este cea clasică – sunt hibrizi care sunt mai toleranţi, mai iertători la anumite greşeli ale fermierilor – fie că sunt semănați mai târziu, fie că nu primesc suficiente îngrăşăminte, sunt hibrizi care tolerează mai bine erorile tehnologice. Fiecare trebuie să ştie că la un hectar de porumb trebuie să îşi aloce aproxi-

mativ 2.500 de lei, sumă care include sămânţa ca și investiţie esenţială, dar cel mai important este cantitatea de îngrăşăminte aplicate şi modul de lucrare al solului. Este crucial în viitor să găsim metode pentru conservarea apei în sol, porumbul este o plantă mare iubitoare de apă, genetica lui, în mod normal, nu e făcută pentru zona temperată. O ploaie în plus sau în minus poate să însemne o tonă în plus sau în minus sau chiar mai mult. Iar o tonă poate face diferenţa. Ce obiective trebuie să ne fixăm în domeniul agriculturii? Cosmin Chioreanu: Trebuie să ţintim foarte sus şi noi, ca ţară, trebuie să ne schimbăm, să ne schimbăm mentalitatea, nu să aşteptăm un an ca 2014 care a fost extraordinar, toată lumea a făcut 12 tone, 14 tone de porumb la hectar, vremea a acoperit orice lipsă. Dar poate veni un an ca 2012, în care o să dăm mărunt din buze când o să analizăm rezultatele de producție, iar acolo diferenţa o face bunul tehnolog. Până acum, am avut noroc, pentru că au fost preţuri mari la cereale atunci când s-au obținut producţii mici, iar când au fost producţii mari au fost preţuri mici. Să ferească Dumnezeu să fie producţii mici şi preţuri mici, pentru că prețul nu depinde de performanţa României și nu este dictat de producția de porumb din țara noastră. Există un context, cum ar fi Bursa din Chicago, Bursa din Paris. Trebuie să vedem mai larg această regiune, unde avem Ungaria, Bulgaria şi, mai nou, Ucraina, Rusia, care fac agricultură de performanță și nu există această fărămiţare ca în România. In aceste

ultime două țări menționate sunt concerne mari, fonduri de investiţii mari implicate, care cultivă 200 de mii de hectare, 500 de mii de hectare și în plus care au producții ridicate. În acest context, eu spun că trebuie să fim foarte precauţi şi trebuie să ţintim foarte sus. Ce te poate impune în piaţă? Cosmin Chioreanu: Sunt sute, mii de reprezentanţi în România, care vor să îţi vândă seminţe, erbicide etc. Cine face diferenţa: preţul? Nu, ci calitatea informaţiei pe care i-o livrezi fermierului. Un om de la Monsanto e multitasking, e pregătit să discute despre toate culturile, nu este specializat pe una anume, ci este un mare şi recunoscut tehnolog. Asta face diferenţa.

Pădurea, administrată cu succes de Composesoratul “Mureșul” Sovata Cel mai mare composesorat din judeţul Mureș, poate chiar și din Transilvania, este situat pe raza orașului Sovata și are o zestre de 7.830 hectare de pădure și 1.123 de hectare de pășuni montane. Composesoratul “Mureșul” Sovata, căci despre el este vorba, reunește membrii din 127 de foste comune ale vechiului Scaun Mureș, momentan 32 de comune, iar în ce privește numărul membrilor, aceste este undeva la 300.000. Alin ZAHARIE “Este un composesorat unde toţi membri au suprafeţe în indiviziune, au cote părţi, dar nimeni nu ştie unde are suprafaţa respectivă. Fiecare fostă comună are 60 de hectare de pădure şi 9,5 hectare de păşune. Există un Consiliu de Administraţie în cadrul composesoratului format din 13 membri, cu un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi 10 membri. Reprezentanţii în acest Consiliu de Administraţie sunt din zonele unde sunt amplasate aceste 32 de comune, Valea Târnavelor are un număr de membri, Valea Nirajului la fel, Câmpia Mureşană are alt număr de membri, iar zona Târgu-Mureşului alţi membri”, afirmă Birtók György, administratorul Composesoratului “Mureşul” Sovata.

Ocol silvic propriu La buna gestionare a fondului silvic deţinut de Composesoratul „Mureşul” contribuie personalul calificat al ocolului, a cărui muncă neobosită are ca scop dăinuirea pădurii. „Rolul nostru este acela de administrare a fondului forestier cu respectarea regimului silvic. Este foarte important acest lucru, deoarece această activitate trebuie făcută în primul rând de specialişti, de oameni care se pricep la aşa ceva. Faptul că cineva deţine o pădure în proprietate nu înseamnă că e şi specialist şi se pricepe la lucrările pe care trebuie să le facă la suprafaţa de pădure. Nu trebuie să

. Lazar Anton, şeful Ocolului Silvic „Mureşul” Sovata

uităm faptul că noi ne gândim cu mulţi ani înainte, vârsta unei păduri, a unui arboret se măsoară în 100120 de ani de la înfiinţarea suprafeţei respective. Până la momentul în care arboretul respectiv este lichidat şi este înlocuit cu o nouă regenerare, trec în medie 120 de ani, în special în zona făgetelor şi răşinoaselor. Asta înseamnă că în această perioadă se fac foarte multe lucrări, pe care trebuie să le executăm, prin care pădurea, când ajunge la vârsta exploatabilităţii, să aibă caracteristicile stabilite prin compoziţia amenajamentelor silvice. Asta înseamnă să faci în timp, în mod eşalonat, anumite lucrări silvice, corect stabilite şi corect executate. De

aceea, este nevoie de personal silvic ca lificat”, a afirmat ing. Lazar Anton, şeful Ocolului Silvic „Mureşul” Sovata.

“Orice cheltuială este bine calculată” Caracterul privat al Ocolului Silvic „Mureşul” face ca munca prestată să fie una chibzuită, chiar dacă regu lamentele şi legile silvice sunt identice cu cele ocoalelor silvice de stat. „Regu lamentele silvice sunt la fel, atât pentru un ocol silvic privat, cât şi de stat, legile silvice sunt la fel, obligatorii şi pentru privați.

SUPliment transilvania business

Birtók György, administratorul Composesoratului “Mureşul” Sovata

Diferenţa dintre un ocol silvic de stat şi unul privat ar trebui căutată în zona economicului. La noi, orice cheltuială este bine calcu lată, nu ne aventurăm la anumite plăţi care nu sunt justificate, cum se mai face prin alte locuri. Diferenţa este dată de calitatea muncii prestate în ce priveşte administrarea fondului silvic”, a explicat şeful Ocolului Silvic „Mureşul”.

Creșterea efectivului de animale din ferma proprie La suprafaţa de pădure şi păşune a composesoratului se adaugă şi o fermă proprie, cu un efectiv de 1.000 de ovine şi 400 de caprine, care se doreşte a fi mărit. “Problema noastră este ca să facem în aşa fel ca să ridicăm numărul ovinelor la peste 2.000 de capete, lucru pentru care facem şi achiziţii şi alte eforturi de înmulţire, fapt prin care vom avea posibilitatea să acoperim întreaga suprafaţă de păşune cu animalele noastre. Acest lucru este foarte important, fiindcă altfel nu primeşti banii de la APIA, dacă nu ai acoperire. Când nu ai acoperire, este o muncă enormă ca întreaga suprafaţă care rămâne necosită să fie rezolvată, eşti obligat să o coseşti în totalitate până în toamnă. Vă daţi seama că ai de cosit peste 1.000 de hectare de târsă şi de părul

porcului, nu e o treabă uşoară. Noi, pentru acest lucru, avem o echipă formată din opt persoane echipate cu cositoare motorizate. Sperăm ca în doi ani de zile să ajungem ca întreaga suprafaţă să fie acoperită cu animalele noastre. Acest lucru ar însemna două

capete de oi pentru fiecare hectar, la 1.100 de hectare în mod normal ar trebui să avem 2.200 de animale. Sper că în doi ani de zile o vom şi realiza”, afirmă Birtók György.

400 de caprine, efectivul fermei Composesoratului “Mureşul” Sovata

De la grajdurile distruse ale fostului CAP la ferma elveţiană din Domnești a familiei Petruţ În România postdecembristă este mult mai simplu să-ţi construiești o vilă cu piscină decât să faci o afacere în zootehnie sau, mai pe scurt, să-ţi faci o fermă. Cu atât mai greu este să ridici ”de la zero” o făbricuţă de prelucrare a laptelui și, mai pe urmă, să reușești să deschizi și cinci spaţii de vânzare a produselor lactate. Agro TB

Pare aproape un lucru imposibil să pleci de la nimic, adică de la nişte grajduri dezafectate, şi să ajungi la un şeptel de 100 de capete şi o unitate „elveţiană” de prelucrare a laptelui. Cea care a reuşit acest lucru este o familie – familia Petruţ din comuna Mărişelu, satul Domneşti. Seniorul Ioan Petruţ şi, mai târziu fiul acestuia, Horia, dar şi ceilalţi din familie lucrează pentru a menţine această afacere, care a devenit, o dată cu trecerea timpului, un mod de viaţă.

Ferma animalelor La ferma familiei Petruţ am ajuns împreună cu primarul Toma Someşan, unul din edilii de comune din Bis-

triţa-Năsăud care are în „dotare” o strategie de dezvoltare a acestei unităţi administrativ-teritoriale. O strategie făcută după toate cutumele şi cerinţele unei adevărate anchete sociologice. Toma Someşan e un primar care ştie cam tot ceea ce mişcă pe teritoriul comunei pe care o administrează. Şi bune, şi rele, iar ferma de la Domneşti e o bilă albă pentru toată lumea. „Sunt mândru de ceea ce au făcut aceşti oameni aici, la ferma lor de la Domneşti. Să ştiţi că aici a fost foarte mult de muncit. Oamenii ăştia nu s-au jucat, au lucrat de dimineaţă până în noaptea, din greu, pentru că munca în zootehnie nu e deloc o plimbare. Uitaţi-vă în jur şi îmi veţi da dreptate”, ne spune Toma Someşan.

Iar Toma Someşan e primarul care are dreptate! La ferma de la Domneşti, familia Petruţ a adus Elveţia sau Austria, într-un loc de unde mentalitatea „muncă şi seriozitate” nu a dispărut. Acum se lucrează în familie, una ceva mai mărită, formată din Ioan Petruţ şi soţia sa, dar şi cei doi fii, alături de soţiile lor. Aşa cum ne spune Petruţ senior, este un fapt absolut normal şi care se întâmplă în ţările civilizate de sute de ani: „Nu am inventat noi apa caldă şi nici coada de la cireaşă, dar să ştiţi că am muncit foarte mult. Tot ceea ce vedeţi aici a fost făcut cu sudoarea noastră, cu eforturi financiare mari, dar, iată, merită acum, când mă uit în jurul meu”, ne spune Petruţ senior.

SUPliment transilvania business

„ Aţi văzut că fabrica nu este mare, dar este extrem de modernă. Produsele obţinute le vindem atât în propriile magazine, cât şi în ţară, unde sunt distribuite în special laboratoarelor de cofetărie şi patiserie ori la magazinele de profil. Aceştia suntem noi”, conchide interlocutorul nostru.

Eliminarea cotelor de lapte, un dezastru anunţat

Dacă în ferma propriu-zisă este o curăţenie impresionantă, angajaţii fermei trăgând din greu pentru a păstra ordinea şi imaginea de fermă europeană, în făbricuţă ai putea risca să spui că eşti într-o farmacie: „Suntem preocupaţi continuu să creştem ca litatea produselor noastre, aşa că suntem tot timpul în căutarea de noi soluţii şi metode în vederea îndeplinirii acestui deziderat. Noi facem aici, iată, caşcaval, telemea, smântână şi multe alte produse naturale din laptele colectat de la vacile pe care tocmai le-aţi văzut, produse pe care le desfacem în cele cinci puncte de comercializare pe care le avem în municipiul Bistriţa”, ne mai spune Petruţ senior. Fiul său, Horia, este decis să dezvolte mai departe întreaga afacere: „Este important să ştim şi să reuşim să ne dezvoltăm mai departe. Este greu, problemele noastre, ale fermierilor şi procesatorilor sunt numeroase, dar, în primul rând, avem nevoie de sprijin financiar european sau de la sta-

tul român”. Fermierul mai solicită reducerea cofinanţării de la 50% la cel mult 30% pe măsura destinată micilor fermieri pe care Ministerul Agriculturii intenţionează să o lanseze în vara acestui an. „Vreau ca ministrul Daniel Constantin să se ţină de cuvânt şi să lanseze, aşa cum a anunţat, o sesiune de proiecte pentru micii fermieri pe măsura 121 din Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, prin care pot accesa o sumă între 30.000 şi 50.000 de euro, dar vor primi gratuit şi proiecte-model. Cred că este o măsură foarte bună pentru că şi un motocultor dacă îşi poate cumpăra micul fermier, este ceva, în condiţiile în care în unele zone încă se mai ară cu boi şi vaci. Noi am cerut ministrului să reducă această cofinanţare, să nu fie 50%, cum era iniţial, ci între 15% şi 30%, pentru că oamenii nu au bani. De asemenea, se poate crea acel fond de creditare, gen «Prima casă», în care îi dai bani şi el pune gaj afacerea“, ne mai spune Horia Petruţ.

Din păcate, întreaga afacere a familiei Petruț este pusă în pericol – de la 1 aprilie, și nu e o păcăleală de prost gust, peste 8.000 de fermieri din Bistrița-Năsăud sunt afectați de eliminarea cotelor de lapte. „Suntem o zonă vulnerabilă în fața laptelui ce va veni din afara țării. Eliminarea cotelor de lapte ne ia pe nepregătite. Nu avem forme asociative, nu avem piață de desfacere și nici tancuri de răcire. Va fi un șoc pentru fermieri”, a declarat Florin Căpraru, directorul APIA Bistrița-Năsăud. Potrivit acestuia, soluțiile pentru a rezista pe piață sunt asocierile și micro-unitățile de producție. Deși se vor lua aceste măsuri, unii dintre fermieri nu vor rezista pe piață. „Fermierii au ezitat să se asocieze, crezând probabil că aceasta este o cutumă din comunism. Până acum, doar trei grupuri din Orhei, Ilva Mică și încă o localitate au accesat cei 5.000 de euro pentru tancuri, în condițiile în care s-au pus la dispoziție peste 4.700 de tancuri de răcire”, mai spune Florin Căpraru. Directorul APIA Bistrița-Năsăud recunoaște că unii dintre cei care vor pătrunde pe piața românească îi vor ”termina” pe fermierii autohtoni, prin prețul mai mic, dar și cu ajutorul subvențiilor mascate primite în țările de origine.

Gavril Lazăr, nemulţumit de situaţia păşunilor din zona Băla

Oierii și problemele lor Problemele par să nu-i ocolească pe oieri în aceste vremuri, de la iarna care le dă mari bătăi de cap, până la sprijinul financiar acordat ”de cei de sus”. Nu le stă lor în fire să se plângă, dar preţul scăzut la carnea de miel, precum și cel la brânză le mai taie din elan, și așa decimat din cauza lipsei profitului de pe munca depusă. Alin ZAHARIE

Oierit din tată-n fiu pe Valea Gurghiului Valea Gurghiului continuă să ofere oameni care nu lasă tradiţiile să moară, zona de munte fiind cea care căleşte în continuare suflete, împiedicându-le să se desprindă de rânduiala muncii câmpului şi a creşterii animalelor. Oieritul este un obicei bine păstrat de oamenii locului, printre care şi Ioan Frandeş, din comuna Ibăneşti, oier de seamă cu un efectiv de 800 de capete, turma sa fiind împărţită în două locaţii, acasă la Ibăneşti, respectiv în zona Toaca.

Oful oierilor… Prețul cu care se vinde carnea și brânza, precum și valoarea scăzută a subvențiilor sunt problemele cele mai mari ale oierilor. „Ne plângem un pic din cauza preţurilor scăzute la carne şi brânză. La acestea, se adaugă problema nutreţului şi a banilor pe cap de animal. La noi, fiind o zonă mai greu accesibilă, cu terenurile mai slăbuţe, avem probleme cu nutreţul, cu furajele. Fiind preţul mic la brânză şi la carnea de miel, nu mai avem un profit ca şi în anii trecuţi. Anul trecut, ţinând cont că am avut undeva la 10 euro pe cap de animal, la ora actuală ni se dă 28 de lei. Ni s-a spus că vom mai primi pe zonă defavorizată un

sprijin de 7 euro pe animal, peste cei 10 euro. Aşa, ar fi undeva la 17 euro, bănuţi destul de frumoşi ca să ne putem descurca mai bine, dar după câte am înţeles nu se vor mai da decât cei 28 de lei. Din aceştia, scădem preţul unui crotal, care este 10 lei, mai rămân 18 lei pe cap de animal. Ne mai iau Finanţele un impozit, astfel, cu o mână ni se dă şi cu alta ni se ia înapoi”, ne-a spus Ioan Fărcaş. Altă bătaie de cap pentru oieri este cea a vremii nefaste, astfel că mieii vor fi scoşi la vânzare doar la toamnă, în cazul unui preţ bun. „Anul trecut am avut o grămadă de probleme, ne-au murit o grămadă de mieluţi datorită iernii friguroase. Aşa am hotărât să bag berbecii mai târziu, ca să-mi fete numai de la începutul lui aprilie. Ţinând cont de timpul ăsta urât, nu ştiu cum va fi şi anul acesta. Cu brânza nu ne ocupăm în acest an, ţinând cont de faptul că nici oameni nu prea avem ca să ne putem descurca. La efectivul de animale pe care îl avem, mă descurc cu cinci oameni. Dacă aş face caş, ar trebui un număr mai mare de oameni, de 10-12 persoane, la stână, la muls, la toate muncile necesare. E mai multă treabă şi atunci ţinem mieluţii şi îi dăm în toamnă, dacă vom avea un preţ bun”, a explicat Ioan Frandeş. La munca cu animalele contribuie şi cei trei copii ai lui Ioan Fărcaş, în special mezinul Ionuţ, care, deşi elev la Reghin, pune umărul la bunul mers al fermei. „Ionuţ e la liceu la Reghin,

de la şcoală vine direct în fermă şi mă ajută. Mai am două fete, cea mare e studentă la Cluj, la două facultăţi, Finanţe şi Sport, ea fiind antrenoare de dans la Gliga, şi cea mică, care vine şi ea prin fermă, ea fiind sora geamănă a lui Ionuţ. Ştafeta am să le-o predau lor. Mă bucur că se implică, sunt pe lângă animale, deoarece aşa au fost crescuţi. Pun mâna pe treabă, vara la fân, pe câmp, noaptea la stână, sunt la lucru unde e nevoie. Sperăm ca 2015 să fie un an mai bun. Ca la orice afacere, dacă stai şi te ţii de ea, rămâne ceva”, a afirmat Ioan Frandeş.

Pășunatul, oful cel mare al oierilor din Băla Creşterea animalelor, a ovinelor în special, nu se rezumă doar la zonele de munte, cum sunt cele de pe Valea Gurghiului sau Mureşului. Și zona de câmpie are oierii săi, care duc mai departe această tradiţie veche de când lumea. Este şi cazul lui Gavril Lazăr din Băla, care, alături de soţie şi de băiat, are de dus greul unei ferme de 650 de capete de ovine. “Am început cu oieritul de pe clasa a 8-a, de atunci sunt tot pe la oi. După căsătorie, în 1992, am început să ţinem mai multe animale. Am început cu un efectiv de 20 de oi, 10 am avut eu şi 10 le-am primit de la socrul meu, când ne-am căsătorit.

SUPliment transilvania business

Alături de unul din stăpânii de nădejde ai stânei

În timp, ne-am mărit efectivul, ajungând în prezent la un număr de 650 de capete, fără mieii ce-i fată acum în primăvară”, spune Gavril Lazăr.

Program de muncă non stop Munca la stână nu e una prea comodă, după cum afirmă oierul nostru, plus că nici lumea nu se mai prea înghesuie să lucre la stână. “Este cea mai grea meserie, obositoare şi mai grea dintre toate. Să te scoli dimineaţa la 4, să te culci noaptea târziu. Nu avem vreme nici să ne tragem sufletul, dimineaţa e mulsul, apoi făcutul caşului, la amiază iară muls, iară caş, apoi la cosit, şi tot aşa. Muncă non stop. E foarte greu, nu avem o sărbătoare, oamenii ne mai zic să vindem din animale că am ajuns să arătăm mai bătrâni ca cei de vârsta noastră. Nu se găseşte forţă de muncă, dacă vrei să cauţi un om să-ţi vină la lucru, nu găseşti pe nimeni. Tineretul nici atâta. Majoritatea sunt cu ajutor social, se mulţumesc cu ce primesc de la stat. La peste 600 de oi, lucrăm trei persoane”, afirmă oierul din Băla.

5 hectare proprii, 45 în arendă Cu doar 5 hectare de pământ în proprietate personală, Gavril a fost nevoit să ia în arendă 45 de hectare pentru a se putea descurca cu cele peste 600 de oi. Păşunatul oilor pare să fie problema care îi dă cele mai mari bătăi de cap ciobanului din Băla, nefiind lăsat să iasă cu animalele la păscut, păşunea comunală fiind concesionată de crescătorii de vaci. “Păşunile sunt marea noastră problemă. Dacă am fi ajutaţi cât de cât de primărie, cât de

Turma lui Ioan Frandeş, situată între Teaca şi Hodac

puţin la păşune, cel puţin primăvara, până când ieşim afară. Dacă ieşim pe păşunea noastră, o facem praf de nu mai avem nimic toată vara. Ar fi bine să primim o păşune, să putem ieşi primăvara. Primăria are ceva păşuni, dar puţine, la Pogăceaua, unde nu merge nimeni de aici din comună, fiind prea departe. Păşunea pe care o avem aici în comună e vorba că ar fi dat-o asociaţiei de bovine. Nu dorim să facem greutăţi primăriei, am dori în acestă perioadă să fim ajutaţi. De când s-a dus zăpada, nu avem voie să ieşim la vale, pe motiv că strigă oamenii din sat să stăm pe pământurile noastre. Nu cred că oamenii ar avea de suferit din cauza asta, că am ieşi noi o săptămână sau o lună de zile cu oile”, spune Lazăr Gavril.

nu mai poată fi întreţinută, în cazul în care suprafaţa va fi dată în arendă altei persoane. “Avem noroc cu arenda asta de 45 de hectare, pe care o mai avem doar până la finele lui 2016. Nu ştim ce se va întâmpla după. De aceea ne batem capul, de aceea tot insistăm cu păşunea. Anul ăsta suntem siguri, şi anul viitor până în decembrie, dar dacă proprietarul îl va da în arendă la altcineva, nu ştim ce şi cum va fi. În decembrie 2016 se termină contractul şi nu ştim ce va fi. Vine altul cu bani mai mulţi şi pe noi ne poate scoate afară. Ce facem atunci, desfiinţăm tot ce am investit, în stână, în fântână, în utilaje? Acesta este oful nostru cel mare, pe cinci hectare ale noastre nu vom putea ţine 600 de oi”, spune Gavril.

“S-au băgat unde pășteau oile”

“Ajungem la faliment dacă mergem tot așa”

Alt of este cel al terenurilor date în arendă fermierilor mari veniţi din afara comunei, care ajung cu aratul până la baza stânei. “Au lăsat să vină toţi fermierii mari, au luat tot terenul, unii chiar din alte sate. Omul de la noi nu ne dă terenul în arendă, ci îl dă la alţii, care le oferă bucate. Au luat terenul în arendă şi oamenii care l-au dat nu s-au gândit că acolo e păşune pentru animale. De la noi, din deal, în jur tot e negru pământul, e arat, chiar acolo lângă stână, la noi. Păşuni au mai rămas prea puţine şi nu ştiu ce facem cu 600 de oi. Trebuie discutată problema, că vor ajunge ciobanii să nu aibă păşuni. Sunt în aceeaşi situaţie ca şi noi vreo şapte ciobani aici, la Băla”, spune ciobanul Gavril. Suprafaţa de 45 de hectare luată în arendă de Gavril poate fi folosită doar până la finele lui 2016, după care există riscul ca turma de 650 de oi să

Pentru ciobanul din Băla, problemele par să vină din toate părţile, de la subvenţii, taxe şi impozite, plus vremea şi bolile la animale, care dau mari bătăi de cap muncitorilor de la fermă. “Subvenţiile ne-au fost de mare ajutor, dar e bai că ne bagă acum taxele astea mari. Am dori să să mai scadă din taxele astea de la finanţe, ca să putem să urcăm cumva. Plus, rezolvarea problemei păşunilor. Altceva, nimic nu ne mai trebuie. Să putem şi noi cumva să ne descurcăm. Ajungem la faliment dacă mergem tot aşa. Cu noi nu ar fi bai, dar ce fac copii noştri, cei care vin după noi?! Pe băiat l-am lăsat ca şi moştenitor, pentru el am investit atâta. Noi, de bine, de rău, avem o casă, o masă, dar copii ce fac, cei care vor să ne ducă munca mai departe?”, concluzionează ciobanul Gavril.

Fermierii din vestul României vor afaceri profitabile Fermieri, agricultori români și italieni, tineri interesaţi să-și înceapă o afacere în domeniul agricol, cu toţii au participat la primul seminar „agRO-ITinerarii” al anului 2015. În câteva ore, ei au reușit să obţină toate informaţiile necesare direct de la reprezentanţi ai instituţiilor prin care se derulează subvenţiile, dar și de la instituţii financiare, de leasing și chiar de la producători de utilaje agriocole. Liliana Brad

Subvenţiile, subiectul cel mai fierbinte Primul seminar agRO-ITinerarii al anului 2015, organizat de Camera de Comerț Italiană pentru România - CCIpR, împreună cu Maschio Gaspardo România, în parteneriat cu societatea de avocatură Cumpănașu & Dejescu, s-a derulat la Arad. „A fost un eveniment dedicat companiilor și fermierilor din domeniul agricol”, a declarat Adela Cristea, reprezentant al CCIpR Arad. În cadrul seminarului, au fost dezbătute importante teme de actualitate pentru fermieri, precum și toate informațiile necesare despre plățile directe în agricultură. O atenție deosebită a fost acordată plății unice pe suprafață, cunoscută ca SAPS, ajutorului național tranzitoriu (ANT), plății redistributive, greening – plata pentru practicile agricole benefice pentru mediu, plății pentru tinerii fermieri, sprijinului cuplat de producție și plății simplificate pentru micii fermieri. „Au fost extrem de interesați de subvenții și au avut loc discuții punctuale. Fermierii au pus întrebări concrete directorilor instituțiilor prin care se derulează acestea subvenții și au dezbătut toate aspectele”, a explicat Adela Cristea.

Finanţări pentru produse agricole În cadrul seminarului „agRO-ITinerarii”, au fost discutate finanțările prin PNDR 2014-2020 și instrumentele de garantare și finanțare pentru agricultori. Fermierii și companiile care produc utilaje agricole au aflat amănunte despre noile linii de finanțare. Pentru că, spun investitorii italieni în

agricultura din vestul țării, România se confruntă cu o problemă extrem de importantă: produce ieftin cereale, dar are printre cele mai scumpe produse alimentare din Europa. Astfel, s-a exemplificat că din grâul românesc care este ieftin, nu se produc, de exemplu, paste în România, ci în Italia. Așa că, la prețul mic al unui kilogarm de grâu românesc se adaugă transportul până în Italia și înapoi, apoi producția în Italia, unde costurile sunt mari și salariile angajaților sunt la nivel european. Pastele se reîntorc în România, dar la un preț mai mare ca în Italia. În condițiile în care produsul alimentar s-ar fabrica în România, prețurile ar fi mai mici. De aceea, investitorii italieni în agricultură au fost interesați de finanțări europene pentru a reuși să „închidă cercul” și să obțină în țara noastră de la materia primă la produsul finit. „Am urmărit să le oferim suport și informații fermierilor și companiilor care activează în domeniul agricol. În doar câteva ore ei au reușit să afle toate noutățile în domeniu: subvenții, finanțări europene, alte tipuri de finanțări, noutăți din Codul fiscal”, a declarat Adela Cristea. Cei prezenți la eveniment au aflat noutăți despre produsele financiare Maschio Gaspardo, noutățile fiscale pentru sectorul agricol și rolul certi-

ficatelor de depozit prezentate de Cumpănașu & Dejescu. Producătorii de utilaje agricole și-au prezentat propriile sisteme de finanțare, care au fost considerate atractive. La finalul seminarului, companiile și fermierii au discutat direct și au stabilit contacte și chiar parteneriate de afaceri. „După succesul înregistrat anul trecut, Camera de Comerț Italiană pentru România continuă șirul evenimentelor și al seminariilor abordând teme de actualitate. Cu aceeași implicare și profesionalism, CCIpR își îndeplinește rolul de reprezentare a intereselor firmelor asociate în relația cu autoritățile române, inclusiv mulțumită poziției de membru efectiv și unic reprezentant al organizațiilor italiene în România în Coaliția pentru Dezvoltarea României. Această structură include principalele camere bilaterale și organizații de afaceri din România și are un rol central în negocierile cu Guvernul României, CCIpR participând în cadrul său la diferite grupuri de lucru, printre care Agricultură, Energie și IT”, a declarat Adela Cristea, reprezentantul CCIpR Arad. În România, 25% din toate suprafețele agricole deținute de cetățenii străini aparțin italienilor, iar la nivel zonal, procentul ajunge la 40%. Cei mai mulți investitori străini în agricultura românească se află în vestul României.

SUPliment transilvania business

Karpaten Meat Sibiu, o afacere elveţiană în Transilvania Karpaten Meat SRL din Sibiu a fost înfiinţată în anul 2008, de către elveţienii Samuel Widmer și Stefan Jung, încurajaţi de creșterea masivă a cererii de carne de vită premium pe piaţa europeană. Cei doi dispun de mai mulţi ani de experienţă în domeniul agriculturii, al producţiei și comercializării cărnii. Bovinele de carne Angus, pășunile ecologice românești și expertiza elveţiană sunt caracteristicile de marcă ale Karpaten Meat România. Nicolae POP Karpaten Meat produce carne de vită de calitate din bovine Angus, pe care le cresc pe pășunile necultivate din Transilvania. Prin tradiție elvețiană și experiență în agricultură, fondatorii firmei Karpaten Meat se preocupă de creșterea optimă și naturală a bovinelor, precum și de o prelucrare specializată a cărnii. Obiectivul principal al companiei este crearea unei rețele de producție pentru creșterea bovinelor Angus pe pășune. Acest sistem este un ciclu complet, ecologic, care pleacă de la iarbă până la carnea din magazine, punând preț pe calitatea superioară a acesteia. ”Au venit în România și s-au îndrăgostit de ce au văzut aici, de peisaje, de pășunile neexploatate, de potenția lul mare existent, dar în același timp au conștientizat că nu au de unde să cumpere animale de carne din România. Angus în nici un caz, dar nici alte rase. Atunci și-au dat seama că trebuie să pună bazele unui nucleu de creștere a rasei Angus și apoi să finalizeze lanțul prin vânzarea

carcasei. Angus este o rasă comercială și oferă numeroase avantaje pentru crescători, fiind cea mai populară și recunoscută rasă de carne din lume” ne-a precizat Florina Muntean, director de marketing la Karpaten Meat. La acestea au adăugat şi un element scoţian: rasa de carne de vită premium de origine Aberdeen Angus, ce rezistă la temperaturi cuprinse între -40 şi 40 de grade şi are un spor de creştere de 1.300 de grame zilnic (în comparaţie cu tradiţionala Bălţată Românească, ce îşi adaugă la greutate 800 de grame pe zi). Avantajele fermierilor români sunt în primul rând resursele naturale pe care le deține această țară. Anumite rase de carne se pretează foarte bine pentru creșterea în sistem extensiv pe pășune, sistem vacă alăptantă, mai precis după fătare vițelul rămâne la mamă până la vârsta de 8 - 10 luni și numai după aceea este înțărcat. În acest interval, bovinele sunt ținute afară, pe pășune, ele furajându-se cu iarba de pe pășune și cu laptele ma-

mei, fără alte suplimente, acest lucru reducând dependența de piața furajelor. Această rasă valorifică foarte bine iarba de pe pășune, chiar și pe pășunile mai sărace, 95% din furaj fiind iarba. Această îngrășare naturală este ușor de realizat în România, având în vedere numărul mare de pășuni existente. În momentul de față, Karpaten Meat face parte dintr-un holding, alături de alte firme din agricultură și de investiții din afara țării. ”S-a pornit la Sibiu cu achiziția unei ferme, iar în ianuarie 2009 a sosit primul transport de bovine Angus din Germania. Treptat, afacerea s-a dezvoltat. În fiecare an, s-au amenajat și construit noi sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructură, grajduri, garduri electrice, depozite şi clădiri, s-au achiziționat terenuri, s-au creat drumurile între ferme, astfel că în momentul de față avem 3.500 capete de bovine Angus și 4 ferme (în Marpod, în Nocrich și în Alțâna). La Marpod este ferma de carantină și de vânzare

către parteneri. În Nocrich sunt două ferme de reproducție, unde au loc vaccinările, tratamentele animalelor și «laboratorul» de genetică, iar cea din Alțâna este ferma de îngrășare, în curs de dezvoltare. Cel mai nou grajd, construit special pentru selecție, cântărire și îngrășare a fost finalizat în 2014. Aceasta a fost evoluția Karpaten Meat din 2009 până acum, în 2015. Au plecat la drum doar cei doi investitori și un tehnician, iar acum suntem peste 50 de angajați permanenți plus angajați sezonierii și colaboratori. Dispunem de 4.000 ha de pășune, aflate în proprietatea firmei și 2.000 de ha destinate culturii de furaje”, a mai afirmat Florina Muntean. Rasa Angus este perfect adaptabilă la clima și pășunea din țara noastră. Este foarte rezistentă la frig, iar iarba de pe pășunile de aici este foarte bună. Trebuie îndeplinite însă câteva condiții, între care și furajarea eficientă în condiții de frig extrem. Chiar și în condiții de iarnă, animalele stau în spațiu deschis, pe pășune, nu în grajduri închise. Bovinele Angus nu trebuie ținute în stabulație închisă pentru că pot fi afectate de variațiile de temperatură. Marea majoritate a efectivelor de animale sunt ținute afară. În grajd se face doar carantină, unde li se efectuează diverse teste și tratamente necesare pentru a putea fi vândute. Țelul elvețienilor este să furnizeze pe piață 10.000 de carcase pe an, dar acest

obiectiv este foarte greu de îndeplinit chiar și pentru Karpaten Meat. Ca atare, au dezvoltat câteva programe de parteneriat, având în vedere că există foarte multă pășune neexploatată în Romania, dar și ca standardele europene de calitate a laptelui afectează tot mai mulți fermieri, context în care creșterea bovinelor de carne poate fi o afacere profitabilă. Pentru desfacere pe piața românească, Karpaten Meat se află în discuții cu câteva firme mai mari de retail și procesare, dar furnizează carcase de vită Angus la diferite restaurante de top din țară, pe bază de comenzi. Pe plan internațional, Karpaten Meat exportă carcase preponderent în Germania și Elveția, dar și în Austria și Ungaria. ”Vrem ca în viitor în Europa să nu se mai vorbească atât de mult despre carnea de vită din Argentina, ci de carnea de vită premium din Carpaţi”, îşi exprimă obiectivul ambiţios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. “Viitorul este rasa de vită de carne premium Aberdeen Angus – al cărei preţ pentru un kilogram de muşchi poate să ajungă şi la 50 de euro – provenind doar de pe păşunile româneşti neexploatate.” Printre principalele obiective ale celor doi elveţieni se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari” – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie:

păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii. „Carnea de vită premium de la Karpaten Meat ia naștere pe pășunile din Transilvania. Pentru noi, îngrășarea pe pășune, adică în sistem extensiv, este o condiție esențială pentru producția de carne de vită de calitate. În comparație cu îngrășarea intensivă, cu ajutorul preparatelor concentrate, la Karpaten Meat îngrășarea durează o perioadă mai lungă, dar aceasta dă cărnii finețea și gustul desăvârșit. Pentru un standard ridicat al cărnii, vițelul este alăptat de către mamă o perioadă mai lungă decât în mod obișnuit, până la 9 luni, furajându-se în paralel și cu iarba naturală de pe pășune. Animalele nu sunt furajate intensiv în stabulație cu concentrate, deoarece Karpaten Meat crede în creșterea naturală, sustenabilă, a animalelor, oferindu-le libertatea de a se dezvolta natural. Nu se administrează hormoni de creștere sau alte ingrediente artificiale, deoarece se dorește o dietă cu aport nutritiv natural. Bovinele de carne Angus, care sunt crescute în mod natural și hrănite cu o dietă exclusiv din iarbă, produc o carne de vită ce conţine mai puține calorii, mai mulţi agenți de combatere a cancerului și inimă-sănătoasă. Carnea de vită Angus, provenită din furajare cu iarbă, este considerată cea mai bună carne de vită de pe piață.” a mai subliniat Florina Muntean.

SUPliment transilvania business

Programul ANGUS Programul Înființarea unui business de creștere Material seminal a bovinelor de rasă ANGUS în sistem extensiv pe pășune. Karpaten Meat Angus oferă know-howul necesar (alegerea geneticii, furajare, îngrijirea animalelor de rasă Angus, suport tehnic și logistic etc.), inclusiv consultanță pe parcursul colaborării. Partenerii cumpără animalele de la Karpaten Meat, în schimb aceasta asigură piața de desfacere. De asemenea, Karpaten Meat asigură finisajul necesar înainte de vânzare, pentru a fi asigurate condițiile de calitate cerute de piață. Animalele sunt răscumpărate după vârsta de 8 luni, după înțărcare, cu o greutate între 200-400 de kg și sunt finisate până ating greutatea de 600-650 kg. ”Partenerii acestui program sunt fie ferme, fie familii care au achiziționat 3 sau 10 animale de la noi. Printre ei sunt și persoane care nu au avut nicio legătură cu agricultura până acum, dar care au perceput potențialul ridicat al acestui business”, ne-a relatat Florina Muntean.

Programul Angus + Bălţata Românească

Bălțata Românească este o rasă mixtă (carne – lapte). Folosind o genetică adecvată, se obțin rezultate foarte bune. În esență, este vorba de conversia fermelor de Bălțată Românească în ferme de creștere de viței încrucișați prin montă cu taur de reproducție ANGUS sau prin însămânțarea efectivului de Bălțată Românească cu material seminal ANGUS. Karpaten Meat oferă spre vânzare material seminal congelat provenit de la tauri ANGUS cu genetică superioară și, prin contract, garantează răscumpărarea vițeilor rezultați din reproducția ANGUS cu Bălțata Românească.

Acest program vizează ameliorarea raselor de taurine şi realizarea de viţei cu caracteristici superioare, prin utilizarea materialului seminal de la ferma Karpaten, atent selecţionat de la tauri campioni din Germania, recunoscuţi pe plan mondial. Taurii de la care se recoltează sperma au dovedit rezultate bune, recunoscute la nivel european. Karpaten Meat oferă spre vânzare material seminal Angus cu înalt potenţial genetic, pentru reproducţie, consultanţă privind alegerea taurilor şi îmbunătăţirea performanţelor de producţie, atât la bovinele de carne, cât şi pentru rasa Bălțată Românească.

Programul de răscumpărare a viţeilor

Sistemul Angus se bazează pe cooperarea cu ferme partenere. Prin programele de parteneriat, programul Angus şi programul Angus + Bălţată Românească, împreună cu partenerii Karpaten Meat, se produc viţei Angus sau metişi de Angus cu Bălţată Românească, în vederea livrării de carne de vită de calitate. În acest sens, compania cumpără pe tot parcursul anu lui viţei Angus sau metişi de Angus cu Bălţată Românească. ”Preferăm să luăm animalele de la partenerii noștri, de la cei care au achiziționat animale sau material genetic de la noi, pentru că astfel putem urmări evoluția animalelor și să cunoaștem genetica. Există anumite reguli și condiții de achiziționare, conform unor standarde impuse de noi și care țin cont de exigențele clienților noștri”, detaliază Florina Muntean.

La Arad,

Registrul Agricol Electronic urcă terenurile pe smartphone Agricultura arădeană se modernizează și accesul proprietarilor de terenuri la registrul agricol va fi mult mai ușor. Consiliul Judeţean Arad, împreună cu 15 localităţi din judeţ, a accesat un proiect european pentru realizarea Registrului Agricol Electronic. Astfel, în câteva luni, parcelele vor putea fi vizualizate direct pe smartphone. Liliana Brad

Modernizare pe bani europeni Proprietarii de terenuri agricole își pot vedea parcelele pe tablete sau smartphones, vor putea vedea ce sume au de plată sau vor putea cere online certificatul de producător agricol. Nu este un scenariu SF, însă este un vis care va deveni în scurt timp realitate. Consiliul Judeţean Arad a accesat, în parteneriat cu 15 oraşe şi comune, un proiect prin care se introduce un sistem informatic destinat gestionării Registrului Agricol în format electronic, respectiv achiziţionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a soluţiilor software. Practic, proiectul îşi propune punerea în funcţiune la nivelul tuturor localităților partenere a unui sistem informatic integrat care să ofere cetăţenilor, mediului de afaceri şi administraţiei publice locale accesul la servicii electronice moderne şi transparente în domeniul administrării teritoriului agricol şi al asistării activităţilor curente de la nivelul administraţiei publice locale.

Un proiect pentru agricultori Proiectul „Sistem informatic pentru gestionarea Registrului Agricol Electronic în judeţul Arad” este finanţat prin Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Prioritară III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”. Consiliul Județean Arad, gestionarul proiectului, a semnat deja contractul de achiziții, în valoare de 2.477.054 lei (fără TVA), din care 2.357.609,56 lei reprezintă furnizare echipamente IT şi programe informatice şi suma de 119.444,44 lei va fi alocată pentru servicii de instruire personal și cursuri de formare profesională. „Este un pas important pentru sectorul funciar din judeţul nostru. Este foarte important să avem un sistem de operare uşor, rapid şi modern, iar informatizarea Registrului Agricol revoluţionează acest domeniu. Cetăţenii, agenţii economici, instituţiile, toţi cei implicaţi în sistemul funciar, vor avea o informare şi operare mult mai facilă odată cu implementarea acestui proiect”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. În urma implementării Registrului Agricol Electronic, cetățenii vor fi principalii beneficiari ai unor servicii pe care le vor putea accesa online. Astfel, vor putea fi transmise notificări privind termenele în care persoanele fizice şi juridice au obligația să declare datele pentru înscrierea în Registrul Agricol, dar și cele privind obținerea de documente în baza informațiilor înscrise în Registrul Agricol. Adeverințele pentru APIA vor fi

transmise electronic, direct în sistemul informatic IACS, gestionat de APIA. Agricultorii vor putea să depună cereri online pentru obținerea unui certificat de producător agricol. Proprietarii de terenuri vor avea posibilitatea să vizualizeze într-o hartă interactivă unele elemente din Registrul agricol și li se vor transmite notificări privind hotărârile de consiliu local. Registrul Agricol Electronic va avea o evidență primară unitară a parcelelor și va avea o componentă de interfațare cu Sistemul Informatic al ANCPI. În acest fel, proprietarii de terenuri nu vor mai avea probleme de neconcordanță dintre datele din Registrul agricol și cele din cartea funciară. Registrul Agricol Electronic va fi de un real ajutor pentru primăriile localităților implicate în proiect, care vor urmări mai ușor situația plăților impozitelor și taxelor pentru terenurile agricole. „Din 2008, Consiliul Judeţean Arad a implementat numeroase proiecte cu finanţare europeană, fiind accesate sute de milioane de euro. Acest proiect va creşte transparenţa în administrarea terenului agricol, va pune bazele a ceea ce numim dezvoltare durabilă şi va creşte productivitatea şi competitivitatea, apropiindu-le de media europeană”, a declarat Nicolae Ioțcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Primarii localităților implicate în proiect sunt optimiști. Ei speră că, în urma implementării, o parte dintre problemele cu care se confruntă acum proprietarii de terenuri vor dispărea. Terenurile din Registrul Agricol Electronic vor fi identificate mai ușor pe hărțile topografice de la ANCPI și pe blocurile fizice de la APIA și drumurile pe care agricultorii erau nevoiți să le facă în fiecare an pentru a-și rezolva problemele se vor rezuma la un simplu „click”.

SUPliment transilvania business

Dieta API RAW VEGAN de la Casa BIO „Uneori există lucruri importante în jurul nostru,cum ar fi functionarea propriului corp și ce se întamplă cu el când consumăm alimente, alteori avem în jurul nostru lucruri pe care le consumăm cu ochii, fără să ne dăm seama cât de mult rău ne putem face cu mâna noastră. Când cumpărăm un aparat electronic, primul lucru care ne interesează este cum funcţionează, dar noi cum funcţionăm? Manualul propriu de funcţionare a fost citit măcar o singură dată? Ce se întâmplă cu noi, oamenii și cu alimentaţia noastră? Cât de rezistent este corpul la tot ce îi oferim noi? Sunt mii de întrebări la care ar fi bine să le știm răspunsul fiecare dintre noi!”. Alice Valeria Micu Aşa îşi întâmpină Casa BIO vizitatorii pe site, propunând nu doar produse, ci consulaţii medicale gratuite, soluţii viabile de schimbare a comportamentului alimentar, în ultimă instanţă, un concept sănătos de lungă durată şi cu implicaţii majore în starea noastră de bine şi a celor din jur. Despre tot ce se întâmplă în Casa BIO şi în lumea bio am stat de vorbă cu Alina Varadi, sufletul şi energia stupului bio din centrul Clujului. Cum s-a născut CasaBIO? Alina Varadi: Casa BIO s-a născut din dorinţa de a avea ce mânca sănătos. Aveam deja o alimentaţie curată, cunoşteam ce înseamnă o dietă echilibrată şi încercam doar să procurăm alimente care să ne hrănească trupul şi mintea şi să fie şi de calitate. De aici s-a ajuns la un concept, iar CasaBIO a devenit un nou stil de viaţă, hrană şi atitudine. Alimentaţia noastră este un pic diferită faţă de dietele cunoscute, deoarece, experimentând foarte multe variante, am început să vedem plusurile şi minusurile din fiecare dietă testată. Aşa am descoperit că dietele au fiecare partea lor bună şi partea mai puţin bună. Prin urmare, am inventat o noua dietă: DIETA API RAW VEGAN, un nou concept bazat pe dovezi ştiinţifice, care să ajute în prevenţie şi să păstreze sănătatea trupului, a minţii şi a sufletului. La conceperea acestei diete au participat mai mulţi medici, oameni de ştiință şi curioşi care au avut puterea şi voința să experimenteze. Văzând că obţinem rezultate bune, iar noi nu ne îmbolnăvim, am început să-i învăţăm GRATUIT şi pe alţii ce înseamnă să mănânci sănătos.

Care a fost parcursul dumneavoastră profesional până aici? A.V.: Am terminat Facultatea Tehnică – deci sunt ingineră, cred că de aici îmi vin multe idei şi invenţii, dar pe alt domeniu, nutriţia - o mare pasiune de-a mea! Am urmat cursuri în acest domeniu, dar şi alte specializări, doar că pentru mine tot partea practică este mai importantă. Îmi place să practic tot ce inventez, eu sunt prima care experimentez. Nu cred nimic până nu văd rezultate. Aşa am ajuns să am o experienţă mare în acest domeniu, nutriţia şi apiterapia fiind pe primele locuri în priorităţile mele profesionale. Ce propune Casa BIO? A.V.: Numai lucruri bune - o dietă echilibrată, gândire pozitivă, îndrumare gratuită pe dieta individualizată, monitorizare pe parcursul dietei, cursuri ca să învăţăm cum funcţionăm şi cum să ascultăm semnalele corpu lui, hrănirea corpului cu alimente diversificate, introducerea tuturor grupelor de alimente necesare funcţionării corecte a organismului uman. Care ar fi topul celor mai benefice produse din CasaBIO? A.V.: Produse apicole apiterapeutice – consumarea lor după anumite reguli; Propolizarea aerului – studiu în grădiniţe; Uscarea fructelor din propriile grădini; Reţetar propriu realizat după ani de zile de experienţă; Toate alimentele necesare unei diete echilibrate; Produse româneşti importante în nutriţia noastră: cereale integrale, leguminoase (linte, năut, fasole, inclusiv fasole adzuki), pulbere de

clorofilă (grâu, orz...), seminţe de dovleac, seminţe de cânepă, topinambur - „insulină vegetală”, fructe şi legume BIO produse în România. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, ponderea corectă a produselor apicole în alimentaţia zilnică? A.V.: Minimum 10% din dieta zilnică ar trebui să fie din produse apicole şi aici vorbim de păstură (un antibiotic natural de excepţie), polen crud (păstrat în congelator), lăptişor de matcă românesc, apilarnil (unul din alimentele importante pentru bărbaţi) şi, evident, mierea - un dulce sănătos care merită consumat, pentru că vine cu un aport nutritiv de excepţie. Dacă s-ar consuma produse apicole la masa de dimineaţă, alături de sucuri de fructe proaspăt stoarse şi seminţe „trezite” (înmuiate în apă), prin alegerea acestui obicei alimentar, oamenii ar putea să-şi asigure o greutate normală, care implicit înseamnă sănătate. Cu tot dragul, o îmbrăţişare caldă din Stupina CasaBIO!

Sănătate la sticluţă, made in Bistriţa

SCM Chimica, singurul procesator de cătină prin extracţie din ţară În inima Ardealului, la Bistriţa, îl găsim pe singurul procesator de cătină prin extracţie din ţară și unul dintre puţinii care produce ulei presat la rece. Acest business s-a născut dintr-o ambiţie a chimistului și omului de afaceri Iacob Roșca, dar și din dorinţa de a veni pe piaţă cu un produs natural, cu multiple întrebuinţări. Bianca Sara SCM Chimica din Bistrița se numără printre primii procesatori care a mizat pe cătină, chiar la începutul ani lor `90. De-a lungul anilor s-a menținut pe primele poziții, astfel că în momentul de față SCM Chimica este singurul procesator de cătină prin extracție din țară și printre puținii care folosesc presarea la rece ca procedeu. Ambiția și perseverența chimistului și omului de afaceri Iacob Roșca a dus la procesarea cătinei și producerea uleiului în Bistrița. Acesta a preluat Chimica în 1993, an în care a și început producția de ulei presat la rece.

Transformarea unei fabrici Dar, să începem cu începutul. SCM Chimica a fost înființată în 1988 și pusă în funcțiune un an mai târziu. A început cu săpunul de rufe și uz personal, dar și cu detergenți de uz casnic și industrial. Încet, încet a mărit gama de produse, adăugând în portofoliu și lumânările, crema de ghete și înălbitorul de rufe. Iacob Roșca a avut prima încercare de a obține uleiul de cătină în 1991, când deja era la SCM Chimica. S-au făcut mai multe încercări, însă nu s-a obținut ulei de calitatea dorită, astfel că instalația de distilare a intrat în conservare pentru o perioadă. Bistrițeanul, ambițios din fire, nu a abandonat această luptă, astfel că în 1993, anul în care a și preluat Chimica, a încercat din nou. După jumătate de an de încercări, s-a declarat mulțumit de calitatea obținută, dând startul oficial producției.

A început timid, cu 30-40 de litri, iar pe parcurs producția a crescut spectaculos. Cel mai glorios an a fost 2005, când producția a ajuns la 2.800 de kilograme de ulei. Trecerea de la produsele chimice la cele naturale pare, însă, destul de ciudată, mai ales când numele unității de producție, „SCM Chimica”, te obligă la un anumit tip de produse. Cum de s-a ales acest drum? La această întrebare ne răspunde chiar Iacob Roșca: „În momentele acelea, eu m-am gândit că piața va fi saturată de produsele acestea chimice și că va trebui să ne orientăm către niște produse naturiste, care, pe lângă faptul că sunt foarte sănătoase, sunt și viabile ca afacere. Am încercat, cred, șase luni de zile până când am reușit să obținem uleiul de cătină de calitate suficient de bună, calitate care a și fost îmbunătățită de-a lungul timpului. A ieșit un produs care este foarte viabil pe piață”. Boabele de cătină care ajung în unitatea de producție din Bistrița sunt presate la rece și se transformă în ulei, folosit ca supliment alimentar, sau sunt procesate prin extracție, iar rezultatul ajunge în industria cosmetică. Principalul beneficiar al produselor care ies pe poarta unității de producție din Bistrița este compania Hofigal, cu peste 600 de produse în portofoliu, de la uleiuri de toate tipurile și până la ceaiuri. De asemenea, nu de puține ori a apelat la SCM Chimica și compania românească Farmec. Uleiul de cătină a ajuns și peste hotare, în țări precum Grecia sau Germania.

Temperatura, elementul cheie care asigură calitatea produsului După achiziționare, materia primă boabele crude de cătină - se introduc în cele trei uscătoare pe bază de aer cald deținute de fabrică. Procesul de uscare este destul de anevoios, mai ales că producătorul bistrițean și-a impus ca temperatura de uscare să nu treacă de 50 de grade, pentru a nu se distruge vitaminele din fructe. După ce este uscată, cătina este măcinată, după care este introdusă la presare sau la extracție, în funcție de solicitările avute. La presarea la rece trebuie respectați foarte strict parametri. Presa nemțească se asigură ca temperatura să nu depășească 20 de grade. „Șroturile care rămân se pot folosi ca îngrășământ pentru sol, cei care l-au cumpărat de la noi și l-au folosit spun că este extraordinar de bun. De asemenea, ne-au căutat și cei care au afaceri în zona pisciculturii. Se pare că acestea sunt benefice și pentru pești”, dezvăluie Iacob Roșca. Practic, din 40 de kilograme de cătină proaspătă se obțin 5,5 kilograme de cătină uscată. Din 5,5 kilograme de cătină uscată se obține doar un litru de ulei. Acesta este și motivul pentru care uleiul de cătină este destul de scump pe piață. „Tot timpul căutăm să scoatem produse de calitate, să achiziționăm materii prime la un preț rezonabil și să-i

SUPliment transilvania business

convingem pe partenerii noștri că ceea ce cumpără de la noi este 100% natural și de calitate”, mai spune omul de afaceri.

Calitate obţinută cu instalaţii performante Produsele de calitate sunt garantate nu doar de grija mare la temperatura de procesare, ci și de instalații performante. Instalația de extracție și cele de presare utilizate de SCM Chimica sunt dintre cele mai performante. Doar în instalația de presare achiziționată de curând, compania a investit 20.000 de dolari. Aceeași grijă pentru performanță însoțește și celelalte produse care văd lumina zilei în fabrica din Bistrița. Pentru săpun se folosește o linie din inox adusă tocmai din Franța. Singura problemă întâmpinată de unitatea de producție este cea legată de ambalarea produsului finit, Iacob Roșca precizând că, în prezent, ia în calcul achiziționarea unei instalații care să se ocupe și de asta.

Cererea de cătină, mult mai mare decât oferta Potrivit producătorului, culturile de cătină din România sunt foarte puține, deși în ultimii ani fermierii au început să realizeze ce beneficii le aduce o astfel de cultură și încep să investească în această zonă. Cererea de cătină depășește serios oferta, motiv pentru care toamna e bătaie mare pe producția din anul în curs, iar prețul este stabilit tocmai de cantitatea de fructe care se scoate la vânzare. „Noi achiziționăm cătină pe tot parcursul toamnei, începând din luna august și până în luna decembrie in-

clusiv. Achiziționăm cătină proaspătă sub formă de boabe sau crenguțe de la diverși producători. Am cumpărat chiar și cătină bio din zona Lechinței sau de pe lângă Alba Iulia”, explică Iacob Roșca. Anul trecut, SCM Chimica a achiziționat kilogramul de cătină pe crenguță la 2,3 lei, iar boabele la 8-9 lei. Căutat este soiul de Sfântu Gheorghe, întâlnit în special în zona Ardealului, pentru că randamentul este mai mare în cazul uleiului. Uleiul de cătină se vinde mai departe la 75-80 de euro litrul, iar cel pentru cosmetice ajunge undeva la 65 de euro. Omul de afaceri spune că îl dezamăgește faptul că și puțina cătină care se produce pe pământ românesc pleacă la export sub formă de boabe crude sau uscate, este procesată în Germania și se întoarce la noi sub formă de ulei. „Eu îi încurajez pe fermieri să facă culturi de cătină, pentru că mulți tineri pleacă în străinătate să muncească în agricultură să recolteze produsele altora, când ar putea face asta și aici. Piață de desfacere internă este pentru cătină, nu se produce cât avem noi nevoie”, spune procesatorul, care ne dezvăluie faptul că ar vrea să se orienteze și spre zona de sucuri.

Uleiul de cătină are foarte multe întrebuințări, fiind utilizat în industria farmaceutică, cosmetică, dar și cea alimentară. Cumulul de 32 de vitamine din compoziția sa face ca uleiul de cătină să fie un supliment alimentar foarte căutat și utilizat. Uleiul de cătină asigură necesarul de nutrienți și vitamine pentru o dietă echilibrată, cu efecte tonice generale, imunomodulatoare, de

Uleiul din sâmbure de dovleac și soia, în palmaresul SCM Chimica Fabrica bistrițeană nu produce doar ulei de cătină, ci și ulei de soia, de floarea soarelui și din sâmburi de dovleac, aduși tocmai din Ungaria și Moldova, pentru că nici aceștia nu se produc aproape deloc în România. De asemenea, SCM Chimica produce în continuare săpunuri naturale, printre care se numără și cel cu ulei de cătină, dar și soluție pentru igni fugare, pentru tratarea lemnului împotriva incendiului. Pentru a nu mai deruta pe viitor partenerii cu numele care pare în antiteză cu cele produse, Iacob Roșca ia în calcul o rebranduire, cel puțin în cazul uleiurilor.

combatere a efectelor negative ale stresului și de încetinire a proceselor de îmbătrânire. De asemenea, asigură suplimentarea dietei în cazul unor afecțiuni dermatologice, ORL, cardiovasculare, neurologice și psihice și ale aparatului digestiv și ajută la recuperarea sistemului hematopoietic după chimioterapie și iradiere.

Despre păstura naturală Termenul păstură vine de la latinescul “pastus”, care înseamnă hrană și pășune. Păstura este un produs al stupului rezultat prin colectarea și depozitarea de către albine a polenului floral în faguri, unde au loc procese biochimice prin activitatea metabolică desfășurată de un complex de micro-organisme. Astfel, rezultă un produs de mare importanţă pentru stup, singura sursă de proteine a coloniei. Cristina și Gabriel AOȘAN, www.melidava.ro

Cum produc albinele păstura în fagurii din stup După cum se ştie, polenul apicol este obţinut prin colectarea de către albine a mii de micro-granule de polen floral. Atunci când pleacă din stup la cules de polen, albina mai întâi îşi încarcă guşa cu nectar aflat în faguri, în curs de prelucrare spre a deveni miere. În timpul culesului de polen, ele regurgitează acest nectar lipicios, spre a aglutina pulberea de polen floral în granulele binecunoscute pe care le transportă pe picioruşele din spate. Ajunse înapoi la stup cu încărcătura, grăuncioarele de polen sunt depozitate în faguri. În decursul acestui proces, unii autori spun că albinele nu ţin cont de originea botanică a acestuia. Alţii spun că ”păstura depozitată într-o celu lă provine practic de la o singură specie, fapt comparabil cu granula de polen recoltat de albine”. Noi tindem să credem că sunt posibile ambele situaţii. Mai mult, că depozitarea unuia sau mai multor tipuri de polen este de fapt dictată de bogăţia surselor florale de moment. Astfel că, în celulele fagurilor cu polen proaspăt depozitat, de regu lă, se pot observa straturi de diferite culori, ce corespund unor polenuri de origini diferite; uneori sunt

celule cu conţinut de o singură culoare, de provenienţă monoflorală. Depozitarea polenului se face de către albine în celule prin tasare cu capul, urmată de acoperirea acestuia cu o peliculă subţire de miere. Nu se închid cu ceară celulele de păstură, precum în cazul celor cu miere. Din primele 12 ore după depozitarea polenului are loc o intensă dezvoltare a unor bacterii din grupul Pseudomonas, Lactobacillus şi drojdiilor Saccharomyces. Dupa alţi autori, ar fi implicate bacterii din genurile Streptococcus, Lactobacillus şi drojdii Saccharomyces. Procesului de transformare a polenu lui în păstură i se descriu trei faze corespunzătoare celor trei tipuri de microorganisme, faze care se întrepătrund parţial. Prima este caracterizată de consumarea rezervei de oxigen din interiorul depozitului de polen, de către micro-organismele Pseudomonas. Acest lucru conduce în final la asfixia şi dispariţia lor, fie că vorbim de Pseudomonas, fie despre Streptococcus. A doua fază constă în dezvoltarea, în lipsa oxigenului, a bacteriilor Lactobacillus, care folosesc glucidele ca sursă de oxigen, producând în schimb acid lactic. Concentraţia acidului lactic creşte progresiv, atingând în păstură valori de aproximativ 3 %, ceea ce scade şi pH-ul întregii compoziţii şi contribuie la sterilizarea în final a păsturii. Faza

a treia corespunde creşterii aerobe a drojdiilor din genul Saccharomyces, care utilizează resturile de glucide şi produc fermentaţia ultimă a polenu lui şi finalizarea transformarii în păstură. Jocul de aerobioză – anaerobioză în care se desfăşoară cele 3 etape e posibil prin faptul că celula nu e închisă cu ceară, dar polenul dinauntru e acoperit iniţial cu o peliculă fină de miere ce împiedică pătrunderea aeru lui, până când această peliculă se consumă în cursul proceselor, lasând supra faţa expusă la aer. După încetarea celor trei tipuri de activitate microbiană, la capătul a circa 15 zile, păstura devine un produs aproape steril. În plus, din pricina conţinutului mare de acid lactic în stare liberă şi în forme combinate, care se comportă ca un conservant natural, păstura complet maturizată poate fi păstrată timp îndelungat fără a se observa modificări majore calitative sau cantitative. Fermentaţia lactică este un proces biologic prin care zaharurile sunt transformate în energie celulară şi lactat – ca metabolit celular. În gospodării particulare sau industrie, se aplică la obţinerea de iaurt (Lactobacillus, Streptococcus, alte bacterii, unele drojdii), kimchi, murături (Leuconostoc) şi a unor sortimente de bere. În cursul procesului de fermentaţie se produce scăderea pH-ului, ceea ce

SUPliment transilvania business

Pastură în curs de formare

omoară unele specii de bacterii potenţial nocive, şi se produc unii compuşi aromatici. În prezenţa oxigenului, procesul poate continua prin respiraţie celulară fermentaţia heterolactică cu formare de piruvat, etanol şi dioxid de carbon. Prin fermentații lactice creşte conservabilitatea produselor şi se măreşte valoarea nutritivă, prin mărirea conţinutului de prebiotice. Finalmente, în celulele de fagure rezultă păstura. Fragmentele de păstură pe care noi le extragem din faguri au culori ce variază pe o plajă mai restrânsă decât polenurile din care provin, ca urmare a transformărilor biochimice suferite. Coloritul lor se înscrie, de regulă, în paleta de brunocru, eventual cu nuanţe roşcate, ce rezultă în urma proceselor fermentative de transformare a polenului în păstură. Pot apărea pe aceste bucăţele mici suprafeţe alburii sau alb-gălbui, care sunt resturi de ceară de fagure ce au fost desprinse din celula de depozit a păsturii în procesul de extragere. A nu se confunda cu petele de mucegai. Gustul este plăcut, dulce-acrişor, acrişor, mai rar amărui. Mirosul este specific, atenuat faţă de polen, cu apropieri de mirosul aerului din stup.

Compoziţie, proprietăţi Dacă literatura de specialitate şi medicina alternativă fac numeroase referiri la valoarea nutritivă ridicată a polenului, păstura este descrisă ca fiind superioară. I se atribuie o valoare nutritivă de trei ori mai ridicată decât a polenului. Proprietăţile sale antibiotice sunt de două-trei ori mai pronunţate decât cele ale polenului. Conţine bacteriocine, denumite şi lantibiotice, care conferă proprietaţi bactericide, bacteriostatice şi germicide. Acestea, precum şi pH-ul scăzut împiedică dez-

Fagure cu pastură matură

voltarea unor germeni pe substratul nutritiv reprezentat de nutrienţii din păstură, încât produsul este bine auto-conservabil. Dar nu poate substitui un tratament antibiotic şi nici nu are efecte similare acestuia asupra organismului uman. Este cunoscut faptul că polenul are un conţinut proteic mare, sub formă de proteine, oligopeptide şi aminoacizi. Sunt prezenţi toţi aminoacizii esenţiali într-un raport echilibrat. La acestea se adaugă echipamentul enzimatic deosebit de bogat, alcătuit din aproximativ 100 enzime (oxidoreductaze, hidrolaze, transferaze, izomeraze, lipaze). Conţine flavonoide, polifenoli, fito-steroli, kaempferol (cu rol în prevenirea osteoporozei), auxine, acizi nucleici. La activitatea biologică ridicată contribuie complexul larg de vitamine lipo- şi hidrosolubile (A, D, E, C, K, complexul B), cât şi mineralele variate, macro- şi microelemente. Practic, se afirmă că toate elementele chimice care intră în constituţia corpului uman se află şi în polen, deci şi în păstură. Ca un fapt curios, în păstură s-a găsit o enzimă digestivă pentru lapte (Hitchcock, 1956), care nu există în polen. Să ne reamintim că micro-granula de polen floral este îmbrăcată într-un înveliş numit exină, a cărui structură e atât de rezistentă încât în laboratoare nu s-a putut dizolva pe nici o cale, nici cu acizi, nici cu baze. Conţinutul nutritiv al polenului se află în interior, iar noi, ca sa putem beneficia de el în întregime, predizolvăm (suspendăm) polenul apicol într-o soluţie apoasă. Atunci, nutrimentele captive în exină ies prin porii de pe suprafaţa acesteia, trecând în soluţia pe care o vom bea. Ei bine, ca lităţile suplimentare ale păsturii sunt determinate şi de eliberarea conţinutului protoplasmatic al microgranulelor de polen prin deschiderile exinei. Se descrie şi liza exinei.

Pastură matură

Prin bioconversie microbiană scade puțin conținutul de zaharide, însă crește cel de compuși activi biologic, formați în urma metabolismului microbian, toate acestea conducând la o biodisponibilitate superioară a principiilor nutritive din păstură și la aportul suplimentar generat prin bioconversiile microbiene. Compoziţia chimică a păsturii este complexă şi variabilă în funcţie de sursele florale predominante, fiind apropiată de cea a polenului din care provine, cu unele deosebiri: exina este distrusă, scade conţinutul de zaharuri, crește conţinutul de vitamine și enzime şi se mărește diversitatea componentelor bioactive; glucidele şi proteinele sunt partial hidrolizate, ceea ce le face mai rapid absorbabile în intestin. De reţinut şi apariţia în păstură a vitaminei K. Sinergismul componentelor şi energiile subtile din stup implicate sunt dificil de evaluat cantitativ. Rămâne ca viitoarele cercetări să pună în lumină mai bine ceea ce experienţa ne spune, şi anume că avem de a face cu un produs nutraceutic deosebit. Fermentaţia conferă păsturii o valoare nutritivă de două-trei ori mai mare decât cea a polenului din care provine. Deţine o remarcabilă capacitate antioxidantă şi de captare a radicalilor liberi. În urma metabolizării microbiene, conţine în proporţii variabile acid decanoic, util în artrita reumatoidă, gamma-globuline (IgG – contribuie la buna funcționare a imunitaţii), biopterina (tratarea deficiențelor de regenerare a cofactorilor), neopterina (implicată în biosinteza aminelor biogene), acetilcolina (contribuie la scăderea presiunii sanguine, combaterea constipației cronice, transmiterea impulsurilor neuronale); lecitina (utilă în stimularea memoriei, tratarea afecțiunilor hepatice, a depresiei, scăderea colesterolului, eczeme); guanina (implicată în regenerarea acizilor nucleici).

Utilizări ale păsturii Pentru noi, polenul apicol şi păstura reprezintă valoroase surse de proteine neanimale, cu o compoziţie variată şi echilibrată în aminoacizi şi conţinând toţi aminoacizii esenţiali. Sunt bogate în enzime, coenzime, vitamine, minerale, acizi nucleici și alte substanţe bioactive. După cum se ştie, mierea provine din nectarul florilor, iar polenul apicol şi păstura din pulberea de polen floral. Aşadar, lumea modernă care ne oferă de regulă o abundentă hrană nesănătoasă, omul are un oarecare refugiu în zona produselor stupului. Pentru încă o vreme, cel puţin, întrucât odată cu introducerea de plante modificate genetic în întreg spaţiul U.E., apicultorii vor avea nevoie de aprobări prealabile de recoltare a polenului şi probabil şi a altor produse ale stupului. Nu ştim ce înseamnă asta exact, dar se prefigurează o nouă măsură restrictivă pentru producători şi consumatori.

Fagure cu polen proaspăt depus

Pentru persoanele care au o reacţie de hiperaciditate gastrică la administrarea de polen (mai puţin la cel crud, mai frecvent la cel uscat), este util de ştiut că păstura, de regulă, nu are acest efect, graţie modificărilor compoziţionale din cursul transformării polenului. Este mai comodă la administrare, fiindcă nu necesită o pregătire prealabilă, putând fi consumată ca atare. La achiziţie, trebuie ţinut cont de culoarea

Din experienţa acumulată în apiterapie în lume, cunoaştem faptul că păstura, singular sau împreună cu alte remedii api-fito-terapice, este utilă într-o serie întreagă de afecţiuni, pe care o să le menţionăm mai jos. - ameliorarea simptomelor de artrită reumatoidă – prin conţinutul de acizi decanoic şi pantotenic. - anemie: furnizează aminoacizi, între care toţi cei esenţiali, oligoproteine şi oligoelemente necesare producerii hemoglobinei. - pneumonie, infecţii bacteriene: furnizează probiotice şi lantibiotice cu efecte ajutătoare. - este antiseptică şi germicidă, fără pretenţia că ar putea înlocui remediile sau medicamentele cu efect ţintit antibiotic, acționează convergent cu ele şi susţine organismul slăbit de boală. Credem că ar putea fi utilă în pediatrie pentru nou-născuţii prematuri pe seama acestor efecte antiseptic şi germicid, ce protejează mucoasa intestinală sensibilă, în paralel furnizând nutrimente bogate şi uşor absorbabile, cât şi prebiotice pentru flora lor intestinală. - la femei contribuie la reglarea procesului de lactaţie. - Utilă în dislipidemii prin reducerea concentraţiilor sanguine de colesterol ”rău” şi de trigliceride. - Utilă în tratarea constipaţiei cronice prin conținutul de acetilcolină, de fibre cât şi efectele prebiotice care promovează o floră intestinală sănătoasă. - este antialergică, micşorând producţia de histamină. - utilă în tratarea alături de propolis a hemoragiilor gingivale. - utilă în insuficienţa renală cronică. - susţine activitatea glandelor suprarenale, amplificând secreţia de hormoni ce reglează metabolismul.

produsului, aromă şi consistenţă. Utilizarea păsturii de albine pentru menţinerea şi ameliorarea stării de sănatate trebuie să ţină seama de câteva principii elementare. Utilizarea e bine să înceapă cu doze mici, care vor fi crescute treptat, zilnic sau săptămânal, după gravitatea problemelor de sănătate ce se cer a fi ameliorate. Aceasta pentru ca organismul să se acomodeze progresiv cu un produs nou.

- Protejează şi regenerează pielea, fiind utilă în tratamentul lupusului eritematos, eritemelor faciale, îmbunătăţirea vascularizaţiei tegumentare, evitarea ridurilor premature. - îmbunătăţeşte funcţia sexuală şi micşorează efectele stresului. Utilă persoanelor care lucrează mult, intelectual sau fizic. - pentru barbaţi, importantă şi prin mărirea forţei şi rezistenţei musculare. - stimulează metabolismul general, declanşând reacţiile în lanţ ale sistemului prin acţiunea catalitică a microelementelor. Contribuie la reglarea greutăţii. Îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului imunitar. - încetineşte procesele de îmbătrânire celulară şi de dezvoltare tumorală prin conţinutul de antioxidanţi, enzime de calitate, acizi nucleici, nutrienţi valoroşi şi care hrănesc cu satisfacţie toate ţesuturile. - poate cea mai valoroasă utilizare este în oncologie, ca adjuvant al tratamentelor alopate, prin faptul ca interferează pozitiv procesul de hematopoieză (sporeşte calitatea sângelui). Ideal este să fie utilizată în paralel cu propolis şi zeolit. - deosebit de utilă şi celor care fac antibioterapie, adică folosesc antibiotice, mai ales copiilor. - Eficientă în susţinerea tratamentelor diverse pentru hepatitele cronice, ca hepato-trofic şi hepato-protector.

EXPO-CONFERIN}A INTERNA}IONAL~ 3 - 4 iunie, 2015 - Hotel Alpin, Poiana Bra[ov

POLITICI DE SPRIJIN RETEHNOLOGIZARE PERFORMAN}~

priorit`]i pentru ie[irea din impas

Intr-un mediu de business deosebit de diﬁcil, Meat&Milk 2015 este locul de intalnire al fermierilor, procesatorilor, furnizorilor de materii prime, tehnologii, servicii, reprezentanti ai autoritatilor romane si europene, ai marilor retele de retail, oferind posibilitatea de a analiza în profunzime ultimele evenimentele interne și internaționale, încercând să identiﬁce soluții pentru Òieșirea din impasÓ, facilitând schimbul de opinii și idei, stabilirea de noi contacte de afaceri, deschiderea de noi oportunități de dezvoltare.

discu]ii directe, rezultate concrete!

meat-milk.ro

office@infogroup.ro tel.: 004 0742 235 300

SUPliment transilvania business

Furnizorul fermierilor transilvﾄハeni