Doctor TB nr.1

ss

SS .RO

INE

US

IAB

SIL VA N

AN

W.T R

WW

Tran busi silvania ne

SUPLIMENT TRIMESTRIAL TRANSILVANIA BUSINESS

Phoenicia Express Hotel

Summer Weekend Special Rates

47 â‚Ź/single room 57 â‚Ź/double room

The rates include: breakfast buffet, SPA and pool access, parking, internet access and all taxes.

The offer is available until August 31st, 2014 This rate applies during weekend time (Friday to Sunday).

www.phoenicia-express.ro Soseua Odaii | 441-443 district 1 | Bucharest reservation@phoenicia-express.ro +4 031 413 75 00 | +4 0749 144 900

DOCTOR, ÎNCĂ UN PAS Transilvania Business mai face un pas important în istoria sa care a intrat în al cincilea an de viață. După primul Catalog al Parcurilor Industriale și Logistice, și ne bucurăm că imediat vede lumina tiparului a doua ediție, după primul supliment marca Transilvania Business – AGRO TB -, iată că putem degusta un nou produs elaborat și girat de revista mamă TB - Doctor. Menit să surprindă în cele 64 de pagini ale sale viața medicală ardeleană și românească, privită ca un tot unitar, cu bunele și cu neajunsurile sale. Un supliment care vine să cinstească o lume – considerată uneori inabordabilă, alteori prea implicată -, fără de care viețile multora dintre noi s-ar sfârși mai devreme.

Dacă vă întrebați ce vom surprinde trimestrial în paginile Doctor, un supliment marca Transilvania Business, voi încerca să vă răspund în rândurile ce urmează.

Sănătatea ardeleană și românească e comparabilă profesional cu cea europeană, nu puține fiind situațiile în care cetățeni europeni vin să se trateze în România. Doctor intenționează să promoveze imaginea şcolii medicale transilvănene și românești şi a serviciilor medicale oferite de medicina transilvăneană și românească. Pentru că noi considerăm că avem cu ce ne lăuda și pentru că medicii și cadrele medicale ale noastre nu sunt mai prejos decât cele din Occident. Poate mai multe fonduri investite în aparatură, echipamente și tehnologii de ultimă oră ar susține eforturile acestora și ar ridica nivelul lor profesional de răspuns la afecțiunile pacienților.

Multe pagini din primul număr al suplimentului vă vor arăta ce înseamnă viața medicală din interiorul profesiei. În ultimii ani, prin investiții susținute, spitalele, clinicile, laboratoarele etc. și-au îmbunătățit semnificativ infrastructura medicală în interesul pacientului român. Care sunt investițiile realizate sau în proiect în beneficiul pacientului român reprezintă una din intențiile Transilvania Business ce se vor regăsi ilustrate în suplimentul Doctor. Și nu sunt puține, cum veți descoperi, spre exemplu, lecturând interviul cu directorul Agenției de Dezvoltare Regională de Dezvoltare 7 Centru, Simion Crețu. Și mai avem asemenea exemple de găzduit din alte două regiuni de dezvoltare din Ardeal – Banat – Crișana. Ce impact, inclusiv economic, vor avea acestea este iarăși o întrebare la care vom încerca să răspundem în paginile suplimentului. Serviciile medicale ardelene și românești s-au diversificat foarte mult, fie că vorbim despre oferta publică, fie despre cea privată. Transilvania Business dorește să îi informeze pe potențialii pacienți despre oferta de servicii medicale publice, respectiv private, despre premierele în domeniu etc. Totul pentru a ușura alegerile pacienților pe o piață concurențială în extindere. Ortopedia, neurologia, urologia, biorezonanța sau osteoterapia sunt doar câteva dintre specialitățile alopate și homeopate care sunt ilustrate în paginile suplimentului încă de la primul număr, inclusiv cu paleta lor de servicii medicale.

Studiile spun că pacientul român nu își cunoaște îndeajuns drepturile și obligațiile pe care le are ca pacient, respectiv ca

asigurat. Prin suplimentul Doctor, echipa Transilvania Business își propune să suplinească acest neajuns și să le întindă beneficiarilor de servicii medicale o mână de ajutor.

Viața medicală este indisolubil legată de cea universitară, mai ales în centrele medicale universitare pe care le vizăm, îmbunătățirea ofertei universitare românești, în general, respectiv a celei transilvănene în special (adaptarea ofertei la standardele europene, internaționale, realizarea de parteneriate internaționale, schimburi de experiență, participarea în proiecte de cercetare științifică internaționale etc.) contribuind la profesionalizarea generațiilor de absolvenți de medicină, farmacie, stomatologie etc. în acord cu cerințele europene și internaționale în domeniu. Doctor susține școala medicală românească prin prezentarea în paginile sale a vieții universitare în complexitatea și diversitatea ei. Primii pași i-am făcut deja în paginile celui dintâi număr, oferind exemple lăudabile despre proiectele de cercetare științifică derulate, în derulare sau în plan în Cluj sau în Mureș. În Transilvania sunt concentrate majoritatea producătorilor din industria farmaceutică, alături de cei din București. De asemenea, lanțurile de distribuție, de desfacere sunt bine dezvoltate și reprezentate în zona Transilvaniei. Deoarece industria farmaceutică este una de top, care aduce plusvaloare României și asigură venituri substanțiale bugetului de stat, Transilvania Business va reflecta în paginile sale viața acestei industrii. Gedeon Richter nu doar că excelează în această industrie, dar susține în permanență excelența în educația viitorilor chimiști prin premiile pe care le acordă olimpicilor mureșeni de șapte ani încoace.

Medicina, privită în ansamblul ei, farmacia etc. nu pot exista fără oamenii care le practică. Viața universitară vie, dinamică, cercetarea științifică de top există datorită oamenilor însetați de cunoaștere. Aflați la început de carieră sau personalități în domeniu, Transilvania Business își propune să vă dezvăluie destine ale unor oameni care își dedică viața acestor profesii. Dr. Andreea Moldovan de la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov, premiată de Organizația Mondială a Sănătății, este unul dintre ambasadorii cu vocație ai acestei meserii.

De asemenea, opiniile oamenilor care lucrează în sănătate sunt valoroase pentru noi și acestea se regăsesc în paginile revistei, încă de la primul număr, vii și tăioase ca lama bisturiului. În concluzie, colegii noștri din județele transilvănene vă propun întâlnirea cu o lume fascinantă, cu viața ei proprie concentrată pe diagnostic și tratament, cercetare, conferințe și congrese pentru a-și împărtăși noutățile salvatoare de vieți, cu premiere medicale ce păreau imposibile acum câțiva ani, cu alternative la medicina alopată, cu soluții de înfrumusețare – chirurgicale și alimentare. Primul număr e cald încă în mâinile dvs. Lectură plăcută, să fim sănătoși!

Ligia Voro

editorial

2

Specialiştii spun că nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă.

Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş face aproximativ două intervenţii pe creier pentru patologie cronică pe zi.

PAGINA

„DORIM O CONSOLIDARE PE PIAŢA SERVICIILOR MEDICALE GEDEON RICHTER, PRIVATE” SPRIJIN PENTRU 14 EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ 18 PAGINA

Centrul Medical Nova Vita din Târgu-Mureş a început anul cu multe obiective, deservind în permanenţă pacientul, astfel încât acesta să poată beneficia de o reintegrare socio-profesională cât mai rapidă.

„CEA MAI MARE PROVOCARE ESTE SĂ DESCOPERIM GLAUCOMUL CÂT MAI PRECOCE” 20 Preşedintele Societăţii Române de Glaucom, Dorin Chiseliţă vorbeşte într-un interviu acordat revistei noastre despre provocările medicinii în tratarea, prevenirea şi diagnosticarea glaucomului, precum şi de greutăţile cu care se confruntă medicii din România.

ANDREEA MOLDOVAN, MEDICUL PREMIAT DE OMS

PAGINA

22

Dr. Andreea Moldovan, medic primar boli infecţioase şi coordonatoarea Compartimentului de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din cadrul Spitalului “Sf. Constantin” din Braşov, i se datorează în mare parte “Premiul de Excelenţă în Igiena Intraspitalicească”, obținut din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în 2013.

OSTEOTERAPIA, DE LA TEORIE LA PRACTICĂ 27 PAGINA

Spitalele orăşeneşti din Abrud şi Câmpeni au fost reabilitate în ultimii ani cu bani europeni, finanţările fiind alocate primăriilor care administrează cele două unități medicale prin Programul Operaţional Regional.

16

Gedeon Richter România a premiat și în acest an lotul de elevi mureșeni care au participant la Olimpiada Naţională de Chimie.

Evenimentul, desfășurat în Cetatea Medievală din Târgu Mureș, reprezintă un sprijin acordat de Gedeon Richter România educației.

PAGINA

PAGINA

10

OPERAŢIILE PE CREIER - COSTISITOARE, DELICATE ŞI TEHNOLOGIZATE

PAGINA

SPITALELE DIN ABRUD ŞI CÂMPENI REABILITATE DIN FONDURILE UNIUNII

Osteoterapia manuală integrată, osteopatia, chiropractica, medicina manuală sunt toate terapii manuale, care se bazează pe tratarea manuală (cu ajutorul mâinilor) a diferitelor probleme.

VINDECARE PRIN ÎNVINGEREA

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

DEMERSURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎN MEDICINA MUNCII PAGINA

32

Preşedintele Congresului Naţional de Medicina Muncii, şeful de lucrări doctor Horaţiu Moldovan, a declarat că medicii de medicina muncii trebuie să se unească pentru a face demersurile necesare pentru a creşte eficienţa în această specialitate.

34

Numărul persoanelor care suferă de diabet zaharat în România crește alarmant. Aproximativ două milioane de români, cu vârste cuprinse între 20 si 79 de ani, au diabet zaharat, potrivit Studiului PREDATORR, prezentat, în premieră, la Sibiu, în luna mai.

INVESTIȚII ÎN CLINICA DE OBSTETRICĂGINECOLOGIE 38

În urma unor investiţii de aproximativ 15 milioane de lei, lucrările de reabilitare a Clinicii de Obstetrică-Ginecologie aproape s-au finalizat, aceasta fiind în prezent cea mai modernă unitate de acest tip din judeţ, reuşind astfel să se alinieze la cele mai înalte standarde.

EUROPENI

UN VIITOR CENTRU REGIONAL DE EXCELENȚĂ ȘI PREGĂTIRE ÎN ARTROPLASTII

Specialişti din mai multe ţări europene au participat la cea de-a XIII-a Conferinţă de Cardiologie de la Tîrgu-Mureș. Ca în fiecare an, organizatorii propun atât probleme mai vechi, cât şi noutăţi din domeniu. În cadrul ediţiei din 2014 au fost prezentate rezultatele a două studii de cercetare, considerate premiere mondiale.

PAGINA

48

40 PAGINA

Dr. Edith Kadar a absolvit Facultatea de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara, în urmă cu aproape 25 de ani. Dorința de a vindeca oameni a făcut-o să opteze pentru noua medicină germană, iar rezultatele au devenit spectaculoase în unele cazuri cărora medicina clasică le dădea pronosticuri mici de vindecare.

PAGINA

PAGINA

28

STILUL DE VIAȚĂ NESĂNĂTOS GENEREAZĂ CREȘTEREA NUMĂRULUI DE DIABETICI

PAGINA

TRAUMELOR

3

Secția Clinică de Ortopedie și Traumatologie UMF Târgu Mureș este una dintre recunoscutele clinici de specialitate din țară. Clinica dispune de personal medical înalt calificat, cu formare profesională națională și internațională.

ECHIPA LUI BENEDEK IMRE, APRECIATĂ DE

Transilvania

business WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4

Fondator

Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Consultanți: dr. Cristina Aoșan, Marius Călin Cherecheș, dr. Florin Buicu Design & layout: Homegraphics.ro

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare este cea mai mare şi mai importantă unitate medicală din judeţul Maramureş, care asigură asistenţa medicală de urgenţă şi de specialitate atât pentru locuitorii din municipiu, județ și chiar județele limitrofe.

PAGINA

55

MEDFUTURE TRANSFORMĂ CLUJUL ÎN CENTRUL INOVAŢIEI MEDICALE

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca va dezvolta, în următorul an, un proiect revoluţionar, MedFUTURE, scopul viitorului centru de cercetare fiind acela de a crea şi dezvolta un pol de excelenţă în domeniul cercetării medicale avansate în regiune.

PAGINA

58

STAREA HIPERREACTIVĂ IMUNITARĂ SEZONIERĂ

La vremea aceasta, în timp ce majoritatea oamenilor se umplu de bucurie pe măsura creşterii zilei, altora le sporeşte în piept îngrijorarea faţă de perioada strănutului, a lacrimării, a dificultăţilor respiratorii. E sezonul alergiilor de primăvară-vară.

PAGINA

62

THE BOTOX SHOP, UN NUME DE REFERINŢĂ ÎN CHIRURGIA ESTETICĂ

The Botox Shop este una dintre cele mai noi clinici estetice din Cluj-Napoca, care a devenit, deja, un nume de referinţă, reuşind să se impună pe o piaţă extrem de competitivă şi dificilă.

64 PAGINA

„ÎN SPATELE FIECĂREI REALIZĂRI SE AFLĂ MULTĂ MUNCĂ”

ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ, PROMOVATĂ LA „LOTUS LIFE”

Primul seminar de nutriţie sănătoasă, „Gustul sănătăţii”, dedicat persoanelor cu probleme de greutate, dar şi celor care doresc să-şi schimbe alimentaţia are loc la Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” din Târgu-Mureş, în perioada 4-6 iulie.

12 PAGINA

PAGINA

52

„NEUROLOGIA ESTE, ÎN PRINCIPAL, O PROBLEMĂ DE VOCAŢIE”

Clinica de Neurologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență este şi un important centru de pregătire postuniversitară, unde viitorii medici neurologi sunt iniţiaţi în tainele acestei specialităţi, una grea, dar frumoasă.

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

În Regiunea 7 Centru

Standarde europene în sănătate pe bani europeni de Dan LUNGU

Zeci de milioane de euro au fost atrase în perioada 2007 – 2013 în proiecte de sănătate în Regiunea Centru. Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, afirmă că banii au fost alocaţi pentru reabilitarea infrastructurii medicale, îmbunătăţirea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, dar şi pentru firmele mici, care şi-au reabilitat, modernizat şi dotat cabinete sau clinici medicale.

5

6

Z

eci de milioane de euro au fost atrase în perioada 2007 – 2013 în proiecte de sănătate în Regiunea Centru. Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, afirmă că banii au fost alocaţi pentru reabilitarea infrastructurii medicale, îmbunătăţirea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, dar şi pentru firmele mici, care şi-au reabilitat, modernizat şi dotat cabinete sau clinici medicale.

Ce sume au fost disponibile în ultimul ciclu bugetar pentru investiţii în domeniu sănătăţii în Regiunea Centru?

Programul Operaţional Regional 2007-2013, cunoscut şi sub numele ”Regio”, pe care Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru îl derulează în calitate de organism intermediar, are într-adevăr un domeniu de finanţare prin care s-au alocat şi investit fonduri nerambursabile doar în reabilitarea infrastructurii medicale. Tot în domeniul sănătăţii sunt însă şi fondurile alocate pentru îmbunătăţirea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, respectiv dotarea echipajelor SMURD. În acelaşi timp, au fost investite şi fonduri nerambursabile solicitate de către firmele mici, care şi-au reabilitat, modernizat şi dotat cabinete sau clinici medicale.

Să le luăm însă pe rând. Pe perioada de derulare şi implementare a Programului Regio, începând cu anul 2007 şi până la sfârşitul anului 2015, autorităţile publice locale din cele şase judeţe din Regiunea Centru, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, au avut la dispoziţie un buget de 25,49 milioane de euro pentru solicitarea, contractarea şi finalizarea proiectelor prin care vor reabilita infrastructura medicală. Fondurile sunt alocate prin domeniul major de intervenţie 3.1 ce vizează reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate. Scopul acestui domeniu de intervenţie îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală şi repartizarea teritorial - regională echilibrată a acestora pe teritoriul ţării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate. Vorbesc la trecut, referitor la solicitarea de fonduri prin depunerea de proiecte, deoarece aceasta a fost închisă la data de 7 mai 2010 ca urmare a depăşirii bugetului alocat, ca fonduri nerambursabile alocate prin proiectele contractate. Fondurile solicitate puteau fi investite în modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor medicale, adică fostele policlinici, fie din spitale, fie de specialitate, precum şi a unui spital de la nivel regional, nominalizat de către Ministerul Sănătăţii ca urmare a nevoii imperative de finanţare. În cazul Regiunii Centru, această unitate medicală este Spitalul Judeţean Covasna, din Sfântu Gheorghe.

Regiunea 7 Centru

Standarde europene în sănătate pe bani europeni

Prin domeniul major de intervenţie 3.3 au fost disponibile spre finanţare 10,63 milioane de euro pentru îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Referitor la proiectele derulate de către firmele private, adică doar microîntreprinderi, aici fondurile se puteau solicita prin domeniul major de intervenţie 4.3, domeniu ce finanţează o gamă foarte largă de tipuri de activităţi de producţie şi servicii în urma cărora se înregistrează venituri, printre care şi serviciile medicale. Bugetul acestui domeniu alocat la nivel regional a fost de 24,39 milioane de euro, însă sunt foarte multe proiecte depuse şi atât de eterogene, motiv pentru care nu s-a făcut o stratificare pe tipuri de activităţi şi servicii finanţate. Şi acest domeniu a fost închis depunerii de proiecte în 27 august 2010 datorită depăşirii cu peste 130% a bugetului alocat.

Care este valoarea proiectelor finanţate în domeniul sănătăţii, atât pentru beneficiarii publici cât şi privaţi?

O să încerc să vă prezint cât mai succint situaţia proiectelor spre finanţare depuse de către autorităţile publice locale. Pe domeniul 3.1 au fost depuse spre finanţare un număr de 14 proiecte cu o valoare totală de 37,15 milioane de euro, din care 29,28 milioane de euro reprezintă suma solicitată ca fonduri nerambursabile de către potenţialii beneficiari. Din cele 14 proiecte depuse au fost aprobate spre finanţare 9 contracte, cu o valoare totală de 32,30 milioane de euro, din care 25,43 milioane de euro sunt fondurile nerambursabile solicitate. Diferenţa dintre cele două sume reprezintă contribuţia financiară adusă de către beneficiari pentru realizarea proiectelor. Încă mai avem două proiecte în etapă precontractuală, proiecte ce solicită fonduri nerambursabile în valoare de 1,26 milioane de euro. Din cele 9 proiecte finanţate, deja s-au finalizat cinci proiecte de modernizare şi dotare a infrastructurii medicale.

Pentru dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă au fost depuse spre finanţare, de către asociaţia constituită de către toate cele şase judeţe ale regiunii Centru, trei proiecte cu o valoare totală de 14,60 milioane de euro, din care 11,86 reprezintă fondurile nerambursabile solicitate. Două dintre acestea sunt contractate, primul fiind finalizat. Cele două proiecte contractate au o valoare totală de 14 milioane de euro, iar suma solicitată ca fonduri nerambursabile este de 11,31 milioane de euro. Cel de-al treilea proiect este încă în evaluare.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

În ceea ce priveşte mediul privat, un calcul estimativ ne indică faptul că din cele 247 de contracte de finanţare pe acest domeniu, un procent de 19% este reprezentat de către proiectele ce au solicitat fonduri pentru investiţii în modernizarea serviciilor din domeniul medical. Aceste proiecte, identificate după denumirea lor ca fiind de investiţii în infrastructura medicală, solicită o valoare de circa 3,66 milioane de euro, respectiv un procent de 15% din suma alocată pentru dezvoltarea microîntreprinderilor. Totuşi, nici prin program şi nici la nivelul structurilor care îl implementează nu s-a realizat o clasificare a acestor proiecte în funcţie de domeniul de activitate, deoarece mediul de afaceri a fost tratat în ansamblu. Cu toate acestea, deoarece limita maximă pe care o poate cere o microîntreprindere este de 200.000 de euro, ca fonduri nerambursabile, pe parcursul a trei ani, au fost firme ce au semnat şi două contracte de finanţare pentru achiziţia unor dotări diferite, atâta timp cât au respectat clauza menţionată anterior.

Care au fost direcţiile spre care au fost folosite, în special, aceste fonduri?

Direcţiile folosite sunt de obicei cele care sunt indicate în Ghidul Solicitantului. În cazul domeniului major de intervenţie 3.1, destinat reabilitării ambulatoriilor şi spitalelor, fondurile au fost investite, în principal, pentru modernizarea şi extinderea clădirilor. Pe lângă această destinaţie, bugetul proiectelor a cuprins şi capitole pentru modernizarea utilităţilor generale, de tipul instalaţiilor de gaz, curent electric, climatizare, recompartimentări, în crearea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice, precum şi în achiziţionarea de echipamente: aparatură medicală, instrumentar chirurgical, mobilier specific pentru utilarea spaţiilor și încăperilor, răcitoare şi aparate frigorifice de uz medical.

Prin fondurile alocate proiectelor de dotare a bazelor de intervenţii în situaţii de urgenţă, respectiv echipajele SMURD au fost destinate, în special, achiziţionării a peste 100 echipamente autospeciale, dar şi la crearea unei baze regionale SMURD cu sediul în Târgu Mureş, pentru preluarea şi coordonarea situaţiilor de urgenţă. De asemenea, peste 600 de persoane din cele 6 judeţe au fost selectate şi instruite în cadrul acestor proiecte, pentru a putea interveni corect şi la timp, în caz de necesitate. În privinţa microîntreprinderilor acestea au solicitat fondurile pentru renovarea şi dotarea cu mobilier şi, mai ales, echipamente noi, de laborator sau de specialitate, în domenii de tipul: cabinetelor stomatologice, clinicilor medicale de urologie, centrelor medicale de radiologie sau cabinetelor oftalmologice.

Trebuie să vorbim şi despre ambulatoriile modernizate prin proiectele depuse pe DMI 3.1 al Programului Regio, prin care sunt în plin proces de reabilitare fostele policlinici din aproape toate judeţele din Regiune.

Este vorba despre 8 proiecte, care au o valoare totală

de peste 58 milioane de lei şi solicită ca fonduri nerambursabile aproape 46 milioane de lei. Prin aceste cereri de finanţare se investesc bani europeni pentru modernizarea fostelor policlinici.

Care ar fi cele mai reprezentative şi de impact proiecte publice finanţate în această perioadă în Regiunea Centru?

Aş da ca şi exemplu cele mai ample proiecte ca finanţare şi populaţie deservită.

Proiectele de dotare a bazelor de intervenţii în situaţii de urgenţă din Regiunea Centru sunt foarte importante, mai ales că deservesc cei peste 2,3 milioane de locuitori ai regiunii, dar şi pe cei care tranzitează regiunea şi sunt implicaţi, fără voia lor, în evenimente de urgenţă. Din fondurile alocate de care am vorbit s-au dotat Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), baza regională şi structurile SMURD din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu 44 de autospeciale, 16 ambulanţe de prim-ajutor, 2 ambulanţe de terapie intensivă şi 26 autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă. Ca să vă dau exemple concrete, prin fondurile alocate au fost achiziţionate 24 de autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, câte 4 pentru fiecare judeţ. Tot din fondurile alocate s-au achiziţionat 6 autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă – câte una pentru fiecare judeţ al Regiunii 7 Centru, 3 autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic) – pentru judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu, 6 autospeciale pentru descarcerări grele - câte una pentru fiecare judeţ al Regiunii 7 Centru, dar şi un centru mobil de comandă şi control. Echipamentele sunt necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Centru, prin reducerea timpului mediu de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat, indiferent de locul unde este necesar, dar şi pentru întărirea colaborării dintre judeţele Regiunii Centru şi a întregii regiuni cu judeţele limitrofe, în perspectiva îmbunătăţirii siguranţei populaţiei din aceste judeţe.

Unul dintre cele mai mari proiecte vizează reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean Covasna. Este

7

8 vorba de un spital care deserveşte anual peste 25.000 de pacienţi şi care are nevoie de aproape 17 milioane de euro fonduri nerambursabile pentru a fi reabilitat şi dotat. Acest spital a fost desemnat, la nivel naţional, ca fiind o prioritate pentru finanţare la nivel regional, din cauza stării sale avansate de degradare şi pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite cetăţenilor pe care-i deserveşte. Proiectul de „Reabilitare a Spitalului Judeţean Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe are o valoare totală de 19,37 milioane de euro, din care 15,29 milioane reprezintă suma solicitată ca fonduri nerambursabile de către beneficiar, Consiliul Judeţean Covasna. Prin aceste fonduri se va îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale de care beneficiază locuitorii din judeţul Covasna. Fondurile alocate sunt investite în lucrări de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi dotare a spitalului. Pe parcursul perioadei necesare pentru finalizarea proiectului, vor fi consolidate clădirile spitalului, se vor reabilita instalaţiile electrice, termice şi sanitare, se vor reface instalaţiile de ventilaţie, se vor realiza sisteme de climatizare pentru blocurile operatorii, terapie intensivă, reanimare, se va reabilita instalaţia de gaze medicale şi se va realiza un sistem de iluminat de siguranţă. De asemenea, va fi sporit gradul de confort al pacienţilor şi vor fi dotate secţiile cu mobilier şi echipamente performante pentru a asigura noi servicii medicale pentru cetăţenii din judeţ.

La nivelul regiunii aţi realizat o analiză şi aţi stabilit priorităţile pentru următorul ciclu bugetar. Sănătatea va fi o prioritate? Ce sume vor fi disponibile şi pe ce direcţii?

La nivel regional, activităţile de pregătire pentru perioada 2014-2020 le-am demarat încă din cursul anului 2010 şi în 2011, când au fost iniţiate şi desfăşurate o serie de activităţi pregătitoare necesare elaborării Planului Regional de Dezvoltare pentru perioada 20142020. Până la finalul anului 2013 am creat structurile parteneriale care au participat la întâlnirile de lucru organizate pentru discutarea strategiei regionale şi aspecte privind dezvoltarea portofoliului regional de proiecte. În perioada 2010 – 2011 am elaborat diverse analize şi studii la nivel regional, care să sprijine elaborarea PDR 2014-2020, 17 astfel de analize. A fost elaborată analiza socio-economică şi analiza SWOT regională, dar şi strategia de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare şi programare la nivel regional şi răspunde nevoii de a avea la dispoziţie un document de planificare la nivel regional care stabileşte obiectivul global şi obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare, propunând direcţiile de acţiune şi măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor.

Referitor la priorităţile de finanţare pentru perioada 2014-2020, sănătatea a rămas în continuare un domeniu de finanţare prioritar. Deşi nu s-au stabilit încă sumele alocate ca buget pe acest domeniu, în draftul

Regiunea 7 Centru

Standarde europene în sănătate pe bani europeni

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

viitorului Program Operaţional Regional 2014-2022, care poate fi consultat şi pe site-ul nostru www.regio-adrcentru.ro, sunt prevăzute ca fiind eligibile următoarele tipuri de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii medicale şi sociale:  Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, centre de intervenţie integrate).  Dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii medicale.  Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii sociale.  Dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii sociale construite/reabilitate/ modernizate.  Construirea/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenţa instituţională la cea de proximitate (căsuţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.).

Pe de altă parte, noul Program Operaţional Regional 2014-2020 va investi în ”Sprjinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice, şi în sectorul locuinţelor”. Astfel, pentru sectorul public care asigură serviciile medicale vor fi disponibile fonduri pentru: reabilitarea termică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora; promovarea surselor regenerabile de energie: panouri solare, panouri fotovoltaice etc.; sisteme inteligente pentru promovarea şi gestionarea energiei electrice; investiţii în iluminatul public, inclusiv ambiental.

Repet însă, alocarea financiară pentru fiecare dintre aceste domenii de acţiune încă nu a fost stabilită, dar considerăm că sumele alocate sectorului de investiţii în infrastructura serviciilor de sănătate vor fi mai mari decât în actuala perioadă, ţinând cont atât de necesarul investiţional identificat de noi în cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020, cât şi ca urmare a alocării financiare de care va dispune România în acest nou exerciţiu bugetar al UE.

9

10

Spitalele din Abrud şi Câmpeni reabilitate din fondurile Uniunii

de Dan LUNGU

B

anii europeni au putut fi folosiţi în ciclul bugetar 2007 – 2013 şi pentru finanţarea unor proiecte de reabilitare şi modernizare a unor spitale publice sau clinici private. Pentru unele spitale mici din judeţul Alba banii europeni au fost o bulă de oxigen şi le-au permis să îşi îmbunătăţească serviciile medicale oferite pacienţilor, în timp ce firmele private au transformat, cu bani europeni, serviciile medicale într-o afacere de succes.

Spitalele orăşeneşti din Abrud şi Câmpeni au fost reabilitate în ultimii ani cu bani europeni, finanţările fiind alocate primăriilor care administrează cele două unități medicale prin Programul Operaţional Regional.

Spitalul Orăşenesc Abrud a fost reabilitat şi modernizat printr-un proiect în valoare de 2 milioane de lei, aproximativ 1,6 milioane fiind fonduri europene.

Proiectul a presupus înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare, înlocuirea acoperişului clădirii, recompartimentarea conform normelor sanitare corespunzătoare cerinţelor Uniunii Europene şi construirea de rampe de acces pentru persoane cu handicap. De asemenea, prin proiect au fost achiziţionate echipamente moderne de diagnostic: aparat analizator pentru laboratorul de ambulatoriu, aparat videoendoscopic, aparat combină electro-terapie, analizator biochimic, autoclav laborator, electrocardiograf, ecograf şi generator oxigen.

Spitalul din Abrud are aproximativ 125 de paturi şi 130 de angajaţi, dintre aceştia doar 8 fiind medici. Unitatea medicală deserveşte peste 15.000 de locuitori.

Şi Spitalul din Câmpeni, oraş aflat tot în Munţii Apuseni, în judeţul Alba, a fost reabilitat printr-un proiect european în valoare de peste 1 milion de euro.

Proiectul „Reabilitare, modernizare şi echipare ambulatoriu de specialitate la Spitalul Orăşenesc Câmpeni” are o valoare totală de 5,93 milioane de lei, din care 4,62 milioane de lei reprezintă suma solicitată ca fonduri nerambursabile de către beneficiar, iar diferenţa dintre cele două sume reprezintă contribuţia Consiliului Local Câmpeni la cheltuielile eligibile ale proiectului. Fondurile au fost solicitate pentru reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii şi a principalei zone de acces, crearea de facilităţi pentru persoanele cu handicap, instalarea de balustrade, rampe de acces şi uşi duble la căile de acces. De asemenea, proiectul a presupus înlocuirea geamurilor şi izolarea termică a clădirii, amenajarea toaletelor, reabilitarea sistemului de iluminat, precum şi a celor 18 cabinete medicale amplasate pe două etaje, dar şi dotarea acestora cu aparatură medicală, instrumentar chirurgical şi mobilier specific.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

Potrivit primarului oraşului Câmpeni, Ioan Călin Andreş, fondurile europene au fost pentru administraţia locală o gură de oxigen care i-au permis să ridice standardele serviciilor medicale oferite populaţiei.

medical, o sală de tratament, o sală de aşteptare, o sală de gardă, două săli de pregătire operaţie, două săli de operaţie, două săli trezire, trei saloane pentru pacienţi şi alte săli ce deservesc funcţiunile.

„Ne bucurăm ca am reuşit să semnăm acest contract de finanţare care asigură fondurile necesare pentru modernizarea unor servicii de sănătate, vitale pentru noi. După închiderea spitalului de la Baia de Arieş, Ambulatoriul de la Câmpeni, alături de cel din Abrud, au preluat toate cazurile medicale ale locuitorilor din Tara Moţilor. Acoperim şi deservim populaţia atât din oraş, cât şi cea care locuieşte la o distanță de peste 60 de kilometri de localitatea Câmpeni, adică mai mult de 50.000 de locuitori. Pentru noi aceste fonduri reprezintă o şansă să ridicăm standardele serviciilor oferite populaţiei, dar fără a împovăra bugetul local, care, prin fondurile nerambursabile obţinute, a redus costurile pentru aceste lucrări ce erau necesare”, a mai spus Ioan Călin Andreş.

Prin acest proiect clinica a fost dotată cu echipamente medicale şi mobilier specific activităţii desfăşurate şi au fost create şase noi locuri de muncă.

Clinică de urologie modernă Fondurile europene au ajuns în judeţul Alba şi în construirea sau modernizarea unor clinici şi cabinete medicale private. La Alba Iulia a fost construită în ultimii ani cea mai modernă clinică de urologie privată din judeţul Alba, investiţie cifrată la peste 1,5 milioane de lei, bani alocaţi prin Programul Operaţional Regional.

Proiectul a fost derulat de societatea SC KIO ENERGY SRL din Alba Iulia şi a avut ca scop construirea unei clinici de urologie şi asistenţă spitalicească pe termen scurt.

Proiectul a avut ca obiectiv general creşterea calităţii infrastructurii sociale, îmbunătăţirea competitivităţii serviciilor şi acoperirea cererii pentru servicii medicale private urologice, la nivel judeţean şi a presupus construcţia unei clinici de urologie cu o suprafaţă de peste 350 de metri pătraţi care cuprinde un cabinet

Noua clinică funcţionează deja din anul 2013 în Alba Iulia şi are aproximativ 112 pacienţi pe lună.

11

12

Prof. dr. Sanda Copotoiu:

„LA TERAPIE INTENSIVĂ NU POŢI SĂ PLÂNGI PE RUINE”

de Teodora MÎNDRU

Î

nfiinţată în anul 1983, odată cu inaugurarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), condusă de către prof. dr. Sanda Copotoiu, are în permanenţă o activitate intensă, deşi este mai mult decât necesară extinderea suprafeţei şi armonizarea resurselor umane. Fiind o ramură delicată a medicinei, în terapia intensivă, un anestezist nu se poate limita numai la partea medicală, ci trebuie să facă şi muncă de cercetare pentru a-şi deschide orizontul şi pentru a vedea dacă poate schimba ceva în prognosticul pacientului. Prof. dr. Sanda Copotoiu ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre nevoile Clinicii, despre resursa umană, pacienţi şi patologii.

Prezentați-ne succint clinica pe care o conduceți.

Clinica Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a luat fiinţă în anul 1983, odată cu inaugurarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, în acea perioadă sub conducerea domnului doctor Mircea Chiorean, medic primar ATI pe vremea aceea. Din 1993, domnul profesor a trecut la UMF, a înfiinţat disciplina Anestezie şi Terapie Intensivă, ca urmare şi-a început cariera universitară ca şi conferenţiar, iar după aceea ca profesor. Din acel moment, secţia a devenit clinică. Are un profil mixt,

cazurile de terapie intensivă medicală şi chirurgicală însemnând tot ceea ce e neinvazivitate: neurologie, nefrologie şi partea de chirurgie, de bolnavi critic chirurgical, tot ce înseamnă chirurgie generală, neurochirurgie, chirurgie plastică şi reparatorie, obstetricăginecologie, cu excepţia chirurgiei cardiovasculare, dar include chirurgia vasculară periferică. A existat o perioadă în care Institutul actual al Inimii a făcut parte din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, la debuturile acestui spital, şi după aceea, la un moment

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

dat, primeam inclusiv bolnavi critici de la Clinica de Cardiologie I. Ca atare, activitatea este intensă. Există 37 de paturi decizionate de terapie intensivă, 5 sunt de toxicologie. Spitalul mai are un Compartiment de Terapie Intensivă Copii, care se găseşte la acelaşi palier cu noi şi care funcţionează în acest fel doar de patru ani, însă care depinde de foarte multe ori de ceea ce poate oferi Clinica ATI I, care este clinica mamă. În ciuda faptului că această clinică are o activitate intensă, este rămasă în urmă din punct de vedere al designului secţiei şi din punct de vedere al actualizării, al armonizării cu cerinţele Ordinului 1.500 din 25 noiembrie 2009, care stabilea parametrii de funcţionare, inclusiv a clinicilor de anestezie terapie intensivă, armoniza nevoia cu necesarul. Acest lucru presupune extinderea suprafeţei şi armonizarea resurselor umane.

Aş vrea să ne oprim puţin la resursa umană...

Suntem într-un deficit cumplit de asistente de terapie intensivă, de infirmiere, cu brancardierii ne-am mai descurca, şi dacă n-ar fi medicii specialişti şi medicii rezidenţi nu ştiu dacă am putea deschide toate saloanele. Este înfiorător din acest punct de vedere. Nu s-au putut face angajări pe posturile vacante, a existat o migrare cumplită a personalului şi aici mă refer la asistentele care s-au îndreptat către vest. Din ianuarie şi până acum, am pierdut şase asistente şi nu le poţi opri când se duc la condiţii mai bune. Este adevărat că salariul unei asistente de terapie intensivă are un spor de 75%, dar acolo se regăseşte riscul. Când primeşti bolnavul, nu ştii ce anume are. Poate să aibă hepatită B, C, E, poate să aibă SIDA, şi habar nu ai şi lucrezi cu el, deci riscul este inclus. Munca pe secţie este extraordinar de grea, încărcătura de muncă şi intensitatea stresului sunt fantastice, de aceea nimeni nu se grăbeşte să vină la terapie intensivă. În schimb, în momentul în care pleacă sunt absorbite, pentru că deja sunt şcolite, cum s-ar zice.

Este nevoie şi de achiziţionarea de aparate?

Trebuie regândite circuitele, trebuie regândite spaţiile, resursele umane armonizate şi o grămadă de aparatură trebuie reînnoită. Paturile sunt înfiorătoare, nu poţi poziţiona un bolnav. Ele au caracter istoric şi cred că nici la muzeu nu le-ar mai primi, ca să nu mai vorbesc că multe sunt primite din ajutoare şi nu sunt adaptate. Într-un salon stau mai mulţi pacienţi, sunt saloane care ar putea găzdui un maximum de 3 pacienţi şi stau 5. Acum trebuie să ne gândim că nu avem nici asistenţi. Normele spun că ar trebui să fie un asistent la două paturi, or noi avem câteodată un singur asistent la un salon de 6-7 paturi. Nu ne mai gândim la calitatea muncii, la riscul de a face accidente, la tot ceea ce înseamnă siguranţa pacientului, dar şi siguranţa asistentului sau a medicului. Dacă nu se vor debloca posturile, va trebui să ne restrângem activitatea, iar aceasta nu este o ameninţare, ci o realitate.

Trecând la pacienţi, de ce anume vă ocupaţi?

Primim pacienţi din toată ţara, nu numai din judeţele arondate, deci din judeţele din Ardeal, cu excepţia Clujului. Primim inclusiv din sudul ţării, pentru că există noţiunea de turism medical.

Ei vin pentru intervenţii chirurgicale laborioase şi grave ale căror riscuri sunt cunoscute şi anticipezi că vor petrece apoi o vreme în reanimare, deci spitalul nu trăieşte numai prin secţia de reanimare, ci prin toate celelalte structuri care preced la secţia de reanimare. Noi ne mai ocupăm de pregătirea pacienţilor care

13

sunt în moarte cerebrală pentru prelevare de organe. Cred că am ajuns plafonul, mai mult decât numărul de pacienţi pe care îi facem, nu cred că vom putea face. Anual, facem în jur de 12 pacienţi, cam aceasta este limita noastră. Mai există o secţie unde bolnavii sunt izolaţi. Există bolnavi care prezintă risc de a răspândi boala printre persoanele din jur. În momentul acela pacienţii sunt izolaţi, dar existând doar două saloane septice, câteodată transformăm un salon aseptic în salon septic. Nu poţi să realizezi izolarea pacienţilor conform criteriilor internaţionale de izolare. Există pacienţi care vin deja de acasă sau din alte secţii cu asocieri microbiene şi nu poţi să ai salon dedicat pentru fiecare dintre aceste asocieri. La ultimele controale am ieşit foarte bine cu igiena şi în general ieşim foarte bine la capitolul epidemiologie, pentru că se respectă toate normele de limitare a transmiterii afecţiunilor.

Care este relaţia cu rezidenţii?

Rezidenţii ne ajută foarte mult şi majoritatea sunt absolvenţi de Târgu-Mureş şi sunt în diverse etape de formare, din anul I până în anul V. Deja din anul III au responsabilităţi, deja pot să facă linia a doua de gardă dacă sunt competenţi, dacă îi vezi că se descurcă bine. Procesul se selecţie este oarecum problematic.

Ei reuşesc şi îşi aleg locurile de formare în rezidenţiat după un punctaj, dar asta nu înseamnă că eşti bun să fii ATI-ist, trebuie să ai nişte calităţi.

Care sunt aceste calităţi?

Anduranţa, capacitatea de a rezista la uzură fizică şi psihică, capacitatea de a face progrese. Dacă ţi-ai atins limitele în momentul în care intri pe specialitate s-a terminat. Apoi, trebuie să fie dorinţa de a învăţa şi abilităţile fizice. Procesul de gândire, de formare de cunoştinţe îl fac deja aici. În schimb, dacă nu doreşti să înveţi, dacă nu cunoşti măcar limba engleză ca şi limbă străină să te informezi, eşti pierdut, te vei plafona şi vei deveni un executant oarecare, care va avea rezultatele aferente. Evident că un anestezist nu se poate limita numai la partea medicală, trebuie să facă şi puţină cercetare ca să-şi deschidă orizontul şi ca să vadă într-adevăr dacă se poate schimba ceva în prognosticul pacientului. Avem câţiva rezidenţi care doresc să facă acest lucru şi îşi formează acum abilităţile.

Câţi medici primari şi specialişti aveţi?

Avem mai mulţi medici primari decât specialişti, 12 primari şi o singură specialistă, care va trebui să-şi dea examenul în curând. Rezidenţii nu sunt toţi angajaţii spitalului nostru, dar ajungem la aproape 40 de medici, dar gândiţi-vă că noi suntem cei care „răspundem” cererilor din partea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi atunci o parte dintre rezidenţii noştri formaţi se duc şi lucrează acolo. Aceasta este o înţelegere colegială, un ajutor din partea noastră, pentru că înţelegem că şi ei au nevoie de asistenţă de acest gen. Medicina este o meserie, dar, dacă nu are un element vocaţional, te simţi pierdut şi acest element vocaţional ţi-l dezvolţi în momentul în care lucrezi şi vezi rezultatele. Imaginaţi-vă că, la Terapie Intensivă, din 36 de bolnavi, dimineaţa, la raportul de gardă, găseşti 5 decese. Fiecare dintre persoanele care lucrează cu aceşti pacienţi se implică afectiv, dar, dacă stai să plângi pe ruine, nu mai poţi continua şi poate că uneori suntem percepuţi ca fiind inumani. Nu este aşa, pur şi simplu încercăm să ne izolăm ca să putem lucra. Nu poţi gândi dacă eşti influenţat afectiv în fiecare moment. Ori eşti în doliu, ori lucrezi.

14

Conf. univ. dr. Rodica Bălaşa, şeful Clinicii de Neurologie I:

„NEUROLOGIA ESTE, ÎN PRINCIPAL, O PROBLEMĂ DE VOCAŢIE”

de Teodora MÎNDRU

R

enumită pentru experienţa pe care personalul medical înalt calificat o are în diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor neurologice severe, Clinica de Neurologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență este şi un important centru de pregătire postuniversitară, unde, sub îndrumarea atentă a echipei medicale, viitorii medici neurologi sunt iniţiaţi în tainele acestei specialităţi, una grea, dar frumoasă. Conf. univ. dr. Rodica Bălaşa, şeful Clinicii de Neurologie I, ne vorbeşte într-un interviu pe care ni l-a acordat despre activitatea medicală şi ştiinţifică din cadrul clinicii, despre dotări, patologii, dar şi despre obiectivele anului 2014.

Prezentați-le cititorilor noștri Clinica de Neurologie I a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă TârguMureş.

Clinica de Neurologie este o clinică universitară, condusă de un conferenţiar universitar, şi personalul medical este format din şapte cadre didactice de la Universitate. Pe lângă cei şapte medici care sunt cu normă întreagă la Universitate şi cu jumătate de normă la Spital, mai avem trei colegi care sunt medici primari cu normă întreagă la Spital. Noi suntem centru de pregătire al rezidenţilor. Sigur că depinde de la generaţie

la generaţie, dar anual avem un număr de 7-10 neurologi. Tinerii rezidenţi se formează în clinica noastră.

Clinica de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş are 70 de paturi, cu un personal mediu şi auxiliar de 70 de persoane. Avem atât saloane de două paturi, dar majoritatea sunt, din păcate, de şase paturi, avem un salon de tromboliză şi două saloane de terapie intensivă, unde sunt internaţi bolnavii aflaţi în stare mai gravă. Clinica este una de urgenţă, astfel încât peste 80% dintre internările care se fac sunt internări de urgenţă. Din acest procent, peste jumătate reprezintă o patologie care este în continuă

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

creştere în zilele noastre, pentru că pacienţii se neglijează şi au un regim de viaţă din ce în ce mai dezordonat, şi anume accidentele vasculare cerebrale. De asemenea, clinica noastră este unul dintre cele cinci centre naţionale în care se face tromboliză în perioada acută a accidentului vascular cerebral ischemic.

Dacă pacientul îndeplineşte anumite criterii, practicăm această terapie, care este de top în accidentul vascular cerebral ischemic. Restul pacienţilor internaţi sunt patologii extrem de vaste şi, de fapt, cazurile cele mai complexe din cadrul patologiei neurologice, noi fiind un spital de top, ni se adresează pacienţi din toată ţara, cazuri grave sau cazuri care nu au putut fi diagnosticate şi din această categorie fac parte bolile demielinizante, care afectează mai ales tinerii, care afectează deopotrivă sistemul nervos central şi periferic, şi aici aş enumera, în primul rând, scleroza multiplă, cât şi poliradiculonevrite, polineuropatii cronice demielinizante, afecţiuni care se adresează pacienţilor din categoria de vârstă tânără, unor adulţi tineri, în jurul vârstei de 20-30 de ani şi cu o evoluţie cronică, fără un prognostic prea bun. Ne ocupăm de pacienţii care au afectat sistemul nervos periferic şi central, cum este scleroza laterală amiotrofică, apoi de pacienţii cu boli musculare, boli ale joncţiunii neuromusculare, cum este miastenia gravis, o afecţiune extrem de gravă, care afectează, mai ales, tinerele femei şi, bineînţeles, patologia de epilepsie este foarte atent diagnosticată şi tratată. După cum ştim, epilepsia este o afecţiune cronică, care poate invalida şi grefa sever prognosticul şi calitatea vieţii bolnavilor dacă nu este tratată corespunzător. În ceea ce priveşte dotarea, ce aparate există în cadrul Clinicii şi care sunt principalele patologii neurologice urmărite? În ceea ce priveşte dotarea Clinicii, ea urmăreşte principalele patologii neurologice. Astfel, pentru investigarea pacienţilor cu accident vascular cerebral, în afară de computerul tomograf al Spitalului şi rezonanţa magnetică nucleară, în dotarea Clinicii noastre, în mod particular, avem două aparate de Echo Doppler pentru investigarea axului arterial extracranian carotidian şi vertebral şi transcranian pentru arterele intracraniene care pot fi evaluate. Avem, de asemenea, două aparate de electroencefalogramă, unul din ele dotat la standardele anului 2014, putând face înregistrări îndelungate de tip video EEG. Sunt puţine centre în România unde se face această investigaţie. Apoi, avem un electromiograf şi un electroneurograf pentru diagnosticarea afecţiunilor sistemului nervos periferic şi a joncţiunii neuromusculare, un aparat pentru efectuarea potenţialelor evocate la pacienţii suspecţi cu scleroză multiplă sau alte patologii demielinizante ale sistemului nervos central, unde apare o întârziere a transportului influxului electric la nivelul axonilor. Aceasta este dotarea pentru investigaţii paraclinice specifice neurologiei.

Cum se prezintă dotarea pentru monitorizarea pacienţilor? În ceea ce priveşte dotarea pentru monitorizarea şi urmărirea pacienţilor, avem zece injectomate, zece monitoare pe care pot fi urmărite funcţiile vitale ale pacienţilor, şi anume frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, saturaţie în oxigen şi electrocardiogramă. Noi abordăm în mod multidisciplinar patologia pacientului neurologic, pentru că în cea mai mare parte ea este o patologie cronică care lasă sechele. Astfel, avem un psiholog care este specializat, în primul rând, pe tulburările de limbaj care apar în afecţiunile neurologice, atât afecţiuni instalate şi care ulterior se cronicizează. Avem şi un profesor de kinetoterapie pentru recuperarea parţială a deficitelor neurologice, a deficitelor motorii, atât la pacienţii afectaţi de accidente vasculare

15

cerebrale, cât şi la cei cu scleroză multiplă sau cu alte afecţiuni cronice la care, vă daţi seama, deficitul motor le modifică foarte mult performanţele motorii în familie şi în societate.

Câţi pacienţi se tratează anual la Clinica de Neurologie?

Anual, peste 2.000 de pacienţi sunt trataţi în Clinica noastră, cu o rată medie de spitalizare de aproximativ opt zile/pacient, cu o complexitate a cazurilor rezolvate sau diagnosticate care este în creştere de la an la an.

Ne spuneaţi că pacienţii care se adresează Clinicii sunt din toată ţara. Care ar fi procentul celor care vin la Târgu-Mureş pentru a se trata? În ultimele luni nu am calculat procentele, dar putem vorbi, cu siguranţă, de un procent foarte ridicat. Media este între 20 şi 40% pentru pacienţii care vin din afara judeţului Mureş, dar, desigur, acest lucru diferă de la lună la lună.

Despre activitatea ştiinţifică ce ne puteţi spune? Dar despre rezidenţii care aleg această specialitate?

După ce absolvenţii noştri trec examenul de licenţă, se prezintă la examenul de rezidenţiat. În ordinea mediilor ei pot să-şi aleagă specialitatea. Neurologia este, în principal, o problemă de vocaţie, pentru că este o specialitate care necesită, în primul rând, un efort intelectual şi profesional în plus faţă de alte specialităţi, pentru că, în ceea ce priveşte specialităţile medicale, eu consider că neurologia este cea mai grea şi cea mai frumoasă specialitate. În general, din păcate, majoritatea afecţiunilor organelor interne se repercută finalmente asupra creierului sau a sistemului nervos periferic şi aici intervine neurologul, astfel încât rezidenţii noştri fac întâi stagii la alte specialităţi, pentru că ei trebuie să fie foarte bine pregătiţi şi în specialităţi care au legătură directă cu pacienţii noştri şi aici mă refer, în primul rând, la cardiologie, pentru că fără o inimă, respectiv fără o pompă care să trimită sângele în creier, creierul nostru nu rezistă mai mult de patru minute fără un aport sangvin corespunzător în ceea ce priveşte cantitatea de oxigen. Apoi, bolile interne, de asemenea, vizează strict sistemul nervos, astfel încât rezidenţii noştri trebuie să fie foarte bine instruiţi şi în acest domeniu. Bineînţeles, vorbim şi despre radiologie, pentru că semiologia imagistică a sistemului nervos central în apariţia noilor aparate de rezonanţă magnetică nucleară a crescut ca şi pondere. Neurochirurgia reprezintă o altă latură terapeutică pentru anumite afecţiuni ale sistemului nervos. În ceea ce priveşte munca de cercetare, încercăm, prin resursele pe care le avem şi prin structura noastră ca universitari, pentru că suntem strict ancoraţi în ultimele descoperiri ale neurologiei, încercăm să contribuim. Am dovedit că medicii români din Târgu-Mureş pot face studii ştiinţifice care să fie publicate în reviste internaţionale de prestigiu.

Care sunt obiectivele pe care le-aţi creionat pentru acest an?

Luna ianuarie a fiecărui an este o lună în care omul este foarte entuziast şi îşi fixează anumite obiective în anul respectiv şi doreşte să ştie dacă le poate atinge. În ceea ce priveşte anul 2014, dorim să mergem pe două mari patologii, să dezvoltăm două mari patologii, şi anume accidentele vasculare cerebrale, şi aici avem sprijinul conducerii Spitalului pentru achiziţionarea unor aparate portabile de ecografie Doppler, împreună cu un aparat nou de EEG, şi pe de altă parte patologia demielinizantă, cum este scleroza multiplă, unde încercăm achiziţionarea unui aparat nou de potenţiale evocate.

16

Dr. Dragoş Popa, directorul medical al Centrului Medical Nova Vita:

„DORIM O CONSOLIDARE PE PIAŢA SERVICIILOR MEDICALE PRIVATE”

D

ezvoltarea unor sectoare noi de activitate, implementarea unor tehnici de tratament moderne şi impunerea de proceduri medicale specifice de care să beneficieze pacienţii. Centrul Medical Nova Vita din Târgu-Mureş a început anul cu multe obiective, deservind în permanenţă pacientul, astfel încât acesta să poată beneficia de o reintegrare socio-profesională cât mai rapidă. Dr. Dragoş Popa, medic specialist chirurg şi directorul medical al Centrului Medical Nova Vita, ne-a acordat un interviu în care ne vorbeşte despre preocupările principale ale centrului în acest an, investiţii şi activităţi. de Teodora MÎNDRU Cum vedeţi dezvoltarea Centrului Medical Nova Vita din perspectiva implementării unor noi specialităţi?

A fost şi este o preocupare permanentă a noastră să asigurăm o plajă cât mai largă de specialităţi medicale, astfel încât să preîntâmpinăm nevoile celor care ni se adresează.

Dacă în anul 2013 au început operaţiile pe cord şi intervenţiile chirurgicale pediatrice, anul 2014 sperăm să ne aducă noi reuşite în implementarea unor sectoare noi de activitate. Pentru acest an ne dorim să dezvoltăm departamente de gastroenterologie, geriatrie şi recuperare cardiovasculară, care să completeze portofoliul actual al specialităţilor din cadrul Nova Vita.

Intenţia noastră rămâne aceeaşi ca şi la începutul activităţii noastre, ca un pacient care vine la Nova Vita să poată beneficia de toate serviciile medicale de diagnostic şi terapie, indiferent de natura patologiei. Ştim că la Nova Vita se organizează foarte des cursurile de „Şcoala Mamei”. Cât de interesate sunt mamele de aceste cursuri?

Dorinţa noastră este să fie o transparenţă totală asupra actului medical şi de aceea am iniţiat acest proiect care se intitulează „Şcoala Mamei”, în care viitoarele mămici primesc toate informaţiile legate de procesele fiziologice care ţin de dezvoltarea sarcinii şi totodată sunt informate şi despre toate manoperele medicale care se desfăşoară din momentul internării până la externare. În afară de acestea, se acordă un suport susţinut pentru viitoarele mămici privind noţiunile necesare pentru îngrijirea nou-născutului şi regimul igienico-dietetic ce trebuie urmat la externare. De acest tip de serviciu pot beneficia gratuit toate viitoarele mămici care op-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

tează să se înscrie în acest program, chiar dacă decizia finală nu va reprezenta dorinţa de a naşte la Maternitatea Nova Vita.

Oricum, ne bucurăm că, cel puţin gravidele care sunt la prima sarcină şi care nu au avut încă experienţa naşterii şi creşterii unui copil, apreciază informaţiile prezentate ca fiind folositoare şi aplicabile.

Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus să le atingeţi în acest an?

Dorim o consolidare pe piaţa serviciilor medicale private, deşi ştim că suntem afectaţi de un regim concurenţial defavorabil, în contextul în care sistemul medical privat este în continuare asuprit de decizii care nu permit pacientului să poată opta pentru servicii medicale de calitate, decontate de serviciul public de asigurări de sănătate.

Dincolo de influenţele directe care pot să apară în finanţarea serviciilor medicale din partea Casei de Asigurări, ne dorim în continuare să ne menţinem statutul de cel mai important centru medical privat din judeţ şi chiar şi din regiune, atât din prisma numărului de pacienţi trataţi, cât şi prin calitatea actului medical. Totodată, prin dezvoltarea unor sectoare noi de activitate şi implementarea unor tehnici de tratament moderne, dorim să impunem proceduri medicale specifice de care să beneficieze pacienţii noştri.

La Centrul Medical Nova Vita vin pacienţi şi din alte judeţe, oameni care se bazează pe profesionalismul echipei medicale de aici. Mai mult, centrul este recomandat şi pentru dotările sale. În acest an v-aţi propus să mai achiziţionaţi anumite aparate sau cum va fi anul din punct de vedere al dotărilor?

Ne preocupă permanent modernizarea centrului nostru, atât din punct de vedere al dotării cu aparatură, cât şi din punctul de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor hoteliere şi pregătirii personalului medical. Dacă, anul trecut, valoarea investiţiilor a depăşit 500.000 de euro, în anul 2014 urmărim îmbunătăţirea dotărilor cu aparatură în blocul operator, centrul de transfuzie al spitalului şi sala de recuperare, investiţii care se vor apropia de suma de 300.000 de euro.

Există o disponibilitate permanentă pentru a asigura suportul financiar în vederea dotărilor cu aparatură performantă, care să garanteze un act medical eficient, de calitate, cu o recuperare cât mai rapidă a pacientului astfel încât să poată beneficia de o reintegrare socio-profesională cât mai rapidă.

De la începutul anului şi până acum, cum s-a desfăşurat activitatea la Nova Vita?

Se poate spune că activitatea a început în forţă la Nova Vita, într-o lună şi jumătate în centrul nostru au beneficiat de consultaţii peste 3.000 de pacienţi, s-au efectuat peste 200 de intervenţii

17

chirurgicale şi au fost spitalizate 480 de persoane. Încrederea pe care ne-o arată pacienţii care se adresează Centrului Nova Vita ne motivează şi, totodată, ne responsabilizează pentru a asigura în continuare un standard înalt de calitate a serviciilor medicale. Şi, în final, v-aş ruga să ne faceţi o scurtă prezentare a centrului.

Centrul medical Nova Vita este unul dintre cele mai mari spitale private din ţară. Centrul Medical Nova Vita și-a început activitatea medicală în luna iulie a anului 2008, înfiinţând prima secţie de îngrijiri paleative şi terapii complementare din judeţul Mureş. În acelaşi an se deschide secţia de recuperare. În 2009, îşi începe activitatea farmacia şi laboratorul de analize medicale. La începutul anului 2010 începe activitatea primei maternități private din județul Mureș și a secțiilor de chirurgie, cardiologie și radiologie intervențională. Centrul Medical Nova Vita furnizează servicii medicale spitalicești continue de zi și ambulatorii, funcționând în prezent cu următoarea structură:

• Compartiment specialități chirurgicale (chirurgie generală, ORL, oftalmologie, chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, neurochirurgie, urologie, ortopedie, ginecologie, chirurgie vasculară și chirurgie cardiovasculară) 44 paturi • Compartiment ATI 6 paturi • Compartiment obstetrică fiziologică 10 paturi • Compartiment neonatologie 10 paturi • Compartiment terapie intensivă neonatologie 2 paturi • Compartiment cardiologie intervențională 16 paturi • Compartiment îngrijiri paliative 15 paturi • Compartiment oncologie medicală 10 paturi • Compartiment recuperare medicală (afecțiuni neurologice, ortopedice, cardiovasculare, posttraumatice, cronice reumatice sechelare, etc.) 46 paturi • Spitalizare de zi (specialități chirurgicale) 6 paturi • Spitalizare de zi (specialități medicale) 5 paturi

18

OPERAŢIILE PE CREIER - COSTISITOARE, DELICATE ŞI TEHNOLOGIZATE

Î

ntr-un top al celor mai sofisticate şi delicate operaţii, operaţiile pe creier şi pe coloana vertebrală ocupă locul fruntaş. Astăzi, când vorbim despre neurochirurgie, trebuie să stabilim din start un lucru foarte important, şi anume că neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop, ea fiind cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei. De altfel, specialiştii spun că nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă. Clinica de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş face aproximativ două intervenţii pe creier pentru patologie cronică pe zi, ceea ce înseamnă zece pe săptămână, 40 pe lună şi aproape 500 de intervenţii anual. de Teodora MÎNDRU pe care am promovat-o în Clinica de Neurochirurgie.

Neurochirurgia este o ramură, o specialitate chirurgicală extrem de tehnologizată. Nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară, indiferent cât de sigură ar fi mâna sau clinica respectivă. Este nevoie de o infrastructură care trebuie să funcţioneze perfect. Cele mai frecvente boli pe care le operez eu sunt tumorile cerebrale, malformaţiile vasculare, intervenţiile pe coloană. Paleta de patologii este foarte largă”, spune dr. Adrian Bălaşa.

Operaţiile pe creier, cele mai delicate operaţii

„Astăzi, neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop” Operaţiile pe creier implică tehnică, echipament şi tehnologie sofisticată. Fiind o ramură tehnică şi foarte exactă a chirurgiei, neurochirurgia a beneficiat de două mari descoperiri în medicina generală: folosirea aparatelor pentru formarea de imagini şi dezvoltarea instrumentelor sofisticate pentru microchirurgie. Specialiştii subliniază un lucru important. Astăzi, neurochirurgia înseamnă operaţii la microscop şi nu poţi să mai vorbeşti de neurochirurgie modernă fără să ai aparatura necesară. Cele mai frecvente boli pe care le operează dr. Adrian Bălaşa, medic primar neurochirurg şi şeful Clinicii de Neurochirurgie, sunt tumorile cerebrale, malformaţiile vasculare, intervenţiile pe coloană. „În primul rând, tot ce operez eu, că este pe creier, că este pe coloană, e la microscop. Astăzi, neurochirurgia înseamnă intervenţii la microscop. Nu se mai fac intervenţii la vedere, la lampă. Aceasta este şi filozofia

Cea mai delicată şi provocatoare parte a muncii unui neurochirurg este operaţia pe creier. După ce pătrunde în craniu, neurochirurgul lucrează rapid şi eficient pentru tratarea leziunilor. Vasele sanguine anormale sunt legate sau înlăturate. Hemoragiile sunt oprite.

Există însă şi complicaţii care pot să apară, de la decesul pacientului din cauza unei hemoragii masive, complicaţii minore, cum ar fi crizele de epilepsie sau apariţia unor deficite neurologice minore: semipareză pentru o anumită perioadă, tulburări de exprimare verbală. „Operaţiile pe creier cred că sunt cele mai delicate operaţii. Nu ştiu cum sunt cotate la noi, dar în lume intervenţiile de un anumit tip de neurochirurgie, operaţiile pe creier sunt cele mai dificile, iar clinica care face astfel de operaţii are o cotaţie foarte înaltă. Complicaţiile care pot să apar sunt variate. În mod descrescător, de la decesul pacientului din cauza unei hemoragii masive, complicaţii minore, cum ar fi crizele de epilepsie pe care le putem rezolva în postoperator sau apariţia unor deficite neurologice minore: semipareză pentru o anumită perioadă, tulburări de exprimare verbală, dacă chirurgia se desfăşoară

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

în zone elocvente din creier, până la banalele infecţii.

Paleta de complicaţii este mare, însă la noi în clinică rata de infecţie pe care pacientul o ia din spital este undeva la 0.15% faţă de o medie europeană de 1.5%.

Acest lucru se datorează foarte mult personalului cu care lucrăm, modului în care am stabilit protocoalele de manipulare a instrumentelor, de păstrare a sterilităţii, astfel încât lucrurile se derulează după un şablon”, afirmă dr. Adrian Bălaşa.

Sistem de neuronavigaţie computerizat Şi pentru că vorbeam despre cea mai tehnologizată ramură a chirurgiei, tehnica a permis crearea unui sistem de neuronavigaţie care arată exact în ce punct al creierului se află neurochirurgul. Astfel, el ştie unde trebuie să lucreze şi evită producerea unor leziuni secundare intervenţiei chirurgicale. Monitorul încorporat prezintă imagini în timp real, iar acest lucru este important, mai ales, la leziunile cerebrale profunde. „Sistemul de neuronavigaţie ne permite, printr-un sistem computerizat, să ştim exact în ce punct al creierului suntem în timpul intervenţiei chirurgicale, pentru a nu produce leziuni cerebrale secundare intervenţiei chirurgicale.

Sistemul respectiv ne ghidează, avem un monitor care ne arată în timp real unde suntem cu instrumentul.

Acest lucru este important mai ales la leziunile cerebrale, care sunt profunde sau sunt foarte aproape de zone foarte importante ale creierului, care controlează mişcarea, vorbirea şi aşa mai departe”, povesteşte dr.

Adrian Bălaşa.

Operaţia pe creier, costisitoare în lume O astfel de intervenţie poate ajunge, în zona europeană, până la 50.000 de euro. Dr. Adrian Bălaşa spune că ea poate fi şi mai costisitoare în Statele Unite ale Americii, pentru că se adaugă partea de asigurare medicală şi de malpraxis. „Din ce fac colegii noştri în străinătate, în zona europeană, pot să spun că o intervenţie neurochirurgicală pentru o tumoră cerebrală poate să ajungă până la 50.000 de euro, în funcţie de timpul alocat, de tehnologia implicată şi de investigaţii. În Statele Unite ale Americii, costurile sunt mult mai mari, pentru că acolo intră şi partea de asigurare medicală, de malpraxis şi se ajunge la nişte sume imense”, menţionează dr. Adrian Bălaşa.

500 de intervenţii anual, la Târgu-Mureş La Clinica de Neurochirurgie din Târgu-Mureş se fac în jur de două intervenţii pe zi patologie cronică. „Noi facem în jur de două intervenţii pe creier pentru patologie cronică pe zi, ceea ce înseamnă zece pe săptămână, 40 pe lună şi aproape 500 anual. Aici se adaugă şi urgenţele, care sunt undeva la 100 de cazuri pe traumatisme craniocerebrale. Noi ne ocupăm de copii, tineri, adulţi, adică nu suntem blocaţi de vârsta pacientului. Avem colegi care lucrează pe patologia de copii, care ne dau anestezie la copii, avem colegi care dau anestezie la adulţi şi neurochirurgul este acelaşi”, adaugă dr. Adrian Bălaşa.

Oamenii de ştiinţă cercetează metode de dezvoltare a celulelor nervoase umane şi a celulelor asociate în laborator şi de implantare a acestora în creierul pacienţilor. Există însă multe semne de întrebare tehnice, morale şi legale privind acest gen de activităţi. Chirurgii, medicii, savanţii şi alţi specialişti pot prezenta fapte şi pot stabili avantaje şi dezavantaje. Tehnologia va avansa şi mai mult în anii care vor urma şi vor avea loc şi mai multe schimbări. Ne întrebăm în aceste condiţii până unde se va merge în ceea ce priveşte operaţiile pe creier. Dacă astăzi ştim că totul se realizează la microscop, în faţa unui monitor care-i arată neurochirurgului exact unde se află, oare ce se va întâmpla în viitorii zece ani? Va fi un alt pas spre binele oamenilor?

Vor fi descoperiri care vor fascina lumea medicală şi ştiinţifică? Nu ne rămâne decât să aşteptăm şi să vedem.

19

20

GEDEON RICHTER, SPRIJIN PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ de Teodora MÎNDRU, Alex TOTH

G

edeon Richter România a premiat și în acest an lotul de elevi mureșeni care au participant la Olimpiada Naţională de Chimie. Evenimentul, desfășurat în Cetatea Medievală din Târgu Mureș, reprezintă un sprijin acordat de Gedeon Richter România educației și vine la scurt timp după o altă ințiativă interesantă a aceleiași companii: expoziţia „Leacuri tămăduitoare, pilule vindecătoare. Momente din istoria farmaceuticii”.

Muzeul Judeţean Mureş şi compania Gedeon Richter România au organizat la mijlocul lunii mai o expoziție inedită. Vizitatorii pot pătrunde până la sfârşitul anului în lumea medicinei populare, în farmaciile tradiţionale, dar şi în lumea fabricării moderne a medicamentelor. Ei pot face cunoştinţă cu practicile de medicină populară şi vasta utilitate a plantelor medicinale. „Începutul secolului 20 reprezintă pentru noi primii paşi în acest domeniu. Farmacistul Gedeon Richter, după ce a terminat un schimb de experienţă în vestul Europei, s-a întors în Ungaria şi a fondat fabrica ce-i poartă numele. Etapele pe care le-a parcurs această fabrică sunt foarte bine reprezentate în imaginea de pe afişul expoziţiei. Ne-ar fi foarte greu să organizăm porţi deschise, de aceea ne-am gândit că am putea prezenta publicului larg anumite aspecte din procesul de fabricație în această clădire a muzeului”, a precizat la deschiderea expoziției Kelemen László, Director de Marketing şi Vânzări al Gedeon Richter România.

Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România, a menționat în cadrul vernisajului că acest proiect a fost o adevărată provocare. „Nu am mai participat la proiectarea unei astfel de expoziţii. A fost o noutate şi o provocare. E foarte greu să prezinţi industria farmaceutică într-o încăpere de aproximativ 40 de metri pătraţi. Trebuie să recunosc că am învăţat mult

din acest proiect și de la colegii de la muzeu. A fost o adevărată muncă de echipă și sper să vă încânte ceea ce veţi vedea”, a spus Zayzon Zsuzsanna.

La expoziţia organizată în cadrul celei de-a IX-a ediţii a „Nopţii Muzeelor” s-a lucrat aproximativ cinci luni, aceasta prezentând cele mai importante momente din istoria farmaceuticii.

Excelența în chimie premiată Miercuri, 18 iunie, tot în incinta Muzeului din Cetatea Medievală, Gedeon Richter România a premiat lotul de chimie al judeţului Mureş participant la Olimpiada Naţională de Chimie desfăşurată la Iaşi, în perioada 7 13 aprilie 2014. La evenimentul organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş au fost premiaţi elevi de la mai multe gimnazii și colegii naționale.

Elevii şi dascălii lor au fost felicitaţi de prof. Ştefan Someşan, șeful Inspectoratului Școlar Județean Mureș, care a apreciat iniţiativa companiei Gedeon Richter, ajunsă la al şaptelea an consecutiv. „Această iniţiativă a firmei Gedeon Richter România a pornit acum şapte ani şi este o iniţiativă lăudabilă în contextul în care societatea nu poate să privească de la distanţă educaţia tinerilor, respectiv performanţa în domeniul şcolar.

Iată că singura firmă care face acest gest este Gedeon Richter”, a afirmat prof. Ştefan Someşan. „Cred că această iniţiativă ar putea să fie preluată şi de alte societăţi comerciale din municipiu sau judeţ”, a adăugat inspectorul şcolar general.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

„Chimia înseamnă totul”

Interes pentru cercetare şi dezvoltare Compania Gedeon Richter România a fost reprezentată de Zayzon Zsuzsanna, PR Manager, care a apreciat munca depusă de elevi şi profesori şi a subliniat faptul că Gedeon Richter deţine o bază de cercetare performantă, în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea peste o mie de cercetători. „Ne bucură foarte mult că între premianţi se află elevi şi eleve care sunt premiaţi a doua sau a treia oară. Este un lucru îmbucurător, deoarece înseamnă că aceşti copii talentaţi sunt perseverenţi în ceea ce fac pentru a studia această ştiinţă frumoasă care este chimia”, a spus Zayzon Zsuzsanna. „Inovaţiile sunt rodul unei munci de cercetare-dezvoltare asidue, iar această activitate de cercetare-dezvoltare joacă un rol important în strategia companiei Gedeon Richter. Deţinem o bază de cercetare foarte performantă, una dintre cele mai importante din Europa Centrală şi de Est, unde lucrează peste o mie de cercetători pe diferite domenii şi care împreună alcătuiesc o echipă de succes. Sperăm că printre elevii premiaţi se află şi cercetătorii de mâine, care prin inovaţiile şi descoperirile lor vor influenţa ştiinţa”, a completat PR managerul companiei Gedeon Richter România.

Emoţionaţi de festivitatea pregătită special pentru ei, elevii de elită din domeniul chimiei au mulţumit, cu modestie, pentru atenţia acordată de compania Gedeon Richter România. „Pentru mine, chimia înseamnă totul. De exemplu, tot ce este în jurul nostru este chimie, în viaţa de zi cu zi noi folosim chimia şi când gătim, ne spălăm etc. Sunt foarte fericită, acesta este al doilea an în care sunt premiată de firma Gedeon Richter. Le mulţumesc celor de la firmă şi profesorilor care m-au îndrumat”, a spus Cristina Andreea Moldovan. „Îmi place foarte mult chimia pentru că este foarte diversă, are foarte multe domenii şi este singura materie pe care am simţit că o pot înţelege în întregime, chiar dacă am avut câteva greutăţi la unele capitole. Îmi place foarte mult chimia organică”, a punctat Andrei Berbecaru.

Despre Gedeon Richter Gedeon Richter este un lider al companiilor farmaceutice din Europa Centrală și de Est. Fondată în 1901, compania este prezentă în 30 de țări și are subsidiare producătoare în mai multe ţări din Europa şi Asia, printre care şi România. Grupul Richter dispune de un portofoliu de peste 200 de medicamente, care acoperă aproape toate ariile terapeutice și care sunt distribuite în peste 100 de țări.

Compania pune accent pe inovaţie și cercetare-dezvoltare, deținând unul dintre cele mai mari centre de cercetare-dezvoltare din Europa Centrală și de Est și o echipă de aproape 1000 de cercetători. Cercetarea se concentrează pe descoperirea şi dezvoltarea unor produse eficiente în combaterea bolilor sistemului nervos central şi ale aparatului reproductiv feminin. În România, Gedeon Richter desfășoară o activitate integrată vertical, deținând o fabrică de medicamente în Târgu Mureș – Gedeon Richter România, o rețea de peste 120 de farmacii – Gedeon Richter Farmacia și distribuitorul Pharmafarm.

21

22

Dorin Chiseliţă, preşedintele Societăţii Române de Glaucom:

„CEA MAI MARE PROVOCARE ESTE SĂ DESCOPERIM GLAUCOMUL CÂT MAI PRECOCE” de Cristiana FOTA

P

reşedintele Societăţii Române de Glaucom, Dorin Chiseliţă, prezent la lucrările celei de-a VI-a Conferinţe Naţionale de Glaucom, care a avut loc la Sibiu, în martie, vorbeşte într-un interviu acordat revistei noastre despre provocările medicinii în tratarea, prevenirea şi diagnosticarea glaucomului, precum şi de greutăţile cu care se confruntă medicii din România.

Sunteţi un susţinător al dezvoltării cercetării ştiinţifice în medicina românească. Cum evaluaţi lucrările de specialitate prezentate în cadrul Congresului de la Sibiu?

glaucomul diagnosticat precoce, tratat şi urmărit corect, este o boală compatibilă cu o funcţie vizuală normală, pe toată durata vieţii.

Cred că, din punctul de vedere al practicii glaucomatoase, suntem deja aliniaţi la standardele europene. Din punctul de vedere al cercetării ştiinţifice stăm mai slab pentru că cercetarea ştiinţifică presupune dotare şi concentrarea de fonduri şi logistică, ori, din acest punct de vedere, cred că toată cercetarea medicală românească are de suferit.

Aceasta este provocarea cea mai importantă. Rămâne o provocare continuă şi monitorizarea şi tratametul acestor pacienţi pentru că, fiind o boală foarte serioasă, gradul seriozităţii problemei este mai redus din partea pacienţilor, ceea ce numim noi, aderenţa este mai redusă. Şi atunci o mare problemă este de-a conştientiza şi responsabiliza pacientul în raport cu boala pe care o are. Ori, aici sunt dificultăţi foarte mari pentru că există progrese în diagnostic şi în tratament, dar ajungem la ceea ce trebuie să facă pacientul: să-şi pună picături în mod corect şi continuu. Însă, aici lucrurile sunt mult mai complicate. Atunci când vorbim de complianţă, de aderenţa pacientului la acest proiect, constatăm că doar 50% dintre ei îşi fac tratamentul corect, pe termen lung. Şi atunci, lipsa unui tratament corect, deşi, în aparenţă este declarat a fi corect, este o cauză importantă de progresie şi înrăutăţire a bolii.

Am încurajat această sesiune tocmai în ideea că este una din porţile de ieşire în lumea civilizată, a oftalmologiei. În consecinţă, am fost plăcut impresionat de două elemente: caracterul de noutate al unor lucrări şi faptul că marea majoritate a lor a fost prezentată de către colegi foarte tineri, ceea ce generează speranţă că, într-un timp relativ scurt, prezentarea cercetării oftalmologice româneşti va fi făcută pe o scară mai largă la reuniuni cu standarde ştiinţifice foarte mari.

Care sunt cele mai mari provocări, acum, în materie de diagnosticare şi tratare a glaucomului?

Provocările sunt reprezentate, în esenţă, de faptul că vorbim de o patologie extrem de silenţioasă, aproape lipsită de simptome, iar provocarea constă în a detecta cât mai precoce o asemenea boală şi de-a recomanda tratamentul cuvenit. În momentul de faţă, cea mai mare provocare este să decelăm glaucomul cât mai precoce cu putinţă, atunci când funcţia vizuală este conservată, când ochiul arată normal. Dacă facem acest lucru şi iniţiem tratamentul, fără discuţii am putea să oferim o tentă optimistă față de prognosticul vizual în această afectiune, şi anume că:

România este la o cotă alarmantă a numărului de pacienţi cu glaucom?

Incidenţa bolii glaucomatoase se încadrează în limitele generale ale populaţiei caucaziene şi, implicit, europene. Undeva, este la un procent de 1% la populaţia adultă peste 40 de ani. Este un procent ridicat și în multe ţări este o problemă de sănătate publică. Este alarmant, înainte de toate, din cauza faptului că punem diagnosticul suficient de târziu, moment în care funcţia vizuală este alterată profund sau compromisă. Din nefericire, ne întâlnim, probabil aici stăm prost, cu faptul că punem diagnosti-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

cul de glaucom în stadiile avansate ale bolii şi în această problemă o mare responsabilitate o are, în egală măsură, corpul medical, educaţia medicală a pacienţilor şi adresabilitatea lor la medic.

S-a constatat că un pacient, atunci când este monitorizat electronic, până şi atunci când ştie că este monitorizat, nu-şi face tratamentul corect într-o lună de zile, cam în 25 % din cazuri.

Mai este şi o altă problemă pentru că, fiind o boală lipsită de simptome, s-ar putea ca tratamentul medicamentos să genereze probleme şi, atunci, pacientul intră într-o confuzie: tratează ceva care, pe moment, nu-i produce nimic, iar tratamentul ca atare îi generează ceva simptome.

De asemenea, percepţia pacientului că nu este o boală gravă dacă este tratată cu nişte picături, pentru că el ştie că bolile grave se tratează cu pastile sau cu perfuzii, este o percepţie incorectă şi aici vom avea de lucrat.

Cât de mult ajută în acest sens programele Ministerului Sănătăţii?

Din partea guvernamentală, cel mai bun lucru în momentul de faţă este reprezentat de faptul că imensa majoritate a medicamentelor antiglaucomatoase este compensată. Asta este un lucru foarte important, care nu se întâmplă în toate ţările europene. Sper ca noua listă de medicamente compensate să menţină la acelaşi nivel gradul de accesibilitate la o medicaţie compensată, ceea ce este un lucru foarte important.

Ce ar presupune pentru România dispariţia din lista de compensare a tratamentelor pentru glaucom? Îmi este imposibil să accept o asemenea idee şi nici nu m-am gândit care ar putea să fie consecinţele. Refuz să creez un scenariu minim legat de acest lucru. Nici teoretic şi nici practic nu se poate întâmpla acest lucru.

Tehnicile medicale au evoluat. Care sunt intervenţiile de top în acest moment în cazul acestei boli?

O mare parte din tratamentul bolii este unul medicamentos. În general, chirurgia se face ca ultim recurs, atunci când tratamentul medicamentos devine ineficient. Tendinţele sunt cele direcţionate spre un diagnostic precoce şi de-a încerca să înlocuim medicamentul cu care pacientul nu este compliant şi să-l transferăm în zona chirurgicală. I se oferă o scădere presională continuă şi, desigur, în aceste condiţii pacientul nu mai are nevoie de medicamente.

23

Problema este, în momentul de faţă, de-a devansa momentul chirurgical folosind metode moderne de tratament care, trebuie să recunosc, sunt costisitoare din punct de vedere financiar. Asta, mai degrabă, se va adresa unui palier mai îngust, pacienţi care nu tolerează medicaţia sau care nu sunt complianţi. Între ele se mai interpune şi terapia laser clasică şi modernă care poate să temporizeze actul chirurgical. Toate aceste demersuri terapeutice trebuie să baleeze între eficienţă şi siguranţă. Balansul terapiei medicamentoase în glaucom vizează atât partea chirurgicală, cât şi partea medicamentoasă, aşa încât aceste procedee să fie din ce în ce mai sigure, oferind un nivel crescut al eficienţei.

Cum putem preveni, totuşi, glaucomul?

Nu avem, din nefericire, metode de prevenţie. Nu-i cunoaştem cauza. Există un determinism multifactorial: factori genetici necunoscuţi, factorii de mediu, inclusiv factorul etnic şi geografic.

Spre exemplu, tipul de glaucom întâlnit în Asia de Sud- Est este complet diferit de glaucomul din zonele europene. Sau un anume tip de glaucom, care este foarte grav, se întâlneşte la copii - o afecţiune congenitală legată de populaţiile unde cosangvinitatea este o atitudine acceptată. Din acest punct de vedere, mulți dintre pacienţii cu glaucom congenital sunt de etnie romă.

Glaucomul apare mai frecvent la rudele directe ale paciemtului cu risc.

Ce mesaj aveţi pentru medicii de familie la care ajung mai des bolnavii? În esenţă, medicul de familie are o informare de bază privind această boală. Din punct de vedere practic, responsabilitatea terapeutică revine încă oftalmologului. Din punct de vedere practic medical trebuie să urmărească modul cum pacientul îşi respectă tratamentul şi de a-l atenţiona că trebuie să-şi refacă controalele oftalmologice.

Este o problemă delicată pentru că pacientul merge cu o reţetă de la medicul oftalmolog, după care merge la medicul de familie care i-o reînnoieşte din când în când, iar pacientul uită să mai ajungă la oftalmolog pentru evaluare. Acesta este un lucru foarte important în care medicul de familie ar deţine o poziţie esenţială, pivotal: de-a fi prelungirea judecăţii oftalmologice pentru propriul pacient, de a-i urmări acţiunea terapeutică şi de a-i oferi încrederea, că în intervalul de timp dintre două controale, el nu este singur pe lume, fără asistenţă, ci are o persoană calificată lângă el.

Prezenţă record Lucrările celei de-a VI-a Conferinţe Naţionale de Glaucom au avut loc în perioada 3-15 martie la Sibiu şi au atras un număr record de participanţi. Peste 500 de medici oftalmologi din ţară şi străinătate s-au înscris la programul ştiinţific care anul acesta a inclus o sesiune de comunicări personale, videosimpozioane susținute de experți în glaucom. Poziţionarea geografică şi logistica de care au beneficiat organizatorii în timpul conferinţei de la Sibiu îi determină să ia în calcul revenirea, şi în 2015, tot la Sibiu, pentru următoarea întâlnire. Comitetul ştiinţific a fost format din prof. dr. Dorin Chiseliță (Iași), conf. dr. Vasile Potop (București), dr. Cristina Stan (Cluj-Napoca) şi conf. dr. Carmen Mocanu (Craiova).

24

ANDREEA MOLDOVAN, medicul premiat de OMS

D

r. Andreea Moldovan, medic primar boli infecţioase şi coordonatoarea Compartimentului de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din cadrul Spitalului “Sf. Constantin” din Braşov, i se datorează în mare parte “Premiul de Excelenţă în Igiena Intraspitalicească”, obținut din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în 2013. În cadrul competiţiei pentru stabilirea celui mai curat spital din Europa, în care au fost înscrise circa 50 de spitale, au fost aleşi patru finalişti, din România, Germania, Luxemburg şi Irlanda, iar decizia a fost luată de un juriu alcătuit din opt personalităţi europene de anvergură, în urma unui audit realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. de Alex TOTH extrem de fericită când am început să lucrez în cadrul colectivului Clinicii, deoarece îmi dorisem extrem de mult să ajung să profesez în domeniul bolilor infecţioase. A fost greu, dar extrem de interesant şi util. Şi neobişnuit, de asemenea, deoarece lucram efectiv cu oameni, aveam răspunderea gesturilor medicale şi, ulterior, şi a deciziilor. În ce împrejurări aţi studiat la Geneva?

Care au fost motivele pentru care aţi ales să studiaţi Medicina? În Târgu-Mureş, Facultatea de Medicină reprezintă una dintre opţiunile de bază referitoare la învăţământul superior, fiind o facultate şi, de fapt, o universitate de prestigiu. În plus, şi anturajul meu familial m-a canalizat în acest sens, deoarece provin dintr-o familie de medici: bunicul, părinţii, fraţii mei, cumnatele, soţul meu, să vedem ce cale vor alege copiii... De mică, am însoţit-o pe mama mea în zilele de consultaţii, plăcându-mi mult locul ei de muncă şi ceea ce făcea efectiv. Nu mi-am pus multe întrebări referitoare la cariera mea viitoare, singura alternativă cu care am cochetat puţin în copilărie fiind limbile străine.

Care a fost primul dumneavoastră loc de muncă?

Ce vă mai amintiţi din perioada respectivă?

Primul meu loc de muncă a fost în cadrul Clinicii de Boli Infecţioase I din Târgu-Mureş, fiind angajată a Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, în cadrul Disciplinei de Boli Infecţioase. Am fost

Capitolul Geneva m-a învăţat să spun “never say never”: pentru mine, Târgu-Mureşul reprezenta începutul, continuarea vieţii şi a activităţii, dar şi pensia…, nu a fost să fie aşa. Printr-un concurs de împrejurări, pe care îl consider acum extrem de fericit şi norocos, soţul meu a plecat în Geneva, pe un post de medic într-o secţie de transplant de organe. După cinci luni de separare, am aplicat şi eu pentru o bursă de studiu, fiind acceptată ca şi bursieră de excelenţă în cadrul Disciplinei de Boli Infecţioase a Spitalului Cantonal din Geneva. Cred cu tărie că a fost şansa vieţii mele, fiind una dintre cele mai valoroase şi importante etape din viaţa mea profesională. Am lucrat, iniţal, pe studii clinice, timp de cinci luni, în paralel începând şi activitatea de medic consultant în cadrul Serviciului de Boli Infecţioase. Am avut şansa să lucrez cu nume mari din lumea bolilor infecţioase, printre care îl citez cu drag pe prof. Christian Van Delden - infecţionistul specializat pe pacienţi imunodeprimaţi şi transplant de organe solide şi de măduvă, prof. Daniel Lew şeful Societăţii Internaţionale de Boli Infecţioase, prof.

Laurent Kaiser - şeful Laboratorului de Virologie, dr.

Ilker Uckay - infecţionistul dedicat Secţiei de Ortopedie septică, prof. Hugo Sax - unul dintre iniţiatorii programelor de igienă a mâinilor etc. Am avut şansa, de asemenea, a colegilor de vârsta mea veniţi de pe toate continentele, cu care ne-am împrietenit şi ajutat

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

reciproc şi cu care ţin în continuare legătura, deşi suntem departe unii de alţii, geografic vorbind. Şi nu numai profesional am avut de câştigat, ci şi uman şi familial. Am plecat împreună cu fetiţa noastră, Oana, care a început clasa a II-a în Geneva, în franceză exclusiv, deprinzând rapid şi corect, fără accent suprapus, limba franceză. Într-o frază, aş putea spune că am avut norocul să fim toţi trei împreună, într-un loc unde fiecare dintre noi a avut multe de învăţat de la persoane extrem de valoroase. În plus, într-un cadru geografic extrem de frumos, Elveţia fiind una dintre cele mai turistice ţări. Aş putea spune că am îmbinat eficient utilul cu plăcutul.

Sunteţi şi doctor în Ştiinte medicale.

Vă rog să detaliaţi...

Da, sunt doctor în Ştiinţe medicale din 2008, cu o teză comparativă pe loturi diferite de pacienţi din Centrul nostru şi din Spitalul Paul-Brousse din Villejuif - Paris. Teza, elaborată sub îndrumarea prof. dr. Ion Pascu, se referă la patologia pacienţilor imunodeprimaţi, un domeniu de larg interes pentru mine. Elaborarea tezei m-a ajutat mult să înţeleg particularităţile patologiei infecţioase la aceste categorii de pacienţi, folosindu-mă de informaţiile acumulate în toţi anii următori.

Care e povestea plecării din Târgu-Mureş la Braşov?

De fapt, e povestea plecării din Târgu-Mureş la Geneva, pe care v-am relatat-o în câteva cuvinte, şi mai ales a întoarcerii din Geneva în ţară. Cred că întrebarea “De ce v-aţi întors în ţară?” a fost una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le-am primit. Răspunsul însă a fost simplu: pe de o parte, simţeam că putem face deja mai mult decât făceam efectiv în Geneva, pe de

altă parte, a fost mereu dorul de casă, de ai noştri, de prietenii de aici. Oana, fetiţa noastră, a fost un element decisiv în luarea deciziei. În aceeaşi perioadă, spitalul din Braşov unde lucrez acum îşi definitiva construcţia şi îşi începea încet activitatea, astfel încât am ştiut de la început unde venim. Şi nu regret deloc, nici eu, nici fetiţa sau soţul meu, hotărârea luată. Am reîntâlnit prieteni dragi de la Târgu-Mureş, ne-am făcut mulţi prieteni noi braşoveni, care ne-au “adoptat”. Nu ne simţim deloc singuri sau izolaţi.

Ce presupune funcţia pe care o aveţi în prezent în cadrul Spitalului “Sf. Constantin”?

Pot spune că am avut noroc cu activitatea mea la acest spital: îmi continui activitatea de medic de boli infecţioase, pentru care m-am pregătit şi care mă pasionează, ocupându-mă de pacienţii internaţi - cu multe comorbidităţi, ţinând cont de specificul chirurgicalo-oncologic al spitalului - în paralel dezvoltându-mă şi pe latura de epidemiologie clinică.

Practic, sunt responsabilă, alături de echipa mea cu care colaborez extrem de bine, de respectarea regulilor de bună practică în spital în ceea ce priveşte prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale. E o activitate continuă, nu pot spune niciodată că am terminat ceva, deoarece mereu găsim ceva de făcut.

Echipa dumneavoastră a primit titlul de Cel mai curat spital din Europa. Care sunt explicaţiile pentru această performanţă remarcabilă?

Cred că premiul primit reuneşte un cumul de factori.

Lucrând timp de peste doi ani în Geneva, cu pacienţi imunodeprimaţi, am înţeles importanţa vitală a respectării corecte a regulilor de igienă în activitatea medicală. Fără igienă, orice act medical, de cât de

25

26 Ce aţi schimba în bine pentru funcţionarea sistemului de sănătate de stat şi privat din România?

bună calitate, poate fi compromis. Revenind în ţară, în Spitalul “Sf. Constantin” am avut atât cadrul optim, cât şi posibilitatea şi libertatea implementării corecte a măsurilor de igienă intraspitalicească învăţate la Geneva, inclusiv regulile de bază pentru igiena mâinilor, screeningul bacteriologic preinternare, antibioticoprofilaxia specifică preoperatorie, practic regulile de bună practică medicală. Implementarea tuturor acestor măsuri, supravegherea permanentă a aplicării lor, devotamentul întregului personal bucuros că poate să îşi facă meseria corect, competent şi în cele mai bune condiţii - au convins echipa de experţi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii venită la noi în audit că am reuşit să construim şi să menţinem o mică insulă “curată” şi corectă din punct de vedere epidemiologic. Noi suntem un departament de “suport”, care contribuie şi el la buna realizare a actului medical. Însă, aşa cum am mai spus-o, nu aş fi reuşit nimic fără ajutorul echipei mele, în special a domnului Ioan Cotoară, supranumit “mâinile mele drepte”, a tuturor colegilor care au înţeles importanţa măsurilor pe care le-am iniţiat şi menţinut şi care au acceptat să înveţe şi să aplice ceva nou şi neobişnuit. Mulţumesc în special asistentelor medicale, veritabili aliaţi ai mei în activitatea de zi cu zi.

Bineînţeles, totul porneşte de la subfinanţarea sistemului de sănătate. Sănătatea costă mult în toate ţările lumii, nu este un producător financiar, ci un consumator. Însă, tot economic vorbind, investiţia se regăseşte însutit în scăderea morbidităţii şi a mortalităţii, în ameliorarea indicilor demografici etc.

Deci primeşti înapoi cu mult peste ceea ce investeşti.

Aş face o paralelă între costul prevenirii unei infecţii nosocomiale şi cel al tratării ei, de cel puţin 103 104 ori mai mare… O altă problemă o reprezintă schimbarea mentalităţii, a acelui spirit mioritic care ne caracterizează de multe ori. Schimbare şi din partea personalului medical, şi din partea pacienţilor. Nu în ultimul rând, modificarea şi modernizarea legislaţiei actuale, cel puţin în ceea ce priveşte igiena, ar fi mai mult decât binevenită, oferind şi un cadru legal puternic, atât de necesar.

Cum aţi opri, dacă aţi avea pârghiile necesare, “hemoragia” de cadre medicale în străinătate?

Cred că ar fi simplu, dacă condiţiile de la noi ar fi comparabile, ca şi dotări medicale, materiale sanitare, condiţii de muncă, cu cele din alte ţări. E frustrant să nu ai cu ce lucra, să ştii să faci ceva, însă să nu ai mijloacele efective de a-ţi pune în practică cunoştinţele şi îndemânarea. Spun mereu că nu suntem cu nimic inferiori altor popoare sau ţări. Doar că avem mai puţină încredere în noi şi suntem încă atraşi de mirajul străinătăţii. Însă şi acolo, din păcate, câinii nu umblă cu covrigii…

Credeţi că se impune construirea unui Spital Regional la Târgu-Mureş?

Da. Târgu-Mureşul a reprezentat un punct important de intersecţie a axelor medicale şi un punct de referinţă medical. Acum însă nu mai sunt la curent cu ceea ce se întâmplă medical în Târgu-Mureş, cu progresele obţinute.

Ce consideraţi că ar trebui să facă statul în plus pentru spitalele private din România?

Sunteţi de acord ca personalul din sănătate să presteze atât în mediul privat cât şi la stat?

Cred că, în primul rând, ar trebui să renunţe la atitudinea discriminatorie. Nu e vina noastră că lucrăm într-un spital privat, că avem condiţii bune de lucru, că ne putem desfășura activitatea aşa cum trebuie.

E un privilegiu, nu o vină. Iar pacienţii, conform legii, îşi pot alege singuri spitalul şi medicul căruia să i se adreseze, indiferent de apartenenţa la stat sau privat.

Găsesc argumente pro şi contra. Pro ar fi posibilitatea de a lucra şi într-un alt mediu, cu alte pretenţii şi, mai ales, obligativitatea de a te purta civilizat cu pacientul.

Contra ar fi supraîncărcarea personalului medical, implicit, influenţa asupra calităţii actului medical, devierea pacienţilor dintr-un sistem în altul etc.

Carte de vizită Specializată în boli infecţioase în Elveţia, dr. Andreea Moldovan s-a născut în urmă cu 40 de ani în municipiul Târgu-Mureş, unde a absolvit Liceul Sanitar, secţia Tehnică Dentară (promoţia 1992) şi Facultatea de Medicină Generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie (promoţia 1998). De asemenea, dr. Andreea Moldovan este Bursieră de Excelenţă în cadrul Hôpital Cantonal de Genève (septembrie 2009 - iulie 2011), doctor în Ştiinţe medicale din decembrie 2008, iar din iulie 2011 îşi desfăşoară activitatea la Spitalul “Sf. Constantin” din Braşov, unitate medicală de elită din România, înfiinţată în 2010, sub sloganul “Excelenţă în Sănătate”.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

27

de Teodora MÎNDRU

OSTEOTERAPIA, DE LA TEORIE LA PRACTICĂ

A

m stat de vorbă cu Meşterul de oase, aşa cum îl găsim pe Ştefan Ţifrea, un om prea modest pentru realizările sale. Greu de pornit, dar pasionat de meseria sa, l-am descusut în sprijinul tuturor celor care se plâng de dureri şi, să fim cinstiţi, vorba din popor conform căreia, dacă după 40 de ani nu te doare nimic, înseamnă că eşti mort se aplică doar celor care nu au ajuns la Meşterul de oase. de Alice Valeria MICU

Prima atestare istorică a osteoterapiei, cunoscută şi sub denumirea de osteopatie, chiropraxie sau chiroterapie datează din China, din anul 2700 a.c. Hipocrate folosea şi el această tehnică, pentru repoziţionarea vertebrelor, dar și pentru tratarea unor afecţiuni, iar Galen, vestitul doctor grec din sec. II a.c., folosea tehnica manipulării spinale pentru a trata tremuratul mâinilor şi senzaţia de amorţeală, prin manipulări la nivelul vertebrei a 7-a.

Osteoterapia manuală integrată, osteopatia, chiropractica, medicina manuală sunt toate terapii manuale, care se bazează pe tratarea manuală (cu ajutorul mâinilor) a diferitelor probleme.

Osteoterapia manuală integrată A fost creată în Ungaria, în 1985, de către Kulcsár Gábor, care fiind nemulţumit cu metodele manuale de tratament existen-

te, a decis să își creeze propria metodă de tratament folosind ceea ce considera folositor din fiecare metodă manuală de tratament.

Astfel a combinat elemente de chiropractică, osteopatie, Tui-Na, tehnici de masaj, precum și elemente proprii, astfel luând naștere Osteoterapia manuală integrată.

A început să predea cursul de Osteoterapie manuală integrată în anul 1996. La început durata cursului era de 2 săptămâni, ajungând în anul 2013 la un curs intensiv de 16-18 luni, 400 ore de teorie și tot atâtea ore practică.

Osteopatia A fost creată în America, între anii 1860 și 1874, de doctorul de familie Dr. Andrew Taylor Still. Este un cuvânt de origine greacă, oste-, osteo- sunt prefixe de origine greacă, folosite în relație cu osul, iar

pathos înseamnă suferință.

Punctul lui de vedere seamănă foarte mult cu cel al medicinei orientale. A luat parte în războiul civil american ca medic militar, această experiență l-a făcut să își piardă încrederea în medicina modernă.

De asemenea și-a pierdut nevasta și cei trei copii din cauza epidemiei de meningită. A început să se ocupe cu metodele de tratament indiene, terapia cu magneți, frenologia la care și-a adăugat propriile cunoștințe de medicină. Toate acestea combinate cu tehnici de masaj și puncte de reflex au dat naștere unei noi metode de tratament, și anume osteopatia. În 1892, în Kirksville (Missouri) a înființat prima școală de osteopați, numită American School of Osteopathy.

John Martin Littlejohn a venit în America în 1892, fusese diagnosticat cu o boală

28 auzul în urma manipulării coloanei vertebrale.

După părerea lui, 95% din boli sunt rezultatul unor subluxații la nivelul vertebrelor, restul de 5% sunt subluxații ale altor încheieturi, de aceea și o banală răceală era tratată prin manipularea vertebrelor.

Acest punct de vedere s-a păstrat până în ziua de azi.

Clarence S. Gonstead, inginer constructor, studentul școlii lui Palmer a absolvit școala de chiropractori, apoi a combinat cele două domenii și așa a luat naștere biomecanica modernă. Și Gonstead și-a înființat propria școală de chiropractori numită Gonstead Chiropractic Science & Art în 1923, Nt. Horeb (Wisconsin). ”incurabilă a gâtului”, dar a fost tratat cu succes de către Still. A rămas lângă el și a absolvit școala de osteopaţi, mai apoi în Chicago a devenit chirurg. După doctorat a vrut ca fiecare osteopat să învețe și medicina modernă. Acest lucru era în contradicție cu principiile lui Still, din acest motiv, Littlejohn s-a întors în Anglia și în 1917 a înființat prima școală de osteopați din Anglia, British School of Osteopathy.

Harrison H. Fryette a fost, de asemenea, studentul lui Still, și de numele lui se leagă Legile lui Fryette, pe care le-a scris în 1918.

Chiropractica A fost creată de Daniel David Palmer care a înființat prima școală de chiropractori, Palmer Infirmary & Chiropractic Institute, în Davenport (Iowa), în 1895. Numele provine din limba greacă, chiro- mână și praxis- procedeu.

Există mai multe versiuni legate de modul în care a fost creată această metodă de tratament.

Una ar fi că Palmer era negustor și într-o zi sluga lui care era surd (?), a căzut din căruță. Din fericire nu a pățit mare lucru, dar a căzut pe spate. Deși îl durea spatele, mare i-a fost surpriza deoarece sluga și-a recăpătat auzul pe care îl pierduse în copilărie, tot în urma unui accident. Palmer a început să cerceteze problema și a ajuns să creeze propriul lui procedeu, care se baza pe manipularea vertebrelor.

O a doua versiune este cea potrivit căreia Palmer era un terapeut care se ocupa cu tratamente magnetice (?) și în 1895 s-ar fi întâlnit cu Harvey Lillard, un om de serviciu surd. Palmer a afirmat că i-ar fi redat

• • • • • • • • • • •

csontkovács (Ungaria) csontrakó (Ungaria) chiropractică (Statele Unite ale Americii) osteopatie (Anglia) osteoterapie (Anglia) Tui-Na (China-Japonia) Fang-Shi (Șaman China) Shiatsu (Japonia) Dzsen-Cju (Mongolia-Tibet) Masaj Tailandez (Thailanda) Marma (India)

Nu doar denumirile lor diferă, ci și filozofiile, deoarece punctele de vedere, de multe ori, sunt total diferite.

Cui îi foloseşte?

Derefield - de numele lui se leagă procedeul denumit Derefield Leg-Check Analisys și înființarea școlii Light Touch Chiropractic.

În general putem spune că blocajul articular provoacă în mod direct, dar şi pe calea reflexelor, o gamă foarte largă de simptome, nu numai în cazul aparatului locomotor dar şi al organelor interne.

Medicina Manuală

Nu există persoană care să nu aibă blocaje articulare, mai ales la nivelul bazinului şi al coloanei vertebrale. Faptul că nu doare înseamnă doar că este în faza de blocaj ”mut”. Dar cu timpul va apărea şi durerea.

A fost creată începând cu anul 1920 când doctori germani au început să studieze școala engleză de osteopați, osteoterapia tradițională, și în 1950 a luat naștere în Europa osteoterapia modernă. Mulți doctori au contribuit la formarea acestei metode, fiecare cu cunoștințe din propriul domeniu: din Anglia: Mennel, Cyriax, Stodard; din Germania: Schmorl, Junghaus, Guttman; din Franța: Maigne; din Scandinavia: Brodin, Kaltenborg; din Cehoslovacia: Karl Lewit.

Așa a luat naștere o metodă bazată pe cunoștințe de anatomie, fiziologie, biomecanică, cu metode de diagnosticare precise și manevre terapeutice. S-a extins mai ales în Europa.

Aceste metode există de mii de ani, mai ales în Orientul Mijlociu și Îndepărtat. În Europa până în secolul XVII erau metode de tratament acceptate, dar au fost uitate încet-încet din cauza ”dezvoltării” științei. În Asia, așa ceva nu s-a întâmplat, aceste metode fiind la fel de folosite în ziua de azi ca și acum câteva mii de ani.

Metodele de terapie manuală sunt cunoscute sub diferite denumiri în funcție de țară/zonă: • • • • •

terapie manuală (Germania) medicină manuală (Germania-Ungaria) chiroterapie (Grecia-Germania) chiromedicină (Grecia-Germania) gyogykovács (Ungaria)

În cele mai multe cazuri, blocajele articulare sunt ”mute”, ceea ce înseamnă că acolo unde este blocajul nu doare, dar la nivelul pielii sau al organelor interne care fac parte din acelaşi arc reflex apar diverse tulburări. Și invers este valabil, orice tulburări ale organelor interne pot provoca blocaje articulare la nivelul coloanei.

Numai prin folosirea unor metode de diagnosticare precise se poate afla cauza reală a durerilor.

Cele mai frecvente probleme sunt: dureri articulare, dureri ale coloanei, lumbago, dureri de cap, ameţeli, dureri de gât, probleme de echilibru, dificultăţi de respiraţie, deformări ale coloanei (mai ales la tineri), dureri ale mijlocului, sciatică, dureri ale membrelor, amorţeli ale membrelor, disfuncţii ale organelor interne, hernie de disc, probleme musculare.

Tratamentele se pot face de la vârsta de 5-6 ani, mai ales pentru a preveni sau trata eventualele deformări ale coloanei vertebrale.

Osteoterapia manuală integrată Fiecare terapeut trebuie să aibă cunoştinţe despre anatomie, biomecanică, alimentaţie, plante medicinale, tehnici de masaj.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

Deci, osteoterapia nu este o singură metodă de tratament, ci o combinaţie flexibilă a mai multor metode şi tehnici cum ar fi: osteopatia, chiropractica, masaj chinezesc Tui-Na, masaj suedez, moxibustie.

Osteoterapia este în acelaşi timp: filozofie, pentru că trebuie să trăim după anumite principii ca să ducem o viaţă sănătoasă ştiinţă, pentru că trebuie să învăţăm anatomie, biomecanică, filozofie orientală artă, pentru că trebuie să simţim diferitele tipuri de energie din corpul uman, să simţim în adâncime diferitele ţesuturi şi formaţiuni osoase

acest punct de vedere, osteoterapia se aseamănă cu medicina orientală.

Medicina modernă, în majoritatea cazurilor, pune accentul pe tratarea simptomelor bolii, în timp ce osteoterapia şi medicina orientală încearcă să găsească cauzele, să înţeleagă şirul de evenimente care au dus la formarea acesteia.

Dacă am asemăna boala cu o plantă parazită, ar arăta cam aşa: - rădăcina sau rădăcinile (dacă vorbim de o boală complexă) reprezintă cauza(ele) bolii - tulpina sau tulpinile reprezintă diferitele tipuri ale bolii

mod de viaţă, mai mult decât o meserie.

- frunzele reprezintă simptomele boli

”Când vine primăvara, iarba creşte de la sine”. Drumul spre însănătoşire se află în corpul bolnavului, scopul terapiei este de a înlătura obstacolele care nu permit ca vindecarea să se producă de la sine.

De obicei, cele mai multe boli au aceeaşi rădăcină. Datoria terapeutului este ca printre frunze să vadă, să descopere rădăcina care se ascunde.

Scopul este ca prin cea mai mică intervenţie să obţinem rezultatul cel mai bun.

Teoria de bază

Osteoterapia şi medicina occidentală se aseamănă din mai multe puncte de vedere, cum ar fi faptul că amândouă se bazează pe anatomie, metode de diagnosticare şi investigare. Diferenţa cea mai mare este în modul în care privesc pacientul şi metoda de tratament. Din

Există câteva principii de bază după care un osteoterapeut trebuie să se ghideze: ”Caută, tratează, lasă în pace – dar ajută dacă este nevoie”.

Caută… folosim metodele de diagnosticare, palparea, ascultarea, anamneza, observarea pacientului, radiografii.

Tratează… ,cu ajutorul metodelor de tratament îndepărtăm obstacolele care nu permit vindecarea organismului.

Lasă în pace… ,”Terapeutul tratează, natura vindecă”. Fiecare om se vindecă în ritmul lui propriu. Procesul de autovindecare nu se poate grăbi şi nici nu avem voie să îl grăbim.

Dar ajută dacă este nevoie… ,putem să luăm în calcul folosirea unor metode de terapie care ajută la activarea procesului de autovindecare (acupunctură, terapie cu vacuum, kineziologie, fizioterapie ș.a.).

Terapia constă în corecţia disfuncţiilor articulare, musculare, a organelor interne, a circulaţiei sangvine şi a energiei. Scopul este normalizarea proceselor externe şi interne ale corpului şi eliminarea durerii. Prin tratarea şi mişcarea corpului şi a membrelor provocăm stimuli care duc la producerea unor modificări în orgamism.

Pacientă tratată cu succes Vă supun atenţiei unul din cazurile tratate cu succes. Am ales acest exemplu datorită vechimii afecţiunii şi a vârstei bolnavei. Pacienta în vârstă de 87 de ani, G.R din oraşul Zalău, cu o afecţiune de peste 20 de ani, a ajuns la mine cu dureri puternice la nivelul gâtului, care radiau în membrele superioare.

Durerea a apărut, după spusele pacientei, în anul 1990. De atunci a încercat toate metodele de tratament posibile atât în ţară cât şi în Ungaria, fizioterapie, acupunctură, terapie Roentgen, a încercat toate medicamentele găsite în comerţ precum şi leacuri băbeşti, însă fără niciun rezultat. Doctorii au spus că este o ”boală domnească” şi că trebuie să înveţe să trăiască cu ea.

Fiica pacientei spunea că se vedea pe faţă, pe trăsăturile feţei pacientei cât de intensă era durerea.

După examinare am constatat că era blocată coasta I din partea dreaptă. Asta înseamnă că mişcările coastei nu sunt corespunzătoare. În acest caz nu numai blocajul articular este răspunzător pentru dureri, dar şi musculatura gâtului care are legătură cu această coastă şi nu numai. Aceşti muşchi se scurtează şi irită nervii plexului brahial şi de aici provine durerea care radiază în membrele superioare.

29

Tratamentul iniţial a constat din întinderea muşchilor gâtului. După prima şedinţă de tratament situaţia nu s-a schimbat, durerea a persistat. Nici nu m-am aşteptat ca o afecţiune veche de 24 de ani să fie rezolvată dintr-o singură şedinţă.

Când ne-am întâlnit a doua oară m-am ocupat de coasta I blocată din partea dreaptă. După ce blocajul articular a fost rezolvat, am aplicat nişte ventuze în partea superioară a spatelui, pe gât şi în zona blocajului articular, pentru a relaxa musculatura şi a îmbunătăţi circulaţia sângelui şi, implicit, accelerarea proceselor de vindecare.

După a doua şedinţă, durerea a dispărut, dar tratamentul mai durează până când vom fi siguri că rezultatele sunt de durată.

Ceea ce doresc să scot în evidenţă este faptul că asemenea tratamente sunt eficiente indiferent de vârsta pacientului, indiferent de vechimea bolii. Important este să fim conştienţi ca ele se pot trata, să avem încredere în cel care propune tratamentul şi să nu ne lamentăm potrivit expresiei „boală domnească”. Un lucru foarte important este prevenţia, informarea şi dorinţa de a nu ne lăsa pradă neglijenţei şi a indiferenţei. Cu un minim de efort şi cu încredere în posibilitatea de vindecare sau ameliorare pe termen lung a suferinţelor.

30

Primul transplant de ligament, la Spitalul Militar din Timişoara

de Laura M. BONDRILĂ

S

pitalul Militar din Timişoara este singurul din ţară de acest tip, în afara Spitalelor Foişor și Colentina din Bucureşti, acreditat să efectueze prelevare și transplant de ţesut osos și tendinos. Costurile unei astfel de proceduri sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, după ce conducerea Clinicii de Ortopedie – Traumatologie a intrat în Programul Naţional de Transplant.

Prima intervenţie de acest gen realizată la Timişoara, după acreditarea clinicii, a avut loc la începutul lunii martie 2014, în 4 martie mai precis. Un tânăr în vârstă de 29 de ani din Timişoara şi-a recăpătat şansa de a practica sport de performanţă, după un transplant de ligamente. Pacientul a mai suferit o operaţie la genunchi, însă ligamentele au cedat din nou, astfel că singura variantă era transplantul.

funcţie de mărimea şi de stocul osos care există acum nu se mai întâmplă aşa ceva, ele sunt prelevate, sunt stocate, sunt procesate, apoi carantinate pe o perioadă de cinci ani şi folosite atunci când este nevoie, în distrucţiile osoase tip revizie de proteză, tip patologie tumorală osoasă şi așa mai departe”.

De această dată, însă, medicii de la Clinica de Ortopedie - Traumatologie din cadrul Spitalului Militar Timişoara au utilizat grefon de la Banca de Ţesuturi din București ca să reconstruiască ligamentele. Intervenţia chirurgicală a fost efectuată de către o echipă condusă de către şeful secţiei, medicul primar ortoped Fabian Romulus Tatu.

Aproximativ 100 de pacienţi ar avea nevoie de transplant de ligament pe an, numai în oraşul de pe Bega. Reprezentanţii Spitalului Militar speră că unitatea medicală să primească finanţare, o dată cu intrarea în Programul Naţional de Transplant, în primăvara acestui an. ”Din moment ce vom fi finanţaţi să facem acest tip de intervenţie, să putem transporta de la Bucureşti la bancă, aici, grefoane vom putea face şi intervenţiile primare, deci ca primă intervenţie să folosim ţesuturi, să nu mai fie nevoie să mutăm dintr-o parte în alta la bolnav”, a declarat Fabian Tatu, şeful Secţiei de Ortopedie a Spitalului Militar din Timişoara. Pe de altă parte, medicii bucureşteni recunosc că banii alocaţi pentru unitatea timişoreană sunt insuficienţi. Potrivit responsabililor de la Banca de Ţesuturi a Spitalului Colentina,

Ziua de 4 martie a marcat încă o premieră pentru clinica timişoreană. În aceeaşi zi, medicii au realizat o prelevare de os de la un donator viu, clinica fiind acreditată şi pentru acest tip de intervenţie. Potrivit dr. Andrei Nica, “Spitalul Militar timişorean poate realiza prelevări de os de la un pacient viu şi vorbim aici în special despre capetele femurale care, la coxartroză, practic erau aruncate la coş. În

Fonduri insuficiente

”deocamdată, bani (pentru Timişoara – n.r.) au fost alocaţi, dar foarte puţini şi insuficienţi, practic. Să sperăm că pe trimestrele celelalte, respectiv trei şi patru, vor veni fonduri, probabil de la Agenţia Naţională de Transplant”. Spitalul Militar din Timişoara a primit, în vara anului trecut, acreditare pe o perioadă de cinci ani pentru a realiza transplant de ligament.

Prima anestezie cu eter din ţară Spitalul Militar din Timişoara nu este o unitate medicală oarecare, ci este încărcată de istorie şi premiere naţionale absolute. Potrivit documentelor vremii, la acest spital s-a efectuat prima anestezie cu eter de pe actualul teritoriu al României. Ziarul “Temesvarer Wochenblatt” a consemnat acest lucru în 13 februarie 1847. Medicii chirurgi Mathyus Musil şi Joseph Siehs au folosit eter sulfuric la o operaţie de amputare a coapsei unui pacient. Acest lucru a avut loc la data de 5 februarie 1847. Aparatul de inhalat eter a fost confecţionat pe loc de medicii militari şi era inspirat din schiţele apărute în revista “London Illustrate Gazette”.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

31

CUM și CE modernizăm în sănătate?

P

rietenii mei Aurelian Grama și Ligia Voro m-au anunțat că este vorba despre un număr dedicat sănătății atunci când i-am întrebat care ar fi cea mai potrivită temă pentru acest editorial.

Mă bucur foarte mult că avem jurnaliști ce sunt capabili să aloce un număr întreg conceptului de sănătate, mai ales că în ultimii vreo 25 ani nu am beneficiat de atât de mare atenție din partea majorității guvernanților.

ritele unor idei generoase, propunerea legislativă ce a dus la căderea guvernului Boc nu este o soluție pentru țara noastră.

Principalul motiv este că acea propunere punea pe tavă un buget de 4 miliarde de euro unor societăți de asigurări ce nu au demonstrat încă nimic pe piața românească. Aș prefera un sistem competitiv care să solicite actorilor pieței ceva pedigree, ceva tradiție și măcar câteva certitudini.

Așa că m-am gandit despre ce aș putea să scriu - să fie și actual, pertinent și în linie cu vremurile. Toată ziua am vazut și zbaterile deputatului nostru Florin Buicu prin Parlament ca să aducă plusuri în această zonă, așa ca m-am gândit că tema modernizării ar fi potrivită și sper că și cititorii o vor găsi pertinentă.

Apoi sau mai degrabă, în primul rând, am avea nevoie de o legislație care să stimuleze inițiativa și investiția în sistemul de sănătate. Trebuie să recompensăm specialiștii din sănătate, dar mai ales pe aceia ce își riscă banii și timpul pentru ca să-și facă meseria altfel și mai bine. Din câte văd eu cum funcționează politica, cred că ne trebuie niște departamente de sănătate solide la nivelul partidelor sau măcar decența acestora (a partidelor) de a căuta specialiști nealiniați politic ce ar putea să-i ajute pentru crearea unor legi coerente.

Prima întrebare ce vine legată de această temă este dacă este nevoie să modernizăm ceva? Poate că este un stereotip despre care ne place să vorbim ce, altfel, este superfluu. Din păcate nu este așa.

Evident, prima zonă ce are nevoie de modernizare este legislația din domeniul sănătății. Așa cum remarca domnul Florin Buicu avem legi ce au fost tot modificate și răs-modificate de așa fel încât nu mai știm exact cum arată acum legea. Și asta ar fi cea mai mică problemă! Majoritatea modificărilor sunt ”de interes”! A venit un domn sau altul și a mai schimbat o virgulă, a mai lăsat loc de interpretare pentru niște prieteni ș.a.m.d. Chiar recent se încearcă schimbarea legii farmaciei în sensul în care să se permită deschiderea ”pe șest” a unor noi farmacii chiar dacă se încalcă legislația actuală, prin transformarea unor drogherii în farmacii. Asta în condițiile în care avem oricum prea multe farmacii.

Noi avem nevoie de altfel de legislație.

Una coerentă și care să urmărească efecte sistemice. Am văzut discuții despre reluarea pachetului legislativ propus de guvernul Boc. Din păcate, fără să neg me-

În al doilea rând avem nevoie de structuri eficiente. Am făcut vorbire despre completa risipă de bani în modernizarea Institutului Cantacuzino. Problema fundamentală în acest proiect a fost formula structurală foarte politizată. Nu doar de ieri sau de astăzi, ci din 1990 încoace. Practic, acest institut nu a avut nicio șansă pentru că a fost menit să colapseze. Alte țări și-ar fi folosit o asemenea resursă pentru ca să meargă la export, noi ne mulțumim să facem vaccin antigripal românesc!

Politicienii ar trebui să înțeleagă cumva că în sănătate este nevoie de specialiști apolitici. Pentru că specialiștii sunt, de felul lor, apolitici. În plus avem nevoie de structuri funcționărești mai suple. România a cheltuit (îmi este greu să spun că a investit) aproape 200 milioane de euro într-un sistem informatic (de fapt sunt două - SIUI și SIPE). Ne pregătim să mai cheltuim ceva

zeci de milioane pentru dosarul electronic și pentru cardul de sănătate. Doar că nu am auzit despre vreo structurare ”altfel” a sistemului?! Ne trebuie aceleași structuri?

Ne trebuie același număr de oameni? Cu toate promisiunile ministrului Nicolăescu a trebuit să ducem 100.000 hârtii pentru contractare pe 2014 (N.B. Noi facem contractele pe 2014 în iunie 2014?!). În fapt, eu cred că ar trebui să fie un proces simplu - medicii și farmaciile ce sunt autorizate trebuie să poată să presteze serviciile corespunzătoare prin semnarea formală a unui document cadru, cum este contractul-cadru, altfel aprobat prin HG. Fără evaluări, fără documentație de contractare, fără alte formalități! Și aici vorbim doar despre un exemplu.

Tot ce am spus până acum este irelevant pentru pacient, în mod direct. Și ajungem la a treia componentă a modernizării atitudinea! Pacientul prin însăși definiția lui este un bolnav. El/ea are nevoie de compasiune, de empatie și asta nu se întâmplă în spitalele noastre. Pacientul stă în forma de ghiocel și medicul este cel care-l ceartă pentru că este bolnav. Cam din această poziție începe orice relație medic-pacient! Pe viitor, aceasta relație trebuie să fie modificată. Și dacă toate cele de mai sus se vor întâmpla, vor apărea și investițiile absolut necesare sistemului de sănătate - a patra componentă a raționamentului meu.

Marius Călin Cherecheș, farmacist cu peste 10 ani de experiență în industria farmaceutică

32

VINDECARE PRIN ÎNVINGEREA TRAUMELOR

D

r. Edith Kadar a absolvit Facultatea de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara, în urmă cu aproape 25 de ani. Dorința de a vindeca oameni a făcut-o să opteze pentru noua medicină germană, iar rezultatele au devenit spectaculoase în unele cazuri cărora medicina clasică le dădea pronosticuri mici de vindecare. de Liliana BRAD

Ca orice doctor din lume, dr. Edith Kadar și-a dorit să vindece bolnavii. „Văzând că nu primesc răspunsuri pentru a determina cauza unor boli și că nu pot ajuta bolnavul doar cu cunoștințele dobândite la Facultatea de Medicină, am realizat că trebuie să fie altceva. Am citit mult și totul a culminat cu o boală de-a mea, pe care prin metodele clasice nu am reușit să o vindec. Prin presopunctură și cu câteva plante mi-am rezolvat foarte rapid problema”, își amintește medicul arădean.

Ea spune că nu crede că oamenii sunt simple adunături de organe, că nu sunt roboței. Practica i-a demonstrat că la o anumită boală, aplicând un tratament indicat, unii bolnavi se vindecă, iar alții nu.

A căutat răspunsuri la întrebările sale și viața i le-a dat. O prietenă i-a arătat o fișă în urma unei evaluări prin biorezonanță.

A văzut, i s-a părut interesant și a decis să vadă despre ce anume este vorba. I s-a părut fascinant cum aparatul poate vedea anumite probleme ale corpului uman înainte de declanșarea simptomelor fizice.

Pionierat în biorezonanță Dr. Edith Kadar a constatat că majoritatea celor care au utilizat biorezonanța ca metodă de diagnosticare, nu erau medici și cei ce au apelat la această metodă primeau niște rezultate, care nu erau interpretate aproape deloc. „Lucrau, dar nu știau cum. Era ca și cum ai avea un Ferrari pe care îl ții în garaj”, își amintește medicul arădean. A făcut cursuri postuniversitare în domeniu și a fost printre primii medici care a decis să folosească biorezonanța ca metodă de vindecare. A constatat că în Facultatea de Medicină a acumulat multe cunoștințe medicale, dar studenții nu au fost învățați să gândească medical, să

facă legătura între diferitele discipline. A ajuns la Deva, complet întâmplător, în locul altcuiva, unde a muncit enorm. Atunci a înțeles un lucru extrem de important: trebuie să-i asculți pe bolnavi, să-i lași să-ți povestească despre ei, pentru că este mult mai ușor să găsești cauza bolii lor și să îi ajuți.

Propriul său cobai „Tot ceea ce am învățat, am aplicat pe mine. Văzând că nu mi se întâmplă nimic, am extins. Am fost propriul meu cobai”, își amintește dr. Edith Kadar. A continuat să se perfecționeze și a învățat foarte multe despre plante. Pe măsură ce a învățat mai mult, a constatat că are tot mai multe întrebări. De exemplu, s-a întrebat de ce aceleași plante, la aceleași tipuri de boli, unora le-au făcut bine în urma unui tratament, iar altora, nu. A început să studieze medicina chineză și a dobândit cunoștințe despre acupunctură. „Am înțeles că, dacă un organ este bolnav, reparația poate să fie necesară în altă parte, pentru a vindeca bolnavul”, spune dr.

Edith Kadar. S-a întrebat de ce face crize de fiere, doar atunci când este nervoasă.

A realizat că este o problemă emoțională.

S-a întrebat ce ne face bine? Ce nu ne face bine? Care este momentul în care vrem să ne vindecăm? Căutând răspunsuri, a cunoscut noua medicină germană, un concept revoluționar în medicină, cu ajutorul căruia se pot vindeca boli considerate de multe ori, fără șansă.

Noua medicină germană Noua medicină germană este explicarea mecanismului de funcționare a biologicului, în funcție de reacția emoțională manifestată la nivel subconștient. A ajutat-o să înțeleagă cum organismul este coordonat din creier. Un anume organ se îmbolnăvește, dacă centrul respectiv din creier „este virusat, ca un computer”. Dr. Edith Kadar a învățat, a aplicat, și-a deschis cabinetul propriu și acum are rezultate bune în tratament.

Bolnavul vine la cabinet și este conectat la aparatul de biorezonanță. Acesta arată

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

modificările subtile ale corpului. „S-ar putea ca omul să vină pentru o problemă de depresie, dar aparatul să arate că există și pericolul unui infarct, încă nemanifestat fizic. Acest lucru înseamnă că bolnavul este copleșit”, explică dr. Edith Kadar. În acest timp, discută cu bolnavul, de fapt cea mai grea parte a acestei metode. Trebuie să-l înțeleagă, să vadă ce probleme emoționale a avut în viață și ce anume i-a cauzat apariția bolii. „Trebuie găsită metoda prin care omul este dispus să asculte și să coopereze”, a explicat medicul arădean. Ea povestește că omul decide dacă dorește să se vindece.

Sunt bolnavi care vin, care dau vina pe toată lumea, pe sistemul sanitar, pe doctori, pe familie, pe locul de muncă, dar nu înțeleg că adevărata problemă lor li se datorează. „Nimeni nu s-a putut vindeca dacă nu a participat la vindecare.

Biorezonanța ajută, de fapt, la refacerea legăturilor energetice între organe”, spune dr. Edith Kadar. Ea a explicat că ideile preconcepute ale oamenilor pot împiedica vindecarea. De exemplu, pentru ei, vindecarea înseamnă anumite medicamente, modul în care le recomandă medicul etc. Însă, situația este alta.

Vindecarea este decisă de bolnav Folosind concepte din noua medicină germană, dr. Edith Kadar i-a înțeles mai bine pe bolnavi. „Am înțeles că unii oameni nu vor să se facă bine. Este mai confortabil probabil pentru ei, pentru că primesc ajutor de la toată lumea.

De multe ori, chiar dacă suferă mult, nu aleg vindecarea. Însă, am văzut că oricât de avansată este o boală, dacă omul și-a dorit cu adevărat vindecarea, s-a vindecat. Atunci am văzut ce înseamnă noțiunea de credință, de a crede în vindecare și acest lucru nu are nicio legătură cu religia”, a declarat dr. Edith Kadar.

Tot ce a văzut și a înțeles a ajutat-o să se schimbe. „Tot ce am înțeles despre om, a fost și prețul transformării mele. Noi alegem dacă să fim supărați sau fericiți.

Fiecare emoție are câte o boală”, a explicat medicul arădean. De exemplu, furia

33

așteaptă, de genul că arată rău, că e grasă, urâtă, proastă și atunci ajunge chiar să creadă aceste lucruri și să-și piardă încrederea. îmbolnăvește ficatul. De fapt există și o vorbă în popor: „Mi-a mâncat ficații”. În momentul de furie reacționează centrul din creier care „răspunde” de ficat, dar se ajunge și la canalele biliare și așa apar crizele de fiere cu dureri de cap. Frica, de exemplu, îmbolnăvește rinichii. Oamenii se confruntă cu frica de singurătate, frica de moarte, chiar dacă ei sunt înconjurați de mai multe persoane.

Fiecare suntem singuri la un moment dat. Frica de moarte îmbolnăvește plămânii. Și asta nu înseamnă neapărat frica că vine un TIR și ai un accident mortal de circulație, ci poate fi frica de cutremure, de catastrofe. De multe ori, emisiunile de la televizor, despre posibile catastrofe naturale, care ar putea avea loc într-un timp relativ scurt, influențează emoțional oamenii. TBC, cunoscută în medicina clasică drept o boală a sărăciei, este provocată de frica creată de sărăcie, de faptul că omul nu își poate asigura traiul zilnic și nu de lipsa la propriu a mâncării.

Nesiguranța afectează splina, dă anemii, leucemii, bolnavul este nesigur de viața lui pentru că nu are un etalon propriu (oamenii vor mulți bani, dar nu își stabilesc câți, sau vor totul, fără a defini acest „tot”).

Obezitatea înseamnă singurătate În noua medicină germană, problema cu care se confruntă milioane de oameni, obezitatea, are o cauză emoțională. Obezitatea înseamnă singurătate, cu cât are mai multe straturi de țesut adipos, cu atât mai multe traume are bolnavul. Celulita, problema femeilor moderne, are la bază tot singurătatea („mă simt singură, neapreciată, nu mai sunt tânără” etc.). Neîncrederea în sine duce la slăbirea sistemului imunitar. Femeia nu este sigură pe ea, întreabă mereu „Sunt frumoasă?” sau „Cum arăt?”, așteptând răspunsuri încurajatoare din partea apropiaților. De multe ori, poate primi răspunsuri pe care nu le

Oasele, de exemplu, au la bază sentimentul de devalorizare. Omul ajunge să creadă că nu mai are nicio valoare. „În funcție de locul unde există problema, poți să-ți dai seama care e natura conflictului”, explică dr. Edith Kadar. Spondiloza cervicală apare atunci când bolnavul consideră că i se face o nedreptate.

Oamenii dau vina pe aerul condiționat de la birou sau de acasă, pe faptul că au stat în curent. Realitatea este că ei consideră că sunt nedreptățiți, furioși că adesea nu pot face ce vor ei în acel moment, deși nu recunosc acest lucru. De exemplu au un loc de muncă unde trebuie să stea pe scaun și să muncească tot timpul, deși poate uneori ar vrea să bea un ceai sau o cafea, dar acest lucru nu li se permite.

Cei care spun că au probleme cu umerii și cu gâtul, sunt cei care în subconștientul lor cred că li se face o nedreptate, dar în acel moment ei se gândesc cum s-ar putea răzbuna. „Momentul adevărat al vindecării este acela când poți să faci față traumelor”, a concluzionat dr. Edith Kadar. Ea spune că medicul tratează, dar oamenii se vindecă. „Așa cum am știut să ne îmbolnăvim gândindu-ne la rău, așa ne știm face bine, gândindu-ne la bine”, a explicat medicul arădean. Ea crede în oameni și în dorința lor de vindecare, iar experiența i-a demonstrat că, dacă bolnavul vrea să se vindece și crede cu tărie în acest lucru, el se va realiza. „Nu vreau să combat nici un fel de teorie, nu vreau să refac niciun sistem, nu vreau să conving pe nimeni despre metodele pe care le folosesc.

Sunt strict observațiile mele, raportate la cunoștințele dobândite. Bolnavul este acela care alege modul în care vrea să se trateze”, a explicat dr. Edith Kadar.

34

DEMERSURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎN MEDICINA MUNCII de Teodora MÎNDRU

P

reşedintele Congresului Naţional de Medicina Muncii, şeful de lucrări doctor Horaţiu Moldovan, a declarat cu ocazia celei de-a XVII-a ediţii a Congresului Naţional de Medicina Muncii, desfășurat între 14-17 mai la Târgu Mureș, că medicii de medicina muncii trebuie să se unească pentru a face demersurile administrative şi tehnice necesare pentru a creşte eficienţa în această specialitate, porţile congresului din acest an fiind deschise pentru prima oară către alte specialităţi.

na Muncii şi la nivel local şi cred că din acest moment depinde doar de noi să facem modificările administrative şi tehnice care se impun pentru ca specialitatea noastră, medicina muncii, să poată avea eficienţa de care are nevoie”, a declarat dr. Horațiu Moldovan.

Preşedintele congresului a spus că evenimentul din acest an este şi un prilej de a transmite un mesaj de informare medicilor din alte specialităţi, astfel încât suspiciunea de boală profesională să poată fi ridicată de orice medic din orice specialitate. „Este pentru prima dată în istoria acestui congres când deschidem porţile către alte specialităţi, pentru că singuri nu putem să gestionăm bolile profesionale, ele însemnând patologie din diverse alte specialităţi medicale şi chirurgicale şi trebuie să transmitem mesajul nostru celorlalţi medici

din alte specialităţi, trebuie să le spunem cu ce ne ocupăm noi, ce înseamnă bolile profesionale, ce înseamnă bolile legate de profesie, astfel încât suspiciunea de boli profesionale să poată să fie ridicată de absolut orice medic din absolut orice specialitate după cum este prevăzut şi în lege. Consider că acest tip de demers este unul de natură productivă în a creşte eficienţa managementului pacientului cu boli profesionale, avem suportul masiv al autorităţilor legislative, executive la nivel naţional şi dacă vorbim despre Clinica de Medici-

Mai mult, acesta a ţinut să precizeze că, odată cu acest congres, se vor discuta şi ideile privitoare la modificarea cadrului legislativ în ceea ce priveşte medicina muncii, una dintre problemele esenţiale în acest sens fiind independenţa medicului. „Cu ocazia acestui congres, vom avea şi Adunarea Generală a Societăţii Române de Medicina Muncii, ocazie cu care putem să discutăm şi anumite idei şi propuneri pentru modificarea cadrului legislativ în ceea ce priveşte medicina muncii. După cum se ştie, specialitatea noastră este una dintre cele mai puternic reglementate legal, sunt zeci de acte normative care ne reglementează activitatea, însă nu ne ajută întotdeauna, de multe ne şi încurcă acest cadru legislativ şi tocmai de aceea vom veni în faţa Parlamentului în cel mai scurt timp cu propuneri concrete de rezolvare a acestor probleme.

Una dintre problemele esenţiale este independenţa medicului de medicina muncii, în sensul în care, în momentul de faţă, medicul nu

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

este independent total din punct de vedere practic faţă de angajator”, a arătat şeful de lucrări dr. Horaţiu Moldovan.

Sănătatea forţei de muncă, în mâinile medicilor Preşedintele Societăţii Române de Medicina Muncii, profesorul universitar doctor Eugenia Naghi a declarat că sănătatea forţei de muncă în România se află în mâinile medicilor de medicina muncii, natalitatea tot mai scăzută dând adevărate semnale de alarmă în rândul tinerei generaţii. „Societatea Română de Medicina Muncii este cea care reprezintă interesele medicilor de medicina muncii, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în clinici, unde se stabilesc diagnostice legate de bolile profesionale, accidente de muncă, dar este şi cea care prezidează aceste manifestări. În ţara noastră, medicina muncii este într-o situaţie în care reglementările deosebit de numeroase legate de securitatea şi

sănătatea în muncă ne interesează direct, suntem implicaţi până peste cap în tot ceea ce înseamnă securitate, sănătate în muncă la nivel de România, am avut surpriza şi plăcerea ca interesul Consiliului Judeţean Mureş, prin preşedintele său, să pună în evidenţă rolul nostru, să-l precizeze, în sensul că noi suntem cei care trebuie să ne ocupăm de sănătatea unei populaţii care lucrează, care trebuie întreţinută în această stare de bine din punct de vedere medical, pentru că generaţiile noi vin mai încet din urmă, natalitatea fiind pe punctul de a da semnale de alarmă. Sănătatea forţei de muncă în România este în mâinile noastre”, a precizat prof. univ. dr. Eugenia Naghi.

Tot mai multe cazuri din medicina muncii Managerul Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, doctorul Ovidiu Butuc, a declarat că a venit timpul să se recunoască faptul că în România există un procent tot mai mare de afecţiuni medicale care

se referă la medicina muncii decât cele cunoscute oficial şi că medicul de medicina muncii trebuie să fie îndreptăţit pentru a atrage atenţia asupra acestor aspecte. „Echipa de la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureş sprijină şi este întrutotul de acord cu demersurile pe care Societatea Naţională de Medicina Muncii le face, sprijină demersurile pe care medicii de medicina muncii le fac în ţară pentru a li se recunoaşte un drept de a practica aşa cum se cuvine această specialitate deosebit de importantă şi, mai mult decât atât, de a recunoaşte faptul că medicina muncii reprezintă un procent mult mai mare din afecţiunile medicale din ţara noastră decât cel care se prezintă în mod oficial, pentru că la ora actuală există o situaţie similară cu cea a aisberg-ului, tot ce este sub apă reprezintă afecţiuni care trebuie să se adreseze medicinei muncii. Ţările din vestul Europei, ţările dezvoltate din punct de vedere economic au recunoscut deja acest aspect şi lucrează la îmbunătăţirea acestei percepţii. Eu cred că a venit şi rândul României să recunoască faptul

35

36

că avem mult mai multe cazuri care se referă la medicina muncii decât le cunoaştem noi în mod oficial şi medicului trebuie să i se acorde toată puterea, tot dreptul şi, mai ales, toată îndreptăţirea de a atrage atenţia asupra acestor aspecte”, a declarat dr. Ovidiu Butuc.

Centru naţional de toxicologie clinică, la Târgu-Mureş Managerul Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, dr. Ovidiu Butuc, a anunţat că la Târgu-Mureş se pun bazele înfiinţării unui centru naţional de toxicologie clinică, un nou pas de a recunoaşte şi stimula demersurile care se fac în domeniul medicinei muncii.

Dr. Ovidiu Butuc a declarat că la ora actuală în ţara noastră nu există niciun astfel de centru, bazele înfiinţării acestuia la Târgu-Mureş punându-se în urma unor discuţii şi întâlniri. Acesta a subliniat şi faptul că foarte mulţi pacienţi se adresea-

ză spitalelor cu afecţiuni care ţin de domeniul medicinei muncii, împovărând astfel activitatea din spital. „În cursul zilei de astăzi (n.r.-15 mai) vom avea întâlniri şi discuţii cu reprezentanţii din ţară şi din străinătate, în special cu şeful Centrului de Toxicologie Clinică din Praga, astfel încât să putem pune bazele înfiinţării unui centru naţional de toxicologie clinică aici, la TârguMureş. Eu îmi doresc şi sper să se poată să fie un centru naţional de toxicologie clinică, pentru că, din acest punct de vedere, al toxicologiei clinice, România nu are un astfel de centru la ora actuală. Aceştia sunt paşii pe care noi vrem să-i facem în sens pragmatic pentru a recunoaşte şi a stimula eforturile şi demersurile care se fac în domeniul medicinei muncii. De asemenea, sperăm ca în scurt timp să reuşim să le acordăm profesioniştilor din acest domeniu toate mijloacele tehnice necesare pentru a face un diagnostic acurat, pentru a putea iniţia nişte studii, pentru a putea face proiecte, inclusiv pro-

iecte de screening la nivel local şi naţional, astfel încât să putem să aducem în atenţia tuturor factorilor decizionali şi responsabili faptul că medicina muncii reprezintă una dintre cele mai importante ramuri în ceea ce priveşte medicina în general şi nu numai, iar aici mă refer la sănătatea pacienţilor, pentru că, dacă o vom lua strict pe partea de management, la ora actuală există foarte mulţi pacienţi care se adresează spitalelor în general cu afecţiuni care ţin de domeniul medicinei muncii, dar care împovărează activitatea spitalelor, pentru că nu sunt diagnosticaţi corect, ei nu sunt obişnuiţi şi educaţi să se îndrepte către medicul de medicina muncii, ceea ce este un fenomen foarte grav”, a declarat managerul SCJ Mureş.

Tratarea tuturor tipurilor de intoxicaţii Dr. Horaţiu Moldovan, specialist în medicina muncii, a declarat că în acest centru se vor diagnostica

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

şi trata aproape toate tipurile de intoxicaţii, de la cele profesionale până la cele alimentare sau medicamentoase. „Există foarte puţine centre de acest tip în Europa, şcoala americană are o experienţă extrem de importantă, pentru că în aceste centre de toxicologie clinică intră şi partea de droguri şi din acest punct de vedere vrem să luăm legătura cu cât mai multe astfel de centre, să împărtăşim din experienţa lor, să le cerem ajutorul, astfel încât în momentul în care acest centru va fi gata să fie inaugurat, el să cuprindă toate aspectele pe care le cuprinde un centru de toxicologie clinică din mediul occidental. Pentru că nu mai există un astfel de centru în ţară, noi încercăm să deservim o suprafaţă cât mai mare a ţării, cu atât mai mult cu cât avem aici elicopterul SMURD cu care pot fi transportaţi pacienţii în cel mai scurt timp. În acest centru putem să diagnosticăm şi să tratăm aproape toate tipurile de intoxicaţii, atât profesionale, cât şi alimentare, medicamentoase, partea de droguri în faza acută, pentru că, în fază cronică, pacientul trebuie să fie transferat clinicilor de psihiatrie”, a arătat dr. Horaţiu Moldovan.

Call center pentru personalul medical În plus, în acest centru va funcţiona şi un call center pentru personalul medical din întreaga ţară, dar şi pentru potenţialii pacienţi şi aparţinători. Aici, medicii de gardă vor răspunde 24 de ore din 24 tuturor solicitărilor. „În paralel, dorim să funcţioneze un call center pentru personalul medical din toată ţara şi pentru potenţialii pacienţi şi aparţinători în ceea ce înseamnă suspiciunea de orice fel de intoxicaţie. 24 de ore din 24 va exista un operator medic de gardă, care va răspunde prin telefon acestor solicitări. Există şi nişte soft-uri medicale de toxicologie care sunt create de specialiştii americani, care vor fi puse la dispoziţia acestui call center şi practic putem să sfătuim camerele de gardă din toată ţara în legătură cu un caz de suspiciu-

ne de intoxicaţie. În acest centru îşi vor desfăşura activitatea medici de medicină internă, de medicina muncii, medici de anestezie şi terapie intensivă şi va fi în strânsă legătură cu serviciile de urgenţă. Avem discuţii în sensul instruirii personalului medical cu parteneri din SUA, care conduc şi gestionează centre de referinţă de toxicologie clinică.

Sperăm ca în decursul unui an de zile acest centru să fie operaţional”, a completat dr. Horaţiu Moldovan.

Centru de somnologie ocupaţională, în proiect De asemenea, managerul Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, dr.

Ovidiu Butuc, a susținut că la Târgu-Mureş se va înfiinţa un centru de somnologie ocupaţională pentru diagnosticarea apneei în somn, o afecţiune foarte răspândită, mai ales la şoferii de cursă lungă. „Vom avea discuţii în legătură cu posibilitatea înfiinţării unui centru de somnologie ocupaţională la Spitalul Clinic Judeţean Mureş, vom avea discuţii cu toţi partenerii noştri, inclusiv parteneri din mediul privat, inclusiv parteneri de-ai noştri cu care colaborăm de mult timp.

Sper ca în cele din urmă să reuşim să definitivăm acest proiect şi în cel mai scurt timp cu putinţă, maximum şase luni de zile, acesta să devină viabil şi fiabil la întreaga lui capacitate. Vom încerca să-l dăm mai devreme în lucru, dar estimăm că vom atinge capacitatea maximă după şase luni de zile. Noi estimăm că el va începe să funcţioneze în aproximativ două, trei săptămâni, în funcţie de adresabilitatea pe care o va avea, de cazurile care se prezintă, vor fi făcute anumite dotări tehnice, care sunt adaptate acestei specialităţi”, a anunţat managerul SCJ Mureş.

200 de centre până în 2015 Dr. Horaţiu Moldovan, specialist în medicina muncii, a precizat că în urma unor studii făcute în Statele Unite ale Americii s-a constatat că majoritatea accidentelor rutiere

sunt provocate de către conducători auto care au fost diagnosticaţi cu apnee în somn. În noul centru, specialiştii se vor ocupa astfel de legătura care există între această afecţiune şi profesie. Mai mult, dr.

Horaţiu Moldovan a precizat că, până în anul 2015, România va fi obligată să aibă aproximativ 200 de astfel de centre de somnologie ocupaţională. „În ceea ce priveşte centrul de somnologie ocupaţională, în cadrul acestui centru se vor studia practic apneea în somn, o afecţiune foarte răspândită, mai ales la sexul masculin şi care conduce, din perspectiva medicinei muncii, la accidente rutiere, mai ales la şoferii de cursă lungă, şi la accidente de muncă, pentru că aceste persoane care suferă de apnee în somn sunt predispuse la o stare de hipoxie pe parcursul programului de lucru şi la pericole de accident rutier. Există un studiu făcut în Statele Unite ale Americii în urmă cu câţiva ani şi s-a constatat că majoritatea accidentelor rutiere sunt provocate de către conducători auto care au fost diagnosticaţi cu astfel de probleme. Avem foarte puţine centre de somnologie. Conform recomandărilor Uniunii Europene, România va fi obligată ca până în 2015 să aibă aproximativ 200 de astfel de centre. În momentul de faţă s-a permis ca medicii de medicina muncii să poată dobândi competenţa în ceea ce înseamnă somnologie şi cred că în cel mai scurt timp ne vom alinia la aceste cerinţe, în sensul în care pentru orice conducător auto va fi obligatoriu ca înainte de angajare să aibă făcut un studiu de somn, acest lucru înseamnă practic că pacientul va sta câteva ore într-un astfel de centru, sub monitorizare, sub câteva aparate care înregistrează nişte parametri, după care se pune diagnosticul. Noi ne vom ocupa doar cu ceea ce înseamnă apneea în somn în legătura cu profesia. Nu vom merge pe alte afecţiuni care provoacă apneea în somn, deci vom merge strict pe partea de medicina muncii”, a precizat dr. Horaţiu Moldovan.

37

38

Stilul de viață nesănătos generează creșterea numărului de diabetici

N

umărul persoanelor care suferă de diabet zaharat în România crește alarmant.

Aproximativ două milioane de români, cu vârste cuprinse între 20 si 79 de ani, au diabet zaharat, potrivit Studiului Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR) prezentat, în premieră, la Sibiu, în luna mai.

Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui ), unde prevalența este de 12,1%. Zona Centru a țării (Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna, Mureș) are o prevalență de 9,99%, în timp ce Vestul prezintă o prevalență de 8.2%.

Rezultatele studiului arată că 3% dintre români suferă de obezitate morbidă. Prevalența diabetului zaharat în România este de 11 %, ceea ce înseamnă că numărul “românilor cu vârste cuprinse între 20 si 79 de ani care suferă de această afecțiune variază între 1.535.413 și 1.967.200”, arată datele finale ale studiului.

Concluziile cercetării epidemiologice au fost surprinzătoare pentru specialiștii români care au constatat că în zona de Sud a României se înregistrează cea mai mare rată a bolnavilor de diabet, în timp ce Transilvania și Banatul au cea mai mică rată. Cei mai mulți diabetici trăiesc în Sud (Prahova, Argeș, Teleorman, Călărași, Ialomița) unde s-a înregistrat o prevalență a diabetului de 13,39%, urmată de zona Ilfov, cu o prevalență de 12,79%, și Zona de Nord –Est (Suceava,

“Dat fiind faptul că în Ardeal, în Vestul țării, se consumă multe grăsimi saturate ne așteptam ca aici să fie cel mai mare procent, iar surpriza mare este ca cel mai mult diabet este în porțiunea de Sud a țării. Cel mai trist este ca toate aceste județe, unde este prevalența cea mai mare, au cele mai proaste rețele de diabet.

Au 1-2 diabetologi în județ. Unde avem cea mai mare nevoie de specialiști avem cei mai puțini specialiști”, a declarat, la Sibiu, prof. dr. Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Rezultatele finale ale studiului PREDATORR arată că peste 80% din populația României, cu vârste între 20 si 79 de ani, prezintă anomalii ale lipidelor sangvine, în timp ce 2,6 milioane de români au hiperuricemie, adică o creștere a nivelului de acid uric în sânge.

Specialiștii spun că analiza a dezvăluit o situație alarmantă legată de obezitatea românilor. Aproximativ 3% din populația țării suferă de obezitate morbidă. Potrivit acestor cifre, România ocupă locul 2 în Europa, după Turcia, cu o prevalență de 11,6%,.

Studiul a fost realizat în opt regiuni ale țării de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pe un eșantion de aproximativ 3000 de persoane, din 101 centre de evaluare din țară. Manifestarea științifică

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

dedicată diabetologiei românești s-a desfășurat în perioada 21-24 mai, la Sibiu, sub egida Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD – European Association for the Study of Diabetes) și a Federației Internaționale de Diabet (IDF – International Diabetes Federation). Cea de-a 40-a ediție a Congresului Național al Societății Române de Diabet a reunit peste 20 de speakeri internaționali din 13 țări și sute de medici din țară.

„Boala zahărului”, generată de stilul de viață Cum apare diabetul și cum poate fi depistat, ne-a explicat dr. Adriana Cif, de la Centrul Mediab din TîrguMureș. „Diabetul este o boală care poate să apară din diverse motive: anumiţi factori genetici, moşteniţi, dar şi stilul de viaţă nesănătos, o alimentaţie necorespunzătoare, lipsa exerciţiului fizic sau diabetul care apare la copii, dar acolo nu sunt soluţii prea multe pentru a preveni acel tip de diabet. În ceea ce priveşte simptomatologia, dacă nu este un diabet dezechilibrat, simptome nu există. Ceea ce înseamnă că este extrem de important screening-ul, adică să determinăm glicemia, să vedem dacă, eventual, aceasta este peste limitele normale. La persoanele care au un diabet dezechilibrat sau la copii, unde debutul este destul de rapid, apare sete intensă, urinat frecvent cu cantităţi mari de urină, tulburări de vedere, scădere în greutate, dureri la nivelul picioarelor, senzaţie de amorţeală, arsuri, furnicături. Poate debuta cu complicaţii ale diabetului. O persoană poate ajunge la cardiologie cu un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau cu tulburări de vedere la oftalmolog şi atunci se poate să se pună diagnosticul de diabet”, spune medicul diabetolog.

Glicemia normală este glicemia sub 100 de mg pe decilitru, între 100-125 mg vorbim de un prediabet şi peste 125 mg discutăm de diabet. În situaţia în care un pacient este intens simptomatic şi are peste 200 de mg în orice moment al zilei se pune diagnosticul de diabet. Pacientul care primește diagnosticul de diabet zaharat trebuie să urmeze câțiva pași. „Trebuie trimis la un medic specialist unde i se face luarea în evidenţă, i se face o recomandare de dietă adaptată în funcţie de bolile pe care le mai are, se ţine cont inclusiv de greutatea pacientului. Dacă este un pacient cu diabet

“Magiunul de prune Topoloveni poate face parte din dieta pacientului cu diabet zaharat” se arată în concluziile unui studiu clinic efectuat la Institutul pentru Diabet, Nutriție și Boli Metabolice “N. C. Paulescu”

zaharat tip II, cu greutate mare, acolo i se adaptează dieta şi din punct de vedere caloric, în aşa fel încât încercăm să obţinem şi o scădere în greutate. Terapia depinde de mai mulţi factori: de patologia asociată pe care o are, de greutate, de nivelul de glicemie cu care se prezintă. Partea de monitorizare este extrem de importantă, mai ales la pacienţi care sunt trataţi cu insulină, dar este importantă monitorizarea şi la pacienţii care sunt pe terapie cu tablete. De aceea îi şi chemăm la controale periodice, pentru că în felul acesta putem să vedem cum evoluează lucrurile. Există anumite analize de laborator, hemoglobina glicuzilată, care ne arată practic media glicemiilor pe ultimele trei luni şi există glucometrele cu testele pe care le primesc pacienţii trataţi cu insuline. Mai este şi o monitorizare continuă, nişte teste speciale care deocamdată se folosesc destul de puţin la pacienţi cu diabet zaharat tip I în aşa fel încât să putem ajusta mai bine terapia cu insulină”, subliniază medicul mureșean.

Important pentru diabetic este și meniul. Un meniu sănătos trebuie să conţină proteine, lipide, carbohidraţi, fibre, iar pacientul trebuie să cunoască alimentele surse de proteine şi lipide bune, de fibre etc. Pentru o dietă sănătoasă nutriţioniştii recomandă meniuri care să conţină carbohidraţi sănătoşi, respectiv pâine integrală, leguminoase: porumb, fasole, linte, năut, orez brun, cartofi, lactate, zarzavaturi, ceapă, usturoi, fasole verde, ciuperci, mure, afine, uleiuri din plante, respectiv ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, rapiţă, seminţe de pin, dovleac, in, susan, nuci, migdale, fistic, arahide, ouă, carne slabă, peşte etc.

Magiunul de prune Topoloveni a fost premiat cu două stele Michelin, pentru al doilea an consecutiv, de către International Taste and Quality Institute, fiind cel mai premiat produs tradițional românesc, deținător a patru distincții ITQI ( 2010, 2011, 2013 si 2014,

39

40

15 milioane de lei investiți în Clinica de ObstetricăGinecologie de Teodora MÎNDRU • Foto: Miruna Obraz

Î

Reabilitarea şi modernizarea Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a făcut parte dintr-un program mai amplu, derulat de Ministerul Sănătăţii prin Banca Mondială, lucrările fiind demarate la sfârşitul lunii octombrie 2012. „Proiectul derulat de Ministerul Sănătăţii prin Banca Mondială – Unitatea de Management a Proiectului APL II a fost demarat la sfârşitul lunii octombrie 2012. Sunt mândru că în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş s-au finalizat lucrările la reabilitarea Clinicii de Obstetrică-Ginecologie, care este unitate de elită nu numai în cadrul spitalului, ci în cadrul Regiunii Centru, fiind maternitate regională de grad trei. Investiţia se ridică la aproximativ 15 milioane de lei şi blocul de naşteri din cadrul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a fost reabilitat în totalitate. La ora actuală este cea mai modernă unitate de acest tip din judeţul Mureş şi, în acest moment, suntem mândri că avem un bloc de naşteri în care putem asigura pacientelor un climat mult mai sigur şi liniştit, având în vedere calitatea actului medical pe care îl desfăşoară personalul medical din cadrul Clinicii de ObstetricăGinecologie şi din punct de vedere al confortului la cele mai înalte standarde. Proiectul a cuprins lucrări de reabilitare totală, la nivelul corpului A s-a reabilitat în totalitate etajul nouă şi a fost o supraetajare la nivelul etajului zece”, a arătat dr. Claudiu Puiac.

n urma unor investiţii de aproximativ 15 milioane de lei, lucrările de reabilitare a Clinicii de Obstetrică-Ginecologie aproape s-au finalizat, aceasta Condiţii de secol 21 pentru naşteri fiind în prezent cea mai modernă unitate de acest tip Şeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie, profesorul din judeţ, reuşind astfel să se alinieze la cele mai înal- doctor Szabó Béla, a precizat că odată cu finalizarea te standarde. Declarația îi aparține managerului Spita- acestor lucrări, clinica se ridică la standardele secolului lului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş, 21, gravidele care aleg să nască aici având parte de tot confortul necesar pentru o naştere care să corespundă dr. Claudiu Puiac. cerinţelor actuale. „Acest proiect s-a axat de la început

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

pe reabilitarea Secţiei de Obstetrică, nu şi de Ginecologie. La noi, această secţie viza două jumătăţi de etaj, deci practic patru aripi. Din fericire, noi am insistat şi a fost singura locaţie unde s-a aprobat şi o oarecare investiţie, pentru că era de reabilitare, investiţie în sensul că s-a mai făcut o supraetajare peste aripa A. Practic, prin asta nu creşte numărul de paturi din secţie, pur şi simplu creşte confortul pacientelor şi putem spune cu mândrie că acum se aliniază la standardele secolului 21. Acum s-a finalizat o etapă, lucrările încă nu s-au încheiat, pentru că, de când au început lucrările, şi noi ducem greul într-un fel, pentru că, în loc de 100 de paturi noi, funcţionăm cu 60 de paturi pentru că a trebuit să ne restrângem activitatea. Din cele două aripi una s-a finalizat şi s-a mai finalizat supraetajarea. În momentul de faţă am trecut de o etapă foarte importantă şi una dintre problemele majore ale acestei investiţii a fost realizarea unui bloc de naşteri care să corespundă cerinţelor actuale şi acesta s-a finalizat. Este un bloc de naşteri cu o intimitate mai crescută, nu mai există salon de travaliu comun pentru toate gravidele, practic în fiecare sală de naştere va fi o singură pacientă, va mai trebui să facem câte ceva să avem şi personal suficient. Practic, această sală de naştere asigură tot confortul necesar pentru o naştere care să corespundă standardelor actuale, deci să asigurăm atât sănătatea mamei, cât şi a copilului. Legat de partea de supraetajare, acolo sunt momentan gravidele. Acolo mai este o sală de curs, o bibliotecă şi se va muta şi laboratorul de genetică. Noi sperăm că până la sfârşitul anului să finalizăm lucrările de tot. Prin aceste lucrări de reabilitare, am reuşit să creem condiţiile necesare. Iniţial, era vorba de o investiţie de 22 de milioane de lei, ulterior s-a redus la 15 milioane, pentru că în proiect era prevăzut şi mobilier pentru secţie, însă s-a scos. Să sperăm că totuşi, în viitor, cu ajutorul Spitalului, al Ministerului, poate mai beneficiem de nişte fonduri ca să nu contrasteze salonul modern cu mobilierul vechi”, a precizat prof. dr. Szabó Béla.

Clinica, complet reabilitată şi modernizată Managerul de proiect, inginerul Elisei Bidu a prezentat modul în care au avut loc lucrările în clinică şi a spus că materialele folosite au fost de cea mai bună calitate. În plus, acesta a subliniat că săptămânal au fost organizate şedinţe cu echipa de management pentru ca lucrurile să se desfăşoare cât mai bine. „La şanti-

er s-au făcut săptămânal şedinţe la care a participat o întreagă echipă de management, au fost materiale de cea mai bună calitate. S-a realizat supraînălţarea spitalului. La începutul lucrării, la 22 octombrie 2012, etajul zece nu exista, s-a demolat terasa existentă şi s-au supraînălţat stâlpii şi aşa a luat naştere etajul zece.

La etajele opt şi nouă s-au executat lucrări de reabilitare, care au presupus demolarea în totalitate a zidurilor de cărămidă, deci practic nu a rămas nimic vechi, s-au montat instalaţii sanitare şi termice noi pentru etajele opt, nouă şi zece, independente de cele ale spitalului.

Astfel, dacă vrem să avem la aceste etaje o anumită temperatură, putem să o avem indiferent de ce se întâmplă în restul spitalului, s-a executat o instalaţie de ventilaţie pentru etajul nouă, pentru sălile de operaţie, o instalaţie performantă de gaze medicale, instalaţie de semnalizare şi detecţie incendiu, instalaţie de control acces şi voce-date (...) Ca dotări, aş mai menţiona că s-au montat lavoare cu apă sterilă pentru medici în sala de preoperator, s-au montat în sălile de naşteri fronturi de lucru neonatologie, cu filtre anti-microbiene şi temporizator de temperatură, în blocul operator am montat covor PVC, conductiv electric şi disipativ electric, pentru că acolo este multă aparatură electrică, uşi rezistente la foc la casele scărilor pentru satisfacerea condiţiilor PSI, uşi automatic glisante în blocul operator”, a precizat managerul de proiect.

Lucrări realizate Proiectul pentru etajul 9 corpul A a presupus lucrări ample de reabilitare, aici fiind amenajate 4 săli de naștere dotate cu grupuri sanitare proprii, un bloc operator ce cuprinde un salon preoperator, o sală de operații, un salon postoperator cu 4 paturi, banca de sânge și camere pentru medici. În blocul operator a fost montat un sistem video de ultimă generație care va transmite imagini din sala de operații în sala de curs (aflată la etajul 10 corp A), oferind astfel posibilitatea medicilor de a preda studenților în direct în timpul operațiilor. De asemenea, blocul operator este prevăzut cu uși automate glisante. Etajul 10 a fost construit prin supraetajare, având două corpuri - A și B. În corpul A au fost amenajate 4 saloane septice cu câte 3 paturi, depozit sanitar, sală de mese, oficiu, o cameră de tratament și camere pentru medici și asistente. De asemenea, aici se află sala de curs care va fi dotată cu aparatură necesară pentru transmisii voce-date și va avea o capacitate de aproximativ 70 de locuri. În corpul B se găsesc laboratoarele de genetică, o încăpere pentru ecografii, o cameră tehnică, precum și o bibliotecă. Pe hol s-au montat tablouri de alarmare pentru gaze medicale, iar în fiecare încăpere se regăsesc instalații de semnalizare și detecție incendiu. De asemenea, spațiile reabilitate sunt dotate cu un sistem de sonorizare prin intermediul căruia se pot face diverse anunțuri în interiorul secției.

Toate spațiile sunt prevăzute cu un sistem TV comercial ce permite vizualizarea de către paciente a programelor medicale sau de divertisment.

41

42

TERAPII ȘI INTERVENȚII ÎN PREMIERĂ LA SCJU TÎRGU-MUREȘ

de Teodora MÎNDRU

S

pitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș continuă să se mențină în elita medicinei românești, inclusiv prin terapiile și intervențiile chirurgicale în premieră pe care echipele de medici le efectuează. te mare precizie ora la care au apărut primele simptome neurologice. Zilnic, numeroase șanse de recuperare se pierd pentru că pacienții nu ajung la spital în intervalul util, în primele 4-5 ore de la apariția bruscă a simptomelor neurologice.

Simptomele neurologice care pot apărea brusc și care ar trebui să îi aducă pe pacienți la medic sunt: tulburări motorii și sensitive, de obicei sub forma unei hemiplegii sau hemipareze (paralizie a unei jumatăți a corpului); tulburări de vorbire - de exprimare sau de înțelegere a vorbirii; tulburări de deglutiție (înghițire), schimbarea bruscă a vocii, de asemenea brusc instalate; tulburări de echilibru sau în coordonarea mișcărilor; diplopie (vedere dublă) instalată brusc; tulburări de vedere cu pierderea bruscă a vederii la un ochi; asimetria bruscă a feței.

Clinica de Neurologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș este unul dintre cele cinci centre naţionale în care se face tromboliză intravenoasă în perioada acută a accidentului vascular cerebral ischemic. Dacă pacientul îndeplineşte anumite criterii, în clinică se practică această terapie, care este de top în accidentul vascular cerebral ischemic.

Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blochează circulația, iar țesutul cerebral parțial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.

Tromboliza intravenoasă nu poate fi aplicată decât în primele 4-5 ore de la producerea atacului cerebral, în așa-numita “fereastră terapeutică”. Chiar dacă nu este posibilă aplicarea trombolizei (pentru care trebuie respectate niște criterii clinice și paraclinice foarte stricte), asistența acestor bolnavi într-un serviciu de specialitate mărește șansele de supraviețuire și de recuperare. Clinica de Neurologie are un salon special pentru aceste cazuri, foarte bine dotat, precum și o echipă medicală multidisciplinară foarte bine pregatită, care monitorizează permanent bolnavul și care iniţiază procesul de reabilitare din ziua în care se produce accidentul vascular cerebral.

Medicii specialiști atrag atenția populației asupra faptului că este esențial ca, la apariția primelor simptome neurologice, să solicite imediat o ambulanță și să se prezinte într-un serviciu de urgență. De asemenea este foarte important ca pacienții să-și noteze cu foar-

Trebuie spus că, astăzi, cei mai mulți pacienți cu accident vascular cerebral (AVC) supraviețuiesc, dar această patologie este prima cauză medicală de handicap motor sau demență.

Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă aproximativ 75% din toate atacurile cerebrale și este cauzat, de obicei, de ocluzia (astuparea) unui vas de sânge, cu oprirea consecutivă a debitului sangvin și, în consecință, a aportului de oxigen și glucoză în teritoriul cerebral irigat de vasul respectiv, ducând în final la pierderea definitivă a țesutului cerebral și sechele pe viață.

Prelevare de organe În ultimele două luni, medicii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș au efectuat mai multe prelevări de organe. O echipă de medici, coordonată de dr. Radu Zamfir, a prelevat rinichii și ficatul de la un donator aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș.

Rinichii au fost duși la Cluj, la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, iar ficatul a fost trimis la Institutul Clinic Fundeni.

Pacienta, o femeie de 47 de ani, a fost internată cu diagnosticul anevrism rupt, hemoragie cerebrală și a fost operată. La două săptămâni s-a instalat moartea cerebrală, iar în urma discuției cu aparținătorii, aceștia și-au dat acordul pentru prelevarea de organe. Prelevarea care a avut loc la Bloc Operator I al Clinicii de

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

Chirurgie I a durat șase ore. O altă echipă, coordonată tot de dr. Radu Zamfir, a prelevat cordul, rinichii, pancreasul și ficatul de la un donator aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș. Este vorba despre o femeie de 36 de ani.

Trei dintre organele prelevate, respectiv rinichii și pancreasul, au fost duse la Cluj, la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, pentru a fi transplantate la doi pacienți (un rinichi la un pacient și celălalt rinichi și pancreasul la alt pacient), iar ficatul a fost trimis la Institutul Clinic Fundeni, pentru salvarea unei alte persoane.

Cordul a rămas la Tîrgu Mureș și a fost transplantat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IBCVT) unui pacient de 59 de ani, din județul Bihor.

Proceduri noi de transplant Profesorul universitar doctor Tiberiu Băţagă, medic primar ortoped în cadrul Clinicii de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş, şi profesorul doctor Andrei Nica, consilier la Autoritatea Naţională de Transplant şi responsabilul băncii de ţesut a Spitalului Clinic „Colentina” din Bucureşti, au realizat miercuri, 23 aprilie, în premieră naţională, transplant de ligament încrucişat anterior la doi pacienţi, a cărui fixare s-a făcut prin metoda Press-fit.

Metoda, modernă şi utilizată în marile centre medicale din Europa, a presupus implantarea unei alogrefe, o grefă preparată în banca de ţesuturi a Spitalului Clinic „Colentina” din Bucureşti, prelevată de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, noutatea fiind dată de fixarea biologică prin sistemele proprii ale organismului, tehnica de Press-fit. „Centrul medical Târgu-Mureş prin cele două Clinici de Ortopedie este amplu implicat în transplantul de os-tendon, iar cu sprijinul Agenţiei Naţionale de Transplant şi al prietenului şi colegului meu, domnul doctor Andrei Nica, programul a fost reluat în Târgu-Mureş după ce s-a făcut reacreditarea la sfârşitul anului trecut. Este foarte important să atragem atenţia că şi acest transplant de os-tendon este la fel de esenţial ca şi cel de organe. Poate cel de organe este mult mai spectaculos, dar în momentul în care faci aceste reconstrucţii în care pacienţii pot să umble, să-şi refacă nivelul sportiv pe care l-au avut înainte de accident sau pot să revină în competiţiile sportive când e vorba despre atleţi de performanţă, lucrurile acestea capătă o semnificaţie deosebită. Astăzi vom face două intervenţii, una am şi terminat-o, în care am utilizat o alogrefă, deci o grefă preparată în banca de ţesuturi Colentina, pe care am reuşit s-o implantăm cu acelaşi succes cu care am făcut până acum în tehnicile tradiţionale. Noutatea este că nu am mai utilizat niciun sistem de fixare, ci fixarea se va face biologic prin sistemele proprii ale organismului, deci n-am mai utilizat niciun fel de sistem care să fie necesar pentru fixare.

Este un lucru foarte important pentru că această tehnică de Press-fit este astăzi cea care se discută pe plan mondial, am intrat iarăşi în familia bună a chirurgiei

artroscopice, de reconstrucţie şi acest lucru este un semnal foarte pozitiv că la Târgu-Mureş transplantul funcţionează pe partea de os-tendon. Vrem să tragem un semnal foarte important în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş şi cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă că Banca de Ţesuturi ar trebui să fie la Târgu-Mureş şi acest lucru ar fi în avantajul pacienţilor”, a precizat prof. dr. Tiberiu Băţagă.

Avantajul alogrefei este, potrivit specialiştilor, timpul mai scurt de intervenţie, aspectul estetic, procedura costând în jur de 4.200 lei. „Dacă un fel de sistem de fixare este undeva între 450 şi 500 euro, un astfel de sistem Press-fit nu are niciun fel de cost adiacent, deci practic sunt nişte bani care rămân în cadrul sistemului de sănătate şi care pot fi utilizaţi într-o altă direcţie.

Procedura este 4.200 lei. Nu se mai pierd nici acele 30 de minute pentru recoltarea auto grefei, e o nouă intervenţie chirurgicală şi are avantajul că se fac trei incizii de un centimetru jumătate care sunt din punct de vedere estetic foarte bine suportate”, a continuat prof. dr. Tiberiu Băţagă.

Dr. Andrei Nica a explicat că fixarea tendonului se poate face prin două metode, recoltarea de la pacient a tendonului, o tehnică utilizată, dar care nu se mai foloseşte, şi tendonul din banca de ţesuturi, recoltat de la pacienții aflați în moarte cerebrală. „Din punct de vedere al transplantului de ţesut osos, este o premieră naţională astăzi, pentru că această unitate, având un protocol de colaborare cu banca de ţesut Colentina, a avut posibilitatea să primească astăzi două grefe prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală din diverse locuri ale ţării şi a fi folosite pentru doi pacienţi, unul chiar sportiv. Există posibilitatea să recoltezi de la pacient, să iei nişte tendoane, cu o rată de destabilizare externă, poţi să iei jumătate din tendonul de la rotulă, e o tehnică care s-a folosit, dar nu se mai foloseşte, cu nişte dezavantaje ulterioare, cu destabilizare laterală, cu ceva care se poate întâmpla în timp.

Aceasta este prima. A doua variantă este cu acest tendon din bancă, deci recoltat de la moartea cerebrală, prelucrat, procesat, venit din bancă. Timpul de lucru cu tendonul din bancă reduce operaţia cu aproximativ 20-30 de minute”, a declarat dr. Andrei Nica, responsabil al băncii de ţesut a Spitalului Clinic „Colentina” din Bucureşti şi consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Transplant.

La rândul său, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, dr. Claudiu Puiac, a declarat că speră ca în scurt timp să fie prezentate, la sfârşitul fiecărei luni, totalul intervenţiilor chirurgicale pe acest program. „Avem nevoie să susţinem acest program, sper ca în scurt timp să nu vă prezentăm intervenţii chirurgicale separate, ci la sfârşitul fiecărei luni să vă prezentăm totalul intervenţiilor chirurgicale pe acest program. Târgu-Mureşul are datoria ca prin utilizarea acestui program să atragă aici cea de-a doua bancă de ţesuturi după cea de la Spitalul Colentina”, a transmis dr. Claudiu Puiac, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş.

43

44 CLINICA DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE UMF TÂRGU MUREȘ

Un viitor Centru Regional de Excelență și Pregătire în artroplastii de Teodora MÎNDRU • Foto: Miruna Obraz

S

ecția Clinică de Ortopedie și Traumatologie UMF Târgu Mureș, din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, este una dintre recunoscutele clinici de specialitate din țară. Clinica dispune de personal medical înalt calificat, cu formare profesională națională și internațională (prin participarea la stagii de pregătire de specialitate internaționale, cursuri naționale și internaționale de training, participare la congrese de specialitate din străinătate). Majoritatea medicilor are inclusiv activitate didactică și de cercetare în cadrul UMF Târgu Mureș.

Clinica de Ortopedie și Traumatologie a început să funcționeze ca secție separată din anul 1960. Până în anii 80, în această clădire a funcționat și Secția de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică. Primul specialist renumit, de fapt și primul șef al Clinicii, a fost reputatul profesionist și cercetător științific, domnul Profesor Dr. Száva János, care în 1962 a efectuat prima vertebrectomie totală în premieră mondială. Încă de atunci, una dintre preocupările majore ale Clinicii o reprezintă și utilizarea autogrefelor și homogrefelor osoase/osteotendionoase. Această tradiție în zilele noastre s-a materializat prin acreditarea noastră ca Cen-

tru de Prelevare și Transplant de țesut osos și osteotendinos de către Agenția Națională de Transplant. Astfel putem utiliza autogrefe osoase (grefe osoase structurale și grefe osoase morselinizate utilizate în cadrul artroplastiilor de revizie șold și genunchi, în chirurgia pseudartrozelor, a fracturilor cominutive grave, a tumorilor osoase etc.). De asemenea putem utiliza autogrefe și homogrefe osteocartilaginoase (mozaicplastie, ligamentoplastie ligament încrucișat anterior și posterior genunchi, transplant de menisc). În urma obținerii acreditării ca Centru de Transplant putem folosi cu succes și homogrefele osoase prelevate, pregătite și con-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

servate conform normelor internaționale. Încă din anii 70 ai secolului trecut, sub conducerea domnului Profesor Dr. Ciugudean Cornel, au fost implantate primele endoproteze de șold urmând ca, până în prezent, Clinica de Ortopedie să ocupe un loc fruntaș în ceea ce privește artroplastia primară și de revizie de șold și de genunchi. Conform datelor din Registrul Național de Endoprotetizare, în această unitate de specialitate se efectuează o mare parte a reviziilor de șold din țară.

Menționăm că cca. 80% din pacientura actuală a Clinicii sunt bolnavi aparținând altor județe, astfel Clinica devenind un adevărat centru regional de artroplastie.

Totodată menționăm că am avut și avem programați și bolnavi din străinătate. În prezent, Clinica dispune de 63 de paturi, din care 58 aparțin Secției de Ortopedie Traumatologie, iar 5 Compartimentului de Artroscopie. Dispunem, de asemenea, de un Compartiment postoperator din cadrul Secției de ATI cu un număr de 7 paturi. Activitatea chirurgicală se desfășoară în 4 săli de operații, din care una pentru rezolvarea cazurilor complicate septic. Totodată dispunem de o sală de curs, dotată cu circuit video ce face posibilă transmiterea în timp real a intervențiilor chirurgicale. Ca și dotări tehnice putem aminti: aparatura blocu-

lui operator, sisteme de monitorizare și suport ventilator a pacienților, aparatură modernă de sterilizare, instrumentar specific pentru diferite tipuri de intervenții ortopedice. În ceea ce privește activitatea Compartimentului de Chirurgie Artroscopică, atât numărul, cât și dificultatea acestor intervenții este în creștere. Anual, în clinică se efectuează un număr de aproximativ 400-450 de intervenții artroscopice, din care un număr tot mai mare este reprezentat de reconstrucțiile ligamentare ale genunchiului (încrucișat anterior, posterior), intervenții efectuate în special în zona traumatologiei sportive. Cu un număr nu atât de mare, dar de asemenea în creștere, se află intervențiile artroscopice din zona articulației umărului. Intenția colectivului nostru este de a deveni un centru de pregătire în chirurgia artroscopică, lucru demonstrat de cursurile deja organizate în colaborare cu experți de renume internațional. Personalul și dotările specifice clinicii în acest Compartiment minim invaziv sunt conforme cu standardele internaționale în domeniu, elemente noi de instrumentar și de implante fiind adăugate, pe măsură ce acestea își demonstrează eficacitatea.

Colectivul medical condus de Prof. Dr. Nagy Örs este format din 8 medici pri-

45

mari: Conf. Dr. Pop Tudor Sorin, Șef de lucrări Dr. Russu Octav, Șef de lucrări Dr. Gergely István, Dr. Lászlo Ileana, Dr. Bod Péter, Dr. Kovács Attila, Dr. Ciobanu Igor, Dr. Trâmbițaș Călin, 2 medici specialiști: Dr. Roman Ciprian, Dr. Incze Bartha Sándor. Compartimentul ATI este condus de Dr. Băilă Lucian, iar colectivul este format din: Dr. Moldovan Rodica și Dr. Dobru Valentin. Fiind centru de pregătire profesională pentru rezidenți în specialitatea de Ortopedie și Traumatologie, colectivul Clinicii participă în pregătirea rezidenților din domeniu.

Ca și servicii medicale oferite, profilul principal al clinicii îl reprezintă intervențiile chirurgicale de ortopedie și traumatologie: artroplastii primare și de revizie a articulațiilor mari (șold, genunchi), intervenții artroscopice la nivelul genunchiului și umărului, inclusiv ligamentoplastii asistate artroscopic (în boli degenerative și leziuni acute), intervenții chirurgicale de traumatologie, intervenții chirurgicale de ortopedie pediatrică, intervenții chirurgicale de ortopedie și traumatologie în cazuri septice.

Ca și perspective am dori să fim acreditați ca Centru Regional de Excelență și Pregătire în artroplastii și chirurgia artroscopică, înființarea unui laborator de biomecanică, organizarea unor workshopuri cu transmisii live din sala de operație.

Sperăm, ca și în viitor, având aceste posibilități de tratament de specialitate să fim în sprijinul bolnavilor, să reușim să formăm specialiști recunoscuți, iar activitatea noastră didactică și științifică să se situeze la un nivelt înalt și recunoscut atât de alți specialiști și instituții din țară, cât și din străinătate.

46

Servicii medicale de top la Secția Clinică Urologie din SCJ Mureș

S

ecția Clinică Urologie, aparținând Spitalului Clinic Județean Mureș, funcționează cu 81 de paturi, un compartiment ATI-urologie cu 10 paturi, un bloc operator cu 5 săli de operație. Colectivul clinicii este condus de medic şef de secţie Conf. Dr. Martha Orsolya, medic primar urolog, fiind compus din 12 medici primari, 3 medici specialiști, 12 medici rezidenți aflați actualmente în pregătire de specialitate și 47 de asistente medicale, 24 angajați ca personal auxiliar, 2 registratoare.

Principalele servicii medicale oferite pacienţilor sunt: consultaţii, explorări şi tratamente urologice şi uro-ginecologice.

• patologia tumorală, litiazică, traumatică şi infecţioasă a aparatului urinar • patologia tumorală şi netumorală a aparatului genital masculin • patologia tulburărilor micţionale.

Intervenţii în scop diagnostic: • ecografia aparatului uro-genital • studii urodinamice • uretrocistoscopia, ureteroscopia, ureterorenoscopie, • biopsia prostatică • biopsia testiculară Intervenţii chirurgicale: • Operaţii clasice: Chirurgie onco-urologică: prostatectomie radicală, nefrectomie parţială, nefrectomia radicală, chistectomia renală, nefroureterectomie, cistectomie radicală cu realizarea de derivaţii urinare: ureterostomie cutanată, neovezică incontinentă

tip Bricker, neovezică continentă tip Studer, neovezică continentă tip Camay, orhiectomie radicală cu realizarea de limfodisecţie retroperitoneală, adenomectomie transvezicală, amputaţie peniană parţială, amputaţie peniană totală, rezecţia ectropionului de mucosă uretrală.

Chirurgie de reconstrucţie a aparatului urinar: reimplantare uretero - vezicală, reimplantare cu flap Cassati-Boari, pieloplastie Hynes-Anderson, pieloplastie Culp, ureteroileoplastie, cistoplastie de mărire, operaţia Mitrofanoff, cura chirurgicală a fistulelor urinare, chirurgia hipospadiasului.

Chirurgia aparatului genital masculin: cura chirurgicală a disfuncţiilor erectile cu montare de proteze peniene, montarea de proteze testiculare post-orhiectomie, cura chirurgicală a fimozei, cura chirurgicală a varicocelului, cura chirurgicală a hidrocelului, orhidopexie, uretroplastie, vasectomie, frenulotomie (cura chirurgicală a frenului scurt), cura chirurgicală a traumatismelor organelor uro-genitale, epididimectomie, vasoepididimostomie, secţiunea ligamentului suspensor.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

Chirurgia litiazei aparatului urinar: nefrolitotomie, pielolitotomie, ureterolitotomie, cistolitotomie, drenajul colecțiilor perirenale și perivezicale.

Chirurgia incontinenţei urinare la bărbat şi la femeie: montarea de sfincter artificial, montarea de bandelete suburetrale tip TOT, TVT sau minibandelete, injectarea endoscopică periuretrală de bulking agent, cura chirurgicală a prolapsului genital feminin, injectare intradetrusoriană şi intrasfincteriană de toxină botulinică.

• Endourologie joasă: - uretrotomie internă optică, uretrotomie Maissoneuve, meatotomie OTIS, cura stenozei de col vezical, rezecţia transuretrală a prostatei, incizie transuretrală a prostatei, rezecţia transuretrală a tumorilor vezicale, litotriţie Punch, rezecţia ureterocelului, biopsii de cartografiere vezicală, injectare de bulking agent antireflux vezico-ureteral, drenajul transuretral al abceselor prostatice.

• Endourologie înaltă: - ureteroscopia cu litotriţia şi/sau extragerea de calculi, montarea de stenturi autostatice temporare/de lungă durată.

- nefrolitotomie percutanată, endopielotomie anterogradă, nefrostomie percutanată minimă sau definitivă, endoureterotomie, drenajul percutanat al abceselor renale sau a altor colecţii retroperitoneale.

Intervenţii sub anestezie locală: montare cistostomie minimă, nefrostomie percutanată minimă, cistoscopie flexibilă sau rigidă.

Alte intervenţii: dilataţii uretrale, cateterism uretrovezical, proba Stamey, puncţie aspiraţie abces prostatic. În clinica noastră se desfășoară o complexă activitate didactică și științifică, o parte dintre medicii care activează în clinică fiind și cadre didactice

în cadrul disciplinei de urologie a Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș. Aceasta constă în desfășurarea de lucrări practice și de conferențiere a cursurilor pentru studenții de la specializarea medicină generală, asistență medicală și moașe, cu predare în limbile română, maghiară și engleză. De asemenea, medicii primari din cadrul clinicii coordonează pregătirea în specialitate a medicilor rezidenți urologi, atât teoretic, cât și practic. Cercetarea științifică se desfășoară în cadrul unor proiecte de cercetare aprobate de UMF Tîrgu Mureș și Spitalul Clinic Județean Mureș, cu participarea a mai multor medici din colectivul clinicii. Fondurile astfel rezultate sunt folosite la dotarea clinicii noastre cu material și aparatură de specialitate, iar rezultatele cercetării sunt comunicate la diferite manifestări științifice interne și internaționale.

Anual suntem organizatorii, în asociere cu UMF Tîrgu Mureș și Spitalul Clinic Județean Mureș, ai simpozionului regional de urologie din cadrul Săptămânii urologice mondiale, iar de 2-3 ori pe an efectuăm screeninguri urologice diagnostice și terapeutice, cu un ecou larg în cadrul populației județului nostru. Statistic, activitatea noastră pe parcursul anului 2013 se reflectă în următoarele cifre: • • •

spitalizări continue – 3037 cazuri spitalizări de zi – 904 cazuri consultații de urgență la camera de gardă – 6812 cazuri • consultații în ambulatorul de specialitate – 3978 pacienți • operații chirurgicale deschise – 633 cazuri • operații chirurgicale endoscopice – 2823 cazuri • tratamente de litotriție pentru litiaza renală – 1200 ședințe.

Consultaţii de specialitate urologice în ambulatorul de specialitate - programări zilnic la tel.

0265-215133, int. 279, între orele 12-14. Locaţie str. Gheorghe Marinescu nr. 1, parter.

Date de contact: Târgu-Mureş, Str. Gheorghe Marinescu nr. 1 Telefon (centrală): 0265-215.133 / 0365882.589,882.590 interior 247, 223, 255, 235, fax. 0365-882636.

47

48

ECHIPA LUI BENEDEK IMRE, APRECIATĂ DE EUROPENI

de Alex TOTH • Foto: Bristena

S

pecialişti din mai multe ţări europene au participat, în perioada 18-21 iunie, la cea de-a XIII-a Conferinţă de Cardiologie, eveniment organizat în aula Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş, de Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Maghiară de Cardiologie, Asociaţia Transilvană de Terapie Transvasculară şi Transplant şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş), conf. dr. Ioan Coman (preşedintele Societăţii Române de Cardiologie), prof. dr. Kiss Robert (preşedintele Societăţii Maghiare de Cardiologie) şi prof. dr. Benedek Theodora (co-preşedinte al Comitetului de Organizare).

De asemenea, din Comitetul Ştiinţific de organizare fac parte următoarele persoane: Simona Băţagă, Benedek Imre, Benedek Theodora, Monica Chiţu, Glogar Dietmar, Hlinomaz Ota, Horvath Ivan, Ioan Hossu, Kikeli Pal, Kiss Robert Gabor, Kristie Folley, Lucian Zarma, Marian Croitoru, Maurovich Pal, Ştefan Moţ, Nagy Viktor, Nyolcas Noemi, Olinic Dan, Simonyi Gabor, Szabo Monika, Gabriel Tatu Chiţoiu şi Ungi Imre.

Preşedintele Comitetului de Organizare, prof. dr.

Benedek Imre, a declarat, cu ocazia unei conferinţe de presă, că evenimentul a devenit o tradiţie pentru profesioniştii din domeniul cardiologiei, care au posibilitatea de a dezbate diverse subiecte de actualitate specifice activităţii lor. „A devenit tradiţional ca în iunie, Clinica de Cardiologie să aibă conferinţă cu participare internaţională. Această conferinţă nu este numai a Clinicii, este a Centrului Universitar şi a celor două Societăţi Naţionale, Societatea Română şi Societatea Maghiară de Cardiologie”, a afirmat prof. dr.

Benedek Imre. „Acesta este caracterul, poate cel mai important, că Societatea Română şi Societatea Maghiară, împreună cu centrul nostru universitar, lucrăm împreună. De asemenea, la conferinţă avem oaspeţi din Austria, Slovacia, Germania, Cehia, cu care dezbatem o plajă destul de largă a bolilor cardiovasculare ca şi diagnostic şi tratament, dar şi ca noutăţi. Au loc întâlniri cu medicii de familie, cărora le vom expune ce se întâmplă în domeniul bolilor cardiovasculare, vor fi întâlniri cu specialişti cu care vom dezbate teme diferite, din imagistică, tratament, noutăţi şi perspective de viitor. Lectorii prezenţi sunt recunoscuţi ca lideri europeni în domeniile lor de activitate şi vor face educaţie medicală continuă, atât în limba maghiară, cât şi în limbile română şi engleză”, a adăugat preşedintele Comitetului de Organizare.

Elita cardiologiei, la Târgu-Mureş Alături de prof. dr. Benedek Imre, Conferinţa de Cardiologie de la Târgu-Mureş mai are patru preşedinţi: prof. dr. Leonard Azamfirei (rectorul Universităţii de

Studii de cercetare în premieră mondială Ca în fiecare an, organizatorii au propus în atenţia invitaţilor atât probleme mai vechi, cât şi noutăţi din domeniu, în cadrul ediţiei din 2014 a conferinţei urmând să fie prezentate rezultatele a două studii de cercetare, considerate premiere mondiale. „Aşa cum în fiecare an Centrul nostru vine cu ceva nou, cele două studii de cercetare, despre care noi credem că sunt primele publicate în lume, prezintă tehnici imagistice în diagnosticul precoce al infarctului şi statistici şi rezultate cu privire la bolnavii care au beneficiat de celule stem ca şi tratament, care aduc nişte constatări spectaculoase.

Astăzi nu au acel caracter zdrobitor de confirmare, pentru că numărul este mic şi poate, dacă erau susţinute în număr mai mare, ar fi adus Târgu-Mureşului, României, şi colectivului nostru mai multe posibilităţi”, a spus prof. dr. Benedek Imre.

De la „One man show” la „Team show” Preşedintele Comitetului de Organizare, care este şi şeful Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş, a subliniat faptul că rezultatele obţinute se datorează nu unei singure persoane, ci muncii unei echipe interdisciplinare alcătuită din profesionişti veritabili. „În domeniul cercetării, echipa noastră a reuşit să pătrundă de la cercetarea pe plan local la cercetare pe plan european şi chiar american. Avem la activ proiecte europene de

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

de vedere al tratamentului infarctului miocardic”, a subliniat preşedintele Comitetului de Organizare. „Îmbucurător este faptul că mortalitatea în regiunea secuimii a scăzut de la 24%, în 2004, la 6%. Anul trecut am început să colaborăm cu Bistriţa, care a plecat de la 24% şi acum mortalitatea acolo se apropie de cea din zona secuiască”, a mai punctat prof. dr. Benedek Imre.

Aprecieri din partea Societăţii Maghiare de Cardiologie

cercetare câştigate, proiecte în care am fost solicitaţi să facem parte anul viitor, cu granturi internaţionale. În prezent, în Europa nu se mai face cercetare pe o clinică, ci se face o cercetare interdisciplinară, interprofesională. E nevoie de economişti, de manageri, de IT-işti, e nevoie de toată lumea. Un proiect european nu se mai poate construi pe „One man show”, cum era în anii 90. Astăzi am devenit un „Team show”, în sensul că în spatele meu - şi pentru asta sunt foarte mândru - sunt prezenţi mai mult de 30 de oameni, 15-18 medici rezidenţi, 11 asistenţi universitari, profesori universitari şi şefi de lucrări, cu care sunt foarte mândru. Iată că şi în România se poate dezvolta şi oferi produsul, medicina, pentru cei care au nevoie de acest serviciu”, a punctat prof. dr. Benedek Imre.

Visul lui Benedek: consorţiu UMF UPM - Sapientia La deschiderea oficială de joi, 19 iunie, au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai câtorva din principalele unităţi de învăţământ superior din Târgu-Mureş: Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Petru Maior” şi Universitatea Sapientia. „Eu mă gândesc la un consorţiu româno-maghiar, alcătuit din Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Petru Maior” şi Universitatea Sapientia. La asta visez şi avem proiecte împreună, am câştigat proiecte europene unde noi am ales şi partenerul maghiar de la Budapesta, dar au apărut şi dânşii care aveau o ofertă pentru clinica noastră şi suntem în fază avansată, la care putem declara că vom câştiga împreună un proiect european”, a arătat prof. dr. Benedek Imre.

Rata supravieţuirii, la nivel european Referindu-se la Registrul Regional de Infarct Miocardic Acut, aflat pe lista temelor dezbătute vineri, 20 iunie, prof. dr. Benedek Imre a făcut referire la un studiu realizat în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, publicat în revista Societăţii Americane de Cardiologie. Potrivit studiului, din anul 2004 şi până în prezent, mortalitatea în cazurile de infarct miocardic acut a scăzut de la 24% la 6,3%. „Mortalitatea este la nivelul Europei şi pot să spun că datorită universităţii, a clinicilor şi a membrilor clinicilor de cardiologie, am intrat în Europa din punct

La conferinţa de presă a participat şi prof. dr. Kiss Robert, preşedintele Societăţii Maghiare de Cardiologie, care s-a arătat extrem de mulţumit de nivelul valoric al Conferinţei de Cardiologie de la Târgu-Mureş. „Acest congres de tradiţie este o oportunitate foarte bună pentru specialiştii europeni de a discuta despre probleme mai vechi, dar şi despre cele mai proaspete noutăţi în domeniul cardiologiei, mai ales că în România şi Ungaria avem aceleaşi probleme în acest domeniu, cum de altfel sunt şi în alte ţări”, a apreciat prof. dr. Kiss Robert. „Târgu-Mureş este principalul loc din România unde specialiştii români şi maghiari în domeniul cardiologiei conlucrează excelent, fiind un exemplu pentru spaţiul european”, a completat distinsul oaspete din Ungaria.

Subiecte de actualitate Totodată, preşedintele Societăţii Maghiare de Cardiologie a dezvăluit şi câteva din subiectele abordate în cadrul Conferinţei de Cardiologie de la Târgu-Mureş. „Tratamentul insuficienţei cardiace, cu cât este mai eficient tratamentul bolilor cardiovasculare, cu atât mai puţini pacienţi vor ajunge la insuficienţă cardiacă, deci este o problemă foarte importantă. Cu cât mai mulţi rămân în viaţă după un infarct miocardic, vor ajunge la insuficienţă cardiacă, deci problema tratamentului insuficienţei cardiace atât medicamentos, cât şi cu dispozitive implantabile va avea un rol central şi foarte important. Este o problemă despre care trebuie vorbit şi, într-adevăr, aceste metode de tratament pe care le prezentăm, conform recomandărilor europene, vor ajuta foarte mulţi pacienţi să supravieţuiască, respectiv să aibă o calitate a vieţii superioară. În ultimii ani au apărut în toată Europa şi în toată lumea foarte multe medicamente antitrombotice, anticoagulante şi antiagregante, dar aşa se pare că numărul acestora este în reducere şi vom dezbate care medicamente antiagregante şi anticoagulante sunt cele mai eficiente. În ceea ce priveşte tratamentul hipertensiunii arteriale au apărut noi metode de tratament, nu numai medicamentoase, ci şi cu tratament prin cateter, deci considerăm foarte important ca să le însumăm într-o prezentare despre tratamentul non-medicamentos al hipertensiunii arteriale, cu dispozitive”, a afirmat prof. dr. Kiss Robert.

49

50

Medicina computațională, obiectiv în cardiologie

Text: Teodora MÎNDRU • Foto: Bristena

A doua zi a Conferinței de Cardiologie, cu participare internațională, a adus în prim-plan, pe de o parte, colaborarea Clinicii de Cardiologie cu universitățile târgumureșene în domeniul cercetării științifice, pe de altă parte, noi metode de tratament a aterosclerozei sau tendințele în cardiologie.

Preşedintele Conferinţei de Cardiologie, profesorul doctor Benedek Imre a vorbit joi, 19 iunie, în deschiderea sesiunii plenare a Conferinţei de Cardiologie, despre reuşitele Clinicii de Cardiologie de la înfiinţare şi până în prezent, subliniind că a pornit singur într-o clinică medicală, ca şi cardiolog, iar treptat a creat o echipă formată din profesori universitari, şefi de lucrări, asistenţi universitari, doctoranzi, medici rezidenţi, care vor duce mai departe renumele clinicii.

Mai mult, profesorul le-a mulţumit rectorilor universităţilor din Târgu-Mureş pentru deschidere şi cooperare. „Vreau să le mulţumesc tuturor celor care ne-au onorat cu prezenţa. Va fi un congres pe toate aspectele bolilor cardiovasculare, împreună cu specialiştii noştri din ţară şi din străinătate vom parcurge toate capitolele interesante. Am invitat cele trei universităţi, pentru că nu se pot crea proiecte fără colaborare”, a transmis prof. dr. Benedek Imre.

Mesaj de apreciere Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş, profesorul doctor Leonard Azamfirei, a transmis un mesaj de apreciere şi continuitate, arătându-se bucuros că UMF Târgu-Mureş este co-organizator al conferinţei. Mai mult, acesta a lăudat dinamica Clinicii de Cardiologie, subliniind că viitorul clinicii este pe mâini bune. „Vreau să le trans-

mit celor prezenţi un mesaj de apreciere pentru tradiţie şi continuitate. Această Conferinţă de Cardiologie, cu participare internaţională, are în acest moment o tradiţie de 13 ani, 13 ediţii şi nu are voie să se întrerupă în viitorul care urmează şi cu un asemenea colectiv, care este în creştere şi în promovare. E un motiv de bucurie pentru Universitate să fie co-organizatorul acestei manifestări, pentru că fiecare ocazie de felul acesta creşte prestigiul Universităţii şi al celor care fac parte din ea. Sunt bucuros pentru faptul că fiecare motiv pe care îl folosim pentru a putea fi împreună trebuie să fie cu adevărat folosit. Suntem aici medici din diverse specialităţi, dar complementare în egală măsură, suntem oameni care vorbim limbi diferite, dar care găsim lucruri care ne aduc laolaltă, suntem din universităţi diferite, dar care au un motiv de a fi astăzi şi nu numai împreună. Văd o dinamică absolut remarcabilă a tot ce s-a întâmplat în această Clinică de Cardiologie şi prin faptul că se tinde spre interdisciplinaritate, spre abordări care ţin nu doar de cardiologie, ci de tot ceea ce este conex cardiologiei, mă face să cred că viitorul ştiinţific al acestei clinici este pe mâini bune. Din partea Universităţii aţi avut şi veţi avea în continuare sprijinul pentru aceste demersuri, care nu fac decât să ne spună că există o generaţie care vine după noi şi care va avea înţelepciunea de a vedea ce este bun în această Universitate”, a transmis prof. dr.

Leonard Azamfirei.

O tradiţie frumoasă Rectorul Universităţii „Petru Maior” (UPM) Târgu-Mureş, profesorul doctor Călin Enăchescu, a transmis că participarea Universităţii „Petru Maior” la Conferinţa de Cardiologie este o frumoasă tradiţie, acesta arătându-şi în continuare deschiderea pentru cooperare şi colaborare. „Deja a devenit o tradiţie frumoasă să particip la aceste evenimente, de fiecare dată mă simt foarte bine şi retrăiesc anumite momente pe care le-am avut în colaborarea cu domnul profesor Benedek şi cu echipa pe care o conduce. Am fost parteneri aproape în toate proiectele, chiar dacă contribuţia Universităţii noastre nu a avut o amploare atât de mare. Planurile noastre prevăd clar cooperare în domeniul ştiinţific şi suntem aici să vă spunem că toate acele elemente prezentate de doamna profesor Theodora Benedek în acel viitor sunt nişte provocări pentru noi şi am fi deosebit de încântaţi să fim parteneri în astfel de proiecte. Aţi remarcat în viitorul prognozat că fără informatică, fără medicină computaţională aceste cercetări sunt un pic mai dificil de realizat”, a precizat prof. dr. Călin Enăchescu.

Medicina şi informatica, viitorul cercetării Rectorul Universităţii „Sapientia” din Târgu-Mureş, profesorul doctor Dávid László, a subliniat că cercetările interdisciplinare între medicină şi informatică re-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

prezintă viitorul în cercetările medicale. „Eu reprezint o universitate cu predare în limba maghiară şi trebuie să spun că istoria noastră este aproximativ egală cu istoria acestei conferinţe, deci în 14 ani am făurit o universitate, am acreditat-o, iar actualmente, pe baza rezultatelor ştiinţifice, este cea mai puternică universitate particulară din România şi poate să se angajeze în anumite cercetări şi în cercetări medicale, dar şi în cercetări de informatică. Practic, este o universitate în trei centre, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc şi Târgu-Mureş, cu 2.200 de studenţi şi aproximativ 200 de cadre didactice. Dacă ne-aţi întreba care este viitorul în cercetările medicale, aş spune cercetările interdisciplinare între medicină şi informatică”, a transmis prof. dr. Dávid László.

Celulele stem reduc ateroscleroza Tot joi, preşedintele Comitetului de Organizare, profesorul doctor Benedek Imre, a prezentat aspecte legate de transplantul de celule stem în cardiologie la clinica pe care o conduce, dar şi date obţinute în urma unui studiu pilot, în care nouă pacienţi au primit celule stem. „Făcând transplantul de celule stem în plan coronarian, am constatat, după patru ani de urmărire a acestor bolnavi, că celula stem injectată în coronară reduce ateroscleroza. Am plecat cu un studiu în care am avut nouă pacienţi care au primit celula stem şi am avut posibilitatea să urmărim ce s-a întâmplat în procesul aterosclerozei. A fost o diferenţă mare între bolnavii cărora le-am injectat celula stem şi cei cărora nu le-am injectat celula stem. Am vrut să urmărim ce se întâmplă cu boala, adică cu artera tratată cu celule stem.

Rezultatele au fost izbitoare. Evaluarea prin Angio CT Multislice a plăcilor ateromatoase coronariene la 3-4 ani după infuzia intracoronariană de celule stem la

pacienţii postinfarct indică faptul că terapia prin celule stem poate avea un efect favorabil asupra procesului ateromatos la nivelul coronarelor infuzate cu concentrat celular, demonstrat de reducerea semnificativă a numărului și volumului plăcilor ateromatoase, precum şi a scorului de calciu la nivelul segmentelor coronariene tratate cu celule stem comparativ cu alte teritorii coronariene. În acest studiu pilot, acest efect a fost mai pronunţat la nivelul teritoriului coronarian distal de locul infuziei celulare, unde endoteliul a fost spălat de concentratul celular, indicând faptul că celulele stem pot juca un rol în vindecarea endotelială şi prevenirea progresiei ateromatozei coronariene la acest nivel.

Sunt studii în favoarea transplantului şi împotriva transplantului”, a spus prof. dr.

Benedek Imre.

Dezvoltarea medicinei computaţionale, prioritară Co-preşedintele Comitetului de Organizare al Conferinţei de Cardiologie, profesorul doctor Benedek Theodora, a afirmat joi, 19 iunie, în cea de-a doua zi a evenimentului, că printre obiectivele de viitor ale cardiologiei se numără medicina computaţională, care se bazează pe colaborarea dintre informatică şi medicină, un domeniu de prioritate pentru cercetarea europeană. Aceasta a punctat şi principalele direcţii de cercetare pe care Clinica de Cardiologie le va urma. „Îmi revine rolul de a vorbi despre viitor şi aş începe prin a vă prezenta care sunt principalele direcţii de cercetare pe care dorim să le urmăm în clinica noastră. În primul rând, continuarea cercetărilor referitoare la noile terapii în infarctul miocardic acut, aplicarea rezultatelor de până acum în cercetarea referitoare la tehnicile imagistice tridimensionale, ecocardiografia tridimensională şi integrarea tehnicilor ultramoderne de imagistică, continuarea

51

cercetărilor referitoare la placa instabilă, mecanismele care stau în spatele progresiei acestei plăci instabile spre dezvoltarea unui sindrom coronarian acut, tehnici imagistice destinate detectării precoce a vulnerabilităţii plăcii şi noi tratamente, tratamentul prin transplant de celule stem în bolile cardiovasculare şi studierea mecanismelor patofiziologice şi a noilor tratamente adresate stenozei în stem”, a precizat prof. dr. Benedek Theodora.

Medicina computaţională, de viitor Profesorul doctor Benedek Theodora a spus că printr-o colaborare cu universităţile tehnice şi cu colectivele de cercetare din informatică, Clinica de Cardiologie doreşte să dezvolte medicina computaţională, dar şi modelele de medicină personalizată. „Ceea ce este foarte important pentru noi în viitor este ca acest background semnificativ pe care îl avem în imagistica cardiovasculară, pe care l-am dobândit prin crearea de platforme imagistice şi prin aplicarea noilor metode imagistice, întotdeauna de vârf, străduindu-ne pe parcursul anilor să achiziţionăm ultimele tehnici de imagistică, să îl aplicăm în continuare în integrarea, în activitatea noastră corectă de cercetare, în medicina computaţională, care este de viitor, care se bazează pe colaborarea dintre informatică şi medicină, efectuarea de simulări în diferite patologii, pe tehnici de imagistică virtuală, pe realizarea de modele computaţionale pe diferite patologii şi dezvoltarea acestor modele personalizate ca alternativă la experimentele pe animale. Acesta este un domeniu de prioritate pentru cercetarea europeană, o dovedeşte numărul mare de granturi care sunt alocate de Comisia Europeană pentru această prioritate şi practic ne dorim, printr-o colaborare cu universităţile tehnice şi cu colectivele de cercetare din informatică, să aplicăm în medicină aceste noi progrese în informatică în medicina computaţională şi în dezvoltarea de modele de medicină personalizată, care se referă la personalizarea tratamentului specific pentru un anumit pacient pe baza datelor furnizate prin simulări computerizate”, a conchis co-preşedintele Comitetului de Organizare.

52 Sorina Pintea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş”

„În spatele fiecărei realizări se află multă muncă şi muncă de echipă” Ce înseamnă managementul Spitalului Judeţean, cea mai mare instituţie din judeţ, fie că vorbim de număr de angajaţi, beneficiari sau fonduri gestionate?

La ora actuală avem 1846 de angajaţi, dar suntem la nivelul minim de angajaţi şi Spitalul Judeţean gestionează circa 2 milioane de euro lunar din relaţii contractuale cu CAS, programe naţionale de sănătate, venituri proprii. E greu să apreciez cam ce ar însemna managementul, pentru că volumul de muncă şi celeritatea cu care se desfăşoară totul îţi lasă prea puţin timp de gândire şi atunci pot să spun că este un management greu şi foarte complex. Nu este simplu, dar totodată este frumos pentru că satisfacţiile sunt pe măsură.

S

pitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare este cea mai mare şi mai importantă unitate medicală din judeţul Maramureş, care asigură asistenţa medicală de urgenţă şi de specialitate atât pentru locuitorii din municipiu, cât şi pentru populaţia din celelalte localităţi ale judeţului Maramureş. Pentru unele specialităţi medicale, îndeplineşte, totodată, şi funcţia de spital de urgenţă. Despre provocările generate de conducerea unei asemenea unități spitalicești ne-a vorbit într-un interviu acordat revistei noastre Sorina Pintea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş”..

Suferinţa umană nu e plăcută şi n-am reuşit să creez acea barieră între managerul şi omul Sorina Pintea şi de multe ori merg acasă încărcată cu problemele personale ale pacienţilor şi personalului uneori, nu este foarte plăcut, dar mă simt om, dar asta mă face să merg mai departe. În momentul în care am achiziţionat un monitor de presiune intracraniană a fost un accident pe strada Victor Babeş, un băiat de 11 ani fost lovit de o maşină, a stat în comă 3 luni, la noi. Monitorul de măsurare a presiunii intracraniene nu vindecă, dar este un aparat care arată în fiecare moment ce trebuie să faci şi care este medicaţia pe care trebuie s-o dai pacientului. Vă imaginaţi, cum să nu fii sensibil la suferinţa unui copil de 11 ani, dar nu pot să vă spun ce important a fost când am aflat că, după ce partea care ţinea de Spitalul Judeţean s-a rezolvat, băiatul a fost transferat la un centru de recupare la Târgu Mureş şi după 7 luni a venit pe picioarele lui să mulţumească medicilor, pentru că nimeni, la Cluj, la Timişoara, la Bucureşti nu i-au dat nicio şansă şi, mai mult, n-au vrut să-l primească. Nimic nu se poate compara cu acea senzaţie. Tot la fel de greu este când vin apropiaţii, diagnosticul este fatal şi este foarte greu să vorbeşti cu acea persoană. Eu plâng foarte-foarte greu şi atunci prefer să plec. Spitalul este un organism viu, sunt şi medici care au probleme de sănătate, care au făcut mult bine şi care au nevoie la rândul lor de ajutor. Dar sunt multe momente frumoase.

Care este situaţia şi stadiul lucrărilor de reabilitare a spitalului?

Din punct de vedere a termenelor stabilite, lucrările sunt în termen. După ştiinţa noastră, termenul final este 19 noiembrie 2014. Este foarte greu atât pentru constructor, cât şi pentru spital, pentru că spitalul este un organism viu, şi atunci, obligatoriu trebuie să coabi-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

tăm şi este dificil să menţii aceste condiţii legale şi necesare de funcţionare, în condiţii de şantier. Aş putea să spun că este o situaţie extremă, există un disconfort, atât pentru pacienţi şi aparţinători, cât şi pentru personalul medical şi categoric sunt probleme, noi le ştim, le recunoaştem, dar şi pacienţii şi aparţinătorii au dat dovadă de foarte multă înţelegere.

Pentru zona reabilitată, reacţiile pozitive au fost pe măsură.

Exact. Aş putea să vă spun, din statistici, că în ultimul an a crescut adresabilitatea la anumite secţii care au fost blocate în spaţiul lor iniţial, în zone reabilitate şi aici mă refer în primul rând la Neonatologie.

Dacă ar fi să faceţi un bilanţ al activităţii dumneavoastră manageriale, dincolo de cifre, care sunt cele mai mari realizări şi satisfacţii?

Un lucru, de care sunt extrem de mândră şi care a necesitat un efort mai mare poate decât am lăsat noi să se vadă, a fost finalizarea lucrărilor la Unitatea de Primiri Urgenţe, pentru că a fost un moment dificil pentru toţi, pentru că finanţarea nu a mai fost asigurată de la Ministerul Sănătăţii, iar termenul de predare a fost o lună şi jumătate de la data discuţiei inițale. Lucrările fiind terminate pe jumătate, părea un termen aproape imposibil de atins şi totuşi s-a realizat. Apoi sunt aspecte legate de partea investiţională în aparatură medicală, am reuşit nişte lucruri importante împreună cu colectivul pe care îl conduc, apoi am reuşit să finalizăm reabilitarea spălătoriei, care în afara celor văzute, înseamnă foarte mult pentru un spital. Şi, nu în ultimul rând, lucruri care nu îmi pot fi atribuite în mod direct, dar la care am contribuit. Apreciez colectivul de medici de la Terapie Intensivă, care a reuşit să implementeze anumite procedee medicale în premieră şi pot să spun că reprezintă o premieră chiar şi pentru România. Sunt două centre care au aplicat acele procedee şi aici mă refer la dializa de sepsis, la montarea unui plămân artificial, la dializa hepatică, lucruri care se fac la ora aceasta în Europa, iar în România s-au mai făcut doar la Timişoara. Sunt realizări foarte importante şi într-un timp destul de scurt. E greu să le enumăr, pentru că sunt lucruri care trebuiau făcute şi nu ai timp să te gândeşti la momentul respectiv că sunt realizări, ci doar că sunt importante şi că trebuie făcute. Noi suntem aici pentru pacienţi şi în afară de a încerca să dotăm spitalul, să-l aducem la anumite standarde la care este necesar să fie adus, încercăm să schimbăm mentalităţi. Este un lucru pe care l-am început şi spun că suntem pe drumul cel bun, pentru că omul în momentul în care trece pragul acestui spital vine cu încredere şi doreşte să fie tratat, să venim în întâmpinarea a ceea ce trebuie şi aşteaptă să primească.

E o politică de relaţii umane pe care aţi aplicat-o întotdeauna. O politică de apropiere faţă de angajaţi şi pacienţi.

Da, şi să ştiţi că a funcţionat şi funcţionează şi aici.

Aceste rezultate se văd şi în chestionarele de satisfacţie şi în opiniile trimise de pacienţi prin diverse medii.

Da şi noi analizăm aceste chestionare, cu toată seriozitatea, din trei în trei luni. Există, în permanenţă, un dialog cu pacienţii, iar, dacă avem o sesizare scrisă, încerc să sun personal de fiecare dată ca să văd ce se întâmplă şi ce avem de făcut. Eu spun că lucrurile merg în direcţia bună.

Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră la spital?

La 7.30 sunt în spital, în fiecare dimineaţă sunt la spital.

Apoi, la ora 8 este raportul de gardă, de două ori pe săptămână în Terapie intensivă şi în rest în sala de consiliu cu medicii şefi de secţie. În fiecare joi este un raport mare, inclusiv cu asistenţii şefi şi cu şefii de servicii şi birouri din cadrul administraţiei spitalului, discutăm toate problemele, plăcute şi neplăcute. Apoi fac mapa de corespondenţă, mapa de dimineaţă este foarte voluminoasă, mai urmează una în jurul prânzului. Luni avem comitetul director de la ora 10, la fel, se discută problemele importante ale spitalului şi apoi încep să analizez anumite probleme care ţin de activitatea spitalului. Sunt angajaţi, oameni care vin. Pe la ora 15 încep să lucrez cu adevărat, citesc legislaţie, fac analize, fac analize comparate cu alte spitale, pentru că întotdeauna e bine să ai un termen de comparaţie. În jur de ora 18 încerc să plec. Sunt zile când plec şi la 17. Încerc să fiu cât mai puţin plecată, pentru că tot timpul e nevoie să fiu aici. Tot după ora 15, intru prin spital.

Marţi este cea mai grea pentru că avem zi de audienţă şi şedinţă cu constructorii. Cam 30% din activitatea mea este legată de şantier. Sâmbăta sunt în spital de la ora 9 la ora 12-13-14. Duminica este singura zi în care încerc să nu fiu în spital, nu-mi iese întotdeuna, dar încerc.

Care este cea mai grea parte? Partea financiară, de legislaţie?

Coroborarea părţii financiare cu partea de legislaţie.

Suntem un spital fără probleme financiare, dar, dacă am face tot ce trebuie să facem într-un an, atunci chiar am avea probleme financiare. Încercăm să etapizăm şi să prioritizăm lucrurile. Încercăm ca pacienţilor să nu le lipsească nimic. Sunt foarte multe lucruri de care trebuie să ţinem seama. Sunt pacienţi care vin în terapie intensivă şi pentru care spitalul cheltuie peste 50.000 de lei. Sunt asiguraţi, dar procedurile şi medicaţia sunt foarte scumpe, iar casa decontează 2.000 de lei. Nu ne putem permite să ne jucăm cu viaţa oamenilor.

53

54

Avem în spital 116 cazuri a căror costuri depăşeşte 50.000 de lei, ceea ce nu e puţin lucru şi atunci categoric trebuie să ai un echilibru în a face ce e necesar şi a asigura resursele acolo unde este nevoie de ele.

Ce v-aţi dori pe partea de dezvoltare?

Infrastructura este principala problemă pentru că acest proiect nu acoperă toate problemele şi eu spun că, în momentul în care cumperi ceva, trebuie să ai şi priză în care să alimentezi aparatul respectiv, ori nouă ne lipsesc foarte multe prize şi atunci încercăm să echilibrăm partea de investiţii cu partea de infrastructură necuprinsă în proiect şi cu partea de aparatură medicală. Anul acesta, de exemplu, pe partea de infrastructură, spitalul va da în folosinţă a doua parte a Unităţii de Primire Urgenţe, a cărei valoare este aproximativ egală cu prima. Noi spunem că tot în luna iunie va fi gata. Apoi sunt o mulţime de probleme urgente în zona de sterilizare, valoarea este în jur de 615.000 de euro, care este inima unui spital. A devenit stringentă pentru că avem 4 sterilizatoare şi două sunt deja terminate. Apoi modernizări la centrala termică, spitalul are nevoie de apă caldă şi cu asta spun tot. Din 30 iunie nu vom mai putea avea apă caldă dacă nu schimbăm cazanul.

Sunt o mulţime de probleme pe care încercăm să le rezolvăm etapizat. Din planul de achiziţii de aparatură medicală aprobat la începutul anului în Consiliul Medical, vom achiziţiona aparatură în valoare de 2 milioane de lei. Menţionăm că sursa pentru aceste investiţii sunt şi veniturile proprii, care au crescut mult la spital.

La fel şi pe secţii, în funcţie de ceea ce îşi doreşte fiecare colectiv şi de necesarul de la nivelul judeţului. Am încurajat medicii să facă cursuri de specializare şi competenţe pe un anumit gen de aparatură pentru că degeaba cumperi ceva dacă nu ai medici care să lucreze pe ele. Şi spitalul le plăteşte cursurile acestor medici pentru a fi specializaţi în zona noastră de interes. Eu spun că după ce această reabilitare va lua sfârşit cu totul, vom putea vorbi de un spital integrat. Nu este uşor să mergi concomitent cu partea de infrastructură şi aparatură medicală. Sunt secţii foarte bine dotate şi secţii care au nevoie, dar nu le-a venit încă rândul.

Despre colaborarea cu alte instituţii?

Din acest punct de vedere, cu Consiliul Judeţean şi cele subordonate Ministerului Sănătăţii nu am avut niciun fel de probleme, dimpotrivă, am găsit o deschidere deosebită şi nu văd de ce nu ar fi aşa pentru că, categoric, spitalul este o parte importantă a judeţului şi un loc de care, la un moment dat, toţi avem nevoie.

Sunt momente în care munceşti mult, mă refer la întregul colectiv şi ai impresia că nu observă nimeni ceea ce faci, dar sunt momente în care aprecierile se fac public şi atunci spui: „se vede ce am făcut”. A fost ieri o videoconferinţă şi ministrul Bănicioiu ne-a felicitat vizavi de ceea ce s-a făcut prin Programul Naţional de Terapie Intensivă şi pe Programul Naţional de Transplant, de prelevare, noi, nefiind finanţaţi, am făcut cele mai multe prelevări din ţară şi datorită Băii Mari, a crescut media naţională de la 3 la 17%. În spatele fiecărei realizări se află multă muncă şi muncă de echipă. La fiecare proiect important este mobilizare generală.

Cred că îi cunoaşteţi personal pe toţi angajaţii spitalului.

Nu, nu am reuşit. Dar din 1846, îi cunosc pe nume cam pe 1100.

Un mesaj pentru pacienţi. În prima fază îmi cer scuze pentru condiţiile pe care le avem în anumite secţii nereabilitate, îmi cer scuze pentru multe din neajunsurile care ni se datorează nouă, îi rog să fie înţelegători şi în acelaşi timp îi rog să vină cu încredere pentru că cred că aici vor găsi ceea ce au nevoie, oamenii Spitalului Judeţean sunt dedicaţi muncii pe care o fac.

Istoricul spitalului În conformitate cu criteriile de clasificare a spitalelor stabilite prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 1764/2006, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare este spital de urgenţă cu nivel de competenţă III. Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr.Constantin Opriş” din Baia Mare a fost construit în perioada 1966-1971 şi a fost dat în folosinţă în anul 1972. În 2010 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş-Baia Mare”, având o valoare totală de 70.627.740,32 de lei, inclusiv TVA, din care 48.242.454,90 de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 7.378.256,44 de lei de la bugetul de stat. Lucrările de reabilitare au început în octombrie 2010, executantul acestora fiind Asocierea VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH&Co. KG şi SC Antrepriza Montaj Instalaţii SA. Lucrările de reabilitare vor fi finalizate în cursul acestui an.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

55

MedFUTURE transformă Clujul în centrul inovaţiei medicale de Augustin STANCIU

U

niversitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca va dezvolta, în următorul an, un proiect revoluţionar, MedFUTURE, scopul viitorului centru de cercetare fiind acela de a crea şi dezvolta un pol de excelenţă în domeniul cercetării medicale avansate în regiune.

În ultimii ani, în Cluj-Napoca, se vorbeşte tot mai mult despre proiecte inovatoare, autorităţile locale şi universităţile clujene „dându-şi mâna” pentru implementarea unor facilităţi care vor transforma municipiul într-unul dintre cele mai importante poluri de cercetare din această parte a Europei.

Printre cele mai importante proiecte inovatoare care vor transforma Clujul într-un pol al creativităţii se numără Cluj Innovation City, idee a Clusterului Cluj IT, care va costa nu mai puţin de 300 de milioane de euro, şi care se doreşte a fi, în următorii ani, cel mai mare centru de industrii creative din Sud-Estul Europei, în clădirile cu pricina urmând să lucreze peste 15.000 de specialişti şi cercetători, sau Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), proiect al municipalităţii clujene. Pe aceeaşi strategie se mulează şi MedFUTURE, proiect al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

30 de milioane pentru MedFUTURE Proiectul “Dezvoltarea infrastructurii de cercetare integrată pentru medicină avansată şi medicină translaţională în vederea creşterii competitivităţii ştiinţifice la nivel internaţional în domeniile pentru sănătate” – MedFUTURE este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, valoarea acestuia fiind de peste 37,1 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 30 de milioane de lei, acesta urmând să fie implementat pe o perioadă de 17 luni, respectiv inaugurarea urmând să se facă undeva în vara anului 2015.

Oficialii UMF Cluj-Napoca spun că MedFUTURE îşi propune să creeze şi să dezvolte un centru de cercetare de înaltă performanţă în domeniul medicinei avansate, să creeze şi să dezvolte noi concepte la nivel molecular pentru înţelegerea mecanismelor ce duc la apariţia unor boli, precum şi la identificarea unor tratamente personalizate adaptate genotipului pacientului, utilizând tehnologii state of the art şi metode minim invazive.

Reprezentanţii UMF Cluj-Napoca spun că pentru realizarea acestui deziderat se vor integra performanţele în domeniu realizate de către Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din ClujNapoca, dezvoltarea acestui centru cât şi potenţialul real de implicare a utilizatorilor industriali prin susţinerea şi dezvoltarea unor firme inovatoare şi, implicit, crearea şi dezvoltarea unui pol de excelenţă în domeniul cercetării medicale avansate în regiune. În cadrul MedFUTURE vor fi create laboratoare cu acces deschis, la care vor avea acces cercetători din toate domeniile, nu doar cele medicale, acest fapt reprezentând, alături de activitatea de cercetare fundamentală şi translaţională în domeniul medicinei avansate, şi garanţia unor performanţe tehnologice prin deservirea lor de către specialişti formaţi în ţară şi, mai ales, în străinătate prin întoarcerea acasă a know-how-ului obţinut în laboratoare de excelenţă.

Practic, oficialii UMF Cluj-Napoca spun că în cadrul acestui proiect va fi realizată o clădire cu destinaţie specială pentru Centrul de Cercetări pentru Medicină Avansată, aceasta urmând să fie dotată cu mobilier şi echipamente specifice de ultimă generaţie, de asemenea, urmând să fie asigurate, după inaugurare, unele

servicii de specialitate potenţialilor beneficiari interesaţi, cum ar fi universități, institute de cercetare, agenţi economici sau autorităţi publice locale.

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Prof. Dr. Alexandru Irimie, consideră că MedFUTURE este un proiect cât de poate de necesar atât pentru universitatea pe care o reprezintă cât şi pentru comunitatea clujeană. “MedFUTURE este un centru extrem de necesar, important şi oportun pentru universitatea noastră, dar şi pentru Cluj-Napoca. El va coagula tot ce înseamnă nucleele de cercetare ale disciplinelor şi departamentelor aducând, prin cele 25 de noi locuri de muncă, un număr mare de cercetători, studenţi, cadre didactice sau doctoranzi care vor putea în acest fel învăţa, lucra şi publica astfel încât universitatea noastră să fie cunoscută şi recunoscută în ţară şi în străinătate”, a declarat Alexandru Irimie.

56

Considerații privind sistemul de sănătate din România.

Capitolul 1: Formarea specialiștilor.

P

entru că se apropie perioada examenelor de admitere la facultate, m-am gândit că ar fi o bună idee să susţin îndreptarea către profesia mea, a cât mai multor tineri. Profesia din domeniul medical, fie că vorbim de medicină, medicină dentară sau farmacie, nu este cea mai dificilă din lume şi nici cea mai frumoasă, dar cu siguranţă este cea mai nobilă şi cea care aduce cele mai mari satisfacţii.

Unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le accepte un tânăr care se îndreaptă către medicină este că profesia îi va ocupa o mare parte din viaţă. Nu este un program fix, vor fi zile când va ajunge acasă şi seara, vor fi zile când nu va mai ajunge deloc, mai ales că în medicină studiul nu se va termina niciodată. Tot timpul se descoperă câte ceva, tot timpul trebuie să fii la curent cu noi proceduri, noi medicamente, noi informaţii. Se intră într-un program de Educaţie Medicală Continuă (EMC), format din prezentări, conferinţe şi congrese. În medicină trebuie să fii pregătit în permanenţă să vezi suferința umană, atât în forma morală cât şi în forma fizică. Nu este niciodată monoton, mereu este ceva nou şi niciun caz nu seamănă cu celalalt. Tânărul

medic va simţi că, prin el, Divinitatea lucrează pentru a-i ajuta pe ceilalţi, pentru a le da o a doua şansă. Cu toate greutăţile, îi va plăcea, pentru că din miile de oameni, el a fost cel ales să salveze şi să aline.

Un medic are o memorie fantastică, pentru că își va aduce aminte povestea de viaţă a fiecăruia dintre pacienţii săi, iar la câteva sute le va şti şi numele de familie şi boala cu care au venit prima dată, fără să se mai uite pe documente. Chiar dacă pregătirea formală s-a terminat, medicul va continua să se pregătească, să întâlnească noi cazuri care să îi provoace inteligența sau capacitatea de adaptare. Este nevoie de oameni tineri, cu dorinţă de cunoaştere, de învăţare, este nevoie de oameni pentru oameni! Și universitățile de profil, cum este și cea din Tîrgu Mureș, asigură standardele de pregătire necesară pentru această profesie. Și o fac bine.

Pentru că sunt unul dintre cei care înţeleg perfect problemele tinerilor medici rezidenţi, venind dintre cei care a trăit în sistemul sanitar, mi-am propus să îmi exprim susţinerea şi înţelegerea faţă de încercările prin care trec aceştia. Sloganul Toţi pentru medici, medici pentru toţi! se regăseşte ca laitmotiv al campaniei De

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

profesie: medic în România, care îşi propune creşterea numărului de medici în ţară la mia de locuitori de la 2,4 la 2,6 până în 2015, campanie susţinută de Consiliul Investitorilor Străini, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România (CMR), Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii. Lăudabilă iniţiativa pentru că se încearcă cu toate resursele, care ne mai sunt la îndemână sau care se creează, menţinerea tinerilor medici în ţară. Uşor, uşor spitalele s-au depopulat, diversele sisteme sanitare le-au şubrezit sau le-au închis. Există un singur motiv pentru care medicii rezidenţi pleacă din ţară: salariul! Din acelaşi motiv s-ar putea şi întoarce să lucreze în ţară. Într-un an ies de pe băncile universităţilor aprox. 5000 de absolvenţi (la ultimul concurs de rezidenţiat au fost la medicină 4100 pe un număr de 3800 de posturi).

Acest lucru înseamnă că la fiecare două ore intră un nou medic în sistem, suficient cât să compenseze pierderile, inclusiv cele naturale. Problema este că echivalentul a jumătate din cheltuielile de şcolarizare şi formare suportate de stat se duc în afara ţării şi drama personală a celor forţaţi să pribegească crezând că vor avea o viaţă mai bună creşte.

Recent, preşedintele CMR, prof. dr. Vasile Astărăstoae declara că statul a pierdut, în ultimii ani, peste 226 de milioane de euro prin plecarea din ţară a aproximativ 20.000 de medici, mulţi dintre migranţi având specializări deficitare în România, ceea ce a generat noi cheltuieli, pentru formarea altor echipe. Dar adevărata pierdere nu este cea materială, ci cea a calităţii, a îmbunătăţirii sistemului sanitar. Medicii rămaşi vor trebui să lucreze mai mult, vor fi tot mai obosiţi şi, implicit, riscul de a greşi creşte.

Am încercat să fac un calcul, defect profesional, ce să fac. În perioada 2007-2013, România ar fi putut beneficia din partea Uniunii Europene de 19,21 miliarde de euro. Din această sumă, până în 2011 inclusiv, a atras 1 miliard, iar în ultimii 2 ani a ajuns la un grad de atragere a fondurilor de aproximativ 5 miliarde.

Asta înseamnă că am pierdut practic, prin neatragerea acestor fonduri, peste 12 miliarde de euro. Astea sunt o parte din cifre. Pe de altă parte avem, de exemplu,

în sistemul public din România, aproximativ 20.000 de medici, din numărul total de aproximativ 40.000. Dacă acestora le-am fi acordat lunar 1.000 de euro, cheltuiala lunară ar fi fost de 20 de milioane de euro, iar într-un an de 240 de milioane. Pentru asistentele medicale din sistemul public din România, vreo 80.000, prin acordarea lunară a sumei de 350 de euro, cheltuiala anuală ar fi fost de aproximativ 280 de milioane de euro. Făcând totalul rezultă o cheltuială anuală de 520 de milioane de euro. În întregul exercițiu financiar de finanțare europeană 2007-2013, cheltuiala necesară pentru mărirea veniturilor personalului medical ar fi fost astfel de aproximativ 3,65 miliarde de euro. Puțin, comparativ cu suma de 12 miliarde pe care am avut-o la dispoziție. Nu mai adaug faptul că aferent sumei de 3,65 miliarde de euro, care ar fi fost bani intrați în consum, bugetul statului ar fi beneficiat, în urma utilizării sumelor de TVA care se reîntorceau la buget, de aproximativ 870 de milioane de euro pentru perioada examinată.

Dar astea sunt doar calcule. Trebuie să încercăm să le dovedim încă de la început tinerilor că este nevoie de ei, medicii rezidenţi au nevoie de îndrumare pentru a-şi construi o imagine bună atât în rândul colegilor de breaslă, cât şi în rândul pacienţilor, trebuie pus accent pe oportunităţile pe care le oferă o imagine bună, construită în timp, atât din punct de vedere al relaţiei cu pacienţii, cât şi din punct de vedere al comunicării cu ceilalţi medici. Este laudabilă și binevenită inițiativa Guvernului Ponta prin care acordă tinerilor rezidenți, în afara salariului, o bursă de 670 de lei lunar. E puțin, dar este mult comparativ cu ce (nu) aveau înainte.

După părerea mea, în ceea ce îi priveşte pe medicii rezidenţi, mesajul “avem nevoie de voi” se construieşte în rezidenţiat şi se dovedeşte în practică. Să încetăm să mai fim fabrica de medici pentru străinătate, este timpul să reconstruim pentru noi! Șef Lucrări Dr. Florin Buicu Medic primar sănătate publică și management Secretar al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților

57

58

Starea hiper-reactivă imunitară sezonieră de Dr. Cristina Aoşan, membru în Comisia de Apiterapie a Apimondia

T

răim într-un ocean imens de aer şi totuşi unii semeni ai noştri suferă de sete de aer. Este tulburător să vezi pe cineva şi cu atât mai mult să simţi personal că nu-ţi ajunge aerul şi te cuprinde spaima de a te stinge... Suferinţa în forma ei severă e astmul bronşic alergic şi poate începe simplu, într-o primăvară-vară frumoasă, cu o rinită alergică sezonieră. La vremea aceasta, în timp ce majoritatea oamenilor se umplu de bucurie pe măsura creşterii zilei, altora le sporeşte în piept îngrijorarea faţă de perioada strănutului, a lacrimării, a dificultăţilor respiratorii. E sezonul alergiilor de primăvară-vară.

Forma cea mai simplă, rinita alergică sezonieră, se caracterizează prin strănut şi rinoree apoasă ce pot asocia senzaţie de obstrucţie nazală şi mâncărime locală. Apoi se poate însoţi de lacrimaţie şi roşeaţă a ochilor, ochi “cârpiţi” în special dimineaţa. În timp pot apărea uşoară oboseală, scăderea mirosului, durere de cap, simptome de sinuzită. Toate simptomele sunt mai pronunţate dimineaţa.

La unele persoane se pot dezvolta, de regulă în câţiva ani, formaţiuni de tip polipoid ori vegetaţii adenoide, amigdalite hipertrofice, adenopatie cervicală. Dificultăţile respiratorii se pot agrava după ani de evoluţie, cu coborârea manifestărilor spre arborele bronşic şi instalarea astmului bronşic alergic.

Factori exogeni şi endogeni implicaţi alergiile sezoniere Îngrijorător în anii din urmă este că a crescut frecvenţa alergiilor în general şi a celor sezoniere în particular. Cu deosebire în societatea modernă occidentală, dar şi la noi, după ce a pătruns acelaşi stil de viaţă şi alimentaţie. Principala cauză este aportul de felurite

substanţe de sinteză chimică, pe mai multe căi.

Aditivii alimentari sunt cei mai incriminaţi. Aceste substanţe străine de corpul nostru şi nefolositoare lui, îl supun la un efort de debarasare, exprimat mai puternic la nivelul principalelor organe depurative, ficatul şi rinichii. Dar până să ajungă acolo, circulă prin tot organismul şi îşi exercită efectele, adesea, toxice. Printre cele dintâi afectate este sistemul imunitar, unde se instalează dezordinea, ce poate îmbrăca mai multe feluri de manifestări. Una este alergia, adică reacţia de respingere faţă de lucruri care în mod obişnuit sunt normale sau inofensive. Aşa se face că unii oameni nu se pot atinge de savuroasele căpşune, alţii fac alergie la aspirină, la variate alimente, produse de igienă sau uz casnic ş.a. Unii oameni devin alergici la încărcătura obişnuită a aerului de primăvară/vară. Sau sunt situaţii când imunitatea deranjată îşi îndreaptă atacul spre structurile proprii ale corpului şi atunci apar boli auto-imune.

La antipod, aditivii chimici alimentari pot determina scăderea imunităţii, cu apariţia unor suferinţe prin capacitate scăzută de apărare a organismului, de exemplu boli infecţioase sau tumori.

Pe lângă fondul general de tulburare imunitară, unii aditivi alimentari sunt direct implicaţi în alergii. Câteva exemple: alura red (E129) şi amaranth (E123), coloranţi roşii, sunt histamino-eliberatori şi pot intensifica simptomele alergice sau de astm. Tartrazina (E102), foarte mult utilizată în sucuri sau dulciuri gal-

bene şi portocalii, e demult prezentată şi în cărţile de imunologie drept astmagenă. În plus, la cei cu intoleranţe la aspirină pot apărea simptome asemănătoare cand consumă oricare dintre substanţele mai sus-menţionate. Glutamatul de sodiu, un potenţiator de gust extrem de larg utilizat, are multiple acţiuni toxice, în principal pe sistemele nervos, endocrin şi reproducător, dar se pare că este şi alergizant.

Să ne reamintim şi de odorizantele pentru interior care conţin numeroase substanţe toxice, între care unele alergizante, de exemplu butilfenil metilpropional, alfa-ionona, aldehida cinamică, alfa-pinen, limonen şi linalol. Sau 2-etil-hexanol şi acetaldehida cu efecte obstructive pe căile respiratorii.

Alte surse importante de substanţe chimice de sinteză toxice şi/sau alergene sunt produsele convenționale de cosmetică şi de igienă personală ori a locuinţei. Sau detergenţii convenționali de rufe, pentru care producătorii recomandă cantităţi utile prea mari, în special în maşinile de spălat, iar clătirea nu reuşeşte să-i îndepărteze. Ca urmare rămân imprimaţi în haine şi se transmit pe piele (pe care o pot irita sau provoca alergii tegumentare) şi de unde o parte se absorb.

Abuzul de antibiotice provenind din medicamente cât şi din alimente procesate unde sunt adăugate contra bacteriilor, de asemenea tulbură imunitatea şi conduc spre stări alergice. Antibioticele mai au un efect nedorit – distrug flora proprie din intestine. La nivelul mucoasei intestinale se găsesc active circa 60-70 % din celulele sistemului imunitar, într-o inter-relaţie continuă cu alimentele inge-

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

rate şi flora locală. E o bună prevedere a mamei natură, faţă de cantităţile mari de alimente şi lichide ingerate zilnic. O floră intestinală în bună condiţie contribuie la o corectă secreţie de către celulele imunitare intestinale a imunoglobulinelor tip IgA. Acestea recunosc ce este propriu organismului şi impiedică absorbţia a ce este impropriu; totodată ele contribuie la buna funcţionare a secreţiilor digestive. Se înţelege uşor cum toţi factorii care deranjează flora intestinală dereglează sistemul imunitar şi scad digestia. Între aceşti factori sunt antibioticele, alimentele denaturate prin hiper-procesare şi aditivare, constipaţia.

Pe de altă parte, o digestie deficitară se reflectă finalmente şi asupra fenomenelor respiratorii considerate de tip alergic, de la rinita alergică, trecând prin polipoze şi ajungînd la astmul bronşic. Să vedem cum. Consecinţa ei primară este apariţia de produşi de digestie incompletă, numiţi Aama în Ayurveda, care au caractere aparte: constituie un fel de fluid mai vâscos, greoi, care absorbit în sânge va circula lent, este greu asimilabil de către celule, fiind impropriu structural, şi are tendinţa de a se depune şi crea depozite sau obstacole. Seamănă cu un mucus, în opoziţie cu produşii de digestie completă care formează un fluid uşor, ce circulă facil şi este utilizat satisfăcător de către celule.

Dar sunt şi persoane cu digestie integră, care totuşi prezintă căi respiratorii încărcate, printr-un consum excesiv de alimente ce produc mucus în corp: carne şi brânzeturi în primul rând, dar şi iaurt, paste făinoase, dulciuri.

Dacă privim din nou asupra manifestărilor de alergie respiratorie, constatăm că mereu este prezent un exces de secreţii, de la aspect seros în cazul rinitei, până la mucoase intens aderente în astmul bronşic. De asemenea se întâlnesc dezvoltări polipoide care au la bază tot produşii de digestie incompletă sau un exces de mucus. Exacerbarea matinală a simptomelor susţine aceeaşi idee. În somn, din cauza poziţiei orizontale, acele materiale greoaie se depun în zona căilor respiratorii superioare de la nivelul capului. La trezire omul simte capul mai greoi, poate avea chiar durere sau o senzaţie de “tulbureală” mentală. După ce începe să se mişte şi devine activ, se intensifică circulaţia sanguină şi metabolismul. Acestea duc la fluidizarea secreţiilor depozitate, care încep să se scurgă. Apare rinoreea, dar şi

59

o uşoară iritare a mucoaselor respiratorii ceea ce determină strănut. În paralel scad senzaţiile de greutate, durere şi tulbure din zona capului.

sunt şi consumatoare de alimente aditivate, sistemul imunitar e tulburat şi înclinat spre reacţii alergice, care vor începe odată cu alergenii inhalatori din primăvară.

Interpretarea mai corectă a acestor stări hiper-reactive respiratorii sezoniere este că ele reprezintă o combinaţie între o reactivitate imunitară particulară şi consecinţele unei digestii incomplete sau produceri exagerate de mucus. Iar, dacă căutăm cu atenţie în anamneza pacienţilor respectivi, vom găsi fie consum exagerat de alimente mucogene, fie situaţii în care se produce digestie incompletă. Între acestea mai frecvente sunt: mese sau consum de alimente la intervale de timp prea mici, cina la oră târzie, somnul după mese cu stomacul încărcat (în special în prima oră post-prandial), alimente reci la finalul meselor, consumul de combinaţii alimentare greoaie pentru digerare (ex. brânză si carne la aceeaşi masă, milkshakuri), efort mare (fizic sau intelectual) imediat după mese.

Dacă pacientul este şi fumător, mucoasele respiratorii iritate de substanţele străine din fumul de ţigară pot fi cu atât mai mult hipersensibile şi facil reactive faţă de alţi iritanţi.

Toate aceste lucruri ce par complicate prin complexitatea lor, sunt, de fapt, lucruri fireşti, care se desfăşoară zilnic în corpul fiecăruia. Digestia incompletă nu este descrisă ca fenomen în medicina convenţională, dar e atent tratată în Ayurveda. Depinde de noi, atât prin ce aducem în corp, dar şi prin cum facem acest lucru, ca să ne păstrăm sănătatea ori să o recuperăm, când e deja dezechilibrată sau rătăcită.

Totuşi - s-ar putea întreba cineva - dacă alimentaţia este aşa mult implicată, de ce aceste stări alergice se manifestă primăvara sau în primăvară-vară ? Răspunsul vine din faptul că suntem fiinţe complexe şi trăim într-un mediu unde suntem în permanentă inter-relaţie cu numeroşi factori. Iarna, alimentaţia este mai greoaie, deci se pot constitui depozite de tip mucos sau Aama, mai mult decât peste vară. În plus este frig, ceea ce întăreşte şi fixează acele depuneri, motiv pentru care stau în locul respectiv, fără manifestări sau cu simptome minime nealergice (ex. viroze respiratorii frecvente ori sinuzite), în funcţie de construcţia fiecăruia. Când vine primăvara, odată cu căldura, depunerile încep să se lichefieze şi să se elimine. Apar rinoreea şi chiar senzaţia de obstrucţie prin umplerea căilor respiratorii cu materialul fluidizat, care în plus poate avea un volum mai mare în această stare, decât când era fixat într-o stare fermă. Cum Aama nu hrăneşte bine întregul organism, iar aceste persoane, de regulă,

Mecanisme alergice Ca să revenim la componenta imunitară a acestei stări alergice, catalogată, de regulă, ca reacţie alergică de tip imediat, substratul său constă în implicarea unor anticorpi specifici şi în reacţiile în lanţ declanşate la contactul lor cu alergenul corespunzător. Vorbim despre un răspuns imunitar exagerat, faţă de substanţe în mod obişnuit inofensive.

Sistemul nostru imunitar produce mai multe tipuri de anticorpi, adică imunoglobuline necesare pentru apărarea corpului. Dintre acestea, IgE sunt majoritar implicaţi în alergii. Fiecare anticorp IgE este specific faţă de un antigen anume, fără a se potrivi cu o altă substanţă.

De exemplu, dacă cineva este alergic la acarieni, are un nivel sanguin ridicat al imunoglobulinelor tip IgE faţă de aceştia, iar anticorpii respectivi vor reacţiona doar cu acarieni, nu şi cu puful, polenul purtat de vânt ori alte alergene inhalate sau de contact tegumentar.

Atunci când persoana vine în contact cu alergenul, acesta se întâlnește cu IgE specific, se unesc, iar complexul rezultat va semnaliza celulele imunitare numite bazofile sau mastocite. Aceste celule vor elibera un complex de substanţe dintre care mai importantă este histamina, ce determină manifestările tipic alergice.

De exemplu, dacă este eliberată în nas, ochi sau sinusuri determină strănut, rinoree sau mâncărimi oculare. Când este eliberată în plămâni, provoacă îngustarea căilor respiratorii, inflamarea mucoasei şi secreţia unui mucus vâscos.

Mai sunt incriminate şi celule imunitare tip TH2 (limfocite T helper), care dacă sunt supra-activate se implică în fenomenele alergice respiratorii sau în dermatita atopică. În perioada primăverii şi verii, se manifestă alergiile sezoniere ce sunt puse pe seama polenurilor. Polenurile alergene sunt cele ce pot fi inhalate, adică sunt purtate de vânt (anemofile). Pentru aceasta, ele sunt foarte uşoare şi pot fi dotate adesea

60 cu nişte aripioare sau balonaşe care le ajută să plutească. Principalele polenuri alergizante sunt cele de ierburi graminee şi ale unor arbori (ex. chiparos, pin, molid, mesteacăn). O altă plantă intrată de curând în atenţie în România este Ambrozia artemisiifolia sau Floarea pustei.

Polenul ei este considerat dintre cele mai alergene, iar cantitatea de polen eliberată în vânt creşte mult în perioadele de secetă şi temperaturi ridicate. Originară din America de Nord şi aclimatizată recent la noi, se găseşte cu precădere pe Valea Mureşului, în Banat, judeţele Bihor, Vaslui, Giurgiu, dar se poate extinde prin seminţe. Când lucram în Banat, am întâlnit numeroase persoane (chiar şi în Banatul sârbesc) care dobândiseră, de curând, alergia după pătrunderea ambroziei în zonă. Planta are o perioadă lungă de înflorire, din iulie până la sfârşitul toamnei.

Calendarul polinic alergen al României era considerat până acum pe lunile martie – mai pentru arbori şi mai - iulie pentru graminee. Ambrozia, în zonele în care e prezentă, prelungeşte perioada alergiilor pe durata întregului sezon cald. În zonele în care s-a extins creează aşa serioase probleme, încât unele ţări, de exemplu Franţa, instituie carantină pentru terenurile unde se constată existenţa ei şi se impun măsuri de asanare.

Dacă urmărim ierburile incriminate ca alergene, vom observa că albinele nu le vizitează, căci polenurile lor nu le trezesc interesul, din cauză că sunt sărace din punct de vedere nutritiv. În plus, florile respective nu produc nici nectar. Cum pentru albine polenul reprezintă hrana lor proteică, ele selectează cu grijă varietăţile de polenuri colectate, dintre cele foarte nutritive, care sunt, totodată, grele şi lipicioase, încât formează uşor grăuncioarele ce trebuie cărate în zbor până la stup. Aşa se face că persoanele alergice primăvara la un anume fel de polen purtat de vânt, nu sunt alergice şi la polenul apicol. Lucru susţinut şi de substratul imunitar IgE-ul, specific pentru un singur polen, care nu poate reacţiona şi cu altele. Ba mai mult, practica a arătat că reactivitatea alergică faţă de polenurile purtate de vânt scade la cei care consumă polen apicol crud.

Ca să întregim informaţia, trebuie menţionat că există şi alergii la polenul apicol, aşa cum sunt şi la banala aspirină. Dar vorbim deja despre alergie alimentară, nu inhalatorie, cu manifestări dominant sistemice și nu specific respiratorii. De regulă, persoanele care au multiple alergii alimentare (8-9 produse) pot fi aler-

gice şi la polen apicol. Pentru siguranţă, se face o testare cu câteva grăuncioare de polen ţinute în gură pentru minim 1 minut. Dacă apare senzaţie de îngroşare sau inflamare în gură, aceasta poate fi un început de alergie. Dar să nu confundaţi cu o posibila senzaţie uşor inţepătoare la nivelul gâtului, eventual asociată cu voce puţin răguşită, căci este doar un efect de suprafaţă, care va trece repede. Deşi pare bizar, finalmente efectul este favorabil pentru corzile vocale.

Măsuri de remediere pentru alergie Medicamentele administrate uzual se adresează efectelor instalate după eliberarea de histamină, adică doar simptomelor. Se indică antihistaminice ca să împiedice apariţia manifestărilor respective, antiinflamatoare corticoide, eventual bronhodilatatoare şi fluidizante ale secreţiilor. Din păcate nu pot vindeca starea bolnavului şi adesea nu reuşesc nici să ţină sub control fenomenele respiratorii sezoniere, chiar dacă administrarea ajunge să se facă pe termen lung, în schimb au efecte adverse care pot aduce alte suferinţe.

Din perspectivă naturistă, terapia priveşte întregul complex patologic descris: se adresează către stabilizarea sistemului imunitar, înlăturarea cauzelor şi corectarea tulburărilor din organism care întreţin fenomenul.

Cum alergiile apar frecvent prin intoxicarea cronică cu aditivi alimentari, odorizante şi compuşi chimici din alte surse (ex: cosmetice, produse de igienă, agricultură, mediu toxic profesional), noi utilizăm zeolit pentru efectele sale detoxifiante. Totodată este un reglator imunitar. În funcţie de severitatea intoxicării şi a manifestărilor alergice, administrăm câte 1-2 linguriţe de pulbere pe zi, dimineaţa şi seara, pe stomacul gol, luată cu apă.

Cure de 3-4 săptămâni, cu pauze de o săptămână între ele. De menţionat că la începutul terapiei, prin efectele puternic depurative pot apărea transpiraţii, urină mai închisă la culoare şi urât mirositoare, scaune intens fetide. Aceste efecte sunt tranzitorii – ele se diminuează şi dispar pe măsura eliminării toxinelor.

Pe lângă toxicitatea de origine externă se cere înlaturată şi cea de origine internă adică Aama, prin corectarea aspectelor anterior prezentate. De asemenea e necesară reducerea consumului de alimente producătoare de mucus.

Dintre plantele medicinale sunt mai mul-

te utilizate. Menţionăm din experienţa proprie ceaiul de Trei fraţi pătaţi care s-a dovedit un bun calmant pentru sistemul imunitar supra-activat. Este, totodată, şi detoxifiant, în special hepatic. Îl preparăm ca infuzie din o linguriţă plante la o cană de apă fiartă. Se beau 2-3 căni/zi, în cure de câte 3-4 săptămâni cu pauză de una-două între ele.

Printre altele, Coacăzul negru sub formă de extract gemoterapic din muguri are bune efecte în alergii. Se poate asocia cu alte extracte în funcţie de simptomele pacientului: extract din muguri de Călin, dacă este prezentă tusea; extract din muguri de Ulm dacă se asociază urticaria.

Pătlagina calmează tusea şi ajută la fluidizarea şi eliminarea secreţiilor. Se poate face ceai infuzat, împreună cu Cimbrişor; ele conlucrează bine pentru descărcarea căilor respiratorii. Pentru calmarea rinoreei se poate face inhalaţie de aburi de muşeţel.

Propolisul e cunoscut drept anti-alergic, antiinflamator, protector pentru mucoase, detoxifiant. Are şi efecte anti-virale, anti-microbiene, utile în cazul asocierii unor viroze sau infecţii bacteriene respiratorii. Noi utilizăm tinctura de propolis cu 30% concentraţie. Pentru un adult sunt utile doze de 2-3 ml de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, pe stomacul gol, amestecată cu miere. La cei care iau prima dată, începem cu 0,5 ml la fiecare din cele două prize pentru câteva zile, creştem la 1 ml pentru câteva zile, apoi la 2 respectiv 3 ml de 2 ori pe zi.

Cum sfera de manifestare a fenomenelor alergice sezoniere e dominant respiratorie, este utilă administrarea propolisului şi sub formă de aerosoli. Folosirea unui aparat Propolizator în camera de lucru, dormitor sau în maşină, pe durata călătoriilor, asigură o bună inhalare şi o îmbunătăţire a respiraţiei.

Un alt dispozitiv de tip aerosoli este aparatul Salin. Acesta imită atmosfera de salină, binecunoscută ca eficientă în astmul bronşic, alte suferinţe respiratorii, dar şi în alergii în general. Inhalarea aerosolilor de sare fluidifică secreţiile prea aderente şi ajută la eliminarea lor, eliberînd căile respiratorii.

Polenul crud apicol, în special poliflor, contribuie la scăderea reactivităţii alergice faţă de polenuri, după cum arătam anterior. El are efecte intens nutritive și general reglatoare asupra organismului, susţine în mod deosebit ficatul care este

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

principalul organ detoxifiant. Conţine lactobacili cât şi hrană pentru flora intestinală atât de implicată în buna funcţionare a imunităţii şi menţinerea unui tranzit intestinal corect. În plus combate constipaţia şi prin conţinutul său de fibre. O doză minimă utilă este de 2-3 linguriţe pe zi, administrat dimineaţa cu pre-suspendare (dizolvare).

Un produs care întruneşte calităţile a mai multe remedii este Seven, eficient şi în alergii. El conţine pulbere de zeolit, un extract de polen şi alte componente ce manifestă efecte intens detoxifiante şi modulatoare pentru sistemul imunitar.

Pentru un adult cu greutate de 50-70 kg sunt utile, în principiu, câte 2 capsule de două ori pe zi, luate câte 5 zile cu pauză de 2 zile, pentru o durată ce depinde de manifestările alergice.

Ieşirea din impas Odată ce sistemul imunitar a deprins mecanismul alergic, va avea mereu tendinţa să îl repete. Dar dacă l-am dezvăţa să facă acest lucru?

Procedura se numeşte desensibilizare, cunoscută în medicina convenţională drept imunoterapie alergen specifică sau, mai popular, vaccinare alergică. Medicii alergologi o recomandă în unele cazuri, cu condiţia să se cunoască precis care este alergenul cauzator, lucru adesea dificil. De regulă se recomandă în cazurile grave şi prelungite, când medicaţia obişnuită nu poate stăpâni simptomele. Se poate realiza pe două căi, sublingual şi injectabil. Calea sublinguală e mai limitată în practică, indicată de obicei copiilor. În varianta injectabilă se administrează cantităţi extrem de mici din antigen, în doze progresiv crescătoare. În mod normal, injecţiile se fac doar dacă pacientul este asimptomatic, strict sub supraveghere medicală, la cabinetul alergologului, unde omul trebuie să rămână sub observaţie încă 30 minute. Durata tratamentului este între 3 şi 5 ani. Reprezintă, în fapt, singura terapie curativă, adresată cauzei alergene, dar incomodă şi cu un preţ foarte ridicat.

Prof. Roch Domerego, fostul vicepreşedinte al Comisiei de Apiterapie a Apimondia, a avut prin anul 2000, o idee de a crea un produs natural, uşor de administrat şi care să combată mai multe aspecte implicate în declanşarea acestor alergii.

Principalul efect urmărit era să dezveţe sistemul imunitar de a lupta împotriva unor elemente inofensive în mod normal,

cum sunt polenul şi praful.

A dezvoltat această idee, s-au făcut testări în Cuba, unde Apimondia a avut mai multe colaborări fructuoase, iar rezultatele au fost pozitive în 87% din cazuri.

Produsul rezultat, Etaminys, se administrează oral, în picături. Este în fapt un supliment alimentar cu două componente active: un extract specific de polen apicol şi unul de albine, diluate. S-a pornit de la câteva adevăruri ştiinţific demonstrate.

Prin administrarea nazală ori sublinguală a alergenilor specifici din polen a scăzut producerea de IgE specifici pentru numeroşi izotopi de polenuri, a scăzut eliberarea in sânge de citokine pro-inflamatorii, iar în splină s-a constatat creşterea factorului TGF-beta, indicînd o activitate reglatorie imunitară generală prin scăderea stimulării celulelor TH2. Pe de altă parte, polenul ales pentru produs are o componentă antigenică numită Cas s 1, care printr-o asemănare structurală poate ocupa locusurile de conectare pe IgE specifici pentru majoritatea polenurilor alergene de copaci. Astfel, prin competiţie, se evită declanşarea reacţiei alergice. În cercetările efectuate s-a observat că mucoasa bucală are capacităţi reglatorii distincte pentru imunitate şi se pare că responsabile ar fi celulele dentritice de aici. Desensibilizarea s-a dovedit mai eficientă prin administrare pe mucoasa orală sau nazală decât injectabil. Faptul se conectează cu explicaţia din acupunctură că după absorbţia prin mucoasa bucală, principiile alimentare ajung rapid să hrănească organul energetic splina. Iar în plan organic, splina ocupă o poziţie principală în sistemul imunitar.

Extractul specific de albine din Etaminys duce la limitarea reacţiilor alergice în ansamblul lor, cu scăderea generală a IgE. Totodată asigură diminuarea fenomenelor inflamatorii din alergii. În plus, produce şi o desensibilizare faţă de veninul de albine. Adică scade reactivitatea faţă de fosfolipaza A2, care este principalul antigen ce determină alergia la venin de albine.

Aceste mecanisme explică de ce Etaminys corectează până la eliminare hipersensibilitatea reactivă sezonieră şi ajută la depăşirea reacţiilor alergice provocate în special de polenuri, fân, praf şi venin de albine. În practică s-a dovedit eficient şi la cei cu prurit aquagen (mâncărimi ale pielii la contactul cu apa). Combate fenomenele inflamatorii asociate alergiei. Îmbunătăţeşte capacitatea generală de

61

apărare a organismului. Este activ atât pe termen lung cât şi în faze acute. Dacă se ia preventiv, anterior apariţiei polenurilor şi alergiilor, simptomele nu mai apar în cazurile mai simple. În situaţiile cu manifestări anterioare mai severe, simptomele pot apărea, dar în formă atenuată, iar prin continuarea tratamentului adecvat, pot continua să scadă până la dispariţie.

Dozele sunt de 4-8 picături de 3 ori pe zi, în funcţie de vârstă, greutate, severitatea manifestărilor anterioare. La copiii mici se poate începe cu 2-3 picături de 3 ori pe zi. Dacă se demarează administrarea la apariţia primelor semne de hipersensibilitate, se pot încă păstra aceste doze de întreţinere.

Are avantajul că poate fi luat şi în faze acute, cu răspuns favorabil de regulă repede instalat. Atunci dozele recomandate sunt de 4-8 picături de 3-6 ori pe zi.

După mai bine de un deceniu de urmărire a efectelor produsului, Prof. Domerego afirmă că acţiunile benefice sunt resimţite rapid. În cazurile particulare în care nu se observă îmbunătăţiri sau dacă apare o senzaţie de furnicătură locală după ce se ia, se reîncepe administrarea într-o schemă prestabilită cu creşterea progresivă a dozelor. Atunci vor apărea efectele benefice aşteptate. La fel se procedează în alergia la venin de albine. Nu s-au constatat efecte toxice. Nu au apărut reacţii adverse dacă s-a administrat produsul în paralel cu terapii naturiste ori medicamentoase. Dimpotrivă, medicaţia convenţională poate fi scăzută progresiv.

De fapt acţionează precum un desensibilizator faţă de polen, fân, praf şi venin de albine.

Selectarea atentă a compuşilor şi echilibrul dozelor din Etaminys au permis obţinerea unei sinergii care respectă armonia energiilor subtile ale organismului.

Avem o nouă dovadă că natura ne poate oferi remedii de rezolvare a problemelor de sănătate, mai adecvate stărilor reale şi necesităţilor organice. Cu cât omul e privit în contextul integrării în complexul natural, iar noţiunile sunt riguros concepute şi mânuite de specialişti în domeniu, cu atât remediile rezultate ţintesc mai precis asupra proceselor patologice.

Produsul Etaminys este disponibil la Melidava - (tel. 0740.20.50.40, 0768.19.29.39, 0256.200.105, www.melidava.ro melidava@gmail.com)

62

The Botox Shop, un nume nou, dar de referinţă în chirurgia estetică de Augustin STANCIU, Codrin PÂRCĂLAB

T

he Botox Shop este una dintre cele mai noi clinici estetice din Cluj-Napoca, care, chiar dacă a fost inaugurată în urmă cu doar şase luni, a devenit, deja, un nume de referinţă, reuşind să se impună pe o piaţă extrem de competitivă şi dificilă. ocamdată, să facem operaţii mai mari din cauza lipsei de spaţiu şi a dotării acestuia cu saloane. Totuşi, am semnat un parteneriat cu o clinică de chirurgie mare din Cluj, Ortomed, pentru a folosi sălile de operaţie şi facilităţile chirurgicale de acolo şi am trecut la nivelul următor şi operăm şi chirurgie estetică mare, folosind facilităţile lor. Pentru procedurile mai complexe realizăm, la clinica noastră, consultaţia şi controalele postoperatorii, în timp ce intervenţia chirurgicală se face la Ortomed”, a spus Aldeş.

Clujencele preferă acidul hialuronic

Bogdan Aldeş, unul dintre fondatorii clinicii, spune că au dorit, prin The Botox Shop, să aducă un concept nou în această piaţă, fiind inspiraţi de clinicile similare din Statele Unite ale Americii. “Ideea The Botox Shop ne-a venit, mie şi colegului meu, dr. Radu Cojocaru, în urmă cu un an şi am dorit să realizăm un concept mai aproape de ceea ce există în acest domeniu în Statele Unite ale Americii. În primul rând, ne-am dorit să realizăm o clinică care să se ocupe cât mai mult de partea de estetică “to go”, ca să spun aşa, şi anume partea de injectări, augmentare facială, de buze sau pomeţi.

Chiar şi aşa, noi ne concentrăm şi pe alte intervenţii chirurgicale estetice mai mari, cum ar fi operaţii de nas, sân sau liposucţiile. Clinica noastră beneficiază de un spaţiu complet nou, renovat şi utilat, toate produsele sunt noi cu, normal, limitarea din punct de vedere chirurgical la o sală de operaţii unde se pot face operaţii de mică chirurgie estetică. The Botox Shop este o clinică estetică minim invazivă şi aici mă refer la operaţii care necesită anestezie locală sau loco-regională.

Doresc să menţionez, de asemenea, că, la The Botox Shop, condiţiile de asepsie şi antisepsie sunt îndeplinite conform tuturor standardelor, astfel încât pacienţii să se simtă cât mai în siguranţă. Totuşi, nu putem, de-

Bogdan Aldeş mai spune că, în momentul de faţă, cele mai cerute proceduri de către clienţii The Botox Shop sunt intervenţiile de injectare de acid hialuronic sau de toxină botulinică. “În momentul de faţă la clinică efectuăm, în cea mai mare parte, proceduri de injectări, cu anestezie locală, respectiv mărire de buze, tratamente cu toxină botulinică, mărire de pomeţi, tratamente IPL sau peeling chimic. De asemenea realizăm şi tratamente chirurgicale, cum ar fi exciziile de negi, cicatrici, blefaroplastie (corecţia pleoapelor), operaţii de ginecomastie. Ca intervenţii chirurgicale mari, realizăm operaţii de augmentare mamară, reducţie mamară, mastopexia, abdomenoplastie, liposucţie, otoplastie sau rinoplastie. O mărire de buze durează în total cam o jumătate de oră, 40 de minute şi se realizează într-o singură şedinţă. Aici se adaugă timpul alocat discuţiilor şi, implicit, obţinerii consimţământului. După care se face o anestezie locală, printr-o cremă specială, se trece la injectarea efectivă care durează 10 - 15 minute. Efectele depind mult de produsele folosite şi, în al doilea rând, de metabolismul fiecărui pacient în parte şi pot dura undeva la şase luni. Doresc să menţionez că noi lucrăm cu produse în care eu am încredere deplină. Sunt foarte multe produse pe piaţă şi noi lucrăm, efectiv, cu cele mai scumpe, acestea fiind renumite în Statele Unite ale Americii, fiind cele mai recomandate de către chirurgii esteticieni. Pot să ofer şi produse mai ieftine, dar nu pot să spun că am încredere în acestea cum am în cele pe care le folosim în mod normal”, mai spune Aldeş.

SUPLIMENT TRANSILVANIA BUSINESS

63

Tot mai mulţi, atraşi de chirurgia estetică Medicul clujean spune, de asemenea, că a observat, în ultima perioadă, că tot mai multe persoane, atât din Cluj, cât şi din România, apelează la chirurgul estetician, în parte, şi datorită faptului că preţurile la acest tip de servicii a scăzut odată cu creşterea numărului de clinici. “În ultima perioadă am observat o adresabilitate din ce în ce mai mare atât la clinica noastră, cât şi în general. Acest lucru s-a întâmplat, probabil şi din cauza concurenţei ridicate, care a făcut ca preţurile să scadă la, în general, toate procedurile minim invazive. Pentru procedurile chirurgicale mari, preţurile sunt în continuare destul de ridicate, în opinia mea, faţă de puterea de cumpărare din România. Sunt mai mici decât în Occident, însă raportat la noi sunt mari. Clienţi care vin pentru intervenţiile cu produse injectabile, şi aici mă refer la augumentarea buzelor, sunt în general persoane tinere, în timp ce, de exemplu, pentru intervenţiile la nivelul pomeţilor şi ridurilor, media de vârstă a clienţilor creşte. În general, media de vârstă a clienţilor este între 18-45 de ani. Sunt foarte puţine cliente peste 50 de ani datorită procedurilor care trebuie realizate şi aici intervine şi procesul de îmbătrânire, acesta fiind constant indiferent de ce augumentare facială realizăm noi. Preţul a devenit mult mai accesibil faţă de anii precedenţi, avem printre clienţii care îşi fac mărire de buze şi studente care, evident, nu dispun de atât de mulţi bani. O intervenţie de acest tip are un preţ mediu undeva la 250 de euro şi asta datorită produselor folosite, însă există şi variante mai ieftine care încep de la 149 de euro.

Avem preţuri mult mai mici în comparaţie cu celelalte clinici din Cluj, din dorinţa de a ne impune pe piaţă, în schimb calitatea este cât se poate de ridicată”, mai spune Aldeş.

Extindere prin francize Chiar dacă The Botox Shop şi-a deschis porţile doar de şase luni, cei doi medici se gândesc deja la planuri de extindere. “Am dori să creem un brand puternic din The Botox Shop, iar în această direcţie ne gândim la două variante de extindere. O primă idee ar fi dezvoltarea unei clinici chirurgicale, în adevăratul sens al cuvântului, cu bloc operator, cu saloane de terapie intensivă, cu personal permanent, însă această investiţie în acest moment este imposibilă şi nerentabilă la nivel de Cluj. Cea de-a doua variantă este extinderea sub brandul The Botox Shop în judeţele limitrofe, în regim de franciză, acestea urmând să fie preluate de medici tineri, care după o instruire prealabilă de câteva luni,

sub îndrumarea noastră, vor putea să conducă aceste clinici şi să le facă rentabile. Aceasta este cea mai bună variantă pentru noi şi îl vedem ca un plan pe termen mediu. Pot să spun că, în acest moment, The Botox Shop, chiar dacă funcţionează doar de la începutul anului, se auto-întreţine, chiar dacă nu am reuşit încă să ne amortizăm investiţia. Mai mult, în acest moment, profitul pe care îl obţinem îl investim constant în achiziţia de instrumentar, cum ar fi, de exemplu, trusele chirurgicale, truse speciale şi alte instrumente specializate pentru anumite tipuri de intervenţii, obiecte necesare, dar scumpe şi care evoluează constant”, mai spune Aldeş.

64

Alimentaţia sănătoasă, promovată la „Lotus Life” de Teodora MÎNDRU

Primul seminar de nutriţie sănătoasă, „Gustul sănătăţii”, dedicat persoanelor cu probleme de greutate, dar şi celor care doresc să-şi schimbe alimentaţia are loc la Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” din Târgu-Mureş, în perioada 4-6 iulie. Cristina Claudia Dobrin, nutriţionist-dietetician, alături de echipa formată din doctor psiholog Speranţa Popescu, psihologul Judith Bordi, nutriţionistul Adina Muntean, nutriţionistul Andreea Mureşan şi psihologul nutriţionist Mădălina Todea, vor susţine un program dedicat persoanelor cu probleme de greutate, care doresc să-şi schimbe sau să-şi îmbunătăţească stilul de viaţă prin dobândirea unei alimentaţii sănătoase.

Cum să avem o alimentaţie sănătoasă În cadrul seminarului vor fi abordate noţiunile de bază pentru o nutriţie sănătoasă, se vor face demonstraţii culinare, participanţii având ocazia de a gusta mai multe delicatese preparate fără foc. Timp de trei zile se vor organiza ateliere de gătit, seminarii de nutriţie sănătoasă, activităţi sportive, iar la final va avea loc o evaluare nutriţională. Înscrierea costă 350 lei, iar locurile sunt limitate. „Este primul program dedicat persoanelor cu probleme de greutate, cu tulburări ale instinctului alimentar, cu preferinţe alimentare nesănătoase, beneficiind de multe surprize pe durata programului „Gustul sănătăţii”. Scopul nostru este promovarea unui stil de viaţă sănătos din care să facă parte activitatea fizică alături de o alimentaţie bogată în nutrienţi. În cadrul acestui program se vor aborda noţiuni de bază pentru o nutriţie sănătoasă, se vor discuta elementele necesare pentru o detoxifiere reuşită, se vor da informaţii de bază pentru bucătăria vegană fără foc: aparatura necesară, ingredientele de bază şi modul de prepa-

rare. Se vor face demonstraţii culinare în care se vor exemplifica câteva preparate din această bucătărie: suc verde, băuturi din seminţe, pâine fără foc, aperitive, feluri principale şi deserturi. Participanţii vor avea ocazia să guste multe delicatese fără foc. Preţul este de 350 lei, iar înscrierea se face pe Facebook sau pe adresa de e-mail cristina.dobrin89@gmail.com.

Locurile sunt limitate. Mai multe detalii se vor da după înscriere”, a precizat Cristina Claudia Dobrin.

Mureşenii, aşteptaţi să-şi prescrie nutriţia Dieteticianul analizează stilul de viaţă, oferă sfaturi, sugestii şi soluţii pentru problemele constatate, întocmind regimuri şi planuri nutriţionale personalizate. El este un expert în alimentaţie şi nutriţie şi în consilierea oamenilor care şi-au propus să-şi schimbe alimentaţia sau să şi-o adapteze pentru diverse situaţii, cum ar fi afecţiunile medicale, stările fiziologice sau activităţile sportive.

Cristina Claudia Dobrin spune că starea de spirit, sănătatea fizică şi psihică depind în mare măsură de obiceiurile zilnice pe care le avem. Pentru că întotdeauna contează ceea ce mâncăm, dacă facem mişcare, dacă consumăm alcool sau dacă fumăm, nutriţioniştii spun că un stil de viaţă echilibrat protejează împotriva bolilor cronice, reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate tot de o alimentaţie incorectă şi ajută la menţinerea greutăţii dorite. Odată cu venirea anotimpului cald, mureşenii sunt aşteptaţi la Centrul de Medicină Integrativă „Lotus Life” pentru a consulta meniurile, dar şi pentru a-şi prescrie nutriţia. „Consultaţiile de nutriţie şi dietetică presupun anamneză şi anchetă nutriţională, anchetă alimentară, evaluarea statusului nutriţional, analiza compoziţiei corporale, învăţarea pacientului pentru a găti sănătos, recomandări pentru un stil de viaţă sănătos şi educaţie nutriţională, consiliere nutriţională personalizată, atât pentru persoanele sănătoase, cât şi pentru cele cu diferite patologii, sportivi, gravide, femei care alăptează, copii, adolescenţi”, a spus Cristina Claudia Dobrin.

Shake-ul care creşte vitalitatea Cristina Claudia Dobrin recomandă shake-ul de pepene şi cireşe pentru creşterea vitalităţii şi reducerea celulitei, shake-urile proaspete fiind o soluţie ideală pentru o detoxifiere sănătoasă cu rezultate rapide. „Shake-ul de pepene şi cireşe conţine antioxidanţi pentru detoxifierea organismului, reducerea celulitei şi creşterea vitalităţii. Seminţele de pepene sunt bogate în antioxidanţi, precum zinc, seleniu şi vitamina E. Ingrediente: 115 grame pepene verde, 115 grame pepene galben, 115 grame cireşe şi apă. Fie că vă doriţi un corp mai suplu şi mai sănătos sau să vă încărcaţi cu energie, shake-urile proaspete sunt ideale, fiind o bună soluţie pentru o detoxifiere sănătoasă cu rezultate rapide.

Detoxifierea aparatului digestiv şi a funcţiei hepatice ar trebuie să vă reîntinerească rapid. Pentru fiecare zi, sugerez o serie de sucuri care să vă lase gura apă, pline de vitamine esenţiale şi fitonutrienţi ce vin în sprijinul metabolismului, alimentaţiei şi vitalităţii, foarte bune pentru o stare de sănătate. Scopul constă în optimizarea aportului nutriţional, reducerea acceselor de foame, precum şi în eliminarea alimentelor care perturbă metabolismul organismului”, a transmis aceasta.