pag.
18-19
Managerul apelor
pag.
22
Ciocolata secretă a lui Walter Muller
Revistă economică / Tipărită în 8200 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti
www.transilvaniabusiness.ro
director fondator Aurelian GRAMA Nr. 10 / An II / 20 iunie - 17 iulie 2011
Clujul, magnet pentru investiţiile medicale pag.
24-25
Boieru de Ciumbrud pag.
5-7 Preţ: 5 lei
pag.
30-31
Când păşunea devine stadion cu nocturnă...
ESENțIAL Cel mai frumos târg Transilvania Fest, festivalul agrar născut în Turda, este cel mai frumos festival ardelenesc. Organizat de familia Rațiu, el s-a mutat în acest an în Mica Romă din Podișul Transilvaniei. Blajul i-a primit așa cum se cuvine pe fermierii și pe meșteșugarii care au venit să își expună roadele muncii lor. De fapt, este o renaștere a spiritului de gospodar al ardelenilor, așa cum era el pe vremea bunicilor noștri. În perioada interbelică, astfel de manifestări erau des întâlnite în burgurile Transilvaniei. În perioada comunistă, în numele egalitarismului și al eliminării exploatării omului de către om, munca de bună calitate a fost interzisă. Iar jalnicele sărbători ale recoltei nu au mai atins niciodată, în cele cinci decenii de comunism, ștaiful vechilor târguri agrare. Familia Rațiu, întoarsă din Occident, a știut cum să facă lucrurile în dulcele stil clasic. Inițial, târgul agrar a fost conceput pentru a promova producătorii agricoli și meșterii artizani de pe Valea Arieșului, în perioada în care era organizat la Turda. Ani la rând, acest târg a intrat în Cartea Recordurilor, fie pentru cea mai lungă funie împletită din ceapă din lume, fie pentru cel mai mare coș de nuiele de pe mapamond. Apoi, Transilvania Fest a devenit tot mai mare. Gonit din centrul istoric al orașului Turda de către edilii locali, el a renăscut în Biertan, apoi în Blaj. Secretul succesului său este că, în fiecare an, el promovează lucrurile autentice. Vizitatorii pot cumpăra suc ecologic de mere produs în Țara Hațegului, miere ecologică din Munții Apuseni, pâine de casă, făcută după rețeta străbunicii ori brânză cu chimen preparată în stânele din Podișul Transilvaniei. Oamenii pot învăța, de asemenea, cum să prepare friptura de Turda, din carne de porc de Bazna, frăgezită în lapte și apoi coaptă în untură. De asemenea, ei pot cumpăra diferite obiecte pentru casă, precum paharele cu pai inclus inventate de sticlarul Mircea Sin din Turda, icoane pictate în stilul școlii de pictură de la mănăstirea Nicula ori genți din piele create de artizanii din Cluj-Napoca. Bineînțeles, nu lipsește arma secretă a ardelenilor: pălinca. Indiferent că este vorba de licoare preparată din cireșe de la Huta Certeze, din prune bistrițene ori din pere culese din zona de dealuri din jurul Sibiului, ea este un bun leac pentru suflet. Festivalul a căpătat un renume european, iar acum este patronat de Casa Regală a României, prin Altețele Lor, Principesa Margareta și Principele Radu de România, precum și de ruda lor, Prințul Charles, moștenitorul Coroanei Marii Britanii, care iubește atât de mult Transilvania încât și-a cumpărat casă în Viscri.
SUMAR pag. 5-7
pag. 26,27
pag. 32,33
Cover Story:
Turism:
Eveniment:
Noul Univers T din constelaţia business
Energia şi transporturile vor atrage investiţiile în următorii ani în România!
Boieru de Ciumbrud pag. 10,11
Interviu: Clujul respiră regional
pag. 14,15
Infrastructură: Marile proiecte care lipsesc în Transilvania!
pag. 16
Afaceri: Ruşii au băgat 50 de milioane dolari în Oţelu Roşu
pag. 20,21
Afaceri: Bani NATO pentru firmele din Ardeal
pag. 23
Sănătate: Târg regional de sănătate la Târgu Mureş
Claudiu Pădurean Fondator: Aurelian Grama
Brand Manager: Alin Bolbos
ADMINISTRAȚIA
REDACȚIA Redactor şef: Redactori şefi adjuncți:
Claudiu Pădurean Ionuț Oprea 0721-197.559
Vianu Mureşan 0723-024.146
Redactori: Mihaela Moldovan Alexandru Toth Arina Moldovan Mircea Crișan Adrian Rus Fotoreporter: DTP: Design și Layout: Creatica Media
(0757-036.817)
Ovidiu Vrânceanu Erika Mărginean Alin Zaharie Robert Matei Cristina Gânj Răzvan Matei Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120
www.transilvaniabusiness.ro
Director publicitate: Ioan Şerban Publicitate Mureș Marius Morar (0746-130.439) Florin Marcel (0740-075.219) Cluj Dorel Vidican (0770-481.653) Maramureș Ioana Lucăcel (0728-821.542) Satu Mare, Sălaj Daniel Mureșan (0744-583.446) Dir. res. umane Dir. difuzare: Trafic manager: Economist:
Anamaria Grama Nicu Pop (0740115167) Emo Veres Gia Goia
Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Tel/Fax: 0364-730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613
Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Telefon: 0040 744 664 660 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro
Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti
1
știri BRAŞOV Şeful EADS deschide oficial fabrica de la Ghimbav
EVW Holding face reprezentanţă de 2 milioane euro
Louis Gallois, preşedintele executiv al concernului european de aeronautică EADS, vine luna viitoare în România pentru a participa la deschiderea oficială a fabricii Premium Aerotec de la Ghimbav, Braşov. De la începutul acestui an, EADS produce în România piese pentru avioane Airbus. Investiţia pe platforma din Ghimbav s-a realizat în colaborare cu producătorul de elicoptere IAR Braşov, care a pus la dispoziţie un teren de şase hectare. Premium Aerotec România face parte din grupul german cu acelaşi nume, membru al concernului EADS şi care are peste 6.000 de angajaţi la nivel internaţional şi o cifră de afaceri care în anul 2009 se ridica la 1,1 miliarde de euro. Valoarea programată a investiţiilor de la Ghimbav a fost de 90 mil. euro, EADS beneficiind de un ajutor de stat de 21,3 mil. euro.
30,8 milioane lei pentru drumuri Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a semnat recent la Braşov contractul "Drumuri Acces Zona Economică Coresi" finanţat prin Programul Operaţional Regional-Regio, ca parte a Planului Integrat de Dezvoltare a Municipiului Brașov, valoarea proiectului fiind de 30,8 milioane lei. Elena Udrea şi primarul Braşovului, George Scripcaru, au semnat contractul de finanţare, urmând ca apoi să fie organizată licitaţia pentru executarea proiectului. "E un proiect important pentru oraş. Acesta, împreună cu altele pe care le-am semnat sau le vom semna, face parte din planul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Braşov care a fost desemnat pol de creştere economică. În cadrul acestui program operaţional Braşov a primit 74,3 milioane de euro pentru mai multe obiective strategice de dezvoltare", a spus Udrea.
Importatorul şi distribuitorul camioanelor DAF în România, EVW Holding din Cluj, şi-a propus să demareze în acest an construcţia unei reprezentanţe la Braşov, proiectul fiind în prezent în stadiu de autorizare, iar investiţia fiind estimată la 2 mil. euro. Clujenii au finalizat recent o investiţie de 7 mil. euro în construcţia unui nou centru de vânzări şi service în localitatea Gilău, judeţul Cluj. EVW Holding a achiziţionat în ultimii ani mai multe terenuri în Cluj, Braşov şi Constanţa în vederea dezvoltării unor centre de vânzări. Importatorul a mai deschis în acest an un magazin de piese auto la Piteşti şi un centru de vânzări şi service la Craiova. Compania DAF şi-a bugetat pentru 2011 o creştere a vânzărilor cu 15-20% faţă de anul trecut. Compania a încheiat exerciţiul financiar din 2010 cu o cifră de afaceri de circa 58 mil. euro, înregistrând un plus de 11% faţă de anul precedent. EVW Holding este deţinută de doi antreprenori locali, Ioan Chiţa cu o participaţie de 33% din acţiuni şi Mircea Dorel Mureşan cu 17% din titluri şi de grupul olandez E VAN WIJK, cu 50% din acţiuni.
MUREŞ Capital majorat la MKB Nextebank
Acţionarii MKB Nextebank au majorat capitalul social al băncii cu 82.112.598,40 lei, până la valoarea de 462.249.015,20 lei. Astfel, infuzia de capital a fost realizată prin subscrierea unui număr de 29.325.928 acţiuni din totalul acţiunilor emise, cu o valoare nominală de 2,8 lei/acţiune. Aceasta este prima infuzie de capital după ce MKB Nextebank a lansat noua strategie de business şi noua imagine. MKB Nexte Bank este urmaşa Romexterra Bank.
2
știri SIBIU Ambient, despre T1: Am transpirat mai mult decât ne-am fi așteptat!
Mai mult de un an până la listarea Romgaz
Grupul Ambient Sibiu, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de distribuţie şi retail de materiale de construcţii din mediul de afaceri autohton, a vândut în primele trei luni din 2011 cu circa 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. “În primul trimestru am transpirat mai mult decât ne-am fi aşteptat pentru a putea obţine o creştere de circa 15%, aşa cum neam bugetat şi pentru întreg anul. Piaţa nu ne-a ajutat deloc, ba chiar a scăzut la începutul anului”, a declarat Liviu Voicu, directorul financiar al Ambient Sibiu. La începutul anului, grupul estima că afacerile nu vor creşte în 2011, dacă piaţa va scădea. Acum însă, dupa evoluţia primelor cinci luni, Voicu este optimist, în ciuda condiţiilor vitrege ale pieţei, şi crede că obiectivul este unul realizabil.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat, la începutul lunii iunie, la Sibiu, ca va dura între 12 şi 14 luni până când vor fi finalizate toate procedurile privind listarea acţiunilor Romgaz Mediaş la bursă. Listarea Romgaz este una dintre priorităţile Ministerului Economiei, alături de vânzarea avantajoasă a pachetului minoritar de la OMV Petrom, a declarat Ariton într-o conferință de presă. "Listarea Romgaz este la un stadiu de început. Aici durează cam un an, poate chiar un pic mai mult, 12 - 14 luni, până când ar fi finalizate procedurile şi ar fi listată compania", a afirmat Ariton. În schimb, potrivit ministrului, vânzarea pachetului de 9,84% din acțiunile de la Petrom se apropie de final, Ariton sperând într-o "afacere de succes". Guvernul vrea să vândă pe piață de capital aproape 10% din acțiunile OMV Petrom și 15% din titlurile Romgaz.
BIHOR O companie sârbească caută petrol şi gaze în vestul României
Strabag vrea toate licitaţiile pe infrastructură din România Compania austriacă de construcţii Strabag îşi propune să participe la toate licitaţiile viitoare pentru lucrări de construcţii de drumuri din România, potrivit unui comunicat preluat de site-ul neurope.eu. Strabag a câştigat, pe 7 iunie, contractul privind proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru autostrada Orăştie-Sibiu, cu o lungime de 24 km, din cadrul coridorului IV pan-european. Contractul are o valoare de 166,65 milioane de euro, 85% din fonduri fiind asigurate de Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune. Marea majoritate a muncitorilor angajaţi pentru lucrările de construcţie vor fi români, a precizat Strabag. Lucrările vor fi finalizate la mijlocul anului 2013. În primul trimestru al anului 2011, compania austriacă a executat lucrări de 2,31 miliarde de euro.
Firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu compania sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de Gazprom Neft, pentru explorarea a patru blocuri petrolifere din vestul României, urmând să sape cel puţin 12 puţuri în aceste perimetre. East West Petroleum (EWP) a primit recent în concesiune perimetrele de la ANRM, acestea fiind situate în apropierea localităţilor Tria, Băile Felix (Bihor), Periam şi Biled (Timiş). Conform acordului, NIS va finanţa toate lucrările, inclusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale. Subsidiara Gazprom Neft va plăti 525.000 de dolari canadieni către EWP, reprezentând costurile deja investite de canadieni în proiecte. EWP va păstra 15% din drepturile comerciale pe cele patru blocuri, se arată într-un comunicat al companiei canadiene. Companiile se vor concentra pe foraj convențional la mare adâncime și pe explorarea gazelor de șist.
www.transilvaniabusiness.ro
3
știri ARAD
BISTRIŢA Teraplast are un nou director financiar După instalarea în funcţie a unui nou director general, în persoana lui Ştefan Bucătaru, furnizorul de soluţii şi sisteme pentru instalaţii şi construcţii Teraplast Bistriţa a numit şi un nou director financiar. Cristina Stoian, 35 de ani, va coordona, pe lângă activităţile financiare ale companiei Teraplast, si pe cele ale subsidiarelor Plastsistem, TeraGlass şi TeraTools. Edit Orban, ce a asigurat conducerea interimară a departamentului financiar în lunile aprilie şi mai, va coordona la nivel de grup departamentul de audit şi control intern, fiind direct subordonată Consiliului de Administraţie. Anterior numirii sale în funcţia de director financiar al Teraplast, Cristina Stoian a deţinut funcţii similare în cadrul La Fourmi, Halewood Romania şi Sanex. În perioada 1998-2002 a fost auditor în cadrul KPMG şi Deloitte & Touche.
Comasarea, ca strategie de supravieţuire Târgurile şi evenimentele expoziţionale care au un număr mai mic de vizitatori şi de expozanţi vor continua să fie comasate, au anunţat reprezentanţii Expo Arad. Ei afirmă că această măsură este necesară pentru a preîntâmpina dispariţia unora dintre evenimentele expoziţionale. De asemenea, reprezentanţii Expo Arad au mai afirmat că această tendinţă este generală în Europa Centrală şi de Est. Reprezentanţii Expo Arad au mai spus că, după scăderea numărului de vizitatori şi de expozanţi din anii 2009 şi 2010, se aşteaptă la o tendinţă de stabilizare şi de creştere uşoară în a doua jumătate a acestui an şi în anul viitor.
MARAMUREȘ Master pentru businessmani la Universitatea de Nord din Baia Mare
CLUJ
Începând din acest an, absolvenţii Universităţii de Nord din Baia Mare au şansa să urmeze, în mod gratuit, cursurile unui nou tip de master. Este vorba despre o specializare în domeniul “Managementul afacerilor pentru antreprenori în domeniul dezvoltării durabile”. Masteratul e realizat în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj, care au accesat fonduri structurale, reuşind să finanţeze 9 cursuri postuniversitare şi două masterate. Potrivit conducerii Universităţii de Nord, acest tip de specializare este dedicată în principal absolvenţilor care, fie au fost şefi de promoţie, fie au obţinut rezultate foarte bune pe parcursul anilor de facultate.
CallReminder pe Android Market Compania clujeană Finmouse a lansat pe Android Market aplicaţia CallReminder. Aplicaţia permite posesorilor de telefoane care utilizează platforma de operare Android să creeze notiţe cu informaţii despre interlocutor, care sunt afişate pe ecranul telefonului atunci când acesta este apelat sau îl apelează pe cel care utilizează aplicaţia. Această notiţă devine inactivă după ce este efectuat apelul telefonic. Anunţul referitor la lansarea acestui produs a fost făcut de managerul Finmouse, Andrei Kovacs. ”Ideea a venit unui angajat, apoi toţi cei care au vrut să se implice în proiect au oferit feedback. Am ajuns la concluzia că tot timpul vei găsi lucruri de notat”, a spus Andrei Kovacs.
4
Record la contracte individuale de muncă Record de contracte individuale de muncă înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş (ITM) în luna mai. După intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii au fost încheiate peste 6.000 de astfel de acte, aproape 5.000 dintre ele fiind pe perioadă nedeterminată. Pe parcursul lunii mai, la ITM Maramureş au fost înregistrate 6.381 de contracte individuale de muncă, dintre care 4.756 au fost încheiate pe perioadă nedeterminată, iar 1.625 pe durată determinată. Inspectorulşef al ITM Maramureş, Delia Târlea, spune că este vorba de “un număr record”, însă justificat de amenzile usturătoare pentru munca la negru prevăzute de noua legislaţie. Tot în luna mai au fost înregistrate 134 de firme.
COVER STORY
Boieru de Ciumbrud Una dintre cele mai interesante podgorii din Transilvania se află pe Valea Mureşului, la Ciumbrud. Este vorba de o localitate situată foarte aproape de oraşul Aiud, situată într-o zonă cu un climat deosebit de cald, submediteranean. Zona este atât de bine ferită de iernile reci, încât la Ciumbrud cresc migdali. De fapt, nu doar migdali, ci şi viţă-de-vie, care produce un vin excelent.
Text: Claudiu Pădurean
www.transilvaniabusiness.ro
5
Cover story Istoricii spun că acesta era vinul preferat al lui Mihai Viteazu. Iar în anul 1599, când domnitorul român a cucerit Transilvania, vinul de Ciumbrud a influenţat decisiv istoria. După victoria asupra principelui – cardinal Andrei Bathory, Mihai Viteazu avea trei variante pentru a-şi stabili capitala: Sibiu, Alba Iulia şi Cluj. El a renunţat la Sibiu deoarece proviziile oraşului fuseseră consumate de curtea lui Andrei Barthory, deci nu avea cum să reziste unui asediu îndelungat. La Cluj, orăşenii din vechiul burg întemeiat de saşi, dar care atrăsese o numeroasă populaţie de origine maghiară, preferau berea, care nu era tocmai pe gustul oştenilor lui Mihai Viteazu. Aşa că domnitorul român a preferat să îşi stabilească reşedinţa în Alba Iulia, în condiţiile în care pivniţele cetăţii erau bine garnisite cu vin de Ciumbrud. Dincolo de aplecarea oştenilor spre vinul de bună calitate, aprovizionarea cu vin era importantă şi din alte motive. În timpul campaniilor, inclusiv al asediilor, oştenii se hrăneau îndeosebi cu alimente uscate: pesmet, carne afumată ori brânză uscată. Iar vinul care era distribuit oştenilor servea în egală măsură la îmbărbătarea lor şi ca digestiv, pentru că o oaste bolnavă era sortită dinainte înfrângerii. Şi tot de vin este legată şi o altă poveste a ofensivei lui Mihai Viteazu în Transilvania. Cronicile arată că, în toamna acelui an, 1599, Andrei Bathory nu credea că va fi atacat de domnitorul valah. Şi asta pentru că Mihai Viteazu şi-a lăsat oştenii să meargă la culesul viilor, iar iscoadele principelui – cardinal i-au raportat acestuia că în Muntenia este linişte şi pace. Drept urmare, şi Andrei Bathory şi-a lăsat oştenii să meargă la culesul viilor. Numai că, în Oltenia, datorită climei mai sudice, strugurii se coceau cu circa două săptămâni mai repede decât în Ardeal. Aşa că Mihai Viteazu a avut vreme să îşi concentreze armata, să treacă în Transilvania şi să surprindă armata lui Andrei Bathory. Pentru că acesta îşi lăsase oştenii de pe văile Târnavelor şi Mureşului să îşi facă vinul, nu avea sub arme decât o parte a armatei. Mihai Viteazu a învins, iar Andrei Bathory a sfârşit sub securea unui militar secui. Aşadar, istoria şi vinul s-au împletit îndeaproape, iar Ciumbrudul a fost unul dintre locurile în care s-au întâmplat astfel de fapte.
Piaţa vinurilor premium De-a lungul secolelor, de la Mihai Viteazu încoace, vinurile de Ciumbrud şi-au păstrat neştirbită calitatea. Iar acum este momentul în care noii proprietari ai podgoriei, familia Dănoaie, vor să atace, sub brandul ”Domeniile Boieru”, piaţa vinurilor premium din România. Florin Dănoaie, directorul general al Domeniilor Boieru, a dezvăluit, pentru Transilvania Business, în exclusivitate, strategia pe care a pus-o la punct. ”Prima grijă a fost reprezentată de plantaţii. Şi asta pentru că vinul produs de noi trebuie să aibă o calitate constantă”, a spus Florin Dănoaie. Drept urmare, proprietarii podgoriei şi a cramei de la Ciumbrud au replantat 80 de hectare cu viţă-de-vie. Ei mai lucrează alte 50 de hectare, plantaţii mai vechi, care vor trece şi ele printr-o înnoire. În prima fază, vor fi replantate alte 20 de hectare. În această etapă, proprietarii Domeniilor Boieru au mizat pe soiuri albe, precum Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Fetească Albă sau Pinot Gris. Însă, în premieră pentru Ciumbrud, Florin Dănoaie a decis să planteze şi 10 hectare de soiuri negre, în special Fetească Neagră şi Pinot
6
80 de hectare de teren au fost replantate la Ciumbrud 20.000 de euro costă replantarea unui hectar cu viţă nobilă 100.000 de litri de vin vor fi îmbuteliaţi anul viitor Noir. ”În Ardeal, în mod tradiţional, din cauza climei nu erau plantate prea mult soiurile negre, care au nevoie de un timp mai îndelungat pentru coacere. Însă, datorită modificărilor climatice, chiar cred că vom avea succes cu soiurile negre. Există şi varianta folosirii recoltei din viţa-de-vie de soi negru pentru a produce şampanie”, spune Florin Dănoaie.
O investiţie consistentă Investiţia în replantarea Domeniilor Boieru a fost una consistentă. Şi asta pentru că replantarea unui hectar cu viţă-de-vie de soi nobil costă circa 20.000 de euro. Mai mult, în primii trei ani, viţa nu produce, practic, nimic. Iar maturizarea podgoriei are loc după şapte ani. Însă proprietarii podgoriei de la Ciumbrud au decis să îşi asume aceste riscuri, încrezători în succesul pe piaţă al vinului de pe Valea Mureşului. Nu doar podgoria se află în atenţia familiei Dănoaie, ci şi crama. Proprietarii Domeniilor Boieru au decis să investească masiv pentru a moderniza crama, care avea instalaţii la nivelul anului 2000. Astfel că, în prezent, crama de la Ciumbrud este unul dintre cele mai moderne complexuri de vinificaţie din România. În
această vară urmează să fie finalizată noua linie de îmbuteliere, precum şi o serie de dotări de laborator. Valoarea investiţiei a depăşit, până acum, 1.100.000 de euro. Cea mai mare parte a acestei sume a provenit dintr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul SAPARD. Valoarea proiectului, adică banii europeni şi contribuţia proprietarilor Domeniilor Boieru, a fost de 850.000 de euro. Iar după ce etapa a treia a strategiei de dezvoltare a domeniilor viticole de la Ciumbrud, adică modernizarea cramei, va fi pusă în practică, proprietarii Domeniilor Boieru vor trece la etapa a treia. Este vorba de expansiunea distribuţiei cu ajutorul retailerilor. ”Suntem în discuţii cu două companii importante, pentru a prelua vinul care va fi îmbuteliat în sticle. De asemenea, vom continua să livrăm clienţilor noştri din domeniul HoReCa”, a spus Florin Dănoaie. În prima fază, distribuţia se va concentra pe şase sau şapte soiuri, în care excelează podgoria de la Ciumbrud. Este vorba de Dry muscat, Sauvignon blanc, Traminer, Chardonnay, Pinot noir, Fetească albă şi Pinot noir vinificat rose. În prezent, pe piaţă se află deja trei soiuri produse la Ciumbrud: Dry muscat, Episcopal şi Cardinal.
COVER STORY
Istorie redescoperită Proprietarii Domeniilor Boieru încearcă să readucă la viaţă istoria veche a podgoriei. Dincolo de episodul cu Mihai Viteazu, ei au aflat din arhive că vinurile de Ciumbrud au obţinut o medalie de aur la o competiţie organizată în Franţa, în secolul al XVIII-lea. Iar toată această istorie este folosită pentru a repoziţiona pe piaţă vinurile de Ciumbrud. Dacă până acum, ele erau considerate drept vinuri medii, deoarece lipsea posibilitatea de îmbuteliere, iar vinurile livrate vrac nu au o imagine prea bună în România, acum, familia Dănoaie ţinteşte recâştigarea locului pe care îl merită vinurile din podgoria din centrul Transilvaniei. ”Nu degeaba, judeţul Alba poartă numele de Ţara Vinurilor Albe”, spune cu mândrie Florin Dănoaie.
Cele mai bune soiuri: Episcopal şi Cardinal Deocamdată, vinul produs în podgoria de pe Valea Mureşului este îmbuteliat la Ploieşti, de către unul dintre partenerii Domeniilor Boieru. Soiurile Episcopal şi Cardinal sunt soiuri pentru vinoteci, care au stârnit deja entuziasmul cunoscătorilor. Cele două soiuri de vin au fost deja distinse cu medalia de aur la VinVest, în timp ce Sauvignon blanc-ul produs la Ciumbrud a primit medalia de argint. De asemenea, soiurile Epis-
www.transilvaniabusiness.ro
copal şi Cardinal au primit medalia de aur şi la concursul Strugurele de Aur, iar la Concursul Internaţional de la Bucureşti, cele două soiuri din podgoria de pe Valea Mureşului au primit medaliile de argint. ”De anul acesta, vom trimite vinurile noastre şi la concursuri internaţionale din străinătate, cum ar fi cele din Bruxelles ori din Bordeaux”, a spus Florin Dănoaie. În paralel, proprietarii Domeniilor Boieru au stabilit şi preţurile de raft recomandate retailerilor pentru cele trei soiuri de vin care sunt gata pentru a fi livrate. O sticlă de Dry muscat va costa 13,9 lei, una de Episcopal 16 lei, iar una de Cardinal va costa 20 de lei. Anul acesta, Florin Dănoaie estimează că crama de la Ciumbrud va îmbutelia circa 30.000 de litri de vin. Anul vi-
itor, el a planificat o cantitate de circa 100.000 de litri de vin pentru îmbuteliere, după ce va fi consolidată şi producţia de pe hectarele replantate. Însă crama de la Ciumbrud nu se va baza doar pe veniturile obţinute din producţia şi vânzarea de vin. Proprietarii Domeniilor Boieru spun că vor investi şi pentru construirea unui centru de degustări, care va include o pensiune şi un restaurant. ”Noi mizăm foarte mult şi pe turismul viticol, cu atât mai mult cu cât Ciumbrudul este inclus şi pe traseul Drumului Vinului. Turismul culinar este o resursă extrem de interesantă, care nu este exploatată suficient în România”, mai spune Florin Dănoaie.
7
AGRICULTURĂ
Preferă Scandinavia Oamenii de afaceri din domeniul agricol din România vor să cucerească în special piaţa din Norvegia. Şi asta pentru că norvegienii preferă produsele de calitate, chiar dacă acestea sunt mai scumpe. Patronii români spun că vor exporta în Norvegia produse precum pastă de tomate, zacuscă, murături, dulceaţă şi gemuri. De asemenea, ei se feresc de pieţele din Ucraina ori Rusia, pentru că de la clienţii din aceste state, banii sunt mai greu de recuperat. Astfel că patronii români exportă doar dacă primesc banii jos sau, în cazul unor relaţii mai vechi, cu termene scurte de plată.
Miza pe agricultura eco Agricultura ecologică şi piaţa produselor alimentare sănătoase cunosc o dezvoltare tot mai accelerată. Şi asta deoarece criza economică a reaşezat priorităţile fermierilor, dar şi ale consumatorilor. Astfel, ultimii preferă să cumpere şi să consume produse locale. Există două motive, spun sociologii, pentru care consumatorii le aleg pe acestea. Pe de o parte, doresc ca banii pe care îi plătesc pentru alimente să rămână în economia locală. Apoi, a scăzut curiozitatea gastronomică ce s-a manifestat din plin în anii 2007 şi 2008, când consumatorii din Transilvania cumpărau produse alimentare din alte zone ale Uniunii Europene, pur şi simplu pentru a le încerca gustul. Din perspectiva fermierilor, este vorba de regăsirea unei nişe. Iar în domeniul produselor ecologice şi biologice, fermierii pot să concureze cu marii investitori din agricultură, care domină piaţa produselor alimentare ”obişnuite”. Mai mult, este vorba de o abordare a productivităţii muncii. ”În cazul agriculturii ecologice, producţia este de doar circa 60 la sută din cea pe care o pot obţine fermierii în cazul unei agriculturi chimizate. Însă preţul produselor ecologice este de câteva ori mai mare decât al celor ”clasice”. Tocmai de aceea, pentru aceeaşi cantitate de muncă, răsplata financiară este mult mai mare. Singura întrebare rămâne dacă clienţii au bani pentru a cumpăra alimente ecolo gice. Desigur, dorinţa există, însă aici vorbim despre disponibilitatea financiară”, spune profesorul universitar Ilarie Ivan, fostul şef al Direcţiei Agricole Cluj. În acest context, din ce în ce mai mulţi fermieri clujeni practică agricultura ecologică. Numărul lor a crescut semnificativ în ultimii ani, spun autorităţile care se ocupă cu înregistrarea fermierilor ecologici certificaţi. Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj, Grigore Onaciu, în ultimii trei ani numărul operatorilor înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică din judeţul Cluj a crescut de peste şapte ori, de la
8
20, câţi erau în 2008, la 146 de operatori în acest an. Există tot soiul de variante. Unii dintre agricultori produc legume ecologice, alţii lapte eco, în timp ce unul dintre investitori a realizat chiar o fermă în care produce flori ecologice. Onaciu a mai spus că în această perioadă a crescut de cinci ori şi suprafaţa agricolă folosită în agricultura ecologică, adică de la de la 327 de hectare în 2008, la 1.574 de hectare în 2011. Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din judeţul Cluj crede că, în anii
Legume din Cluj pentru Norvegia Alţi investitori din domeniul industriei alimentare mizează pe produse mai sănătoase decât cele în care abundă E-urile, chiar dacă ele nu au obţinut certificarea ecologică. Însă, pentru că pe piaţa românească trebuie să concureze cu alimente de calitate proastă, dar ieftine, şi pentru că clienţii iau în considerare în primul rând preţul redus, ei au decis să se reorienteze către pieţele
1,5 milioane de euro este valoarea sprijinului european pentru exportatorii români 1.547 de hectare sunt rezervate agriculturii ecologice care vor veni, tot mai mulţi fermieri din România vor investi în acest domeniu ori, dacă au ferme chimizate, se vor reorienta către agricultura ecologică.
Un potenţial în creştere Şeful DADR Cluj consideră că ”România deţine suprafeţe de teren extrem de potrivite pentru culturile ecologice, care pot constitui o soluţie mai ales pentru micii agricultori, care în acest mod îşi pot face intrarea pe piaţa europeană”. Grigore Onaciu a mai spus că la această creştere a numărului de culturi eco a contribuit şi statul, prin subvenţia pe care o acordă care, în Cluj, a fost anul trecut de 50.000 de euro. Mai mult, au apărut magazine, precum Coşul Verde, din Cluj-Napoca, ori mişcări precum Slow Food Turda, care promovează tocmai alimentaţia bazată pe resurse locale, ecologică şi biologică.
externe. Cum în Uniunea Europeană concurenţa este una deosebit de dură, ei explorează pieţele extracomunitare. Şi asta cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană finanţează exporturile de legume şi fructe româneşti pe pieţele din Norvegia, Ucraina şi Rusia. Valoarea finanţării oferite de Comisia Europeană este de 1,5 milioane de euro, iar alocarea de fonduri a fost făcută în decembrie 2009. Beneficiarii sunt firmele care exportă legume proaspete ori procesate, iar printre ei se numără şi compania MIB din Cluj-Napoca, deţinătoarea brandului Arovit.
Claudiu Pădurean
interviu
Clujul respiră regional Cine crede că judeţul Cluj a devenit în ultimii ani un pol al investiţiilor străine în România din pură întâmplare se află într-o gravă eroare. A fost nevoie de o strategie de aproape 10 ani, neperturbată de schimbările politice, pentru a ajunge aici. Care a fost această strategie şi ce ar putea deveni Clujul în perspectiva reorganizării teritoriale? Ne explică, în exclusivitate pentru Transilvania Business, Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean.
www.transilvaniabusiness.ro
9
inTerviu Reporter: Brand de Cluj. Ce presupune acest preţios termen? Ce putem aduna sub această umbrelă? Care e strategia de branding a Clujului gândită de Consiliul Judeţean? Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj: Prin Târgul “Produs în Cluj”, desfăşurat recent, am făcut un prim pas în ceea ce priveşte procesul de branding. Avem un concept foarte des folosit sub diverse titulaturi: brand de Cluj, produs de Cluj, specific Clujului şi am observat că discutăm foarte mult în această zonă dar nu avem nimic institutionalizat. Am considerat că toate aceste acţiuni de promovare a Clujului pot fi prinse într-un singur proiect, extrem de coerent, care va încorpora mai multe acţiuni. Târgul “Produs în Cluj” e prima dintre aceste acţiuni, care are ca scop mediatizarea a tot ce are mai bun acest judeţ, începând cu zona culturii, trecând prin cea a tradiţiilor, a produselor agricole şi alimentare, a produselor industriale şi terminând cu universităţile sale renumite. Rep.: Cum va ajuta acest eveniment economia Clujului? A.T.: Am pornit de la un lucru simplu. Clujenii, că ştiu sau nu, se pot mândri cu o mulţime de lucruri: cu cartoful de Râşca, cu ceapa verde din zona Turda, cu mărarul din zona Tureni, cu usturoiul din zona Cheile Turzii, cu Clujana, care a încălţat odinioară o ţară întreagă şi militarii mai multor armate ale lumii. Apoi, consumăm pui americani, când avem în judeţ ferme avicole pe care nu ştim să le valorificăm, consumăm îngheţată colorată sub mărci străine, când avem în Cluj o fabrică cu tradiţie în acest domeniu, ne îmbrăcăm cu haine produse în Indonesia, când avem la noi o fabrică de confecţii importantă care vinde în toată lumea, folosim cosmetice produse în străinătate, când avem o fabrică de specialitate extrem de apreciată, chiar şi peste hotare. Sunt şi alte exemple. Scopul final al proiectului Produs de Cluj este să creeze un trend, un fenomen social, clujenii să înceapă să consume produse locale. Motto-ul nostru este: cumpără un produs de Cluj şi creează un loc de muncă! Fiecare produs de Cluj cumpărat înseamnă consum, înseamnă că producătorul respectiv o duce mai bine, înseamnă că el va plăti mai mulţi bani la bugetul local, bani care se vor întoarce în investiţii, tot în beneficiul clujenilor. Rep.: Acest fenomen poate fi creat de un târg care durează 3 zile? Sau e nevoie de mai multe acţiuni concertate? A.T.: Sigur că nu e suficient. Târgul „Produs în Cluj” e un eveniment punctual. Dar noi vom avea mai multe acţiuni. Mizăm foarte mult pe regula copierii, a imitării. Dacă eu încalţ azi nişte pantofi de Clujana, foarte frumoşi (ni-i arată de sub birou, într-adevăr superbi n.n.) şi mă văd prietenii, cunoscuţii, care mă întreabă: „de unde-i ai?”, sigur că le spun imediat să caute magazinul Clujana. Aşa ar trebui să facă toţi clujenii, doar astfel putem crea un trend, un curent. Rep.: Ce alte asemenea proiecte cu tentă cultural-economică desfăşoară instituţia pe care o conduceţi? Exis tă parteneriate la nivel de consilii judeţene în privinţa unor asemenea proiecte? A.T.: Există mai multe astfel de parteneriate. Unul e între judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud şi Suceava... Am convenit la nivelul consiliilor judeţene să promovăm împreună drumul care leagă Transilvania de Moldova. E un drum nou, modern, poate cel mai bun din ţară, cu obiective turistice importante de-a lungul lui. Am stabilit să ne recomandăm reciproc judeţele turiştilor care ne trec pragul. Eu o să le vorbesc turiştilor despre Pasul Tihuţa şi despre Bucovina, iar oficialii Bistriţei Năsăud şi ai Sucevei o să le spună despre
10
Cheile Turzii, sau alte obiective ale noastre. Ideea era să creăm albume, pliante de promovare comună a acestui traseu, dar după reorganizarea administrativ teritorială probabil că acest proiect va cunoaşte unele modificări. Dar la nivelul Consiliului Cluj există mult mai multe astfel de proiecte. Avem de exemplu unul, pe fonduri europene, „Cluj - Peisaj cultural”, în care scopul principal este promovarea a 15 obiective turistice importante din judeţ. De la Muzeul Ciucea, Muzeul de Artă, Biblioteca Octavian Goga, Palatul Banffy, Cheile Turzii, Cheile Turului, etc. Avem apoi un alt program important care înseamnă aproape 1 milion de euro pentru publicitate, mediatizare, promovare... Avem un alt program important care promovează Muzeul de Artă şi încercăm chiar să aducem bani europeni pentru modernizarea şi revigorarea acestui muzeu. De asemenea, în strategia de dezvoltare a judeţului avem foarte multe proiecte culturale. De exemplu, „Accesul tinerilor la cultură”, program în care până acum am cooptat 2000 de copii şi tineri din mediul rural, care au avut posibilitatea să vină la oraş, să viziteze Muzeul de Artă, Teatrul Puk, Muzeul Etnografic. Beneficiile acestui program au fost foarte mari. Rep.: Să presupunem că sunteţi un om de afaceri străin. De ce aţi vrea să investiţi în Cluj? Ce avantaje nete are acest judeţ faţă de altele din Transilvania, cum ar fi Sibiul, Braşovul sau Mureşul? A.T.: Vă spun ce am răspuns recent unui ziar din Iaşi. Mau întrebat de ce vin investitori la Cluj şi nu prea vin în judeţul lor. Le-am spus că la nivel de Cluj avem o strategie coerentă de a atrage investitorii, pe care am menţinut-o indiferent de culoarea politică a celor care au condus judeţul. Deci, un prim atuu al nostru e continuitatea în proiecte. Şi aici mă refer la parcurile industriale, îndeosebi.
Proiecte începute de administraţiile anterioare şi continuate de noi. Al doilea mare atuu este infrastructura în parcurile industriale. O dată ce oferi toate aceste lucruri (drumuri, utilităţi, servicii suplimentare) unui investitor, acesta îşi va amplasa investiţia fără să aibă alte costuri decât ridicarea halei şi angajarea de muncitori. În al treilea rând, e extrem de importantă infrastructura în ceea ce priveşte Aeroportul. Aeroportul Cluj, care a depăşit anul trecut 1 milion de pasageri în urma investiţiilor Consiliului Judeţean, joacă un rol deosebit în relaţia cu investitorii. Toţi investitorii care vin la Cluj spun că Aeroportul e o verigă care cântăreşte mult când iau decizia. Al patrulea atuu al nostru e forţa de muncă bine pregătită, parteneriatul pe care îl avem cu toate universităţile... Orice companie care vine, în baza protocolului semnat de noi şi Tetarom cu universităţile, poate cere şi trebuie să primească de la universităţi informaţii despre forţa de muncă, potenţiali specialişti, angajaţi... Instituţiile de învăţământ au chiar datoria să-i capaciteze pe studenţi să meargă la interviuri pentru angajare. Un alt atuu al Clujului, e dezvoltarea lui economică... Chiar în perioadă de criză, Clujul a fost anul trecut pe locul doi la creştere economică, în vreme ce alte judeţe au scăzut foarte mult... Apoi, un alt lucru care contează, infrastructura în materie de drumuri în relaţia cu oraşele învecinate este destul de bună. Vedeţi, Nokia sau Emerson au început mai nou să angajeze personal şi din zona Turda, Câmpia Turzii sau Dej. Mobilitatea pe piaţa muncii e deci foarte mare, iar noi trebuie să oferim condiţii pentru ca aceasta să se întâmple. Nu în ultimul rând, Clujul desfăşoară o intensă campanie de lobby prin mai multe firme de consultanţă din afara ţării. Avem în Austria, Germania şi Spania firme care lucrează pentru Tetarom şi promovează afacerile în zona Cluj. Nu vă pot da prea multe amănunte, sunt lucruri care ţin de strategia noastră in-
INTERVIU „Vă spun ceva în exclusivitate. Dacă lucrurile vor merge bine, în maximum o lună vom anunţa o investiţie importantă pentru Cluj. Suntem aproape de final cu negocierile. Va fi, cred, cea mai mare investiţie din judeţul Cluj, mai mare chiar decât Nokia!” ternă. Dar e vorba de firme care sunt plătite proporţional din investiţia pe care o aduc. Bineînţeles, a contat foarte mult şi strategia coerentă în materie de parcuri industriale. Iată, noi acum facem Tetarom IV şi lumea se întreabă de ce îl facem, pentru că nu prea se arată investitorii. Îl facem pentru că acum e momentul să luăm bani europeni şi săl construim, iar după ce criza aceasta va trece, în câţiva ani, vom fi pregătiţi să oferim un alt parc! Rep.: Cu siguranţă că există şi nereuşite în activitatea dvs., care ar fi cele mai importante? Şi care sunt cauzele lor? A.T.: Sunt foarte multe nereuşite. Activitatea noastră are lumini şi umbre. Lucruri care fie nu s-au făcut, fie s-au făcut puţin sau prost. Dacă ar fi să vorbesc de lucruri mari pe care nu am reuşit să le concretizăm aş începe cu Spitalul Regional de Urgenţă, iar motivaţiile sunt multiple. Noi am făcut toate demersurile. Să nu uităm, Legea parteneriatului public privat a fost modificată la sugestia Clujului. Blocajul constă acum în faptul că nu am primit de la Uniunea Europeană aprobarea pentru normele de aplicare a acestei legi. Apoi, drumurile proaste din judeţ, pe anumite zone. Din cauza lipsei de bani, infrastructurii vechi, cârpite... Miaş fi dorit drumuri rapide prin judeţ, care să lege, de exemplu, Dejul de Cluj, sau Clujul de Câmpia Turzii, pe care să le gestioneze judeţul, să fie făcute în regim rapid şi care să scoată traficul din oraşe şi sate. Un alt lucru pe care nu lam putut realiza şi pe care poate viitoarea reorganizare administrativ teritorială să îl rezolve e un număr mai mare de proiecte depuse de primării pe zona de apă – canal. Ca să reuşim să îmbunătăţim standardul de viaţă al oamenilor. Lucrăm la infrastructura de apă-canal în Huedin, încă nu am reuşit să aducem gazul în Huedin... Sunt lucruri aflate în curs... Şi putem continua...
www.transilvaniabusiness.ro
Rep.: Care este motivul pentru care Clujul doreşte să administreze viitorul aeroport din Braşov şi în ce stadiu se află relaţia începută cu Mureşul? A.T.: Pentru a aduce bani în judeţ, acesta e motivul pentru care dorim să operăm regional. O societate privată care a construit terminalele din Cluj s-a înscris la licitaţia pentru construirea Aeroportului Braşov. Şi pentru că noi avem un parteneriat mai vechi cu această companie, ne-au solicitat să intrăm ca parteneri în acest proiect, pentru a asigura managementul viitorului aeroport. Dacă vom câştiga licitaţia, consorţiul nostru fiind singurul ofertant, vom asigura partea de management şi vom câştiga nişte bani pentru asta. Bani care vor veni, deci, la Cluj. Dar cel mai important câştig e acela că vom putea face o politică regională în relaţia cu companiile de zbor, o politică de preţuri adecvată... Legat de Mureş, suntem în stadiu de discuţii. Studiile acelea de fezabilitate anunţate încă nu au fost făcute. Aşteptăm ca Mureşul să demareze un astfel de studiu. Există o serie de discuţii şi de dispute cu privire la forma de conducere a celor două aeroporturi... Vreau să spun că atâta timp cât vom gândi doar localist, nu vom realiza nimic! E important să gândim regional! Mişcările companiei Wizz Air nu au afectat aceste negocieri între noi şi Mureş... Vreau să vă spun că Wizz Air a solicitat deja să revină pe Cluj cu aceleaşi curse pe care le avea înainte, ba chiar mai multe. Iar pe cursele noi, vom aplica preţurile pe care le-am solicitat noi, când s-au supărat şi au plecat spre Mureş. Dacă nu vor dori acest lucru, pot să rămână la Mureş, unde Consiliul Judeţean să subvenţioneze aceste curse, lucru care va duce probabil la o analiză a Comisiei Europene... Ştiţi, acum aeroporturile sunt monitorizate sub acest aspect, orice subvenţie pe care o dă un consiliu judeţean unui aeroport sau unei companii e considerată ajutor de stat. Lucru care nu se poate face.
Rep.: Ce ar însemna, din punct de vedere economic, reorganizarea României în 8 mari judeţe? Care ar fi avantajele şi dezavantajele pentru populaţie? A.T.: Eu sunt adeptul descentralizării. Încă din 2006, când eram prefect, am propus Guvernului un proiect de reorganizare administrativ-teritorială. Am mers pe varianta unei regiuni în care să alipim câteva judeţe, era vorba de un proiect pilot, cu centrul la Cluj. Cred că această ţară e mult prea divizată pentru a-şi putea face o politică coerentă. Vă dau un exemplu de reuşită: Compania de Apă Someş, un operator care aparţine de Consiliul Judeţean Cluj, dar care astăzi operează regional, pe 2 judeţe, Cluj şi Sălaj. În momentul în care a devenit operator regional, a reuşit să acceseze pe programul POS Mediu un proiect de 196 milioane de euro, cel mai mare proiect câştigat de un operator de apăcanal în România. Dacă nu ar fi jucat regional nu ar fi reuşit niciodată să acceseze asemenea sumă! De la acest exemplu de succes a plecat şi ideea aeroportului regional. O gândire cu regiuni permite să dezvolţi proiecte care presupun bani mai mulţi, pentru drumuri, apă, canal, colectarea deşeurilor, aeroport, spital, toate în sistem regional. Rep.: Are şi dezavantaje centralizarea aceasta? A.T.: Poate să aibă la început, cel puţin în percepţia publică... E vorba de distanţa faţă de centrul de regiune... Cetăţeanul de la marginea regiunii se poate eventual teme că el nu ia parte la decizie... Dar scopul viitorului Consiliului Judeţean, menirea sa, va fi să dezvolte echilibrat toată regiunea. Oraşele se vor dezvolta singure, cu foruri de conducere proprii, fără implicarea deloc a Consiliului Judeţean. Politica regională va însemna exclusiv drumuri judeţene şi drumuri rapide la nivel de regiune, spital, aeroport, reţea de apă-canal, la nivel de regiune... Acestea vor fi atribuţiile unui for regional. Rep.: În ce condiţii v-aţi încumeta să conduceţi o asemenea instituţie? A.T.: În momentul de faţă, e foarte greu să vă răspund. Hmm... În momentul de faţă vreau să îmi termin proiectele... Voi face apoi o analiză... Există lucruri cu plus şi cu minus. Eu cred că în politică rămâi atâta timp cât oamenii cred în tine. Dacă vezi că nu ai susţinerea oamenilor, atunci te duci acasă. Vom face câteva sondaje, să vedem unde mă situez, ce şanse am. Decizia mea depinde de analiza aceasta. Depinde şi de acţiunile partidului... Cred că partidele vor juca un rol important la alegerile viitoare, cel puţin prin prisma infrastructurii lor, dacă dorim, noi, candidaţii, să ajungem pe zone mai vaste. Rep.: Avem proiectul reabilitare – asfaltare a 720 km drumuri judeţene. În ce fază ne găsim şi ce va însemna acest proiect pentru comunităţile locale? A.T.: Suntem în faza de licitaţie cu 350 km de drumuri, având termen la finele lunii iunie. E un prim lot din cei 720 km câţi am anunţat iniţial. Acum scoatem la licitaţie lotul 2, diferenţa până la 720 km. Vom avea un contract cadru pe 4 ani şi vom asfalta funcţie de câţi bani vom avea. De asemenea, analizăm şi posibilitatea luării unui credit, pentru a putea asfalta cât mai mult. Aş vrea să ştiţi că aceşti 720 km reprezintă cam 90% din drumurile rele ale judeţului. Clujul are 1200 km de drumuri judeţene, dar nu toate sunt în stare proastă. Când vom finaliza acest proiect, vom putea spune că dispunem de o infrastructură bună.
A consemnat Alin BOLBOS
11
opiniE
Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile În cadrul programului „Schimbări climatice” Uniunea Europeană şi-a declarat intenţia de a intensifica eforturile pentru stoparea încălzirii globale printr-o politica energetică bazată pe conceptul de dezvoltare durabilă. În acest context, în luna aprilie 2009, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat o noua directivă privind promovarea utilizării energiei electrice din surse regenerabile - Directiva 2009/28/CE. Potrivit acestui act normativ comunitar, fiecărui stat membru i-a fost stabilit un obiectiv naţional privind ponderea în procente a energiei din surse regenerabile în cantitatea de energie pe care o va consuma în anul 2020. Obiectivul global avut în vedere pentru România este ca la nivelul anului 2020 să atingă o pondere de 24% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică la nivel naţional. Este posibilă această ţintă? Încă din anul 2008, România a adoptat Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, republicată, cu modificarile şi completările ulterioare, ("Legea") prin care a stabilt nivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie electrică în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, şi anume: 33%, 35% , respectiv, 38%. Pentru atingerea acestor ţinte, legea stabileşte un sistem de promovare a producerii de energie electrică din surse regenerabile bazat pe impunerea unor cote obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea de certificate verzi. În linii mari, sistemul de promovare instituit prin Lege constă în acordarea de certificate verzi producătorilor de energie electrică din surse regenerabile. La rândul lor, fiecare furnizor de energie electrică trebuie să aibă
în coşul său o anumită cotă obligatorie de energie regenerabilă, din totalul energiei electrice furnizate. Dovada îndeplinirii acestei obligaţii se face tocmai prin numărul de certificate verzi achiziţionate. Practic, pentru fiecare MWh de energie verde produs, un investitor primeşte un anumit număr de certificate verzi al căror preţ este cuprins într-un intervalul cuprins între 27 şi 55 de euro. Dincolo de încasările generate de tranzacţionarea certificatelor verzi, producătorii de energie regenerabilă mai câştigă şi din vânzarea electricităţii în piaţă. Tranzacţionarea certificatelor verzi este independentă de tranzacţionarea energiei electrice, care se realizează prin mecanisme de piaţă, pe piaţa de energie electrică. Prin această schemă de sprijin consumatorii finali suportă, prin preţul majorat al energiei electrice, acoperirea costurilor suplimentare de producţie ale producatorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie. Deşi stimulentele preconizate prin Lege sunt foarte generoase în raport de media la nivel european, totuşi actul normativ nu a putut fi aplicat din cauza absenţei legislaţiei secundare şi a avizului Comisiei Europene. Până în prezent, schema de sprijin pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, instituită prin Lege, nu s-a aplicat întrucât măsurile de sprijin prevăzute sunt de natura ajutorului de stat sau susceptibile de a constitui ajutor de stat, pentru aplicarea acestora fiind necesară autorizarea prealabilă a Comisiei Europene. Astfel încât până în momentul de faţă, producătorii de energie verde au primit un singur certificat pentru fiecare MWh produs indiferent de sursă. Ţinând seama că neacordarea autorizării de către Comisia Europenă poate atrage inaplicabilitatea Legii şi, implicit, blocarea investiţiilor în domeniul produ-
cerii energiei electrice din surse regenerabile, remarcăm faptul că în luna iunie 2011, autorităţile române au transmis Comisiei Europene notificarea oficială a schemei de sprijin privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie prin sistemul cotelor obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi. Acest demers reprezintă ultima etapă înainte de punerea efectivă în practică a schemei de instituţiile abilitate din România. Pentru a respecta exigenţele Comisiei Europene care au rezultat din dialogul iniţiat cu autorităţile române şi pentru a obţine cât mai repede autorizarea schemei de sprijin de către Comisia Europeană, a fost elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă prin care se aduc anumite amendamente la Lege. Principalele modificări vizează evitarea supracompensării pe ansamblu a producătorilor şi cumulul ajutoarelor de stat din mai multe surse, dar şi numărul de certificate verzi care se acordă producătorilor de energie electrică din anumite surse regenerabile. Impactul major şi miza extraordinară legată de punerea în aplicare a acestei Legii este de peste 2 miliarde de euro pentru următorii cinci ani, potrivit estimărilor realizate recent, fiind generate de creşterea numărului de certificate verzi tranzacţionate.
Andrei Călin Coroian Avocat colaborator senior Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro
AnAliză
Marile proiecte care lipsesc în Transilvania În anul 2007, transformarea Transilvaniei într-o mică Elveție a Estului părea, teoretic, doar o chestiune de timp. Marii investitori precum Nokia, la Jucu, Emerson în Cluj-Napoca, Gedeon Richter în Târgu-Mureș ori Astra Vagoane Arad, împreună cu boom-ul imobiliar erau motoarele care făceau economia ardelenească să duduie. Autoritățile erau cuprinse de o frenezie a desenării proiectelor de infrastructură. Pe harta promisiunilor apăreau cu viteză autostrăzi care să unească fabricile din Transilvania cu piețele din Occident, ori șosele de centură, menite să asigure legăturile dintre noile cartiere promise de dezvoltatorii imobiliari cu marile orașe ori cu sistemul de șosele. A venit, însă, criza economică, iar economia a rămas într-un singur motor: cel reprezentat de marile companii. Drept urmare, economia a intrat în picaj, iar marile proiecte de infrastructură au rămas doar pe hârtie. Transilvania Business a realizat un recensământ al marilor proiecte de infrastructură rămase în așteptare.
Autostrada fără sfârșit Povestea Autostrăzii Transilvania pare să semene cu cea a mănăstirii de la Curtea de Argeș, a lui Negru-Vodă. Pare un blestem al meșterului Manole faptul că tot ceea ce negociază un ministru al Transporturilor este dărâmat de următorul ministru. Iar prețul autostrăzii crește întrun an cât altele în 10. Potrivit contractului inițial, autostrada Borș - Brașov ar fi trebuit să fie gata anul acesta. Însă nimeni nu știe când va fi gata, dacă va fi gata vreodată. În prezent, Autostrada Transilvania unește doar ”metropolele” Luna și Gilău, din județul Cluj. Prețul inițial al lucrărilor, de 2,8 miliarde de euro, a fost deja atins. Însă kilometrii disponibili de autostradă sunt de zece ori mai puțini decât cei care ar fi trebuit să fie gata în această toamnă. Situația este cu atât mai gravă cu cât, anul acesta, nimeni nu a asfaltat nici măcar un centimetru de
14
autostradă, iar constructorul autostrăzii, compania Bechtel, a început să își mute utilajele din Transilvania în Kossovo și în Oman. Astfel, în loc de o autostradă în lungime de 415 kilometri, a fost dat în folosință doar un tronson lung de 52 de kilometri. Anul acesta, autoritățile române au alocat pentru proiectul autostrăzii doar 35 de milioane de euro, în condițiile în care datoria către Bechtel este de 150 de milioane de euro. Nimeni nu știe când și dacă vor fi reluate lucrările la autostradă.
Autostrada Nokia a murit înainte de a se naște Un alt proiect de infrastructură care ar fi trebuit contribuie la dezvoltarea Transilvaniei de Nord este cel al Autostrăzii Nokia. Inițial, proiectul prevedea o au-
tostradă cu patru benzi pe sensul de mers, care ar fi urmat să unească zona Clujului și Autostrada Transilvania cu parcul industrial din Jucu. Ulterior, Autostrada Nokia ar fi urmat să fie prelungită spre Dej, iar de acolo ar fi urmat să se ramifice spre Baia Mare și spre Bistrița. Din Bistrița, această autostradă ar fi urmat să fie prelungită cu un drum expres spre Reghin, unde ar fi urmat să întâlnească o altă autostradă, dinspre Târgu-Mureș spre Moldova. Ramificația spre Baia Mare ar fi urmat să asigure legătura cu sistemul rutier din Ucraina. De asemenea, ea ar fi urmat să fie o bucată din autostrada pan-europeană care urma să lege Marea Baltică de Marea Neagră. Ultima dată când autoritățile au vorbit despre acest proiect a fost în 2008. Fostul ministru liberal al Transporturilor, Ludovic Orban, era de părere că patru benzi pe sensul de mers sunt prea multe. El a cerut reproiectarea autostrăzii. Însă proiectul a rămas în sertarele funcționarilor din cadrul Ministerului Transporturilor.
AnAliză
și, mai mult, ar fi asigurat interconectarea Autostrăzii Transilvania cu Coridorul IV Pan-european. Bineînțeles, și acest drum a rămas tot în stadiul de idee.
Autostrada Târgu-Mureș Moldova, doar pe hârtie
alocat, de mai mulți ani, sumele de bani necesare pentru construirea acestei autostrăzi.
Un alt proiect major de infrastructură urma să fie autostrada dintre Târgu-Mureș și zona Moldovei. Această cale rutieră urma să traverseze Carpații Orientali pe vechiul drum folosit în Evul Mediu de către negustorii bistrițeni care făceau comerț cu Suceava și cu Iașiul. Autostrada ar fi urmat să pună în valoare proiecte precum cel al Parcului Industrial din Ungheni. Autostrada urma să se conecteze cu Autostrada Transilvania la Târgu-Mureș. Ea ar fi uşurat accesul producătorilor din Moldova pe piețele occidentale. De asemenea, ea ar fi asigurat transportul produselor din Ardeal spre piețele din Republica Moldova, Ucraina ori Rusia. Și această autostradă a rămas doar în stadiul de proiect, cu toate că, în anii 2007 și 2008, politicienii spuneau că aceasta ar însemna mai mult pentru unirea românilor decât 1.000 de poduri de flori peste Prut.
Drumurile expres Satu Mare – Baia Mare, Arad - Oradea și Centurile Clujului Pe harta infrastructurii rutiere din Transilvania, centurile Turda - Sebeș Clujului ar fi trebuit să figureze drept drumuri deschise
Coridorul IV Pan-european De aproape un deceniu, autoritățile române promit că vor acorda o atenție sporită proiectului Coridorului IV Pan-european, în condițiile în care Uniunea Europeană a alocat sume importante de bani acestui proiect. Însă, vreme de mai mult de 10 ani, nimeni nu a mișcat nici un deget pentru a concretiza acest proiect. Abia în acest an, promite ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, va fi gata primul segment al acestei autostrăzi. Este vorba de un tronson lung de 50 de kilometri dintre Arad și Timișoara. Ar mai fi de pus la socoteală și tronsonul reprezentat de centura de ocolire a Sibiului, care a fost finalizată anul trecut și care va fi inclus în Coridorul IV Pan-european. De asemenea, anul viitor ar urma să fie gata și tronsonul Arad – Nădlac, cel care va asigura racordarea căii rutiere românești la sistemul de autostrăzi din Ungaria. Deocamdată, însă, nimeni nu a putut explica de ce proiectul autostrăzii de pe Coridorul IV Pan-european nu este gata, în condițiile în care autoritățile europene au
www.transilvaniabusiness.ro
Un alt proiect important care a fost lăsat în sertarele angajaților Ministerului Transporturilor este cel al unei rețele de drumuri expres, menite să lege între ele o serie de orașe importante din Transilvania. De asemenea, aceste drumuri expres, care ar fi avut două benzi sau o bandă și jumătate pe sensul de mers, ca drumul dintre Cluj-Napoca și Dej, ar fi asigurat un acces ușor celor care ar fi vrut să treacă de la o autostradă la alta. Este vorba, bineînțeles, de acele autostrăzi care există, deocamdată, doar pe hârtie. În principal, este vorba de trei drumuri expres. Primul ar fi urmat să lege Satu Mare de Baia Mare. El ar fi trebuit să asigure accesul ușor și spre granița cu Ungaria, dar și spre cea cu Ucraina. Acest drum expres ar fi urmat, de asemenea, să se conecteze și cu viitoarea autostradă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Un al doilea drum expres ar fi fost cel dintre Oradea și Arad. Pe de o parte, el ar fi fost util companiilor care exportă în Ungaria, iar pe de altă parte, el ar fi asigurat legătura dintre nodurile Autostrăzii Transilvania și autostrăzii de pe Coridorul IV Pan-european. Însă, deocamdată, nimeni nu pare să știe când va fi gata acest drum. Ca o curiozitate, mulți dintre românii care locuiesc în vestul țării, atunci când au de mers dintr-o localitate în alta, preferă să ocolească pe drumurile din Ungaria, chiar dacă acest lucru înseamnă o distanță mai mare și să treacă frontiera de două ori, decât să circule pe drumurile lăsate în paragină. Un alt drum expres, deosebit de important pentru centrul Transilvaniei, ar fi fost cel dintre Turda și Sebeș. Este vorba de una dintre cele mai aglomerate căi rutiere din România. Acest drum ar fi permis traficului rutier să se desfășoare în condiții acceptabile, ar fi asigurat o legătură bună între Sibiu și Alba Iulia, pe de o parte, și Cluj-Napoca și Târgu-Mureș, pe de alta,
traficului. Însă, deocamdată, doar un tronson din centura Vâlcele – Apahida este funcțional, cel care face legătura dintre zona Aeroportului Internațional ClujNapoca și Apahida. Centura dintre zona industrială a Clujului, adică dintre Bulevardul Muncii și Apahida, ar trebui să fie gata în luna iulie, după cum a promis premierul Emil Boc. De asemenea, până la finalul anului ar trebui să fie gata și tronsoanele dintre Vâlcele și Apahida ale celei de-a doua centuri de ocolire. Această centură a costat deja suma de 200 de milioane de euro. Din cauza unor erori de proiectare și a unor alunecări de teren pe Dealul Feleacului, un kilometru de centură rutieră a ajuns să coste 10 milioane de euro, adică dublul unui kilometru de autostradă, afirma fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu. Lucrările la această centură au început în anul 2006. Ele au fost însoțite de o controversă aprinsă. Liderii PD susțineau construirea centurii de ocolire pe actualul ei traseu, iar o serie de informații neconfirmate arătau că zelul liderilor politici ai acestui partid nu era tocmai dezinteresat. Și asta pentru că unii dintre ei ar fi avut terenuri chiar în zona pe unde trece centura rutieră. Pe de altă parte, liderii PNL, care controlau Consiliul Județean Cluj, susțineau varianta construirii acestei centuri pe traseul unui drum județean care se suprapune, într-o mare măsură, pe traseul unui drum construit de romani, prin Aiton, care ocolește în întregime Dealul Feleacului. Însă, în cele din urmă, varianta susținută de liderii PD Cluj a avut câștig de cauză. Din păcate, nici până în prezent, această centură de ocolire nu este gata.
Adrian Rus Claudiu Pădurean
15
AFACERI Holding internaţional
Magnatul rus Igor Zyuzin a adus în România cel mai modern cuptor de pe continent
Ruşii au băgat 50 de milioane dolari în Oţelu Roşu Grupul rusesc Mechel, unul dintre principalii jucători de pe piaţa românească a siderurgiei, a investit suma de 50 de milioane de euro în oraşul cărăşean Oţelu Roşu. Este vorba de cea mai mare investiţie rusească în acest domeniu, de la izbucnirea crizei economice. Oţelu Roşu, ruşii au construit cel mai modern cuptor siderurgic de pe continent. Grupul Mechel deţine o serie de unităţi siderurgice în România, printre care se numără fosta Industrie a Sârmei din Câmpia Turzii şi fostul Combinat de Oţeluri Speciale din Târgovişte, ambele rebotezate Mechel.
Magnatul din spatele Mechel Concernul rusesc este condus de omul de afaceri rus Igor Zyuzin, a cărui avere este estimată la circa 9 mi liarde de dolari. Presa economică din Rusia a scris că omul de afaceri ar fi unul dintre apropiaţii premierului Vladimir Putin, pe care l-ar fi sprijinit în timpul campaniilor electorale. De altfel, în jurul lui Vladimir Putin ”gravitează” o serie de oligarhi cu afaceri în domeniul metalurgiei. Aşa ar fi Oleg Deripaska, cu afaceri în domeniul aluminiului, ori Mihail Prokohorov, care are afaceri în domeniul metalurgiei metalelor preţioase. Printre altele, ultimul oligarh a cumpărat Kazakh Gold, o companie minieră din Kazahstan, precum şi compania Romaltyn din Baia Mare, care doreşte să reia exploatarea metalului preţios, abandonată în urma accidentului ecologic produs la fosta uzină Aurul, în
16
anul 2000. Igor Zyuzin a ţinut să fie prezent la inaugurarea cuptorului de la Oţelu Roşu, care a avut loc în data de 8 iunie. El a mers la Oţelu Roşu de la Bucureşti cu elicopterul. Magnatul rus Igor Zyuzin şi-a făcut timp să viziteze noua fabrică între întâlnirea avută cu premierul Emil Boc şi cea cu preşedintele Traian Băsescu, cu care a discutat despre planurile de expansiune ale grupului pe care îl conduce, în România.
Rebotezarea Oţelului Roşu La Oţelu Roşu nu este vorba doar de cuptorul unic în Europa, ci de un întreg complex, menit să eficientizeze combinatul care funcţionează sub numele de Ductil Steel şi care va fi rebotezat, aşa cum s-a întâmplat cu unităţile siderurgice din Câmpia Turzii şi din Târgovişte, cu numele de Mechel. Noul complex include, pe lângă cuptorul electric, şi o maşină de turnare continuă a ţaglei, care este a treia din lume ca performanţe, după maşinile asemănătoare instalate în Indonezia şi China. Astfel, investitorii ruşi speră să îşi eficientizeze curând combinatul, datorită sistemului inovator instalat, care permite creşterea semnificativă
Grupul Mechel este un holding internaţional care cuprinde unităţi de producţie în Rusia, Kazahstan, SUA, România, Lituania şi Bulgaria. Este unul dintre cele mai mari grupuri industriale din Rusia, în domenii precum minerit, siderurgie, feroaliaje şi energie electrică. Mechel se află în primele 10 companii din lume după volumul şi exportul de cărbune cocsificabil. În Rusia compania deţine locul I în ceea ce priveşte rezervele de cărbune cocsificabil, producţia de sârmă, producţia de oţeluri speciale şi locul 2 în producţia de oţel beton. În România, Mechel este prezent din august 2002 şi deţine şase unităţi metalurgice cu peste 7.000 de salariaţi, în condiţiile în care, în momentul în care grupul rusesc a cumpărat combinatele din România, numărul angajaţilor pe care le aveau aceste unităţi economice era de trei ori mai mare.
a producţiei oţelului brut, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Tehnologia dată va permite scăderea consumului de energie electrică cu 200 kW-h/t, a electrozilor din grafit cu 1 kg/t, şi a duratei topirii cu 80 de minute. Capacitatea cuptorului va fi de 810.000 tone de oţel lichid pe an în 2012, faţă de capacitatea proiectată iniţial pentru acest an, de 450.000 tone, spun specialiştii în metalurgie. Până la finele acestui an, capacitatea de producţie va ajunge la 600.000 de tone, graţie noilor instalaţii. ”De la stadiul de fier vechi până la turnatul în forme durează două ore şi jumătate, după care ţagla ia drumul celor trei mari beneficiari combinatele de la Câmpia Turzii, Brăila şi Buzău pentru laminare”, a declarat Nicolae Micşa, directorul de producţie al combinatului. Acesta a specificat că, odată cu noul cuptor, a fost modernizată maşina de turnare continuă, iar secţia de şarjabilizare a fost echipată cu utilaje noi. În ultimii opt ani, Mechel a investit în România peste 200 de milioane de euro. Investiţia de la combinatul siderurgic de la Oţelu Roşu include instalarea noului cuptor cu arc electric, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii, respectiv, a fost construit un pod peste râul Bistra, care permite îmbunătăţirea aprovizionării.
Investiţii de 200 de milioane de euro Directorul general al holdingului Mechel, Stali Andrey Deyneko, este cel care va supraveghea operaţiunile de la Oţelu Roşu. În timp ce numărul angajaţilor de la combinatele din Câmpia Turzii şi din Târgovişte a scăzut, la Oţelu Roşu vor fi făcute noi angajări.
Claudiu Pădurean
OPINIE
Dialogul luminii cu aurul Între operele profunde ale civilizaţiei creştine orientale se numără incontestabil arta icoanei. Apariţia şi dezvoltarea ei a imprimat lumii ortodoxe profunzime teologică, diferită de orice panteism, precum şi caracterul de viziune hieratică asupra creaţiei în care omul se poate regăsi în concordie cu toate cele ieşit de sub mâna Creatorului lor. Fondată pe ideea paulinică după care Isus Christos este Chipul vizibil al Dumnezeului tată ascuns privirii, iconografia constituie în egală măsură un mediu de transmitere a misterului Întrupării, dar şi un limbaj mistagogic prin care ne putem instrui în vederea înţelegerii adevărului şi sensului vieţii noastre. De aceea e de dorit să pricepem cât mai acurat ce se face în icoane, ce se întâmplă şi ce se transmite dincolo de valoarea lor strict estetică. Nu strică să ne amintim din când în când aceste elemente care dau identitate specifică părţii noastre de istorie şi cultură religioasă, în această modernitate întârziată caracterizată de confuzia tuturor valorilor. Fără a venera neapărat icoanele sau a le investi cu funcţie tămăduitoare, deci magică, este bine totuşi să ştim în ce constă cu adevărat misiunea lor. Cultura creştină vine cu această noutate, total stridentă şi blasfematoare pentru teologia iudaică din care se desprinde: Dumnezeu poate fi văzut. Odată cu aceasta Dumnezeu se exprimă în chip omenesc, se face văzut cu faţă omenească fără să-şi piardă misterul şi autoritatea. În jocul relaţiei dintre Tată şi Fiu se petrece transferul dinspre invizibil spre vizibil, adică dinspre „întunericul de nepătruns” al lui Dumnezeu spre lumina ce luceşte pe Faţa Fiului Său. Nu tot ceea ce se vede este înţeles în esenţa sa, pentru că uneori această esenţă este ascunsă, dar nu trebuie uitat că ea totuşi se exprimă vizibil. În Întrupare Dumnezeu se arată ca om dar se face cunoscut ca Dumnezeu, adică transcendent naturii ce-l reprezintă. Abia omul-dumnezeu va putea să-l vadă şi săl cunoască pe Dumnezeu, după cum scrie şi unul dintre cei mai subtili filosofi si teologi creştini, Sfântul Augustin. Omul căzut, cu mintea întunecată de păcat, degradat deopotrivă senzorial, intelectual şi moral, nu mai are abilitatea de a-l vedea faţă în faţă pe Dumnezeu. Christos, recunoscut şi ca ipostas, dar şi epifanie restaurează relaţia de vecinătate transpa rentă şi reabilitează unitatea de fiinţă cu Creatorul. Oricât de dificil de admis pentru iconoclaşti, imaginea iconică are atributul revelaţiei, nu este nicidecum vreo idolatrie estetică. Aceste elemente de teologie a Întrupării este bine să fie cunoscute
înainte de a fi supuse contestării. Ochii care-l pot vedea pe Dumnezeu nu mai sunt ochii omului căzut, corupt de păcat, ci ai omului-dumnezeu restaurat conform cu natura sa originară. Văzându-l pe Christos în fiinţă, concret, sau în icoană omul se revede pe sine aşa cum este în originaritatea naturii lui “după chipul lui Dumnezeu.”(Geneza, 1. 27). Faţa umană a lui Dumnezeu şi chipul divin al omului se regăsesc împreună prin Întrupare, ceea ce provoacă resurecţia vizibilităţii Feţei, prilejuieşte regăsirea de sine a omului în chip divin. Nu e o blasfemie, ci un mister confirmat în istorie. Adică, Tatăl invizibil al Vechiului Testament se expune vederii pentru a realiza un nou pact cu omul: “Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl.”(Ioan, 14, 8-9). Problemele christologiei şi, legat de ea, cele ale iconologiei vor fi disputate după diversitatea modurilor de a interpreta imaginea, chipul sau asemănarea cu Dumnezeu a omului. Omologarea teologică a imaginii cu Logosul divin a
fost semnalată adesea de gânditorii patristici. Ioan Damaschinul corelează miza teologică a actului vizual, contemplativ, cu cea a ascultării liturgice prin participare directă. Mesajul vizibil al icoanei e saturat de aceeaşi finalitatea revelatorie ca şi mesajul liturgic, preluând sensul dogmei Întrupării: „ceea ce este cuvântul pentru auz, este imaginea pentru văz”, după spusele acestuia. Icoana expune în registrul privirii ceea ce din natura Cuvântului creator se poate exprima ca fenomen vizibil. Speculând asupra identităţii de scop şi mesaj a icoanei şi liturghiei acesta din urmă apare ca o icoană verbală desfăşurată ritualic sub accentul temporalităţii, pe când icoana este o liturghie vizibilă proiectată în registrul spaţialităţii. Cuvântul liturgic devine formă văzută în icoană şi ceea ce el comunică devine în mintea omului expresie închipuită. Icoana e chipul vizibil al cuvântului liturgic. În termeni ceva mai seci, timpul cuvântării conforme cu esenţa divină a Logosului se converteşte în desfăşurare de imagini spaţiale, icoane ale aceluiaşi Logos. De înţeles este că lumina e „personajul principal” al icoanei, pentru că ea se regăseşte şi în aura sfinţilor şi pe feţele şi trupurile lor, dar şi în ochi. Tot ce este important în icoană, dacă o reducem la esenţial, se concentrează în lumina ochilor, aceea prin care „suntem priviţi” de Dumnezeu. De asemenea, lumina din care e ţesută imaginea icoanei ne învaţă că întreaga creaţie ascunde, cuprinde în sine lumina ca pe o sămânţă ce se descompune şi recompune ciclic. Grigorie Palamas o numea „lumină necreată”, consacrându-i cel mai pătrunzător tratat patristic dintre câte au fost scrise. Aurul folosit la pictarea corolelor de sfinţi sau a feţelor acestora e chemat să intre în dialog cu lumina, a cărei esenţă necreată trebuie s-o exprime. Asta garantează că nobleţea substanţei sale, a aurului, este potrivită dificilei sarcini de-a exprima divinul în ordinea creaţiei, precum şi transfigurarea omului după chipul său original.
Vianu Mureşan
CompAnii
Managerul apelor Compania de Apă Someş este singurul operator regional pe domeniul apă-canal din România, situaţie care i-a permis să acceseze fonduri europene de sute de milioane de euro pentru investiţii. Ce proiecte are în plan compania, în contextul viitoarei reorganizări teritoriale pe regiuni, ne spune directorul general al societăţii, Dorin Ceatarâş, într-un interviu acordat în exclusivitate Transilvaniei Business.
Reporter: Cine este azi Compania de Apă Someş, după 120 de ani de existenţă? Dorin Ceatarâş, manager general al CASSA: Compania de Apă Someş este azi un continuator al Uzinelor de Apă Cluj înfiinţate în 1892 dar la o cu totul altă scară. Dacă în anul înfiinţării UAC, serviciul public deservea o mică parte din cei cca 32.000 de locuitori ai oraşului Clujul printr-o infrastructură ce număra 4 km de reţele de apă şi 0,6 km canalizare, azi Compania de Apă Someş SA – CASSA deserveşte aproape trei sferturi de milioane de persoane, răspândite pe 10.500 km, din opt municipii şi oraşe şi peste 112 localităţi rurale din două judeţe; infrastructura deservită depăşeşte 1.800 km reţele de apă şi 750 km reţele de canalizare, CASSA fiind nu doar primul operator regional din România care a trecut de graniţele administrative ale judeţului propriu dar şi unul din cei mai mari din ţară. Rep.: Care sunt avantajele de a fi operator regional şi care sunt proiectele de expansiune ale companiei, în contextul viitoarei reorganizări administrative a ţării? D.C.: Operatorul regional beneficiază de efectele economiei de scară; are putere economică şi viabilitate financiară – bineînţeles în condiţiile unui management eficient. Uitaţi-vă la foştii operatori din oraşele mijlocii şi mici de la care am preluat activitatea în momentul reorganizării în operator regional: nu au putut susţine practic nici o investiţie semnificativă pentru modernizare din anii ’70, de-abia îşi duceau zilele şi în final nu au mai rezistat. În ce priveşte viitorul operatorilor regionali din România, el a fost conturat de strategia naţională de management integrat al resurselor de apă pe bazine hidrografice. Acest concept nu are în vedere gestionarea durabilă a resurselor de apă şi nu este legat de organizarea administrativă – dovadă ca de exemplu Turda şi Câmpia Turzii, municipii din acelaşi judeţ, sunt deservite de un operator regional distinct, fiind localizate în alt bazin hidrografic. Nu este mai puţin adevărat că, fără falsă modestie, considerăm că am fi foarte bine plasaţi – prin înainte menţionata dezvoltare economică şi sustenabilitate financiară ca să devenim operatorul unic pe bazinul hidrografic Someş-Tisa care cuprinde judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş, Bistriţa şi Bihor. Rep.: Ce proiecte mari pe fonduri europene a depus compania şi câte s-au dovedit câştigătoare până acum? În ce stadiu sunt ele? D.C.: Imediat după ’91 am realizat că doar din resurse proprii sau surse bugetare, nu avem nicio şansă să modernizam sau să extindem infrastructura şi astfel să creştem calitatea serviciilor. În consecinţă am apelat la fondurile europene nerambursabile, dar care – în fiecare caz – au trebuit completate prin surse publice şi credite bancare. În prezent suntem în derularea celui de al patrulea program major de investiţii cu co-finanţare europeană atras de CASSA, iar valoarea lor totală depăşeşte 340 milioane de euro ceea ce ne situează pe poziţia unuia din cei mai mari investitori din zonă. Primul proiect european a fost MUDP etapa II-a, în va-
18
COMPANII loare de 38,5 milioane USD (1997-2002), a urmat ISPA, 61 milioane euro, finalizat anul trecut, SAMTID cu o valoare mai modestă de doar 14 milioane Euro şi începând cu 2008, proiectul POS mediu co-finanţat din Fondurile de Coeziune ale UE în valoare de 196,9 milioane euro. Ultimul este – aşa cum am spus în derulare şi este prevăzut a se finaliza în 2013. Trebuie însă menţionat ca acest mega-proiect a fost împărţit în 22 de contracte – 15 de lucrări iar zilele trecute am avut ceremonia oficială de finalizare a primului – aducţiunea spre Dej. Rep.: Compania are un master-plan pentru perioada 2008-2026. În ce etapă a acestuia vă aflaţi acum. Sunteţi în grafic? D.C.: Master planul este programul coordonator de investiţii pe termen lung. El a identificat necesităţile de modernizare şi extindere a infrastructurii şi calităţii serviciilor astfel încât până la finele intervalului acestea să corespundă pe deplin tuturor cerinţelor Directivelor europene în domeniul apei şi mediului. Deoarece suma necesară pentru a atinge acest obiectiv era enormă, sau structurat doua etape de investiţii: prima între 2008 şi 2013, este aşa cum am spus în derulare iar progresul contractelor ne încurajează să credem că vom finaliza în timp adică până la finele lui 2013. A doua etapa se va derula între 2013 şi 2018 şi sperăm să fim tot atât de prompţi şi în atragerea acestei a doua finanţări postaderare. Rep.: CASSA este unul dintre cei mai mari investitori în infrastructura de mediu. Ce investiţii au fost realizate în acest domeniu până acum? D.C.: Investiţiile de până în prezent au vizat absolut toate aspectele infrastructurii, calităţii apei, mediului, serviciilor şi modernizarea instituţională. Au vizat extinderea şi reabilitarea sau modernizarea reţelelor de apă şi de canalizare, staţiile de tratare a apei, staţiile de epurare, aducţiunile, colectoarele, sursele de apa, producerea de energie verde şi multe altele. Aş vrea să exemplific doar prin trei lucrări majore, emblematice pentru noi: adoptarea lacului Tarniţa ca sursa de bază de apă brută a zonei deservite cu microhidrocentrala aferentă, canalul colector Iaşilor - Gheorgheni cu diametrul de 2,4 m realizat prin săpătură în scut similar Canalului Mânecii şi în fine, cea mai recentă, aducţiunea spre Dej. Rep.: Ce alte investiţii are prevăzute compania pentru 2011? D.C.: În 2011 vom continua pe de o parte cu finalizarea treptată a contractelor aferente proiectului POS Mediu şi pe de altă parte cu licitarea ultimelor contracte rămase neadjudecate. Contractele de extindere/moder nizare a reţelelor din Zalău, Dej, Gherla, Huedin s.a.m.d. sunt practic finalizate. Vor urma cele din Cluj-Napoca. Rep.: Compania e şi producător de energie verde. De ce această diversificare? Ar putea creşte această componentă? D.C.: Deoarece lucrăm într-un domeniu unde protecţia mediului este o preocupare majoră cotidiană, nu ne-a fost greu să încercăm să implementăm oriunde a fost posibil tehnologii care să minimizeze impactul de mediu. Prima realizare în acest sens a fost producerea de biogaz din nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate. Înainte în mod normal acest nămol se transporta la rampa de gunoi. Ne-am gândit însă că putem pro-
www.transilvaniabusiness.ro
duce o bună parte din energia necesară funcţionării staţiei de epurare chiar din acest nămol şi totodată să reducem şi impactul de mediu. Au urmat apoi instalarea de panouri solare pe rezervoarele de apă din mediul rural, iar energia produsă chiar dacă nu semnificativă cantitativ, a fost folosită pentru transmisiile automate de date către dispeceratul companiei. Cu totul altfel stau lucrurile – din punctul de vedere al cantităţii de energie cu microhidrocentrala Tarniţa care are o putere instalată de cca 800 megawaţi/an iar odată ce această investiţie a fost finalizată în 2009, ne-a dat prilejul să devenim producători de energie verde şi să intrăm pe piaţa certificatelor verzi. Încet dar sigur, aceasta componentă se va dezvolta şi extinde. Rep.: Cum vă explicaţi consumul redus al apei de la robinet şi apetenţa populaţiei de a cumpăra apă îmbuteliată la preţuri de 1000 de ori mai mari? D.C.: Din păcate, populaţia ne-a asimilat mental cu ceilalţi furnizori de utilităţi – gaz, energie care prin specificul lor au preţuri incomparabil mai mari decât apa. Parţial însă a fost şi efectul campaniei de informare şi conştientizare derulată de noi de la începutul anilor 2000, când consumul mediu al unei persoane din Cluj – din România în general, era mai mult de dublu faţă de media UE, ceea ce a necesitat din partea noastră – preocupaţi de gestionarea acestei resurse vitale pentru viaţă – APA – o intervenţie în sensul sensibilizării populaţiei nu pentru economie ci pentru o minimă evitare a risipei. În ceea ce priveşte consumul de ape îmbuteliate, probabil fenomenul este un efect al publicităţii continue, pe toate canalele media. Ori noi, ca si serviciu public, nu ne putem face “publicitate”. Din păcate, prea puţini oameni ştiu, ori acceptă în urma anilor de publicitate în care li s-a spus că apa îmbuteliată este “apă de izvor”, faptul că o mare parte din aceste ape îmbuteliate sunt fie pur şi simplu apă de la noi dar la 1000 de ori preţul, fie de o calitate îndoielnică aşa cum arată şi un studiu realizat relativ recent de specialişti ai Facultăţii de mediu a UBB care au analizat cca 35 de sortimente de astfel de ape îmbuteliate. Rep.: Muzeul Apei din Floreşti este unul dintre puţinele de acest gen din lume. Care sunt principalele atracţii ale acestei instituţii. Câţi vizitatori îi trec anual pragul? D.C.: Muzeul apei a devenit în ultimul timp nu doar o raritate pe continentul european care păstrează pentru viitor dovezi ale modului în care de-a lungul timpului s-a prestat această activitate vitală pentru om şi comunitate, ci şi un punct focal al programului educaţional pentru copii derulat de noi şi care a avut un succes deosebit, chiar dincolo de graniţele judeţului Cluj. Sunt păstrate aici artefacte, arhive, scule şi unelte, multe alte obiecte pe care profesioniştii apei din cele mai vechi timpuri le-au folosit pentru a duce apa în casele oamenilor. În ceea ce priveşte vizitatorii, cu regret trebuie să admit faptul că în afară de copii şi tineri, şi foarte mulţi turişti străini care au auzit de muzeu, au venit să-l vadă, apoi au revenit sau chiar ne-au trimis pe cheltuiala lor exponate din ţările lor, unele îndepărtate, destul de puţini concetăţeni adulţi trec pragul acestui locaş de cultură şi educaţie. Noi însă ne vom strădui şi mai mult pentru a-i aduce.
A consemnat Alin Bolbos
19
AFACERI
Bani NATO pentru firmele din Ardeal Dintotdeauna, companiile care produceau aşa-numitele furnituri pentru armată au avut un trai mai uşor decât firmele care s-au bazat doar pe resursele atrase de pe piaţa liberă. Şi asta pentru că toate comenzile pentru Armată înseamnă clienţi siguri, un volum mare al comenzilor şi un debitor care nu are cum să dea faliment. Iar când clientul este reprezentat de o organizaţie de calibrul NATO, companiile care furnizează echipamente, armament ori alte produse şi servicii, managerii lor nu au cum să fie altfel decât fericiţi. În aceste condiţii, o serie de companii din Transilvania au mizat pe obţinerea unor contracte cu NATO ori cu diferite armate din componenţa Alianţei Nord-Atlantice pentru a trece cu bine prin perioada de criză economică sau pentru a-şi relansa activitatea. Directorii acestor firme spun că piaţa contractelor militare este mai stabilă, iar comenzile sunt mai ferme decât piaţa civilă, chiar dacă, de multe ori, statul român, atunci când el este cel care comandă produsele ori serviciile, plăteşte cu întârziere. Însă, dacă firmele din Transilvania au avut noroc să găsească drept clienţi armate ori guverne străine, dispare şi grija plăţilor cu întârziere.
Bocanci ”Clujana” pentru armată Una dintre companiile care mizează pe contracte cu armata este fabrica Clujana, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj. ”Am început producţia de bocanci militari la standarde NATO şi avem deja comenzi ferme. Sunt unităţi militare care au decis să îşi încalţe soldaţii cu încălţăminte produsă la Cluj”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. Deocamdată, Clujana a livrat primele loturi de bocanci către unităţi militare din România şi se află în negocieri, potrivit unor surse din cadrul Consiliului de Administraţie al companiei, cu unităţi militare din Germania şi din Franţa. ”Nu pot oferi detalii, pentru că acestea ţin de secretul comercial”, a declarat reprezentantul Consiliului Judeţean în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Clujana, consilierul judeţean Steluţa Racolţa. Compania Clujana, dacă va reuşi să îşi găsească noi clienţi din mediul militar, îşi va deschide unităţi de
20
producţie în alte localităţi din judeţul Cluj, inclusiv în Huedin şi în Dej. Ca un amănunt curios, în trecut, Clujana a produs bocanci pentru armata socialistă română, dar şi pentru armatele din fostul bloc sovietic. Aşa că, odată cu România, bocancii Clujana au ieşit din Tratatul de la Varşovia pentru NATO.
Creme de cătină cu ”burse” NATO Bocancii militari nu sunt singurele produse oferite de companiile clujene soldaţilor NATO. Cercetătorul ştiinţific Carmen Socaciu, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, care coordonează şi centrul de producţie Pro Planta, a obţinut două linii de finanţare din partea NATO, în valoare de 10.000 de euro, pentru a dezvolta o linie de creme de protecţie şi de alte produse cosmetice, capabile să îi ajute pe soldaţii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord să reziste în condiţiile extreme întâlnite pe teatrele de operaţiuni din Afganistan. Practic, cu ajutorul acestor creme de protecţie, soldaţii NATO pot să lupte atât sub soarele arzător al Asiei Centrale, cât şi în condiţii de deşert, care presupun variaţii mari de temperatură şi o uscăciune extremă. Carmen Socaciu a dezvoltat această linie de produse sub sigla Proplanta, care este Centrul de Biotehnologii al universităţii clujene şi pot fi găsite şi în magazinele clujene. Banii primiţi de la NATO au ajuns pentru consumabile şi pentru deplasări în Germania, unde au avut mai multe întâlniri de lucru cu cercetătorii de acolo, care au fost implicaţi în proiecte similare ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ori au folosit tehnologii care ar fi putut să reprezinte o sursă de inspiraţie pentru cercetătorii clujeni. Carmen Socaciu a reuşit, în ciuda sumelor modeste primite, să facă adevărate minuni, cu ajutorul echipei de cercetători din cadrul Uni-
versităţii clujene. Cu ajutorul unui grup de doctoranzi, ea a reuşit să pună la punct un nou procedeu de fabricaţie pentru cremele de protecţie şi să creeze produse cosmetice bazate pe uleiul de cătină, obţinut din fructele recoltate din Transilvania. Practic, uleiul de cătină şi extrasele din alte plante sunt încapsulate în microsfere de gel, iar substanţele active sunt eliberate doar în momentul în care aceste microsfere ajung în contact cu pielea şi se topesc datorită căldurii corpului uman. Astfel, cremele sunt mai eficiente, pentru că îşi produc efectele pe o durată mult mai lungă de timp. Deşi au fost create cu ajutorul unei finanţări NATO, produsele cosmetice ale Proplanta sunt vândute acum şi pe piaţa civilă şi se bucură de mare succes. Practic, ele înglobează rezultatele unor cercetări ştiinţifice desfăşurate într-o perioadă mai lungă de un deceniu, de către angajaţii Universităţii clujene. Carmen Socaciu a afirmat că o firmă spaniolă ar fi vrut să cumpere patentul pentru fabricarea acestor produse, dar ea nu a fost de acord, în condiţiile în care intenţionează să dezvolte această linie de produse cosmetice sub sigla Proplanta.
Veste antiglonţ de la Fabrica de cânepă O altă companie ardeleanească ce a mizat pe contracte cu armatele NATO şi a reuşit să prospere în ciuda crizei economice este Menelv Borse SRL, fondată de primarul din Luduş, judeţul Mureş. Primarul Florin Urcan spune că afacerea prin care compania sa a intrat pe lista furnizorilor a fost pusă la punct înainte de a ajunge primar, în anul 2008, şi că fabrica din oraşul Luduş continuă să fie un furnizor important de veste antiglonţ. Florin Urcan a povestit începuturile afacerii. Astfel, el a declarat că, iniţial, a cumpărat fosta fabrică de cânepă din Luduş, construită în timpul regimului comunist. Însă, în anul
AFACERI
2002, şi-a dat seama că afacerile cu cânepă nu sunt foarte profitabile, din cauza crizei prin care trecea industria textilă, concurată puternic de produsele asiatice mai ieftine, aşa că a decis să folosească spaţiile de producţie de pe platforma industrială a oraşului pentru altceva. Mai întâi, în perioada 2002 – 2003, fabrica din Luduş a produs rucsacuri pentru armata italiană. Acestea erau, de fapt, cumpărate de o societate din Italia care era furnizor al armatei din Peninsulă, aşa că, în această etapă, fabrica din Luduş deţinută de Florin Urcan avea statutul de subcontractor. Apoi, pentru că a constatat că piaţa contractelor militare este lipsită de fluctuaţiile care caracterizează piaţa civilă, iar volumul de comenzi permite un plan de management mult mai eficient decât cel bazat pe comenzile atrase de pe piaţa civilă, Florin Urcan a decis să mizeze doar pe tipul de parteneriate care implică furnizarea de echipamente militare. Fabrica din Luduş a obţinut, astfel, un contract cu o companie engleză care furnizează veste antiglonţ pentru Armata Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Vestele antiglonţ fabricate în oraşul mureşean au ajuns să fie purtate de soldaţii britanici de pe teatrele de operaţiuni din Irak şi din Afganistan, dar şi în misiunile pe care le-au desfăşurat în interiorul graniţelor. Pentru că aceste echipamente au o calitate bună, britanicii cumpără zeci de mii de veste antiglonţ de câţiva ani, spune Florin Urcan, care, de când a devenit primar, a delegat administrarea afacerii către altcineva. Fabrica din Luduş produce şi veste antiglonţ pentru armata română, inclusiv pentru unităţile militare desfăşurate în zonele fierbinţi din Asia şi a aprovizionat şi Armata Regală Belgiană, precum şi poliţia din Germania. Florin Urcan spune că, pe viitor, mizează pe comenzi stabile.
De la Kalaşnikov la pistoale occidentale Nu doar firmele clujene ori cele mureşene au mizat pe contracte cu armatele membre ale NATO. Două dintre cele mai importante firme din oraşul Cugir, judeţul Alba, ar putea să renască cu ajutorul unor astfel de contracte, în condiţiile în care în ultimii ani au fost pe muchie de cuţit, din punct de vedere financiar. Este vorba de Fabrica de Armament şi de Uzina Mecanică din Cugir. Ambele companii se află în proprietatea statului. Senatorul Teodor Meleşcanu, membru al Comisiei de Apărare din camera superioară a Parlamentului şi fost ministru al Apărării şi de Externe, a anunţat că la
www.transilvaniabusiness.ro
dCugir va fi produs un nou tip de pistol-mitralieră. Acesta este calibrat la standarde NATO, în condiţiile în care, o lungă perioadă de timp, unităţile economice din Cugir au produs armament calibrat după tipul de muniţie sovietică. Acest nou pistol-mitralieră va intra în dotarea Armatei române. Un astfel de contract ar putea însemna supravieţuirea celor două fabrici, ameninţate de spectrul falimentului, spun surse din cadrul Comisiei de Apărare din Senat. Însă pistolul-mitralieră ar putea fi furnizat şi altor armate din cadrul NATO, pentru că este mai ieftin decât armamentul produs în Occident de o calitate similară. Şi asta în condiţiile în care Ro-
marm, regia autonomă a statului care coordonează industria de armament, mizează pe exporturi de circa 120 de milioane de euro până la finalul acestui an, potrivit reprezentanţilor Ministerului Apărării. Iniţiativa fabricării de pistoale-mitralieră la Cugir este susţinută de reprezentanţii tuturor partidelor din Comisiile de Apărare ale celor două Camere ale Parlamentului, astfel că producţia noului tip de armanent ar urma să înceapă cât mai curând.
Claudiu Pădurean
21
afaceRi
Ciocolata secretă a lui Walter Muller O fabrică din judeţul Satu Mare, localitatea Odoreu, transformă laptele produs în fermele ardelenilor în ciocolată scumpă pentru piaţa germană. Este vorba de o investiţie de patru milioane de euro, care a fost concretizată cu ajutorul unor finanţări europene, care reprezintă 3,5 milioane de euro din total. Practic, este vorba de primul proiect greenfield din nordul Transilvaniei din acest sector. La Satu Mare, compania germană produce specialităţi de ciocolată care îmbină cereale expandate, după reţeta inventată de fondatorul companiei, doctorul Walter Muller, care a creat firma ce-i poartă numele în anul 1957. Fabrica Muller şi prietenii este subsidiara românească a concernului german care domină piaţa ciocolatei de calitate din Europa de Nord. În prezent, produsele realizate de fabrica din judeţul Satu Mare sunt vândute preponderent pe piaţa din Germania, iar pe plan local, ele se regăsesc în magazinul de prezentare al companiei, precum şi în reţelele locale din nordul Ardealului. Unul dintre cele mai apreciate sortimente de produse ale Muller şi prietenii este reprezentat de ciocolata dietetică. Specialiştii în industrie alimentară se aşteaptă ca vânzările pe acest segment de ciocolată să crească în perioada următoare, ca urmare a tendinţelor sociologice care arată faptul că clienţii sunt tot mai preocupaţi de alimentaţia sănătoasă şi de produsele dietetice. ”Ciocolata Muller nu este o ciocolată ieftină. Ea face parte din aceeaşi clasă de preţuri ca şi ciocolata Milka, însă are atuul că poate fi promovată ca un brand local, ceea ce ar face ca ea să fie mai uşor acceptată şi cumpărată de consumatorii români”, a spus Adrian
4 milioane de euro este valoarea investiţiei în fabrica de la Odoreu 300 de milioane de euro este valoarea maximă a pieţei dulciurilor din România Haiduc, specialist în piaţa produselor alimentare din România şi din Republica Moldova. ”Noi mizăm pe ciocolata de calitate foarte bună. În România, din păcate, piaţa este dominată de produse de o calitate slabă. Doar doi producători ar merita cu adevărat denumirea de ciocolată pentru dulciurile pe care le produc. Restul producătorilor nu respectă proporţiile cerute ale ingredientelor, conform standardelor internaţionale”, a spus Erzsebet Nemes, cea care a reprezentat fabrica din judeţul Satu Mare la târgul de finanţări europene care a fost găzduit de complexul ExpoTransilvania din ClujNapoca. Tocmai din acest motiv, reprezentanţii companiei Muller şi prietenii intenţionează să se extindă cât mai rapid şi pe piaţa românească.
Cine sunt jucătorii? În prezent, peste 70 la sută din piaţa românească de profil este dominată de cinci jucători mari. Este vorba de companiile Kraft România, Cadbury, Supreme, Mars şi Ferrero. Piaţa dulciurilor din România este evaluată la circa 250 – 300 de milioane de euro. Reprezentanţi Muller vor o felie cât mai mare a acestei pieţe, care ar putea depăşi în următorii 10 ani o jumătate de miliard de euro. La nivel mondial, produsele Muller distribuite sub brandul Wawi Schokolade reprezintă circa 1 la sută din totalul vânzărilor de ciocolată. În prezent, compania deţine şase fabrici de ciocolată în Germania şi câte o fabrică în Rusia, Australia şi China.
22
Consum mic de ciocolată în România În prima fază, strategia de extindere include parteneriate cu reţelele comerciale germane, de tip Kaufland ori Billa. Apoi, produsele de ciocolată cu cereale expandate realizate la Odoreu vor fi distribuite şi de alte mari reţele de retaileri. Managerii companiei mizează pe circa cinci sortimente de ciocolată cu grâu şi orez expandat. Reprezentanţii companiei Muller se aşteaptă la o dinamică bună a vânzărilor în România. Studiile sociologice arată că, în ţara noastră, consumul de ciocolată este de doar 1,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor. În Uniunea Europeană, media este de 5 kilograme pe cap de locuitor. Din acest punct de
vedere, reprezentanţii companiei Muller şi prietenii se aşteaptă la o creştere interesantă. Şi asta cu atât mai mult cu cât reacţia consumatorilor locali la produsele realizate de compania germană a fost una pozitivă. ”Există nişte perspective interesante, pentru toate companiile care investesc în acest domeniu al ciocolatei. În prezent, piaţa românească are un segment superpremium, reprezentat de producători de mici dimensiuni ori de importatori de ciocolată belgiană. Însă acest segment nu vizează decât circa doi la sută din totalul cumpărătorilor, cei care au venituri mari şi care îşi permit să cumpere. Apoi, există un segment premium, care este în continuă expansiune. Aici, produsele Muller ar putea să se poziţioneze foarte bine şi să cucerească din cota de piaţă a competitorilor. Şi asta în condiţiile în care tot mai mulţi consumatori migrează dinspre segmentul ciocolatei ieftine către ciocolata mai scumpă. Sau, cel puţin, aceasta este tendinţa pe termen mediu şi lung, pentru că, pe termen scurt, în contextul crizei economice, al concedierilor şi al scăderilor de venituri, unii dintre consumatorii care îşi doresc ciocolată premium sunt dispuşi să cumpere şi sortimente mai ieftine. Însă, pe termen lung, tendinţa este clară spre consolidarea segmentului premium”, spune Mihaela Popovici, un sociolog care a făcut o serie de studii de comportament alimentar.
Claudiu Pădurean
sănătate
Târg regional de sănătate la Târgu-Mureş Malio Company şi Primăria Municipiului Târgu Mureş au organizat, între 10 şi 12 iunie, “Medical & Dental Expo”, prima expoziţie din judeţul Mureş specializată în domeniul medical. Primului târg unde majoritatea clinicilor private din judeţ s-au aliniat frumos la standuri, i s-a alăturat, ca şi partener oficial, Centrul Medical Topmed. Expoziţia a reunit, în Promenada Mall, peste 30 de prestatori de servicii medicale, companii producătoare şi importatoare de echipamente, instrumente medicale şi stomatologice. Acestea au expus ultimele noutăţi din domeniu. Clinicile private participante au prezentat cele mai noi metode de însănătoşire dar şi cele mai bune oferte de servicii medicale de pe piaţă. Totodată, editurile de specialitate au oferit reduceri de preţ de până la 45% studenţilor şi medicilor rezidenţi care le-au vizitat pe parcursul acestor trei zile. “Evenimentul s-a bucurat de o promovare intensă în şapte judeţe învecinate ce a vizat: reprezentanţi de top management din spitale, clinici private, centre speciale etc; reprezentanţi ai autorităţilor locale delegaţi în relaţia privind achiziţiile din spitalele şi centrele de sănătate aferente; medici şi cadre medicale auxiliare, medici de familie; medici din spitale sau clinici private, companii care activează în domeniul de echipamente, tehnologii şi servicii medicale; beneficiari ai serviciilor de sănătate şi studenţi. Intrarea a fost gratuită şi pentru prima ediţie considerăm că eveni-
mentul a fost reuşit”, ne-a declarat Ioana Macavei, project manager, Malio Company.
Ministerul lucrează la clasificări
goria a II-a cu plan de conformare. Este vorba despre Spitalul clinic «Pelican» din Oradea, care de ani de zile are activitate universitară, dar cu plan de conformare. Alte 11 spitale private sunt de categoria a IV- a, 39 la categoria a V-a, iar nouă nu au fost clasificate. Alte şase trebuie să facă plan de conformare", a spus ministrul Sănătăţii. Clasificarea spitalelor private se face după aceleaşi criterii ca şi spitalele publice, a spus Cseke Attila, care a a dăugat că dacă vor bani publici spitalele private trebuie să solicite clasificarea într-o anumită categorie. Potrivit acestuia, cele mai mari lipsuri ale spitalelor pri-
Un singur spital privat a fost clasificat în categoria a IIa, alte 50 în categoriile a IV-a şi a V-a, în timp ce 9 nu au fost clasificate, din totalul celor 66 de unităţi sanitare particulare care vor să primească bani publici, declara la începutul lunii iunie, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. "Din totalul celor 94 de spitale private care funcţionează în România cu autorizaţie, 66 au cerut să fie clasificate, adică să primească bani publici pentru anumite servicii. Din cele 66, unul s-a clasificat la cate-
www.transilvaniabusiness.ro
Sănătatea – definitorie pentru oraş Oraşul Târgu Mureş a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai renumite centre medicale din România. Clădit, metaforic, în jurul Universităţii de Medicină şi Farmacie Tg-Mureş, oraşul cuprinde două spitale clinice universitare (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă TgMureş şi Spitalul Clinic Judeţean Mureş), Institutul de Boli Cardio Vasculare şi Transplant Târgu-Mureş, dar şi numeroase policlinici şi cabinete medicale private. O mare parte a personalului medical superior care activează în aceste unităţi medicale este şi parte a corpului de cadre didactice universitare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş.
Ionuţ OPREA
Alte investiţii în regiune Primul spital universitar privat din România va fi deschis, anul viitor, la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de peste 50 de milioane de euro, care va crea peste 500 de locuri de muncă, a anunţat recent primarul municipiului, Sorin Apostu. "Printr-un parteneriat strategic între un investitor privat, comunitatea ştiinţifică medicală a Clujului, cu sprijinul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, şi Primărie, la Cluj-Napoca se va deschide primul spital universitar privat din România şi, în acelaşi timp, cel mai mare spital privat din ţară", a spus Apostu. Conform surselor din piaţă, acesta va fi cel de-al doilea spital al grupului Pelican (primul fiind deschis în toamna anului 2008, în Oradea), grup care este cel mai mare furnizor privat de servicii medicale integrate din Transilvania. Prin această investiţie se vor crea 500 de noi locuri de muncă directe, atât pentru absolvenţi de studii medii, cât şi superioare. Evoluţia pieţei serviciilor medicale private s-a menţinut pe plus şi în contextul unui climat economic dificil, după ce în 2009 serviciile private avea o cotă de piaţă de 15%, estimările actorilor în domeniu indicând o posibilă cotă de 25% pentru 2012 din totalul serviciilor medicale prestate către populaţie.
vate, care nu permit clasificarea pentru moment în categoriile superioare, sunt legate de unele domenii de activitate sau structuri. "De exemplu, pentru clasa a IVa se cere să existe anumite specialităţi, cum ar fi medicină internă, pediatrie, obstetrică -gineocologie şi chirurgie generală. Mai există problema procentajelor cerute legat de numărul total al bolnavilor care vin din alte zone. De exemplu, la clasa a II-a numărul pacienţilor din alte judeţe trebuie să fie de cel puţin cinci la sută. Nu este o condiţie pentru funcţionarea spitalelor, ci numai pentru clasificare", a explicat ministrul.
23
sănătate 100 de milioane de euro este suma totală care va fi investită în domeniul medical în Cluj în anii 2010, 2011 şi 2012. Nu este vorba de banii statului român, care se arată incapabil să gestioneze sistemul sanitar. Este vorba de investiţii private, care s-au concretizat ori se vor concretiza în clinici ori spitale private. Cel mai important dintre acestea pare să fie Spitalul Universitar Pelican. Valoarea investiţiei, anunţată de reprezentanţii companiei care gestionează acest spital, este de 50 de milioane de euro. Practic, este vorba de cel mai mare spital privat din Transilvania, care va avea 330 de locuri şi 500 de angajaţi. Un spital privat, cu rezultate foarte bune, funcţionează deja în Oradea. Printre altele, spitalul din Oradea a găzduit, acum câteva săptămâni, o premieră medicală în România. Este vorba de montarea unei proteze la călcâi. Reprezentantul Spitalului Universitar Pelican, medicul Octavian Cacuci, spune că spitalul din Cluj va fi gata în luna mai a anului viitor. Clădirea spitalului va fi ridicată de la zero în zona Căii Turzii. Imobilul va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi. ”Realizarea acestui spital este susţinută de mai multe fonduri de investiţii din străinătate. Este vorba de un spital modern, care va fi un etalon medical pentru Transilvania”, a spus medicul Octavian Cacuci. În cadrul acestui spital se vor regăsi cele mai importante specializări medicale. Managerii viitorului Spital Universitar Pelican din Cluj vor să concureze cu clinicile din Viena, de tipul AKH, care atrag celebrităţile din Europa de Est. Astfel că, dincolo de pacienţii din România, vor fi trataţi şi bolnavi care provin din alte ţări. Chiar dacă va fi un spital scump, această unitate medicală nu va fi una exclusivistă. Clujenii de rând vor avea acces la serviciile medicale oferite de Spitalul Universitar Pelican prin intermediul contractelor care vor fi oferite de către Casa Judeţeană de
24
Clujul, magnet pentru investiţiile medicale Asigurări de Sănătate. ”Spitalul va fi dotat cu aparatură şi tehnologie medicală de ultimă generaţie, cea mai performantă care se găseşte la nivel mondial, la ora actuală. Sediul pe care Grupul Pelican îl va înfiinţa la Cluj, pe Calea Turzii, va cuprinde întregul spectru de specializări medicale, va avea ambulator şi sală de terapie intensivă, precum şi centre de perfecţionare şi cercetare. Aceste dotări clasează spitalul în categoria I în clasificarea făcută de Ministerul Sănătăţii. Spitalul va avea o capacitate 330 de paturi, precum şi 90 de rezerve cu unul sau două paturi, două săli pentru naşteri naturale, două pentru cezariană şi o sală de naşteri, care va avea şi un bazin cu apă”, mai spun reprezentanţii viitoarei unităţi medicale.
Clinica stomatologică ce atrage italieni O altă investiţie de top din Cluj este clinica stomatologică Dental Clinic. Practic, este una dintre cele mai moderne unităţi stomatologice din Transilvania. Unul dintre acţionarii principali ai clinicii clujene, Cristian Baboş, spune că valoarea investiţiei este de peste 400.000 de euro, până în prezent. Clinica stomatologică are în prezent 10 angajaţi, iar până în primăvara anului viitor urmează să ajungă la 30 de angajaţi. ”Clinica noastră reprezintă o nouă abordare. Modelul nostru de business este bazat pe nevoile pacientului, nu pe nevoile medicului, aşa cum se întâmplă în alte
cabinete medicale”, a spus, pentru Transilvania Business, Cristian Baboş. Clinica clujeană este în curs de certificare ISO. ”Vorbim, în primul rând, de certificarea managementului serviciilor medicale şi de cea a managementului calităţii”, a spus Cristian Baboş. Pentru că această clinică stomatologică a ajuns la un nivel care este peste media serviciilor oferite de clinicile din domeniu din Occident, managerii unităţii stomatologice au decis să pună la punct o strategie menită să atragă clienţi din străinătate. ”Avem un parteneriat care se va concretiza, în luna iulie, cu atragerea unui grup de câteva zeci de pacienţi-clienţi din Italia de Nord. Este vorba de aşa-numitul turism stomatologic. Adică, pentru că avem o calitate cel puţin la fel de bună ca şi cea oferită de clinicile stomatologice din Italia, dar preţuri de câteva ori mai mici, vom atrage pacienţi din această zonă”, a spus Cristian Baboş. El are intenţia de a construi un parteneriat cu o agenţie de turism, care să ofere pachete complete de servicii, de câte două săptămâni, pentru occidentali care doresc să practice turismul stomatologic. În special, este vorba de operaţii cu valoare ridicată, precum implanturile. Pacienţii care vor veni din străinătate vor beneficia, în aceste pachete, de intervenţii medicale, cazare, masă, dar şi de vizite în muzee, în Salina Turda ori de intrări la diferite evenimente culturale. ”Deocamdată, nu am ales agenţia de turism cu care vom lucra. Vom face, cel mai probabil, o selecţie de oferte”, a spus Cristian Baboş. Reprezentantul Dental Clinic a
SănăTaTe Investiţie pharma Într-un domeniu conex celui medical, în cel farmaceutic, este programată o nouă investiţie de amploare. este vorba de o nouă fabrică de medicamente, care va fi construită ”de la firul ierbii” de către concernul Terapia Ranbaxy. această fabrică va fi ridicată pe un teren situat în apropierea celei pe care compania cu capital indian o deţine în Clujnapoca. Valoarea acestei investiţii este de 50 de milioane de euro. ea va produce medicamente generice.
50 de milioane de euro va investi Spitalul Universitar Pelican 50 de milioane de euro este, de asemenea, investiţia Terapia Ranbaxy în Cluj adăugat că vizează şi clienţi din Austria, Germania şi Marea Britanie, ţări în care compania clujeană are diferiţi parteneri, care pot promova serviciile oferite de medicii clujeni.
”Inflaţie” de clinici Însă aceste investiţii nu sunt singurele. În Cluj-Napoca, a apărut o adevărată ”inflaţie” de clinci ori de policli -
nici private, în contextul în care şi afluxul de pacienţi este tot mai mare. Una dintre cele mai importante clinici a fost deschisă de Reţeaua Regina Maria, noul nume al fostului Centru Medical Unirea din Bucureşti. La Cluj, clinica funcţionează în cartierul Zorilor. Aceasta a reuşit să îşi asigure serviciile unor medici renumiţi, cadre didactice ale Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu”. Printre ei se numără celebrul specialist în boli de nutriţie, Nicolae Hâncu. Tot
pentru această reţea medicală lucrează şi cardiologul Dumitru Zdrenghea. Reţeaua Regina Maria deţine în România 18 policlinici proprii şi 130 de policlinici partenere. De asemenea, în oraşele în care reţeaua este prezentă de mai multă vreme deţine spitale proprii ori maternităţi. Printre finanţatorii importanţi ai acestei reţele se numără şi fondul de investiţii Advent International. O altă investiţie importantă din domeniul medical este reprezentată de Centrul Medical Transilvania. Policlinica funcţionează în cartierul Zorilor. Este vorba de o investiţie daneză, care a fost pusă în funcţiune doar de câteva săptămâni. Acest centru medical este profilat pe gastroentorologie, hepatologie şi endoscopie. Unitatea medicală are o suprafaţă de circa 500 de metri pătraţi. Investiţia daneză în acest centru medical a fost de trei milioane de euro. Echipa centrului este formată din 40 de persoane. O altă investiţie importantă din Cluj-Napoca este cea a Fundaţiei Clina Pro Vita. Aceasta strânge fonduri pentru o maternitate privată, care va avea locuri rezervate pentru mamele sărace. Aceasta va fi gestionată tot de fundaţia care a deschis clinicile din Cluj-Napoca şi din Bucureşti, care funcţionează sub brandul pro Vita. Maternitatea va avea şase săli de naştere, iar reprezentanţii fundaţiei Pro Vita spun că vor putea prelua 17 la sută din naşterile care au loc în fiecare an la Cluj-Napoca. Medicul David Ilie, preşedintele Fundaţiei Pro Vita, spune că circa cinci la sută din aceste naşteri de la clinica privată vor fi rezervate mamelor sărace.
Claudiu Pădurean
afacere Rep.: Consiliul Judeţean Cluj a preluat conducerea hotelului în 1992, în 2006 propunându-şi să demareze lucrările de renovare. Care au fost circumstanţele care au întârziat întreg procesul? Brânduşa Mândru: Lucrările propriu-zise au fost începute în 2007. Consiliul Judeţean a aprobat în 2006 contractarea unui credit, în urma selecţiei fiind aleasă CEC Bank pentru finanţarea unui amplu program de renovare-modernizare care avea să reclasifice hotelul de la 2 stele, la 3 stele. În vara anului 2007 a fost semnat contractul cu firma care câştigase la acel moment execuţia lucrărilor, respectiv SC Debeco. În momentul în care eu am preluat conducerea acestui hotel, în noiembrie 2008, situaţia era blocată. Societatea noastră se afla într-un litigiu la Curtea Comercială de Arbitraj Cluj cu executantul respectiv şi lucrările erau sistate în şantier. Au fost anumite neînţelegeri atât cu vechea conducere, cât şi cu dirigintele de şantier pentru nerespectarea unor clauze contractuale. Rep.: Care au fost cauzele neînţelegerilor? Brânduşa Mândru: A fost vorba şi de nerespectarea clauzelor din contract, dar şi discutarea devizelor. Discuţii legate despre lucrări care făceau obiectul acelui contract, lucrări care ar fi fost suplimentare din punctul lor de vedere şi nu s-ar fi încadrat în suma ofertată iniţial. Dându-ne seama că nu mai puteam ajunge la nicio înţelegere cu firma respectivă, am hotărât împreună cu Consiliul de Administraţie să solicităm în instanţă rezilierea contractului şi să refacem totul. Dar cea mai mare problemă legată de SC Debeco a fost faptul că ei nu aveau un proiect finalizat. O mare parte din lucrări au fost realizate fără proiect, fără situaţia unor lucrări certe. De aici au rezultat complicaţii ulterioare, inclusiv pentru noi. Neavând anumite planşe edificatoare şi neavând acces la unele lucrări ascunse, deja executate, s-a mers pe bâjbâite în anumite zone. Rep.: Procesul de renovare-modernizare a fost iniţiat în plină criză economică... Brânduşa Mândru: Da, am prins şi criza şi creşterea valutară. Creditul s-a luat în lei, dar s-a raportat la echivalentul în valută. Am finanţat aceste lucrări în principal din creditul de la CEC Bank care este în valoare de 2,5 milioane de euro şi din surse proprii care, până în acest moment, sunt aproape de 1 milion de euro. Rep.: Care au fost schimbările majore realizate pentru a transforma fosta Casă a Tineretului într-un hotel de 3 stele? Brânduşa Mândru: A fost un amplu program de re novare-modernizare. Acesta a presupus, începând de la înlocuirea tuturor instalaţiilor care erau foarte vechi şi trebuia să fie reabilitate, instalaţii termice, electrice până la finisaje în camere, băi, refaţadizarea întregului complex. Sigur, în urma acestui program au rezultat camere moderne, confortabile, dotate la cele mai înalte standarde hoteliere. Astăzi avem internet de mare viteză, televizoare cu ecrane LCD, aer condiţionat, care nu era înainte, în absolut toate camerele, telefon direct cu linii internaţionale, băile sunt dotate cu uscătoare de păr etc. Camerele au fost decorate într-un stil mult mai modern. Pentru că una dintre zonele noastre este cea de business, avem în fiecare cameră amenajat un spaţiu pentru birou. Aici există o masă de birou dotată cu telefon şi cablu de internet.
26
Noul Univers T din constelaţia business În perioada în care Brânduşa Mândru, actualul director general al complexului Univers T, a preluat conducerea hotelului, în noiembrie 2008, afacerea fusese paralizată de un litigiu între Consiliul Judeţean Cluj, unicul acţionar al societăţii şi SC Debeco, firma câştigătoare a contractului de renovare. Astăzi, proiectul nu numai că a fost scos din impas, dar asupra hotelului au survenit şi modificările de rigoare pentru rebranduirea unui fost lăcaş de tradiţie al tineretului comunist într-un hotel modern de 3 stele.
Rep.: Lucrările de modernizare vor fi finalizate odată cu reabilitarea amfiteatrului. Care sunt etapele propriu-zise ale renovării şi cum va arăta viitorul amfiteatru?
Brânduşa Mândru: Din cauza problemelor despre care am început să vă povestesc, lucrările s-au realizat în etape din cauza acelui litigiu, datorită faptului că au fost anumite categorii de lucrări depăşite de vechii con-
afacere “Ne prezentăm cu o altă faţă, cu o altă abordare vizavi de serviciile oferite şi cu alte standarde, bineînţeles, corespunzătoare celor de 3 stele!” Brânduşa Mândru
etapă, care deja a fost demarată, urmează să se desfăşoare lucrările la aripa de nord a hotelului. Lucrările au început în cursul lunii mai şi preconizăm că se vor finaliza undeva în toamnă. Acestea vor costa aproximativ 1 milion de lei. Aripa de nord cuprinde 28 de camere şi un apartament, precum şi o zonă de spa unde clienţii noştri pot beneficia de saună, masaj de relaxare sau, dacă sunt mai activi, pot accesa sala de fitness. Şi, în ultimă etapă, intenţionăm să închidem acest program cu reabilitarea amfiteatrului. Acesta era celebru pe vremuri, avea foarte multe manifestări culturale, proiecţii, avea peste 300 de locuri. Însă, pe noul proiect, pentru că acum sunt alte standarde, scaunele mult mai mari, mai confortabile, se va reduce numărul acestora undeva la 230-250 de locuri. După cum spuneam, aceasta va fi ultima etapă - amfiteatru împreună cu câteva spaţii anexe, respectiv un foaier de 300 de mp unde se vor putea organiza coffee-break-uri, recepţii, dineuri, un bufet suedez. Tot în acea zonă o să mai organizăm o cafenea şi încă o sală de conferinţe. Rep.: Complexul hotelier deţine şi o parcare fără plată. E rentabilă? Brânduşa Mândru: Da, pentru că este unul dintre atuurile noastre. Multe hoteluri, mai ales cele din centru, nu beneficiază de o parcare. Noi avem o parcare generoasă, de 70 de locuri, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi. Am securizat-o, este supravegheată video, este accesibilă non-stop şi este dotată cu o barieră de acces pentru a face un filtru. Noi o punem gratuit la dispoziţia clienţilor noştri pentru că este un serviciu foarte important şi, din punctul nostru de vedere, este mult mai important şi ca strategie de marketing, decât să impunem o taxă. Este un avantaj până la urmă.
structori, a trebuit să partajăm proiectul de reabilitare în 3 etape. În prima etapă s-a reabilitat aripa de vest a hotelului, care în acest moment este complet funcţională şi care cuprinde 22 de camere, 5 apartamente, 4 săli de conferinţă, restaurantul cu o capacitate de 220 de locuri, un salon, Mercur, de dimensiuni mai mici, unde se pot face petreceri intime, private, undeva la 2030 de persoane, inclusiv o terasă de vară de 75 de locuri, extrem de apreciată de clienţii noştri. În cea de-a doua
www.transilvaniabusiness.ro
Rep.: Care e strategia de marketing pe care o aplicaţi pentru a implementa în conştiinţa clienţilor faptul că Univers T nu mai este vechea Casă a Tineretului? Brânduşa Mândru: Suntem la început, abia la începutul anului ne-am relansat pe piaţă. Sigur că da, încercăm să revenim pe piaţă printr-o strategie agresivă de marketing. Într-adevăr, Casa Tineretului a intrat în conştiinţa clujenilor, este un complex hotelier cu tradiţie, mulţi clujeni având amintiri din tinereţe legate de acest complex şi într-adevăr a trebuit să facem un efort suplimentar pentru a demonstra că ne-am reînnoit. Ne prezentăm cu o altă faţă, cu o altă abordare vizavi de serviciile oferite şi cu alte standarde, bineînţeles, corespunzătoare celor de 3 stele. Am încercat să ne păstrăm clienţii fideli, chiar
dacă hotelul a fost închis. Începând din vara anului 2008, a funcţionat restaurantul. Noi avem din acest punct de vedere clienţi fideli care ani de-a rândul au venit şi vin în continuare la noi şi am încercat să-i ţinem aproape. Pe de altă parte, am încheiat contracte şi cu foarte multe site-uri de rezervare online, avem o bază de date de peste 300 de agenţii de turism cărora le-am trimis ofertele noastre. Ne facem publicitate atât pe partea de online, cât şi pe TV, urmează radioul. Am avut o lansare la care am avut peste 300 de invitaţi gândindu-ne că aceştia ar putea să fie potenţiali clienţi. De fapt, întreaga lansare am conceput-o ca pe o metodă de marketing. Din punctul meu de vedere este cea mai bună metodă de marketing să aduci omul la faţa locului pentru a vedea concret. Avem mape de prezentare, conturi de facebook, twitter. În fiecare zi batem la uşi noi, ne prezentăm oferta de servicii, dar am mers foarte mult şi pe principiul vecinătăţii. Le-am prezentat oferta în primul rând celor de la Iulius Mall, care la rândul lor au foarte mulţi parteneri de afaceri, peste 200 de operatori economici şi, în principal, de aici zic eu că vom avea clientelă destul de multă. Suntem, de asemenea, în vecinătatea FSEGA, a Universităţii “Dimitrie Cantemir”, Expo Transilvania, Camera de Comerţ. Am intrat în contact şi cu organizatorii de conferinţe cu care colaborăm de asemenea foarte bine, avem clienţi şi din mediul bancar, mass-media. Privind retrospectiv, în primele luni de la lansarea pe piaţă atingem aproape gradul de 50 % de ocupare, în condiţiile în care din punct de vedere statistic, în această perioadă, media pe Cluj-Napoca, conform datelor luate de la Agenţia Naţională de Statistică, este în jur de 20%. Rep.: În acest moment, Consiliul Judeţean Cluj deţine 100% dintre acţiunile complexului hotelier. V-aţi gândit pe viitor la un posibil parteneriat public-privat? Brânduşa Mândru: Oricum, decizia nu-mi aparţine. Aceasta va fi la nivelul Consiliului Judeţean care, fiind unic acţionar, va ţine loc de adunarea generală a acţionarilor. Au fost într-adevăr discuţii, dacă este mai bine să se rămână în proprietatea judeţului sau este mai bine să se privatizeze. Ultimele impresii manifestate în rândul celor de la CJC mi-au dat de înţeles că sunt mulţumiţi de modul în care se desfăşoară lucrurile, că dacă totul este în regulă şi ne menţinem la un anumit nivel, nu vor avea intenţii în acest sens.
Oana Capustinschi
27
EVENIMENT
Matteo Montanari: “Italia e un partener serios pentu mediul de afaceri!” În acest an se împlinesc 65 de ani de la referendumul care a decis exilul familei regale Savoia şi 150 de ani de la Unirea Italiei. Aşadar, 2 iunie, Ziua Naţională a Italiei, a fost în acest an o sărbătoare şi mai specială. Matteo Montanari, preşedintele Cofindustria Mureş, confederaţie alcătuită din companii italiene, vorbeşte despre relaţiile din mediul de afaceri cu România. Reporter: Cum apreciaţi colaborarea dintre firmele româneşti şi italiene şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca această colaborare să fie mai strânsă? Matteo Montanari: Cred că există o colaborare bună pentru că, în primul rand, în România sunt mai mult de 15.000 de firme italiene care lucrează cu firme româneşti. Sincer, nu ştiu ce ar trebui făcut pentru a stabili relaţii mai bune pentru că nu văd deocamdată probleme în reaţiile bilateriale italiano-române. Rep.: Ce activităţi întreprinde Cofindustria pentru a sprijini firmele italiene din România? M.M.: Cofindustria este recunoscută de către guvernul Italiei şi la fel în România, de guvernul de aici. Suntem un patronat care are asociate firme cu capital italian din România şi sprijinul pe care putem să îl oferim firmelor constă în primul rând în sprijin informativ depre ce se întâmplă în România, care este dinamica legilor, ceea ce este foarte important. Fiind străine în România, multe firme mici şi mijlocii au o problemă cu limba şi atunci ajutăm antreprenorii italieni cu limba română pentru a reuşi să intre în contact cu mediul de afaceri de aici. În al doilea rând, sprijinim cu promovarea firmelor în teritoriu şi în afara ţării pentru stabilirea de relaţii cu firme din Italia şi din toată Europa pentru că dacă acum 15 ani multe firme italiene au început lucrul în România doar cu un furnizor,
astăzi lumea s-a schimbat şi fiecare firmă are nevoie de mai mulţi clienţi, de mai mulţi furnizori şi atunci le sprijinim cu stabilirea de relaţii în toată Europa. Asta este ce facem noi cu firmele asociate, promovăm brandul şi activitatea lor. Rep.: Ce mesaj transmiteţi cu ocazia Zilei Naţionale a Italiei firmelor asociate şi partenerilor de afaceri din România? M.M.: Cred că în 15 ani am construit o relaţie bună. În fiecare zi italienii înţeleg mai bine românii şi sper că acest lucru se întâmplă şi invers. Cred că am demonstrat că împreună putem să dezvoltăm firmele noastre. Relaţiile sunt bune şi pe viitor văd că vor veni multe firme italiene în România care îmi doresc să facă investiţii. Mesajul meu este că vom avea un viitor bun împreună, putem să construim zilnic o relaţie mai strânsă şi o colaborare mai trainică. Suntem prezenţi în România cu firme care oferă circa 800.000 de locuri de muncă şi cred că suntem un partener serios pentru mediul de afaceri din România. Rep.: Cum aţi sărbătorit Ziua Naţională a Italiei? M.M.: Am fost la Bucureşti, la ambasada Italiei pentru că această zi este una foarte importantă pentru noi şi un prilej de a ne întâlni cu reprezentanţii instituţiilor româneşti şi cu alţi ambasadori din toată lumea aflaţi
“În Italia societăţile româneşti sunt în număr de circa 50.000, cu o creştere din 2007 până în 2009 de circa 200%. În cea mai mare parte a cazurilor este vorba de societăţi de dimenisuni reduse, dar care, tocmai din acest motiv, activează cu promptitudine pe piaţa noastră. Sunt convins că unele sectoare, cum ar fi cel medical, informatico-tehnologic, agricol, cel al construcţiilor şi infrastructurii pot constituti tot atâtea bancuri de probă pe care societăţile româneşti, care cunosc bine piaţa noastră, să poată continua să se aventureze obţinând un succes crescător în următorii ani. În România, dezvoltarea sectorului infrastructural şi al transporturilor, întărirea sectorului agricol şi agroalimentar, explorarea oportunităţilor în domeniul energetic şi creşterea înaltei tehnologii constituie astăzi priorităţi pentru dezvoltarea economică ulterioară a acestei ţări. În toate aceste sectoare, societăţile italiene sunt pregătite să deţină un rol important”, Excelenţa Sa, Mario Cospito, Ambasadorul Italiei în Români
28
în Bucureşti. Este un moment bun pentru a face cunoştinţă între noi şi lumea de afaceri din România şi străinătate.
Ionuţ OPREA Alex TOTH
EVENIMENT
Piersante Savini: “Savini Due tinde la creşteri importante în fiecare an!” Dr. Piersante Savini este proprietarul şi managerul general al producătorului de mobilier pentru baie Savini Due din Sebeş, judeţul Alba. Cum a dus el afacerea pe creştere şi în perioadă de criză am aflat dintr-un interviu cu tentă mai personală, dedicat Zilei Naţionale a Italiei şi contribuţiei afacerilor italiene la dezvoltarea mediului de afaceri românesc. Reporter: Ce înseamnă comunitatea oamenilor de afaceri italieni în România, cum îşi promovează proiectele? Piersante Savini: Multe firme italiene au investit pe teritoriul României, deci pot spune: comunitatea italiană este o comunitate puternică ce ţine la păstrarea valorii, tradiţiei şi culturi italiene. De fapt, se organizează frecvente reuniuni unde se discută evenimente importante din Italia. Eu personal încerc să îmi împart prezenţa, şi să fiu şi la evenimentele efectuate de oamenii de afaceri de naţionalitate română, pentru că am susţinut tot timpul că este necesară pentru un străin integrarea în ţesutul social-economic local. Rep.: Managementul unei organizaţii înseamnă strategie, procese şi tehnologie. Aţi modifica ceva la această formulă, ce stil de management vă ca racterizează? P.S.: După părerea mea, aceste trei cuvinte sintetizează perfect punctele forte ale organizării unei societăţi, mai ales în optica unui context modern. De fapt, pentru o societate astăzi e foarte important a defini strategia, adica programare şi nu improvizare; e fundamental a stabili şi standardiza procesele, permiţând societăţii să se mişte în manieră flexibilă şi codificată; este indispensabil a înnoi tot timpul, în acest fel knowhow-ul firmei poate să crească şi să garanteze în continuare competitivitate. În societatea mea folosesc un sistem de management foarte simplu care mă ţine la
www.transilvaniabusiness.ro
curent cu tot ceea ce se întâmplă. Firul comun pe care încerc să îl folosesc în selectarea managementului este evaluarea calităţii personale a persoanei şi a nu capacităţii tehnice. Rep.: Ce înseamnă globalizarea pentru Savini Due? P.S.: În timp ce alţii consideră globalizarea ca pe o ameninţare eu am considerat-o tot timpul drept o oportunitate. Globalizarea îţi permite să te aprovizionezi cu materie primă din toată lumea, să vinzi produsele oriunde foarte uşor şi să utilizezi manoperă care vine din toată lumea. Rep.: Cum apreciaţi cotaţia leu/euro? Sunt oameni de afaceri care spun că nu e corectă/reală. Ce părere aveţi? P.S.: Sper ca politica bancară să creeze condiţii favorabile, inclusiv un curs valutar corect, pentru a da un impuls pozitiv economiei. Rep.: Admiraţi ceva la principalii competititori ai Savini Due? P.S.: Le admir curajul cu care se dezvoltă, majoritatea fiind firme nou înfiinţate. Rep.: Putem vorbi şi de eşecuri? Este ceva ce v-aţi propus şi nu aţi realizat? P.S.: Cu siguranţă este loc de mai bine. Dar pot să spun sincer că sunt foarte mulţumit de ceea ce am re-
alizat până în prezent. Asta nu înseamnă că trebuie sa mă opresc aici, dimpotrivă, Savini Due tinde la creşteri importante în fiecare an. Rep.: Ce ar trebui să ştim despre viaţa privată a unui manager? Cum vă petreceţi vacanţele? P.S.: Nu vorbesc prea mult despre viaţa mea privată. Am o viaţă normală, nimic deosebit. Rep.: Ce citeşte managerul Savini Due? P.S.: Citesc presa italiană, ziarele locale, Ziarul Financiar, reviste ca Business Magazin, etc. Rep.: Care sunt cele mai importante valori pentru dvs.? P.S.: Valorile cele mai importante sunt: loialitatea şi tenacitatea, valori care nu fac să te simţi prea puternic când eşti într-adevăr puternic, şi nici să te simţi la pământ când eşti în dificultate. Te ajută să ţii un echilibru indispensabil în relaţiile umane. Rep.: Ce vă propuneţi pentru viitor? P.S.: Eu nu am copii. În momentul actual Savini Due reprezintă copilul meu. Pentru viitor îmi propun să continui businessul, respectându-i şi pe ceilalţi.
A consemnat Ionuţ OPREA
29
infrastrUCtUră Două comune din Cluj mizează pe sport şi investesc miliarde în infrastructură
Când păşunea devine stadion cu nocturnă
O serie de primari din judeţul Cluj au început să investească masiv în proiecte care ţin de infrastructura sportivă. Edilii spun că aceste noi stadioane nu reprezintă o cheltuială făcută în scop electoral, ci că, dincolo de fala comunităţii locale, stadioanele cu pricina ar putea genera o bună vizibilitate pentru comunitate, capabilă să atragă alte investiţii în zonele respective.
Jucu va avea două stadioane cu nocturnă Una dintre comunităţile care au fost ferite de criza economică ce a răvăşit România din anul 2008 este Jucu. Comuna clujeană a continuat să aibă bugete tot mai mari, datorită investiţiei realizate de compania finlandeză Nokia, liderul mondial în producţia de telefoane mobile. Nokia a continuat să se dezvolte la Jucu, iar taxele şi impozitele locale plătite de fabrică au permis autorităţilor locale să pornească un ambiţios program de investiţii. Şi asta cu toate că, deocamdată, în parcul industrial Tetarom III, administrat de o companie publică, al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Cluj, încă nu au venit furnizorii Nokia. În anul 2008, la Jucu, şi-a anunţat intenţia de a investi cea mai mare tipografie din Europa de Nord, Hansaprint, care ar fi urmat să imprime local cutiile şi pliantele pentru zecile de milioane de telefoane mobile fa bricate de Nokia. Tot la Jucu ar fi urmat să investească şi compania chineză BYD, care ar fi putut să furnizeze carcase şi acumulatori pentru telefoanele Nokia, dar şi companii de livrări la nivel global, care ar fi putut să asigure transportul dispozitivelor fabricate de angajaţii companiei finlandeze. Însă, deşi aceste companii şi-au amânat investiţiile pentru perioada care va urma crizei economice,
30
la Jucu, comunitatea locală a continuat să se dezvolte. În doar câţiva ani, faţa comunei s-a schimbat. În comunitate a apărut un sediu nou al administraţiei locale, şcolile au fost renovate, a fost reamenajat complexul sanitar, iar acum se află în construcţie două stadioane. Primul dintre ele va fi, probabil, cel mai modern stadion din mediul rural din România. Este vorba de un proiect care va costa, până în final, circa 1,5 milioane de euro. Stadionul va avea un teren de fotbal de dimensiuni normale, nocturnă, tribune pentru 4.000 de spectatori, precum şi un gazon construit după toate standardele UEFA. Iniţiativa construirii acestui stadion îi aparţine primarului Dorel Pojar. Este vorba de fratele fostei glorii a echipei de fotbal Universitatea Cluj, Cristi Pojar. De altfel, Dorel Pojar este un susţinător înfocat al echipei de fotbal din Cluj-Napoca, pentru care a jucat chiar el, în perioada în care avea vârsta junioratului. Stadionul din Jucu va avea vestiare moderne, dar şi un centru pentru recuperarea fizică a jucătorilor, care presupune un bazin cu apă, jacuzzi ori o sală de forţă foarte bine dotată. Nu vor lipsi nici camerele pentru cazare, în care vor avea loc cantonamentele necesare pentru pregătirea echipei. Pe lângă terenul principal de joc, la Jucu vor fi amenajate
tră nu se va rezuma doar la sport, ci şi la educaţie. Şi asta pentru că acest complex va include şi spaţii şcolare, inclusiv o grădiniţă, în aşa fel încât copiii să poată beneficia de toate dotările oferite de acest complex sportiv”, spune primarul Dorel Pojar.
Planuri de viitor. Academia Real Madrid Stadionul din Jucu va fi folosit de mai multe echipe. În primul rând, este vorba de echipa de fotbal a comunităţii, Unirea Jucu. În prezent, această echipă evoluează în liga a IV-a, iar obiectivul ei este calificarea în Liga a IIIa. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Dorel Pojar a reuşit să aducă la Unirea Jucu un antrenor de clasă, obişnuit mai mult cu Liga I. Este vorba Tiberiu Poraczki, o altă fostă glorie a Universităţii Cluj. În afară de echipa locală de fotbal, la Jucu va evolua şi echipa a doua a Universităţii Cluj. ”Am vorbit cu patronul clubului Universitatea Cluj, domnul Florian Walter, care a fost de acord, în principiu. Urmează să vină la Jucu să punem toate lucrurile la punct”, a spus Dorel Pojar. Însă primarul din Jucu nu
1,5 milioane de euro este costul noului stadion ”Unirea” Jucu
300.000 de lei este investiţia în stadionul de oină din Chiuieşti şi alte două terenuri de antrenament, cu gazon sintetic, pentru a menaja suprafaţa de joc. De asemenea, complexul sportiv va include terenuri de baschet, de tenis şi de tenis cu piciorul. ”Va fi, practic, un complex sportiv care va oferi condiţii excelente de pregătire. Însă investiţia noas-
se mulţumeşte cu echipa a doua a Universităţii Cluj, ci vrea să îl determine pe Florian Walter să accepte să dispute pe noul stadion şi o serie de meciuri amicale ale primei echipe, care are ca obiectiv în acest an calificarea în cupele europene. De asemenea, Dorel Pojar speră să
infrastructură Speranţe renăscute Cu ajutorul foştilor jucători de la Victoria Dej, la Chiuieşti a renăscut echipa locală, care mizează pe adolescenţi de clasele a VIII-a şi a XI-a. Echipa din Chiuieşti, deşi formată din juniori, a ocupat locul opt în turneul de calificare pentru play-off-ul naţional de seniori. Iar tinerii jucători din Chiuieşti sunt văzuţi de către specialişti drept marea speranţă a acestui sport, care este un strămoş al baseball-ului american. poată organiza pe viitorul stadion şi meciuri de Cupa României pentru Universitatea Cluj, cel puţin în fazele inferioare ale acestei competiţii. Însă, până când îşi va vedea visul cu ochii, Dorel Pojar a reuşit să antameze o colaborare cu o altă echipă importantă din Cluj. Este vorba de echipa de fotbal feminin Olimpia Cluj, o formaţie care are pretenţii de Liga Campionilor. Chiar dacă fotbalul feminin are o notorietate mai mică decât cel masculin, locuitorii din Jucu spun că vor veni în număr mare la stadion ca să susţină echipa de fete. Iar ca tabloul să fie complet, Dorel Pojar speră ca, prin intermediul fratelui său, Cristi Pojar, să se poată aşeza la aceeaşi masă cu oficialii Federaţiei Române de Fotbal. El vrea să ofere acestora posibilitatea de a utiliza arena sportivă din Jucu drept bază de pregătire pentru echipa naţională, atunci când aceasta va juca la Cluj pe noul stadion Cluj Arena, acolo unde ar urma să joace Universitatea Cluj, sau pe stadionul echipei CFR Cluj, unde echipa naţională a mai juca tdeja. ”Vorbim de un stadion care va fi mai modern decât cel de la Urziceni, în condiţiile în care Unirea Urziceni a jucat în Liga Campionilor!”, spune Dorel Pojar. Până când va avea acordul Federaţiei Române de Fotbal, primarul din Jucu a mai reuşit să dea o lovitură. El i-a convins pe reprezentanţii unuia dintre cele mai tittrate cluburi de fotbal din Europa să accepte un parteneriat. Drept urmare, la Jucu, va fi înfiinţată o Academie de Fotbal a celebrului club spaniol Real Madrid. Copiii din această Academie vor fi pregătiţi de antrenori selecţionaţi de clubul spaniol, iar cei mai buni vor avea şansa să fie remarcaţi şi promovaţi chiar la echipele de juniori din capitala Spaniei.
Al doilea stadion În condiţiile în care are asemenea planuri grandioase, Dorel Pojar a început şi construirea unui al doilea stadion, în localitatea Jucu de Mijloc, unul dintre satele care aparţin comunei Jucu. De data aceasta, este vorba de un stadion cu dimensiuni mai modeste. Arena sportivă va avea instalaţie de noctură, dar nu cu opt stâlpi, ca stadionul din Jucu, ci doar cu patru. În tribune vor fi doar 400 de locuri, iar valoarea investiţiei se ridică la circa un milion de lei.Acest stadion va fi rezervat pentru antrenamentele echipei Unirea Jucu, dar şi pentru disputarea unor partide oficiale, dacă se vor suprapune mai multe activităţi la stadionul ”Unirea” din Jucu. De asemenea, stadionul din Jucu de Mijloc va putea fi închiriat de diferitele echipe de amatori care vor dori să joace de plăcere pe noua arenă.
Oina de la Chiuieşti În timp ce la Jucu, primarul Dorel Pojar mizează pe fotbal, în nordul judeţului, primarul comunei Chiuieşti, Gavril Mihuţ, mizează pe sportul naţional al românilor, oina. Cel mai modern stadion de oină din lume a fost inaugurat în sat. Este vorba de primul stadion cu nocturnă dedicat sportului naţional al românilor. Stadionul are opt stâlpi de nocturnă şi este împrejmuit cu plasă zincată. Terenul de oină are o lungime de 80 de metri şi o lăţime de 39 de metri. Gazonul va fi dotat cu un sistem de drenaj asemănător cu cel de pe marile terenuri de fotbal, dar care a fost confecţionat artizanal de către localnici, spune pri-
marul Gavril Mihuţ. El mai adaugă faptul că singurul concurent mai serios al terenului din Chiuieşti va fi viitorul stadion de oină din localitatea Greci, judeţul Brăila, acolo unde autorităţile locale doresc, de asemenea, să amenajeze un teren cu nocturnă. Stadionul de oină din Chiuieşti a fost amenajat pe locul unei foste cărămidării, un teren care rămăsese ”în plata Domnului”, după ce oamenii au extras de acolo materia primă pentru a produce cărămizile necesare pentru construirea şcolii. El va beneficia în curând şi de o tribună acoperită cu 150 de locuri. Valoarea investiţiei, realizată de Consiliul Local, se ridică la circa 300.000 de lei. Stadionul a fost inaugurat cu ocazia turneului final al Campionatului Naţional de Oină, care a avut loc în data de 19 iunie. În comună, există o echipă, ”Izvorul” Chiuieşti, compusă din adolescenţi antrenaţi de veteranii de la fosta echipă Victoria Dej, care a câştigat mai multe titluri de campioană şi mai multe Cupe ale României. ”În Chiuieşti, oina are o tradiţie deosebită. Prima echipă, oficial, a fost înfiinţată în anul 1948. În anul 1952, această echipă s-a înscris în competiţiile oficiale, iar primul trofeu a fost câştigat în anul 1956, când echipa Izvorul Chiuieşti a câştigat Cupa Satelor”, spune primarul Gavril Mihuţ, el însuşi mare amator de oină. El mai spune că şi mulţi dintre sportivii de la Victoria Dej, clubul de oină al Armatei, erau, de fapt, jucători din Chiuieşti, care erau angajaţi ai Ministerului Apărării.
Claudiu PĂDUREAN
Charter de la Târgu-Mureş pentru Antalya şi Palma de Mallorca Ardelenii care sunt amatori de vacanţe în străinătate au acum la dispoziţie zboruri spre diferite destinaţii exotice, cu îmbarcare de pe aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş. EUROPOLIS TRAVEL este una dintre agenţiile de tu rism mureşene prin intermediul cărora turiştii pot opta pentru o vacanţă cu plecare de pe Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureş (Antalya, Palma de Mallorca) sau din Cluj (Turcia, Spania, Grecia, Cipru, Egipt, Tunisia). Cei de la EUROPOLIS TRAVEL pot oferi şi sejururi cu autocarul, sau individual, cu plecări din Târgu-Mureş: Turcia, Grecia, Litoralul bulgăresc, Croaţia, Muntenegru şi Litoralul Românesc. O noutate pentru acest an este mini vacanţa Week-end – în An-
www.transilvaniabusiness.ro
talya. Mai puteţi alege un circuit în Ţara Eleganţei – Franţa: Coasta de Azur şi Provence, Disneyland – Paris, Franţa – Anglia – Benelux. Nici ofertele exotice nu lipsesc: Costa Rica – Cuba – Mexic, Bali –ailanda – Malaezia, Mauritius – Maldive – Seychelles, Republica Dominicană. Amatorii de croaziere au la dispoziţie Mediterana, Adriatica, Marea Egee sau croaziere transoceanice, iar insulele greceşti Creta, Corfu, Rhodos, assos, Santorini, Kos vă oferă, de asemenea, multi-
ple posibilităţi de relaxare. EUROPOLIS TRAVEL are propuneri şi pentru pelerinaj religios: Israel, Roma, Lourdes, Santiago de Compostela, Fatima sau Muntele Athos. Mai multe informaţii despre o posibilă destinaţie de concediu puteţi afla la telefon 0265-210.610 sau 0757631.328.
Florin Marcel SANDOR
31
EvEnimEnt
Blair LaBarge, ataşat economic al Ambasadei SUA:
Energia şi transporturile vor atrage investiţiile în următorii ani! Reporter: Care sunt brandurile de provenienţă SUA, recunoscute pe piaţa din România, şi despre care consideraţi că şi-au câştigat cotă de piaţă datorită tradiţiei şi potenţialului? Blair LaBarge: Produsele şi serviciile de provenienţă americană se bucură de o prezenţă solidă pe piaţa din România de mulţi ani. Unele branduri sunt mai renumite decât altele – Coca-Cola, McDonald’s, Microsoft şi Ford – dar toate companiile cu capital american prezente în România au succes pentru că oferă produse şi servicii de încredere şi de calitate. Lucruri pe care le folosim în fiecare zi şi nu ne gândim prea mult la asta, cum ar fi şampon sau pastă de dinţi, ar putea fi produse aici de compania americană Procter and Gamble şi vândute în plan local. Aceste companii au consolidat parteneriate cu businessuri locale şi şi-au construit o reputaţie solidă printre consumatorii români. Cred că aceste calităţi sunt elementele
32
cheie pentru succesul oricărei companii. Rep: Care ar fi rolul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine pentru a crea oportunităţi în aşa fel încât mai multe companii din SUA să investească în România? Blair LaBarge: România are un potenţial investiţional bun în sectoare variate, precum agricultură, sănătate, transport, turism şi energie. Dar e dificil pentru investitorii străini să ştie unde trebuie să meargă şi ce au de făcut pentru a investi aici. Crearea unui dispecerat la nivel central, dedicat în totalitate investitorilor străini ar furniza un avantaj clar şi un punct de contact pentru investitorii străini pentru a afla mai multe informaţii. Câţiva dintre vecini, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au dezvoltat un asemenea birou cu informaţii centralizate şi a fost apreciat de investitori. Investitorii caută de asemenea indicatori că o ţară îi va ajuta şi le va facilita intrarea pe o
nouă piaţă: inclusiv un cadru stabil pentru toate afacerile, reguli excesiv de formale şi birocraţie la un nivel minim, predictibilitate juridică şi fiscală, transparenţă decizională, şi o legislaţie locală corectă pentru muncă şi contracte. Companiile analizează şi vor măsuri asiguratorii că nu vor fi interferenţe politice în deciziile de business, şi că acel cadrul legislativ necesar este stabil şi predictibil. Modificări neprevăzute în legislaţie, care afectează afacerilor, pot crea nesiguranţă în a investi pe o piaţă anume. Nu pentru că afacerile se opun schimbărilor, dar oamenii de afaceri vor doar să fie consultaţi, şi să constate că propunerile lor sunt luate în considerare înainte ca schimbările să fie implementate. Investitorii vor să ştie că Guvernul va fi proactiv şi va răspunde nevoilor şi îngrijorărilor lor şi nui va surprinde cu schimbări abrute în legi sau politici. Rep: Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul, sau orice lider
EVENIMENT Blair LaBarge, ataşatul economic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, crede că investiţiile în energie şi sectorul transporturilor vor accelera dezvoltarea economică a României. Pe 4 iulie, SUA sărbătoreşte Ziua Naţională. „Parteneriatul strategic cu România este mai puternic ca oricând”, susţine LaBarge. din administraţia judeţeană ori locală pentru a atrage mai multe investiţii şi a ajuta la dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două părţi? Blair LaBarge: Aşa cum am menţionat, predictibilitatea, transparenţa şi tratamentul caracterizat de fair-play sunt reguli de aur pe care orice oficial guvernamental, de la orice nivel, ar trebui să le respecte pentru a atrage investiţii străine. Subliniez pentru că sunt principii ce merită spuse de două ori. Angajarea unui dialog real cu investitorii asupra schimbărilor procedurale şi legislative care afectează direct afacerile ar ajuta la construcţia reputaţiei României ca stat receptic la nevoile investitorilor. Asigurarea unei prelucrări promte a aplicării şi derulării contractelor şi implicarea minimă a statului în relaţiile între investitori trimit de asemenea un semnal puternic şi pozitiv că Guvernul României respectă funcţionarea unei economii de piaţă. Paşii pe care România îi face, sub an-
www.transilvaniabusiness.ro
gajamentele către FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, ar trebui să ajute la îmbunătăţirea climatului de afaceri. Aceşti paşi includ eliminarea arieratelor şi efectuarea plăţilor restante către companii, returnarea TVA în totalitate şi la timp, implementarea unei legislaţii stabile şi reducerea regulilor redundante şi a birocraţiei. Ca parte a acestui proces, politici economici bine fundamentate ar ajuta la îmbunătăţirea climatului investiţional în România. Aşa cum Excelenţa Sa, dl. Mark H. Gitenstein, Ambasadorul SUA în România, sublinia într-un discurs ţinut la Bursa de Valori Bucureşti în martie, reforma autentică, inclusiv introducerea unui cod de bune practici în sectoarele dominate de stat, cel mai important în sectorul energetic, a fost un impuls şi un factor puternic de creştere în alte state. Şi România poate beneficia de această experienţă. Rep: Există o tendinţă a managerilor români de a investi în străinătate. În opinia dvs. ce afaceri româneşti ar putea avea succes în SUA? Blair LaBarge: Accesul la piaţa economică a SUA este liber deci orice afacere cu un plan solid şi cunoştinţe despre piaţa locală din SUA are şanse să aibă succes acolo. Rep: Cât de strânsă este legătura cu oamenii de afaceri români şi ce evenimente sunt incluse pe agenda comună – împreună cu camere de comerţ sau cluburi ale oamenilor de afaceri români? Blair LaBarge: Comunitatea de afaceri română, atât cea locală cât şi cea internaţională, e foarte activă şi reprezentanţii lor ei au făcut o treabă bună ridicând probleme comune în atenţia Guvernului. Camera de Comerţ Americană, ce include atât membri români cât şi din SUA, şi Consiliul Investitorilor Străini, ca să numesc două dintre cele mai proeminente entităţi, lucrează să îmbunătăţească în ansamblu mediul de afaceri românesc, să împărtăşească doleanţele comune şi să ofere o reţea pentru companiile ce vor să investească în România. Rezultatele muncii lor includ amendarea şi corectarea legislaţiei şi aplicării ei, recomandări pentru a facilita accesul la piaţa economică din România, sugestii pentru a creşte transparenţa în această piaţă şi încurajarea dialogului între entităţi de stat şi mediul privat. Comunitatea de afaceri organizează de asemenea dezbateri cu oficiali guvernamentali, pe teme de interes sau proiecte comune, dar şi evenimente comerciale de genul târgurilor şi expoziţiilor. Rep: În opinia dvs. care sunt priorităţile investitorilor pentru 2011 şi 2012? Blair LaBarge: România este o ţară cu potenţial investiţional semnificativ şi întotdeauna încurajăm investitorii americani să viziteze ţara şi să dezvolte noi relaţii de afaceri aici. Dacă Guvernul este consecvent în implementarea reformelor cuprinse în agenda dezvoltată în baza acordului actual cu FMI, restructurând întreprinderile deţinute de stat şi oferind participaţii în aceste comapnii, va crea noi oportunităţi de investiţii în sectoarele transporturi şi energetic. Industria IT continuă să fie una importantă, cu multe companii americane ce au reprezentanţe în România întenţionând să-şi extindă activităţile, un exemplu fiind IBM. Producţia este de asemenea atractivă, Lufkin Industries şi Toro spre exemplu dezvoltă noi unităţi de producţie în Ploieşti, programate să fie inaugurate în 2012. Sectorul agricol din România are de asemenea un potenţial semnificativ în sectorul agricol, mai ales în producţia de alimente, procesare şi
ambalare, şi, de asemenea, suntem optimişti că prezenţa fondului de investiţii Franklin Templeton pe piaţa din România va încuraja şi alte companii să ia în calcul activarea pe piaţa serviciilor financiare de aici. Rep: Care este în opinia dvs potenţialul turistic al României şi ce idei ale modelului american în turism ar putea inspira dezvoltarea turismului în România? Blair LaBarge: Cu toţii suntem de acord că România este o ţară minunată şi are un potenţial turistic major, dar acest potenţial rămâne în mare parte neexploatat. Eu personal am vizitat câteva locuri uimitoare şi mi-ar plăcea să văd mai mulţi turişti, inclusiv din SUA, experimentând ce are România de oferit. Un factor esenţial în dezvoltarea turismului va fi îmbunătăţirea infrastructurii, începând cu drumurile. România trebuie să se asigure că turiştii vor parcurge ţara mai uşor. Dezvoltarea reţelei de drumuri ar duce şi la creştere productivităţii şi eficienţei, şi ar aduce creşteri şi în alte sectoare. Cu infrastructură adecvată, campanii mediatice internaţionale precum cele derulate de Polonia, Turcia sau Croaţia pe canale precum CNN sau National Geographic, ar ajuta ca lumea să ştie că România este gata să îi primească pentru vizite sau investiţii. Ca multe modele de business de succes, abilitatea de a livra combinaţia corectă între preţuri şi standarde de servicii, combinată cu spiritul ospitalier al României, vor defini calea spre a transforma turismul din România în unul de succes. Rep: Împărtăşiţi ideea că o criză generează oportunităţi? Cum s-a schimbat filosofia investitorilor din cauza crizei economice mondiale? Blair LaBarge: Oamenii de afaceri experimentaţi găsesc oportunităţi în orice situaţie, fie criză, fie nu. În timp ce criza economică i-a forţat pe unii investitori să-şi redimensioneze afacerile, şi i-a făcut pe toţi să fie mai precauţi în alegerea plasamentelor pentru capitalul lor, cred că potenţialul investiţional al României nu a fost diminuat de criza economică. Diferenţa acum constă în faptul că investitorii vor analiza mai în detaliu elementele cheie pentru un climat de afaceri bun – transparenţa şi deschiderea, reducera birocraţiei, aplicarea corectă a legislaţiei, şi stimulentele pentru afaceri precum programele de ajutor de stat. În cazul României, criza economică a creat oportunitatea de a implementa reforme oricum necesare, în special în sectorul public, pentru a permite Guvernului să opereze mai eficient. Acum este şansa ca România să se consolideze pe baza reformelor fiscale pe care le-a implementat în ultimii doi ani şi să continue îndeplinirea obiectivelor de pe agenda reformei economice, fapt ce va constitui fundaţia pentru creşteri pe termen lung. Rep: Care sunt principalele politici pe care cele două state le pot dezvolta împreună? Blair LaBarge: România şi SUA împart istoria îndelungată a unei relaţii fructuoase şi parteneriatul nostru strategic de astăzi este mai puternic decât oricând. Cooperarea noastră continuă va aduce fără îndoială noi oportunităţi de afaceri benefice pentru ţările noastre. Pe măsură ce economia României continuă să se dezvolte mi-ar plăcea să constat o colaborare mai amplă în proiecte de energie şi infrastructură şi o dezvoltare mai largă a pieţelor de tranzacţionare pentru acţiuni.
A consemnat Ionuţ OPREA
33
InvestIţII
Investiţii minime pentru visul unei cupe europene CFR Cluj, Universitatea Cluj, FCM Târgu-Mureş sau Gaz Metan Mediaş, cu mari aspiraţii europene în sezonul care stă să înceapă, au efectuat transferuri de jucători sau antrenori, dar banii investiţi au fost, per total, sub un milion de euro. Au fost preferaţi jucătorii liberi de contract, care au primit o sumă modică la instalare, dar aceştia au ca obligaţie de serviciu aducerea milioanelor „în firmă”. Fotbalul românesc nu mai învârte banii pe degete aşa cum făcea în ultimii ani. Criza a atins serios bugetele echipelor, iar principalul scop a devenit menţinerea în prima ligă, un lucru destul de greu, trăit pe propria-i piele de către Gloria Bistriţa. Majoritatea echipelor din Transilvania se uită la fiecare cent şi chiar dacă la FCM TârguMureş sau CFR Cluj, de pildă, au sosit mulţi jucători, mai toţi au venit pe gratis. Mureşenii au fost şi în acest mercato cei mai activi pe piaţa atât a venirilor, cât şi a plecărilor de jucători. La capătul unui sezon cu mult peste aşteptări, FCM Târgu-Mureş a reuşit o clasare pe locul 11, la tot atâtea puncte de o poziţie care ar fi duso în cupele europene. Pofta de Europa a ţinut şi peste vară în curtea formaţiei pregătite de Ioan Ovidiu Sabău, antrenor ce a ordonat conducerii câteva achiziţii care să poată pună umărul, în sezonul care stă să înceapă, la o revenire istorică a fotbalului european la Târgu-Mureş. Astfel, Robert Ilyes, Epaminonda Nicu, Vişan Creţu, Răzvan Pădureţu, Moussa Kalisse şi Celso Luis Honorato Junior “Celsinho” sunt primii cinci jucători care vor încerca să îndeplinească visul unui întreg oraş. Chiar dacă Sabău a dat de înţeles că speră la mai mult din acest sezon, totuşi directorul general al clubului, Aurelian Băbuţan, îi aduce cu picioarele pe pâmânt pe fani, jucători şi antrenori. “Toţi fotbaliştii care au venit sau vor mai veni la FCM Târgu-Mureş vor sosi liberi de contract. Nu ne permitem să plătim pentru a aduce fotbalişti, pentru că avem un buget limitat. Trebuie să ne gestionăm foarte bine resursele pentru a nu ne trezi fără bani. Nu avem cum să sperăm la Europa dacă “U” Cluj, o eventuală contracandidată a noastră, a adus trei jucători cu 800.000 de euro. De asemenea, Astra Ploieşti vrea să investească cât mai mulţi bani în transferuri. Nu ne putem compara noi cu alţii”, a declarat Băbuţan. Oficialul FCM-ului se află în mai multe negocieri cu potenţiali sponsori care să vină lângă echipă, însă recunoaşte că nu prea are de unde alege. “Declaraţia lui Sabău cum că la FCM se forţează o calificare în cupele europene a fost interpretată greşit de către presă. Noi avem ca obiectiv o clasare între locurile 8-10 şi sperăm că ni-l vom îndeplini. Vom încerca să atragem noi sponsori şi, pe lângă Primărie şi Consiliul Judeţean, ar mai fi potenţiali oameni cu înclinaţii către sport, vom vedea ce putem realiza. Oricum, este greu în Liga I din punct de vedere financiar. Chiar
34
pot să spun că Liga I te îmbolnăveşte, te îmbătrâneşte. Nu vedeţi că nimănui nu-i pare rău că Timişoara a dispărut de pe harta fotbalului românesc? Nu există decât interese. Din fericire, noi nu am avut probleme cu licenţa”, a mai spus directorul general al clubului mureşean.
CFR reia importurile După FCM Târgu-Mureş, cea mai activă formaţie pe piaţa transferurilor a fost CFR Cluj. După cel mai slab sezon pe care ardelenii l-au avut de la revenirea pe prima scenă a fotbalului românesc măsurile nu au întârziat să apară. Şapte jucători au fost daţi afară, iar conducerea fostei campioane a adus pentru început cinci fotbalişti, iar alţi trei „se află pe ţeavă”, cum îi place finanţatorului Arpad Paszkany să spună. La aceste mutări se adaugă şi venirea antrenorului portughez Jorge Costa, un „animal” care a fost adus la Cluj pentru ca CFR să-şi recâştige gloria şi mândria terfelite serios în sezonul trecut. Ca şi vecina de judeţ de la Târgu-Mureş, nici feroviarii nu au aruncat cu bani în perioada de mercato. Modou Sougou este singurul nume dintre achiziţiile alb-vişiniilor care ar putea spune ceva microbiştilor. Jucătorul senegalez a jucat ultima oară la Academica Coimbra, în Portugalia, de unde a venit liber de contract. Jose Lionn Barbosa a costat aproximativ 100.000 de euro, singurii bani investiţi până acum în transferuri de către CFR. Al treilea transfer al fostei campioane este Renan Fernandes Garcia, care vine de la Vitoria Guimaraes, acelaşi club de la care a sosit în Gruia şi Lion. Mario Jorge Malico Paulino „Camora” impresionează deocamdată doar prin numele lung, însă oficialii clujenilor speră ca portughezul să se facă cunoscut cât mai rapid şi pe gazon. Ronny Carlos da Silva a venit tocmai din China pentru a ajuta pe CFR să redevină principala forţă în fotbalul românesc. Jucătorul brazilian a evoluat ultima oară la formaţia Guangdong Sunray Cave, de unde a venit liber de contract. Clujenii nu au plătit deloc nici pentru antrenorul Jorge Costa, un tehnician care va fi, însă, remunerat pe măsură dacă va îndeplini obiectivele trasate. “Ne-am orientat către piaţa străină, pentru că am avut succes cu jucătorii străini în trecut. Am încercat şi la români, dar în general fotbaliştii de la noi din ţară pe care ni-i dorim au un preţ
fixat mult peste cel real, aşa că am renunţat. Am preferat să revenim şi la antrenorii portughezi, iar Jorge Costa a fost un mare jucător, e un caracter puternic şi un antrenor extrem de implicat, iar eu cred că are toate avantajele să reuşească la CFR. Nu vrem să aruncăm prea mult cu banii în acest sezon, mai ales că nu vom avea parte de fondurile care ne-ar fi revenit în urma unei eventuale participări în cupele europene. Cu toate acestea, obiectivul este titlul de campioană şi Cupa României, pe care dacă jucătorii şi staff-ul tehnic îl vor îndeplini, atunci vor fi recompensaţi pe măsură. Oricum, jucătorii chiar au fost amendaţi pentru sezonul trecut, ratat complet”, a declarat preşedintele feroviarilor, Iuliu Mureşan.
“U” Cluj, singura care nu se uită la bani Universitatea Cluj a transferat trei jucători până acum, însă toţi trei au costat mult mai mult decât toţi jucătorii care au fost aduşi până acum de celelalte echipe din Transilvania. Sebastian Achim, Eduard Nicola şi Lukasz Szukala sunt cei trei fotbalişti amintiţi mai devreme de către directorul general de la FCM Târgu-Mureş, Aurelian Băbuţan. Aproximativ 800.000 de euro a plătit finanţatorul Florian Walter pentru cei trei foşti jucători ai Gloriei Bistriţa, bani care nu înseamnă mai nimic pentru omul de afaceri bucureştean. Peste 10 milioane de euro a investit Walter până acum în echipa “şepcilor roşii”, o formaţie care, odată ce va juca pe noul stadion “Cluj Arena”, vrea să atingă un obiectiv foarte îndrăzneţ. Cel puţin pe hârtie, “U” Cluj pare a-şi pregăti cel mai spectaculos salt dintre formaţiile din Liga I. Finala Cupei României şi un loc între primele patru la finalul sezonului este noul ţel al “studenţilor”, pentru care Florian Walter va scoate cât mai mulţi bani din buzunar. “Din cei 10 milioane de euro, patru s-au dus către plata datoriilor, către acoperirea găurilor negre din cadrul clubului, dar acum am scăpat de datorii şi voi investi doar pentru a face performanţă. Am transferat trei jucători, o să mai aducem maxim trei, pentru că cred că este suficient pentru atingerea obiectivului. Cred cu tărie că putem obţine ceea ce ne-am propus, pentru că nu se poate să
investiţii
avem drept obiectiv tot salvarea de la retrogradare. Dacă nu tragi la primele locuri, de ce să mai stai în fotbal? Asta e deviza mea. Trebuie să facem şi spectacol însă, pentru că altfel e foarte greu să aduci sponsori, spectatori sau să faci publicitate. Din păcate, mulţi colegi finanţatori de-ai mei au ieşit în faţă pe televizor sau prin ziare, iar asta sperie posibilii investitori. Trebuie să ne mai schimbăm şi noi”, a declarat finanţatorul alb-negrilor.
Gaz Metan european Paradoxal, singura echipă din Transilvania care va juca în cupele europene, Gaz Metan Mediaş, a fost şi cea mai leneşă la capitolul achiziţii. Medieşenii au terminat în lacrimi sezonul trecut pentru că au fost la doar un punct de un loc istoric european, dar problemele pe care le-a avut Poli Timişoara cu licenţa a făcut ca Gazul să-şi dea peste cap planurile de pregătire a noului sezon. Primul meci european din istoria sibienilor va avea loc încă de la mijlocul lunii iulie, astfel că elevii lui Cristi Pustai trebuie să se prezinte foarte bine la primul examen al sezonului. Totuşi, cum banii din bugetul clubului nu s-au înmulţit, campania de achiziţii va fi una redusă şi cu cât mai puţine costuri. La primul antrenament al medieşenilor nu a fost prezentă nici o noutate. “Acest lot pe care îl am la dispoziţie a reuşit să se califice în Europa League şi nu cred că avem nevoie de prea multe întăriri. Oricum, mai mult de trei jucători nu vor veni, iar de plecat nu cred că va pleca nimeni, nici măcar Eric, care a declarat în mai multe rânduri că vea să plece de la Mediaş. El vrea să evolueze cu Gaz Metan Mediaş în Europa League şi ne va ajuta foarte mult şi în următorul sezon”, a încercat antrenorul medieşenilor, Cristian Pustai, să explice de ce nu vor fi aruncaţi banii pe fereastră la echipa pe care o pregăteşte încă de când a promovat-o în Liga I. Oficialii Gazului aşteaptă acum noi sponsori care să le bată la uşă după această calificare în Europa League, însă banii tot nu vor fi mulţi pentru viitorul sezon. Bugetul clubului va fi aproximativ egal cu cel din campionatul trecut, iar obiectivul formaţiei va fi acelaşi ca şi până acum, o clasare pe un loc de cupe europene.
Adrian Rus
www.transilvaniabusiness.ro
35
EVENIMENT Michael Sternberg: “Prevăd investiţii în agricultură, energie şi transport!” Ziua Naţională a Danemarcei se sărbătoreşte pe 5 iunie, când este şi Ziua Constituţiei. Michael Sternberg, ambasadorul Regatului Danemarcei în România, punctează elementele de relaţionare cu România. În opinia sa, agricultura, sistemul energetic şi de transport sunt priorităţi de investiţii în România. Reporter: Care sunt brandurile de provenienţă daneză, recunoscute pe piaţa din România, ce s-au impus datorită tradiţiei şi potenţialului? Michael Sternberg: Carlsberg/Tuborg, Arla Food, Vestas, Lego, Mærsk, Grundfos, Danfoss. Rep.: Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul, sau orice lider din administraţia judeţeană ori locală pentru a atrage mai multe investiţii şi a ajuta la dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două părţi? M.S.: Combaterea corupţiei, a birocraţiei şi dezvoltarea infrastructurii. Rep.: Există o tendinţă a managerilor români de a investi în străinătate. În opinia dvs. ce afaceri româneşti ar putea avea succes în Danemarca? M.S.: Maşinile Dacia. Rep.: Cât de strânsă este legătura cu oamenii de afaceri români şi ce evenimente sunt incluse pe agenda comună – împreună cu camere de comerţ sau cluburi ale oamenilor de afaceri români? M.S.: Am creat în acest an o nouă asociaţie - Danish Romanian Business Association, pentru a acţiona ca un corp de mediere între comunităţile de afaceri din Danemarca, România şi Moldova. Rep.: În opinia dvs. care sunt priorităţile investitorilor pentru 2011 şi 2012? M.S.: Agricultură, energie şi transport. Rep.: Care este în opinia dvs potenţialul turistic al României şi ce idei ale modelului danez în turism ar putea inspira dezvoltarea turismului în România? M.S.: Depinde de abilitatea şi voinţa de a dezvolta infrastructura şi serviciile, dar potenţial există. Rep.: Cum apreciaţi evoluţia economică ţării dvs. în condiţiile particulare în care criza economică a afectat Danemarca? M.S.: Datorită reformelor profunde adoptate în Parlament, o creştere moderată poate fi aşteptată în următorii ani. Rep.: Care sunt principalele politici pe care cele două state le pot dezvolta împreună? M.S.: Suntem parteneri în Uniunea Europeană şi NATO, cred că vom susţine împreună politicile acestor entităţi.
A consemnat Ionuţ OPREA
36
Danemarca regală
Istorie
Monarhia daneză există de mai bine de 1000 de ani. Astfel, Regina Danemarcei, Margrethe a II-a, poate număra regi ca Gorm the Old (decedat în 958) şi Harald Bluetooth (decedat în 987) printre strămoşii ei. Danezii sunt mândri de regina şi de monarhia lor regală. Regina Margrethe este foarte respectată pentru intelectul şi abilităţile sale artistice, ca de exemplu ilustrator, set designer pentru teatru şi artist textil. Împreună cu Prinţul Consort, Regina a tradus lucrări literare din limba franceză în daneză şi invers. Ca în multe alte monarhii, există şi în Danemarca discuţii privind rolul şi funcţia monarhiei, dar tonul general este mult mai liniştit decât cel din alte regate. Monarhia daneză este constituţională, ceea ce înseamnă că monarhul nu poate exercita acte politice în mod independent. Deşi monarhul semnează toate actele, acestea intră în vigoare numai după ce sunt contra-semnate de un ministru de cabinet. Monarhia a fost iniţial electivă, dar în practică alegerea cădea în general în sarcina primului moştenitor al monarhului regal. În schimb, regele trebuia să semneze o cartă de încoronare ce reglementa balanţa puterii dintre el şi oamenii lui. Când s-a introdus monarhia ereditară în 1660-1661, monarhia a devenit Absolutism Regal. Succesiunea, care se baza pe principiul primului născut de sex masculin, a intrat în vigoare în Legea Regală din 1665, lege ce reglementa de asemenea afacerile interne ale casei regale în alte moduri. Constituţia democratică de la 5 iunie 1849 a schimbat statutul monarhiei din absolut în constituţional. Actul de Succesiune de la 27 martie 1953 a introdus posibilitatea succesiunii feminine, ceea ce a permis actualei Regine să succeadă la tron.
Cuvântul „Danemarca” apare încă din era Vikingilor, gravat pe celebra „Jelling Stone” din anii 900, dar există o diferenţă majoră între ce cuprindea „Danemarca” atunci şi ce înseamnă astăzi. În unele ere, de exemplu în secolele al XIII-lea şi al XVII-lea, Danemarca era o superputere a cărei influenţă era la fel de masivă ca a celor mai mari ţări europene. Configuraţia actuală a Danemarcei este rezultatul a 400 de ani de renunţări forţate la teritoriu, capitulări şi lupte pierdute. Evenimente cruciale au avut loc la jumătatea anilor 1800. În 1848, absolutismul a fost abolit, lucru din care a rezultat o constituţie şi un parlament, dar în 1864 Danemarca a suferit o înfrângere dezastruoasă în faţa Prusiei în al doilea război Schleswig şi a trebuit să cedeze 40% din teritoriu. Populaţia daneză a scăzut de la 2,6 milioane la 1,6 milioane. Ca o consecinţă a înfrângerii, Danemarca a devenit o societate aproape complet omogenă din punct de vedere etnic, în care locuitorii – cu excepţia celor din Islanda (total independentă în 1944), Insulele Faroe şi Groenlanda – împărţeau aceeaşi limbă şi cultură. Astfel, limitele naţionale ale Danemarcei moderne au fost mai mult sau mai puţin stabilite până la 1864, şi graniţa între sudul insulei Jylland şi Germania a devenit fixă în 1920. Politica neutră a Danemarcei a asigurat ţării o trecere uşoară prin Primul Război Mondial, dar nu şi prin al Doilea Război Mondial, când danemarca a fost ocupată de forţele germane în 19401945. În 1949, Danemarca a fost unul dintre membri fondatori ai NATO. În 1972, Danemarca a votat pentru a se alătura Comunităţilor Europene (devenită în 1993 Uniunea Europeană, UE). Astăzi, Danemarca este un actor activ pe scena politică internaţională.
evenIMent
Afacerile cu Slovenia se fac de la Mureş Ambasadorul Republicii Slovenia în România, Marcel Koprol, a inaugurat vineri 3 iunie la Hotel Grand un biroul de relaţii directe cu partenerii români interesaţi de afaceri cu Slovenia. Consulatul Onorific al Sloveniei la Târgu Mureş deserveşte 10 judeţe din Transilvania şi este reprezentat de Victor Surdea – numit Consul onorific al Sloveniei în România. Cu ocazia Zilei Naţionale a Sloveniei – 25 iunie, Marcel Koprol detaliază interesul pentru România. Reporter: Ce înseamnă pentru dvs inaugurarea acestui Consulat? Marcel Koprol: Relaţiile diplomatice oficiale dintre ţările noastre au fost stabilite pe 28 august 1992. Pentru mine personal evenimentul de astăzi mai are o semnificaţie: în luna noiembrie 2007 am deschis Ambasada Republicii Slovenia în Bucureşti, şi astăzi pe 3 iunie deschid un consulat aici. Am făcut aceste lucruri cu scopul de duce relaţiile bilaterale şi cooperarea economică între cele două state la un nivel mai înalt şi aşa cum puteţi vedea astăzi am reuşit. Rep: Cum au evoluat relaţiile bilaterale în anii de prezenţă a dvs în România? M.K.: În ultimii patru ani am fost foarte activi în România, schimburile comerciale au crescut, din ce în ce mai multe companii din Slovenia vin în România, şi din ce în ce mai multe companii din România sunt interesate să lucreze cu noi. Credem că încă mai sunt oportunităţi, noi posibilităţi pentru economiile ţărilor noastre de a conclucra. Rep: De ce un consulat la Mureş? M.K.: Evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre cele două state a fost şi motivul deciziei guvernului Republicii Slovenia de a-mi accepta propunerea de a deschide un consulat aici la Târgu Mureş, care are în jurisdicţie 10 judeţe: Mureş, Huneodoara, Harghita, Alba, Bistriţa, Cluj, Covasna, Sălaj, Bihor şi Satu Mare. Acest lucru ne va ajuta să fim mai cunoscuţi şi în această parte a României şi din punct de vedere economic. Pentru a fi mai aproape de prietenii noştri din România, guvernul meu a decis să-l numească pe domnul Victor Surdea în funcţia de Consul onorific în România. Rep: Cum simţiţi evoluţia propriei dvs ţări? M.K.: Acum douăzeci de ani, noi slovenii, printr-o majoritate copleşitoare, ne-am exprimat voinţa politică în cadrul unui referendum desfăşurat în prezenţa observatorilor internaţionali. Am spus cu mândrie şi tărie, vrem să trăim liber şi democrat, pentru a stabili relaţii cu toate statele de pe scena internaţională potrivit nevoilor şi dorineţelor noastre. După douăzeci de ani suntem mândri de împlinirile noastre, suntem membri ai tuturor in-
Republica Slovenă: Capitală: Ljubliana Limba oficială: Slovena Imn naţional: Zdravljica Suprafaţa: 20.273 km2 Populaţie: 2.011.473 locuitori Densitate: 99,22 loc / km2 Monedă: Euro Fus orar: UTC + 1/+2 Domeniu internet: .si şi . eu2 Prefix telefonic: +386 stituţiilor internaţionale importante, membrii UE şi NATO, avem acces în spaţiul Schengen şi în zona Euro. Privim spre viitor cu mari speranţe fiind convinşi că bunăstarea copiilor şi nepoţilor noştri este asigurată.
A consemnat Ionuţ OPREA
Slovenia este o ţară dezvoltată cu o economie cu venit ridicat. Ţara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa – 21.567 dolari în 2005, peste cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rată de inflaţie de 3.6%, moneda ţării este euro. După anul 2000, diverse companii din sectorul bancar, de comunicaţii şi de utilităţi publice au fost privatizate. Ponderea agriculutrii şi pescuitului în formarea PIB este de cca. 5% anual. www.transilvaniabusiness.ro
Sărbătoarea naţională independenţa Ducatul slav al Carantaniei, primul stat protosloven şi primul stat slav stabil, s-a format în secolul al VII-lea. În 745, Carantania şi-a pierdut independenţa în faţa Imperiului Franc. Numeroşi slavi s-au convertit la creştinism. Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven şi primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În timpul secolului al 14-lea, cele mai multe dintre regiunile Solveniei au fost ocupate de Habsburgi, devenind, apoi, o parte a Imperiului Austro-Ungar. În 1848 a apărut un puternic program pentru o Slovenie unită, o dată cu mişcarea “Primăvara popoarelor” în Austria. După prăbuşirea Austro-Ungariei în 1918, slovenii au format Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, denumit ulterior – în 1929, “Regatul Iugoslavia”. După refacerea Iugoslaviei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Slovenia a devenit o parte a Republciii Socialiste Federale Iugoslavia, declarată oficial pe 29 noiembrie 1945. Slovenia modernă s-a format la 25 iunie 1991 după obţinerea independenţei faţă de Iugoslavia. Slovenia s-a alăturat NATO pe 29 martie 2004 şi este membră a Uniunii Europene din 1 mai 2004.
37
ISTORIE
răscoala lui Horea şi misterele sale Răscoala lui Horea este unul dintre episoadele cele mai controversate ale istoriei Transilvaniei premoderne. Misterul care o învăluie îşi are originea, într-o foarte mare măsură, în suspiciunile şi interpretările legate de obscurele sale conexiuni cu cercurile francmasonice şi cu societăţile secrete. A fost Horea însuşi iniţiat în francmasonerie? tcâţiva dintre marii istorici români, între care şi David Prodan, au susţinut caracterul provincial şi ţărănesc al mişcării, respingând cu hotărâre orice posibilă legătură a acesteia cu diferite grupări oculte şi cu ideologiile propagate de acestea. În anii din urmă s-au acumulat, însă, numeroase argumente care contrazic făţiş această poziţie, punând în evidenţă legăturile existente între Horea şi cercurile masonice din viena. mai mult decât atât, nu poate fi exclusă astăzi nici posibilitatea ca Horea însuşi să fost iniţiat în francmasonerie. Îi datorăm istoricului ioan chindriş una dintre cele mai importante contribuţii în această privinţă: descoperirea şi publicarea unui discurs ţinut la o întrunire masonică din viena, în limba română (ba chiar în graiul vorbit în munţii apuseni), la o dată la care Horea se afla, cu si guranţă, în capitala imperiului. În mod evident, acest discurs nu este unul „profan” – el nu aparţine, aşadar, unui personaj neiniţiat în francmasonerie. Dimpotrivă, este un discurs rostit de un om care cunoştea simbolistica francmasonică. Prin urmare, dacă autorul acestui discurs a fost cu adevărat Horea, aşa cum presupun numeroşi istorici, atunci el nu era un „profan” invitat la o agapă masonică, ci un membru cu drepturi depline al acestei organizaţii. s-a mai formulat, dealtfel, şi supoziţia că „Horea” nu era o simplă poreclă, ci numele iniţiatic al lui nicola urs, după cum era uzanţa în unele societăţi secrete ale epocii. tot lui ioan chindriş îi datorăm şi reconstituirea filierei prin care Horea a fost introdus în înalta societate vieneză. Principalul om de legătură a fost, se pare, ignatius von
38
Born, inginer minier născut în transilvania, apropiat al împăratului iosif al ii-lea şi membru de vază al francmasoneriei vieneze. acesta era, printre altele, şi un apropiat al lui mozart, care îl transformă, sub numele de sarastro, în personaj al operei sale masonice „Flautul fermecat”. un alt prieten apropiat al lui von Born era Jakab adam, gravorul care a realizat câteva dintre cele mai cunoscute portrete ale lui Horea. aşadar, elementele de legătură sunt suficient argumentate, şi înţelegem astfel de ce Horea nu figurează în lista solicitanţilor de audienţe păstrată la curtea imperială: pentru că întâlnirile sale cu împăratul se desfăşurau, probabil, într-un alt cadru decât acela al palatului imperial.
(sau i-ar fi dat acestuia impresia că o are), cu scopul de a-i asmuţi pe români împotriva nobililor maghiari recalcitranţi. ulterior, din diverse motive, el l-ar fi „trădat” însă pe român şi şi-ar fi retras sprijinul pentru acţiunile acestuia, eliminându-i apoi pe toţi martorii implicării sale. s-a mai vorbit, de asemenea, despre posibila implicare a francezilor în evenimente (dat fiind faptul că răscoala s-a desfăşurat cu doar 5 ani înaintea marii revoluţii din 1789, iar revoluţionarii francezi au privit-o cu interes şi simpatie), dar şi despre implicarea rusiei, care ar fi trimis emisari speciali în zonă. s-au formulat supoziţii legate de o posibilă „trădare”, de către Horea, a jurământului masonic, fără a putea fi aduse însă argumente în sprijinul acestei supoziţii.
Un experiment masonic nereuşit?
Frăţiile de cruce
aşadar, în ceea ce priveşte relaţiile lui Horea cu lojile vieneze lucrurile par destul de clare. marile necunoscute ale momentului 1784 sunt însă legate de scenariul de desfăşurare a mişcării ţărăneşti şi de gradul de implicare al lojilor masonice în elaborarea acestuia, de cauzele care au făcut ca evenimentele să urmeze un alt curs decât cel probabil aşteptat şi de pedepsirea brutală şi insuficient explicată a conducătorilor acesteia. s-a afirmat, de multe ori, că răscoala ar fi fost un experiment masonic nereuşit, fără însă ca nimeni să fi încercat să explice în ce ar fi constat experimentul şi, fireşte, cum poate fi măsurată nereuşita sa. În general, s-a presupus că împăratul iosif al ii-lea ar fi avut o înţelegere cu Horea
În realitate, explicaţia eşecului mişcării din 1784 pare să fie cu totul alta. curtea de la viena avea un program de reformare militară a imperiului, care urmărea amplificarea considerabilă a efectivelor armatei, în special cu unităţi de infanterie. Pentru noua armată imperială, inspirată şi din modelul aceleia prusace, românii erau candidaţi ideali. În cadrul acestui program, Horea a fost investit cu rolul de a organiza o amplă acţiune de recrutare în rândurile românilor transilvăneni. Horea colabora, foarte probabil, cu lojile militare din transilvania, însă în nici un caz cu lojile „civile” ale provinciei, care se opuneau unei reforme sociale prea rapide şi, mai ales, priveau cu foarte mari rezerve emanciparea românilor transilvăneni. trebuie să
ISTORIE
reamintim aici că înfiinţarea, în 1762, a primelor regimente româneşti de graniţă trezise o asemenea opoziţie în rândurile nobilimii transilvănene, încât Maria Tereza sa văzut obligată să îl demită pe guvernatorul mason Ladislau Kemeny. Masonii transilvăneni, maghiari şi saşi deopotrivă, erau adversari ai reformelor imperiale, mai ales ai reformelor realizate în epoca iosefină. În aceste condiţii, masonii vienezi s-au orientat către „frăţiile de cruce” ale românilor, pe care le-au pus probabil în legătură cu lojile militare. Horea, un „arhitect” ţăran, constructor de biserici, trebuie să fi fost, fără îndoială, un personaj impresionant. Era un „bun sălbatic”, potrivit filosofiei lui Rousseau, un om care purta cu sine învăţătura tradiţiei, şi care trebuie să îi fi impresionat pe contemporani prin trăsăturile sale de caracter. De altfel, modul în care s-a realizat operaţiunea de recrutare din 1784 ne oferă cea mai bună dovadă asupra legăturilor existente între comandamentul armatei imperiale şi fruntaşii comunităţilor româneşti. Listele de recrutare erau alcătuite nu de funcţionarii administrativi ai comitatelor, aşa cum ar fi fost legal, pentru că aceştia erau mai ales maghiari şi saşi. Cei care au alcătuit aceste liste au fost, dimpotrivă, preoţii români din sate, care, prin intermediul fruntaşilor mişcării, le încredinţau direct comandamentului armatei imperiale. Nu numai că autorităţile nu au fost implicate, dar ele nu au fost nici măcar înştiinţate. Această procedură cu totul neobişnuită le-a dat nobililor ocazia să protesteze la Viena şi să obţină, până la urmă, anularea formală a conscripţiei.
Oamenii prusacului Frederick Toate aceste evenimente care au pus în mişcare grupuri din ce în ce mai mari de români au fost însă influenţate, pe căi oculte, de către marea rivală a Austriei: Prusia regelui mason Frederick al II-lea. Amestecul Prusiei în evenimentele transilvănene din 1784 a fost, dealtfel,
www.transilvaniabusiness.ro
II-lea. Aşadar, ca urmare a intervenţiilor oculte ale emisarilor lui Frederick şi, poate, a complicilor transilvăneni ai acestora, recrutarea din 1784 a degenerat într-o răscoală, pe care armata imperială s-a văzut obligată să o reprime.
Eliminarea grupului Horea
subliniat în mod repetat de istoricii maghiari ai secolului al XIX-lea. Frederick al II-lea avea, printre altele, şi o influenţă puternică în masoneria „civilă” transilvăneană. Baronul Brukenthal condusese, în tinereţea sa, o lojă aflată sub autoritatea lui Frederick, iar patenta de înfiinţare a lojii Sf. Andrei din Sibiu fusese primită de la Stricta Observanţă Templieră, aflată şi ea sub influenţa lui Frederick. Mai mult decât atât, fostul secretar personal al lui Iosif al IIlea, Günther, arestat sub acuzaţia de spionaj în favoarea Prusiei în 1782, a devenit ulterior eliberării sale membru şi chiar maestru venerabil al lojii din Sibiu. Aşadar, influenţa prusiană în evenimentele din Transilvania anului 1784 este, se pare, cât se poate de clară, iar motivele pentru care Frederick ar fi dorit împiedicarea reformei mi litare sunt la fel de evidente: Prusia însăşi îşi reorganizase, în epocă, sistemul militar după principii similare, iar regele ei nu dorea ca Austria să îi urmeze exemplul şi să devină un adversar prea puternic. În plus, asmuţirea românilor împotriva nobililor maghiari ar fi putut provoca o răscoală a acestora din urmă, după modelul celei din 17031711, fapt care ar fi şubrezit şi mai mult poziţia lui Iosif al
Mişcarea lui Horea a fost aşadar, cel mai probabil, o mişcare reformatoare deturnată de activitatea a ceea ce am numi astăzi „servicii secrete”, care acţionau însă în epocă sub ocrotirea organizaţiilor masonice. Confruntat cu intervenţia acestora, Horea nu a putut controla mişcarea. Se pare că violenţele care au marcat răscoala s-au petrecut, de regulă, fără voia lui şi fără ştirea lui, iar armata a intervenit imediat ce a înţeles că Horea nu putea controla situaţia. În această variantă, executarea lui Horea şi a apropiaţilor săi are o explicaţie foarte simplă: armata imperială, care se simţea culpabilă, a făcut o anchetă în propria cauză şi a decis să elimine martorii incomozi. În aceste condiţii, ar trebui poate să regretăm că Horea şi camarazii săi nu au fost anchetaţi şi de autorităţile civile. Consemnările anchetelor militare trebuie privite, în cazul său, cu foarte multă circumspecţie, pentru că anchetatorii militari au avut, cu siguranţă, grijă să elimine orice urmă a implicării în această mişcare a propriilor lor comandanţi. Nu este sigur că românii au fost singurele victime ale represiunii. Ignaz von Born, protectorul lui Horea, a încetat din viaţă pe neaşteptate, la Viena, la nu foarte mult timp după dispariţia acestuia. În orice caz, reprimarea mişcării a fost însoţită şi de o reformare generală a masoneriei din imperiu, realizată de către Iosif al II-lea, care a devenit conştient de faptul că această organizaţie trebuie supusă unui control strict.
Tudor SĂLĂGEAN
39
EVENIMENT
Marea Britanie rămâne un partener strategic al României Pe data de 20 februarie 1880, guvernele britanic, francez şi german au marcat intrarea în relaţii diplomatice oficiale cu România într-o notă comună. Au trecut 131 de ani de atunci, iar acum UK şi România sunt parteneri strategici, ultima confirmare venind din partea premierului David Cameron la vizita preşedintelui României în Regat, pe 6 iunie. Pe 11 iunie, britanicii au sărbătorit Ziua Oficială de Naştere a Majestăţii Sale Regina, aniversată şi la Ambasada Britanică la Bucureşti. Peste 500 de oaspeţi au fost întâmpinaţi la “Queen's Birthday Party” în 2011. Evenimentul a fost dedicat proiectelor de responsabilitate socială corporatistă susţinute de afacerile britanice operaţionale în România. “România şi Marea Britanie împărtăşesc o viziune comună pentru Europa, pentru o Uniune Europeană extinsă, mai competitivă pe piaţa economică mondială, mai deschisă faţă de comerţ şi inovaţie, care să vină în sprijinul noilor afaceri şi al creşterii economice, bazată pe circulaţia liberă a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului. Vom acţiona împreună în cadrul instituţiilor europene, transatlantice şi internaţionale în sprijinul acestor obiective”, a declarat premierul britanic David Cameron.
durile europene sunt cheltuite într-o manieră simplificată şi mai transparentă”, a mai spus Cameron.
Relaţiile economice şi investiţiile “Am convenit să lucrăm împreună pentru reducerea barierelor din sectorul privat, promovarea creşterii pe mai departe a comerţului bilateral şi încurajarea mediului de afaceri în special în domeniul infrastructurii, al energiei, al turismului şi al noilor tehnologii. Vom colabora pentru a îmbunătăţi capacitatea României de accesare a fondurilor europene şi de implementare a parteneriatelor public-privat (PPP)”, este filosofia Guvernului Britanic vizavi de sectorul economic.
Securitate globală şi apărare Creştere economică în Uniunea Europeană “Vom colabora îndeaproape pentru promovarea creşterii economice în UE. Punctual: vom încuraja procesul de finalizare a pieţei unice pentru servicii, economia digitală, energie şi alte sectoare, prin eliminarea barierelor care restricţionează creşterea. Vom promova comerţul liber, corect şi deschis între UE şi principalii noştri parteneri comerciali, cu accent pe încheierea Acordului de la Doha în cursul acestui an şi pe cooperarea pentru finalizarea altor Acorduri de Liber Schimb. Vom reduce presiunea creată de reglementările europene asupra sectorului de afaceri. Vom promova inovaţia, inclusiv un patent general valabil în UE. Ne vom asigura că fon-
40
“Luptăm împreună în cadrul misiunii ISAF în sudul Afganistanului. În Africa de Nord acţionăm conjugat, în interiorul NATO, pentru a susţine implementarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU privind Libia şi acordarea de sprijin din partea Uniunii Europene pentru reforme democratice şi în domeniul economic. Vom extinde cooperarea bilaterală şi cea în cadrul NATO, UE şi al altor organizaţii internaţionale. Marea Britanie şi România vor acţiona împreună pentru consolidarea cooperării în domeniul militar”, încheie premierul David Cameron, definind politicile comune externe ce vor fi realizate.
Ionuţ OPREA
Cum este guvernată Marea Britanie: Marea Britanie este o monarhie constituţională, puterea executivă fiind exercitată, în numele monarhului, de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului, care conduc departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul şi alţi miniştri, alcătuiesc Guvernul Majestăţii Sale. Aceşti miniştri sunt aleşi din cadrul şi răspund în faţa Parlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiţie, „suprem” (poate legifera în orice domeniu şi nu este dependent de nici o decizie a înaintaşilor). Marea Britanie este una dintre puţinele ţări din lume care nu au o constituţie codificată într-un document fundamental, bazându-se, în schimb, pe obiceiuri consacrate prin tradiţie şi pe un număr de legi constituţionale separate. În timp ce monarhul este şeful statului şi, teoretic, deţine puterea executivă, prim ministrul este şeful guvernului. Guvernul este răspunzător, în principal, în faţa Camerei Comunelor, din cadrul căreia, potrivit tradiţiei constituţionale, este ales prim ministrul. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor, restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. Nu este obligatoriu, din punct de vedere legal, ca miniştrii să provină din Parlament, deşi, în prezent, aceasta este practica. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea în Camera Comunelor este, în mod normal, numit prim ministru – de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau, dacă nu există o majoritate, liderul celei mai mari coaliţii. Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a urcat pe tron în 1952 şi a fost încoronată în 1953. Prim ministrul David Cameron (Partidul Conservator) este în funcţie din mai 2010.