Transilvania Business 11 by Transilvania Business

pag.

26-27

Prodvinalco premium

pag.

9-11

Francezii de la Hutchinson au planuri mari la Braşov

Revistă economică / Tipărită în 8200 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

director fondator Aurelian GRAMA Nr. 11 / An II / iulie - august 2011

Cine îi angajează pe inginerii Nokia? pag.

12-13

Regele benzilor transportoare pag.

5-7 Preţ: 5 lei

pag.

18-19

Cesiro Sighişoara îşi creşte producţia cu 50%

ESENțIAL Bani pentru Bihor Judeţul Bihor are o resursă cu totul specială, care ar putea să transforme zona într-un pilon al creşterii economice a României. Este vorba de apele termale, care au fost impecabil valorificate de către autorităţile din Ungaria. Dincolo de graniţă, maghiarii au construit un lanţ de staţiuni care au devenit repere turistice pentru întreaga Europă de Est. Aşa ar fi cele din Slobozia Haiducilor (Hajduszoboszlo), din Seghedin (Szeged) ori Jula (Gyula). Maghiarii au avut inspiraţia de a lupta pe trei fronturi deodată. Primul este reprezentat de investiţiile în infrastructură, care au permis accesul uşor al turiştilor în staţiunile din Estul Ungariei. Cel de-al doilea a fost reprezentat de construirea unui brand, Hungarospa, care este promovat unitar peste tot în Europa. Brandul este mult mai inspirat şi mai eficient decât frunza deja celebră care promovează România. Iar cel de-al treilea front a fost reprezentat de impunerea unor standarde înalte pentru serviciile turistice. Spre deosebire de staţiunile maghiare, cele româneşti par încremenite în proiect. În sudul extrem al Banatului, Băile Herculane par o stafie a staţiunii de odinioară. Băile Felix şi Băile 1 Mai se confruntă cu o dezvoltare haotică şi cu fenomenul de manelizare, care a apărut şi pe litoralul românesc. Iar Marghita pare uitată în afara vremurilor. Însă tocmai aceşti factori, combinaţi cu diminuarea speculaţiilor imobiliare, pot reprezenta marea şansă pentru Bihor. Şi asta pentru că există un interes tot mai mare din partea unor mari investitori, care ar dori să profite de preţurile scăzute, pentru a cumpăra şi renova activele turistice. Acest lucru ar însemna bani şi locuri de muncă pentru localnici, dar şi relansarea turismului balnear din vestul Transilvaniei. Există fonduri de investiţii americane care prospectează piaţa, din Oradea şi până la Şimleul Silvaniei. Există companii germane dispuse să investească bani serioşi pentru a construi hoteluri şi bazine de înot. Iar mai presus de toate, există oportunitatea fondurilor europene, care ar putea schimba definitiv faţa turismului bihorean. Prognoze neoficiale arată că Bihorul ar putea atrage investiţii în turism de peste trei miliarde de euro în următorii 15 ani. O sumă imensă pentru această regiune. Oricare ar fi variantele, merită încercate.

SUMAR pag. 5-7

pag. 22,23

pag. 29

Cover Story:

New business:

Turism:

Oaspeţi la curtea saşilor

Radu Enache, Continental: “20 de ani însemnă 4 milioane de clienţi încântaţi!”

Regele benzilor transportoare pag. 8

Opinie: Bani pentru Sănătate. Dr. Iosif Zăgrean, Medic Primar Chirurg

pag. 14,15

Old Business: Căruţele de Răşinari, o afacere încărcată de istorie

pag. 17

Afaceri: Ursus. Punct şi de la capăt

pag. 20

Interviu: Clujul, micul Hollywood al Europei de Est

pag. 21

Eveniment: Transilvania Fest se mută pe Câmpia Libertăţii

Claudiu Pădurean Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

Fondator: Aurelian Grama

REDACȚIA

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean 0744-566.444 claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

Redactori şef adjunct:

Design și Layout: Creatica Media

Ioan Şerban (0723-677.353)

Director Mkt. Centru:

Ionuț Oprea

0721-197.559 ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Alexandru Toth Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură:

Director Mkt. N-V:

(0740-075.219)

Director Pub. N-V:

Dorel Vidican (0736-651.166)

Director Pub. Centru: Alexandra Coroian Alin Zaharie Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean

Florin Marcel

Marius Morar (0746-130.439)

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager: Economist:

Anamaria Grama Nicu Pop (0740115167) Emo Veres Gia Goia

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

www.transilvaniabusiness.ro

știri BRAŞOV

MUREŞ Dotări de 11,7 mil lei la Spitalul Clinic Judeţean

H&M vine în septembrie

Clinica de Urologie şi cea de Boli Infecţioase ale Spitalului Clinic Judeţean Mureş au fost reabilitate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Printre aparatele cu care medicii mureşeni se numără şi cel de Litotricţie renală, care permite spargerea şi celor mai mici calculi renali. Valoarea investiţiilor este de 11.767.498 de lei, iar sumele au fost alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi cel al Consiliului Judeţean Mureş. Clinicile, noua spălătorie şi noul sediu administrativ au fost inaugurate recent de oﬁcialităţile locale. „Investiţiile s-au făcut pe timp de trei ani, dar ﬁecare clinică oferă servicii cu aparatură modernă de nivel mondial. Asigurăm nu numai servicii dar şi siguranţă pentru bolnavii care sunt în sistemul spitalicesc mureşean”, a precizat Lokodi Edita, preşedintele CJ Mureş.

Retailer-ul internaţional de modă H&M urmează să deschidă patru noi magazine în România în perioada următoare. Locaţiile alese sunt Cluj, Timişoara, Constanţa şi Bucureşti. În luna septembrie, două dintre aceste magazine vor fi deschise în Iulius Mall din Timişoara şi Iulius Mall din Cluj, apoi, în noiembrie, vor fi deschide magazinele H&M din Sun Plaza Shopping Center din Bucureşti şi Maritimo Shopping Center din Constanţa. "Odată cu deschiderea noilor magazine, ne vom mări şi echipa, urmând să mai angajăm până la finele anului în jur de 100 de oameni", a declarat Carlos Duarte, County Manager H&M România.

BISTRIȚA Microhidrocentrală de 5 mil. Euro la Năsăud Reprezentanţii Primăriei Năsăud şi cei ai Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene au avut o întâlnire de lucru, la mijlocul lui iulie, cu nişte investitori italieni care şi-au exprimat dorinţa de a construi o microhidrocentrală pe râul Someş, pe amplasamentul fostei uzine electrice de pe strada Tradam din Năsăud (în zona cunoscută "La Cascadă"). Societatea comercială "Security Gears" din Timişoara este dispusă să investească circa 5 milioane de euro pentru a da în funcţiune obiectivul cu beneficii majore în zonă. Subiectul a fost dezbătut în cadrul şedinţei Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN), care deţine terenul şi imobilul pe care urmează a fi construită microhidrocentrala. Aprobată în principiu de către Adunarea Generală a UCGN, investiţia va fi una în parteneriat cu sociateta privată cu capital italian. Potrivit calculelor tehnice, puterea instalată a hidrocentralei va fi de 1,7 MW, pentru o producţie anuală estimată la 6.200 MWh, tradusă într-un milion de euro pe an.

Spitalul Judeţean, reabilitat termic cu 3,6 milioane lei 3,6 milioane de lei sunt necesari pentru reabilitarea termică a clădirii în care funcţionează Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Banii vor proveni atât de la Mi nisterul Dezvoltării cât şi din Fondul Elveţian de Contrapartidă, cu cofinanţarea Consiliului Judeţean. Lucrările trebuie finalizate în maximum 12 luni de la semnarea contractului. Reabilitarea Spitalului de Urgenţă Bistriţa-Năsăud este cuprinsă într-un proiect pilot de reabilitare a clădirilor de interes public cu funcţie de asistenţă socială. Suma necesară investiţiilor se ridică la 3,6 milioane lei. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic a fost intocmit inca din toamna anului trecut, lucrari care au fost realizate de biroul de arhitectura “Luca & Michiu”. Spitalul Judetean este cuprins în „Programul pilot de reabilitare termică a unor clădiri, proprietate privată, din domeniul asistenţei sociale şi ocrotirii sănătăţii, aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale” alături de alte două spitale din ţară: cel de la Braşov şi cel de la Abrud, judeţul Alba.

MasterPass Suporter la CFR Cluj Fanii echipei CFR Cluj vor putea intra la meciurile favoriţilor cu un simplu card bancar. Oﬁcialii feroviarilor au încheiat un contract de colaborare cu BRD, iar instituţia bancară le va oferi carduri personalizate suporterilor cu jucătorul preferat, dar îi poate şi introduce în stadion la partidele echipei pregătite de Jorge Costa. Astfel, fanii ardelenilor vor primi aşa-numitul MasterPass Suporter şi, pe lângă toate operaţiunile bancare obişnuite, noul card va funcţiona şi pe post de bilet electronic. „Dacă un client posesor al cardului Suporter doreşte să meargă la un meci de fotbal punctual, atunci poate opta pentru achiziţia «biletului» direct pe cardul suporter. Acesta nu va face decât să se prezinte la stadion la ora şi ziua meciului cu cardul Suporter şi să apropie cardul de device-ul contactless situat la poarta de acces”, au explicat reprezentanţii băncii.

Centru de cercetare medicală de 10 milioane Euro Un centru de cercetare medicală în valoare de 10 milioane de euro a fost lansat acum două săptămâni la Cluj. Este vorba de un proiect ﬁnanţat cu bani europeni, un Centru de Studii Avansate, Fundamentale şi Clinico-Imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statutul neuro-psiho-motor (IMOGEN). "Construim o clădire, care e un centru de cercetare complex", spune managerul Spitalului Judeţean, Cristiana Ciortea. Potrivit acesteia, în centrul de cercetare vor ﬁ asistaţi copiii, de la viaţa intrauterină până la vârsta adultă, iar proiectul costă nu mai puţin de 48 milioane de lei, sumă asigurată în mare parte de Uniunea Europeană. În proiect este implicat şi doctorul Florin Stamatian, în calitate de director de proiect.

știri SIBIU Ariton: 15% din Transelectrica şi Transgaz, în Încep lucrările la autostrăzile octombrie, pe bursă între Nădlac şi Sibiu Statul va scoate la vânzare pe bursă în luna octombrie un pachet de acţiuni Transelectrica reprezentând 15% din capitalul social, a declarat marţi, 19 iulie, la guvern, ministrul Economiei, Ion Ariton. De asemenea, în luna decembrie va ﬁ scos la vânzare pe bursă un pachet de acţiuni Transgaz, tot de 15% din capitalul social, iar anul viitor vor urma acţiunile Romgaz, a precizat Ariton. În perioada 11-22 iulie s-a derulat pe Bursa de Valori Bucuresti o ofertă publică secundară de vânzare de acţiuni, prin care statul a scos la vânzare un pachet de 9,84% din acţiunile Petrom. Este cea mai mare ofertă din istoria Bursei, iar statul poate încasa până la 2,56 miliarde lei (circa 610 milioane euro).

SATU-MARE Pălincie tradiţională la Muzeul Ţării Oaşului O pălincie din 1941 a fost expusă recent în Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti Oaş, fiind transportată din Vama, printr-un proiect cu finanţare europeană implementat de către Camera de Comerţ şi Industrie Satu Mare în parteneriat cu Szatmar-Beregi Palinka Lovagrend Egyesulet, din judeţul maghiar vecin. La deschiderea oficială a pălinciei în noua locaţie au participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, directoarea Camerei de Comerţ şi Industrie Satu Mare, Daniela Culic, directorul Centrului de Creaţie, Felician Pop, directorul Muzeului Ţării Oaşului, Remus Vârnav dar şi oaspeţi din Ungaria. Pălincia a devenit astfel un centru expoziţional interactiv care a intrat în circuitul turistic.

Lucrările la autostrăzile de pe Coridorul IV între Nădlac şi Sibiu vor începe în această toamnă şi vor fi finalizate în 2013 şi 2016, a declarat marţi, 10 iulie, la conferinţa "Mediafax Talks About Transport & Logistics", Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. "În perioada septembrie-octombrie vom începe lucrările la majoritatea tronsoanelor dintre Nădlac şi Sibiu, iar firmele trebuie să ne prezinte la sfârşitul lunii proiectele pe care le-au pregătit", a spus Pistru. Astfel, vor începe lucrările la autostrăzile Nădlac-Arad (38,9 km), Timişoara-Lugoj (35,6 km), un tronson de 28 km din autostrada Lugoj-Deva, Deva-Orăştie (32,8 km) şi Orăştie-Sibiu (82 km). Termenul de finalizare este anul 2013, mai puţin un tronson de 80 km din autostrada Lugoj-Deva, care va fi pusă în funcţiune în 2016. Coridorul IV pan-european începe în Germania, la Nurenberg, şi se continuă pe ruta Praga-VienaBratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa, ruta continuând până la Istanbul.

Britanicii de la Pall-Ex intră în România Reţeaua britanică de distribuţie de mărfuri paletizate Pall-Ex va deschide până la ﬁnalul anului o reprezentanţă în România, la Sibiu, aceasta urmând să ofere atât servicii naţionale, cât şi paneuropene. "Deja am lansat alte două reţele de distribuţie naţională, Pall-Ex Italia în 2009 şi Pall-Ex Iberia în 2011, iar planurile noastre de expansiune includ Germania, Franţa, Benelux, Turcia şi Polonia, cu intenţia de a forma o reţea paneuropeană pentru marfa paletizată", a declarat Hilary Devey, director executiv şi fondator al Pall-Ex. Compania britanică a fost înﬁinţată în 1996 în Marea Britanie şi a avut anul trecut venituri de circa 100 milioane de lire sterline, în condiţiile în care numărul de angajaţi s-a ridicat la 250, potrivit startups.co.uk.Pall-Ex livrează mărfuri paletizate către 38 de ţări europene.

Al doilea showroom Hyundai din Transilvania Joi, 14 iulie, la Satu Mare a avut loc deschiderea oficială a noului showroom Hyundai, în localitatea Petea. La eveniment au participat directorul executiv Bogdan Retegan, directorul tehnic Dan Moldovan şi directorul de marketing Nicoleta Macec, clienţi, posesori ai autoturismelor Hyundai, fani şi reprezentanţ ai presei locale. În acelaşi timp, a avut loc şi lansarea noului model Hyundai de clasa C, Elantra, care va fi disponibil în toate showroom-urile din reţeaua Hyundai Auto Romania, începând cu 15 iulie. Show-room-ul de la Satu Mare, având o suprafaţă de 600 mp, este al doilea ca mărime din Transilvania, după cel de la Cluj. În plus, posesorii de Hyundai îşi vor putea face service-ul la Satu Mare, în condiţii optime, până acum ei fiind nevoiţi să se deplaseze la Baia Mare, Oradea sau Cluj.

www.transilvaniabusiness.ro

Bugetul Transgaz Mediaş, în scădere Oficialii companiei Transgaz Mediaş nu sunt încrezători că vor avea un buget prea mare în acest an. Astfel, în urma unei analize făcute în cadrul şedintei Adunării Generale a Acţionarilor se estimează că Transgaz va avea în acest an o cifră de afaceri de 1,225 miliarde de lei, în scădere cu 6,6% faţă de valoarea înregistrată anul trecut. Profitul net va fi de 123,9 milioane lei, chiar de trei ori mai redus decât în 2010, atunci când compania medieşeană a avut o cifră de afaceri de 1,313 miliarde lei şi un profit de 376,6 milioane lei. Dacă veniturile vor scădea, atunci cheltuielile sunt aşteptate să crească cu aproximativ 20%, până la 1,109 miliarde de lei, iar banii cheltuiţi cu personalul vor avansa până la 321 de milioane de lei.

știri BIHOR

SĂLAJ Zalăul îşi privatizează Uzina Electrică

Locul 5 la investitori străini

Consilierii locali din Zalău au aprobat, recent, în şedinţă ordinară, un proiect de hotărâre privind iniţierea procedurii de privatizare prin vânzarea întregului pachet de acţiuni pe care Primăria Zalău le deţine la SC Uzina Electrică (UE) SA Zalău şi contractarea serviciilor de evaluare şi de consultanţă de specialitate în vederea privatizării. Cheltuielile privind onorariile pentru serviciile sus amintite vor fi suportate din cheltuielile aprobate cu această destinaţie în urma rectificării bugetare în limita sumei de 70.000 de lei. Consilierii au luat această decizie dat fiind că, începând din aprilie 2012, Uzina nu va mai deţine capacitatea de producţie corespunzătoare necesităţilor de consum, singura alternativă fiind realizarea unui program de investiţii.

Bihorul se situează în primele cinci judeţe din ţară ca număr de investitori străini sosiţi în prima lună a lui 2011, potrivit unui studiu Econtext.ro. Din totalul de 404 companii străine care s-au deschis în România în prima lună a anului, 139 au ales Capitala. Ceea ce înseamnă o treime din total. Pe locul doi se aﬂă Ilfov, cu 31 de companii, iar pe trei este judeţul Timiş, cu 28 de companii. Pe a patra poziţie este Cluj, cu 23 companii, iar pe cinci este Bihor, cu 19 companii. La polul opus sunt cele opt judeţe în care nu s-a înmatriculat nicio societate străină în prima lună din acest an: Alba, Călăraşi, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Teleorman şi Vaslui.

ALBA Alba Iulia, viitor turistic? Municipiul Alba Iulia devine din ce în ce mai atractiv pentru turişti. Fie că sunt români sau străini, aceştia vin să vadă cum arată acum Cetatea Alba Carolina şi aduc proﬁturi importante investitorilor din sistemul hotelier. Prestigiul de care se bucură Alba Iulia este recunoscut şi peste hotare, în Elveţia, unde în toamna acestui an municipiul Alba Iulia va primi oﬁcial Trofeul pentru Turism. Conform datelor centralizate de către Direcţia Regională de Statistică Alba, numărul de turişti sosiţi la Alba Iulia a crescut cu peste 4500 de persoane în 2011 faţă de 2010.

HUNEDOARA Spitalul din Orăştie trece pe energie verde Panourile solare câştigă din ce în ce mai mult teren pe piaţa hunedoreană, fiind o formă modernă şi practică de producere a energiei, însă mai presus de toate, una extrem de economică. Un astfel de proiect, care foloseste panouri solare pentru producerea energiei, va fi pus în aplicare şi la spitalul din municipiul Orăştie. Cu ceva timp în urmă, spitalul din oraşul Paliei, în parteneriat cu Primăria, a implementat proiectul "Reabilitarea staţiei de sterilizare a Spitalului Municipal Orăştie", demarat prin programul Grupului Rompetrol "Împreună pentru fiecare". Acum, o nouă colaborare prinde contur, tot împreună cu compania petrolieră amintită. "Am câştigat, pentru al doilea an consecutiv, un program de finanţare din partea Rompetrol, în valoare de 48.000 de lei.

BRAŞOV - SIF Transilvania - profit record la semestru Profitul SIF Transilvania în primul semestru al acestui an este de 89,9 milioane de lei, de patru ori peste câştigul obţinut în perioada similară a anului trecut, de 22,3 milioane de lei, potrivit unui raport remis de societate Bursei de Valori Bucureşti. Profitul obţinut de societatea cu sediul la Braşov este mai mare decât al celorlalte SIF-uri. Astfel, SIF Moldova a înregistrat un profit de 33,5 milioane de lei, în scădere cu 41%, SIF Oltenia a raportat un profit de 29,4 milioane de lei (- 43%). SIF Banat-Crişana a încheiat primul semestru cu un câştig de 14,2 milioane de lei, de peste două ori mai puţin faţă de 2010, iar SIF Muntenia a raportat un profit de 10,1 milioane de lei, de 3,5 ori mai mic decât rezultatul ianuarie – iunie 2010.

Spitalul Codlea, scos la privatizare? Spitalul din Codlea ar putea fi scos la privatizare, potrivit unui proiect de hotărâre aflat în dezbaterea consilierilor locali. În caietul de sarcini întocmit de Primăria Codlea este prevăzut a se încheia un contract de asociere în sistem de parteneriat public-privat pe zece ani, cu împărţirea pe jumătate a profiturilor sau a pierderilor. Toate acestea în timp ce pe rolul instanţelor se află procesul în care Primăria, Consiliul Local Codlea şi Spitalul Municipal au dat în judecată Guvernul pentru nefinaţarea unităţii medicale. “În funcţie de ce va stabili Consiliul Local, atunci probabil că se va renunţa la procesul intentat Ministerului Sănătăţii, tot printr-o hotărâre de Consiliu Local. Practic, noi am luat modelul celor de la Victoria, unde problema asigurării asistenţei serviciilor medicale s-a rezolvat în acest mod”, a declarat pentru presa centrală viceprimarul Călin Ivan.

COVER STORY Fabrica din Cluj a companiei olandeze CSi reprezintă o poveste de succes în adevăratul sens al cuvântului. Managerul Daniel Măluţan a reuşit să transforme o investiţie relativ modestă a unei companii olandeze într-unul dintre principalele puncte strategice de pe harta europeană a producţiei de benzi transportoare. Şi povestea merge mai departe. Text: Claudiu Pădurean

Regele benzilor transportoare www.transilvaniabusiness.ro

CoveR StoRy În plină criză economică, reprezentanţii companiei clujene CSi, subsidiara din România a unei ﬁrme olandeze, au anunţat investiţii de şase milioane de euro, pentru construirea unei noi hale de producţie, în zona industrială a Clujului, lângă platforma fostului Combinat de Utilaj Greu. În prezent, CSi funcţionează într-o hală închiriată, iar investiţia pe care o realizează la Cluj arată că acest concern intenţionează să rămână pe termen lung în România. În prezent, benzile transportoare realizate la Cluj sunt achiziţionate de mari jucători de pe piaţa mondială, cum ar ﬁ Procter&Gamble, Unilever ori Pepsico. Realizările sunt cu atât mai impresionante, cu cât CSi România a realizat o investiţie de la zero, iar în prezent, fabrica din ClujNapoca a ajuns să aibă performanţe mai bune decât fabrica din Olanda.

Echipa de performeri Din acest motiv, managerul companiei clujene, Daniel Măluţan, priveşte cu relaxare planurile conducerii centrale a CSi de a deschide unităţi de producţie şi în China. Şi asta pentru că Daniel Măluţan este sigur de faptul că fabrica românească a concernului va putea să concureze fără nici un fel de emoţii cu orice unitate de producţie, de oriunde. De fapt, relaxarea pare să ﬁe sentimentul general în fabrica clujeană a CSi. În lipsa stresului, muncitorii companiei olandeze îşi fac treaba cu tragere de inimă. ”Siguranţa locului de muncă este foarte importantă pentru noi. Şi în eventualitatea în care trebuie să ne despărţim, din motive variate, de vreun angajat, acesta este sprijinit până când îşi găseşte un nou loc de muncă. Tocmai de aceea, seriozitatea şi ﬁdelitatea angajaţilor noştri sunt la cote mai mult decât mulţumitoare”, spune Daniel Măluţan. Spre deosebire de alte companii, CSi România nu a ezitat să angajeze persoane experimentate, în condiţiile în care alţi jucători de pe piaţă au preferat să mizeze pe muncitori tineri, care se mulţumeau din start cu salarii mai mici. Iar strategia adoptată de directorul general al CSi România s-a dovedit câştigătoare. În timp, echipa s-a sudat, iar muncitorii români au ajuns să producă benzi de înaltă calitate. De asemenea, serviciile oferite de ei sunt la cele mai bune standarde. În acest an, de exemplu, muncitorii de la CSi România au instalat benzi transportatoare pentru fabricile giganţilor mondiali care se numără printre clienţii fabricii clujene în ţări precum Franţa, Belgia ori Marea Britanie.

Baza succesului Povestea de succes a CSi România are în spate o istorie care combină un management inteligent, care a ştiut să pună în valoarea oportunităţile oferite de România, experienţa olandezilor şi dedicarea unei echipe clujene care a ajuns să ﬁe respectată şi temută de concurenţii din toată Europa. În anul 2004, Daniel Măluţan este cel care

12 ingineri români lucrează pentru CSi România 210 angajaţi are fabrica din Cluj 30% este creşterea cifrei de afaceri prognozată pentru acest an 50% este creşterea numărului de angajaţi din România, prognozată 6 milioane de euro este valoarea investiţiei din Cluj-Napoca 14.000 de metri pătraţi va avea noua hală a CSi România a avut iniţiativa de a propune olandezilor de la CSi să deschidă o fabrică în România. Cum Clujul oferea o forţă de muncă educată, o tradiţie industrială bună şi spaţii de producţie suﬁcientă, Daniel Măluţan i-a convins pe oamenii de afaceri olandezi care conduc CSi să investească în oraşul ardelenesc. În ianuarie 2005, primele produse au fost realizate de către echipa românească. Însă inaugurarea oﬁcială a CSi România a avut loc abia în aprilie 2005, pentru că exista o cerere mare, care presupunea un ritm

susţinut de muncă. Primele rezultate au fost deosebit de încurajatoare, iar în anul 2006, managementul grupului olandez a decis să accelereze transferul de know-how în România. Tocmai din acest motiv, ”anul 2006 a fost mai diﬁcil pentru CSi România, din cauza provocărilor presupuse de acest transfer de cunoştinţe, însă această iniţiativă a fost una de succes”, spune Daniel Măluţan. Şi tocmai pentru că etapa iniţială, cea de creştere, a fost realizată în parametri optimi, în anii 2007 – 2008, CSi Româ-

CovER SToRy Context favorabil

”Managementul bun este secretul reuşitei, pentru că CSi România realizează un produs convenţional, confecţionat din metal!” Daniel Măluţan, director general CSi România

nia a trecut printr-o perioadă de consolidare. Aceasta a presupus un management bun, care a asigurat dezvoltarea companiei, creşterea numărului de comenzi, consolidarea echipei, prin aducerea unor noi specialişti şi prin integrarea lor în cadrul sistemului care funcţiona deja, precum şi investiţiile necesare pentru a asigura transformarea CSi România într-un partener în care giganţii de talie mondială să aibă încredere maximă.

Perla coroanei În acest context, CSi România a devenit ”perla coroanei” pentru grupul olandez. ”Practic, din anul 2008, la ClujNapoca, am început să depăşim nivelul tehnologic din Olanda. A fost adusă cea de-a doua maşină de debitare cu laser şi am început să investim mai mult în cabinete electrice”, spune Daniel Măluţan, artizanul acestei expansiuni. Ca o consecinţă normală, în anul 2009, conducerea CSi a început să transfere tot mai mult în România partea de inginerie presupusă de producerea benzilor trans-

www.transilvaniabusiness.ro

CSi România a început să inoveze în domeniul principal de activitate, iar sistemele produse în Cluj-Napoca au stârnit admiraţia inginerilor olandezi. Tocmai acest atuu a adus inclusiv comenzi din Statele Unite ale Americii. Aşa că, în cadrul grupului CSi, muncitorii şi inginerii din România nu au nicidecum statutul de angajaţi de mâna a doua, ci competenţa lor este unanim recunoscută şi apreciată. Un amănunt interesant este faptul că CSi România a început să îşi diversiﬁce produsele. Dincolo de benzi transportoare şi de sisteme de manipulare, fabrica din Cluj-Napoca a devenit un producător important de ... afumători pentru heringi, confecţionate din metal. Este vorba de un produs tot mai căutat pe piaţa olandeză. portatoare. ”Am început cu doar trei ingineri, iar în prezent am ajuns la o echipă formată din 12 ingineri”, spune Daniel Măluţan. Inginerii români sunt coordonaţi de cei olandezi. Mai mult, pentru a atenua problemele culturale legate de transferul unei părţi a activităţii de proiectare din Olanda în România, CSi a recurs la o soluţie inedită, care pune în valoare şi ataşamentul companiei faţă de sistemul de responsabilitate socială a corporaţiilor. Trei studenţi din Cluj, de la Universitatea Babeş-Bolyai, au primit posibilitatea de a face un stagiu de pregătire profesională chiar în cadrul sediului central al companiei olandeze, iar ţinta celor trei studenţi s-a referit la reducerea problemelor de comunicare. Şi asta pentru că succesul subsidiarei româneşti a grupului CSi a adus noi provocări, nemaiîntâlnite în istoria de 49 de ani a companiei din Regatul Ţărilor de Jos. Iar CSi România se bucură de o încredere tot mai mare din partea unor parteneri precum British American Tobacco ori Japan Tobacco International, care preferă într-o măsură tot mai mare sistemele de transport şi manipulare internă produse la ClujNapoca. ”Este vorba de acele sisteme de transport intern care sunt instalate până la poarta fabricii, adică aşa-numitul transport intern”, întăreşte Daniel Măluţan. Dincolo de producţie, specialiştii companiei CSi România realizează şi instalarea ”in situ” a acestor sisteme.

Expansiunea În prezent, compania are 210 angajaţi la Cluj, iar planurile conducerii companiei se referă la extindere. Astfel, construirea unei hale de 14.000 de metri pătraţi la căpătul liniei de tramvai şi în imediata apropiere a parcului industrial Tetarom II, acolo unde se află fabricile gigantului american Emerson, este doar o condiţie pentru mărirea capacităţii de producţie a companiei olandeze. Din investiţia totală în valoare de şase milioane de euro, circa patru milioane de euro reprezintă suma care va fi investită în construcţia propriu-zisă, iar două milioane de euro vor fi investite în utilaje noi. Dincolo de resursele financiare proprii ale firmei, reprezentanţii CSi România mizează şi pe oportunităţile oferite de fondurile europene, pentru a

se consolida şi pentru a se dezvolta. Daniel Măluţan estimează că numărul angajaţilor va creşte, pe termen mediu, cu circa 50 la sută. ”Ritmul în care vom face angajările depinde şi de factor externi, cum ar fi evoluţia economiei”, a declarat directorul general al CSi România. Optimismul său este justificat de rezultatele bune obţinute de compania pe care o conduce. După ce CSi România şi-a restructurat inteligent cheltuielile, anul 2009 s-a terminat pe profit. De asemenea, pentru subsidiara românească a grupului olandez, anul 2010 a fost unul foarte bun. ”Secretul reuşitei a fost reprezentat de împărţirea riscurilor. Dacă până în anul 2006, CSi România lucra exclusiv pentru grup, iar lucrurile mergeau în jos, de atunci am deschis uşile şi am câştigat permanent noi clienţi”, dezvăluie managerul Daniel Măluţan. Astfel, în anul 2010, CSi România a înregistrat o incredibilă creştere a cifrei de afaceri cu 30 la sută, adică a atins nouă milioane de euro. Pentru 2011, Daniel Măluţan se aşteaptă la o creştere identică a cifrei de afaceri. Faptul că previziunea sa este una exactă este confirmat de faptul că, în primul semestru al acestui an, CSi România a depăşit indicatorii stabiliţi. Doar Procter&Gamble a oferit companiei clujene un proiect în valoare de şase milioane de euro, ceea ce înseamnă, fără putinţă de tăgadă, faptul că CSi România a intrat în lumea bună a producătorilor de sisteme de transport şi manipulare internă. Iar creşterea subsidiarei româneşti a făcut ca, în prezent, operaţiunile realizate de CSi România să reprezinte 85 la sută din totalul operaţiunilor grupului olandez. Iar aceste performanţe au fost de bun augur şi pentru angajaţii CSi din Cluj-Napoca. Criza economică a trecut, până acum, fără reducerile salariale care au devenit ceva obişnuit pentru competitorii companiei clujene. Acest lucru a fost posibil prin mărirea producţiei şi prin redistribuirea costurilor. ”Managementul bun este secretul reuşitei, pentru că CSi România realizează un produs convenţional, confecţionat din metal”, spune Daniel Măluţan, artizanul expansiunii CSi. Iar cum managementul bun presupune şi gestionarea corectă a resurselor umane, Daniel Măluţan a început deja să caute strungari şi muncitori de bună calitate, în condiţiile în care CSi are perspective tot mai bune.

SănătAte

Bani pentru Sănătate Criza economică mondială care a zguduit puternic România s-a reflectat în mod negativ şi asupra domeniului sanitar românesc, care s-a dovedit complet incapabil de a gestiona o situaţie concretă şi anume “actul medical care ar trebui să salveze vieţi omeneşti”. Făcând o analiză retrospectivă începând cu anul 1990 şi până în 2011 putem constata un lucru simplu şi elementar: lipsa unei strategii coerente în domeniul medical la nivelul Ministerului Sănătăţii adaptată realităţilor concrete ale societăţii româneşti a dus în final la colapsul sistemului public de sănătate. În acelaşi timp, considerăm că putem vorbi de o criză de identitate chiar la nivelul Ministerului, acesta schimbându-şi priorităţile în funcţie de formaţiunile politice care erau la guvernare. Desigur că au apărut luări de poziţie timide la început, mai agresive după 2005, când factori implicaţi în managementul medical, dar şi personalul medical, au ajuns la concluzia că în absenţa unor măsuri radicale, statul va fi incapabil să gestioneze situaţia creată. Anul 1996 aduce cu sine înfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări, care se dorea să fie o instituţie autonomă care să gestioneze corect, obiectiv, fondurile pe care le avea şi care au fost imense în anul înfiinţării. Politizarea instituţiei respective a avut drept consecinţă un management incorect, care nu a ţinut cont de realităţile concrete prin care trecea sistemul de sănătate, punând pe prim-plan interesele politice ale formaţiunilor ce conduceau România. Perioada 20002004 a avut o prioritate majoră: integrarea României în Uniunea Europeană. Din păcate, însă, nu s-a făcut o analiză pertinentă privind locul în care se găseau unităţile sanitare româneşti raportat la unităţile similare din Uniunea Europeană. Lipsa de coerenţă şi curaj managerial, dar, mai ales, politizarea excesivă a Ministerului au făcut şi au determinat să nu se ia nişte hotărâri radicale din timp, care ar fi stopat declinul sistemului medical public. La această oră, în anul 2011, ne confruntăm cu următoarele aspecte: unităţile sanitare româneşti publice sunt vechi, energofage, prost administrate şi mai ales dispersate, ceea ce duce la costuri ridicate privind întreţinerea lor. Aparatura medicală este învechită, de multe ori nefuncţională, iar modul şi criteriile după care a fost achiziţionată (nu aş vrea să intru în detalii), dar, mai ales, folosită au făcut ca, la această oră, să ne găsim în imposibilitatea ca personalul medical să desfăşoare un act medical competent, dar, mai ales, la cerinţele anului 2011. România face parte din categoria ţărilor care are un personal medical competent, dăruit profesiei, performant din punct de vedere cantitativ şi calitativ al activităţii, dar care, din păcate, pe lângă că este prost plătit, neapreciat la justa valoare, este şi încurajat să plece din România. În contextul celor spuse mai sus,

apare întrebarea firească: Mai poate fi salvat sistemul sanitar public? Iar de aici rezidă întrebarea finală: Care este soluţia? Speranţele tuturor se pun în fondurile europene şi, personal, consider, că până la această oră, accesarea acestora a fost incoerentă, dar, mai ales, s-a constatat o lipsă de interes şi implicare din partea factorilor responsabili. O întrebare se pune: au existat sau nu la nivelul Uniunii Europene programe clare şi eficiente privind alocarea de fonduri europene prin diverse programe statelor membre? Am dori să subliniem faptul că Obiectivul Strategiei Lisabona relansate a avut ca scop o schimbare de optică privind modul în care ţările Uniunii Europene vor face ca acest spaţiu să devină mai atractiv pentru investiţii, muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării având drept finalitate crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune în diverse domenii, printre care şi cel sanitar. Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, una din cerinţele îndeplinite de statele membre era alocarea anumitor sume din fondurile structurale (normal) pe care urmau să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. În acest context, România a trebuit să elaboreze, la rândul ei, Programul Naţional de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansată. În conformitate cu recomandările Comisiei Europene. Acest program era corelat, la rândul lui, cu Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, care are rolul de a fixa modul de utilizare a Fondurilor Structurale în România prin Programele Operaţionale. În domeniul de sănătate şi al serviciilor sociale, există Programele Operaţionale Naţionale (2007-2013), dar şi fonduri directe alocate de Comisia Europeană (2008-2012). Exemplificând, avem următoarele programe: 1) Programul Operaţional Regional Axa 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, care finanţează: reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate, ce include spitalele judetene, dar şi dezvoltarea, echiparea şi modernizarea infra-

structurii serviciilor sociale cu includerea de clădiri sociale multifuncţionale. 2) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cu două componente: - Axa 3 “Creşterea adaptăbilităţii lucrătorilor şi intreprinderilor” - Axa 6 “Promovarea incluziunii sociale” Scopul acestor programe este, în primul rând, formare si sprijin pentru angajaţi în vederea promovării adaptabilităţii pe o piaţă a muncii incluzivă, dezvoltarea economiei sociale, îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii. Prin cele doua programe Operationale Naţionale enumerate mai sus, se finanţează atât dezvoltarea infrastructurii, dar şi formarea personalului din sectorul sănătăţii şi serviciilor sociale. La rândul ei, Comisia Europeană finanţează prin intermediul celui de-al doilea program comunitar de acţiune în domeniul sănătăţii în perioada 2008-2013, măsuri care îşi propun să sprijine şi să aducă valoare politicilor autohtone în domeniul sanitar, prin îmbunătăţirea securităţii sanitare, promovarea sănătăţii, inclusiv reducerea inegalităţilor în domeniul sanitar, dar şi generarea şi diseminarea în grupurile ţintă a cunoaşterii şi ştiinţei din acest domeniu. Concluzionând, considerăm că atragerea fondurilor europene este una dintre măsurile cele mai importante de a redresa sistemul de Sănătate Public românesc, în contextul în care acesta va intra într-o competiţie reală şi inegală la această oră cu sistemul de sănătate privat. Pe de altă parte, din cele expuse mai sus, rezultă că integrarea serviciilor de Asistenţă Socială alături de activităţile medicale în cadrul unor centre multifuncţionale reprezintă o soluţie, prin care statul oferă o şansă celor care sunt dezavantajaţi, fie prin afecţiuni medicale, fie materiale.

Dr. Iosif Zăgrean Medic Primar Chirurg, Doctor în Ştiinţe Medicale

VIVE LA FRANCE

Henri Paul: “Investitorii francezi continuă să arate un interes pronunţat pentru piaţa românească ! Ambasadorul Republicii franceze în România, Excelenţa Sa Henri Paul, crede în reviriment economic pentru ţara noastră datorită proiectelor pe infrastructură energetică şi transport. În 14 iulie a fost Ziua naţională a Franţei, dedicată, în 2011, copiilor. “Trăiască prietenia franco-română!”, a transmis Henri Paul. Reporter : Care este valoarea actuală a investiţiilor franceze din România şi care ar putea fi domeniile cele mai interesante pentru investiţiile franceze? Henri Paul: Statisticile BNR nu redau realitatea fluxurilor, în special din cauza faptului că investiţiile franceze efectuate din motive fiscale din Olanda nu sunt luate în considerare. Acest lucru face din Olanda primul investitor în România în statistici, Franţa situându-se pe locul 4, cu un stoc de investiţii străine directe de 4,26 miliarde de euro în 2009. După estimările noastre, Franţa ar fi mai degrabă cel de-al treilea investitor străin din România, cu investiţii în jur de 7 miliarde de euro, după Germania şi Austria. Astăzi, firmele franceze aşteaptă semnale clare de reluare a creşterii economice. Ele sunt deosebit de interesate de redemararea lucrărilor de infrastructură energetică şi de transport şi doresc să participe la procesul de absorbţie a fondurilor europene, mulţimită expertizei lor în derularea de proiecte de acest tip. Rep: Care este nivelul schimburilor comerciale dintre cele două ţări? H.P.: În ceea ce priveşte comerţul exterior, schimburile noastre bilaterale au atins suma record de 5,5 miliarde de euro în 2010, după o creştere de 23% (sursă: vămile franceze). Franţa a putut astfel să-şi consolideze poziţia sa de al treilea partener comercial al României. După criză, care a afectat în mod evident comerţul nostru bilateral (-11% în 2009), exporturile franceze spre România s-au reluat într-un ritm mai lent decât importurile provenind din România: totuşi, ele au crescut cu 15,1% în 2010, ajungând la cifra de 2,51 miliarde de euro. În acelaşi timp, exporturile româneşti către Franţa, stimulate de succesul Dacia şi în special al modelului Duster pe piaţa franceză, au crescut cu 30,4%, ajungând la 2,99 miliarde de euro. Astfel, soldul comercial dintre ţările noastre s-a inversat: de la un excedent de 452 de milioane de euro în 2008, Franţa a trecut în 2010, la un deficit de 486 de milioane de euro. Rep: După semnalele ce le primiţi, companiile franceze prezente în România au încept să simtă efectele ieşirii din criză? H.P.: Companiile franceze au avantajul de a fi prezente în toate sectoarele cheie ale economiei româneşti, în poziţii de frunte pe pieţe. Ele oferă o mărturie interesantă despre evoluţia economiei. Astăzi, companiile noastre resimt în mod diferit ieşirea din criză anunţată de cele două trimestre consecutive de creştere: companiile a căror activitate este

www.transilvaniabusiness.ro

orientată spre pieţele exterioare au cunoscut exerciţii financiare bune în aceşti ultimi doi ani, dar se îngrijorează cu privire la o încetinire legată de conjunctura principalelor ţări-clienţi (zona euro), companiile legate numai de piaţa românească (distribuţie, bunuri de consum) nu constată, la modul general, o reluare veritabilă, pe o piaţă foarte concurenţială. Se observă, totuşi, o trezire a consumului, perceptibilă prin anumite manifestări precum reluarea creditării pentru consum. Însă, oricare ar fi percepţiile lor, companiile noastre sunt decise să participe la repornirea economică a ţării. Rep: Cum apreciaţi nivelul actual al relaţiilor economice dintre România şi Franţa? H.P.: Locul Franţei, atât în planul investiţiilor, cât şi schimburilor bilaterale, este cea mai bună ilustrare a stării bune a relaţiei economice, chiar dacă este posibil ca anumite dosare, comentate intens de presă, să fi tansmis ideea contrară. Totuşi, această relaţie, la fel ca toate relaţiile, are nevoie de noi resorturi pentru a menţine acest nivel înalt de dialog în plan economic. Este motivul pentru care, companiile franceze, reunite de Camera de Comerţ Franco-Română şi Consilierii de Comerţ Exterior ai Franţei, cu sprijinul deplin al serviciilor ambasadei, se străduiesc să creeze noi axe de cooperare. De exemplu, companiile din sectorul energetic au elaborat o Carte Albă a Energiei, formulând 10 propuneri concrete şi realizabile imediat, pentru a pune mai bine în valoare potenţialul acestui sector central al economiei româneşti şi a-i deservi mai bine pe consumatori. Aceste propuneri se găsesc în mâinile Autorităţilor, iar

companiile sunt la dispoziţia acestora pentru a lucra la punerea lor în aplicare. Rep: Ce mesaj aveţi în acest an de Ziua naţională a Franţei? H.P.: Anul acesta, aş dori să le dedic Ziua naţională a Franţei copiilor. Datorită unei recente decizii a Guvernului român, comunitatea noastră va putea construi în sfârşit o şcoală nouă şi funcţională, care va ﬁ, n-am niciun dubiu, mândria ei şi cea mai frumoasă instituţie şcolară a zonei. Este un mare motiv de bucurie, şi de speranţă în viitor, pe care îl sărbătorim cu toţii, în grădinile Reşedinţei, împreună cu prietenii noştri români, prin festivităţi care se vor termina cu un bal tradiţional. Dar nici nu vom uita să ne gândim la 5.000 de copii români care n-au toţi şansa să se nască sub o stea norocoasă şi care dorm sub stele: anul acesta, am vrut să pun sub lumina o Fundaţie, PARADA, care face o treabă extraordinară pentru copii străzii şi tinerii fără adăpost. Înﬁinţat de un om de circ, se foloseşte de această disciplină artistică minunată pentru a îi educa şi sprijini pe copii aceştia. Am rugat PARADA să contribuie la animaţia serii de 14 iulie şi am încredere în Dvs pentru a o ajuta în proiectele ei: Franţa nu este la fel de mare decât când este generoasă. Apropo, permiteţi-mi să mulţumesc tuturor sponsorilor fără care sărbătoarea noastră n-ar putea să aibă loc. Generozitatea lor este un exemplu. Trăiască 14 iulie! Trăiască prietenia franco-romană! Trăiască Franţa!

A consemnat, Ionuţ OPREA

VIVE LA FRANCE

Investitorii francezi se simt ca acasă Forţa de muncă este unul dintre atuurile României în competiţia cu statele din jur pentru atragerea investiţiilor străine, crede Bruno Roche, preşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER). “România e o ţară care ramâne atractivă pentru investitori. Domeniile sunt diverse şi variate: putem face IMM-uri, putem vorbi de societăţi mari în diferite domenii, aşa cum sunt cele reprezentate de companiile care au aderat la Camera de Comerţ şi Industrii Franco-Română” susţine Roche. Cu peste 3000 de companii active, antrenând mai mult de 100.000 salariaţi în România, Franţa e pe locul 3 în topul partenerilor comerciali ai ţării noastre. După o cădere de 10% în 2009, schimburile comerciale româno-franceze cresc în 2010 cu 23%, până la suma record de 5,5 miliarde euro. Rezultatele pe primele luni din 2011 sunt din nou promiţătoare. Criza însă a atins inegal importurile şi exporturile, inversând soldul comercial între cele două ţări: de la un excedent de 452 milioane de euro în 2008, Franţa a trecut, în 2010, la un deficit de 486 milioane de euro. Exporturile către Franţa au înregistrat în 2010 o creştere spectaculoasă de 30%, atingând un maxim istoric de 3 mi liarde de euro. E adevărat, jumătate din această creştere se datorează unei singure companii: Dacia. Cei mai mari investitori francezi din România sunt în domeniile telecom (Alcatel şi Orange), bănciasigurări (BRD- Group Societé Generale), Axxa), comerţ (Carrefour, Cora, Bricostore, Auchan), auto (Dacia - Group Renault), aviaţie (Eurocopter), alimentare cu apă (VEOLIA Water), gaze (GDF), pharma (Sanofi - Avensis), construcţii civile (Bouygues), industria alimentară (Danone Serve, Zahărul Luduş, hoteluri (ACCOR), construcţii (Lafarge, Saint Gobain).

Unii investitori mari au ales Transilvania Deşi investitorii foarte mari au preferat Capitala pentru centrul operaţiunilor lor, există şi companii extrem de serioase care au ales Transilvania. Hutchinson, cu sediul în judeţul Braşov, este la nivel global unul dintre cei mari mari furnizori de piese de cauciuc pentru industria de automobile. Fabrica din Braşov s-a specializat pe câteva procese de fabricaţie cu aplicaţii pentru etanşeizare de pre-

cizie: garnituri, inele, pentru sistemul de frânare, sistemul de filtrare, de răcire, etc; etanşeizare caroserie: chedere, culise; antivibraţie: bucşe, suport motor, legături la sol, etc. Printre clienţii Hutchinson Braşov putem menţiona: Automobile Dacia-Renault, Ford, BMW, Mahle, Bosch, Valeo, Behr, etc. În ultimii doi ani, afacerea Hutchinson în România a crescut cu cca 50% pe an. Eurocopter Romania SA, filială a Eurocopter SAS, a fost creată în 2002 şi promovează şi vinde întreaga gamă de elicoptere noi Eurocopter în România şi în ţările limitrofe, asigurând în acelaşi timp şi suportul tehnic aferent pentru clienţii săi. Eurocopter Romania e de asemenea principalul centru industrial în cadrul Grupului Eurocopter, care execută lucrări de reparaţie / revizie şi mo dernizare pentru elicopterele Puma şi Alouette de pe piaţa mondială. Grupul este de fapt o divizie a gigantului EADS, lider mondial în industria aerospaţială de apărare şi servicii adiacente, având cca 15.600 angajaţi. Tot la Braşov, grupul francez Bongrain, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială a brânzeturilor, a intrat în martie 2010 în acţionariatul firmei Delaco, lansată în 1996 de omul de afaceri Tudor Comaniciu, prin achiziţia unui pachet majoritar de acţiuni. Bongrain Europe SAS este membră a grupului Soparind Bongrain, cu activitate în domeniul producţiei de brânzeturi şi alte produse lactate. În România, Bongrain deţine controlul unic asupra societăţii Casa Brânzeturilor. La Cluj, GPV România, firmă cu capital integral francez, se ocupă cu producţia şi comercializarea plicurilor. Firma, cu peste 130 de angajaţi, face parte din grupul GPV, singurul grup european specializat în toate sectoarele şi domeniile ce implică corespondenţa şi ambalajul poştal, o activitate prin care ocupă primul loc. La nivel global, GPV, cu 130 de ani de experienţă în spate, are peste 1300 de angajaţi şi e susţinut de investitori uriaşi,

precum La Banque de Vizille, Electropar France, EVOLEM, Fortis Private Equity. În judeţul Mureş, la Sovata, grupul francez Parisot, cel mai important producător de mobilă din Franţa, deţine compania Mobila Sovata. Fostă componentă pe vremuri a fabricii Ilefor, Mobila Sovata a fost achiziţionată de francezi în 1996, devenind o fabrică de sine stătătoare, una dintre investiţiile importante ale Parisot în România. Zahărul Luduş (industria alimentară) şi Bioeel (din industria farmaceutică) sunt alte două investiţii importante din judeţul Mureş cu capital majoritar sau integral francez. Tot în judeţul Mureş, în 2010, Paul Mărăşoiu, preşedintele firmei de consultanţă şi management Peacock Hotels, anunţa posibilitatea de dezvoltării unor proiecte hoteliere cu capital francez. “În prezent, suntem în fază incipientă pentru trei hoteluri în Târgu Mureş, Arad şi Iaşi, care vor funcţiona sub mărci proprii din portofoliul Louvre. În funcţie de discuţiile pe care le vom purta şi disponibilitatea financiară, lucrările de construcţie ar putea începe în acest an, iar hotelurile să fie deschise în 2011", preciza Mărăşoiu, reprezentantul lanţului Golden Tulip în România şi Moldova. Înfiinţată în anul 1994, Darimex International din Arad produce o gamă largă de membrane naturale şi artificiale, având ca piaţă de desfacere Europa Centrală şi de Est. Lanţul hotelier francez Louvre ar putea deschide la începutul anului viitor, în urma unui parteneriat cu Golden Tulip, trei unităţi de două şi trei stele în Târgu Mureş, Arad şi Iaşi, investiţia totală fiind estimată la circa 15 milioane de euro.

Sandu TUDOR

vive La france

Hutchinson are planuri mari la Braşov Dl. Laurent Bedin este Director General al Hutchinson SRL Braşov încă din anul 2006. Compania intră acum într-o nouă etapă de dezvoltare, după o evoluţie strategică de la deschiderea activităţii în România. Producţia va creşte în volum cu 50% în acest an şi tot cu 50% în 2012. Despre toate acestea, în interviul acordat Transilvaniei Business, prilejuit de proiectul nostru editorial dedicat Zilei Naţionale a Franţei, 14 iulie. Reporter: Cum a luat Hutchinson decizia de a investi în România, care au fost principalele repere investiţionale şi obiectivele din strategia de activitate pentru 2007 – 2011? Laurent Bedin: Pentru a asigura creşterea sa în Europa, Hutchinson îşi adaptează constant capacităţile de producţie. Fiind, în mare parte, furnizor pentru industria de automobile, alegerea locaţiilor pentru noile fabrici depinde bineînţeles de locaţiile în care se dezvoltă clienţii noştri, fie că sunt constructori de automobile sau producători de subansamble. Prezenţa Hutchinson în România devenise o necesitate. Strategia activităţii pentru fabrica din Braşov, se înscrie pe termen lung într-un demers de creştere progresivă a competenţelor: primii 2 ani au fost consacraţi implementării competenţelor în producţie, apoi competenţelor logistice prin gestiunea directă a clienţilor începând cu anul 2009. Continuăm prin adăugarea competenţelor comerciale şi în final prin capacităţi de dezvoltare de produse noi, aceasta fiind ultima etapă pentru a ne asigura autonomia.

cese de fabricaţie cu aplicaţii pentru etanşeizare de precizie: garnituri, inele, pentru sistemul de frânare, sistemul de ﬁltrare, de răcire, etc; etanşeizare caroserie: chedere, culise; antivibraţie: bucşe, suport motor, legături la sol, etc. Printre clienţii Hutchinson Braşov putem menţiona: Automobile Dacia-Renault, Ford, BMW, Mahle, Bosch, Valeo, Behr, etc.

Rep.: Ce înseamnă Hutchinson în România, cum aţi caracteriza şi prezenta publicului larg activitatea companiei aici? L.B.: Un automobil conţine sute de piese din cauciuc. Marea lor majoritate, cu excepţia anvelopelor, sunt produse de către Hutchinson. Totuşi, fabrica din Braşov nu produce întreaga gamă de piese din cauciuc din cadrul Grupului Hutchinson, specializându-se pe câteva pro-

Rep.: E ceva ce admiraţi la principalii dv. competitori din piaţă? L.B.: Dacă Hutchinson este liderul mondial în domeniul produselor din cauciuc pentru industria de automobile, dimensiunea şi notorietatea principalilor săi competitori sunt la fel de importante. Doar companiile performante, care deţin competenţe solide şi organizaţii solide sunt capabile să atingă nivelul de calitate impus de exigenţele

Rep.: Dacă am afirma că managementul unei organizaţii înseamnă strategie, procese şi tehnologie, aţi modifica ceva la aceasta formulă? Cum definiţi dvs. formula de management pe care o folosiţi? L.B.: Dacă strategia, procesele şi tehnologia fac parte din managementul unei organizaţii, acestea nu sunt totuşi elementele esenţiale. Înainte de toate o organizaţie se construieşte cu oameni. Nu există nicio urmă de îndoială că succesul fabricii din Braşov se datorează know-howului pe care fiecare dintre colaboratorii săi a ştiut să şi-l însuşească, dar mai ales motivării şi spiritului de echipă dezvoltate încă de la începutul acestei aventuri.

Hutchinson în lume La nivel internaţional, grupul Hutchinson are 28 631 de angajaţi, a investit în dezvoltarea grupului 60 milioane euro, alte 127 milioane euro ﬁind cheltuite pentru cercetare. Grupul are 95 de unităţi de producţie în 21 de ţări şi a realizat în 2010 vânzări de 2 720 milioane de euro.

www.transilvaniabusiness.ro

pieţei auto în prezent. Este cazul majorităţii concurenţilor noştri. Rep.: Care este cea mai importantă realizare din cariera dv. şi ce vă propuneţi pentru viitor? L.B.: Proiectul pe care l-am dezvoltat în ultimii 6 ani este fără îndoială cel mai important al carierei mele. Managementul unui proiect „green-field” încă de la început, selecţia colaboratorilor şi dezvoltarea organizaţiei reprezintă o experienţă pe care puţine persoane au şansa să o trăiască. Este puţin probabil ca pe viitor cariera mea să mai implice astfel de proiecte, la fel de pasionante. Rep.: Ce ar fi interesant de evocat din experienţa dvs ca manager în România? L.B.: Experienţa mea în România va rămâne o experienţă umană formidabilă, din care voi reţine în principal capacitatea şi dorinţa pe care o au românii de a se integra culturii franceze. O demonstrează şi capacitatea lor de a-şi însuşi limba franceză. Rep.: Care sunt principalii indicatori financiari pentru anul 2010 şi prognozele dvs pentru 2011, pentru activitatea din Romania? L.B.: Indicatorii financiari corespund în prezent planurilor strategice stabilite în anul 2006. Volumul de activitate în 2011 va înregistra o creştere de 50 % prin comparaţie cu anul 2010, şi se preconizează o nouă creştere de 50% pentru anul 2012. Rezultatele economice au atins în prezent obiectivele iniţiale, ceea ce reprezintă o etapă foarte importantă pentru continuarea planurilor noastre de dezvoltare. În acest sens, s-a luat hotărârea de a face noi investiţii: 7.000 mp vor fi construiţi în 2011 pentru a găzdui anul viitor noi linii de producţie, îndeosebi pentru clientul nostru Dacia/Renault.

A consemnat Ionuţ OPREA

IT&C

Cine îi angajează pe inginerii Nokia? Decizia companiei ﬁnlandeze Nokia, de a concedia 120 de informaticieni care lucrau pentru divizia de software, a stârnit interes pe piața IT. O serie de ﬁrme din Cluj au anunțat deja că se vor extinde în aceast an. Doar olandezii de la ISDC oferă 150 de locuri pentru informaticieni. ISDC este una dintre cele mai dinamice companii din domeniul software. Președintele companiei olandeze, Eddy Vermeire, spune că ISDC ia în considerare o extindere în România și că va rămâne aici, chiar dacă, pe termen lung, vor crește costurile cu forța de muncă. În România, ISDC își are sediul central la Cluj. ”Am început această afacere aici acum 12 ani iar principalul motiv, la acea dată, era lipsa de resurse în Olanda”, spune Eddy Vermeire. ”Fondatorul companiei a început această investiție acum 12 ani, iar de-a lungul anilor an descoperit aici nu doar profesioniși în IT, ci și faptul că sunt buni. Așa că acum suntem aici nu doar din cauza lipsei de resurse, ci și datorită calității oamenilor”, mai spune CEO de la ISDC. De asemenea, el spune că informaticienii români sunt diferiți de cei olandezi. ”Cred că profesioniștii în IT din Olanda sunt mult mai concentrați asupra proceselor, evoluțiilor de tip business, adică asupra obiectivelor și procesului de dezvoltare a lor, pe când aici, oamenii sunt mai dornici să dobândească noi cunoștințe și mai motivați să lucreze cu tehnologia”, spune managerul olandez.

In-shore și off-shore Eddy Vermeire spune că ISDC intenționează să se dezvolte mai mult în România, în condițiile în care alte companii occidentale au ales Asia. ”India este, în principal, o piață off-shore. Pentru țările din centrul Europei folosim termenul in-shore. Cred că mergi în India dacă ai dezvoltate programe software uriașe, cu o valoare de 2-3 sau chiar mai multe milioane de euro, care presupun o muncă la nivel industrial, cu foarte mulți oameni implicați. De asemenea, poți vorbi în acest caz despre o moștenire foarte stabilă a multor companii. Dacă vorbim de procese mai inovatoare, mai valoroase, adică de ceea ce este la nivelul front-office al companiei, precum Internet, mobilitate, flux de lucru, adică ceea ce presupune o interactivitate mai mare cu afacerea și mai multe schimbări de conținut, atunci țările in-shore sunt soluția. Știți, este mai ușor să călătorești, diferențele culturale sunt mai mici și multe alte lucruri ca acestea”. Eddy

”Economia începe să își revină în Europa Occidentală. Și putem vedea acest lucru în legătură cu vânzările noastre. Ne așteptăm, în această privință, la o creștere de circa 30 la sută. Și, dacă luăm în considerare această perspectivă, vom mări numărul de unități de producție în România” Eddy Vermeire Vermeire a arătat avantajele pe care le presupune integrarea României în Uniunea Europeană. ”Cred că este cea mai importantă condiție pentru a face afaceri aici, pentru este vorba de dreptul de liberă circulație, condițiile legale și celelalte. Așadar, este mult mai ușor pentru clienții noștri să facă afaceri cu oamenii care muncesc de aici, din România”, spune reprezentantul ISDC. Pe de altă parte, Eddy Vermeire spune că actuala criză din România a reprezentat un avantaj pentru compania pe care o conduce. ”Clienții mei sunt din Europa Occidentală, adică din Olanda, din Marea Britanie și din Germania. Așa că sunt mai îngrijorat de economia de acolo decât de cea de aici. Pe de altă parte, aș putea spune că, atâta vreme cât economia se luptă, rămânem competitivi în termeni legați de preț. Așa că, în calitate de antreprenor, am alte interese decât oamenii de aici”, recunoaște cu franchețe omul de afaceri olandez. El adaugă faptul că reprezentanții companiilor occidentale

sunt încântați să lucreze cu informaticienii din România. ”Cred că în România găsim cu adevărat foarte buni profesioniști în domeniul IT. Și clienții noștri pot să veriﬁce acest lucru atunci când derulează proiecte cu specialiștii noștri. Cei mai mulți dintre clienții care lucrează cu noi sunt foarte entuziasmați. Așadar, acesta este unul dintre lucrurile bune legate de România. Un alt lucru bun este faptul că România este parte a Uniunii Europene și, cu toate acestea, și-a păstrat propria monedă. Acest lucru ne permite să rămânem competitivi în ceea ce privește prețurile. O se vedeți că, după ce veți intra în zona euro, costul forței de muncă se va mări. Și cred că, politic vorbind, datorită Greciei, va mai trece multă vreme până când România va adera la zona euro. Iar acest lucru pentru noi, ca și companie, este un lucru bun, la fel ca și pentru clienții noștri. Acestea sunt observațiile mele. Și legat de economia europeană, cred că va rămâne cea mai importantă economie în privința numărului de consuma-

IT&C

Expansiunea Sony Ericsson

Interes de la Emerson, EBS și IQuest

Nu în ultimul rând, suedezii de la MoSync și-au anunțat intenția de a angaja în acest an câteva zeci de persoane. Ca o ironie a sorții, MoSync produce software pentru joint-venture-ul suedezo-japonez Sony Ericsson, unul dintre cei mai importanți producători de telefoane mobile din lume. Sony Ericsson reprezintă, totodată, unul dintre principalii concurenți ai Nokia.

Însă ISDC nu este singura companie de mari dimensiuni care se luptă pentru serviciile informaticienilor clujeni. Șomerii Nokia au posibilitatea pentru a opta pentru un evantai de posibilități. Gigantul american Emerson, care deține deja trei fabrici, construite de la zero, în parcul industrial Tetarom II din Cluj-Napoca, a anunțat că va construe un bloc ce va fi destinat unei unități de producție de software. Compania americană intenționează să angajeze circa 800 de persoane. Cele mai multe dintre acestea vor fi informaticieni. Un alt jucător important de pe piața software din Cluj este compania EBS, fondată de clujeanul Daniel Metz. Compania va angaja, în total, circa 60 de persoane în acest an. Adică jumătate din numărul informaticienilor concediați de Nokia. Compania EBS s-a impus în special pe piața software din Germania. Printre altele, informaticienii clujeni au realizat soft-ul de salarii folosit de Guvernul federal al Germaniei, dar și de Biserica Catolică și de cea Lutherană. De asemenea, EBS a realizat și prelucrarea, înainte de tipărire, a tuturor documentelor realizate de Comisia Europeană. Un alt competitor este IQuest. Compania clujeană a dezvoltat deja aplicații premiate, inclusiv pentru telefoanele Nokia, așa că informaticienii concediați de producătorul finlandez de telefoane mobile ar putea să se integreze foarte ușor, din acest punct de vedere, în echipa IQuest. Compania a fost fondată de clujeanul Cornelius Brody.

tori. Deci, va păstra un rol important în economia mondială. Și cu economiile în dezvoltare în America de Sud, Asia și chiar Africa, acolo unde media creșterii economice este de 6-7 la sută, deși nimeni nu spune acest lucru, viețile a sute de milioane de oameni, de asemenea, se îmbunătățesc. Cred că China este cel mai clar exemplu în acest exemplu. Atunci când oamenii adună mai multă bogăție, vor să cumpere obiecte de lux. Și economia Europei Occidentale produce cea mai mare cantitate de obiecte de lux, dacă ne referim la mașini, modă și alte asemenea lucruri”, spune Eddy Vermeire.

Clienți premium Produsele realizate de informaticienii clujeni sunt folosite de cele mai renumite bănci și companii de asigurări din Occident. Practic, este vorba de clienți din sectorul premium, afirmă reprezentantul ISDC. ”În privința clienților noștri, ne concentrăm asupra a două sectoare principale. Primul este sectorul premium, cu bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii, companii medicale și de asigurări medicale. Dacă ei o duc bine, și economia, adică cel de-al doilea sector pe care ne concentrăm, o duce bine, în general”, spune Eddy Vermeire. El adaugă faptul că programele informatice realizate la Cluj sunt utilizate, între alții, de compania de securities a celei mai sigure bănci din lume. ”Unul dintre cele mai recente proiecte, de care suntem foarte mândri, este Robeco. Robeco este compania fiică a RawBank Group. Rawbank este cea mai sigură bancă din lume. Roboce este compania lor de securities. Noi reînnoim programele utilizate de această companie pentru platformele de tranzacționare on line pentru segmentul retail, în șase luni. Și pe baza acestui succes, ne vom întări poziția pe piața financiară a Olandei, pentru că acum avem o poveste de succes și Robeco sprijină această poveste, iar acest lucru ne ajută să ne dezvotăm pe această piață. Acesta este un exemplu. Un alt exemplu ar fi reprezentat de proiectele dezvoltate pentru compania Sweats, care este clientul nos-

www.transilvaniabusiness.ro

tru de șapte sau de opt ani. Acesta este exemplu de relație pe termen lung între noi și clienții noștri. Cea mai mare echipă din cadrul ISDC lucrează pentru ei. Evaluăm calitatea relației dintre noi la ﬁecare jumătate de an. Sweats a rămas tot timpul la cele mai înalte rate de satisfacție, de 8 sau 9 pe o scală de 1 la 10”, spune directorul ISDC.

Așteaptă o creștere a afacerilor de 30 la sută Pentru acest an, managerul ISDC este mai mult decât optimist. El se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri de circa o treime. ”Economia începe să își revină în Europa Occidentală. Și putem vedea acest lucru în legătură cu vânzările noastre. Ne așteptăm, în această privință, la o creștere de circa 30 la sută. Și, dacă luăm în considerare această perspectivă, vom mări numărul de unități de producție în România. Și asta pentru că în Cluj ne va ﬁ greu să mărim scara aceste afaceri. Așa că acum exter-

120 de informaticieni au fost concediați de Nokia 150 de ingineri vor fi angajați de ISDC în următorii ani 800 de noi angajați va avea Emerson 60 de specialiști în software vor fi angajați de EBS nalizăm unele dintre operațiuni. Așa că acestea sunt motivele pentru care dorim să deschidem o a doua unitate”. Eddy Vermeire a refuzat să spună unde anume va fi localizată noua unitate de producție a ISDC. Pe de altă parte, el spune că va angaja un număr semnificativ de informaticieni. ”Noi estimăm că o creștere a vânzărilor noastre, de minim 20 la sută, se va menține și în anii care vor veni, așa că, probabil, va fi vorba de circa 150 de slujbe și că vom angaja circa 15 persoane în fiecare an”, a adăugat Eddy Vermeire.

IQuest a lucrat inclusiv pentru Guvernul Statelor Unite ale Americii, dar și pentru giganți precum Pinnacle. Însă o altă companie în extindere care ar putea recruta foștii angajați Nokia este ArobsTransilvania. Este vorba de unul dintre cei mai importanți producători de software și de GPS-uri din Europa.

Claudiu Pădurean

olD buSineSS

Căruţele de Răşinari, o afacere încărcată de istorie Avionul, robotul, bomba atomică, inima artificială, clonarea. Iată doar câteva dintre cele mai importante invenţii ale secolului XX. Maşina de spălat, radioul, televiziunea, aspiratorul, ne fac în prezent viaţa mai uşoară. Sunt atât de multe exemple de excelenţă care au ajutat la dezvoltarea societăţii de consum. Trăind în confortul acestei societăţi astăzi, analiza şi planificarea unor idei de afaceri prospere ne poate părea mai uşoară. Şi atunci, ne vine greu să credem că în lipsa unui instrument ca telefonul, să zicem, în micul sat Răşinari a existat odinioară o fabrică în toată regula. Produsul - vândut în ţările româneşti şi chiar exportat în Grecia - era căruţa. Meşterii rotari şi fierari din localitate au pus bazele uneia dintre primele afaceri prospere din Transilvania, începând cu a doua jumătate a secolului XIX. 1860 – este anul înfiinţării fabricii de căruţe din Mărginimea Sibiului. Niciun exerciţiu de imaginaţie nu poate reda corect atmosfera satului sibian din acele timpuri sau condiţiile de lucru din atelierul răşinăreanului Maniu Lungu. Căruţele sale, marea majoritate de tip mijlociu, au început să fie produse în serie prin utilizarea unui ferăstrău panglică adus din Germania. Atelierul s-a transformat în „ateliere”, ucenicul în „ucenici” şi în scurt timp Maniu Lungu a început să vândă produsele sale în Vechiul Regat, el fiind primul care a introdus căruţele cu şine de fier pe Valea Oltului. „În atelierele lui Maniu Lungu au învăţat meserie în perioada 1860-1902 peste 27 de ucenici iar căruţele sale au fost premiate cu medalia de argint la Expoziţiile Române de la Sibiu din 1881”,

se arată în monograﬁa comunei Răşinari de Constantin Popa.

Un prim slogan Afacerea lui Maniu Lungu a fost continuată de fiii acestuia, Ioan, de profesie rotar, şi Emil – fierar, care au investit în fabricarea de căruţe începând cu anul 1909 un capital de 25000 de coroane. „Rotăritul, una dintre cele mai prospere industrii din localitate, şi-a luat avânt deosebit… Fabrica fraţilor Lungu lucra cu 10 puteri de cai şi ocupa 15-20 lucrători”, scrie Victor Păcală în monografia Răşinariului, redactată în anul 1915. La moartea fratelui său în 1918, Ioan M. Lungu a rămas

Reclamaţii pentru sibieni Răşinariul a fost mereu un centru specializat pentru rotărit. Deşi a luat o amploare deosebită abia după anul 1918, producţia de căruţe de aici era cunoscută încă din 1724 când breasla din Sibiu i-a reclamat pe rotarii răşinăreni care îi făceau concurenţă. (Victor Păcală – Monograﬁa satului Răşinariu).

singurul proprietar al fabricii de la sat. El a transformat în mod oﬁcial denumirea atelierelor în „fabrică” şi a înscris la intrarea în aceasta crezul său în afaceri: „Căruţe şi care solide, practice la preţuri foarte moderate”. Lângă acest tip de „slogan” el a aﬁşat o altă unealtă de „marketing” - imaginea medaliei de excelenţă câştigată în 1881 de către tatăl său.

Produse de marcă Din 1922, produsele răşinăreanului au fost vândute în număr din ce în ce mai mare în târguri din Muntenia şi Oltenia. Fabrica Lungu a fost dotată cu motoare electrice. Se lucrau anual un număr de până la 200 de bucăţi de toate tipurile, pe care proprietarul punea mereu marca numelui său şi cea a localităţii Răşinari. În anii interbelici fabrica Lungu a început să exporte masiv în Grecia iar în 1942 aceasta a ajuns furnizor oﬁcial al armatei române, onorând o comandă de 400 de căruţe standard. La venirea comunismului afacerea sibienilor dispunea de o adevărată hală de producţie, motoare electrice, ciocan cu aburi, rotărie, atelier de montaj dar şi de o uscătorie cu o capacitate de 600 m.c.

old business Confecţionarea integrală a unei căruţe dura aproximativ 2 săptămâni. Principalele esenţe lemnoase folosite de rotari erau ulmul, frasinul, salcâmul dar şi stejarul, fragul şi mesteacănul. Preţul unei căruţe la 1922 varia între 11500 şi 16000 de lei.

La reparat

cerea”, spune Ion care a făcut la rândul său căruţe şi sacale pentru armată (şarete pe două roţi în care se transporta apa). „Era atât de multă lume la noi, mereu. Fiindcă era foarte ocupat, soţul meu a acoperit curtea cu sticlă, să poată lucra indiferent dacă ninge sau plouă”, povesteşte Paraschiva Susan, mama lui Ioan şi văduva meşterului fierar Vasile Susan. Toată forfota şi sporul la muncă din atelierul de pe Fierului au dispărut după anii 1990, la desfiinţarea cooperativelor. Folosirea roţilor cu anvelopă a a transformat fabrica din Răşinari într-un loc bântuit. Ultimul atelier a fost sigilat cu un lacăt ruginit iar povestea familiei Lungu şi a ucenicilor acesteia, a fost consemnată conştiincios în monografia satului. Deşi nu mai fabrică roţi, Ion mai restaurează şi acum căruţe vechi, potcoveşte cai şi repară orice obiecte din lemn sau fier necesare sătenilor. Nu crede că mai interesează pe nimeni gloria demult uitată a unei fabrici din secolul trecut.

„Am confecţionat împreună cu tatăl meu sănii, căruţe, dar şi produse de sticlărie şi tâmplărie şi mai tot ce se

Alexandra Coroian

Fabrica, astăzi... Ioan Lungu a închiriat şi cedat atelierul de rotărie, respectiv cel ﬁerărie către cooperativele comuniste. Meşterii formaţi de el au continuat să lucreze în producţia de căruţe. Există şi azi în Răşinari, urmele unui vechi atelier al fostei fabrici, situat pe strada „Fierului”, numită sugestiv astfel. Casa păstrează încă intrarea de la stradă şi curtea cu mesele şi chiar lemnele folosite în urmă cu mai bine de 30 de ani „Aici s-au făcut căruţe de 4-5 generaţii”, ne-a povestit Ion Susan, singurul rotar din Răşinariul secolului XXI. Bunicul acestuia, ﬁerarul Vasile Susan, a fost unul dintre ucenicii fabricii Lungu, renumit în timpul comunismului pentru căruţele pe care le vindea în Drăgăşani şi Slatina.

AFACERI

Ursus. Punct şi de la capăt. Ursus constituie un nume de rezonanţă simbolică pentru clujeni, o reîntoarcere la rădăcinile noastre locale. Ursus mai înseamnă şi numele uneia dintre mărcile de sub umbrela companiei SAB Miller, întregind practic portofoliul unuia dintre cei mai mari producători de bere din lume. Istoria SABMiller în România începe în anul 1996, atunci când South African Breweries a achiziţionat o primă companie românească, Vulturul Braşov. În 1997, SAB mai cumpără Pitber Piteşti şi Ursus SA Cluj-Napoca. În 2001, Ursus SA preia pachetul majoritar de acţiuni al Bere Timişoreana SA. Un an mai târziu, Ursus şi Timişoreana fuzionează într-o singură companie integrată, anume Compania de Bere România SA. Povestea continuă doi ani mai târziu, în 2004, când SABMiller a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al Aurora Brasov, ﬁrmă care va fuziona în acelaşi an cu Compania de Bere România. După acest parcurs pe piaţa berii din România, în 2005 noul nume al operaţiunilor SABMiller în România devine Ursus Breweries. În portofoliul Ursus Breweries găsim un număr diversiﬁcat de mărci internaţionale şi româneşti : Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft (MGD), Grolsch, Ursus, Redd`s, Timişoreana, Ciucaş, Stejar, Azuga. Revenind în prezent, lumea Ursus Breweries se compune din 3 fabrici de bere: în Braşov, Buzău şi Timişoara.

Parfumul de epocă al fabricii 7 iulie 2011, “ziua naţională” din Cluj Ursus Breweries Fabrica din Cluj este printre primele fabrici de bere deţinute de SABMiller în România. Ursul este din 1878 emblema berii fabricate la Cluj, an în care începe şi istoria modernă a fabricii de bere. În 1991 se elaborează un studiu de fezabilitate şi un plan de acţiune privind o posibilă privatizare. În 1992, Ursus a devenit societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, fiind totodată înscrisă pe prima listă a întreprinderilor propuse pentru privatizare. Reafirmarea mărcii a venit odată cu privatizarea şi achiziţia de către Brau & Brunnen GmbH din Dortmund. Din 1994, compania a început să livreze şi în zonele învecinate Clujului, precum şi în Bucuresti şi Constanţa. Acesta a fost anul în care s-a lansat noul Premium Pils în sticle Euro, prima bere românească etichetată “Premium”, dar şi prima care şi-a făcut reclamă la TV. În 1995, a apărut Ursus Premium Pils, compania clujeană fiind prima care a produs bere pils în Romania (primii care au facut asta la nivel mondial au fost cehii). Un an mai târziu, Ursus Premium Pils devine prima bere românească la cutie (doză). În noiembrie 1996, South African Breweries LTD a preluat Brau & Brunnen GmbH şi, astfel, a devenit principal acţionar şi la SC Ursus SA.

www.transilvaniabusiness.ro

Acum câteva săptămâni, Clujul a avut parte de o manifestare unică în lumea berii din România, atât prin atractivitatea şi eficienţa proiectului “Fabrica de Bere”, o mică unitate de producţie şi comercializare deschisă în incinta vechii fabrici Ursus, cât şi prin spectacolul care a urmat lansării oficiale a noii locaţii. Dimineaţa zilei de 7 iulie a început cu un adevărat marş al lumii bune a Clujului dar şi al presei înspre Calea Mănăştur, la Fabrica de Bere, acolo unde, cu opt luni în urmă, se analiza, cu minuţiozitate, ideea construirii unui ansamblu imobiliar. Nu a fost să fie aşa, datorită insistenţelor administraţiei clujene dar şi spiritului antreprenorial al celor de la SAB Miller. Aşa s-a conturat ideea, fascinantă şi eficientă, de a construi o mică fabrică de bere, unde, cel care va poposi pentru a degusta produsul va putea şi vedea cum se fabrică minunata bere. Discursul preşedintelui Ursus Breweries, Gary Whitlie, sa axat, în principal, pe drumul parcurs de fabrica de bere Ursus până la momentul inaugurării acestei “Fabrici de bere”, mulţumind tuturor, atât administraţiei clujene, cât şi echipei cu care a lucrat la acest proiect unic. Grant McKenzie, vicepreşedintele Ursus România, a afirmat că “Fabrica de bere” un proiect unic la nivelul SAB-

Miller în Europa. “Acest spaţiu va oferi o experienţă unică, pentru că iubitorii de bere pot vedea cum se fabrică efectiv acest produs, pe linia instalată aici. Lucrările la berărie, care au costat peste un milion de euro, nu au făcut rabat de la calitate”, a precizat McKenzie. De altfel, în mozaicul de la intrare, care prezintă logo-ul Ursus, coroana este realizată din aur. Seara de 7 iulie a fost deci una extrem de specială. Oamenii din umbră, cei care au dat viaţă proiectului acesta, au urcat pe scenă şi şi-au dezvăluit identitatea de “meşteri berari” foarte pricepuţi. S-a degustat bere, în premieră mondială, cu un gust aparte şi o compoziţie care a uimit asistenţa. Concertele trupelor Hazard şi Compact au fost cele care au aşezat şi înnobilat, încă o dată, “coroana” aurită a mărcii de bere Ursus. Locaţia deschisă include un bar, un restaurant şi o terasă cu o capacitate de 300 de locuri. Preţurile pornesc de la 3 lei pentru un ţap de bere neﬁltrată, 5 lei pentru o halbă, 10 lei pentru paharele de un litru şi 3,5 lei pentru un draft de Ursus Black. Restaurantul asigură şi mic-dejun, la preţ de 13 lei, precum şi diverse alte gustări. Poftă bună!

Florin Lazăr

afaceri SC Cesiro S.A. una dintre cele mai mari fabrici producătoare de ceramică de menaj din Europa, fondată la Sighişoara, în 1957, se pregăteşte să-şi rescrie istoria modernă. Continuatoarea tradiţiei ceramice specifice spaţiului cultural şi spiritual al Transilvaniei, una din primele societăţi din România în acest domeniu, Cesiro a reuşit să integreze filosofia necesară pentru a avea succes global, lucrând acum 80% pentru export. După ce a investit milioane de euro în retehnologizare şi achiziţia vecinilor de la Artfil

cesiro îşi creşte producţia cu 50% Cesiro şi-a crescut constant cota de piaţă, iar acum creşterea cererii din partea clienţilor a ajuns să depăşească capacitatea de producţie pe care o are fabrica. În aceste condiţii şi în urma scoaterii la vânzare a societăţii învecinate – Artﬁl, Consiliul de Administraţie al SC Cesiro SA a decis achiziţionarea terenului, clădirii şi pavilionului administrativ ale Artﬁl. „Până la sfârşitul anului ne propunem să achiziţionăm cuptoare, maşini de fasonare, maşini de glazurare pentru dotarea noilor spaţii achiziţionate şi pentru a creşte producţia în medie cu 35-40%” a declarat Dan David, directorul comercial al Cesiro SA. Pe lângă cei 1.300 de angajaţi pe care îi are deja, compania are în plan an-

gajarea a încă 150 de persoane ce vor deservi activitatea de producţie în noul spaţiu achiziţionat. Firma sighişoreană face faţă deja cu succes unui export către firme din peste 30 de ţări, clientul numărul unu fiind gigantul Ikea. Producţia curentă numără peste 4 milioane de piese de ceramică lunar, iar prin extinderea capacităţii, odată cu achiziţionarea spaţiilor deţinute de Artfil, Dan David se aşteaptă ca producţia să ajungă la aproape 6 milioane de piese lunar. „Pentru a-şi menţine poziţia câştigată atât pe pieţele internaţionale cât şi pe cea naţională, managementul firmei va continua proiectele de retehnologizare avute în vedere pentru următorii ani. De asemenea, se va

Strategia viitoare a CESIRO vizează întărirea poziţiei companiei pe piaţă, prin: • creşterea capacităţii de producţie şi lărgirea ofertei de produse; • creşterea continuă a calităţii produselor; • Îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii şi cu furnizorii; • Urmărirea atentă şi adaptarea la evoluţia mediului de afaceri; • Promovarea firmei şi a produselor firmei printr-o politică de marketing eficientă; • Perfecţionarea personalului la toate nivelurile şi îmbunătăţirea modalităţilor de conducere prin promovarea unui management competitiv.

acorda o importanţă sporită condiţiilor de muncă ale angajaţilor precum şi protecţiei mediului, astfel încât CESIRO să rămână o societate viabilă şi proﬁtabilă care să furnizeze clienţilor săi produse de calitate la preţuri competitive”, a precizat şi Aurelian Voia, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al Cesiro.

Minuni din ceramică Producţia curentă a Cesiro se evidenţiază printr-o gamă foarte largă de produse, întro paletă coloristică fără egal, încluzând o gamă largă de produse precum: farfurii şi platouri, ceşti şi boluri, produse turnate (ceainice, vaze, suporturi de ou, suporturi de şerveţele, căniţte, doze etc). De asemenea, Cesiro poate crea produse decorate cu decalcomanii, dungi, linii, sitografie, tampografie şi pictură manuală. În toată evoluţia sa de la înfiinţare până in prezent, societatea a urmărit să răspundă cerinţelor clienţilor oferindule produse de calitate la preţuri competitive. Acest deziderat a putut fi îndeplinit prin preocuparea continuă pentru introducerea de tehnologii inovatoare, care să asigure un maxim de calitate, flexibilitate şi productivitate. Pentru a-şi menţine poziţia câştigată atât pe pieţele internaţionale cât şi pe cea naţională, managementul firmei va continua proiectele de

afaceri

Atuurile Cesiro în faţa concurenţilor chinezi Reporter: Ce formulă de management aduce succesul pentru Cesiro? aurelian Voia: Cel mai important e să fii aproape de client, să faci ceea ce-şi doreşte, să-l serveşti cât mai bine dar şi să fii cât mai aproape e oamenii pe care îi conduci. Firma nu se putea dezvolta şi nu putea trece prin perioadele de criză, fără ca personalul care conduce firma şi toţi angajaţii să fie canalizaţi pe aceeaşi direcţie. Suntem un colectiv de conducere format din trei directori executivi, dl Daniel David - director comercial, dna Delia Iliescu director economic, dl. Daniel Jugănaru - director de producţie, un mecanic şef foarte bun dl. Dorin Rusu. Din echipa de conducere mai fac parte două persoane, acţionari principali, Mariana Pupăză şi Ştefan Oltean. Împreună formăm Consiliul de Administraţie al firmei. Practic, faptul că ne înţelegem pe ideile principale, pe direcţiile generale de dezvoltare, a făcut ca firma să fie stabilă în timp.

„fabrica de faianţă Menaj din Sighişoara” a fost înfiinţată în 1957 şi a fost cunoscută datorită dezvoltărilor ulterioare sub denumirile de „combinatul de Sticlă şi faianţă”, apoi „complexul de Sticlă şi faianţă”, iar în anii deceniului iX, până în 1989, a făcut parte din „Întreprinderea de Sticlărie şi faianţă din Sighişoara”. firma a fost divizată în anul 1991 prin constituirea a trei societăţi comerciale: cesiro, Stimet şi artfil. În 1995 societatea a fost privatizată prin metoda MeBO, astfel că în prezent acţiunile societăţii sunt deţinute de angajaţi şi foşti angajaţi. După această privatizare ponderea pieţelor de desfacere s-a deplasat de la piaţa internă către export, ajungându-se la o pondere de 80% export din totalul producţiei.

retehnologizare avute în vedere pentru următorii ani. De asemenea, conducerea companiei va acorda o importanţă sporită condiţiilor de muncă ale angajaţilor precum şi protecţiei mediului. “Doresc să exprim, în numele societăţii, mulţumiri tuturor partenerilor Cesiro pentru încrederea acordată, asigurându-i că vor rămâne şi pe viitor în centrul preocupărilor noastre”, spune Aurelian Voia, preşedinte CA şi director general al companiei.

Ionuţ OPREA www.transilvaniabusiness.ro

Rep.: Ce înseamnă globalizarea pentru Cesiro? BSuntem pe pieţele internaţionale încă dinainte de ‘90, după ‘90 ne-am extins participarea pe pieţele internaţionale. De la un procent de 85% din producţie destinat pieţei interne în anii ’90, am ajuns ca 80% din producţie să fie exportată, avem o cifră de afaceri globală de 20 de milioane euro pen an, şi, cu o producţie de 4 milioane de piese anual, suntem unul dintre cei mai mari producători de menaj şi ceramică din Europa. Ikea este clientul principal, avem clienţi importanţi şi pe piaţa internă – reţelele de bricolaj, dar la export lucrăm direct prin diverse reţele şi indirect cu distribuitorii mari care au relaţii cu marile firme de retail. Produsele noastre merg în peste tot în lume, suntem printre primele firme din România care lucrează cu Ikea. Relaţia cu Ikea a venit ca o continuare şi o dezvoltare pas cu pas, de la 5%, apoi 20%, iar acum, în jur de 40% - 50% din producţie este pentru Ikea. Rep.: Cum apreciaţi cotaţia leu/euro? Sunt oameni de afaceri care spun că nu e corectă/reală. Ce părere aveţi? a.V.: Pentru noi a fost o lovitură foarte mare, în toată industria ceramică. Perioada 2006 - 2007, anii aceia au fost o crimă pentru exportatori. Pentru noi aceea a fost criza corectă, atunci ne-am antrenat. Raportul care e acum nu este suficient de atractiv, un euro era vreo 4.2 lei acum vreo 7 ani. În şapte ani costurile cu manopera, cu energia au crescut. Cele mai rele sunt fluctuaţiile, acum să zicem că e un curs suportabil. Am încercat să ne protejăm, însă un curs în jur de 4 lei pentru un euro este dezavantajos. Rep.: Admiraţi ceva la principalii competititori ai Cesiro? a.V.: În Europa sunt puţini furnizori de nivelul nostru. În Turcia şi în Portugalia sunt firme care mai produc aşa ceva. Principalul concurent e China, şi asta

e pentru toată lumea. La chinezi poţi să admiri orice: ştiu să se dezvolte, să reacţioneze, să profite de orice fel de oportunitate pe care o au. Atuurile noastre: suntem aproape de Europa şi am învăţat să ne mişcăm repede, livrăm în timp scurt, suntem mobili, flexibili şi aceste trăsături ne-au făcut să rămânem pe piaţă. Rep.: Care sunt cele mai importante valori pentru Dvs.? a.V.: Cel mai important principiu e să găseşti un numitor comun pentru toată lumea, să fii aproape de toată lumea, acesta îl consider esenţial. Pentru o firmă în care lucrează 1.300 de oameni trebuie un comportament responsabil. Şi să ai încredere. Rep.: Ce vă propuneţi pentru viitor? a.V.: Am investit constant în ultimii 10 ani, mai mult de 1 milion de euro pe an, am retehnologizat procesele de ardere, utilajele, din punct de vedere al procesului tehnologic multe nu mai sunt de făcut. Acum am găsit oportunitatea de a ne extinde, pe asta marşăm acum. Dacă piaţa e în dezvoltare şi îţi cere produse, clientul ce nu ia de la tine ia de la altul. Aşa că obiectivul principal acum este creşterea producţiei.

INTeRvIU

Clujul, micul Hollywood al Europei de Est Primarul Clujului, Sorin Apostu, vrea să obţină fonduri europene pentru a amenaja un Centru pentru Industrii Creative la periferia Clujului, în zona cunoscută sub numele de Dealul Lombului. Este vorba de o iniţiativă care ar putea transform Clujul într-un Hollywood al Europei de Est şi care ar putea genera diversificarea semnificativă a tipurilor de turism practicat în regiune. Reporter: Care este rolul acestui Centru pentru Industrii Creative? Vă rog să explicaţi acest rol în aşa fel încât să înţeleagă toţi cei mai puţin familiarizaţi cu acest concept inovator... Sorin Apostu: Practic, noi dorim să oferim oportunităţi pentru creaţie, fie că este în domeniul filmului, aşa cum s-a vorbit deja, fie orice alt domeniu al creaţiilor. Şi spun acest lucru deoarece suntem un oraş universitar, dar în care avem atât licee cu profil de artă, design, dar şi facultăţi de acelaşi profil. Eu cred că poate fi o soluţie atragerea de creatori. Până la urmă, Clujul, clar, se consolidează în direcţia unui oraş care oferă servicii de înaltă calitate. Nu avem industrie grea, dar nici nu ne trebuie, pentru că este mare poluatoare. Nu avem industrii specifice, aşa cum există în anumite oraşe consacrate. Suntem pe IT, pe servicii medicale, pe servicii de creaţie, industrie uşoară, ceea ce foarte bine ne-a ancorat în acest segment. Reporter: De unde credeţi că vor veni banii necesari pentru acest proiect? Sorin Apostu: Mai întâi, sunt fondurile europene. Este un proiect pe fonduri europene. Şi acest proiect are şi valenţe care sunt absolut necesare pentru municipalitate. Este, practic, o construcţie care este multivalentă. Ea poate fi folosită oricând ca şi centru

Context interesant Iniţiativa lansată de muncipalitatea clujeană vine în contextul în care, acum mai mult de un secol, la Cluj-Napoca, era realizat primul film turnat pe teritoriul României. ”Platoul” de filmare era reprezentat de zona piaţetei din faţa clădirii Urania, de pe strada Horea. De asemenea, de 10 ani, Clujul este gazda celui mai important festival de film din România, Festivalul Internaţional de Film Transilvania.

expoziţional, o alternativă la ceea ce se întâmplă azi la ExpoTransilvania. Există acele spaţii care permit, pe lângă parcări extrem de generoase, punerea la dispoziţie a unei suprafeţe duble decât pune azi la dispoziţie ExpoTransilvania, spaţii pentru expoziţii.

Producătorii serialelor TV, bineveniţi la Cluj Reporter: Există şi ideea folosirii acestor spaţii pe post de studiouri de film. Sorin Apostu: Asta înseamnă creaţie. Deci, clădirea respectivă poate fi imaginată inclusiv pentru studiouri de film. Vedeţi că, la ora actuală, această industrie a crescut mult datorită apariţiei a numeroase posturi de

să aibă ceva de oferit. El, până mai ieri, era o simplă destinaţie de business. Sigur, rămânem o destinaţie de business, dar pe lângă acest business, life style –ul, cum îl numesc companiile mari care cercetează pieţe pentru investitori, trebuie să ﬁe un lucru foarte bine pus la punct. Şi am observat acest lucru încă din anii în care Nokia a venit la Cluj. Erau întrebări despre transportul în comun, un lucru extrem de important, despre învăţământ, începând de la grădiniţă până la facultate, pentru că veneau investitorii cu familiile, era o întrebare despre petrecerea timpului liber...

Fond pentru cinematograﬁe Reporter: Fondatorul TIFF, Tudor Giurgiu, lansa în urmă cu ceva vreme o idee: crearea unui fond

Un secol s-a scurs de la turnarea primului film la Cluj 10 ani a împlinit la Cluj Festivalul Internaţional de Film Transilvania televiziune şi apariţiei fenomenului de seriale de dupăamiază, deci nu a filmelor artistice efective. De aceea, cred că un studiou, de asemenea, poate aduce un potenţial economic crescut pentru Cluj-Napoca. Reporter: Care credeţi că va fi valoarea acestui centru? Mă refer la valoarea ca investiţie şi la valoarea pe care o va genera, dacă puteţi face o comparaţie între cele două sume... Sorin Apostu: Sigur, valoarea proiectului este stabilită la nivelul caietului de sarcini prin respectivele fonduri europene. Generarea nu este una numai directă, din folosirea acelui centru. Vedeţi, nici dacă lansezi, de exemplu, o chestiune turistică de vizitat – Turnul Pompierilor, îl refacem – nu ştim, valoarea nu va fi din câte bilete vom vinde, ci valoarea va fi câţi vizitatori atragem în tot Clujul şi se duc şi stau la hotel, hotelierii plătindu-ne – este un exemplu –taxele la Primărie. Clujul este în concurenţă cu toată lumea, cu capitalele europene, cu oraşele din România, pentru că trebuie

pentru cinematografie. Adică, autorităţile locale să pună în joc o anumită sumă, cu obligaţia pentru cineaştii care beneficiază de acea sumă să îşi realizeze peliculele şi să cheltuie dublu sau triplu în comunitatea locală. Cum vi se pare această iniţiativă? Sorin Apostu: Este o iniţiativă lăudabilă şi nu trebuie să rămână la nivelul acesta, al iniţiativei. Ar trebui chiar extinsă la nivelul întregii industrii creative, nu numai în zona filmului. Este normal ca atunci când generezi un profit dintr-o comunitate să întorci către comunitatea respectivă o parte din acel profit. Este normal ca atunci când se generează taxe dintr-o activitate să întorci o parte din acele taxe către activitatea care ţi-a generat taxele.

Claudiu Pădurean

EVENIMENT

Cel mai important festival agrar din Transilvania îşi deschide porţile în Blaj

Transilvania Fest se mută pe Câmpia Libertăţii Cel mai important festival agrar din Transilvania a ales Blajul drept gazdă pentru ediţia 2011, din perioada 29 – 31 iulie. Transilvania Fest este găzduit de Câmpia Libertăţii, un loc simbolic pentru românii ardeleni. Practic, acest festival aduce o întoarcere la vechile şi bunele tradiţii ale românilor ardeleni şi promovează meşteşugurile tradiţionale în Transilvania, agricultura ecologică, bucătăria de tip slow-food, dar şi mici oameni de afaceri care au transformat în bani oportunităţile oferite de evoluţiile pieţei, corelate cu aptitudini personale. Aşa ar fi, de exemplu, turdeanul Mircea Sin, unul dintre cei mai apreciaţi sticlari din România. În condiţiile în care fosta fabrică de sticlă din Turda, înfiinţată încă în perioada interbelică, se confrunta cu dificultăţi serioase, Mircea Sin a pus bazele unui atelier independent. ”Pentru că materia

Turism în Mica Romă Turiştii care vin în Blaj au ocazia să admire panorama oraşului şi a Văii Târnavei din locul numit Crucea Iancului. De fapt, crucea, care era luată ca reper de revoluţionarii de la 1848, a fost ridicată de localnicii recunoscători episcopului greco-catolic Ioan Bob, care i-a scăpat de foamete. Apoi, centrul vechi al Micii Rome, aşa cum a botezat Blajul marele poet Mihai Eminescu, reprezintă un adevărat scrin vrăjit al comorilor. Pe de o parte, este vorba de catedrala care reprezintă inima catolicismului românesc. Apoi, este vechiul castel care găzduieşte sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, dar şi celebrele şcoli ale Blajului. Nu trebuie uitată nici biserica ortodoxă ridicată cu sprijinul Regelui Carol al II-lea în perioada interbelică, dar nici Câmpia Libertăţii, locul de adunare a revoluţionarilor români conduşi de Avram Iancu.

www.transilvaniabusiness.ro

primă lipseşte în România, aduc tuburi de sticlă fabricate în Germania, pe care le prelucrez la mine”, spune turdeanul, care a reuşit să inverseze, la scară mică, un circuit economic ce presupune, de regulă, trimiterea de materii prime din România în Germania. Mircea Sin a creat o sumedenie de obiecte care se află la limita dintre arta pură şi lumea pragmatică a obiectelor utile. De exemplu, el confecţionează candelabre unicat, care pot rivaliza, în privinţa calităţii şi a realizării artistice, cu cele ale marilor creatori din Occident. Tot el a creat semnele horoscopului, dar şi pahare de sticlă cu pai inclus, perfecte pentru cocktailuri, şi care sunt deja în dotarea mai multor localuri cu ştaif din România şi din Occident.

Oportunităţi pentru producătorii din Transilvania Transilvania Fest nu este o oportunitate doar pentru sticlari. Producătorii de suc natural de mere din Ţara Haţegului ori din Reghin au testat piaţa în cadrul ediţiilor anterioare ale festivalului. La câţiva ani distanţă, branduri precum Jana din Haţeg sunt tot mai consolidate pe piaţa sucurilor din Transilvania. De asemenea, compania Apidava din Blaj, care este unul

ducătorii de mobilă de la StratusMob Blaj, o companie care se bucură de succes nu doar în România, ci şi în Franţa ori în Belgia, unde mobila din lemn produsă pe Valea Târnavei s-a impus printr-un bun raport preţ-calitate.

Obârşia vinului Fetească Regală Însă tot de pe văile Târnavelor vor veni la Transilvania Fest şi producătorii de vin. Pe de o parte, este vorba de jucători de pe piaţa locală, cum ar fi AgroServ Blaj, producător al unui soi de vin care câştigă tot mai mulţi fani. Pe de altă parte, este vorba de un adevărat gigant al industriei vinului din România, dar şi din Europa de Est. Este vorba de compania Jidvei, care revendică rolul de lider pe piaţa vinurilor albe. Prezenţa producătorilor de vin este absolut normală, în condiţiile în care Podişul Târnavelor este locul naşterii unuia dintre cele mai apreciate soiuri de vin alb, Feteasca Regală. Vinificat cu înţelepciune, lichidul obţinut din strugurii din sudul Transilvaniei reprezintă perla coroanei vinurilor româneşti. Însă, dincolo de prezenţa meşterilor şi a firmelor locale, Transilvania Fest reprezintă şi un impuls semnificativ dat tu-

1700 – naşterea Bisericii Greco-Catolice, cu centrul în Blaj 1848 – Blajul devine centrul naţiunii române din Transilvania dintre cei mai importanţi procesatori de miere de albină, va fi prezent la festival. Dincolo de brandul Roua Florilor, care este unul dintre cele mai importante de pe piaţa românească, Apidava va fi prezent şi cu brandul Di Melo, miere ecologică de o calitate excepţională. Tot din Blaj va fi prezentă şi compania Montana Popa, renumită pentru mezelurile şi mititeii produşi după o reţetă secretă. Produsele realizate la Blaj sunt disponibile în magazinele proprii, atât în Blaj, cât şi în Mediaş. Nu vor lipsi nici pro-

rismului în Blaj. Este vorba de un oraş renăscut, ca urmare a fluxurilor financiare date de investiţia concernului Bosch, care a construit în oraş două fabrici, care produc diferite componente pentru industria auto. Iar expansiunea Bosch în Transilvania va continua chiar din acest an.

Claudiu Pădurean

NEW BUSINESS

Oaspeţi la curtea saşilor

Cele 160 de biserici fortificate ale Transilvaniei, existente în aproape fiecare sat colonizat de populaţia germană, au un imens potenţial turistic. Mai mult de jumătate din aceste monumente istorice se găsesc în judeţul Sibiu. Vizitate sporadic de turiştii români sau străini, bisericile cetăţii ar putea oferi mai mult decât o simplă plimbare printre vechile ziduri. În fiecare dintre aceste localităţi există un patrimoniu important, demn de expus în cadrul unui muzeu. Ideea de amenajare a unor spaţii de odihnă între zidurile medievale vine ca o opţiune perfectă de cunoaştere a istoriei, din interior. Crearea de pensiuni şi muzee în dependinţele bisericilor fortificate ar putea susţine autofinanţarea acestora. Aceeaşi iniţiativă ar duce la rezolvarea problemei lipsei fondurilor pentru reabilitările periodice care se fac în monumentele datând din secolele XIII-XVI. Cu un plan bine pus la punct şi o idee de investiţie în viitor, România nu s-ar mai plânge că „i se dărâmă trecutul” dar mai ales, ar putea explora un segment de piaţă păstrat sub lacăt până acum.

Istoria e vie Biserica evanghelică fortiﬁcată din Axente Sever, judeţul Sibiu, este un exemplu al funcţionalităţii acestui principiu. „Reamenajarea parţială a monumentului datând din secolul al XIV-lea a mers, de la bun început, pe idea creării unui muzeu şi a unei pensiuni” spune arheologul Petre Muntean Beşliu, participant la lucrările începute în anul 2006. Timp de trei ani s-au făcut măsurători, săpături, studii de teren până când planul de reabilitare a ajuns la ﬁnal. „Muzeul sătesc spune povestea locuitorilor

de aici şi a vieţii lor. Pensiunea a fost amenajată în cămările-depozite din zidul de apărare. Scopul a fost să prezentăm un monument viu în care vizitatorii pot simţi istoria”, a declarat Ton van Rijen, iniţiatorul proiectului.

Fonduri străine Costurile lucrărilor de restaurare a zidului şi de amenajare a muzeului şi a camerelor de oaspeţi au fost de 400 000 de euro. Filiala olandeză a Operation Villages Roumains, a acoperit 20% din această sumă. „Fonduri au fost furnizate de Fundaţia Germană pentru Mediu, de Fundaţia Saşilor din Transilvania şi Fundaţia Mihai Eminescu”, spune Ilse Constantin, curatorul bisericii din Axente. De la inaugurarea din mai 2009, muzeul din cetate a avut un număr de peste 3000 de vizitatori. „Alături de Consistoriul Evanghelic din Mediaş dorim restaurarea completă a zidurilor şi a bisericii dar acest plan este o Fata Morgana pentru moment. Ne-am hotărât să facem progrese mici, dar importante”, a mai spus Ton van Rijen, de la Operations Villages Roumains.

Elevi pe acoperiş „Vara aceasta s-au continuat lucrările, cu sprijinul elevilor germani de la Şcoala eodor Frey din Eberbach”, declară administratorul Rodica Ştefan. Cei 11 tineri – viitori tâmplari, împreună cu profesorii lor, au locuit în luna iulie în fostele cămări de grâne şi au realizat reabilitarea a două acoperişuri din interiorul cetăţii. „Încăperile care sunt de 2 şi de 3 locuri, dispun de baie proprie. Costul unei nopţi începe de la 100 de lei pentru o cameră dublă”, spune Rodica Ştefan. În muzeul bisericii fortificate din Axente Sever sunt expuse obiecte specifice portului popular săsesc, monede din bronz, cupru, aur şi argint dar şi alte fragmente ceramice, arme de luptă şi fotografii, colecţionate şi donate de locuitorii comunei. Turul muzeului este ghidat şi acompaniat de muzică medievală. Turiştii cazaţi aici se pot bucura şi de terasa de vară amenjată în curtea care răsună de muzică săsească.

new business

Idei realiste? “Mai multe biserici din judeţ ar putea beneficia de pe urma unei idei asemănătoare celei de la Axente Sever. Cea din Cristian de exemplu, are o cameră ce ar putea fi transformată în muzeu”, crede arheologul Petre Beşliu. „Un muzeu etnografic există şi în biserica evanghelică din Turnişor”, spune Wieland Köber, responsabil administrativ al Biroului de coordonare Biserici Fortificate din cadrul Bisericii Evanghelice. Punerea în faptă a unor amenajări similare depinde foarte mult de existenţa unor investitori dar şi de starea în care se află monumentul şi de locaţia acestuia. „Camerele de depozit ar putea fi foarte uşor folosite ca locuinţe pentru bătrâni, sau pot fi librării, hosteluri, oficii de poştă sau magazine. Spaţiile din bisericile fortificate sunt ideale pentru organizare de activităţi, con-

www.transilvaniabusiness.ro

Ziduri în UNESCO bisericile fortiﬁcate din biertan, Viscri, saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Câlnic şi Dârjiu au fost incluse pe lista patrimoniului unesCO.

ferinţe şi seminarii. Dacă aceste idei sunt realiste, numai timpul va spune”, declară Ton van Rijen.

Repararea a început Un amplu proiect de consolidare a 18 biserici fortificate din Transilvania (judeţele Sibiu, Alba, Mureş, Braşov), finaţat prin Fonduri Europene de Dezoltare Regională, iniţiat de Biserica Evanghelică România C.A., va fi finalizat în anul 2013. Suma necesară lucrărilor este

de 22 de milioane de lei din care 17 milioane din fonduri nerambursabile. Biserica Evanghlică desfăşoară mai multe programe de atragere a ﬁnanţatorilor pentru susţinerea lucrărilor de consolidare, reabilitare şi întreţinere a bisericilor fortiﬁcate. Unul dintre acestea presupune preluarea titlului de „custode” al unui astfel de monument din Transilvania, la alegere.

Alexandra Coroian

turism Zbor direct Târgu Mureş – Antalya, vacanţe premium

Două ore până în Paradis

Începând de luni, 21 iunie, cei care doresc să petreacă un sejur de şapte sau 14 zile în staţiunea turcească Antalya au la dispoziţie o cursă aeriană charter pusă la dispoziţie de operatorul turistic Premium Holidays, prin intermediul companiei Sky Airlines, ce decolează în ﬁecare zi de luni de pe Aeroportul Transilvania Târgu Mureş.

Zboruri realizate de Sky Airlines „Eu spun că este un lucru foarte important pentru oraş, pentru dezvoltarea Aeroportului din Târgu-Mureş, din partea căruia am primit tot sprijinul. O astfel de acţiune vine până la urmă în sprijinul judeţului, pentru că în timp e posibil să apară alte oportunităţi, pentru alte destinaţii”, a declarat Selciuk Suliman, preşedintele Premium Holidays, în cadrul unei întâlniri cu agenţii de turism, oameni de media şi posibili clienţi organizată la Grand Hotel Târgu-Mureş. Turiştii ajung în Antalya după aproape două ore de zbor, iar la întoarcerea acasă avionul face o escală scurtă la Satu Mare, astfel încât călătoria este una deosebit de confortabilă. „Cursa către Antalya este una directă, durata de zbor este de aproximativ o oră şi 50 de minute, iar la întoarcere ruta e Antalya – Târgu-Mureşş, via Satu Mare. Escala de la Satu Mare durează 30 de minute, timp în care turiştii rămân în avion, după care urmează un zbor de 20 de minute până la Târgu-Mureş”, a explicat Selciuk Suliman.

„All inclusive” la toate hotelurile În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe, preşedintele Premium Holidays a arătat că acestea variază între 400 şi 1.400 de euro, în funcţie de durata sejurului şi hotelul ales. „Diferenţele de preţ care se regăsesc în oferte depind de hotelul ales de către turişti, precum şi de durata sejurului”, a aﬁrmat Selciuk Suliman. Totodată, acesta a subliniat că toate cele peste 260 de hoteluri din zona Antalyei au oferte „all inclusive”, ceea ce înseamnă posibilităţi de pe-

Cursa charter Antalya Operator aerian: tour Operator: Program de operare: Orar operare: Detalii complete pe:

trecere a vacanţei pentru toate buzunarele. „Într-adevăr se putea gândi o cursă charter către o altă destinaţie. Dacă vă uitaţi statistic la nivelul ţării, cele mai multe curse de charter sunt cele cu destinaţia Antalya pentru că oferă oamenilor posibilitatea de a merge acolo şi preţuri pentru toate buzunarele, în special pentru familiile cu copii. Pe de altă parte, acest concept de „all inclusive” pe care îl oferă hotelurile din Turcia nu cred că îl puteţi găsi nicăieri în altă ţară, iar destinaţiile de vară nu sunt foarte multe, în special cele din zona Mării Mediterane. În condiţiile de criză, cele mai bine vândute vacanţe sunt cele pe „all inclusive.” De ce? Pentru că oricine are posibilitatea de a-şi bugeta vacanţa, dacă e vorba de o familie cu un copil sau doi copii, turistul ştie dinainte că tot ce a achitat poate ﬁ costul întregii vacanţe”, a declarat Selciuk Suliman.

Zborurile către Antalya sunt realizate de către compania sky Airlines, nominalizată în 2010 cea mai bună companie de chartere din Europa. „sky Airlines este o companie turcă, relativ tânără, de zece ani vechime, care are o flotă de aeronave foarte bune, în proporţie de 50% fiind aparate de zbor noi, din 2010. De asemenea, sky Airlines a fost nominalizată în anul 2010 ca fiind compania de chartere numărul unu din Europa, deci garantez că este o companie impecabil de serioasă”, a declarat selciuk suliman.

Adrenalină la rafting şi safari De asemenea, preşedintele Premium Holidays a precizat că turiştii au la dispoziţie diverse oferte suplimentare, cum ar ﬁ excursii culturale, rafting sau safari. „Sunt foarte multe excursii opţionale cu caracter mai distractiv, în care turiştii pot face rafting, safari, vizite culturale şi multe alte posibilităţi, dar în general lumea se duce în Antalya pentru mare şi plajă. Reţeaua de distribuţie este practic agenţiile de turism din Târgu-Mureş, iar numărul hotelurilor din zona Antalya este de peste 260”, a spus Selciuk Suliman.

Ionuţ OPREA

Sky Airlines, aeronave B 737-800, cu 180 de locuri Premium Holidays Antalya – Satu Mare – Targu Mures – Antalya Luni, 20 iunie – 26 septembrie 2011, ora 19.10 aterizare Târgu Mureş, ora 19.40 Târgu Mureş decolare http://www.premiumholidays.eu/

Premium Holidays, o companie de top Deşi a fost înﬁinţată relativ recent, în anul 2009, compania Premium Holidays a ajuns în scurt timp în topul tour-operatorilor de turism pe destinaţia turcia. „suntem o companie relativ tânără pe piaţă, avem trei ani de funcţionare, dar venim cu câteva atuuri destul de majore. Premium Holidays a oferit peste 10.000 de pachete turistice în 2009, 14.000 de pachete turistice în 2010, ajunnd în top 5 al tour-operatorilor pe destinaţia turcia. Pentru anul 2011 obiectivul nostru este de 25.000 de turişti”, a aﬁrmat selciuk suliman.

afaceri

Prodvinalco premium Prodvinalco a trecut la fabricarea de produse exclusiviste, capabile să întărească exporturile companiei clujene. Societatea este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa produselor alcoolice din România. ”Vodca de Cluj”, V33, de exemplu, este unul dintre cele mai puternice branduri de pe segmentul băuturilor cu preţ scăzut, destinat unei mari mase de consumatori. La fel este şi rachiul R 28. Încă din perioada interbelică, astfel de produse şi-au câştigat o importantă nişă de piaţă. Iar în perioada comunistă, când toţi producătorii de vodcă şi de rachiu aveau acelaşi brand, produsele realizate la Cluj au continuat să ﬁe căutate de cumpărători, pentru că ele se remarcau printr-o calitate mai bună decât cele realizate în alte judeţe. În aceste condiţii, Prodvinalco, companie fondată în anul 1932, a reuşit să îşi păstreze piaţa după căderea comunismului. Apoi, pe măsură ce fostele societăţi Vinalcool judeţene erau închise una după alta, Prodvinalco a reuşit să devină un jucător de importanţă regională, apoi de importanţă naţională. În ultimii ani, Prodvinalco a început exporturile. Deocamdată, sporadic, iar compania a vizat mai ales ţările în care se aﬂă importante comunităţi de emigranţi români, precum Spania ori Italia.

Succes pe segmentul mediu Concomitent, compania clujeană a început să ţintească şi segmente mai elevate ale consumatorilor. Produsele precum bitter-ul Senator ori lichiorul Florio Senator sau impus cu succes pe segmentul mediu. Au urmat produse de tip brandy, precum Iancu. Iar cu brandy-ul Napoca, ce combină distilatul de vin, alcoolul de origine agricolă şi diferite plante lăsate la macerat, Prodvinalco a făcut primul pas către segmentul premium.

Ţuici pentru export A urmat pasul al doilea, reprezentat de lansarea unor ţuici de foarte bună calitate, inclusiv ţuică de prune ori ţuica de pere, cu fructe păstrate în sticlă. ”Aceste produse sunt mai puţin cerute pe piaţa românească, în condiţiile în care există foarte mult alcool produs în gospodării. Însă pentru străinii care vin în România ori pentru românii care vor să facă un cadou mai deosebit cuiva

aﬂat în străinătate, sticlele cu ţuică produse de Prodvinalco reprezintă o opţiune foarte bună”, spune directorul general al companiei clujene, Andi Dascăl, ”creierul” care stă în spatele noii strategii de dezvoltare adoptate de ﬁrma clujeană. Preţul acestor sticle de ţuică este incomparabil mai mare, faţă de produsele tradiţionale V 33 ori R 28. O sticlă de ţuică de pere costă circa 50 de lei, preţ comparabil cu cel al unei sticle de whiskey. Însă tot mai mulţi clienţi se orientează către produsele realizate de Prodvinalco, în condiţiile în care, pentru acelaşi preţ, trebuie să opteze între un whiskey mediocru şi o ţuică de foarte bună calitate.

Vodca ”Vampire”, apreciată în străinătate Iar strategia Prodvinalco merge mai departe pe segmentul premium. Compania clujeană a realizat un sortiment de vodcă premium, care va ﬁ vândută sub brandul ”Vampire”. Andi Dascăl spune că este vorba de o vodcă ce va reprezenta Prodvinalco în special pe pieţele ex-

O strategie câştigătoare Cu toate acestea, ”în ansamblul vânzărilor companiei clujene, cel mai important segment rămâne cel economic”, spune Andi Dascăl. Însă tocmai pe segmentul în care Prodvinalco are cea mai îndelungată tradiţie şi cea mai bună poziţie, se confruntă cu mari probleme, generate de uzurparea unor poziţii pe piaţă de către ﬁrme obscure, care fac evaziune ﬁscală şi care, astfel, fac o concurenţă neloială producătorilor de alcool. Mai mult, ”piaţa alcoolului s-a restrâns din cauza crizei economice”, mai spune directorul general al companiei clujene. Cu toate acestea, Prodvinalco a reuşit să îşi conserve poziţiile, graţie unor mari eforturi, consolidării echipelor de vânzări şi de

5% – creşterea aşteptată pentru acest an de conducerea Prodvinalco 98% din vânzări sunt realizate pe piaţa internă 50 de lei este preţul mediu al ţuicilor din segmentul premium 50% din valoarea produsului pe raft este reprezentată de taxe şi accize terne, însă, pe termen mediu, ea va fi introdusă şi pe piaţa românească. Noul sortiment de vodcă este capabil să combine tradiţia fabricării acestei băuturi în ţările Europei de Est şi aluzia la cel mai cunoscut ”brand de export” al Transilvaniei, Dracula şi lumea vampirilor săi. Planurile de viitor ale companiei Prodvinalco se referă şi la abordarea altor strategii, care presupun importul de whiskey şi de gin, care vor fi îmbuteliate în România şi vor fi vândute sub brandul companiei clujene.

marketing şi datorită notorităţii brandurilor produse de compania clujeană. De asemenea, managementul Prodvinalco a mizat şi pe diversiﬁcarea surselor de venit. Astfel, la două decenii după Revoluţie, compania clujeană a reintrat pe piaţa vinurilor şi a şampaniei. ”Ne-am dorit foarte mult acest lucru, mai ales că numele companiei noastre include şi sintagma vin”, spune Andi Dascăl. În prezent, vinul Prodivinalco este vândut sub brandul ”Ţărăncuţa”, iar şampania este vândută sub brandul ”Senator”. Este

AfAceRi Evaziunea, marea problemă Dincolo de performanţele slabe ale economiei româneşti din ultimii ani, producătorii de alcool din România s-au confruntat şi cu problema evaziunii fiscale. În condiţiile în care taxele şi accizele reprezintă circa 50 la sută din valoarea la raft a produselor alcoolice, firmele care comit evaziune pornesc din start cu un mare avantaj faţă de producătorii oneşti, care îşi plătesc taxele. În aceste condiţii, Andi Dascăl spune că statul român ar trebui să manifeste o fermitate mult mai mare în combaterea evaziunii fiscale, atât pentru a asigura un mediu concurenţial onest, cât şi pentru a spori veniturile bugetului de stat. de vodcă ”Vampire”. Aceste evoluţii sunt motivate şi susţinute şi de cifre. ”În prezent, segmentul economic reprezintă circa 65 la sută din piaţa băuturilor din România, în timp ce segmentul premium reprezintă circa 7 la sută. Însă noi credem că acest segment, cel premium, se va dezvolta în continuare, de aceea, noi trebuie să fim prezenţi şi să performăm pe acest segment”, a spus directorul general al Prodvinalco, Andi Dascăl.

Prezenţă consolidată pe piaţa internă ”Aceste produse sunt mai puţin cerute pe piaţa românească, în condiţiile în care există foarte mult alcool produs în gospodării. Însă pentru străinii care vin în România ori pentru românii care vor să facă un cadou mai deosebit cuiva aﬂat în străinătate, sticlele cu ţuică produse de Prodvinalco reprezintă o opţiune foarte bună” Andi Dascăl vorba de băuturi importate, care au un raport corect calitate – preţ. Vinul ”Ţărăncuţa” este vin de masă, accesibil unei mari zone de consumatori, iar şampania se încadrează pe segmentul mediu. Înainte de Revoluţie, Prodvinalco îmbutelia propriul său vin alb, produs în fosta podgorie de la Cuzdrioara, la nord de oraşul Dej. Însă, după căderea comunismului, această podgorie a fost abandonată, iar Prodvinalco s-a concentrat exclusiv pe băuturi spirtoase, segment care nu doar că i-a asigurat supravieţuirea, ci i-a permis să performeze.

La vremuri noi, abordări noi Acum, noile vremuri impun o abordare nouă. Iar directorul general al companiei clujene, Andi Dascăl, mizează şi pe surse financiare la care, acum două decenii, Prodvinalco nu avea acces. Este vorba de fondurile europene. Acestea ar urma să fie folosite pentru a reporni şi pentru a moderniza centrul de vinificaţie de la Cuzdrioara. Deocamdată, nu este vorba de replantarea podgoriei, cu atât mai mult cu cât zona din nordul oraşului Dej nu este una tradiţională pentru vinuri. Însă la Cuzdrioara, dacă Prodvinalco va reuşi să obţină fondurile europene dorite, ar putea fi valorificate vinurile produse în sudul Transil-

www.transilvaniabusiness.ro

vaniei, în zone cum ar fi Valea Mureşului, cu podgorii precum cea de la Ciumbrud ori de la Miniş - Măderat, ori în Podişul Târnavelor, în podgorii cum ar fi cea de la Târnăveni ori de la Blaj. În paralel cu diversificarea produselor Prodvinalco, managementul companiei a avut grijă şi de consolidarea reţelei de distribuţie. De exemplu, vinul ”Ţărăncuţa” şi şampania ”Senator” sunt deja disponibile în reţeaua celor 87 de distribuitori ai Prodvinalco. Ele urmează să intre şi în reţelele mari, de tip cash&carry, lucru care va permite o acoperire mai bună a pieţei româneşti. Tocmai datorită strategiei integrate a conducerii Prodvinalco, această companie a ajuns să deţină circa şase la sută din piaţa băuturilor alcoolice din România, o piaţă evaluată oficial la 30 – 40 de milioane de euro. În topul producătorilor de alcool din România, compania clujeană ocupă, în ”clasamentul general”, locul 5. Însă există produse care, pe segmentul lor, au performanţe superioare. De exemplul bitterul ”Senator” este pe locul doi în topul vânzărilor de pe acest segment. Florioul ”Senator” este pe locul trei în clasamentul vânzărilor de pe piaţa românească. Iar în paralel cu consolidarea pe piaţa românească, Prodvinalco a început să cucerească şi pieţele străine. Aşa ar fi piaţa suedeză ori cea din Republica Dominicană, acolo unde sunt exportate loturi

Chiar dacă produsele premium sunt tot mai cerute la export, compania clujeană mizează în continuare pe o prezenţă consolidată pe piaţa internă, în paralel cu diversiﬁcarea exporturilor şi a pieţelor pentru export. Iar strategia conducerii Prodvinalco poate să ﬁe perfect înţeleasă, în condiţiile în care circa 98 la sută din veniturile companiei clujene sunt generate de vânzările realizate pe piaţa românească.

Care sunt aşteptările pentru 2011? Iar în condiţiile în care piaţa românească este în restrângere, conducerea Prodvinalco şi-a ﬁxat pentru acest an un obiectiv foarte ambiţios: o creştere a cifrei de afaceri cu 5 la sută. Pentru cei care privesc din afară evoluţia companiei clujene, obiectivele asumate de conducerea Prodvinalco ar părea de neatins. Însă, în ultimii ani, performanţele companiei clujene au fost mai bune decât evoluţiile pieţei. De exemplu, în anul 2008, când piaţa a crescut cu 11 la sută, cifra de afaceri a Prodvinalco a crescut cu 18,6 la sută. De asemenea, în anul 2010, când piaţa românească a scăzut cu 20 la sută, pentru Prodvinalco scăderea a fost de doar cinci la sută. În primele patru luni ale acestui an, piaţa românească a băuturilor alcoolice a scăzut cu 16 la sută, faţă de perioada similară a anului trecut. Pentru Prodvinalco, scăderea a fost de doar doi la sută. Iar conducerea companiei clujene se aşteaptă ca al doilea semestru al anului să aducă o creştere care să pună bazele unei evoluţii şi mai bune în anul 2012.

Claudiu Pădurean

opiniE

Unele elemente de noutate cuprinse în Legea nr. 62/2011 a dialogului social În data de 10 mai 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea 62/2011 a dialogului social, fiind abrogate în mod expres nu mai puţin de şase acte normative cu incidenţă în domeniul astfel reglementat. Văzută ca o consecinţă firească a modificărilor aduse Codului Muncii la începutul lunii mai 2011 şi chiar ca un pas obligatoriu ce se impunea a fi efectuat, adoptarea noului act normativ presupune practic o comasare a reglementărilor aferente dispoziţiilor legale abrogate, reunire având ca rezultat constituirea unui veritabil cod al dialogului social. Modificările şi elementele de noutate introduse prin adoptarea noii legi nu au fost intens mediatizate, fiind eclipsate de schimbările aduse Codului Muncii ce au stârnit ample dezbateri. Totuşi Legea dialogului social aduce unele elemente de noutate absolută cu consecinţe deosebit de importante.

Contractul colectiv de muncă la nivel naţional Noul act normativ stabileşte în mod expres posibilitatea negocierii contractului colectiv de muncă la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate, instituind obligativitatea negocierii colective doar la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţi de 21 de angajaţi. Prin această modalitate de reglementare a fost suprimată practic instituţia contractului colectiv de muncă la nivel naţional văzută până în prezent ca un etalon al condiţiilor de muncă, drepturilor, sporurilor şi beneﬁciilor precum şi al obligaţiilor corelative, incidente în cazul tuturor angajaţilor indiferent de domeniul de activitate.

Scopul eliminării contractului de muncă la nivel naţional a fost acela de a asigura o anumită flexibilitate negocierilor colective, în funcţie de unitatea sau sectorul de activitate la nivelul cărora sunt efectuate. Astfel părţile contractante vor avea deplină libertate în stabilirea drepturilor şi obligaţiilor specifice domeniului de activitate incident, fiind eliminată orice încorsetare impusă prin reglementările colective cu caracter obligatoriu, aplicabile la nivel naţional. Ca revers al medaliei, înlăturarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional presupune şi eliminarea tuturor drepturilor, sporurilor, ierarhizărilor salariale, nivelurilor minime de remunerare reglementate în cadrul acestuia, reprezentând până în prezent baza de plecare pentru negocierea contractelor colective încheiate la nivel inferior. Aşadar în condiţiile actualei reglementări, negocierea contractelor colective de muncă începe practic de la zero fără a exista un nivel minim al drepturilor şi obligaţiilor contractuale care să constituie punctul de pornire al discuţiilor. Lipsa unor standarde minime prestabilite, poate duce la crearea unor dezechilibre în ceea ce priveşte nivelul drepturilor şi obligaţiilor corelativ asumate, în funcţie de raporturile existente între părţile implicate în negocieri. În acelaşi timp pot apărea discrepanţe între condiţiile negociate în cadrul unor unităţi similare atrăgând astfel nemulţumirea salariaţilor dezavantajaţi cu consecinţă nedorită a declanşării unui conflict colectiv de muncă.

Reprezentativitatea sindicatelor la nivel de unitate Deﬁnită ca atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit legii, care conferă statutul de

partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat, reprezentativitatea organizaţiilor sindicale a suferit modificări îndeosebi în ceea ce priveşte condiţiile de dobândire a acesteia la nivel de unitate. Astfel potrivit noii reglementări o organizaţie sindicală poate dobândi caracter reprezentativ la nivel de unitate doar dacă numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unul din numărul angajaţilor unităţii, în timp ce vechile dispoziţii legale se limitau la o treime din acest număr. Obiectivul urmărit prin această măsură este acela de eliminare a sindicatelor multiple existente la nivelul aceleiaşi unităţi şi crearea unei singure organizaţii sindicale mai puternice, aptă să asigure o reprezentare adecvată a intereselor membrilor săi. Totuşi această condiţie a suferit şi unele critici, fiind văzută ca o limitare a libertăţii de constituire a organizaţiilor sindicale, mai ales că potrivit noii reglementări o astfel de organizaţie poate fi constituită dintr-un număr de cel puţin 15 angajaţi făcând parte din aceeaşi unitate deşi până în prezent aceştia îşi puteau desfăşura activitatea şi la angajatori diferiţi, trebuind doar să facă parte din aceeaşi ramură sau profesiune.

Adrian Cârstea Avocat Colaborator Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

TuRISM

Radu Enache: “20 de ani înseamnă 4 milioane de clienţi încântaţi” Continental Hotels aniversează 20 de ani de existenţă. “Este cel mai puternic lanţ românesc”, susţine preşedintele & CEO al grupului, Radu Enache. La aniversarea organizată la Târgu Mureş, el ne-a vorbit cu pasiune şi certitudine despre planurile sale de succes pe cel puţin încă 20 de ani. Reporter: Cum au fost începuturile şi ce sentimente vă încearcă acum? Radu Enache: Societatea Continental Hotels a luat fiinţă pe 15 aprilie 1991, a fost înregistrată la Registrul Comerţului şi avea în componenţă un număr de cinci hoteluri cu circa 490 de camere. După 20 de ani, societatea se poate mândri cu faptul că are 14 unităţi hoteliere, care însumează peste 1.860 de camere, se poate lăuda cu faptul că deţine o sumedenie de mărci înregistrate, de la hoteluri, restaurante, baruri şi centre SPA. Aceste mărci înregistrate sunt un alt succes al societăţii în două zeci de ani, mărci care s-au consolidat pe piaţă şi faţă de care avem satisfacţie. Rep.: Ce îi înspiră şi motivează pe angajaţii grupului? R.E.: Toate aceste reuşite nu se puteau împlini decât cu ajutorul a cea ne mândrim noi cel mai mult: resursa umană. Avem un colectiv extrem de bine sudat care dea lungul anilor s-a lărgit, în ’91 aveam nici 280 de oameni, la ora asta avem peste 900. Am trecut şi prin vârfuri de 1.200, sigur că viaţa ne-a învăţat că trebuie să reacţionăm extrem de rapid la vicisitudinile de afară şi am redus foarte mult persoanlul în ultima perioadă, concentrându-ne însă să nu aibă nimic de suferit calitatea serviciilor. Vreau să subliniez că în colectivul Continental sunt foarte multe persoane de la începuturi, chestiune cu care ne mândrim, dar a fost foarte important că am atras şi foarte mult tineret. Asta face ca întreaga societate aşa cum este ea consolidată să funcţioneze sănătos, în anumite principii de la care nu ne abatem: corectitudine, atenţie faţă de clienţi. Motto-ul nostru: “Cu pasiune”, este foarte important şi este legat foarte mult de acest colectiv de oameni pentru că acest colectiv deserveşte clienţii noştri într-adevăr cu pasiune şi pentru asta le mulţumesc oamenilor întotdeauna. Rep.: Există vreun proiect pentru reconfigurarea Continental Târgu Mureş? R.E.: La ora aceasta avem proiectul complet şi am aplicat pentru autorizaţie de construcţie. N-aş vrea să spun ce vrem să facem şi cum vrem să facem cu această sucursală pentru că nu îmi place să ne lăudăm înainte să fie o rea -

www.transilvaniabusiness.ro

litate, dar avem toate lucrurile pregătite. Sper ca prin august, începutul lunii septembrie, să obţinem autorizaţia de construcţie. Dar, vreau să spun că decizia noastră de a investi, adică momentul în care vom începe, îl vom alege extrem de la rece. În sensul că, o investiţie pe care o estimăm la 7-8 milioane de euro, în condiţiile actuale ale economiei şi ale modului cum se desfăşoară activitatea în sectorul turistic, este după părerea noastră riscantă. Funcţionăm pe o piaţă extrem de neloaială. Nu vreau să fac niciun fel de referire, concurenţa ne interesează, ne stimulează, dar aş vrea să fie una loială. Noi ştim foarte bine cum se desfăşoară activitatea în altă parte. Din punctul de vedere al întregului sector de industrie, eu fiind preşedintele Federaţiei industriei hoteliere din România, aceeaşi luptă încercăm să o ducem pe toate căile. Întradevăr, în Târgu Mureş au fost făcute foarte multe investiţii de-a lungul acestor ultimi ani. Comentariul meu este: apreciez foarte mult spiritul antreprenorial al tuturor celor care au făcut investiţiile în Târgu Mureş. Puţini însă după părerea mea, şi nu vreau să fiu luat în nume de rău, ştiu despre ce este vorba în a opera în turism. Vorbesc de proprietari, antreprenorial: bravo, frumos, este un bun câştigat în oraşul respectiv. Făcut, nefăcut, finalizat în fel şi chip. Dar să operezi un hotel este totuşi o meserie. Fiecare e liber să-şi angajeze operatori, însă din câte informaţii avem noi piaţa este canibalizată. Rep.: Ce piaţă ţinteşte grupul Continental? Ce proiecte sociale susţine? R.E.: Ne concentrăm pe turismul de afaceri, am avut o încercare cu turismul de leisure, cu sucursala noastră de la Geizer, care nu a reuşit, şi atunci am transformat sucursala de la Geizer împreună cu American Hotel Academy într-o sucursală de training şi pregătire profesională. Pentru că este unul din elementele extrem de importante pentru care cheltuim în cursul anului sume puternice de bani şi pentru că pregătirea profesională este un element asupra căruia nu trebuie să facem niciun fel de rabat. N-am fost lideri în turism cultural, răspundem prezent la orice fel de solicitare. Suntem singurii care organizăm concursuri profesionale pe bucătari, ospătari şi barmani, pentru oamenii

Lanţul Continental Hotels a fost înfiinţat în anul 1991, fiind dedicat încă de la început furnizării unor servicii de 3 şi 4 stele pe segmentul turismului de afaceri. Prin relansarea în 2009 a Grand Hotel Continental din Bucureşti, de pe Calea Victoriei, se adaugă lanţului Continental Hotels şi o proprietate de 5 stele. Oraşele în care lanţul este prezent sunt: Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Arad, Oradea, Târgu Mureş, Suceava, Turnu Severin şi Porţile de Fier, totalizând peste 1860 de camere. Portofoliul Continental cuprinde de asemenea şi brandurile: Continental Forum, Hello Hotels, Tekaffe, Balkan Bistro. Continental Hotels colaborează, prin intermediul mărcii Ibis, cu Accor, una din cele mai importante companii hoteliere la nivel mondial. Detalii complete găsiţi pe http://continentalhotels.ro/.

noştri, sunt extraordinare, anul acesta este al 11-lea an pentru aceste competiţii. Ne-a interesat pentru promovarea oamenilor noştri şi recompensarea oamenilor noştri. Avem o politică de marketing pe care încercăm să o susţinem la nivel central unitar, şi să o reflectăm în toate sucursalele noastre. De asemenea, ne mândrim că susţinem foarte mult mănăstirea Putna, noi fiind unii dintre cei care au participat extrem de activ la repictarea acelei mănăstiri, care este o capodoperă a culturii româneşti. Este decizia noastră şi evident politica noastră este să reflectăm în fiecare sucursală, să facem ca parte din buget să se răsfrângă în toate sucursalele, trebuie să fim atenţi cu toată lumea pe care o cunoaştem şi cu care suntem prieteni.

A consemnat Ionuţ OPREA

eveniment

Premiile SUA de 4 Iulie Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii a fost marcată şi la Ambasada SUA din Bucureşti. Câţiva dintre miile de românii care aplică sloganul “Yes, we can!” au fost premiaţi de ambasadorul Mark Gitenstein. „Cei care îşi dedică vieţile transformării României într-un loc mai bun şi au avut un succes considerabil” trebuie să fie modelele pentru progres în opinia SUA. “Anul trecut vorbeam de la acest pupitru despre aceste valori comune şi despre îngrijorarea mea cu privire la un anumit pesimism, uneori chiar cinism legat de perspectivele de schimbare şi reformă în România. Am spus că această mentalitate este concentrată în expresia „Asta e viaţa...”. Reformarea statului şi a pieţei libere şi existenţa unei democraţii sustenabile în România sunt priorităţi ale SUA pentru că acestea fac din România un aliat strategic şi un partener comercial de încredere şi stabil. De aceea sunt aceste reforme atât de importante pentru preşedintele Băsescu şi pentru preşedintele Obama. De la acest pupitru am comparat atitudinea „Asta e viaţa...” cu atitudinea „Da, putem!”, promovată de Barack Obama. Sunt încântat că în ulBlair LaBarge, ataşatul economic al Ambasadei Statelor Unite al Americii la Bucureşti, crede că investiţiile în energie şi sectorul transporturilor vor accelera dezvoltarea economică a României. Blair LaBarge: Produsele şi serviciile de provenienţă americană se bucură de o prezenţă solidă pe piaţa din România de mulţi ani. Unele branduri sunt mai renumite decât altele – Coca-Cola, McDonald’s, Microsoft şi Ford – dar toate companiile cu capital american prezente în România au succes pentru că oferă produse şi servicii de încredere şi de calitate. Lucruri pe care le folosim în fiecare zi şi nu ne gândim prea mult la asta, cum ar fi şampon sau pastă de dinţi, ar putea fi produse aici de compania americană Procter and Gamble şi vândute în plan local. Aceste companii au consolidat parteneriate cu businessuri locale şi şi-au construit o reputaţie solidă printre consumatorii români. Cred că aceste calităţi sunt elementele cheie pentru succesul oricărei companii. Comunitatea de afaceri română, atât cea locală cât şi cea internaţională, sunt foarte active şi reprezentanţii lor au făcut o treabă bună ridicând probleme comune în atenţia Guvernului. Camera de Comerţ Americană, ce include atât membrii români cât şi din SUA, şi Consiliul Investitorilor Străini, ca să numesc două dintre cele

mai proeminente entităţi, lucrează să îmbunătăţească în ansamblu mediul de afaceri românesc, să împărtăşească doleanţele comune şi să ofere o reţea pentru companiile ce vor să investească în România. Rezultatele muncii lor include amendarea şi corectarea legislaţiei şi aplicării ei, recomandări pentru a facilita accesul la piaţa economică din România, sugestii pentru a creşte transparenţa în această piaţă şi încurajarea dialogului între entităţi de stat şi mediul privat. Comunitatea de afaceri organizează de asemenea dezbateri cu oficiali guvernamentali, pe teme de interes sau proiecte comune, dar şi evenimente comerciale de genul târgurilor şi expoziţiilor. România este o ţară cu potenţial investiţional semnificativ şi întotdeauna încurajăm investitorii americană să viziteze ţara şi să dezvolte noi relaţii de afaceri aici. Dacă Guvernul este consecvent în implementarea reformelor cuprinse în agenda dezvoltată în baza acordului actual cu FMI, restructurând intreprinderile deţinute de stat şi oferind participaţii în aceste companii, va crea noi oportunităţi de investiţii în sectoarele transporturi şi energetic. Industria IT continuă să fie una importantă cu multe companii americane ce au reprezentanţe în România întenţionând să-şi extindă activităţile, un exemplu fiind IBM. Producţia este de asemenea atractivă, Lufkin Industries şi Toro spre e-

timul an am aﬂat despre existenţa multor români care întruchipează această atitudine plină de speranţă”, a declarat Excelenţa Sa, Mark Gitenstein. Acesta a i-a prezentat în continuare şapte români care cred în „Da, putem!”, care şi-au dedicat vieţile transformării României într-un loc mai bun şi au avut un succes considerabil în aceste eforturi.

Cine a primit premiile Anamaria Hâncu şi Liana Buzea au lucrat la campania socială „Let’s Do It, Romania!” al cărei scop a fost curăţarea României la propriu. Folosind Facebook şi Twitter, în septembrie 2010, aceste două tinere au mo-

xemplu dezvoltă noi unităţi de producţie în Ploieşti, programate să fie inaugurate în 2012. Sectorul agricol din România are de asemenea un potenţial semnificativ în sectorul agricol, mai ales în producţia de alimente, procesare şi ambalare, şi, de asemenea, suntem optimişti că prezenţa fondului de investiţii Franklin Templeton pe piaţa din România va încuraja şi alte companii să ia în calcul activarea pe piaţa serviciilor financiare de aici.

EVENIMENT bilizat 200.000 de voluntari care şi-au petrecut o zi curăţând gunoaie în România. Ele au dovedit că scepticii s-au înşelat. Laura Ştefan este coordonatoarea programelor anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române şi militează pentru reformă judiciară şi bune practici de guvernare. A elaborat şi a susţinut legislaţia anticorupţie şi a lucrat împreună cu instituţii internaţionale şi ale UE în calitate de expert. În ciuda numeroaselor oportunităţi de a lucra în străinătate, a rămas aici, pentru a lupta împotriva corupţiei şi a oferi un viitor mai luminos românilor. Raed Arafat este subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El a înﬁinţat numărul unic de urgenţă pentru probleme medicale. De asemenea, a susţinut ideea ca serviciilor de urgenţă să li se permită să acorde îngrijiri medicale victimelor. Eforturile sale au asigurat modernizarea serviciilor de urgenţă şi salvarea a nenumărate vieţi în România, graţie unei atitudini încrezătoare şi dorinţei de schimbare. Sergentul major Laurenţiu Şerban a trecut peste pierderea unui picior în luptele din Afganistan şi a declarat: „Ce nu te omoară, te face mai puternic”. După ce s-a întors din misiunea îndeplinită alături de camarazii săi, soldaţi şi aliaţi NATO, Şerban a început să ofere consiliere altor persoane care i-au pierdut pe cei dragi sau militarilor care au fost răniţi. Povestea sa a fost prezentată de Discovery şi inspiră oameni pe care el nu îi cunoaşte. Marcelus Suciu a revenit în România după ani petrecuţi în SUA şi a adus cu el o serie de inovaţii în materie de afaceri, programe guvernamentale şi fundaţii caritabile. El este nu doar patronul unui lanţ de restaurante de succes, ci şi partener într-un program ecologic de închiriere de biciclete în Cluj şi promovează activ importanţa rolului fundaţiilor caritabile private în rezolvarea problemelor sociale ale copiilor grav bolnavi şi ale nevăzătorilor. Anca Harasim este director executiv al Camerei de Comerţ Americane din Bucureşti. Susţinând companiile şi investitorii în discuţiile cu oﬁcialităţile române ajută companiile americane să angajeze mii de români. De asemenea, ea promovează transparenţa şi previzibilitatea mediului de afaceri. Atitudinea „Da, se poate!” şi energia pe care o investeşte pentru a obţine rezultate o transformă într-un model pentru oamenii de afaceri”, a detaliat Mark Gitenstein în discursul său dedicat celor onoraţi de Ziua Naţională a SUA.

Ce sărbătorim pe 4 Iulie Americanii şi-au riscat „vieţile şi onoarea lor sacră” semnând Declaraţia de Independenţă în urmă cu exact

www.transilvaniabusiness.ro

235 de ani. Ei au crezut că pot construi o democraţie puternică, energică şi independentă. Bărbaţii şi femeile din acele 13 colonii americane au creat primele 13 state unite. În 2011, sărbătoarea a fost dedicată insulelor Hawaii. “Astăzi celebrăm Ziua Independenţei acordând o atenţie specială celui de-al cincizecilea stat, reprezentat de exoticele insule Hawaii. Am ales acest stat nu doar datorită frumuseţii sale şi pentru că este locul naşterii

preşedintelui Obama. Istoria statului Hawaii demonstrează şi ea cele spuse de mine: democraţiile puternice, durabile se construiesc prin eforturile bărbaţilor şi femeilor care dovedesc un curaj şi o dedicare deosebite”, a mai spus Mark Gitenstein.

Istorie specială Hawaii a devenit stat al SUA în 1959, însă în 1954 încerca încă să se elibereze de sub dominaţia de ﬁer a proprietarilor de plantaţii şi a altor oligarhi care conduceau insulele. În 1954, mii de tineri soldaţi întorşi din Al Doilea Război Mondial şi muncitori au preluat în mod paşnic controlul asupra guvernului prin greve, nesupunere civilă şi alegeri, iar apoi au demarat reforme democratice şi de piaţă care au transformat Hawaii în statul de astăzi, din 2011. Printre revoluţionari s-a numărat tânărul erou de război american de origine japoneză, Daniel Inouye. Un om de un curaj extraordinar, el şi-a riscat viaţa pentru camarazii săi în Italia, în

anul 1945. În expunerea de motive pentru acordarea Medaliei de Onoare, preşedintele Clinton îl descria în anul 2000 drept un mare erou. Inouye a fost ales membru al legislativului în 1954 şi a contribuit la conducerea eforturilor de reformare. În 1962 a fost ales senator al SUA, iar acum este al treilea în linia de succesiune pentru funcţia de Preşedinte al SUA, cea mai înaltă poziţie obţinută vreodată de un american de origine asiatică. Vicepreşedintele Joe Biden, l-a descris pe Inouye drept un amestec de „curaj, integritate şi eﬁcienţă”.

Urări şi pentru România “Am mari speranţe că aceşti şare români model vor avea propriile realizări la fel de mari precum cele ale senatorului Inouye, fiindcă, fără îndoială, ei întruchipează aceste calităţi. Sunt atât de optimist în privinţa acestei ţări pentru că există mii de alţi oameni precum aceştia şase, iar ei nu se vor lăsa învinşi de cinismul şi inerţia celor care se împotrivesc schimbării. Revoluţionarii americani şi români şi-au jertfit vieţile pentru ca noi să ne putem bucura de binecuvântările libertăţii. Tot ce putem face este să le cinstim sacrificiul fiind optimişti şi hotărâţi. Dumnezeu să binecuvânteze America! Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a încheiat Mark Gitenstein.

Ionuţ OPREA

AFACERI

Savini Due, afaceri în creştere pentru 2011 Producătorul de mobilier pentru baie, Savini Due, anunţă afaceri în creştere şi în perioada de criză. 200 de angajaţi lucrează la Sebeş, în judeţul Alba, pentru compania care a devenit lider de piaţă pe segmentul său. Alfredo Savini şi Piersante Savini, doi investitori italieni, au venit în România în 2003 pentru a produce mobilier de baie destinat exportului în Italia. După o analiză atentă a pieţei, Piersante Savini a decis să creeze o gamă de produse şi să structureze producţia pentru a putea servi pieţele din Europa de Est. Pentru aceasta, în 2005, a preluat întregul pachet de acţiuni din societate de la ceilalţi parteneri Alfredo Savini şi Savini Italia, conducând societatea astfel încât Savini Due să devină ﬁrma lider din România în producerea mobilierului de baie. Firma este specializată în producerea de mobilier de baie din lemn masiv şi din panouri de lemn, dar produce şi o gamă vastă de capace de toaletă şi accesorii din lemn. În prezent fabrica dispune de o suprafaţă de aproximativ 40.000 mp, din care acoperiţi 11.000 mp, în care îşi desfăşoară activitatea cei 200 de angajaţi. Mobilierul de baie şi capacele de toaletă din MDF, produse la Sebeş, judeţul Alba, sunt vândute în prezent pe pieţele din România, Italia, Austria, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Polonia, Cehia, Slovacia şi Rusia.

aproximativ 10.000 seturi complete de mobilier şi 50.000 capace de toaletă lunar. Pentru ﬁecare produs, echipa de vânzări de la Savini caută raportul optim între preţ şi calitate. Acesta împreună cu capacitatea mare de producţie ne recomandă ca parteneri de încredere pentru marile lanţuri naţionale şi internaţionale de bricolaj (D.I.Y.).

Reţeta distribuţiei

Produsele Savini Due Directorul de vânzări, Mihai Boroschi nea prezentat gama variată de produse, strategiile comerciale şi logistice. Mobilierele din lemn masiv “Arte Povera” sunt destinate în principal exportului în Italia, dar sunt vândute pe toate pieţele pe care Savini Due este prezentă. Această colecţie cuprinde mobiliere, corpuri complementare şi accesorii pentru baie din lemn. “Caracteristic este designul rustic, ﬁnisajul este menit să pună în evidenţă materialul nobil din care este făcut mobilierul. Dimensiunile variază între 65 şi 112 cm, ﬁind disponibile 5 culori: nuc, decapé alb, decapé vernil, decapé roz, decapé bleu”, explică Boroschi. Pentru pieţele din România şi din estul Europei Savini Due a dezvoltat o gamă de mobilier la producerea căreia sunt folosite panouri melaminate din MDF şi PAL. “Marea varietate de culori disponibile, cinci culori lucioase şi patru mate, precum şi utilizarea decorurilor de lemn (wengé), conferă acestei game un caracter modern, actual, încadrându-se perfect în tendinţele pieţei”, completează Mihai Boroschi. Un produs important, pe care Savini Due îl comercializează pe toate pieţele este capacul de toaletă din MDF vopsit. Formele disponibile acoperă peste 90 % din vasele WC comercializate în prezent. Paleta largă

de culori şi esenţe de lemn permite ﬁecăruia să-şi aleagă produsul dorit. Toate produsele respectă normele europene, sunt folosite materiale certiﬁcate, lacuri şi vopsele non-toxice, care recomandă folosirea produsului în regim casnic. În volum, producţia Savini Due este de

Intrată ultima, în 2005, pe o piaţă concurenţială împărţită între doi producători mari şi câţiva mai mici, Savini Due a ajuns în patru ani numărul unu în Romania. Principalii parteneri din ţară sunt: Dedeman, Ambient, Baumax, OBI, Mr. Bricolage, Bricoastore, Romstal, Selgros, KIKA. Pe lângă aceştia sunt serviţi peste 100 de clienţi medii şi mici. La nivel internaţional colaborăm cu Leroy Merlin, Conforama, OBI şi Praktiker, în ţările unde aceştia sunt prezenţi. “Livrăm produsele către clienţii noştri în toată Europa, organizarea logistică de care dispunem ne permite să livrăm orice comandă în aproximativ o săptămână”, mai detaliază directorul de vânzări, Mihai Boroschi. Contrar tendinţei de scădere din ultimii ani, cauzată de criza economică, Savini Due a continuat aibă o cifră de afaceri în creştere în fiecare an. Astfel, în 2010 s-a realizat o cifră de afaceri de 51.000.000 lei, în creştere cu 8 % faţă de 2009. “Datorită optimizării fluxurilor de producţie şi a controlului atent al eficienţei proceselor interne s-a reuşit creşterea profitului cu 8 %. Şi pentru acest an aşteptăm o creştere a facturatului cu 3 %. Savini Due priveşte cu încredere spre viitor, investind seriozitate şi pasiune, pentru a deveni unul din jucătorii principali pe piaţa mobilierului de baie din Europa. Pentru a atinge ţelul propus Savini Due este o prezenţă constantă a târgurilor internaţionale de profil cu participări în Rusia, Ucraina, Italia, Franţa, etc. Savini Due pune tot mai mult accentul pe calitate, studiind materiale şi tratamente speciale care conferă produselor o rezistenţă superioară la umiditate. Mai mult, departamentul de creaţie este întotdeauna în contact cu noutăţile în domeniu, răspunzând prompt la noile tendinţe, anticipând astfel necesităţile clienţilor”, a încheiat directorul de vânzări, Mihai Boroschi. Alte detalii puteţi găsi în pagina companiei http://www.savinidue.ro/.

Ionuţ OPREA

AFACERI

Renate Roca, PR&More: „Ne-au forţat clienţii să creştem!” Renate Roca Rozenberg este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de PR din Cluj. Partener alături de Adrian Gog în cadrul companiei PR&More, Renate a acceptat dialogul cu Transilvania Business, recapitulând istoria de succes a companiei pe care a fondat-o şi expunându-şi succint principiile despre business şi PR.

PR&More a reuşit în numai doi ani şi jumătate să devină un nume cunoscut şi respectat pe o piaţă dificilă, aflată încă la începuturi. Când s-au gândit să îşi unească forţele într-o afacere, Renate şi Adrian aveau deja fiecare peste 10 ani de experienţă în domeniu, o premisă serioasă pentru creşterea ulterioară a companiei. Venită de pe „băncile” unei agenţii de publicitate, Renate Roca explică simplu nevoia apariţiei PR&More: „Atât eu cât şi Adrian am lucrat într-o agenţie de publicitate şi am dorit să facem PR într-un mod mai organizat. Atunci când lucrezi într-un departament de PR într-o agenţie de advertising, automat business-ul principal merge înspre advertising, împreună cu gândirea şi strategia către clienţi. Deşi sunt domenii colaterale, gândirea e diferită, oamenii sunt specializaţi diferit şi nu poţi să le suprapui într-un business. Aici suntem o echipă de 10 oameni, avem clienţi glorioşi şi facem ceea ce ne-am dorit să facem de la bun început, PR”.

Nume sonore în portofoliu „Într-un fel, m-am cam săturat de jurnalism în 2001 şi am decis să plec. A apărut o ofertă de la o agenţie şi recunosc că am prins un tren bun atunci, pentru că acum e mult mai greu să fii bun în PR decât era atunci. Nu prea făcea nimeni şi era binevenit oricine, dar acum e altceva”, spune Renate Roca. În cei doi ani şi jumătate de la înfiinţarea ei, PR&More şi-a construit o salbă de clienţi importanţi, cărora le acordă consultanţă. Printre ei, trei nume grele: Roşia Montană Gold Corporation, Tenaris Silcotub, Rombat Bistriţa. Multe dintre solicitările clienţilor nu au legătură cu domeniul PR şi de aceea compania clujeană oferă şi alte tipuri de servicii. „Din când în când mai ajungem şi la partea de More, din numele firmei. Dacă ai un client mare nu poţi să-i spui că nu-l ajuţi să-şi tipărească o broşură sau să-şi facă o campanie pe radio. Noi încercăm să ajutăm clienţii cu tot ce putem, iar dacă anumite ce rinţe ne depăşesc atunci îi trimitem către alte companii, îi îndrumăm acolo unde ştim că ar avea nevoie. Strict

www.transilvaniabusiness.ro

pe PR însă, la Roşia Montană Gold Corporation lucrăm pe PR regional, media relation sau organizarea de evenimente, iar la Tenaris, care este al patrulea producător de ţevi de oţel din lume, lucrăm mai mult pe partea de corporate, de business to business şi pe PR intern, iar la Rombat, de exemplu, acoperim tot. Avem şi clienţi de middle, dar şi diferite ONG-uri sau chiar Festivalul de Film Transilvania”, susţine Renate Roca. Sortarea clienţilor e o treabă foarte serioasă pentru o ﬁrmă de PR. Compania Renatei are câţiva clienţi importanţi, dar a şi refuzat o serie de clienţi, unii poate chiar mai cunoscuţi decât cei nominalizaţi mai sus. Motivul principal a fost simplu: nepotrivirea!

Criza? Care criză? „Atunci când am pornit cu această firmă am vrut să ne facem meseria aşa cum ştim mai bine, pe viziunea noastră, nu să ne îmbogăţim. Astfel, au fost şi destui clienţi importanţi pe care am fost nevoiţi să îi refuzăm. Îi ştiam că au interese destul de slabe spre zona de PR sau am simţit noi că nu suntem stăpâni pe zona lor de activitate, iar dacă dai rateuri cu un client se vede şi se aude imediat. Dacă nu există acel feeling între noi şi compania respectivă, refuzăm. Nu e important să faci bani, ci să-ţi pice bine când îi faci. Am pornit pe drumul de a fi independenţi, dar am vrut să fim şi mofturoşi şi să nu ne băgăm oriunde doar de dragul banilor. Este bine că avem din ce trăi şi important este că ne place ceea ce facem. Acum nu vreau să se înţeleagă că la muncă suntem într-un extaz continuu, dar nici să-mi fie scârbă de

munca mea nu vreau”, pare a fi motto-ul companiei expus de către Renate Roca. Criza care a zguduit întreaga lume în ultimii ani nu a dărâmat nici o cărămidă din PR&More. Odată recunoscută în rândul clienţilor, compania clujeană a reuşit să treacă peste greutăţile financiare pentru că s-a specializat pe reclamele negative la adresa clienţilor, la cererea acestora. „Putem spune că am avut mare noroc, chiar dacă am început acest business într-o perioadă de criză. PRul nu a fost atât de afectat deoarece clienţii ne ştiau, aveam experienţă, ştiau la ce vin, ce trebuie să ceară şi ce le putem oferi. A fost criză la clienţii noştri. Ei au înţeles că dacă trec prin perioade dificile atunci este momentul cel mai bun de a cheltui bani pe comunicare, pentru că lucrurile negative trebuie spuse într-un mod profesionist, clar şi apelând la cineva specializat. Cheltuielile noastre nu au scăzut, nici nu au crescut, firesc, dar şi noi am fost destul de maleabili şi dacă am ştiut că cineva trece printro perioadă grea ne-am oferit să îngheţăm tarifele şi nu am profitat de situaţia dificilă”, explică Renate Roca, devoalând elegant unul dintre secretele pentru care PR&More a reuşit să se menţină sus, în ciuda vremurilor neprielnice. „Am crescut pentru că ne-au forţat clienţii să creştem. Suntem un caz fericit şi nu trebuie să stăm jos şi să ne gândim ce facem peste 15 ani. E important să fiu mai deşteaptă astăzi decât am fost ieri!”, a încheiat tot într-o notă optimistă Renate Roca, scuzându-se că are o întâlnire la care nu poate întârzia. În PR, fără punctualitate şi rigoare eşti pe jumătate mort.

Adrian Rus

SPORT BUSINESS

Banii TV, salvarea fotbalului ardelenesc Liga Profesionistă de Fotbal a reuşit să vândă drepturile TV pe următorii trei ani cu peste 100 de milioane de euro, iar cluburile din Transilvania mai bifează cel puţin încă un sezon fără griji financiare. Marele scandal pe vânzarea drepturilor TV în următoarele trei sezoane a luat sfârşit odată cu anunţul oficial prin care compania RCS&RDS a cumpărat ultimele şase pachete de meciuri, din cele nouă scoase la vânzare iniţial. Suma totală pe care Liga Profesionistă de Fotbal a obţinut-o după vânzarea tuturor celor nouă pachete a fost de 81,6 milioane de euro fără TVA, mai mică decât cea de acum trei ani, care a fost de 85 de milioane de euro. Atunci, însă, TVA-ul era de 19%, iar acum, cu 24%, suma totală pe care RCS&RDS, care va transmite şapte meciuri pe etapă, împreună cu Romtelecom şi Antena 1, ambele cu câte o partidă în fiecare rundă, o vor plăti va fi de 101,184 milioane de euro. La un calcul simplu rezultă 33,72 milioane de euro pe fiecare sezon şi, foarte probabil, grila de împărţire a banilor va fi identică cu cea folosită la contractul de pe ultimii trei ani, mai ales că suma este una apropiată. Astfel, ar urma ca cei mai mulţi bani să-i ia campioana Oţelul Galaţi, care va încasa 3,2 milioane de euro. Suma va coborî până la 800.000 de euro, atât cât vor primi echipele re trogradate. Sumele încasate înseamnă pentru mai mult de 70% dintre echipele de club salvarea de la faliment. În această categorie intră cel puţin două echipe din Transilvania, Gaz Metan Mediaş şi FCM Târgu-Mureş, care sunt foarte atente cu investiţiile la fiecare început de sezon. Chiar dacă, teoretic, cele două echipe din Cluj, Universitatea şi CFR, nu îşi permit să stea la mâna banilor de la televiziuni, totuşi totalul de peste trei milioane de euro care va intra la bugetul acestora nu este deloc de ignorat.

Gaz Metan Mediaş: 2 milioane de euro Retrogradarea Politehnicii Timişoara a urcat-o un loc în clasamentul ediţiei trecute de campionat pe Gaz Metan Mediaş, iar acest lucru nu înseamnă doar participarea, în premieră în istoria clubului sibian, în cupele europene, ci şi 200.000 de euro în plus din partea Ligii Profesioniste de Fotbal. Locurile cinci şi şase din clasament vor lua fiecare câte două milioane de euro, faţă de 1,8 milioane cât vor încasa echipele de pe locurile şapte şi opt. Cum Gazul a terminat pe poziţia a şasea, Eric de Oliveira sau Paul Pârvulescu, fotbalişti cotaţi împreună la 2,8 milioane de euro, nu mai trebuie vânduţi pentru ca formaţia ardeleană să facă rost de bani. Conform oficialilor medieşeni, cele 2 milioane de euro venite de la LPF vor fi certitudinea că salariile la echipa pregătită de Cristian Pustai vor veni în fiecare lună la timp. Gaz Metan Mediaş a fost cea mai bine echipă clasată din Transilvania în sezonul trecut. „E adevărat că am fost un pic stresaţi cu aceşti bani din drepturile TV, dar acum putem sta liniştiţi. Dumitru Dragomir o făcut o afacere foarte bună şi nu cred că am fi putut obţine mai mult. Am mai fi putut aştepta un pic, dar era riscant. Oricum, până la urmă toţi avem nevoie de aceşti bani, indiferent că suntem Dinamo, Târgu-Mureş sau Gaz Metan. Acum suntem siguri că nu vom mai avea restanţe la jucători şi le vom putea plăti salariile la zi. Nu am crezut că se vor lua atât de mulţi bani, dar ne bucurăm şi putem să în-

cepem cu optimism campionatul”, a declarat directorul general al Gazului, Ioan Horoba. Cu puţin noroc la tragerile la sorţi din următoarele tururi preliminare ale Europa League, suma pe care Gazul o va primi din „alte surse” s-ar putea rotunji destul de frumos.

FCM Târgu-Mureş: 1,5 milioane de euro De departe, echipa care se bucură cel mai mult de banii veniţi de la televiziuni este FCM Târgu-Mureş. Cu un buget subţiat serios şi cu o avalanşă de jucători veniţi, atât în iarnă cât şi în această vară, doar liberi de contract, mureşenii iau o serioasă gură de oxigen prin cei 1,5 milioane de euro care le vor fi repartizaţi. Locul nouă ocupat la finalul sezonului trecut a adus o sumă bunicică în conturile unei formaţii care acum patru ani se zbătea prin liga a treia. „Toţi jucătorii care au venit sau vor mai veni la Târgu-Mureş vor fi liberi de contract. Trebuie să ne gestionăm foarte bine bugetul, iar aceşti bani care ne vor veni din drepturile de televizare nu ne vor folosi la nimic dacă nu ştim să-i cheltuim aşa cum trebuie. E adevărat că ne ajută, aşa cum aceşti bani ajută şi alte echipe, ne era foarte greu fără ei, dar acum nu înseamnă că trebuie să-i aruncăm pe nu ştiu ce jucător de valoare care va veni şi care poate nu ne va ajuta deloc. Suma din drepturile TV repre zintă o parte importantă din bugetul nostru, dar nu cred că putem spera acum la un obiectiv măreţ în

SPORT BUSINESS

noul sezon. Ţelul nostru principal este maxim o clasare la mijlocul clasamentului, aşa că trebuie să rămânem modeşti. Sunt echipe din provincie care cumpără de milioane de euro şi noi, care nu am dat niciun euro pe vreun transfer, nu putem să sperăm la prea multe. Totuşi, vom lupta şi vom vedea ce va ieşi”, a spus Aurelian Băbuţan, directorul general al echipei pregătite de Ioan Ovidiu Sabău. FCM TârguMureş se mândreşte cu unul dintre cele mai cochete stadioane din România şi recent a găzduit chiar şi o partidă a naţionalei de tineret a României, din cadrul preliminariilor pentru Campionatul European din 2013, 0-0 cu Kazahstan. Totuşi, doar cu Primăria drept sponsor principal, mureşenilor le este destul de greu să altcătuiască un buget demn de o candidată la un loc de cupă europeană.

Universitatea Cluj: 1,8 milioane de euro La prima vedere, Universitatea Cluj nu face parte din acel procent mare de echipe pentru care banii din drepturile TV reprezintă salvarea clubului de la faliment. Investiţiile de 10 milioane de euro pe care omul de afaceri Florian Walter le-a făcut la echipă în ultimii doi ani demonstrează că „U” Cluj doar problema banilor nu o mai are, însă nici oficialii „studenţilor” nu neglijează cei aproape două milioane de euro pe care îi vor primi din partea LPF-ului. „Chiar dacă obiectivul ni l-am îndeplinit, vom juca pentru banii din drepturile TV. O clasare cât mai bună aduce bani mai mulţi”, declara antrenorul clujenilor, Ionuţ Badea, înainte de ultima etapă a sezonului trecut. „U” a învins la Târgu-Mureş, iar acele trei puncte obţinute s-au tradus în 300.000 de euro în plus la buget. Importanţa cu care „U” a privit lucrurile la negocierea drepturilor TV a reieşit şi din faptul că patronul Florian Walter a fost preşedintele comisiei de negociere în vederea vânzării acestor drepturi. „Eu cred că am avut răbdare şi că am făcut bine că nu ne-am grăbit. Nu cred că puteam obţine mai mult şi cred că întreaga sumă pe care fotbalul românesc a obţinut-o îl va salva de la faliment în următorii trei ani. Evident, sunt mulţumit şi de suma pe care Universitatea a luat-o, o gură importantă de oxigen la bugetul nostru, unul cu ajutorul căruia sperăm să terminăm printre primele patru echipe. E bine că într-o perioadă de criză, totuşi, am reuşit să luăm această sumă. Nu ştiu dacă am fi meritat mai mult şi trebuie să ne mulţumim cu atât”, a de-

www.transilvaniabusiness.ro

clarat finanţatorul „U” Cluj, cel care deţine şi firma de salubritate Romprest. Ardelenii deja sunt pe primele locuri la transferurile pe care le-au făcut în această vară, cu aproximativ un milion de euro cheltuiţi.

CFR Cluj, campioana drepturilor TV Paradoxal, deşi sezonul trecut a fost cel mai prost de când Arpad Paszkany patronează echipa CFR Cluj, feroviarii sunt campionii banilor încasaţi din drepturile TV în ultimele patru sezoane. Cele două titluri de campioană câştigate de alb-vişinii au contribuit din plin la bugetul clubului, acolo unde au venit în ultimii trei ani 7,2 milioane de euro, sumă care o face pe CFR drept echipa din Liga I care a obţinut cei mai mulţi bani de la televiziuni. Ba mai mult, la această sumă se mai adaugă aproximativ 20 de milioane de euro pe care clujenii i-au încasat de la UEFA pentru cele două participări în Liga Campionilor, astfel că Gruia s-a scăldat serios în bani în ultimii ani. În campionatul trecut, însă, clujenilor lea venit rău de la atâţia bani şi nu au putut să termine mai sus de locul al 10-lea în clasament, poziţie ce le va aduce doar 1,5 milioane de euro. O sumă

care contează totuşi, mai ales că CFR-ul, altădată campioana transferurilor, a cheltuit doar 100.000 de euro pe noi achiziţii în această vară, la care se adaugă şi primele de instalare acordate celor cinci jucători veniţi liberi de contract. „Noi suntem foarte mulţumiţi de cum s-a derulat vânzarea drepturilor TV. Nu ştiu dacă se putea obţine o sumă mai mare, dar ştiu sigur că cele 100 de milioane care s-au obţinut pe trei ani reprezintă un colac de salvare pentru multe cluburi, care s-ar fi descurcat foarte greu fără aceşti bani. Am zis de la început că va fi foarte bine în această perioadă economică dacă se va obţine la fel de mulţi bani ca la precedentul contract şi cam aşa a şi ieşit”, a spus preşedintele feroviarilor, Iuliu Mureşan. Chiar dacă nu au aruncat cu banii în această vară, clujenii nici nu se gândesc să rateze titlul de campioană. Totuşi, locul I la finalul sezonului nu mai garantează automat şi cei 10 milioane de euro de la UEFA pentru participarea direct în grupele Ligii Campionilor, astfel că în cazul în care vor deveni campioni vara viitoare, ardelenii trebuie să bage mâna adânc în buzunar pentru a încerca să facă performanţă şi în Europa.

Adrian Rus

AfACERI

Undă verde pentru proiectul Roşia Montană Cel mai mare proiect minier din România a primit undă verde din partea Comisiei Naţionale de Arheologie. Membrii acestei comisii au aprobat descărcarea de sarcină arheologică pentru o parte a Masivului Cârnic, din Roşia Montană. Astfel, a dispărut una dintre cele mai importante bariere birocratice în calea proiectului minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation. Acest proiect presupune un ﬂux de circa 4,3 miliarde de euro în economia noastră, care ar stabiliza, spun specialiştii, economia românească şi ar accelera ieşirea din criză. De asemenea, proiectul va genera circa 4.000 de noi locuri de muncă, directe şi indirecte, iar acest lucru va însemna dispariţia şomajului din zona Roşia Montană, dar şi reducerea sa semniﬁcativă în judeţul Alba, precum şi în Transilvania. Mai mult, autorităţile române au obţinut garanţia alocării a 70 de milioane de dolari, pentru protejarea şi reabilitarea patrimoniului istoric din Roşia Montană. Este vorba de cea mai mare sumă investită de o companie privată pentru protejarea monumentelor, din istoria României. Suma este de câteva zeci de ori mai mare decât cea alocată de autorităţi pentru protejarea altor obiective istorice, mult mai importante decât cele din comunitatea minerească din Munţii Apuseni. Este vorba de Sarmisegetuza ori de Histria, care au primit, împreună, sub o jumătate de milion de euro.

Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCM). De aceeaşi părere sunt şi membrii Comisiei Naţionale de Arheologie, care au aprobat descărcarea de sarcină arheologică pentru o parte a Masivului Cârnic. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen, a declarat că acest proiect presupune salvarea a 80 la sută din patrimoniul cultural de la Roşia Montană.

Doar declaraţii generoase De asemenea, membrii Grupului sunt de părere că ”planurile alternative de dezvoltare a Roşiei Montane, care pornesc de la premisa conservării in situri, iar apoi a punerii în circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu conţin, în marea lor majoritate, doar declaraţii generoase, fără a avea însă un fundament realist de implementare”. Aceste concluzii vin după ce experţii în patrimoniu au organizat o serie de dezbateri şi de întâlniri de lucru, în

4,3 miliarde de euro ar produce în economia României proiectul minier 4.000 de noi locuri de muncă, directe şi indirecte, ar apărea în România 70 de milioane de dolari este suma alocată pentru protejarea patrimoniului Banii investiţi de Roşia Montană Gold Corporation ar urma să transforme comunitatea minerească într-o destinaţie turistică unică în Europa de Est.

Experţii în patrimoniu susţin proiectul Un grup de experţi de renume, printre care se numără academicienii Alexandru Vulpe, Răzvan eodorescu ori Ioan Aurel Pop, dar şi cercetători şi profesori universitari precum Nicolae Gudea ori Alexandru Diaconescu, sprijină proiectul Roşia Montană Gold Corporation. ”Proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană, prin intermediul investiţiilor ﬁnanciare propuse de compania Roşia Montană Gold Corporation”, este concluzia principală la care a ajuns Grupul Independent pentru

ultimele şase luni, pe marginea acestui subiect. În urma acestor dezbateri, GIMPCRM a transmis companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) o serie de concluzii şi recomandări referitoare la proiectul minier şi impactul său asupra patrimoniului din zonă. “Am aşteptat cu foarte mult interes concluziile experţilor Grupului, cărora le mulţumim pentru iniţiativa de a se implica în problema patrimoniului de la Roşia Montană, un subiect cu foarte multă încărcătură emoţională. Opiniile lor conﬁrmă faptul că acest proiect a fost gândit cu responsabilitate şi că propune soluţii corecte pentru reabilitarea patrimoniului. Vom analiza cu atenţie recomandările primite, aşa cum am făcut ori de câte ori experţi din diferite domenii preocupaţi de proiectul minier Roşia Montană ne-au adresat recomandările lor, şi vom lua măsurile necesare, acolo unde se impun”, a declarat Dragoş Tănase, director general al RMGC.

Sprijin pentru minerit Un mare număr de organizaţii neguvernamentale, precum şi reprezentanţii localnicilor de pe Valea Arieşului, şi-au manifestat sprijinul pentru proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation. Deja, au semnat scrisori de sprijin ori de mulţumire asociaţii precum Pro Dreptatea, asociaţiile culturale ale maghiarilor din Roşia Montană şi din Abrud, foşti lideri sindicali ai minerilor, liderii sindicatului Viitorul Mineritului şi ai Confederaţiei Naţionale Sindicale Medirdian, dar şi primarii din Roşia Montană, Câmpeni ori Abrud. De asemenea, proiectul este susţinut de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii di România, dar şi de alţi numeroşi oameni de afaceri. Ei sunt de părere că proiectul minier, contestat, pe de altă parte, de alte ONG-uri, reprezintă singura şansă pentru dezvoltarea economică a zonei.

Ioan Aurel Pop: ”Nu a fost distrus nici un monument” Academicianul Ioan Aurel Pop şi-a explicat decizia. ”Am luat decizia să comunicăm faptul că proiectul propus de Roşia Montană Gold Corporation este cea mai bună soluţie pentru patrimoniu în urma unui studiu aprofundat, care a durat şase luni. Nu cunosc nici un monument de nepreţuit care să ﬁ fost distrus în ultimii ani. Dimpotrivă, săpăturile arheologice din ultimii ani au condus la descoperiri de excepţie. Desigur, pământul păstrează cel mai bine vestigiile, dar dacă le lăsăm acoperite, există riscul să nu le cunoaştem niciodată”, a spus Ioan Aurel Pop.

Claudiu Pădurean

AFACERI

Grecii de la Olympus au investit 55 mil. Euro la Halchiu - Braşov

Compania de lactate Olympus a făcut cea mai mare investiţie din afara Greciei tocmai în România, la fabrica de la Halchiu, judeţul Braşov. Producătorul elen a investit 55 de milioane de euro, dar deocamdată se produce cu noua marcă doar iaurtul. Situaţia tensionată din Grecia alungă nu doar posibilii investitori de acolo spre alte zări, ci şi regândeşte planurile de dezvoltare şi extindere ale companiilor locale. Printre ţările norocoase care beneficiază de banii grecilor se află şi România. Astfel, cea mai importantă companie de lactate din ţara elenă, Olympus, s-a hotărât să investească într-o fabrică de acest gen lângă Braşov, mai exact în localitatea Halchiu. Oficialii greci au anunţat cu fast la finalul lunii iunie, atunci când a fost dată în folosinţă unitatea de lângă Braşov, că au investit 55 de milioane de euro în fabrica de lactate, însă doar 40% din produsele de acolo vor ajunge la români. Restul de 60% vor fi exportate către pieţele europene, dar şi către SUA. Cei de la Olympus au construit unitatea de producţie a lactatelor pe o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi, pe care au început-o în 2009, iar suma investită a făcut ca această fabrică să fie apogeul investiţiilor externe ale companiei, care este axată şi pe producţia de sucuri naturale. De asemenea, potrivit companiei greceşti, unitatea de la Halchiu este cea mai mare fabrică producătoare de lactate din România.

Fabrica de la Baraolt, închisă „Este cea mai mare investiţie a noastră în afara Greciei. Am preferat să facem o fabrică nouă, modernă, decât să cumpărăm ceva vechi. Am ales România datorită poziţiei geograﬁce, ﬁind o poartă de acces pentru Europa de Sud-Est. De asemenea, un alt factor pentru care am ales să facem această investiţie aici a fost calitatea laptelui românesc, una foarte bună, iar faptul că suntem în România de 12 ani ne asigură o bună cunoaştere a pieţei. Putem spune că puţin suntem şi noi români”, a declarat preşedintele grupului Olympus, Dimitrios Sarantis. Unitatea de la Halchiu a rămas singura a celor de la Olympus, după ce fabrica de la Baraolt, pe care grupul grec o deţinea de 12 ani, a fost închisă, iar toţi

www.transilvaniabusiness.ro

40 de milioane de euro proﬁt în 2010

angajaţii de acolo au fost transferaţi la Halchiu. „Pe noi ne încântă calitatea înaltă a materiei prime din România şi suntem convinşi de potenţialul acestei ţări. Creşterea pieţei locale este demonstrată şi de faptul că în România se consumă de două ori mai puţine produse lactate decât în Grecia, deşi numărul locuitorilor de aici este dublu faţă de cel de acolo. Oricum, o fabrică veche nu se poate transforma niciodată într-una nouă, aşa că am luat decizia de a ne extinde, practic, pe vechea structură de la Baraolt”, a explicat Sarantis de ce a pus lacătul pe fabrica din judeţul Covasna. Preşedintele Olympus a promis că în trei ani fabrica va ajunge la capacitate maximă de producţie. Momentan, în unitatea de la Halchiu lucrează 60 de angajaţi, un număr care se va dubla într-un an şi jumătate. La Halchiu se va produce iaurt, lapte şi brânzeturi, însă deocamdată doar linia de iaurturi funcţionează. Producţia laptelui ar urma să ﬁe deschisă undeva la mijlocul lunii august, în timp ce în luna noiembrie va porni şi producţia de brânză. Fabrica de la Halchiu va avea o capacitate de recepţie a laptelui de până la 40.000 de litri pe oră şi trei linii de producţie. Se vor face 120 de tone de iaurt pe zi, 100 de tone de telemea pe zi, 16.000 de litri de lapte pe oră la PET şi 10.500 de litri pe oră la ambalaj, iar totul va ieşi pe piaţă sub marca „Oly”.

„Laptele este colectat exclusiv din România, mai ales că în ultimii cinci ani calitatea acestuia s-a îmbunătăţit foarte mult. 70-80% din laptele de care avem nevoie îl vom lua din fermele individuale, iar restul din centrele de colectare. Noi am încheiat parteneriate cu 500 de fermieri pentru a-i ajuta cu utilaje şi am investit trei milioane de euro în acest sens”, a spus şi Ioannis Kommatos, director general adjunct şi cel care răspunde de producţia Olympus din România. Dacă totul va decurge bine, la Halchiu ar putea să fie produse şi sucuri naturale în paralel cu lactatele. Compania elenă este specializată şi pe aceste băuturi, însă producţia acestora în România va fi pusă în aplicare doar dacă producerea de lactate va avea succesul calculat. Totalul investiţiei firmei elene în afacerile din România din 1999 până astăzi este de aproximativ 70 de milioane de euro, iar Olympus mai are încă patru unităţi de producţie, trei în Grecia şi una în Bulgaria. De asemenea, compania este prezentă şi în alte 34 de ţări, inclusiv în SUA, iar în 2010 a raportat venituri totale în valoare de 216 milioane de euro şi un profit de aproape 40 de milioane de euro. În acest an, şefii de la Olympus estimează că cifra de afaceri în România va ajunge la 25 de milioane de euro, iar în 2012 ar trebui să fie de 30 de milioane, după ce în 2010 a fost de 20 de milioane de euro. Conform calculelor grecilor, fabrica de la Halchiu ar trebui să le salte veniturile cu 15 milioane de euro în fiecare an, însă doar atunci când unitatea din România va funcţiona la capacitate ma ximă.

Adrian Rus

sănătate Numărul dependenţilor de alcool din România este estimat a depăşi 1.000.000. Consumatorii şi dependenţii de droguri, în special cei de etnobotanice, heroină, cocaină sau chiar cannabis sunt şi ei din ce în ce mai numeroşi. Puţinele centre terapeutice de tratament din Transilvania sunt asaltate de pacienţi, dar cei mai mulţi dintre aceştia provin din alte zone ale ţării. Marea majoritate a centrelor sunt administrate de fundaţii caritabile sau religioase dar care practică tarife destul de mari, necesare pentru autoﬁnanţare. Cum cererea este foarte mare, ciudat este faptul că în Transilvania, nu există deocamdată nicio clincă privată de recuperare dedicată exclusiv reabilitării dependenţilor.

Oamenii de afaceri din SUA dar şi din Europa de Vest au folosit de ani buni necesitatea tratării acestei probleme în crearea şi susţinerea unor business-uri de succes. În acest moment în Transilvania există 5 asociaţii care se ocupă de tratarea dependenţelor. Dintre acestea, doar cele din judeţele Sibiu şi Mureş sunt comunităţi terapeutice care asigură internarea pacienţilor lor. Programul Sf. Dimitrie Basarabov şi Uniunea Creştină din România, ambele din Cluj Napoca, funcţionează drept centru de zi, respectiv centru de găzduire temporară pentru persoanele fără adăpost. „Asociaţia Identitate din Bistriţa Năsăud urmăreşte deschiderea unui centru de recuperare în această zonă”, spune Maria Radu, coordonator al Centrului pentru Prevenire, Evaluare, Consiliere Anti-Drog, Sibiu.

Şura Mică dă tonul Peste 600 de pacienţi sunt internaţi anual în Centrul de recuperare din Şura Mică, primul centru de tip staţionar

Costul dependenţei. Business sau act social? Un prim pas „Centrul Medical Doctor PsI Dr. Laura Cătană” a fost înﬁinţat în primăvara anului trecut şi este singurul centru privat din ardeal cu un program de dezintoxicare care se realizează cadrul Clinicii Psihoterapia, din localitatea Vinţişoara, judeţul alba. Centrul PsI nu este axat totuşi doar pe tratarea dependenţei de substanţe ci şi pe recuperarea psihică respectiv îngrijirea persoanelor cu demenţă alzheimer. tratamentul se face în regim de internare iar preţul programului de dezalcoolizare începe de la 100 lei/zi.

înﬁinţat în România. „65% dintre aceştia sunt dependenţi de alcool iar 35% au probleme cu etnobotanicele”, spune Alexandru Leşcău, psihologul asociaţiei Crucea Albastră care guvernează Aşezământul Nazareth de lângă Sibiu. Tariful practicat pentru internaţii care participă la programul de recuperare (prin psihoterapie individuală, de grup şi ergoterapie) este de 1700 de lei lunar iar şederea minimă

recomandată este de 3-4 luni. La înﬁinţare, în anul 1997, cei care erau internaţi la Şura Mică erau majoritari oameni ai străzii cărora li se ofereau adăpost, mâncare, haine şi medicamente. Astăzi pacienţii provin din toate mediile sociale şi sunt deopotrivă medici, profesori sau şomeri, precum şi elevi sau muncitori necaliﬁcaţi. „Cei mai mulţi vin din oraşe precum Bucureşti, Bacău, Galaţi, dar şi din

sănătate Tradiţie costisitoare În sUa există peste 10.500 de centre private, publice şi non-proﬁt pentru tratarea abuzului sau dependenţei de alcool sau droguri. Primele clinici particulare americane au fost înﬁinţate la începutul anilor ’50. Costul mediu al unei luni de internare este de 7000 $ dar sunt centre care oferă tratamente gratuite în schimbul muncii depuse de pacienţi pentru auto-întreţinere dar şi clinici care taxează cu sume începând de la 100 000 $ pentru un program de dezintoxicare de 30 de zile.

aceste centre private, a durat foarte mult timp”, spune Crina Lupea, directoarea Centrului de Recuperare de la Şelimbăr. „În trecut asistenţa socială nu era deloc atractivă din punct de vedere ﬁnanciar. Ea însemna asistarea persoanelor cu handicap, ﬁzic şi psihic sau a altor categorii sociale defavorizate”, adaugă Alexandru Leşcău, pshiholog colaborator al grupului ASPERA. Totodată, mentalitatea românilor vis-a-vis de dependenţă este şi azi puţin învechită iar numărul celor care apelează la ajutor este foarte mic. „Statisticile la nivel naţional nu sunt foarte realiste. Cifrele reale ale celor care fac abuz de substanţe şi ale dependenţilor sunt mult mai mari”, spune Lux Holger, directorul Centrului de la Şura Mică.

Există potenţial de business?

Cluj, Iaşi şi din judeţul Mureş”, spune Lux Holger, directorul amplasamentului.

adresează numai dependenţilor de sex masculin încep de la 900 de lei pe lună şi pot dura între 3 şi 9 luni.

La scară mai mică

Încercări eşuate

„Insula Speranţei” este centrul de recuperare pentru femei dependente de alcool şi alte substanţe din comuna Şelimbăr, judeţul Sibiu. Având o capacitate de 12 locuri, acesta tratează anual 30 de persoane care plătesc lunar o sumă de 2000 de lei pentru cazare, masă şi tratament. „Recuperarea durează între 4 şi 6 luni, dar nu toate pacientele noastre reuşesc să o parcurgă până la ﬁnal”, declară Crina Lupea, directoarea centrului coordonat tot de Crucea Albastră. Cu o capacitate de 24 de persoane, Centrul terapeutic pentru toxicomani din localitatea Ozd, judeţul Mureş, guvernat de fundaţia Bonus Pastor, îşi bazează tratamentul pe programe de autocunoaştere, autoajutorare şi spiritualitate creştină. Aici cele 12 zile de terapie scurtă costă 600 de lei iar tratamentele rezidenţiale de lungă durată care se

Singura comunitate terapeutică privată destinată exclusiv consumatorilor de droguri din România a funcţionat în 2007 în localitatea Brebu, Prahova, dar a fost închisă în acelaşi an. Preţurile practicate aici erau de 1000 de euro pe lună. Trei iniţiative ale Agenţiei Naţionale Anti-Drog rămase neﬁnalizate, au avut ca scop înﬁinţarea unor centre de recuperare în Bălan, judeţul Harghita, în judeţul Braşov dar şi în comuna Mica, judeţul Cluj. Pentru Mica, preţurile propuse erau de 50 de euro pe zi, o cură completă de tratament urmând să ajungă la suma de 9000 de euro.

www.transilvaniabusiness.ro

De ce nu merge „Crearea specialiştilor români, în stare să coordoneze

Poate un centru privat, cu servicii si dotari la cele mai înalte standarde să faca munca de asistare a dependenţilor avantajoasă din punct de vedere financiar? Părerile specialiştilor în tratarea dependenţelor sunt încă împărţite. „Clinicile private sunt prea scumpe, de aceea nu apar sau nu supravieţuiesc. Munca asta nu o poţi face pentru a te îmbogăţi ci doar ca să îţi acoperi cheltuielile lunare. Profitul este sufletesc”, crede Crina Lupea, psihoterapeut al centrului de la Şelimbăr. „Oamenii cu bani din România care s-au confruntat cu dependenţa de alcool şi droguri au început să vadă potenţialul înfiinţării unor clinici private. Sigur o să apară într-un an sau doi”, crede în schimb Alexandru Leşcău, psiholog al Aşezământului Nazareth şi colaborator al ASPERA Grup. „Trebuie totuşi, ca şi în centrele particulare, să existe un raport echilibrat între calitatea serviciilor oferite şi costurile per pacient pentru o cură de terapie”, consideră psihologul. „În lipsa unui suport din partea guvernului, acestea sunt singurele opţiuni pe care le avem – înfiinţarea de fundaţii sau de centre private pentru tratarea dependenţei”, spune şi dr. Levente Horváth, preşedintele Fundaţiei Bonus Pastor.

Alexandra Coroian

FONdURI EUROPENE

Şcoala de business se mută la ţară Trei societăţi şi o fundaţie au obţinut fonduri europene pentru “a şcoli” oameni din mediul rural şi a-i transforma în antreprenori. În 11 judeţe, dintre care din Transilvania: Mureş, Sibiu şi Alba, circa 3.300 de oameni pot învăţa despre planuri de afaceri, marketing, leadership sau management de proiect. Selecţia se va face cu ajutorul primăriilor şi al unor lideri locali. Proiectul “Antreprenor Rural European” a fost prezentat pe 21 iunie la Hotel Grand Târgu Mureş.

“Obiectivul proiectului ARE, finanţat pe fonduri structurale europene, este de a reuşi mutarea centrului de atenţie pentru unii locuitori, din zona agriculturii de subzistenţă spre o zonă de antreprenoriat. Noi încercăm ca pe un număr de 3.300 de persoane care trăiesc în mediul rural, din 11 judeţe ale României, să-i determinăm să reuşească mici afaceri în mediul rural, să interacţioneze între ei, pentru a construi bazele antreprenoriatului în mediul rural. Cam acesta este obiectivul general al proiectului. Credem că prin acest parntereriat vom reuşi până în 2013 să pornim acest proiect şi că vom reuşi să construim o comunitate care se va numi “Asociaţia Antreprenor Rural European”, şi care va strânge pe lângă cei 3.300 de persoane ţintite, şi alţi mulţi oameni

De unde vin banii Partea de cofinanţare pentru afaceri poate fi asigurată de o societate de microfinanţare. Una dintre ele este Patria Credit IFN. “Avem un birou deschis în Reghin acum aproximativ un an, care deserveşte în special zona rurală a judeţului. Ce facem noi? Microfinanţare: înseamnă să te adresezi celor excluşi financiar, nu doar de la creditare ci şi de la serviciile financiare: asigurări, depozite, tranzacţii. Noi avem acest obiectiv al finanţării dar şi obiectivul social, al impactului în comunitatea în care activăm”, a declarat Adina China Barta, reprezentant Patria Credit IFN.

Rezultate finale Partenerii din proiect vor realiza un rapoarte de cercetare privind ocuparea în mediul rural şi tendinţele de dezvoltare locală, inclusiv imaginea populaţiei din mediul rural, dar şi asupra noii percepţii a tendineţlor şi oportunităţilor de dezvoltare. Vor fi organizate 2 conferinţe naţionale şi 11 seminarii regionale. Obiectivele includ şi realizarea unei platforme e-learning cu 1.200 utilizatori, organizarea de 55 de acţiuni in 11 judeţe din 4 regiuni, pentru adulţi dar şi tot atâtea acţiuni pentru elevi în şcoli, organizarea de cursuri de comunicare în limba engleză, pentru 550 cursanţi şi organizarea de cursuri de utilizare TIC pentru 860 cursanţi, dar mai ales înfiinţarea Asociaţiei Antreprenor Rural European, cu 4 centre regionale operaţionale.

interesaţi de mediul rural din România. Judeţele prevăzute în proiect sunt: Suceava, Vâlcea, Sibiu, Alba, Mureş, Gorj, Olt, Buzău, Vrancea, Bacău şi Iaşi”, a explicat Gabriel Olariu, reprezentantul Euro Training and Education Center SRL, companie ce oferă cursuri de limbi străine.

Selecţii cu primăriile “Vom oferi consultanţă, vom face cursuri extinse, 90 – 100 de ore pentru aceşti cursanţi, ei vor fi trecuţi prin cursuri de limbă engleză, cu toţii ştim cât de importantă e aceasta pentru a iniţia o afacere şi a o populariza. Vor fi cursuri de iniţiere în munca cu calculatorul şi despe antreprenoriat, pentru ca oamenii să iniţieze un plan de afaceri şi împreună cu dânşii vom identifica şi sursele de finanţare pentru afacerile ce se vor derula. Vom selecta beneficiarii cu ajutorul Primăriilor am iniţiat un proces de recrutare pentru lideri respectaţi din comunităţile în care trăiesc, cu ajutorul cărora vom ajunge la ţinta noatră. Suntem în faza a doua, deja în judeţele

şi în Suceava, Vâlcea şi Sibiu proiectul a fost implementat, 550 de persoane au absolvit cursurile noastre”, a mai spus Olariu. “Îi ajutăm în primul rând să-şi recapete încrederea că pot face lucruri foarte bune în ţara aceasta. Domeniile e bine să nu le sugerăm noi, ci să vadă ei nişa în care pot acţiona şi pot fi de folos comunităţii rurale. Este o listă întreagă la programul naţional de dezvoltare rurală care sprijină tipurile de activităţi. Sunt unele precum: dezvoltarea de servicii de IT, un atelier foto, un atelier de înfrumuseţare corporală, noi îi ajutăm în a-şi defini mai bine ideea şi nu a le impune sau sugera în care să acţioneze”, a detaliat şi Ilie Negroiu, responsabilul tehnic al Fundaţiei Codecs pentru Leadership. În proiect mai sunt implicate şi Centrul de Pregătire în Informatică SA Bucureşti şi SC Soft Aplicativ şi Servicii SA, Sibiu.

Ionuţ OPREA