Transilvania Business 16 by Transilvania Business

TRANSILVANIA BUSINESS

www.transilvaniabusiness.ro

Fondator Aurelian GRAMA

Nr. 16 / An II / ianuarie - februarie 2012

PreĹŁ: 8 lei

eSeNțIAL La început a fost Cuvântul

SUMAR

Mă trezesc cu un telefon de la un Prieten: mă roagă să scriu pozitiv despre presă, aşa, după sufletul meu. Eu îl cunosc, el mă cunoaşte, deci îi zâmbesc la telefon, de la câteva sute de kilometri. Cum pot să scriu altcumva decât pozitiv despre presă !? Că despre moartea presei, ne-am lămurit cu toţii că e o marotă. Şi noi, şi ei. Şi apoi, cât poţi să scrii şi despre asta, căci Presa nu moare decât o dată. Dar nu de data asta! De data asta, Presa se naşte din nou, o dată cu noile date de audienţă pe care BRAT le va publica în zilele ce urmează şi care au fost dezvăluite parţial, în avanpremieră, breslei. Nu şi clienţilor de publicitate, iar surpriza este mare, pentru că, dacă presa adevărată a continuat să promoveze valori, cititorul a ştiut să se întoarcă la valoare. În România nu se citeşte mai puţin în 2011 sau în 2012, ba din contră, o spune cel mai amplu studiu de piaţă realizat vreodată în România, care ne arată acum că presa tabloidă scade, iar presa de calitate, presa locală şi revistele cresc. Brandurile artificiale, născute de editori artificiali s-au stins; aceasta a fost presa care a murit la noi, ca şi aiurea pe planetă. Publicaţiile vii, născute de oameni şi în care se oglindesc oameni şi vieţile lor, câştigă teren. Nu degeaba cuvântul scris e cel mai preţuit mijloc de comunicare, pentru că rămâne acolo şi îl poţi regăsi când ai nevoie de el. Nu pot decât să mă bucur că anul clarificărilor a venit şi pentru presă, deşi e unul greu, cu presiuni nemăsurate! Cine stă azi în picioare în economia din România e un erou, dar cine stă azi în picioare în presa din România este «Dumnezeu», vorba lui Mircea Badea!

pag. 10-11

pag. 59

pag. 62-63

Afaceri

Afaceri:

Mărci culturale:

Eurobusiness “Împreună relansăm Oradea!”

TIFF, sau cum ﬁlmul bate viaţa

Fundaţia Laurenţia, model de succes pag. 20, 21

Agricultură: Rasele româneşti au succes formidabil în străinătate

pag. 24

Turism: Peştera Farcu - Turism printre cristale subterane

Şi dacă tot e an de graţie pentru presă, ii urez să înceapă odată să comunice simplu, coerent şi ﬂuent, pentru că cititorii nu au început doar să o citească, ci să o şi «asculte». pag. 26,27

Câţiva profesionişti incurabili şi-au amintit că brandurile comerciale de succes s-au construit în România de acum zece ani prin presă, şi nu prin televiziune, deşi exista televiziune şi pe vremea aia! E adevărat că nu aveam prezentatori daltonişti sau păcătoşi, e adevărat că aceeaşi ştire nu era prezentată în cinci moduri diferite pe cinci posturi, e adevărat că până şi clienţii de publicitate scriau adevăruri în reclamele lor. Nu că acum nu ar scrie… Dar presa are puterea să spună adevărurile până la capăt, şi poate să arate lucrurile bune şi fără să acopere totul cu fard. Şi mai ştim că poate să le arate şi pe alea rele. Şi noi, şi ei. Mai rămâne, poate, doar problema «agendei». Nu s-a gândit nimeni până acum că poporul nu vrea deloc să îl dea jos pe Băse? Nici măcar pe Boc? Poporul s-a săturat doar ca altcineva să îi facă «agenda». E supărat pe politicieni, dar mai ales pe media care se aliniază la «agendă». Şi atunci, se informează doar din presa care îl are pe «agendă» pe el, cititorul. Mă intreb acum, cine îşi dă seama de valoarea şi de forţa reală a Presei? Ei, cu siguranţă, da! Să mai amintesc aici de puterea cuvântului care creează? Toţi am învăţat asta în primele cursuri sau cărţi despre comunicare. Şi noi, şi ei…

Turism: Poveste de Hollywood în Castelul Corvinilor

pag. 42

Afacere: Secretele mărcii Pada Murre

pag. 50, 51

Istorie: Ultimul cruciat şi aurul Apusenilor

Să aveţi un an bun şi oglindit cu pricepere în cuvinte de valoare, dragi cititori, dragi colegi şi dragi fraţi din Transilvania! Silviu ISPAS

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

Fondator: Aurelian Grama

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactori şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Alexandru Toth Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Andreea Costea Oana Capustinschi Adrian Rus Cristina Gânj Raluca Rogoz Erika Mărginean Tiparit la: Media Sud Craiova

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

ştiri HUNEDOARA Barajul de la Valea de Peşti, sub zodia nesiguranţei Deşi de aproximativ şapte ani, Apele Române Craiova organizează licitaţii pentru repararea Barajului de la Valea de Peşti, din judeţul Hunedoara, nemodernizat de 40 de ani, consolidarea a fost imposibil de realizat până în acest moment. „Chiar şi acum, lucrarea nu poate ﬁ atribuită ﬁrmei care a câştigat ultima licitaţie, din luna decembrie, deoarece şi aceasta a fost contestată”, a declarat Sorin Corici, şef Sistemul Hidrotehnic Petroşani-Apele Române. În tot acest timp, specialiştii recomandă reamenajarea cât mai rapidă a barajului, pentru că este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. Proiectul reconsolidării ajunge la trei milioane euro şi este inclus, alături de alte şapte obiective din ţară, pe lista unui program care prevede reconstrucţia acestora.

Primul muzeu al turismului montan Asociaţia VeteranMont România şi administraţia locală a municipiului Petroşani, judeţul Hunedoara, au decis înfiinţarea primului muzeu al turismului montan din România. La acest proiect vor mai contribui şi asociaţiile de turism din Valea Jiului, dar şi Emil Părău, care deţine numeroase proprietăţi în Staţiunea Straja. Muzeul Naţional al Turismului Montan va avea sediul într-una dintre aripile Muzeului Mineritului din Petroşani, după care va fi o instituţie distinctă. “În perspectiva dezvoltării Domeniului Schiabil şi prin prisma faptului că, într-adevăr, Valea Jiului, în general, şi municipiul Petroşani, în special, au cu ce să se mândrească în domeniul turismului, iniţiativa înfiinţării unui muzeu al turismului montan este considerată benefică pentru zona noastră”, a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroşani.

CLUJ Banca Transilvania are un nou manager Robert Rekkers a fost înlocuit din funcţia de director general al BT, în cadrul întrunirii Consiliului de Administraţie din data de 19 ianuarie, cu Peter Franklin, membru al Consiliului din anul 2010, cu o experienţă de 37 de ani în domeniul ﬁnanciar-bancar. Acesta a fost numit administrator delegat pentru coordonarea activităţii executive şi a Comitetului Executiv de Management pe o perioadă de interimat, după cum au precizat reprezentanţii Băncii Transilvania. Robert Rekkers a fost director general timp de 9 ani, perioadă în care Consiliul de Administraţie i-a reînnoit mandatul de 3 ori. Noul director general, Peter Franklin, absolvent al Oxford University, deţine o experienţă cumulată în cadrul unor companii de prestigiu ca General Electric, HSBC, e Chase Manhattan Bank şi a lucrat atât în Europa, cât şi în Asia.

Touristica deschide sezonul estival al vacanţelor Conform unei zicale din bătrâni, este bine să îţi faci căruţă iarna şi sanie vara. Conform aceluiaşi principiu, vacanţele estivale trebuie planiﬁcate din timp pentru a beneﬁcia de cele mai bune oferte şi staţiuni. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România şi Libero Events vin în întâmpinarea zicalei şi organizează în perioada 23-25 martie 2012, cea de-a VI-a ediţie a Târgului de Turism Touristica. Cel mai mare târg de turism din afara capitalei, cu peste 60 de expozanţi din România şi din afara graniţelor, vă va aştepta cu oferte pentru perioada estivală, la Polus Center Cluj.

Compexit îşi creşte cifra de afaceri Compania Compexit Trading, dealer-ul din Cluj al maşinilor Skoda, se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mare cu 2% faţă de anul trecut, dar cu aproape 30% mai mult faţă de 2010. Astfel, pentru acest an Compexit Trading mizează pe o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro, o uşoară urcare faţă de anul trecut, dar cu peste trei milioane de euro mai mult comparativ cu anul 2010. Reprezentanţii companiei nu prognozează o vânzare mai mare a autoturismelor marca Skoda în acest an, ba chiar se tem de o uşoară scădere în condiţiile diminuării vânzărilor prin programul Remat şi modiﬁcării normelor BNR pentru creditare. În 2011, ﬁrma cu sediul în Cluj, dar care are un showroom şi la Bistriţa, a vândut 350 de maşini.

Emerson anunţă angajări Emerson România va crea 500 de locuri noi de muncă în anul 2012 la sediul său din parcul industrial Tetarom II din ClujNapoca. Va ﬁ construită o nouă hală de producţie, iar conducerea companiei a anunţat că se vor face, în medie, cam 30-40 de angajări pe lună, astfel că până la ﬁnalul anului numărul muncitorilor va depăşi 1.500, faţă de puţin peste 1.000 câţi există acum. La sediul Emerson din Tetarom II se vor efectua, în continuare, activităţi pentru producerea de energie solară şi eoliană, în cele patru hale care vor exista din acest an. La inaugurarea din 2008, conducerea companiei a anunţat că va ajunge la 2.000 de angajaţi şi peste 125 de milioane de euro investiţi. Anul trecut, compania americană a avut vânzări de 24,2 miliarde de dolari în toată lumea, cu 15% mai mari faţă de 2010

ISDC angajează personal în Cluj Compania furnizoare de soluţii software ISDC România va mai angaja încă 60 de oameni în birourile din Cluj şi Bucureşti. Astfel, firma va ajunge la aproape 300 de angajaţi în România, iar numărul acestora ar urma să crească cu 30% în acest an faţă de 2011. “Vrem să creştem echipa din Bucureşti la 20 de oameni, până la finele acestui an. În prezent, cei 5 IT-işti care lucrează în noul nostru centru sunt alocaţi pe proiecte de dezvoltare, mentenanţă şi integrare, dezvoltate în Cluj pentru clienţi din domeniile finanţe-bănci, sănătate şi educaţie online”, a declarat managerul operaţional al ISDC, Tibor Laszlo. ISDC a deschis şi un nou centru în Bucureşti, unde vor fi angajaţi 20 de oameni.

ştiri BIHOR Peştera Farcu va ﬁ deschisă publicului După o perioadă de câţiva ani de zile în care Peştera Farcu, din comuna Roşia, judeţul Bihor, a fost închisă publicului, dar vandalizată, va intra într-un proces de amenajare evaluat la 800.000 euro. Dintre aceşti bani, până la momentul prezent, au fost strânşi aproximativ 60.000 euro, a precizat Viorel Lascu, Preşedintele Federaţiei Române de Speologie. Suma adunată este suﬁcientă pentru a deschide peştera spre vizitare, odată cu luna mai a acestui an. Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că peştera va intra în procesul de reabilitare pe parcursul lunii ianuarie.

TIMIŞ/ARAD Simpozioane agricole la Timişoara şi Arad “Sămânţa bună o găseşti la KWS”, simpozionul agricol organizat de companiile KWS, Bayer şi Claas, a avut loc la Timişoara, în data de 26 ianuarie şi la Arad, în data de 27 ianuarie. Evenimentele vor include prezentări ale hibrizilor de porumb KWS, prezentări ale produselor Bayer şi prezentarea utilajelor Claas.

Vinvest Timişoara la a 9-a ediţie

ALBA Casa Auto Sebeş premiată de Mercedes Benz România Casa Auto Sebeş, service din reţeaua naţională, a fost premiată de către Mercedes Benz România în cadrul unui eveniment de acordare a diplomelor de excelenţă pentru reprezentanţele care au avut cele mai bune rezultate de-a lungul anului. Astfel, Casa Auto Sebeş s-a clasat pe locul I, în faţa altor 34 de service-uri, la secţiunea dedicată reparaţiilor şi întreţinerii autovehiculelor comerciale şi a autoturismelor.

ARAD Cetatea din Ineu, obiectiv turistic Societatea Artex Services International a câştigat licitaţia publică prin care a luat în concesionare pe 25 de ani cetatea Ineului şi vrea să o transforme în obiectiv turistic. Compania câştigătoare este din Bucureşti, va plăti 8.570 de euro pe an redevenţă, iar cetatea din Ineu, un monument reprezentativ pentru patrimoniul local, urmează să fie conservată, restaurată, consolidată, reabilitată şi modernizată înainte de a fi introdusă atât în circuitul turistic, cât şi cultural. „Ne dorim ca aceia care au luat-o în concesiune să obţină bani europeni şi să îşi respecte obligaţiile contractuale, pentru ca în 42 de luni cetatea să fie finalizată, adică să fie reabilitată şi reintrodusă în circuitul turistic”, a declarat primarul oraşului arădean, Nicolae Mehelean.

Salonul Internaţional de Vinuri Vinvest va avea loc în perioada 68 aprilie la Timişoara, în incinta Centrului Regional de Afaceri. Cea de-a 9-a ediţie va găzdui două evenimente cu o importanţă deosebită- o degustare de vinuri, în premieră, în compania şefilor oficiilor consulare, al managerilor de top şi middle management al companiilor mari şi foarte mari din Timişoara şi judeţ şi o vizită de lucru a unor invitaţi din mass-media de specialitate. Jurnaliştii specializaţi pe turism vor vizita cramele din vestul ţării, vor participa la o conferinţă de presă specială şi vor fi prezenţi la salon, în cele trei zile de desfăşurare. În cadrul celei de-a 9 ediţii vor fi prezenţi circa 70 de expozanţi din industria vinului, iar organizatorii se aşteaptă la un număr de 6000-7000 de vizitatori.

HARGHITA Fonduri europene pentru fermele de semisubzistenţă

Asistenţă la domiciliu, contra cost Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Arad pune la dispoziţia persoanelor vârstnice care nu se pot deplasa, asistenţă la domiciliu contra cost. “Vorbim de curăţenie la domiciliu, pregătirea mâncării, aprovizionare cu cumpărături, tratament medical, în baza prescripţiei date de medic şi sprijin. Pensionarii pot apela la noi pentru aceste servicii care vor ﬁ plătite în baza unei negocieri în funcţie de acestea. În principiu, personalului care se va ocupa de asistenţa la domiciliu îi trebuie asigurat un salariu minim pe economie“, a susţinut Lidia Dan, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Arad.

www.transilvaniabusiness.ro

Fermierii din judeţul Harghita au primit, în ultimii trei ani, fonduri europene în valoare de aproximativ 4 milioane euro. Următoarea etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală va demara în iunie 2012. După cum au precizat specialiştii, aceasta va ﬁ una cu criterii mai permisive de aprobare a dosarelor. Suma pe care fermierii o primesc anual, în cadrul programului, este de 1.500 euro, pe o perioadă de 5 ani. Dacă specialiştii vor constata că nu au fost atinse obiectivele, ferma beneﬁciară nu va mai obţine fonduri pentru ultimii doi ani, dar nici nu va avea obligaţia să returneze banii primiţi.

ştiri BRAŞOV Un aeroport mai mic? În condiţiile în care lucrările la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav bat pasul pe loc, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Nicolae Ţucunel, a venit cu propunerea de a se construi un alt aeroport mai mic. Astfel, oﬁcialul a propus realizarea Aerodromului Iosif Şilimon, pentru aterizarea şi decolarea de avioane cu o capacitate de sub 70 de locuri. „Un aeroport de mai mici dimensiuni ne-ar putea lega cu lumea prin Viena, Budapesta sau Paris şi ar putea să ne ducă direct la Chişinău, de exemplu. Eu am vorbit cu unul dintre directorii Aeroportului de la Strasbourg care a fost deschis la o linie de low-cost Braşov - Strasbourg. De asemenea, cei de la Lufthansa ar vrea să ne lege cu Nurnberg-ul, unde e o comunitate mare de români, dar şi cu Bavaria, unde îşi au sediul multe din multinaţionalele care au fabrici în Braşov. Un astfel de proiect este realizabil în şase luni de la ﬁnalizarea proiectului, iar investiţiile ar putea ajunge la 20 - 25 de milioane de euro. Bani credem că s-ar găsi. Dacă anul trecut s-au investit peste 30 de milioane de euro în domeniul schiabil cu bani de la Guvern, credem că s-ar putea găsi o astfel de sursă şi pentru un astfel de proiect”, a declarat Ţucunel.

SATU MARE Parc acvatic la Satu Mare, din bani de la Eximbank Parcul acvatic ce va fi construit în acest an la Satu Mare, de către proprietarii hotelului Astoria, va primi o finanţare de 6 milioane de euro de la Eximbank. Compania Solarex, proprietara hotelului Astoria, a primit această sumă de la banca de Export-Import a României pentru realizarea unui complex de servicii de turism şi sănătate, care va utiliza apa geotermală din zonă. Din cele şase milioane, 5,5 reprezintă suma nerambursabilă, iar această investiţie în respectivul complex va crea şi aproximativ 60 de locuri de muncă. „În luna august a acestui an credem că vom finaliza investiţia şi vom putea inaugura parcul acvatic. Mizăm pe impactul mare pe care acest proiect îl va avea atât asupra judeţului, cât şi asupra zonelor învecinate”, a declarat managerul proiectului, Baranyai Gabor. Lucrările pentru construcţia parcului acvatic au demarat în luna iulie 2011.

MARAMUREŞ 4,5 mil. euro pentru infrastructura din Baia Sprie Primăria din Baia Sprie a obţinut ﬁnanţare pentru un proiect european de amenajare a spaţiilor verzi şi reabilitarea infrastructurii stradale. Astfel, în cadrul proiectului '”Reabilitare infrastructură străzi, accese carosabile şi pietonale, precum şi amenajare spaţii verzi în oraşul Baia Sprie”, autorităţile locale au primit 3,5 milioane de euro nerambursabili din partea Uniunii Europene, însă valoarea totală a acestui proiect este cu un milion de euro mai mare. Cele 4,5 milioane vor ﬁ folosiţi pentru amenajarea spaţiilor verzi, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii stradale sau pentru încercarea eliminării blocajelor rutiere în punctele de acces către oraş.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Aproape 5 mil. euro pentru Centrul de Cultură Bistriţa

SĂLAJ Cemacon redeschide fabrica de la Recea Compania producătoare de blocuri ceramice, Cemacon Zalău, îşi va redeschide linia de producţie de la Recea în data de 1 martie. Aceasta a fost închisă în luna septembrie a anului trecut din cauza stocului mare existent, iar aproape 100 de angajaţi au fost trimişi în şomaj şi urmau să fie rechemaţi odată cu redeschiderea liniei de producţie. Astfel, de la 1 martie, fabrica de la Recea va funcţiona din nou la capacitate maximă. „Vom face reangajările potrivit noii organigrame a unităţii, care între timp va fi aprobată de Consiliul de Administraţie al Cemacon. Încă nu ştim câte persoane vor fi reprimite la lucru şi nici dacă se vor face schimbări la actuala organigramă”, a declarat directorul general al Cemacon, Liviu Stoleru. Fabrica de la Recea a fost dată în funcţiune în anul 2010, după o investiţie de 28 de milioane de euro.

Mâncarea, ﬁnanţată ca obiectiv turistic în Sălaj

Centrul Municipal de Cultură Bistriţa va ﬁ reabilitat cu suma de 4,7 milioane de euro. Primăria bistriţeană a reuşit să primească o ﬁnanţare nerambursabilă în va loare de 3,7 milioane de euro, iar diferenţa de un milion a fost pusă din bugetul local pentru proiectul „Reabilitarea centrului municipal de cultură George Coşbuc - Bistriţa, monument istoric de categoria A”. Obiectivul acestui proiect este inclu derea centrului de cultură în programele turistice interne şi externe, dar şi creşterea numărului de turişti care vizitează Bistriţa. Durata de implementare a acestui proiect este de doi ani.

Prin intermediul unui proiect european, dar şi sub atenta supraveghere a unor experţi suedezi, gastronomia locală din judeţul Sălaj va deveni unul dintre cele mai importante obiective turistice. Consiliul Judeţean Sălaj, alături de câţiva parteneri din ţara scandinavă, vor pune în aplicare un proiect prin care vor fi transferate bune practici menite să dezvolte şi să promoveze turismul local prin preparatele culinare specifice Sălajului. „Ruraland-actori ai dezvoltării rurale” este numele proiectului ce a primit finanţare europeană, iar acest demers va fi desfăşurat în cadrul acţiunii pilot „Gastur-promovarea gastronomiei locale în judeţul Sălaj”. În 17 ianuarie a fost lansată etapa experimentală a acestui proiect, iar cu această ocazie, cei prezenţi, în frunte cu reprezentanţii CJ Sălaj şi partenerii suedezi din regiunea Jamtland, au organizat şi un seminar prin care doritorii au avut posibilitatea de a cunoaşte detaliile proiectului.

COVER STORY

Terapia prin investiţii În ciuda plecării Nokia, zona Clujului continuă să fie interesantă pentru investitorii străini. Olandezii conduc la acest capitol, iar companiile din Ţara Lalelelor pregătesc investiţii mai consistente chiar decât cele pe care le-au avut finlandezii producători de telefoane mobile. Prima investiţie concretă însă aparţine italienilor de la De Longhi, care au achiziţionat recent fosta fabrică Nokia. Teoretic, relaţiile dintre România şi Olanda ar trebui să fie la un nivel extrem de jos. Olanda este singura ţară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la Spaţiul Schengen. Ca o urmare a tensiunilor dintre politicienii olandezi şi cei români, şi relaţiile economice dintre cele două ţări ar fi, logic, afectate. Numai că, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, Olanda continuă să fie cel mai mare investitor străin în România, iar în Transilvania, companiile olandeze sunt cele mai dinamice. Reprezentanţii Dutch Business Club din Cluj spun că totul se rezumă la un simplu fapt: în Olanda, politica este decuplată de economie. Aşa că, în timp ce partidele populiste din Olanda adoptă o retorică anti-Europa de Est, ca să îşi păstreze afacerile, oamenii de afaceri olandezi, surzi la sloganurile politice, îşi orientează afacerile tocmai către ţările din estul Uniunii Europene, ca să îşi păstreze profiturile. ”Am văzut că la voi în presă a ieşit drept mare subiect faptul că au fost blocate, acum câteva luni, câteva tiruri cu flori din Olanda, la frontieră. La noi, în Olanda, nimeni nu a scris nici un rând despre acest subiect. Pentru noi, problemele apar atunci când italienii blochează câteva mii de tiruri cu alimente”, rezumă Kees Oosting de la Dutch Business Club diferenţa dintre viziunea politică şi viziunea de afaceri asupra relaţiilor dintre Olanda şi România. Recent, ambasadorul Olandei în România, Matthijs van Bonzel, a ales vizita sa de prezentare la Cluj pentru a anunţa două noi investiţii importante: Vos Logistics şi Fencs. Compania Vos Logistics va crea 100 de locuri de muncă la un punct de lucru aflat lângă Autostrada Transilvania, iar compania Fencs va deschide o nouă fabrică la Apahida şi va crea 150 de locuri de muncă.

www.transilvaniabusiness.ro

Vos Logistics este una dintre cele mai mari companii olandeze din domeniul logisticii. Compania olandeză dispune de 30 de baze în toată Europa, precum şi de 1.850 de angajaţi. Potrivit informaţiilor oficiale oferite de companie, 1.436 de angajaţi sunt în afara Olandei. Compania olandeză a fost fondată în anul 1944 şi este condusă de Frank Verhoeven. ”Există un interes foarte mare din partea olandezilor pentru România, în condiţiile în care logistica la noi este subdezvoltată. Olandezii au o foarte bună reputaţie de cărăuşi, încă din istorie, iar investiţia din zona Autostrăzii Transilvania va fi urmată şi de altele, cu condiţia ca România să îşi pună la punct infrastructura”, spunea, recent, Viorel Găvrea, directorul companiei clujene Tetarom, care administrează trei parcuri industriale construite de Consiliul Judeţean. Cealaltă investiţie anunţată de ambasadorul Olandei este Fencs, care a construit o fabrică unde va realize utilaje din oţel inoxidabil în parcul industrial din comuna Apahida. Producţia ar urma să înceapă în prima săptămână a lunii martie, dacă previziunile iniţiale ale managerilor companiei olandeze vor fi respectate. Fencs este furnizor de utilaje pentru industria alimentară şi petrochimică, iar valoarea investiţiei este estimată la două milioane de euro, după cum afirmă administratorul fabricii, Ionuţ Luca.

Salariile mai mici, un avantaj pentru investitori Companiile olandeze sunt interesate de zona Clujului pentru că salariile sunt mai mici decât în Occident, dar angajaţii români au o calitate a muncii comparabilă cu cea din statele vestice, spune preşedintele Dutch Business Club din Cluj, Kees Oosting. ”Cred că, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, România are o poziţie excelentă. Dacă ne uităm la rezultatele ﬁnanciare, vedem în primul rând creşterea economică. Iar creşterea economică generează bani, lucru care face mai uşoară plata datoriilor pe care le aveţi, plata tuturor datoriilor. De asemenea, mă aştept ca România să aibă parte de mai puţine efecte nega-

tive ale crizei economice, decât alte ţări precum Franţa, Italia sau Grecia”, spune Kees Oosting. El mai precizează că, pentru 2012, investiţiile olandeze vizează mai ales domeniul industrial. De exemplu, în zona platformei industriale de pe Bulevardul Muncii va fi ridicată o fabrică ce va produce benzi transportoare pentru marile fabrici ori pentru depo zitele logistice, care va fi realizată de CSi. Valoarea acestei investiţii este de 8,5 milioane de euro, spune directorul producătorului olandez de benzi transportatoare, Jan de Brujin. ”Am dezvoltat în ultimii ani o serie de noi afaceri strategice. Iar acestea implică într-o mare măsură fabrica noastră din România”, spune Jan de Brujin. CSi are deja linii de producţie într-o hală închiriată pe Bulevardul Muncii. Data concretă a începerii investiţiei în noua hală de producţie, situată în aceeaşi zonă, depinde de rapiditatea cu care va fi aprobat un proiect bazat pe fonduri europene, depus de compania olandeză. Chiar şi în eventualitatea în care acest proiect nu va fi aprobat, totuşi, hala va fi construită, pentru că CSi dispune de fonduri proprii suficiente, afirmă managerul companiei clujene, Daniel Măluţan. În prezent, producţia de benzi transportoare realizată de CSi România reprezintă 80 la sută din producţia totală a grupului olandez, care mai deţine unităţi de producţie şi în Ţara Lalelelor. O altă mare investiţie este programată pentru parcul industrial din comuna Apahida. ”O companie olandeză doreşte să investească suma de 20 de milioane de euro pentru ridicarea unei fabrici ce va produce ambalaje pentru industria alimentară”, spune primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş. Primarul din Apahida a precizat faptul că această investiţie va crea 200 de noi locuri de muncă, dar nu a precizat numele companiei. De asemenea, vor fi investi în continuare la Cluj şi companii olandeze din domenii precum ar fi industria software ori cea a mobilei. O astfel de companie este producătorul de software ISDC, care doreşte să îşi mărească cu circa 200 numărul de angajaţi din Cluj, raportat la numărul existent în primăvara anului

CoveR sToRy nea, va investi într-un centru logistic în parcul Industrial Reif. Fabrica La Lorraine realizează produse congelate de brutărie, care sunt apoi distribuite şi vândute în supermarketuri şi hypermarketuri. Iar dezvoltarea logisticii în zona Turda este o tendinţă bine consolidată. Anul trecut, a fost finalizat unul dintre cele mai mari centre de acest fel din regiune. Este vorba de Centrul Logistic Kaufland, o investiţie în valoare de 80 de milioane de euro, care va asigura buna aprovizionare a supermarketurilor deţinute de grupul german în toată Transilvania. Interesant este faptul că toate investiţiile din domeniul logisticii se concentrează de-a lungul Autostrăzii Transilvania, care asigură cea mai uşoară şi rapidă cale de transport din depozitul logistic spre beneficiari. Iar continuarea proiectului autostrăzii este văzut de investitorii din aceast domeniu drept un semnal foarte bun pentru realizarea în continuare a unor mari depozite în acest domeniu.

Cine vine la Jucu şi în împrejurimi

Kees Oosting şi Jan de Brujin spun că România este în continuare interesantă pentru investitorii olandezi trecut. În domeniul mobilei, este vizat atât judeţul Cluj, cât şi judeţul Satu Mare. Surse din mediul de afaceri clujean spun că ar ﬁ vorba de o fabrică ce va produce uşi şi mese.

Investiţii belgiene în Câmpia Turzii Dacă olandezii au planuri mari legate de anul 2012, în judeţ, vecinii lor belgieni au şi început producţia. Este

Cifre:

vorba de una dintre cele mai mari fabrici de produse de brutărie, La Lorraine. Investiţia belgiană a fost realizată în parcul industrial Reif din Câmpia Turzii. Deocamdată, belgienii au investit suma de 17 milioane de euro. Însă, în funcţie de evoluţia pieţei şi de dezvoltarea reţelei de distribuţie, ei intenţionează să mai investească până când vor atinge suma de 40 de milioane de euro. Compania La Lorraine se aﬂă într-un parteneriat cu Macromex, care asigură, în prezent, distribuţia produselor de brutărie. Macromex, de aseme-

60 de milioane de euro este valoarea estimată a investiţiei Bosch 80 de milioane de euro este investiţia realizată deja de Kauﬂand la Turda 38 de milioane de euro este valoarea investiţiei îngheţate de TerapiaRanbaxy în Apahida 17 milioane de euro este investiţia în fabrica La Lorraine din Câmpia Turzii

Două mari companii, una producătoare de electrocasnice, iar cealaltă de componente electrice pentru automobile, vor construi fabrici la Jucu, în parcul industrial de unde s-a retras Nokia. Autorităţile judeţene poartă negocieri atât cu Bosch Rexroth, cât şi cu De Longhi. Compania italiană a cumpărat deja halele Nokia şi urmează să înceapă la Jucu producţia de electrocasnice destinate Europei de Est, Orientului Mijlociu şi Asiei. Până în luna aprilie vor ﬁ create mii de locuri de muncă, mai spune Viorel Găvrea. În privinţa Bosch Rexroth, lucrurile sunt complicate de faptul că există un lanţ de condiţionalităţi. Compania germană a început construirea unei noi hale de producţie în oraşul Blaj, judeţul Alba, acolo unde Bosch a cumpărat de la Primărie o suprafaţă de şapte hectare. Bosch mai deţine deja o fabrică în Blaj şi este unul dintre cei mai mari investitori în domeniul industriei din judeţul Alba, iar tot în Blaj, compania germană mai intenţionează să contruiască pe viitor încă o hală de producţie. Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, spune că reprezentanţii companiei germane sunt mulţumiţi de calitatea muncii prestate de angajaţii români, iar în acest context, a apărut şi varianta fabricii din Jucu. ”În privinţa investiţiei de la Jucu, lucrurile încă nu sunt clare. 33 la sută Bosch va cumpăra halele părăsite de Nokia şi le va adapta ﬂuxului său de producţie, 33 la sută va construi o fabrică nouă, din temelii, iar 33 la sută nu vor merge deloc la Jucu”, estima primarul din Blaj înainte de tranzacţia prin care De Longhi a cumpărat halele Nokia. Gheorghe Rotar spunea că totul depinde de seriozitatea autorităţilor române.

”Relaţia cu Bosch depinde de seriozitatea autorităţilor române, adică dacă Guvernul îşi va respecta promisiunea de a acorda ajutorul de stat cuvenit pentru noua fabrică din Blaj. Dacă acest lucru se va întâmpla, cresc şansele ca investiţia din Cluj să se concretizeze” – Gheorghe Rotar, primar Blaj Gheorghe Rotar, primarul Blajului

COVER STORY Probleme ﬁscale

Dragoş Damian este nemulţumit de politica ﬁscală a guvernanţilor

Practic, la fiecare cinci ani, suntem nevoiţi să modernizăm fabricile pe care le avem, pentru că vorbim de o industrie cu grad înalt de tehnologizare, iar tehnologia evoluează. Ne aşteptăm la mai mult sprijin, mai ales că industria farmaceutică exportă şi aduce bani mulţi în România. Noi, Terapia, suntem cel mai important producător român de medicamente, iar după plecarea Nokia din Cluj, vom fi, dacă nu cel mai important exportator, măcar în Top 3” - Dragoş Damian, TerapiaRanbaxy Pentru noua fabrică din Blaj, aceste autorităţi au promis că vor acorda ajutor de stat, în condiţiile în care investiţia Bosch îndeplineşte toate criteriile legale. Avocaţii companiei germane au analizat legislaţia românească, au depus toate documentele cerute, iar acum aşteaptă un răspuns. ”Dosarul referitor la investiţia Bosch a ajuns pe masa premierului Emil Boc, ce urmează să dea în curând o soluţie”, au declarat, la închiderea ediţiei, surse din cadrul administraţiei judeţene. În privinţa fabricii din Blaj, deja, reprezentanţii Bosch au semnat contracte ce presupun livrarea primelor produse în luna septembrie, spune primarul Gheorghe Rotar. Iar dacă autorităţile române îşi vor onora promisiunile în cazul fabricii din Blaj, şansele pentru concretizarea investiţiei din Jucu cresc în mod considerabil. Fabrica ce ar urma să fie construită de Bosch Rexroth în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu ar fi, din toate punctele de vedere, mai importantă decât fabrica închisă de Nokia. Valoarea investiţiei ar fi de 50 – 60 de milioane de euro, iar numărul locurilor

www.transilvaniabusiness.ro

de muncă nou-create ar fi de circa 1.500. Adică, sub raport numeric, noua fabrică Bosch Rexroth va putea absorbi toată forţa de muncă disponibilizată de Nokia. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj, Daniel Don, a confirmat indirect acest lucru. ”Muncitorii de la Nokia au fost specializaţi drept montatori subansamble. Exact această specializare ar putea să se bucure de o mare trecere în perioada următoare. Aşa că noii investitori vor trebui să investească mult mai puţin în calificarea şi specializarea forţei de muncă, ceea ce reprezintă un important avantaj”, a spus Daniel Don. Iar 100 dintre muncitorii disponibilizaţi de la Nokia ar putea fi preluaţi de grupul chinezesc ZTE. Potrivit oficialilor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, compania chinezească urmează să construiască o fabrică de telefoane mobile în România. Ea va fi specializată pe producerea de smartphone-uri, adică de produse cu valoare adăugată mare, spre deosebire de Nokia, care a mizat pe telefoane ieftine, astfel că a fost obligată, în cele din urmă, să îşi mute producţia în Vietnam. ZTE ar urma să producă la Jucu, în eventualitatea că va finaliza pozitiv negocierile cu autorităţile române, două modele de telefon. De asemenea, compania chineză ar putea prelua inclusiv o parte din liniile de producţie care au fost folosite de Nokia. În privinţa investiţiei De Longhi, lucrurile par să evolueze mult mai rapid. În ultimele zile ale lunii ianuarie, compania italiană a achiziţionat halele Nokia la Jucu, însă valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. În prima fază, noua fabrică ar urma să angajeze câteva sute de persoane. Produsele De Longhi ar urma să fie destinate ţărilor din Europa de Est, precum Polonia, Ucraina, Turcia, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia ori Cehia. La toate acestea se adaugă şi investitori români care au fost convinşi să vină în parcul industrial de la Jucu,

Alte investiţii sunt blocate din cauza politicii fiscale. De exemplu, compania TerapiaRanbaxy a programat o investiţie de 38 de milioane de euro în comuna Apahida, pentru construirea unei noi fabrici de medicamente folosite împotriva cancerului, HIV/SIDA ori a bolilor cardiovasculare. Noua fabrică ar fi urmat să genereze 500 de noi locuri de muncă. Însă, acum, proiectul este îngheţat, din cauza unei noi taxe pe care trebuie să o plătească producătorii de medicamente din România, spune managerul TerapiaRanbaxy, Dragoş Damian. ”Este o taxă suplimentară, pe lângă cota unică de impozitare, cu efecte negative profunde. Din acest motiv am îngheţat proiectul noii fabrici şi ne rezumăm să investim în modernizarea fabricii pe care o deţinem deja în Cluj-Napoca”, a spus Dragoş Damian. El critică autorităţile din Bucureşti pentru că, deşi se dau de ceasul morţii pentru a atrage noi investitori, nu au grijă deloc de cei care sunt deja în România şi care ar fi interesaţi să continue să investească noi sume. ”Noi suntem exact în această situaţie. Practic, la fiecare cinci ani, suntem nevoiţi să modernizăm fabricile pe care le avem, pentru că vorbim de o industrie cu grad înalt de tehnologizare, iar tehnologia evoluează. Ne aşteptăm la mai mult sprijin, mai ales că industria farmaceutică exportă şi aduce bani mulţi în România. Noi, Terapia, suntem cel mai important producător român de medicamente, iar după plecarea Nokia din Cluj, vom fi, dacă nu cel mai important exportator, măcar în Top 3”, a spus Dragoş Damian. în care, până la sfârşitul lui 2011, cel mai mare angajator era Nokia. Aşa este cazul firmei româneşti Transcarpatica. Aceasta va angaja 100 de persoane într-o unitate de producţie de confecţii metalice. Investiţia se va ridica la trei milioane de euro.

Claudiu PĂDUREAN ”Muncitorii de la Nokia au fost specializaţi drept montatori subansamble. Exact această specializare ar putea să se bucure de o mare trecere în perioada următoare. Aşa că noii investitori vor trebui să investească mult mai puţin în caliﬁcarea şi specializarea forţei de muncă, ceea ce reprezintă un important avantaj” Daniel Don, AJOFM.

afaceri Un zăcământ minier de peste 10 miliarde de euro se aﬂă aproape de graniţa de vest a României.

Comoara din Budureasa Mina de brucit de la Budureasa, unică în România, are drepturile de exploatare concesionate de Geoasset, ﬁrmă deţinută de PSV Company. Compania controlată de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu a fost preluată de Cozmin Guşă în anul 2011. În ultimul an business-ul a prins avânt şi a ridicat simţitor nivelul de trai în comună.

Mina de Budureasa ar putea ﬁ redeschisă în curând

Prospecţiunile pentru descoperirea zăcământului de din concesionarea terenului de peste 150 de hectare calcar cu brucit din Budureasa au început în anul aproape două milioane de lei pe an, sumă care repre1977. Geologii care s-au apucat pe atunci de ex- zintă nu mai puţin de jumătate din bugetul comunei. ploatare sperau că vor descoperi un zăcământ de ura- Astfel, aşa cum recunoaşte chiar primarul Radu Olea, niu. În locul minereului radioactiv însă, au dat peste administraţia locală a avut fondurile necesare pentru un zăcământ de calcar cu brucit, unic în România. a-şi asfalta uliţele, pentru a repara biserici, pentru reEvaluările specialiştilor indicau că acesta ar fi cel mai abilitarea şcolii din comună, dar şi pentru construcţia unui cămin cultural. mare zăcământ de acest fel din Europa. Din anul 1978 până în anul 1989, volumul de lucrări în În plus, comuna s-a ales şi cu un ansamblu folcloric, o mina din Budureasa a fost imens. În această perioadă, echipă de fotbal, iar sărbătorile religioase sunt sponminerii au realizat peste 15 kilometri de galerii, alături de sorizate tot de companie. Nu în ultimul rând, PSV a cumpărat terenuri de la localnicii din zonă. Societatea puţuri de cercetare, şanţuri şi foraje. După revoluţia din 1989, însă, lucrările la Budureasa s- a plătit aproximativ 14.500 de euro pe hectar, bani la au oprit. Mina a intrat în conservare şi chiar a existat care se adaugă alţi 3.000 de euro, care reprezintă contravaloarea masei lemnoase. propunerea de a fi închisă. În anul 2003, însă, mina a fost concesionată fimei Geoasset. Compania fusese înfiinţată de geologul Adrian Boboc în parteneriat cu Ioan Blidaru, fostul director ştiinţific al Întreprinderii de Prospecţiuni şi Ex- În ciuda fondurilor de care s-a bucurat primăria în urma concesionării, zăcământul minier rămânea neexploatări Geologice (IPEG) Cluj. În anul 2004, Geoasset a fost preluată de Ana Bodea. ploatat. Motivul principal ar fi că investitorii nu au identificat tehnologia de extracţie a Aceasta a dobândit dreptul de magneziului metalic. Ca să poată folosinţă a zăcământului pentru 49 “Se simte o schimbare deja. exploata zăcământul din care va fade ani. Au început să facă brica, în premieră pentru Europa, În anul 2007, firma a fost preluată lingouri de magneziu, Geoasset a investiţii necesare de Petromservice, companie conconstruit 7,3 kilometri de drum exploatării şi au început deja trolată de Sorin Ovidiu Vântu, prin peste munte şi a defrişat un hectar să pregătească oamenii” offshore-ul cipriot Elbahold Ltd, de pădure. Adevărata investiţie o va pentru 2,5 milioane euro. Sorin primarul Radu Olea constitui însă platforma industrială, Ovidiu Vântu nu a pornit însă afa estimată la peste 33 milioane de cerea în zonă, deşi recunoştea că, prin euro, unde, cu tehnologie de ultimă oră, firma vrea să tehnologia potrivită, zăcământul ar fi transfomat întrobţină magneziu metalic. Tehnologia aceasta a fost o adevărată comoară de aur. Arestat pentru devalizarea companiei PSV, controversatul vizată şi de Ceauşescu. La ora actuală acest tip de metal om de afaceri Sorin Ovidu Vântu spunea: „Miza este este obţinut doar în fabrici din China, Rusia, Kazahstan şi Israel. zăcământul de zece miliarde de euro de la Budureasa". De anul trecut, lucrurile încep să se mişte. “Se simte o schimbare deja. Au început să facă investiţii necesare exploatării şi au început deja să pregătească oamenii”, Timp de patru ani, Geoasset a investit în Budureasa a declarat primarul Radu Olea. “Deja au făcut un drum peste trei milioane de euro. Numai Primăria câştigă ocolitor de aproximativ opt kilometri, care va fi utilizat

Şi totuşi se lucrează

Aur pentru comună

cifre: 8

850 de noi locuri de muncă vor ﬁ create în comună, după deschiderea minei 33 de milioane de euro va costa platforma industrială, care va transforma brucitul în minereuri de zinc

de camioanele ce transportă minereu”, spune Olea. “La ora actuală sunt angajaţi 15 oameni la mină, dar se estimează că odată cu deschiderea minei vor fi locuri de muncă pentru 850 de localnici”, a mai subliniat primarul. Radu Olea mai spune că deja şomerii din localitate au fost cooptaţi în cursuri de formare profesională la finele cărora peste 200 de oameni ar trebui să fie calificaţi pentru a lucra în mină.

Andreea Costea

Preluare cu scandal La ora actuală încă există controverse cu privire la omul care ar sta în spatele “comorii” de la Budureasa. Concret, în septembrie 2007 Petrom a încheiat un contract pentru achiziţia activităţilor de servicii petroliere ale Petromservice, pentru 328,5 milioane de euro. Achiziţia a fost finalizată în ianuarie 2008, iar în aprilie 2008, numele companiei a fost schimbat în PSV Company. Compania a fost asociată unui tun de câteva zeci de milioane de euro din rambursarea TVA, în spatele căruia a fost nominalizat Sorin Ovidiu Vântu. În februarie 2008, PSV a emis facturi către Petrom prin care admite că este purtătoare de TVA, a virat la buget 62 de milioane de euro, pentru ca în iunie să anuleze facturile, să emită noi facturi fără TVA și să solicite rambursarea TVAului plătit. Cererea de rambursare a fost rezolvată în 13 zile, fără inspecţie fiscală. În anul 2009, Vântu a băgat PSV în insolvenţă. Primul verdict în dosar a fost dat de Tribunalul Bucureşti în 2010, când a fost reţinut prima dată Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri a mai fost arestat de două ori, ultima dată în noiembrie 2011, când a şi afirmat că miza arestului este mina de la Budureasa. În aceeaşi lună, Cozmin Guşă a preluat PSV Company, împreună cu un asociat, Maricel Păcuraru, şi deţine acum dreptul de exploatare.

AFACERI

Femeile din business se reunesc la “e Woman” Printre calităţile atribuite în general unei femei se numără spiritul de disciplină, atenţia la detalii şi empatia. Calităţi ideale pentru a conduce o afacere. Pentru a o menţine însă şi a obţine şi profit din această îndeletnicire, femeia trebuie să fie, aşa cum s-ar exprima un concept popular în zilele noastre, o femeie puternică. “e Woman”, prima conferinţă regională dedicată businessului feminin, care va fi organizată în data de 3 martie la Cluj Napoca, şi-a propus să aducă împreună femeile de business cu vizibilitate în România pentru a relata publicului poveştile de succes care stau în spatele rezultatelor financiare sau satisfacţiilor sufleteşti. “Femeia este cea care de cele mai multe ori aduce inovaţie şi creativitate într-un business. O abilitate specifică femeilor este aceea de a lucra mult mai bine decât un bărbat cu oamenii, înţelegând mult mai bine decât un bărbat personalitatea umană, fapt pentru care, în majoritatea companiilor mari, poziţiile de HR manager, marketing manager, şi nu numai, sunt ocupate de femei”, a mărturisit Bogdan Ciocian, Director Libero Events.

Mihaela Rădulescu şi Monica Tatoiu, printre oratori Organizată la Cluj-Napoca de Libero Events, în incinta Best Western Plus Fusion Hotel, în data de 2 martie, chiar cu puţin înainte de Ziua Femeii, conferinţa va avea drept speakeri nume cunoscute din mediul de afaceri românesc sau din media. Mihaela Rădulescu, fostă prezentatoare TV, Monica Tatoiu, director general Oriﬂame Cosmetics România sau Mihaela Rus, CEO Vitrina Advertising şi preşe dinte al Aso-

www.transilvaniabusiness.ro

Mihaela Rus, CEO Vitrina Advertising ciaţiei Femeilor de Afaceri din Regiunea de Nord-Vest, se vor afla pe lista invitatelor la cuvânt. “Comunitatea femeilor de afaceri din Cluj-Napoca numără câteva sute de femei ambiţioase şi independente. Prima iniţiativă pentru sprijinirea acestei comunităţi a venit în urmă cu câţiva ani din partea doamnei Mihaela Rus, când în 2004 a fost înfiinţată Asociaţia Femeilor de Afaceri (AFA) ce numără în prezent peste 70 de membri. De altfel, AFA este partener în cadrul acestui eveniment”, a adăugat Bogdan Ciocian. Camelia Șucu CEO Class Living, Maria Grapini - CEO Pasmatex Timişoara, Manuela Plapcianu - CEO Artmark, Oana Gheorghiu - vicepreşedinte Asociaţia Salvează Vieţi şi Gabriela Lungu - CEO e Practice, aflată totodată în topul 100 al femeilor de succes, sunt celălalte personalităţi care îşi vor concentra discursul în jurul celor două subiecte - femeia şi business-ul. “Ideea a venit în urma unei discuţii despre comunitatea locală a femeilor de afaceri. Am fost surprinşi de faptul că în cadrul unui alt eveniment organizat de noi, se aflau în sală foarte multe tinere antreprenoare aflate în cadrul acelui eveniment pentru know-how şi networking. Atunci am luat decizia de a organiza un eveniment de sharing-experience în care fiecare femeie care conduce un business să împărtăşească idei şi soluţii tipic feminine întâlnite în mediul de afaceri”, a precizat Bogdan Ciocian. “e Woman” încurajează contribuţia la salvarea de vieţi

Camelia Şucu, CEO Class Living

Care va fi programul evenimentului Evenimentul se va desfăşura între orele 14 - 20 şi va aborda mai multe tematici, printre care “Femei de business: atuuri şi dezavantaje”, “Antreprenoriat feminin – poveşti de succes”, “Strategii pentru echilibru între carieră şi familie” sau “Despre pasiunea în muncă”. Iniţiatorii “e Woman”, înzestraţi cu experienţa evenimentelor ample ca Târgul de Turism Touristica sau Tecomm, au precizat că la eveniment vor fi prezente peste 150 de femei de afaceri, CEO sau femei în poziţii de management în cadrul unor companii, freelanceri, jurnalişti sau bloggeri. Conferinţa va avea, în acelaşi timp, şi o misiune caritabilă. Organizată în colaborare cu Asociaţia “Salvează Vieţi”, aceasta va sprijini campania de amenajare a unor camere sterile în incinta spitalelor din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara pentru copiii care suferă de cancer. Companiile vor fi încurajate să direcţioneze cele 20 de procente din impozitul pe profit către această cauză. Taxa de înscriere la evenimentul “e Woman” va fi direcţionată spre asociaţie cu scopul de a contribui la salvarea unei vieţi. Deşi femeile antreprenor vor fi în centrul atenţiei în cadrul evenimentului organizat la Hotelul Best Western din Cluj-Napoca, bărbaţilor nu le va fi interzisă participarea, ba chiar încurajată. Cu siguranţă vor avea multe de învăţat, spun femeile manager.

Oana Capustinschi “Ideea a venit în urma unei discuţii despre comunitatea locală a femeilor de afaceri. Am fost surprinşi de faptul că în cadrul unui alt eveniment organizat de noi, se aflau în sală foarte multe tinere antreprenoare aflate în cadrul acelui eveniment pentru know-how şi networking. Atunci am luat decizia de a organiza un eveniment de sharing-experience în care fiecare femeie care conduce un business să împărtăşească idei şi soluţii tipic feminine întâlnite în mediul de afaceri” - Bogdan Ciocian

aFaceri

Fundaţia Laurenţia, model În acest moment, în România există aproape 1000 de grădiniţe, şcoli şi licee private, cele mai multe, afaceri prospere, alternative puternice la învăţământul de stat. De regulă, investitorul care a avut succes cu grădiniţele şi-a deschis şi o şcoală primară, pasul următor fiind acela de a avea un gimnaziu şi chiar un liceu. E un traseu firesc! Şi atunci de ce Laurenţia Maria Grosu din Reghin a procedat invers? Răspunsul vine limpede: pentru că a avut inspiraţie! Laurenţia Grosu a analizat ce segment din sistemul educaţional este insuficient dezvoltat şi are perspective şi într-acolo şi-a canalizat investiţiile. Şcoala Postliceală Eugen Nicoară, acreditată de Ministerul Educaţiei în 2007, a fost la acea oră a treia şcoală privată de nivel preuniversitar acreditată în România. Astăzi, sute de asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali de farmacie se pot lăuda că şi-au finalizat studiile la şcoala Fundaţiei Laurenţia şi nu îngroaşă numărul şomerilor din România. Dimpotrivă, toţi au sau au avut şansa de a obţine un job în străinătate, cu un salariu mai mult decât decent. „Mă doare sufletul când ştiu că aceşti tineri, bine pregătiţi, nu au o şansă în ţara lor! Mai ales că şi cei doi copii ai mei sunt plecaţi, unul în Germania, unul în Australia. În acelaşi timp mă bucur că pot să le ofer o şansă afară... La această oră avem parteneriate cu instituţii medicale din Belgia, Italia, Franţa şi Germania. Vă dau un exemplu, Germania are nevoie în următorii ani de 30.000 de asistenţi generalişti, pentru

din Examen la Şcoala Postliceală

Reghin

Laurentia Grosu şi revelionul de la Ayma casele de bătrâni. M-a contactat cineva de acolo şi mia spus că şcoala noastră are o reputaţie foarte bună, motiv pentru care vrea să intermedieze angajarea a 3000 de asistenţi medicali de la noi... Le oferă cazare şi 1500 euro pe lună. Mi se pare că viitoarele noastre generaţii de absolvenţi sunt deja rezolvate!”, povesteşte Laurenţia Grosu.

Povestea unor proiecte de poveste Deşi a absolvit Chimia cu 10, la Cluj, şi teoretic avea un viitor în cercetare, Laurenţia Grosu a preferat Reghinul,

un oraş-târg frumos, cu aură medievală, unde locuitorii formează cu toţii o mare familie. Despre educaţie a învăţat foarte multe în familie, pentru că mama i-a fost învăţătoare şi tatăl preot. “E greu să spicuiesc acum care sunt momentele din viaţă care m-au inspirat mai tare... Am avut o copilărie şi o adolescenţă fericite. După absolvirea Facultăţii de Chimie, am lucrat mulţi ani în domeniu, la Reghin, în cadrul Laboratului de Analize subordonat Direcţiei de Sănătate Publică Mureş. Mereu am dorit însă să realizez ceva de care să ﬁe mândri copiii mei, ceva pentru viitor şi azi pot spune că am reuşit”, susţine Laurenţia Grosu.

Liceul Eugen Nicoară - Târ gu Mureş

AFACERI

de succes în învăţământul privat După Şcoala Postliceală de asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali farmacişti din Reghin, Fundaţia Laurenţia a deschis Liceul de Matematică-Informatică, în acelaşi oraş. Profilul a fost ales tot pe baza unui studiu al pieţei şi pe baza intuiţiei Laurenţiei Grosu. Pe lângă nevoia de asistenţi medicali, viitorul o să aducă o nevoie mare şi de specialişti în IT şi ştiinţe exacte. Au urmat şcolile de asistenţi medicali din Miercurea Ciuc, şcoala din Sighişoara – cu acelaşi profil – Liceul de Ecologie şi Protecţia Mediului din Târgu Mureş, reprezentanţele Universităţii Hiperion din Reghin, Miercurea Ciuc sau Gheorgheni. Investiţiile în educaţie nu se opresc aici, Laurenţia Grosu pregătind două surprize pentru 2012: un al doilea liceu în Târgu Mureş şi un liceu în Sighişoara. Dar, fiind omul autorizaţiilor şi hârtiilor, nu îi place să vorbească despre aceste proiecte până nu vede dosarele lor în fază finală de aprobare. “Nu sunt lucruri măreţe ce am realizat eu... Alte femei au realizat mult mai multe până la vârsta mea şi le stimez pentru asta... Dar, ceea ce am realizat eu înseamnă foarte mult pentru Reghin măcar, şi acest lucru mi-e destul. A fost nevoie de multă muncă, de inconştienţă chiar, de încăpăţânare, de perseverenţă... În 2006, când alergam la Bucureşti pentru acreditarea primei şcoli, plecam de multe ori vineri seara, luni mă refuzau cei din minister spunând că-mi lipsesc ceva hârtii, marţi eram la Reghin după ele şi miercuri eram din nou în Capitală, la porţile ministerului... Făceam 2-3 drumuri de Bucureşti pe săptămână şi fără încăpăţânarea de care sunt în stare nu aş fi reuşit! Ultimii 4-5 ani din viaţa mea au fost o alergătură continuă, între şcolile Fundaţiei Laurenţia începând din Reghin la Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Orăştie şi Târgu-Mureş, prinsă între, autorizări, acreditări şi examene obositoare. Dar a meritat totul”, spune Laurenţia Grosu, făcând un bilanţ al proiectelor sale din domeniul educaţional.

Raiul recreaţional al copiilor

Spuneam că Laurenţia Grosu a pornit oarecum invers cu investiţiile din educaţie dar a ajuns la un succes deja recunoscut la nivel de minister şi admirat de competiţie în Transilvania. A pornit cu o şcoală postliceală, a urmat apoi liceul, a înfiinţat apoi reprezentanţe ale Universităţii Hiperion şi abia în ultimul an şi-a orientat atenţia către cei mici. Dar le-a oferit mult mai mult decât o grădiniţă. De anul trecut, copiii din Reghin au la dispoziţie un centru sportiv la standarde europene, cu piscine, jacuzzi, salină artificială, terenuri de sport, cursuri de aerobic, aquagym, înot etc. “Am făcut această investiţie exclusiv pentru copii. Faptul că aceştia pot veni să practice un sport în siguranţă, sau să-şi trateze afecţiunile respiratorii în salina artificială, înconjuraţi doar de instructori şi specialişti, fără să aibă în preajmă un vârtej de adulţi de care să nu încapă mi se pare mult mai important decât faptul că aş fi putut încasa mult mai mulţi bani dacă aş fi deschis centrul şi adulţilor. A fost o investiţie de suflet, arăta ca după război când am preluat noi prin licitaţie imobilul reAlin BOLBOS spectiv. De zeci de ori am vrut apoi să-l vând, să fac altceva... dar mereu m-am gândit la bucuria copilaşilor care vor veni acolo şi doar aşa am mers înainte şi am ctul Proie rde ? s o răzbit!” îşi aminteşte Laurenţia Grosu. i da gh cara i la stan ectare e Aducând, odată cu Centrul Sportiv, investiţiile spre fi să ân 5h fără de bătr ziţionat să văd zona de entertainment şi turism, Complexul r o t i achi l, ca de vi . În ămin Turistic Ayma, construit de Laurenţia i azi a unui c nde am in Ardea plâns.. b r o m u v e d iii Grosu la ieşirea din Reghin oate e realizar rghiului, cămine ntre ele a tru cop p e n n i u i e spre Bistriţa, a fost o e n d na rul? C flet rămâ e Valea G te astfel d fiecare n altul, p e a sem ! o t i i consecinţă firească d n V l î u ri ori, p de su e mu ucru oape strui ncer, pentru dezvoltare. meu e, la Com tat foart spun si i, voi con Sunt apr i aceste l dinta vizi euş ţă. pen reşe rân Hotelul are aproape 30 şi vă euro ren. Am ecesita, n de băt de la via entru a r rosu, p G e i n de camere de cazare, sală de t stiţii ar lui căm te puţin mania p renţia de mese, bar, terasă, sală de ce ar ve er au ce in pierea a are au fo va din G mită!” L ţia conferinţe, sală de protocol, o u e c r ţ l p in ren u ia

a c e lin m ei Lau ii, ac at cu străz arteneri ﬁ pe dep Fundaţi un p abia voi ci Atun

Sală de sp tre b Unul din

ortiv lexului sp p m o c le ine

www.transilvaniabusiness.ro

loc de joacă pentru copii. În subsolul complexului, unicul poligon de tir din judeţul Mureş şi printre puţinele din Transilvania, îi aşteaptă începând, probabil din primăvară, pe amatorii acestui sport. Opt culoare cu ţinte mobile, sisteme de ghidaj electronice, camere de filmat, dotările de siguranţă impuse de legislaţie, toate sunt pregătite pentru pasionaţii de tir, poligonul mai aşteptând ultimele aprobări. Dar în spatele complexului Ayma, Laurenţia Grosu pregăteşte o altă surpriză pentru vizitatori: trei piscine, pentru trei categorii de vârstă diferite, care vor fi gata până la vară. “Sigur că multă lume se întreabă: de unde? Cine o fi femeia asta? Pe cine are în spate? Dacă mă uit în spatele meu nu văd pe nimeni! Oamenii văd lucrurile finale, dar nimeni nu ştie cu ce preţ le-am realizat, de ce forţă am avut nevoie, de ce bani... Nu sunt altceva decât o femeie puternică, cu idei, încăpăţânată şi pusă pe fapte... nu îmi place lâncezeala, sunt hyperactivă”, se autodescrie, în final, Laurenţia Grosu.

ort mode rnă

OPINIE

Top 5 metode de motivare în anul 2012 Să le transmiţi viziune Să le conferi siguranţă Să-ţi dezvolţi abilităţile de lider Să-i vorbeşti fiecăruia pe limba lui Să afli ce-i motivează Aceste metode nu sunt metode noi, ele sunt cunoscute de majoritatea celor care conduc oameni de cel puţin un an. Însă acestea sunt metodele care în opinia mea sunt cele mai importante în anul 2012. Prima metodă de motivare este să transmiţi viziune. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem fiecare dintre noi este ce viziune transmitem. Iar răspunsul se află în dialogul pe care îl avem cu noi înşine şi în dialogul cu oamenii noştri.A transmite viziunea potrivită este cel mai puternic instrument de motivare şi acesta este în strânsă legătură cu cea de-a doua metodă de motivare -să conferi siguranţă. Au fost trei ani dificili de când s-a instalat criza şi fiecare dintre noi ne-am lovit într-o măsură mai mică sau mai mare de probleme generate de criză. Important este însă mesajul pe care îl transmitem oamenilor noştri. Dacă în discuţiile cu ei ne plângem chiar şi inconştient (şi de cele mai multe ori pe bună dreptate) de greutăţile cu care ne confruntăm: scăderea vânzărilor, probleme la încasarea banilor, restrângerea cotelor de piaţă etc., iar după aceea avem pretenţia ca oamenii noştri să mai şi fie motivaţi, e un nonsens. Gândiţi-vă puţin : Dacă ai fi cu cineva în maşină şi acel cineva ţi-ar spune: ştii ne îndreptăm spre o mare prăpastie, am ramas fără frână, direcţia e blocată, te rog însă să fii foarte motivat şi să accelerezi şi mai tare, ce ai gândi despre acea situaţie? Dar despre acea persoană? Mulţi conducători cu care am stat de vorbă sunt exact ca şi în exemplul cu maşina, spun tuturor că se îndreaptă spre prăpastie şi se aşteaptă ca oamenii să fie motivaţi şi să-i urmeze. Ideea este că, chiar dacă ne confruntăm cu probleme şi dificultăţi atitudinea noastră ar trebui să fie una de genul: E adevărat că ne-au scăzut vânzările, dar ne vom strădui să fim şi mai buni în ceea ce facem şi până la urmă o vom scoate la capat sau e adevărat că nu mai circulă banii aşa cum vrem noi, dar vom găsi noi metode de a-i face să vină înspre noi. Ideea nu este să ascundem problemele, ci să le discutăm deschis, dar nu cu scopul de a ne plânge, ci cu scopul de a găsi împreună cu oamenii noştri o soluţie.

Dacă nu putem transmite o viziune legată de lucrurile care nu se află în controlul nostru (cum ar fi evoluţia pieţei, a puterii de cumpărare, a cursului valutar, etc.) putem, cu siguranţă, transmite o viziune legată de lucruri care se află în controlul nostru. De exemplu, am putea transmite o viziune legată de modul nou în care ne vom poziţiona în piaţă şi de modul în care vom dori să fim percepuţi în piaţă în 25 ani de acum încolo. Sigur aceasta presupune o analiză a ceea ce-şi doreşte piaţa în acest moment care sunt nevoile pe care le-am putea identifica în condiţiile actuale. Această viziune se poate construi în jurul următoarei fraze:

“În 2-5 ani firma mea (departamentul meu) va fi cunoscută pentru faptul că...” Și fiecare poate să adauge după puncte, o viziune pe care să o construiască şi să o transmită oamenilor din echipă. La Academia Succesului, pentru clienţii noştri, construim această viziun e p rin metoda identităţii, care presupune un proces mai laborios de construire a unei viziuni care să fie în controlul fiecăruia indiferent de condiţiile din mediu. Pentru oameni e important să ştie încotro se îndreaptă, încotro se îndreaptă firma în care se află, încotro se îndreaptă conducătorii pe care îi au. Pentru că acest lucru le conferă o direcţie şi o oarecare siguranţă. Siguranţa este a doua metodă de motivare din topul nostru pentru anul 2012. Oamenii noştri au nevoie de siguranţă mai mult ca oricând. Și nu mă refer aici să le oferi siguranţa locului de muncă (deşi dacă poţi să oferi asta este un lucru bun), ci să le oferi siguranţa că se pot baza pe tine ca şi conducător, să le oferi un mediu de încredere în care să încurajezi spiritul de echipă, să te apropii mai mult de ei şi de nevoile lor. Iar cea mai bună cale prin care să le sporeşti siguranţa că se pot baza pe tine ca şi conducător este să-ţi dezvolţi abilităţile de lider. Abilităţile, după cum bine deja se ştie, sunt cu totul diferite de abilităţile de management. Dacă conduci sau ai dezvoltat o afacere de milioane de euro asta dovedeşte că ai dezvoltate bine abilităţile de manager nu neaparat însă şi pe cele de lider. Din experienţa noastră şi nu numai, managementul multor firme din România au excelent dezvoltate abilităţile de manager şi insuficient dezvoltate abilităţile de lider (de aceea am şi creat o şcoală de leadership, cu un program de şase luni). Următoarea metodă de motivare este să-i vorbeşti fiecăruia pe limba lui. Suntem foarte diferiţi, avem metode de interpretare diferite a cuvintelor unii suntem preponderent auditivi, alţii sunt preponderent vizuali, alţii sunt preponderent tactili. În workshop-urile noastre facem un mic exerciţiu prin care demonstrăm că simpla folosire a unor cuvinte care nu se potrivesc limbajului de interpretare a persoanei din faţa noastră poate duce la pierderea unei vânzări. În plus, fiecare suntem dotaţi cu sisteme de operare diferite. Dacă de exemplu ai în echipa ta o persoană cu un temperament (sistem de operare) coleric şi îi spui să facă ceva prima lui reacţie (chiar dacă nu şi-o exteriorizează) va fi ceva de genul: De ce eu? Sau: De ce acum? În schimb dacă are un temperament (sistem de operare) de tip flegmatic şi nu îi spui să facă, nu face. Și atunci evident că este important şi învaţăm despre sistemele de operare ale oamenilor, care de altfel nu sunt decât 4 pentru a şti ce ”comenzi” să folosim cu fiecare în parte, pentru ca oamenii noştri să fie cât mai eficienţi. O a cincea metodă de motivare în topul nostru este să afli ce îi motivează, iar cea mai simplă cale de a afla este să-i întrebi pur şi simplu. Este o metodă atât de simplă, dar din păcate insuficient folosită.

Cristian FERTEA

AfACeri

Soluţiile Plasmaserv sudează afaceri noi Plasmaserv Tîrgu Mureş este compania mureşeană ce a reuşit să aibă client principal Daewoo Mangalia Heavy Industries – cel mai competitiv şantier naval privind construcţia, conversia şi reparaţia de nave din zona Mării Negre şi este furnizor al Hypertherm – liderul mondial în tehnologia tăierii cu plasmă. Cu un business în creştere, pe o piaţă ce impune promtitudine, minuţiozitate şi înalt grad de specializare, Plasmaserv are acum peste 220 de clienţi în România, şi mii de produse disponibile inclusiv pentru comenzi online pe www.plasmaserv.ro Reporter: Cum a luat fiinţă compania şi cărui segment de piaţă se adresează? Tiberiu Vărzar: Firma este înfiinţată din 2004 de asociatul meu Csegedi Andras, eu am venit ca partener în 2006. Acum, echipa cuprinde 9 persoane, cu cinci membri pentru departamentul vânzări, doi angajaţi pentru operaţiunile de logistică, câte unul pentru contabilitate şi service. Structura pe care o avem ne permite să activăm prompt, dacă produsele sunt pe stoc, marfa pleacă în câteva ore către beneficiarii noştri. 7580% din comenzi sunt procesate în regim ziua şi livrarea. Lucrăm direct cu marii producători de echipamente şi ne adresăm consumatorilor finali, diferenţierea esenţială incluzând printre avantaje: reducerea costurilor, transport rapid, suport tehnic (garanţie, post garanţie, service şi consultanţă) dar şi oameni specializaţi prin pregătirea cu firmele producătoare.

www.transilvaniabusiness.ro

tăiere cu plasmă, echipamente de sudare, maşini CNC de tăiere cu plasmă, oxigaz, jet de apă şi laser, apoi partea de consumabile, materiale şi acccesorii, pistolete, piese de schimb, accesorii şi materiale destinate sudării şi tăierii, iar într-o gamă mai mică, nu neapărat neimportantă, partea de echipament de lucru şi de protecţie, pentru sudori. Avem mii de produse, informaţii complete despre ele pot fi aprofundate pe noul site www.plasmaserv.ro, structurat astfel încât să poată fi descărcate prezentări şi cataloage cu manuale complete dar şi pentru a facilita legături cu departamentele firmei vânzări, comenzi, service. Rep: Cum aţi consolidat afacerile cu clienţi, în special companii puternice din industie? Csegedi Andras: Pas cu pas, prin foarte multe vizite, teste şi explicaţii detaliate. Contează că avem programe de fidelizare oferite de producători. În plus, diverşi producători au şi ei oferta lor de consumabile, dar noi am venit cu un produs superior calitativ şi la un cost mai mic, am reuşit astfel să ne menţinem de şase ani într-o relaţie comercială cu şantierele navale. Dar ne-am consolidat parteneriatele prin seriozitate, promptitudinea livrării, consultanţă în timp real. Avem circa 220 de clienţi în România, părerea noastră este că avem potenţial de dezvoltare pentru firmă, contează produsul, logistica, preţul, dar foarte importantă este seriozitatea. Rep: Ce le oferiţi clienţilor? Tiberiu Vărzar: Gama de produse include aparate de

Ionuţ OPREA Înfiinţată în 2004, în dezvoltare din 2006, Plasmaserv, deţinută de Csegedi Andras şi Tiberiu Vărzar, a crescut anual: numărul de angajaţi, volum net al produselor vândute, număr de clienţi, cifra de afaceri – 7.6 mil. Ron în 2011. “Cred că se va menţine nivelul de vânzări echipamente şi chiar va creşte, firmele mici vor încerca să se dezvolte şi în general companiile au înţeles că trebuie să facă proiecte, să obţină finanţări europene, să reinvestească pentru că doar cei care vor avea cea mai modernă tehnologie şi oameni instruiţi vor face faţă. Pentru noi 2011 a fost cel mai bun an, ne dorim ca în 2012 să menţinem cel puţin acelaşi nivel al afacerii”, a încheiat Tiberiu Vărzar.

agricultură

Aurul lichid al Blajului Soiul Fetească Regală, speciﬁc românesc, este unul dintre cele mai valoroase feluri de vin, iar Blajul este una dintre cele mai renumite podgorii din România care mizează pe acest soi. Brandul ”Mugurel”, produs de omul de afaceri Ioan Fleşer, este unul dintre cele mai bune. Este un vin de elită, care îşi va putea ocupa locul cuvenit pe piaţă, după ce va putea ﬁ îmbuteliat la nivelul care i se cuvine. În domeniul viticulturii, România a produs, de-a lungul vremii, vinuri excepţionale, precum şi soiuri locale apreciate. Băbească ori Cădarcă, dar şi cele trei soiuri de Fetească, Neagră, Albă şi Regală, se numără printre cele mai bune soiuri autohtone. Iar soiul de vin alb Fetească Regală este unul dintre cele mai apreciate, cu atât mai mult cu cât este vorba de un soi de mare valoare. Soiul a fost descoperit în Podişul Târnavelor, la Sighişoara, în perioada interbelică, când în regiune luase avânt cultivarea soiului Fetească Albă. Soiul Fetească Regală este o evoluţie a Feteştii Albe. Oenologii recomandă cupajul cu soiuri precum Pinot Gris ori Chardonnay. În regiune sunt multe podgorii faimoase, precum Jidvei, Ciumbrud ori Căpâlna, însă există şi podgorii mai mici, extrem de apreciate. Una

Afacere în dezvoltare Compania Agroserv Blaj, care operează brandul ”Mugurel”, nu se rezumă doar la o podgorie foarte bună şi la un vin excepţional. Ea înseamnă, de asemenea, şi producţie de lapte şi realizarea de produse de panificaţie. Ioan Fleşer conduce şi o reţea de trei magazine în Blaj, care asigură aprovizionarea pieţei locale cu produse de o calitate excepţională, naturale şi proaspete. Iar investiţiile în podgorie ar putea transforma compania blăjeană într-un model pentru firmele de categoria sa, pentru că, în ciuda enormelor dificultăţi cauzate de criza economică, Agroserv nu doar că a reuşit să se menţină pe piaţă, ci şi să se dezvolte.

dintre ele ar fi podgoria Blajului, care livrează pe piaţă brandul ”Mugurel”. Podgoriile Blajului au fost înfiinţate încă de pe vremea regretatului episcop greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Klein, considerat drept părintele naţiunii moderne române, cel care a cumpărat domeniul şi castelul Blajului şi a început transformarea micii aşezări în ceea ce avea să devină apoi sufletul renaşterii naţiunii române şi oraşul şcolilor, supranumit de Mihai Eminescu drept ”Mica Romă”. Faima vinului de Blaj a ajuns în toată lumea, iar localnicii povestesc o întâmplare amuzantă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Episcopul romanocatolic maghiar din Alba Iulia, Marton Aron, a cumpărat în perioada interbelică o cantitate însemnată de vin de Blaj. În timpul ofensivei româno-sovietice din toamna anului 1944, din Transilvania, episcopul romano-catolic le-a oferit câteva butoaie de vin soldaţilor sovietici. Acestora le-a plăcut atât de tare vinul, încât s-au întors de câteva ori de la Turda, ca să mai cumpere vin, iar cetăţenii din Alba Iulia, exasperaţi de ”oaspeţii” sovietici, au făcut o chetă publică, au cumpărat tot vinul episcopului şi l-au făcut cadou soldaţilor sovietici, pentru ca aceştia să nu mai aibă motiv să se întoarcă în oraş.

Faimă recuperată În ultimele decenii, din păcate, au lipsit investiţiile care

Viile Blajului produc un vin de o calitate excepţională

„Aş ﬁ vrut să plantăm viţa de vie în toamna lui 2011, însă, din cauza secetei, vom face acest lucru abia la primăvară” – Ioan Fleşer

cifre:

20.000 de euro costă replantarea unui hectar cu viţă de vie 50 de hectare va avea podgoria ce produce brandul de vin ”Mugurel”

ar fi permis podgoriei Blajului să îşi păstreze un rol de prim-plan în România. Însă există raze de speranţă. Nu este vorba de veche Staţiune de Cercetări Viticole, ci de o iniţiativă privată, care combină viziunea generoasă cu tenacitatea şi talentul. Dacă trecutul podgoriei Blajului este unul extrem de bogat, acum, proprietarul brandului „Mugurel", Ioan Fleşer, are planuri mari. El vrea să facă pasul de la o podgorie mică la una de talie mijlocie. Din acest motiv, el doreşte să îşi mărească exploataţia de la 12,7 hectare, în prezent, la 50 de hectare, în acest an. În prezent, vinul „Mugurel" înseamnă un cupaj de o calitate excelentă, realizat din soiurile Fetească Regală, Traminer şi Riesling. Însă, în primăvară, vor fi plantate 5,5 hectare cu viţă de vie din soiurile Sauvignon Blanc şi Pinot Gris. Viţa a fost adusă direct din Franţa. „Aş fi vrut să o plantăm în toamna lui 2011, însă, din cauza secetei, vom face acest lucru abia la primăvară”, spune Ioan Fleşer. De asemenea, el va investi într-o linie care va permite îmbutelierea vinului „Mugurel" şi care va permite, aşa cum se cuvine, intrarea acestui vin în elită. Podgoriile din judeţul Alba realizează produse cu o valoare adăugată mare. „Din anumite puncte de vedere, cred că industria alimentară a judeţului Alba, cu podgoriile, cu compania precum Albalact ori Transavia produce o valoare echivalentă cu cea a industriei alimentare din toată Bulgaria", spune primarul din Blaj, Gheorghe Rotaru. Însă şi investiţiile în viticultură sunt consistente. Doar replantarea unui hectar costă 20.000 de euro. Iar viţa de vie intră pe rod după şapte ani, ceea ce înseamnă că oamenii de afaceri care aleg acest domeniu sunt investitori pe termen lung.

Claudiu PădureAn

www.transilvaniabusiness.ro

agricultură

Murăturile, o afacere din care trăieşti liniştit O familie din Cluj se află în plin profit economic datorită celor câteva zeci de tone de murături pe care le fabrică anual. Karoly şi Maria Sukosd obţin 40.000 de euro /sezon din comercializarea lor, în special în cele două magazine din Cluj. Iarna este un anotimp în care românii, de regulă, au motive să petreacă. Sărbătorile de iarnă fac casă bună cu schiatul sau vacanţele la munte, iar munca şi afacerile nu reprezintă prioritatea numărul 1 în aceste zile. Pentru o familie din Cluj, însă, lunile de iarnă sunt cele mai aglomerate dintr-un an. Murăturile nu lipsesc de pe nicio masă românească în această perioadă, iar Karoly şi Maria Sukosd ştiu să profite foarte bine de acest lucru. Cei doi soţi au pornit o afacere cu aceste produse în 1998, iar de atunci au ajuns să producă între 30 şi 35 de tone anual. Nimic nu este pus la borcan, totul este vândut vrac, natural, iar asta îi face pe clienţi să revină de fiecare dată la cele două magazinaşe din cartierele clujene Mănăştur şi Mărăşti.

Produse doar vrac “Este o afacere pe care soţul meu o făcea acasă în 1998 cu familia lui, având reţetele de la o rudă de-a sa din Ungaria, iar după ce ne-am căsătorit am păstrat şi am început să dezvoltăm această afacere. Primul magazin

cifră:

În România, murăturile sunt preţuite mai ales în sezonul rece recunoaşte Maria Sukosd, ajutată de multe ori în “fabricarea” murăturilor şi de mama ei, Maria Concz. Cele aproximativ 35 de tone de murături le aduc chiar şi 40.000 de euro încasări în fiecare an, însă această afacere este profitabilă maxim şapte luni pe an. Iarna este sezonul de vârf, iar vara cei doi mici întreprinzători se aprovizionează şi îşi încarcă bateriile pentru viitorul sezon. “Ăsta e dezavantajul, că vara nu vindem aproape nimic. Din octombrie şi până în mai este perioada în care scoatem pe piaţă produsele, însă la finalul lunii mai oprim producţia, iar în lunile de vară ne aprovizionăm pentru următorul sezon de la diferiţi producători, dar şi din en-gros sau pieţe. În alte ţări nu prea există această pauză, este o continuitate, dar la

35 de tone de murături produce familia Sukosd în ﬁecare an

pe care l-am deschis a fost cel din Piaţa Mărăşti, pe care îl avem şi acum, iar atunci chiar credeam că nu va intra nimeni să cumpere. Nu am vrut să ambalăm nimic, ci să vindem numai vrac. Mai colaborăm cu anumite restaurante sau fast-food-uri, dar în supermarket-uri e cam greu să intrăm pentru că, dacă vrei să vinzi vrac, atunci ai nevoie tot timpul de un om care să stea acolo şi e un pic mai complicat astfel. Ce facem noi nu reprezintă o afacere prin care să te îmbogăţeşti, dar e mai bine decât să lucrezi ca angajat la o ﬁrmă”,

www.transilvaniabusiness.ro

noi nu se întâmplă asta. Dar, până la urmă, merită să ne ocupăm de această afacere”, a mai spus patroana magazinelor Matemar.

Piedici europene Clienţii pot să aleagă din 14 sortimente de murături. Castraveţii, ardeii cu varză, salatele asortate, varza simplă, hreanul sau sfecla sunt printre cele mai căutate, iar cu patru lei sau opt lei poate ﬁ cumpărat un kilogram de varză murată, respectiv castraveţi. Nu totul a fost bine şi frumos până acum pentru cei doi soţi, pentru că, înainte de a scoate cu adevărat proﬁt din această afacere, au trebuit să investească într-o hală de producţie pe care o au chiar în curtea casei în care locuiesc. În timp, aceasta a trebuit mărită pentru a face faţă unei cantităţi de producţie superioară, dar a trebuit să treacă şi de un test al Uniunii Europene. “În hala pe care o avem acum putem spune că am investit cam 20.000 de euro. Am mărit-o, am modernizat-o şi avem în plan şi alte lucrări de întreţinere pe viitor. Am avut şi ceva necazuri cu aceste norme noi de la Uniunea Europeană, pentru că ni s-a cerut ceva laborator unde să pregătim murăturile, au venit cu tot felul de

Afacere în rudenie Între timp, cei doi soţi din Cluj au devenit naşii familiei Viteaz din Satu Mare, atât de cununie, cât şi de afacere. Finii lor au preluat, astfel, din mers business-ul cu murăturile în anul 2000 şi nu regretă niciodată această decizie, ba dimpotrivă. “Chiar banii de la nuntă i-am investit într-o autoutilitară, butoaie şi materie primă. În timp, am reuşit să creştem în volum cu această afacere, iar acum ne vindem murăturile atât în Satu Mare, cât şi în Baia Mare sau Oradea. De altfel, anul trecut am reuşit să obţinem şi atestatele de produse tradiţionale pentru murături. Printre sortimentele din care clienţii noştri pot să aleagă se numără castraveţi umpluţi cu varză, gogoşari umpluţi cu varză, gogonele, conopidă, ceapă murată, ardei semiiuţi sau iuţi, dar şi pepene verde sau sfeclă roşie. Toate murăturile le vindem vrac, exact ca şi naşii noştri din Cluj”, a explicat şi Mihai Viteaz cum merge afacerea care are toate şansele să rămână o moştenire de familie. idei şi un pic ne-au cam speriat că nu le putem îndeplini. Ei ne-au catalogat ca o fabrică, până le-am explicat că suntem doar trei-patru oameni care muncim. Două vânzătoare la magazin şi două doamne care ne ajută acasă. În schimb, criza nu pot să zic că ne-a afectat foarte tare. Într-adevăr, cine cumpăra două sau trei kilograme înainte poate că acum cumpără jumătate din aceste cantităţi, evident, vânzările au scăzut puţin, dar nu pot să zic că ne-ar ﬁ dus criza în pragul falimentului. Până la urmă, poţi trăi liniştit din această afacere şi cam asta e şi ideea”, a concluzionat Maria Sukosd.

Adrian Rus

opINIE

Agronomia clujeană în topul universităţilor din România Subliniam în numărul trecut al publicaţiei „Transilvania Business”, importanţa pe care a avut-o dintotdeauna agricultura pentru locuitorii ţinuturilor româneşti, despre posibilităţile ce se întrevăd în anii ce vin, de redresare ale acesteia … Apreciam că una dintre soluţiile absolut fireşti, care fără întârziere ar trebui să fie pusă în aplicare, ar fi va lorificarea uriaşului potenţial uman, o masă de specialişti tineri, absolvenţi ai unor facultăţi sau licee cu profil agricol, mulţi dintre ei bine pregătiţi teoretic, dar lăsaţi de izbelişte după finalizarea studiilor. A doua condiţie esenţială ar fi, fără îndoială, reconsiderarea cercetării ştiinţifice agricole, altădată aceasta

Topul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie din România, realizat în anul 2011 de către experţi ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţiﬁce (CNCS) şi ai Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certiﬁcatelor Universitare (CNATDCU), precum şi de către specialişti din cadrul Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA) 1. Universitatea din Bucureşti 2. Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca 3. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi 4. Academia de Studii Economice din Bucureşti 5. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca 6. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti 7. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi 8. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca 9. Universitatea Politehnică din Bucureşti 10. Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi 11. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 12. Universitatea "Politehnica" din Timişoara

asigurând, alături de învăţământ, o bază temeinică producţiei agricole. Paradoxal, în vreme ce agricultura României în general, se confruntă cu mari probleme, ﬁind lăsată mai mult în grija Celui de Sus, în vreme ce nici cercetarea nu trece prin cele mai bune momente ale ei, învăţământul superior agricol clujean urmează un drum ascendent, dătător de speranţe… Să spunem că, urmare a rezultatelor sale de excepţie din ultimii ani, Agronomia Clujeană s-a clasat pe un onorant loc cinci, într-un top al celor mai valoroase 12 universităţi din ţară, top realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în anul 2011. De menţionat că USAMV Cluj-Napoca este singura dintre universităţile de proﬁl prezentă în acest clasament.

USAMV, in top 5 universități din România Cum s-a ajuns la aceste rezultate? Meritul este fără îndoială al fiecăreia dintre cele patru facultăţi ale universităţii, al dascălilor şi discipolilor deopotrivă. Proaspăt realesul rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, profesorul Doru Pamfil, detaliază: „Absolvenţii universităţii noastre, specialişti în agricultură, horticultură, zootehnie, biotehnologie şi medicină veterinară, s-au afirmat constant prin rezultate remarcabile, în producţie şi în cercetare, în ţară şi peste hotare. Universitatea noastră este acreditată naţional şi evaluată internaţional, ca o universitate de succes. După anul

2000, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca s-a dezvoltat într-un ritm impresionant. Direcţiile de specializare s-au diversificat şi s-au înfiinţat multe secţii noi, în care studiază, alături de studenţi români şi studenţi din alte ţări. În prezent, cadrele didactice şi cei 7000 de studenţi ai universităţii beneficiază de condiţii excepţionale pentru pregătirea teoretică şi practică, de săli de curs, câmpuri experimentale, clinici veterinare, de o bibliotecă dotată cu toate facilităţile pentru informare”. Să mai spunem că multe dintre cadrele didactice, îndeosebi cele tinere, şi mulţi dintre doctoranzii universităţii, beneficiază constant de specializări, iar pentru o mare parte dintre studenţii celor patru facultăţi se organizează anual practica de specialitate, în universităţi de profil sau în ferme de producţie din ţări ale Uniunii Europene cu agricultură avansată. De altfel, universitatea clujeană a stabilit relaţii de colaborare cu universităţi şi institute de cercetare din peste 50 de ţări din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi de Sud Agronomia Clujeană se mândreşte cu mulţi dintre absolvenţii săi, care ocupă funcţii importante îndeosebi în cercetare şi în învăţământ, dar şi în alte structuri europene, primul dintre aceştia fiind, evident, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, absolvent al Facultăţii de Horticultură de la USAMV Cluj-Napoca.

Tradiție de peste 140 de ani Toate aceste rezultate remarcabile nu sunt câtuşi de puţin întâmplătoare. Ele continuă o tradiţie valoroasă, de peste 140 de ani. Amintind despre tradiţie, nu putem să nu semnalăm recenta apariţie, în Editura AcademicPres, a unui volum de excepţie, primul dintr-o serie de cel puţin trei volume, privind „Istoria Universităţii Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Tradiţie şi Inovaţie în Invăţământul Agricol din Transilvania”, volum care prezintă firul evenimentelor care au marcat evoluţia prestigioasei instituţii clujene de la începuturi, din 1869, până în anul 1945. Volumul, editat în condiţii grafice cu totul deosebite, este coordonat de către profesorii Doru Pamfil, Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan, avându-i între autori pe Vasile Lechinţan, Loredana Baciu şi Alexandru Bogdan Bud. Să subliniem faptul că actuala Universitate de Ştiinţe

Partener permanent al rubricii de Agricultură

oPiniE Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este continuatoarea unei prestigioase şcoli superioare de agricultură, fondată cu peste 140 de ani în urmă, în octombrie 1869, sub numele de Institut de Învăţământ Agronomic Cluj-Mănăştur. Merită să punctăm, în cele ce urmează, principalele repere ale evoluţiei acestei şcoli clujene. În anul 1906, Institutul a fost ridicat la rang de Academie, purtând numele de Academia de Agricultură Cluj. Făurirea statului naţional unitar în 1918, a deschis o nouă etapă în evoluţia şcolii agronomice clujene. Ea a parcurs un drum ascendent, rezultat al efortului şi competenţei multor generaţii de profesori şi discipoli care s-au succedat în aceasta perioadă. În anul 1929, prin reorganizarea şi modernizarea învăţământului superior, agronomia clujeană a luat denumirea de "Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj". Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului de la Viena, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice,

studenţii şi o parte din inventarul său) s-a refugiat la Timişoara, unde şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea de "Facultatea de Agronomie Cluj - Timişoara". În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj iar din 1948 funcţionează sub denumirea de "Institutul Agronomic Cluj", iniţial având o singură facultate, cea de agricultură. În anul 1959 s-a înﬁinţat Secţia de Zootehnie iar în anul 1962 Facultatea de Medicină Veterinară. În anul 1977 s-a înﬁinţat Secţia de Horticultură, constituind împreună cu Secţia de Agricultură, "Facultatea de Agricultură şi Horticultură". Din anul 1991, Institutul Agronomic îşi schimbă denumirea în "Universitatea de Ştiinţe Agricole" iar din 1995 în "Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca". Din anul 1990, universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi (Agricultură, Horticultură, Zootehnie şi Biotehnologii, Medicină Veterinară) iar ulterior au luat

fiinţă specializări noi la învăţământul de lungă durată, la colegiu, master, doctorat, învăţământ la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă, sistemul de învăţământ fiind adaptat cerinţelor Bologna. În prezent Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca face parte din Consorţiul Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară şi din Uniunea Universităţilor Clujene, iar pe plan internaţional din Asociaţia Universităţilor Europene, fiind evaluată de către aceasta în anul 2003. Nu ne rămâne decât să nădăjduim că în anii care vin, USAMV Cluj-Napoca va continua să se afirme, contribuind, printr-o instruire de înalt nivel, la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti. Prof. dr. Emil Luca Facultatea de Horticultură USAMV Cluj

agricultură Aproape date uitării în ţară

Rasele româneşti au succes

O serie de rase româneşti sunt tot mai apreciate în străinătate, în timp ce în ţară fermierii care mizează pe ele se confruntă cu diﬁcultăţi majore. În timp ce alte state subvenţionează aclimatizarea raselor româneşti, statul român nu alocă nici un leu pentru a ﬁnanţa importantele nuclee genetice păstrate de investitorii privaţi. Fermierii din Transilvania au reuşit, de câţiva ani, să pună pe picioare o nouă afacere bănoasă, în plină criză economică. Ei au început să exporte bivoli în America de Sud, acolo unde aceştia iau locul vacilor de rasă aduse cu mari cheltuieli din Europa Occidentală, dar care nu au reuşit să se adapteze condiţiilor dure din Argentina sau Brazilia. Practic, bivolii româneşti au o rezistenţă

cifre:

22.000 de bivoli româneşti mai există în ţara noastră 1.650 de euro costă un bivol românesc exportat în america de Sud 500.000 de vaci din rasa Brună de Maramureş mai există în românia

sporită la clima din America de Sud, care afectează grav şeptelul importat format din vaci de lapte care dau o producţie bună în marile ferme din Europa Occidentală şi din America de Nord. Oportunitatea pentru fermierii români, în special din judeţele Cluj şi Sălaj, a venit exact în momentul potrivit, când autorităţile din domeniul agricol îşi exprimau îngrijorarea cu privire la posibila dispariţie a rasei Bivolul românesc, omologată cu mari cheltuieli acum 30 de ani. Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, Doru Pamﬁl, spune că zeci de exemplare de bivol sunt exportate în ﬁecare lună în

Bivolii româneşti au mare căutare în America de Sud

ţările din America de Sud. „Preţul obţinut de fermieri este unul relativ bun, de 1.650 de euro pentru un exemplar”, a spus profesorul Doru Pamfil. Practic, cu ajutorul acestei afaceri, fermierii ardeleni reuşesc să obţină profitul necesar pentru a menţine în continuare această rasă. El a adăugat că bivolii din Transilvania sunt aclimatizaţi în America de Sud, unde înlocuiesc pe scară largă vacile de rasă din Europa Occidentală. „Vacile din rase precum Holstein nu s-au adaptat condiţiilor de acolo. Ele au început să moară pe capete din cauza unor boli de copită. În schimb, bivolii româneşti s-au adaptat foarte bine şi sunt foarte apreciaţi de fermierii din America de Sud”, a spus rectorul clujean. Iar fermierii care mizează pe bivoli speră că autorităţile române îi vor ajuta şi cu subvenţii suplimentare, măcar pe viitor. Animalele fermierilor din zona Dej, de exemplu, spune Călin Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din România, vor reprezenta şi în anii care vor veni unul dintre bazinele genetice ale rasei Bivolul Românesc, care a fost omologată în anul 1987. Fermierii care cresc bivoli spun că efectivele de animale din această rasă au scăzut, de la aproximativ 200.000 de animale, în anul 1989, la 22.000, în 2009. Ei mai afirmă că scăderea este favorizată şi de faptul că autorităţile române refuză să acorde subvenţii pentru laptele de bivoliţă, aşa cum acordă pentru laptele de vacă. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că nu pot acorda subvenţii, pentru acestea ar fi interzise de legislaţia europeană. Normele comunitare permit doar plata de subvenţii pentru

agricultură

formidabil în străinătate laptele de vacă. Însă, în contextul în care nu există cote europene care să limiteze producţia de lapte de bivoliţă, fermierii ardeleni obţin proﬁt din faptul că laptele produs de ei a devenit materie primă pentru fabricile de mozarella din Italia.

Poveste de succes O poveste de succes legată de salvarea unor rase româneşti este cea a câinilor ciobăneşti. Rasele româneşti au fost salvate de la dispariţie, în condiţiile în care crescătorii din Ungaria doreau să le omologheze ei. Cele trei rase româneşti de câini ciobăneşti sunt ciobănescul Mioritic, ciobănescul Carpatin şi ciobănescul de Bucovina.

Porcul fără colesterol O altă specie românească aﬂată în pericol este reprezentată de porcul negru de Bazna. Rasa cu pricina este cea care are cantitatea cea mai mică de colesterol în carne, untură şi slănină. Porcul negru de Bazna a reprezentat o rasă larg răspândită în gospodăriile ţăranilor din judeţul Sibiu în ultimele decenii. Rasa a fost omologată în anul 1872 şi a rezultat în urma unor încrucişări între rasa de porc Mangaliţă şi rasa Berk. Rasa a apărut în localitatea Bazna, situată în apropiere de Mediaş. Recunoaşterea oﬁcială internaţională a acestei rase de porc a venit în anul 1948, după ce ea a fost ameliorată succesiv prin încrucişări cu rasa Yorkshire şi Sattelschwein, apoi, în ultimii 30 de ani, ameliorările rasei au fost făcute cu ajutorul rasei Wessex. În ultimele decenii, porcul negru de Bazna a fost înlocuit în multe gospodării cu rase precum Marele Alb. Iar rasa românească este pe cale să devină o rasă germană. În ultimii 18 ani, numeroase exemplare de porc negru de Bazna au ajuns în Germania, unde specialiştii de la Universitatea Hoheneim din Stuttgart s-au ocupat de ameliorarea genetică a rasei cu pricina şi aclimatizarea ei în Germania. Există, însă, şi speranţe legate de viitorul rasei porcului negru de Bazna. Au existat şi alte rase de porc negru, crescute cu precădere în ţările latine din Europa. Ele au fost, cu toate, în pragul dispariţiei, dar creşterea porcilor din aceste rase a fost relansată, după ce preparatele din carnea lor au devenit delicatese culinare, ca urmare a studiilor care au pus în evidenţă cantitatea mică de colesterol pe care o conţine carnea acestor rase de porci. Cea mai cunoscută dintre ele este rasa Pata Negra din Spania, din care

„Vacile din rase precum Holstein nu s-au adaptat condiţiilor de acolo. Ele au început să moară pe capete din cauza unor boli de copită. În schimb, bivolii româneşti s-au adaptat foarte bine şi sunt foarte apreciaţi de fermierii din America de Sud” – Doru Pamfil, USAMV este preparat celebrul jambon espanol, o specialitate de jambon crud uscat.

Viitor nesigur pentru Bruna de Maramureş În urmă cu 50 de ani, Bruna de Maramureş, una dintre rasele de vaci din România, a devenit oﬁcial rasă recunoscută pe plan internaţional. În ciuda faptului că în zonă au fost aduse rase mai productive, unii fermieri maramureşeni continuă să ﬁe ataşaţi de această rasă. "Di şe creştem Brune? Die aceea ca Brună-i de-a noastă", a spus Ion Coste, zis "Cerceluş de Sub Runc", care se recomandă "crescător de Brune din zona Lăpuşului". Rasa românească reprezintă, de fapt, descendenţă aclimatizată şi ameliorată a vacilor crescute

în gospodăriile mănăstirilor cantonului Schwyz din Elveţia, iar această rasă este înrudită cu rasele brune din Alpii Austrieci. Membrii Asociaţiei Crescătorilor de Taurine "Brună-Schwyz" spun că mai există mari crescători ai acestei rase în comunităţi precum Sighetu Marmaţiei, Săpânţa, Bârsana, Berbeşti, Budeşti, Rona de Sus, Deseşti şi Vişeu de Sus. Documentele de arhivă arată că primele vaci din rasa Brună au apărut în România în 1881, aduse de pe actualul teritoriu al Slovaciei, pe atunci un teritoriu al Imperiului Austro-Ungar, la fel ca şi Maramureşul, de către ţipţerii, şvabii din regiunea Zips, aduşi de habsburgi să muncească în pepinierele de molid şi în centrul de exploatare forestieră de pe Valea Vişeului şi de pe Valea Vaserului. Crescute alături de vacile localnicilor, brunele ţipţerilor s-au adaptat condiţiilor locale şi, prin încrucişări cu Mocăniţe şi Sure de Stepă, au format rasa Brună de Maramureş. În secolul al XVIII-lea, rasa de vite crescută de ţipţeri era atât de apreciată încât, în 1743, în Praga, în cinstea încoronării împărătesei austriece Maria Tereza a avut loc o expoziţie de Brune, la care au participat şi ţipţerii ca invitaţi de onoare. Apogeul rasei a fost atins în anii 1980, când aproape o treime din vacile din România erau din rasa Brună de Maramureş. În anii 1970, specialiştii de la Staţiunea de Cercetări Zootehnice din Sighetu Marmaţiei au descoperit în Rona de Sus câteva Brune de Maramureş fără coarne, care au format un nucleu genetic aparte. Datorită avantajelor pe care le confereau aceste vaci, zootehniştii au încercat înmulţirea controlată a ceea ce iniţial era considerată o "mutaţie genetică". În România mai există doar sub 500.000 de capete din rasa Brună de Maramureş.

claudiu Pădurean

www.transilvaniabusiness.ro

turism

Bucătărie cu suﬂet spaniol ple, gustoase și de efect, mâncăruri ușoare și consistente care vă pot oferi energia pentru ﬁecare zi.

Los Toreros, singurul restaurant cu specific spaniol din Cluj, şi-a deschis curajos porţile, în stilul toreadorilor, pentru a-i cuceri pe clujeni prin bucătăria spaniolă. Nici foarte mare, dar nici foarte restrâns, spaţiul permite aerului spaniol să circule în voie, iar pereţii au fost decoraţi cu fotografii artistice din ţara de origine a reţetelor. Muzica, la rândul ei, completează atmosfera de corida şi flamenco. Spirit ”caliente” Dorinţa cea mare a proprietarilor este aceea de aduce în Cluj câte puţin din spiritul “caliente” al ţării şi totul este conceput astfel încât, odată ce ai intrat aici, să simţi că ai pătruns pe tărâm spaniol. Spania era considerată locul unde creşteau merele de aur ale lui Hercules şi, totodată, era considerată de către arabi ”Raiul pe pământ”. Sufletul restaurantului, “laboratorul” în care sunt preparate bucatele, se află discret în spatele barului şi nu poate fi intuit decât în farfuria-oglindă. Acolo se produc bunătăţile care îți încântă gustul si mirosul, care îți delecteaza ochii. Bucătăria spaniolă constă, în esenţă, din gătitul în familie - feluri simple, uşor de preparat şi întotdeauna cu produse proaspete. Acesta este motivul pentru care familia de la Los Toreros s-a mărit cu încă un membru: dascălul bucătarilor, Francisco sau „Paco”, cum îi spune toată lumea. Are peste 20 de ani de experienţă în arta gătitului, dar poate spune că are 120, adică plus vârsta bunicii de la care a moştenit talentul şi măiestria. A fost cooptat în luna ianuarie, în echipa Los Toreros, pentru a aduce și mai aproape Spania de clujeni și pentru a-și împărtăși experiența mediteraneană cu restul echipei. Spune că “în meseria asta ai nevoie de imaginaţie, dar şi de disciplină”. Când vorbeşte despre bucătăria spaniolă, pare să facă o confesiune religioasă. Şi nu e de mirare, căci

www.transilvaniabusiness.ro

Găteşti în stil spaniol, găteşti sănătos şi bun “Bucătăria spaniolă este una sănătoasă, simplă, dar elaborată”, ne spune Paco, “înseamnă să găteşti sănătos şi bun”, completează. Proprietarii de la Los Toreros ţin ca nu bucatele să fie cele care aşteaptă clientul (n.r.aici nu exista preparate gătite înainte), ci clientul să aibă răbdarea și curiozitatea de a aștepta bunătățile, deoarece acestea sunt preparate pe loc pentru fiecare client în parte. Aceștia au grijă ca ingredientele să fie naturale și de cea mai bună calitate, iar fiecare porție sau fel de mâncare să aibă întotdeauna ceva nou sau aparte pentru a stimula și creativitatea și personalitatea bucătarilor. De aceea, să nu vă mirați când veți vedea cum trec pe lângă dumneavoastră creveți plutind în sos de usturoi, midii jucându-se cu peperoncinii, calamari stând frumos sub sosul alioli, caracatița în compania sosului marinero, paella aburindă, mielul zburdând în farfurii, cârnați spanioli amețiți de vinul roșu, dorada stând cuminte în crusta ei de sare, mușchiul de vită supus în fata toreadorului sau bineînțeles celebrul jambon spaniol acompaniat de tartine catalane cu roșii, usturoi și ulei de măsline. spaniolii sunt mândri de bucătăria lor transmisă din generaţie în generație şi o tratează ca pe o moştenire culturală vis a vis de care nu îşi permit să facă compromisuri. Pentru început, în meniul Los Toreros, Paco a selectat bunătăţuri din toate regiunile Spaniei, căci şi ţara toreadorilor are o bucătărie specifică pentru fiecare regiune. Spre exemplu, fructele de mare vin din întreaga zona mediteraneană, iar numeroasele legume şi fructe vin din regiunile în care au fost aduse în trecut de arabi. De asemenea, proprietarii ne promit să vină cu noutăți culinare în meniu, minim din trei în trei luni, pentru a nu ne da posibilitatea de a ne sătura sau plictisi de bucătăria spaniolă.

Cultură și gastronomie Los Toreros este locul unde cultura se îmbină în mod plăcut cu gastronomia. Începând cu luna februarie, din două în două săptămâni, în restaurantul din cartierul Andrei Mureşanu, se vor organiza serate specific spaniole. Platourile, muzica și atmosfera ne vor reda cât mai fidel tabloul specific al fiecărei zone, iar pentru ca totul să fie perfect, clienții vor degusta câte un vin spaniol specific zonei respective. În acele seri, vă veți putea delecta cu plăcuta muzică de chitară clasică spaniolă, iar dansatoarele de flamenco vă vor ajuta să pășiți mai ușor prin atmosfera Spaniei. Ce e foarte important de reținut, spaniolii nu trăiesc ca să mănânce, ci mănâncă pentru a trăi. De aceea, aici veți găsi în permanență combinații culinare sim-

Paco ne mai învaţă că esenţele în bucătăria spaniolă sunt mirodeniile, uleiul de măsline şi legumele proaspete care stau în spatele tuturor bucatelor. De asemenea spaniolii au descoperit cu ceva timp în urmă că “marinata în vin” frăgezește carnea și legumele, fără a le deteriora gustul deoarece vinul se evaporă la foc.

Misiunea lui Paco la Los Toreros Deseori, bucătarul-şef îşi părăseşte “laboratorul“ pentru a culege impresii, pentru a iniţia şi conduce clienţii în călătoria gastronomiei spaniole. Le ascultă întrebările, cererile sau nelămuririle și îi sfătuieşte pe acestia ce mâncăruri li s-ar potrivi în funcție de personalitate și dorințe. Misiunea lui Paco la Los Toreros nu se rezumă doar la aceea de a găti, ci el va ﬁ dirijorul bucătarilor români, le va purta paşii prin universul magic al bucatelor spaniole, le va da sfaturi şi le va transmite în continuare dragostea şi pasiunea pentru gătit. Tot el va elabora următoarele meniuri, ne va încânta gusturile cu noi şi noi preparate din ţara toreadorilor. Spune despre ucenicii lui că învaţă repede. Probabil le-a dezvăluit şi lor din secretul pe care ni l-a dezvăluit nouă: “Îţi trebuie răbdare şi gingăşie. Cu bucatele trebuie să te porţi ca şi cu un copil”.

Sandu TUDOR

turism

Peştera Farcu: Turism printre cristale subterane Primăria din Roşia şi ecologiştii din judeţul Bihor au demonstrat că atunci când administraţia locală se implică şi fondurile europene sunt accesate, o comunitate mică poate fi scoasă din anonimat. Turismul a fost liantul de comunicare, iar rezultatul este spectaculos pentru iubitorii de natură. Cea de a doua peşteră ca mărime din Bihor, unică în România prin cristalele sale subterane, este amenajată la standarde de top. Primăria din Roşia este una dintre puţinele administraţii locale care şi-a plecat urechea la apelurile iubitorilor de natură. edilul şef a realizat că trebuie să tureze motoarele economice dacă vrea să dezvolte comuna şi a decis să investească bani şi resursă umană în turism, ştiind că pe termen lung, fondurile se vor întoarce înzecit. “Încă de la venire am încercat să abordez şi latura economică, aducătoare de bani la buget”, spune primarul Florin Bonca. “Roşia este o comună bogată dar nu a fost suficient valorificată. Acum suntem pe o cale ascendentă, dar nu am ajuns nici la 50% din potenţial”, crede edilul. Primarul a realizat că doar investind, poate câştiga şi a decis ca 15% din activităţile administraţiie locale să fie destinate turismului. el a detaşat oameni care să lu-

Cifre:

mai rămas din ea. În plus cred că avem de câştigat din această investiţie. Anual vin 30.000 de turişti în Roşia, odată cu amenajarea peşterii Farcu, eu sper că numărul lor se va dubla”, susţine Bonca.

Transilvania Business

niciun fel de contact cu suprafaţa terestră înainte de ﬁ descoperită, iar condiţiile de formare sunt, astfel, irepetabile.

Andreea Costea

Comoara din mină Puţin cunoscută şi mediatizată din pricina vulnerabilităţii sale, peştera Farcu a fost descoperită accidental în anul 1987, în timpul lucrărilor uzuale la mina de bauxită din zonă. “Ortacii au descoperit peştera din greşeală, în timpul săpăturilor. Minerul care a văzut prima dată galeria a rămas uimit de frumuseţea cristalelor. Şi-a dat seama că locul este în pericol dacă va ﬁ descoperit şi a zidit spărtura”, povesteşte preşedintele Federaţiei Române

30.000 de turiști vizitează anual peștera din județul Bihor 800.000 de euro sunt necesari pentru cea de-a doua fază a proiectului

creze în primul centru dedicat turiştilor care se deschide în comună şi a sprijinit ecologiştii care au venit cu proiecte în zonă, atât cu bani, cât şi cu angajaţi ai Primăriei. “Am ştiut că dacă vrem să atragem turişti în zonă trebuie să le dăm şi facilităţi. Am depus proiecte pe fonduri europene pentru a realiza 24 de kilometri de reţele de canalizare, dar şi pentru infrastructură”, mai suţine Bonca. La ora actuală administraţia locală se implică în amenajarea celei de-a doua peşteri ca mărime din judeţul Bihor, unică datorită cristalelor din adâncuri. “Am fost contactaţi de reprezentanţii Centrului pentru Dezvoltarea Durabilă a Ariilor Protejate Bihor (CDDAP) care aveau un proiect de amenajare a peşterii”, explică primarul. Primăria a decis să ofere 20.000 de euro din bugetul local pentru acest proiect şi să implice angajaţii în tot ceea ce înseamnă amenajare terestră. “Acestă peşteră a fost vandalizată. s-au furat cristale din ea cu camionul şi este important să salvăm ce a

Cristalele din peștera bihoreană sunt unice, deoarece au forma unor fulgere (Foto: Andrei Posmoşanu)

de speologie (FRs), Viorel Lascu. “Din păcate, la numai 50 de metri distanţă, o nouă galerie din mină a nimerit în peşteră”mai spune speologul. Cum era de aşteptat, minerii şi-au dat seama că formaţiunile pe care le văd sunt foarte rare şi trebuie să valoreze ceva. Au început să le fure şi să le vândă. “norocul a fost că pe vremea aceea nu existau scări mai înalte de şase metri. Astfel se face că formaţiunile aflate la înălţimi mai mari au fost salvate”, povesteşte Lascu. Mai bine de 20 de ani, localnicii au continuat activitatea minerilor. Oamenii au continuat să fure la nimereală, cu plasa sau cu maşina, fiecare după putinţă, cristalele. “Ceea ce este trist şi nimeni nu-şi dă seama este că odată scoase la suprafaţă ele îşi pierd strălucirea şi valoarea”, subliniază preşedintele FRs. Cristalele din peştera Farcu sunt unice datorită formei lor. ele cresc pe orizontală, ca nişte fulgere, şi iau forme foarte rare, de fluturi. speologul mai susţine că formarea unor cristale asemănătoare este imposibilă, dat fiind că s-au format într-o peşteră care nu a avut

Trenuleţ electric şi sală de cinema Proiectul de salvare a peşterii presupune două etape. Prima din ele vizează strict amenajările turistice şi va fi gata în luna mai. Proiectul este realizat de CPPAD şi presupune atât amenajările exterioare acolo unde exploatarea de bauxită a lăsat aspect dezolant, cât şi amenajările interioare care vor plimba turistul şi prin vechile galerii ale minei. Astfel, fostele cariere miniere vor fi umplute cu sol şi cu vegetaţie. Turiştii vor putea să-şi parcheze maşina la cinci metri distanţă de peşteră şi să intre iniţial în mină, pe jos. Galeriile miniere vor fi amenajate şi vor fi străbătute de turişti cu un trenuleţ electric. În galeria de mină va fi amenajată şi o sală de concerte sub cea mai înaltă boltă de piatră. Din mină, turiştii vor avea acces la 87 de metri amenajaţi pentru vizitare din cei 251 de metri câţi are peştera. La ieşire, vizitatorii vor ajunge din nou în galeria minieră şi de acolo, printr-un suitor, vor urca cu liftul la suprafaţă pe o colină de unde se vede peisajul Roşiei. Ce a de a doua parte a proiectului de salvare presupune ca restul peşterii să fie curăţat de semnăturile scrijelite de vandali şi de resturile aruncate la întâmplare, şi utilizat exclusiv în scopuri de cercetare ştiinţifică. Pentru asta însă, sunt necesari aproape 800.000 de euro, bani pe care ecologiştii speră să-i poată strânge pe parcurs.

turism Turism inedit la Arad: băi romane au fost amenajate în parcul unui castel medieval, care i-a aparţinut socrului lui Miklos Horthy

Băi romane în castelul din Şofronea La marginea comunei arădene Şofronea, Castelul Purgly atrage turiştii ca un magnet. Ei vin aici pentru băile romane cu apă termală, iar rezultatele terapeutice sunt foarte rapid vizibile. La Şofronea s-au tratat în ultimii ani bolnavi care nu au crezut că se vor vindeca vreodată. În paralel cu băile din parc, Castelul Purgly a fost restaurat. Investiţiile de aproape trei milioane de euro i-au redat strălucirea de care s-a bucurat în secolul trecut.

Castelul socrului lui Horthy, atracţia imperiului Actualul proprietar, Daniel Negrea, povesteşte cum şia investit ani de viaţă, alături de familia sa, în renovarea Castelului Purgly. El a investigat în arhivele de la Budapesta şi a aflat lucruri inedite despre istoria castelului, care nu apar în nici o menţiune istorică din judeţul Arad. „Castelul a fost construit în 1789. Am obţinut date concrete de la Londra, Kenderes, Budapesta, Viena şi Lisabona”, a declarat Daniel Negrea. El spune că în 1889, primul proprietar al castelului a făcut schimb de proprietăţi cu Janos Purgly, care a fost în acelaşi timp şi proprietarul castelului din Gurahonţ. Bătrânul Purgly a renovat noua achiziţie şi a cumpărat o suprafaţă mare de teren agricol. Corpul central al castelului a fost construit în stil eclectic, inspirat după castelul de la Hunedoara. Abia atunci au apărut primele menţiuni în arhivele istorice ale Aradului despre castelul de la Şofronea. Purgly a fost unul dintre baronii vestiţi din Imperiul Austro-Ungar. Fiica sa cea mică, despre care se spune că a fost foarte frumoasă, s-a căsătorit în anul 1901 cu ofiţerul de marină Miklos Horthy, iar la nunta ei au participat baroni, grofi şi importanţi oameni politici de la Budapesta, Viena, dar şi din Ardeal. Horthy a devenit în timpul Primului Război Mondial comandantul flotei austro-ungare din Marea Adriatică, apoi din 1920 a preluat conducerea Ungariei în calitate de regent, până în 1944, când a fost arestat. Janos Purgly i-a donat fiului său, Laszlo Purgly, întreaga proprietate de la Şofronea care a cuprins castelul, 860

Centru internaţional de conferinţe A muncit enorm alături de familia sa. A reuşit să amenajeze complet Castelul Purgly, care funcţionează ca un centru internaţional de conferinţe. La Şofronea au avut loc conferinţe naţionale ale istoricilor, ale medicilor, iar participanţii au fost extrem de încântaţi de atmosfera medievală de la castel. Toţi banii care obţinuţi din turism, sunt reinvestiţi tot în castel şi în parcul cu bazinele cu apă termală, care sunt funcţionale tot timpul anului. Criza economică a afectat turismul de la Castelul Purgly, dar Daniel Negrea este optimist. El crede în investiţia sa şi munceşte alături de întreaga familie pentru a-i reda castelului socrului lui Horthy strălucirea şi importanţa de care s-a bucurat în urmă cu un secol.

www.transilvaniabusiness.ro

Castelul de la Şofronea atrage turişti din toată lumea de iugăre cadastrale de teren, o fermă de animale, o plantaţie de pomi fructiferi şi una de viţă de vie. Numai că, în scurtă vreme, o nenorocire a lovit familia de castelani: Margit, soţia tânărului baron Purgly, s-a sinucis din cauza infidelităţii soţului ei. Acesta a înmormântat-o în curtea castelului şi s-a recăsătorit, în scurt timp, cu cumnata sa, sora defunctei sale soţii. În Arad, Laszlo Purgly a fost cunoscut pentru implicarea sa în finanţarea Bisericii Evanghelice Lutherane, cunoscută sub numele de Biserica Roşie. Daniel Negrea povesteşte că Laszlo Purgly nu a reuşit să se bucure de averea sa. El a fost deportat, după Primul Război Mondial, apoi s-a întors la Arad şi a murit de foame chiar în subsolul casei parohiale a bisericii pe care el a finanţat-o. Comuniştii au preluat castelul de la Şofronea şi l-au transfromat în sediu GAS, apoi sediu CAP. Angajaţii lau distrus şi la castel nu s-au mai efectuat reparaţii. Revoluţia l-a prins în ruină. Ce nu a reuşit să distrugă comunismul, au reuşit oamenii din zonă, care au spart şi au furat tot ce s-a putut.

Consultanţi olandezi pentru refacerea castelului Daniel Negrea, preşedintele Fundaţiei HumanitasGura Popii, a dorit să redea Castelului Purgly strălucirea pe care a avut-o în urmă cu un secol. Au urmat luni întregi în care a reuşit să convingă conducerea comunei Şofronea să-i concesioneze şi să-i vândă o parte a castelului şi terenului aferent. „Am dat o mulţime de bani pe castel. În vremea aceea puteam cumpăra două Ziridava cu acei bani”, a declarat Daniel Negrea. Ziridava a fost ani de zile cel mai mare complex comercial

Cifre:

3 milioane de euro reprezintă investiţia realizată până acum în castelul arădean

situat în centrul Aradului. După ce l-a cumpărat, Daniel Negrea a început renovarea Castelului Purgly. S-a consultat cu mai mulţi arhitecţi, iar soluţia a venit de la o firmă de arhitectură din Deva, care a avut consultanţi olandezi pentru stiluri medievale. „Au venit, au văzut, au întocmit proiecte. Totul a fost refăcut conform schiţelor originale”, îşi aminteşte Daniel Negrea. A început cu acoperişul, care era atât de distrus, că se vedea cerul prin el. Lemnul a fost adus din Ucraina, pentru că la vremea aceea, în România nu e xistau instalaţii de tratare corespunzătoare. Vitraliile au fost refăcute la Hunedoara, gardul de fier forjat a fost executat manual de către un bătrân fierar din Zimandu Nou. Soba de teracotă a fost reconstruită după schiţe de epocă de un meşter din România.

Băi romane pentru tratament Daniel Negrea a aﬂat că în zonă se aﬂă apă termală. El sa gândit că ar putea să construiască câteva bazine, care ar atrage turiştii. „Am făcut forajul şi am realizat construcţia bazinelor în stilul celor făcute de către împăratul Diocleţian, adică băi romane cu apă termală”, povesteşte Daniel Negrea. Apa termală are proprietăţi terapeutice bune în tratamentele pentru reumatism, artroze, coxartroze, circulaţie periferică, astm bronşic etc.

Sorin Trocan

TURISM

Întredeschisă, poarta Castelului Corvinilor lasă să alunece până departe ﬁrul unor melodii medievale. După aventura podului, care desparte ruinele comuniste ale Hunedoarei de zestrea ei şi mai veche, dar mai dragă - Castelul, urechea turistului este mângâiată de sunetele unui instrument neidentiﬁcabil.

Turistul împinge puţin poarta, cât să încapă alături de sunete şi nu poate decât să le urmărească până la sursă. Urcă vrăjit scările, traversează culoarul din stânga, în auz i s-a transformat tot corpul. Se strecoară pe scara din dreapta, pereţii Castelului se îngustează înspre balconul Capelei. Aici, ca păzitoare de vise istorice eterne, mâinile unui om s-au transpus în patru ciocănele care nu sunt tocmai ciocănele, deasupra unui xilofon care nu este tocmai xilofon. Nistor Purcariu, jazzman şi percuţionist, dirijează vocea castelului de câţiva ani buni. Aplecat deasupra instrumentului misterios, interpretează “Belle qui tiens ma vie” sau “Chestnut”. Atmosfera medievală are coloană sonoră. Don Giovanni sau Chinezu, aşa cum îi spun prietenii muzicieni, este instrumentist din 1985. A cântat alături de mai multe trupe de jazz, printre care Reﬂex, Jazz Quartet sau Steel Jazz Caﬀe. Percuţionistul trimis de americani în Italia la studii, pentru că nu dispunea de fonduri pentru a studia în SUA unde fusese admis, este unul

Bătălie Considerat şi “cel mai frumos castel din sud-estul Europei”, dar şi una dintre cele mai importante surse de venit pentru hunedoreni, Castelul Corvinilor se află într-un proces de renovare suspendat. Ecoul celei mai recente legende, legată de proprietatea lui Iancu, spune că cel mai frumos castel din România a rezistat la numeroase bătălii de-a lungul istoriei, dar că ar putea să o piardă pe cea de astăzi, dusă împotriva timpului care nu mai are răbdare.

dintre puţinii posesori, sau chiar singurul posesor al unui vibrafon din România. Nici xilofon, dar nici pian, vibrafonul a fost creat în 1920 special pentru muzica jazz, iar sunetele lui sunt produse de lame metalice, prelungite cu ajutorul unor tuburi de rezonanţă. Fiecare dintre tuburi vibrează când este mângâiat de atingerea unuia dintre cele patru beţişoare ţinute cu iscusinţă.

Hollywood-ul mutat la Hunedoara Pereţii reci ai Castelului Corvinilor nu păstrează însă numai ecoul muzicii medievale a lui Don Giovanni. Faima lui s-a răspândit peste graniţe. Fie că au fost atraşi de latura tenebroasă a castelului sau de cea estetică - un buchet de stiluri arhitecturale diverse -, producători de videoclipuri, spoturi publicitare sau chiar ﬁlme de Holywood au optat să folosească în peliculă decorurile castelului hunedorean. O companie TV din Finlanda a alocat un buget de peste 100.000 de euro pentru o reclamă pe care a decis să o realizeze, în totalitate, în incinta castelului lui Iancu de Hunedoara. Cu actori cooptaţi atât din ţara de baştină, cât şi din Hunedoara, spotul, ingenios creat, a îmbinat plastic istoria, fantasy-ul şi umorul. Conform unor surse, Nicolas Cage, protagonistul celor două Ghost Rider, nu a fost prezent în carne şi oase la Hunedoara, dar Ghost Rider - Spirit of Vengeance s-a folosit de elementele castelului pentru a-şi închega ideea. Filmul hollywoodian a avut un buget de

Turism 75.000.000 de dolari şi va fi lansat în 17 februarie 2012 în SUA, iar la o săptămână după, în România. Pentru Ghost Rider II, produs de Columbia Pictures, porţile Castelului au fost închise pe o perioadă de 3 zile (1517 noiembrie 2010), iar cadrele au fost trase pe podul de acces, în curtea interioară, în Turnul Vechi de Poartă şi în Turnul Nebojsa. Tarifele pe care cele două companii le-au plătit pentru a putea “fura” imagini din vecinătatea sau interiorul Castelului Corvinilor au fost cele standard pentru filmări cu destinaţii de acest gen, mai precis 1.000 de lei pe oră. Nu numai străinilor le-a picat cu tronc castelul. Phantom Video Production lucrează cu sârg la realizarea unui documentar complex care şi-a propus promovarea obiectivului turistic hunedorean. Cosmin Giurgiu, părintele proiectului, îşi doreşte să obţină un rezultat mai mult artistic şi nu un documentar de bandă rulantă. Până în acest moment, proiectul independent a înghiţit peste 8000 de euro, investiţi în cadre de acţiune şi deplasări. Documentarul va fi lansat în luna mai, anul acesta, va fi disponibil pe DVD şi Blu-ray, iar costurile totale sunt estimate la 20.000 de euro.

... şi ecouri dureroase Castelul Corvinilor a fost plasat de către specialiştii de la Lonely Planet- publicaţie axată pe informaţii turistice - pe locul 8 în clasamentul “castelelor de vis” din Europa. Prin urmare, proprietatea lui Iancu de Hune-

doara se poate uita liniştită în ochii castelelor medievale din Praga sau Scoţia (Hradul şi Eilean Donan) aﬂate pe primele două poziţii. Castelul a înregistrat anul trecut un număr mai mic cu câteva procente de turişti decât în 2010, dar o cifră destul de încurajatoare, peste 70.000 de persoane.

Oana Capustinschi

Cifre:

70.000 de vizitatori au trecut pragul castelului 75.000.000 de dolari este bugetul ﬁlmului lui Nicholas Cage turnat parțial în castelul medieval din Transilvania

Castelul Corvinilor este unul dintre cele mai frumoase din Europa

www.transilvaniabusiness.ro

turism

Your Travel Planner, ghidul spre răsfăţ Agentia de turism Your travel Planner este agenţia mureşeană care vă poate oferi servicii personalizate pentru vacanţe de vis. tunde Vass, managerul Your travel Planner, dezvăluie câteva atracţii. Reporter: Ce servicii generale oferiţi clienţilor? tunde Vass: Pe lângă rezervări de bilete de avion şi hotel, suntem revânzători de pachete pe chartere, dar pot spune că ne-am specializat să concepem pachete personalizate. Sunt clienţi care nu doresc neapărat o excursie în grup, preferă să meargă pe drumul lor. Acest model funcţioneaza foarte bine pe unele destinaţii mai îndepărtate. În Europa mulţi turişti îşi organizează singuri excursiile, dar este mai greu dacă merg peste Ocean. Acest lucru necesită o implicare mai mare, mai mult efort din partea noastră, dar merită, când clientul vine acasă mulţumit. Dacă cei care ne aleg sunt şi flexibili şi dornici de ceva diferit, putem personaliza o vacanţă, dar în unele cazuri suntem limitaţi de zborurile existente pe piaţă. Rep.: Cărui tip de clienţi vă adresaţi în principal, ce atuuri vă diferenţiază faţă de alte agenţii? t.V.: Am lucrat pe destinaţii exotice, am încercat să păstrăm acest segment, avem relaţii consolidate pentru unele destinaţii, cum ar fi Insulele Maldive pentru luna de miere, dar şi Emirate, Sri Lanka ori ailanda. Pot spune că încercăm să ne orientăm pe aceste destinaţii pentru care suntem şi turoperatori, nu doar agenţie revânzătoare. Un alt segment ar fi pachetele incentive. Chiar dacă în ultima perioadă bugetul pentru aceste programe a scăzut substanţial, sunt unele firme care oferă bonusuri, traininguri şi în străinătate. În acest caz pe lângă serviciile de bază de transport, cazare, masă, recomandăm cât mai multe activităţi opţionale ca să le oferim clienţilor pachete complete. Rep.: Ce amintiri unice oferă destinaţiile exotice? t.V.: Cu siguranţă prima călătorie de acest gen are impactul cel mai intens, după care putem sa facem comparaţii. Şi dacă vorbim de amintiri unice, cu ocazia lunii de miere, recomand o destinaţie inedită. Este vorba despre o destinaţie cu nisip alb, lagune turcoaz, plajă cu palmieri, soare şi bungalouri ce oferă intimitate. Pe linia ecuatorului sunt în jur de 1.200 de insuliţe, de corali, din care o parte dau loc unor resorturi de vis, iar locaţia se numeşte Insulele Maldive. Nu este numai pentru luna de miere, dar şi pentru cei care doresc plajă, relaxare şi intimitate în sezonul rece, sau pentru îndrăgostiţii scufundărilor. Cei care doresc ceva

cu totul special pot să-şi facă chiar şi acolo o nuntă, o reluare a ceremoniei, şi cu siguranţă va fi ceva de neuitat. Ca reper, un pachet sejur de şapte nopţi, orientativ are un tarif ce începe de la 1.800 de euro. Tarifele pentru cazare sunt fixe, dar pentru zbor încercăm să dăm un tarif cât mai convenabil pentru perioada solcitată. Cu cât cerinţele şi exigenţele sunt mai mari, şi tariful creşte, sunt şi opţiuni mult mai scumpe în resorturi de 5-6*, ce mai puţini clienţi de la noi şi le permit. În general dacă cineva optează pentru o destinaţie îndepărtată, şi nu numai, recomandăm şi un program prin care să exploateze destinaţia, alături de zilele de relaxare, mai ales că mulţi ajung poate doar o data în viaţă. Ca şi punct de plecare este posibil ca pentru fiecare destinaţie zborurile să fie din Bucureşti, dar din păcate, de multe ori, din cauza tarifelor, apelăm la plecări din Madrid pentru America Centrală, sau din Germania ori din Budapesta pentru destinaţiile asiatice. Rep.: Ce mai pot alege clienţii dvs? t.V.: Pachete pt parcurile de distracţii, de exemplu Disneyland din Paris, sunt deja destul de populare în România. Acum avem zboruri din Târgu Mureş spre Paris, ceea ce ne ajută, iar clientul poate să achiziţioneze pachet complet cu zbor, cazare şi bilete pentru parc incluse. La inceput de an este perioada early booking pentru sejururile de vară. Majoritatea hotelurilor oferă reduceri substanţiale, chiar până la 30%, pentru cei care îşi rezervă vacanţa din timp. Avantajul sistemului de înscrieri timpurii este că ne putem rezerva o vacanţă după plac, având de unde alege, la un

preţ bun. Cei care aleg varianta cealaltă şi aşteaptă apoi oferte last minute, este posibil sa nu ajungă deloc la destinaţia dorită ci unde mai rămân locuri disponibile. Rep.: Au apărut destinaţii noi? t.V.: Scala destinţiilor pe chartere sau destinaţii mai apropiate este cam aceeaşi ca şi în alţi ani. Anul acesta cel mai apropiat loc de plecare cu zboruri charter este Clujul, de unde avem pachete spre Creta, Zakhyntos, Antalia, Mallorca, Egipt şi Tunisia. Dar nu trebuie sa uităm ca există posibilitatea de a vizita unele destinaţii plecând chiar din Târgu Mureş. Am menţionat Parisul, dar avem şi Barcelona unde se poate combina vizitarea oraşului cu sejur pe plajele Costa Brava, sau Londra, unde se organizează Jocurile Olimpice de vară în acest an. Deja există pachete pentru acest eveniment important, da şi preţurile sunt pe măsură. Destinaţiile populare pentru clienţi individuali vor rămâne în continuare Bulgaria şi Grecia continentală, destinaţii unde raportul preţ-calitate pot să spun că este unul optim. Rep.: Putem vorbi de destinaţii la modă? t.V.: Iarna aceasta din categoria destinaţiilor exotice este la modă Emiratele Arabe cu Dubai, pe lângă cele 4 zboruri săptămânale cu Tarom se operează şi un charter şi sunt turişti care merg, iar hotelurile din Dubai sunt pline, ceea ce înseamnă că nu este numai o tendinţă locală. ailanda este o altă destinaţie exotică, nu dintre cele mai scumpe şi are o tedinţă de creştere în interesele clienţilor.

Ionuţ OPREA

TuRIsm

Ultimul asalt al pârtiilor din Ardeal ARIEŞENI Teleschi Vârtop: - 5 lei / urcare pentru adulţi - 3 lei / urcare pentru copii Teleschi Vârtop 2: - 2 lei / urcare pentru adulţi - 1 leu / urcare pentru copii Telescaun Piatra Grăitoare: Week-end: - o urcare: 7 lei sau 4 lei pentru copii - 6 urcări: 40 lei sau 23 lei pentru copii - 12 urcări: 75 lei sau 43 lei pentru copii - 18 urcări: 105 lei sau 61 lei pentru copii - 24 urcări: 135 lei sau 77 lei pentru copii - 30 urcări: 150 lei sau 90 lei pentru copii În timpul săptămânii: - o urcare: 6 lei sau 3 lei pentru copii - 6 urcări: 34 lei sau 17 lei pentru copii - 12 urcări: 64 lei sau 32 lei pentru copii

ARENA PLATOŞ Adulţi: - Luni - Vineri: 55 lei/ zi - Week-end: 65 lei / zi, 120 lei pentru tot week-endul - Nocturnă (Miercuri, Vineri - Sâmbătă): 55 lei - Abonament săptămânal (Luni - Vineri): 255 lei Copii (7-12 ani): - Luni - Vineri: 35 lei / zi - Week-end: 45 lei / zi, 80 lei pentru tot week-endul - Nocturnă (Miercuri, Vineri - Sâmbătă): 45 lei - Abonament săptămânal (Luni - Vineri): 145 lei

BĂIŞOARA Pârtia Băişoara: - o urcare: 4 lei - 11 urcări: 40 lei Pârtia Buscat: - o urcare: 7 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii - abonament 1/2 zi: 70 lei pentru adulţi, 60 lei pentru copii - abonament 1 zi: 120 lei pentru adulţi, 100 lei pentru copii

După mai bine de o lună de dezamăgiri, iarna a venit cu adevărat la munte şi toate pârtiile sunt pregătite pentru schiat. Hotelierii, instructorii şi administratorii pârtiilor se află în cea mai fructuoasă perioadă a afacerilor de iarnă. Sezonul de iarnă 2011-2012 a fost unul secetos în prima lună şi jumătate pentru investitorii de la munte. Lipsa zăpezii a fost principalul obstacol pentru mulţi dintre proprietarii de hoteluri şi pensiuni din staţiunile de ski din România, iar singurul lucru profitabil pentru aceştia până acum au fost Sărbătorile de iarnă. Mulţi dintre turişti au ales aerul tare de la munte în acea perioadă, însă odată terminate vacanţele şi concediile, aceştia nu au mai avut nici un motiv să se întoarcă nici măcar în week-end-uri. Tunurile cu zăpadă artificială de pe anumite pârtii nu au generat un profit prea mare din cauza vremii mult mai călduroase decât de obicei, însă de la mijlocul lunii ianuarie lucrurile au luat o turnură favorabilă pentru investitori. Zăpada căzută din belşug peste România nu a mai lăsat închisă nicio pârtie, iar amatorii de ski, dacă nu şi-au luat concediu acum, măcar au dat buzna în zilele libere pentru o coborâre cu placa sau cu schiurile.

Predealul, bun la cazare Ca şi până acum, pârtiile din zona Braşovului rămân preferatele multor români. La Azuga, Sinaia, Buşteni, Predeal sau Poiana Braşov hotelierii fac faţă de multe ori cu greu cererilor de cazare, în special în week-end-uri, însă proﬁtul îi fac să-şi primească cu zâmbetul pe buze clienţii. La Azuga, stratul de zăpadă ajunge chiar şi până la 50 de centimetri, iar pârtia este în stare bună de funcţionare, la Buşteni ajunge până la 45 de centimetri şi condiţiile de ski sunt la fel, la Predeal stratul de zăpadă nu scade sub 30 de centimetri nici unde, astfel că amatorii sporturilor de iarnă se pot îndrepta cu clăpari, plăci şi schiuri şi pe unele dintre cele mai cunoscute pârtii din România. Oamenii schiază, de asemenea şi la Sinaia sau Poiana Braşov, astfel că turiştii români, dar şi cei străini, au înspre ce să se orienteze. Foarte atrăgător pentru aceştia este şi preţul de cazare la hotelurile din regiune. Conform unui studiu făcut de către o companie europeană care se ocupă cu com-

pararea preţurilor la cazare în diverse staţiuni din Europa, Predealul a ieşit cel mai ieftin la acest capitol. Astfel, o cameră dublă costă aici cu 55 de euro pe noapte, preţ mediu, în timp ce la Poiana Braşov aceasta ajunge la 96 de euro. După România urmează în acest clasament staţiunile montane din Polonia şi Bulgaria, în timp ce Elveţia, cu staţiunile de la Gstaad şi St. Moritz, este cea mai scumpă. Acolo, preţul mediu pe noapte al unei camere duble depăşeşte chiar şi 420 de euro.

Maramureşul, întotdeauna primitor După pârtiile din Braşov, cele mai căutate de către români sunt cele din Maramureş. Cavnic, Borşa sau Şuior au fost şi ele „lovite” de câteva ninsori puternice în a doua jumătate a lunii ianuarie, iar răcirea vremii la munte, anunţată pe viitor, nu face decât să le menţină turiştilor aprinsă dorinţa de a schia, a se da cu placa sau chiar cu sania. La Cavnic au fost suﬁciente doar două zile de ninsoare pentru ca zăpada, în anumite locuri, să depăşească chiar şi jumătate de metru. În Borşa situaţia este asemănătoare, iar stratul de zăpadă de aici chiar s-a dublat faţă de începutul lunii ianuarie şi există multe locuri în care omătul are 40 de centimetri. Destui turişti au petrecut ore bune şi la Şuior, unde zăpada atinge 60 de centimetri. Pe lângă pârtiile şi hotelurile din staţiunile româneşti, amatorii sporturilor de iarnă trebuie să aibă în vedere şi preţurile aﬁşate pentru închirierea clăparilor, a schiurilor sau a săniilor, dar şi cele pentru care mulţi doritori stau la coadă: plimbările cu telefericul, telescaunul sau telegondola. Acestea, în funcţie de durata urcării şi coborârii, pot depăşi 50 de lei de persoană, în timp ce un abonament pe cinci zile ajunge şi la 500 de lei.

Sibiul, pe harta mondială „Încasările au început să ﬁe din ce în cei mai mari până acum, iar asta se datorează şi zăpezii

TuRISm

SINAIA

din ultimele zile. În week-end se încasează cele mai mari plăţi, un lucru normal până la urmă, dar încercăm să atragem turişti şi în timpul săptămânii, nu doar la finalul lor”, este obiectivul lui Sigrid Freinademetz, un administrator de teleferic de la Păltiniş, însă aceleaşi gânduri sunt împărtăşite de majoritatea administratorilor pârtiilor din toate staţiunile montane. Zona Păltinişului, acolo unde stratul de zăpadă se află în aceste zile în jurul grosimii de 40 de centimetri, a fost pe harta snowboardului mondial. La finalul lunii ianuarie, zeci de practicanţi ai acestui sport din Austria, Elveţia, Cehia sau Slovenia au participat la Transilvania Rookie Fest, unul dintre cele mai importante concursuri de snowboard pentru tineri din întreaga lume. Evenimentul a avut loc pe Arena Platoş, aflată la intrarea în Păltiniş, un deal alcătuit din cinci pârtii de ski, patru de adulţi şi una de copii, dotate cu nocturnă şi instalaţie de teleschi. Dacă românii s-au plâns cel mai mult până acum de lipsa zăpezii, aceştia au un motiv în plus de supărare, în anumite locuri, din cauza cantităţii prea mari de zăpadă.

Alba şi Clujul, staţiuni de week-end La Bâlea Lac, turiştii pot merge doar ca să viziteze hotelul şi biserica de gheaţă, locuri unicat în Europa de Est, pentru că zăpada depăşeşte în unele locuri un metru, iar specialiştii au închis pârtiile de acolo din cauza riscurilor destul de mari de avalanşe. Judeţul Alba se mândreşte cu pârtiile din staţiunea Arieşeni, acolo unde turiștii schiază din plin pe un strat de zăpadă care a depăşit în luna ianuarie chiar şi 80 de centrimetri pe alocuri, dar şi cu complexul Şureanu, cea mai nouă zonă de ski nu doar din judeţ, ci şi din România. Centrul Transilvaniei nu putea ﬁ ocolit nici în această iarnă de zăpadă şi, automat, nici de turişti, mai degrabă de week-end. Cea mai mare aglomeraţie din zona Clujului este pe pârtia din Băişoara, acolo unde stratul de omăt este numai bun pentru schiat. Tarifele la teleschi nu reprezintă nici ele un motiv pentru a-i ţine pe clujeni în case, iar instalaţia de nocturnă este mai mult decât binevenită. Pârtia de sanie în lungime de 500 de metri este plină ochi în

www.transilvaniabusiness.ro

ﬁecare week-end, iar dacă turiştii au noroc să găsească şi un loc gol de parcare, au asigurată cel puţin o zi de distracţie sezonieră adevărată. Chiar dacă lipsa zăpezii le-a dat mari bătăi de cap administratorilor pârtiei de la Mărişel, ninsoara abundentă căzută la mijlocul lunii ianuarie a deschis şi una dintre cele mai frumoase şi tehnice pârtii din România. După ce în perioada sărbătorilor de iarnă a cam bătut vântul, atât la propriu cât şi la ﬁgurat, pe pârtia din Mărişel, în aceste zile amatorii de ski sunt în plin exerciţiu şi aici.

Iarna nu se compară cu vara Teleschiul funcţionează la rândul lui în fiecare week-end, astfel că cei 300.000 de euro investiţi aici în urmă cu trei ani pentru amenajarea a 1.200 de metri de pârtie pare că au meritat. Cine nu vrea să părăsească ClujNapoca, dar şi să schieze în acelaşi timp, poate să opteze pentru pârtia Feleacu, aflată la intrarea în oraş dinspre Alba Iulia. Zăpada este numai bună pentru schiat, teleschiul îi poate aduce înapoi la vârful pârtiei pe sportivi, iar distracţia este şi aici garantată. Dacă hotelierii se bucură de încasări generoase, chelnerii de bacşişuri mari, iar administratorii de cozi kilometrice la transportul pe pârtie, nu au cum să se simtă altfel cei care se ocupă cu închirierea echipamentelor complete de ski. Doi clăpari, două beţe şi două schiuri pot fi închiriate, pe zi, cu preţuri cuprinse între 30 şi 50 de lei, în funcţie de ofertele fiecărui comerciant în parte, dar aceste componente ale echipamentului de ski se pot vinde şi separat, la solicitarea clientului. Iar cum de la primele ore ale dimineţii cabanele de închiriere ale acestor echipamente sunt luate cu asalt de către turişti, rezultă un profit tot mai mare pentru afaceriştii de sezon. Nici instructorii de ski nu au timp să se plictisească în această perioadă şi recunosc că tarifele cerute nu sunt niciodată prea mari pentru clienţi, iar profiturile niciodată prea mici pentru ei. Într-adevăr, nici măcar la munte iarna nu-i ca vara. E mult mai profitabilă.

Cabină Sinaia - Cota 1400, Cabina Cota 1400 - Cota 2000: - o urcare / o coborâre: 18 lei pentru adulţi / 11 lei pentru copii - dus-întors: 31 lei pentru adulţi / 18 lei pentru copii Cabină Cota 1400 - Cota 2000: - o urcare / o coborâre: 32 lei pentru adulţi / 18 lei pentru copii - dus-întors: 62 lei pentru adulţi / 31 lei pentru copii Telegondolă Cota 998 - Cota 1400: - o urcare / o coborâre: 16 lei pentru adulţi / 12 lei pentru copii - dus-întors: 30 lei pentru adulţi / 23 lei pentru copii Telescaun Cota 1400 - Cota 2000, Telescaun Valea Soarelui: - o urcare / o coborâre: 14 lei pentru adulţi / 10 lei pentru copii Telescaun Valea Dorului: - o urcare / o coborâre: 18 lei pentru adulţi / 11 lei pentru copii Abonamente Teleferic 01/02/2012 - 19/02/2012 - 4 ore (1/2 zi): 105 lei pentru adulţi / 66 lei pentru copii - 1 zi: 143 lei pentru adulţi / 94 lei pentru copii - 2 zile: 262 lei pentru adulţi / 172 lei pentru copii - 3 zile: 376 lei pentru adulţi / 244 lei pentru copii - 4 zile: 475 lei pentru adulţi / 308 lei pentru copii - 5 zile: 561 lei pentru adulţi / 369 lei pentru copii

CAVNIC Pârtiile Roata: - 3 urcări: 15 lei, 10 lei preţ redus* - 6 urcări: 25 lei, 20 lei preţ redus* - 12 urcări: 40 lei, 35 lei preţ redus* - 20 urcări: 55 lei, 50 lei preţ redus* - 30 urcări: 70 lei, 60 lei preţ redus* - abonament 1 oră: 30 lei, 25 lei preţ redus* - abonament 2 ore: 50 lei, 45 lei preţ redus* - abonament 3 ore: 60 lei, 55 lei preţ redus* - abonament 4 ore: 70 lei, 60 lei preţ redus* - abonament 1 zi: 95 lei, 90 lei preţ redus* - abonament 2 zile: 180 lei, 170 lei preţ redus* - abonament 3 zile: 260 lei, 250 lei preţ redus* - abonament 4 zile: 340 lei, 330 lei preţ redus* - abonament 5 zile: 410 lei, 400 lei preţ redus* - abonament 6 zile: 470 lei, 450 lei preţ redus* - abonament 7 zile: 520 lei, 500 lei preţ redus* * Reducerile se acordă la minim 3 abonamente (2 adulţi şi un copil), la copii sub 14 ani, studenţi până la 25 ani cu carnet de student sau la pensionari pe bază de cupon de pensie. Pârtiile Icoana: - o urcare cu teleski-ul: 3 lei pentru adulţi, 2,5 lei pentru copii - abonament 7 urcări: 17 lei pentru adulţi, 14 lei pentru copii - abonament 14 urcări: 35 lei pentru adulţi, 30 lei pentru copii

Adrian Rus

turism

Locul unde s-a născut metalul turnului Eiffel Comuna Ghelari din judeţul Hunedoara este pe cale să se transforme într-o destinaţie turistică aparte. Oamenii nu vor veni în comună nici pentru a admira peisaje frumoase ori case vechi şi nici pentru a se delecta cu gastronomia tradiţională a locului. Toate acestea nu sunt decât accesorii. Turiştii vor admira vechiul furnal din satul Govăjdie, locul unde au fost turnate principalele elemente de rezistenţă ale Turnului Eiffel. Furnalul din satul hunedorean Govăjdie, care a produs fonta pentru realizarea mai multor elemente de rezistenţă ale Turnului Eiffel din Paris, va fi reabilitat şi pus în valoare din punct de vedere turistic, care va începe chiar în acest an. Procesul va costa 1,5 milioane de euro şi va fi realizat cu ajutorul unui proiect cu finanţare nerambursabilă, care va fi susţinut de Uniunea Europeană. Proiectul a fost elaborat de Primăria comunei hunedorene Ghelari, pe raza căreia se află satul Govăjdie, şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, după organizarea licitaţiei publice de execuţie, în condiţiile în care autorităţile ce reprezintă Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale au dat undă verde acestui proiect. "Intenţionăm ca lucrările de reabilitare ale furnalului să fie începute în primăvara acestui an şi să se încheie în toamnă. În cadrul proiectului va fi refăcut acoperişul halei în care se află furnalul, vor fi efectuate reparaţii la fundaţie şi vor fi consolidate zidurile. De asemenea, va fi refăcută gara veche din Govăjdie, după modelul iniţial din anul 1800", a declarat primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan, care crede că satul Govăjdie poate devein un reper pentru turismul care pune în valoare vechi obiective industriale. În proiect a fost inclusă şi reabilitarea căminului cultural din Govăjdie, care va fi transformat în Muzeul Fierului, un proiect unic în această regiune. Acesta va găzdui proiecţii tridimensionale cu imagini ale furnalului, în diferite perioade ale existenţei acestuia, precum şi diferite obiecte de fier, unele dintre ele din Antichitate sau Evul Mediu, iar altele cu specific etnografic, ce va sublinia diferitele întrebuinţări ale unor unelte şi scule realizate de localnici şi care, încă, mai sunt folosite de comunităţile izolate dim Transilvania.

Furnalul hunedorean va primi o nouă utilitate economică

Turism industrial Iniţiativa de punere în valoare din punct de vedere turistic a furnalului de la Govăjdie nu este singura care doreşte să aducă o nouă utilitate economică vechilor clădiri industriale. În Sibiu, oraş care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, a fost realizat un muzeu al industriilor. Iar la Turda, fosta fabrică de bere ar urma, de asemenea, să devină un astfel de muzeu. De asemenea, la Someşul Rece, în judeţul Cluj, o uzină de electricitate, perfect funcţională, construită la începutul secolului XX, în timpul Imperiului Austro-Ungar a fost transformată în muzeu al electricităţii. Acest muzeu urmează să ﬁe inclus în patrimonial cultural naţional.

Lângă Muzeul Fierului vor fi amplasate câteva case tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor, care vor putea, de asemenea, să fie vizitate de către turiştii aflaţi în căutarea ineditului. Turiştii interesaţi de aceste obiective vor fi aduşi din Hunedoara la Govăjdie cu o replică a mocăniţei, care circula odinioară pe calea ferată cu ecartament îngust, care lega furnalul de la Govăjdie de satul Ghelari, de unde era extras minereul de fier, precum şi cu calea ferată spre Hunedoara. Deosebirea este că vagoanele trenuleţului vor fi montate pe roţi din cauciuc şi nu pe boghiurile de cale ferată îngustă, pentru că vechea cale ferată cu ecartament îngust nu mai este funcţio nală. Traseul gândit de autorităţile locale include Castelul Corvinilor din Hunedoara, biserica ortodoxă din satu mineresc Ghelari, intrarea într-o mină de fier, furnalul şi Muzeul Fierului din Govăjdie.

O istorie bogată Furnalul din Govăjdie a fost pus în funcţiune în anul

"Intenţionăm ca lucrările de reabilitare ale furnalului să fie începute în primăvara acestui an şi să se încheie în toamnă. În cadrul proiectului va fi refăcut acoperişul halei în care se află furnalul, vor fi efectuate reparaţii la fundaţie şi vor fi consolidate zidurile. De asemenea, va fi refăcută gara veche din Govăjdie, după modelul iniţial din anul 1800" – Ioan Bulbucan, primar

Cifră:

1806 este anul în care a fost construit furnalul din Govăjdie, pe atunci cel mai modern din Europa

1806, pe vremea războaielor napoleoniene când era primul din Europa şi al doilea din lume care utiliza un proces de producţie continuu a fontei. Construcţia furnalului în zona Ghelari a fost determinată de faptul că acesta se afla în apropierea zăcămintelor de fier din Munţii Poiana Ruscă. Furnalul a înregistrat un maxim de activitate în perioada anilor 1871-1889. Calitatea fontei produse în acea perioadă a făcut ca ea să fie utilizată şi la fabricarea mai multor elemente ce alcătuiesc structura de rezistenţă a Turnului Eiffel din Paris. De asemenea, fonta produsă la Govăjdie a fost trimisă, cu ajutorul garniturilor de tren, la Reşiţa, acolo unde din această fontă a fost obţinut oţelul folosit la fabricarea celebrului turn de metal, care a devenit un symbol al Parisului. După apariţia Uzinelor de Fier de la Hunedoara, care erau mult mai moderne şi mai mari, iar, în plus, aveau şi o productivitate sporită, furnalul a intrat în declin. Ultimele reparaţii au fost efectuate în timpul Primului Război Mondial. În timp, acoperişul şi zidurile halei de producţie s-au degradat, dar furnalul s-a menţinut în condiţii bune.

Claudiu Pădurean

www.transilvaniabusiness.ro

TURISM

Village hotel în Petreşti Fraţii Nicolae şi Indrei Raţiu investesc circa trei milioane de euro într-un sat turistic lângă Cheile Turzii. Complexul hotelier va fi bazat pe vechi case ţărăneşti de lemn, care vor fi modernizate. Acest sat va promova valorile tradiţionale româneşti Vechi case ţărăneşti din Munţii Apuseni şi din Maramureş vor fi puse în valoare într-un mod aparte. Membrii familiei Raţiu, adică fiii regretatului ion Raţiu şi descendenţi ai liderului memorandiştilor ardeleni de la 1892, doctorul

ioan Raţiu, vor să îi determine pe oameni cu bani din străinătate să locuiască în ele. Casele vor fi demontate şi aduse în satul Petreşti, aproape de rezervaţia naturală Cheile Turzii. Casele de lemn vor fi dotate cu tot confortul unui hotel de patru stele şi vor alcătui un sat turistic, în care străinii vor putea descoperi farmecul vieţii româneşti, spune indrei Raţiu. ”este un proiect hotelier bazat pe ideea unui sat. Deci, este un hotel sat original, pentru că deja face parte dintr-un sat, satul Petreşti. Hotelul va fi numit după strămoşii mei, dintre care unii proveneau de pe Valea Petreştilor. Facem parte dintr-o comună, dar suntem un sat aparte”, spune indrei Raţiu. iniţiativa ar putea avea un succes remarcabil, pentru că mulţi dintre occidentalii care vizitează Transilvania doresc să experimenteze specificul locului,

Legende locale un element care ar putea contribui la marketingul zonei Petreşti este reprezentat de două legende locale, care pun în valoare două obiective turistice din zonă. Prima este cea a izvorului lui Alexandru Macedon, aflat la marginea satului. Localnicii spun că marele geniu al Antichităţii ar fi condus o expediţie militară împotriva dacilor, care, speriaţi de forţa armatei macedonene, s-ar fi retras spre nord. Dacii ar fi aplicat tactica pământului pârjolit, adică ar fi pustiit aşezările, ar fi incendiat recoltele şi ar fi otrăvit fântânile şi râurile. Astfel că, ajuns în zona Cheilor Turzii, Alexandru Macedon suferea cumplit de sete. Ca să îl salveze de la o moarte puţin glorioasă, departe de câmpurile de bătălie, zeii i-ar fi dezvăluit lui Alexandru Macedon unde se află o vână de apă. iar marele împărat macedonean şi-ar fi dus calul, care nu era un armăsar obişnuit, ci unul năzdrăvan, şi i-ar fi poruncit acestuia să lovească stânca cu copita. Calul şi-ar fi ascultat stăpânul, iar acolo unde a lovit stânca, piatra s-ar fi crăpat, iar din adâncuri ar fi ţâşnit un şuvoi de apă limpede. Alexandru Macedon, salvat, alături de ostaşii săi prin acest miracol, ar fi abandonat campania împotriva dacilor şi s-ar fi întors la sud de Dunăre, de unde a început cucerirea imperiului Persan. Legenda datează, probabil, din secolul al XiX-lea sau din perioada interbelică, atunci când erau la mare modă poveştile despre Antichitate. ea are un oarecare sâmbure de adevăr. Vechile cronici pomenesc, într-adevăr, de o expediţie a lui Alexandru Macedon la nord de Dunăre, împotriva geţilor, însă a fost vorba de o expediţie scurtă, în care nu avea cum să ajungă în Transilvania. O altă legendă locală, datată tot cam în aceeaşi perioadă, explică apariţia Cheilor Turzii. Aceasta spune că, în zona anticului oraş Potaissa, regele dac Decebal era împresurat de romani. Regele dac i s-a rugat lui Zamolxes să îl scape de urmăritori şi i-a promis că zeului că îi va ridica un templu nemaivăzut. Atunci, Zamolxes, înduplecat de rugăciunea regelui dac, a trăznit muntele şi a deschis o vale, în aşa fel încât regele Decebal a reuşit să fugă de urmăritori. Aşa au apărut Cheile Turzii, spune legenda locală.

Transilvania Business

spun experţii în domeniul turismului. ”Din punct de vedere juridic, totul va fi organizat ca un hotel. Amplasamentul este unul superb. Are vedere înspre Cheile Turzii. Deja, eu şi cu soţia mea, am ridicat acolo o cabană, iar când nu sunt aici, la Turda, sau în străinătate, sunt acolo, la Petreşti”, spune indrei Raţiu. ”Pe termen scurt mizăm pe piaţa locală: traininguri, conferinţe, nunţi, evenimente pentru care există nevoie de capacitate mare. Cercetările noastre de piaţă arată că sectorul corporate are mare nevoie de astfel de capacităţi, pe care noi le vom putea oferi întrun cadru minunat. Pe termen lung, dorim să ne situăm în această categorie exclusivă de village hotels, de lux. ne vom afla în ghiduri de vârf pentru turiştii care explorează meleagurile noastre. suntem convinşi că, pe termen relativ scurt, între cinci şi 10 ani, România, ca şi ungaria deja, ca şi Cehia şi slovacia, poate mai puţin slovacia, va fi vizată de reţelele hoteliere occidentale. este vorba de clienţi care ştiu că, venind în hotelul cutare, vor primi anumite facilităţi şi vor avea parte de un confort cu care sunt obişnuiţi. Din păcate, la noi, în afară de sectorul de cinci stele, dar şi acolo sunt dubii, nu suntem la nivelul unui standard occidental. Pe termen

turism scurt, deci, vom începe construcţia în primăvară. Avem în spate deja doi ani de pregătire pentru acest proiect”, a spus indrei Raţiu. el estimează că acest complex hotelier ar putea fi deschis în sezonul de vară al anului 2014. Complexul hotelier al familiei Raţiu va avea, la început, 32 de locuri, cu o unitate centrală, care va include restaurant, recepţie şi toate utilităţile necesare, inclusiv garderobă, curăţătorie de haine şi toate dotările ce presupune o unitate de patru stele. Valorea totală a investiţiei va fi de trei milioane de euro. Jumătate din sumă va proveni din contribuţii ale acţionarilor, fonduri europene şi vânzări de terenuri. Familia Raţiu intenţionează să vândă parcele de teren în zonă, cu documentaţia de urbanism gata făcută şi cu reţelele de utilităţi, iar cumpărătorii vor fi obligaţi să respecte detaliile cuprinse în aceste documente, în aşa fel încât vilele pe care le vor putea construi în satul hotelier să fie în concordanţă cu stilul caselor deja construite. ”Vilele noastre vor fi construite din lemn şi din piatră, piatră de râu. stilul este reprezentat de casele tradiţionale din Maramureş şi din Apuseni. Avem deja case vechi, unele din stejar, altele din lemn de esenţă mai moale, pe care le recondiţionăm şi de reinstalăm cu băi, cu toate condiţiile de patru stele”, spune indrei Raţiu. Proiectul va începe cu patru astfel de stele. Turiştii care îşi vor petrece vacanţele în satul turistic din Petreşti vor putea degusta produse culinare tradiţionale româneşti, preparate ecologic, de către fermierii locali. Aşa ar fi brânza cu chimen, mierea de salcâm ori celebra friptură de Turda. Aceasta este preparată din carne de porc din rasa mangaliţă, cu un conţinut scăzut de colesterol, frăgezită în lapte şi prăjită în untură de porc. ”Vom avea un meniu internaţional, dar şi un meniu românesc atent selecţionat, pentru că este greu să amesteci stilul local cu un stil internaţional, dar colaborăm cu restaurante excelente, care sunt capabile să facă acest lucru”, a mai spus indrei Raţiu.

Lanţ de chei Turiştii care vor alege să îşi petreacă vacanţele în satul hotelier din Petreşti

vor avea la dispoziţie mai multe posibilităţi de relaxare. ei vor putea vizita rezervaţiile naturale din Cheile Turzii şi din Cheile Tureniului, unde cei mai curajoşi au posibilitatea să facă şi escaladă ori alpinism. Ceilalţi vor putea opta pentru plimbări cu bicicleta ori cu căruţe sau sănii trase de cai. De asemenea, turiştii vor putea vizita salina Turda, care se numără printre cele mai frumos amenajate mine de sare din europa, dar şi Cheile Vălişoarei, cu Remetea. este vorba de un sat cu totul aparte, construit de o populaţie mixtă, care amestecă descendenţii secuilor care în evul Mediu s-au stabilit în Munţii Apuseni şi care reprezintă o ramură aparte a acestei populaţii, şvabi colonizaţi de austrieci şi români. Centrul satului Remetea a fost inclus în patrimoniul unesCO. În mijlocul satului se află un bazin imens de apă de izvor, de dimensiunile unei piscine, care era folosit pentru atingerea incendiilor. Localnicii au fost traumatizaţi de un incediu de mari proporţii care a distrus satul în secolul al XiX-lea. Casele au fost reconstruite într-un stil foarte elegant, iar dispunerea lor reflectă vechile diviziuni sociale din interiorul comunităţii. Casele ”de sus” aparţineau bogaţilor din sat, adică negustorilor de fier şi proprietarilor de forjerii, care exploatau resursele de minereu de fier din Munţii Apuseni. Casele ”de jos”, din vale, aparţineau meşterilor fierari. Aceste case sunt la fel de cochete ca şi cele ale bogaţilor, dar de dimensiuni mai mici. Pe lângă patrimoniul istoric, turiştii pot admira şi peisajele absolut superbe şi pot practica parapanta. Zona a devenit, de fapt, un adevărat paradis al

Cifre:

3 milioane de euro reprezintă valoarea investiţiei în satul hotelier din Petreşti 1,5 milioane de euro va ﬁ suma care va proveni din credite bancare

amatorilor de parapantă şi atrage vizitatori din Olanda, ungaria, statele unite ale Americii ori Marea Britanie. Acelaşi model de promovare ar urma să ﬁe folosit şi pentru satul turistic din Petreşti. iar cele trei chei din Munţii Apuseni, împreună cu satele din jur şi cu oraşul Turda, ar putea oferi circuite turistice complexe, astfel încât vizitatorii să se poată bucura de o vacanţă totodată relaxantă şi activă.

Claudiu Pădurean

”Vilele noastre vor ﬁ construite din lemn şi din piatră, piatră de râu. Stilul este reprezentat de casele tradiţionale din Maramureş şi din Apuseni. Avem deja case vechi, unele din stejar, altele din lemn de esenţă mai moale, pe care le recondiţionăm şi de reinstalăm cu băi, cu toate condiţiile de patru stele” Indrei Raţiu.

Turism feroviar O oportunitate interesantă pentru turiştii care vor alege zona Petreşti va ﬁ reprezentată de turismul feroviar. Și asta pentru că vechea linie de cale ferată cu ecartament îngust, aşanumita mocăniţă, ar urma să ﬁe repusă în funcţiune şi va circula pe Valea Arieşului. Proiectul a fost lansat de primarul din Turda, Tudor Ștefănie, care a spus că îşi doreşte un parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj şi cu Consiliul Judeţean Alba, precum şi cu primăriile localităţilor de pe traseul mocăniţei. De asemenea, pentru a preveni distrugerea totală a liniei de cale ferată, Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu naţional din Cluj a trecut calea ferată în patrimoniul naţional.

www.transilvaniabusiness.ro

Transilvania Business

turisM

Una dintre cele mai frumoase staţiuni din Munţii Apuseni este, totodată, cea mai mare comună din Europa, după criteriul suprafeţei teritoriale. Mărişelul are multe atuuri care o pot transforma în perla turismului din Carpaţii Occidentali. În primul rând, este frumuseţea peisajelor, mai ales din zonele încă necălcate de picior de om, cum ar ﬁ Tărâmul lui Zamolxe de la Ţâcla Gavrii. Apoi, există tradiţii de genul Junilor din Mărişel ori a ultimelor şezători din Europa. Există, apoi, investiţii în obiective cum ar ﬁ pârtia de schi ori primul observator astronomic privat din România.

Obiective „Am dori ca cel mai târziu anul viitor zona Mărişelului să fie declarată zonă de interes turistic local, unde ştim că este nevoie de un număr minim de circa 50-60 de locuri de cazare. Dar probabil că nu îndeplinim toate condiţiile pentru a ajunge să calificăm Mărişelul drept o zonă de astfel de interes, motivul cel mai important constituindu-l infrastructura. Dacă nu are infrastructura, respectiv noi drumuri asfaltate care să traverseze localitatea şi dacă nu are reţele de apă şi canalizare, nu se îndeplinesc condiţiile necesare. Pentru comuna Mărişel oportun şi strict necesar ar fi o reţea de canalizare care lipseşte la această dată” a spus preşedintele asociaţiei, Viorel Pleşa.

Mărişelul a devenit una dintre cele mai noi destinaţii de schi din Munţii Apuseni. Există o pârtie de 800 de metri, cu teleschi, perfectă pentru cei care învaţă tainele sporturilor de iarnă sau pentru care stăpânesc la un nivel mediu tainele schiatului. Pârtia are teleschi şi a fost construită de un grup de oameni de afaceri din localitate, printre care fondatorul primei pensiuni turistice din Mărişel, Viorel Pleşa. ”Putem vorbi de o pârtie de dificultate medie, care este accesibilă pentru largi categorii de schiori”, a spus Viorel Pleşa. Iar pe lângă această pârtie, mai există un alt proiect, finanţat din fonduri europene, care presupune amenajarea altor două pârtii de schi, astfel că Mărişelul va deveni, în final, una dintre cele mai attractive destinaţii turistice din Transilvania, din acest punct de vedere. Iar pentru cei care vor să îşi petreacă sfârşitul de săptămână altfel decât pe pârtia de schi, există numeroase alte posibilităţi de recreere. În Mărişel există şi pârtii de sănii, dar şi posibilitatea de a face excursii prin pădurile de brazi şi de molizi în căruţe ori în sănii trase de cai. De asemenea, există şi posibilitatea de a vizita observatorul astronomic privat din comună, seara, ori de a petrece clipe frumoase în jurul focurilor de tabără. Un avantaj demn de luat în seamă este reprezentat de preţurile mici practicate de pensiuni, dar şi apropierea de Cluj.

Observator astronomic privat O altă investiţie, care a transformat Mărişelul într-o destinaţie turistică inedită, este reprezentată de primul observator astronomic privat din România. Doi doctoranzi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Paul Dolea şi Vlăduţ Dascălu, sunt cei care au pus bazele unui complex ştiinţiﬁc în comuna clujeană Mărişel. Este vorba de un observator astronomic care se aﬂă la cota 1.120, unde este practicată radioastronomia. „Observatorul are o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Noi am cumpărat terenul. Prima parcelă a fost cumpărată de mine. Am avut un magazin care s-a închis şi, cu ultimii bani, am convins-o pe soţie să

accepte să cumpărăm această parcelă. Ulterior, l-am convins pe prietenul meu Tavi Cristea (patronul firmei clujene BitNet- n.r.) să cumpere încă o parcelă, lângă a mea, şi, astfel, am obţinut terenul pentru observator", spune Paul Dolea. Pe terenul observatorului astronomic se înalţă trei clădiri şi două antene parabolice. Există, de asemenea, o clădire fabricată din panouri de genul celor folosite în construirea halelor industriale. Clădirea are la parter două camere destinate instrumentelor şi aparatelor ştiinţifice. La etaj se află o cupolă mobilă. „Am adus această cupolă de la Baltimore, SUA. Este una foarte modernă", spune Dolea. Una dintre antenele parabolice, care are trei metri înălţime, este destinată supravegherii sateliţilor de orbită joasă, aflaţi la circa 700 de kilometri depărtare de Pământ. „Aceşti sateliţi merg cu o viteză de şapte kilometri pe secundă, iar antena dispune de un proces foarte bun, care permite urmărirea lor", spune Vlăduţ Dascălu, cel de-al doilea doctorand. Datele obţinute de observatorul din Mărişel sunt corelate cu informaţiile obţinute de alte staţii de observare radioastrono mică de la nivel internaţional. Cea de-a doua antenă parabolică, cu diametrul de 3,8 metri, este destinată comunicaţiilor cu sateliţii geostaţionari. Antena este folosită mai ales pentru observarea sateliţilor meteorologici. Cei doi doctoranzi pasionaţi de astronomie doresc să aducă la Mărişel şi un telescop optic performant, dar şi să contribuie la popularizarea astronomiei ca ştiinţă în rândul elevilor. „Acum am o lunetă terestră, cu care, de exemplu, copiii pot să vadă craterele de pe Lună. Însă vrem să dotăm observatorul la un nivel cât se poate de competitiv", spune Paul Dolea.

Modă turistică Înﬁinţarea observatorului astronomic privat a dat tonul unor transformări în turismul practicat în această comunitate. Proprietarii pensiunilor din Mărişel au inventat o strategie bună de supravieţuire pe timp de criză. Ei au început să organizeze tabere şcolare tematice. Tonul l-a dat pensiunea "Popasul Iancului", prima din staţiune care a obţinut autorizarea ca tabără şcolară. "În 2010, am decis să organizăm o

TURISM tabără de astronomie, mai ales că la noi în Mărişel se află un observator astronomic privat, care stârneşte un mare interes printre tineri. Am obţinut autorizarea necesară pentru a organiza astfel de tabere, iar anul trecut am organizat-o pe prima. Pentru că s-a bucurat de un mare succes, anul trecut am organizat încă o tabără", spune proprietarul pensiunii "Popasul Iancului", Viorel Pleşa. El spune că va organiza astfel de tabere şi în anii următori. Deja proprietarul pensiunii a investit într-un telescop care poate fi folosit de pasionaţii de astronomie, dar şi în calculatoare, aflate la dispoziţia tinerilor. Taberele sunt organizate în parteneriat cu observatorul astronomic privat din Mărişel, dar şi cu şcolile din Cluj-Napoca. "Vorbim de mai multe ramuri ale astronomiei. Tinerii au învăţat noţiuni de astronomie optică, adică au observat diferite corpuri cereşti cu ajutorul telescoapelor şi lunetelor, din cupola pe care o deţinem la observatorul nostru. În principal, au studiat Luna, dar şi planetele care erau vizibile. Au fost foarte încântaţi atunci când au putut constata faptul că planeta Saturn are, într-adevăr, inele, aşa cum apare în desene. Dar au fost şi observaţii asupra unor corpuri cereşti precum formaţiuni stelare duble. Cei care au venit în tabăra de la Mărişel au învăţat şi noţiuni de radioastronomie, inclusiv monitorizarea sateliţilor artificiali ai Pământului, dar au învăţat, totodată, şi cum să facă transmisiuni radio", a spus Paul Dolea.

Sprijin din partea fundaţiilor În tabăra de astronomie de la Mărişel au venit în acest an 17 elevi, cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani. „Unii dintre ei sunt elevi care merg la olimpiade de astronomie, cu performanţe foarte bune. Unii dintre ei nu ar fi avut posibilitatea de a merge în această tabără pentru că provin din familii cu venituri foarte mici. Aşa că olimpicii aflaţi în această situaţie au fost sprijiniţi de Clubul Rotary Samus şi de Fundaţia Dinu Patriciu", au spus organizatorii taberei. Cei mai mulţi copii provin de la şcolile din Cluj-Napoca. "Interesul pentru această tabără de astronomie este mult mai mare. De exemplu, am avut o fetiţă din Braşov care a aflat în tren, dintr-o discuţie, de această tabără. A căutat pe Internet, a sunat la conducerea Şcolii Constantin Brâncuşi din Cluj şi a venit în tabără", spune Paul Dolea.

Turism tradiţional Un alt tip de turism care se dezvoltă este cel bazat pe tradiţiile locale. În plină eră a reţelelor de socializare pe Internet, moţii au redescoperit farmecul vechilor şezători, organizate ca pe vremea bunicilor. Practic, este vorba de o tradiţie care s-a stins de câteva decenii şi care acum a fost redescoperită cu entuziasm. Prima şezătoare din ultimii ani a avut loc în 2011 la pensiunea Popasul Iancului, unde s-au adunat peste 50 de persoane. Toţi moţii au venit îmbrăcaţi în portul popular din Munţii Apuseni. Astfel, femeile au venit îmbrăcate cu ii, cu cătrinţe şi cu cojoace din piele de oaie. Bărbaţii au venit îmbrăcaţi în iţari şi în haine de pănură, precum şi cu căciuli din blană de miel negru ori brumăriu. Primele s-au adunat femeile din sat, care s-au adunat într-una dintre sălile pensiunii Popasul Iancului. Femeile au venit cu caiere de lână ori de câlţi, precum şi cu vârtelniţe şi cu pânze pentru brodat. Ele au adus şi merinde, adică brânză, slănină, cârnăciori,

www.transilvaniabusiness.ro

Mărişelul este una dintre cele mai frumoase zone din Apuseni ceapă roşie şi murături. Gazdele, familia Victoriţa şi Viorel Pleşa, au oferit băuturile. Adică, pălincă de prune, secărică sau whiskey-ul moţesc, o băutură preparată din secară, aﬁnată şi vin adus de la Câmpie. Femeile au început să lucreze şi să se cinstească cu băutura oferită din belşug. După vreo două ore, atmosfera a început să se încingă, iar femeile mai bătrâne au început să facă vrăji. Adică, să aprindă ghemotoace de câlţi. Tradiţia spune că fata spre care se îndreaptă câlţii aprinşi se va mărita în acel an. O altă vrajă este cea a sitei. Femeile mai vârstă şi-au rostogolit o sită de cernut făina printre picioare, în „Observatorul are o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Noi am cumpărat terenul. Prima parcelă a fost cumpărată de mine. Am avut un magazin care s-a închis şi, cu ultimii bani, am convins-o pe soţie să accepte să cumpărăm această parcelă. Ulterior, l-am convins pe prietenul meu Tavi Cristea (patronul ﬁrmei clujene BitNet- n.r.) să cumpere încă o parcelă, lângă a mea, şi, astfel, am obţinut terenul pentru observator" – Paul Dolea, cercetător

timp ce strigau numele ﬂăcăilor din sat. Obiceiul arată că fata spre care se îndreaptă sita este iubita ﬂăcăului al cărui nume este strigat. După ce s-au plictist de tors şi de vrăji, femeile au ieşit ”să scuture gardul”. Acesta a fost semnalul pentru venirea feciorilor. Însoţiţi de muzicanţi, ei au venit şi le-au luat la joc pe femei. A urmat o nouă repriză de tors, timp în care bărbaţii sau retras într-o altă cameră, ca să chefuiască în lege. Însă, după un sfert de oră, femeile au aruncat în mijlocul camerei caierele şi au spus că nu mai au chef să lucreze. Aşa că au mers în camera unde chefuiau bărbaţii. Au încins o petrecere care a durat până la miezul nopţii şi în care reprizele de dans au fost întrerupte doar de perioadele în care oamenii au servit gulaş şi sarmale.

Cea mai mare comună din Europa Comuna Mărişel, situată în zona de munte a judeţului Cluj, este comuna cu cea mai mare suprafaţă locuibilă

din sud-estul Europei, aproximativ 8.594 de hectare. Localitate aflată la peste o mie de metri altitudine, în stilul cătunelor specifice Apusenilor, în care tradiţiile nu au fost alterate de timp, Mărişelul şi-a conservat farmecul de odinioară. Turiştii care aleg ca loc de relaxare această comună din munţii Apuseni, au ocazia să guste din bucatele tradiţionale şi ecologice, mai ales din mâncarea specifică zonei şi anume balmoşul cu ciuperci sau pot opta pentru o plimbare în aer curat, pe jos, cu căruţa ori cu sania în timpul iernii. Pe lângă peisajele deosebit de frumoase, un punct turistic important îl constituie şi stâncile, prin cel mai înalt pisc, Ţâcla Gavrii, de pe vârful căruia se poate observa întreaga Vale a lui Zamolxe, Defileul Răcătăului şi al Someşului Cald. Un alt monument, Crucea lui Avram Iancu, a fost ridicată la Fântânele în cinstea victoriei oastelor conduse de către oamenii lui Iancu, în anul 1849, împotriva cotropitorilor maghiari. Primarul comunei, Traian Mariş, a spus că până anul viitor intenţionează să mai amenajeze încă alte două pârtii de schi, una de 1.300 de metri şi cealaltă cu o lungime de aproximativ 600 de metri, pentru începători. „Este un parteneriat public-privat. Am accesat fonduri europene în valoare de 5,5 milioane de euro” a adăugat acesta. Totodată, a început lucrul şi la amenajarea unui muzeu al satului, însă acesta nu a fost terminat, deocamdată, din cauza lipsei de fonduri. În ceea ce priveşte cazarea, turiştii au la dispoziţie trei cabane, de trei margarete fiecare, clasificate la Ministerul Turismului. La Cabana Moţilor, Popasul Iancului şi Pensiunea Maria se pot caza 48 de turişti, dar mai există şi alte unităţi, particulare sau în curs de autorizare, care pot găzdui până la o sută de oameni. Serviciile pe care le oferă acestea sunt foarte bune, iar ingredientele folosite la prepararea bucatelor, lapte, ciuperci, ouă, dulceţuri şi siropuri din fructe de pădure sunt ecologice şi sunt pregătite de femeile din zonă. De promovarea turismului în zonă se ocupă si membrii Asociaţei Pelaghia, botezată după numele unei eroine locale, Pelaghia Roşu, care a luptat în 1849, alături de oastea lui Avram Iancu, contra armatei maghiare în această parte de Apuseni.

Claudiu PădurEan

turism

Turda - oraşul muncitoresc - devine staţiune Ultimele două decenii au adus o transformare radicală a oraşului Turda, care a devenit staţiune de interes local şi este pe cale să se transforme într-o staţiune de interes naţional. Salina Turda, caatrul roman, băile sărate ori centrul medieval al oraşului sunt cele mai vizitate obiective turistice. Turda este un oraş care s-a transformat radical după căderea comunismului. Dacă în anul 1989, era un oraş muncitoresc cenuşiu, acoperit de praful alb produs de fabrica de ciment, oraş în care funcţionau fabrici cu mii de angajaţi, dar care produceau o poluare imensă, acum autorităţile doresc să îl transforme într-o destinaţie turistică. Pe de o parte, închiderea vechilor fabrici a adus valuri de şomeri. Pe de altă parte, cu ajutorul fondurilor europene, a fost reabilitate vechea mină de sare, află în exploatare încă din Evul Mediu şi extinsă în perioada Habsburgilor. Acum, din Salina Turda nimeni nu mai extrage un gram de sare. Societatea care administra mina a dat faliment, în perioada interbelică, apoi vechea mină a fost folosită pe post de adăpost antiaerian, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, societatea de industrializare a laptelui din Turda a folosit salina pe post de depozit. După Revoluţia din anul 1989, actualul primar, Tudor Ștefănie, a început să ofere minei de sare o utilitate turistică. Începutul a fost unul modest, însă acum, în mină, vin mii de turişti în fiecare săptămână. Oamenii vor să profite de calităţile aerosolilor din salină, care ajută la vindecarea bolilor respiratorii, dar şi să viziteze

Cifre:

30.000 de artefacte adăposteşte muzeul amenajat în Palatul Princiar

Turda devine o adevărată staţiune turistică vestigii precum un altar sculptat în urmă cu câteva secole de minerii din Turda ori un crivac de lemn, folosit pentru extragerea bulgărilor de sare din puţurile de mină. Un alt element interesant este dat dat de faptul că, într-unul dintre puţurile salinei există un lac subteran. În mijlocul acestuia se aﬂă o insulă din sare, pe care a fost amenajat un debarcader. Iar turiştii pot închiria bărci cu care să navigheze pe lacul din salină.

Muzeul din Palatul Princiar Însă aceasta nu este singura atracţie turistică. Recent, a fost redeschis pentru public şi vechiul palat princiar, folosit odinioară, de exemplu, principi şi de către elita nobiliară a Transilvanie. Printre cei mai cunoscuţi proprietari ai palatului se numără principii Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen, Mihai Viteazul ori Gheorghe Rakoczi I. Astăzi, clădirea adăposteşte Muzeul de Istorie, care are peste 30.000 de artefacte, spune istoricul Horaţiu Groza. ”Printre exponatele cele mai de seamă aş putea enumera un tablou de mari dimensiuni, care înfăţişează Dieta Transilvaniei, care a proclamat, pentru prima oară în lume, la Turda, principiul libertăţii religioase, apoi un mormânt princiar germanic, ce aparţinea populaţiei gepide şi care a fost descoperit în incinta castrului romanic, refolosit ca loc de îngropăciune în timpul perioadei migraţiilor. Este vorba de mormântul unei prinţese”, spune istoricul Horaţiu Groza.

Avantaj concurenţial

Fortiﬁcaţia romanilor

Un avantaj pe care Turda îl va avea faţă de alte staţiuni este reprezentat de faptul că va beneﬁcia de o infrastructură nouă. Iar printre marile proiecte se numără cel derulat de Compania de Apă Arieş, care va moderniza reţeaua de apă şi canalizare din oraşele Turda şi Câmpia Turzii, dar şi din satele din zonă. Un element interesant este acela că noile puţuri de apă, forate la poalele Munţilor Apuseni, vor livra apă plată la robinetele locuritorilor din Turda.

Un alt obiect care merită să ﬁe văzut este castrul roman, construit de soldaţii Legiunii a V-a Macedonica. Reprezentanţii Primăriei Turda intenţionează să amenajeze în zonă un mall pentru turişti, care să redea la dimensiuni mai mici aspectul unui castru, iar angajaţii complexului comercial să ﬁe costumaţi ca în epoca romană. De asemenea, turiştii pot vizita şi rezervaţiile naturale de la Cheile Turzii şi Cheile Tureniului, dar pot folosi Turda şi ca punct de plecare pentru excursii în toată Transilvania, spune Rareş Crăiuţ, organizatorul Transilvania Fest, un festival care promovează meşteşugurile tradiţionale şi produsele culinare locale.

”Printre exponatele cele mai de seamă aş putea enumera un tablou de mari dimensiuni, care înfăţişează Dieta Transilvaniei, care a proclamat, pentru prima oară în lume, la Turda, principiul libertăţii religioase, apoi un mormânt princiar germanic, ce aparţinea populaţiei gepide şi care a fost descoperit în incinta castrului romanic, refolosit ca loc de îngropăciune în timpul perioadei migraţiilor. Este vorba de mormântul unei prinţese” istoricul Horaţiu Groza. Turda este promovată ca destinaţie turistică de Centrul Raţiu pentru Democraţie. Reprezentanţii Centrului au creat, la început, un birou de informare turistică în Turda, într-o perioadă în care municipalităţi mult mai importante decât Turda nici nu aveau în plan aşa ceva. Apoi, reprezentanţii Centrului au conceput o strategie complexă de promovare a oraşului, care include, de exemplu, poveşti pentru copii, care să îi facă pe aceştia să îşi dorescă să viziteze Turda, spune Adina Raţiu. Însă transformarea Turzii dintr-un oraş industrial întro destinaţie turistică a presupus şi costuri sociale, spune istoricul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj. ”Închiderea fabricilor a reprezentat un proces dureros pentru multe familii, cărora le-a scăzut dramatic nivelul de trai”, spune Gheorghe Petrov. Un rol important în schimările din oraş l-au avut fondurile europene, folosite pentru amenajarea Salinei şi a lacurilor sărate de suprafaţă, care au devenit un soi de litoral al Clujului, dar şi pentru modernizarea centrului istoric. De asemenea, Turda a devenit şi o destinaţie interesantă pentru investitorii în turism, în condiţiile în care, în viitorul previzibil, oraşul ar putea să aibă două hoteluri de cinci stele, plus alte unităţi de cazare, cu două, trei şi patru stele.

Claudiu PĂDUREAN

OPINIE

Ce probleme ridică privatizarea Sănătăţii? Ultima redută a “privatizării” este sistemul de sănătate publică. Noul proiect al legii privind asistenţa medicală aduce trei probleme majore: 1. Apariţia caselor de asigurări cu operatori privaţi 2. Înfiinţarea agenţiei naţionale a calităţii şi informaţiei medicale, al cărei membru fondator este Ministerul Sănătăţii şi a cărei conducere este formată din reprezentantul Preşedinţiei, CoNAS, CNAS, Ordinul Medicilor şi Ordinul Asistenţilor Medicali. 3. Apariţia coplăţii, dar şi a pachetului minim de sănătate. Era sau nu necesară o asemenea lege? Categoric da! Oricât de greu ne vine să acceptăm, medicina de tip socialist nu este posibilă în capitalism, iar medicina fără bani în capitalism este o utopie. Plecând de la această idee, va trebui să facem o analiză a rolului Statului Social în condiţiile în care curentele politice merg spre diminuarea lui, la antipozi poziţionându-se sprijinitorii ce vor întărirea şi dezvoltarea statului social, justificarea fiind recesiunea economică.

O întrebare cheie Întrebarea cheie este: poate fi aplicată o lege a sistemului de asistenţă medicală care să aibă acceptul formal şi tacit al Uniunii Europene, în condiţiile în care colapsul sistemului de sănătate public este recunoscut de toţi factorii implicaţi? În această primă parte a articolului vom atinge subiectul cel mai sensibil - acreditarea spitalelor din România. Prin Ordinul MS nr.323/2011, privind aprobarea metodologiei şi criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă, începând cu 19.0.2011, a intrat în vigoare acest ordin, care permite o clasificare provizorie până în 31.12.2011. La această dată, o clasificare definitivă o au doar patru unităţi sanitare din România. De aici decurge o nouă provocare. Începând cu 01.01.2012, contractele CNAS cu spitalele se va realiza corespunzător noii clasificări aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Decurge de aici o întrebare logică: operatorii privaţi vor risca să încheie contracte cu spitale care nu au o clasificare permanentă şi care la rândul lor trebuie să îşi modernizeze utilităţile în funcţie de cerinţele pacienţilor, care vor fi obligaţi ca pe lângă coplată să plătească şi asigurările private? Proiectul de lege a asistenţei sanitare va trebui să răspundă la următoarea întrebare : spitalele de stat trebuie privite ca unităţi economice care trebuie să aducă profit? La această oră, spitalele sunt definite ca unităţi de utilitate publică non-profit, care însă, prin eficientizarea activităţii lor, în limitele specificului activităţii medicale, trebuie să realizeze o egalitate între cheltuieli şi venituri. În condiţiile existenţei operatorilor privaţi de asigurări medicale, este normală dezvoltarea spitalelor private, al carui scop este profitul, acestea promovând în portofoliul lor doar acele servicii medicale care sunt profitabile. În acest punct al discuţiei intervine statul social, care va trebui să aibă grijă de acel segment al populaţiei care nu îşi poate permite accesarea sistemului privat.

www.transilvaniabusiness.ro

Ce înseamnă dreptul la sănătate Cetăţenii nu au numai obligaţia de a-şi plăti impozite, ci au şi dreptul la sănătate; iar acest drept este consfinţit prin Constituţie. Tentativele de descentralizare, într-o primă fază, şi de comasare a spitalelor a eşuat deoarece nu a avut coerenţa şi sprijinul financiar pentru a se putea realiza. Cine va susţine dezvoltarea sistemului de sănătate public? De unde vor veni resursele financiare pentru a se realiza cele peste 1900 de criterii necesare acreditării unei unităţi sanitare? Cum va fi salarizat personalul medico-sanitar şi cum va fi el stabilizat în localităţile unde există un deficit? Ce vom face pentru a opri exodul personalului medico-sanitar, în condiţiile în care firmele străine de recrutare a medicilor şi asistentelor devin tot mai agresive, oferind condiţii şi salarizări la care noi nu vom ajunge, poate, niciodată? O ultimă întrebare, mai mult decât delicată este: vom continua procesul de comasare, creând unităţi sanitare mamut, de peste 1.500 de paturi sau vom crea o reţea sanitară la nivelul întregii ţări, cu maximum 500-600 de paturi, care pot să îşi eficientizeze activitatea în funcţie atât de numărul de bolnavi din zona respectivă, cât şi de implicarea financiară a autorităţilor locale şi centrale, în ultimă instanţă? La această oră, CoNAS-ul nu are un preşedinte, întrucât examenul va avea loc doar în cursul anului 2012, şi atunci cred că plecăm greşit. Noua lege prevede ordinatorii privaţi de servicii medicale care deje încep să strângă bani de la populaţie, în loc să se fi mers, în mod logic cu crearea bazei medicale atât ca infrastructură, dotare medicală şi personal medical. În concluzie, bolnavul este cel care va suporta cos-

turile, neavând însă serviciile pe care şi le doreşte şi, lucru şi mai grav, necunoscând acest proiect de lege care se poate întoarce ca un bumerang asupra sa. Ar ﬁ o singură soluţie: parlamentarii să discute în colegiile lor acest proiect de lege şi să voteze în Parlament în funcţie de ceea ce doresc cetăţenii. Ştiu, este o utopie în România, dar o realitate în țările democratice.

Dr. Iosif Zăgrean Doctor în ştiinţe medicale Specialist în management sanitar

lifestyle

Când pasiunea dansează cu business-ul mult timp”, şi-a explicat demersul Freetzy. Ştia că destinul lui se află sub foarte Centrul are toate dotările necesare, ultramozodia dansului încă de pe vre- derne, cu două săli de dans spaţioase şi dotate cu condiţionat, oglinzi şi sonorizare profesională, mea când părinţii îl purtau cu aer recepţie modernă cu minibar, vestiare spaţioase ei pe la teatru sau spectacole de cu dulăpioare individuale, duşuri şi uscăde păr, precum şi o terasă mare pentru balet. Probabil că, dacă nu l-ar toare relaxare şi parcare subterană. investiţia a depăşit fi ţinut bine pe scaunul din pu- 50.000 de euro. blic, ar fi urcat pe scenă încă de Trupa pe atunci ca să-şi comunice pa- Deşi este nevoit să se siunea care i se strecura mistu- ocupe în paralel şi de partea de marketing sau PR, itor în suflet. capitole pe care nu le simpa“Talentul pe care îl ai în tine, o să iasă la un moment dat la suprafaţă”, îmi mărturiseşte Laszlo Kund, sau Freetzy, după numele de scenă. La 14 ani aspira să urmeze cursurile renumitei şcoli de dans de la Budapesta - e.C. Dance Company. La 18 ani, după o oră de demonstraţii la examenul de admitere, juriul i-a ghicit talentul şi l-a trecut peste începători sau intermediari, direct la avansaţi. Într-un an şi 3 luni, Freetzy a epuizat toate stadiile de pregătire.

Primul centru de dans să trăieşti însă din pasiune nu este uşor. După câţiva ani de la întoarcerea în ţară, Freetzy a urmat, pe ritm de dans, toţi paşii necesari pentru deschiderea unei afaceri care să îi permită să îşi trăiască visul în continuare. Pe 5 mai, dansatorul profesionist a inaugurat în inima Clujului, pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi, în incinta magazinului Central, primul centru de dans din Transilvania şi cel mai mare din România, TDance. “M-am gândit că clujenii au nevoie de un astfel de centru de dans, Clujnapoca ﬁind un centru cultural. Pe de altă parte, oamenii aveau nevoie de o alternativă la televizorul în faţa căruia petrec

Transilvania Business

tizează la fel de mult, Freetzy susţine că merită. “De când am început să dansez, am aprofundat sensul vieţii şi m-am apropiat mai mult de Dumnezeu”, completează. spaţiul centrului, viu colorat pentru a se sincroniza cu energia pozitivă degajată la orele de dans, se prezintă ca o gazdă luminoasă, pregătită să primească cursanţii sau renumita echipă de aproximativ 200 de dansatori a lui Freetzy, Boemdance. Cu spatele la uriaşele oglinzi din cele două săli de repetiţii, instructorii profesionişti de la T-Dance pregătesc cursanţii, fie pentrul “Dansul mirilor”, dansuri de societate, fie îi ajută să îşi modeleze corpul prin dans aerobic sau dans-fitness. Micuţii beneficiază şi ei de atenţia instructorilor într-o secţiune specială- “Dance 4 Kids”. nu sunt uitate nici mişcările de hip-hop, show dance, dancehall, break dance, house, zumba, în compania unei instructoare exotice din Brazilia, sau chiar stiluri care nu se mai practică în regiunea Transilvaniei, ca funky-jazz. Deschis la nou şi împotriva plafonării, T-Dance organizează work-shopuri sau participă la tabere în care sunt implicaţi instructori renumiţi din afara ţării, cum este cea de la Reghin, Dance Camp România, unde anul trecut a participat chiar unul dintre foştii coregrafi ai lui Michael Jackson, Henry Link din usA, membru elite Force Crew.

Boemdance = boemie, spontaneitate, nebunie şi magie La întoarcerea din ungaria, unul dintre visele lui

Cifră:

200 de oameni fac parte din trupa Boemdance

Freetzy a fost, pe lângă deschiderea unui centru inovator de dans, să îşi formeze o trupă de dansatori pe care să o poarte pe cele mai mari scene. Aşa s-a născut Boemdance, care între

timp a ajuns la maturitatea unui deceniu de existenţă. unul dintre cele mai de amploare evenimente pe care trupa de dans l-a organizat şi susţinut, a fost ﬂashmobul de la Cluj, cel mai mare din ţară, în memoria lui Michael Jackson. 437 de persoane s-au alăturat atunci celor 170 de membri Boemdance care au executat mişcările pregătite de echipa lui Freetzy. Ajutat de talent, inspiraţie şi ambiţie, părintele Boemdance şi-a pus, de-a lungul timpului, amprenta coregraﬁcă asupra mai multor evenimente renumite, precum MTV Music Awards România (în 2006 şi 2007), eurovision (prin participarea lui Răzvan Krivach) sau All star Game. Mişcările concepute de el au însoţit numeroase proiecte muzicale ale trupelor Dj Project, Activ, Trident sau Las Trojas. Freetzy a adus prin proiectele sale, pe scenă, momente unice, pline de dinamism, culoare şi emoţie, răsplătite prin ropote de aplauze.

Oana Capustinschi

Viitorul sună bine Centrul T-Dance se mişcă bine şi pe ritmul de dans al afacerilor. În cele 7 luni de la inaugurare, numărul membrilor şi doritorilor să înveţe limbajul corpului a depăşit 1000. În viitorul apropiat, afacerea va ﬁ extinsă cu încă un centru într-unul dintre cartierele clujene Mărăşti sau Mănăştur şi doreşte să coopteze instructori dintre cei mai renumiţi din lume. emoţii încă mai există pentru toată echipa T-Dance. Freetzy ne spune însă că “emoţiile sunt de bun augur. Dacă nu mai ai niciun pic de emoţie, înseamnă că pasiunea ta a devenit job”.

lifestyle

Antreprenoarea propriului talent Oradea a devenit în ultimii doi ani o piaţă sigură pentru tinerii designeri. Chiar dacă fiecare creator are un job stabil, care îi dă siguranţa zilei de mâine, ei şi-au găsit curajul de a-şi exploata talentul şi de a se transforma în mici întreprinzători în timpul rămas liber. Din ce în ce mai mulţi tineri s-au lansat în mediul online cu diverse creaţii hand-made. De la bijuterii la obiecte decorative şi piese vestimentare, reţelele de socializare abundă de link-uri care direcţionează potenţialul client spre bloguri sau site-uri de prezentare. Aici curioşii găsesc diverşi anonimi care promovează produse “unicat”, “vintage”, sau “hand-made”. Autorii se feresc însă de o promovare reală care le dezvăluie identitatea, de frica legii. În marea de oferte amăgitoare se deosebesc însă adevăraţii antreprenori, care, chiar dacă sunt la început de drum, se străduiesc să facă diferenţa. În Oradea, Era Shopping Park a lansat o galerie în incinta mall-ului, în care designeri autohtoni îşi expun produsele. Sunt tineri care au curajul şi determinarea de a-şi construi încet şi sigur, un nume. Maria Felea s-a lansat pe piaţa hand-made acum un an. Absolventă a Facultăţii de Litere din Cluj, tânăra este cercetător marketing la o companie internaţională şi, deşi lucrează cu plăcere, s-a apucat de artă din dorinţa de a-şi defini identitatea. „Nu am avut niciodată dorinţa de a-mi construi o carieră anume. Am luat fiecare decizie în funcţie de momentul în care mă aflam”, spune Maria Felea. Pentru că a învăţat câte puţin din fiecare lucru, tânăra a ajuns să profeseze cu succes în mai multe domenii. „Am lucrat în resurse umane, am făcut contabilitate, am fost editor de carte şi m-am descurcat cu brio de fiecare dată, dar am schimbat domeniile pentru că mă temeam de rutină şi plafonare”, povesteşte ea.

De la hobby la proﬁt Evadarea a venit printr-un hobby mai vechi, pe care a început să-l exploateze în timpul facultăţii. „Talentul creativ mi l-am descoperit în studenţie. Nu îmi plăcea să cumpăr cadouri din magazine. Tot timpul făceam daruri personalizate, de la felicitări la bijuterii din diverse materiale textile, combinate cu mărgele”, explică tânăra. După absolvire, Maria a realizat că e păcat să nu-şi dezvolte acest hobby. „Deşi cere multă migală, este singurul lucru care

Planuri de viitor Pentru a împăca toate gusturile, Maria Felea a decis să facă şi bijuterii în serie, iar pe termen lung să-şi facă intrarea în marile magazine. “Pentru asta ai nevoie de un portofoliu profesionist şi de un site pe măsură. Următorul pas este să iau un credit din care să pot plăti o ﬁrmă specializată în site-uri şi un book”, a mai spus Maria Felea. Chiar dacă nu se poate bucura de câştiguri ﬁnanciare consistente încă, Maria Felea are încredere în talentul ei şi în acest tip de business. “Ştiu că va veni, peste ani şi ziua în care copiii mei vor trăi din asta”, a mai spus tânăra.

mă relaxează. Am învăţat să fac bijuterii din lemn şi din argilă aerată, pe lângă cele din mărgele şi textile. Am învăţat să lucrez cu polizorul şi cu burghiul, să desenez şi să pictez, chiar dacă nu am făcut cursuri”, susţine artista. Maria şi-a improvizat un mic atelier acasă şi zi de zi şi-a pus la încercare imaginaţia şi îndemânarea. Primii clienţi au fost, cum era de aşteptat, cunoştinţele. Apoi creaţiile ei au început să ﬁe căutate şi recunoscute. “Pentru a termina o singură bijuterie din lemn sau din argilă îmi lua în medie două zile, dar este o muncă pe care dacă o faci cu plăcere merită efortul”, a spus tânăra.

Bijuterii confecționate în Oradea se bucură de tot mai multă apreciere

Paşi spre antreprenoriat Şi pentru că talentul nu ajunge când vrei să ai succesul asigurat, Maria Felea şi-a dat seama că are nevoie de cursuri care să-i formeze spiritul de afacerist. Primele cursuri de antreprenoriat le-a făcut în anul 2010. Următoarele le face chiar acum. “Cursurile astea sunt utile pentru un artist. Înveţi să faci un plan de afaceri şi să gândeşti pragmatic. Acum mă apuc de alte cursuri de management, finanţate prin fonduri europene, care vor dura opt luni”, spune ea. Dacă la început s-a lăsat purtată de valul creaţiei, Maria a realizat apoi că trebuie să cerceteze piaţa, să-şi definească un stil şi să întâmpine nevoile consumatorilor. “Am investit până acum 1.500 de euro. Pare puţin pentru a porni o afacere, dar pentru un salariat înseamnă bani. Tot ce am reuşit să câştig am cheltuit pe materiale şi ustensile”, explică artista. “Mi-am dat seama că oamenii asociază cu conceptul hand-made, bijuteriile care arată rudimentar şi care se deteriorează repede. Aşa am decis să investesc în metale şi pietre semipreţioase. Vreau să fac bijuterii care să fie ca pe vremea bunicilor. Le poartă două generaţii şi nu se strică”, povesteşte ea. Acum tânăra învaţă să lucreze cu argint şi-şi comandă deja materia primă din străinătate. Burghiul şi polizorul s-au transformat în cleşti şi ciocănele, iar recunoaşterea apare pe măsura muncii. “Colaborez cu două magazine şi am fost contactată de Era Shopping Park pentru a expune în galeria lor”, a spus Maria. În plus, tânăra a fost prezentă la târgurile de profil din Ardeal.

De gustibus… Una dintre emblemele designerului sunt bijuteriile cu imagini sau portrete, care au un aer vintage. “Acestea sunt creaţiile pentru care primesc cele mai multe laude. În schimb, lumea nu le cumpără, nu au curajul să poarte ceva care nu e comun şi-i scoate în evidenţă”, susţine Maria. “Am observat că tendinţa clienţilor este să aleagă bijuterii comerciale, pe care le poţi găsi peste tot. Ei optează pentru coliere sau cercei din mărgeluţe, pentru obiecte comerciale şi foarte ieftine”, povesteşte artista.

Andreea Costea

Cifre:

1.500 de euro a investit Maria din salariu în ustensile şi materiale 8 luni durează cursul de management prin care-şi perfecţionează cunoştinţele 2 magazine specializate îi comercializează produsele, sub brandul lor

www.transilvaniabusiness.ro

lifestyle Povestea unui brand de succes din Crişana este dezvăluită de fondatorul companiei

secretele mărcii Pada Murre Pada Murre este fără îndoială unul dintre cele mai populare branduri pe piaţa autohtonă. Puţin ştiu însă că această afacere este 100% românească, a pornit în Oradea în anul 1998 şi a a avut o dezvoltare fulminantă de-a lungul anilor. Managerul Alexandru Mureşan a decis să împărtăşească povestea succesului cu cititorii Transilvania Business. Reporter: Pentru început, spuneţi-ne când şi cum a pornit această afacere? Alexandru Mureşan: Bazele afacerii au fost puse încă din anul 1993, când produceam şi comercializam exclusiv cravate în sistem en-gros. Povestea Pada Murre a început în anul 1998 în Oradea. Calitatea materialelor folosite, varietate de culori şi măiestria croiului au creat o reputaţie indubitabilă cravatelor Roland (care ulterior au devenit Pada Murre) printre cunoscătorii din întreaga ţară. Începând cu anul 2000 am intrat pe piaţa din România şi cu cămăşi, iar în 2002 s-a deschis primul magazin pentru retail. Din anul 2003, suntem prezenţi la nivel naţional cu cinci mărci înregistrate: Pada Murre, Pablone, Consigliere, iL Padrino şi Blei Frei. Din anul 2010 suntem unici distribuitori în România ai brandurilor daneze, Pre end, Gnious si Vito. În prezent, avem 15 magazine în nouă oraşe din ţară: Oradea, Arad, Cluj-napoca, sibiu, Piteşti, suceava, Bucureşti, iaşi şi Constanţa. Produsele Pada Murre sunt destinate pentru consumatorii din upper middle-class Rep.: Ce v-a determinat să alegeţi un segment de piaţă atât de pretenţios? A.M.: Cred că cel mai cinstit răspuns ar ﬁ următorul: conjunctura economică, social şi politică de la momentul respectiv, la care s-a adăugat pasiunea, atenţia şi grija pe care ﬁecare bărbat ar trebui să o manifeste vis-a-vis de propria-i înfăţişare. Oamenii cred că dacă îţi place să faci ceva anume şi îţi deschizi o afacere în acel domeniu, doar asta vei face. nimic mai greşit… în cazul unora… eu mă număr printre cei norocoşi care au avut posibilitatea sau inspiraţia de a îmbina pasiunea de o viaţă cu afacerile.

Cifre:

Rep.: Câţi angajaţi aveţi în prezent? A.M.: Momentan, avem aproximativ 80 - 100 de angajaţi în toată ţara, din care 30 în Oradea. Dacă lucrurile vor evolua aşa cum sperăm noi, într-un timp relativ scurt această cifră va creşte considerabil.

30 de angajați lucrează în Oradea pentru Pada Murre 5 mărci înregistrate are compania orădeană

Numele brandului Rep.: Cum ați ales numele brandului ? Cum l-aţi dezvoltat? A.M.: Traseul brandului Pada Murre de la inexistenţă la notorietatea din prezent a fost anevoios şi plin de provocari, deoarece românii sunt reticenţi la tot ceea ce înseamnă Made in România. Prin urmare, am creat un nume care sună cât se poate de “ne-româneşte”. Cu toate astea, semniﬁcația numelui Pada Murre este cât se poate de românească, venind de la numele celor doi copii ai mei, Paul şi David Mureşan... deci... Pada Murre. noi ne adresam bărbaţilor stilaţi, eleganţi. ne adresăm doamnelor care au un “fashion sense” aparte şi care

doresc să aibă parte de calitate. ne adresăm unui pu blic clar delimitat, acela din clasa medie superioară. Am ajuns la performanţă deoarece avem grijă ca țesăturile folosite să fie de calitate, tiparele să fie mereu în pas cu moda, croiul să fie impecabil.

Transilvania Business

Rep.: Cum v-a afectat contextul economic nefavo rabil? Ce sacrifcii stau la baza succesului de care vă bucuraţi? A.M.: Am început să vedem efectele crizei începând cu anul 2009, când a apărut efectul de substituire al produselor şi tot mai mulţi consumatori au trecut de la produsele de lux la cele mai ieftine. A scăzut cererea, s-a diminuat profitabilitatea operațională. De asemenea, am început să întâmpinăm dificultăţi în accesarea finanţărilor prin credite bancare. Rep.: Ce sacrificii aţi fost nevoit să faceţi? A.M.: Poate nu veţi crede când vă voi spune că nu am făcut multe sacrificii. nu am făcut disponibilizări, însă

am avut o perioadă scurtă de reduceri salariale. În ceea ce priveşte efectele resimţite de mine personal, acestea au fost mult mai multe şi mai acute. noi, retailerii, am fost în permanenţă obligaţi să scădem preţurile. De asemenea, au scăzut vânzările. În schimb, preţurile furnizorilor de materie primă, taxele percepute de către stat, chiriile şi toate celelalte cheltuieli au rămas la fel. Rep.: Ce planuri aveţi pentru anul 2012? A.M.: Anul acesta avem în plan renunţarea la anumite magazine care înregistrează un profit sub aşteptări sau la magazinele ale căror contracte de închiriere au expirat şi pentru care nu avem alte propuneri avantajoase de închiriere. Astfel, vor fi păstrate doar unităţile profitabile pe termen mediu şi lung. Dacă la început aveam doar haine de gală, business, elegante, din 2010 suntem unic distribuitor în România al brandurilor daneze Pre end, Vito, Gnious şi vom continua acest proiect şi în 2012. Acestea sunt branduri nordice, create şi produse în Danemarca, care conţin piese vestimentare extrem de variate: de la smokinguri până la pantaloni scurţi şi tricouri, recomandate celor care preferă stilul casual, relaxat, chiar cu accente sport. Anul acesta dorim să acordăm o atenţie deosebită şi producerii şi comercializării de piese vestimentare personalizate.

Andreea Costea

new business

Femeile au şcoală de business la Timişoara La Timişoara a fost inaugurată prima Şcoală Naţională a Femeilor Manager din România. La finalul cursurilor, care vor dura doi ani, peste 1.000 de femei vor deveni specialiste în management şi antreprenoriat. Întregul proiect este cofinanţat de Uniunea Europeană. În ultimii ani, femeile şi-au câştigat multe drepturi, iar dorinţa de a fi pe acelaşi picior de egalitate cu bărbaţii nu ocoleşte nici business-ul. Foarte multe reprezentante ale sexului frumos se află la conducerea multor companii de afaceri, iar viitorul demonstrează că bărbaţii au de ce să se teamă în continuare. La Timişoara a fost inaugurată, la mijlocul lunii ianuarie, prima Şcoală Naţională a Femeilor Manager din România. Aici, în mod gratuit, 1.200 de femei vor învăţa toate secretele pentru a ajunge un bun manager şi antreprenor în viitor. Şcoala se află pe strada 1 Decembrie din oraşul de pe Bega, iar panglica a fost tăiată, printre altele, chiar de una dintre cele mai importante femei din România, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Sulfina Barbu. Sub coordonarea Asociaţiei pentru Promovarea Femeii din România, alături de Fundaţia româno-germană de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor, şcoala bănăţeană poate primi orice femeie din ţară, cu condiţia ca aceasta să fie angajată în câmpul muncii.

Cifre:

120 de ore trebuie să petreacă femeile manager în şcoala din Timişoara 1.200 de femei vor beneﬁcia de cursuri de formare în domeniul antreprenoriatului

Atenţie, bărbaţi! Vin femeile! Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Sulfina Barbu, i-a ameninţat pe bărbaţii din domeniul afacerilor că ar trebui să se teamă pe viitor. Oficialul de la Guvern este convins că, la finalul acestor cursuri, numărul femeilor manager şi antreprenor din România îl va depăşi pe cel al bărbaţilor. „Acest proiect va contribui la creşterea calităţii resursei umane în rândul femeilor, la creşterea posibilităţilor ca femeile să îşi deschidă propria afacere. În România, din acest punct de vedere, stăm mai bine decât multe state ale Uniunii Europene, pentru că avem un număr mai mare de afaceri conduse de femei manager şi un număr mai mare de femei manager, dar cifra aceasta poate să crească. Un astfel de proiect aduce un plus de valoare. Peste doi ani, la finalul lui, ponderea între bărbaţi şi femei manager va fi în favoarea femeilor, un lucru normal până la urmă. Acest proiect va oferi multor femei şansa să-şi deschidă o afacere şi acesta este cel mai important aspect”, a spus Sulfina Barbu.

www.transilvaniabusiness.ro

rioada concediului de odihnă. De asemenea, femeilor care vor veni din alte oraşe li se vor asigura cazare şi Valoarea întregului proiect este de peste trei milioane masă gratuit. „Este prima şcoală de acest tip din de euro şi este cofinanţat din Fondul Social European, România şi este un eveniment foarte important. prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Şcoala este gratuită, se adresează femeilor care sunt Resurselor Umane 2007-2013. „Prima astfel de Şcoală angajate pe piaţa forţei de muncă şi doresc să pentru femei este un eveniment de referinţă pentru avanseze în carieră şi din această cauză o condiţie de priorităţile stabilite de Uniunea Europeană privind participare este aceea de a fi angajată. Se poate înscrie combaterea discriminării de gen pe piaţa forţei de orice femeie din toate cele opt regiuni de dezvoltare muncă. Odată cu deschiderea acestei şcoli, 1.200 de ale României, care este angajată, are studii superioare femei vor fi instruite şi vor şi trebuie să depună la dosarul dobândi competenţe cheie în de înscriere o dovadă a domeniul managementului şi ”Se poate înscrie orice femeie din toate concediului de odihnă pe antreprenoriatului, 1.000 de cele opt regiuni de dezvoltare ale perioada derulării cursului femei vor beneficia de servicii României, care este angajată, are studii de formare, care este de de planificare a carierei, 600 120 de ore fizice pe care superioare şi trebuie să depună la de persoane vor fi susţinute fiecare persoană trebuie să dosarul de înscriere o dovadă a concediu în vederea iniţierii unei afaceri le petreacă la sediul şcolii. lui de odihnă pe perioada derulării cursului şi 12 acţiuni independente ale Pe de altă parte, femeia va de formare, care este de 120 de ore fizice femeilor vor fi iniţiate şi premai participa la un prope care fiecare persoană trebuie să le pe- gram de instruire online de miate pe parcursul următotreacă la sediul şcolii” – Adela Dinu rilor doi ani”, se arată într-un 60 de ore, ce poate fi parcomunicat al Asociaţiei pencurs şi de acasă, iar la final tru Promovarea Femeii din se primesc două certificate România. Chiar înainte ca această instituţie să fie inau- de la Ministerul Educaţiei şi de la Ministerul Muncii gurată oficial, aproape 700 de femei erau deja înscrise pentru specializarea de manager şi pentru compepe liste. Ele, alături de alte 500 care vor participa la prima tenţe antreprenoriale”, a explicat cum funcţionează serie de cursuri, vor deveni oficial manager dacă par- această şcoală preşedintele Asociaţiei Promovării Feticipă timp de 120 de ore la cursurile acestei şcoli. meii din România, Adela Dinu. Reprezentantul APFR a mai precizat că 12 dintre cele mai bune femei, la finalul acestor cursuri, vor fi sprijinite şi financiar pentru Cum o condiţie principală este prezenţa activă în deschiderea oricărei afaceri pe care şi-o doresc.

Premii în bani la ﬁnal

Concediu activ de odihnă

câmpul muncii, „elevele” vor veni la şcoală doar în pe-

Adrian Rus

Femeile sunt instruite cum să devină buni manageri (www.opiniatimisoarei.ro)

INTERVIU E.S. Philippe Beke: “Dezvoltarea infrastructurii, esenţială” E.S. Philippe Beke, Ambasadorul Regatului Belgiei la Bucureşti, promovează consolidarea relaţiilor bilaterale cu România şi analizează reuşitele de până acum. Reporter : Care sunt brandurile de provenienţă belgiană, renumite pe piaţa din România, pe care consideraţi că tradiţia şi potenţialul le-au impus cel mai bine pe piaţa locală? E.S. Philippe Beke: Belgia este o renumită ţară europeană, aşadar marca Belgia este sinonimă cu calitatea. Cu ocazia săptămânilor belgiene în hypermarketurile belgiene Cora, s-a constatat că produsele prezentate, bere şi ciocolată, au fost foarte tentante pentru cumpărătorul român. Cora este o societate belgiană cu numeroase investiţii în Belgia, Franţa şi România. Grupul Delhaize, un alt gigant belgian în domeniul distribuţiei, s-a angajat prin dezvoltarea unei mărci locale, Mega Image, care, pentru consumatorul cotidian bucureştean a devenit, cu cele peste 100 de supermarketuri în regiunea capitalei, o referinţă a calitaţii, care caută în primul rând să prezinte produse româneşti de calitate. Dintre celelalte produse de consum belgiene, cele de nişă şi-au croit drum către cunoscători, de exemplu marca de legume congelate Dujardin, distribuită prin Macromex şi, de curând La Lorraine, un producător de pâine de referinţă, cu producţie la Cluj, care de asemenea este în parteneriat cu societatea română Macromex. Distribuţia berilor Stella Artois, Leffe, precum şi a altor beri speciale belgiene tipice se face în sectorul restaurantelor. Chiar la Bucureşti pot fi degustate mâncăruri pe bază de beri belgiene în restaurante renumite ca Waterloo, Café Leffe sau Belle Epoque. Rep: Care ar fi rolul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine pentru a crea oportunităţi astfel încât şi mai multe companii belgiene să investească în România? P.B.: Ca orice instanţă care trebuie să atragă investitori să vină să se instaleze în anumite zone, instanţele române trebuie să facă evaluări SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, and reats). România trebuie evaluată în diversitatea sa, tot aşa cum trebuie şi poziţionată, printr-o metodă generală a avantajelor comparative ce vor fi oferite investitorilor în raport cu celelalte ţări vecine. În general, investitorii acordă mare importanţă situaţiei statului de drept din ţară, facilităţilor din infrastructură şi calităţii mâinii de lucru, sau într-un cadru mai larg, resurselor umane. Dacă aceste trei condiţii sunt îndeplinite, investitorul se va interesa apoi de taxe şi de costul salarial în relaţie cu productivitatea. Bineînţeles că aceste evaluări se fac şi de către mari companii de consultanţă, dar s-ar cuveni să reprezinte o grijă permanentă a oricărei instanţe publice care insistă asupra promovării investiţiilor. Rep: Există o tendinţă a managerilor români de a începe să investească în străinătate. Ce afaceri româneşti credeţi că ar avea succes în Belgia? P.B.: Eu personal nu am cunoştinţă decât de câteva investiţii imobiliare ale unor societăţi de capital român în Belgia. Ar fi probabil mai important ca societăţile româneşti să investească în ţara lor pentru a dezvolta calitatea constantă şi produse de referinţă, decât să se orienteze către investiţii într-o ţară ca Belgia, care

trial zonings) şi de centrele de afaceri (business centres). Societăţile belgiene şi-au marcat interesul în toate aceste trei domenii, pentru a îşi vedea poziţiile întărite pe piaţa românească. Acest fapt este valabil şi pentru energia regenerabilă, şi, într-o anumită măsură şi pentru sectorul distribuţiei.

le-ar permite în mod cert să se poziţioneze la nivel local, dar care vor fi mult mai greu de organizat la o scară ce implică alinierea la globalizare. Distribuţia de produse româneşti de calitate, mai ales a celor de consum, ar putea avea un viitor frumos, aşa cum ar puteao avea şi parteneriatele în diferite domenii de servicii. Între paranteze, marca de automobile româneşti Dacia a fost aleasă ca cea mai bună marcă de maşini în 2011 de către membrii asociaţiei consumatorilor belgieni. Rep: Cât de strânsă este legătura cu oamenii de afaceri români? P.B.: De multă vreme comerţul exterior al României cu Belgia este excedentar. De când cu succesul noilor modele Dacia, exportul de maşini din România către Belgia a cunoscut o creştere notabilă, diminuând astfel deficitul comercial. Oamenii de afaceri români care au legături cu oamenii de afaceri belgieni doresc, fără îndoială, ca acest « miracol » Dacia să se repete şi în alte sectoare. Cu ocazia diferitelor misiuni comerciale române în Belgia, precum şi a misiunilor belgiene în România, se poate constata existenţa unui respect reciproc şi a unei dorinţe de a găsi modalităţi pentru posibilitatea dezvoltării comerţului între cele două ţări. Rep: Care consideraţi că sunt priorităţile investitorilor şi oportunităţile în România pentru 2012? P.B.: Odată cu criza comercială care din 2008 a izbucnit în toată Europa Occidentală, lumea afacerilor este pusă sub presiune. Această presiune nu provine numai în urma dificultăţilor create de datoria suvera nă, se datorează şi competitivităţii crescute a Chinei, Indiei, Rusiei şi Braziliei. Când în 2007 România s-a alăturat Uniunii Europene, în mod cert ţara nu era pregătită 100%, dar era gata să întâmpine investitorii care aveau nevoie să îşi consolideze baza competitivă pentru a se poziţiona mai bine. Acest avantaj care a apărut în 2007 este şi astăzi interesant, cu condiţia ca infrastructura să se dezvolte rapid şi să fie susţinută calitatea învăţământului. Odată cu dezvoltarea infrastructurii, România, cu trei coridoare europene, va putea să primească transportul intermodal, care în contextul regional va fi tot mai important pentru logistica de mâine, alături de zonele industriale (indus-

Rep: Cum apreciaţi potenţialul turistic al României? P.B.: Turismul este un domeniu foarte vast, care combină recreere, cultură şi biodiversitate în acelaşi timp. Decizia de a conferi Sibiului titlul de capitală culturală Europeană în 2007 a atras în mod cert numeroşi turişti din lumea toată, aşadar şi din Belgia. Ştiind că partea de est a Belgiei în secolele XII şi XIII era o zonă de exod a famillilor către pământurile româneşti, este astăzi, mai mult ca în trecut, un element interesant pentru ca turişti din această zonă a Belgiei să fie mai mult interesaţi de turismul cultural. Ştiaţi că oraşul Sighişoara a fost fondat, în parte, de familii saxone din provincia Antwerpen ? Ar fi fost în total 20.000 de persoane din această provincie care, în timp, s-ar fi instalat pe pământuri româneşti. Ştiaţi că există nume de comune româneşti în Transilvania care fac încă referire la anumite familii de origine belgiană care s-au instalat în Transilvania? Este, în tot cazul, o temă foarte frumoasă pentru turiştii care pot vizita nu numai oraşele, dar şi bisericile fortificate, cea de la Prejmer fiind o adevărată bijuterie. Spotul publicitar de la televiziune care promovează România drept « Grădina Carpaţilor» este o foarte frumoasă reuşită. Oamenii sunt invitaţi să viziteze siturile istorice şi nu doar atât, ci şi marea varietate a naturii. În acest cadru sunt de părere că dezvoltarea agro-turismului în România ar reprezenta un atu în plus. Faptul că aproximativ 250 de oraşe şi comune belgiene au avut relaţii privilegiate în ultimii 20 de ani cu un număr egal de oraşe şi comune românesti constituie un avantaj suplimentar pentru a promova, de la om la om, descoperirea unor capodopere încă bine ascunse. Rep: Cum estimaţi ratele de evoluţie pentru economia ţării dvs în condiţiile particulare ale crizei experimentate în ţara dvs? P.B.: Belgia se numără printre cele mai puternice economii europene. Bineînţeles că din cauza crizei din 2008-2009 sectorul bancar a fost dur lovit în Belgia, dar nivelul activităţii economice rămâne încă foarte puternic, atât în ţară cât şi în străinătate, prin investitorii săi. Societăţile belgiene sunt lideri în mai multe domenii, şi reuşesc, dată fiind colaborarea cu universităţile şi prin cercetare, să creeze o cerere cu noile lor produse. Datorită traficului portuar în continuă creştere şi a cooperării transfrontaliere cu Olanda, Franţa şi Germania, s-au instalat poli de dezvoltare economică care continuă să ia amploare. Economia Europei de astăzi nu se opreşte la frontiere şi de acum încolo va trebui să existe o viziune mai amplă în privinţa unor domenii precum energia regenerabilă, pentru că vântul nu se opreşte la frontiere, mediu, fiindcă poluarea apelor curgătoare nu se opreşte la frontiere, sectorul transporturilor şi logisticii, pentru că fluxul produselor nu se opreşte la frontiere pe o piaţă unică.

Ionuţ OPREA

opiniE

Modificările produse în sectorul Energiei din surse regenerabile În decursul anului 2011, sectorul energetic a suferit modificări majore atât în privinţa, legislaţiei primare cât şi a legislaţiei secundare. Principalele aspecte avute în vedere prin modificarea şi completarea legii 220/2208 prin OUG 88/2011 sunt: • angajamentul autorităţilor de a monitoriza schema de sprijin şi, în cazul în care se constată o situaţie de supracompensare (creştere a ratei de rentabilitate ce poate fi obţinută de investitori cu 10% faţă de valoarea prezentată în calculele de autorizare ale Comisiei Europene), de a lua măsuri pentru reducerea numărului de certificate verzi acordate; • definirea unui mecanism pentru gestionarea eventualei aglomerări de ajutoare şi prin reducerea numărului de certificate verzi pentru beneficiarii aglomerărilor respective; • necesitatea de a face distincţia între acordarea numărului de certificate verzi în cazul biomasei, având în vedere diversitatea de tehnologii şi materii prime, ceea ce atrage costuri diferite pentru producerea energiei; • reducerea numărului de certificate verzi pentru anumite tehnologii având în vedere că, în acest caz, datele de proiect au relevat faptul că numărul de certificate verzi prevăzut de lege conduce la supracompensare; • asigurarea acordării de certificate verzi pentru instalaţii second-hand bazate pe surse eoliene, deoarece nu erau disponibile informaţii pentru alte tehnologii; Pentru a veni în sprijinul modificărilor aduse legislaţiei, au fost emise trei noi acte normative cu privire la sistemul de promovare pentru energia din surse regenereabile emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prin care au fost aprobate succesiv: - Regulamentul de Acreditare pentru producătorii de

energie din surse regenerabile; - Regulamentul pentru emiterea de certificate verzi, - Metodologia de stabilire a cotelor anuale de achiziţie de certificate verzi. Acreditarea producătorilor de energie din surse regenerabile poate fi solicitată fie într-o singură etapă, fie în doua etape, preliminară şi finală, acreditarea prelimi nară fiind valabilă pentru perioada de probe a centralei. Schema de sprijin se va aplica producătorilor care îşi pun centralele în funcţiune înainte de anul 2016. În cazul producătorilor de energie din surse regenerabile care au beneficiat de certificate verzi anterior aplicării sistemului de promovare, duratele cu care se va reduce schema curentă conform celor menţionate mai sus se vor diminua corespunzator cu perioadele pentru care acestia au beneficiat deja de certificate verzi. Până la data de 1 martie a fiecărui an, ANRE va stabili cota anuală obligatorie de achiziţie de certificate verzi, pe baza balanţei dintre cantitatea realizată de energie electrică din surse regenerabile şi consumul efectiv de energie electrică din anul precedent, dar fără a depăși nivelul corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică din surse regenerabile.

Numărul de certificate verzi pentru fiecare tehnologie Conform modificărilor aduse, graficul de alocare pentru certificatele verzi emise lunar de către operatorul de transport este după cum urmează: • 3 (trei) certificate verzi pentru fiecare 1 MWh de energie electrică produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt noi sau 2 (două) certificate verzi pentru fiecare 1 MWh de energie electrică produs şi livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt retehnologizate şi care au o putere instalată de cel mult 10MWh; • 1 (unu) certificat verde pentru fiecare 2 MWh de energie electrică produși de centrale hidroelectrice cu o

putere instalată de cel mult 10MWh, care nu se încadrează în categoria de mai sus; • 2 (două) certificate verzi pană în anul 2017 şi un certificat verde începând cu anul 2018 pentru fiecare 1 MWh produs de producătorii de energie electrică din energie eoliană; • 2 (două) certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de producătorii de energie electrică din surse de biogaz, energie geotermală, biomasă, biolichide; • 1 (unu) certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs de producătorii de energie electrică din gaze rezultate din fermentarea deşeurilor şi a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate; • 6 (şase) certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de producătorii de energie electrică din centrale fotovoltaice (energie electrică de la panouri solare); • 1 (unu) certificat verde pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat este acordat în plus faţă de certificatele indicate mai sus, pentru energia electrică produsă în centrale/grupuri de cogenerare care utilizează surse de energie regenerabilă, cum ar fi biogaz, energie geotermală, biomasă provenind din culturile energetice, biolichide, fermentarea gazului şi fermentarea nămolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate. Din această perspectivă, cu siguranţă piaţa locală va fi un punct fierbinte pe harta investitorilor în energia regenerabilă în următorii 2-3 ani, schema de sprijin recent adoptată pentru acest gen de proiecte fiind doar unul dintre factorii care fac din România una dintre cele mai căutate destinaţii la nivel european.

Andrei Călin Coroian Avocat colaborator senior Sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

afaCeri

Cine i-a angajat pe inginerii Nokia O companie clujeană, cotată în topul celor mai dinamice firme de IT din Europa, a dat lovitura. AROBS Transilvania Software a anagajat o parte semnificativă a inginerilor care produceau software pentru Nokia şi a preluat sediul abandonat de finlandezi, situat în Olimpia Business Center din Cluj-Napoca. O companie clujeană inclusă ani la rând în topul celor mai dinamice companii IT din Europa - AROBS Transilvania Software, a preluat sediul fostei divizii software a Nokia, din Olympia Business Center din ClujNapoca, dar şi o parte a foştilor angajaţi Nokia din cadrul acestei divizii, care au lucrat pentru aplicaţii extrem de complexe. Potrivit directorului de marketing al AROBS Transilvania Software, Camelia Iuşan-Cocis, anul 2011 a adus o serie de evoluţii semnificative pentru compania clu-

Cifre:

Produsele AROBS sunt cunoscute peste tot în Europa

Prezenţă pe patru pieţe din regiune În plus, anul trecut, AROBS Transilvania Software a devenit o companie multinaţională, după ce s-a extins pe patru pieţe din regiune, ﬁecare cu speciﬁcul ei. Astfel, AROBS Transilvania Software a intrat pe piaţa din Republica Moldova, cu birouri la Chişinău, unde o echipă formată din circa 10 ingineri basarabeni lucrează la proiecte de tip outsourcing. Ungaria este o

8 milioane de euro este cifra de afaceri a companiei clujene 15 la sută este creşterea estimată pentru acest an

jeană, care este pe cale să devină o multinaţională în adevăratul sens al cuvântului. În primul rând, numărul angajaţilor a urcat de la peste 180 la sfârşitul lui 2010 la circa 270 de persoane, inclusiv prin ”achiziţia recentă de personal din rândul foştilor angajaţi ai Nokia”, după cum spune Camelia Iuşan-Cociş. De asemenea, cifra de afaceri a companiei clujene a crescut cu 17 la sută, până la opt milioane de euro. Creşterea este una semnificativă, atât în contextul crizei economice globale, dar şi în cel al industriei de profil, care s-a confruntat cu un an dificil.

“AROBS a încheiat deja în 2011 o serie de parteneriate sau colaborări cu ﬁrme mai mici atât din Cluj, cât şi din alte oraşe din România pe partea de dezvoltare software. Intenţia noastră este de a externaliza secţiuni din proiectele la care lucrăm, atât în cazul produselor interne (automatizarea vânzărilor sau monitorizare ﬂotă), cât şi în cazul proiectelor de outsourcing” Voicu Oprean, director general al AROBS.

www.transilvaniabusiness.ro

altă piaţă nouă, abordată de compania clujeană. AROBS are birouri la Budapesta, unde există o puternică echipă de vânzări, care promovează sistemele de navigaţie (GPS-uri) sub brandul Smailo, realizate de compania clujeană, dar şi soluţiile informatice create de AROBS. Compania clujeană a intrat, cu ajutorul partenerilor, pe piaţa din Polonia, unde vine, de asemenea, sisteme de navigaţie cu brandul românesc Smailo, dar şi soluţii informatice şi, în plus, prospectează în acest moment şi piaţa din Bulgaria, dar şi pieţele altor ţări din Europa de Est. ”Pentru acest an, estimăm o creştere moderată a cifrei de afaceri de 15 la sută, pentru că trebuie să ţinem cont şi de evoluţiile economice din ţările învecinate care nu sunt tocmai încurajatoare”, a spus Camelia Iuşan-Cocis, director de marketing al companiei clujene.

Care sunt proiectele ce implică foştii ingineri Nokia În acest context, foştii ingineri Nokia au fost implicaţi în proiecte care au vizat dezvoltarea unor aplicaţii legate de managementul traﬁcului rutier, de avertizarea posesorilor de aparate de tip smartphone în legătură cu incidentele care apar pe şosele, dar şi în dezvoltarea

Soluţii diversificate AROBS a dezvoltat pe parcursul celor 14 ani de existenţă aplicaţii software pentru domenii de activitate diverse, cum ar fi turismul, FMCG, domeniul farmaceutic, financiar şi auto. Soluţiile implementate de AROBS includ automatizarea forţei de vânzări, localizarea şi administrarea parcurilor auto, gestionarea depozitelor, aplicaţii GPS, GPRS, pentru telefoane inteligente (iPhone, iPad, Android, Blackberry, Nokia) şi PDA-uri. “AROBS a încheiat deja în 2011 o serie de parteneriate sau colaborări cu firme mai mici atât din Cluj, cât şi din alte oraşe din România pe partea de dezvoltare software. Intenţia noastră este de a externaliza secţiuni din proiectele la care lucrăm, atât în cazul produselor interne (automatizarea vânzărilor sau monitorizare flotă), cât şi în cazul proiectelor de outsourcing”, a declarat Voicu Oprean, director general al AROBS. aplicaţiilor folosite de GPS-urile utilizate de clienţii AROBS Transilvania Software. Interesant este faptul că unii dintre inginerii recrutaţi din echipa Nokia lucrează în continuare la dezvoltarea unor aplicaţii pentru telefoanele mobile, inclusiv pentru terminalele noi produse de Nokia. Astfel, AROBS a reuşit să facă performanţă pe această nişă, în care Nokia a eşuat. O altă direcţie de business dezvoltată de compania clujeană este cea legată de mobilitate prin dezvoltarea de aplicatii soft pentru terminale mobile ori tabletele PC. AROBS Transilvania Software studiază inclusiv posibilitatea de a ansambla tablete PC sub brand propriu. Însă nu lipsesc nici eforturile pentru vânzarea soluţiilor de monitorizare prin GPS destinate flotelor. În prezent, numărul de clienţi ale căror flote auto sunt monitorizare prin aplicaţia AROBS a crescut de la 600 în 2010 la 900 in 2011, cu un număr de circa 12.000 de maşini la nivel naţional.

Claudiu PĂDUREAN

ISTORIE

Ultimul cruciat şi aurul Apusenilor Unul dintre cele mai puţin cunoscute aspecte ale istoriei medievale este legat de rolul pe care aurul Apusenilor l-a avut în finanţarea expediţiilor militare ale lui Iancu de Hunedoara. O serie de istorici îl consideră pe acesta drept ultimul cruciat. Iar luptele sale cu musulmanii otomani sunt considerate drept ultimele cruciade târzii. În perioada medievală, economia arăta cu totul altfel decât ar putea să creadă un om modern. Activele principale erau reprezentate de pământ şi de oameni. Circulaţia monetară încă nu era suficient de bine dezvoltată, iar resursele de metal preţios erau puţine. În Evul Mediu, circa 90 la sută din populaţia Europei era angrenată într-o economie de tip autarhic, în care activităţile principale erau cele agricole. Ţăranii erau într-o măsură tot mai mare iobagi, care produceau pentru ei şi pentru stăpânul lor. Nobilimea avea cu precădere un rol militar, iar feudalii percepeau produse şi muncă de la şerbii lor în schimbul serviciilor militare pe care le prestau în societate. La rândul lor, nobilii erau legaţi printr-un contract de tip feudal cu suzeranul lor. Practic, vasalii jurau suzeranului ”concilium et auxilium”, faptul că îi vor acorda sfat şi ajutor la nevoie, iar suzeranul le promitea ”defensio et favor”, adică faptul că îi va apăra şi îi va răsplăti pentru serviciile aduse. În schimbul omagiului prestat de vasal, suzeranul îl înzestra pe acesta cu o bucată de pământ, o feudă. În societatea medievală, un rol important îl avea şi clerul. Biserica era integrată în sistemul feudal şi primea şi ea feude importante, în schimbul serviciilor spirituale pe care le presta. Spre deosebire de vremurile de azi, cele mai importante servicii erau rugăciunile pentru cei decedaţi, pentru sufletele din Purgatoriu. Şi asta pentru

că feudalii, care moşteneau pământul şi legăturile de tip suzeran – vasal de la ascendenţi, se simţeau direct legaţi de un lung şir de strămoşi.

Aurul care aduce progresul În afara acestui sistem erau oraşele libere regeşti şi zonele miniere. Oraşele libere erau centre în care meşteşugarii produceau marfă cu valoare adăugată mare, vândută de negustori, concitadini cu ei. Iar minele produceau acele materii prime care erau transformate în mărfuri de către meşteşugari. Iar schimbul de mărfuri era un adevărat motor al progresului, pentru că feudalii erau, încetul cu încetul, obligaţi să intre în acest sistem de schimb şi să părăsească sistemul autarhic şi închis creat în primele secole de Ev Mediu. Transilvania intrase în acest sistem în care minerii, meşteşugarii şi negustorii reprezentau inima economiei. Astfel că principalele venituri ale statului erau furnizate de aceste categorii profesionale. În acest context istoric, minele de aur ale Munţilor Apuseni, inclusiv cele din zona Roşiei Montane, aveau un rol extrem de important. Practic, ele furnizau materia primă pentru monetăriile care realizau cei mai valoroşi bani de pe piaţă. Iar aceste resurse ﬁnanciare importante au fost valoriﬁcate într-un mod aparte de Iancu de Hune-

doara, unul dintre cei mai de seamă generali ai Creş tinătăţii din epoca sa. Iancu de Hunedoara sau Ioan de Hunedoara s-a născut, în anul 1407, într-o familie de mici nobili români, cu rosturi militare. El era fiul unui anume Voicu, a cărui nobleţe a fost recunoscută oficial, în anul 1409, de către împăratul romano-german Sigismund de Luxembrug, care era şi rege al Ungariei. Voicu era fiul cneazului Şerban. Voicu a primit, o dată cu actul oficial prin care îi era recunoscută nobleţea, şi castelul, împreună cu domeniul Hunedoarei. Mama lui Iancu de Hunedoara era Elisabeta de Marginea. Iancu de Hunedoara a moştenit cariera militară a tatălui său. Geniul militar i-a adus o serie de funcţii de comandă. Mai întâi, el a fost numit ban al Severinului. Adică, el era comandant al unui ţinut aflat în prima linie pe frontul dintre creştini şi musulmani. În cele din urmă, vitejia arătată de Iancu de Hunedoara şi calităţile sale de strateg i-au adus titlul de voievod al Transilvaniei. În această calitate, Iancu de Hunedoara a avut, în mare parte graţie aurului furnizat de minele din Munţii Apuseni, dintre care cea de la Roşia Montană era printre cele mai importante, resursele necesare pentru a transforma armata voievodatului Transilvaniei întro forţă redutabilă, capabilă să se opună cu succes imensei armate a Imperiului Otoman şi chiar să atace sultanatul musulman.

Aurul Apusenilor şi resursele pentru Cruciadă Documentele arată că Iancu de Hunedoara a experimentat noua organizare militară la nivel micro, în perioada în care era ban de Severin şi când folosea resursele oferite de domeniul său ereditar de Hune-

ISTORIE doara. Apoi, a aplicat modelul la nivelul întregii armate a voievodatului Transilvaniei şi, mai apoi, când a ajuns regent al Ungariei, şi la nivelul întregului regat al Sfântului Ştefan. Concret, până la Iancu de Hunedoara, baza armatei era reprezentată de cavaleria nobiliară grea, a marilor feudali şi a vasalilor lor. Cavalerii erau deosebit de destoinici în mânuirea armelor, însă reprezentau o masă indisciplinată, incapabilă să participe la manevre tactice complexe. De multe ori, duşmăniile personale dintre feudali duceau la dueluri ori la încăierări în aceeaşi tabără chiar în timpul campaniilor militare. Iancu de Hunedoara a decis, în schimb, să mizeze pe alţi factori, tocmai pentru că dispunea şi de suficient aur pe lângă capitalul reprezentat de pământ şi de relaţiile de tip suzeran – vasal. Mai întâi, el a dotat, pe cheltuiala sa, mica nobilime consuetudinară românească din Banatul de Severin, din Ţara Haţegului şi din Hunedoara. Micii nobili, proveniţi dintre cnezii şi voievozii satelor, nu avea resursele financiare necesare să se echipeze corespunzător cu cele mai bune arme ale epocii. Iancu de Hunedoara şi-a asumat această cheltuială şi a beneficiat, în schimb, de loialitatea micilor nobili, pe care i-a transformat în trupe disciplinate. La fel a procedat şi cu cetele de războinici secui. Apoi, cu ajutorul aurului Transilvaniei, a recrutat pedestrime grea. În ciuda tensiunilor religioase, Iancu de Hunedoara, care era un mare aristocrat catolic, i-a angajat ca mercenari pe veteranii războaielor husite, din Cehia. Trupele formate din aceşti mercenari înzăuaţi, care au primit de la nobilul român bani şi protecţie, au format nucleul infanteriei care a asigurat succesul lui Iancu de Hunedoara în multe bătălii. Apoi, tot după model husit, Iancu de Hunedoara a folosit carele întărite, ”blindate” cu metal, care trăgeau după ele şi tunuri de mici dimensiuni, şi care transportau arcaşi şi archebuzieri. Însă, spre deosebire de husiţi, care au folosit carele doar pentru a-şi întări taberele şi pentru a rezista unor asedii ale armatei germane, Iancu de Hunedoara a dat acestora şi un rol ofensiv, astfel că învăluirile carelor întărite au avut, în multe bătălii, rolul pe care l-au avut tancurile în războaiele secolului XX. După ce armata lui Iancu de Hunedoara şi-a dovedit astfel valoarea, acesta a fost capabil să conducă expediţii militare în afara graniţelor voievodatului. Armata sa, de exemplu, era cea care impunea domnitori în Valahia şi Moldova. Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, suspect de trădare, a fost executat de către unul dintre corpurile expediţionare trimise de Iancu de Hunedoara. Iar Bogdan Muşatin, tatăl lui Ştefan cel Mare, a fost înscăunat tot cu ajutorul unei armate trimise de Iancu de Hunedoara. Însă ambiţiosul nobil român nu s-a mulţumit doar cu aceste intervenţii. Ţelul său era acela de a-i alunga pe musulmani din Balcani. Aşa că a întreprins numeroase expediţii la sud de Dunăre. De exemplu, ”campania cea lungă” din anii 1443 – 1444, care a dus la victoria creştinilor asupra musulmanilor în Balcani. Această campania s-a încheiat cu o pace victorioasă, pe 10 ani. Însă regele Vladislav al Ungariei a rupt pacea. Însoţit de o armată feudală, pentru că marea nobilime invidia succesele obţinute de armata bazată pe mercenari creată de Iancu de Hunedoara, regele Vladislav a plecat în Cruciada de la Varna, care s-a încheiat cu un dezastru. Regele şi-a pierdut viaţa în această expediţie. La Dieta din februarie 1445, aristocraţii maghiari au format un soi de guvern provizoriu, compus din cinci căpitani generali.

www.transilvaniabusiness.ro

Aurul Apusenilor a ﬁnanţat ultimele cruciade, organizate de Iancu de Hunedoara

Răscumpărat cu aur din Apuseni Iancu de Hunedoara, care era unul dintre aceşti căpitani generali, a păstrat Transilvania, Crişana şi Banatul. A urmat o perioadă de anarhie feudală. Din nou, aurul Transilvaniei i-a permis lui Iancu de Hunedoara să refacă armata voievodatului şi să îi înfrângă pe toţi rivalii săi. În anul 1446, Iancu de Hunedoara a devenit regent al Ungariei. În această calitate, el l-a atacat pe împăratul romano-german Frederic, care îl ţinea captiv pe regele Ungariei, Ladislau. Iancu de Hunedoara a înfrânt armatele ducilor de Stiria, Carinthia şi Carniola şi a ameninţat Viena. Împăratul Frederic a fost nevoit să ceară un armistiţiu de doi ani. În anul 1448, Papa Nicolae al V-lea i-a acordat lui Iancu de Hunedoara titlul de prinţ. Acesta a reluat luptele împotriva otomanilor, însă, în acelaşi an, a fost înfrânt în Kosovo, din cauza trădării voievodului valah Dan al II-lea Basarab. S-a adăugat la aceasta şi trădarea principelui sârb Gheorghe Brankovici, vechiul rival al lui Iancu de Hunedoara, care a împiedicat ajutoarele trimise de Skandenberg, conducătorul Albaniei, să ajungă la locul bătăliei dintre oastea lui Iancu de Hunedoara şi turci. Gheorghe Brankovici l-a luat prizonier pe Iancu de Hunedoara. Din nou, aurul Apusenilor i-a venit în

ajutorul cruciatului. Prinţul de Hunedoara a fost răscumpărat de la Brancovici. Apoi, a plecat într-o expediţie împotriva prinţului sârb trădător şi i-a impus acestuia nişte condiţii de pace foarte grele. Acuzat de oponenţii săi că ar râvni la coroana regală, în 1450, prinţul Iancu de Hunedoara a renunţat la titlul de regent. Însă regele Ladislau i-a acordat titlul de conte de Bistriţa şi cel de căpitan general al regatului, adică de comandant suprem al armatei. Cu ajutorul aurului Apusenilor, inclusiv de la Roşia Montană, Iancu de Hunedoara a refăcut şi dotat armata regală. Astfel că el a fost capabil să îl înfrunte şi să îl învingă la Belgrad, în anul 1456, pe sultanul Mohamed, cel care cucerise Constantinopolele în anul 1453. Fără investiţiile masive în reorganizarea armatei, lui Iancu de Hunedoara i-ar fi fost imposibil să câtşige bătălia împotriva otomanilor, care reprezentau o superputere militară a vremii. Ultimul cruciat s-a stins, în 1456, bolnav de ciumă, în tabăra de la Zemun. El este înmormântat în Catedrala (romano-catolică) din Alba Iulia. Papa Calixt al III-lea a decis ca, în cinstea victoriei obţinute de Iancu de Hunedoara la Belgrad, să fie trase în fiecare zi, la amiază, clopotele tuturor bisericilor catolice din lume. Acest obicei a rămas până azi.

Claudiu PăduReAn

AFACERI

Clujenii care îi învaţă IT pe germani Compania Misoft Systems a devenit, în scurt timp, un jucător important pe piaţa germană de software şi IT. Firma, cu sediul principal în Cluj-Napoca, şi-a deschis un birou la Munchen pentru a putea face faţă celei mai numeroase clientele. Valul dezvoltării tehnologice nu avea cum să ocolească nici România în ultimii ani, iar toate instituţiile autohtone, fie ele chiar şi din domeniul informaticii, se pot declara datoare ideilor şi invenţiilor unor colege din străinătate. Există, şi în acest caz, excepţia românească ce nu doar că infirmă regula, ci demonstrează cum anumite servicii dintr-o ţară puternică financiar şi tehnologic are destulă nevoie de produse „made in Romania”. Compania de dezvoltare software şi consultanţă IT, Misoft Systems, este una dintre cele mai cunoscute firme din acest domeniu în Germania. Ea a fost înfiinţată la Cluj-Napoca în anul 2004, dar a început să fie mult mai cunoscută în străinătate decât la ea acasă, pe de-o parte şi unul dintre scopurile principale ale firmei. Acum, după ce nemţii şi-au dat seama cu adevărat de potenţialul „necunoscutei” companii clujene, timpul oficialilor de la Misoft Systems a început să fie ocupat şi cu cereri de servicii de pe piaţa internă.

Două birouri, unul la Munchen „Business-ul Misoft a început în 2004, dar a devenit, în doar opt ani, mai cunoscut pe piaţa externă. Clienţii noştri sunt companii de prestigiu din ţările vorbitoare de limbă germană, dar au început să apară şi din România, unde începem să creştem din punct de vedere al numărului de proiecte pe care le prelucrăm”, a declarat administratorul companiei clujene, Iulian Iuga. Deocamdată, biroul Misoft Systems de la Cluj este singurul din România. Pentru a face faţă cererilor din străinătate, cu precădere din Germania, oficialii companiei din Transilvania au decis să deschidă al doilea birou al firmei, la Munchen, într-unul dintre cele mai importante centre economice şi financiare din Europa. Astfel, germanii pot fi mult mai bine „consultaţi” în ale IT-ului, iar clienţii de acolo nu pleacă niciodată nemulţumiţi de serviciile româneşti. „Biroul din Germania a apărut datorită faptului că piaţa germană este principala piaţă pe care operăm. Astfel, am dorit să fim mai aproape de clienţi pentru a le înţelege mai bine nevoile şi a le oferi mai mult decât software de-

Cifre: 52

Misoft este una dintre cele mai dinamice companii din domeniul IT din România velopment. Biroul este unul operaţional, iar numărul persoanelor de acolo depinde de dimensiunea proiectelor pe care le avem în derulare. Nu ne îngrijorează prea mult concurenţa, pentru că, deşi piaţa serviciilor în zona IT este una foarte competitivă, Misoft pune accent în principal pe calitate şi se focusează pe tehnologii speciﬁce Microsoft. Acest lucru, împreună cu referinţele pe care le putem furniza, ne ajută să ne diferenţiem de competitori”, a mai spus Iulian Iuga, cel care îşi petrece, în medie, aproape jumătate din ﬁecare lună în biroul companiei de la Munchen.

Proiect European Feedback-urile sunt întotdeauna foarte bune de la clienţi, iar prin experienţa câştigată în cei opt ani de activitate, conducerea Misoft a hotărât să-şi încerce norocul şi într-un proiect cu finanţare europeană. Astfel, în luna septembrie a anului trecut, compania clujeană a finalizat proiectul „Dezvoltarea infrastructurii IT-Suport pentru serviciile oferite microîntreprinderilor şi IMM-urilor din regiunea Nord-Vest”. În cadrul acestui proiect, derulat pe o perioadă de şase luni şi cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 119.240 de lei, a fost urmărită oferirea unei soluţii CRM, accesibile acelor microîntreprinderi şi IMM-uri din regiunea respectivă, care permite trecerea la stadiul de marketing individualizat. Printre beneficiarii acestui proiect urmau să fie clienţii actuali ai companiei Misoft Systems, care aveau parte de calitate sporită a serviciilor printr-o infrastructură suport mai performantă, dar şi firma în sine, care îşi sporea activitatea pe piaţă şi îşi putea atrăgea noi clienţi. „Am plecat de la bun început cu dorinţa şi ambiţia de a obţine finanţare pentru acest proiect, la fel cum facem cu orice proiect pe care ne dorim să-l ducem la bun sfârşit. Acum, implementarea proiectului a fost finalizată, iar clienţii încep să simtă direct beneficiile aduse de o infrastructură modernizată şi îmbunătăţită. Oricum, în funcţie de viitoarele linii de fi-

900.000 de euro este cifra de afaceri a companiei Misoft în 2011

„România se mişcă greu” Misoft Systems a încheiat anul 2011 cu o cifră de afaceri de aproape 900.000 de euro, iar la finalul lui 2012 îşi propune ca această sumă să depăşească un milion de euro. O parte din aceşti bani ar putea veni prin deschiderea unui birou şi la Bucureşti, unul dintre planurile din viitorul apropiat ale companiei. „Am avut şi avem parte şi de câteva dificultăţi, cum apar în orice business, inclusiv în domeniul IT, însă trecem peste ele prin perseverenţă şi cu ajutorul experienţei oamenilor noştri. Criza economică, spre exemplu, a avut efecte colaterale şi în domeniul nostru, dar a contribuit la eficientizarea operaţiunilor, iar strategia a fost adaptată în concordanţă cu noile condiţii. Este puţin mai greu în România, pentru că, deşi se merge în direcţia care trebuie, totul se face cu paşi foarte mici. Mediul de afaceri local nu este încă obişnuit cu noile instrumente de lucru în business, dar mai ales nu acordă importanţă aspectului IT al afacerii”, a conchis Iulian Iuga, omul din spatele uneia dintre cele mai importante companii de profil de pe piaţa germană. nanţare şi apeluri care se vor deschide, suntem cu siguranţă interesaţi şi de alte proiecte”, a recunoscut oficialul companiei de consultanţă IT.

Adrian Rus „Am plecat de la bun început cu dorinţa şi ambiţia de a obţine finanţare pentru acest proiect, la fel cum facem cu orice proiect pe care ne dorim să-l ducem la bun sfârşit. Acum, implementarea proiectului a fost finalizată, iar clienţii încep să simtă direct beneficiile aduse de o infrastructură modernizată şi îmbunătăţită. Oricum, în funcţie de viitoarele linii de finanţare şi apeluri care se vor deschide, suntem cu siguranţă interesaţi şi de alte proiecte” – Iulian Iuga

AFACERI

UACE, desemnat cel mai performant producător de către AIRBUS Unul dintre cei mai importanţi jucători din industria aviaţiei, colosul Airbus a acordat premiul de cel mai performant producător unui investitor cu afaceri în Maramureş: Universal Alloy Corporation Europe.

O companie care îşi desfăşoară în Maramureş a fost desemnată cel mai performat producător Airbus, dintr-o listă de peste 800 de companii din întreaga lume. La finele anului trecut, AIRBUS a înmânat companiei Universal Alloy Coporation Europe premiul de “Cel mai performant producator”.Acest premiu reprezintă o apreciere a calităţii produselor livrate de către Universal Alloy Corporation Europe. “Este o deosebită onoare pentru noi să fim numărul unu din peste 800 de producători. Însă această încoronare a eforturilor noastre aduce şi obligaţia de a ne menţine pe acest loc şi în anii ce urmează. Doresc să felicit pe fiecare angajat al aceste companii pentru că datorită lor am ajuns să fim numărul unu” a declarat Iulian Gheorghe. Tot la finele anului trecut, compania a primit trei premii din partea Consiliului Judeţean şi preşedintelui CJ Mircea Man în cadrul galelor „Valorile Maramureşului”, respectiv „Premiile preşedintelui”, pentru investiţia din Dumbrăviţa, implicarea în comunitate şi ecologieproiectul „Dumbrăviţa verde”.

Ioana LUCĂCEL

www.transilvaniabusiness.ro

infrastructură

Ministerul Transporturilor a relansat proiectul Autostrăzii Transilvania. La doar câteva luni după rezilierea contractului cu compania americană Bechtel, care se va mai ocupa doar de tronsonul autostrăzii din judeţul Bihor, dintre Borş şi Suplacu de Barcău, Ministerul Transporturilor a scos la licitaţie un nou tronson de autostradă, în judeţul Cluj.

"Anul 2013 va fi anul de finalizare al lucrărilor contractate în 2011, urmând să fie finalizaţi 550 kilometri de autostradă" – Anca Boagiu, ministrul Transporturilor

Lucrările la Autostrada Transilvania vor fi reluate în acest an. Practic, este pentru prima dată când doi constructori vor lucra simultan pentru a realiza cea mai importantă cale rutieră din Transilvania de Nord. Dacă în judeţul Bihor vor munci în continuare angajaţii Bechtel, în judeţul Cluj, numele constructorului va fi cunoscut abia la primăvară. Compania Naţională a Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale din România, care funcţionează în cadrul Ministerului Transporturilor, a anunţat că a scos la licitaţie tronsonul de 8,7 kilometri, situat între localităţile Gilău şi Nădăşel. Acest proiect, au declarat reprezentanţii Ministerulului Transporturilor, are o valoare estimată între 316,7 milioane de lei şi 348,3 milioane de lei. ”Aceste valori au fost calculate în funcţie de normativele deja stabilite de Guvern pentru construirea de autostrăzi şi care constituie repere legale în acest sens”, au spus reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale din România. Tronsonul care a fost scos la licitaţie face parte dintr-un tronson mai lung, de 25,5 kilometri, dintre Gilău şi Mihăieşti, din judeţul Sălaj. Termenul limită pentru depunerea ofertelor pentru serviciile de proiectare şi de construire a tronsonului Gilău – Nădăşel este data de 21 martie. ”Acest tronson este deosebit de important deoarece el va degreva Clujul de traficul greu spre Zalău”, a declarat, pentru Transilvania Business, premierul Emil Boc. El a afirmat că îşi ia angajamentul că proiectul Autostrăzii Transilvania va merge mai departe. Deocamdată, singurul tronson din această autostradă deschis circulaţiei este cel din judeţul Cluj, dintre Câmpia Turzii şi Gilău. Acest tronson a scos, însă, traficul greu din trei oraşe. Este vorba de Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii.

Tronsonul din Bihor, gata în noiembrie Circulaţia auto pe tronsonul de autostradă Suplacul de Barcău-Borş, din Bihor, va ﬁ ﬁ deschisă în luna noiembrie a acestui an, conform unor declaraţii făcute de Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Tronsoul vizat este în lungime de 64 de kilometri, dar recepţia

finală a lucrărilor va fi făcută abia în anul 2013. Contractul semnat cu compania Bechtel a fost renegociat în anul 2011. În cadrul noii colaborări stabilite, compania americană şi-a luat angajamentul de a finaliza doar două tronsoane din cele opt ale autostrăzii. Guvernul a avizat noul contract, care prevede reducerea costului aferent lucrării cu 50%, la 6,9 milioane euro/km, şi permite scoaterea la licitaţie a tronsoanelor încă neîncepute. Bechtel va continua lucrările la tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, reprezentând 118 kilometri din cei 415 kilometri ai autostrăzii. În privinţa tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, americanii din cadrul Bechtel mai au de finalizat o serie de finisaje, precum şi o bretea rutieră. Traseul autostrăzii mai cuprinde şase secţiuni însumând 297 km, respectiv Braşov-Făgăraş (53 km), Făgăraş-Sighişoara (52 km), Sighişoara-Ogra (56 km), Ogra-Câmpia Turzii (36 km), Cluj Vest-Mihăileşti (24 km) şi Mihăileşti-Suplacu de Barcău (76 km). Lucrările la sectorul Suplacu de Barcău-Borş au început în 2007. În acelaşi an, Bechtel a început să construiască peste râul Arieş cel mai mare viaduct al proiectului, în lungime de aproape un kilometru şi o înălţime de 23 de metri. Conform unor declaraţii făcute de Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, circulaţia auto pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş, din Bihor, va fi fi deschisă în luna noiembrie a acestui an. Tronsonul vizat este în lungime de 64 de kilometri, dar recepţia finală a lucrărilor va fi făcută abia în anul 2013. În documentul guvernamental pus la dispoziţie de ministru încă din iarna anului trecut se arată că anul 2012 înseamnă şi reactualizarea proiectelor pentru alte tronsoane din Autostrada Transilvania, respectiv Gilău-Nădăşelu şi Câmpia Turzii-Iernut, urmând ca în prima parte a anului viitor să fie lansată licitaţia pentru secţiunea Iernut-Târgu Mureş. De asemenea, ministrul are în vedere şi finalizarea a peste 500 km din Coridorul IV Pan-European care trece prin Nădlac, Arad, Deva, Oraştie, Sibiu, Bucureşti şi Constanţa. "Anul 2013 va fi anul de finalizare a lucrărilor contractate

infrastructură în 2011, urmând să fie finalizaţi 550 kilometri de autostradă", a afirmat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, la comisiile reunite din cele doua Camere pentru discutarea bugetului Ministerului Transporturilor din 2012. Astfel, în bugetul anului 2012 pentru infrastructură sunt incluse autostrăzile: Sibiu-Nădlac ( 761 milioane de euro pentru 332,56 km), Cernavoda-Constanţa (70 de milioane de euro pentru 73,11 km), Braşov-Borş (100 de milioane de euro pentru 72,5 km ), BucureştiPloieşti (31 milioane de euro pentru 62 km) şi varianta de ocolire Bacău la nivel de autostrada (30 de milioane de euro pentru 30,8 km). Tot în cursul acestui an Ministerul Transporturilor a anunţat că va aloca 215 milioane de euro pentru construcţia a 14 centuri ocolitoare, în lungime totală de 235,4 kilometri. De asemenea, ministerul mai alocă 440 milioane de euro pentru a reabilita 2.000 de kilometri de drumuri naţionale.

O istorie complicată Autostrada Transilvania are şanse mai mari să fie finalizată, după ce Guvernul României a obţinut acceptul Comisiei Europene ca, în contextul rezilierii contractului cu Bechtel, acest proiect rutier să poată primi fonduri europene. Această decizie vine după ce, în anul 2004, şeful de atunci al Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, afirma că Uniunea Europeană nu va finanţa niciodată Autostrada Transilvania ori vreun proiect legat de aceasta. Motivul era legat de faptul că acest proiect a fost oferit, fără nici un fel de licitaţie, de către fostul Guvern PSD, condus de Adrian Năstase, companiei americane Bechtel. La acea vreme, presa scria faptul că acest contract ar fi, de fapt, preţul pe care România trebuie să îl plătească pentru aderarea la NATO. Mai mult, au existat speculaţii legate de prezenţa vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii de atunci, Dick Chenney, în conducerea Bechtel. Oricum, modul în care a fost atribuit contractul către Bechtel a fost unul extrem de ciudat. În martie 2002, la Congresul UDMR de la Satu Mare, premierii socialişti de atunci ai României şi Ungariei, Adrian Năstase şi Peter Medgyessy, afirmau că doresc să construiască o autostradă între Bucureşti şi Budapesta. Autostrada Transilvania, dintre Borş şi Braşov, urma să fie un tronson al acestui proiect rutier

cifre:

415 kilometri ar urma să aibă autostrada transilvania 8,7 kilometri are tronsonul de autostradă scos la licitaţie în acest an

menit să unească cele două capitale. Cei doi premieri afirmau atunci şi faptul că vor cere finanţare din partea Uniunii Europene. Însă oficialii europeni au refuzat să ofere finanţarea necesară, în contextul în care România nu cheltuiese nici un euro din fondurile alocate Autostrăzii de pe Coridorul IV Pan-European. Ce a urmat mai departe a fost relatat, în anul 2009, de către preşedintele de atunci al Senatului României, Mircea Geoană, aflat în vizită la Cluj. În cadrul unei conferinţe de presă, el a declarat că, în anul 2003, l-a însoţit pe Adrian Năstase în cadrul unei vizite oficiale în Croaţia. Iar premierul Croaţiei de atunci, Ivo Sanander, i-a invitat pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului României să viziteze şantierul unei autostrăzi, construită în Croaţia de către Bechtel. Adrian Năstase ar fi fost impresionat de calitatea lucrărilor executate de compania americană şi a decis, atunci, să ofere contractul Autostrăzii Transilvania firmei americane. În decembrie 2003, Guvernul României a publicat o orodonanţă de urgenţă. Acest act, sub pretextul unei situaţii deosebit de urgente, a încredinţat către Bechtel execuţia lucrărilor, fără să mimeze măcar intenţia de

a organiza o selecţie de oferte. Unul dintre foştii miniştri ai Cabinetului condus de Adrian Năstase a relatat faptul că traseul Autostrăzii Transilvania, prin Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, ar ﬁ fost negociat cu creionul pe hartă, de către vicepremierul PSD de atunci, Ioan Rus, şi de către liderul de atunci al UDMR, actualul vicepremier Marko Bela. UDMR era formaţiunea care susţinea parlamentar guvernul minoritar al PSD din acea perioadă. Bunăvoinţa arătată de liderii celor două formaţiuni politice nu a rămas nerăsplătită. Bechtel a acceptat să ofere o inaugurare electorală a şantierului Autostrăzii Transilvania, în iunie 2004. Această inaugurare avea rolul de a oferi puncte electorale în plus pentru Ioan Rus, care era candidatul PSD la Primăria Clujului, pentru care concura cu actualul premier Emil Boc. Însă Ioan Rus a pierdut, iar partidul lui Emil Boc a ajuns la guvernare. Drept urmare, ministrul numit de PD la Transporturi, Gheorghe Dobre, a blocat, sub pretextul renegocierii unor clauze din anexele contractului cu Bechtel, proiectul autostrăzii, timp de un an. Însă tot Emil Boc avea să ﬁe cel care a inaugurat, după ce a ajuns şeful Guvernului, primele tronsoane din autostradă. În timp, însă, relaţiile dintre Guvern şi Bechtel s-au deteriorat, iar după întârziere repetate ale plăţii facturilor emise de compania americană, Bechtel a fost de acord să renunţe la contractul obţinut în anul 2003.

Andreea Costea Claudiu Pădurean

Viitor nesigur În acest moment, autorităţile române par să fie de acord să finanţeze doar tronsoanele dintre Târgu-Mureş şi Borş. Pentru tronsoanele de autostradă situate între Târgu-Mureş şi Braşov, viitorul este neclar. Fostul ministru PDL al Transporturilor, Radu Berceanu, afirma că soluţia ar fi construirea lor prin intermediul unui parteneriat public-privat. Tot el afirma că ar fi potrivită instituirea unei taxe pe autostradă.

www.transilvaniabusiness.ro

afaceri Trei parcuri fotovoltaice vor ﬁ construite în judeţul Arad şi vor aproviziona cu energie verde regiunea

Aradul mizează pe energie verde Judeţul Arad realizează un proiect extrem de ambiţios în domeniul energiilor alternative. Astfel, la Arad, Spitalul Judeţean se încălzeşte cu energie solară şi iniţiativa este extinsă şi la alte insituţii care aparţin de Consiliul Judeţean. Și arădenii din municipiu vor beneficia de energie verde, după construirea unei centrale fotovoltaice de capacitate de 3,5 MW. În judeţ, trei parcuri fotovoltaice de dimensiuni mari vor produce, de asemenea, energie verde. Judeţul Arad va avea trei parcuri fotovoltaice. Consiliul Judeţean Arad a pus în discuţia publică trei proiecte ale Planurilor urbanistice de detaliu pentru parcuri fotovoltaice în localităţile Mânerău, Olari şi Pilu. În satul Mânerău, aparţinător al comunei Bocsig, o societate comercială intenţionează să construiască un parc fotovoltaic pe o suprafaţă 60.000 de metri pătraţi situată în extravilanul localităţii. O altă firmă a concesionat 100.000 de metri pătraţi de teren în comuna Olari, unde va ridica unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din judeţ. Cel de-al treilea parc va fi construit pe 60.000 de metri pătraţi în comuna Pilu.

Arădenii interesaţi de energia verde Arădenii au înţeles repede care sunt beneficiile energiilor alternative. Ca dovadă, „Casa Verde” a fost proiectul care a avut cel mai mare succes în Arad. În acest an, la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Arad au fost depuse 638 de dosare de finanţare, în valoare de peste 3.800.000 de lei. Cei mai mulţi dintre arădenii care au solicitat finanţare nerambursabilă, 550 la număr, vor panouri solare. Comercianţii de panouri solare spun că în acest an au avut vânzări mari, printre cumpărători fiind nu numai beneficiarii proiectului „Casa Verde”.

cifre:

Panourile solare au tot mai mare trecere în judeţul Arad

638 de cereri de ﬁnanţare au fost înregistrate în primele săptămâni la aPM arad 3.800.000 de lei este valoarea totală a cererilor de ﬁnanţate

Centrală fotovoltaică pentru arădeni Primăria Aradului intenţioneză să construiască o centrală fotovoltaică în valoare de peste 21 de milioane de euro. Consilierii locali au aprobat studiul de fezabilitate pentru o centrală fotovoltaică de capacitate de 3,5 MW, care va fi construită pe un teren de 13 hectare. investiţia va fi acoperită prin fonduri proprii, de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri externe nerambursabile şi ”alte surse legal constituite”. Motivul principal al amenajării viitoarei centrale fotovoltaice îl reprezintă producerea aşa-numitei „energii verzi” pentru reducerea costurilor în oraş. „Prin acest proiect se pot obţine beneficii cum ar fi reducerea dependenţei comunităţii locale faţă de energia produsă prin tehnologii convenţionale, implicarea activă a autorităţilor publice locale în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie disponibile local”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, extrem de încrezător în acest proiect.

Spitalul Judeţean încălzit cu energie solară spitalul Clinic Judeţean Arad beneficiază din acest an de un parc solar, care produce căldura şi apă caldă necesară acestei instituţii. Consiliul Judeţean Arad, în subordinea căruia se află spitalul, a întocmit un plan de reducere a consumului de energie electrică. Aşa că a finanţat

o primă investiţie în instalaţii cu panouri solare chiar la spitalul Clinic Judeţean Arad. „Producerea de energie alternativă, regenerabilă şi nepoluantă, proces care reduce simţitor efectele negative ale poluării, poluare obţinută în urma producerii clasice de energie reprezintă doar câteva dintre principalele obiective ale acestei investiţii. Prin această investiţie se economisesc sume importante, încălzirea şi apa caldă fiind rezolvate cu ajutorul razelor solare captate şi transformate prin centrala termică performantă. energia neutilizată nu se pierde, astfel că sistemul poate funcţiona şi în zilele cu nori, în condiţiile acumulării anterioare de energie”, a declarat nicolae ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. el a explicat că, cu ajutorul instalaţiei solare care conţine 320 de panouri, vor scădea cheltuielile de întreţinere de la spital şi astfel, banii cetăţenilor vor ajunge spre actul medical. suma necesară pentru finanţarea parcului solar a provenit de la Administraţia Fondului pentru Mediu, dar şi de la Consiliul Judeţean Arad. Valoare totală a proiectului este de 3.400.941,53 lei. Contribuţia arădenilor este de 1.011.632,29 lei, adică 29,75% din valoarea totală. Și Școala specială de la Petriş este dotată cu panouri solare. investiţia a fost realizată prin „Programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului“, derulat şi finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti. Valoarea lucrărilor a fost de 131.166 de lei. „investiţia a fost realizată pentru a respecta normele euro¬pene de mediu, dar şi pentru a reduce costurile funcţionării unităţii de la Petriş”, a declarat nicolae ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Sorin Trocan

Transilvania Business

afaceri

Aradul va exporta apă în Ungaria. Consiliul Judeţean Arad, împreună cu cel din judeţul Bekes, Ungaria, a înfiinţat prin companiile de apă din subordine, o firmă cu capital mixt, care va avea ca obiect de activitate vânzarea apei româneşti peste graniţă. Aceasta va avea un profit minim de 800.000 de euro pe an. ungaria va importa apă potabilă, de bună calitate, de la Arad deoarece apa din zona Bekes are un conţinut mare de arsen, un metaloid cristalizat, ai cărui compuşi sunt otrăvitori. Proiectul are la bază o primă discuţie, care a fost purtată în anul 2008, în comisiile mixte româno – maghiare ale Consiliilor jJdeţene Arad şi Bekes, în care a fost prezentată iniţiativa companiilor de apă ale celor două judeţe de a furniza apă potabilă din frontul de captare Arad nord în judeţul Bekes. Această idee constituie o premieră europeană. exportul de apă se va face prin societatea Aqua Trans Mureşul sA, cu capital mixt româno-maghiar. Fiecare

cifre:

moment 30 % din disponibilul de apă potabilă din judeţ. urmează ca 30 % să fie furnizat în ungaria, iar judeţului Arad să-i rămână o rezervă de 40 %, conform normelor de siguranţă impuse de standardele ue. Arădenii s-au asigurat că nimeni nu va putea face afaceri cu apa lor. ei şi-au luat măsuri suplimentare pentru a nu exista riscul ca alt acţionar să aibă putere de decizie în cadrul societăţii. Astfel, conform statutului, societatea Aqua Trans Mureşul sA, ai cărei acţionari sunt Compania de Apă Arad şi Compania de Apă Bekes este societate închisă, adică nu va putea fi tranzacţionată. Prin transferul de apă în ungaria, veniturile societăţii Aqua Trans Mureşul sA vor fi de aproximativ două milioane de euro pe an, iar pe întreaga perioadă de 49 de ani veniturile vor ajunge la suma de aproximativ 98 de milioane de euro, din care bugetul consolidat al statului şi Compania de Apă Arad vor beneficia pe o perioadă de 49 de ani de suma de 35 de milioane de euro.

Proﬁt minim de 800.000 de euro pe an Partea maghiară, dacă vrea apă de calitate, face şi investiţii. Astfel, valoarea investiţiei, reprezentată de conductele de transfer din frontul de captare

800.000 de euro este valoarea minimă a proﬁtului anual obţinut de compania mixtă româno-maghiară 49 de ani este durata contractului referitor la exportul de apă

parte va deţine 50% din această ﬁrmă, care concesionează 20 de foraje. Amenajarea conductei şi a puţurilor de forare ar urma să aibă loc în acest an, când va începe livrarea de apă de la Arad spre Bekes. De apa importată din România vor beneﬁcia peste 350.000 de persoane. Partea ungară a solicitat 30.000 de metri cubi de apă pe zi. Aradul foloseşte în acest

www.transilvaniabusiness.ro

Arad-Chişineu Criş şi până la graniţa cu ungaria, inclusiv gospodării de apă, este estimată la 7.536.000 euro, sumă care va fi asigurată de partea maghiară. Profitul societăţii va fi de 0,10 euro/metru cub de apă, calculat la minim 8.000.000 de metri cubi pe an. Românii au solicitat şi au negociat ca profitul minim realizat de societate să fie de 800.000 euro, chiar în

Apă îmbuteliată la export ungaria recurge la importul de apă potabilă din România pentru că aceasta este de foarte bună calitate. „specialiştii noştri au constatat că apa noastră de la Arad este cea mai bună apă din ţară, o apă pură de izvor, nefiind necesare tratamente speciale deosebite pentru a putea fi consumată. Dacă aceasta ar fi mineralizată, ea ar putea concura oricând cu vestita apă minerala Borsec”, a declarat Mircea Purcaru, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest. el speră că la Arad va putea fi înfiinţată o uzină de apă modernă, care ar putea exporta apă îmbuteliată în sud-estul europei. Aceasta va avea 50 - 60 puţuri de mare adâncime cu o capacitate maximă de 60-62.000 de metri cubi pe oră. numai din vânzarea ei, bugetul local va avea un venit anual de milioane de euro. „noua uzină Aqua Arad va deveni o emblemă pentru municipiu, va produce o excepţională apă potabilă plată şi mineralizată pentru arădeni. De asemenea va aduce bugetului local un venit de 15.000.000 euro anual prin îmbutelierea şi vânzarea acestei ape atât în ţară cât şi în toată europa,” a declarat Mircea Purcaru, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest. condiţiile în care partea maghiară nu ar cumpăra anual cantitatea minimă prevăzută în contract. „În urma tranzacţiei dintre Arad şi Bekes şi a consumului de apă de către arădeni, mai rămâne o rezervă de 40% din capacitatea de livrare. Această rezervă reprezintă mai mult decât livrăm părţii maghiare”, a declarat nicolae ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Sorin TROCAN

Transilvania Business

OPINIE

Eficientizarea demersului didactic în educaţia centrată pe elev În sensul ei profund, noţiunea de proces de învăţământ este legată de cea de transformare. Se porneşte de la o definiţie, pe cât de lapidară, pe atât de actuală a învăţării, şi anume învăţarea este o „schimbare în comportamentul individual, ca urmare a trăirii proprii”. În raport cu ceea ce este în esenţă învăţarea, procesul de învăţământ vine să provoace o schimbare în timp, în spaţiu şi în formă a experienţelor de cunoaştere, afectiv-emoţionale şi acţionale, aflate în posesia elevului, încât acestea să devină capabile a genera, mai departe, schimbări în comportamentul său, în structura cunoştinţelor sau deprinderilor sale mentale ori motrice, să determine o trecere de la o stare a minţii la o altă stare mentală. Cred că deşi relaţia dintre predare şi învăţare este una de la cauză la efect, aceasta nu înseamnă, totuşi, un mers linear, în sensul că un anumit tip de predare generează, în mod necesar, un anumit tip de învăţare. Predarea singură, oricât de bună ar fi ea, nu conduce în mod automat, de la sine, la efectele aşteptate. Întotdeauna rezultatele predării sunt condiţionate de activitatea de învăţare depusă de elevi, de calitatea învăţării şi intervenţia altor diferiţi factori implicaţi în desfăşurarea ea. Menirea procesului de învăţământ este, deci, să angajeze elevii în trăirea unor noi şi noi experienţe, organziate pedagogic, încât acestea să realizeze învăţare. Procesul de învăţământ se prezintă ca un autentic act creator, constructiv, generator de noi comportamente, ceea ce conferă şcolii semnificaţia unui grandios „laborator viu”, loc al unor ample şi pro metamorfoze umane, la nivel individual şi de grup. Definesc procesul de învăţământ ca o interacţiune dintre predare şi învăţare ceea ce înseamnă, aşadar, să se atribuie reuşita sau nereuşita şcolară numai predării sau numai învăţării. Succesele sau eşecurile trebuie puse pe seama atât a muncii profesorului, cât şi activităţii alevului, precum şi pe seama influenţei altor factori. Consider că atât predarea cât şi învăţarea, ca laturi ale procesului de învăţământ, se constituie ca activităţi de bază, ca funcţii esenţiale ale oricărei unităţi şcolare. Învăţarea este o activitate proprie, ce ţine de efortul individual de pus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale şi colective. Dacă ar fi să definitivăm învăţarea suntem nevoiţi să o raportăm la om. Omul a construit în acest sens cunoaşterea şi aceasta nu există în afara minţii umane.

Elevii, în schimb, îşi contruiesc înţelegerea. Ei caută sensul şi încearcă să descopere regularitatea şi ordinea, chiar în absenţa unei informaţii complete. Este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Nu se poate face învăţare fără izolare, ci în interacţiune cu alţii, care la rândul lor învaţă, transferul cunoştinţelor în contexte noi să fie interactiv, iar rolul cadrului didactic să fie acela de a organiza sarcinile legate de rezolvarea problemelor, de a ghida înţelegerea elevilor şi de a sprijini proiectele bazate pe învăţarea prin colaborare. Consider că proiectul este activitatea cel mai pregnant centrată pe elevi. Este un produs al imaginaţiei acestora, elevii putând decide nu numai aspura conţinutului, dar şi a formei de prezentare. Răspunzând la întrebarea esenţială: „Ce poate face cu ceea ce am învăţat la şcoală?”, proiectul leagă cunoştinţele elevilor de practică, de viaţă, de comunitate, le deschide noi orizonturi despre lume şi viaţă. Metodele interactive de grup promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile acestora, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate clare. „Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care este antrenat.” Elevul devine astfel stăpânul propriei transformări şi formări. Cooperarea şi competiţia, două caracteristici ale metodelor interactive implică un anumit grad de interacţiune, în opoziţie cu comportamentul individual. În cadrul grupului activitatea este stimulativă. Îndeplinirea unor sarcini simple generează un comportament competitiv, iar rezolvarea unor sarcini complexe e facilitată de emiterea unor ipoteze multiple şi variate. Rolul profesorului este în schimbare, într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul şi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că munca profesorului se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Viitorul va pune la mare încercare practica şcolară şi rolul profesorului.

Astfel, întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de predare – învăţare centrată pe elev. Acordarea importanţei cuvenite activităţii de învăţare a condus şi la reactualizarea unui mai vechi principiu al dialecticii, şi anume, învăţarea activ-participativă. De altfel, în accepţia învăţământului contemporan, este modern tot ceea ce-l pune pe elev în situaţia de a învăţa, pe cât posibil, prin efort propriu cu mobilizarea la maximum a capacităţilor sale. Aici îşi găsesc explicaţia o serie de teze pedagogice ca: studierea şi cunoaşterea elevilor, tratarea diferenţiată a lor, îmbogăţirea şi diversiﬁcarea căilor şi a mijloacelor de activizare a acestora şi altele. Centrarea pe elev impune în procesul de predare o interacţiune permanentă între cadrul didactic şi cel care învaţă. Consecinţa este o alegere cu precădere a metodelor activ participative pentru crearea de capacitate, astfel încât elevul să ştie să aplice cunoştinţele dobândite.

Prof. Dumitru MATEI Inspector şcolar general Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş

afaCErI

Eurobusiness: “Împreună relansăm Oradea!” Parcul Industrial Eurobusiness din Oradea este fără îndoială motorul economic al Bihorului. Peste 15 milioane de euro investiţi până la ora actuală, peste 1.500 de locuri de muncă create şi 26 de contracte semnate cu investitori sunt pe scurt reţeta succesului. Pentru 2012 primăria mai pregăteşte însă două parcuri noi care-şi aşteaptă investitorii. În anul 2010, primăria Oradea a pus piatra de temelie a parcului Eurobusiness, când primii investitori, coreenii de la Shinheung Electronics, au semnat contractul pentru un teren de peste 150.000 de metri pătraţi, la preţul de aproximativ un milion de euro. În decurs de doar un an, autorităţile au semnat contracte cu alte 25 de companii, iar gradul de ocupare este în acest moment de 50%. “Proiectul Eurobusiness a început să dea roade. Avem peste 1.300 de locuri de muncă noi create şi la ora actuală lucrăm la reţeaua de utilităţi şi la extindere pentru a atrage noi investitori”, spune primarul Ilie Bolojan. Anul 2011 a însemnat pentru Oradea, prin prisma Eurobusiness, investiţii private de aproximativ 15 milioane de euro din partea investitorilor care s-au mutat în parc. După coreenii de la Shinheung, care produc componente electronice pentru Samsung, a fost rândul altor trei companii să-şi finalizeze construcţiile. Una dintre ele este Faist Mekatronic. Lider pe piaţa din Europa în furnizarea de filtre pentru infrastrucura de telecomunicaţii, Faist are drept clienţi principali pe Ericsson şi Nokia Siemens Network. Ei au semnat contractul cu Primăria Oradea în anul 2010, când au concesionat 44.000 de metri pătraţi de teren. Celelalte două mari companii care a finalizat lucrările sunt Decoletaje & Conjuntos, firmă specializată în prelucrări mecanice, şi Carbenta, care a inaugurat în decembrie un nou showroom&service Ford, pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi, în care a investit 600.000 de euro. Alte două mari firme îşi deschid porţile în 2012. Este vorba despre Zucchetti, companie care oferă soluţii software pentru funcţiunile din domeniul gestiunii personalului şi Mecanizados Auxim, companie specializată în prelucrări metalice pentru industria automotive, care produce componente pentru piese auto. Principalii clienţi ai companiei sunt Bosch şi Valeo.

de finalizare în noiembrie 2012. În cadrul primei etape a proiectului de infrastructură, municipalitatea lucrează pe o suprafaţă de 74 de hectare. “Şantierul presupune introducerea reţelei de apă şi canalizare, introducerea reţelei de energie electrică, introducerea sistemului de alimentare cu energie termică şi realizarea reţelei de drumuri”, spune primarul Ilie Bolojan. În interiorul parcului vor fi construite patru drumuri principale, de peste cinci kilometri, şi patru drumuri de acces interior, de aproximativ 1,6 kilometri. Nu în ultimul rând, primăria asigură şi accesul la reţeaua de telecomunicaţii. Pentru a putea realiza aceste lucrări, primăria a contractat un credit în valoare de 10,3 milioane de euro, de la o bancă austriacă. Primarul spune însă că o parte din aceşti bani vor fi folosiţi şi pentru alte investiţii în infrastructură. “Acest credit va fi rambursat tot cu ajutorul Parcului Industrial, pentru că municipalitatea va încasa bani atât din vânzarea de teren cât şi din taxele de administrare”, a spus Ilie Bolojan. Cea de a doua etapă a lucrărilor de infrastructură va începe în vara acestui an, după derularea procedurilor de licitaţie. Valoarea estimată a lucrărilor este de 15,3 milioane de lei plus TVA.

Parcuri noi în 2012 Deşi lucrările la primul parc sunt în toi, municipalitatea nu se opreşte aici. Aşa cum explică administratorul Eurobusiness, Delia Ungur, în 2012, va fi înfiinţat şi al doilea parc. “În luna februarie demarăm licitaţiile pentru parcelele din cel de-al doilea parc industrial. De asemenea, lucrăm la documentaţia necesară pentru obţinerea titlului de parc industrial de la Ministerul Administraţiei şi Internelor”, a spus Delia Ungur. Eurobusiness 2 va lua fiinţă pe strada Ogorului, pe un teren de 24 de hectare caare a aparţinut fostului tancodrom. De asemenea, Delia Ungur are în plan şi înfiinţarea Eu-

Parcurile industriale sunt modele de succes în Transilvania robusiness 3. Documentele pentru parcul care va avea o suprafaţă de 17,8 hectare vor ﬁ depuse tot în cursul acestui an.

Andreea Costea

Date tehnice Proiectul Eurobusiness Oradea a fost demarat de municipalitate în anul 2008. Cu o suprafaţă de peste 120 de hectare, parcul este poziţionat în Zona Metropolitană a Oraşului, pe şoseaua Borşului, care face legătura dintre Oradea şi Ungaria, la 500 de metri de linia ferată, un kilometru de Vama Borş, patru kilometri de Ungaria, tot patru kilometri faţă de centrul oraşului şi cinci kilometri distanţă de aeroport. La ora actuală, Eurobusiness este considerat cel mai mare parc industrial din Crişana. Investitorii stabiliţi aici sunt scutiţi prin lege de taxe timp de trei ani şi beneﬁciază de reducere a impozitului pe clădiri. Preţul la care este concesionat terenul este de opt euro pe metrul pătrat, pe o perioadă de 25 de ani, sau 0,32 euro pe metru pătrat pe an.

Investiţii în utilităţi Pentru a-şi respecta promisiunea faţă de companiile prezente, dar şi pentru a atrage noi clienţi, Primăria Oradea introduce utilităţi în Parcul Industrial. Lucrările au fost adjudicate la ﬁnele anului trecut şi au termen

Cifre:

15 milioane de euro au fost investiţi în Parcul Industrial în 2011 121 de hectare întindere are Eurobusiness I 50% este gradul de ocupare al primului parc industrial 2 parcuri noi vor ﬁ înﬁinţate de primărie în 2012

www.transilvaniabusiness.ro

CSR

Fundaţia Pro West promovează afacerile ardeleneşti Fundaţia Pro West crede în viitorul european al Ardealului şi Banatului şi doreşte promovarea culturii şi civilizaţiei vestice pe teritoriul actual al celor 16 judeţe, aproximativ 8 200 000 de locuitori.

Un scurt istoric Fundaţia Pro West, www.pro-west.ro a fost infiinţată la Cluj, cu scopul de a participa la schimbările fundamentale ale acestor două regiuni, singurele din zonă cu istorie legată de centrul şi vestul Europei. Obiectele de activitate ale fundaţiei sunt 8. În prezent, obiectele de activitate operaţionale sunt Business şi Management şi Ecologie - Mediu. Urmează ca Turismul şi Agro-Turismul, Înfiinţarea de Spitale şi Policlinici, Învăţământul la toate nivelele, să fie activate în viitorul apropiat.

Cine plăteşte Fundaţia Pro West este sprijinită ﬁnanciar exclusiv de structuri private din Romania, SUA, Canada. În compensare, Fundaţia Pro West participă la promovarea tuturor sponsorilor, atât în Europa şi în lume. Conform unei decizii luate la nivel de executiv, Fundaţia Pro West nu acceptă sponsorizare din partea structurilor de stat din România. Fundaţia Pro West acceptă sponsorizări din partea structurilor de stat din alte ţări occidentale. Sponsorii foarte activi ai Fundaţiei Pro West sunt: A. I. R. American International Radio, Inc., dealer Motorola (SUA), Nokia, Banca Transilvania, Roşia Montană Gold Corporation, Prati Armati (Italia), Romtelecom, Alpha Bank, Bancpost. Şi-au anunţat participarea la proiectele de mediu din 2012: Bombardier (Canada), Oﬃce Depot (SUA), Transavia, E-on Gas, Borsec.

Ce beneficii au sponsorii Site-ul Fundaţiei Pro West, www.pro-west.ro, este vizionat pe tot globul. Prin presa scrisă şi on-line, locală şi regională, sponsorii Fundaţiei Pro West sunt promovaţi prin nominalizarea lor în toate publicaţiile mass-media, mai ales în cele a lumii de afaceri. Prin proiectele de mediu, întreţinerea Grădinii Botanice, Cluj şi Turda, patru pe an, care se vor desfăşura contractual până în 2015, Fundaţia Pro West expune siglele şi sloganele sponsorilor principali, pe panourile mari din Grădina Botanică, acestea fiind vizionate de cei peste 300 000 de vizitatori anual. Organizarea de conferinţe de promovare a produselor sponsorilor pe piaţa românească, cum este iarba naturală care fortifică solul, a firmei “Prati Armati” din Milano. Produsul “Prati Armati” va continua să fie promovat şi în conferinţele din anul 2012.

Parteneri de încredere Departamentul de Business şi Management al Fundaţiei Pro West a semnat Contract de Colaborare cu Liga Intreprinzătorului Român (LIR) pe o perioadă de doi ani. Contractul constă în oferta Fundaţiei Pro West a unor oportunităţi de afaceri către membri LIR, aceştia ﬁind direcţionaţi spre parteneri de afaceri din SUA, Canada şi Europa de Vest.Partenerii media sunt: www.clujtoday.ro şi revista scrisă şi on-line “Transilvania Business”.

Camera de Comerţ “Transilvania – Chicago” Este o idee mai veche a omului de afaceri Doru Năsui, proprietarul A. I. R. American International Radio, Inc., cu o largă experienţă internaţională. Prin semnarea Contractului de Colaborare între Fundaţia Pro West şi LIR, acest deziderat este acum posibil. Avem un număr considerabil de structuri de afaceri din Transilvania pentru a trece la scrierea unui statut al Camerei de Comerţ “Transilvania – Chicago”. La această ora Fundaţia Pro West a început scrierea statutului Camerei de Comerţ “Transilvania – Chicago”.

dinii Botanice, Cluj, şi a Băilor Sărate, Turda. La recomandarea prof. univ. dr. Vasile Cristea, directorul general al Grădinii Botanice, Cluj, Fundaţia Pro West doreşte să preia administrarea Parcului Naţional Munţii Apuseni, Pietrosul Rodnei, Munţii Maramureşului, Munţii Ţibleşului, integrarea acestora în sistemul de cercetare montană, menţinerea lor în cadrul natural montan sub regulamentul impus de UNESCO, şi integrarea lor în circuitul exclusiv de mers montan, fără auto. Învăţământ: În acest moment, Fundaţia Pro West este în aşteptarea de răspuns de la Ambasada SUA, în privința aprobării proiectului depus pe data de 15 decembrie, 2011, cu subiectul cercetarea pe o durată de doi ani, a culturii şi civilizaţiei săseşti, pe teritoriul Transilvaniei cuprins pe teritoriul a 10 judeţe. Începerea funcţionării primei grădiniţe de limbă germană şi engleză în Cluj. Fundaţia Pro West a participat la cercetarea arhitecturală a Mănăstirii Franciscane, organizată în vara lui 2011 de Liga Arhitecţilor din Transilvania, pentru studenţii români şi străini. Fundaţia Pro West va participa la aceste proiecte şi în vara lui 2012, şi anii care urmează.

Proiecte de viitor Ecologie-Mediu: Fundatia Pro West va continua activitaţile de mediu prin proiectele de intreţinere a Gră-

Emil Aluaş, preşedinte Pro West

infrastructură

autostrăzile Vestului, între vis şi realitate Zona Banatului va reprezenta nodul în care se vor întâlni autostrăzile româneşti, sârbeşti şi ungureşti. Românii din vestul ţării îşi doresc o autostradă care săi poată ajuta să ajungă mai repede în Bucureşti. De aproape 20 de ani, oamenii politici vorbesc despre autostradă, tronsoane, bani. Numai că visurile românilor sunt departe de realitate. Pe culoarul IV paneuropean, doar tronsonul Arad-Timişoara este ﬁnalizat. În acest timp, autostrada maghiară se îndreaptă spre graniţa cu România, iar sârbii îşi construiesc încet, dar sigur, o autostradă care să lege Belgradul de ţara noastră.

Nădlac-Arad, tronsonul meşterului Manole Construcţia tronsonului de autostradă Nădlac-Arad a început cu stângul. Iniţial, constructorul a început lucrările şi a constatat că proiectul nu corespunde cu realitatea: bucla de urcare şi coborâre de pe autostradă a fost amplasată foarte aproape de linia de frontieră şi pentru a ajunge pe buclă, banda de decelerare era în Ungaria. În această situaţie, constructorul a început să decoperteze terenurile din România pentru a putea

cifre:

22,2 km va fi executat de asocierea Romstrade (România) - Monteadriano Engenharia e Construcao (Portugalia) - Donep Construct (România) pentru 115,8 milioane euro. Al doilea lot, în lungime de 17 km, va fi construit de firma austriacă Alpine Bau pentru 124,45 milioane euro. Execuţia tronsoanelor va dura un an şi jumătate, la care se adaugă patru ani perioada de garanţie. Finanţarea este asigurată din fonduri nerambursabile europene prin Fondul de Coeziune (85%) şi de la bugetul de stat (15%). Autostrada va fi dotată cu panouri de informare ultramoderne, iar cei ce vor circula pe aceste tronsoane vor afla din timp şi problemele din zona de frontieră.

Primul tronson, dat în circulaţie Primul tronson din autostrada Arad-Bucureşti, de pe culoarul IV Paneuropean, Arad-Timişoara a fost dat în folosinţă la sfârşitul anului trecut. Autostrada AradTimişoara are o lungime de 32,25 de kilometri, 11 poduri şi pasaje ale autostrăzii, 14 pasaje peste autostradă, un nod rutier şi un acces la Centru de În-

90 de kilometri va avea autostrada dintre Belgrad şi graniţa cu românia 600 de milioane de euro este valoarea proiectului

construi autostrada, dar acestea nu au fost expropriate. Proprietarii au făcut scandal şi până la urmă totul s-a rezolvat. Nu a trecut însă prea mult timp şi autostrada Nădlac-Arad a ajuns să fie numită autostrada meşterului Manole. După două luni de muncă, în luna decembrie 2012, constructorul a constatat că movile uriaşe de pământ care ar fi trebui să susţină autostrada, practic, se împrăştie singure. Mii de tone de pământ trebuie înlocuite cu un alt sortiment de pământ. Constructorul a folosit un sol care, practic, nu a putut fi tasat, deşi a încercat soluţii multiple, inclusiv folosirea unor utilaje speciale sau amestecul cu un pământ de legătură. Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad are o lungime de aproape 39 de kilometri şi execuţia acestuia mai cuprinde şi un drum de legătură de aproape şase kilometri care face conexiunea cu autostrada maghiară M3. Primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de

www.transilvaniabusiness.ro

treţinere şi Coordonare. Valoarea lucrărilor la acest tronson este de aproape 484 milioane de lei, fătă TVA. Tronsonul a fost executat de JV FCC Construction S.A. şi Astaldi S.p.A. Centura Aradului în regim de autostradă are 12,25 km şi cuprinde nouă poduri, dintre care unul peste râul Mureş, pasaje ale autostrăzii, patru pasaje peste autostradă şi patru noduri rutiere. Lucrarea costă aproape 430 de milioane de lei, fără TVA şi a fost executată de JV FCC Construccion şi PORR Bau GmbH.

Sârbii vor autostradă spre România În noiembrie 2011, premierul român Emil Boc s-a întâlnit cu omologul său sârb, Mirko Cvetkovic. Emil Boc, care a participat la Summit-ul Iniţiativei CentralEuropene din Serbia, a precizat că în urma discuţiilor,

miniştrii de resort din cele două ţări au fost mandataţi pentru a identifica sursele de finanţare pentru realizarea autostrăzii Belgrad – Timişoara. Ideea unei autostrăzi care să lege Serbia de România este mai veche. În urmă cu trei ani, s-a pus problema unei autostrăzi regionale care urma să lege Serbia, România şi Ungaria. Propunerea a aparţinut Guvernului sârb, care a militat pentru punerea ei în practică. Dar a venit criza şi totul a stagnat. Serbia a venit în 2010 cu o altă variantă: o autostradă între Belgrad şi Timişoara. În timp ce premierul Boc a salutat iniţiativa ţării vecine, sârbii care îşi doresc această autostradă au început să caute soluţii pentru realizarea ei. În 2003, Comisia Europeană a finanţat realizarea unui studiu referitor la infrastructura rutieră pentru zona Balcanilor. În cadrul acestuia este prevăzut un tronson între Belgrad şi graniţa cu România. Sârbii susţin că este absolut necesară realizarea autostrăzii, pentru a lega coridorul IV Paneuropean de coridorul IX, care are ca punct de plecare Italia şi străbate fostele ţări iugoslave. Guvernul sârb a inclus tronsonul Belgrad - frontiera cu România în „Strategia de dezvoltare a transportului pe cale ferată, rutieră, pe apă, aeriană şi intermodal 2008 – 2015”, dar şi în Masterplanul dezvoltării circulaţiei rutiere a Serbiei. Conform studiilor efectuate, tronsonul de autostradă de la Belgrad până la Vrsac, localitate aflată la graniţa cu România are o lungime de aproximativ 90 de kilometri şi costă aproape 600 de milioane de euro. Toate investiţiile Guvernului sârb în această zonă ţin cont de traseul viitoarei autostrăzi.

Sorin Trocan

Primii kilometri sunt gata De fapt, autostrada de la Belgrad spre Vrsac are deja primii 20 de kilometri de autostradă construiţi de aproape 10 ani. Tronsonul Belgrad-Pancevo a fost reabilitat în 2002, are două benzi pe sens şi corespunde din punct de vedere tehnic cerinţelor unei autostrăzi. Guvernul sârb a aprobat o altă investiţie în zonă: centura oraşului Vrsac, care va ﬁ parte integrantă a autostrăzii şi care este construită în regim de autostradă.

mărci culturale

TiFF sau despre cum filmul Totul a început cu o cafea şi cu un buget de 70.000 de euro. Acum, Festivalul Internaţional de Film Transilvania a intrat în elita festivalurilor de film din Europa şi are un buget care ar putea depăşi, în acest an, suma de două milioane de euro. nimeni nu ştie ce descântece au făcut Tudor Giurgiu, directorul şi iniţiatorul celui mai mare festival de film din România, şi Mihai Chirilov, cel ce avea să fie directorul artistic, dar la împlinirea unui deceniu, Festivalul internaţional de Film din Transilvania a atins, în plină criză, pragul de 1,8 milioane de euro, popularitate cel puţin europeană şi o colecţie de semnături ale regizorilor cu greutate mondială în condica de prezenţă. Şi nu mulţi pot citi în cafea aşa cum au făcut-o cei doi fondatori, în 2002. Prin pasiune, atenţie la detalii, imaginaţie şi munca unei echipe bine închegate, TiFF a ajuns astăzi să facă parte din viaţa clujenilor. În fiecare an, este aşteptat cu sufletul la gură şi zile numărate precum secundele din noaptea de revelion. După cele 10 zile magice, vraja se spulberă, iar greoaia revenire la cotidian certifică faptul că, pentru scurt timp, filmul bate viaţa.

TIFF este cel mai important festival de ﬁlm din România

primi la ediţia din acest an, după ce va trece de selecţie, banii puşi la bătaie. Cât despre workshop-urile sau masterclass-urile organizate în cadrul festivalului, acestea au fost dirijate de personalităţi din lumea filmului omas Mai (cel mai apreciat expert, la ora actuală, din domeniul distribuţiei de film şi marketing) sau Wolf Bosse (general manager al Companiei Das Werk) şi Valdis Óskarsdóttir (recunoscută pentru montajul filmului “eternal sunshine of the spotless Mind”). Festivalul internaţional de Film din Transilvania nu reprezintă doar o cură sănătoasă de momente cinematografice inedite, ci şi un prilej al spectatorilor sau jurnaliştilor de a sta la o poveste sau de a auzi povestea din spatele camerei, chiar de la marii autori sau actori. nume cu rezonanţă mondială şi replică în lumea filmului, ca Jacqueline Bisset, Wim Wenders, Valdís Óskarsdóttir, Claudia Cardinale, au stat în primele rânduri ale sălilor cinematografelor clujene.

TIFF păşeşte spre al doilea Când pasiunea deceniu de existenţă De la prima ediţie TiFF, din 2002, până la ediţia aniver- îşi spune cuvântul sară de 10 ani, din 2011, festivalul a crescut nu numai ca investiţie, ci şi în complexitate. numărul de filme prezentate publicului, selectate de criticul Mihai Chirilov, a crescut la rândul lui, de la 30 (în 2002), până la aproape 250, în 2011. Alura festivalului a fost extinsă prin numeroase workshop-uri, expoziţii de artă sau concerte, în cadrul festivalului musical AlternaTiFF, născut şi crescut în sânul TiFF. Ca orice festival care se respectă, şi cel clujean îşi editează revista proprieAperiTiFF. ediţia din 2010 a fost scoasă şi în limba engleză, în colaborare cu iCR new York, destinată jurnaliştilor, producătorilor, directorilor de festivaluri din afară, cu precădere celor din suA. Anul 10 TiFF a adus cu el şi bursa “Alex Leo Şerban”, în memoria marelui critic român de film. un tânăr pasionat de cinematografie va

Festivalul organizat în Cluj-napoca nu a optat să se despartă de eticheta “made in România” şi a rezervat, anual, ziua filmului românesc. Pe covorul roşu al TiFFului s-au perindat mari regizori şi actori români, ca Lucian Pintilie, Victor Rebengiuc, Dorian Boguţă (protagonist “Caravana cinematografică”), Dorina Lazăr, dar şi regizori din noua generaţie de film - Cristi Porumboiu sau Cristian Mungiu. interesant este faptul că, ajuns la maturitate, festivalul găzduit în inima Transilvaniei a căutat nu numai să vină cu produse gata finite, ci să şi instruiască sau să încurajeze prin premii tânăra generaţie cu potenţial. educaTiFF este un proiect care a debutat în 2009, în cadrul celei de-a 8-a ediţii şi “îşi propune să îndrepte

cifre:

2 milioane de euro reprezintă ţinta bugetară a tiFF 2012 250 de ﬁlme este limita care va ﬁ depăşită, probabil, în acest an

Transilvania Business

”Acum am intrat în liga festivalurilor mari, iar ediţia cu numărul 11 trebuie să reprezinte un salt înainte” - Mihai Chirilov. interesul publicului tânăr şi foarte tânăr spre cea dea şaptea artă. Prin acest demers, TiFF îşi asumă misiunea de a forma, începând de la o vârstă foarte tânără, un public de film avizat şi îşi încadrează eforturile alături de cele ale altor proiecte europene similare”, au precizat organizatorii. un juriu premiază anual cei mai buni trei mânuitori ai condeiului care iau la forfecat şi puricat producţiile selectate de organizatori. Pentru a diversifica modalităţile de prezentare a filmelor, de multe ori, staff-ul TiFF a mizat pe scoaterea oamenilor din sala de cinematograf şi a organizat proiecţii în aer liber în locuri speciale care să completeze tematica filmului, aşa cum a fost cea de la Castelul Banffi din Bonţida, din 2010, a filmului “Dracula” din 1931. Celebrul chitarist Gary Lucas a acompaniat live proiecţia, pigmentată cu zborul fără scenariu al unor lilieci, care au completat atmosfera “întunecată”. un alt eveniment special, din istoria momentelor de glorie, atât prin film inedit, cât şi prin coloană sonoră live, a fost proiecţia peliculei “Metropolis” (1927), varianta restaurată a primului film mut sci-fi din lume, în compania muzicianului Antonio Bras, la cinema Republica.

TIFF a emoţionat până la mobilizare Pe de altă parte, TiFF reprezintă şi un motor al industriei cinematograﬁce din Cluj-napoca. Atât promovarea sălilor de cinema, cât şi încurajarea autorităţilor locale de a investi în acestea, sunt de bun augur şi vin odată cu pretenţiile pe care le impune festivalul. Anul trecut, Primăria Cluj-napoca a cedat administrarea cinematografului Victoria către Asociaţia Victoria Film, alcătuită din conducerea TiFF şi Comedy

mărci culturale

bate viaţa 10 zile pe an Cluj, reprezentat de omul de afaceri sorin Dan. Asociaţia a promis la acel moment renovarea cinematografului pentru a putea face faţă concurenţei venite din partea celor două cinematografe găzduite de iulius Mall şi Polus Center. Lucru care s-a şi întâmplat. Angajată să investească peste 60.000 de lei, întro perioadă de trei ani, Asociaţia a investit mai mult de o treime din suma promisă, pentru refacerea băilor, montarea unei instalaţii de aer condiţionat şi reamenajarea holului de la intrare. Probabil motivată pe deo parte de aspiraţia la titlul de capitală culturală, din 2020, iar pe de alta de renumele Festivalului internaţional de Film din Transilvania, Primăria a decis să renoveze şi unul dintre cinematografele de cartier, moştenite de RADeF în 2009, departe de forma lor maximă. Renovarea s-a realizat într-o perioadă de 7 luni, iar în prezent, cinematograful este dotat cu aparatură modernă, furnizată de Comsis service sRLdouă videoproiectoare de tip Panasonic DLP, ecran tip siLVeR 3D de dimensiuni 7,2 X 4 metri. Pentru ediţia de anul acesta, cea cu numărul 11, deja au fost anunţate evenimente complexe pentru omagierea marelui regizor stanley Kubrick (proiecţii, expoziţii workshopuri şi masterclassuri). Organizatorii promit că publicul va putea urmări “Portocala mecanică” într-o copie restaurată, proiecţie la care va fi prezentă şi Christiane Kubrick, soţia regizorului, şi Michel Ciment, critic de film şi preşedinte onorific al FiPResCi – Federaţia internaţională a Criticilor şi Jurnaliştilor de Film. Dacă TiFF 2012 (1- 10 iunie) va sta sub zodia Kubrick, “regia” evenimentului de proporţii europene va fi una atent lucrată, care va rula iarăşi cu săli pline până la refuz. Până la ziua copiilor, când se va da startul ediţiei cu numărul 11, cinefilii vor aştepta precum copiii Caravana TiFF, care va scoate din pălărie 10 zile magice în Cluj-napoca. ”Acum am intrat în liga

Călătoria lui Gruber festivalurilor mari, iar ediţia cu numărul 11 trebuie să reprezinte un salt înainte”, a spus Mihai Chirilov.

Cinematografia ca business Dincolo de organizarea celui mai mare festival de film din România, Tudor Giurgiu, care este şi regizor, şi proprietar al unei case de producţie care îşi consolidează tot mai mult reputaţia, vrea să transforme cinematografia într-un business de proporţii importante pentru întreaga comunitate. el a propus, după un model care funcţionează deja în alte oraşe din europa, înfiinţarea unui fond local pentru cinematografie. Concret, în opinia lui Tudor Giurgiu, autorităţile locale şi cele judeţene, dar şi structurile regionale ori Ministerul Culturii şi Patrimoniului naţional, ar trebui să

creeze un fond destinat cineaştilor. Acest fond ar putea să ofere finanţarea necesară pentru crearea unui film. Însă cineaştii care vor beneficia de aceste fonduri vor avea obligaţia ca, pentru fiecare leu primit din partea fondului clujean, să cheltuiască încă un leu la Cluj. Astfel, în economia locală ar fi ”injectate” fonduri importante, a căror valoare depinde direct de cea a banilor investiţi de către comunitatea locală. Însă principalul beneficiu al Clujului ar putea fi cel de marketing. Pe de o parte, aceste fonduri ar putea crea un efect de ”bulgăre de zăpadă”, pentru că, inevitabil, ele vor duce la apariţia unei infrastructuri care va determina şi alţi cineaşti să îşi realizeze peliculele în zonă, pentru că lucrurile devin tot mai simple. iar pe de altă parte, locurile ori clădirile care apar în pelicule faimoase devin ele însele obiective turistice, care stârnesc un mare interes şi care pot genera noi afaceri.

Oana Capustinschi Claudiu Pădurean

Festival în trei oraşe Din anul 2007, TiFF nu mai este un festival exclusiv clujean. În contextul în care sibiul a fost Capitală Culturală europeană, din acel an, TiFF şi-a organizat şi o secţie destinată iubitorilor de ﬁlm din acest oraş. iar tradiţia a continuat şi cu celelalte ediţii. De asemenea, ﬁlmele proiectate în cadrul TiFF, după ce trec printr-o selecţie suplimentară, sunt proiectate şi în Bucureşti. Modelul TiFF a fost unul de succes, astfel că festivalul ardelenilor a fost ”clonat” de un festival local, Bucharest international Film Festival, care arată ca şi TiFF, prima ediţie.

www.transilvaniabusiness.ro

Transilvania Business

afaCere

Job-uri prin bani europeni în Ardeal În cadrul Proiectului European Ş.A.N.S.A., clujenii şi sibienii au fost aşteptaţi la un târg de job-uri care a cuprins peste 200 de oferte de muncă. Întregul proiect a fost ﬁnanţat de către Uniunea Europeană. La Cluj-Napoca a avut loc, între 23 şi 27 ianuarie, “Săptămâna Egalităţii de Şanse”, un eveniment care face parte din Proiectul European Ş.A.N.S.A. (Şansă, Acceptare, Nevoie, Siguranţă, Acces la muncă). După zilele de luni şi marţi, când reprezentanţii proiectului au organizat câteva ateliere de lucru, miercuri a fost momentul în care clujenii au putut veni să-şi caute o slujbă la Biblioteca Judeţeană din oraş. 36 de angajatori şi 220 de job-uri a fost oferta destul de vastă pentru persoanele şomere sau care au dorit să-şi schimbe locul de muncă şi, pe lângă posturi vacante în domeniul construcţiilor sau confecţiilor, au existat şi oferte de lucru în supermarket-uri sau ca agenţi de pază. În primul rând, însă, clujenii au putut să-şi lase zeci de

Peste şapte milioane de lei “După ce terminăm cu Săptămâna Egalităţii de Şanse vor urma câteva focus-grupuri şi stagii de formare profesională în spiritul şi pe baza egalităţii de şanse, dar vom avea şi schimburi transnaţionale de experienţă cu provincia italiană Perugia, partener al acestui proiect european. În luna martie 2013 ne vom întâlni la Bucureşti la diferite forumuri, dar şi pentru a trage concluziile şi pentru a disemina şi elabora un ghid de bune practici”, a mai spus Diana Gorun. Conform descrierii proiectului european Ş.A.N.S.A., acesta vizează creşterea gradului de conştientizare şi informare la nivel social în direcţia promovării pe termen lung a principiului egalităţii de gen şi şanse pe piaţa muncii. “De asemenea, misiunea proiectului este susţinerea principiului de egalitate de şanse şi gen şi metoda propusă de noi este conştientizarea la nivel public a fenomenului discriminării ca una dintre cauzele nerespectării principiului egalităţii de şanse, conştientizare ce sperăm să ducă în timp la limitarea acestui fenomen negativ”, potrivit unui alt pasaj din acest proiect. Compania Media One este beneﬁciara proiectului Ş.A.N.S.A., dar ca parteneri de proiect sunt Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale-Direcţia Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Fundaţia Pestalozzi, împreună cu provincia italiană Perugia. Valoarea totală a proiectului este de 7.563.119 lei.

Puțini clujeni au fost interesați de cele 200 de locuri de muncă oferite

Cifră: 250 de clujeni au trecut pe la târgul de job-uri CV-uri şi pentru a deveni agenţi de vânzări, ingineri sau asistenţi manageri, locuri de muncă destul de bine plătite în aceste zile. Ba mai mult, au fost prezente şi două ﬁrme de recrutare ce lucrează pentru mai multe companii, astfel că oferta a fost destul de diversiﬁcată.

Vremea, inamicul job-ului Conform organizatorilor, însă, ninsoarea care a căzut toată ziua de miercuri, 25 ianuarie, peste Cluj i-a ţinut în case pe oameni, astfel că maxim 250 de persoane au venit în cele cinci ore cât timp a fost deschis târgul. “În celelalte oraşe a fost vreme frumoasă şi am avut un trafic de 300-400 de oameni cam la fiecare târg. Din păcate, ninsoarea i-a ţinut pe foarte mulţi în case, astfel că putem spune că am avut ghinion cu această vreme, dar ne aşteptam la un număr mai mare de persoane, deoarece aveam o ofertă de job-uri vastă, atât pentru cei cu studii superioare, cât şi pentru muncitori calificaţi şi necalificaţi. Numai la Buzău, de exemplu, un oraş mult mai mic decât Clujul, am avut surpriza să constatăm o afluenţă de aproximativ 500 de persoane, cele mai multe de până acum. Înainte de Cluj am mai fost la Timişoara, în luna noiembrie a anului trecut, după care a urmat Buzău, Suceava, Ploieşti şi Târgu-Jiu, acum ne aflăm la Cluj, între 30 ianuarie şi 3 februarie vom fi la Sibiu, iar oraşul final va fi Bucureştiul, între 20 şi 24 februarie”, a declarat Diana Gorun, asistent de proiect, dar în acelaşi timp şi reprezentant al agenţiei “Media One”, beneficiara proiectului Ş.A.N.S.A. în cadrul căruia are loc “Săptămâna Egalităţii de Şanse”.

Proiect pe doi ani Clujenii care au venit la târgul de job-uri respectiv le-

au lăsat câte un CV angajatorilor şi urmează să fie chemaţi pentru un interviu. Succesul acestor târguri este destul de greu de apreciat în mod exact, conform Dianei Gorun, pentru că nici un angajator nu a dat vreun feed-back organizatorilor în care să specifice câte posturi vacante de muncă au fost ocupate cu ocazia celor şase târguri de job-uri de până acum. Dacă clujenii nu s-au înghesuit prea tare, totuşi, să-şi găsească de lucru, sibienii au fost aşteptaţi într-un număr mult mai mare la începutul lunii februarie, când “Săptămâna Egalităţii de Şanse” a ajuns la ei în oraş. Acest proiect european a fost început în primăvara lui 2011 şi are o perioadă de implementare de doi ani, până în luna martie 2013. În cele cinci zile ale “Săptămânii Egalităţii de Şanse” vor avea loc, pe lângă atelierele de lucru şi acest târg de job-uri, o dezbatere publică, iar vinerea, în ultima zi de activitate, va avea loc o masă rotundă la care vor participa ONG-uri sau angajatori şi unde vor fi trase principalele concluzii ale săptămânii în care acest proiect european a fost implementat în regiunea respectivă.

Oana CaPustinsChi “După ce terminăm cu Săptămâna Egalităţii de Şanse vor urma câteva focusgrupuri şi stagii de formare profesională în spiritul şi pe baza egalităţii de şanse, dar vom avea şi schimburi transnaţionale de experienţă cu provincia italiană Perugia, partener al acestui Proiect European” – Diana Gorun