Transilvania Business 21

pag.

12-15

Babeș-Bolyai își consolidează poziția de lider

18

pag.

Gedeon Richter, implicată în educaţia tinerilor

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

www.tb.com.ro

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 21 / An III /27 iunie - 19 iulie 2012

Hidroconstrucția.

Un gigant în Ardeal pag.

5-9

Preţ: 8 lei pag.

44,45

Renașterea Comelf Bistrița

ESENțIAL Energia banilor

SUMAR

“Este o mare nevoie de investiții în energie, avem nevoie de investiții de minim 60 miliarde de euro investiții până în 2030. Dacă Guvernul României nu creează o piață liberă competitivă cu stimulente pentru investiții, stabilitate și încredere, va fi imposibil să se atragă atât de mulți bani în România”, spunea Frank Hajdinjak, manager general E.ON România, la deschiderea Foren 2012, forumul unde au fost analizate perspectivele în sectorul energetic, între 17-21 iunie, la Neptun. Și tocmai în aceleași zile, când la evenimentul organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, președintele Iulian Iancu, președintele CNR-CME, anunța că ideile și concluziile dezbaterilor vor fi integrate în noua strategie guvernamentală, interesul pentru sectorul energetic a captat atenția comunității generale de afaceri și chiar a opiniei publice în general. Brusc, fără să figureze neapărat pe o agendă publică, cererea (avizată ulterior) pentru intrarea Hidroelectrica în insolvență a generat analize suplimentare pentru modul în care marile companii energetice controlate de stat pot, sau mai bine zis nu prea pot, gestiona optim bugete și decizii cu implicații majore în întreaga economie. De altfel, un simplu calcul arată dimensiunea provocării pentru ce va urma în energie: în întreaga economie românească investițiile străine directe sunt cifrate la 2 mld euro pe an (față de 8-9 mld. euro pe an, în perioada dinaintea crizei), așa că până și investiții de 60 de miliarde de euro în toate sectoarele par în acest moment un miracol, deci competiția pentru a absorbi cât mai mulți bani în energie va fi foarte acerbă. Până la urmă Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie al României este în insolvență, gazele neconvenţionale, îngropate la adâcimi de peste 3.000 de metri, dar şi rezervele din Marea Neagră au puterea de a schimba balanţa energetică și chiar aduce scăderea dependenței de importuri de gaz – Romgaz lucrează la asta, Transelectrica trebuie să implementeze un plan pentru reţeaua de transport care să preia energia creată de invazia de proiecte eoliene, iar Petrom a anunțat investiții anuale de 1 mld. de euro până în 2014. Cam acestea ar fi noutățile. Tot la FOREN, Anton Vlădescu, membru al Consiliului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, şi Valeriu Binig, director servicii financiare energie şi resurse din cadrul Deloitte România, au prezentat un studiu conform căruia “România nu are o strategie energetică adaptată imperativelor momentului”. Detalii în numărul viitor. Între timp vom urmări cu toții cine investește bani pentru energie, nu doar energie pentru bani…

pag. 5-9

Cover Story:

pag. 34,35

pag. 60

Turism:

Eveniment:

Creta, leagănul meu și Mobila Dalin, al lui Zeus 20 de ani!

Hidroconstrucția.

Un gigant în Ardeal pag. 10

Eveniment: Vodafone, special pentru clujeni

pag. 11

Mărci culturale: Drumul spre Universitatea din Cluj: Ulița Lupilor (tineri)

pag. 16,17

Educație: USAMV Cluj-Napoca îți construiește viitorul!

pag. 23

Capital: SSIF Broker SA. În ce investim în vremuri de criză?

pag. 28

Afacere: Adrem Invest 20 de ani de soluții energetice

Ionuț OPREA Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactor şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Arminiu Pădure Andreea Costea Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tipărit la: Mediaexpert Târgu Mureș

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Trafic manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6 Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

1

știri BISTRIŢA-NĂSĂUD Centru de promovare turistică în Bistriţa Bârgăului O clădire din comuna Bistriţa Bârgăului va fi transformată în centru de informare şi promovare turistică. Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, aproape 600.000 de lei vor merge pentru înfiinţarea acestui centru, o construcţie necesară mai ales că aşezarea bistriţeană este aproape de Lacul Colibiţa, o atracţie turistică a zonei. Intenţia i-a aparţinut primarului Vasile Laba, iar clădirea, deja construită, va fi mărită şi va suferi câteva lucrări de reabilitare termică, protecţie acustică şi antiincendiu. O sală de informaţii, un birou şi două grupuri sanitare vor funcţiona în viitorul centru turistic al comunei bistriţene.

70 de milioane de lei pentru staţii de epurare în Bistriţa Compania SC Hidrocanal SRL a câştigat licitaţia pentru construcţia a patru staţii de epurare a apei din judeţul Bistriţa-Năsăud. Proiectul „Staţii de epurare apă uzată şi colectoare de transfer pentru clusterele Bistriţa, Beclean, Salva, Sângeorz-Băi” are o valoare totală de 73.511.468 lei, fără TVA, iar firma câştigătoare trebuie să proiecteze şi să execute lucrările în cele patru zone. Câteva dintre ele au fost, deja, subcontractate mai multor firme, iar întregul proiect face parte din programul ”Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud”, finanţat cu peste 64 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile.

ALBA Comenzi americane la Cugir?

Compania cugireană SC “Bulbucan” SRL, cea care realizează maşini de fabricat caiete pentru şcolari, şi-ar putea exporta produsele şi în Statele Unite.

Conform directorului societăţii din judeţul Alba, Liviu Bulbucan, compania ce îi poartă numele va avea negocieri cu o firmă americană pentru realizarea unei astfel de maşini care, deocamdată, este livrată doar în Germania. SC „Bulbucan” este unica firmă din Europa care produce aceste maşini, cu o capacitate de a executa 30 de caiete pe minut, iar zilele trecute a fost semnat dublarea contractului cu germanii de la Kugler -Womako & ECH WILL, care au cumpărat până acum 20 de maşini. „Recent, la Cugir a fost semnat un contract ce prevede dublarea numărului de produse, asigurarea din partea partenerilor a noi utilaje pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie şi angajarea de personal, cu precădere din rândul tinerilor cu calificare profesională şi care nu au locuri de muncă”, a declarat directorul fabricii cugirene, Liviu Bulbucan.

Peste 2 milioane de euro pentru Spitalul Judeţean Conducerea Spitalului Judeţean Alba va investi peste două milioane de euro în extinderea unităţii medicale şi în cumpărarea de aparatură. Cu aceşti bani va fi mansardată clădirea în care a funcţionat policlinica, va fi extinsă secţia de Urgenţe, dar cei mai mulţi bani se vor duce către achiziţionarea unui aparat RMN. „Am semnat contractul privind achiziţionarea aparatului RMN, iar câştigătorul licitaţiei este firma Siemens. Procedura a fost întârziată pentru că prima licitaţie a fost anulată. Aparatul va fi inaugurat în 6 octombrie 2012. În acelaşi timp, pentru mansardare avem două posibilităţi de finanţare. Am pregătit documentaţia pentru un grant norvegian, iar dacă nu vom reuşi, ne bazăm pe sprijinul Consiliului Judeţean, la fel ca şi pentru extinderea Urgenţei”, a declarat managerul Spitalului Judeţean Alba, Nicoleta Coşarcă.

COVASNA

BIHOR GSE va construi fabrica Plexus

800.000 euro pentru drumul către Eurobusiness

Centru de afaceri la Târgu Secuiesc

Grupul francez GSE va construi fabrica Plexus din Oradea, o investiţie de aproximativ 40 de milioane de dolari. Unitatea de producţie a furnizorului de echipamente electronice pentru industria spaţială şi militară a SUA, ce va fi amplasată în parcul industrial Eurobusiness, va fi terminată în primăvara lui 2013, iar până atunci numărul angajaţilor va ajunge la 500. Noua hală va avea aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi toată activitatea Plexus din Oradea va fi mutată aici, după ce grupul GSE va termina construcţia propriu-zisă. Compania franceză este prezentă în România din 2004, timp în care a construit peste 100.000 de metri pătraţi de birouri, parcuri logistice şi unităţi de producţie.

Autorităţile locale din Oradea vor investi aproximativ 800.000 de euro pentru construcţia unui drum ce va asigura accesul la viitorul parc industrial Eurobusiness 2. Acesta, ce va fi paralel cu drumul de centură al oraşului Oradea, va facilita accesul către parcul industrial a cărui dezvoltare şi extindere a costat aproximativ 4,5 milioane de euro. Drumul colector va fi construit între străzile Universităţii şi Nojoridului, va avea o lungime de 1.830 de metri, două benzi de circulaţie, dar şi un trotuar pe o singură parte. De asemenea, iluminatul public va fi asigurat prin montarea a 44 de stâlpi de iluminat. Durata investiţiei este de şase luni.

Un proiect din Regiunea Centru a fost contractat la Alba Iulia şi face referire la realizarea unui centru de sprijinire al afacerilor la Târgu Secuiesc. Acesta va fi construit în locul fostei fabrici de prelucrare a lemnului din oraş, iar acest proiect va fi finanţat din fondurile Programului Operaţional Regional. „Uniunea Europeană sprijină, prin acest domeniu, finanţarea nerambursabilă pentru transformarea vechilor fabrici dezafectate, ce au lăsat mulţi oameni fără slujbă, în spaţii utile şi noi locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului. Doar două regiuni de la nivelul ţării au proiecte depuse şi contractate pentru acest domeniu, respectiv Regiunile Centru şi Vest”, a declarat directorul general ADR Centru, Simion Creţu.

2

știri BRAșOV 1,724 milioane euro pentru Avicola Braşov

15 milioane de dolari pentru energie verde

Compania braşoveană Avicola, specializată pe comercializarea cărnii de pui, va investi 1,724 milioane de euro pentru cumpărarea de utilaje noi. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi se referă la „Modernizarea tehnologiilor de creştere a păsărilor” pentru fermele 3, 4 şi 5 de pe platforma Măgurele. Conducerea Avicola aşteaptă până în 29 iunie ofertele de la diferiţi producători de utilaje pentru a putea alege produsele optime.

Planurile societăţii braşovene de extindere sunt explicate prin creşterea afacerilor cu 15% în 2011, până la 105,702 milioane de lei, în timp ce veniturile au urcat până la suma de 113,086 milioane de lei. Avicola Braşov este deţinută, în proporţie de 88%, de omul de afaceri Ioan Popa.

O investiţie de 15 milioane de dolari în producerea de energie verde este gata să fie activată la Braşov. Proiectul îi aparţine grupului local de firme Icco şi prevede montarea de panouri fotovoltaice pe cei 50.000 de metri pătraţi de hale din cadrul Braşov Industrial Park din Ghimbav, precum şi pe o altă suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. La finalul primei etape a proiectului, pentru care vor fi investiţi 12 milioane de dolari, panourile vor avea o putere de 4,8 megawaţi, iar la finalul proiectului se va ajunge la 7 megawaţi, după ce vor fi montate alte panouri pe o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi.

CLUJ Parc în parteneriat cu USAMV Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din oraş, a finalizat o investiţie de aproximativ 180.000 de euro în parcul „Iuliu Prodan”. Au fost amenajate 3,1 hectare de teren şi montate aparate de fitness, de joacă şi bănci. De asemenea, au mai fost amenajate alei pe o lungime de 1.200 de metri şi au fost amplasate 34 de aparate de iluminat şi stâlpi. Lucrările au fost efectuate de către companiile Diferit şi Kiat. În terenul de aproape şase hectare pus la dispoziţie de către USAMV urmează să fie amenajată, în viitor şi o grădină agrobotanică.

TIMIș

Incubator de afaceri la Câmpia Turzii Primăria din Câmpia Turzii, împreună cu Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (coordonator) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (implementator) au deschis un incubator de afaceri în oraşul din judeţul Cluj. În următorii trei ani, 24 de IMM-uri aflate la început de drum vor fi găzduite de incubatorul local şi vor beneficia de birouri echipate şi mobilate, sprijin financiar şi servicii de consultanţă. Scopul incubatorului, administrat de către RomActiv Business, este dinamizarea mediului de afaceri din zonă.

HARGHITA

15 de milioane de euro pentru un proiect de afaceri în Lugoj

Sediu Softvision la Timişoara

10,7 milioane de lei pentru centre sociale

Fiul industriaşului din perioada interbelică Max Auschnitt, Steven Auschnitt, a revenit în România pentru a inaugura Centrul Memorial dedicat tatălui său la Lugoj. Cu această ocazie, Steven Auschnitt a anunţat şi lansarea unui proiect de afaceri în valoare de 15 milioane de euro, destinat şoferilor care tranzitează zona Lugojului. Investiţia va însemna o parcare de camioane securizată şi construită după normele Uniunii Europene, un spaţiu de odihnă şi recreere pentru şoferi, un restaurant cu autoservire cu 100 de locuri la mese şi 10 camere de cazare. În acelaşi timp, va mai fi ridicată şi o staţie de vânzare a benzinei şi motorinei, o vulcanizare, o spălătorie de maşini, iar spre final va fi construit şi un centru comercial.

Compania de IT Softvision va deschide un birou şi la Timişoara, al patrulea din ţară după cele din Cluj-Napoca, Baia Mare şi Iaşi. Inaugurarea acestuia a avut loc în 5 iunie, iar specialiştii timişoreni ai companiei vor lucra la proiecte dinamice adresate pieţei din SUA şi Europa. „Am ales oraşul Timişoara pentru deschiderea noului sediu pe fondul unei strategii de dezvoltare continuă a business-ului şi implicit pe baza creşterii echipei. Timişoara este unul din principalele centre de dezvoltare software din România, iar nivelul ridicat de compentenţă al programatorilor timişoreni ne-a determinat să alegem acest oraş”, a declarat directorul general SoftVision, George Stan. Compania, cu sediul în Cluj, are şapte birouri în capitala Transilvaniei, dar şi unul în San Jose, Statele Unite.

Administraţia judeţeană din Harghita derulează un proiect european în valoare de 10,7 milioane de lei pentru reabilitarea şi modernizarea a patru centre sociale din judeţ. Banii, din care 8,2 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile, vor fi folosiţi pentru înlocuirea tâmplăriilor, izolarea termică sau pentru reamenajarea şi recompartimentarea spaţiilor actuale.

Trei contracte sunt deja aflate în concretizare, iar acestora li s-a adăugat un al patrulea centru, în Gheorgheni. Durata de execuţie a lucrărilor este de 19 luni.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

3

știri MARAMUREŞ SAT&Company, proprietarii Romaltyn Baia Mare

Peste 5,5 milioane de euro împrumutaţi pentru şoseaua de centură

Grupul kazah SAT&Company a devenit noul proprietar al companiei Romaltyn Baia Mare.

Tranzacţia, făcută pentru 20 de milioane de dolari, a fost anunţată de către ruşii de la Polyus Gold, foştii proprietari ai firmei băimărene specializată pe explorarea zăcămintelor de aur şi argint. Către SAT&Company au fost vândute uzina de tratare a aurului şi cele patru licenţe de explorare din judeţele Maramureş şi Satu Mare.

Afacerea dintre Polyus Gold International Limited şi SAT&Company, fostul şi actual proprietar al companiei băimărene, se referă atât la centrul de tratare al aurului, care are o capacitate de 2,5 milioane de tone de minereu, precum şi la proprietăţile de exploatare unde deţine licenţa Romaltyn Exploration.

Autorităţile locale din Baia Mare vor primi un împrumut bancar în valoare de peste 5,5 milioane de euro pentru reabilitarea şoselei de centură a oraşului. Mai exact, vor fi efectuate lucrări pe o distanţă de 7,5 kilometri, dar vor intra în reparaţii şi un pod şi o parcare. Primăria băimăreană a demarat o licitaţie publică pentru stabilirea executantului, iar câştigătorul va fi anunţat în 12 iulie.

Acesta va avea o perioadă de 21 de luni, de la data semnării contractului, pentru a termina lucrările. „Va rămâne cu două benzi, însă vom avea o şosea ceva de genul celei către Dej, cu o bandă şi jumate pe sensul de circulaţie, se va reabilita podul peste râul Săsar şi se va realiza o parcare pentru camioane pe aproximativ 9.000 de metri pătraţi”, a declarat city managerul Băii Mari, Vasile Barbul.

SIBIU Scandia Sibiu vrea la bursă

Fabrică de ciocolată la Mediaş

Compania Scandia Sibiu, renumită pe piaţa produselor culinare româneşti, ar putea fi listată la bursă. Aflată de 90 de ani în România, societatea sibiană, care are o unitate de producţie întinsă pe 56.000 de metri pătraţi, aşteaptă cel mai bun moment pentru a face acest pas. „Numărul de angajaţi a rămas constant, faţă de anul trecut, iar puterea de producţie a crescut cu 42%. În primul trimestru al acestui an a crescut cifra de afaceri, iar pentru sfârşitul anului preconizăm o creştere acesteia.

De 90 de ani scriem istorie şi în tot acest timp am reuşit să respectăm arta culinară a vremurilor de demult”, a spus directorul general al Scandia, Andrei Ursulescu.

Elveţienii de la Günthart AG vor deschide o fabrică de ciocolată la Mediaş, după ce au renunţat la ideea construirii uneia în Făgăraş. Investiţia în viitoarea unitate de producţie ar urma să înceapă până la finalul acestui an, iar de anul viitor compania elveţiană va crea aproximativ 400 de locuri de muncă. Günthart AG a fost înfiinţată în 1946 de către Ernst Günthart, iar în prezent are peste 2.000 de angajaţi în nouă ţări, printre care Germania, Austria, Olanda, Belgia, Franţa, ailanda sau Rusia.

SĂLAJ Întâlnire internaţională la Zalău

4,7 milioane de lei pentru Parcul Central

La mijlocul lunii iunie, trei importante personalităţi din străinătate au fost prezente la Zalău, acolo unde a avut loc o discuţie pe teme economice. „Trei economişti şi viziunea lor asupra economiei româneşti: un investitor, un bancher şi un expert în politici comunitare în Zalău” a fost numele evenimentului organizat de către primăria oraşului sălăjean. Profesor la Universita degli Studi Padova, Francesco Pareti, specialistul în politici economice europene şi, în acelaşi timp, profesor la University of Business Administration Zurich, Zsigmond Farkas, dar şi managerul unei firme de top, Reszegi Laszlo, au vorbit despre posibilităţile de dezvoltare ale economiei locale. „Am primit cu deschidere propunerea de realizare a evenimentului, în primul rând pentru că Zalăul are nevoie de dezbateri pe teme de dezvoltare economică”, a declarat primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu.

Primăria Zalăului derulează un proiect în valoare de 4,7 milioane de lei pentru modernizarea şi reabilitarea parcului central din oraş. La finalul lucrărilor, ce ar trebui să fie încheiate anul viitor, va fi extins şi reabilitat sistemul de iluminat, vor fi realizate cișmele stradale, dar va fi renovată şi fântâna arteziană şi va fi creată o cascadă. Pistele de biciclete, aleile pietonale, scările şi amfiteatrul nu vor scăpa nici ele nemodernizate, astfel că sălăjenii vor avea un adevărat parc eco din 2013. “Este un proiect pe care ni l-am dorit, vine în întâmpinarea solicitărilor şi a nevoilor cetăţenilor. La finalul lucrărilor, parcul central va fi cu siguranţă un punct de atracţie, pentru că aspectul şi funcţionalitatea zonei vor avea mult de câştigat”, a declarat primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu.

4

Cover story

Hidroconstrucția.

Un gigant în Ardeal De la poalele dealului vezi câteva jucării, ce seamănă cu excavatoarele, care mușcă elegant din pământ și încarcă niște camioane în miniatură, care pornesc la vale ca niște furnicuțe. De fapt, e vorba despre uriașul șantier al depozitului ecologic de deșeuri din județul Mureș, o investiție de multe milioane de euro. Lucrarea care trebuie finalizată în mai 2013 e realizată de Hidroconstrucția SA, Sucursala Ardeal, prin Șantierul Răstolița, condus de inginerul Emil Farago.

Text: Alin Bolbos

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

5

Cover STory De aproape, excavatoarele sunt de fapt niște uriași care trosnesc cu cupele masive într-un deal din ce în ce mai mic, pe care-l urcă în niște bascule de mare capacitate, conturând astfel porțiuni din viitorul depozit de deșeuri.

Inginerul Cornel Naic, managerul de proiect, mă trezește din reverie și-mi propune o călătorie spre centrul pământului. Pornim spre craterul imens săpat de utilajele Hidroconstrucția, ceea ce va fi Celula 1 a depozitului. Aici vor fi depozitate în următorii 7-8 ani toate gunoaiele județului Mureș, până la umplerea gropii. Costurile pe care le vor suporta clienții se vor învârti la început în jurul a 8 dolari metrul cub de deșeuri predate, iar cu banii strânși, Consiliul Județean va demara lucrările la următoarele celule. Există deja teren suficient pentru alte câteva celule, deci viitorul ecologic al Mureșului, din punct de vedere al deșeurilor, este asigurat.

“Ne aflăm în locul unde vor ajunge mașinile încărcate cu gunoi, venite de la cele șase rampe de transfer din județ. Pe această platformă deșeurile vor fi cântărite, apoi vor intra într-o hală de peste 3000 metri pătrați unde vor fi măcinate și tratate mecanic (vorbim de primul depozit ecologic cu tratare mecanică din sudestul Europei). Apoi, cu niște magneți puternici vor fi Depozitul de la Sânpaul face parte dintr-un proiect mai amplu, “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş”, în valoare de peste 45 de milioane de euro. Prin acest proiect european se va asigura o rată de colectare a deşeurilor de 100% în zonele urbane şi rurale, se vor implementa un sistem de colectare separată a deşeurilor reciclabile la nivel judeţean şi metode de tratare a deşeurilor municipale biodegradabile (compostare în gospodărie, compostare, tratament mecano-biologic). În cadrul proiectului vor fi achiziţionate echipamente de colectare şi transport, se va construi o staţie de transfer (cu o capacitate de 65.000 t/an), o linie de sortare (cu o capacitate de 28.000 t/an) şi vor fi realizate facilităţi de compostare a deşeurilor (cu o capacitate de 10.000 t/an), la Târgu Mureş – Cristeşti. De asemenea, se va construi o staţie de tratare mecano-biologică şi un depozit ecologic de deşeuri (cu o capacitate de 5 milioane m3, din care prima celulă va avea o capacitate de 1,25 milioane m3), în comuna Sânpaul.

6

scoase ultimele bucăți feroase. La urmă, gunoiul se cerne prin niște ciururi și cu ajutorul unor benzi transportoare ajunge pe această platformă, unde se face tratarea biologică. Se așează pe niște brazde, cum le spunem noi, peste ele se pune o folie specială și se injectează aer la 70ºC. Acolo se produce uscarea deșeurilor, după care vin depozitate în Celula 1”, explică în detaliu Cornel Naic cum va funcționa unul dintre cele mai performante depozite ecologice de deșeuri din România.

Celula 1 înseamnă un crater uriaș săpat de utilajele Hidroconstrucția pe o suprafață de 8 hectare, volumul de excavație fiind de 600.000 de metri cubi.

Groapa va fi învelită în geomembrane, cu dublă etanșare, iar când va fi plină cu deșeuri va fi închisă cu pământ și suprafața ei va fi împădurită. “Va fi ca oricare alt deal din preajmă, nimeni nu va sesiza vreo diferență”, spune Naic, dând câteva comenzi rapide oamenilor săi, care se străduiesc din greu să recupereze timpul pierdut în săptămânile foarte ploioase din aprilie și mai. “Suntem cam cu 10% în urma graficului, dar nu ne temem. Recuperăm pe zi ce trece.

Groapa trebuie excavată până în august, iar ca să reușim acest lucru scoatem 10.000 mc de pământ pe zi. Nimeni nu se plânge, uneori plecăm de aici la 1011 noaptea iar dimineața la 7 o luăm de la capăt. Așa e viața de șantier de când e lumea. Tragi tare când îți permite vremea, că ai timp să te odihnești peste iarnă și în perioadele foarte ploioase. Am avantajul că oamenii mei sunt bine plătiți și majoritatea nu sunt din acest județ, astfel încât să tragă seara acasă. Stau în chirie în Târgu Mureș și se află aici doar pe durata șantierului. E evident că și ei își doresc să finalizăm în timp lucrarea” povestește Naic.

Oamenii, bunul neprețuit al Hidroconstrucția Cornel Naic este inginerul care a realizat prima groapă ecologică din România, cea de la Sighișoara, în perioada 1994-1996 și deci experiența lui nu poate fi pusă la îndoială. Vorbește cu ușurință despre lucrările mari ale Hidroconstrucția Sucursala Ardeal pentru că la multe dintre ele a fost martor, sau chiar manager de proiect, cum e și cazul depozitului de la Sânpaul.

“Sighișoara a fost o lucrare de nota 10, a ieșit foarte bine. E drept, fiind pionieri în România în construcția de gropi ecologice, firma ne-a trimis mult afară, în Vest, să vedem cum se fac astfel de lucrări. De acolo am învățat. După Sighișoara am făcut Argeșul și alte

genuri de lucrări mari, cum ar fi cele din programul ISPA de apă-canal pe Valea Bârgăului, finalizat, proiectul de apă-canal de la Agnita, aflat în derulare, proiecte asemănătoare la Stânceni (Mureș) și Moisei (Maramureș), aflate și ele în derulare. Recent, am câștigat la Sfântu Gheorghe o lucrare mărișoară de apă-canal. E adevărat, construcția unui depozit ecologic de deșeuri e o lucrare complexă, dificilă, unde ai parte de cam tot ce înseamnă construcție. E un loc unde tinerii ingineri au ce învăța. Echipa mea e în mare parte cea cu care am făcut lucrarea de pe Valea Bârgăului, în județul Bistrița Năsăud. M-au urmat aici și de aici ne vom muta în altă parte. Am observat că tinerii au putere mare de muncă și vor să învețe.

După ce terminăm lucrarea asta, pot să îi trimit oriunde singuri. Un exemplu, șeful meu de șantier de aici a terminat facultatea abia acum 3 ani. Dar am mare încredere în el, după experiența de la Sânpaul se va descurca singur la o eventuală lucrare de gen!

Cover STory

Și vor mai fi, pentru că Hidroconstrucția are în execuție mai multe gropi ecologice în toată țara. Până în 2015 România trebuie să aibă funcționale vreo 46 de asemenea depozite!” explică Cornel Naic. Acesta e nemulțumit, totuși, că la licitațiile pentru lucrări de asemenea anvergură se prezintă de multe ori firme fără potență, fără forță, dar care câștigă pentru că principalul criteriu de adjudecare este prețul cel mai scăzut. Și cum poți să realizezi o lucrare de 20 de milioane cu 10 milioane? Doar reducând mult de tot la capitolul materiale și calitate a lucrării. Totuși, crede Naic, în ultimii ani beneficiarii acestor proiecte au început să lucreze cu firme cu tradiție, care au forță și experiență.

O lucrare de poveste “Vezi?”, îmi spune inginerul Naic patrulând împreună prin șantier într-un splendid autoturism de teren,

“acolo am săpat un puț de 110 metri pentru asigurarea apei potabile în toată zona. Am adus stâlpi de iluminat, am tras curentul, dincolo amenajăm o clădire administrativă pentru personalul care va fi angajat la depozit. Sigur, mai e destul până la capăt…

Deocamdată suntem în faza de excavații la celulă, la construcții de drumuri, platforme, infrastructura de electricitate, de apă și canalizare. Avem câțiva oameni, după cum vedeți. La un moment dat însă, peste câteva luni, aici vor lucra sute de oameni în același timp. Noi am antamat deja diverse colaborări cu firme din exteriorul Hidroconstrucția, care să ne ajute pe anumite segmente” spune Naic. În paralel cu construcția depozitului de la Sânpaul, Hidroconstrucția are de pasivizat cinci foste gropi de gunoi din județ: Luduș, Iernut, Cristești, Sovata și Reghin. Acestea sunt declarate închise, dar închiderea efectivă și ecologizarea lor se va întâmpla abia după ce Hidroconstrucția își va încheia misiunea. Ele trebuie îmbrăcate în membrană specială, în jurul lor vor fi săpate șanțuri de scurgere pentru lichidele care derivă din deșeuri, aceste lichide vor fi apoi colectate, iar la urmă vine etapa acoperirii cu pământ și a înierbării.

“Proiectul la care lucrăm noi are două componente: construirea depozitului de la Sânpaul, cu Celula1 și

dotările necesare, și pasivizarea celor cinci foste gropi de gunoi. Valoarea acestui proiect totalizează 25 de milioane de euro”, explică inginerul Cornel Naic.

Când vine vorba despre proiectul tehnic, primit de la București, inginerul spune că nu putea fi unul mai prost întocmit. “La depozit, proiectantul a fost o firmă din București. Știi, pe fondurile de coeziune proiectele au fost făcute la minister, de diverse firme care au câștigat licitațiile. Proiectele au fost trimise apoi la consiliile județene. Ministerele au vrut să ajute, dar proiectanții au mers și ei cu prețuri de dumping doar ca să câștige și au lucrat prost. Nici măcar în teren nu prea au fost. Am dat de dracu aici cu foarte multe lucruri pe care a trebuit să le corectăm noi. Pe 40 de hectare, de exemplu, ca să vadă structura geologică a terenului au făcut 4 foraje. Era nevoie de zeci de foraje. La Celula 1, au subevaluat săpăturile cu 100.000 mc de pământ și umpluturile cu 50.000 mc. Am refăcut noi calculele. Totuși, cred că ne încadrăm cu lucrările în valoarea contractului și chiar vom avea profit. În plus, avem o relație de excepție cu Consiliul Județean Mureș, beneficiarul proiectului, ceea ce ajută și ne încurajează foarte mult!” povestește Naic.

Summary From the foot of the hill you see some toys that look like back diggers, that bite from the earth and load some miniature trucks that climb down to the valley like some ants. In fact this picture is about the huge work site of the ecological waste deposit in Mureş County, an investment of many millions of euros. The project that needs to be finalized in May 2013 is done by Hidoconstrucţia S.A., Ardeal branch, through răstolniţa work site, led by the engineer emil Farago.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

7

COVER STORY

Hidroconstrucția – Ardeal, 42 de ani de experiență

“Lucrarea de la Sânpaul este una de importanță majoră pentru județ, pentru că situația depozitării deșeurilor este una dezastruoasă în momentul de față. Vechile gropi de gunoi sunt oficial închise și administrațiile locale își depozitează deșeurile în alte județe, ori chiar în preajma fostelor gropi, în lipsă de altceva. Tocmai de aceea, noi cei de la Hidroconstrucția, tragem tare astfel ca începând din iarnă Celula 1 Sânpaul să poată primi primele transporturi cu deșeuri, chiar dacă acestea nu vor fi tratate, ținând cont că timpul e foarte scurt iar instalațiile de la depozitul nou nu vor fi încă funcționale. Măcar vom avea un loc pregătit unde să deșertăm gunoaiele județului.”

Emil Farago, șeful Șantierului Răstolița – Hidroconstrucția

Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA, cea mai mare companie românească de construcţii, cu afaceri de peste 1 miliard de lei, a împlinit 42 de ani de activitate. Înființarea sucursalei a fost determinată în 1970 de aprobarea investiției amenajării hidroenergetice Someșul Cald. Deşi în cele patru decenii de existenţă sucursala şia schimbat de mai multe ori denumirea, ca urmare a extinderii numărului de proiecte în Nord-Vestul Transilvaniei, compania şi-a păstrat profesionalismul şi calitatea lucrărilor executate, multe dintre ele fiind premiate de-a lungul anilor. Încă de la început, Hidroconstrucţia SA “Ardeal” a preluat execuţia lucrărilor de amenajare a Someşului Cald de la Grupul Argeş şi a primit continuarea execuţiei Acumulărilor Gilău pe Someşul Mic şi Leşu pe Valea Iadului - bazinul Crişul Repede, care au avut ca beneficiar Apele Române. Prin acestea se asigura alimentarea cu apă a oraşelor Cluj-Napoca, respectiv Oradea. Concomitent, s-au realizat şi cele patru centrale electrice aferente, la Mărişel, Tarniţa, Gilău şi Leşu. Ulterior, lucrările de amenajare ale Someşului Cald şi Someşului Mic au continuat până în Cluj-Napoca, incluzând execuţia de noduri hidroenergetice şi amenajarea albiei pe 25 de kilometri.

Datorită profesionalismului şi performanţei organizatorice, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA a primit, de-a lungul timpului, mai multe proiecte de anvergură, printre care amenajarea complexă Drăgan-Iad, o lucrare cu o tehnicitate sporită, în condiţii hidrogeologice deosebite. Doi ani mai tîrziu, în 1976, au început lucrările la Acumularea Colibiţa, pentru alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa, iar în 1980 la centrala hidroelectrică Colibiţa. Trei ani mai târziu a fost demarată acumularea Lugaşu, din cascada Crişului Repede. În 1988 au început lucrările la două dintre cele mai importante obiective pe care Hidroconstrucţia SA Ardeal le are în prezent: Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa,

COVER STORY

în bazinul Mureşului, şi AHE Runcu-Firiza, în Maramureş.

Lipsa de finanţare, conservare şi sistarea execuţiei lor în anii ‘90 şi în primii ani după 2000 fac însă ca acestea să fie şi astăzi în plină execuţie.

Răstoliţa, ultima sută de metri Istoria amenajării Răstoliţa, în județul Mureș, începe cu studii hidrologice şi hidrotermice făcute prin anii 60, 70, cu variante de amenajare a afluenţilor de pe malul drept al Mureşului, în zona Bistra, Răstoliţa, Lunca Bradului, propuse în 1988-1989. „Demarată în 1989, amenajarea Răstoliţa a fost gândită cu un dublu scop energetic, producerea de energie electrică şi crearea unei rezerve de apă pe Valea Răstoliţei, care să ajute la debitul râului Mureş. Pe de-o parte să atenueze viiturile de primăvară sau a debitelor mari de apă a afluenţilor care se varsă în Mureş, şi în acelaşi timp să creeze un rezervor pentru condiţii de secetă, să asigure un debit minim de apă pe râul Mureş. Scopul cel mai important a fost, evident, producerea de energie electrică”, povesteşte Emil Farago, șeful Șantierului Răstolița, cel care a vegheat construirea barajului în ultimele decenii.

Potrivit lui Farago, istoria amenajării de la Răstoliţa e lungă şi complicată. A fost o perioadă de început, primii doi ani după Revoluţie, când s-a lucrat din plin, după care ritmul lucrărilor a scăzut semnificativ. Important este că nu s-a renunţat la lucrare. „Acum se află pe lista lucrărilor cu punere în funcţiune într-un termen nu mediu ci scurt, respectiv punerea parţială în funcţiune în 2012, în condiţiile în care se asigură finanţare. Sunt şanse să facem acest lucru. În ultimii ani s-a asigurat o finanţare semnificativă şi am înaintat mult cu studiile fizice. În momentul de faţă, luînd-o din aval spre amonte, centrala ca şi parte de construcţie este finalizată mai puţin partea de finisare. S-a început deja montarea utilajelor în centrală” precizează Emil Farago.

“Postura de președinte al Consiliului Județean mă obligă să găsesc soluții rapide și optime pentru gestionarea problemei deșeurilor până la deschiderea depozitului Sânpaul și acest lucru este pe agenda mea de priorități. Mi-e greu să înțeleg de ce județul Mureș a ajuns în asemenea situație, în care să nu avem niciun loc unde să depozităm, măcar provizoriu, aceste deșeuri, dar nu e timp pentru a căuta vinovați, prefer să folosesc timpul și energiile pentru a găsi soluțiile despre care vorbeam.

Am susținut de la început proiectul de la Sânpaul, încă de când eram vicepreședinte al Consiliul Județean și cred că Hidroconstrucția face acolo o treabă foarte bună! Să le dea Dumnezeu vreme bună în această vară, astfel încât să finalizeze lucrarea la timp!”

Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș

eVeniMent

Vodafone, special pentru clujeni Una dintre cele mai importante companii de telefonie mobilă din lume a venit cu oferte pentru toate gusturile la TIFF 2012, evenimentul pe care îl sponsorizează de 11 ani. Vodafone a adus promoţii speciale în perioada celor 10 zile de festival al filmelor, a oferit internet wireless gratuit, premii numeroase şi a lansat atât o campanie de comunicare, cât şi noul model de telefon Samsung Galaxy S III.

A 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca a fost printre cele mai reuşite de până acum, chiar dacă a fost organizată în plină campanie electorală. Un ajutor important ce a contribuit la succesul evenimentului, din perioada 1-10 iunie, a venit de la sponsorul principal al acestuia, Vodafone, care a fost lângă cel mai important festival dedicat filmului din România încă de la prima sa ediţie. Compania de telefonie mobilă nu a fost deloc un sponsor pasiv nici în acest an, ci s-a implicat în activităţi în fiecare zi din cele 10 ale TIFF-ului. În Piaţa Unirii a fost amplasat un cort “Vodafone”, acolo unde clujenii au putut nu doar să cumpere telefoane sau cartele pre-pay, ci chiar să se relaxeze şi să-şi încarce propriile aparate. Cine achiziţiona măcar un produs al mărcii de telefonie primea un tricou, dar şi o bicicletă pentru a se plimba prin oraş. În acelaşi timp, Vodafone a instalat, în 14 locuri din centrul oraşului, internet gratuit prin WI-FI, prin care clujenii puteau afla informaţii despre TIFF, şi nu numai, în fiecare zi a festivalului. Ba mai mult, sute de bilete gratuite la filme au fost câştigate de cinefili în magazinele companiei de telefonie din Piaţa Unirii, Iulius Mall şi Polus Center.

Oferte doar la TIFF Special pentru clienţii săi, Vodafone a avut oferte regionale dedicate atât abonaţilor, cât şi celor cu cartele pre-pay, în cele 10 zile de TIFF. Prin convorbirile în plus nelimitate în grup, plus internet pe mobil timp de şase luni pentru abonaţi, dar şi prin cele 3.000 de minute şi SMS-uri în reţea, 100 de minute şi SMS-uri naţionale, plus 400 de MB de internet, totul cu 7 euro doar pentru cei de pe cartelă, Vodafone a reuşit să-şi câştige mulţi clienţi odată cu perioada festivalului de film clujean. “Eu sunt prima oară în Cluj şi am fost impresionat de oamenii de aici. Suntem onoraţi că am susţinut şi anul acesta cel mai prestigios festival de film din România.

Suntem alături de TIFF încă de la prima sa ediţie, din 2002, ceea ce înseamnă că ne leagă deja aceleaşi valori şi multe amintiri frumoase, strânse de la an la an. Ne onorează faptul că am putut să contribuim şi noi la creşterea acestui festival, ediţie după ediţie, pentru ca astăzi să devină unul dintre cele mai importante repere culturale din ţară, şi nu numai. Nu în ultimul rând, neam bucurat să fim alături de clujeni cu numeroase surprize, de la oferte speciale, până la cadouri şi premii” a declarat Chief Marketing Officer la Vodafone România, Angus Slater. Piesa de rezistenţă Vodafone la festivalul

10

Angus Slater, Chieff Marketing Officer Vodafone România încheiat în 10 iunie a fost acordarea unei excursii, pentru două persoane, la unul dintre cele mai importante evenimente dedicate filmului din lume, Festivalul de Film de la Veneţia, ce va avea loc în luna august.

Totul plătit de Vodafone Premiul a fost inclus într-o tombolă organizată în perioada TIFF-ului, acolo unde au putut participa toţi cei care şi-au încărcat cartelele Vodafone, au încheiat un abonament sau au cumpărat orice produs de minim 7 euro. Excursia din oraşul italian înseamnă un transport dus-întors, cazarea într-un hotel de patru stele, plus bilete de acces la cele mai importante producţii din cadrul festivalului, inclusiv la gala de închidere. Evident, fericiţii câştigători vor beneficia şi de convorbiri în roaming, dar şi de o diurnă asigurată între 29 august şi 8 septembrie, la cea de-a 69-a ediţie a celebrului festival de la Veneţia. Reprezentanţii Vodafone au profitat de însemnătatea evenimentului pe care l-au sponsorizat la Cluj şi au lansat o campanie de comunicare ce rulează puternic în aceste zile la TV. “Vodafone aduce împreună oamenii care cred în mai bine. Împreună suntem mai puternici” este numele spotului care a prins deja foarte mare succes la public.

Proiecte sponsorizate de Vodafone “Noua campanie de brand reprezintă o altă etapă în viaţa brandului Vodafone, care a evoluat odată cu soci-

etatea şi cu aspiraţiile oamenilor din România. Viziunea brandului Vodafone este să fie alături de oamenii şi comunităţile care au ideile, curajul şi determinarea de a acţiona spre mai binele comun, atât prin serviciile şi produsele sale, cât şi prin parteneriatele sociale şi culturale susţinute de-a lungul timpului”, au anunţat reprezentanţii uneia dintre cele mai de succes companii de telefonie mobilă din lume, dar şi ai unuia dintre sponsorii celor mai importante evenimente culturale şi sportive, mai ales că Vodafone va sprijini financiar şi România la Jocurile Olimpice de la Londra din această vară. Tot cu ocazia TIFF-ului a fost lansat şi cel mai nou model de telefon Samsung, Galaxy S III, care conţine o memorie de până la 32 de Giga şi poate fi găsit în multe dintre centrele comerciale ale respectivei companii. Două proiecte cu care Vodafone se mai mândreşte este sprijinirea fundaţiei SMURD, atât financiar cât şi logistic, dar şi crearea, în 1998, a “Fundaţiei Vodafone”, prima fundaţie corporativă înfiinţată în România, prin intermediul căreia peste 13 milioane de euro au fost investiţi până acum în diferite proiecte sociale. Vodafone este unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, după venituri, cu 398 de milioane de clienţi în întreaga lume, la 31 martie 2012. Compania are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 40 de reţele partenere în întreaga lume.

Cristi Moldovan

MăRCi CultuRAle

Drumul spre Universitatea din Cluj: Ulița Lupilor (tineri) Pe Platea Luporum din orașul de pe Someș, ideea de universitate a prins viață acum aproape cinci secole, întemeind astfel cea mai veche tradiție academică din România și conferind Clujului statutul incontestabil de capitală culturală a Transilvaniei.

Colegiul Iezuit, înființat în 1581 de Principele Ștefan Bathory a fost proiectul originar de la care se revendică toate celelalte forme organizatorice pe care Universitatea din Cluj le-a cunoscut în timp. Orașul transilvan devenise în epocă centrul dezbaterilor confesionale redutabile. În contextul istoric al Contrareformei catolice în fața ascensiunii de nestăvilit a protestantismului, misiunea pontificală a avut o miză puternică în promovarea unui învățământ superior religios, holistic și temeinic. De atunci lumea academică din Cluj pare să poarte cu eleganță patina severității,

„Oricâte alte caracteristici i s-au adăugat în timp, orașul n-a încetat să dețină din 1581 încoace statutul de capitală culturală a transilvaniei. universitatea nu numai că i-a creat și i-a întreținut acest nimb. A contribuit din plin și la sporirea patrimoniului său edilitar, prin clădiri impunătoare, clinici și spații de recreere. Dar mai ales a făcut Clujul de neșters în sufletul atâtor generații de foști studenți, drept simbolul tinereții și leagănul visurilor lor.” (editorul)

www.transilvaniabusiness.ro

disciplinei și rigorii educației imprimate de acest ordin monastic. Este un nimb care însoțește istoria și memoriile Universității clujene, chiar și atunci când realitățile vieții academice rămân cumva în urma reputației sale.

Privind retrospectiv, momentul originar al istoriei academice din Cluj ne dezvăluie și o altă dimensiune.

Semnificativ este faptul că toate construcțiile instituționale care au urmat acestui proiect academic inaugural s-au dezvoltat pe fundalul competiției simbolice cu un Celălalt istoric. În durata lungă rivalitățile au avut până în zorii modernității preeminență religios-confesională, apoi etnic-națională, mai ales după revoluția din 1848, ori politică, precum în comunism. Identitatea fiecărui construct academic s-a raportat în permanență la astfel de alterități. Filiația catolică (iezuită și/sau piaristă) a învățământului universitar din Cluj a alternat sau a coexistat tensionat cu cea protestantă (reformată sau radicală, unitarină); vârsta de aur a Universității Regale Maghiare, Francisc Iosif I, de la începutul secolului XX, a precedat și a mobilizat energiile naționale românești, împlinind prin generațiile de aur interbelice proiectul Universității Ferdinand din Cluj. Astfel de înfruntări simbolice, care nu au exclus adeseori formele violente, au generat în final o emulație intelectuală care și-a lăsat amprenta asupra viziunii și a organizării mediului academic din Cluj sub imperativul excelenței științifice. De fiecare dată Ulița Lupilor (Farkas utca) a fost leagănul acestor proiecte, artera academică prin excelență în topografia simbolică a Clujului universitar. Educația, în general, învățământul superior în special au avut și au o miza identitară crucială. De aceea istoria, sau mai degrabă istoriile plurale, concurențiale ale universității din Cluj intră pe orbita raporturilor cu Celălalt, dezvoltate de-a lungul veacurilor în spațiul transilvănean multicultural, plurietnic și pluriconfesional. În această cheia de lectură am citit cea mai recentă apariție editorială despre Istoria Universității BabeșBolyai, moștenitoarea acestor vechi tradiții și filiații academice. Ieșită de curând de sub tipar, la EdituraMega, Cluj-Napoca, 2012, lucrarea coordonată de Ovidiu Ghitta este o genealogie amplu documentată și bogat ilustrată a tuturor acelor proiecte universitare în descendența cărora se plasează una dintre cele mai mari universități ale țării. Autorii sunt istorici clujeni,

profesori universitari consacrați, tinere cadre universitare, cercetători sau doctoranzi care profesează în cadrul Universității Babeș-Bolyai ori sunt formați intelectual de aceasta. Volumul este semnat de Ioan Aurel Pop, Doru Radosav, Ionuț Virgil Costea, István Csucsuja, Cornel Sigmirean, Marcela Sălăgean, Emilia Cismaș, Szilárd Toth, Attila Gabor Hunyádi, Mihai Teodor Nicoară, Tamás Lonhart, Vasile Vese, AnaMaria Stan. Așa cum editorul anunță cu satisfacție, cartea este o premieră și prin faptul că „e pentru prima dată când atâția istorici români și maghiari lucrează împreună la o monografie a Universității din Cluj”. În premieră așadar, ”un semn de normalitate culturală”, care nu ne poate lăsa indiferenți. Cu atât mai mult cu cât această istorie circumscrie nu doar trecutul, dar și potențialul de dezvoltare ale uneia dintre cele mai importante instituții de cultură de care se leagă elitele de azi, de ieri și de mâine ale Transilvaniei.

Sidonia Grama

11

educAțIe

Babeș-Bolyai își consolidează poziția de lider Rectorul Universității Babeș-Bolyai, academicianul Ioan-Aurel Pop, crede că universitatea clujeană trebuie să își consolideze calitatea cercetării științifice pentru a-și păstra poziția de lider între universitățile din România. De asemenea, diversificarea veniturilor și eficientizarea structurilor care ar putea aduce granturi stau în centrul atenției noii conduceri a UBB. Reporter: Universitatea Babeș-Bolyai a devenit, din punct de vedere numeric, cea mai mare universitate din România. De asemenea, dispune de o structură complexă de studii. Cum ar putea să își consolideze poziția de lider pe piața serviciilor educaționale din România?

Ioan-Aurel Pop: Într-adevăr, UBB este cea mai mare şi cea mai importantă instituţie de acest fel din România, cu o structură de studii extraordinară, ca varietate şi prestigiu. Având cea mai largă paletă de specializări, UBB este capabilă să ofere expertiză în aproape toate domeniile vieţii sociale şi să elaboreze, în acelaşi timp, proiecte alternative, modele de dezvoltare ale aproape tuturor laturilor vieţii comunitare. Cred că, pentru consolidarea poziţiei de lider, a sosit momentul ca, după circa două decenii de creştere numerică şi structurală, să tindem spre o întărire a calităţii cercetării, educaţiei şi implicării în viaţa socială. Aş pune un accent deosebit pe pregătirea de la nivel masteral şi doctoral, pentru a încerca absorbţia cât mai multor studenţi licenţiaţi spre aceste nivele superioare. Se constată tot mai frecvent că absolvirea cu diplomă de licenţă (durata de studii de trei ani, impusă după adoptarea sistemului Bologna), nu conferă o adevărată specializare, care să răspundă exigenţelor tot mai sofisticate ale pieţei muncii. O altă provocare va fi trecerea la aplicarea programelor de abilitare (prevăzute de noua lege din 2011), cu ajutorul cărora cel mai buni specialişti cu doctorate vor putea deveni adevăraţi experţi în domeniile lor, capabili să ocupe posturi de profesor universitar şi să conducă teze de doctorat. Recenta clasificare a universităţilor ar trebui să determine o polarizare a celor mai buni absolvenţi de la instituţiile plasate la niveluri inferioare în Transilvania şi Banat spre UBB, pentru ca aceştia să poată urma întregul cursus honorum, adică toate treptele carierei ştiinţifice, culturale şi artistice.

Obiectiv: diversificarea veniturilor Reporter: Care este viziunea dumneavoastră asupra relațiilor dintre universitate și mediul de afaceri?

Ioan-Aurel Pop: Nicio universitate dinamică şi va loroasă de astăzi nu mai poate trăi cu venituri prove nite exclusiv de la bugetul de stat. În ţările europene de tradiţie mai toate universităţile (chiar dacă de numesc "de stat") îşi procură şi venituri extrabugetare. În Statele Unite, nici nu au existat vreodată universităţi exclusiv de stat, care să funcţioneze numai cu venituri de la stat. Ele dispun de acele "boards of trustees", un fel de consilii de susţinători, care au menirea să strângă, mai ales din mediul de afaceri, donaţii şi alte forme de sprijin pentru buna funcţionare a vieţii academice.

Fireşte, şi în România de după 1989 veniturile din surse extrabugetare au devenit treptat tot mai importante pentru universităţi, iar în cadrul acestora (provenite

12

din taxe, contracte, granturi etc.) o componentă importantă este dată de fondurile şi facilităţile venite dinspre mediul de afaceri. Fireşte, aici se ridică mai multe probleme, dispuse pe o largă paletă, de la etica unor astfel de proceduri şi până la acceptarea nevoii avantajului reciproc. Universitatea trebuie să vină în întâmpinarea nevoii de forţă de muncă adecvată pentru firmele mai importante, capabile să-i absoarbă pe specialiştii cu pregătire superioară. Marile firme dispuse să sprijine universitatea trebuie cointeresate spre a recruta încă de pe băncile facultăţilor pe acei tineri valoroşi, răsplătiţi, eventual, cu burse de studiu, în schimbul încheierii unor contracte reciproc avantajoase. Altminteri, puţine firme, mai ales în condiţiile actuale de criză, ar fi dispuse să treacă la sponsorizări numai de dragul prestigiului UBB şi cu dorinţa complet dezinteresată de a sprijini viaţa academică şi educaţională. Cu alte cuvinte, mâinile întinse se cade să vină din ambele direcţii, dinspre părţile interesate.

Schimbare de tendințe Reporter: Ce eforturi ar trebui depuse pentru a transfera într-o mai mare măsură invențiile ori inovațiile realizate în interiorul universității în economia propriu-zisă?

Ioan-Aurel Pop: Chiar dacă vechile universităţi erau concentrate prin tradiţie spre laturile teoretice şi umaniste, de câteva decenii bune, specializările practice, aplicative, tehnice, economice etc. au dobândit o importanţă tot mai mare. În anumite cazuri – aş spune, în cele de mai mare succes – aceste discipline

şi specializări practice dau tonul. Deşi există chiar în Cluj-Napoca universităţi specializate care pregătesc ingineri (universitatea tehnică, cea agricolă), implicaţi prin natura muncii lor în invenţii şi inovaţii, aproape jumătate dintre cele 21 de facultăţi ale noastre au preocupări de cercetare cu aplicabilitate practică. În domenii precum informatica, fizica, chimia, biologia, psihologia, protecţia mediului, ştiinţele economice şi gestiunea afacerilor, business, sociologia etc. se elaborează adevărate strategii de know how, tehnici inovatoare, aparaturi, procedee care, multe dintre ele, revoluţionează activitatea oamenilor, le uşurează viaţa.

UBB participă periodic la competiţii naţionale şi internaţionale de inventică, în cadrul cărora îşi face cunoscută şi îşi valorifică oferta în acest sens. În multe situaţii, instituţia nu mai apelează la firme externe pentru implementarea unor noutăţi tehnologice, ci foloseşte în acest sens propriile forţe, propriile produse, atât de diversificate şi de competitive. Fireşte, mai există încă o anumită inerţie, precum şi resurse insuficient folosite. Mă gândesc în primul rând la numeroasele institute şi centre de cercetări aplicative, create de-a lungul anilor pe lângă facultăţi sau la nivel central, şi care nu funcţionează la capacităţi, nu aduc granturi şi, prin urmare, nici nu produc suficient. Ele trebuie eficientizate, spre a-şi atinge scopul pentru care au fost create şi puse în serviciul universităţii.

Claudiu Pădurean

educAțIe

uBB – Dimensiunea internaţională Universitatea Babeş-Bolyai se diferenţiază în peisajul academic românesc şi internaţional ca o universitate cu un profil multicultural puternic afirmat şi cu o deschidere internaţională explicit formulată. Graţie acestor două coordonate, care reprezintă atuuri importante atât la scară naţională cât şi internaţională, afirmarea şi cooperarea internaţională se bucură de o atenţie deosebită, fiind în fapt o constantă a vieţii academice în UBB. Obiectivele strategice ale UBB pentru perioada 20082012 au urmărit transformarea acesteia într-o universitate internaţională, situată în elita universităţilor din întreaga lume. Apropierea de acest scop a fost posibilă numai prin punerea în operă a unor programe majore de cooperare care să aibă consecinţe ştiinţifice şi instituţionale (crearea de centre, institute, laboratoare de cercetare, programe de cercetare ştiinţifică, programe de formare) în colaborare cu parteneri externi de mare prestigiu şi notorietate. Simultan s-a acţionat în sensul creşterii numărului de studenţi, masteranzi şi doctoranzi care finalizează studiile la UBB, dar şi pentru organizarea unui important număr de manifestări ştiinţifice, precum şi prin participarea masivă la expoziţii şi târguri internaţionale, în vederea promovării consistente a ofertei de studii a UBB. Nu în ultimul rând vom menţiona realizarea unor legături aplicate în relaţie cu companiile internaţionale de prestigiu din România sau din străinătate.

Creșterea numărului de studenți internaționali Ultimii ani au consemnat creşterea semnificativă a numărului de studenţi internaţionali prezenţi la UBB, actualmente peste 1500, în diverse forme de mobilitate: studenţi înmatriculaţi pentru studii complete din Uniunea Europeană şi din ţări terţe, studenţi ERASMUS, studenţi CEEPUS, studenţi incoming în baza acordurilor interuniversitare, bursieri ai programului „Eugen Ionescu”, participanţi la şcolile de vară ale Universităţii. Încurajarea participării studenţilor români la programele de mobilităţi ale Universităţii a reprezentat o altă arie majoră de dezvoltare a relaţiilor internaţionale. În prezent UBB trimite în diverse formate peste 1000 de studenţi în străinătate, dinamica acestor plecări fiind sensibil accentuată în ultimii ani. De asemenea, s-au înregistrat creşteri constante ale numărului de studenţi români care au efectuat stagii de studiu şi cercetare la universtăţile partenere. Aceste stagii au fost efectuate în cadrul diverselor programe europene (ERASMUS, Atlantis, CEEPUS) sau în baza acordurilor interinstituţionale negociate şi semnate de către Universitatea noastră.

Cea mai mare rețea de centre culturale Prin coordonarea sau implicarea în activitatea celor 15 centre culturale, UBB beneficiază de cea mai mare reţea de centre culturale din România, demersurile profesionale ale acestora contribuind la mediatizarea imaginii Universităţii, la susţinerea caracterului multicultural, la intensificarea programelor de cooperare, la o mai bună cunoaştere de către studenţi şi cadre didactice a specificului cultural din diverse arealuri ale lumii. Vom menţiona doar câteva dintre acestea: Institutul Confucius (2009) – în cooperare cu HANBAN

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

şi Zhejiang University of Science and Technology, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice (2009), Institutul de Studii Germane (IDLF) (2010), Institut Francophone Régional d’Études Stratégiques – Europe centrale et orientale (IFRES-ECO Cluj), Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brazil” (2011), Centrul Cultural Rus (2011).

La fel de intens, UBB a urmărit consacrarea prezenţei masive a specialiştilor (cadre didactice şi cercetători) în cadrul asociaţiilor ştiinţifice profesionale, precum şi participarea acestora la un număr semnificativ de manifestări ştiinţifice şi reuniuni de prestigiu, în calitate de profesori sau cercetători invitaţi, membri în comisiile de doctorat sau în colective de cercetare integrate. În ultimii ani, a avut loc relansarea cooperărilor la nivel instituţional cu universităţi din Statele Unite ale Americii, dar şi din Peninsula Iberică, precum şi iniţierea cooperărilor cu universităţi din Orientul Extrem, Asia Centrală şi America Latină, nefiind neglijată nici copperarea cu spaţiul slav. UBB a primit primii studenţi în cadrul acordurilor interuniversitare din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China şi Kazahstan. În perioada 2008-2012, au fost lansate o serie de programe de joint master, programe de studii şi de cercetare avansate, atât prin sistemul de învăţământ tradiţional, cât şi în formele netradiţionale (IDD, elearning) dintre care vom menţiona câteva: Program de MBA cu Plymouth State University, SUA, Linia de studiu în limba franceză, Comptabilité et informatique de gestion la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Linia de studiu în limba franceză,

Relations internationales et études européennes la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Linia de studiu în limba franceză, nivel masteral éologie biblique la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Joint master Geschichte des Südöstlichen Europas (cu Universitatea Graz).

UBB, parte în asociaţii universitare prestigioase În vederea unei cât mai bune relaţionări cu aria învăţământului european şi internaţional, Universitatea Babeş-Bolyai a fost acceptată să facă parte dintr-o serie de asociaţii universitare prestigioase, continuând totodată activităţile în cadrul asociaţiilor din care făcea deja parte şi a iniţiat noi activităţi alături de mebrii noilor grupuri, dintre care vom menţiona: International Association of Universities, Magna Charta Observatory, e Alliance of Universities for Democracy, European Center for Higher Education UNESCOCEPES, Danube Rector’s Conference, Santander Group - European Universities Network, Committee for Higher Education and Research of the European Council, Agence Universitaire de la Francophonie, Regional Conference of the Rectors of Central and European Francophone Universities, Association of the Faculties / Institutions of Letters and Humanities of French-Speaking Universities, European University Association.

13

educaţie Creative minds and competitive culture

Ce oferă Babeș-Bolyai pe lângă educație de calitate?

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se află pe locul II în topul universităților românești, conform studiului efectuat în 2011 de Asociația Universităților Europene, organism specializat pe evaluarea instituțiilor de învățământ superior. Are 262 de programe de studiu la nivel de licență, 236 programe de studiu la nivel de masterat, programe de studiu în limbile română, maghiară, germană, engleză și franceză. Pentru anul de învățământ 2012-2013, uni-

14

versității clujene i-au fost aprobate 4870 de locuri bugetate, mai multe decât a primit orice altă universitate din România.

pune la dispoziția studenților. Puține universități din țară, poate niciuna, dispun de atâtea argumente extra-curriculare, în favoarea lor. Despre ce vorbim?

Și totuși, pe lângă accentul evident pus pe calitatea învățământului și pe multiculturalitate, cu ce altceva se diferențiază oferta educațională a UBB Cluj, față de cea a altor universități? Diferența o face ambientul educațional, facilitățile pe care instituția clujeană le

Parcul Iuliu Hațieganu, aflat în proprietatea UBB, oferă 25 de hectare de verdeață, alei pentru alergat sau plimbare, terenuri de tenis, fotbal, volei, rugby, handbal, baschet, sală de forță, sală de masaj, pistă de atletism, bazin de înot etc. Toți studenții univer-

educaţie sității au parte de ore de gratuite în complexele sportive ale parcului, dar și tarife speciale în restul timpului.

Grădina Botanică „Alexandru Borza”, aparținând UBB Cluj, întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, s-a dezvoltat în timp atât ca și un obiectiv turistic cât și ca important spațiu didactic și științific pentru universitate. Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.

BCU – Biblioteca Central Universitară “Lucian Blaga” este un alt punct forte al UBB, fiind una dintre cele mai vechi biblioteci universitare din România și cuprinzând colecții valoroase și numeroase rarități bibliofile. Instituția are 55 de săli de lectură și peste 2000 de locuri pentru cititori, în sediul central și în filiale.

Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată, de petrecere a timpului liber. Casa de Cultură a Studenţilor este un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, este un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente.

Cele șase muzee ale UBB sunt fiecare în sine puncte de atracție deosebite pentru studenți dar și pentru turiști. Concepute inițial ca niște simple colecții cu scop didactic, aceste structuri s-au dezvoltat treptat devenind adevărate muzee, cu exponate foarte valoroase. Pe lângă muzeele de Mineralogie, Paleontologie, Zoologie și cel Botanic, în 2001 au apărut Muzeul Universității și Vivariul.

UBB deține 15 cămine studențești, majoritatea renovate în ultimii ani, cu aproape 6000 de locuri de cazare. Universitatea mai are trei restaurante și șase cafeterii unde studenții pot servi masa la prețuri decente, într-o atmosferă plăcută.

aproape 14o de ani de tradiție neîntreruptă 90 de ani de la înființarea universității Românești din cluj 21 de facultăți 10 extensii în teritoriu 2 centre de limbi străine Peste 53000 de studenți în toate programele de studiu Peste 1700 de cadre didactice 285 cercetători 248 programe de studii în limba română (licență și masterat) 3 programe noi, începând cu 2012: public health, turism cultural, performanță motrică 94 programe de studii în limba maghiară 19 programe de studii în limba germană 36 programe de studii în limba engleză 9 programe de studii în limba franceză Peste 5000 de studenți cu burse în străinătate în ultima decadă

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

15

EDUCAțIE Vino să studiezi la cea mai bună universitate de științe agricole și medicină veterinară din România!

De ce iubesc studenții USAMV Cluj?

“Mă număr printre cei care sunt azi foarte aproape de medicina veterinară, de științele agricole, de științele vieții. Adevărat este că nu mi-a trecut niciodată prin minte, suflet sau prin fața ochilor vreun semn vag cum că îmi voi dedica viața vindecării sau încercării de a înțelege comportamentul necuvântătoarelor în condițiile unei afecțiuni de ordin medical, dar, iată-mă, studentă în primul an, viitoare doctoriță de animale.

23 iulie 2011 era ultima zi în care se mai puteau face înscrierile la Facultatea de Medicină Veterinară, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Pe data de 20 iulie a aceluiași an, undeva la orele după-amiezii, aflam de nereușita mea în ceea ce privește admiterea la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș. Șocant sau nu, consecințele acelui examen nu mi-au adus cu sine regrete, nu a fost doleanța mea cea mai arzătoare să devin medic de oameni. Trei zile și trei nopți am avut la dispoziție pentru una dintre cele mai importante decizii pe care aveam să le iau pentru viitoarea mea carieră. Mereu mi-am dorit să-mi ofer ajutorul oricui îmi cerea acest lucru și, iată, decizia era luată: am hotărât să ajut acele ființe de pe pământ care nu ne spun niciodată unde și ce le doare, ne

“Ceea ce m-a determinat să îmi depun dosarul aici a fost, indubitabil, dorința de a fi medic, indiferent de specializare. Ca orice adolescent, aveam unele temeri legate de ceea ce urma să se întâmple și toată vara am avut un sentiment de incertitudine legat de începerea facultății.

Primul lucru ce m-a liniștit și mi-a indus o stare de calm interior a fost momentul vederii campusului universitar. E imposibil să nu te îndrăgostești de tot ce vezi în jur. Mi-a fost extrem de ușor să mă acomodez și să-mi fac prieteni într-o facultate cu un colectiv atât de primitor, în care profesorii sunt exact acolo unde trebuie când ai nevoie. A ajuns să-mi placă și stresul din sesiune. Un aspect de luat în considerare este că toți colegii, cu nelipsitele halate albe stau în iarbă, la povești, relaxați, lucru pe care l-am văzut doar în filmele americane și... la noi în facultate. Am convingerea că așa mă voi simți și în anul 6! umbs up, USAMV!” Diana Chiorean USAMV Cluj Napoca, Anul II

16

roagă doar din priviri să ne aplecăm ochii, să le identificăm și vindecăm durerile. Și am venit la USAMV Cluj.

Parcul-minune La prima mea intrare în incinta Universității n-am mai putut fi atentă pe unde pășesc, ochii mei alergau în toate direcțiile. Campusul universitar oferă un ambient special, încă de la intrarea principală, unde îți apare instant în minte imaginea din livada atent îngrijită a bunicilor. Vinovații fără vină sunt arborii uriași care veghează decorul verde crud, impunători nu doar prin înălțime sau bogăția corolei, ci și prin plăcuțele atașate de trunchi, pe care sunt afișate numele lor, uja occidentalis “Globosa”, familia din care fac parte, CU-

„M-am decis să urmez medicina veterinară, având în minte un singur gând: să îmi dezvolt ferma de vaci pe care o dețin în Leorda, județul Botoșani. Sunt sigur că tot ceea voi învăța aici îmi va fi de mare folos în viitorul afacerii mele.

Mai sunt două avantaje pentru care am ales acest domeniu de studiu. Întâi, știu că trebuie să ai minimum un an vechime ca fermier pentru a primi fonduri europene în agricultură. În al doilea rând, după cei șase ani de studiu, la încheierea primului contract de muncă în domeniu, facultatea îmi asigură o anumită vechime cu care mă pot prezenta pentru un post de medic veterinar.

De ce am ales USAMV Cluj Napoca? Răspunsul mi-a devenit clar în 2011: este cea mai bună universitate de profil din România, conform topului întocmit de specialiștii Ministerului E ducației și confirmat de Bruxelles.”

Răzvan Bătăiosu USAMV Cluj Napoca, Anul II

PRESSACEAE și originea, HORTICOL, Pinus pence Griselo, pinul de Balcani sau Picea pungnes Engelm, molidul argintiu HORTICOL. Cele patru facultăți renovate în ultimii ani le-am remarcat în timpul plimbării prin parc, sunt atent îngrijite și în jurul fiecăreia există amenajate grădinițe pline de aranjamente florale, nu degeaba avem studenți serioși la Facultatea de Horticultură. Cei de la Agricultură au grijă în fiecare zi să fie irigat gazonul, cred că niște hectare bune, iar de câteva generații încoace se ocupă și de plantarea puieților și a semințelor de flori. Zootehniștii alocă o parte din timpul lor liber câinilor externați de la Spitalul Veterinar de Urgență, fără stâpâni și adoptați de doctorii care predau la disciplinele din cadrul Medicinii Veterinare. Totul e atât de bine organizat precum o gospodărie ardelenească tradițională. Fiecare știe ce face și îi place la nebunie ceea ce face. Nimerisem în cel mai frumos campus universitar de pe Pământ!

Primele zile de școală... Odată intrată în sălile de curs, am început, treptat, să-mi cunosc profesorii, niște oameni amabili, care mi-au explicat cum e să trăiești sentimentul de plenitudine spirituală ce ar trebui să mă cuprindă după fiecare operație reușită... Încet, încet, pe parcursul primului an notele mele au crescut precum sutele de copaci și plante indigene sau exotice din campus. Adică au devenit uriașe.

Acum e vară, școala s-a încheiat, dar eu nu prea aș merge acasă, la Târgu Mureș. Nu mă pot despărți de noua mea casă, USAMV Cluj-Napoca. Vă aștept și pe voi în toamnă, cei care ezitați încă spre ce universitate să mergeți!”

Denisa Chebuțiu USAMV Cluj, Anul II

EDUCAțIE

USAMV Cluj îți construiește viitorul!

Cuvânt către tineri

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca te uimește întâi de toate prin prospețime. Deși are o vârstă venerabilă, peste 140 de ani, este în timp cu toate și mai ales orientată spre viitor. Are un campus impresionant, probabil cel mai frumos și mai verde din țară, a fost desemnată de specialiști europeni drept cea mai bună universitate de profil din România și a cincea în topul general.

Cele patru facultăți, Agricultura, Horticultura, Zootehnia și Biotehnologii și Medicina Veterinară, pregătesc specialiști care vor fi la mare căutare în piața muncii din anii care vin. Relațiile internaționale bine conturate, bursele, studenții străini, evenimentele, conferințele și simpozioanele de specialitate, corpul profesoral cu cunoștințe solide, programele de cercetare, infrastructura de clădiri, amfiteatre, săli de cursuri, laboratoare, cămine studențești, locuri de relaxare, terenuri de sport, numeroasele investiții recente și unele aflate în faza de proiectare, suprafețele

Admiterea 2012 Studii de licență: Sesiunea 16-22 iulie 2012 / Sesiunea 6-21 septembrie Agricultura: 498 locuri (343 bugetate) Horticultura: 630 locuri (345 bugetate) Zootehnie și Biotehnologii: 260 locuri (200 bugetate) Medicină Veterinară: 240 locuri (145 bugetate) Studii de masterat: Sesiunea 6-20 septembrie Studii doctorale: Sesiunea 6-28 septembrie •Detalii privind înscrierea la admitere, criteriile de departajare, taxele pentru locurile nebugetate, numărul locurilor pe fiecare specializare în parte, găsiți accesând site-ul www.usamvcluj.ro , la Secțiunea Admitere.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

de teren experimentale cultivate de și pentru studenți, consistența financiară derivată din resurse guvernamentale și în special din venituri proprii (fonduri europene, proiecte speciale, taxe), legătura foartă strânsă cu mediul de afaceri din zona agriculturii și medicinei, toate fac din USAMV Cluj o instituție invidiată de concurență, dar foarte dorită de tinerii absolvenți de liceu și apreciată de mediul academic.

“Învăţământul superior agricol clujean este astăzi unul dintre cele mai performante din Europa, atât în domeniul educaţiei cât şi al cercetării ştiinţifice. În întreaga sa existenţă de peste 140 ani, Agronomia clujeană a beneficiat de aportul unor personalităţi de primă mărime ale învăţământului şi ştiinţei din România.

Absolvenţii universităţii, specialişti în agricultură, horticultură, zootehnie, biotehnologie şi medicină veterinară s-au afirmat constant prin rezultate remarcabile, în producţie şi în cercetare, în ţară şi peste hotare.

Universitatea noastră este acreditată naţional şi evaluată internaţional, ca o "universitate de succes".

După anul 2000, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca s-a dezvoltat într-un ritm impresionant. Direcţiile de specializare s-au diversificat şi s-au înfiinţat multe secţii noi, în care studiază, alături de studenţi români şi studenţi din alte ţări. În prezent, cadrele didactice şi cei 7000 de studenţi ai universităţii beneficiază de condiţii excepţionale pentru pregătirea teoretică şi practică, de săli de curs, câmpuri experimentale, clinici veterinare, de o bibliotecă dotată cu toate facilităţile pentru informare.

Multe dintre cadrele didactice, îndeosebi cele tinere, şi mulţi dintre doctoranzii universităţii, beneficiază de specializări şi studii în universităţi de profil din ţările cu agricultură avansată. În cadrul unor colaborări cu structurile universitare şi de producţie agricolă din ţări ale Uniunii Europene, USAMV organizează anual practica de specialitate pentru o mare parte din studenţii celor patru facultăţi.

Universitatea noastră a stabilit relaţii de colaborare cu universităţi şi institute de cercetare din peste 50 de ţări din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi de Sud. Avem convingerea că, în anii care vin, USAMV Cluj-Napoca va continua să se afirme, contribuind, printr-o instruire de înalt nivel, la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii româneşti.”

Rector, prof. dr. Doru Pamfil

17

sănătate

Compania Gedeon Richter se implică în educaţia tinerilor Compania farmaceutică Gedeon Richter România S.A. se implică activ în viaţa comunităţii şi prin sprijinirea tinerelor generaţii de elevi performeri la specialitatea chimie. De cinci ani de zile compania a decis să vină în sprijinul olimpicilor, insuflându-le curaj şi îndemnându-i să îmbrăţişeze cariere de succes, unde piatra de temelie este chimia.

„Compania Gedeon Richter România şi-a exprimat dorinţa de a transpune în tradiţie premierea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune la olimpiada de chimie.

Gedeon Richter România este alături de tinerii cu performanţe deosebite, îi va sprijini în continuare şi le va încuraja interesul pentru această ştiinţă frumoasă, chimia. Credem că aceşti elevi care ajung la olimpiada naţională de chimie au un viitor în acest domeniu, în domeniul cercetării, în cel al industriei farmaceutice, şi de ce nu, în cadrul companiei Gedeon Richter”, a declarat Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România SA.

Olimpicii, premiaţi cu cărţi de specialitate Cinci elevi din judeţul Mureş, eminenţi la disciplina chimie, au participat la Olimpiada Naţională de Chimie ce a avut loc la Baia Mare în perioada 2-7 aprilie 2012 şi au fost premiaţi în cursul lunii iunie, într-un cadru festiv, de către compania farmaceutică Gedeon Richer România SA şi Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş. Cei cinci elevi premiaţi sunt: Andrei Berbecaru (cls. a VIII-a, Gimnaziul „George Coşbuc”, profesor Ecaterina Cătană), Claudiu Deteşan (cls. a IX-a, Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian”, profesor Sanda Misarăş), Oana Cîmpeanu (cls. a X-a, Colegiul Naţional „Unirea”, profesor Stela Cimpoi), Ionela Dumbravă (cls. a XI-a, Grupul Şcolar „Petru Maior” Reghin, profesor Martha Crişan) şi Ioana Băjan (cls. a XII-a, Colegiul Naţional „Unirea”, profesor Stela Cimpoi). „Au fost premiaţi cinci elevi, unul a luat menţiune specială. De anul acesta s-au redus cu 25% premiile şi menţiunile, însă lotul a fost în prima jumătate pe ţară ca şi punctaj”, a precizat Lavinia Mureşan, inspector şcolar de specialitate în cadrul ISJ Mureş.

Chimia, un hobby pentru olimpici Credincioşi motto-ului olimpic „Citius, altius, fortius!” „Mai rapid, mai sus, mai puternic!”, elevii au găsit cheia care le-a adus rezultate deosebite la olimpiadă: orele suplimentare de studiu, dorinţa de a şti mai multe dincolo de paginile manualului şi spiritul competitiv. Pregătirea pentru olimpiadă, deşi a fost destul de grea, a meritat

18

pentru că am ajuns la olimpiada naţională în fiecare an. Şi asta contează nu numai pe plan profesional, ci şi personal”, a recunoscut Ioana Băjan, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Unirea, câştigătoare a unei menţiuni speciale la olimpiadă. Rezultatele bune obţinute de-a lungul anilor, la diferite competiţii privind chimia, i-au indus dorinţa de a se specializa în domeniul farmaceutic. „Am decis ca şi mai departe să rămân tot în acest domeniu şi să urmez farmacia”, a mai spus Ioana.

La o continuitate în domeniul chimiei, alegând ştiinţele naturii la Colegiul Naţional Al. Papiu Ilarian, se gândeşte şi Andrei Berbecaru, elev în clasa a VIII-a la Gimnaziul George Coşbuc din Târgu Mureş. Pasiunea sa pentru ştiinţa care studiază substanţele cu structura şi proprietăţile lor s-a născut din clasa a VI-a. „Mi-a plăcut foarte mult materia încă din a şasea, când citeam manualele surorii mele. A început să îmi placă şi aveam şi nişte enciclopedii de minerale şi eram foarte curios ce înseamnă formulele chimice, iar când am învăţat la şcoală am spus că o să particip şi la olimpiade pentru că îmi place materia”, a mărturisit elevul.

Implicare continuă în educaţie Un alt proiect relevant pentru modul în care Compania Gedeon Richter România SA înţelege să se implice activ în viaţa comunităţii este reprezentat de sprijinul pe care îl oferă procesului educaţional, în vederea dezvoltării unor relaţii cât mai fructuoase cu universităţile, com-

Compania Gedeon Richter, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Europa Centrala şi de Est, îşi consolidează prezenţa pe cele cinci continente printr-o accentuată activitate de cercetare-dezvoltare. Compania dispune de unul dintre cele mai mari centre destinate cercetării şi dezvoltării de produse medicamentoase din regiune. Reţeaua de desfacere a produselor cu înaltă valoare adăugată s-a intensificat, ajungând la peste 30 de subsidiare comerciale şi producătoare, formând un real angrenaj cu derulare la nivel mondial. Gedeon Richter România reprezintă un pilon important în toată această structură, atât prin derularea producţiei la nivel local cât şi a intensei activităţi de cercetare –dezvoltare a centrului de excelenţă amplasat în Târgu-Mureş. pania sprijinind studenţii care se remarcă prin preocuparea pentru cercetare. Gedeon Richter România S.A. a pus bazele unei colaborări cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, în baza căreia viitorii specialişti, actualmente studenţi, au acces la experienţa acumulată în practică de specialiştii companiei, precum şi la o mulţime de informaţii legate de domeniul farmaceutic. Studenţilor le sunt oferite mijloace de a observa îndeaproape, într-o manieră transparentă, stadiile de producţie şi practicile legate de asigurarea calităţii, în speranţa că îi va ajuta să aibă o imagine mai precisă a rezultatelor viitoarei lor activităţi.

Arina MOLDOVAN

summary e pharmaceutical company Gedeon Richter România s.a. is getting actively involved in community life through the support offered to the young generation of students that perform in Chemistry. Five years ago the company decided to come in support of the olimpics, instilling them courage and stimulating them to build up careers in the field of Chemistry.

sănătate Congres medical cu participare internațională

Sănătatea sistemului digestiv dezbătută la Târgu Mureș Al XXXII-lea Congres Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă a avut loc în perioada 14-16 iunie la Târgu Mureş.

Evenimentul organizat de Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie, Societatea Română de Endoscopie Digestivă în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş a fost găzduit de Hotel President și a reunit peste 1200 de medici participanţi, atât din ţară cât şi din străinătate: din Germania, Italia, Ungaria, Republica Moldova, Elveţia.

Marea majoritate a participanților au fost medici gastroenterologi, dar au onorat cu participarea și medici infecţionişti, internişti, chirurgi şi chiar medici de familie. ”Temele abordate au fost vaste, ca de altfel şi specialitatea noastră, începând de la tractul digestiv superior, continuând cu colonul, cu organele anexe, s-a pus accent pe noile descoperiri în domeniile noastre, cum ar fi hepatitele virale, depistarea leziunilor premaligne de tract digestiv superior, screening-ul şi depistarea leziunilor premaligne ale colonului, precum și boala inflamatorie intestinală care în ultima perioadă, în România, tinde să aibă un trend evolutiv progresiv”, a declarat prof.dr.

Daniela Dobru, președintele Congresului.

Boala inflamatorie intestinală frecventă la tineri Boala afectează în mod special tineretul, cele mai afectate fiind decadele doi şi trei de vârstă, dar din păcate boala poate să apară şi la copilul de câţiva ani sau la copilul mai mare, de 14-15 ani.

Cauzele exacte care determină boala inflamatorie intestinală nu sunt total cunoscute, iar în ultimii ani există o tentință de creștere. ”Este o boală multifactorială în etiologia căreia au fost incriminaţi atât factorii genetici, cât şi factorii imuni dar şi cei de mediu. Boala nu se poate preveni. Se discută de o alimentație nesănătoasă la aceşti pacienţi, de fumat, sunt factori care ar putea favoriza apariţia bolii. Este o boală severă, pe viaţă, o boală care poate fi invalidantă, care poate ajunge până la intervenţii chirurgicale mutilante sau chiar până la deces”, a explicat dr. Dobru.

Important este ca pacienţii tineri cu diaree, dureri abdominale şi elemenţi patologici, adică sânge în scaun, să

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

se prezinte la medic şi acesta va şti să îl orienteze într-o primă fază probabil către clinica de infecţiose pentru a se elimina o cauză infecţioasă şi apoi către medicul specialist gastroenterolog.

Colonoscopia, indicată după 50 de ani Un alt subiect abordat în cadrul congresului este necesitatea implementării screening-ului de cancer de colon, măsură care ar duce la scăderea incidenţei numărului de cazuri noi ale acestei afecţiuni. Este o preocupare de bază acest screening al cancerului de colon, pentru că este unul din cancerele cele mai frecvente în lume. Există protocoale foarte bine definite ale societăţilor europene de endoscopie, ale societăţilor americane de endoscopie, care prevăd toate etapele screening-ului, inclusiv legat de vârstă.

Recomandarea generală este ca după vârsta de 50 de ani să se facă o primă colonoscopie, indiferent dacă există simptomatologie sau nu”, a precizat prof.dr. Daniela Dobru. În cadrul colonoscopiei pot fi depistate leziunile precanceroase, cum ar fi polipii adenomatoşi şi, în cadrul aceleiaşi colonoscopii, se poate face şi o primă etapă terapeutică, adică îndepărtarea polipilor, intervenţie care se numeşte politectomie endoscopică. În funcţie de această primă etapă, colonoscopia de screening, urmează ca medicul să hotărască în funcţie de starea pacientului, de leziunile pe care le-a găsit, de examenul histopatologic la ce secvenţă va face controalele endoscopice.

Arina Moldovan

19

Sănătate

Denta, noi lansări în ediția de toamnă În perioada 9 – 12 mai, Romexpo, în colaborare cu camerele de comerț și industrie din România, a organizat expoziția internațională de medicină și tehnica dentară – Denta. Aflată la cea de-a XXVII-a ediție, Denta a reprezentat cea mai importantă expoziție cu vânzare din domeniul medicinei și tehnicii dentare îmbinând cu succes latura comercială cu cea științifică, pentru a oferi vizitatorilor specialiști, într-un cadru profesional, cele mai competitive oferte și ultimele noutăți din domeniu.

Ediția de primăvară a târgului s-a desfășurat în pavilionul C1 din cadrul Centrului Expozițional Romexpo și a reunit 66 de companii din România, Israel, Italia și Portugalia, din domeniile: echipamente, instrumentar, accesorii, materiale, produse de igiena orală, produse chimico-farmaceutice pentru medicina dentară. Evenimentul a reprezentat platforma ideală de interacțiune cu experții din domeniu, facilitând dialogul dintre cadrele specializate și furnizori, totul în scopul îmbunătățirii serviciilor de medicină și tehnică dentară din România. Astfel, pe parcursul celor patru zile de desfășurare au avut loc lansări de produse, prezentări şi demonstratii la standurile companiilor participante, produsele fiind totodată ofertate cu discount-uri speciale valabile doar pe perioada expoziției. Firma Medical Implant

Summary Between 9th-12th of May, Romexpo, in collaboration with the Chambers of Commerce and Industry from Romania, has organized the international exhibition of medicine and dental technique – Denta. Being at its XXVIIth edition, Denta is the most important exhibition with sale from the medicine and dental technique domain successfully combining the commercial and the scientific sides to show to the visiting specialists some of the most competitive offers and of the latest news in the field.

20

System România a propus o revoluție în domeniul remodelării și regenerării osoase – materialul de adiție BondBone – care este considerat inovator în chirurgia dentară de reconstrucție osoasă. Sulfatul de calciu bi-fazic BondBone poate fi folosit împreună cu alte materiale de reconstrucție familiare, sporind astfel regenerarea și resorbția osoasă. Compania Orolin Intra a prezentat în cadrul târgului un dezinfectant inovator, de noua generație, de nivel înalt, destinat dezinfecției, curațării și lubrifierii pieselor de mană, în contra unghi și a turbinelor din domeniul stomatologic. Produsul prezintă activitate bactericidă, microbactericidă, fungicidă, virucidă (inclusiv Poliovirus) în numai 60 secunde. Nu produce aerosoli. Produsul utilizat pentru curățarea și dezinfectarea turbinelor și a pieselor de mână se utilizează și pentru lubrifierea acestora, ceea ce duce la o reducere a timpului alocat acestui procedeu, dar și la o economie financiară considerabilă. Formula

acestui produs este non-agresivă, de nouă generație, atât pentru dispozitivele ce urmează a fi curățate/dezinfectate/ lubrifiate, cât și pentru personalul utilizator. Pavilionul companiei Med.co (reprezentantul oficial în România al grupului japonez Omron) a atras atenția publicului larg, dar mai ales a medicilor stomatologi, prin gama largă de periuțe cu vibrații sonice, produs de un înalt nivel tehnologic, destinat igienei orale. Un alt produs prezentat de Med.co și care s-a bucurat, de asemenea, de un interes real din partea specialiștilor și al altor vizitatori, este aparatul pentru determinarea compoziției corporale Omron BF511, apreciat ca fiind deosebit de util persoanelor care doresc să adopte un stil de viață sănătos. Ediția de toamnă a Denta 2012 este programată pentru 8-11 noiembrie 2012, la Romexpo.

Ionuț Oprea

Sănătate

MEDIAB, născut din nevoile pacienţilor Ca urmare a dezvoltării metodelor de diagnostic, monitorizare şi tratament pacientul diabetic nu mai necesită internări periodice, luarea în evidenţă, monitorizarea şi tratamentul acestora putându-se realiza ambulatoriu, aceştia putând să-şi continue activităţile curente. Centrul Medical MEDIAB din Târgu Mureş a luat fiinţă în urmă cu cinci ani din nevoia de a oferi pacienţilor | terapii medicale la standarde europene, pliate pe nevoile fiecărui pacient în parte.

Bolnavul nu mai e nevoit în sistemul sanitar public să fie consultat doar trei, patru minute din cauza lipsei de timp a medicului care trebuie să vadă zeci de pacienţi într-o singură zi. „În acest context, în 2005, a apărut ideea creării unei alternative private la serviciile oferite de sistemul public, sub forma unui sistem integrat de diagnostic, monitorizare şi tratament al pacientului diabetic, de profilaxie şi tratament al majorităţii complicaţiilor secundare diabetului”, ne-a dezvăluit dr. Carmen Crişan, administratorul Mediab, ideea de la care s-a pornit pentru crearea acestui centru medical. Centrul este administrat de dr. Carmen Crişan şi dr. Adriana Cif, amândouă fiind medic primar diabet, boli de nutriţie şi metabolice.

Filială a MEDIAB în Târnăveni În prezent centrul medical se poate mândri cu o echipă profesionistă de medici tineri care acoperă o paletă largă de specialităţi: diabet, boli de nutriţie şi metabolism, cardiologie, neurologie, endocrinologie, dermatologie, medicină internă, oftalmologie, obstetrică-ginecologie precum şi ecografie generală, ecocardiografie, ecografie tiroidiană, vasculară, ginecologică şi obstetricală, precum şi un nutriţionist care se ocupă exclusiv de problemele de dietă alimentară şi un punct de recoltare pentru analize medicale care se efectuează într-un laborator autorizat cu care sunt în parteneriat. „Observând creşterea constantă a adresabilităţii pacienţilor diabetici din zona municipiului Târnăveni, în condiţiile lipsei unui medic de specialitate în zonă, în 2010 am decis să deplasăm serviciile medicale către pacient şi am deschis un punct de lucru în municipiul Târnăveni în care se deplasează medicii noştri”, a explicat dr. Crişan.

Tratamente gratuite pentru pacienţi Centrul Medical MEDIAB are în monitorizare şi tratament peste 7000 de pacienţi diabetici şi datorită contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureş pacientul

diabetic are aceleaşi drepturi ca şi în sistemul public, inclusiv gratuitate, MEDIAB nesolicitând taxe suplimentare. „Conceptul de sistem integrat oferă pacientului, în plus, certitudinea că odată intrat pe uşa noastră va beneficia de o monitorizare şi tratament moderne, de depistarea precoce a complicaţiilor diabetului şi tratamentul acestora fără a-şi pierde timpul cu deplasări către alte locaţii”, a afirmat dr. Adriana Cif. O altă caracteristică esenţială este accesibilitatea: de luni până vineri, între orele 7 şi 21, există permanent cel puţin un medic diabetolog care acordă, în afara consultaţiilor programate, consultaţii pentru urgenţe şi care răspunde la telefonul special dedicat pentru pacienţii care au nevoie de un sfat profesional. De asemenea s-a pus la dispoziţia pacienţilor două numere de telefon, un număr de fax, o pagină de web precum şi o adresă de e-mail unde poate fi contactat personalul medical pentru programări sau orice informaţii.

Calitatea serviciilor medicale, Planuri de viitor Printre planurile de dezvoltare ale centrului se numără exacreditată tinderea şi reorganizarea sa pentru a permite unui furnizor

Pentru extinderea şi reorganizarea spaţiului, dar şi pentru achiziţionarea de aparatură medicală necesară creşterii calităţii serviciilor medicale acordate conducerea centrului a încercat să obţină finanţare din fondurile nerambursabile alocate de Uniunea Europeană pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Summary as a consequence of the development of the diagnosis, monitorization and treatment methods of the patient with diabetes does not need periodic hospitalization. e record, monitorization and their treatment can be done as outpatients, without impeding them from their daily activities. e MeDIaB Medical Centre in târgu Mureş was founded five years ago because of the need to offer each patient the right individualized medical treatment.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

„Am accesat aceste fonduri prin două proiecte în valoare de circa 100.000 euro fiecare, ambele fiind declarate eligibile. Dacă primul proiect, din lipsă de fonduri, a fost pus pe lista de aşteptare de către organismele care se ocupă de implementare, al doilea proiect a fost finanţat şi în anul 2011 am reuşit achiziţionarea de aparatură medicală performantă, un ecograf de ultimă generaţie, un aparat de sterilizat instrumentar medical, o multitudine de instrumente şi aparate pentru dermatologie şi dermatocosmetologie, precum şi un aparat de stabilire a compoziţiei organismului şi care ajută la individualizarea dietei pacienţilor cu tulburări de nutriţie şi metabolism, creând şi trei noi locuri de muncă”, a explicat dr. Crişan. În centru există un sistem informatic interconectat cu o evidenţă clară şi strictă a istoricului medical al pacienţilor, iar în anul 2010 s-a reuşit certificarea Centrului medical pentru managementul calităţii, obţinând Certificat ISO 9001/2008.

de medicamente să îşi deschidă o farmacie. „Atât lucrările de extindere cât şi tratativele cu furnizorii de medicamente sunt în stadii avansate, ceea ce ne permite să apreciem că peste 2-3 luni acest vis va deveni realitate. Ne mai dorim amenajarea unui spaţiu dedicat pacienţilor care necesită monitorizare sub supraveghere medicală mai multe ore, spitalizare de zi.

O altă dorinţă este implicarea noastră într-un mod activ în profilaxia bolilor de nutriţie prin educarea generaţiei tinere în spiritul unei alimentaţii sănătoase şi de combatere a sedentarismului”, a precizat dr. Cif.

Arina MOLDOVAN

21

cApitAl

În ce investim în vremuri de criză?

Falimentul Greciei, dezintegrarea Uniunii Europene, dispariția monedei unice europene, intrarea în colaps a sistemului financiar mondial, s.a., sunt doar câteva dintre cele mai șocante previziuni care țin prima pagină a celor mai importante ziare de specialitate, și nu numai, în ultimele săptămâni. Sub tirul acestor știri negative piețele financiare din întreaga lume, și în special cele europene, au înregistrat deprecieri accentuate în ultima perioadă, în timp ce pe piața valutară (Forex), moneda unică europeană a atins minimul ultimilor 2 ani în raport cu dolarul american, acesta fiind refugiul preferat de majoritatea investitorilor în condiții de criză.

Tensiunile de pe piețele externe s-au resimțit din plin și pe plan intern. Cursul de schimb al monedei europene în raport cu moneda națională a atins noi maxime istorice, prima de risc de țară, măsurată prin intermediul cotațiilor CDS (Credit Default Swap) și care se reflectă în costul împrumuturilor, a urcat la cel mai înalt nivel din ultimele 6 luni iar piața bursieră de la București a înregistrat cel mai sever declin din toamna anului 2011, anulând practic tot câștigul acumulat în primele 3 luni ale anului curent. În condițiile în care moneda națională se devalorizează (în raport cu euro și indirect față de celelalte valute), dobânzile la depozitele bancare și randamentele oferite de alte instrumente financiare cu venit fix sunt în scădere, activele imobiliare (terenuri, locuinte, etc) se ieftinesc în continuare iar prețul acțiunilor cotate la bursă este în scădere apare întrebarea firească în ce ne ținem economiile?

Deși nu există un răspuns general valabil, consider că un mix format din toate aceste tipuri de plasamente, mai puțin activele imobiliare dat fiind caracterul lor ilichid și efortul financiar ridicat (câteva zeci de mii de euro), reprezintă cea mai potrivită soluție pentru un investitor în gestionarea economiilor proprii. Alocarea disponibilităților bănești pe fiecare tip de plasament trebuie să satisfacă o serie de obiective legate de rentabilitatea/câștigul așteptat raportat la riscul asumat (depozitele bancare asigură un câștig sigur din dobânzi la un grad de risc scăzut în timp ce acțiunile au un grad de risc mai ridicat dar și o speranță de câștig mai mare) și anumite constrângeri precum: orizontul de timp vizat pentru fiecare plasament, fluxurile de bani așteptate în urma investițiilor pentru a satisface anumite nevoi cotidiene prestabilite cât și anumite preferințe personale ce țin de caracterul fiecărui individ în parte.

Fără îndoială că plasamentele în acțiuni ar putea fi un pariu riscant în contextul actual marcat de o multitudine de incertitudini cu privire la viitorul Uniunii Europene și la situația sistemului financiar global însă nu trebuie uitat faptul că cele mai mari oportunități de investiție se ivesc în perioadele de criză. De altfel, vorbele

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

celebrului investitor american, Warren Buffet, “Be Fearful When Others Are Greedy and Greedy When Others Are Fearful” (“Fii temător când alții sunt lacomi și fii lacom când ceilalți sunt temători”) se potrivesc foarte bine în situația de față având în vedere valorile derizorii la care se tranzacționează multe dintre acțiunile cotate la Bursa de la București. Ca să argumentez acest lucru am să fac o analiză succintă a pieței bursiere prin intermediul modelului FED popularizat de către economistul Ed Yardeni în lucrarea sa din anul 1997.

Pe scurt, modelul FED pune în balanță randamentele ce pot fi obținute prin investiția în titlurile de stat pe termen lung și rata profiturilor emitenților listați (Earnings Yield) determinată ca raport între profitul companiilor și capitalizarea bursieră. Principiul care stă la baza modelului este acela că atunci când rata profiturilor emitenților listați (EY) este mai mare decât randamentele ce pot fi obținute prin achiziția de titluri de stat pe termen lung, investitorii ar trebui să achiziționeze acțiuni (și eventual să vândă titlurile de stat) deoarece acțiunile la bursă sunt subevaluate. În schimb, investitorii ar trebui să efectueze plasamente în titluri de stat și să iasă de pe acțiuni atunci când rata profiturilor (EY) este mai mică decât randamentele oferite de titluri de stat pe termen lung.

Rata profiturilor (EY) este un derivat al mult mai cunoscutului indicator P/E sau PER (capitalizare/profit net), fiind raportul invers al acestuia, adică E/P (profit/capitalizare), și reflectă cât la sută din suma investită într-o companie a fost câștigată de aceasta într-un an.

Să analizăm puțin situația din prezent. Conform ultimelor date disponibile, Ministerul de Finanțe a lansat în luna mai o emisiune de titluri de stat cu scadență la 10 ani la un randament de 6.4%. În cazul indicelui BET, indicele de referință pentru Bursa de Valori București, nivelul indicatorului P/E determinat ca raport între capitalizarea cumulată a celor 10 companii care intră în coșul indicelui BET și profiturile acestora estimate pentru anul 2012 se cifrează la 8.1. Altfel spus, rata profiturilor emitenților listați (EY) este de 12.3% (adică 1:8.1).

Facând comparație între cele 2 valori, conform principiului de la baza modelului FED, se poate afirma cu certitudine că piața bursieră este subevaluată în momentul de față iar acțiunile listate la bursă au un potențial însemnat de creștere în viitor. Din păcate, unul dintre principalele neajunsuri ale modelului FED este că acesta nu reușeste să surprindă momentul cel mai potrivit pentru investiții pe bursă în sensul în care acțiunile pot rămâne subevaluate pe o perioadă îndelungată de timp iar riscul unor derapaje puternice precum cele înregistrate în perioada recentă rămâne unul ridicat.

Mihai Alexa – analist bursier SSIF Broker SA

Summary e bankruptcy of Greece, the disintegration of European Union, the disappearance of the common European currency, the collapse of the international financial system, and so on, are just some of the most shocking forecasts that keep the first page of many the most important newspapers these late weeks. Under the siege of these negative news, the financial markets all over the world, and especially the European ones, has registered important depreciations this last days while on the currency market (Forex) the European single currency (Euro) reached the lowest level of the last years compared to the American dollar, this being the favourite refuge of the most investors in crisis condition.

23

consultanță juridică

Deficienţele taxei clawback şi ale modificărilor aduse OUG nr.77/2011 Una dintre cele mai discutate teme în ultimele luni a fost taxa clawback, subiect care nu va epuiza, fără îndoială paginile ziarelor, întrucât o rezolvare a problemelor ridicate pare a fi departe de a fi identificată.

Pentru prima dată se discuta despre taxa clawback în urma modificării Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prin OUG nr. 104/2009.

Desigur, varianta de la acea dată era una distinctă, altfel structurată, potrivit prevederilor art. 3631 din actul normativ sus citat. Sistemul prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. La acel moment Guvernul era acuzat doar de o suprafiscalizare, cu toate că nu s-a atins nici măcar parţial procentul prevăzut a fi colectat.

O dată cu intrarea în vigoare a OUG 77/2011, determinarea şi modalitatea de colectare a taxei s-au modificat. În sensul acestui act normativ deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora au obligaţia de a achita o taxă calculată potrivit prevederilor articolului 3 al acestuia, în baza unei formule matematice care pornea de la valoarea consumului total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Algoritmul de calcul a fost modificat începând cu data de 01.01.2012, prin introducerea unui nou articol 31. Textul normativ ia în considerare pentru rezultatul final patru factori, pornind de la valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuţie, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, dar având în vedere şi valoarea totală trimestrială a vânzărilor din aceleaşi fonduri.

Problematic, însă, astfel cum, de altfel s-a observat, este alineatul 3 al articolului 3 care prevede că valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referinţă ale fiecărui plătitor de con-

tribuţie, luate în calcul pentru stabilirea contribuţiei, se stabileşte de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor în parte.

Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecăruia pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente, care se suportă, potrivit legii, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferente aceluiaşi an, şi înmulţirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referinţă.

O mare atenţie trebuie acordată categoriilor de medicamente pentru care taxa este datorată. In acest sens, art. 1 stabileşte încă de la început că ordonanţa se aplică pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit des chis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Sunt excluse, aşadar medicamentele vândute către alte entităţi în afara farmaciilor şi spitalelor.

Potrivit art. 5 alin. 2 contribuţia trimestrială este asimilată obligaţiei fiscale, astfel încât datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din normă pot fi contestate în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării acestora. Contestaţiile se depun la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi se soluţionează prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Cu toate acestea, depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei.

Neplata acestei taxe de către un producător va

aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate și gratuite. În esenţă, se poate observa că particularitatea taxei clawback în România, faţă de celelalte sisteme europene ţine în primul rând de scopul indirect al acesteia, mai precis acoperirea întregului deficit al statului în domeniu. Sistemul impus are, fără îndoială, numeroase deficienţe, printre care evaluarea greşită în bugetul de medicamente a consumului real de medicamente în 2011, impunerea unei formule nerealiste de calcul a taxei, includerea în baza de calcul a TVA, precum şi a adaosurilor distribuitorilor și farmaciilor, utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS, deficienţe care vor trebui de urgenţă reevaluate pentru a se evita ruinarea pieţei farmaceutice.

Ioana Veronica Varga Avocat colaborator senior sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 sediul secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

24

Fonduri EuroPEnE

Fondurile europene – finalul unei etape și noi începuturi Dacă încercăm să luăm pulsul pieței în acest moment, putem spune că față de perioada de acum 2-3 ani, se observă o schimbare de mentalitate, de percepţie în rândul potenţialilor beneficiari. La începutul perioadei de programare 2007-2013 exista acel miraj al banilor uşor obţinuţi, fără justificări. Exista experienţa programelor din perioada pre-aderare (ex. SAPARD, PHARE), programe mult mai simple faţă de cele actuale. Pe parcurs însă, şi aici ne referim la perioada de implementare propriu-zisă a proiectelor de investiţii, beneficiarii au conştientizat responsabilitatea mare pe care trebuie să şi-o asume în gestionarea acestor fonduri, managementul complex necesar în implementarea unui proiect de finanţare, provocări cărora nu erau pregătiţi să le facă faţă.

Totodată birocraţia excesivă, lipsa transparenţei în gestionarea programelor de finanţare, în programarea şi derularea sesiunilor de depunere de proiecte și perioadele lungi de evaluare au descurajat beneficiarii în a opta pentru acest tip de finanţare. Considerăm însă că finanţările europene trebuie să rămână pentru toţi potenţialii beneficiari, fie că ne referim la sectorul public, fie la cel privat, o oportunitate care nu trebuie ratată. Nu ştim cât se mai poate salva din actuala perioadă de programare, însă atât noi consultanții, cât şi beneficiarii, dar și organismele care gestionează aceste fonduri, trebuie să ne pregătim pentru următoarea perioadă de programare: 2014 – 2020, pentru a ne asigura că putem evita situaţia în care ne aflăm.

S-a discutat mult în ultima perioadă în mass-media de gradul de absorbţie deficitar al României în domeniul fondurilor europene. Principalele motive din cauza cărora s-a ajuns la un grad de absorbție dezastruos şi la blocarea efectivă a unor programe de finanţare (vezi POS DRU) sunt complexe şi interconectate. În ceea ce privește structurile care gestionează aceste programe de finanţare, putem con-

stata că acestea trebuie să fie mai eficiente și mai bine organizate, iar angajaţii din cadrul acestora mai bine instruiți. În ceea ce privește beneficiarii, deseori aceștia nu au o strategie de business bine definită pe termen lung și nu au posibilitatea de a cofinanța proiectele de investiții.

Trebuie să precizăm faptul că gradul de absorbţie este calculat pe baza sumelor efectiv virate de la Comisia Europeană către beneficiari şi nu pe baza proiectelor aprobate sau a contractelor de finanţare încheiate. În privinţa proiectelor aprobate, la unele programe de finanţare, cum este POS CCE, PNDR, POR situaţia este una foarte bună. Asta deoarece la unele axe din cadrul acestor programe s-au desfăşurat sau urmează să se desfăşoare ultimele sesiuni de depunere de proiecte. În cadrul acestor programe de finanţare numărul proiectelor depuse îl depăşeşte cu mult pe cel al proiectelor care sunt finanţate, asta datorită faptului că este depăşit bugetul alocat sesiunii respective.

Anul acesta sunt şi vor fi sesiuni de depunere de proiecte pentru dezvoltarea IMM-urilor, pentru arii naturale protejate, pentru domeniul agricol, unde de

summary if we try to catch the pulse of the market in this moment, we can say, that, compared with the situation that was two or three years ago, we can notice a change in the mentality of the potential beneficiaries.

Between 2007 and 2013 it was a sort of mirage of the “easy” money, to be obtained without many justifications. Perhaps because the experience of the preadhering programs (e.g. saPard, PHarE), programs simpler than the actual ones. during the period of the implementation of the projects themselves, the beneficiaries became more aware of the great responsibility that they need to assume when they administrate these funds. and also about the complex management of these projects.

www.euro-top.ro

Partener permanent al revistei Transilvania Busines www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

asemenea se pun la dispoziţie sume mari, pentru sectorul eficienţei energetice, unde numărul proiectelor depuse a fost foarte scăzut până acum, etc.

Conform raportului publicat de ACIS (situaţia la 27 aprilie 2012 a depunerii şi aprobării de proiecte, semnării de contracte de finanţare şi efectuării de plăţi către beneficiari, publicat de Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale) în luna aprilie, în cadrul POS CCE situaţia era următoarea: 12.512 proiecte depuse, 3.998 respinse, 2.587 în curs de evaluare, 3.320 proiecte aprobate, însă contractele de finanţare semnate totalizau doar 2.285 de proiecte.

Conform aceluiaşi raport, sumele rambursate de la CE în raport cu alocarea UE 2007 – 2013, erau de numai 7,46%. Aşadar problema nu este la nivelul de depunere al proiectelor ci la nivelul semnării contractelor de finanţare şi implementării proiectelor.

Beneficiarii pot fi puşi în situaţia de a aştepta şi un an pentru demararea efectivă a proiectelor, datorită perioadelor mari de evaluare.

Auspiciile următoarei perioade de programare - 2014-2020 În lipsa unei reforme concrete şi eficiente, dezvoltată şi demarată în perioada imediat următoare, perioada de programare 2014-2020 nu are şanse reale de a genera rezultate mai bune. Trebuie să demonstrăm că suntem capabili să învăţăm din experienţe anterioare şi să îmbunătăţim lucrurile. În următoarea perioadă de programare se va pune accent pe aspecte legate de protecţia mediului, „tehnologii ecoeficiente”, cercetare-dezvoltare, susţinerea IMM-urilor, proiecte mari de infrastructură publică, educaţie, incluziune socială.

Beneficiarii la rândul lor trebuie să înțeleagă faptul că o investiție este viabilă dacă pornim de la un plan de afaceri preexistent, cu obiective clare și căutăm finanțare pentru proiectele incluse în acest plan, nu invers. Scopul nu trebuie să fie accesarea unor fonduri nerambursabile pentru care căutăm modalități de ai cheltui, scopul trebuie să fie accesarea de fonduri pentru a finanța un proiect de investiţii.

Timea Tudora, branch director Cluj-Napoca la EuroTop Consulting

25

AFACeRe

Motociclete speciale prin Motoboom MOTOBOOM este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați o motocicletă. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul său aceste sporturi.

Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro.

Triumph Motorcycles a fost fondată în 1902 și acum este operațională în Hinckley, Leicestershire – Marea Britanie, fiind brandul cu cea mai rapidă creștere din lume.

Triumph a produs de-a lungul anilor modele reper, care au integrat cu perfecțiune design, caracter, carismă și performanțe. Producând anual peste 50.000 de bucăți, Triumph este cel mai mare producător din industria de automotive din UK. Filozofia Triumph include angajamentul de a produce motociclete cu adevărat unice, intuitive și performante. Inovația și pasiunea pentru inginerie au făcut să existe o gamă largă de opțiuni pentru toate categoriile de clienți. Triumph are 1.200 de angajați în companie și are birouri în UK, SUA, Franța, Germania, Italia, Japonia, Suedia și Benelux, plus o rețea de distribuitori. Triumph are unități de producție în Hinckley, Leicestershire și ailanda.

Recomandările Motoboom Triumph celebrează cu modelul Bonneville T100 Aniversary tradiția sa veche de 110 ani în construcția de motociclete. Acest model aniversar se orientează după optica primului model Triumph din anul 1902. Bonneville T100 110th Aniversary, cu un flair nostalgic și un aspect clasic, se limitează la 1.000 de bucăți. Tiger 800 este mult așteptata motocicletă pregătită de aventură.

Bonneville T100 110th Tiger 800 Marca: Triumph Aniversary Marca: Triumph Motor: parallel twin, 360° DOHC Răcire: cu aer Capacitate: 865 cmc Putere: 68 CP Cuplu: 68Nm la 5.800 rmp Cutie de viteze: 5 trepte Pornire: electrică Transmisie: pe lanț Dimensiuni: 2230 x 740 x 1100 (LxlxH) Înălțimea sa: 775 mm Greutate: 230 kg (la plin) Anvelope față: 100/90 R19 Anvelope spate: 130/80 R17 Frână față: disc 310 mm Frână spate: disc 255 mm Suspensie față: furcă telescopică Kayaba 41 mm Suspensie spate: 2 amortizoare Kayaba, cursa 100 Capacitate ulei: 4 L Rezervor: 16 L Culori: negru

Este robustă, practică și foarte distractivă. Este o motocicletă potrivită pentru orice fel de drum, respectiv este foarte manevrabilă. Motocicleta are un stil specific Triumph, numai bună de încărcat cu bagaje și de plecat la drum întins. Construită pentru cei cu un stil de viață aventurier, Tiger 800 este motocicleta potrivită pentru tine, pentru stilul tău de viață. Modelul Tiger 800 vine echipat cu multe dotări in standard. Dacă îl privești bine o să vezi elemente detaliate peste tot. Are șa din două piese, reglabilă, suspensia și manetele combinate cu protecție mâini, un imobilizator pe care te poți baza, ABS și multe altele. Este disponibil și modelul cu ABS, preț final 9.900 Euro inclusiv TVA. Motoboom vă poate oferi și Tiger 800 XC, model 2012. Aceasta este disponibilă și în varianta cu ABS, culori negru, alb și orange, preț final 11.100 Euro. Modelul Tiger Explorer ABS este alegerea perfectă pentru cei dornici de aventură. Sfârșitul drumului asfaltat nu înseamnă nici pe departe sfârșitul călătoriei cu motocicleta. Tiger Explorer este un model Triumph ce cucerește lumea. Verișorul rebel al clasicului underbird, underbird Storm are putere mai mare și un look mai marcant și agresiv. Este disponibilă și varianta cu ABS, culoarea negru, preț 16.300 euro inclusiv TVA.

Ionuț OPREA

Motor: 3 cilindri în linie Răcire: cu lichid Capacitate: 800 cmc Raport de compresie: 12.0:1 Putere: 95 CP Cuplu: 79Nm la 7.850 rmp Cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrică Transmisie: pe lanț Dimensiuni: 2215 x 795 x 1350 (LxlxH) Înălțimea: 810 mm Greutate: 210 kg (la plin) Anvelope față: 100/90 ZR 19 Anvelope spate: 150/70 ZR 17 Frână față: 2 discuri, 308 mm Frână spate: 1 disc, 255 mm Suspensie față: furcă telescopică inversată, 43 mm Suspensie spate: monoamortizor Capacitate ulei: 3 L Rezervor: 19 L Culori: negru, alb, galben

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Tiger 800 XC

Tiger Explorer ABS

THUNDERBIRD STORM

Marca: Triumph Motor: 3 cilindri în linie, DOHC Răcire: cu lichid Capacitate: 1215 cmc Putere: 137 CP Cuplu: 121 Nm la 6.400 rmp Cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrică Transmisie: pe cardan Dimensiuni: 2248 x 962 x 1410 (LxlxH) Înălțimea: 837 mm Greutate: 259 kg (la plin) Anvelope față: 110/80 R 19 Anvelope spate: 150/70 R 17 Frână față: 2 discuri, 305 mm ABS Frână spate: 1 disc, 282 mm ABS Suspensie față: furcă telescopică inversată Kayaba, 46 mm Suspensie spate: amortizor Kayaba Capacitate ulei: 4 L Rezervor: 20 L Culori: negru, albastru, grafit

Marca: Triumph Motor: 3 cilindri în linie, DOHC Răcire: cu lichid Capacitate: 1215 cmc Putere: 137 CP Cuplu: 121 Nm la 6.400 rmp Cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrică Transmisie: pe cardan Dimensiuni: 2248 x 962 x 1410 (LxlxH) Înălțimea: 837 mm Greutate: 259 kg (la plin) Anvelope față: 110/80 R 19 Anvelope spate: 150/70 R 17 Frână față: 2 discuri, 305 mm ABS Frână spate: 1 disc, 282 mm ABS Suspensie față: furcă telescopică inversată Kayaba, 46 mm Suspensie spate: amortizor Kayaba Capacitate ulei: 4 L Rezervor: 20 L Culori: negru, albastru, grafit

Marca: Triumph Motor: parallel twin, 270° DOHC Răcire: cu lichid Capacitate: 1699 cmc Putere: 98 CP Cuplu: 156 Nm la 2.950 rmp Cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrică Transmisie: pe curea Dimensiuni: 2340 x 880 x 1120 (LxlxH) Înălțimea: 700 mm Greutate: 339 kg (la plin) Anvelope față: 120/70 R19 Anvelope spate: 200/50 R17 Frână față: 2 discuri, 310 mm (ABS optional) Frână spate: 1 disc, 310 mm (ABS optional) Suspensie față: furcă telescopică Showa, 47 mm Suspensie spate: două amortizoare Showa Rezervor: 22 L Culori: negru

27

AfAcere Profil de companie:

Adrem Invest - 20 de ani de experiență în domeniul industrial și energetic Înfiinţată la începutul anilor ’90, odată cu dezvoltarea sectorului privat în România, compania Adrem Invest a fost lansată ca o afacere de familie, de către Adrian Bodea, care, fizician fiind, a dorit să-şi fructifice experienţa pe care a câştigat-o în perioada în care a fost cercetător în cadrul IFA-Măgurele. Programele de cercetare în care a fost implicat Adrian Bodea presupuneau tehnologii sub vid şi astfel, contactul cu industria şi aplicaţiile vidului i-au deschis apetitul de a încerca să dezvolte o afacere într-un domeniu de nişă. La scurt timp de la înființarea companiei, lui Adrian Bodea i s-a alăturat fratele său, Corneliu Bodea. Împreună, au analizat piaţa românească de la vremea respectivă iar concluzia a fost clară: domeniul aplicaţiilor industriale nu era aproape deloc dezvoltat.

aChiar dacă în primii ani strategia de business a companiei nu a fost foarte clară ci s-a bazat mai mult pe intuiţie, Adrem Invest este o afacere care a pornit din dorinţa unui cercetător de a inova şi s-a consolidat de-a lungul anilor, devenind ceea ce este astăzi – o afacere de familie, o companie solidă, cu un număr mare de parteneri şi cu planuri îndrăzneţe de viitor.

Adrem Invest însemna în 1992 Adrian şi Corneliu Bodea și o idee. În 2012, Adrem Invest a devenit un business de 30 de milioane euro cifră de afaceri, 4 divizii bine definite în cadrul cărora compania realizează proiecte de mare amploare în România și pe 4 continente, 4 domenii specializate în Ingineria Proceselor, SCADA & Automatizări, Servicii Integrate, Energii Verzi, peste 800 de angajați români și străini, birouri în 6 țări și o continuă dorință de extindere, inovare și dezvoltare a companiei.

Jucător cunoscut pe plan mondial Prin intermediul primei Divizii a companiei, cea de Ingineria Proceselor, un număr semnificativ de instalaţii au fost livrate clienţilor din străinătate, din diferite sectoare industriale - de la metalurgie, chimie, energie nucleară, energie clasică la industria auto şi industria bunurilor de larg consum. Printre ţările în care au fost exportate

soluţiile Adrem Invest se numără: Finlanda, Africa de Sud, Portugalia, Italia, Coreea de Sud, China, Turcia, Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Elveția. Prin inovaţie tehnologică şi prin capacitatea de a răspunde ‘la obiect’ nevoilor clientului - aşa cum o arată chiar denumirea companiei ‘ad- rem’ - divizia de Ingineria Proceselor Adrem Invest a devenit un jucător cunoscut pe plan mondial în metalurgia secundară a oţelului lichid.

Lider pe piața locală în soluții SCADA A doua Divizia a companiei, SCADA & Automatizări a apărut din dorința companiei de a-și îmbunătăți expertiza în domeniul energetic prin dezvoltarea capacităţilor proprii de proiectare şi inginerie tehnologică. Astfel, în anul 2000 Adrem Invest a devenit furnizor local de soluţii de automatizare pentru reţelele de distribuţie a energiei electrice. În ultimii 10 ani, această divizie a evoluat constant, în prezent Adrem Invest fiind recunoscut ca lider pe piaţa locală de automatizări industriale în furnizarea de soluţii SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) pentru reţelele de utilităţi. Unele dintre cele mai importante companii de distribuţie de energie din România au ales soluţiile SCADA dezvoltate de Adrem Invest, printre care: Regia Autonomă de Dis-

Summary founded at the beginning of the nineties, at the (re)starting of the private sector in romania, Adrem Invest company was launched as a family business by Adrian Bodea, who, being a physicist, wanted to fructify his experience gained when he was researcher at I.f.A. Măgurele. e research programs in which Adrian Bodea was involved implied void technologies. In this way, the contact with the industry and the void applications opened his appetite to develop a business in this niche domain.

Short time after the its foundation, corneliu Bodea, Adrian Bodea’s brother, joined the company. ey analyzed together the romanian market in the field at that time, and they came to the same conclusion: the industrial applications domain wasn’t developed (almost) at all.

28

tribuție a Energiei Termice București (RADET), Transgaz, Electrica, Compania Naţională de Căi Ferate (CFR), Enel, Transelectrica, s.a.

Partener al CEZ și E-ON În 2008, compania a decis să investească într-o activitate care să ofere companiei stabilitate, prin infiinţarea celei de-a treia divizii, cea de Servicii Integrate. Ocazia a venit odată cu externalizarea de către CEZ România a serviciilor de citire contoare şi de administrare a grupurilor de măsură. Câştigătoare a licitaţiilor organizate de compania cehă, Adrem Invest a devenit partenerul CEZ România.

Astfel, divizia de Servicii Integrate oferă serviciile sale unui număr de 1,3 mil. clienţi aflaţi în 7 judeţe - Olt, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Argeş.

Ulterior, Divizia Servicii Integrate și-a extins portofoliul de parteneri prin colaborarea cu E.ON Gaz Distribuție, operator de la care a preluat în 2011 serviciul de citire a contoarelor de gaz din zonele Transilvania Sud și Nord, respectiv județele Mureș, Alba, Sibiu, Harghita, Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș și Satu Mare. Odată cu preluările serviciilor de citire contoare de la CEZ Distribuție și E.ON Gaz distribuție în 2008 și respectiv în 2011, Divizia de Servicii Integrate a Adrem Invest a preluat și asimilat un număr mare de cititori de contoare a CEZ România și de la E.ON Gaz Distribuție atât din zona Olteniei cât și din Transilvania.

Energia verde. Viitorul În 2011, Adrem Invest a creat Divizia de Energii Verzi, în cadrul căreia a demarat deja un proiect de construire a unei centrale de cogenerare cu biomasă în Suceava, proiect ce vizează asigurarea necesarului de energie termică pentru locuitorii municipiului Suceava. În plus, Divizia de Energii Verzi îşi propune să realizeze în următoarea perioadă şi proiecte de energie solară precum construcţia unei ferme fotovoltaice.

TuRism

Bihorul, cel mai căutat reper turistic din Transilvania Județul Bihor se află pe locul 5 în România în privința numărului de turiști atrași în 2011, surclasând Clujul, Aradul, Sălajul, Timișul, Mureșul sau Satu Mare. Statistica a fost prezentată de fostul vicepreședinte al Consiliului Județean, Dumitru Voloșeniuc, la lansarea proiectului româno-maghiar “Cunoștințe nelimitate - Cooperare pe piața muncii în domeniul turismului”. Cum va rămâne Bihorul în top?

În cursul anului 2011, Bihorul a reușit să atragă cei mai mulți turiști dintre județele din Transilvania deși, statistic, nu există decât 200 de unități de cazare acreditate. Doar la acestea s-au însumat un milion de nopți de cazare, record pentru regiunea Transilvania. La nivel naţional, Bihorul a fost surclasat la acest capitol doar de Vâlcea, Prahova, Brașov și Constanța.

Pe locul I în topul preferinţelor rămân staţiunile Băile Felix - Băile 1 Mai. Mirajul apei termale atrage an de an turişti de toate vârstele, în special în sezonul estival.

Stațiunea are patru bazine cu apă termală, la care se adaugă piscinele private și spațiile de agrement ale hotelierilor. Agenţiile de turism spun că în fiecare an, în perioada lunii august, primesc de la hotelieri mailuri cu “stop sales”. Vizitatorii cheltuie în medie 150-250 de lei pe noaptea de cazare la hoteluri şi între 50 de lei şi 100 de lei dacă aleg să stea la pensiune.

Valea Galbenei și Valea Boga sau Cheile Someșului Cald. „În zona Padiș este tot timpul plin de turiști.

Agențiile nu-i pot monitoriza, pentru că majoritatea merg în camping, iar în zonă nu există decât foarte puține unități de cazare", spune expertul în turism Diana Cseke.

Diferența dintre Padiș și restul stațiunilor este că aici oamenii vin în special vara. Cei care nu vor să doarmă la cort își aleg zona Boga, unde există câteva unități de cazare și intră astfel în statisticile oficiale.

Pe lângă turiști, rezervația naturală este vizitată și de speologi sau alpiniști. Padișul este recunoscut și la nivel internațional. În anul 2008, Carsten Peter, fotograf al National Geographic, a susținut la Padiș un workshop de fotografie speologică, iar în 2009, Bear Grylls a filmat un episod din Ultimate Survival în aceeași zonă.

Bihorul a ajuns, astfel, punct de reper în documentarul prezentat pe Discovery Channel.

Băile Sarcău Deşi nu sunt la fel de cunoscute, Băile Sarcău au început să se dezvolte de aproximativ patru ani. Sarcău este un sat cu 60 de case situat la aproximativ 33 de kilometri de Oradea și a fost practic necunoscut turiștilor până în anul 2008.

Inițial, în anii 1970, în Sarcău autoritățile au forat o groapă pentru apă termală care le servea oamenilor la îmbăiere. Ulterior, administrația locală a construit patru bazine mici pentru turiști, care erau folosite mai mult de localnicii fericiți că nu trebuie să plătească pentru o baie termală.

De patru ani însă, acolo se naşte o nouă staţiune balneară. Sunt construite trei pensiuni în zonă, dintre care două sunt deja date în folosinţă, şi este tot timpul plin de turişti. Acolo este cea mai bună apă termală din judeţ, recomandată de medici şi există, în plus, șapte hectare de teren care sunt împădurite și amenajate pentru tratament. Pe lângă efectele benefice pentru sănătate, există și terenuri de fotbal cu nocturnă sau săli de gimnastică amenajate.

Padiş, pentru toate buzunarele Turiștii mai trec pragul Bihorului și pentru a-și petrece timpul în zona Padiș, cea mai cunoscută zonă turistică din Munții Apuseni. Vizitatorii sunt atrași de complexul carstic Cetățile Ponorului, nenumărate doline, peșteri, avene, ghețarul Focul Viu, canioanele sălbatice

30

Peşterile, emblema judeţului Luate cu asalt indiferent de anotimp sunt şi staţiunea Arieşeni, din județul Alba, sau zona Remeţi din Bihor.

Deşi încă sunt probleme cu infrastructura, turiştii aleg Remeţiul pentru drumeţii organizate cu ghid specia-

Buciniș, sau Cascada Vârciorog.

Indiferent de zona montană aleasă, însă, turiştii ştiu că peşterile sunt, de fapt, emblema judeţului Bihor. Din multitudinea de peşteri, cinci se remarcă din punctul de vedere al specialiştilor. Astfel, aşa cum explică speologul Viorel Lascu, Peştera Ungurul Mare are cel mai important tezaur de bronz din ţară şi tot aici au fost descoperite urme de locuiri umane din neolitic.

Peştera Meziad este cea în care specialiștii au descoperit vase din perioada preistorică şi locul unde trăieşte cea mai importantă colonie de lilieci din Europa.

Peştera Vadu Crişului este de importanţă istorică, pen-

5 este locul ocupat de Bihor în topul turistic al României 1.000.000 de nopţi de cazare au fost înregistrate oficial în anul 2011 5.980.440 lei au fost investiţi în cel mai dotat Colegiu Tehnic din România lizat şi pentru peisaje. De la frumosul baraj Valea Izvorului, la cel de la Leşu ori barajul Bulz şi până la barajul din zona Drăgan, vizitatorii sunt înconjuraţi de multe atracţii la distanţă mică unele față de altele. Ei pot vizita Lacul natural Fără Fund, Cascada Iadolina sau Săritoarea Ieduţului. La aproximativ 38 km de Remeţi este casa memorială Octavian Goga, iar la 20 km este situată zona ”Defileul Crişului Repede” cu peşteri, doline, belvedere şi chei.

Cazarea în zonă porneşte de la 50 de lei şi ajunge până la 130 de lei pentru o noapte. Preţul crescut înseamnă însă şi mic dejun inclus sau acces la piscină.

Cei care doresc să viziteze zona Arieşeni vara au parte de mâncăruri tradiţionale pe mal de apă şi de odihnă, sau, după preferinţe, de drumeţii. Călătorii pot vizita Ghețarul Vârtop, Peștera Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatra Grăitoare, Vârful Taul Mare, Cascada

tru că este şi prima peşteră amenajată din România. În același timp, peștera Gălășeni, declarată monument al naturii, ascunde nu mai puțin de 16 colonii de lilieci și este una dintre cele mai dificile peșteri de vizitat, iar accesul are loc doar cu aprobarea ecologiștilor. Nu în ultimul rând, peștera Cetăţile Rădesei este recunoscută pentru deschiderea portalului de 15 metri înălțime și ale celor cinci avene care-i conferă spectaculozitate.

Servicii de cinci stele Pentru că potenţialul este mare şi numărul turiştilor care vizitează Bihorul poate fi sporit, oamenii de afa ceri dar şi mai marii judeţului au decis să îmbunătăţească serviciile, capitol la care românii rămân mereu deficitari. “Proprietarii de pensiuni spun că din

TuRism Cu forţe unite Pentru că problema personalului specializat este ridicată de majoritatea investitorilor din Oradea şi Bihor, şi administraţia locală a început să ia măsuri.

Astfel, dacă pe de-o parte încearcă formarea personalului deja existent, în paralel încearcă şi pregătirea la cel mai performant nivel a elevilor care ajung să lucreze în servicii. Oradea este singul oraş din România care a reuşit să doteze un Colegiu Tehnic cu aparatură de top.

Astfel, încă de la finalul acestui an şcolar, elevii orădeni de la Andrei Şaguna au pentru lucrările practice un imobil de 1.000 mp, reabilitat, cu cinci ateliere, nouă laboratoare renovate şi trei laboratoare nou-construite.

Proiectul a fost în valoare de 5.980.440 lei, iar 60% din totalul cheltuielilor au fost folosite pentru dotări. “Când s-a depus acest proiect, justificarea a fost că avem nevoie de forță de muncă pentru investitorii din Parcul Industrial. Nu există alt proiect în România care să fi luat atâția bani pentru dotări”, a explicat Dumitru Sim, şeful Biroului Turism, Cultură, Regenerare Urbană din cadrul Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internatională al Primăriei. El a mai subliniat că la Andrei Şaguna, elevii beneficiază de cea mai performantă aparatură din România, după care tânjesc universităţile cu profil tehnic.

pricina lipsei de personal specializat nu pot aplica, sau sunt respinşi atunci când vor să se dezvolte prin fonduri europene”, explică Dumitru Voloşeniuc. Din acest motiv, bihorenii vor profita de experienţa maghiară în domeniu.

Astfel, Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte (DDIP) din cadrul Consiliului Județean Bihor, derulează în parteneriat cu Turr Istvan Kepzo es Kutato Intezet (TKKI), filiala Debrecen, un proiect finanțat din fonduri europene care vizează elaborarea unor programe de formare profesională în acest domeniu.

Cursurile de formare profesională se adresează atât șomerilor, cât și angajaților necalificați din pensiuni și hoteluri care doresc să aibă o specializare adecvată domeniului în care activează. Concret, întreprinzătorii vor avea şansa să angajeze forţă de muncă mai competentă şi vor afla noi metode de a atrage turişti.

Unităţile de cazare vor beneficia de materiale de instruire inovative şi vor avea ghid de bune practici. În plus, proiectul urmăreşte promovarea turismului transfrontalier. În acest sens, cei implicați întocmi o bază de date care cuprinde şi promovează unităţile de cazare mici, cu 8-10 camere din Bihor şi Hajdu-Bihar.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

“Proiectul se desfășoară pe parcursul a 12 luni și în cadrul lui se vor elabora șase cursuri de formare profesională, un ghid de bune practici, se va organiza o excursie de studii în Ungaria și un târg de turism la finele lunii mai”, a spus Șerban Morcan, director DDIP. În cadrul cursurilor de fomare profesională se pot înscrie cel puțin 90 de persoane din România și 36 din Ungaria, în timp ce în cadrul vizitei de lucru de peste graniță vor participa 50 de persoane. Nu în ultimul rând, 200 de unităţi de cazare din Bihor şi Ungaria vor primi ghidul de bune practici.

“Acest proiect câştigat ne aduce pe drumul cel bun şi vine după târgurile de turism la care am participat cu succes în Debreţin. Consiliul Județean Bihor va acorda primele tranșe de bani necesare, până când vor

“Acest proiect câştigat ne aduce pe drumul cel bun şi vine după târgurile de turism la care am participat cu succes în Debreţin. Consiliul Județean Bihor va acorda primele tranșe de bani necesare, până când vor veni fondurile europene” Dumitru Voloșeniuc veni fondurile europene”, a spus Dumitru Voloșeniuc.

Valoarea totală a proiectului este de 190.924 de euro, din care 90.924 euro sunt bugetul atribuit DDIP (din care 1.855 euro contribuție proprie), 100.000 euro bugetul atribuit TKKI, și 163.863 euro contribuția ERDF.

Andreea Costea

summary e Bihor County is on the fifth place in Romania according to the number of tourists in 2011, bypassing other counties of the region as Cluj, Arad, sălaj, Timiş, mureş or satu mare. e statistic data were presented by the ex-Vice-president of the County Council, Dumitru Voloşeniuc, at the launch of the Romanian-Hungarian project “Cooperation on the work market in the touristic domain”. How can Bihor County remain on top?

31

turism

Cowboy şi indieni, lângă Cheile Turzii E ca-n Vestul Sălbatic! La propriu, nu la figurat. Este vorba de parcul cu ponei aflat la Cheia, un kilometru distanţă de Cheile Turzii, în județul Cluj. Întregul parc de distracţii pentru copii a fost conceput de parcă ar fi desprins dintr-un film cu John Wayne, aşa că la tot pasul turiștii se întâlnesc cu cowboy, cu indieni, dar şi cu piraţi, în cazul în care aleg distracţia pe apă.

Parcul cu ponei de la Cheia este proprietatea Nicoletei Pintea şi a partenerului său de viaţă şi de afaceri Albert van Weperen, de origine olandeză. Practic, parcul de distracţii a luat fiinţă pe fondul crizei. „Ne-am mutat aici acum 14 ani. Am cumpărat clădirile fostului CAP Cheia -Mihai Viteazu, pe care le-am renovat şi am făcut un depozit de calorifere, maşini de spălat şi diverse alte electrocasnice. Am renunţat la afacerea respectivă în primul rând pentru că am obosit, şi în al doilea rând pentru că nu mai găseam marfă la preţurile din trecut, din cauza crizei. Cerere exista pentru produsele aduse de noi, dar marfa de dincolo nu mai era la preţurile la care se obişnuiseră clienţii noştri”, a explicat Nicoleta Pintea care era obiectul de activitate înainte de înfiinţarea parcului. Iniţial, la Cheia trebuia să fie un centru de călărie a poneilor. Ulterior le-a venit ideea să facă un parc de distracţii tematic, aşa cum se poartă în străinătate. Cel mai la îndemână le-a fost să lege poneii şi călăria de...Vestul Sălbatic.

Începuturi mai grele Nicoleta Pintea spune că s-a îndrăgostit de ponei în Olanda, de unde a şi adus cu un transport special primele 40 de exemplare. Însă începutul acestei afaceri nu a fost unul roz, pentru că, din cauza transportului, toţi poneii sau îmbolnăvit. „La început, după primele trei luni ne şi gândeam că începerea acestei afaceri nu a fost o idee bună.

Zilnic trebuia să prindem 40 de ponei bolnavi şi speriaţi,

Serbări pentru copii Şi pentru a atrage şi mai mulţi vizitatori, ferma poneilor pune, cu titlu gratuit, la dispoziţia doritorilor, o sală pentru petrecerile ocazionate de zilele de naştere. În timp ce copiii se distrează, cei mari pot servi un hamburger, un hot-dog sau mici autohtoni cu cartofi pai, la terasa-bar-restaurant din incinta fermei, fie aşezaţi la mese făcute din butoaie, pentru a fi în ton cu restul parcului, fie la răcoare, în grota piraţilor. La ieşire din parc, există un mic magazin de suveniruri tematice, aduse din Olanda. “Dorim să ne extindem în viitor. E o investiţie pe termen lung ceea ce am făcut aici”, a conchis co-proprietara parcului.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

pentru a le da tratamentul”, îşi aduce aminte Nicoleta Pintea. Din fericire, povestea aceasta e una cu final fericit, pentru că poneii s-au însănătoşit. Acum ferma de la Cheia are, pe o suprafaţă de două hectare şi jumătate, 61 de ponei,

“main street” tipic american, cu bancă, închisoare, salon etc. Într-un colţ a fost amenajat un memorial John Wayne, cu afişele tuturor filmelor sale, iar vizitatorii se pot fotografia cu o replică de carton a actorului şi a calului acestuia, Dollar.

500.000 de euro, la atât se ridică până acum investiţia de la Cheia 61 de ponei „locuiesc” lângă Cheile turzii 8 angajaţi gestionează întregul parc 3 spaţii de joacă pentru diferite vârste îşi aşteaptă clienţii dintre care 14 pui de anul trecut şi şapte de anul acesta.

Fiecare ponei are un nume şi obiceiuri proprii, însă personalul fermei a reuşit îmblânzirea lor, pentru a nu pune în pericol vizitatorii. Nicoleta şi Albert au deschis parcul anul trecut, fără prea multă publicitate şi l-au ţinut deschis trei luni, pe perioada verii. „Anul trecut numai jumătate din parc era gata. L-am deschis <<de încercare>>, să vedem care este reacţia publicului. Această reacţie a fost extraordinară, ceea ce ne-a încurajat să continuăm investiţia. Considerăm că cea mai bună promovare ne-o fac clienţii mulţumiţi. Oricum, este o investiţie pe termen lung”, mai spune proprietara parcului.

Indieni şi cowboy Încă de la intrare, turiștii sunt întâmpinați de drapelul SUA, că doar intră în Vestul Sălbatic! Personalul este îmbrăcat şi el în ton cu tematica parcului, cu costume şi cizme de cowboy. Principala atracţie este călăria poneilor, pe un traseu de un kilometru, care înconjoară întregul parc, pe un teren cu urcuşuri şi coborâşuri. Apoi copiii pot călători cu un mic trenuleţ electric sau se pot da cu tiroliana. Într-una dintre halele fostului CAP a fost recreat un orăşel din Vestul Sălbatic, mai exact faţadele clădirilor reprezentative de pe un

Cei cuprinşi de “febra aurului” pot să-l caute într-un loc special amenajat. “Este o idee simplă, dar foarte gustată de copii şi părinţi, mai ales când află că pot duce acasă aurul pe care îl găsesc”, explică Nicoleta. În tabăra indiană oaspeţii se pot fotografia cu statuile de indieni aduse din Filipine, copiii se pot îmbrăca în indieni şi pot intra într-un cort autentic adus din America. “Cortul este original. A fost făcut de firma care a realizat corturile din filmul <<Dansând cu lupii>> şi <<Ultimul mohican>>”, dezvăluie Nicleta Pintea.

Rodeo şi hidrobiciclete În parc mai există trei locuri de joacă, pentru vârste diferite, un taur mecanic, pe care pot concura ca la rodeo atât copiii, cât şi părinţii, un mic lac pe care doritorii se pot da cu hidrobicicletele, dar şi o insulă a piraţilor, pe care ajung pe două punţi mişcătoare. La toate acestea se mai adaugă o mică fermă a animalelor cu iezi, miei şi iepuri, dar şi un loc în care vizitatorii pot vedea, mângâia şi chiar hrăni poneii. “Nu sunt pretenţioşi la mâncare. Le place iarba, lucerna, fânul. Noi le oferim vizitatorilor morcovi pe care îi pot da poneilor”, mai spune proprietara.

Ana Florescu

summary it is like in Far West! really! it is about the poney park located in Cheia, one kilometer far from Cheile turzii, Cluj County. e entertaining entire park for kids was designed as a part of John Wayne movie, so that, at very turn tourists meet cowboys, indians and even pirates, if you choose the water fun.

33

TURISM

Creta, leagănul meu și al lui Zeus Ce cauți? De ce fugi? Unde vrei să ajungi? Îți place ce ești, cum ești? Nu te cunosc, dar îți spun un secret: dacă ai nevoie de o resetare completă a ta, de închiderea unui cerc, de un nou început, de cunoașterea ta, de îmbogățirea ta, de o liniște și o fericire primordiale, îmbarcă-te în prima cursă spre Creta! Pregătește-te, desigur, să devii alt om. Poate zeu!

Creta este locul natal al lui Zeus, al Minotaurului și labirintului lui Dedal, al zborului frânt al lui Icar, al victoriei lui Tezeu asupra creaturii cu trup de taur și chip de om, al regelui Minos și al fiicei sale Ariadna, cea care, părăsită de Tezeu, s-a măritat cu Dionis, primind în dar o coroană de aur făurită de Hefaistos. Creta e leagănul primei civilizații europene, cea minoice, 2600 ÎH – 1100 DH, iar urmele acesteia sunt prezente și azi la tot pasul. Creta e dansul despre viață al celebrului Zorba. Creta este, metaforic vorbind, un fel de buric al continentului, dacă nu cumva al lumii de astăzi.

Întoarcerea la fericire O călătorie în Creta nu înseamnă doar o întoarcere în timp, peste apele ireal de albastre străjuite de marele Poseidon, la o limbă de pământ stâncos pe care forfotesc zeii laolaltă cu oamenii și animalele. O călătorie în Creta semnifică și o întoarcere la civilizație, la liniște, la frumusețe desăvârșită, la cultură, la istorie, la filosofia primară a vieții. Înseamnă aproape o acceptare a principiilor hedoniste, care pun plăcerea și fericirea deasupra tuturor lucrurilor. Deh, Epicur, unul dintre primii propovăduitori ai hedonismului, s-a născut la trei-patru insulițe distanță de Creta, în urmă cu vreo 2350 de ani.

34

Portocale și raki Creta e locul unde măgărușul întrece mașina, unde portocala te lovește în tâmplă, unde lămâia îți cade din pom în ceașca de ceai, unde măslina tronează pe hectare întregi de plantații, unde hotelurile se sărută cu plaja, unde șoferii conduc autocarele pe piste de bicicletă, unde mâncarea e un răsfăț colorat de legume, pește, fructe de mare, unde raki-ul curge mai bine și mai dulce decât vinul, unde soarele arde mai blând decât focul și apusul e mereu mai frumos decât în seara precedentă.

O mare de Adonis Creta e spațiul unde oamenii sunt aceiași de acum 4000 de ani, la fel de frumoși, de simpli, de primitori, de generoși. Au împrumutat lucrurile bune și de la romani, și de la venețieni, și de la turci, și de la germani și de la greci și au lăsat în urmă durerile pricinuite de sutele de ani de subjugare la una sau la alta dintre puterile lumii. Parcă toată înțelepciunea lumii încape sub tâmpla acestor simpli păstori, cultivatori de legume și fructe și, mai nou, mici antreprenori în turism. Și totuși, precum o farfurie spartă de pământ după vechiul obicei grecesc, echilibrul molipsitor al cretanului se rupe

instantaneu când vine vorba despre familie, dragoste, muzică și dans. Atunci sângele începe să-i fiarbă în vene și-i poți zări alura și atitudinea de semizeu. Apoi, brusc, un zâmbet larg ca marea îi umple fața, revenind în hainele fericirii depline a lui Epicur.

Spațiu esențial Creta e locul unde nu trebuie să vă grăbiți să ajungeți cu toții, ca să nu stricați tihna ce îmbracă mirifica așezare! E locul unde nu se dă năvală, dovadă castelele minoice care nu au ziduri de apărare, locul unde nu există timp și spațiu pentru milioane de turiști! E un mic areal al desfătării doar pentru cei care țin să vadă leagănul lui Zeus și să se simtă purtați pe brațe de acesta, îmbăiați în cădița cu valuri a furtunosului Poseidon și vrăjiți pe stânci de minunata Artemis, cea care a ucis-o pe Ariadna în drum spre insula Naxos. E

TURISM o să adormi pe plajă, după ce valurile îți vor susura în ureche cel mai frumos cântec de leagăn pe care l-ai auzit vreodată.

Santorini, apusul suprem Și totuși, glumind, cel mai frumos lucru din Creta pare să fie o excursie în Santorini! La o oră și jumătate distanță cu șalupa, descoperi o insulă magică, cu nisipuri roșii și negre, cu ape turcoaz, cu clădiri seculare colorate în alb și albastru, cu 300 de biserici, cu Angelina Jolie pe șezlong, cu turiști veniți din toată lumea să vadă supremul apus. Toți spun că apusul din Santorini e imaginea perfectă, pe care retina o va memora pe vecie. Insula însăși e imaginea perfecțiunii naturii, iar turiștii, fără deosebire, sunt toți regi încoronați ai acestui minunat tărâm.

Locul meu Creta este locul natal al lui Zeus, dar și al meu. E locul unde am renăscut în primăvara lui 2012, alături de grupul de jurnaliști, oameni de publicitate și agenți de turism invitați cu generozitate și profesionalism de compania Christian Tour. E locul unde mă voi întoarce cât de curând, mereu, ca să renasc. E patria zeilor, iar aceștia sunt nemuritori, dacă nu știați. Cam așa vreau să fiu și eu.

Mulțumiri lui Daniel și Cristi - Christian Tour!

Mulțumiri Mirelei și lui Călin - Amprenta Advertising! un spațiu esențial, un ghem uriaș de legende, un Olimp veritabil unde poți fi zeu măcar pentru o zi!

Omul-zeu Zeu te numești, de fapt, de când ai pus piciorul pe insulă și ai cerut adăpost în vreunul dintre luxoasele hoteluri ale stațiunilor cretane. Om nu mai ești cu siguranță dacă nimerești la Aquis Blue Sea Resort & Spa din Stalida, un complex care te poartă dincolo de granițele unui stabiliment regular de 5 stele. Cam așa trebuie să fi locuit zeii în Olimp, iar arhitectul lui Nikos, proprietarul hotelului, a avut șansa să pună mâna pe planul de construcție al lui Zeus. Labirinturi de case îmbrăcate în piatră naturală, grădini ce ar putea bate Edenul într-un concurs de frumusețe, marea cântând la 20 de metri, dincolo de terasa-restaurant încărcată cu minuni gastronomice mediteraneene. Străduțele

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Stalidei, pline de terase cu cretani zâmbitori în prag, sunt un minunat pastel imagistic, ce frizează în mod cert eternitatea. Nimeni nu se îndoiește că acele locuri nu vor fi exact la fel peste vreo 2000 de ani.

La braț cu Zorba Creta e și locul unde ai parte de forfotă doar dacă o cauți. Motoare de ATV-uri, muzici de club, tineri petrecăreți, zone de shopping, baruri și cafenele ți se dezvăluie numai la cerere. Dacă te-ai săturat să fii zeu și vrei să te întorci la condiția umană poți lua o sticlă de raki (rachiu tradițional cretan) sub braț și să colinzi străzile luminate ale capitalei Heraklion. Distracția poate fi la cote maxime, totul depinde de tine! Muzică, dans, băuturi divine, femei frumoase, bărbați frumoși, grămezi de Zorba. Orice cauți găsești, orice găsești ți se pare că ai căutat! Într-un târziu, noaptea,

Alin Bolbos

Summary What are you looking for? Where do you want to arrive? I don’t know you, but I will try to give you an advice: if you need some rest, another personal experience, perhaps some beautiful landscapes, if you want to come back somehow enriched, to find vestiges of ancient history, you may try to embark yourself to Crete.

You may try, you may try…

35

EvEnimEnt

Un mureșean în conducerea EFSA la Bruxelles Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, mureşeanul Radu Roatiş, va face parte, în perioada 1 iulie 2012 – 30 iunie 2016, din boardul de conducere al Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), for care răspunde pentru siguranţa a circa 500 de milioane de consumatori din spaţiul european.

Reporter: Este un lucru mare când ajunge un român în boardul unei asemenea agenţii. Cu ce se ocupă Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor?

Radu Roatiş: Agenția a fost creată în 2002 tocmai ca o necesitate pentru îmbunătăţirea gradului de siguranţă a alimentelor şi protecţie a consumatorilor. De asemenea, EFSA oferă o bază ştiinţifică solidă şi defineşte politicile agricole, iar Comisia, Parlamentul şi statele membre sunt interesate direct în baza fundamentată ştiinţific oferită de EFSA, a cărei forţă derivă din grupurile ei ştiinţifice. Practic, în toată Europa sunt identificaţi oameni de ştiinţă care activează în acest domeniu, care au rezultate şi au fost implicaţi în aceste studii. Ei trebuie să fie independenţi şi avem marea bucurie ca acum trei ani, împreună cu o colegă din Târgu-Mureş, doamna inginer Simona Sârbu a fost responsabilă pentru identificarea acestor specialişti la nivelul ţării. Chiar acum, România are un proiect propus pentru aprobare în EFSA, organismul fără de care Comisia, Parlamentul şi statele membre nu mai pot lua decizii.

Rep.: Ce veţi face, concret, la EFSA? R.R.: Poziţia mea la EFSA va fi de membru în boardul de management, acolo unde în următorii patru ani vor fi

luate toate deciziile în ceea ce priveşte organizarea Agenţiei, documentarea pe care o depun statele membre pentru proiecte de cercetare şi finanţarea lor. Va fi obligatoriu să fac parte din echipa care asigură funcţionalitatea Agenţiei, mă voi ocupa de elaborarea proiectului de buget, de monitorizarea şi implementarea programelor statelor membre, voi numi şi voi susţine membrii grupurilor ştiinţifice. Va fi un volum de muncă extraordinar de mare…

Rep.: Cu ce gânduri plecaţi la Bruxelles?

R.R.: Probabil că la următoarele alegeri pentru directorul Agenţiei, mă gândesc ca în funcţie de evoluţia mea şi evoluţia carierei mele să fiu pregătit chiar pentru o candidatură la acest nivel. România are nevoie să penetreze cât mai multe din structurile europene. Experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul carierei mele mă determină să cred că voi fi unul dintre oamenii care se vor dedica activităţii la nivel european. Cu certitudine, mă voi pregăti pentru o carieră parlamentară europeană şi poate – cine ştie – mai devreme va fi alta, naţională.

Până una alta, alături de colegii mei din Franţa, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Cehia şi Polonia, aflaţi în boardul Agenţiei, vom conduce pentru următorii ani destinele

EFSA, cu implicare masivă în viaţa a peste 500 de milioane de consumatori, practic tot spaţiul european.

Alex Toth

agricultură

Brandurile agricole de Turda Stațiunea de cercetare-dezvoltare din Turda a creat o serie de branduri agricole românești, cum ar fi porumbul Turda 200. De asemenea, a păstrat nucleele genetice ale unor rase valoroase de animale, cum ar fi porcii Mangaliță, în perioadele în care regimul comunist condamnase la dispariție rasele și soiurile tradiționale. Artizanul acestui concept e profesorul Ioan Haș, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj și, totodată, directorul Stațiunii Turda.

Reporter: Domnule profesor, ce înseamnă, în acest moment, staţiunea de cercetare din Turda, care are mai multe activităţi, are şi parte de agricultură, şi partea de zootehnie, dar şi cercetare ştiinţifică? ioan Haş: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda este în clasificarea realizată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti” a doua unitate ca importanţă în domeniul culturilor de câmp din ţară. Ea are o arie de activitate în centrul Transilvaniei, în arcul intracarpatic.

Unitatea e de cercetare-dezvoltare, cum îi spune şi numele. Sunt activităţi de cercetare în domeniul culturilor de câmp. E vorba în special de grâu de toamnă, de grâu de primăvară, orz de primăvară, ovăz, porumb, inclusiv porumb zaharat, soia. La toate aceste plante pe care le-am enumerat noi avem inclusiv creare de soiuri.

Patrimoniu de branduri Rep.: Care sunt „brandurile” create de culturile de la Turda? i.H.: Avem câteva soiuri şi câţiva hibrizi pe care nouă ne vine greu să îi înlocuim. Au intrat atât de puternic în conştiinţa agricultorilor zonei, încât sunt port-drapelul instituţiei noastre. Mă refer la soiul de grâu „Arieşan” care are o vechime de peste 20, chiar 30 de ani, iar hibridul de porumb „Turda 200”, omologat în 1976, a fost primul hibrid pe care l-am produs eu în Turda, după ce am terminat facultatea şi care se cere în continuare. Între timp, am obţinut soiuri mai bune, dar cei mai în vârstă, care sunt şi mai conservatori, doresc ceea ce ştiu mai bine. Deci, dacă pe el soiul „Arieşan” sau „Turda 200” nu l-a păcălit niciodată, îşi zice că mai bine obţine mai puţin, dar să aibă asigurată o producţie rezonabilă.

Chiar recent am omologat hibridul de porumb „Turda 248”, apoi un nou soi de grâu care seamănă cu „Arieşanul”, se cheamă „Andrada”, trei soiuri de soia, „Cristina”, „Mălina” şi „Darina”, toate cu particula TD care, sperăm noi, vor prinde destul de mult şi vor ocupa suprafeţe mari în viitor.

Atu-urile noilor hibrizi Rep: Ce aduc nou aceste soiuri faţă de cele vechi?

O rezistenţă sporită la schimbările climatice, la secetă, o productivitate sporită? i.H.: În primul rând productivitate sporită, la grâu o

38

calitate deosebită a bobului şi, ceea ce spuneaţi şi dumneavoastră, sunt create în condiţiile în care climatul a avansat în sensul încălzirii. Numai în ultimii 38 de ani temperatura medie a crescut la Turda cu 0,6 grade anual. Este extrem de mult într-un interval atât de mic. Avem foarte multe zile în care temperatura este de peste 35 de grade şi soiurile create recent, dar şi hibridul omologat recent sunt mai rezistente la secetă, iar soiul de grâu are şi o rezistenţă mai bună la iernare.

Rep: În privinţa creşterii animalelor, există şi rase specifice Transilvaniei, de exemplu porcul Mangaliţa sau porcul de Bazna. Este adevărat că acestea se regăsesc în ferma de la Turda? i.H.: Este adevărat. Acestea sunt rase tradiţionale pe care noi le-am salvat de la dispariţia genetică. Dacă nu ar fi existat stocul genetic de la Staţiunea Turda, despre aceste rase s-ar fi vorbit la trecut. Într-o vreme, multă lume mă condamna că ferma zootehnică produce pierderi, dar am considerat că, în calitatea mea de ameliator, e adevărat, de plante, trebuie să menţinem aceste rase, pentru că ele sunt un patrimoniu inestimabil. Şi acum suntem căutaţi din toată zona peste aceste rase şi chiar de ţările din bazinul carpato-dunărean sunt foarte mulţi care se interesează de stocul genetic de Mangaliţă, de rasa de porci Bazna care există la Staţiunea Turda.

Rep: Vorbim de rase de porci care au un conţinut mai scăzut de colesterol şi care în unele restaurante sunt considerate ingrediente de lux pentru prepararea mâncărurilor. Aşa este? i.H.: Nu am făcut analizele, dar lumea aşa spune şi nu aş avea de ce să o contrazic. Calitatea cărnii este mult mai bună decât la rasele moderne. Când consumi un grătar, un şniţel din Mangaliţa simţi că mănânci carne de porc.

Fotografia momentului Rep: Acum o fotografie a momentului: ce înseamnă în acest moment Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Turda, câte ferme, cu ce efective, cu ce suprafeţe, câţi angajaţi, câte laboratoare? i.H.: Sunt patru laboratoare de cercetare, patru ferme de producţie, două vegetale, una mixtă şi o fermă zootehnică, o staţie de prelucrare şi condiţionare a seminţelor, la care activitatea este foarte puternică acum, pentru că se condiţionează

Speranțe pentru 2012 Rep.: Ce planuri aveţi pentru acest an? i.H.: Anul acesta va fi unul dificil. Condiţiile climatice nu ne ajută deloc. Deficitul de precipitaţii este enorm, iar vântul care a bătut în ultimele zile a făcut să se piardă şi din puţina apă care exista în sol. Va fi o primăvară dificilă.

”Avem câteva soiuri şi câţiva hibrizi pe care nouă ne vine greu să îi înlocuim. Au intrat atât de puternic în conştiinţa agricultorilor zonei, încât sunt portdrapelul instituţiei noastre” Ioan Haș

ultimele cantităţi de seminţe de porumb şi s-au pus, deja,în vânzare seminţele de orzoaică, de lucernă, de alte plante de primăvară. De fapt, am terminat grâul de primăvară, orzoaica de primăvară, am lichidat toate cantităţilepe care le-am avut în stoc. Sunt 110 angajaţi, mai sunt 18 cercetători şi, din fericire, 9 dintre aceştia sunt recent atestaţi ca şi cercetători ştiinţifici. Încercăm cumva să pregătim viitorul acestei instituţii.

Rep.: Aţi făcut un bilanţ. Există o cifră de afaceri pe anul trecut? i.H.: Cu toate dificultăţile enorme cu care ne-am confruntat anul trecut, am închieat cu un profit de 700 de milioane de lei vechi. De fapt, am încheiat cu profit în fiecare an în ultimii ani, dar cel mai mare câştig al nostru a fost că am reuşit să ne cumpărăm tehnică mai nouă, aparatură de cercetare din unele proiecte şi că reuşim să ajungem, încet-încet, printre unităţile bine dotate din zona de influenţă.

Ana Florescu

ENERGIE

Investiții pentru energie în viitor Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei o (CNR-CME) organizează cea de a 11-a ediție a Forumului Regional de Energie (FOREN 2012), cel mai important eveniment în domeniul energiei. „Este o lipsă mare de investiții, avem nevoie de minim 60 miliarde euro până în 2030. Dacă Guvernul României nu creează o piață liberă competitivă cu stimulente pentru investiții, stabilitate și încredere, va fi imposibil să se atragă atât de mulți bani în România. Va fi un drum lung dar și avem niște semnale bune acum”, a spus la deschidere Frank Hajdinjak, manager general E.ON România.

Consiliul Mondial al Energiei (CME) a ridicat statutul FOREN de la eveniment național la nivel de eveniment regional CME pentru Europa Centrală şi de Est. Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de EstFOREN 2012 cu tema: “Politici şi strategii energetice naționale şi regionale. Securitatea alimentării” a fost organizat în perioada 17-21 iunie 2012 la Neptun – Olimp.

Un eveniment complex FOREN 2012 a fost un eveniment complex care a dezvoltat cele mai relevante subiecte și teme de actualitate și a cuprins cinci sesiuni de comunicări științifice cu circa 300 de lucrări, 13 evenimente importante, 18 mese rotunde corporative, o expoziție internațională cu peste 70 de standuri, sesiuni poster, precum și un program social. “Cele 13 evenimentele importante (ziua energiei, un forum ministerial, două keynote addresses, şase mese rotunde la nivel de forum (RTF), trei work-shopuri la nivel de forum) au abordat unele din cele mai importante și fierbinți subiecte care se află în prezent pe agenda de lucru a decidenților economici și politici din România și din lume: politici energetice pentru asigurarea securității alimentării la nivel UE și regional; pieţe de energie și cadrul de reglementare, inclusiv integrarea regenerabilelor; rolul operatorilor de transport și de sistem în piața liberalizată de energie; politici regionale privind resurele de combustibili fosili; tehnologii curate

40

și eficiente; eficiență energetică, protecția mediului și dezvoltarea durabilă. Un eveniment important în cadrul FOREN 2012 l-a reprezentat Ziua Energiei la Nivel European, programat marți, 19 iunie, la Centrul de Conferințe Neptun. Tema principală a acestui eveniment a fost „Rolul comitetelor membre al Consiliului

Mondial al Energiei de a intrări cooperarea între piețele regionale ale energiei”. Sesiunea de deschidere a evenimentului precum și cele mai importante evenimente sunt moderate de personalități din mediul academic, parlament, guvern, companii din țară și din străinătate”, a declarat Elena Ratcu, consilier CNR-CME.

ENERGIE

Invitați Printre personalitățile marcante prezente la FOREN 2012 s-au aflat: Slav Slavov – manager regional pentru Europa WEC, Elena Nekhaev – director comitet programe WEC, Daniel Chițoiu – Ministrul Economiei, Comertului și Mediului de Afaceri – România, Tomas Malatinsky – Ministrul Economiei din Slovacia, Rodin Traicu, Secretar de Stat pentru Energie – MECMA, Frank Hajdinjak – CEO EON România, Cristiano Tortelli – CEO CEE, Rusia&CIS – GE Energy, omas Holst – country manager Chevron România, Spiros Paleoyannis – vicepreședinte DEPA Gas Corporation-Grecia, Konstantin Staschus – secretar general ENTSO-E, Taavi Veskimagi – CEO operatorul de transport din Estonia, Scott Foster – director divizia energie – UNECE, Miroslav Kukobat – Unit Head Consiliul de cooperare regional Sarajevo, Bosnia & Herzegovina, John Saroudis – vicepreședinte regional Candu Energy inc., Klaus Willnow – Manager Siemens AG Germania, Ambasador Vladimir Rakhmanin – secretar general Energy Charter, Iulian Iancu – președinte CNR-CME, Tudor Constantinescu – DG Energie Comisia Europeană, Liviu Pintican – director general adjunct Transgaz, Viorel Gafita – director general Romelectro, înalți oficiali din partea MECMA, Ministerul Mediului etc.

FOREN 2012 a găzduit o expoziție dedicată prezentării initiațivelor specifice privind dezvoltarea durabilă pre-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

cum și cele mai recente tendințe din industria energetică la nivel regional și mondial. Organizatorii FOREN 2012 au contat în total pe participarea a peste 800 specialiști de marcă, lideri în domeniul energiei, oficialități guvernamentale și locale, factori de decizie din marile companii și firme energetice din țară și din străinătate, reprezentați ai mediului academic și universitar, dezvoltatori, investitori.

CNR-CME este o organizație nonguvernamentală, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei încă de la înființarea sa (1923), partener strategic pentru dezvoltarea energetică durabilă a României și utilizarea surselor de energie de toate formele, care contribuie activ la luarea deciziilor în domeniul energiei la nivel mondial și are reprezentanți în toate grupele de studii ale Consiliului Mondial al Energiei. Consiliul Mondial al Energiei (CME) este principala organizație mondială în domeniul energiei, fondată în 1923, a cărei misiune este promovarea furnizării și utilizării durabile a energiei pentru binele tuturor și care are afiliate Comitete Membre autonom în aproape 93 de țări din lumea întreagă, care reprezintă peste 3.000 organizații membre dintre care guverne, industrie și institutii specializate.

Corespondență de Ionuț Oprea

energie

Havrileţ pregătit să revoluţioneze ANRE Numit recent în poziţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), omul de afaceri mureşean Niculae Havrileţ a dezvăluit câteva din noutăţile aduse de noua funcţie pe care o deţine. Printre acestea se detaşează viitoarea Lege a Energiei, act normativ care va modifica radical activitatea şi funcţionarea ANRE. Reporter: Felicitări pentru numirea în funcţia de preşedinte al ANRE. Când ați preluat efectiv mandatul? niculae Havrileţ: Ceremonia de predare - primire a funcţiei a avut loc vineri, 8 iunie, dar oficial eram președinte cu o zi înainte, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Reporter: Care sunt noutăţile pe care le aduce numirea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al ANRE? niculae Havrileţ: Prin acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi având în vedere solicitările Uniunii Europene, s-au modificat atât Legea Electricităţii cât şi Legea Gazelor.

Aceste două legi au fost cuprinse într-o singură lege, numită Legea Energiei. Legea a fost recent adoptată de Parlament.

Reporter: Aţi fost implicat în elaborarea Legii Energiei? niculae Havrileţ: Am lucrat la ambele legi pentru că din aceste două legi s-a extras partea referitoare la ANRE şi sa făcut o lege specială pentru înfiinţarea şi funcţionarea ANRE sub o altă formă decât cea care a funcţionat până acum şi care nu era acceptată de Uniunea Europeană pe motiv că este prea politizată, ea fiind în subordinea primului ministru. Atunci s-a introdus ANRE sub „cupola” Parlamentului, astfel încât ANRE va fi o instituţie extrabugetară, astfel încât salariaţii să poată fi selecţionaţi dintre profesioniştii cei mai bine pregătiţi şi să nu aibă tentaţii să lucreze pentru societăţile pe care le verifică. Astfel, preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai ANRE vor fi numiţi de Parlament pe o perioadă de şase ani şi vor avea posibilitatea să deţină doar două mandate.

Reporter: De ce era necesară o schimbare în structura de funcţionare a ANRE? niculae Havrileţ: În anul 2007 Comisia Europeană nu a fost încântată, mereu a avut ceva de obiectat cu privire la modul de funcţionare al ANRE, care nu ducea la reglementarea pieţei şi la deschiderea pieţei în condiţii transparenţă.

Reporter: Ce aduce nou acest tip de organizare al ANRE? niculae Havrileţ: În primul rând dă o forţă şi o autoritate deosebite noii instituţii, lucruri pe care nu le avea. Fiind sub „cupola” Parlamentului, asupra ANRE nu va mai fi e xercitată o presiune din partea factorului politic pentru că Parlamentul este multicolor din punct de vedere politic. Astfel, se asigură o mai mare independenţă preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ANRE, în acord cu Uniunea Europeană şi actele care s-au semnat cu Fondul Monetar Internaţional privind dereglementarea pieţei, adică să se meargă cât mai repede pe o zonă de piaţă liberă şi să existe transparenţă privind preţurile practicate de agenţii economici, în special cei care deţin monopolul, cum e Transelectrica, Transgaz şi societăţile de distribuţie în energie electrică, respectiv gaze naturale. O altă noutate este şi aceea că energia termică va fi introdusă în preocupările

42

ANRE. De asemenea, un lucru foarte important, Uniunea Europeană a solicitat ca ANRE să aibă drept la investigaţii, o preocupare foarte importantă, egală cu cea a Consiliului Concurenţei. În ceea ce priveşte salarizarea, ANRE nu va mai fi o instituţie bugetară, ci va fi una extrabugetară, cu propriile resurse.

Reporter: Adică tot ce există în subordinea autorităţilor locale la nivel de termie? niculae Havrileţ: Da, pentru că se vor reglementa preţurile şi pentru ei, dar la termia care se obţine prin cogenerare.

Reporter: Ce mesaj le transmiteţi gaziştilor din judeţul Mureş, foștii dvs. colegi? niculae Havrileţ: Judeţul Mureş este pe primul loc în ceea ce priveşte resursele naturale, iar activitatea de extracţie a gazelor naturale din Mureş este în fruntea topului naţional. Faptul că în Sibiu se concentrează atât societăţi importante cât şi managementul acestora, a produs o oarecare frustrare la nivelul specialiştilor din Mureş. Ceea ce le transmit profesioniştilor din Mureş este că au, în persoana mea, o reprezentare puternică la nivelul ANRE. Reporter: Treceţi a doua oară Carpaţii... Aţi fost preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului în guvernarea CDR... Cum a fost epoca respectivă? niculae Havrileţ: Agenţia Domeniilor Statului a fost una nouă şi avea ca atribuţii reglementarea în domeniul public şi privat al statului în agricultură. Acolo s-au concesionat suprafeţe de teren. După ce se privatiza o societate comercială, terenul era concesionat de Agenţia Domeniilor Statului în condiţii de maximă transparenţă. A fost o activitate să-i zicem hei-rupistă, deorece Agenţia s-a înfiinţat şi a funcţionat într-un an de presiune maximă, în anul

2000. Privatizarea în agricultură s-a făcut cu sacrificii foarte mari, lumea era speriată, nu ştia ce se va întâmpla cu IASurile şi iată că în 2011 am avut cea mai mare producţie din istoria României, un lucru care se datorează şi faptului că în decurs de câţiva ani domeniul statului a trecut la investitori privaţi. Aceasta nu înseamnă că activitatea respectivă a fost lipsită de diverse pericole şi de faptul că era şi un vid legislativ, în sensul că nu se ştia care e domeniul public, domeniul privat, iar deciziile erau foarte greu de luat, din lipsă de legislaţie. Sigur, ca şi manager al acelei instituţii a trebuit să iau decizii împreună cu executivul. Am luat şi decizii care trebuiau luate foarte repede, aveam de finalizat un acord cu Banca Mondială în valoare de 350 de milioane de dolari cu condiţia să concesionăm în anul 2000 suprafaţa de 600.000 de hectare, obiectiv pe care am reuşit să îl ducem la îndeplinire. Au fost şi presiuni şi reclamaţii, s-au luat decizii care au fost verificate, unele au ajuns în instanţă, iar ceea ce e important este că s-a dovedit că nu am încălcat în niciun fel legea.

A consemnat Alex TOTH

Summary recently invested as the President of the national Authority for reglementation in the domain of energy (Anre), the businessmen nicolae Havrileţ has revealed some of the news he prepares. Among these the most proeminent looks to be the future Law of the energy, a normative act that will radically change the activity and the functioning of Anre.

AFACERE

Renaşterea Comelf Zona industrială înseamnă foarte mult pentru Bistriţa, iar Comelf SA este unul dintre pilonii de bază rămaşi în picioare aici. Distins recent cu titlul de cetăţean de onoare al oraşului, Dorin Stoian, managerul general al companiei, vorbeşte cu nostalgie despre istoria platformei industriale din Bistriţa, dar şi cu bucurie despre renaşterea Comelf, după o luptă câştigată cu criza.

Reporter.: Compania pe care o conduceţi are o istorie de 40 de ani. Ce rol a jucat Comelf pentru comunitatea locală în toţi aceşti ani?

Dorin Stoian, director general al Comelf SA: Adevărat, în urmă cu circa 40 de ani a fost pornită activitatea în zona industrială a Bistriţei, cam din zona Comelf-ului de azi. Până în 1981a durat acel program de dezvoltare a platformei industriale a oraşului. Eu am venit în zonă din toamna lui 1976 şi am prins etapa în care exista doar unitatea iniţială, denumită IUIMCR. Am văzut fabricile astea ridicându-se una după alta. În anul în care am venit eu de la Cluj, ca proaspăt absolvent, au fost angajaţi câţiva ingineri. Imediat în anii următori, ritmul angajărilor a crescut fulminant, la câţiva zeci de ingineri şi subingineri pe an. În foarte puţin timp, conglomeratul de fabrici şi secţii cuprinse toate sub umbrela unui Combinat, avea 18.000 de angajaţi. Vă daţi seama? Sigur că oraşul a profitat de acest lucru, tot omul avea un loc de muncă. Realitatea este că această dezvoltare forţată a zonei industriale a Bistriţei a fost făcută de sus în jos, fără o bază solidă. Adică, cei de la centru au stabilit că Bistriţa trebuie să aibă producţia industrială X, şi de la acea cifră s-a pornit construcţia de fabrici. Atâtea fabrici s-au construit, până cifra respectivă a fost acoperită.

Rep.: Cum a fost trecerea de la acest sistem la capitalism?

D.S.: După Revoluţie, când am renunţat la acest

sistem, ne-am confruntat cu o serie de situaţii grave pe care a trebuit să le rezolvăm din mers. Nu am avut o strategie a ceea ce făceam, pentru că în acei ani nimeni nu ştia să facă strategii. Unica strategie o făcea Partidul. Piaţa a fost cea care ne-a arătat drumul. În primii doi ani după 1990 ne-am pierdut aproape toţi clienţii pe care îi aveam şi ca să nu dispărem am fost nevoiţi să ne căutăm o piaţă proprie. A fost greu, pentru că unitatea noastră era una dintre cele mai slabe din România, comparativ cu alte fabrici de profil. Atât din punct de vedere tehnologic, dar şi din punctul de vedere al experienţei şi al instruirii muncitorilor.

Pe noi nu ne dotaseră cu utilaje de ultimă generaţie, aşa cum s-a întâmplat cu alte secţii ale Combinatului bistriţean, cum ar fi bateriile auto şi electrotehnicele – care au primiseră tehnologii străine.

Rep.: Când a avut loc desprinderea Comelf-ului din Combinat?

D.S.: Staţi, să vă spun întâi despre prima separare. Într-o noapte de Anul Nou, cred că 1981/1982, am plecat la Revelion angajaţi ai IUIMCR şi ne-am întors acasă angajaţi ai IUT. Combinatul se desfăcuse în trei mari unităţi în acea noapte: IUT, Mecanică şi IPEE. Într-un fel era normal, pentru că erau domenii atât de vaste şi de diferite de activitate, încât conducerea dintr-un singur punct a Combinatului era aproape imposibilă. Eu eram şef atelier proiectare tehnologică pe atunci. IUT-ul a însemnat practic

ce mai rămăsese din IUIMCR, la care au fost alipite sectoarele de Turnătorie, Forjă şi Secţia de Armături Industriale. Un colos cu 6000 de angajaţi, cu un profil nu tocmai omogen, o companie destul de greu de condus. De aceea, imediat după 90, cei din conducere am fost cu toţii de acord să separăm anumite zone din IUT. Tot atunci a intrat în discuţie şi fabricaţia de radiatoare – pe atunci doar o echipă de cca. 100 de oameni lucra la această secţie – pentru că am considerat că există un viitor bun pe această zonă. Aşa s-a născut RAAL-ul de azi. Pe 31 ianuarie 1991, IUT-ul era deja separat în 4 unităţi – Comelf, Radiatoare, Ario şi Oxigen. Fiecare dintre acestea a luat-o pe drumul ei.

Cred că am judecat bine lucrurile, în 1990, am văzut repede că totul depinde de noi, şi ne-am luat soarta în mâini. Privind în spate, spre acei ani, nimic nu mai seamănă azi cu ce era, în afară de forma halelor. Am schimbat complet gama de produse, tehnologiile, ambientul. Sincer, nu cred că am mai avea curajul să ne mai apucăm o dată de aşa ceva. Totul se datorează ambiţiei şi forţei unui grup de oameni de a rezista anumitor situaţii. Îmi amintesc de un moment critic, atunci când s-a întâmplat devalorizarea leului. Am atârnat de un fir de aţă, în acea perioadă nu aveai niciun punct de reper, a fost groaznic.

Rep.: Cum vi se pare astăzi Bistriţa în privinţa mediului de afaceri şi condiţiilor ce le oferă pentru business?

La nivelul lui 2011, Comelf a raportat 142.154.245 lei cifră de afaceri, mai mare cu 32.361.806 lei, respectiv 29,47%, faţă de cea obţinută în 2010 şi cu 9% faţă de cea bugetată, 144.406.265 lei venituri din ex­ploatare, 4.656.981 lei profit din ex­ ploatare, 150.224.408 lei venituri totale, în creştere cu 7,41% faţă de cele bugetate, 923.006 lei profit net.

Pentru 2012, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli prevede - în valută - creşterea cifrei de afa­ceri cu 15,6% faţă de anul anterior, iar profitul va fi de 3,7 ori mai mare. Veniturile totale ale societăţii vor fi de 40 milioane euro.

44

AFACERE

D.S.: Depinde ce înţelegem prin business. Dacă luăm cele câteva companii mari din Bistriţa care au rezistat intemperiilor fără sprijin de nicăieri – şi dacă ne uităm la evoluţia lor, la capacitatea lor, cred că în Bistriţa există o mentalitate şi o atitudine pozitivă şi solidă pentru business.

Rep.: De ce oraşul nu a reuşit să atragă mai mulţi investitori străini?N-ar fi putut face mai mult administraţia?

D.S.: La Bistriţa e o situaţie oarecum specială. Rolul primordial al autorităţilor nu e de a căuta cu tot dinadinsul investitori. Investitorii, dacă vin, ştiu de ce, dacă nu vin, de asemenea, nu vin nicidecum pentru că îi cheamă un primar, sau şef de consiliu judeţean, care îi promite marea cu sarea.

Ei caută forţă de muncă ieftină şi calificată. La Bistriţa, aceasta nu prea există. Dar să vă dau un exemplu de realizare românească, pe care ar trebui să o apreciem mai mult. După dezvoltarea sa extraordinară pe platforma industrială, RAAL Bistriţa a înfiinţat recent o fabrică nouă, cu 700 de angajaţi, la Prundu Bârgăului. Vi se pare un lucru simplu? Niciun investitor străin nu ar fi reuşit asta.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Rep.: Care ar fi în opinia Dvs. axele de dezvoltare pe care ar trebui să mizeze judeţul Bistriţa Năsăud? Industria, agricultura, turismul?

D.S.: Industria, cel puţin în zona construcţiilor de maşini, care, să zicem, include şi Comelf-ul, se dezvoltă singură. Nu o pot dirija autorităţile. Acestea ar trebui să se ocupe de agricultură şi turism. La turism există un potenţial imens, dar din păcate decidenţii au fost ei înşişi nişte “turişti” la masa cu bucate. Vedeţi Austria, mie mi-e foarte dragă această ţară, ne uităm la acest model şi ori nu pricepem, ori nu vrem să-l aplicăm. Cred că atunci vom avea bunăstare în judeţ când industria construcţiilor de maşini va fi doar al treilea producător de venituri la bugetul local, după turism şi agricultură.

Rep.: Comelf SA rămâne unul dintre pilonii economici ai oraşului. Cum aţi reuşit să manevraţi ambarcaţiunea prin furtuna crizei? Pe ce aţi mizat?

D.S.: Noi, cei de la Comelf, suntem legaţi de vârfurile economiei mondiale. Cu ei împreună am trăit această criză şi am trecut peste ea. Ei ne-au ţinut în viaţă. Vorbesc aici de principalii noştri clienţi, giganţii

de la General Electric şi Siemens.

Rep.: Sunteţi un manager cu multă experienţă.

Totuşi, ce v-a învăţat nou această criză economică?

D.S.: Mare lucru nu am învăţat, pentru că noi am fost pregătiţi. Am înţeles criza atunci când am văzut-o. Dacă nu o înţelegeam, sigur ne curate!

Bineînţeles, orice astfel de criză este un duş rece, care te trezeşte. Ca manager trebuie să renunţi la anumite atitudini care nu mai sunt conforme prezentului. O criză de genul acesta ascute la maximum concurenţa. Și în aceste condiţii, doar performanţa te poate ţine în viaţă.

Rep.: Pentru contribuţia dvs personală şi a companiei pe care o conduceţi la dezvoltarea oraşului, municipalitatea a decis să vă ofere titlul de cetăţean de onoare al Bistriţei. Cum vă simţiţi cu acest titlu pe umeri?

D.S.: O povară în plus în spate! (zâmbeşte n.r.) O responsabilitate crescută, dar mi-o asum, pentru că sunt învăţat cu greutăţile şi nu obişnuiesc să dau înapoi.

Mihai Boca

45

afacere

Petrol de Pâncota Peste câteva luni, un zăcământ de petrol estimat la un miliard de euro va intra în exploatare în județul Arad. Bucurie mare în orașul arădean Pâncota: localitatea se va dezvolta și va ajunge un Dallas în miniatură. Zăcământul de petrol, despre care toată lumea vorbește în zonă de ani întregi, va fi exploatat, în sfârșit.

La 1 martie 1999 a fost pus țărușul de localizare a primei sonde, care a primit numele de „Sorina – Catița”. Prima sondă din Podgoria Aradului a purtat numele soției și bunicii, originară din Șiria, a președintelui companiei GTI Oil. Aceasta a fost montată la doi kilometri de Pâncota, spre localitatea Caporal Alexa. Forajul a început la 28 mai și în 14 iunie 1999, a fost extras, în premieră la Pâncota, țiței. Era petrolul de care se vorbea în toată zona, de ani de zile. Zăcământul a fost evaluat atunci la cel puțin un miliard de dolari. Terenul a fost concesionat de GTI Oil SA, o companie petrolieră cu capital românesc. Aria de extracție a fost stabilită la o suprafață de

Începe exploatarea După 13 ani, pâncotanii sunt din nou bucuroși: petrolul lor va fi extras și în scurt timp, pe străzile orașului vor apărea petroliștii. Un zăcământ petrolier estimat la un miliard de euro şi situat în zona oraşului arădean Pâncota va intra în exploatare peste câteva luni, după ce prospecţiunile geologice efectuate în ultimii ani au confirmat existenţa unor resurse petroliere şi de gaze naturale. Prospecţiunile geologice au fost făcute de compania Universal Premium, cu o finanţare asigurată de Universal Premium Fund, care are ca investitori companii

1.000.000.000 de euro este valoarea estimată a zăcământului din zona Pâncota 250 de noi locuri de muncă vor fi create în viitorul apropiat 85 de kilometri pătrați, în zona localităților Pâncota, Șiria, Seleuș. Ioan Teodor Voștinaru, președintele companiei GTI Oil SA, a explicat atunci că zăcământul poate avea resurse exploatabile timp de 20-25 de ani.

Producția estimată a fost de 18 tone/zi. Din anul 2000, compania s-ar fi extins cu 10 sonde pe an. Țițeiul urma să fie transportat printr-o conductă, într-un terminal petrolier care urma să fie construit în gara Șiria. Bucuria pâncotanilor că vor deveni ca eroul filmului Dallas, Jr Ewing, a fost de scurtă durată, deoarece compania nu și-a continuat afacerile în zonă și nimeni interesat de petrolul de Pâncota nu a mai venit, până acum, când o nouă companie condusă de Voștinaru a reluat demersurile pentru punerea în valoare a țițeiului.

Summary In several months, an oilfield estimated at one milliard euros, will go into exploitation in arad county. Great joy for the city of Pâncota: hopefully the place will develop, and the standards of living will increase. e oilfield, about people talk in the area from many years, will be finally exploited.

46

petroliere din România, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Elveţia. Cercetările geologice au confirmat într-adevăr existenţa zăcământului de petrol, dar și a unui zăcământ de gaze naturale, care se află la o adâncime cuprinsă între 450 şi 2.100 de metri. Reprezentanţii companiei afirmă că zăcământul descoperit la Pâncota este cel mai important confirmat până acum în Câmpia de Vest. Ioan Teodor Voştinaru a explicat că în apropierea orașului Pâncota, în ultimii ani, au fost instalate șapte sonde, dar cercetările continuă. El estimează că extracția va începe în a doua jumătate a acestui an. Investiţia realizată în cercetare a fost de zece milioane de euro şi va ajunge la 15 milioane de, euro în momentul începerii extracţiei, când vor fi create pentru început 250 de locuri de muncă. Ţiţeiul va fi transportat printr-o conductă către un terminal care va fi construit în Stația CFR Pâncota, iar perioada de exploatare a resurselor este estimată la 20 de ani. Sondele de extracţie vor acoperi o arie de 250 de kilometri pătraţi în jurul oraşului Pâncota, pe teritoriul mai multor primării. Iosif Retter, primarul orașului Pâncota crede că de această dată norocul este al localnicilor.

Prospecțiunile geologice au fost făcute la ieșirea din Pâncota, spre Seleuș. Tot în zona respectivă se află și un zăcământ important de apă termală, dar și un izvor de apă minerală. Ioan Teodor Voştinaru spune că prin exploatarea zăcământului de la Pâncota, producţia

Perspective bune Operaţiunile companiei vor fi extinse în judeţul Arad. Voștinaru estimează că va extrage petrol de la Păuliș, dar și din alte localități din zonă deoarece există în județul Arad resurse extrem de importante care nu sunt exploatate. „Am câştigat licitaţia organizată de Agenţia Naţională de Resurse Minerale pentru cercetarea posibilelor zăcăminte de la Păuliş.

Credem că aici există resurse şi mai importante decât la Pâncota, dar aici suntem în fază incipientă cu prospecţiunile”, a explicat Ioan Teodor Voştinaru.

„Interesul nostru este pentru toată Câmpia de Vest, neglijată în ultimele trei decenii din punctul de vedere al cercetării şi exploatării acestor resurse naturale. În această zonă, zăcămintele se află la o adâncime mult mai mică decât în celelalte zone ale ţării, ceea ce reduce considerabil investiţia în exploatare” Ioan Teodor Voştinaru petrolieră a României poate creşte cu şapte până la nouă procente. „Interesul nostru este pentru toată Câmpia de Vest, neglijată în ultimele trei decenii din punctul de vedere al cercetării şi exploatării acestor resurse naturale. În această zonă, zăcămintele se află la o adâncime mult mai mică decât în celelalte zone ale ţării, ceea ce reduce considerabil investiţia în exploatare”, a declarat Ioan Teodor Voştinaru, preşedintele Universal Premium Fund. Pentru forajele de la Pâncota există toate avizele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale pentru actuala etapă a proiectului.

Sorin Trocan

evenIment

Premiatul brand Naturlich a ajuns la Bistrița și Baia Mare

Producătorul român de mobilier Larix a inaugurat în prima jumătate a lunii iunie două noi showroom-uri de mobilier și decorațiuni sub brandul Naturlich, la Bistrița și Baia Mare. Magazinul din Baia Mare este al cincilea punct după cele din Cluj Napoca, Alba –Iulia, Pitești și Bistrița, majoritatea lor fiind amplasate în interiorul complexelor Ambient.

Dorind să se distingă prin servicii superioare de livrare, prețuri competitive pentru produse de calitate deosebită și, mai cu seamă, prin absența cuvântului "nu" din relația cu clienții, Naturlich vine cu soluții practice de amenajare. “Când vine vorba despre mobilier și decorațiuni, vom răspunde mereu ”Naturlich” la toate solicitările clienților noștri. Viziunea noastră urmărește schimbarea imaginii serviciilor din această industrie, printr-o abordare diferită a relațiilor cu clienții. Mizăm pe înțelegerea dorințelor celor care ne calcă pragul și pe faptul că, indiferent de solicitare, noi vom putea veni cu răspunsul potrivit”, spune Bereczki Zsolt, directorul general al companiei Larix.

Serviciile specifice oferite de Naturlich constă în consilierea clienților, pentru ca aceștia să își amenajeze casa mult dorită într-o manieră practică, dar în egală măsură estetică și inteligentă; livrarea în maximum 48 de ore a pieselor cumpărate; personalizarea de mobilier, în funcție de dorințele distincte ale clienților, precum și servicii de montaj, la domiciliul clientului. Toate acestea stau sub semnul unei politici de prețuri orientate înspre consumator. ”Dorim să oferim clienților produse de calitate, la cel mai bun preț de pe piață. Vom miza pe a oferi mereu mai mult decât concurența, în cazul oricărui produs ori serviciu. Ne dorim ca toți cei care ne trec pragul să trăiască o experiență frumoasă de selectare și achiziție a pieselor de mobilier sau a decorațiunilor și sperăm să se simtă ca acasă în magazinele noastre”, a afirmat Victoria Cadar, directorul comercial Naturlich.

Oferta Naturlich cuprinde atât produse realizate în fabricile proprii ale companiei, cât și produse provenite de la alți distribuitori sau producători. Personalul a beneficiat de sesiuni speciale de instruire, astfel încât toți consilierii din magazin să cunoască temeinic produsele și beneficiile acestora, pentru a asigura consultanța și serviciile de înaltă calitate promise clienților.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Compania Larix premiată pentru brandul Naturlich Compania Larix, cu sediul în Reghin, județul Mureș, este deținută de omul de afaceri Bereczki Zsolt –acționar influent și la Ambient SA - și este membră APRM (Asociația Producătorilor Români de Mobilier). Larix a fost premiat la nivel mondial, în cadrul competiţiilor de branding Rebrand 100 şi Transform Awards 2012, pentru conceptul de retail Naturlich. Larix este primul retailer de mobilier din România care obţine recunoaştere internaţională pentru identitatea vizuală fără precedent, perfect aliniată poziţionării Naturlich pe piaţa de profil din România. Brandul Naturlich a fost creat în 2011 pentru Larix de către Brand Tailors, companie de strategie şi design de brand, programul fiind recompensat anul acesta cu distincţia Merit, în cadrul competiţiei internaţionale de rebranding Rebrand 100 Global Awards, şi cu Aur la categoria „Cea mai bună strategie creativă de brand” în cadrul competiţiei de transformare de brand Transform Awards.

Conceptul de retail Naturlich, mobilier und decoraţiuni, a fost lansat de către compania Larix la începutul anului 2012. Conceptul de magazin de retail include spaţii ge neroase pentru show-room, fiind specializat în mobilier de interior pentru living, dinning, dormitor, iar în curând se vor adăuga şi linii proprii de mobilier de bucătărie şi de grădină. Diferenţiatorul acestor linii de produse este tehnologia unică de furniruire a plăcilor de pal şi de îmbinare cu elemente de lemn masiv.

Lanţul de magazine Naturlich vizează o cifră de afaceri în creştere semnificativă anul acesta. Extinderea continuă, promit reprezentanții Larix.

Sandu Tudor

AFACERE

Mezeluri vegetale, made in Cluj

Ce sunt alimentele funcţionale

Acasă la familia Şinca, cea care deţine compania numită Centrul de Cercetare al Alimentelor Funcţionale AIVIA S.R.L., miroase, de la intrare, a mirodenii. De fapt, ideea de a produce mezeluri vegetale s-a născut din nevoia familiei de a consuma produse vegetale de bună calitate şi fără “E-uri”, în contextul în care nu au găsit pe piaţă astfel de produse.

Conceptul de „produse funcţionale” a fost lansat pe la mijlocul anilor '80 în Japonia de către autorităţile din domeniul sănătăţii. Produsele funcţionale includ alimente ce conţin anumite minerale, vitamine, anumiţi acizi graşi sau fibre, la care se adaugă substanţe active biologice, precum antioxidanţi şi probioticele.

Specialiştii au identificat câteva funcţii majore ale alimentelor funcţionale: apărarea organismului prin reducerea alergiilor şi activarea sistemului imunitar, scăderea incidenţei îmbolnăvirilor prin prevenirea hipertensiunii arteriale, a diabetului, a dezechilibrelor metabolice congenitale, precum şi antitumorale, controlul unor funcţii ale organismului precum funcţionarea sistemului nervos, apetitul şi absorbţia nutrienţilor, reducerea duratei de convalescenţă şi, nu în ultimul rând, reducerea efectelor îmbătrânirii.

Aşa a luat naştere fabrica de mezeluri vegetale AIVIA, din cartierul clujean Mărăşti. “Noi producem salamuri, crenvurşti, cârnaţi sau pateuri, pentru realizarea cărora am cumpărat un brevet de invenţie, dar şi studiile clinice în cadrul cărora s-au folosit aceste produse brevetate”, explică Diana Şinca, proprietara fabricii. Reţetele au fost realizate de un biolog clujean, care a participat cu produsele lui la studiile clinice făcute în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea Babeş Bolyai, Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică şi Centrul de Cercetare Nutriceutică. “Noi respectăm exact reţeta biologului şi procesul tehnologic. În plus, folosim ingrediente de cea mai bună calitate”, dezvăluie Diana Şinca secretul succesului mezeurilor vegetale de Cluj.

Alimente funcţionale din soia Studiile clinice au fost făcute cu ajutorul unor produse care aveau la bază izolatul proteic din soia. Ceea ce a rezultat au fost alimente funcţionale. Acestea sunt produse procesate care, în plus faţă de principiile nutritive de bază, conţin substanţe active cu efecte

Summary At Şinca’s family home, that holds the company named “e Research Centre for Functional Aliments AIVIA S.R.L.” smells, from the entrance, at several spices. In fact, the idea of producing vegetal sausages came from the family’s desire to eat vegetal products of good quality and without food additives (E numbers), aliments that were not available on the market at that time.

48

benefice asupra menţinerii şi recuperării sănătăţii.

“Ideea conceperii acestor produse s-a născut din dorinţa de a îmbunătăţi calitatea vieţii, de a adopta un stil de viaţă sănătos şi de a putea preveni sau reduce riscul de îmbolnăvire”, a mai spus Diana Şinca. Potrivit studiilor clinice, produsele AIVIA îndeplinesc căteva dintre funcţiile majore ale alimentelor funcţionale, identificate de către specialişti, cum ar fi: prevenirea îmbolnăvirilor prin prevenirea hipertensiunii arteriale, a diabetului, a dezechilibrelor metabolice (obezitate), controlul unor funcţii ale organismului precum funcţionarea sistemului endocrin şi nu în ultimul rând reducerea efectelor îmbătrânirii. Studiile clinice le recomandă în alimentaţia persoanelor cu tulburări de metabolism (exces ponderal, obezitate, toleranţă scăzută la glucoză, diabet zaharat), pentru controlul dislipidemiei (deoarece scad colesterolul total şi cresc “colesterolul bun”), în alimentaţia femeilor aflate în postmenopauză, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, aterosclerotice.

ridicat, aceste mezeluri sunt recomandate atât în alimentaţia omului sănătos, cât și a persoanelor cu dietă restrictivă precum şi sportivilor care doresc să-şi măreasca masa musculară. De partea cealaltă, mezelurile vegetale AIVIA nu conţin glutamat monosodic, conservanţi, agenţi de îngroşare (gelifianţi şi gume), acidifianţi, coloranţi sintetici sau stabilizatori, ingrediente pe care consumatorul român s-a obişnuit să le citească de pe etichetele majorităţii produselor procesate.

Ce conţin şi ce nu mezelurile “Sănătate la superlativ” Aşa sună motto-ul după care se ghidează în afacerea vegetale sa Diana Şinca. “Nu vreau să fac nici un compromis Ingredientul de bază al acestor mezeluri este izolatul proteic de soia. Potrivit specialiştilor, acesta reprezintă sursa de proteină vegetală de cea mai înaltă calitate, deoarece are în compoziţie toţi aminoacizii esenţiali.

La acesta se adaugă apă, ulei de floarea soarelui, amidon din cartofi, condimente, sare, aromă şi colorant de origine vegetală. “Ingredientele folosite de noi sunt garantate şi certificate de către producători ca fiind de foarte bună calitate şi nemodificate genetic. Furnizorii noştri importă izolatul de soia din Belgia, pentru a fi siguri că nu este modificat genetic, acolo fiind sub un control mai strict decât la noi”, a precizat Diana Şinca. Ea a precizat că, datorită conţinutului proteic

nici financiar, nici de altă natură. Scopul meu este de a scoate pe piaţă produse vegetale de foarte bună calitate, sănătoase. Da, şi profitul contează, e important, pentru că nu te poţi descurca fără el, însă nu e pe primul loc”, spune care este filosofia după care îşi conduce clujeanca businessul.

Ana Florescu

eveniment

Hotelul Continental din Cluj nu-și găsește cumpărător Imperiul economic clădit de omul de afaceri Dorel Tămaș va fi vândut la licitație, la patru ani de la izbucnirea scandalului care s-a soldat cu fuga din țară a omului de afaceri din Alba Iulia și cu arestarea decanului Baroului Alba. Cel mai scump și mai râvnit activ este reprezentat de clădirea fostului Hotel Continental din Cluj. Cine va cumpăra frumosul imobil, ținând cont că la prima licitație, cea din 15 iunie 2012, nu s-a înscris nimeni?

Prețul de pornire pentru Continental a fost de 6,5 milioane euro. Licitaţia se va repeta, săptămânal, de şapte ori, iar dacă nici atunci nu se va vinde, creditorii se vor întâlni şi vor discuta modificarea preţului de vânzare. „Miercuri, 13 iunie, a fost termenul de depunere a garanţiei, care este 10% din valoare imobilului, şi achiziţionarea caietului de sarcini. Nu s-a prezentat nimeni", a afirmat Emil Gros, expert lichidator în cadrul companiei lichidatoare.

SC Ardeleana, compania hunedoreană care deținea și Continental, a ajuns într-un deceniu să administreze active de zeci de milioane de euro. Cea mai mare provocare era la un moment dat transformarea Continentalului din Cluj în cel mai frumos hotel de patru stele din Transilvania. Firma albaiuliană îi aparține omului de afaceri Dorel Tamaș, fugit din țară, pe numele căruia există un mandat de arestare preventivă pentru mai multe infracțiuni, printre care înșelăciune și spălare de bani. Dorel Tamaș s-a numărat printre cei care au avut inițiativa construirii primului mall din Alba Iulia și era considerat, până în anul 2008, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din județ. Însă imperiul său s-a prăbușit după începerea investigației procurilor DNA, care l-au pus sub acuzare. Alături de Dorel Tamaș, mai sunt inculpați fostul decan al Baroului Alba, Doina Scutea, notarul public Anca Gherman, precum și oamenii de afaceri Radu Soare, DeliaAngelica Soare și Crinela Cătălina Pop. Potrivit procurorilor, aceștia au creat un adevărat sistem pentru crearea infracțiunii de înșelăciune.

Vânzare controversată Întregul dosar a început după ce Dorel Tamaș a vândut, asistat de avocata Doinea Scutea, clădirea Hotelului Continental, în anul 2008, unei firme din Cluj.

Prețul final pentru clădire a fost stabilit la 10 milioane de euro, o sumă considerată drept modestă la acea vreme de boom imobiliar. Din prețul total, suma de două milioane de euro a fost plătită cu titlul de avans, la semnarea contractului. Însă clădirea era revendicată, atât de Colegiul Reformat din Debrecen, cât și de Eparhia Reformată din Ardeal, iar Dorel Tamaș le-a ascuns acest lucru cumpărătorilor. Interesant este faptul că cererile de retrocedare au fost depuse în anii 2001 și 2003, iar Dorel Tamaș a cumpărat Hotelul Continen-

50

tal din Cluj în anul 2005. Vânzător a fost societatea Continental Hotels din București. La acea vreme, Dorel Tamaș afirma că va schimba numele hotelului și că va investi masiv în transformarea sa în cel mai frumos hotel de patru stele din Transilvania. Însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Hotelul a fost închis și apoi lăsat efectiv în paragină. Imperiul economic clădit de Dorel Tamaș a început să aibă probleme de cash-flow, cauzate de investiții imobiliare mai puțin inspirate.

Apoi, totul a început să se clatine serios din anul 2007, când criza economică și-a vădit primele semne în Statele Unite ale Americii și în Europa Occidentală.

Afaceri frauduloase În acest context, Dorel Tamaș a început să caute cu disperare noi surse de finanțare pentru proiectele sale.

Primul pas a fost încercarea de a vinde Hotelul Continental, la începutul anului 2008, într-o perioadă în care mulți dintre români sperau că criza economică mondială va trece pe lângă ei fără să îi afecteze prea tare.

De asemenea, omul de afaceri a încheiat cu firmele conduse de Radu Soare, Delia-Angelica Soare și Crinela Cătălina Pop mai multe antecontracte de vânzare – cumpărare pentru imobile care îi aparțineau. Antecontractele erau încheiate în biroul notarial al Ancăi Gherman. În baza acestor antecontracte, firmele respective au obținut credite de la BCR Alba. După ce banii ajungeau în conturile lui Dorel Tamaș, firmele cu pricina ajungeau în insolvență, iar contractele nu mai erau finalizate. Interesant este faptul că acele antecontracte de vânzare – cumpărare erau garantate cu veniturile obținute din închirierea imobilelor care urmau să fie vândute de Dorel Tamaș, pentru că respectivele clădiri erau deja ipotecate. Practic, garanțiile oferite băncii nu existau decât pe hârtie. Cu toate acestea, managerii BCR au acceptat să ofere sume considerabile companiilor conduse de apropiații lui Dorel Tamaș.

Un imperiu scos la mezat Pentru recuperarea prejudiciilor, lichidatorul grupului SC Ardeleana SA a decis vânzarea la licitație publică a tuturor activelor firmelor. Cel mai valoros dintre acestea este fostul Hotel Continental. Însă SC Ardeleana SA mai deține spații comerciale, administrative, de birouri și in-

dustriale, precum și mai multe bunuri mobile, inclusiv autoturisme. Pe lista bunurilor valoroase care vor fi vândute la licitație se numără un spațiu comercial, cu o suprafață de 987 de metri pătrați, evaluat la aproape 800.000 de euro. Un alt activ important este reprezentat de un spațiu administrativ și de birouri, de aproape 3.600 de metri pătrați, situat pe strada Morii din Alba Iulia. Prețul de pornire pentru licitația legată de acest imobil este de circa 600.000 de euro. Lichidatorii vor încerca să vândă și o serie de construcții industriale, cu o suprafață de peste 31.000 de metri pătrați. Acestea au fost evaluate la circa 711.000 de euro.

Cine sunt potențialii cumpărători Pentru fiecare dintre activele SC Ardeleana SA există mai mulți potențiali cumpărători. Astfel, pentru Hotelul Continental s-ar putea înscrie în cursă jucători lanțul Phoenicia ori lanțul RIN, însă, deocamdată, aceste informații nu au fost confirmate oficial. Zvonurile de pe piața imobiliară mai arată și că ar exista interes din partea unor oameni de afaceri clujeni, precum Sorin Dan, proprietarul City Hotels, ori Octavian Buzoianu, proprietarul primului hotel de cinci stele din Cluj, Opera Plaza. Sorin Dan ar dispune de lichidități, în contextul

eveniment Oportunitate pentru relansare În opinia specialiștilor în tranzacții imobiliare, în anul 2005, probabil, omul de afaceri Dorel tamaș a vrut să folosească hotelul din Cluj pentru speculații imobiliare. ei susțin că acesta nu a avut niciodată intenția de a investi sume consistente pentru modernizarea hotelului ci, cel mult, ar fi realizat un proiect, apoi ar fi urmat să vândă hotelul cu tot cu proiect unui lanț internațional ori unui investitor specializat pe afaceri hoteliere. Hotelul Continental, chiar dacă va fi preluat acum de un jucător în domeniul hotelier, dispus să facă investiții consistente, nu va putea obține mai mult de patru stele, din cauza problemei locurilor de parcare. Însă există și manageri în domeniul turismului care spun că, pe termen mediu, clasificarea la patru stele ar fi cea mai potrivită. Și asta pentru că există o serie de mari organizatori de evenimente, cum ar fi companiile din domeniul farmaceutic, ce au decis să se mute de la hotelurile de cinci stele la cele de patru stele. Pentru a rămâne pe această nișă de piață, managerii unor unități precum hotelul Crown Plaza din București s-au declasificat voluntar, de la cinci la patru stele.

10 milioane de euro a fost prețul obținut de Dorel tamaș pentru Hotel Continental în anul 2008

6,5 milioane de euro este prețul de pornire a licitației pentru hotel în care a vândut complexul în care funcționa fabrica de mobilă Libertatea unei firme înregistrate în Cipru și controlată de fostul premier al Republicii Moldova, omul de afaceri Ion Sturdza, partener de afaceri cu fostul proprietar al Rompetrol, Dinu Patriciu.

De la Hotel New York la Hotel Continental Hotelul Continental din Cluj, are o istorie bogată. În anul 1894, el a fost ridicat pe actuala stradă Napoca,

numărul 1, sub îndrumarea arhitectului orașului, Lajos Pakey, pe locul unde funcționase înainte Hotelul Național, o clădire cu un singur etaj. La început, noul local a funcționat sub numele de Hotel New York. El era un adevărat bastion al culturii, iar printre cei care iau călcat pragul s-a numărat marele literat maghiar Jokai Mor. În perioada interbelică, printre cei care au frecventat cafeneaua de la parterul Hotelului New York s-a numărat poetul Octavian Goga. Apoi, în perioada comunistă, numele hotelului a fost schimbat în Continental. După căderea regimului comunist, Hotelul Con-

Summary e economic empire built by the businessman Dorel tamaş will be sold by auction at four years after the boost of the scandal ended with the flee from the country of the Alba-iulia businessmen and the arrest of the dean of Alba Bar Association. e most expensive and wanted asset is represented by the building of the ex-Continental Hotel from Cluj-napoca. Who is going to buy this nice building, taking into consideration the fact that at the first auction, set for 15th of June, nobody enlisted?

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

tinental din Cluj a intrat în patrimoniul companiei Continental Hotels, care deținea active în mai multe orașe mari din România. Hotelul din Cluj a fost cumpărat, în anul 2005, de către societatea condusă de Dorel Tamaș, iar de atunci a rămas în părăsire.

Posibil muzeu Printre cei interesați de cumpărarea clădirii fostului Hotel Continental se numără și Ministerul Culturii. Fostul ministru al Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, a încercat să cumpere clădirea, care ar fi urmat să devină sediul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei. Cel mai important muzeu de istorie din Transilvania funcționează într-un spațiu care a devenit insuficient pentru colecțiile sale. Însă tranzacția referitoare la clădire nu a putut fi finalizată. Totuși, în contextul în care Hotelul Continental are statutul de monument istoric de categoria B, Ministerul Culturii are drept de preempțiune. Adică, are dreptul de a fi preferat la cumpărarea clădirii, dacă va oferi prețul care fi stabilit în urma licitației.

Claudiu Pădurean

51

AFACERE

Ambient: creștere de 28% a cifrei de afaceri în 2011 Ambient, un lider al pieţei autohtone de comerţ cu materiale de construcţii, finisaje şi amenajări interioare, reconfirmă promisiunea de a reveni în creștere și în ceea ce privește rezultatele pentru anul 2011, obținând o cifră de afaceri de 135 milioane de euro.

Această cifră are la bază o creștere de 28% față de valoarea ciferi de afaceri din 2010: 105 milioane de euro.

Astfel, pe baza unui proces de repoziționare a businessului și a unei strategii demarate în 2009 și continuată în 2010, Ambient oferă și în cazul anului 2011 o garanție clară a promisiunilor pe care le-a realizat.

Dacă anul 2009 a reprezentat pentru Ambient momentul asumării deciziei de a restructura businessul, anul 2011 confirmă eficiența planului strategic și viitorul sigur al afacerii Ambient depășind chiar estimările de 15% creștere, realizate la începutul anului trecut. ,,Ambient a reușit să își mențină stabilitatea și să facă performanță în ceea ce privește rezultatele obținute în contextul în care creșterea nu s-a bazat pe extinderea lanțului comercial. Am decis că este mai corect și mai profitabil să continuăm toate procesele în linia planului strategic pentru a avea un viitor stabil. Ne-am concentrat eforturile în această direcție și reușim de 19 ani să fim soluția pe care o caută clieții noștri” a declarat Ioan Ciolan, Directorul General şi fondatorul Ambient.

Cifra de afaceri obţinută în 2011 are la bază o serie de factori care au fost incluşi în planul menit să consolideze o bază strategică în piaţă pentru o companie responsabilă, competitivă şi receptivă faţă de parteneri şi clienţi.

Astfel, atât divizia de Retail, cât şi cea de Distribuţie au jucat un rol esenţial pe parcursul anului trecut, continuând să inspire clienţii în proiectele lor de îmbunătaţire a locuinţei şi devenind prin intermediul unei reţele pu ternice de vânzări un partener pe termen lung care oferă condiţii comerciale adecvate.

De asemenea, programul Ambient Total a fost foarte bine primit de clienţi, propunând un concept unic pentru toate familiile care se gândesc la renovarea sau construcția casei. Prin acest program, Ambient consiliază o familie de la începutul și până la finalul proiectului de renovare sau construcție, pentru tot pachetul de materiale necesare și, în același timp, recomandă cele mai bune servicii de execuție de pe piață.

Anul 2011 a fost şi momentul în care a fost realizată seria de lansări Galeriei cu Idei, un concept unic şi un spaţiu exclusiv dedicat ideilor. Galeria cu Idei din centrele comerciale Ambient oferă clienţilor o gamă variată de soluţii de amenajare, în stiluri variate, moderne sau clasice, potrivite pentru orice spaţiu. Mai exact, show-

52

room-ul oferă publicului opțiunea unui spaţiu exclusiv dedicat ideilor: forme, culori, materiale noi și cele mai elegante mixuri pentru o locuință deosebită. Conceptul a fost introdus pe parcursul anului 2011 în centrele comerciale din Sibiu, Baia Mare, Cluj Napoca, Bistriţa, Alba Iulia, Târgu Mureş şi Râmnicu Vâlcea, constituind principala investiţie a companiei în anul trecut. În 2012, pe 3 februarie, Ambient a împlinit 19 ani de existenţă pe piaţa din România. Dacă anul trecut Ambient ajungea la vârsta maturizării (18 ani), fiind recent trecut printr-un proces de reorganizare şi repoziţionare a propriului business, în 2012, Ambient şi-a obţinut stabilitatea şi reconfirmă promisiunile realizate faţă de clienţii şi partenerii săi.

Tot în 2012, pe 3 mai, Ambient a deschis un nou centru comercial în Braşov, acesta fiind un concept dedicat braşovenilor care renovează sau construiesc. Ambient a susținut deja proiectele de construcție și amenajare pentru locuințele a 100.000 de familii, iar cu această experiență acumulată se adresează acum și brașovenilor, oferindu-le posibilitatea de a apela la cele mai bune soluții de construcție și amenajare a casei în noul centru

din oraș. Gândit ca un proiect inedit, Centrul Comercial Ambient Braşov reprezintă un spaţiu etajat în care toţi cei care îi calcă pragul au acces la consiliere profesionistă, tehnică și comercială.

Despre Ambient Ambient este o companie cu capital integral românesc, a cărei principală activitate este comercializarea materialelor de construcţii, finisaje şi amenajări interioare. Înfiinţat în 1993, Ambient a inaugurat primul DIY din România, în aprilie 2002, la Sibiu. Ambient acoperă întreg centrul ţării cu o reţea de 14 centre comerciale şi 2 depozite logistice.

Pentru familiile care construiesc şi renovează, ca şi pentru companiile de construcţii, Ambient este partenerul care se implică direct în soluţionarea dificultăţilor specifice proiectelor acestora. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa www.ambient.ro şi www.facebook.com/ambient.

Alex Toth

EVENIMENT

Conferinţă organizată la Timişoara de Camera de Comerţ a Barcelonei Camera de Comerţ a Barcelonei, Spania, a găzduit recent o conferinţă pe tema potenţialul de investiţie al României în general, al Timişoarei, în particular.

Conferinţa, susţinută de José Miguel Viñals, directorul firmei de consultanţă în afaceri din Timişoara, Via Rumania, a vizat trei sectoare: industria, agricultura şi energia regenerabilă.

Situaţia economică actuală determină multe firme spaniole să îşi îndrepte atenţia spre alte ţări pentru aşi stabili bazele de producţie, cu intenţia de a intra pe noi pieţe. Produsele spaniole nu sunt prezente în multe ţări ale lumii, iar scăderea consumului spaniol îi impinge pe producători să caute alternative.

Costurile de producţie şi distanţa către piaţa de destinaţie sunt factori de mare importanţă pentru decizia finală. „În acest moment, spaniolii sunt foarte interesaţi, în-

deosebi, de ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), dar noi dorim să le arătăm că există alternative mai uşor de abordat. Credem că România şi Spania au asemenări culturale importante iar distanţele sunt mult mai mici”, a declarat José Miguel Viñals.

Prezentarea a arătat nu doar capacitatea României, evoluţia şi potenţialul real, ci s-a axat pe experienţa proprie a omului de afaceri spaniol în România. „Sunt sectoare cu un potential de interes mare. Când am înfiinţat firma noastră de consultanţă în Timişoara, în

2007, nu era nicio companie de producţie spaniolă. În acest moment prin intermediul firmelor spaniole prezente aici, am reuşit să angajăm aproape o mie de oameni, iar firmele sunt într-o continuă expansiune.

Ne bucurăm că le-am ajutat să aleagă Timişoara şi că le-am sprijinit activitatea”, a adăugat José Miguel Viñals.

La prezentarea din Barcelona au participat circa 20 de firme. Chiar dacă au venit mai puţine de cât s-au anunţat, omul de afaceri spaniol a recunoscut că s-a adresat companiilor cu adevărat interesate. „România are nevoie de o promovare intensă dacă doreşte să atragă investitori. În momentul de faţă nu se cunosc multe lucruri despre această ţară, excepţie fiind acele ştiri defavorbile despre corupţie”, a conchis José Miguel Viñals.

Via Rumania a programat deja întâlniri cu câteva firme participante, iar alte câteva firme şi-au anunţat intenţia de a vizita Timișoara în scurt timp.

Nicu Pop

afacere

Camera de Comerț și Industrie româno-maghiară și-a deschis porțile Camera de Comerț româno-maghiară Carpatica a fost inaugurată la Oradea în data de 25 mai. Noul birou vizează dezvoltarea unei rețele de afaceri în Regiunea Carpatică, cu accent pe îmbunătățirea relațiilor de business între maghiarii din Transilvania și Ungaria dar și între oamenii de afaceri români și maghiari.

Inaugurarea de la Oradea a avut loc în prezența secretarului de stat în Ministerul Economiei Naționale Budapesta, Szatmary Kristof, alături de europarlamentarul Tokes Laszlo, președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania. Biroul de la Oradea este al doilea de acest gen din România, în condițiile în care primul a fost inaugurat la Cluj în 10 martie 2006.

“Avem în plan deschiderea a 10 astfel de birouri, din care patru vor fi în Transilvania. Unul s-a inaugurat deja la Cluj, cel de al doilea s-a lansat la Oradea, urmând Odorheiul Secuiesc și Sfântul Gheorghe”, a declarat Szatmary Kristof.

Pentru dezvoltarea mediului de afaceri au fost gândite două strategii: Planul Miko Imre și Planul Wekerle.

Autonomie în business “Miko Imre este un plan economic-financiar pentru întărirea legăturilor transfrontaliere. Am ales Clujul pentru că este capitala Transilvaniei și Oradea pentru că este capitala Crișanei, în timp ce Odorheiul Secuiesc va acoperi și zona Mureș”, a spus Laszlo Tokes.

Acesta a precizat că există nevoia de instrumente politice pentru a sprijini economia și că prin dezvoltarea și unitatea economică ar putea avea loc renașterea regiunii.

“Proiectul se adresează tuturor păturilor sociale, strategia pornește de jos și se potrivește ciclurilor Uniunii Europene, iar intenția este de a avea o Transilvanie prosperă”, a declarat Tokes.

Planul are 11 puncte de acțiune care vizează industria, dezvoltarea economică autonomă, dezvoltarea industriei al-

“În industria producătoare de mașini putem, spre exemplu, să pariem pe producția poloneză. Regiunea Dunării abundă de exemple istorice de producție agricolă.

Avem, de asemenea, nevoie de specialiști în domenii, iar aceste specializări trebuie făcute după model german. Există sisteme care se pot prelucra. Specializările ar trebuie făcute în Transilvania” Szatmary Kristof

54

imentare, dezvoltarea industriei verzi, dezvoltarea turismului, a culturii, a infrastructurii sau a locurilor de muncă.

Tokes a mai spus că prin colaborarea mediului de afaceri din cele două țări, în special prin implicarea patronilor maghiari din România, ar putea fi ușurat accesul la fonduri europene în 2014-2020. “Transilvania trebuie să aibă putere economică”, crede Tokes.

Biroul deschis la Oradea va avea rolul de a sprijini IMMurile prin consultanță pe proiecte, fonduri europene dar și fonduri de la guvernul maghiar.

Lanțul Carpatic bate țările mediteraneene Pe aceleași principii se bazează și proiectul Wekerle. “IMMurile au nevoie de dezvoltare treptată pentru a acoperi piața globală și trebuie să iasă înafara granițelor. Cine poate concura în Ungaria nu va căuta parteneri în China sau India, ci în Transilvania, Iar dacă aceștia corespund aici, atunci pot să înainteze în lume”, a spus și Szatmary Kristof.

Rețeaua de birouri ale Camerei de Comerț Carpatica nu se limitează doar la Transilvania ci vizează și alte țări vecine Ungariei. O altă țintă este Ținutul de Jos al Slovaciei.

“Trebuie să depunem eforturi să realizăm proiecte prin care să se dezvolte regiunea carpatică situată între cele două axe, pe linia Dunării până în Dobrogea., dar și o axă nouă spre Nord, de la statele balcanice la Polonia și Croația. Aceste două axe vor deschide noi perspective regiunii”, a subliniat Szatmari Kristof.

“S-a destabilizat euro în regiunea mediteraneană, care s-a dezvoltat mult în anii 70-80 și care acum nu mai este prosperă din pricina cursulul valutar foarte înalt. Portugalia, Spania, Italia, Grecia, țări care au prosperat înainte, acum pierd foarte mult. De aceea spun că este momentul ca dezvoltarea economiei să explodeze în partea de Est a

Servicii generale Indiferent de locurile în care își deschide birourile, Camera de Comerț și Industrie Carpatica vizează intermedierea, menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri între societăţi din cele două ţări, localizarea unor societăţi conform solicitărilor individuale, apărarea intereselor companiilor participante în relaţiile economice, în faţa autorităţilor din România şi Ungaria.

Camera oferă consultanţă în domeniul investiţiilor şi vânzărilor, sprijine pătrunderea societăţilor maghiare şi române pe anumite pieţe și oferă asistență pentru elaborarea strategiei de piaţă şi punerea în practică a posibilităţilor optime de vânzare.

CCIC furnizează informaţii economice de actualitate, organizează manifestări, seminarii de profil, ține evidența posibilităţilor de vânzare, achiziţie şi investiţie dintr-o ţară dată, crează și transmite baze de date.

Nu în ultimul rând, se ocupă cu iniţierea şi sprijinirea proiectelor de colaborare şi cooperare pe plan multilateral, bilateral, respectiv regional, prin utilizarea de fonduri europene.

Uniunii Europene, o dezvoltare care să persiste în timp”, a mai explicat acesta. “În industria producătoare de mașini putem, spre exemplu, să pariem pe producția poloneză. Regiunea Dunării abundă de exemple istorice de producție agricolă. Avem, de asemenea, nevoie de specialiști în domenii, iar aceste specializări trebuie făcute după model german. Există sisteme care se pot prelucra. Specializările ar trebuie făcute în Transilvania”, a încheiat secretarul de stat.

Andreea Costea

Summary The Hungarian-romanian chamber of commerce “carpatica” was inaugurated at Oradea in 25th of May. This new office aims to develop a network of businesses in the carpathic region with an emphasis especially on the improvement of the business relations between the Hungarians from Transylvania and those from Hungary, but also between the romanian and Hungarian businessmen.

afacere

Hârtie şi tipar, ca în vremea lui Gutenberg Povestea hârtiei făcută manual într-un mic atelier din Cluj a început acum 11 ani, când proprietarul unei agenţii de turism a căutat să cumpere o hârtie mai specială, pentru mapa în care să predea documentele de călătorie clienţilor care cumpărau sejururi. Unde a ajuns astăzi?

Pentru că nu a găsit ceea ce căuta, a ajuns să îşi producă singur propria hârtie, după ce a învăţat să facă acest lucru de la un artist. Numele personajelor din această poveste de succes sunt Bánffy Bela, proprietarul agenţiei de turism Natura Travel, şi artistul Mátyás Laszlo. Lor li s-a alăturat Ágoston Istvan, de meserie serigraf. A fost doar începutul a ceea ce urma să devină Natura Paper, un atelier în care meşteşugul de a face hârtie manual şi de a tipări pe aceasta ca în vremea lui Gutenberg sunt la loc de cinste.

Atelierul propriu-zis a luat naştere în 2006. ”De cum îi treci pragul, ai senzaţia că intri într-o altă lume, parcă neschimbată din secolul al XV-lea, cu mobile vechi, dar mai ales cu tiparniţe, prese şi alte instrumente care se foloseau în trecut la realizarea de tipărituri, dar şi a hârtiei deosebite, făcute manual”, spun cei care vizitează micuțul atelier al Natura Paper. „Lucrăm cu instrumente şi utilaje vechi funcţionale, recondiţionate, pentru că au mai multă personalitate, decât cele făcute recent. Pe vremuri, lucrurile erau făcute mai temeinic, să reziste peste timp, tocmai pentru că oamenii nu erau atât de presaţi de acesta”, explică Bánffy Bela, în biroul căruia există pe pereţi gravuri cu Clujul vechi sau hărţi din vremuri demult apuse.

Şi artă şi meşteşug Realizarea hârtiei manuale necesită timp şi răbdare, pentru a parcurge toţi paşii de la pasta de celuloză, până la produsul finit, pe care poate fi tipărit orice. Mátyás Laszlo a fost cel care a reînviat acest meşteşug al imprimării, legat de hârtia manuală de peste 10 ani. Totul începe în subsolul atelierului de pe strada Paris din Cluj, acolo unde este realizată, efectiv, hârtia. Pasta de celuloză de brad sau de stejar este macinată, tratată, amestecată într-un ciubăr, apoi este întinsă pe o sită prinsă pe un cadru de lemn, într-un strat mai gros sau mai subţire, în funcţie de ce fel de coală de hârtie va urma să iasă. Pentru a scoate apa din această viitoare foaie de hârtie, meșterul o introduce într-o presă manuală, apoi o lasă o vreme la uscat. Când nu mai are strop de apă, hârtia este gata pentru tipar. Arta completează meşteşugul atunci când artizanii acestei hârtii speciale introduc în pasta de celuloză diferite inserţii, pentru a o face mai intreresantă. De exemplu, poate fi realizată hârtie cu inserţie de plante uscate sau cu pilitură de fier, lăsată puţin să ruginească. Mai poate fi adăugăt nisip, tutun, rumeguş, ba chiar foiţă de aur. Hârtia poate fi colorată cu cafea, sfeclă sau pigmenţi pe bază de apă. „Fiecare produs este unicat într-o oarecare măsură.

Nu e de serie”, explică Bánffy Bela. După ce hârtia a fost realizată, ea prinde viaţă cu ajutorul tiparniţei. Aşa iau naştere reproducerile după diferite gravuri, hărţi, invitaţii la diferite evenimente, mape, cărţi de oaspeţi, diplome pentru diverse ocazii, cutii, pliante, fluturaşi, toate cu aspect rustic, artistic.

Atelierul - muzeu viu O modalitate de promovare a atelierului de hârtie manuală este organizarea, în colaborare cu muzeele clujene, a unui tur dedicat turiştilor, care pot vedea „pe viu”, cum este produsă hârtia. Însă principalul mod în care această afacere este promovată este prin intermediul târgurilor la care iniţiatorii ei participă. „Acolo arătăm, efectiv, lumii, cum se face. Efectul e mult mai mare decât dacă văd în fotografii sau le povesteşte cineva”, explică Bánffy Bela. De asemenea, Natura Paper poate fi găsită şi pe internet, pe pagina proprie, dar şi prin intermediul magazinelor colaboratoare şi a unor agenţii de publicitate. „Am dori să mergem mai mult în vest cu produsele noastre, însă este o investiţie mare, de al cărei efect nu suntem siguri. Până acum am mai avut clienţi din Cehia şi Ungaria”, mai spune proprietarul afacerii.

Printre clienţii cu care se mândreşte firma se află şi Casa Regală a României, pentru care a tipărit meniuri pentru un dineu ţinut la Palatul Elisabeta. „Acum patru ani am mai făcut şi un album pe care cineva l-a dăruit Regelui Mihai de ziua lui”, îşi aduce aminte Bánffy Bela.

Filosofia afacerii „Parcă e puţină istorie ceea ce facem noi. E o întoarcere în timp, într-o eră în care suntem globalizaţi peste cap. Afacerea noastră este ca o trimitere într-o altă dimensiune, să faci hârtie manual, aşa cum se făcea pe vremuri. Trebuie să îţi placă ce faci. Eşti mulţumit şi atunci când alţii apreciază ce faci”, spune cu convingere Bánffy Bela. În afară de motivaţia spirituală pentru acest gen de activitate, mai este şi cea financiară. Dacă 2010 a fost anul în care le-a mers cel mai bine, în această perioadă crede că ar fi binevenită o scădere a taxei pe valoarea adăugată, este de părere omul de afaceri. „De fapt, toate contribuţiile, în special cele pentru salarii au tendinţa să sufoce o afacere”, mai spune înreprinzătorul.

Ana Florescu

Summary e story of the handmade paper done in a small manufactory from cluj began eleven years ago, when the owner of a travel agency decided to buy a special kind of paper for the folder in which to deliver the documents for the clients. Where is he today?

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

55

interviu Ungaria își susține investitorii mai bine decât România Nicolae Băcanu, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a României, susține, într-un interviu acordat Transilvania Business, că maghiarii au o strategie mai bună pentru susținerea firmelor ungurești. Cum recuperăm handicapul?

Reporter: Statele vecine sprijină participarea IMMurilor la târgurile din România. Cum comentați acest fapt? nicolae Băcanu: Statul maghiar sprijină acțiuni expoziționale, în imediata vecinătate a țării, care sunt accesibile firmelor ungurești. În Ungaria firmele sunt ajutate chiar de către Guvern să participe la târguri, fapt care le folosește în primul rând întreprinzătorilor.

Târgurile din apropierea frontierelor înseamnă piețe noi de desfacere. Întreprinzătorii își găsesc parteneri mult mai ușor și așa mai vinzi un produs, mai deschizi un magazin.

Rep.: Are statul român programe de subvenționare pentru ca firmele românești să poată participa la târguri în străinătate? n.B.: Statul român are și el o listă pentru târguri în străinătate, la care participă firmele românești. Numai că aceste târguri le regăsim în locuri exotice, amplasate în America de Sud, Miami, Australia, pentru ca însoțitorii guvernamentali să se plimbe pe banii statului prin aceste locuri. Să prezinți o listă de târguri, pe care se află Tokyo, Las Vegas înseamnă de fapt că nu te interesează participarea firmelor la aceste târguri, iar adevărații participanți să-și atingă scopul. Acolo se organizează standuri ale României, iar funcționarii ministeriali care fac parte din delegații aleg destinațiile pentru târguri în zone cât mai îndepărtate. O să spună, bine, dar participăm la târg la Tokyo. E adevărat, e foarte bine, dar avem noi firme ca să facă față produselor expuse la târgul de la Tokyo? Pot ele face concurență celor de acolo? Statul român ar trebui să se reorienteze, să subvenționeze participarea firmelor românești la târguri în Ungaria, în Bulgaria, în Republica Moldova, în Serbia. Șansa firmelor de a-și găsi o piață de desfacere ar fi mult mai mare.

Oportunități de afaceri Rep.: Există oportunități de afaceri pentru firmele românești și în alte țări decât în cele din vecini? n.B.: Sigur că există. De exemplu, ți se spune că în Anglia ar fi oportunități enorme într-un anume domeniu.

Dar, trebuie să vezi cum reușești să beneficiezi de oportunitățile pieței, când cheltuielile sunt mari, marfa trebuie transportată cu avionul etc. Pe când participarea la târguri din apropierea granițelor implică mult mai puține riscuri și costuri mult mai mici. Oamenii de afaceri comunică mai ușor și pot mai simplu să intre pe o piață asemănătoare cu cea din țara lor.

Rep.: Ce ar trebui să facă Guvernul pentru a promova mai bine piața românească? n.B.: Dacă Guvernul vrea să ajute mediul de afaceri din România, atunci ar trebui să stimuleze participarea firmelor străine la târguri din România. Statul român poate finanța participarea firmelor străine la târguri românești, pentru că și în România există un sistem

56

un ajutor clar pentru firmele românești.

Măsuri concrete pentru perioadă de criză

”IMM-urile sunt români, rămân aici, pe când ceilalți pleacă la fel de repede cum au venit. Din păcate pentru România, companiile adevărate sunt cele străine!”

Nicolae Băcanu

modern de complexe expoziționale, care organizează târguri moderne.

Rep.: În ultimii ani au existat programe de subvenționare a marketingului unor firme? n.B.: România are nevoie de programe de sprijin cu adresabilitate largă. De exemplu, în urmă cu doi-trei ani a fost acordat sprijin pentru promovare și dotări informatice. Au fost subvenționată o parte din costurile de marketing, dar și din cele informatice. A fost

Rep.: Au firmele românești nevoie de sprijinul statului? n.B.: Sigur că au nevoie. Este o perioadă de criză și în criză trebuie să ajuți firmele să supraviețuiască. Guvernul ar trebui să formuleze măsuri de sprijin pentru IMM-uri. Tot mai multă lume dorește să plătească TVA-ul și impozitele după încasarea facturilor. Însă experiența europeană spune că aceste lucruri nu funcționează și ar trebui întărită disciplina financiară.

Cred, însă, că dacă ar fi acordată o scutire a impozitului pe profit pe doi ani de zile, firmele ar fi încurajate să producă profit. De asemenea, dacă ar fi, tot pe o perioadă de doi ani, posibilă deducerea sumelor investite în activitatea de bază a firmei, de exemplu, construcții, dotări cu utilaje moderne ca și cheltuieli ar fi o atractivitate pentru firme să procedeze la dotări pe baza unor scheme financiar-fiscale. Și pentru forța de muncă ar putea fi luate măsuri concrete, care ar ajuta angajatorii și ar micșora impozitele pentru angajați, atunci firmele ar face angajări. Așa ar dispărea tot mai mulți șomeri de pe lista asistaților sociali și ar ajunge angajați.

Rep.: La ce firme vă gândiți că ar trebui sprijinite de către Guvern în perioadă de criză? n.B.: Noi nu trebuie să ne gândim la firmele mari, deoarece acestea știu unde anume pot să meargă ca să-și promoveze produsele. Programele de ajutor de stat ar trebui să se îndrepte către IMM-uri.

Rep.: Deci considerați că ajutoarele de stat ar trebui acordate IMM-urilor și nu firmelor multinaționale? n.B.: O, da, e o tentație să spun da. IMM-urile sunt români, rămân aici, pe când ceilalți pleacă la fel de repede cum au venit. Din păcate pentru România, companiile adevărate sunt cele străine. Capitalul românesc nu s-a ridicat prea mult: ori sunt firme de carton, ori sunt clienții politici, ori sunt firme mici.

Sorin Trocan

Summary nicolae Băcanu, the vice-President of the Chamber of Commerce and industry of romania, in an interview for “transylvania Business”, says that Hungarians have a better strategy to support their companies. How do we recover the handicap?

eveniment

“Secrete” de viață, sfaturi de succes Conferințele 11even vizează dezvoltarea participanților prin învățăminte determinate de experiențele personale ale speakerilor. Aceștia împărtășesc emoții ce le-au format viitorul, totul în 11 minute. Seria evenimentelor se va încheia la București cu cei mai buni speakeri din țară și “Mr. Body Language” – Allan Pease, pe 4 octombrie 2012. La Târgu Mureș, pe 30 mai, s-a vorbit despre “bucurie și curaj”…

Managerul Hotelului Grand, Claudia Pescar, a vorbit despre curajul de a investi milioane de euro în refacerea unității (Hotelul Grand a fost redeschis în 2011 după renovarea printr-un proiect cofinanțat de UE, n.r.) și bucuria de a descoperi o nouă familie. “Am pornit între 2005 – 2007, am început să citesc despre posibilitatea de accesare a fondurilor europene și ce a urmat a fost multă muncă. Am semnat contractul de finanțare în octombrie 2009, am început lucrările în ianuarie 2010, pentru ca pe 9 mai 2011, de Ziua Europei, să organizăm deschiderea festivă. Nu am făcut totul singură, m-am înconjurat de oameni despre care aflasem că sunt cei mai buni în domeniile lor de activitate. După ce am deschis hotelul Grand m-am întâlnit cu o cunoștință mai veche și am primit o întrebare, care pe moment mi-a dat fiori.

Mi-a zis: cum e să fii multi milionară în euro? Și atunci am simțit-o ca și o acuză, chiar aveam o părere proastă despre milionarii în euro care nu pot justifica niciodată primul milion. Dar eu nu mă simțeam vinovată, nu cred că am greșit, pot să mă numesc milionar în euro dacă asta e foarte important, însă eu am fost managerul acestui proiect. Valoarea hotelului a crescut, succesul este perceput diferit de fiecare persoană în parte, dar ce știu sigur este că în acest interval am realizat lucruri pe care nu bănuiam că aș putea să le fac vreodată. Și mai important, linia de sosire o trecusem cu o familie mult mai mare. Suntem acum aproximativ 50 de membri ai fa -

58

miliei noi, suntem legați de aceleași valori care ne definesc ca și oameni în fața semenilor și în fața lui Dumnezeu, suntem convinși că am schimbat și sper în bine viețile lor, viețile familiilor lor și locul acesta”, a spus Claudia Pescar.

Minute din ani dăruiți…

“Nu mă consider de succes, mă consider un om care a stat pe lângă un serviciu de succes și a crescut odată cu sistemul” și-a început prezentarea Simona Bratu, medic primar medicină de urgență, medic primar medicină generală, doctor în științe medicale, colaborator UMF Târgu Mureș. Ea a vorbit despre curajul, bucuria și dragostea de a lucra a unor medici tineri care au născut un sistem generalizat apoi în România: SMURD. “Am jucat tenis de câmp la clubul Dinamo și undeva prin clasa a XI-a m-au tras părinții de urechi și mi-au spus: n-ai să poți să trăiești din sport, ci mai degrabă din me dicină. Mama mea mi-a spus să las racheta de tenis și să încep să învăț pentru medicină. Am ales Mureșul pentru că bunica mea a fost târgumureșeancă și vorbea de Mureș ca de Mecca. Am venit în 1985 în Mureș, am început facultatea. Un pas foarte important pentru mine a fost în anul VI când la materia de anestezie terapie intensivă, domnul profesor Chiorean, pentru care eu mereu am avut un respect deosebit și respectul

acesta a crescut de-a lungul anilor pe măsură ce am ajuns să-l cunosc, a venit cu un tânăr brunețel de la Cluj, absolvent și mi-a zis că este doctorul Arafat, că are niște idei deosebite, cumva luate din străinătate, vrea să le adapteze în România și ceea ce dorește să facă este un fel de terapie intensivă în prespital. Nu vorbeam atunci de noțiunea de urgență pentru că nu era o specialitate în România. Mi s-a părut foarte interesant mai ales că nu mi-am imaginat niciodată că o să fac un fel de medicină de dispensar, ci aveam nevoie de adrenalină și o racheta de tenis, cam asta îmi trebuia mie în viață la acel moment. Și m-am înrolat în marea echipă a doctorului Arafat. Eram niște tineri cam neinstruiți care credeam că cu o mașină donată și un laringoscop putem să facem minuni. Încet, încet, ne-am dat seama că putem să facem minuni”, a mai mărturisit dr. Simona Bratu despre începuturi. Au urmat ani cu întâmplări marcante, atât pentru echipa SMURD cât și pentru pacienți, însă cel mai puternic impact al echipelor SMURD a fost să redefinească medicina în România. “Medicina de urgență nu era ca specialitate, când am luat rezidențiatul, am ales ceva ce avea urgență în capăt, pe atunci se numea medicină generală și urgențe medico-chirurgicale adulți, specialite 3 ani, născocită imediat după Revoluție că eu am terminat în ’91. Apoi a zis Arafat mergem să dovedim că trebuie să se facă urgență ca specialitate separată, să nu ne combine cu medicina

eveniment

generală, asta am făcut. În momentul în care am dat specialitate a venit un ordin de la minister și a zis așa: cei care au făcut medicină generală și urgență medicală chirurgicală adulți, respectiv pediatrie, vor fi încadrați la medici de familie și vom naște medicina de urgență.

Deci am dovedit că trebuie să fim urgentiști, dar n-am fost omologați ca urgentiști. Așa că m-am mai dus la un examen de rezidențiat, am mai dat o specialitate, un primariat, mi le-am continuat și pe primele, că am zis că dacă începi ceva trebuie neapărat să termini și după aceea am mai dat și un doctorat. Am fost trimiși peste tot, pentru că nu erau medici de urgență mai bătrâni decât noi, și atunci a zis, mă rog, conducerea spitalului, se poate să mergem la New York să învățăm toxicologie de urgență, în Scoția să învățăm traumatologie și cardiologie, au fost foarte multe propuneri și foarte roz, dar de fiecare dată am reușit să mă întorc acasă. Pentru că aici aveam ceva de făcut. A fost o perioadă grea de pionierat, a fost o perioadă mare de acumulări. Acum opt ani am început să lucrez ca și colaborator pentru UMF, probabil că pe viitor partea didactică va fi ceeea ce voi face. Am mare noroc că am o familie frumoasă și un soț înțelegător, au trecut 20 de ani. Ne-au făcut și cavaleri la aniversarea serviciului (echipa SMURD a primit decorații din partea Președinției României, dr. Simona Bratu fiind decorată cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler cu însemne, n.r.), n-am venit pe cal alb de la București. Cel mai important pentru mine este că la această manifestare m-am dus de braț cu dl. profesor Mircea Chiorean și am fost făcuți amândoi cavaleri în aceeași zi. Este singura semnificație pe care o are acest eveniment pentru mine, pentru că am ajuns să fiu împreună cu mentorul meu în acest moment. După cum a zis Arafat, puțin a fost, după aceea a fost mai mult, și... privim înainte, cu optimism, pentru că viitorul ne interesează, acolo ne petrecem restul vieții, cum spunea și Woody Allen. Vă sfătuiesc să priviți înainte cu încredere, să iubiți ce faceți, să munciți, să nu dați înapoi, sunt și momente grele, dar fiecare moment greu de fapt vă învață să apreciați momentele bune”, a încheiat Simona Bratu.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Curaj în afaceri Orlando Szasz, confondatorul companiei Renania (alături de fratele său Roland Szasz, n.r.), a detaliat emoțiile antreprenorului de la fondarea companiei până la desemnarea unui nou manager care să dubleze cifra de afaceri în trei ani. “Am 39 de ani și timp de 16 ani am activat în conducerea companiei Renania, în calitate de director general. Nu știu dacă există un moment anume sau o vârstă anume la care să începi o afacere, din experiență pot să vă spun că este mai bine să fii mai devreme undeva decât să fii mai târziu acolo. Dacă ești mai devreme într-un loc, pe o piață, într-o situație, ai posibilitatea să ajustezi, să te repliezi, să schimbi strategia, dacă ai ajuns prea târziu probabil că nu mai ai foarte multe lucruri pe care să poți să le faci. Momentele pe care leam trăit sunt reale atunci când ești direct implicat nu au o aură de special, dar la câțiva ani, acele întâmplări au fiecare tâlcul lor”, a explicat Orlando Szasz. Pentru Renania, punctele reper au fost în 1995 la decizia de a crea compania, în 1998 când a fost decisă deschiderea unei filiale la București și o abordare națională, pătrunderea pe piața asiatică în la începutul anilor 2000, respectiv începerea activității proprii de producție în 2003, accesarea unor credite în 2008, restructurarea cauzată de criza economică, trecerea producției pe altă firmă în 2009, revitalizarea din 2011 – 2012 și decizia de a acorda puteri executive unui manager de corporație, acum director general al Renania fiind Florentina Tudor. În 2011, Renania a înregistrat vânzări în valoare de 22,2 milioane de euro, cu 21% mai mari faţă de anul anterior. Ţinta de dezvoltare stabilită pentru perioada următoare core-

spunde unui ritm mediu de creştere anuală de 26%. În prezent, cota de piaţă a companiei depăşeşte 20%, însă în următorii trei ani reprezentanţii Renania mizează pe un procent ce va depăşi 30%. “În 1996 când am avut șansa de a activa într-un domeniu de nișă, și anume domeniul echipamentelor de protecția muncii, exista o realitate, noi am reușit să emitem prima factură în martie 1996, iar la momentul acela exista în piață un alt jucător care avea o cifră de afaceri de 10 milioane mărci germane. Aveam două opțiuni: să ne gândim și să găsim toate motivele pentru care nu o să reușim, sau să ne gândim cum putem face, prin ce ne putem diferenția și ce strategie putem aplica astfel încât să reușim. Prin anii 2000 am decis să facem pasul spre Asia, pentru că am înțeles că dacă vrem să ne diferențiem și să progresăm într-o manieră semnificativă, trebuia să fim și acolo. Un alt element de curaj, și aici vorbesc de mine, este curajul de a-ți recunoaște propriile limite, din perspectivă antreprenorială, ceea ce a dus la decizia de a ceda puterea executivă în companie către un manager profesionist, pentru că eu cred cu tărie că este mai bine pentru companie, este mai bine pentru oamenii din companie și este mai bine pentru viitorul acestei firme pe care am creat-o acum 16 ani. Această decizie îmi dă posibilitatea de a o lua de la capăt și este plăcut să încerci din nou acel curaj al începutului și să fii din nou în situația de a începe proiecte noi. Toate visele noastre se pot împlini dacă avem curajul să le urmăm, spunea Walt Disney”, a încheiat Orlando Szasz.

Ionuț OPREA

Summary e 11even conferences aim the development of participants through sharing the personal experiences of the speakers. ey share the emotions that shaped their career, all in 11 minutes. e series of events will end in Bucharest with the some of the most well-known speakers in the country and “mister Body Language” – Allan Pease, in 4th of October 2012. At târgu mureş, on 30 th of may, the speeches were on “happiness and courage”…

59

EVENIMENT

Mobila Dalin, 20 de ani!

Producătorul național de mobilier Mobila Dalin, din Reghin, județul Mureș, a aniversat sâmbătă, 9 iunie, 20 de ani de activitate, alături de principalii săi colaboratori. Evenimentul a avut loc la showroom-ul companiei din Reghin, situat pe strada Apalinei, proaspăt decorat de designerul Mihai Grama.

"Compania a început în 1992, având un parcurs ascendent în toate compartimentele pe care le presupune o astfel de afacere. Mobila Dalin este, foarte pe scurt, rezultatul iniţiativei, experienţei şi perseverenţei managerului inginer Toma Cotoi, dar şi a mai tânărului cuplu, ing.

Monica şi Dan Cotoi, care preiau ştafeta la conducerea companiei, care asigură cu energie, competenţă şi entuziasm activitatea grupului de firme, cu peste 300 de angajaţi. Firma produce azi mobilier tapiţat, elemente din lemn masiv – canapele, colţare, scaune, precum şi articole de marochinărie", a explicat Toma Cotoi.

Mobila Dalin deţine o reţea proprie de show-room-uri, francize, lanţuri de magazine care expun şi vând produse, atât în România, cât şi în comunitatea europeană: Austria, Franţa, Germania, Italia, Spania. „Mobila Dalin înseamnă încercarea de a face produse noi care nu erau pe piaţă. Am încercat să venim cu ceva nou şi am reuşit. În toţi aceşti ani rezultatele au venit, ne place ceea ce facem şi atunci când un client trece printr-un târg, se luminează la faţă şi se minunează de produsele Mobila Dalin. Satisfacţia noastră e una majoră, ceea ce dă măsura a ceea ce facem noi. La această aniversare în primul rând le mulţumesc părinţilor pentru sacrificiile pe care le-au făcut în această perioadă, eu şi fratele meu Călin am preluat mult mai uşor din atribuţiunile firmei. A fost

multă muncă din partea lor”, a precizat Dan Cotoi, administratorul general al Mobila Dalin.

Designul, factor esenţial O afacere de succes nu poate sta în picioare dacă nu are şi oameni care să facă posibil ca produsul finit să fie cât mai atractiv pentru clienţi. Mihai Grama, designerul Mobila Dalin, e cel care stă în spatele formei şi confortului produselor companiei. “Produsele expuse sunt de fapt prototipurile noii colecţii Mobila Dalin. Prin această nouă colecţie încercăm să trecem la alt stagiu de design, prin materialele din care sunt făcute canapelele, funcţionalitate şi confort. Vom încerca să ne axăm pe zona Europa, să intrăm pe trend, să ne aliniem cumva modei actuale”, a menţionat Mihai Grama.

Florin Piersic, oaspetele aniversării Sărbătoarea celor 20 de ani Mobila Dalin a fost completată de actorul Florin Piersic care a recitat, a cântat şi a povestit întâmplări din viaţa sa.

Alin Zaharie

Cum economiseşti între 2.000 şi 7.000 de euro

COMPASS Training oferă cursuri prin care te ajută să devii specialist în negociere pe achiziţii. Participanţii la training spun că au reuşit să facă economii de 2.000 - 7.000 de euro aplicând strategiile de negociere învăţate.

Compania de consultanţă COMPASS organizează cursuri de negociere pentru firmele care doresc să-şi perfecţioneze angajaţii. COMPASS are o experienţă de peste 12 de ani în domeniul trainingului și peste 20 ani în consultanță în management, printre clienţii săi numărânduse nume cunoscute de pe piaţa românească, cum ar Renault, Volvo, Springtime sau Carpatair. "Când ne gândim la cursuri de negociere, primii beneficiari care ne vin în minte sunt vânzătorii. Natural, însă insuficient. Întro perioadă de instabilitate economică, când previziunea nu se mai face la fel de uşor ca înainte, ne reamintim de ecuaţia Profit = Venituri-Costuri. Dacă veniturile sunt mai greu de prevăzut, ce putem face în privinţa costurilor?

Aici intervine cumpărătorul profesionist, care poate crea avantaj competitiv într-o organizaţie. Reducerea inteligentă a costurilor de cumpărare, cunoştinţe şi instrumente de selecţie a celor mai potriviţi furnizori, abilităţi de negociere pentru a obţine cele mai bune preţuri şi condiţii de plată – iată ce face diferenţa între un cumpărător profesionist şi o persoană care face doar achiziţii", spun reprezentanţii companiei. Participanţii la cursurile COMPASS au putut ulterior să economisească între 3.000 şi 5.000 de euro la o achiziţie doar prin folosirea unui instrument comparativ în alegerea furnizorilor (grila de evaluare furnizor), care a permis cuantificarea unor aspecte iniţial necuantificate, cum ar fi termenele de livrare, viteza de răspuns la schimbări, flexibilitate, etc. De asemenea, cursanţii au putut să facă economii de 2.000 - 7.000 de euro doar prin întrebări şi sugerarea de alternative, ţinând cont de obiectivul cumpărătorului şi mizele pentru vânzător.

produsului, potenţialul furnizorului, potenţialul relaţiei şi alţi factori. Toate acestea le foloseşte profesionist în negocieri. În condiţiile în care nu are multe pârghii de convingere, abilităţile de negociere ale unui cumpărător presupun în primul rând să-şi pregătească negocierea, să urmeze paşi bine definiţi. Apoi, trebuie să cunoască mizele, adică aşteptările şi punctele tari ale fiecărei părţi. Totodată, un bun negociator trebuie să anticipeze dificultăţile şi să găsească alternative de repliere. El trebuie să asigure condiţii favorabile pentru negociere (folosind comunicarea şi ascultarea activă), să pună în practică tehnici de negociere şi să reacţioneze eficace la tacticile partenerului. În România, există trei companii care oferă cursuri pentru negocieri, COMPASS fiind una dintre ele din 2006. Cursurile sunt importante pentru că ajută negociatorul să se adapteze la orice situaţie, să folosească optim argumentele, poziţia şi pârghiile disponibile. De asemenea, un negociator poate să ia cele mai bune decizii prin conştientizarea celor mai frecvente greşeli care pot apărea în relaţia cu furnizorii şi să exerseze diferite strategii, bazate pe obiective corect definite, seturi adecvate de întrebări şi strategii de lucru cu furnizorii.

Participanţii-cumpărători la cursurile COMPASS au spus că au reuşit să pună în practică cele învăţate. Exemplele practice i-au făcut să-şi pregătească negocierile şi să folosească grila furnizorilor. Unii cursanţi au spus că au reuşit să întoarcă furnizori care negociau de pe poziţii de forţă, determinându-i să accepte costurile cerute de ei.

Cum devii un bun cumpărător Un bun cumpărător nu se orientează numai după preţ, ci ia în calcul şi condiţiile de livrare, garanţii, specificul

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Sandu Tudor

afacere

Business din machetele de tren “Pasiunea pentru trenuleţe se naşte în copilărie şi nu mai moare niciodată”, îşi descrie hobby-ul devenit business, colecţionarul de machete Gabriel Dan Hotico. Deşi majoritatea dintre noi preferă astăzi călătoriile cu autovehiculul în defavoarea celor efectuate pe bancheta unui tren de călători, cine poate trece neimpresionat pe lângă un circuit feroviar în miniatură?

Un ansamblu de piese care reconstituie fidel momentele de glorie ale transportului pe căile ferate, când şuieratul aminteşte de hitul preferat în copilărie, când luminile funcţionează toate, iar şinele sunt impecabile. În plus, fineţea detaliilor care-l convinge pe tatăl să devină un Gulliver în Ţara Piticilor.

De la magazin on-line la reprezentanță Sunt patru ani de când clujeanul Gabriel Dan Hotico a trecut de la colecţionar împătimit la omul din spatele comenzilor primite de la pasionaţii de trenuleţe. 34 de ani de când a pus pe şine prima lui piesă de colecţie: “Primul tren l-am primit în 1978. În 2008, aveam deja 30 de ani de la primul set. M-am gândit oare cum ar fi să maturizăm piaţa şi să meargă şi în România?”, mărturiseşte acesta. A deschis atunci un magazin online (www.hgd.ro), ca acum aproximativ o lună jumătate să concretizeze afacerea prin inaugurarea unui punct de prezentare de 38 de metri pătraţi, cu tot cu depozit, în Cluj-Napoca, pe strada Cuza Vodă, în apropierea Pieţii Mihai Viteazu. În cei patru ani, a investit aproximativ 50.000 de euro, în mare parte pentru asigurarea stocului de marfă şi deschiderea magazinului pentru că “Puţină lume aşteaptă 4-6 săptămâni pentru livrarea unui produs. Cine îşi doreşte un produs, şi-l doreşte imediat”, spune Gabriel Dan Hotico.

Peste 500 de modele Între timp, Gabriel Dan Hotico a rămas cu doar 50 de piese în colecţia proprie, micşorată odată cu creşterea pretenţiilor vizavi de produs, dar şi pentru că stocul din magazin îi satisface aproape în întregime pofta vizuală. În prezent, 500 de modele de locomotive şi vagoane îşi

Mulțumit de afacere Gabriel Dan Hotico mărturiseşte că este mulţumit de felul în care funcţionează afacerea lui născută din pasiune şi că “este bine să fii înconjurat de lucrurile care-ţi plac”. Unul dintre secretele care fac însă ca bilanţul să se desfăşoare conform speranţelor este acela de a nu-și dezamăgi niciodată clienţii “pentru că un client mulţumit îţi rămâne client pe viaţă, în timp ce sunt foarte slabe şansele ca un client dezamăgit să revină în magazinul tău”.

62

aşteaptă cumpărătorii. “Majoritatea clienţilor mei sunt adulţi care şi-au început colecţia în perioada copilăriei.

Mai există însă cazuri când tatăl, care cumpără un trenuleţ pentru copilul lui, ajunge chiar el să se joace cu acesta. Nu este însă obligatoriu, se pot juca şi în tandem. Ştiu mai multe familii în care tatăl şi fiul au aceeaşi pasiune”, mai spune colecționarul.

Trenulețele funcționale Deşi trenuleţele sunt funcţionale, unii dintre clienţi preferă să le expună în vitrină. Acest lucru se întâmplă întocmai pentru că, în acelaşi timp, machetele sunt veritabile opere de artă. Realizate de-a lungul a câtorva luni de zile, ele respectă în general modelele originale

Gabriel Dan Hotico supune oferta mai multor criterii: “Urmăresc în special ce caută colecţionarii. În România, în general, se caută modele româneşti. Aleg de la toţi producătorii modelele pe care le consider reuşite din punct de vedere al modului în care rulează, acurateţea vopsirii sau a detaliilor. Poate fi acelaşi model realizat de mai mulţi producători, dar cu preţuri şi calităţi diferite”, spune clujeanul. În ceea ce priveşte furnizorii, Gabriel Dan Hotico preferă să îşi achiziţioneze marfa fie de la firma românească cu sediul în Bârlad, Amintiri Feroviare, fie de la producători străini ca: ACME, AF Models, Brawa, Liliput sau Fleischmann. “Problema este că nu se poate acoperi întotdeauna cererea pentru că nu exista toate produsele pe care clienţii şi le doresc. În România, oferta este relativ mică şi atunci un producător, pentru

50.000 de euro este valoarea investiției 40 de lei este valoarea minimă a unei machete de tren 2.000 de lei costă cea mai scumpă machetă în proporţie de 90%. Sunt realizate din plastic şi metal, iar detaliile sunt extrem de importante, de la dimensiunea redusă la scară, până la colorit. Unele dintre piese sunt dotate chiar cu generator de fum, au sunet sau sunt luminate. Partea cea mai dificilă în realizarea unei machete este conceperea proiectului, reducerea la scară, o scară numită “H0” care face ca toate elementele, inclusiv viteza trenuleţelor, să fie de 87 de ori mai mici decât cele din lumea reală. Proprietarul magazinului de trenuleţe consideră că respectarea fidelă a scării este unul dintre factorii care îi atrage cel mai mult pe colecţionari: “Posibilitatea de a crea un circuit şi de a-l face să meargă cum vrei tu. În cazul unei maşinuţe este mai greu. Sunt circuite de maşini, dar nu toate elementele sunt reduse la acea scară, cum este viteza, de exemplu, care nu are nici o legătură cu realitatea. Cred că dacă la maşinuţe am calcula viteza la scară, aceasta ar fi de 500 de ori mai mare decât cea a unei maşini reale”.

Pentru selectarea unei piese care va face parte din stoc,

a realiza un model românesc, îşi asumă destul de multe riscuri, în sensul în care nu va vinde cantitatea minimă cu care să îşi amortizeze investiţia”, mărturiseşte colecţionarul clujean.

Prețuri variate Preţurile produselor sunt variabile. Pornesc de la 40 de lei pentru cel mai ieftin vagon şi pot ajunge până la peste 2.000 de lei, în cazul unei locomotive. Există însă şi maşinuţe cu 15 lei. Deşi par jucării, cele mai multe produse de acest gen sunt recomandate clienţilor care au depăşit vârsta de 14-15 ani. Există însă şi trenuleţe mai puţin sofisticate pe care le achiziţionează bunicile, după un search pe internet, pentru nepoţeii lor.

Oana Capustinschi

Summary “e passion for toy trains is borning in the childhood, and never dies”, describes Gabriel Dan Hotico his passion that became a business. even most of us prefered nowadays to travel by car instead of sitting on a bench of a train, who can pass unimpressed near a small-scale train circuit?”

csr Un cămin dedicat bonavilor de cancer are nevoie de sprijinul oamenilor de afaceri transilvăneni

Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, la un pas de inaugurare V-aţi întrebat, vreodată, ce se întâmplă cu bolnavii oncologici aflaţi în fază avansată? În cele mai fericite cazuri, aceşti oameni ajung înapoi acasă, unde sunt îngrijiţi, în limita posibilităţilor, de familii. Dar ce se întâmplă cu cei care nu au unde să meargă sau cine să îi îngrijească într-un mod corespunzător?

Aşa s-a născut ideea care a generat cel mai mare proiect social al unui cult religios din zona Transilvaniei. Este vorba despre Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca, a cărui piatră de temelie a fost pusă în 25 septembrie 2009, pe un teren concesinat de Consiliul Judeţean Cluj. De atunci, echipa desemnată de Arhiepiscopia ortodoxă a Clujului să ducă la bun sfârşit acest proiect a avut multe lupte de dat până să vadă clădirea hospice-ului ridicată. „În primul rând, când am început demersurile să înfiinţăm acest centru, care este asimilat unui spital cu paturi, am aflat că legile din România nu permiteau unui cult religios să facă aşa ceva, ci doar societăţilor private sau ONG-urilor. Astfel că a trebuit să înfiinţăm o organizaţie neguvernamentală, pentru a putea depune la Ministerul Sănătăţii documentele pentru acreditare şi pentru avizul de funcţionare”, povesteşte despre începuturile acestui proiect social Liciniu Câmpean, consilier misionar social la Arhiepiscopia Clujului. Clădirea a fost ridicată în 2010-2011, iar în toamna acestui an ar urma să fie dată în folosinţă.

Centru de un milion de euro Viitorul hospice are 2.000 de metri pătraţi şi este dispus pe cinci nivele. „Până acum costurile acestui centru s-au ridicat la un milion de euro, iar lucrările nu

tivităţi menite a-i face să-şi uite, măcar pentru o clipă, suferinţa, o sală de curs pentru studenţii la Medicină, o zonă administrativă, o bibliotecă, iar la ultimul etaj sunt spaţii de cazare pentru călugăriţele care vor lucra ca voluntare în acest centru.

Campanie de strângere de fonduri Până acum, centrul a primit ca donaţie paturi reglabile cu telecomandă, un defibrilator şi alte materiale, însă pentru a putea funcţiona la capacitate, ar mai avea nevoie de o mulţime de alte dotări. Printre acestea se află o staţie de oxigen (ale cărei costuri se ridică la 17.000 de euro), seringi automate, o cadă specială pentru igiena pacienţilor nedeplasabili, tensiometre, glaucometre, termometre, frigidere şi o mulţime de materiale sanitare specifice activităţii paliative. Pentru a putea cumpăra toate acestea, iniţiatorii proiectului au conceput un adevărat calendar de evenimente caritabile menite să strângă fondurile necesare finalizării proiectului. De exemplu, în 15 iunie, pe scena Teatrului Naţional din Cluj, actori de la Teatrul „Anton Pann” din Râmicu Vâlcea vor juca piesa scrisă de mitropolitul Bartolomeu, „Hoţul de mărgăritare”. Un alt exemplu este conferinţa de caritate care va avea loc în 22 iunie

3 medici vor lucra în centrul de îngrijiri paleative 9 asistente vor avea grijă de bolnavii aflați în stadiul terminal sunt încă gata”, spune şi Călin Ficior, viitorul director economic al instituţiei. Aceasta va funcţiona ca un spital cu 20 de paturi, va avea un ambulatoriu şi un centru de zi. Personalul hospice-ului va fi format din trei medici (unul cu normă întreagă şi doi cu câte o jumătate de normă), 16 asistente, nouă infirmiere şi șase îngrijitori, la care se adaugă farmaciştii, dar şi voluntarii care vor alina suferinţele celor bolnavi. Centrul are, pe lângă saloanele propriu-zise, şi două camere cu baie proprie destinate cazării aparţinătorilor bolnavilor veniţi din alte localităţi. De asemenea, pentru a fi autorizat pentru funcţionare, hospice-ul are bucătărie proprie, spaţii de depozitare a alimentelor, spălătorie, farmacie, ambulatoriu, o sală de aşteptare, un centru de zi, în care pacienţii vor putea desfăşura diferite ac-

64

la Casa Universitarilor din Cluj, la care va participa actorul şi scriitorul Dan Puric. Evenimentele vor continua cu un teledon difuzat de postul regional de televiziune Transilvania Live, dar şi cu expoziţii de tablouri semnate de Manuela Botiş, lansări de carte etc. Ultimul eveniment dedicat strângerii de fonduri este un concert susţinut de Tudor Gheorghe, în 20 septembrie, la Casa Universitarilor. Maestrul va fi acompaniat de Filarmonica Transilvania din Cluj. În afara acestor evenimente programate pentru această vară şi toamnă, cei care vor să dea o mână de ajutor Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, pot face donaţii independente fie în bani, în conturile ONG-ului cu acelaşi nume, fie în obiecte de care hos-

Sfâtul Nectarie, vindecătorul de cancer Iniţiatorii Centrului de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie nu au ales la întâmplare patronul spiritual al acestui hospice. Sfântului Nectarie de Eghina i se mai spune şi vindecătorul de cancer, pentru minunile pe care le-a săvârşit celor care s-au rugat în numele său. S-a născut în anul 1846 şi a trecut la cele veșnice în 1920. Canonizarea sa a avut loc în 1961, deci vorbim despre un sfânt contemporan.

Este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai grecilor. pice-ul are nevoie stringentă. Conturile în care se pot face aceste donaţii sunt: RO57 BTRL 0130 1205 P129 1801 (în lei) şi RO07 BTRL 0130 4205 P129 18XX (în euro), deschise la Banca Transilvania.

Ana Florescu