Transilvania Business 27

REVISTĂ ECONOMICĂ • TIRAJ 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • dec 2012-ian2013

pag. 5-7 SportLife creşte ritmul pag. 9-11 AdePlast: Cum construieşti succesul pag. 62 - 63 Casa Csonka. Viaţă după 100 de ani

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCŢII AdePlast: 17 milioane de euro investiţi în succes

Interviu ”Relaţiile românomaghiare nu au intrat în criză!”

22-23 afacere

56-58

SportLife creşte riTmul

TURISM

Sănătate

Casa Csonka.

Viaţă după 100 de ani

Melidava, brandul medicinii naturiste transilvane

62-63 Afacere Bijuterii cu cristale Swarovski, marca Crystal-Fashion®

74-75

1

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR Tomate cu apă geotermală Compania bihoreană Transgex SA a dezvoltat în localitatea Livada o afacere în domeniul agriculturii utilizând ca resursă naturală apa geotermală. Firma deţine o seră în care produce tomate pe o suprafaţă de mai bine de două hectare. Printr-un sistem complex automatizat de irigare, cele peste 25 de mii de plante cresc la parametri optimi culturii de seră. Investiţia totală a fost de mai bine de 2 milioane de euro, iar producţia obţinută care se cifrează la 400 de tone pe hectar într-un an este destinată pieţelor de desfacere din România şi Ungaria.

pentru toate evenimentele ce se vor organiza în cel mai nou Centru Expoziţional din Braşov, respectiv Braşov Business Park (BBP). Kron Tour este prima agenţie de turism cu capital integral privat din Braşov, înfiinţată încă din 1990. Programul expoziţional la BBP mai include şi un târg imobiliar, dar şi unul de turism.

BUCUREŞTI Record Business Days

BISTRIŢA-NĂSĂUD RAAL spre noi pieţe Anul trecut, 99% din producţia companiei RAAL Bistriţa, producător de sisteme de răcire pentru industria auto a fost destinată exportului. În afară de pieţele déjà tradiţionale de desfacere – Marea Britanie, SUA, Germania, Italia etc., firma s-a extins spre unele noi, cum sunt Franţa, Finlanda sau Turcia. Vizând consolidarea afacerilor pe aceste noi pieţe, una dintre direcţiile strategice ale companiei rămâne şi pentru 2013 participarea la târguri puternice de profil. Astfel, în 9-16 ianuarie, RAAL Bistriţa şi-a prezentat oferta la Agro Eurasia Fair 2013, ce s-a desfăşurat la Istanbul în Turcia. În 2012, managementul firmei a prognozat o cifră de afaceri de 43 de milioane de euro, în creştere cu 4,5 milioane de euro faţă de precedentul. RAAL deţine două fabrici de componente auto în judeţul Bistriţa-Năsăud şi sucursale în Olanda, Germania şi Italia, respectiv pe continentul nord-american, în SUA. Compania are peste 1600 de angajaţi.

Cea de-a patra ediţie Business Days din acest an a reunit la Howard Johnson peste 1.000 de participanţi în două zile de eveniment dinamice, care au oferit multiple oportunităţi de dezvoltare personală, profesională şi networking de calitate. “Dacă anul 2011 a fost anul în care am extins proiectul Business Days la nivel naţional, în anul 2012 am dus evenimentul şi către alte centre regionale, pentru a asigura o acoperire cât mai bună la nivel naţional şi pentru a ajuta mediul antreprenorial din întreaga ţară. Crearea unei platforme de oportunităţi de business networking pentru mediul de afaceri rămane principalul scop al evenimentului Business Days”, explică Laszlo Pacso, manager proiect. Evenimentele Business Days sunt centrate pe subiecte de interes legate de antreprenoriat şi management.

Eveniment la BBP

Tassullo, noi produse pentru România

Kron Tour Expo Fair & Exhibitions şi Biltz Party organizează între 15-17 februarie Braşov Wedding Days, la Braşov Business Park. Evenimentul se adresează tuturor acelora care sunt implicaţi direct sau au tangenţă cu organizarea de nunţi. Începând cu anul 2011, Kron-Tour Lufthansa City Center a devenit contractant general

Tassullo România vine cu noutăţi pentru piaţa de profil în 2013. „Compania Tassullo va dezvolta o gamă completă de produse şi soluţii profesionale pentru pardoseală. Compania va veni, ca întotdeauna, în sprijinul specialiştilor prin crearea a două divizii speciale: divizia de restaurări a clădirilor vechi şi monumentelor is-

BRAŞOV

torice, precum şi divizia de produse şi soluţii pentru infrastructură”, anunţă Cezar Margine, director de marketing Tassullo România. Tassullo este singura companie de pe piaţa românească care creează soluţii specifice pentru restaurări şi alocă constant fonduri pentru cercetare şi dezvoltare, având două centre de cercetare în Italia şi România. În 2012, compania a reuşit să îşi extindă activitatea. În România, Tassullo a furnizat în 2012 materiale pentru restaurararea unor clădiri-monument între care: Turnul lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ, Castelul Vlad Ţepes din Bucureşti, Capela Ghica de la Ghergani, judetul Dâmboviţa, Sediul Ordinului Arhitecţilor din România - Casa Mincu din Bucuresti, Sediul Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania din Cluj-Napoca, Biserica Franciscană din Cluj-Napoca, Palatul Rhédey din Cluj-Napoca, Biserica ReformatCalvină din Reteag, judeţul BistriţaNăsăud, Mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc Popăuţi (1496), Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Nicolae din Drăgheşti, judeţul Buzău.

Implicarea companiei Tassullo în cercetarea continuă şi dezvoltarea liniilor de produse pentru profesionişti relevă intenţiile de consolidare ale companiei pe piaţa din România.

CLUJ EnergoBit îşi schimbă acţionarul La sfârşitul lunii noiembrie, Grupul EnergoBit, unul din liderii naţionali în materie de soluţii complete de electricitate, a încheiat un parteneriat de dezvoltare cu doi investitori puternici: fondul de investiții polonez Innova Capital și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Tranzacția se va realiza în mai multe etape și constă dintr-o combinație de investiții în acțiuni și creșteri de capital, care se va finaliza la sfârșitul trimestrului I 2013. După obținerea avizelor legale, Innova Capital va deveni acționar majoritar. Perimetrul tranzacției cuprinde activitățile de bază, dar nu cuprinde firmele din

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

domeniul furnizării de energie și dezvoltării de proiecte de energie regenerabilă. Valoarea tranzacției este confidențială. Grupul EnergoBit a fost înfiinţat în 1990 de către antreprenorii clujeni Ştefan Gadola, Ioan Socea şi Péter Pál, iar anul trecut a estimat o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro, în creştere cu peste 10% faţă de 2011.

MARAMUREŞ Parc eco-industrial Primăria municipiului Baia Mare are planuri mari cu terenul situat în vecinătatea fostului combinat chimico-metalurgic Cuprom, teren aflat acum în proprietatea unei bănci şi a firmei administrator a combinatului

euro. Cel mai important client al firmei sighişorene este concernul suedez IKEA, aproape jumătate din producţie fiind livrată acestuia. Din punct de vedere a personalului, Cesiro se apropie de 1400 de angajaţi.

SIBIU Majorare de capital la Romgaz

traordinare a Acţionarilor (AGEA) SNTGN Transgaz Mediaş. Conform informaţiilor publicate pe site-ul societăţii de transport a gazului, acţionariatul va analiza şi, probabil, va aproba modificarea cotei de participare a Transgaz în compania austriacă, de la 17,38 % la 17,48 %.

Acţionarii vor mai hotărî dacă vor fi desfiinţate sectoarele Câmpia Turzii din cadrul Exploatării Teritoriale Cluj, Sectorul Buzău din cadrul Exploatării Teritoriale Brăila şi Sectorul Măneşti - Exploatarea Teritorială Bucureşti. AGEA va avea loc în 29 ianuarie a.c.

TIMIŞ Judeţul parcurilor fotovoltaice După investiţia de la Buziaş, unde au fost amplasate şi racordate la reţeaua Transelectrica 3.800 de panouri fotovoltaice, un alt proiect de energie

Acţionarii SNGN Romgaz SA Mediaş sunt chemaţi în 7 februarie să ia o decizie importantă în Adunarea Gene-

închis. Pe cele 55 de hectare, autoritatea publică locală a propus construirea unui parc fotovoltaic, de hale industriale şi chiar o clădire pentru o universitate locală. Pentru implementarea proiectului, primăria are nevoie de 200.000 de euro, pe care intenţionează să îi atragă din finanţări europene, respectiv să îi suporte din bugetul local.

MUREŞ Cesiro investeşte în producţie Cesiro SA Sighişoara va continua în acest an să îşi dezvolte capacitatea de producţie. Compania mureşeană ce produce articole de faianţă pentru menaj are în plan punerea în funcţiune a altor patru linii de fasonare şi glazurare, respectiv a unui cuptor de ardere, astfel încât producţia să atingă 1800 de tone lunar. Valoarea investiţiei trece de 1 milion de euro. În 2012, compania şi-a prognozat o cifră de afaceri de circa 21 de milioane de

rală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA). Conducerea companiei propune majorarea capitalului social cu 354.580 de lei, echivalentul a 35.458 de acţiuni ce vor fi emise, în urma aportului în natură al statului.

Astfel, dacă hotărârea va fi aprobată în AGEA, statul, acţionarul majoritar al companiei medieşene va deţine în plus 30.142 de acţiuni, restul urmând să fie transferate SC Fondul Proprietatea SA.

Transgaz analizează bugetul Nabucco Proiectul Nabucco, mai precis capitalul social al companiei Nabucco Gas Pipeline International GmbH Austria ce îl dezvoltă, va figura pe ordinea de zi a Adunării Generale Ex-

verde aşteaptă să fie finalizat. Parcul fotovoltaic Lovrin 3/1 va avea o putere nominală a instalaţiei de aproape 9 MW, produsă de către 43.400 de module fotovoltaice. Suprafaţa alocată proiectului se întinde pe aproape 250 de mii de mp. Beneficiarul proiectului, compania SC Rios Lovrin Uno SRL a obţinut deja acordul de mediu. Iar investiţiile în energie regenerabilă nu se opresc aici. Firma cu capital spaniol SC Rios Renovables Desarrollo Energetico SRL vrea să dezvolte tot la Lovrin un parc ce utilizează energia solară, cu o putere instalată în momentele de vârf de 9,98 mW. 43.400 de module fotovoltaice ar urma să fie amplasate pe o arie de 220 de mii de metri pătraţi. De altfel, spaniolii intenţionează să investească în România în parcuri fotovoltaice şi eoliene nu mai puţin de o jumătate de miliard de euro până în 2014.

3

esenţial Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactor șef: Claudiu Pădurean (0744-566.444) claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

Optimism. Împotriva crizei.

Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu Fotoreporter: Cristina Gânj DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Corectură Erika Mărginean Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Rada Morar (0744-641.313) rada.morar@transivaniabusiness.ro Cluj Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Mediaexpert Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Suntem o echipă de jurnalişti şi publicitari ce a reuşit în decembrie trecut şi în debut de ianuarie să pună de acord şi să decidă clar care sunt ideile editoriale primordiale ale lui 2013, pe care le-am aşezat în planul publicistic pe un an al revistei Transilvania Business...

Am reuşit să ne armonizăm, după lupte intense în plan strategic, şi să stabilim clar care sunt proiectele ce merită trudă şi creaţie din partea noastră. Ce bine ne şade cu desaga plină de speranţe hrănite cu idei, noutăţi, exclusivităţi, arhitecturi învingătoare ale crizei...

Avem un pariu cu Ardealul, cu ţara, cu cititorii, dar mai ales cu cei ce ne vor promotori ai clasicelor deja principii ale TB: mândria lucrului bine făcut şi antreprenori ardeleni ce apar pentru prima dată în presa economică.

Câţi dintre investitorii ardeleni care au înţeles că Uniunea Europeană poate fi privită şi de la est la vest au îndrăznit să investească în Budapesta sau la Viena?! Şi să conteze, să-şi facă un nume. Să izbândească. Să fie optimişti...

Avem afaceri consistente create şi managerizate de transilvăneni în străvechiul spaţiu cunoscut mai ales sub tradiţionala denumire de Mitteleuropa...

Cât de important este să ştii că Ministerul tău de Externe străjuieşte ca ţie investitor român să ţi se acorde aceleaşi condiţii, facilităţi, oportunităţi pe care la rândul tău ca nou partener cu drepturi egale în UE, România, le-ai garantat investitorilor în economia dintre Carpaţi – Dunăre şi Mare.

Reciprocitatea nu poate fi decât un atu în acest tip de abordare...

Catalogul Parcurilor Industriale va fi produsul media de excepţie, marca TB, care va putea transmite în engleză care este oferta noastră industrială înspre cucerirea şi aducerea de noi investiţii străine din peste 50 de state ale lumii.

Conferinţele TB la Viena şi Budapesta vor reînnoda doar o tradiţie imperială. Suntem şi facem parte din Europa.

Trebuie doar să fim mult mai optimişti. Şi să le cerem celor ce azi construiesc bugetul ţării să nu se mai încreadă în zei cu nume de Isărescu sau Gherghina, ci să asculte – să înveţe de la cei care îşi construiesc bugetele mai ales în funcţie de câţi, cât şi ce încarcă în trezoreria statului.

E minunat să faci socoteli despre alocări, scăderi şi împărţiri, ori mai rău de radieri, anulări ori desfiinţări...

Câţi din România mea dragă şi din Transilvania mea măreaţă ştiu, vor, pot să mărească bogăţia acestor pământuri minunate şi să se gândească şi la fiii şi fiicele sale?!

Optimism înseamnă şi adunare şi înmulţire...

Prosperitate şi fericire...

Speranţă şi zâmbet senin.

Cât poate fi de firesc să-ţi doreşti să vezi zâmbete şi fericire pe chipul semenilor tăi, dintr-un colţ de revistă economică?!

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

SportLife creşte ritmul de Ionuţ OPREA

La doar 28 de ani, Mărgărit Amza conduce SportLife Grup, cel mai activ brand la nivel naţional ce reuneşte firme cu activităţi dedicate sportului. SportLife Grup este partener şi furnizor oficial al Federaţiilor Române de Atletism, Baschet, Handbal, Fotbal, Arte Marţiale, Kempo, Lupte, Gimnastică şi Popice.

afacere

„În anul 2003, la vârsta de 19 ani, în perioada primului an de facultate, am renunţat la sportul de performanţă şi am înfiinţat prima companie din cadrul SportLife, companie ce importă şi distribuie echipamente şi materiale sportive direct către federaţii, cluburi, şcoli şi colectivităţi sportive”, rememorează Amza Mărgărit. Compania deţine şi câteva branduri proprii, care au ajutat-o să îşi consolideze poziţia în timp: SportLife – echipamente sportive; ARMURA – echipamente şi materiale pentru sporturile de contact; MiniHand – produse pentru minihandbal. SportLife Grup, numele sub care funcţionează companiile sale, a devenit unul dintre cele mai cunoscute branduri autohtone în lumea sportului românesc. Cheile succesului pentru Mărgărit Amza au fost perseverenţa şi pasiunea, valori inspirate de activitatea sportivă. “Am început prin deschiderea unui magazin în Târgu Mureş cu echipamente sportive. După doar un an de zile, am decis să ne focusăm asupra colectivitaţilor şi şcolilor sportive. A urmat apoi o perioadă foarte bună, în care bugetele cluburilor şi şcolilor sportive au crescut an de an. Asta până la venirea crizei financiare, moment în care Guvernul a tăiat toţi banii alocaţi către şcoli pentru achiziţionarea de materiale sportive. Suntem singura ţară din Europa în care şcolilor nu le sunt alocaţi bani de la buget să-şi cumpere măcar o minge pentru orele de educaţie fizică. Practic, întreaga piaţă s-a prăbuşit. 80% dintre companiile care activau pe această nişă au dispărut. Ştiam că, indiferent de condiţii, sportul nu poate dispărea total. Aşa

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că am decis să rămânem în acest business şi să ne reorientăm spre activităţi adiacente sportului”, explică managerul SportLife Grup.

Evenimente pentru juniori Mărgărit Amza are şi ambiţia de a construi proiecte ce susţin revigorarea sportului românesc. SportLife Grup este acum cunoscut ca unul dintre principalii furnizori de echipamente şi materiale sportive din ţară, colaborând dea lungul timpului cu nume sonore din sport, precum: Oltchim Râmnicu Vâlcea, Rulmentul Braşov, Universitatea Galaţi, Oţelul Galaţi, BC Mureş, CSM Târgovişte, Universitatea Cluj, Politehnica Timişoara, Steaua, Dinamo şi Rapid Bucureşti etc., precum şi cu loturile naţionale de handbal, gimnastică, lupte, arte marţiale şi caiac-canoe ale României.

Următorul obiectiv este poziţia de lider naţional în organizarea de evenimente sportive dedicate micilor sportivi.

SportLife Grup realizează o cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pe an, iar 40% din această sumă este rea lizată din retail cu echipamente şi materiale sportive, iar restul de 60% din organizarea de evenimente. „Împreună cu echipa mea am decis să ne concentrăm atenţia şi asupra sportului juvenil şi am demarat o mulţime de proiecte dedicate atragerii copiilor către sport. În anul 2008 am fost invitat să particip la un mare turneu de fotbal pentru copii

Summary At the age of just 28, Mărgărit Amza is running SportLife Group, the most active brand at a national level that brings together companies with sports-related activities. SportLife Group is an official partner and supplier of the Romanian Federations of Athletics, Basketball, Handball, Football, Martial Arts, Kempo, Wrestling, Gymnastics and Bowling. Mărgărit Amza also has the ambition to build projects supporting the revival of the Romanian sports. In 2013, together with its partners, SportLife will turn Tîrgu Mureş into the “capital of juvenile sports in Romania.” In the period between June and September, there will be organised the biggest sporting events nationwide (basketball, handball and football) addressed to children aged up to 13. e Romanian Basketball Federation has entrusted SportLife Group with the organisation of the National Baby and Mini- Basketball Festival, a project that will be added to the two traditional events already present in the city, the MiniHand Camp and the Kinder E.ON Cup.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

desfăşurat în Barcelona. Participau peste 200 de echipe din 26 de ţări. M-am întors profund impresionat. Aşa s-a născut ambiţia personală de a organiza şi în România ceva similar.

Spre exemplu, Liga MiniHand, un proiect demarat în 2010, a dus la înfiinţarea unor noi cluburi private de handbal în oraşe ca Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, Piteşti, Iaşi, Făgăraş, Călăraşi, Bucureşti. Peste 600 de copii au descoperit tainele handbalului datorită acestui proiect propus de noi”, detaliază Amza Mărgărit. În anul 2012 au demarat două noi proiecte sportive sub egida SportLife: Cupa Juniorului, un turneu de fotbal ce are loc în Bucureşti, organizat împreună cu Federaţia Română de Fotbal şi Clubul Sportiv Juniorul Bucureşti, şi Cupa Transilvania, un turneu de baschet în Târgu Mureş, organizat alături de Clubul Sportiv Gladius.

“Industria sportului în România este încă la început de drum, iar noi avem ambiţia de a ne poziţiona ca lideri în acest domeniu încă de pe acum. Mai devreme sau mai târziu, sportul românesc va fi ridicat din nou acolo unde îi este locul. Sportul este unul dintre puţinele domenii în care am excelat pe plan mondial, indiferent de condiţiile şi susţinerea din ţară“, crede cu tărie Mărgărit Amza.

Noua dimensiune În 2013, SportLife, alături de partenerii săi, vor transforma municipiul Târgu Mureş în „capitala sportului juvenil din România”. În perioada iunie - septembrie vor avea loc cele mai mari competiţii sportive la nivel naţional (baschet, handbal şi fotbal) dedicate copiilor cu vârste de până la 13 ani. Federaţia Română de Baschet a încredinţat SportLife Grup organizarea Festivalului National de Baby şi MiniBaschet, proiect care alături de cele două evenimente tradiţionale deja în oraş, Tabăra MiniHand şi Cupa E.ON Kinder, vor aduce peste 5.000 de tineri sportivi în oraş.

Bugetele însumate ale acestor trei competiţii vor depăşi 800.000 de euro. Pe lângă echipa care se ocupă de organizarea propriu-zisă a competiţiilor, o întreagă echipă media se va ocupa de promovarea evenimentelor şi de actualizarea site-urilor dedicate. O altă noutate va fi transmisia LIVE pe internet a meciurilor. Astfel s-a dezvoltat în cadrul grupului şi un departament specializat în marketing sportiv. Pe lângă atragerea de parteneri pentru susţinerea dezvoltării sportului şi a evenimentelor organizate, compania a obţinut începând cu anul 2013 şi licenţa de a produce şi comercializa produse sub brandul FC Dinamo Bucureşti. “Marketingul sportiv în România are un potenţial enorm. Abia în ultimii

ani, oamenii din lumea sportului au început încet-încet să înţeleagă că trebuie să-şi promoveze mai mult imaginea. Există câteva branduri puternice în lumea sportului, branduri care sunt exploatate mult prea puţin la momentul actual.

Unul dintre acestea este şi FC Dinamo Bucureşti, club care ne-a solicitat sprijinul în vederea demarării unor proiecte de marketing sportiv”, spune Mărgărit Amza. Alături de o companie hotelieră din Transilvania, SportLife a devenit partenerul principal al Centrului de Copii şi Juniori al FC Dinamo Bucureşti. “Am identificat acolo un proiect frumos pentru tineri, proiect la care am decis să luăm şi noi parte”, argumentează Mărgărit Amza. SportLife a reuşit să atragă în susţinerea proiectelor demarate companii şi multinaţionale din cele mai diverse domenii: HoReCa, energie, massmedia etc. “Toate aceste noi proiecte demarate ne-au adus creşteri anuale de 20-23% a cifrei de afaceri. Faptul că suntem prezenţi în mai toate nişele adiacente sportului: distribuţie de echipamente, organizări de evenimente şi marketing sportiv, ne oferă un avantaj enorm faţă de concurenţă. Suntem mult mai vizibili în piaţă şi contribuim la dezvoltarea proiectelor şi relaţiilor de afaceri în sectorul în care ne desfăşurăm activitatea”, a încheiat Mărgărit Amza, managerul SportLife Grup.

Noua atitudine După doi ani şi jumătate de experienţă revista Transilvania Business accelerează pe o autostradă pe care rulează din ce în ce mai puţine vehicule media, dar din ce în ce mai bune. Într-un an, 2012, în care numeroase titluri de publicaţii au ieşit în decor, în care online-ul a explodat pentru a se impune ca regele mijloacelor de informare, revista Transilvania Business şi-a continuat, cu paşi mici, creşterea, ajungând, cel puţin pe partea de print, liderul presei economice regionale.

Arc peste timp: de la 32 de pagini şi 5.000 de exemplare tiraj în 2010, revista antreprenorilor ardeleni are azi 80 de pagini, ţinută editorială modernă, consistenţă a subiectelor şi a scriiturii şi 9.000 de exemplare tiraj.

O fi mult, o fi puţin? Pentru efortul pe care-l face echipa noastră este cu siguranţă foarte mult, dar pentru cititorii noştri, desigur, e mereu nevoie de mai mult. Distribuţia noastră controlată face ca peste 10.000 de oameni de afaceri din Ardeal şi nu numai sa citească Transilvania Business.

Mai avem borne de cucerit... Ne-am întrebat: cei care ne citesc, primesc oare cu adevărat conţinutul editorial şi estetica grafică pe care şi le doresc? Acesta este primul număr restructurat și restilizat, abia așteptăm părerile dvs. Ne vom vedea la evenimente, ne-am străduit în 2012 să ne puteți răsfoi la târgurile, conferințele și expozițiile majore. Anul acesta vom avea ocazia să analizăm rezultatele fiecăruia la și mai multe reuniuni care contează pentru dvs. Toate vor fi online așa că vă invităm să ne urmăriți și acolo.

Acesta este motorul care animează echipa revistei: nu facem doar o revistă, aceeaşi, egală, lună de lună; în fiecare ediţie încercăm să oferim subiecte, informaţii, grafică, distribuţie mai bune!

Credem că vă putem oferi opțiuni profesioniste de promovare a afacerilor dvs., câteva dintre ele sunt în noul mediakit. Am vrut să intrăm în contact direct, am organizat în premieră Conferința Parcurile Industriale – O strategie națională, iar acum pregătim primul catalog complet al acestora.

Cum creşte o revistă economică în vremuri de criză? Care e secretul? Nu avem un exemplu similar, poate există dar nu ne vine în minte. Transilvania Business a crescut organic, din aproape în aproape, din judeţ în judeţ, cu eforturi financiare pe care doar editorii ei le ştiu. Nici marile agenţii/regii de publicitate, nici marile companii multinaţionale, nici băncile, nici alte super companii sau oameni de afaceri consideraţi de presa dâmboviţeană milionari în euro nu şi-au aruncat ochii prea atent pe Transilvania Business, căutând să-i simtă valoarea şi să o fructifice. Campaniile lor publicitare s-au derulat în general, mai mult sau mai puţin eficient, dar foarte comod, pe clasicele canale TV. Revista noastră a crescut datorită antreprenorilor de mărime medie, datorită milionarilor în devenire – care încă nu şi-au pierdut sufletul şi spiritul ardelenesc, companiilor străine – germane, austriece, olandeze, maghiare etc. – care au înţeles ce înseamnă promovarea afacerilor lor într-o publicaţie cu această respiraţie, datorită câtorva agenţii de publicitate din Transilvania. Tuturor le mulţumim.

Astăzi totul alunecă în nişte nişe. A noastră este lumea economică din Transilvania, poveştile nespuse ale oamenilor de afaceri autentici, mişcările din piaţă ale investitorilor străini din Cluj, Sibiu, Mureş, Braşov, Arad etc. Acestea trebuie promovate și la București și astfel vrem să creăm noi parteneriate. În această nişă încape un anume gen de publicitate. Pe acesta ni-l dorim. Vrem, spre exemplu să știți de Hyundai, Tetarom, Hirschmann, Bosch, Teraplast, Draexlmeier, Kastamonu, Strabag, Jidvei, Mobex, EnergoBit, Kromberg & Schubert, E.ON, Romgaz etc.

Vrem prea mult? Nu, vrem doar suficient cât să ne putem continua construcţia începută şi să oferim un produs media care să-i ajute mereu pe cititori. Atât. Câţi dintre voi - manageri de companii, directori de marketing şi de PR, şefi de instituţii descentralizate, şefi ai administraţiilor locale veți sta alături de noi şi de cititorii noştri? Răspunsul îl va da 2013...

Echipa Transilvania Business

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCŢII

AdePlast: 17 milioane de euro investiţi în succes de Andreea Costea

Cel mai important producător român de adezivi şi mortare uscate din România, AdePlast, încheie anul 2012 în forţă. În primele zece luni ale anului, compania cunoscutului businessman Marcel Bărbuţ şi-a crescut cifra de afaceri cu 25 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, ajungând la aproximativ 166 de milioane de lei.

construcţii

AdePlast a pariat în anul 2012 pe investiţii şi exporturi pentru a-şi asigura dezvoltarea şi succesul, planificându-şi o creştere a cifrei de afaceri cu 25 de procente. “Ne aflăm în grafic cu ţinta de creştere pe care ne-am proiectat-o la începutul anului. Pentru luna septembrie stăm foarte bine şi la capitolul profit, în sensul că acesta ni s-a dublat, de la 5,2 milioane lei, cât înregistram în 2011, la 10,9 milioane lei în această lună. Creşterile se datorează diversificării grupelor de produse şi în special producţiei de polistiren”, declară Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. Acesta subliniază că în primul an de activitate au ieşit pe poarta fabricii de la Ploieşti 250.000 de metri cubi de polistiren. Şi pentru că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

succesul nu se poate atinge fără dezvoltare continuă, afaceristul a stabilit pentru 2012 un buget de investiţii de aproximativ 17 milioane de euro.

Din aceşti bani, nu mai puţin de 6 milioane de euro au fost bugetaţi pentru dezvoltarea unei noi fabrici de vopsea şi tencuieli la Ploieşti. “Până la sfârşitul anului vom inaugura o linie de polistiren grafitat în hala nouă de la Ploieşti şi vom începe montarea liniei de producţie de polistiren la Oradea”, precizează Marcel Bărbuţ. Tot în 2012, compania a investit în dezvolatarea platformei industriale de la Roman.

“La Roman vom începe producţia de mortare în primăvara lui 2013”, a dezvăluit omul de afaceri.

Prin instalarea noilor linii, AdePlast ajunge la o capacitate 1.100.000 metri cubi de polistiren anual şi devine astfel cel mai important producător naţional de polistiren, din punct de vedere al capacităţii de producţie şi al acoperirii naţionale.

Exportul, cheia succesului În ce priveşte evoluţia afacerilor, una dintre cele mai importante creşteri ale AdePlast s-a înregistrat în segmentul exporturi. În primele zece luni ale anului, compania a exportat produse în valoare de peste 4,5 milioane de lei. AdePlast s-a axat pe exportul către vestul Europei, dar şi către zona arabă, în special în Liban. „Creşterea se datorează eforturilor departamentului nostru de export, însă este evident că investiţiile noastre recente în fabrici de ultimă generaţie le oferă atât oamenilor noştri de vânzări, cât şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construcţii

Viitorul sună bine

companiilor din vest certitudinea că AdePlast este cel mai important produsele sunt excelente calitativ”, deproducător român de adezivi şi clară Marcel Bărbuţ. În 2012, promortare uscate, cu două facilităţi de dusele AdePlast au devenit eligibile în producţie dezvoltate la nivel ţări precum Germania, Anglia, SlovaŞi dacă anul acesta a fost benefic pennaţional, o fabrică la Ploieşti şi una cia, Elveţia, Italia sau Belgia. În acelaşi tru AdePlast, pentru 2013, omul de la Oradea.

Capacitatea totală de timp au fost păstrate şi relaţiile mai afaceri are planuri la fel de optimiste. producţie pentru sectorul mortavechi cu Republica Moldova, Ungaria, “În 2012 am exportat peste 4.5 mii de relor se ridică la 700.000 de tone sau Liban. tone de materiale finite şi ne dorim să anual.

Producţia de vopsea, tencuieli În viziunea lui Bărbuţ, atuul pe care dublăm valoarea exporturilor pentru decorative şi de adezivi speciali în AdePlast îl are în activitatea de export anul viitor. Capacitatea de producţie, stare umedă se ridică la 80.000 de este capacitatea fabricilor de a livra la forţa de vânzări, dar şi acoperirea tone.

Unitatea de producţie de termen produse de calitate clienţilor. naţională ne permit să estimăm o astfel vopseluri şi tencuieli decorative este “Acesta este un factor vital când vine de ţintă”, crede proprietarul. una dintre cele mai moderne la nivel vorba de pieţe mature ca cele din vesMarcel Bărbuţ speră ca în anul care naţional, fiind inaugurată la întul Europei”, susţine omul de afaceri. vine, criza să afecteze din ce în ce mai ceputul anului 2009 la Oradea. În„În ciuda distanţei, deci a costurilor de puţin segmentul construcţiilor. “Începând cu anul 2011, AdePlast a pus transport, produsele AdePlast rămân trucât acest segment a fost ţinut pe loc în funcţiune o fabrică de polisitern competitive chiar şi pe aceste pieţe exîn ultimii doi ani din cauza crizei, a expandat la Ploieşti, cu o capacitate trem de concurenţiale. Acest fapt se schimbărilor politice, a lipsei banilor de producţie de 700.000 metri cubi datorează atât investiţiilor de dată reîn piaţă, în general, speranţa este ca, pe an, iar în 2012 au fost achiziţiocentă realizate de noi, cât şi de cele ale odată cu 2013, lucrurile vor lua un nou nate utilajele pentru dotarea unor altor producători români din alte avânt. Sunt fonduri care vin de la UE noi facilităţi de producţie de polisdomenii, în urma cărora au apărut facare, în speranţa unei linişti sociale, tiren la Ploieşti şi Oradea, capacicilităţi de producţie mult mai perforvor merge şi în partea de construcţii. tatea crescând la 1.100.000 metri mante decât cele ale concurenţei din Acest lucru ar trebui să genereze o cubi anual.

Astfel, AdePlast devine vestul Europei, multe dintre acestea creştere de cel puţin 10% în industria producătorul de termosistem fiind depăşite tehnologic”, explică Marde profil”, subliniază acesta. Bărbuţ le numărul 1 din România, având toate cel Bărbuţ. Proprietarul AdePlast transmite şi clienţilor un mesaj prin materialele componente realizate în crede că, dincolo de valuta adusă în care îi asigură că vor avea parte de flexfabricile proprii. conturile companiei, exporturile conibilitate din partea AdePlast şi în 2013. tribuie în ansamblu la creşterea eco“Rămânem constanţi în ceea ce nomică a României, fiind una dintre priveşte politica de preţuri, în sensul că a fost, este şi va direcţiile pe care şi alţi producători ar trebui să le dezvolte. rămâne flexibilă în raport cu cererea din piaţă. Obiectivul „Aşa putem compensa noi lipsa fondurilor europene. nostru este să oferim cel mai bun raport calitate-preţ din România trebuie să devină şi exportator de produse finite, piaţă”, a mai declarat Marcel Bărbuţ. nu doar de materie primă”, a mai precizat Marcel Bărbuţ.

Summary AdePlast, the main Romanian producer of adhesives and dry mortars in Romania, ended 2012 on a strong note. In the first ten months of the year, the company of the well-known businessman Marcel Bărbuţ increased its turnover by 25 percent compared to the same period of 2011, reaching approximately 166 million lei.

investiţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

13

E.ON Gaz îşi mută contabilitatea la Cluj 600 de persoane vor munci în noul centru pe care compania cu capital german l-a deschis în complexul Amera Tower.

Compania cu capital german E.ON a devenit cel mai important angajator al anului în serviciile financiare şi de contabilitate din Transilvania. În complexul de birouri Amera Tower din Cluj, de la ieşirea spre Baciu, firma germană a angajat un batalion de contabili.

600 de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor financiare sunt create la Cluj de către compania germană E.ON. Conducerea acesteia a decis să concentreze în Cluj-Napoca serviciile financiare a mai multor subsidiare din Europa.

Primele recrutări au avut loc în septembrie, iar, până la finalul lui 2012, 50 de contabili erau angajaţi în total. Iar prima zi lucrătoare din ianuarie a adus alţi 21 de angajaţi. „Angajaţii noştri de la Cluj au încheiat, de exemplu, anul fiscal pentru compania noastră din Suedia. Şi au făcut acest lucru foarte bine”, a declarat reprezentantul conducerii centrale a holdingului german, Edgar Aschenbrenner. Managerul E.ON a adăugat că „au existat patru criterii care ne-au convins să alegem România şi oraşul Cluj-Napoca.

Acestea se referă la masa de talente din care se pot alege angajaţii pentru acest centru, abilităţile lingvistice care există într-un astfel de loc, costurile operaţionale şi infrastructura.

Sunt foarte optimist că acest centru va fi unul de succes, dacă facem comparaţie cu alte companii din industrie. Sunt impresionat de abilităţile colegilor care lucrează aici”. El a venit, împreună cu managerul general al E.ON România, Frank Hajdinjak. „Acest Centru de Servicii întăreşte semnificativ poziţia Grupului E.ON în România. Pentru investitori sper că acesta va fi un semnal de încredere şi astfel se vor atrage mai multe investiţii în România. De la venirea sa pe piaţa românească, în 2005, E.ON a investit peste 4,4 miliarde de lei. Am continuat să investim şi în perioada de criză şi o vom face şi mai departe”, a declarat Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România. La deschiderea centrului de servicii, cu o suprafaţă totală de peste 2.000 de metri pătraţi, a

asistat şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. „Este un lucru pozitiv faptul că, iată, într-o perioadă de criză, marile companii încă investesc. Acesta este un semnal de încredere în economia românească şi, de aceea, Guvernul României este decis să acorde tot sprijinul acelor companii precum E.ON care creează locuri de muncă şi care investesc în România. Tratăm acest grup cu o importanţă deosebită, cu toată atenţia. Un grup care investeşte în România aproape un miliard de euro nu poate să fie tratat decât ca un partener serios. De aceea vom sprijini Grupul E.ON în proiectele pe care le are şi îi asigur pe toţi cei care doresc să investească în energie că vor avea tot sprijinul necesar din partea Guvernului“, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

Un semnal puternic De asemenea, fostul premier al României, primarul Clujului, Emil Boc, a declarat că această investiţie este un semnal puternic dat spre mediul de afaceri din întreaga Europă. „Salut investiţia E.ON din municipiul Cluj-Napoca. Aceasta confirmă statutul Clujului de centru de dezvoltare a Transilvaniei şi avantajul competitiv pe care oraşul nostru îl are prin prezenţa universităţilor şi a unei forţe de muncă bine pregătite şi calificate. Prezenţa E.ON prin noua investiţie de la Cluj va deschide poarta şi pentru alţi investitori care să vină în oraşul nostru, având în vedere prestigiul şi performanţa E.ON în Europa şi în lume”, a afirmat Emil Boc. E.ON are în România subsidiare în domeniul energiei electrice şi gazului metan şi este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe această piaţă. De la intrarea grupului german în România, acesta a realizat investiţii totale de circa un miliard de euro.

14

construcții

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARCON, mai aproape de șantierele capitalei

de Andreea Costea

La 18 ani de la demararea afacerii în Sfântu Gheorghe, Arcon s-a remarcat drept una din cele mai importante companii naționale din zona producției de termo și hidroizolații, reușind în 2012 să se aproprie și de șantierele Bucureștiului, prin achiziția companiilor Corina Gealan şi Amvic.

Începând din 2012, Arcon a dezvoltat și o facilitate de producție de tencuieli decorative și vopsele, cu o capacitate de 45.000 tone anual. O altă direcție de dezvoltare industrială a companiei o reprezintă producția de polistiren expandat, în prezent societatea deținând una dintre cele mai mari și mai moderne capacități de producție la nivel național.

Prima linie de polistiren expandat a fost inaugurată în octombrie 2005, iar investiția în acest sector se ridică la peste 8 milioane de euro. Pentru acoperirea cererii în zona programelor de termoizolații, Arcon a dezvoltat propriul sistem termo, Arcotherm, care a fost implementat în primul proiect național de reabilitare termică integrală a unui cartier de blocuri de locuințe.

Cea de-a doua linie de producție de polistiren expandat a fost inaugurată la Sfântu Gheorghe în vara anului 2012.

Odată cu noua facilitate de producție, capacitatea celor două linii a ajuns la 900.000 mc.

Noua investiție a fost demarată în 2008 și a presupus extinderea halelor de producție și depozitare. În 2009, echipamentele au fost contractate de la producătorul italian Nuova Idropress, iar în 2010 au urmat fazele de instalare și testare.

Odată cu inaugurarea noii linii, Arcon a fost pregătită pentru a-și dubla capacitatea de producție, care în prima parte a anului a fost de 5.500 de blocuri de polistiren expandat.

Totodată, compania Arcon are în curs de patentare la OSIM şi un sistem inovativ de reabilitare a acoperişului - Arco termo-hidro, bazat pe membranele termoadezive şi polistiren expandat profilat.

Cifră de afaceri în creștere Deși a avut de înfruntat dificultăţile economice provocate de criza economiei naționale şi globale, compania a reușit să încheie anul 2012 pe plus. Așa cum explică directorul general Arcon, Ioan Țițeiu, după primele 10 luni ale anului, cifra de afaceri s-a apropiat de 28 de milioane de euro, în creștere cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă a anului trecut. “Rezultatele pozitive din 2012 au fost generate de creşteri ale ambelor grupe de produse ale Arcon. Mai exact, membranele bituminoase au un avans de aproximativ 17 procente la sfârșitul lunii octombrie, iar vânzările de polistiren expandat s-au apreciat cu 10 procente faţă de aceeaşi perioadă din 2011”, a mai explicat Ioan Țițeiu.

Cum era de așteptat, una din direcțiile de dezvoltare pe care s-a axat compania au fost exporturile. O bună parte din acestea s-au îndreptat către Grecia, Bulgaria, Ungaria sau Cipru. În același timp, în 2012, Arcon și-a consolidat relațiile de business cu Malta, Cehia și țările arabe. “În 10 luni din 2012 am exportat membrane bituminoase în valoare de 3 milioane euro, o cifră mai mare cu 58% faţă de anul trecut”, a declarat Ioan Ţiţeiu.

Profit “piratat” de firme fantomă Cu toate că exporturile au crescut consistent cifra de afaceri, prin comparație, la capitolul profit compania înregistrează o marjă mai mică. Directorul spune că piaţa de polistiren a fost în 2012 puternic afectată de producătorii "pirat" care oferă produse de calitate proastă şi practică preţuri de dumping. La aceasta s-a adăugat instabilitatea cursului valutar, creșterea prețurilor la materiile prime și energie, dar și o serie de insolvențe din industria de profil. Cu toate acestea, Arcon încheie 2012 cu un ton optimist, bazat pe noile dezvoltări și achiziții pe care le-au reușit în acest an.

Astfel, compania are în vedere dezvoltarea grupei de produse formată din vopsele şi tencuieli. “Noua noastră facilitate de producţie funcţionează sub brandul ARCO şi este localizată în halele fostei fabrici de mase plastice PLASTICO Sf. Gheorghe pe care am achiziţionat-o la începutul acestui an”, mai spune Ioan Ţiţeiu. În plus, poate unul dintre cei mai importanți pași a fost demararea procedurii de achiziție a companiilor Corina Gealan şi Amvic, businessuri conexe actualei baze de producţie. “Căutam oricum să relocăm o linie de producţie lângă Bucureşti, însă ar fi durat mai mult să demarăm o investiţie în Capitală. S-a ivit această oportunitate, care, prin concretizarea ei, ne aduce mai aproape de șantierele Bucureștiului”, a încheiat Ioan Ţiţeiu.

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15

Guhring aduce tehnologia de vârf la Cluj de Claudiu Pădurean

Compania germană Guhring a creat la Cluj un centru tehnologic, unde inginerii români proiectează uneltele cu ajutorul cărora sunt fabricate maşinile Audi sau BMW.

Una dintre cele mai valoroase echipe de ingineri români lucrează la Cluj, într-un centru tehnologic aparte, pentru gigantul german Guhring. Ei participă la crearea unor proiecte care se concretizează în maşini şi unelte speciale, folosite de companii de top. Printre acestea se numără compania americană Emerson, care reprezintă un adevărat pionier în domeniul industrial, ori compania ARKK, care lucrează pentru clienţi extrem de importanţi din industria auto germană, cum ar fi BMW sau Audi. Faptul că există companii de nivel global care se bazează pe proiectele inginerilor clujeni arată măsura calităţii muncii pe care o desfăşoară.

Începutul, în 2008 Începutul actualului centru tehnologic, care funcţionează întro hală modernă de la marginea Clujului, datează din anul 2008. Managerul clujean Dan Preja, care lucra de trei ani şi jumătate într-o altă companie germană, s-a întâlnit cu directorul general al diviziei OEM (Original Equipment Manufacturing) din cadrul Guhring, care l-a convins să se alăture acestei echipe. Astfel, Dan Preja a intrat într-o lume a excelenţei, dedicată mai ales proiectelor speciale, care presupun cele mai mari provocări profesionale. ”Guhring are 55 – 60 la sută scule speciale şi abia restul scule de catalog. Iar dintre cele speciale pot fi unele care diferă total de cele din catalog, iar altele care diferă doar în anumite detalii”, spune Dan Preja. Mai mult, compania germană oferă, pentru sculele sale, nouă tipuri de acoperire metalică.

Începuturi modeste Managerul clujean îşi aminteşte faptul că, în 2008, afacerea a pornit la drum cu cinci oameni. Trei dintre ei erau studenţi ai Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, ce se aflau la practică la Guhring Germania. Apoi, li s-a mai alăturat un coleg care se afla la pregătire în Germania. Începuturile au fost modeste. Cei şase angajaţi ai centrului tehnologic de la Cluj lucrau într-o sală închiriată de la Universitatea Tehnică, în sediul de pe Bulevardul Muncii. Ei au rămas în aceeaşi clădire din 2008 până în 2011. Dan Preja se mândreşte cu faptul că în ciuda crizei a reuşit să salveze locurile de muncă şi să dezvolte compania într-un domeniu de nişă. Şi asta pentru că evoluţiile economice influenţează direct comenzile pentru centrul tehnologic Guhring de la Cluj, astfel că acesta reprezintă un indicator foarte sensibil şi precis al tendinţelor din industrie. În România, de exemplu, inginerii clujeni lucrează pentru clienţi precum Dacia, Ford ori Delphi Turbo Systems din Iaşi. La început, inginerii clujeni au lucrat mai ales pentru documentaţii 2 D şi pentru proiecte 3 D simple, însă, în prezent, lucrează la proiecte cu o complexitate foarte ridicată.

Progrese susţinute de muncă Progresele au venit în urma unei munci susţinute, bine planificate şi metodice. Iar munca inginerilor români este parte integrantă din proiectele realizate de echipele Guhring la nivel global. De exemplu, trei dintre proiectele concepute de inginerii companiei cu capital german au fost încorporate în motorul EcoBust de la Ford, care a fost declarat ”motorul anului 2012”. Implicarea inginerilor Guhring în proiectele clienţilor merge până într-acolo încât, de exemplu, reprezentanţii centrului tehnologic din Cluj iau în calcul deschiderea unor birouri lângă uzinele Dacia sau Ford, pentru a creşte operativitatea răspunsurilor la solicitări, precum şi gradul de interacţiune dintre clienţi şi inginerii care lucrează în cadrul acestei firme. Şi asta pentru că munca lor presupune o complexitate sporită. Catalogul Guhring include 44.000 de produse, iar inginerii clujeni sunt ”calibraţi” pentru a lucra pentru proiecte speciale, care îmbunătăţesc şi mai mult oferta companiei germane. Iar pentru a oferi inginerilor români şansa să participe la realizarea unor proiecte complexe, în 3D, compania germană a investit în baza materială, extrem de performantă, dar şi în partea IT&C, inclusiv într-un portal special, care permite o interacţiune sporită cu companii precum Daimler.

Iar investiţiile vor continua în paralel cu În prezent, Guhring România preacceptarea unor noi proiecte provocasupune o structură complexă. La toare. În prezent, 80 la sută dintre Sibiu există o fabrică cu trei linii de proiectele Guhring sunt destinate indusproducţie, un centru de reascuţire triei auto, 10 la sută industriei aeronauşi o echipă de vânzări. La Cluj tice, adică unor parteneri precum funcţionează un centru tehnologic, Boeing, Airbus sau Eurocopter, iar 10 la format din 31 de angajaţi. sută altor industrii.

Guhring România

16

Industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrem Invest, două decenii de inovaţie Adrem Invest, o companie care a înregistrat afaceri în creştere în perioadă de criză, a ajuns la cifra 20 de când activează pe piaţa din România şi din străinătate. Ce au însemnat aceşti ani, ce provocări a întâmpinat conducerea Adrem Invest timp de două decenii, ce înseamnă succesul pe o piaţă concurenţială sunt întrebări la care Corneliu Bodea, vicepreşedinte Adrem Invest, ne-a răspuns fără ocolişuri.

Reporter: Aţi aniversat în 2012 două decenii de existenţă.

Cum a încolţit afacerea Adrem Invest şi unde se poziţionează compania astăzi?

Corneliu Bodea: Anul 2012 reprezintă anul care a marcat cei 20 de ani de prezenţă pe piaţa din România, dar şi din străinătate. Am înfiinţat compania în 1992 fără a avea o strategie de business foarte clară, ci ne-am bazat în mare măsură pe intuiţie. Adrem Invest este o afacere care a pornit din dorinţa unui cercetător, fratele meu, de a inova şi s-a consolidat de-a lungul anilor, devenind ceea ce este astăzi. Adrem Invest însemna, în 1992, Adrian şi Corneliu Bodea şi o idee. În 2012, Adrem Invest a devenit un business de peste 30 de milioane euro cifră de afaceri, patru divizii bine definite în cadrul cărora compania realizează proiecte de mare amploare în România şi pe patru continente, patru domenii specializate în Ingineria Proceselor, SCADA & Automatizări, Servicii Integrate, Energii Verzi, peste 800 de angajaţi români şi străini, o companie în Elveţia şi una în SUA, birouri în 6 ţări şi o continuă dorinţă de extindere, inovare şi dezvoltare a companiei.

Strategii în vremea crizei Rep.: Spre deosebire de multe companii, Adrem Invest sa dezvoltat puternic şi în perioada crizei, care a fost strategia dvs.?

Corneliu Bodea: Este adevărat că, în ultimii patru ani, Adrem Invest a înregistrat o creştere considerabilă. Dintotdeauna, perioadele de crize au fost momentele în care un business poate dispărea sau poate creşte. Este foarte importantă abordarea strategică în această perioadă: adopţi strategia safe şi aştepţi să treacă perioada dificilă, poate vei supravieţui, sau cauţi să identifici oportunităţi de business şi soluţii alternative de consolidare şi creştere a business-ului.

Noi am adoptat strategia diversităţii de servicii şi produse oferite. Astfel, o dată cu externalizarea serviciului de citire contoare de energie electrică de către CEZ Distribuţie, am înfiinţat divizia de Servicii Integrate care s-a dezvoltat în ultimii patru ani prin alte preluări, dar şi prin servicii dezvoltate de către noi, precum mentenanţa reţelelor de joasă şi medie tensiune.

Rep.: Cât a cântărit în strategia dvs. resursa umană?

Corneliu Bodea: Pe lângă toate aceste componente strategice de business, calitatea oamenilor pe care îi includem în echipa noastră este esenţială. Procesul de recrutare pe care îl utilizăm are ca obiectiv selectarea celor mai potriviţi oameni pentru companie, atât ca profesionalism cât şi din punct de vedere al compatibilităţii cu valorile Adrem Invest.

Odată deveniţi membri ai echipei companiei noastre, oamenii intră într-un program permanent de pregătire profesională pentru a menţine standardul pe care ni l-am impus.

Strategia noastră se bazează pe creşterea competenţelor personalului Adrem Invest şi motivarea acestuia ceea ce duce la creşterea susţinută a companiei, nivel operaţional, vânzări, cifră de afaceri.

Rep.: Cum v-aţi răsplătit angajaţii?

Corneliu Bodea: Alături de ambasadorul nostru Dumitru Prunariu am organizat o serie de întâlniri aniversare pentru angajaţii noştri din toată ţara. Ne-am reconfirmat faptul că suntem o echipă puternică, condusă de aceleaşi valori – Implicare, Responsabilitate, Respect, Ambiţie, Rigurozitate - şi aceeaşi misiune: „Suntem o companie care oferă servicii şi soluţii de inginerie pentru probleme legate de aplicaţiile industriale şi energetice. Responsabilitatea, angajamentul, respectul şi competenţa sunt valorile în care credem, acestea stând şi la baza strategiei noastre. Misiunea noastră este de a fi o companie orientată către client, iar prioritatea noastră este satisfacerea nevoilor acestuia. Scopul nostru este de a creşte profitabilitatea companiei şi eficienţa proiectelor clienţilor noştri, folosind din plin experienţa, dedicaţia şi pregătirea personalului companiei noastre”.

Secretul succesului Adrem Invest Rep.: Este greu să fim recunoscători, dar îndrăznesc să vă întreb ce v-a oferit dvs. România?

Corneliu Bodea: În cele două decenii, România ne-a ajutat să devenim ceea ce suntem în prezent, cu bune şi rele. Ne-a oferit, mie şi fratelui meu, mediul necesar pentru a ne educa şi de a ne dezvolta. Ne-a creat un cadru care ne-a permis să identificăm şi să profităm de oportunităţile de afaceri ivite într-un climat competitiv, care ne-a oferit şansa de a acumula o imensă experienţă de business. Bineînţeles, întotdeauna este loc de mai bine. Ne-am fi dorit un cadru legislativ mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bine reglementat, pe anumite segmente, un sistem de învăţământ mai performant, susţinerea tinerei generaţii, crearea unui mediu propice dezvoltării ştiinţei de care va beneficia întreaga lume. Ne-am fi dorit, de asemenea, o infrastructură cu un ritm de dezvoltare mai accentuat, un sistem juridic mai eficient şi un mediu care pune preţ pe valoare într-o măsură mai mare.

Rep.: Aţi vorbit şi de neajunsuri, ce aşteptări aveţi dvs. de la ţara noastră?

Corneliu Bodea: În acelaşi timp, România ar trebui să susţină mult mai intens afacerile româneşti pentru că, în fond, reprezintă ţara. Antreprenorilor români trebuie să li se ofere suport, să aibă curajul să demareze o afacere, să facă o investiţie, să rişte, pentru că, astfel, mediul de afaceri local se va dezvolta, iar România nu va putea decât să beneficieze de pe urma acestei evoluţii a ţării. Pe de altă parte, este general valabil pentru toate ţările lumii că stabilitatea creşterii economice a unui stat constă şi în raportul existent între investiţiile străine şi investiţiile locale. Antreprenori locali puternici înseamnă stabilitate, coerenţă şi interes crescut pentru dezvoltarea pe orizontală atât în economie cât şi în societate.

Rep.: Care este potenţialul pieţei româneşti?

Corneliu Bodea: Piaţa românească are un potenţial enorm de dezvoltare şi consider că susţinerea oferită de către companiile româneşti, din toate industriile, este vitală. Noi oferim suport pentru industria energetică şi industrială românească deja de 20 de ani şi vom continua şi în viitor.

Rep.: Care este secretul succesului Adrem Invest?

Corneliu Bodea: Consider că am ajuns în al 20-lea an de existenţă pentru că tot ceea ce facem noi, întreaga noastră activitate are la bază pasiunea, competenţa şi eficienţa. Şi mai mult, tot ceea ce facem are ca obiectiv strategic dezvoltarea pieţei româneşti şi îmbunătăţirea brandului de ţară: creşterea continuă şi susţinută a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii, realizarea de exporturi de tehnologie utilizând creativitate „made in Romania”, achiziţionarea unor companii străine, dar şi investiţiile în dezvoltarea continuă a competenţei angajaţilor prin programe de training şi dezvoltare profesională şi personală.

Industrie

17

Responsabili faţă de tineri Rep.: Se spune că trebuie să întorci o parte din ceea ce ţia oferit comunitatea în care te-ai dezvoltat, cum s-a transpus acest lucru în politica socială a companiei?

Corneliu Bodea: Ne dorim să susţinem în continuare evoluţia societăţii, pe mai multe paliere. Astfel vizăm sprijinirea educaţiei în România, dorim să oferim mai multe posibilităţi de dezvoltare tinerelor generaţii, să putem să îi îndrumăm către meserii mai complexe şi care implică mai multă muncă din partea lor, dar care sunt uneori mult mai satisfăcătoare. În acest sens, în al 20-lea an de activitate pe piaţa din România am decis că este momentul să mulţumim şi să recompensăm societatea pentru susţinerea oferită de-a lungul timpului. Astfel am derulat anul acesta un Program de Responsabilitate Socială, Şcoala de Inovaţie, prin intermediul căruia am dorit să ne implicăm activ în educarea tinerei generaţii. În cadrul acestui program am oferit elevilor de liceu din trei oraşe în care compania noastră este prezentă, un plus de cunoştinţe şi informaţii utile, bazândune pe experienţa pe care noi, Adrem Invest, am acumulat-o în domeniul Inovaţiei şi Creativităţii. Programul a constat în primă fază într-o serie de cursuri susţinute de profesori renumiţi, ce au utilizat tehnici de predare moderne şi interactive, de pe urma cărora au beneficiat atât elevii ce vor participa cât şi cadrele didactice.

Rep.: Aţi avut o activitate susţinută şi în domeniul cercetării, cum veţi continua în acest sector?

Corneliu Bodea: O altă direcţie pe care dorim să ne continuăm dezvoltarea, dar şi susţinerea României este ştiinţa, aşa cum probabil ştiţi deja, noi am patentat o tehnologie de vidare a oţelului lichid folosind pompe mecanice, tehnologie care se utilizează în prezent în domeniul metalurgiei în ţări de pe patru continente. Descoperirile ştiinţifice au fost şi vor fi întotdeauna benefice unei ţări, brand-ului de ţară, imaginii şi, implicit, reputaţiei. În plus, descoperirile ştiinţifice, indiferent de domeniul în care sunt realizate, sunt un „bun” al întregii omeniri. De aceea, întreaga societate trebuie să susţină aceste iniţiative, fie că vin de la instituţii publice, fie de la companii private româneşti.

Summary 2012 was the year that marked the anniversary of 20 years on the Romanian and international market of Adrem Invest. e company is a business that started from a researcher’s desire to innovate and became consolidated over the years to eventually become what it is today. Adrem Invest meant, in 1992, Adrian and Corneliu Bodea plus an idea. In 2012, Adrem Invest became a business with a turnover of over 30 million, four welldefined divisions in which the company deploys large-scale projects in Romania and on four continents, four specialised areas in Process Engineering, SCADA & Automation, Integrated services, Green Energy, more than 800 Romanian and foreign employees, a company in Switzerland and one in the USA, offices in 6 countries and a desire for the permanent expansion, innovation and development of the company.

18

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, răspunde la provocarea Transilvania Business

De ce preţul gazului intern trebuie să crească? de Alin Bolbos

6 decembrie 2012. În apropiere de Anapa, la malul Mării Negre, preşedintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de lansare oficială a şantierului noului gazoduct gigant al Gazpromului, South Stream, care va lega Rusia de Europa. România nu este parte a acestui proiect. Între timp, Bulgaria – parte a South Stream, dar şi a Nabucco – a ieftinit gazele cu 10%, iar România va creşte preţurile cu cca. 10%. Unde a greşit, dacă a greşit, România?

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie(ANRE) a decis recent scumpirea gazului cu până la 10% până la finalul anului 2013. Explicaţia oficială este că România trebuie să liberalizeze treptat piaţa de gaze, până la momentul în care preţul gazului intern va converge către cel de import.

La momentul actual, Romgaz vinde gazul la un preţ de 130150 de dolari pentru 1000 de metri cubi, în timp ce Gazprom cere aproximativ 430 de dolari pentru aceeaşi cantitate, care ar urma să scadă cu 14%, respectiv 60 de dolari.

“Nu vor exista ieftiniri timp de mulţi ani de acum înainte, cel puţin până în 2017, când, conform angajamentelor asumate în faţa UE şi FMI, trebuie să se finalizeze deschiderea totală a pieţei, ceea ce presupune creşteri graduale de preţ.

Până acum preţul gazului a fost ţinut politic jos. Profitul pe care-l face Romgaz provine de la vânzarea gazului către marii consumatori industriali, nu către populaţie. Dacă ar rămâne doar cu ceea ce vinde către populaţie, Romgaz ar face pierderi. Preţul gazului din intern trebuie să crească.

Chiar dacă, prin absurd, Gazprom ar ieftini gazele cu 50%, preţul gazului la populaţie tot ar urca, pentru că asta presupune liberalizarea pieţei”, a explicat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, instituţia autorizată care reglementează inclusiv piaţa gazelor naturale din România. El a adăugat că este firesc ca un bun naţional – precum gazele naturale - să se vândă la un preţ cât mai mare, pentru că “banii se întorc în PIB”, menţionând că mai mulţi bani pe gaz înseamnă mai mulţi bani pentru investiţii. În opinia lui Havrileţ, în cazul gazelor naturale, avantajul este că eSouth Stream va avea o lungime de xistă resurse noi, ca de exemplu gazele 2.500 km, iar primul tronson ar de şist, dar preţul va creşte oricum urma să intre în funcţiune la sfârşimult faţă de cel actual, întrucât "gazul tul anului 2015, cu o capacitate de natural este o resursă, o bogăţie a 16 miliarde metri cubi pe an. Apoi, oricărei ţări şi orice stat trebuie să până în 2018 vor fi adăugate properceapă taxa reală". gresiv alte trei conducte. Obiectivul „La gaze, sigur, sunt surse importante, final - o capacitate anuală totală de altele decât cele care se exploatează 63 de miliarde metri cubi, echivaacum, mă refer la gazul de şist, ca o lentul a 10% din consumul de gaz probabilitate, la gazele din Marea Neanatural al UE estimat pentru 2020. gră, dar şi la conductele suplimentare Pentru tronsonul terestru, Rusia a de transport de tip Nabucco sau AGRI, semnat acorduri interguvernamencare vor traversa România în următorii tale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, ani.

Totuşi, consider că un preţ mediu Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, care se va stabiliza pe piaţa gazelor natiar realizarea părţii marine a neceurale va fi unul de 350-380 de dolari sitat negocieri cu Turcia. Surse din faţă de cel de 200 de dolari, pe care îl Gazprom declară că fiecare acord a avem acum. Mă refer aici la preţul însemnat concesii dureroase din gazului ca materie primă, la care se partea gigantului rus al gazelor. adaugă tarifele“, a mai spus Havrileţ.

South Stream – ruşii îşi consolidează monopolul

Bulgarii s-au împrietenit cu ruşii Totuşi, de ce bulgarii, care au şi ei un calendar propriu de liberalizare a pieţei de energie şi în plus nu au producţie proprie de gaze, au reuşit să anunţe o ieftinire a gazului cu 10% de la 1 ianuarie 2013? Răspunsul este simplu: pentru că au ştiut să gestioneze mult mai bine relaţia cu Rusia, jucând la două mâini, îmbrăţişând amândouă proiectele gigant anunţate - unul de Rusia (South Stream) - şi celălalt de UE (Nabucco). De menţionat că gazoductul europenilor, Nabucco, urmăreşte, în principal, să reducă dependenţa faţă de gazele ruseşti. Politica externă a României din ultimii ani nu a fost orientată prietenos spre Rusia, drept pentru care invitaţia oficială la proiectul South Stream nu a sosit, ca şi în cazul Bulgariei. Şi este din ce în ce mai evidentă diferenţa

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de viteză între Nabucco şi South Stream, primul având şanse de reuşită din ce în ce mai mici, pentru că furnizorii mari de gaze din Asia au bătut deja palma cu ruşii pentru gazoductele lor.

Soluţiile României Ce mai poate face România astăzi? Politica de contre cu Rusia, din ultimii ani, nu poate fi transformată repede şi uşor într-o mare relaţie de amiciţie. Europenii care susţineau abitir proiectul Nabucco au navigat uşor în lateral şi au devenit parteneri ai concurentului South Stream. În prezent, Gazprom (50%) îi are ca parteneri în South Stream pe itatlienii de la Eni (20%), pe francezii de la EDF (15%) şi pe germanii de la Wintershall (15%, membră a gigantului BASF). Ce i-a rămas României de făcut? Niculae Havrileţ crede că liberalizarea preţurilor la gazele din producţie internă poate fi o soluţie. Cu cât vindem mai scump, cu atât vom avea mai mulţi bani. Sună logic. Vorbim apoi de exporturi. Exportul de gaze naturale din România către statele UE va fi posibil din a doua parte a anului 2013, dar nu va fi realizat fizic, prin conducte, ci prin “backhaul”, o procedură care permite schimburile virtuale, susţine preşedintele

ANRE. “Introducerea schimburilor de gaze este o obligaţie faţă de Comisia Europeană, care va fi îndeplinită în partea doua a anului 2013, a afirmat Havrileţ.

Nabucco moare sau se transformă?

Proiectul Nabucco a pornit la drum având drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care este dependentă de Rusia. Era vorba despre construirea unui gazoduct, cu o lungime de 3300 km, care porneşte de la Marea Caspică şi ocoleşte Rusia. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2011 şi gazoductul ar fi trebuit să intre în exploatare în 2014. Costurile tot mai ridicate de execuţie, dar şi lipsa acordurilor cu marii furnizori de gaz din Asia au pus proiectul în stand-by. Furnizările din nordul Irakului erau prea riscante şi Turcia nu dorea să susţină kurzii irakieni cumpărând gazul lor. Opţiunea egipteană a fost respinsă din cauza „primăverii arabe", a războiului din Siria şi a contradicţiilor crescânde dintre Cairo şi Tel Aviv. Gazoductul transcaspic nu a fost construit şi din cauza poziţiei intransigente a Rusiei faţă de împărţirea Mării Caspice, iar ultima speranţă a proiectului Nabucco, Azerbaidjanul, preferă deja alte proiecte.

România este parteneră în acest proiect prin compania de stat Transgaz Mediaş SA. Acţionarii proiectului includ Bulgarian Energy Holding (BEH), Transgaz (România), Botas (Turcia), OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), fiecare dintre ele controlând un pachet de 16,67% din acţiuni. Recent, Consorţiul Nabucco a ajuns la un acord de principiu cu potenţialii investitori SOCAR, BP, Statoil şi Total şi consorţiul Şah Deniz "pentru a finanţa în comun costurile de dezvoltare pentru conducta Nabucco Vest până la luarea unei decizii privind selecţia rutei de export către Europa a gazelor de la Şah Deniz", se arată într-un comunicat al acţionarilor Nabucco. De asemenea, potenţialii investitori vor primi opţiuni pentru a prelua 50% din acţiunile consorţiului Nabucco.

19

20

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Preţurile la energia electrică se aliniază Acum câteva zile, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a explicat calendarul majorărilor la gazele naturale dar şi la energia electrică.

Potrivit acestuia, de la 1 ianuarie 2013 factura la energia electrică a crescut cu 6 procente, iar, începând cu 1 iulie 2013, preţul energiei electrice se va majora din nou cu 10%.

Tot cu 10% va creşte şi factura la gazele naturale. “Majorarea preţului la energia electrică se datorează susţinerii investiţiilor în energia regenerabilă care se calculează şi se plăteşte pe aceeaşi factură cu preţul energiei electrice şi care în acest an este undeva în jurul a patru lei pe lună de un consumator mediu care consumă în medie un megawatt pe an. Când vorbim de mărirea preţului la energia electrică, ne referim la 6%, un preţ care a crescut datorită faptului că anumiţi producători de energie electrică, în special în domeniul hidro - pentru că a fost secetă -, dar şi în zona nucleară, au avut pierderi în anii precedenţi pentru că nu li s-au recunoscut anumite costuri de producţie", a declarat Niculae Havrileţ. Potrivit acestuia, "la data de 1 iulie, o cantitate de 10% din producţia de energie electrică din zona reglementată se va transfera în piaţa concurenţială, ceea ce ar însemna o ajustare de preţ de 1% 2%, care ar însemna, tot aşa, un doi lei pe o perioadă de şase luni. Este, practic, o ajustare". Havrileţ a anunţat că scumpirile nu se opresc aici şi că procesul va continua până în 2017. "Avem în 2014 o tranşă la 1 ianuarie de reglementare tot de 10%, deci tot un impact de 2% - 3% în cadrul facturii. La fel la 1 iulie anul viitor. Deci, vor fi două dereglementări de către 10%, însemnând în 2014 un spor de 4%. 2015, la fel, sunt tot două etape, tot un 4%, în 2016 la fel şi în 2017 am putea spune că programul se încheie. Deci este vorba de o creştere etapizată de aproximativ 4% în fiecare an, până în 2017", a adăugat el.

Potrivit acestuia, prima tranzacţie de tip backhaul este programată pentru luna martie a anului 2013, când Transgaz va organiza o licitaţie pentru transportul unei cantităţi de 50.000 de metri cubi de gaze pe zi prin reţeaua proprie pentru o companie din afara ţării care mai întâi cumpără gazele din România şi apoi le vinde pe piaţa locală. În mod corespunzător, o companie românească poate derula o operaţiune similară pe orice piaţă din UE. Transgaz are posibilitatea să acorde contractul şi pe principiul primul venit-primul servit, a precizat Havrileţ.

România are o singură conexiune pentru transportul gazelor cu ţări din Uniunea Europeană, cu Ungaria, pe ruta Arad-Szeged, însă aceasta permite deocamdată doar importul de gaze.

Havrileţ a adăugat că prin tranzacţiile de tip backhaul vor fi vândute cantităţi relativ mici de gaze, de 300-400 milioane metri cubi pe an, pe măsura capacităţii fizice de interconexiune. Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de România faţă de FMI şi Comisia Europeană (CE). CE a declanşat în luna octombrie procedura de infringement în cazul României pentru că nu asigură exportul de gaze. În opinia lui Havrileţ, este de aşteptat ca procedura de infringement să fie oprită odată ce România va introduce posibilitatea schimburilor transfrontaliere de gaze naturale prin contracte de tip backhaul.

Principalii producători de gaze din România sunt compania

de stat Romgaz Mediaş şi OMV Petrom (SNP), din grupul austriac OMV. Cele două companii asigură aproximativ două treimi din necesarul de gaze, iar diferenţa este importată, în principal, din Federaţia Rusă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

energie

21

Termocentralele hunedorene devin competitive de Carmen Cosman

Cea mai nouă entitate energetică din România, Complexul Energetic Hunedoara, a încheiat anul pe plus, cu cele două termocentrale înglobate încă din toamna anului trecut. Acum se pregăteşte pentru fuziunea prin absorbţie a unităţilor miniere viabile din Valea Jiului.

Investiţii în retehnologizare şi modernizare. Despre toate acestea pot vorbi responsabilii Complexului Energetic (CE) Hunedoara, după ce au încheiat anul 2012 pe plus. Noua entitate energetică funcţionează de la 1 noiembrie 2012 cu cele două termocentrale din Hunedoara, Paroşeni şi Mintia, iar primele luni de activitate sunt promiţătoare, mai ales în perspectivă. „Complexul energetic a avut două luni de funcţionare, am închis anul pe plus şi, începând de la sfârşitul acestei luni, probabil va începe fuziunea cu Societatea Naţională a Huilei (SNH)”, a explicat Costel Alic, directorul CE Hunedoara. Pe ultima sută de metri, anul trecut, minele viabile din Valea Jiului – Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan – au fost scoase din Compania Naţională a Huilei şi au fost trecute pe SNH, o entitate nouă, curată, aşa încât să poată fi înglobate în CE Hunedoara fără datorii. Celelalte trei unităţi miniere care s-a considerat că nu sunt competitive – Petrila, Paroşeni şi Uricani – sunt coordonate de Societatea Naţională de Închideri de Mine şi au intrat pe program de închidere şi ecologizare ce va fi finalizat în 2018. Cele patru exploatări mai performante vor avea viitor în cadrul CE Hunedoara. „Va începe fuziunea prin absorbţie a celor patru mine viabile, a SNH de fapt, complexul având ca structură trei sucursale: Sucursala Paroşeni, Sucursala Minieră şi Sucursala Deva. Ne propunem să fim un lucrător pe piaţa regională şi urmează să discutăm o lege a complexului, ca şi companie de siguranţă”, a mai spus Alic. Vorbim despre un tot unitar cu un singur buget împărţit celor trei sucursale. Un buget întocmit, dar care trebuie discutat şi cu FMI şi abia apoi aprobat de Parlament. Iar încheierea anului pe plus aduce şi posibilitatea accesării de credite de la bănci, cu garanţii de stat, în vederea dezvoltării complexului energetic. Costel Alic spune că fuziunea cu cele patru unităţi miniere se va face firesc, iar complexul nu va fi tras în jos de cheltuielile de exploatare de la cele patru unităţi miniere ce vor fi înglobate. Asta cu atât mai mult cu cât oricum sunt în interdependenţă economică de ani de zile, huila din Valea Jiului fiind livrată strict către Termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură şi acum fondurile de funcţionare.

Iar ca lucrurile să meargă mai lin în perioada următoare şi energia produsă la Hunedoara să aibă un preţ competitiv pe piaţă va fi pus în aplicare un program investiţional etapizat. „Pe partea de mineri există un program, pe partea energetică există un program. Complexul şi-a făcut programul şi pe partea minieră, şi pe partea energetică şi va trebui să alocăm cam 100 de milioane, dacă nu chiar 120 de milioane pe partea energetică şi vreo 40 de milioane pe partea minieră, în prima fază”, a explicat directorul CE Hunedoara.

Asta înseamnă programul stabilit pentru acest an, chiar dacă lucrările în sine vor dura 2 – 3 ani, însă anul viitor programul investiţional va trebui completat cu alte lucrări investiţii. Iar banii sunt din bănci şi surse proprii.

Mineri restructuraţi în 2013

Dar, în timp ce la CE Hunedoara lucrurile par să intre pe făgaşul normal, în Valea Jiului continuă procesul de restructurare şi 500 de mineri urmează să plece acasă. Toţi cei care urmează să fie disponibilizaţi lucrează la exploatările miniere neviabile din Valea Jiului, care fac parte din Societatea Naţională de Închideri de Mine. Liderii de sindicat spun însă că acest lucru se va resimţi din plin la nivelul comunităţilor locale. "Este un moment greu ca de fiecare dată, în fiecare an când mai multe persoane din cadrul acestei societăţi din Valea Jiului nu pornesc într-un an nou cu dreptul, ci vor pleca din sistem", a declarat Zoltan Lacataş, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Minerii care vor rămâne fără loc de muncă în această iarnă, ar putea primi, pe lângă ajutorul de şomaj, şi salarii compensatorii.

t a

i ”

22

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Janos Magda:

Relaţiile româno-maghiare nu au intrat în criză! de Claudiu Pădurean

Noul consul general al Ungariei de la Cluj, Janos Magda, pledează pentru strângerea relaţiilor economice între Ungaria şi România, care pot trece împreună peste efectele recesiunii în care a intrat zona euro.

Ungaria continuă să rămână unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai României. În ciuda crizei economice din ultimii ani, relaţiile dintre cele două ţări au continuat să se dezvolte. În prezent, aceste relaţii economice au atins nivelul unui parteneriat strategic. Iar oamenii de afaceri din cele două ţări au învăţat să aibă încredere unii în alţii, să dezvolte proiecte comune şi să acceseze împreună proiecte europene. Autorităţile din cele două ţări încurajează dezvoltarea parteneriatelor. Noul consul general al Ungariei de la Cluj, Janos Magda, este unul dintre principalii actori ai dinamizării parteneriatului economic dintre cele două ţări.

Reporter: Cum evaluaţi în acest moment relaţiile economice româno-maghiare?

Janos Magda: Relaţiile economice româno-maghiare au continuitatea curgerii Dunării, care leagă cele două ţări din timpuri străvechi până azi şi care dă posibilitatea oamenilor să-şi dezvolte relaţii economice, afaceri reciproc avantajoase, indiferent de criza economică, indiferent de vremea rea sau bună.

Relaţiile economice româno-maghiare nu au intrat în criză, conducătorii de societăţi comerciale, oamenii de afaceri se caută reciproc, negociază şi-şi dezvoltă afacerile. Suntem mulţumiţi şi cred că şi partea română este mulţumită de evoluţia relaţiilor economice din ultimii ani.

Câteva date importante: în anul 2011, exportul românesc către Ungaria a ajuns la 2.516,1 milioane de euro, în timp ce importul la 4.778,9 milioane de euro. Balanţa anului 2010 a fost de 2.126,4 milioane de euro şi a crescut în 2011 până la 2.236,4 milioane de euro şi, anul trecut, comerţul exterior s-a apropiat de 2 miliarde de euro după primele nouă luni.

Pentru România, ca partener comercial, Ungaria este pe locul trei în topul volumului de mărfuri importate şi pe locul 5 la cele exportate.

Semne de îmbunătăţire continuă Reporter: Există o prognoză legată de evoluţia acestor relaţii economice pe termen mediu?

Janos Magda: Balanţa circulaţiei de mărfuri în comerţul exterior arată semnele de îmbunătăţire continuă. Comerţul exterior al Ungariei s-a dovedit a fi o resursă determinantă a dezvoltării economiei ungare deschise, de dimensiuni modeste. Aceasta nu se datorează numai faptului că economia maghiară, datorită dimensiunii ţării şi a caracteristicilor ei naturale este constrânsă să facă comerţ exterior, ci şi faptului că politica economică, prin deschiderea rapidă faţă de pieţele externe, a făcut ca Ungaria să fie deosebit de

”Marea încercare priveşte criza economică şi financiară care încă nu şi-a epuizat toate resursele, continuând să sfâşie economiile Ungariei şi României. În pofida necesităţii de a se crea noi locuri de muncă şi de a se adopta măsuri de creştere economică, în continuare sunt presiuni imense la adresa celor două ţări. Pentru România privind privatizarea unor unităţi economice importante, aceste presiuni angrenează în mod indiscutabil noi concedieri, deci dispariţia unor locuri de muncă”

Janos Magda, consulul general al Ungariei la Cluj atractivă investiţiilor de capital circulant străin orientat spre export şi care participă la modernizarea economică.

Atât Ungaria, cât şi România, sunt economii destul de mici, PIB-ul celor două ţări având valori apropiate - 100,6 mi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

liarde euro, respectiv 136,5 miliarde euro - conform datelor statistice din anul 2011. Evoluţia economiilor celor două state este direct dependentă de situaţia economică a zonei euro, principalul exportator şi importator de capital.

Credem însă că există resurse şi potenţial în economia maghiară ca trendul crescător să învingă greutăţile crizei care afectează, în prezent, întreaga Europă.

Reporter: Cum pot fi ele susţinute şi dezvoltate?

Janos Magda: Creşterea economică din ambele ţări s-a dovedit a fi nesustenabilă, conducând la acumularea de dezechilibre macroeconomice externe (nivelul ridicat al deficitului de cont curent, în principal în România).

Susţinerea şi dezvoltarea evoluţiei economice depind în mare măsură atât de resursele financiare ale celor două ţări care se pot aloca la dezvoltarea relaţiilor economice pentru IMM-uri, cât şi de încrederea unul în altul a oamenilor de afaceri din Ungaria şi România. În Cluj nu ducem lipsă de încredere şi putem pune laolaltă resursele de care dispunem.

Modelul vi l-am arătat în 16 noiembrie cu ocazia Forumului oamenilor de afaceri româno-maghiare organizat în colaborare cu autorităţile locale din Cluj.

Domenii de interes Reporter: Care sunt principalele domenii de interes pentru investitorii maghiari din România?

Janos Magda: Potenţialul ramurilor româneşti care sunt interesante pentru investitorii din Ungaria sunt următoarele: dezvoltări în industria construcţiilor – în special investiţiile din infrastructura de mediu, agricultura şi, mai ales, prelucrarea materiilor prime din industria alimentară, respectiv producţia de echipamente pentru agricultură şi industria alimentară, ramuri industriale ajutătoare pentru energii regenerabile şi producţia tehnologiilor de producţie a energiei verzi şi turismul, cu toate posibilităţile din această ramură.

Reporter: În ce domenii există investitori români în Ungaria?

Janos Magda: În Ungaria sunt înregistrate mii de societăţi mixte, capitalul investit în perioada 2001-2011 depăşind 56 de milioane euro. Firmele româneşti cu investiţii majore în Ungaria sunt cele din domeniile: IT, industria de autoturisme şi industria bunurilor de consum, respectiv servicii pentru populaţie.

Trebuie amintit faptul că, anul acesta, Astra Asigurări a deschis în ultimele luni patru noi puncte de vânzare în Budapesta şi alte trei oraşe importante din Ungaria. Conducerea sucursalei maghiare a asiguratorului anunţă că planurile vizează investiţii de alte patru milioane de euro.

Poziţii coordonate Reporter: Cum îşi pot coordona mai bine poziţiile România şi Ungaria pentru a face faţă cu mai mult succes efectelor crizei economice?

interviu

23

Janos Magda: În prezent, ambele ţări se află în faţa unei mari încercări şi la o mare răscruce. Marea încercare priveşte criza economică şi financiară care încă nu şi-a epuizat toate Reporter: Cum este privită Tranresursele, continuând să sfâşie silvania de către investitorii economiile Ungariei şi României. În maghiari, în comparaţie cu alte pofida necesităţii de a se crea noi zone ale României? locuri de muncă şi de a se adopta măJanos Magda: Transilvania este suri de creştere economică, în contizona cea mai de interes pentru innuare sunt presiuni imense la adresa vestitorii din Ungaria, din două celor două ţări. Pentru România motive: posibilitatea comunicării privind privatizarea unor unităţi ecoîntr-o limbă comună (maghiara) şi nomice importante, aceste presiuni relaţiile familiare sunt ajutoare utile angrenează în mod indiscutabil noi pentru IMM-urile care se avântă pe concedieri, deci dispariţia unor locuri piaţa românească, respectiv disde muncă. tanţele foarte mici dintre oraşele Datoria publică a Ungariei denomidin Ungaria şi România, lucru nată în forinţi, moneda naţională, şi foarte important din cauza logisdeţinută de investitori străini a ajuns ticii de transport. Distanţele mici la un nivel foarte ridicat, ceea ce face determină un timp scurt în care ca ţara să fie vulnerabilă la orice factor produsele pot ajunge la destinaţie, care ar putea duce la scăderea încrela cumpărători. derii investitorilor. Scăderea investiţiRecunoaşterea de către investitori ilor este urmată de descreşterea a culturii din Transilvania, ca rod al numărului locurilor de muncă de pe coexistenţei de peste 1.000 de ani a piaţă. comunităţilor de români, maghiari Se pot gândi cele două ţări la o strateşi germani, este un alt fapt. Cultura gie comună în privinţa locurilor de din Transilvania este cultura înmuncă la lucrări publice: întreţinerea crederii şi a respectului reciproc. mediului înconjurător, a infrastructurii rutiere (care se deteriorează după o iarnă cruntă şi care nu se termină la frontiera comună) sau la întreţinerea infrastructurii feroviare.

Trebuie analizat care sunt principalele puncte forte ale celor două ţări în acest moment, care ne pot duce în sus, şi care sunt principalele puncte slabe, care ne pot trage în jos.

După analiză, urmează alcătuirea strategiei şi dezvoltarea proiectelor comune. Cred în reuşita activităţii făcută pas cu pas.

Avantajele Transilvaniei

Reporter: Ce mari proiecte comune pot fi dezvoltate de cele două ţări?

Janos Magda: Putem aminti proiectele în domeniul Strategiei Dunărene a Uniunii Europene, mai ales în cadrul dezvoltării infrastructurii portuare şi a serviciilor logistice.

Sunt foarte importante proiectele de infrastructură de lângă frontiera româno-ungară: autostrăzi şi drumuri care leagă cele două ţări.

Să nu uităm acele mari proiecte care se derulează de ani de zile: linia electrică de interconexiune de 400 kW OradeaBekescsaba, respectiv proiectul Nabucco. Acesta din urmă are drept scop construirea unei conducte pentru transportul de gaze pe teritoriul a cinci ţări - Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria -, asigurând independenţa ţărilor participante în privinţa energiei necesare dezvoltării economiei proprii.

Summary Hungary continues to be one of the most important economic partners of Romania. Despite the economic crisis of recent years, the relations between the two countries have continued to grow. Currently, these economic relations have reached the level of a strategic partnership. e businessmen of the two countries have learned to trust one another, to develop joint projects and access European projects together. e authorities of the two countries encourage the development of partnerships. e new Consul General of Hungary in Cluj, Janos Magda, is one of the leading actors in the boosting of economic partnerships between the two countries.

24

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ungaria se promovează

„Meet my country”

de Liliana Brad

Conferinţa economică de relaţii externe şi parteneriat maghiaro-român s-a desfăşurat în oraşul maghiar Békéscsaba. Pentru a depăşi situaţia creată de criza economică în ambele părţi ale frontierei sunt căutate soluţii comune pentru oferirea unor perspective mai bune firmelor din România şi Ungaria. Unul dintre punctele importante ale conferinţei a fost accentuarea colaborării între firmele din Ungaria şi România. În Ungaria, a explicat Dunai Péter, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie din Ungaria, din acest an toate firmele sunt înregistrate în bazele de date ale Camerei, iar agenţii economici plătesc o taxă de 5.000 de forinţi. „Toate acţiunile de dezvoltare economică se bazează pe date care includ toţi agenţii economici”, ne-a explicat Dunai Péter. Pentru ca economia să poată beneficia de salariaţi calificaţi corespunzător a fost completată noua Lege a formării profesionale, iar Camera de Comerţ organizează o nouă strategie şi supraveghează formarea profesională.

„Meet my country” Anna Szilágyi, şef departament la Instituţia Naţională de Economie Externă din Ungaria, a explicat că această instituţie se ocupă cu reprezentarea intereselor economice ale agenţilor economici maghiari. Este o instituţie bugetară cu 150 de angajaţi şi are o reţea regională care cuprinde fiecare judeţ. „Încercăm să stabilim o legătură cât mai bună cu IMM-urile, mai ales cu cele care au produse pentru export”, a declarat Anna Szilágyi. Ea a spus că prin aceste birouri se încearcă atragerea investiţiilor şi menţinerea lor în Ungaria şi în acest sens există experţi care oferă consultanţă. „Încercăm să oferim cât mai multe informaţii întreprinzătorilor, deoarece nu lipsa de capital este problema majoră a IMMurilor, ci lipsa cunoştinţelor, chiar şi a celor de bază”, a explicat Anna Szilágyi. Reţeaua teritorială de birouri este însă de mare ajutor oamenilor de afaceri maghiari, deoarece specialiştii încearcă să ofere soluţii pentru fiecare firmă. A fost creată Academia IMM, tocmai pentru a-i sprijini în acest sens pe oamenii de afaceri din Ungaria. Pentru ca produsele ungureşti să-şi găsească o piaţă de desfacere a fost implementat un program în două regiuni din Ungaria. Astfel, în 20 de localităţi au fost efectuate cursuri cu angajaţii şi au

fost pregătiţi reprezentanţii IMM-urilor ca să-şi poată prezenta şi valorifica corespunzător produsele.

Instituţia Naţională de Economie Externă are o strategie pentru atragerea investiţiilor străine în Ungaria. De aceea a fost implementat proiectul „Meet my country”. „Trebuie să răspândim ideea că Ungaria oferă posibilităţi pentru afaceri şi parteneri de afaceri”, a explicat Anna Szilágyi. Au urmat discuţii cu diplomaţi din 70 de ţări. „Am reuşit să ne promovăm ţara. Există o creştere dinamică a relaţiilor economice cu ţările vecine”, susţine Anna Szilágyi, şef departament la Instituţia Naţională de Economie Externă a Ungariei. Au urmat participări la expoziţii internaţionale şi burse de afaceri. Au fost alocate sume importante pentru promovare şi marketing, programe considerate extrem de bune pentru firmele maghiare. Sute de firme au beneficiat de aceste fonduri şi au reuşit să se dezvolte.

Dezvoltare transfrontalieră În linia acestei strategii de dezvoltare au fost alocate fonduri mai mari pentru activitatea economică externă. „Rolul nostru este de a ajuta întreprinzătorii să funcţioneze, să ajungă pe pieţele externe şi să pătrundă pe pieţe noi”, a explicat Dunai Péter, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie din Ungaria. Una dintre priorităţile instituţiei este dezvoltarea relaţiilor cu ţările Uniunii Europene, dar şi extinderea relaţiilor economice cu ţări ca Rusia, China etc. În urmă cu şase ani a fost înfiinţată Camera de Comerţ maghiaro-română, care funcţionează la Cluj. Pe acest model au fost înfiinţate mai multe Camere de Comerţ - maghiarorusă, maghiaro-ucraineană - şi există Camere mixte cu Tur-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

25

cia, dar şi cu alte ţări din Balcani. Au fost înfiinţate birouri care să-i ajute pe întreprinzători la Oradea, Miercurea-Ciuc, Subotica, în Serbia, şi urmează Osijek, în Croaţia. „Vom încerca să oferim servicii de consultanţă în domeniul economic, de mediere, de urmărire a posibilităţilor de finanţare prin proiecte”, a declarat Dunai Péter.

Dezvoltarea transfrontalieră prin accesarea de proiecte europene a fost considerată o soluţie optimă pentru Ungaria şi pentru România. Astfel, Magdolna Kalapáti, director KTT, Váti Ungaria a explicat că în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007- 2013 au fost depuse sute de proiecte în cadrul a cinci apeluri de propuneri de proiecte. Dintre acestea, 472 proiecte au fost selectate, 397 au fost contractate, 22 proiecte au fost retrase şi 53 aşteaptă să fie contractate. Cele 53 de proiecte în valoare de 68,4 milioane de euro au fost aprobate pentru finanţare abia în luna august a acestui an. Dintre acestea, 26 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 36 milioane euro, sunt destinate dezvoltării infrastructurii transfrontaliere. Celelalte 27 de proiecte, cu o valoare de 32 milioane de euro, sunt în domeniul cooperării transfrontaliere, în diferite domenii de activitate. „Subvenţiile în România şi Ungaria sunt echilibrate”, a declarat Magdolna Kalapáti, directorul KTT, Váti Ungaria. Acesta a arătat că unul dintre proiectele transfrontaliere de succes este „AB Expo”, în valoare de 3,5 milioane de euro, prin care Expo Arad Internaţional va realiza un nou pavilion de conferinţe în sistem de P+1, iar la Békéscsaba, Ungaria, va fi construit un centru nou expoziţional.

Clusterele, promovate Vicepreşedintele CLUSTERO, preşedinte Green Energy Covasna, Vajda János a prezentat procesul de formare a clusterelor din România. Dacă în Ungaria sunt peste 300 de clustere, în România ele sunt extrem de puţine. Vajda János a prezentat un exemplu de cluster regional care funcţionează bine în România: Clusterul Regional al Produselor şi Industriei Agroalimentare AgroFood. Scopul înfiinţării lui a fost realizarea unui parteneriat larg pentru susţinerea întreprinderilor agroalimentare, pentru creşterea competitivităţii acestora, unde capacităţile de cercetare-dezvoltare pot fi concentrate cu ajutorul cunoştinţelor partajate, de la descoperirea ideii la introducerea produsului pe piaţă.

Un alt cluster funcţional în România este ROSENC, Clusterul de Energii Sustenabile din România. Acesta a fost prezentat de către Radu Dimeca, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, preşedinte ROSENC. „Funcţionează pe sistemul clasic, cu patru petale ale trifoiului. Scopul Asociaţiei îl reprezintă promovarea României şi a Regiunii Vest, pe termen lung, ca lider în sectoarele energiilor regenerabile, eficienţei energetice şi noilor energii sustenabile şi participarea în reţelele internaţionale ca partener sau coordonator de proiecte pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor din asociaţie, prin cooperare naţională şi internaţională”, a explicat Radu Dimeca.

Summary e Economic Conference on Hungarian-Romanian Foreign Relations and Partnerships took place in the Hungarian town Békéscsaba. To overcome the situation created by the economic crisis on both sides of the border, common solutions were searched for providing better perspectives to companies from Romania and Hungary. One of the highlights of the conference was the emphasis on collaboration between companies in Hungary and Romania. Cross border development by accessing European projects was considered an optimal solution for both Hungary and Romania.

26

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ungaria îşi deschide porţile pentru investitorii români

Criza economică din ultimii ani a arătat că solidaritatea dintre statele Uniunii Europene care fac parte din zona euro este mult mai accentuată decât cea manifestată faţă de statele din afara acestei zone. Astfel, sprijinul de care s-au bucurat Grecia sau Spania este cu mult mai mare decât cel primit de ţările din Europa de Est. Această atitudine a determinat o serie de state să încerce să creeze alianţe pe plan local. de Claudiu Pădurean Bazele unui astfel de parteneriat au fost puse, în noiembrie, la Cluj, între România şi Ungaria. Primul forum de afaceri româno-maghiar, organizat de Consulatul General al Ungariei de la Cluj, în parteneriat cu Primăria ClujNapoca, a reunit peste 160 de companii, dar şi autorităţi din ambele ţări. Această alianţă economică bilaterală a apărut în timp ce afacerile românilor ori maghiarilor cu unele state occidentale au scăzut în ultimii ani, însă cele dintre România şi Ungaria au crescut constant. Iar viitorul poate aduce întărirea parteneriatului româno-maghiar.

Subsecretarul de stat pentru energii regenerabile din cadrul Guvernului de la Budapesta, Attila Horvath, spune că maghiarii au de învăţat de la români în domeniul energiei verzi. "România este una dintre ţările care dau tonul în domeniul energiei regenerabile în cadrul Uniunii Europene. Dorim să învăţăm de la români cum să creăm ferme de panouri fotovoltaice şi să utilizăm energia vântului. Noi, la rândul nostru, vrem să dezvoltăm împreună cu România parteneriate pentru valorificarea surselor de energie geotermală din estul Ungariei şi din vestul României", a spus Attila Horvath. Subsecretarul maghiar de stat a adăugat că este necesară organizarea unui nou forum de afaceri cu conducători de companii din cele două ţări, la Budapesta, şi a promis că revista Transilvania Business va fi partenerul media oficial al evenimentului.

El a adăugat că Guvernul maghiar este preocupat să găsească modalităţile prin care să îi încurajeze pe oamenii de afaceri români să investească în Ungaria. În opinia subsecretarului de stat din Guvernul de la Budapesta, investitorii români se pot adapta foarte uşor la condiţiile de pe piaţa maghiară, în contextul în care există atitudini mentale asemănătoare faţă de business, dar şi experienţe comune, care pot încuraja conlucrarea oamenilor de afaceri români şi maghiari în diferite proiecte.

Un model pentru România

La rândul său, Peter Spanyk, consilier prezidenţial şi reprezentant al Oficiului Naţional pentru Economie Externă din Budapesta, a declarat că „încă sunt prognoze pesimiste pentru statele Uniunii Europene, deşi întotdeauna ni se spune că la anul va fi mai bine”. El a spus că modelul Oficiu-

lui Naţional pentru Economie Externă al Ungariei este util şi statelor din jur, pentru că el ajută la dinamizarea comerţului bilateral ori regional. Peter Spanyk a spus că acest Oficiu are rolul de a promova produsele IMM-urilor maghiare peste hotare, dar şi să îi încurajeze pe investitorii străini să meargă în Ungaria. Astfel, acest Oficiu poate netezi calea oamenilor de afaceri români care doresc să îşi dezvolte business-uri în Ungaria. Pe de altă parte, Peter Sparyk crede că ţările Europei de Est au de câştigat dacă îşi vor diversifica parteneriatele strategice şi vor miza şi pe ţările din Asia. „Europa stagnează în domeniul investiţiilor. Regiunile din Asia au ieşit învingătoare din această criză”, a spus consilierul prezidenţial de la Budapesta. Peter Spanyk a dezvăluit şi câteva dintre secretele strategiei prin care autorităţile din Budapesta doresc să îşi întărească economia.

Prima direcţie este dezvoltarea a cât mai multor companii mixte, care să aducă investitori români în Ungaria. În contrapartidă, companiile maghiare vor fi sprijinite să îşi deschidă filiale în România, pentru a crea circuite economice care să valorifice la maximum potenţialul oferit de economiile celor două ţări. Însă o altă direcţie foarte importantă este dezvoltarea IMM-urilor şi sprijinirea lor să facă exporturi.

Potrivit statisticilor oficiale, 80 la sută din volumul total al exporturilor realizate de Ungaria este reprezentat de produse create de companii multinaţionale care activează în această ţară şi doar 20 la sută din totalul exporturilor este

Summary e economic crisis of recent years has shown that the solidarity between EU countries belonging to the euro zone is much higher than that shown to the states outside this area. us, the support granted to Greece and Spain is much higher than that received by the countries of Eastern Europe. is attitude led to a number of countries trying to forge alliances locally. e foundations of such a partnership between Romania and Hungary were laid in Cluj in November. e first Romanian-Hungarian business forum organised by the Consulate General of Hungary in Cluj, in partnership with the City of Cluj-Napoca, brought together over 160 companies, as well as authorities from both countries.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

reprezentat de producţia realizată de IMM-urile maghiare.

Situaţia menţionată de Peter Spanyk arată şi o vulnerabilitate pe piaţa muncii din Ungaria. În această ţară, sunt înregistrate circa 750.000 de firme. Însă 30.000 de companii angajează 20 la sută din totalul forţei de muncă. De asemenea, 80 la sută din exporturile Ungariei sunt destinate pieţelor din Uniunea Europeană. Autorităţile de la Budapesta vor să recalibreze aceste exporturi, să diversifice pieţele pe care vând produse şi servicii, fără a pierde însă pieţele din Germania ori din Franţa. În acest scop a fost creat un serviciu on-line, care oferă în permanenţă informaţii despre licitaţiile de pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi care ar putea interesa companiile maghiare.

Pentru a le ajuta pe acestea, autorităţile maghiare au organizat o Academie a IMM-urilor, care îi ajută pe managerii companiilor mici şi mijlocii să pătrundă în tainele comerţului exterior. Efectele acestor măsuri s-au văzut în mai puţin de un an. „Afacerile companiilor ungare cu ţările din jur au crescut semnificativ. Avem, de exemplu, investiţii de 800 de milioane de euro în România, în timp ce afacerile cu ţările din zona euro au fost afectate de recesiune”, a spus Peter Spanyk. Oamenii de afaceri maghiari care au participat la forumul de la Cluj spun că economia Ungariei, la fel ca şi cea a României, a fost zguduită de plecarea unor giganţi precum Nokia, iar autorităţile de la Budapesta şi-au redescoperit brusc interesul pentru companiile autohtone de dimensiuni mici şi mijlocii. Astfel, Oficiul Naţional pentru Economie Externă a creat o reţea internă de birouri, în Budapesta şi în 19 judeţe maghiare. De asemenea, are 71 de reprezentanţi în ambasadele Ungariei.

Cooperare după modelul maghiaro-slovac La forumul de la Cluj a fost prezentă şi Karmen Billo, şefă de departament din Ministerul Economiei. „Avem o cooperare foarte strânsă la nivel regional. România ocupă locul 2 în clasamentul pieţelor de export pentru Ungaria, dar să nu uităm că în regiune sunt 10 ţări”, a spus Karmen Billo.

Ea a amintit şi de Planul Wekerle, care urmăreşte definirea scopurilor primordiale ale companiilor maghiare şi, totodată, să stimuleze investiţiile acestora. Karmen Billo a enumerat şi câteva dintre domeniile care au stârnit interesul companiilor maghiare, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de transport, în aşa fel încât firmele din România şi din Ungaria să acceseze împreună proiectele finanţate de Uniunea Europeană. Un alt punct atins de autorităţile maghiare se referă la armonizarea programelor de instruire vocaţională.

Karmen Billo a spus că un asemenea program de armonizare funcţionează deja între Ungaria şi Slovacia. Cele două ţări au convenit să îşi coordoneze eforturile de pregătire a forţei de muncă destinată companiilor din industria auto care şi-au deschis fabrici în zona transfrontalieră. Astfel, există programe comune de instruire şi o sincronizare a specializărilor cerute de investitorii din industria auto.

Oportunităţi bilaterale

27

Planificare Oamenii de afaceri şi autorităţile din Ungaria şi din România vor să îşi coordoneze poziţiile şi în ceea ce priveşte planificarea dezvoltării economice a Uniunii Europene în perioada 2014 – 2020, pentru că cele două ţări au multe interese comune. Deja există exemple de armonizare a unor poziţii în ceea ce priveşte Stategia Dunării. În condiţiile în care oficialii români şi cei maghiari vor avea poziţii comune, există şanse ca ei să poată influenţa negocierile într-o măsură mult mai mare decât dacă ar face acest lucru individual.

Consulul general al Ungariei la Cluj, Janos Magda, spune că există deja domenii importante în care interesele românilor şi maghiarilor sunt convergente. "Agricultura este un sector tradiţional pentru România şi tot aşa pentru Ungaria. Avem multe în comun şi trebuie să spunem că Ungaria este un mare exportator în România”, a spus consulul maghiar. În ciuda crizei economice, oportunităţile de afaceri bilaterale au crescut, spune directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie, Elisabeta Dumitrescu. Ea a precizat că Ungaria este cel mai mare investitor din judeţul Cluj, însă acest judeţ reprezintă şi un important partener comercial.

Maghiarii vând produse agricole şi industriale, precum şi servicii turistice în Cluj şi cumpără produse industriale şi software, însă afacerile bilaterale se dezvoltă şi se diversifică tot mai mult, spun oamenii de afaceri prezenţi la forumul de la Cluj.

De asemenea, Elisabeta Dumitrescu a spus că în fiecare lună sunt înfiinţate peste 25 de noi firme cu capital străin în judeţul Cluj. În prezent, în Cluj, există 313 companii cu capital maghiar.

Ungaria este dispusă să ofere avantaje partenerilor săi strategici din regiune. Una dintre oportunităţi a fost detaliată de Gabor Hegyi, director general al Băncii Ungare de Export.

El a spus că statul maghiar oferă credite cu dobândă subvenţionată, precum şi asigurări speciale pentru companiile care investesc în zone precum Belarus ori Kazahstan. De asemenea, de facilităţi pot beneficia şi furnizorii din România ai companiilor maghiare, care apoi exportă produsele finite în aceste zone.

28

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujeanul care vinde avioane Levente Szakats a devenit lider pe o nişă interesantă de piaţă. El vinde oamenilor de afaceri avioane personale, pe care le importă din Cehia. Nomad Air, compania pe care omul de afaceri clujean o patronează, oferă şi servicii de întreţinere şi consultanţă pentru proprietarii unor aparate de zbor pe care le-a vândut tot firma sa. de Claudiu Pădurean

Pentru tot mai mulţi oameni de afaceri, problema transportului la întâlnirile cu partenerii de business a devenit una prioritară. În condiţiile în care autostrăzile din România sunt construite în ritm de melc, iar şoselele europene sunt supraaglomerate, un clujean a decis să ofere o alternativă. Levente Szakats oferă oamenilor de afaceri posibilitatea să cumpere avioane personale, de mici dimensiuni, pe care le importă din Cehia. Un astfel de avion costă mai puţin decât o maşină de fiţe. Iar cum avioanele pe care le vinde Levente Szakats, proprietarul brandului Nomad Air, sunt alimentate cu benzină de la pompă, preţul combustibilului consumat pentru un drum Cluj-Napoca – Bucureşti este la fel cu cel care ar fi cheltuit pentru a face acest drum cu un Jeep. Avantajul presupus de utilizarea aeronavei private este rapiditatea transportului, în comparaţie cu maşina, precum şi posibilitatea de a decola ori de a ateriza atunci când doreşte proprietarul avionului, în comparaţie cu liniile clasice de transport.

Interes tot mai mare Faptul că deja numărul oamenilor de afaceri clujeni interesaţi de această modalitate de transport este tot mai mare este reflectat de dezvoltarea aerodromurilor private.

Dacă până în anul 1990 exista un singur aerodrom destinat avioanelor de mici dimensiuni, cel de la Dezmir, în prezent există trei astfel de aerodromuri. Unul dintre ele a fost deschis la Luncani, iar cel de-al treilea a fost deschis la Sălicea. Ultimul este tot iniţiativa lui Levente Szakats.

Valoarea investiţiei în amenajarea acestui aerodrom a fost de peste 50.000 de euro, la care se adaugă costul chiriei lunare. Lungimea pistei de aterizare – decolare este de 600 de metri, dar există posibilitatea prelungirii ei cu încă 200 de metri. Aerodromul dispune de instalaţie de balizaj, precum şi de două hangare, care pot adăposti patru avioane ultrauşoare, pentru sport. Preţul unui avion nou pentru sport, fabricat în Cehia, cu maximum două locuri, începe de la 80.000 de euro şi se poate dubla, în funcţie de accesorii. Iar abonaţii aerodromului din Sălicea, comuna Ciurila, vor putea beneficia de consultanţă atunci când vor să îşi cumpere un astfel de avion. Mulţi dintre pasionaţii de zbor deţin în prezent aparate mai ieftine, second-hand. Un avion sport ultrauşor are până la 450 de cai putere şi consumă circa 20 de litri de benzină fără plumb, obişnuită, într-o oră de zbor, iar un drum de la Cluj-Napoca la Bucureşti poate dura circa două ore, astfel că pentru a parcurge distanţa respectivă, un avion de tip sport va consuma 40 de litri de combustibil obişnuit. Întreţinerea unui astfel de avion costă până la 5.000 de euro pe an.

Marfă cehească Levente Szakats este el însuşi un pasionat al zborurilor. El spune că şi-a transformat pasiunea în business atunci când a decis să facă afaceri cu compania cehească ce produce modelul de avion TL Ultralight. La început a fost mai greu, iar, în primii patru ani de funcţionare a businessului, Levente Szakats a vândut cinci avioane. Încet-încet, interesul oamenilor de afaceri clujeni a crescut, mai ales după ce aceştia au învăţat cum să gestioneze, pe de o parte, efectele crizei economice, iar pe de altă parte au descoperit gustul zborurilor cu avionul personal. Astfel că cifra de afaceri Nomad Air va creşte nu doar ca urmare a vânzării unor noi aparate de zbor, ci şi ca urmare a oferirii serviciilor de întreţinere şi consultanţă pentru proprietarii unor aparate de zbor pe care le-a vândut tot firma clujeană. ”Înainte de Nomad Air eram pilot de avioane uşoare, iar parteneriatul mi-a oferit ocazia de a îmbina afacerile cu plăcerea”, spune Levente Szakats. Avioanele pe care le vinde în prezent cântăresc maximum 450 de kilograme şi au două locuri. Ele au o autonomie de zbor de cinci ore, care, de exemplu, permite unui pilot care decolează de la Sălicea să aterizeze la Viena. Cu ajutorul unor rezervoare suplimentare, autonomia de zbor poate creşte la 10 – 12 ore de zbor. Motorul unui asemenea avion ultrauşor este asemănător cu cel al unei maşini sport. Puterea sa este limitată la 100 de cai-putere.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

29

Un ardelean a brevetat

Noua generaţie de case inteligente

Un cetăţean român a brevetat un nou sistem de case inteligente. Laszlo Mathe a reuşit deja să construiască astfel de case în Germania, Austria şi Ungaria, iar acum el a intrat şi pe piaţa românească. Laszlo Mathe a început să construiască astfel de case atât în Transilvania, cât şi în Bucureşti, unde ele se bucură de aprecierea proprietarilor.

de Claudiu Pădurean

În materia construcţiilor, inovaţiile sunt rare şi greu de realizat. Într-o mare măsură, tehnicile de construire sunt aceleaşi ca pe vremea faraonilor. Schimbările care au apărut de-a lungul mileniilor au permis realizarea unor clădiri mai mari, mai rezistente şi mai frumoase. Însă, în esenţă, actul de a construi a însemnat tot aşezarea de cărămizi una peste alta sau utilizarea de alte materiale de construcţie, precum blocurile de piatră ori brânele de lemn, într-o manieră asemănătoare cu cea folosită acum câteva mii de ani. Însă noile tehnologii care au apărut în ultimii ani permit constructorilor să impună o nouă viziune asupra modului de a realiza clădirile.

Idee ardelenească Laszlo Mathe este un inginer ardelean care a reuşit să se impună în faţa confraţilor săi din Occident. El a schimbat, pur şi simplu, modul de a construi casele. Inginerul ardelean a observat că scad costurile atunci când constructorii folosesc plăci prefabricate, nu că rămizi, aşa că a încercat să schimbe modul de turnare a plăcilor. Astfel, betonul este turnat în cofraje de polistiren, iar după ce beDe asemenea, în casele lui Laszlo tonul este întărit, cofrajul Mathe, caloriferele au fost înlocuite rămâne lipit de el şi cu o membrană electrică, ce performează un izolator excemite încălzirea camerelor în mod lent. Astfel, scade cu până individual. Astfel, dacă, într-o la 50 la sută timpul necesar cameră, proprietarul doreşte să Laszlo Mathe a dezvăluit şi câteva dintre seexecuţiei unei case, iar cosaibă o temperatură de 17 grade, iar cretele tehnologiei pe care o promovează. turile de construire scad, de în alta de 23 de grade nu trebuie să Astfel, polistirenul are grosimea de 28 de cenasemenea, considerabil, spufacă decât un mic reglaj. Mai mult, timetri. „Cercetarea ştiinţifică a demonstrat ne Laszlo Mathe. „Tehsistemul poate fi programat şi cu faptul că polistirenul cu grosimea de 28 de nologia se numeşte cofrag ajutorul calculatorului. Aceaste incentimetri este cea mai eficientă, de aceea am pierdut şi asigură atât izoovaţii au şanse să se impună pe optat pentru această soluţie”, a spus Laszlo larea interioară, cât şi cea piaţa românească.

Mathe. Formula sa înseamnă 14 centimetri de interioară. În tehnologia polistiren plus 14 centimetri de miez de clasică avem un izolator beton, la care se mai adaugă alţi 14 centimetri termic care se aplică cu un de polistiren. În total, zidul are o grosime de adeziv şi în mod mecanic cu dibluri de perete, indiferent că avem un perete de 42 de centimetri, plus finisaje care mai totalizează doi cărămidă sau unul de beton”, spune Laszlo Mathe. El centimetri. Polistirenul este folosit şi pentru podea ori mai adaugă că tehnologia pe care o promovează are şi pentru planşeu, iar în acest mod, gradul de izolare teravantajul că protejează structura locuinţelor de vânt, mică este deosebit de ridicat. Laszlo Mathe spune că, de ploaie sau de alte intemperii. „Un alt avantaj este pentru a obţine o performanţă similară, ar fi nevoie de reprezentat de izolarea termică. Oamenii nu trebuie să un zid de cărămidă cu o grosime de cinci - şase metri. încălzească şi structura pasivă a casei, ci doar aerul”, a adăugat inginerul ardelean.

Inovaţia în propria casă

Secretele lui Mathe

30

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ariola – afaceri cu bani Povestea companiei lui Robert Nagy, Ariola, a început în 27 decembrie 1994, când economia României trecea printr-o perioadă de stagnare cumplită. De atunci a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa maşinilor de numărat bani, iar acum încearcă să facă acest lucru şi în domeniul sistemelor de securitate. de Claudiu Pădurean Omul de afaceri Robert Nagy a devenit un lider în business pentru că a adus în România maşinile pentru numărat bani.

Acum mizează pe sisteme menite să păzească aceşti bani. În prezent, Ariola înseamnă două mari divizii. Una dintre ele se ocupă de consultanţă, vânzare şi service în domeniul maşinilor de numărat bani, folosite pentru numărarea, verificarea şi legarea cu bandă a bancnotelor. Cea de-a doua divizie înseamnă sisteme integrate de securitate.

Sub presiunea timpului Pentru Robert Nagy, CEO al Ariola, timpul este cel mai mare duşman în afacerea cu echipamente de procesare numerar, adică maşini pentru numărat bani, detectoare de bancnote false ori maşini de bandat. În condiţiile în care echipamentele pe care le vinde pe piaţa românească au fost de o calitate excelentă, iar compania sa a fost remarcată de clienţi prin seriozitate, el a devenit jucătorul dominant pe această piaţă de nişă a economiei Transilvaniei. Printre clienţii care s-au bazat pe soluţiile furnizate de Ariola se numără actori foarte importanţi, precum Banca Transilvania ori MOL. Însă el a imprimat un ritm alert de lucru şi de dezvoltare a acestei afaceri, pentru că se confruntă cu un orizont limitat de timp. ”Aceste echipamente sunt excelente pentru bancnotele din polimer, din plastic, folosite în România. După ce România va adopta Euro, care are bancnotele tipărite pe hârtie, piaţa se va restrânge dramatic”, spune Robert Nagy. Până atunci, însă, echipamentele sale sunt cumpărate de bănci, case de schimb valutar, benzinării ori trezoreriile statului, dar şi de alţi clienţi.

cele care permit semnăturile electronice. Aceste tehnologii vor schimba profund viaţa oamenilor, crede Robert Nagy.

Oamenii se află în centrul preocupărilor sale, în 2013, de aceea Robert Nagy va acorda o atenţie şi mai mare investiţiilor inteligente în dezvoltarea calităţii şi a profesionalizării resursei umane, după pattern-ul de HR promovat şi de organizaţia pe care o susţine, Investors in People.

În siguranţă cu Ariola

Atu-uri importante

Tocmai de aceea, din vreme, el a început să construiască temenic o altă afacere, pe segmentul evaluării de risc, proiectării, execuţiei şi service-ului sistemelor de securitate. Este vorba deopotrivă de sisteme mecanico-fizice şi electronice.

Gama lor include case de bani, seifuri, bariere telecomandate, sisteme tradiţionale de alarmă, televiziune cu circuit închis şi tot ceea ce mai presupune un sistem de înaltă clasă din domeniul securităţii. Robert Nagy a dezvoltat această afacere şi în domeniul specializat al sistemelor de semnalizare şi de stingere a incendiilor. Şi în acest domeniu, el a reuşit să performeze la superlativ. Astfel că trecerea României la moneda euro nu va însemna un capăt de drum pentru Ariola, ci doar un accent mai mare pus pe această nouă divizie. Aşteptările legate de această divizie sunt mari. Robert Nagy se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri cu 30 la sută în 2013 faţă de 2012.

De asemenea, el mizează tot mai mai mult pe inovaţie, care devine cuvântul de ordine pentru anul viitor. Robert Nagy vrea să aducă în România sisteme inteligente, wireless, cu o apli cabilitate foarte diversă, spre exemplu, cu ajutorul acestora, pot fi chemaţi chelnerii în restaurant. De asemenea vizionarul om de afaceri are în vedere implementarea pe o scară tot mai largă a unor dispozitive precum cititoarele de amprente ori

Robert Nagy îmbină în acest domeniu pasiunea personală, o experienţă bogată şi o viziune inovatoare. El lucrează în branşa sistemelor electronice de alarmă din anul 1982. Mai mult, la absolvirea şcolii, proiectul de diplomă a fost realizat în acest domeniu. La fel şi proiectul de diplomă de la absolvirea unei facultăţi care îmbină ştiinţele inginereşti şi cele economice, la Oradea. Însă capacitatea de a îmbina utilul cu plăcutul şi pasiunea cu afacerile ar putea constitui definiţia de conţinut a unui brand marca Robert Nagy. De exemplu, ideea dezvoltării afacerii cu maşini de numărat bani i-a venit în perioada în care, la începutul anilor 1990, monta sisteme de alarmă pentru o bancă şi a aflat că maşinile de numărat bani ale mai multor instituţii financiare aveau probleme. Astfel, a identificat nişa şi a început să importe produse de o calitate excelentă. Mai întâi a introdus pe piaţa românească branduri britanice şi japoneze. Însă, pentru că a dispărut unul dintre aceste branduri de maşini de numărat bani, De La Rue, el s-a reorientat spre produsele coreene. Ariola a important branduri precum Nex’ Bill, dar şi CDP. ”Împreună am dezvoltat piaţa românească a acestor produse”, spune cu mândrie omul de afaceri clujean. În prezent, Ariola are 20 de angajaţi nu doar în România, ci şi în Ungaria.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

investiție

31

Proiect transfrontalier pentru centre expoziţionale Noul centrul de conferinţe din componenţa complexului expoziţional arădean are o suprafaţă de 2.650 metri pătraţi. Hala cea nouă a fost realizată prin Programul de Cooperare Transfrontalieră HU-RO 2007-2013, iar valoarea investiţiei a atins 1,5 milioane euro. de Sorin Trocan La Arad, Expo Arad Internaţional are un nou centru de conferinţe. Acesta a fost realizat prin accesarea unei finanţări europene. Proiectul „AB Expo” a fost derulat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad în parteneriat cu Centrul de Susţinere a Instituţiilor judeţului Bekes, Fundaţia de Interes Public pentru Dezvoltarea Localităţii şi Dezvoltare Regională a Întreprinzătorilor judeţului Bekes şi Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Bekes. Noul pavilion expoziţional de la Arad a fost finanţat în proporţie de 90% din fonduri europene, Guvernul României a contribuit cu 8%, iar Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad a avut o cofinanţare de 2%. Proiectul iniţial (pentru România şi Ungaria) a avut o valoare de 4.169.304 euro, dar finanţarea a scăzut, partea română a rămas cu 1,5 milioane de euro, iar lucrările au fost realizate mai greu. În urma implementării acestui proiect, Expo Arad Internaţional are un nou centru de conferinţe, modern, la standarde europene, iar, la Békéscsaba, Ungaria, s-a construit un nou centru expoziţional. Între cele două centre expoziţionale nu poate fi vorba de concurenţă. Dezvoltarea reţelei de târguri şi expoziţii în regiune aduce prosperitate zonei, pentru că fiecare eveniment înseamnă pe lângă expozanţi şi vizitatori, bani pentru oamenii de afaceri, deoarece în aceste perioade creşte numărul celor care se cazează în hoteluri, a consumaţiilor la restaurante şi baruri etc.

Dezvoltare fără furăciune „Cu o lege şchioapă a Camerelor de Comerţ, cu un interes inexistent din partea politicului şi din partea oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ Arad a învăţat, în cei 23 de ani de activitate, să facă lucruri utile pentru mediul de afaceri. Într-o perioadă în care modelele româneşti nu erau, modelele internaţionale erau greu de atacat, construirea unui complex expoziţional a fost prima idee a conducerii Camerei care s-a dezvoltat până în stadiul actual, în care vedeţi două hale expoziţionale şi un centru de conferinţe, care, sunt sigur, o să-şi arate eficienţa. Acest centru de conferinţe este un exemplu de folosire corectă a banilor europeni, fără furăciune, şi o dovadă că banii au fost alocaţi corect”, a declarat Nicolae Băcanu, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad. Practic, extinderea

complexului expoziţional cu noul centru de conferinţe oferă posibilitatea organizării unor evenimente de amploare, găzduind simultan expoziţii, conferinţe, întâlniri de afaceri şi alte tipuri de acţiuni. „Inaugurăm cea de-a treia hală expoziţională. Aradul se lansează în această competiţie serioasă a activităţii expoziţionale naţionale, unde la capitolul provincie este şef de pluton, dar Aradul îşi propune să continue această dotare şi să înceapă să semene cu spaţiile şi complexele din străinătate. Din păcate, în România nu sunt multe asemenea exemple”, a declarat Nicolae Băcanu, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad.

Expo Arad Internaţional este un proiect mai mare al arădenilor, derulat pe o perioadă de peste zece ani de zile. În anul 2002 a fost construit pavilionul A de la Expo Arad Internațional, în anul 2005 a fost realizat Pavilionul B, iar construcţia la Pavilionul AB a început în anul 2011. „După Bucureşti, Aradul are cel mai mare spaţiu expoziţional din ţară. Iar conducerea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad merită aprecieri pentru acest lucru”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Summary Expo Arad International has expanded thanks to a cross-border project. e new conference centre from the Arad exhibition complex covers an area of 2,650 square meters, has a restaurant with 70 seats, a conference hall with 700 with seats, equipped with conference seat system, an audio-video system, a simultaneous translation system, a modular conference room of 300 seats with removable walls that allow the arrangement of 6 workshop rooms for 50 guests each. e new hall was created through HU-RO 2007-2013 Cross Border Cooperation Programme and the investment value reached 1.5 million euro.

32

energie verde

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Platforma energiilor regenerabile de Ionuţ OPREA

REECO va organiza cea de-a V-a ediţie a “Enreg Energia Regenerabilă”, între 6-8 martie 2013 la Arad, urmând ca între 20-22 noiembrie 2013 să revină cu cea de-a VI-a ediţie a “Renexpo South East Europe” la Bucureşti.

Pentru a cincea oară, REECO a găzduit cel mai mare şi important eveniment pe energie regenerabilă şi eficienţă energetică din România, Renexpo South-East Europe.

Evenimentul a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti, în perioada 21 – 23 noiembrie 2012. Din 2008, Renexpo a devenit cunoscut ca una dintre cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei şi punctul de întâlnire nr.

1 din domeniul solar şi eolian în capitala României pentru persoane cheie şi experţi. Târgul oferă numeroase oportunităţi şi soluţii energetice pe o scară largă, atât pentru prezent cât şi pentru viitor. „Renexpo a creat o nouă viziune în domeniul energiilor regenerabile devenind punctul de întâlnire numărul unu în Europa de Sud-Est. Cei 4.355 de vizitatori de specialitate demonstrează interesul nemaipomenit în România pentru domeniu. Peste 132 de expozanţi din 14 ţări, de pe 2 continente s-au bucurat de trei zile pline de succes. Evenimentele conexe precum workshop-urile şi conferinţele de specialitate care au avut loc în paralel cu târgul vor contribui la dezvoltări de piaţă la nivel naţional. Dorim să mulţumim tuturor partenerilor, sponsorilor, expozanţilor că ne-au onorat cu prezenţa şi au contribuit la reuşita acestui eveniment”, a declarat Timea Szanto, Project ManagerRenexpo SouthEast Europe. Târgul a prezentat experţilor, specialiştilor din domeniu şi nu numai întregul spectru de energii regenerabile. Printre tematicile evenimentului s-au regăsit energia eoliană, energia solară, hidroenergia, bioenergia, eficienţa energetică şi cogenerarea.

Premiere 2012 În plus, Renexpo a găzduit în acest an un stand comun german, pe o suprafaţă de 100 mp, cu 12 expozanţi, organizat în colaborare cu Camera de Comerţ Româno-Germană.

Renexpo South-East Europe a obţinut şi în acest an sprijinul

unor sponsori cu renume: Gamesa, IDNAMIC East SRL, Ravano Solar Romania SRL, Andoker Impex SRL, ET Solar Group, IBC SOLAR s.r.o, RomNed industrial foundation equipment - Vermeer Romania, IDEEMASUN energy GmbH, REC şi Canadian Solar şi a fost organizat cu suportul Ministerului Mediului şi Pădurilor, precum şi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cele cinci conferinţe, workshop-urile şi evenimentele conexe care au avut loc în paralel cu târgul au atras peste 580 de participanţi din întreaga ţară cât şi din: Anglia, Austria, Belgia, China, Danemarca, Dubai, Franţa, Germania, Israel, Italia, Serbia, Spania şi Ungaria, precum şi din USA. Tematicile discutate în cadrul conferinţelor au fost: energia solară, eoliană, bioenergia, hidroenergia, eficienţa energetică şi cogenerarea. Pentru prima dată, Renexpo a oferit "Renewable Energy Award", premiul pentru o personalitate remarcabilă, Herminei Albert, Consilier ISPE, iar premiul pentru o tehnologie inovatoare companiei ERATIC din Spania. Premiul pentru cel mai original stand în cadrul târgului Renexpo South-East Europe l-a primit PM Service din Italia. Un vizitator norocos a plecat acasă cu un premiu constând într-un week-end pentru 2 persoane în luna decembrie oferit de Hotel Continental Forum Sibiu. “Suntem mândri să putem spune că peste 50% dintre expozanţii prezenţi la Bucureşti au fost din străinătate ceea ce arată interesul investitorilor pentru piaţa din România şi că în următorii ani se va bucura de o dezvoltare foarte frumoasă”, ne-a declarat Avena Gall Tamas, manager general REECO.

34

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Forumul Romania Oil & Gas ITE PLC Group a organizat, între 4-5 decembrie, la Hotel Radisson Blu, în Bucureşti, Romania Oil & Gas Conference. La prima ediţie, organizată în parteneriat cu Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze (SIPG), au fost analizate atuurile României într-o piaţă cheie, dar şi modalităţile prin care România poate beneficia de proiecte de anvergură cum sunt reţele de aprovizionare spre Vestul Europei.

Ionuţ OPREA ITE Group PLC este unul dintre liderii globali în organizarea de târguri, conferinţe şi expoziţii, iar în sectorul energetic mai organizează conferinţe în Norvegia, India, Turcia, Kazahstan, China, Rusia, Uganda, Olanda, Turkmenistan etc.

Graeme S. Coombes, directorul diviziei Oil & Gas, a explicat pentru Transilvania Business includerea României pe harta evenimentelor ITE. Reporter: De ce şi în România, de ce acum?

Graeme S. Coombes: Este primul nostru eveniment în România. Credem că România este locul potrivit la acest moment, este multă activitate în această industrie în regiune, iar România este în zona de maxim interes a activităţilor din perimetrul Mării Negre, precum şi a reţelelor de conducte ce urmează a fi realizate sau sunt în diverse stadii de proiect. Aşadar, România este poziţionată într-o intersecţie strategică şi este o parte foarte importantă pentru afacerile cu petrol şi gaze.

Rep.: Care a fost feedback-ul companiilor şi instituţiilor faţă de acest eveniment?

G.S.C.: Răspunsul oamenilor a fost foarte bun, după cum s-a putut vedea din numărul participanţilor, care a depăşit aşteptările noastre. Evenimentul a fost mai cunoscut chiar decât ne gândeam că va fi. Obiectivul nostru principal a fost să organizăm un eveniment, oamenii să se simtă bine şi să marcăm faptul că există activitate şi potenţial în acest sector pentru România. ITE prin experienţa şi portofoliul său de conferinţe şi expoziţii vroia să fie parte a acestor activităţi. Feedback-ul a fost extrem de pozitiv, a fost un interes “România rămâne unul dintre cei foarte mare pentru eveniment şi a mai mari producători de petrol din părut că acesta a fost evenimentul Europa Centrală şi de Est, are popotrivit la momentul potrivit. Confeziţia geografică favorabilă ca hub de rinţele sunt întotdeauna cea mai bună transport, potenţialul producţiei de ocazie pentru reuniri şi networking, gaze inclusiv neconvenţionale, participanţii ţin cont de cine va fi toate aceste elemente subliniază speaker, despre ce va vorbi şi pe cine vor importanţa participării profesioatrage să participe. Am avut speakeri niştilor din industrie la dezvoltarea renumiţi şi relevanţi care au expus inrapidă a pieţei de profil”, afirmă formaţii utile de interes pentru particiGheorghe Buliga, preşedinte SPIG. panţi. Simţim că am ales bine speakerii şi conţinutul.

Partener SPIG

Rep.: ITE organizează şi în numeroase alte ţări acest tip de eveniment. Ce efect au în final, determină acestea schimbări?

G.S.C.: Importanţa evenimentelor este că acestea certifică existenţa unei pieţe, oamenii vin la un astfel de eveniment dacă există o piaţă aşa că obiectivul este să existe o audienţă locală şi regională, în acest caz reprezentanţi ai industriei româneşti, dar şi de a identifica potenţiali investitori externi.

Scopul ITE este să faciliteze şi să apropie afaceri, să le ajute să facă tranzacţii, aşa că acesta este obiectivul şi pentru celelalte evenimente pe care le organizăm pe plan global.

Există pieţe dinamice şi în dezvoltare, şi noi căutăm să facem ca acestea să fie un potenţial entuziasmant şi interesant; de asemenea, există şi o industrie locală care vrea să beneficieze de pe urma unor investitori. Evenimente de acest tip aduc pentru toţi cei interesaţi un câştig ca urmare a schimburilor de idei şi experienţă.

Summary Between 4-5 December, ITE PLC Group organised the Romania Oil & Gas Conference at the Radisson Blu Hotel in Bucharest. At this first edition, organised in partnership with the Society of Petroleum and Gas Engineers (SIPG), Romania’s strengths in a key market were analysed, highlighting the manner in which Romania can benefit from large-scale projects, such as the supply chains to Western Europe.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

35

Bistriţenii de la Filadelfia cresc cu 30% în 2013

de Alin Bolbos

Grupul de firme Filadelfia din Bistriţa, cu activităţi preponderente în transportul de persoane, marfă şi în construcţii, şi-a stabilit pentru 2013 o ţintă de business de 24 de milioane de euro şi o rată a profitului de 5%. Bistriţenii au încheiat 2012 cu o cifră de afaceri totală de 80 mil. lei (circa 18 mil. euro).

Evoluţia pozitivă a afacerilor din 2012 s-a datorat, în special, investiţiilor realizate de acţionari în zona flotei destinate transportului de marfă al companiei. Grupul şi-a crescut cifra de afaceri cu 31% după primele trei trimestre ale anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2011, de la 50,3 milioane de lei la 66,1 milioane de lei. Creşterea a venit odată cu extinderea flotei destinate transportului de marfă şi, implicit, creşterii numărului de comenzi realizate în această perioadă la nivel intra- şi extra-comunitar prin intermediul Casei de Expediţii Filadelfia (+ 79% după T3), precum şi diviziilor Filadelfia Turism (+ 50%), Filadelfia Marfă (+ 36%) şi Tabita Tour (+10%). „Rezultatele pozitive pe care le-am înregistrat în acest an s-au datorat revigorării uşoare a situaţiei economice în unele state europene, unde clienţii noştri au exportat mărfuri prin intermediul flotei auto Filadelfia Group. Am avut instrumentele necesare pentru a ne onora toate comenzile, fapt ce a condus la creşterea afacerilor grupului. Cifrele ne arată că investiţiile pe care leam făcut de-a lungul anilor în parcul auto au început să ne aducă beneficiile scontate, ceea ce ne bucură foarte mult, susţine Ioan Sighiartău, director general al Filadelfia Group.

“Pentru 2013 mizăm pe o cifră de afaceri de 24 de milioane de euro şi o rată a profitului de 5%”, mai spune Sighiartău.

Filadelfia Group a investit, în 2011, un milion de euro în extinderea parcului auto a diviziei de transport internaţional de persoane Tabita Tour precum şi în achiziţionarea a patru autocare.

Cine e Filadelfia?

Filadelfia este un grup bistriţean de firme cu activităţi în domeniile: transport rutier de persoane, intern şi internaţional (Tabita Tour), turism (Filadelfia Turism), asigurări (DirektAsig), transport de marfă (Filadelfia Marfă) şi construcţii (Filadelfia Construcţii).

Tabita Tour, specializată în transportul de persoane intern şi internaţional, se ocupă şi de închirierea autocarelor, oferind totodată servicii de coletărie în Spania, Italia şi România. Segmentul de turism este dezvoltat de compania Filadelfia Turism, fiind încheiate în prezent contracte cu mai mulţi tour-operatori din ţară.

DirektAsig oferă asigurări generale şi non-life, asigurări auto (Casco, RCA), asigurări de locuinţe şi bunuri aparţinând

persoanelor fizice şi juridice, de călătorie în străinătate, răspunderi civile generale şi profesionale, asigurări agricole şi animale, precum şi alte tipuri de asigurări.

Filadelfia Marfă oferă mai multe tipuri de transport, grupate în trei categorii: transport de mărfuri generale, transport agabaritic şi transport de utilaje şi instalaţii. Filadelfia Construcţii activează “Am avut instrumentele în domeniul construcţiillor civile, modernizări de drumuri, lucrări hidro necesare pentru a ne şi alte lucrări similare. Compania se onora toate comenzile, ocupă de comercializarea şi transfapt ce a condus la portul produselor de balastieră, transportul de utilaje grele sau transporturi creşterea afacerilor agabaritice, efectuează lucrări de amegrupului. Cifrele ne arată najări de drumuri, poduri şi lucrări că investiţiile pe care le-am hidro (amenajări de diguri), precum şi construcţii civile şi amenajări de platfăcut de-a lungul anilor forme. în parcul auto au început Grupul de firme Filadelfia numără să ne aducă beneficiile peste 300 de angajaţi şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri totală de scontate” 68,2 mil. lei (circa 16 mil. euro).

Ioan Sighiartău,

dir. gen. Filadelfia Group

Summary e Filadelfia company group from Bistriţa, with prevalent activities in the transport of passengers and cargo and in constructions, has set a business target of 24 million euro for 2013 and a profit rate of 5%. e Bistriţa-based group ended the year 2012 with a total turnover of 80 million lei (about 18 million euro). Its positive business evolution in 2012 was due, above all, to the investments the shareholders made in the fleet for the company’s freight transportation.

36

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evoluția giganţilor în construcţii şi proiectare Deşi, în 2012, cel mai mare volum de lucrări a fost înregistrat în zonele de Centru şi Nord-Vest, zone corespondente Transilvaniei, nu multe firme de proiectare din Transilvania au reuşit să se claseze printre primele 100 din ţară, conform Top 100 Firme de Proiectare, realizat de IBC Focus. Situaţia este mai bună în construcţii, acolo unde două reprezentante ale regiunii au reuşit performanţa de a se clasa chiar între primele 10.

Material realizat de IBC Focus

Statisticile raportate la datele furnizate anul trecut, susţin, de asemenea, creşterea numărului de proiecte în zona Transilvaniei. Dacă în 2011, cea mai mare bază de date cu proiecte în construcţii, Raportul de Investitii, indica un număr de 6.692 de şantiere, anul acesta, aceeaşi sursă înregistrează un număr cu aproximativ 550 de şantiere mai mult.

O împărţire a lucrărilor din Transilvania, în 2012, pe stadii, ne arată că cea mai mare parte dintre ele s-au aflat în curs de proiectare (38%), urmate de construcţii (26%) şi licitaţie (21%). Situaţia nu este cu mult diferită de anul 2011 când tot lucrările în curs de proiectare erau majoritare, dar cu aproape 10% mai multe, urmate de proiectele aflate în stadiul de construcţie (21%) şi de cele în stadiul de licitaţie (15%).

Volumul de lucrări înregistrate la nivel naţional după primele 9 luni ale anului arată o creştere a numărului de investiţii cu 14,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. După cum se preciza mai sus, zonele care au adus cele mai multe şantiere în 2012 au fost cea de Nord-Vest și cea de Centru, urmate de zona de Sud. Împreună, cele trei zone au contribuit cu 44% la totalul lucrărilor.

Con-A şi ACI Cluj urcă Transilvania pe podium Transilvania este reprezentată în Top 100 Antreprenori în Construcţii, realizat de IBC Focus, de 26 de firme, dintre care doar Con-A Srl, din Sibiu, şi ACI Cluj au reuşit performanţa de a se clasa între primele 10. Bucureştiul domină ca număr de reprezentanţi în top 10, aducându-şi aportul cu jumătate dintre firmele prezente aici. În schimb, dacă profitul cumulat al celor două firme transilvănene este de 16,32 milioane de lei, Bucureştiul dă cu minus la cumularea profiturilor firmelor din top 10, mai precis obţine aproximativ -13,18 milioane lei.

Con-A şi-a definit poziţia de lider de la an la an prin prisma rezultatelor obţinute, dar şi prin amprenta lăsată asupra proiectelor de anvergură realizate. Se pare că reinvestirea întregului profit în 2008 în dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie industrială pentru cons trucţie şi montaj i-au permis diversificarea activităţii şi creşterea productivităţii.

Anul acesta a înregistrat pentru firma sibiană o cifră de afaceri în creştere cu 18,4% faţă de cea din anul precedent. Astfel, firma îşi continuă evoluţia pozitivă după ce şi anul trecut raportase o creştere de aproximativ 60% a cifrei de afaceri. Faţă de cea înregistrată în 2009, de aproximativ 123 milioane de lei, Con-A a reuşit să îi adauge aproape 110 milioane în 2011, ajungând la 232,89 mil.ioane de lei. Profitul companiei însă se află în al patrulea an consecutiv de scădere, după ce recordul la acest capitol a fost atins în 2008, cu aproximativ 17,5 milioane de lei. În prezent, activitatea şi serviciile companiei sunt dintre cele mai diversificate având acţiuni desfăşurate în segmentul antreprenoriatului general, al proiectării, în realizarea de lucrări speciale, închirieri de utilaje, dezvoltare imobiliară, activităţi hoteliere şi sociale, dar şi activităţi de producţie a prefabricatelor de beton şi a confecţiilor metalice, conform datelor înregistrate pe site-ul companiei. Reprezentanţii firmei au declarat pentru IBC Focus că printre lucrările atipice, cu un grad sporit de dificultate, efectuate în 2011, s-au numărat cele realizate în asociere pentru stadionul din Cluj-Napoca, Fabrica Pirelli şi Centrul de Afaceri – Sibiu, lucrări contractate în regim de antreprenoriat general.

Printre proiectele aflate în derulare în 2012 de către Con-A se numără hale de producţie şi birouri Tetarom III, în comuna Jucu, judeţul Cluj, cu o valoare estimată

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la 67,3 milioane de euro şi reparaţii capitale la viaductul Gara Mică din Sibiu, lucrări în valoare de 5,5 milioane de lei.

Cea de-a doua companie transilvăneană situată pe ultima poziţie în Top 10 Antreprenori în Construcţii, ACI Cluj, a câştigat 5 poziţii faţă de anul 2011 şi 9 poziţii faţă de 2010, fiind astfel a treia şi ultima nou intrată în top 10 cei mai puternici antreprenori ai anului 2012.

ACI Cluj obţine, prin profitul de 8,94 milioane de lei, a treia treaptă a clasamentului după acest criteriu, aplicat în rândul primelor 10 firme de construcţii din ţară. Profitul din 2011 al primei societăţi din sectorul construcţiilor din România privatizată integral prezintă o majorare de 16% faţă de profitul din anul anterior. Dinamica revine pe plus după ce datele financiare comparative din 2009 şi 2010 arătau o scădere a profitului companiei de 27%, de la 10,56 milioane lei înregistrate în 2009, la 7,71 milioane lei înregistrate în 2010.

Evoluţia numărului de angajaţi ai companiei este una de tip “V”, număr care atinge aproximativ valoarea din 2009, când fuseseră declaraţi 497. Spre deosebire de 2010, numărul mediu de angajaţi din 2011 a crescut cu 6,2%, ajungând de la 467 la 496.

Printre proiectele aflate în grija ACI Cluj pe parcursul anului 2012 se numără Reabilitarea Clădirii Transilvania din Zalău, un contract în valoare de 4,4 milioane de lei, atribuit la începutul lunii februarie, şi Reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare – Huedin, în valoare de 34 milioane de lei.

Printre firmele transilvănene prezente în Top 100 Antreprenori în Construcţii le enumerăm pe cele care au reuşit să se claseze în prima jumătate a topului: Acomin – poziţia a 11-a (cifră de afaceri: 188,50 mil. lei, profit: 3,92 mil. lei), N.M Construct – poziţia a 16-a (cifră de afaceri: 160,86 mil. lei, profit: 8,98 mil. lei), Inserv SA – poziţia a 21-a (cifră de afaceri: 133,16 mil. lei, profit: 2,67 mil. lei), Lescaci Com – poziţia 26 (cifră de afaceri: 100,62 mil. lei, profit: 4,30 mil. lei), Euro Strada – poziţia a 37-a (cifră de afaceri: 67,88 mil. lei, profit: 15,20 mil. lei), Construct Ro – poziţia a 41-a (cifră afaceri: 64,89 mil. lei, profit: 7,47 mil. lei), MBS Group – poziţia a 45a (cifră afaceri: 56,69 mil. lei, profit: 1,48 mil. lei), Termogaz Company – poziţia a 46-a (cifră afaceri: 58,06 mil. lei, profit: 2,25 mil. lei) şi Construcţii Bihor – poziţia a 49-a (cifră afaceri: 55,44 mil. lei, profit: 1,21 mil. lei).

analiză

37

crările aflate în portofoliul firmei s-au numărat în 2012 Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Satu Mare şi Proiect integrat, tot în acelaşi judeţ în care îşi şi desfăşoară activitatea- Satu Mare.

Pe următoarele poziţii aflate sub amprenta Transilvaniei găsim o firmă din Timişoara, SSF RO, pe poziţia a 52-a, cu un venit exclusiv din proiectare de 5,62 mil. lei, un profit de aproximativ 310.000 lei, şi firma clujeană Dico şi Ţigănaş Birou de Proiectare, cu un venit din proiectări de 5,35 mil. lei şi un profit de aproximativ 1 mil. lei.

Printre lucrările acestei firme s-au aflat în curs de desfăşurare în 2012 lucrări precum Fabrica Bosch din Blaj, Fabrica de producţie Parc industrial Tetarom III - ClujNapoca şi Sala multifuncţională de sport, situată în acelaşi oraş.

O altă firmă transilvăneană ocupă a 7-a poziţie în topul celor mai bine clasate 10 firme nou intrate în top. Este vorba de Drumex SRL de pe poziţia 61 în top 100, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5 mil. lei şi un profit de 0,71 mil. lei. Una dintre lucrările acesteia din 2012 este Modernizarea DJ 687 E, Hunedoara.

Iarăşi, firmele din Bucureşti aproape că pun stăpânire şi pe acest domeniu, 9 dintre firmele prezente între primele 10 firme de proiectare din ţară fiind din capitală. Singura firmă care întrerupe înlănţuirea companiilor bucureştene este Ipip SA din judeţul Prahova, clasată pe poziţia a 4-a. Înaintea ei, se află Metroul SA (poziţia a 3a, cu un venit din activităţi de proiectare de 42,87 mil.

RON), Search Corporation (poziţia a 2-a, cu un venit din proiectare şi arhitectură de 49,71 mil. lei), iar pe locul I – Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice ISPH, cu un venit din activităţi de proiectare de 53,142 mil. lei.

La nivel naţional, proiectele de infrastructură şi cele de utilităţi au reprezentat nişele de proiecte cu cea mai mare incidenţă din portofoliile proiectanţilor în primele 9 luni ale lui 2012. Construcţiile de infrastructură se regăsesc printre proiectele realizate a 59% dintre proiectanţi, în timp ce proiectele de utilităţi au fost contractate de 52% dintre proiectanţi. Cifrele nu surprind, din moment ce aceste două sectoare se remarcă ca fiind sectoare lacunare în România. În preferinţele proiectanţilor se află însă şi proiecte private, precum cele industriale (la 41% dintre proiectanţi) şi clădirile rezidenţiale în cazul a 38% dintre proiectanţi.

Proiectarea, mai slabă decât construcţiile La capitolul proiectare remarcăm prezenţa a doar 16 companii transilvănene printre primele 100 din ţară.

Dintre acestea găsim o singură firmă în prima jumătate a topului. Este vorba de Confort Design, clasată pe poziţia a 13-a, cu un venit din activităţi de proiectare de 19,87 mil. lei, o cifră de afaceri de 27,60 mil. lei şi un profit de 1,87 mil. lei. Totodată, aceasta înregistrează, în 2012, cea mai spectaculoasă intrare în clasament. De la o cifră de afaceri de 1,98 mil. RON pentru 2010, proiectantul din Satu Mare a explodat pur şi simplu. Printre lu-

Summary Although in 2012 the largest amount of works was recorded in the Central and Northwestern areas, corresponding to Transylvania, not many design companies in Transylvania have managed to rank among the top 100 in the country, according to the Top 100 Design Firms, conducted by IBC Focus. e situation is better in constructions, where two representatives of this region have managed to make it into the top 10.

38

publicitate

UNIUNEA EUROPEANĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

GUVERNUL ROMÂNIEI

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” „Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!”

Titlul proiectului : « Administraţie modernă în slujba cetăţeanului » -proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională – Instituţia Prefectului Judeţul Bistriţa-Năsăud cu sediul în Bistriţa, P-ţa Petru Rareş nr.1, este în curs de finalizare a proiectului Administraţie modernă în slujba cetăţeanului, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza unui contract de finanţare încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Organism Intermediar pentru Axa Prioritară 3 - “Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public” a POS CCE. Data limită de finalizare a proiectului este 24.12.2012.

Ca urmare a achiziţiilor realizate şi a actelor adiţionale încheiate, valoarea totală a proiectului este de 1.192.733,95 lei reprezentând fonduri europene nerambursabile şi bugetul naţional.

Prin acest Proiect s-au pus la dispoziţia autorităţilor publice locale, serviciilor publice deconcentrate, persoanelor fizice şi juridice, servicii administrative electronice moderne, precum: •Urmărirea electronică a traseului cererilor depuse la Instituţia Prefectului •Asigurarea cadrului tehnic funcţional pentru desfăşurarea de audienţe on-line •Plata on-line a taxelor (taxa de apostilare; taxa plăcuţe înmatriculare) •Depunerea on-line de petiţii, reclamaţii, sesizări •Furnizarea de date şi informaţii prin intermediul unei noi pagini web şi a infochioşcurilor amplasate în zone de acces din cadrul Palatului Administrativ.

•Înregistrarea, scanarea şi repartizarea electronică a documentelor în cadrul instituţiei prefectului •Integrarea într-un sistem centralizat de comunicare al primăriilor şi serviciilor publice deconcentrate din judeţ •Posibilitatea de transmitere electronică a unui volum mare de documente între instituţia prefectului şi administraţia locală printr-un sistem electronic securizat.

•Utilizatori instruiţi din cadrul autorităţilor publice locale şi ai serviciilor publice deconcentrate •Realizarea unei reţele interne de comunicare moderne •Crearea unui cadru informal de comunicare, propuneri, sugestii sau sesizări cu privire atât la activitatea proprie cât şi a instituţiilor coordonate, prin intermediul unui Forum creat pe pagina web (www.prefecturabn.ro) Detalii suplimentare referitoare la proiect puteţi obţine de la : Ovidiu Victor Frenţ – Manager proiect , tel. 0263.216.150 int. 29002 Flaviu Urâte – Asistent manager , Tel. 0263.216.150 , int.29025 , Fax: 0263.214.235, strateg@prefecturabn.ro Web site proiect : www.proiect-poscce.prefecturabn.ro

consultanță

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Corecţii financiare în proiecte europene Într-un articol anterior am început o discuţie legată de aspectele principale ale implementării unui proiect de finanţare din fonduri europene. În acest context propunem abordarea unui subiect sensibil – cel al corecţiilor financiare. Foarte multe corecţii financiare se aplică din cauza nerespectării legislaţiei achiziţiilor publice sau a reglementărilor privind achiziţiile publice specifice fiecărui program de finanţare. În cele ce urmează aş dori să mă opresc asupra cazurilor de nereguli înregistrate în domeniul achiziţiilor publice, indiferent dacă discutăm de beneficiari privaţi sau beneficiari publici şi în care s-au aplicat corecţii financiare.

Un prim caz în care se aplică corecţii financiare este nerespectarea procedurilor de publicitate şi transparenţă. Atât în legislaţia naţională, cât şi în cea comunitară există reglementări foarte clare ce impun obligativitatea asigurării informării tuturor posibililor ofertanţi cu privire la procedura de licitaţie organizată şi asigurării accesului egal la informaţii. În cazul în care nu s-au respectat aceste reglementări, corecţiile financiare aplicate pot fi între 25 % şi 100%.

Nedeclararea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie şi a factorilor de evaluare în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare este un alt motiv ce declanşează aplicarea corecţiilor financiare, care pot fi de la 5% până la 25%. În alte cazuri s-a constatat aplicarea unor criterii de atribuire nelegale. Aici mă refer la aplicarea incorectă şi/sau discriminatorie a factorilor de evaluare, aplicarea de criterii de calificare şi selecţie care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică.

Corecţiile financiare aplicate sunt între 5% şi 25%.

O neregulă des întâlnită este şi stabilirea în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare a unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali prin impunerea unor criterii restrictive ce împiedică anumiţi ofertanţi să participe la licitaţie. De exemplu, obligaţia de a avea o unitate sau un reprezentant în ţara sau regiunea respectivă, precum şi fixarea de norme tehnice prea speci-

fice care privilegiază un singur operator. În acest caz se aplică o corecţie financiară de 25%.

Diminuarea nejustificată a duratei de depunere a ofertelor în cazul procedurii de achiziţie determină, de asemenea, aplicarea de corecţii financiare.

Legislaţia stabileşte termenele procedurilor de achiziţie publică, precum şi cazurile când acestea pot fi reduse. În situaţiile în care fie s-a abuzat de aceste excepţii în vederea reducerii duratei de depunere a ofertelor, fie nu au fost respectate aceste prevederi s-au aplicat corecţii financiare de 10%.

O problemă extrem de sensibilă, care însă atrage după sine măsuri drastice, este conflictul de interese. De exemplu, existenţa anumitor conexiuni între contractorii câştigători (administratori şi acţionariat comun) şi autoritatea contractantă poate fi numită conflict de interese. În acest caz, corecţiile financiare ajung până la 100%.

Supraevaluarea ofertelor de preţ, adică prezentarea unor oferte de preţ pentru bunuri şi servicii mult peste valoarea de piaţă a acestora, conduce, de asemenea, la aplicarea de corecţii financiare.

Corecţiile financiare pot fi aplicate şi ulterior, chiar în situaţia în care achiziţia a fost aprobată şi suma rambursată de Autoritatea de Management. În cazul în care beneficiarii consideră că au fost nedreptăţiţi prin aplicarea corecţiilor şi deţin justificări concludente în acest sens, se pot adresa instanţei de judecată pentru anularea notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare. În prezent există deja precedent pentru astfel de cazuri în care în instanţă a fost obţinută anularea actului administrativ prin care s-a impus corecţia financiară.

Ghiulai Ana Timea, branch director Cluj-Napoca la EuroTop Consulting

Partener permanent al revistei Transilvania Business

39

40

consultanţă juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul regim juridic al infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice La data de 1 noiembrie 2012 a intrat în vigoare Legea nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, transpunând, în felul acesta, prevederile art. 11 şi 12 din Directiva 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice.

Se încearcă prin această lege rezolvarea problemelor legate de lucrările de construcţie aferente reţelelor de comunicaţii electronice, prin simplificarea procedurilor de exercitare a dreptului de acces pe proprietatea publică sau privată, şi autorizarea construirii reţelelor de comunicaţii electronice.

Dreptul de acces pe proprietăţi este reglementat în folosul furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice, autorizaţi în condiţiile legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, şi este articularizat, din punct de vedere juridic, ca un drept de servitute, exercitat în condiţiile legii, cu respectarea principiului minimei atingeri aduse proprietăţii. În ceea ce-i priveşte pe furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, aceştia se bucură de dreptul de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate privată, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: i) dreptul de folosinţă asupra imobilelor în cauză nu ar fi afectat sau ar fi afectat într-o măsură nesemnificativă prin efectuarea acestor lucrări ori, dacă un alt furnizor de reţele de comunicaţii electronice, autorizat în condiţiile legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, a efectuat deja lucrări de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză, dreptul de folosinţă asupra imobilelor nu ar fi afectat în mod permanent de o restrângere suplimentară prin efectuarea unor noi asemenea lucrări; ii) efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăţi nu este de natură să contravină cerinţelor specifice de urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii ori celor privind protecţia mediului, a sănătăţii sau a ordinii publice, pe care trebuie să le respecte activităţile ce se desfăşoară pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză; iii) să existe acordul titularului dreptului de proprietate privată asupra imobilului afectat de a încheia un contract, prin care să se stabilească condiţiile de exercitare a dreptului de acces pe proprietatea sa privată sau, în cazul refuzului, să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă, care să ţină loc de contract între părţi.

Reguli noi pentru autorizaţiile de construcţie O altă noutate adusă de lege vizează noi cerinţe privind eliberarea autorizaţiei de construcţie. Construcţiile noi cu destinaţie de locuinţă ori cu funcţie de învăţământ, financiar-bancară, cu destinaţie de birouri sau hoteluri pentru care se va elibera autorizaţie de construcţie după 1 ianuarie 2013, vor trebui să fie prevăzute cu infrastructură de acces care să permită furnizarea de servicii de comunicaţii electronice în bandă largă, adică transmiterea rapidă a unui volum mare de date. Mai precis, pentru toate clădirile care se vor construi, va trebui de la început să se ia în conside-

rare şi locul prin care vor trece cablurile de comunicaţii electronice (internet, cablu tv, telefon), aşa cum în momentul de faţă trebuie menţionat în proiect locul prin care trec conductele de apă sau de gaze. De asemenea, în cuprinsul proiectelor pentru care se solicită autorizaţie, se vor prevedea şi traseele sistematizate pentru instalarea de reţele de comunicaţii electronice. Acest lucru va ajuta la cunoaşterea locului prin care trec cablurile şi la eliminarea situaţiilor în care se sapă inutil sau se taie din greşeală alte cabluri. Instalarea elementelor de reţea pe zidurile interioare şi exterioare ale clădirilor se va realiza prin utilizarea unor trasee sistematizate, iar costurile ocazionate de aceste sistematizări vor fi suportate de către furnizorii de reţele de comunicaţii. Autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator pentru astfel de lucrări, respectiv proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice se vor face pe baza normelor tehnice specifice.

Una dintre provocările acestei legi este realizarea unei proceduri transparente de comunicare între autorităţile publice şi furnizorii de servicii, precum şi respectarea dreptului de proprietate.

Autorităţile publice trebuie să comunice cu suficient timp înainte realizarea de lucrări de reabilitare sau refacerea unor drumuri, spre exemplu, pentru a le permite şi furnizorilor să-şi planifice proiectele de dezvoltare. Astfel, la realizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a lucrărilor de construire, reparare, modernizare, reabilitare sau extindere a drumurilor sau a reţelelor de utilităţi publice se va avea în vedere necesitatea instalării de reţele de comunicaţii electronice. Dacă furnizorii de reţele publice de comunicaţii nu vor realiza lucrările lor în acelaşi timp cu lucrările

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de construire, reparare, modernizare, reabilitare sau extindere a drumurilor sau a reţelelor de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice vor putea stabili condiţii restrictive pentru acordarea autorizaţiilor de construire în zona respectivă pentru o perioadă de până la 2 ani. De asemenea, în zona drumurilor nu vor putea fi realizate lucrări la infrastructura de comunicaţii electronice dacă acestea vor fi de natură să restrângă lărgimea drumurilor, să stânjenească circulaţia autovehiculelor sau să pericliteze siguranţa circulaţiei, inclusiv prin reducerea vizibilităţii.

Posibilitatea accesului furnizorilor de reţele publice de comunicaţii pe o proprietate privată dacă există acordul titularului dreptului de proprietate privată asupra imobilului afectat ar putea genera în practică anumite probleme legate de respectarea dreptului de proprietate.

Deşi esenţa legii este să sprijine activitatea furnizorilor de reţele de comunicaţii, neluarea în considerare a unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor, cum este dreptul de proprietate, poate genera blocaje şi stări conflictuale în situaţii în care proprietarul nu şi-a dat acordul pentru realizarea lucrărilor respective. De altfel, acest motiv al respectării dreptului de proprietate a fost invocat şi în cererea de reexaminare făcută de către Preşedintele României asupra acestei Legi în decembrie 2010. În vederea exercitării dreptului de acces pe proprietatea privată, solicitantul va transmite titularului dreptului de proprietate sau de administrare o solicitare privind încheierea unui contract. Atunci când sunt întrunite condiţiile legale, titularul dreptului de proprietate sau de administrare asupra imobilului respectiv nu se poate opune exercitării dreptului de acces decât din motive temeinic justificate, chiar dacă există convenţie contrară.

Condiţiile stipulate prin contract trebuie să fie nediscriminatorii în raport cu toţi furnizorii de reţele de comunicaţii electronice. Contractul trebuie să prevadă, în esenţă, zona în care este permis accesul, condiţiile în care proprietarul sau deţinătorul imobilului poate efectua lucrări de natură să afecteze accesul la reţelele de comunicaţii electronice, preţul sau tariful datorat pentru exercitarea dreptului de acces, reprezentând contravaloarea folosinţei şi despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin efectuarea lucrărilor. În situaţiile în care contractul nu se poate încheia în termen de două luni de la data primirii solicitării de încheiere a contractului de acces pe proprietatea privată sau a cererii de exercitare a dreptului de acces pe proprietatea publică ori în cazul refuzului de acordare a dreptului de acces, oricare dintre părţi se poate adresa instanţei judecătoreşti competente. În cazul în care cererea este găsită întemeiată, instanţa poate pronunţa o hotărâre care ţine loc de contract între părţi.

Legea dispune că furnizorii de reţele de comunicaţii electronice au dreptul de a negocia cu persoanele care deţin sau controlează elementele de infrastructură acorduri de utilizare partajată a infrastructurii. În cazul în care nu se ajunge la un acord în termen de două luni de la data primirii unei solicitări ferme de negociere sau în cazul refuzului de negociere, oricare dintre părţi se poate adresa Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii („ANCOM”). Într-o astfel de situaţie, ANCOM, cu respectarea principiu-

consultanţă juridică

41

lui proporţionalităţii, poate impune unei persoane care deţine sau controlează elemente de infrastructură obligaţia de a permite unui furnizor de reţele de comunicaţii electronice utilizarea acestor elemente, inclusiv clădiri ori intrări în clădiri, cablaje din clădiri, piloni, antene, turnuri şi alte construcţii de susţinere, canale, conducte, camere de vizitare şi cabinete, precum şi elemente de reţea pasive, în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor de comunicaţii electronice, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi fezabil economic.

Obligaţia de utilizare partajată a infrastructurii poate fi impusă atunci când aceasta se impune în vederea protecţiei mediului, a igienei şi a sănătăţii publice sau a ordinii publice ori atunci când este necesar pentru îndeplinirea unor cerinţe specifice de urbanism sau de amenajare a teritoriului.

Tarifele pentru exercitarea dreptului de acces O condiţie importantă o reprezintă tarifele maxime pentru exercitarea dreptului de acces şi condiţiile în care acestea se aplică, precum şi criteriile pe baza cărora acestea au fost stabilite, în funcţie de elementele reţelelor de comunicaţii electronice şi de elementele de infrastructură care fac obiectul lucrărilor. Legea subliniază că tarifele trebuie să fie justificate şi proporţionale cu afectarea imobilului respectiv şi să aibă în vedere, atunci când este cazul, plusul de valoare adus imobilului respectiv prin instalarea reţelelor ori a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora.

Totodată, legea interzice autorităţilor publice centrale sau locale stabilirea de impozite, taxe, tarife sau alte sume suplimentare faţă de sumele ce rezultă din contractele încheiate în condiţiile legii de către părţi, pentru ocuparea şi folosinţa imobilelor proprietate publică de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice ori în considerarea desfăşurării de către aceştia a altor activităţi legate de exercitarea dreptului de acces pe proprietăţi.

Titularii dreptului de administrare, de concesiune, de închiriere sau de folosinţă cu titlu gratuit, după caz, asupra unor imobile proprietate publică unde au fost realizate lucrări de acces pe proprietăţi ori unde s-a solicitat accesul în vederea realizării unor astfel de lucrări, până la data intrării în vigoare a noii legi, au obligaţia de a publica condiţiile, inclusiv tarifele, în care se realizează exercitarea dreptului de acces, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii. În cazul nerespectării obligaţiei de publicare a condiţiilor în care se realizează exercitarea dreptului de acces, precum şi în cazul stabilirii unor condiţii de acces, tarife ori obligaţii cu nerespectarea legii, ANCOM sau orice persoană interesată se poate adresa direct instanţei competente, în vederea obligării titularilor dreptului de administrare, de concesiune, de închiriere sau de folosinţă cu titlu gratuit, după Sediul Central Bucureşti caz, de a stabili şi de a publica Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 condiţii de acces.

Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Andrei Călin Coroian Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Avocat colaborator senior

Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

42

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cât de raţionali sunt investitorii?

Teoriile şi modelele privind piaţa financiară au la baza lor, de cele mai multe ori, ipoteza investitorilor raţionali. În teorie, toţi investitorii sunt averşi la risc şi acţionează raţional, luând deciziile în funcţie de rentabilitatea oferită şi riscul asumat. În realitate, investitorii nu acţionează întotdeauna raţional, iar devierile de la comportamentul raţional aduc anomalii în piaţă ce pun sub semnul întrebării teoria eficienţei pieţei.

Comportamentul uman este prea complex ca să poată fi modelat într-o teorie unică. Totuşi s-au observat câteva tipare de comportament întâlnite mai des în rândul investitorilor şi care pot explica de ce soluţia aleasă uneori nu este raţională şi, cu atât mai mult, optimă. Michael M. Pompian, în lucrările sale, separă tiparele de comportament ale investitorilor în cognitive şi emoţionale . Cele cognitive se datorează unor erori de procesare a informaţiei şi pot fi corectate printr-o informare mai bună, iar cele emoţionale sunt impulsuri involuntare la nivel de temperament sau instinct şi se corectează mult mai greu, fiind recomandată adaptarea.

Dintre devierile cognitive de la raţional amintim Confirmarea, care reprezintă tendinţa investitorilor de a acorda o importanţă mai mare informaţiilor şi datelor care le confirmă părerea sau decizia şi de a subestima sau chiar ignora semnalele contrare. Confirmarea poate determina investitorii să ia în calcul doar informaţiile pozitive despre companiile pe care le deţin în portofoliu.

Disponibilitatea se manifestă prin acordarea unei importanţe mai mari informaţiilor care sunt accesibile şi cel mai uşor de obţinut. De exemplu, investitorii sunt predispuşi să folosească mai mult informaţiile pe care le-au memorat recent. În asemenea cazuri, investitorii vor alege mai degrabă fondurile de investiţii care fac cea mai multă publicitate şi vor investi mai mult pe pieţele cunoscute, în loc să cerceteze toate fondurile disponibile şi toate pieţele de acţiuni.

O altă deviere cognitivă de la comportamentul raţional este Separarea portofoliilor pe obiective investiţionale. De multe ori, investitorii alocă resursele către portofolii diferite (obligaţiuni, acţiuni defensive, acţiuni speculative, speculaţii etc.), având câte un obiectiv investiţional pentru fiecare portofoliu. De exemplu, portofoliul de obligaţiuni este destinat siguranţei financiare în timp ce portofoliul speculativ este privit ca o şansă de îmbogăţire rapidă. Problema este că, de cele mai multe ori, investitorii privesc aceste portofolii separat şi nu iau în calcul corelaţia dintre ele. Teoria financiară spune că orice investiţie trebuie privită în cadrul portofoliului global al investitorului, în caz contrar, alocarea resurselor nu va mai fi una eficientă.

Ancorarea este tendinţa de a lega deciziile investiţionale de o referinţă stabilită anterior. Investitorii pot reţine în memorie, de exemplu, cât a fost preţul unei acţiuni înainte de

criză. Acel preţ devine un punct de referinţă şi, de multe ori, investitorii clasifică acţiunile ca fiind subevaluate sau supraevaluate în dependenţă de acel preţ. Această gândire este mai puţin raţională, deoarece valoarea unei acţiuni depinde de condiţiile din prezent şi de perspectivele din viitor, iar preţul de acum 5 ani este mai puţin relevant.

Dintre devierile emoţionale amintim Încrederea Excesivă care se caracterizează prin convingerea investitorilor în capacităţile sale de a prognoza evoluţia pieţei sau de a estima valorile unor instrumente financiare. Investitorii au tendinţa să-şi supraestimeze propria capacitate de a prognoza viitorul sau de a estima probabilităţi. Acestă încredere excesivă în capacităţile proprii poate duce la o tranzacţionare prea frecventă sau la un portofoliu nediversificat.

Autocontrolul este problema multor investitori şi reprezintă lipsa disciplinei în investiţii. Odată construită, strategia de investiţii care trebuie să urmărească un obiectiv financiar pe termen lung este foarte des încălcată din dorinţa de a satisface nişte obiective pe termen scurt. Autocontrolul se manifestă şi în alte domenii, cum ar fi fumatul, unde persoanele sunt conştiente că efectul este unul negativ pe termen lung, însă nu pot rezista tentaţiei de a-şi satisface o dorinţă pe termen scurt.

Aversiunea la regret este tendinţa involuntară a investitorilor de a evita sentimentul de vină şi regret pentru o decizie luată greşit. Aversiunea la regret se manifestă cel mai des atunci când un investitor nu vinde o acţiune din portofoliu deoarece ştie că va regreta în cazul în care acţiunea va creşte după vânzare sau atunci când un investitor nu cumpără un titlu de teamă că va regreta dacă acţiunea va înregistra scăderi.

Aversiunea la pierderi este, probabil, cea mai răspândită în rândul investitorilor. Durerea provocată de marcarea unei pierderi este mai mare decât satisfacţia dobândită dintr-un câştig similar. Din această cauză, atunci când o poziţie intră pe profit ea este lichidată destul de repede, iar atunci când intră pe pierdere este ţinută în portofoliu prea mult în speranţa că piaţa se va întoarce. Astfel, investitorii se aleg cu nişte câştiguri mici şi pierderi mari.

Fiecare investitor trebuie să analizeze obiectiv comportamentul său şi să fie conştient de prezenţa factorilor enume raţi mai sus. Prin corectarea influenţelor cognitive şi adaptarea, măcar parţială, la influenţele emoţionale, investitorii vor face un pas important către un comportament raţional, care poate aduce rezultate superioare în activitatea investiţională.

Igor Popov – analist bursier SSIF Broker

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

43

Topul naţional al firmelor - CCIR de Ionuţ OPREA

Camera de Comerţ şi Industrie a României, Camera Naţională a premiat cele mai performante companii în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a „Topului Naţional al Firmelor”, cel mai important eveniment anual al elitei oamenilor de afaceri din România, care a avut loc în Aula Candelabrelor a Palatului CCIR.

Au participat membri ai Corpului Diplomatic, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, preşedinţi ai Camerelor de Comerţ Judeţene şi Bilaterale din România, oameni de afaceri, liderii diferitelor asociaţii de afaceri, jurnalişti. „Aici se găsesc toţi învingătorii. Într-o economie şubredă şi atât de năpăstuită de tot ceea ce s-a întâmplat pe plan mondial şi, în mod special, la noi acasă, aţi reuşit să fiţi primii în afacerile dumneavoastră. Vă doresc ca anul viitor să ne fie mai uşor, să avem o putere politică şi administrativă mai puţin hrăpăreaţă, mai aproape de omul de afaceri, mai puţin opresivă – ca tot ce a fost în anii din urmă – să se înţeleagă, în sfârşit, că noi asigurăm viaţa şi bunăstarea”, s-a adresat auditoriului E.S. Mihail M. Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în deschiderea ceremoniei de premiere, mulţumind reprezentanţilor firmelor premiate pentru performanţele obţinute şi viziunea inovativă de management.

Premianţii Topul Naţional al Firmelor realizat de Camera de Comerţ Naţională a inclus 6.424 de operatori economici, care s-au clasat pe primele locuri la nivel naţional, în cele şase domenii majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare şi high-tech (580); industrie (2.880); agricultură, pescuit, piscicultură (259); construcţii (285); servicii (1.913); comerţ-turism (907). A obţinut Premiul Naţional un număr de 917 firme, dintre care peste o treime sunt din industrie (376), urmate de sectorul serviciilor - 271 de firme, şi de sectorul comerţ-turism, cu 112 companii. Demn de menţionat

este şi faptul că un număr de 90 de companii specializate pe cercetare, dezvoltare şi hightech au urcat de asemenea pe acest podium al performanţei economice naţionale. „Un astfel de eveniment este important pentru mediul de afaceri, desigur, dar şi pentru toată societatea românească, pentru că se stabileşte o ierarhie; avem nevoie de un sistem de valori, dar şi de ierarhii organizate după acest sistem de valori. Pe de altă parte, o astfel de întrunire este şi un mediu de comunicare. Ori, în această perioadă, în cadrul reuniunilor cu grupurile de think-tank pe care le am pe plan mondial, am constatat eşecul societăţii informaţiei, care, practic, comunică lucruri neesenţiale şi a reuşit, mai degrabă, să separe oamenii decât să-i unească. Ori, capacitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României de a strânge la un loc, cel puţin o dată pe an, oamenii de afaceri, în jurul unei idei generoase, este de salutat şi îi felicit”, a declarat E.S. prof. dr. Emil Constantinescu, Preşedintele României în perioada 1996-2000. Acesta a înmânat premiul de excelenţă în afaceri lui Omer Susli, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Romania – TIAD.

Stabilirea firmelor laureate s-a realizat conform unei metodologii unitare, la nivel naţional, adoptată de întreg sistemul cameral. Unicitatea şi complexitatea acestui clasament este determinată de specificul multicriterial al metodologiei de top. „Am luat în calcul cifra de afaceri, profitul brut, profitul net, gradul de utilizare a mijloacelor circulante, gradul de utilizare a resurselor umane etc, ceea ce reflectă în modul cel mai realist situaţia de fapt a firmelor din România, printr-o metodologie realizată de Camerele de Comerţ, singurele organizaţii abilitate să întocmească clasamente, respectiv topul firmelor”, a explicat vicepreşedintele CCIR, Vasile Bar, Preşedintele CCI Bistriţa Năsăud. În cadrul evenimentului a fost lansat şi catalogul „Topul Naţional al Firmelor 2012”, care în varianta sa electronică cuprinde baza de date a celor 6.424 de companii clasate pe primele 10 locuri în Top, un adevărat barometru al mediului de afaceri românesc şi realităţii economice a anului 2011.

44

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Excelența în afaceri premiată la Oradea

de Andreea Costea

Gala Top Branduri Bihorene, aflată la cea de a doua ediție, a acordat în acest an diplome marilor companii care, conform sondajelor, se bucură de cea mai mare credibilitate în rândul orădenilor. În plus au fost decernate premii de excelență și, în premieră pentru România, s-a acordat Ordinul “Vulturul Negru” al Cetății Oradea.

Gala Top Branduri Bihorene s-a născut din dorința Federației Patronilor Bihor de a răsplăti cele mai mari companii ale județului. Metoda la care au apelat organizatorii pentru a stabilii fruntașii a fost sondajul de opinie, realizat în colaborare cu Facultatea de Științe Socio-Umane din Oradea.

Dacă în primul an orădenii au fost chemaţi să decidă care sunt companiile cu cea mai mare notorietate din afara granițelor județului, anul acesta și-au dat “votul” pentru companiile în care au cea mai mare încredere. "În 2012 neam propus să măsurăm credibilitatea brandurilor, cea care face ca persoanele să se întoarcă mereu la aceeaşi firmă", a declarat sociologul Adrian Hatos, conferenţiar universitar.

Organizată de Federația Patronilor Bihor, Facultatea de Științe Socio-Umane și Uniunea Națională a Patronatelor din România, festivitatea l-a avut drept maestru de ceremonii pe actorul Florin Piersic și s-a bucurat de prezența unor nume sonore din mediul politic și diplomatic extern. Printre cei peste 300 de participanți la eveniment s-au numărat E.S. Philippe Beke, ambasadorul Belgiei în România, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului, E.S. Augustin Navarro de Vicente - Gella, consilierul economic al Ambasadei Spaniei în România, E.S. Victor Micula ambasadorul României în Ungaria, Papp Laszlo, viceprimarul municipiului Debrecen, Orosz Csaba, vicepreşedintele Confederaţiei Industriaşilor din Ungaria, alături de politicieni şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene.

Deschiși spre Vest Diplomații au ținut să încurajeze relațiile bilaterale dintre România și țara pe care o reprezintă, asigurând oameni de afaceri de succesul parteneriatelor.

“Criza economică pe care am traversat-o în ultimii ani i-a determinat pe oamenii de afaceri să redescopere partenerii

din Ungaria. Comerțul bilateral a început să se dezvolte, ajungând la o cifră de peste 7 milioane de euro în acest an”, a spus E.S. Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria. “Vă asigur că alături (n.r. în Ungaria) vă așteaptă buni parteneri și o piață în care să vă puteți dezvolta. Succesul vostru peste graniță înseamnă succes pentru România”, a mai precizat Domnia Sa. Despre o cât mai bună cooperare a vorbit și E.S. Dan BenEliezer, încurajând dezvoltarea în domeniul turismului.

“Peste 100.000 de israelieni vizitează anual România. De asemenea, investitorii noștri produc în România aproximativ șase miliarde de dolari pe an”, a spus Ambasadorul Israelului.

“Cred că va fi în creștere cooperarea economică dintre cele două țări. Mai cred că investitorii se vor orienta în special spre Bihor și vor crește astfel potențialul financiar-economic din județ”, a subliniat E.S. Dan Ben-Eliezer.

Consilierul economic al Ambasadei Spaniei în România, Augustin Navarro de Vicente-Gella, a recunoscut meritele celor peste un milion de români care lucrează în Spania și contribuie la dezvoltarea economică a acestei țări, în timp ce, E.S. Philippe Beke, a ținut să felicite oamenii de afaceri pentru performanța de care au dat dovadă anul acesta.

Philippe Beke s-a aflat pentru a doua oară anul acesta în vizită în Bihor, județ de care s-a arătat plăcut surprins tocmai pentru că țara lui este foarte bine reprezentată aici prin investiții.

Premianții Dincolo de mesajele transmise oamenilor de afaceri, diplomaților le-a revenit misiunea de a înmâna premii firmelor nominalizate de orădeni. Companiile bihorene au fost împărțite pe nouă secțiuni, în funcție de domeniul de activi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tate. La secțiunea “Agricultură”, locul I a revenit firmei Agroind Cauaceu, iar locurile II şi III, respectiv, firmelor Nutrientul Palota și Patrol Service. Etalon al calității pentru bihoreni, Agroind a luat ființă în 1974, având ca obiect de activitate cultivarea pământului, creşterea animalelor, prelucrarea cărnii din producţie proprie, precum şi comercializarea produselor obţinute. Începând cu anul 2003, societatea face comerț cu îngrășăminte chimice, semințe, pesticide și cereale.

La secțiunea "Cultură, educaţie şi sport" a câştigat Colegiului Naţional Emanuil Gojdu, pe locurile II şi III situându-se cluburile sportive Liberty şi, respectiv, Gym Mar Strong.

Secțiunea Turism a fost câștigată de Hotel President, firmelor Milenium şi, respectiv, Romtour revenindu-le locurile II şi III. Situat în Băile Felix, Hotelul dispune de 86 de camere și șase apartamente și oferă clienților posibilitatea de a face golf, echitație, tenis, sau fotbal. Hotelul dispune de un centru wellnes care include piscină acoperită cu apă termală, jacuzzi, spa, saună și masaje, dar și de un cabinet antiaging autorizat de Institutul Ana Aslan.

Locul I la secțiunea Sănătate a revenit Spitalului Pelican, în timp ce locurile II și III au fost ocupate de New Medics și Ecomed. Spitalul Pelican este unicul spital privat din județ și a fost înființat în anul 2008. Unitatea medicală care dispune de 87 de paturi a deservit peste 13.000 de pacienți din care mai mult de jumătate au necesitat intervenții chirurgicale. Blocul operator are șase săli care se bucură de dotări tehnice de excepţie.

La secţiunea "Industrie" a fost desemnată câştigătoare firma Plastor, care a întrecut la capitolul încredere companiile European Drinks şi Optimedia. Societate de prelucrare a materialelor plastice, cu capital integral privat, Plastor este unul dintre liderii domeniului. Soluţiile oferite clienţilor pornesc

eveniment

de la proiectarea şi construcţia matriţelor la injectarea sau suflarea produselor de serie, imprimarea prin tehnologiile de serigrafie sau tampografie, asamblarea şi logistica necesară livrării. În ce privește domeniul construcțiilor, marele câștigător a fost compania Selina urmată de Constructorul Sălard şi Dumexim. Grupul de Firme Selina (format din cinci firme specializate pe diferite segmente) este unul din cei mai importanți competitori de pe piața construcțiilor din vestul țării, cu peste 1500 de angajați și peste 400 de utilaje și echipamente.

45

46

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La capitolul "Servicii", cum era de așteptat, locul I a revenit grupului de firme RCS-RDS, compania lider pe piața serviciilor de internet și televiziune din România, locurile doi și trei fiind adjudecate de Crist Vest Audit şi Mira Clean.

Secțiunea "Comerţ" a fost câștigată de firma Tiger Amira. Compania comercializează materiale de construcţii pentru lucrări interioare şi exterioare încă din 1994, are o rețea națională de magazine și colaborează constant cu peste 40 de producători din Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, precum şi cu peste 150 de furnizori autohtoni. Firma a surclasat surprinzător cel mai mare mall orădean, Lotus Center, dar și firma Leonardo.

Nu în ultimul rând, la secțiunea "Auto-transport", locul I a revenit companiei West Group, dealer oficial şi reparator autorizat pentru mărcile BMW, Saab, Opel şi Chevrolet, secondată de Auto Bara şi Gig Impex.

Excelenții Cu ocazia ceremoniei, organizatorii au mai acordat premii de excelenţă pentru anul care se încheie. Femeia de afaceri a anului 2012 a fost desemnată Maria Sabin, preşedinta companiei Sapico, titlul de politicianul anului a revenit deputatei Lucia Varga, noul ministru delegat pentru Ape şi Păduri, cel mai bun partener transfrontalier a fost desemnat administratorul hotelului Korona (Ungaria), Palvolgyi Eva, iar premiul de excelenţă pentru responsabilitate socială a revenit directorului de resurse umane a companiei Celestica, Codruţa Bala.

Organizatorii au oferit premii de excelență și în domeniul hotelier. Astfel, una dintre distincții, aceea de managerul anului, fost acordată lui Andrei Pop, director al Hotelului Continental. Situat în centrul orașului, Hotel Continental a fost de-a lungul timpului unitatea de cazare favorită a personalităților care au vizitat Oradea, dar și locația aleasă pentru organizarea evenimentelor business din oraș. Hotelul dispune de 143 de camere standard, 18 camere executive și 7 apartamente, iar la capitolul relaxare dispune de piscină cu apă termală, saună sau sesiuni de masaj.

Al doilea hotel premiat a fost Double Tree by Hilton, care a primit titlul de excelență pentru cea mai importantă investiție (peste 20 de milioane de euro) realizată în Oradea în anul 2012. Double Tree by Hilton este primul și singurul hotel de 5 stele din urbea de pe Criș.

Hotelul are o capacitate de 147 de camere și patru săli de conferință, o sală de recepții și un restaurant cu specific mediteranean, centre de spa, de fitness și piscină.

Vulturii Finalul galei l-a adus în scenă pe maestrul Florin Piersic, căruia i-a revenit misiunea de a înmâna Ordinul “Vulturul Negru” al Cetății Oradea. Distincția este menită să recompenseze personalități care și-au adus în mod constant contribuția la dezvoltarea vieții economice a județului.

Primul care a fost onorat cu acest premiu a fost Alexander Modura, patronul Lotus Center. Alexander Modura este cel care a avut curajul în anul 2002 să deschidă la Oradea primul mall din vestul țării. Mall-ul s-a lansat cu 50 de magazine, o zonă destinată relaxării, cu baruri și restaurant, dar și cu un cinematograf Hollywood Multiplex, al doilea de acest gen din România. La ora actuală mall-ul are peste 60.000 mp, este dotat cu parcare subterană și pune la dispoziția clienților peste 130 de spații comerciale.

Cel de al doilea Ordin a fost înmânat primarului Ilie Bolojan, pentru sprijinul pe care l-a acordat oamenilor de afaceri și investitorilor.

A treia persoană onorată cu această distincție a fost Zoltan Teszari, președinte al grupului de firme RCSRDS, pentru notorietatea națională pe care adus-o Bihorului cu afacerea sa. Cum era de așteptat, Teszari, cunoscut pentru atitudinea sa misterioasă, nu s-a prezentat să-și ridice premiul.

48

csr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parteneriat USAMV Cluj-Napoca şi Asociaţia AFI Profamilia Bistriţa

Fructele de pădure o afacere socială

Lector dr. Cristina Pocol

Economia socială contribuie la restabilirea a trei mari dezechilibre existente pe piaţa muncii: şomajul, instabilitatea locurilor de muncă şi excluderea grupurilor vulnerabile din viaţa socială şi profesională. Aceasta joacă un rol cheie în cadrul economiei europene, prin îmbinarea profitabilităţii cu solidaritatea, prin crearea de locuri de muncă de calitate, contribuind prin aceasta la dezvoltarea comunităţilor locale şi la coeziunea socială. Cât de importantă este economia socială în România? În perioada postcomunistă, subiectul economiei sociale a devenit din ce în ce mai interesant pentru România, numărul entităţilor care activează în acest sector crescând în ultimii 20 de ani. Conceptul de economie socială a apărut odată cu aprobarea Planului Naţional anti-sărăcie şi promovarea incluziunii sociale în anul 2002. În anul 2008, economia socială devine un sector eligibil pentru finanţările din Fondul Social European, constituind un domeniu major de intervenţie al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Un astfel de proiect este şi cel coordonat de către doamna Doina Ioana Monda, preşedintele Asociaţiei AFI Profamilia, o organizaţie non-profit din Bistriţa, ce îşi propune conştientizarea şi mobilizarea comunităţii locale în vederea depăşirii problemelor existente, în special a celor legate de apărarea şi promovarea drepturilor femeilor. În acest sens, AFI Profamilia, alături de alţi parteneri derulează în perioada decembrie 2010 – noiembrie 2013, proiectul POS DRU intitulat „O intervenţie integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile”.

Reporter: Cum v-a venit ideea demarării unui proiect de economie socială şi ce reprezintă un astfel de proiect pentru comunitatea locală din judeţul Bistriţa Năsăud?

Doina Ioana Monda: Ideea demarării acestui proiect mi-a venit din dorinţa de a veni în sprijinul femeilor vulnerabile, victime ale violenţei în familie, şi nu numai, care au apelat la serviciile asociaţiei noastre, începând din anul 1996, când am înfiinţat organizaţia şi până în prezent. Principalele

probleme cu care acestea se confruntau erau lipsa unui adăpost unde să se poată refugia de soţul agresor şi, de asemenea, lipsa posibilităţilor de a se susţine din punct de vedere material după despărţirea de partenerul de viaţă. Tocmai din această cauză am dorit să venim în sprijinul acestor femei şi să le ajutăm să obţină venituri muncind acasă, desfăşurând activităţi cu care ele sunt deja familiarizate, cum ar fi fabricarea produselor tradiţionale sau de artizanat.

Rep.: Cine sunt femeile vulnerabile pe care le sprijiniţi?

Ce activităţi aţi derulat în scopul ajutorării acestora?

D.I.M.: Femeile vulnerabile pe care le sprijinim sunt în general femeile cu vârsta peste 45 de ani din mediul rural, dar nu numai, şomere pe termen lung sau care nu au avut niciodată un loc de muncă, femei victime ale violenţei în familie şi care îşi cresc singure copiii, femei care sunt în pragul pensionării ş.a. Pentru a veni în sprijinul acestor femei am organizat cursuri de formare ca ,,Antreprenor în economie socială”, dobândind astfel noi cunoştinţe în diferite domenii şi învăţând chiar cum ar putea iniţia pe cont propriu mici afaceri care să le aducă venituri suplimentare. În acest sens au beneficiat şi vor beneficia în continuare de servicii de consiliere şi sprijin în funcţie de nevoile şi solicitările fiecăreia.

Rep.: Ne interesează în mod special modul în care vă gândiţi să valorificaţi potenţialul regiunii Bistriţa Năsăud prin intermediul întreprinderilor de economie socială. De ce „fructe de pădure”?

csr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

D.I.M.: Valorificarea fructelor de pădure prin intermediul întreprinderii sociale este un punct de dezvoltare rurală, beneficiari fiind mai multe persoane vulnerabile, având posibilitatea de a obţine un venit în timpul sezonului şi de a valorifica fructele obţinute din pădurile ce fac parte din aria protejată a Munţilor Călimani, fabricând din ele gemuri, dulceţuri, sucuri, tincturi etc.

Rep.: Cum aţi organizat activitatea de colectare, ambalare, procesare fructe de pădure?

D.I.M.: Anul acesta am desfăşurat activităţi experimentale cu femeile din grupul ţintă care au urmat cursul de formare pe activitatea ,,Colectare, procesare (congelare) şi distribuire fructe de pădure”, având un punct de colectare de unde au fost preluate de către centrele mai mari. Am colectat afine, mure, soc şi zmeură. Împreună cu grupul format pentru activitatea ,,Producţie şi distribuire produse alimentare tradiţionale” am folosit o parte din cantităţile de fructe colectate pentru a realiza dulceţuri, gemuri, sucuri şi magiun din prune.

Rep.: Care sunt reţetele tradiţionale folosite de femeile din regiune? Unde se produc preparatele?

D.I.M.: Reţetele tradiţionale folosite de femeile din regiune sunt vechi şi se transmit din generaţie în generaţie, fiecare având câte un mic secret care nu poate fi dezvăluit. Până la amenajarea spaţiului destinat întreprinderii sociale, preparatele au fost produse la sediul asociaţiei.

Rep.: Unde doriţi să comercializaţi produsele obţinute?

V-aţi gândit vreodată să exportaţi aceste produse?

D.I.M.: Aceste produse dorim sa le comercializăm atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. Dorim, în primul rând,

să participăm cu produsele obţinute la târguri cu specific tradiţional din ţară, unde să reuşim să ne promovăm şi să ne dezvoltăm afacerea, urmând ca pe viitor să reuşim să pătrundem şi pe piaţa externă. De asemenea dorim să ne înfiinţăm propriul magazin unde să putem comercializa ceea ce se realizează în cadrul înterprinderii sociale.

Rep.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat în implementarea acestui proiect?

D.I.M.: Primele probleme întâmpinate au fost cele cu privire la stabilirea legăturilor cu autorităţile locale, pentru care termenul de ,,economie socială” era încă ceva necunoscut sau de care doar auziseră în treacăt, neştiind exact ce presupune acest tip de economie. Odată lămuriţi cu privire la acest aspect, am reuşit chiar să-i atragem de partea noastră şi să putem fi sprijiniţi în desfăşurarea unor activităţi ulterioare. O altă problemă ar fi plata cu întârziere, de către AM POS DRU, a cererilor de rambursare şi desfăşurarea cu dificultate a activităţilor din cauza lipsei banilor. De asemenea, lipsa legislaţiei privind economia socială şi a antreprenoriatului social.

Rep.: De ce credeţi că această activitate se poate concretiza într-o afacere de succes? Cum poate ajuta grupurile de femei vulnerabile şi comunitatea locală?

D.I.M.: Această activitate poate deveni una de succes deoarece în ultima vreme se evidenţiază tot mai mult importanţa consumării produselor bio, realizate în mod tradiţional. Se caută produsele autentice, făcute după reţetele bunicii, care să ne amintească de gusturile copilăriei.

Faptul că prin realizarea acestor produse, noi venim în sprijinul femeilor aparţinând grupurilor vulnerabile, oferindule un mod de a obţine venituri, considerăm ca este un aspect foarte important.

49

50

proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roşia Montană aşteaptă decizia guvernanţilor de Claudiu Pădurean

Cel mai complex proiect industrial din România a intrat într-o nouă fază. Este vorba de proiectul minier de la Roşia Montană. După ce localnicii au organizat un referendum, care a fost invalidat din cauza prezenţei insuficiente la urne, dar la care majoritatea participanţilor s-a pronunţat în favoarea mineritului, mai mulţi primari din Munţii Apuseni au alcătuit o coaliţie, prin intermediul căreia solicită noului Guvern să sprijine această ramură a economiei. Concret este vorba de primarii din Zlatna, Abrud, Bucium, Baia de Arieş şi Roşia Montană. Practic, indiferent de culoarea lor politică, primarii doresc pornirea a cinci proiecte miniere, aflate în diferite stadii de realizare în comunităţile pe care le conduc. Moţii de pe Valea Dincolo de implicarea primarilor Arieşului speră că autorităţile vor spridin cele cinci localităţi există un jini proiecte precum exploatarea aurucurent de opinie favorabil lui de la Roşia Montană ori proiectele proiectelor din domeniul mineritde la Roşia Poieni ori Certej. Traian ului. Astfel, realizarea proiectului Pandor, primarul oraşului Baia de de la Roşia Montană ar genera un Arieş, spune că: „Aici oamenii au fost flux financiar de patru miliarde de mineri din tată în fiu. Mineritul este dolari în economia românească, mai mult decât o simplă activitate ecoceea ce ar reprezenta un factor imnomică, este o tradiţie şi un mod de portant pentru evitarea turbuviaţă pentru oamenii din Baia de Arieş. lenţelor economice. De asemenea, Indiferent că susţin un partid sau altul, proiectul va genera 3.600 de noi oamenii de aici au susţinut mineritul la locuri de muncă, directe, indirecte Roşia Montană şi în Apuseni. Un vot şi induse, potrivit unui studiu real„Da”, cu un procent de 69%, este un izat de Oxford Policy Management. semnal extraordinar despre cât de Un alt avantaj este reprezentat de unită este comunitatea de aici în sprifondurile pentru activităţi de tip jinul ei pentru proiectul de la Roşia.

CSR. De exemplu, compania Roşia Sper ca toţi liderii politici de la BuMontană Gold Corporation a cureşti să înţeleagă importanţa acestei anunţat că va aloca suma de 70 de unităţi a oamenilor şi să asculte de milioane de dolari americani penvocea lor”, a adăugat Traian Pandor, tru reabilitarea patrimoniului isprimarul care conduce una dintre cele toric. Este vorba de cea mai mai sărace localităţi din România. La importantă sumă alocată unui rândul său, Silviu Ponoran, primarul proiect de patrimoniu din istoria din Zlatna, susţine că: „Zlatna s-a dezrecentă a României. Potrivit spevoltat din minerit şi din industria cialiştilor în economie, aceşti bani minieră. Pentru oamenii de aici, minear însemna un impuls important ritul înseamnă o şansă pentru o viaţă pentru dezvoltarea turismului şi mai bună. De asta depinde viitorul pentru diversificarea economică a Zlatnei şi spun asta cu toată responsacestei zone. abilitatea. Pentru mine, rezultatul refe -

Avantaje consistente

rendumului, 75% da pentru minerit, nu a fost o surpriză, pentru că ştiam ce sprijin are proiectul de la Roşia Montană în Zlatna. Acum, sper ca şi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă că oamenii vor minerit şi să facă tot ce depinde de ei pentru ca proiectul de la Roşia Montană să înceapă”. De asemenea, Nicolae Simina, primarul Abrudului, afirmă că: ”Dezvoltarea mineritului în Apuseni poate asigura stabilitatea locurilor de muncă la Roşia Montană şi la Roşia Poieni.

Toată lumea din zonă cunoaşte care este realitatea de aici: cu minerit există un viitor, fără – oamenii se vor adânci în sărăcie şi disperare. Acest lucru i-a mobilizat pe abrudeni să iasă în număr mare la referendum şi să voteze pentru minerit cu o largă majoritate de 62%. Mi-aş dori ca acest strigăt de disperare să fie auzit şi de către autorităţile de la Bucureşti. Minerii din Apuseni vor locuri de muncă din minerit, iar oamenii din zonă îi susţin pentru că înţeleg că aceasta este singura lor soluţie. Decizia politică nu mai poate fi amânată”.

Erată În numărul din luna noiembrie 2012 al publicației Transilvania Business, la pagina 45, în cadrul articolului “Hirschmann România-continuitate cu îmbunătățiri”, a fost publicat logoul companiei Hirschmann Automation and Control, parte a grupului Belden-Gruppe, reprezentată de silueta stilizată a unui cerb încadrată de un cerc și numele companiei în partea dreaptă, în locul logoului companiei Hirschmann România, membră a grupului Hirschmann-Automotive GmbH, reprezentată de litera “h” încadrată de un cerc și numele companiei scris în două culori, albastru pentru “Hirschmann” și gri pentru “ Automotive”. Ne cerem scuze pentru eroare. Redacția

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Morphoza sau cum să trăieşti frumos de Ana Florescu

Cum îţi alegi clienţii sau cum te aleg ei pe tine, într-un domeniu complementar construcţiilor - designul interior? Omul de afaceri Diana Calfa, fondatorul firmei clujene Morphoza – atelier de interioare, vorbeşte despre modul în care firma sa a reuşit să se impună pe piaţă cu ajutorul unei singure reclame: cea făcută de către clienţii mulţumiţi.

Reporter.: Ce fel de clienţi are Morphoza?

Diana Calfa: Oricine vine la noi îşi doreşte în primul rând mobilă, dar, de fapt, îşi doreşte un interior, o casă, şi estetică, şi ergonomică. O parte importantă din ceea ce oferim, din ceea ce ne diferenţiază este cum reuşim să întrebăm acel client, cu reuşim să-l chestionăm, să-l facem să se deschidă, astfel încât să ne dea suficiente informaţii să-i creăm un interior pentru el.

Rep.: Şi cum reuşiţi, exact, să faceţi acest lucru?

D.C.: Cred că mă ajută meseria de bază. Am terminat sociologie-ştiinţe politice şi partea asta umanistă mă ajută să-l chestionez pe cel din faţa mea fără să îl chestionez, de fapt. Întotdeauna încerc să mă pun în papucii clientului. De aceea, casele ne ies foarte diferite între ele. De asta avem case favorite şi case care nu ne plac, pentru că filosofia este ca, la final, clientul să fie mulţumit. Nu a contat dacă a trebuit să facem şi lucruri pe care, teoretic, nu le aveam contractate, ideea era ca întregul să ne iasă. Dacă la o casă lucrurile acestea se simt mai puţin, la spaţii comerciale sau sedii de firme au fost cazuri în care am desenat logo-uri, iam ajutat să-şi facă site-ul, au fost cazuri în care am lansat un produs pe piaţă împreună cu ei, astfel încât să poată deveni un proiect de referinţă. Un exemplu foarte drag mie este Silver Business Center, o clădire de birouri de pe strada Dorobanţilor din Cluj, sediul Inspire. Am fost chemaţi acum doi ani să le facem „ceva”, pentru că era o clădire în centru, dar o clădire insipidă, la care toată lumea când ajungea în faţă se întreba unde e intrarea. Un lucru foarte neplăcut pentru o clădire de birouri pe care vrei să le închiriezi, foarte lungă, cu frontul foarte îngust, la care nu-i dibui intrarea.

Am găsit nişte beneficiari foarte deschişi cărora le-am propus o galerie de artă pictată direct pe pereţi şi o accentuare a intrării. Rezultatul a fost că au reuşit să închirieze toată clădirea, pentru că a devenit o clădire care spune ceva şi are valoare adăugată. Întotdeauna am mers pe această idee, de a crea o clădire care să fie diferită faţă de ce am făcut până acum. Noi chiar avem o persoană angajată pe marketing, care nu face doar marketingul Morphozei, ci se ocupă şi de marketingul clienţilor noştri. Nu începem să proiectăm şi să desenăm nicio linie la un proiect, până nu ştim cine mai e pe piaţă, care le e concurenţa şi fiecare cum se prezintă, astfel încât să putem crea ceva cu valoare adăugată. Asta am făcut şi la Silver Business Center. Ei doreau de la noi, iniţial, şaizeci de scaune... Când am venit la ei, ne-au dus pe topul clădirii de opt etaje, de unde priveliştea ne-a tăiat, efectiv, respiraţia. Se vede de acolo tot Clujul, nu e obturat de nimic. În plus, parcă cineva ar fi tras o linie, iar într-o parte ţi se deschidea Clujul vechi, Clujul frumos, şi în cealaltă parte Clujul comunist. A fost momentul în care le-am zis că e păcat de acel spaţiu să facă o sală de conferinţe tipică pentru chiriaşii clădirii. Le-am propus un concept nou de business,

un concept de conferinţe deschise către oraş, pentru că era păcat să privezi oraşul, comunitatea de o astfel de privelişte şi să o laşi numai pentru cei 20-30 de chiriaşi pe care îi ai tu în clădire. Astfel că ceea ce a ieşit a fost o sală de conferinţe altfel. Am şi stat primele şase luni alături de ei la organizarea primelor conferinţe. Aşa a venit Oana Pellea în Cluj după şapte ani, a avut o conferinţă privată la Inspire şi a venit cu o piesă de teatru la Naţional, o piesă de teatru jucată de un singur actor. A fost un moment în care mi-a fost frică. Nu mai organizasem evenimente până atunci şi trebuia „să umplem” Teatrul Naţional. Şi s-a jucat cu sala plină. Au mai venit şi alţi conferenţiari, a venit Dan Puric, au fost concerte de Jazz. Acesta a fost un caz în care beneficiarii au fost foarte deschişi ideilor noastre. Dar am întâlnit de-a lungul timpului şi beneficiari închişi, care au ştiut ei mai bine ce trebuie făcut. Există şi beneficiari cu care nu am reuşit să rezonăm.

Aceştia fac parte din categoria celor care apelează la un specialist, dar nu îl ascultă, caz în care pentru noi are un efect de bumerang: dacă facem un lucru care nu ne reprezintă, iar cineva întreabă cine a făcut acel lucru şi află că Morphoza, ne poate aduce deservicii. Trebuie să ne reprezinte proiectul, altfel nu intrăm în el.

52

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mobilier pentru aristocrații scandinavi

de Claudiu Pădurean

Un fost inginer pomicol, transformat în sculptor de iconostase pentru biserici, a pus bazele unei fabrici care produce mobilier pentru cabanele de vânătoare ale aristocraţilor din Suedia şi Norvegia. În ciuda crizei economice, fabrica de mobilă SC Apollo SRL din comuna clujeană Livada a reuşit de mai multe ori să se reinventeze şi să învingă condiţiile vitrege de pe piaţă.

Unul dintre secretele succesului obţinut de compania SC Apollo SRL constă în faptul că ea a fost de la bun început organizată ca o afacere de familie. Iar responsabilitatea faţă de afacere şi faţă de angajaţi a reprezentat, de-a lungul anilor, o constantă importantă. Chiar şi acum, când compania a ajuns la 80 de angajaţi şi a dobândit un prestigiu internaţional, fondatorul firmei, Mircea Cioboată, munceşte cot la cot cu angajaţii săi, iar fiica sa, Diana, deşi este de profesie psiholog, a decis să se implice în dezvoltarea afacerii şi îşi ajută tatăl.

Faptul că managerul companiei şi fiica sa provin din afara industriei producătoare de mobilă este reflectat şi în modul în care este organizată compania. Cei mai mulţi dintre angajaţi au cu totul alte studii decât cele de artă, iar maniera în care concep şi realizează proiectul este una cu adevărat una complexă. ”Echipele de angajaţi sunt implicate de la conceperea proiectului, pentru că vorbim de mobilier din lemn masiv complet personalizat în funcţie de necesităţile clienţilor, şi până la realizarea finisajelor”, spune Diana Cioboată.

La început a fost iconostasul Întreaga afacere a pornit în anul 1990, când Mircea Cioboată a decis să îşi abandoneze cariera de inginer pomicultor. Împreună cu un cumnat, a pornit o mică

afacere ce presupunea sculptarea de iconostase pentru biserici. Alegerea a fost una inteligentă, deoarece, după deceniile de oprelişti din perioada comunistă, construcţia de lăcaşuri de cult a luat un avânt deosebit. Mai mult, meşterii din zonă continuă tradiţiile artistice ale Şcolii de la Nicula, care a creat adevărate capodopere, atât în domeniul icoanelor, cât şi în cel al iconostaselor din lemn de tei. Astfel că produsele realizate de meşterii din Livada s-au bucurat de la bun început de un prestigiu deosebit. După câţiva ani, Mircea Cioboată a început să primească tot mai multe comenzi şi pentru realizarea uşilor bisericii. Astfel i-a venit ideea să înceapă şi producţia de uşi din lemn masiv pentru locuinţe.

Producător de uşi Aşa că a decis să se despartă de cumnatul său şi a început să producă o cantitate mare de uşi. ”Am creat, la început, o reţea naţională de distribuţie, cu ajutorul căreia am reuşit să vindem fără probleme zeci de mii de uşi. Practic, nu exista scară de bloc din România unde să nu regăsesc o uşă produsă de noi”, spune Diana Cioboată. Mulţi dintre clienţi nu vroiau doar uşi la intrarea în apartamente, ci şi uşi din lemn masiv pentru camerele de locuit. Însă şi această linie de business a început să se confrunte cu dificultăţi, pentru că, pe piaţa din România, au început să intre tot mai multe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

uşi de calitate inferioară, dar ieftine. Apoi, unii dintre clienţii lor au început să îşi înlocuiască uşile din lemn masiv cu cele din metal.

Inspiraţie franceză În acest moment de răscruce, Mircea Cioboată a avut un nou moment de inspiraţie. Unele cunoştinţe din Franţa i-au cerut să producă mobilier de lemn masiv antichizat, inspirat de piesele de mobilier vechi de sute de ani şi păstrate într-una dintre cele mai renumite regiuni viticole din Europa, Champagne. Astfel că Mircea Cioboată a plecat în această regiune, a studiat piesele de mobilier şi a început producţia. ”Este mobilier antichizat, care este tratat cu ceară de albine, are găuri false de carii şi tot ceea ce presupune un astfel de aspect. Noi nu pretindem că vindem mobilier vechi, nu vrem să înşelăm pe nimeni, ci doar producem piesele de mobilier în stilul dorit de clienţii noştri”, a spus Mircea Cioboată. Piesele de mobilier produse în România au fost foarte apreciate de clienţii din Franţa. ”Mentalitatea clienţilor din Franţa este total diferită de cea a clienţilor din România. La noi, chiar dacă au comandat mobilier din lemn masiv, românii ar vrea să aibă suprafeţe perfecte, de parcă acel mobilier ar fi fost făcut din PAL. La francezi, la început, ne îngrijoram dacă apărea o mică crăpătură în timpul transportului. Însă am descoperit că clienţii din Franţa erau mulţumiţi, deoarece spuneau că aceste crăpături adaugă un plus de autenticitate pieselor de mobilier antichizat”, spune Diana Cioboată. De asemenea, în Franţa, clienţii preferă ca fibra lemnului să fie vizibilă. Chiar şi după atâţia ani, linia de producţie Champagne se află în portofoliul fabricii de mobilă din judeţul Cluj. Însă omul de afaceri din Livada a mai făcut un pas şi a decis să nu producă doar piese standardizate de mobilier, ci să proiecteze producţia în funcţie de dorinţele fiecărui client.

Iar imaginaţia angajaţilor de la fabrica Livada a fost pusă serios la treabă. Pe lângă sufragerii ori dormitoare, au existat şi comenzi speciale, de care angajaţii îşi amintesc cu plăcere.

Unul dintre cele mai complexe proiecte a fost cel referitor la construcţia unui pat în formă de caravelă, adică tipul de navă de lemn folosit în expediţia lui Cristofor Columb care a dus, în 1492, la descoperirea Americii. Patul, comandat iniţial pentru un băieţel de patru ani, dar care poate fi folosit până când acesta ajunge la 18 ani, are timonă, are proră şi provă, iar la tribord are o saltea extensibilă, care poate fi trasă pentru un alt ”matelot”, adică pentru eventualii prieteni care ar dori să doarmă în patul-caravelă. De asemenea, scara de lemn care duce spre pat are numeroase ascunzişuri pentru ”comorile”, adică pentru jucăriile pe care vrea să le depoziteze ”căpitanul” navei. Aceste produse cu valoare adăugată mare au sporit şi încrederea clienţilor în produsele realizate în Livada. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani, valoarea medie a unei comenzi varia între 2.000 şi 3.000 de euro, acum ea a crescut la 7.000 – 8.000 de euro pentru o comandă din România. Cumpărătorii români au descoperit, în plină criză, faptul că mobilierul de bună calitate nu este o cheltuială, ci o investiţie. Iar piesele de mobilier de lemn masiv, de înaltă calitate, sunt confecţionate pentru a rezista câteva secole, nu doar pentru câţiva ani. Mai mult, ele pot fi lăsate moştenire, pentru că frumuseţea lemnului este una nepieritoare.

afacere

53

Artă pentru aristocraţii scandinavi Tocmai pentru că munca meşterilor din Livada a depăşit graniţele meşteşugului şi s-a transformat în artă, au început să vină tot mai multe comenzi din străinătate. Mai întâi au existat seturi de mobilier de lemn realizate pentru crame ori pentru diferite restaurante. În portofoliul companiei SC Apollo SRL din Livada se numără şi realizarea pieselor de mobilier şi a lambriurilor pentru cel mai luxos restaurant din staţiunea Baden – Baden din Germania. Este vorba de restaurantul Stahlbad. Această comandă nu a reprezentat doar un client de portofoliu şi un profit bun, ci şi deschiderea unei noi linii de business. Şi asta pentru că printre clienţii restaurantului se numără şi aristocraţi scandinavi care merg să se relaxaze în Baden – Baden. Unii dintre ei au decis să comande mobilier din lemn masiv, în acelaşi stil, pentru cabanele lor de vânătoare din Suedia şi din Norvegia. ”Avem colaboratorii noştri, care găsesc clienţi, iar noi facem proiectele şi realizăm, după ce aceste proiecte sunt aprobate, mobilier personalizat. În multe situaţii am avut cererea expresă de a sculpta blazoane pe piesele de mobilier, pe uşi ori pe frontoane”, spune Diana Cioboată. În funcţie de mărimea cabanei de vânătoare, dar şi de complexitatea proiectului, costul unei garnituri complete de mobilier poate ajunge la câteva zeci de mii de euro. Compania din Livada beneficiază de câteva comenzi pe an, pentru că nici în cele două regate nordice familiile de aristocraţi care investesc în cabane de vânătoare nu sunt chiar atât de numeroase. Astfel că principala piaţă de desfacere pentru piesele de mobilier produse în Livada este cea românească. În prezent, cifra de afaceri a fabricii de mobilă şi de uşi de lemn, cu 80 de angajaţi, este de trei milioane de lei pe an. Cifra este semnificativă pentru această perioadă de criză, când nuUn amănunt care face diferenţa meroase fabrici de mobilă, cum ar fi între fabrica de mobilă din Livada Libertatea din Cluj-Napoca ori şi competitorii săi este grija cu care Vlădeasa din Huedin, au fost nevoite este pregătită materia primă. Chersă îşi închidă porţile. ”Un mare avantaj esteaua de cea mai bună calitate pentru noi a fost faptul că noi nu neprovine în întregime din România. am permis doar să ajustăm şi să rearLemnul adus în incinta fabricii este anjăm nişte corpuri de mobilier. Noi pus la zvântat, apoi este uscat cu am realizat proiecte de la zero. De grijă, în uscătoarele speciale. Apoi, asemenea, a contat foarte mult şi caliel este debitat şi producţia poate întatea pregătirii personalului”, spune cepe. Grija pentru materia primă şi Mircea Cioboată. Astfel, meşterii cu pentru detalii a adus în atelierele experienţă îi învaţă pe noii veniţi din Livada o atmosferă comparatainele sculpturii şi cele ale conbilă cu cea din atelierele marilor lufecţionării unui tip de mobilier care tieri. Şi asta pentru că, în opinia lui moşteneşte tradiţiile atelierelor care Mircea Cioboată, producţia de produceau odinioară piese pentru viori şi cea de mobilier de înaltă castelele ori reşedinţele luxoase ale calitate reprezintă două ramuri ale unor obişnuiţi ai Curţii Imperiale din aceleiaşi arte.

Viena.

Valoare adăugată mare

Summary A former fruit tree engineer turned sculptor of church iconostases has started a factory producing furniture for the hunting lodges of the aristocrats in Sweden and Norway. Despite the economic crisis, the furniture factory SC Apollo SRL in the Cluj village of Livada has managed to reinvent itself several times, overcoming the unfavourable market conditions.

54

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La masa lui Ion, János şi Johan

Cronica gastronomiei transilvane

„Suntem ceea ce mâncăm”, spunea Feuerbach, adică fiinţe înfometate care-şi apropriază lumea sub forma hranei materiale şi spirituale.

Mâncarea este, cum bine ştim cu toţii, un element specific culturii unui anumit grup etnic şi reprezintă punctul central al identităţii sale. Cultura gastronomică respiră în ritmul ei propriu şi coabitează cu clima, resursele naturale, tradiţiile etnice, religioase, lingvistice, spirituale şi culturale. Întotdeauna am fost pasionat de gastronomie. Călătorind mult am descoperit şi mai mult acest domeniu. Aşa am ajuns să cunosc bucătăria mediteraneană, respectiv cea italiană sau franceză, cea ungurească sau cea orientală, constatând că în spatele fiecăreia există o istorie şi că, prin intermediul gastronomiei, poţi descoperi ceva din fibra autentica a respectivului popor. Am ajuns astfel să studiez mai îndeaproape bucătăria transilvană, pentru că în ea se îmbină într-un fel aparte influenţa mai multor culturi, care formează, în final, un ansamblu arhitectural gastronomic unic în lume. Am o pasiune şi în a-mi forma o bi bliotecă gastromonică, în prezent având mai mult de 50 de publicaţii de profil. Însăşi meseria pe care o practic

astăzi, cea de designer specializat în branduri gastronomice, respectiv implementarea pe piaţă a unor restaurante cu tematică tradiţională, mi-au deschis şi mai mult dorinţa de cunoaştere. La început era o simplă admiraţie pentru preparatele făcute de bucătari, iar mai târziu am început să citesc tot ce găseam cu privire la gastronomie şi chiar am început să gătesc singur. Mă pasionează toţi cei care au făcut din gastronomie un act real, o cultură.

Dar cel mai mult mă interesează şi fascinează cultura gastronomică transilvană. Este singurul lucru rămas nealterat şi indiscutabil, transmis de-a lungul mai multor generaţii, transformat în artă culinară, ce reflectă ştiinţa gastronomică a mai multor neamuri.

Bucătăria din Transilvania are un patrimoniu culinar cultural original, aproape neschimbat de-a lungul timpului, a cărei autenticitate este comparabilă cu doar alte patru sau cinci în lume. Egon Ronay, un binecunoscut critic culinar din Marea Britanie de origine maghiară, spunea că ,,gastronomia a dat lumii trei concepte culinare com-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plexe: bucătăria franceză, cea chineză şi… bucătăria Transilvaniei”, unde timp de secole românii, maghiarii, saşii, armenii, evreii şi celelalte comunităţi etnice care au convieţuit pe acest teritoriu au reuşit să-şi îmbogăţească unii altora cultura gastronomică, păstrându-şi însă şi propria identitate.

Bucătăria transilvană se împarte între patrimoniu şi gastronaţionalism, între culturi gastronomice şi practici alimentare, între obiceiuri şi tradiţii.

Folosindu-mă de instrumentele gândirii antropologice, am încercat să învăţ, să recunosc şi să interpretez evoluţia gusturilor, a practicilor culinare tradiționale, a reţetelor şi ingredientelor specifice. În cartea care urmează să apară am elaborat un instrumentar de preparare a hranei, forme de cunoaştere şi apreciere a gustului, un calendar de sezonalitate culinară, de obiceiuri şi tradiţii gastronomice originale, trecute şi cernute prin malaxorul istoriei.

Cartea al cărei nume este deja elocvent, „GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM” - La masa lui Ion, János şi Johan, ar vrea să fie o cronică a gastronomiei transilvane, de la începuturi şi până în zilele noastre. Este destinată tuturor celor care vor să redescopere cultura gastronomică transilvană originală, secretele gustului şi o parte din istoria şi tradiţia popoarelor care au convieţuit de-a lungul anilor în acest colţ de RAI. La masă cu Ion, János şi Johan este o întâlnire dintre Transilvania, Ardeal sau Siebenburgen, denumiri ale aceloraşi meleaguri, o răspântie de obiceiuri culinare, o masă la care românul, maghiarul, secuiul, sasul, armeanul, evreul pot să stea fără să se certe, fără să îşi aducă nici cele mai mici jigniri. Este acel festin al muticulturalităţii transilvane, care de-a lungul timpului a trecut de la faza de nevoie fiziologică la cea de existenţialitate, coabitare, educație şi socializare, de coduri şi maniere, de obiceiuri şi tradiţii culinare specifice, care a reuşit să schimbe mentalităţi colective.

Această carte tratează marea bucătărie uitată a Transilvaniei, universul gastronomic de la începuturi şi până azi, reflectat în cărţile de bucate şi manuscrisele culinare. (Cartea de bucate a principelui Transilvaniei din secolul al XVI-lea s-a păstrat doar sub forma unei copii care datează din 1622, Max Rumpolt, Ein neue Kochbuch (O carte de bucate nouă), publicată în 1604 la Frankfurt am Main, Cartea de bucate a Annei Bornemissza din 1680).

Cuprinde reţete culinare nealterate dea lungul timpului (peste 1500 la număr)aperitive antreu, supe şi ciorbe, feluri principale, garnituri, salate, deserturi.

Ca orice alt tip de educaţie, şi cultura

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM gastronomică îşi are originile în familie.

Oricine, în trecut sau astăzi, poate avea, dacă doreşte, acces la informaţii care să formeze o cultură culinară, dar, în general vorbind, dorinţa acestui gen de cunoaştere este mai evidentă astăzi ca oricând.

Bucătăria e totul! În bucătărie te poţi exprima, poţi regăsi gusturi şi arome care să-ţi amintească de culturi, tradiţii, istorie sau de experienţe trăite. Cu bucătăria poţi cuceri un rege, aşa cum poţi cuceri şi inima femeii pe care o iubeşti, încercând senzaţia specială a celui care gustă reţeta, surâde, iar apoi te priveşte şi ochii i se luminează. Doar atunci tu poţi să fii fericit cu adevărat! Şi asta, doar dacă găteşti cu suflet şi acorzi întreaga atenţie posibilă la ceea ce faci!

Cu aceste gânduri am pornit pe acest drum, bucătăria transilvană trebuie redescoperită, actualizată, pornind de la stratul popular-arhaic, al unui primitivism delicios, la un nivel aspiraţional, care se raportează la curentul modernist occidental al gastronomiei de tip slow food.

Bucătăria secolului al XXI-lea va fi o bucătărie premeditată, a gândirii gustului, marcată inevitabil de explozia tehnologică: congelarea-decongelarea, răcirea rapidă, folosirea metodelor sub vid, cuptoare cu convecţie, explozia bioproduselor, noi legume apărute prin încrucişări genetice. Vor fi asociate noi savori care vor proiecta în prezent şi în viitor, în configuraţii gastronomice inedite, unicitatea bucătăriei tradiţionale transilvane.

Astfel, menirea noastră este de a păstra gastronomia şi bucătăria tradiţională la justa ei valoare. Să promovăm în rândul oamenilor de afaceri atât importanţa, cât şi oportunitatea investiţiei în arta culinară tradiţională transivană, atât în restaurant, cât şi în pregătirea bucătarilor care îşi propun să continue şi să ducă mai departe această tradiţie, să creeze specialişti care să militeze pentru menţinerea, păstrarea şi perpetuarea unor reţetare străvechi, cu ingrediente pe bază de produse ecologice, nemodificate genetic care păstrează caracteristicile biologice consolidate de ştiinţa ancestrală a fermierilor de pe meleagurile transilvane.

55

56

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Melidava, brandul medicinii naturiste

Inginer mecanic agricol de profesie, Gabriel Aoşan a creat şi dezvoltat în judeţul Galaţi brandul Melidava. Tot ceea ce a făcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontană, relaţiile cu o serie de firme producătoare de suplimente nutriţionale şi medicamente din plante, cultura unor plante medicinale şi mai nou stupăritul, le-a gândit în prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicină naturistă, un parc apicol şi melifer şi unul pentru plante medicinale şi tehnice.

Reporter: Ce este Melidava, domnule Aoşan ?

Gabriel Aoşan: Melidava e un spaţiu, real şi virtual, care în acest moment însumează o experienţă de aproape 20 de ani în plante medicinale şi produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturistă, şi are ca expresie concretă azi o societate. Mâine va fi şi o organizaţie neguvernamentală care să sprijine sănătatea românilor şi poate mai mult chiar.

Rep.: Ce înseamnă, de fapt, “Melidava”?

Gabriel Aoşan: Melidava vine de la melissa, care în greaca veche înseamnă albină, pe de altă parte este şi numele ştiinţific al unei plante care în popor se numeşte roiniţă şi care, în mintea mea, uneşte planta cu albina, pământul cu agricultorul, într-un loc, care, urmărind un filon istoric, nu putea fi decât o “dava”, adică o cetate geto-dacă.

Rep.: Brand-ul dvs. are ca expresie grafică un fel de curcubeu, mi se pare. Aşa este?

Gabriel Aoşan: Da, am ales un curcubeu schematizat, cu soarele în interiorul arcului de cerc pentru că o arie care se doreşte a fi dedicată sănătăţii nu poate să fie decât una a împăcării şi a armoniei. Culorile nu sunt cele ale curcubeului. Verdele este verdele pământului şi al primăverii. Portocaliul este al mierii, cel mai bun fruct al pământului. Dar şi al soarelui la răsărit şi apus, astru central care descrie un ciclu dătător de viaţă. Iar albastrul este cerul care ne acoperă pe toţi, ne dă apă pentru rodul pământului şi stele ca să avem la ce să gândim. Un pământ ridicat şi unit cu cerul, ceea ce ar trebui să fie, după mine, un deziderat individual şi naţional.

Rep.: Scrieţi poezie sau proză? V-aţi gândit să deveniţi vreodată jurnalist?

Gabriel Aoşan: O glumă bună spune că inginerii au privirea inteligentă, dar nu se pot exprima... Nu mă văd scriind prea curând, dar cine ştie?

Rep.: De ce îmi vorbiţi de sănătate, domnule Aoşan, când dvs. ca formaţie sunteţi inginer mecanic agricol ?

Gabriel Aoşan: Sunt inginer mecanic agricol, pentru că miam dorit din totdeauna să fac agricultură. M-am născut şi am trăit la oraş, dar toate sfârşiturile de săptămână şi vacanţele mi le-am petrecut la ţară. Acolo am dat din sapă într-un pământ

lutos şi argilos, în Maramureş. Pământul acela nu producea mai nimic fără îngrăşăminte naturale. Mi-am dat seama că agricultura nu se poate face azi după ureche. Pe de altă parte, pentru a lucra o suprafaţă de teren mai mare decât o grădină în spatele casei este nevoie de mecanizare. Nu în ultimul rând înainte de a planta ceva, trebuie să te gândeşti dacă produsul tău are şi cumpărător şi cum ajungi la el. Aşa am ajuns cu gândul să cultiv mur sau zmeur, cătină sau păducel, corn sau sorb, înainte de ‘89. Apoi, după ce am avut un prieten bolnav de melanom şi care s-a tratat singur într-o primă etapă, cu dietă şi plante medicinale, am înţeles că, de fapt, plantele medicinale şi, mai apoi, produsele stupului sunt instrumente ale sănătăţii.

Piedici în Banat Rep.: Ştiu că aţi lucrat ceva vreme în Banat, în Timişoara, ca director în primarie şi v-aţi transformat apoi într-un culegător de plante medicinale... Acum aflu ca sunteţi în sudul Moldovei, în judetul Galaţi. Cum şi de ce?

Gabriel Aoşan: Am renunţat să mai lucrez în administraţie scârbit de lipsa de viziune a şefilor mei şi lipsa de profesionalism a unei bune părţi a funcţionarilor. Astăzi, oameni lipsiţi de orice pregătire preliminară concretă în administraţie conduc comune şi orașe. Înainte, pe vremea comunismului, se făcea o atentă instrucţie şi selecţie a cadrelor de partid şi de stat. Azi, un om care adună mai multă simpatie, este mai vizibil în presă, ajunge să conducă instituţii pe care le înţelege pe la sfârşit de mandat. Funcţionarii, mulţi dintre ei, ocupă ab initio nişte poziţii gândite ca sinecuri, sau se ratează în profesiunile lor şi se mulţumesc cu un post călduţ. Imaginea

Summary Melidava is a space, both real and virtual, which currently amasses an experience of almost 20 years in medicinal plants and hive products, as the support of herbal medicine, and its concrete expression today is a company. Tomorrow it will also be a non-governmental organisation that supports the Romanians’ health and maybe more. “Everything we have done, the harvesting of medicinal plants from the spontaneous flora, the relations with a number of companies producing nutritional supplements and herbal medicines, the culture of medicinal plants and, more recently, beekeeping, has been conceived as the extension of an idea - creating a natural medicine spa, a beekeeping and honeyproducing park and one for medicinal and technical plants,” as Gabriel Aoşan, the owner of Melidava says.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

funcţionarului cu mânecuţe, limitat, dar atent, corect şi harnic, este istorie.

Rep.: Şi plantele medicinale?

Gabriel Aoşan: Vedeţi dvs. în şi prin agricultură se poate face mult bine pământului, plantelor şi oamenilor, dacă nu-ţi stă gândul doar la profit. Tot ceea ce am făcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontană, relaţiile cu o serie de firme producătoare de suplimente nutriţionale şi medicamente din plante, cultura unor plante medicinale şi mai nou stupăritul, leam gândit în prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicină naturistă, un parc apicol şi melifer şi unul pentru plante medicinale şi tehnice.

Rep.: Şi de ce nu aţi făcut acest sanatoriu în Banat ?

Gabriel Aoşan: Am încercat... Am cumpărat pentru asta vreo 50 de ha de teren, dar au venit italienii şi au cumparat tot restul şi nu ne-au lăsat să comasăm unde am fi vrut noi. Până la urmă şi dacă ne-ar fi lăsat în pace, tot nu am fi putut realiza nimic pentru că acolo unde se lucrează culturi mari şi se fac stropiri cu avionul nu se pot cultiva plante medicinale şi nici nu se pot creşte albine. Pe de altă parte, autorităţile locale, acolo unde am trăit, au manifestat o ostilitate ieşită din comun şi consecventă, probabil pentru că la vremea respectivă lucram în administraţie şi au fost, probabil, nepotriviri de culori politice. Aşa că am ales să plecăm şi să ne vedem de viaţă şi visuri în altă parte.

Investiţie pentru sănătate Rep.: De ce tocmai Galaţi, de ce nu Arad sau Sibiu sau Maramureş?

Gabriel Aoşan: Şi eu şi soţia mea suntem români şi ne simţim bine oriunde în România. Judeţul şi nici măcar relieful nu contau. Practic cunoaştem în mare toată ţara. Eu m-am născut în Baia Mare, am cunoscut toate judeţele limitrofe Maramureşului, graţie tatălui meu care a fost fotograf profesionist. Prietenii mei au studiat la Cluj, am făcut facultatea la Timişoara şi practica la Craiova. Soţia mea s-a născut şi a făcut facultatea de medicină la Bucureşti, dar părinţii ei sunt din Vrancea şi Tulcea. E o vorbă în Maramureş – “nu este pământ rău, numa’ om rău”... Aici, în localitatea Virlezi, judeţul Galaţi, a redobândit un prieten de-al nostru, prinţul Mihai Ghyka, o proprietate frumoasă, în suprafaţă de aproape 17 ha, cu pădure, livadă şi un conac, care a fost spital pe vremea comuniştilor. Am văzut-o, ne-a plăcut şi am luat-o, ca să ne împlinim visul.

Rep.: Şi nu e departe Galaţiul de Banat ?

Gabriel Aoşan: Ba da, e departe. Mai întâi am făcut naveta vreo câţiva ani şi apoi ne-am mutat cu totul, când lucrurile au fost cât de cât aranjate. Am început cu tăiatul buruienilor, spinilor, lăstarilor şi uscăturilor. A durat aproape trei ani până când am dat o imagine şi o formă acestei bucăţi de teren. Şi acum mai scoatem câteva vagoane de rădăcini pe an din livada îmbătrânită. Gardul are circa 2 km. Şi construcţiile sunt în suprafaţă de 2.000 de mp.

Aşa că, vă daţi seama, nu ne plictisim.

Rep.: Când intenţionaţi să demaraţi activitatea concretă?

Gabriel Aoşan: O să dureze câţiva ani. Avem răbdare. O cultură de plante medicinale se pregăteşte cu minuţiozitate, dacă nu foloseşti ierbicide. Aici e plin de pir, am cultivat pe câteva hectare prăşitoare, care să lase un sol curat de buruieni. Fâneaţa sau suprafaţa ce ar fi putut fi folosită ca fâneaţă era plină de scaieţi şi muşchi. Vă daţi seama că, după Decembrie ‘89, singura activitate depusă aici a fost furatul. Apoi din livadă am încercat să salvăm ce se putea prin lucrări de regenerare. Finalmente, un număr mare de pomi au fost tăiaţi şi acum, după câteva mii de rădăcini scoase, ne pregătim de plantat.

Doar că seceta ne-a pus pe gânduri. Probabil că o să ne orientăm

ca o bună parte din pomii fructiferi pe care intenţionam să-i replantăm să fie cei care rodesc în primavară şi prima parte a verii, cum sunt cireşii, vişinii şi caişii. Pe de altă parte, pomii fructiferi nu sunt o componentă economică a spaţiului pe care ni-l dorim dedicat sănătăţii. Ci un aport de fructe proaspete, binevenit, dar necondiţionat de profit. Nu vom renunţa să cultivam meri, pruni, peri şi gutui, sau nuci şi castani, pentru faptul că se întrevăd veri secetoase. Chiar în cazul unei producţii minimale ne interesează calitatea şi nu cantitatea. Pe de altă parte e necesar să plantăm şi arbori cu valoare meliferă. Am moştenit un hectar de salcâm şi unul de tei. Vrem să mai plantăm unul de salcâm japonez, cu perioada de înflorire târzie, ca aport melifer, la fel şi evodia şi castan comestibil, dacă rezistă aici. Spre deosebire de Maramureş, unde am văzut ierni cu minus 25 de grade, aici e la fel de frig dar e şi vânt.

Natura în actul medical Rep.: Am înţeles că o componentă esenţială a muncii dvs. este apicultura şi valorificarea plantelor şi produselor apicole prin actul medical. Cum, mai concret?

Gabriel Aoşan: E simplu. O buruiană de leac nu se vinde singură, decât dacă e cunoscută. Mai mult, ea devine cu adevărat eficientă şi pentru producător şi utilizator, dacă este recomandată. Iar, în timp, dacă îţi faci datoria faţă de oameni şi recomanzi lucruri de folos, obţii un credit moral şi, implicit, o recunoaştere, care surclasează orice acţiune savantă de marketing. La fel şi cu produsele apicole. Una e să strigi în gura mare că noi trăim în ţara mierii şi a laptelui şi alta e să dai 10 întrebuinţări diferite pentru miere, în afară de îndulcitor prin excelenţă.

Rep.: Acest lucru îl faceţi dvs. sau soţia?

Gabriel Aoşan: Soţia mea consultă, eu mă ocup de relaţiile ei publice şi de partea administrativă.

Rep.: Ce înseamnă că vă ocupaţi de relaţiile publice ale soţiei dvs., vă rog să mă scuzaţi ?

Gabriel Aoşan: Păi, când sună telefonul continuu, aşa cum aţi observat, şi primeşti invitaţii de a scrie sau a fi intervievată săptămânal, când vine nu ştiu ce televiziune de la noi sau din Belgia să facă un interviu despre cum se tratează scleroza multiplă prin apiterapie în România sau se pune problema între a alege o conferinţă în Anglia şi una la Cluj, e nevoie şi de activitate de relaţii publice. E un suport firesc pentru un om prea ocupat şi a cărui muncă trebuie să rămână până la urmă în folosul bolnavului, sub o formă sau alta. Pentru moment prin consultaţii şi produse de calitate. Poate în viitor printr-o organizaţie neguvernamentală, aşa cum vă spuneam la început, care să îşi propună o şcoală de medicină naturistă şi, pe lângă ea, şi o unitate spitalicească sau un sanatoriu, într-un parc api-fito, care poate dovedi practic că metodele medicinii alternative sunt mai mult decât viabile, sunt chiar necesare.

57

58

consultanță

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Excelenţa în consultanţă AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, a organizat, în 23 noiembrie, conferinţa cu titlul ”Customer Relationship Management”, prima din seria de evenimente „Excelenţa în Consultanţă”. Evenimentul a avut loc în sala Concerto a Hotelului Grand Hotel Continental din Bucureşti. de Ionuţ OPREA

Conferinţa s-a adresat practicienilor din domeniul consul- Ciurel, Head of Marketing and International Alliances al tanţei în management, dar şi partenerilor lor din mediul Bursei de Valori Bucureşti, a susţinut prezentarea „Implepublic şi privat. Au fost dezbătute teme de interes pentru mentarea principiilor de guvernanţă corporativă în rândul consultanţii în management în gestionarea relaţiilor cu companiilor din România. Studiu de caz”. clienţii lor. Printre subiectele abordate se numără: relaţia de Conferinţa ”Customer Relationship Management” a fost prietenie dintre consultant şi clientul său, gândită cu scopul de a crea un provocările pe care un consultant în mediu propice networking-ului penmanagement le întâlneşte în relaţia cu tru consultanţii profesionişti în clientul corporate din mediul global, dar cadrul căruia aceştia pot să îmşi modalităţile de gestionare a relaţiei cu părtăşească experienţe şi, de asemeUn număr de 92 de firme de consulun client din mediul public. Sorin Caian, nea, să îşi transmită know-how-ul tanţă şi training în management au preşedintele asociaţiei, a deschis confedobândit de-a lungul anilor. Evenidecis să sprijine promovarea unui rinţa cu o discuţie asupra unei probleme mentele din seria „Excelenţa în Conclimat de profesionalism şi etică pe de etică des întâlnită în activitatea de zi cu sultanţă” vizează "crearea unei piaţa de consultanţă din România. zi a consultanţilor în management: unde atmosfere profesionale şi de a proAMCOR este singura asociaţie se termină business-ul şi începe relaţia de pune standarde pentru un nivel ridiromână membru cu drepturi prietenie dintre consultantul în managecat al calităţii în practicarea la nivel depline al FEACO, Federaţia Euroment şi clientul său. Ambasadorul stannaţional a profesiei de consultant în peană a Asociaţiilor de Consultanţă dardului european pentru servicii de management”, explică Teodora în Management, cu sediul la Bruxel consultanţă în management din România, Buga, manager comunicare les (www.feaco.org ) şi al ICMCI, Mihai Svasta, le-a prezentat particiAMCOR. “A fost o sesiune densă, Consiliul Internaţional al Instipanţilor cum pot utiliza acest standard interesantă. Membrii asociaţiei şi tutelor de Consultanţă în Managepentru a ridica nivelul de awareness din ceilalţi parteneri simt nevoia unei ment (www.icmci.org). Pe plan rândul clienţilor asupra a ceea ce comunicări directe mai intense. Este naţional, AMCOR este organismul înseamnă un proces de consultanţă în de aşteptat să discutăm problemele de reglementare a profesiei de conmanagement. Un subiect intens discutat profesiei mai des. Ne-am propus ca sultant în management, fiind memîn momentul de faţă în România este reanul viitor să continuăm iniţiativele bru al Uniunii Profesiilor Liberale laţia dintre consultantul în management de anul acesta”, ne-a declarat Sorin din România, UPLR. Misiunea şi clientul din mediul public. Cristian Caian, preşedintele AMCOR. AMCOR este de a aduce valoare Găină, director executiv şi consultant senadăugată membrilor săi prin proior al companiei Gapa, a expus „Modamovarea unui climat de profesionalităţile de gestionare a relaţiei dintre un lism şi etică pe piaţa de consultanţă consultant în management şi un client în management din România. provenind din mediul public”. Mariana

De ce AMCOR?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

59

Crişana renaşte cu utilaje din Polonia Compania orădeană Unia a devenit unul dintre liderii pieţei din vestul României în domeniul importului de utilaje agricole. Ea aduce utilaje fabricate în Polonia, o ţară care a reuşit să se impună drept una dintre ”marile puteri agricole” din Uniunea Europeană. de Claudiu Pădurean Compania orădeană Agroline Mecanics, distribuitorul unic al brandului polonez Unia, a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească a importurilor de utilaje agricole. Secretele cu ajutorul cărora compania bihoreană a reuşit să se impună sunt simple. În primul rând este vorba de seriozitate. În al doilea rând este vorba de faptul că a găsit o nişă care oferă raportul optim calitate-preţ, pentru că utilajele produse în Polonia sunt de o calitate care poate rivaliza cu cea oferită de orice producători din Europa Occidentală, dar la preţuri caracteristice Europei Centrale. În al treilea rând este vorba de faptul că managerul general al acestei firme, Francisc Boros, a decis să aducă în Crişana o varietate de produse, care satisfac necesităţile fermierilor din vestul ţării.

Experienţă din secolul XIX Compania orădeană care distribuie produsele Unia se bazează pe un parteneriat cu producători polonezi de utilaje agricole, care au început să fabrice astfel de maşinării încă din anul 1882. În prezent, managerul Francisc Boros aduce produse realizate în patru fabrici. El importă pluguri, discuri, seminţare, greble, instalaţii de ierbicidat, remorci pentru gunoi, remorci agricole şi alte utilaje auxiliare, apreciate de fermierii români. Caracteristica utilajelor poloneze este aceea că sunt realizate din oţel mult mai rezistent decât metalul din care sunt produse utilajele ieftine aduse din Vietnam. De asemenea, un atu este acela că, în baza parteneriatului privilegiat, clienţii Unia pot cumpăra aceste utilaje la preţul lor de fabrică. Managerul Francisc Boros este cunoscut în domeniul afacerilor internaţionale cu utilaje agricole. În perioada 1992 – 1995, el a exportat utilaje agricole produse de Mecanica Piatra-Neamţ, pe care le vindea pe piaţa din Ungaria. ”În acea perioadă, unul dintre prietenii mei mi-a spus că polonezii de la Unia caută pe cineva care să le devină partener în România. Am început discuţiile cu ei şi am decis să facem afacerea”, povesteşte Francisc Boros. În prezent, compania orădeană Agroline Mecanics vinde utilaje poloneze în toată ţara. Afacerile merg bine, astfel că, de exemplu, în lunile ianuarie – februarie 2012, când perioada nu este deloc strălucită pentru afacerile din agricultură, cu doar trei angajaţi, compania orădeană a reuşit să vândă marfă de peste 100.000 de euro, iar pe parcursul anului, ritmul muncii s-a intensificat, iar afacerile firmei au depăşit o jumătate de milion de euro.

Abordare inteligentă Francisc Boros a decis să mizeze pe o abordare complexă a business-ului său. De exemplu, el oferă soluţii cu valoare adăugată mare, cum ar fi cea reprezentată de tăvălugul Terra, produs în Polonia, care este agăţat imediat după plug şi care netezeşte brazdele. Avantajul unui asemenea ansamblu este acela că el reduce la maximum pierderea umidităţii solului. Acest aspect, aparent minor, poate face diferenţa dintre pierdere şi profit pentru un investitor în domeniul agricol, în contextul unui an secetos precum a fost 2012.

Ansamblurile de utilaje au diferite dotări, astfel încât un plug, de exemplu, poate porni de la un preţ de 5.500 de euro, însă valoarea investiţiei poate urca până la 17.500 de euro plus TVA pentru o dotare completă. Mai mult, Francisc Boros este preocupat să găsească şi posibilitatea de a oferi clienţilor săi sursele de finanţare care să le permită cumpărarea utilajelor poloneze. Astfel, el a negociat cu două firme de leasing, care oferă finanţare pentru fermierii care doresc să îşi cumpere utilajele. Astfel, ei achită un preţ de 25 – 30 la sută din valoarea totală, apoi primesc utilajele şi îşi achită ratele, întocmai ca şi în cazul unui autoturism. Cu ajutorul noilor utilaje, fermierii realizează o producţie mai valoroasă, iar surplusul astfel obţinut permite achitarea ratelor.

Summary e Oradea-based Unia Company has become one of the market leaders in western Romania in agricultural machinery imports. It brings equipment manufactured in Poland, a country that has succeeded in establishing itself as one of the “great agricultural powers” in the European Union.

60

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MEWI pune agricultura pe roate de Liliana Brad

MEWI este o societate de sine stătătoare, cu capital integral german care vrea să urnească agricultura românească. Fermierii români cumpără utilaje noi, prin finanţări europene şi în România sunt zone în care se face agricultură performantă. Despre activitatea MEWI în România aflăm mai multe din interviul cu Florin Văluşescu, manager regional.

Reporter: Cum a început afacerea în România?

Florin Văluşescu: Firma noastră a fost înregistrată în România în anul 1994. Activitatea a început mai exact în 1995, cu utilaje second-hand de la stocul firmei-mamă din Germania.

A fost o activitate second-hand care s-a dezvoltat pe parcursul câtorva ani buni. Asta a fost la început, în anii `90 până prin 2000. În 2004, când am venit eu la firma MEWI se comercializau destule utilaje second-hand. Odată cu apariţia programelor de dezvoltare rurală, şi aş aminti programul SAPARD care a început în 2004 până în 2006, s-a trecut la achiziţia de utilaje noi. Fermierii români au fost destul de reticenţi la început, nimeni nu a crezut că din totalul de bani pentru pachetul de utilaje, ca şi sumă, se întorc înapoi 50% pe SAPARD şi, ulterior, pe FADR, în funcţie de proiect, în funcţie de zonă, la zona calamitată s-a ajuns ca până la 75% din fonduri să fie rambursate.

Rep.: Ce utilaje specifice comercializaţi?

Florin Văluşescu: Activitatea firmei este de comercializare a utilajelor agricole. Am ajuns în momentul de faţă să acoperim toată gama, începând de la culturi de câmp, zootehnie la gama de utilaje agricole. Suntem reprezentanţii unor producători de marcă din Germania şi comercializăm şi utilaje ale altor producători din Europa. Ca mărci pot spune că reprezentăm cu succes firma FENDT, marca de tractoare şi combine de recoltat FENDT, apoi a urmat, începând cu anul 2010, producătorul de tractoare VALTRA, iar din 2012 avem în portofoliu şi tractoarele pe şenile CHALLENGER. Alt producător de marcă pentru prelucrare şi semănat este firma HORSCH, pe care noi o reprezentăm.

Vânzările nu au fost afectate de criză Rep.: Criza a afectat vânzările de utilaje agricole?

Florin Văluşescu: Până în momentul de faţă, de când a început criza, din anul de vârf, 2008-2009, pot spune că media a fost în creştere în fiecare an. Acest lucru se datorează proiectelor pe fonduri europene. Fermierii pot achiziţiona utilaje performante la cel mult jumătate din preţ, deci rezultatul este pozitiv. Datorită şi acestor proiecte, datorită şi anilor buni, mă refer că dacă preţul nu a fost foarte bun, a fost producţie, atunci, în procente, putem spune că au fost creşteri de 15-20% în fiecare an. Anul trecut a fost un an cu producţii bune şi asta a avut ca şi rezultat o dinamică foarte bună din punct de vedere al vânzărilor pentru anul 2012. A fost o creştere evidentă şi tocmai pentru asta firma MEWI s-a şi dezvoltat. Viitorul tot aşa sună, ca şi dezvoltare, având în vedere că avem vânzători care acoperă toată ţara, vânzările trebuie să fie susţinute şi de service, de partea tehnică, de piese de schimb şi asta înseamnă investiţii în dezvoltare şi cheltuieli.

Rep.: Agricultorii din Transilvania cumpără, se dotează cu utilaje noi?

Florin Văluşescu: Sunt fermieri mari în toate zonele, dacă vorbim de Banat, de zona de câmpie din Timiş, Arad. Putem vorbi de fermieri foarte bine puşi la punct şi din punctul de vedere al parcului de utilaje şi din punctul de vedere al suprafeţei şi în Bihor sau Satu Mare. O creştere a vânzării de utilaje se constată în zona Alba Iulia dar şi în centrul ţării, unde iarăşi putem găsi fermieri cu suprafeţe importante. În sudul ţării putem vorbi de suprafeţe foarte întinse, peste tot, în partea de est, Dobrogea, Ialomiţa, Călăraşi, în zona Moldovei, avem dealeri şi vânzări masive.

Fermierii cumpără utilaje noi Rep.: Care este utilajul cel mai bine vândut?

Florin Văluşescu: Nu putem vorbi de utilajul cel mai bine vândut. Au fost cereri, vorbim de tractoare, de la cea mai mare putere până la puteri mai mici, pentru ferme mai mici, de dimensiuni reduse. Dar pot spune că modelul FENDT 939, din seria 900, cel mai mare tractor pe roţi care există la momentul respectiv, cu roţi inegale, a fost foarte bine vândut şi este un tractor mare, un tractor de 390 de cai putere care lucrează cu utilaje mari, utilaje de lăţimi mari şi este destinat pentru suprafeţe mari. Nu se justifică decât la suprafeţe de câteva sute de hectare. Începând de la 1000 hectare putem vorbi că este foarte binevenit un astfel de tractor. În România sunt vândute sute de tractoare FENDT, la fel şi tractoarele VALTRA, a căror distribuţie am preluat-o din 2010. Urmează, din anul acesta şi anii ce vor urma, şi tractoarele CHALLENGER. Firma MEWI, cum spune şi motto-ul nostru, vrea să pună agricultura pe roate. Sperăm să şi reuşim acest fapt cu ajutorul fermierilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

Hibrizi pentru pământul românesc de Sorin Trocan

Firma Maïsadour Semences România a intrat pe piaţa românească din anul 2007 şi şi-a stabilit baza la Slobozia. În ultimii cinci ani, Grupul Maïsadour şi-a dublat cifra de afaceri, care în prezent depăşeşte 1,2 miliarde de euro. Până în toamna anului 2012, cifra de afaceri a ajuns la 105 milioane de euro şi au fost vânduţi 1.256.000 saci hibrizi.

Claudia Ţîrcă este primul angajat al firmei Maïsadour Semences România. Îşi aminteşte că începutul nu a fost deloc uşor. „Domeniul nostru de activitate s-a diversificat, activăm în continuare pe vânzări şi acum ne diversificăm pe partea de cercetare, parte care era acoperită până acum doar de Franţa. Acum firma Maïsadour, grupul Maïsadour Semences s-a hotărât să investească aproximativ 2 milioane de euro într-un proiect numai pe cercetare pentru România. Ţara noastră este considerată bază a florii soarelui pentru Europa de Est”, a explicat Claudia Ţîrcă, responsabil vânzări şi de promoţie pentru România Vest şi Nord-Vest. Firma se ocupă în primul rând de cultură mare - grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă. „Suntem, zicem noi, între primele 10 firme cunoscute ca şi genetică din Europa şi facem parte, ceea ce este foarte important, din Asociaţia producătorilor de seminţe din Europa, preşedintele grupului nostru fiind chiar preşedintele acestei asociaţii”, a explicat Claudia Ţîrcă, responsabil vânzări şi de promoţie România Vest şi NordVest. De peste o jumătate de secol, Maïsadour Semences lucrează la crearea unui material genetic propriu, original şi diversificat care să permită valorificarea lui pe piaţă şi să implementeze o soluţie tehnică pentru diferitele situaţii agroclimatice cât şi pentru zonele infestate puternic cu boli.

Pentru a obţine această diversitate genetică, aproximativ 15% din cifra de afaceri este consacrată în fiecare an cercetării şi creării de soiuri. În fiecare an, un număr de 12.000 hibrizi sunt creaţi şi testaţi de către cercetătorii firmei. Ei au reuşit să înregistreze peste 200 de hibrizi în 35 de ţări.

15 hibrizi în cinci ani În România, firma testează hibrizi de porumb pe 70 de hectare, pe mai multe loturi pentru a-i găsi pe cei mai buni pentru fiecare zonă. Pe baza observaţiilor din România, în Franţa se face ameliorarea. Pentru a găsi cea mai bună variantă, pot să treacă şi zece ani de la crearea unui hibrid, până la înregistrarea lui. „Am reuşit să înscriem în România 15 hibrizi în ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă foarte mult pentru orice firmă producătoare, am fost primiţi relativ bine de fermieri”, a declarat Claudia Ţîrcă. De exemplu, la floareasoarelui au fost înregistraţi în România 8 hibrizi şi 12 sunt în curs de înregistrare. Seceta a influenţat însă şi producerea hibrizilor. „În mod pozitiv, ne dăm seama de calităţile hibrizilor noştri şi de defectele hibrizilor noştri, ceea ce este un punct benefic pentru noi”, crede Claudia Ţîrcă. Maïsadour Semences operează toţi paşii procesului de producţie: de la câmpul fermierului până la livrare pentru clienţi. Toate loturile de seminţe sunt testate conform regulilor ISTA în laboratorul acreditat de Ministerul Agriculturii. În plus, pe lângă germinaţie şi puritatea specifică, fiecare lot de seminţe

este testat în condiţii de stres: rece si umiditate crescută, pentru a garanta cel mai bun rezultat climatic.

Seminţe adaptate la toate zonele ţării Maïsadour Semences România îşi propune să fie pe primul loc în top la hibrizii pe care îi produce, să poată avea seminţe adaptate la toate zonele ţării. „Filiala pe România care cuprinde atât România, cât şi Bulgaria. Avem activitate în întreaga Românie. Eu reprezint zona de vest a ţării, respectiv 22 de judeţe. Cea mai mare bază de cercetare o avem pe partea de sud a României şi da, încercăm să înfiinţăm atât vânzare, cât şi cercetare în întregul est al Europei”, a declarat Claudia Ţîrcă, responsabil vânzări şi de promoţie România Vest şi Nord-Vest. În cinci ani de zile, firma Maïsadour Semences România s-a impus şi în zona de vest ocupând peste 2% din segmentul de piaţă. Maïsadour Semences România are planuri mari de viitor: o mărire a echipei, undeva la un număr de 35 de persoane de la 14 câţi sunt acum în România şi Bulgaria. „Vom deschide un centru de cercetare pentru Europa de Est lângă Bucureşti, la Fundulea. Anul acesta inaugurăm sediul nostru de la Brăneşti, tot lângă Bucureşti, şi sigur că prevedem să obţinem în următorii 5 ani o cotă de piaţă, care trebuie şi ea crescută. Nu numai cercetarea trebuie crescută, cota de piaţă trebuie să ajungă undeva spre 8 %”, a declarat Claudia Ţîrcă, responsabil vânzări şi de promoţie România Vest şi Nord-Vest.

61

62

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Csonka.

Viaţă după 100 de ani

de Alin Bolbos

Anul 1880. Marosvásárhely pe atunci, astăzi Târgu Mureş. Un tânăr de 17 ani, plin de viaţă, bate străzile oraşului în căutarea unui spaţiu pentru deschiderea unui atelier de fotografie. Csonka Géza începe o nouă viaţă, diferită de luminile Budapestei şi departe de celebritatea fratelui său mai mare, János, inventatorul carburatorului, al motorului pe gaz şi al celui mixt, pe gaz şi benzină.

Fire romantică, Géza a visat de mic la viaţa frumoasă a unui târguşor de provincie, unde să-şi vadă de marea lui pasiune, fotografia.

Ce spaţiu comercial putea fi mai nimerit decât unul în centrul oraşului, pe Kossuth Lajos (astăzi Călăraşilor), acolo unde protipendada din Marosvásárhely ieşea la plimbare seară de seară? Şi cine putea fi un asociat mai potrivit decât bătrânul Ciehulski, cunoscut deja în târg pentru arta sa fotografică? Aşadar, Csonka nu stătu mult pe gânduri şi se lansă în afacerea care în următorii 13 ani îi va asigura o pâine îmbelşugată. Datorită renumelui lui Ciehulski, clienţii soseau în număr mare, cu atât mai mult cu cât începuseră să audă de tânărul Csonka, şcolit ca asistent fotograf la Budapesta şi deja membru în cercurile fotografilor din Ardeal şi corespondent activ la revistele de specialitate. An după an, renumele lui Csonka a crescut, tânărul ajungând în 1898 să câştige medalia de bronz la un concurs de fotografie organizat la Budapesta. Recunoaşterea clienţilor şi valoarea sporită a artei lui i-au dăunat însă relaţiei de afaceri cu Ciehulski, aşa că, în 1893, asocierea lor s-a destrămat.

Csonka a apucat-o pe drumul său şi câţiva ani buni a lucrat

singur. Abia în 1904 a acceptat să aibă un nou asociat în Marosvásárhely, în persoana lui Incze (doar pentru un an), iar în paralel şi-a deschis cabinete fotografice şi în Szekelykeresztur (Cristuru Secuiesc) şi Vajdahunyad (Hunedoara).

Monument istoric de grad A Fotografiile realizate de Csonka, în general portrete ale unor personaje înstărite ale acelor vremuri sau provenind din familii cu tradiţie, i-au asigurat acestuia o oarecare bunăstare, aşa că în 1904 îl tocmeşte pe antreprenorul Bustya Lajos să-i construiască o locuinţă pe strada Sándor János (viitoarea Gheorghe Doja), la numărul 27. Aproximativ un an mai târziu, după informaţiile noastre, proiectul e preluat de arhitectul Csiszár Lajos, care deţinea deja proprietatea de la numărul 28. Acesta din urmă a fost unul dintre arhitecţii şi jurnaliştii renumiţi ai vremii – la un moment dat chiar preşedinte al uniunii arhitecţilor din zonă – şi a proiectat o mulţime de clădiri din Marosvásárhely, fiind recunoscut ca adept al stilului secession. Născut în inima

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

63

Casa Csonka a fost revendicată şi recuperată după 1990 de către urmaşii fotografului maghiar, de la care a fost cumpărată în 2003 de familia omului de afaceri Emil Morariu. De atunci, fostul acţionar de la Bere Mureş, împreună cu familia, derulează proiectul de restaurare şi transformare a Casei Csonka şi a parcului ei minunat într-un complex turistic de epocă şi alipirea acestuia, în mod natural din punct de vedere arhitectural, la un hotel nou şi modern, cu un stil aparte, construit în spatele imobilului-monument istoric. Finalizarea proiectului-surpriză este programată în primăvara lui 2013.

Ardealului, Csiszár a terminat la Budapesta o şcoală industrială şi a finalizat un master în construcţii după care a plecat la Paris, cu o bursă la Şcoala de Arte Frumoase, clasa de arhitectură. Printre lucrările mai importante realizate de Csiszár la întoarcerea acasă se numără clădirea Primăriei din Marosvásárhely (Târgu Mureş) şi aripa nouă a castelului Teleki din Sáromberke (Dumbrăvioara). Casa Csonka – cea comandată de Csonka Géza (unii spun că la ridicarea ei a contribuit şi celebrul său frate, Csonka János) – este considerată astăzi o altă lucrare reprezentativă a lui Csiszár, fiind trecută în lista monumentor istorice de grad A din patrimoniul statului român.

Potrivit documentelor rămase din acea vreme, Casa Csonka a fost finalizată în 1910. După informaţiile noastre, proprie-

tarul ei, Csonka Géza, a decedat în acelaşi an, la numai 47 de ani. Este foarte posibil, spun unii specialişti în istoria oraşului târgumureşean, ca el nici să nu-şi fi văzut locuinţa finalizată, motiv pentru care nu există nicio fotografie a casei realizată de proprietarul ei – fotograf de meserie. După o perioadă în care casa a fost îngrijită de urmaşii lui Csonka, a venit naţionalizarea, iar imobilul a avut diverse destinaţii, cele mai cunoscute fiind cea de Casă a Pionierilor şi de grădiniţă.

Având în vedere informaţiile foarte puţine care există în legătură cu acest imobil şi cu proprietarii lui iniţiali, colecţionarii de fotografie şi pasionaţii de istorie care deţin documente în legătură cu Casa Csonka sunt invitaţi să participe la proiectul scoaterii din anonimat a acestui valoros monument istoric.

Documentele pot fi depuse la redacţia Transilvania Business, urmând ca ele să ajungă în posesia actualilor proprietari.

Cine a fost mai exact personajul Csonka Géza, dincolo de puţinele date pe care le avem? A reuşit el săşi vadă finalizat proiectul imobiliar?

A locuit vreodată acolo? Cine a locuit, totuşi, acolo? Iată întrebări care fac parte din provocarea lan sată de noi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

65

Alpina Blazna combină turismul cu energia solară După dezvoltarea unui complex turistic de succes, realizat atât cu fonduri europene, cât şi proprii, bistriţenii Ioan şi Dana Pop, administratorii Alpina Blazna, îşi diversifică acum afacerile, punând bazele unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 946 kW, în localitatea Nimigea de Jos. de Alin Bolbos Afacerea de bază rămâne însă complexul turistic din Munţii Rodnei, locul perfect în care poţi să-ţi petreci vacanţa la munte, indiferent de anotimp. Situat în Valea Blaznei la cota 1100, complexul se află într-un ambient natural superb, înconjurat de piscurile munţilor şi de păduri de brad. Băile dacice, piscina, centrul SPA, pârtia de schi constituie un plus prin care Complexului Turistic Alpina Blazna înclină opţiunea celor ce îşi doresc să petreacă o vacanţă de vis. Vara, turiştii pot cunoaşte îndeaproape toate bogăţiile ascunse din Parcul Naţional Munţii Rodnei: Poiana cu narcise, Poiana cu rhododendroni, Lacul Lala, Peştera Cobăşel, Vârful Roşu, Vârful Ineu şi multe alte atracţii. Iarna, turiştii se pot bucura de pârtia de schi cu o lungime de 1500 de metri, cu grad de dificultate mediu şi greu. Schiorii au la dispoziţie aici cel mai lung traseu de teleschi din ţară, de 1480 m.

Băile dacilor Una dintre atracţiile cu totul speciale o reprezintă, fără îndoială, băile dacice. Asemănătoare unor jacuzzi, acestea sunt amenajate în aer liber şi oferă astfel posibilitatea de a te bucura de o baie fierbinte, în mijlocul naturii, indiferent de temperatura de afară. Opt persoane pot să facă baie deodată în fiecare din cele două bazine construite deasupra unor sobe care asigură încălzirea apei. Iarna, când pârtia de la Blazna este plină de schiori, iar afară sunt temperaturi cu multe grade sub zero, cei care doresc să sfideze anotimpul şi să se bucure de peisajul munţilor Rodnei, pot face acest lucru stând în băile dacice.

Atracţii suplimentare La dispoziţia turiştilor care poposesc în Complexul Turistic Alpina Blazna stau 500 de metri pătraţi de spaţiu verde, cu o amenajare peisagistică de excepţie. Copiii au la dispoziţie mobilier de joacă construit din lemn, astfel încât să nu se rănească. Două mini-lacuri populate cu păstrav şi crap chinezesc de culoare roşie îi vor fascina pe cei mici şi pe cei mari. Câţiva pui de căprioară şi un cerb îi aşteaptă şi ei pe turişti să-i răsfeţe cu mangâierile lor.

Un alt argument forte pentru Alpina Blazna este mâncarea ardelenească tradiţională, preparată după reţete specifice zonei, numai din ingrediente naturale. Cei care doresc pot să-

şi gătească singuri la grill-ul special amenajat în aer liber sau la ceaun, sub îndrumarea atentă şi competentă a bucătarilor complexului. Restaurantul, cu salon pentru nefumători, are 120 de locuri, la care se adaugă cele 60 de la terasele în aer liber, precum şi săli de masă speciale pentru grupurile organizate. De altfel, pentru grupurile organizate sunt disponibile oferte personalizate, în funcţie de durata de şedere şi numărul locurilor care urmează a fi contractate.

Summary After the development of a successful tourist resort, achieved both through European and through their own funds, Ioan and Dana Pop from Bistriţa, the administrators of Alpina Blazna, are now diversifying their business by developing a photovoltaic park with a capacity of 946 kW in the village of Nimigea de Jos. In addition, in the spring, SC Alpina Blaznei LLC will also test the timber market, receiving an environmental permit to operate an annual exploitation of a gross volume of 40,000 cubic meters of wood.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Să vină vara 2013!

de Ionuţ OPREA

Oferte speciale pentru Crăciun şi Revelion, programe „early booking” & „instant booking” pentru sezonul primăvară/vară 2013, dar şi pachete speciale pentru turism de aventură, croaziere sau sejururi exotice, cele mai avantajoase oferte de city break, pelerinaje, vacanţe la ţară, circuite culturale, dar şi bilete de avion sau asigurări de călătorie – toate acestea au fost prezentate la cea de-a XXVIII-a ediţie a Târgului de Turism al României.

Evenimentul, desfăşurat la Romexpo în perioada 15 -18 dă roade! Bugetul mediu pe care românii sunt dispuşi să-l noiembrie 2012, a găzduit 217 companii, dintre care: 174 cheltuiască pentru o vacanţă internă se situează, în medie, din România şi 43 din străinătate. Târgul a înregistrat peste între 200-500 de euro, iar pentru deplasările externe între 15.000 de vizitatori, persoane interesate de vacanţe şi călă- 500-700 de euro. Constatăm că nu este diferit de bugetul mediu alocat în anii trecuţi, dar este torii care au vizitat standurile ammai atent cheltuit, ceea ce atrage tot plasate pe o suprafaţă de peste 8.000 mai mulţi români către agenţiile de tump. Reducerile prezentate de către rism, unde pot cheltui inteligent acest firmele participante, cu această ocazie, buget, datorită consultanţei şi asisau atins praguri de până la 45%, în tenţei permanente pe care o primesc topul preferinţelor aflându-se vacanţele din partea agenţilor de turism speciala schi în Austria, croazierele şi destiPentru sărbătorile de iarnă, pe care lizaţi. În premieră, agenţiile de turism naţiile exotice. De asemenea, la târg au majoritatea turiştilor a dorit să le au vândut foarte multe vacanţe de vară fost lansate şi oferte all-inclusive penpetreacă în stil tradiţional, desti2013!”, a declarat preşedintele ANAT, tru vara 2013 în Turcia şi în Grecia. naţiile interne au rămas cele conCorina Martin. sacrate: Valea Prahovei, Bran-Moeciu, Bucovina. Preţurile pentru aceste destinaţii au început de la 1.000 lei.

Un obiectiv major al ediţiei din acest an Pentru sejururi în străinătate, cu Federaţia Patronatelor din Turismul l-a constituit promovarea turismului ocazia sărbătorilor de iarnă, AusRomânesc (FPTR) a emis la final de an din ţara noastră. În acest sens, la târg tria a fost prima alegere. Bulgarii, un avertisment: “majorarea taxelor şi au fost prezente organizaţii şi instituţii care sunt în plin proces de rebranimpozitelor va duce la falimentul comde promovare a zonelor turistice din: duire ca destinaţie de vacanţă penpaniilor din turism!”. “Mediul privat se Dâmboviţa, Maramureş, Neamţ, Sibiu, tru tot parcursul anului, au fost află într-un moment critic. De aceea, Covasna, Harghita, Horezu, Băile Herprezenţi în preferinţele românilor creşterea taxelor şi impozitelor locale culane, Amara, Suceava, Vatra Dornei, cu oferte de ski la Bansko şi Pamcu 16% nu ar trebui sa fie aprobată de Băile Tuşnad, Băile Felix, Sovata, Clujporovo. Alte destinaţii foarte solicnoul Guvern. Estimăm că circa 20% din Napoca, Alba Iulia, Bihor, Arad, Bacău. itate pentru petrecerea Crăciunului companiile din turism ar putea intra în „Ediţia de toamnă a târgului de turism /Anului Nou au fost: Dubai, Malta, insolvenţă în primul trimestru din anul ne-a oferit motive de optimism pentru Cipru, Egipt şi capitalele europene. viitor dacă se măresc taxele şi imanul turistic 2013! Am constatat cu Pentru un Crăciun la Praga, pozitele locale”, susţine preşedintele plăcere că românii au început să preţurile au pornit de la 205 euro, FPTR, Mohammad Murad. cumpere inteligent şi ne bucură enorm pentru Viena de la 149 euro, iar să vedem că strategia ANAT de permapentru Croaţia de la 155 euro. nentă educare a publicului consumator

Sărbători de iarnă…

Optimism

Avertizări

67

68

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pachete speciale Dafora Turism Ionuţ OPREA

Grupul Dafora Turism operează hotelul de 4 stele BinderBubi Mediaş şi Hotelul de 5 stele BinderBubi Sighişoara, dar şi Hotel Traube, Hanul Greweln şi Motel LG. Din acelaşi grup face parte şi agenţia Dafora Travel. Directorul de marketing al Dafora Turism, Feri Teglaş, explică succesul produselor Dafora Turism.

Reporter: Cât de căutate au fost Sighişoara şi Mediaş ca destinaţii turistice pentru Sărbătorile de iarnă?

Feri Teglaş: Perioada Sărbătorilor de iarnă şi, în special, Revelionul au fost perioade foarte bune pentru hotelurile noastre din Medias şi Sighişoara. Hotel Binder Bubi Mediaş a fost rezervat aproape în întregime încă din septembrie, iar la Sighişoara am început să facem liste de aşteptare la începutul lunii noiembrie.

De asemenea a fost primul an când am avut turişti cu pachete la hotelul Traube din Mediaş, un hotel business situat în centrul oraşului.

Rep.: Ce atu-uri credeţi ca au avut pachetele dvs. de sărbători ?

F.T.: Am încercat să oferim şi altceva în afară de serviciile de cazare şi masă şi am fost în permanenţă în mijlocul invitaţilor noştri. Am fost şi am vizitat cetatea, am făcut seri de muzică folk, discotecă, foc de tabară cu vin fiert, am vizitat Ferma Trei Stejari, ne-am dat cu sania şi schiurile şi aşa mai departe. Grija şi atenţia pentru ca experienţa oaspeţilor să aibă toate ingredientele unei vacanţe reuşite cred că au fost factori de succes. A ajutat mult şi experienţa anilor trecuţi, pentru că au fost foarte mulţi oaspeţi care au revenit după ce au mai fost în hotelurile noastre cu alte ocazii.

Rep.: Ce pregătiţi pentru începutul anului 2013 ?

F.T.: Anul 2013 îl începem cu diverse programe adresate segmentului business, cu tarife preferenţiale şi foarte multă flexibilitate în organizarea evenimentelor, dar nu uităm nici de clienţii noştri persoane fizice care îşi pot începe anul cu o vacanţă de relaxare la piscină şi spa la un tarif foarte bun. De-a lungul anului suntem aproape de clienţii noştri prin pachetele speciale de Valentine’s Day, 1 şi 8 Martie, vacantele de Paşte,

vară, Halloween şi aşa mai departe. Echipa noastră concepe de fiecare dată programe speciale, pachete cât mai complete şi complexe cu specific pentru fiecare locaţie în parte. Hotelurile sunt decorate cu multă grijă pentru fiecare din aceste perioade ale anului, iar meniurile sunt actualizate cu noutăţile gastronomice internaţionale.

Rep.: Cum vă veţi promova serviciile în 2013?

F.T.: Vom participa în continuare la târgurile naţionale şi internaţionale de turism şi vom încerca să consolidăm relaţiile cu agenţiile de turism, pentru că ele ne aduc cea mai mare parte a clienţilor. Am elaborat strategia de Social Media pe care o vom implementa începând din primăvară şi sperăm să devină un canal foarte bun de comunicare cu clienţii noștri. Totodată vom fi mai activi şi flexibili pe canalul on-line, atât la nivel internaţional cât şi naţional, în portalurile B2B şi B2C. Bineînţeles vom avea şi campanii tradiţionale în presa scrisă şi TV, dar şi în blogosferă.

Rep.: Cum credeţi că va fi anul 2013 faţă de anul precedent pentru turism?

F.T.: Senzaţia mea este că va fi un an mai bun, se prognozează o creştere de 10% a circulaţiei turistice internaţionale, iar România ar putea profita de mai mulţi factori cum ar fi: creşterea preţurilor la biletele de avion pentru destinaţiile exotice, instabilitatea politică şi economică din anumite zone turistice clasice, nivelul scăzut al tarifelor practicate de hotelieri faţă de alte ţări.

Se aşteaptă şi o revigorare a mediului de afaceri pe plan intern care sper să contribuie şi la dezvoltarea turismului de afaceri.

Dacă 2013 va fi un an mai bun va depinde şi de modul cum va înţelege Guvernul să sprijine sectorul terţiar şi dacă va reuşi să ridice din povara fiscală extremă de pe umerii acestei industrii.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Turism de marmură la Moneasa de Sorin Trocan

După mai bine de 200 de ani de exploatare, cariera de marmură de la Moneasa, din judeţul Arad, a fost închisă. Localnicii au tot sperat că cineva o va redeschide şi vor fi create noi locuri de muncă, dar timpul a trecut şi marmura de Moneasa a rămas o amintire.

Turiştii care vin în Staţiunea Moneasa trec să viziteze şi cariera de marmură. Mulţi dintre ei constată cu amărăciune că o resursă ce ar putea aduce bani frumoşi României zace în paragină pentru că aceia care ar trebui să exploateze aceste locuri nu mai au nici un interes. Localnicii îşi amintesc cu multă plăcere de perioada în care cariera de marmură funcţiona din plin şi asigura 100 de locuri de muncă. Ei spun că marmura lor este „valută” şi că, dacă ar fi exploatată corespunzător, nivelul de trai din zonă ar creşte simţitor. Ar concura cu turismul şi ar crea noi locuri de muncă. Lipsa de interes a făcut ca, de câţiva ani, cariera de marmură de la Moneasa să rămână doar un obiectiv turistic, situat la 45 de minute de mers pe jos din Staţiunea Moneasa.

Marmura de la Moneasa pe mormântul lui Napoleon La Moneasa, exploatarea marmurei a început în urmă cu peste două secole şi în scurt timp a devenit extrem de căutată. La Moneasa, cariera oferă marmură roşie şi neagră cu caracteristici extraordinare. Marmură roşie, dar de o calitate mai slabă, există doar la Verona. Cu cea de la Moneasa au fost placate în perioada Imperiului Austro-Ungar peste 150 de clădiri istorice din Budapesta şi Viena. Chiar şi mormântul lui Napoleon, se pare, conform unor surse, că ar fi placat cu marmură adusă din aceste locuri. Marmura de la Moneasa, vestită în toată Europa, a fost vândută mai ales pe pieţele externe. Frumuseţea marmurei de la poalele munţilor Codru-Moma i-a determinat pe arhitecţii dinainte de 1989 să o folosească la înfrumuseţarea Casei Poporului.

Astfel, sute de tone au plecat spre Bucureşti şi au fost folosite la construcţia actualului Palat al Parlamentului, dar şi al Guvernului, unde sala de marmură a fost placată cu rocă de la Moneasa.

Cariera a fost închisă După înfrumuseţarea Casei Poporului şi a Guvernului, conducerea Partidului Comunist Român şi-a asigurat exclusivitatea şi a decis că marmura de la Moneasa nu mai pleacă la export. Din acel moment, cariera de la Moneasa a intrat într-un con de umbră. Doar cei ce cunoşteau cariera veneau, comandau şi aveau parte de marmura de Moneasa. Un specialist în domeniu a explicat că la cariera de la Moneasa, la

baza frontului există marmură neagră, iar deasupra, marmură roşie. Înainte de 1989, în carieră munceau 100 de localnici. După 1990, cariera de la Moneasa a fost privatizată şi a fost preluată de Marmosim, care a primit licenţă de exploatare pe 20 de ani. Interesul Marmosim a scăzut brusc, iar cariera a fost concesionată şefului de exploataţie, care ulterior a închis-o pentru că a devenit nerentabilă. Printr-o Hotărâre de Guvern, cariera de la Moneasa a trecut în patrimoniul comunei, dar autorităţile locale nu au făcut nimic pentru a o recupera. Ar fi fost destul de greu de realizat, deoarece Marmosim deţine terenul pe care se află cariera.

Din 2005, orice activitate a încetat, iar marmura de la Moneasa a rămas doar o destinaţie turistică pe harta staţiunii.

Un specialist în domeniu susţine că la Moneasa există marmură de cea mai bună calitate, dar la ora actuală nu mai există nici un interes pentru carieră.

Viitor nesigur Fostul primar al comunei Moneasa, Terentie Condea, vorbea mereu despre importanţa carierei în viaţa comunei şi despre un posibil parteneriat-public privat dacă ar fi reuşit să recupereze cariera pentru localitate. Însă, nici nu a fost foarte preocupat de acest aspect, dar nici nu a fost sprijinit de autorităţile judeţene, aşa că la Moneasa nu s-a mai întâmplat nimic. Noul primar al comunei, Ioan Nuţu Herbei, cunoaşte potenţialul carierei, dar nu a reuşit încă să se ocupe de problemă. „Ştiu că este închisă de câţiva ani. S-au vândut şi utilajele şi acum este în paragină. Sigur că pentru comună ar fi foarte bine dacă s-ar relua cât mai repede exploatarea”, spune primarul nou ales al comunei Moneasa.

Summary After more than 200 years of mining, the marble quarry from Moneasa, Arad County, was shut down. e locals had kept hoping that someone would reopen it and would create new jobs, but time has passed and Moneasa marble has remained a memory.

inedit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pălinca de Sălaj, un simbol de neegalat Pălinca a devenit un adevărat brand al judeţului Sălaj, mai cunoscută decât Castrul Roman de la Porolissum şi mai tare decât un whiskey păstrat în butoi de stejar. Iar, înainte de 1989, pălinca devenise pe Litoral mai valoroasă decât valuta, pentru că deschidea orice uşă de hotel sau cabinet medical. de Adrian Lungu

Mulţi români şi, în special, din sudul României habar nu au care e judeţul, Sălajul sau Zalăul. Pentru ei este totuna, dar, când vine vorba de palincă, toată lumea ştie de unde vine şi unde este obţinută. Celebra „palincă”, aşa cum îi spun cei din sud, are o istorie pe cât de interesantă, pe atât de necunoscută.

Nimeni nu ştie cu exactitate cine şi cum a obţinut prima oară această băutură tradiţională, dar numele tăriei este strâns legat de prune. Reţeta pălincii este una cu vechime, atestată încă de acum 500 de ani. De atunci reţeta a rămas neschimbată, iar cerinţele sunt simple şi cât se poate de clare: pălinca trebuie obţinută din prune şi trebuie să ţină şor (mărgele) cât timp se zice o rugăciune.

Apreciată, dar periculoasă Pe cât a fost şi este de apreciată Pălinca de Sălaj a trecut şi prin vremuri mai grele. Venirea comunismului a însemnat confiscarea tuturor cazanelor şi livezilor. Toate prunele erau fierte în pălincia satului, iar pălinca obţinută ajungea sub atenta supraveghere a brigadierului în cămara CAP-ului. De aici lua calea fabricii de alcool din Zalău unde era îmbuteliată şi vândută în Alimentara sau la Bufet. Dar, cum românul este inventiv, lucrurile nu s-au oprit, dimpotrivă. Mulţi sălăjeni, în special cei de pe Valea Crasnei, şi-au construit încăperi subterane secrete unde au pus în funcţiune cazane de aramă artizanale de mici dimensiuni. Treaba mergea strună. Mai greu era însă cu mirosul de borhot care ajungea la nările miliţienilor, dar şi ale securiştilor care umblau prin sate. Dar şi această problemă a fost rezolvată prin metode ingenioase, multe - secret local. Nu a fost casă unde cel care intra să nu fie îmbiat cu un pahar plin cu pălincă. Mulţi au fost totuşi prinşi în timp ce fierbeau prunele şi autoritățile le-au confiscat de la cazan până la unelte, fructe şi tot ce mai aveau prin şură. În plus au trebuit să dea şi cu semnături pe la postul de miliţie.

Efortul a meritat însă, pentru că nu era student care să plece la facultate în Bucureşti, Braşov sau Iaşi care să nu ducă în traistă măcar patru sau cinci litri de pălincă. ”Nici după Dacia 1300 nouă nu te puteai duce la Baia Mare fără o sticlă cu pălincă. Dădeai pălinca şi primeai o maşină mai „bună” cu uşi care se închideau sau cu radio „Lira””, spun sălăjenii. Pălinca făcea minuni şi pe litoral. Sălăjeanul care mergea în vacanţă pe Litoral intra în hotel şi, imediat după ce i se spunea: „Nu avem camere libere”, scotea sticla cu pălincă. Ca prin minune apăreau camere goale şi problema era rezolvată.

Adio, pălincă!

Imediat după 1989, Pălinca de Sălaj şi-a mai pierdut din celebritate, iar piaţa a fost invadată de aşa-zise băuturi fine aduse de prin Turcia, Polonia sau Ungaria. Pălinca a mai fost produsă şi comercializată în magazine până în urmă cu apro -

ximativ un deceniu, când producătorii locali autorizaţi care erau încă în proprietatea statului şi-au închis definitiv porţile.

De atunci, Pălinca de Sălaj este produsă, dar nu poate fi găsită pe raft, pentru că noile reguli fiscale fac în așa fel încât celebra băutură să ajungă în cele mai multe cazuri pe piaţa neagră.

Aşa se face că oricine vine în Sălaj şi vrea să cumpere o sticlă cu pălincă din magazin nu are nicio şansă.

Povestea fiscului Sălăjeanul Grigore Ardelean este omul care ştie tot despre pălincă şi promovează băutura oriunde merge, cu sloganul „Ia, mă, pălincă din Sălaj”. Grigore Ardelean a înfiinţat Asociaţia Patronală a Producătorilor de Pălincă Naturală Sălaj, din care fac parte majoritatea producătorilor din Sălaj şi judeţele învecinate. Asociaţia a început demersurile pentru includerea pălincii în categoria produselor naturale şi scoaterea de pe lista băuturilor spirtoase. În zadar însă! Pălinca a rămas în lege băutură spirtoasă şi trebuie accizată. Aşa a ajuns, spune Grigore Ardelean, pălinca un produs pe piaţa neagră. Grigore Ardelean povesteşte că pălinca va putea fi vândută în magazine cel târziu până la sfârşitul acestui an după ce vor fi înfiinţate primele antrepozite fiscale, adică unităţi în care băutura să poată fi înregistrată, verificată şi îmbuteliată, iar apoi taxată. „Pălinca nu va muri niciodată, indiferent de legile pe care le avem. Pălinca ne urmăreşte de când ne naştem. La botez îi servim pe invitaţi cu un pahar plin cu pălincă, la nuntă la fel, iar la înmormântare se dă colac şi pălincă. Aşa a fost şi aşa va fi întotdeauna, indiferent ce spune Codul Fiscal”, spune Grigore Ardelean în timp ce se uită atent la mărgelele din sticla cu pălincă pe care tocmai o agitase.

Marcă înregistrată Pentru a fi sigur că nimeni nu va îmbutelia o altă băutură decât cea originală cu denumirea de „Pălincă de Sălaj”, Grigore Ardelean a înregistrat denumirea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Aşa a ajuns pălinca marcă înregistrată din 2011, iar Asociaţia Patronală a Producătorilor de Pălincă Naturală Sălaj a anunţat că de anul viitor băutura va lua calea exportului. „Noi credem că vom exporta pălincă în Germania, Anglia şi Republica Sud-Africană unde avem deja deschidere. Mai este un pas de făcut pentru înfiinţarea acestor antrepozite fiscale şi pălinca va ieşi în lume”, încheie Grigore Ardelean.

71

utilități

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

Manual de redresare:

Cum să aduci bani în vistieria unei regii

de Carmen Cosman

”Cum poţi să transformi o firmă care produce pierderi, deşi vinde ceva de care nu te poţi lipsi – adică apă – într-o societate care stă pe propriile picioare. Răspunsul e simplu: aplicând legislaţia în vigoare”, pare să fie scenariul după care se ghidează conducerea regiei de apă din Valea Jiului, SCV ApaServ Valea Jiului SA. Firma care se ocupă de furnizarea apei potabile a mers întotdeauna poticnit. Indiferent de titulatura pe care a avut-o, Regia Autonomă a Apei Valea Jiului ori SC ApaServ Valea Jiului SA, societatea a produs pierderi. În această societate, aflată în directa subordine a Consiliului Judeţean Hunedoara, autorităţile au tot pompat fonduri, aşa încât să rămână la linia de plutire, în ciuda cifrelor imense consemnate la capitolul pierderi ori creanţe neîncasate. Pisica a fost ruptă în două în momentul în care a apărut problema obţinerii unui credit european pentru reabilitarea reţelelor de apă potabilă şi canalizare, extrem de vechi şi ciuruite adeseori, pe unde apa curgea în voie. Uniunea Europeană oferă bani, dar pune şi condiţii, iar în acest caz datoriile au atârnat ca o piatră de moară de gâtul firmei de interes local, căreia creditorii îi ceruseră şi falimentul. În primăvara anului trecut, Consiliul Judeţean Hunedoara a decis să înfiinţeze o nouă societate, Nova Serv, care să preia toate datoriile firmeimamă, aşa încât ApaServ să fie curată şi să poată accesa creditul extern. Iar acest lucru s-a şi întâmplat, dar firma a dat din nou cu capul de rău-platnicii şi/sau săracii care nu îşi achită facturile şi, astfel, se încălcau termenii contractului european. Iar CJ Hunedoara a schimbat din nou ceva, la finele acestei veri. Concret, a numit un nou director, Costel Avram, fost vicepreşedinte al CJ Hunedoara, care răspundea chiar de apa din Valea Jiului.

A început să schimbe imaginea firmei Primul lucru pe care l-a făcut Costel Avram din noua sa funcţie a fost să-şi convoace colegii, cărora le-a cerut să se aplece asupra nevoilor beneficiarilor. Avram considera că este o percepţie greşită a populaţiei faţă de această societate şi, ca atare, a vrut să vadă unde e sincopa de comunicare. Dar greu de tot era chiar cu problemele financiare, deşi trecuse doar un an de la curăţarea firmei de datorii. În momentul în care Avram a preluat funcţia de director, societatea avea de încasat 18 milioane de lei, din care 12 milioane erau facturi neplătite de populaţie. Dar mai era un aspect care ridica semne de întrebare: restaurante, spălătorii auto sau hoteluri păreau că au o pipetă cu care consumă apa, pentru că facturile erau extrem – extrem de mici, mai mici chiar decât la consumatorii casnici. Şi, în timp ce rău – platnicii erau debranşaţi unul câte unul şi obligaţi în acest fel să semneze şi să respecte angajamente de plată, „şmecherii” cu opritor la robinet au început să fie controlaţi rând pe rând.

Poliţişti – şefi şi judecători, cu mâţa în sac Apometre care nu înregistrează nimic ori care se învârt înapoi.

Asta au descoperit pe teren, la marii consumatori, reprezentanţii ApaServ. Şi aşa se explică şi consumurile extrem de mici

raportate de spălătorii auto ori de diverse restaurante din Valea Jiului, atât anul trecut, cât şi anul acesta. De exemplu, conform actelor oficiale, un restaurant din Petroşani, care are şi un lac, are anul acesta o medie a consumului de nici 200 Măsurile dure aplicate de direcmc de apă. Reprezentanţii Corpului de torul societăţii, Costel Avram, nu sControl de la ApaServ au descoperit un au lăsat fără urmări de proporţii apometru defect şi l-au înlocuit, iar întrinimaginabile. „Cu fiecare lună care o singură zi de monitorizare s-au contrece, cantitatea de apă facturată sumat peste 300 de metri cubi de apă. creşte. Acum a ajuns la un grad de Situaţie şi mai gravă la o pizzerie, unde au încasare de 65% din factura descoperit că apometrul mergea înapoi. curentă”, a declarat directorul SC Aşa au ajuns, probabil, ca în luna februApaServ Valea Jiului SA, Costel arie a acestui an, reprezentanţii firmei să Avram. Iar cei care au încercat să achite contravaloarea a doar 4 metri cubi fenteze societatea sunt, în marea de apă. Iar, la o pensiune, apometru stătea lor majoritate, oameni cu bani. Dide luni întregi, iar consumurile raportate rectorul Avram a spus că, în generau, probabil, fictive. eral, oamenii simpli nu încearcă să Iar pe lista celor care au încercat să se susfacă „şmecherii”, ci, eventual, acutragă de la plata consumurilor reale se mulează datorii, din cauză că nu au află avocaţi, judecători, doctori sau bani să plătească apa consumată, poliţişti. Costel Avram este decis să pună iar pensionarii sunt cei mai conştipunct acestor practici şi a decis să ia măincioşi clienţi ai firmei. suri drastice. „La marii consumatori punem apometre cu telecitire, astfel încât, prin intermediul unui dispozitiv mobil, să poată fi citit de la distanţă atât indexul, cât şi anumite stări ale acestuia: dacă staţionează, dacă merge înapoi etc.”, a mai spus directorul SC ApaServ Valea Jiului SA.

Măsurile dau roade

74

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bijuterii cu cristale Swarovski, marca Crystal-Fashion® de Ana Florescu

Cel mai mare achizitor de cristale Swarovski din România, deţinătorul mărcii de bijuterii făcute cu elemente Swarovski, Crystal-Fashion®, şi-a deschis un showroom spectaculos la Cluj.

Povestea afacerii puse pe picioare de o femeie de afaceri originară din Baia Mare, naturalizată la Cluj, pare desprinsă dintr-un scenariu de film.

2.000 de euro, un bilet de avion spre Istanbul şi un geamantan de cristale cumpărate dintr-un bazar. Aşa a început afacerile în domeniul bijuteriilor Edith Brosch, cea care a pus bazele mărcii Crystal-Fashion®, sub care produce acum bijuteriile în care strălucesc cristalele Swarovski. „Primii bani i-am investit în nişte cristale obişnuite, pe care le puteai lua cu lopata dintrun magazin care vindea copii ale cristalelor Swarovski, dar copii destul de bine realizate”, povesteşte Edith Brosch, o femeie de afaceri de origine germană, născută în Baia Mare. A aflat ulterior care sunt diferenţele majore între cristalele obişnuite şi cele realizate de faimosul producător austriac.

“Cristalele Swarovski se recunosc după calitatea lor. Nu conţin nicio imperfecţiune, nicio bulă de aer, niciun fir de nisip, tăieturile se întâlnesc într-un punct. Când sunt livrate, nu vin la grămadă, ci împachetate una câte una, în caserole, ca ouăle”, dezvăluie Edith. Astfel că femeia de afaceri s-a hotărât că doreşte să facă bijuterii cu cristale de o astfel de calitate. Singura problemă era obţinerea unei colaborări directe cu Swarovski. “Am scris o scrisoare de intenţie, am simulat că am o marcă, experienţă, mi-am făcut un logo, banner. Am făcut tot ce am ştiut ca să fiu primită de ei. Am stat la poarta lor, cu gândul să mă ia şi femeie de serviciu, numai să învăţ tot ce pot”, spune Edith Brosch despre începuturile relaţiei comerciale cu producătorul austriac. Însă primirea unui nou colaborator pentru România nu a fost atât de uşoară, pentru că deja aveau suficienţi din această zonă.

Dansul sportiv, ideea salvatoare Venită la Cluj pentru a studia matematica-fizica la linia germană, întreprinzătoarea şi-a descoperit şi o altă pasiune, dansul sportiv. A concurat şi a câştigat de două ori campionatul României la categoria standard. Însă din această pasiune i-a

venit salvarea afacerii cu cristale. “Le-am spus celor de la Swarovski despre faptul că marca mea, Crystal-Fashion®, este una special dedicată accesoriilor de dans sportiv. Toate rochiile sunt pline de cristale Swarovski. Le-am spus că vreau să fac accesorii de dans sportiv, nu doar bijuterii, ca toată lumea.

A fost norocul meu, pentru că m-au acceptat pe motiv că aşa ceva încă nu aveau”, mai spune Edith. Un alt avantaj al relaţiei cu austriecii a fost acela că Edith este vorbitoare nativă de germană, iar toată corespondenţa cu aceştia a fost atent întocmită chiar de ea.

Site-ul, cadou de Crăciun Povestea mărcii Crystal-Fashion® porneşte de la un cadou de Crăciun, primit de la cineva apropiat. “Am primit în dar domeniul crystal-fashion.ro, pentru că cel crystalfashion.com aparţine firmei Swarovski”, îşi aduce aminte Edith. Înregistrarea denumirii ca marcă a fost, însă, o altă aventură. “Deţinătorul drepturilor pentru cuvântul crystal este un neamţ care are site-uri porno. A trebuit să îl conving să mă lase să folosesc cuvântul în marca mea. Am primit de la el o scrisoare de autorizare, pe care am anexat-o dosarului meu la OSIM”, spune Edith Brosch. Şi întregistrarea propriuzisă a mărcii s-a ambiţionat să o facă singură, fără să apeleze la firme specializate, chiar dacă a durat mai mult.

Prima comandă, un eşec Într-un final, după lungi tratative, firma S.C. Brosch & CO Marketing S.R.L. a fost acceptată printre cele care aveau dreptul să comande cristale direct de la fabrică. “Prima comandă a fost de minim 10.000 de euro. Nici nu am ştiut ce să cer, aşa că prima comandă a fost un dezastru. Nu aveam mostrare, nu ştiam dimensiunile cristalelor, ce înseamă foliat, nefoliat.

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Am comandat nişte pietre pe care nu aveam la ce să le folosesc. Orice puteam face cu ele, numai bani nu”, povesteşte femeia de afaceri despre prima experienţă în relaţia cu producătorul austriac de cristale. A încercat să le folosească la maximum pe cele pe care le putea, iar cu puţinii bani care se reîntorceau, comanda şi mai multe cristale. La un moment dat, a intrat într-un impas financiar şi a fost obligată să se mute din Cluj, pentru că nu îi mai ajungeau banii de chirie. A plecat înapoi la Oradea, dar nu a renunţat la visul ei de a face bijuterii.

să sudăm, să galvanizăm, să placăm cu diferite metale”, a mai declarat Edith Brosch. De altfel, după ce Swarovski a acceptat colaborarea cu Crystal-Fashion®, a invitat-o pe femeia de afaceri să participle la un training de asamblare, lipire şi galvanizare, care a avut loc la fabrica austriacă. Acum, firma clujeană organizează la rândul ei traininguri pentru selectarea fetelor care vor lucra în atelier.

Bijuteriile plutitoare

Autenticitatea cristalelor folosite în bijuteriile create sub marca Crystal-Fashion® este certificată şi de mica etichetă pe care cumpărătorii o găsesc în cutia bijuteriilor. Pe această etichetă scrie că bijuteria e făcută cu elemente Swarovski originale, iar pe spatele ei există şi un număr de serie. Cât despre relaţia comercială cu Swarovski, Edith Brosch spune că austriecii au trebuit mai întâi să se convingă de seriozitatea ei înainte să îi acorde încredere şi privilegii. “La primele importuri a trebuit să plătesc marfa înainte să o primesc. După ce au văzut că sunt de cuvânt, mi-au dat acces la fabrică, am putut să văd orice am vrut, apoi mi-au dat termen de plată de 15 zile, pentru ca apoi să îl extindă la 30. Când mi-au dat primul termen, ei, de fapt, m-au pus la încercare, dar eu am plătit a doua zi. Acum am cash discount de 2% la ei”, dezvăluie Edith.

Tot dansul a salvat-o şi a doua oară, pentru că a primit permisiunea de a vinde creaţiile sale în cadrul competiţiilor de dans sportiv. “Un scaun am primit. Atât. Standul mi l-am făcut eu, iar cerceii pentru dansatoare erau atârnaţi de un panou cu ace de gămălie”, îşi aduce aminte Edith. Însă calitatea creaţiilor sale a făcut ca bijuteriile să fie un succes.

“Primii cercei care au prins la public erau, de fapt, cristale prinse cu silicon. Păreau că atârnă în aer. La acea vreme nu aveam bani de argint sau alte materiale. Atunci a luat fiinţă gama de cercei Waterfall, cascada, din care am vândut câteva sute. Mi-am făcut o clientelă serioasă pentru bijuteriile cu silicon”, mai spune întreprinzătoarea. A început să realizeze construcţii din ce în ce mai complexe şi mai ingenioase doar cu silicon, fără niciun pic de metal, în afara tijei de prindere în ureche, ceea ce făcea ca bijuteriile să fie foarte uşoare, în ciuda dimensiunilor. Şi-a făcut şi un motto al acestei game: “Mult cristal, puţin metal”. A fost momentul în care firma sa, la care atunci lucrau trei oameni, cu tot cu ea, a luat avânt.

După ce au pornit dintr-o garsonieră, au activat într-un apartament cu patru camere, iar acum au închiriat o întreagă casă în Floreşti, unde au un atelier pe trei nivele şi un showroom de zile mari. Pe lângă vânzarea directă, producătorul clujean de bijuterii lucrează şi cu aproape 200 de reselleri, pentru care preţurile de achiziţie sunt mai scăzute. Atât prin vânzarea directă, cât şi prin colaboratori care revând bjuteriile, Crystal-Fashion® a ajuns să aibă mii de clienţi în întreaga Românie.

Cursuri de bijutier Pe vremea când firma funcţiona în apartamentul cu patru camere din cartierul clujean Mănăştur, livingul funcţiona ca sală de aşteptare pentru cei care doreau să intre în “showroom”, care era, de fapt, o altă încăpere în care se afla, pe lângă micile vitrine pline ochi cu bjuterii, şi aparatul de sudură de ultimă generaţie cumpărat pentru a realiza bijuterii. “Când lam cumpărat, nici nu am ştiut cum să-l folosim. Karl Heinz, preşedintele Asociaţiei bijutierilor din România, ne-a învăţat

Relaţie de afaceri de succes

Inaugurare de trei zile şi trei nopţi În weekendul 21-22-23 decembrie, Edith Brosch şi echipa sa care numără acum 10 persoane, a inaugurat noul showroom Crystal-Fashion®, o investiţie pregătită cu şase luni înainte.

Noul showroom prezintă multiplele modalităţi de folosire a diferitelor familii de cristale: inserţii pe perete, oglinzi, telefoane, brichete etc. Acolo sunt expuse ultimele noutăţi lansate de Swarovski. Sute de leduri dau viaţă cristalelor expuse, printre care se află şi unele supradimensionate STRASS, ce atârnă din tavan. Showroom-ul mai prezintă produsele finite ale marcii Crystal-Fashion® pe categorii, dar şi toate elementele Swarovski şi furniturile din argint disponibile. “Noul showroom oferă confort sporit pentru consumatorii finali, o iluminare mai bună a bijuteriilor şi parcări suficiente. De asemenea, servirea este mai rapidă, pentru că putem prelua mai mulţi clienţi în paralel”, explică pe scurt Edith. Ca noutate, clienţii au la dispoziţie un panou de elemente, fie cristal, fie furnitură, ce oferă posibilitatea creaţiei pe loc a bijuteriilor, după idei proprii. După ce ideea e gata, este preluată comanda după imaginaţia clientului şi este executată, în atelierele proprii. “Cele mai bune idei de bijuterii au venit de la clientele noastre”, conchide Edith Brosch.

75

76

publicitate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Publicitatea, printre priorităţile managerilor

de Claudiu Pădurean

Alexandra Coroian conduce compania QUAID, una dintre cele mai dinamice companii din domeniul publicităţii din Cluj. Compania a ajuns deja la un portofoliu impresionant, iar printre clienţii săi se numără şi Liga Intreprinzătorului Român, o organizaţie de afaceri deosebit de serioasă şi de dinamică.

Reporter: Cât de greu este sa fii manager în stilul QUAID în această perioadă de criză?

Alexandra Coroian: Stilul QUAID este cea mai bună metodă de a depăşi criza: oportunităţile de business sunt la fel de mari ca şi acum câţiva ani, doar că firmele sunt mult mai atente pe ce cheltuie banii. Iar promovarea, imaginea unitară, brandingul sunt elemente care pot transforma o afacere într-un real succes pe piaţă. De aceea QUAID recomandă să investiţi constant în publicitate, în parteneriate de marketing ce vă pot face mai vizibili pentru clienţi. Deşi la prima vedere publicitatea este un domeniu oarecum vitregit de criză, un bun management al imaginii şi o construcţie vizuală de calitate a ofertei ar trebui să fie una dintre priorităţile de care trebuie să ţină cont firmele care vor să se dezvolte. În concluzie, a fi manager QUAID nu este greu, pentru că permanent găsim oameni care ne împărtăşesc principiile de business şi pentru care realizăm campanii eficiente.

Rep.: Ce înseamnă în acest moment businessul QUAID? Care ar fi fotografia momentului?

A.C.: Businessul QUAID înseamnă o echipă fantastică de tineri îndrăzneţi care au ales să privească lucrurile diferit. Experienţa lor însumează mulţi ani de muncă în acest domeniu şi este important că ariile lor de activitate se completează armonios şi creionează soluţii complete pentru clienţii noştri. Art design, marketing, B2B, webdesign, creaţie, video-branding sunt doar câteva din atuurile noastre. Iar în fotografia momentului aş putea spune că cel mai important element este îndrăzneala de a face lucrurile altfel şi bine. Foarte bine. Avem oameni, avem echipamente moderne, avem experienţă şi nu ne este frică să spunem că vedem lucrurile diferit. Clienţii noştri aplică această „îndrăzneală” pe piaţă şi au feedback excelent de la parteneri.

Obiective revoluţionare Rep.: Care sunt obiectivele dvs. pentru această perioadă?

A.C.: Nu pot răspunde la această întrebare decât direct: să revoluţionăm modul în care un anumit segment de piaţă priveşte relaţia cu o agenţie de publicitate. Şi aici mă refer la IMM-uri; branding, rebranding, analize de piaţă, studii de nişă sunt concepte care pentru marea majoritate a IMM-urilor înseamnă un singur lucru: bugete mari. În curând vom lansa nişte pachete structurate pe ideea de servicii complete de imagine şi asistenţă de marketing permanentă pentru firmele mici şi mijlocii. Îşi vor cunoaşte costurile atunci când vor alege un pachet de servicii şi mai ales vor şti ce primesc pentru aceşti bani. QUAID le va oferi de la A la Z tot suportul necesar pentru a se face cunoscuţi în acord cu cerinţele pieţei şi, mai ales, cu propria lor viziune. Nu ne este frică să spunem şi, mai ales, să credem că vom iniţia un trend în care tot mai multe firme care produc lucruri minunate vor fi privite altfel de către clienţi şi de către potenţialii noi parteneri.

Rep.: Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile pentru a încuraja dezvoltarea pieţei pe care activaţi?

A.C.: Fiind o agenţie de publicitate, principalii noştri clienţi sunt agenţii economici şi într-o mult mai mică măsură persoanele fizice. Din acest motiv o dezvoltare a mediului de afaceri ar duce în mod automat şi la o creştere a cererii de servicii în publicitate. Din această perspectivă, susţinerea IMM-urilor prin creşterea majoră a fondurilor alocate de către Guvern prin liniile de creditare garantate şi cu o dobândă subvenţionată este o direcţie deosebit de importantă. De asemenea susţinem necesitatea facilităţilor fiscale acordate pentru fiecare angajat nou, indiferent de vârstă, prin deductibilitatea mai multor cheltuieli considerate acum nedeductibile şi prin facilităţi locale similare celor de care beneficiază de obicei marii investitori, prin impozit pe profit şi pe proprietate diminuat în primul/primii ani de funcţionare a societăţilor comerciale. Este deosebit de important ca statul să fie un bun platnic, prin achitarea la timp a contractelor derulate şi să returneze TVAul în termen, pentru a nu crea blocaje financiare.

Avantaje competiţionale Rep.: Care sunt avantajele competiţionale oferite de apartenenţa la LIR? A.C.: LIR-ul este un concept antreprenorial extrem de util pentru IMM-urile din regiune, iar faptul că noi ne ocupăm de imagine şi promovare în cadrul organizaţiei ne onorează.

Avantajul de a fi membru LIR este interacţiunea directă cu oameni care împărtăşesc aceleaşi principii şi care, într-un fel sau altul, au supravieţuit crizei şi sunt dornici să se afirme în piaţă.

Dezbatem problemele actuale şi încercăm să stabilim o relaţie transparentă cu autorităţile responsabile de dezvoltarea IMMurilor. O mare parte dintre membrii LIR ne sunt clienţi şi mă bucur să văd că tot mai mulţi doresc să acceseze servicii publicitare pentru care nu erau pregătiţi acum câţiva ani. Şi mai ales ne putem face prieteni şi putem construi relaţii de business într-un mediu antreprenorial cald ce favorizează relaţii de afaceri pe termen lung.