Transilvania Business 7

pag.

22-24

Floare de Lotus

pag.

36-37

Ultima sută de metri la Răstoliţa

Revistă economică / Martie 2011 / Tipărită în 8200 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

director fondator Aurelian GRAMA Nr. 7 / An II / martie 2011

E.ON mizează pe portofoliul verde în 2011 pag.

33

28–30 Campionii parcurilor industriale pag.

Preţ: 5 lei pag.

27

Parteneriat pentru Aeroportul de la Ghimbav

AFACERE

Larix Forest se reinventează?... Naturlich!

Unul dintre acţionarii Ambient, producătorul reghinean de mobilier Larix, a inaugurat pe final de februarie la Cluj un nou concept de retail de mobilier şi decoraţiuni, sub numele Naturlich. Investiţia, realizată în interiorul Ambient, se cifrează la aproximativ 500.000 euro. În următorii 5 ani, compania urmăreşte deschiderea unor magazine sub brandul Naturlich în toate judeţele României.

"Când vine vorba despre mobilier şi decoraţiuni, vom răspunde mereu <<Naturlich!>> la toate solicitările clienţilor noştri. Viziunea noastră urmăreşte schimbarea imaginii serviciilor din această industrie, printro abordare diferită a relaţiilor cu clienţii. Mizăm pe înţelegerea dorinţelor celor care ne calcă pragul şi pe faptul că, indiferent de solicitare, noi vom putea veni cu răspunsul potrivit", susţine Zsolt Bereczki, directorul general al companiei Larix.

Serviciile specifice oferite de Naturlich vor consta în consilierea clienţilor, pentru ca aceştia să îşi amenajeze casa mult dorită într-o manieră practică, dar în egală măsură estetică şi inteligentă; livrarea în maximum 48 de ore a pieselor cumpărate; personalizarea de mobilier, în funcţie de dorinţele distincte ale clienţilor, precum şi servicii de montaj, la domiciliul clientului. Toate acestea stau sub semnul unei politici de preţuri orientate înspre consumator. Oferta magazinelor Naturlich va cuprinde atât produse realizate în fabricile proprii ale companiei, cât şi produse provenite de la alţi distribuitori sau producători. De asemenea, au fost susţinute sesiuni speciale de instruire a personalului, pentru ca toţi consilierii din magazin să cunoască temeinic produsele şi beneficiile acestora şi sa le pună cât mai bine în valoare. La Cluj, în prezent, magazinul funcţionează cu 15 oameni, dar conducerea companiei va face şi alte angajări, pentru a asigura consultanţă şi serviciile de înaltă calitate promise clienţilor.

Numărul total de angajaţi al companiei Larix din acest moment, la nivel de ţară, este de 500 de oameni. Planurile companiei sunt de a transforma întreaga reţea deţinută în ţară în conformitate cu noua imagine. "În prezent, avem opt magazine proprii şi alte 49 de magazine partenere ale fabricilor Larix, în mai multe judeţe din România. Perspectiva noastră pentru următorii cinci ani este de a avea magazine Naturlich în

toată ţara, cel puţin câte unul în fiecare judeţ", confirmă Victoria Cadar, director comercial al companiei.

Povestea unui brand Brandul Naturlich a fost dezvoltat de compania de strategie şi design de brand BrandTailors, din Bucureşti.

Provocarea lansată de către Larix Forest echipei BrandTailors a fost să găsească soluţia care să transforme magazinele deţinute de către companie într-un brand propriu, cu misiunea de a inspira consumatorului soluţii de mobilare şi decorare a căminului, potrivit unui comunicat remis presei. "Am încercat să generăm o soluţie de brand ţinând cont de importanţa egală a celor trei coordonate ale unui brand de retail - calitatea şi diversitatea produselor pe care trebuie să le ofere, disponibilitatea şi eficienţa serviciilor care merg înspre consumator şi experienţa plăcută de cumpărare pe care acesta trebuie să o aibă", a declarat Anca Tăzlăoanu, Brand Consultant BrandTailors. "Procesul de creare a acestui brand s-a bazat pe activităţi complexe de audit asupra mărcii şi asupra categoriei din care face parte, pe workshop-uri strategice, menite să evidenţieze obiceiurile de cumpărare şi caracteristicile cumpărătorilor, iar soluţia propusă de consultanţii companiei noastre a fost aceea de a poziţiona pe piaţă un magazin <<nemţesc>> cu suflet <<românesc>>, de unde şi numele cu fonetică germană Naturlich, care se traduce în limba română prin <<Desigur>> sau <<Bineînţeles>>. Acest brand este el însuşi un răspuns afirmativ la orice probleme apărute odată cu nevoia de mobilare şi decorare a casei", explică Beatrice Danis, Brand Strategist BrandTailors. Demersul de creare a unui nou brand de retail şi de implementare a acestuia în lanţul de magazine deţinut de compania Larix a pornit din dorinţa pro-

ducătorului de mobilier de a crea o diferenţă pe piaţă.

"Vrem să arătăm că lucrurile se pot face altfel, mult mai orientat înspre consumator. Vrem, totodată, să asigurăm o mai bună vizibilitate pe piaţa produselor Larix, dar, mai presus de orice, vrem să oferim consumatorului român mobilierul şi experienţa de cumpărare pe care şi le doreşte!", susţine Zsolt Bereczki.

Compania Larix a fost fondată în anul 1992, la Reghin, în judeţul Mureş, o zonă cu tradiţie în prelucrarea lemnului. În prezent, Larix îşi desfăşoară activitatea în patru fabrici, două în Reghin, una în Aluniş (judeţul Mureş) şi una în Gheorgheni (judeţul Harghita). În 2007, Larix a fost distinsă cu premiul de excelenţă la cea mai importantă expoziţie de mobilă din România, BIFE Bucureşti, pentru colecţia CUBE by Larix.

Alin BOLBOS

bUN GĂSIT! Cu gândul la Viena Transilvania Business. 7 numere. Ajungem în 12 judeţe şi la Bucureşti. Tipărim 8.500 de reviste. Am reuşit să ne armonizăm si cu ediţia în limba maghiară. Erdely Business.

Deunăzi am primit un mesaj de la un prieten din industrie din Budapesta. Când începem distribuţia pe Ungaria?! La Braşov am avut altă surpriză. Ce zici de o ediţie în germană?! Parcă priveam cu alţi ochi analizele de consum publicitate pe printul din Austria, iar povestea IT a lui Dan Maşca despre sediul companiei sale REEA din Viena căpăta alte valenţe. Portalul economic va fi în cinci limbi de circulaţie.

Câtă importanţă are faptul că l-am sunat pe managerul IRUM, Mircea Oltean, care produce tractoare româneşti la Reghin, ca să-l felicit că businessul său a fost remarcat şi de Money Express. E drept după ce editorii TB au realizat un cover story. Şi sunt exemple despre ardeleni şi afaceri de top care şi-au găsit loc mai întâi în paginile noastre. Abia după, în Bucureşti.

Vrem să creştem interesul pentru scriitura economică sau despre lumea afacerilor. Le mulţumesc managerilor din Transilvania care s-au arătat deschişi filosofiei noastre de descoperire a spiritului antreprenorial ardelenesc.

Sunt irlandezii atât de evoluaţi faţă de noi, de ne-au răpit o mulţime de meseriaşi sau au cheltuit fondurile europene în ritm susţinut cu ajutorul alor noştri?!

Vom căuta de St. Patrick cele mai importante afaceri via Dublin.

Darurile grecilor... Urmaşii lor bancheri sau din telefonia mobilă sunt falangele investitorilor eleni.

Vom promova câte o businesswoman în fiecare din cele 12 judeţe de interes pentru TB?! Primăvara va fi floarea adusă de femei în afaceri şi secretele lor vor da consistenţă revistei.

Vom fi 7 miliarde. Apa e unul dintre elementele esenţiale ale pământului.

Cine sunt şi ce filoane profesionale, dincolo de politic, au cei de la Apele Române şi cei de la companiile operator regional de apă – canal.

Vom ajunge şi la cele nouă parcuri industriale din Braşov, la Sibiu, la Oradea.

Povestea venirii romanilor colonizatori în Dacia şi paşii ridicării castrului, a drumurilor, a hypocaust-urilor şi a termelor comparabtiv cu planurile de dezvoltare ale Europei gestionate de Bruxelles. Vom purcede astfel la un serial despre drumuri, canalizare, depozite ecologice, electrificare şi gaz metan.

Sunt de notorietate Coandă şi Oberth în istoria aviaţiei. Într-o epocă globalizantă, legăturile cu avionul sunt un loc comun pentru cetăţenii planetei. Radiografia aeroporturilor Cluj, Sibiu şi Mureş. Cum legăm Transilvania de marile rute aviatice?!

Divizia Eveniment va ara şi semăna idei, va asculta şi va nota cele mai noi trenduri la expoziţiile de mobilă, de tehnologii şi echipamente de protecţia mediului, la Târgul Internaţional Tehnic şi la Foresta. Atât la Cluj, cât şi la Bucureşti.

Pasul următor.

Intrăm pe piaţa din Ungaria.

Cu gândul laViena...

SUMAR pag. 5-21

pag. 38

pag. 39

Cover Story:

Economie:

Eveniment:

Premium AEROTEC a început producţia la Braşov

România, degustată la Biofach Nürnberg 2011

Campionii parcurilor industriale pag. 25

Opinie: Lectura coifului de aur

pag. 26

Afacere: Ferma Zootehnică, bătălia câştigată pentru produsele româneşti

pag. 30-31

Afacere: Joma, partenerul campionilor

pag. 32

Economie: Miele Braşov începe expansiunea în România

pag. 33

Economie: E.ON mizează pe creşterea portofoliului verde în 2011

Aurelian GRAMA Fondator: Aurelian Grama

ADMINISTRAȚIA

REDACȚIA Redactor şef:

Alin Bolbos 0757-036.817

Redactori şefi adjuncți:

Ionuț Oprea 0721-197.559

Vianu Mureşan 0723-024.146

Redactori: Mihaela Moldovan Alexandru Toth Arina Moldovan Mircea Crișan

Ovidiu Vrânceanu Erika Mărginean Alin Zaharie Robert Matei

Fotoreporter: DTP:

Cristina Gânj Răzvan Matei

Design și Layout: Creatica Media

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

www.transilvaniabusiness.ro

Director executiv: Marius Morar Publicitate: Mureș Florin Marcel (0740-075.219) Greta Sand (0755-044.850) Cluj Dorel Vidican (0770-481.653) Maramureș Ioana Lucăcel (0728-821.542) Satu Mare Sălaj Daniel Mureșan (0744-583.446) Trafic manager: Emo Veres Economist: Gia Goia Difuzare: Szanto Atilla (0755-044.851) Cluj Dorel Vidican (0770-481.653)

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Telefon: 0040 744 664 660 www.transilvaniabusiness.ro

Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Tel/Fax: 0364-730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor şi Bucureşti

3

știri SATU MARE Unicarm deschide 15-20 de magazine în 2011

Careiul primeşte bani pentru centură

Compania Unicarm din judeţul Satu Mare a anunţat că îşi va continua şi anul acesta expansiunea şi va mai deschide încă 15-20 de supermarketuri, extinzânduşi astfel reţeaua formată în prezent din 55 de unităţi. "Pentru acest an ne-am propus să deschidem între 15 şi 20 de magazine tip supermarket, în funcţie de cum vom primi finanţarea de la bănci. Anul acesta va fi mai slab decât 2010 şi cu mult mai slab decât anii precedenţi. Situaţia economică nu are cum să se îmbunătăţească, nici vorbă de aşa ceva. În primul rând, băncile nu mai dau bani, iar oamenii nu au de unde să facă rost de bani pentru investiţii", a declarat, pentru proprietarul Unicarm, omul de afaceri Vasile Lucuţ, citat de Mediafax. Reprezentantul companiei a mai precizat că anul trecut Unicarm a investit în magazine şi centre logistice aproximativ 20 de milioane de euro. Unicarm deţine 55 de magazine, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Suceava, Bihor şi Cluj şi depozite în Timiş, Sibiu, Braşov, Iaşi, Bacău şi Bucureşti.

Compania produce carne, mezeluri, conserve, articole de panificaţie, patiserie, cofetărie, lactate şi îngheţată.

Careiul va avea şosea de centură în 2013, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

Lucrările vor începe la mijlocul acestui an, după finalizarea licitaţiilor şi exproprierilor, urmând să fie realizaţi 10,46 km de drum. Valoarea proiectului este de circa 12,7 milioane de euro. CNADNR va solicita executantului lucrărilor o garanţie de bună execuţie de 10% din preţul contractului. De asemenea, termenul de finalizare a investiţiei este de 48 luni de la data atribuirii contractului. Lucrările sunt coordonate de CNADNR şi Primăria Carei, în timp ce sursele de finanţare sunt asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). În tot acest timp, cu toate că s-au făcut promisiuni de la cel mai înalt nivel, centura municipiului Satu Mare nu va intra în finanţare nici în acest an.

ALBA Florea Grup investeşte 3,5 mil. euro în acest an Producătorul de materiale de construcţii Florea Grup, companie deţinută de fraţii David şi Marcel Florea, şi-a bugetat pentru 2011 investiţii în valoare de 3,5 mil. euro ce prevăd realizarea unei staţii de mixturi asfaltice şi construirea unei fabrici de betoane. Staţia de mixturi asfaltice va fi construită cu fonduri europene în valoare de 1 mil. euro şi fonduri proprii care se ridică la 2 mil. euro. În ceea ce priveşte fabrica de betoane, aceasta va fi realizată prin finanţare din fonduri proprii în valoare de circa 1 mil. euro. În 2010, compania a investit 300.000 de euro în construirea unei staţii de carburanţi auto. ''Vânzările companiei noastre au fost influenţate de recesiunea economică care a afectat domeniul construcţiilor, înregistându-se totodată dificultăţi în recuperarea creanţelor. Pentru 2011 prognozăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri, vizibilă în special din al doilea semestru'', susţine Marcel Florea, unul dintre acţionarii Florea Grup.

Albalact a vândut o fermă cu 4,7 mil. euro Acţionarii Albalact au aprobat vânzarea fermei Vaidei din comuna Romoş, judeţul Hunedoara, aflată în proprietatea companiei, la preţul de 4,7 milioane de euro. Cumpărătorul – o companie olandeză specializată - va investi în dezvoltarea şi extinderea fermei, iar laptele produs va fi livrat în totalitate companiei Albalact. Reprezentanţii Albalact nu au dorit să precizeze identitatea cumpărătorului. Ferma Vaidei, aflată în proprietatea Albalact de 5 ani, asigura aproximativ 8% din necesarul de materie primă procesată de companie.

Potrivit ultimelor date financiare, Albalact Alba Iulia a afişat, în primele 9 luni ale anului trecut, afaceri în creştere cu 9,2%, la 183,2 mil. lei. Profitul net al companiei în perioada ianuarie-septembrie a fost cu 39% mai mare faţă de acelaşi interval din 2009, de 2,4 milioane lei.

MARAMUREȘ Leonardo intră în Centrul Comercial Maramureşul Lanţul de magazine de încălţăminte Leonardo, deţinut de omul de afaceri Florin Panea şi aflat în insolvenţă din toamna anului 2009, a reluat procesul de extindere, simultan cu cel de închidere a unităţilor neprofitabile, pe lista intrărilor fiind şi centrul comercial Maramureşul din Baia Mare. “În prezent, Leonardo se află în discuţii avansate pentru deschiderea unui magazin în Bucur Obor, precum şi în Maramureşul din Baia Mare în locul celui stradal închis în luna august 2010” a declarat Florin Panea, acţionarul Leonardo. Investiţia într-un magazin nou deschis se poate ridica la 30.000 - 100.000 de euro, potrivit estimarilor recente ale Casei de Insolvenţă Transilvania. Retailerul de încălţăminte a realizat profit începând cu luna septembrie 2010, după doi ani de pierderi, au mai adaugat cei de la CITR.

2

știri BISTRIȚA NĂSĂUD Hotel de 5 stele inaugurat de Metropolis

Peste 12 milioane de euro a investit Metropolis Group în hotelul de 5 stele inaugurat pe final de februarie la Bistriţa, la marginea Parcului Municipal. Lucrările au durat nouă luni, peste 1000 de oameni şi 100 de firme contribuind la finalizarea proiectului. “Stil, rafinament, lux! Aceste cuvinte pot descrie hotelul Metropolis, singurul de 5 stele din această parte a Transilvaniei. Personal calificat, servicii de calitate, o bucătărie impecabilă, toate acestea pot fi găsite la hotelul nostru, la preţuri rezonabile, care nu depăşesc media oraşului”, a declarat managerul unităţii, Alexandru Doruş. Hotelul are o suprafaţă construită de 11.500 de metri pătraţi, care înseamnă 60 de camere, simple, duble, cu pat matrimonial sau apartamente, piscină, centru SPA, sală de fitness, restaurant de 200 de locuri etc.

BIHOR Oradea ia credit 10 mil. euro pentru Eurobusiness Park Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a semnat cu o bancă din Austria, un contract de credit în valoare de peste zece milioane de euro, creditul urmând să fie folosit pentru cofinanţarea investiţiilor în infrastructura de afaceri şi introducerea utilităţilor în parcul industrial Eurobusiness. Primarul Ilie Bolojan a semnat cu directorul regional al băncii austriece HYPO Niedroesterreich Gruppe Bank AG (HYPO NOE), Matei Creiveanu, un contract de credit în valoare de 10,36 de milioane de euro. "Creditul este contractat de municipalitate pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de trei ani. HYPO NOE a fost selectată în cadrul unei proceduri de achiziţie publică la care au mai participat, în calitate de ofertanţi, Banca Comercială Română, UniCredit Tiriac Bank SA şi OTP Bank România SA. Valoarea totală a proiectului privind asigurarea cu utilităţi publice a parcului industrial se ridică la 23,79 de milioane de euro, din care 9,67 de milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile şi 3,76 de milioane de euro finanţare din bugetul local. Proiectul urmează să fie realizat în perioada 2011-2013 şi vizează în special construcţia infrastructurii stradale, de alimentare cu apă, de canalizare şi de alimentare cu energie electrică şi termică a parcului industrial aflat în proprietatea municipiului. Circa 30% din suprafaţa totală de 121 de hectare a parcului a fost deja concesionată către investitori locali şi internaţionali, în principal producători de echipamente electronice şi de telecomunicaţii, precum şi de componente auto.

Era Shopping Park, închiriat 90%

Teraplast, profit mai mare cu 41% în 2010 Producătorul de tuburi şi profiluri din PVC Teraplast Bistriţa (TRP) a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 212 mil. lei (49,7 mil. euro), în creştere cu 13% faţă de anul precedent, dar sub nivelul bugetat la începutul lui 2010, de 234 mil. lei, potrivit situaţiilor financiare preliminare transmise Bursei. Profitul net a crescut cu 41%, la 10,9 mil. lei (2,57 mil. euro), fiind însă sub nivelul atins în 2008, cel mai profitabil an al companiei. Bugetul pe 2010 prevedea un câştig de 10,4 mil. lei. "A fost un an dificil în special din cauza lipsei de finanţare din partea instituţiilor bancare pentru proiectele private, dar şi din cauza dificultăţii cu care instituţiile statului au accesat cofinanţarea pentru proiectele publice. Cu toate acestea, am reuşit să obţinem o evoluţie bună a indicatorilor financiari, încadrându-ne în ţintele de buget stabilite la începutul anului, şi, mai mult decât atât, am reuşit să finalizăm relocarea tuturor capacităţilor de producţie din Bistriţa la Sărăţel", a declarat Florin Urîte, directorul general al Teraplast. Compania a investit anul trecut 18,9 mil. lei (4,43 mil. euro) pentru finalizarea relocării capacităţilor de producţie în parcul industrial de la Sărăţel, care a permis creşterea capacităţilor de producţie şi reduceri de costuri de circa 3%.

www.transilvaniabusiness.ro

Dezvoltatorul imobiliar Omilos Group a semnat cinci noi contracte de închiriere pentru prima fază operaţională ERA Shopping Park din Oradea, gradul de ocupare al proiectului ajungând astfel la 90%. Cele cinci contracte de închiriere însumează o suprafaţă de 1.000 mp. Printre noii chiriaşi se numără cafeneaua Madam Pondarosa, magazinele multi brand Replay, Diesel – Fashion Stagione si ExpoFashion, plus un alt retailer vestimentar local, care va deschide la jumătatea lunii martie, odată cu magazinul Sprider Stores. ERA Shopping Park va fi finalizat în totalitate în 2012 şi va avea o suprafaţă închiriabilă de 62.500 mp.

Proiectul este format dintr-o galerie de cumpărături de 7.500 mp închiriabili şi va cuprinde peste 40 de magazine, având ca ancore hypermarketul Carrefour (15.100 mp), Bricostore (9.592 mp) si Altex Megastore (3.192 mp) – operaţionale încă din 2009, la care se adaugă magazinul Mobexpert (8.000 mp) şi Cinema City (3.000 mp). Mall-ul este programat pentru deschidere în toamna acestui an şi va avea 70 de magazine şi o parcare exterioară de peste 2.000 de locuri.

3

știri CLUJ Salariile la Nokia au crescut cu 5,8%

Exclusiv Nikon, în Polus Center Un nou magazin exclusiv Nikon, al doilea de acest tip din România, a fost inaugurat în Polus Center. Magazinul va oferi întreaga gamă de modele a gigantului producător foto şi vă permite celor care doresc să achiziţioneze un produs să testeze în incinta magazinului oricare dintre aparatele foto, obiective, blitzuri sau accesorii.

Magazinul Yellow Store a fost deschis de Skin, unicul importator Nikon în România. „Suntem bucuroşi că putem să oferim un magazin exclusiv Nikon în inima Transilvaniei, în oraşul în care s-a născut fotografia românească“, a spus Radu Niculescu, brand manager Nikon în România.

Salariile angajaţilor de la fabrica de telefoane mobile Nokia din Jucu au crescut din februarie cu 5,8%, a anunţat liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop. De măsură ar urma să beneficieze şi salariaţii cu caracter temporar, angajaţi de companiile de recrutare Trenkwalder Sobis şi Lugera&Makler. "Este un contract colectiv de muncă (CCM), iar cele două firme s-au obligat să-l respecte. Am fost presaţi să îl încheiem pentru că ştiam că intră în vigoare noul Cod al muncii şi că acest CCM nu va mai fi obligatoriu", a spus Pop. Salariul mediu la Nokia Cluj va fi de 1.040 lei, sumă din care sunt scăzute impozitele, astfel că angajaţii vor primi în mână 700 de lei. Negocierea pentru noul CCM a început în decembrie. Sindicatele au solicitat o creştere a salariilor de 25%, iar compania a oferit 5%. Salariaţii Nokia lucrează în ture de câte 12 ore şi primesc un salariu brut de 1.040 lei, la care se adaugă o masă caldă decontată din salariu, două sendvişuri şi patru cafele pe zi plus tichete de masă.

MUREŞ Investiţie de senzaţie la Romcab Omul de afaceri Zoltan Prosszer, proprietarul Romcab Târgu Mureş, şi-a propus să investească circa 98 de milioane euro în următorii doi ani în producătorul de calblu, ţintind poziţia de lider regional pe această piaţă. Aceasta e cea mai mare investiţie anunţată de vreun producător de cabluri din România în ultimii ani şi se întâmplă la doar câteva luni după ieşirea cu succes a Romcab din procedura de reorganizare judiciară. Prima parte a strategiei investiţionale, adică 15 mil. euro, a fost demarată, urmărind creşterea capacităţilor de producţie pe segmentul de cabluri de joasă tensiune, adresat pieţei de construcţii, pieţei auto, celei de produse electrocasnice şi a celor de telefonie. Al doilea pas, până la 98 mil. euro înseamnă intrarea pe noi segmente de piaţă, respectiv cabluri de medie şi înaltă tensiune, destinate transportului de energie la utilizatorii finali şi dintr-un oraş într-altul. “Vrem să jucăm pe plan zonal şi pe piaţa Europei Centrale şi de Est. Vrem să devenim cel mai mare producător de cablu în această zonă şi cel mai competitiv pe o rază de 1500 km”, a declarat Gombos Csaba, directorul general al Romcab Târgu Mureş.

SIBIU

HARGHITA Kaufland a inaugurat magazinul din Gheorgheni Retailerul german Kaufland a deschis în februarie cel de-al 60-lea magazin din România în Gheorgheni, judeţul Harghita. Acesta este cel de-al doilea magazin deschis de Kaufland în 2011, după cel din comuna Dumbrăviţa, în apropierea oraşului Timişoara. Kaufland, parte a grupului german Lidl Schwartz, nu a anunţat rezultatele pe 2010, dar în anul anterior a avut o cifră de afaceri de 873 de milioane de euro. Kaufland activează, potrivit MEMRB, pe segmentul discounterilor, alături de Plus, MiniMaxDiscount, Penny Market, Penny Market XXL şi Profi. Segmentul discounterilor este cel mai extins din România, cu 408 magazine. În total există în retailul modern - supermarketuri, hipermarketuri, cash&carry şi discounteri - 694 de magazine. Discounterii sunt singurul segment care a acoperit toate judeţele ţării. Dintre cei şase jucători de pe acest segment, Kaufland este al patrulea cel mai extins după Penny (111), Plus (106) şi Profi (83).

4

Concefa, admisă în Liga BVB Acţiunile companiei de construcţii Concefa Sibiu (COFI), controlată de omul de afaceri Horaţiu Cercel, au intrat de la sfârşitul lui februarie la tranzacţionare la prima categorie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) după ce anterior titlurile erau tranzacţionate pe segmentul XMBS (de negociere) al pieţei RASDAQ. Conducerea Bursei a aprobat la începutul lunii ianuarie transferul titlurilor Concefa, care este a doua mare companie de construcţii din Sibiu după cifra de afaceri.

Concefa este totodată a doua firmă din sectorul construcţiilor inclusă la prima categorie a Bursei după Impact Developer & Constructor (IMP), a omului de afaceri Dan Ioan Popp. La ultimul preţ de pe piaţă, de 0,14 lei/acţiune, Concefa Sibiu are o capitalizare de 18,9 mil. euro, apropiată de cea a firmei Impact, care este evaluată pe Bursă la 22,8 milioane de euro. Afacerile Concefa au urcat cu 30,1% în primele nouă luni din 2010, ajungând la 58,6 mil. lei, iar profitul societăţii s-a majorat de şase ori, la 2,4 mil. lei.

COVER STORY

Campionii parcurilor industriale Automecanica Mediaş este în topul celor mai mari parcuri industriale private din Transilvania, iar Tetarom (I, II şi III) Cluj reprezintă etalonul în domeniul parcurilor industriale înfiinţate de către administraţiile judeţene. Fiecare dintre ele a avut etape şi modele diferite de dezvoltare, însă rezultatul a fost acelaşi: succesul deplin. Povestea lor, spusă de proprietarii, managerii sau chiar de clienţii lor, o puteţi citi în paginile ce urmează. Povestea altor parcuri industriale din Transilvania, în ediţia viitoare.

Text: Ionuț Oprea, Alin Bolbos

www.transilvaniabusiness.ro

Foto: Cristina Gânj

5

cOvER sTORy

TETAROM, motorul principal din strategia de dezvoltare a Clujului Grăbit ca întotdeauna, dar foarte amabil, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, şi-a găsit timp pentru a acorda un interviu revistei Transilvania Business. Mai ales că subiectul era unul de interes: modelul de succes al TETAROM, invidiat/admirat de mulţi alţi şefi de administraţie locală, în anul în care compania aniversează 10 ani de existenţă.

Reporter: Aţi declarat că Parcurile industriale TETAROM fac parte din cele 10 proiecte pentru un Cluj de nota 10. Din perspectiva veniturilor şi a locurilor de muncă generate, cât de mult contează succesul celor trei parcuri de până acum în posibilitatea de a realiza celelalte 9 proiecte pentru judeţul Cluj?

Alin Tişe, preşedintele cJ cluj: Proiectele implementate sau derulate de către Consiliul Judeţean nu sunt gândite, înainte de orice, ca o afacere generatoare strict de profit financiar. Administrarea unui judeţ trebuie să ţină cont de atingerea unor anume obiective, care nu se regăsesc neaparat doar în constituirea de venituri şi sume la buget. Strategic, ne interesează deschiderea judeţului pentru investiţii şi investitori, creerea unei infrastructuri adecvate, care să susţină dezvoltarea economică generală şi, implicit, crearea de locuri de muncă stabile şi bine plătite pentru cetăţenii judeţului, şi nu numai. Din acest punct de vedere încercăm să integrăm fiecare proiect într-o strategie generală, care are în vedere dezvoltarea generală a judeţului. Or, pentru asta ai nevoie şi de argumente.

Infrastructura de transport judeţean, Aeroportul internaţional, dezvoltarea parcurilor industriale, dau împreună o imagine atractivă pentru investiţii şi investitor. Fiecare, luate separat, nu pot oferi întreaga imagine, fiind deci mai puţin atractive. Încercăm, să tratăm problemele care ţin de strategia de dezvoltare a judeţului în mod integrat. Proiectele se leagă în acest context unul de altul, se articulează coerent, interacţionează şi oferă o mai mare rată de succes.

Rep.: Care credeţi că au fost elementele reper de optică si strategie datorită cărora Clujul a reuşit să fie un model în crearea şi implementarea acestui tip de proiect marca TETAROM?

6

Alin Tişe: Întrebarea dumneavoastră cere o altă întrebare: cum sau cu ce putem atrage investiţii importante în judeţul nostru? Trebuie să oferim ceva. Iar acest ceva se regăseşte în facilităţile oferite de Parcurile Industriale. Nu noi am inventat asta, doar că am reuşit, consider eu, să oferim un model de succes în ceea ce priveşete implementarea acestui sistem în ţara noastră. Sigur, am ţinut cont şi de argumentele pe care Clujul le are – infrastructură, centru de învăţământ şi cercetare, calitatea forţei de muncă, importanţa centrului financiar bancar, şi alte argumente specifice.

Rep.: Cum credeţi că ar trebui sprijinită societatea administrator pentru a extinde, dezvolta, manageria cu succes platformele industriale create? (alte societăţi administrator din ţară cer posibilitatea de a deveni furnizori de utilităţi, de a accesa fonduri UE, etc prin modificarea legislatiei - nota redacţiei) Alin Tişe: Unul din proiectele noastre de viitor se referă la creearea unui parc industrial, integrat în structura societăţii TETAROM, care să producă energie neconv enţi o nală , pentru uzul

celorlalte parcuri industriale, surplusul urmând să fie oferit pe piaţa de energie. În ceea ce priveşte societatea administrator, aceasta are practic toate facilităţile care decurg din statutul de Societate pe Acţiuni. Există un Consiliu de Administraţie, societatea constituie venituri şi gestionează fonduri. Pentru proiectele noilor parcuri, dar şi pentru modernizarea celor existente, există în acest moment mai multe aplicaţii pentru atragerea de fonduri europene. Acestea sunt în funcţie de sursele de finanţare. Încercă în acest moment să profităm şi de calitatea Consiliului Judeţean de membru al Zonei metropolitane Cluj, urmând să solicite fonduri prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană.

Rep.: Cum apreciaţi bugetul societăţii Tetarom pentru 2011 si care sunt direcţiile principale pentru 2011 ale parcurilor industriale în viziunea preşedintelui CJ? Alin Tişe: Societatea îşi constituie propriile venituri, Consiliul Judeţean nebugetând activitatea SC TETAROM SA. Forul judeţean, în calitate de proprietar, are o strategie coerentă de dezvoltare generală şi strategică a parcurilor industriale. Problemele care ţin de administrare, implementare a acestor strategii sunt de competenţa societăţii administrator, care se bucură de autonomia necesară în acest sens.

Rep.: Care sunt în perspectivă conceptele agreate pentru Tetarom IV si Tetarom V – parcuri logistice, parcuri de producţie a energiei, etc? Ce tipuri de companii credeţi că vor mai investi la Cluj?

Alin Tişe: În acest moment Consiliul Judeţean are o asociere cu primăria comuneie Feleacu, asumată de consiliul judeţean în plen, respectiv de consiliul local Feleacu, pentru dezvoltarea viitorului parc logistic TETAROM IV. Este situat în imediata apropiere a municipiului reşedinţă de judeţ, şi urmează a deservi atât celelalte parcuri, cât alte zone şi domenii din judeţ. Aşa cum am mai arătat înainte, un alt proiect vizează găsirea de parteneri pentru creearea unui parc destinat producerii de energie neconvenţională.

A consemnat Ionuţ Oprea

coVer story Tetarom - 10 ani de excelenţă. 20 0 1 – 2 0 1 1 .

Viorel Găvrea: “Tetarom - o promisiune făcută clienţilor noştri!”

De câţiva ani, Clujul a devenit polul investiţiilor din România. Investitori precum Nokia, Emerson, Energobit dar şi alţii au schimbat faţa judeţului. Totul se datorează planurilor bine gândite ale diriguitorilor de la Consiliul Judeţean Cluj şi managerilor Tetarom SA. După succesul primelor trei parcuri, TETAROM I, II şi III, astăzi administratorii pregătesc proiectele pentru TETAROM IV şi V. Despre toate acestea, ne vorbeşte domnul Viorel Găvrea, director general al companiei TETAROM SA. Reporter: În acest an, Tetarom SA aniversează 10 ani de activitate. Privind retrospectiv, care sunt principalele argumente pentru care proiectul Tetarom a devenit un model admirat de alte administraţii judeţene din ţară?

Viorel Găvrea, director general tetarom sA: În 2001 când am început, a însemnat un suflu nou, poate prea îndrăzneţ prin lipsa altor modele similare în România la acel moment, în timp însă s-a dovedit un model de succes datorită acţiunii noastre concertate şi hotărâte.

Am început într-adevăr de la 0, fără know-how, fără proceduri speciale, doar cu o idee clară a ceea ce vroiam să realizăm. Norocul nostru e că am beneficiat de susţinerea autorităţilor locale. Pe lângă această premisă cred că principalul motiv pentru care am ajuns 10 ani mai târziu un exemplu este faptul că am fost mereu deschişi la solicitările investitorilor nostri şi satisfacţia lor pe termen lung a fost scopul nostru principal.

Parcurile Industriale Tetarom sunt astăzi adevărate modele de business în întreaga ţară, iar succesul lor a determinat şi alte autorităţi locale şi judeţene să generalizeze modelul.

Rep.: Tetarom este deja un brand recunoscut şi apreciat la nivel naţional. Care este politica de promovare a acestui brand în afara ţării, în scopul atragerii de noi clienţi?

V.G.: Când am început să dăm viaţă acestei viziuni, nu am avut ca target specific investitori străini.

Ne-am gândit atât la cei din România cât şi la cei străini. Şansa a făcut ca unii dintre cei mai mari clienţi ai noştri să fie două mari companii străine: Emerson (SUA) şi Nokia (FIN). Cât despre promovare asta am făcuto cum am putut noi şi cum am ştiut, fără o strategie anume.

Am început prin participarea la diferite conferinţe, forumuri, târguri internaţionale, am participat, ne-am prezentat, am împărţit materiale. Dacă vreţi tipul „the old fashion way” de promovare. Din lipsa resurselor financiare, doar aşa am putut. Sumele de bani investite în promovarea noastră au fost mereu foarte mici. Astăzi, desigur, avem conturată o strategie mai

www.transilvaniabusiness.ro

coerentă, datorită mijlocelor moderne pe care le oferă marketingul, în special cele virtuale. Cu ocazia aniversării noastre, am decis şi iniţierea unui proces de restyling/rebranding, pentru a ne îmbunătăţi imaginea, care trebuie să spun, cu lipsă de modestie poate, este una bună. Totodată am implementat şi sistemul de calitate ISO 9000: 2001 și vom face conversia la ISO 9000: 20008, ca în acest fel calitatea serviciilor noastre să fie certificată.

Rep.: Ce investiţii noi (sau de extindere) sunt

anunţate, sau chiar în derulare, în cele trei parcuri deja funcţionale, Tetarom I, II şi III? Ce ştiţi despre planurile pe termen lung ale Nokia şi Emerson?

V.G.: În Tetarom I terenul este cesionat în întregime iar investitorii care nu au început încă edificarea proiectului propus, o vor face în cursul acestui an. Tot în Tetarom I, prin Consiliul Judeţean Cluj, care a obţinut o finanţare europeană, în cadrul Planului Dezvoltat de Integrare Urbană (PIDU), se desfăşoară un proiect în care se vor dezvolta reţelele de utilităţi şi se vor construi încă 4 clădiri, două pentru IMM-uri, un incubator de afaceri şi una administrativă. În Tetarom III avem disponibile 45 de ha, lângă Nokia, unde aşteptăm investitori.

Terenul este dotat pentru a satisface exigenţele oricărui investitor din punctul de vedere al utilităţilor. Companiile Nokia şi Emerson au planuri de dezvoltare/extindere în parcurile Tetarom, însă cu privire la detaliile strategice va trebui să le întrebaţi pe ele.

Rep.: Vorbind de viitor, ajungem la subiectul Tetarom IV şi Tetarom V. Un parc industrial logistic şi unul dedicat producerii de energie electrică din surse solare. Pe ce considerente au fost alese aceste domenii de activitate şi în ce stadiu se află aceste proiecte?

V.G.: Răspunsul este foarte simplu: pentru că nu există în această zonă. Datorită dezvoltării zonei şi a faptului că Judeţul Cluj a devenit un nod de comunicaţii foarte important şi aglomerat, un parc logistic (de ce nu chiar un cargo center) prin chiar destinaţia lui se impune la acest moment pentru satisfacţia unei nevoi stringente. Nu există în Transilvania pe o rază de 300-500 km o reţea logistică sau de hub-uri care să acopere zona din punct de vedere logistic. Cât despre energia solară, întotdeauna am avut preocupări „verzi”, ca să le spunem aşa. Chiar Tetarom I a fost creat ca un parc ecologic, de înaltă tehnologie, nepoluant. Suntem foarte interesaţi şi de dezvoltarea în domeniul energiilor alternative/regenerabile.

Tetarom deţine licenţă de distribuitor şi furnizor de energie electrică asigurând-o pentru aproape toţi clienţii noştri. În acest context este doar un pas spre a fi producător iar panourile fotovoltaice sunt viitorul.

7

COVER STORY

TETAROM Cluj, un deceniu de excelenţă Se poate spune cu certitudine că astăzi Parcurile Industriale TETAROM sunt modele de business pentru creşterea performanţei industriale a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Potrivit managerilor TETAROM SA, proiectul parcurilor industriale a dorit să încurajeze creşterea economică a regiunii şi să atragă investiţii locale şi străine, aliniindu-se astfel politicii de dezvoltare regională şi naţională. Şi acest proiect a fost unul reuşit. În această accepţiune, obiectivul major al proiectului s-a dorit a fi furnizarea serviciilor pentru asigurarea facilităţilor în afaceri, în scopul susţinerii şi stimulării competenţelor din regiune în dezvoltarea şi realizarea de software şi produse cu tehnologie înaltă (high technology), prin industrii nepoluante, cum ar fi: tehnologia informaţiei (IT), comunicaţii, electronică aplicată etc. „Modelul implementat în TETAROM nu

este neapărat model de parcuri industriale ci, mai degrabă, model de parcuri de business, deoarece acoperă două zone: industriale şi de servicii şi incubator de afaceri. Astfel, la momentul actual, TETAROM I şi II fiind contractate integral, iar TETAROM III parţial, ne concentrăm energiile şi experienţa deja dobândite către ocuparea integrală a acestuia din urmă şi, spre realizarea cu succes a încă unui parc industrial

TETAROM I Caracteristici: 4 Situat în Cluj-Napoca, Str. Tăietura Turcului nr. 47 4 Suprafaţă: 32 ha 4 Grad de ocupare – 100%

4 35 parcele 4 Hala Multifuncţională 4 Incubator de afaceri 4 Peste 50 clienţi

TETAROM în Cluj-Tetarom IV - Parc Logistic.”, susţine directorul general al TETAROM SA, Viorel Găvrea.

Succesul parcurilor industriale din Judeţul Cluj, care au reuşit să atragă investitori de talia Nokia sau Emerson, a determinat Guvernul României să încerce generalizarea modelului.

Exemplul TETAROM I Parcul Industrial TETAROM I a început să prindă contur în 2002, odată cu obţinerea finanţării pe proiectul Phare. Lucrările au început însă abia un an mai târziu şi au fost finalizate în 2005. Astăzi, el este ocupat integral. În prezent, Parcul Industrial TETAROM I investeşte 10 milioane de euro din bani europeni în infrastructură prin Programul Operaţional Regional (POR) Axa I. Potrivit calendarului stabilit cu autorităţile europene, lucrările vor fi demarate undeva în martieaprilie anul viitor şi vor fi finalizate în iulie 2012.

Lucrările la TETAROM I includ: extinderea utilităţilor, a căilor de acces, precum şi construcţia a 4 clădiri noi.

Principale realizări în ultimii ani: 4 Finalizarea proiectului Phare Ro 0007.02.03.03 4 Înfiinţarea şi administrarea Incubatorului de afaceri 4 Dezvoltarea crearea Parcurilor Industriale cu TETAROM II si TETAROM III 4 Atragerea unor investitori de top în cele trei parcuri 4 Înregistrarea Mărcii TETAROM la OSIM 4 Implementarea şi menţinerea unui sistem de management al calităţii, conform standardului ISO 9001:2000 şi alinierea la noul standard ISO 9001:2008

8

COVER STORY Emerson, forţa Nokia, gigantul americană din TETAROM II din TETAROM III

Emerson SRL, proprietarul întregii suprafeţe din Parcul Industrial TETAROM II din Cluj este în plină dezvoltare, dorind să investească 5 milioane de euro şi să angajeze 800 de persoane în următorul an. Aceştia doresc extinderea spaţiilor de birouri cu o nouă clădire. Construcţia va începe în toamnă şi va fi gata în minimum 12 luni, conform Directorului General al Emerson SRL, Călin Banciu. În prezent, compania numără 600 de angajaţi. Conform contractului semnat cu Consiliul Judeţean, Emerson s-a angajat că, în cinci ani de la inaugurarea afacerii, să creeze minim 2.000 de locuri de muncă. Pe lângă clădirea de birouri, compania americană intenţionează să extindă pe viitor şi sectorul de producţie, cu încă trei hale.

Una dintre cele mai noi divizii ale companiei situate în parcul TETAROM II se axează pe producerea de echipamente electrice şi electronice pentru energie solară şi eoliană, „energia verde” fiind cea mai nouă preocupare a celor de la Emerson.

Fabrica Nokia a fost deschisă în urmă cu exact trei ani, în 11 februarie 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Nokia România a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de lei şi un profit net de 159,3 milioane de lei. La fix trei ani de la înfiinţare, în luna februarie, Nokia a anunţat că a atins 100 de milioane de unităţi produse. Telefonul cu numărul 100.000.000 este un Nokia C3, cu tastatură integrală, conexiune WiFi şi ecran TFT cu 262.000 de culori. Telefonul este destinat mesageriei instantanee şi face parte din categoria low-cost.

La fabrica din Jucu lucrează aproximativ 4000 de oameni, în ture de câte 12 ore.

Nokia a fost al doilea mare exportator al României în 2010, atât în Uniunea Europeană, cât şi în afara blocului comunitar.

Pe lângă suprafaţa ocupată de Nokia, în Parcul din comuna Jucu mai există încă 45 de hectare libere.

TETAROM II

TETAROM III

Caracteristici: 4 Situat în Cluj-Napoca, Str. Emerson Nr. 2 4 Suprafaţă: 120 ha 4 Grad de ocupare – 100% 4 Client - EMERSON SRL

Caracteristici: 4 Situat în Comuna Jucu 4 Suprafaţă: 154 ha – posibilitate de extindere cu 170 ha 4 Grad de ocupare - 60 % 4 Client-Nokia SRL

Planuri de viitor TETAROM IV - Parc logistic TETAROM IV are 85 de hectare şi urmează să fie ridicat pe teritoriul comunei Feleacu, pe aliniamentul centurii de est Apahida-Vâlcele, aproape de joncţiunea dintre centură şi drumul E60.

Deşi încă nici nu s-a început construcţia lui, viitorul parc industrial, beneficiind de o localizare extrem de avantajoasă în această parte a Europei, a stârnit deja interesul investitorilor, chiar nume mari din domeniul logisticii din Europa. Data finalizării – 2013.

TETAROM V – Parc solar Momentan, conducerea TETAROM SA se află în căutarea unei locaţii adecvate pentru un asemenea parc. Ideea managerilor TETAROM şi a responsabililor din Consiliul Judeţean Cluj este ca în termen cât mai scurt cu putinţă energia electrică folosită de clienţii din interiorul parcurilor TETAROM să fie produsă din surse solare, cu ajutorul unor panouri fotovoltaice.

www.transilvaniabusiness.ro

9

COvER STORy

Incubatorul de afaceri, un pariu cu viitorul

În anul 2006, pe parcela nr. 2 din TETAROM I a început construcţia unei clădiri care s-a finalizat în iunie 2007, parte a unui proiect finanţat de TETAROM SA şi Consiliul Judeţean Cluj. În acest imobil îşi are sediul administrativ compania TETAROM SA, dar cea mai importantă destinaţie a clădirii este Incubatorul de Afaceri, destinat în special firmelor nou înfiinţate cu profil de dezvoltare de software.

Clădirea a fost construită cu scopul de a susţine firmele nou înfiinţate (start-up-urile). Firmele mici ce doresc să-şi dezvolte afacerea vor be neficia în cadrul Incubatorului de Afaceri de infrastructura necesară, de logistică, consultanţă, plătind pe o perioadă de 1-3 ani o chirie mo dică. Clădirea în care este conţinut Incubatorul de Afaceri Tetarom este compusă din demisol, parter şi un etaj şi are următoarele caracteristici tehnice: suprafaţă construită 1.302 m2, suprafaţă desfăşurată: 3.367,56 m2, amenajări exterioare (spaţii verzi, alei rutiere şi pietonale, parcare), utilităţi (apă, canal, energie termică, energie electrică, sistem de telecomunicaţii, pază.) Din suprafaţa menţionată mai sus, 715 m2 sunt spaţii destinate folosirii în regim de incubare, 288 m2 este spaţiul ocupat de SC TETAROM SA, o suprafaţă de 378,27 m2 repre zintă un spaţiu multifuncţional (sală de confe rinţe, spaţiu expoziţional) şi 1 000 m2 înseamnă alte spaţii (grupuri sanitare, oficii, centrală termică, centrală de ventilaţie, adăpost protecţie civilă etc).

10

TETAROM I, 400221 Cluj-Napoca, Str. Tăietura Turcului nr. 47 Incubatorul de Afaceri este amplasat în Parcul Industrial TETAROM I Perspective privind funcţionarea şi dezvoltarea Incubatorului de Afaceri TETAROM: 4 continua asigurare a unor servicii eficiente cantitativ şi calitativ, responsabile, la adresa mediului înconjurător, să decurgă în condiţiile unei reale şi permanente preocupări pentru nevoile şi doleanţele clienţilor noştri 4 monitorizarea firmelor din IA şi asigurarea de asistenţă acestora 4 îmbunătăţirea performanţelor firmei TETAROM d.p.v. managerial, tehnic şi financiar pentru a exploata cu eficienţă sporită resursele de mediu, materiale şi umane în perspectiva unei dezvoltări durabile 4 asigurarea permanentă a firmelor de start-up în aşa fel încât IA să funcţioneze la capacitatea ma ximă 4 participări la conferinţe tematice naţionale şi internaţionale, participări la reuniunile organizate de APITSIAR 4 acreditarea Incubatorului de Afaceri ca şi entitate din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic.

Activităţile eligibile să se desfăşoare în cadrul Incubatorului, stabilite prin regulament, sunt următoarele: 4 producţie de software 4 transfer tehnologic 4 cercetare în domeniul tehnologiilor avansate inclusiv a energiilor neconvenţionale 4 dezvoltarea şi coordonarea de programe complexe din domeniul automatizărilor, software şi în general IT&C 4 instruire în inginerie şi tehnologii 4 programe şi proiecte europene din domeniile mai sus specificate Servicii oferite: 4 închirierea spaţiilor conform grilei prezentate în Regulament 4 asistenţă secretarială (recepţie, fax, copiator, telefonie, etc) 4 organizare nonexclusivă de întâlniri, conferinţe, seminarii în sala de conferinţe 4 servicii de pază 4 servicii de curăţenie 4 folosire nonexclusivă a spaţiilor comune 4 spaţii de parcare 4 întreţinerea spaţiilor şi a reţelelor de utilităţi 4 organizarea de cursuri de specialitate în limita bugetului aprobat

COvER STORy

ENERGOBIT – SMART PEOPLE, SMART COMPANY O idee frumoasă devenită un business de succes și inovator – aceasta este povestea EnergoBit, care azi oferă soluția completă în electricitate: audit energetic, consultanță în programe de eficiență energetică și energii regenerabile, proiectare și servicii de inginerie specializate, antreprenoriat pentru instalații electrice complexe, producție de echipamente de medie și joasă tensiune, aparate de iluminat, operare instalaţii energetice.

Compania s-a înființat în anul 1990, dezvoltându-se în permanență și ajungând un grup de firme cu o cifră de afaceri de 100 milioane de euro si unul dintre liderii autohtoni în domeniul electro-energetic.

containerizată pentru partea de medie tensiune a staţiilor electrice gama ROBUST OPȚIONAL MDP și ROBUST OPȚIONAL MCP.

Smart People, Smart Company ... Smart Grid

Echipa ENERGOBIT Dintre numeroasele referințe din portofoliu, menționăm realizarea cu succes a celei mai mari stații electrice interioare din România, cea din Cotroceni Mall, București.

EnergoBit are ca şi competenţă importantă calitatea de integrator în domeniul sistemelor SCADA. Toate echipamentele din domeniul energetic, care cunosc un protocol standard de comunicaţie, pot

Sediul central, Cluj-Napoca Fie că este vorba de lucrări de modernizare echipamente și instalații electrice sau de investiții noi în domeniul electric, EnergoBit este un partener de bază al companiilor de generare, transport şi distribuţie a energiei electrice. În aceeaşi măsură, EnergoBit oferă soluţii complete în domeniul electric tuturor celor care construiesc parcuri industriale, complexe comerciale, ansambluri rezidenţiale, unităţi de producţie sau alte obiective care necesită alimentarea cu energie electrică.

Inovare permanentă și adaptare la cerințele clienților Grupul EnergoBit este recunoscut pe piața de profil pentru soluțiile noi, inovative oferite, prin performanțele tehnice şi calitate.

Moderne, fiabile și modulare, produsele EnergoBit sunt marca proprie grupului: posturi de transformare în anvelopă de beton gama ROBUST, celule de medie tensiune gama MOD6, soft de gestiune consum energie electrică ZEUS, tablouri de distribuție sau, ca noutate și premieră în România, soluţia tehnică

Stația interioară Cotroceni

Parcuri eoliene Dispecerat SCADA fi integrate în sistemele SCADA realizate de către EnergoBit. Flexibilitatea în alegerea echipamentelor de la diferiţi producători conferă EnergoBit avantajul de a realiza proiecte care înglobează tehnologie performantă la preţuri competitive.

Soluţiile astfel oferite sunt adaptate cerinţelor clientului, în pas cu progresul tehnologic şi în condiţii de calitate şi siguranţă.

Cu o experienţă semnificativă în ingineria electrică şi operaţiile de reţea, atât pentru reţelele de transport cât şi pentru cele de distribuţie a electricităţii, EnergoBit deţine expertiza necesară pentru a transforma reţelele existente într-un sistem automatizat, interconectat şi controlat integral (SMART GRID).

Obţinerea energiei din surse eoliene a luat amploare tot mai mare în România, măsurătorile de vânt efectuate confirmând existenţa de zone cu potenţial eolian ridicat. Cu o echipă consacrată de ingineri energeticieni, pregătiţi special pentru acest domeniu nou, EnergoBit s-a implicat încă de la început în proiectele de parcuri eoliene. Recunoaşterea EnergoBit este confirmată de contractele încheiate pentru proiectele majore de parcuri eoliene din România. EnergoBit a devenit astfel cel mai important furnizor de servicii de proiectare şi execuţie lucrări electrice în domeniul parcurilor eoliene din România.

Un proiect remarcabil în acest sens îl reprezintă antreprenoriatul general pentru lucrările electrice din parcul eolian de la Fântânele, Dobrogea – cel mai mare parc eolian terestru din Europa, al cărui beneficiar este Grupul CEZ.

Performanță.

Calitate. Antreprenoriat

Celule de medie tensiune gama MOD6

www.transilvaniabusiness.ro

Cu un număr de peste 400 angajaţi, din care 160 de ingineri energeticieni, cu experienţă semnificativă în proiectele energetice de profil, EnergoBit şi-a câştigat poziţia de lider şi specialist recunoscut, prin lucrări de referinţă în domeniu, prin complexitatea acestora, timpul scurt de realizare si soluţiile tehnice oferite.

Floarea-soarelui și turbine

11

COvEr STOry Investiții în dotări și tehnologie. Diversificarea activității.

Una dintre premisele succesului a fost permanenta dezvoltare și diversificare a activității precum și investițiile în tehnologie.

După dublarea capacității de producție a fabricii de la Jibou, EnergoBit a început construirea la Cluj a unei noi hale de producție de echipamente electrice, preconizate a se finaliza în acest an, care va îmbogăți portofoliul de produse realizate și oferite în prezent de Grup.

Ca o consecință atât a dezvoltării constante a grupului

Unitatea de producție de la Jibou – exterior

Grupul EnergoBit are sediul central la Cluj, cu o prezenţă naţională prin birouri în Bucureşti, Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova şi unităţi de producţie în Cluj şi Jibou.

Grupul EnergoBit acoperă prin activitatea sa întregul domeniu energetic prin principalele sale componente:

Hala de posturi de transformare din care face parte, cât și a dorinței de a oferi aceleași servicii performante în cât mai multe regiuni ale țării, Grupul EnergoBit și-a extins activitatea. EnergoBit Craiova este cea mai nouă sucursală a grupului EnergoBit, creată la sfârșitul anului 2010.

EnergoBit Craiova reprezintă un proiect de amploare, o componentă foarte importantă în activitatea acesteia având la bază contractul de colaborare încheiat cu Grupul CEZ, ce constă în prestarea serviciilor de mentenanță pentru rețeaua de distribuție regională a acestuia.

EnergoBit ESCO este compania din cadrul Grupului EnergoBit înființată pentru a asigura finanțarea proiectelor de eficienţă energetică pentru parteneri publici şi privați, cu recuperarea invesțitiilor din economiile de energie realizate pe o perioadă de 10– 15 ani. Compania acoperă toate etapele pe care le presupune acest tip de proiect, de la identificarea măsurilor necesare pentru economisirea energiei, la obținerea de sprijin financiar pentru proiect, imple-

Stația Satu-Mare

12

EnergoBit – antreprenor pentru lucrări în instalaţii electrice complexe şi servicii de inginerie specializate; EnergoBit Prod – producător de echipamente electrice de medie şi joasă tensiune; ELM Electromontaj Cluj – execuţia şi modernizarea de staţii şi linii electrice de înaltă tensiune EnergoBit Schréder Lighting – producător de echipamente de iluminat stradal, arhitectural şi industrial; Energolux – specializată pe proiecte de iluminat interior şi scenic; EnergoBit Tesar Transformers – producător de mentarea proiectului, evaluarea și monitorizarea economiilor realizate.

Recenta achiziționare de către EnergoBit a pachetului majoritar de acțiuni al ELM Electromontaj Cluj vine să întregească portofoliul de servicii din domeniul electro-energetic. Cu o experiență de peste 50 de ani pe piața de profil, Electromontaj are realizate proiecte importante, atât pe plan intern cât și pe plan internațional. Compania dispune și de o fabrică de confecții metalice, ce asigură suportul în lucrările executate.

Stație de transformare

transformatoare de medie tensiune; EnergoEco – asigură audit energetic şi consultanţă în programe de eficienţă energetică şi energii regenerabile; EnergoBit ESCO – derularea de proiecte de de eficiență energetică cu recuperarea investiţiilor din economiile de energie EnergoBit Control Systems – pentru proiectare şi inginerie electrică; EnergoBit Tavrida - comercializează aparate de medie tensiune cu comutaţie în vid. www.energobit.com

Valori Oamenii sunt resursa principală a EnergoBit, de aceea instruirea profesională a personalului, precum și pregătirea constantă a acestora urmează setul de valori cu ajutorul căruia firma s-a dezvoltat: respect, pasiune, profesionalism și performanță.

EnergoBit privește viitorul optimist. Cei peste 20 de ani de activitate au confirmat succesul acestei afaceri.

Furnizarea de produse de top, diversificarea activității firmei precum și creșterea numărului de angajați vor rămâne în continuare prioritare.

Stația Florești

COVER STORY

Metamorfoza unui Parc Industrial special Parcul Industrial Automecanica este unul atipic deoarece este într-o metamorfoză continuă, iar echipele de management ale companiilor prezente aici se susţin reciproc pentru a dezvolta noi proiecte benefice pentru toate părțile implicate. În decembrie 2010 lista agenţilor economici care activau în Parcul Industrial Automecanica includea 15 firme cu un total de 688 angajaţi. Parcul este în proprietatea Automecanica SA – companie deţinută de omul de afaceri Nick Ştirban, iar activitatea de administrare a parcului se derulează prin SC Automecanica Parc Industrial SRL. Titlul de parc industrial a fost obţinut pe 13 noiembrie 2007, iar bilanţul până în acest moment include investiţii de peste 50.5 milioane lei în clădiri, 5.12 milioane lei investiţi în infrastructură şi alte 8.47 milioane lei investiţii pentru utilaje. Suprafaţa parcului industrial de la Mediaş este de 139.862 mp din care construiţi 54.165 mp.

Reporter: Care a fost baza pentru crearea Parcului Industrial Automecanica?

Florin Baba: Totul a plecat de la tradiţie şi ce a însemnat Automecanica SA ca producător în piaţa auto. Anii 2000 au adus pentru Automecanica o nouă viziune: şi anume transformarea, din cel mai mare producător român de suprastructuri auto şi semiremorci auto într-un Parc Industrial cu acelaşi profil de activitate având colaborare cu firme de renume din Europa. Am ales această cale deoarece era singura variantă de a continua într-o piaţă în care eram cu ani în urma faţă de competitori în ceea ce priveşte productivitatea dar şi know-how-ul. Prima colaborare de acest gen a fost cu firma Geesink-Olanda producător de autogunoiere şi containere compactoare staţionare. Astfel, după doi ani de colaborare şi de derulare a unui contract de producţie între cele două companii, a apărut o societate nouă şi anume SC Mediaş Industries SRL, prima unitate de producţie care a dovedit succesul modelului de colaborare ales. Următoarea colaborare a fost cu firma germană Langendorf GmbH producător de autobasculante, care a avut aproximativ acelaşi istoric cu cea anterioară; au urmat apoi colaborarea cu Nooteboom Olanda, cel mai mare producător de semiremorci agabaritice de pe piaţa europeană şi Schrader Germania, producător de autocisterne produse petroliere, alimentare, chimice şi autospecializate. Totul a fost posibil pentru că Automecanica şi noii investitori aveau domeniu de activitate similar. Aceste firme au pre-

www.transilvaniabusiness.ro

luat o parte din personalul calificat al Automecanica - în unele cazuri s-a pornit de la un nucleu de trei-patru muncitori ajungând astăzi la 40-50 sau chiar 380 angajaţi.

Acestea au pornit cu un contract iniţial de producţie cu Automecanica, în baza căruia s-au construit produsele firmelor partenere după proiectele lor sau produse Automecanica după proiecte îmbunătăţite. Realitatea demonstrează că Automecanica SA nu a dispărut, s-a transformat şi a dezvoltat noi oportunităţi în domeniul construcţiilor de maşini, iar tot ceea ce contează sunt rezultatele: ca urmare a acestei strategii au apărut noi firme de producţie care s-au dezvoltat continuu, cu angajaţi specializaţi la firmele partnere din Europa de vest schimbând atitudinea în noile organizaţii. Produsele pe care le construim astăzi în Mediaş, indiferent că sunt autogunoiere, basculante, cisterne, semiremorci transport, utilaje grele, sunt calitativ egale cu cele produse în Germania sau în Olanda.

Rep: Cum a fost trecerea la specificul de Parc Industrial?

F.B.: Noi funcţionam ca parc industrial dar nu aveam titlul oficial. Când am hotărât să construim o hală nouă de productie, atunci ne-am gândit că putem obţine şi titlul de parc industrial. Funcţionarii publici de la MIRA neau acordat tot sprijinul pentru obţinerea titului şi au promovat cu profesionalism parcurile industriale din România. Parcul nostru este unul atipic, nu este de tip

greenfield, nu s-a dezvoltat din parcele amenajate, închiriate, sau vândute. Automecanica SA e proprietarul tuturor activelor şi noi nu doar am închiriat o hală, ci am participat la construirea firmelor noi, cu oameni şi suport administrativ şi logistic.

Rep: Sunt parcuri în ţară care vor să devină furnizori de energie, altele, Tetarom de ex., are un proiect pentru a-şi produce energia. Care e strategia pentru Mediaş?

F.B.: Ar fi tentant pentru noi, dar în ultimii patru ani am investit peste 12 milioane de euro în parcul industrial. Deocamdată aşteptăm o perioadă de stabilizare şi de relaxare a relaţiei cu băncile şi sfîârșitul crizei, urmând să ne facem o strategie de dezvoltare în acest sens pentru următorii ani. Din 2008 de când a început criza, am avut o cădere a vânzărilor cu 50% şi implicit o cădere a producţiei, a fost o adevărată luptă de supravieţuire pentru toată echipa, împreună. Am avut suport din partea Guvernului de a putea acorda şomaj tehnic şi l-am aplicat, a fost un real ajutor, dar am așteptat mai mult sprijin din partea statului. Începând cu septembrie anul trecut am simţit o creştere a comenzilor fiind legaţi de vânzarea pe piaţa externă a produselor, dar sperăm şi o revigorare a pieţei interne, foarte importantă de altfel pentru noi.

Rep: Care este provocarea managerială în momentul actual?

F.B.: Eu personal obişnuiam să-mi schimb locul de muncă cam la patru ani, dar aici sunt în al cincilea an de muncă. Mi-aş dori un proiect nou, dar m-am îndrăgostit de Parcul acesta Industrial şi ţin la colectiv, sunt foarte ataşat de el şi responsabil de ce se întâmplă aici. Aşteptăm o stabilizare economică pentru a lua decizii înţelepte şi a răspunde oportunităţilor care au început să apară, sunt sigur ca următoarea provocare e aproape. Vrem să luăm deciziile cele mai bune împreună cu partenerii noştri, criza economică prin care trecem ne-a învăţat asta.

13

Cover story

Automecanica, partener global Automecanica Mediaş, un nume recunoscut pe piaţa producătorilor de suprastructuri auto, semiremorci şi caroserii, are un nou destin.

Proprietarul Automecanica, Nick Ştirban, dezvăluie detaliile modernizării şi repo ziţionării producţiei din Mediaş. Succesul e dat de asocierea cu parteneri de renume mondial. Acesta e viitorul Automecanica.

14

Reporter: Cum aţi ajuns să fiţi interesat de Automecanica?

Nick Ştirban: Colaborările internaţionale au reprezentat singura cale de ieşire din impasul creat după 1989 pe piaţa românească şi est europeană. Pentru Automecanica, în colaborare cu Roman Braşov, salvarea a fost o comandă importantă de cisterne pentru statul malayezian, anul 1995 reprezentând astfel momentul primelor colaborări internaţionale ale Automecanica. Lipsa de materie primă de pe piaţa românească din acei ani a pus bazele cooperării între firma Fa. Stirban I.H.u.T. – cu sediul la Stuttgart, Germania şi cel mai mare carosier român, Automecanica Mediaş. Marile firme producătoare de camioane (MAN, Volvo, Mercedes) şi caroserii Europei nu existau încă pe piaţa română şi astfel Automecanica, în colaborare cu Fa. Stirban I.H.u.T., a avut prima şansă de dezvoltare prin tehnologia importată.

Astfel calitatea produselor fabricate s-a apropiat de standardele Europei de vest, devenind din nou atractive pentru piaţa autohtonă. Între anii 1998-2001 am preluat pachetul majoritar de acţiuni de la FPS, iar în anul 2003 a avut loc preluarea acţiunilor de la SIF Transilvania. Actualmente deţin 97,7% din totalul acţiunilor firmei.

Rep: Care au fost primele provocări dupa achiziţia Automecanica?

N.Ş: După achiziţie, firma deţinea încă un număr de 3.000 de angajaţi. O primă provocare a fost dată de restructurările necesare eficientizării firmei şi menţinerea acesteia în piaţă, odată cu apariţia concurenţei puternice

din Germania, Austria, Franta, Italia etc. O altă provocare a fost investiţia puternică în utilaje şi echipamente de înaltă eficienţă, fără de care calitatea şi productivitatea ar fi avut de suferit. Iar cea mai mare provocare a reprezentat importul de “know-how” – vasta experienţă a firmelor din vest şi-a pus amprenta asupra dezvoltării actuale. Începând cu anul 2003 – Automecanica încheie contracte de colaborare-producţie cu următoarele firme de renume internaţional, punând la dispoziţie personalul calificat, spaţiu şi dotări necesare desfăsurării activităţilor: Kenngott – Germania – lider de piaţă în producţia de scări interioare/exterioare; Oshkosh / Gessink – USA/Olanda – producător de autogunoiere şi compactoare; Oshkosh / JLG – USA/Belgia – producător de nacele şi utilaje de lucru la înălţime.

Langendorf – Germania – producător autobasculante şi remorci. Nooteboom – Olanda – producător de autospeciale agabaritice; Schrader – Germania – producător cisterne şi autovidanje; Automecanica SRL – producător semifabricate şi Automotive Service – servicii de sablare şi vopsitorie. În acelasi timp următoarele firme şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Parcului Industrial: Kromberg & Schubert – Germania – producător cablaje electrice industrie auto; Dressler & Hoeffner – Germania – producător componente electrice; Sistem contact – Franţa – producător componente elec trice; RDF Group – Italia – producător încălţăminte de protecţie; Austro Energie – Austria – servicii industria energetică şi SC Kaola Med SRL – România – gastronomie. Toate aceste companii au pus bazele dez-

Cover story

voltării unui parc industrial. În anul 2007 intreprinderea Automecanica indeplineşte toate criteriile pentru a dobândi statutul oficial de parc industrial.

Rep: Care e formula de management?

N.Ş: Personal am ajuns să mă bucur de privilegiul de a trebui să iau doar deciziile majore. Acest lucru îmi dă posibilitatea de a vizita multe companii în străinătate, de a cunoaşte oameni importanţi care stau în spatele acestor afaceri de succes şi de a încerca să le atrag atenţia către o investiţie în România. Încerc mereu să le prezint beneficiile unei afaceri prospere în ţara noastă, urmând astfel trendul actual de externalizare industrială. Sprijinul meu mare aici este prietenul şi partenerul meu Florin Baba. El este adevăratul admininstrator al parcului dar îl avem alături de noi şi pe Claudiu Mureşan, el este administrator pe domeniul financiar, fost director al ABN Amro din Sibiu.

Rep: Care este strategia dvs pentru viitor?

N.Ş.: Ca şi până în momentul de faţă, strategia firmei este de a atrage în continuare investitori străini din toate domeniile în Parcul Industrial Automecanica. Cu toate că cele aproape 15 hectare sunt momentan utilizate la maxim, prin achiziția unor hectare de teren suplimentare direct în vecinătatea parcului şi o investiţie de 10 milioane de Euro într-o nouă hală destinată producţiei – se poate crea o extindere a parcului şi ca urmare noi locuri de muncă.

A consemnat Ionuţ OPREA

www.transilvaniabusiness.ro

15

COVER STORY

Autogunoiere à la Geesinknorba Rep: Cum a ajuns Geesink la Mediaş?

Claudia Gross: Geesink a ales ca facilitate de producţie Automecanica Mediaş dintr-un număr de 7 locaţii din România. A început activitatea ca un proiect condus de Automecanica, producţia se realiza la comandă exclusivă, iar Geesink se ocupa de vânzarea şi distribuirea produsului final. Asta la început, în 2003. Procesul de producţie nu sa schimbat mult, reţeaua de distribuţie nu s-a schimbat: producţia se face la comandă şi produsele se distribuie strict prin reţeaua de dealeri, fabrica nu vinde nimic direct unui utilizator final.

Rep: Cine sunt principalii clienţi?

C.G.: Produsele noastre fabricate la Mediaş sunt suprastructuri compactoare şi presscontainere staţionare, iar principalii clienţi sunt administraţiile locale. La început lucrările de salubrizare erau publice, apoi au fost externalizate şi s-au născut firme private sau public-private de salubrizare. Accentul s-a schimbat către firmele private de salubrizare. În acelaşi timp, pe piaţa românească au intrat şi firme străine cu tradiţie în domeniu, care au adus şi noi concepte de organizare a colectării deşeurilor. În acest sens, şi noi ca proiectant şi producător de utilaje de salubrizare urbană am ţinut pasul cu cerinţele din comunitatea europeană şi tot ce iese pe poarta fabricii este însoţit de un certificat CE. Rep: Cum au evoluat vânzările?

C.G.: Începutul nu a fost uşor întrucât în 2003-2004 exista o anumită reţinere faţă de produsele „made in Romania”.

Automecanica ne-a susţinut foarte mult prin organizarea unui eveniment grandios de inaugurare oficială a liniei de producţie de la Mediaş, oferind oportunitatea potenţialilor clienţi şi utilizatori să se convingă de condiţiile de producţie, calitatea materiei prime şi a produsului finit.

Ulterior, vânzările au crescut constant în România dar şi în ţările vecine. 80% din suprastructurile fabricate la Mediaş sunt destinate ţărilor vest europene. Criza economică a avut ca rezultat

16

Grupul olandez GeesinkNorba este activ în parcul industrial Automecanica Mediaş şi produce autogunoiere. Claudia Gross, managerul regional de vânzări pentru Europa de Sud-Est, detaliază atuu-rile Geesink. scăderea comenzilor mai ales pe piaţa autohtonă, vânzările au fost mai slabe faţă de prioada până în 2008, asta s-a simţit foarte tare. Utilizatorii nu şi-au mai permis utilaje de bună calitate, ci doar utilaje ieftine şi implicit de calitate inferioară. Totuşi, având la bază experienţa grupului Geesink de peste 100 ani, anul trecut am stat binişor, am reuşit să intrăm din nou într-o tendinţă crescătoare.

Cu sprijinul echipei parcului industrial Automecanica căutam variante de combinare a mai multor tipuri de produse în loturi pentru participări la licitaţiile publice.

Formăm o echipă foarte bună cu departamentul comercial al Automecanica, acesta având o vastă experienţă de participare la licitaţii şi în derularea contractelor cu autorităţi publice. Produsul este foarte bun, nu facem rabat de la calitate, folosim clar materiale superioare celorlalţi, de aceea nu ne permitem să fim cei mai ieftini. Spre exemplu, unul din componentele de bază al unei autogunoiere compactoare, circuitul hidraulic, este fabricat de Parker Hydraulics – cel mai bun. Astfel, putem să oferim cea mai bună presiune de operare dintre toţi producătorii. Aşadar, chiar dacă produsele sunt mai ieftine decât cele din Europa de Vest, sunt mai scumpe decât cele făcute în Italia sau Turcia – nu pentru că suntem mai scumpi la ora de lucru ci pentru că materialele sunt mai bune. Oţelurile noastre sunt foarte rezistente la abraziune, coroziune, de exemplu la zece ani de utilizare şi de frecare oţel pe oţel, uzura este sub 1 mm, ceea ce este extraordinar de bine. Din experienţa utilizatorilor am aflat că la alte gunoiere, după un an de folosire, tabla se găurește de la frecare. Oferim service şi servicii post-garanţie, iar faptul că deocamdată avem un singur tehnician de service de când

am început să vindem în România subliniază încă o dată calitatea şi performanţa produsului. Pentru livrările în ţările est europene, livrăm produsul gata montat pe şasiu de aici. Avem anumite ţări unde este mai avantajos economic ca suprastructurile să fie vopsite şi montate pe şasiu de către agenţii nostri, de ex. în Serbia şi în Cehia.

Pentru Ungaria, Bulgaria şi România, montăm aici şi de aici pleacă produsul final. În ţările unde colaborăm cu agenţi, este important ca ei să poată oferi şi un service de calitate. Se fac periodic specializări şi instruiri la diverse locaţii în Olanda, România sau ţara respectivă. Este foarte important pentru noi ca utilizatorul gunoierei să nu trebuiască să aştepte până venim noi din România.

Rep: Ce tipuri de produse vindeţi de la Mediaş?

C.G.: Aici producem o gamă restrânsă ca volume, autogunoiere cu capacităţi de 12, 16 şi 22 mc, iar la cele mici avem 5 mc, 6 şi 7 mc. Mai oferim si sunt de 8, 10, 14, 20, 26 mc, însă acestea sunt produse în Olanda. Oferim şi posibilitatea de testare a maşinilor, le dăm clienţilor să le folosească, ceea ce alţii nu fac. Suprastructurile Geesink se caracterizează printr-un sistem de compactare unic, îmbunătăţit permanent de-a lungul anilor de Geesink, utilizatorul are ocazia să descopere în practică beneficiile acestei suprastructuri compactoare prin programul de maşini demo. Pe piaţa românească vindem cel mai bine Valu€Pak, produs la Mediaş cu capacităţi de 12, 16 şi 22 mc. Cel mai bine merge cea de 16 mc, potrivită atât pentru mediul rural cât şi pentru cel urban, mai uşor manevrabilă, cu grad de compactare foarte bun. Ne orientăm acum mai mult către clienţii privaţi pentru care gândim la o strategie pe termen mediu, în unele cazuri împreună cu producătorii de şasiu, care să includă de ex. un pachet de service complet pe suprastructură şi pe şasiu sau opţiuni de buy-back.

COVER STORY

Investiţii şi lansări pentru Firma Langendorf Mediaş a început activitatea de producţie pe platforma Automecanica din Mediaş pe 1 octombrie 2005, ca urmare a cererii mari pe piata românească de semiremorci, remorci şi suprastructuri basculante cu benă din oţel. Unul dintre asociatii societăţii este firma Langendorf GmbH, un cunoscut producător german de vehicule utilitare atât în Europa cât şi în România. Firma are închiriat un spaţiu de producţie de 4.800 mp în incinta Parcului Industrial Automecanica, spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea 41 de salariaţi. Din 2005, societatea a avut colaborări intense cu clienţi din diferite ţări ale Europei, Germania, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Letonia, etc. De asemenea, SC Langendorf Mediaş SRL a avut realizări deosebite, în special în anul 2007 dar şi pierderi mari din cauza crizei economice, în perioada 2008-2009.

“De doi ani, firma noastră a început o colaborare cu o societate producătoare de vehicule din Rusia, care produce în momentul de faţă vehicule basculante, sub licenta Langendorf, pentru piaţa din Rusia.

Sperăm ca piaţa din România să se redreseze, să ne ofere din nou posibilităţi de desfacere pentru toate tipurile de suprastructuri şi semiremorci din producţia proprie”, declară Consuela Popa, director comercial Langendorf Mediaş SRL.

Produse fabricate la Mediaş: - suprastructuri autobasculante din oţel sau aluminiu carosate pe orice tip de autoşasiu; - suprastructuri autobasculante din aluminiu pentru transport cereale, carosate pe orice tip de autoşasiu; - semiremorci autobasculante din oţel pentru tranport materiale construcţii cu volum maxim de 35 mc; - semiremorci autobasculante din aluminiu pentru transport cereale cu volum maxim de 55 mc.

- semiremorci din otel pentru transport deseuri; - remorci cu protap, cu 2 sau 3 axe pentru transport cereale cu volum maxim de 52 mc; - remorci şi semiremorci pentru transport utilaje agabaritice cu 3 sau 4 axe.

Obiective pentru anul 2011 Pentru anul în curs Langendorf Mediaş şi-a propus crearea unui departament special de vanzare a produselor pe piaţa din România, producerea unor semiremorci cu posibilitate de vânzare imediată (producţie pe stoc) pe piaţa din România, creşterea cifrei de afaceri prin fabricarea şi lansarea de produse noi dar şi crearea unei reţele de distribuţie speciale pentru Rusia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, etc. Langendorf Mediaş vizează şi noi contracte de cooperare cu producători de vehicule din Azerbaijan şi alte ţări sovietice, investiţii în utilaje proprii pentru producţia de componente şi reducerea în acest mod a volumului de componente produse de alte companii precum şi investiţii în metode moderne de producţie. “Anul acesta dorim să lansăm un produs nou, pentru piaţa din România, un produs destinat domeniului agricol: re-

morca de uz agricol. Sperăm ca acest nou produs săşi găsească intrare pe piaţa vehiculelor destinate domeniului agriculturii din România şi poate pe pieţele din exterior”, a mai anunţat Consuela Popa, director comercial Langendorf Mediaş.

Ionuț Oprea

LANGENDORF MEDIAȘ SRL Str. Aurel Vlaicu, nr.41, RO-551041 Mediaș, România Telefon: +40 (0)269 803 615

www.transilvaniabusiness.ro

Fax: +40 (0)269 803 614 Web: www.langendorf.de office@langendorf-medias.ro

17

COVER STORY Soluţiile Forster: arhivare profesională şi protecţie fonică Forster RO este partenerul oficial pe piaţa din România al grupului austriac Forster. Cu o experienţă de peste 50 de ani, Forster este un nume de referinţă în Europa, lider în producţia de sisteme profesionale de arhivare, bariere acustice, semnalizatoare de trafic, sisteme de afişaj şi reclamă, imprimare digitală industrială. Utilizarea materialelor de calitate superioară şi tehnologia modernă de producţie, asigură funcţionalitatea perfectă a tuturor produselor şi un design deosebit. Claudiu Mureşan, general manager Forster RO, e convins că afacerea are potenţial în România.

Reporter: De ce Forster în România?

C.M.: Am luat fiinţă în 2009, comercializăm produsele grupului de firme din Austria. Din datele pe care le deţinem, Forster acoperă în jur de 40% din piaţa din Austria pe businessul cu sisteme profesionale de arhivare şi în jur de 50% din piaţa de ziduri fonice şi elemente de protecţie fonică. Activităţile Forster trec însă şi dincolo de graniţă, în Germania, Anglia, Elvetia, Italia, etc. Deocamdată suntem la început, avem un proiect finalizat şi trei în curs de realizare. Există o piaţă virgină în România în materie de protecţie fonică. Arhivarea profesională este şi ea destul de puţin cunoscută, iar competitorii sunt puţini.

Rep: Ce provocări manageriale sunt?

C.M.: Businessul reprezentat de protecţia fonică ete frânat de faptul că în România nici măcar nu e tradusă legislaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care trasează liniile directorare şi criteriile pe baza cărora poluatorul este obligat să despăgubească sau să corecteze o problemă apărută din vina sa. Pentru România problema

Motto-ul companiei noastre este „Varietatea, punctul nostru forte”. Calitatea este indiscutabilă, raportul calitate-preţ excelent! poluării fonice este cronică şi trebuie rezolvată.

Revenind la activitatea din Româniai ntenţia noastră este ca în timp să producem aici produsele Forster. Beneficiem de know how şi suport din partea partenerilor noştri iar şansele să producem aici sunt mari. Am început să producem în România sistemele de prindere a panourilor fonice, iar pentru proiectele noastre, am importat din Austria doar panourile fono - izolante.

Avem deja o echipă tehnică foarte bună care ne ajută să instalăm echipamentele pentru protecţie fonică sau sistemele de arhivare.

Rep: Cine sunt clienţii cărora vă adresaţi?

C.M.: Pe activitatea de vânzare a sistemelor de arhivare, target marketul nostru este reprezentat de universităţi, muzee, instituţii ale statului, spitale, biblioteci, arhive, etc şi în final orice companie ce are nevoie de sisteme

de arhivare. Oferim sisteme din metal galvanizat, staţionare sau mobile, în care poţi arhiva de la documente, tablouri, mostre, etc. Calitatea este una foarte bună, fiabilitatea peste nivelul competiţiei, iar preţul adaptat pieţei. Orice produs poate fi personalizat, orice e posibil. Aici cred că am apărut într-o perioadă propice, după douăzeci de ani de business în România, tot mai multe companii au nevoie de aceste soluţii. Piaţa de bariere fonice mai dificilă, aceste produse sunt dedicate de regulă instituţiilor statului care administrează drumuri, şosele naţionale, autostrăzi. Şi această piaţă va creşte pentru că nevoia de infrastructura în România este mai mult decât evidentă. Produsele noastre se adresează şi companiilor care poluează fonic şi vor săşi rezolve această problemă, izolând fonic factorul perturbator.

Nooteboom se dezvoltă la Mediaş SC Nooteboom Medias S.R.L., parte a grupului olandez Royal Nooteboom Trailers B.V. Koninklijke Nooteboom Trailers - leader pe piaţa europeană în proiectarea şi producerea de vehicule speciale de transport cu capacitate între 20 şi 1000 de tone, este activ la Mediaş din 2007. Gama de produse include o multitudine de semitrailere şi trailere, fiecare model fiind o soluţie eficientă şi inovativă de transport cu un excelent raport preţ/calitate. Frank Bialys este liderul echipei de la Mediaş şi se simte deja aici ca acasă, putând să ne dea detalii într-o română fluentă.

Reporter: Cum a fost adaptarea la mediul de afa ceri din România?

Frank Bialys: Eu sunt german, am locuit 16 ani în Olanda, am lucrat 7 ani pentru Nooteboom în Olanda şi în 2007 am venit în România, unde aş dori să mă stabilesc. Am început activitatea cu 10-12 oameni care au fost specializaţi timp de două luni în Olanda, iar acum avem 60. Ultimii doi ani au fost grei pentru noi, trecând de la situaţia să mărim producţia la situaţia să reducem la minim producţia – important este că acum suntem decişi să continuăm aici.

Comenzi există, însă acum afacerile se fac diferit: în anii trecuţi era simplu, produceam pe stoc şi pe urmă vindeam, acum este mai greu, prima dată trebuie să

18

faci vânzare şi pe urmă producţie la comandă.

Rep: Ce alte proiecte sunt în derulare?

F.B.: Acum lucrăm pentru un client foarte mare, prezent în toată lumea, ce face macarale gigant. Noi facem componente pentru macaralele de mare capacitate, bazele macaralelor se fac la Mediaş. Prima va fi expediată în SUA şi va ajuta la construcţia unei centrale nucleare. Este un proiect foarte interesant în derulare, baza pentru prima macara este finalizată, urmând a doua şi a treia până în mai, iar celelalte componente se construiesc în toată Europa. Bineînţeles, că producem în paralel şi produsul de bază – semiremorcă transport agabaritic.

Rep: Ce înseamnă Mediaş pentru Nooteboom?

F.B.: Acest Parc Industrial a fost specializat exact pe sectorul în care lucram în Olanda şi am dorit să deschidem o facilitate de producţie în care să producem cu dedicaţie pentru Europa de Est. Cu sprijinul echipei parcului industrial Automecanica, ca prim pas aici am avut o linie de producţie, o linie de montaj şi am livrat în Olanda, România, dar şi Rusia. Ulterior am refăcut traseul componentelor care veneau pentru montaj din Germania, Olanda, Belgia, întrucât transportul lor costa în plus, căci produsul finit era din nou exportat.

Acum este un avantaj la Mediaş că putem lucra astfel încât 95% din materiale pentru construcţie vin din România eliminând multe costuri de transport pentru materia primă.

COVER STORY

Automotive Service, soluţia completă SC Automotive Service SRL reprezintă o soluţie integrată oferită atât clienţilor din Parcul Industrial cât şi utilizatorilor externi. Dl Marius Ganea, directorul de service, explică fundamentul serviciilor complete: echipă specializată şi echipament modern pentru a oferi clienților servicii de calitate pe termen lung.

Automotive Service SRL pune la dispoziţia clienţilor servicii de calitate prin secţia de inspecţii ITP, secţia de reparații mecanice, diagnoză, reparaţii electrice precum şi servicii de sudură, sablare, grunduire şi vopsire. Reviziile tehnice periodice se efectuează cu promptitudine şi profesionalism. Prin intermediul service-ului rapid se poate remedia orice defect minor pe loc evitând astfel neplăcerea unei eventuale reprogramări. Vopsirea se realizează cu personal calificat în incinte speciale şi cu echipament de ultimă generaţie. Echipamentele computerizate şi contactul permanent cu producătorii la nivel de asistenţă tehnică şi logistică susţin necesitatea de a fi printre cei mai buni de pe piaţa de profil.

Reporter: Cum a apărut Automotive Service SRL? Marius Ganea: Am început activitatea ca service auto în anul 2006, principalul obiect de activitate atunci era reparaţia şi întreţinerea semiremorcilor auto. Piaţa ne-a dovedit că putem merge mai departe, cu reparaţii pentru autotractoare, autospecializate, autoturisme, autoutilitare, pentru a acoperi parcurile auto din zona judeţului Sibiu.

Am început cu doi mecanici, am construit o staţie ITP, o vopsitorie şi o sablare industrială care asigură sablarea şi

vopsirea produselor fabricate în parcul industrial ale produselor Langendorf, Nooteboom, Automecanica, Schrader. Ulterior ne-am orientat pe dezvoltarea serviceului auto ca o completare a activităţii. Suntem reprezentanţi service Tatra din 2007 autorizaţi de producător, în plus avem autorizare RAR pentru mărcile Volvo, Man, Scania, DAF, pentru autotractoare şi autoutilitare.

Rep: Ce specialişti cuprinde acum echipa?

M.G.: Suntem un service autorizat RAR clasele 1, 2, 3 şi 4, pentru reparaţii mecanice, electrice, tinichigerie, vopsitorie, cuprindem toată gama de lucrări necesare intreţinerii oricărui parc auto. Echipa este formată din 2 ingineri, 1 specialist piese de schimb, doi electricieni pentru diagnoza auto, patru mecanici specializaţi în repararea autoturismelor şi autoutilitare, cinci mecanici pentru reparaţii de camioane, semiremorci şi doi tinichigii. Avem încheiate contracte cu majoritatea transportatorilor din Mediaş, cu firme de construcţii, firmele de transporturi speciale. Pentru mine personal acest service a fost o provocare, eu am terminat TCM în ‘95 şi de atunci am lucrat doar în domeniul auto, o perioadă in funcţie de conducere a unei companii de transport, iar din 2006

numai pe proiectul de service. Suntem deasemenea reprezentanţi service pentru semiremorcile Langendorf, echipa a fost specializată în Germania, apoi au urmat specializări în Cehia la firma Tatra si Avia si in Olanda la firma Nooteboom. Echipa de vopsitori a participat la cursuri de specializare în laboratoarele de vopsire din Bucuresti şi Polonia ale firmei PPG- unul dintre cei mai mari producători de vopsea din lume. Băieţii fac cursuri de pregătire pentru tot ce presupune activitatea lor, cerinţele clienţilor impun asta, este extrem de solicitant. În general clientul când vine în service auto nu vine cu drag, are o problemă. Este ca la doctor, maşina e stricată trebuie reparată, iar banii nu întotdeauna au fost bugetaţi, clientul vrea o reparaţie rapidă, la calitate maximă şi la preţ mic - e foarte greu coordonezi activitatea unui service auto.

E foarte importantă legătura şi abordarea cu oamenii.

SC AUTOMOTIVE SERVICE SRL Str. Aurel Vlaicu, nr.41, RO-551041 Mediaş, România Secretariat: +40 (0) 269 803 607 Sectia ITP: +40 (0) 269 448 329 Service: +40 (0) 269 448 320 Fax: +40 (0) 269 803 606

www.transilvaniabusiness.ro

19

COVER STORY

Schrader Succes nemţesc la Mediaş SC Schrader Mediaş SRL Mediaș este una din investiţiile germane ce nu a resimţit criza. Directorul Marian Dobre detaliază reţeta succesului.

Reporter: Ce face Schrader la Mediaş?

Marian Dobre: SC Schrader Mediaş SRL Medias, firmă româno-germană, s-a înfiinţat în iunie 2007, preluând ca activitate, de la Automecanica Mediaş, fabricarea unei game variate de cisterne şi reparații cisterne. Producţia de bază constă în fabricarea cisternelor. Firma germană a adus tehnologie şi proiecte noi. Partenerul german deţine două fabrici în Germania, una profilată pe confecţionarea cisternelor din aluminiu şi cealaltă fabrică profilată pe confecţionarea cisternelor din oţel inoxidabil. Orice produs care se execută la Schrader Germania se poate realiza şi la Schrader Medias, pe baza aceloraşi proiecte şi tehnologii. Produsele de bază, executate, sunt cisternele, respectiv suprastructuri cisterne carosate pe autoşasiuri, cisterne cu capacităţi cuprinse între 1.000 litri şi 25.000 litri, acestea fiind fabricate din aluminiu, oţel inoxidabil sau oţel carbon, utilizate pentru transportul de produse lichide petroliere (combustibili auto, de aviaţie etc.), alimentare, chimice, reziduuri menajere sau periculoase şi semiremorci-cisterne fabricate din aluminiu, otel inoxidabil şi oţel carbon, cu capacităţi cuprinse între 20.000 litri şi 40.000 de litri, utilizate pentru transportul de produse lichide petroliere (combustibili auto, de aviatie etc.), alimentare, chimice, reziduuri menajere sau periculoase, dupa cum relatăm, o gamă de cisterne diversificată, executate în serie sau unicate. Majoritatea cisternelor sunt fabricate pentru transportul de produse periculoase, în conformitate cu normele europene ADR, norme pentru transportul de produse periculoase. Aceste autocisterne şi semiremorci-cisternă se livrează cu autorizaţii ADR emise de IPROCHIM , institut desemnat în România pentru îndeplinirea acestor norme. Efectuăm şi inspecţii tehnice anuale si periodice, din punct de vedere ADR, la produsele executate de firma noastră şi alţi producători de cisterne şi semiremorci cisterne (pentru 30-40 autovehicule / lună), pentru toate autovehiculele care necesită aplicarea normelor ADR. O altă activitate este fabricarea stelajelor pentru butelii gaze tehnice şi platforme cu construcţie specială pentru transport produse periculoase în ambalaje speciale sau butelii.

20

Rep: Cine sunt clienţii Schrader, ce îi mulţumeşte?

M.D.: Produsele sunt destinate pieţei din România, beneficiarii cei mai importanţi fiind OMV PETROM, Romgaz şi majoritatea firmelor din România care utilizează produsele respective, dar şi exportăm, pentru că produsele care se execută în Germania, se pot executa si la Schrader Medias, în funcţie de comenzi. Am avut foarte multe comenzi, n-am simţit criza până acum. Niciodată nu am avut contracte pe termen lung, dar tot timpul am avut comenzi pe care le-am onorat în ordinea primirii acestora sau în anumite situaţii, prioritar. Contează mult calitatea, aceasta fiind cea mai bună reclamă a unei firme. Concurenţi, pe piaţa românească, nu prea avem, nu sunt producători consacrați de cisterne, sunt doar câteva firme mici care sunt axate pe reparații cisterne. Concurenţii noştri sunt cei externi, firme din Franţa, Austria, Germania, producătorii importanţi din Europa. Este un câştig pentru noi, faptul că avem costuri de producţie mai mici, calitatea produselor fiind aceeaşi. Cea mai mare problemă în România sunt autovehiculele second-hand. În România s-au adus foarte multe, cel puţin 2.500 cisterne.

Deoarece suntem mandatarii IPROCHIM, suntem autorizaţi să executăm inspecţii, amenajări ADR şi probe la autocisternele şi semiremorcile-cisterne second-hand importate. În urma inspecţiilor şi probelor efectuate, întocmim o documentaţie în baza căreia IPROCHIM Bucureşti emite autorizaţia ADR. În România au fost aduse chiar autocisterne şi semiremorci-cisterne second-hand cu o vechime de 20-30 de ani, acestea necesitănd reparaţii mai complexe şi investiţii mari. Este foarte importantă şi activitatea de reparaţii sau modificări. Spre exemplu, anul trecut, umplerea ecologică cu conexiuni rapide ale cisternelor, a devenit obligatorie, astfel încât multe firme din România care utilizează cisterne, au apelat la serviciile noastre pentru modificările respective. În ultimii doi ani producţia de cisterne noi a avut o pondere de 75-80%, acum trei ani fiind de 60%. Deoarece termenele de livrare şi execuţie prezintă o mare importanţă pentru clienţii noştri, dorim onorarea comenzilor în termen. În cazurile în care capacitatea noastră de pro-

ducţie s-a situat sub nivelul comenzilor, pentru eficacitate, am organizat serviciile în două schimburi, efectuându-se chiar şi ore suplimentare, astfel încât, pot afirma că am dat dovadă de o flexibilitate benefică imaginii firmei.

Rep.: Ce realizări are echipa?

M.D.: Avem 49 de oameni în echipă, o cifră de afaceri, în medie de 8 milioane Euro anual. Având rezultate bune, partenerii germani sunt mulţumiţi de colaborare. În trei ani şi jumătate, de când am început, nu a existat nicio lună în care să avem pierderi. Comenzile primite se analizează amănunţit pentru fiecare produs şi reparaţie, înainte de introducerea în fabricaţie sau execuţie. Apoi, se emite o comandă internă, cheltuielile şi profitul fiind evidentiaţe separat pentru fiecare produs sau lucrare în parte. Este un sistem interactiv de gestiune şi contabilitate, care poate fi verificat uşor. Suntem constienţi de contribuţia părții germane. Datorită implementării proiectelor şi tehnologiilor lor, am făcut faţă pe piaţă, fiind aproape convinşi că nu am fi rezistat cu produsele executate anterior. Nu am fi avut acces la tehnologii superioare şi n-am fi realizat produse de calitate germană. Pas cu pas, profitul care se obţine, se reinvesteşte în utilaje, în tehnologie etc., până ajungem la nivelul companiei germane. La partea de proiecte, tehnologie şi mentalitatea personalului angajat, mai avem de adus îmbunătăţiri.

CoveR StoRy

Standarde redefinite pentru

Automecanica Mediaş Tradiţia Automecanica este continuată în producţie de Automecanica Mediaş SRL. Directorul de producţie Sebastian Pop certifică: actualele produse sunt superioare calitativ.

Reporter: Cum s-a repoziţionat Automecanica?

Sebastian Pop: Automecanica Mediaş SRL este o firmă fondată în 2007, desprinsă din structura iniţială a Automecanica SA. În principal domeniul de activitate este producţia de subansamble pentru industria auto de mare tonaj, semiremorci, basculante, etc.

Dotarea fabricii cu utilaje include echipamente cu comandă numerică pentru debitare, îndoire, cât şi echipamente cu comandă mecanică de generaţie mai veche, la fel pentru debitare, îndoire, strungire, frezare, în principal în domeniul metalului. Suntem specializați şi prelucrări mecanice, sudură, construcții metalice. Ca poziţionare în piaţă suntem la un nivel de performanţă ridicat.

Rep: Cine sunt principalii clienţi?

S.P.: Principalii clienţi pe care îi avem sunt în interiorul parcului industrial, firmele care îşi desfăşoară activitatea aici. In plus avem în portofoliu şi clienţi externi, Automecanica Mediaş S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2007 odată cu restructurarea activităţii Automecanica SA. preluând întreaga activitate de producţie, oferta companiei fiind reprezentată de: • Reparaţii pentru suprastructuri auto, utilaje şi componentele acestora • Confecţii metalice la comandă inclusiv proiectare şi desenare pentru repere şi ansamble din table oţel, oţel inoxidabil, aluminiu • Servicii de sudură, debitarea tablelor cu plasmă, oxigaz şi ghilotină, îndoiri abkant şi prelucrări mecanice (strunjire, frezare, frezare CNC, găurire şi alezare în coordonate, rectificare, etc.)

• Servicii de consultanţă în domeniul producţiei de suprastructuri auto, cursuri formare de bază pentru sudori, strungari şi frezori

www.transilvaniabusiness.ro

majoritatea din Germania, cu care lucrăm pe bază de comenzi. Structura de personal este foarte simplă: un şef de producţie, un birou de ofertare - operaţiuni de cost, controlul calităţii, adminsitrator şi muncitori direcţi (aproximativ 60). În anumite sectoare activitatea se desfăşoară în trei schimburi, în altele într-un singur schimb. În această privinţă suntem foarte flexibili, putem ajunge de la producţie într-un schimb la producţie în trei schimburi în două săptămâni.

Rep: Care e trendul costurilor şi al comenzilor?

S.P.: Începând cu anul 2009, a existat un set back major pentru toate companiile din piaţa de prelucrare a metalului, dar acum trendul este crescător şi se menţine uşor crescător şi pentru 2011. Preţul materiei prime a scăzut la nivel mondial, dar acum e în creştere deoarece cel mai mare exploatator de minereu din fier, o companie chineză, a înghiţit cu concursul crizei toţi concurenţii, în momentul acesta fixând preţul la nivel mondial. Rezultatul îl vedem, materia primă se scumpeşte de la o săptămână la alta. Deocamdată din informaţiile pe care le avem trendul e ascendent, dar la un moment dat o să se ajungă la un plafon peste

Repere de tradiţie AUTOMECANICA SA, societate recunoscută pe piaţa producătorilor de suprastructuri auto, semiremorci şi caroserii a fost înfiinţată în anul 1941 sub denumirea de “Atelierele de Stat pentru Aeronautică Mediaş”, iar în anul 1957 trece la denumirea de “Atelierele Centrale de Reparaţii Auto şi Tractoare”. Îşi schimbă domeniul de activitate în anul 1962 trecând la execuţia de suprastructuri auto şi totodată primeşte denumirea de AUTOMECANICA, marca fiind înregistrată la Geneva sub sigla UAM.

care piaţa nu va putea răspunde. Preţul materiei prime a ajuns la nivelul anului 2008, asta influenţează costurile finale. Costurile de desfacere pe piaţă sunt mai mici decât cele din 2008, pe cand materia primă este la acelaşi preţ, costurile de energie sunt mai mari decât cele din 2008 – așadar, singurul lucru unde putem să îmbunătăţim este creşterea productivităţii, prin achiziţia de utilaje noi şi o structurare mai bună a personalului care deserveşte utilajele.

Rep: Ce noutăţi include strategia pentru viitor?

S.P.: Sunt pe rol proiecte de investiţii, am stabilit pentru anul acesta un buget pentru a creşte productivitatea şi a răspunde cât mai bine necesităţilor pieţei.

Gândim pentru viitor ca Automecanica să vină cu un nou produs final pe piaţă, nu putem spune încă ce, dar un produs sub sigla Automecanica. Avem o idee, suntem în fază de dezvoltare. Automecanica a ajuns în 2011 să fie competitivă pe piaţă şi să ofere o calitate superioară pentru produse decât oferea acum 10 sau 20 de ani. Produsele care pleacă de aici, direct sau prin furnizori din parcul industrial sunt de calitate mult mai bună.

Lucrăm la un parteneriat cu SC Crivas Consult SRL, din care va rezulta un centru de formare profesională pentru anumite meserii. Necesită un efort material mare cât şi o mobilizare a tuturor companiilor partenere din parcul industrial.

21

sănătate

Floare de Lotus Muzică ambientală. Un birou somptuos, dar cald în acelaşi timp, într-o clădire care seamănă mai degrabă cu casa pe care o visăm fiecare dintre noi decât cu o clinică privată. Şi o femeie frumoasă, cufundată într-un fotoliu. Carmen Nicolau, cea care s-a încăpăţânat să pună pe picioare Centrul de Medicină Integrativă Lotus life din Târgu Mureş, vorbeşte cu pasiune despre graniţele medicinei tradiţionale, despre tratamentele alternative şi despre medicina ca vocaţie, înainte de a fi business. „În medicină nu există limite. Nu ai voie să spui că nu ştii! Trebuie mereu să cauţi!” acesta este crezul care o animează pe Carmen Nicolau, datorită căreia Târgu Mureşul s-a îmbogăţit începând de anul trecut cu o nouă clinică privată, singura care pune în aplicare medicina integrativă, combinaţia între medicina tradiţională şi cea alternativă. „Am o mare admiraţie faţă de doamna doctor Ana Bratu şi dânsa mi-a insuflat toată această energie. Îi datorez foarte mult din ceea ce ştiu şi din ce am realizat la clinica Lotus life” îşi începe Carmen Nicolau povestea, omagiindu-şi mentorul spiritual, mentor de fapt al foarte multor medici din Târgu Mureş. „Doamna doctor Ana Bratu a făcut primul curs de ecografie din Târgu Mureş şi e unul dintre cei mai cunoscuţi gastroenterologi din România. Ca medic primar Interne, medic primar Gastroenterologie, cadru universitar, organizator al unui Congres Naţional de Gastroenterologie, respectat pe plan intern şi internaţional, să renunţi la catedră şi să te retragi complet în mediul privat şi să te apuci la peste 60 de ani să studiezi o nouă specialitate, care depăşeşte graniţele medicinei clasice, pe care să o implementezi la Târgu Mureş, este un lucru extraordinar, care m-a impresionat profund! Şi m-a pus pe gânduri”, povesteşte Carmen Nicolau. Era clar că dacă mentorul ei spiritual

22

studia o specialitate din medicina alternativă, biorezonanţa, avea şi ea ceva de învăţat de aici.

Trup şi suflet Carmen Nicolau este medic primar Gastroenterologie, medic specialist Interne, cu competenţe în ecografie şi endoscopie. Domenii în care mai are foarte multe de învăţat, după cum chiar ea recunoaşte. „Din 2002 practic mai mult gastroenterologia. Am făcut până atunci specialitatea de Interne, specialitatea de Gastro, am stat un timp în chirurgie cardio-vasculară, la Secţia de Cardiologie Intervenţională, lângă un al medic extraordinar, doctorul Ciprian Suciu. După aproape 10 ani de practică, am început să percep limitele metodelor medicinei clasice. Şi n-am vrut să le accept. Nu puteam să îi spun unui pacient “uite, îmi pare rău, de aici încolo nu mai ştiu ce să fac...” “Asta nu se face”... ne explică dr.

Nicolau cum a ajuns la concluzia că medicina clasică are graniţe, dar că există metode şi dincolo de ele. În cuvinte puţine, medicina integrativă poate fi definită ca ştiinţa potrivit căreia nu tratezi un organ, sau un sistem de organe, ci omul, în integralitatea sa: trup şi suflet. „Dacă nu conştientizezi că omul este compus din corp şi spirit şi nu îl tratezi în mod unitar,

cu siguranţă nu vei ajunge la performanţa de a-l face să se simtă mai bine pe termen lung. Şi aceasta este ţinta! Noi lucrăm pe termen lung!”, spune Carmen Nicolau, recunoscând că încă nu ştie prea multe despre acest domeniu, al medicinei complementare, dar că este unul dintre primii discipoli ai doamnei profesor Bratu, care va ţine cursuri despre biorezonanţă în cadrul Centrului Lotus life.

Şansa de a face business medical Investiţia în Centrul Medical Lotus life a fost realizată între iunie 2009 şi septembrie 2010, la momentul în care Carmen Nicolau a dorit să-şi dezvolte micul business început în urmă cu câţiva ani într-un spaţiu închiriat în Târgu Mureş. „Mai precis, am dorit să trecem de la etapa de „boutique medical” la cea a unui centru modern”, explică foarte plastic dr. Nicolau, cea care a suportat cheltuielile legate de achiziţionarea şi amenajarea imobilului de pe strada Corneşti, nr. 65 A. „Eu am început în 2002, când am încheiat etapa cu rezidenţiatul, cu specializările, cu creşterea copiilor până la o anumită vârstă... Atunci am luat un credit şi am cumpărat un ecograf. N-am conceput să practic

sănătate medicina secolului 20 fără ecograf, un lucru elementar.

Ulterior, am cumpărat şi un endoscop şi am început să lucrez. Toate au mers foarte bine. Investiţia a fost amortizată repede, apoi am schimbat aparatele, fără să mai am nevoie de credite. În paralel, am participat peste tot unde am putut, în ţară, în Europa şi în Statele Unite, la diverse cursuri de perfecţionare, ca să ţin ştacheta profesională cât mai sus. Pacienţii mei au început să recunoască şi să respecte acest nivel. Iar în medicină, un pacient mulţumit aduce alţi pacienţi.

Aşa că atunci când s-au mai acumulat nişte ani de experienţă, când numărul de pacienţi a crescut foarte mult, când veniturile au crescut şi ele, a apărut nevoia acestui centru.”, îşi derulează Carmen Nicolau povestea.

Cam prin 2008, dr. Nicolau începea căutările pentru un spaţiu unde să se dezvolte. Tot atunci a realizat că dacă vrea să ajungă la un anumit nivel trebuie să se formeze întâi de toate o echipă de medici, din mai multe specialităţi, care să conlucreze în acelaşi spaţiu, într-un mod unitar. Şi până la dezvoltarea viitorului centru, acest lucru în echipă putea avea loc şi într-un spaţiu mai restrâns. Aşa s-a şi întâmplat. Echipa a fost formată şi în paralel au început lucrările la centru.

Investiţia De aproape 6 luni, fiecare dintre medicii angrenaţi în acest proiect şi-a luat în primire spaţiul în modernul centru medical Lotus life. Fiecare şi l-a utilat cu echipamentele specifice specializării lui şi şi-au invitat pacienţii la noul sediu. Şi pentru că în general pacientul îşi urmează cu fidelitate medicul, pacienţii vechi au bătut repede la uşa centrului Lotus life. Şi tot ei au adus şi pacienţi noi. „Eram deja împreună doi medici homeopaţi, un internist, un gastroenterolog, un medic de laborator şi un reflexoterapeut. Lucram de circa un an în formaţia aceasta. Am realizat care ne sunt costurile, care ne sunt încasările şi ne-am mutat în momentul în care am terminat investiţia. În clădire funcţionează practic mai multe societăţi medicale, care plătesc o chirie firmei care a investit în acest imobil, al cărei proprietar sunt eu. La început, până să se convingă colegii mei că e bine pentru ei, financiar, emoţional...pe toate planurile...a durat ceva timp. Dar a ieşit bine. În această etapă avem 5 companii stabile în cadrul centrului şi ar mai fi loc pentru încă 2-3, ma-

www.transilvaniabusiness.ro

ximum. Avem şi o listă de medici care au venit, şi-au exprimat dorinţa de a face parte din acest centru, vor să se integreze şi ne-au rugat să îi promovăm”, susţine Carmen Nicolau.

Medicină integrativă la centrul Lotus life Ca şi consultaţii, Centrul de Medicină Integrativă Lotus life oferă servicii de medicină internă, gastroenterolo gie, gie, cardiologie, reumatologie, dermatologie, alergolo endocrinologie, îngrijiri la domiciliu, toate în cadrul medicinii clasice. Apoi, homeopatie, reflexoterapie, nutriţie, chinetoterapie, terapie florală Bach, terapii energetice, în cadrul medicinii complementare. Specialiştii de la Lotus life oferă şi consultaţii în acele ramuri de graniţă, psihologia şi psihiatria, care ţin de mintea şi de sufletul omului.

La nivel de investigaţii, centrul este specializat pe ecografii tiroidiene, mamare, abdominale, cardiace, EKG, spirometrie şi pe o foarte largă plajă de analize de laborator. Plus endoscopia. „Propunerea pe care eu o am din start pentru toată lumea e ca fiecare să se încerce să se dezvolte în domeniul lui. Medicina şi, în general, ştiinţa actuală merg pe principiul de a şti din ce în ce mai mult despre din ce în ce mai puţin, până când ajungem să ştim totul despre nimic (zâmbeşte n.n.) şi atunci fiecare dintre noi trebuie să aibă bunul simţ să se oprească undeva, să-şi dezvolte un domeniu cât poate de mult şi când are nevoie şi de un alt domeniu să meargă spre cineva despre care are garanţia că a făcut destul de mult în acea arie de activitate. Noi la Lotus life conlucrăm. Eu rămân să îmi practic gastroenterologia, unde mai am enorm de făcut, ecografia, endoscopia, econdoscopia (una dintre ţintele mele).

Domnul doctor Adrian Alecu, unul dintre partenerii mei, e un foarte bun internist, cadru universitar foarte serios, homeopat de foarte mulţi ani, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Homeopatie Clinică. De altfel, pe partea de medicină complementară, soţii Alecu sunt cei mai cunoscuţi medici homeopaţi din Târgu Mureş. Pe domeniul reflexoterapiei colaborăm cu doamna terapeut Cristina Negrea, foarte cunoscută, cu mulţi pacienţi, iar pe dermatologie cu doamna doctor Varo Eniko; cardiologia este acoperită la nivel înalt pe toate subdomeniile: ecocardiografie dr. Mihaela

Ispas şi dr. Alexandrina Bonţ , cardiologie intervenţională dr. Ciprian Suciu. Este o mare mândrie pentru noi să colaboram cu aceste personalităţi discrete dar puternice şi perfomante; Endocrinologia deschide noi orizonturi cu forţa de muncă a doamnei doctor Florina Gliga; Problemele alergologice, atât de frecvente, sunt abordate într-o atmosferă de conlucrare de către doamna doctor Corina Ureche şi specialiştii homeopaţi. În nutriţie ne implicăm fiecare corespunzător specializării sale pentru a sprijinii primii paşi ai nutriţioniştilor absolvenţi ai acestei specializări în cadrul UMF Targu Mureş”, îşi prezintă, mândră, echipa Carmen Nicolau.

23

sănăTaTE O echipă unită Proiecte de viitor? La acest capitol, dr. Nicolau ştie foarte bine ce are de făcut. Drumul e deja trasat. „În primul rând, încercăm să ne aşezăm bine în spaţiu. Am avut tot felul de etape şi suntem încă în faza de aşezare.

Vrem să utilizăm cât mai bine aceste spaţii. În proiectul dezvoltat, avem şi partea de internare, dar în acest moment nu vom reuşi să o punem în aplicare din cauza unui sistem de autorizare foarte stufos. Îi va veni vremea, deocamdată încercăm să primim autorizaţie pentru internări de o zi. Oricum, noi avem pregătite patru saloane şi anexele respective, sală de tratament, camera medicilor, totul, aşa cum prevăd standardele din domeniu. Pentru a eficientiza mai bine activitatea centrului, ne-am gândit să angajăm un administrator, care să aibă o privire de ansamblu şi să se ocupe de tot ce înseamnă spaţii în imobil şi rentabilizarea lor. Cum am spus, mai avem loc pentru încă 2-3 parteneri în centru, la alegerea cărora primează în primul rând entuziasmul şi forţa lor de muncă, nu numele... Lotus life are un mare atu: oferă tinerilor medici şansa de a-şi deschide un business medical, într-un ambient şi o atmosferă extraordinare, într-o echipă care lucrează unitar, cu medici care se susţin reciproc. La Lotus life, medicii au parte atât de

componenta medicală, cât şi de cea educaţională, pentru că aici se organizează cursuri la diferite niveluri, mese rotunde, miniconferinţe pe diferite teme. Nu neglijăm nici componenta ştiinţifică, pentru că noi structurăm totul pe o bază de date comună de pacienţi, la care ne vom adresa ori de câte ori vom vrea să comunicăm experienţa muncii noastre şi interferenţele dintre noi.

Atunci când vom face un studiu, vom publica un articol de specialitate, o vom face împreună, sub sigla Lotus life.”, explică Nicolau.

Fără limite Este deja seară, târziu, dar jos pacienţii aşteaptă nişte rezultate de la laborator. În domeniul privat, clientul este stăpân şi orarul de funcţionare al unei clinici este ceva relativ. Grijulie, Carmen Nicolau merge să se asigure că totul decurge în ordine. Vrea să fie sigură că oamenii pleacă acasă cu speranţă. Doar în medicină nu există limite. Nu ai voie să spui că nu ştii! Trebuie mereu să cauţi! Abia atunci ai o şansă să găseşti.

Text: Alin Bolbos Foto: Bristena

Legea parteneriatul public-privat Promovarea la sfârşitul anului trecut a legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 ("Legea") a generat discuţii aprinse în mediul de afaceri autohton. Unul dintre principalele aspecte criticate a fost lipsa unor criterii clare de distincţie între contractele care intră sub incidenţa Legii şi cele guvernate de alte acte normative care ar putea fi aplicabile, şi anume Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, respectiv reglementările din Codul Comercial privind asocierile în participaţiune.

Cu toate că scopul declarat al Legii este de a reglementa contractele de parteneriat public-privat, din prevederile sale rezultă că pot exista și contracte de tip parteneriat public-privat care să nu fie reglementate prin acest act normativ. Absenţa unor reglementări clare şi unitare cu privire la obiectul de reglementare al Legii afectează inclusiv autorităţile publice, întrucât acestea trebuie să determine care este regimul juridic aplicabil contractelor pe care urmează să le încheie pentru un anumit proiect.

Eficienţa şi succesul de care se bucură proiectele publice organizate sub forma parteneriatelor public-private ("PPP") la nivel european nu pot fi însă ignorate.

Astfel încât, în contextul unui sistem de achiziţii publice mai puţin eficient, intenţia legiuitorului a fost să

implementeze o soluţie alternativă de abordare flexibilă a proiectelor publice. prin reglementarea specifică a PPP. În esenţă, prin mecanismul PPP se are în vedere utilizarea unor resurse financiare şi de management private pentru realizarea anumitor obiective de interes public. PPP se derulează prin intermediul unei companii de proiect, în care partenerul public contribuie cu aport în natură, constituit din anumite bunuri aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. În ceea ce priveşte procedura încheierii contractelor de tip parteneriat public-privat, Legea prevede obligaţia publicării unui anunţ de intenţie de către partenerul public în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) şi, în cazul în care valoarea proiectului depăşeşte cinci milioane EUR, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Autoritatea publică va face selecţia preliminară a investitorilor privaţi care depun scrisori de intenţie în legătură cu respectivul proiect, cu care ulterior se va începe etapa de negociere a clauzelor contractuale, inclusiv cu privire la valoarea investiţiei şi perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat.

Ulterior încheierii contractului de parteneriat publicprivat, vor fi demarate procedurile legale pentru constituirea companiei de proiect în vederea realizării obiectivelor avute în vedere în cadrul respectivului contract. În mod firesc, un domeniu de importanţă strategică

precum cel al PPP ar trebui să beneficieze de o reglementare unitară. În lumina legislaţiei europene, orice implicare a statului în proiecte public-private, fie prin modalitatea concesiunii, fie a parteneriatului public privat, trebuie să se desfăşoare în condiţii de transparenţă şi competitivitate.

Din această perspectivă, lipsa unei delimitări foarte clare privind sfera de aplicare a Legii poate să genereze o serie de dificultăţi şi abuzuri în implementarea ei.

Astfel încât, pentru fiecare caz în parte, se impune o analiză specifică privind modul în care noua Lege poate veni în coliziune cu directivele europene privind achiziţii publice şi, implicit, cu legislaţia internă în această materie.

Contractele specifice prin care se pot realiza proiectele PPP diferă în funcţie de gradul de implicare al investitorului privat şi de natura obiectivului urmărit – proiectare, construcţie, dezvoltare, întreţinere, operare, transfer - fiind detaliate în mod generic prin normele metodologice de aplicare a Legii.

Proiectele de acest gen necesită o abordare specifică în funcţie de particularităţile şi segmentul de activitate vizat – infrastructură, energie, sănătate, transport, educaţie, deşeuri, etc – întrucât fiecare astfel de proiect prezintă elemente specifice care nu pot fi generalizate.

Andrei Călin Coroian Avocat colaborator senior Cluj Office: 18-20 Calea Dorobantilor Str., 2nd Floor, Code 400117, Cluj-Napoca, ROMANIA Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99; Fax: (40-264) 40.38.09; E-mail: andrei.coroian@musat.ro Website: www.musat.ro

24

a fost odată...

Lectura coifului de aur Valoros ca vestigiu istoric, preţios în sine prin materialul din care e făcut, coiful de aur descoperit la Coţofeneşti, judeţul Prahova, în 1928 credem că e la fel de important prin conţinutul spiritual. Lucrat în tablă de aur prin ciocănire pe calapod de lemn, aşa cum arată acum, cu calota retezată obiectul are înălţimea de 25 cm şi greutatea de 770 grame. În prezent se află la Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti. Datat cu aproximaţie în jurul anului 400 î.e.n. coiful trebuie să fi aparţinut unei căpetenii militare sau rege geto-dac, fiind cel mai probabil obiect de paradă.

Decoraţia coifului, precum şi simbolistica exprimă conţinuturi esenţiale de mentalitate, credinţă populară sau oficială, oferind date la fel de importante despre sensibilitatea epocii. Istoricul Mihai Gramatopol scria despre piesă ca fiind „una din capodoperele toreuticii getodacice. El se remarcă printr-o aleasă execuţie artistică şi are o valoare inestimabilă.” Partea superioară a coifului este decorată cu rozete conice înşirate orizontal şi vertical de jur-împrejur pe toată suprafaţa. Şirul de rozete este mărginit printr-un lanţ de spirale fugătoare ce delimitează suprafaţa coifului în aşa fel încât partea superioară şi cea inferioară lasă impresia că sunt elemente naturale diferite, respectiv uranian-htonian.

Rozetele populează partea superioară-htoniană precum stelele cerul nopţii senine. În simbolistică rozetele exprimă principiul solar activ, dominaţia luminii asupra întunericului. Plaste pe coif, pare de netăgăduită apartenenţa lor la un tip de credinţă tipic indo-europeană, destul de învecinată terminologic mazedeismului persan. Cultul

focului solar constituia aici, în mazdeism, elementul catalizator al credinţei şi practicilor rituale. Ahura Mazda, divinitatea soarelui era asimilată de greci cu Zeus. Chiar dacă nu ar fi vorba de aculturaţie şi difuzionism religios, în plan strict tipologic şi sub aspectul lexicului simbolic coiful de la Coţofeneşti exprimă prezenţa unui cult de natură solară.

Spiralele fugătoare separă cerescul de pământesc, dar asigură şi legătura, circuitul reciproc al elementelor. Partea inferioară a coifului, de sub frânghia spiralată corespunde pământului, fiind ilustrată semnificativ cu scenele tipice riturilor sacrificiale. Pe fruntar sunt dispuşi cei doi ochi apotropaici care mimează o vizieră. Linia şerpuită de deasupra lor compune cu verticala ce coboară printre ei o legătură în cruce, centrul de conciliere dialectică a cerescului cu pământescul. Coarnele de deasupra ochilor simbolizează puterea, prestigiul, autoritatea, pledând o dată în plus în favoarea ipotezei că e vorba de coiful unei căpetenii. Imaginile de pe obrăzare conţin cea mai clară trimitere la un cult sacrificial care trebuie să fi fost destul de răspândit fie la nivelul societăţii, fie al unei aristocraţii. Personajul din imagine ar putea fi un rege-preot care oficiază un sacrificiu ritual. Platoşa cu solzi metalici, hlamida prinsă pe umăr cu o fibulă şi coiful indică faptul că el aparţine unei caste militare. Gestul de încălecare a berbecului şi mâna care ţine cuţitul tip akinakes – folosit de daci, traci, geţi şi sciţi – ar lăsa să se-nţeleagă că e gata să sacrifice animalul. Pe ambele obrăzare scena e aceeaşi. Pe partea din spate, cea care acoperă ceafa sunt reprezentate animale fantastice, dragoni, maimuţe cu aripi şi cap de

pasăre aflate în ipostaze belicoase ori jucăuşe.

Istoricul Gramatopol credea că scena sacrificiului aminteşte de ciclul lui Herakles, dar ar putea avea şi influenţe dinspre credinţele iraniano-persane. Că e vorba de un rit sacrificial nu e nicio îndoială, însă la fel de interesant e să interpretăm şi trama pur simbolică din imagine. Sunt evidente două principii cu putere şi valori inegale, umanul şi animalicul, iar scena arată victoria omului, supunerea şi, eventual, omorârea animalului. Putem vorbi de conştiinţa superiorităţii raţiunii umane în disputa ei neîncetată cu energiile pulsionale oarbe dar teribile în clocotul lor nestins, reprezentate simbolic de animal. Plăcerea triumfului prin forţă şi inteligenţă, înstăpânirea asupra naturii bestiale constituie semnificaţia scenei. Este vorba chiar de naşterea civilizaţiei prin controlul demonicului şi animalităţii. O întreagă istorie relevată prin câteva semne, un complex religios pus în lumină de câteva ipostaze simbolice.

Vianu Mureşan

aFacere

Ferma Zootehnică, bătălia câştigată pentru produsele româneşti Cel mai mare producător maramureşean, Ferma Zootehnică, a devenit în ultimii ani şi cel mai important promotor al produselor agroalimentare autohtone. Datorită susţinerii companiei şi managerului său, Florin Lazăr, niciunul dintre micii fermieri maramureşeni nu a fost falimentat, în ciuda crizei şi problemelor din domeniu. La începutul lui martie a fost inaugurat primul magazin din judeţ cu produse autohtone tradiţionale, situat pe Bulevardul Traian nr. 8 (vizavi de Poştă).

Dacă în alte ţări europene fidelitatea cetăţenilor faţă de produsele autohtone ţine de educaţie şi e cultivată încă de pe băncile şcolilor, în România abia odată cu criza a început să se vorbească la nivel oficial de necesitatea susţinerii şi promovării producătorilor autohtoni. Au fost lansate campanii, s-a explicat că atunci când se cumpără un produs românesc se plătesc taxe, impozite, salarii şi, în acelaşi timp, se mănâncă sănătos.

Numai că, rezultatele s-au dovedit destul de “subţiri” şi greu de cuantificat.

Poveste de succes În schimb, ce nu au reuşit să facă încă autorităţile a reuşit, prin “politica paşilor mărunţi”, o societate băimăreană care nu mai are nevoie de nicio

prezentare: Ferma Zootehnică. Un brand care, în Maramureş, dar şi în restul ţării, a devenit sinonim cu calitate, patriotism local şi poveste de succes. “Fluxul calităţii” începe pentru Ferma Zootehnică de la creşterea animalelor, în condiţiile şi cerinţele UE, şi continuă până la produsul finit. Şi, fiind un exemplu de dezvoltare şi menţinere pe piaţa românească a unui brand românesc, Ferma Zootehnică şi managerul Florin Lazăr s-au implicat activ în susţinerea producătorilor şi crescătorilor locali. Iar rezultatele dovedesc din plin că ambiţiosul proiect a avut succes: dacă în alte zonă ale ţării micii crescătorii au fost falimentaţi “pe capete”, în Maramureş şi zonele limitrofe niciun crescător nu şi-a încetat activitatea - datorită Fermei Zootehnice, care le asigură piaţă de desfacere. În prezent, societatea sacrifică şi procesează numai carne din animale crescute în România, spre liniştea crescătorilor, care au unde să-şi vândă marfa în condiţii optime, dar şi a consumatorilor, care sunt scutiţi de griji gen scandalul dioxinei, care a lovit alte ţări europene.

Iar creşterea producţiei de carne din nordul ţării, la care a contribuit din plin şi Ferma Zootehnică, a scăzut cifra importurilor de carne din ţările comunitare de la 70 la 30%.

Investiţiile în calitate Punând totdeauna accentul pe calitate, Florin Lazăr spune răspicat că Ferma Zootehnică este o fabrică cu produse din CARNE. Asta înseamnă că nu se folosesc deloc, sau se folosesc în cantităţi mici, înlocuitori şi emulgatori. Mai mult, firma a căutat în permanenţă să-şi lărgească sfera de activitate şi să ofere produse cât mai bune, proaspete şi accesibile. Aşa că au fost deschise două ferme de creştere şi îngrăşare a vacilor de carne, una în Dumbrăviţa şi cealaltă în Finteuşu Mare, cu o capacitate totală de 500 de capete. În cele

26

două ferme se creşte rasa Charolaise, principala rasă de carne din Franţa şi Europa, şi Blonda de Aquitaine.

De asemenea, societatea a amenajat, tot la standarde europene, o hală pentru creşterea a 100 de viţei – baby beef (animalele sunt hrănite numai cu lapte până ajung la greutatea de 200 de kilograme).

Magazinul propriu Ferma Zootehnică şi-a obişnuit deja cumpărătorii cu produse tradiţionale, de calitate, prin magazinele proprii. Din dorinţa de a sprijini producătorii autohtoni şi a oferi băimărenilor produse deosebite, la preţuri pentru toate buzunarele, săptămâna trecută, Ferma Zootehnică a inaugurat primul magazin cu produse “made in România”. Magazinul, primul de acest fel din judeţ, este situate pe Bulevardul Traian nr. 8, vizavi de Poştă, şi este o excelentă soluţie de desfacere şi promovare pentru producătorii care, până acum, puteau să-şi expună marfa mai mult la târgurile de profil.

Florin Lazăr afirmă că preţurile sunt pentru toate buzunarele, iar produsele provin mai mult din Maramureş. Aici, băimărenii pot găsi carne de capră şi produse lactate de capră care provin de la o fermă din Finteuşu Mare, iepure de la o fermă din Ulmeni, pui oşenesc de la o fermă din Rus, produse lactate obţinute cu fermentare naturală de la Calitatea SRL Merişor, carne şi produse din carne de porc şi vită tot din Maramureş, ouă de Seini, pâine tradiţională coaptă pe vatră, pâine de mălai, cozonac cu magiun, nucă sau brânză de la Morile Mătieş, tăieţei de casă de Moisei, tradiţionalele gemuri de topoloveni etc.

Carnea este refrigerată, în permanenţă proaspătă şi gustoasă, iar termenul de valabilitate este firesc pentru acest gen de produse de înaltă calitate. Dintre sortimentele deosebite, Lazăr a mai amintit carnea de raţă, curcan, gâscă, oaie, capră, carne de viţel “de lapte”. În scurt timp, băimărenii vor găsi aici şi toată gama de vinuri româneşti, dar şi tradiţionala horincă. Mai mult, va fi montat un bancomat de lapte, în aşa fel încât, oricând, băimărenii să poată achiziţiona comod lapte de cea mai bună calitate, în condiţii excepţionale.

Reala bătălie pentru produsele româneşti a început; iată, Ferma Zootehnică a făcut primul pas. Câştigător.

Ioana LUCĂCEL

ECONOMIE

CJ Braşov caută un partener puternic pentru Aeroportul de la Ghimbav Consiliul Judeţean Braşov pregăteşte anunţul pentru selectarea unui partener privat cu care să realizeze Aeroportul Internaţional Braşov - Ghimbav, o investiţie menită să ridice gradul economic al Braşovului, dar şi să reducă distanţele care leagă judeţul din centrul ţării de restul lumii.

Încă din 2007, compania Intelcan a încercat să obţină finanţare pentru realizarea acestui aeroport, dar legislaţia greoaie din România şi, mai apoi, apariţia crizei economice mondiale au făcut ca acest proiect să fie mai tot timpul amânat. Odată cu apariţia Legii parteneriatului-public privat şi denunţarea de către CJ Braşov a contractului încheiat cu Intelcan, ideea aeroportului începe să prindă din nou viaţă. Faţă de prima variantă a proiectului, apronul aeroportului a fost redus consistent - de la 80.000 de metri pătraţi la numai 12.000 de metri pătraţi. Pe o astfel de suprafaţă ar putea staţiona, în acelaşi timp, două avioane de mari dimensiuni şi două de dimensiuni mai reduse.

De asemenea, în loc de două terminale - unul pentru marfă şi un altul pentru pasageri - va fi construit unul singur. "Al doilea va fi construit doar dacă se va impune", susţin surse din Consiliul Judeţean. Aeroportul ar urma să beneficieze de o parcare cu 250 de locuri.

Chiar şi cu o suprafaţă redusă, aeroportul se va întinde pe 212,5 hectare.

funcţionare. Proiecţia s-a încheiat aici, pentru că, potrivit autorităţilor locale, parteneriatul public-privat va avea o durată de 25 de ani. "În 25 de ani, potrivit proiecţiei, operatorul aeroportului ar trebui să stingă împrumutul pe care ar urma să îl ia pentru realizarea obiectivului şi să scoată şi un profit rezonabil, de 8 8,5%", au mai spus repezentanţii CJ Braşov. "În cazul în care cota profitabilităţii ar fi de sub 5,5%, atunci proiectul nu ar mai fi viabil", mai spus sursele citate. În cei 25 de ani, potrivit studiilor, aeroportul va avea un trafic de 34,367 milioane de pasageri Potrivit studiului de impact comandat de CJ Braşov în zona Braşov - Harghita - Covasna - staţiunile de pe Valea Prahovei, gradul de aşteptare al acestui aeroport este de peste 92%. "Credem că aeroportul va genera un flux de cash în zonă de 2,4 miliarde de euro în primii 8 ani de activitate - 1,1 miliarde de euro urmând să se regăsească în taxe şi impozite, iar restul în salarii şi alte venituri. În ceea ce priveşte numărul de locuri de muncă ce va fi generat de acest proiect direct, indirect şi indus, el se apropie de 10.000", au mai spus autorităţile braşovene.

34,367 milioane de pasageri în 25 de ani CJ Braşov va deţine doar 20 Autorităţile braşovene au comandat două studii de fezabilitate pentru realizarea acestui proiect, ele fiind 25% din compania de proiect realizate de Mott McDonald şi Dornier. Potrivit studiului realizat de Mott McDonald, în primul an de funcţionare, aeroportul de la Braşov va avea un trafic de pasageri de 300.000 de persoane, urmând ca abia în al 8-lea an de funcţionare să depăşească un milion de pasageri pe an. Traficul de pasageri va continua să crească, potrivit studiului, până la peste două milioane de pasageri în cel de-al 25-lea an de

www.transilvaniabusiness.ro

Autorităţile braşovene mizează pe selectarea unui partener privat puternic, care să poată asigura finanţarea pentru construcţia aeroportului într-o perioadă destul de scurtă, de 24 de luni. "Aeroportul ar putea beneficia de o publicitate imensă odată cu organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013, ceea ce ar putea mări notorietatea Braşovului şi-ar mări numărul de turişti în anii următori", spun

reprezentanţii CJ Braşov.

După selectarea partenerului privat, urmează să se creeze compania de proiect în care Consiliul Judeţean va intra cu toate lucrările realizate până acum şi cu aportul reprezentat de valoarea terenului pe care se va întinde proiectul. "E o valoare destul de importantă, mai ales că CJ Braşov va cheltui în perioada următoare 4,6 milioane de euro doar pentru exproprierea a 40 de hectare de teren de pe acest aeroport. Credem că valoarea cu care va participa CJ Braşov va fi de aproximativ 20 - 25 de milioane de euro, sumă care ar trebui să asigure o participare a autorităţii judeţene de aproximativ 25% în compania de proiect, cea care va opera ulterior aeroportul respectiv", spun reprezentanţii CJ.

„Să aibă experienţă!"

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească partenerul privat, în condiţiile în care cel public vine doar cu terenul, fără a avea vreun aport în cash, se întind pe 18 pagini. Cele mai importante, însă, potrivit autorităţilor judeţene, sunt ca firma respectivă să aibă experienţă în construcţia de aeroporturi, să aibă capacitate de operare, să aibă forţa de a atrage finanţare, precum şi să atragă linii aeriene rentabile. Perioada de execuţie este fixată între 18 şi 24 de luni, "dacă construcţia aeroportului ar începe în luna iunie a acestui an, noi credem că în decembrie 2012 ar trebui să fie finalizată", au mai explicat sursele citate.

Ovidiu VRÂNCEANU

27

afaceRe După 20 de ani.

Reţeta de succes a brandului Orizont din Sighetu Marmaţiei Este unul dintre cele mai puternice brand-uri din Maramureş şi una dintre puţinele firme care au reuşit să reziste în ciuda crizei şi vremurilor tulburi. Orizont SRL Sighetu Marmaţiei împlineşte în acestă primăvară două decenii de activitate. Două decenii de performanţă, calitate, promptitudine. Ce va urma? În urmă cu 20 de ani, Petru Vlaşin a început împreună cu soţia sa o mică afacere de familie. A închiriat o casă de 100 de mp, în care a amenajat un birou, iar în curte a amenajat un depozit de materiale de construcţii.

Apoi, an de an, reinvestind profitul şi folosind credite, a reuşit să se extindă. Astăzi, Orizont SRL Sighetu Marmaţiei are 100 de angajaţi, un depozit modern de materiale de construcţii, o listă impresionantă de parteneri de prestigiu, un portofoliu de lucrări de calitate ireproşabilă şi o lungă listă de investiţii care au adus un important beneficiu comunităţii. Numai că, indiferent de vremuri şi de situaţiile economice, administratorul Petru Vlaşin şi-a păstrat câteva principii de bază în afacere. A ţinut ca afacerea să rămână una de familie, astfel că, azi, directorul general al companiei este Sorin Vlaşin, fiul admiunistratorului. Şi, în ciuda numeroaselor oferte, a refuzat o asociere cu consorţii sau firme oricât de importante, pentru a păstra intacte specificul şi “personalitatea” afacerii sale. Alte două principii de bază au fost cel al calităţii şi al seriozităţii. Petru Vlaşin subliniază însă cel mai bine aceste atuuri: “An de an am tot crescut. Ne-am dezvoltat cu ajutorul creditelor. Am avut credite pentru investiţii.

Am cumpărat terenul pe strada Plevnei, am făcut depozitul actual. Am făcut o autogară modernă, pentru că nu era Autogară în Sighet. Acum 8 ani am cumpărat fosta autobază, o suprafaţă de circa 2,5 hectare de platformă betonată, 16 construcţii, atelier de reparat maşini, pe care l-am folosit iniţial pentru repararea maşinilor noastre, iar acum l-am autorizat şi pentru terţi. Anul trecut am achiziţionat o secţie de tâmplărie”.

Angajaţii şi partenerii, parte din succesul firmei Pe lângă grija pentru viitorul afacerii şi stabilitatea ei economică, familia Vlaşin a fost permanent preocupată şi de situaţia angajaţilor. Chiar dacă vremurile au fost tulburi, niciun angajat nu a fost trimis în şomaj.

Mai mult, mai toţi angajaţii lucrează în firmă de la începuturile ei. Petru Vlaşin se poate lăuda că a dat o şansă şi unor categorii defavorizate: a angajat patru tineri care proveneau de la casa de copii. Astăzi, a mai rămas în societate unul singur, care lucrează ca şi ges-

28

tionar. Şi dacă tot vorbim de proiecte cu impact asupra comunităţii, trebuie amintit că Orizont SRL a cumpărat o clădire veche, a renovat-o şi a închiriat-o Centrului de Dializă. Datorită acestei investiţii, 60 de persoane nu mai sunt nevoite să parcurgă 60 de kilometri pentru tratament în Baia Mare. În ciuda crizei care a lovit mai ales piaţa construcţiilor, Petru Vlaşin e optimist. Speră că în acest an va reuşi extinderea afacerii în zona Baia Mare şi, de asemenea că va reuşi să dezvolte departamentul de transport internaţional. În prezent, opt tiruri transportă marfă numai pe extern şi Vlaşin spune că ar mai avea nevoie de două-trei maşini. De asemenea, Orizont SRL Sighetu Marmaţiei şi-a dezvoltat şi partea de execuţie de lucrări. Anii trecuţi, societatea a realizat trei proiecte de reabilitare şi modernizare a şcolilor, finanţate prin Banca Mondială, iar, la început acestui an a mai câştigat execuţia lucrărilor pentru trei şcoli.

Un alt atu important al companiei este relaţia excelentă cu partenerii şi furnizorii. Orizont SRL Sighetu Marmaţiei spune că Holcim România, Wienerberger, Macon Deva. Porotherm Oradea, Mechel Câmpia Turzii, Onduline, Ceramica Zalău, partenerii tradiţionali ai societăţii, sunt parte importantă a succesului Orizont.

Ioana LUCĂCEL

AUTO

Mazda, un vis japonez împlinit în Maramureş!

ATP Exodus, reprezentantul Mercedes în mai multe judeţe ale României, şi-a consolidat poziţia de cel mai important dealer auto din nord-vestul ţării, prin deschiderea, în toamna anului trecut, la Baia Mare, a unui Centru de vânzare şi service autorizat Mazda. Precum în poveştile cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, ATP Exodus şi Mazda vor merge împreună pe un drum de succes.

Investiţia de 375.000 de euro, realizată în spaţiul generos al ATP Exodus, are tot ce trebuie pentru un Centru de vânzare şi service modern şi foarte eficient.

Parteneriatul dintre ATP Exodus şi japonezii de la Mazda va duce la creşterea numărului mărcilor de automobile de calitate care pot fi cumpărate în nordvestul ţării. Cu un design inconfundabil, autovehiculele Mazda beneficiază de o calitate excelentă, comparabilă cu cea a autoturismelor germane.

La toate modelele Mazda sunt remarcabile performanţele motoarelor, rezistenţa caroseriei, economia de combustibil şi grija fabricantului pentru protecţia mediului. Atributele mărcii sunt clare: siguranţa, confortul, performanţa, robustetea şi acurateţea. ATP Exodus oferă piese şi service la cele mai ridicate standarde, dar se simţea pe piata auto nevoia unei inovaţii tehnologice. Şi cum ATP Exodus îşi respectă clienţii, iar visele devin realitate, parteneriatul cu Mazda vine în întâmpinarea acestui segment cu pre-

tenţii ridicate la nivelul raportului calitate-preţ. „Dorim să mulţumim grupului Mazda pentru încrederea acordată. De ce aici? De ce acum? Deoarece ATP Exodus a promovat şi promovează cu succes calitatea germană a maşinilor. Respectând principiile de calitate pe care le-am impus pe piaţa auto, vom continua să dezvoltăm cu succes potenţialul de service şi vânzări auto din regiune. Noua marcă pe care o promovăm, investiţia în sine cu aceasta, se aşează pe un proiect structurat cu potenţial de dezvoltare. Avem o echipă de profesionişti şi nu facem decât să urmăm paşii fireşti într-o afacere care se dezvoltă continuu”, a spus Mircea Cirţ, directorul general al ATP Exodus&Co.

Un parteneriat firesc, bazat pe calitate şi respect Specialistul PR al ATP Exodus, Adelina Chişu, ne-a spus că parteneriatul cu Mazda a fost firesc, având în

vedere că vorbim de calitate şi respect pentru ce este mai bun. „Acest parteneriat ni se potriveşte. Există o calitate, încă din fabrică, la această maşină. Calitate la nivel de design, la nivel de caroserie, de protecţie, pe care o are fabricantul, spre mediu. Dar şi economia foarte mare la combustibil. Toate acestea ne-au convins şi am spus „Da! Această marcă poate face parte din grupul ATP Exodus”. Simţim o compatibilitate cu această nouă marcă. Suntem o firmă puternică, o companie exigentă, în primul rând cu noi înşine. Tot timpul vom veni cu evenimente noi. Suntem deschişi spre alte colaborări, alte mărci de autoturisme. Dar, este nevoie de compatibilitate între noi şi potenţialii parteneri. ATP Exodus nu este în criză, ATP Exodus se dezvoltă, ATP Exodus simte când este momentul să vină cu ceva nou. Indiferent de ce se întâmpla pe piaţă, ATP Exodus ştie să se dezvolte şi să facă diferenta între client şi concurent”, ne-a declarat Adelina Chişu.

Nicolae Teremtuş

„Ce ne-a determinat să venim aici? Renumele pe care şi l-a creat numele ATP Exodus în domeniul auto. Experienţa în domeniul auto! Este ce am găsit aici, cerinţe pe care ATP Exodus le îndeplinește cu prisosinţă. Ne dorim, în primul rând, să promovăm numele, marca Mazda, în zonă, în nord-vestul ţării. Clar! Aşteptăm să avem vânzări, deja am început, au avut loc primele vânzări şi sperăm să continuăm acest trend crescător”.

Marius Suciu, reprezentantul Mazda România

www.transilvaniabusiness.ro

29

AFACERE

Joma, partenerul campionilor Joma a devenit un brand cunoscut în România, datorită, în egală măsură, calităţii produselor spaniole şi companiei ELITE SPORT ( esport.ro ), din Târgu Mureş, devenită JOMA ROMANIA. Prin parteneriate cu cluburi importante de fotbal şi futsal din ţară, firma condusă de Teodor Luca a crescut de la an la an şi a consacrat o marcă tot mai puternică la nivel mondial.

Rep.: Cum a început colaborarea cu Joma?

Teodor Luca: Am avut primul contact cu Joma Sport, firmă cu sediul în Toledo, Spania, în urmă cu 17 ani.

Am pornit la drum în vederea unui parteneriat de lungă durată. Conceptul lor a fost acela de a lucra cu un singur partener în fiecare ţară, care să-şi dezvolte activitatea permanent pe piaţa internă. Condiţia lor a fost să lucrăm doar cu ei.

Am remarcat imediat profesionalismul Joma, libertatea pe care ţi-o oferă în dezvoltarea activităţii, ţinând cont de specificul fiecărei zone, de puterea de cumpărare etc.

Primul client, la acel moment, a fost echipa ASA Târgu Mureş. L-am convins pe domnul Cornel Cacovean,

30

preşedintele de atunci, să îmbrace echipa în echipament Joma. În 1999, după multă muncă, am avut o prima mare satifacţie, când FC Dinamo Bucureşti, echipă îmbrăcată în Joma, a câştigat titlul de campioană a României şi Cupa României. Cu un an înainte câştigase Cupa României tot în echipamentul furnizat de noi. La acel moment aveam deja colaborări cu mai multe echipe din Divizia A şi din ligile inferioare. În ultima perioadă am avut bucuria de a lucra nu numai cu echipe profesionite ci şi cu oameni profesionişti în tot ceea ce înseamnă fotbal. Am avut privilegiul de a cunoaşte oameni cum este Mihai Stoica.

Pentru mine este de departe un conducător exemplar în tot ce înseamnă activitatea fotbalistică şi un prieten adevărat! E drept că a avut şi oportunitatea de lucra într-un moment în care, ca şi proprietar, Dumitru Bucşaru i-a asigurat tot

ceea ce avea nevoie. Dan Petrescu asigura liniştea echipei, prin modul de pregătire şi exigenţa sa, astfel că Mihai Stoica putea lucru bine pe tot ceea ce însemna plan sportiv. Împreună pregăteam modelele echipamentului pentru noul sezon înainte cu 6-7 luni. În cantonamentele de iarnă eram împreună câteva zile şi stabileam culori, fonturi, numerotări, tot ceeea ce ţine de echipament şi designul acestuia. Astfel, le luam de pe cap conducătorilor şi antrenorilor, grijile şi „nebunia” dinaintea începerii campionatului, când foarte mulţi conducători se trezesc că au nevoie de echipament pentru antrenament, competiţie şi accesorii.

Rep.: Cât a fost succes asigurat de brand şi cât muncă?

Teodor Luca: Este adevărat că brandul Joma, prin calitatea echipamentelor, ne-a ajutat să ajungem aici, dar a fost şi munca noastră, seriozitatea. Mulţumirea celor de la FC Unirea ne-a recomandat şi pentru alte echipe importante. Aşa am ajuns la FC CFR 1907 Cluj.

Ceea ce noi dorim să facem ca distribuitori ei au reuşit pe plan sportiv. Tot timpul în top, cu multă muncă, seriozitate, o organizare impecabilă. Cu oameni profesionişti precum Arpad Paszkany, finanţatorul clubului, Iuliu Mureşan, preşedintele echipei campioane, şi mulţi alţi oameni din aceasta familie, CFR Cluj, care îşi fac bine treaba.

Revenind puţin la brand, ar fi de menţionat că în fiecare an Joma creşte, prin calitatea materialelor,

AFACERE modele noi, culori, diversitate. În fiecare catalog apar modelele care s-au vândut cel mai bine în anul anterior şi modelele noi. Astfel, cei care rămân la modelul anului anterior îşi pot face completări.

Am văzut recent la Braşov, la o echipă de juniori, treninguri pe care le-am vândut seniorilor în urmă cu mai mult de10 ani. Pentru noi, ca vânzări, nu e prea bine să ţină atât un echipament, dar ne bucură faptul că am oferit ceva de foarte bună calitate.

Referitor la colaborarea cu FC CFR 1907 Cluj.... Ei au contactat proprietarul, firma Joma Sport, din Spania, unde li s-a spus că în România suntem noi cei care le reprezentăm interesele. Am răspuns iniţiativei de a avea discuţii în vederea încheierii unui parteneriat.

Astfel am ajuns să lucrăm cu CFR 1907 Cluj. Am semnat în mai 2010 un contract pe o durată medie. Cei de la Joma sunt adepţii unor colaborări pe termen mediu şi lung, adică undeva spre 10-12 ani.

La Cluj am găsit un club foarte bine organizat. O organizare pe compartimente, cu oameni buni în fruntea fiecăruia. Toată munca lor, coroborată, duce la succesele pe care le vedem în tribună sau la televizor.

Dar ceea ce vedem la TV este un mic procent din munca imensă care se depune la un club serios! Ne bucurăm că la viitoarele succese avem şi noi un mic aport.

Un alt partener important din Liga I, unde putem lucra din timp pentru echipament, în linişte, organizat, este FC Gaz Metan Mediaş. Stabilitatea financiară şi oamenii potriviţi la locul potrivit ne ajută să lucrăm aşa cum trebuie cu gruparea medieşeană. Este şi cazul lui Corin Cindrea care, chiar dacă nu vine din lumea fotbalului ştie să lucreze cu profesionalim, cu inteligenţă, cu tact. Este exemplul de manager venit in fotbal!

Rep.: Ce strategie aveţi pentru zona Cluj sau pentru alte oraşe, în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerii?

Teodor Luca: Intenţia noastră, de la începutul colaborării cu CFR 1907 Cluj, a fost aceea de a avea şi puncte de vânzare a echipamentului sportiv, dar şi pentru timp liber. La capitolul timp liber e de precizat faptul că tot ce produce compania Joma Sport nu se referă numai la fotbal. Joma este din nou pe primul loc la vânzări, în Spania, la capitolul încălţăminte pentru fotbal în sală şi pentru alergare. De asemenea, are produse competitive pentru baschet, handbal, volei, tenis, atletism şi fitness.

Compania Joma recomandă fiecărui distribuitor ca pentru fiecare zonă a sa să lucreze cu persoane şi firme din zona respectivă, care cunosc cel mai bine şi modul de lucru din aceste locuri. În consecinţă, am decis să găsim parteneri locali, atât în Cluj-Napoca, cât şi în alte oraşe, cum ar fi Oradea, Baia, Mare, Timişoara, Arad, Braşov. Căutăm partenerii cei mai buni, care se pliază bine pe ceea ce dorim noi să facem şi care cunosc bine

www.transilvaniabusiness.ro

nevoile celor din oraşul în care trăiesc.

Este şi o oportunitate pentru posibilii investitoriparteneri ai noştri. Chiar dacă 2010 a fost un an dificil pentru mulţi, pot să vă spun că Joma Sport avut o creştere serioasă în această perioadă. Şi a reuşit acest lucru prin clasica metodă de atragere şi fidelizare a clientului, un raport calitate/preţ bun şi preţuri accesibile.

Pe pagina noastră de web www.esport.ro avem o serie de informaţii referitoare la activitatea noastră şi la produsele comercializate de noi, iar printr-o discuţie ulterioară putem detalia colaborarea cu cei interesaţi de un parteneriat cu Joma România.

Rep.: Ce alte proiecte aveţi pentru 2011?

Teodor Luca.: Cele mai importante eforturi le vom canaliza în direcţia aceasta, a găsirii de parteneri, deoarece avem solicitări de produse din diferite părţi ale ţării. Ar fi mult mai uşor şi mai bine să avem reprezentanţi şi în aceste zone. Încălţămintea pentru timp liber, alergare, tenis, fotbal în sală, ori pe gazon sintetic, sunt produse cu mare

căutare. Joma are multe soluţii optime pentru aceste segmente. Pentru terenul sintetic avem încălţăminte cu talpă specială, care nu alunecă pe zăpadă sau suprafaţă umedă. Toate aceste produse pot fi vizualizate pe site, iar prin intermediul viitorilor noştri parteneri sperăm să le punem la dispoziţia publicului din mai multe oraşe ale ţării.

Pentru noi e important ca oamenii să înţeleagă că nu ne ocupăm numai de fotbal. Echipe importante de baschet, volei sau handbal, jucători de tenis de câmp etc sunt echipate de Joma. În 2010, sloganul nostru este: „Joma, partenerul campionilor.” Un slogan inspirat, dacă facem referire la 1999-2000 – FC Dinamo Bucureşti, 2009 – FC Unirea Urziceni, 2010 – FC CFR 1907 Cluj, vorbind de fotbal, continuând cu FUTSAL City’Us Târgu-Mures, campioana României la futsal, şi FC Municipal campioana naţională la fotbal feminin, care e din Târgu Mureş. Şi de ce nu, FC Municipal Tirgu-Mureş, care a câştigat Seria a II-a Ligii secunde fotbal şi a promovat în Liga I, deci tot o campioană. Să nu uităm de Gaz Metan Mediaş, care, dincolo de faptul că este o grupare puternică, putem spune, este o campioană a fair-play-ului în Liga I de fotbal. În acest sens, cel mai bun exemplu este Cristi Pustai, care este cel mai vechi antrenor in funcţie din Liga I, care a ieşit în evidenţă prin comportamentul său de profesor, care nu se revoltă nici la televizor, nici împotriva arbitrilor sau a adversarilor.

Iată, în concluzie, putem spune că Joma este, cu adevărat, un partener al campionilor.

Florin Marcel Şandor

31

econoMie

Miele Braşov începe expansiunea în România Compania germană Miele, specializată în producţia de aparatură casnică de lux, a deschis, recent, la Braşov, cel de-al treilea magazin din afara capitalei sub marcă proprie. Magazinul este rezultatul unei colaborări cu compania braşoveană Neomine. Evenimentul face parte din strategia de extindere în România, compania propunându-şi ca până în 2012 să acopere cele mai importante oraşe ale ţării.

Magazinul este operaţional din luna noiembrie a anului trecut, tot atunci fiind deschise şi alte două facilităţi - la Cluj-Napoca şi la Arad. Dintre cele trei, potrivit directorului de vânzări al Miele Appliances România, Leo Popescu, „cel mai bine a mers cel de la Braşov". Investiţia în show-room-ul de la Braşov s-a ridicat la 60.000 de euro, iar cei doi parteneri vor să deschidă în primăvara acestui an şi un magazin la Târgu Mureş, unde investiţia se va ridica la 40.000 de euro. În magazinul din Braşov va fi disponibilă întreaga gamă de echipamente electrocasnice premium de ultimă generaţie destinate întreţinerii rufelor, aspiratoare şi aparate destinate întreţinerii podelelor, precum şi echipamente destinate bucătăriei. În prezent, produsele Miele sunt prezente în peste 40 de magazine din România, prin intermediul unui număr de 31 de parteneri. Leo Popescu a mai declarat că în acest an se aşteaptă la creşterea cifrei de afaceri a Miele Appliances România cu 50%.

Valentin Lupu, director de vânzări Neomine, a declarat că "dorim să le oferim braşovenilor mai mult decât un magazin de prezentare, vrem ca, cei care intră în locaţia noastră să experimenteze întregul concept Miele". În acest sens, în show-room se vor organiza periodic demonstraţii culinare prin care cei interesaţi vor vedea cum funcţionează echipamentele electrocasnice premium. Aceştia vor putea, de asemenea, să testeze cafetierele, maşinile de spălat rufe şi vase etc. „Prezenţa produselor Miele la Braşov reprezintă astfel o continuare firească a strategiei de extindere a prezenţei producătorului german la nivel naţional,

32

după ce, în anul 2009, Miele a ales să îşi extindă activitatea de producţie în Europa de Sud-Est, prin inaugurarea fabricii tot în judeţul Braşov, la Feldioara", se mai arătat directorul.

Noua fabrică de la Braşov Producătorul internaţional de aparatură electrocasnică, firma „Miele", a inaugurat, în 2009, în localitatea Feldioara din judeţul Braşov, noua sa unitate de producţie a componentelor electronice de comandă. În prezent, aici lucrează 90 de braşoveni, dar conducerea societăţii promite că în câţiva ani numărul acestora va creşte la peste 300, pentru a asigura personalul necesar producţiei de componente electronice.

Hartmut Hohaus, directorul general al Miele Tehnica,

spune că „decizia de a construi această fabrică a fost luată în urma creşterii vânzărilor şi a capacităţii suplimentare necesare determinate de aceasta. Miele produce în mare parte componentele şi unităţile electronice în regim propriu şi va focaliza know-howul referitor la produse în a doua fabrică de electronice a grupului, deschisă în Braşov. Fabrica de electronice de la sediul central din Guetersloh, care are 410 angajaţi, a ajuns la o limită de capacitate, într-un timp foarte scurt”. „Miele Tehnica" este a 12-a unitate de producţie a concernului familial şi a patra în afara graniţelor Germaniei, iar investiţia în noua fabrică însumează 24 milioane euro, informează Agerpres. Produsele fabricate la Braşov sunt destinate exclusiv pentru integrarea în aparatură "Miele".

Cu noua fabrică deschisă în judeţul Braşov, „Miele" este capabilă să producă toate piesele suplimentare de care are nevoie în regim propriu şi astfel, să garanteze standardele stricte de calitate, care sunt valabile pentru produsele „Miele" şi toate locaţiile companiei din întreaga lume.

Alt motiv care a stat la baza alegerii Braşovului a fost existenţa Universităţii „Transilvania" cu facultăţile de specialitate, unde sunt specializaţi o parte dintre viitorii angajaţi ai fabricii. Pe lângă acest argument se mai află legăturile rutiere şi viitoarea autostradă „Transilvania", noul aeroport internaţional care se va construi la Ghimbav.

Ovidiu VRÂNCEANU

ECONOMIE

E.ON mizează pe creşterea portofoliului verde în 2011 Cotele de piaţă ale E.ON Energie România, conform ANRE, nov.2010: Gaz: 43,24% pe piaţă reglementată; 4,72% pe piaţa liberă Electricitate: 13% piaţă reglementată; 3% piaţă liberă

Obiective E.ON în 2011 pe piaţa românească Obiectivele principale pentru E.ON România în 2011 sunt asigurarea securităţii şi siguranţei furnizării şi distribuţiei de energie, servicii mai bune pentru toţi clienţii şi dezvoltarea portofoliului verde. „Potenţialul pieţei de energie din România este ridicat, dar pentru valorificarea acestuia este nevoie de investiţii majore care nu pot fi realizate decât prin asigurarea unor condiţii de concurenţă loială, o legislaţie primară şi secundară clară, reglementări aplicate corect, condiţii necesare şi care la momentul de faţă nu sunt valabile în toate domeniile”, a subliniat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

Investiţiile E.ON au continuat în susţinut în 2010 În 2010, companiile E.ON de distribuţie de gaze naturale şi electricitate au investit circa 323 milioane lei în modernizarea reţelelor. Astfel, sistemul de distribuţie a gazelor naturale a fost reabilitat şi modernizat pe o lungime de 650 kilometri, din care 360 kilometri au fost înlocuiţi cu conducte noi, iar pentru 290 kilometri a fost aplicată protecţie catodică.

Totodată, reţeaua de gaze naturale a fost extinsă cu 240 kilometri pentru a permite racordarea de noi consumatori. Bugetul de investiţii alocat reţelelor de gaze naturale în 2010 a fost de 183 milioane lei. În ceea ce priveşte reţelele de distribuţie a electricităţii, din totalul bugetului de investiţii de circa 140 milioane lei aproximativ 80 milioane lei au fost investiţi pentru modernizarea sistemului de distribuţie, iar circa 45 milioane au fost utilizate pentru dezvoltarea reţelelor şi pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării noilor consumatori la reţea. Anul trecut au fost realizate lucrări de modernizare în 20 de staţii de transformare şi lucrări pentru îmbunătăţirea nivelului de tensiune în 78 de localităţi. Au mai fost efectuate lucrări de moder nizare a 122 kilometri de reţele aeriene de medie şi joasă tensiune.

De la intrarea pe piaţa din România, în anul 2005, E.ON a investit aproape 1,6 miliarde lei, majoritatea sumelor fiind direcţionate spre reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice.

www.transilvaniabusiness.ro

Activităţile de vânzare de gaze naturale şi de electricitate au fost comasate de conducerea grupului E.ON sub numele E.ON Energie România, începând din luna februarie a acestui an. Strategia de dezvoltare a noii companii a fost prezentată de Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, miercuri, 9 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Crowne Plazza Hotel din capitală.

Adunările Generale ale Acţionarilor E.ON Gaz România şi E.ON Moldova Furnizare au aprobat fuziunea activităţilor de vânzări de gaze naturale şi electricitate, în urma căreia Grupul E.ON, unul dintre cei mai importanţi investitori de pe piaţa energetică din România, a devenit şi din punct de vedere legal furnizor integrat de servicii energetice, deservind 20 de judeţe din România.

Numele companiei nou înfiinţată este E.ON Energie România, aceasta având următoarea structură a acţionariatului: E.ON România SRL (51%), Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (31,82%), Electrica SA (3,78%) şi Fondul Proprietatea SA (13,40%). Astfel, după doi ani de la demararea proiectului, E.ON devine şi din punct de vedere legal furnizor integrat de servicii energetice, deservind 20 de judeţe din România.

Potrivit directorului general al E.ON România, obiectivele principale ale companiei sunt continuarea planurilor de consolidare a poziţiei E.ON pe piaţa de furnizare de energie din România prin dezvoltarea portofoliului de clienţi şi asigurarea securităţii furnizării de gaze naturale şi electricitate pentru consumatori. „Beneficiile fuziunii constau într-o poziţionare mai bună faţă de competitori şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea afacerii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, dezvoltarea de noi produse adaptate nevoilor clienţilor, angajarea forţei comune de vânzări, precum şi centralizarea managementului de vânzări”, a afirmat Frank Hajdinjak.

Presiunea pe ANRE Totodată, Frank Hajdinjak a subliniat că E.ON Energie România îşi va concentra eforturile în perioada următoare pentru a fi recunoscută ca furnizor de soluţii energetice competitive şi de încredere şi în afara zonelor tradiţionale de activitate, una dintre principalele provocări pentru E.ON Energie România rămânând situaţia dificilă a activităţii de furnizare a gazelor naturale, întrucât preţul de achiziţie al gazelor nu este acoperit prin preţul final reglementat pentru consumatorii captivi. „Astfel, pe parcursul anilor 2009 şi 2010 nivelul costurilor neacoperite au depăşit 400 de milioane lei, iar potrivit prognozelor noastre situaţia va continua şi în primul trimestru al acestui an, când se estimează acumularea a noi costuri de peste 240 milioane lei. Suntem convinşi că o soluţie inteligentă care să ajute economia să crească, să ajute operatorii din regiune, dar care să protejeze şi consumatorii vulnerabili trebuie şi poate fi găsită”, a afirmat Frank Hajdinjak, care a solicitat ANRE revizuirea situaţiei actuale. „Nu este nici sustenabil şi nici acceptabil ca activitatea E.ON de furnizare gaze să înregistreze în mod constant pierderi”, a arătat Frank Hajdnijak. În prezent, compania E.ON Energie România are 590 de angajaţi.

Alex TOTH

33

ISTORIE FRANCMASONERIA TRANSILVĂNEANĂ (II)

CONEXIUNEA ROZICRUCIANĂ Rozicrucianismul a avut un rol esenţial în apariţia francmasoneriei moderne, şi, din această perspectivă, prezenţa simbolisticii rozicruciene în gradele superioare ale ritului scoţian antic şi acceptat este departe de a fi întâmplătoare. omas de Quincey afirma chiar, în 1824, că ceea ce înţelegem astăzi prin francmasonerie nu este, în realitate, decât rezultatul transplantării, reinterpretării şi rebotezării rozicrucianismului în Anglia secolului al XVII-lea.

În acelaşi timp, după cum arată Frances Yeates (1899-1981), apariţia rozicrucianismului european a fost puternic influenţată de hermetismul englez, în special de opera şi activitatea marelui mag al epocii elizabetane, savantul şi hermetistul John Dee (1527-1608). La rândul său, Răzvan Theodorescu consideră că începuturile istoriei francmasoneriei „speculative” (în care meditaţia filosofică şi implicarea în proiectele sociale se desprinseseră deja de activitatea „operativă” a corporaţiilor medievale) trebuie căutate în zorii veacului al XVIIlea, şi că acestea nu au fost străine de mişcarea rozicruciană.

O constatare cu atât mai importantă pentru istoria noastră cu cât, după cum o dovedesc cercetările recente, Transilvania a fost conectată, de la bun început, la însăşi esenţa mişcării rozicruciene. În primul rând, trebuie să spunem că rozicrucianismul a avut o componentă politică, exprimată prin constituirea coaliţiei antihabsburgice care a reuşit în anul 1619 să-l instaleze pe tronul Boemiei pe Frederic al V-lea, „regele de iarnă”. În cadrul acestei alianţe, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629) a fost cel mai apropiat şi mai eficient aliat al lui Frederic al V-lea, singurul care a fost pe punctul de a reuşi, în anul 1619, să cucerească Viena şi să dea o cu totul altă turnură marelui conflict european cunoscut sub denumirea de

„Războiul de 30 de ani”. Chiar după dezastruoasa înfrângere de la Muntele Alb (1620), şi recucerirea Boemiei de către armatele habsburgice, Bethlen a rămas unul dintre principalii sprijinitori ai cauzei protestante, cu puternicele sale implicaţii rozicruciene.

ISTORIE Bethlen, protectorul din urmă Într-o perioadă în care marele conflict european declanşase un adevărat exod al literaţilor şi savanţilor din universităţile în care fermentase mişcarea rozicruciană, Bethlen s-a dovedit unul dintre cei mai generoşi protectori ai unora dintre cei mai mari savanţi ai epocii, devenind fondatorul Colegiului Academic de la Alba Iulia, al cărui model ideal pare să fi fost acela al Colegiului rozcrucian al Sfântului Spirit. Documentele esenţiale ale rozicrucianismului sunt, după cum se ştie, două manifeste apărute în 1614 şi 1615, mai cunoscute sub denumirile lor prescurtate: Fama Fraternitatis şi, respectiv, Confessio Fraternitatis. Primul dintre aceste manifeste, redactat de Johann Valentin Andreae şi descris, ulterior, de însuşi autorul său ca fiind un ludibrium („farsă”), îşi găseşte sursele de inspiraţie în Kabbala şi opera lui Paracelsus, criticând în schimb sistemul aristotelic şi medicina galenică.

Spre deosebire de Fama, cel de al doilea manifest, Confessio Fraternitatis, pe carea Andreae nu şi l-a asumat niciodată, este expresia unui program ştiinţific şi ideologic aparent închegat, ale cărui teme principale sunt redescoperirea limbajului adamic, descifrarea temeinică şi riguroasă a marii cărţi a naturii, tematica apocaliptică şi, mai cu seamă, importanţa acordată studierii Bibliei, „compendiumul şi chintesenţa întregii lumi”.

Spre deosebire de Fama, care este opera unui autor

(sau grup) entuziast, Confessio Fraternitatis este o scriere mai temperată şi precaută, dar, în acelaşi timp, mai erudită. Ea a fost redactată, fără îndoială, de savanţi enciclopedişti şi biblicişti, de specialişti ai limbajelor universale, de hermetişti şi astrologi preocupaţi de tematica apocaliptică. Cel mai important enciclopedist european al epocii era Johann Heinrich Alstedius (1588-1638), profesor la Colegiul Academic din Herborn, care era, în acelaşi timp, un hermetist de anvergură şi unul dintre cei mai faimoşi apocaliptologi ai epocii. Cel mai mare specialist în problema limbajului universal era Johann Heinrich Bisterfeld (1605-1655), unul dintre discipolii lui Alstedius. Atât unul, cât şi celălalt au fost chemaţi de Bethlen la Alba Iulia, pentru a prelua conducerea Colegiului Academic întemeiat în 1622. Cei doi, Alstedius şi Bisterfeld, vor fi, succesiv, rectorii colegiului transilvănean timp de peste un sfert de secol. Este, oare, posibil ca Bethlen să fi ignorat faptul că cei doi savanţi se numărau printre presupuşii iniţiatori ai mişcării rozicruciene?

O predicţie apocaliptică Prin aducerea celor doi profesori, Transilvania şi colegiul său academic a câştigat un prestigiu de care este puţin probabil să mai fi beneficiat vreodată vreuna dintre universităţile care au funcţionat pe teritoriul României. Alstedius, în special, era unul dintre cei mai mari enciclopedişti ai epocii sale şi, de asemenea, unul dintre cei mai buni cunoscători ai Bibliei din lumea europeană a timpului său.

Printre operele care i-au asigurat faima se numără Triumphus bibliorum sacrarum seu Encyclopaedia biblica, apărută la Frankfurt, în 1625 – cea dintâi enciclopedie biblică, studiată în ţările reformate timp de mai bine de două secole. Studiul Bibliei, astrologiei şi Kabbalei l-au condus pe Alstedius la concluzia – extrem de importantă pentru evoluţia ulterioară a rozicrucianismului – că începutul ultimului Mileniu dinaintea Apocalipsei urma să aibă loc în anul 1694 (sfârşitul lumii urmând, aşadar, să se producă cu o mie de ani mai târziu, în 2694). A fost, probabil, cea mai influentă predicţie apocaliptică europeană a secolului al XVII-lea. Printre apropiaţii lui Alstedius, se numără nu doar alchimistul englez Robert Fludd, ci şi Christoph Besold, prieten apropiat al lui J. V. Andreae, figură cheie a manifestelor rozicruciene, sau studentul său de la Herborn, filosoful Jan Amos Comenius. În ceea ce-l priveşte pe Bisterfeld, succesorul lui Alstedius la conducerea Colegiului din Alba Iulia,

acesta era unul dintre cei mai mari specialişti europeni în problema limbajului universal – o altă insistentă preocupare a rozicrucienilor. Una dintre lucrările sale fundamentale, Alphabeti philosophici libri tres, retipărită postum la Leiden, în 1661, a exercitat o influenţă nemijlocită asupra rozicrucianului Leibnitz, fondatorul Academiei din Berlin.

Unul dintre marii diplomaţi ai epocii rakocziene, aflat în legături directe cu Samuel Hartlib, fondator al celebrei Royal Society (Academia Britanică), dar şi cu numeroase capetele încoronate ale epocii sale, Bisterfeld era considerat unul dintre cei mai importanţi duşmani europeni ai Habsburgilor, care au pus la cale în repetate rânduri asasinarea sa. Bisterfeld era însă, în acelaşi timp, un filosof hermetic cu înclinaţii către experimentul magic şi alchimic, fiind văzut de contemporani ca un magus al curţii princiare transilvănene.

Au reuşit Alstedius, Bisterfeld sau Martin Opitz, alături de ceilalţi profesori ai Colegiului din Alba Iulia, împreună cu alte personaje celebre ale epocii, între care îl vom mai aminti pe Albert Szenci Molnár, să constituie în Transilvania o societate rozicruciană care să urmeze modelul ideal propus de manifeste? Există vreun element de continuitate între rozicrucianismul transilvănean al epocii bethlenian-rakocziene şi francmasoneria secolului al XVIII-lea? Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem în numerele viitoare.

Tudor Sălăgean

ENERGIE 40 de ani de excelenţă a Sucursalei Hidroconstrucţia Ardeal

Ultima sută de metri la Răstoliţa Datorită profesionalismului echipelor sale, Sucursala „Ardeal” a Hidroconstrucţia a primit de-a lungul timpului mai multe proiecte de anvergură. Sfârşitul anilor 80 a însemnat începerea lucrărilor la unul dintre proiectele majore în România, amenajarea Răstoliţa. Au trecut peste 20 de ani de atunci, şi marele baraj încă nu e gata, din cauza finanţării sporadice din partea Guvernului. Dar nici mult nu mai este până la capăt, ne dezvăluie unul dintre pilonii de bază ai investiţiei, inginerul Emil Farago, şeful de şantier de la Răstoliţa.

Istoria amenajării Răstoliţa începe cu studii hidrologice şi hidrotermice făcute prin anii 60, 70, cu variante de amenajare a afluenţilor de pe malul drept al Mureşului, în zona Bistra, Răstoliţa, Lunca Bradului, propuse în 1988-1989. „Demarată în 1989, amenajarea Răstoliţa a fost gândită cu un dublu scop energetic, producerea de energie electrică şi crearea unei rezerve de apă pe Valea Răstoliţei, care să ajute la debitul râului Mureş. Pe de-o parte să atenueze viiturile de primăvară sau a debitelor mari de apă a afluenţilor care se varsă în Mureş, şi în acelaşi timp să creeze un

rezervor pentru condiţii de secetă, să asigure un debit minim de apă pe râul Mureş. Scopul cel mai important a fost, evident, producerea de energie electrică”, povesteşte Emil Farago, cel care a vegheat construirea barajului în ultimele decenii.

Unde a ajuns Hidroconstrucţia Iniţial, investiţia de la Răstoliţa a fost gândită ca o centrală pe malul drept al Mureşului, în zona Borzia,

„Finalizarea investiţiei va însemna încă o mare lucrare de acest gen dusă cap – coadă de Hidroconstrucţia. Tot ce înseamnă investiţii hidroenergetice importante în România sunt făcute de această companie, dovadă a calităţii şi profesionalismului ei!

Emil Farago, responsabilul Hidroconstrucţia pentru amenajarea Răstoliţa

36

în amonte spre Răstoliţa, care să producă energie cu două grupuri pe aceeaşi hidrocentrală, cu două turbine. Au fost gândite grupuri de 25.000 de MW, dar ulterior proiectanţii au revenit asupra ideii şi acum sunt două grupuri de 18.000 de MW, pornind din punctul centralei spre amonte, pe firul principal, partea de centrală cu o aducţiune principală de aproximativ 8,5 kilometri până pe Valea Răstoliţei, zona Vălcăliţa, unde se află priza de apă. În aval de această priză e un baraj cu o înălţime de aproximativ 110 metri şi un volum aproximativ de umplutură de 3,2-3,5 milioane metri cubi de apă. Acesta este firul principal, pe lângă care mai sunt două aducţiuni secundare, care captează apele unor afluenţi pe malul drept al Mureşului, aducţiunea Ilva de 6 kilometri, şi aducţiunea de vest cu captarea parţială a cursurilor de apă Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare, Vişa cu debuşare în aducţiunea principală.

2012, punerea parţială în funcţiune Potrivit lui Emil Farago, istoria amenajării de la Răstoliţa e lungă şi complicată. A fost o perioadă de început, primii doi ani după Revoluţie, când s-a lucrat din plin, după care ritmul lucrărilor a scăzut semnificativ. Important este că nu s-a renunţat la lucrare. „Acum se află pe lista lucrărilor cu punere în

ENERGIE

funcţiune într-un termen nu mediu ci scurt, respectiv punerea parţială în funcţiune în 2012, în condiţiile în care se asigură finanţare. Sunt şanse să facem acest lucru. În ultimii ani s-a asigurat o finanţare semnificativă şi am înaintat mult cu studiile fizice. În momentul de faţă, luînd-o din aval spre amonte, centrala ca şi parte de construcţie este finalizată mai puţin partea de finisare.

S-a început deja montarea utilajelor în centrală.

Aducţiunea principală e în fază de curăţenie, în ce priveşte cei 8 kilometri de galerie. Cota intermediară a barajului este finalizată în proporţie de 99 la sută, urmează în acest an să înceapă etapa de etanşare. În ramura vest sunt excavaţi şi betonaţi 4 kilometri iar în ramura est sunt excavaţi 800 de metri. Punerea în funcţiune este programată în 2012, undeva pe la mijlocul anului, şi probabil, spre finalul anului viitor, un grup va produce e nergie electrică la Răstoliţa” a precizat Emil Farago.

Farago, de la hidro la agro Mureşenii au auzit de Emil Farago – pomicultorul, cel mai mare producător de mere din România.

Puţini ştiu însă că şi construcţiile hidro reprezintă una dintre marile sale pasiuni. „Lucrez în domeniul hidroenergetic din 1984, şi până în 2000 am activat doar pe partea de construcţii. Mi-a plăcut şi sunt pasionat de lucrările hidroenergetice. La Răstoliţa sunt din noiembrie 1989, la două trei

www.transilvaniabusiness.ro

luni după ce a început amenajarea. Pe atunci erau două şantiere, unul pe partea energetică şi unul pe partea de acumulare. Partea de agricultură a apărut ca şi o oportunitate de a investi după care s-a tranformat în pasiune, sigur, cuplată şi cu componenta de câştiguri materiale. Încerc să echilibrez cele două activităţi, să fac faţă ambelor şi până în prezent am reuşit” susţine Farago.

Cel mai lung proiect aflat în derulare Este investiţia de la Răstoliţa una din cele mai importante realizate vreodată în judeţul Mureş? Emil Farago crede că da, poate doar comparabilă cu construcţie Azomureşului. „Nu ştiu ce a însemnat Azomureşul ca şi dimensiune în ce priveşte costurile, dar sunt sigur că investiţia de la Răstoliţa va fi proiectul cu perioada de realizare cea mai lungă.

Chiar dacă în 2012 se finalizează un grup sau două şi intră în funcţiune, cu un baraj minim energetic, care înseamnă o lăţime a barajului de 60 de metri, probabil că mai durează înca 3-4 ani până la finalizarea în întregime a investiţiei, deci vorbim abia de 2015 ca termen final. Asta va însemna 27 de ani de muncă la acest obiectiv. Enorm. Amenajarea putea fi realizată în maximum 6-7 ani, dacă ar fi existat finanţare continuă” a mai spus Farago.

Alin Zaharie

37

ECONOMIE

Premium Aerotec a început producţia la Braşov

Premium AEROTEC a început producţia de piese pentru avioane Airbus în noua fabrică de la Ghimbav, judeţul Braşov. Deocamdată au fost create 300 de locuri de muncă, dar la finele anului, odată cu finalizarea celei de-a doua etape de dezvoltare, se speră ca la fabrica din Ghimbav să lucreze 500 de muncitori.

Prima etapă de construcţie a fabricii a demarat în luna mai a anului trecut, iar odată cu finalizarea acesteia sau creat 300 de locuri de muncă pentru personal ca lificat. Deocamdată fabrica are 100 de persoane angajate, urmând să continue angajările în perioada următoare. Potrivit comunicatului, „în noua locaţie vor fi fabricate şi montate piese metalice pentru toate programele Airbus (familia A320, A330/A340, A380)", urmând ca noua unitate de producţie să fie complet integrată în lanţul de producţie al fabricilor germane ale Premium AEROTEC, situate în Augsburg, Bremen, Nordenham şi Varel. „Alegerea unei locaţii noi este întotdeauna o decizie strategică şi pe termen lung"" , a declarat, în comunicat, Dieter Meiners, Chief Operating Officer al Premium AEROTEC şi totodată Administrator al filialei Premium AEROTEC S.R.L. „Pentru dezvoltarea tehnologică a partenerului UE, România, prezenţa noastră contribuie la consolidarea durabilă a industriei aviatice", a mai spus Meiners.

Potrivit acestuia, în regiune există destul personal ca lificat în construcţie de aeronave care "ne permite să oferim pe termen lung produse europene de înaltă calitate la preţuri internaţionale". Meiners a mai declarat că prin luarea deciziei de construire a unei fabrici în România "am reuşit să păstrăm toate locurile de muncă din unităţile noastre germane de producţie şi, în acelaşi timp, să creăm altele noi aici", crescând astfel competitivitatea companiei la nivel mondial.

Extinderea producţiei Premium AEROTEC vizează extinderea producţiei printr-o a doua etapă de construcţie, planificată să

38

înceapă deja în 2011. La finalizarea ei, în halele mo derne de producţie vor lucra pentru liderul european din domeniul de aerostructuri aproximativ 500 de angajaţi. Activitatea noii fabrici din Ghimbav se bazează în mare parte pe comenzi plasate până recent unor subfurnizori din spaţiul european. Locaţia Premium AEROTEC se află în imediata apropiere a IAR Ghimbav şi a filialei Eurocopter din România.

Investiţia anunţată de nemţii de la Premium Aerotec, parte a concernului EADS, la Ghimbav se ridică la 45 de milioane de euro. Alte 45 de milioane de euro ar urma să fie inves tite de partenerii şi furnizorii săi, anunţau autorităţile în luna martie 2010, odată cu semnarea contractului real de superficie prin care IAR Ghimbav "închiria" o suprafaţă de şase hectare firmei germane.

Cifră de afaceri de 700 de milioane de euro, în următorii zece ani În primăvara anului trecut, reprezentanţii Premium Aerotec anunţau că fabrica de componente pentru aeronavele Airbus va genera, în următorii zece ani, o cifră de afaceri de 700 milioane de euro şi va crea 700 locuri de muncă.

Ajutorul de stat acordat pentru Premium Aerotec pentru această investiţie se ridică la 21,3 milioane de euro, care va fi acordat eşalonat, pe măsură ce se rea lizează investiţia.

Premium AEROTEC GmbH are peste 6.000 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,1 miliarde euro în 2009. Activitatea de bază o constituie dezvoltarea şi

„Alegerea unei locaţii noi este întotdeauna o decizie strategică şi pe termen lung (...). Pentru dezvoltarea tehnologică a partenerului UE, România, prezenţa noastră contribuie la consolidarea durabilă a industriei aviatice" Dieter Meiners, Chief Operating Officer al Premium AEROTEC, Administrator al filialei Premium AEROTEC S.R.L producţia de structuri compozite din metal şi fibre de carbon pentru industria aerospaţială, precum şi a dispozitivelor şi sistemelor de fabricaţie aferente. Compania are unităţi de producţie în Augsburg, Bremen, Nordenham şi Varel pe teritoriul Germaniei şi în Ghimbav, judeţul Braşov, în România.

Ovidiu VRÂNCEANU

eveniMent

România, degustată la Biofach Nürnberg 2011 Cele mai importante companii din domeniul agriculturii ecologice din întreaga lume s-au reunit, în perioada 16-19 februarie la Nürnberg, în Germania, în cadrul târgului de produse specifice Biofach 2011. Din delegaţia României a făcut parte şi Mihai Grigoraş, fondatorul “Eco Market Transilvania”, o companie privată construită pentru a oferi fermierilor cu certificat ecologic şansa de a-şi desface produsele direct către consumatorii din spaţiul european. Antreprenorul român a avut amabilitatea de a acorda un interviu pentru Transilvania Business.

Reporter: Aţi fost prezent la Biofach 2011. În ce calitate?

Mihai Grigoraş : Am fost prezent la acest târg în dublă calitate, ca şi expozant cu firma Eco Market Transilvania SRL, precum şi ca vicepreşedinte al Asociaţiei EcoR Partener, o asociaţie care militează pentru promovarea şi marketingul produselor ecologice certificate.

cultura românească nu e industrializată. Aici mă refer la compoziţia chimică pe hectar, care este destul de redusă.

Agricultura bio e una dintre puţinele zone în care nu există un prejudiciu de imagine vizavi de produsele româneşti.

De asemenea e un domeniu care dezvoltă şi arii colaterale, aici mă refer la un turism rural, la o dezvoltare durabilă a spaţiului rural şi protecţia mediului.

Rep.: Ce reprezintă la nivel mondial acest târg?

M.G.: Biofach este cel mai mare târg de produse ecologice din lume, însă are un caracter tehnic, nu e destinat vânzării.

Aici se întâlnesc cererea şi oferta atât a materiei prime semiprocesate cât şi a produselor finite din întreaga lume.

Germania este în momentul de faţă cea mai mare piaţă de profil din lume, cu o valoare de 6 mld. euro.

Rep.: La Biofach 2011 aţi fost şi translator pentru Adrian Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. V-a permis acest lucru să aveţi o privire mai amplă asupra acestui târg?

M.G.: Da, deoarece îi cunosc pe majoritatea actorilor din domeniul agriculturii ecologice. Pentru mine a fost a 10-a participare la acest târg, iniţial am participat împreună cu partenerii noştri din Austria, şi în 10 ani de zile ajungi să cunoşti pe mulţi din cei care activează în acest domeniu.

Fiind traducător, am avut ocazia să particip alături de Adrian Rădulescu la Conferinţa interministerială, care avut loc la Biofach pentru prima dată, sub patronajul ministrului Agriculturii din Germania. A fost o discuţie extrem de interesantă prin care ne-am putut da seama încotro bate vântul în următorii 5 ani de zile în Europa.

Rep.: Cum s-a prezentat România la Biofach 2011?

M.G.: A fost o prezenţă în creştere, atât în ce priveşte numărul de firme, 16 la număr, cât şi al spaţiului de expunere. Majoritatea firmelor româneşti prezente au fost pentru a doua sau a treia oară la acest târg, dar am avut şi câteva firme care au fost prezente în premieră.

Rep.: Cum au fost primite produsele româneşti?

M.G.: Mierea românească certificată ecologic este deja cunoscută şi are o piaţă bună. La mare căutare sunt materiile prime agricole, cereale, oleaginoase, precum şi fructele de pădure şi ciupercile.

Rep.: Sectorul bio poate reprezenta o şansă pentru România?

M.G.: Poate fi o şansă din mai multe puncte de vedere. În primul rând avem posibilitatea de a dezvolta acest sector al agriculturii, datorită faptului că în mare parte agri-

Rep.: Şi cum bate vântul pentru România?

M.G.: Perspectivele pentru România depinde de noi în primul rând. Fără discuţie, o dată cu introducerea plăţilor directe pentru sectorul ecologic va face ca interesul pentru agricultura ecologică să crească. Cred că acest sector este unul în creştere, plus că şi piaţa internă este una în dezvoltare, şi depinde de noi cum să consolidăm această piaţă internă.

Rep.: Potenţial există. Unde ne situăm în ce priveşte

agricultura ecologică?

M.G.: Suntem undeva la 1,5 la sută în ce priveşte suprafaţa agricolă totală a României, mult sub media europeană.

Suntem un producător de materii prime, marea majoritate a producătorilor de la noi livrează la export în proporţie covârşitoare de 99 la sută. Avem o piaţă internă de produse ecologice certificate tânără şi imatură. Suntem la început şi e oarecum explicabil acest lucru, deoarece producătorii din România nu sunt încă convinşi de potenţial şi nu fac eforturile necesare pentru a avea o gamă de produse ecologice.

Rep.: Ce loc ocupă pe piaţa românească firma pe care o reprezentaţi?

M.G.: Eco Market Transilvania este una din cele mai vechi firme din România care comercializează produse ecologice en gros. Suntem pe piaţă din 2004, am participat la majoritatea proiectelor de dezvoltare din acest domeniu, suntem membri fondatori în asociaţiile de profil. Am dezvoltat multe proiecte în sudul şi vestul ţării, pentru care facem marketing. Ne-am implicat şi cu alte proiecte, avem câteva game europene de produse certificate ecologic şi câteva game autohtone pe care le desfacem în magazine şi cu care vrem să pătrundem şi pe piaţa supermarketurilor.

Rep.: Cum e structurată firma Eco Market Transilvania?

M.G.: Sediul central al firmei este la Cluj, avem un birou la Constanţa şi Bucureşti. Pentru cei din Transilvania care sunt interesaţi de acest domeniu, le stăm la dispoziţie cu biroul din Cluj, avem două persoane în teritoriu, care pot oferi relaţii clienţilor, unul la Oradea şi unul la Reghin, judeţul Mureş. În Transilvania avem destul de puţin din păcate, datorită faptului că în această zonă fermele sunt în general foarte mici, iar opinia românilor de a se asocia este una negativă. Ne-am dori în zona Transilvaniei să facem câteva proiecte în special pe partea de legumicultură, şi în zona centrală a Transilvaniei să ne axăm şi pe sectorul cerealelor.

A consemnat Alin ZAHARIE

www.transilvaniabusiness.ro

39

OPINIE

Virtuţile trigonometriei Vizita la Washington a preşedintelui chinez Hu Jintao, la scurt timp după cea a vicepremierului Li Keqiang în trei state europene, în luna ianuarie 2011, a demonstrat că nu se poate vorbi de binomul economic global China – U.E., fără a lua în calcul şi Statele Unite, superputerea numărul 1 a lumii.

Triunghiul are multe virtuţi: trepiedul nu se clatină niciodată, planul infinit se defineşte prin trei puncte, într-o familie cu 3 membri, al treilea devine punct de echilibru între ceilalţi doi etc.

Lăsând metafora la o parte, dar şi diplomaţia odată cu ea, discursul despre cele trei puteri globale se polarizează pe două paliere diametral opuse: China apropie, sau China dezbină Statele Unite şi Europa.

“Divide et impera” ar putea fi deviza chineză după unele opinii. Dintr-o altă perspectivă, Europa şi Statele Unite, ca vechi aliaţi, strâng rândurile în faţa unui nou competitor economic. Un bun exemplu este cel din 2004, când U.E. a renunţat la intenţia de ridicare a embargoului la exportul de arme spre China, după ce Statele Unite atenţionaseră că armele ar putea fi folosite împotriva Americii într-un conflict în Taiwan.

Relaţia triunghiulară ar merita să fie decelată sub multiplele sale aspecte, din perspectiva fiecărei componente în parte, ţinând cont că în fiecare din cele 3 „combinări de trei luate câte două”, există o înţelegere specifică şi o altă ordine de priorităţi, congruente cu interesele naţionale.

S-ar putea aborda, astfel, interesele U.E. versus China – S.U.A., într-o ecuaţie în care Europa, în declin ca forţă globală, schimbă paradigma faţă de puterea chineză în creştere, îndulcind criticile anterioare şi neglijându-şi aliatul tradiţional. Apropierea chinoamericană poate da fiori europenilor, întrezărind o guvernare a afacerilor globale de tip G-2, din care ei să fie excluşi.

Se pot scruta interesele U.E. şi S.U.A. versus China, în formula în care se acordă premiul Nobel pentru pace dizidentului Liu Xiaobo. Binomul transatlantic a condamnat China, de asemenea, pentru executarea tra ficantului de droguri britanic Akmal Shaikh. Din acelaşi unghi, acţiunile antidumping la O.M.C. coagulează o alianţă euro-americană menită să contracareze agresivitatea exporturilor chineze.

Comunitatea de interese sino-europene versus S.U.A. poate reliefa realitatea în care China, prin achiziţia de datorii suverane, oferă un colac de salvare eurozonei, eliminând pericolele ce planează asupra monedei unice şi şubrezind astfel poziţia globală a dolarului

40

ca monedă de rezervă. Mai mult, din acest unghi China poate cere, la schimb, presiuni din partea Europei asupra Americii, în ridicarea embargoului la exportul de arme. Tot dovadă a coalizării sino-europene versus S.U.A. este şi realitatea mai veche prin care China încearcă să contrapună Uniunea Europeană Statelor Unite, un exemplu grăitor fiind achiziţia în ultima decadă de aeronave Airbus, în loc de Boeing, deşi în ianuarie 2011 s-a anunţat revenirea şi la achiziţii de avioane americane.

Cei cu pasiunea filigranului chinezesc pot dezvolta cu acurateţe “combinările de trei luate câte două”, însă trebuie să recunoaştem că acest “versus”, pe care l-am folosit în contrapunerea grupărilor de doi în raport cu al treilea, nu are nici un fel de conotaţii ireconciliabile, atâta vreme cât toţi trei actorii se află în aceeaşi barcă globală, unde trebuie nu numai să supravieţuiască, dar chiar să trăiască bine. Pentru întreaga lume, rezultanta geometrică a celor trei vectori globali şi-ar îndrepta săgeata spre prosperitate.

Ar fi de adăugat şi analiza dialogului Chinei cu fiecare stat membru al U.E., raportat la interesele S.U.A. Se ştie că, la fel ca şi Rusia în materie de energie, „puterea din umbră a lumii” se simte pe anumite dosare mai confortabilă să dialogheze direct cu Germania, Franţa, Marea Britanie sau alte state, unde dispune de pârghii suplimentare, cu rezultate suplimentare.

Este demnă de citat, în acest context, recenta afirmaţie a preşedintelui chinez: „Actualul sistem valutar internaţional este un produs al trecutului”. Consensul de la Beijing, ca alternativă a consensului de la Washington, nu este o idee nouă, însă aserţiunea liderului chinez o readuce în prim plan, ca premisă a unei noi arhitecturi financiare globale. Deja, în marja summitului G-20 de la Seul, preşedintele Băncii Mondiale, Bob Zoelick, a propus un sistem coordonat de valute flotante, din care să facă parte şi yuanul chinezesc, după ce la summit-ul precedent, la Toronto, Dominique Strauss-Khan, directorul general al F.M.I., anunţase că ia în considerare introducerea monedei chinezeşti în coşul valutelor care formează drepturile speciale de tragere (DST). În plan bilateral, menţinându-ne în sfera terminologiei matematice, s-ar putea aprofunda „permutările”

pe podiumul triunghiului global, cu detalii istorice pentru fiecare din cele 6 variante posibile, în diverse secvenţe temporale.

Există o serie de elemente ale raporturilor sino-americane care pot lăsa indiferentă Uniunea Europeană.

Nemulţumirea Beijingului că Washingtonul ar tipări prea mulţi dolari, şi invers, nemulţumirea americanilor că yuanul este mult subevaluat ar fi doar vârful aisbergului. Pe europeni mai puţin îi interesează realitatea că 800 mld. $ din datoria Statelor Unite de aproape 1.300 mld. $, se află în China, sau că majoritatea produselor manufacturate de pe piaţa americană au provenienţă chineză.

Mai în profunzime, se pot decela corelaţii şi mai ample, de dimensiunea părţii ascunse a aisbergului.

Din ţesătura unor asemenea permutări nu ar lipsi nici chiar pericolul unei noi crize economice, aşa cum îl intuieşte economistul Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.

O nivelă cu bulă de aer aşezată pe masa cu cele trei picioare, S.U.A., China şi U.E., confirmă schimbarea de paradigmă, sub impactul creşterii vertiginoase a Chinei, repoziţionând planul descris de cele trei puncte. În mod evident, ordinea globală care fusese dominată de Occident se înscrie pe un trend de schimbări, iar rolul Statelor Unite de unică superputere globală se disipează treptat, deşi deocamdată PIB-ul Chinei se situează la doar puţin peste o treime din cel al S.U.A. Plecând de la pericolul unei noi crize, sesizat de profesorul Krugman, putem înţelege că trepiedul nu se clatină niciodată, dar se poate răsturna, in extremis.

Radu Şerban Ministru plenipotenţiar Ambasada României la Londra