Transilvania Business 8 by Transilvania Business

pag.

29-31

Cum se vând maşinile în 2011?

pag.

Austriecii de la Strabag cuceresc Transilvania

Revistă economică / Tipărită în 8200 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

director fondator Aurelian GRAMA Nr. 8 / An II / 22 aprilie -23 mai 2011

De ce a explodat Creativemonkeyz.com? pag.

26-27

pag.

5-9

Porţile aeriene ale Ardealului Preţ: 5 lei pag.

Nexte Bank. Reinventarea produsului bancar

ESENțIAL Chinezii şi injecţia cu miliarde Totul a început, la modul mai serios, cu autostrada suspendată promisă bucureştenilor de Sorin Oprescu în 2008. A continuat cu declaraţii privind intenţiile de a investi în sectoare cum ar fi cel energetic, mineritul, alimentaţia publică, construcţii, servicii publice. A fost vorba apoi despre marea investiţie de 1 miliard de la Tarniţa, judeţul Cluj. Apoi de cea de la Someş Dej, de 350 milioane euro. Apoi intenţii la Transelectrica şi la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Totuşi, n-am văzut încă niciun chinez care să treacă la fapte în România, în afară de micii proprietari de restaurante şi de vânzătorii de tenişi, izmene şi maiouri din en-gros Europa. Ce mai aşteaptă? Invitaţii au existat din partea statului român. Acum un an, după momentul expoziţiei mondiale de la Shanghai, miniştrii Elena Udrea şi Teodor Baconschi au făcut dese şi adânci plecăciuni spre statul chinez, căci acesta este marele investitor din spatele marilor companii care dispun de lichidităţi. În ultimii doi ani au existat mai multe contacte cu China decât cu Rusia, situată mult mai aproape şi cu interese mult mai complexe în România şi în Europa. La mijlocul lunii aprilie 2011, ca să mai dăm un exemplu, premierul Emil Boc a lansat un apel către investitorii chinezi să ia parte la proiectele de tip publicprivat care vor fi iniţiate în România, în construcţia de autostrăzi, poduri, hidrocentrale sau agricultură. Tot în acea perioadă, o ştire care a fiert la foc mic întreaga Europă, spunea că fond de investiţii patronat de statul chinez are disponibili 300 de miliarde dolari pentru Europa. Şi dacă e să o luăm logic, una dintre pieţele în efervescenţă din Europa este chiar România, un vechi, deşi nu extrem de fidel, prieten al Chinei. O parte din aceşti bani ar putea ajunge deci lesne la noi. Cu toţii ne întrebăm, probabil în frunte cu premierul Emil Boc – care ar îmbrăţişa fericit un asemenea colac de salvare – care e momentul în care aceste lichidităţi se vor revărsa spre România? De ce se întârzie atât? Dacă nu e totul decât o farsă, o stratagemă de marketing a Chinei, care prin anunţarea succesivă a intenţiilor de „a cuceri” – „a cumpăra” – o parte a Europei îşi promovează de fapt imaginea de mare putere economică a lumii? A doua, deocamdată, după SUA? Ca să înţelegem corect modul de operare al chinezilor, trebuie să ne scufundăm puţin în mentalitatea lor, aceeaşi de milenii. Şi luăm la rând câteva proverbe sugestive, care ar putea fi fiecare un răspuns la întrebarea: când vin, totuşi, chinezii aceia cu injecţia în economia românească? Cel care mută un munte începe prin a căra pietrele mici! Când ai 10 paşi de făcut, 9 paşi sunt jumătatea drumului! E greu să fii sărac fără a fi invidios; e greu să fii bogat fără să fii orgolios! Dacă pierzi vremea când este soare, vei usca orezul noaptea la lumina licuricilor! Gloria nu este a celor neînvinşi, ci a celor care se ridică după fiecare lovitură! Cine are de înţeles să înţeleagă!

SUMAR pag. 5-9

pag. 36,37

pag. 40

Cover Story:

Istorie:

Interviu:

Porţile aeriene ale Ardealului pag. 10,11

Tudor Sălăgean. Ambasadoarea Moştenirea hermetică Olandei: România, şi rozicruciană o ţară care nu are idee ce potenţial deţine!

Interviu: Piteiu, Romgaz: “Sunt adeptul liberalizării pieţei gazului şi a preţurilor!”

pag. 14,15

Analiză: Dedeman mută şi câştigă în Transilvania

pag. 16,17

Reportaj: Salina Turda şi brandul născut minunat în subteran

pag. 19

Companii: Rocadă la conducerea Heineken Târgu Mureş

pag. 34

Sănătate: Premieră. Spitalul din Baia Sprie vrea să se privatizeze

Alin BOLBOS Fondator: Aurelian Grama

Brand Manager: Alin Bolbos

ADMINISTRAȚIA

REDACȚIA Redactori şeﬁ adjuncți:

Ionuț Oprea 0721-197.559

Publicitate Mureș Cluj Maramureș Satu Mare, Sălaj

Marius Morar (0746-130.439) Florin Marcel (0740-075.219) Dorel Vidican (0770-481.653) Ioana Lucăcel (0728-821.542) Daniel Mureșan (0744-583.446)

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager: Economist:

Anamaria Grama Nicu Pop (0740115167) Emo Veres Gia Goia

Vianu Mureşan 0723-024.146

Redactori: Mihaela Moldovan Alexandru Toth Arina Moldovan Mircea Crișan

Ovidiu Vrânceanu Erika Mărginean Alin Zaharie Robert Matei

Fotoreporter: DTP:

Cristina Gânj Răzvan Matei

Design și Layout: Creatica Media

(0757-036.817)

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

www.transilvaniabusiness.ro

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Telefon: 0040 744 664 660 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1 Tel/Fax: 0364-730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

știri BISTRIȚA NĂSĂUD Grupul Filadelﬁa a intrat pe piaţa asigurărilor

Parc solar de 10 mil. euro la Lechinţa

Grupul bistriţean Filadelfia, cu activităţi pe piaţa transportului de persoane şi marfă, a intrat în domeniul asigurărilor, prin crearea unui broker de asigurări. Noua companie, Filadelfia Broker de Asigurare, oferă asigurări generale, non-life, asigurări auto: Casco, RCA, asigurări de clădiri şi bunuri aparţinând persoanelor fizice şi juridice, asigurări pentru călătoria în străinătate, răspunderi civile generale şi profesionale, asigurări agricole şi animale. “Am primit autorizaţia de asigurator la sfârşitul anului trecut şi până în prezent am încheiat deja contracte de colaborare cu majoritatea asiguratorilor importanţi de pe piaţa românească”, a declarat Ioan Sighiartau, directorul general al Filadelfia Group. Noua companie, Filadelfia Broker de Asigurare, are ca obiectiv pentru anul în curs realizarea unei cifre de afaceri de aproximativ 7 milioane de lei. Filadelfia e un grup de firme cu activităţi în transport rutier de persoane, intern şi internaţional (Tabita Tour), turism (Filadelfia Turism), asigurări (Filadelfia Broker de Asigurare), transport de marfă (Filadelfia Marfă) şi construcţii (Filadelfia Construct). Grupul are 270 de angajaţi şi a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri de peste 53 de milioane de lei.

Unul dintre cele mai mari parcuri solare din România va ﬁ construit la Lechinţa, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro. Contractul dintre investitori şi autorităţile locale a fost semnat în data de 13 aprilie, urmând ca lucrările să înceapă în septembrie, iar inaugurarea să aibă loc în octombrie 2011. Viitorul parc solar, cu 9552 de panouri montate, va avea o capacitate de 2 Megawaţi. “Parcul se construieşte pe un teren (cca. 34.500 mp) care de câţiva ani buni nu mai are nici o utilizare. Vom folosi panouri fotovoltaice de ultimă generaţie, care reuşesc ca 18 la sută din energia pe care o primesc de la soare să o transforme în energie electrică”, a explicat proiectantul parcului, Constantin Damian.

CLUJ Pentalog recrutează 60 de persoane la Cluj

MUREŞ

Romcab face cabluri auto de 27 mil euro Romcab Târgu-Mureş va furniza conductori electrici producătorului de componente auto american Delphi Packard, în urma unui contract în valoare de 27 milioane euro. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna mai. "Valoarea contractului încheiat cu Delphi Packard în urmă cu câteva săptămâni vine în sprijinul previziunilor financiare ale companiei pentru anul în curs şi reprezintă mai bine de jumătate din cifra de afaceri pe care Romcab Târgu-Mureş şi-o propusese pentru 2011", se arată într-un comunicat al companiei. Cu o cotă de piaţă de 20% pe segmentul producţiei de cabluri, Romcab a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 12 milioane euro. Pentru 2011, oficialii firmei vizează afaceri de patru ori mai mari, mai ales datorită intrării pe piaţa cablajelor auto. De altfel, compania a anunţat deja un program investiţional de 98 de milioane de euro, pentru următorii 2 ani.

Majorare de capital la Gedeon Richter Divizia locală a grupului francez de servicii de consultanţă IT şi dezvoltare software Pentalog va deschide în curând al cincilea centru de servicii de pe piaţa locală în oraşul Cluj-Napoca, datorită cererii foarte mari din primele luni din an. Grupul intenţionează să angajeze pentru ﬁliala din Cluj 100-150 de persoane în următorii doi, trei ani, dintre care 60 anul acesta. Faza iniţială de recrutare pentru biroul de la Cluj a început deja, iar procesul este gestionat de PeopleCentric, divizia de resurse umane a grupului. Francezii mai au centre de operatiuni şi la Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Sibiu. Printre motivele care au dus la creşterea numărului de proiecte al Pentalog în primul trimestru din acest an şi, implicit, la deschiderea biroului din Cluj-Napoca se numară evenimentele din ţările din sudul Mării Mediterane care au dus la câştigarea de noi clienţi, dar şi la amânarea deschiderii unui centru în regiunea Maghreb din nordul Africii.

Gedeon Richter România îşi majorează capitalul social cu 41,56 milioane lei (9,7 milioane euro), de la 328 milioane lei la 369,57 milioane lei, prin transformarea în acţiuni a unor credite de la acţionarul majoritar, grupul farmaceutic ungar Richter. Hotărârea a fost aprobată de acţionari la finele lunii ianuarie, se arată într-un anunţ al companiei, informează Mediafax. Astfel, vor fi emise 415,6 milioane de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 0,1 lei fiecare. Gedeon Richter România este controlată, în proporţie de 99,86%, de Richter Gedeon Vegyészeti Gyár. Grupul ungar deţine în România o fabrică de medicamente în Târgu-Mureş, Gedeon Richter România, 120 de farmacii, Gedeon Richter Farmacia, şi distribuitorul Pharmapharm, care a fuzionat în aprilie cu DITA Export Import.

știri SATU MARE Gheorghe Moiş pariază pe un mini-mall şi pe conserve Grupul Castrum, controlat de omul de afaceri Gheorghe Moiş, investește 10 milioane euro în construcţia unei fabrici de conserve la Vaslui, proiect cofinanţat cu fonduri europene, şi vrea să deschidă la începutul lunii mai un centru comercial la Satu Mare, proiect de 6 milioane euro. "Am început anul trecut construcţia unei fabrici de conserve de legume şi fructe la Vaslui, proiectul urmând să fie finalizat în iunie 2012. Pentru realizarea investiţiei, care totalizează aproximativ 10 milioane euro, am atras fonduri europene de două milioane, vom folosi un credit de două milioane de euro de la BCR, iar restul sunt contribuţie proprie", a declarat Moiş. Proiectul va fi derulat prin firma Lotex General, parte a Castrum. Omul de afaceri a mai spus că fabrica va exporta cel puţin jumătate din producţie. Grupul a alocat în ultimii doi ani, prin firma Metecom, circa 6 milioane de euro pentru construcţia unui centru comercial la Satu Mare, cu o suprafaţă închiriabilă de 4.500-5.000 metri patraţi. "În acest moment proiectul este închiriat în proporţie de 30% şi sperăm ca la 1 mai (momentul deschiderii n.n.), gradul de închiriere să fie de 40%, pentru a putea acoperi ratele şi dobânzile”, a adăugat Moiş.

BRAŞOV Braşovul caută un investitor serios pentru Aeroport

SIBIU Gebrüder Weiss a inaugurat un terminal logistic

Furnizorul austriac de servicii logistice şi de transport, Gebrüder Weiss, a inaugurat un nou terminal lângă Sibiu, amplasament dezvoltat printr-o investiţie de 2,2 milioane de euro si care dispune de o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi dedicaţi operaţiunilor de cross-doking. Suprafaţa totală construită este de 9.000 de metri pătraţi şi include clădirea, parcarea destinată ﬂuxului de camioane şi anexele. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 2,2 milioane de euro, din care 1 milion de euro au fost destinaţi achiziţiei terenului, iar construcţia 1,2 milioane de euro. „Finalizarea proiectului reprezintă o etapă strategică în planul de expansiune a reţelei logistice în România, care preconizează investiţii în noi locaţii în următorii ani”, a declarat Viorel Leca, general manager Gebrüder Weiss.

Un grup de acţionari cere revocarea CA al Sibex Conducerea Bursei din Sibiu a completat convocatorul Adunării Generale a Acţionarilor din 29 aprilie, introducând solicitarea unui grup de acţionari centraţi în jurul brokerului Delta Valori Imobiliare de a revoca membrii Consiliului de Administraţie. Astfel, la cererea Delta Valori Imobiliare, ce deţine 4,998% din Sibex, împreună cu Cornel Albu, cu 0,005%, Mirela Narcisa Grigoriu, cu 1,328% şi Bogdan Balosan, care deţine 3,856%, s-a introdus spre dezbatere revocarea membrilor CA şi alegerea unui nou consiliu. Teodor Ancuţa a anunţat că va demisiona la finalul lunii aprilie din funcţia de director general al Sibex, dar va rămâne preşedinte CA, iar conducerea executivă urmează să fie preluată de un străin cu experienţă pe pieţele de capital din Europa. Noul manager al Sibiu Stock Exchange (Sibex), irlandezul Patrick L. Young, vrea să tripleze valoarea bursei sibiene în următorii patru ani.

Anunţul prin care Consiliul Judeţean Braşov caută „un investitor serios” pentru realizarea Aeroportului Internaţional „Iosif Şilimon” de la Ghimbav a fost publicat, recent, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, „candidaturile” trebuind depuse până pe 1 iunie. „Concesionarul va trebui să asigure finanţarea, proiectarea, construirea, operarea şi întreţinerea Aeroportului”, se arată în anunţul respectiv, valoarea estimată fără TVA urmând să fie de 68,925 milioane de euro. Menţionăm că în faza iniţială se avansase o sumă de peste 100 de milioane de euro pentru realizarea aeroportului, după care autorităţile judeţene au redus suma la 60 de milioane de euro. Companiile care doresc să se implice în realizarea investiţiei de la Braşov trebuie să fie avut în ultimii trei ani (2007, 2008, 2009) o cifră de afaceri medie de 70 de milioane de euro sau echivalentul acesteia în lei. Plus alte condiţii speciale, referitoare la realizarea altor lucrări din domeniul aeroportuar, sau deţinerea unui certificat de autorizare valabil emis de Autoritatea Aeronautică Civilă din România sau de autorităţile internaţionale.

www.transilvaniabusiness.ro

știri BIHOR Australienii redeschid mina de cupru Băiţa

Compania australiană ElDore Mining Corporation va achiziţiona în totalitate mina de cupru Băiţa, din judeţul Bihor, plătind 15 milioane de euro către Far East & Paciﬁc Investments, potrivit portalului de ştiri Proactiveinvestors Australia. Acordul de achiziţie presupune asumarea unor datorii de până la 1,5 milioane de euro şi constituirea unui depozit de 750.000 de euro, potrivit Mediafax. Tranzacţia urmează să ﬁe aprobată de acţionari şi autorităţi. ElDore intenţionează să redeschidă operaţiunile de minerit la Băiţa, să majoreze capacitatea de producţie la 200.000 de tone pe an şi să modernizeze echipamentele, extizând astfel durata de viaţă a minei.

ALBA

SĂLAJ Investiţii masive pentru reabilitarea şoselei Zalău - Aleşd CNADNR a semnat la sfârşitul lui martie două contracte cofinanţate de Uniunea Europeană pentru reabilitarea DN 1H Zalău-Aleşd, care însumează aproape 197 milioane lei, au anunţat oficialii compania. Astfel, contractul de reabilitare a unui tronson din DN 1H Zalău -Aleşd, în valoare totală de 89 milioane de lei, a fost atribuit prin licitaţie deschisă asocierii OHL ZS, a.s. - Peyber Hispanica S.L. - Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Drumuri Timişoara. Reabilitarea unui al doilea tronson din DN 1H Zalau - Aleşd, în valoare totală de 107,7 milioane lei, a fost atribuit prin licitaţie deschisă asocierii Spedition UMBTehnostrade. Durata estimativa a lucrărilor este de doi ani.

Hotel medieval de 5 stele în Alba Iulia

Fabrica de Arme Cugir exportă de 9 milioane în SUA Fabrica de arme din Cugir, judeţul Alba, va exporta în SUA, până în luna martie 2012, arme de vânătoare în valoare de peste nouă milioane de dolari, contractul de furnizare fiind semnat pe trei ani cu firma americană Century Arms. Contractul a fost anunţat recent de administratorul special al Fabricii de arme Cugir, Radu Roşianu, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia. Roşianu a spus că acest contract este semnat pentru următorii trei ani, dar cantitatea de arme şi preţul vor fi negociate în fiecare an. "Până acum, aveam un contract din an în an cu această firmă. Pentru prima dată, am reuşit să încheiem un contract pe termen lung, avem un contract până în anul 2014 şi am crescut şi preţurile şi cantităţile lunare, astfel încât s-ar putea să mai fie nevoie să mai angajăm ceva personal specializat”, a adăugat Roşianu.

Compania Grup Corint din Alba Iulia construieşte în clădirea manutanţei Cetăţii Vauban, imobil vechi de aproape 300 de ani, un hotel medieval de cinci stele, care va fi inaugurat în 1 mai. Investiţia se cifrează la peste 4 mi lioane euro. Firma Grup Corint este cea care a realizat cea mai mare parte a lucrărilor de restaurare din Cetatea Vauban din Alba Iulia şi care a concesionat clădirea manutanţei de la administraţia locală. Managerul companiei, Dan Sabău, a declarat că hotelul va fi de cinci stele şi va avea 36 de camere construite sub forma unor apartamente cu living şi baie, toate de dimensiuni mari. Sabău a mai spus că hotelul este construit la etajul şi mansarda clădirii manutanţei şi va avea un centru spa cu piscină, saună, săli de fitness, dar şi restaurante şi săli de conferinţe.

COVER STORY

Porţile aeriene ale Ardealului

Visul de a zbura a început cu legenda lui Icar, despre care se spune că şi-a confecţionat două aripi din pene lipite cu ceară şi s-a ridicat în văzduh, apropiindu-se de soare. Însă, din cauza căldurii, ceara s-a topit, iar Icar s-a prăbuşit. Soarta principalelor aeroporturi din Transilvania, în plină ascensiune în ultimii ani, nu poate ﬁ decât diferită de cea a lui Icar. Şi din acest motiv am demarat proiectul de mai jos. Având în minte maşinăriile zburătoare imaginate înainte de vreme de Leonardo da Vinci, primul motor cu reacţie al lui Henri Coandă, curajul lui Aurel Vlaicu, marile descoperiri ale secolul XX, dar mai ales dorinţa ca pe deasupra capetelor noastre să survoleze avioane de pasageri şi comerciale, care să-şi găsească adăpost în judeţul meu, sau în judeţul vecin, şi prieten, am realizat această poveste. Ar însemna că Transilvania s-a deschis pentru Lume. Text: Alin BOLBOS, Alex TOTH

www.transilvaniabusiness.ro

CovEr story

Dezvoltare sau sinucidere? Nu a trecut mai mult de un an de când oficialii Ministerului Transporturilor stabileau că România are prea multe aeroporturi internaţionale (16) care nu îşi justifică existenţa, în condiţiile în care traficul aerian abia depăşeşte 9 milioane. Austria, de pildă, la un trafic aerian de peste 23 de milioane, are doar 9 aeroporturi internaţionale. La o primă vedere aşa este, dar care e realitatea? Ambiţiile autorităţilor locale de a dezvolta şi a menţine în piaţă aceste aeroporturi sunt nejustificate, spuneau în 2010 oficialii Ministerului Transportului. Mai mult, potrivit unui studiu comandat de Uniunea Europeană, în aeroporturile Arad şi Târgu Mureş nu merită să fie făcute investiţii, deorece fiecare se află la mai puţin de 70 km de un aeroport mare - Timişoara, respectiv Cluj-Napoca. Dar în ce măsură au dreptate oficialii guvernamentali? România nu are dimensiunea geografică şi demografică a Austriei ca să putem face comparaţii în privinţa numărului necesar de aeroporturi internaţionale! De ce nu ar putea funcţiona aeroporturile din Arad şi Târgu Mureş lângă cele din Timişoara, respectiv Cluj, dacă există potenţial şi piaţă, chiar cu un profil diferit, poate complementar? Iată probleme care trebuie explicate, negocieri care trebuie făcute, proiecte care trebuie depuse şi derulate, înainte să se întâmple ceea ce previziona Gheorghe Răcaru, fost director general al Tarom şi al Blue Air, adică reducerea în următorii ani a numărului de aeroporturi internaţionale administrate în plan local la patru (4), care să funcţioneze pe lângă cele patru (4) din subordinea ministerului: Otopeni, Băneasa, Timişoara şi Constanţa. Răcaru mai spunea că în România vor rămâne operaţionale pe extern doar Clujul, Iaşiul, Bacău şi posibil un aeroport din nord-vestul ţării. Ar fi o grea lovitură acordată Transilvaniei, care în prezent are 8 aeroporturi internaţionale. Ar fi o grea lovitură acordată administraţiilor judeţene şi primăriilor care au investit în infrastructura acestor aeroporturi şi şi-au făcut planuri de afaceri pe termen mediu şi lung. O lovitură imposibil de acceptat de Sibiu şi Târgu Mureş, poate şi de Baia Mare, unde administraţiile locale au fost / sunt angrenate în proiecte majore de investiţii care să ducă la creşterea numărului de pasageri. O lovitură chiar şi pentru Cluj, care are / avea planuri mari prin recenta asociere cu Mureşul.

Povestea WizzAir a reînceput la Târgu Mureş La începutul lui martie 2011, la Târgu Mureş, WizzAir îşi inaugura cea

de-a patra bază operaţională din România, propunând 7 noi destinaţii, care se adăugau celor existente deja, Budapesta şi Londra. Noile rute, cum ar fi Madrid, Barcelona, Paris, Dortmund, Roma sau Bergamo, urmau să fie operaţionale din luna iunie a acestui an. József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air, se declara mândru de revenirea la Târgu Mureş, apreciind că această extindere va consolida poziţia de lider a WizzAir pe segmentul low cost din România. Acesta a fost primul punct pe care oficialii mureşeni l-au obţinut după o dispută în culise, neştiută, dar destul de dură, cu Sibiul. WizzAir a ales atunci Târgu Mureşul, un aeroport pe care-l cunoştea, în dauna Sibiului, un aeroport nou, în care s-au investit cca. 60 de milioane euro. Vizibil afectat, primarul Sibiului, Klaus Johannis, spunea la acel moment că operatorii low cost au servicii “aşa cum le zice numele” adică low cost. De atunci, însă, evenimentele s-au precipitat şi mai tare în favoarea Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureşului. Ceea ce directorul Ştefan Runcan anunţa dezinvolt

acum un an s-a produs la mijlocul lunii aprilie. WizzAir, operatorul care a transportat aproape 10 milioane de pasageri în ultimele 12 luni, a decis să-şi mute o bună parte din operaţiuni la Târgu Mureş. Compania maghiară a hotărât că va reduce cu 26% capacitatea de transport de la Aeroportul Internaţional ClujNapoca, operaţiunile urmând să ﬁe mutate la Aeroportul din Târgu Mureş, din cauza introducerii unor noi taxe de aeroport şi creşterea unora existente. Însuşi vicepreşedintele companiei Wizz Air, John Stephenson, a ieşit la rampă şi a declarat că decizia a fost luată în urma divergenţelor cu conducerea aeroportului clujean, care a deschis discuţia referitoare la contractul existent şi a anunţat introducerea unor noi taxe de aeroport şi creşterea unora existente. El a precizat că nu înţelege de ce aeroportul clujean "creşte cu 50 la sută taxele în mijlocul crizei economice în România, pierzând un sfert de milion de pasageri şi punând în pericol sute de locuri de muncă din regiune. (...) Din 15 aprilie, taxele pe pasager vor creşte la Cluj cu doi euro pe pasager. În funcţie de ce se va întâmpla, am putea lua decizia de a muta şi celelalte două avioane de la Cluj la Târgu Mureş şi am putea ajunge şi în instanţă pentru că se încalcă prevederile contractului legat de taxe", a aﬁrmat Stephenson. În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat că dezaprobă practica Wizz Air, iar autorităţile judeţene care Lokodi Edita, președintele CJ Mureș administrează Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca nu vor

coveR sToRy

ceda şantajului companiei. “Orice operator aerian trebuie să plătească Aeroportului din Cluj-Napoca tarife care să acopere cel puţin cheltuielile pe care aeroportul le are. Tarifele plătite de Wizz Air către Aeroportul din Timişoara, de 11 euro pe persoană, trebuie să fie plătite şi către Aeroportul Cluj-Napoca. Nu vom accepta să plătim din buzunarul clujenilor costurile pe care operatorii nu le achită pentru serviciile oferite de aeroport. Nu cerem taxe mai mari decât sunt pe alte aeroporturi", a spus Tişe. Directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, David Ciceo, a declarat, la rândul său că decizia Wizz Air "este nejustificată". "Aeroportul trebuie să aplice tarife nediscriminatorii faţă de toate companiile aeriene şi trebuie să ne acoperim costurile. Decizia Wizz Air de a reduce cursele de la Cluj şi a muta o serie de zboruri la Târgu Mureş este nejustificată", a spus Ciceo. În anul 2010, Wizz Air a transportat de la Cluj-Napoca peste 400.000 de pasageri. Târgu Mureşul a ieşit, iată, învingător dintr-o bătălie pe care de altfel nici nu a disputat-o, decât poate în şoaptă, cu marele Aeroport clujean. De altfel, parteneriatul semnat între oficialii judeţelor Mureş şi Cluj cu privire la dezvoltarea în comun a Aeroportului “Transilvania” ar putea căpăta noi forme, noi valenţe, acum că traficul pe Cluj va scădea cu 100.000 de pasageri, care, teoretic, vor începe să zboare de la Târgu Mureş. Au început, de fapt, de câteva săptămâni. În orice caz, faptul că de câţiva ani buni, Consiliul Judeţean Mureş, proprietarul Aeroportului “Transilvania”, a investit constant în dezvoltarea acestuia, are, iată, o finalitate. Iar marea realizare va fi proiectul depus acum câteva luni de către conducerea Aero-

www.transilvaniabusiness.ro

portului pentru accesarea a 40 de milioane euro, necesari prelungirii pistei la 3600 metri şi dezvoltarea aerogării. Care-şi aşteaptă aprobarea.

Responsabilitatea autorităţilor locale...

şi pe anumite porţiuni se transferă de la unul la altul. El e singurul care plăteşte, iar de pe urma lui trăiesc toţi ceilalţi. Dacă turistul nu este mulţumit, nu este motivat să vină în zonă, toţi ceilalţi pot să facă ce vor pentru că turistul are o plenitudine de posibilităţi.

„Veştile noi legate de WizzAir sunt minunate pentru Târgu Mureş. Dar acest lucru nu e suﬁcient. Acum avem şi noi de lucru, pe partea noastră. Noi, ca aeroport, şi proprietarii de agenţii de turism şi de hoteluri avem un client comun: pasagerul, turistul, care e acelaşi

Ștefan Petru Runcan, directorul Aeroportului Transilvania Târgu Mureș

COVER STORY

Pentru el, România sau Târgu-Mureş nu sunt unicele opţiuni, ci are o gamă vastă de opţiuni. Fiecare zonă, regiune, dacă se organizează bine şi realizează acţiuni comune, are de câştigat. Dacă fiecare stă în banca proprie şi este preocupat doar de interesul personal, imediat, fără să vadă interesul conex, toată lumea are de pierdut... Am încercat să facem câteva pachete cu agenţi de profil, promotori şi furnizori de servicii din zonă, şi am început să ajungem la nişte lucruri interesante în ideea în care practic noi suntem în competiţie cu valori de cumpărare a unui pachet turistic din alte ţări care sunt efectiv mici în comparaţie cu ce oferă fiecare furnizor de servicii din zonă şi atunci normal că nu o să vină nimeni la noi în zonă când, cu mai puţin de jumătate de preţ, poate să meargă în altă locaţie din lume unde lucrurile sunt mai bine puse la punct. Aceste lucruri trebuie rezolvate de acum, dacă vrem ca pasagerii pe care îi va aduce WizzAir să mai şi revină la Târgu Mureş”, a declarat Ştefan Petru Runcan, directorul Aeroportului „Transilvania”. Acesta este conştient că infrastructura are un rol foarte important în atragerea turiştilor într-o anumită zonă şi spune că Mureşul are foarte mult de lucru la acest capitol. „Degeaba eşti ca o insulă şi ai un hotel la superlativ un-

deva sus pe deal, dacă n-ai cum să ajungi acolo, drumurile sunt proaste, n-ai iluminaţie şi turistului îi e frică să iasă din hotel ca să nu fie muşcat de câini. Apoi, ca să atragem investitorii aici trebuie să avem iar o viziune clară. Din punctul de vedere al omului de afaceri, este important să vii cu nişte oferte clare în ideea în care efectiv îţi manifeşti interesul şi voinţa ca să îl ai ca partener, astfel încât acesta să realizeze că este bine primit şi are condiţii optime pentru a-şi desfăşura activitatea din care să câştige toată lumea. Practic, dacă îi acorzi anumite facilităţi fiscale îţi manifeşti interesul faţă de el ca să-l atragi să vină în zonă, să-şi aducă banii, să creeze locuri de muncă şi să se dezvolte regiunea şi chiar să se realizeze o anumită reclamă, pentru că şi în mediul de afaceri o zonă în care vin oameni de afaceri este considerată a fi una în care există un climat propice şi de zona respectivă se interesează şi alţi investitori”, susţine Ştefan Petru Runcan. În legătură cu colaborarea încheiată cu judeţul Cluj în privinţa dezvoltării în comun a Aeroportului Transilvania, Runcan crede că aceasta este posibilă, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă ea ar însemna doar împărţirea traficului. „Aeroportul din Cluj, fiind unul city, practic se află la marginea oraşului, în apropierea

blocurilor. De la 1 ianuarie 2011 au intrat în aplicare anumite restricţii, care s-ar putea să se aplice şi la Cluj... De exemplu, vorbim de intervalul orar 22 – 6, vizavi de restricţiile de operare pe zona de oraş, sau de lungimea pistei... „ a avertizat Runcan. În momentul de faţă, Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureş are ca şi rezolvată problema fluxurilor non Schengen. Aerogara a fost extinsă cu aproape 180 de metri şi au fost refăcuţi aproximativ 270 de metri dintro aripă a aerogării care vor fi folosiţi pentru activitatea non Schengen. „Când zona respectivă va fi complet gata, vom putea să fim auditaţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 791 din 2009, pentru aeroport care poate să deservească traficul internaţional, fără nicun element de restricţie din punct de vedere al destinaţiei de trafic.”, a mai spus Runcan.

Mureşul a câştigat un pariu uriaş... Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita, este extrem de mulţumită că o companie de talia WizzAir a revenit la Târgu Mureş. „La plecarea lor de

Ce îşi propune Aeroportul Transilvania pe termen scurt:

Rutele operate de pe Aeroportul Transilvania:

- Accesarea de fonduri în valoare de 40 de milioane euro, proiect depus încă din 2010, banii ﬁind necesari pentru investiţii - Extinderea pistei la 3600 metri - Realizarea platformei multimodale - Inaugurarea terminalului non-Schengen - Finalizarea exproprierilor în vederea extinderii Aeroportului - Găsirea unor investitori interesaţi de un eventual parteneriat public privat pentru dezvoltarea Aeroportului - Aducerea de noi operatori aerieni la Târgu Mureş - Creşterea numărului de pasageri până la 450.000 / an

Târgu Mureş – Dortmund (din 18.06.2011) Târgu Mureş – Milano-Bergamo (din 18.06.2011) Târgu Mureş – Budapesta – operaţional Târgu Mureş – Barcelona (din 18.06.2011) Târgu Mureş – Londra-Luton – operaţional Târgu Mureş – Paris-Beauvais (din 19.06.2011) Târgu Mureş – Madrid (din 19.06.2011) Târgu Mureş – Bucureşti - operaţional Târgu Mureş – Roma-Fiumicino (din 20.06.2011) Târgu Mureş – Forli (lângă Bologna, din 20.06.2011) Târgu Mureş – Copenhaga (operaţional din 23.04.2011)

COVER STORY

la Târgu Mureş, în 2007, erau o companie care se anunţa de mare perspectivă. Astăzi, sunt cel mai important operator low-cost din Europa. Şi s-au întors la Târgu Mureş cu gândul de a rămâne aici, fapt care nu poate fi decât în avantajul judeţului Mureş şi a locuitorilor acestuia”, a declarat, pentru Transilvania Business, Lokodi Edita. După plecarea WizzAir la Cluj, lucrurile au devenit destul de complicate la Târgu Mureş, care a rămas cu doar trei curse regulate: cea de Bucureşti (prin Tarom) şi cea de Budapesta (prin Malev şi WizzAir). Aeroportul „Transilvania” părea sortit pieirii, pentru că nu reuşea să atragă un număr de pasageri care să îi asigure funcţionarea fără subvenţii din partea proprietarului, Consiliul Judeţean. Au fost chiar momente când oficialii judeţului Mureş au acuzat public că operatorii aerieni s-au orientat spre Cluj fiind dirijaţi şi influenţaţi de politic. Lokodi spunea că instituţia pe care o conduce a investit masiv în Aeroport chiar la sugestia Guvernului, pentru ca în acel moment nimic din ce s-a făcut să nu mai aibă valoare. Cu toate acestea, Consiliul Judeţean nu a oprit investiţiile la Aeroport, nici măcar când fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat scoaterea Aeroportului „Transilvania” din reţeaua TEN-T, ceea ce însemna un acces mult mai redus la fondurile europene. Au urmat îndelungi lupte de culise, negocieri cu mai multe companii aeriene, negocieri chiar cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj (care s-ar fi arătat dispuşi să investească în Aeroportul „Transilvania”), pentru ca în final Mureşul, aparent surprinzător, să tragă cartea câştigătoare: WizzAir. Deocamdată WizzAiri, pentru că directorul Runcan se află în negocieri şi cu alte companii aeriene care ar putea, în curând, opera zboruri spre Israel, ori Irlanda, de exemplu.

Lufthansa, pe ﬁr? Un alt lucru interesant, legat de Aeroportul “Transilvania” s-a întâmplat la ﬁnalul lunii martie. Gigantul Lufthansa s-a arătat interesat de o colaborare cu au-

www.transilvaniabusiness.ro

torităţile locale, în sensul realizării acelui studiu de oportunitate pe baza căruia consilierii judeţeni vor decide care e cea mai bună variantă de dezvoltare a Aeroportului. Reamintim că prin protocolul semnat anul trecut de reprezentanţii consiliilor judeţene Mureş şi Cluj, autorităţile s-au angajat că vor contracta un expert neutru, care va da cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea viitorului aeroport, luând în considerare atât poziţia geografică cât şi investiţiile realizate în domeniu de fiecare oraş în parte. „S-a demarat o licitaţie pentru stabilirea societăţii care va realiza studiul de oportunitate. După ce acesta va fi prezentat, consilierii judeţeni vor lua decizia finală", a precizat Cristian Chirteş, vicepreşedintele CJ Mureş. „Lufthansa Consulting îşi exprimă dorinţa şi interesul de a participa la licitaţia proiectului privind dezvoltarea Aeroportului Târgu-Mureş. LCG este 100% filială a Lufthansa German Airlines, care acordă consultanţă şi planning în industria transportului, având o experienţă cuantificabilă în peste 180 de proiecte de amploare diferită, în multe ţări din lume", se arată în scrisoarea de intenţie a companiei.

Clujul, Mureşul şi Sibiul, principalele porţi... În ciuda plecării parţiale a WizzAir, Clujul rămâne deocamdată cea mai importantă poartă aeriană a Ardealului. Deşi îngrijoraţi de plecarea unui operator important, oficialii clujeni s-au declarat încrezători în viitor, anunţând că investiţiile la Aeroport vor continua. Un centru precum Clujul, aflat într-o explozie economică în ultimii 6-7 ani, nu stă într-o singură companie, iar un înlocuitor nu va fi foarte dificil de găsit. Pe de altă parte, şansa pe care o are acum Mureşul a ratat-o de puţin Sibiul. Şi reprezentanţii Aeroportului de acolo au admis că au fost în negocieri cu WizzAir, dar acestea nu s-au concretizat. În plus, Blue Air, cea mai importantă companie low cost românească, şi-a

redus drastic în ultimele luni cursele operate de pe Sibiu. Aceasta în ciuda faptului că aici vorbim de un aeroport modern, realizat în urma unei investiţii de aproape 100 de milioane de lei. În anii trecuţi, numărul mediu anual al pasagerilor a depăşit 200.000. Această cifră va fi însă greu de susţinut în 2011 şi în anii următori, dacă proprietarii Aeroportului nu atrag noi operatori. Totuşi, calitatea de aeroport internaţional nu-i poate fi contestată Sibiului, şi numai datorită faptului că în zonă există mulţi investitori germani şi austrieci, care folosesc acest aeroport. Rămâne de discutat modul în care aeroporturi mai mici, cum ar fi Oradea, Satu Mare sau Baia Mare îşi vor juca şansele de supravieţuire. Cu câte o singură cursă, şi aceea internă, ele nu vor rezista prea mult pieţei.

Ce dubii mai persistă? Şi atunci? Stă în picioare întrebarea privind existenţa acestor aeroporturi internaţionale? E vorba de o ambiţie prea mare a autorităţilor locale? Răspunsul este clar: Nu. Clujul, Mureşul şi Sibiul, poate şi Baia Mare, pot funcţiona de minune, completându-se şi ajutându-se unul pe celălalt. Transilvania are / va avea nevoie de mai multe porţi aeriene internaţionale. Investiţiile realizate la Mureş şi Sibiu merită o soartă mai bună. Întrebări mult mai legitime ar fi : ce planuri are acum WizzAir pentru Cluj şi Târgu Mureş? Ce crede Lufthansa despre bijuteria de aeroport de la Sibiu? Ce cred oamenii de afaceri străini din regiune despre importanţa acestor aeroporturi? Unde ar putea ajunge numărul de pasageri pentru fiecare dintre aceste aeroporturi în următorii 3 ani? Ce planuri are Tarom pentru Transilvania, mai ales că se pune tot serios problema privatizării acestei companii? Ce planuri au alte companii, româneşti şi străine? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ar trebui să aştepte răspuns oficialii Ministerului Transporturilor.

eneRgie

Piteiu: “Sunt adeptul liberalizării pieţei gazului şi a preţurilor!” Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business, Marcel Piteiu, directorul general al Romgaz SA Mediaş, vorbeşte despre planurile de expansiune ale companiei în perimetre gazeifere din Kurdistan, dar şi despre importanţa liberalizării preţurilor la gaze şi a privatizării parţiale a companiei.

Reporter: Ce investiţii şi proiecte principale sunt stabilite şi au finanţare prevăzută în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pe 2011 al Romgaz? Marcel Piteiu, director general al Romgaz SA Mediaş: Pentru 2011 avem alocate pentru investiţii 800 de milioane de lei. Majoritatea investiţiilor merg spre explorare geologică şi prospecţiuni, modernizarea spaţiilor de comprimare, creşterea performanţelor depozitelor de înmagazinare, ceea ce ar însemna extragerea unei cantităţi mari într-un timp scurt şi modernizarea bazelor de producție. Rep.: Cum apreciaţi rezultatele financiare, fie şi cele preliminate, pentru anul 2010 ale Romgaz? M.P.: Conform primelor estimări, Romgaz a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de aproximativ 900 de milioane de euro şi un profit de 200 de milioane de euro. Rep.: Există în spaţiul public dezbateri privind “preţul corect” pentru gaze. Din perspectiva dumneavoastră care sunt reperele ce influenţează tarifele către distribuitori, consumatori eligibili, consumatori finali? Care e ponderea resurselor interne / import? M.P.: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei se ocupă de reglementare preţului gazelor naturale pe piaţa din România. Eu sunt un susţinător al liberalizării pieţei gazului, şi a preţului, pentru că numai aşa va fi o competiţie în domeniul energetic. Referitor la pondere, conform ANRE, în 2010 acesta a fost de 82,8 la sută gaz intern şi 17,2 la sută import. Rep.: Cum priviţi demersul “donaţiei” de 400 milioane lei către bugetul statului, la ce ar fi folosit Romgaz această sumă? M.P.: Este o opţiune a acţionarilor ROMGAZ pe care nu doresc şi nu pot să o comentez. Rep.: Care e optica boardului de management vizavi de privatizarea Romgaz? M.P.: De-a lungul timpului, în intervenţiile mele, pe care le-am avut în faţa reprezentanţilor ministerului, am menţionat faptul că este bună o infuzie de capital privat în Romgaz. Acest lucru a fost demonstrat odată cu oferta de vânzare de acţiuni Transgaz. Rep.: Romgaz a semnat în premieră încă din 2009 un acord de colaborare cu Gazprom. Care sunt principalele proiecte derulate, cum apreciaţi conexiunea şi colaborarea cu Gazprom? M.P.: Există un memorandum de înţelegere semnat împreună pe care l-am prelungit pentru încă un an de zile. Se referă la un nou zăcământ de gaze naturale pe care vrem să îl transformăm în depozit de înmagazinare. Noi am transmis toate datele şi urmează să primim un răspuns din partea Gazprom. Rep.: Care sunt rezultatele celorlalte colaborari externe, participărilor în explorare în perimetrele din Slovacia si Polonia? Ce alte colaborări externe au fost conturate?

EnErgiE M.P.: În acest moment, avem ca pieţe externe Polonia şi Slovacia, avem o sucursală la Bratislava, unde am concesionat zăcăminte pe care facem explorare geologică. Deocamdată avem discuţii destul de înaintate cu Ministerul Resurselor Naturale din Kurdistan cu privire la posibilitatea de a concesiona perimetre. În opinia mea, Kurdistanul este o sursă importantă pentru proiectul Nabucco. Suntem implicaţi şi în consorţiul AGRI, proiectul care va contribui la diversificarea rutelor de transport al resurselor de hidrocarburi, conectând Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, vor participa companiile de stat energetice din aceste ţări. Acesta presupune construirea unui terminal de lichefiere în Georgia şi a unui terminal de delichefiere la Constanţa. Rep.: Când este prevăzută lansarea la bursă a pachetului de 15% din acţiunile deţinute de Ministerul Economiei la Romgaz? M.P.: Listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de Ministerul Economiei la Romgaz Mediaş va fi derulată până în primăvara anului 2012. Deocamdată Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) va selecta în câteva săptămâni casa de avocatură care va asista instituţia la selectarea intermediarului pen-

tru oferta de vânzare de acţiuni pe care statul vrea să le deruleze la Romgaz. Rep.: Ce va însemna pentru istoria Romgaz prezenţa pe piaţa de capital? M.P.: Din punctul meu de vedere este un pas spre normalitate. Rep.: Ce înseamnă pentru comunitate - Romgaz, care sunt principalele proiecte pe care Romgaz le susţine deja în format consacrat, ca parte a politicilor de re-

sponsabilitate socială, ce alte proiecte pot beneﬁcia de sprijin Romgaz şi cum? M.P.: Compania participă activ în diverse parteneriate educaţionale cu instituţii de învăţământ superior precum Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În paralel cu implicarea societăţii prin decizia ministerială, angajaţii Romgaz s-au solidarizat anul trecut cu sinistraţii din zona Moldovei şi au făcut donaţii personale pentru a-i ajuta. Toţi angajaţii au făcut donaţii, iar eu mi-am cedat salariul pe luna iulie în folosul celor afectaţi de inundaţii. Suma totală donată este de 500 mii de euro şi au fost folosiţi pentru reconstrucţia caselor şi a zonelor afectate de calamităţi. Am avut proiecte sociale şi în domeniul sănătăţii, am ﬁnanţat lucrările de reabilitare a clădirii spitalului din Mediaş şi dotarea cu echipamente medicale. Ne-am implicat în cultură prin susţinerea Festivalului de Teatru de la Sibiu, a Festivalului Internaţional George Enescu, iar în sport prin susţinerea Clubului Sportiv Gaz Metan Mediaş sau a concursului de şah de talie internaţională, Turneul Regilor, care ajunge în acest an la a cincea ediţie.

Noile norme legale privind eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale administrate de ANAF O nouă reglementare în domeniul fiscalităţii a suscitat în ultimele săptămâni interesul contribuabililor. Este vorba despre OUG nr.29/2011 publicată în M. Of. nr. 200 din data de 22.03.2011. Ce aduce ea nou şi ce semne de întrebare se ridică? Dincolo de atât de blamata, dar, deja obişnuita reglementare a diverselor domenii prin intermediul ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, nu putem să nu remarcăm declaraţia de intenţii desprinsă din preambulul actului normativ. Mai precis, din punctul de vedere al puterii executive, necesitatea luării unei poziţii s-a impus datorită dificultăţilor generate de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti, a încercării de a preveni acumularea de noi datorii, dar, mai ales, având ca punct de plecare recomandările FMI. Iată, aşadar, care a fost mobilul real care a stat la baza adoptării acestei măsuri, aparent benefică pentru contribuabili şi, în special, pentru persoanele juridice. Analizând îndeaproape actul normativ, rezultă că acesta se aplică tuturor contribuabililor. Pentru a se putea bucura de eşalonarea la plată, tot ceea ce trebuie să facă persoana interesată este să solicite orga nului fiscal eliberarea unui certificat de atestare fiscală în scopul declarat anterior. Actul normativ exclude aplicarea lui în privinţa anumitor categorii de creanţe, în special pentru cele care nu depăşesc anumite praguri valorice (500 de lei în cazul persoanelor fizice şi 1500 de lei în cazul persoanelor juridice). În plus, obligaţiile fiscale care au făcut deja obiectul unei alte eşalonări, bineînţeles în temeiul aceluiaşi act normativ, sunt exceptate de la aplicarea acestor prevederi legale. Nici amenzile care

www.transilvaniabusiness.ro

se fac venit la bugetul de stat nu reprezintă o categorie de creanţe cărora li se aplică ordonanţa. Pentru a beneficia de aceste norme şi, pe cale de consecinţă a fi admisă de către organul fiscal o eşalonare la plată, contribuabilii trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de condiţii, printre care: să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, să se afle în dificultate generată de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti şi să aibă constituită garanţia prevăzută de ordonanţă. Cu toate acestea, însă, contribuabilul nu trebuie să se afle sub incidenţa Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, nici nu trebuie să se afle în dizolvare. Un alt punct care trebuie semnalat este acela că pe perioada eşalonării se datorează şi se calculează dobânzi pentru sumele admise la eşalonare, nivelul acestora fiind de 0,04 % sau, după caz, de 0,03 % pe zi de întârziere. Două sunt aspectele care ridică serioase semne de întrebare. Pe de o parte, avem în vedere în cazul persoanelor juridice acea graniţă, foarte fină, între dificultăţile financiare şi lipsa de solvabilitate. În modalitatea tradiţională, acest aspect este lăsat la aprecierea ulterioară a celor care vor întocmi normele de aplicare. Pe de altă parte, condiţia, esenţială după părerea noastră, este aceea a constituirii de garanţii suficiente pen-

tru sumele eşalonate. Aceste garanţii pot să constea, potrivit prevederilor în discuţie, în mijloace băneşti consemnate pe numele contribuabilului la dispoziţia organului fiscal, scrisori de garanţie bancară, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprii sau, dimpotrivă a unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal competent, asupra bunurilor proprietatea unor terţe persoane. Interpretând cu atenţie textul legal, dincolo, de bunele intenţii ale legiuitorului, contribuabilul se izbeşte, ca întotdeauna, de birocraţie şi de nenumărate condiţii greu de înţeles şi de îndeplinit fără o asistenţă specializată. Nu ne rămâne decât să sperăm în promovarea unor norme de aplicare care să facă beneficiile preconizate mai accesibile, ocazie care ne va da posibilitatea revenirii asupra acestui subiect.

Ioana Veronica Varga Avocat colaborator Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

iNtERviu

Norvegia, prietenul nordic al României! În ciuda faptului că nu este stat membru al UE, Norvegia este ţara europeană care a acordat României cel mai mare ajutor financiar nerambursabil. 100 de milioane euro au fost deja consumaţi în perioada 2009-20011 în susţinerea mai multor proiecte din câteva domenii prioritare. Peste 300 de milioane euro vor intra în România din partea Norvegiei în perioada 2012-2014, cu acelaşi scop, de a contribui la reducerea diferenţelor economice şi sociale pe care România le înregistrează faţă de alte state ale Europei. Despre toate aceste lucruri, dar şi altele, în interviul acordat Transilvaniei Business de Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti. Reporter: În perioada 2012-2014, Norvegia va oferi României un ajutor nerambursabil de 305 milioane euro. Alţi 98,5 milioane euro au fost acordaţi României de Norvegia (alături de Islanda şi Liechtenstein) în perioada 2009-2011. De ce o ţară non-membră a UE acordă acest consistent sprijin unei ţări ca România? Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei în România: Aşa cum foarte bine aţi menţionat, Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene, dar suntem membri ai Spaţiului Economic European (SEE), fapt care ne permite să participăm fără restricţii la piaţa comună a UE. Simplificând, statele membre ale acestui acord (SEE – n.r.) respectă în mare parte aquis-ul comunitar, cu câteva mici excepţii. Aceasta înseamnă inclusiv că participăm cu contribuţii financiare, prin aşa-numitele Granturi SEE și prin Granturile norvegiene, pentru a ajuta la reducerea diferenţelor economice şi sociale între diverse regiuni ale SEE. În perioada 20042009, Norgevia a contribuit cu 1,3 miliarde euro la diverse proiecte în 12 state din centrul şi sudul Europei, plus Spania, Portugalia şi Grecia. Ne apropiem acum de finalul sesiunii curente de finanţare, dar o a doua sesiune stă să înceapă. Norvegia şi UE au convenit deja asupra unei contribuţii financiare de 1,79 miliarde euro, prin Granturile SEE și cele norvegiene, pentru perioada 2009-2014, sumă în creştere cu 22% în comparaţie cu prima sesiune. 97% din această sumă este contribuţia Norvegiei. Norvegia este extrem de interesată în susţinerea dezvoltării economice şi sociale în toate aceste ţări. Credem că pieţele puternice şi relaţiile bune de colaborare între acestea vor conduce la o coeziune socială şi economică în Europa. Acesta este o descriere la scară largă a mecanismelor financiare... Din aceste alocaţii, România a primit până în 2011 aproape 100 milioane euro şi va primi în viitor o sumă triplă, cca. 305 milioane euro, până în 2014.

Rep.: Care sunt mecanismele/programele prin care aceşti bani ajung efectiv în mâna beneficiarilor şi ce fel de proiecte sunt acceptate spre finanţare? Øystein Hovdkinn: Împreună cu partenerii ei din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) - Islanda şi Liechtenstein -, Norvegia a contribuit cu aproape 100 milioane euro la dezvoltarea social-economică a României, în perioada 2009-2011. Asistenţa financiară se derulează prin două programe: Granturile SEE şi Granturile norvegiene. Din suma totală derulată, 98% reprezintă contribuţia Norvegiei, bani care au ajutat la susţinerea a 70 de proiecte, în următoarele domenii prioritare: mediu, eficienţă energetică, resurse umane, sănătate şi îngrijirea copilului, patrimoniu cultural. În plus, alte 115 proiecte dezvoltate de ONG-uri în diferite zone de interes ale noastre au fost selectate spre finanţare prin programul Fondul ONG al SEE, derulat în România de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) . Un fond pentru burse a fost de asemenea instituit, ajutând la mobilitatea academică a peste 200 de studenţi şi cadre universitare în perioada 20092011. Rep.: Concret, ce trebuie să facă o companie, o instituţie sau o ONG pentru a putea accesa aceste fonduri şi care sunt criteriile de eligibilitate ale gestionarilor acestor sume de bani? Øystein Hovdkinn: Potrivit regulamentelor programelor aflate în derulare, cei care au fost interesaţi au trimis o aplicaţie către Punctul Național de Contact, stabilit la nivelul Ministerului Finanţelor Publice din România. Am avut câte un Apel pentru proiecte la fiecare dintre cele două programe şi cele mai bune proiecte din fiecare sector prioritar au fost trimise finanţatorilor pentru aprobare finală. Proiectele au fost selectate până când suma finală alocată, de 100 milioane euro, a fost

epuizată. Aş vrea să menţionez că fiecare dintre entităţile care au depus o aplicaţie a trebuit să facă dovada că este capabilă să aibă propria cofinanţare la proiectul trimis spre aprobare. În ceea ce priveşte fondul pentru ONGuri (Fondul ONG), am încredinţat managementul acestuia unui organism independent, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societății Civile, care a gestionat toate fondurile destinate organizaţiilor non-guvernamentale. Toţi banii au fost alocați şi în proporţie foarte mare deja folosiţi. Proiectele selectate sunt în faze diferite de implementare, majoritatea având ca termen de finalizare 30 aprilie 2011. Aplicaţiile pentru schema viitoare de finanţare pot fi depuse după ce semnăm un acord cu Guvernul României privind sectoarele prioritare în care ar trebui investiţi aceşti bani. Acest lucru s-ar putea întâmpla înainte de sfârşitul acestui an, deci aplicaţiile ar putea fi depuse la începutul lui 2012.

INTERVIU spre Maramureş ne-am oprit să vizităm două proiecte pe care le finanţăm în Târgu Mureş şi am participat la inaugurarea Porţii a Cincea a Cetăţii Vauban din Alba Iulia, restaurată cu sprijin norvegian. Facem aceste vizite ca să vedem stadiul implementării proiectelor şi pentru a promova aceste programe de finanțare. Până acum, Ambasada a vizitat aproximativ 45 de proiecte şi din ce am văzut majoritatea sunt pe drumul cel bun şi aproape de finalizare. Rep.: Faptul că Norvegia, dintre toate celelalte state europene, oferă României cel mai mare ajutor ne rambursabil, este demn de toată recunoştinţa, dar nu a fost prea intens mediatizat până acum. De ce a preferat Norvegia să fie discretă în legătură cu acest sprijin? Øystein Hovdkinn: Norvegia nu a preferat să fie discretă. A fost, poate, o oarecare lipsă de interes din partea mass-media, deoarece, în comparaţie cu fondurile provenite de la UE, ajutorul nostru este mult mai mic. Pe de altă parte, sunt foarte bucuros să vă informez că, în comparaţie cu fondurile UE, unde rata de absorbţie e de aproximativ 8%, în cazul nostru aceasta e în jur de 80%. Diferenţa este considerabilă, aş spune...

Rep.: Ce proiecte mari (ca valoare în bani şi ca impact) au fost acceptate în prima sesiune? Câte dintre ele s-au derulat/se derulează în Transilvania? În ce stadiu de implementare sunt ele? Øystein Hovdkinn: Am ﬁnanţat proiecte cu valori între 100.000 şi 4,8 milioane euro, ca valoare a granturilor. În ceea ce priveşte impactul, las în seama dumneavoastră, beneﬁciarii, să vedeţi şi să trageţi concluzii. Vreau, totuşi, să menţionez câteva rezultate foarte vizibile: un centru pilot pentru boli rare la Zalău, o clădire nouă pentru un spital în Bucureşti, un centru pentru patrimoniul cultural în Muzeul Astra din Sibiu, restaurarea Porții a Cincea din Cetatea Alba Iulia, un incubator de afaceri operaţional în Constanţa etc. Suntem foarte mândri că multe proiecte au schimbat lucrurile în bine în ariile lor de intervenție. Transilvania a fost de altfel destul de activă în aceste programe şi prin urmare avem cam 20 de proiecte pe care

www.transilvaniabusiness.ro

le susţinem în această parte a ţării. Trebuie însă să precizez că multe proiecte au acoperire naţională, iar impactul pe care îl au trebuie înţeles astfel. Rep.: Reprezentanţii Ambasadei Norvegiei, în frunte cu ambasadorul Oystein Hovdkinn, au efectuat mai multe deplasări în ţară în ultimele săptămâni. Care a fost traseul? Ce au vizat, concret, aceste vizite? Care sunt concluziile? Øystein Hovdkinn: Avem proiecte în derulare peste tot în ţară şi am vizitat multe regiuni din România până acum. Recent, am fost în Maramureş, prima mea vizită acolo. Susţinem un proiect în Baia Mare, restaurarea Turnului Măcelarilor, şi unul în Sighet, în cadrul Muzeului Satului Maramureşean. Este un proiect superb, bazat pe conceptul „museum vivum” – muzeul viu – care este unic în România şi poate în Europa. Pe drumul nostru în-

Rep.: Cum vi se pare, domnule ambasador, România, după aproape 3 ani de mandat? Øystein Hovdkinn: Aceasta e o întrebare care implică răspunsuri foarte ample, aşa că o să menţionez doar câteva impresii ale mele, care ar putea fi chiar superficiale sau marginale. O caracteristică a României care m-a şocat pe mine chiar de la început sunt diferenţele majore dintre oraşele mari, în special Bucureşti, şi zona rurală. În afară de câteva aspecte, Bucureştiul ar putea fi oricând un oraş în Europa de Vest. Magazinele, restaurantele, autoturismele, oameni bine îmbrăcaţi şi eleganţi, nu sunt lucruri foarte diferite de ce vezi în Vest. În acelaşi timp, zona rurală îţi oferă o cu totul altfel imagine şi nu doar în sensul negativ. Eu însumi provin dintr-o zonă rurală a Norvegiei şi ce am observat în satele îndepărtate de Bucureşti îmi aminteşte până la un punct de stilul de viaţă din regiunea mea natală, acum câteva decade, mai liniştit, mai uman şi poate mai plin de plăcerea de a trăi. Nu vreau, desigur, să romantizez sărăcia şi standardele reduse de trai. Dar poate că în România ar fi posibilă combinaţia între progresul economic, extrem de necesar, cu aspectele pozitive ale vieţii tradiţionale, pe care le-am menţionat mai înainte. În Bucureşti, am făcut o observaţie care are, poate, un caracter bizar: Nu am fost în nicio altă capitală din lume unde să existe atâtea biserici, bănci, farmacii şi cazinouri. Presupun că nu există nicio legătură între aceste caracteristici, dar observaţia mea rămâne în picioare. Poate are cineva o explicaţie? Rep.: Ce aţi lua din România şi aţi duce cu dumnevoastră într-o altă capitală a lumii, dacă ar fi să primiţi o nouă misiune diplomatică? Øystein Hovdkinn: Nu ştiu dacă aş lua ceva... Dar pot să vă spun că îmi plac munţii voştri foarte mult, poate şi pentru că eu provin dintr-o regiune muntoasă, un fel de Transilvanie a Norvegiei, dacă vreţi... Îmi place de asemenea frumuseţea oraşelor şi satelor vechi din zonele de munte.

A consemnat Alin Bolbos

AnAliză

Lupta se încinge pe piaţa de bricolaj

Dedeman mută şi câştigă în Transilvania La sfârşitul lunii martie, retailerul de bricolaj Dedeman, controlat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, a inaugurat la Cluj al doilea magazin din Transilvania, după cel de la Braşov. Extinderea agresivă a celor doi băcăuani pe piaţa ardelenească va continua în acest an cu un magazin în Baia-Mare. În acelaşi timp, austriecii de la BauMax acţionează cu prudenţă, Ambient îşi propune o uşoară revenire, în timp ce liderul Praktiker trăieşte clipe negre. Investiţia de la Cluj a fost de 16 milioane de euro şi a fost primită foarte bine de clujeni. Unitatea, care are aproximativ 230 de salariaţi, dispune de un spaţiu de vânzare de 16.000 mp precum şi de o parcare cu 400 de locuri. “Ne bucurăm să inaugurăm la Cluj primul magazin din acest an, într-un oraş cu un potenţial de piaţă ridicat, unul din cele mai atractive din România din punct de vedere al celor ce doresc să investească. Rezultatele financiare de anul trecut şi semnele evidente de oprire a recesiunii economice ne încurajează să ne păstrăm ritmul de extindere, condiţionaţi fiind doar de obţinerea la timp a autorizaţiilor necesare construcţiei magazinelor”, a spus Dragoş Pavăl, preşe dintele companiei. Următorul oraş pe lista reţelei Dedeman este Drobeta Turnu Severin, unde magazinul va fi deschis în curând, dar piaţa din Transilvania îi atrage tot mai tare pe fraţii

Pavăl, Baia Mare fiind următoarea ţintă. Pe site-ul companiei, sunt fixate deja şi alte oraşe din Transilvania unde Dedeman îşi propune să deschidă magazine: Alba Iulia, Deva, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Bistriţa, Oradea. Dedeman a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 289,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de 2009, pe fondul extinderii reţelei cu cinci noi magazine. Retailerul de bricolaj mizează şi în acest an pe o creştere a businessului cu 10%, tot datorită creşterii numărului de unităţi. În urma deschiderii din Cluj, Dedeman a ajuns la 22 de magazine pe piaţa locală, ţinta companiei fiind ca până în 2015 reţeaua să atingă pragul de 40 de locaţii, prin inaugurarea a 4-5 unităţi în fiecare an. Principalii concurenţi ai Dedeman sunt, Praktiker (Germania), Bricostore (Franta), BauMax (Austria), OBI (Germania), Ambient Sibiu şi Hornbach (Germania).

Ambient îşi propune o revenire uşoară Cu afacerea restructurată şi aşezată pe un nou drum, Ambient Sibiu, cel mai mare grup din domeniul construcţiilor din zona Transilvaniei, răsuflă uşurat. Preocuparea majoră a principalului acţionar, Ioan Ciolan, este acum menţinerea cifrei de afaceri din 2010. Şi creşterea uşoară a afacerii. “Obiectivul pentru anul 2011 este o păstrare la nivelul anului 2010, în contextul unei tendinţe generale de scădere a nivelului pieţei”, spun reprezentanţii companiei. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 104 milioane de euro anul trecut, în uşoară creştere faţă de 2009, în contextul în care businessul a trecut prin momente grele în urmă cu doi ani, când rulajul a scăzut cu 55,5% faţă de 2008. “Anul 2011 va însemna pentru Ambient o creştere de 15% a afacerilor, avans care se va datora transformării pe care a cunoscut-o organizaţia”, spunea Ciolan la finalul lui 2010. Ambient a finalizat anul trecut un proces de reorganizare a businessului, care a prevăzut delimitarea vânzărilor pe doua zone, retail şi distribuţie.

BauMax se extinde cu prudenţă Nici la BauMax nu pare să fie criză, deşi austriecii par mai precauţi decât investitorii români. Szekely Nicola, country manager al companiei austriece, apreciază că “într-o ţară ca România, 25-27 de magazine sunt suficiente.” Prin urmare, retailerul BauMax, prezent în România din 2006, şi-ar putea stopa expansiunea când va atinge cifra respectivă, adică în 3-4 ani, cu 3-4 magazine deschise anual. Austriecii au ajuns la 14 magazine pe plan local. BauMax ocupă locul al patrulea în clasamentul celor mai mari jucători de pe piaţa locală de bricolaj, după Praktiker (27 de magazine), Dedeman (22 de ma-

AnAliză gazine) si Bricostore (15 magazine). În 2010, BauMax a înregistrat o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de euro, în creştere cu 24% faţă de 2009, pe fondul extinderii reţelei. “Ne-am planificat ca în următoarele 12 luni să deschidem trei magazine, în funcţie de evoluţia contextului economic”, spune Szekely. Pe harta deschiderilor viitoare se regăsesc şi oraşele transilvănene Oradea si Cluj, însă ordinea proiectelor nu a fost deocamdată stabilită. Compania a achiziţionat deja terenurile pentru două dintre unităţile viitoare şi estimează că noile unităţi inaugurate în 2011 vor determina creşterea cifrei de afaceri până la 200 de milioane de euro.

Afectat de criză, Praktiker scade cu 22% În timp ce Dedeman şi BauMax surprind şi cresc văzând cu ochii, liderul de piaţă în domeniu, Praktiker a anunţat că în 2010 afacerile i-au scăzut cu 21,8% la 193,6 mil. Euro, din cauza condiţiilor economice dificile şi a majorării TVA. Oficialii companiei apreciază că încasările s-ar putea reduce şi în acest an dacă mediul economic nu se va îmbunătăţi. Evaluate în lei, vânzările din România au coborât cu 22,3%, se arată în raportul Praktiker referitor la rezultatele financiare de anul trecut. "Condiţiile economice au rămas dificile în principal în state importante precum România şi Grecia. În aceste două ţări, măsuri fiscale precum majorări substanţiale ale TVA au avut ca efect scăderea dramatică a puterii de cumpărare a gospodăriilor, ceea ce a afectat vânzările grupului", se precizează în raport. Praktiker notează că în România a încercat să atragă cumparătorii prin reduceri de preţuri. Compania menţioneaza, totodată, că a redus cheltuielile cu

personalul prin neplata de zile libere. Anul trecut, compania şi-a extins reţeaua de magazine locale cu doar o unitate, ducând numărul magazinelor sale la 27. Praktiker anticipează că vânzările segmentului internaţional îşi vor reveni în 2012. Această divizie cuprinde operaţiunile din România, Luxemburg, Grecia, Polonia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Ucraina şi Bulgaria.

Sandu TUDOR

REPORTAJ

Salina Turda şi brandul născut minunat în subteran Dorind să scape de tichia comunistă de oraş industrial, Turda s-a întors în istorie pentru a-şi căuta reperele. Şi pornind de la minunata Salină, investiţie ce în numai un an a atras sute de mii de turişti români şi străini, şi-a relansat brandul. Cum va susţine Turda acest brand, cum îl va creşte şi-l va promova, în ţară şi în afară, ştie doar descurcăreţul primar Tudor Ştefănie. Dar lumea are încredere în acesta... Ultima zi din martie. Oraşul Turda era mai turistic ca niciodată. De la intrare, până la ieşire şi înapoi, fluturau steguleţe şi balone uriaşe cu noul logo şi slogan al urbei: “Descoperă oraşul salinei”. De ce acest slogan? “Pentru că el comunică direct asocierea oraşului cu salina, sub forma unui call-to action simplu sau a unei afirmaţii puternice, sigure. Iconotipul este o stilizare grafică a elementelor ambientale din Salina Turda, transformate într-o spirală policromă. Diversitatea cromatică prezentă în spirala ascendentă reprezintă caracterul polivalent al ofertei turistice, multitudinea culturală, istorică şi confesională a oraşului”, susţin creatorii lui, Agenţia MSA Advertising, cea care s-a ocupat de la A la Z de rebranduirea oraşului Turda.

să-şi îndeplinească nestingherită doar funcţia de formă de relief. Drumul renovat recent ar fi putut reprezenta un indiciu. Am ocolit câţiva kilometri freamătul oraşului, urmând să pătrundem în salină prin intrarea din zona Durgău, zonă de acces pusă la dispoziţia turiştilor după ultima renovare, din ianuarie 2010. Sentimentul pe care l-am avut în faţa noii porţi a fost bizar, asemănător cu cel experimentat în faţa colţurosului aeroport din Târgu-Mureş. Reprezentată de un cerc cu jumătatea de jos pe care ne-am imaginat-o înghiţită de pământ, intrarea, în afara materialelor moderne folosite - metal şi sticlă nu are nimic în comun cu aeroportul mureşean decât sihăstria şi funcţia de luntre: spre cer şi, respectiv, sub pământ.

Însemnări din subterană Salina Turda

Coborârea-n subteran

Turda nu mai e de ani buni un oraş cu o salină, ci oraşul salinei. “Ăsta e dealul pe sub care veţi merge” ni s-a zis din maşină, colina părând, la prima vedere,

Înaintea gândurilor care nu ni se puteau contura uşor, încordate de curiozitate, ni s-a conﬁrmat să înaintăm spre poarta interioară albastră. Tălpile ni se îngreunaseră, coboram părăsind treptat lumina naturală. Încercam să acumulăm în cel mai scurt timp posibil

toate calităţile unor turişti ocnaşi, încercând în paralel să nu uităm că un pas de-al nostru a însemnat odată luni de zile de sudoare axﬁsiată. În spate, de-a lungul a câtorva metri, a mers un domn care a încercat să ne pună rapid în temă pentru că, deşi lucra acolo, nu era ghid turistic, ci doar amabil: “mergeţi până la un moment dat, dar nu o ţineţi înainte pentru că riscaţi să ieşiţi. Faceţi stânga, treceţi de băile termale, coborâţi, ajungeţi, mergeţi înainte, coborâţi prin stânga, găsiţi Mina Terezia…”. Ni se conturase foarte vag în minte o hartă cu multe găuri negre.

Ciorchinele kilometric al Galeriei Franz Josef Cu cât înaintam pe culoar, cu atât ecouri şi plânsete de copil ieşeau mai ascuţite din pereţi, de parcă ocnaşii care munciseră aici, poate chiar primii, din anul 1271, se transformaseră de-a lungul secolelor în răcnete originare. Eram sub pământ, nu într-un labirint de morminte, cât într-un cimitir în care munca pentru sare fusese îngropată în sare sculp-

REPORTAJ pământul de sare fiind aruncate cu speranţă numeroase icoane în miniatură. Ne-am pus câte o dorinţă creştinească care să alunge ghinionul cifrei celor 13 scări pe care a trebuit să le coborâm până să ajungem în Rudolf. Straturile de sare păreau depuse în urma unei ninsori subterane, scările fiind capturate de pojghiţa sărată. Jos, ne-am tras sufletul, uşuraţi că în sfârşit am ajuns pe pământ, pe pământul de sub pământ. Am găsit aici un univers al copiilor şi, totodată, sursa pereţilor vorbitori. Galeria Rudolf e o uriaşă încăpere spectaculoasă atât prin modul în care mâna contemporană şi-a lăsat amprenta la renovările din perioada 2008-2010, mâna bătătorită a ocnaşului, cât mai ales mâna invizibilă a naturii care a conlucrat ducând la realizarea unei galerii care, ajutată de poziţia ei subterană, refuză să se alinieze pe acelaşi plan cu amintirile uzuale, situându-se la graniţa cu irealul. Am trecut ţinându-ne respiraţia pe lângă sala de concerte, terenul de sport, cel de minigolf, bowling, părând, la rândul lor, construcţii fragile din sare.

Flota în miniatură a Minei Terezia tată. Fiecare cută din perete amintea de istoria unui efort extraordinar al strămoşilor înmormântat astăzi într-o impresionantă atracţie turistică. Păşeam fără ecou, în interiorul unui cub de sare format în urmă cu 18 milioane de ani. Sorbeam aerul rece şi sărat, iar expiraţia părea să ne alunece pe înşelătoarea gheaţă a pereţilor. I-am atins cu degetul şi unul dintre noi şi-a lipit limba de un perete, pentru a se convinge că nu sunt din cremă de tiramisu, că nu sunt diamante, zăpadă sau corali. Drumul se împărţea generos în partea stângă, amintindu-ne să nu mai continuăm înaintarea că vom ieşi prea curând la suprafaţă. Am părăsit astfel culoarul Galeriei Franz Josef, cel care între 1948 şi 1992 a servit pe post de depozit de brânză, urmând să-l reluăm mai curând decât ne-am fi imaginat. Am dat de un spaţiu amenajat şi rezervat pentru persoanele interesate şi de beneficiile medicale pe care le poate oferi salina prin temperatura ei constantă de 10-12 grade, cu umiditatea de 75-80 %. Din exterior, părea un mini-restaurant cu oameni veniţi să stea la o poveste sănătoasă.

Mina Rudolf potenţată futuristic Ne-am continuat drumul, mergând pe acelaşi culoar de aproape un kilometru, făcând la un moment dat stânga, înspre Mina Rudolf. A trebuit să traversăm galeria pe un pod lipit de perete la o înălţime de 40 de metri, adică suficient cât să facem un efort de rememorare a tuturor rugăciunilor pe care le învăţasem. Neau râs în nasul uşor îngheţat cei aproximativ 15 copilaşi iniţiaţi de educatoare cărora nu le puteai citi pe feţele netulburate nicio urmă de frică. Ne-a încurajat priveliştea de jos, am renunţat fără să realizăm la implorările divine şi am început să numerotăm mental locurile în care, după viziunea noastră, s-ar fi putut filma Batman aici: liftul cu pereţi din sticlă, uriaşa gondolă care de sus părea roata de la maşina fantastică a supereroului liliac, lămpile-ţurţur de-a lungul pereţilor de sare care ar fi putut juca rolul becurilor futuriste din vizuina lui Batman. Înainte de intrarea propriu-zisă în mină, la capătul celălalt, am dat de o troiţă îngrădită în interiorul căreia se simula artificial o lumină azurie, pe

De sus, dacă se poate folosi reperul ăsta sub pământ, se zărea Mina Terezia. Nu ştiu cum am reuşit să ajungem la treptele care ne-au condus până la ea, probabil căpătaserăm între timp un al şaselea simţ dezvoltat de contactul cu sarea. Terezia e un alt paradis subteran, gazdă a unui lac de aproximativ 70 de metri, cu o adâncime de alţi 5-8 metri. Am coborât treptele până la ea, atraşi de micuţa flotă pe care am văzut-o de sus. Până la insula plutitoare a trebuit să traversăm apa pe un podeţ din lemn, trăind senzaţia că suntem într-un joc video. De la distanţă, cele 12 bărcuţe galbene păreau, împreună cu debarcaderul în miniatură, o corolă de floareasoarelui. De o parte şi de alta a apei, bănuţii aruncaţi în apă luceau ca solzii de peşte. Într-unul dintre separeurile micuţului port, un grup de pensionari îşi depăna amintirile sărate. După aproximativ 2 ore de subteran, ne apropiam de ieşire, iar lumina de afară ne prinsese în gheara de căldură magnetizându-ne paşii. Am închis poarta salinei sincronizând concluzia: sub pământul din Turda există înălţimi fabuloase.

Oana Capustinschi

OPINIE

Aurul alchimiştilor Alchimiştii au fost geniali pentru că ei şi-au propus să producă aur şi au inventat o tehnologie care să le permită realizarea visului lor. Ei nu s-au mulţumit să-l extragă, nici să-l colecteze din natură. Rămâne de văzut dacă au şi reuşit să obţină aurul şi dacă acesta coincide cu aurul găsit în natură. Totuşi ceea ce a marcat definitiv spiritul ştiinţific şi mai apoi avântul tehnologic modern este tocmai ideea de producţie. Un vis, o himeră, o erezie sau poate chiar ceva pe care prea uşor îl numim nebunie, a avut consistenţă spirituală, psihologică şi motivaţională care a dinamizat secole de-a rândul civilizaţia noastră, încât, ceea ce a fost cândva alchimie poartă acum diverse nume, şi toate conţin ideea transformării inferiorului în superior, a răului în bine, a suferinţei în fericire, a vieţii în nemurire. Dar nu e simplu de înţeles ce era aurul alchimiştilor. Înainte să încercăm asta trebuie ştiut că alchimia era deopotrivă o ştiinţă, o artă şi o practică spirituală. Ca ştiinţă scopul ei era să descompună şi să recompună substanţele în funcţie de esenţele lor spirituale şi să producă transmutaţii. În principiu oricare substanţă poate fi transmutată în oricare alta, dar scopul este obţinerea substanţei perfecte, inalterabile, atât de pure încât poate fi considerată „substanţă spirituală”. Importanţa şi virtuţile acesteia sunt nemăsurate. Deoarece toate lucrurile din univers au o natură triadică, acelaşi fapt este valabil şi cu referire la aur. Astfel, există un aur spiritual (nematerial), un aur astral (fluid eteric, invizibil), şi aurul pământesc, material, solid şi vizibil. Cele trei forme ale aurului acţionează în registre diferite, dar unificate prin virtutea lor comună. Corupţia sau degenerarea începe când aurul material este dorit şi folosit în interese strict materiale, desprins de virtuţile sale astrale şi spirituale, mult mai importante în realitate pentru om. Deşi aurul rămâne metafora puternică a alchimiştilor, trebuie înţeles că scopul lor nu era totuşi să se îmbogăţească ci să se desăvârşească, ceea ce implică o diferenţă fundamentală faţă de mentalitatea contemporană pragmatică. Ei operau într-un univers complex, stratificat şi cu o viziune antropologică în care desăvârşirea spirituală condiţiona accesul la misterul obţinerii aurului, precum şi capacitatea de a-l folosi cuviincios. Altfel spus, pentru a deveni bogat, este necesar în prealabil să obţii desăvârşirea cunoaşterii şi a virtuţilor. Este ilustrativ în acest sens sistemul elaborat de cel mai celebru alchimist renascentist, Paracelsus (1493-1541). Preocupat de medicină, el dă o nouă direcţie alchimiei orientând-o înspre cercetarea ştiinţifică şi experiment, elemente fundamentale pentru modernitate. Preocuparea sa era să obţină panaceul, numit de ele „Unic Lucru” de esenţă indestructibilă cu ajutorul căruia să

poată vindeca toate bolile şi să prelungească viaţa. Bolile, bătrâneţea şi moartea sunt cauzate de dezechilibrele între elementele chimice care compun corpul omului, cele de bază fiind mercurul, sulful şi sarea. Cu ajutorul acelui „Unic Lucru” administrat bolnavului sau bătrânului se poate asigura reechilibrarea proporţiilor chimice în corp, redobândirea sănătăţii şi prelungirea vieţii. Paracelsus credea că substanţa a fost revelată lui Adam de către Dumnezeu, dar că secretul ei îl deţineau de-a lungul timpului şi Hermes Trismegistos, Solomon, Aristotel şi câţiva alţii. Aşa cum în natură există ceva inalterabil, perfect, „Cea de-a Cincea esenţă”, în corpul nostru acţionează corespondentul ei spiritual, dându-i viaţă, echilibru, sănătate. Altfel spus, nu se poate opera eficient asupra corpului în vederea vindecării lui fără o cură concomitentă de natură spirituală. Desăvârşirea sufletului permite substanţei vindecătoare să circule prin corp pentru a-l pune în echilibru. Efectele se manifestă în reţeaua întreagă a constituţiei organice, psihice şi spirituale: aduce sănătate, bucurie, pace, iubire, îndepărtează ura, supărarea, alungă răul, vindecă orice boală, curmă suferinţa şi sărăcia, ajută la împlinirea dorinţelor inimii, călăuzeşte mintea spre bine şi desăvârşire. Dar Paracelsus previne asupra riscurilor la care se expun cei nepregătiţi spiritual care vor să posede Aurul alchimic, mânaţi de interese meschine. Pedeapsa veşnică este condamnare de care ei vor avea parte.

Desigur, noi suntem departe de o astfel de viziune, pentru că evoluţia societăţilor moderne a dus la separarea credinţei de ştiinţă, puse uneori chiar în antinomie. Acest fapt n-a însemnat neapărat un câştig pentru civilizaţia noastră. Deopotrivă ştiinţă, artă, medicină şi practică spirituală alchimia a urmărit realizarea omului complet, integru, sănătos, luminat, bun, corespunzător desăvârşirii divine. Faptul că noi nu mai credem în astfel de ştiinţă şi nu mai suntem animaţi de o exigenţă atât de înaltă e de natură să ne aducă mai multe pagube, probleme şi crize decât beneﬁcii. Orgoliul emancipării de „superstiţii” precum alchimia este plătit cu angoase, dezechilibre, boli ale minţii şi sensibilităţii la care încă, cu toată dezvoltarea ei spectaculoasă, ştiinţa modern n-a găsit remediu. Lecţia alchimiştilor ar trebui să ﬁe o regulă de aur: nu poţi obţine bogăţia şi nu poţi gestiona puterea dacă nu ai ajuns la o stare desăvârşită spirituală. Civilizaţia noastră recentă, cu dezastrele pe care le-a generat şi continuă să le întreţină merge, din păcate, în răspăr cu această regulă de aur.

Vianu Mureşan

ECONOMIC

Rocadă la conducerea Heineken Târgu Mureş La mijlocul lui aprilie, Heineken România a anunţat numirea Annei Maria Vikarius în funcţia de Director Tehnic al fabricii Heineken România din Târgu Mureş. Vikarius a preluat responsabilitățile de conducere a fabricii de la Szabo Istvan, care a fost promovat Supply Chain Director Heineken Ungaria, la începutul lunii februarie.

Cine este însă Anna Maria Vikarius? Potrivit anunţului Heineken România, aceasta vine la Târgu Mureş după 8 ani de experienţă pe o poziţie similară de Director Tehnic la fabrica Heineken din Miercurea Ciuc. „În timpul petrecut la conducerea fabricii din Harghita, Anna Maria Vikarius a coordonat cu succes procesul de fabricație. Mărirea capacităţii de producţie odată cu introducerea berii Heineken în gama de produse, implementarea unor noi tehnologii inovatoare, a sistemelor de management al calităţii şi siguranţei alimentului ISO 9001, respectiv ISO 22000, îmbunătăţirea eficienţei şi a productivităţii, pentru care fabrica a obţinut în 2008 premiul pentru cel mai bun progres în Europa Centrală şi de Est, precum şi producerea unor beri a căror calitate este recunoscută la nivel internaţional, reprezintă doar câteva realizări ale Fabricii din Miercurea Ciuc sub conducerea Annei-Maria Vikarius şi a echipei sale din această fabrică”, se arată în comunicatul Heineken. În cei 26 de ani de activitate, Vikarius a urcat, pas cu pas, de la postul de inginer la numeroase poziții în conducere. A început ca inginer la SC Bere Miercurea Ciuc, urmând să devină şef Laborator (1993 - 2000), şef Departament Calitate (2000 – 2001), Inginer Calitate Planificare Producție (2001 – 2002), Coordonator Producție Local (2002-2003), iar în 2003, Director Tehnic Fabrica Heineken România din Miercurea Ciuc. „Sunt încântată că mi s-a dat posibilitatea de a mă alătura echipei de la fabrica Heineken România din Mureş, o echipă de oameni care pun pasiune în producerea unor beri de calitate. Cu ajutorul experienţei de 8 ani ca Director Tehnic la Fabrica Heineken România din Miercurea Ciuc şi împreună cu echipa de aici, voi căuta soluţii eficiente din perspectiva agendei noastre de responsabilitate socială, ‚Brewing a Better Future’, pentru a atinge obiectivele de producţie”, a declarat Anna Maria Vikarius.

Noul drum al lui Szabo Promovat în funcţia de Supply Chain Director Heineken Ungaria, Szabo Istvan, antecesorul Annei Vikarius, susţine că a avut nevoie de o nouă provocare, după anii de reuşită la conducerea fabricii din Târgu Mureş. „Am avut parte de multe împliniri profesionale în ultimii ani petrecuţi în Fabrica Heineken România din Mureş.

www.transilvaniabusiness.ro

Cea mai mare reușită a mea constă în coordonarea activităților de aliniere a fabricii la standardele Heineken România. Am șansa de a face parte dintr-o companie care pune preț pe dezvoltarea profesională a angajaților. Am acceptat poziţia de Supply Chain Director în Heineken Ungaria ca pe o nouă provocare în cariera mea, în cadrul grupului Heineken”, a declarat Szabo Istvan. Referitor la schimbarea operată la Târgu Mureş, Jan Derck van Karnebeek, Managing Director Heineken România, şi-a exprimat public politica de a-şi încuraja angajaţii să preia roluri cât mai diverse şi de a creşte profesional odată cu compania: „Pentru noi, angajaţii sunt extrem de importanţi. De aceea, oferim întotdeauna angajaţilor buni posibilitatea de a se dezvolta profesional în cadrul companiei şi îi încurajăm mereu să preia roluri cât mai diverse, săși dezvolte cariera, tot în cadrul familiei Heineken”, a spus Jan Derck van Karnebeek.

Creştere de 7% pentru Heineken România Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi ocupă locul 3 în lume în ceea ce priveşte volumele. Heineken România face parte din Grupul Heineken şi deţine cel mai diversiﬁcat portofoliu de mărci care acoperă toate segmentele pieţei de bere din România: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brau, Neumarkt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (import), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster’s (import), Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita şi Haţegana. Heineken România are patru fabrici în: Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi 1.100 angajaţi. În 2010, Heineken România a înregistrat o creştere cu 7% a cifrei de afaceri, comparativ cu 2009, în ciuda trendului descendent al pieţei de bere din România. Volumul vânzărilor a sporit anul trecut cu 6% faţă de anul precedent, pe fondul evoluţiei mărcilor Ciuc Premium şi Bucegi.

(A.B.)

ADVErTorIAl

Navigare prin economie cu toate pânzele sus Navigator Software, membru al Vector Group, este o firmă specializată în dezvoltarea şi comercializarea de sisteme de gestiune şi monitorizare pentru domeniile HoReCa, Retail, Sănătate, Siguranţă şi E-Business. Oferă consultanţă economică, financiară şi de contabilitate, dar este un partener de încredere şi în achiziţia de echipamente informatice. În februarie 2011 firma s-a mutat într-un sediu nou, modern. Centrul de Afaceri şi Informatică - de altfel prima iniţiativă de acest gen din Transilvania - are ca obiectiv major dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi furnizarea de informaţii, servicii şi tehnologii, cu scopul de a creşte nivelul competitivităţii afacerilor. Investiţia, a cărei valoare ajunge la 600 000 euro, a fost realizată

doar 9 luni, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Rurală. Activitatea firmei este împărţită pe patru segmente mari: HoReCa, Retail, Siguranţă, e-Business, fiecare oferind multiple posibilităţi de eficientizare a activităţii.

Soluţii pentru ﬁrme de producţie

1.850 de brutării au rămas 900, încercăm să venim în sprijinul celor din România. Inovaţia Vector Group: Vânzări ambulante fără probleme! 1. Introduceţi domeniul de activitate cu codul CAEN 4789 (Comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe ale altor produse) 2. Achiziţionaţi un echipament mobil (PDA) şi o casă de marcat mobil 3. Comandaţi soluţia software Agent Navigator – veriﬁcare istoric clienţi şi stare facturi (achitat/neachitat), preluare comenzi, urmărirea în timp real a comenzilor

Anul 2011 este special dedicat segmentului de producţie – brutării, patiserii, unităţi de prelucrarea laptelui şi a cărnii. Navigator Software se implică în producţie (urmărirea proceselor pe etape), gestionarea resurselor şi a stocurilor, calculul de eficienţă şi urmărirea comenzilor. În acest domeniu fiecare agent economic îşi doreşte sprijin pentru că produce o anumită cantitate, dar se întâmpină dificultăţi în definirea exactă a costului real al activităţii. Statul face presiuni mari în a diminua evaziunea, şi dacă în Ungaria în anii trecuţi din

şi a livrărilor, generare bon ﬁscal sau factură la faţa locului.

HoReCa

Retail

Siguranţă

e-Business

Soluţii complete pentru: Hotel, Restaurant, Cafenea, Pizzerie, Fast-food, Cantină, Cofetărie, Patiserie, Gelaterie Beneficii: • proceduri de vânzare destinate unităţilor HoReCa • administrarea operaţiunilor hoteliere – rezervări online şi offline, grupuri organizate, registre şi deconturi lunare obli gatorii • sisteme de acces în cameră, economizor de energie • sistem de apelare chelneri pentru restaurant • preluare comenzi cu echipamente mobile • monitorizarea comenzilor lansate către bucătărie • definirea reţetelor cu calculaţie de preţ, interfaţare cu cântare, monitorizarea timpilor de producţie • gestiune şi contabilitate primară • rapoarte şi statistici

Soluţii complete pentru: Magazin, Supermarket, Florărie, Boutique, Brutărie, Patiserie, Staţii de carburanţi, Distribuţie Beneficii: • proceduri de vânzare destinate unităţilor comerciale • accelerarea vânzărilor • automatizarea proceselor prin tehnologia codurilor de bare • recepţie marfă • identificarea specifică a produselor • inventariere • istoric client • datorii şi comenzi către furnizori • soft de preluare comenzi destinat echipamentelor mobile ale firmelor de distribuţie • vânzări ambulante • gestiune staţii de carburanţi • gestiune şi contabilitate primară

Soluţii pentru: firme de distribuţie, curierat, poştaşi, agenţi de vânzare, patrule, paznici de noapte, recepţioneri • Semnalizarea unei probleme de sănătate: ideal pentru persoane în vârstă, membrii de familie bolnave • Monitorizarea poziţiei: controlul agenţilor de vânzare sau a patrulelor • Verificarea vigilenţei angajaţilor: se solicită introducerea unui cod PIN de către paznici de noapte, recepţioneri • Monitorizarea rutelor: pentru firmele de distribuţie, poştaşi, agenţi

• Controlling intern: control asupra proceselor interne prin platformă online: Nomenclatoare, Ofertare, Contractare, Facturare, Urmărire scadenţe, Service/ Garanţie, Formare preţuri, Reţete produse, Managementul documentelor, Logistică • Design web: servicii complete de creare pagini web - concept, graﬁcă, lansare online, administrare, găzduire • Webshopuri profesionale: platformă de administrare, drepturi diferite de acces, mai multe module de limbi, modalităţi de plată multiple, modul newsletter, galerie foto

Date de contact: 547367 Corunca, Şos. Sighişoarei 409/B (Vis-à-vis de Show-roomul Citroën) jud. Mureş Tel.: 0757 999 111, 0265 265 643, 0365 882 100 Fax: 0265 265 643 E-mail: contact@vector-group.ro Web: www.vector-group.ro

ADVERTORIAL

“E vremea să lăsăm toporul pentru drujbă!” Balázs Endre şi Kocsis Levente au acceptat uşor provocarea unei pieţe generoase, dar diﬁcile, cea a dezvoltării şi comercializării de sisteme de gestiune şi monitorizare pentru domeniile HoReCa, Retail, Sănătate, Siguranţă şi E-Business. Mai simplu, programe gândite pentru a monitoriza performanţele unei ﬁrme, de a depista şi remedia prompt problemele ei economice şi logistice. Adică un medic bun, care să prevină boala sau să o vindece din fază incipientă. Rep.: Care este parcursul de până acum al firmei dv.? Balázs Endre: Am pornit această afacere în 2008. Am stabilit o piaţă ţintă atractivă şi cu multe nevoi: firmele mici şi mijlocii în dezvoltare, care activează în turism, comerţ, producţie, servicii şi au probleme în materie de evidenţă. În trei ani am fost martorii unei creşteri şi dezvoltări continue. Am ajuns la o echipă de 14 persoane şi peste 15 programe informatice. Eu sunt economist de meserie, cu specializare în contabilitate. Am lucrat la multe firme ca şi director economic, iar la un moment dat am văzut că piaţa de softuri se compune din două segmente importante: unul cu produse aduse din străinătate şi unul format din producătorii interni. Am observat că aici existau goluri mari, aşa că am decis să lucrăm pe acest domeniu. Am început cu softuri pentru hoteluri, restaurante etc, ceea ce numim pe scurt HORECA. Pot spune că de la primele produse am înregistrat un success important. Am trecut apoi la retail, benzinării, staţii de GPL etc. Rep.: Care este rolul dv în activitatea firmelor? Balázs Endre: Noi traducem într-un limbaj simplu problemele economice pe care mulţi administratori nu le înţeleg şi oferim soluţii pentru rezolvarea lor. Utilizatorul informaţiei poate primi datele în forma şi cantitatea dorită. De exemplu, dacă un investitor are mai multe unităţi în care face comerţ, sau oferă servicii şi foloseşte un soft bun, poate obţine în permanenţă informaţii complete despre activitate. Poate vedea în fiecare locaţie, pe fiecare raion, zilnic, ce merge, ce nu merge, unde sunt scăderi, creşteri, ce diferenţe există faţă de luna trecută, anul trecut. O informaţie sintetizată îi oferă o imagine clară asupra bunului mers al firmei. Pot fi eliminate greşeli de organizare sau de altă natură, altfel greu de depis-

www.transilvaniabusiness.ro

tat. Putem scoate din firme abuzurile, eventualele furturi. Monitorizăm relaţiile comerciale, oferim o evidenţă transparentă care poate ajuta în relaţia cu băncile, tot mai exigente etc. Important este ca nimănui să nu îi fie frică să ceară ajutor. Mulţi şi-au dezvoltat afaceri familiale, lucrând cum ştiu ei că e bine şi nu prea admit că la un moment dat au nevoie de ajutor de specialitate. În ultimii ani s-au înmulţit şi comercianţii şi a apărut o concurenţă puternică. În consecinţă profitul obţinut de fiecare în parte a scăzut. Aici intervine eficientizarea activităţii. Dacă în trecut preţul unui produs însemna costul de producţie plus adaosul comercial, adică suma pe care vroia să o caştige respectivul, acum lucrurile s-au schimbat. Avem preţul. Ştim că piaţa poate plăti, de exemplu, 1 leu pentru un produs, aşa că investitorul, ştiind cam cât vrea să câştige, trebuie să realizeze produsul din diferenţă. Fără o analiză seriosă a fiecărei resurse, materială sau umană, rişti să ai nişte plusuri la cost şi să diminuezi astfel profitul. Trebuie să spun că activitatea noastră nu are doar scopul de a rezolva probleme deja manifestate. Noi încercăm să le identificăm încă dintr-o fază incipientă, ba chiar să le preîntâmpinăm. Dacă o firmă produce bani nu înseamnă că are şi profit, sau nu unul suficient. E posibil să existe probleme, disfuncţionalităţi, fără ca patronul să ştie de ele. Acest lucru poate fi evidenţiat prin mijloace moderne, cu ajutorul unor softuri ce urmăresc resursele cu promptitudine. Rep.: Care sunt atuurile companiei Vector? Balázs Endre: În orice business trebuie să investeşti. Banul, nu altceva, face ban. Sigur, cu oameni. E nevoie de investiţii în resurse materiale şi mai ales umane. Noi am făcut aceste investiţii. Ne dezvoltăm încet,

dar pe bază reală. Avem o echipă bună, care a acumulat deja o experienţă importantă. Noi nu vream să avem clienţi de la care să luăm azi nişte bani şi apoi să ne vedem fiecare de drum. Căutăm parteneri, pe termen mediu, cel puţin, pe care să îi ajutăm să lucreze mai bine, pentru că bunăstarea lor înseamnă şi bunăstarea noastră. Rep: Ce sfat le daţi celor care încă nu folosesc servicii de genul celor oferite de dv.? Balázs Endre: Afacerile moderne ne pot face sclavi. Lucrăm să câştigăm mai mult, dar plătim uneori un preţ prea mare. Ne dorim mai mulţi bani, dar ar trebui să câştigăm în acelaşi timp mai multă libertate, mai mult timp de odihnă. Un manager bun nu este cel care lucrează zi lumină pînă la epuizare, ci unul care ştie să îşi aleagă oameni buni şi soluţii informatice ce îi pot uşura mult munca. Azi nu trimiţi omul în pădure cu toporul, ca să taie copaci, ci îi cumperi o drujbă. Acest lucru îl propunem şi noi. Faci un efort financiar, dar cu scopul de a câştiga mai mult. Termenul de recuperare a investiţiei şi de obţinere apoi a unui profit suplimentar nu este lung. Cu muncă şi decizii potrivite reuşim să stabilizăm o valoare adăugată care ne ajută să trăim mai bine. Pentru că, în fond, acesta este scopul. Să fim mai mai mulţumiţi de ceea ce facem. Sigur, şi politicul are mari carenţe, dar întrebarea este: noi, oamenii de afaceri, am făcut tot ce trebuie pentru a folosi resursele în mod optim? Şi noi suntem vinovaţi pentru dezvoltarea lentă. Oamenii trebuie scoşi din casă, motivaţi, de oameni cu viziune economică, îndrăzneţi. În concluzie, eu le-aş recomanda tutoror să arunce toporul şi să cumpere o drujbă!

Florin Marcel

AnAliză

Modernizarea gărilor va urca pasagerii în vagoane? CFR SA a început un amplu proces de modernizare a 15 staţii de pe teritoriul ţării, dintre care 4 din Transilvania. Modernizarea gării din Târgu Mureş costă peste 10 milioane de euro. La fel cea a gării din Bistriţa. După ce va investi aproape 100 de milioane de euro în aceste lucrări, CFR Călători are un plan să recâştige cotă de piaţă până în 2019. E posibil? CFR SA a organizat pe 15 martie licitaţia pentru modernizarea gării din Târgu-Mureş. Eurogara mureşeană va costa peste 10 milioane euro. Proiectul va fi realizat în doi ani. Compania CFR SA a lansat în ianuarie mai multe anunţuri de licitaţie în vederea modernizării a 15 staţii de cale ferată. Pentru lucrări de modernizare a staţiilor din Târgu-Mureş, Bistriţa, Zalău, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Slobozia, Călăraşi, Botoşani, Vaslui, Piatra Neamţ, Brăila şi Piteşti, sunt estimate costuri totale de 332,8 milioane de lei, fără TVA. Lucrările vor fi finanţate din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeana prin FEDR (69.25%) şi contribuţia de la bugetul de stat (30.75%). Contractele se vor derula pe o perioadă de doi ani de la data atribuirii, excepţie fiind staţia Piteşti ce trebuie modernizată în trei ani. “Licitaţia a fost făcută, din câte ştiu 15 gări din zonă au fost licitate la pachet. Sunt trei firme care se vor ocupa de lucrări, deocamdată suntem în graficul iniţial, lucrările ar trebui să înceapă la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie”, ne-a declarat Vasile Bora, şef staţie CFR Călători Târgu Mureş. Şi pentru alte staţii din ţară sunt deja în lucru procedurile pentru modernizare. “A fost li citaţia, ar trebui ca lucrările să înceapă de la 1 iunie sau 1 iulie. N-au mai fost lucrări de modernizare până acum. Gara din Zalău a fost în oraş şi a fost scoasă în anii 75-76 din oraş şi atunci s-a modificat

o casă din localitatea Crinceni. Se va extinde gara, va fi un corp nou de clădire, pasaj subteran de acces până la primele două linii, peroane acoperite, vor fi spaţii pentru comerţ, farmacie etc. Este bine că se fac aceste lucrări, erau necesare, intrăm un pic în Europa şi cu gările”, ne-a declarat Ioan Mândruţ, directorul CFR Infrastructură – Gara Zalău. “Este problema mai mult a CFR Infrastructură pentru că noi CFR Călători suntem în chirie la ei dar ar fi benefice lucrările de acest gen. La Sfântu Gheorghe este o staţie mai mult de transfer, navetiştii schimbă aici destinaţiile, şi mai vin în gară elevii când scapă de ore”, ne-a declarat Dumitru Botezatu, şef staţie CFR Călători, Miercurea Ciuc.

Eurogară la Târgu Mureş Licitaţia pentru atribuirea contractului “Lucrări de modernizare a staţiilor de cale ferată Sfântu Gheorghe şi Târgu-Mureş”, s-a desfăşurat în 15 martie la sediul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA. Valoarea estimată a achiziţiei este de 86.951.562 lei fără TVA, din care circa 45 milioane lei pentru proiectul mureşean (aprox 10,4 milioane euro - n.r.). Gara mureşeană a fost realizată în 1948 şi de-atunci niciodată nu a fost prinsă într-un proiect de modernizare. “Este vorba acum despre o recomparti-

mentare a spaţiilor, conceptul de eurogară prevede realizarea unui culoar de acces direct din spaţiul stradal spre linii, de-o parte şi de alta vor fi casele de bilete, birourile de lucru şi relaţii cu publicul, respectiv spaţii pentru diverse servicii”, a mai explicat şeful Staţiei CFR Călători Târgu-Mureş, Vasile Bora. Traficul actual prin gara mureşeană este de aproximativ 35.000 de călători, dar conform lui Bora, CFR are elaborată o strategie ca până în 2019 să recâştige cotă de piaţă în transportul de persoane. “Fluxul de călători a fost în scădere continuă după Revoluţie, dar acum este stabilizat. Transportul pe calea ferată este considerat unul social şi chiar dacă acum nu este foarte confortabil, este mai ieftin şi mai sigur decât celelalte opţiuni. Până în 2019 există o strategie de a aduce standardele la nivelul UE pentru transportul pe calea ferată. Trebuie investit pentru creşterea vitezei de circulaţie pentru că aici este problema, desigur cu menţinerea condiţiilor de siguranţă”, a mai declarat Vasile Bora. Decizia CFR SA de a moderniza şi gara din Târgu-Mureş a fost luată cu toate că Primăria a pus pe agenda publică mureşeană ideea mutării gării şi liniilor în afara oraşului, primarul Dorin Florea afirmând că există susţinere pentru acest proiect de la nivel central. “La întâlnirea cu ministrul (fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a fost anul trecut la Târgu-

AnAliză

Mureş - n.r.) s-a discutat şi această premisă, proiect al Primăriei, însă răspunsul ministrului a fost că oraşul s-a dezvoltat în jurul gării şi nu gara în jurul oraşului. În toate oraşele din UE gara este aproape de centrul oraşului pentru că asta e menirea ei, să asigure transportul muncitorilor cât mai aproape de destinaţii. Concluzia întâlnirii a fost că dacă Primăria o să construiască altă linie de cale ferată şi altă gară, dacă are bani, în afara oraşului, se va face schimbul de terenuri”, a mai precizat Vasile Bora.

Ce mai prevede planul de restructurare CFR deţine în acest moment 1.000 de kilometri de cale ferate pe care nu circulă niciun tren, a anunţat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, în cadrul unui seminar organizat de Ziarul Financiar. Ministrul a mai spus că alţi 4.000 de kilometri de cale ferată vor fi inchiriaţi către operatori privaţi. "Sunt 1.000 de kilometri de cale ferată pe care nu mai circulă niciun tren şi pe care calea ferată îi are în momentul acesta în exploatare. Nu există bani pentru mentenanţă. Reţeaua are peste 20.000 kilometri, dar vom ajunge la 15.000 km: 1.000 se închid, iar ceilalţi sunt scoşi la licitaţie. Sunt liniile neinteroperabile care vor fi exploatate şi întreţinute de companiile private, ceea ce va duce la diminuarea costurilor de mentenanţă", a precizat Boagiu. Aceasta a precizat că este doar o parte din planul de restructurare al Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care companiile feroviare de stat au acumulat în ultimii 10 ani datorii enorme. Programul va începe de îndată ce vor fi publicate liniile şi când actele normative vor fi aprobate de Guvern, a precizat ministrul Transporturilor. Conform ministrului, o parte din reţeaua feroviară este în curs de reabilitare şi din 2013 se va putea circula cu viteza de 160 km/oră. În urma unei analize efectuate asupra situaţiei financiare din ultimii 10 ani la CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, s-a constatat o creştere a arieratelor cu 2.248%, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor. Dacă în 2000 erau aproape 300 milioane de lei, în 2010 au ajuns la peste 6,6 miliarde de lei. CFR SA înregistrează arierate de peste 5,2 miliarde de lei, fiind urmată de CFR Marfă cu 868 milioane de lei şi de CFR Călători cu circa 559 milioane de lei.

Lucrări şi la tuneluri În plus, Compania Natională de Căi Ferate “CFR” SA a organizat pe 11 aprilie o licitaţie deschisă în vederea atribuirii contractului “Lucrări de reabilitare tuneluri de cale ferată aflate pe raza Sucursalelor Regionale de Cale Ferată Braşov şi Timişoara“. Valoarea

www.transilvaniabusiness.ro

totală estimată a lucrărilor este de 26.291.430 lei (fără TVA), iar termenul de finalizare va fi de 12 luni de la atribuirea contractului. Licitaţia se va desfăşura în data de 11.04.2011, ora 11.30, la sediul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, ofertele putând fi depuse la sediul autorităţii până în ziua desfăşurării procedurii, la ora 10. Criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic cu o proporţie de 80% pentru componenta financiară şi 20% propunerea tehnică. Contractul de lucrări vizează reabilitare a 5 tuneluri de cale ferată, împărţite în două loturi: lotul I, tuneluri CF aflate pe raza SRCF Braşov: 1. tunel km 36+857 - 37+329, linia cf 205 Braşov - Podul Olt, între staţiile Valea Homorod - Bradeţ, judeţul Braşov; 2. tunel km 128+365 - 129+582, linia cf 504 Adjud - Siculeni, între staţiile

Păltiniş - Livezi Ciuc, judeţul Harghita; 3. tunel km 208+744 - 209+138, linia cf 316 Braşov-Deda, între staţiile Lunca Bradului - Răstoliţa, judeţul Mureş şi lotul II, tuneluri CF aflate pe raza SRCF Timişoara: 1. tunel Km 446 + 811 - km 447 + 080, linia c.f. 100 Orşova - Timişoara Nord, între staţiile Tergova şi Armeniş, judeţul Caraş – Severin; 2. tunel Km 63 + 315 - km 63 + 407, linia c.f. 116 Simeria - Livezeni Directa II, între staţiile Merişor şi Băniţa, judeţul Hunedoara. Sursa de finanţare este asigurată din fonduri nerambursabile (FEN) post-aderare prin FEDR – 69.25% şi contribuţie de la bugetul de stat – 30.75%.

Ionuţ OPREA

ECONOMIC

Austriecii de la Strabag descind pe cai mari în Transilvania La mijlocul lunii aprilie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a selectat companiile care vor proiecta şi construi tronsoanele de autostradă Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu, valoarea totală a contractelor fiind de 3,45 miliarde lei. Cumulând şi celelalte lucrări adjudecate deja de Strabag în Transilvania, putem spune că austriecii sunt printre marii învingători ai crizei. Lucrările pentru autostrada Orăştie-Sibiu (82 kilometri) au fost împărţite în patru loturi, din care primul (24 kilometri) a fost câştigat de compania Strabag, cu o ofertă de 551,04 milioane lei. Cel de-al doilea lot (20 kilometri) va fi realizat de companiile Straco Grup din România si Studio Corona SRL Civil Engineering din Italia, pentru 377,78 milioane lei. Al treilea lot, în lungime de 22 kilometri, a fost câştigat de firma italiană Impregilo, valoarea contractului fiind de 604,79 milioane lei, iar ultimul lot (circa 17 kilometri) de asocierea italiano-română Astaldi-Euroconstruct Trading '98-Astalrom pentru 484,83 milioane lei. Contractele fac parte din Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) şi vor fi finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune (85%) şi de la bugetul de stat (15%). Durata de proiectare şi execuţie este de 30 de luni, din care 6 luni de proiectare şi 24 de luni pentru execuţie, la care se adaugă 24 de luni garanţie. Autostrăzile scoase la licitaţie de CNADNR sunt incluse în coridorul IV paneuropean, care începe în Germania, la Nurnberg, şi continuă pe ruta PragaViena-Bratislava-Budapesta. În România traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanta, ruta continuând până la Istanbul.

2011, anul revenirii în forţă În 2010, pe primele 9 luni, Strabag a raportat o creştere cu 8,2% a valorii lucrărilor de construcţii efectuate în România, de la 110,6 milioane euro la 119,68 milioane euro. Aceasta în ciuda faptului că portofoliul de comenzi a scăzut cu 16,9% în intervalul amintit. Tot în acea perioadă, numărul de angajaţi ai Strabag în România a scăzut cu 25%, de la 1.634 de persoane in 2009 la 1.225. Şi totuşi, perioada de scădere pare a ﬁ sfârşită, pentru că Strabag a câştigat câteva contracte importante care îi vor asigura afacerile în următorii 23 ani. Pe ﬁnalul lui 2010, austriecii au câştigat două contracte de la CNADR, în valoare de 220,6 milioane euro, respectiv 89 milioane euro, în parteneriat cu companii româneşti. Primul vizează constructia vari-

antei de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, iar al doilea se referă la modernizarea DN 67B Piteşti-Scoarţa (judetul Gorj), în lungime de 188 km. Dar tot Transilvania pare să le ﬁe mai norocoasă celor de la Strabag, deoarece contractele din această zonă au continuat să curgă şi în 2011, culminând cu sectorul din autostrada Orăştie – Sibiu.

Transilvania, meine liebe... În judeţul Mureş, Strabag a câştigat în luna ianuarie trei contracte în valoare totală de 78 milioane euro. Firma austriacă Strabag va moderniza DN 14 Sibiu Mediaş - Sighişoara, în lungime de 79 de kilometri, un tronson de 52 de kilometri din DN 15 (Târgu Mureş – Reghin) şi unul din DN 15A (Reghin – Sărăţel) în baza unor contracte semnate deja cu CNADNR. Contractul pentru modernizarea DN 14 are o valoare de 162,8 milioane lei, fără TVA, bani asiguraţi de Banca

Europeană de Investiţii şi are o durată de proiectare şi execuţie de 24 de luni, la care se adaugă 24 de luni perioada de garanţie. "Prin modernizarea DN 14 se urmăreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor, reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi crearea unor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurile publice", informează CNADNR. Lucrările de modernizare ale DN 15 se desfăşoară între Târgu Mureş şi Reghin (judeţul Mureş), pe un tronson de 52 de kilometri, iar ale DN 15 A pe un tronson de 46 de kilometri, între Reghin şi Sărăţel (drumul spre Bistriţa). Valoarea lucrărilor este de 162,95 milioane lei, fără TVA, finanţate tot de Banca Europeană de Investiţii, iar durata contractului este de 24 de luni la care se adaugă garanţia de încă 24 de luni. În plus, Strabag participă şi la lucrări de amploare mai mică, câştigând în acest an mai multe licitaţii pentru modernizarea de străzi (cum ar fi în Turda – judeţul Cluj, sau Sângeorz Băi – judeţul Bistriţa Năsăud, unde lucrările cumulate se ridică la 23 de milioane lei). Având în vedere aceste cifre, ţinta pe care şi-au propus-o austriecii, de a-şi creşte afacerile cu 70%, până la 280 de milioane de euro, este perfect justificată. Şi justificată este atunci şi decizia magnatului rus Oleg Deripaska de a reveni la începutul anului în acţionariatul Strabag AG, după ce a răscumpărat 17% din titlurile grupului austriac, prin intermediul holdingului Basic Element şi al subsidiarei Rasperia Trading. Rusul a plătit 373 de milioane euro pentru pachetul de acţiuni achiziţionat.

Sandu TUDOR

AFACERE

De ce a explodat Creativemonkeyz.com? Cultura, fie muzicală, vizuală, sau de altă natură, nu a reprezentat niciodată unul dintre resorturile care să aducă popularitate din afara nişei, iar “producătorul” de cultură, în general, şi-a asumat vrând-nevrând condiţia de a se raporta la un public şi la un buget destul de îngust. Cum explicăm însă explozia din ultimele luni a site-ului www.creativemonkeyz.com? Update-ul de entertainment pe care administratorii platformei web creativemonkeyz.com l-au adus conţinutului prevăzut iniţial doar ca furnizor de tutoriale, elemente grafice şi galerii inspiraţionale, a crescut popularitatea site-ului, propulsându-l pe primul loc în topul trafic.ro la secţiunea artă/ cultură. Prin adăugarea miniseriei ai cărei protagonişti sunt cei doi roboţi, MO şi F.O.C.A., site-ul a atins recordul de 285.406 de vizitatori unici, numărul vizitelor aflându-se într-o creştere continuă care pare să nu se oprească prea curând. Cum singuri recunosc, au reuşit să dea o notă de „cool” creării de conţinut. Se preconizează că aceasta le va aduce nu numai o popularitate naţională demnă de comparat cu cea a platformei Trilulilu.ro, cât şi avantajele unei afaceri de succes.

Legendarii MO şi F.O.C.A... Proiectul 100% românesc, demarat în august 2010, a plecat de la iniţiativa de a aduce pe piaţa autohtonă, săracă în domeniu, programe de calitate din sfera artei digitale. Denumirea site-ului s-a născut odată cu primul tutorial în urma căruia a rezultat sloganul Long live the Creative Monkeyz. Logo-ul proiectului, stema partidului comunist, stilizată şi adaptată conceptului de creative monkey, şi-a propus să realizeze un impact vizual de vindecare

prin râs şi o promisiune de „reparare” prin creaţie, după cum susţin chiar iniţiatorii site-ului. Scopul autodeclarat este cel de a educa, delecta, distra iubitorii de artă, sau amatorii în căutare de soluţii practice, tehnice, raportate la diferitele programe de editare şi creare de conţinut audio-vizual. Ca în orice proiect cu o bază solidă, disciplina interioară există, domeniile de lucru sunt împărţite (Codin pe partea de tutoriale, Ramona pe partea de elemente graﬁce gratuite, Mihai pe partea de galerii inspiraţionale şi diverse ştiri sau interviuri din lumea artei digitale, tradiţionale). Astfel, cei aproape 230.000 de fani de pe Facebook ştiu că în ﬁecare joi seară vor putea urmări un nou episod din cu epicul MO şi legendarul F.O.C.A. Despre mini-serialul “magnet” prin care cei patru tineri şiau atras majoritatea vizitatorilor, ei mărturisesc că într-adevăr reprezintă o “momeală” prin care atrag, încet dar sigur, lumea înspre cultură vizuală, înspre domeniul artelor.

O explozie neaşteptată… Atuul creativemonkeyz.com, cel de a face entertainment prin artă, s-a dovedit de bun augur în ceea ce priveşte statisticile. Pastila serialului a prins la un public pe care miile de comentarii care însoţesc fiecare episod îl dovedeşte însă mai atent la tipul de umor folosit decât la arta creării elementelor componente. Autorii conţinutului de pe site pun succesul şi pe baza formatului de pastilă al episoadelor de o durată foarte scurtă. Mediul online, receptiv la conţinutul de durată scurtă, s-a dovedit a fi un bun propovăduitor. Cum asistăm astăzi, prin reţelele de socializare şi grafică perfecţionată, la un transfer între lumea reală şi lumea virtuală, cea din urmă tinde să acapareze întregul schimb de informaţii dintre indivizi. Astfel, episoadelor cu roboţi nu le-a fost dificil să-şi creeze un ecou în mediul online. „Personajele au fost uşor de acceptat pentru că au fost ambalate întrun show uşor digerabil – nu ca şi replici, cât în ceea ce priveşte durata. Nu e nimic bun ab initio la formatul emisiunilor TV, sau al serialelor TV – durata lor e dictată de raportul minute de publicitate/oră şi nicidecum de vreun studiu sociologic care să ateste că serialele ar trebui să aibă 30 şi ceva de minute pentru că atât ţine attention span-ul mediei. Din contră – un format foarte bun e şi cel între 30 de secunde şi 5 minute (noi am zice chiar între 30 de secunde şi 3

minute).”, au mărturisit, pentru Transilvania Business, cei 4 iniţiatori ai proiectului. Tinerii s-au mai arătat încântaţi şi de faptul că au un public destul de pestriţ, iar feedback-ul pe care îl primesc de la persoane între 8 şi 60 de ani le atestă faptul că scopul lor de a aduce lumea înspre cultura vizuală a fost îndeplinit. Ei le-au mărturisit că intrând pentru roboţi au dat de tutoriale pe care ulterior le-au folosit în lucrări personale.

Colaborarea cu Adobe… Se pare că o anumită compatibilitate între artă şi entertainment se poate stabili la un moment dat, site-ul prezentându-se cu oferte atât pentru cei care caută şi vor mai mult decât o simplă distracţie de 2 minute, cât şi pentru cei care urmăresc doar postările al căror umor îl gustă. Despre partea de comercial şi comercializare, cei 4 promit să nu îl “prostitueze” acceptând zeci de reclame de tip pop-up, pentru a nu îşi determina vizitatorii să se lupte minute bune cu reclamele ca să ajungă să descifreze zona din site care aﬁşează conţinutul pe care aceştia îl urmăresc. “În acest sens, nu vrem să ne aglomerăm de shiny moving stuﬀ, ci să menţinem strictul necesar de publicitate, cât să păstrăm barca pe valuri.”, au mai adăugat.

AFACERE

Profitând de un curent favorabil, barca celor de la CreativeMonkeyz.com se află astăzi pe unele dintre cele mai înalte valuri, tinerii fiind de curând invitaţi de echipa celor de la Adobe România în Bucureşti, în prezent colaborând în continuare şi aflându-se în tratative.

Manualul de succes... Echipa a mărturisit că au început să apară şi primii bani câştigaţi în urma investiţiei de creativitate: „Banii din donaţii îi investim constant în diverse lucruri: am luat o

www.transilvaniabusiness.ro

cameră video pentru un viitor show, de exemplu. Iar dacă vor ﬁ suﬁcienţi bani câştigaţi, cât să putem trăi 4 oameni, vom investi surplusul într-un sediu, în servere, etc. Totul ca să creştem şi să oferim o experienţă şi mai plăcută celor care ne calcă pragul virtual.” În următorii 60 de ani, Codin, Ramona, Ficus şi Druidul nu au de gând să vândă proprietatea site-ului, ci şi-au propus să pună cât de curând la punct un forum, un shop şi să-şi lărgească echipa atrăgând colaboratori cu care să realizeze de la tutoriale noi până la diverse show-uri. Despre succesul neaşteptat, s-au declarat luaţi prin sur-

prindere şi în căutarea unui „manual de faimă” pentru a învăţa cum să se comporte în situaţiile de acest gen. „În lipsa acelui manual, râdem şi nu înţelegem multe din succes, rămânând aceiaşi oameni relaxaţi, fără aere, ancoraţi în bitum. Ne-am speriat recent, prin Bucureşti, puşi în faţa misiunii de a acorda autografe.”.

Oana Capustinschi

BăNci-fiNaNţe

Reinventarea produsului bancar Dan Sandu este preşedintele executiv al singurei bănci care are sediul central la Târgu Mureş, MKB Romexterra Bank. După ce a încercat câţiva ani să ţină piept coloşilor bancari din Bucureşti, instituţia pe care o conduce şi-a schimbat brusc strategia: accentul cade de acum pe clienţii cu profesii liberale, care vor beneficia de oferte personalizate. Centrul operaţional a fost relocat la Târgu Mureş, unde de curând a fost lansat şi noul brand: MKB Nexte Bank. Dan Sandu crede că banca e pe drumul cel bun. Reporter: MKB Romexterra Bank s-a transformat în noiembrie 2010 în MKB Nextebank. Care a fost raţiunea pentru care vechiul brand a fost înlocuit? Dan Sandu, preşedinte executiv MKB Nextebank: Noul brand al băncii a venit ca un pas firesc, care a marcat marile schimbări prin care a trecut banca. Au fost îmbunătăţite structura operatională şi organizaţională şi introduse noi fluxuri pentru fiecare produs în parte. Astfel, ne asumăm angajamentul de a oferi clienţilor noştri produse şi servicii de înaltă calitate. Rep.: Cât de greu apreciaţi că se va produce acceptarea noului brand de către consumatori şi ce strategii de marketing pentru a înlesni acest lucru puneţi în aplicare? Dan Sandu: Brandul este, în esenţă, o promisiune faţă de clienţi, aşa că rezultatele se văd în timp. MKB Nextebank este acceptat treptat, aşa cum e şi firesc, pe măsură ce clienţii regăsesc valorile noului brand în produsele şi serviciile pe care le oferim. Aşa că, ne concentrăm strategia pe soluţii dinamice, personalizate şi competitive. Rep.: Care sunt principalele greutăţi pe care le întâmpini ca manager la schimbarea integrală de brand? Ce poate pierde şi ce poate câştiga o companie prin acest demers? Care este cel mai mare risc? Dan Sandu: Cea mai mare provocare, de departe, a fost crearea unui sincron între noua strategie de business şi noul brand. Cele două trebuie să se sprijine şi să se potenţeze reciproc şi astfel să aducă clientului serviciile de care acesta are nevoie. Rep.: Cine a avut ideea ghepardului pentru noul logo şi ce simbolizează el? Dar ideea numelui şi ce sugerează el? Dan Sandu: În tot acest proces am avut alături de noi parteneri de încredere, cu multă experienţă, Brandient şi 23 Communication Ideas. Noul logo transmite ideea de dinamism, eficienţă şi agilitate, valorile brandului nostru. Astfel, ne adresăm unei generaţii de clienţi informaţi, educaţi, moderni. Rep.: Având, de acum, o nouă identitate, un nou drum, banca trebuie să aiba şi o nouă strategie de

business. Care este aceasta? Dan Sandu: Da, înainte de brand am pus bazele noii strategii. Astfel, urmărim să devenim prima alegere în banking a profesiilor liberale şi a persoanelor în căutarea unor soluţii personalizate, rapide şi eﬁciente. Rep.: Care sunt de acum principalii clienţi vizaţi de MKB Nextebank? Cu ce oferte vine MKB Nextebank spre aceşti clienţi, în condiţiile în care concurenţa în zona băncilor de nişă este extrem de puternică? Dan Sandu: La momentul acesta, nu credem că există într-adevăr bănci de nişă, dar specializarea va veni şi pe piaţa bancară românească, mai devreme sau mai târziu. Noi ne dorim să ﬁm cu un pas în faţă, mai „devreme”. Aşa că ne specializăm pe oferte personalizate şi banking „remote”, adică unul în care clienţii ajung foarte rar la bancă, păstrându-şi accesul la toate produsele de care au nevoie, dar economisind timp şi bani. Rep.: Care consideraţi că este cel mai bun produs nou al băncii pe care o conduceţi? Dan Sandu: Mizăm pe colaborarea strânsă şi de lungă durată cu clienţii noştri. Sunt partenerii noştri de încredere. Aşa că aducem la un loc ideile, nevoile, dorinţele lor şi experienţa noastră bancară şi astfel dezvoltăm împreună produse şi servicii. Rep.: Care este strategia în privinţa reţelei de sucursale a băncii? Mizaţi în special pe zona Transilvaniei?

Dan Sandu: Am deschis deja, în 2011, trei noi sucursale: prima în Târgu Mureş şi următoarele două în Bucureşti. Iar pentru restul anului ne axăm pe rebrandingul celorlalte 43 de unităţi din ţară. Rep.: O bună parte din trecutul Romexterra Bank e parte din trecutul oraşului Târgu Mureş. Mai are acest oraş vreo însemnătate specială pentru noua bancă? Dan Sandu: Da, are o însemnatate deosebită, suntem singura bancă cu sediul central în Târgu Mureş. În plus, odată cu reorganizarea băncii, am mutat întreg centrul operaţional al băncii la Târgu Mureş. Rep.: Ce se va întâmpla cu brandul “Romexterra”? Dan Sandu: Brandul Romexterra a lăsat locul noului brand. Banca rămâne cu denumirea oficială de MKB Romexterra Bank, dar promovăm produsele şi serviciile prin noul brand, MKB Nextebank. Rep.: Care este ţinta pe care v-aţi fixat-o, ca manager, pentru 2011? Unde trebuie să ajungă MKB Nextebank? Dan Sandu: Priorităţile pentru anii ce vin sunt ancorarea noului model de business şi readucerea băncii pe profit.

A consemnat Alin BOLBOS

AUTO

Cum se vând maşinile în 2011? Programul de stimulare a înnoirii parcului auto a menţinut în viaţă dealerii din piaţă. Cine a rezistat contracţiei vânzărilor şi cum? Care sunt tedinţele pe piaţa auto în 2011… Comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în luna februarie cu 13,8% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, în timp ce volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a avut un avans de 10,8%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În primele două luni ale acestui an, comparativ cu primele două luni ale anului 2010, afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au urcat cu 10%, în timp ce afacerile din servicii au crescut cu 9,1%. Avansul din comerţul cu autovehicule înregistrat în februarie s-a datorat în principal comerţului cu autovehicule (+17,7%) şi a comerţului cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+3,8%). Scăderi s-au înregistrat la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-7,5%) şi la activităţi de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-1,2%). Pentru lunile martie şi aprilie surse din piaţă vorbesc de scăderi din cauza programului Rabla, ce a început ceva mai târziu în 2011 decât anul trecut. Mai nou, discountul oferit de stat la achiziţia unei maşini noi în cazul în care sunt casate trei rable a devenit atractiv nu numai pentru cei ce doresc să-şi cumpere o maşină nouă din segmentul inferior de preţ, ci şi pentru cei care vor un autoturism premium. Potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu, pe lista dealerilor care s-au înscris în programul "Rabla" 2011 se aﬂă şi concesionari ai mărcilor Lexus prin Toyota România, Audi prin Tess

www.transilvaniabusiness.ro

Braşov, Ada Motors Brăila, Midocar Bucureşti, Porsche Inter Auto, Nurvil Râmnicu Vâlcea şi D&C Impex Oradea. În cazul mărcii BMW un singur dealer s-a înscris în program, Group West Premium din Oradea. Singura marcă premium cu mai mulţi dealeri înscrişi în programul de casare este Mercedes-Benz, cu şapte concesionari - Ţiriac Auto Braşov, Casa Auto Iaşi, RMB Inter Auto Cluj, Casa Auto Bucureşti, ATP Exodus Baia Mare, Autoklass Sibiu şi Autoportal Râmnicu Vâlcea. “Pentru piaţa auto, anul 2010 a fost cel de-al doilea an de criză. Pentru mulţi investitori din domeniul auto a fost anul de cumpană: să-şi continue afacerea (găsind noi finanţări), să declare insolvenţa sau chiar să renunţe?. Dacă în 2009 scăderea vânzărilor auto, faţă de 2008 a fost de aprox. 50-60 % , în 2010 vânzările au mai scăzut cu aproximativ 20% faţă de 2009. Aceeaşi scădere s-a inregistrat şi la activitatea post vânzare (service). Cine nu a ,,murit” în 2009 şi 2010 şi a trecut ono rabil peste aceşti ani, poate să înceapă să aibă pretenţii de la viitor”, explică directorul executiv al Tess Sibiu – dealer VW, Ioan Geleriu. Compexit Trading, dealerul Skoda din Cluj Napoca, estimează pentru acest an o creştere cu 30% a vânzărilor de maşini noi faţă de anul 2010. “Este tendinţa înregistrată şi la finele primului trimestru al acestui an. La nivel naţional, Skoda a prognozat un volum de 10.000 de unităţi ce vor fi livrate în 2011, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul prece-

dent. Piaţa auto locală a fost situată în 2010 la 5,81% din piaţa naţionala totală, cotă care se va păstra în aceeaşi zonă şi în 2011. Am aşteptat şi în acest an cu maxim interes declanşarea efectivă a programului de casare, care a început mult mai „timid” decât anul precedent. Local, estimăm ca cel puţin 200 autoturisme Skoda noi vor inlocui 600 de autoturisme scoase din uz. Mizăm pe promoţiile speciale şi sistemul avantajos de ﬁnanţare “Perfect leasing”, unic pe piaţă, ce permite rate lunare mai mici”, susţine directorul executiv al Compexit Cluj Napoca, Sorin Niste. Şi Tess Sibiu are prevăzute creşteri pentru 2011. “În 2009 am înregistrat scăderi de peste 40% la vânzarile auto dar am avut creştere pe service. În 2010 am înregistrat o scădere mică pe service, faţă de 2009, dar am înregistrat creşteri de 30% la vânzările auto. Aceste rezultate au avut la bază experienţa acumulată de-a lungul anilor şi gradul general de mulţumire al clienţilor noştri, pentru colaborarea cu noi. Noi sperăm, şi ne-am propus în continuare o creştere de 1520%. Până la mijlocul lunii aprilie suntem în target, atât la vânzarile auto cât şi la activitatea service”, sintetizează Ioan Geleriu, directorul executiv al Tess Sibiu.

Mai puteţi prinde reduceri? Conform răspunsurilor primite de la dealeri, principala modiﬁcare din 2010 în comportamentul clienţilor e reprezentată de atenţia şi analiza riguroasă pre-achiziţie. Actul de vânzare al unei maşini se poate întinde acum până la 1 an, timp în care doar abilităţile forţei de vânzare pot diferenţia mărcile între ele. “În 2011 modiﬁcarea comportamentului este completată de accesul uşor la tot mai multă informaţie privind calitatea maşinilor, de diferitele oferte promoţionale.

AUTO Pentru client au devenit importante şi costurile întreţinerii maşinii, calitatea serviciilor post vânzare, garanţia, reţeaua de unităţi de service din ţară”, mai spune Sorin Niste. “În 2009, pe fondul scăderii dramatice a vânzărilor, clientul se aştepta să primească reduceri de zeci de procente la achiziţia unei maşini. Le-a şi primit în cazurile maşinilor aflate în stoc de foarte multă vreme sau a celor sofisticat de dotate. În 2010 clientul a cautat tot reduceri şi discounturi, dar le-a primit în procentaj mult mai mic faţă de 2009. Mulţi clienţi care au vânat doar discounturi maximale şi superoferte s-au trezit după un scurt timp, după ce au făcut achiziţia, că sunt nemultumiţi: au găsit discountul cel mai mare dar maşina nu era ceea ce-şi doreau. Pentru anul 2011 se vor căuta în continuare maşinile de litraj mai mic, economice (din cauza creşterii taxelor, impozitelor, carburanţilor şi asigurărilor), mărci cu pret de revânzare bun, modele fiabile şi uşor de întreţinut, mărci care au o reţea bună de service, se va trece tot mai mult la configurarea şi comandarea masinii dorite şi nu achiziţiei ei de pe stoc”, completează Ioan Geleriu.

Şi vânzătorii se schimbă În urmă cu 3 ani consilierul de vânzari era un ,,vânzător la tejgheaua din showroom”, unde era chiar şi coadă uneori. În ultimii 2 ani, activitatea consilierilor de vânzări s-a schimbat, clienţii din showroom sunt insuficienţi pentru a-i încărca pe toţi vânzătorii. “Cei care s-au blazat şi nu schimbă nimic în procesul lor de vânzare nu vor mai avea rezultate, vor fi nemultumiţi, şi dacă nu intervine schimbarea în modul de căutare a clienţilor va interveni schimbarea lor. Găsirea clienţilor cărora să li se mai vândă maşini, trebuie facută ,,pieptănând“ baza de date a fiecărui dealer, după vechii clienţi ale caror maşini au cam îmbătrânit şi ar trebui schimbate, clienţii de service care au masinile achiziţionate din altă parte, trebuie create alte baze de date în vederea identificării potenţialilor clienţi, pentru a-i invita la test drive şi la showroom, pe scurt e necesară ieşirea din show-room pentru a identifica clientul pe teren”, mai explică managerul Tess Sibiu. Delaerii contează încă pe faptul că gradul de motorizare al României este mult mai scăzut decât media Europei, iar dacă economia se va mişca şi ea pe un trend crescător (inclusiv la firmele de stat şi autorităţi care sunt aşteptate să aprobe noi achiziţii), ei pot spera la un salt semnificativ în vânzările auto. Şi directorul de vânzări al dealerului mureşean Lion Victoria, Zsolt Gălăţean, a confirmat că Lion Victoria a vândut în

2010 cele mai multe maşini către persoane ﬁzice. “În 2010 vânzările au excelat către persoanele ﬁzice datorită programului Rabla care a mers foarte bine. Dacă nu era acest program cred că vânzările erau într-un declin clar faţă de anul 2009”, a declarat Zsolt Gălăţean.

Ce spun dealerii despre Rabla? “Programul Rabla a fost binevenit în România, parcul auto era şi încă este foarte învechit, iar oamenii nu renunţau la rable cât timp acestea se mai puteau mişca pe drumurile publice, devenind adevărate pericole pentru ceilalţi participanţi la trafic şi pentru mediu. În alte ţări astfel de programe au fost lansate pe durata a maxim 2-3 ani, la noi trece de 6 ani, fiind un succes până acum în toţi anii. Anul trecut s-a trecut la acceptarea a trei tichete valorice pentru achiziţia unei maşini noi, adică echivalentul a 3 x 3.800 lei, aprox. 2.650 euro, sprijin din partea statului pentru achiziţia unei maşini. Condiţiile specifice din ţara noastră au făcut ca prin apariţia acestor tichete tranzacţionabile şi în lipsa oricăror reglementări în ceea ce priveşte tranzacţionarea lor, să apară o piaţă cel puţin dubioasă în jurul multor astfel de tichete, preţul lor variind mult în funcţie de moment şi disponibilitate. Preţurile de tranzacţionare au variat între 500-1.800 lei, ceea ce pune sub semnul întrebării rezultatul financiar al Ministerului Mediului, el plătind 3.800 lei per tichet, în timp ce preţul de piaţă este între o jumătate şi un sfert din această valoare, diferenţa sunt banii noştri irosiţi de stat. Scopul programului este de a dispărea rablele de pe şosele, a fost foarte bine că s-a permis în 2010, utilizarea a trei tichete pentru achiziţia unei maşini noi. Varianta iniţială propusă pentru 2011, cu 4 tichete şi scăderea valorii tichetelor, mi s-a părut mai aproape de scopul acestui program, nu înţeleg de ce s-a schimbat. În 2010 fiecare dealer a suportat el, contravaloarea celor 1-3 tichete utilizate de client la achiziţia noii maşini, iar Ministerul Mediului a returnat contravaloarea tichetelor după aproximativ două luni de zile dealerului, care oricum era apăsat de povara crizei, din păcate tot asa va fi şi in acest an. Indeciziile şi nerespectarea termenelor declarate iniţial de derulare a programului, influenţează, în speţă în acest an, comportamentul clientului şi momentul efectuării achiziţiei, distorsionând cursivitatea vânzărilor. La un moment dat acest program va trebui să ia sfârşit, atunci ierarhiile mărcilor, în ceea ce priveşte topul vânzărilor, vor suferi schimbări semnificative. Mărcile

de mare succes, de acum, în cadrul programului ,,Rabla”, vor avea de pierdut, iar mărcile nedependente de acest program vor câştiga cotă de piaţă”, crede Ioan Geleriu, directorul executiv al Tess Sibiu. “Ce poate fi mai bine: mai multe tichete să se poată cumula pentru o maşină nouă; mai multe tichete pe piaţă – asta înseamnă alocarea de fonduri mai mari în buget. Realitatea este că acest program este unul dintre puţinele cazuri în care persoanele fizice primesc un ajutor consistent de la stat. Ar mai fi bun un sprijin sau bonus suplimentar pentru achiziţia prin acest program a modelelor cu emisii de CO2 sub 100 g/100 km şi posibilitatea ca persoanele juridice (care în clipa de faţă pot participa la program doar cu maşinile proprii) să poata achiziţiona tichete de pe piaţa libera pentru achiziţia de maşini noi”, propune Sorin Niste, directorul executiv Compexit Cluj Napoca.

„Bătălia” centrelor service “Cred că majoritatea oraşelor mari au dealeri care reprezintă toate mărcile importante, cu vânzare şi service. Impresia e: cantitativ sunt suficienţi dealeri pentru următorii 2-3 ani, lupta se va da pe planul calităţii atât pe partea de vânzare şi în special pe partea de service. Se cunosc deja mărcile şi locaţiile unde au fost probleme de rentabilitate şi au apărut închiderea reprezentaţelor, ceea ce ne arată pe de-o parte ameninţările din acest business, iar pe de altă parte oportunitatea conferită de existenţa unor parcuri auto fără dealeri funcţionali. Cu un management sănătos investiţiile în acest sector sunt rentabile, dar nu se vor mai bucura de creşteri similare perioadei 2005-2007, cel puţin în viitorul apropiat”, conchide Sorin Niste, directorul executiv al Compexit Cluj Napoca. “Criza începută la finele lui 2008 i-a prins pe mulţi investitori în domeniul auto cu investiţii (construcţii) în derulare sau la momentul lansării. Toţi aceştia au suferit mult mai mult decât ceilalţi care aveau finalizate şi funcţionale investiţiile. Media profitului celor mai bune reţele de distributie este între 1-2%, iar valorile ultimilor veniţi scad media reţelelor (profit negativ). În acest context, încă vreo

Auto Vânzarea de autoturisme noi în anul 2010 a fost îmbunătăţită datorită Programulul de stimulare a înnoirii parcului auto. Conform APIA, piaţa totală naţională de vânzare auto noi în 2009 s-a situat la 128.845 unităţi, iar piaţa totală naţională în 2010 a fost de 105.487 autoturisme vândute. Graﬁcul evoluţiei vânzărilor maşinilor noi pe piaţa din România arată că în 2010 vănzarea maşinilor noi a ajuns la nivelul din 2003.

Vânzarea maşinilor de ocazie a fost mult mai activă atât în 2009 cât şi în 2010 spre deosebire de vânzarea autoturismelor noi. În 2009 s-au vândut un număr de 212.836 autoturisme de ocazie, iar în 2010 – 214.606 unităţi. câţiva ani investiţiile în domeniul vânzărilor auto putem spune că sunt blocate. Dacă vorbim de reprezentanţe auto nu putem separa activităţile de vânzari de cele de service, standardele solicitate şi verificate de reprezentanţii mărcii sunt mult mai ridicate decât cele din alte service-uri. Serviciile sunt necesare şi trebuie să satisfacă toate posibilele solicitări ale clienţilor, fară a se face rabat de la siguranţă. Siguranţa reparaţiilor în domeniul auto înseamnă în primul rând standarde şi respectarea lor în ceea ce priveşte calitatea pieselor şi a reparaţiilor executate; acestea nu se pot realiza cu costurile cele mai mici. Pentru ca un service să poată executa reparaţii de calitate şi conform standardelor fabricanţilor, trebuie să cunoască tehnologia fabricantului, să deţină sculele şi S.D.V-urile necesare, testere şi mijloace de identificare a defectelor upgradate la solicitările fabricantului, personal cu calificare certificată pe fiecare specializare, personal auxiliar pentru controlul activităţii şi consilierea clienţilor, specialişti pentru aprovizionarea cu piese, sistem de normare şi facturare recomandat de producător şi eventual maşini la schimb pentru menţinerea mobilităţii. Fără aceste condiţii este imposibil să se reuşească, pe termen lung, efectuarea de lucrări de calitate într-un service. Majoritatea atelierelor nu respectă aceste standarde, utilizând piese ieftine de proastă calitate, uneori vândute la preţuri mai pretenţioase, nu se respectă tehnologia, normarea operaţiilor, nu se acordă garanţie, iar uneori nici factură. Cred că în primul rând ar trebui rezolvate aceste probleme prin investiţii în centrele existente, pentru atingerea unui minim de standard recunoscut de producători. Loc pe această piaţă mai este şi pentru alţi competitori, încărcarea în centrele existente şi ea mai poate fi îmbunătăţită. În concluzie, în lupta pentru clienţi va invinge cel care prin calitate şi corectitudine va convinge clientul să-i fie fidel, în urma gradului sau de mulţumire în ceea ce priveşte vizitele la service”, a încheiat Ioan Geleriu, director executiv al Tess Sibiu.

Ionuţ OPREA

www.transilvaniabusiness.ro

ADVERTORIAL

Conimur şi piesele de rezistenţă Având ca slogan în logo-ul fimei „Piesa de bază”, compania Conimur din Târgu Mureş se dovedeşte nu doar de bază ci şi de rezistență. În vremuri în care multe firme din domeniul construcţiilor şi-au închis porţile, Conimur, în frunte cu omul de afaceri Cornel Lungu, a reuşit să mergă mai departe. Clujean de origine, managerul firmei Conimur este de aproape 20 de ani un jucător important pe piaţa construcţiilor din România. Cornel Lungu îşi mai găseşte timp şi pentru pasiuni, fiind jucător de baschet şi susţinător de bază al prim divizionarei BC Mureş.

Rep.: Domnule Cornel Lungu, aţi parcurs aproape 20 de ani de activitate cu Conimur... Cornel Lungu: Firma Conimur este pe piaţă din 1992. În primii 4-5 ani am avut o perioadă de creştere în ceea ce priveşte dotările, numărul de oameni, iar apoi 3 ani buni în care am realizat multe lucrări. A urmat o perioadă mai grea, în jurul anului 2000. Din 2004 am preluat singur firma, aşa că am putut lua decizii, am reuşit să dau un nou impuls activităţii. A mai fost un vârf în 2007-2008, iar din 2009 trecem printro periodă mai grea, dată fiind situaţia din piaţa imobiliară. Nu spun că nu avem lucrări, dar este o perioadă dificilă. În 2012 vom avea 20 de ani de la înfiinţare, moment pe care îl vom marca. Este important de spus că în toată perioada, de la înfiinţare până acum, nu am avut niciodată probleme financiare deosebite, probleme tehnice şi nici un proces referitor la calitatea lucrărilor, la termenele de predare. Zilele trecute am făcut o statistică şi am văzut că avem înregistrate, din 1992 până acum, aproximativ 700 de lucrări de diferite dimensiuni, în toată ţara. Ultima lucrare terminată zilele trecute este sediul Teatrului de Păpuşi de la Institutul de Artă Teatrală, de pe str. Frunzei, care are un design şi o concepţie interesantă. Rep.: Sunteţi specializaţi pe un anumit segment? Cornel Lungu: Înainte de 2000 eram specializaţi pe partea de izolaţii şi protecţia clădirilor, tratarea igrasiei şi a reparaţiilor capitale, la nivel de construcţii indus-

„Este important de spus că în toată perioada, de la înfiinţare până acum, Conimur nu a avut niciodată probleme financiare deosebite, probleme tehnice şi nici un proces referitor la calitatea lucrărilor, la termenele de predare. Cornel Lungu, managerul Conimur triale. Pe urmă am intrat şi pe construcţii civile şi în acest moment putem executa cu forţe proprii, absolut orice construcţie de beton, metal, acestea două combinate, structuri prefabricate, monolite. Avem un proiect început de doi ani, momentan oprit, „Regele Ferdinand”, în cartierul Tudor Vladimirescu, un ansamblu cu 60 de apartamente, pe care îl vom relua în momentul în care piaţa imobiliară va fi din nou activă. De când a intervenit criza economică a scăzut considerabil numărul de investiţii şi mai ales numărul in-

vestiţiilor private, care până acum 3-4 ani ocupau 50% din activitatea ﬁrmei. Astăzi au ajuns la 5%, aproape neesenţial. Una din cele mai mari probleme vine însă din zona activităţii de construcţii prin sistemul de licitaţii. Anul trecut am participat la 108 licitaţii, din care am câştigat 16. Este o luptă mare între ﬁrme la licitaţiile pe buget, pe regii, de multe ori neloaială, în sensul în care se câştigă cu nişte preţuri la care prestatorii nu au cum să realizeze lucrarea. După ce câştigă licitaţia cu un preţ foarte mic, începe jocul de-a şoarecele şi

advertorial pisica între constructor şi investitor. Constructorul studiază atent documentaţia de construcţie, pentru a observa dacă lipsesc unele detalii, deci caută scuze să nu execute o parte din lucrări. Verifică proiectele, le interpretează, găseşte motive să facă modificări la devizul cu carea a câştigat licitaţia. La sfârşitul lucrării, investitorul va fi nemulţumit de calitatea lucrării, de teremenul de execuţie etc. Rep.: Care este, pescurt, activitatea unui manager de firmă din domeniul construcţiilor? cornel lungu: Ziua unui constructor începe cu verificarea începutului de activitate pe ziua respectivă, cu tot ce înseamnă verificarea repartizărilor zilei şi a programărilor săptămânale, aceasta făcându-se dimineaţa. Apoi urmează o perioadă de discuţii cu beneficiarii, analiza stadiului lucrărilor şi contractelor, majoritatea concretizându-se şi prin vizite pe şantier. După-amiaza ne ocupăm de problemele de analiză economică, de strategie. Cei din execuţie se întorc la sediu şi analizăm ce s-a realizat. Rep: Pe ce vă bazaţi în duelul cu competitorii dv.? cornel lungu: Atuurile firmei vin în primul rând din structura noastră foarte mobilă şi un timp de reacţie rapid la lucrări. Putem face o lucrare într-un termen optim, indiferent de dimensiunile acesteia, deoarece, avem omogenitate şi consistenţă în tot ce ce facem. Un alt atu, care conferă acea omogenitate despre care vorbeam, este legat de faptul că avem mulţi angajaţi cu vechime în firmă. În acest moment avem muncitori care lucrează la Conimur de la înfiinţare, mulţi dintre ei au în jur de 10 ani în firmă şi alţii peste 5. Acum pe piaţa construcţiilor forţa de muncă s-a stabilizat, dar există un alt pericol, şi anume mentalitatea muncitorului mulţumit cu puţin. În echipa Conimur sunt oameni şi tehnicieni care vor să muncească la capacitate maximă, care vor să câştige mai bine. Eu am un principiu: „dacă celor cu care lucrez le merge bine, şi mie îmi merge bine”. Cred că acest gând m-a ajutat în toţi aceşti ani de activitate. Aşa am ajuns la o experienţă în construcţii de 30 de ani. Legat de mentalitate, cred că ar trebui să se schimbe atitudinea organelor abilitate faţă de fenomenul de investiţii, să se găsească toate pârghiile necesare pentru înlesnirea acestora. Investiţiile mari în infrastructură înseamnă locuri de muncă, direct şi indirect. Peste tot în lume s-a investit în infrastructură în momente dificile. Rep.: Sunteţi implicat în multe activităţi extraprofesionale. Cum găsiţi timp pentru ele? cornel lungu: Îmi place să am activităţi extraprofesionale. În general am un grad de ocupare al timpului meu, sigur, în afară de somn, de 100%. M-am implicat permanent în alte activităţi, pe diferite paliere, dar am o mare pasiune pentru baschet. Preocuparea aceasta vine din tinereţe, eu fiind de loc din Huedin, judeţul Cluj. Acolo am jucat baschet până la terminarea liceului la nivel de juniori, apoi la Politehnica Cluj. Am jucat la nivel de liga II şi mi-a rămas drag acest sport. După ce am ajuns în Târgu Mureş, prin natura meseriei, mi-am continuat activitatea de susţinător şi practicant al baschetului. În acest moment Conimur are o echipă de baschet în care joc şi eu şi care este campioană judeţeană la baschet masculin de mai

www.transilvaniabusiness.ro

mulţi ani. Participăm la competiţii interjudeţene, avem şi campionatul de old-boys, care se organizează regional şi un campionat judeţean cu 10 echipe. Conimur este de mulţi ani sponsor al echipei de baschet, de Liga I, BC Mureş. De când sunt în Târgu Mureş am fost alături de baschet. La început am sprijinit echipa Herlitz Mobex, apoi prin ’98-’99 am fost singurul sponsor al echipei de baschet feminin la nivel de divizia A, care ulterior, din diverse motive, şi-a întrerupt activitatea. În 2004 am fost unul din cei trei, alături de Mihai Corui şi Dorin Lazăr, care au pornit brandul BC Mureş. Am pus suflet şi bani, resurse proprii. Ulterior au fost atraşi şi alţi sponsori şi au venit spectatorii la sală în număr din ce în ce mai mare. În divizia B aveam 200 de spectatori la meci, iar acum avem 2000-2500 de spectatori la fiecare partidă. Susţin în continuare echipa şi sper să urce, să ajungă acolo unde mi-am dorit întotdeauna, la titlul de Campioană Naţională. Spun acest lucru, chiar dacă echipa mea de suflet este U. Cluj.

iNvestiţie proprie - coNstruire 2 Blocuri de locuiNţe îN regiM d+p+1+M, corp a şi corp B, tg.Mureş, str. M. eMiNescu Nr. 19 sc ludaN eNgiNeeriNg srl - Bucureşti staţie de tratare ape reZiduale iMpuriFicate cu aMoNiac şi aZotat de aMoNiu la sc aZoMureş sa tg. Mureş

Rep.: Despre planurile de viitor ale ﬁrmei ce ne puteţi spune? cornel lungu: Vom munci în continuare, cu speranţa că vin vremuri mai bune, iar în ceea ce priveşte continuitatea la ﬁrmă nu îmi fac griji. Fiica mea, Ilinca a terminat Facultatea de Construcţii din Cluj şi este asistent universitar la catedra de Mecanică a Facultăţii de Construcţii.

A consemnat Florin Marcel ageNţia NaţioNală peNtru locuiNţe - Bucureşti locuiNţe peNtru tiNeri destiNate îNcHirierii Judeţul Mureş, localitatea Miercurea NiraJului, str. teilor Nr. 55

SC Conimur adresa Str. Depozitelor 47 – 49, Târgu Mureş tel: +40-265-252364 Fax: +40-265-253571 e-mail: oﬃce@conimur.ro www.conimur.ro

Noul sediu al uNiversităţii de arte diN târgu Mureş, destiNat îN special teatrului de aNiMaţie

Sănătate

Premieră! Oraşul Baia Sprie din Maramureş îşi declară autonomia în domeniul sanitar şi vrea să privatizeze spitalul pe care ar ﬁ trebuit să-l închidă în urma reformelor Ministerului Sănătăţii. Primarul Dorin Paşca a venit cu o soluţie curajoasă: privatizarea prin subscripţie publică. Şi primele reacţii sunt extrem de pozitive. Cine ia exemplu?

Spitalul din Baia Sprie vrea să se privatizeze După ce, în vara anului trecut a transferat spitalele în subordinea Consiliilor Locale cu tot pocinogul şi problemele aferente, Ministerul Sănătăţii a decis trecând „peste capul aleşilor locali”, reducerea numărului de paturi şi închiderea unor spitale. Pentru a cosmetiza închiderea unităţilor de sănătate publică, Ministerul lea oferit cu „generozitate” Consiliilor Locale din Şomcuta Mare şi Baia Mare „şansa” de a se înscrie într-un program naţional privind transformarea instituţiilor în cămine de bătrâni. Au urmat şedinţe, discuţii şi dispute, dar, în ﬁnal, cu sau fără descentralizarea din sistemul de sănătate şi dreptul Consiliilor Locale de a decide în ograda proprie, tot s-a respectat ordinul de la Bucureşti. În 1 Aprilie, bolnavii au fost externaţi, iar angajaţii şi-au căutat de lucru la alte spitale. În ﬁnal, Consiliul Local Şomcuta Mare a acceptat pactul cu ministerul. Baia Sprie a refuzat însă să se supună deciziei controversate a Ministerului. De altfel, primarul Dorin Vasile Paşca a anunţat imediat după şedinţa care a „pecetluit” soarta instituţiei că spitalul din Baia Sprie moare, dar nu se predă. Şi s-a ţinut de cuvânt.

Un primar curajos... La ﬁnele săptămânii trecute a propus Consiliului Local două soluţii de salvare a spitalului, care vor revoluţiona sistemul de sănătate maramureşean şi nu numai: „Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie nu este desﬁinţat aşa cum s-a hotărât în ultima şedinţă, există ca unitate sa nitară dar din două motive nu poate face acte me-

dicale: am rămas fără ﬁnanţare şi zilele trecute tot personalul medical a fost redistribuit. Variantele care ne sunt la îndemână sunt destul de multe. Două ar ﬁ cele pe care le-am luat în considerare: să accesăm programul naţional al Guvernului de transformare a acestei unităţi în cămin pentru persoanele vârstnice sau reorganizarea acestei unităţi în temeiul Legii 31 şi relansarea ei ca unitate medicală sanitară cu paturi, nu într-un sistem public, ci într-un sistem privat”. Paşca a analizat ambele variante, cu plusuri şi cu minusuri. Varianta transformării spitalului în cămin de bătrâni „cade” din start deoarece în Baia Sprie mai există o astfel de instituţie care are locuri disponibile berechet.

Privatizarea... Aşa că, primarul a propus o variantă mai dificilă şi mai curajoasă, dar cu şanse mari de reuşită: reorganizarea spitalului şi reînfiinţarea lui într-un sistem privat. Cum bugetul local nu poate asigura finanţarea acestui proiect, primarul a propus emisiunea de acţiuni şi vânzarea lor pe piaţă: „Mecanismul se poate realiza. Unii au spus că este o copilărie ceea ce vreau să fac. Dar pentru că astăzi este Ziua Mondială a Sănătăţii iar deviza acestei zile este „acţionează astăzi pentru a putea vindeca mâine” aş zice că merită să încercăm şi să ne lansăm în această acţiune şi să sperăm că având ajutorul cetăţenilor care ne-au ales în aceste scaune şi cu ajutorul altor cetăţeni care sunt interesaţi de sănătatea publică din România dar şi cu agenţii economici pe care-i avem în

oraş şi împrejurimi să reuşim să adunăm necesarul de capital pentru a porni această activitate medicală pe altă bază. Cred că suntem capabili de acest lucru. Consider că aceasta ar fi varianta pe care ar trebui să mergem.” În opinia lui Paşca, Guvernul trebuia să coboare în teritoriu şi să facă o analiză mai bună. „Acest demers necesită şi o campanie de promovare a acestei idei pentru că nimeni nu va băga mâna-n buzunar dacă nu vom merge până la uşa lui să-i cerem acest lucru. Nu vom cere pomană, vom vinde acţiuni! Acţiuni care sper ca într-o zi să aducă şi beneficii celor care cred în acest demers.”, a adăugat Paşca. Primarul a explicat că există deja doi „pretendenţi” serioşi, sunt stabilite două contacte cu două entităţi importante: „se interesează de acest spital entităţi destul de mari, inclusiv o firmă care face management de spitale în Germania”. Deocamdată, pentru a putea supravieţui dintr-un capital minim, autorităţile locale au propus un spital ge neral sau un Centru de sănătate, pentru că aceste două tipuri de unităţi sanitare medicale cu paturi presupun organizarea a două secţii, pe două specialităţi la alegere, între: chirurgie, interne, ginecologie şi pediatrie. Propunerea primarului a fost aprobată în unanimitate de Consiliul Local, aşa că, în scurt timp va fi demarată acţiunea de privatizare a spitalului. Prima din Maramureş. Probabil prima din România.

Ioana LUCĂCEL Mircea CRIŞAN

ADvERTORIAL Soluţii WESSLING pentru problemele mediului înconjurător WESSLING România este parte din WESSLING Holding, o companie aparţinând omului de afaceri german Dr. Erwin Wessling. Grupul are o activitate de peste 25 de ani, pe trei mari domenii de activitate: analizele de mediu, consultanţa de mediu şi analize de produse şi consultanţă aferente produselor. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii despre activitatea grupului şi specificul acesteia pe piaţa românească. Rep.: Care este, pe scurt, evoluţia companiei WESSLING în România? Ioan Haşegan: În momentul de faţă WESSLING este un Holding prezent în aproape toată Europa cu aproximativ 1000 de specialişti. Filiala din România a fost deschisă în 2003, în urma unui interviu pe care l-am susţinut în Germania. L-am convins atunci pe dl. Dr. Wessling să ne asociem să deschidem un laborator de analize de mediu. Am susţinut deschiderea în Târgu Mureş pentru că aveam avantajul poziţiei geografice, în centrul României. Astfel, putem fi mai eficienţi în ceea ce priveşte deplasările şi relaţia cu clienţii. Ne-a ajutat şi faptul că Târgu Mureş e un important centru universitar, deci un sprijin bun în recrutarea forţei de muncă pe domeniul nostru. Am pornit în 2003 cu doi angajaţi şi am ajuns acum la 30. Am dezvoltat un laborator pe măsura cerinţelor pieţei în domeniu, în sensul că am venit de la început cu o ofertă complexă, cu soluţii pentru tot ceea ce înseamnă legislaţie de mediu şi cerinţe ale autorităţilor

de mediu, monitorizări, evaluări şi bilanţuri de mediu, remedieri de situri poluate. Unele dintre servicii sunt subcontractate la filiale din Ungaria sau Germania. Pe măsură ce am evaluat cerinţele pieţei româneşti, am dezvoltat laboratorul, aducând echipamente, angajând personal şi perfecţionându-l permanent. În 2007 am deschis o filială şi în Bucureşti pentru a furniza acele servicii care sunt ataşate analizelor de mediu. Piaţa românească în acest domeniu nu este încă suficient de instruită şi pregătită. Mulţi agenţi economici cer analize fără să ştie exact de ce analize au nevoie. Ca urmare, am dezvoltat o echipă de consultanţă pentru a clarifica cerinţa de analize şi pentru a interpreta rezultatele acestor analize. Clientul va şti, astfel, ce are de făcut în continuare. Astfel, avem acum, prin forţe proprii în România, soluţii pentru tot ce înseamnă cerere uzuală de analize de mediu şi servicii de consultanţă pentru mediul înconjurător.

WESSLING România este membrul român al uneia dintre cele mai cunoscute reţele de laboratoare din Europa - WESSLING - cu sediul central în Altenberge, Germania. Aria de activitate a ﬁrmei WESSLING România este situată în zona conceptului QSHE - CALITATE, SECURITATE, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCONJURĂTOR. Zona de expertiză a companiei este: • recoltare de probe pentru mediul înconjurător • analizele chimice pentru probe de sol, nămol, ape • analize de poluare a aerului (emisii, imisii) • consultanţă – evaluare, bilanţuri, studii – pentru mediu înconjurător • cooperare în cercetarea ştiinţiﬁcă

Rep.: Aţi ţinut cont de un speciﬁc al activităţii din România pe probleme de mediu înconjurător? Ioan Haşegan: Dezvoltarea ﬁrmei a fost conformă cu cerinţele de pe piaţa românească. Ca urmare a unor statistici, am putut vedea ce analize şi ce servicii sunt solicitate cel mai des. Pentru a oferi soluţii acestor probleme am adus mereu echipamente performante şi am instruit oamenii la cel mai înalt nivel. Tot ceeea ce se cere în mod obişnuit pe piaţa românească putem procesa la Târgu Mureş. Pentru analize mai puţin obişnuite lucrăm cu colegii noştri din laboratoarele din Ungaria şi Germania, pentru că nu are sens să investim în aparatură şi oameni pentru operaţiuni care au o frecvenţa scăzută.

WESSLING România Tîrgu Mureş Str. Pavel Chinezu nr.10 , cod 540326 Telefon: 0265 212 953, 0265 211 540 Fax: 0265 206 419 Mobil: 0742 076 424, 0771 786 864 E-mail: oﬃce@wessling.ro E-mail: bucuresti@wessling.ro Bucureşti Bd. Decebal nr.1 Bl.H2, sc.2 ap.50 Sector 3, cod 030961 Telefon: 0374 008 470 Fax: 021 320 0265 Mobil: 0752 197977, 0752 062397 www.wessling.ro

www.transilvaniabusiness.ro

Rep.: Cât de mult contează legătura cu ﬁrma mamă, din Germania? Ioan Haşegan: Faptul că facem parte din Grupul WESSLING ne conferă un mare avantaj, nouă şi implicit clienţilor noştri. Experienţa acumulată de colegii noştri în peste 25 de ani este utilizată în tot ceea ce facem şi noi aici. Orice metodă nouă este foarte repede implementată. În momentul în care avem noul echipament, instalarea este făcută de către colegi din grup, care ştiu

exact cum se instalează şi exploatează un astfel de echipament, iar instruirea oamenilor noştri este făcută prompt şi eficient. Mai mult, în primele două, trei luni, până când avem certitudinea că lucrurile decurg perfect, rezultatele sunt dublate, adică analizele sunt făcute şi la noi şi în Germania. Evident, nu se impune clientului un cost dublu. Ar mai fi de amintit faptul că în cadrul Grupului WESSLING funcţionează şi o societate nonprofit WIREC, unde cei mai buni specialişti desfăşoară activitatea de cercetare, pentru dezvoltarea de noi metode de analiză, cu scopul de a oferi cele mai bune soluţii şi fac training pentru laboratoarele grupului. Rep.: Care sunt diferenţele între ceea ce puteţi oferi dvs. şi ceea ce face un laborator al unui agent economic? Ioan Haşegan: Munca noastră este gândită pentru a eficientiza activitatea agenţilor economici, în scopul externalizării unor servicii. Dacă un agent economic are şi un laborator de control al calităţii şi oameni calificaţi în acest sens nu înseamnă că este eficient să facă analize de mediu. Poate să o facă, dar trebuie să ia în calcul costurile şi calitatea rezultatelor. Un laborator pentru a fi de încredere trebuie să fie acreditat. E vorba despre ISO 17025. Pentru acreditare, sub acest standard, e nevoie de trei competenţe: ale echipamentelor, personalului şi spaţiilor. Toate acestea induc costuri ridicate. Mulţi cred că e simplu şi ieftin să cumperi nişte reactivi, să analizezi şi ai rezultatele. Este bine ca managerii să înţeleagă că externalizarea acestor activităţi le este benefică. Vor avea costuri mai mici, rezultate mai precise, de încredere, certificate de un laborator independent. Tot mai mulţi manageri înţeleg acest lucru. Deci, suntem pe un drum bun.

A consemnat Florin Marcel

ISTORIE

moştenirea hermetică şi rozicruciană După cum s-a putut vedea în numerele precedente, ideile rozicruciene şi promotorii acestora s-au bucurat de o bună primire în Transilvania principilor Gabriel Bethlen (1613-1629) şi Gheorghe Rákóczi I (1630-1648), care au promovat, şi în planul politicii externe, linia trasată de „Militia Evangelica”: uniunea politică şi militară a suveranilor reformatori din Europa. Politica internă a ambilor principi a fost una profund reformatoare, această remarcabilă epocă a istoriei transilvănene fiind una de dezvoltare a ştiinţelor şi artelor, accesibile acum unor categorii mereu mai largi de locuitori. Pentru a completa acest tablou, ar trebui să mai spunem doar că, în această perioadă istorică, din motive care rămân învăluite în mister, transilvania a început să fie considerată o terra magica şi hermetica. o serie întreagă de elemente îi consolidează această reputaţie. În 1612, marele ocultist michael maier, medicul personal al lui rudolf al ii-lea, îl înscrie pe alchimistul melchior cibinensis (melchior sibianul) în lista celor mai mari 12 înţelepţi ai tuturor timpurilor. acest melchior, alchimist reputat şi, de asemenea, cleric, este autorul celei dintâi messe alchimice ajunse până la noi, considerată o expresie a acceptării alchimiei de către Biserică. un alt argument în acelaşi sens este oferit de aplica alchimică descoperită în 1997, de arheologul adrian a. rusu, între ruinele conventului dominican din vinţu de Jos. În pofida imensului prestigiu de care s-a bucurat în secolul al Xvii-lea, melchior continuă să rămână un personaj enigmatic,

a cărui identitate este învăluită în mister. Filosoﬁi hermetici din cercul de apropiaţi ai împăratului alchimist rudolf al ii-lea îl considerau un element cheie în transmiterea cunoaşterii hermetice de la începuturi până în epoca lor, în calitate de unică verigă de legătură între marii alchimişti ai evului mediu european şi polonezul michael sendivogius, probabil cel mai mare alchimist al acestei epoci. curtean şi diplomat, sendivogius a fost un apropiat al Bathoreştilor şi al cancelarului Jan zamoyski, calitate în care a fost trimis, în 1600, la curtea imperială de la Praga pentru a negocia soluţionarea diplomatică a conﬂictului prilejuit de cucerirea moldovei de către mihai viteazul.

Biograful lui Mihai Viteazul ca o coincidenţă la fel de interesantă, un alt important hermetist al epocii, silezianul Balthazar Walther, descoperitorul şi principalul susţinător al marelui filosof Jakob Boehme, este unul dintre cei mai importanţi biografi ai lui mihai viteazul. În drumurile sale spre orient, pe urmele mentorului său spiritual christian rosenkreutz, Balthazar Walther a petrecut câteva săptămâni la curtea lui mihai viteazul de la târgovişte, devenind unul dintre cei mai sinceri admiratori ai marelui voievod. la reîntoarcerea sa din orient, în 1599, el a publicat o biografie a lui mihai, care, reeditată de mai multe ori pe parcursul secolului al Xvii-lea, a rămas opera sa de căpătâi. interesele rozicruciene şi hermetismul fac parte din aceeaşi familie spirituală, chiar dacă produsele acestora sunt adeseori diferite.

Anabaptiştii Printre comunităţile suspectate de legături cu mişcarea rozicruciană se numărau şi anabaptiştii. suspici-

unile legate de aceştia sunt, dealtfel, prezente în literatura literatura epocii. Din mărturiile documentare rămase de la anabaptiştii acestei perioade ştim că au existat lideri ai lor care practicau cu asiduitate alchimia. evident, interesat poate şi posibilele lor legături cu „superiorii necunoscuţi”, principele Bethlen sa străduit şi a reuşit să îi aducă pe anabaptişti în transilvania, instalându-i la vinţu de Jos, localitate în care funcţionase în evul mediu un convent dominican ai cărui membri – ştim astăzi acest lucru cu certitudine – erau interesaţi, încă din secolele Xiv-Xv, de simbolistica alchimică. nu ştim dacă anabaptiştii au reuşit să îi deschidă lui Bethlen noi porţi către rozicrucianism. ştim însă, sigur, că anabtiştii au creat, în transilvania, industria ceramică habană, cea mai performantă din perioada premodernă. interesant de ştiut că, în secolul al Xviii-lea, confruntaţi cu presiunile venite din partea habsburgilor, inamicii lor de secole, habanii au părăsit transilvania, plecând iniţial spre Ţara românească, mai apoi spre rusia, iar în cele din urmă spre noua patrie a libertăţii, continentul nord-american, unde comunităţile lor pot ﬁ regăsite şi astăzi.

Unicul Johannes Kelpius Transylvanus cel mai renumit rozicrucian transilvănean, unul dintre fondatorii rozicrucianismului mondial modern, este însă sighişoreanul Johannes Kelpius (Johann Kelp). născut la Daia (Denndorf), lângă sighişoara, în anul 1673, într-o familie cu preocupări umaniste şi intelectuale (tatăl său era pastor luteran, iar fratele său, martin, era rectorul şcolii din sighişoara şi autorul unei enciclopedii a saşilor transilvăneni), orfan de tată la doar 13 ani, Johann Kelp a reuşit să se înscrie, datorită

ISTORIE

meritelor personale şi sprijinului material primit de la prietenii tatălui său, la Universitatea din Tübingen în anul 1687, continuându-şi apoi peregrinarea academică la Universitatea din Leipzig şi la Colegiul Academic din Altdorf, unde va obţine, în 1689, titlul de Magister, la vârsta de numai 16 ani. Kelpius studia, în această perioadă, religia naturală şi controversele teologice, matematica şi astrologia. De asemenea, se ocupă îndeaproape de kabbala, pe care o studiază sub îndrumarea faimosului kabbalist creştin Christian Knorr von Rosenroth. Opera acestuia din urmă, Cabbala denudată, publicată în două volume în 1677, respectiv 1684, trăda credinţa sa în idealurile rozicruciene, împărtăşite dealtfel de o mare parte a profesorilor şi studenţilor de la colegiul din Altdorf. În ceea ce-l priveşte pe profesorul de matematici şi astrologie al lui Kelpius, Johann Zimmermann, acesta împărtăşea opinia mai veche a lui Alstedius, potrivit căruia începutul ultimului mileniu înainte de sfârşitul lumii ar fi urmat să aibă loc în anul 1694. Această credinţă a fost asumată de Kelpius, care a făcut tot ceea ce putea face pentru a părăsi Europa în anul fatidic 1694, în fruntea grupului de colonişti pietişti pe care îl conducea, şi a se stabili în Lumea Nouă, pentru a întemeia acolo o comunitate care să fie în măsură să acumuleze suficiente merite pentru a privi fără teamă către a doua venire a Mântuitorului. Înainte de a părăsi bătrânul continent, Kelpius a fost primit în Capitlul de Perfecţie (Rozicrucian) creat de Zimmermann la Hamburg, în 1689, şi transferat apoi la Rotterdam, în 1693.

Kelpius şi-a condus comunitatea pietistă stabilită în Pennsylvania până la trecerea sa la cele veşnice, în anul 1708. El a continuat să se mândrească cu originea sa transilvănenană, şi să semneze Johannes Kelpius Transylvanus. Mai mult decât atât, Kelpius este considerat fondatorul rozicrucianismului modern, cea mai importantă organizaţie rozicruciană din lume, Antiquus Mysticusque Ordo Rosae Crucis (AMORC), considerându-l părintele ei fondator. Prestigiul de care se

bucură Kelpius în organizaţiile rozicruciene moderne ne oferă indicii, fie şi indirecte, asupra importanţei pe care o avea Transilvania în lumea hermetico-filosofică a secolului al XVII-lea, în care se afirmau deja structurile francmasoneriei moderne.

Tudor Sălăgean

InTERvIu

Tanya van Gool (centru) alături de Lokodi Edita, președintele CJ Mureș și prefectul Marius Pașcan

Excelenţa Sa, Tanya van Gool, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos (Olanda) la Bucureşti:

România, o ţară care nu are idee ce potenţial deţine! Rep.: Care este scopul periplului prin Transilvania, desfăşurat de reprezentanţii Ambasadei Olandei în urmă cu câteva săptămâni? Excelenţa Sa, Tanya van Gool, ambasadorul Olandei în România: Unul dintre obiectivele mele principale, ca ambasador, este să cunosc poveştile de succes ale companiilor olandeze şi nu numai, din România, problemele lor, provocările, modalitatea prin care au ajuns să aibă rezultate. De aici, pot să înţeleg şi eu ce tipuri de business îşi găsesc loc în România şi pot explica mai departe investitorilor olandezi, ce potenţial există aici şi ce domenii atractive pentru investiţii are România. Acesta e şi motivul pentru care bat ţara în lung şi-n lat, pentru a înţelege. Dacă aş sta doar în Ambasadă, nu aş reuşi acest lucru. Uitaţi-vă, de pildă, am venit la Sysgenic, în Târgu Mureş, pentru că unul dintre acţionari este olandez, şi am dorit să vedem ce face această companie, cum se descurcă şi cu ce putem să-i ajutăm. Reporter: Potrivit statisticilor, Olanda era cel mai mare investitor în România înainte de 2006, înaintea Austriei şi Germaniei, parteneri tradiţionali ai ţării noastre. După 2007, topul s-a schimbat. Şi-a pierdut capitalul olandez încrederea în România? Tanya van Gool: Nu. Cred că după valoarea capitalului suntem încă pe locul întâi. Unele companii foarte mari sunt înregistrate în Olanda, deşi apar în România ca investitori americani, sau din alte ţări. Deci şi pe acestea le putem trece tot în contul nostru, totalizând peste 5,3 miliarde de euro. Avem câţiva investitori foarte mari, alţii de dimensiuni medii şi foarte mulţi întreprinzători mici. Potenţial există! Deşi aﬂată în recesiune, România e încă o piaţă efervescentă... Când a venit criza şi companiile olandeze din România au resimţit-o şi şi-au pierdut o parte din clienţi... Prin urmare, investitori noi nu prea au venit în ultimii doi ani, dar mă bucur că aceia care funcţionau deja au ales în această perioadă să investească în continuare pentru a-şi consolida afacerile şi cifrele lor în România.

Rep.: Vă rugăm să nominalizaţi cei mai mari investitori olandezi în România şi să ne daţi trei motive pentru care aceştia au ales ţara noastră. Tanya van Gool: Investitorii mari nu pleacă rapid, indiferent ce se întâmplă... Ei au nevoie de câteva elemente ca să aleagă o locaţie: salarii scăzute, o locaţie foarte bună, centre de logistică, facilităţi ﬁscale, infrastructură. Dacă unele sau toate aceste elemente co-există – investitorii vin şi rămân. Dacă aceste elemente încep să dispară şi investitorii se vor gândi să plece. România e o ţară atractivă, cu oameni educaţi, cu forţă de muncă specializată. Dintre cei mari, care au servicii şi producţie în România, îi pot nominaliza pe ING, Unilever, Philips, Air France – KLM, Friesland Foods, Eureko, plus alte câteva companii importante din domeniul transportului şi logisticii, dar şi din IT&C, sau producţia de mobilier. Rep.: Care sunt oportunităţile de afaceri din România la această oră? Unde aţi sfătui un investitor olandez să-şi plaseze banii? Tanya van Gool: Aici trebuie să privim invers, să vedem de ce are nevoie România în acest moment şi atunci vom şti şi domeniile în care trebuie investit... Sunt câteva sectoare importante: industria apei (cu tot ce ţine de ea), managementul deşeurilor, agricultura (culturi şi creşterea animalelor) şi logistică. Există chiar planuri pentru a face un număr de hub-uri pentru logistică în România, la Braşov, Arad, Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Constanţa... Logistica e o afacere foarte mare, care ar aşeza România în centrul Europei de Est. Rep.: Ce cunoaşteţi despre Transilvania? Aţi fost aici ca turist vreodată? Ce credeţi despre România „turistică”? Tanya van Gool: Am auzit şi acum am putut vedea că e o zonă foarte frumoasă, cu multe oportunităţi. Am auzit despre diverse proiecte turistice în regiune... Turistul este un tip răsfăţat şi pretenţios şi trebuie să primească

exact ceea ce îşi doreşte, ca să se mai întoarcă la tine. Pe lângă infrastructura necesară, locuri de cazare şi transport rapid, turistul trebuie să găsească acolo ceva special. România are nevoie acum de o specializare a turismului, să meargă pe nişte nişe: turism cultural, turism balneoclimateric etc. Nu poţi avea toate tipurile de turism la acelaşi nivel de dezvoltare. Rep.: Ştim că Olanda se descurcă foarte bine în agricultură. Care este cheia pentru o agricultură eficientă? Ce face România greşit? Tanya van Gool: Fragmentarea terenurilor! Ca să fi competitiv trebuie să fii eficient, să produci cantităţi mari şi marfă de calitate. Nu poţi avea cinci vaci şi să faci profit din această afacere. Trebuie să ai poate 100 de vaci, într-o fermă mai mare, să ai utilaje mecanizate şi atunci poţi să-ţi cobori preţurile pentru a vinde mult şi atunci vorbim despre profit. Rep.: Care e impresia generală a Excelenţei-Voastre după 2 ani de mandat în România? Tanya van Gool: Îmi place foarte mult... E o ţară care te provoacă, în fiecare zi simt asta când mă lovesc de diverse probleme, în diverse domenii, acolo unde are interese şi o ambasadă. Întotdeauna apare ceva deosebit... Cred că România are un potenţial uriaş, în multe sec toare, de care nici ea, nu ştie. Rep.: Şi totuşi, ce ne lipseşte? Tanya van Gool: Organizare, eficienţă, privire de ansamblu, dorinţă de a învăţa de la celelalte ţări, încredere de sine... Mulţi români care locuiesc în alte ţări nu-şi recomandă ţara pentru o investiţie. Nu înţeleg de ce, fiecare dintre ei ar trebui să fie ambasadorul ţării sale. Aveţi foarte multe de oferit unui investitor străin.

A consemnat Alin Bolbos

ECONOMIC

Microcreditarea, necesitate în România Opportunity Microcredit România, instituţie de microfinanţare, a marcat pe 15 aprilie existenţa a 10 ani de la primul microcredit acordat ca şi Instituție Financiară Nebancară, prin organizarea unui eveniment amplu: „Zece pentru microcredite!”, la Palatul Culturii din Târgu Mureş. “Am dorit să mulţumim tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea şi realizările instituţiei”, a declarat Bartis Botond, head of marketing and transformation pentru Opportunity Microcredit România. Evenimentul a reunit la Târgu Mureş peste 400 de invitaţi, reprezentanţi ai companiilor partenere, acţionari şi finanţatori din 10 ţări diferite, dar şi clienţi din cele 8 judeţe în care Opportunity operează şi deţine sucursale teritoriale precum şi angajaţii împreună cu familiile lor. Ei au luat parte la un seminar de specialitate, o conferinţă pentru clienţi şi un concert de gală. În cadrul concertului de gală au fost premiaţi clienţii a căror activitate au avut un impact puternic în comunitate. Pe parcusul celor 10 ani de activitate Opportunity a oferit mai mult de 14.000 de credite cu o valoare de 190.500.000 RON şi a susţinut peste 17.500 locuri de muncă. Directorul general al Opportunity Microcredit România, Bereczki Janos, explică rolul microcreditării. Reporter: Ce înseamnă microcreditarea? Bereczki Janos: Microcreditarea vorbeşte despre oferirea de şanse acelor mici afaceri care altfel nu ar avea posibilitate de a accesa un credit, clienţii nu ar avea cu ce începe o afacere pentru a se dezvolta. Pentru că sunt foarte mici, pentru că sunt la început, pentru că nu pot demonstra suficient de bine că au potenţial. Aceşti clienţi au nevoie de o soluţie şi noi am vrut să fim prezenţi atunci când aveau nevoie. Rezultate care înseamnă o viaţă mai bună pentru clienţii noştri. Rep: De ce Opportunity în România? B.J.: Opportunity Microcredit este membră într-o reţea globală de societăţi de microcreditare şi microfinanţare: Opportunity International - care este prezentă în 29 de ţări, mai mult în cele sărace şi în curs de dezvoltare. Zona aceasta s-a calificat pentru a fi activi pentru că e nevoie de dezvoltare, şi partenerii, care sunt diferite fonduri ce susţin şi sprijină dezvoltarea economică în zona Europei Centrale şi de Est şi pun accentul foarte mult pe transformare socială în viaţa clienţilor, au vrut să fie prezenţi aici prin intermediul nostru. Rep: Cum a afectat criza acest sector? B.J.: Ne-a afectat recesiunea pentru că i-a afectat pe clienţi. Studiile recente arată că mai mult de jumătate dintre clienţi au suferit din cauza crizei economico – financiare, însă asta a însemnat atât aspecte economice, dar şi aspecte care ţin de încredere, încredere în propria afacere, în mediul economic, în parteneri, în clienţi şi în furnizori. Au început să întârzie clienţii, au avut probleme de rambursare a creditelor, numărul cererilor a scăzut, s-a resimţit foarte mult. Începând de anul trecut deja sunt semne prin care iarăşi începe să pornească creditarea. Este un paradox, pentru că microîntreprinderile şi afacerile mici sunt de obicei mai flexibile şi se adaptează mai uşor mediului economic. Însă încrederea trebuia să se reconstruiască şi se reconstruieşte foarte greu. Creditul nu este foarte ieftin în România şi micii întreprinzători nu au reuşit să acumuleze ceva încât să aibă rezerve pentru evenimente de genul acesta. Deci, tot ce aveau s-a dus şi trebuie să repornească. Este un nou început pentru

www.transilvaniabusiness.ro

toţi, acest lucru se poate afirma fără doar şi poate. Rep: Ce pondere are clientela din mediul rural? B.J.: Misiunea noastră spune: să fim prezenţi acolo unde accesul la creditare este limitat, zona rurală face parte din acest segment. Suntem prezenţi prin intermediul creditelor agricole, dar nu numai, sunt şi credite pentru comerţ şi pentru micii producători. În fiecare sat putem vorbi pe lângă micile ferme agricole, care se transformă din ferme de subzistenţă în afaceri, de un medic veterinar, un medic de familie, o brutărie, două trei magazine mici, o farmacie, atelier de reparaţii. Da, ne interesează şi credem foarte mult în dezvoltarea zonei rurale şi vrem să fim prezenţi. Aproape o treime din creditele noastre deja sunt pentru zona rurală şi face parte din strategia noastră să fim mai bine prezenţi acolo. Rep: Ce prevede strategia pentru viitor? B.J.: Noi oferim credite pentru afaceri, avem 2.500 de credite, 2.500 de clienţi, noi considerăm acestea 2.500 de afaceri. Vrem să fie mai mult, şi va fi mai mult. Toate înseamnă locuri de muncă susţinute prin intermediul creditelor noastre, înseamnă familii care au mai multe venituri. Strategia noastră se va construi în jurul cuvântului încredere, reconstruirea încrederii, între clienţi, parteneri şi acţionari. Vrem să ne extindem, dar într-un mod raţional. Vrem să vorbim despre dezvoltare intensivă, unde suntem, să fim mai prezenţi, mai altfel, să avem o relaţie mai bună cu clienţii, să-i înţelegem mai bine şi să comunicăm mai bine cu ei.

Ionuţ OPREA

Despre Opportunity Microcredit România Opportunity Microcredit România este o societate de microcreditare membră a Opportunity International Network, o coaliție mondială de organizații de microﬁnanțare. Misiunea instituţiei este sprijinirea înﬁințării și dezvoltării microîntreprinderilor mici din Transilvania. În prezent Opportunity Microcredit România deţine un număr de 9 agenţii situate în: Târgu-Mureş, Reghin, Alba Iulia, Sibiu, Oradea, Miercurea-Ciuc, Braşov, Bistriţa şi Cluj-Napoca.

EConomiC

Cum accesaţi 135 de milioane euro de la elveţieni? Programul de Cooperare Elveţiano-Român a fost lansat pe 25 martie 2011, la Ateneul Român, în prezenţa a numeroşi invitaţi din ţară şi străinătate. Excelenţa Sa, Livio Hürzeler, ambasadorul Elveţiei în România, a vorbit despre noua etapă pe care o presupune “Programul de Cooperare Elveţiano-Român” în relaţiile bilaterale. Kurt Kunz, şeful Departamentului de Cooperare cu Europa de Est din cadrul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), a subliniat importanţa “Contribuţiei Elveţiene pentru o Uniune Europeană extinsă”. Programul de Cooperare Elveţiano – Român vizează implementarea de activităţi şi proiecte în cadrul a două abordări: Fonduri Tematice şi Proiecte. omas Stauffer, şeful Biroului Contribuţiei Elveţiene în România, a vorbit despre implementarea contribuţiei elveţiene prin intermediul Fondurilor Tematice, iar Cosmina Geabunea, şef al Unităţii Naţionale de Coordonare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, va gestiona aspectele legate de implementarea contribuţiei elveţiene prin intermediul Proiectelor. În cadrul evenimentului de lansare, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice şi Excelenţa Sa, Livio Hürzeler, ambasadorul Elveţiei în România, au semnat Acordul privind Facilitatea de Pregătire a Proiectului. Facilitatea de Pregătire a Proiectului constituie parte a Acorduluicadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010. Facilitatea furnizează potenţialilor beneficiari asistenţă financiară pentru pregătirea propunerilor finale de proiecte.

Câţi bani sunt disponibili Fonduri nerambursabile, în valoare de 135 milioane de euro (181 milioane de franci elveţieni, n.r.) sunt acordate din acest an României, de către Elveţia, pentru reduce rea decalajelor economice şi sociale în cadrul Uniunii

Europene. Banii vor fi utilizaţi până în 2014. Aceste fonduri sunt parte a contribuţiei Elveţiei pentru statele integrate UE pe 1 mai 2004 şi 1 ianuarie 2007. Contribuţia financiară din Ţara Cantoanelor are la bază Memorandumul de înţelegere dintre Consiliul Federal al Elveţiei şi Consiliul UE. În cadrul acestor finanţări, de regulă, beneficiarii trebuie să asigure o cofinanţare de minimum 40% din totalul costurilor eligibile, cu excepţia cofinanţării asigurate de instituţiile publice, când contribuţia trebuie să fie de minimum 15% din totalul costurilor eligibile şi de organizaţiile neguvernamentale, caz în care este prevăzută o contribuţie proprie de minimum 10% din totalul costurilor eligibile. Contribuţia acoperă domenii tematice precum securitatea, stabilitatea şi sprijinul pentru reforme (securitatea frontierelor, capacitate de management la nivel local şi regional, modernizarea sistemului judiciar), mediu şi infrastructură, dezvoltarea socială şi a resurselor umane.

Şi pentru IMM-uri Un capitol separat vizează promovarea sectorului privat, care are trei direcţii de acţiune. Astfel, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a accesului la finanţare a IMM-urilor, prin utilizarea instrumentelor financiare (fonduri de risc, linii de credit, instrumente de datorie, scheme de garantare), sunt alocate 20 de mi lioane de franci elveţieni (15,5 milioane de euro). „Managerul fondului sau banca care va fi selectată va decide asupra tipului de împrumut care se va acorda şi ce anume se va finanţa. Selecţia celui care va gestiona aceşti bani se va face până la sfârşitul anului“, explică omas Stauffer, şeful Oficiului din România pentru

Contribuţia elveţiană, din cadrul Ambasadei Elveţiei. Stauffer a mai detaliat că firmele private nu vor putea accesa direct aceste granturi, ci vor putea fi beneficiare ale contractelor ulterioare, după implementarea proiectelor de către instituţiile de stat sau ONG-uri. Pentru „Îmbunătăţirea reglementărilor în sectorul financiar şi întărirea pieţelor şi a instituţiilor financiare“ sunt prevăzute alte 4,5 milioane de franci, respectiv 3,5 milioane de euro. Fondurile vor fi întrebuinţate pentru creşterea capacităţii instituţionale şi de reglementare în domeniul raportării financiare, combaterea spălării banilor, prevenirea şi detectarea faptelor de corupţie sau a delictelor conexe. A treia componentă, „Dezvoltarea sectorului privat şi promovarea exportului IMM-urilor şi promovarea standardelor“, are disponibile 5,2 milioane de franci elveţieni (4 milioane de euro) pentru acţiuni pentru promovarea exporturilor de bunuri şi servicii, susţinerea finanţării comerţului etc. În funcţie de tipul proiectului, actele solicitate prin apelul de proiecte se vor transmite Unităţii Naţionale de Coordonare din cadrul Ministerului Finanţelor sau organizaţiei elveţiene care va asigura managementul fondurilor. Comitetul de selecţie triază propunerile primite şi, cele care primesc aviz favorabil sunt trimise în Elveţia. Decizia finală este luată la Berna. Propunerile pot fi respinse sau admise, iar după caz se pot solicita anumite explicaţii. Dacă propunerea este admisă, aplicantul va trebui să depună proiectul propriu-zis, cu toate detaliile şi studiile aferente.

Ionuţ OPREA