Transilvania Business 100

TB T B

1 0 0

–

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XI • NR 100 • 24 FEB. -24 MAR. 2021 • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

E D I Ţ I E

A N I V E R S A R Ă

Sorin Lazar,

director general Compania Aquaserv Târgu Mures

PAG. 5-10 SORIN LAZĂR - ÎMBLÂNZITORUL DE CIFRE PAG. 11-60 TB 100 - OAMENI ȘI AFACERI DE TOP PAG. 63-74 ÎN MINUNATA LUME A BERII CRAFT DIN BANAT ȘI TRANSILVANIA PAG. 75-95 AGRO TB

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania Business. Arc peste timp, 10 ani în 100 de ediții de Ligia VORO

Revista Transilvania Business celebrează, prin această ediție aniversară, 100 de numere de la prima apariție pe piața revistelor de business generaliste, după ce anul trecut, în tăcere, a împlinit 10 ani de când primele exemplare au ieșit calde din tipar. Era în iunie 2010. Anul trecut am considerat că nu era vreme de sărbătoare într-o lume care își pierdea reperele într-o criză sanitară fără precedent.

Astăzi considerăm că editarea de reviste timp de aproape 11 ani este un bun prilej de aducere aminte, unul necesar, care ne-a permis o călătorie fizică și virtuală prin memoria printată a celor 99 de ediții publicate. Mii de companii, mii de persoane au fost găzduite în paginile noastre și o parte le amintim mai jos, cu mențiunea că sunt mult mai multe cărora trebuie să le mulțumim pentru rezistența noastră pe piață. Cea cu numărul 100 este îmbrăcată în speranță la început de primăvară.

Prima copertă, primul cover-story Primul număr l-a avut pe copertă pe Mircea Oltean, directorul general al IRUM Reghin, care anunța încă de atunci să reînvie producția autohtonă de utilaje agricole. La acel moment, IRUM semnase parteneriatul strategic cu Belarus în urma căruia producătorul din Minsk furniza companiei mureșene subansamble. Mircea Oltean puncta atunci, și acest subiect avea să mai revină în discuțiile noastre ulterioare, că necesarul României de tractoare agricole era undeva la 300.000 de bucăți, iar achizițiile anuale erau în jur de 1.000-2.000 din lipsa resurselor la acea vreme. Nu s-au schimbat prea multe de atunci, programele guvernamentale de subvenționare a înnoirii parcurilor de utilaje agricole fiind și astăzi inexistente. Momentele importante din istoria IRUM și a grupului din care face parte – MAVI -nu au lipsit din revista Transilvania Business, dar poate cel mai emoționant rămâne cel al lansării – opt ani mai târziu, în Anul Centenarului României Mari și când compania împlinea 65 de ani – a primului tractor agricol 100% românesc după mai bine de 10 ani după ce producția autohtonă încetase.

Primul editorial Fondatorul revistei, Aurelian Grama semna primul editorial, intitulat Zămislire, în care vorbește despre antreprenoriatul transilvănean. “Cred în spiritul antreprenorial ardelenesc.

Cred în forța și înțelepciunea investitorilor din Ardeal, fie români, fie maghiari, sași, fie munteni, olteni sau moldoveni înfiați de spiritul transilvănean, fie investitori străini sau expați. Fără să ne facem că nu vedem răul, neputința, reaua voință sau inerentele păcate. Știm să construim și suntem mândri de temeinicia lucrului bine făcut”, scria Aurelian Grama, fără să știe pe atunci că ultima frază a fost atât de uzată în sloganuri electorale mai târziu, de la stânga la dreapta.

Primele articole, opinii În primul număr, editat în 40 de pagini, au apărut mai multe opinii. Prima semnată de un domn care ne-a fost alături cu discreție – dr. Radu Șerban, Ambasador al României la Londra la acel moment, a doua, cea a regretatului Ioan Roman și cea de-a a treia a dr. Florin Buicu, din partea Departamentului Management din Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Târgu Mureș. Dr. Florin Buicu este aceeași persoană cu medicul parlamentar care deține astăzi vicepreședinția Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților după două mandate de președinte al aceleiași comisii.

Iar pentru că aminteam de UMF Târgu Mureș, instituția academică ne-a fost partener stabil încă dinainte de momentul istoric al unificării cu Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureș, moment pe care, de asemenea, nu l-am ratat.

Colaborarea bună cu UMF și cu viitoarea Universitate de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST)

1

2

TB 100 “George Emil Palade” a fost subliniată și de rectorul instituției. “Revista Transilvania Business a ajuns, iată, la 100 de ediții și 10 ani de activitate. Este un moment aniversar deosebit și un prilej de a reflecta asupra jurnalismului economic de calitate. Este de apreciat nu doar abordarea profesionistă a subiectelor, dar și apariția neîntreruptă în format tipărit a revistei în vremuri în care multe publicații tipărite au migrat în mediul virtual. Aș dori să punctez buna colaborare a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș cu revista Transilvania Business și să menționez că între paginile acestei publicații s-au regăsit, în acești ani, momente extrem de importante din dezvoltarea instituției universitare pe care o conduc”, ne-a transmis prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST. În acest prim număr a mai apărut un articol semnat de fostul președinte al Bursei de Valori București Stere Farmache și Mircea Solovăstru, analist financiar, cu care aveam să ne mai întâlnim, peste ani, într-un cover story amplu despre mișcarea rotariană din România, în anul în care a fost Guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova. Și un reportaj de blogger al lui Alexandru Frătean, fost director ROMARM și secretar de stat la Muncă, iar mai târziu prefect al jud. Mureș și senator.

Primele articole au fost semnate de colegii mei – pe atunci nu știam că voi veni în această echipă – , Alin Bolbos, primul redactor șef al revistei, Vianu Mureșan – redactor șef adjunct -, Alex Toth, Vali Suciu și Florin Marcel Șandor - redactori. Din

redacție mai făceau parte Arina Moldovan, Alin Zaharie – care apărea chiar de două ori, Damian Samoilă, Robert Matei, Erika Mărginean și Sandu Tudor. Fotoreporteri erau Bristena și Lorand Pintea – care a ilustrat, de altfel, coverul. Marius Morar era pe atunci director executiv, Roxana Țintoșan și Florin Marcel erau la publicitate, Emo Veres era traffic manager, Gia Goia – economist, iar Szanto Attila se ocupa de difuzare. Primul design și layout i-a aparținut Creatica Media, manageriată de Dragoș Alexa, iar revista era reprezentată la București de regia de publicitate Midas. Actuala echipă o regăsiți în pagina 4 a revistei, unde veți descoperi că o parte dintre colegi sunt aici de la primul număr.

Aș mai dori să menționez că încă de pe atunci durează parteneriatul Transilvania Business cu Herlitz România, Joma și Darina.

“Au fost foarte multe apariții ale Herlitz România în Transilvania Business, dintre care vreau să menționez acum două, foarte importante. Una este apariția din 2012, intitulată “Herlitz intră în era Pelikan”, apărută în urma fuziunii dintre companiile Herlitz și Pelikan. A doua apariție specială și foarte dragă nouă este cea din anul 2019, cu ocazia lansării

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

stiloului Regele Mihai I al României – Ediție Regală, într-un eveniment de excepție intitulat “Literă de Rege”. Este un proiect de suflet pentru că această iniţiativă este unică în lume, în toată istoria brandului Pelikan neexistînd nicio altă personalitate pe plan naţional sau chiar şi mondial în onoarea căreia Pelikan să dedice o ediţie special”, a rememorat Horațiu Nicolau, directorul general al Herlitz România.

Primele proiecte speciale De aici, 98 de ediții s-au rostogolit rapid în cei aproape 11 ani de la prima apariție.

Unul dintre primele proiecte speciale a fost Zilele Țărilor. În nr. 13 din 2011 , dedicat Zilei Unității Germane, am doborât două borne: prima a numărului de pagini, am trecut la 64, cea de-a doua legată de design – a apărut primul reverse cover cu brandul Caparol, care aniversa 10 ani. De altfel, compania care reprezintă brandul Caparol – DAW Bența și proprietarul acesteia – Remus Aurel Bența ne-au fost un parteneri constanți. Anul trecut, prima ediție a revistei a fost, de altfel, dedicată aniversării DAW Bența la majorat și inaugurării investiției de pe platforma din comuna Sâncraiu de Mureș, jud. Mureș. Un alt moment important din evoluția firmei la care am participat este edificarea celei mai moderne, la acea dată, dar probabil și astăzi, clădire de birouri din Târgu Mureș, Bența Office Building. Anul acesta, compania sărbătorește o aniversare rotundă, bun prilej să le urăm și noi La mulți ani pentru cei 20 de ani de activitate!

Zilele Țărilor, ca proiect special, nu ar fi continuat dacă nu am fi avut ca parteneri în permanență companii precum Dürkopp Adler, Semtest BVN, Wessling, Clini Lab, Gedeon Richter, Primăria Sovata.

Numărul 14 ne-a introdus în lumea agriculturii și viticulturii, într-un nou reverse cover. Liviu Cojoc, proprietarul DAFCOCHIM, fiind la acea vreme și președintele ADIPA, ne-a facilitat întâlnirea cu liderii din piața producătorilor de inputuri.

De atunci, Liviu Cojoc a sprijinit apariția suplimentului TB – AGRO TB și a secțiunii dedicate în revistă, iar noi ne-am specializat în cultivarea grâului, porumbului, rapiței etc., de la pregătirea terenului până la recoltare și depozitare, în viticultură, în digitalizarea acestui sector, în tehnologii și multe altele. Anul trecut, în plină pandemie, am fost martori ai inaugurării investiției de 5,4 milioane de lei a Grupului DAFCOCHIM de la Seuca, comuna Gănești. Primele silozuri, care permit rulajul anual de 12.000 de tone, sunt gestionate de Kodagro, o companie din grupul DAFCOCHIM. De asemenea, singurul interviu amplu pe care Liviu Cojoc l-a acordat unei reviste este cel din TB, numărul 85 intitulat Diplomatul.

Paginile de agricultură sunt sprijinite astăzi, în mod dedicat, de Nufarm, Corteva Agriscience, Summi Agro – doamna Patricia Știrbu, președinte România și Balcani al companiei, ne-a onorat anul trecut, cu un cover story, Azomureș a fost de două ori pe coperta 1 atunci când fabrica a fost modernizată în 2012 și în 2019, la finalul mandatului de director general al lui Mihai Aniței, FMC sau Leco Impex.

Tot în primele numere au apărut secțiunile dedicate parcurilor industriale din Transilvania și Banat. În 2012, am organizat primul eveniment marca TB la Târgu Mureș dedicat parcurilor industriale, iar anterior am studiat funcționarea parcurilor industriale, celor tehnologice și științifice în Cehia, Polonia și Ungaria. Secțiunea va deveni din 2013 un anuar, editat inclusiv în 2019, însă rebranduit Romania’s Real Estate Yearbook, după ce anterior s-a numit Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks, respectiv Yearbook: Industrial, Office and Logistic Facilities, iar prima și a doua ediție – Yearbook: Industrial and Logistic Parks.

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Paginile de real estate și logistică au fost susținute de Maurer Imobiliare, OSÉA Interiors, Transilvania Construcții, EBM Pabst, VPK Packaging Salonta.

Unul dintre parcurile care nu a ratat prezența în niciun anuar este Parcul Industrial Mureș SA, iar îndeaproape urmează TETAROM SA din Cluj.

Niciodată la fel Mai târziu, au apărut proiectele dedicate sănătății – cu Ropharma, cel mai fidel partener al nostru, căreia i s-au alăturat Rețeaua Regina Maria, Cardiomed, Unifarm, Spitalul Clinic de Urgență din Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș, UMFST Târgu Mureș, Gedeon Richter sau Spitalul Județean de Urgență Bistrița.

De câțiva ani, suntem pasionați de industria auto, urmărind îndeaproape marile schimbări anunțate sub mottoul – Viitorul va fi electric sau nu va fi deloc – și am completa și autonom, și conectat. Parteneri dedicați în acest demers dinamic ne sunt NTT DATA Romania, Bosch, Star Transmission & Star Assembly, subisidiare Daimler, Nutechnologies, Aectra Plastic, Hirschmann, iar pe partea de documentare – ACAROM. Iar dacă am amintit de NTT DATA Romania, compania condusă de dr. Daniel Metz, ne-a susținut și în încercările noastre de a ne apropria de o lume a viitorului – IT&C, pentru că, dacă în automotive, viitorul se anunță electric, lumea fără tehnologie și digitalizare nu prea mai poate fi concepută.

Unul dintre coverurile cele mai interesante editate de noi – I, Robot – e o amplă poveste, una emoționantă, despre viața și cariera dr. Metz. NTT DATA Romania a fost pe coperta revistei cu o serie de interviuri ale unor persoane cheie din companie la 18 ani de la înființare și cu o analiză extrem de interesantă dedicată sectorului automotive.

Aici ar mai fi de amintit colaborarea cu Smart City Technologies SE, o companie fondată de Doru Borșan, antreprenor din Târgu Mureș, laureat, de altfel cu titlul de Antreprenorul anului la Gala Smart City Awards din 2018. Într-o mențiune specială aș dori să mă refer la SIXT GROUP ROMANIA. Tal Lahav, CEO al companiei, a fost pe coperta ediției cu nr. 75 al revistei, moment care a marcat începutul unui parteneriat care durează și astăzi. “Într-o perioadă a digitalizării globale, presa scrisă dă dovadă de curaj, creativitate și adaptabilitate. Revistele “veterane”, care au reușit să se reinventeze în peste 15 ani de schimbări fundamentale în ADN-ul mass-media, merită toată aprecierea noastră. Transilvania Business este una dintre revistele, așa cum le numim noi, Always Yes!”, este mesajul doamnei Alina Meleșcanu, Marketing Manager SIXT GROUP ROMANIA, pentru colectivul nostru.

Un sector care devine tot mai interesant și mai important în viitor este cel de mediu – apă, iar compania etalon care ne-a fost alături este Compania Aquaserv. De altfel, în premieră, directorul general al Companiei Aquaserv, Sorin Lazăr ne-a acordat un interviu pentru această ediție aniversară. De-a lungul timpului am avut colaborări bune pe această temă cu Compania de Apă Arieș, Compania de Apă Someș, SC Apa Târnavei Mari.

Dacă ar mai fi să amintim de alte proiecte ne-am opri asupra a trei dintre ele. Primul ar fi catalogul de energie, editat în 2016 și reeditat în același an, beneficiind de sprijinul Romgaz, un partener cu care am lucrat și în alte proiecte, Energobit, Hidroconstrucția și Repcon, în principal. Când vine vorba de sectorul energiei, o colaborare bună am avuto și o avem cu E.ON și CIS Gaz. Un al doilea proiect uriaș, de aproape 300 de pagini, a fost TB 96 – Enjoy Transilvania!

A jewel of Romania at the heart of Europe, realizat în perioada în care România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, ediție care a fost distribuită la întâlnirea șefilor de guverne și de state de la Sibiu, și a fost tipărită cu suportul Consiliilor Județene – Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Primăriilor – Arad, Blaj, Oradea, Reghin, Sibiu, Sovata, Târgu Mureș, al companiilor APULUM SA, ARL Strabag, Borsec, Crama Aramic, DAW Bența, DAFCOCHIM, Gliga Instruments, Jidvei, Maurer Imobiliare, Romgaz, Silvania, SIXT GROUP ROMANIA, Târnava, Teraplast, Zetea Transilvania, și al UMFST Târgu Mureș. Partener de mobilitate a fost TAROM, iar de cazare – BCS & Phoenicia Hotels – de altfel, parteneri de lungă durată ai TB. Al treilea proiect major este Elite în business, care a debutat anul trecut și a fost unul dintre cele mai ample și interesante experimente editoriale.

Sunt multe altele de amintit, de exemplu secțiunile speciale dedicate Zilei Aviației, fashion-ului, cercetării-inovării etc. Însă, sigur ne mai întâlnim.

In memoriam Cu tristețe, aș dori să amintesc de regretata doamnă Claudia Pescar, directorul GRAND SA care în noiembrie 2010 ne anunța redeschiderea Hotelui Grand în urma unui proiect în valoare totală de 16,9 mil lei, din care finanțare nerambursabilă europeană prin POR de 9,4 mil lei. În numărul mai – iunie 2011, doamna Pescar alături de Anca, fiica sa, apăreau pe coperta revistei în cover story-ul Noul Grand, care marca inaugurarea hotelului sub un motto generos “Trăiește în stilul Grand”.

Hotel Grand este un partener de cursă lungă al revistei, afacerea fiind manageriată astăzi de Anca Pescar.

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

UN DECENIU A TRECUT REPEDE. ȘI PRIMELE 100 DE EDIȚII

Presa este despre oameni. Mi-a plăcut dintotdeauna această propoziție pentru că exprimă cel mai bine ce facem noi zi de zi, lună de lună, an după an, până ce primul deceniu trece, iar acum chiar primele 100 de ediții. E o comprimare voită și necesară a ceea ce înseamnă peste 200 de zile/an petrecute în fabrici, pe câmpuri, pe șantiere, pe drumuri, în birouri și în câte și mai câte locuri am fost în acești ani.

Presa este despre oameni pentru că în spatele unor companii mari, mijlocii sau mici sunt oameni. Fie că sunt CEO, directori generali, manageri, președinți, secretară, paznici sau personal de curățenie.

După cum lucrează împreună acest conglomerat de persoane, după cum funcționează un creier și cât de eficient dă comenzile, după cum sunt unse și se învârt motorașele umane, se reflectă în evoluția unui business.

Acest lucru am încercat să îl facem la Transilvania Business, să scriem despre oameni, despre afacerile lor, să le scriem povestea. Ne-au interesat mai mult oamenii decât cifrele și așa consider că este firesc. Cifrele sunt acolo doar să susțină povestea unui om și nu invers.

Bineînțeles, așa e și la revistă. Revista e despre oameni. Oameni care au avut un vis, oameni care

au muncit în primele echipe într-un proiect care putea la fel de bine eșua, parteneri care au susținut un produs editorial într-o vreme în care deja se cânta prohodul presei scrise. Mulți anonimi.

Rareori, cititorului îi rămâne în minte numele celui care a semnat un articol, un interviu, o știre.

Cu toate că sub o semnătură se ascund bucurii, necazuri, trăiri, chiar drame. Viață.

Cum am ajuns la Transilvania Business la 100 de ediții, am prins de la 24 încoace, și la 10 ani în miezul verii trecute, dați-mi voie să continuu să mă întreb. Sub presiunea atâtor deadline-uri, cu unele ratate, cu greșeli și lucruri superbe făcute, cu zile bune și unele profund noroase. Însă după cum se vede 10 ani și 100 de ediții trec repede. Foarte repede.

Nici nu apuci să îți limpezești un sentiment, să găsești epitetul cel mai potrivit pentru un deceniu de viață și experiențe. Până îmi clarific ce cuvinte ar rezona mai bine aici, la un deceniu și 100 de ediții, și pentru că totul este despre oameni, vă invit a-i „citi” pe cei cărora le-am scris povestea.

La mulți ani tuturor care șiau lăsat povestea aici, știută și neștiută!

Ligia VORO

Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

Sorin Lazăr îmblânzitorul de cifre de Ligia VORO

Până și cifrele, cu ale lor abstract, pot fi îmblânzite, devenind mai mult decât cifre, mai ales atunci când le alături umanitate. E una dintre învățăturile pe care le-am notat discutând cu Sorin Lazăr, directorul general, de aproape cinci ani, al operatorului de apă și canalizare târgumureșean Compania Aquaserv și de peste un deceniu în top managementul societății. Am povestit relaxat, neocolind nicio întrebare, mai puțin despre economie și mai mult despre filosofia carierei și a vieții. Absolvent de liceu de matematică-fizică și licențiat în Științe Economice, Sorin Lazăr și-a început cariera în perioada comunistă, într-un trust de construcții uriaș, dacă folosim unitățile noastre de măsură actuale în care cu 1.500 de angajați avem cel mai mare angajator.

Peste jumătate din carieră însă, Sorin Lazăr a petrecut-o de cealaltă parte a baricadei, în Finanțele mureșene. Descoperiți într-un cover story inedit pentru revista noastră o călătorie. Călătoria îmblânzitorului de cifre.

6

COVER STORY Ați adunat, ca experiență profesională, peste trei decenii de activitate, sunteți economist de profesie, cum ați știut că acesta e drumul dvs.?

Adevărul este că nu prea știam ce înseamnă această profesie, eu aveam impresia că economist este cel care face analizele economice-financiare și cel care dă direcția de dezvoltare a unei societăți. De fapt, munca aceasta, a economiștilor, e undeva în jur de 80% rutină. În prima etapă profesională, ați fost angajat în Trustul de Construcții, cum era activitatea într-un trust de construcții uriaș, cu mii de angajați? Ce ați învățat din această experiență?

Erau ultimii ani de comunism, de economie centralizată și planificată, care nu prea are nicio legătură cu ce se întâmplă într-o economie de piață, deci, din acest punct de vedere, experiența nu mi-a folosit ulterior. Însă ceva tot am învățat. Trebuie să precizez că am lucrat într-o zonă de planificare sub directa îndrumare a directorului de atunci (n.a. ing. Mircea Birău) și tânărul din mine a fost foarte impresionat de modul cum conducea el acel mastodont, cu metode clasice, dar şi unele mai puțin ortodoxe. Era însă un om de care angajații ascultau și trustul a funcționat foarte bine sub conducerea lui.

Cum ați făcut pasul spre Finanțe și de ce ați ales acest domeniu mai mult de jumătate din cariera dvs. profesională?

Au fost două motive pentru care am plecat la Finanțe imediat după Revoluție. Primul a fost faptul că trustul s-a spart în zeci de bucăți, a fost perioada aceea nebună când au fost schimbați toți din conducere, s-a ales praful până la urmă de el. Al doilea motiv era legat de faptul că aveam impresia că în Finanțe nu e o muncă de rutină, deoarece azi verifici combinatul chimic, mâine ocoalele silvice ș.a.m.d.. Mi-a plăcut acest lucru și de aceea m-am îndreptat spre Finanțe și am rămas atâția ani acolo.

Munca în Finanțe bănuiesc că a presupus să cunoașteți toate aceste domenii…

Sigur că înainte să începi un control undeva, trebuia să te documentezi, să te pregătești, trebuia să înțelegi cu ce se ocupă fiecare societate, instituție verificată. În altă ordine de idei, sigur că normele contabile și ceea ce verificam noi erau pentru toți aceleași.

Mă gândesc că aveați informații legate inclusiv de practicile specifice de sustragere de la plata datoriilor către bugetul de stat…

Această îndemânare vine cu experiența, pentru că după câțiva ani în care activezi în control, ai metodele tale, știi ce să ceri și cum să ceri anumite documente ca să descoperi dacă există nereguli în activitatea celor verificați.

Trecerea Cum ați simțit și cum s-a derulat tranziția dintr-o instituție publică, oarecum rigidă, spre o companie care, deși deținută de o autoritate publică majoritar, are un management corporativ? În primul rând trebuie să spun că nu am venit direct din Finanțe, am avut și un intermezzo, am înființat o firmă privată care se ocupa de întocmirea proiectelor pentru obținerea de fonduri europene. Firma este și în momentul de față pe piață, eu m-am retras atunci când am venit în Compania Aquaserv.

Revenind la întrebare, a fost mai ușor să fac această trecere pentru că eu eram de 10 ani în Consiliul de Administrație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

al Companiei Aquaserv, ca reprezentant al Ministerului de Finanțe. Cunoșteam organizarea companiei, cunoșteam oamenii, pe cei din top management chiar foarte bine, și acest lucru a însemnat foarte mult. Un alt lucru care mi-a făcut trecerea mai ușoară a fost faptul că am venit la conducerea societății împreună cu colegul meu Sergiu Horobeț, iar de atunci și până astăzi ne-am împărțit sarcinile. Eu m-am ocupat mai mult de partea organizatorică, economică și de cea de dezvoltare, iar colegul meu de cea tehnică.

Ce ați translatat din Finanțe în Compania Aquaserv ca principii, metode de lucru, valori și bune practici?

Ce a fost diferit?

Principiile teoretice ale managementului se aplică indiferent că ești o instituție publică sau o companie, de exemplu principii precum dezvoltarea durabilă, rentabilitatea, diviziunea muncii și altele, dar sunt și multe lucruri pe care a trebuit să le învăț. Bunăoară, într-o instituție publică nu ai partea de dezvoltare, de viitor, ci sunt sarcinile pe care le primești și pe acelea trebuie să le gestionezi. Acest lucru a fost noutate pe care am învățat-o în Aquaserv, și anume că e obligatoriu să îți faci un plan de viitor într-o asemenea companie, pentru că ea trebuie în permanență să se dezvolte.

Care au fost cele mai mari provocări cărora le-ați făcut față în Finanțe, respectiv Compania Aquaserv?

Cea mai mare provocare pentru mine și la Finanțe, și aici au fost restructurările. Eu am prins la Finanțe o reducere masivă de personal din zona bugetară și a trebuit să dăm afară 100 de oameni. La fel, când am venit în Compania Aquaserv, schema era supradimensionată și, în decurs de câțiva ani, aceasta s-a redus cu 150 de posturi.

Lucrurile acestea sunt provocatoare pentru că, chiar dacă stabilești criterii obiective după care sunt disponibilizați oamenii, nu poți să te debarasezi de subiectivism. Sunt oameni cu care ai lucrat, sunt oameni cărora le cunoști familiile, le cunoști necazurile, problemele, bucuriile și totuși trebuie să îi dai afară. Mi-a fost foarte greu pentru că în amândouă situațiile au fost nopți în care nu am dormit, în care m-am gândit la oameni și la cum să procedez.

Cum ați procedat efectiv?

Până la urmă, sigur că trebuie să renunți la chestiunile subiective și să uzezi de criterii obiective care au fost folosite și de alții înainte. Aceasta e soluția: să reușești să fii cât mai obiectiv.

După aceste restructurări, care a fost relația dvs. cu persoanele disponibilizate?

Cu mulți am păstrat legătura, am rămas în relații bune, pe unii din Finanțe i-am reîntâlnit aici, în Compania Aquaserv, însă sunt și persoane care nu mă mai salută pentru că eu am semnat acele decizii.

Învățăturile Ce ați învățat în cele două locuri principale în care ați activat și ce i-ați învățat pe colegii, colaboratorii și partenerii dvs. sau ei pe dvs.?

Aș putea să vă dau un răspuns direct: tot, absolut tot ce știu am învățat în aceste două locuri, dar sunt câteva lucruri la care eu țin foarte mult. Unul este că refuz categoric să lucrez într-o atmosferă rigidă, ultraserioasă. Și la Finanțe, și în Compania Aquaserv, am încercat să creez un grup de prieteni, ne tutuim, nu folosim formule false de politețe, pentru că eu consider că lucrurile trebuie să fie

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foarte deschise și foarte sincere, chiar dacă uneori greșim, greșim împreună și știm cum să corectăm greșelile rapid.

Nu uit niciodată că atunci când am fost prima dată numit director general adjunct la Finanțe, aveam 36 de ani, și o doamnă care era printre veteranele din instituție mi-a zis după câtva timp: “Dumnezeule, ce bine că ai venit pentru că putem vorbi și noi normal aici!”.

De asemenea, am sesizat că, în unele companii, oamenii vin îmbrăcați ca la concert, sigur că și eu atunci când mă duc la un concert sau la teatru mă îmbrac într-un anumit fel din respect pentru cei de pe scenă, dar aici nu vin să îmi etalez cravatele sau cămășile albe scrobite la guler, ci vin îmbrăcat normal pentru că suntem la muncă. Nu mi se pare că lucrezi mai bine dacă ești la costum și cravată decât atunci când ești în blugi sau porți un pulover sau un sacou. Deci, cu cât este mai lejeră atmosfera, cu atât cred că se creează o relație mai bună între oameni și lucrurile merg mai bine.

Sunteți de acord că învățarea este un proces continuu?

Chiar dacă pare copilăresc, de ce?

Inevitabil, în viață înveți lucruri noi, pentru că te izbești de provocări noi și înveți cum să le gestionezi. De altfel, profesional vorbind, de la orice coleg nou care vine în companie sau de la fiecare coleg înveți ceva.

Noi avem și câteva obiceiuri în Compania Aquaserv. În fiecare an, cu ultimii colegi veniți în companie, indiferent că sunt mai tineri sau mai în vârstă, ne întâlnim într-un mediu informal, pentru că trebuie să îi cunoaștem. La fel,

la inițiativa unei colege de-ale mele, avem o acțiune care se numește: “Oameni care își văd de treabă”. Cei de la Resurse Umane ne identifică 10-20 de persoane care nu ies în evidență, dar își văd de treabă. Cu acești oameni merită să te întâlnești, să îi cunoști, să te cunoască și ei, să îi cunoască și alții, să fie ca ei.

Sunt tot felul de întâlniri pe care le organizăm, iar urmarea este că ne cunoaștem, chiar devenim prieteni, și activitatea se desfășoară în condiții mai bune.

Ați avut un mentor/mentori în activitate?

Mentor mi se pare prea mult spus, dar exemple am avut.

Unul a fost domnul de care vă povesteam la început, domnul Birău de la Trustul de Construcții, care mi-a dat niște sfaturi la începuturile mele profesionale. De foarte multe ori, atunci când eram pus în situația de a lua anumite decizii, mă gândeam: Oare nenea Mircea ce ar zice aici?, Oare nenea Mircea cum ar face?

Am mai avut un exemplu chiar în familie, tata a fost, totuși, ani buni comandant al Miliției în Târgu Mureș, deci aveam în casă un conducător al unei instituții care nu era nicidecum ușoară.

Reușitele Ce înseamnă dezvoltarea unor proiecte de sute de milioane de lei și cum se dezvoltă un proiect în Compania Aquaserv?

7

8

COVER STORY În primul rând, un proiect de genul acesta sau mai multe proiecte de acest gen, pentru că au venit în lanț, reprezintă o mare provocare și un mare ajutor pentru o companie care gestionează sute de kilometri de rețele foarte vechi.

Am avut unele rețele de 60-70 de ani, care și-au trăit traiul, sunt din materiale care nici nu se mai folosesc în ziua de azi, și sigur banii aceștia ne-au venit ca o mănușă. Să reușești să obții într-un interval de 10-12 ani în jur de 300 de milioane de euro a fost în primul rând un mare ajutor pentru noi. Totul era învechit aici, nu doar că rețelele erau vechi, dar și uzinele de apă, și stațiile de epurare foloseau tehnologii care erau de multă vreme depășite, doar cele din Târgu Mureș erau mai performante. Categoric, un asemenea proiect reprezintă o oportunitate extraordinară în primul rând pentru oamenii de aici și pentru autoritățile publice locale, pentru că toate acestea sunt în proprietatea lor, noi suntem doar operatori pe aceste rețele. Deci, și pentru ei a fost extrem de benefic pentru că posibilitatea de a investi atâția bani, într-un termen scurt, nu o are nimeni la ora aceasta la noi în țară.

Ce implică gestionarea unor asemenea proiecte? În primul rând presupune o foarte bună colaborare între toți factorii implicați. Trebuie să ai un colectiv care să se ocupe de astfel de proiecte, iar noi îl avem și e unul cu experiență, avem oameni care au lucrat deja în trei proiecte europene mari. Dar trebuie să fie o colaborare și între ei și ceilalți angajați ai companiei pentru că la dezvoltarea unui asemenea proiect nu ajunge un colectiv de 10-20 de oameni. Cu mândrie spun că în Compania Aquaserv, în toate domeniile sunt oameni care sunt la al doilea sau la al treilea proiect implementat.

Mai departe, trebuie să existe o colaborare foarte bună cu autoritățile publice locale, pentru că, mă repet, rețelele sunt ale lor. Și, nu în ultimul rând, cu consultantul contractat prin proiect. La fiecare proiect, noi am avut un

CIFRE CHEIE - COMPANIA AQUASERV • Fondată în: 2006 • Aria de operare: 123 de UAT-uri din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa-Năsăud.

• Sucursale: - Târgu Mureş – sediul central - Reghin; - Sighişoara; - Târnăveni; - Luduş; - Cristuru Secuiesc; • Proiecte de investiții în valoare de: aprox. 300 milioane euro • Uzine de apă potabilă - 9 • Staţii de epurare ape uzate - 10 • Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă – 1.474 km • Lungimea sistemelor de canalizare - 936 km • Populaţie deservită – peste 310.000 • Agenţi economici şi instituţii publice - peste 5.100 • Cifra de afaceri (2020) – 108.8 milioane lei • Număr de angajaţi - 702 • Cantitatea de apă potabilă furnizată anual (2020) – 17,97 milioane m3 • Cantitatea de apă uzată epurată anual (2020) – 17,84 milioane m3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

consultant, firme foarte mari, multinaționale. Mai departe e gestionarea împreună cu constructorul, care sunt de multe feluri, am lucrat cu firme cu care nu am avut nicio problemă, nici nu am știut că sunt la noi în companie sau în județ, au finalizat lucrarea și au plecat, avem și constructori, și din păcate chiar pe un proiect mare în Târgu Mureș, cu care ne chinuim de ani și ani.

Sunt proiecte mari, lucrări mari, care implică deranj, am ciuruit orașul cu tot felul de conducte, am creat dezordine, le-am creat neplăceri oamenilor, iar toate acestea trebuiau gestionate de toți cei implicați, indiferent că lucrezi în zonă energetică, indiferent că lucrezi la automatizări.

Aminteați de problemele pe care le-ați întâmpinat cu unul dintre constructori, considerați că legea achizițiilor trebuie modificată? Și dacă da, în ce fel?

E foarte mult de îmbunătățit în legislație, însă aspectul cel mai neplăcut este că se merge în continuare pe principiul „prețul cel mai scăzut”. Aplicarea acestui principiu ne-a adus necazuri foarte mari, pentru că au venit firme cu prețuri de dumping și după aceea nu reușeau să efectueze lucrările la acel preț și, din păcate, legislația nu ne-a permis să nu îi primim la licitație. Aici ar trebui gândite lucrurile altfel.

Cum era Aquaserv în 2009 și cum este astăzi, dacă ar fi să faceți o comparație?

Dacă mă întrebați pe mine cum arăta atunci și cum arată astăzi, vă voi răspunde, pentru că sunt subiectiv, că arată mult mai bine. Am reușit împreună cu colegii mei să schimbăm lucruri care au dus la creșterea calității muncii angajaților. Atunci când am venit în companie, îmi era rușine când îi vedeam pe oameni pe stradă la câte o intervenție, erau cu mașini vechi, ruginite, nu aveau scule, erau cu echipamente distruse ș.a.m.d., astăzi, din punct de vedere al dotărilor, suntem în top, suntem o societate dotată și cu scule, și cu utilaje, și cu mașini de intervenție, și cu echipamente de protecție, cu tot ce este nevoie. De asemenea, am dotat birourile cu mobilier nou, iar oamenii vin cu plăcere la muncă.

Ce am mai reușit pentru oamenii din companie este să atingem un nivel salarial decent, încât să nu ne mai fie frică că ne pleacă oamenii masiv, oamenii buni, pentru salarii mai mari.

Aceste schimbări se reflectă în activitatea cotidiană, astfel că răspundem mult mai repede la intervenții și oamenii lucrează mult mai bine. De altfel, s-a văzut și în rezultatele pe care le-am obținut. Pot să vă spun, iar aici nu mai sunt subiectiv, pentru că vorbim de cifre, că există un consultant care face benchmarking-ul pe întreaga activitate de apă și canal în România, și cu toate că Mureșul și zona pe care operăm noi din punct de vedere al numărului de locuitori, al suprafeței, al abonaților ș.a.m.d., se află undeva pe la mijloc, în jurul locului 20, după toți indicatorii pe care această firmă i-a analizat, suntem pe primele cinci locuri, deci suntem situați foarte bine. Iar eu sunt foarte mândru de colegii mei pentru că am reușit să obținem aceste rezultate.

La ce să ne așteptăm în domeniul gestionării infrastructurii de apă și furnizării de apă, respectiv gestionării rețelelor de ape uzate?

Vom continua dezvoltarea acestor rețele. Proiectul care este pe punctul de a fi demarat se va adresa zonei rurale, vom extinde rețelele, le vom înlocui pe cele vechi și vom realiza o rețea de aducțiuni pe întreg județul pentru ca apa să ajungă din toate direcțiile.

De asemenea, în mediul urban, avem două proiecte la care țin foarte mult. Astfel, vom continua să schimbăm în pe-

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rioada următoare toate contoarele mecanice cu contoatre electronice, cu transmisiune de la distanță, în așa fel încât să avem nevoie de mai puțini oameni care să coboare în cămine și să deranjăm mai puțin consumatorii. În al doilea rând încercăm să izolăm cât mai mult zonele, cartierele, în așa fel încât dacă apare o avarie undeva, în Tudor (n.a. cartier în Târgu Mureș) spre exemplu, să nu fie nevoie să închidem apa în întreg cartierul și astfel să evităm să creăm neplăceri consumatorilor.

această perioadă, eu sunt o persoană sociabilă, mă încarc cu energie din întâlnirile cu familia, prietenii, și m-am trezit în anul acesta în care fiecare a trebuit să stea la casa lui. Soția mea a avut COVID, am stat în izolare și a fost cumplit să nu pot să îmi văd fiica, prietenii, să nu pot să vin la birou. Partea bună este că am vorbit cu soția foarte mult. Îmi doresc ca oamenii să își dorească să se vaccineze și cumva să scăpăm de nebunia aceasta pentru că nu e deloc plăcut.

Cum v-ați adaptat, uman și profesional, la noua ordine mondială, generată de criza sanitară și cum vedeți revenirea la normalitate sau la o altă normalitate?

Din punct de vedere al companiei, am reușit să ne organizăm foarte bine, am trimis oamenii care puteau să lucreze de acasă să presteze muncă la domiciliu, am lucrat cu jumătate dintre angajați, eram aproape să organizăm în punctele importante, cum ar fi uzinele de apă, stațiile de epurare, cazarea salariaților acolo. Lucrând câte 3 săptămâni unii, câte trei săptămâni ceilalți am reușit să trecem peste perioada cea mai grea. Nu știu dacă datorită măsurilor pe care le-am luat sau pur și simplu am avut noroc, noi, în domeniul nostru, avem un procent mult mai mic de îmbolnăviri decât cel național. Culmea este că din punct de vedere al rezultatelor financiare ale companiei, nu s-a simțit acest an. Am avut o scădere bruscă de venituri atunci când oamenii puteau să nu plătească, dar apoi consumatorii au venit și și-au plătit datoriile benevol, deci am trecut cu brio peste 2020.

Nu știu care va fi normalitatea, cum o să ne revenim, în ce formă, eu cred că nu va mai fi niciodată ca înainte, cred că trebuie să ne învățăm din ce în ce mai mulți cu această muncă de la domiciliu, de la distanță, în așa fel încât să evităm aglomerările.

Din punct de vedere personal, am trecut foarte greu peste

Sfaturi Chiar dacă există o falie între public și privat, chiar o opoziție pe alocuri, ce ar trebui să învețe managerii din privat de la managerii averii statului, a municipiului Târgu Mureș și a altor unități administrativ teritoriale în cazul nostru?

Nu știu ce ar putea învăța managerii din privat de la cei de la stat, dar vă spun invers. Eu aș face în felul următor: nu aș angaja niciun inspector măcar, nu vorbesc de personal de conducere, fără să fi lucrat în privat, fără să fi fost de cealaltă parte a baricadei. Eu m-am izbit, și la Finanțe, și acum, în timpul controalelor de la tot felul de instituții, de tineri care nu au lucrat niciodată concret undeva și pentru ei toate aceste lucruri sunt niște cifre abstracte. Dacă ai lucrat și în privat, atunci când treci în partea cealaltă, îți dai seama că tu, de fapt, verifici niște oameni, care au problemele, necazurile lor, nu cifre.

Poate una dintre cele mai mari probleme în România este nivelul scăzut de încredere în instituții, companii de stat, cum putem reînvăța să credem?

Nu aș putea spune altceva decât ceea ce am spus despre cei din companiile publice sau din instituțiile publice, și

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce ar cuprinde un top trei succese de care vă e drag să vă amințiți?

Dacă am povestit mai devreme despre provocările legate de restructurările de personal, eu le consider două dintre succesele mele, pentru că modul în care am reorganizat atunci Finanțele și ce am făcut aici, în companie, a avut rezultate, cu toate greutățile respective. În formula nouă ne-am desfășurat activitatea mult mai bine și s-a văzut aproape imediat că au fost decizii bune.

Ca să ieșim puțin din sfera profesională, o realizare care mi-e dragă este împlinirea unui vis din copilărie. Când eram copil, urmăream serialul Dallas și unul dintre personajele principale avea o mașină roșie, decapotabilă și frumoasă, eram înnebunit să mă uit la acea mașină.

Acum câțiva ani când un prieten de-al nostru ne-a introdus microbul automobilelor de epocă, al old mobilelor, am reușit, căutând foarte mult, să găsesc exact mașina aceea. Un Mercedes. Este o plăcere să mă plimb cu ea, să particip la expoziții, să mă întâlnesc cu alți colecționari.

Aveți vreun eșec care să vă fi marcat? Dacă răspunsul este da, ce ați învățat din acea experiență?

Nu am știut cât eram la Finanțe să gestionez la un moment dat o schimbare de regim politic și nu am înțeles că poate trebuia să fac un pas înapoi, iar cel trimis acolo de partidul de guvernământ nu a știut cum să scape de mine și s-a ocupat de delațiuni, plângeri, din cauza cărora am fost târât prin tot felul de controale și instanțe câțiva ani. Sigur că până la urmă s-a dovedit că au fost minciuni și invenții.

A fost o perioadă grea pentru mine și pentru familie, o perioadă care m-a costat câțiva ani din viață. Din acea experiență am învățat că nu e bine să ai încredere în toată lumea, trebuie să analizezi bine în cine poți și în cine – nu.

Cealaltă viață Cum vă detașați, cum vă relaxați, ce pasiuni v-ați cultivat pentru a evada uneori?

Pe lângă pasiunea pentru old mobile, fac parte dintrun club de offroad, iar împreună cu prietenii mei neam avântat acolo unde doar vulturii ajung. E o pasiune spectaculoasă, care înseamnă multe peripeții - să ne împotmolim, să ne tractăm, să urcăm ore în șir până într-un anumit loc ajutându-ne unul pe celălalt. Ieșim mult și cu bicicletele, o pasiune pe care o împărtășesc cu familia mea. Toate acestea se leagă de faptul că îmi place să ies în natură, natura mă relaxează și mă încarcă cu energie.

anume că ar trebui să vadă și cealaltă parte a baricadei.

Acesta consider că este cel mai important lucru. Dacă ai reuși să vezi ce e dincolo, ce este într-o instituție, cum se desfășoară activitatea, poate că ți-ai schimba opinia. Sigur că este un lucru dificil să îi explici fiecărui om în parte ce faci tu acolo, cu ce te ocupi și să îi arăți că nu pierdem vremea și nu stăm degeaba, dar merită încercat și noi încercăm.

Cum se menține un echilibru între activitatea profesională și familie din punctul dvs. de vedere? În familia noastră, toți suntem la fel de ocupați, ginerele, fiica și soția mea sunt medici, au și cabinetul privat, sunt și cadre universitare, soția este și prodecan, și șef de catredră, iar copiii – asistenți universitari, deci ne întâlnim numai seara și în week-end-uri, iar atunci când ne întâlnim, în orele acelea puține pe care le avem împreună, încercăm să facem lucruri interesante și plăcute și să petrecem un timp de calitate.

Ca manager de succes, ce sfaturi ați avea pentru managerii tineri?

Unul singur: să se înconjoare de oameni capabili. E imposibil, dacă vorbim de o companie mare, ca un manager să le facă pe toate, ci are nevoie de echipă. E nevoie de prieteni, zic eu. Dacă vei reuși să ai o echipă, vei reuși. Dacă nu, singur, e foarte greu.

Care este motto-ul dvs. care v-a definit viața ca întreg?

Bunicul meu spunea în felul următor: în viață, un bărbat trebuie să zidească o casă și să planteze un pom. În afara faptului că la propriu am zidit o casă și am plantat mai mulți pomi, cred că va rămâne, așa în sens mai larg, apropos de zicala lui bunică-meu, ceva după mine în viața aceasta.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

11

12

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru consolidarea activității companiei și a brandului Caparol,

Echipa DAW Bența continuă să inoveze și să dezvolte noi proiecte Remus Aurel Bența, proprietarul companiei DAW Bența, detaliază viitoarea investiție din Sâncraiu de Mureș, județul Mureș, în interviul acordat revistei noastre. Construcția celei de-a patra fabrici este programată să înceapă în luna mai a acestui an. Este una dintre direcțiile de dezvoltare a companiei care și-a bazat activitatea în cele două decenii de când este pe piață pe următoarea filozofie de business: “întotdeauna vor câştiga cei ce aleg să inoveze”.

Cum ați caracteriza deceniul care s-a încheiat și care sunt cele mai vizibile provocări în afaceri ale deceniului care tocmai începe?

Aș spune că au fost ani extrem de dinamici, consistenți în care piaţa a fost tot mai competitivă și în consecință mediul de business românesc a evoluat mult. S-au schimbat mentalitățile, au fost ani de maturizare deopotrivă pentru antreprenori, dar și pentru consumatori care au devenit tot mai mai sofisticați, mai informați, caută acum brandurile care rezonează cu valorile lor sociale, de mediu, iar calitatea a devenit reperul principal în ceea ce privește achizițiile.

Sper că următorii ani vor fi unii de progres economic sustenabil, iar factorii de decizie să vină în întâmpinarea nevoilor sociale și de business prin actualizarea cadrului legislativ, debirocratizarea și digitalizarea administrației publice. În ceea ce priveşte compania noastră, am făcut în tot acest timp pași consistenți în dezvoltarea și consolidarea activității DAW Bența și a brandului Caparol, alături de o echipă devotată, entuziastă, profesionistă și de o comunitate de parteneri de încredere. Au fost multe provocări pe parcurs, dar avem satisfacția că am muncit cu pasiune și dedicare, am comunicat transparent și cu empatie, am oferit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

clienților produse de calitate, inovative, prietenoase cu mediul și ne-am implicat în comunitatea din care facem parte.

Privim cu optimism spre viitor, cred că evoluția va fi una pozitivă, companiile din domeniul nostru de activitate vor găsi resorturi de creștere chiar și în acest context generalizat de criză, dar în același timp cred că tot ce s-a întamplat în economie și pe piața muncii va avea ecouri care se vor resimți încă multă vreme.

Provocarea este de a rămâne relevanți în piață, de a răspunde la noile comportamente ale consumatorilor, de a îmbrățișa tehnologizarea, a ne adapta cu agilitate și a veni în întâmpinarea cerințelor de produse și servicii.

Ca investitor român cu brand național și european, ce impact credeți că va avea revoluția tehnologică la care asistăm asupra business-ului viitor și al societății?

Anul 2020 și pandemia provocată de COVID-19 au accelerat tranziția către zona digitală. În compania DAW Bența am facut pași în această direcție prin dezvoltarea și implementarea diverselor aplicații și procese de automatizare.

Cred că trebuie să fim deschiși, să valorificăm constructiv transformările asociate cu această revoluție tehnologică, să fim centrați pe potențialul de a aduce beneficii clienților, comunității și societății în ansamblul ei.

Care au fost acțiunile și măsurile DAW Bența care au contat în 2020 și ce ne puteți dezvălui din proiectele lui 2021?

Am luat încă de la începutul pandemiei o serie de decizii privind organizarea administrativă, activitățile de vânzare și producție dar și în privința cheltuielilor și a costurilor financiare. Ulterior, domeniul construcțiilor s-a dovedit mai stabil în comparație cu altele și am înregistrat rezultate peste așteptări, în contrast cu declinul economic general.

Am lucrat la capacitate maximă atât în producție, cât și în logistică, astfel încât să onorăm toate comenzile și să maximizăm vânzarea chiar și în condiții restrictive. Am obținut astfel o cifră de afaceri semnificativ mai mare decât anul trecut. Rezultatele s-au datorat cererii din piață care s-a menținut pe un trend pozitiv, dar în egală măsură eforturilor conjugate ale tuturor departamentelor companiei DAW BENȚA. Filozofia noastră de business este aceea că întotdeauna vor câştiga cei ce aleg să inoveze, astfel că în 2021 ne vom continua proiectele deja începute și vom dezvolta altele noi. Vom construi cea de-a patra fabrică pe platforma din Sâncraiu de Mureș, vom începe activitatea de vânzare online şi ne vom susţine partenerii de afaceri în finalizarea propriilor proiecte, păstrând ca prioritate siguranţa şi sănătatea tuturor.

Fabrică de producție cărămizi decorative aparente Meldorfer Cel mai importat proiect este construcția unei fabrici de producție cărămizi decorative aparente – Meldorfer - un material de finisaj unicat, de înaltă calitate, utilizat atât la interior pentru acoperiri de accent și placări ale pereților, cât și la exterior pentru finisarea fațadelor termoizolate sau a diverselor suprafețe minerale și organice. În felul acesta vom genera 102 de locuri noi de muncă, vom veni în întâmpinarea cererii de finisaje de nișă și ne vom consolida poziția în piață prin oferirea unor materiale de construcții unice.

TB 100 Până în prezent am avut acest produs în portofoliu prin import de la partenerii noștri din Germania, dar ne propunem să îl realizăm în România datorită cererii pe care am sesizat-o în piață. Vom beneficia de experiența vastă de care dispun partenerii de la DAW SE pentru instruirea salariaților și pentru aplicarea celor mai noi soluții tehnologice.

Plănuim să facem export spre Bulgaria, Germania, Suedia, Norvegia, Marea Britanie.

Produsul oferă rezistență ridicată în timp fără a fi necesare renovări, iar caracterul mineral îl recomandă pentru aplicări pe clădiri cu regim de înălțime ridicat. Culorile și textura cărămizilor aparente pot fi personalizate în vederea imitației fidele a cărămizilor vechi. Astfel clădirile vechi, istorice, își pot redobândi aspectul original, neschimbat.

Pentru realizarea acestei investiții grupul de firme DAW BENȚA a depus un proiect și a obținut acordul pentru ajutor guvernamental în cadrul Schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Valoarea proiectului este de 17.482.345 lei (3.621.183 euro).

Suntem încântați că am primit acordul și că vom putea realiza investiția, apreciem sprijinul de relansare și suport al companiilor care fac producție în România.

Demararea investiției este preconizată în luna mai a acestui an, iar realizarea a construcției va dura aproximativ un an. Investiția se va realiza pe platforma industrială cu o suprafață de 24.160 mp, aflată în Sâncraiu de Mureș, județul Mureș.

De asemenea analizăm și căutăm cele mai bune soluții pentru extinderea spațiilor de depozitare din București.

Ce își propune Grupul de firme DAW Bența în contextul nevoii presante de tehnologizare a tot mai multe segmente ale vieții economice și sociale?

Cum spuneam ne propunem să găsim soluțiile de creștere valorificând tendințele tehnologice. Va fi nevoie de eforturi susținute, nu doar financiare, ci mai ales de învățare și regândire a proceselor de business adaptate la noul context.

Am implementat soluții de automatizare a proceselor de resurse umane, suntem prezenți în mediul online, avem un site web interactiv și ușor de utilizat, am făcut investiții în arhitectura infrastructurii IT care ne-au permis să putem pune la dispoziție angajaților ce era necesar pentru a putea rămâne în contact cu aplicațiile, datele și colegii și au făcut posibilă telemunca pentru 90 de persoane fără a compromite securitatea informatică în contextul pandemiei. Am accelerat orientarea către comerțul digital, prin dezvoltarea unei platforme de ecommerce pentru a fi cât mai aproape de clienții noștri, pentru a le facilita accesul la produsele Caparol, pentru a capta noi oportunități de piață și noi segmente de clienți.

Ce rol credeți că ar trebui să joace mass-media de business în definirea și susținerea afacerilor?

Rolul mass-media este foarte important în procesul de educare, în formarea gândirii și a comportamentului consumatorilor, rol care implică o mare responsabilitate.

Consider important ca mass-media să își menţină calitatea şi relevanţa într-o lume în care avem informații din nenumărate surse și apare nevoia unei filtrări inteligente.

Ce sfaturi ne dați nouă, celor de la revista Transilvania Business - la 10 ani de activitate și la 100 de ediții tipărite?

Felicitări întregii echipe. Vă doresc să vă mențineți printre publicațiile profesioniste, de referință și să continuați să împărtășiți poveștile și valorile mediului de afaceri local și regional cu aceeași energie creativă. La mulţi ani!

13

14

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

15

16

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Carieră de bancher: Patrițiu Abrudan, 25 de ani în Banca Transilvania de Ligia VORO & Călin POENARU

Celebrul bancher și arbitru de fotbal Patrițiu Abrudan a împlinit, la începutul lunii februarie, un sfert de secol de când conduce Sucursala Regionala Cluj a celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania (BT). 25 de ani în care a îmbinat rigoarea mediului de business cu pasiunea sportului.

La ceas aniversar, Patrițiu Abrudan ne-a deschis o ușă spre istoria BT și ne-a vorbit franc despre alegerile personale.

Licențiat în Finanțe-Contabilitate, director comercial al fabricii Sinterom din Cluj-Napoca după Revoluție, Patrițiu Abrudan și-a început cariera bancară de la o alegere. La final de 1995, actualul director al Regionalei Cluj și-a depus CVul pentru un post la Banca Transilvania și a participat la un interviu cu presedintele Iosif Pop și vicepreședinții din acea vreme ai băncii, Cecilia Iliescu și Ioan Trenca. În aceeași zi era așteptat și la un interviu la Banca Țiriac, unde a decis să nu se mai prezinte. Aflase între timp că a fost acceptat la BT. A fost o alegere. Așa a început un drum profesional de 25 de ani, fiind angajat din 1 februarie 1996 ca economist la trezorerie, în structura centralei Băncii Transilvania. Într-o perioadă a unor falimente răsunătoare, banca fusese fondată de 46 de acționari, cu un capital subscris de 4 milioane de dolari și ocupând câteva încăperi într-o clădire de pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca.

“Apoi am achiziționat apartamentele de la etaj până am cumpărat toată suprafața clădirii, de 2.000 mp, prima proprietate a BT. Acolo se mai găsește prima siglă din cele trei pe care banca le-a avut de-a lungul timpului. În clădirea aceea era toată structura centralei, la subsol, parter si etaj”, își amintește Patrițiu Abrudan anii de început.

Numit ulterior director al Sucursalei Cluj, iar mai târziu director regional, Patrițiu Abrudan a participat și a fost implicat în toată devenirea Băncii Transilvania, din punct de vedere al organizării sucursalei, al selectiei personalului, al atragerii de clienți noi, al dezvoltării rețelei și al multor alte aspecte care privesc evolutia și consolidarea unei instituții bancare.

“Evoluția în timp a BT a fost fulminantă, ajungând astăzi la o capitalizare de 2,7 miliarde de euro. Sucursala avea 64 de angajați la acea vreme. Astăzi, sucursala regională include sucursalele Cluj, Dej și Turda și numără 595 angajați”, face un arc peste timp Patrițiu Abrudan.

Să nu uităm, de asemenea, că BT va inaugura, în curând, un centru de procesare a numerarului ultramodern, cu toate dotările de ultimă oră în materie de tehnică și securitate a lucrului cu cash, și că a digitalizat o parte importantă a serviciilor bancare pe care le oferă clienților.

BT are astăzi acoperire națională, un obiectiv stabilit încă de la momentul înființării băncii, însă care a presupus luarea unor decizii investiționale din partea acționarilor care au hotărât capitalizarea dividendelor și au continuat să contribuie cu propriile resurse la capitalul băncii.

“O altă decizie bine gândită a fost limitarea la 5% a deținerilor persoanelor fizice, deoarece astfel nu și-a permis nimeni, prin subtilități financiare aplicate ca în alte părți, să formeze un grup majoritar care să decidă. Pentru a se ajunge la o evolutie ascendentă a profitului a fost nevoie de

decizii foarte importante ale Consiliului de Administrație (CA), evoluția BT fiind marcată decisiv de gândirea domnului Horia Ciorcilă- președintele CA, un om calm, echilibrat, care a trecut prin toate greutățile băncii, dar și a altor membri ai CA, precum regretatul Claudiu Silaghi, Marius Nicoară sau Constantin Jeican. Printre deciziile majore s-au numărat cotarea băncii la bursă, în 1997, și intrarea BERD în structura BT cu 15%”, crede Patrițiu Abrudan.

Punctele forte Pentru a ajunge la toate aceste rezultate, un punct forte a fost echipa care a depus eforturi mari, uneori supraomenești, reușind să depășească perioadele dificile.

“Aceste momente le-am trăit alături de echipa sucursalei, la care țin foarte mult. Pe atunci lucrurile erau ambigue, acum suntem structurați pe linii de business, pe tipuri de clienți.

Eu participam personal la selecția oamenilor, dintre care mulți au ajuns în centrala băncii. Principiul pe care ne-am structurat activitatea este: clientul, legea BT. Eu așa spun echipei: să asculte toate solicitările clienților, chiar dacă le consideră imposibil de realizat. Tu ai obligația să rezolvi problema clientului care intră în bancă. Dacă nu reușești pe loc, ai obligația de a o expune superiorilor și apoi de a informa clientul, chiar dacă îi dai o informație negativă. Nu întâmplător apoi clienții au început să ne caute ei pe noi”, explică Patrițiu Abrudan. În relația cu clienții, banca a introdus inclusiv un chestionar de satisfacție care este analizat cu șefii de agenții și împreună decid asupra solutiei de urmat.

Un alt punct forte al BT a fost colaborarea permanentă cu Banca Națională a României (BNR), care a sprijinit banca în a-și concretiza statutul și normele interne.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

Trei directori generali, trei etape Dezvoltarea BT, așa cum o percepe Patrițiu Abrudan, poate fi citită și într-o altă cheie, legată de personalitățile, stilurile de conducere și viziunile pe care cei trei directori generali ai băncii le-au imprimat traiectoriei instituției bancare.

“Primul a fost Iosif Pop, din 1994 în 2002, perioada prudenței, cum o numesc eu, bazată pe ce se întâmpla în sistemul bancar în general și în cel din Cluj în special. Un om dur, dar drept. A doua, cea a lui Robert Rekkers, din 2002 până în 2012, a fost de extindere teritorială. Numai în Cluj am ajuns la 42 de locații, cu apropiere de client și cu produsele duse la client acasă. A treia perioadă, a lui Omer Tetik, din 2013 încoace, a fost una de consolidare, din care fac parte preluările Volksbank și Bancpost, care ne-au permis să înaintăm pe primul loc în clasamentul pe active în România. În funcție de oportunități se pot lua și alte decizii de preluare a altor entități, dar să nu uităm că acum ne aflăm într-o perioadă dificilă”, le clasifică așezat cele trei perioade Patrițiu Abrudan.

Iar dacă am ajuns în acest punct, nu putem ocoli realitatea prezentă. Interlocutorul nostru recunoaște că e dificil să prevezi astăzi cum va evolua piața bancară și economia în general în anii următori.

“Noi ne vom face un plan de business al băncii și, implicit, al sucursalei, dar cu siguranță acesta va fi revizuit în cursul anului. Deja BNR a sugerat, cu titlu informativ, băncilor comerciale să nu acorde dividende în acest an, însă, dacă BT va decide să le acorde, ele vor fi diminuate din aceste motive. Nici acționarii nu sunt absurzi să pretindă ca banca să se sufoce acordând în această perioadă dividende foarte mari”, subliniază Patrițiu Abrudan.

Un bancher cu pasiune pentru fotbal Nu sunt puțini cei care îi cunosc pasiunea pentru fotbal a lui Patrițiu Abrudan, fan al „U” Cluj, dar suficient de realist să îi recunoască rivalei CFR meritele sportive. Era inevitabil astfel să nu discutăm și despre sportul rege, care nu o duce prea bine în România. Cu toate că avem în față un om jovial, Patrițiu Abrudan consideră că asistăm la cel mai slab campionat de Liga 1. “Vorba lui Blaise Pascal: Când mă analizez, mă detest, când mă compar, mă declar mulțumit. Fotbalul nostru este condus de persoane care nu au treabă cu acest fenomen, în frunte cu președintele federației”, adaugă bancherul.

Arbitru activ 20 ani, 1979-1999, ultimii șase ani arbitru FIFA, vicepreședinte F.R.F, apoi observator federal și internațional,

Patrițiu Abrudan și-a sacrificat timpul liber pentru fotbal în defavoarea familiei, însă recunoaște că acest sport i-a disciplinat viața și i-a oferit un spațiu unde să se relaxeze. Pentru fotbal a fost în stare la începuturile în bancă să fie pus absent nemotivat de la muncă pentru că nu a mai așteptat să îi fie semnată cererea de concediu. Era prin 1998, urma să arbitreze Oțelul Galați – Steaua București, când a aflat pe la Feldioara, jud. Brașov, că nu îi era aprobată cererea și i s-a spus să se întoarcă la birou.

“Ceream concediu secvențial în perioadele în care aveam meciuri sau eram observator internațional. Mi-am sacrificat toate concediile cu meciurile, până în 2019. Fotbalul era pentru mine o portiță de refulare, unde mă descătușam, iar deciziile rapide, dar întemeiate, pe care le luam ca arbitru m-au ajutat și în situații delicate pe care le-am întâlnit la bancă”, povestește Patrițiu Abrudan.

Fotbalul i-a oferit și șansa să arbitreze nume mari ale fotbalului, printre care se numără Prosinecki, Boban, Suker, Figo, Kahn, Buffon, Sa Pinto, Couto sau să stea la aceeași masă cu Michel Platini, în Elveția, ca observator. Printre altele, din experiența internațională, păstrează, ca amintire, tricoul lui Cristiano Ronaldo, cu autograf pe spate, în biroul său de pe Dorobanților.

La final alunecăm tot spre economie. Îl întrebăm pe Patrițiu Abrudan despre șansele ca o echipă românească să fie cotată la bursă. Poate vă dezamăgim, dar bancherul de la BT ne retează franc orice speranță. “La bursă nu are nicio șansă să intre vreo echipă din România deoarece mulți dintre cei care le finanțează nu vor să fie o carte deschisă și o bună parte dintre ele sunt finanțate de consilii locale sau județene pe care bursa nu le-ar accepta”, susține acesta.

Noroc că piața bancară nu e atât de fragilă și netransparentă precum e lumea fotbalului și nici nu e o lume a viselor nerealiste.

17

18

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania:

“Ne dorim să continuăm a fi un exemplu pentru întreaga industrie IT&C” de Nicolae POP

Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania, analizează, într-un interviu acordat Transilvania Business, cum a arătat ultimul deceniu în România din punct de vedere economico-social și la ce să ne așteptăm în următorii 10 ani. De asemenea, și-a exprimat succint dorințele de viitor legat de afacerea pe care o conduce.

Cum ar caracteriza Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania deceniul care tocmai s-a încheiat și care sunt cele mai vizibile provocări ale deceniului care tocmai începe?

Deceniul care s-a încheiat, din punctul meu de vedere, a fost caracterizat de realizări semnificative în toate industriile. Cred că cel mai important lucru este faptul ca am înregistrat un salt al calității vieții, al puterii de cumpărare, practic un salt al bunăstării populației din România și asta datorită evoluției pozitive a economiei, a calității actului administrativ din sectorul public, a creșterii investițiilor din străinătate, dar și a creșterii locurilor de muncă. Toate acestea au generat o stare pozitivă, în anumite industrii chiar de euforie - dacă ne uităm la Real Estate, IT&C, Retail, Transport și Logistică. Simultan a avut loc și o maturizare a actului de management prestat la nivel general în cadrul economiei, o maturizare a gradului de speciali-

zare pe piața muncii și adaptarea acesteia la nevoile reale de piață, apropierea sistemului de învățământ, în special al celui academic, de cerințele curente ale mediului de afaceri. În esență, multe lucruri pozitive. Dacă mă uit în spate la ultimii 10 ani au fost ani buni pentru România. În următorii 10 ani va trebui, în primul rând, să confimăm că am învățat lecțiile importante din trecut și că ne-am maturizat într-un context economic de piață competitivă în România pe un fond provocator indus de pandemie și de nevoia de construire a unui model de creștere economică. Anumite modele de business vor trebui redesenate.

La nivel macro, vorbim despre punerea sub semnul întrebării a conceptului de globalizare așa cum a fost perceput până în momentul de față, despre existența limitelor lui. Momentan există această criză a semiconductorilor, a microcipurilor, care afectează la nivel global mai multe industrii, în special cea auto. Constatăm abia astăzi că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

există un singur furnizor global în măsură să răspundă la necesitățile specifice ale unor mari consumatori de cipuri, confruntat, în momentul de față, cu imposibilitatea de a livra cantitățile solicitate.

Ne dăm seama că această situație este problematică, neam bazat pe faptul că viața merge înainte, că totul va fi bine și că nu vor exista riscuri de acest gen. Provocarea în următorii 10 ani, va fi să discutăm despre o abordare diferențiată, segmentul globalizat va rămâne, dar se discută despre re-regionalizare dar și re-relocalizare, pentru a avea furnizori critici în imediata apropiere, la nivel de regiune în EU, dar și la nivel global. Conceptul de redesenare a abordării globale cred că va amprenta semnificativ următorii 10 ani.

Pe de altă parte, avem un alt palier al fenomenului de digitalizare care se va integra tot mai mult în existența noastră și pe care noi ar trebui să îl percepem ca pe o oportunitate și nu ca pe o obligație. Transformarea digitală nu este o măsură administrativă luată de autorități, ci este o șansă pentru noi, pentru economie, pentru societate, pentru administrație, pentru sistemul de învățământ, dar și pentru sistemul medical. Este o șansă de a face lucrurile mult mai bine, de a eficientiza semnificativ și de a implica resursa umană existentă în acele zone care genereză o valoare adăugată spre lumea digitală, spre inteligența artificială, spre automatizare și robotizare.

Aceasta este a doua mare provocare, dar și șansă, a deceniului care urmează.

A treia provocare este cea care ține de stabilitatea globală, din punct de vedere politic. În mod cert la finalul acestor 10 ani, vom înregistra o reclasificare a primelor 5 economii ale lumii. Din punct de vedere economic, se vorbește foarte mult despre faptul că Statele Unite ale Americii vor fi depășite de China ceea ce va conduce la necesitatea poziționării Europei, inclusiv a României, în acest spațiu global complex, cu multiple interese economice, dar care ajung și la cele militare și de influență.

O alta ar fi cea a analizei, a redefinirii conceputului de „economie de piață”, în contextul noțiunii de democrație.

La nivelul României, desigur că vorbim despre necesitatea rezolvării unor subiecte care ne urmăresc din trecut.

Aici ne uităm la realizarea unor administrații centrale și locale performante bazate pe transparență și digitalizare, la dezvoltarea infrastructurii transporturilor, a sistemului medical și de învățământ. La finele acestei decade totul ar trebui să arate altfel.

tor centrele orașelor libere de circulația auto și imensele suprafețe de parcare să fie ocupate de natură, vegetație.

O altă direcție este cea a transformării digitale prin utilizarea inteligenței artificiale, RPA, conceptele de Smart Home, Smart City; vom înregistra o creștere semnificativă a investițiilor în aceste zone și, în consecință, creșterea nivelul de trai.

Progresul tehnologic trebuie coroborat cu sustenabilitatea. Inovația tehnologică este pusă în slujba ființei umane, omul este în centrul fiecărui proces; revoluția digitală impune dezvoltarea constantă a mediului de business, a pieței muncii, a nivelului de trai și bunăstării. Cred că trebuie să ancorăm tot ceea ce facem într-un proces al sustenabilității, trebuie să facem ceva pentru a limita, pentru că a evita este acum prea târziu, impactul tehnologiei asupra mediului. Se va înregistra un salt tehnologic bazat pe progresul semnificativ al biotehnologiei și cercetării.

Ce impact va avea revoluția tehnologică la care asistăm asupra business-ului viitor și al societății în general? În perioada pandemiei am constatat că suntem mult mai bine pregătiți pentru digitalizare decât credeam: am observat că instituții ale statului pot să interacționeze online cu cetățeni, cu entitățile economice; am constatat că și învățământul poate să se desfășoare în mediul online, desigur cu avantajele și dezavantajele acestei modalități.

Tot în această perioadă lumea a folosit și mai mult tehnologia, ceea ce a condus la creșterea dorinței de a utiliza tehnologia pentru a dezvolta un viitor mai bun și pentru a asigura sustenabilitate.

Dezvoltarea rapidă a automobilului electric autonom va revoluționa modul nostru de a gestiona resursele.

Conceptele de sharing au început să fie tot mai prezente în rândul populației tinere și vor înlocui treptat modelul clasic, păgubos, în care deținem un număr mare de mașini, care ocupă spații generoase de parcare și contribuie intens la poluarea orașelor. Acest concept va fi schimbat în viitor și va trebui să ne obișnuim să migrăm către conceptele moderne de transport, care, desigur, vor aduce un progres tehnologic semnificativ. Nu văd de ce nu am avea pe vii-

Ce rol credeți că ar trebui să joace mass-media de business în definirea și susținerea afacerilor în această perioadă? În primul rând, mass-media trebuie să își îndeplinească menirea, aceea de a informa corect, echilibrat, echidistant și profesionist. Mass-media nu trebuie să livreze doar concluzii, ci trebuie să furnizeze informații acurate pe baza cărora oamenii să își formeze opiniile. Să se ocupe de educarea tinerei generații, care petrece foarte mult timp pe social-media. Mass-media ar trebui să catalizeze informația de calitate, să ofere analize de profunzime, să devină un vector de educare a întregii populații, astfel încât democrația modernă să fie bazată pe o informație de calitate și mai puțin pe speculații.

Ce își propune NTT DATA Romania în contextul nevoii presante de tehnologizare a tot mai multe segmente ale vieții economice și sociale?

NTT DATA este o companie globală care are operațiuni la nivel global și o vastă experiență în utilizarea tehnologiei, investește constant în cercetare și dezvoltare în domenii precum inteligența artificială, 5G, realitatea augmentată, automatizare, în concepte de Smart City, Smart Society și altele. În România, NTT DATA a început să se implice în procesul de digitalizare a economiei de 20 de ani. În ultimii 2 ani, am început să fim un actor tot mai vizibil și important în digitalizarea sectorului public din România. Ne dorim să ajutăm administrația centrală și administrațiile locale să devină un partener confortabil în dialogul și interacțiunea cu cetățenii prin construirea unei interfețe digitale performante. Ne dorim să continuăm a fi un exemplu pentru întreaga industrie IT&C nu doar prin dezvoltarea business-ului, ci și prin implicarea în comunitățile în care trăim, atât prin proiecte de digitalizare, cât și prin proiecte de CSR, în educație, artă, sport. Ne dorim să fim un angajator care respectă omul, un angajator pe care să te poți baza.

Ne dorim să ne implicăm în continuare în educația tinerilor, să devenim un reper al implicării în viața socio-economică și să contribuim la creșterea nivelului de trai pentru angajații noștri și familiile lor, pentru populația României, în general.

Ce sfaturi/recomandări ne dați nouă, celor de la revista Transilvania Business acum la 10 ani de viață și la 100 de ediții tipărite?

Să continuați munca excepțională pe care ați depus-o. Să mergeți mai departe cu încredere, să îndrăzniți mai mult.

Vă doresc să deveniți o platformă de informare economică la nivelul întregii țări. La cât mai multe ediții aniversare!

19

20

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Carmen Petcu, General Manager De’Longhi Romania:

“Producem aici, în cluj, pentru întreaga lume, iar acest fapt ne obligă să fim mai buni, mai eficienți, mai rapizi Pandemia nu a oprit producția fabricilor Grupului internațional De’Longhi din România, ci dimpotrivă. Comenzile primite de fabricile din România au crescut cu 35%, compania a angajat 1.500 de oameni, iar investiția din județul Bihor merge șnur, depășind orice grafice optimiste.

Carmen Petcu, General Manager De’Longhi Romania, ne-a oferit, în interviul acordat în premieră revistei Transilvania Business, informații inedite din activitatea companiei.

Grupul internațional De’Longhi S.p.A a înregistrat o creștere substanțială în primele 9 luni ale anului 2020 – o creștere a încasărilor cu 13% și a profitului net cu 104 milioane de euro.

Rezultatele foarte bune, raportate la contextul pandemic, au fost generate și de activitatea din România. Care a fost reteța succesului într-un an de criză sanitară, ce ați adaptat în activitate per ansamblu și cum ați redefinit procesele de producție în particular?

Carmen Petcu: Unitățile de producție din România s-au adaptat relativ repede la situația generată de pandemie, am activat toate resursele disponibile pentru a ne pregăti pentru acest context încă din ianuarie. Nu am putut, din motive lesne de înțeles, să implementăm la o scară semnificativă regimul de lucru de acasă, așa cum s-a întâmplat în alte domenii, dar am reorganizat fluxul de lucru pe schimburi, ca să permitem distanțarea necesară și, la regulile sanitare și așa foarte riguroase pe care le aveam în fabrici, am adăugat altele noi, special pentru a limita riscurile. A fost o mobilizare remarcabilă și cred că și satisfăcătoare, atât uman cât și financiar, iată am încheiat anul cu echipa intactă, am

plătit fără nicio întârziere salariile si taxele, am angajat peste 1.500 de oameni noi, ca să putem face față comenzilor în creștere.

O altă provocare foarte mare, la care, până la urmă, am făcut față după cum o demonstrează rezultatele anuale, a fost aceea de a ne procura componentele necesare, la timp, mai ales de la furnizorii externi. Să știți că într-o mașină de cafea intră peste 1.300 de componente, multe dintre ele se fabrică aici, în România, dar sunt în continuare multe care ne sunt livrate. Și, cum pandemia a generat o criză globală, eforturile noastre de a asigura continuitatea producției și onorarea comenzilor au fost cu atât mai laborioase... Nu a fost ușor, dar la final de an, trăgând linie, a fost o reușită.

Din punct de vedere al consumatorilor, în condițiile noi de viață, mașinile noastre, atât cele din gama De’Longhi, cât și cele Braun și-au găsit un loc privilegiat în familie.

Oamenii și-au schimbat obiceiurile de muncă și de viață într-un an, multe lucruri le facem acum acasă, împreună cu familia - și în această nouă „lume”- cafeaua, mesele preparate acasă au devenit ritualuri importante și parte din noua normalitate.

Care sunt rezultatele financiare obținute de De’Longhi Romania în 2020, care segment a generat cel mai important procent din aceste rezultate?

Carmen Petcu: Toate segmentele noastre de business au avut o evoluție remarcabilă în 2020, comenzile primite de fabricile din România au crescut cu peste 35%. Să nu uităm, însă, că cea mai mare parte din producția pe care o realizăm aici merge către export, deci rezultatele unităților de producție nu sunt direct extrapolabile pentru divizia noastră comercială. Ce pot să spun este că, și în România, produsele noastre au avut succes peste așteptări pe toate segmentele.

Pe partea de resurse umane, De’Longhi a făcut anul trecut recrutări de personal inclusiv din Asia. Care va fi strategia de HR a De’Longhi Romania pentru anii următori?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Carmen Petcu: Având comenzi ferme la care trebuia să răspundem la timp și dorind să facem față schimbărilor impuse de noile condiții de lucru, am recrutat în toate zonele, pentru toate nivelurile și am angajat candidații care erau potriviți din punct de vedere profesional. Dorința noastră este să oferim locuri de muncă interesante, stabile, tot mai multor români, pe măsură ce ne dezvoltăm. Condițiile de angajare sunt clare și transparente pentru toată lumea. În plus față de angajări, anul trecut, cu toate restricțiile, am continuat să dedicăm resurse în cresterea competențelor și aptitudinilor tehnice, în calitatea managerilor noștri, prin programe dedicate.

Ați anunțat o nouă investiție, în urma preluării fabricii Jasz Plaszt în județul Bihor. Când va fi finalizată noua unitate de producție De’Longhi, care este valoarea estimată a investiției, pe ce segment de producție vă veți concentra?

Carmen Petcu: Uzina de la Salonta crește ca în povești, literalmente, ...planul inițial de investiții pentru 2 ani e realizat deja la 6 luni, ambiția noastră este ca platforma de aici dedicată produselor Braun să își dubleze capacitatea anul acesta. În 2021, noi sărbătorim centenarul mărcii Braun, așadar e un moment bun să punem bazele pentru următorii 100 de ani… Așa ca în povești, voinicul va crește în 2 ani cât alții în 10!

Ce va însemna investiția De’Longhi pentru piața muncii din județul Bihor și nu numai?

Carmen Petcu: Platforma Braun va fi cea mai importantă platformă de producție europeană a Grupului De’Longhi pentru echipamente dedicate micului dejun, va fi baza modernă a lansării noilor produse; o soră mai mică, dar la fel de eficientă, a uzinei din Cluj. Noi sperăm să devenim în 2021 un angajator de referință în zonă, să strângem și la Salonta o echipă frumoasă și la fel de performantă cum am reușit să construim la Cluj, în doar câțiva ani.

Ce alte planuri de dezvoltare pe termen scurt și mediu aveți? Raportat la acestea și coroborat cu investiția din Bihor, ce creștere a cifrei de afaceri prognozați în următorii cinci ani?

Carmen Petcu: Facem parte dintr-un grup internațional ale cărui planuri de creștere sunt susținute de clienții noștri, fapt dovedit în fiecare zi; evident că baza din

TB 100

România, care a crescut robustă și performantă în ultimii ani va fi un element esențial în deciziile de dezvoltare. Tot ce pot să spun este că ne dorim să ajungem cu fabrica de la Salonta la capacitate maximă cât mai repede. Acolo avem loc de creștere accesibilă rapid. Și la Cluj avem multe proiecte de creștere de capacitate și de eficiență, vrem sa accelerăm realizarea lor în 2021, să ne modernizăm și să ne dezvoltăm.

Cum vedeți evoluția industriei de electrocasnice din România și din Europa în următorii ani? Ce oportunități se întrevăd și care considerați că sunt provocările majore în contextul crizei sanitare și al uneia economice prognozate?

Carmen Petcu: În general, în producția de echipamente dedicate confortului de acasă cred că datoria noastră este să continuăm în toate segmentele digitalizarea și automatizarea; să accelerăm drumul produselor noi, moderne către clienții noștri; să ne diversificăm oferta, dar să și creștem automatizarea producției ca să fim eficienți, performanți aici, în România. Poate suna banal, dar vor fi necesare pentru aceasta multe, zeci de milioane de euro și multe, multe de ore de muncă, astfel încât orice produs De’Longhi să rămână o experiență de neuitat oriunde în lume. Trebuie să lansăm produse competitive, pentru toate gusturile și pentru orice buget. Producem aici pentru întreaga lume, mașinile din România ajung în toate colțurile lumii, iar acest fapt ne obligă să fim mai buni, mai eficienți, mai rapizi ca să nu fim vulnerabili ci câștigători în fața schimbărilor.

Care este mesajul dvs. către business-ul românesc în an de criză?

Carmen Petcu: Orice criză este o oportunitate…

21

22

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IRUM Reghin ține pasul cu evoluția tehnologică de la nivel mondial Ultimul deceniu a venit cu o serie continuă de provocări pentru IRUM SA Reghin. Compania din Grupul MAVI s-a extins global, a inovat în permanență și a retehnologizat capacitățile de producție pentru a răspunde competiției de pe piața utilajelor forestiere și agricole. La început de nou deceniu, IRUM va continua investițiile în tehnologie și crearea de noi produse, subliniază Mircea Oltean, directorul general al companiei mureșene, dovedind adaptabilitate într-o eră a digitalizării și a revoluției industriale 4.0. Mai multe detalii aflați în interviul acordat.

Cum ati caracteriza deceniul care s-a încheiat și care sunt cele mai vizibile provocări în afaceri ale deceniului care tocmai începe, pentru un industriaș de marcă din România?

Ultimul deceniu a venit cu o serie continuă de provocări.

Retehnologizarea capacităților de producție, dezvoltarea de

noi produse, extinderea rețelei de distribuție pe plan mondial, dezvoltarea profesională a personalului și gestionarea eficientă a prezenței în on-line ar fi câteva dintre acestea. Pe viitor, provocările majore clar vin din zona digitalizării și a revoluției indutriale 4.0.

Ca investitor român cu brand național și regional, ce impact credeți că va avea revoluția tehnologică la care asistăm asupra business-ului viitor și al societății?

Desigur că una dintre cele mai importante preocupări ale noastre este aceea de a ține pasul cu evoluția tehnologică de la nivel mondial. Astfel, în fiecare an avem alocate bugete serioase de investiții pentru a putea face acest lucru. Capacitățile noastre de producție sunt dotate cu tehnologie de ultimă generație, iar zona legată de digitalizare este și ea la zi. Totodată, implementăm sisteme de top pentru gestionarea activității și privim optimist spre viitor.

Care au fost acțiunile și măsurile IRUM care au contat în 2020 și ce ne puteți dezvălui din proiectele lui 2021?

Respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor de gestionare a pandemiei, activitatea foarte accentuată din on-line, lansarea unei noi game de tractoare pentru fermele de familie, începe-

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bornele semnificative în istoria IRUM

rea unei importante colaborări cu cel mai mare producător de utilaje pentru exploatare forestieră din lume, rețeaua dezvoltată de dealeri externi pe care o avem și anumite proiecte care au ajuns la maturitate în 2020 putem spune că au fost aspectele care au contat cel mai mult în activitatea din anul trecut.

Pentru 2021 vom continua investițiile în tehnologie și crearea de noi produse, vâzând toată dezvoltarea aceasta ca un aspect pozitiv, care ne va ajuta să ne putem continua extinderea la nivel mondial.

Ce își propune IRUM în contextul nevoii presante de tehnologizare a tot mai multe segmente ale vieții economice și sociale?

Tot timpul am încercat ca și companie să implementăm lucruri care să ne ajute, să fim în pas cu noile tendințe și să accesăm toate formele de tehnologizare disponibile. În acest sens, evoluția tehnologiei și faptul că lumea merge într-o eră tot mai digitalizată, ne oferă și o serie de avantaje. Astfel, avem mai multe proiecte care ne ajută în această dezvoltare, plus că folosim unele sisteme cât mai inteligente în partea de producție, pentru a reuși să controlăm lucrurile mult mai bine.

Ce rol credeți că ar trebui să joace mass-media de business în definirea și susținerea afacerilor în această perioadă?

Trăim o perioadă de reorganizare, de adaptare, în care accesul la informație se face din ce în ce mai mult prin mediul on-line și, implicit, prin intermediul presei. Fiind limitați la a petrece majoritatea timpului izolați, neavând contact direct cu alți oameni, neavând posibilitatea de a socializa față în față, considerăm că rolul pe care mass-media de business îl are în definirea și susținerea afacerilor este unul major.

Ce sfaturi ne dați nouă, celor de la revista Transilvania Business - la 10 ani de activitate și la 100 de ediții tipărite?

Vă dorim multă putere de muncă, aceeași determinare care vă caracterizează, oameni deschiși și cu viziune, care să îmbrățișeze conceptul creat de voi și vrem să vă felicităm pentru implicarea atât de intensă în promovarea business-urilor românești!

Fondată în 1953, 46 de ani mai târziu, IRUM devine o companie cu capital integral privat, cu MAVIPROD acționar principal. Astăzi, activitatea producătorului care numără peste 600 de angajați se desfășoară pe o platformă de 175.000 mp.

După privatizare, evoluția IRUM a însemnat atingerea mai multor borne istorice, cele mai semnificative fiind amintite în cele ce urmează.

Astfel, în 2010 începe o nouă etapă în evoluția companiei: primele tractoare agricole ies de pe noua linie de asamblare, combinând tehnologia Belarus cu priceperea și experiența IRUM. Tot în 2010, IRUM face următorul pas în modernizarea produselor prin lansarea modelului TAF 2010M, primul utilaj în care ergonomia și confortul în utilizare primesc o atenție deosebită.

Anul 2012 marchează dotarea utilajelor TAF cu premiatul motor Perkins seria 1200, cu stagiul de poluare Tier IIIB. Totodată, este anul în care IRUM participă la târgul KWF-Expo cu cel mai avansat model de la acea dată al centrului de dezvoltare IRUM, TAF 2012. În 2015 este inaugurat Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR IRUM, singurul centru privat de cercetare în aceste domenii din țară.

La iFOR, 50 de ingineri dezvoltă o serie de produse noi, românești. În 2016 se lansează TAF 2012 G cu clește, utilaj conceput în iFOR, un tractor forestier românesc cu performanțe occidentale care se remarcă prin eficiență și confort. În 2017 sunt lansate TAF 2012 G 6C și TAF 2012 PS 6C, ambele utilaje fiind concepute în centrul de cercetare iFOR. Anul 2018 este marcat de împlinirea a 65 de ani de la înființarea fabricii IRUM și 25 de ani de la înființarea rețelei de magazine și service MAVI. 2018 are o importanță deosebită prin lansarea celui mai nou tractor agricol românesc TAGRO, un concept iFOR IRUM. În 2020, într-o perioadă dificilă pentru industrie, IRUM a produs trei noi modele de tractoare adaptate nevoilor fermelor de familie, și anume tractorul IRUM TAG 3100 cu 30 de cai-putere, modelele IRUM TAG 5025 C – 5025 CH cu 47 de cai-putere, iar modelele IRUM TAG 6225 C – 6225 CH cu 60 de cai-putere și a început colaborarea cu cel mai mare producător de utilaje forestiere din lume, devenind dealer PONSSE.

23

24

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBALACT - o poveste a laptelui și a succesului românesc de 50 de ani Albalact împlinește 50 de ani de tradiție, evoluție și inovație în industria românească de consum. Albalact este astăzi, mai mult ca oricând, o dovadă convingătoare că o fostă fabrică de stat aflată în pragul falimentului poate crește până la nivelul de lider și poate fi deschizător de drumuri, iar din rețeta succesului său fac parte un management vizionar, investiții private constante și decizii oportune. de colectare a laptelui. Destul de repede, însă, au pornit primele linii tehnologice în fabrica din Alba Iulia construită de la temelie. Producea sortimente de bază – lapte, iaurt, sana, lapte bătut, smântână, unt, dar și înghețată. “Și înainte de ’90, făceam performanță. Anual, asiguram cantități importante de lapte praf pentru rezervele statului. În afară de asta, eram obligați să suplimentăm fabricile din București cu lapte materie primă. Totul era coordonat de la București de Centrala Laptelui, care ne stabilea lunar indicatori clari. Mai aveam o responsabilitate extrem de importantă: exportam unt în fosta Uniune Sovietică Socialistă, în jur de 40 de tone pe lună. Existau câteva fabrici din țară selectate pentru export, iar Albalact se număra printre ele.

Nu m-am gândit niciodată că mica întreprindere locală la care lucram va ajunge atât de departe și de sus, mai ales că a traversat vremuri foarte grele. Privit din afară, Albalact este un model de succes, dar pentru noi, cei vechi care lucrăm aici înseamnă o viață”, declară Elena Nicula, Director de Producție Albalact din anul 1980.

Albalact aniversează o jumătate de veac de existență din poziția de lider al pieței lactatelor din România, poziție în care se află de mai bine de șase ani, după un drum spectaculos și dinamic parcurs din anul 1999, când compania a ieșit din proprietatea statului și a devenit afacere privată.

Astăzi – parte a marelui grup internațional Lactalis, Albalact continuă să investească și să crească în cifre, contribuie real la maturizarea industriei și susține dezvoltarea comunității din care face parte. Inovația este promisiunea pe care Albalact a făcut-o consumatorilor săi de când a pus în piață două dintre cele mai puternice brand-uri românești post-decembriste: Fulga și Zuzu.

Cu treizeci de ani înainte ca primele sale brand-uri de lapte să ajungă pe raft, însă, Întreprinderea de Industrializarea Laptelui Alba lucra intens tot pentru performanță: trebuia să asigure planul de lapte praf pentru rezervele statului și să producă, lunar, unt pentru Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Întreprinderea Alba și-a deschis porțile în 1971, în Sebeș și la început se ocupa doar cu activitatea

Aniversare în poziția de lider 4 Albalact este producătorul de lactate nr. 1 din România 4 Zuzu este cel mai vândut brand de lapte din România 4 Albalact este lider în categoriile unt și smântână cu brand-ul tradițional Albalact 4 Albalact este al doilea mare producător de iaurt, cu brand-ul Zuzu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE gustul neschimbat și simplitatea lucrurilor Despre brand-ul de produs Albalact se poate spune că are cea mai lungă istorie din viața companiei, însă a fost oficializat mai târziu ca brand și abia de curând a căpătat o nouă imagine. Albalact a rămas, însă, un brand tradițional de produs, singurul care vorbește despre originile laptelui și despre oamenii care lucrează cu și pentru lapte. Adică, despre Țara Moților.

Albalact reprezintă pentru români acele produse cu rețete aproape neschimbate. Brand-ul tradițional Albalact a căpătat un design de ambalaj special, care subliniază atât aprecierea companiei pentru valorile românești și pentru gusturile cu care am crescut, cât și importanța pe care Albalact o dă laptelui din care-și prepară produsele. Albalact este o poveste a laptelui și a bogăției care vine din lucrurile simple.

Rețete unice și brand-uri ieșite din tipare Jumătate de veac mai târziu, Albalact are, la Oiejdea, cea mai modernă fabrică din Europa de Est, produce 250 de sortimente de produse lactate cu peste 1.000 de angajați, are o cifră de afaceri de 140 de milioane de euro și este unul dintre cei mai importanți investitori locali și naționali. Albalact și-a diversificat mereu portofoliile, a fost pionier în lansări de produse și ambalaje care au revoluționat industria și chiar a creat segmente noi de piață.

Fulga a fost primul brand al companiei, primul brand românesc animat, dar și primul brand neconvențional de lapte lansat într-o piață conservatoare și clasică. A câștigat un capital de imagine uriaș și a devenit chiar un simbol pentru copii. „Ce vacă sunt! Am uitat să mă prezint!” - sunt cuvintele care au rămas în memoria colectivă și astăzi, la peste 16 ani de când Fulga a ieșit în lume și a făcut cunoștință cu mai micii săi consumatori. “În 2004, deja începusem și noi să cunoaștem noțiunea de brand, conceptul, viziunea, deși erau lucruri noi și încă greu de pătruns.

Fulga nu ne-a impresionat așa tare prima dată, ba chiar ni se părea puțin ciudat numele ei, cred că ne-am surprins reciproc, ea pe noi și noi pe ea. Dar, când Fulga s-a concretizat în imagini, în dialoguri, în replici și a început să capete personalitate, am îndrăgit-o foarte tare, ne-am regăsit în ea”, evocă Elena Nicula, Director de Producție Albalact din anul 1980.

Poziționată inițial în categoria lapte UHT și lapte cu arome, astăzi, Fulga și-a reîmprospătat imaginea și a intrat într-o nouă categorie – deserturile pentru copii.

Văcuței Fulga i-a urmat un nou brand ieșit din tiparele categoriei de lapte. Zuzu este brand-ul modern, carismatic și versatil, care s-a adresat mereu consumatorilor săi într-un mod deschis, sincer, neconvențional și, adesea, ludic. Zuzu este brand-ul care a adus în România primul și cel mai folosit ambalaj modern pentru laptele proaspăt - cutia de carton Tetra Top. Inovația din 2006, dar nu numai, a dus la creșterea consumului de lapte și a făcut din Zuzu liderul pieței de lapte proaspăt. Încă din anul 2008, Zuzu este cel mai vândut lapte din România.

Ani mai târziu, Zuzu a mai venit cu o nouă mare inovație în materie de ambalaj - bidonul de plastic cu mâner în stil american, cel mai modern și mai practic ambalaj de pe piață.

Dar Zuzu nu a inovat doar la nivel de ambalaje. Brand-ul a evoluat mereu în dinamica pieței și a tendințelor de consum și a pus pe raft rețete unice, cum sunt iaurtul proteic Stors sau kefirul cu combinații de fructe.

Tecșești Vlogs - promotorul lumii vechi, autentice Brand-ul Albalact este și un depozitar al valorilor tradiționale din Apuseni. De câțiva ani se implică în construirea unui muzeu viu la Tecșești, o veche așezare din Alba, izolată de restul lumii. Fiecare din cei 23 de săteni care mai locuiesc aici este un iscusit păstrător al autenticității locului, al unui mod de viață aproape uitat.

Din 2018, Albalact s-a alăturat eforturilor lor de restaurare a satului, iar prima finanțare a companiei a reînviat una dintre cele mai frumoase case din cătun, care a fost cândva școală și primărie – Casa Petric. Așa s-a născut și Tecșești Vlogs, un proiect susținut de Albalact și îmbrățișat cu entuziasm de comunitatea locală. Este menit să conserve și să promoveze o lume frumoasă, veche de peste 50 de ani, o lume din care și Albalact face parte.

Zina, Cornelia, Lae, Livia, Partenie sunt primii localnici din vârf de munte care au propriile tutoriale pe YouTube, au învățat cum să facă un boomerang, cum să folosească hashtag-ul, iar filmele realizate la ei în casă și încărcate pe vlog, pe canalul de YouTube și pe alte platforme sociale au ajuns la sute de mii de vizualizări.

Planurile de restaurare și conservare a satului continuă, iar viața oamenilor din Tecșești poate fi urmărită pe platforma www.tecsestivlogs.ro și pe rețelele de socializare YouTube #ViațaLaTecșești și Instagram.

25

26

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

27

28

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Crama Liliac - Legenda vie a Transilvaniei <<În fiecare sticlă de vin Liliac regăsești angajamentul, atenția, comuniunea cu spiritualitatea, cu pământul și clima transilvăneană, decantate prin experiența austriacă și tehnica inovativă de vinificație.>>

Podgoriile Liliac - Terroir-ul transilvănean exploatat la potențial maxim

Tradiție transilvăneană Istoria Liliac a luat naștere în urmă cu 11 ani, când domnul Alfred Michael Beck, proprietarul cramei, a decis să ducă mai departe pasiunea pentru vin și a achiziționat 14 hectare de vie în comuna Batoș, din județul Mureș. Astfel a început extinderea plantației. În 2011 a fost construită crama, iar din martie 2012 brandul Liliac a intrat pe piața din România.

Astăzi, plantația cramei se întinde pe teritoriul a două județe – 14 hectare în zona Vermeș-Lechința, jud. BistrițaNăsăud, și 38 de hectare în jud. Mureș, la Batoș. Povestea cramei este, de fapt, viziunea unui singur om, dorința acestuia de a da un suflu nou unei regiuni cunoscute pentru podgoriile sale, bogată în tradiții și cu mult potențial.

Această poveste este scrisă împreună cu o echipă de oameni tineri și pasionați, care au capacitatea de a transforma această viziune în realitate.

Vinul și viticultura au o tradiție bogată în Transilvania.

Deși unii pot plasa apariția vinului aici înaintea Imperiului Roman, viticultura s-a dezvoltat cu adevărat odată cu sosirea sașilor în Transilvania începând cu secolul 12, mulți venind din Mosel, una dintre cele mai renumite regiuni viticole din Germania. Au descoperit aici toate condițiile propice pentru cultivarea viței de vie și pentru producerea vinului și astfel zona a înflorit din acest punct de vedere în timpul Imperiului Austro-Ungar.

Crama Liliac încearcă astăzi să redea zonei renumele de odinioară și a preluat cele mai bune părți din tradițiile sașilor (inclusiv cultivarea a câtorva soiuri din acele vremuri, cum ar fi Neuburger și Traminer), tradiții pe care le-a îmbinat cu metode și tehnologii de ultimă generație.

Podgoriile sunt situate la peste 500 m altitudine iar datorită vecinătății cu munții, climatul este mai rece decât în alte regiuni din țară, ceea ce înseamnă nopți reci inclusiv vara, creând mediul perfect pentru intensificarea aromelor din struguri. Caracteristicile fiecărei zone sunt propice soiurilor diversificate pe care crama Liliac le cultivă.

Solul din Batoș este greu, adânc şi cu o capacitate foarte mare de retenție a apei. Pe cele 38 de hectare, se cultivă în prezent sortimente de struguri care dau producţia autohtonă de vinuri albe şi roşii. Teritoriul este marcat de diferenţele mari de temperatură dintre noapte şi zi iar recolta de aici are potenţialul unor vinuri complexe.

Podgoriile de pe dealurile regiunii Lechința profită din plin de un microclimat excelent, care garantează coacerea și dezvoltarea optimă a boabelor de strugure. Cele 14 hectare pe care se întinde podgoria sunt uşoare, nisipoase şi au un procentaj scăzut de lut. Ceața de la finele verii ajută la coacerea lentă și uniformă a strugurilor, conservarea aromelor și menținerea unui nivel perfect al acidității. Pe scurt, cele mai bune condiții pentru vinuri, în special pentru cele albe.

O mare parte din via de aici este cultivată pe terase, lucru

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ce îngreunează lucrul automatizat cu utilaje, dar asigură o expunere și o circulare a aerului excelente.

Vinurile Liliac - Calitate fără compromisuri

Procesul de vinificație este pus în mâinile unei echipe de profesionişti locali şi internaţionali. Etapele de producţie, perfect balansate, creează condiţiile optime pentru realizarea unor vinuri de cea mai bună calitate.

Prin filosofia de vinificație, Liliac surprinde ceea ce oferă terroir-ul. De la cultivare, până la recoltarea manuală și producția vinurilor, întregul proces captează frumusețea și caracteristicile fiecărui soi. Vinurile vorbesc de la sine și reprezintă brandul exact așa cum este: modern, minimalist, calitate fară compromisuri și 100% transilvănean.

Crama Liliac a adus pe piață o nouă abordare pentru Sauvignon Blanc, mai apropiată de tendințele actuale decât de stilul tradiționalist. Un brand care se caracterizează și prin non-conformism a îndrăznit să facă multe lucruri în premieră pentru România – sunt printre pionierii vinului Rose sec produs din Pinot Noir, au creat vinuri în premieră, cum ar fi: young.LILIAC pentru generația “millenials”, un vin care își schimbă eticheta în fiecare an ca urmare a unui concurs organizat pentru tinerii creativi, primul vin Orange local (Private Selection Chardonnay Orange by LILIAC), primul vin dulce din România realizat prin metoda Schilfwein - și anume Liliac Nectar de Transylvania etc.

Unul dintre cele mai importante vinuri ale brandului este TITAN-ul. Pentru o zonă recunoscută pentru vinurile sale albe, așa cum este Lechința, este atipic să lansezi un vin roșu ultra-premium și este cu atât mai greu cu cât este obținut dintr-un soi de struguri local. Un singur vin a adus un plus de imagine și a poziționat numele Liliac la un alt nivel, inclusiv pe plan internațional.

Producătorul transilvănean pune la dispoziția consumatorilor o gamă variată de vinuri – nu mai puțin de 28 de tipuri – care acoperă toate gusturile și sunt potrivite atât pentru plăcerea de a savura un pahar cu vin, cât și pentru a completa mâncărurile preferate. De exemplu, pentru aperitive specialiștii recomandă LILIAC Fetească Albă sau un pahar de LILIAC Rose. Pentru salate și pește un LILIAC Sauvignon Blanc sau un LILIAC Chardonnay se potrivesc de minune, iar pentru preparate din carne LILIAC Fetească Neagră sau LILIAC Red Cuvee. Și cum desertul nu ar trebui să lipsească niciodată, Nectar of Transylvania este alegerea perfectă.

Crama Liliac - Trăiește experiența vie Pentru străini, Transilvania este un loc mistic, cu multe povești și căminul unui personaj foarte cunoscut, însetat de sânge. Sunt mulți oameni care cred că Transilvania este o legendă și nu exis-

tă cu adevărat. Chiar și în România, Transilvania este un loc încă sălbatic și necunoscut în totalitate, dar un refugiu foarte bun pentru a te conecta cu natura și a uita de grijile cotidiene.

Experiența Liliac poate fi trăită cel mai bine în timp ce te bucuri de un apus de soare peste vie, cu un pahar de Liliac în mână și gustând din bunătățile locale la Cabana de degustare aflată deasupra dealurilor, în Batoș, în timp ce admiri priveliștea de poveste.

Crama nu este una veche, tradițională. Este modernă, echipată cu tehnologie de ultimă generație, iar cabana este minimalistă, așezată în mijlocul viei și emană multă energie pozitivă, ceea ce le oferă vizitatorilor prilejul de a se relaxa într-un cadru diferit de zonele turistice clasice. Este păstrat stilul boutique, de aceea grupurile sunt mici și fiecare oaspete beneficiază de atenția cuvenită. Atenția la detalii se regăsește în alegerea preparatelor culinare asociate vinurilor, fiind folosite surse locale de cea mai bună calitate. Crama Liliac este o destinație specială pe harta oenoturismului din România.

Perspective și dezvoltare La fel ca pentru multe alte industrii, și pentru Liliac anul 2020 a adus multe provocări, cu atât mai mult cu cât a fost și este o cramă ce se adresează aproape în exclusivitate industriei HoReCa. Dar în ciuda provocărilor, brandul a păstrat direcția de business și a investit în continuare în relațiile cu partenerii alături de care a construit drumul încă de la început.

Pe plan internațional piața a rămas stabilă, ba chiar într-o continuă dezvoltare. În afară de România, vinurile cramei se bucură de succes în Germania, Austria, Polonia, Canada și Benelux. Există, de asemenea, planuri de dezvoltare și pentru țările scandinave și SUA. În industria viticolă planurile se fac pe termen lung, planuri ce se întind uneori pe perioade de zeci de ani. Încă de la lansare, Crama Liliac a reușit să intre în atenția publicului datorită unei strategii de marketing bine pusă la punct, astăzi situându-se în topul preferințelor. Direcția actuală este aceea de a-și menține poziția la nivel național și de a deveni una dintre cramele de top din Europa de Sud-Est. Investițiile au ca obiectiv creșterea calității vinurilor și dezvoltarea cramei.

Turismul viticol a căpătat amploare în ultimii ani iar cererea și interesul pentru crama din Batoș și ca punct turistic au crescut vizibil.

29

30

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sub sloganul “stabilitate prin creștere”,

AAGES, cu marca “Made in Romania”, în peste 25 de țări din lume de Florin Marcel SANDOR

Producătorul de instalaţii de încălzire prin inducţie a metalelor AAGES este o companie cu rol major în funcționarea mai multor tipuri de industrii. Unde ajung instalațiile fabricate în județul Mureș, ne-a povestit Molnár Gábor, directorul AAGES, cel care dezvăluie în interviul următor o parte din istoria, strategia și reușitele companiei.

Care ar fi pe scurt reperele evoluției AAGES? Molnár Gábor: Încă de la înființarea firmei, obiectivele de bază ale activității noastre au fost asigurarea stabilității și profitabilității, două cerințe esențiale atât pentru fondatorii, cât și pentru angajații firmei. Cei treizeci de ani de existență a AAGES, în care am reușit să generăm profitul necesar dezvoltării firmei, justifică pe deplin menținerea acestor obiective și pentru viitor.

Legat de evoluția în timp, istoria AAGES se poate împărți în două perioade distincte.

Primii zece ani au însemnat o perioadă de acomodare cu propriul domeniu de activitate, care este complex, necesitând cunoștințe electrice, mecanice și, mai cu seamă, cunoașterea proceselor tehnologice, pentru care sunt folosite produsele pe care le-am fabricat.

La selectarea personalului, dorința de a lucra, de a învăța și de a face parte din echipa AAGES au fost criteriile pricipale, care s-au dovedit utile pentru formarea unui grup de oameni pricepuți, motivați și capabili să facă față tuturor solicitărilor.

Cea de-a doua etapă a istoriei firmei a început la sfârșitul anului 1999, când am stabilit o colaborare cu o firmă din Germania, cu același domeniu de activitate ca AAGES. Această colaborare a pus în evidență calitățile proiectanților noștri, care împreună cu partenerii germani au realizat în scurt timp prototipurile unor produse care, cu îmbunătățirile de rigoare, sunt și în prezent produse de vârf pentru aplicații din domeniul încălzirii prin inducție a metalelor.

Experiența acumulată și capacitatea întregului personal de a se adapta exigențelor pieței externe au făcut posibilă orientarea activității pentru export. Așa am reușit ca, din anul 2000, peste 75% din producția AAGES să fie livrată la export, cu precădere în Germania și alte țări din Uniunea Europeană.

Dacă livrarea la export ne-a asigurat independență față de piața internă, incertă și limitată, pe piețele externe am intrat în lumea concurențială a marilor firme, cu o vechime și resurse financiare mult mai mari decât ale noastre.

Pentru a face față acestei situații, a fost nevoie de un efort suplimentar, atât în zona comercială cât și pe segmentele proiectare și producție.

Reușita muncii întregului colectiv este demonstrată de faptul

că în prezent produsele firmei AAGES, cu marca “Made in Romania”, sunt folosite în peste 25 de țări din întreaga lume.

A fost nevoie de reorganizări, de noi strategii pe parcursul anilor?

Molnár Gábor: Pentru a fi eficient, de-a-lungul anilor a fost nevoie de adaptarea permanentă a organizării firmei la volumul crescând de lucrări și la complexitatea produselor fabricate. În anul 2005 am început extinderea spațiilor de lucru în hale noi construite în comuna Sângeorgiu de Mureș, o investiție de tip “green field”, acțiune care a continuat până în 2019, când a fost finalizată o hală nouă, asigurând în total peste 4.400 mp de ateliere de producție, de proiectare și birouri de administrație.

Un alt moment important în istoria firmei a fost în 2017 când AAGES s-a listat pe Bursa de Valori București cu simbolul AAG, acțiune considerată o dovadă a atingerii maturității în propriul domeniu de activitate.

Având dotări și personal calificat, urmărim cu atenție schimbările în economia locală și mondială, pentru a păstra poziția câștigată pe piața instalațiilor de încălzire prin inducție a metalelor.

Aceste schimbări au vizat și optimizarea costurilor?

Molnár Gábor: Pentru a răspunde cerințelor firești legate de conservarea mediului, la proiectarea și fabricarea instalațiilor utilizăm cu prioritate metode și procedee care generează poluare minimă și pot fi realizate cu un consum redus de energie.

Acest lucru este cu atât mai mult valabil la elaborarea unor procese tehnologice, care vor fi realizate cu instalații fabricate de AAGES în liniile de producție ale clienților noștri.

Prin îmbunătățirea consumurilor specifice de energie și prin creșterea gradului de automatizare prin utilizarea roboților industriali, produsele noastre rămân atractive pentru utilizatorii dintr-un număr crescând de țări.

Astfel reușim să punem în practică sloganul firmei “stabilitate prin creștere”, ceea ce presupune, pe lângă o activitate profitabilă, și o grijă deosebită față de fiecare membru al familiei angajaților din grupul AAGES.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

31

32

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dora Optics, tratamente și soluții de top în domeniul oftalmologic Dora Optics este o companie de servicii integrate de optică și oftalmologie. Înființată în anul 2008, are în prezent 8 puncte de lucru, cu cabinete medicale, două săli de investigații, două săli de operație și colaborări cu alte 3 policlinici din județele limitrofe.

La centrele Dora Optics majoritatea bolilor oftalmologice pot fi tratate. Afecțiunile principale de care se ocupă echipa de medici primari și specialiști sunt: cataracta, operațiile de dioptrii, boala glaucomatoasă, diagnosticul și tratamentul bolilor retiniene. Doctorii oftalmologi, alături de întreg personalul centrului, se află la dispoziția pacienților cu scopul de a trata sau preveni, în funcție de fiecare caz.

Dr. Madaras Zoltán, medic primar oftalmolog, doctor în științe medicale, director al clinicii Dora Optics din Târgu Mureș și al rețelei de servicii de optică și cabinete medicale, ne-a expus într-un interviu detalii importante cu privire la noutățile apărute în ceea ce privește tratamentul pacienților cu probleme oftalmologice, inclusiv în domeniul chirurgiei oftalmologice. „În domeniul chirurgiei oftalmologice trebuie să amintesc că în vreme de pandemie, spre surprinderea noastră a crescut semnificativ numărul de intervenții chirurgicale efectuate la Clinicile Dora Optics. Aceasta se datorează, în primul rând, adresabilitații și a faptului că putem oferi tratamente chirurgicale care nu sunt efectuate în alte clinici din regiune. Nu doar că operăm pacienții cu dioptrii cu laser și efectuăm operații de cataractă, chiar și dintre cele mai complicate, în chirurgie ambulatorie, dar am adoptat și cea mai performantă tehnologie, mai exact vizualizarea în 3D a retinei în timpul chirurgiei vitreo-retiniene cu un aparat denumit Ngenuity. Astfel, noi vedem tot ce se întâmplă în interiorul ochiului pe un televizor enorm 3D. Medicul chirurg care operează și cei care asistă din sala de operație văd aceeași imagine, cu detalii care până acum nu puteau fi observate.”

De cât timp se află în clinică această aparatură inovativă? „Noi am fost primii în țară care am achiziționat această combinație de tehnologie (Ngenuity+Verion+Argos), dezvoltată acum un an la nivel mondial, ce ne permite analiza polului anterior al ochiului pacientului ce urmează să fie operat. Aceste date din camera de investigație sunt transmise în sala de operație și acolo toate datele sunt proiectate într-o realitate virtuală pe un televizor 3D, iar medicul chirurg care operează ochiul, respectiv folosește acele date. Astfel reușim să oferim o precizie până acum nemaiîntâlnită în corecția dioptriilor.”

Scăpați definitiv de ochelari „Clinica Dora Optics oferă soluții de a scăpa definitiv de ochelarii de vedere. Prima soluție este operația cu Laser excimer. Procedura desființează viciile de refracție (miopia, astigmatismul, hipermetropia) prin remodelarea corneei la suprafața acesteia. În general persoanele care

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

optează pentru această operație au vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, dar vin și pacienți mai în vârstă care doresc să scape de ochelarii de distanță. Operația este precedată de o examinare oftalmologică completă de aptitudine, mult mai detaliată decât consultațiile de rutină sau cele pentru alte patologii.

A doua soluție este implantul de cristalin multifocal.

Operația se adresează persoanelor la care nu se poate interveni Laser sau care suferă de prezbiopie, o afecţiune naturală a ochiului care se manifestă prin incapacitatea de a focaliza obiectele aflate în apropiere. Această intervenție cu cristalin multifocal are marele avantaj că asigură o vedere foarte bună atât pentru aproape, cât și pentru distanță, fără ochelari, și că este independentă de poziția capului și de privirea pacientului. Avem pacienți care au vedere de 150% după această intervenție.”

Noutăți pentru pacienții glaucomatoși „În ultima perioadă am încercat să implementăm noi tehnologii în tratarea pacienților noștri glaucomatoși.

Există foarte multe tipuri de glaucom, dar există și multe tipuri de tratamente cu laser. Până acum pacienții erau nevoiți să folosească picături pe toată durata vieții sau necesitau intervenții chirurgicale, deseori repetate.

Datorită acestor noi tehnologii putem să le oferim șansa de a nu mai avea nevoie de tratamentul zilnic cu picături sau de operații clasice. Prima procedură se numește SLT (selective laser trabeculoplasty) și se poate efectua în condiții ambulatorii, ca de consultație. Procedura nu este dureroasă și nu are nici un fel de efect secundar. A doua procedură de tratament se numește ciclofotocoagulare și se poate efectua numai în sala de operații, sub anestezie locală. Aparatul folosește un alt tip de laser ca SLT-ul și înlocuiește intervențiile chirurgicale clasice pentru glaucom. Este folosită în stadiile avansate de glaucom.”

De la mic la mare „La Dora Optics există soluție la orice tip de dioptrie la orice vârstă.

Clinica Dora Optics oferă soluții și pacienților sub 18 ani, copiilor și adolescenților, dar și persoanelor care nu optează pentru intervenții chirurgicale, însă suferă de miopie, una dintre cele mai comune afecțiuni ale ochiului.

Incidența ei este în creștere din cauza suprasolicitării vizuale, atât la copii cât și la adulți.

Orthokeratologia este o metodă medicală modernă de corecţie, pe timpul nopții, a viciilor de refracție (inclusiv a miopiei și astigmatismului) care are ca efect o vedere clară pe tot parcursul zilei fără a fi nevoie de corecție optică. În general este indicată: persoanelor care doresc sa aibă vederea bună fără a purta ochelari și lentile de contact; copiilor, adolescenţilor pentru stoparea progresării miopiei în evoluție; persoanelor cu contraindicații la chirurgie refractivă; sportivilor, pompierilor, aviatorilor etc.

Vârsta minimă este 6 ani, fără boli oculare, filmul lacrimal trebuie să fie normal, stabil.”

Planuri de viitor „Dora Optics se extinde. Numărul medicilor care se alătură echipei crește permanent, la fel și numărul

angajaților. Oferim consultații, atât cu bilet de trimitere, adică gratuit, cât și prescripții de ochelari. Personalul este calificat, se pune accent pe calitatea actului medical și se achiziționează aparatură și consumabile chirurgicale de calitate înaltă. Realizăm toate investigațiile cu aparatură de ultimă generație. Partenerii noștri principali în domeniul aparaturii sunt Alcon, liderul mondial în aparatură și tehnologie chirurgicală oftalmologică, și Topcon, firma japoneză producătoare de echipamente de investigație oftalmologică.

Până în prezent Dora Optics are centre la Târgu Mureș, Reghin, Miercurea Nirajului, Luduș și Târnăveni, iar în județul Sibiu - la Mediaș. În scurt timp se deschide un centru și la Sighișoara, lucrările sunt deja în desfășurare.

Cinci medici specialiști și doi medici primari, 12 asistenți medicali, doi optometriști, 5 consilieri vânzări, un asistent manager și un director executiv lucrează zilnic pentru a asigura servicii de calitate, cu promptitudine și devotament în muncă.

Mulțumim tuturor pacienților și clienților care aleg serviciile noastre. Datorită solicitărilor lor putem dezvolta noi planuri și privim spre viitor cu optimism.”

33

34

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

HERLITZ - 30 DE ANI PE PIAȚA DIN ROMÂNIA Transilvania Business și cititorii săi fideli au fost dintotdeauna primii care au aflat despre toate momentele importante ale Herlitz România. Ne bucurăm, așadar, să putem împărtăși din nou un moment de mare însemnătate: în acest an brandul Herlitz aniversează 30 de ani de prezență pe piața din România.

Cu 30 de ani în urmă, în 1991, am introdus în România primele produse de papetărie marca Herlitz, atunci când nu existau încă în România produse de calitate și la standarde germane, sau chiar articole specializate pentru birou. Sărbătorim astfel trei decenii de emoții unice dăruite de Herlitz tuturor celor care au folosit produsele noastre, sărbătorim milioanele de zâmbete pe care le-am adus pe fețele micilor sau mai marilor noștri clienți, sărbătorim bucuria muncii împlinite dar și pasiunea pe care am inspirat-o. Cei 30 de ani de activitate vorbesc despre evoluția noastră și despre forța și reputația pe care am dobândito, într-un domeniu cu multe obstacole și transformări bruște.

Oportunități, provocări, obstacole depășite, realizări notabile, parteneri de încredere și o echipă nemaipomenită: acestea sunt ingredientele rețetei descoperită și aplicată de-a lungul timpului de Herlitz România. Au fost trei decenii cu multe realizări și am reușit să atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus.

Unul dintre momentele importante care ne-au marcat dezvoltarea a fost anul 2012, când grupul Pelikan a început preluarea operaţiunilor Herlitz la nivel mondial. Astfel, Herlitz România a preluat distribuția brandului Pelikan la noi în țară, alături de care compania noastră și-a confirmat poziția de top datorită caracterului complementar al produselor celor două mărci. În toată istoria companiei noastre au existat, desigur, și perioade dificile, dar trecerea timpului ne-a demonstrat că momentele de criză au marcat, de fapt, începutul unor perioade de evoluție, care ne-au forțat să căutăm soluții, să devenim mai buni, mai flexibili, mai creativi. Dificil a fost în perioada anilor 2008-2009 când România a fost afectată la rândul ei de criza economică globală. Atunci am fost nevoiți să ne regândim strategia și să ne reorganizăm activitatea, astfel încât să ne optimizăm procesele și să lucrăm mult mai eficient decât am făcut-o până atunci. Un alt moment dificil a fost anul trecut când a debutat această pandemie care a dat întreaga lume peste cap. A fost un an incredibil de greu, care ne-a provocat să ne depășim limitele și să ieșim din zona de confort, să găsim permanent noi soluții, să ne adaptăm rapid situațiilor diverse, să fim alături de cei dragi nouă, dar și să avem grijă de business. Credem cu tărie că am reușit să obținem

cele mai bune rezultate posibile, cu mult efort și dăruire din partea tuturor celor implicați, reușind să obținem o performanță, după părerea mea, de excepție. Am închis 2020 cu o scădere de doar 10% față de 2019, în condițiile în care școala s-a desfășurat în cea mai mare parte online, iar biroul s-a mutat acasă.

Trebuie să mai fac aici o mențiune importantă, care este dedicată echipei noastre. Povestea Herlitz în România a început odată cu primele produse care au intrat în țara noastră, iar aceasta nu ar fi fost posibilă fără oamenii din spatele business-ului. Este un moment pe care îl marcăm cu mândrie pentru că el semnifică și evoluția noastră ca echipă, bazată pe eforturile susținute ale tuturor. Pentru foarte mulți dintre noi, Herlitz România este poate primul job și, mai ales, locul unde am crescut și în care ni se permite în continuare să creștem, experimentând, învățând din greșeli și devenind astfel mai buni. Împreună putem muta munții din loc dacă asta ne propunem și știu că oricât de tulburi sunt vremurile, vom putea să ne păstrăm claritatea și să găsim întotdeauna puterea și direcția potrivită.

Compania Herlitz România este și va fi mereu dedicată excelenței și calității, principala noastră preocupare fiind întotdeauna sprijinirea educației, sănătății și siguranței copiilor acestei țări. În final, doresc să multumesc încă o dată echipei, partenerilor, colaboratorilor și consumatorilor care au crezut în noi și în produsele noastre, de-a lungul celor 30 de ani de prezență pe piața din România!

Horațiu NICOLAU, Director General Herlitz România

35

36

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

37

38

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dürkopp Adler România, start bun în 2021 de Florin Marcel SANDOR

Dürkopp Adler SRL România este un producător important din piața mașinilor de cusut. Investiție germană în România, fabrica din județul Mureș a traversat anul trecut, din cauza pandemiei, o perioadă dificilă. Acum, compania mureșeană lucrează cu motoarele turate la maxim și are nevoie de noi angajați pentru a putea face față comenzilor. Johann Hermann, administratorul firmei, detaliază evoluția Dürkopp Adler România.

Cum a fost anul 2020 și cum este începutul acestui an?

Johann Hermann: Ultimul an a fost unul greu, deoarece din cauza pandemiei a scăzut mult volumul de comenzi. Am avut perioade în care am redus personalul. Evident, au fost și pierderi financiare. Toate, din cauza pandemiei, care a generat scăderea drastică a activității în mai multe industrii.

Spre deosebire de anul trecut, în 2021 situația s-a schimbat radical. Avem foarte multe comenzi, care depășesc capacitatea actuală de producție a fabricii noastre. Acest lucru ne-a obligat să facem toate demersurile posibile pentru creșterea numărului de angajați. Suntem în căutare de personal. Încercăm să ne dezvoltăm, să intrăm din nou în normalitate.

Este greu, atât din cauza pandemiei, a restricțiilor generate de măsurile luate atât intern, cât și pe plan internațional, dar ne străduim să facem tot ce se poate pentru a putea onora comenzile.

Cu certitudine, în momentul de față avem de lucru cel puțin pentru următoarele 3 luni, cu ore suplimentare, cu angajări de personal, cu activități pe care le externalizăm în parte.

Totul pentru a face față cererilor venite din piață. Anul trecut, clienții au fost foarte reținuți în achiziții, dar în acest an este o cerere foarte mare de mașini de cusut și piese. După ”valea” de anul trecut, acum suntem în urcare. În ce zone industriale sunt cereri mai mari de la clienți?

Johann Hermann: Cele mai multe comenzi sunt pe zona industriei auto, tapițerie, în special. Încă firave sunt cererile

de mașini necesare industriei de confecții textile, care nu și-a revenit suficient.

Produceți și benzi transportoare pentru diverse industrii.

Există și aici o revenire la normalitate?

Johann Hermann: În urma pandemiei o serie de companii au încercat să nu mai depindă atât de mult de aportul uman, așa că încearcă să modernizeze, să automatizeze activitatea.

Acest lucru generează comenzi pe zona benzilor transportoare, a automatizărilor. În concluzie avem cereri și pe segmentul acesta.

Ce cifră de afaceri ați prognozat pentru acest an?

Johann Hermann: Inițial ne-am propus pentru anul 2021 o cifră de afaceri cu aproximativ 2 milioane de euro mai mică față de cea din 2019, când a fost un an bun. În actualul context, am revizuit prognoza și ne gândim să ajungem la nivelul bugetului din 2019, care ar fi undeva la 12 milioane de euro.

Dürkopp Adler SRL și-a început activitatea în anul 1997, având ca principale obiecte de activitate producția de mașini de cusut până în anul 2008 inclusiv, piese de schimb pentru mașini de cusut și subansamble automate, dar și sisteme de transport. În anul 2000, ca urmare a creșterii capacității de producție, a fost ridicată prima hală la actualul sediu al firmei din Sângeorgiu de Mureș.

Nivelul producției a crescut în fiecare an, iar de la 100 de angajați, în 1998, fabrica a ajuns să implice în producție, vânzări și administrație peste 300 de oameni.

Dürkopp Adler România produce aproape exclusiv pe mașini cu comandă numerică, face aproape exclusiv programarea prin digitalizare, măsurarea produselor se face prin digitalizare-comandă numerică, în așa fel încât influența erorii umane să fie minimă.

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

MARVICON, expediții și transporturi: constant, pe drumul cel bun! de Ioan SANDOR

MARVICON este o companie orădeană de expediții și transporturi, înființată în anul 2015, în urma investiției unui grup belgian cu capital privat. Este parte componentă a grupului belgian BE-Trans. Activitatea preponderentă a companiei o constituie transportul rutier de containere, între toate porturile importante din Europa. Marvicon oferă, de asemenea, servicii de transport cu prelate și transport frigorific.

Investițiile, motorul succesului Pentru Marvicon, investițiile permanente în forța de muncă, în flotă și sistemul informatic cu care sunt echipate camioanele reprezintă factorii unui succes obținut într-un interval scurt de timp.

La finele anului 2016, la ceva mai mult de un an de la fondare, flota companiei număra deja 20 de camioane Euro 6.

Astăzi, compania deține o flotă de 159 de camioane. Peste 120 din totalul lor sunt utilizate la transportul containerelor.

Celelalte, pentru serviciile de transport cu prelată și transport frigorific. Anul trecut, ultimele camioane Euro 5 din flota Marvicon au fost înlocuite cu camioane Euro 6. Toate camioanele companiei dețin un computer de bord cu monitorizare prin satelit. Acest lucru permite urmărirea fiecărui camion, în orice moment. De asemenea, fiecare camion este dotat cu scanner pentru scanarea documentelor, dupa finalizarea fiecărei operațiuni (încărcare, descărcare).

Angajații, în topul preocupărilor companiei Toți angajații Marvicon - din cadrul birourilor, dispeceri, șoferi - primesc o pregătire specifică atunci când își încep activitatea în companie. Apoi, periodic - ori de câte ori este necesar - pentru a satisface întotdeauna cerințele noilor legi sau noile nevoi ale clienților. Firma are la această oră 289 de angajați, din care 260 sunt șoferi.

Un lucru important: fluctuația personalului, în perioada cea mai grea a pandemiei, a fost foarte scăzută, de 0,3%, iar salariile șoferilor nu au fost micșorate. Șoferii sunt principala resursă a unei companii de transport. Cu atât mai mult în cazul transporturilor specializate, cum este cel de containere. La Marvicon, „oamenii care leagă porturile” sunt răsplătiți cu bonusuri de vechime, asigurare de viaţă şi disponibilitate din partea firmei când au probleme personale.

Principiul de căpătâi al companiei: flexibilitatea Anul 2020, atipic pentru întreaga economie, a fost un an bun pentru Marvicon, cu o creștere a cifrei de afaceri de circa 10

procente, comparativ cu 2019. Succesul înregistrat a avut la bază un principiu important pentru Marvicon, care s-a dovedit a fi cel câștigător: să nu refuze nicio solicitare. Reușitele consemnate de companie s-au datorat flexibilității abordate și apropierii față de client.

Ce a fost? Ce urmează?

Făcând referire la evoluția companiei în anul care a trecut, Ilie Ilea, directorul general Marvicon, a subliniat: „Nu există nicio îndoială că 2020 a fost un an plin de provocări, care a adăugat multă presiune operațiunilor noastre zilnice de afaceri. Din fericire pentru echipa Marvicon, am colaborat bine împreună, comunicând deschis și având ca scop atingerea unui obiectiv comun: găsirea celor mai bune soluții de transport pentru toți partenerii noștri.

Ne-am adaptat rapid la noile reglementări impuse de situația actuală a pandemiei, asigurând în permanență sănătatea angajaților noștri. Luând măsuri preventive și colaborând eficient ca o echipă, am finalizat cu succes orice transport de mărfuri întreprins, în ciuda condițiilor dificile din 2020.

Ne angajăm în misiunea noastră de a oferi servicii de transport de înaltă calitate, cu soluții rapide și corecte pentru nevoile imediate ale clienților noștri. Loialitatea clienților este esențială pentru noi, motiv pentru care întărim încrederea în marca noastră cu fiecare livrare de succes adăugată în portofoliul nostru.

La Marvicon, ne propunem să depășim așteptările clienților și să devenim prima alegere în selectarea unui partener de încredere pentru serviciile de transport”. În 2021, Marvicon își propune, firesc, să investească. Firma intenționează să-și crească flota cu minimum 10 camioane. În planurile apropiate este inclusă și o parcare proprie pentru camioane. Pe termen mediu compania vrea să construiască un centru logistic, prin accesarea de programe de finanțare care să acopere o parte din investiție.

Certitudinile începutului de an arată fără tăgadă că Marvicon se situează, constant, pe drumul cel bun!

40

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Muzeu UMFST, inaugurat la Târgu Mureș Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș a inaugurat recent un muzeu care are rostul de a conserva și promova moștenirea academică locală. Muzeul a fost inaugurat în 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române.

Situat în incinta Cetății Medievale Târgu Mureș și proiectat în antiteză, sub o formă contemporană, ca semn al unei universități moderne, muzeul se desfășoară pe șapte zone expoziționale: două vitrine alocate istoricului și evoluției UMF și UPM; zona centrală, unde se regăsesc simbolurile universității actuale și ale celor care au fuzionat; zona dedicată evoluției cercetării și activității științifice; o vitrină dedicată Bibliotecii și Editurii; un spațiu de expunere destinat facultăților din cadrul Universității; o zonă cu exponate specifice activității profesionale. „Este un eveniment special, nu neapărat prin dimensiunea lui, ci prin simbolistica pe care o are. Deși muzeul prezintă istoria a două universități care au fost separate până de curând, dar

și momentul unificării, mesajul generos pe care îl dă muzeul este acela de europenizare în condițiile păstrării identității și multiculturalismului specific spațiului geografic în care trăim.

Ideea înființării muzeului a apărut cu mai mulți ani înainte, în cadrul unei discuții avute cu doctorul Madaras Sandor, neurochirurg și pasionat colecționar din Târgu Mureș, care de altfel a și donat câteva obiecte pentru expoziție.

Astăzi, când sărbătorim ca țară, Mica Unire, prin inaugurarea acestui muzeu transmitem un mesaj de unitate cu o dublă perspectivă. O perspectivă privește înapoi, în istorie și arată faptul că cele două universități, deși au avut o istorie separată și diferită ca profil și traseu, de-a lungul timpului au găsit mai multe lucruri care să le unească decât să le țină separa-

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

te, astfel încât, în 2018 a venit vremea de a deveni o singură instituție. Decizia de a unifica cele două universități a fost una dintre cele mai importante și curajoase decizii luate de cele două universități și ea va impacta profund istoria acestui oraș și capacitatea sa de dezvoltare ulterioară.

Despre UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, descrie pe scurt UMFST, instituție de învățământ pe care o conduce din postura de rector: ”Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST) este o universitate de prestigiu în sistemul românesc de învățământ superior, cu un ritm de dezvoltare dinamic, cu mecanisme manageriale funcționale, eficiente și optime, flexibile și cu o puternică stabilitate administrativă.

Localizată în mijlocul Transilvaniei și având o tradiție de 75 de ani de învățământ medico-farmaceutic, Universitatea s-a redimensionat în plan academic în urma fuziunii, în anul 2018, cu Universitatea „Petru Maior”, o altă instituție universitară de prestigiu a urbei mureșene. În urma fuziunii, universitatea rezultată a căpătat o nouă configurație, derulând în prezent, în cadrul celor șapte facultăți ale sale, programe de studii la nivel de licență, de masterat, precum și studii doctorale și postuniversitare, în care se predă în limbile română, maghiară și engleză.

Universitatea dispune de o bază de învățământ completă, formată din spații didactice, laboratoare, bibliotecă, săli de lectură, numeroase facilități pentru studenți, bază materială ce oferă imaginea unei universități moderne, cu o activitate complexă.

Astăzi știm cine suntem, ca universitate, avem o altă dimensiune și o nouă calitate, de universitate comprehensivă. În paralel, avem avantajul de a fi singura universitate de medicină și farmacie din România care are în structura sa tot ceea ce înseamnă sau poate însemna în viitor medicina modernă. Astfel, suntem o universitate unică, iar acest avantaj este sursa noastră de progres.

România are numeroase universități publice și private, fiecare dintre ele aducând valoare științifică și educațională. Între toate acestea, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș este diferită și unică, motiv pentru care motto-ul de dezvoltare instituțională pe care și l-a asumat și care o reprezintă cel mai bine este: E Pluribus Unum – Dintre multe, Una!”

Cealaltă perspectivă privește spre viitor și se referă la faptul că Târgu Mureșul, dincolo de orice, trebuie să-și regăsească identitatea potrivită.

Acest oraș rămâne un oraș universitar și cultural, iar partea de muzeistică reprezintă o componentă importantă în ceea ce numim cultura unui oraș și imaginea pe care acesta o are, motiv pentru care credem că este necesar ca această insulă de cultură și de știință să devină parte a circuitului cultural al orașului”, a transmis, în cadrul evenimentului de inaugurare, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Vineri, zi de vizitare Parte integrantă vitală a identității UMFST, muzeul vă invită la o incursiune în cunoașterea trecutului acestei prestigioase instituții de învățământ, sub toate valențele sale, de la evoluția celor două universități (Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea „Petru Maior”), până la redimensionarea în plan academic în urma fuziunii, dezvoltarea instituțională și deschiderea spre internaționalizare.

Muzeul se află în Clădirea Manutanței, etaj 1, și poate fi vizitat de către public vinerea, în intervalul orar 15.00 - 18.00.

41

42

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Echipa Leco performează și în vremuri dificile pentru mediul de afaceri de Florin Marcel SANDOR

Diversitatea, calitatea produselor, consultanța bazată pe pregătire și experiență sunt atribute de bază care au propulsat compania Leco Impex în rândul principalilor distribuitori din domeniul întreținerii industriale și agricole din România. O afacere de familie, care a crescut sănătos și a performat și în 2020, având ca motor principal unitatea echipei, în fruntea căreia se află Bartha Carol.

Cum a fost anul 2020? Cum v-ați adaptat activitatea la situația specială în care s-au aflat aproape toate companiile?

Bartha Carol: Aș separa puțin cele două aspecte, economic și medical - social. În mod paradoxal, din punct de vedere profesional, pentru Leco anul 2020 a fost un an bun, aș putea spune, cel mai bun an, atât pe business-ul nostru de bază, care a crescut într-un mod natural, sănătos și a avut, de asemenea, rezultate bune pe partea de AGRO, unde am putut bifa o creștere importantă, aproape o dublare a cifrei de afaceri în 2020.

Din celălalt punct de vedere, legat de atmosferă, de mediul propice afacerilor, desigur, ca toată lumea, din cauza pandemiei, am avut de traversat o perioadă dificilă, cu restricții, cu măsuri sanitare specifice, cu organizarea activității în așa fel încât să nu ne blocăm în cazul unor îmbolnăviri. În primele luni a fost o temere mai mare, dar apoi ne-am obișnuit cu un nou stil de viață, de lucru, la fel ca și clienții noștri. Am trecut cu bine peste toate, cu sprijinul unei bune gestionari, cu respectarea strictă a măsurilor sanitare. Desigur, optimismul de care este nevoie pentru a fi creativ nu a fost la nivelul necesar, dar consider că încet - încet putem trece cu bine peste toate aceste probleme, pentru a reveni, în final, la atmosfera de dinaintea pandemiei.

Echipa, valoare adăugată în permanență Ce elemente au contribuit la creșterea vânzărilor?

B. C.: Au fost câteva aspecte care au contat în buna derulare a activității din zona de agricultură. Am lucrat foarte bine în programul de sprijin adresat fermierilor. Leco fiind o firmă cu o activitate amplă în acest sector, cu o gamă lar-

gă de produse și servicii de calitate, mulți dintre cei care au beneficiat de sprijin au apelat la noi pentru achiziționarea de utilaje. Aici a contat mult serviciul de consultanță, pentru că unii dintre clienți nu știu exact ce tip de utilaje le sunt utile, cum să le compatibilizeze etc. Având o echipă bună, experimentată, i-am putut ajuta bine și din acest punct de vedere. Cum în agricultură oamenii sunt foarte deschiși, au dus vestea, ne-au recomandat, așa că mulți noi clienți au venit ca urmare a serviciilor bune oferite de echipa Leco.

Care dintre domeniile dvs. de activitate a înregistrat o creștere mai mare?

B. C.: Partea de piese de schimb este cea care ocupă o pondere mai mare în activitatea noastră, aici, având, așa cum am spus, mulți ani de experiență, mai exact 29. Aici suntem consacrați, cunoscuți pentru calitatea produselor, pentru serviciile bune. Pe partea de utilaje agricole valorile sunt mai mari, dar volumul este mai mic. Suntem oarecum la început de drum, dar în creștere și cu rezultate bune.

Vorbeați de echipă. Aveți 50 de oameni în echipa Leco.

Câtă atenție acordați profesionalizării lor?

B. C.: Angajatul este foarte important pentru noi. Este colegul nostru, partenerul nostru în afaceri, pentru că rezultatele bune ale firmei influențează pozitiv pe toată lumea. Investim mult în pregătirea profesională a oamenilor, prin participarea la cursuri, unele furnizate de partenerii noștri, altele de firme de training. De asemenea, ar fi de

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

menționat că cei care doresc să performeze, prin pregătire, perseverență, pot crește mult pe scara ierarhiei profesionale, pentru a ocupa posturi importante în companie.

Avem multe exemple de acest tip în cadrul firmei și îi felicităm pentru rezultatele lor.

Produse și servicii Leco Impex Ne adaptăm cu ușurință nevoilor clienților noștri fiind distribuitori a peste 20 de mărci de profil din transmiterea puterii! Oferim un portofoliu complet de produse de calitate pentru întreținere industrială și agricolă: • rulmenți și lagăre • etanșări, simeringuri • curele de transmisie • lanțuri transportoare • lanțuri industriale și agricole • pneumatică • hidraulică • uleiuri și vaseline • pompe și sisteme de ungere • adezivi și produse pentru curățare • piese agricole • tractoare și utilaje agricole Având la dispoziţie echipamente de ultimă generaţie şi fiind specialişti în domeniu, pe lângă peste 60.000 de produse vă oferim și servicii de mentenanţă, care să vă ajute în rezolvarea problemelor dumneavoastră.

1. Consultanţă tehnică şi proiectare 2. Demontare şi montare rulmenţi 3. Servicii de aliniere 4. Servicii vibrodiagnoză 5. Termografiere 6. Servicii de echilibrare dinamică 7. Analiza defectelor de rulmenţi 8. Îmbinarea/montarea curelelor late pe utilaje 9. Diagnosticarea lubrifianţilor industriali ANAC Proiectarea şi realizarea sistemelor centralizate de ungere La punctul de lucru Leco Agro oferim servicii specifice agriculturii: 10. Punere în funcțiune utilaje agricole 11. Reparații utilaje agricole în service 12. Reparații utilaje agricole pe terenul clientului cu service mobil 13. Reparații cilindri hidraulici 14. Producție furtunuri hidraulice 15. Consultanță fonduri și soluții de finanțare

Leco, partener solid, serios și trainic Enumerați câteva argumente pentru care un fermier ar alege să lucreze cu firma Leco.

B. C.: Este o întrebare bună. Și noi ne punem această întrebare mereu, pentru a veni cu un răspuns care să ne ajute în creșterea performanțelor. Cum spuneam mai devreme, în 29 de ani am acumulat multă experiență, care coroborată cu produsele de calitate pe care le comercializăm, cu multitudinea de soluții oferite celor din domeniul nostru de activitate, constituie argumente ce ne recomandă ca partener solid, serios și trainic. Desigur, aici am mai putea adăuga flexibilitatea în zona condițiilor contractuale, legate de eșalonări de plată, termene etc.

Legat de produse, aș spune că lucrăm în general cu produse de top, care oferă soluții complexe, inovatoare. Aici este nevoie de o bună informare, de fișe tehnice complexe și de o bună pricepere a celor care vând asemenea soluții. Așa ajungem din nou la a sublinia importanța competenței vânzătorului, a omului care nu doar vinde un produs, ci îl ajută pe cumpărător să integreze optim aceste produse în ansamblul activității sale.

Cum va fi anul 2021?

B. C.: Eu spun că avem motive să fim optimiști. Activitatea din lunile ianuarie și februarie e un argument în acest sens. Am investit mult în online și simt că zona vânzărilor online se va întări ca mod de trading, deși este mai greu să dai valoare adaugată vânzărilor în acest segment, mai ales într-un business ca al nostru. Când spun valoare adăugată mă refer la consultanță, sfaturi tehnice, service. Am încercat să îmbunătățim și acest aspect, prin descrierea mai amplă a produselor, prezentarea mai multor fișe tehnice pe site, consultanță prin telefon.

Vom încerca să întărim în acest an și parteneriatele din zona activității industriale, unde, de asemenea, avem produse bune și servicii de oferit companiilor din acest domeniu. Mă refer aici la curele, lanțuri, lubrifianți, pneumatică, hidraulică, unde facem și proiecte de sisteme, instalări. Și aici ne bazăm pe furnizori de top. În altă ordine de idei, anul 2021 va fi unul dinamic, cu multe schimbări. Și în compania noastră vor fi noutăți, prin transferarea responsabilității de management generației a doua din familie. Mă bucur că familia este alături de mine și că cei mai tineri dintre noi sunt pregătiți să vină cu un suflu nou, cu mult curaj, pentru a crește și mai mult performanțele firmei.

Vom lucra împreună în continuare, dar pentru a putea dezvolta mai multe linii este nevoie de forțe proaspete.

43

44

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nakita. Cu siguranță, la înălțime! de Florin Marcel SANDOR

Firma mureșeană Nakita este producător și distribuitor de echipamente în domeniul protecției muncii, iar în segmentul echipamenteleor de electrosecuritate și lucru la înălțime furnizează produse și servicii de top. Compania mureșeană a pus la punct recent un nou laborator performant de testare a echipamentelor.

Nakita este unul dintre cei mai performanți jucători de pe piața echipamentelor de protecția muncii din România, cu o experiență de peste 28 de ani.

Compania mureșeană produce mare parte din necesarul intern de echipamente de electrosecuritate, inclusiv pentru lucru la înălțime, și oferă soluții pentru tot spectrul protecției muncii.

Recent, Nakita a investit într-un nou laborator performant de testare a echipamentelor de electrosecuritate, pe care managerul companiei, Lucian Cueșdeanu, îl consideră vital în acest domeniu. ”Lucrul la înățime și zona de electrosecuritate sunt segmente în care orice greșeală poate avea consecințe foarte grave.

Echipamentele de protecția muncii din acest domeniu trebuie testate periodic. Noi am investit mult în acest laborator, acreditat pentru teste specifice și considerăm că toate companiile care activează în domeniul electrosecurității și al lucrului la înălțime, și nu numai, trebuie să facă o verificare periodică a echipamentelor de lucru”, a arătat managerul Nakita.

Ca un element de noutate, laboratorul de testare Nakita este dotat și cu un stand de verificare a covoarelor electroizolante, de diverse dimensiuni.

Laboratorul Nakita poate testa atât echipamentele companiilor care au achiziționat produse de la firma mureșeană, cât și al oricăror firme care au nevoie de astfel de servicii.

Lucian Cueșdeanu, manager general al companiei, susține că echipamentele furnizate de Nakita oferă siguranță, prin calitatea lor, și se pliază pe nevoile clientului, grație consultanței oferite de Adresa sediu central Târgu Mureș: specialiștii firmei.

Bdl. 22 Decembrie 1989, Nr 150 ”Mai bun nu înseamnă neapărat mai Tel: +40-265-212958/217002, Fax: scump. O evaluare corectă a necesaru+40-265-216102 lui și alegerea celor mai potrivite echie-mail: nakita@nakita.ro, pamente pot oferi o optimizare de coswww.nakita.ro turi”, precizează Lucian Cueșdeanu.

NAKITA PROD COMIMPEX S.R.L.

Nakita lucrează cu producători de tradiție, lideri mondiali, care au investit mult în echipamente sigure, de mare calitate, dar, în același timp, confortabile.

Produsele furnizate de Nakita echipează personal din numeroase companii românești, dar și din alte țări.

Produse Nakita Nakita oferă o gamă largă de de produse precum: mănuși, îmbrăcăminte, încălțăminte, ochelari și viziere, antifoane, căști de protecție, măști și semimăști, echipamente pentru lucru la înălţime. Echipamentele de protecție au specific în funcție de natura activității, de la protecția uzuală împotriva riscurilor mecanice artificiale, riscuri termice, riscuri electrice, până la protecția chimică complexă.

Lucru la înățime Echipamentele acoperă toate domeniile de activitate care necesită asigurare împotriva căderilor accidentale în timpul urcării/coborârii sau a lucrului la înălțime. Nakita pune la dispoziție soluții pentru orice condiții de lucru, începând de la situații simple de asigurare, până la sisteme complete de asigurare, echipamente pentru acces în spații greu accesibile și dispozitive speciale de ancorare. Firma oferă și servicii de verificare periodică a echipamentelor, realizate de personal autorizat, instruit de către producător, în acest sens.

Electrosecuritate Nakita furnizează echipamente de electrosecuritate pentru sistemul energetic național, necesare pentru lucrul în instalații și la linii electrice. Nakita pune la dispoziție echipamente din baza proprie de producție, dar și din colaborarea cu firme consacrate.

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Betak SA Bistrița, excelența oțelului Compania Betak S.A. Bistrița este, astăzi, cel mai mare producător din România şi unul dintre cei mai importanți furnizori ai pieţei europene de conductori din oțel zincat sub formă de benzi sau rotund, electrozi de împământare și componente ale instalaţiilor electrice care au rolul de a disipa suprasarcinile electrice şi descărcările accidentale de tensiune, fulgerele şi trăsnetele.

Totodată, compania bistrițeană este un important fabricant de parapete de protecție stradală și diverse alte structuri metalice. De-a lungul celor peste 25 de ani de existență, compania a dobândit o excelentă reputație în plan extern și intern, fapt datorat calității produselor și a serviciilor, dar și seriozității constante manifestate în relațiile cu clienții și partenerii.

peririi metalelor. În 31 decembrie 2019, pentru prima dată în istoria companiei, Betak SA a atins o producție anuală de zece mii de tone oțel prelucrat.

Călătorie în timp

Ce produce, în principal, compania?

Firma, cu capital integral privat, și-a început activitatea de producție în anul 1995, odată cu punerea în funcțiune a unei mici instalații manuale de zincare electrolitică, într-un spațiu închiriat.

La momentul respectiv, societatea avea un singur angajat.

Directorul general Betak SA, Caius Bulea, spune că deși a întâmpinat greutăți inerente unei afaceri aflate la debut, lucrurile au mers tot mai bine, reușind – mulțumită credibilității și unui plan de afaceri corect structurat – să facă tranziția către o activitate industrială.

Cercetarea și inovarea, stâlpii Societății Betak SA Absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității BabeșBolyai, din Cluj-Napoca, Dr. Caius Bulea a coordonat activitatea unuia din cele mai competitive laboratoare destinate cercetărilor pentru acoperiri metalice din România.

Betak SA acordă un interes crescut cercetării și inovării. 9 din 10 produse executate pentru clienți sunt rodul proiectelor echipei de ingineri din cadrul companiei. Mulțumită cercetării și inovării, mare parte din produsele pe care le fabrică și din tehnologiile de fabricație Betak sunt brevete de invenție înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Motto-ul firmei bistrițene, „Life guarantee”, spune multe despre durabilitatea și calitatea produselor realizate aici.

Evoluție și performanțe După o creștere ritmică, la 10 ani de la debut, Betak SA a început să-și facă simțită prezența pe piețele europene. În prezent, aproximativ jumătate din producția realizată merge la export.

Firma bistrițeană exportă, din Portugalia - în Vest, până în Iran - în Est și din Suedia - în Nord până în Grecia - în Sud sau Israel - în Orientul Apropiat, în 20 de țări.

De mulți ani, consecutivi, societatea se situează pe unul din primele 3 locuri în Topul Național al Firmelor - alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României - în domeniul tratării și aco-

1. Componente ale prizelor de împământare: - conductori din oțel zincat sub formă de benzi sau rotund; - electrozi de împământare; - piese de legătură.

2. Parapete de protecție stradală - conform normei românești STAS 1948; - conform normei europene EN 1317.

3. Parapete de protecție pentru pietoni, avizate de Ministerul Transporturilor: - executate din profile închise; - executate din profile deschise.

4. Parapete de protecție pentru bicicliști.

5. Structuri metalice diverse.

Toate produsele fabricate sunt tratate anticoroziv prin zincare termică, ceea ce le conferă o foarte bună rezistență la coroziune.

Rezultate excepționale într-un an excepțional Betak SA a avut un start excelent în primul trimestru al anului 2020, înregistrând vânzări record pentru această perioadă. La finele primului trimestru, o parte din clienții firmei și-au suspendat temporar activitatea, pe fondul pandemiei COVID-19. În plus, lipsa oțelului – cauzată de întârzierile la livrarea comenzilor confirmate de furnizori - a generat o scădere a vânzărilor de câteva procente. Reculul de moment a fost recuperat rapid, începând cu luna mai. La finele trimestrului al doilea 2020 compania a depășit, neașteptat, cu circa 6%, vânzările din primul trimestru.

După un parcurs de excepție, anul trecut producția de 10.000 tone oțel prelucrat a fost atinsă în data de 24 noiembrie, cu un avans de 37 de zile față de 2019.

Cifra de afaceri a companiei, în anul 2020, a fost cu 18% mai mare decât în anul precedent.

46

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu o producție anuală de 17.500 tone,

S.C. SATURN S.A., furnizor important de piese turnate Una dintre cele mai importante turnătorii din România, S.C. SATURN S.A. din Alba Iulia este un furnizor dedicat unei game largi de piese turnate din fontă. Turnătoria are o capacitate totală de 17.500 tone pe an. Societatea pe acțiuni, cu capital integral privat, este deținută majoritar de compania C.I.M.U. S.R.L. din Cinisello Balsamo (MI) – Italia.

Compania SATURN a fost fondată în 1972 și a început să producă trei ani mai târziu. Întregul proiect după care a fost ridicată fabrica i-a aparținut companiei germane BUDERUS WETZLAR, principalele utilaje au fost importate din Germania, iar procesul de producţie se bazează, de asemenea, pe know-how german. În prezent, capacitatea totală a turnătoriei este de 17.500 tone pe an, iar peste 70% din producţie este exportată. În ultimii ani, strategia companiei a vizat, în principal, următoarele direcții: îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor turnate, extinderea, diversificarea şi modernizarea producţiei prin aplicarea unor ample investiţii şi a unor inovaţii tehnice contemporane, respectiv certificarea sistemului de protecția mediului.

Produse pentru diverse sectoare Produsele reprezentative ale companiei sunt piese turnate din fontă utilizate în următoarele sectoare: 4 maşini unelte (batiuri, carcase, traverse fixe şi mobile, mese fixe şi mobile, mese pentru strunguri verticale, montanţi); 4 echipamente pentru industria extracţiei petrolului;

4 maşini pentru industria uşoară; 4 industria auto (matriţe); 4 altele, diverse.

Produsele se livrează incluzând operaţiile: curăţat, eboşat, tratament termic pentru detensionare, în unele cazuri normalizat şi grunduit.

Caracteristicile pieselor turnate: 4 dimensiuni: min. 500 – max. 20000 [mm]; 4 greutate: min. 80 – max. 35000 [Kg].

Societatea utilizează sistemul calităţii conform EN ISO 9001:2015, fiind certificată de TÜV SÜD Germania.

Investiții pentru creșterea performanțelor În cursul ultimilor ani au fost făcute investiţii importante pe fluxul tehnologic pentru creşterea performanţelor tehnice.

Astfel, S.C. SATURN S.A. dispune astăzi de un sistem computerizat de modificare a fontelor nodulare, care permite elaborarea eficientă şi precisă a tuturor mărcilor standardizate de fonte cu grafit nodular.

De asemenea, a fost pus în funcţiune un cuptor pentru tratamente termice de normalizare, care permite obţinerea pe piese turnate a valorilor ridicate de duritate, de 290 – 300 HB. A fost instalat un echipament de vopsire a formelor de turnare, care permite creşterea productivităţii şi reducerea costurilor pe linia de producţie.

Au fost asimilate procedee tehnologice precise care permit extinderea producţiei de piese turnate cu modele de polistiren, implicand piese din domeniul construcţiei de maşini de orice dimensiuni, respectiv mărci de fontă.

Precizia procedurilor tehnice utilizate a permis realizarea celui mai lung batiu turnat în Europa: o piesă cu o lungime de 17.700 mm și greutate de 32.600 kg.

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

47

Amenajări exterioare complexe cu Elis Pavaje de Ion SURDU

Dacă ați ajuns în unele dintre cele mai vizitate locuri din Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Alba Iulia sau Sebeș, există șanse mari să fi observat, pășit sau chiar apreciat anumite lucrări de amenajare despre care e posibil să nu știți că au fost realizate de Elis Pavaje. Infrastructură rutieră, alei pietonale sau amenajări de parcuri și spații verzi - proiectele realizate de companie aduc „o pată de culoare” orașelor în care sunt realizate. Dar nu numai pentru astfel de lucrări este cunoscută Elis Pavaje.

Istoricul și experiența Elis Pavaje Elis Pavaje a fost fondată în anul 1991 ca o mică afacere de familie, cu o producție de doar 6 mp/zi, realizată pe un utilaj artizanal. Astăzi, Elis Pavaje reprezintă o echipă formată din 500 de angajați care asigură o producție de peste 16.000 mp/zi în patru unități de producție.

Cu 30 de ani în urmă activitatea companiei a început cu producerea pavelelor vibropresate din beton. Pe parcursul anilor cerințele din piață au determinat dezvoltarea și extinderea serviciilor. Astfel, în prezent gama de produse oferită de Elis Pavaje cuprinde: dale, pavele, borduri, rigole, blocheți, bolțari din beton, blocuri modulare pentru garduri, kituri de mobilier realizat din pavele pentru grădină: bănci, jardiniere, focare. Acestea sunt accesibile oricărui client din țară, prin intermediul unei rețele de peste 150 de distribuitori, iar pentru proiecte de amploare Elis Pavaje asigură direct transportul și descărcarea produselor.

Elemente de canalizare De câțiva ani, compania produce și elemente de canalizare și tuburi din beton. Produsele din această gamă sunt destinate rețelelor de canalizare subterane gravitaționale și fără presiune (sub 0,2 Mpa). Ele sunt recomandate pentru colectarea apelor care nu conțin materiale corozive ce atacă betonul sau garniturile de etanșare din cauciuc”.

Piatră cubică Odată cu achiziționarea fabricii de la Almașu Mare, în 2019 în portofoliul Elis Pavaje a intrat și piatra cubică din andezit.

Produsele sunt disponibile pe mai multe dimensiuni, în varianta cu fețe splitate, antichizate sau cu fețe tăiate și flamate.

Blocheți În ceea ce privește blocheții, aceștia sunt folosiți pentru realizarea zidurilor de sprijin în aplicații industriale, autostrăzi și drumuri, aplicații hidrotehnice (cheiuri, poduri, canale, baraje). Blocheții sunt realizați din beton de înaltă rezistență, cu absorbție scăzută de apă, pentru structuri cu o durată mare de viață. Elis Pavaje deține licența Keystone (SUA) pentru producția de blocheți.

Servicii de antrepriză generală

Elis Pavaje, în cifre: Ani de experiență: 30 Număr echipe montaj: 30 Număr ingineri constructori: 16 Număr ingineri topografi: 6 Fabrici: 4 Cel mai mare showroom de pavele și produse din beton vibropresat: 5.000 mp Valoare lucrări realizate (20162020): peste 55 milioane de euro Capacitatea de producție a prefabricatelor din beton: 16.000 mp/zi Produse noi lansate în 2021: 16 modele de pavele, garduri, palisade și alte produse Aplicație desktop pentru simulare a pavajului.

Elis Pavaje deține experiență pentru a prelua proiectele complexe de amenajare exterioară, în regim de antrepriză generală. Oricât de fantezist, amplu sau complicat, proiectul va fi realizat complet, de la idee și până la detaliile finale.

Cele mai multe proiecte preluate de departamentul de execuție al Elis Pavaje sunt din zona amenajărilor complexe: spații urbanistice, centre comerciale sau platforme industriale. Compania are o vastă experiență în domeniul serviciilor de montaj, astfel încât este dificil de menționat vreun tip de proiect care să nu poată fi realizat în regim propriu sau cu colaboratori.

Dintre proiectele de amenajare exterioară realizate de Elis Pavaje în ultimii ani pot fi menționate amenajarea stadionului „Ion Oblemenco” din Craiova, Piața Habermann din Sibiu, Complexul Scala Center din Cluj-Napoca, Parcul Unirii din Alba Iulia sau Parcul Tineretului din Sebeș.

48

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

49

Orașul Sovata, noi proiecte de dezvoltare de Florin Marcel SANDOR

Sovata, cunoscută ca unul dintre cele mai atractive obiective turistice din România, poate fi considerată și un model de dezvoltare axată pe proiecte consistente, cu finanțări europene, dar și contribuție locală. Care sunt cele mai importante proiecte finalizate recent, în derulare și cu debut în viitorul apropiat am aflat de la Fülöp László Zsolt, primarul orașului Sovata.

Ce investiții importante au fost finalizate recent și ce proiecte aveți în derulare?

Fülöp László Zsolt: Într-un oraș modern, mai ales dacă este o stațiune turistică, dezvoltarea permanentă a infrastucturii rutiere este indispensabilă. Astfel, în 2020 am continuat executarea proiectului - ”Modernizarea străzi urbane în Orașul Sovata” - care este derulat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Prin acest proiect vor fi modernizate în total 13 străzi din stațiunea Sovata, cu o lungime de 5,430 km. Dintre acestea, 10 au fost asfaltate în anul 2020. Valoarea proiectului este de 9,3 milioane de lei.

Pe lângă lucrările de asfaltare executate din fonduri europene au fost executate lucrări de asfaltare și din fonduri proprii, din bugetul local.

Un alt proiect executat este ”Grădiniță și creșă de copii cu program prelungit”, ajuns în stadiul final. Proiectul vizează dezvoltarea activității educaționale și la nivel de creșe, prin obiective moderne, la nivelul standardelor europene.

Sursa principală de finanțare este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), iar valoarea 10,5 milioane de lei.

Suprafața clădirii va fi de 3.204 m², una dintre cele mai mari din țară. Clădirea va avea 300 de locuri - 17 grupe.

Un alt proiect important, care a fost finalizat tot în 2020, se referă la construirea unei noi piețe zilnice cu o suprafață de peste 300 m². Proiectul este derulat prin hotărâre de Consiliu Local, cu sumă finanțată din bugetul local – 442.000 lei. În primăvara anului trecut am început și în luna august am terminat executarea proiectului legat de modernizarea iluminatului public în Stațiunea Sovata, pe tronsonul cuprins între strada Vulturului și strada Bradului, pe strada Trandafirilor. Proiectul a fost executat din fonduri proprii, cca 1.500.000 de lei.

Ce alte proiecte aveți pentru perioada următoare?

Fülöp László Zsolt: ”Amenajare spațiu de agrement multifuncțional în jurul Cinema Doina” este o investiție, care va demara curând, în valoare de 5,8 milioane de lei, fără TVA, finanțată din fonduri europene, respectiv prin POR, cu termen de realizare de 18 luni. Terenul din jurul cinematogra-

fului ”Doina” va fi reamenajat, iar principalele noutăți vor fi: spre strada Trandafirilor va fi amenajată o zonă verde, cu alei pentru plimbare, arbori și plante ornamentale. În dreptul cinematografului vor fi plantați arbori noi, iar în zona de mijloc, va fi amenajată o zonă verde cu gazon, alei și bănci.

De asemenea, la nord de cinematograf vor fi amenajate 3 suprafețe cu nisip, destinate jocului cu bile (petangue). La nord de podul pietonal, în zona de vale, vor fi locuri de joacă.

Proiectul prevede și construirea unei scene de 199 de metri pătrați și a unui amfiteatru în aer liber, cu o suprafață de 968 de metri pătrați, pentru 509 persoane.

Alte două proiecte reprezintă niște visuri de mai mult timp.

Unul dintre ele este construirea unui Aquaparc, proiect aflat în Masterplanul investițiilor în turism (Hotărârea Guvernului nr. 558/2017).

Al doilea proiect este realizarea unei pârtii de schi pe Vârful Saca. Eu consider că acest proiect este primordial, deoarece, din cauza pandemiei, mai multe stațiuni montane nu au fost accesibile în Occident, ceea ce a făcut ca foarte mulți cetățeni români să viziteze domeniile schiabile din România. Avem șanse mari pentru obținerea de fonduri destinate acestui proiect.

Aceste două mari proiecte ar da stațiunii Sovata un avânt pentru următoarele decenii și în mod clar ar face niște stabilimente pentru dezvoltarea turismului din localitatea noastră.

50

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Semtest BVN, genetică de top în condiții de siguranță de Florin Marcel SANDOR

Semtest BVN este o companie de top din județul Mureș, cel mai mare Centru de Însămânțări Artificiale din România și unul dintre cele mai mari centre din Europa de Est. Directorul Semtest BVN Mureş, ing. Valer Radu Sician, este cel care coordonează cu succes întreaga activitate a centrului.

Cum a fost anul 2020, un an mai altfel, pentru Semtest?

Ing. Valer Radu Sician: Anul 2020, prin restricțiile pe care le-a adus, a pus la grea încercare întreaga activitate din toată lumea, inclusiv sectorul de creștere a animalelor. A fost o perioadă grea, pe care noi am tratat-o cu seriozitate și responsabilitate maximă, perioadă în care noi am ajuns la fiecare operator de însămânțări artificiale și în fiecare fermă, în condiții de siguranță, astfel încât activitatea de reproducție să poată continua fără întrerupere.

Rep: Cum v-ați adaptat la munca în condiții de pandemie?

Ing. Valer Radu Sician: În perioada de restricție a circulației, am venit în sprijinul prestatorilor de servicii, prin eliberarea, la solicitare, a adeverințelor necesare pentru deplasarea în ferme și gospodării, pentru realizarea însămânțării artificiale, o activitate vitală pentru zootehnie, pentru producerea de lapte, carne și viței în România.

Acolo unde pe parcurs au apărut probleme, respectiv unii operatori de însămânțări artificiale s-au retras din cauza vârstei înaintate și a riscului la care se supuneau, am direcționat crescătorii de vaci spre alți operatori activi.

Ce noutăți ați avut pentru piața de profil?

Ing. Valer Radu Sician: Ca și plus în această perioadă, am dezvoltat mai mult comunicarea on-line. Este o vorbă românească: ”Nevoia te învață”! Inclusiv ”Parada taurilor” a fost prezentată on-line. Desigur au lipsit emoțiile trăite live la un astfel de eveniment, dar am încercat să compensăm prin transmiterea de informații utile fermierilor și prestatorilor de însămânțări artificiale.

Cum au mers vânzările în țară și în străinătate?

Ing. Valer Radu Sician: Cererea de material seminal nu a suferit o scădere semnificativă în anul 2020, în schimb au fost anulate toate evenimentele planificate, Congresul de Bălțată, care trebuia să aibă loc în iunie, Parada taurilor, care trebuia să fie în octombrie. Exportul a fost și el afectat, în special exportul în R. P. China.

Care sunt previziunile pentru acest an?

Ing. Valer Radu Sician: Nu mă aștept să revenim anul acesta la situația dinainte de pandemie, dar sunt optimist și cred că vom putea demara anumite acțiuni, cu respectarea normelor în vigoare.

Dorim să pornim cursurile de reproducție pentru că sunt foarte multe solicitări, acestea se fac cu un număr redus de persoane, să reluăm întâlnirile în teren cu grupuri restrânse de fermieri și operatori de însămânțări artificiale.

Ce așteptări aveți și ce speranțe?

Ing. Valer Radu Sician: Cred că s-a trecut de ce a fost mai

greu, oricum hrana trebuie produsă indiferent de condițiile existente și avem datoria să ne mobilizăm pentru a asigura lapte, carne și viței pentru piața din România.

Genetică de top Calitatea fecundată a materialului seminal este dată de întreg sistemul de management al Centrului de recoltare, pornind de la întreținerea și furajarea excelentă a taurilor cu furaj produs special în unitate, completat cu microelemente necesare, continuând cu sistemul de recoltare și împaietare a msc-ului.

Genetica oferită de Semtest BVN este produsă în România din tauri aclimatizați și riguroși testați, o genetică care, cel puțin în ultimile 3 generații, în fermele cu activitate consecventă în utilizarea geneticii de vârf, a adus rezultate în producție și reproducție și, totodată, cu o rezistență bună la probleme de metabolism, sănătate, și cu o longevitate productivă mare. În calitate de producători de msc, Semtest BVN poate oferi partenerilor condiții avantajoase în furnizarea geneticii și garanția calității serviciului oferit.

Pachetul de servicii mai cuprinde și asigurarea cu containere de păstrare în azot lichid la -196 0C a msc, containere cu capacități de 20L, 10L, 3L. Preluarea comenzilor se face de către specialiștii Semtest BVN, se asigură consultanță în alegerea geneticii iar livrarea se face cu mașini autorizate pentru transport ADR, dotate cu sistem de GPS, facturare, imprimare, iar transvazarea se face cu profesionalism.

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Interdependențe între mediul de business, mediu curat și sănătate

Numitor comun: WESSLING România Ce a însemnat experiența anului 2020 pentru WESSLING România, o companie cu tradiție pe piața românească în domeniul consultanței și analizelor de protecție a mediului, analiza produselor și siguranța alimentară? O discuție cu directorul general al companiei, Ioan Hașegan, ne prezintă realitatea de business a anului 2020, dar și perspectivele noului an pentru domeniul de activitate.

Interdependența mediului de business Anul 2020 ne-a adus provocări severe, nemaiîntâlnite până acum.

Pe lângă schimbarea drastică din viața noastră privată, pandemia a avut și are încă un impact major și asupra afacerilor. Natura globală și interconectată a mediului de afaceri din ziua de astăzi prezintă un risc important de întrerupere a fluxului de business.

Interdependența poate afecta negativ economia unei companii și chiar cea globală, iar WESSLING a resimțit aceste condiționări.

Restrângerile de activități sau reprofilările unor companii, limitările în deplasare necesare pentru măsurători și recoltarea probelor, resursa umană, precum și necesitatea adaptării spațiilor de lucru au fost elementele cu impact major în activitatea companiei și care au necesitat un răspuns rapid din partea noastră.

Dacă pentru protecția mediului datorită legislației din domeniu, activitatea a rămas una obligatorie în mai toate segmenetele industriale, pe partea de analize alimentare unde o mare parte din clienții noștri sunt din domeniul HORECA, am simțit intens restricționarea acestui sector în activitatea laboratorului nostru de siguranță alimentară.

Dar cum orice criză stimulează spre identificarea de noi oportunități, ne-am pregătit pachete de servicii de un real sprijin pentru autoritățile publice, industrie și comerț care se confruntă cu provocarea de a lua în considerare cerințele pentru protecția împotriva infecțiilor și măsuri sporite de igienă. Companiile trebuie să acorde o atenție sporită pentru lucrul în spațiile de birou. Și am venit cu servicii adaptate, ca: • Verificarea calității aerului pentru încărcătura microbiană atmosferică din încăperi; • Verificarea încărcăturii microbiologice a suprafețelor; • Verificarea calității apei potabile și apei tehnologice pentru industria alimentară; • Testarea compoziției și eficacitatea produselor dezinfectante.

Vocea clienților este ascultată Partenerii noștri sunt centrul afacerii noastre, iar vocea lor este importantă pentru noi. Pe baza experienței obținute în timpul primului val și ca

o îmbunătățire a serviciilor noastre viitoare, pentru a le cunoaște problemele și răspunde necesităților generate de criza pandemiei, ne-am consultat, printr-un sondaj, cu partenerii noștri pentru a identifica și a-i servi cu cele mai bune soluții. Clienții sunt foarte interesați de interacțiunea personală, dar digitalizarea este necesară. Se impune o adaptare ușoară pentru a nu pierde clienții. Partenerii noștri necesită întelegeri specifice, pe care am încercat să le rezolvăm punctual (termene de plată, prioritizări în recoltări probe).

Un mediu curat este esențial pentru sănătatea umană și bunăstare Interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe, iar companiile trebuie să dovedească responsabilitate pentru sănătate și viitor. Fiind o companie preocupată de siguranța și protecția mediului, putem afirma că preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul trebuie să fie legate de poluarea aerului în interior şi exterior, calitatea inferioară a apei, igiena insuficientă şi produsele chimice periculoase. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi mediu. Degradarea solului poate afecta sănătatea umană.

Cunoscând în detaliu efectele poluanților asupra sănătăţii umane ne bucură faptul că tot mai mulți parametri intră treptat sub control reglementat. Ca laborator independent, imparțial, neînrolat politic sau supus vreunui alt interes decât responsabilitate față de mediu și corectitudine față de partenerii noștri, WESSLING România se remarcă pe piață de peste 17 ani prin seriozitate, imparțialitate și analize responsabile.

Dacă cuvintele cheie ale afacerii noastre pentru anul 2020 au fost incertitudine, comunicare, adaptabilitate, pentru 2021 ne-am format strategia bazându-ne pe următoarele cuvinte cheie: sustenabilitate, inovare și comunicare.

Digitalizarea devine un must have al timpurilor prezente iar optimismul - forța motrice care ne duce spre un nou an de succes.

52

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sorin Maxim: „Ne dorim să investim, și nu să cheltuim banii europeni” de Robert BLOANCĂ

În noul ciclu bugetar european, Agențiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de Autorități de Management, elaborează și negociază direct cu Comisia Europeană propriile Programe Operaționale Regionale, în funcție de nevoile și specificul fiecărei regiuni. După aprobarea programelor de către comisie, fiecare ADR va elabora ghidurile solicitantului.

Mai multe despre finanțările europene am aflat de la Sorin Maxim, președintele Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională.

Noul ciclu de finanțare pe POR va însemna o schimbare importantă în modul de finanțare a proiectelor vizate de aceste măsuri. Ce înseamnă aceasta pentru ADR din toată țara? Începând cu perioada de programare 2021-2027, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, Agențiile pentru Dezvoltare Regională îndeplinesc funcția de Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale, programe care vor fi elaborate și implementate descentralizat la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

Astfel, Agențiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de Autorități de Management, elaborează și negociază direct cu Comisia Europeană propriile Programe Operaționale Regionale, în funcție de nevoile și specificul fiecărei regiuni. După aprobarea programelor de către Comisia Europeană, fiecare ADR, în calitate de Autoritate de Management, va elabora ghidurile solicitantului prin care se stabilesc condițiile de acordare a finanțărilor către beneficiari, va evalua și contracta direct la nivel regional proiectele depuse, va gestiona implementarea acestora și va efectua plățile către beneficiari.

Considerăm că este un mare pas înainte, în direcția unei descentralizări reale, și sunt convins că Agențiile pentru Dezvoltare Regională, printr-o conlucrare continuă cu autoritățile locale din teritoriu, vor face tot posibilul pentru ca noile programe și proiecte să reflecte nevoile comunităților locale, bineînțeles în acord cu cele cinci priorități europene trasate de organismele europene.

Este, totodată, și o mare responsabilitate pentru ADRuri, dar sunt convins că experiența dobândită până acum în gestionarea fondurilor europene își va spune cuvântul și vom putea face lucrurile mai simplu și mai bine în interesul cetățenilor.

Sunt pregătite aceste organisme să facă față unui volum de muncă suplimentar și pentru a rezolva aceste responsabilități suplimentare?

Experiența Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în gestionarea fondurilor europene este de peste 20 de ani, începând cu fondurile de preaderare PHARE, și continuând cu managementul fondurilor europene pe politica de coeziune, în calitate de Organisme Intermediare,

pe două cicluri de programare - 2007-2013 și 2014-2020.

Astfel, Agențiile pentru Dezvoltare Regională au îndeplinit funcția de Organisme Intermediare pentru Programul Operațional Regional atât în perioada de programare 2007-2013, cât și în perioada 2014-2020. De asemenea, tot ADR-urile au fost Organisme Intermediare pentru Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice 2014-2020. În calitate de Organisme Intermediare, agențiile au îndeplinit cu succes aproape 90% din atribuțiile care le vor reveni și în calitate de Autorități de Management, respectiv lansarea și promovarea programelor, evaluarea și selecția proiectelor, gestionarea implementării și monitorizării proiectelor, verificarea achizițiilor, inclusiv autorizarea plăților către beneficiari.

Ne revine acum în plus funcția de elaborare a programelor și de negociere a liniilor de finanțare cu Comisia Europeană, dar și de elaborare a ghidurilor solicitantului, documente care în mod absolut firesc trebuie să se realizeze descentralizat și să reflecte cât mai bine nevoile de dezvoltare și specificul fiecărei regiuni, acestea fiind activități la care agențiile au contribuit și până acum, la toate programele implementate. În acest context, cu o experiență de peste 20 de ani, un număr total de peste 2.000 de specialiști la nivelul tuturor celor 8 ADR-uri și proiecte în valoare de peste 15 miliarde de euro implementate cu succes, apreciem că agențiile sunt pregătite pentru preluarea noilor responsabilități.

Niciodată în toți acești ani nu au existat blocaje sau erori majore care să genereze o neîncredere sau o lipsă de responsabilitate, ba din contra, acest sistem al Agențiilor pentru Dezvoltare Regională este cel mai stabil și bine pregătit aparat tehnic al României în acest moment, capabil să genereze viziune și să implementeze proiectele de dezvoltare în cele mai variate domenii.

Ce înseamnă, din punct de vedere a sumelor alocate, noul ciclu de finanțare POR? În noul ciclu de finanțare, cele 8 regiuni vor beneficia împreună de o alocare de aproximativ 12 miliarde de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

Care tip de finanțări sunt cele mai solicitate de mediul public, respectiv de cel din sectorul privat? Care credeți că vor fi direcțiile care vor atrage cei mai mulți bani?

Cele mai de interes finanțări pentru mediul public sunt cele care vizează regenerarea și mobilitatea urbană, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, crearea și modernizarea spațiilor verzi, restaurarea obiectivelor de patrimoniu, domeniul educației, dar si turismul în stațiunile turistice.

De asemenea, un element de noutate în acest ciclu financiar îl reprezintă partea de digitalizare și smart city pentru autoritățile publice.

O bună parte din deciziile și liniile de susținere a unor proiecte regionale este luată în urma ședințelor Consiliilor pentru Dezvoltare Regională. Dacă ne gândim și la transferul, în mare parte, a puterii de decizie în acest sector către structurile din teritoriu în ce măsură se poate vorbi de rolul primit de ADRuri, de a fi un ”miniguvern” regional?

Este prea mult spus “miniguvern regional”, asta mai ales că la nivel de politici publice sunt puține atribuții descentralizate și cu atât mai mult resursele aferente, dar da, este un pas important către un proces de descentralizare care trebuie să fie privit ca un proces firesc într-o țară cu economie de piață, mai ales că, dacă ne uităm la cele mai de succes economii și administrații în Europa, vedem că modelul descentralizat este unul câștigător.

Polonia este un foarte bun exemplu.

Sectorul privat va beneficia de investiții pentru IMMuri, care vor trebui însă să-și dovedească caracterul inovativ, valoarea adăugată, dar și să fie în corelare cu domeniile de specializare inteligentă identificate în strategia de specializare inteligentă a regiunii. În plus, o sumă importantă de bani va fi alocată pe componenta de cercetare- dezvoltare-inovare și transfer tehnologic.

Sper că acest pas de descentralizare a resurselor europene este parte dintr-un proces mai amplu și vizionar gândit de politicienii noștri și că va exista mai multă încredere și voință pentru a ne valorifica resursele umane și oportunitățile de la nivel regional. Dacă se poate face o paralelă, cu siguranță opt motoare vor funcționa mult mai eficient decât un singur motor.

euro pentru finanțarea proiectelor din cele 8 Programe Operaționale Regionale, sumă care va fi alocată mai apoi pe regiuni.

53

54

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Larix & Natürlich, tandem de succes născut și crescut la Reghin de Alin ZAHARIE

Tradiția prelucrării lemnului în zona Reghinului are o istorie frumoasă și bogată, tablou din care face parte și Larix, companie înființată în 1992 de către familia Bereczki. Povestea Larix a început la Reghin, undeva pe strada Iernuțeni, dezvoltată ulterior cu alte puncte de lucru la Reghin, Aluniș, comună de pe Valea Mureșului Superior, și Gheorgheni, județul Harghita.

Dacă la început producția principală era axată pe fabricarea seturilor de berărie, în prezent mobila estea cea care monopolizează portofoliul de produse al Larix, de la mobilier de sufragerie de calitate premium, până la mobilierul de dormitor sau de bucătărie. Unicitatea mobilei produse de compania reghineană este dată de tehnologia unică de furniruire a plăcilor de pal şi de îmbinare cu elemente de lemn masiv.

Numele nu a fost ales întâmplător, reflectă fidel relația cu clienții

Un pas important în consolidarea companiei reghinene a fost crearea brandului Natürlich în anul 2011, răsplătit cu distincţia Merit, în cadrul competiţiei internaţionale de rebranding Rebrand 100 Global Awards, şi cu Aur la categoria „Cea mai bună strategie creativă de brand” în cadrul competiţiei de transformare de brand Transform Awards. Pasul a fost consolidat cu lansarea la începutul anului 2012 a conceptului de retail Natürlich, mobilier und decoraţiuni.

„Natürlich (Da, desigur în limba germană). Este răspunsul nostru practic la orice cerință a clientului. Când vine vorba despre

„Conceptul Natürlich integrează mai multe categorii de mobilier, de la dormitor până la bucătărie, camere de zi, sufragerii, tapițerie, camere de tineret, puțin office și decorațiuni, toate cu un design deosebit, modern sau clasic pentru toate gusturile.

Practic, e un concept integrat”, afirmă reprezentanții companiei Larix Mobilă.

56

TB 100 mobilier şi decoraţiuni, vom răspunde mereu Natürlich! la toate solicitările clienţilor noştri. Natürlich - mobilier und decoraţiuni s-a dezvoltat treptat, de-a lungul a 20 de ani de colaborare strânsă cu parteneri străini. Astăzi, magazinul de mobilă online Natürlich oferă clienţilor săi produse şi servicii de rigoare germane”, spun reprezentanții Larix.

Extinderea companiei se face atât intern, prin deschiderea de noi magazine, cât și extern, prin abordarea pieței germane. „Momentan avem un număr de 11 magazine proprii în întreaga țară. Putem spune că suntem într-o continuă dezvoltare, fapt pentru care urmează să mai deschidem alte două noi magazine, în martie - în Brașov iar în aprilie - la Timișoara. Deși dorim foarte tare să ne extindem pe piața din România, ponderea cea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai importantă pentru noi o reprezintă exportul. Principala piață unde suntem prezenți este Germania. În urmă cu câțiva ani, compania noastră a reușit o mișcare foarte deșteaptă dacă o putem numi astfel. S-a reușit scoaterea din ecuație a intermediarilor, a celor care vindeau produsele noastre, fapt pentru care suntem doar noi cei care vindem direct produsul final la client, la prima mână cum se spune. Cât despre oferta noastră, producem mobilă, începând de la segmentul mediu spre high, în sensul că nu ne axăm pe produse ieftine, dar nici pe prețuri foarte scumpe, nu ajung prețurile noastre la nivelul mobilierului din lemn masiv”, declară reprezentanții Larix.

Factorul uman completează cu success tehnologia de înaltă calitate promovată cu strictețe de cei din cadrul copmpaniei reghinene. „Echipa Natürlich este formată din oameni specializaţi - dinamici, compacţi, determinaţi, cu un nivel de profesionalism ridicat care au ca scop satisfacerea nevoilor clienţilor în materie de mobilă şi obiecte decorative. Viziunea noastră urmăreşte schimbarea imaginii serviciilor din această industrie printr-o abordare diferită a relaţiilor cu clienţii, noi scoatem „nu” din conversaţii şi îl înlocuim cu Natürlich!”, spun reprezentanții Larix.

Portofoliul de produse este mereu îmbunătățit, proces în care clientul are un rol determinant. „În primăvara anului trecut, când toată Europa era închisă, noi lucram la modelele noi. Practic, așa am reușit să ne susținem, lucrând nonstop la modelele noi. E greu de cuantificat numărul acestora, în special în ce privește partea de tapițerie din cauza faptului că ea se produce personalizat. Contează extrem de mult dorința clientului, în fond el e cel care cumpără un produs pe care și-l alege cum dorește. Doar că în România nu se plătește prețul corect pentru un produs personalizat, precum e cazul în Gemania sau în țările din zona Benelux unde suntem prezenți. Tot legat de cerința clientului, ne-am specializat foarte bine pe mobila de bucătărie la comandă, o piață deosebită unde am reușit să pătrundem cu succes de doi ani.

Metoda prin care noi încercăm să ne menținem cu succes pe piață este designul și produsul în sine. Încercăm să facem ceva diferit față de restul, ceea ce nu se poate copia așa de ușor. În piața mobiliei, ca în multe alte domenii, se copiază extrem de ușor, tocmai de aceea încercăm să venim pe piață cu produse foarte greu de copiat având la bază o tehnologie aparte”, declară reprezentanții Larix Mobilă. ”Magazinul „nemțesc”, cu suflet românesc” este sloganul Natürlich - mobilier und decorațiuni, extrem de grăitor dacă luăm în calcul calitatea și conceptul de business promovat de cei de la Larix. Nu la fel putem spune despre piața din România, incapabilă să se pună de comun acord când vine vorba de găsirea unui numitor comun în ce privește producătorii de mobilă. „Piața din România, din păcate, este invadată cu mobilă venită din Polonia. Au un flux mare de producție, fapt pentru care își permit să vină cu prețuri mai mici. Sunt ajutați foarte tare de stat, plus că au o calitate pe care noi nu prea o avem. Nu în ultimul rând, lucrează împreună sub tot felul de forme asociative.

Sunt un fel de clustere prin care achiziționează împreună materie primă, primesc subvenții de la stat, fac proiecte împreună. În schimb, la noi, fiecare merge pe cont propriu. Am încercat să facem anumite schimbări în acest sens, dar, din păcate, rămase fără vreun rezultat”, au subliniat reprezentanții Larix.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

57

58

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TB 100

59

Sub motto-ul “Slowly but surely”,

AVIS 3000 SA - 20 de ani de dezvoltare echilibrată de Ioan SANDOR

Alina State a preluat din mers și de foarte tânără destinele companiei hunedorene AVIS 3000 SA de la tatăl său, Marin. Alături de mama sa, Rodica, conduce un business ajuns la 20 de ani.

Cu sprijinul marii familii AVIS 3000, cei 500 de angajați mai exact, compania și-a menținut anul trecut o cifră de afaceri constantă. Despre business-ul AVIS 3000, aflăm mai multe din interviul acordat de Alina State.

Doamna Alina State, se împlinesc 20 de ani de la înființarea AVIS 3000. Cum vedeți evoluția companiei, în timp?

Povestea a început în anul 2001, într-un climat ostil investițiilor.

La acea vreme, aici erau 400 șomeri care-și duceau traiul printre ruinele fostei ferme avicole. Este povestea lui Marin State și a familiei noastre; tatăl meu, un om care și-a pus sufletul în pasiunea lui de o viață – avicultura. După 20 de ani, grupul AVIS 3000 este un nume important în industria avicolă românească, o companie mare, cu capital 100% autohton. “SLOWLY BUT SURELY”, așa văd eu dezvoltarea companiei. Am reușit să revitalizăm și să tehnologizăm un fost complex avicol în ruină. În 2012 – AVIS 3000 SA a devenit un complex avicol integrat de creștere a puilor de carne și a găinilor ouătoare, producând totul “in house”.

De ce capacități dispune complexul?

Grupul AVIS 3000 SA cuprinde 6 companii structurate ca centre de profit. În cele 3 ferme de pui de carne producem 1.200.000 de pui pe serie. Din cele 2 ferme de găini ouătoare livrăm săptămânal 1.000.000 de ouă. Abatorul are o linie de sacrificare de 25-30.000 de pui zilnic. Depozităm produsele în 3 depozite de carne congelată și unul de carne refrigerată. Desfacerea o efectuăm cu flota proprie de 30 autofrigorifice. În 2018 am inaugurat ferma de creștere puicuțe ouătoare cu o capacitate de 100.000 de capete, dotată cu tehnologie Big Dutchman.

Valorificați produsele prin comerț tradițional. Cum concurați cu lanțurile de retail?

AVIS 3000 este mândră să dea sens noțiunii de patriotism local. În 2012 am deschis primul magazin cu produse “made in Hunedoara”. Am botezat proiectul “PRO HD”, adică “Produs în Hunedoara”. Azi avem 20 de magazine “PRO HD+AB”, în județ și în orașul Alba Iulia. Valorificăm producția în magazine proprii și prin distribuitori, în Alba, Timiș, Arad, Bihor, Dolj, Sibiu, București. E o luptă continuă cu lanțurile de retail, cu importurile de calitate slabă, dar la prețuri mici. Ne bucurăm însă de un bun renume la calitatea produselor. Răzbim pe o piață care, din păcate, este definită de PREȚ, nu de CALITATE. Sunteți parteneri LIDL, pentru produsul ouă de găină. Vă gândiți la o diversificare a colaborării?

De peste 2 ani suntem furnizori de ouă pentru LIDL. Suntem certificați IFS. Ouăle AVIS, cu cifra 2, provenind de la găini crescute liber la sol, în hale - sunt prezente pe rafturile LIDL din Transilvania. Ne pregătim să lărgim colaborarea, astfel încât și carnea de pui să fie prezentă în galantarele LIDL. Ce vă diferențiază de alți producători?

Carnea de pui AVIS 3000 SA este NEINJECTATĂ. Promovăm calitatea și nu renunțăm la acest principiu. Din păcate, INJECTAREA cărnii cu apă cu sare este “sport national”. Crește

artificial gramajul cărnii, scăzându-i prețul. Ouăle AVIS 3000 au primit certificarea de “produs montan”, fiindcă provin de la găinile hrănite integral cu cereale din județul Hunedoara.

Planificați investiții noi?

Vom investi în construcția a 2 noi hale, prin extinderea a două ferme de pui de carne. Investițiile vor completa potențialul nostru de producție.

Cât de greu este pentru o femeie, mamă și manager de top să gestioneze o afacere de asemenea dimensiuni?

Am preluat din mers și foarte de tânără destinele AVIS 3000 SA de la tatăl meu, Marin State, un profesionist pasionat de avicultură. Am mare noroc să o am alături pe mama mea, Rodica State, cu experiență de o viață în creșterea puilor de carne. Sunt, la rândul meu, mamă a 2 băieți – Marin, 6 ani, și Radu, 3 ani – și mă gândesc mereu la AVIS 3000 ca la o familie lărgită. Mă bucură mult să știu că produsele “familiei AVIS 3000” sunt pe masa atâtor familii, asemenea nouă. Îi asigur pe consumatori că, dacă noi mâncăm ceea ce producem în fermele noastre, pot fi siguri la rândul lor de calitatea produselor. Grupul are astăzi ca moștenitori 3 băieți – cei 2 fii ai mei, Marin și Radu – și Răzvan, fiul fratelui meu. Dacă tatăl meu a avut nevoie de mine și de mama pentru a întemeia și consolida “micul imperiu”, în viitor, AVIS 3000 SA este pe mâini bune. Nu exclud nici varianta unui EXIT, dar unul pe măsura valorii companiei. O valoare și sentimentală, dincolo de proprietăți, capacități de producție și cifre cu multe zerouri.

60

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

12 start-upuri din Transilvania și Banat de urmărit în 2021 de Ion SURDU

România este nu doar o țară cu orașe în plină dezvoltare și cu peisaje unice, ci și un teritoriu fertil pentru apariția de start-upuri. Multe dintre acestea ajung să dezvolte produse sau servicii pe mai multe continente sau se transformă în companii pentru care se bat fondurile de investiții.

Spre exemplu, numai anul trecut start-upurile din România au atras peste 30 de milioane de euro. Majoritatea dintre ele ar merita să fie menționate. Transilvania Business a decis să alcătuiască propriul clasament - o listă cu 12 start-upuri din regiunile Transilvaniei și Banatului, care merită a fi urmărite în virtutea domeniilor în care oferă inovație.

Cartloop Cartloop este un startup de marketing fondat în aprilie 2020 de doi absolvenți ai Universității din Oradea - Andrei Negrău și Lisa Popovici. Cei doi fondatori s-au stabilit în SUA, la Los Angeles. Cartloop acționează ca un asistent personal de cumpărături, care ajută magazinele să își optimizeze vânzările și relația cu clienții prin mesaje text. Deoarece oamenii ezită să cumpere anumite produse, pentru că au întrebări, Cartloop le oferă răspunsuri instantanee la orice întrebare care i-a oprit să finalizeze achiziția, oferindu-le o reducere. În decembrie 2020 a câștigat competiția Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web, obținând astfel premiulinvestiție de 225.000 de euro. Anterior a mai atras o investiție de 300.000 euro de la GapMinder.

Innovating Society Compania a fost fondată în Cluj-Napoca de doi tineri cu studii și experiență în Olanda, care au decis să se întoarcă în țară pentru a împărtăși cele mai bune practici legate de inovare din lume: Tudor Mihai și Alexandra Guriță. Innovating Society ajută organizațiile să dezvolte noi idei de business și să relanseze servicii existente pentru a câștiga avantaje competitive și a rămâne relevante pe piață.

ABINIRES Ab Initio Research Services SRL.-D este o companie startup din România, care își desfășoară activitatea de cercetare în domeniul chimiei teoretice și al chimiei computaționale și în dezvoltarea aplicațiilor cu ajutorul cărora se pot rula aceste calculații cu ușurință. Firma a fost finanțată în cadrul Programului Operațional Competitivitate, axa 1.2.1. Echipa start-upului este alcătuită din chimiști, programatori, designeri, axați să creeze programe, care pun la dispoziția oricui dorește să deruleze calculațiile abstracte ale metodelor, cercetate de grupul lor. Țelul companiei este de a cerceta metode și a crea programe care ușurează simulările chimice, biochimice și dezvoltarea medicamentelor in silico.

Compania își are sediul în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, și este condusă de dr. Zoltán Antal, revenit în România după mulți ani de experiență în Canada.

confDesk Este o soluție avansată pentru desktop, tabletă și dispozitive mobile pentru organizarea și desfășurarea conferințelor academice. Acest soft prezintă o multitudine de funcționalități care permit organizarea conferințelor cât mai simplu și practic. Start-upul a fost fondaă în 2019 în Oradea, echipa având experiență în domeniul educației. Instrumentul pe care îl dezvoltă a fost construit inițial acum aproximativ 10 ani și a funcționat ca o instalare independentă pentru fiecare conferință care rulează pe acesta. Produsul așa cum este prezent se află într-o în fază incipientă, care rulează deja pentru câteva conferințe în versiunea beta privată.

Telios Echipa companiei, cu sediul în Cluj-Napoca, se prezintă ca fiind „pionieri ai telemedicinei în România”. Sistemul românesc de sănătate nu este întotdeauna ușor de navigat.

Philip Choban, CEO-ul Telios Care, a învățat acest lucru când s-a mutat în România din SUA în anul 2009 pentru soția sa Carmen care suferea de Alzheimer. În toată perioada în care soții Choban au trăit în România, Carmen a avut nevoi medicale complexe, iar Philip a fost nevoit să se confrunte cu problemele sistemului de sănătate local.

Din experiența lui s-a născut Telios Care. În 2017, alături de ceilalți membri fondatori, Lucian Coșoi, Matt Henry (în SUA) și Dr. Adrian Danciu, Philip a pus bazele primului serviciu dedicat de telemedicină din România. Astăzi,

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

serviciile medicale sunt disponibile pentru beneficiari din organizații mari și mici din domenii precum retail, IT, producție și transport.

Elrond Elrond, fondată de Beniamin Mincu, Lucian Mincu și Lucian Todea, este compania care dezvoltă de la Sibiu un nou sistem blockchain, o tehnologie ce permite transferul de valoare (bani) între oricine, oricând, oriunde și la un cost de până la 100 de ori mai mic decât în prezent. Valoarea companiei a crescut considerabil în ultimul an, odată cu apropierea momentului lansării aplicației Maiar, care face ca orice telefon să poată avea un portofel digital funcțional în doar câteva secunde: pe data de 17 februarie, valoarea de piață era de 2,3 miliarde de dolari. Elrond a devenit în luna ianuarie 2021 al doilea unicorn românesc. Recent, de tehnologia dezvoltată la Sibiu s-a arătat interesat primarul orașului american Miami.

RF Meters RF Meters este un start-up din Cluj care a dezvoltat o soluție inovatoare pentru Smart Metering folosind tehnologia wireless. Compania utilizează tehnologii inovatoare cu scopul dezvoltării unui modul de măsurare inteligentă, în domeniul consumului de energie, de exemplu. Dezvoltarea modului de măsurare inteligentă constă într-un modul atașat la un contor inteligent care colectează datele de la contor și le transmite printr-un protocol de comunicație fără fir dezvoltat de companie către un gateway. În decembrie 2020 a obținut o finanțare de 60.000 de euro pentru a-și dezvolta propriile soluții inovative prin participarea la primul apel deschis în cadrul proiectului BOWI, gestionat în România de Transilvania Digital Innovation Hub, centrul de inovare digitală orchestrat de Transilvania IT Cluster.

Solistron Solistron este un inovator în aplicarea tehnologiilor ce folosesc energia soarelui. Scopul companiei, fondată în Oradea, este de a oferi utilitatea corectă a sistemelor fotovoltaice, adaptată nevoilor oamenilor. Soluțiile integrate pe care le oferă cuprind atât posibilitatea propriei produceri de energie electrică, cât și de consum optimal, toate acestea atent coordonate și monitorizate. „Energia verde este cea mai sigură energie”, cred fondatorii start-upului. Compania a obținut, la fel, o finanțare de 60.000 euro în cadrul proiectului BOWI și a creat un asistent pentru modelare inteligentă cu scopul optimizării experienței de imprimare 3D. Acesta analizează caracteristicile fizice ale articolului aflat în tipar și-l compară cu modelul virtual dorit, pentru a stabili, pe tot parcursul procesului, versiunea optimă.

Oviso Robotics Cu sediul în Cluj-Napoca, România, OVISO Robotics este un furnizor de soluții și aplicații de robotizare personalizate și aplicații într-o gamă largă de industrii. Cu o experiență de peste 10 ani în robotică industrială, echipa companiei se concentrează pe provocările tehnologice de mâine, dezvoltând în mod constant soluții cu un grad ridicat de flexibilitate, versatilitate și adaptabilitate pregătite pentru industria 4.0. Oviso Robotics a fost fondată în 2019 la Cluj de Sorin Dan, Ovidiu Stan și Ioan Purcelean și este listată pe platforma mondială a

Universal Robots, cel mai mare producător de roboți colaborativi din lume. Misiunea companiei este să aducă automatizarea robotizată la cel mai înalt nivel tehnologic și accesibil în toate industriile. În aprilie 2020 un prototip dezvoltat de Oviso a ajuns la Spitalul municipal din Cluj-Napoca, utilizat pentru dezinfectare cu soluție biocid.

Smart Home Systems SmartHomeSystems, cu sediul în Alba Iulia, oferă soluții de specialitate în domeniul caselor inteligente și a controlului clădirilor. Compania integrează sisteme bazate pe standardul KNX și LOXONE în clădiri rezidențiale, clădiri de birouri, scoli, oriunde poate fi adus un plus confortului și eficienței energetice. Echipa își propune să colaboreze strâns cu arhitecți, designeri, dezvoltatori imobiliari, dar și cu utilizatorii finali pentru a înțelege pretențiile acestora și pentru a ajuta la dezvoltarea și implementarea conceptului de clădiri inteligente.

Sensix Sensix este un startup din Timișoara ce aduce pe piață o soluție completă de monitorizare a parametrilor ambientali și a eficienței energetice destinată cu precădere companiilor mici și mijlocii. Lucian Corduneanu și Ionuț Movilă au fondat compania în aprilie 2018, în acel an obținând o finanțare de 33.000 de dolari în cadrul Climate-KIC, principala inițiativă de inovare climatică a UE. Doi ani mai târziu, au câștigat din nou competiția. În prezent compania lucrează la dezvoltarea a 200 de dispozitive pentru șase școli.

indexAR Fondat de Răzvan Boldiș în Timișoara în anul 2019, indexAR este un mobile browser de Realitate Augmentată și o platformă web prin care orice creator de conținut vizual (companii, advertiseri, freelanceri) poate livra către audiența sa în câteva minute propria experiență în AR. În contextul pandemiei Covid-19, compania a colaborat cu organizatorii evenimentului Factory 4.0, organizat la București în octombrie 2020, pentru a aduce în fața audienței soluțiile Industrei 4.0 prin Realitate Augmentată. A fost un eveniment hibrid, cu aproximativ 50 de participanți la fața locului și peste 1000 online. IndexAR funcționează în industrii, precum real estate, automotive, banking sau sănătate.

61

62

BIOECONOMIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

63

În minunata lume a berii craft din Banat și Transilvania de Ligia VORO, Robert BLOANCĂ & Ion SURDU

În lumea producătorilor de bere artizanală de pătrunzi, întâlnești un grup de pasionați de ceea ce fac, care îți povestesc înflăcărați despre ale, lager, malțuri, hameiuri, drojdii, instalații, întâmplări și câte și mai câte întregesc povestea nefiltratelor. O lume care devine tot mai populată în ultimii ani, după ce până acum cinci ani nu erau nici măcar o duzină. Astăzi, sunt înregistrate peste 130 de companii producătoare de bere, iar dacă le excludem pe cele mari, industriale și pe câteva nefuncționale, tot ajungem, oarecum neașteptat spre 100. În paginile care urmează, într-un început de călătorie, vă invităm să degustați citind ce stă în spatele afacerilor dezvoltate de pasionații de producerea de bere artizanală și în edițiile viitoare ne vom mai reîntâlni și cu alți temerari în ale rețetelor de bere craft. În cele 16 județe din Transilvania și Banat, am identificat nu mai puțin de 70 de producători de bere înregistrați, cu toate că nu toți sunt și activi.

Doar în județul Mureș unde știam două microberării – Ignat Brewery din Târgu Mureș și Aphrodita din Ibănești Pădure, producătorul berii Lăpușna, au mai fost înregistrate, doar în ultimii cinci ani, alte patru companii care produc bere - Bere de Saschiz – toamna 2018, Brewing Propaganda Jabenița – sfârșit de 2018, Transylvanian Beer Company Reghin – 2016 și Brew Addict SRL Târgu Mureș – 2020.

BRAȘOV. „Inevitabil o să ne extindem” Brașovul a intrat pe harta berăriilor artizanale în iun ie 2018 odată cu prima sticlă vândută de Mustață de bere noua microberărie deschisă de doi tineri care și-au dorit să revină în România, spune Rareș Petre. Împreună cu fostul său coleg de școală generală și facultate Janos Csillag au pornit afacerea în 2017 prin înființarea firmei. Un an și 4 luni a durat procesul de autorizare. „Am pornit cu ideea să creăm un produs de care să fim mândri, pe care clienții să îl recunoască dintr-o gustare și să îl recomande cu entuziasm mai departe. Noi ambii am fost plecați din țară - eu timp de 10 ani am fost în SUA și Irlanda, iar Janos – timp de 12 ani în Spania”, povestește Rareș.

Cei doi tineri au investit aproximativ 165.000 de euro în microberăria din Brașov. Mustața de Bere este produsă în cinci sortimente: IPA, blondă, albă, neagră și French Amber Ale. „Planificăm să producem și beri sezoniere, dar a fost important să pornim cu o bază”, precizează Rareș Petre.

Așa cum clienții din baruri și restaurante sunt principalii clienți, anul pandemiei a însemnat o scădere a vânzărilor și pentru Mustață de Bere, având în vedere criza care a lovit în sectorul HoReCa. „Anul pandemiei ne-a scă-

zut vânzările cu 20%. În 3 luni și jumătate n-am produs bere”, spune proprietarul. Chiar și așa, promotorii berii artizanale din Brașov cred că sectorul se află în continuă creștere, previzionând și o extindere a prezenței sale pe piață. „Perspectiva o văd în creștere; va fi de o mie de ori

64

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai mult decât se face acum. Berea noastră este cerută și inevitabil ne vom extinde în afara Brașovului”.

Capacitatea de producție la Mustață de Bere este de 4.500 de litri pe lună.

SIBIU. „Ne lipsește feedbackul direct al clienților” În prezent, în județul Sibiu cinci berării produc bere artizanală: SB, Nembeer, Urban Brewery, Cibis și AuGusta, ultimele două fiind deschise la sfârșitul anului 2020.

Până la pandemie, Sibiul era cunoscut nu numai pentru Târgul de Crăciun, ci și pentru festivalurile sale - culturale sau gastronomice. În ultimii 2 ani printre standurile cu mâncare sau băutură își făcea loc microberăria Urban, în fața căruia cei doi cofondatori - Ciprian Hanea și Adrian Muntean - nu oboseau să le explice vizitatorilor despre cele trei tipuri de bere ale companiei: IPA, Märzen și Dubbel. Anul 2020 i-a îndepărtat de cei doi - precum și pe mulți producători de bere artizanală - de consumatorul final. „Tot ceea ce înseamnă partea de evenimente și HoReCa s-a închis. Acelea clar ne lipsesc, feedback-ul pe care îl primești de la clienți - mai ales nouă, celor care avem berării artizanale. Desigur, sunt site-urile specializate, unde primești niște note pentru fiecare tip de bere, dar acolo discutăm nu neapărat de oameni profesioniști.

Dar sentimentul de comunicare directă ne lipsește - să-ți spună clientul că berea e bună, că o vrea mai amară sau mai puțin amară etc.”, spune Ciprian Hanea.

Berea Urban a apărut în Sibiu la începutul anului 2018, după un an și jumătate de pregătiri birocratice, proiectare și amenajarea spațiului de producție, cu o investiție de peste 170.000 de euro. Cei doi proprietari sunt economiști

Cum se produce berea la Urban Berea Urban este produsă numai din ingrediente naturale, iar procesul de prelucrare a materiilor prime este unul tradițional, care respectă tehnologia clasică de producere a berii. În una din încăperile microberăriei, Ciprian Hanea ne arată saci cu malțul care este folosit pentru producerea celor trei tipuri de bere. Cea mai mare cantitate este malțul de Buzău, folosit pentru berea Lager – de fapt, cea mai solicitată. Celelalte ingrediente - malţurile speciale, hameiul, drojdia - sunt importate din Germania, SUA, Anglia sau Noua Zeelandă, în funcție de tipul berii și de gust.

Astfel, malțul este măcinat în moară și apoi amestecat cu apă, iar amestecul rezultat se încălzește în etape succesive. Prin încălzire, la temperaturi controlate, enzimele care se găsesc în mod natural în malț transformă amidonul în substanțe nutritive pentru drojdii, această etapa numinduse „plămădire”. Se obține astfel mustul de bere care este transferat în rezervorul de fierbere, adăugându-se hamei.

Prin fierberea cu hamei, berea dobândește gust, aromă și amăreala specifice.

Următoarea fază este fermentarea. Drojdia tip „Ale” fermentează la temperaturi mai mari de 15-20 C, iar cea de tip „Lager” - la 10-13C. Fermentarea se face în rezervoare speciale din inox la temperatură controlată. Fermentarea are două faze: primară și secundară (maturare). Berea este maturată la rece pe o perioada totală de aproximativ 21-23 de zile, timp în care gustul se definește.

de meserie, care au lucrat mai mulți ani în multinaționale, iar la vârsta de aproape 40 de ani s-au apucat să facă bere o afacere născută „din plăcere”, spun ei, dar și din dorința de a le oferi clienților „o bere corect făcută”.

Astăzi, la fabrica Urban se produc două tipuri de ale (IPA şi Dubbel) şi un lager (Märzen). În 2019, când Sibiul a deținut titlul de Regiune Gastronomică Europeană, compania a lansat un nou sortiment - „Helles”, o bere lager cu hamei de Sighișoara. Aceasta va fi disponibilă însă doar în sezoanele calde. „Dezvoltăm o rețetă locală. În general, încercăm să o aducem cât mai aproape de arhicunoscutele beri din Sibiu - „Trei Stejari”, spre exemplu. Sibiul are o tradiție în producția de bere și asta încercăm să targetăm”, explică Ciprian Hanea. În anul pandemiei, Urban a avut norocul de a fi prezentă în rețelele de supermarketuri Mega Image și Kaufland: „A fost sursa noastră de oxigen”.

Ciprian Hanea ne-a mai spus că, înainte de 2020, compania se dezvolta pe un trend ascendent, estimând în fiecare an o creștere de 20%. 2020 a venit cu propriile socoteli. „Am înregistrat o scădere de aproximativ 10% față de 2019.

Dacă eram prezenți strict în HoReCa, atunci scăderea era consistentă”.

Microberăria Urban are o capacitate de producție de 5.000 litri pe lună. În prezent, aici se îmbuteliază aproximativ 3.000 de litri pe lună, dintre care 85-90% ajunge direct în magazinele Mega Image și Kaufland. „Estimarea noastră era ca în 2-3 ani să mai achiziționăm câteva tancuri de fermentare, ulterior să discutăm despre hala de fierbere.

Criza ne-a determinat să amânăm achiziționarea acestora.

Deocamdată e suficient ceea ce avem. Rămâne de văzut ce ne rezervă 2021”, mai spune cofondatorul Urban Brewery.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TIMIȘOARA. Berea craft se caută, iar piața crește Berea manufacturată devine una tot mai competitivă în România, iar consumatorii mai pricepuți, sofisticați și interesați de experiențe noi, ne spune Alel Bernaz, proprietarul unui mic bar din zona istorică a Timișoarei, TapRoom, dar și producător de bere craft, sub brand-ul OneTwo. În ciuda pandemiei, care a afectat puternic acest sector al serviciilor, el continuă să ducă mai departe afacerea și se bucură de clienți fideli.

Procesul de fabricație al berii Noah Procesul de fabricație a berii, așa cum se întrâmplă în fabrica Ignat Brewery din Târgu Mureș, presupune patru etape importante. Prima este infuzia de grâne cu apă, care se numește plămadă, care se pregătește în tancul de plămadă/mash. Pentru berea sa artizanală, Călin Ignat, proprietarul microberăriei folosește doar ingrediente premium, în special malț de orz și grâu.

Se mai pot folosi secară și fulgi de ovăz. Practic, în această etapă se extrag zaharuri diferite, în funcție de temperatura și perioada în care se “plămădesc”.

După aceea, grânele se transferă prin pompă într-un tanc de filtrare. Tancul are un fund perforat, în mijloc - un cuțit zimțat care taie patul de grâne, care ajută să se separe din acel must – grânele.

“Tancul de filtrare este inima oricărei fabrici de bere pentru că aici dacă e făcut designul bine, poți să scoți beri cu densitate mai mare de zahăr ceea ce implică mai mult alcool și atunci poți să faci beri cu mai mult alcool”, ne-a explicat Călin.

După etapa de separare, se transferă mustul în tancul de fierbere. “Berea este considerată una dintre cele mai greu de făcut alcool pentru că necesită și fermentație, și fierbere în același process”, spune Călin. Fierberea are și rolul de a nu permite berii să se infecteze. Tot în timpul fierberii se adaugă hameiul. Un acid din hamei la temperaturi de peste 72 de grade Celsius se izomerizează și produce amăreală, care se măsoară în IBU – international bittering unit.

De aici, mustul merge spre fermentator, dar nu înainte de a trece printr-un tanc de filtrare, pentru a fi “curățat” de hamei, apoi încă printr-un filtru și apoi printr-un răcitor în plăci, un schimbător de căldură, unde pe o parte intră apă cu glicol la minus 3,5 grade și pe altă parte intră berea.

“Mustul de bere fiind la 100 de grade, dacă noi l-am transfera în fermentator și am pune drojdia, l-am omorî. În plus dacă tu nu răcești sub temperatura de 72 de grade, hameiul care mai rămâne în bere îți tot produce amăreală și nu mai poți să controlezi. De aceea trebuie răcită”, completează acesta. Și am ajuns în fermentator.

“Până aici sunt eu berarul. De aici intervine partenerul, drojdia. Procesul acesta durează 5-10 zile, în funcție de ce vrei să faci”, continuă Călin.

După ce fermentează, berea trebuie să se matureze, procese care au loc în același tanc, pentru a evita oxidarea berii. Și de aici ajunge la îmbuteliat, în sticle sau în butoaie.

AFACERE ”Piața berii craft în România este o piață modernă, dinamică și vie. Modernă, datorită tehnologiei, ingredientelor și a gamei variate de stiluri, dar și pentru că majoritatea producătorilor sunt tineri, foarte bine informați, și au ca scop livrarea unui produs de calitate superioară. Dinamică pentru că este în continuă dezvoltare, optimizare a produsului, metodei și experienței. Și vie pentru că consumatorul poate interacționa direct cu producătorul și îl poate ghida spre alegerea dorită”, ne spune Bernaz, tânărul întreprinzător care dimineața produce berea, iar după-masă o oferă cu pasiune clienților.

Ce preferă oamenii? Nu există un tipic de client, nici la nivel national, nici în Timișoara, ne spune mini-berarul. ”Publicul s-a format o dată cu produsul, acesta dorind o experiență diferită în detrimentul produselor industriale.

Apetitul pentru nou există și dorim să răspundem acestei cereri prin educarea consumatorului în a alege calitate, nu cantitate. Preferințele în domeniul berii craft sunt foarte diferite și nu pot fi clasificate, paleta de gusturi este foarte variată și ține mai mult de o anumită stare, curiozitate sau nevoie”, ne mai spune Bernaz. În acest domeniu, al microberăriilor, importantă este calitatea, nu vii la o bere cu prietenii să faci întrecere cine dă mai multe beri peste cap, ci să savurezi un gust diferit, mai abundent în senzații, ”cool” pentru papilele gustative. Iar publicul se educă, odată cu dezvoltarea acestui segment de piață. ”Când discutăm despre segmentul craft nu ne referim la o piață cantitativă, ci la creșterea publicului doritor și, implicit, a cunoștințelor lor. Nu există limitări în privința creativității, dar există pași mici și siguri”, este de părere Alex Bernaz.

El recunoaște că pandemia a afectat puternic acest domeniu, dar spune că se gândește spre viitor și are încredere în acesta. ”Industria ospitalității a suferit foarte mult în această perioadă de pandemie, însă alegem să privim cu optimism către viitor și să tratăm această etapă ca fiind o provocare”, ne-a mai declarat Bernaz.

65

66

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mai întâi a fost ideea, apoi a venit pasiunea:

Berărie artizanală deschisă în pandemie în Avrig de Ion SURDU

Județul Sibiu este un teren prolific pentru berea artizanală, în pofida provocărilor economice. În ultimele zile ale anului 2020, în cea mai nouă fabrică de bere locală, deschisă la intrarea pe Valea Avrigului - una dintre cele mai populate zone ale județului - a fost turnată prima bere în pahar. AuGusta e numele ei.

Proprietarul noului produs local este Costin Bădilă, absolvent de Drept, cu o experiență de peste 15 ani în business. Originar din Avrig, cea mai mare parte a carierei sale profesionale și-a desfășurat-o din postura de director al celui mai mare complex zootehnic de porcine din județ. În 2017, când proprietarii au decis s-o vândă, aceasta avea peste 27.000 de animale, aproape 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro - rezultate atinse datorită efortului depus de toți colegii săi. Costin Bădilă a fost și vicepreședinte al patronatului crescătorilor de porci din România. În toată această perioadă, datorită multiplelor deplasări peste hotare a descoperit și berăriile locale. De aici a pornit totul.

Berea locală este căutată de turiști „Ideea a încolțit de prin 2014. Mergând la schi în Austria, indiferent în ce localitate te aflai găseai o bere pe care nu o vedeai în altă parte și care era promovată ca produs local. Tot discutând și cu prietenii mei care aveau afaceri în gastronomie îmi ziceau că mulți turiști care vizitau Sibiul se interesau dacă avem bere locală, pentru că ei vin cu această cultură”, spune omul de afaceri. Ulterior, sibianul a devenit pasionat de berea artizanală.

Ca majoritatea afacerilor mici sau mari din România, și fabrica de la Avrig a trecut printr-un proces birocratic anevoios.

Insistența pe care a avut-o Costin Bădilă l-a determinat să nuși abandoneze ideea. „Suntem sclavii frazelor și ai cuvintelor”, spune bărbatul despre procesul birocratic. Însă subliniază că nu a existat niciodată o altă idee de a face fabrica în altă parte. „Am fost timp de 12 ani consilier local și ceream permanent administrațiilor să facă eforturi pentru a atrage investitori în Avrig - care sunt cheia sănătății unui oraș. Dacă m-aș fi dus să fac o investiție în altă parte, nu aș fi putut să mă uit în oglindă”.

Stresul a dispărut odată cu prima bere turnată în pahar Cea mai mare provocare în toată această perioadă a fost obținerea autorizațiilor. „Procesul de transformare a terenului, pe care a fost construită fabrica, din agricol în teren de construcții a durat 10 luni. Am făcut 19 dosare identice, pe care le-am depus la 19 instituții diferite, ca să primesc cele 19

avize, pe care le-am pus într-un alt dosar cu care m-am dus la Consiliul Județean Sibiu. Acolo mi-au dat la rândul lor un aviz, cu care am mers la Consiliul Local Avrig, care a luat act și a dispus schimbarea destinației terenului. Abia după aceea a început procesul de obținere a autorizației de construire”, își amintește omul de afaceri. Astfel, „cu multă muncă, cu mult stres, cu multe dezamăgiri”, dar și cu susținerea acordată de administrația locală a finalizat un drum care acum îl face mândru de realizare, chiar dacă pandemia de Covid-19 va împiedica lucrurile să se dezvolte așa cum ar fi putut în vremuri normale. „Toate au dispărut în momentul în care pe 19 decembrie 2020 am pus prima bere în pahar. Oamenii care au gustato mi-au spus că e bună, iar din acel moment toate problemele devin secundare”, susține producătorul.

Construcția fabricii a durat mai puțin decât obținerea documentelor - din ianuarie până în iulie 2019. Ar fi trebuit ca la debutul anului 2020 aceasta să devină funcțională. „Din păcate, a început pandemia. Investiția era terminată, dar urma recepția lucrărilor și alte chestiuni de organizare, dar nu se mai puteau face vizite pe teren. Ne-am pomenit la sfârșitul lui 2020. Dar mi-am asumat și acum nu putem privi decât înainte”, spune Costin Bădilă.

Instalațiile din fabrica AuGusta și tehnologia au fost cumpărate din Italia, acolo unde proprietarul a urmat și un curs de specializare. În prezent, bărbatul este singurul muncitor din fabrică, aceasta având o capacitate de producție de 2.800 de hectolitri pe an, ceea ce înseamnă 280.000 de litri de bere. Însă până la revenirea lucrurilor aproape de normal, la Avrig se va produce atâta bere cât poate fi vândută. Doritorii o pot comanda de pe site-ul berăriei, cumpăra direct de la fabrică sau de la un magazin cu produse locale din Sibiu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

67

TRANSYLVANIA BEER PREMIATĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL Transylvania Beer este singura bere românească doppelbock, cu o rețetă unică, de origine bavareză de abație, care a devenit populară în secolul al XVII-lea. În 2020, HB Traditional Brewery, producătorul Transylvania Beer, tocmai a uimit industria la cea mai importantă competiție de bere din Europa. În 2020, HB Traditional Brewery tocmai a uimit industria la cea mai importantă competiție de bere din Europa. „European Beer Challenge este o competiție extrem de strictă”, a declarat Adrian Handrău, fondatorul HB Traditional Brewery. „Acesta este cel mai înalt nivel de recunoaștere din industrie - Oscarurile lumii berii.”

Adrian Handrău continuă ... „Metoda de degustare Triple Blind Tasting folosită de European Beer Challenge înseamnă că judecătorilor nu li se transmite nicio informație despre probele de bere pe care le degustă. Nu pot vedea sticla. Nu știu din ce țară provine. Nu au nicio indicație a prețului. În plus, nu își discută părerile unii cu ceilalți.

Deci câștigarea a 3 premii la European Beer Challenge 2020, care constau în aur pentru Amber Delight, argint pentru After Dark și bronz pentru HAB, este o onoare enormă, fiind singura bere românească premiată pentru toate sortimentele din portofoliu. Întreaga noastră echipă și toți susținătorii noștri ne împărtășesc victoria.

Mulțumim tuturor pentru tot sprijinul și încrederea acordate de-a lungul timpului.”

London County Hall a găzduit degustarea finală pe 24 noiembrie, anul trecut. Sub privirea legendară a London Eye, cele mai interesante beri din lume s-au luptat pentru a-i impresiona pe exigenții judecători europeni de la Beer Challenge. Printre judecători s-au numărat reprezentanți de marcă ai hotelului The Ritz, Bibendum și Venus Wine & Spirit Merchants PLC. Mii de eșantioane din 39 de țări s-au luptat umăr la umăr.

Printre participanții cu profil înalt s-au numărat Brouwerij Van Steenberge, Hertog Jan, Tommy’s Brewing Company, Privatbrauerei Waldhaus și Brasserie du Mont-Blanc.

Fuziune de tradiție, calitate și ingredient naturale Transylvania Beer se poziționează ca o bere tradițională, premium cu o moștenire culturală variată și bogată, asemenea zonei de proveniență - Transilvania, menită să fie un înlocuitor elegant al paharului de vin roșu, savurată atât la masă în combinație cu mâncăruri complementare, cât și acasă după o zi lungă.

Transylvania Beer reprezintă o fuziune de tradiție, calitate și ingrediente naturale, toate desăvârșite în gustul echilibrat al berii Lager, care se regăsește în trei sortimente, Amber Delight (bere ambră), After Dark (bere neagră) și HAB (bere blondă).

Prin măiestria meșterilor berari, Transylvania Beer dăruiește un gust distinct, folosind ingrediente din propria producție de malț, propriile culturi de drojdie și propria sursă de apă. La final, adaugă un strop de rafinament prin cel mai important ingredient: timpul. Au răbdare și respect pentru un proces de fermentare de 50 zile, pentru a degusta aceeași bere desăvârșită de fiecare dată. Experiența este completată de HAB, o rețetă clasică dichisită 30 de zile și transpusă în cel mai catifelat Lager blond.

Berile se găsesc în rețeaua de magazine Cora, Carrefour hypermarket și Kaufland. https://hbtbere.ro/ro/

68

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Berarii clujeni se adună în Bârlog.

Ursus, reinventat la Cluj de Călin POENARU

10 milioane de euro au pus la bătaie japonezii de la Asahi pentru a ridica pe ruinele fostei fabrici de bere Ursus din Cluj o unitate de producție a berii craft. De fapt va fi un complex al berii unde se vor găsi mai toate sortimentele artizanale fabricate de producătorii locali din oraș și din împrejurimi.

“Suntem un grup de “ursiști” care activam aici pe vremea fostei fabrici și care am decis să pornim acest proiect.

Au fost dezbateri lungi cu conducerea Ursus Breweries România (UBR) care inițial voia să ridicăm această unitate de la zero, undeva în afara orașului. În cele din urmă argumentul tradiției a primat, mai ales că personalul care lucrează în producția noilor sortimente provine din rândul foștilor angajați de la Ursus, alături de colegi mai tineri.

UBR a finanțat acest proiect cu fonduri de 9-10 milioane de euro, adăugându-se investițiile pe care le va face com-

pania Euphoria pe partea de alimentație publică. Lucrările de demolare au început din 2019, iar cele de construire a complexului, în 2020. Am avut o încercare de deschidere în toamna anului trecut, însă au intervenit noi restricții.

Sperăm să dăm drumul întregii activități din martie”, spune Dan Toader, managerul Berăriei Bârlog.

Unitatea de producție a fost amplasată la subsol: linia de fabricație este din Italia, însă tancurile de inox sunt produse de Inotec în comuna vecină, Florești. De altfel, inițiatorii proiectului au dorit ca majoritatea dotărilor să provină din zona Clujului. Constructorii, arhitecții, designerii sunt de prin partea locului. Până și etichetele de pe sticle au fost aduse de la tipografia din Apahida. Mesele de degustare

Ce se produce în Bârlog • Legenda lui Matei Corvin. Cluj craft lager, culoare galben-cupru, cu hamei floral-picant aromat • Enigma lui Negru Vodă. Porter black, negru opac, cu malț caramel, având note de cafea și pâine prăjită • Paloșul lui Ștefan. India pale ale, galben auriu-închis, din cereale-malț, hamei cu note de mango și fructe tropicale • Țeapa lui Vlad. Red ale, roșu cupru, cu malț caramel, ierbos

AFACERE

sunt făcute cu lemn dintr-un dulap găsit într-un pod din satul Mociu, iar o statuie cu un urs de tablă, amplasată pe culoarul de acces, a fost realizată de un sculptor local.

Complexul care poate găzdui 500 de oameni va cuprinde două „camere de experiențe”, adică săli de degustare, cu mese imense. În timpul zilei vor avea loc tururi de fabrică de 45 de minute, cu ghid specializat, urmate de degustări.

Seara se vor organiza concerte în pub. Între timp se amenajează centrul de conferințe, de 50 de persoane, iar în magazinul de bere și suveniruri, deja funcțional, vor fi prezente și sortimente ale altor producători de bere artizanală din Cluj. Asociația Beard Brothers va comercializa aici diverse obiecte pentru a strânge fonduri pentru proiecte umanitare.

Euphoria va administra partea de pub, restaurant și terasă.

“Spre deosebire de crame, care au prevăzută în general și partea de vizitare, producătorii de bere din România nu au această componentă, pe care am dorit să o exploatăm, atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Am avut în minte în primul rând producătorii din Scoția, în special o berărie de lângă Aberdeen pe care am avut ocazia să vizităm. De aceea, aici totul va fi vizibil, transparent, se va vedea cum se face berea și din stradă.

Berea craft este cu totul altceva decât cea lager, o experimentare continuă. În consecință, acceptăm orice părere din partea amatorilor de bere, în ideea de a ne perfecționa continuu.

Am scos până acum patru sortimente de bere pe care le-am botezat după domnitorii Matei Corvin, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Negru-Vodă, în curând aici vom produce și berea Azuga. Malțul îl aducem din țară, iar hameiul, din Anglia, Germania. Producția anuală poate ajunge la 20.000 hl.

Vânzările de început nu sunt prea mari, mai ales că există blocajul din hoteluri și restaurante – le realizăm prin magazinul propriu, prin cel online, dar am reușit să ajungem și în Auchan, Kaufland, Mega Image, Sora Shopping Center, chiar în puburi”, relatează managerul Bârlog.

Berarii artizanali ai Clujului Kutuma. A pornit din 2017, pe Calea Baciului, la inițiativa berarului Norbert Tătar, alături de o echipă internațională. Produce 10 tipuri, cu arome de flori, fructe, ciocolată, caramel și denumiri ca Zăbavă, Jargon, Zarvă, Dambla, Ortu’ Popii.

Bere a la Cluj. Ferenc Vigh, Gyorgy Tanko și Peter Deszo au produs primele șarje de bere artizanală, în stil englezesc, într-o fabrică din Ungaria. Producția a fost relocată pe Calea Baciului, capacitatea fiind de 3.800 litri/lună. Cele 12 tipuri au denumiri cosmice: Phaza Lunii, Kronos, Pitica Roșie, Cosmobaut, Gaura Neagră.

Hophead Brewing. Primul brand de bere artizanală din Cluj a fost un proiect demarat în cartierul Mănăștur de Darko și Dana Jovik, acum cu o berărie pe pe Traian Vuia. La început produceau 400 l/lună, mai ales bere Ale, iar apoi au introdus Cu malț prăjit cu aromă de biscuit, bere neagră cu gust de cafea, pale ale englezesc și diverse fructe. Aceștia produc 35 de sortimente.

Blackout Brewing. A fost înființat într-un garaj de Adrian Oros, care nu are o locație proprie de comercializare. Clusa a apărut anul trecut, sortimentele de IPA, Pale Ale, Cream Ale, Vienna Lager și Hell Lager fiind comercializate în magazine specializate din Cluj și București.

Propaganda Brewery. Creată de Alexandru Stoian, pe model german, cu sortimente de Imperial Stout, Russian Imperial Stout cu arome de cacao, vanilie și cafea, American Amber cu 6,3% alcool și un Imperial Milk Stout făcut în colaborare cu Blackout Brewing care conține cacao, cafea și alune de pădure.

Klausen Burger. Cea mai veche berărie artizanală din Cluj-Napoca produce cu materie primă importată, fără stabilizatori sau conservanți chimici. Aceasta nu este pasteurizată și se păstrează în permanență la o temperatură de 2°C. Locația include un restaurant și un skybar, în complexul Central.

Acan Brewing. A fost înființată de berarul nemțean Ștefan Iosif Patrinichi, care a debutat cu Russian Imperial Stout, apoi Cream Ale și Barleywine, cu 12,5% alcool. Numele brandului e inspirat de la zeul Mayan al vinului și intoxicării.

Player One Brewery. Se află în Câmpia Turzii, afacerea fiind condusă de Samuel Todosiciuc. Inspirația a venit din pasiunea pentru jocurile video, dedicând sticlele sale jucătorilor care au nevoie de o bere rece după o sesiune intensă de gaming.

Sursa: Cluj Life

69

70

AFACERE

Prima berărie din România care a produs bere sălbatică – Bihor terroir.

Addictive Brewing, bere de poveste de Dan BIRTA

Povestea fabricii de bere artizanale Addictive Brewing din Oradea este una savuroasă. Mai ale când este spusă de profesorul Horia Ciocan, cel care a avut inițiativa înființării ei. Berarul Horia Ciocan este un personaj doct în ceea ce privește fenomenul craft din România, atât când vine vorba de promovarea culturii berii, cât și de fabricarea ei.

Omul se consideră băutor de bere încă din tinerețe, când prin anii 90 începuse să bea bere la localul Astoria din centrul Oradiei. Spune că provine dintr-o familie de băutori de bere, având norocul să stea cu tatăl său la bere. A încercat toate tipurile de bere aflate la momentul respectiv pe piața din România, atât românești, cât și ungurești: de la Rákóczi, Kinizsi la Clasic, Favorit, Arbema sau Bucegi. Toate beri submediocre, spune el.

Ulterior, a dat, cu ajutorul tatălui său, de berile mai rafinate gen: Radeberger, Gold Fassl, Spaten sau Murphy’s Irish Red. Au urmat berile românești mai curate: Bergenbier, Golden Brau, Ursus Verde și, mai apoi, Ursus Roșu. Ciuc n-a putut să bea niciodată, iar Corona nu l-a atras. „La un moment dat m-am plictisit. M-am gândit că pot să beau și altceva. Împreună cu nevastă-mea, am cutreierat magazinele din oraș, să vedem și alte etichete pe care nu le cumpărasem. Bineînțeles că am dat și peste niște porcării, dar unele au fost și bune”, spune Horia Ciocan.

Michael Jackson - berarul ziarist Profesor fiind și avid de citit, un prieten îi trimitea cărți din Statele Unite, dar pentru ca pachetul să fie mai ieftin, trebuia să fie mai greu. Horia Ciocan, băutor înrăit de bere, a căutat o carte mai groasă despre bere, să tragă la greutate. „Am cumpărat o carte, a lui Michael Jackson, dar nu ăla care dansează. E vorba despre un ziarist britanic, care a primit o medalie din partea reginei Belgiei pentru că le-a spus belgienilor ce beri au. A luat Belgia la picior și a cartografiat toate berăriile din Belgia, sute de berării”, își amintește berarul. Și așa a început, prin 90, revoluția berii artizanale. „S-au pierdut beri foarte multe, care erau la modă pe vremuri. Și revin acuma, de câțiva ani. Beri care erau la modă în Berlin, de pildă, beri afumate și acre, au dispărut. Acuma, după o sută și ceva de ani se refac, reintră în modă”, precizează berarul. A început să citească despre stilurile de bere, originile lor, note specifice etc. La mai puțin de un an se întorcea din Germania cu beri cumpărate ca la…. carte.

Începutul La un moment dat, la îndemnul soției, profesor de matematică, a început să facă bere acasă, într-o instalație făcută de el, după calculele soției. „Fac bere acasă din 2012. Am participat la concursuri. Am mai câștigat în țară, în străinătate. La Londra am luat o mențiune din 500 de beri. Pentru

mine a fost o încurajare. Nu m-am dus să câștig, ci am vrut o părere obiectivă, ca berar amator. Pasul cel mai important, înainte de Addictive Brewing, a fost vizita la braseria Glazen Toren din Belgia unde am avut șansa să brasez două beri alături de unul dintre cele mai sonore nume din istoria recentă a berii, istoricul și maestrul berar, Jef van Den Steen”, povestește Horia Ciocan.

Ulterior, au apărut și investitorii. Pe unii i-a ales, pe alții nu.

Unii au încercat să facă bani mulți și repede, dar asta nu merge, declară profesorul. „Prin urmare, așa a început, cu o carte, citind mult. Cu îndemnurile soției, ale prietenilor. Făcând multe beri proaste acasă, experimentând fără frică. Am spus că n-o să fac pasul înființării unei fabrici până nu voi avea peste 100 de tranșe de bere făcută acasă”, adaugă berarul.

Horia Ciocan susține că oamenii pe care îi are alături sunt de calitate, pentru că îl susțin, au încredere în el și nu i-au spus niciodată să facă bere mai ieftină sau să iasă mai repede.

Tipuri de bere Prima șarjă de bere a fost scoasă în mai 2019, după îndelungi pregătiri. „La o tranșă de bere se scoate, după fierbere, 700 de litri. Asta înseamnă produs finit între 450 și 550 de litri.

Anul trecut, în 2020, a mers foarte greu, din cauza pandemiei. Înainte cu un an, eram noi pe piață și nu am produs foarte mult. Așa că nu pot să spun cu regularitate că am făcut o tranșă - două pe lună. S-a întâmplat să fac trei pe lună, să fac una sau să sar o lună”, precizează Horia Ciocan.

Addictive Brewing produce în prezent 10 tipuri de bere:

AFACERE

Sinner, Haunted, Loner, Magus, Volver, King Loco, Mad Lyne, Young Europa, Bosco și Falling Heads, ultimele două beri sălbatice. Mai are în pregătire un tip de bere sălbatică, care se află la maturare în butoi.

Desfacerea constituie o problemă pentru Addictive Brewing, ea făcându-se doar prin intermediul magazinului online: www.addictivebrewing.ro.

Bihor terroir Într-un colț al berăriei sunt câteva butoaiele de lemn, care se folosesc de obicei la vin și cognac. Butoaie cu bere la fermentat din ianuarie 2020. „Merg pe varianta locală. Varianta locală pentru mine înseamnă Bihor. Avem o bere cu coacăze negre dintr-o zonă nepoluată. Avem o bere cu struguri, tot din Bihor”, explică berarul.

Horia Ciocan este primul berar din România care a făcut două beri hibride, fără drojdie de bere, beri sălbatice. „Sunt primele beri sălbatice din România. Am vrut să arăt cum ar fi fost berea din Bihor făcută de un om acasă, acum câteva sute de ani. Berile acestea hibride, unii ar spune că nu sunt beri. Seamănă mai mult cu proseco. Astea erau berile pe vremuri. Captez drojdia, cum făceau bunicii la țară”, precizează Horia Ciocan.

Bosco este prima bere sălbatică românească. „Sălbatică pentru că este produsă cu drojdiile sălbatice care se găsesc pe coacăzele negre culese dintr-o zonă nepoluată a județului Bihor. De aici titulatura «Bihor terroir». Începînd cu Bosco deschidem seria unor beri în care specificul mediului înconjurător local este integrat în bere”, subliniază profesorul în berologie.

Potrivit acestuia, berile din seria „Bihor terroir” au semnificația deschiderii unei breșe nu doar în relație cu berea industrială, cât și în ceea ce o privește pe cea artizanală. „Dacă berea artizanală se delimitează de cea industrială prin întoarcerea la producția de tip manufacturier, berile din această serie se distanțează de berea artizanală printr-o întoarcere la arhaic, la specificul local, prin includerea în bere a microflorei județului Bihor, fructe, plante, butoaie pentru maturarea berii, dar în special a drojdiilor sălbatice”, explică berarul.

Caracterul imprevizibil și capricios al drojdiilor sălbatice nu se manifestă doar în procesul de producere al berii, ci și după ce berea este îmbuteliată. Berile Addictive Brewing nefiind nici filtrate, nici pasteurizate, păstrează drojdia vie, rămân beri vii. „Să presupui că berea pe care ai cumpărat-o va fi la fel de la o săptămînă la alta este absurd, drojdia sălbatică evoluând în direcții doar de ea cunoscute. Astfel, de pildă, azi berea va avea un caracter mai fructat, mâine mai acid, ca într-o săptămână sau într-o lună să capete note de lemn de butoi, de vanilie, mentă, iar peste încă o lună să-ți pară că are integrate elemente care amintesc de vin etc. Este o greșeală să-i ceri constanță. În cazul ei constanța înseamnă stagnare, iar stagnarea, moarte. Dacă vrei un produs care să-și păstreze

caracteristicile neschimbate în timp, care să elimine surpriza e mai bine să nu te îndrepți spre berea artizanală care conține drojdii sălbatice”, este de părere profesorul în berologie.

Addictive Brewing Denumirea de Addictive Brewing provine din limba engleză și are o conotație negativă. „To be addictive” înseamnă să fii dependent de ceva, iar „brewing” înseamnă procesul de brasare – să fii dependent de fabricarea berii, cu alte cuvinte.

Addictive Brewing are și un motto, la care Horia Ciocan ține foarte mult: „Beer twists time into flavour” (Berea transformă timpul în aromă). „Addictive Brewing reprezintă întoarcerea la artizanat prin refuzul producției de tip industrial. Drumul pe care am pornit va fi întreprins curajos și fără concesii în ceea ce privește calitatea berii sau al oricăror alte elemente care sunt legate de ea. Alegerea materiei prime nu se face niciodată în funcție de prețul pe care ea îl are la un moment dat pe piață, iar implicarea tehnologiei în procesul produceri berii va lăsa să transpară vie calitatea și textura ingredientelor. Prin urmare, berile noastre sunt toate nefiltrate, nepasteurizate și brasate «fără scurtături». Nu în ultimul rând: ingredientul nelipsit al berii noastre este timpul – nu ne grăbim și nu grăbim nici berea”, conchide Horia Ciocan.

71

72

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noah, berea cu povești nefiltrate de Ligia VORO

Brandul de bere artizanală Noah s-a născut la Târgu Mureș la începutul lui 2019, însă pasiunea Călin Ignat, artistul berar al nefiltratelor tulburi și limpezi, o avea deja de câțiva ani. Începuse într-un pub cu sute de sortimente, unde își spusese că nu băuse până atunci nicio bere adevărată, a continuat în apartamentul părinților sub privirea lui Noah, Golden Retriever-ul care i-a inspirat denumirea brandului, și de câțiva ani se consolidează în făbricuța dintr-o clădire paralelă cu Turbina, aproape de zona de agrement târgumureșeană cea mai cunoscută și frecventată.

Foto: Dan Atrejei Când am vizitat fabrica de bere artizanală Ignat Brewery, în prima decadă a lunii februarie, am nimerit într-o perioadă de tranziție, vechea instalație fusese vândută, iar cea nouă, deși montată, va începe să funcționeze la capacitate doar din martie. Așa mi-a fost norocul să nu îmi fie completă degustarea vizuală, astfel că nu prea am cum să vă ofer imagini spectaculoase făcute de mine de pe linia de îmbuteliere sau din etapele anterioare de transformare a grânelor, hameiului și a drojdiilor în bere, ca să simplific procesul. Însă vă invit la o călătorie într-o poveste, spun eu, care ilus-

trează o pasiune care a început într-un apartament și a devenit prima fabrică de bere artizanală din Târgu Mureș și niciodată o afacere pentru că lui Călin Ignat, berar și artist al slovelor astăzi, îi plac poveștile și mai puțin calculele și profiturile. „Nu pot să o privesc ca pe o afacere încă, îmi place sentimentul pe care mi-l dă și lucrul acesta nu poți să îl câștigi cu bani.

Dacă ajungi să te gândești la bani, să faci calcule, nu ajungi să trăiești experiența aceasta”, subliniază acesta apăsat.

Nu e de mirare că în spatele sortimentelor până acum produse, cum sunt Poet of Pale Ale, Ali and Him, The Biker, The Godfather, Angels Have Tails, Friends, The Spell for Humanity, Mestecăniș – berea pentru trupa Bucovina, Cavou – berea oficială Paraziții și altele, sunt istorii ale unor prietenii, sentimente, trăiri, pasiuni. E despre viață. Despre o viață când aromată, când tulbure, când limpede, când însorită, când neagră, dar întotdeauna nefiltrată.

Istoria unor prietenii și a unei pasiuni Nu există prietenie de unul singur. Dintr-o prietenie și o pasiune comună pentru bere, Călin a descoperit că își

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

dorește mai mult din această lume cu tradiție, cu o poveste în spate și care presupune o cultură solidă. Curios a citit cam tot ce se știe despre berea artizanală, apoi și-a comandat primul kit de producție și de aici orizontul părea să nu aibă limite. Și nici nu are atâta vreme cât continui să visezi și să-ți realizezi visele.

“M-a sunat într-o seară Radu, cel mai bun prieten al meu, suntem prieteni din clasa a V-a și este și nașul meu, să mergem să bem o bere. Chiar dacă nu voiam, m-a convins să mergem într-un pub unde erau peste 200 de beri. Când am băut prima bere artizanală, era Orval, o bere belgiană, s-a declanșat ceva în mine și mi-a venit să spun: uau. Am ajuns să degust toate berile de acolo, a fost o experiență extraordinară, a fost ca un declic pentru mine. Ajungeam acasă și îi povesteam Alinei, soția mea, că eu nu am băut o bere adevărată toată viața. M-am transformat într-un mesajer și promoter al berilor craft. După aceea a venit acea curiozitate de a afla cum se produce berea artizanală.

Am început să caut întâi pe Google despre cum se produce și am descoperit un site - fabricadebere.ro - care vindeau chiar și kituri de făcut bere acasă. Mi-am comandat un kit de acolo”, povestește tânărul de 37 de ani.

A primit două găleți de plastic și o conservă în care era extract de malt și de hamei. “Practic era totul acolo, trebuia să diluezi conținutul conservei cu apă călduță, la final să pui drojdia peste și să îl lași la fermentat. Găleata avea o supapă pe care o puneai pe capac și era ca un fermentator.

Fermenta, apoi o puneai în sticle, adăugai un pic de zahăr ca să refermenteze și să genereze un pic de dioxid de carbon și o depozitai”, își amintește târgumureșeanul.

Așa a făcut prima bere, nu chiar cea mai reușită. A experimentat și încet-încet rețetele se dovedeau savuroase. Tot atunci, dintr-o încurcătură prin cămară între sticlele cu bulion ale mai mamei sale și cele cu bere pe care le producea, a apărut și nevoia unei denumiri.

“Noah era tot pe lângă mine, îl chemam: Hai Noah să facem bere. Fiind tot cu el, ideea mi-a venit oarecum firesc și atunci am zis să îi spun bere Noah”, își amintește Călin acele momente. Noah era Golden Retriever-ul său, un câine cu atitudine, special, umanizat, cum îi spuneau prietenii când îl observau prin preajma lor. A murit într-un februarie neprietenos acum câțiva ani. „Dându-i numele lui Noah, cumva mă obligă, nu aș putea să fac compromisuri”, mai adaugă acesta.

La denumirea Noah, Călin a mai adăugat și o indicație de origine – Bere din Ardeal. Ca elemente distinctive veți recunoaște o bere Ignat Brewery și după fotografia lui Noah care e pe multe dintre etichete în diverse ipostaze și după gulerul aplicat manual, cu religiozitate, pe fiecare sticlă.

Din apartament într-o fabrică La început, producția de bere era destinată familiei și prietenilor.

“Produceam bere pentru familie și pentru prieteni, când mergeam la cabană, când era un botez, o aniversare, nu voiam bani, ci să ne bucurăm. Cam acesta a fost începutul.

Apoi, la un moment dat, mă întrebau cei din jurul meu de ce nu fac o fabrică? M-am interesat, am închiriat acest spațiu, cam jumătate din cel de acum, am făcut un utilaj împreună cu tatăl meu în care am făcut bere. Tatăl meu a lucrat un an la el ca să îl sudeze, să îi pună robineți, să facă tot sistemul”, ne face Călin trecerea spre apariția Ignat Brewery.

Nu totul a curs lin și limpede precum un lager pentru că prima producție nu a fost lipsită de neprevăzut și de pierderi.

“Când am făcut prima șarjă, după doi ani cu autorizații, construcție, delimitări, și abia așteptam să facem bere, nu prea mai aveam bani decât pentru trei șarje și la prima

șarjă a explodat tancul și toată fabrica s-a umplut de bere.

La vreo două săptămâni, am făcut altă o șarjă și s-a ars panoul de afară, fusese ceva montat greșit. Și iar am rămas fără bere”, își amintește Călin. Însă apoi povestea berii Noah a început să capete acel contur nefiltrat, să creeze noi și noi istorii în jurul ei, să atragă un vibe nemaipomenit și să îi țină pe pasionați aproape, ca într-o familie sau ca între prieteni. Și poate nu e totuna unde a apărut, într-o comunitate multiculturală, pornind de la principiul lui Călin că întâi trebuie să faci lucrurile bine acasă la tine. “Poate că tot farmecul la berea aceasta e

73

74

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că s-a făcut aici și nu în altă parte. Eu am o datorie pentru orașul acesta”, crede artistul berar.

De aceea poate, berea Noah a strâns în jurul său o comunitate atât de loială. Poate de aceea în promovarea brandului și în distribuția lui în piață sunt implicați de la familie la afini până la pasionații care stau la rând la standul Noah la evenimentele de profil sau caută orice sortiment nou în magazinele de băuturi. Nu e de mirare atunci că: “Suntem sold-out de la îmbuteliere. Când zicem că scoatem o bere nouă, e deja vândută”.

De altfel, la vizita în fabrică aveam să îl cunosc pe unul dintre cei cărora berea Noah le vorbește nonșalant despre acasă.

Dan Atrejei a făcut câteva din fotografiile pe care le-am selectat pentru a ilustra povestea noastră și a fost recompensat de Călin cu o navetă de bere și cu o discuție relaxată în preajma noii instalații despre care vă spun câte ceva mai jos.

Povești îmbuteliate Pentru a obține gustul inconfundabil al sortimentelor de bere produse sub brandul Noah, Călin folosește malțuri de la cea mai performantă fabrică de malting, cel puțin din Europa, Simpsons Malt din Marea Britanie. Hameiurile care dau savoarea aromată berii Noah sunt din America, de pe Yakima Valley, iar pentru drojdii lucrează cu un laborator tot din SUA. Fiecare sortiment de bere pleacă de la un contur, ca la desen, prin care Călin stabilește culoarea și stilul. Apoi experimentează cum ajunge acolo. Procesul durează câteva săptămâni bune până de pe linia de îmbuteliere iese sortimentul dorit însoțit de o mică istorioară ce poate fi citită pe etichetă. Ca paranteză, berea Noah se distribuie nu doar la sticlă, ci și în butoaie.

“Toate etichetele sunt povești din viața mea și cumva sunt pentru mine, să îmi amintească tot timpul ceva, berea e pentru oameni, dar etichetele le fac pentru mine, scriu o mică povestioară”, subliniază Călin.

Poet of Pale Ale îl prezintă pe Noah cu papion, o fotografie de la unul dintre momentele fericite din viața lui Călin, nunta sa, Ali & Him vorbește despre despărțirea sa de Alina și de cum i-a împăcat Noah, Friends of Noah spune povestea ieșirilor cu prietenii la cabana de la Sălard, o localitate mureșeană de pe Valea Mureșului Superior, The Godfather vorbește despre Radu, nașul său și un ajutor constant al fabricii. Și mai sunt multe altele. Poveștile complete, scrise cu emoția celui care își oferă o parte din viață publicului, le puteți citi pe etichete sau pe pagina de Facebook a brandului.

Dincolo de povești, designul etichetelor e, de asemenea, special și îi aparține unui designer târgumureșean care se prezintă sub pseudonimul Zolnar. De altfel, lui Călin i-ar fi plăcut să lucreze doar local, însă momentan această dorință rămâne doar un vis.

O nouă linie de producție Am ajuns în final, ca să rotunjim povestea, și la noua instalație, care e, simplificat, un amalgam de tancuri de inox și conducte, fiecare cu rolul său în procesul de producere a berii artizanale, despre care Călin ne-a povestit, plimbându-ne prin chimie, în articolul care deschide această secțiune. Realizată după un proiect propriu, linia a fost asamblată de către acesta împreună cu tatăl său, pe care, de altfel, l-am găsit în fabrică atunci când am ajuns la întâlnire.

“Toată linia a fost desenată de mine și trimisă spre execuție furnizorului. Înainte să o proiectez, m-am uitat la multe filmulețe pe youtube despre fabrici de bere, am citit și

am studiat o carte cu noțiuni tehnice despre utilaje și am aflat care dau randament mai bun, cum trebuie să fie, de ce trebuie să fie într-un anumit fel. Așa am înțeles cum funcționează utilajele și care este procesul și atunci, după experiența la linia cealaltă mai micuță, am știut cum ar trebui să arate. Dacă ar fi fost prima linie, probabil nu aș fi știut. Aștept să îi dau drumul pentru că pe hârtie sună foarte bine, însă vreau să văd și cât este de eficientă”, îmi explică acesta.

Noua linie de producție are o capacitate de 10.000 de litri/ lună, investiția fiind justificată de cererea în creștere de bere Noah.

Nu sunt însă singurele proiecte. Călin se gândește deja la noi și noi tipuri de bere, pentru că niciodată berea artizanală nu e la fel, deși va păstra câteva sortimente în portofoliu. Ne-a spus de unele maturate în butoaie de whiskey și de altele în care să folosească în rețete fructele locale ca să amintim doar de câteva.

Cum spațiul s-a dublat, acolo unde era vechea linie de producție, Călin vede un pub unde să îi strângă cu drag pe pasionații de bere artizanală și să le ofere live povestea berii.

Cu siguranță, ne vom mai întâlni cu poveștile berii Noah pentru că, așa cum citeam într-un review al unui consumator de bere artizanală, altfel unul acid în recenzii, Călin Ignat este unul dintre cei mai talentați berari.

Sursa foto: Ligia VORO & Dan ATREJEI & Ignat BREWERY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

2020 - ANUL RECORD PENTRU PORUMB îN TRANSILVANIA

Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din țară și mulți fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase și nu au reușit să obțină la cultura porumbului producții la fel de ridicate ca în anii trecuți. Nu este și cazul agricultorilor din Transilvania, care au avut parte de precipitații suficiente și în momentele cheie din an. Potențialul hibrizilor comercializați de firmele din domeniu au confirmat în această zonă, iar la proba cântarului producțiile au fost cu mult peste așteptările fermierilor, aceștia declarând 2020 ca fiind anul record pentru porumb.

Detalii în paginile

76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ, GARANȚIA UNUI VIITOR MAI BUN PENTRU FERMIERI de Daniel BUDA, vicepreședintele Comisiei de Agricultură a PE, membru al Grupului PPE

Politica Agricolă Comună reprezintă la nivel european un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o hrană de calitate, la prețuri accesibile, pentru consumatori.

În 23 octombrie 2020, Parlamentul European a adoptat cele trei dosare privind reforma Politicii Agricole Comune, și anume: PAC - sprijinul pentru Planurile Strategice Naționale care urmează a fi elaborate de statele membre, finanțate de FEGA și de FEADR; PAC: finanțarea, gestionarea și monitorizarea; PAC: modificarea Regulamentului OCP și a altor regulamente.

Principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune adoptate în plenul Parlamentului European vizează mai multe aspecte.

Tinerii agricultori. Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro.

Fermierii activi. Trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor a

căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”.

Noul fermier. A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. Acesta este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi șeful exploatației; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani. Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

Ajutorul național tranzitoriu (ANT). Statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercițiul financiar 2021 - 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

Distribuirea plăților directe. Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre, dar și sprijinului cuplat pentru diverse sectoare, în proporție de 12%, din care obligatoriu 2% pentru plantele proteice. Pentru plățiile redistributive este prevăzut un procent de 5%, în timp ce pentru programele organizațiilor de producători neacoperite în prezent de programe sectoriale specifice se prevede un procent de 3%. Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocat noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice). Statele membre pot dedica sume și pentru crearea unei rezerve naționale.

Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală. Un minimum de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Minimum 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

Servicii de consiliere agricolă. Statele membre alocă cel puțin 30% din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Transferul între piloni. Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori. Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

Apicultura. Lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

Dezvoltarea rurală. Tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În această perioadă, regulamentul PAC este în procedura trialogului, adică în negocierile dintre cele trei instituții importante ale Europei: Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană. Obiectivul rămâne acela de a ajunge la un acord cu privire la viitoarea PAC între cele trei instituții europene până în aprilie.

Dar lucrările, în special în ceea ce privește ecologizarea, nu progresează atât de repede pe cât ne dorim. Pentru a le ajuta să își pregătească viitoarele Planuri Naționale Stategice, Comisia Europeană a publicat o listă orientativă a schemelor ecologice din primul pilon pe care statele membre le pot pune în aplicare. Măsurile adoptate de statele membre trebuie să îndeplinească următoarele obiective: să contribuie la atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, să protejeze și să îmbunătățească calitatea apei, să prevină degradarea solului, să protejeze biodiversitatea, reducerea utilizării pesticidelor și îmbunătățirea bunăstării animalelor.

Lista potențialelor practici agricole include: practicile de agricultură ecologică, agroecologia, cum ar fi rotația culturilor cu leguminoase sau sistemul de creștere a animalelor folosind ierburi de talie redusă; gestionarea corectă a carbonului prin agricultura conservativă sau utilizarea pe scară largă a pajiștilor permanente; agricultura de precizie prin reducerea inputurilor sau utilizarea aditivilor furajeri pentru a reduce emisiile provenite din fermentația enterică; practicile de creștere în favoarea bunăstării animalelor și/ sau reducerea nevoilor pentru substanțele antimicrobiene.

AGRO TB

Planurile Naționale Strategice reprezintă un element cheie al reformei PAC, ce vor stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a condițiilor și nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC. Comisia oferă recomandări pentru fiecare stat membru, iar acestea sunt legate de cele nouă obiective specifice PAC care ating provocările de mediu, sociale și economice și de un obiectiv transversal privind cunoașterea și inovarea.

Resursele financiare puse la dispoziția fermierilor români în noua PAC vor fi consistente, de peste 20 de miliarde de euro. Vor fi alocate sume considerabil mai mari pentru cei care vor practica agricultura ecologică. Un lucru este foarte clar și trebuie să fie reținut ca atare: PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității. În același timp, agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia și, bineînțeles, parteneri cinstiți și onești în combaterea schimbărilor climatice.

Atât fermierii români, cât și consumatorii trebuie să conștientizeze o dată în plus despre importanța finanțării sectorului agricol de la nivel european, fără de care pe de-o parte, alimentele ar fi mult mai scumpe, iar pe de altă parte, fermierii ar dispune de mai puține fonduri pentru dezvoltare și modernizare, ceea ce ar putea duce la falimentul lor.

Cu certitudine, siguranța alimentară ar fi pusă în pericol iar UE ar deveni dependentă de importurile din țările terțe unde produsele nu respectă aceleași standarde de calitate. În concluzie, viitoarea PAC va permite consolidarea unui sector agricol durabil, creșterea veniturilor fermierilor și oferirea unor produse de calitate și la prețuri accesibile consumatorilor.

Invit fermierii să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri!

77

78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HIBRIZII DE PORUMB PIONEER® CONFIRMĂ ÎN TRANSILVANIA Compania Corteva Agriscience a furnizat sămânță de porumb agricultorilor din zonă, în județele Alba, Cluj și Hunedoara, aceștia obținând producții ridicate, devenind astfel fermieri campioni la această cultură.

Hibridul P9911 a adus producții de 17.090 kg/ha

un an foarte bun. A fost a doua campanie când am semănat hibridul P9911, de fapt 90% din suprafață cultiv doar Pioneer® și rezultatele sunt foarte bune”, a declarat fermierul Ioan Bălău.

Ioan și Marius Bălău din județul Alba au devenit fermieri campioni în 2020 cultivând hibridul P9911 care le-a oferit o producție de 17.090 kg/ha. “Noi lucrăm 300 ha, cu porumb am avut în jur de 200 ha, iar pentru hibridul P9911 planta premergătoare a fost grâul. Terenul a fost scarificat în vară, apoi în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat până în data de 15 aprilie. Am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ complex la începutul lunii martie și 300 kg/ha de nitrocalcar la semănat. În vegetație nu am mai fertilizat, am mai aplicat doar două erbicide și aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat în luna octombrie și noiembrie și chiar pot spune că a fost

Ovidiu Oltean a obținut 15.449 kg/ha cu P9889 și 14.050 kg/ha cu P9903 Tot în județul Alba își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, Ovidiu Oltean, care în 2020 a obținut rezultate foarte bune cu doi hibrizi Pioneer®. “Am ales hibridul P9889 și am obținut 15.449 kg/ha, dar și hibridul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

P9903 la care am recoltat 14.050 kg/ha. Eu lucrez 711 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 180 ha, semănate după grâu. În septembrie am arat, în primăvară am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am trecut cu combinatorul și apoi am semănat în epoca optimă și tot atunci am mai aplicat nitrocalcar - 154 kg/ha. Am erbicidat pe toată suprafața și unde a fost cazul, am mai intervenit cu un al doilea erbicid. Am recoltat la începutul lunii octombrie cu o umiditate de 17.3%”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a fost primul an când a cultivat hibridul P9889, însă hibridul P9903 l-a mai avut în fermă și în alți ani. A fost mulțumit de ambele rezultate obținute, motiv pentru care a ales acești hibrizi Pioneer® și pentru această primăvară, când va semăna între 150-170 ha cu porumb.

Fermierul Dragoș Mailat din localitatea Ighiu, județul Alba, a cultivat hibridul P9757, a obținut o producție de 14.434 kg/ha și a devenit astfel fermier campion.

P9415 o producție de 13.850 kg/ha Silvia Homorodean își desfășoară activitatea în județele Alba și Hunedoara, iar în 2020 a obținut cu hibridul P9415 o producție de 13.850 kg/ha. “În cadrul a trei societăți, noi lucrăm 500 ha, dintre care 120 ha le-am semănat anul trecut cu porumb. Au fost mai multe culturi premergătoare, grâu, rapiță și porumb, dar hibridul P9415 a fost semănat după rapiță. Terenul a fost arat, pregătit cu freza și am semănat începând cu 2 aprilie. Am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 16, la semănat am administrat nitrocalcar - 170 kg/ha și microgranulate 25 kg/ha, după care în vegetație, până în stadiul de 8 frunze, am dat azot - 150 kg/ ha. Am aplicat două erbicide, primul imediat după semănat și cel de-al doilea în stadiul de 3 frunze și tot atunci am administrat și un îngrășământ foliar. Am recoltat în luna noiembrie, în funcție de cum ne-a permis vremea, așa că am recoltat pe porțiuni. A fost un an foarte bun, noi mereu alegem hibrizi Pioneer® și avem rezultate pe măsură. În 2020 media pe fermă a fost de 12 t/ha. În această campanie vom avea cel puțin 120 ha cu porumb și sigur jumătate din suprafață o vom semăna cu hibrizi Pioneer®”, a punctat doamna Homorodean.

Ioan Moldovan mizează pe hibridul P9757 Și în județul Cluj fermierii care au mizat pe hibrizii Pioneer® au obținut rezultate foarte bune. Unul dintre

aceștia este Ioan Moldovan care a semănat 5.5 ha cu porumb și a obținut 11.955 kg/ha, producție oferită de hibridul P9757. “Anul trecut am avut monocultură, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu freza în primăvară și am semănat. Am fertilizat cu azot și îngrășământ complex 20.20.0, în total între 280-300 kg/ha. Am erbicidat o singură dată în stadiul de 6-7 frunze și aceasta a fost toată tehnologia. Recoltatul a avut loc în luna noiembrie și pot spune că am avut rezultate foarte bune, de aceea și în această primăvară voi alege hibrizi Pioneer® pentru aproximativ aceeași suprafață”, a declarat fermierul campion.

79

80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

81

82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Azomureș inovează în “noul normal” Josh Zacharias, Director Comercial Azomureș, recunoaște că societatea pe care o reprezintă nu s-a simțit foarte bine în 2020. A fost seceta, a venit pandemia și prețul gazelor naturale era în dezavantajul producătorilor interni de fertilizanți. La finalul anului trecut însă au apărut semnele de redresare, iar situația pandemică a generat și oportunități.

Cum a fost 2020 pentru piața fertilizanților și, mai ales, pentru Azomureș?

Josh Zacharias: Am început anul 2020 ”cu stângul” (o expresie românească pe care tocmai am învățat-o și care descrie perfect anul trecut) – prețuri mari la gaz și secetă în mare parte a țării. Primăvara nu a venit cu prea multe precipitații și, mai mult, a adus și începutul pandemiei de Coronavirus care ne-a împiedicat să organizăm evenimente de promovare și să vizităm clienții și fermierii așa cum obișnuiam înainte. Pe parcursul verii seceta s-a accentuat, specialiștii ajungând să spună că e cea mai gravă secetă din regiune din ultimul secol. Îngrășămintele au nevoie de apă pentru a se solubiliza și a deveni disponibile plantelor și prea puține ferme din România au sisteme serioase de irigații. Pe lângă toate acestea, în august a intervenit situația din Beirut care la nivel național s-a tradus în intensificarea controalelor la fermieri și distribuitori. Putem deci să spunem că în 2020 am pornit cu piciorul stâng și am continuat... cu celălalt picior stâng!

La finalul lui 2020 însă, situația a început să se îmbunătățească și ne-a dat o doză de optimism pentru 2021. Cel mai important, primele luni ale lui 2021 au adus și mult așteptatele precipitații în toate regiunile țării. Pe lângă aceasta, Guvernul și-a revizuit politica privind gazele naturale la mijlocul anului 2020 și în a doua jumătate a anului nivelurile s-au normalizat în cele din urmă la cele europene; ca urmare a acestui fapt, după multe luni în care ne-am aflat în imposibilitatea de a concura cu importatorii, Azomureș își revine încet din pierderi și începem să ne restabilim poziția de principal furnizor de îngrășăminte pentru România. Nu în ultimul rând, în primele zile ale anului 2021 s-a putut observa că prețurile la cereale și îngrășăminte au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie și secetă, lucru care reprezintă un bun indicator al unui sector agricol sănătos pentru lunile următoare. Putem să spunem, așadar, că în sfârșit am pășit de pe piciorul stâng pe cel drept.

O altă chestiune care trebuie menționată este că, pe măsură ce Coronavirusul a devenit „noul normal”, am aflat destul de multe despre piețele și activitățile noastre. De exemplu, cred că pandemia a făcut ca mulți oameni să-și dea seama

cât de importantă este securitatea alimentară pentru întreaga lume și cât de important este să avem o agricultură sustenabilă și performantă, susținută de producătorii locali dedicați piețelor locale. Modul în care interacționăm s-a mutat și la mai mult în zona digitală: de exemplu, Azomures a pregătit un document de îndrumare pentru depozitarea în siguranță a îngrășămintelor în colaborare cu IGSU, care va fi lansat în format fizic la sfârșitul lui februarie, dar care a început deja să fie prezentat prin videoconferințe și transmis în formă digitală distribuitorilor noștri.

Arătăm astfel că Azomureș și-a îndeplinit cu mândrie obiectivul de a contribui și în această perioadă grea la producția de hrană în România.

Cu ce noutăți vine Azomureș pentru sezonul de primăvară?

J.Z.: Seceta din 2020 a fost încă o confirmare a faptului că volatilitatea climatică este tot mai intensă și e tot mai greu pentru fermieri să execute lucrările după o planificare făcută cu mult timp înainte. Ei trebuie să fie pregătiți să se adapteze la capriciile naturii, iar noi trebuie sa fim pregătiți cu sortimentele de îngrășăminte de care au nevoie. Agronomii noștri au observat că o fertilizare echilibrată nu mai este suficientă doar la bază, ci trebuie administrată pe toată perioada de vegetație, în funcție de necesitățile plantei.

Am creat, așadar, o nouă categorie de îngrășăminte complexe cu o cantitate ridicată de azot, destinate fertilizării faziale, dar pretabile și ca starter la culturile de primăvară. Am denumit categoria AZOGrow deoarece fertilizarea echilibrată pe care aceste sortimente o oferă susține creșterea și dezvoltarea plantelor, contribuind în același timp și la obținerea unor producții superioare calitativ și cantitativ.

Avem încredere că în sezonul de primăvară sortimentele AZOGrow vor fi un sprijin important, mai ales pentru fermierii care și-au semănat culturile de toamnă fără a fertiliza din cauza secetei și vor avea, așadar, nevoie de aceste produse pentru a asigura o nutriție echilibrată a culturilor și pentru a avea plante sănătoase.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

83

84

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

85

Careu de avantaje pentru combaterea buruienilor la porumb Multiplele întrebuințări în alimentația omului, a animalelor și ca materie primă pentru o serie de industrii fac din cultura porumbului una din cele mai importante culturi, atât pe plan mondial cât și național. România ocupă un loc de lider european la cultura porumbului, fiind numărul 2 în Uniunea Europeană în 2020.

Porumbul este o plantă sensibilă la îmburuienare, concurența buruienilor pentru apă, hrană și lumină aducând pagube însemnate producției, aceasta putând scădea cu peste 80%.

Gradul mare de îmburuienare a terenurilor din țara noastră, impune folosirea de erbicide, cel mai eficient mijloc de combatere a buruienilor.

Summit Agro România este una din companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integrată a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate, din cultura porumbului.

Click Pro este un erbicid nou în portofoliul Summit Agro, lansat la începutul anului 2020, ce conține două substanțe active: terbutilazin 326 g/L + mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului.

Substanța activă terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluată de buruieni prin rădăcini și frunze, apoi este translocată prin xilem în plantă, acumulându-se în vârfurile de creștere și frunze. Buruienile se îngălbenesc, apoi se necrozează.

Substanța activă mesotrione are acțiune sistemică, fiind absorbită prin rădăcină, tulpină și frunze și este translocată rapid în întreaga plantă prin xilem și floem. Acționează prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compuși (plastoquinona și tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei și a producției de carotenoizi în buruiană.

Simptomele apar după 3-4 zile de la aplicare, prin decolorarea frunzelor buruienilor, urmată de necrozarea completă.

Click Pro este un erbicid cu dublă acțiune - peliculară și sistemică. Poate fi aplicat atât preemergent, cât și postemergent.

Aplicat în postemergență, produsul asigură o combatere bună a buruienilor monocotiledonate anuale Echinochloa crus-galli, Digitaria sanguinalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor menționate recomandăm ca aplicarea să se facă până la stadiul de înfrățire a buruienilor.

Produsul combate și principalele specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului: Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc. În postemergență produsul poate fi aplicat până la stadiul de dezvoltare de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz și combaterea buruienilor cu emergență târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annus, Solanum nigrum.

Produsul are o selectivitate foarte bună față de planta de cultură.

Doza omologată este de 2 - 2,3 L/ha.

Doza aplicată se stabilește în funcție de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare a buruienilor și în funcție de modul de

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

toată planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 7-10 zile de la aplicare.

Combate foarte bine Galium aparine (turița), Rubus spp. (mur, zmeur), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Equisetum arvense (coada calului).

folosire a produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid.

La o îmburuienare ridicată și un stadiu mai avansat de dezvoltare a buruienilor, doza recomandată este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha.

Summit Agro România vine în întâmpinarea fermierilor din țara noastră cu mai multe produse pentru cultura porumbului, care să acopere nevoile lor, ținând cont de condițiile pedoclimatice diferite în care se cultivă această plantă: Pledge 50 WP este un erbicid ce are ca substanță activă flumioxazin 50% și este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor specii monocotiledonate. Se aplică pelicular, până la răsărirea culturii de porumb și are acțiune reziduală. Nu se amestecă cu alte produse. Se aplică preemergent.

Doza omologată este de 90-120 g/ha în 300-400 L apă.

Principalele buruieni combătute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media.

Ubika este un erbicid ce are ca substanță activă nicosulfuron 40 g/L și se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonalte anuale și perene și a unor buruieni dicotiledonate.

Se poate aplica de la stadiul de 2 până la 8 frunze ale porumbului, în doză de 1,0 - 1,5 L/ha.

Assault este un erbicid ce are ca substanță activă dicamba 480 g/L, care este absorbit în plantă prin frunze și rădăcină, cu o translocare foarte rapidă în plantă. Combate buruienile dicotiledonate anuale și perene.

Doza omologată este de 0,6 L/ha, aplicat atunci când planta de cultură are între 2 și 6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.

Pentru combaterea Convolvulus arvensis (volbura) se aplică atunci când buruiana are între 5 - 15 cm înălțime, iar pentru Cirsium arvense (pălămida) atunci când rozeta are un diametru de 10 cm.

Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%, cu acțiune eficientă asupra buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc.

Se aplică în doza de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb, se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rădăcini.

Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substanță activă fluroxipir 200 g/L, ce se aplică post-emergent; este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura porumbului.

Doza omologată este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului.

Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor și translocat în

Barracuda este un erbicid ce are ca substanță activă mesotrione 100 g/L. Acționează sistemic, cu aplicare în postemergență.

Combate buruieni dicotiledonate și unele monocotiledonate anuale.

Doza omologată este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze.

Majoritatea buruienilor cu frunză lată sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium.

Pentru îmbunătățirea dispersiei și aderenței erbicidului pe suprafața frunzelor și pentru îmbunătățirea absorbției erbicidului în plantă, recomandăm folosirea adjuvantului Toil, în concentrație de 0,5%; Toil este un adjuvant pe bază de ulei de rapiță într-o formulare unică, cu emulsificatori de foarte bună calitate, ce permite un amestec complet cu soluția de stropit.

Pentru combaterea larvelor de viermi sârmă (Agriotes sp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), buha semănăturilor (Agrotis sp.) și cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), dăunători care, în anii favorabili și în anumite zone pot produce pagube însemnate în cultura porumbului, Summit Agro România a introdus pe piață un produs UNIC - Trika Expert.

Trika Expert este un insecticid granulat, cu aplicare la sol odată cu semănatul, cu spectru larg de combatere. Substanța activă este lambda-cihalotrin 4g/kg, care acționează prin contact și ingestie. Are acțiune de șoc, dar și un efect repelent.

Granula de produs, formulată după o tehnologie inovatoare, este un amestec omogen de lambda-cihalotrin și suport organo-mineral (suport organic de natură humică, Azot 7% și Fosfor 35%) care conferă un efect de starter, stimulând dezvoltarea plantelor în primele faze de vegetație.

Doza omologată: 10-15 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la doza de 15 kg/ha.

Pentru a reduce intensitatea atacului de rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), considerat cel mai periculos dăunător al porumbului, recomandăm aplicarea tratamentului de corecție cu insecticidul Mospilan 20 SG (acetamiprid 200 g/L), în doză de 0,1 kg/ha.

Summit Agro România deține în portofoliul său și o soluție pentru reglarea pH-ului și a conductivității apei pentru stropit, care îmbunătățește efectul aplicării foliare a produselor pentru protecția plantelor și a fertilizantilor. Adjuvantul Improve 5 in 1 este un adjuvant complet cu efect acidifiant, prin reducerea pHului apei și menținerea lui la un nivel optim: 5, având încorporat și un indicator de pH. De asemenea are în compoziție umectanți, care mențin umiditatea la nivelul frunzei, surfactanti și penetranți ce reduc tensiunea superficială de la nivelul frunzei, contribuind astfel la dispersarea uniformă, sporirea contactului erbicidelor pe suprafețele plantelor și, implicit, la penetrarea mai ușoară în plantă.

Doza recomandată diferă în funcție de duritatea apei, de la 4050 ml/100L- la >200 ml/100L apă.

Pentru combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor porumbului recomandăm, totodată, respectarea rotației culturilor și a asolamentului.

Dr. Ing. Sigmond Endre Summit Agro Romania

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Commoditrader și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR)

Parteneriat extins prin programul CommodiCarbon Commoditrader extinde parteneriatul cu APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România și pentru programul CommodiCarbon, pentru a co-finanța fermierii români prin vânzarea certificatelor de carbon, în procesul de tranziție către agricultura conservativă.

Fermieri cu un total de aproximativ 140.000 ha au arătat interes în vânzarea certificatelor de carbon la sfârșitul acestui an de recoltare. ”Ne propunem ca împreună cu APPR să ajutăm și să stimulăm fermierii români către o economie mai bună, o agricultură mai durabilă, precum și spre un management mai eficient al fermei”, a declarat Alexandra Suciu Sørensen, Commoditrader Market Development Manager România.

Fiind vorba despre o platformă digitală, contactul direct cu fermierii este foarte important. APPR este o asociație profesională, formată din producători și reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România, iar interesul lor de a furniza informații economice, tehnologice și profesionale către membrii asociației este unul dintre obiectivele comune ale acestui parteneriat strategic.

“Proiectul CommodiCarbon se aliniază cu obiectivele APPR de a populariza în rândul fermierilor beneficiile practicilor durabile ale agriculturii regenerative. Dorim să încurajăm membrii APPR să devină campioni în tranziția de la agricultura convențională la cea sustenabilă, mai ales că societatea europeană pregătește instrumente financiare adecvate pentru a răsplăti acest efort, inclusiv prin introducerea unui sistem de creditare a carbonului pentru agricultură”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR. Commoditrader va instrui tehnic pe unul dintre specialiștii APPR în ceea ce privește programul CommodiCarbon, lansat în România la finalul anului 2020. Cristina Radu, membru al echipei APPR, este absolventă a USAMV București în Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură și licențiată în Protecția Culturilor și Dezvoltare Durabilă în Franța. Ea va trece printr-un proces de inițiere și certificare în oferirea de consultanță fermierilor pentru adoptarea practicilor agriculturii conservative.

Prin consultantul său tehnic, APPR se va implica activ în educarea și sprijinirea fermierilor din programul CommodiCarbon, oferindu-le informații despre program, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi admiși, sprijin la întocmirea documentelor necesare înrolării, precum și asistență tehnică despre practicile agriculturii conservative pretabile fiecărui tip de teren și fiecărei ferme în parte.

“Interesul membrilor APPR este unul ridicat și fermierii sunt deschiși către adoptarea unor tehnici inovative pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice.

Prin colaborarea cu Commoditrader vom putea oferi beneficii suplimentare, punându-le la dispoziție un model de afaceri adaptat nevoilor lor, dar totodată aliniat cu standardele actuale ale societății, fapt ce ne bucură și ne oferă speranța că împreună putem face o diferență. Ne dorim ca practicile fermierilor să fie parte a soluțiilor de sustenabilitate, dar și ca aceștia să-și poată continua menirea de a furniza securi-

tatea alimentară a cetățenilor. Sprijinim toate demersurile în scopul înverzirii și combaterii schimbărilor climatice și a efectelor lor, în special când acestea sunt pragmatice, fezabile și acompaniate de instrumente financiare care să ne conserve competitivitatea pe piața globală”, declară Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Fermieri români - interes în programul CommodiCarbon “Au trecut aproape două luni de la lansarea proiectului CommodiCarbon în România și avem deja fermieri cu un total aproximativ de 140.000 ha care au interes în vânzarea de certificate la sfârșitul acestui an de recoltare, iar în Danemarca avem fermieri cu peste 80.000 ha”, continuă Alexandra Suciu Sørensen.

“Cu toate acestea, agricultura conservativă este încă un subiect greu de atins în România, mulți fermieri au eșuat în încercarea de a pune în aplicare agricultura conservativă.

Prin urmare, este foarte important ca noi să avem consilieri gata să ajute în conversia agricolă, astfel încât fermierii să aibă o strategie durabilă pentru a trece la o formă de cultivare mai ecologică. În aceleași timp, prin intermediul CommodiCarbon obțin o cofinanțare pentru conversie, reducând astfel riscul pe mai mulți parametri”, încheie Alexandra Suciu Sørensen.

Procesul de tranziție spre agricultura conservativă implică un angajament pe termen lung, întrucât calitatea solului,

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

biodiversitatea și proprietățile acestuia se îmbunătățesc în timp. Aceste metode, dacă sunt corect planificate și respectate, au un impact pozitiv asupra retenției de apă în sol, precum și în diminuarea eroziunilor. Simultan, are loc absorbția carbonului și a gazelor cu efect de seră, aspecte esențiale în combaterea schimbărilor climatice.

Detaliile CommodiCarbon Costul de înrolare în program este de 50€/lună, discount disponibil până în luna martie 2021 și valabil pentru primul an de activitate. După luna martie, costul perceput pentru înregistrarea în program este de 100€/lună. În cazul în care fermierul nu este mulțumit de potențial, poate renunța la abonament înainte de a trimite planurile sale de cultivare pentru acest sezon și nu implică nicio obligație.

Condițiile aderării Odată ce fermierul se înrolează în program, se așteaptă un angajament de minim 5 ani, în care acesta nu are voie să are pământul sau să intervină la o adâncime de mai mare de 8-10 cm în pământ, pe parcelele introduse în program.

De asemenea, fermierul nu este obligat să se înregistreze cu toată suprafața pe care o deține, se poate înregistra și cu o suprafață mai mică, de minim 100 ha.

La înregistrarea în program sunt solicitate informații precum caracteristicile solului (materia organică a solului, textura solului, valoarea pH-ului, umezeala, drenajul), practicile de gestionare a solului (tipul și practica de cultură, producția brută/ha, gestionarea reziduurilor), practicile de cultivare și cover crops din ultimii 5 ani, pentru a determina linia de bază a parcelei, precum și inputurile aduse (tipuri de îngrășăminte și de protecție a culturilor, precum și runde de aplicare, consumul de energie pe bază de combustibil și numărul de irigații).

Despre Commoditrader Commoditrader ApS este un start-up fintech danez înființat în 2018 de Julie Koch Fahler și Ida Boesen și un grup de fermieri danezi. Lansând platforma de comerț online www. commoditrader.com, compania își asumă misiunea de a sprijini comerțul transparent și deschis și să creeze conexiuni mai bune la nivel de ferme, folosind digitalizarea.

Commoditrader a fost premiat ca fiind “Cea mai inovatoare companie din industria Agro” de către Danish Agriculture & Food

Council și YARA și “Start-up-ul nordic fintech nr. 1 în 2019” de către Copenhagen Fintech și The Danish Industry Foundation.

Despre Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar și din reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul său principal îl reprezintă furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Contact Commoditrader Alexandra Suciu Sørensen – Market Development Manager, Commoditrader Tel.: +45 42 46 48 83 alexandra@commoditrader.com support@commoditrader.com https://commoditrader.com/ Contact APPR Cristina Cionga, Director Afaceri Europene cristina.cionga@apprs.ro http://apprs.ro/

89

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum a ajuns porumbul în Transilvania.

Planta care ne-a protejat de invadatori Cea mai productivă plantă din lume a început să fie cultivată în Ardeal din sec. XVII, iar în timpul invaziei otomane i-a salvat pe români de la foamete pe când li se rechiziționa mai tot ce reușeau să agonisească. În vremurile noastre s-a ajuns la producții record ce au depășit de 2-3 ori necesarul de consum intern al țării.

Europenii au descoperit porumbul în sec. XV, odată cu sosirea exploratorului Cristofor Columb în Antile. “Tatăl meu a remarcat o cereală numită porumb. Boabele lui, foarte gustoase, se fierb, se coc sau se macină”, consemna fiul său, Ferdinand. Cel mai faimos marinar din lume voia, de fapt, să ajungă în India, în căutare de mirodenii. Exploratorul a adus din noile teritorii porumbul, cartoful, roșia, grâul indian, care aclimatizate în Europa au devenit alimentele viitorului.

Sursa originară a acestei plante pare a fi Mexicul, deoarece peruvienii preincaşi se închinau la o zeiţă a porumbului, care purta pe cap o coroană din ştiuleţi, dispuşi ca spiţele unei roţi. “Amerindienii venerau porumbul, considerându-l o hrană pregătită de zei şi esenţa din care a fost făurit însuşi omul. Oricine îşi permitea să-l cultive; o singură plantă îi asigura unui om hrana pentru o zi. În sec. XVI, porumbul se cultiva în Spania, Bulgaria, Turcia. Negustorii de sclavi l-au dus în Africa. Datorită oamenilor lui Magellan, explorator spaniol originar din Portugalia, a ajuns până în Filipine şi în Asia“, consemnează naturalistul Joseph Kastner.

Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis) este considerată ca strămoș al porumbului, acum 9.000 de ani oamenii începând să amelioreze această „buruiană”. Porumbul este o cereală din familia Poaceae, cultivată în lume ca plantă alimentară, industrială, furajeră și care însumează, alături de grâu, 80% din producția de cereale. Acesta are tulpina înaltă și groasă, neramificată, numită popular cocean, cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre.

Poate ajunge la 7 metri înălțime Pe aceeași plantă sunt flori feminine și masculine. Cele masculine se găsesc în vârful tulpinii, sub forma unui spic sau panicul, iar cele feminine, la subsuoara frunzelor. Există

multe varietăţi de porumb. Numai în SUA se găsesc 1.000 de soiuri, inclusiv hibride. Înălţimea plantelor variază de la 60 cm la 7 m, iar lungimea ştiuleţilor, de la 5 la 60 cm.

“Anumite soiuri de porumb din America de Sud produc ştiuleţi uriaşi, în formă de minge de fotbal american, cu boabe plate, lungi de 2,5 cm şi aproape la fel de late“, relata cercetătorul Jonathan Leonard. Ştiuletele poate avea culori diferite. De obicei este galben, dar poate fi şi roşu, albastru, roz, negru, chiar dungat sau pestriţ. Sunt șase varietăți principale de porumb: dinte de cal, cu boabe tari, amidonos, zaharat, cerat, popcorn.

Porumbul zaharat reprezintă o mică parte din porumbul cultivat; un defect metabolic îi determină gustul dulce - numai o cantitate mică de zahăr se transformă în amidon. La nivel mondial, 60% din producţia de porumb este folosită ca hrană pentru animale, 20% ca hrană pentru oameni, restul de 20% fiind utilizată în industrie sau pentru însămânţare.

Folosit pe post de combustibil Din porumb se fac diverse produse: adezivi, maioneză, bere, scutece. Mai nou este folosit în producerea de combustibil (etanol). În multe ţări, fermierii cultivă soiuri hibride pentru a-şi asigura o producţie foarte mare. Acestea, mai ales dinte de cal, se obţin prin încrucişare controlată şi prin consangvinizarea plantelor ce au caracteristicile dorite. Un neajuns este că fermierii trebuie să cumpere porumb de sămânţă pentru fiecare recoltă deoarece plantele care se dezvoltă dintr-o recoltă anterioară pot să varieze în calitate şi să dea o recoltă mai slabă. Porumbul comercial este cultivat la o înălțime maximă de 2,5 m. Cel dulce este mai scurt decât varietățile de porumb de câmp.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Frunzele sunt mari și liniare. Fructul conține amidon, substanțe proteice și uleiuri. Un știulete de 100 g de porumb fiert are 97 kcal și conține 74% amidon. Magneziul, prezent în cantități mari în porumb, completează lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. Boabele de porumb sunt utilizate în industriile amidonului, spirtului, glucozei, dextrinei. Germenii sunt folosiți pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozat (nutreț suculent).

Particularitățile sale fitotehnice sunt rezistența bună la secetă și căldură, numărul relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitatea la condiții diferite de climă. Acesta lasă terenul curat de buruieni, constituie un bun premergător pentru multe plante, valorifică bine îngrășămintele organice și minerale, reacționează puternic la irigații, având un coeficient de înmulțire foarte mare. Este și o importantă plantă meliferă și medicinală, prin cantitatea mare de polen pe care o produce.

Porumbul are efect împotriva stresului. Este bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, cu efect asupra funcționării sistemului nervos, mușchilor, inimii și producției de globule roșii. 150 grame de porumb acoperă 25% din cantitatea necesară de vitamina B1 pentru un adult.

Porumbul conține un antioxidant de frunte, vitamina E, ce protejează împotriva artritei. Introducerea porumbului în meniul zilnic micșorează riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului. Carbohidrații din porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii.

Porumbul este cultivat în variate condiții de climă și sol, întâlnindu-se în emisfera nordică, în Canada și Rusia, până la 58° latitudine, iar în emisfera sudică, în Noua Zeelandă, pană la 42-43°. Prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri şi în condiţii climatice foarte diferite.

Astfel, porumbul a reușit să fie a doua plantă cultivată a planetei 194 milioane ha), după grâu (214 milioane ha), dar pe locul întâi ca producție (1.148 milioane tone). Pe locul trei în clasamentul cerealelor se află orezul.

Mămăliga dacilor se făcea din mei Nu se știe exact când a fost adus și în teritoriile românești, dar nu era pe vremea dacilor. Mămăliga, un terci obținut din mărunțirea fină a boabelor de porumb, se mânca și în acea vreme, însă era făcută din mei. Porumbul este o plantă cerealieră rezistentă la factorii de mediu, care s-a aclimatizat bine în zonele de câmpie, având avantajul că boabele nu se scutură ca la mei sau grâu. E ușor de recoltat și eficient: o duzină de știuleți puteau hrăni o familie întreagă o perioadă lungă de timp. În România, porumbul era amintit în sec. XVII. Românii selecționau, pentru ameliorarea culturilor, știuleții cei mai frumoși, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.

Banul Mihai Cantacuzino atribuie introducerea porumbului în Muntenia înaintașului sau Șerban Cantacuzino (1678-1688). Dinicu Golescu afirmă că “întâiul aducător al sămânții porumbului este Constantin Mavrocordat”. Totuși, istoricii spun că porumbul era cunoscut în Muntenia înainte de această domnie. În Moldova, prima mențiune despre cultivarea păpușoiului este din domnia lui Constantin Duca (1693-1695). În Transilvania s-a cultivat inițial în părțile

nord-vestice în 1639, apoi pe Valea Someșului, începând cu 1652, pe Valea Mureșului, din 1697, pe Valea Târnavelor.

Forma acestui fruct și alcătuirea lui cu rândul de solzi i-au determinat pe cultivatorii de aici să-i spună cucuruz. În țara noastră porumbul a început să fie cultivat în locul meiului pentru că avea o productivitate crescută, creștea în zone puţin favorabile și nici nu era vizat de rechizițiile otomanilor, mai puțin interesați de cereale sau porci. Totuși, din cauza cultivării și păstrării sale defectuoase a generat boala pelagrei, fiind înlocuit, în sec. XX, tot mai mult cu grâul din care se făcea făina pentru pâine. Cu toate acestea, a rămas unul dintre furajele cele mai importante pentru animale.

Potențial fantastic în România Din sec. XIX se practică selecția în masă pentru crearea de soiuri în SUA, urmată de selecția individuală și de hibridare, prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, George Espy Morrow și Frank Duane Gardner au elaborat procedeul de producere a seminţelor hibride F1, însă hibrizii au avut o răspândire redusă. Cea mai eficientă metodă de ameliorare a fost crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaborată de George Shull în sec. XX, folosită şi în prezent. Linia consangvinizată este fundamentul producerii de sămânţă hibridă de porumb și stă la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.

Fermierul american David Hula deține trei recorduri mondiale la producție, cu același hibrid din portofoliul Pioneer – P1197. Mihai Valentin, Category Marketing Manager Corn & Soybean la Corteva, arată că această plantă are practic un potențial nelimitat, factori importanți fiind sămânța folosită, tehnologia aplicată, factorii climatici. “Ce nu cunoaște publicul din România este că linia mamă a acestui hibrid campion se regăsește și în rândul hibrizilor locali P0937 sau P0900, iar potențialul fantastic de producție al celor doi hibrizi este moștenit în acest fel”, susține specialistul român.

Producție dublă față de necesarul intern România a avut o producţie de porumb boabe de 9,63 milioane tone anul trecut, față de 17,4 milioane în 2019.

Totuși, și așa cantitatea recoltată a fost de două ori mai mare decât necesarul intern, de 4,5 milioane. Suprafaţa însămânţată s-a ridicat la 2,6 milioane ha, cu 63.000 ha sub 2019, iar randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha. “Anul agricol 2019-2020 a fost marcat de seceta pedologică la nivelul tuturor regiunilor, situaţie ce a determinat o scădere a producţiilor medii la hectar cu 40% la cereale”, conform Ministerului Agriculturii.

91

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Toscana din centrul Transilvaniei

Renaște „Amurgul”: soiul autohton de struguri roșii, omologat în 1989 la SCDVV Blaj de Ion SURDU

O cercetătoare de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj vrea să aducă, cu sprijinul colegilor, pe harta vinului din Transilvania un soi autohton de struguri roșii, omologat la sfârșitul anilor 80. Ea crede că schimbările climatice din ultimii ani pot contribui la producerea unui vin rose din acest soi inedit, care să devină un brand al Transilvaniei, respectiv al vinului românesc.

Veronica Sanda Chedea este originară din Cugir, județul Alba. În 1997 a absolvit Facultatea de Horticultură la Cluj.

A urmat mai mulți ani de studii și cercetări în diverse țări de pe cel puțin trei continente - din Brazilia până în Vietnam: a lucrat pe studiul pigmenților carotenoidici, pigmenții portocalii din resturile care rămân de la sucul de portocale; a studiat includerea în hrana purceilor după înțărcare a tescovinei, a reziduurilor obținute de la vinurile roșii; a muncit în laboratoare de medicină moleculară. Și-a dorit să revină în țară și de 2 ani lucrează la SCDVV Blaj, acolo unde spune că se simte „ca în Toscana”.

Vin rose în Podgoria Târnave Ne-am întâlnit la SCDVV Blaj într-o după-amiază frumoasă de la începutul lunii februarie, unde ne-am înțeles să discutăm despre cel mai nou proiect la care lucrează și pentru care a primit un premiu special de 1.000 de euro din partea companiei de consultanță Starperformining în cadrul programului TalentA, organizat de compania Corteva Agriscience - dedicat pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare. Proiectul Veronicăi Chedea, care a atras atenția, este dedicat unui soi autohton de struguri roșii, dezvoltat și omologat la SCDVV Blaj încă în anul 1989 - Amurg. Cercetătoarea își dorește ca peste 6 ani, perioada de implementare a proiectului, să fie create toate premisele

pentru ca pe piața vinurilor din Transilvania, respectiv din România, să apară vinul rose din strugurii Amurg de Blaj.

Ar fi o inovație pentru o zonă clasică pentru vinurile albe seci și demiseci cum este Podgoria Târnave.

Veronica Chedea spune că a fost întotdeauna interesată de identificarea de oportunități de finanțare, care să-i permită să se ocupe de ceea ce îi place, pe de o parte, dar și pentru a inova, pe de altă parte. „Cu această idee, împreună cu colegii mei și conducerea stațiunii reprezentată de doamna director dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, ne-am gândit să identificăm subiecte care să fie inovative, iar o temă de actualitate ține de schimbările climatice. La SCDVV Blaj am aflat că există un soi care este pentru vinuri roșii și că am putea încerca să-l extindem în cultură sau să vedem ce putem face cu el în condițiile schimbărilor climatice; în ideea că nu mai sunt înghețuri așa puternice iarna și se prelungește perioada de vegetație prin încălzire. Astfel, un soi de struguri roșii ar putea să acumuleze destul zahăr încât să se facă un vin roșu”, ne-a explicat cercetătoarea.

Inițial, proiectul a fost depus pentru finanțare la UEFISCDI din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, dar nu a trecut. „Am rămas însă cu această idee. Mie mi-ar plăcea să se poată realiza această înnoire a sortimentului de vinuri aici, la SCDVV Blaj. Eu aș opta pentru Rose, pentru că devine tot mai popular. M-am gândit chiar și la un spumant, însă e o altă etapă. Astfel, am început un curs de agribusiness în cadrul programului TalentA, al companiei Corteva, ținut

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și prezentat de Starperformining. La sfârșitul cursului, fiecare cursant trebuia să prezinte un proiect de afaceri. Eu nu am afacere, nu sunt businesswoman și atunci trebuia să pregătesc un proiect care să fie legat de stațiune, să aducă și o inovație, dar și unul în care să mă pot implica cât se poate de mult. Astfel, am elaborat un proiect la nivel business: am făcut o diagramă Gantt, am prezentat investițiile, profitul. L-am făcut altfel decât științific”, ne-a spus Veronica Chedea despre cum a decis să promoveze soiul autohton la un concurs care să-l facă vizibil.

Dar pentru ca „Amurgul” să răsară pe piața vinurilor românești urmează mai întâi mai mulți ani de cercetări.

Specialiștii de la Blaj trebuie să implementeze proiectul pe teritoriul stațiunii, apoi în afara acesteia, urmărind rezultatele, iar ulterior vinificatorii experimentați urmează să experimenteze tipurile de vin, utilizând soiul dezvoltat la Blaj. „Amurg” este o încrucișare între Muscat de Hamburg și Cabernet Sauvignon, cu o vigoare mijlocie și fertilitate mică-mijlocie. Conținutul de zaharuri este de 178-197 g/L, iar aciditatea, de 4,5-5,5 g/L H2SO4. „Implementarea proiectului va dura 6 ani. Anul acesta facem materialul săditor, respectiv în primii 3 ani de la plantare nu se obține producție. În al patrulea an vița intră pe rod. După aceea, ca să intre pe producție, mai trebuie încă 2 ani. Vrem să avem o producție la niveluri medii deocamdată. Suprafața cultivată este de jumătate de hectar”.

Paradoxal, dar ideea de a renaște Amurgul a apărut datorită încălzirii globale - un beneficiu pentru vinul dezvoltat în zonele reci de cultură a viței de vie. „Pentru zonele mediteraneene încălzirea globală e un dezavantaj, pentru că se acumulează foarte mult zahăr, vinurile au mult alcool, nu mai au aciditate, deci se pierde din ceea ce înseamnă terroir-ul unui vin. Pentru noi, deocamdată, încălzirea ar fi un avantaj din acest punct de vedere”, ne explică cercetătoarea.

Șansa Amurgului Veronica Chedea este optimistă și crede că Amurg are șanse să devină un vin reprezentativ și unic pentru Transilvania. „Dacă prezentăm date și de producție, și de tehnologie de cultură, și de calități ale vinului bune, eu zic că se poate”.

Dar acest lucru depinde foarte mult și de finanțarea pe care

AGRO TB

o vor avea la dispoziție cercetătorii. „Sustenabilitatea acestui proiect depinde și de inputul financiar pe care noi o să-l punem în soiul acesta ca să-l dezvoltăm, să avem noi o bază.

Amurgul este un vin ușor. Eu zic că are perspective. Ca cercetător simt lucrul acesta. Dar vom avea nevoie de o nișă de promovare foarte bună. Toată speranța mea și perspectiva mea e că dacă reușim să ducem proiectul acesta la final cu bine, atunci o să rezulte un produs nou și bun pe piața vinului”, crede cercetătoarea.

Veronica Chedea spune că experiența pe care a avut-o peste hotare în perioada studiilor și cercetărilor o face să creadă că școala românească și cercetarea din România nu este cu nimic mai prejos decât cea occidentală. Unica diferență este că în țara noastră domeniul cercetării și inovării nu este susținut financiar și nu i se acordă importanța cuvenită așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, spre exemplu. „Cultura, educația și școala românească pe care le-am avut aici, în Ardeal, au fost o bază extraordinară de a fi om.

Oriunde mergi, dacă ești deschis și vrei să comunici cu oamenii de lângă tine, deschizi deja o punte. Sunt diferențe, dar la bază toți oamenii sunt aceiași: nimeni nu vrea impostori. Cercetarea se face la fel peste tot. Într-adevăr, în Marea Britanie sau în alte țări din UE domeniul este finanțat mai bine. Pentru că totul, până la urmă, ține de bani. Factorii de decizie politici și de finanțare sunt foarte importanți”, concluzionează Veronica Chedea.

93

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

95

Investiție finanțată de AFIR la Reghin, jud. Mureș

Plantație de cătină irigată prin picurare O investiție pe care AFIR a finanțat-o în producția de cătină a fost dezvoltată de către societatea comercială Bucin Agro SRL, care a înființat o plantație de cătină în sistem superintensiv și ecologic de peste 24 de hectare în localitatea Reghin, județul Mureș.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 946.667 de euro, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate prin PDNR 2020 este de 600.000 de euro.

Proiectul aprobat pentru finanțare de către AFIR este structurat pe două linii principale, respectiv înființarea plantației de cătină, inclusiv echiparea cu sisteme și instalații de irigații prin picurare, precum și modernizarea și echiparea unei hale pentru congelarea și depozitarea fructelor. A doua linie presupune achiziționarea de mașini și utilaje agricole, dar și de echipamente și instalații necesare derulării procesului tehnologic.

Elementul inedit prezent în cadrul acestei investiții îl reprezintă sistemul de irigații de proveniență israeliană care permite monitorizarea permanentă a cantității de apă, a fertilizanților aplicați, în fiecare zonă a plantației, indiferent de oră și indiferent de locul în se află beneficiarul, prin intermediul unei aplicații care se poate instala și pe telefonul mobil. „Sistemul de irigații pe care îl utilizez este atât de performant, încât îmi asigură aceeași cantitate de apă și la prima plantă, și la ultima plantă, iar când este vorba de 25 de hectare de plantație și de forme de relief diferite, acest aspect este extrem de important din punct de vedere al eficienței utilizării apei, a energiei, dar mai ales a bunăstării plantelor. Am optat pentru a îngropa furtunurile prin care se face irigarea prin picurare, astfel încât să mă asigur că toată cantitatea de apă ajunge direct la rădăcină, exact unde trebuie, cu zero pierderi prin evaporare și cu o eficiență maximă a consumului de apă și de energie.

Mi-am descărcat pe telefonul mobil o aplicație dedicată, m-am conectat imediat la sistemul de irigații și am putut accesa toate funcțiile de monitorizare și de control al instalației mele de irigații. Văd și pot să controlez câți metri cubi de apă dau pe fiecare hectar în orice moment. În același timp, sistemul mă atenționează imediat dacă am o defecțiune. De exemplu, dacă mi-a trecut tractorul și mi-a secționat un furtun, sistemul mă anunță prin aplicație că este o problemă, oprește irigarea pe secțiunea respectivă și continuă să irige pe celelalte zone. Astfel, evit o pierdere foarte mare de apă, deteriorarea sistemului și distrugerea respectivei zone din plantației”, a declarat Horia Bucin, beneficiarul proiectului.

De asemenea, proprietarul plantației de cătină ne-a declarat că următorul pas în dezvoltarea fermei este achiziționarea unei stații meteorologice asociate cu un sistem de sonde în pământ care să îi permită o automatizare completă, inclusiv prin calcularea cantității de apă din sol și reglarea irigării în funcție de aceasta în corelare cu alți parametrii transmiși de stația meteo.

Contractul de finanțare pentru înființarea plantației de cătină a fost încheiat în septembrie 2017, iar investiția s-a finalizat în mai 2019.

Sursa: www.facebook.com/afir.info

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO