TB 106

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XI • NR 106 • 5 - 26 NOIEMBRIE • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Orasele câstigatoare PAG. 5-8 ÎN CURSA INVESTIȚIILOR - EXPANSIUNEA CTP ÎN TRANSILVANIA PAG. 24-27 MONTREPCOM, LA BORNA 30 PAG. 31-41 ZIUA AUSTRIEI PAG. 65-87 SPORTURILE CU OBSTACOLE DIN ROMÂNIA ASPIRĂ LA OLIMPIADĂ PAG. 89-121 AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

1

2

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

PNRR - SUMMITUL PRIMARILOR?

În goana nebunească după alți miniștri, pe care îi schimbăm mai nou, mai des decât șosetele, uitând să dezbatem ce fac secretarii de stat, directorii unor agenții, departamente sau instituții subordonate, mai rămâne energie pentru a pune presiune pe primari pentru lucruri ce altfel ar trebui să fie rezolvate fără să știm: panseluțe, curățenie, căldură, luminițe de sărbători. Însă, în afara întâlnirilor din Asociația Municipiilor din România pentru a mai discuta despre pensii speciale, dealuri cu furnizori și voturi, sau glume improvizate precum o alianță cu nume de punct cardinal sau un forum pentru orașe verzi – cele mai recente, n-am remarcat încă o invitație din partea acestor “vizionari” pentru a dezbate împreună cu investitorii – dezvoltatorii din sectorul industrial/ logistică orice probleme și soluții care să faciliteze dezvoltarea exponențială a proiectelor de acest tip, în beneficiul comunităților.

Cumva, cei care dezvoltă proiecte rezidențiale se mai descurcă, deși până și ei se plâng acum că nu mai au cu cine discuta, însă nu sunt foarte sigur că primarii marilor orașe și capitale de la noi – da, avem vreo 10 “capitale” pretinse pe teme zglobii în ultimul deceniu, înțeleg însemnătatea și efectele duelurilor și expansiunii unor jucători pan-europeni ce au proiecte aici, transformarea adusă de tehnologie, modificarea lanțurilor de producție și distribuție, respectiv, implicit, a orașelor. Așadar, lansăm propunerea aici, împreună cu alte asociații de profil, alte platforme media și “coaliții” de business, 2022 ar trebui să aducă un “summit al primarilor pentru logistică”. Poate vom avea guvern până atunci, poate nu, dar chiar mai bine să primească executivul – care o fi, liste cu ce are de făcut.

Un mic bilanț de moment – “livrările noi din acest an ar urma să tota-

lizeze peste 600.000 metri pătrați, aproape de nivelul record consemnat în 2020, creând premisele unui an 2022 bun pe acest segment de piață.

CTP și WDP, jucătorii dominanți de pe piață, sunt deja prezenți în mai mult de 10 orașe fiecare dintre ei, în timp ce VGP, Globalworth și Element Industrial țintesc și ei să dezvolte platforme naționale” (date C&W Echinox).

Stocul modern de spaţii industriale din România a depăşit în 2020 pragul de 5 mil. mp şi urmează să ajungă la aproximativ 5,5 mil. mp în acest an, peste 60% din suprafaţa aflată în construcţie fiind deja pre-închiriată, potrivit CBRE România.

Inspirațional, căci sunt comparate lucruri și în conferințe sau mini publicații de la noi, ne putem uita și la ce s-a întâmplat în Polonia, deși comparațiile amintite sunt o “blasfemie” – datorită volumelor colosal diferite, doar în primele șase luni ale lui 2021 companiile au închiriat 3,15 milioane metri pătrați cu peste 40% mai mult decât în 2020 date JLL. Poate coperta acestui număr vă amintește de hărți cu autostrăzi sau master-planuri prezentate de alți miniștri ai transporturilor în ultimii 20-30 de ani, însă coperta evidențiază “efectele” chiar și pentru segmente sau cioturi de infrastructură, respectiv interesul investitorilor pentru noi orașe.

Cândva recent, un consilier al noii echipe administrative din orașul meu natal mă întreba ce-i de făcut prima oară, cum ajung la nume mari din industrie sau investitori, răspunsul e simplu – lansați invitația pentru CEO sau country manageri ai dezvoltatorilor și inventariați urgent priorități și oportunități regionale, nu vă va refuza nimeni.

Vom fi și noi acolo pentru a promova mai departe idei sau rezultate.

Ionuț OPREA

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

În cursa investițiilor:

5

Orașele câștigătoare Ionuț OPREA

Supranumit câștigătorul pandemiei, sectorul de industrial și logistică s-a dezvoltat într-un ritm alert în ultimii doi ani. Cu viteză maximă a crescut și portofoliul CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator de spații industriale și logistice de clasă A din România, care, în mai puțin de doi ani de pandemie, și-a extins portofoliul local cu 1 milion mp, motoarele de creștere fiind mai nou în Transilvania, inclusiv nord-vestul țării. Am discutat cu Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, pentru a afla mai multe despre planurile companiei pentru Transilvania.

6

COVER STORY

De unde vine creșterea, care sunt proiectele reper?

România a depășit borna de 5 milioane mp de spații industriale și logistice în primul an de pandemie, cu o dinamică a livrărilor de aproximativ 400.000 mp pe an, care s-a menținut și în 2021. La jumătatea anului 2021, România avea un stoc modern de peste 5,4 milioane mp, lider detașat fiind CTP, cu un portofoliu estimat să atingă 2 milioane mp până la finalul anului. Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, argumentează planurile companiei pentru Transilvania. În ultimul an, aproximativ 500.000 mp au fost adăugați în portofoliul CTP doar în orașele din Transilvania, compania fiind un investitor activ în această zonă. Achizițiile strategice, precum 153.000 mp preluați de la dezvoltatorul Olympian, au permis CTP să-și consolideze prezența în Timișoara, considerat al doilea pol logistic după București, devenind un jucător dominant în zonă. O altă achiziție strategică în 2021 a fost preluarea portofoliului de 110.000 mp de la Zacaria, prin care CTP și-a extins portofoliul în alte orașe cheie, respectiv Arad, Sibiu și Oradea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe harta investițiilor CTP, Oradea ocupă un loc aparte, după ce dezvoltatorul a câștigat licitația pentru terminalul cargo, care va fi construit pe terenul de 14 ha adiacent aeroportului. Proiectul terminalului cargo va absorbi o investiție de peste 32 de milioane de euro din partea CTP și va transforma Oradea într-un punct de tranzit major pentru mărfurile care ajung sau pleacă din România.

Un alt proiect demarat de CTP în 2021 este noul centru logistic din Turda, unde compania va ajunge în acest an la o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, pe care își propune să o dubleze în următorii doi ani. Turda reprezintă un nod logistic important, beneficiind de legături rapide către Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Alba Iulia și Deva.

Dacă analizăm doar Oradea, Timișoara, Arad și Turda, CTP deține deja peste 200.000 mp, echivalentul a circa 10% din portofoliul local. Mai mult decât atât, CTP plănuiește să dezvolte încă 250.000 mp în aceste patru orașe, considerându-le de o importanță strategică pentru chiriașii săi. Dincolo de volum, standardul de calitate al proiectelor CTP este un diferențiator major, în orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, compania având de departe cele mai avansate clădiri din punct de vedere al specificațiilor tehnice, de la sistemele de izolație la cele de încălzire/răcire și iluminat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marile investiții abia acum urmează Lider la nivel local și european, CTP s-a extins puternic și pe piața spațiilor industriale și logistice din Transilvania, atât din punct de vedere al proiectelor deținute, cât și al chiriașilor din portofoliu. Ce urmează, mai este loc de creștere pentru CTP în Transilvania?

Ana Dumitrache, Country Head, CTP România: Întradevăr, Transilvania este un pariu important pentru CTP și voi începe cu chiriașii din portofoliu, care apreciază calitatea produsului nostru premium și, odată ce se alătură comunității CTP, pur și simplu nu mai sunt mulțumiți în altă parte. Aprecierea pe care o primim de la chiriașii noștri este esențială și ne motivează să investim și mai mult în Transilvania.

Din punct de vedere al portofoliului CTP, sunt mai multe orașe câștigătoare, unde am reușit să obținem rezultate frumoase într-o perioadă în care pandemia a adus multe provocări mediului de business și nu numai. Jumătate din creșterea portofoliul nostru în 2021 a provenit din extinderea în Transilvania, unde am investit aproximativ 150 de milioane de euro doar în acest an. Cu siguranță mai este loc de creștere și avem planuri la fel de ambițioase în continuare, atât prin dezvoltarea proiectelor existente, cât și prin noi achiziții.

Ce tip de achiziții aveți în plan? La ce se uită un dezvoltator de talia CTP atunci când vrea să cumpere un nou proiect și care sunt orașele care se afl ă acum pe radarul investițiilor?

Ana Dumitrache: Ne uităm la orice oraș unde putem dezvolta adevărate comunități, nu doar parcuri industriale.

Locația este importantă și sunt mai multe orașe pe care

COVER STORY

le analizăm în prezent, în unele suntem deja activi, însă vorbim și de piețe noi. În 2021 ne-am extins prezența geografică, am adăugat Brașov și Craiova pe harta investițiilor CTP și la fel plănuim să facem și în 2022. Orașele din Transilvania rămân în atenția noastră, inclusiv Oradea, Timișoara, Arad și Turda. În plus, mă aștept să ne extindem în cel puțin două noi orașe.

Un alt criteriu esențial în decizia de achiziție este posibilitatea de a extinde proiectul, prin dezvoltarea pe teren adiacent. Spre exemplu, la CTPark Timișoara, vom dezvolta în 2022 aproximativ 40.000 mp, la CTPark Arad avem în plan 25.000 mp, la Oradea, aproape 14.000 mp, iar la Sibiu, peste 20.000 mp. Pentru chiriașii noștri este important să știe că își pot crește suprafețele ocupate odată cu creșterea businessului, că există loc pentru extindere și că își vor primi spațiile închiriate la timp. Încrederea în capacitatea celuilalt de a livra la timp este un factor cheie în acest business.

7

8

COVER STORY

Ce profil au chiriașii care se extind în Transilvania, din ce industrii fac parte și ce tip de activități desfășoară?

Ana Dumitrache: Simțim o cerere în creștere din partea clienților din retail, cu precădere în zona Turda, care beneficiază de un acces ușor la coridoarele paneuropene de transport. În plus, evoluția comerțului online este foarte bună, dacă ne uităm la ultimele date disponibile care plasează România pe locul 50 la nivel mondial, cu o creștere de aproximativ 50% în 2020, în contextul în care piața mondială a avut un avans de 30%. Dezvoltarea ecommerce-ului se resimte, la rândul ei, în industria de curierat și domenii conexe.

Pe lângă retail, observăm un apetit în creștere și în ceea ce privește facilitățile de producție. Avem chiriași care intenționează să își extindă capacitatea de producție prin extinderi de spații, de exemplu în Arad. Discutăm și cu noi companii care au în plan intrarea pe piața din România și sunt interesate în special de zona de vest a țării. Calitatea și costul atractiv al forței de muncă sunt avantaje competitive, la care se adaugă calitatea spațiilor în care oamenii își desfășoară activitatea. În spațiile de producție ale

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

chiriașilor noștri lucrează peste 5.500 de persoane, prin urmare, responsabilitatea pe care o avem este foarte mare.

Din spațiile noastre din Transilvania pleacă produse esențiale, de la produse farmaceutice, mâncare pentru copii, hrană pentru animalele de companie, băuturi răcoritoare la saltele, canapele, decorațiuni, vopseluri etc.

De aceea, punem accent pe calitatea construcției și pe modul în care administrăm parcurile industriale. Investim mult în drumurile de acces în parc, în zonele de andocare, precum și în camerele tehnice și în spațiile de birouri din hale. Ne propunem să fim un lider nu doar în ceea ce privește volumul portofoliului, ci și din punct de vedere al calității proiectelor și serviciilor oferite chiriașilor noștri.

Per ansamblu, deși dezvoltarea pieței de industrial și logistică în Transilvania a fost una foarte dinamică în ultimii ani, suntem încă la început și marile investiții abia acum urmează. Însă niciun succes nu apare peste noapte, iar pentru a fi câștigătoare în cursa investițiilor, orașele au nevoie să investească la rândul lor în dezvoltarea infrastructurii și în atragerea companiilor capabile să creeze locuri de muncă pe termen mediu și lung.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SEE Property Forum Awards Winners announced

On 20 October 2021, CEE-based media and event platform Property Forum announced the winners of its firstever SEE Property Forum Awards. The winners of each category were selected by a jury committee, comprising top decision-makers of the Romanian real estate industry. The awards, celebrating the best projects, most impactful transactions and most inspiring personalities of the Romanian market, were presented as part of the company’s annual SEE Property Forum conference.

The list of nominees has been put together based on market data and company nominations, while the shortlist has been selected by the editorial team of Property Forum.

For six Project of the Year awards, representing different asset classes, Property Forum made its selection among

Affan Yildirim, General Managerl Anchor Group - celebrating Lease Transaction of the Year - Bebe Tei at Bucuresti Mall Vitan

real estate projects that have been completed within the past 12 months. For the Concept of the Year award, the organisers selected some of the most exciting real estate developments currently in planning or under construction.

For projects, Property Forum took into consideration the uniqueness and market impact of each development. For transactions, the team took into account not only the size of the deal but its complexity and the message it conveys for a market in recovery. For Personality of the Year, Property Forum selected real estate professionals that were the drivers of groundbreaking deals and shaped the direction of the market throughout the year.

The jury comprised leading decision-makers of the Romanian market: Romulus Andrei (Banca Transilvania),

Ana Dumitrache, Country Manager CTP celebrationg the award - Personality of the Year

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionut Oprea, Brand Manager TB and Mihaela Maxim, Business Development Manager Theleisureway Gabriel Biriş (Biriş Goran), Bogdan Doicescu (Bogart), Ana Dumitrache (CTP), Sorin Dumitrașcu (Atenor), Răzvan Gheorghiu-Testa (Țuca Zbârcea & Asociații), Andrei Ivan (Skanska), Cătălin Jaloba (BCR), Ivan Lokere (Alinso Group), Geo Mărgescu (Forte Partners), Codrin Matei (Crosspoint), Alexandru Mihai (Nordis Group), Luiza Moraru (CBRE), Angelica Pantilie (B+N Integrated Facility Services), Marius Persenea (Iulius), Marian Roman (CA Immo), Ținu Sebeșanu (IMPACT), Alex Skouras (Alesonor), Alexandra Smedoiu (Deloitte), Silviu Stratulat (Stratulat Albulescu), Liria Themo

Andreea Cotiga, Senior Leasing Manager Office - Immofinanz, celebrating the Lease of the year office award - Provita at Iride Eighteen (Atria Urban Resort), Florin Tirla (Indotek Group) The winners were announced during the Awards Gala and Exclusive Networking Party of SEE Property Forum 2021 at the Athenee Palace Hilton Bucharest by TV and event host Constantin Opriș and Property Forum Founder & CEO Csanad Csuros.

The Winners in 2021  Concept of the Year Dacia One by Atenor  Office Project of the Year One Tower by One United Properties  Retail Project of the Year AFI Brașov by AFI Europe  Logistics Project of the Year CTPark Bucharest West by CTP  Hotel Project of the Year The Marmorosch Bucharest, Autograph Collection

by Apex Alliance Hotel Management  Residential Project of the Year Greenfield Baneasa by IMPACT Developer & Contractor  Luxury Residential Project of the Year H Victoriei 139 by Hagag Development Europe  Lease Transaction of the Year – Office Provita at IRIDE eighteen by Immofinanz  Lease Transaction of the Year – Retail Bebe Tei at București Mall-Vitan by Anchor Grup  Lease Transaction of the Year – Logistics Havi Logistics at Chitila Logistics Hub by Globalworth & Global Vision

Natalia Gross, Head of Marketing and Communications - Knight Frank, celebrating Investment deal of the year - Dacia One to Paval Holding

11

 Investment Deal of the Year Dacia One (sold by Atenor to Pavăl Holding)  Personality of the Year Ana Dumitrache (CTP)

12

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Brisk, primii 5 ani Brisk a aniversat în 2021 primii 5 ani de expansiune pe piața din România. Ce urmează, explică Claudiu Bisnel, Managing Partner Brisk Group.

Care au fost primele gânduri și argumente pentru înființarea Brisk? Care a fost principala motivație în acești 5 ani?

Brisk este, în primul rând, un principiu sănătos axat pe dezvoltare. Ideea de a aduce performanță în România a fost primul gând care a stat la baza înființării Brisk. Experiența personală a fost argumentul pentru a pune bazele acestei companii, serviciile de calitate livrate internațional au ajutat să prezentăm încredere echipei aici. Motivația este reprezentată de dorința de a aduce plus-valoare în fiecare acțiune pe care Brisk o întreprinde și de evoluția continuă.

Ce borne reper au fost atinse și depășite în această perioadă, care au fost în sinteză principalele provocări dar și cele mai importante reușite?

Dublarea cifrei de afaceri a companiei, iar viitorul arată că față de 2020, ne vom dubla cifra din nou, dar si faptul că echipa s-a mărit considerabil. În ultimii anii am depășit livrarea a peste 100 de proiecte și peste 600.000 mp construți în mai multe sectoare (rezidențial, office, industrial), echipa fiind formată din peste 60 de specialiști în domeniu, iar cu aceste aspecte constatate considerăm că Brisk este în continuă cursă pentru a atinge noi obiective.

Provocarea cea mai mare pentru noi a fost și este cea de a găsi și atrage în echipa Brisk talente și oameni cu abilități profesionale bine dezvoltate, asigurarea că livrăm într-un standard și peste așteptările clienților.

Care sunt din perspectiva dvs. argumentele de business ale Brisk în piață și care sunt beneficiile pentru clienți?

Experiența dobândită de o complexitate mare, care contribuie la eficientizarea timpului și a costurilor precum și asigurarea unei calități sporite sunt beneficiile pe care noi, Brisk Group, le putem oferi clienților.

Cum vedeți evoluția pieței din România și transformările post pandemie? Care sunt principalele obiective pentru 2021-2022?

Evoluția în România este dictată de evoluția la nivel mondial. Creșterea prețurilor care a dus și la creșterea costurilor în construcții, garantat duce si la creșterea prețului pentru clientul final. România trebuia să experimenteze această creștere care o va forța la o aliniere a țărilor europene dezvoltate. Văd o efervescență în piață, văd lucruri pozitive și un potențial mare, deschiderea unor noi poli de dezvoltare. Menținerea relației de continuitate cu clienții din portofoliu, și, bineînteles, dobândirea altor clienți noi sunt obiectivele majore care ne duc spre atingerea țelului nostru, cel de evoluție continuă determinată de diversitatea proiectelor.

Care este mesajul dvs. pentru clienți, parteneri, echipă?

Suntem un partener de încredere, întotdeauna One Step Ahead pentru dumneavoastră. WE never walk alone!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

13

14

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reinventarea orașelor regionale.

Strategii și atuuri.

Ionuț OPREA

Vom vedea reînvierea ideii de “cartier” și de “proximitate”. Proiecte cu funcțiuni multiple sunt tot mai dese. Chiriașii trebuie să fie mai creativi. Despre ritmul închirierilor, repere de business sau strategii pentru investitori și orașe, am discutat cu Andreea Păun, Managing Partner al companiei de consultanță Griffes.

Care este viziunea Griffes pentru proiecte în orașele regionale, ce atuuri au acestea în contextul competiției și cu orașe secundare/ terțiare din alte ț ări din regiune?

Orașele regionale nu mai sunt doar o alternativă, sunt deja “alegeri strategice” pentru afacerile multor companii, mai ales prin prisma accesului mai bun la un număr mai mare de candidați calificați și a costurilor (nu doar stricto senso, ci și operaționale) mai mici comparative cu Capitala.

Avem în portofoliu chiriași care nu vin la București, ci spun că se vor extinde exclusiv în Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, deoarece aici atrag candidați și din zonele metropolitane, și din orașele mici învecinate, neavând riscul de business de a avea un proces de angajare prea lent. Din punctul de vedere al proiectelor imobiliare, dezvoltările mixte sunt foarte bine primite în aceste orașe, deoarece sunt localități unde absolvenții de facultate își doresc să rămână, deci funcțiuni de rezidențial + birouri + retail reprezintă un melanj de succes pentru ei. În ultimele luni s-au anunțat, mai ales în Cluj-Napoca și Timișoara, proiecte cu adevărat unice și nonconformiste, cum ar fi Paltim la Timișoara, proiect mixt dezvoltat de Speedwell și comercializat de echipa Griffes, care, amplasat pe malul Begăi, va avea acces la un ponton de ambarcațiuni, și numeroase alte facilități ce vor deservi rezidenții. La ClujNapoca, familia Buzoianu va demara o investiție de 6 milioane de euro într-un country club, pe dealurile de la Jucu, pe un teren de 190.000 de metri pătrați, care va oferi birouri, spații de relaxare, incubator de afaceri, herghelie de cai și alte atracții ce vor construi, de fapt, o comunitate puternică. Avantajele față de orașe similare din alte țări sunt reprezentate de viața culturală a acestor orașe – festivaluri de muzică, de teatru, de film – și natura încă neatinsă care le înconjoară - vezi cazul proiectului mixt AFI Park Brașov.

Mă bucur să afirm că totuși costurile salariale nu mai sunt un avantaj și, cel puțin pentru industria IT, România nu mai este aleasă doar pe criteriile legate de costuri mici. De exemplu, România este în Top 3 al celor mai bune țări din lume pentru remote work, conform unui studiu recent al britanicilor de la Circle Loop, “România este una dintre piețele IT cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est. Această țară inovatoare are și unele dintre cele mai ieftine costuri medii ale pachetelor de internet fix în bandă largă!”, conform studiului.

Există, deopotrivă, și alte segmente ce vor fi starurile de dezvoltare, din prisma altor segmente de proiecte, cum sunt cele industriale. Cererea indică orașe precum Timișoara, Tîrgu-Mureș sau Bacău drept viitori poli de dezvoltare, datorită necesității de a lega lanțurile de distribuție de zonele centrale și estice ale țării.

Spre deosebire de capitala României, orașele regionale au trecut prin proiecte de reconfigurare, renovare și diversificarea mixului de servicii în zonele centrale, în ultimul deceniu. Care credeți că a fost efectul și cât de mult contează în atractivitate, retenție și potențial de noi investiții, cine se remarcă din acest punct de vedere? Dar potențialul unor noi zone datorită extinderii orașelor și noilor cartiere?

Nu putem să nu remarcăm Cluj-Napoca, Oradea sau Sibiul, care sunt fruntașe la a-și reinventa și sistematiza centrul istoric. De altfel, în Cluj-Napoca, planificarea urbană realizată cu arhitecți tineri și vizionari a redat orașului anumite zone care astăzi sunt “casă” TIFF sau a Untold – transformarea zonei Piața Unirii în zonă exclusiv pietonală, amenajarea obligatorie a malului Canalului Morii, care a oferit o promenadă – deși încă cu întreruperi – frumoasă și circulabilă, vezi zona proiectului mixt Record Park. Două poduri noi leagă astăzi două investiții total distincte, proprietatea The Office, deținută de Dedeman, și proiectul Record Park, care împreună, creează o comunitate de peste 5.000 de oameni care zilnic se pot întâlni la o cafea în piațeta centrală.

O viziune ambițioasă o are și proiectul Iulius Town la Timișoara, care a reconfigurat de la zero o zonă, de altfel, aridă a Timișoarei și care astăzi este un parc imens, cu carusel, cu lac, animale și cu peste 4.000 de arbori maturi și 10.000 de arbuști.

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ca urmare, vom vedea investiții ale unor companii din IT, dar și inginerie, producție auto, componente, care evaluează potențialul și – desigur – apreciază efortul autorităților locale, important în decizia de a plasa bugetele de investiții.

Activitatea totală de închirieri pe piața de birouri din ClujNapoca, de exemplu, s-a ridicat la 17.000 mp, o creștere cu aproximativ 50% față de aceeași perioadă de referință a anului precedent. Expunerea noastră la piață ne conferă o imagine de ansamblu – cererea din Cluj-Napoca a fost dinamică și tranzacția medie s-a situat la 1.400 mp, ceea ce ne spune că există un <<bazin>> de companii de talie medie, între 50 și 200 de angajați, care aleg clădiri de birouri de calitate pentru activitatea și organizația lor. În urma celor mai recente negocieri și contracte confirmate, care sunt principalele transformări – evoluții în sectorul dvs. de activitate? Înainte de a începe un proiect sau pentru a optimiza modelul de business ce recomandări aveți pentru investitori, proprietari, în baza expertizei de până acum?

Griffes a închiriat în primele 10 luni ale anului peste 22.000 mp de birouri, dintre care 4.800 mp în orașe regionale, cu precădere Cluj și Timișoara. Observăm un apetit crescut al companiilor chiriașe de a deschide birouri în aceste două orașe, și vor urma Craiova sau Brașovul, ca soluții alternative la piața “supraîncălzită” a forței de muncă din București.

Pentru dezvoltatorii curajoși, recomandăm gândirea unor proiecte mixte, dezvoltate în faze, cu funcțiuni atipice și care să genereze dorința de a locui/trăi acolo. O viață socială de calitate este apreciată acum mai mult că oricând. Vom vedea reînvierea ideii de “cartier” și de “proximitate”, doi termeni ce au fost dispăruți mai bine de două decenii din jargonul imobiliar, din cauza conceptelor de “destinație” și a giga-proiectelor, amplasate de obicei la periferia orașelor, din lipsa de terenuri mari disponibile în centru, dar și din rațiuni economico-financiare ale dezvoltatorilor.

Chiriașilor le recomandăm structuri creative de a contracta spațiile, prin care să aibă flexibilitate dar și să ofere angajament către proprietari, în schimbul unor condiții financiare mai bune. Datorită serviciului nostru unic în piață de reprezentare a proprietarului, noi gândim cu proprietarul spațiile de la zero, începând cu scopul dezvoltării, volumetrii pentru fiecare funcțiune, suprafețe pe etaj, proporții – închiriere vs. vânzare, de exemplu, selecția operatorului - ancora de restaurant/ cafenea/ băcănie, facilități de retail sau transport etc. Facem lucrurile diferit și cel mai important, nu le facem reactiv. Pregătim proiectele din vreme, cu cel puțin 2-3 ani înainte de lansare, ceea ce ne dă vizibilitate și claritate în viitor. Totul se rescrie în jurul nostru, chiar acum când vorbim, și vom vedea apariția unor nevoi noi de la ocupanți, fie ei de chiriași de birouri sau de spații de logistică, sau rezidenți de bloc și, ca urmare, trebuie să pregătim produse noi și versatile. Posibil să deschidă segmente noi de piață, cum ar fi vânzarea de birouri mici, între 500-1.000 mp, sau dezvoltarea pentru vânzare de spații de producție și logistică de dimensiuni medii – pentru mică producție, ateliere, reparații, stocare intracity. În ce privește segmentul de spații industriale, lucrăm intens pe spații și terenuri industriale în orașele din aproprierea Bucureștiului – Ploiești, Brașov, Pitești – împreună cu investitori care caută să deschidă unități de producție și logistică de 5.000 – 20.000 mp.

Care sunt recomandările dvs. pentru autorități publice în demersuri precum promovare, relația cu investitorii, avize și diversificarea funcțiunilor în orașe?

Transparența este unul din principalele atribute de care ar trebui să dea dovadă autoritățile publice, în fiecare departament, de la modul de cheltuire a fondurilor dis-

AFI Park Brașov ponibile, la strategia de dezvoltare a orașului. În plus, ar trebui să existe o deschidere către mediul privat, deschidere spre a crea parteneriate, atât cu dezvoltatorii imobiliari, cât și cu furnizorii de servicii de digitalizare, spre exemplu. Atunci când există comunicare între acești doi actori principali, apar beneficii pentru întreaga comunitate, nemaivorbind despre elefantul roz din cameră, care afectează deja toate marile orașe cu foarte puține excepții – dificultatea și blocajul în autorizarea proiectelor, respectiv dialogul anevoios, inexistent al acestora cu mediul privat. Este imperios necesar să deblocăm procesele de urbanism și autorizare și în capitală.

Care sunt obiectivele echipei pentru 2022?

Avem în portofoliu (reprezentare exclusivă) clădiri și proiecte cu investiții totale de peste 300 de milioane de euro, format din 4 clădiri de birouri în România și un proiect industrial de 120.000 mp în Ungaria, responsabilitățile și nivelul de capital ce ne-au fost încredințate fiind semnificative. Astfel, ne concentrăm în continuare pe închirierea de birouri, mai ales către companii nou intrate în piață și sperăm să rămânem cea mai activă companie de consultanță în principalele orașe regionale, cu cunoștințe aplicate și dedicate pentru aceste zone. Anul viitor avem ca țintă atragerea unui chiriaș de 20-30.000 mp în cadrul proiectului industrial din Budapesta, Ungaria, primul nostru proiect exclusiv în afara României, și transformarea acestui parc întrun reper veritabil de dezvoltare industrială, incluzând, de exemplu, o clădire cu facilități pentru șoferi, pentru cei aflați în tranzit, vestiare, cafenea și băcănie, punct vamal, dar și dotări tehnice de ultimă oră care fac din parcul respectiv mai mult decât o curte cu hale aliniate ordonat la centură. Dezvoltarea serviciilor noastre pe orizontală, pe segmentele de terenuri și tranzacții industriale, va fi susținută, corelativ, de o creștere a echipei și a expertizei noastre. Investim de pe acum timp și atenție în cursuri de specializare a consultanților și în multe ore de lectură, de specialitate și nu numai. Cred că este singura cale spre a asigura clienților noștri, dar și nouă, ca echipă în plină fază de creștere, o fundație solidă pentru etapele următoare.

15

16

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România la Expo Real 2021.

Proiecte și investiții pentru 2022.

Ionuț OPREA

Pentru a noua oară consecutiv, AHK România (Camera de Comerţ şi Industrie RomânoGermană) a organizat standul comun al României la Expo Real München. Între 11-13 octombrie, cel mai important târg de proiecte și investiții imobiliare din Europa, cu trei zile pline de conferințe, un program de întâlniri și discuții individuale la fiecare stand, a reconfirmat potențialul interacțiunii și offline.

Peste 19.200 de participanți din 52 de țări (2019: 46.747 / 76) au venit la EXPO REAL din München. Cei 1.198 de expozanți provin din 29 de țări (2019: 2.189 / 44). În afară de Germania, primele zece țări expozante au fost: Austria, Olanda, Polonia, Elveția, Portugalia, România, Spania, Franța, Serbia și Italia. „A fost o atmosferă de încredere care se simțea peste tot în sălile de expoziție, pentru a demara proiecte viitoare, pentru a aduna informații și pentru a cultiva rețelele”, explică Klaus Dittrich, CEO al Messe München.

Proiectele expozanților din România. Ecouri la cald.

“Principalul nostru proiect este dezvoltarea unui centru cu o suprafață totală construită de 200.000 mp net.

Obiectivele noastre sunt de a găsi chiriași pentru prima clădire de 30.000 mp, care va fi finalizată în al doilea trimestru al anului 2022. Am reușit să avem câteva întâlniri foarte bune la Expo Real și sperăm în colaborări viitoare”, a precizat Daniel Marcu, general manager Sagului Logistic Center.

“Speedwell este un vizitator și participant recurent la târgul imobiliar Expo Real. Obiectivul principal al participării este de a ne extinde și mai mult rețeaua la nivel internațional, în efortul de a continua să inovăm învățând de la ceilalți și de a implementa învățămintele în viitoa-

Speedwell - Paltim Timișoara

Jan Demeyere și Didier Balcaen, co-fondatorii Speedwell rele proiecte Speedwell. Această misiune pentru inovație și dezvoltare acoperă mai multe paliere și se întinde de la noi idei de dezvoltare urbanistică, la aplicații software pentru comunicarea cu clienții, până la soluții pentru sustenabilitate. Evident, Speedwell participă la Expo Real și pentru a fi la curent cu tendințele imobiliare europene, pentru a dezvolta produse în conformitate cu așteptările pieței. Pornind de la acest lucru, oferim, de asemenea, proiectele noastre comerciale (birouri, retail, logistică și B2R) spre vânzare în timpul numeroaselor întâlniri pe care le avem cu potențialii investitori. În acest an, accentul a fost pus pe clădirile de birouri - MIRO din București și RECORD PARK din Cluj-Napoca. MIRO este cel mai nou proiect de birouri Speedwell și oferă 23.000 mp de birouri de clasa A în nordul Bucureștiului, având luna decembrie a acestui an ca termen de livrare. RECORD PARK este clădirea noastră de birouri localizată în ClujNapoca și a fost livrată la începutul acestui an. Ambele au ca obiectiv crearea unui mediu de lucru confortabil pentru angajații chiriașilor noștri”, a detaliat și Didier Balcaen, co-fondator și CEO al Speedwell.

“Marea majoritate a clienților noștri sunt fi rme internaționale, iar Expo Real este evenimentul anual în care ne revedem cu ei. Discutând cu alți participanți la Expo Real, putem evalua cum vor arăta următorii ani din punct de vedere al dezvoltării imobiliare. Standul României a fost localizat perfect, probabil în cea mai interesantă hală. Clienților noștri și vizitatorilor le-au plăcut design-ul standului, cu harta României, fotografia panoramică din București și, nu în ultimul rând, ospitalitatea cu care au fost primiți de către echipa AHK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rafat Kamal – managing director REC Impuls România”, spune și Rafat Kamal, managing director REC Impuls.

“De data aceasta am avut multiple motive pentru care am ales sa fi m prezenți la Expo Real, principalul fi ind un parteneriat important pentru Olympian Parks, alături de fondul de investiții M1 Group. Consider acest moment ca fi ind unul potrivit pentru a ieși în piață, pentru a ne prezenta și povesti cu entuziasm despre oportunitățile din România. În acest timp a venit și tranzacția cu CTP, un alt parteneriat de succes pentru noi. Achiziția terenului din Otopeni și alte proiecte pe care le avem în pipeline

Proiectele WDP WDP este cel mai mare operator de pe piața proprietăților semi-industriale din Benelux, oferind soluții inteligente de depozitare, cu accent pe dezvoltarea și închirierea de proprietăți imobiliare semi-industriale și logistice cu un portofoliu de proprietăți de 6 milioane mp în Belgia, Țările de Jos, Franța, Germania, Luxemburg și România. Depozitele, centrele de distribuție și spațiile de producție din portofoliu au o valoare de cca. 4,5 miliarde EUR. WDP are o prezență solidă în România, unde a devenit un jucător strategic, depășind borna de 1,3 mil. mp. Compania are deja o vastă experiență pe piața din România, datorită proiectelor dezvoltate și mixului de clienți, ceea ce o face și un partener loial pe termen lung. WDP este lider în dezvoltarea facilitatilor de producție în România, având clienți precum: Siemens, Doduco, Aeronamic, Yazaki, Faurecia, Sogefi, TE Connectivity, Kamtec, Roquet, Global Ent., Roechling, Adler Group, Bekaert. De asemenea, acoperă și alte linii de business cu o gamă largă de clienți: METRO, DPD, K&N, Auchan, Profi, Carrefour, LPP, CEVA, P&G, Iron Mountain, Ursus Breweries, Pirelli, Decathlon. Parcurile industriale WDP sunt situate în toată țara: București, Timișoara, Pitești, Cluj, Brașov, Sibiu, Brăila, Deva, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Ploiești.

REAL ESTATE alături de dezvoltarea proiectelor existente ne-au adus multe argumente pentru care să ne uităm cu optimism și încredere în evoluția de până acum și spre viitorul pieței din România”, spune Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks.

“Obiectivele care au determinat prezența Primăriei Reșița și a Agenției de Dezvoltare Locală Reșița la Expo Real 2021 au fost de a ne face cunoscuți, de a avea întâlniri și cu ceilalți participanți, de a prezenta potențialul Reșiței, deschiderea autorității publice față de potențiali investitori, proiectele orașului, proiectul de dezvoltare imobiliară care există la noi în oraș, Parcul Industrial Valea Țerovei, zona turistică, Banatul Montan, viziunea, strategia orașului”, precizează primarul – Ioan Popa.

“AREI - Asociația Investitorior de Real Estate din România reprezintă cea mai importantă comunitate a investitorilor din real estate din România, ce cuprinde toate segmentele industriei: retail, office, rezidențial și logistic. Datorită implicării active în demersurile de promovare a unor politici publice favorabile pentru industrie și economie în general, AREI a reușit să devină o voce relevantă a comunității de business din România și un partener de dialog pentru autoritățile publice.

AREI a răspuns cu bucurie invitației partenerilor noștri de la AHK România de a participa în standul României la Expo Real 2021. Am interacționat cu o plajă largă de stakeholderi din industria de real estate și din industriile conexe și am pus bazele unor parteneriate strategice prin care urmărim să apropiem și să conectăm România la fluxurile investiționale de la nivel european și global.

Am putut observa un interes puternic din partea investitorilor față de oportunitățile investiționale ale României pe segmentul de real estate. Putem afi rma cu încredere că România se bucură de o percepție pozitivă în rândul investitorilor”, conchide Antoanela Comșa, președinte AREI și președinte al grupului GranVia România.

Atuuri în piață și obiective pentru 2022 “Principalele noastre puncte forte includ flexibilitatea - faptul că ne putem adapta cu ușurință la nevoile clienților noștri, și, de asemenea, locația noastră din sudul Timișoarei - una foarte bună, un viitor nod intermodal unde autostrăzile din Europa de Vest întâlnesc autostrăzile din România și viitoarea autostradă din Serbia.

Obiectivul principal pentru 2022 este de a fi naliza pri-

17

18

REAL ESTATE mul depozit (logistic și de producție) de 30.000 mp și de a începe al doilea proiect de 40.000 mp”, mai detaliază Daniel Marcu. “Încă de la începuturile companiei, obiectivul nostru a fost dezvoltarea de proiecte de înaltă calitate cu destinație mixtă, create pe baza nevoilor oamenilor. Credem că acesta este unul dintre principalele noastre puncte forte.

O calitate ridicată a vieții începe prin a avea o locuință sau un birou care să îți acopere toate nevoile, fie că este vorba de confort, sănătate, apartenența la o comunitate și așa mai departe. Dezvoltăm toate proiectele noastre având în vedere toate aceste nevoi și concentrându-ne pe cele mai bune modalități de a le avea acoperite, folosind cele mai recente tehnologii și standarde de construcție pentru a crea spații de locuit cu o personalitate distinctă și un accent pe soluții pentru sănătatea locuitorilor, precum și facilități pentru muncă/locuri de recreere/ shopping la 15 minute de mers pe jos. Pe lângă proiectele noastre, am dezvoltat și compania care a evoluat într-o echipă puternică, cu arhitecți interni, designeri, consilieri juridici și fi scali, o echipă comercială internă și manageri de proiect, acoperind astfel întregul spectru al procesului de dezvoltare imobiliară. Abordarea și strategia noastră de investiții sunt aceleași de la început și vom continua să le aplicăm și în anul următor. Alegem să investim în locații de top care pot susține proiecte bine conectate și comunități în creștere. De asemenea, ne extindem portofoliul de proiecte și avem în plan să achiziționăm două noi terenuri în fiecare an. În ceea ce privește potențialul pieței imobiliare din România, suntem optimiști cu privire la ceea ce va urma în anul următor. Există o cerere mare pentru dezvoltări de calitate, iar noi suntem fericiți și recunoscători că am reușit să creăm o echipă puternică de profesioniști calificați care se ocupă extrem de bine de proiectele noastre actuale. Nu putem nega faptul că trăim vremuri nesigure, dar suntem încrezători că Speedwell va merge înainte cu toată viteza și va continua să evolueze, atât ca o companie cu produse și servicii, cât și ca echipă”, susține Didier Balcaen.

“REC Immpuls este Real Estate Consultancy, de aici vin inițialele. Practic oferim servicii pentru dezvoltatori imobiliari în toate etapele unui proiect oferind management de proiect, proiectare și expertize tehnice TDD. Avem o prezență constantă pe piața privată, iar obiectivele noastre pentru anul viitor sunt să facem parte din dezvoltarea sectorului public, în domenii de educație și sănătate”, explică Rafat Kamal.

“Principalele atuuri ale Olympian Parks includ experiența

Reșița la standul României - Expo Real 2021

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks acumulată în peste 20 de ani de activitate pe piața din România în dezvoltarea proiectelor customizate pentru clienții cu așteptări mari și faptul că, în tot acest timp, ne-am creat o echipă puternică ce include și partea de construcții ceea ce ne ajută să punem un produs competitiv pe piață, mai ales în prezent când costurile au crescut semnificativ pentru materialele de construcții. Am încredere că vom închide anul peste așteptări, iar pentru 2022 avem planuri mărețe, chiar lăsând deoparte pesimismul adus de lipsurile pe care România le are în continuare. Ne uităm cu încredere la proiectele de infrastructură ce sunt în proces de execuție, la implicarea autorităților locale în diferitele proiecte cu un adevărat impact în comunitățile în care activează - cel mai bun exemplu pentru mine este Oradea, unde totul pare să funcționeze foarte bine; dar și la nivelul de consum ce este în continuă crestere și, implicit, generează nevoia de spații de depozitare și chiar dezvoltarea producției locale. România are un potențial extraordinar datorat atât poziției geografice, culturii, industriei deja existente și nu numai. Nevoile pentru spații industriale sunt din ce în ce mai mari și aici mă refer la spațiile de clasa A, nu doar în orașele principale ci și în cele secundare unde companiile își doresc un spațiu de un standard ridicat în care să își adapteze și optimizeze operațiunile”, consideră Loredana Oprișa.

“Reșița este un oraș în plină dezvoltare, cu proiecte câștigătoare pe fonduri europene în valoare de 150 de milioane de euro. Unele proiecte de impact major pentru oraș sunt: investiții în educație (toate grădinițele, școlile, liceele au fost renovate), refacerea infrastructurii arterelor principale, prin introducerea tramvaiului ca mijloc de transport, crearea unui centru multifuncțional (cu centru de conferințe), dezvoltarea zonei turistice Semenic, prin instalarea unei telegondole care va deservi cea mai lungă porțiune de schi din țară, proiect în valoare de 40 de milioane de euro. Un alt proiect de anvergură este modernizarea căii ferate Reșița-Timișoara, prin introducerea trenului-tramvai pe această rută, cu legătură directă cu Aeroportul Internațional Timișoara, cu o durată de 1 oră și 30 de minute; în oraș există diverse proiecte de regenerare urbană. Începând cu anul universitar 2020-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Antoanela Comșa - președinte AREI 2021, Universitatea „Eftimie Murgu” a devenit Centrul Universitar Reșița al prestigioasei Universități Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. Ne angajăm să promovăm un mediu de afaceri prietenos, competitiv și favorabil incluziunii. Ne asumăm un rol activ în sprijinirea sectorului privat cu informații și sprijin logistic, birocrație redusă, contacte utile și stimulente fi scale atractive”, argumentează primarul Reșiței – Ioan Popa.

“Obiectivul nostru este să consolidăm parteneriatul cu autoritățile publice de la nivel central și local și să susținem demersurile de promovare a unor politici publice coerente pentru industrie, contribuind cu expertiza noastră la implementarea celor mai bune soluții pentru comunitățile pe care le construim. Preocupările și eforturile noastre se îndreaptă către zona de regenerare urbană, mobilitate, dezvoltarea unor orașe inteligente și, astfel, urmărim să avem colaborări de impact cu industriile inovative și să integrăm soluții inteligente din zona de tehnologie și inovație în ecosistemul de real estate. Ne propunem să construim parteneriate cu mediul academic și să sprijinim la nivel educațional programe de studii necesare pentru formarea specialiștilor în domeniul de regenerare urbană. Vedem un potențial mare la nivelul pieței de real estate din România. Cu toate provocările datorate perioadei dificile pe care o traversăm, piața din România este competitivă și prezintă avantaje clare pe toate segmentele din industrie”, mai spune Antoanela Comșa.

Upgrade pentru marketingul de țară?

“Vedem încă un mare potențial în ceea ce privește marketingul românesc în regiune! Recomandarea noastră pentru agențiile guvernamentale, asociațiile de afaceri, platformele multimedia este de a transmite guvernului român că stabilitatea politică este crucială pentru a atrage investitori și, mai ales, stabilitatea legilor!”, cere Daniel Marcu, general manager Sagului Logistic Center.

REAL ESTATE “Am observat o creștere în ceea ce privește marketingul de țară, dar există încă mult potențial care nu este exploatat. Recomandăm o abordare mai activă și o prezență mai mare la tot felul de evenimente și târguri internaționale.

De asemenea, credem că agențiile guvernamentale ar trebui să fie mai deschise la colaborarea cu asociațiile de afaceri, deoarece credem că avem obiective comune care ar putea fi atinse mai ușor și mai rapid dacă lucrăm împreună. În cele din urmă, ne dorim cu toții ca România să se dezvolte și să devină mai atractivă pentru investitori, ceea ce va duce la o creștere în beneficiul oamenilor”, transmite Didier Balcaen, co-fondatorul Speedwell. “Într-o țară cu atâtea atracții turistice, natură bogată, poziție strategică, forță de muncă și de cumpărare, trebuie lucrat foarte mult, pentru că pur și simplu este foarte mult de prezentat”, crede Rafat Kamal – managing director REC Impuls.

“Consider că mai avem mult de lucru, marketingul de țară este un proces într-o continuă dezvoltare. Da, se poate mai bine, cu fiecare experiență trăită învățăm să fi m mai buni și să colaborăm mai eficient. Avem nevoie de mai multă implicare dar și de pregătire a specialiștilor în domeniu, consider că avem multe de arătat. Standul României la Expo Real a fost foarte bine organizat și prezentat, însă am simțit absența unor nume/proiecte importante pentru noi ca țară. Trebuie să colaborăm, să avem curaj, asta aș spune pentru fiecare om, fie că face parte dintr-o asociație guvernamentală, platformă de multimedia ori asociație de business. Recomand o deschidere a agențiilor guvernamentale către diferite colaborări cu asociațiile de business și prezența acestora la evenimentele ce atrag atenția asupra României.

Chiar dacă nu vedem un rezultat imediat, prezența la evenimentele/ târgurile de specialitate este un must, în opinia mea”, transmite Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks.

“Este important ca alături de autoritățile publice să consolidăm potențialul de dezvoltare a României și să creăm mecanisme pentru un mediul investițional solid și atractiv. Având în vedere contextul regional și global în care ne aflăm, statul român poate contribui semnificativ la sporirea potențialului investițional al României, inclusiv prin respectarea predictibilității în relația cu mediul de business, menținerea unui dialog activ cu investitorii și promovarea unui management performant în instituțiile publice. De asemenea, credem că este necesară o abordare strategică din partea autorităților române în materie de promovare și expunere a brandului de țară către piețele externe”, spune și președintele AREI, Antoanela Comșa.

Din standul României cu coordonatele A1.224 au făcut parte reprezentanți ai autorităților locale în căutare de investitori interesați de amplasamente la noi în țară precum și cei ai mediului economic privat, având ca activități de bază dezvoltarea de parcuri industriale, servicii logistice integrate, servicii de proiectare și arhitectură, construcții civile și industriale.

Standul a inclus companiile AFI Europe, Alma Consulting SRL, Municipiul Buzău, Ceetrus, Municipiul Iași, Parcul industrial și tehnologic Siret, Olympian Parks, Municipiul Reșița, Rec Partners, Sagului Logistic Center, Speedwell, WDP Development Romania SRL. De asemenea, prezente au fost două entități cu rol asociativ - Asociația Investitorilor de Real Estate din România și Bucharest Real Estate Club.

Următoarea ediție a EXPO REAL va avea loc între 4-6 octombrie 2022, la München.

Pentru detalii: pandele.ilinca@ahkrumaenien.ro

19

20

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dublă lansare IRUM, La Ziua Forestierului: TAF 690 S5 și TAGRO, echipat forestier În această toamnă, continuând să inoveze în centrul de cercetare și dezvoltare iFOR, producătorul român de tractoare IRUM a lansat două utilaje upgradate pentru piața românească și internațională. TAF 690 S5 și TAGRO echipat forestier sunt cele două utilaje ieșite de pe liniile de producție ale fabricii din Reghin, jud. Mureș, și prezentate în premieră la Ziua Forestierului, desfășurată în acest an la Roznov, în județul Neamț.

După o serie de investiții masive în tehnologie, IRUM, prin centrul de cercetare și dezvoltare iFOR, a ajuns la momentul în care a lansat noua versiune a celui mai iubit utilaj din domeniul forestier românesc, TAF 690, în cadrul Zilei Forestierului, eveniment organizat de ASFOR, la Roznov, jud. Neamț, în 1 octombrie a.c..

Noului model, TAF 690 S5, destinat atât pieței din România, cât și din toată Europa și America, i s-au adus îmbunătățiri substanțiale atât din punct de vedere ergonomic, cât și al performanțelor.

TAF 690 S5 vine astfel, cu un design nou și propriu, cu o cabină regândită pentru un confort cât mai bun pentru operator și, bineînțeles, pentru siguranța acestuia, dar și cu multe îmbunătățiri în zona tehnică.

Vorbim de un nou motor Perkins, cu stagiu de poluare V, mai puternic cu 40% decât cel anterior, o transmisie complet nouă, cele mai performante punți, care se regăsesc și pe cele mai consacrate modele de utilaje din lume, linie de cardane și cutie de distribuție noi.

Totodată, echipa IRUM a luat în calcul să ofere potențialilor clienți, prin noul model TAF 690 5S, și alte avantaje în operare: consumuri mai mici, la o putere mai mare și costuri de mentenanță mai reduse.

“Toate acestea sunt posibile datorită investițiilor masive din ultima perioadă, făcute în zona de producție. Peste 7.000.000 de euro au fost investiți în retehnologizare cu utilaje de ultimă generație, iar prin intermediul acestora am reușit să creștem semnificativ productivitatea și calitatea pieselor.

Totodată, nivelul de performanță al noului utilaj forestier este posibil datorită unei serii de parteneriate cu unii

dintre cei mai mari jucători la nivel mondial din domeniul proiectării de subansamble și prin munca a peste 30 de ingineri IRUM care au reproiectat și testat toate componentele noi ale lui TAF 690 S5. Încă de la începutul acestui proiect, un obiectiv foarte important a fost acela de a păstra un raport calitate-preț foarte avantajos pentru client, astfel încât o foarte mare realizare este aceea că, deși am îmbunătățit considerabil performanțele utilajului, consumul este asemănător cu cel al vechiului model”, explică Mircea Oltean, directorul general al IRUM. Utilajul a trecut cu brio toate testele făcute pe diferite standuri pentru anduranță, atât cele de tip Dyno pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

motor, cât și cele pentru utilaj în sine. După acestea a urmat o perioadă de testare efectivă la lucru în pădure, în mai multe zone din țară, unde a efectuat peste 1.000 de ore, în cele mai vitrege condiții de exploatare.

Tagro echipat forestier o provocare acceptată În cadrul evenimentului organizat de ASFOR pentru Ziua Forestierului, IRUM a lansat, de asemenea, un nou produs dedicat sectorului de exploatare a masei lemnoase, respectiv tractorul TAGRO, echipat forestier, un nou proiect finalizat cu succes de inginerii din Centrul de Cercetare și Dezvoltare IFOR, împreună cu secțiile de producție ale fabricii IRUM. Tractorul agricol TAGRO care rămâne simbolul IRUM și al României, fiind lansat la 100 de ani de la Marea Unire, era de mult așteptat de către clienți și în varianta pentru sectorul forestier TAGRO, echipat forestier, pornește la drum cu un motor FPT de 102 CP, care deja și-a demnostrat capacitățile în munca în agricultură, un cuplu maxim de 430 Nm la 1400 rpm, tracțiune 4x4 și cabină certificată ROPS, FOPS, OPS. “Scopul nostru a fost acela de a oferi o siguranță și o protecție cât mai mari pentru utilaj, în așa fel încât acesta să facă față condițiilor de lucru vitrege din pădure. Astfel, echiparea forestieră este un concept modular, care permite echiparea tractorului în funcție de necesitățile clientului”, subliniază Mircea Oltean.

Această echipare conține un scut solid, care protejează motorul, transmisia și puntea, suplimentat de protecțiile laterale pentru capotaj, cadrul de protecție pentru cabină și acoperiș, deflectoare pentru crengi, protecție laterală pentru aripi și protecție pentru sistemul de iluminare.

Geamurile sunt din policarbonat, un material rezistent la șocuri de până la 10 to forță, drept pentru care nu mai este necesară protejarea lor cu grilaje, obținând o vizibilitate mult mai bună.

Ca implemente pentru TAGRO 102 cu echipare forestieră, se poate opta pentru un troliu cu 2 tamburi și pompă independentă și/sau o remorcă forestieră cu o capacitate de încărcare de 9 to.

Funicular cu acționare hibridă, în proiect Echipele centrului iFOR și a fabricii IRUM nu se opresc aici, dezvoltând în continuare proiecte vizionare care se calibrează pe tendințele mondiale și europene în domeniul producției de utilaje mai puțin poluante, mai eficiente energetic și mai fiabile.

Astfel, printre proiectele pe care IRUM le va derula, în anii care vin, se numără cel dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Departamentul de Mașini și Acționări Electrice din cadrul Facultății de Inginerie Electrică. Proiectul cu titlul „Funicular forestier cu acționare hibridă și recuperare de energie”, în baza contractului de finanțare nr. 353/390029/27.09.2021, încheiat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCDI) în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Competitivitate, a început la jumătatea lunii octombrie. Valoarea totală a proiectului este de peste 12 milioane de lei, din care valoarea totală eligibilă nerambursabilă este de aproape 6,5 milioane de lei.

Proiectul care se derulează pe o perioadă de 28 de luni urmărește diversificarea activității IRUM, prin realizarea unui nou tip de funicular cu acționare hibridă diesel – electrică, ce urmează trendul mondial de limitare a utilizării de motoare bazate pe combustibili fosili și înlocuire a acestora cu sisteme de acționare electrică.

IRUM, fabrica integrată pe orizontală Deținută de compania MAVIPROD din 1999, IRUM a fost fondată în anul 1953 cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. În cei aproape 70 de ani de la înființare, fabrica a trecut prin transformări dramatice, de la riscul de a fi abandonată, până a ajuns la nivelul unei companii moderne care deține singurul centru privat de cercetare și dezvoltare pentru utilaje agricole și forestiere din România, iFOR. Astăzi, IRUM este o fabrică integrată pe orizontală, care deține toate secțiile de producție, este desfășurată pe o suprafață de 175.000 m2 și îi ține aproape pe cei peste 500 de angajați. Fabrica, dispune de un centru de prelucrări CNC, turnătorie, linie de tratament termic, sculărie, atelier sudură, vopsitorie și service. Producția IRUM cuprinde acum tractoare articulate forestiere, tractoare agricole, funiculare, troliuri și piese de schimb.

Prin producția de utilaje și piese de schimb a fabricii IRUM, rețeaua MAVI care oferă soluții tehnice pentru orice utilaj, Centrul de Cercetare și Dezvoltare iFOR, precum și prin brandurile TAF și TAGRO, grupul MAVIPROD continuă să contribuie semnificativ la dezvoltarea României. (L.V.)

21

22

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

23

Biofarm , 100 de ani de istorie în industria farmaceutică din România ®

Istoria farmaceutică modernă datează de la mijlocul anilor 1800, când farmaciile își extind serviciile de distribuție de medicamente din plante la dezvoltarea primelor substanțe chimice. La începutul secolului 20, industria farmaceutică se dezvoltă la nivel mondial și România face primii pași în cercetare prin intermediul unor întreprinderi mici.

Pentru a ține pasul cu evoluția rapidă din industria farmaceutică, acestea fuzionează și 1921 devine anul fondator pentru Biofarm®. Rezultatele fuzionării micilor întreprinderi nu întârzie să apară, produsele Biofarm® având o contribuție majoră la creșterea calității vieții în rândul pacienților români din anii 20. Printre aceste produse se numără și Carmol®, lansat în 1928, fiind astfel cel mai longeviv și unul dintre cele mai cunoscute produse ale companiei.

Inovația, motorul companiei Au trecut mai bine de 90 de ani de la lansarea Carmol® și 100 de ani de activitate continuă pentru compania cu sediul central în strada Logofătul Tăutu. 100 de ani în care misiunea Biofarm® de a face bine s-a concretizat prin fiecare acțiune a companiei. 100 de ani de ani în care grija și responsabilitatea față de clienți au fost primordiale. 100 de ani de inovații constante. 100 de ani în care Biofarm® a lansat sute de produse în peste 60 de arii terapeutice, multe dintre acestea și astăzi lideri în categoriile lor.

Triferment®, Anghirol®, Colebil® sau Cavit® sunt doar câteva exemple ca dovadă incontestabilă a calității extraordinare a produselor, dar și a faptului că pasiunea pentru a identifica cele mai bune soluții de tratament a fost întotdeauna una dintre valorile de bază ale întregii echipe de cercetare-dezvoltare Biofarm®.

Inovația constantă și diversitatea portofoliului au diferențiat întotdeauna Biofarm® de competitori și au adus companiei rezultate remarcabile de-a lungul timpului și au contribuit semnificativ la evoluția companiei în cei 100 de ani de activitate. Actualizarea continuă a portofoliului de bază Biofarm®, cât și lansarea de noi produse în categoriile cele mai efervescente din industrie au diferențiat întotdeauna Biofarm® în contextul competitiv al pieței farmaceutice din România ultimilor 20 de ani.

Investiții constante în viitor Povestea companiei nu este doar despre portofoliul extins de produse, ci și despre responsabilitatea față de generații întregi de consumatori, ceea ce a determinat Biofarm® să privească întotdeauna spre viitor înainte de orice acțiune și decizie de business.

Centenarul aduce în prim plan cea mai importantă investiție a ultimilor 30 de ani în industria farmaceutică locală – o unitate de producție construită de la zero, cu instalații și utilaje moderne, condusă de o echipă de specialiști în continuă formare.

Cu o suprafață utilă de peste 10.000 mp și un flux de producție anual de peste 30 milioane de unități comerciale de comprimate și capsule și peste 10 milioane de produse în formă lichidă, noua fabrică Biofarm® contribuie major la creșterea producției și va face posibilă extinderea pe noi piețe.

Dorința autentică de a face bine a fost motorul care a ținut viu business-ul Biofarm® timp de 100 ani și reprezintă premisa următoarei ere de inovație și performanță Biofarm® în industria farmaceutică.

24

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Montrepcom, la borna 30

Ing. Cornel Daniel Varga, director general: „Compania noastră face lucrurile bine, aplică soluții consacrate și tehnologii verificate” Ligia VORO

În 1991, valorificând experiența dobândită la construcția rafinăriilor din Karachi – Pakistan și Baniyas – Siria, Iuliu Varga fonda compania mureșeană Montrepcom, un important executant de lucrări și furnizor de servicii în domeniul instalațiilor, de la proiectare, consultanță, expertiză la execuție. Astăzi, la ceas aniversar, fiii fondatorului – ing. Iuliu Sorin Varga și ing. Cornel Daniel Varga – care au preluat compania din 2000, îi arată aprecierea pentru startul în plan profesional și modelul de viață pe care l-au primit. Ing. Cornel Daniel Varga, directorul general al companiei, radiografiază, în interviul pe care ni l-a acordat, momentele cheie din istoria Montrepcom și atuurile care au menținut-o în topul performerilor din domeniu.

Domnule director general, suntem la borna de 30 de ani a companiei Montrepcom. Felicitări! Cu ce gânduri v-ați apropiat de această aniversare?

Cornel Daniel Varga: Am început demersurile pentru a marca cei 30 de ani de activitate ca un semn de apreciere față de fondatorul companiei Montrepcom, tatăl meu, care a înființat compania în 1991, ca urmare a experienței acumulate în perioada 1982-1984 la construcția Rafinăriei din Karachi – Pakistan și 1990-1991 la construcția Rafinăriei din Baniyas – Siria. Am sentimentul că, de prea puține ori, am reușit să îi arătăm aprecierea pentru ceea ce a realizat, mulțumirea pentru startul în plan profesional și modelul de

viață pe care le-am primit eu și fratele meu. „Treizeci de ani” este, de asemenea, un prilej pentru a ne întâlni cu toți colaboratorii, partenerii și prietenii la ceas aniversar, un moment care ne va aduce mai aproape ca oameni și amintiri.

Care este linia de business care a menținut Montrepcom pe piață timp de 30 de ani? Care sunt celelalte componente ale business-ului pe care îl conduceți?

Cornel Daniel Varga: În calitate de director general, am preluat compania din anul 2000 după terminarea studiilor universitare de formare în domeniul ingineriei economice în cadrul Universității Petru Maior Târgu Mureș și, practic,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

o conduc în colaborare cu fratele meu – Iuliu Sorin Varga – din acel an. De-a lungul anilor, activitatea principală a companiei s-a concentrat asupra sectorului de distribuție a gazelor naturale, apoi ne-am dezvoltat acoperind mai multe sectoare din sfera instalațiilor. Începând cu 2007 am înființat și un departament de proiectare care în prezent acoperă toate categoriile de lucrări tratate de societatea noastră, realizând suplimentar activități de consultanță și expertiză tehnică. Tot din 2007 am început să activăm ca executant pe un nou tip de lucrări, și anume rețele de termoficare, centrale termice și montaj puncte termice.

Dacă ar fi să realizați o scurtă radiografie a companiei la momentul 2021, cum ar arăta aceasta?

Cornel Daniel Varga: Suntem un colectiv de mărime medie, cu aproximativ 100 de angajați, iar momentan ne desfășurăm activitatea pe aproximativ 10 șantiere de diferite mărimi și capacități. Am încheiat anul trecut (2020 – n. red.) cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane de euro și un profit net de 0,7 milioane de euro. În principiu, în anul 2020 am reușit să creștem substanțial cifra de afaceri față de anul 2019, cu toate acestea anul 2021 se arată a fi un an mai atipic, motiv pentru care probabil va fi un an în care nu vom atinge realizările financiare anterioare.

Primul și cel mai important aspect la care ne raportăm în acești ani incerți este menținerea standardului de calitate, și chiar creșterea acestuia, acoperind lucrările cu personalul calificat pe care-l avem în companie, pentru că știm deja că personalul calificat este cea mai mare problemă a oricărui anagajator din România.

Companie stabilă, angajați performanți Clienții mulțumiți sunt cea mai eficientă reclamă pentru orice companie. Puteți numi câțiva clienți mulțumiți sau parteneri care v-ar recomanda și ce considerați că a contat cel mai mult în relația dintre Montrepcom, respectiv clienții și partenerii săi?

Cornel Daniel Varga: Dacă vorbim despre clienți, trebuie înțeles că pentru noi termenul de client este puțin diferit.

Ponderea cea mai mare a clienților noștri sunt companiile și într-o mai mică măsură populația directă. Activitatea companiei este adresată în principal producătorilor și distribuitorilor de gaze, dar și companiilor private sau instituțiilor publice care solicită servicii de proiectare și execuție instalații.

Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, în categoria clienți mulțumiți pot să menționez, fără modestie, Delgaz Grid, Engie, Romgaz, Strabag, Geiger și mulți alții -, puteți să vă închipuiți de-a lungul a treizeci de ani avem o listă consistentă din acest punct de vedere.

Dar aș menționa și câțiva furnizori importanți cărora trebuie să le mulțumesc: Tehnoworld, Teraplast, Georg Fischer, Isoplus, Valro, Armax Gaz. Cum caracterizați dezvoltarea companiei de-a lungul celor 30 de ani de prezență pe piață?

Cornel Daniel Varga: În decursul celor 30 ani de activitate neîntreruptă și având același acționariat, se poate constata o creștere permanentă a cifrei de afaceri, panta ascensională fiind influențată de condițiile economice și sociale ale perioadei la care ne-am raportat în evaluarea companiei.

Per general pot spune că compania noastră prezintă o stabilitate a business-ului, lucru care ne conferă posibilitatea de a gândi liber în viitor și de a încerca lucruri care pentru alte companii ar însemna o părăsire a zonei de confort,

element căutat de companii. Stabilitatea companiei conferă personalului nostru liniștea necesară pentru a performa în condiții de maxim randament și calitate, lucru care se reflectă în satisfacția clienților pentru care prestăm servicii.

De-a lungul istoriei oricărei companii private există vârfuri de bunăstare și văi mai răcoroase, că să ne exprimăm plastic. Cum ați abordat cele două situații diametral opuse?

Cornel Daniel Varga: Îmi amintesc cu drag, și acesta este termenul pe care doresc să îl utilizez, de cea mai grea perioadă petrecută alături de tatăl meu, perioada în care am trăit la propriu criza tehnologică în care s-a făcut trecerea de la execuția rețelelor din oțel la execuția retelelor din polietilenă. Pentru compania noastră, alinierea la noile tehnologii a reprezentat un efort considerabil care, datorită profesionalismului personalului nostru, nu a fost în zadar, reușind cu succes să ne aliniem la noile tendințe tehnologice ale pieței.

Experiența acumulată în această perioadă a fost o lecție care a folosit decizional pentru perioada ce a urmat, reușind să accelerăm trendul ascensional pe care eram deja încadrați.

25

26

ANIVERSARE

Factorul profesionalism are o importanță deosebită Care este cel mai mare risc pe care vi l-ați asumat și cum l-ați transformat într-o oportunitate și apoi în succes?

Cornel Daniel Varga: Nu sunt genul de manager care să genereze riscuri în activitatea companiei, prefer calea rațională și solidă. Agreez noul, însă mă asigur, în fiecare decizie pe care o iau, de faptul că această cale va fi una consolidată care să nu afecteze siguranța companiei și în special a angajaților și clienților noștri. Compania noastră face lucrurile bine, aplică soluții consacrate și tehnologii verificate.

Care sunt ingredientele care considerați dvs. că v-au asigurat succesul în acești ani? Cum definiți succesul?

Cornel Daniel Varga: Poate că pe jumătate v-am răspuns chiar adineauri la această întrebare: sunt adeptul unui progres corect atât ca ritm, cât și ca anvergură, consider că etapele trebuie parcurse, nu arse. Tehnologiile cu care noi lucrăm sunt testate și sigure, iar oamenii sunt formați temeinic și sunt profesioniști în ceea ce fac. Experimentele sunt frumoase și necesare pentru a avansa tehnologic, dar ca să poți menține în funcțiune un oraș, o unitate de producție, un spital trebuie să lucrezi pe ”rețetele” care au confirmat parametrii ceruți.

Cam acesta e modelul meu de succes ca să zic așa. Oferim încrederea că acolo unde am semnat „Montrepcom”, acolo lucrarea este bine făcută și durabilă.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre colectivul Montrepcom.

Cine face parte din conducere, cine are un cuvânt cu greutate și cum se ia decizia în final?

Cornel Daniel Varga: Consider că avem o organizare internă care să ne permită să fim versatili și să ne raportăm la cerințele societății având două divizii, una de proiectare, alcătuită din 15 oameni, și una de execuție. Complementar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

celor două divizii este, evident, personalul indirect productiv fără de care nu ne-am putea desfășura activitatea.

Activitatea de proiectare și activitatea de execuție funcționează într-o simbioză perfectă suplinind necesitățile uneia celeilalte, iar prin acest proces reușim să le oferim servicii de calitate clienților noștri.

Bineînțeles, deciziile finale se iau între specialiștii din cadrul companiei Montrepcom și client, evident, mă asigur că s-au realizat toate demersurile pentru atingerea standardului de performanță implementat încă de la începuturile companiei de către tatăl meu. Sunt trasee decizionale relativ simple, la prima vedere, dar când intri în detalii factorul profesionalism are o importanță deosebită.

Printre angajații dvs., cu siguranță, este unul mai deosebit, un ”personaj” ca din poveste. Să-l facem cunoscut!

Cornel Daniel Varga: Avem un grup de oameni deosebiți care au fost alături de noi de la început, adică din 1991, de la înființarea companiei. Oameni care au muncit alături de noi o viață de om, sunt mândria noastră și sper ca ei să fie mulțumiți de viața pe care am trăit-o împreună. Pe de altă parte, aș dori să fac o mențiune specială post-mortem pentru dl. ing. Octavian Pahonțiu, un om drag care prin scurta dar intensa sa implicare în viața Montrepcom ne-a dat un exemplu de profesionalism și corectitudine, pe care rar l-am întâlnit în viață și care mi-a marcat dezvoltarea profesională.

Îndemn spre o politică de business bazată pe precauție Într-o lume în care tehnologia, automatizarea, digitalizarea joacă un rol din ce în ce mai important, cum v-ați pregătit pentru viitor?

Cornel Daniel Varga: Când activitatea unei companii se desfășoară în principal pe unul sau mai multe șantiere,

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unde rezultatele dar și munca se măsoară în metri cubi, liniari sau în tone ca să mă exprim plastic, tehnologia este o unealtă care funcționează într-o simbioză cu factorul uman care rămâne o piesă foarte importantă în cadrul activității noastre. Da, ne bucurăm de utilaje și aparatură din ce în ce mai performante și mai moderne, investițiile în tehnologie fiind o componentă importantă în dezvoltarea și buna funcționare a companiei.

Vorbim mult în această perioadă despre criză sanitară, dublată de una economică, cum v-ați adaptat și cum vedeți, în acest context, evoluția companiei dvs. pe termen scurt, mediu și lung?

Cornel Daniel Varga: Pentru noi această situație social-economică, generată de criza sanitară a fost o lecție de viață care ne-a determinat să ne schimbăm ierarhiile valorilor avute până în acest moment și ne-a convins de faptul că orice problemă, oricât de gravă ar fi, poate fi depășită cu un colectiv unit, profesionist care funcționează ca o adevărată familie. Situația forței de muncă s-a schimbat dramatic în acești ultimi doi-trei ani, ne uităm în jur și observăm blocajele logistice la nivel mondial generate de această situație, blocaje de care ne lovim și noi. În domeniul nostru, aceste valuri de disfuncționalități fie că sunt financiare, logistice, de resurse umane sau de contexte politico-administrative sunt din ce în ce mai mari, și situația economică din ce în ce mai instabilă. Asta este deocamdată ce văd eu, din acest motiv consider faptul că o politică de business bazată pe precauție este cheia succesului în aceste perioade tulburi.

Ce mesaj aveți pentru un tânăr antreprenor care își începe acum drumul în lumea afacerilor?

Cornel Daniel Varga: Eu cred că pentru un tânăr antreprenor, o strategie bine pusă la punct, construită pe pregătirea profesională proprie temeinică, trebuie să fie baza primei afaceri. Munca în echipă este un element important, dar cred că suntem într-un punct în care, pentru moment, afacerile trebuie începute bazându-te pe propriile resurse și putere de muncă. Această formă de start-up permite unui tânăr antreprenor să aibă o mare flexibilitate, în special din punct de vedere al costurilor, acesta fiind atuul lui principal în fața marilor companii consacrate pe domeniul respectiv de activitate. Cam acesta ar fi sfatul meu:

bazați-vă pe voi în primul rând, evaluați ce și cât puteți face și acel „ceva” este important să fie făcut la nivel de performanță.

Mai multă încredere în forțele proprii Ce considerați că ar trebui să se schimbe în mediul de afaceri românesc?

Cornel Daniel Varga: Multe, foarte multe. În primul rând cred că trebuie încurajate companiile care au furnizat încredere prin activitatea desfășurată de-a lungul anilor.

Educația spiritului de antreprenor este un vector de dezvoltare foarte important pentru o țară capitalistă; iar noi suntem în etapa în care abia au ieșit mugurii de răsad.

Apoi aș încuraja redeschiderea și promovarea școlilor profesionale, ne lipsesc, ca aerul, muncitorii calificați în orice domeniu. Aș mai încuraja reforma camerelor de comerț care funcționează bine doar pe alocuri și care pot fi de un real folos economiei în general.

Aș putea să fac referire și la câteva modificări legislative care ar fi de mare folos dar nu intru în detalii acum. S-au făcut multe lucruri bune, dar mai sunt multe de făcut până să fie bine.

Cum ar trebui/ar putea să susțină statul român dezvoltarea capitalului autohton?

Cornel Daniel Varga: Sincer, cred că aceste companii private cu capital integral românesc cum este Montrepcom, și la nivel național mai sunt mii de astfel de exemple de companii, acestea nu au fost niciodată în atenția guvernelor sau a parlamentului, de-a lungul timpului.

Nu este intenția mea să atac, dar adevărul trebuie spus: România nu știe la ora actuală să-și protejeze valorile și pot extinde cele declarate mai sus și la alte domenii cum ar fi sănătate, educație, cultură și sport. Și pentru că nu vreau să închei interviul în această notă pesimistă, aș menționa totuși un aspect important care-mi dă speranță: văd în români un popor deschis spre nou, remarcăm în presă valori intelectuale, culturale sau sportive care ne dovedesc încă o dată potențialul nostru.

Toate acestea mă fac să cred că ne vom descurca și în viitor, cheia ar fi să avem mai multă încredere în forțele proprii.

27

28

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Platformele industriale ale Clujului se pot transforma în locuri de ecoturism și evenimente Călin POENARU

Activele în paragină ale CFR, halele Remarul sau zona industrială Muncii au șansa să devină locuri de promenadă, evenimente ori spații expoziționale. Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA), Someș Delivery, dar mai ales descinderile la fața locului au generat propuneri de dezvoltare durabilă. Transilvania Business a participat la aceste acțiuni de monitorizare. „Urbanizarea este văzută mai nou ca dărâmarea vechiului și înlocuirea lui cu noul, adică undeva cineva face un bloc în locul unor case mai bătrânești, alteori se strecoară în centrul orașului și viciază imaginea, așa cum se petrece în cazul hotelului-coșciug de pe str. Avram Iancu. Procesul de urbanizare trebuie să aibă în vedere regenerarea urbană, deci dacă orașul este văzut ca un țesut coerent, nu se recomandă amputarea acestuia, ci dezvoltarea prin transformare, nu prin înlocuire”, arată Dan Clinci, project manager al Institutului Român pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu (IRCEM).

Organizația a realizat un tur ghidat prin unele zone acum inerte ale orașului, propuse spre revitalizare. Traseul pornit din Parcul Feroviarilor a mai cuprins Casele Feroviarilor, albia Someșului Mic, liniile 13-14 ale Gării de Scurt Parcurs, Turnul de Apă al CFR, hala Remarul de pe podul către comuna Baciu. Participanții au făcut cunoștință cu zonele cu potențial de regenerare din Cluj-Napoca și au dezbătut felul în care se poate valorifica inventiv acest fond de spațiu.

Pentru Parcul Feroviarilor, specialiștii IRCEM propun despărțirea zonei de plimbare, alergare, lectură, picnic de cea unde se pot organiza evenimente (teatru în aer liber, petreceri sau concerte).

Perimetrul a servit anterior ca târg de vite, parc de plimbare, având ca element de atracție un trenuleț pe linie îngustă, orășelul copiilor, loc pentru reprezentații de circ. „Administrarea aparținea Regionalei CFR care s-a divizat

în mai multe entități. Omul de afaceri Arpad Paszkany, pe atunci proprietar al clubului CFR Cluj, a avut tendința să taie pomii și să facă blocuri, dar societatea civilă a reacționat prompt, oamenii s-au legat de copaci și s-a oprit acea transformare a zonei, urmând să intre într-o negociere între Regională și primărie, finalizată în 2016, când a trecut în administrarea municipalității, devenind subiect de temă pentru un concurs de arhitectură. Soluția câștigătoare propune un râu și vegetație diversă, cu un parc care să poată găzdui evenimente”, a relatat Clinci.

Municipalitatea urmează să atragă pentru proiect fonduri de 7 milioane de euro.

Un latifundiar numit CFR „CFR s-a pomenit cu diferite proprietăți în patrimoniu. În cartierul Gruia mai toate străzile poartă nume specifice - Conductorilor, Mecanicilor, Mașiniștilor, Locomotivei pentru că era un întreg teritoriu destinat lucrătorilor din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

gazda unor evenimente. În cadrul Nopții Cercetătorilor a fost pus în mișcare un concurs de regenerare urbană în care a demarat un exercițiu de căutare în diferite localități de amplasamente pe care tinerii le văd populate astfel. „În zonă aveai combinatele Electrometal, Tehnofrig, iar industrializarea a mers până la crearea Combinatului de Utilaj Greu, un mamut cu 10.000 de salariați. Aceste fabrici au rămas ruine în epoca postindustrială, visul proprietarilor fiind de a vinde terenurile și de a transforma clădirile în blocuri. Noi nu vrem ca toate căsuțele istorice să fie rase de pe fața pământului, ci ca aceste structuri să fie integrate, așa cum s-a făcut în Bazinul Ruhr, din Germania”, subliniază Clinci. domeniu, iar lângă Parcul Feroviarilor a rămas în picioare o bijuterie, un grup de case ale ceferiștilor. Sunt șaseopt locuințe-tip în care li se dădea lucrătorilor de la CFR posibilitatea de a locui. Deși acum sunt parazitate de tot felul de construcții, păstrează o bucată din istoria CFR. Monumentele nu trebuie să fie întotdeauna frumoase, ci încărcate istoric sau să spună o poveste”, crede arhitectul.

Someșul Mic, care străbate Clujul, este un râu năbădăios, care crea mlaștină în jurul lui, își schimba mereu albia, de aceea preocupările majore ale locuitorilor au fost să încerce să îl restrângă într-o formă, prin îndiguiri: o comoară a orașului căreia i-au întors spatele, remarcă urbaniștii. Cetatea orașului a fost dezvoltată la distanță de râu, clujenii aducându-și apa în locuințe prin intermediul Canalului Morii. Specialiștii în dezvoltare durabilă susțin că privilegiul de a avea un râu cu peisajul din jur este un lucru prea puțin utilizat. „Concursul de amenajare a Someșului a fost câștigat de o echipă spaniolă care a mers pe ideea de a păstra cât mai mult din aerul sălbatic al râului, de a menține ecosistemul natural. În loc să tai copacii și să pui bambuși perfecți, să te bucuri că ai un astfel de peisaj. În proiect se încurajează inclusiv păstrarea buruienilor, arbuștilor, sălciilor, a trestiilor. Primul pas va fi amenajarea Parcului Armătura, un alt loc destul de necunoscut, acum în curs de transformare”, spune Clinci.

Mamuții industriei Clujului au căzut pe capete O variantă este o zonă de promenadă la vechiul baraj de lângă Parcul Armătura. Traseul străbătut de „expediția” IRCEM este considerat drept un brâu al Clujului din zona periferică sudică a orașului care se poate transforma, cu imaginație, în

Specialiștii de la IRCEM sugerează transformarea unei clădiri părăginite din zona feroviară în club pentru tineri, iar pe liniile 13 și 14, folosite înainte de Revoluție pentru încărcarea mașinilor transportate pe litoral, nefolosite pentru rularea trenurilor, se pot amenaja în vagoane vechi și remodelate restaurante, baruri, cu folosirea platoului pentru festivaluri. Utilizarea temporară, unul dintre secretele regenerării urbane, crește atractivitatea locului pentru public și mediul privat. În schimb, transformarea în centru cultural a Gării Mici nu este de actualitate, deoarece a devenit între timp supermarket. „În Île de Nantes (Franța) voiau să facă un șantier naval, dar au abandonat ideea și au creat un elefant uriaș care umblă și stropește copiii și care adună un public imens. De aceea, este nevoie de un un lucru care să atragă: alimentație publică, pomi, șezlonguri, muzică”.

Remarul, hală de târguri a orașului Turnul de alimentare cu apă a gării e un alt obiectiv degradat, platoul servind doar ca parcare pentru mașinile poliției din clădirea învecinată. Se poate urca pe o scară în spirală, până într-un anumit loc, iar CFR îl închiriază cu 500 lei/lună. Acesta poate deveni punct de belvedere al orașului, cu ascensor exterior, iar aici pot fi organizate vernisaje de artă. Peste podul de la gară se află un alt obiectiv, dar în proprietate privată, care suscită interesul specialiștilor în dezvoltare durabilă. „Combinatul Remarul e un monstru pe 17 ha care se întinde până la parcul industrial Tetarom, o parte din oraș care ar putea să primească funcțiuni majore. Hala este o bijuterie spectaculoasă structural, dar care zace nefolosită și pe care proprietarul ar vrea să o transforme în blocuri. Un adminis-

29

30

EVENIMENT

trator de acolo propunea să se pună în ea balast. Se pot amenaja birouri pentru 300 de oameni, închiriate de companii, dar tot închisă publicului ar fi. Ideal este ca primăria să pună la bătaie 4 milioane de euro, să o cumpere pentru a o transforma în hala de târguri a orașului, să se facă expoziții agroalimentare, ca la Nantes. Ideea este să recuperezi o parte din patrimoniul industrial”, consideră Clinci.

Comorile din spatele halelor ruginite O altă porțiune a zonei industriale conectate la râu a făcut obiectul unei analize la fața locului, coordonată, în cadrul Festivalului Someș Delivery, de cercetătorul Tibor Hartel.

Organizația a înființat Consiliul Apei, structură din care fac parte administrații și instituții responsabile de administrarea și utilizarea râului, care promovează ecoturismul pe Someș, în sensul creării unui culoar verde-albastru, un coridor velo și pietonal, cu multe spații verzi.

Biologii au identificat pe culoarul râului care coexistă cu platforma industrială 100 dintre cele 600 de specii de păsări care viețuiesc în România: pescăruș albastru, pițigoi, gaiță etc., dar au apărut și lebede negre sau gâște canadiene. Fenomenele petrecute aici sunt interesante pentru specialiști. „Șerpii de apă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sunt omorâți de oameni, ca și cei de casă care își găsesc refugiu în pivnițe, de aceea trebuie să înființăm în curțile locuințelor bălți, cu finanțare europeană, unde să se refugieze șerpii, broaștele. Bibanul soare este o specie invazivă, care rade tot în jur. A reapărut și castorul, un animal de conflict, care provoacă daune, face baraje a cărui situație trebuie guvernată cu atenție.

Fazanul a decimat viperele, iar gaița mănâncă alți pui de pasăre, dar este un facilitator extraordinar, poate planta până la 7.000 de stejari în fiecare toamnă: cară ghinda și o îngroapă.

Salcâmul seacă solul, produce deșerturi sub pământ, iar iulișca este o plantă invazivă care se înmulțește rapid și distruge totul în jur, fiind restricționată în alte țări, rezumă biologul clujean.

Acesta atrage atenția că ecluzele de pe barajul instalat pe râu blochează circulația peștilor. „Din păcate, profilul dezvoltării în Cluj este omul cu jeep care nu se poate mișca fără mașină 2 m, mămicile cu copii, bătrânii sunt defavorizați, percep cel mai bine poluarea. În Anglia, dacă ai acces la o păsare care îți cântă afară, la geam, crește prețul locuinței - sunt studii în care majoritatea oamenilor apreciază locuințele cu natură în jur. Sfera academică trebuie să aibă grijă ca tot ce este pe culoarul Someșului să fie cartat, iar societatea să fie conștientă de importantă râului pentru oraș, dar și să semnaleze elementele de perturbare a acestuia.

Oamenii să fie întrebați de deciziile care se iau și să știe ce se întâmplă cu Someșul”, spune specialistul clujean.

Dezvoltarea durabilă, prezentată la BATRA Orașele și teritoriile circulare reprezintă una dintre temele principale dezbătute la BATRA. Specialiștii în economie durabilă au atras atenția că atingerea țintei de zero deșeuri, propusă în UE, presupune prezența produselor sustenabile, reutilizarea materialelor, cogenerarea energiei. Construcțiile sunt responsabile de producerea a 35% din deșeurile generate la nivel global, deci e nevoie de materiale nepoluante, iar europarlamentarii propun să se mărească durata de viață a clădirilor, prin cerințe minime de eficiență energetică și de utilizare eficientă a resurselor.

Bienala a cuprins prezentări de economie circulară și cărți de urbanism, sesiuni de consultanță gratuită, workshopuri de vizualizare arhitecturală, tururi ghidate, tehnici de oratorie și comunicare pentru arhitecți.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

Al doilea cel mai mare investitor. Austria

Austria, cel de-al doilea cel mai mare investitor străin din România, își celebrează Ziua Națională în 26 octombrie, stabilită în 1955 când țara și-a câștigat independența deplină, sub condiția păstrării neutralității. În aceeași zi, Consiliul Național (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituțională a „neutralității permanente”, componentă esențială a identității de stat a Republicii Austria. În paginile care urmează vă invităm la un periplu diplomatic, de business, cultural alături de lideri ai acestei națiuni.

31

32

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

33

34

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premii, inovații și expansiune ADVANTAGE AUSTRIA a omagiat companiile austriece, care prin angajamentul lor pe plan internațional asigură dezvoltarea și prosperitatea și creează noi locuri de muncă.

În cadrul Exporters ‘Nite, premiul austriac acordat activității de export în 2021 a fost decernat pe 29 iunie. Cei mai importanți exportatori din Austria s-au aflat în centrul acestui eveniment plin de farmec, ce are loc în fiecare an. Premiul pentru export recunoaște angajamentul și succesul antreprenorilor austrieci pe piețele internaționale.

A fost evaluată performanța exporturilor din ultimii ani a firmelor austriece, pe mai multe categorii. În cazul în care compania și-a stabilit o poziție puternică pe piața mondială, atunci i s-a atribuit „Global Player Award”. „Premiul Expat” este acordat unei personalități, care a prestat servicii remarcabile comerțului exterior austriac, iar „Global EcoVision Award” revine companiilor, care contribuie la îmbunătățirea mediului înconjurător și la protejarea climei.

Palfinger AG a primit premiul Global Player. Compania internațională de tehnologie și inginerie mecanică este cel mai mare furnizor mondial de soluții inovatoare pentru macarale și dispozitive de ridicare. Cu aproximativ 11.000 de angajați, 34 de locații de producție și o rețea globală de vânzări și servicii cu peste 5.000 de puncte de asistență, grupul austriac este întotdeauna aproape de clienții săi și este probabil unul dintre cei mai inovatori jucători de pe

piața mondială. Palfinger este listat la bursă din 1999 și a realizat vânzări de peste 1,5 miliarde de euro în 2020.

Premiul pentru expat i-a fost acordat lui Günter Hörtler, director Plasser Far East Ltd. China (Hong Kong). Plasser & Theurer este lider austriac pe piața mondială a mașinilor pentru construcția de șine. Născut la Viena, a fost alături de Plasser & Theurer în Hong Kong din 1995 și este director general din 2001. Hörtler nu doar conduce sucursala pentru regiunea Orientului Îndepărtat (Hong Kong, Macao, Thailanda, Malaezia, Filipine, Coreea de Sud) cu mare succes, dar este și unul dintre cei mai cunoscuți austrieci din străinătate în Asia. Vorbește chineză, este un excelent agent de rețea, susține evenimentele austriece din regiune și este un mare ambasador al economiei austriece. binderholz primește Premiul Global EcoVision pentru „Proiectul INTRO din Cleveland”. În spatele mărcii binderholz se află familia Binder, ca furnizor de încredere pentru toată gama de produse prelucrate din lemn.

Aproximativ 3.000 de angajați produc soluții din lemn de înaltă calitate în 14 locații din Austria, Germania, Finlanda și SUA. În următorii doi ani, un proiect inovator și valoros din punct de vedere ecologic va fi implementat în Ohio: o clădire rezidențială cu 9 etaje va fi construită în Cleveland

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și va costa 130 de milioane euro. Este cel mai mare proiect de lemn masiv din SUA, în care se utilizează 5.650 m³ binderholz CLT BBS și 1.500 m³ binderholz lemn laminat lipit, provenit din gestionarea durabilă a pădurilor.

Investiții totale de peste 10 mil. euro pe piața României în ultimii 25 de ani Pe plan intern, sucursala din România a Eglo Leuchten Austria-Gruppe, unul dintre cei mai mari producători de sisteme iluminat din lume sărbătorește 25 de ani. În toți acești ani, peste 10 milioane euro au fost investiți în crearea propriei rețele de magazine, în instruirea angajaților, în colaborarea cu magazinele partenere și în propria platformă online. „Cu vânzări de 5,9 milioane euro înregistrate anul trecut, planificăm ca pe termen mediu să ne deschidem propria rețea de magazine în toate orașele cu peste 200.000 de locuitori, deoarece cererea de produse de design interior cu un înalt nivel calitativ crește continuu în România”, a declarat Cătălin Dumitrașcu, Managing Director, Eglo România.

Cu vânzări de 5,9 milioane euro înregistrate anul trecut, planificăm ca pe termen mediu să ne deschidem propriile magazine în toate orașele cu peste 200.000 de locuitori, deoarece cererea de produse de design interior cu un înalt nivel calitativ crește continuu pe piața din România”, a declarat Cătălin Dumitrașcu, Managing Director, Eglo România.

International Mobility Day Austria este una dintre națiunile de top în domeniul mobilității. În cadrul unui eveniment de trei zile, dezvoltatorii internaționali de proiecte din acest domeniu întâl-

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

nesc furnizori austrieci. International Mobility Days va interconecta 1.300 de companii și experți din 65 de țări de pe întreg mapamondul, între 13-15 decembrie, la Viena și în format hybrid.

Puteți profita de caracterul internațional al evenimentului pentru a vă extinde afacerea și pentru a găsi vă noi colaboratori. Campioni mondiali, lideri de piață, inovatori, start-up-uri, etc, vor prezenta soluții inovatoare de mobilitate. Pe parcursul celor trei zile evenimentul hibrid oferă părților interesate din întreaga lume, oportunitatea de a participa virtual și/sau la fața locului la toate sesiunile sale. În afară de prelegeri, prezentări și expoziții – prilej cu care puteți întâlni toți participanții există și posibilitatea unor sesiuni de apeluri video 1:1 cu participanții din întreaga lume.

Locul II în topul investitorilor Cu peste 5 miliarde de euro investiții directe, ceea ce înseamnă un procent de 11,4% din volumul total al investițiilor străine directe în România, Austria este cel de-al doilea cel mai mare investitor străin din țara noastră, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Cele peste 7.900 de companii austriece active au creat în România peste 100.000 de locuri de muncă directe. Printre cele mai mari și importante companii care activează aici sunt OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Immofinanz, HABAU, STRABAG, LEIER sau PORR Construct.

Conform datelor statistice româneşti de la 30 noiembrie 2020, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a fost de 3,71 miliarde de euro, din care exporturi 1,37 miliarde de euro şi importuri 2,34 miliarde euro, soldul balanţei comerciale fiind în continuare negativ. În 2021, în primele șase luni, exporturile către România au crescut cu 29,5%, iar importurile cu până la 44,9%. Potrivit estimărilor, în acest an va fi înregistrat un nou record privind volumul comercial bilateral – aproximativ 4,5 miliarde euro, după cel obținut în 2018. (L.V. & I.O.)

35

36

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Georg Bardeau, Consul Onorific al Republicii Austria la Timișoara:

„Banatul a înglobat influențele austriece și le-a transformat într-un factor de progres” Născut în Stiria, Austria, Georg Bardeau s-a mutat acum aproape 20 de ani în Timișoara unde, din 2002, activează în agricultură și dezvoltare imobiliară. Împreună cu soția sa este implicat în diverse proiecte caritabile.

Cum vă simțiți la Timișoara, atât dumneavoastră cât și familia?

Am venit la Timișoara acum 20 de ani cu tatăl meu, iar în toți anii din România, și mai ales din Timișoara, m-am simțit mereu foarte respectat și nu am avut niciodată sentimentul că sunt indezirabil.

Aici mi-am cunoscut soția, aici trăiesc cu familia mea, aici miam făcut prieteni pentru o viață, aici îmi desfășor activitatea pe partea de agricultură și imobiliare, astfel că pentru mine Timișoara este acasă.

Cum vor arăta, în opinia dumneavoastră, relațiile austroromâne în următorii ani?

Austria și România au avut întotdeauna relații bilaterale foarte bune, cu atât mai mult cu cât istoria Banatului se suprapune pentru o perioadă cu istoria Austro-Ungariei, fiind o perioadă în care, fără a-și pierde caracterul național, Banatul a înglobat aceste influențe, făcând din ele un factor de progres. Aceste relații foarte bune s-au menținut de-a lungul vremii până în prezent și vreau să cred că voi avea și eu contribuția mea la păstrarea și intensificarea acestora, fiind o prioritate pentru mandatul meu de consul onorific.

Care sunt principalele provocări, în acest moment, ale companiilor austriece care sunt prezente și active pe piața românească?

Una dintre provocările principale este criza forței de muncă peste care vine lipsa unei forțe de muncă calificate, în România lipsind o reglementare și o susținere a sistemului dual de învățământ de unde angajatorii și-ar putea selecta și forma personal calificat. Pe lângă aceste probleme se adaugă și instabilitatea politică continuă de 30 ani încoace, care conferă un sentiment de nesiguranță investitorilor și îi descurajează să investească în România.

Care sunt principalele proiecte pe care Consulatul Onorific al Austriei la Timișoara le derulează în acest moment?

Consulatul onorific este primul punct de contact pentru cetățenii austrieci care se află în străinătate. Una dintre sarcinile principale este de a consilia și de a sprijini cetățenii austrieci în

situații de urgență. O altă prioritate este susținerea companiilor austriece în relațiile cu autoritățile locale.

De asemenea, ne implicăm în organizarea de evenimente culturale, unul dintre acestea fiind în momentul de față proiectul #newtogheter al Forumului Cultural Austriac din cadrul Ambasadei Austriei la București. Un alt proiect pe care îl susținem și îl sprijinim este Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Cum se implică reprezentanții mediului de business austriac în viața comunității din Timișoara?

Unul dintre exemplele cele mai elocvente cred că este organizarea Balului Vienez la Timișoara, care se organizează de aproape 10 ani în scop caritabil, fondurile colectate cu ajutorul acestui eveniment fiind direcționate către Fundația United Way Romania al cărei obiectiv este sprijinirea serviciilor educaționale, de sănătate și de integrare a persoanelor defavorizate din România pentru ca aceștia să aibă o viață mai bună.

Un alt exemplu este Asociația Bardeau condusă de soția mea și care oferă servicii de after school gratuit copiilor din comuna Berliște, județul Caraș-Severin.

Cât de mult a afectat pandemia viața companiilor austriece care sunt prezente în România?

Companiile au fost inițial foarte afectate de închiderea frontierelor, iar pe de altă parte lipsa de informații și a răspunsurilor concrete din partea autorităților a îngreunat situația. Majoritatea companiilor s-au adaptat între timp la noua realitate.

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

Un austriac conduce, la Timișoara, o companie americană

Alexander Klein, director general Flex România: “Ingeniozitatea umană și tehnologia pot sprijini foarte mult problemele existente în societate” Născut în Austria, Alexander Klein a ocupat diverse funcții de conducere în cadrul Flextronics, atât în Ungaria, cât și în România. Începând cu 2020 este director general și VP Operațiuni la Flex România. Cu experiență în inginerie electrică și un MBA executiv absolvit în Viena și Minnesota, Alexander Klein este un manager orientat spre oameni, concentrat pe strategie și schimbare organizațională, care consideră că rezultatele sunt obținute prin muncă în echipă și colaborare.

Domnule Alexander Klein, cum vă simțiți ca cetățean austriac care trăiește și lucrează în Timișoara?

Mă simt foarte bine primit, integrat în comunitatea locală și în viața profesională. Timișoara este un oraș frumos care are multe de oferit, puternic economic și cu perspective de dezvoltare. Orașul este dinamic, o metropolă în dezvoltare și este cunoscut ca un centru de excelență datorită universităților puternice și culturii omniprezente. Îmi place atmosfera din Timișoara, oportunitățile existente, dar și provocările care apar.

Ce vă place cel mai mult din cultura română? Îmi plac abodările open-minded, flexibile și multi-culturale, la fel dinamica și vibrația pozitivă a României. Am fost mereu bine întâmpinat atât în mediul privat, cât și în mediul de business, oamenii având mereu o atitudine extrem pozitivă față de idei noi și inovații. Personal mă simt foarte conectat nu doar datorită mentalității antreprenoriale, ci poate mai ales grație unor elemente istorice comune între țările noastre.

Care sunt cele mai mari provocări în conducerea unei companii multinaționale în România, într-un moment în care piața internațională se schimbă cu o viteză foarte mare?

Provocările globale actuale care au apărut din cauza CoVid, constrângerile care au afectat lanțul de aprovizionare și costurile în continuă creștere ne-au determinat să regândim perspectivele din care facem afaceri. Acest lucru poate fi considerat în egală măsură o amenințare, dar și o deschidere către noi oportunități în ceea ce privește felul în care ne definim munca și felul în care dorim să trăim în viitor. A rămâne cu o minte deschisă, învățând în fiecare zi, făcând față provocărilor și abordând oportunitățile într-o manieră mult mai integrată sunt elementele care ne vor ajuta să “navigăm” cu succes prin aceste vremuri dificile împreună.

Cum se implică firma pe care o conduceți în activitatea comunității locale? Există anumite organizații sau proiecte speciale pe care le sprijiniți?

Flex este o companie foarte inovativă iar prin produsele noastre vrem să contribuim la o lume mai bună și mai conectată. Cred cu tărie că ingeniozitatea umană și tehnologia pot sprijini foarte mult problemele existente în socie-

tate. În compania noastră ne concentrăm asupra câtorva piloni strategici din cadrul comunității: educație, sănătate, protecția mediului și, bineînțeles, diversitate și incluziune.

Avem numeroase inițiative în aceste domenii, cum este de exemplu proiectul pe care îl derulăm în prezent prin care sprjinim prin diverse donații o școală cu educație incluzivă. Îi încurajăm pe angajații noștri să se implice în viața comunității. Pentru mine, la Flex este este important să avem un țel, un sens mai larg al obiectivelor prin care cu toții sprijinim un viitor sustenabil pentru noi toți, dar mai ales pentru copiii noștri.

Ce sfat aveți pentru viitori expați care vor veni să trăiască și să lucreze în România?

Venirea în România poate deschide noi și diferite oportunități. Fiți și rămâneți deschiși la minte, acordați timp învățării culturii și specificității țării și vă veți simți întotdeauna bineveniți. Împreună putem crea un viitor mai bun pentru noi toți. Savurați România, rămâneți pozitivi și zâmbiți mereu!

38

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul Leier, un business solid pe piața din România Grupul Leier este activ în 7 țări (Austria, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Croația și Ucraina) în domeniul producției de materiale pentru construcții, comercializării și service-ul autovehiculelor premium (BMW, Mini, Hyundai și Skoda), în cel imobiliar și al confecțiilor metalice/ ingineriei mecanice.

Leier Romania Management: Adrian Mînzat (Iași), Thomas Ebner (CEO), Mihaela Haidiner (Sighișoara) și Cristian Suciu (Unirea, Câțcău) Ascensiunea internațională a Grupului Leier pe piața materialelor de construcții, a început în anul 1970 prin construirea de către domnul Michael Leier, fondatorul brandului, a primei fabrici de betoane, la Horitschon, Austria. Grupul se află exclusiv în proprietatea familiei Leier, trei generații gestionând împreună afacerile și evoluția companiei.

Grupul Leier este unul dintre cei mai importanți competitori ai pieței materialelor de construcții din România, creșterea pe piața românească fiind realizată prin fuzionarea strategiei extensive cu cea intensivă, aplicată în toate fabricile deținute în teritoriu. Astfel, în portofoliul companiei sunt două fabrici unde se produce cărămidă și țiglă ceramică (Iași, Sighișoara) și două fabrici unde se produc prefabricate din beton (Unirea, Câțcău) Prima companie din România a Grupului - Leier Rom - a fost înființată în anul 2004 iar în toamna anului

2005 au început lucrările de construcție a fabrici Leier în comuna Unirea, județul Alba. Unitatea de producție și-a început activitatea în iunie 2006, aici fiind fabricate diferite elemente pentru zidărie și cofraj din beton, pavele, borduri, elemente pentru canalizare. Ultima linie de producție a fabricii de la Unirea, s-a finalizat în vara anului 2009, iar începând cu 2014 paleta de produse realizate în această locație a fost completată cu panouri fonoizolante de înaltă calitate din elemente Durisol.

Cea de-a doua fabrică a Grupului Leier, Brikston Construction Solutions S.A, a fost achiziționată în anul 2018, fiind unul dintre competitorii importanți ai pieței materialelor de zidărie ceramică. De la momentul achiziționării, au fost inițiate imediat investiții în operarea durabilă și pe termen lung a fabricii. În anul 2020 Leier a făcut un nou pas în dezvoltarea business-ului, achiziționând un important producător

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de cărămidă și țiglă ceramică din Sighișoara (Siceram S.A). Și aici Grupul Leier a inițiat imediat investiții, pentru a crește în continuare nivelul calitativ ridicat al produselor. În anul 2021 Leier a finalizat o investiție de tip Greenfield într-o unitate de producție la Câțcău, unde sunt produse elemente vibropresate din beton de cea mai înaltă calitate.

Investiții de peste 50 milioane de euro Grupul Leier are convingerea că piața românească a materialelor de construcții este într-o continuă dezvoltare și participă activ la aceasta prin investițiile de amploare ce asigură un înalt standard calitativ al portofoliului de produse, adaptat permanent la evoluția pieței. Investițiile în înființarea unor noi puncte de lucru sunt menite să asigure Grupului proximitatea față de clienții săi, conducerea companiei fiind deschisă și altor posibile achiziții.

CEO-ul Leier România, Thomas Ebner, are în derulare investiții de peste 50 milioane de euro în România, atât în modernizarea fabricilor achiziţionate, cât şi în unităţi de producţie noi: „Producţia de blocuri ceramice realizate în fabricile din Sighișoara și Iași se comercializează la nivel naţional, dar și prin exporturi în Republica Moldova și Ucraina. Prin rețeaua de distribuitori a produselor Grupului Leier, acoperim la nivel național întreaga piață a materialelor de zidărie.

La Sighișoara am renovat întreaga clădire de birouri și efectuăm constant investiții menite să îmbunătățească fluxul operational, producția și logistica. Tot aici este de menționat faptul că producem singura țiglă ceramică fabricată în România.

Gama Leier Kaiserstein, produsă în cele două fabrici

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

existente de elemente vibropresate din beton, Unirea și Câțcău, a fost implementată cu succes în acest an și suntem pregătiți pentru deschiderea celei de-a treia fabrici la Iași, de unde vom veni în întâmpinarea clienților noștri cu soluții complete pentru construcții de o înaltă calitate. În momentul de față, investiţia de la Iaşi este în curs de implementare, aici se construieşte şi se va pune în exploatare o nouă hală de producție, care va găzdui o linie pentru fabricarea elementelor din beton vibropresat. Fabrica Leier de la Câțcău este o investiție de tip Greenfield și deservește piața central-vestică a României. În 2021 am plasat, cu succes, pe piata din România, produse premium pentru zidărie, din gama LeierPlan (cărămida rectificată) și LeierTherm (cărămida de tip NF), ambele importate din interiorul Grupului, pe care piața din România le-a primit cu mare interes.” În planurile Familiei Leier intră și investiţii pentru diminuarea consumului energetic şi reducerea emisiilor poluante, precum şi alte măsuri ecologice. În prezent, Grupul Leier construieşte încă o fabrică de elemente vibropresate din beton, la Șimand, în județul Arad. Această nouă investiție are ca scop creșterea capacității de producție a gamei premium de produse, Leier Kaiserstein.

Urmărindu-și cu perseverență scopul declarat, acela de a fi un jucător de top în piața materialelor pentru construcții, Leier marchează o premieră importantă: în toate cele patru fabrici sunt în derulare investiții majore în creșterea capacității de producție, dezvoltarea de noi secții sau produse, îmbunătățirea calității produselor fabricate, dezvoltarea relațiilor cu clienții și a logisticii necesare.

Efervescența tuturor piețelor pe care activează (zidărie ceramică și de beton, țiglă ceramică și de beton, prefabricate din beton, coșuri de fum) determină managementul să rămână focusat pe toate proiectele în derulare și să se adapteze specificului fiecăruia, astfel încât, privesc încrezători în realizarea cu succes a tuturor planurilor Grupului Leier în România.

39

40

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Balul Vienez de la Timișoara

Spiritul Vienei - farmec, cultură și generozitate Nu mai puțin de opt orașe din Europa Centrală și de Est se întrec în a-și asuma numele de „Mica Vienă”, din Polonia până în Bulgaria și din Ucraina până în Croația. Motivul principal și foarte evident este arhitectura urbană a acestor orașe, cu influențe vieneze de la sfârșitul sec al XIX-lea.

Dar Viena e mai mult decât clădiri. E tot ceea ce dă orașului magia și farmecul care cucerește orice vizitator și care e greu de definit sau replicat. E „Spiritul Vienei”, iar parte din acest spirit este modul cum omul este pus în valoare în mijlocul comunității prin generozitatea celor din jur.

O frântură din acest miraj al Vienei se întâmplă în fiecare an, într-o seară de toamnă târzie la Timișoara. Din 2012, în ultima vineri din luna noiembrie, are loc Balul Vienez de la

Timișoara, un eveniment care reînvie tradiția Balului Operei vieneze. Acest eveniment caritabil reunește reprezentanți ai mediului de afaceri autohton, investitori străini, reprezentanții ambasadelor, consulatelor și autorităților locale. Balul Vienez de la Timișoara este al 31-lea bal recunoscut la nivel mondial de către Primăria din Viena și se organizează sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Austriei.

Balul Vienez de la Timișoara este un eveniment cultural, educațional și social, care, de la an la an, face o diferență din ce în ce mai mare în comunitatea locală. Ca eveniment cultural, a reușit deja să se impună pe calendarul cultural al orașului și al regiunii. În fiecare an, acordurile de vals sunt interpretate de orchestra simfonică de salon „Spirit of Vienna” care vine special pentru acest eveniment de la Viena. Alături de orchestră, pe scena Operei din Timișoara, strălucesc artiști lirici români consacrați pe cele mai importante scene ale lumii.

Prin programul educațional numit „Academia BVT”, peste 200 de tineri beneficiază de ateliere de formare oferite de personalități marcante din diferire domenii. Împreună cu 150 de copii, aceștia sunt inițiați în arta valsului și a conduitei de societate.

Din păcate, de doi ani Balul Vienez de la Timișoara nu s-a putut organiza, dar sperăm să revenim în anul 2023 când pe lângă cultură și generozitate, vom sărbători reziliența.

Campania „O floare de colț pentru un prânz cald” Balul Vienez de la Timișoara nu este un simplu eveniment caritabil. Este o sărbătoare a generozității care timp de câteva săptămâni a infiltrat comunitatea. Începând cu 1 noiembrie, derulăm o campania de strângere de fonduri pentru copiii în nevoie. Campania „O floare de colț pentru un prânz cald” are un concept simplu: distribuirea de broșe în formă de floare de colț în schimbul unei donații de 10 lei, cost care asigură un prânz cald unui copil defavorizat.

Din 2019, campania a avut acoperire națională prin companiile care aleg să se alăture campaniei. Campania este o invitație deschisă tuturor companiilor care consideră că a dărui e important pentru comunitate.

Pentru mai multe detalii contactați-ne la fundatia@hategan.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

41

42

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Planuri ambițioase ale Sefar și Monosuisse la Sighișoara: dublarea producției Ligia VORO

Două companii, două fabrici integrate care îți apar privite de sus drept una singură, planuri de dublare a producției și un respect absolut pentru cele cinci valori fundamentale ale grupului elvețian Sefar. Sunt câteva dintre răspunsurile pe care le-am primit de la Hermann Povel, Plant Manager Sefar, și Paolo Dominioni, Plant Manager Monosuisse, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Sefar și Monosuisse fac parte din același grup elvețian Sefar AG, iar la Sighișoara, în județul Mureș, acest lucru este mai mult decât evident, cum aveam să observăm în turul făcut prin cele două fabrici care seamănă cu o farmacie ultra-îngrijită. Pe de-o parte, Monosuisse produce din granule, printr-un proces de topire, turnare și filare, simplificat vorbind, fire sintetice monofilament, iar apoi bobinele sunt stocate până ce Sefar le preia pe liniile sale de producție, specifice unei țesătorii. În 2019, a început extinderea site-ului din România al companiilor Sefar și Monosuisse, în vara anului trecut noile clădiri fiind aproape finalizate. Astăzi, acestea ocupă aproape 73.000 de mp, iar spațiile de producție au crescut cu 17.000 mp pentru Sefar, respectiv 15.000 mp pentru Monosuisse. Toate eforturile investiționale converg spre un singur obiectiv: dublarea capacității de producție.

Prezentați-ne succint istoria Sefar, respectiv a Monosuisse, oprindu-ne asupra fabricilor din Sighișoara.

Hermann Povel: Grupul elvețian global Sefar are o istorie de peste 180 de ani, cu 18 fabrici în întreaga lume, iar ceea ce ne diferențiază este că noi lucrăm mai mult global, iar competitorii noștri activează mai mult local.

În 2005 a început să funcționeze țesătoria de la Sighișoara, cu 4-5 războaie de țesut, după un an s-a mărit capacitatea de producție a fabricii, iar în 2013 și în 2019 a mai avut loc câte o dublare a capacității.

Astăzi producem 400.000 de m de țesături, o parte sunt confecții, iar tendința este de a majora producția de confecții și țesături, practic de a o dubla.

Livrăm pentru foarte multe industrii, ceea ce este în avantajul nostru pentru că distribuim riscul. 99,5% din producție merge la export, însă ne gândim să deschidem un birou de vânzare directă aici, în România.

Paolo Dominioni: «Société de la Viscose Suisse» a fost fondată de Ernst Carnot în 1906 și compania și-a schimbat de-a lungul anilor atât denumirea, cât și proprietarii. Producția de fire monofilament a început în 1972. Pe scurt, în 2009 a fost înființată Monosuisse AG, odată cu achiziția diviziei de producție de fire din Elveția și Polonia de către Sefar AG pentru care Monosuisse este un furnizor strategic. Apoi Sefar s-a asociat cu un producător italian de fire, competitor al Monosuisse, pentru a deschide o fabrică în România: un an activitatea a fost în altă locație din oraș, apoi a fost construită prima hală aici, pe Strada Lalelor. Am lucrat în această formulă aproape 6 ani, apoi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

Monosuisse a cumpărat acest competitor și a ajuns la un număr de trei fabrici în Europa. În 2016, a fost fondată cea de-a patra fabrică, în Mexic. În prezent, 40% din producția Monosuisse este livrată către Sefar, iar diferența este vândută către alți clienți, pe plan mondial.

Care sunt obiectivele operaționale și financiare pe care vi le-ați fixat pentru acest an? De ce vor depinde atingerea acestor obiective în opinia dvs. atât din punctul de vedere al evoluției mediului intern, cât și extern?

H.P.: Pentru noi nu a fost atât de dificilă această criză sanitară, scopul nostru este să depășim toate valorile pe care leam atins anul trecut, când am finalizat această construcție de 33.000 mp, acum trebuie aduse echipamentele, trebuie angajat personal și crescută producția. Vrem să creștem liniar. Sigur că problema rămâne cea de personal.

P.D.: Obiectivul nostru este de a crește cifra de afaceri la 100 milioane de euro în următorii 5 ani în toate fabricile Monosuisse, dintre care Monosuisse România este cea mai mare investiție a grupului. Pentru a atinge acest obiectiv, am dublat capacitatea de producție, suntem în curs de a dota hala. Ne confruntăm, însă, ca mai toți angajatorii români, cu dificultatea de a găsi forța de lucru corespunzătoare.

Cum ați răspuns crizei sanitare și cum v-ați protejat angajații în această perioadă?

H.P.: Am avut și un avantaj mare, suntem legați de Italia, Austria, Elveția și acolo au fost puțin în avans cu cazurile de îmbolnăviri cu Covid-19. Noi am învățat ceea ce au făcut ei și am implementat măsurile înainte să fie luată o decizie la nivel guvernamental. Le-am furnizat angajaților dezinfectanți, inclusiv pentru a fi utilizați în mijloacele de transport, măști, iar în perioada în care acestea lipseau, le-am produs aici, am introdus măsuri de distanțare, muncă în schimburi. Măsurile le respectăm și astăzi.

Mai mult de 70% din angajați sunt deja vaccinați, la primul maraton de vaccinare de la Târgu Mureș s-au vaccinat în jur de 150 de persoane (n.a. Sefar numără peste 360 de angajați), cărora compania le-a asigurat transportul.

P.D.: Am analizat fiecare persoană cu probleme de sănătate. Dacă am avut persoane care prezentau simptome de răceală, imediat au fost testate, pentru identificarea imediată a bolnavilor.

Pe termen mediu, cum va fi adaptată strategia companiei și cum vor fi actualizate direcțiile strategice în contextul crizei economice pe care o prefigurăm după cea sanitară pe care o traversăm?

P.D.: Cred că e important să menționez valorile fundamentale ale Grupului Sefar, valori și principii care ne ghidează realmente acțiunile: seriozitatea, respectul față de proprietate, orientarea spre client, onestitate și, implicit, integritate, respectiv dezvoltare durabilă. Aceste cinci valori creează încredere, baza unei cooperări de succes între oameni, care generează mai apoi valoare pentru toate părțile interesate.

La fiecare 6 luni discutăm despre ce direcție să urmăm în fabrică pentru garantarea producției în viitor. Poate că acum facem fire și țesături, iar în viitorul apropiat ne vom orienta spre inteligența artificială.

H.P.: Noi, în grup, ne ghidăm după valori, iar una dintre acestea se referă la faptul de a nu dăuna mediului, înseamnă să avem grijă de natură, la resurse, la energie. Toate

investițiile sunt conforme normelor europene, încercăm să reutilizăm căldura, să reducem consumul de apă. Pe acoperiș avem 8.000 panouri fotovoltaice, iar anul viitor, printr-un proiect, sperăm să dublăm producția de energie electrică solară, care este acum de 2 GW, ceea ce ne asigură 20% din necesar. Acum vindem energia, însă acum vom schimba toată instalația și vom utiliza energia produsă pentru autoconsum.

Ce proiecte de investiții intenționați să derulați și care sunt rezultatele pe care le așteptați în urma implementării acestor proiecte?

P.D.: Pentru noi clădirea unde activăm este foarte importantă, este casa noastră - de aceea noi construim durabil, optând, de exemplu, pentru o structură cu coloane de beton. De ce? Tocmai fiindcă filosofia Grupului Sefar este aceea de a construi ceva durabil. Și suntem în România pentru a rămâne.

H.P.: Cel mai mare pas va fi finalizarea noii hale, prin dotarea cu noi mașini, ceea ce va însemna costuri importante, apoi diversificarea producției și angajarea de personal.

Scopul este ca în următorii 5 ani să ne dublăm capacitatea de producție. În ultimul deceniu, în vocabularul nostru uzual au pătruns cuvinte precum “digitalizare”, “automatizare”.

Cum v-ați pregătiți procesele pentru a răspunde acestor tendințe globale?

H.P.: Acum doi ani am construit un depozit înalt de 36 m, pentru stocarea rolelor de țesut de până la 4 m lungime și de până la 800 mm diametru – nu există în toată lumea, dar noi l-am făcut, 100% automatizat, e un prim pas în această direcție. E pus în funcțiune de un an, acesta ne permite să scoatem rolele mult mai repede și mult mai precis. Foarte probabil vom realiza un sistem pentru Monosuisse pentru stocarea de bobine, ceea ce va fi însă mai ușor.

P.D.: Societatea noastră este mereu în pas cu timpurile. Pentru a crește efectivitatea, avem proiecte de automatizare pentru o parte din procesele de producție care în prezent sunt realizate manual. De exemplu, schimbul de bobine se realizează manual. Am achiziționat deja o mașină care schimbă automat bobinele - a fost în teste aici, s-au făcut unele reglaje, va fi livrată în următoarele săptămâni și cred că în doi ani va fi și funcționabilă.

43

44

INTERVIU De asemenea, avem un proiect de achiziție a unui robot pentru schimbarea bobinelor, selecționarea și așezarea acestora pe palet.

Activați în industrii dinamice, cum credeți că vor evolua acestea și, implicit, unitatea de producție pe care o coordonați raportat la Pactul Verde European?

P.D.: Da, astăzi producem fire sintetice, însă tot ceea ce facem este cu grijă pentru mediu, de aceea reciclăm foarte mult deșeurile, sortate în prealabil. Așa cum aminteam, una dintre valorile noastre este dezvoltarea durabilă ceea ce înseamnă inclusiv să ne asigurăm că resursele noastre, limitate, sunt tratate cu grijă.

H.P.: Cel mai important pentru noi, la valori, este că noi respectăm toate legile. Spre exemplu, noi lucrăm cu chimicale în finisaje, iar dacă un produs va fi interzis peste doi ani, atunci imediat începem să căutăm o altă soluție ca să înlocuim aceste chimicale și să fim pregătiți pentru această schimbare. Aceasta este strategia noastră.

Cum sprijiniți educația în Sighișoara?

H.P.: Pentru anul viitor, ne-am fixat, ca obiectiv, să cooperăm mai mult cu școlile. De 5 ani acordăm sponsorizări Liceului Teoretic Joseph Haltrich – am dotat chiar o clasă întreagă cu sistem multimedia, dar nu este de ajuns. De aceea dorim să ne concentrăm mai mult pe școala unde copiii învață ceva practic, iar visul nostru este să înființăm o Școală duală în Sighișoara. Am demarat discuții deja cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș și nu numai.

Am fost la Școala Duală de la Brașov, unde totul funcționează perfect. Dacă vrem să înființăm și aici, în Sighișoara, în comparație cu Brașov suntem foarte mici, de aceea e nevoie ca mai multe companii să se implice, am încercat, dar merge greu. Însă este singura soluție.

P.D.: Cu siguranță susținem proiectele educaționale care, pe plan local și regional ar putea schimba în bine societatea și ar genera o forță de muncă corespunzătoare – cum ar fi, de exemplu, proiectul Școlii duale, deja amintit. În România, recrutarea forței de muncă rămâne o acțiune provocatoare, de anduranță, aveți un plan de dezvoltare a resursei umane în cadrul companiei?

H.P.: O problemă este că unele firme nu respectă legi, nu respectă timpul de odihnă al angajaților. Noi încercăm să stimulăm angajații cu beneficii financiare – după 5 ani le

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acordăm al 14-lea salariu, după 10 ani – al 15-lea, oferim bonusuri de calitate, asigurări de sănătate, abonamente la sala de fitness, bilete la spectacole. O dată pe an, întreaga echipă este invitată la o petrecere a companiei. Cu toate acestea este destul de greu aici, în Sighișoara, să găsim oameni.

Ce mă doare cel mai mult este că mare parte din tineret pleacă din zonă, ceea ce este o pierdere mare, iar în 20 de ani rămânem doar noi. Este greu să le demonstrezi că și la noi se poate, deși toți șefii de secție de la noi au început de jos, ceea ce arată că se poate.

P.D.: Problema pe care o avem noi este una națională, mulți tineri pleacă încă din țară. Monosuisse are astăzi 150 de angajați la Sighișoara, inclusiv din localitățile limitrofe: le asigurăm transport angajaților care vin din Cristuru Secuiesc sau Bălăușeri, oferind și noi beneficii similare cu cele de la Sefar. Ne dorim să ne dublăm personalul, însă procesul de recrutare este dificil.

Care sunt elementele cheie care considerați că vă individualizează în piață și vă diferențiază față de competitori?

P.D.: Respectul și valorile aplicate sunt cheia. Noi avem valori care sunt scrise și sunt respectate. Respectăm legile, furnizorii, angajații. Fabrica aceasta este, de fapt, casa noastră, una curată, frumoasă și cu facilități multiple pentru ca salariații să se simtă aici „ca acasă”.

H.P.: Noi cred că suntem singurii unde linia de producție începe de la fir până la produs finit. Un alt avantaj este de a avea un parteneriat foarte corect între cele două companii, ceea ce ne permite să discutăm deschis despre orice problemă și nu numai.

P.D.: Așa este, subscriu.

Aveți o lungă istorie legată de implicarea în comunitate, care sunt resorturile care v-au mobilizat și vă mobilizează să sprijiniți sectorul neguvernamental?

H.P.: Grupul Sefar are o fundație și putem să trimitem cereri de sponsorizare, cum am făcut, de exemplu, pentru Secția de Pediatrie de la Spitalul Municipal Sighișoara, pentru Liceul Teoretic Joseph Haltrich. Din impozitul pe profit avem posibilitatea de a direcționa 20% pentru sectorul neguvernamental. De aceea, când acum 3 ani a venit doamna manager de la spital la noi, fiind în pericol ca acesta să fie închis, am sprijinit unitatea medicală. În viitor, așa cum aminteam, ne vom concentra pe educație mai mult.

Ce mesaj transmiteți către comunitatea de afaceri din Sighișoara?

P.D.: A lucra în Transilvania, în România, pentru noi reprezintă cu adevărat o experiență pozitivă, în pofida unor inconveniente inerente prezentului. Și demonstrăm asta prin faptul că dublăm capacitatea de producție.

H.P.: Este foarte important să se înțeleagă mentalitatea românească: am avut multe momente în care eu, cu o altă mentalitate, am crezut că, dacă spun ceva, voi fi înțeles, dar am fost înțeles total greșit. Al doilea lucru de precizat e că se poate. Îmi place cel mai mult, când vine cineva din străinătate, care nu a fost niciodată în România, să le arăt fabrica aceasta. Și toată lumea zice: „nu se poate așa ceva!” Dar le arăt că se poate. Există această problemă cu mentalitatea diferită și cu forța de muncă. Nu pot să vină investitorii aici, în Sighișoara, să deschidă o fabrică și în 4 luni să se aștepte să aibă 400 de angajați. Totuși, totul e spre bine.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

45

Darts energetic.

Planul românesc în energie. Rămâne puțin ambițios și incomplet? (I) Ligia VORO

COP26, cu toate controversele și contestațiile de care are parte, a pus punct investițiilor în centralele alimentate cu cărbune. De asemenea, hidrogenul verde își face loc tot mai apăsat alături de sursele regenerabile ca alternativă în sectorul energetic și nu numai. În România, cele mai proaspăte vești din industrie sunt semnarea unui acord cu SUA pentru implementarea primului reactor modular mic (SMR) din Europa în România, în timp ce Romgaz a primit undă verde pentru achiziția participației Exxon în proiectul off-shore din Marea Neagră - Neptun Deep și caută finanțare pentru tranzacție.

Este bună direcția în condițiile în care gazele naturale sunt acceptate cel mult ca resursă de tranziție, iar duelul Franța – Germania privind energia nucleară nu este tranșat? Răspunsuri vom căuta în edițiile viitoare, până atunci să vedem direcțiile strategice stabilite pentru sectorul energetic, în strânsă relație cu celelalte sectoare economice, de la nivel global spre cel național.

Ne îndreptăm și mai puternic spre energie verde, dacă e să dăm crezare 100% celor hotărâte la Ziua Energiei, care a avut loc pe 4 noiembrie, la Glasgow, în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice - COP26.

“Cărbunele devine istorie astăzi la COP26, cum țările, băncile și organizațiile se îndepărtează de cel mai mare contributor la schimbările climatice. O tranziție justă către energie curată și eliminarea rapidă a cărbunelui au fost priorități ale Președinției COP26, ca parte a eforturilor sale de a minimiza creșterile de temperatură, în conformitate cu Acordul de la Paris (n.a. la 12 decembrie 2015, a fost obținut

un nou acord global privind schimbările climatice. Acordul reprezintă un rezultat echilibrat, cu un plan de acțiune pentru a limita încălzirea globală la un nivel „cu mult sub” 2°C și de a face eforturi pentru a o limita la 1,5°C.). Amploarea angajamentelor luate astăzi la Glasgow la Ziua Energiei arată că lumea se îndreaptă către un viitor energetic din surse regenerabile”, a fost mesajul COP26.

Mai mult, a fost anunțat sfârșitul finanțării investițiilor în centrale pe cărbune și alocarea a 17,8 miliarde de dolari anual destinați investițiilor în combustibili fosili către tranziția spre o energie curată.

46

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Totodată, Gonzalo Muñoz și Nigel Topping, campioni pentru acțiunea climatică ai COP, au declarat, că: “Cu o creștere de 80% a capacității la care s-au angajat – de la 25 la 45 GW în electrolizoare într-un an, Green Hydrogen Catapult (n.a. inițiativă lansată de către cei mai mari dezvoltatori de proiecte de hidrogen verde din lume și partenerii lor) și membrii săi demonstrează potențialul de creștere exponențială a hidrogenului verde, permisă prin politici locale și globale și prin creșterea rapidă a interesului clienților. Este fantastic să vedem implementarea ambițioasă de surse regenerabile, cu membrii Cursei spre Zero angajându-se să atingă o capacitate instalată de producție de energie electrică din surse regenerabile de 750 GW până în 2030. Aceasta va crește doar pe măsură ce tot mai multe companii din energie vor intra în Cursa către emisii zero și ambițiile de decarbonare vor continua să crească, oglindind progresul exponențial pe care l-am văzut până în prezent în sector”.

Ca o concluzie scurtă, cărbunele dispare pentru a face loc mai apăsat surselor regenerabile și hidrogenului verde, direcția spre care se îndreaptă în viteză și Uniunea Europeană, așa cum am mai arătat în edițiile anterioare, cu referire la Pactul Verde European. Direcția vine în direct raport cu emisiile de carbon rezultate din utilizarea energiei în sectoarele economice, și anume trei pătrimi.

Țintele la nivel european Comisia Europeană a adoptat, în 26 octombrie, rapoartele privind starea uniunii energetice în 2021, care evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziției către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Pactului verde european.

“Deși se înregistrează o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55% și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a se identifica tendințe pe termen mai lung după pandemia de COVID-19.

Raportul arată că, în 2020, sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE, generând 38% din energia electrică, față de 37% în cazul combustibililor fosili. Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar 4 analizează posibile calendare de eliminare. În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din UE-27 au scăzut cu aproape 10 % față de 2019, o scădere record a emisiilor din cauza pandemiei de COVID-19, aducând reducerea globală

a emisiilor la 31% comparativ cu 1990”, se arată în comunicatul de presă care sintetizează concluziile raportului.

Menționăm că, în raport, se mai amintește de strategia privind energia regenerabilă offshore potrivit căreia ținta pentru 2030 este de a crește capacitatea de producție de energie eoliană la 60 GW și 1 GW de energie oceanică, pentru ca în 2050 – capacitățile să ajungă la 300 GW, respectiv 40 GW. În ceea ce privește strategia privind hidrogenul, ținta pentru 2030 este de 40 GW de hidrogen verde, astfel că organismal european a propus includerea, în Directiva privind sursele regenerabile, de obiective oblifatorii pentru utilizarea de hidrogen verde în industrie și transporturi.

“Potrivit proiecțiilor industriei, se preconizează că majoritatea acestor proiecte vor fi implementate cu energie electrică din surse regenerabile, rezultând un volum estimat de 6,7 milioane de tone de hidrogen verde și de 2,3 milioane de tone de hidrogen cu emisii scăzute de carbon până în 2030. Planurile de Redresare și Reziliență vor contribui la intensificarea investițiilor în hidrogen verde și hidrogen cu emisii scăzute de carbon prin alocarea a 9,3 miliarde de euro, conform celor 22 planuri aprobate până în prezent.

Sprijinirea și stimularea producției și a utilizării mai mari a hidrogenului în transport este o prioritate reflectată în noua propunere pentru ReFuelEU Aviație și Maritim”, se mai arată în raport.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

Unde este România? Țara noastră a adoptat, în 4 octombrie, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030, prin Hotărârea de Guvern nr. 1076, planul fiind înaintat Comisiei Europene.

Față de recomandările făcute de comisie în octombrie 2020, Guvernul României a corectat anumite ținte, însă nu în întregime. Ne vom opri în această ediție la capitolul producția de energie din surse regenerabile.

Spre exemplu, Comisia Europeană a constatat anul trecut că “contribuția României la ținta UE de energie din surse regenerabile este stabilită la 30,7% din consumul final brut de energie. Aceasta este sub cota de 34% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul 2018/1999 (...) Planul explică măsurile menite să atingă contribuția națională din surse regenerabile pentru sectorul energiei electrice, termice și transporturilor, dar nu există o cuantificare clară a acestor măsuri”. În planul adoptat recent, această țintă a rămas neschimbată. În planul românesc se specifică mai mult că, “pentru atingerea nivelului de ambiţie cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacităţi adiţionale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015”.

Până în 2030, evoluția capacităților nete instalate va înregistra cea mai importantă creștere în domeniul fotovoltaic, un salt de la 1,3 GW la peste 5 GW, cel puțin pe hârtie. Totodată, capacitățile instalate pentru producerea de energie electrică eoliană vor crește de la 2,9 GW la 5,2 GW, deci o diferență de 2,3 GW. De asemenea, unitățile de producție existente vor trece prin reabilitări, astfel încât să fie menținută capacitatea din prezent. Creșteri, așa cum se observă în graficul cuprins în PNIESC, sunt vizate și în ceea ce privește capacitățile de producție de hidroenergie și energie nucleară. Cum se vor întâmpla exact aceste creșteri? Guvernul mizează pe banii europeni în principal și pe investițiile private.

De asemenea, ceea ce a semnalat Comisia și anul trecut, însă a rămas în plan este faptul că după 2030 nu e clar ce se întâmplă cu capacitățile de producere de energie din gaze naturale care rămân la un nivel relativ constant și cele care utilizează cărbunele. La o creștere cu 6,9 GW – până la un total de 250 GW, observăm că, de fapt, putem vorbi per global de circa 2 GW, în condițiile în care rămân în continuare 5 GW proveniți din gaze naturale și combustibili fosili, ultimii destul de clar însemnând cărbune. De asemenea, până în 2030, Guvernul observăm că mizează pe un plus de 0.675 GW energie nucleară, ceea ce înseamnă construcția cel puțin a unității 3 de la Cernavodă. Ținând cont că prima unitate a fost finalizată după 14 de ani la începerea construcției, iar cea de-a doua unitate la 24 de ani, în contextul în care nu e clar dacă energia nucleară va fi acceptată în mixul energetic european după 2030, e firesc să avem rezerve că Nuclearelectrica va finaliza până în 2030 această investiție pentru care a încheiat un memorandum anul trecut. De asemenea, recent a fost anunțată încheierea unui nou parteneriat comercial între NuScale

Power și Societatea Națională Nuclearelectrica, “în vederea instalării unei centrale NuScale SMR în țara noastră până în 2027/2028. Sursa de energie cu zero emisii de carbon va contribui la atingerea țintelor asumate de România de a elimina treptat producția de energie pe bază de cărbune până în 2032 și va sprijini în continuare parteneriatul strategic SUA-România privind desfășurarea energiei nucleare civile”.

Despre hidrogen, PNIESC conține date încă vagi, de exemplu, sunt menționate următoarele: “Din perspectiva potenţialului de energie din surse regenerabile, România ar putea opta pentru utilizarea hidrogenului în procesele industriale, în contextul în care gazul natural reprezintă 34% din mixul energetic utilizat actualmente în sectorul industrial, iar înlocuirea acestuia cu hidrogen din surse regenerabile sau cu conţinut scăzut de carbon reprezintă o modalitate importantă pentru decarbonare”.

Despre consum și decarbonare, eficiență energetică, securitate energeticică, piața internă a energiei, cercetare-inovare-competitivitate într-o ediție viitoare, în care vom structura și cele mai importante investiții din sectorul energetic, coroborate cu unele care vizează alte sectoare economice, cum sunt transporturile, rezidențial și cel industrial. Până atunci, în paginile care urmează vă prezentăm proiecte care urmăresc deja introducerea hidrogenului verde în transporturi – public, feroviar sau naval/recreațional, care ar fi putut reprezenta tot atâtea exemple de studii care puteau fi regăsite în PNIESC. Ca o observație, cu toate că vorbim de un plan adoptat în 2021, informațiile cuprinse în document se bazează în mare măsură pe date din 2017, fără a suferi o updatare considerăm necesară.

47

48

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energie din biomasă cu eficiență ridicată Dan BIRTA

Nuielele, sălciile, iarba, resturile rezultate de la tunderea viței de vie , resturile de la culturile de floarea soarelui, de la culturile de sfeclă, de porumb, sunt doar câteva dintre materiile prime ce vor fi utilizate în cadrul unui proiect de obținere a energiei din biomasă cu eficiență ridicată. Proiectul este implementat de firma Climarol din Oradea, în colaborare cu Universitatea din Oradea.

Prin acest proiect, cu finanțare europeană în valoare de 19,3 milioane de lei, din care asistența financiară nerambursabilă din FEDR este de 10,9 milioane de lei, iar de la bugetul de stat este de 1,92 milioane de lei, va fi creat un sistem inovativ de producere a energiei din biomasă cu eficiență ridicată.

Proiectul se implementează în Municipiul Oradea, județul Bihor și localitatea Sărmășag, județul Sălaj, pe o durata de 29 luni. „Noi am scris acest proiect în 2018, dar din lipsa fondurilor, de abia acum ni s-a aprobat. În cadrul proiectului ne-am propus o cercetare în domeniul arderii combustibililor biomasă.

Aici intră, de la resturi agricole, până la peleți, inclusiv porumb. Vrem să identificăm acele surse de energie regenerabilă specifice României și pe acelea să le utilizăm. Ideea este să ajungem într-o zonă mai echilibrată din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon. Să folosim ceva ce până acuma se arunca, nu se valorifica”, precizează Rencsik Otto, managerul de proiect.

Proiectul mai are și o parte de studiu pentru obținerea unei eficiențe mai ridicate a peleților de calitate inferioară.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui sistem inovativ de valorificare a energiei din biomasă. Valorificarea potențialului energetic al biomasei în diverse forme primare prin realizarea unui sistem care să răspundă în totalitate provocărilor pe care le ridică arderea acestor combustibili regenerabili în contextul stadiului actual cu al evoluției utilizării resurselor regenerabile şi al preocupărilor existente pe plan mondial şi național, reprezintă o temă de interes major în contextul politicilor actuale de mediu. În cadrul proiectului va fi realizată și investiția inițială necesară pentru punerea în producție a sistemului inovativ care constă în dotarea cu echipamente a unui spațiu (o parte din hala de producție deținută în prezent de societate în Sărmășag).

Activități În cadrul proiectului vor fi derulate trei activități majore.

Una dintre aceste activități cuprinde cercetare industrială, dezvoltare experimentală (în parteneriat cu Universitatea din Oradea), activități de inovare de proces și organizaționale.

Altă activitate va crea un flux de producție eficient și inovativ pentru realizarea în condiții optime a produsului propus prin elaborarea planurilor de producție și realizarea unei investiții inițiale prin achiziționarea de echipamente, dotări și active necorporale.

Cea de-a treia activitate presupune elaborarea a două rapoarte de cercetare detaliate privind activitățile de cercetare industrială, respectiv de dezvoltare experimentală, în vederea diseminării rezultatelor acestor activități. Aceste rapoarte vor fi rezultatul colaborării efective între partenerii din proiect care vor face schimb de cunoștințe și tehnologii în vederea realizării produsului inovativ.

Cercetare la Universitatea Oradea Realizarea sistemului pilot, a prototipului de uz comercial la scara 1:1, testarea și validarea din punct de vedere al dimensiunilor și formelor propuse, a materialelor alese si verificarea sistemelor de automatizare, efectuarea calculelor de eficiență energetică a acestuia în funcție de condițiile de operare, vor fi realizate de Universitatea Oradea. Sistemul pilot va rămâne la Universitatea Oradea pentru a fi monitorizat și analizat și în perioada post implementare pentru a putea îmbunătăți în permanență produsul și a asigura premisele continuității activităților de cercetare dezvoltare. „Obiectivul principal al proiectului de cercetare cu titlul Sistem Inovativ de Valorificare a Energiei din Biomasă cu Eficiență Ridicată (SIVEBER) este de a realiza un produs inovativ pentru valorificarea energiei regenerabile prin arderea cât mai eficientă a biomasei regenerabile”, a declarat Gabriel Bendea, prorectorul Universității Oradea (UO). În acest sens, se au în vedere două etape majore: cercetarea industrială și dezvoltarea experimentală.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Cele două direcții vor fi realizate în colaborare cu partenerul. Echipa va fi formată din experți în domeniile energiei regenerabile, termotehnicii, științei materialelor, mecanicii, respectiv automatizării din cadrul Universității Oradea, cu implicarea Centrului de cercetare «Managementul Proceselor Energetice». Rezultatul se va concretiza într-un produs finit menit să valorifice potențialul energetic al diferitelor tipuri de biomasă care se vor preta cu eficiență cât mai ridicată, produs care să fie în conformitate cu standardele europene în vigoare”, a explicat Gabriel Bendea.

Cercetarea industrială pentru realizarea SIVEBER are în vederea realizarea mai multor obiective propuse, care presupun, la rândul lor, mai multe direcții. În prima etapă este vizată o cercetare fundamentală care constă în lucrări experimentale și teoretice în vederea proiectării și dezvoltării sistemului la nivel conceptual. „Se vor realiza studii comparative ale soluțiilor existente pe piață și se va valorifica experiența societății în proiectarea și realizarea de sisteme de utilizare a energiei din biomasă lemnoasă (centrale pe gazeificare, centrale pe lemn, centrale pe peleți) și experiența membrilor din cadrul echipei de experți”, a subliniat prorectorul UO. În această etapă se dorește achiziționarea și utilizarea de unelte software specializate în vederea modelării simulării și proiectării sistemului vizat.

Direcții de cercetare „Vor fi abordate următoarele direcții majore, care se propun a fi realizate prin achiziția unor echipamente și bunuri pentru cercetarea industrială: identificarea tipurilor de biomasă existente, utilizabile și potențialul acestora; studiul arderii diferitelor tipuri de biomasă; studiul experimental și prin simulare numerică a geometriei focarelor în vederea creșterii eficienței arderii biomasei prin insuflare; proiectarea și crearea de prototipuri de componente de focare și corp cazan; testarea și monitorizarea componentelor realizate; adaptarea și îmbunătățirea conceptului elaborat”, a punctat Gabriel Bendea.

Universitatea Oradea va identifica potențialul energetic pen-

ENERGIE

tru cele două componente importante: biomasa forestieră și biomasa culturilor agricole (porumbul, grâul, orzul sfecla de zahăr, iarba, lucerna, trifoiul, floarea soarelui, soia, șofrănelul, etc.), atât pe plan local cât și pe plan național, în vederea realizării produslui finit menit să valorifice potențialele identificate. Se vor realiza hărți și baze de date cu tipurile de biomasă și distribuția lor pe zone geografice. „Procesul de dezvoltare experimentală al SIVEBER include o serie de etape care sunt parcurse pentru a ajunge în final la comercializarea produsului, axându-se pe crearea proiectului pilot, pe dezvoltarea prototipului utilizabil comercial, testarea și optimizarea prototipului, adaptarea și elaborarea variantei finale în vederea lansării pe piață”, conchide prorectorul UO. Rezultatele cercetări vor fi publicate site-urile Universitățiidin Oradea si a SC Climarol Prest, pentru diseminarea rezultatelor activităților de cercetare dezvoltare desfășurate în cadrul proiectului.

49

50

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Produse și soluții sustenabile de energie pentru clienții E.ON Energie România

E.ON și-a propus să fie promotor al tranziției spre „noua lume a energiei”, mai verde și sustenabilă. În tot ceea ce facem urmărim să avem un comportament sustenabil, să venim cu soluții inovative pentru clienții noștri și să accelerăm procesul de digitalizare a serviciilor. În final, toate acestea trebuie să aducă serviciile la nivelul așteptărilor clienților, dar și la protejarea mediului înconjurător, prin reducerea amprentei de carbon.

An de an, facem pași importanți în parteneriatul pe care îl avem cu cei peste 3,4 milioane de clienți, oferindu-le un portofoliu variat de produse și soluții energetice care răspund specificului și nevoilor acestora. E.ON asigură nu doar energie electrică și gaze naturale, ci și soluții sustenabile de reducere a consumului, unele ce permit un control mai bun al costurilor aferente facturilor sau servicii de întreținere a instalațiilor de gaze naturale sau energie electrică.

condensare controlate prin termostate inteligente. Pe lângă serviciile de instalare incluse în pachet, clienții beneficiază și de un sistem de plată în rate, direct pe factura de gaze naturale.

Un alt pachet, E.ON Assist Gas Plus, propune clienților furnizarea gazelor naturale și asistență tehnică 24/7.

Intervențiile incluse acoperă reparaţii la centrala termică sau boiler, precum și reparații la instalația electrică.

Produsul E.ON Duo propune electricitate și gaze naturale la pachet, de la un singur furnizor de încredere, o singură factură pentru ambele servicii, emisă lună de lună și gestionarea simplă, prin plată unică.

E.ON Green Home vine cu electricitate de la apă, vânt și soare. Clienții pot contribui astfel la un viitor nelimitat de verde, prin reducerea amprentei de CO2 și a consumului de hârtie, factura fiind emisă electronic, prin intermediul contului E.ON Myline.

E.ON Cost Control Gas, aceeași factură lună de lună E.ON sprijină clienții care doresc să producă energie verde Pentru a veni în sprijinul clienților care își doresc să aibă cheltuieli predictibile lună de lună, E.ON Energie România a lansat de curând produsul E.ON Cost Control Gas. Astfel, indiferent de consumul lunar de gaze naturale, clienții achită sume egale, timp de 11 luni, iar regularizarea financiară se va face în luna a 12-a. Prețul gazelor naturale pentru cei care optează pentru acest produs este fix, timp de 12 luni.

Soluții sustenabile pentru clienți E.ON Life este soluția ce reduce cu până la 25% consumul de gaze naturale, prin intermediul centralelor termice în

E.ON Solar Home, soluția completă de panouri fotovoltaice, este dedicată clienților casnici, viitori prosumatori, care doresc să producă energie verde din sursă solară, și astfel să își reducă consumul de electricitate din rețea, protejând în același timp mediul.

E.ON Drive este soluția la cheie dedicată posesorilor de mașini electrice și include pachete de echipamente dar şi servicii care să răspundă nevoilor specifice pieţei e-mobility.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

51

52

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premieră în România:

Primul autobuz cu hidrogen, așteptat la Cluj Călin POENARU

Administrația municipiului Cluj-Napoca este pe cale să facă atât prima comandă de autobuze cu hidrogen din țara noastră, cât și cea dintâi pentru autobuze autonome. Se va întâmpla după ce în 2018 a avut loc o altă premieră națională în Cluj, când pe străzile orașului a început să circule primul autobuzul electric.

Cluj-Napoca este prima localitate din România unde a fost adus, spre testare, primul autobuz cu hidrogen, un Solaris Urbino 12. Vehiculul a fost adus în Transilvania pe trailer, după ce a tranzitat mai multe țări europene, fiind parcat, spre vizionare, în depoul din cartierul Gheorgheni al Companiei de Transport Public (CTP). „Municipalitatea clujeană și-a formulat dorința să achiziționeze un lot de 20-40 de autobuze cu hidrogen în următorii 1-2 ani, să vedem cum se concretizează. Interes există și din partea unor orașe ca Râmnicu Vâlcea sau Brașov, pentru loturi mai mici. Prețul unui asemenea autobuz este în jur de 700.000 de euro, față de 560.000 pentru cel electric. Noi am mai făcut livrări de autobuze cu hidrogen la Bolzano (Italia), Köln, Berlin (Germania), Riga (Letonia).

Autonomia se mărește de la un an la altul, ajunge și la 450 km. Pentru un oraș cum e Clujul ar contribui mult la reducerea poluării în trafic și a cheltuielilor cu transportul public, ținând cont că aceste costuri de achiziție se amortizează în 3 ani; piesele de schimb necesare sunt minime, neavând motor propriu-zis”, spune Dan Antoniu Pop, reprezentant al Solaris Bus & Coach (SBC) România.

Acum buteliile sunt aduse din Austria, însă ar urma să fie instalată aici și o stație de încărcare cu hidrogen. „Și autobuzul electric este o variantă pentru Cluj, în schimb nu știu cum s-ar descurca un autobuz autonom, dată fiind conformația localității. Există și posibilitatea de a livra troleibuze mixte, care pot să ruleze și ca autobuze, pe baza bateriilor, în zone unde nu sunt instalate linii aeriene de contact, după care să revină la alimentarea pe cablu. Clujul

a achiziționat de la noi 50 de troleibuze, 41 de autobuze electrice, dar și 41 diesel”.

Primăriile doar au tatonat terenul Autobuzul testat la Cluj este produs în fabrica SBC de la Bolechowo-Osielde, lângă Poznan (Polonia), și are 12 m lungime.

Poate transporta circa 90 de persoane, 30 de locuri fiind pe scau-

Hidrogen din vânt Partener al SBC în acest demers este grupul german Linde, lider mondial în infrastructura de alimentare cu hidrogen - având afaceri anuale de 24 de miliarde de euro, ce dezvoltă tehnologii cu hidrogen gazos (stocat la presiune scăzută) și lichid (cu densitate energetică mai mare). Compania proiectează instalații de producere a hidrogenului verde care valorifică resurse regenerabile pentru a electroliza sau a reforma biogazul. „Hidrogenul poate fi produs la o scară largă cu amprentă zero de carbon, utilizând energie regenerabilă, cum ar fi cea eoliană, pentru a separa apa”, susțin reprezentanții Linde.

Aceasta a instalat 200 de stații de alimentare în lume, cu proiecte mari în SUA (pentru autovehicule), Malaysia (autobuze), Germania (motostivuitoare, trenuri Alstom).

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ne. Dezvoltă o viteză de 70 km/h în localitate (pentru autostrăzi există modele de 130 km/h), având o autonomie de până la 350 km. Acesta folosește un set de celule de combustie pentru a genera energie: hidrogenul din rezervoarele de 1.500 l de pe acoperiș este transformat în electricitate, care alimentează direct sistemul de acționare a autobuzului (o punte motoare cu acționare în roți). Se încarcă 100% în 5-10 minute, față de 4-5 ore în cazul autobuzului electric, ultimul fiind și mai greu, din cauza bateriilor.

Subprodusele generate în timpul funcționării sunt doar căldura și apa sub formă de vapori, deci vehiculul este nepoluant. Buteliile cu hidrogen produc și curent electric, stocat în baterie, care îi conferă o posibilitate suplimentare de rulare de 20-30 km.

Fiind de fapt un autobuz electric, dar alimentat cu hidrogen, are un nivel de zgomot scăzut. Printre dotările sale figurează sisteme de climatizare și informare, camere de supraveghere, prize de încărcare a telefoanelor. Pentru persoane cu mobilitate redusă există rampă de acces (în variantele manuală și automată) și compartiment pentru scaune cu rotile. Clujul a mai cumpărat de la SBC și primele autobuze electrice care au rulat în România, modelul respectiv de Solaris Urbino fiind desemnat, în 2017, drept autobuzul anului la Bruxelles.

Ulterior SBC a mai semnat contracte de livrare de Urbino electrice la Târgu-Mureș, Sighetu Marmației, Sibiu, Brașov, Suceava, Iași, Craiova. Urbino cu hidrogen avea prevăzute opriri în 12 orașe din România, timp de două luni, printre care Târgu-Mureș, Brașov, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Oradea.

Producătorii vor să fie testat de administrațiile locale în vederea familiarizării cu noua tehnologie de propulsie. Niciun oraș din țară nu a plasat comenzi pentru asemenea autovehicule până acum, dar exista interes din partea unor primării.

Municipalitatea clujeană a dublat miza Ultima variantă a strategiei inițiate de primăria clujeană privind transportul public ecologic prevedea proiecte europene de 120 de milioane de euro, în exercițiul financiar al UE din perioada 2021-2027, pentru achiziții de 40 de autobuze cu hidrogen, cu stație de producere, 50 de autobuze electrice, 30 de troleibuze, 14 autobuze autonome (electrice), dar și extinderea rețelelor de contact pentru rețeaua de troleibuze și modernizarea depoului de tramvaie. Dintre acestea, doar proiectul pentru autobuze autonome era demarat până în octombrie, aflându-se la faza de achiziție publică.

Extins la trenuri și nave Proiecțiile grupului industrial Hydrogen Council relevă că 400 de milioane de mașini, 20 de milioane de camioane și 5 milioane de autobuze pot fi alimentate cu hidrogen până în 2050. Acest lucru ar contribui cu o treime la ținta reducerii totale a CO2 în transporturile rutiere. Conform previziunilor pieței, segmentul autobuzelor urbane alimentate cu hidrogen va crește exponențial în următorii 10 ani și va constitui, până în 2030, o parte substanțială a flotei de vehicule de transport în comun din Europa. CE și-a propus ca, în intervalul 2024-2030, hidrogenul regenerabil să devină o componentă a unui sistem energetic integrat, cu un obiectiv strategic la capitolul producție de până la 10 milioane de tone în UE. Utilizarea hidrogenului va fi extinsă în transportul public, cel cu camioane, feroviar, dar și la aplicații de transport maritime.

Inițial, programul municipalității prevedea cumpărarea a 20 de autobuze cu hidrogen. Edilul Emil Boc a prezentat strategia de transport a Clujului la conferința „Set Plan & ENVE”, organizată de Comitetul European al Regiunilor și de Comisia Europeană (CE). „Am avut ocazia de a testa noua tehnologie în materie de mobilitate și transport public: mașina și autobuzul cu hidrogen. Această tehnologie a viitorului va contribui decisiv la diminuarea poluării în orașele noastre și la creșterea calității transportului public”, a declarat Boc.

Flota verde stă pe tușă, rețelele sunt blocate în proiect O analiză a platformei Mobilitate Cluj-Napoca (MCN) relevă că doar jumătate din flota de autobuze electrice a CTP este folosită, restul staționând în ora de vârf. Dintre cele 41 de autobuze electrice Solaris Urbino, maximum 22 circulă în același timp. Spre comparație, în Turda operează simultan 17 din cele 20 de autobuze electrice, iar în Brașov - 44 din cele 51. Infrastructura de troleibuze nu a mai crescut la ClujNapoca din 1986, deși Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) indica proiecte de extindere în cartierele Zorilor, Calea Florești, Între Lacuri. În timp ce urbea de pe Someș a stat cu rețeaua de troleibuze nefolosită și cu autobuze diesel operând pe sub electrificare, Baia Mare a construit linii noi de troleibuz spre a elimina autobuzele poluante din oraș. Sub jumătate din flota de troleibuze din Cluj-Napoca (62 Irisbus Agora și Citelis, 50 Solaris Trollino, 20 Astra Town) este folosită simultan în ora de vârf. 52 dintre cele 132 de troleibuze sunt retrase și neutilizate încă din anii trecuți.

Rețeaua de tramvaie nu s-a extins din 1987, precum în Arad sau Oradea, deși PMUD sugera prelungirea sa în Florești.

Au crescut, în schimb, flotele de autobuze diesel (inclusiv cu achiziții la mâna a doua, poluante) și de tramvaie moderne, la 2 milioane de euro garnitura. „Dacă s-ar folosi 24 din cele 28 de tramvaie, intervalul de succesiune din ora de vârf s-ar reduce de la 10-12 la 5-6 minute. Achiziția și mentenanța a 28 de tramvaie noi pentru 12 vagoane la stradă în ora de vârf este nesustenabilă, ineficientă. Nu e deloc sustenabil să se folosească sub jumătate dintre troleibuzele, tramvaiele și autobuzele electrice moderne, eficiente, unele în garanție. Nu este ecologic sau deștept nici ca în ora de vârf să circule 184 de autobuze diesel raportat la 97 de vehicule electrice (12 tramvaie, 22 de autobuze electrice, 63 de troleibuze)”, observă analiștii MCN.

53

54

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tren alimentat cu hidrogen, între Timiș și Caraș-Severin. Din 2026 Robert BLOANCĂ

Județele Timiș și Caraș-Severin ar putea fi unite printr-o legătură feroviară rapidă, o premieră pentru această parte a Europei: pe calea ferată reabilitată ar urma să circule un tren tractat de o locomotivă care funcționează cu hidrogen. Deocamdată, un asemenea tren circulă doar în Germania, iar în Banat ar urma să devină operațional… în 2026.

Cel mai probabil, până atunci această soluție de transport va deveni una utilizată pe mai multe căi ferate. Cel mai mare avantaj este că pentru circulație nu este nevoie de realizarea unei rețele de alimentare cu curent electric, deci și valoarea investiției este cu mult mai mică.

Viteza este sporită, iar din punct de vedere eco, emisiile poluante realizate la utilizarea hidrogenului nu există.

Un proiect ignorat de autorități În urmă cu aproape un an, chiar pe 1 decembrie, la Palatul Administrativ din Timișoara se parafa un acord

cu patru semnatari: Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, respectiv primăriile din Reșița și Timișoara.

Acordul provoca zâmbete la acel moment. Se punea la punct un proiect care urma să ducă la reabilitarea căii ferate de la Reșița la Timișoara, cu prelungire până la Aeroportul Internațional Timișoara. Ulterior, la proiectul mare se adăuga și reabilitarea căii ferate spre Serbia, câțiva kilometri suplimentari, spre vama Moravița. Dar marea noutate era introducerea utilizării locomotivelor alimentate cu hidrogen. În ciuda piedicilor, proiectul a continuat, în Programul Național de Redresare și Reziliență erau disponibile miliarde de euro pentru astfel de inițiative. Dar, surprinzător, Ministerul Transporturilor a preferat să ignore un proiect deja închegat și bine pus la punct și

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să gândească o inițiativă similară, undeva în Prahova, unde nu prea era nimeni interesat. Semnatarii acordului bănățean și-au văzut de treabă, au ignorat „ignoranța” oficialilor și și-au văzut de treaba lor. Iar succesul a apărut, chiar dacă mai greu. Prima licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate nu a atras interes, dar la cea de a doua strigare s-a rezolvat problema. A fost obținut acordul celor de la CFR, care dețin infrastructura, și s-a mers înainte. Cu banii celor două consilii județene și ale primăriilor reședință de județ. „În sfârșit am reușit să selectăm un proiectant pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Miza este să avem studiul de fezabilitate până la finalul anului viitor, atunci e momentul depunerii la finanțare pe PNRR, să fie un proiect matur. La acel moment o să fie puține, nu sunt studii de fezabilitate realizate”, ne-a spus Alin Nica, președintele CJ Timiș.

Turism și legături rapide Unicitatea proiectului este evidentă. Acum se pare că apar și furnizorii de combustibil. Avantajele unei asemenea linii de tren va fi de tip tram-train. Carașul vrea să promoveze destinațiile turistice existente, timișorenii gustă din plin pârtiile de schi din Semenic, sunt trasee de vară, ciclism, diverse oportunități de afaceri. Vizați sunt și arădenii, care au aproape de casă asemenea posibilități turistice. „Un proiect unic pentru această parte a Europei, să avem o cale ferată cu hidrogen. Știu că în județul Mehedinți se face o fabrică de hidrogen, tehnologia a avansat. E important să fim între pionieri, nu doar clienți finali.

Cei din Caraș vor să promoveze turismul, pârtia de la Văliug și destinația turistică de la Muntele Mic. Cei doi lideri administrativi de acolo au investit în telescaun la Muntele Mic, iar primăria din Reșița - la pârtia de la Semenic. Știu să facă din turism o afacere profitabilă.

Da, așa e, ei au o doză de nebunie, e nevoie și de curaj, bazat pe anumite experiențe din afaceri, oamenii vizionari au fost luați de nebuni și altă dată. Completați cu experiența mea și cea a președintelui CJ Arad, Iustin Cionca, și putem face proiecte de succes”, mai aflăm de la Alin Nica.

Trenul cu hidrogen va fi dublat și de susținerea transportului clasic, rutier. De asemenea, există și reabilitarea căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad, aflat în derulare chiar acum și care este finanțat cu un miliard de euro prin PNRR. „Trebuie rezolvată problema transportului între Reșița și Timișoara. Mai dorim să realizăm un drum, să depunem pe Programul Saligny, o legătură între Luncanii de Jos și Voislova, aceasta va scurta drumul spre Poiana Mărului și Muntele Mic. Porțiunea e prinsă, sunt sute de milioane de euro de investit și pe calea ferată dintre Caransebeș și Arad. Am inclus în proiectul cu trenul cu hidrogen și ramificația spre granița cu Serbia, spre Moravița. Vom avea dublată calea ferată spre Timișoara. Există și proiectul de reabilitare a căii ferate dintre Timișoara și Arad, prinde contur realizarea unui sistem tram-train metropolitan al Timișoarei, care să aducă muncitorii în oraș. Toate aceste au ca scop să ajute la mobilitate”, mai spune Nica.

Proiectul are viitor Vestea cea mai bună este că cei implicați nu au cedat și merg înainte cu ideea trenului cu hidrogen, în ciuda piedicilor. S-a reușit obținerea acordului celor de la CFR pentru investiția pe calea ferată, iar acum proiectul este inclus în master planul pe transport al României.

De asemenea, a fost inclusă și ramificația spre Moravița – Serbia.

Acum, marea problemă este obținerea finanțării, trebuie stabilit de unde vor veni bani, iar aici sunt avute în vedere chiar mai multe soluții. Ca și orizont de realizare, este stabilit, realist, anul 2026. „Cu CFR Infrastructură am stabilit deja, am primit acordul și este inclus în master planul de transport. Se păstrează și ramura Moravița, să ne conectăm cu un coridor european feroviar. 2026 ar fi anul de realizare, ar fi realistă această perspectivă. Lucrarea implică costuri și timpi mari. Proiectul tehnic îl putem termina anul viitor. Urmează finanțarea: cel mai probabil vom dori să accesăm fonduri europene, pe Programul Operațional Sectorial Transport, dar avem în vedere și o concesionare la un operator privat, un credit, sunt mai multe variante. Orizontul realist de realizare este 2026, atunci să avem și prima garnitură a unui tren cu hidrogen”, a încheiat șeful Consiliului Județean Timiș.

55

56

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Finanțat prin programul Horizon 2020.

Studiu: “Transportul recreațional în Delta Dunării folosind ambarcațiuni pe hidrogen” Ligia VORO

Hidrogenul verde ar putea înlocui poluantul diesel utilizat astăzi în ambarcațiunile folosite pentru transportul turiștilor pe canalele din Delta Dunării. Dragoș Macovei, unul dintre fondatorii start-up-ului Gust of Change, ne-a povestit despre studiul de fezabilitate pe care îl coordonează pentru unul din transportatorii privați din zonă. Proiectul este finanțat prin programul Horizon 2020.

Pe Dragoș Macovei l-am întâlnit la Cluj-Napoca, la Conferinta Orașe și Comunități. Viziune 2030, desfășurată la final de mai. În luna iulie ne-am reauzit pe Zoom, el – la București, eu – la Târgu Mureș, pentru că în ultimul an am învățat să comunicăm și astfel, date fiind condițiile pandemice. Am conectat astfel un alt punct de pe harta României, Delta Dunării, unde Dragoș Macovei, prin start-up-ul Gust of Change, înființat cu un an înainte, era implicat în coordonarea unui studiu de fezabilitate, și anume «Transportul recreațional în Delta Dunării folosind ambarcațiuni pe hidrogen».

“Proiectul din Delta Dunării îl derulăm cu un transportator, o firmă privată, al cărei management a fost deschis și căruia i se pare interesantă această idee. Împreună cu echipa firmei am întocmit dosarul de aplicare pentru acest fond, am aplicat, a fost interesant și pentru cei care l-au evaluat de la Comisia Europeană și ne-au acordat finanțarea. După ce facem studiul acesta și ne dăm seama exact unde e piața, ce putem să facem, ne dorim să găsim finanțare pentru un proiect pilot, să aducem o barcă acolo, să vedem dacă putem construi o stație de încărcare”, ne-a povestit Dragoș Macovei.

Un transport mai curat pentru Deltă Studiul este finanțat din fonduri europene, programul Horizon 2020, și are ca scop principal analiza situației actuale (cadru legislativ, disponibilitatea hidrogenului verde în zonă, piața ambarcațiunilor pe hidrogen etc.), respectiv estimarea unui orizont de timp în care acest tip de transport ar putea fi implementat în această regiune.

“Sunt două dimensiuni pe care vrem să le abordăm în studiul acesta de fezabilitate. Prima este dimensiunea tehnică și ne dorim să aflăm dacă există bărci astăzi pe hidrogen sau nu există, dacă nu există, în ce fază e tehnologia în momentul de față, în câți ani o vedem aplicabilă, cam ce prețuri sunt și așa mai departe. Apoi este dimensiunea cadrului legislativ, care este o problemă deocamdată, și nu e doar în România vidul acesta legislativ, e cam peste tot în Europa și ne-am izbit de el, pentru că hidrogenul se folosește de mai bine de 100 de ani, dar nu la modul în care se vrea de acum folosit, la scară largă. El se folosea în industrie, se producea într-o rafinărie prin reformarea metanului. Dar pe lângă faptul că nu prea există norma-

tive în acest domeniu, nici autoritățile nu sunt pregătite pentru că nu s-au lovit de această problematică”, a punctat Dragoș Macovei principalele obiective urmărite în studiul de fezabilitate.

Pe partea de legislație, lucrează în parteneriat cu o casă de avocatură care face un due-dilligence în ceea ce privește cadrul legislativ din România, pentru a obține răspunsuri la întrebări precum: poți face o stație de încărcare pe hidrogen acolo sau aduci hidrogenul pe barcă din Dobrogea, ce cerințe sunt ca să îl transporți pe apă etc.?

De asemenea, sunt căutate soluții în ceea ce privește partea tehnică.

“Am început să avem ședințe cu furnizori de tehnologie.

Majoritatea hidrogenului folosit pentru mobilitate provine din reconversia lui prin pila de combustibil în electricitate, dar există și motoare cu combustie internă, așa cum sunt cele pe benzină, dar care folosesc hidrogenul, avantajul lor e că, dacă e hidrogen verde, nu e poluant și rezultă din nou apă. Un minus însă este faptul că nu este silențios. În Delta Dunării ne-am gândit ca soluția să fie, în primul rând, nepoluantă și, totodată, să fie silențioasă, deci trebuie să mergem ideal spre motoarele cu pile de hidrogen”, explică coordonatorul proiectului.

E important de menționat că, până în acest moment, nu există în lume un producător care să fi livrat o asemenea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ambarcațiune, doar o companie italiană a anunțat că va lansa un vas propulsat de un motor cu hidrogen anul viitor. În Deltă însă, coordonatorii studiului s-au gândit să facă refurbishment la bărcile deja existente, pentru că trebuie să introducă și dimensiunea de economie circulară, de reconversie profesională. Considerând că este o oportunitate pentru localnici, și-au propus astfel să îi educe pe cei implicați în transportul recreațional în legătură cu ce înseamnă o barcă pe hidrogen și să îi familiarizeze cu această alternativă de transport care poate fi practicată pe canalele din Delta Dunării.

Totodată, în ceea ce privește stația de încărcare pe hidrogen, pentru a evitată construcția cu fundație, varianta ar fi o stație de încărcare pe hidrogen care să plutească, similară celei pe diesel existente care e pe platformă plutitoare.

Interes pentru hidrogen Fondatorii start-up-ului Gust of Change au un portofoliu personal important, fiind implicați în ultimii cel puțin 5 ani în proiecte industriale, oil&gas și hidrogen în Benelux și alte state din Europa de Vest, Statele Unite ale Americii, Canada.

“Sunt mai avansați într-adevăr față de noi, cu tehnologia și cu strategia de țară și de zonă în ceea ce privește hidrogenul. De exemplu, în Olanda, noi am lucrat la stații de încărcare cu hidrogen dezvoltate pentru cei din Oil&Gas, pentru Shell, BP. Într-o benzinărie existentă, ei își fac câte un modul, câte un dispenser pentru hidrogen, deci ei se pregătesc pentru valul acesta care va urma. Făcând asta am avut contact cu tot ce înseamnă supply-chain-ul, cu toți furnizorii din acest domeniu, de la producătorii de electrolizoare unde se produce hidrogenul verde, cu partea de stocare, partea de transport a hidrogenului și partea finală de distribuție, de dispenser, de stație de încărcare și așa mai departe. Aici e experti-

ENERGIE

za noastră, faptul că putem integra toți vendorii aceștia într-un pachet complet, integrat. Nu avem neapărat o tehnologie a noastră, ci facem partea de integrare a sistemelor, respectiv partea de construction management, de supervizare a construcției, a execuției lucrărilor”, ne spune Dragoș Macovei.

Venind mai la est, în momentul acesta, inițiativele, proiectele concrete se opresc la granița cu Ungaria, iar România nu apare pe nicio hartă, însă se discută deja de mai bine de un an despre această resursă care poate fi utilizată în energie, transporturi și în industrie, în principal. “În momentul în care am văzut această atenție acordată hidrogenului și în România, odată cu lansarea de către Comisia Europeană a strategiei hidrogenului la nivel de Uniune Europeană, și că urmează ca fiecare țară să își dezvolte propria strategie de hidrogen, ne-am zis să încercăm să dezvoltăm și în România proiecte. În momentul acesta încă nu am identificat proiecte fizice concrete, există discuții, există planuri. Am început să lucrăm cu diverse autorități publice de exemplu, să identificăm căi de finanțare fie de la Uniunea Europeană, fie planuri naționale și să-i ajutăm să aplice pentru proiecte ce implică hidrogen”, punctează fondatorul Gust of Change. În afară de proiectul din Delta Dunării, echipa start-upului este implicată într-un proiect la Onești care vizează studierea posibilității de utilizare a hidrogenului verde în transportul public și pentru încălzirea Sălii Polivalente din municipiu, într-un proiect de cercetare finanțat prin Horizon Europe, în care lucrează cu Politehnica București și cu Universitatea de Petrol și Gaze de la Ploiești, denumit “Challenge - Rute alternative noi de producere a hidrogenului verde”, și într-o altă inițiativă similară, finanțată tot prin Horizon, pe care o derulează împreună cu Politehnica București, cu Manchester Metropolitan University și cu câțiva parteneri din Bulgaria și care urmărește decarbonarea Dunării, unul dintre scenariile luate în calcul fiind transportul cu vase care utilizează hidrogen.

57

58

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Românii din lume, uniți prin RUA Connect Ligia VORO & Alex TOTH

Proiectul Români Uniți Acasă – RUA a ajuns într-o nouă etapă. În 8 octombrie, fondatorii RUA – familia Borșan - au lansat, la Târgu Mureș, aplicația RUA Connect, care se dorește să fie cea mai mare rețea de socializare a românilor din toată lumea. RUA Connect se diferențiază de alte rețele de socializare prin faptul că va promova oamenii și comunitățile pozitive. Aplicația poate fi descărcată din Apple Store și Google Play Store sau de pe website-ul www.rua.ro.

Proiectul RUA beneficiază de un spațiu propriu de socializare, RUA Social Club, unde a avut, de altfel, loc evenimentul local de lansare a aplicației RUA Connect, care, însă, potrivit ambițiilor echipei, este gândită să depășească granițele țării și să devină principala rețea de socializare a românilor din întreaga lume.

”RUA Connect își propune să fie cea mai mare rețea de socializare din lume adresată românilor de pretutindeni și târgumureșenilor, cu siguranță, în special într-un context în care social media promovează concepte precum intersecționalitatea, hate, intriga, noi ne dorim să fim în latura opusă, promovând oamenii și comunitățile pozitive”, a prezentat Cezar Sigmirean, Brand Manager RUA, noua aplicație.

Funcționalitățile aplicației RUA Connect, dar și planurile de viitor ale proiectului, au fost apoi prezentate de doi dintre copii omului de afaceri Doru Borșan, respectiv de Johanna Borșan și de Doru Borșan jr. care a subliniat, cu mândrie și bucurie, faptul că ”RUA în primul rând este un proiect de suflet”, respectiv ”un proiect de familie început aici, la Târgu Mureș.” ”Câteva din funcționalitățile diferențiatoare pe piață sunt matchmachingul între persoanele de același sex, adică este prima aplicație de matchmaching în care se poate crea atât conexiunea între un bărbat și alt bărbat, cât și femeie - femeie, iar pe viitor ne vom mobiliza să facem update-uri, precum crossped care înseamnă că atunci când un utilizator al aplicației trece pe lângă alt utilizator, el va primi automat o notificare și în acel moment va putea intra în aplicație să socializeze cu

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

persoana respectivă. O altă funcționalitate foarte importantă va fi acea de hotplays care practic va fi o hartă interactivă prin care se va putea vedea în timp real toți utilizatorii aplicației și se va putea întâlni cu ei în orice fel de locație”, a afirmat Doru Borșan jr. ”Am început abia de două zile campania de promovare a aplicației și avem deja peste 2.000 de utilizatori”, a dezvăluit Johanna Borșan.

Mai mulți influenceri susțin încă de la lansare noua aplicație mobilă, motivați de faptul că RUA Connect este un produs românesc și promite să devină o rețea de socializare care promovează conceptele pe care s-a construit proiectul RUA: de a genera un sentiment de unitate, apropiere, în rândul românilor și comunităților/ grupurilor de români de pretutindeni, respectiv de a promova în toată lumea imaginea de țară și brandurile românești ce vin cu foarte multă calitate.

Parteneriat cu UMFST Cuvântul de final i-a aparținut lui Doru Borșan, creierul acestui proiect la care o echipă creativă lucrează de aproape doi ani de zile. ”Aplicația RUA Connect, de fapt, pleacă dintr-o necesitate a noastră, a tuturor, și anume nimeni, nicăieri, niciodată, nu vrea să fie singur. Singurătatea este apăsătoare, nu poți construi nimic fără a avea pe cineva alături, că este un prieten, că este o prietenă, și RUA Connect asta își dorește, să creeze o comunitate de oameni care se regăsesc pe RUA Connect, renunță la singurătate, doresc să iubească, doresc să se întâlnească, doresc să comunice, să construiască împreună viitorul lor pentru că, pe această planetă, din 8 miliarde de oameni aproape 6 suferă de singurătate și de nevoia de a avea pe cineva drag lângă ei cu care să își împărtășească momentele, clipele, bucuriile și chiar și momentele mai triste. Ei, bine, noi acolo ne îndreptăm, înspre acei oameni, și încercăm să le fim liantul înspre sufletul lor, înspre simplitatea lor, înspre tot ce au ei mai drag să transmită celorlalți. Vom încerca să eliminăm timiditatea, lipsa de curaj, pentru că de multe ori nu avem curajul să spunem că suntem singuri. Asta e cea mai mare provocare pe care o avem, să fim sinceri cu noi înșine și să ne deschidem sufletul, pentru că o singură viață avem și,, din păcate, așa de repede se face târziu în viața noatră încât nici nu ne dăm seama”, a spus, simplu, Doru Borșan.

Fondatorul proiectului Români Uniți Acasă a mai anunțat încheierea unui parteneriat între RUA și principala instituție de învățământ superior mureșeană, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. ”UMFST și RUA au împreună un parteneriat strategic de dezvoltare reciprocă și pentru noi este un moment de mândrie, de responsabilitate și cred că împreună vom face multe, multe lucruri frumoase”, a precizat omul de afaceri.

Mândria de a fi român Finalul discursului a fost cât se poate de motivațional, mesajul transmis de Doru Borșan fiind că românii, indiferent pe ce meridian al planetei s-ar afla, trebuie să creadă mai mult în propria valoare. Iar proiectul RUA vine să faciliteze acest lucru. ”Avem un drum de făcut împreună, să încercăm să

dăm toți forță acestui proiect care se cheamă RUA. Este al meu, dar este și al vostru, al tuturor. Vă rog să îl tratați ca și pe proprietatea voastră, să faceți ce credeți de cuviință, să îl ducem de-a lungul și de-a latul acestei planete, să îi dăm forță, să îi dăm curaj, să îi dăm importanță, pentru că de fapt aici este de lucru enorm, în demnitatea, în orgoliul, în încrederea noastră a românilor peste tot în lume, acolo, românii din afara țării cred că și-au pierdut-o și va fi un drum foarte greu să ne-o recăpătăm și să intrăm într-un local, în casa noastră, în casa celorlalți, pe stradă, în autobuz, cu pieptul sus și - de ce nu - cu un tricou mare pe care să scrie: ”Sunt român.”. Asta ne dorim, ca prin brandul nostru Românii Uniți Acasă românii să simtă acest sentiment peste tot, să îl dezvolte, să îl multiplice, să devenim o forță de invidiat. Asta vă doresc vouă, asta îmi doresc și mie”, și-a încheiat discursul coordonatorul proiectului RUA. Invitaților li s-au mai adresat cu mesaje de încurajare cunoscutul om de televiziune Dan Negru, ambsador RUA, printr-un video înregistrat, și Alex Gherman – DJ Shiver, unul dintre DJ-ii reprezentativi ai României.

Aplicația mobilă RUA Connect poate fi descarcată din Apple Store sau Google Play Store sau direct din www.rua.ro.

59

60

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

NeoTech, un nou proiect cripto românesc, bazat pe tehnologii digitale inovative Smart City

NeoTech, un nou start-up românesc în domeniul criptomonedelor, a lansat în luna octombrie pe piață platforma digitală neotech.finance, prin care oferă acces investitorilor la achiziția monedei virtuale (simbol NEOT) în faza de presales.

Contractul inteligent este dezvoltat pe platforma Binance Smart Chain, fiind avute în vedere integrări accelerate cu alte infrastructuri blockchain, prin punți de legătură.

Prețul de pornire este de 0.25 USD până la data de 10 noiembrie, urmând ca în a doua lună să fie ajustat la 0.50 USD. În a treia lună va deveni 0.75 USD, în anticiparea listării avantajoase pe piețele de tranzacționare descentralizată. În primul trimestru al anului 2022 contractul inteligent va trece la etapa de vânzare publică pe o serie de platforme de trading internaționale. NEOT are un total token supply de 250 milioane de unități care vor fi distribuite în mod echitabil în vederea susținerii proiectului. NeoTech pune la dispoziție investitorilor un Whitepaper detaliat, accesibil pe site-ul platformei neotech.finance.

“Dorim ca prin acest token să oferim oportunități de investiții smart atât pentru români, cât și pentru investitori la nivel mondial. Vorbim, în ultimii ani, din ce în ce mai mult despre digitalizare și orașe inteligente și constatăm o dezvoltare exponențială post-pandemie în acest domeniu.

Cu siguranță, tehnologia blockchain, aplicată soluțiilor de digitalizare de tip Smart City, va revoluționa modul în care se vor dezvolta orașele noastre” - a declarat Doru Borșan, CEO NeoTech.

Contractul inteligent a fost conceput cu o utilitate în piața reală. Pe viitor, el va putea fi utilizat în achiziționarea ser-

viciilor Smart Cities Technologies SE (în România prin NeoTech City), companie din domeniul tehnologiilor digitale smart city și a inteligenței artificiale. Planurile pe termen scurt și mediu sunt integrarea tehnologiilor NFT (non-fungible tokens) dezvoltate intern, oferirea unei platforme integrate incluzând un portofel digital și o bursă proprie de tranzacționare a tehnologiilor create.

“Nu doar pentru România, ci pentru lumea întreagă, tehnologiile și proiectele de tip ‘smart city’ sunt prioritare. Pandemia a accelerat digitalizarea și din ce în ce mai multe zone din sectoarele public și privat dezvoltă și implementează ecosisteme creativ-inteligente. Suntem într-o rețea mondială, cu proiecte și finanțări de miliarde de euro. România este pe aliniamentul smart și salut NEOT, prima criptomonedă cu o extensie puternică și aplicabilitate reală în tehnologii care azi aduc plus valoare atâtor comunități din România și din străinătate” - a declarat Ioan Gâf Deac, Smart City Strategy Expert.

Fondatorul NeoTech este Doru Borșan, un om de afaceri român, premiat drept „CEO of the year” la Gala Premiilor Smart City Industry din 2018. Acesta a înființat compania Smart Cities Technologies SE cu sediul în Munchen, Germania, cu un capital social de 15 milioane de euro.

Compania își propune dezvoltarea activității în perioada următoare și extinderea operațională la nivel global.

Necesitatea implementării tehnologiilor digitale Smart City a devenit o prioritate a vieții cotidiene.

Pentru mai multe informații despre proiect, accesați platforma neotech.finance sau conturile de socializare Neotech (Facebook, LinkedIn, Telegram, Twitter).

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce este Business Intelligence?

Business Intelligence (BI) este procesul prin care o organizație folosește strategii și tehnologii pentru a transforma datele în informații practice și pentru a îmbunătăți parcursul decizional strategic, având un avantaj competitiv. În mod practic, o soluție BI colectează, analizează și interpretează seturi de date din surse interne și externe și prezintă constatări analitice în rapoarte, rezumate, tablouri de bord, grafice, diagrame și hărți pentru a oferi utilizatorilor informații relevante despre starea trecută, prezentă și viitoare a business-ului lor. În prezent, managerii companiilor lucrează cu foarte multe date, dintre care, majoritatea provin din operațiunile curente, din diverse surse IoT sau din alte surse (social media, raportări etc). Cert este că numărul lor este în creștere, iar până în 2025 se preconizează că volumul de date colectate va crește cu până la 65% pe an. Din acest motiv, pentru menținerea unui business competitiv, este nevoie ca aceste date să fie colectate și apoi utilizate într-un mod eficient.

Alfa Software, unul dintre furnizorii de sisteme informatice de business cu cea mai dinamică ascensiune pe piața din Transilvania, a dezvoltat ASiS BI, o soluție de Business Intelligence, care oferă o analiză comparativă pe evoluția indicatorilor de business.

Constituind un instrument puternic de Business Intelligence, ASiS BI oferă o multitudine de beneficii în organizarea și creșterea unei firme, deoarece schimbă paradigma de analiză a datelor și ajută managementul companiilor să își înțeleagă mai bine business-ul și să îl dezvolte.

Soluțiile BI sunt instrumente esențiale în luarea deciziilor și dezvoltarea strategiei, deoarece pot fi folosite în prognozarea veniturilor și a tranzacțiilor, descoperirea de noi oportunități și tipare de venituri, măsurarea rezultatelor unor campanii, obținerea vizibilității asupra fluxului de numerar, marjelor brute și costurilor operaționale, obținerea de informații despre angajați actuali și potențiali pentru a optimiza procesele de HR și de recrutare, urmărirea tendințelor în materie de piese și materiale și performanța furnizorului și multe altele.

Ce ar trebui să caute managerii într-o soluție de BI? Pentru a folosi o soluție de BI într-un mod cât mai eficient, instrumentele trebuie să fie cât mai ușor de utilizat și cât mai accesibile pentru toate nivelurile de activitate, din întreaga organizație.

ASiS BI sprijină companiile în procesul de transformare digitală simplificând pașii spre dezvoltarea și luarea deciziilor inteligente, fundamentate pe informații corecte. Mai exact, face analiza comparativă pe evoluția indicatorilor de profit, cashflow, vânzări, costuri, stocuri, creanțe și altele.

ASiS BI ordonează și interpretează datele transformân-

du-le în informații în timp real. Prezentate în evoluție, dashboard-urile interactive ASiS BI oferă utilizatorilor o experiență user-friendly. Există posibilitatea de detaliere a fiecărui element grafic printr-un singur click, oferind astfel o imagine clară a oricărui element de la macro la cel mai mic detaliu. Vorbim despre un instrument cu utilizare zilnică, în cadrul căruia fiecare click se traduce în fi ltrare, previzionare sau detaliere pe principiul drill-down în istoricul de date. Informația merge până în adâncimea problemei și deschide „sursele de proveniență”.

Dezvoltat pe tehnologie Microsoft, ASiS BI funcționează nativ în Cloud, oferind în acest fel cel mai mare potențial de accesibilitate și disponibilitate. Managerii companiilor pot astfel folosi ASiS BI fără a avea grija infrastructurii, a mentenanței IT (hardware, servere etc) sau a securității datelor, deoarece acestea sunt gestionate în Microsoft Azure.

Alfa Software este furnizor de soluții de business ERP simple și practice, aplicații intuitive, ușor de folosit, modulare, care pot fi personalizate pe nevoi și care cresc randamentul business-ului prin digitalizare. Echipa de programatori care dezvoltă și implementează sistemul ASiS are experiență de peste 15 ani pe produs.

Editorial scris de Cristian Gabriel Pavel – Director General Alfa Software

61

62

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digitalizarea României, singura cale spre un viitor sustenabil.

O analiză de Ionel ALBU și Ioan GÂF DEAC

Digitalizarea, un cuvânt în sfârșit pe buzele guvernaților centrali și locali și a întregului mediu de afaceri din România.

Cum stăm? Unii ar zice că bine. Avem una dintre cele mai bune viteze a internetului din Europa. Avem, conform unor studii 138% telefoane mobile față de numărul total al populației și peste 90% din aceste dispozitive inteligente sunt conectate la internet. Avem IT-iști de top cu mari talente și valențe de a deveni lideri în această parte a lumii, mai ales că încă avem scutiri de taxe pentru salariile celor din industria IT. Alții ar zice că stăm prost. De ce? Pentru că nu avem politici publice unitare în privința digitalizării administrației publice, mai ales cea locală, bazele de date centrale (ANAF, Cadastru, Registrul Agricol, baze de date privind identitatea persoanelor) sunt inaccesibile autorităților locale sau județene. Avem o lipsă de personal calificat în primării și până acum lipsa unor axe clare de finanțare pentru digitalizare.

Există modele de succes și ele arată clar că se poate. Am găsit un astfel de model în capitală la Primăria Sectorului 4, unde funcționează singurul serviciu public de interes local din România care este complet digitalizat și exclusiv online – serviciul parcări. Acolo am găsit un concept și o suită de aplicații integrate care dau speranța unui prezent normal și un viitor foarte bun. Aplicație de mobil cu sesizări, plăți de taxe și impozite, plata parcărilor, interacțiune cu toate serviciile locale. În plus registratura electronică de la direcția de taxe, unde am aflat că peste 220.000 de solicitări au fost soluționate online.

Există și o aplicație unică în România pentru managementul piețelor agroalimentare, prin care s-a reușit readucerea producătorilor la tarabe. Mai enumerăm serviciul de autorizări comerciale online, urbanism online, programări la starea civilă și evidența persoanelor (aici e simpatică platforma fiindcă permite după introducerea datelor online să descarci formularele gata completate ca să le semnezi la fața locului..., încă așa cere legea), aplicație pentru ridicat mașini și blocat roți pentru cei mai puțin disciplinați și, nu în ultimul rând, un anunț care spune că din 2022 ianuarie se vor plăti impozitele exclusiv prin mijloace smart! De altfel, sediile unde se încasau bani pe vremuri se transformă în creșe și grădinițe.

Revenind la subiectul general, totul se învârte acum în jurul

finanțărilor pe digitalizare. PNRR promite pentru capitolul digitalizare (și nu numai) sume uriașe. În goana după finanțări nerambursabile de orice fel, unele autorități locale au ”furat startul” și utilizează tehnologii de ultimă oră, culmea însă accesibile financiar, aplicații și platforme care permit proiectarea ultrarapidă sau determinarea și accesarea instant a unor date necesare pentru celebrele studii de fezabilitate, fără de care nu se poate.

Este imposibil să nu menționăm aici o soluție a unei companii mureșene NEOTECH (Novitas 3D City) care transpune comunitățile în format digital 3D, permite o analiză a calității drumurilor de la cea mai mică problemă, o crăpătură, o denivelare, până la gropi de tip crater. Când vine astfel vorba de digitalizare și transformarea digitală a României, iată că Transilvania, încă o dată, oferă direcții și orizonturi deosebite.

Pentru prima oară în istoria țării, Neotech transpune capitala în format digital 3D complet, un proiect care va deveni baza dezvoltării și regenerării urbane din București a viitorilor ani.

Cu siguranță, și alte orașe mari ale țării, și nu numai, vor urma exemplul Bucureștiului, pentru a se alinia cerințelor și a livra mai rapid proiectele.

PNRR, dar și celelalte axe de finanțare, vor favoriza proiectele mature, în niciun caz ideile. De aceea, digitalizarea și procesele digitale trebuie să fie folosite pentru a atrage bani, astfel comunitățile locale se pot dezvolta cu adevărat durabil.

Proiectele care promovează digitalizarea și transformarea digitală încep să se înmulțească și entități precum Clusterul Cluj IT sau alte entități fac posibilă accelerarea procesului de înțelegere, adopție și creștere a incluziunii digitale.

Un proiect nou care atrage atenția este și ”Pastila de Smart City”, a celor din ecosistemul SmartCityHub.ro, un proiect media educațional menit să aducă în prim plan o Românie frumoasă, inteligentă, cu oameni, locuri și proiecte smart, cu un potențial deosebit.

Digitalizarea vine peste noi, vrem, nu vrem. Pandemia a accelerat procesul dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Oamenii vor, însă dezvoltarea mediului de afaceri depinde de existența unui stat modern, digitalizat, cu care se interacționează ușor și corect. Valoarea adăugată va fi astfel ambivalentă și dezvoltarea - una armonioasă.

63

Revista

Transilvania Business e o publicație premium:

 care prezintă și promovează companiile, produsele și/proiectele firmelor, modelele de afaceri și ideile de dezvoltare,  susține liderii din business și antreprenoriatul local/regional/național,  explică ingredientele investițiilor inteligente,  facilitează conectarea afacerilor din România.

Revista Transilvania Business este de 11 ani în piață, cu 10 apariții pe an, cu peste 100 de ediții tipărite și cu distribuție națională, auditată BRAT, cu tiraj de 6.000 exemplare/ ediție. Este singura publicație de business din România care abordează și promovează dinamica economică din Transilvania și Banat, dar și proiecte de afaceri ori companii de anvergură națională din celelalte regiuni.

Publicația este conectată cu realitățile de business din România, cu toate evenimentele

de networking relevante ce se organizează în principalele orașe ale țării, fiind distribuită la câteva mii de lideri în afaceri și companii la nivel național.

Potrivit SNA Focus, publicul preponderent al Transilvania Business este format din persoane cu vârsta între 25 – 65 de ani, cu studii superioare, din orașele mari ale României, cu venituri peste medie, implicate în afaceri sau activități conexe.

Revista abordează o tematică generalistă, concentrând conținutul pe domenii economice relevante: industrie, real estate, automotive, energie, IT, agricultură, sănătate, turism, infrastructură, mediu, fashion, investiții și proiecte ale administrației publice, evenimente de business, dar și pe comunități de afaceri (de ziua țărilor) ori marcarea unor momente aniversare ale companiilor.

64

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Atuuri:  Notorietate  Branding  Promovare  Inspirație în business  Documentare și informare  Idei de afaceri  Oportunități de asociere și parteneriate  Evenimente de business interesante  Strategii de dezvoltare economică  Ghid de investiții

65

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Advertising Team Nicolae POP Projects Manager 0740-115.167 nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dorel VIDICAN Vânzări agricultură 0759-022.323 dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Ionuț OPREA Brand Manager, București 0721-197.559 ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel SANDOR Marketing Director 0740-075.219 florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Marius MORAR Advertising Director 0755-044.849 marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Gabriela BELEAN Advertising Director 0756-265.547 gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro

Ștefan BRUMAR Advertising Director 0745-868.558

Ioan SANDOR Sales Director 0745-252.788 ioan.sando@transilvaniabusiness.ro

Miruna VITCU HUNTER Solutions Timișoara Agenție parteneră 0756-034.333 office@huntersolutions.ro

Ionel ALBU Lucky White Agenție parteneră 0756-641.581 ionel.albu@transilvaniabusiness.ro

66

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectele echipei TB în edițiile noiembrie - decembrie 2021:

A. Branduri reper din Transilvania și Banat. Enjoy II TB 107 – final de noiembrie 2021  Cele 5 capitale economice: Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu și Timișoara. Orașele definesc și configurează dezvoltarea economică a zonei, rolul administrațiilor publice, digitalizarea funcțiunilor, parteneriatul cu companiile; analize economice pe orașe și evidențierea ponderii acestora în economia generală  Proiecte mari ale județelor din Transilvania și Banat asumate în Planul Național de Reziliență și Redresare  Proiecte turistice relevante: ex. Via Transilvanica  Marile universități din Transilvania și Banat, motoarele dezvoltării și dinamica cercetării. Noile provocări  Drumul apelor minerale: izvoarele apelor minerale, investiții și dezvoltare, branduri, prezentări comerciale  Vinurile Transilvaniei: pandemia nu a putut stopa revărsarea licorii strugurilor

 Afaceri gastronomice: tradiții, produse omologate internațional, prezentări comerciale  Saline și stațiuni balneo: Salina Turda, Salina Praid, Băile Felix, Băile Figa, Băile Herculane, centre de tratament balneo, prezentări comerciale  Branduri reper din Transilvania și Banat: companii vechi ce au traversat secolele; noi businessuri care configurează viitorul economiei  Incubatoare de afaceri: creuzetele business-ului; dezvoltare durabilă. Orașe și comunități durabile  Aeroporturile și viitorul conectivității: infrastructuri dezvoltate, noi proiecte, strategii postpandemie

B. Elite în Business din Banat și Transilvania TB 108 – final de decembrie 2021  vom promova un Corpus de companii de top și oameni de afaceri de elită din Transilvania și Banat cu prezentarea modelelor de business  Prin Elite în business. Banat și Transilvania, vom aduce în prim plan companii consacrate și oameni de afaceri cu vastă expertiză, tineri antreprenori, moștenitorii afacerilor sau cei cu business extins la nivel național sau în străinătate, ori investitori din țară/străinătate care dezvoltă business în Transilvania și Banat.

 Topuri  Top 40 companii cu capital 100% românesc din fiecare județ din Banat și Transilvania  Top 40 companii cu capital 100% străin din fiecare județ din Banat și Transilvania  Top 30 companii cu capital mixt din fiecare județ din Banat și Transilvania

FINANȚARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

“TGV-ul”, metroul și autostrada, mizele Clujului pe PNRR Sălajul pariază pe Autostrada Transilvania (A3), Maramureșul și Bistrița-Năsăud - pe drumurile expres, iar Clujul - pe metrou și pe trenul de mare viteză în privința finanțărilor pe care speră să le primească prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cea mai mare alocare pentru județele Cluj și Bihor, de 1,3 miliarde de euro, vizează modernizarea căii ferate ClujNapoca - Oradea - Episcopia. Acesta prevede reabilitare (166 km), electrificare (160 km) și linie ferată dublă (88 km). Inclusiv un pasaj rutier în zona Tăietura Turcului, de pe Calea Baciului.

Autostrada Transilvania (A3) care va face legătura dintre Cluj și Sălaj se află printre cele patru șosele de mare viteză finanțabile prin PNRR. Lucrările la segmentul de 42 km dintre localitățile Nădășelu (Cluj) și Poarta Sălajului (Sălaj) au debutat, suma necesară fiind estimată la 340 de milioane de euro.

Grupul UMB a câștigat licitațiile pentru acest traseu.

Termenul fixat pentru finalizarea porțiunii Nădășelu – Poarta Sălajului este 25 ianuarie 2024, dar băcăuanii promit să termine mai repede lucrările. Contractele anterioare, cu companiile Bechtel (SUA) și Maltauro (Italia), au fost reziliate de statul român.

Metroul de la Cluj-Napoca are rezervate 310 milioane de euro dintr-un total de 1,7 miliarde. Suma din PNRR reprezintă alocarea pentru prima fază, de 800 de milioane de euro, ce prevede nouă stații în reședința de județ, de la “Sf. Maria” (cartierul Mănăștur) până la „Europa Unită” (cartierul Sopor), pe 7,5 km. Întregul traseu de metrou ușor, pe șine, include 19 stații subterane, cu prelungiri ulterioare spre Florești, respectiv Bd. Muncii. În proiect este inclus și un tren metropolitan, prevăzut pe relația Baciu – Apahida – Bonțida.

Drumurile expres, ținta maramureșenilor 350 de milioane de euro sunt prevăzute pentru construirea noilor unități medicale gândite de Consiliul Județean (CJ) Cluj, printre care se numără Centrul Integrat de Transplant (CIT), din zona complexului studențesc Hasdeu, și Spitalul Pediatric Monobloc (SPM), în cartierul Borhanci.

CIT va fi primul centru din România care integrează facilitățile necesare pentru patru tipuri de transplant (cord, plămâni, ficat, rinichi), investiția fiind de 50 de milioane de euro. SPM va costa 150 de milioane de euro, oferind servicii medicale integrate în domeniul pediatriei, cu 625 de paturi.

Muzeul Identităților și Conflictelor (Mutra), din comuna Florești, va necesita 15 milioane de euro. Investiția este coordonată de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Centura metropolitană a fost exclusă din PNRR. În primăvară mai erau propuse la finanțare legătura rutieră Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (zona industrială) – Dej, legătura A3 Mărtinești – Vâlcele.

Alte proiecte de pe lista inițială a PNRR erau drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (335 km), Someș Expres (drumul expres Oar – Turda, care se suprapune pe Autostrada Nordului, de la granița cu Ungaria până la Dej), centura Dejului (din drumul expres Baia Mare – Bistrița).

Maramureșul a trimis spre includere în PNRR două mari lucrări de infrastructură care să realizeze conexiunea cu județe vecine. “Am muncit intens la două proiecte vitale pentru dezvoltarea Maramureșului: drumurile expres Baia Mare - Satu Mare și Baia Mare - Jibou”, spune Ionel Bogdan, șeful CJ Maramureș.

Speranțe curmate pe plaiurile bistrițene Via Transilvanica, proiect pornit din Bistrița-Năsăud de Asociația Tășuleasa Social, este singurul de această amploare provenit din partea societății civile. Traseul de 900 km leagă Transilvania cu Bucovina și Dunărea. Pentru dezvoltarea întregului traseu este nevoie de 42 de milioane de euro, în special pentru amenajarea macadamului (pietriș).

Până acum proiectul a înghițit 1 milion de euro, dintre care 150.000 de euro pentru drumul din Bistrița-Năsăud.

Din același județ, primarul Năsăudului, Dorin Vlașin, spera la PNRR pentru modernizarea Colegiului Național George Coșbuc, anveloparea a 22 de blocuri, mobilitate urbană cu microbuze electrice, extinderea spitalului din oraș, amenajarea centrului și a unei zone de promenadă, digitalizarea administrației.

Totuși, președintele CJ Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, era pesimist în privința finanțării pe PNRR a vreunui proiect din județ, dată fiind perioada strânsă pentru achizițiile publice, sugerând concentrarea pe Programele Operaționale Regional și Infrastructură Mare. Singurul proiect creditat cu șanse pe PNRR era Drumul Expres Bistrița – Cluj, “vital pentru continuarea dezvoltării județului”.

68

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Diabet, insulină, stil de viață sănătos cu Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman Alice Valeria MICU

Se spune că sec. al XIX-lea a fost al tuberculozei, sec. al XX-lea al cancerului, dar în ceea ce priveşte secolul al XXI-lea, acesta pare a fi umbrit de complexul de afecţiuni denumit generic diabet. Despre diabet, insulină, stil de viaţă sănătos am stat de vorbă cu Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman de la de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, pe care bolnavii o pot găsi la Clinica de Nutriţie, Diabet şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenţă Cluj-Napoca. Acolo am putut observa pompele de insulină şi aplicaţii de monitorizare a nivelului glicemiei la persoanele tinere cu diabet zaharat de tip 1.

Sunt obiceiurile alimentare defectuoase, obezitatea responsabile pentru diabet?

Prof. Gabriela Roman: Nu e vorba doar de kilograme și nu cred că patologia metabolică trebuie redusă la ce mănânci și cât alergi pe zi, pentru că lucrurile sunt mult mai complicate și ar trebui să vorbim mult mai serios decât diversele publicații, în care toată lumea ştie cum ar trebui să arăți pe plajă. Lucrurile sunt foarte serioase și e clar că există de câteva decenii o alertă referitoare la marea problemă a bolilor cronice nontransmisibile. De fapt, în 2010 s-a constituit Global Alliance for Chronic Diseases, o alianță a bolilor cronice netransmisibile din care fac parte societățile internaționale care coordonează științific anumite patologii, și anume bolile cardiace, cardiovasculare, diabetul zaharat, cancerele, bolile pulmonare obstructive. Această alianță a fost constituită tocmai pentru a atrage atenția asupra faptului că există o mortalitate foarte mare în lume din cauza acestor boli și, mai ales, o mortalitate precoce. Am ajuns să ne confruntăm cu severitatea afecțiunilor la pacienți sub 50 de ani. Să faci un infarct miocardic la 40 de ani este un caz suficient de grav, care nu se rezumă doar la aspecte ale stilului de viață. Ne confruntăm cu creșterea de la un an la altul, de la un deceniu la altul a numărului de pacienţi. Cele patru mari boli cronice netransmisibile au la bază foarte mulți factori care țin de stilul de viață: fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, o alimentație orientată mai mult spre dulciuri, spre grăsimi și cu mai puține fibre alimentare. Toate acestea împreună pot asocia în frecvență foarte mare obezitatea, și nu doar neapărat creșterea în greutate, cât acumularea unui țesut gras, a unui ţesut adipos, alterat.

Există situații în care greutatea per total este normală, dar compoziția corpului conţine în proporţie mare țesut gras și alterat ca funcţie. Pentru marea majoritate, o greutate mai mare este asociată cu un risc crescut de a produce situații în care aceste boli cronice să se dezvolte, să progreseze și să dea, de fapt, mortalitatea mult mai devreme decât în alte situații. Într-un anumit fel, la cineva care are diabet zaharat de tip 2, foarte complex ca producere și în care stilul de viață, într-adevăr, are un rol important, afecţiunea se asociază la rândul ei cu boli cardiovasculare, cu hiper-

tensiunea, chiar și cu riscul de cancer. Deci ele într-un fel comunică și se asociază, iar asta înseamnă că riscul de scădere a calității vieții e foarte mare.

De ce s-a constituit această alianță a bolilor cronice?

Prof. Gabriela Roman: Alianţa şi-a propus să atragă atenția tuturor asupra prevalenței acestor afecțiuni şi să coordoneze programe de prevenție. Ce înseamnă tuturor? Populația în general, dar și guvernele la rândul lor trebuie să aibă aceste programe naționale prin care să informeze publicul, să promoveze şi să susțină acest stil de viață sănătos, fără de care nu ai cum să lupți împotriva lor. Atâta timp cât ai politici de sănătate legate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

de combaterea fumatului, și fiind în Europa le avem, pe plan național ar trebui să avem politici de reglementare a unor alimente, educație în școli, un sistem sanitar de prevenție. Toate acestea sunt obligații pe care şi leau asumat țările semnatare ale declarației rezultate în urma întâlnirii la nivel înalt a alianței și care trebuie să se aplice în așa fel, încât să se realizeze prevenția din toate punctele de vedere. În ceea ce priveşte diabetul, este important să aplicăm cât mai multe din recomandările legate de stilul de viață sănătos, mai ales dacă în familie există persoane cu această patologie, pentru că una din caracteristici este că se aglomerează în familie, nu se transmite nicio genă specială, dar se constituie o configurație, o predispoziție mai mare pentru diabet, dar şi pentru boli cardiovasculare și atunci persoanele din aceste familii sunt cu un risc crescut în general de a dezvolta boli precum diabetul zaharat sau bolile cardiace în special. În aceste situaţii sunt cu atât mai importante prevenția, protecția și autocontrolul.

Ce înseamnă concret grija, atenţia la aceste afecţiuni?

Prof. Gabriela Roman: Optimizarea stilului de viață nu înseamnă că de la un anumit punct înainte trebuie să mergi de trei ori pe zi la nutriționist, de cinci ori pe zi la kinetoterapeut. Este vorba, în primul rând, de o abordare generală prin care să îți formezi un program de mișcare, mers pe jos, dacă poți și altă activitate sportivă, la sală, alergare, bicicletă, înot. De fapt, este vorba de o mișcare zilnică plăcută, sigură şi ușor de susținut.

Mersul pe jos face, așadar, nu doar piciorul frumos, ci și viața mai bună?

Prof. Gabriela Roman: Desigur, mersul pe jos este ușor de realizat și plăcut, important este să existe un mediu sigur și nepoluat. La fel de importantă este alimentația, iar rețeta e simplă: în fiecare zi trebuie să existe în alimentația noastră legume, zarzavaturi, câteva fructe pe zi, să existe o carne de bună calitate, dar nu în cantitate foarte mare. Așadar, o alimentație în general bazată pe plante ar fi cea de dorit, peștele din nou să fie unul sigur, chiar de două-trei ori pe săptămână. Prin sigur înțeleg surse nepoluate, despre care se tot vorbește.

Este cel mai rău lucru dependența de insulină?

Există și produse biosimilare insulinei?

Prof. Gabriela Roman: Haideţi să nu speriem lumea.

Diabetul zaharat de tip 1, cel insulino-dependent, este cel mai puțin răspândit. Mecanismul lui este de distrugere a celulelor Beta din cauza unor anticorpi produşi de organism împotriva celulelor. Aici e vorba în mai mare măsură de componența genetică, iar cazurile sunt mai puține şi apar, în general, la tineret. Aici insulina este cea care dă viață, așadar să nu-l uităm pe Profesorul Paulescu, cel care este, în concepția multora, descoperitorul insulinei. În schimb, ne confruntăm cu diabetul zaharat de tip 2, cu mecanisme complexe, ce țin de un stil de viață nesănătos, de obezitate, de țesut adipos alterat, pentru care există o gamă largă de medicație, în funcție de statusul fiecărui pacient. La un moment dat, și acesta va putea avea nevoie de insulină, și asta pentru că nu mai este produsă deloc sau suficient de organismul propriu. Dar lumea nu trebuie să se sperie, insulina este una din metodele prin care îți poți controla boala. Există numeroase produse de insulină care pot fi utilizate în funcție de caracteristica fiecărui pacient în parte.

Cum se mai administrează astăzi insulina?

Prof. Gabriela Roman: Ea se administrează injectabil și pentru cei care au diabet zaharat de tip 1 copii, adolescenți, tineri adulți există sistemele de pompă de insulină, care administrează insulina într-un mod asemănător perfuziei, este, de fapt, o infuzie continuă subcutanată de insulină. Pompele oferă beneficii suplimentare față de injecția obișnuită. În primul rând e faptul că nu te înțepi de 4-5 ori pe zi, ceea ce pentru mulți tineri e un obiectiv important şi o bucurie mare.

69

70

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

250.000 de euro pentru Mediq, softul care revoluționează radioterapia Synaptiq, start-up românesc din Cluj-Napoca care crește performanța serviciilor medicale dezvoltând soluții bazate pe AI pentru delimitarea tumorilor și a organelor care prezintă risc, a închis o rundă de finanțare de 250.000 de euro cu participarea fondului de investiții GapMinder VC prin acceleratorul de business Techcelerator, Cleverage VC și angel investors - antreprenorii Daniel şi Ioan Istrate.

Start-up-ul lucrează la dezvoltarea platformei Mediq, care reduce timpul de analiză a imaginilor medicale în cadrul procedurilor de tratare prin radioterapie a cancerului.

Startup-ul s-a evidențiat în programul Advancing AI SEE dezvoltat de Techcelerator în parteneriat cu Google for Startups dedicat soluțiilor bazate pe inteligența artificială, prin produsul high tech și nevoia majoră pe care o adresează. Echipa Synaptiq a fost declarată câștigătoarea competiției Investors Days, eveniment derulat cu participarea notabilă a unor fonduri de investiții și investitori locali și internaționali reputați. Anterior, echipa Synaptiq a urmat sesiunile programului de accelerare, fiind asistată în demersul de investment readiness de echipa de experți a Techcelerator.

Cu finanțarea primită, Synaptiq va continua activitatea de cercetare și dezvoltare pentru a elabora versiunea finală a produsului Mediq, va aloca resurse studiului clinic necesar pentru a obține acreditarea la nivel european și va investi în demersurile de comercializare a software-ului. În plus, aceste resurse au făcut posibilă extinderea echipei Synaptiq la zece membri de experți cu experiență solidă în institute de specialitate din Germania și Olanda.

Software-ul Mediq utilizează AI pentru delimitarea tumorilor canceroase în imaginile CT și RMN într-un timp mult mai scurt, cu o mai mare precizie și obiectivitate.

Astfel, medicii nu vor mai trebui să petreacă ore întregi pentru a efectua delimitarea organelor și se vor putea concentra pe planificarea tratamentului și pe a găsi cea mai bună abordare pentru a salva viața pacientului. Platforma Mediq utilizează Deep Learning pentru a susține procesul de diagnosticare rapidă și integrează fluxul de lucru în aplicații de telemedicină pentru a eficientiza comunicarea dintre cadrele medicale. În consecință, clinicile vor putea crea un plan de tratament pentru un număr mult mai mare de pacienți, deoarece timpul de implementare a acestuia va fi mult redus. „Le suntem recunoscători investitorilor pentru faptul că ne-au înțeles viziunea și ne susțin călătoria.

Apreciem nu numai contribuția lor financiară, ci, mai ales, oportunitățile pe care le vor facilita prin intermediul rețelei lor extinse și a vastei lor expertize. Am stabilit deja relații solide cu clinici, centre de cercetare, instituții academice și acceleratoare de afaceri, ceea ce ne susține creșterea și dezvoltarea unui produs de înaltă calitate.

Suntem ambițioși și optimiști, și credem că la începutul anului următor vom lansa versiunea beta a software-ului Mediq”, a declarat Dragoș Dușe, Cofondator & Director Operațional Synaptiq.io.

La începutul anului 2022, Synaptiq va lansa versiunea beta a produsului Mediq și se pregătește pentru a finaliza procesul de acreditare la nivel european care va facilita atragerea mai multor clienți din România și în Europa.

Synaptiq țintește să remodeleze viitorul radioterapiei, oferind soluții bazate pe AI la standarde ridicate pentru a crește performanțele în domeniul medical.

Synaptiq a fost nominalizată de către Vestbee în 2021 în Top 10 Healthcare startups în Europa Centrală și de Est. „Inteligența artificială este una dintre tehnologiile cu creșterea cea mai rapidă în toate domeniile de activitate. În domeniul sănătății, AI se distinge de tehnologiile tradiționale prin capacitatea de a culege date, de a le prelucra și de a oferi utilizatorului final un rezultat mult mai clar ceea ce face ca potențialul AI în medicină să fie enorm. Acest potențial, alături de curajul și de capacitatea de inovare a echipei Synaptiq, ne face să avem încredere în ei și să-i susținem. Avem experiență în accelerarea startup-urilor de tehnologie. Împreună cu Google for Startups și cu susținerea GapMinder VC, Tech Angels, SeedBlink, ROTSA și Bucharest AI, am realizat 100 AI Romanian Startups. Vom continua să susținem interesul pentru tehnologie și să consolidăm ecosistemul de investitori locali si regionali, mentori, absolvenți și antreprenori care lucrează împreună pentru a construi viitorul”, declară Cristian Dascălu, partener GapMinder VC & cofondator Techcelerator.

Compania Synaptiq a fost fondată de Dragoș Dușe, Mihai Căta, Mohsin Raza, Roxana Săbău și Diana Adrițchi. Întreaga echipă este formată din ingineri ori specialiști în business, cu studii și doctorate la facultăți din țară și străinătate, precum Universitatea din București, Amsterdam, Munich, Bristol și Heidelberg.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

71

72

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TULLY, dispozitivul câștigător la Health InnoStars Awards 2021 Alice Valeria MICU

TULLY, proiectul unui start-up din Cluj-Napoca, a câştigat EIT Health InnoStars Awards2021, în cadrul BIO-Europe Digital, desfăşurat în perioada 25-28 octombrie 2021. Start-up-ul românesc a împărțit podiumul cu Appercell din Ungaria și Nanoker din Spania, care au câștigat premiul al doilea, respectiv al treilea.

Pentru bătălia finală au fost selecţionate două proiecte româneşti – LEDD, care propune o soluţie de diagnostic diferenţial în ecografia pulmonară, dezvoltată de echipa start-up-ului AIMED din Cluj-Napoca, şi TULLY, asistentul inteligent pentru gestionarea emoţiilor, dedicat copiilor cu ADHD, start-up-ul care a convins comisia că merită locul I al prestigioasei competiţii.

Zece proiecte au transmis pe platforma dedicată evenimentului prezentările proiectelor în finala 2021 EIT Health InnoStars Awards 2021, desfăşurată miercuri, 27 octombrie. Din cele 162 de start-up-uri înscrise iniţial în competiţie, 15 semifinaliști au fost selectați și s-au calificat pentru seria bootcamp. Participanţii au avut parte de o combinație de 400 de ore de formare intensivă, creare de rețele și mentorat pentru echipele care au avut deja prototipul inovației cel puțin. În afară de aceasta, echipele selectate au avut șansa de a face conexiuni vitale, de a atrage investitori și de a primi ajutor profesional și financiar pentru a accelera timpul de lansare pe piață al produsului sau serviciului lor.

Cei 15 semifinaliști au primit 25.000 de euro smart money. Echipele cu cele mai bune planuri de afaceri au ajuns în finală și au participat la concursul de pitch, după care primele trei start-up-uri au primit în plus 25.000 €, 15.000 € și 10.000 €.

Cine ești tu, TULLY? TULLY este un dispozitiv wearable creat pentru a ajuta copiii să-şi îmbunătăţească autocontrolul şi să facă faţă situaţiilor cu încărcătură emoţională ridicată, cum este şcoala. Focusul iniţial este legat de aspectul de hiperactivitate. În acest caz biofeedback-ul şi algoritmii analitici pot avea un impact seminificativ asupra echilibrului emoţional şi comportamentului copiilor. Acesta le va permite să-şi atingă întregul potenţial academic.

Din echipa Tully fac parte Marius Rus, Adina Rus (psihologie), Florin Lazăr (vânzări) şi Victor Barna (IT). Marius

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rus a prezentat la InnoStars Awards2021 on-line proiectul TULLY şi beneficiile acestuia în managerierea stresului.

TULLY, o aplicație utilă Chiar pentru cei tipici, stresul este tot mai dificil de depăşit, dar acest lucru este infinit mai anevoios pentru copiii afectați de tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD). În Europa și SUA sunt diagnosticaţi 8 milioane de copii, ceea ce are un impact negativ asupra capacității lor de a învăța, asupra stimei de sine și a incluziunii sociale.

TULLY este un dispozitiv uşor de purtat, asemănător unui ceas de mână, care acționează ca un sistem de ghidare, avertizând timpuriu copilul. Dispozitivul colorat şi atrăgător pentru purtător calculează, cu ajutorul unor senzori discreţi, un nivel general de stres. Când o explozie emoțională este iminentă, el alertează copilul și îl ghidează înspre o stare de calm, oferindu-i o serie de exerciții de relaxare. Toate datele sunt colectate, prelucrate și puse la dispoziție psihologilor, permițându-le să evalueze și să îmbunătățească în mod obiectiv procesul terapeutic.

Datele sunt procesate în timp real, aşadar intervenţia de modificare a comportamentului se face la momentul potrivit. Sincronizarea este superioară tratării post-factum a unui eveniment de hiperactivitate necontrolată.

Segmentul de piaţă căruia se adresează acest device este unul mare, numai în marile oraşe din Europa şi S.U.A. fiind în terapie peste 560.000 de copii, ceea ce formează o piaţă de 140 milioane de euro şi o adresabilitate totală de 2 miliarde. Valoarea de piaţă a dispozitivului a fost stabilită la 150 euro pentru produsul fizic la care se adaugă 10 euro

SĂNĂTATE

lunar pentru evaluarea datelor colectate. Dispozitivul va fi oferit spre achiziţionare la început părinţilor, şi după obţinerea certificatului, el va fi disponibil în clinicile pediatrice.

TULLY la Health InnoStars „Participarea la Premiile InnoStars a fost una dintre cele mai incitante călătorii din viața noastră profesională. Am primit feedback neprețuit de la experții din industrie în timpul lunilor de instruire și mentorat. A schimbat jocul pentru noi și, cu tot sprijinul profesional și financiar pe care l-am primit, așteptăm cu nerăbdare să ne transformăm ideea într-o întreprindere viabilă. Sperăm că va afecta în mod pozitiv sănătatea multor copii din toată Europa”, a spus Marius Rus, co-fondator și CEO al Mytully. Proiectul TULLY a demarat în 2017, folosind experienţa din realizarea primului prototip al unui dispozitiv dedicat practicanţilor de fitness. Echipa a beneficiat de mentorat şi investiţie din partea lui Dragoş Nicolaescu. În 2019, prototipul TULLY era deja funcţional, iar în 2020 a fost atins nivelul maxim de eficienţă cu ajutorul unor finanţări europene prin Health Venture Lab. Anul acesta a fost pusă la punct versiunea comercială a dispozitivului, a cărui lansare este pregătită pentru luna decembrie. Lansarea comercială şi producţia sunt programate pentru 2022, când vor demara şi testările clinice pentru care există deja un proiect pilot în colaborare cu Universitatea din Barcelona şi cu Spitalul Pediatric San Juan de Déu din Barcelona.

Marea finală din cadrul evenimentului BIO-Europe Digital a marcat cea de-a cincea ediție a uneia dintre oportunitățile emblematice de accelerare ale EIT Health.

73

74

FINANȚARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Traseul Revoluției, maternitate nouă, cale ferată europeană:

Proiectele Timișoarei care așteaptă banii PNRR Robert BLOANCĂ

Timișoara a beneficiat de oportunitatea de a avea unul dintre puținele proiecte introduse de la bun început în numele administrațiilor locale în Programul Național de Redresare și Reziliență.

Realizarea unui traseu al Revoluției din 1989 este un proiect de câteva milioane de euro, care ar urma să ducă la reabilitarea totală a unor zone importante din oraș, mai ales a zonei istorice.

Ulterior, un alt important proiect, cel al unei noi maternități, a fost acceptat pentru a primi bani din PNRR. De asemenea, din aceste fonduri ar urma să fie achitată și factura aferentă reabilitării căii ferate Caransebeș-Timișoara, proiect momentan blocat.

Traseul Revoluției, stabilit „Biblioraftul” cu PNRR, care pleca la Bruxelles în vară pentru ca România să primească bani europeni, includea și câteva pagini despre un proiect cultural. Traseul Revoluției urma să aducă transformarea zonelor fierbinți din decembrie 1989 într-un muzeu în aer liber. De fapt, se scria despre reabilitarea unor zone istorice largi din oraș, iar aici nu vorbim despre amplasarea de panouri de informare, ci de lucrări de infrastructură sau la clădirile de patrimoniu. Suma solicitată și, ulterior, aprobată, a fost de 4,3 milioane de euro.

De curând, Primăria Timișoara a stabilit traseul final al proiectului. „Proiectul a fost agreat în urma discuțiilor dintre colegii mei din Primărie și secretarul de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Csilla Hegedüș.

La aproape 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, Timișoara va avea, în sfârșit, un proiect de memorie istorică colectivă care va schimba modul în care Revoluția anticomunistă din 1989 este reflectată în spațiul public.

TREV89 este un proiect cu o valoare estimată de aproape 4,3 milioane de euro și singurul proiect cultural specific al unui municipiu din România, admis din start în PNRR. Această încredere ne onorează și ne obligă la realizarea unui proiect de înaltă calitate. De aceea, în elaborarea proiectului un rol esențial îl are implicarea comunității loca-

le: toți cei care sunt interesați în păstrarea vie a memoriei evenimentelor din decembrie 1989 își vor putea aduce contribuția, în cadrul unui ciclu de consultări publice”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În fapt, acest proiect, pe lângă latura sa culturală, aduce bani importanți pentru reabilitarea la propriu a unor zone largi din oraș, din partea istorică a orașului, pentru care, în mod normal nu ar fi existat banii necesari. În final, nouă locuri din oraș - în care s-a petrecut schimbarea în Decembrie 1989 - sunt parte a acestui traseu: Piața Maria, Podul Traian, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, Prefectura, Podul Decebal, Parcul Poporului, Cimitirul Eroilor. Aceste locuri devin proiecte pilot pentru spațiul public timișorean și se transformă în exemple de bună practică care pun în centrul amenajărilor timișoreanul și nevoia de spațiu public de calitate. Se va interveni asupra modului în care arată aceste spații - cu locuri de odihnă și relaxare, iluminat public de calitate, în care pietonii, bicicliștii, persoanele cu mobilitate redusă ajung ușor, cu marcaje turistice și informații istorice în mai multe limbi, despre ce s-a întâmplat în aceste locuri în zilele Revoluției. În combinație cu tehnologia AR (Realitate Augumentată), efectul de documentare și experiența directă a evenimentelor din 1989 în locurile reale de desfășurare devine parte din experiența Timișoara Capitală Culturală, aducând tehnologia în prim plan. Timișorenii și turiștii vor putea să retrăiască revoluția în cadrul ei real, să participe prin mijloace media la atmosfera și zilele revoluției, să conecteze trecutul cu prezentul, văzând imaginile acelor timpuri, auzind șuieratul gloanțelor și scandările mulțimii de timișoreni, retrăind acele momente...

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FINANȚARE

Pentru că s-a reușit asigurarea finanțării, acest proiect va continua cu elaborarea documentației tehnice: anul acesta va fi scos la licitație Studiul de Fezabilitate, urmând ca anul viitor să fie contractate proiectul tehnic și execuția.

Maternitate nouă În vară, conducerea administrativă a Timișoarei făcea parte din aceiași formațiune politică din care făceau parte și o parte dintre miniștri. Iar aceasta a însemnat că s-a primit agrementul pentru finanțare, tot din PNRR, a unei maternități a orașului. Noua maternitate pe care Primăria Timișoara dorește să o ridice la Timișoara, în cartierul Ronaț, ar urma să fie deschisă în anul 2025.

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, aflat în vară la Timișoara, a anunțat că Primăria Timișoara poate să lanseze licitația pentru găsirea unui constructor care să se ocupe de maternitate. El a vizitat amplasamentul viitorului centru medical și a spus că licitația poate fi lansată și dacă nu sunt bani alocați, pentru că ar exista o clauză suspensivă care permite acest lucru. „Am vorbit cu primăria; poate să lanseze licitația, cu clauză suspensivă, având acordul ministerului în acest sens, clauza suspensivă însemnând că rămâne să dăm avizul formal când va fi PNRR gata. Pe regulamentul european se permite să finanțăm proiecte care sunt deja în derulare. Le-am tot spus colegilor mei din guvern că pot să pornească licitații cu această clauză suspensivă. Primăria are acordul meu formal și scris să dea drumul la licitație la acest proiect”, a declarat Ghinea.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, spunea că maternitatea ar urma să fie gata construită în 2024, iar deschisă pentru funcționare, în 2025. „Pregătim acum licitația.

Asta înseamnă că atunci când primim vestea că maternitatea va putea fi finanțată pe PNRR să putem să pornim și lucrările. Atunci o să avem deja o firmă care ne poate face construcția. Apoi, pe planul nostru vom putea intra la anul cu construcția pe teren și, ulterior, cu câte o treime pe an, până în 2024, să finalizăm clădirea în sine și până în 2025 să mai dureze dotarea clădirii cu toate utilitățile și așa mai departe și să putem deschide o nouă maternitate pentru Timișoara. Asta cred că va fi una dintre cele mai importante investiții pe PNRR la Timișoara”, a spus Fritz. În prezent, Clinicile de Obstretică-Ginecologie ale Spitalului Municipal de Urgență Timișoara își desfășoară activitatea în două locații: pe Bulevardul 16 Decembrie 1989 și pe str. Al. Odobescu, ambele clădiri având un grad ridicat de degradare. Imobilele datează din anii 1895 și 1897, sunt despărțite de Bulevardul 16 Decembrie 1989, personalul medical și pacienții fiind nevoiți să traverseze de mai multe ori pe zi acest bulevard pentru a accesa serviciile medicale organizate în cele două imobile.

Noua clădire, în regim de înălțime S+Ds+P+4E+E5R, va avea o suprafață construită desfășurată de 28.357 mp (față de cele 2 clădiri actuale care au împreună o suprafaţă desfăşurată de 6.620 mp), spații verzi amenajate pe 2.000 mp, platforme, alei și parcare pe 2.144 mp. Numărul de paturi va fi de 236. Proiectul constă în construcția și dotarea unei clădiri noi cu investiții în ambulatoriu, spații de spitalizare de zi, centru de screening prenatal şi centru de screening al cancerului genito-mamar, bloc de naşteri, bloc operator, sterilizare, laborator de analize medicale și imagistică, laborator de fertilizare in vitro, spații pentru cercetare, spații dedicate cursurilor de specializare, spații administrative (bloc

alimentar, bloc lenjerie, spălătorie, birouri, infrastructura de utilități). Documentaţia tehnico-economică elaborată la faza de Studiu de Fezabilitate este aprobată de Consiliul Local al municipiului Timișoara, împreună cu indicatorii tehnico-economici. Valoarea totală a investiției este de 356.874.114 lei, respectiv 73.188.432 euro. Eșalonare: 2022 35% din construcție, 2023 - 40% din construcție, 2024 - 25% din construcție, trasee, utilități, instalații, interioare etc., 2025 - mobilare, utilare, dotare și instalare echipamente medicale.

Cale ferată la nivel european: licitație blocată Cel mai important proiect din zona de vest a României, care a fost inclus deja în PNRR, este cel al reabilitării căii ferate Caransebeș – Timișoara. Este un proiect de peste 3 miliarde de lei, dar care a pornit cu un pas greșit înainte de a deveni realitate.

Reabilitarea și modernizarea căii ferate Caransebeș Timișoara este împărțită în două loturi: Caransebeș – Lugoj, în lungime de 40 km, cu o valoare de 1,43 miliarde lei fără TVA, și Lugoj – Timișoara, în lungime de 54 km, cu valoarea de 1,74 miliarde lei fără TVA. Ambele licitații sunt în prezent suspendate.

Societatea italiană Webuild, fosta Salini Impregilo, a solicitat și a obținut decalarea termenului limită pentru depunerea ofertelor, acuzând CFR că ar fi modificat precizările din dosarul de licitație prin o serie de răspunsuri formulate la solicitările participanților. Astfel, responsabilii de la SEAP au anunțat că termenul limită de depunere a ofertelor a fost amânat pentru 22 noiembrie, față de data inițială de 19 octombrie 2021. Contestația a fost formulată împotriva răspunsurilor consolidate la solicitările de clarificări ale companiei italiene, care a cerut suspendarea procedurii până la soluționarea contestației, anularea parțială a răspunsului consolidat primit de la CFR, decalarea termenului limită de depunere a ofertelor și obligarea CFR să dea răspunsuri corecte și complete.

La fel ca și traseul Revoluției, și acest proiect de cale ferată a fost introdus de la bun început în documentul transmis de România la Bruxelles.

75

76

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sporturile cu obstacole din România aspiră la Olimpiadă Călin POENARU

Sporturile cu cea mai rapidă ascensiune la nivel global din ultimul deceniu își găsesc nu doar mulți adepți, ci încep să genereze o adevărată industrie în jurul competițiilor și antrenamentelor. Federația de Sporturi cu Obstacole (OCR) din România s-a lansat cu o transmisie-maraton de patru ore, de pe trei continente, cu scopul declarat de a-și propulsa atleții la Jocurile Olimpice.

“Europa nu este atât de sănătoasă pe cât ar trebui, situație care s-a amplificat în ultimii doi ani. Vrem să dezvoltăm comunitatea OCR în toate statele europene, să nu fie diferență între țările mici și mari, dar și să impunem un set unitar de reguli. Ne apropiem de finalul pandemiei, pe care o anticipăm a fi în 2022, din care oamenii vor ieși mai puternici.

Aceste sporturi sunt pentru oameni care iubesc cursele, dar și pentru cei care vor să concureze cu alții”, a spus Stefano Zappa, președintele Federației Europene de Sporturi cu Obstacole.

“Eu am organizat Adventure Races, unul dintre cele mai dure sporturi, în America de Sud, acum activez în Olanda.

La acestea, femei și bărbați concurează în aceleași condiții, însă nu neapărat pentru că multe companii merg în această direcție. Principalele coordonate ale Adventure Races sunt egalitatea, incluziunea și diversitatea, sustenabilitatea, susținerea comunităților locale, spiritul de echipă și rezistența. Legătura cu lumea afacerilor este evidentă, fiind vorba despre planificare, strategie, organizare, comunicare”, relevă Arancha Alamo, coordonator de dezvoltare al diviziei de Adventure Racing a FISO. “Produsele noastre au început să pătrundă pe piața internațională, am semnat un contract de distribuție exclusiv cu OCR România, o viitoare competiție va folosi obstacolele noastre. Se pot cumpăra sau închiria obstacole, incinte de antrenament. Dorim să colaborăm cu organizatorii de competiții, dar și școli și universități, cu consilii locale și municipalități care vor să promoveze sportul în comunitățile lor, dar și pentru cei care fac antrenament acasă. Nu în ultimul rând, vom avea nevoie de reprezentanți de distribuție în toate țările europene”, anunță Atilla Szoo, sales executive al OCR Sport Hungary și furnizor de structură certificată ISO pentru competițiile cu obstacole. În Asia, organizarea este prezentă deja pe toate palierele.

“Am creat un curs online acreditat de antrenori în sporturile cu obstacole, avem programe pentru tineri cu probleme sociale sau dizabilități. Vom implementa aceste sporturi în școli, în bazele militare. Prin urmare avem atât sportivi cu abilități, cât și tineri, seniori și paralimpici. Ideea e să promovăm sportul oriunde în țară, indiferent de vârstă, gen sau fizic”, a spus președintele Federației de Sporturi cu Obstacole din Filipine, Alberto Agra, membru al Comitetului Olimpic al Asiei.

Russ Blatt, director adjunct al USA OCR, a explicat cum se listează o competiție cu obstacole sau un centru de

antrenament sportiv din România pe această platformă internațională online: “Aici concentrăm toate informațiile despre sporturile cu obstacole. În sălile listate se pot antrena și membri nonafiliați”. Prezentările au vizat inclusiv organizarea competițiilor. “Rolul oficialilor tehnici este să asigure concursuri corecte și sigure pentru competitori, să se ridice nivelul competițional, iar în final să fie îndeplinite toate cerințele Comitetului Olimpic Internațional (CIO)”, a precizat Nayibe Statia, coordonator al FISO pentru programele de antrenorat în Europa. Există mai multe niveluri de acreditare pentru acești oficiali, până la cel de competiție internațională.

Infrastructură precară, dar ambiții mari Raul Fodor este unul dintre principalii promotori din România. “Sunt sporturi tinere, care încearcă să se dezvolte. Vom avea două direcții de evoluție: păstrăm cursele de amatori, dar vrem să devină și sport olimpic în 2028.

Am avut o mulțime de dificultăți, în ultimii doi ani, ca să ne menținem activitatea, dar dacă am reușit să trecem de această perioadă, pe viitor ne va fi mult mai ușor. Țări precum Italia, Danemarca, Rusia și-au format deja echipe puternice. Ne așteptăm ca și românii să fie la marile competiții pentru a vedea la ce nivel se ridică aceste concursuri. Din păcate, în România, una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa infrastructurii pentru practicarea acestor sporturi, dar suntem convinși vom reuși să o depășim.

Crearea federației naționale este deja un prim pas”, susține președintele OCR România.

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sporturile cu obstacole au ramificații în diverse domenii.

“Un militar are nevoie de acest gen de pregătire pentru a trece printr-un râu, a sări dintr-un elicopter, a înfrunta condițiile meteo potrivnice, dar și de un mental bun, de coordonarea individualităților în echipă”, a menționat generalul-maior Constantin Ciolponea, locțiitor al Corpului Multinațional Sud Est al NATO. El nu exclude organizarea de demonstrații militare la care să asiste publicul interesat de sporturile cu obstacole. Practicanții civili solicită chiar acces la antrenamente la bazele NATO din România, lucru însă mai greu de îndeplinit, conform oficialilor OCR. “Copiii vor fi fericiți să practice aceste sporturi, care să îi mențină într-o condiție fizică bună și în siguranță. Noi ne axăm pe fotbal, gimnastică, arte marțiale, dar nu numai. Se pot face atât activități recreaționale, cât și performanță, dar cu securitatea echipamentelor, a locurilor în care copiii se joacă și practică sportul”, afirmă Cristina Vlădescu, manager de proiect al Fundației Terre des Hommes.

Diana Harțan, actualul director sportiv al OCR România, a practicat gimnastica artistică, a trecut la obstacole, în Italia, unde a ajuns campioană națională și a luat bronzul la Europene, iar acum își folosește experiența pentru țara noastră. “Văd cursa cu obstacole ca pe viața de zi cu zi, unde trebuie să depășești aceste greutăți. Obstacolele la competiții s-au schimbat mult în ultimul timp, au devenit mai tehnice, pentru a le putea trece toată lumea, indiferent de vârstă”.

Campionat unit cu Ungaria OCR România militează pentru atragerea cât mai multor practicanți pentru ca aceștia să se perfecționeze și să mărească baza de selecție pentru echipa națională, să facă pasul spre calificarea la campionate europene și mondiale. O altă direcție este afilierea de cluburi și de asociații sportive.

Noua federație a inițiat un proiect pilot împreună cu cea din Ungaria pentru organizarea unui campionat unit al celor două țări, considerând că numărul competițiilor anuale la nivel național este insuficient. Un prim pas va fi făcut în aprilie 2022, prin derularea unui curs de pregătire în țara vecină.

Cursele de alergare cu obstacole sunt o ramură sportivă compusă dintr-o serie de discipline și evenimente în care atleții combină alergarea cu depășirea unor obstacole naturale sau construite. Distanțele pe care se organizează competițiile încep de la 100 m și pot ajunge la peste 100 km.

Comunitatea OCR depășește 5 milioane de persoane la nivel global. Federation Internationale de Sports d’Obstacles (FISO), cu sediul central în Laussane (Elveția), este acceptată ca autoritate globală în coordonarea curselor de alergare cu obstacole.

Ea este constituită din patru federații continentale OCR (Africa, America, Asia-Pacific, Europe), cu 90 de federații și asociații naționale. Din 2019, România a fost oficial recunoscută de FISO ca parte integrantă a OCR Europe și are deja 2.000 de practicanți. Organizația este guvernată de unele dintre cele mai relevante nume din domeniul sportului, printre care Ian Adamson, multiplu campion mondial la X-Games.

FISO respectă normele ISO 20121 privind organizarea evenimentelor sustenabile pentru mediu şi are propria comisie medicală pentru evaluarea periodică a sănătăţii

sportivilor săi. Misiunea sa este crearea unui cadru competiţional standardizat în domeniul curselor de alergare cu obstacole care să reglementeze toate aspectele legate de siguranța participanților. Obiectivul principal este alinierea la cerințele Global Association of International Sport Federations, în vederea recunoașterii acestor sporturi de către CIO.

Principalele curse cu obstacole • Ninja Sport. Curse de alergare cu obstacole scurte şi intense, contracronometru, cu grad foarte ridicat de dificultate • Adventure Racing. Competiţii care îmbină cursele OCR cu ciclismul, alpinismul, folosirea unui caiac • Tip stadion. Curse rapide şi tehnice, cu un grad ridicat de dificultate, pe arene şi stadioane selecţionate • Clasice. Curse cu distanţe mixte cuprinse între 100 m şi 21 km, în zone montane sau urbane.

• Ultra OCR. Curse de peste 50 km, cu o durată de până la 24 de ore, cu un grad foarte ridicat de dificultate.

• Copii și juniori. Curse cu distanţe şi niveluri de dificultate adaptate pentru copii de la 4 ani în sus • Para OCR. Curse de obstacole pentru para-sportivi, persoane cu dificultăţi locomotorii • Anduranță. Evenimente de tip militar, cu o durată de 8-24 ore şi un grad extrem de ridicat de dificultate

77

78

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Călin Iuga, avocat:

„Munca de acasă ne va afecta negativ pe termen lung” Criza pandemică 2020-2021 vs criza financiară 2008-2009. Angajatorii îi lasă pe angajați să muncească “din dormitor”, băncile închid ochii la plata ratelor, operatorii aerieni evită rambursările prin vouchere pentru zborurile anulate, proprietarii își păsuiesc chiriașii pentru a nu-i pierde de tot, remarcă avocatul specializat în litigii comerciale, fondator al Biroului Iuga & Asociații.

Cum s-au descurcat avocații în vremuri de pandemie?

Groaznic! Am fost foarte afectați. Asistăm la un fenomen paradoxal: numai în timp de război au mai fost încălcate drepturile omului ca în această perioadă, la nivel individual și colectiv. Din cauza fricii și a lipsei de educație juridică, oamenii nu au reacționat, nu au mers la avocați. Puțini au venit să deschidă litigii, că au fost sancționați că nu purtau masca sau au fost găsiți noaptea nu știu pe unde, iar în business, că un chiriaș nu se înțelegea cu proprietarul, că îi cerea chiria în acele două luni, din starea de urgență, în care firma a fost închisă (în hoteluri și restaurante, chiar și după aceea).

Diferența față de criza din 2008-2009 a fost că toată lumea a tranzacționat, a vrut să rezolve amiabil, să nu apeleze la specialiști. Până la urmă, înțelegerile verbale vor avea și ele un preț: cei care au dorit să ocolească avocatul au riscat pentru că s-ar putea ca acestea să nu mai fie respectate. Și totuși, cum alegi un avocat bun?

Profesia aceasta este destul de individuală; mulți ne compară cu magistrații, dar ei asigură un serviciu public.

Avocații sunt de toate felurile: nu există cel mai bun, ci doar cel mai potrivit. Eu sunt axat pe zona de business, dar mai am și câte un administrator pe care l-a prins nevasta cu amanta și pe care trebuie să îl divorțez, deci fac și dreptul familiei. În pandemie au explodat conflictele în familie.

Legislația, mereu în urma tehnologiei Tehnologia a pătruns în acest domeniu? În prezent mai toate se fac în acest fel: nu mai cumpăr fizic pizza, ci prin aplicație, nu mă uit pe geam dacă plouă, ci pe telefon, însă legislația se mișcă greu. Uber a apărut pe o lipsă a legiferării, a trebuit apoi să vină o lege să îl reglementeze. Înainte se vorbea că internetul nu are reguli, acum, cu tot ceea ce se întâmplă, vor fi la reguli că nu le vom putea duce, precum identitatea digitală. În China există peste tot centre de monitorizare în care nu se mai arată fața oamenilor, ei sunt doar niște numere. Există camere video de recunoaștere facială care îți spun cine te-a căutat acasă. Tehnologia apare și în probele aduse în instanță. Americanii sunt cei mai tari din lume, englezii, la rândul lor, sunt somități în tehnologia legală.

Ne va afecta tehnologia drepturile fundamentale?

Deja au apărut cinci noi drepturi care nu erau înainte. Se vor pune probleme precum ce va face casierul pe cale să fie înlocuit de o mașină sau când vor apărea ciparea, robotizarea omului. Deja sunt acele mâini de fier care lucrează mai repede decât omul natural. Vor fi condiționări, deoarece acela cu mâna de fier împachetează 100 de ouă, față de omul care împachetează 10. Despre dreptul omului de a se păstra biologic în forma în care s-a născut, dreptul de a nu fi evaluat la locul de muncă precum o mașină, dreptul de a avea prioritate la angajare în fața unei mașini încă nu se discută, dar toate ne vor afecta puternic.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Până unde se merge cu supravegherea angajatului? La fumat, la toaletă?

La locul de muncă sunt acceptate camerele video, este și decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului în acest sens, dar să se aducă în prealabil la cunoștința angajatului. În toaletă, în cabina de probă supravegherea nu e permisă. Sunt lucruri sensibile, încă nu foarte bătute în cuie în România.

Se profilează, în această perioadă, multe conflicte între salariat și conducere?

Ele au apărut atunci când nu au mai fost acordate prime în perioada pandemiei, când s-au desființat posturi, s-a ajuns la restructurări. Au explodat hărțuirile la locul de muncă, fiindcă presiunea, stresul s-au transmis de la unii la alții. Între timp s-a modificat și Codul Muncii, prin introducerea unor prevederi noi ca mobbing (exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate - n. red.) sau pe partea sexuală.

Se poate lucra în România și din Bahamas Telemunca funcționează, apar abuzuri din partea angajatorilor?

Aceasta a venit în avantajul angajatorului pentru că își eficientizează costurile cu birourile, cu parkingul, altora le taie din salariu spunându-le că, dacă stau acasă acum, nu mai cheltuiesc atât de mult. Pe termen scurt este bine, pe termen lung, mai puțin. Angajatorii din IT se plâng că le scade productivitatea, se fac asocieri cu boli legate de munca de acasă: obezitate, probleme cu ochii, cu capul.

Mulți angajați din Silicon Valley au probleme psihice pentru că nu mai socializează, iar oamenii sunt făcuți să se întâlnească fizic, nu online. Lumea nu se va mai întoarce 100% la birouri, va fi un sistem hibrid de muncă acasă – la birou. Sunt meserii care pot fi făcute exclusiv din spatele calculatorului - unul care codează o poate face și din copac. Există oameni care stau pe plajă în Bahamas, lucrează de acolo și primesc banii. Inclusiv legea telemuncii era în vigoare dinainte de pandemie.

Au avut loc renegocieri de chirii, de spații?

Cele mai multe firme au găsit modalități amiabile, proprietarii de clădiri nu doreau să își piardă chiriașii, deci au mai lăsat de la ei. Pe rezidențial a fost mult mai ușor.

Cum a funcționat suspendarea ratelor la bănci, ce strategii au avut băncile în raport cu clienții lor?

Băncile și-au schimbat strategia, au încercat să evite instanțele și să rezolve rapid problema, chiar dacă luau mai puțini bani.

La Banca Transilvania a fost ok, la BRD, discutabil, băncile austriece au fost cele mai cinice, la 60 de zile, dacă nu achita clientul rata, îl dădeau în executare silită. Au ajuns acum să își înființeze birouri de imagine, de brand. BCR, din cel mai mare satrap, a devenit negociator, și-a schimbat optica după prima criză. La nivel guvernamental s-au acordat acele amânări la plată, dar tot în favoarea băncilor, pentru că dobânda a curs în continuare.

Ați consemnat multe insolvențe?

Mă așteptam la o explozie în acest an, să fie un recul în piață, deocamdată nu este așa. Deosebirea față de prima criză - unde a fost o scurtcircuitare de bani, sângele economiei - care a afectat toate domeniile, este că unele companii au devenit în pandemie foarte bogate (în medical, IT, construcții), altele au sărăcit (HoReCa). Multe firme sunt

PROFESII LIBERALE pe rezerve, încă mai supraviețuiesc, raportat la loviturile primite de unele segmente, la lipsa ajutorului financiar, la restricții și la limitări. În HoReCa – unde nu se primesc decât vaccinații, care sunt în multe locuri doar 20% din populație – mulți vor fi nevoiți să se închidă, pentru că nu pot supraviețui respectând regulile.

Foarte multe zboruri au fost anulate. S-au recuperat banii, s-au reportat?

Majoritatea clienților nu au avut litigii, companiile aeriene găsind soluții originale pentru a nu fi nevoite să dea banii înapoi. Cei care au luat prin low cost și-au dat seama că este greu să recupereze banii, îi costa mai mult procesul decât biletele de avion. Deci s-au lăsat păgubași și au preferat să fie amânați și să le primească pentru altă dată. TAROM a oferit o călătorie în plus, agențiile de turism au reportat sejururile, desigur, cu excepția celor intrate în insolvență.

Legea investitorului individual, acel business angel, este o oportunitate pentru cei care vor să își plaseze capitalul în această perioadă?

Se oferă unele scutiri la impozit, însă trebuie îndeplinite anumite condiții. Lumea nu prea cunoaște prevederile acestei legi, este mai puțin folosită pentru că e greu să intri într-un business dacă nu deții majoritatea; or, se prevede că poți să ai maximum 49% din capitalul social. Inclusiv fondurile de investiții au oameni în board-ul firmei, în administrare. Dacă nu ai încredere în administrator, nu prea îți vine să investești bani în compania respectivă. E ca la firmele offshore din Cipru, unde trebuia să ai un administrator din acea țară.

Avocatul român, privit de sus în Vest Sunteți invitat la numeroase conferințe internaționale, la Paris, la Londra. Cum sunt priviți în Europa avocații din România? În 2006 nici nu stăteau de vorbă cu noi, în 2013 am organizat prima conferință internațională de profil în România, la Cluj.

Nu putem încă să fim la nivelul lor nici financiar, nici educativ, cu toate că Baroul Cluj, cu 1.500 de avocați, a ocupat locurile 1-2 la diverse competiții, pe public speaking, pe contracte, concurând, de exemplu, cu Baroul Madrid, care are 70.000 de avocați. Cei mai deschiși față de noi sunt britanicii, spaniolii și polonezii, mai puțin francezii, germanii sau italienii.

Se va ajunge la o legislație unică europeană, în genul monedei Euro?

Ne apropiem de așa ceva, deși sunt încă diferențe considerabile de la țară la țară; în Polonia, de pildă, consilierii juridici sunt asimilați avocaților. Unele lucruri se mișcă mai greu pe plan european, fiindcă există o mare birocrație.

V-ați implicat în societate, în cultură. Cam neobișnuit pentru un cabinet de avocatură...

Luăm în practică studenți europeni la drept, plătim să vină câte un străin în fiecare an, am avut tineri din Franța, Grecia, Austria, Ucraina, unii chiar au rămas în România.

Pe zona interprofesională sprijinim contabilii prin diverse proiecte, pe teme ca securitatea cibernetică, folosirea datelor personale. Am intrat în Clubul Oamenilor de Afaceri Francofoni, unde am prezentat legislația pe partea de siguranță alimentară. În relațiile cu organizațiile internaționale, suntem mai apropiați de francezi, mai creativi, care investesc în cultură, în artă.

79

80

REPREZENTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluții și oportunități: Cum a renăscut Federația Patronilor Bihor Dan BIRTA

După ani de zile în care numărul firmelor din asociație a scăzut considerabil, iar organizația exista mai mult cu numele, Federația Patronilor Bihor (FPB), cea mai veche organizație patronală din Bihor, a început să renască.

Această resetare i se datorează medicului stomatolog Vlad Cristian Deac, președinte al FPB de câteva luni. Vlad Cristian Deac este și președinte al Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România - Filiala Crișana. La preluarea funcției de președinte, federația mai avea 40 de membri, iar azi a ajuns la 70. „Lucrurile ar fi stat și mai bine dacă nu era situația pandemică. În sensul că nu putem să ne organizăm, nu putem să avem întâlniri în județ, cu primarii, cu firmele. În primăvară am avut câteva întâlniri: la Salonta, la Aleșd, și am fi dorit să continuăm cu astfel de întâlniri fizice. Pentru că de acolo, de la firul ierbii, altfel se vede realitatea”, spune președintele FPB. Vlad Deac este de părere că pentru a crește numărul membrilor este nevoie de constanță și de implicare. Spune însă că este mulțumit de echipa pe care o are în consiliul director.

Altfel este privită situația din prezent, legată de scumpirile de energie, de gaze și de materiale de construcții. Președintele FPB a luat atitudine, încercând să atenueze efectele pe plan local. „De curând, am avut o întâlnire cu primarul Oradiei, domnul Florin Birta, în urma sesizărilor din partea mai multor membri în privința impozitelor și taxelor locale pentru anul viitor: am solicitat să fie păstrate la nivelul actual. Nu pot să spun că sunt mari, dar în momentul acesta de criză orice bănuț în plus se simte. Am primit asigurări că vor fi păstrate la același nivel, doar că vor fi indexate cu 2,5%, inflația de anul trecut”, a precizat Vlad Deac. În legătură cu salariile mai mici în județul Bihor, președintele FPB este de părere că înființarea parcurilor industriale în județ va fi o provocare pentru companiile din parcurile industriale ale Oradiei. „Mulți angajați ai parcurilor industriale din Oradea vin din județ. Ce se va întâmpla când angajații din județ vor alege companiile din parcurile industriale mai apropiate de domiciliile lor?”, se întreabă Vlad Deac.

Criza forței de muncă, rezolvată cu străini Președintele FPB spune că a primit solicitări din partea membrilor, ca să fie ajutați să-și găsească mai ușor angajați. Asta implică inclusiv aducerea de muncitori străini din afara UE. „În primăvară am avut o întâlnire cu ambasadorul Indiei.

Ne-a asigurat de colaborarea ambasadei în ceea ce privește forța de muncă. Importul de forță de muncă este una dintre soluțiile de rezolvare a crizei de pe piața muncii. Fie că vor fi aduși muncitori pe căi diplomatice din țările cu care România

are contracte de colaborare, fie că vor fi integrați muncitorii imigranți din zonele de conflict”, spune Vlad Deac.

Președintele FPB este de părere că golul creat prin plecarea muncitorilor români în țările vestice trebuie umplut cumva: ori prin aducerea de muncitori străini, ori prin încercarea de a readuce muncitorii români din diaspora. „Dacă m-ar întreba pe mine cineva de ce m-aș duce să muncesc în altă țară, aș spune în primul rând, pentru stabilitate și predictibilitate.

Stabilitate financiară, stabilitate legislativă. Cred că asta i-ar face pe români să revină”, subliniază reprezentantul FPB.

Soluțiile și oportunitățile oferite de FPB Întrebat de ce s-ar înscrie firmele în FPB, ce avantaje ar avea, Vlad Deac a răspuns: „În primul rând ne putem întâlni și discuta despre problemele pe care le avem. Împreună putem să găsim soluții. FPB este o interfață cu autoritățile. Un alt lucru pe care eu mi-l doresc, una dintre credințele care m-au făcut să candidez, este că doresc să oferim oportunități atât firmelor mici, cât și firmelor mari”.

Una dintre aceste oportunități a fost oferită de Forumul româno-maghiar, din aprilie, de la Budapesta, unde FPB a fost invitată și unde a avut loc și o sesiune business to business.

Alte oportunități sunt sesiunile de informare despre modificările legislative, care nu se transmit firmelor ci entităților, organizațiilor. Parteneriatele cu diferite entități care oferă cursuri de formare profesională pentru angajații federației reprezintă alte avantaje oferite. „În permanență am căutat oportunități. Întotdeauna am căutat să fiu mai bun azi decât am fost ieri. Am o concurență cu mine însumi. Nu mă evaluez în raport cu ceilalți”, conchide Vlad Deac.

Ca planuri de viitor, președintele FPB își dorește reluarea întâlnirilor cu primăriile din județ și organizarea unui curs de antreprenoriat pentru toate vârstele.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

81

82

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tunisia, o nouă șansă Codrin PÎRCĂLAB

Dacă vă întreb de Tunisia, o să vă aduceți aminte de anii de prosperitate de acum 10 ani, în care toată lumea dorea să își petreacă un concediu relaxant pe plajele cu nisip ultrafin din Monastir sau Sousse? Sau o să vă gândiți cu anxietate la tot ce s-a petrecut în acea țară după 2010-2011 când a avut loc Revoluția Tunisiană sau „Revoluția Iasomiei”?

Ei bine, am avut oportunitatea de a vizita și cunoaște Tunisia timp de o săptămână, excursie organizată de cei de la Amara Tour. Zborul Cluj-Napoca-Monastir, realizat de compania HiSky, charter, a avut o durată de aproape 2 ore.

Prima întrebare afișată pe Google despre Tunisia este „Cât de sigură este țara?” Ei bine, pe tot parcursul sejurului m-am simțit în siguranță și, totodată, am avut oportunitatea de a vedea o țară plină de tradiție, cultură, istorie, care încearcă, din nou, să își reînvie turismul după acest deceniu de lupte interne.

A fost o săptămână plină de aventuri, experiențe și amintiri plăcute. Moneda este dinarul tunisian. La recomandarea ghizilor am mers cu euro, iar schimbul valutar se realizează la recepția hotelului: 1 euro = 3 dinari. Cereți și păstrați chitanța primită, deoarece nu veți reuși să schimbați bani altfel la plecare sau îi cheltuiți pe suveniruri.

Renașterea turismului în Tunisia Relația Tunisiei cu Europa este veche. Fiind fostă colonie franceză, au reușit să își câștige independența în 1957 cu prim-ministru și mai apoi primul președinte al țării, Habib Bourguiba. Întâmplarea face ca prima noastră oprire a fost la locul de veci al președintelui Bourguiba, care a avut un mandat de 30 de ani și care, din motive de sănătate, s-a retras de la conducerea țării în ’87. Acesta se află într-un mausoleu grandios, dedicat lui, din Monastir, orașul său natal.

Renașterea turismului în Tunisia este foarte importantă, bazându-se în mare parte pe turiștii care decid să își petreacă concediul acolo. După cei 10 ani de neliniște și Covid-19, se vede ca o țară care într-adevăr își dorește să reintre în ofertele agențiilor de turism. Am avut oportunitatea de a sta și vizita mai multe hoteluri, de lux sau de tranzit. Indiferent de locul în care ne aflam, serviciile oferite erau cât se poate de bune.

Dacă vă decideți să aveți o experiență tunisiană și să părăsiți resortul la care vă aflați, veți avea un șoc cultural. Ruptura se petrece în momentul în care pășiți pe poarta resortului. Este, la urma urmei, o țară săracă, cu un popor care încearcă din răsputeri să își câștige existența de pe urma turiștilor. În toate locurile publice, popasuri, piețe sau plaje vei găsi un tunisian insistent care încearcă să te convingă să cumperi ceva, un obiect, o poză, o experiență. Această metodă poate părea agresivă, dar este cât se poate de sinceră. Iar dacă ești un negociator desăvârșit, cu siguranță vei reuși să pleci împăcat de acolo.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

A fost o săptămână plină, obositoare, în care am acumulat cunoștințe și amintiri cât pentru o lună întreagă. Ca turist care dorește o experiență cât mai autentică nu refuza nimic, participă la toate activitățile oferite. Dacă ești gourmand, cu siguranță vei avea de unde alege: te vei bucura de varietatea care te așteaptă atât în afara hotelului, cât și în bucătăria acestuia.

Experiențe și aventuri, cultură și istorie Am tot pomenit de experiențe și aventuri, dar și de cultură și istorie. Excursia a început încet, cu mausoleul lui Bourguiba, iar mai apoi am vizitat un port unde am și savurat un ceai tradițional de mentă cu migdale.

A urmat o cetate veche, de pe vremea romanilor, în care am admirat culturile care au trecut și urmele pe care le-au lăsat după plecare. Am savurat fiecare moment de acolo, un mosaic cu Medusa sau cu îndrumări spre casele de toleranță.

După o vizită scurtă într-un cartier tradițional, am servit din nou clasicul ceai, de această dată cu semințe de pin, dar și o cafea cu apă de iasomie. În a doua seară a urmat o masă copioasă la Hotel Iberostar Diar El Andalous, unde am avut parte și de o seară mai activă cu animatori și o scenă cu muzică.

A urmat o excursie în Cartagina, un oraș plin de istorie, întemeiat de navigatori, locul în care Hannibal a luptat cu romanii și care se bucura de un prestigiu și bogății la care multe orașe antice nici nu visau. Nu foarte departe de siturile arheologice am ajuns să ne bucurăm de o priveliște și o arhitectură deosebită cu un albastru care nu are cum să nu îți trezească imaginația.

Următorul loc pe listă a fost piața din Tunis, o experiență pe cât de autentică, pe atât de istovitoare. Cu alte cuvinte a fost un popas care a reușit să-mi trezească toate simțurile, dar fără de care toată excursia probabil ar fi fost altfel.

Pentru a fi pachetul complet și pentru a dovedi că Tunisia este o țară sigură am fost și într-un club de unde am plecat cu taxiul înapoi la hotel. Fără niciun fel de incident, ci mai degrabă cu încă o poveste amuzantă despre taximetristul care s-a distrat foarte bine cu noi în mașină.

Colosseumul El Jem, al treilea ca dimensiune după cel de la Roma și Capua, a fost următorul punct pe listă. Construit la începutul secolului al 3-lea, avea o capacitate de 35.000 de oameni și care arată și astăzi la fel de impunător și grandios.

De aici am pornit la drum lung, am străbătut Tunisia pen-

tru a ajunge în deșertul Sahara. Pe parcurs am poposit la o casă tradițională berberă (un grup etnic din nordul Africii), săpată în munte pentru a se putea ascunde de căldura dogoritoare. Au împărțit cu noi pâine facută tradițional, înmuiată în miere și ulei de măsline. Drumul ne-a dus la un popas pentru turiștii care doresc să călărească cămile sau să conducă ATV-ul pe dunele Saharei. Ei bine, ATV-ul este într-adevăr o experiență unică. Sentimentul de cuceritor al dunelor este cât se poate de prezent. Nu ești singur niciodată și totul este ghidat atât cu cămilele, cât și cu ATV-ul.

A urmat o seară tradițională într-un hotel de tranzit unde ne-am bucurat de mâncare, muzică și dansuri sahariene.

Trezirea a fost devreme pentru a ajunge să vedem răsăritul de pe fundul unui lac sărat, secat, cu un aspect extraterestru. De acolo am pornit spre Oaza Chebika, locul de unde iau naștere 4 izvoare în mijlocul deșertului. Pentru a ajunge acolo însă am fost așteptați de o flotă de mașini 4x4 pregătite de cucerirea dunelor. A fost mai mult decât un drum drept, iar dunele de nisip fierbinte care ne înconjurau erau adevărați munți în fața noastră.

A fost un întreg pachet de emoții și trăiri concentrat într-o săptămână de Tunisia. Cultura, istoria, tradițiile, obiceiurile, mâncarea toate s-au îmbinat într-un strigăt pentru a promova și reaminti oamenilor că Tunisia este o țară sigură care merită vizitată și trăită totodată, o pasăre Phoenix care renaște din cenușă și nisip. Încă mai găsesc firicele de nisip ascunse și care mă duc cu gândul la excursia organizată de cei de la Amara Tour.

83

84

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comuna Rușii Munți, mereu cu un pas înainte pe drumul dezvoltării Alin ZAHARIE

Valea Mureșului Superior nu se remarcă doar prin frumuseți naturale deosebite, locuri, care o dată văzute, te îndeamnă mereu să revii, dar și oameni gospodari. Când aceștia formează o comunitate, atunci lucrurile nu au cum să nu meargă în direcția bună. Un astfel de exemplu este și comuna Rușii Munți, păstorită de peste două decenii de primarul Ilie Chiș Bălan.

„Tot ce am făcut a fost, de fapt, o continuitate a realizărilor din comuna Rușii Munți. Comuna e pusă la punct, ceea ce avem noi la Rușii Munți pot spune că e infrastructură de mediu urban, nu de nivel rural. Ai canal, ai apă, ai asfalt, ai iluminat cu leduri, ai bază sportivă, ai școlile puse la punct, dispensarul va fi gata în curând, toate la cerințele europene. Atunci e firesc ca lumea să fie mulțumită de ce s-a făcut până acum în comună, fapt pentru care mi-a acordat un nou mandat în toamna anului trecut (n.a. cel de-al șaselea)”, ne-a declarat primarul Ilie Chiș Bălan.

După cum spune chiar primarul, comuna beneficiază de condiții normale de trai, dacă luăm în calcul faptul că acest termen de ”normal” pentru primarul Ilie Chiș Bălan reprezintă drumuri asfaltate, alimentare cu apă, rețea de canalizare și multe altele, condiții care fac din

Rușii Munți una dintre comunele cele mai bine puse la punct ale județului Mureș. „Nu mai avem de asfaltat decât un drum care face legătura între localitățile Rușii Munți și Sebeș. Avem asfalt inclusiv pe 8 kilometri în pădure, dacă e să ne referim la drumuri puse la punct. În ultimele săptămâni am făcut o reparație a drumurilor comunale în locul unde am avut traversări la racordurile de apă și canal. Am refăcut acele porțiuni, lucrare care nu e nici ea de neglijat, sumele alocate ajungând undeva la 80.000-100.000 de lei.

Le-am dat posibilitatea oamenilor să se racordeze la apă și canal. Cum Aquaservul nu a cuprins în cheltuielile lor aceste sume, ele au fost finanțate de către comună, dat fiind faptul că sunt pe domeniul public. Pot spune că utilitățile sunt rezolvate, dacă e să mă refer la apă, canal și asfalt”, spune primarul comunei Rușii Munți.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Următoarea prioritate la nivelul întregii Văi a Mureșului Superior o reprezintă introducerea gazului metan, motiv pentru care cinci comune au decis să acționeze împreună. „Cinci comune de pe Valea Mureșului, Rușii Munți, Deda, Aluniș, Brâncovenești și Vătava s-au constituit într-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară în vederea introducerii pe Valea Mureșului Superior a unei aducțiuni de gaz. Nu este un lucru mărunt un astfel de proiect, la nivel de comună e o investiție de 17 milioane lei, ceea ce înseamnă peste 3 milioane de euro. Fiecare din cele 5 comune a realizat studiul de fezabilitate, urmând să depunem documentația de finanțare pentru gaz prin Programul de Investiții Anghel Saligny, cunoscut ca PNDL III”, afirmă primarul Ilie Chiș Bălan.

Că tot veni vorba de Programul de Investiții Anghel Saligny, acesta va definitiva partea de asfalt și canalizare la nivelul comunei Rușii Munți. „Prin acest program avem două proiecte destul de importante pentru noi. Primul are în vedere asfaltarea unui drum de legătură între Rușii Munți și satul Sebeș. Este singurul drum care nu este asfaltat și pe care sperăm să-l putem rezolva prin obținerea unei finanțări. Dacă nu, nu e nico problemă, îl va finanța atunci primăria și vom pune la punct și acest drum din fonduri proprii. Este vorba de un drum de 1,4 kilometri. Un alt proiect pe care îl dorim finanțat prin PNDL III are în vedere canalizarea în localitatea Sebeș, de asemenea un proiect destul de mare în valoare de 6 milioane de lei. Studiul de feazbilitate este făcut, urmează documentația. Există o hotărâre de consiliu local pentru cele trei proiecte pe care vrem să le depunem prin programul de Investiții Anghel Saligny.

Avem aprobate în buget devizele generale ca să putem depune documentația spre acceptare la finanțare”, spune primarul comunei Rușii Munți.

Parcuri. De aventură și fotovoltaic La o așa zonă deosebită cum e cea de pe Valea Mureșului Superior, la fel și proiectele aflate în atenția conducerii primăriei Rușii Munți. „Avem în plan construirea pe raza comunei Rușii Munți a unui parc de aventură, într-o zonă de pădure, investiție care să se ridice undeva la 90.000-100.000 de euro. Avem de gând să facem o astfel de investiție din fonduri proprii. În acest sens, am chemat un proiectant să vedem cum putem demara o astfel de investiție. Avem locația necesară

ADMINISTRAȚIE

pentru o asemenea investiție, în condițiile în care comuna noastră are o suprafață de 1.500 de hectare de pădure. Am identificat suprafața de 6 ha care este necesară unei asemenea investiții. Am demarat procedura de întocmire a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), pentru că avem nevoie de așa ceva, și sper ca în primăvara anului viitor să dăm drumul la finalizarea acestui obiectiv. Acest parc de aventură va avea tot ce este specific unei asemenea investiții, tiroliană, pistă de tubing, perete de căţărare. Ne-am gândit la zona Sebeș-Corlățele. Avem adrum asfaltat care merge până în acea zonă. Acolo avem construite și câteva pensiuni, deci sunt premise să ridicăm această zonă ca și nivel de dezvoltare, să o punem în valoare așa cum trebuie”, subliniază Ilie Chiș Bălan.

Al doilea proiect gândit de către primarul comunei Rușii Munți are în vedere construirea unui parc fotovoltaic, demers perfect justificat date fiind condițiile favorabile pe care le oferă zona. „Pe lângă parcul de aventură, dorim să construim un parc fotovoltaic, să vedem dacă putem găsi vreo linie de finanțare în acest sens, astfel încât să putem asigura energia necesară pentru instituțiile publice. Am luat deja legătura cu doi proiectanți, sunt firme care să execute lucrarea, plus că avem și finanțarea asigurată din fonduri proprii, și atunci nu văd de ce această investiție să nu fie realizată într-un an de zile. În momentul în care dăm drumul la PUZ, lucrurile merg extrem de simplu. În ce privește parcul fotovoltaic, același proiectant care a venit să vadă locul unde am putea face parcul de aventură, mi-a dat câteva idei, printre care și acest parc, în condițiile în care sunt tot felul de finanțări europene pentru panourile fotovoltaice. Avem pășune, avem zonă cu expoziție sudică, nu am nevoie de aviz de la Ministerul Agriculturii pentru astfel de investiție, și atunci de ce să nu profităm și de acest aspect? Astfel, vom avea la nivel de comună mai multe surse de energie, pe lângă lemn, curent și gaz”, a conchis primarul Ilie Chiș Bălan.

85

86

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cristian Șoimoșan, făuritorul de cuțite unicat din Arad Dan BIRTA

A renunțat la un post de finanțist, transformându-și pasiunea de a confecționa cuțite în meserie. Și nu-i pare rău. Cuțitele unicat fabricate de Cristian Șoimoșan au trecut demult granițele țării.

Cristian Șoimoșan este din Arad și spune că dintodeauna a iubit natura și activitățile care se desfășoară în natură. „Când eram copil, obișnuiam să plec cu bicicleta, singur sau cu alți copii, în Pădurea Vladimirescu de lângă Arad și la Mureș. Atunci am început să iubesc pescuitul, am deprins tehnicile de campare cu strictul necesar. Pasiunea pentru cuțite cred că o am de mic. De prin clasa a VII-a am început să modific cuțite vechi pe un motor cu piatră de polizor, căutând să le aduc la forma, profilul și utilitatea dorită de mine”, povestește Cristian Șoimoșan.

După ce s-a întors din armată, în anul 2001, a început să confecționeze cuțite la comandă. „Până atunci am urcat constant în cunoștințe tehnice. Atunci am considerat că cuțitele găsite pe piață sunt departe de ceea ce își doresc unii vânători.

La început a fost extrem de greu. Cei care mai făceau cuțite la comandă înainte erau «ciubucarii» de la fabrici, care își completau veniturile cu câte un cuțit făcut din materiale ce se găseau prin fabrică. Eu am fost primul din România care a intrat în acest domeniu, cumpărând oțel certificat pentru cuțite”, își amintește tânărul.

Calitățile unui cuțit bun Cristian Șoimoșan spune că un cuțit este o unealtă și cu cât vrem să fie mai bun, cu atât trebuie să știm la ce va fi folosit. „Este o chestiune de specializare dusă până la extrem. Dacă vrem un cuțit bun la toate, el nu va excela la nimic, dar dacă știm că vrem un cuțit de vânătoare, de exemplu, acesta trebuie să-și păstreze tăișul ascuțit foarte mult timp. Vă rog să mă credeți, la sfârșitul unei zile de stat în frig și zăpadă, nu vrei

să lucrezi cu un cuțit care după un minut de utilizare să nu mai taie. Acolo, compoziția chimică a oțelului superior este cea care face diferența. Un oțel cu 9-12% vanadis va putea fi folosit de zece ori mai mult decât un cuțit din oțel carbon obișnuit”, precizează specialistul.

Când a început să lucreze la comandă, cel mai dificil i-a fost să găsească furnizori de oțel. La noi în țară nu existau firme care să vândă oțeluri speciale, așa că a cumpărat din Germania și din Franța. „Acum râd când îmi amintesc. Plăteam pentru un lot de oțel D2 (pe atunci era un oțel de top pentru cuțite), cumpărat din Franța, 700-800 euro, plus transportul minim 350 euro, și venea în două săptămâni. Acum, discut direct cu reprezentanța Bohler și cumpăr practic direct de la producătorul oțelului. Oțelurile forjate în straturi, întrucât amplasarea atelierului nu îmi permite să folosesc un ciocan pneumatic, le comand la meșteri care forjează. Le spun ce oțeluri vreau să conțină blancul și în câte straturi. Ei le forjează și le trimit sub formă de platbandă. Am lucrat cu Marcus Balbach din Germania. Acum lucrez cu un ucrainean, mai prompt”, spune Cristian Șoimoșan.

Procesul de producție La confecționarea unui cuțit, este foarte important să ai oțelul în atelier. La o comandă la Bohler, oțelul poate ajunge cel mai devreme în patru săptămâni. „După ce ai oțelul, creezi forma pe foaia de hârtie. Desenezi, redesenezi, până ajungi la ceea ce îți dorești. Apoi decupezi în oțel forma, profilezi lama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

dând profilul tăișului. Pregătești mânerul cu găurile necesare.

Urmează tratamentul termic. Eu fac tratamentul termic în cuptor electric controlat electronic și cu trei sonde de temperatură, pentru că la oțelurile speciale este extrem de important ca temperatura să fie foarte precisă. În general, aceste oțeluri se călesc la 1.100 de grade, cu menținere pe palier de temperatură exactă minim 20 minute, cu răcire în ulei sau aer. Urmează trei reveniri de câte două ore, la fel de exacte. Se măsoară lama, să vedem dacă avem duritatea dorită. Dacă da, se finisează, se montează mânerul și dacă este solicitat, se trimite la gravor pentru gravarea pe lamă. Apoi, se trimite la meșterul marochiner, care îi face teaca. La final se ascute «brici» și cuțitul este gata”, explică meșterul procesul de producție.

Cuțitele unicat meșterite de Cristian Șoimoșan sunt destinate, în general, vânătorilor. Rar face și cuțite de bucătărie, pentru activități outdoor și bushcraft.

Clienții Primii clienți i-a avut de pe forumurile de vânătoare, prin 2000. Apoi a început să-și facă site-ul de prezentare, de unde îi vin cei mai mulți clienți. A participat la foarte multe expoziții de vânătoare în România, Austria și Ungaria, precum și la expozițiile specializate de cuțite de la Budapesta.

Acum, din cauza pandemiei, a renunțat să mai participe, dar speră să vină și vremuri mai bune.

Arădeanul spune că printre clienții săi se regăsesc și persoane renumite. Un cuțit a fost o comandă specială cadou pentru fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Altele, pentru oameni de afaceri influenți. Pe la atelier au trecut și doi șeici din Dubai, care au plecat cu câteva cuțite.

Sfaturi pentru folosirea cuțitelor Cristian Șoimoșan are câteva sfaturi utile pentru folosirea cuțitelor. „Cuțitul este o unealtă. În funcție de caracteristicile sale, trebuie să fie folosit cu bun simț. Să utilizezi pentru cuțite cele mai bune oțeluri existente la acest moment, contrastează puternic cu profilul unei lame groase, un tăiș de topor, dar care rezistă la orice abuz. Așa că, lamele cuțitelor de calitate sunt fine, tăiș subtire, care taie aproape fără să apeși pe cuțit.

Acesta este avantajul unui cuțit de calitate. Ca să dau un exemplu: o lamă de ras taie excepțional, iar oțelul nu este de

o calitate slabă, dar dacă încerci să tai cu ea o sârmă de cupru, tăișul va fi afectat grav. La fel și cu o lamă de cuțit de calitate, dacă încerci să tai cu ea oase sau să spargi lemne, cu siguranță ai șanse să o strici. Nu pentru că nu este bun oțelul, ci pentru că este folosit greșit. Pentru oase se folosește o bardă. Pentru spart lemne un topor. Nu pentru că acestea au oțel mai bun, ci datorită faptului că profilul lamelor este făcut pentru a rezista la abuzuri, fără ca să poți să le folosești la tăieri fine și de precizie sau foarte, foarte, dificil de utilizat, să zicem la prepararea unui sandwich. Așadar, folosiți cuțitele la activități unde este normal să folosești un cuțit. Uitați prostiile de show în care se taie oase, cuie, bușteni cu un cuțit! Este o chestiune de timp până distrugeți o lamă care putea să fie folosită o viața de om”, recomandă Cristian Șoimoșan.

Antreprenorul are două site-uri: www.cutitulmeu.ro și www. myknife.ro, unde sunt prezentate atât cuțitele confecționate de el, cât și momente din procesul de producție al realizării cuțitelor.

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89 Susţinut de

Elogiu gastronomiei și vinurilor mureșene Pag. 113-115

Asociația Educație pentru Europa, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Orobianco Ristorante, societățile Therezia, Ecofruct, Bester Gal, Maris Prod Carm, Crama Liliac, Crama Sântu, cotidianul Zi de Zi și revista Transilvania Business le-a pregătit mureșenilor un răsfăț culinar și bahic stropit cu momente de educație și cultură într-ale gastronomiei și vinurilor mureșene. Prima ediție a proiectului ”Săptămâna gastronomiei și vinului mureșean” (5-6 octombrie) s-a desfășurat în incinta Orobianco Ristorante din Târgu Mureș. Într-o lume care mizează pe economia circulară, proiectul ”Săptămâna gastronomiei și vinului mureșean” vine să pună o cărămidă la construirea unor lanțuri valorice cât mai aproape de consumator și să celebreze producătorii de lângă noi.

90

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

91

În acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României

Europarlamentarul Daniel Buda: Îi încurajez pe fermieri să acceseze programele de dezvoltare disponibile Dorel VIDICAN

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, explică, în interviul acordat revistei Transilvania Business, noutățile referitoare la noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. “În ceea ce privește obiectivele stabilite, noua politică va încuraja fermierii să utilizeze practici agricole mai „verzi”, va asigura o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor, va consolida angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli”, susține Daniel Buda.

D-le Buda, în sfârșit, la ultimul consiliu Agrifish s-a ajuns la un acord privind Politica Agricolă Comună și la modul în care sa fie cuprinsă în cadrul acesteia strategia privind Pactul Verde European (Green Deal) cu cele două componente referitoare strict la agricultură “De la fermă la furculiţă” sau la consumator şi Biodiversitate. Care sunt țintele stabilite pentru producția agricolă europeană?

Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European: În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din iunie 2021, miniștrii agriculturii din UE au confirmat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European cu privire la reforma politicii agricole comune. În ceea ce privește obiectivele stabilite, noua politică va încuraja fermierii să utilizeze practici agricole mai „verzi”, va asigura o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor, va consolida angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli. Noua PAC va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 și va dura până la sfârșitul anului 2027. Astfel, perioada 2021-2022 este una de tranziție, în care se aplică regulile din PAC 2014-2020. Începând din ianuarie 2023, urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului Verde.

PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul Planurilor Strategice Naționale, în conformitate cu Pactul Verde. 25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.

Noua PAC va asigura, de asemenea, o distribuire mai echitabilă a sprijinului, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri. România, ca orice alt stat UE, poate opta între: o plată redistributivă de 10% din bugetul Pilonului I, și în acest caz nu se aplică plafonarea, iar sumele obținute se vor redistribui fermierilor mici sau mijlocii sau plafonarea la 100 de mii de euro, cu posibilitatea de deducere a 50% din sa-

larii; în cazul aplicării plafonării, ar fi afectati fermierii care dețin 450 ha-500 ha. Plata redistributivă reprezintă „centura de siguranță” pentru fermierii mici și mijlocii, care îi ajută să se dezvolte pe piață. Această plată redistributivă consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii.

Cum se va lua în considerare pentru România calcularea procentelor medii de utilizare a pesticidelor, cât şi a antibioticelor în hrana animalelor, având în vedere că media la nivel european este 2,6 kg substanță activă pe hectar, în timp ce la noi în țară este de doar 0,6 kg pe ha? Mai este loc de reducere, dacă noi suntem la un sfert din procentul mediu al multor țări europene?

D. B.: Pactul Verde European propune tranziția către un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil. Actuala dependență de pesticide ca principalul mijloc de combatere a dăunătorilor nu este compatibilă cu agricultura sustenabilă, deoarece utilizarea prelungită a pesticidelor conduce frecvent la crearea unei rezistențe la pesticide în rândul dăunătorilor. Astfel, având în vedere că utilizarea excesivă a pesticidelor are un efect negativ

92

AGRO TB

asupra mediului, Comisia Europeană a propus reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice, până în 2030.

Conform raportului publicat în mai 2020 de Eurostat, în România se utilizează aproximativ 640 de grame de substanță activă pe hectar, în timp ce media Uniunii Europene este de 2.200 de grame pe hectar. Astfel, fermierii români nu vor fi afectați de această măsură având în vedere că ne situăm cu mult sub media Uniunii. Fermierii români sunt conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute, având recolte de calitate superioară. Statele membre care depășesc limita impusă trebuie să ia toate măsurile necesare pentru promovarea și stimularea unei gestionări a dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice. Prin stabilirea obiectivului de reducere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, se urmărește ca cetățenii europeni să poată beneficia de alimente sănătoase și la prețuri accesibile, iar sistemul alimentar să devină unul durabil!

Este realistă ținta ca până în 2030 România să ajungă la un procent de 20-25% din suprafața agricolă certificată ecologic? Nu că nu ar exista destul teren, dat fiind specificul României, cu multe zone de deal și munte, care să se încadreze la agricultura ecologică, dar ce facem cu costurile certificării?

D. B.: Plecând de la realitățile din teren reflectate de datele colectate, 40% din populația Uniunii Europene suferă de obezitate, ceea ce înseamnă faptul că fie se consumă în exces grăsimi, fie alimentația nu este una sănătoasă. Acest lucru are un impact major asupra scăderii speranței de viață, dar și asupra capacității de muncă a acestora. Să nu mai vorbim de consumul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de medicamente pentru persoanele care suferă de diverse afecțiuni generate de o alimentație nesănătoasă.

Modelele actuale de consum alimentar nu sunt durabile, nici din punct de vedere al sănătății, nici din perspectiva mediului. Inversarea tendinței de creștere a excesului de greutate și a ratelor obezității în întreaga UE până în 2030 este esențială. În acest context, Comisia Europeană este dispusă să investească sume consistente pe două paliere în ceea ce privește strategia Farm to Fork. Primul palier se concentrează pe fermieri, pe susținerea lor financiară astfel încât să se îndrepte spre o producție ecologică. Astfel, fermierii români vor fi încurajați să se îndrepte spre o agricultură ecologică. Pierderile financiare ale fermierilor generate de scăderea producției urmează a fi compensate cu resurse financiare de la nivel european. În același timp, UE este preocupată ca produsele bio să fie la prețuri accesibile pentru consumatori.

Al doilea palier asupra căruia Comisia va acționa are în vedere intensificarea promovării consumului de alimente obținute în sistem bio. Comisia a prezentat un plan de acțiune privind agricultura ecologică. Acesta va ajuta statele membre să stimuleze atât cererea, cât și oferta de produse ecologice. Această abordare va contribui la atingerea obiectivului ca cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE să fie ocupate de agricultura ecologică până în 2030. În ceea ce privește atingerea acestui procent în România, deși ne aflăm, momentan, la coada clasamentului privind practicarea agriculturii ecologice, suntem avantajați de faptul că fermierii români folosesc cantități de pesticide și substanțe chimice cu mult sub media europeană. Astfel, am încredere că agricultorii români vor profita de oportunitățile oferite de noua PAC și vor face parte din această tranziție verde.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care este procentul care a fost alocat până la urmă eco-schemelor? Are fermierul român capacitatea de a le implementa pentru a nu pierde bani din plățile directe? Vor fi de ajuns cei doi ani “de învățare” pentru a nu risca dezangajarea de sume importante de bani?

D. B.: Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice sunt un nou instrument menit să recompenseze fermierii care aleg să se angajeze în acțiuni ce privesc protecția mediului și a climei. Planurile strategice ale PAC vor pune în practică condiționalități sporite, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă, precum și măsuri și investiții agro-ecologice și climatice pentru a aborda obiectivele Acordului Verde, în special cele care decurg din Strategia Farm to Fork și Strategia pentru biodiversitate pentru 2030 și pentru a îndeplini obiectivele specifice climatice și de mediu ale PAC. Eco-schemele reprezintă o resursă suplimentară de care pot să beneficieze fermierii care practică o agricultură prietenoasă cu mediul. Alocarea financiară pentru aceste plăți va fi substanțială. Această plată suplimentară pe hectar, adăugată la actualele scheme de plăți pe hectar, le poate aduce fermierilor români subvenții la fel de mari precum în vestul Europei. Aceste eco-scheme sunt concepute astfel încât să atragă fermierii să le implementeze, motiv pentru care consider că cei doi ani “de învățare” vor fi suficienți, iar fermierii români vor profita de această oportunitate.

25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate ecoschemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.

Ne apropiem de cealaltă componentă a Green Dealului – Biodiversitatea, ce înseamnă acest lucru pentru PAC? D. B.: O PAC mai verde reprezintă unul dintre principiile fundamentale pentru următorii ani. Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din domeniul biodiversității. PAC introduce, de asemenea, noi instrumente care, împreună cu noul mod de lucru, vor permite obținerea unor rezultate mai eficace și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor.

Statele membre vor trebui să propună programe ecologice. Acest nou instrument voluntar va recompensa fermierii pentru punerea în aplicare a unor practici favorabile climei și mediului (agricultura ecologică, agroecologia,

AGRO TB gestionarea integrată a dăunătorilor etc.), precum și pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puțin 25% din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit.

Cel puțin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.

Asa cum știm, toate aceste lucruri sunt prevăzute a fi implementate începând cu anul 2023. Dată fiind expertiza dumneavoastră în domeniu, sunteți de ani buni vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, ce le transmiteți autorităților și fermierilor români pentru a nu fi luați pe nepregătite de aceste noi modificări? V-ați gandit, știu eu, să organizați întâlniri în care să le descifrați tainele noii PAC? D. B.: Îi îndemn pe fermieri să contribuie la realizarea Planurilor Strategice Naționale împreună cu autoritățile pentru că implicarea lor va duce la transpunerea problemelor reale din agricultură și găsirea celor mai bune forme de sprijin pentru acestea. În acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României. Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile.

Trebuie să facem parte din această tranziție verde deoarece întreaga planetă se confruntă cu dificultăți majore generate de schimbările climatice, iar sectorul agricol a resimțit din plin acest lucru. Fermierii sunt principalii parteneri în lupta pentru conservarea biodiversității și am încrederea că vor reuși să se adapteze acestei tranziții spre o agricultură verde pentru a garanta un sector agricol durabil, performant, competitiv! În ceea ce privește întâlnirile cu fermieri, informările, încă de la începutul primului mandat, organizez periodic reuniuni cu fermierii pentru a vedea care sunt problemele pe care le întâmpină, ce soluții putem găsi împreună, care sunt instrumentele de la nivelul instituțiilor europene, dar și naționale pentru a aborda aceste probleme. Referitor la noua PAC, în ultimii 3 ani de când se poartă negocierile, i-am informat constant, atât prin intermediul mijloacelor online, cât și prin diferite mijloace fizice, cum ar fi rapoarte de activitate, broșuri și alte materiale informative, dar și prin reuniuni cu fermierii și vizite la fermele lor. În continuare, în limita condițiilor actuale generate de pandemie, voi organiza diferite evenimente fizice sau online în care le voi prezenta principalele elemente ale noii PAC, dar și oportunitățile acesteia. Îi asigur pe fermieri de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a dezvolta împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri!

93

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A doua ediție a programului inovativ TalentA, la final

Doamne talentate din agribusiness premiate de Corteva Agriscience Ligia VORO

15 octombrie 2021, data la care se aniversează Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural, va rămâne o zi memorabilă pentru tânăra Elena Cosmina Socea care a câștigat cea de-a doua ediție a programului TalentA și a încasat premiul de 6.000 de dolari, oferit de către compania organizatoare Corteva Agriscience. Tânăra a obținut, astfel, o parte din finanțarea de care are nevoie pentru înființarea unei hale de procesare alune în satul Popești, comuna Girov, județul Neamț. “A fost o alegere dificilă pentru că toate proiectele sunt foarte bune”, a mărturisit Maria Cîrjă, director de marketing România și Republica Moldova, Corteva Agriscience, înainte de anunțarea celor trei premiante care au fost recompensate cu o sumă totală de 15.000 de dolari.

Un premiu special, în valoare de 1.500 de euro, a fost acordat de către Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, compania partener în organizarea programului TalentA.

A doua ediție a programului de granturi TalentA, derulat de liderul mondial în agribusiness Corteva Agriscience, în parteneriat cu compania de consultanță Starperformining și-a încheiat cele patru luni intense de educație anteprenorială și agricolă cu un eveniment amplu. Pe durata a trei ore participanții, live sau online, au asistat la intervențiile liderilor Corteva Agriscience pe Europa de Est, respectiv România și Republica Moldova, le-au ascultat pe doamnele invitate în panelul de discuții dedicat antreprenoarelor din sectorul agricol și le-au aplaudat pe performerele acestei a doua ediții a programului TalentA, recompensate pentru proiectele pe care le-au elaborat după cele patru luni de traininguri.

TalentA, un angajament Corteva Agriscience Conectat prin Zoom, Jean Philippe Riffat – Commercial Unit Leader Corteva Eastern Europe, a fost alături de

premiantele programului TalentA și de echipa celor două companii care s-a implicat în coordonarea și organizarea instruirii de care au avut parte 33 de doamne care activează în sectorul agricol din România. “În comunitatea agricolă, femeile au un rol esențial.

Potrivit estimărilor Food and Agriculture Organization, dacă producția realizată în exploatații ar crește cu 10-15% în toată lumea s-ar putea hrăni încă 100-150 milioane de oameni. Pentru a face acest lucru, trebuie să stimulăm micile afaceri deținute de femei și să le ajutăm să își exprime întregul potential în aceste zone rurale. TalentA este unul dintre angajamentele pe care Corteva Agriscience și le-a asumat și contribuția ei la înlăturarea acestor bariere și greutăți și la atingerea egalității. Programul nostru are în vedere oferirea accesului femeilor la instructaje, formări profesionale de calitate, precum și la resurse financiare pentru ca acestea să își poată dezvolta proiecte prin care să asigure o siguranță alimentară în comunitățile acestora”, a fost mesajul lui Jean Philippe Riffat.

Programul TalentA se desfășoară, pe lângă România care a fost a treia țară din lume care l-a implementat, în Portugalia,

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spania, Italia, Rusia și Ucraina și “se extinde în urma extraordinarei reacții pozitive din partea comunității agricole”, după cum a subliniat Jean Philippe Riffat. Unul dintre statele în care programul va fi lansat în perioada următoare este Ungaria.

Jean Philippe Riffat – Commercial Unit Leader Corteva Eastern Europe, le-a adresat felicitări organizatorilor pentru că au pus pasiune și și-au sacrificat chiar din timpul liber pentru derularea programului, iar premiantelor le-a transmis următoarele: “Fie ca succesul dvs. să fie o sursă de inspirație pentru alte femei fermier”.

TalentA, un program de importanță majoră Implementat în urmă cu doi ani în România, TalentA este considerat de top managementul Corteva Agriscience România și Republica Moldova un program de importanță majoră în viitor.

“TalentA este un program de care România are nevoie, suntem o țară în plină dezvoltare, iar, în mediul rural, rolul femeii în dezvoltarea familiilor, fermelor din România este esențial.

Este o onoare să fiu în fața dvs. și în această zi să reușim să decernăm aceste premii care, cu siguranță, vor deveni în fiecare an o obișnuință, în fiecare an ne dorim să aducem TalentA către femeile din mediul rural. Femeia reprezintă, pe lângă liantul familiei, și partea de consolidare a societății, pentru că fără femei nu am putea reuși în niciun sector în care astăzi suntem.

Pentru noi, TalentA a reprezentat foarte multă muncă în spate și nu vă ascundem că efortul pe care colegii din echipa de marketing l-au făcut ca să reușească să aducă cele mai bune informații femeilor participante la program a fost unul deosebit și pe această cale le mulțumesc.

TalentA este un program pe care dorim să îl consolidăm și este un program de importanță majoră pentru noi în viitor”, a spus Jean Ionescu, Country Leader România & Moldova, prezent la eveniment.

Maria Cîrjă, director de marketing România și Republica Moldova, Corteva Agriscience, a subliniat, de asemenea, rolul femeii din agricultură pentru susținerea comunității. ”Femeia fermier este o doamnă puternică, care se trezește la ora 5:00, care pregătește micul dejun pentru familia ei, își face planul pentru ziua respectivă și pleacă prima din casă și aș putea să spun că la întoarcerea acasă, poate este ultima care intră în casă. Plecând prima, venind ultima, restul zilei îl dedică celorlalți și aș putea spune celor pentru care produce hrană, pentru că principalul obiectiv al unei femei fermier este să producă hrană, nu numai pentru familia ei, cât pentru comunitatea în care își desfășoară activitatea în primul rând, dar și pentru semenii noștri, oamenii de rând pentru că ceea ce producem, nu contează că este fermă de cultură mare sau este fermă legumicolă, seră sau câmp, este pentru a hrăni semenii noștri”, a punctat Maria Cîrjă.

“În esență suntem aceleași” Un program complex de business și agribusiness Până să ajungem la premierea câștigătoarelor Programului TalentA, doamnele Aurelia Vișinescu, administrator, Domeniile Săhăteni, Andreea Roșca, administrator, Pensiunea și Crama La butoaie, Gabriela Rizescu, director de marketing, ALCEDO, Monica Sorribas, Vicepreședinte și director de marketing Europa, Corteva Agriscience, și Maria Cîrjă, director de marketing România și Republica Moldova, Corteva Agriscience, au discutat, într-un panel dinamic, despre femeia fermier, despre importanța acesteia, despre viitorul femeii fermier într-o lume în schimbare.

“Nu există diferențe fundamentale între femeile fermier din Europa, America de Nord, America de Sud, Asia-Pacific etc., în esență suntem aceleași. Este esențial să continuăm să le sprijinim, să le oferim mijloacele pentru a crește în continuare. Femeile sunt cele care produc alimentele, care procesează, care le prepară și care le livrează și astfel sunt esențiale în întreg lanțul agricol. În multe cazuri, femeile sunt mai puțin vizibile sau invizibile, pentru că bărbatul este figura principală în aceste exploatații, și este important să le dăm putere acestor femei și să le sprijinim în continuare pentru a crește profesional, este important pentru că și ele au vise și este important să le ajutăm să și le îndeplinească”, a spus Monica Sorribas în timpul panelului.

Ultima oră a evenimentului a fost rezervată premierii celor mai bune proiecte care au intrat în competiția TalentA. Maria Cîrjă a făcut o introducere a programului inovativ de granturi educaționale pe care Corteva Agriscience l-a inițiat pentru dezvoltarea și susținerea femeilor talentate din mediul rural din România, fie că vorbim de doamne implicate în agricultură sau studente care doresc să își dezvolte afaceri în acest sector al economiei.

Având startul la 4 iunie, programul a cuprins cursuri online gratuite, segmentate în două module, competențe generale de business și competențe generale de agribusiness, structurate în 18 lecții (Business – Organizarea activităților, Comunicarea în afaceri, Negocierea avansată, Strategia comercială, Financiar pentru antreprenori, Managementul proiectelor, Marketing pentru antreprenori, Obținerea finanțărilor, Conducerea echipei, Gestionarea situațiilor dificile; Agribusiness – Rapiță, Cereale, Floarea soarelui, Porumbul, Nutrtiție animală, Viticultura, Cartoful, Pomicultura), a fost construit de o echipă alcătuită din consultanții Star Performining (Marina Laura Cocu, Marius Dan, Iulia Bahovski, Daniela

95

96

AGRO TB

Necefor, Andra Chiru, Luminița Mihalache, Cristina Costachescu), coordonați de Radu Stănescu, și experți din echipa Corteva Agriscience (Andrei Ciocoiu, Alexandra Petcuci, Adrian Gageanu, Alfred Ștefan, Alexandru Staicu, Arpad Ștefan, George Andron și Adrian Ionescu). “În 2021, am pornit pregătirile chiar cu o lună mai devreme, astfel încât la 4 iunie, pe lângă faptul că am avut lecțiile pregătite, filmele pregătite, cursurile realizate, echipa de experți Corteva și de consultanți Starperformining, pregătiți să implementeze acest program, am lansat oficial proiectul, dând ocazia doamnelor să se înscrie la acest program”, a explicat Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining.

Pentru derularea cursurilor online a fost utilizată o platformă modernă online, prin intermediul căreia au fost descrise conceptele cu ajutorul textelor și atașamentelor, au fost vizionate filme educative pentru explicarea conceptelor, au fost prezentate și dezbătute studii de caz, au fost testate participantele și li s-a oferit suport prin utilizarea seminarelor online.

“Au fost mai multe proiecte depuse decât în 2020, ceea ce ne bucură și ne arată că există un interes la nivel național din partea doamnelor să se implice activ în această industrie, iar noi, experții de la Corteva și consultanții de la Starperformining le-am pus la dispoziție un program avansat de management al proiectelor, în care doamnele au avut oportunitatea să înțeleagă procesul prin care se gestionează un proiect, etapele, instrumentele pe care trebuie să le folosească în managementul proiectelor și în momentul în care și-au construit proiectele au folosit acest instrument - carta proiectelor”, a adăugat Radu Stănescu.

Cele mai bune dintre cele bune Maria Cîrjă, director de marketing România și Republica Moldova, Corteva Agriscience, a mărturisit că “ne-a fost foarte greu să alegem”, însă cum întotdeauna trebuie să existe un câștigător, premiul I a fost obținut de Elena Cosmina Socea cu proiectul „Construirea unei hale și achiziționare a unei linii de procesare alune în satul Popești (n.a. comuna Girov, jud. Neamț)”.

Studentă în anul IV în cadrul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Iași, Elena Cosmina Socea administrează, alături de soțul ei, o societate cu profil horticol.

Beneficiind de o experiență de 8 ani în domeniu horticol din Italia, aceasta și-a deschis propria afacere în anul 2013 și motivată fiind de creșterea afacerii din fiecare an, își dorește să se dezvolte și mai mult.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Alunul a devenit o specie tot mai atractivă, se plantează în mai multe zone din țară, motiv pentru care ne dorim să construim această hală și să putem lua alune și de la alți producători. Noi cultivăm alun pe 20 ha, avem și 3 ha plantate cu nuc, dar și pepiniere. Dispunem de teren propriu pe care vom construi hala și vom achiziționa o linie de procesare din Italia, pentru a putea obține produse finite.

Astfel, cu ajutorul premiului oferit de Corteva, vom putea crea locuri de muncă permanente, nu doar sezoniere, vom asigura și altor producători piață de desfacere și ne vom dezvolta afacerea”, a punctat Elena Cosmina Socea, care a mărturisit că a fost captivată de cursul de negociere.

Potrivit planului de afaceri prezentat, investiția care se va cifra în primii cinci ani la aproape 1,9 milioane de lei va fi recuperată integral în anul patru. Proiectul va fi implementat în 6 luni de la semnarea contractului de finanțare.

Cantitatea de alune procesată va crește gradual, astfel că în anul 5 va ajunge la 150 de tone care va fi livrată producătorilor de dulciuri, de ulei, distribuitorilor, comercianților, magazinelor agro-alimentare, firmelor de catering, restaurantelor și băcăniilor.

Cu o prezentare extrem de catchy, Corina Oprea, inițiatoarea proiectului „Crăița Merelor - Tradiție. Inovație.

Sustenabilitate”, a ocupat cel de-al doilea loc în competiția TalentA. Tânăr antreprenor în agribusiness și manager cu experiență de peste 10 ani în corporație, Corina iubește merele la fel de mult ca leadership-ul, dezvoltarea continuă și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

inovația. Și-a propus să ducă la un alt nivel afacerea familiei, o afacere cu o tradiție de peste 40 de ani.

“Atunci când puțini mai credeau în patria merelor, eu împreună cu familia am decis să aducem livezile cu meri în atenția publicului din noi perspective. În 2011 am fost primii producători de suc de mere și ne-am bucurat să împărtășim cunoștințele despre instalația de procesare cu comunitatea din care facem parte, astfel încât azi, majoritatea consătenilor produc suc de mere. În 2019, am creat marca Crăița Merelor și nu ne-am oprit doar la producția de suc, ci am ascultat dorințele clienților și am produs mere deshidratate, cidru și anul acesta vom adăuga un nou produs, untul de mere. Ma bucur că am avut ocazia să fac parte din acest proiect, iar premiul oferit de Corteva ne va oferi posibilitatea să procesăm o cantitate mai mare de fructe și să extindem tipurile de produse create din mere. Astfel, ne dorim nu doar să inspirăm comunitatea din Voinești, ci și să oferim informații educative în cadrul vizitelor în livadă, workshopuri și programe cu școli și/ sau grădinițe. Introducerea Bazinului Pomicol Voinești în circuitele turistice este unul dintre obiectivele menite să aibă un impact pozitiv, major asupra comunității. Nu în ultimul rând, ne dorim să creăm noi locuri de muncă prin dezvoltarea business-ului și a capacității de producție”, a declarat Corina Oprea, tânăra de la care am învățat că risipa se poate combate foarte simplu, punând merele în frigider, sau că o livadă de mere poate să fie un spațiu numai bun pentru o ședință foto specială.

Proiectul premiat cu locul 3 „Diversificarea sortimentală prin dezvoltarea unei game artizanale de conserve din fructe și legume” aparține doamnelor Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa. Diana Nicoleta Raba este absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV a Banatului și doctor în horticultură din anul 2010, actualmente conferențiar universitar în cadrul Facultății de Management și Turism Rural, iar Viorica Mirela Popa este și ea absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul aceleiași Universități, doctor în Horticultură din anul 2009 și ocupă funcția de șef lucrări în cadrul Facultății de Inginerie Alimentară. „Prin implementarea acestui proiect încercăm să dezvoltăm o variantă sustenabilă prin care să valorificăm potențialul horticol din zona de vest a țării, inclusiv a fructelor din flora spontană a Banatului Montan. Ne dorim să venim în sprijinul producătorilor locali, pentru că sunt puține societăți care prelucrează legumele și fructele, iar potențialul de a pătrunde pe piața de profil este

AGRO TB

destul de mare, mai ales că trendul actual este acela de a consuma produse cât mai lipsite de aditivi, produse care să se apropie cât mai mult de gustul de acasă, preparate cât mai tradițional. Ne propunem și diversificarea gamei existente prin introducerea de conserve din fructe și legume realizate în mod tradițional. Vom colecta și vom prelucra legumele și fructele de la producătorii din zonă și vom exploata resursele din flora spontană, pentru că, de obicei, producția merge spre export și se întoarce sub formă de produse procesate în țară. Așadar, premiul oferit de Corteva ne oferă oportunitatea de a reuși să venim în sprijinul consumatorilor cu produsele curate și să valorificăm corespunzător cunoștințele absolvenților universității noastre”, a declarat Diana Nicoleta Raba.

Bugetul necesar pentru achiziționarea liniei de procesare, precum și alte cheltuieli aferente proiectului – cheltuieli de personal, cheltuieli pentru extinderea spațiului de producție etc. - trece de 380.000 de lei. Durata de implementare estimată a proiectului este de maxim 8 luni.

Ca și anul trecut, compania Starperformining a acordat un premiu special, de această dată în valoare de 1.500 euro, iar proiectul câștigător a fost depus de doamna Ștefania Leoveanu, care îți dorește să înființeze o plantație de căpșuni în comuna Celaru, județul Dolj, o localitate care duce lipsă de astfel de plantații, deși cerere există. Ștefania Leoveanu și-a propus prin acest proiect să valorifice terenurile nelucrate și forța de muncă din zonă necesară întreținerii plantației.

Clienții persoane fizice vor putea recolta singuri fructele, în timp ce firmele vor primi marfa în baza unei comenzi prealabile.

Pentru înființarea unui hectar de căpșuni, costurile estimate de către participanta premiantă se cifrează la 10.000 de euro.

Cu mesajul Ștefaniei Leoveanu în minte despre femeile fermier din România - “Am fost, suntem și vom fi puternice” și cu cel al Mariei Cîrjă care a sintetizat patru luni de muncă din pasiune pentru agricultură – „Ne bucuram ca în această zi specială am putut oferi doamnelor fermier din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta si moderniza propria afacere, contribuind astfel la bunăstarea comunității din care fac parte. Le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale”, așteptăm cu nerăbdare cea de-a treia ediție a TalentA, ediție care promite de pe acum.

97

98

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

99

Grădina din Deal, afacerea bio din Țara Chioarului Călin POENARU

Cu două facultăți, plus un masterat în comunicare internațională, Oana-Nicoleta Trif a decis să devină antreprenoare în agricultură în satul bunicilor, Remetea Chioarului. A renunțat și la jobul său, bine poziționat în Cluj-Napoca. Știa încă din universitate mai multe limbi străine - un avantaj într-o companie de servicii de business - însă a învățat cel mai bine limba pământului, iar o afacere pe cont propriu îi părea mai tentantă. S-a orientat spre cultura de legume bio, în care și-a cooptat familia, cu toate generațiile, inclusiv pe actualul soț, Bogdan Groza, informatician și proprietar de studio foto.

A găsit și brandul: Grădina din Deal. În grădină avea fasole verde, ardei, pe câmp - porumb, iar în solar a început cu salată, ceapă verde, ridichi, spanac, apoi castraveţi şi tomate. „S-a descurcat bine și în pandemie, fiindcă intrase în mai multe grupuri, mai ales în cele de mămici, iar în Baia Mare acestea sunt foarte exigente în ceea ce le oferă copiilor”, ne mărturisește mama antreprenoarei.

Chiar dacă a plecat din Cluj, piața „capitalei” Transilvaniei rămâne atractivă: „grădiniștii” fac aici livrări importate, participă la diverse expoziții. Tentația apelării la îngrășăminte chimice era mare, însă afacerea a mers în continuare pe direcția bio: legume săpate manual, stropire doar cu piatră vânătă sau var.

Păstăi moroșenești vs busuioc mov Alături de legume tradiționale, precum „păstăi moroșenești, crude, puioase și tare colorate”, după cum le descriu fermierii din Deal, au mai încercat și exotisme: roșii negre, vinete albe, busuioc mov sau ardei galben. Pentru că vinetele coapte și ardeii copți ca la țară au făcut furori în rândul degustătorilor, Oana și familia sa s-au orientat și către produse procesate, precum zacuscă de vinete, fasole și ciuperci, mixturi de legume pentru ciorbe, dulceață de gutui, merișoare și ardei iuți, murături fără conservanți. Următorul pas a fost accesarea de fonduri europene pentru dotarea cu utilaje și extinderea suprafeței cultivate cu legume în câmp.

Cei doi soți nu își văd doar de ale lor, ci promovează și alți întreprinzători locali, precum Nicoleta Mureșan, specializată pe fabricarea de ulei presat la rece, în Șomcuta Mare, de altfel cea care le-a dat ideea să livreze direct la domiciliu. Au ajuns, astfel, cu produsele lor nu numai în orașele mari, ci și în Tăuți, Firiza ori Săsar, iar livrările se fac în funcție de numărul comenzilor și de traseu.

Antreprenorii Grădinii din Deal participă deseori la târguri tradiționale din regiunea Transilvaniei, unde și-au propus să promoveze produsele autentice românești, „cu gust”, dar și la festivaluri de tip Street Delivery. Partea de lactate este asigurată de „vedetele” Bumba și Sâmbaia, cele care dau laptele proaspăt pentru brânza frământată sau cașul de oaie produs în Chioar.

Totuși, ceva a păstrat Oana din spiritul multinaționalelor:

implicarea sa socială, dincolo de business. De altfel, e membră a Asociației Misionarii lui Padre Mio, organizație specializată în acțiuni pentru persoanele defavorizate. Cei doi soți aduc copii în fermă, îi angrenează în acțiuni educative specifice sau fac donații de legume Băncii de Alimente, obiceiuri încă nefamiliare agricultorilor români.

Cetatea Chioarului, rasă cu tunurile de austrieci Remetea Chioarului este satul de reședință al comunei din Maramureș, aflată la 18 km distanță de Baia Mare. Aici trona, pe șaua unui deal înconjurat de ape, Cetatea Chioarului, construită în sec. al XIII-lea, care a aparținut multă vreme voievozilor din Maramureș. Domeniul Chioarului cuprindea 67 de localități. Cetatea a fost predată armatei lui Mihai Viteazul, intrând apoi în proprietatea familiei Teleki, însă în sec. al XVIIIlea autoritățile nobiliare austriece au dărâmat-o cu tunurile.

Printre monumentele istorice din zonă se numără biserica din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril sau Casa Maria Pop. Aici are loc Balul Strugurilor, obicei tradițional maghiar ce se desfășoară în octombrie, după cules. „Bunica a avut grijă de noi pe când eram mici și ne oferea doar mâncare sănătoasă. Acum vrem să oferim, la rândul nostru, aceleași produse sănătoase și altora. Grădina din Deal este înainte de toate o familie.

Eu și vărul meu Andrei am hotărât să dăm mai departe ceea ce ne-au oferit bunicii noștri de-a lungul copilăriei noastre: legume și fructe sănătoase, cultivate cu dragoste și pricepere, așa cum au învățat și ei de la părinți. Deși începători, promitem că nu vom scădea standardele calității produselor noastre și nici nu vom renunța la principiul bio care stă la baza conceptului Grădina din Deal” - Oana-Nicoleta Trif.

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afacere născută dintr-o mlaștină și din pasiunea pentru animale Dan BIRTA

Dintr-un teren mlăștinos se pot face bani. Se poate face un business care să atragă zeci de iubitori de natură și de animale. A demonstrat-o Alina Anamaria Silaghi, o tânără din Betfia, care administrează „Caii din Vale”, o afacere care s-a născut dintr-o mlaștină și din pasiunea pentru animale și viața la țară.

Alina Anamaria Silaghi spune că a avut o copilărie foarte fericită la țară, atât ea cât și soțul său. Alina - în Betfia, la 3 km de Băile Felix, soțul, Liviu, în Bucium, la circa 30 km de Oradea.

Alina, broker, agent de Bursă, cu studii în drept, filosofie și psihologie, și Liviu, polițist pirotehnist, nici nu se gândeau în urmă cu câțiva ani la ceea ce au realizat și pus pe picioare la „Caii din Vale” în 2016. „Niciunul dintre noi nu ne-am da copilăria pe o alta. Cu toate neajunsurile sau cu toate greutățile, ne-am bucurat să fim în preajma animalelor, în preajma muncilor dintr-o gospodărie țărănească. Și indiferent ce studii am făcut ulterior sau ce business-uri am avut, tot timpul ne-a plăcut să ne întoarcem în sat, la natură, la animale”, povestește Alina.

Prima dată a fost lacul Părinții Alinei aveau în proprietate un teren mlăștinos, bun doar pentru fâneață la animale. În 2016, decât să-l înstrăineze pe bani de nimic s-au hotărât să sape un lac, să vadă dacă are apă. Au dat de un izvor și astfel s-a născut lacul actual, folosit pentru plimbări cu hidrobicicleta și cu barca. „Ne făcea plăcere să ieșim aici. Apoi au venit și prietenii. Am început cu activități pentru copii: tiroliană, bărcuță, aveam diferite animale. În 2016 am înființat pur și simplu firma și au început să fim solicitați de administratorii de școli, grădinițe, care doreau să scoată copiii în aer liber, la diferite activități. În 2017 am construit terasa și restaurantul pe

care le-am inaugurat cu o nuntă în stil raw-wegan. Atunci am avut prima dată tangență cu clienții. Nunta a ieșit extraordinar”, își amintește tânăra. În 2018 au construit cinci căsuțe de camping, iar în 2019 au construit manejul acoperit.

Terapie cu cai Din 2016, oferta includea deja plimbări călare sau cu căruța.

La început nu aveau cai, colaborând cu câțiva proprietari din sat. De acolo s-a născut ideea de terapie cu cai. „De la sora mea, care are doi copii cu autism, am aflat că terapia cu cai dă rezultate în cazul copiilor cu dizabilități. Și atunci, am început să lucrăm cu acești cai, care sunt foarte blânzi. Am angajat un psiholog, un specialist care să facă treaba asta. Am mers în paralel: partea de agrement susținea partea de terapie. În 2018, am început să lucrăm cu un singur cal adult, pe care-l aveam noi – Blonda, așteptând să crească mânjii pe care-i antrenam să facă partea de terapie. Din 2018, ziua de marți este rezervată terapiei cu cai.

Toți copii cu dizabilități din zonă au gratuitate. Terapia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dă rezultate. Problema este că nu avem atâtea locuri cât de mare este cererea. Psihologul, având cabinetul propriu, poate veni doar marțea. Nu mai găsesc specialiști, pentru că aș mai aloca o zi pentru această activitate. Aceasta este modalitatea noastră de a da înapoi ceva din ceea ce am primit.

Pentru că suntem de părere că trebuie și să dai, nu doar să primești. Și chiar vedem rezultatele”, spune antreprenoarea.

Alina are în prezent 17 cai: 13 adulți, doi mânji de un an și doi ponei.

Pentru copii și nu numai „Caii din Vale” funcționează în prezent sâmbăta și duminica cu deschidere la liber, iar în cursul săptămânii, doar cu programare. „La noi vin în special familii cu copii între 3 și 14 ani. Cât timp copii sunt la joacă, la tras cu arcul, la tiroliană, la hidrobiciclete, la toboganul gonflabil, părinții pot să mănânce un bogracs, să bea un suc sau o bere. De luni până vineri avem deschis doar pe bază de programare, pentru călărie. Facem inițiere în echitație, facem excursii, tabere, zile de naștere. Anul acesta am avut două tabere cu Ecotop Oradea, de câte 20 de persoane. Pot să spun că noi nu am suferit din cauza pandemiei. Lumea a fost dornică să iasă în natură. Noi ne-am și străduit să avem lucrurile în ordine, de la dezinfectat de căni, de șei, până la camere și restaurant. Am încercat, într-adevăr, să protejăm lumea și am găsit cooperare”, precizează tânăra.

AGRO TB

Anul trecut, antreprenoarea a avut și un proiect care s-a bucurat de mare succes: „Vacanță la țară cu bunicii de la oraș”.

Copii care nu au bunici la țară au putut să vină cu bunicii de la oraș la „Caii din Vale”, să desfășoare diferite activități: să mulgă capra, să adune ouăle de la găini, să dea fân la vacă, să facă curat la porci etc. „Caii din Vale” este o adevărată grădină zoologică în miniatură, unde toate animalele au nume. „Pe lângă cei 17 cai, avem o vacă cu vițică: Bombo și Zoe. Avem familia de capre: țapul Alex și capra Duța. Avem o oaie, iepuri, găini, bibilici, câini, pisici”, punctează tânăra. „«Caii din Vale» este genul de locație unde vii odată și apoi tot vii, ori nu mai vii niciodată. Aici vaca mugește, porcul miroase, viespele bâzâie, musca zboară, spinii există. Adică nu oferim un confort deosebit. Oferim posibilitatea de a trăi în mod natural. Și pot să spun că avem familii care vin weekend de weekend. Cărora le-am văzut copii crescând și clienții noștri au devenit mai mult decât clienți. Știm cu ce se ocupă. Știm fiecare ce probleme au, unde putem ajuta. Avem familii din țară: din Timișoara, din Constanța, din București, din Arad, din Cluj. Unii clienți au ajuns întâmplător la noi și se întorc în fiecare an, de câteva ori”, se destăinuie antreprenoarea. În plin sezon „Caii din Vale” are 13 angajați, iar în extrasezon doi-trei.

Denumirea „Caii din Vale” provine de la locul în care este situată afacerea – zona fiind denumită așa în toate actele cadastrale - „La Vale”, și de la cai.

Pentru viitor, proprietarii locației spun că au în plan construirea unei piscine cu circuit închis și să dezvolte partea de echitație în zona sportivă. „Avantajul businessului nostru cred că vine de la faptul că noi nu trăim din asta. Nu am țintit neapărat un profit. Satisfacția a fost alta. Aici tot timpul este frumos. Primăvara este frumos că-i totul verde.

Vara este răcoare. Toamna este frumoasă prin culorile ei, iar iarna vine Moșul cu sania. În timpul sărbătorilor încercăm să sponsorizăm diferite asociații, să fim cât mai aproape de nevoile lor”, conchide Alina Silaghi.

101

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centru performant de medicină veterinară deschis în Târgu Mureș Amalia VASILESCU și Ioan SANDOR

La începutul lunii august, o echipă tânără și dinamică, oameni profesioniști și zâmbitori, pregăteau deschiderea oficială a unei clinici veterinare, Vethub, pe strada Gheorghe Doja, nr. 83, din Târgu Mureș. Cu logoul “Your Pet, our passion”, clinica promitea servicii indispensabile medicinei veterinare din secolul XXI. Promisiunile au fost îndeplinite. Și, mai mult de atât.

O noutate importantă a clinicii Vethub este dotarea cu un aparat endoscopic Karl-Storz, utilizat atât pentru partea de endoscopie flexibilă, adică gastroscopii, colonoscopii, extracții de corp străin, recoltare de probe biopsice pentru trimis la laborator, precum și partea de endoscopie rigidă, adică rinoscopie, ariste, polipi, partea de trahee, de rinofaringe, otoscopii, unde nu se ajunge decât cu camera.

Anestezicele disponibile pentru anestezia animalulului de companie sunt extrem de sigure.

Endoscopia se realizează în cele mai multe situații cu scop exploratoriu, fiind o metodă foarte eficientă pentru a vizualiza și analiza practic orice componentă internă a organismului animalului, fără a provoca incizii majore. Echipa de medici Vethub face și ecografie toracică, lucru pe care îl practică destul de puțini, pentru că nu prea există conceptul de ecografie toracică în România.

Administratori pasionați și dedicați Szidonia Ballai și Marian Vasile Coza, administratorii Vethub, doi tineri medici specialiști, s-au întâlnit în aulele USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară, și au continuat ulterior în echipă, din marea pasiune pentru animale. După absolvirea facultății, au muncit împreună, mai întâi la Baia Mare, apoi la București, în una dintre cele mai titrate clinici veterinare din țară. Pricepuți în urgențe, terapie intensivă, chirurgie de urgență, imagistică și medicină de laborator, cei doi medici au reușit să deschidă un centru, de unde vine și numele HUB, pentru tratarea animalelor. Interviul următor ne dezvăluie mai multe amănunte despre serviciile oferite de Vethub.

V-aș ruga să vă prezentați. Și să ne vorbiți despre decizia deschiderii Centrului medical veterinar Vethub.

Medic veterinar Marian Vasile Coza: Am terminat facultatea acum cinci ani, după care am mers în Baia Mare locuind acolo, unde am avut șansa să ne angajăm la cea mai mare clinică din județ. Am beneficiat de aparatură specifică, deci posibilități să ne dezvoltăm. După trei ani de activitate la Baia Mare, simțeam nevoia de mai mult, lucru pe care nu îl puteam realiza acolo. Atunci s-a ivit oportunitatea să ne angajăm la Speed Vet, în București.

Pot afirma că este clinica de referință a României, în tot ceea ce înseamnă terapie de urgență veterinară. Am trecut partea de angajare, am trăit oarecum visul, cum îi zic eu – „am jucat la Barcelona”. Acolo am învățat ce înseamnă

medicina de înaltă clasă, ce înseamnă o consultație corectă, investigații, hematologie, biochimie, cum să îți alegi ce faci, de ce faci fiecare parametru în parte, cum să interpretezi, ce înseamnă internare corectă, ce înseamnă un critic în adevăratul sens al cuvântului, sau ce înseamnă stabilizarea. După doi ani de Speed Vet am hotărât să continuăm povestea în Târgu Mureș.

Medic veterinar Ballai Szidonia: Încă de la terminarea facultății noi știam că asta vrem să facem, pentru că tot timpul lipsea ceva din Târgu Mureș. Fiecare cabinet dispunea de anumite facilități, dar nu a existat un centru complex.

Trebuia să mergi la o radiografie până la Cluj-Napoca, sau pe parte de endoscopie, până la Cluj, București, Harghita.

Noi putem face, acum, aici, acest lucru.

Dacă ar fi să ne referim la aspectele menționate mai sus, se poate spune că nu există – cel puțin pe segmentul aceasta – servicii similare în Târgu Mureș?

Ballai Szidonia: Nu am fost la toate clinicile din oraș, dar din ceea ce am auzit, da, este o premieră și de aceea am investit energie și mult timp, pentru a ne dezvolta și pentru a putea cumpăra toată aparatura necesară.

Trecând la partea de servicii medicale, v-aș ruga să ne dezvăluiți dacă în cabinet vor fi tratate cu preponderență anumite categorii de animale sau va fi o gamă largă de servicii, așa cum sunt cabinetele din Occident, unde se acordă tratament inclusiv animalelor exotice, spre exemplu?

Marian Vasile Coza: Întrebarea este bine pusă. La clinicile mari de afară, care le fac pe toate, au și foarte mulți medici care fac lucruri mici. Adică există un medic care tratează doar animale de companie exotice, iar acela nu va pune mâna pe o pisică. Există un alt medic la fel ca noi, care se ocupă de câini și pisici. De aceea, clinicile de afară sunt

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

atât de complexe. În România nu prea există conceptul acesta. Noi vrem să transmitem mesajul că suntem buni pe urgențe, pe terapie intensivă, pe chirurgie de urgență, pe imagistică, pe medicină de laborator, nu vrem să dăm senzația că le facem pe toate. Chiar le vom spune și proprietarilor de animale de companie lucrurile pe care nu le putem face. În astfel de situații, vom face recomandări spre alți specialiști veterinari, cu competențe pe segmentul respectiv.

Ballai Szidonia: Putem să vă dăm și un exemplu.

Ortopedie nu facem, dar recomandăm toate clinicile bune din România, inclusiv la Cluj, Sibiu și la București. Lucrăm cu clinici de acolo, care sunt de calitate. Există o colaborare, ne completăm.

Animalele de companie suferinde vor fi internate doar pe perioade scurte?

Marian Vasile Coza: Putem și pe perioadă lungă, în funcție de nevoie. Dacă e nevoie peste noapte, va fi și peste noapte, iar asta este una dintre diferențe, deoarece știm sigur că acest serviciu nu se găsește și la alte cabinete din Mureș. Practic, internarea va fi cu supraveghere medicală continuă, adică asta nu înseamnă că seara la 21:00 închidem tot, lăsăm animalul să stea în cușcă și ne vedem dimineață la 09:00. Dacă va fi internat, înseamnă că și un medic va rămâne cu el toată noaptea.

Ce gamă de servicii medicale veterinare acoperă cabinetul Vethub? Puteți detalia o parte din paleta vastă a serviciilor pe care le oferiți?

Marian Vasile Coza: Partea de medicină preventivă este întâlnită peste tot, în toate cabinetele de medicină generală se practică. Diferența la noi e că o abordăm puțin altfel, atât din punct de vedere al schemei de vaccinări și deparazitări pe care o folosim, cât și a produselor pe care le utilizăm, alegând doar anumite tipuri de vaccin, care dau un răspuns imun mult mai puternic decât clasa generală, folosită în larg consum. Pe de altă parte, ca servicii folosim partea de laborator, hematologie, biochimie, ambele aparate fiind foarte complexe, de ultimă generație, biochimia inclusiv cu profil complet, cu electroliți.

Cu ce alte noutăți o să venim noi? Cu partea de hormoni, unde putem doza tiroidă, progesteron, fructozamină și așa mai departe. Partea de analiză de urină va fi făcută tot electronic, în felul acesta evitându-se subiectivismul.

Din punct de vedere imagistic, avem radiologie full digitală, cu o calitate mult mai bună a radiografiilor.

Radiografiile nu se mai scot pe filmul acela developat, se

AGRO TB

trimit prin e-mail. Ecografie, unde va fi vorba atât de ecografie de urgență, care durează foarte puțin, dar îți dă doar anumite detalii despre starea critică a animalului, dacă vrei să faci sau nu ceva urgent. Oferim și partea de ecografie detaliată de organ, în care luăm fiecare organ din cavitatea abdominală în parte, cu măsurători, interpretare scrisă la sfârșit, care se poate face de necesitate sau pe control periodic. De asemenea, efectuăm și ecografie toracică, lucru pe care îl practică destul de puțini în România.

Adică, analiza plămânului în sine, a cavității pleurale, cord, puncții ecoghidate dacă e nevoie, ecografie Doppler.

Ballai Szidonia: Aș adăuga partea de chirurgie. Aici vreau să menționez că tot ce-am învățat în București, presupune punerea în practică a chirurgiei sterile. Cum trebuie să fie, cum sterilizăm. E ca la chirurgia umană. Procedura trebuie să fie aceeași. Începând de la halate și până la ultima piesă din instrumentar, totul este perfect steril. De asemenea, putem aminti de anestezia inhalatorie. Mai sunt cabinete care au aparatura, dar foarte puțină lume o folosește. La o sterilizare normală, aproape nimeni nu o folosește – pentru că este de scurtă durată – și „de ce să mai pornească aparatul?”. La noi nu se procedează astfel. Facem tot ce este posibil pentru binele ”pacientului”.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la minele din Sierra Leone, la poamele eco din Țara Bizonilor A dat salariul de 10.000 de dolari pe care îl primea în ținuturile minelor de fier, aur și diamante din Africa pe agricultura de pe dealurile din satul Recea-Cristur, de la confluența județelor Cluj și Sălaj, unde doar turmele de bizoni se mai aventurează. Un tânăr topograf și soția sa, juristă de profesie, aduc zmeură, mure sau coacăze în birourile și în locuințele corporatiștilor clujeni.

Un fost profesor de-al său de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), unde Alex Pop a absolvit specializarea Măsurători terestre și cadastru, lucrase în Egipt, iar compania galeză la care activa a prins un contract în Sierra Leone. Profesorul le-a făcut propunerea masteranzilor de la geomatică. Pop a început cu 2.300 de dolari în 2010, la o mină de fier, iar la final câștiga de patru ori mai mult. Din topograf a ajuns manager servicii tehnice.

Sierra Leone, Africa de Vest, e celebră pentru filmul „Blood Diamonds”, bogată în aur și diamante. Deși Alex lucra la o mină de fier, inginerii erau plătiți la fel de bine. În 2015 se muta în Burkina Faso, la o mină de mangan, pentru un studiu de prefezabilitate la infrastructura rutieră de exploatație a minereului.

Desfacerea, spaima micului producător În Africa a adunat capital, și-a luat apartament în ClujNapoca, terenuri agricole și i-au mai rămas bani de investit. „Am dorit să fac ceva de care să fiu mândru. Mai onest lucru decât să produci ceva ce iese din pământ, ecologic, nu există.

Micilor producători le e greu dacă nu reușesc să aibă desfacere, un produs premium și să ceară un preț în consecință. În agricultură ești pierdut doar cu sapa în spate, fără un capital de pornire”.

A plantat 2 ha, a achiziționat terenuri pentru comasare. A întâlnit-o pe viitoarea sa soție, Ana-Maria Hojda, pe când era în ultimul an la Facultatea de Drept. Ea e jurist, voia să devină procuror. S-au căsătorit, ea a venit aici și a văzut ceea ce începuseră Alex cu tatăl său. Au plantat coacăzi pe 2 ha, 400 mp de zmeuri, au accesat un proiect de instalare a tânărului fermier, au extins suprafețele plantate, au achiziționat utilaje cu 40.000 de euro, veniți din partea Europei.

Agricultura modernă vs agricultura cu coasa-n spate „Noi avem produse ecologice pe bune, nu ne apucăm să stropim plantele noaptea, cu tot felul de mizerii. Nu m-am lăsat de un job de mii de euro să îmi fur singur căciula. Dacă nu ai o comunitate de clienți care să te susțină, e greu. La noi 60% dintre ei sunt corporatiști din Cluj, oameni care câștigă bine, altfel nu am putea să vindem zmeura bio la 50 lei/kg, livrată acasă, în caserole din carton. Alți producători, săracii, dacă

atât au reușit să facă pe partea de producție, sunt la mâna intermediarilor, fiind plătiți cu 12-16 lei/kg la ieșire din fermă.

Am constatat, la începuturi, că în piața agroalimentară se „amestecă” tot felul de zmeură fără proveniență, trasabilitate, la același preț. M-am dus cu câteva sute de kilograme de coacăze în piața angro, unde mi se dădeau 5 lei/kg. Din Polonia se aduc, pentru procesare, coacăze la 4-5 lei/kg. Pe mine mă costă doar culesul, munca, motorina 3,50 lei/kg, nu pot să vând cu 4 lei, să îmi amortizez investiția și să achiziționez butași. Toți avem o bucată de pământ și o sapă, ne rupem spatele și apoi vedem că nu ne iese. De aia se și lasă lumea de agricultură”.

Puteau să trăiască doar din închirierea apartamentelor Cei doi tineri fermieri s-au orientat spre coacăze - se pretau în zonă. Trebuia să fie un produs de nișă, o cultură intensivă cerea o investiție de alt calibru. „Aproape era o pepinieră, la Hida, care vindea butași; mulți din Sălaj și Cluj au pus atunci coacăzi, prețurile s-au dus în jos. Și polonezii au început să meargă pe cultură superintensivă - coacăzul se poate recolta mecanizat. Văzând că nu avem șanse pe angro, am pus 2-3 ha, din care se fac 3 tone anul acesta, o producție mare, mai ales în ecologic, mai ales că ne-am confruntat cu diverși dăunători.

Când nu poți interveni chimic, ești foarte limitat. Acest preț de ecologic trebuie cineva să îl suporte, producătorul nu va mai exista. Dacă vor fi destui oameni cărora le pasă cum li se produce mâncarea, vor continua să existe producători care fac pe bune, dar care nu pot, an de an, să meargă în pierdere. Altfel luam trei apartamente în Cluj cu banii investiți aici: stăteam și colectam chiriile”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Sapa, cel mai bun erbicid ecologic „Am adus o fată care ne ajută, Alexandra, angajat permanent, care lucrează și pe tractor; vara avem zilieri. E mult de săpat, de plivit, mai ales la zmeură. Aici erbicidul ecologic este sapa!

La coacăze e mai ușor, tufele sunt la 60 cm distanță. La zmeură trebuie să smulgi buruienile dintre plante.

Activitatea maximă este în aprilie-august; între timp mai avem 20 de oi, cinci cai și un asin, o livadă de pruni, meri, păsări, animale de casă. Terenurile cumpărate le folosim ca pășuni. Culturile noastre sunt în trei părți: mure, zmeură, coacăze. Am investit și într-un sistem de irigație prin picurare”. Cei doi antreprenori au studiat tabelele cu indici de favorabilitate. Butașii i-au adus din Polonia, cu consultanță de specialitate cu tot. „Nu e ușor să deții o pepinieră în România. Noi am luat tottot-tot pe acte, pe factură, cu certificat fitosanitar, să nu fie cu boli. Am plantat timp de 2 ani la rând, una din obligațiile din proiectul european fiind să extindem suprafața cultivată.

Dacă punem toate dosarele pentru primul proiect, umplem o masă cu bibliorafturi. Dacă ai ecologic, ai doar niște puncte în plus”.

Vând numai pe internet Ana, originară din Maramureș, voia să ajungă inițial procuror, dar a decis singură că vrea să meargă pe noul drum. Se ocupă de vânzări, contabilitate, prezența pe internet. Prima recoltă a fost după perioada de conversie, în 2017. Clienții i-au luat de pe Facebook, „din gură în gură”. Nu vând în spații fizice, ci doar prin internet. Și-au făcut pagină de socializare, cu 7.000 de urmăritori. Relatează constant despre viața la fermă, cu bucuriile și necazurile aferente. „Livrăm direct la oameni acasă, colaborăm doar cu cofetării premium. Am încercat și la hipermarketuri, însă eram prea mici, ne priveau de sus. La început duceam coacăzele în pungi, dar am găsit un furnizor de lădițe de lemn. Aveam inițial caserole de plastic, dar nu eram împăcați cu ideea să le folosim pentru fructe bio, am găsim apoi unele realizate din carton presat reciclat, asemănător cofrajelor de ouă, lădițe de carton pentru cantitate mai mare.

Noi vindem la preț corect, în lădițe cu patru caserole fără capac, pentru că zmeura se culege azi și se livrează în cel mult 24 de ore. La magazin găsești zmeură în caserole de 125 g, ambalată în plastic, neecologică, pe care plătești 60-70 lei/kg.

Fructele își pierd din aromă după 24 de ore în camera de frig.

La început le duceam cu Fordul tatei, apoi am achiziționat o mașină frigorifică.

Vindem doar în Cluj. Am dat producția integral anul trecut.

Vrem să facem 5.000 l de vin de coacăze; a devenit între timp principalul nostru business, poate chiar o șampanie de coacăze, de ce nu? În 2017 am avut o cantitate de coacăze mai mare, am transformat-o în suc, apoi în vin. E indicat în tratarea anemiilor, la cei cu hipotensiune, prin conținutul de fier, nu și la cei cu tensiune mare”.

Obiect de studiu pentru cercetători În 2021 producția este de 3 tone de coacăze, de 1 tonă de zmeură și câteva sute de kilograme de mure. Au pus afine, dar nu se pretează solul. Au și coacăze roșii, alias strugurași

- se vor face câteva zeci de kilograme. „Zmeura e atacată de putregaiul cenușiu, un punctuleț abia vizibil care după cinci ore produce un mucegai. Nu o culegem când e umed; dacă ajunge în situația asta, o transformăm în dulceață, maximum 100 de borcane, pentru consum propriu”.

Numele inițial, Bio Farm, l-au transformat în Poama Boierească, un regionalism al cuvântului „coacăză”. Scopul e să producă măcar dublu pe aceeași suprafață: au investit 10.000 de lei în insecticide bio naturale - nu foarte eficace, apelează la gunoi de grajd. Colaborează cu un cercetător de la USAMV care le-a instalat capcane pentru dăunătorii din arbuști. El realizează un studiu despre toată entomofauna (gândaci, viermi, muște, larve) din cultura de coacăze.

Producția a crescut, însă condițiile meteo sunt decisive: dacă vine o grindină, s-a terminat cu recolta! O viitoare investiție vizează o plasă antigrindină pentru zmeură.

Clienții principali sunt IT-iști, oameni din multinaționale, bancheri, angajați la stat, familiști cu copii mici. „Distribuim pe cartiere. Pe cei din Florești îi deservim împreună cu cei din cartierul Mănăștur. Primele livrări de coacăze și zmeură din an se fac la două zile; în mai deschidem listele. Le spunem oamenilor că nu le putem garanta o dată de livrare. Dacă vor un produs când au chef, îl pot lua de la magazin, dacă vor unul mai bun, trebuie să sufere și ei un pic”.

Povestiri din fermă pe Tik Tok Alex este un mare iubitor de cai - are cinci în grajd, asinul casei fiind gestionat de Ana. Un mic lac din curte e plin cu pești, iar păsările de prin ogradă au declanșat o miniproducție de ouă. Aristocrata, Prăfuleț, Nicky, Fundiță, Coco, Snowflake, Izzy, Protopopeasca, Duffy, Woody, VanPelt, Coconete au devenit personaje în filmulețe sau poze pe Facebook sau Tik Tok, alături de relatări despre atacurile vulpilor și uliilor asupra orătăniilor ori a gândacului păros și perfidelor omizi asupra poamelor. Câini și pisici patrulează dintr-o parte în alta. Într-o zonă din curte, au instalat mica fabrică de vin, din vechiul hambar au făcut adăpost de utilaje, o clădire a devenit birou și casă de oaspeți. „Am adus vreo 30 de găini, avem o livadă întreagă la dispoziție. Eu refuz să mănânc carne de pui din comerț, cât am aici îmi ajunge. În România se cumpără mult, se aruncă prostește, nu e ceva sustenabil, pentru că îi omoară pe micii producători, iar agricultura ajunge să fie făcută de companii enorme. Principalul lor scop este profitul, iar solul îl lasă distrus: după 10-15 ani de folosire intensivă e vraiște. Nimeni nu își permite pierderi acolo”.

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drumul antreprenoriatului feminin în mediul rural finanțat de programele Fundației Pro Economica

Portret de femeie fermier: pasionată, ambițioasă, puternică și tenace de Ligia VORO

Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural ne-a fost mobilul unei incursiuni în viața de fermier a femeilor din Transilvania. Cu ajutorul doamnelor și domnilor spiriduș de la Fundația Pro Economica am reușit să întocmim o listă scurtă cu femeile care au accesat programele derulate de organizație și să le vizităm cât mai aproape de fermele lor. Am întâlnit de la femei antreprenor cu business-uri solide până la doamne la a doua tinerețe care nu au renunțat la activitatea în domeniul agricol convinse că prin ceea ce fac aduc dezvoltare și prosperitate în familiile și comunitățile lor.

Ne-am gândit la un drum al antreprenoriatului feminin în mediul rural motivați de Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural, celebrată anual în 15 octombrie, și ne-am dorit să le cunoaștem cât mai aproape de fermele lor pe doamnele și domnișoarele care au obținut finanțare prin programul de minimis derulat în ultimii trei ani de Fundația Pro Economica. Sunt în jur de 500 de femei fermier care au accesat programul, dovedind că sunt active în agricultură, sunt înscrise la APIA și în Registrul Agricol de la primării și au cofinanțarea de 25% pentru a participa în program.

Cât ne-a permis timpul, am unit pe hartă și din goana mașinii localități din județele Harghita, Covasna și Mureș, mai exact Ditrău – Remetea – Ciceu – Delnița – Tușnad – Sfântu Gheorghe – Neaua – Grindeni – Târgu Mureș/Ceaușu de Câmpie și am descoperit în drumurile noastre femei puternice, care s-au aflat în viață la momente de răscruce, doamne care aveau o carieră și s-au gândit să își completeze veniturile din agricultură și doamne care au crescut în fermă și au știut din copilărie că pe acest drum vor merge. Majoritatea nu sunt însă doar femei fermier, ci și soții și mame, îmbinând pasiunea pentru agricultură cu grija pentru familii. Femei care și-au dorit să arate că se poate, femei care demonstrează că au viziune și care își cunosc misiunea.

În unele cazuri, nevoia de utilaje spre exemplu vine și dintr-o realitate dureroasă pe care o traversează România: lipsa forței de muncă.

Am aflat din drumurile noastre câtă plusvaloare adaugă aceste femei în comunitățile în care trăiesc, aceste doamne permanent în mișcare. Fundația Pro Economica, pe de altă parte, a venit să le simplifice viața, să le eficientizeze activitatea și să finanțeze nevoi reale, stringente, fără să mai le creeze o bătaie de cap suplimentară printr-o birocrație stufoasă și sufocantă. Iar acest sprijin se regăsește oriunde ne-am uitat: în grajduri, pe terenurile agricole, în hambarele mai pline, în rezultatele financiare mai bune.

Prima zi: Ditrău - Remetea Ciceu Prima oprire am făcut-o la Ditrău. Comună cu o o biserică romano-catolică impresionantă – Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus ridicată în stil neogotic la început de secol XX, cea mai mare din zonă după cum aveam să aflăm, arată ca mai toate localitățile din zonă: îngrijită, cu terenuri lucrate și case așezate.

Pe Csibi Terez am găsit-o acasă, alături de noră și de cei doi nepoței într-un moment de respiro de la munca câmpului.

De peste 30 de ani, Csibi Terez se ocupă de agricultură.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stabilită acum la Ditrău, a pornit alături de soțul său de la un vițel primit de la părinți, apoi au tot cumpărat animale și teren unde să cultive plantele și cerealele care devin în final nutrețuri pentru vite.

Acum 15 ani, soțul i-a decedat, iar gândul său a fost să renunțe la vite, pentru că nu se afla în cea mai bună situație financiară. Însă fiul, István, un tânăr care abia trecuse de 20 ani, i-a spus atunci hotărât: „Nu vindem nici măcar o pisică. Vom lucra împreună terenul”.

Astăzi, Csibi Terez deține, alături de fiul său, 15 vaci de lapte și livrează laptele la Hochland Sovata.

Până să obțină finanțarea prin programul Fundației Pro Economica recunoaște că toate muncile câmpului le făceau manual. Programul, primul pe care l-au accesat, le-a permis să achiziționeze mai multe utilaje – o greblă soare, o cositoare cu tambur și un plug reversibil – care îi ajută să scurteze timpul de lucru și să îl utilizeze mai eficient.

La 3 km de Ditrău am ajuns la Remetea, o comună peste deal de satul Lăpușna, aparținător de comuna mureșeană Ibănești. Cu un parc mărginit de sediul primăriei, casa de cultură și un centru de informare care păstrează fațada veche, peste drum o piață de zi amenajată care se ține lunea, cu magazine și viață economică, cu o infrastructură bine pusă la punct, Remetea pare mai degrabă un orășel decât o comună. Un deces ne-a ținut departe de a o întâlni pe una dintre doamnele din lista scurtă, însă ne-am făcut drum în gospodăria uneia dintre doamnele de pe lista celor 500 de temerare. Csortán Marta, care a atras o finanțare de o valoare mai mică față de grantul maxim de 15.000 de euro pentru achiziția unei motocositoare, și-a ușurat munca în ferma familiei de care se ocupă cu soțul și fiul pentru a asigura nutrețurile pentru animale.

Am mai fi stat la povești cu familia Csortán, însă eram așteptați la Ciceu și aveam de străbătut peste 70 de km.

Ciceu s-a dovedit pentru simțul meu de orientare ceva aproape imposibil până am primit îndrumări de la doamna Lakatos și ne-a fost ghid un sătean pe bicicletă până

la gospodăria familiei Lakatos, unde ne-au sărit în ochi baloții de nutrețuri și depozitele, iar Lakatos Attila ne-a descuiat ușa la încăperea unde sunt adăpostite răcitoarele pentru lapte.

Din moși-strămoși, familia s-a ocupat de creșterea animalelor, așa că nu e de mirare că alături de părinți – Attila și Mária, în fermă sunt implicați și cei doi copii – un băiat și o fată. Familia crește 35 de vaci de lapte din rasa Bălțată, deține o pășune de câteva zeci de hectare și lucrează alte 20 de ha de teren pe care le cultivă preponderent cu cereale.

Cu atâta teren de lucrat, Lakatos Mária consideră că obținerea fondurilor de la Fundația Pro Economica, plafonul maxim, pentru achiziționarea utilajelor - cupă crocodil, clește pentru baloți, mașină de înfoliat baloți purtat, presă de balotat cilindrică – le permite să lucreze mai eficient și mai profitabil. Utilajele rezolvă, de asemenea, o problemă locală – lipsa forței de muncă, care se adaugă alteia stringente în zonă – atacurile urșilor. Lipsa forței de muncă a determinat familia Lakatos să achiziționeze și două mașini de muls, cei 250-350 de l de lapte/zi fiind livrați fabricii de lapte din Mădăraș – Bomilact.

O seară la Delnița cu familia Kovács Aproape pe înserat am ajuns în localitatea Delnița, un sat aproape de Miercurea Ciuc. Pe partea stângă cimitirul, de cum intri în sat, iar ca semn distinctiv al gospodăriei familiei Kovács – un mesteacăn uriaș.

Kovács Gyárfás Edit lucrează în învățământ, ca profesoară de istorie și geografie, însă a început să se ocupe de agricultură de când și-a cunoscut soțul înainte cu 20 de ani, “ca să mai adunăm un venit pe lângă salariu”.

Cu mai bine de 10 ani în urmă, familia Kovács a început

107

108

AGRO TB

să lucreze mecanizat, accesând fonduri europene sau achiziționând utilaje din străinătate.

“Pentru că nu mai găseam zilieri, ne-am gândit să investim și am achiziționat utilaje pentru fiecare etapă agricolă; acum activitățile le desfășurăm mecanizat, împreună cu copiii noștri (n.a. ambii băieți sunt studenți la Informatică în Cluj-Napoca)”, punctează Kovács Gyárfás Edit.

Dețin astăzi un parc de utilaje impresionant – cam tot ce au nevoie pentru cultura cartofului – de la mașină de scos cartofi până la sortator parțial automatizat, plus utilaje pentru alte culturi – cereale, în special. Și-au încercat norocul și la programul de minimis al Pro Economica, iar doamna Kovács Gyárfás recunoaște că: “nu am crezut că va merge atât de ușor”. Adaugă: “pe noi ne-a ajutat finanțarea să achiziționăm un erbicidator și o remorcă”. Au atras 15.000 de euro și nu intenționează să se oprească aici, gândindu-se deja la achiziționarea unei balotiere. În spatele curții aveam să descoperim ceva care, sigur, le-ar fi încântat pe multe doamne și domnișoare - o plantație de 3 ari de trandafiri, pe un teren acoperit cu plase pentru a apăra tufele de răspândirea buruienilor. Trandafirii îi cultivă pentru dulcețuri și alte produse, respectiv pentru tăiat și livrat florăriilor, de exemplu.

După ce vreo trei ani au încercat să producă ei dulcețuri, petalele de trandafiri le vând în prezent, mai ales localnicilor din Ciumani (n.a. aproape de Gheorgheni), specializați în această artă, cum acolo nu prea este o zonă potrivită pentru practicarea agriculturii.

Statistic, dețin 12 oi, 10 ha de teren arabil, de pe care vând recoltele comercianților, și 10 ha pentru cosit, iar fânul îl valorifică, de asemenea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hegyi Andrea - fermieră din studenție Era deja întuneric bine când am plecat. După ce ne-am învârtit după o cazare în Miercurea Ciuc, am ales să mergem mai departe spre granița cu județul Covasna. Am rămas la Băile Tușnad pentru întâlnirea cu Hegyi Andrea de a doua zi, ceea ce ne-a permis să ne bucurăm de pădurea de toamnă îmbrăcată în ceața matinală.

Hegyi Andrea deține în comuna Tușnad (n.a. pe o distanță de 10 km sunt Băile Tușnad, Tușnad și Tușnadu Nou pentru amatorii de geografie) ferma Andy Zoofarm.

Se numără printre femeile fermier cu studii în domeniu, fiind o tânără absolventă a două universități în București.

Prima dată a studiat la ASE, Finanțe-Bănci, ca apoi să urmeze USAMV, specializarea Inginerie Economică în Agricultură, în paralel din anul II. Încă din timpul facultătii, accesând programul tânărul fermier a început afacerea în domeniul zootehniei, cu 7 vaci, pentru ca astăzi să dețină un șeptel de 400 de capete și să lucreze terenuri în suprafață de 110 ha, pe care le deține în proprietate și în arendă. Marea parte a terenurilor sunt destinate pentru cultivarea de nutrețuri pentru animale, iar diferența este semănată cu cartofi.

“Am lucrat până acum cu Bălțată Românească, dar anul acesta am hotărât să aducem Holstein Friza, pentru că am câștigat un proiect cu finanțare europeană. Am construit un grajd cu roboți de muls, iar Bălțata Românească nu se prea pretează la robotul de muls, pentru că timpul de muls crește foarte mult, deci scade randamentul robotului care poate mulge doar 24 de vaci în loc de 130 pentru cât este programat”, ne-a povestit Hegyi Andrea.

Așa a cumpărat 130 de capete de juninci gestante – din Ungaria și intenționează să păstreze și din șeptelul de Bălțată Românească, dar doar pentru carne.

Cantitatea de lapte, în jur de 3.200 litri la 24 ore, este livrată procesatorului grec Olympus de la Brașov, însă odată cu finalizarea proiectului de 2,1 milioane de euro, finanțat prin Măsura 4.1 – modernizarea exploatațiilor, va fi dezvoltată și o fabrică de procesare lapte unde să producă brânză maturată. Prima dată sunt obligați să proceseze minim jumătate din cantitatea de lapte, dar linia de producție e dimensionată astfel încât să poată prelucra întreaga cantitate.

Prin programul de minimis al Pro Economica, a atras suma maximă, bani folosiți astfel: “am achiziționat accesorii pentru un utilaj telescopic Weidemann pe care îl folosim la grajd, o cositoare și o greblă rotativă”. Consideră că “este un program foarte simpatic, foarte util, ne-am bucurat că am putut participa și a fost foarte ușor de întocmit proiectul, a fost mult mai simplu să depui un proiect aici decât la AFIR sau pentru alte finanțări”, deși spune că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

finanțatorii au fost atenți ca investiția finanțată să fie în raport cu activitatea desfășurată.

Poate vă întrebați când mai are timp și de cei doi copii, un băiat de 7 ani și o fetiță de 16 luni…

Csipán Erika.

Amazoana cailor putere Întorși în județul Mureș, pentru prima dată în viață am ajuns în comuna Neaua, cum o cotești dinspre Târgu Mureș spre Sovata și apoi părăsești DN13 pentru a ajunge în comuna în care la loc de cinste, în parcul de lângă școala

AGRO TB

din centrul de comună l-am descoperit pe revoluționarul maghiar Kossuth Lajos.

Absolventă de Informatică la Universitatea Sapientia, secretar și contabil la Scoala Gimnazială Neaua, mamă a doi copii de 8 și 4 ani, Csipán Erika ne-a făcut surpriza când ne-a arătat cât de simplu e să manevrezi un tractor. “Iubesc să conduc tractorul și autoturismul”, avea să vină explicația.

Familia Csipán se ocupă de creșterea animalelor de câțiva ani, azi deținând un șeptel de 32 de capete de vite pe care le livrează în viu Asociației Aberdeen Angus Romania.

“Soțul meu a cumpărat 10 vaci Angus, avem și pășune și ne-am gândit să depunem un proiect la Fundația Pro Economica pentru că mai aveam nevoie de un tractor, pentru a aduna de pe câmp baloții”, spune Csipán Erika despre primul proiect pe care l-a accesat. Totodată, pentru curățarea pășunilor au achiziționat, prin același program, un tocător care le este extrem de util, ținând cont că deține împreună cu soțul câteva zeci de hectare de teren unde vitele sunt lăsate din mai până în decembrie, apărate doar de un gard electric. “A fost ușor de atras finanțarea și de implementat proiectul. A fost extrem de benefic, suntem mulțumiți și sperăm să fie continuat”, mai adaugă aceasta.

Pentru viitor, familia Csipán și-a propus să continue achiziția de utilaje și de terenuri.

Grădina soarelui cu zmeură

by Szabó Hajnal Lui Szabó Hajnal, cu care aveam să ne întâlnim în Târgu Mureș fiind acasă cu cei doi copii, deși povestea ne-a pur-

109

110

AGRO TB

tat pe dealurile din comuna Ceuașu de Câmpie, i-a fost întotdeauna dragă agricultura, însă a considerat că nu o poți practica oricum.

Astfel, în 2001 s-a înscris la facultate, absolvind Facultatea de Horticultură, Secţia din Miercurea-Niraj, din cadrul Universității Corvinus din Budapesta, și, mai târziu, un masterat cu specializarea Protecția Plantelor la Universitatea Sapientia.

“Mi-a plăcut horticultura și de aceea m-am înscris la facultate pentru a face profesionist agricultură”, ne povestește Szabó Hajnal. În paralel, în Ceuașu de Câmpie, pe terenurile cumpărate a început să prindă viață Sunrise Garden.

“Am început în 2001 o plantație de 15 ari de zmeur și coacăz. În fiecare an ne-am extins, acum avem la zmeur undeva la 80 de ari, coacăze negre – 80 de ari, muri și pomi fructiferi – în jur de 200 de pomi – meri, cireși, vișini, pruni”, își amintește aceasta evoluția plantației.

Primul proiect accesat pentru plantație, în valoare de 15.000 de euro, fără contribuția proprie, a fost prin programul Fundației Pro Economica și se dovedește foarte util.

“Nu a fost foarte greu de accesat, aveam activitate în agricultură, studii aveam. Finanțarea ne-a ajutat foarte mult pentru că am reușit să facem o irigație automatizată, ceea ce ne ușurează munca foarte mult. Am mai achiziționat o remorcă și un rezervor de stropit după tractor”, spune Szabó Hajnal, completând: “sunt ani când trebuie să intervenim din cauza condițiilor meteo, dar dacă nu e cazul, nu folosim chimicale pe plantație”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Munca la o astfel de plantație nu e deloc ușoară. Se recoltează cu mâna, dar, de fapt, la aceste plantații totul se face manual, tăiatul, răritul, legatul, plivitul și altele. Doar între rânduri pot intra cu tractorul. Se lovesc astfel an de an de problema forței de muncă. “Într-un an am început cu 6 oameni și după o lună și jumătate am rămas cu două persoane. Anul acesta am rămas doar cu o doamnă”, explică fermierul. În plantație sunt cultivate două soiuri, cel de sezon (iunieiulie) și cel remontant care poate fi cules până dă înghețul.

Recoltarea se face direct în caserole, iar acestea sunt livrate magazinelor și în piețe. La început, recolta ajungea la cunoștințe, apoi s-au promovat pe rețelele de socializare și încet-încet și-au format clientela.

Am întrebat-o pe Szabó Hajnal dacă nu s-a gândit să proceseze fructele. M-a descurajat puțin răspunsul, gândindu-mă că pentru a face totul corect, ajungi cel mai sigur în faliment.

“Costă foarte mult să obții toate actele, am prelucrat trei ani de zile la un procesator și nu pot să zic că era vreun câștig pentru că plătești mult ca să îți prelucreze și e o investiție în plus pentru că presupune achiziție de sticle și borcane pentru că nu sunt fan al PET-urilor, iar acestea trebuie importate, trebuie să tipărești etichete și să duci produsele la o analiză ca să ai un certificat de la DSVSA”, ne explică. Însă dacă piața se mai educă, dacă se formează o masă critică pentru produse bio, cred că vom mai auzi de Szabó Hajnal, de Sunrise Garden și de produsele sale.

Contabil de profesie, fermier din familie Satul Grindeni e aproape de limita județelor Mureș și Cluj.

De la Sfântu Gheorghe până la Grindeni pe șosea sunt 223 de km, aproximativ un drum tur-retur Târgu Mureș – Cluj-Napoca.

Ieși de pe E60, la dreapta și după câțiva kilometri ajungi în satul aparținător ultimei comune din județul Mureș, Chețani.

Acolo a ajuns colega mea Mălina Moraru să stea de vorbă cu cea mai tânără fermieră de pe drumul antreprenoriatului feminin din mediul rural, Csegöldi Kinga.

Economist contabil de profesie, Kinga îmbină această ac-

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tivitate cu agricultura. “Este o afacere de familie care a început dinainte să mă nasc. Eu și fratele meu, în special fratele meu, pentru că el a preluat de anul acesta afacerea, o continuăm, bineînțeles, împreună cu părinții mei”, i-a povestit domnișoara Csegöldi colegei mele.

Familia Csegöldi cultivă cereale: porumb, grâu, floarea soarelui, pe o suprafață totală de aproximativ 76 de hectare, inclusiv teren pentru înverzire, iar recolta o livrează persoanelor fizice – porumbul, mai ales, respectiv firmei East Grain care deține o bază de recepție la Sânpaul.

“Am încercat să cultivăm și rapiță și soia, dar sunt culturi mai delicate. E foarte greu să cultivi soia daca nu erbicidezi pentru că ar trebui oameni cu care să mergi să sapi, și nu mai găsești muncitori. Trebuie să ai un teren pe care să îl fertilizezi foarte bine, însă investiția e mai mare decât profitul”, a explicat tânăra.

Având o suprafață importantă de lucrat, programul Pro Economica s-a dovedit un sprijin real. Kinga a reușit să obțină o finanțare de 20.000 de euro, inclusiv contribuția proprie, utilizată pentru achiziționarea unei semănători mecanice și a unei mașini de împrăștiat îngrășăminte.

“Noi aveam acest gen de utilaje doar că erau mai vechi, nu erau la fel de eficiente și de performante. Semănătoarea pe care o avem acum are și monitor, e mai dotată, și se vede și în producție, care a crescut cu 25-30%, la un an distanță.

S-a văzut și la mașina de împrăștiat îngrășăminte. Aveam o mașină achiziționată de la SMA care funcționa dar nu la cotele astea”, subliniază Csegöldi Kinga.

Accesarea fondurilor a fost ușoară, mai ales că a avut sprijinul echipei Fundației Pro Economica.

Utilajele suplinesc și lipsa forței de muncă, o problemă cu care se confruntă și fermierii din satul Grindeni.

Pentru viitor, familia Csegöldi își dorește extinderea fer-

mei, ceea ce ne gândim, văzând ambiția Kingăi, că se va întâmpla.

Ne oprim aici, însă cu dorința de a ne întâlni cu alte doamne care mișcă satele transilvănene și ne arată că munca, tenacitatea, pasiunea, dragul de pământ sunt răsplătite și beneficiem cu toții.

Cultivând frumosul la Sfântu Gheorghe Am plecat dinspre Tușnad spre Sfântu Gheorghe. Pe stânga înainte de intrarea în oraș ne-am oprit câteva minute pentru a admira noul stadion al lui Sepsi și împrejurimile sale.

Pe partea dreaptă însă, pe strada Ciucului sunt serele familiei Lőrincz, ambii soți sunt ingineri horticultori și sunt, de mai bine de 10 ani, dedicați producției de flori pentru grădină și case, flori de sezon, de la zambile la mușcate și crizanteme.

Lőrincz Éva a avut o altă afacere în domeniu, le livra hypermarket-urilor de la pământ până la ghivece de flori, însă a închis la un moment dat business-ul și s-a reorientat spre producția de flori pe terenul de 1.700 mp pe care îl deținea, din care 1.000 de mp sunt serele încălzite. Lucrează împreună cu soțul, iar în vacanțe îi ajută și fiul, absolvent de Economie și Afaceri Internaționale la Cluj-Napoca.

Despre programul Pro Economica a aflat de la un prieten din Brașov, a depus proiectul pe care l-a întocmit singură și a atras 15.000 de euro, plafonul maxim, exclusiv propria contribuție.

“Am aplicat pentru achiziționarea unui cazan pe biomasă (n.a. achiziționat de la un producător din Covasna) care funcționează cu rumeguș, peleți etc. La noi, cele mai mari probleme sunt odihna și siguranța noastră, în anii aceștia nu am dormit o noapte iarna pentru că trebuia din 4 în 4 ore să ne trezim și să verificăm dacă funcționează cazanul. Altfel riscam să ne înghețe florile”, ne-a explicat Lőrincz Éva.

Antreprenoarea recunoaște că nu ar fi dispus de o asemenea sumă dintr-odată, ca să finanțeze această achiziție, de aceea consideră că programul Pro Economica a fost de “foarte, foarte mare ajutor” și ușor de accesat.

“Mi-am scris cererea de finanțare singură, a trebuit să motivez de ce am nevoie de acea sumă, să descriu activitatea, să demonstrez că sunt proprietar și sunt activă în agricultură.

Dacă erau greșeli în cerere, te atenționau și corectai. Mie mi s-a părut foarte ușor”, povestește Lőrincz Éva.

Cea mai mare provocare în activitatea de producție de flori o reprezintă piața de desfacere, care presupune deplasări la distanțe mari, deoarece în zonă lipsește, de exemplu, un târg de flori, deși autoritățile locale sunt deschise la inițiative cum sunt expozițiile de flori.

111

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Angela Iova, femeia cu gater Dan BIRTA

Într-un domeniu în care bărbații sunt la putere, cel al prelucrării lemnului, nu este ușor pentru o femeie să răzbată. Bănățeanca Angela Mihaela Iova, mutată în urmă cu 30 de ani în zona Beiușului, a demonstrat însă că se poate. Ajutată de soțul său, administrează o fabrică de cherestea în Lunca, lângă Ștei, la 100 km de frontiera cu Ungaria și la 100 km de Deva. „Nu mi-a fost ușor să mă adaptez, recunosc. Am avut o perioadă de timp foarte grea. În 2008 a venit prima criza economică și ne-a pus la pământ afacerea. Aveam destul de mulți angajați, 15 persoane, pe care ne-a fost greu să-i dăm afară.

După 6 luni în care nu mai aveam cui să vindem marfa, afacerea sufocându-se pe perioada de vară, au plecat dezamăgiți, iar noi am rămas și fără angajați, și cu datorii, și fără lemn”, își amintește antreprenoarea. În următorul an au fost nevoiți să lucreze efectiv fizic, ea și cu soțul, câte 20 de ore pe zi ca să poată să își revină. Cu greutăți s-au mai confruntat și în 2017, când furtuna din septembrie iarăși le-a pus afacerea la pământ, distrugând toate acoperisurile halelor și clădirea principală în care locuiesc. „Am luat-o de la capăt, noi doi și puținii angajați pe care i-am mai avut, și am sperat la mai bine. Dar, ghinion, a venit pandemia.

Am trimis muncitorii în șomaj pentru 3 luni și din iulie 2019 lucrăm tot la epuizare maximă, noi doi, câte 18 ore pe zi, cu speranța la mai bine”, spune Angela Iova.

„Mulți spun că nu fac afaceri cu femei, dar asta nu mă descurajează” Firma pe care o administrează se ocupă cu prelucrarea lemnului. Lemnul este achiziționat la licitație de la diferite ocoale silvice. Ea, împreună cu doi angajați îl prelucrează în cherestea, materiale de construcții, grinzi, coarne, lețuri și lemn pentru foc. „Este greu în acest domeniu pentru o femeie. Sunt foarte

mulți misogini, chiar în rândul prietenilor sau altor parteneri, din păcate. Mulți spun că nu fac afaceri cu femei, dar asta nu mă descurajează, merg mai departe și nu le pun la suflet”, precizează femeia. Totodată, spune că nu s-a simțit discriminată, dar nu a avut nici avantaje datorită faptului că este femeie. „Acolo unde simt că nu pot eu, sprijinul și ajutorul meu de nădejde este soțul meu”, mărturisește Angela Iova. În ceea ce privește legislația în domeniu, introducerea Sumal 2.0, Angela Iova spune că au fost avantajați într-un fel, eliminându-se concurența neloială a celor care lucrau la negru.

Scumpirile din domeniul energiei i-a afectat afacerea, dar speră să depășească acest val de scumpiri, muncind cu mai multă dăruire, renunțând la vacanțe și sperând la mai bine.

Proiecte de viitor Familia Iova a avut în plan câteva proiecte frumoase, la care nu a renunțat, dar care din cauza pandemiei, a scumpirii exagerate a lemnului, au stagnat. Este vorba de construirea unor căsuțe din lemn. „Avem comenzi, dar prețul lemnului a crescut de anul trecut foarte mult. Este cu neputință să-ți faci un plan de la o lună la alta, nemaivorbind de la un an la altul. Noi doi ne dorim să reușim, să ne onorăm comenzile către firmele cu care lucrăm în prezent și vom vedea cum vor fi vremurile pe viitor.

Eu sunt optimistă că totul va fi bine și după această perioadă grea vor veni și vremuri mai bune”, conchide Angela Iova.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

113

Elogiu gastronomiei și vinurilor mureșene Ligia VORO&Alex TOTH | Foto: Paul VASIU

Asociația Educație pentru Europa, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Orobianco Ristorante, societățile Therezia, Ecofruct, Bester Gal, Maris Prod Carm, Crama Liliac, Crama Sântu, cotidianul Zi de Zi și revista Transilvania Business le-a pregătit mureșenilor un răsfăț culinar și bahic stropit cu momente de educație și cultură într-ale gastronomiei și vinurilor mureșene. Inspirată de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor Românești, celebrată în prima duminică din octombrie, prima ediție a proiectului ”Săptămâna gastronomiei și vinului mureșean” (5-6 octombrie), s-a desfășurat în incinta Orobianco Ristorante din Târgu Mureș. În cele două zile au fost promovate obiceiurile și produsele culinare locale redefinite într-un stil modern, precum și câteva din principalele vinuri produse în județul Mureș. Într-o lume care mizează pe economia circulară, proiectul ”Săptămâna gastronomiei și vinului mureșean” vine să pună o cărămidă la construirea unor lanțuri valorice cât mai aproape de consumator și să celebreze producătorii de lângă noi.

În prima zi, participanții au trăit pe viu substanța conferinței cu tema ”Alimentație sănătoasă și nutriție”. În cea de-a doua, festinul papilo-gustativ a continuat cu o degustare de mâncăruri care au evidențiat rețetele locale și de vinuri provenite din cele mai cunoscute crame locale, invitați fiind reprezentanți ai mediului universitar, ai mediului de afaceri și oficialități locale. ”Prin aceste acțiuni ne propunem să facem un pas, mic, înspre ceea ce înseamnă stabilirea identității culinare locale și microlocale”, a declarat Marius Morar, manager de proiect.

Orobianco Ristorante, gazdă ideală Expoziția gastronomică a avut loc pe terasa Orobianco Ristorante, locul ideal pentru ca participanții să socializeze într-o atmosferă extrem de plăcută și să își răsfețe papilele gustative cu delicatese și vinuri de soi produse în județul Mureș.

Echipa Orobianco Ristorante, coordonată cu discreție,

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eleganță și profesionalism de către proprietarul Roberto Ghincea, și-a întâmpinat oaspeții cu câte o cupă de spumant, potrivită unui eveniment care a celebrat bunul gust. ”Trebuie punctat un lucru. Cei prezenți astăzi, care s-au ocupat de organizarea acestui eveniment, de foarte mult timp au sprijinit și sprijină în continuare produsele locale. Noi, știm cu toții că de cele mai multe ori cel mai bun este este chiar în curtea noastră și nu trebuie să privim departe pentru a vedea acest lucru. Și încă o dată, ar trebui să îi felicităm pe cei care se ocupă cu aceste produse locale mureșene, că vorbim despre vinuri, că vorbim despre produse culinare, se află sau se vor afla în fața noastră, pe mese”, a spus, în numele echipei de organizare, Titus Ilovan, amfitrionul expoziției culinare.

Spumant sabrat ”a la Napoleon” Seara a debutat cu o surpriză, somelierul clujean Răzvan Demian demonstrându-și abilitățile practice în deschiderea în ”stil milităresc”, cu sabia, aidoma soldaților lui Napoleon după cum a afirmat, a unei sticle de spumant produs la Crama Liliac din Batoș. ”Este vorba despre un spumant obținut din două soiuri, Fetească Albă, tradițional în zonă, și Chardonnay, tradițional pentru spumante, așa cum ne-au învățat părinții. Este un spumant foarte ridicat ca și nivel de vinificare și calitate”, a expus expertul în vinuri după finalizarea cu succes a procedurii de sabrare. ”Spumantul este printre puținele băuturi, dacă nu unica dintre băuturile obținute din struguri, adică vinul, un vin special care funcționează de la începutul mesei și până la sfârșit, cu succes, pe toate preparatele”, a mai dezvăluit somelierul.

Euclid, combătut cu... păstrăv, mămăligă și vin Primul fel al serii, după gustoasele aperitive aflate pe bufetul terasei, a constat în păstrăv de Lăpușna cu mămăligă la grătar și sos de lămâie, moment care a coincis cu prezentarea primelor soiuri de vin, Sauvignon Blanc de la Crama Sântu și Chardonnay de la Crama Liliac. ”Păstrăvul și mămăliga invită la dans pe un francez naturalizat și în zona Mureșului, mai cu seamă la Sântu, la Crama Sântu, o cramă relativ tinerică. Sperăm că va avea o copilărie scurtă, o adolescență fulminantă și o maturitate lungă. De ce Sauvignon Blanc la peștele cu mămăligă? Întotdeauna pentru ca mâncarea să ”alunece” bine trebuie să îi creăm un pat fluid pentru a nu ni se lipi de limbă. Mămăliga, bineînțeles un mălai fiert compact, riscă să se agațe de papilele noastre gustative și să nu mai vrea să plece de acolo. La fel și peștele, drag limbii, așa sunt unii când simt pește zic că e bine fiindcă nu trebuie să îl creștem noi, are natura și Dumnezeu grijă de el”, a spus Răzvan Demian. ”Vinul este foarte important, fiindcă nici în mămăligă nici în pește nu avem aciditate, nu avem aciditate în nimic proaspăt care să creeze o salivare puternică și atunci avem nevoie de acest lucru”, a adăugat, cu pricepere, somelierul, care a evidențiat buchetul de arome al vinului Sauvignon Blanc atunci când seste servit cu o porție de păstrăv cu mămăligă. ”Pe lângă senzația plăcută de aciditate avem și niște arome frumoase care vin să completeze buchetul aromatic al părții gastronomice și atunci este și mai frumos, avem și arome în plus, și gusturi în plus. Dacă amestecăm păstrăvul cu mămăliga și în timp ce avem mâncarea în gură încercați experimentul și beți o gură de vin, veți vedea cum apare un al treilea gust. Vinul separat are un gust, mâncarea separată are gusturile și mirosurile ei, iar împreună, unu plus unu egal un trei, deci îl combate pe Euclid”, a reliefat expertul în licorile bahice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Tot împreună cu ”duetul” atât de apreciat alcătuit din păstrăv de Lăpușna plus mămăligă la grătar, oaspeții au fost invitați să deguste un vin Chardonnay produs la Crama Liliac. ”O altă franțuzoaică venită de data aceasta din Bourgogne, aclimatizată foarte frumos și la noi, mai cu seamă la Batoș și vom vedea un alt fel de Chardonnay. La fel ca și în orice, se poate găti și strugurele Chardonel în mai multe tipuri, mai multe moduri de vinificare pentru a obține gusturi și arome care să particularizeze vinul după autor, să fie un vin după chipul și asemănarea vinificatorului pentru chipul și asemănarea consumatorului”, a prezentat Răzvan Demian.

Aromele din farfurie, asortate cu parfum de vin Următorul fel, hribi cu mușchiuleț de vită în sos, a fost ”asortat” cu un vin Pinot Noir produs la Crama Liliac. ”S-a obținut un Pinot Noir foarte frumos ca fruct și ca vin așijderea. Deci, de ce vită, de ce ciuperci, de ce Pinot Noir? De obicei, mâncarea procesată termic, că e vorba de carne, că e vorba de sosuri, că e vorba de legume, își pierde aciditatea și atunci avem nevoie pentru prospețime de aciditatea din vin.

Nu prea avem arome proaspete fructate, florale sau de altă natură proaspătă în mâncare, de aceea avem la dispoziție vinul care să completeze acest spectru, această paletă și aromatică și gustativă și dacă era vorba de ciuperci de pădure care au miros de pădure, de pământ, e vorba de Pinot Noir, un alt Bourgogne frumos după Chardonnay”, a prezentat somelierul care în anul 2019 a fost supranumit ”Wine Man Show” de către reprezentanții cunoscutei platforme online www.vinul.ro.

O poreclă pe deplin meritată pentru cel care a mai spus despre vinul Pinot Noir de la Crama Liliac că ”este un vin foarte frumos la nas, cu miros pământiu, de pământ de pădure reavăn”, cu ”o aciditate foarte bună, rest de zahăr mic, undeva la 1,1 grame la litru maxim, dar foarte echilibrat.”

Echilibru gustativ (și) la desert Seara a fost încheiată, cum se obișnuiește pe la noi, cu un desert, oaspeții ”Săptămânei gastronomiei și vinului mureșean” fiind îmbiați să servească prăjitură Vargabeles cu fructe de pădure și să deguste vin de desert, respectiv Contessa de la crama Villa Vinea din Mica, vin descris ca fiind ”primul din vinurile aromate din Mureș după care a apărut și Nectarul de la Liliac”. ”Desertul este un preparat gastronomic cu un conținut mare de zaharuri. Bineînțeles, nu îi putem asocia un vin sec fiindcă contrastul ar fi atât de mare, cam cum ar fi dacă am ieși din ocnă după ani de zile de întuneric, prima rază de lumină ne-

ar orbi. Dacă nu ne-ar orbi, oricum nu ne-ar pica foarte bine. Și atunci avem nevoie de un vin cu un conținut ridicat de zaharuri. E vorba de un vin desert pentru desert”, a prezentat, pe înțelesul tuturor, Răzvan Demian. ”Vinul a fost obținut din struguri culeși la supramaturare, cu aromele oxidate, apă în bună parte evaporată deja din vie, asta însemnând creșterea procentului de zaharuri în strugure. A fost obținut un vin dulce, dulce însemnând peste 80 de grame de zaharuri rămase nefermentate la litru. Avem un vin a cărui aromă este dată de un strugure, bineînțeles, tot nemțesc, Gewurztraminer, adică un Traminer gustos care la bază are aroma petalelor de trandafir alb, deschis de două zile, deci puternic aromat și curat, frumos, și un gust care este în echilibru între zaharuri, undeva la 110 grame de zahăr la litru și o aciditate undeva peste 8. Un vin în echilibru gustativ și aromatic”, a completat somelierul, care a mai spus despre Contessa că este un vin desert foarte bun, care ”dansează frumos” cu Vargabeles. ”Săptămâna gastronomiei și vinului mureșean”, promovată de Asociația Educație pentru Europa, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Orobianco Ristorante, societățile Therezia, Ecofruct, Bester Gal, Maris Prod Carm, Crama Liliac, Crama Sântu, cotidianul Zi de Zi și revista Transilvania Business, este un proiect la început, dar care promite să se stilizeze, de la an la an, la fel ca vinul.

115

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parfum de Mediterana la Orobianco Ristorante Târgu Mureș Ligia VORO

O oază de liniște și relaxare în centrul Târgu Mureșului. Poate vi se pare curioasă descrierea Orobianco Ristorante, însă i se potrivește mănușă. Deschis de mai puțin de un an, într-un loc cu istorie și cu un vibe excelent, numai bun pentru cimentarea prieteniilor, restaurantul atrage printr-o listă de meniu aleasă pe sprânceană din bucătăria locală și internațională și o carte de vinuri atent selecționate. Povestea Orobianco, așa cum ne-a mărturisit-o proprietarul Roberto Ghincea, vă invit să o degustați în cele ce urmează.

Orice poveste are un început, un moment de declic de unde începe să se construiască. Pentru Roberto Ghincea, proprietarul Orobianco Ristorante, acel moment care l-a marcat a fost decesul tatălui său. Atunci, și-a propus să exceleze în acest domeniu, să fie chiar mai bun decât părintele său, care era extrem de riguros în profesie. Însă dragul și pasiunea pentru industria ospitalității le dobândise mai devreme, din familie, când, într-o vreme în care bonele nu existau în cotidianul vieții din România, își însoțea părinții la locurile lor de muncă și a cunoscut de la acea vârstă fragedă rutina zilnică dintr-un restaurant.

“Părinții mei lucrau în domeniu, tatăl meu a condus mai multe unități de prestigiu din Brașov, iar mama a fost un bucătar șef renumit. Cred că de la doi ani de zile, eu am crescut printre mese și scaune, fiind luat de către ei tot timpul la restaurant. Mi-a plăcut așa de mult încât la un moment dat mă simțeam parte din echipa lor, ajutam cu lucruri mărunte, de la a așeza o masă la a șterge un tacâm, un pervaz etc.”, își amintește Roberto Ghincea.

Drumul nu a fost unul direct și lin, s-a mai gândit să se îndrepte spre alte domenii, însă nu s-a regăsit în niciunul. A rămas la ceea ce îl atrăgea – industria ospitalității.

Primele experiențe Învățat de părinți să nu îi fie frică de nimic și convins că doar de el depinde dacă reușește sau nu, la 17 ani era deja angajat la restaurantul Ambasador din Neptun Olimp. Cu experiența anterioară a ajuns, la 24 de ani, să obțină postul de Head Waiter la restaurantul Hotelului Concordia.

“Un privilegiu pentru mine a fost deschiderea Hotelului Concordia, care era catalogat ca etalon, pe mine impresionându-mă foarte mult dorința și ideea proprietarilor de a duce la un alt nivel partea de gastronomie într-o clădire istorică de mare ținută. Acolo am regăsit mediul profesionist pe care mi l-am dorit, care mi-a permis să mă dezvolt și să acumulez experiență. În acest domeniu de activitate, poate mai mult decât în oricare altul, doar experiența ne ajută să fim mai buni, să ajungem să oferim excelență”, povestește Roberto Ghincea.

După 6-7 ani a venit momentul să se despartă de colectivul Concordia și nu a fost o alegere ușoară, însă acceptase o altă provocare. A început colaborarea cu echipa Apollo și cu familia Bența, o experiență care i-a dat curajul mai târziu să își deschidă propriul restaurant și să dețină un business în domeniu.

“Am beneficiat de o încredere care mi-a dat forța, aplombul și dăruirea de a ajunge exact unde mi-am dorit eu de la bun început. Ei au venit cu investiția, iar mie mi s-a dat încrederea de a face ce știu. Nu am crezut că mă voi întâlni cu acest privilegiu vreodată, dată fiind natura și grandoarea investiției. În această colaborare am ajuns ca în câțiva ani de zile să devenim, din punctul meu de vedere, reprezentativi pe zona de evenimente în județul Mureș și nu numai, am reușit să pornim de la zero și să facem o echipă care să te facă să fii bucuros, mândru și să te simți exact ca acasă. Este vorba de Centrul de Evenimente RAB (CERAB), care rămâne pentru mine o experiență extraordinară și o poveste de succes”, rememorează proprietarul Orobianco Ristorante.

Până aici e o poveste despre pasiune, perseverență, răbdare și multă muncă.

Pe cont propriu Ajuns în momentul în care a conștientizat că a dat tot ce a putut pentru CERAB și simțind că a sosit momentul pentru o nouă provocare antreprenorială care să îi aducă alte experiențe și împliniri, a luat decizia să își deschidă propriul restaurant,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un loc în care tot ce a învățat și trăit până acum să prindă viață.

Așa a apărut de mai puțin de un an, Orobianco Ristorante, în Piața Bernándy György nr. 2, într-un spațiu pe care l-a considerat potrivit din prima clipă, conștient, de asemenea, că locația este una dintre cheile reușitei în industria ospitalității. În această aventură îl are ca partener pe Raul Tripon, un tânăr de 25 de ani, cu care a colaborat de ani buni, un tânăr foarte implicat în meserie și cu o capacitate extraordinară de anticipare a nevoilor oaspeților. ”Ce mi-am dorit dintotdeauna a fost ca ceea ce fac să aibă amprenta mea, să fie despre mine ca om, despre valorile în care cred și pe care mama mea - care a fost mereu izvorul meu de energie și sprijin necondiționat, le-a cultivat în mine. Și să reușești să faci lucrul acesta în industria ospitalității, într-o țară ca România, nu e lucru ușor. E nevoie să fii prezent acolo

AGRO TB

mai tot timpul pentru a te asigura că fiecare detaliu e așa cum ți-l dorești. Să fii un exemplu! Ori eu sunt foarte conștient că fără sprijinul soției mele Anca, nu aș fi putut face nimic din toate astea. Și nu mă refer aici doar la faptul că aproape tot ce ține de casă, de școală și activitățile extracurriculare ale copiilor sunt pe lista ei, ci mai ales la faptul că mă sprijină necondiționat, că mă cunoaște și înțelege cât e de important pentru mine ca Orobianco să fie exact așa cum mi l-am imaginat și că pentru asta e nevoie să fiu aici, în locație, 10-12 ore pe zi, cel puțin acum la început de drum. O apreciez enorm pentru asta și sunt recunoscător să am așa un partener de viață!”, adaugă acesta.

Filosofia Orobianco Ristorante pare simplă, după cum o explică Roberto Ghincea: “Întotdeauna mi-am dorit un restaurant micuț, unde lumea să vină și, pur și simplu, să uite de tot ce înseamnă rutina și problemele zilnice, unde să se bucure de o atmosferă prietenească și de servicii impecabile, unde să se regăsească și să aibă parte de o experiență unică. Niciodată nu am văzut partea de restaurant doar locul unde te duci să servești masa, ci l-am văzut ca pe un loc unde te relaxezi, te încarci, la fel ca atunci când mergi să vezi o piesă de teatru.” În practică, chiar dacă nu a fost ușor de transpus, filosofia e materializată în fiecare obiect care decorează sau servește restaurantului și e însușită de fiecare membru al echipei.

“Tot ceea ce este aici, în acest restaurant, de la florile proaspete la mobilier este viziunea mea, am ales lucruri care sunt sim-

117

118

AGRO TB ple, dar îți oferă un confort, inclusiv vizual. Fiecare colt, fiecare parte din restaurant a avut o poveste, de la alegerea tapetului la tablouri, draperii, la mese, la aranjarea lor, l-am văzut ca pe un living într-o casă nobilă unde ai posibilitatea să te bucuri de tot ce înseamnă experiența noastră în industria ospitalității. În activitatea mea de peste 20 de ani în domeniu, am avut ocazia să lucrez cu oameni extraordinari, adevărați profesioniști cu care am relații de colaborare extraordinare și în ziua de astăzi. Ștefan Bercea – Președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT), este unul dintre acești oameni. Un alt profesionist cu care lucrez împreună de aproape 20 de ani și care este astăzi Bucătarul chef al Orobianco, e omul care a dobândit experiență lucrând pe lângă Executive Chefi renumiți din Europa și nu numai. Și mă bucur mult să pot să spun că azi am în echipă oameni alături de care am lucrat ani buni, oameni pe care i-am admirat, de la care am învățat și unii pe care eu i-am format. Suntem o echipă cu experiență în domeniu, dar suntem în același timp o echipă care s-a sudat în timp. Meniul restaurantului Orobianco este o selecție din gastronomia internațională, chiar dacă numele te-ar duce doar la o zonă mediteraneeană, o selecție gastronomică foarte atent făcută și chiar coroborată cu o carte de vinuri spectaculoasă din punctul meu de vedere, începând cu vinurile noastre locale, cu care chiar mă mândresc, și mergând spre Republica Moldova, Italia, Franța, Spania, Noua Zeelandă, Argentina”, își continuă Roberto Ghincea povestea.

Această alcătuire a meniului a fost dusă la un nivel de artă, jumătate de an echipa experimentând și testând îmbinările de arome.

“Timp de șase luni de zile am discutat doar aceste lucruri, am tăiat, am mai pus câte un preparat, am mai pus un condiment, am mai scos ceva, am făcut testinguri, am împărtășit testingurile cu prietenii noștri și inclusiv cu potențialii oaspeți și cred că alegerea meniului, coroborată cu atmosfera și serviciile oferite, cu atenția la detaliu care este o prioritate pentru noi, ne-a dus, la șase luni după deschidere, la nivelul acesta de succes”, consideră proprietarul Orobianco Ristorante.

Ieșitul la restaurant trebuie să fie o experiență mai mult decât plăcută de fiecare dată. Iar pentru asta e nevoie și de ospătari care să știe să te îndrume pentru a face cele mai bune alegeri culinare, asezonate cu cea mai potrivită băutură.

“Eu consider că un ospătar, într-un restaurant ca al nostru,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trebuie să aibă abilități de comunicare, să fie intuitiv, să se simtă confortabil în a vorbi cu oamenii, să fie capabil să ducă o minimă conversație în 2-3 limbi străine, să poată să se adapteze oricărui tip de situație, să găsească mereu soluții la cerințele clienților, iar din punct de vedere gastronomic nivelul de cunoștințe trebuie să fie peste medie deoarece în astfel de restaurante majoritatea oaspeților au o cultură și o experiență foarte bogate”, crede Roberto Ghincea.

Pentru viitor, antreprenorul își dorește să surprindă în continuare și să vadă zâmbete pentru ca fiecare oaspete care iese din restaurant să aibă o poveste de spus, o experiență de împărtășit.

“Ceea ce îmi doresc eu, este ca atunci când te gândești la Orobianco să te gândești la locul despre care știi sigur două lucruri: unu – că preparatele și servirea vor fi excelente și doi, că nici o experiență nu va fi identică cu alta!”, conchide Roberto Ghincea.

Nu putem decât să vă îndemnăm să trăiți voi înșivă experiența Orobianco Ristorante.

De ce Orobianco?

“Orobianco pentru mine este sinonim cu sentimentul de a fi împreună, cu familia, cu prietenii și o să vă și spun de ce. Așa cum știu toți cei care lucrează în domeniu, pentru noi perioada de concediu e inevitabil off season. Lucru care mie nu îmi displace. Așa pot să îmi iau familia, să explorăm locuri frumoase care nu mai sunt pline ochi de turiști și putem să ne bucurăm în tihnă de experiențe culinare inedite. Așa am ajuns să descoperim un loc de poveste în Spania, un restaurant – Orobianco, care de cum am pășit în el mi-a dat sentimentul că timpul se scurge altfel, mai încet și mai îngăduitor. Din prima clipă atmosfera relaxantă dar în același timp sofisticată și elegantă, m-a făcut să mă simt acasă, iar faptul că împărtășeam experiența asta cu cei dragi mie, m-a făcut să mă simt fericit. Din acest motiv, locul acesta mi-a intrat iremediabil la suflet și mi-am promis atunci că exact așa se vor simți și oaspeții mei! Mi-am zis că dacă pot să aduc sentimentul acesta de bună dispoziție, combinația asta de relaxare și eleganță, acasă, în restaurantul meu, atunci mă pot considera un antreprenor împlinit!”, ne mărturisește proprietarul Orobianco Ristorante.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

119

120

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Arta româno japoneză în Cetatea Oradea Mare Cetatea Oradea va găzdui vineri, 10 decembrie 2021, expoziția de artă fotografică intitulată „Oameni și peisaje din România și Japonia”, în cadrul evenimentului ce promovează 100 ani de relații diplomatice româno-japoneze - premiza dezvoltării relațiilor economice.

Evenimentul este organizat de compania multinațională Summit Agro Romania, sub patronatul Ambasadei Japoniei în România, cu concursul Federației Internaționale de Artă Fotografică. La vernisajul fotografic va participa Ambasadorul Japoniei în România, Excelența Sa Dl. Hiroshi Ueda, precum și personalități bihorene, din toate sferele sociale.

De ce Oradea?

Motivația pentru care Summit Agro Romania a ales să organizeze evenimentul în Oradea este una întemeiată. Oradea a devenit un oraș european multicultural, care cunoaște un progres economico-financiar dar și cultural fără precedent. Face parte din tripleta românească aflată pe podiumul rentabilității investițiilor și afacerilor: Cluj -Napoca, București, Oradea.

Administrativ și economic, cultural și social, municipiul a trecut printr-o profundă transformare. Fondurile europene absorbite au contribuit din plin la aceste schimbări. Cultural, municipiul a fost inclus, din 2012, într-un circuit internațional al orașelor marcate de curentul Art Nouveau. Bogatul patrimoniu arhitectural Art Nouveau face ca orașul de pe Crișul Repede să poată concura, cu succes, cu destinații căutate precum Viena, Barcelona, Bruxelles sau Budapesta.

Sorgintea niponă a companiei Summit Agro Romania Înființată în 1997, Summit Agro Romania va celebra curând primii 25 de ani de activitate în România. Compania are ca principal obiect de activitate comerțul cu produse pentru protecția plantelor, biostimulatori, fertilizanți și produse pentru combatere biologică, reprezentând în țara noastră un număr de peste 40 de producători de produse agrochimice. Aparține grupului de firme cu capital japonez Sumi Agro Europe, care la rândul său face parte din SUMITOMO CORPORATION Japonia. Deși a luat ființă în 1919, SUMITOMO CORPORATION s-a bazat pe îndelungata experiență SUMITOMO, companie creată în anul 1630.

Produsele Summit Agro sunt comercializate în România printr-o amplă rețea autorizată de distribuitori naționali, regionali și fitofarmacii. Informațiile tehnice și asistența de specialitate sunt asigurate de o echipă de specialiști cu un înalt grad de profesionalism. Într-un interviu exclusiv acordat Transilvania Business, Dr. ing. Patricia Maria Știrbu - Preşedinte Summit Agro România, Bulgaria, Adria şi Republica Moldova - afirma: „Păstrăm în continuare produsele pentru protecția plantelor consacrate și apreciate de parteneri și fermieri, dar dezvoltăm continuu portofoliul, căutând molecule noi și eficiente, astfel încât să putem acoperi mereu nevoile partenerilor noștri și ale fermierilor și să ne dezvoltăm armonios, împreună”... „În 2020, Summit Agro România a lansat

Sediul Sumitomo Corporation - Tokyo 7 produse ce vin în sprijinul fermierilor, cu atuuri din punct de vedere al substanţelor active sau combinaţiei de substanţe active utilizate: Lieto, fungicid pentru vița de vie, cartofi, tomate; Click Pro, erbicid pentru porumb și gama Bio – Seipro, ce înglobează acum 6 produse de excepție, pentru o gamă largă de culturi”.

Gama Seipro („sei” de la „seicho”, care în japoneză înseamnă creștere și „pro” – pentru profesioniștii din agricultură), lansată și în România, include produse pentru combaterea biologică a bolilor și dăunătorilor, biostimulatori, fertilizanți și produse speciale care au certificate BIO la nivel european. Astfel, Summit Agro Romania își asumă obiectivul de a ajuta în obținerea de recolte cât mai sănătoase și sigure pentru consumatori și mediu. Debutul lui 2021 a adus Summit Agro Romania și mai aproape de fermierii români, prin dezvoltarea de noi servicii de consultanță în asigurarea culturilor: plusvaloare cu asigurări „chibzuite” de la Summit Agro. Prin numărul și diversitatea produselor din portofoliu, Summit Agro Romania oferă fermierilor programe complete de protecție și nutriție a plantelor, de la semănat până la recoltare, consultanță dedicată în ceea ce privește comercializarea și utilizarea produselor pentru protecția plantelor, consultanță în asigurarea posibilelor riscuri asociate activităților agricole, dar și valorificarea instrumentelor de asigurare a fermelor și culturilor în gestionarea optimă a riscurilor.

România, partener important pentru Japonia În mesajul publicat pe pagina Ambasadei Japoniei în România, cu prilejul numirii oficiale în funcție, Excelența

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sa Dl. Ambasador Hiroshi Ueda menționa: „România reprezintă un partener important pentru Japonia, cu care împărtășește aceleași valori universale, cum ar fi statul de drept, democrația și respectarea drepturilor omului”... „În România este un interes real pentru cultura pop japoneză, cum ar fi manga sau anime și, de asemenea, pentru cultura tradițională, adică pentru ceremonia ceaiului, ikebana și chimonouri. Mai mult de atât, am auzit că, în comparație cu alte țări, aici sunt mai multe persoane care vorbesc limba japoneză la nivel fluent. Cu toate că românii sunt atât de familiarizați cu Japonia, consider că încă mai sunt multe lucruri încântătoare despre Japonia care trebuie prezentate. Pe de altă parte, sunt multe lucruri specifice României pe care aș dori să le împărtășesc japonezilor: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, unul dintre cele trei festivaluri de teatru importante din Europa, vinurile și mierea delicioase și accesibile ca preț, natura neatinsă de mâna omului reprezentată de stolurile impresionante de pelicani care zboară peste Delta Dunării, calitatea personalului calificat specializat în IT și multe altele”.

Stadiul relațiilor diplomatice Memento și al cooperării economice Potrivit Ministerului Român de Afaceri Externe (MAE), Japonia reprezintă unul dintre statele asiatice cu care România are relaţii speciale, bazate pe valori comune. La capitolul cooperare economică, pe site-ul MAE se arată că: „Japonia este unul din principalii parteneri economici asiatici ai României şi cel mai mare investitor din Asia. Japonia a sprijinit masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pentru reabilitarea unor porţiuni de drumuri naţionale şi căi ferate, modernizarea unei centrale termoelectrice, a unei porţiuni a Portului Constanţa”. Investițiile firmelor japoneze în România sunt concentrate în zonele din apropierea Bucureștiului și în Transilvania. Cele mai consistente investiții nipone s-au concretizat în industria auto (componente auto, piese de schimb, componente electrice, anvelope, rulmenți). România exportă în Japonia produse din industria tutunului, echipamente electrice, produse din lemn și plută etc.

100 ani de relații diplomatice bilaterale româno-japoneze După primele demersuri de stabilire a unor relații diplomatice în 1917, România și Japonia au reușit să-și concretizeze eforturile prin deschiderea legației României la Tokyo, în 24 iunie 1921. La finele lunii octombrie 1944, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice bilaterale sunt întrerupte. În septembrie 1959 are loc reluarea relațiilor diplomatice și la 1 iunie 1964 relațiile diplomatice sunt ridicate de la nivel de Legație la Ambasadă. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice nipono-române, în anul 2009, a avut loc vizita oficială în România a Altețelor Lor Prințul Akishino și Prințesa Kiko. Între 21-23 octombrie 2019, Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită oficială în Japonia, prilejuită de participarea la ceremonia de întronare a Maiestății Sale Împăratul Naruhito. Cu această ocazie, Președintele Iohannis a avut o întrevedere fostul Premier Shinzo Abe. În cadrul întrevederii, cei doi șefi de stat au reînnoit angajamentul privind încheierea unui Parteneriat Strategic bilateral, pe parcursul anului 2021.

Summit Agro Romania vă mulțumește tuturor invitaților care veți lua parte la originala expoziție de artă fotografică prilejuită de împlinirea a 100 ani de relații diplomatice bilaterale româno-japoneze. „Oameni și peisaje din România și Japonia” - Cetatea Oradea, 10 decembrie 2021.

121

122

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Florăriile Magnolia, afaceri cu 40% mai mari în 2021 de Gabriela BELEAN și Călin POENARU

Businessul Florăria Magnolia va avea în acest an o creștere substanțială, în ciuda restricțiilor din industria evenimentelor. Deschiderea de noi unități în țară și peste hotare, dar și transformarea angajaților în parteneri fac parte din strategia companiei, subliniază PR Managerul Nicoleta Sturzu.

Cum v-ați adaptat vremurilor de restricții, mai ales în industria evenimentelor?

Am respectat și ne-am adaptat cerințelor și restricțiilor. În ceea ce privește evenimentele, am continuat să răspundem cu drag solicitărilor în care ni s-a cerut implicarea, indiferent că vorbim despre nunți, botezuri sau alte evenimente publice sau private. Șoferii noștri țin cont de toate măsurile sanitare în livrarea buchetelor, floriștii noștri, de asemenea.

Ce cifră de afaceri estimați în 2021, față de anul trecut?

Ce pondere au vânzările online față de cele fizice?

Pentru 2021 estimăm o creștere a afacerilor de minimum 40%. Ponderea vânzărilor online reprezintă 50% din totalul vânzărilor companiei. În contextul actual al economiei globale, estimăm o apreciere a vânzărilor online în raport cu cele offline.

Aveți comenzi și din afara țării. Care ar fi profilul clientului internațional?

50% dintre comenzi vin din afara țării, majoritatea clienților fiind reprezentați de românii plecați în străinătate. Avem comunități puternice de români, în special în țările din Uniunea Europeană și în Marea Britanie. Aceștia apelează la serviciile noastre pentru ca au pe cineva drag acasă față de care vor să își exprime sentimentele. Topul țărilor în care suntem cei mai cunoscuți este Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Franța.

De unde provin florile comercializate de Magnolia?

Florile comercializate de noi provin, în mare parte, din alte țări, cum ar fi Olanda sau Ecuador, dar ne dorim să susținem producătorii locali, așa că avem și flori produse în România.

Căutăm mereu să aducem cele mai deosebite soiuri de flori și, desigur, de cea mai bună calitate, pentru clienții noștri.

Care sunt perioadele cele mai solicitante și florile cele mai cerute? În primul rând, sunt sărbătorile mari - Crăciunul, Paștele, Sf. Maria, începutul și finalul școlilor, festivitățile. Desigur, 8 Martie rămâne cea mai solicitantă zi, martie în sine este o lună destul de solicitantă, urmată de februarie, luna iubirii. În ceea ce privește soiurile cele mai cerute, trandafirul rămâne preferatul clienților, urmat de florile și specialitățile specifice fiecărui sezon. Pentru iarnă, clienții preferă gossypium (floarea de bumbac), hippeastrum, ilex - ca fire tăiate, iar ca plantă, Euphorbia (Steaua Crăciunului) rămâne vedeta sezonului.

Ați încheiat un parteneriat cu producătorul de dulciuri Maximilian Chocolate. Ce alte surprize mai plasați, de obicei, lângă buchetul de flori?

Pe lângă flori și ciocolată, clienții pot să aleagă baloane, șampanie sau vin, jucării de pluș, cafea și ceai, lumânări parfumate. Dacă sunt și cerințe mai speciale, care nu se regăsesc pe site, facem tot posibilul să achiziționăm acel produs, să-i oferim clientului posibilitatea de a face surpriza mult dorită.

Ați marșat pe partea de tehnologie. Pe ce direcții mergeți în zona de digitalizare?

Ne concentrăm pe creșterea productivității angajaților și implementăm soluții software UiPath de automatizare a proceselor. Digitalizarea și automatizarea unor procese interne reprezintă puncte de concentrare a companiei noastre și în acest an, și în 2022. Automatizarea acestor procese și digita-

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lizarea ne vor ajuta să devenim mai eficienți, iar timpul economisit să fie folosit cu preponderență pe nevoile clientului și pe interacțiunea cu acesta, dar și pe creativitatea colegilor noștri.

Orașele/județele cu prezență Magnolia Cluj-Napoca, Cluj: Piața Ștefan cel Mare 5, Cluj-Napoca Strada Avram Iancu 492-500, Florești Strada Alexandru Vaida Voevod 53-55, Cluj-Napoca București: ParkLake Shopping Center, Str. Liviu Rebreanu 4, București Calea Dorobanți 54, București Constanța: Bulevardul Aurel Vlaicu 220, Constanța City Park Mall, Bulevardul Alexandru Lăpușneanu 116 C, Constanța Galați: Shopping City, Bulevardul George Coșbuc 251, Galați Brașov: Coresi Shopping Resort, Str. Zaharia Stancu 1, Brașov Timișoara: Shopping City, Calea Șagului 100, Timișoara Bistrița: Bulevardul Republicii nr. 1, Bistrița Mureș: Strada Rovinari nr. 11, Târgu Mureș Shopping City, Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 242, Târgu Mureș

Unde ați deschis noi magazine, ce inaugurări se mai întrevăd?

Cel mai nou magazin a fost deschis la Oradea. În magazinele existente am venit cu un nou concept, care să fie mai atractiv pentru clienți. Pe partea de investiții, sumele diferă în funcție de mărimea spațiului, așa că nu putem să spunem că ne încadrăm într-o anumită sumă. Suntem pregătiți să deschidem și noi locații, din dorința de a fi și fizic prezenți pentru cât mai mulți clienți, astfel încât magazinul online să nu fie singura opțiune.

Vă gândiți la unități în franciză, chiar în afara României?

Nu spunem nu unor asemenea oportunități. Cu siguranță vom analiza care sunt cele mai oportune orașe, iar dacă vom găsi spațiul care să ne reprezinte, vom deschide o florărie fizică și în afara țării.

Reușiți să vă păstrați angajații în această perioadă, eventual să faceți recrutări? Vă gândiți să îi transformați în parteneri?

Mare parte din angajații noștri sunt de ceva timp în firmă și ne ajută să transmitem cele mai frumoase emoții, să facem cele mai plăcute surprize prin produsele pe care le oferim.

Avem deja angajați transformați în parteneri, iar dacă se va mai ivi ocazia, suntem mereu deschiși unor astfel de colaborări.

Din Bistrița, în toată lumea Afacerea Magnolia a pornit la drum în 1997, cu o florărie în Bistrița, ajungând, în prezent, cea mai mare rețea de profil din România, cu 17 unități în 11 orașe, depozite en-gros și platformă online. Compania importă flori de calitate extra de la bursa internaţională din Olanda. Echipa cuprinde 150 de oameni. Unitățile Magnolia livrează florile prin curieri proprii în 2-4 ore în țară și în maximum 24 de ore în străinătate, având colaborări cu 58.000 de florării din 140 de țări.

Sibiu: Strada Lector nr. 1-3 A, Sibiu Oradea: Bulevardul Decebal nr. 62, Oradea Baia Mare: Bulevardul București nr. 5, Baia Mare

Livrăm flori oriunde în lume www.magnolia.ro/ www.facebook.com/Magnolia.ro/

123

124

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR

ADMA TRANS4MERS Agenția de Dezvoltare Regională NordVest a demarat, alături de 37 parteneri din toate statele membre UE, implementarea proiectului ADMA Trans4mers, un proiect în valoare de 5,6 milioane euro finanțat prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene.

Acest proiect își propune să sprijine transformarea a peste 1.000 de IMMuri europene în „Fabrici ale viitorului”, care să accepte provocările ecologice, digitale și societale din Europa până în 2025.

Proiectul a fost lansat oficial pe 1 octombrie 2021 și se va desfășura pe o perioadă de 3 ani.

Coordonat de Irish Manufacturing Research (IMR), ADMA TranS4MErs aduce împreună o cooperare paneuropeană cu mai mulți parteneri, inclusiv organizații de cercetare și tehnologie, universități, asociații industriale, camere de comerț, incubatoare/acceleratoare, agenții de dezvoltare regională și institute de formare profesională.

licitației de execuție de lucrări pentru obiectivul de investiții „Complex multifuncțional – Sala Polivalentă, municipiul Brașov, județul Brașov”.

Investiția este derulată de Compania Națională de Investiții, valoarea estimată a lucrărilor este de 332.135.669 de lei cu TVA. Cei patru ofertanți sunt: Aktor Societate Tehnica Anonima (AKTOR S.A.), împreună cu Talleres Dizmar; Asocierea dintre Construcții Erbașu (Leader) și Bertoni Construct, Transferoviar Grup SA; MIS Grup (Leader) și Electrogrup, Energosteel ART SRL, împreună cu Yenigun Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi – terț; Terra Gaz Construct (Leader) și PAB Romania, Drum Concept, SC Danube Total Grup SRL.

1 MIL. DE EURO PENTRU STUDENȚI Universitatea Transilvania din Brașov pune la dispoziție 1 milion de euro pentru a finanța proiectele studenților.

Proiectele trebuie depuse în perioada 5-30 noiembrie 2021. O comisie a Universității Transilvania din Brașov va

la 18 milioane de euro. EMZ – Hanauer GmbH este o companie germană globală, cu sediul în Nabburg, fondată în anul 1948, care dezvoltă și produce componente și sisteme pentru electrocasnice. Producția efectivă la fabrica din Reșița este planificată a demara în toamna anului 2022. Noua filială va angaja până la 500 de oameni în etapa finală.

CLUJ

DEMONSTRAȚIE DE FORȚĂ PE A3 Antreprenorul băcăuan UMB Spedition și-a prezentat „arsenalul” de pe porțiunea dintre localitățile Nădășelu și Mihăiești a Autostrăzii Transilvania

BRAȘOV

LEGĂTURĂ FEROVIARĂ CU AEROPORTUL Realizarea conexiunii feroviare cu Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav a intrat în dezbaterea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). În prealabil, indicatorii tehnico-economici ai acestui proiect au fost aprobaţi în comisiile tehnico-economice din cadrul Regionalei CFR Braşov, Companiei Naţionale CFR SA, respectiv al Ministerului Transporturilor. După ce şi Consiliul Interministerial din cadrul MDLPA îşi va da acordul asupra indicatorilor, urmează promovarea unei hotărâri de guvern cu privire la acest obiectiv investiţional de importanţă strategică pentru judeţul Braşov şi, ulterior, identificarea sursei de finanţare din fonduri europene a realizării proiectului.

PATRU ASOCIERI PENTRU POLIVALENTĂ Patru asocieri de firme au depus documentațiile necesare pentru câștigarea

analiza toate ideile, iar cele câștigătoare vor primi finanțare pentru a fi implementate. În competiție, cel mai mare punctaj va fi acordat proiectelor ce vizează digitalizarea proceselor din universitate; îmbunătățirea activității didactice sau dezvoltarea unui Campus Verde. Valoarea unui grant este de maximum 500.000 de lei, iar perioada de implementare: 1 ianuarie 2022 – 30 septembrie 2022.

CARAȘ-SEVERIN

(A3): sute de autobasculante, cife, buldozere și excavatoare cu șenile. UMB colaborează cu 500 de furnizori din țară și străinătate și a mobilizat 480 de muncitori care lucrează în două schimburi. Sectorul Nădășelu-MihăieștiZimbor-Poarta Sălajului va cuprinde 18 viaducte, 8 poduri, 7 pasaje, 35 podețe, un nod rutier, două parcări de scurtă durată, în oglindă. Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania Bechtel, ce trebuia terminat în 2012.

FABRICĂ DE 18 MILIOANE DE EURO LA DEDEMAN, ALTE TREI REȘIȚA MAGAZINE EMZ – Hanauer GmbH a anunțat construcția unei noi fabrici la Reșița, prima din România a producătorului de piese și sisteme pentru produsele electrocasnice. Investiția va începe în luna martie a anului viitor și va ajunge

Lanțul de bricolaj își va tripla numărul unităților sale din Cluj-Napoca.

Planurile Dedeman de dezvoltare cu privire la municipiu rămân în picioare, în ciuda propunerii făcute de Banca Mondială (BM) de a schimba

125

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

news

MUREȘ

ANIVERSARE DAW BENȚA

amplasamentul unității. Specialiștii BM au făcut sugestii pentru o dezvoltare optimă a municipiului, ce trebuie implementate până în 2030 pentru perimetrul gării, sugerând eliminarea magazinului. Aici e prevăzut un terminal intermodal de pasageri, cu autogară metropolitană, iar magazinul ar bloca restructurarea zonei în acord cu viitorul traseu al trenului metropolitan. Reţeaua Dedeman, cea mai mare de acest fel din România, a fost creată de frații Dragoş şi Adrian Pavăl.

MARAMUREȘ

Compania DAW BENȚA, unul dintre cei mai importanți producători de vopsele, lacuri și materiale de finisaj în construcții din România aniversează 15 ani de prezență pe piața din Republica Moldova. Evenimentul a fost celebrat recent printr-o Gală Aniversară, la Castelul Mimi din Republica Moldova, alături de echipa companiei, parteneri și colaboratori.

“Sărbătoarea de astăzi este despre curaj, pasiune, muncă, toate acestea confirmate în timp de rezultatele obținute”, a declarat Remus Aurel Bența, directorul general al companiei DAW BENȚA. Istoria companiei DAW s-a clădit având în ADN ca valori credința, familia, munca, corectitudinea, competența și pasiunea.

“Dezvoltarea companiei este strâns legată de o poziționare solidă pe piață prin creșterea capacităților de producție și lo-

600 DE OAMENI LA OPTIBELT Operatorii de producție sunt cei mai căutați oameni pentru angajările pe care producătorul german de curele pentru autovehicule și electrocasnice le are în vedere la noua sa hală din Tăuții-Măgherăuș. De la înce-

STRABAG, ÎN GRAFIC gistice în vederea unei acoperiri eficiente a cererii venite din piață. Ne propunem să investim și să putem inaugura, în cel mai scurt timp, o unitate de producție și un depozit logistic aici, în Moldova”, a dezvăluit antreprenorul.

AZO, SEMNAL DE ALARMĂ putul anului compania a angajat 100 de oameni, estimând un efectiv total de 600 de salariați la finele lui 2021, o bună parte fiind recrutați pe bază de recomandare. Optibelt Power Transmission, parte a grupului Arntz Optibelt, a ridicat noua hală printr-o investiție de 4 milioane euro. Aceasta este profilată pe producția de curele pentru autovehicule şi aparate electrocasnice. Unitatea de producție este o investiţie iniţială de 6 milioane de euro, care ulterior a crescut la 10 milioane.

tat de o conjunctură favorabilă, prețul îngrășămintelor triplându-se, cu toate că prețul gazelor este extrem de ridicat, atingând 90 de euro/MWh, în condițiile în care funcționarea rentabilă ar însemna ca acesta să nu depășească 78-80 de euro/MWh. Azomureș produce la capacitatea maximă 1,6 milioane de tone de fertilizanți, din care livrează fermierilor români 1,3 milioane de tone, în condițiile în care necesarul pentru piața internă este de 2,4 milioane de tone, diferența fiind asigurată din importuri.

Repornirea instalației Amoniac 3 de pe platforma industrială a Azomureș este condiționată și de contextul național și internațional al pieței gazelor naturale. “Împreună cu Fertilizers Europe, am atras atenția Comisiei Europene asupra unui femomen foarte periculos care s-ar putea manifesta și în România anul viitor: criza energetică duce la o criză a îngrășămintelor pentru agricultură care se poate traduce într-o criză alimentară. Costul fertilizanților pentru fermieri este între 10-20%, dacă va crește prețul lor, va fi majorat și prețurile alimentelor în aceeași măsură”, a menționat Harri Kiiski. În acest moment, Azomureș a profi-

Constructorul șoselei de mare viteză din zona Târgu-Mureș are toate șansele să dea în folosință lotul cel târziu în decembrie, incluzând procedurile de recepție, înainte de termenul contractual, consideră Asociația Pro Infrastructură (API). Lucrările la tronson au fost contractate în 2015 de către statul român cu asocierea LemaconsVega 93, Arcada pentru 179 de milioane de lei, urmate de reziliere, iar după o nouă atribuire, către Itinera Spa Retter Project Management, pentru 209 milioane, din nou eșuată, execuția a fost încredințată Strabag pentru 192 de milioane.

126

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZBORURI HISKY DIN DECEMBRIE Începând cu luna decembrie 2021, compania aeriană HiSky va începe operarea a trei curse de linie între Târgu Mureș și Paris, Londra și Milano. Totodată, compania aeriană HiSky își va deschide cea de-a treia bază operațională din portofoliu, la Aeroportul Internațional ”Transilvania” Târgu Mureș.

Potrivit paginii web a companiei aeriene HiSky, zborurile spre aeroportul Stansted din Londra vor fi operate în fiecare miercuri și sâmbătă din 18 decembrie 2021, iar prețurile încep de la 39,99 de euro, cursa Târgu Mureș – Paris va fi operată pe Aeroportul Beauvais, în zilele de joi și duminică începând cu data de 19 decembrie 2021, iar prețurile încep de la 39,99 de euro, în timp ce zborurile spre Milano vor debuta în 20 decembrie 2021. Această rută va fi operată în fiecare zi de luni și vineri pe aeroportul Bermago, iar prețurile încep de la 30,83 de euro.

Biletele sunt deja disponibile pe www. hisky.aero și la agențiile partenere, iar zborurile vor operate cu aeronavă Airbus A320.

SĂLAJ

APARE ZONA METROPOLITANĂ SILVANIA Orașul Șimleu Silvaniei va coordona o entitate menită să aducă dezvoltare comunităților din zona de vest a județului Sălaj. Structura asociativă va mai fi formată din comunele Bobota, Boghiș, Camăr, Carastelec, Crasna, Halmășd, Ip, Măeriște, Marca, Nușfalău, Pericei, Plopiș, Sărmășag, Valcău de Jos și Vârșolț. Noua structură va pune accent pe dezvoltarea infrastructurii prin fonduri nerambursabile

și pe eficienţa energetică. În perimetrul reședinței de județ funcționează o altă asociere de acest fel, Zona Metropolitană Zalău, care are ca principale obiective un parc industrial și un complex turistic la Porolissum.

SIBIU

TOMOGRAF PENTRU ARBORI Primăria Sibiu a investit recent 160.000 de lei pentru achiziționarea unui tomograf pentru arbori: „Vrem să aflăm mai multe despre starea de sănătate a arborilor”, au anunțat autoritățile locale. „Ca și în cazul oamenilor, diagnoza arborilor se face prin ultrasunete.Tomograful se fixează pe trunchiul copacului și astfel datele sunt colectate, în timp ce un display afișează prin culori diferitele grade de descompunere la interior.

Informațiile sunt prelucrate ulterior printr-o aplicație computerizată, iar în funcție de diagnosticul primit se decid măsuri de management, personalizate pentru fiecare arbore în parte”, au explicat reprezentanții primăriei.

TIMIȘ

BRAND ȘI LOGO PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI Județul Timiș are acum și un brand, respectiv un logo, prin care autoritățile vor promova turismul din județ. Acestea au fost elaborate în urma unei activități de cercetare care a durat un an de zile, în cadrul căruia au fost consultați zeci de actori implicați în activi-

tatea județului. Conceptul obținut ar trebui să devină prima destinație „experiențială” din România. Logo reprezintă un număr de patru piloni care înseamnă dinamismul Timișului: natura (simbolul verde), trecutul istoric și prezentul cultural (simbol albastru), experiențe de plăcere și timp liber (simbol galben) și urban și business (simbol mov).

STUDIU DE BAIA POPULARĂ, PREFEZABILITATE PATRIMONIU CULTURAL PENTRU AUTOSTRADA Sibiul a primit o veste bună de la Bienala de Arhitectură Transilvania: SPRE BELGRAD

Baia Populatră a obținut premiul juriului în secțiunea dedicată patrimoniului cultural. Construcția, operă a arhitectului german Karl Hocheder, a fost edificată în anul 1904 și reabilitată în 2020. Lucrarea o investiție din bugetul local de peste 20.000.000 lei, a fost realizată prin Asocierea Euras SRL &Arh. Service Guttmann&Comp SRL, iar pe parcursul reabilitării, Baia Populară Sibiu a postat într-o secțiune a site-ului propriu jurnalul de șantier, arătând în timp real evoluția întregii transformări. Recent, Serviciul Public Baia Populară Sibiu a început procedura de clasare a clădirii pe lista monumentelor istorice.

Societatea publică Drumuri Serbia a anunțat, în sistemul electronic de licitații din țara vecină, că urmează să aleagă firma care va realiza studiul de prefezabilitate al autostrăzii care va lega Pancevo de Vrsac.

Este vorba despre autostrada care pleacă din Capitala Serbiei până la granița cu România, unde ar trebui să se lege de cea realizată aici dinspre Timișoara. Au fost depuse două oferte: o firmă din Belgrad și una din Novi Sad. Urmează acum selecția și anunțarea unei firme câștigătoare.

Societatea va avea la dispoziție 110 zile pentru realizarea studiului.

De partea română, CNAIR și Ministerul Transporturilor au semnat, în 20 august 2019, contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada TimișoaraMoravița.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

127

128

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO