Transilvania Business 22

pag.

24-25

Băile Figa. Proiectul care a uimit Transilvania

pag.

33-45

Ziua Aviației.

Milioane în zbor

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

www.tb.com.ro

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 22 / An III /22 iulie - 25 august 2012

Amiralul pag.

5-7 Preţ: 8 lei

pag.

44-45

Ioan Cuzman, SIF Banat-Crișana: România va depăși criza doar dacă își valorifică resursele!

ESENțIAL Joaca de-a TVA

SUMAR

Fiecare măsură fiscală luată de autoritățile române riscă să înceapă bine și să se termine prost. De mulți ani, oamenii de afaceri cer plata TVA la încasarea facturii. Până acum, guvernanții le-au spus că nu se poate, pentru că nu ne dă voie Uniunea Europeană. Iată că Uniunea Europeană ne dă voie să plătim TVA la încasare, de la 1 ianuarie 2013. Măsura a fost gândită ca o modalitate de sprijin pentru IMM-urile afectate de criza economică. Uniunea Europeană permite ca TVA-ul să fie plătit la încasare de către firmele cu o cifră de afaceri de până la două milioane de euro pe an. Guvernul român a anunțat drept un mare succes faptul că, de la 1 ianuarie, va permite plata TVAului la încasare pentru firmele care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă cu puțin peste 40.000 de euro pe lună. Adică, plafonul românesc este de doar 25 la sută din plafonul european. Deci, Guvernul nu este chiar atât de prietenos cu mediul de afaceri, pe cât încearcă să pară.

Noua măsură va muta blocajele economice dinspre IMM-uri către marii contribuabili. Potrivit guvernanților, de noua facilitate vor beneficia 97 la sută dintre firme. Corect. Însă 90 la sută din veniturile la bugetul de stat sunt asigurate de circa 10.000 de contribuabili, adică de ceilalți trei la sută, care riscă să intre în blocaj total. Să presupunem că o firmă de construcții de categorie mare execută o șosea. Taie factura și, pentru că este peste plafonul de 500.000 de euro, trebuie să plătească TVA la facturare. Însă nu își încasează banii de la stat și nu poate să îl plătească pe furnizorul de fier beton, care este sub plafon. Astfel, firma mare nu poate nici să își deducă TVA-ul plătit pentru lucrarea neîncasată, așa că are de pierdut de două ori. Cum pot fi diminuate efectele măsurii?

Dacă mergem pe plafonul maxim permis de Uniunea Europeană.

Blocajele nu vor dispărea, dar numărul celor afectați va fi mult mai mic – vor avea de suferit doar firmele de la vârful piramidei.

pag. 5-7

Cover Story:

pag. 51

pag. 54

Afacere:

Afacere:

Viitorul începe la Cum faci bani dintr-un National Instruments bazar on-line

Amiralul pag. 8,9

Afacere: Apidava.

Profit dulce ca mierea

pag. 10,11

Afacere: Secretele preparatelor din vânat

pag. 14,15

Afacere: Șampania Silvania se luptă pentru piețele externe

pag. 28,29

Monden: Sibiul Feeric, farmecul modei...

pag. 46,47

Infrastructură: Apă şi canalizare la standarde europene de la AQUASERV

Claudiu Pădurean Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactor şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Carmen Cosman Andreea Costea Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tipărit la: Mediaexpert Târgu Mureș

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Trafic manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6 Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

1

știri ARAd Astra Vagoane, cumpărată de germani

Primul zbor Arad - Milano

Compania Astra Vagoane Arad a fost cumpărată de un investitor german.

Alături de firma arădeană, aflată în insolvenţă, au mai fost cumpărate tot de acelaşi investitor Meva SA şi Romvag Caracal, alte două companii care au intrat în insolvenţă. Acest anunţ a fost făcut de Casa de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al Astra Vagoane şi Meva. Conform acesteia, tranzacţia reprezintă o soluţie de redresare integrată: infuzie de capital, acces la piaţă, echipă de management şi susţinere din partea creditorilor. Se evită, astfel, închiderea a trei companii, fiecare cu peste 100 de ani de tradiţie în industria românească şi sunt salvate peste 1.500 de locuri de muncă.

Aeroportul din Arad a bifat o nouă premieră. La finalul lunii iunie a avut loc primul zbor direct către Milano al companiei de low-cost Wizz Air. Contractul a fost semnat încă de la începutul anului, în 30 iunie, prima aeronavă a decolat de pe aeroportul arădean către unul dintre cele mai importante oraşe din Italia. „Prima destinaţie internaţională care dă startul curselor de pe aerogara arădeană a fost aleasă ca urmare a numărului mare de cereri de zboruri pentru nordul Italiei. Există în continuare discuţii şi pentru inaugurarea unor noi rute de pe aeroportul din Arad”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. Cursele către Milano vor circula de două ori pe săptămână, iar Aradul a reintrat, cu această ocazie, în circuitul internaţional.

ALbA Hotel de 5 stele inaugurat în „Cetate” un hotel medieval de cinci stele, care a costat peste patru milioane de euro, a fost inaugurat în cetatea din Alba Iulia. Clădirea, construită de către societatea Grup Corint SA, se află chiar în locul manutanţei de lângă Poarta a III-a a cetăţii medievale. Conform bursa.ro, hotelul are 22 de camere, inclusiv un apartament, cu mobilier, băi şi decoruri realizate în stil clasic. de asemenea, din toamnă vor exista şi servicii de spa la o piscină interioară, săli de fitness şi de relaxare, dar şi saună şi masaj. Preţurile la cazare variază între 70 şi 150 de euro pe noapte.

În cadrul proiectului european „Formare profesională în metode moderne de organizare a muncii în Regiunea Vest”, la Timişoara a fost organizat concursul „Managerul anului” şi „Firma anului”. Astfel, după o evaluare făcută pe baza unor metodologii care au ținut cont atât de modul de identificare a nevoilor de îmbunătățire, cât și de planificarea și implementarea tehnicilor de îmbunătățire continuă în rândul entităților participante, câştigătorii şi-au primit diplomele.

La categoria „Managerul anului” locul I a fost obţinut de către Aurica Gaspar, director general draxlmeier Procese de Producție România, pe locul doi s-a clasat Marius Luspenec, manager general QMASY S.R.L., iar ultima treapăt a podiumului a fost ocupată de Ovidiu Hauran, responsabil documentație Zoppas Industries România. În acelaşi timp, „Firma anului” a devenit Zoppas Industries, premiul II a fost luat de Wipro Technologies, iar pe trei s-a clasat dura Automotive România.

2

Primăria Alba Iulia are în derulare un proiect european referitor la reabilitarea unui pod peste calea ferată. Investiţia este de aproximativ patru milioane de euro, din care 2,4 milioane vin de la uniunea Europeană, iar banii vor fi folosiţi pentru reabilitarea pasajului dintre Alba Iulia şi Vinţu de Jos. Astfel, până acum au fost făcute lucrări la sistemul de scurgere a apelor, asfaltări, montarea parapeţilor, umpluturi de pământ, ziduri de sprijin, semnalizare şi marcaje rutiere, iar pasajul este finalizat, deocamdată, în proporţie de aproape 70%. Termenul de finalizare este ianuarie 2013.

SIbIu

TIMIş Zoppas Industries, firma anului

4 milioane de euro pentru un pasaj pe calea ferată

Nou director general la Alcatel-Lucent Compania furmizoare de echipamente şi servicii pentru operatorii telecom, Alcatel-Lucent, are un nou director general pentru România. Compania, cu sediul central în Timişoara, va fi condusă de către Florin Petolea, care va prelua noua funcţie de la 1 august. Atunci, acesta îl va înlocui pe Raoul Ros, ce va fi mutat la sediul central al companiei, acolo unde se va ocupa de dezvoltarea şi coordonarea activităţii. ”Sunt bucuros să preiau această importantă responsabilitate în cadrul companiei în care m-am format şi în care lucrez din 1992. Obiectivul meu principal va fi continuarea dezvoltării relaţiei de parteneriat pe care o avem cu clienţii noştri. doresc să le punem la dispoziţie atât expertiza pe care Alcatel-Lucent o are la nivel internaţional cât şi la experienţa celor peste 1.500 de specialişti pe care îi avem în România”, declarat Florin Petolea.

Americanii vor spital privat la Sibiu un spital privat ar putea fi construit la Sibiu, în următoarea perioadă, cu fonduri americane. La această concluzie au ajuns preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, şi vicepreşedintele CJ, Nicolae Neagu, care au discutat această problemă cu preşedintele şi vicepreşedintele Commercial Real Estate Financing Inc - fond de investiţii privat american. deocamdată, totul este doar în faza de analiză şi studiu, însă există destule şanse ca proiectul să nu rămână doar pe hârtie. „Am avut o primă întâlnire cu reprezentanţii unui fond de investiţii american, specializat în finanţarea unor spitale, care intenţionează să deruleze un proiect major de dezvoltare a unui spital, destinat printre altele, pacienţilor care au nevoie de recuperare. Acum suntem în faza de analiză şi studiu, pentru această investiţie care, dacă se va concretiza, va fi făcută din banii fondului american, iar beneficiarii vor fi pacienţi sibieni, cu anumite probleme de sănătate. Eu încurajez orice investiţie care este utilă în judeţul Sibiu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea.

știri bRAșOV

bIHOR

20 mil. euro pentru o fabrică la Ghimbav

Mercedes şi Audi la braşov?

Pistă de biciclete între România şi ungaria

Consilierul local din Primăria braşov, Werner braun, s-a aflat într-o vizită de lucru în Germania, acolo unde a negociat şi o posibilă investiţie la braşov a celor de la Mercedes şi Audi. În acelaşi timp şi preşedinte al Clubului Economiştilor Germani din braşov, braun a fost la Ingolstadt, la un forum al industriei automotive, acolo unde a discutat cu reprezentanţii acestor concerne auto, precum şi cu alte firme, despre posibilitatea deschiderii unor fabrici în judeţ. de altfel, Mercedes şi Audi au mai fost în România în acest an pentru a căuta un posibil punct de lucru, însă nu a fost concretizat nimic oficial.

SĂLAJ

Primăria municipiului Oradea derulează un proiect în valoare totală de 6,2 milioane de euro pentru realizarea unei piste de biciclete între oraşul de pe Crişul Repede şi localitatea ungară berettyoujfalu. Pista va fi paralelă cu drumul european E60 şi va avea o lungime totală de 35.020 de metri. Acest proiect va fi realizat în cadrul Programul de cooperare transfrontalieră ungaria-România 2007-2013, iar bugetul alocat Oradei este de peste 1,3 milioane de euro. Construirea pistei va fi începută din Piaţa Ferdinand şi va traversa comunele berettyoujfalu, Mezopeterd, biharkeresztes, Artand şi borş.

Încă 60 de mil. de dolari investiți de Tenaris

Top Expo la Oradea

Grupul Tenaris, specializat pe producerea de ţevi pentru industria petrolieră, a creat o linie de producţie la Zalău pentru 60 de milioane de dolari. Cu o capacitate de producţie de 75.000 de tone pe an, unitatea din oraşul sălăjean va sprijini activ industria generatoare de energie. Oficialii Tenaris au anunţat că anul viitor vor construi şi o unitate de filetare a produselor destinate industriei de petrol şi gaze, în valoare de 50 de milioane de dolari. „Noua linie de finisare din acest an va juca un rol fundamental în sistemul industrial Tenaris, în sprijinirea industriei generatoare de energie. de asemenea, asigură sustenabilitate operaţiunilor noastre din România, deoarece adăugăm un al treilea pilon la afacerea noastră”, a declarat directorul Tenaris pentru Europa de Est, Gabriel Podskubka.

A treia ediţie a târgului internaţional de bunuri de larg consum, Top Expo, va avea loc între 20 şi 23 septembrie în Sala Sporturilor „Antonio Alexe” din Oradea. În organizarea firmei Top Press, evenimentul orădean este gândit ca un târg generalist şi îşi propune deschiderea spre noi colaborări cu parteneri de afaceri din străinătate, creşterea segmentului de vânzări, dezvoltarea unor parteneriate durabile, pe plan intern şi internaţional, precum şi sustinerea şi comunicarea în piaţă a brand-urilor participante, conform gazeta-afacerilor.ro. „Top Expo ajunge în 2012 la ediţia a III-a.

Este cel mai amplu proiect pe care îl dezvoltăm pentru că reuneşte sub egida aceluiaşi eveniment diverse domenii”, au declarat organizatorii târgului internaţional din luna septembrie.

Compania Continental România va demara, la finalul lunii iulie, construirea unei fabrici în Parcul Industrial Ghimbav, judeţul braşov. unitatea va fi ridicată pentru aproximativ 20 de milioane de euro, după ce reprezentanţii Continental au achiziţionat şase hectare de teren de la omul de afaceri Călin Costan, proprietarul grupului de firme ICCO. În acelaşi timp, noua construcţie, anunţată în planurile Continental încă din toamna anului trecut, va crea şi 500 de locuri de muncă. Compania a mai demarat, la finele anului trecut, producţia în punctul de lucru de la Cristian, judeţul braşov. Momentan, compania a angajat 100 de persoane, iar activitatea se desfăşoară într-un spaţiu închiriat în incinta fabricii Schaeffler România.

CLuJ birou la Cluj pentru omsons benefits

Salina Turda, „minunea României”

Clădirea Olympia business Center are un nou chiriaş din 5 iulie. Furnizorul mondial de programe informatice în ceea ce priveşte beneficiile angajaţilor, omsons Online benefits (TOb), şi-a inaugurat biroul său din Cluj-Napoca. Cel care are printre clienţii săi pe Microsoft, Samsung sau chiar Ministerul Apărării din Marea britanie va angaja, pentru început, aproximativ 50 de persoane. TOb mai are birouri în Londra şi Singapore şi a fost înfiinţată în anul 2000. “În ultimul an, am format, ca probă, o echipă în Cluj, împreună cu un partener local. Am fost atât de impresionaţi de calitatea rezultatelor acestei echipe, încât am decis să deschidem un birou cu drepturi depline, condus de către persoane locale ale firmei omsons”, a declarat CEO al TOb, Michael Whitfield.

Obiectivul turistic Salina Turda s-a clasat pe locul I în topul „Cele 7 minuni ale României”, realizat de către agenţia de tu rism Imperator Travel. Sondajul, la care au participat aproximativ 4.000 de cititori, a fost favorabil Salinei Turda, care a depăşit în acest clasament Transfăgărăşanul, Castelul Peleş şi Mănăstirea Voroneţ. În primul an de la inaugurare, obiectivul turistic din Turda a avut peste 375.000 de vizitatori, iar în cursul anului 2011 s-a menţinut la o cifră de vizitatori de 350.000 de persoane.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

HuNEdOARA Se naște Complexul Energetic Hunedoara La finalul lunii iulie va fi înfiinţat Complexul Energetic Hunedoara. Într-o primă etapă, acesta va cuprinde termocentralele Mintia şi Paroşeni, iar formalităţile necesare pentru realizarea respectivului complex vor fi pregătite până la sfârşitul lunii iulie. Mai apoi, Complexul Hunedoara va integra şi patru mine viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH). În acelaşi timp, toate datoriile din aceste mine ar urma să fie achitate, pentru ca noul complex să-şi înceapă activitatea în condiţii legale.

3

știri MARAMUREŞ

COVASNA

4 mil. euro pentru troleibuze în Baia Mare

Brandul clujean Monesse se extinde în Maramureș

Peste un milion de euro pentru Şugaş-Băi

Primăria din Baia Mare va derula un proiect european de extindere cu cinci kilometri a reţelei de troleibuz din oraş.

Investiţia este preconizată la patru milioane de euro, iar execuţia lucrărilor va începe în luna septembrie şi are un termen de finalizare de doi ani. Din această sumă, mai mult de 80% reprezintă bani din Fondul European, în timp ce diferenţa este acoperită atât de la bugetul naţional, cât şi de la cel local. „Ca să nu lucrăm de două ori, licitaţia pentru extinderea liniei de troleibuz, care prevede nu numai strada Grănicerilor, va merge în paralel, vom avea doi constructori, astfel încât când se va termina strada Grănicerilor să avem finalizată şi extinderea liniei de troleibuz”, a declarat city managerul de la Primăria Baia Mare, Vasile Barbul.

Brandul clujean Monesse, care a devenit o forță în lumea românească a modei de calitate, se extinde în Maramureș. ”Monesse by Monica Sălcudean vă invită la deschiderea noului boutique Monesse în Gold Plaza Baia Mare, în data de 15 iulie, pentru a beneficia de discounturi de -20% la orice articol achiziționat în ziua inaugurării!!!”, spun reprezentanții companiei clujene. ”Creațiile Monica Sălcudean armonizează perfect romantismul și îndrăzneala dantelei, cu elementele boeme și liniile clasice, înglobând rochii de gală, piese casual, ținute pentru club și business. Materialele pe care le utilizează sunt fine, prețioase, ceea ce augmentează valoarea creației”, afirmă experții în modă.

Complexul balnear Şugaş-Băi, din judeţul Covasna, va fi modernizat şi reabilitat cu aproximativ 1,4 milioane de euro. Primăria din Sfântu Gheorghe derulează un proiect european prin care acest complex urmează să fie adus la standarde mult mai bune, cu scopul de a creşte turismul local şi regional. Din aceşti bani au fost finalizate până acum lucrările pentru mofetă şi bazinul de înot în aer liber, iar acum urmează terenurile de minigolf şi tenis, dar va fi reabilitată şi clădirea băilor calde, plus restaurantul din staţiune şi drumul de acces. Conform Ziarului Financiar, primăria din Sfântu Gheorghe a cumpărat în urmă cu câţiva ani, de la omul de afaceri braşovean Ioan Niculaie, 4.000 de metri pătraţi de teren în ŞugaşBăi, teren pe care sunt construite acum mofeta, fostul restaurant şi baza de tratament.

MUREŞ Cel mai bun șofer - Scania Peste 1.000 de persoane s-au înscris la ediţia din acest an a competiţiei “Cel mai bun şofer de camion”, organizată în premieră şi în România.

Peste 600 au fost aşteptate pe 13 şi 14 iulie la semifinala şi finala organizate la Târgu-Mureş la autodromul IFPTR. Mihai Turdean, 21 de ani, a reuşit să câştige sâmbătă, 14 iulie, finala naţională.

Cei mai buni șoferi din 39 de țări vor merge la Marea Finală care va avea loc în septembrie în Suedia. “Sunt sigur că Mihai Turdean va face o fi gură frumoasă reprezentând România. Vreau să mulţumesc tuturor celor care au venit, ne-au ajutat să avem un eveniment reuşit, pentru a pune în valoare şoferii”, a declarat Tord Holmstrom, country manager Romania şi Bulgaria al Scania.

Kastamonu, afaceri în creștere Compania Kastamonu România (fosta Prolemn) a finalizat în aceasta lună, la Reghin, o investiție de 150 de milioane de euro reprezentând o nouă fabrică de PAL. Unitatea de producție dispune de tehnologie de ultimă generație. Primele efecte pozitive ale acestei noi investiții s-au concretizat într-o creștere substanțială a numărului locurilor de muncă disponibile, astfel încât, în prima parte a anului, Kastamonu România a angajat 150 de persoane, personalul ajungând la 800 de angajați. "Finalizarea acestei investiții va poziționa cu siguranță Kastamonu printre cele mai însemnate companii producătoare de PAL brut și melaminat din regiune", a declarat Esat Ozoguz, directorul general al Kastamonu România.

4

Volane pentru VW şi BMW la Sfântu Gheorghe Compania Autoliv va deschide, la finalul acestei luni, fabrica de la Sfântu Gheorghe, acolo unde va începe producţia de volane. Deocamdată, clienţii principali ai fabricii vor fi companiile auto Volkswagen şi BMW, însă pe viitor ar putea fi vândute volane pentru toţi producătorii auto din Europa Centrală şi de Est. În acest moment, în fabrica din Sfântu Gheorghe lucrează 160 de persoane, dar ar urma să mai fie angajate încă 450 de oameni în punctul maxim al producţiei. Conform bursa.ro, fabrica din Covasna are o suprafaţă de 37.000 de metri pătraţi, din care 12.000 reprezintă suprafaţă construită.

Magazin Billa în Târgu-Mureş Reţeaua Billa România va ajunge la 64 de magazine după inaugurarea unui centru comercial la Tâ r g u - M u r e ş .

Primul astfel de magazin din oraşul ardelean va fi întins pe o suprafaţă de 840 de metri pătraţi şi va avea peste 7.000 de produse în rafturile sale. Parte a grupului german Rewe, Billa a deschis primul supermarket din Bucureşti în 1999, conform capital.ro, iar în 13 ani a ajuns la 64 de magazine în România.

Cover story

Amiralul De ce ar părăsi cineva un business de câteva milioane de euro, cu un succes incontestabil, pentru o carieră în politică și administrație? Doar un tip ca Andrei Moscviciov, omul din spatele Anvico SA Târgu Mureș și fost director al Finanțelor mureșene, poate da un răspuns atât de senin: e vorba de o nouă provocare. Ofițer de marină de profesie, Moscviciov a acceptat de mai multe ori în viață asemenea provocări și a ieșit mereu învingător. Cum va fi de data aceasta?

Text: Alin Bolbos

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

5

COVER STORY

Andrei Moscviciov este probabil singurul absolvent al Institutului de Marină cu master în Administrație Publică, master în Bănci și Piețe de Capital și doctorat în Finanțe. La Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și la Petru Maior din Târgu Mureș, două universități extrem de respectabile. Vorbește despre economie și politici fiscale cu ușurința cu care odinioară naviga în flota României, în diverse colțuri ale lumii. Dorința aceasta de a cunoaște lucruri în profunzime la stăpânit, de fapt, din tinerețe.<<Eram puști și am ales să merg la Marină tocmai pentru că simțeam că acolo ai libertatea de a călători și de a cunoaște locuri și lucruri noi. Am intrat printre primii, am absolvit printre primii. În 1989, după 5 ani de muncă pe un vas petrolier, am simțit nevoia unei alte provocări. M-am întors acasă, la Târgu Mureș, alături de familie, unde am lucrat într-o întreprindere de comerț ce deservea agricultura și industria alimentară. Imediat după 1990, mi-am propus să reușesc în afaceri și am fost printre primii din țară care și-au înființat o companie. A mea ar fi trebuit să se numească “Mureșul”, dar nu au vrut responsabilii de atunci să-mi aloce această denumire, și atunci i-am zis „Sângeorgiu de Mureș”. Vroiam o firmă așa cum văzusem eu în plimbările mele prin Occident, știam exact ce trebuie să fac”>> povestește Andrei Moscviciov. În 1991 a apărut Anvico, firmă prin care întreprinzătorul a realizat importuri de cauciucuri, piese auto, cabluri electrice și multe alte bunuri ce aveau căutare atunci, pe o piață aproape goală. A urmat însă colaborarea cu Rank Xerox, cea care a

6

schimbat destinul Anvico până în zilele noastre. Azi, compania mureșeană este unul dintre principalii furnizori de soluții de management al documentelor din Transilvania. Asta pe lângă multe alte servicii pe care le oferă, legate de xerox, tipărire, software development, web design, creație etc.

“Parteneriatul cu Xerox mi-a permis o ascensiune rapidă și un acces direct la modelele occidentale.

Deja în 1993 eu pregătisem compania pentru o viitoare listare la bursă, știind că va veni acel moment, dar, din păcate, economia românească a luat-o încet încet într-o direcție imprevizibilă, lăsând deoparte modelele oferite de Vestul Europei” își amintește Andrei Moscviciov.

Omul și cartea În opinia omului de afaceri, România a parcurs un drum sinuos, iar oamenii de afaceri nu s-au ghidat întotdeauna după modele. În goana lor după profit, după dezvoltare, au pierdut în vedere ceea ce se întâmplă în jurul lor, s-au îndepărtat de punctele de decizie, cum ar fi politicul, administrație, sindicatele.

Moscviciov recunoaște că și el a căzut în această capcană o vreme, dar curiozitatea sa permanentă la făcut să fie din nou atent la cei decid soarta oamenilor de afaceri, în laboratoarele politice și administrative. Așa s-a produs și apropierea sa de teoria economiei, de politici și măsuri fiscale, așa au venit firesc masteratele, doctoratul în Finanțe, lucrările publicate, sutele de cărți de specialitate citite.

“Trebuia să cunosc aceste lucruri, să le stăpânesc, erau noua mea provocare. Aveam un business de succes, care trebuia menținut acolo și am ajuns la concluzia că voi ști mai bine să-mi gestionez aface rile cunoscând aceste hățișuri tehnice. Apoi, au început să-mi placă. Vedeam că aceste politici și mecanisme economice influențează de fapt toți agenții economici din România și am realizat ce importanți sunt cei care dețin butoanele la București, care prin competența sau incompetența lor ridică sau dărâmă business-uri precum al meu. De aici mia intrat în cap că, prin experiența mea și cunoștințele dobândite pot să îmi ajut colegii oameni de afaceri. Numai din acest motiv am făcut nebunia de a intra în politică, în administrație, în finanțe și din

COVER STORY

acest motiv vreau să continui pe această linie. Expertiza mea nu o contestă astăzi nimeni, iar Anvico e pe mâini bune, soția mea Mirela fiind un manager foarte bun”, spune Andrei Moscviciov.

Accentul pe companii Când vorbește despre mecanisme economice ce ar trebui folosite în România pentru o mai bună performanță a companiilor, Andrei Moscviciov de astăzi e departe de marinarul de acum 23 de ani, singurul punct comun între cele două perioade fiind nevoia de a avea mereu o altă provocare în față. “Sunt unul dintre susținătorii ideii, la nivel bugetar, de a face analiză microeconomică asupra unor măsuri fiscal macroeconomice. De exemplu, dacă majorăm un impozit, să vedem ce efect are acea măsură într-o întreprindere mică. Acest lucru ar putea fi făcut azi foarte ușor, pentru că din 650.000 de firme din România mai puțin de 320.000 au încheiat exercițiul financiar 2011 pe profit. Rațiunea de a exista a unei societăți e să facă profit. Este inadmisibil să ții în evidență o firmă care să nu facă profit, în afară de situațiile accidentale, conjuncturale. Aceste firme ar trebui să fie tratate diferențiat, să beneficieze de alte instrumente de verificare din partea statului. Cred că e vorba de o politică românească prost gestionată și în plus susținută de organismele financiare internaționale.

Eu unul prefer să fiu abrupt în declarații, prefer să nu fiu simpatic, dar să iau măsurile care trebuie. Tre-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

buie să luăm decizii pentru a mări capacitatea de a produce profit a celor 200.000 de societăți grupate în întreprinderi mici și mijlocii. Astfel asigurăm și necesarul bugetar și locuri de muncă” își explică filosofia Andrei Moscviciov.

Modele și putere De ce crede Andrei Moscviciov că modelul de succes din afaceri ar putea fi extrapolat și în politică?

“Pentru că eu sunt același, cu aceleași reguli și principii, aceleași standarde: performanță, echitate, eficiență. Mă înconjor de oameni de aceeași factură, care vorbesc acest limbaj, și nu văd de ce cu timpul nu ar apărea și succesul. E ca în business”, susține mureșeanul. Despre putere crede doar că aceasta trebuie să fie exercitată continuu, de decidenți discontinui. “Eu unul cred mult în puterea ideilor și în ținte. Partea organizatorică trebuie făcută în așa fel încât drumul până la acele ținte să nu fie distorsionat. Sunt membru Rotary de foarte mulți ani, îmi place cum este gestionată puterea acolo, îmi place organizarea de acolo, comunicarea, morala, munca de grup. Iată, principii pe care le putem împrumuta și folosi în orice grup sau palier ne aflăm” spune Moscviciov.

“Politica pentru mine este o altă provocare, o nouă șansă. În viață, eu mereu am resetat punctul B, lam transformat în C și am încercat ca traseul până acolo să fie cât se poate de liniar. Dacă mă uit în spate, tot ce am făcut pare coerent, asumat și în mod cert legat de voința mea. E foarte important, foarte bărbătesc! Pe de altă parte, sunt convins că există o obligație a celor care au reușit, a celor care au curaj și convingeri să contribuie cu ceva la mersul societății! Din punctul meu de vedere, al finanțistului care provine din business, locul unde trebuie acționat se află la nivelul Ministerului Economiei, al celui de Finanțe și, bineînțeles, la ANAF!” Andrei Moscviciov

7

AFACERE

Profit dulce ca mierea Compania Apidava din Blaj a devenit cel mai mare procesator de miere din România și a început să exporte în Japonia și în China.

Povestea familiei Mateș și a companiei Apidava este una mai puțin obișnuită. Este vorba de o pasiune care s-a transformat într-o afacere de succes și care l-a convins pe fondatorul ei, profesorul de fizică, Victor Mateș, să renunțe la cariera didactică din Mica Romă și să se ocupe de un business dulce ca mierea. El deține unul dintre cele mai apreciate branduri de miere de albină din Europa, Di Melo. Sub această denumire este vândută doar mierea ecologică de cea mai bună calitate. De asemenea, cel mai cunoscut brand de miere din România, ”Roua florilor”, îi aparține tot familiei Mateș. Însă Apidava nu înseamnă doar miere de albină și derivatele ei, ci și o linie de produse cosmetice, care, încet-încet, a reușit să se impună pe piața produselor superpremium.

Două feluri de miere Victor Mateș vorbește cu pasiune despre mierea de albine. ”Există două feluri de miere: cea din flori și cea de mană. Cea de mană nu are polen și este cea mai bogată în minerale. Acest fel de miere este recomandat pentru sportive, pentru copii sau pentru femei, după naștere, pentru că ajută la recuperarea organismului”, spune Victor Mateș. Fondatorul Apidava oferă argumente clare și explicații logice cu amabilitatea care îl făcea odinioară unul dintre cei mai performanți și cei mai iubiți profesori din Blaj. Acum, însă, Victor Mateș nu se mai află la catedră, ci la cârma unei companii cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro pe an. Apidava procesează annual 1.500 de tone de miere și are 50 de angajați. De asemenea, compania utilizează trei spații diferite în Blaj. În primul

8

rând, este depozitul unde este adunată mierea, care apoi este împărțită în diferite loturi. În al doilea rând, este vorba de clădirea unde are loc procesarea și îmbutelierea mierii de albine. În mod simbolic, această unitate, care este ”inima” Apidava, este în vârful dealului care domină Blajul și Podișul Târnavelor, acolo unde se află Crucea Iancului.

De fapt, este vorba de îngemânarea a două simboluri.

Unul este crucea ridicată de blăjeni în cinstea marelui episcop greco-catolic Ioan Bob, cel care și-a sacrificat averea pentru a-i feri de foamete pe locuitorii Micii Rome și ai satelor din jur, care, apoi, a devenit loc de rugăciune pentru participanții la Marea Adunare Națională de la Blaj din 1848. Celălalt symbol este chiar Apidava, denumire cu rezonanțe dacice, care simbolizează ”cetatea mierii”. În fine, cel de-al treilea amplasament deținut de Apidava în Blaj este un depozit cu unelte, scule și instrumente folosite în apicultură. Acest depozit îi aprovizionează pe apicultorii din toată țara. La rândul lor, aceștia revarsă spre Apidava un fluviu de miere. Unele dintre aceste unelte sunt fabrica în România, altele sunt aduse din țări precum Serbia ori Polonia. Pe undeva, Apidava reface în acest domeniu vechiul circuit comercial care reunea, în Evul Mediu, târgurile Transilvaniei, precum și orașele cu care negustorii ardeleni făceau afaceri, de la Marea Baltică la Marea Mediterană. Dacă acum câteva sute de ani, orașele ardelenști erau jucători de piața europeană, acum, Apidava a devenit un jucător global pe piața mierii de albine. ”De trei ani, suntem în relații comerciale cu China. Este extreme de important, pentru că China este, totodată, cel mai mare exportator și cel mai mare importator de miere de albine din lume”, spune

Victor Mateș. El explică succesul de care se bucură mierea produsă de Apidava prin mai mulți factori. În primul rând, este vorba de calitatea excelentă a mierii vândută sub brandul Apidava. Apoi, este un raport excelent calitate/preț. În al treilea rând, ”chinezii vor miere din Europa”, spune Victor Mateș. Iar al patrulea argument ține de imaginea foarte bună pe care o are România în China. ”Clienții noștri din China vor miere cu etichetă românească. Pentru noi a fost o surpriză, însă ei apreciază foarte mult produsele românești”, spune fostul profesor de fizică, ce a devenit un manager de succes.

Miere ardelenească pentru cosmetice japoneze Însă nu doar consumatorii din China sunt încântați de mierea produsă de Apidava. Unul dintre cei mai importanți clienți ai companiei din Blaj este o fabrică de cosmetice din Japonia. Aceasta produce în fiecare an marfă de circa 100 de milioane de dolari. În Japonia, Apidava exportă anual între 200.000 și 400.000 de kilograme de miere. ”Japonezii cumpără de la noi doar miere de salcâm. Politica lor este să cumpere câte un fel de miere dintr-o singură țară. Dacă România este furnizorul lor de miere de salcâm, din Mexic aduc miere de portocal. Din Vietnam, de exemplu, aduc miere de flori de cafea. Este o afacere foarte serioasă, care se bucură de foarte mare succes”, spune Victor Mateș. El spune că, la început, partenerii japonezi au dat dovadă de foarte multă prudență. Ei au analizat minuțios mostrele de miere, au vizitat fabrica din Blaj, i-au cunoscut pe membrii familiei

AFACERE

Mateș, apoi au decis să încheie afacerea. ”Nu am avut nevoie de un contract scris. Cuvântul nostrum a fost de ajuns”, spune Victor Mateș. După ce managerul din Blaj a rezolvat, cu eleganță, o serie de asperități care au apărut pe parcursul derulării afacerii cu partenerii japonezi, relația de afaceri a trecut la nivelul următor. Oamenii de afaceri din Blaj și din Japonia s-au împrietenit și, acum, se vizitează reciproc acasă. ”Au fost situații în care am primit, în avans, un milion de euro, pentru a cumpăra mierea necesară. Acesta este un semn extraordinar de încredere”, povestește Victor Mateș.

Inspirație asiatică pentru cosmeticele de miere Parteneriatul cu japonezii nu a reprezentat doar baza unei prietenii solide, ci și o sursă de inspirație pentru familia Mateș. Fiica fostului profesor de fizică, Alina Mateș, a decis să se implice în dezvoltarea afacerii de familie. Ea a lansat ideea diversificării companiei Apidava. Inspirată de produsele cosmetice japoneze bazate pe mierea de albine, ea a decis să încerce să producă astfel de cosmetice și în Blaj. ”Am cunoscut, în Cluj, o doamnă care a lucrat în cadrul Farmec. Ne-am împrietenit și, într-un week-end petrecut cu familia, le-am spus că aș vrea să încep să produc cosmetice. Doamna din Cluj a fost de acord să creeze primele rețete. Le-am pus în practică și, la început, am testat produsele pe noi înșine. Apoi, ca într-o joacă, am început să ne gândim de ce avem nevoie: creme, pastă de dinți și așa mai departe. Și, pas cu pas, în acest mod, am diversificat produsele noastre”, spune Alina Mateș. În prezent, alături de ea, mai lucrează încă două fete, care se ocupă cu producția de cosmetice pe bază de miere de albine. Este

www.transilvaniabusiness.ro

vorba de produse de înaltă calitate, care au început să se bucure de o trecere tot mai mare pe piața românească. Și asta pentru că utilizarea ingredientelor naturale a făcut minuni, chiar și acolo unde cosmeticele importate au dar greș. În prezent, linia de cosmetice funcționează la capacitate maximă, iar piața absoarbe fără probleme întreaga producție. ”Am ajuns să lucrăm doar la comandă”, rezumă Alina Mateș succesul de care se bucură afacerea pe care a pornit-o împreună cu tatăl ei.

Pas cu pas Afacerea Apidava este rodul a 20 de ani de eforturi. La început, a fost tradiția de familie. Bunicul lui Victor Mateș avea 20 de stupi, iar fagurii de miere produși de acesta erau printre cei mai buni, își amintește managerul Apidava. Apoi, Victor Mateș a redescoperit frumusețea apiculturii grație unui coleg de la școala din Blaj în care managerul companiei a lucrat ca profesor. Astfel, Victor Mateș a reînceput să se ocupe de albine. În anul 1992, compania sa avea 50 de stupi și 20 de angajați. Victor Mateș a început să îmbutelieze mierea și, astfel, s-a născut colaborarea cu lanțurile de magazine. Prin muncă intensă, viziune, dar și cu prudență, el a dezvoltat, încetîncet, afacerea sa. Atunci când a investit în utilaje pentru procesarea mierii, Victor Mateș a încheiat parteneriate cu ceilalți apicultori pe care i-a cunoscut la expoziții ori târguri de profil, ca să se asigure că va avea un flux de materie primă capabil să asigure funcționarea optimă a afacerii. Iar Apidava s-a extins pas cu pas. În prezent, compania din Blaj a ajuns să exporte 50 la sută din producție, nu doar în Asia, ci și în țările occidentale, unde mierea ecologică se bucură de un mare succes. De asemenea,

Specialități Compania Apidava oferă diferite tipuri de miere, inclusiv unele mai puțin întâlnite. De exemplu, mierea de zmeură. Victor Mateș spune că mulți dintre cumpărători se așteaptă ca mierea să aibă un gust care să amintească pregnant de cel al fructului. Însă aromele mierii sunt mult mai subtile. Cunoscătorii adevărați le apreciază extrem de mult, iar aceste tipuri speciale de miere s-au impus pe nișele lor.

Apidava și-a consolidat poziția de cel mai mare procesator de miere din România și, totodată, de cel mai mare furnizor de miere de albine românească de pe piața internă. Această poziție a impus investiții în ambalaje de cea mai înaltă calitate și în inovare. ”Procesul de procesare a mierii nu este unul complicat. Mierea trebuie filtrată și amestecată, pentru a fi omogenă”, spune Victor Mateș. Însă, apoi, ea este îmbuteliată în borcane de gramaje diferite, dar și în cutiuțe, pentru a fi servită la ceai. În ultimii ani, Victor Mateș a selecționat un tip de miere care este ambalat în plicuțe de plastic. Este vorba de un amestec din diferite soiuri de miere, care este servit la cafea și care are proprietatea de a nu altera gustul cafelei. De asemenea, pentru copii, Apidava îmbuteliază mierea în recipienți de tipul unor ursuleți din plastic.

Claudiu Pădurean

9

afacere Brandul “Honor” și savoarea preparatelor din vânat Omul de afaceri Andras Albert a creat singura fabrică din România care este profilată pe prepararea vânatului. Produsele sunt vândute într-o rețea de magazine proprii sau partenere care se dezvoltă în întreaga Transilvanie.

Cel mai nou magazin va fi deschis în curând la Cluj. În Evul Mediu, vânătoarea era un privilegiu rezervat aristocraților, iar prepararea cărnii de vânat era apanajul unor adevărați maeștri ai gastronomiei. Țăranii prinși în timp ce braconau riscau chiar pedeapsa cu moartea, pentru că, dintotdeauna, carnea de vânat era considerată drept un aliment valoros. Și tot în Evul Mediu, știința preparării cărnii de cerb, de porc mistreț ori de căprior a devenit o adevărată artă, iar alimentele bazate pe vânat au ajuns să fie considerate adevărate delicatese. În Transilvania, cei mai renumiți meșteri în prepararea vânatului erau măcelarii sași, colonizați de regii Ungariei și care au adus din vestul Europei, din zona Luxemburgului, secretele pregătirii cărnii de vânat. În Transilvania, măcelarii sași au îmbunătățit rețetele aduse din Germania de azi cu ingrediente locale. De exemplu, din gastronomia maghiară au împrumutat paprika, acel condiment bazat pe ardei iute, iar din gastronomia românească au preluat ierburi aromatice, cum ar fi cimbrișorul. În final, a rezultat o gastronomie care îi

Pasiune regală Partidele de vânătoare din Carpații Orientali s-au bucurat întotdeauna de o bună reputație. Pe vremea Imperiului Austro-Ungar, pe lângă nobilii ardeleni, veneau la vânătoare cohorte de arhiduci, duci, conți ori baroni din Austria, Cehia ori Croația. În perioada interbelică au rămas de pomină vânătorile la care participa Regele Carol al II-lea, care, uneori, îl aducea și pe fiul său, Majestatea Sa, Regele Mihai I al României. După instaurarea comunismului, la vânătorile din Carpați au participat Ion Gheorghe Maurer, Nikita Hrușciov, liderul URSS, ori Todor Jivkov, șeful comunist al Bulgariei, alături de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Iar după căderea regimului comunist au fost reluate vânătorile regale.

Printre monarhii care au vânat în Carpații Orientali se numără Regele Juan Carlos al Spaniei.

10

fascinează deopotrivă pe transilvăneni și pe occidentalii care redescoperă savoarea vechilor rețete. Iar singurul brand sub care se regăsesc aceste rețete este Honor, care îi aparține omului de afaceri Andras Albert, din Odorheiu Secuiesc. ”Noi am pornit de la rețetele măcelarilor sași, care erau cei mai pricepuți în prepararea vânatului. Importăm din Ungaria condimente tradiționale pe care le folosim după rețetele de odinioară”, spune omul de afaceri Andras Albert. El mai precizează că ”noi nu facem preparate bio sau ecologice. Noi facem preparate tradiționale”.

Tradiție și viitor Însă unitatea de procesare a cărnii de vânat care a fost creată de Andras Albert în satul Izvoarele, comuna Zetea din județul Harghita, se bazează pe tradiție, fără să facă abstracție de dotările viitorului. Unitatea este ultramodernă din punct de vedere tehnologic și respectă cu strictețe normele din domeniul igienei alimentare, impuse de Uniunea Europeană. Însă pasiunea, rețetele și gustul preparatelor sunt ca odinioară, când produsele din vânat realizate în Transilvania ajungeau la curțile imperiale din Viena și din Praga. De altfel, preparatele din vânat sunt apanajul unei elite. ”Produsele din vânat nu sunt ieftine, pentru că vorbim despre producție în can-

mistreț, crenvurști de cerb, cârnăciori de mistreț, dar există și preparate care includ carne ori slănină din porci de rasă Mangalița. Este vorba de o rasă tradițională, care în anii comunismului aproape că a dispărut din Transilvania. Porcii din rasa Mangalița sunt crescuți în stare de semisălbăticie și sunt renumiți pentru faptul că au o carne și o slănină cu un conținut extrem de scăzut de colesterol și cu un gust deosebit de bun. Însă această rasă de porci nu intra în planurile de viitor promovate de autoritățile comuniste, deoarece productivitatea rasei este mai scăzută decât cea a raselor moderne. Tocmai de aceea, după o jumătate de secol de comunism, turmele de porci din rasa Mangalița au devenit o raritate în Transilvania, iar carnea lor este la fel de bine apreciată ca și cea de vânat. Andras Albert însă a găsit rețeta potrivită pentru a-și satisface pasiunea de vânător și, în același timp, de a aproviziona cu materie primă fabrica de procesare a cărnii de vânat.

Țarcuri de vânătoare Astfel, el a creat în Secuime două imense țarcuri de vânătoare. Unul dintre ele se află chiar în satul Izvoarele. De fapt, este vorba de un adevărat parc zoo, cu o suprafață de peste 320 de hectare. ”Mizăm pe cerbi, mufloni și lopătari, în principal”, spune omul de

800 de mistreți se găsesc în țarcul de la Mereni 100 de cerbi vor fi recoltați în acest an din țarcul de la Izvoarele tități mici și despre o calitate deosebită. Însă cei care își doresc cu adevărat să se bucure de gustul acestor preparate sunt dispuși să plătească mai mult decât pentru preparatele obișnuite”, spune Andras Albert, care este, el însuși, un vânător pasionat. Printre delicatesele produse de angajații fabricii de procesare a vânatului din satul Izvoarele se numără pastrama de cerb ori de

afaceri Andras Albert. ”Toate țarcurile sunt împrejmuite, cu gard electric, făcut așa cum trebuie, așa cum am văzut eu că se face în Noua Zeelandă, în Germania sau în Austria”, mai adaugă omul de afaceri din Odorheiu Secuiesc. Andras Albert spune ”toate țarcurile”, pentru că el mai deține un complex de vânătoare, profilat pe mistreți în localitatea Mereni,

afacere ”Produsele din vânat nu sunt ieftine, pentru că vorbim despre producție în cantități mici și despre o calitate deosebită. Însă cei care își doresc cu adevărat să se bucure de gustul acestor preparate sunt dispuși să plătească mai mult decât pentru preparatele obișnuite” Andras Albert

din județul Covasna şi o fermă autorizată de porci Mangaliţa cresuţi în semisălbăticie, în aceeaşi localitate. În parcul zoo din Izvoarele trăiesc peste 400 de sălbăticiuni. Este vorba de circa 300 de cerbi, peste 50 de cerbi lopătari, iar restul sunt mufloni și căpriori. În complexul de vânătoare de la Mereni, cu o suprafață de 390 de hectare, trăiesc între 800 și 1.000 de mistreți, iar în ferma de porci Mangaliţa există un număr însemnat de exemplare.

La Izvoarele, parcul zoo are o dublă menire. Pe de o parte, el poate fi explorat, în cadrul unor vizite de tip ”safari”, de către turiștii care ajung în satul harghitean.

Pe de altă parte, vânătorii țin sub control populația de sălbăticiuni, pentru a evita suprapopularea țarcului. Astfel, carnea sălbăticiunilor din Izvoarele ajunge să fie prelucrată în fabrica de preparare a vânatului, acolo unde sunt aduși mistreții vânați în complexul de vânătoare de la Mereni. Preparatele din vânat pot fi consumate în pensiunea pe care Andras Albert o deține în satul Izvoarele, vila Honor, care este una dintre cele mai elegante unități turistice cu profil vânătoresc din Transilvania. De asemenea, ele pot fi cumpărate din magazinul de prezentare care funcționează chiar în fața fabricii de procesare a cărnii de vânat din Izvoare, din magazinele proprii deschise în Braşov, Miercurea Ciuc, Praid, din rețeaua de magazine partenere, care, încet-încet, acoperă toată Transilvania sau prin magazinul „on-line”. În prezent, Andras Albert și-a planificat deschiderea altor 2 magazine în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Fabrica ”Honor” dispune de toate autorizațiile necesare pentru a exporta vânatul.

www.transilvaniabusiness.ro

O calitate remarcabilă Însă Andras Albert încă nu a luat decizia de a încerca să intre pe piețele externe. Și asta pentru că o extindere și mai mare a rețelei de distribuție ar reclama o mărire sensibilă a producției fabricii de procesare a vânatului. Iar omul de afaceri Andras Albert nu dorește deloc să sacrifice calitatea produselor din fabrica sa de dragul cantității. Iar faptul că aceste produse sunt de o calitate deosebită este certificat și de marii ”chef”-i bucătari. Unul dintre ei este celebrul Paul Bloomfield, profesor la Universitatea Oxford Brookes, cea mai renumită universitate britanică din domeniul industriei ospitalității. Paul Bloomfield vine constant în Transilvania, ca să descopere secretele gastronomiei ardelenești. El a introdus o serie de preparate culinare din Transilvania în meniurile unora dintre cele mai selecte restaurante londoneze. Iar în România, în acest an, el a gătit pentru cel mai exclusivist eveniment din România, ”Dinner in the Forest”, organizat la Turda de către soții Pamela Roussos – Rațiu și Indrei Rațiu. Este vorba de fosta soție a celebrului cântăreț Demis Roussos, care s-a recăsătorit cu Indrei Rațiu, și de fiul regretatului om politic Ion Rațiu, care descindea el însuși dintr-una dintre cele mai cunoscute familii de aristocrați din Transilvania. La ediția din luna mai a evenimentului ”Dinner in the Forest”, Paul Bloomfield a folosit preparatele din vânat care sunt vândute sub brandul ”Honor”. Iar acest lucru a echivalat cu un teanc de diplome și de certificate obținute în cadrul unor evenimente gastronomice mai puțin pretențioase. De o mare apreciere s-au bucurat produsele

de vânat vândute sub brandul ”Honor” la cele mai cunoscute târguri gastronomice din Transilvania. Iar un indicator sigur al calității lor este faptul că ele sunt consumate, fără nici un fel de reținere, de familia Albert. ”Toate sunt bune. Însă, dacă ar fi să aleg, mie îmi place foarte mult pastrama”, spune omul de afaceri Andras Albert. Preparatele vânătorești au devenit, de altfel, o adevărată marcă a turismului culinar din zona Secuimii. Vizitatorii care se respectă știu că trebuie să guste neapărat din pastramă ori din cârnăciorii preparați în fabrica din Izvoarele. Însă menținerea unui flux constant în aprovizionarea cu materie primă a acestei fabrici presupune eforturi considerabile. Și asta pentru că afacerea bazată pe circuitul care include cele două țarcuri zoo și fabrica de preparare a cărnii de vânat este mare consumatoare de resurse. Turmele de proci mistreți ori de porci din rasa Mangalița din țarcul de la Mereni, împreună cu sutele de mistreți care hălăduiesc alături de ani, consumă, în fiecare zi, circa 2,5 tone de furaje. La rândul lor, sutele de animale sălbatice din parcul zoo de la Izvoarele consumă alte circa 1,5 tone de furaje, care suplimentează hrana consumată direct din parc, iar cantitățile sunt mai mari în timpul sezonului rece, când sălbăticiunile nu mai reușesc să își procure din natură o cantitater îndestulătoare de hrană.”Anul acesta, vom recolta 100 de exemplare de cerbi”, afirmă omul de afaceri harghitean, care spune că unele dintre exemplarele aflate în țarcul său ar stârni pasiunea oricărui vânător care are în sânge acest sport. claudiu Pădurean

11

afacere

Aventuri pe Jetski cu Motoboom Vara distracția se mută în valuri. Și voi trebuie să fiți acolo. E simplu, cât ați spune Motoboom. Compania vă recomandă următoarele modele de jetski-uri. STX 15F oferă o ușoară manevrabilitate într-un stil sportiv, are o putere de 160CP, fiind și cel mai puternic din clasa sa, având un motor în patru timpi. Este un model 2012, având șaua lungă, pentru 3 persoane și cântărește aproximativ 383kg. Injecția de combustibil digitală ofera performanță bună și o economie excelentă de combustibil, instrumente digitale (vitezometru, tahometru și indicator de combustibil). Lider la clasa de stocare a echipamentelor care pot fi luate pe acest JetSki. Sistemul de răcire se face prin inducția apei. Cuplarea se face direct de la motor. Preț cu TVA: 10.500 euro. Modelul 2012 Ultra LX este proiectat cu un nou design față de cel precedent, căntărește mai puține kilograme, dar este mult mai puternic. Are o stabilitate și o manevrabilitate îmbunătățite față de modelul anterior, dar și afișaj nou digital LCD, mult mai ușor de citit, care oferă mai multe informații. Ultra LX 2012 căntarește cu aproximativ 20 de kilograme mai puțin decât modelul 2011, are senzor precis de viteză, se distinge prin manevrabilitate precisă și tip sport în toate condițiile de apă. 227 de litri este capacitatea de stocare, cea mai mare din clasa sa. Zona compactă ideală de stocare a lucrurilor mici este sub scaunul pasagerului din spate. Acest model are 5 moduri de a fixa ghidonul și costă 11.600 euro cu TVA inclus.

Mai multă putere Ultra 300 X este un model 2012, ce produce 300 cai putere, pentru performanțe remarcabile. Oferă o forță mare, stabilitate și performanță în viraje. Are o capacitate mare de stocare a echipamentelor pe care le puteți lua cu dumneavoastră, rezervor mare de combustibil, cinci poziții de reglare a ghidonului. Pornirea se face electric, iar răcirea prin inducția apei. Greutatea acestui model este de aproximativ 462 kg. Protecția îmbunătățita din metal a motorului oferă o durabilitate și fiabilitate mai mare. Două straturi ale răcitorului de ulei asigură o răcire mult mai eficientă. Preț cu TVA: 16.300 euro. Modelul 2012 Ultra 300 LX oferă un motor cu o putere incredibilă, dar în același timp este proiectat pentru o mare durabilitate și fiabilitatate. Scaunul sporește confortul în timpul unei călătorii cu o viteză foarte mare. Este dotat cu GPS construit în zona ghidonului pentru amplasarea convenabilă a dispozitivelor de navigare și are o capacitate mare de stocare a echipamentelor pe care le puteți lua cu dumneavoastră, un rezervor mare de combustibil și 5 poziții de reglare a ghidonului, câtărind în total aproximatv 472kg. Ofera o putere maxima de 300CP, pornirea făcându-se electric. Preț cu TVA: 17.300 euro.

Ionuț OPREA Date de contact: Motoboom, Sebeș – sediul central Str. Augustin Bena nr. 84 515800 Sebeș Alba Tel: 0258 734 988 fax: 0358 401 280 email: contact@motoboom.ro Web: www.motoboom.ro

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Motoboom este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați un jetski. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul său aceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro.

STX 15F

Ultra LX

Marca: Kawasaki categorie: Kawasaki Motor: 4 cilindrii in linie, 4 timpi răcire: inducted water capacitate: 1498 cmc raport de compresie: 10.6:1 Pornire: electrică Dimensiuni: 3120 x 1181 x 1049 (LxlxH) Greutate: 383 kg rezervor: 58 L an: 2012 culori: alb

Marca: Kawasaki categorie: Kawasaki Motor: 4 cilindrii, 4 timpi capacitate: 1498 cmc raport de compresie: 10.6:1 Pornire: electrică Dimensiuni: 3370x1150x1194 (LxlxH) Greutate: 380 kg rezervor: 78 L an: 2012 culori: alb

Ultra 300 LX

Ultra 300 X

Marca: Kawasaki categorie: Kawasaki Motor: 4 cilindrii, 4 timpi, DOHC capacitate: 1498 cmc raport de compresie: 8.4:1 Putere: 300 CP Pornire: electrică Dimensiuni: 3370 x 1194 x 1150 (LxlxH) Greutate: 472 kg rezervor: 75 L an: 2012 culori: alb

Marca: Kawasaki categorie: Kawasaki Motor: 4 cilindri, 4 timpi răcire: cu apă capacitate: 1498 cmc raport de compresie: 8.4:1 Putere: 300 CP Pornire: electrică Dimensiuni: 3370 x 1194 x 1150 (LxlxH) Greutate: 462 kg (plin) rezervor: 77 L an: 2012 culori: verde

13

afacere

Șampania Silvania se luptă pentru piețele externe Singurul vin spumant din România produs după metoda champenoise, cu dublă fermentare în aceeași sticlă, atrage interesul cumpărătorilor din Germania și din America de Nord.

Cu secole în urmă, legendarul călugăr Dom Perignon descoperea o nouă metodă de a pune în valoare extraordinarele calități ale vinului produs în comitatul Champagne din Franța. El folosea drojdie nobilă pentru a produce o a doua fermentație în vinul îmbuteliat în faimoasele podgorii franceze. Apoi, cu multă artă și cu migală, dojdia era colectată în dopuri goale pe dinăuntru, iar sticlele erau recapsulate. Astfel s-a născut faimoasa băutură numită șampanie. Ea a intrat rapid în meniul aristocraților vremii. Șampania era considerată drept băutura care oferă, totodată, desfătarea necesară pentru a savura rafinatele preparate culinare de pe mesele regilor, principilor, ducilor ori conților, dar și elixirul care dădea curaj cavalerilor,

Terminologie În mod oficial, denumirea champagne este rezervată pentru vinurile spumante produse în regiunea Champagne din Franța. Din cauza acestui statut de Denumire de Origine Controlată, producătorii de vin folosesc denumirea de vin spumant ori, pentru cele de o calitate inferioasă, de vin spumos. Însă în limbajul comun s-a încetățenit termenul de șampanie, care este folosit în acest articol, pentru a-i da o culoare locală, drept sinonim pentru vin spumant. În general, pentru eficientizarea proceselor tehnologice, producătorii de vin spumant au trecut la cea de-a doua fermentare a vinului în cuve de inox. Alți producători, de vin spumos, ieftin și de proastă calitate, injectează dioxid de carbon și arome pentru a crea o băutură care amintește de celebra șampanie.

14

înainte de a pleca în bătălie. Așa a apărut atunci gestul prin care cavalerii, grăbiți să se arunce în focul luptei, decapitau cu sabia sticlele de șampanie. Acest gest a primit, de-a lungul secolelor care au urmat, o semnificație apropiată de sacralitate. El este păstrat de somelieri, acești cavaleri ai bunului gust, care păstrează secretele vechiului rafinament gastronomic.

Tradițiile seculare ale unui vin excelent Iar tradițiile seculare și rețetele producătorilor de șampanie din Franța au ajuns să fie puse în valoare în Șimleul Silvaniei. Acolo, societatea Spumante Silvania produce un vin spumant care este socotit de mulți drept cel mai bun din Europa Centrală și de Est. ”Secretul calității extraordinare a acestei băuturi ține de mai mulți factori. În primul rând, este vorba de vinul foarte bun, care provine din podgorii de tradiție, cum ar fi Minișul. Apoi, este vorba de talentul celor care muncesc la producerea șampaniei, dar și de condițiile foarte bune din galeriile subpământene în care vinul se transformă în șampanie”, spune directorul companiei, Florin Breje. Aceste galerii au o temperatură constantă de 12 grade Celsius, precum și o umiditate, de asemenea, constantă, ceea ce permite desfășurarea tuturor operațiunilor legate de producerea șampaniei în cele mai bune condiții. ”Condițiile de care dispunem în aceste condiții sunt foarte asemănătoare, aproape identice cu cele din galeriile din regiunea Champagne”, spune Florin Breje. Tradiția vinificatului științific în Șimleul Silvaniei a început în anul 1820.

Adică, pe vremea Revoluției lui Tudor Vladimirescu.

Atunci, au fost săpate sub un deal din apropierea

orașului primele pivnițe. Proprietarii lor erau bogații patricieni evrei care locuiau în oraș. Pe dealul Măgura existau podgorii întinse, cultivate cu diferite soiuri de vinuri albe. ”Datorită condițiilor pedoclimatice deosebite, strugurii obținuți în podgoria de la Șimleu dădeau un vin cu o aciditate mai ridicată. Acest lucru este excelent, deoarece și după a doua fermentare, licoarea își păstrează fructuozitatea și onctuozitatea”, spune Florin Breje. În anii 1960, pivnițele construite la începutul secolului al XIX-lea au fost extinse. Astfel, a apărut un adevărat labirint subpământean, care se întinde pe o lungime de circa patru kilometri și care ascunde un adevărat tezaur. La începutul anilor 1970, specialiștii au observat că în acest labirint, unde era depozitat vinul produs în podgoriile locale, a început

afacere ”Secretul calității extraordinare a acestei băuturi ține de mai mulți factori. În primul rând, este vorba de vinul foarte bun, care provine din podgorii de tradiție, cum ar fi Minișul. Apoi, este vorba de talentul celor care muncesc la producerea șampaniei, dar și de condițiile foarte bune din galeriile subpământene în care vinul se transformă în șampanie” Florin Breje

21 de angajați are compania Spumante Silvania 4.000.000 de sticle este capacitatea de producție a fabricii din Șimleu să apară mucegaiul nobil și au decis să înceapă producția de șampanie. Specialiștii au ales metoda champenoise și au avut succes.

O calitate extraordinară Licoarea produsă la Șimleul Silvaniei a căpătat o calitate extraordinară. Practic, totul ține de măiestria cu care angajații companiei Spumante Silvania selecționează cele mai potrivite feluri de vin, realizează

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

cupajele potrivite, iar apoi adaugă drojdie nobilă. Apoi, la intervale care depind de modul în care evoluează fiecare lot de sticle, începe operațiunea de limpezire.

Sticlele sunt așezate pe rasteluri înclinate, în așa fel încât să se adune în dopurile tehnologice, goale pe dinăuntru. În fiecare zi, sute de mii de butelii de șampanie sunt examinate în lumina de culoarea bronzului șlefuit, din labirintul subteran, apoi sunt rotite cu o optime de cerc, pentru a permite drojdiei să se scurgă uniform în dopurile tehnologice. Abia atunci când

șampania este pe deplin limpezită, băutura este gata pentru ultima operațiune. Dopurile tehnologice, prinse cu o agrafă, sunt îndepărtate, iar angajații Spumante Silvania, cu o maximă dexteritate, le înlocuiesc cu dopuri de plută. Uneori, înainte de această operațiune, în sticlele cu băutură mai este adăugat must dulce. Astfel, fără nici un fel de adaos de zahăr industrial, sunt realizate șampanii demiseci, demidulci ori dulci, potrivite pentru desert. Urmează etichetarea și ambalarea, iar vinurile spumante, produse în Șimleul Silvaniei, sunt pregătite să cucerească piața. Un lucru important este acela că până și ambalajele sunt produse, ca odinioară, la fabrica de sticlă din Sighișoara.

Dopurile de plută sunt alese, după o atentă examinare, de la furnizori din Italia, Spania ori Portugalia.

Practic, calitatea excelentă a vinurilor spumante este principalul atu al fabricii din Șimleul Silvaniei, care păstrează 21 de angajați. Dacă în trecut, compania producea patru milioane de sticle pe an, acum, ea funcționează la o treime din capacitate. Însă, pe măsură ce vinurile spumante din Transilvania își recâștigă piața, există mari speranțe că producția va fi reluată, treptat, la capacitate maximă.

Claudiu Pădurean

15

consultanță juridică Limitarea deductibilităţii TVA şi a unor categorii de cheltuieli aferente calculării impozitului pe profit şi impozitului pe venit în urma modificării Codului fiscal Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24 din 6 iunie 2012 au fost operate importante modificări asupra Codului Fiscal ce sunt aplicabile începând cu data de 1 iulie 2012.

I. Prima dintre acestea vizează diminuarea deductibilităţii TVA-ului pentru valoarea de achiziţie a vehiculelor motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice desfăşurate de către subiectul impozabil. Astfel în urma modificărilor survenite, alineatul nr. 1 al art. 1451 din Codul Fiscal ce reglementează limitări speciale ale dreptului de deducere va avea următorul conţinut : Prin excepţie de la prevederile art. 145 se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice. Învederăm faptul că modificarea expusă cuprinde o dublă limitarea a deductibilităţii TVA, putând fi dedusă în limita procentului de 50% atât taxa aferentă achiziţionării vehiculelor cu pricina cât şi taxa corespunzând cheltuielilor legate de acestea. Cele din urmă cheltuieli reprezintă costurile necesare pentru repararea şi întreţinerea autovehiculelor în cauză. În ambele situaţii limitarea deductibilităţii TVA se aplică doar în cazul în care vehiculele cu pricina nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice desfăşurate. Rezultă că în situaţia în care autovehiculele sunt utilizate exclusiv în acest scop, taxa va putea fi dedusă în întregime.

Potrivit prevederilor exprese cuprinse în norma de modificare, limitările privind deducerea TVA se vor aplica şi contractelor de achiziţionare de autovehicule aflate în derulare la data de 1 iulie 2012. Rezultă că în situaţia vehiculelor achiziţionate în leasing sau cu plata în rate înainte de modificarea Codului Fiscal, taxa aferentă ratelor scadente după data de 1 iulie 2012 va putea fi dedusă doar parţial în situaţia în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice desfăşurate de către beneficiar.

Considerăm că aceste prevederi sunt de natură a aduce atingere predictibilităţii şi stabilităţii de care trebuie să se bucure norma de drept fiscal, fiind în măsură să lezeze interesele legitime ale contribuabilului. În momentul achiziţionării unui astfel de autovehicul, acesta şi-a bugetat costurile aferente precum şi cheltuielile ce pot fi deduse ca urmare a unei astfel de operaţiuni. Or în urma modificării survenite contribuabilul va fi împiedicat să deducă 12% din valoarea de achiziţie a autovehiculului ca urmare a diminuării cotei de TVA ce poate fi dedusă. Măsura impusă poate avea ca efect renunţarea la achiziţionarea de autovehicule de la persoanele plătitoare de TVA fiind încurajată astfel dezvoltarea pieţei negre pentru acest tip de produse.

II. Cea de-a doua modificare analizată vizează limitarea procentului deductibil pentru o anumită categorie de cheltuieli aferente calculării impozitului pe profit şi impozitului pe venit. Astfel în urma modificărilor survenite articolul 21 alin. 4 lit. t din Codul Fiscal privind cheltuielile ce nu pot fi deduse pentru stabilirea impozitului pe profit are următorul conţinut : 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. O modificare identică a fost adusă şi art.

48 al 7 lit. l1 din Codul Fiscal care stabileşte cheltuielile ce nu pot fi deduse pentru stabilirea impozitului pe venit.

Din analiza modificărilor survenite rezultă că limitarea deductibilităţii nu se aplică cheltuielilor privind achiziţionarea autovehiculelor, acestea putând fi deduse în mod integral. Limitarea impusă vizează cheltuielile aferente acestora şi anume costurile privind reparaţiile şi întreţinerea, consumabilele, asigurarea de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta

şi inclusiv valoarea combustibilului cu care este alimentat vehiculul. Ca şi în cazul expus anterior, limitarea operează doar în situaţia în care autovehiculul nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii desfăşurate de către agentul economic. Cu alte cuvinte vehiculul cu pricina este utilizat şi în scopul personal al unui angajat sau reprezentant al societăţii comerciale. În condiţiile în care în practică există raporturi de muncă care permit angajatului să folosească autovehiculul de serviciu şi în interes personal, spre exemplu pentru a se deplasa de la serviciu acasă şi invers, modificările survenite vor putea duce la modificarea acestor relaţii în sensul sistării beneficiului utilizării autoturismului în interes personal. Totodată considerăm că dificultăţile concrete de stabilire a exclusivităţii utilizării în scopul activităţii desfăşurate de către agentul economic vor fi de natură să genereze conflicte între organele fiscale şi contribuabili.

Adrian Cârstea Avocat Colaborator sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 sediul secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

16

opiniE

Despre ce vorbim? „Despre ce vorbim?” e o expresie folosită în ultimul timp de cei care cred că argumentele dintr-o discuție sunt atât de clare încât discuția nu mai are rost.

La fel cred că ar trebui să se întâmple când tema discuției este legată de investiții străine directe (Foreign Direct Investment – FDI) în România. Dar hai să vedem, totuși, despre ce vorbim?

FDI sunt unul dintre principalele motoare de creștere economică pentru o țară ca a noastră, cu o economie emergentă și cu potențial. Prin deschiderea de activități economice și crearea de locuri de muncă. Conform revistei Capital, pentru prima dată după intrarea în UE, FDI în România au coborât anul trecut sub două miliarde de euro. Ba mai mult, cifrate la 1,9 miliarde, sunt mai mici decât cele înregistrate în 2003!

Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2006 – 9 miliarde – și în 2009 – 9,5 miliarde. Două sunt motivele acestei scăderi dramatice: instabilitatea politică și criza mondială. Cu toate acestea, cred că România are potențialul necesar de a atrage FDI, ba chiar de a-l „deturna” dinspre destinații atractive.

Direcțiile de acțiune – spuneți-le, dacă vreți, chiar strategice! – pentru încurajarea FDI nu sunt multe pentru România, dar sunt generoase. Și nu e vorba doar despre producție, cum ar crede unii, ci și de servicii. E adevărat, producția ar trebui să primeze, în principal cea care creează exporturi. Fără a face un top al lor, am să enumăr mai jos în ce direcții poate România să atragă FDI.

Agricultură S-a văzut extrem de clar, în ultimii doi ani, că economia României a avut creștere datorită agriculturii. Vremea bună și investițiile anterioare, începând cu anul 2000, au adus plusurile necesare păstrării economiei țării pe linia de plutire. Teren agricol necultivat mai este, așa că utilajele, sistemele de irigații, logistica, personalul și ce-o mai fi îi așteaptă pe investitorii străini să vină în fugă urlând „Noi vrem pământ!”.

Infrastructură Îmbunătățirea infrastructurii din România ar aduce numai câștiguri tuturor: statului, cetățenilor, firmelor.

Cu siguranță, e nevoie de drumuri căi ferate mai multe

și mult mai bune. Și vom avea ajunge la destinație mai repede și cu mai puține accidente. Cu siguranță, sistemele de alimentare cu apă pot fi îmbunătățite. Și nu vom mai avea pierderi și apa de la robinet va fi mai bună. Și putem continua cu enumerarea. Dar investitorii străini vor găsi oportunități în acest domeniu la care noi nici măcar nu ne-am gândi.

Transporturi Poziția geografică ne avantajează pentru dezvoltarea unui sistem de transporturi: rutier, feroviar, maritim, fluvial, aerian. De ce sa nu transportam pe Dunăre, pe Mureș sau pe Olt? Și vom vedea că Dunăre-Marea Neagră nu e doar o moștenire a odioasei dictaturi și nici propunerea de canal Dunăre-București sau de autostrăzi suspendate nu sunt doar scorniri plecate din mințile doritoare de voturi, șpagă și favoruri ale unor politicieni, din ce regim or fi ei.

Resurse naturale Aici chiar am picat pe subiect, cred că aș fi luat Bac-ul.

Hai să fiu ceva mai clar. Lucrez în industria minieră de aproape 10 ani, deci am reușit să aflu cum funcționează. Încă din 1995, strategia statului român este de a încuraja investitorii străini să vină cu bani în industria noastră minieră. O idee și inițiativă minunată. Din păcate, a cam rămas idee și inițiativă. De ce zic din păcate?

Pentru că potențialul de creștere economică a unei țări care știe să-și exploateze în mod responsabil și modern resursele naturale este imens. De exemplu, Australia are de gând să creeze 70.000 de noi locuri de muncă în minerit în maxim 5 ani. Industria minieră a Canadei a contribuit cu 36 de miliarde de dolari la PIB în 2010 (peste 2,5% din total). Producția sectorului a crescut cu 31% și explorarea cu 35% față de 2009.

Finlanda este, în prezent, cel mai mare producător de aur al UE. Strategia guvernului finlandez este ca producția anuală de minereu să crească de la 4 milioane tone/an în anul 2000 până la 70 milioane tone/an în 2020. Adică de aproape 20 de ori!

cătălin Hosu este economist și manager regional de comunicare al roșia Montană Gold corporation.

Chile e cel mai mare producător de cupru din lume, dar și un producător important de aur, argint, molibden și alte minerale (fier, zinc, plumb). Peste 60% din exporturile Chile vin din minerit, iar contribuția la PIB este de peste 20%! Investițiile preconizate în industria minieră pentru următorii ani sunt de peste 15 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană caută soluții pentru reducerea importurilor de materii prime. Din necesarul de minereu de 177 de milioane tone/an, doar 30 se produc intern. În 2008, Comisia Europeană a atras atenția asupra acestui lucru printr-un document, semnat de comisarul european pentru Industrie, Günter Verheugen. Soluția propusă de Comisie? Creșterea producției interne.

Toate cele patru direcții de mai sus creează locuri de muncă, deci creștere economică. Cu un climat politic stabil, o legislație încurajatoare, strictă și stabilă, le putem avea.

Deci, despre ce vorbim?

Cătălin Hosu

interviu

România va depăși criza doar dacă își valorifică resursele Ioan Cuzman, președintele Consiliului de Administrație al SIF Banat-Crișana, spune, într-un interviu în exclusivitate pentru Transilvania Business, că România trebuie să procedeze inteligent dacă vrea să treacă peste efectele crizei.

Reporter: Domnule Ioan Cuzman, care credeți că sunt resorturile care au provocat această criză economică, sau de sistem, cu care ne confruntăm acum? ioan Cuzman: Este adevărat avem o criză economică și o criză de sistem. Criza se manifestă prin dezechilibre puternice, profunde uneori, între elementele componente ale unui sistem. De-a lungul timpului au fost tot felul de crize, dar omenirea remarcă doar două crize puternice mondiale - este vorba despre criza 19291933 și este vorba despre criza care o spune toată lumea, că ar fi început în 2007 sau 2008. Nu este adevărat. Criza a început mult mai devreme. Criza s-a deconspirat în 2007, când au fost primele declarații din partea unor personalități care puteau să facă aprecieri cu privire la această chestiune.

Rep.: Au existat semne ale crizei, neluate în seamă la vremea lor? i.C.: Au existat semnale încă foarte vechi. Eu aș scoate în evidență o serie de lucrări ale Grupului de la Roma care au apărut încă din anii ’70, unde s-a vorbit despre limitele creșterii, noua ordine economică mondială, hrană pentru șase miliarde, orizontul fără limite al învățării și multe alte lucrări extrem de importante care au tras semnale de alarmă asupra eventualelor dezechilibre și asupra eventualelor limite. Însă majoritatea decidenților politici nu le-au băgat în seamă și s-a socotit că lucrurile se rezolvă singure prin mecanismele de pe piață. Și aici eu aș vrea să spun că pot să accept termenul de mecanisme de piață, dar nu pot să accept ideea de economie de piață, pentru că piața este doar unul dintre regulatoare și s-a dovedit că el nu este nici perfect și nici eficient, pentru că, dacă mecanismele de piață ar fi fost perfecte și eficiente, nu s-ar fi ajuns la criză.

Rep.: Care au fost primele semne ale crizei actuale? i.C.: Revin acum: am avut criza din 1929-1933, care sa spus că a fost o criză de supraproducție în sensul că au fost mai multe bunuri pe piață decât capacitatea de cumpărare. Criza care s-a deconspirat în 2007 este una care a apărut în primul rând în sistemul financiar. Și este vorba despre acele bule financiare și când, în 1996, Greenspan, președintele FED, atrăgea atenția asupra unor exuberanțe iraționale ale prețurilor, lucrurile nu au fost luate foarte în serios și ce s-a întâmplat în Statele Unite? Această exuberanță financiară a prețurilor a fost mutată în exuberanța irațională a prețurilor imobiliarelor. Și ne-am trezit că au existat acele instrumente toxice, respectiv acele împachetări de credite care după aceea au fost vândute pe piața

18

mondială în succesiuni pe care nimeni nu le-a mai putut controla și aici sigur că avem o problemă cu marile agenții de rating, care toate au dat cel mai bun calificativ la aceste instrumente toxice pe care cea mai mare parte din lume nici nu le-a înțeles. Și așa se întâmplă că această problematică a instrumentelor toxice s-a globalizat.

Criza a găsit România nepregătită Rep.: Țările au început să se împrumute și acum tot mai multe state au probleme... i.C.: Mai mult, a apărut altă chestiune foarte riscantă în sensul că s-a învățat viața pe datorie. Începând de la persoane fizice, de la companii și mai mult, chiar sa ajuns până la nivel de state să se socotească că se poate trăi pe datorie, pe datorii nelimitate și asupra cărora nu au existat în primul rând garanții suficiente.

Noi știm că există și acele datorii suverane. S-a plecat de la ideea că statele pot să primească acel triplu A, cel mai bun calificativ pentru că niciodată un stat nu dă faliment. Și acum, în anul 2012, constatăm că sunt state-problemă, atât Statele Unite, care este un statproblemă pentru că are niște datorii la nivelul PIB-ului pe care îl realizează, cât și în Europa a apărut acea grupă a țărilor care înglobează Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania și am putea merge chiar și puțin mai spre est și să prindem acolo și Bulgaria și România.

Rep.: De ce și România? i.C.: Spun că și România pentru că și în România s-au luat niște credite atât interne, cât și externe, după păr-

Rep.: Putem să spunem că criza din România a fost indusă de influențe exterioare combinate cu nepregătirea guvernului de a reacționa? i.C.: Vă spun, și cred în această chestiune cu foarte multă tărie, criza în România în primul rând este din cauze interne. Sigur, și cauzele externe au avut o influență. Ele au adus un plus, dacă vreți, la cauzele interne. Să vă explic: în primul rând, cred că am preluat la nivel de decizii de stat, niște idei greșite. Și dintre aceste greșeli, una cred că a fost aceea că guvernul, ca reprezentant executiv al statului, trebuie să ia mâna de pe economie. România nu era pregătită să facă un transfer atât de brusc din proprietatea aceea de stat, condusă centralizat într-o economie și într-o proprietate care să funcționeze cu regulile pieței. Am spus mai înainte – piața este imperfectă, piața este ineficientă uneori și mai mult decât atât, ne-am bazat doar pe intrările de capital străin în domeniul investițional.

România trăiește pe datorie Rep.: De ce vine cineva să investească în România? i.C.: Pentru că, în primul rând, vrea să câștige. Și acest lucru noi nu putem și nici nu avem dreptul să-l contestăm pentru că cine investește banul vrea să aibă un câștig. Nu vine să facă binefaceri. Asta înseamnă economie privată. Chestiunile legate de interesul social, de echilibrele sociale și de alte aspecte sunt în primul rând în sarcina statului. Guvernele care s-au succedat la conducerea României nu au avut nici un proiect de dezvoltare economico-socială în care să spună că România are următoarele resurse pe care ne putem baza și, în contextul acesta, trebuie să elaborăm un program de dezvoltare economică a

30 de societăți sunt deținute de SiF Banat-Crișana din postura de acționar majoritar 2 companii din Cluj-napoca și din Blaj performează în domeniul industriei prelucrătoare, în timp ce alte companii au dat faliment erea mea de un volum foarte mare care pun în discuție dezvoltarea viitoare a României pentru încă mulți ani. Și aici este fapt cunoscut că, cel puțin oficial, România are o datorie publică de circa 40 de miliarde, unii spun chiar 50 de miliarde, dintre care datorie externă este de 20 de miliarde și atunci ne punem pro blema de unde este cealaltă datorie? Este o datorie internă, este vorba de bănci din România care au acționariat în cea mai mare parte străin, pentru că în jur de 80 la sută din acționariatul băncilor din România este din alte țari.

României, pentru că, atât timp cât statul are responsabilități, el trebuie să aibă venituri.

Rep.: Guvernul României nu a excelat la proiecte pentru producerea veniturilor. i.C.: Să fie foarte clar: aceste venituri nu trebuie să vină din împrumuturi! Ele trebuie să vină din câștiguri. Din păcate, noi am înțeles că putem să luăm bani împrumut și să acoperim găurile, de la sănătate, de la sistemul educațional, de la sistemul de pensii și așa mai departe. Până la urmă am ajuns la faptul că nu puteam

interviu Ioan Cuzman este, din 1997 până în prezent, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al SIF Banat-Crișana. Este economist, doctor în economie, cu specializări în management şi analiza instrumentelor financiare, profesor universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad, disciplina „Analiza economico-financiară”. supraviețui fără acei bani, fără acele intervenții. Sigur, de-a lungul timpului au fost foarte multe situații care nu au fost înțelese. Și aici aș vrea să mă refer în primul rând la faptul că la un moment-dat în perioada 2006, 2007 chiar, 2008, capitalul străin a venit foarte puternic în România, în procesul de privatizare și în procesul investițional. Și s-a înțeles că nu-i nici o problemă că noi avem un dezechilibru la balanța de plăți externe, respectiv la contul curent, în sensul că importăm mai mult decât exportăm. Nu contează, pentru că vin banii din surse externe – pe de o parte veneau cele circa 7-8 miliarde anual de la cetățenii români care lucrau în străinătate, au existat investițiile străine care au creat locuri de muncă, dar ce locuri de muncă? Care nu au fost foarte bine retribuite. Au fost la nivelul minim posibil de retribuire, gândindu-ne chiar la celebrul Nokia, care dădea 600 de lei pe lună la muncitori.

Guvernul, nepăsător la criză Rep.: Au fost identificate corect cauzele interne? i.C.: Din păcate, aceste cauze interne nu au fost identificate. Să ne aducem aminte de declarațiile celor care conduceau România și care spuneau că nu avem nici o problemă, că pe lângă noi criza o să treacă și nici nu o să o simțim, pentru că noi nu am cumpărat instrumente toxice. Mai mult decât atâta, chiar la începutul lui 2009 se spunea că o să fie bine, și ne-am trezit în 2009 cu o cădere a PIB-ului față de 2008 de peste 7 procente. Această cădere a continuat și în 2009 și până la urmă s-au totalizat vreo 8,5 procente de cădere economică în PIB față de 2008. Dar dacă ar fi să ne uităm pe structura PIB din 2008, putem constata două lucruri: că PIB-ul din 2008 se baza pe investițiile imobiliare care aveau 26,1 la sută procente în structura PIB-ului României și pe o creștere dintr-un an agricol foarte bun.

Rep.: Deci, putem spune că ce s-a întâmplat atunci s-a datorat românilor care lucrau în străinătate și au trimis bani în țară și anului bun agricol și nu unor politici guvernamentale. i.C.: Absolut. Când discutăm de anumite echilibre macro-economice sunt două conturi foarte importante: contul de capital, care înseamnă intrarea de bani în România, prin investiții și prin transferurile din afară, și este vorba despre contul curent sau contul balanței de plăți externe, care face diferența dintre importuri și exporturi. Și constatăm că de-a lungul timpului acest cont curent, această balanță arată că am importat mai mult decât am produs, decât am exportat.

Rep.: Cum au fost politicile monetare în acest timp? i.C.: Atât timp cât banii au venit și erau investiții străine la nivel de 7-8-9 miliarde de euro anual, poți să apreciezi că nu este nici o problemă dacă aducem

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

importuri de toate felurile, pentru că dacă ne uităm pe structura consumurilor, să vedem ce au cumpărat oamenii când se duceau la magazin cu buletinul?

Televizoare străine, frigidere străine, mașini de spălat străine și tot felul de alte lucruri. Pot să spun că după părerea mea, au fost și politici monetare greșite. Să ne aducem aminte, ce s-a întâmplat cu acea problematică extremă a cursului de schimb. În 2004, am avut 4,2 lei pe un euro. În 2009, tot 4,2 lei pe un euro, dar am trecut prin 3,11 lei pentru un euro. Volatilitatea cursului de schimb induce riscuri în economie. Dar, România nu este numai exportator, România este importator, și să ne gândim, de exemplu, la gaze. Dacă leul se devalorizează, înseamnă că România trebuie să plătească mai mult pentru mia de metri cubi de gaze, dar nu numai gaze importă România, importă și alte lucruri. Eu susțin ideea că aceste probleme de politică macroeconomică trebuie să se încerce măcar să se echilibreze. Dacă ne uităm pe volumul investițiilor străine din 2011 și din ce se întâmplă în 2012, vedem

că există, după informațiile mele, investiții străine în România sub 500 de milioane de euro în acest an.

Unde am vrut să ajung cu aceste exemple? Am vrut să arăt că instituțiile statului ar avea obligația să cerceteze aceste cauze mult mai înainte de a-și produce ele efectele. Acesta ar trebui să fie rolul statului, să vină și să ia măsuri de echilibru, pentru că economia de tip capitalist este o economie competitivă și atunci depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă ca și mediu economic. Mediul economic are o importanță extraordinar de mare.

SIF Banat-Crișana a luat măsuri anti-criză Rep.: Să revenim la domeniul dumneavoastră de activitate. Forțând oarecum nota, putem spune că sunteți un mic guvern pentru firmele din portofoliul SIF Banat-Crișana. Cum ați gândit măsurile de depășire a problemelor generate de criză?

19

INTERVIU

I.C.: Aici trebuie să ne gândim la structura noastră de portofoliu. Pe de o parte avem aproape 30 de societăți unde suntem acționar majoritar, dar ele sunt din domenii foarte diferite de activitate, de la industria constructoare de mașini până la zona alimentației publice și turismului. Sigur că am gândit pentru fiecare societate în parte, la condițiile ei, această chestiune. Și aș putea să spun că datorită SIF Banat-Crișana, anumite domenii industriale, care au fost în general prăduite și terminate în România, încă funcționează. Și aș putea vorbi despre două fabrici foarte importante, fabrica de mașini-unelte Napomar din Cluj-Napoca, de cea pentru accesorii pentru mașini unelte din Blaj, care funcționează cam pe aceleași profile de producție pe care au funcționat tot timpul. Mai există încă o fabrică de prelucrare a deșeurilor de hârtie care produce alte produse prezente pe piață. În domeniul alimentației publice și al turismului eu sper că în circa o lună, o lună și ceva să inaugurăm un hotel la Oradea, care este un hotel de referință și face față celor mai mari exigențe în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un hotel. Asta am vrut să spun, că acolo unde a fost nevoie, ne-am implicat în mod direct. Implicațiile noastre au fost atât financiare, cât și în sistemele de management.

Rep.: Puteți să ne exemplificați?

I.C.: Aș putea să vă dau un exemplu ca să se înțeleagă ce înseamnă managementul profesionist într-o societate. În urmă cu aproximativ 10 ani, am preluat de la AVAS fabrica de hârtie și cartoane de la Vrancart Adjud. La momentul când am preluat noi acea fabrică, ea realiza un profit, la vremea respectivă, când era vorba de leul slab, de 400-500 milioane lei pe an și toată lumea era mulțumită că nu era în pierdere.

Vreau să spun că în primul an când am preluat această fabrică, numai din modificarea sistemelor de management, fără nici o intervenție în tehnologie, am realizat, dacă îmi aduc bine aminte, 18 miliarde de lei profit, ca în anul următor să realizăm 28 miliarde și am ajuns la o creștere destul de consistentă, dar în același timp am urmărit dezvoltarea tehnologică a acelei fabrici.

Utilajele pe care le avea și care sunt foarte speciale erau, cel mult, generația anilor ’70. Ca să crească performanțele, să facem față competiției de pe piața deschisă, am impus dezvoltarea tehnologică a acelei fabrici și pot să spun că în momentul de față suntem foarte aproape de finalizarea dezvoltărilor tehnologice care se pot face acolo, la nivelul tehnologiilor mondiale. La fel s-a întâmplat și în celelalte fabrici, am urmărit această chestiune a dezvoltării tehnologice, a capabi-

lităților de a executa cele mai pretențioase produse.

Fabrica de la Blaj exportă pentru țări foarte dezvoltate economic și pentru firme extrem de exigente în ceea ce privește calitatea și care nu au putut să găsească soluții în altă parte.

Rep.: Față de statul român, cum v-ați adaptat la economia reală?

I.C.: Spre deosebire de statul român, pot să spun, noi ne-am centrat foarte mult și pe economia reală, nu numai pe economia speculativă sau pe economia financiară. Noi ne-am îndreptat spre economia reală, care produce bunuri și valoare adăugată, deci care produce PIB. Sigur că suntem societate de investiții financiare și avem investiții și în domeniul financiar, pe instrumente financiare. Suntem prezenți deja și pe piețele internaționale, pentru că nu e vorba numai despre piața românească. Și acest lucru ne-a permis să spunem că din 1996, din noiembrie și până în momentul de față societatea să realizeze în fiecare an profituri consistente. Deci discutăm de profit net, de impozitul pe profit pe care l-am plătit la statul român, de dividende pe care le-am plătit acționarilor, discutăm despre investiții pe care le-am făcut în România. Sigur, nu aș putea să apreciez că am ajuns la

maximul posibilităților, noi suntem într-un mediu economic și asta este extrem de important, în ce măsură mediul economic ne ajută sau nu.

România poate depăși criza Rep.: Care ar fi, după părerea dumneavoastră, măsurile care ar ajuta statul român să depășească această perioadă de criză?

I.C.: De peste un an de zile sunt într-un colectiv al asociației generale a economiștilor din România pe structura ASE din București, unde discutăm despre un plan de dezvoltare economico-socială a României. În mod personal, cred că trebuie să identificăm acele domenii de activitate în care putem avea performanțe rapide, pentru că timpul nu mai are răbdare. Noi trebuie să ne mișcăm extrem de repede, altfel vom avea niște riscuri pe care eu le socotesc incalculabile. Și pentru aceasta să ne gândim la acele domenii de activitate unde România are resurse pe mâna ei. În primul rând este vorba despre inteligența umană.

Rep.: Cum evaluați sistemul de educație din România?

I.C.: Trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul nostru de educație răspunde acestui lucru. Vă spun că nu. Trebuie intervenit aici extrem de rapid ca să se schimbe întreaga concepție despre modul cum se face educație în școlile românești. Copiii trebuie învățați să caute, să găsească și copiii trebuie învățați să schimbe, să schimbe în bine. Creativitatea este marea provocare a omenirii în perioada care urmează. Dacă copiii sunt învățați să reproducă, să gândească în scheme fixe, nu avem nici o șansă. Aceasta este o resursă și aici avem destule exemple despre performanțele în domeniul tehnologici informației. Inclusiv Microsoft a cumpărat programe antivirus din România.

Rep.: Poate agricultura să relanseze economic România?

I.C.: O a doua problemă pe care noi o neglijăm este aceea ce crește din pământ. Și până acum, timp de peste 20 de ani, eu nu am remarcat absolut nici o acțiune coerentă, logică, sistematică în ceea ce privește

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

dezvoltarea exploatațiilor agricole. Și aici mă gândesc atât la exploatațiile mari, cât și la anumite exploatații mici, pentru că și acestea trebuie luate în considerare.

Nu cunosc nici un proiect de creștere a păsărilor, de creștere a animalelor și nici un proiect care să vină săi sprijine pe producătorii de legume și fructe și așa suntem în situația că importăm aproape 80 la sută din legumele și fructele pe care le consumă populația când în urmă cu 40 de ani, România era exportatoare de legume și fructe. Și se poate discuta mult pe această temă.

Rep.: Dar zăcămintele?

I.C.: Ce facem cu ceea ce înseamnă zăcămintele subsolului? În favoarea cui se exploatează ele? Să ne punem apoi întrebarea, de ce circa trei milioane de români pribegesc prin lume, de ce nu au locuri de muncă bine plătite în România? A, ne-am bucurat că ei ne-au trimis bani din străinătate și și-au ajutat familiile care au rămas aici să-și cumpere un televizor, dar dezvoltarea economică a României nu a mers pe creștere economică sănătoasă, ci a mers pe consum.

Aceasta este, după părerea mea, problema esențială în România. Noi nu ne uităm la lucrurile bune pe care le fac alții, dacă nu avem noi idei. Trebuie să analizăm toate aceste probleme la condițiile concrete pe care le avem și să vedem cum poate fi stimulată economia. Și există încă șanse. Am citit o carte foarte interesantă, care spunea că România poate să prindă trenul de 12 și un sfert. Adică a pierdut ceasul al 12-lea dar să vedem, măcar acum, suntem în stare să prindem trenul de 12 și un sfert, sau măcar de 12 și jumătate, și suntem în stare să ne urcăm în el? Aceasta este întrebarea. Eu cred că încă mai există șanse deși am trecut de ceasul al 12-lea dar pentru aceasta e nevoie de o atitudine foarte serioasă față de dezvoltarea economico-socială a țării.

Sorin Trocan

CAPITAL Motivele subevaluării acţiunilor româneşti cotate la bursă

Guvernanţa corporativă Situaţia dificilă prin care trece piaţa de capital din România, şi în speţă Bursa de Valori Bucureşti, este consecinţa mai multor factori despre care s-a vorbit în nenumărate rânduri în ultimii trei ani. Cei mai mulţi dintre factorii respectivi au fost atribuiţi conjuncturii externe. Toţi am auzit de criză, de datoriile suverane şi de viitorul incert al Zonei Euro. Sunt aduse în discuţie tot mai des instabilitatea politică a României, legislaţia ambiguă şi schimbătoare, lipsa de susţinere din partea statului, precum şi exodul capitalului străin. În ceea ce urmează vom discuta despre un factor cu influenţe majore pentru bursă dar care este deseori trecut cu vederea atât de către actorii din piaţa de capital din România cât şi de sursele mass-media cu profil economic.

Este vorba de guvernanţa corporativă slabă sau, şi mai rău, lipsa acesteia în cazul companiilor din România.

Se pare că în ultimii ani Bursa de Valori Bucureşti şi-a pierdut aproape în totalitate unul dintre rolurile e senţiale pe care le are o bursă de valori mobiliare pentru economie, şi anume acela de sursă de finanţare pentru companii. Cu excepţia câtorva emitenţi care pot fi număraţi pe degete, companiile din România suferă de o lipsă de încredere din partea investitorilor, fapt care le taie accesul la o sursă importantă de finanţare. Această realitate devine şi mai gravă în condiţiile unui sistem bancar slăbit care a redus drastic creditarea.

Poate că încrederea investitorilor va reveni odată cu instaurarea unor principii sănătoase de guvernanţă corporativă, condiţie obligatorie pentru ca piaţa locală să se apropie de pieţele de capital dezvoltate. Un sistem de guvernanţă corporativă reprezintă ansamblul de reguli şi principii prin care se doreşte eliminarea sau reducerea conflictelor de interese dintr-o companie, dar accentul mai mare se pune pe relaţia dintre acţionari şi management. Faptul că managementul unei companii poate urmări propriile interese, neglijând interesele acţionarilor, este un pericol grav care duce la costuri ridicate pentru entitate şi uneori chiar la faliment. Această problemă se numeşte “Agency Problem” şi este binecunoscută pe pieţele dezvoltate. La noi, problema aceasta se manifestă mai des sub următoarea formă: acţionarul care exercită controlul sau are o influenţă majoră îşi instaurează o conducere “loială” şi acţionează în interesele proprii, defavorizând pe ceilalţi acţionari.

Fără a intra în detalii, cunoaştem exemple când managementul unor societăţi, prin intermediul firmelor “căpuşă”, decapitalizau compania, sau utilizau activele societaţii pentru beneficiile proprii,

22

mascându-şi activitatea prin tot felul de artificii contabile. Un rol cheie în prevenirea acestor situaţii şi în implementarea principiilor de guvernanţă corporativă îl are Consiliul de Administraţie care angajează şi stabileşte remunerarea managementului. Consiliul de Administraţie trebuie să se asigure că societatea comercială este condusă conform normelor legale şi etice, să delimiteze clar responsabilităţile conducerii executive şi să stabilească obiectivele pe termen lung ale companiei, să supravegheze managementul şi să se asigure că informaţia livrată de conducători este corectă, completă şi obiectivă.

Din aceste considerente, o guvernanţă corporativă sănătoasă înseamnă în primul rând independenţa membrilor din Consiliul de Administratie. Se recomandă ca minimum ¾ din Consiliul de Administraţie să fie independent, adică să nu aibă, într-un fel sau altul, legături cu managementul. Legăturile nu se limitează doar la relaţii de rudenie ci şi la vechi prietenii sau oricare alte legături ce ar putea determina membrii Consiliului de Administraţie să se “asocieze” cu managementul în dezavantajul acţionarilor. Nu este recomandabil ca Preşedintele Consiliului de Administraţie să deţină şi funcţia de Director General tocmai pentru ca un membru al conducerii executive să nu poată influenţa deciziile consiliului. Pe lângă independenţă, membrii Consiliului de Administraţie trebuie să fie profesionişti calificaţi cu experienţă şi cunoş tinţe profunde în domeniul de activitate al companiei. În acest fel, managementului îi va fi mai greu să manipuleze consiliul cu informaţii denaturate.

Pentru a minimiza conflictele de interese dintre management şi acţionari, remunerarea conducătorilor ar trebui să depindă de performanţele financiare ale companiei, sau chiar de preţul acțiunii. Managementul ar trebui să adopte o transparenţă maximă a

activităţii sale şi să aibă un proces regulat de comunicare cu acţionarii prin intermediul conferinţelor, a raportărilor periodice si a unui departament de relaţii cu investitorii. Acţionarii ar trebui să primească de la management raportări periodice de autoevaluare prin care să se compare realizările cu obiectivele stabilite. Consiliul de Administraţie ar trebui să se întrunească de câteva ori pe an fără prezenţa persoanelor din conducerea executivă pentru a nu fi influențat în deciziile sale. De asemenea, este de dorit ca membrii Consiliului de Administraţie să apeleze la consultanţi externi independenţi în cazul în care nu au cunoştinţe suficient de profunde în domeniul respectiv (contabilitate, legislaţie, etc).

Acestea sunt doar câteva principii de guvernanţă corporativă care ar putea îmbunătăţi performanţele şi, respectiv, atractivitatea unei companii. Mai mulţi autori au demonstrat faptul că pe piețele dezvoltate firmele cu o guvernanţă corporativă solidă au adus acţionarilor o rentabilitate medie anuală mai mare cu 8,5% decât acţiunile celorlalte companii. Cercetările au ajuns la o concluzie similară şi pentru companiile cotate pe pieţele emergente.

Igor Popov – analist bursier SSIF Broker

turism

Băile Figa.

Proiectul turistic care a uimit Transilvania Cine ar fi crezut că o stațiune turistică se poate naște din nimic, într-un timp așa de scurt și poate deveni atât de populară la numai doi ani de la inaugurare? A fost nevoie de două ingrediente principale: muntele de sare pe care au fost construite Băile Figa și iscusința lui Nicolae Moldovan, primarul Becleanului, al doilea oraș ca importanță al județului Bistrița Năsăud. Proiectul Băile Figa e astăzi admirat de primari ai marilor orașe, care însă tot nu înțeleg: Cum a fost posibil?

Vară toridă, 2012. Peste 10.000 de turiști trec pragul Băilor Figa în fiecare weekend, depășind record după record. Dacă în 2010, anul inaugurării resortului, numărul total al vizitatorilor a trecut de 70.000, iar în 2011 numărul acestora a crescut spre 100.000, este foarte clar că 2012 va fi un an de excepție. Cifrele din primii doi ani au fost practic spulberate în prima jumătate a sezonului curent, iar încasările administrației locale din Beclean sunt pe măsură. Creșterea spectaculoasă se datorează în primul rând noilor investiții realizate în cadrul complexului, dar și campaniei de promovare derulate de proprietari. Și ce e mai bun abia începe, promit edilii frumosului orășel bistrițean, aflat deja pe harta turistică a României.

Un proiect îndrăzneț Totul a început în 2005, când, unul dintre cei mai tineri primari din țară la acea oră, Nicolae Moldovan, susținut de Consiliul Local Beclean, a venit cu ideea amenajării unui resort turistic în zona vechii exploatări de sare de la intrarea în satul Figa. Proiectul a primit finanţare din fonduri Phare, în cadrul proiectului mai amplu „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest", derulat printrun parteneriat al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud,

24

Consiliul Judeţean Cluj şi Agenţia de Dezvoltare NordVest. Proiectul a costat 4,2 milioane de euro, din care 1,8 milioane de euro au fost alocate staţiunii Băile Figa, restul mergând spre amenajarea Băilor Cojocna (lângă Cluj-Napoca) și Dej. Lucrările au început în 2008 și au fost finalizate în 2010. Totuși, ceea ce s-a finalizat atunci, în 2010 și ce se vede azi la Băile Figa, sunt două lucruri diferite. „Am început cu un proiect Phare, cu doar câteva obiective, şi chiar dacă a fost foarte puţină ofertă turistică, a fost o surpriză să facem în această zonă, la câţiva kilometri de infrastructura urbană, clădirea cu piscina interioară şi bazinul sărat. Asta a fost cam tot ce am avut atunci, puţine locuri pentru plajă, apa dulce doar în interior, ce nu era prea folosită.

Pentru atât au ajuns banii în acel moment, având în vedere că a fost vorba de un proiect integrat, cu Cojocna şi Dej. A fost un început, acel început ce ne-a provocat la a gândi pe termen lung. Staţiunea era deja o certitudine! Până atunci, însă, nici vorbă de aşa ceva” își amintește Nicolae Moldovan.

Dovada că turismul are șanse Amenajarea celor 15 hectare de teren pe care se întinde parcul balnear a fost completată în anul 2011 cu lacul sărat ,,Cerbul’’ şi cu Râul Leneş, iar în anul 2012

staţiunea a fost din nou extinsă, cu un bazin cu apă dulce, cu efecte acvatice şi jacuzzi exterior şi cu un Aqualand, noi puncte de atracţie ale staţiunii. Toate spaţiile şi amenajările de aici au fost bine gândite, staţiunea oferind un loc perfect de relaxare, dar şi o oaza de sănătate, având în vedere că apele sărate şi nămolul de aici au proprietăţi asemănătoare cu cele de la Techirghiol. Odinioară un loc mlăştinos populat doar de animale, zona a devenit o atracţie turistică adevărată, cu multe spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, un centru spa, jacuzzi, saună, o piscină cu apă dulce şi alta cu apă sărată, un bazin rustic cu nămol, o cascadă, un lac sărat şi un râu leneş, pe care turiştii pot pluti relaxant, pe colace şi barcuţe gonflabile. De asemenea, toboganul cu jet de apă a devenit unul dintre locurile favorite ale tuturor celor ce se bucură de vacanţe şi timp liber la Figa. De altfel, încă de la intrarea pe poarta tradiţională de lemn, adusă din Maramureş, turiştii sunt tentaţi să uite de toate grijile. Aici, musafirii au o vedere de ansamblu a întregului parc

turism

„Pe lângă alte investiții - surpriză pe care le pregătim pentru Băile Figa în anii care vin, avem în vedere și amenajarea unui muzeu al sării. Situl arheologic este extrem de valoros şi ar fi păcat să nu valorificăm ce avem. Resortul Băile Figa va crește frumos, sănătos și va deveni una dintre stațiunile balneare de referință din Transilvania, plin de puncte de atracție destinate turiștilor.

Acesta este crezul nostru și muncim din greu să atingem această țintă!"

Nicolae Moldovan, primarul Becleanului

balnear. În stânga aleii principale se află terenurile de sport, locurile de joacă pentru copii, râul leneş şi toboganele acvatice iar în cealaltă parte sunt amplasate plaja cu nisip, piscina cu apă sărată. Jos, la liziera pădurii, se află, într-un cadru natural deosebit, lacul sărat ,,Cerbul’’. În capătul aleii se află clădirea cu bazinul de apă dulce, centrul spa şi sala de fitness, iar alături - o terasă în stil rustic, unde turiştii se pot relaxa în voie.

Peste tot, pe plajele cu nisip, pe plajele cu iarbă, pe plaja lacului sărat, pe gazonul artificial de la râul leneş, se găsesc şezlonguri şi umbrele protectoare.

Tot în parcul balnear ,,Băile Figa,, copiii au la dispoziţie un parc de joacă generos, amenajat cu mobilier ecologic, din lemn, un parc de aventură, o tiroliană şi un labirint verde, din arbuşti de tuia, locuri în care cei mai mici vizitatori ai băilor se pot distra minunat. De asemenea staţiunea mai are amenajări cu locuri pentru picnic, o zonă cu un mic lac cu apă dulce, împrejmuit cu băncuţe şi cu un podeţ de lemn, pentru odihnă şi relaxare, precum şi alte pasaje şi podeţe rus-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

tice, care asigură vizitarea orcărui punct al parcului balnear. De remarcat este şi punctul de belvedere, unde a fost amenajată o cascadă artificială, loc din care poate fi admirat întregul parc, precum şi împrejurimile împădurite ce înconjoară zona, care oferă un decor natural deosebit acestor locuri frumoase.

Sit arheologic de referință în Europa O atracție specială este situl arheologic salifer, situat în apropierea staţiunii, la 15 minute de mers pe jos.

Specialiștii spun că situl din Figa este la fel de valoros ca şi cel din Hallstatt (Austria), fiind frecventat de arheologi, studenţi şi masteranzi în arheologie din toată ţara. Cercetările au demonstrate că aici a funcţionat o exploatare de sare timp de mai multe epoci. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului, anul 3000 î.Hr. Primul cercetător care a observat o urmă de activitate atât de veche la Figa a fost

bistriţeanul Ioan Chintăuan, în 1977. În 2005, situl a fost examinat de arheologul Valerii Kavruk, de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din Sfântu Gheorghe, şi de profesorul Antonhy Harding, de la Universitatea Exeter, din Marea Britanie. „Este o descoperire comparabilă cu Hallstattul din Austria, descoperire care a dat numele unei epoci din Europa.

Situl de la Figa va fi ceva de referinţă pentru Estul Europei", afirma atunci Valerii Kavruk. Descoperirile includ vase folosite la exploatarea sării, ciocane de minerit, scări de lemn, garduri şi construcţii de lemn.

Obiectele au fost păstrate în sit, cu excepţia unei troace (n.r. - albie, covată) ce a fost dusă la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Sandu Tudor

25

TURISM

Turism la Macea, în castelul pierdut la cărți Castelul de la Macea, în urmă cu trei secole pierdut la cărți de către proprietar, a renăscut după Revoluție și este una dintre destinațiile turistice căutate în județul Arad. Aflat acum în administrarea Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, castelul are cea mai mare grădină botanică din zonă. Aici au loc școli de vară cu personalități academice din toată Europa, întâlniri studențești ori festivaluri.

La câţiva kilometri de graniţa cu Ungaria, în plină câmpie, la Macea, în județul Arad se află un castel celebru şi o grădină botanică cu exemplare rare. Legenda spune că, la Macea, castelul a făcut parte din anul 1715, din proprietăţile familiei Edelspacher, care l-a înstrăinat nobilului sârb Pavel Cernovici, nepotul mitropolitului Arsenie Ciarnoievici. Acesta a locuit atât la Arad, cât şi la Pesta. După cea de-a doua căsătorie, nobilul sârb s-a retras la Macea şi a reconstruit şi amenajat castelul. La Macea, la Pavel Cernovici au venit în vizită, la somptuoasele baluri, nobilii maghiari şi sârbi ai acelor vremuri.

Fiul său, Petru, s-a lansat în politică şi a ajuns deputat.

Petru Cernovici a renunţat la politică după moartea soţiei sale şi a plecat în diverse călătorii exotice. După câțiva ani, el s-a reîntors la Macea şi a întreținut legături atât cu liderii mişcării naţionale sârbe şi româneşti, dar şi cu o serie de diplomaţi străini rezidenţi la Belgrad.

Poliţia austriacă nu a fost încântată de prietenii lui Petru Cernovici, care a căzut în dizgraţia aristocraţiei maghiare.

Localnicii din Macea susţin că Petru Cernovici ar fi pierdut castelul la o partidă de cărţi. Cert este că la Macea

Activitate susținută La Macea au venit participanții la Work-shopul „Creativitate și inovație în predarea limbilor străine”, grupul „Veniți cu noi”, grupul Lions Arad, membrii Comisiilor parlamentare pentru amenajarea teritoriului și protecția mediului din România și Ungaria, un grup de studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Ti mișoara, Facultatea de Horticultură și Silvicultură, delegați ai Universității Danubiene din Krems, Austria. La Castel au avut loc work-shop-ul „Cercetări postdoctorale în domeniile științelor vieții, bazate pe biodiversitate și ecosanogeneză”, work-shop-ul „Rolul Grădinilor Botanice în Educația Ecologică a Tinerilor”, Zilele Academice Arădene, Secțiuni studențești, Festivalul părădăicilor, Școala de vară de la Macea cu grupul de la Coimbra, Școala de vară „Informatica la Castel” etc. „Festivalul părădăicilor” se desfășoară în fiecare vară în curtea castelului. În ultimii ani, Castelul și grădina botanică de la Macea au fost subiectul unor studii, teze de masterat și doctorat, cărți și au fost incluse în strategia turistică a județului Arad.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

a devenit proprietar contele Karolyi de „Nagy Karoly”, una dintre personalităţile Ungariei. În acea perioadă castelul a fost extins cu o nouă aripă şi renovat după modelul castelelor franceze. După Primul Război Mondial atât parcul, cât şi castelul au trecut printr-o perioadă de regres. Prima reparaţie de proporţii a avut loc abia în 1956, după care a ajuns sediu de CAP şi şcoală pentru copiii cu deficienţe. După Revoluţie, castelul a fost vandalizat şi localnicii au furat totul: ferestre, uşi, au fost smulse cablurile de curent din pereţi şi ţevile instalaţiei sanitare. Grădina botanică a ajuns locul preferat al ciobanilor, care-şi păşteau oile. Dezastrul a durat până când castelul şi parcul dendrologic au fost preluate de către Universitatea de Vest «Vasile Goldiş» din Arad care a investit masiv la Macea, iar castelul a redevenit un etalon arhitectural.

Grădina botanică, vestită în Europa Castelul de la Macea este vestit pentru grădina botanică ce se întinde pe o suprafaţă de peste 20 de hectare şi care are o vechime de câteva sute de ani. Există dovezi care-i atestă vechimea, inclusiv exemplare monumentale de arbori a căror vârstă este de 250-300 de ani. În urmă cu peste 150 de ani au fost aduse specii de arbori şi arbuşti ornamentali, iar la începutul secolului trecut, a fost angajat cunoscutul grădinar Josif Prohaska, sub îndrumarea căruia a fost amenajat bazinul cu fântână arteziană din faţa castelului, terenul de tenis, ronduri cu flori, a fost extinsă reţeaua de alei şi au fost aduse specii noi de plante. Sunt şi specii e -

xotice, aclimatizate foarte bine la Macea: sâmbovina americană, arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.), ienupărul de Virginia etc. Parcul a primit în 1994 statutul de Grădină Botanică și a devenit membru al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România. Acum, numără peste 2.000 de specii de arbori şi arbuşti şi 500 de specii ierboase din diferite categorii.

Potențial ridicat Întreaga zonă are potențial balnear, pentru că se află pe un zăcământ de apă termală. Există numeroase ștranduri cu apă termală în zonă, extrem de căutate de turiști: Macea, Curtici, Dorobanți, Șofronea în România și Gyula, Battonya în Ungaria.

Grădina botanică de la Macea a colaborat în ultimii trei ani cu instituții partenere, adică grădini botanice, parcuri dendrologice ori arboretumuri, cu care Grădina a făcut schimb de material biologic și bibliografic. În ultimii trei ani a existat o creștere continuă a numărului instituțiilor partenere, ceea ce înseamnă pentru Grădina botanică de la Macea o dezvoltare continuă Cu toată infrastructura deficitară din ultima perioadă, Castelul Macea și Grădina botanică au fost totuși obiec tive turistice și științifice vizitate în ultimii ani. Zeci de grupuri de elevi de la diverse școli generale și licee din județul Arad au venit la Castel, iar unii și-au programat ședințele foto pentru albumul de absolvire.

Sorin Trocan

27

MONDEN

Expoziţie foto - Piaţa Mare

Prezentare Antonia Giurgiu @ Palatul Brukenthal Avrig

Colecţia Bianca Pop - admirată din tramvai

Sibiul Feeric, farmecul modei…

Cel mai mare festival de modă al anului, Feeric Fashion Days, a avut loc între 26 iunie – 1 iulie la Sibiu și în alte câteva locații din împrejurimi. Dacă edițiile anterioare durau doar trei zile, pentru ediția aniversară festivalul a ajuns la șase zile, cu prezentări de modă în câteva locații inedite, expoziții, workshopuri, seminarii în spații extrem de spectaculoase.

Prezentare Rita Mureşan - Sala Oglinzilor - FDGR

Text: Ionuț OPREA Fotografii: Sebastian Marcovici Trends by Adina Buzatu

Prezentare Lucian Rusu - Turnul Dulgherilor

28

MONDEN Festivalul a debutat cu o expoziție de fotografie de modă pe 12 cuburi translucide, iluminate din interior, în Piața Mare. Expoziția a fost realizată de Oltin Dogaru, Mike Weis (Germania), Andreea Retinschi și a inclus mai multe imagini ce au apărut în ultima ediție a „M” Calendar. Fotografiile au fost printate pe o suprafață totală de 160 de metri. Miercuri, 27 iunie, în premieră absolută, pe drumul dintre Sibiu și Rășinari a avut loc o prezentare de modă vizibilă din tramvai. Modelele îmbrăcate de Bianca Pop au prezentat creațiile pe liziera pădurii Dumbrava, spectatorii putând să observe colecția din două vagoane de tramvai ce s-au deplasat înspre Rășinari. Gândită special pentru această prezentare, colecția High Circle a fost realizată în culori de cer. „Colecția este special creată pentru acest eveniment, în legătură directă cu ambianța, în acord cu spațiul în care se derulează”, a explicat Bianca Popp. Jurnalist la bază, Bianca Pop a avut încă din copilărie o pasiune neobișnuită pentru designul de modă. Dar a realizat că este, de fapt, designer când un CV cu poze a ajuns la Prada, iar prestigioasa companie a chemat-o la un interviu.

A lucrat o bună perioadă la Prada, după care a studiat în

„Visul unei nopți de vară” într-o colecție vestimentară. Ținutele au abordat aspecte din sursele de inspirație ale colecției, renașterea, personajul feminin în opera lui Shakespeare dar au atins și puncte din Metamorfozele lui Ovidiu. „Majoritatea ținutelor sunt formate din două piese și astfel se remarcă prin croiala complexă și geometrizată a sacoului, prin influența stilului renascentist cu accente din baroc. Vibrațiile feminine ascunse sub armura reprezentată de sacou apar prin intermediul rochiilor de mătase”, a spus Antonia despre colecția compusă din 15 piese. Joi, 28 iunie, în cea de-a treia zi de festival, în Piața Mică a fost vernisată expoziția foto Fashionation, o colecție de fotografii realizate în stradă, care a surprins în cel mai onest mod posibil modul în care oamenii abordează îmbrăcămintea în viața de zi cu zi, iar Lucian Rusu și-a prezentat ultima colecție pe strada Cetății, într-un decor de-a dreptul provocator pentru scenografi: Turnului Dulgherilor. Lucian Rusu s-a lansat în lumea mare a modei acum trei ani, tot la Feeric Fashion Days și a cucerit rapid publicul cu imaginația sa. Sprijinit de Fundația Mitichi, Lucian Rusu a prezentat noua sa colecție Woods of Heaven.

modele române ce a avut o carieră imediat după Revoluție. Se numără printre puținii designeri ce au lansat colecții speciale pentru copii și adolescenți. Rita Mureșan a lansat chiar și o școală de modeling, „e School”. A urmat apoi prezentarea Adinei Buzatu, participanții la festival au urmărit ultimele sale creații în curtea interioară a Primăriei Municipiului Sibiu. Invitată specială la Feeric Fashion Days 2012, cunoscuta stilistă a pus la cale doua showuri spectaculoase. Primul s-a desfășurat în superba clădire a Primăriei din Sibiu, iar cel de-al doilea în incheierea festivalului, la kilometrul 0 din Piața Mică. Modelele au prezentat cele mai în vogă ținute TRENDS by Adina Buzatu pe muzica interpretată la nai de Nicolae Voiculeț. "În plină perioadă a globalizării eu aleg identitatea. Eu mă străduiesc să creez o identitate vestimentară fiecărui bărbat prin felul în care poartă ținutele TRENDS by Adina Buzatu. Nicolae Voiculeț promovează identitatea noastră culturală pe marile scene ale lumii. Când te raportezi la același sistem de valori, apar întodeauna și întâlnirile profesionale", a detaliat Adina Buzatu. Festivalul a inclus în a doua seară de gală și un concert HI-Q. „În cea de-a doua

Prezentare N. Vasiliev

Gală

Dumitru Preda

Italia, la faimoasa școală de modă Marangoni. „Sursa mea de inspirație este o furtună de vară”, a mai completat Bianca. Prezentarea a putut fi văzută din tramvai, pe ruta Sibiu – Rășinari, unul din cele două vagoane, fiind faimosul vagon-restaurant, unic în Europa de Est.

Cele 20 de piese au fost expuse de modele urcând în Turnul Dulgherilor, pe pasarela Turnului iar apoi, coborând, pe strada Cetății, în fața publicului. „Lucrez la colecție încă de când am auzit că tema culturală a acestui an este barocul. Am folosit multe elemente baroc în textura materialului dar am ținut cont și de locația spectaculoasă de desfășurare. Am transpus concertul mai mult spre pret-aporter față de celelalte ediții de festival”, a spus Lucian Rusu.

seară de gală, pe pasarela suspendată am putut vedea creațiile designerilor Adina Buzatu, Samir Abou-Suede & Birte Weiner (Germania), Erika Lopez (Spania), Agnes Toma, Rhea Costa, Natalia Vasiliev, Simona Semen – Donatella, Il Passo”, a mai completat Mitichi Preda. Sibiu Feeric Fashion Days s-a încheiat pe 1 iulie, cu un dineu la Gura Râului, la Tărâmul Mândrului.

În stil baroc…

Tot pe 27 iunie, Antonia Giurgiu și-a prezentat ultima colecție în Palatul Brukenthal din Avrig, colecție inspirată de conceptul general al anului 2012 în Sibiu, Baroc Update.

Prezentarea s-a remarcat în primul rând prin spectaculozitatea decorului natural, Palatul de Vară al baronului Samuel von Brukenthal de la Avrig. Extrem de frumoasă și de pasională, grădina baronului a fost completată de frumosul creațiilor tinerei sibience. Colecția Antoniei este, de fapt, o transpunere a personajului Titania din piesa

Alte evenimente Suprafețe din zona Podului Minciunilor au fost suportul pentru 75 de fotografii realizate de Andreea Hașa în cadrul expoziției Fashionation - fotografii surprinse în diferite colțuri ale lumii care reliefează felul inedit în care oamenii se îmbracă, relaționat la mentalitățile și cultura fiecărui colț de lume în parte. Studenții secției de design vestimentar din cadrul Universității „Lucian Blaga” au prezentat o colecție extrem de spectaculoasă, „Ultraviolet Light Absorber Collection”. Modelele au fost luminate cu ultraviolete, rezultatul fiind considerat „future fashion”. Și artistul Lucian Brumă a prezetat prima sa expoziție de amploare, Fashion Illustration, pe arcadele Zidului Cetății.

Picturile sale surprind creația de modă de la primul până la ultimul ei pas.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Seri de gală Vineri, 29 iunie, în depozitul de făină al companiei Boromir, Natalia Vasiliev a puns în scenă o nouă prezentare de modă uimitoare. Natalia Vasiliev a fost pentru a doua oară la Feeric Fashion Days cu o prezentare de modă de-a dreptul spectaculoasă, într-un spațiu total neconvențional - depozitul de făină al Morii Boromir. Colecția Golden Party reprezintă o legătură strânsă între spiritul slav și marea cultură franceză, un Sankt Petersburg renăscut la Paris. Colecția toamnă-iarnă 2012-2013 a fost prezentată într-o moară autentică, pe o pasarelă sub forma unui labirint, printre saci de făină, fiind precedată de un spectacol de dans contemporan în făină realizat de balerinul american Josh Beaver. Apoi, în Piața Mică a avut loc prima parte a Galei Feeric, pe pasarela suspendată paralelă cu Podul Minciunilor. „În prima seară de gală sibienii au putut vedea colecții aparținând designerilor Ana Maria Galan (Spania), Maria Simion, Anca & Silvia Negulescu, Maura Revuelta (Spania), Sandra Chira, Ioana Ciolacu, Sandra Galan, Astrid Țârlea - Donatella sau Il Passo”, a declarat Dumitru Preda - Mitichi, organizatorul Feeric Fashion Days. Penultima zi de festival a inclus prezentarea colecției Ritei Mureșan, în Sala Oglinzilor din clădirea Forumului Democrat al Germanilor din România. Absolventă a Liceului Pedagogic din Ploiești, Rita Mureșan a devenit în anul 1993 Miss România Top Model, fiind printre primele

Repere Feeric Ca în fiecare an, punctul central de atracție al Festivalului de la Sibiu a fost pasarela suspendată din Piața Mică, paralelă cu Podul Minciunilor. Pe această pasarelă au avut loc cele două Gale Feeric. Spectaculoasa pasarelă construită în Piața Mică, cu lungimea de 26 de metri și o lățime de trei metri, a fost suspendată la 1.5 metri față de pavaj și la peste 6 metri de drumul de acces înspre Piața Mică. În cele două seri de Gală, 40 de modele au prezentat cele mai noi creații în moda românească și europeană. Serile au fost pigmentate de momente artistice: Teatrul de Balet Sibiu- balerinul Josh Beaver, concert baROCK susținut de Adi Corlaciu acompaniat de muzică clasică, trupa HI-Q. În total, în cele șase zile de festival, cele 40 de modele au parcurs aproape 3.000 de metri de pasarelă, în Piața Mică dar și în locațiile învecinate. Echipa ce a organizat Feeric Fashion Days a inclus 300 de oameni, staff, designeri, modele, tehnic și voluntari. Prezentările și evenimentele adiacente s-a desfășarat în 20 de locații din Sibiu și din județ. În fiecare seară de Gală, pe pasarela din Piața Mică și-a prezentat colecțiile câte 9 designeri, din România, Spania, Germania și Republica Moldova. În total, în festival au participat în jur de 20 de designeri din țară și din străinătate.

29

TURISM

Turism off road în Carpați Zeci de oameni, pasionaţi de aventură şi adrenalină pe patru roţi, aleg săptămână de săptămână DN 66A, cunoscut sub numele de „Drumul lui Băsescu”, pentru o porţie sănătoasă de offroad. Un drum pe care autorităţile ţin morţiş să-l asfalteze, în ciuda protestelor iubitorilor de natură sau a faptului că oricum asfaltul va duce nicăieri. În ciuda protestelor şi a proceselor, autorităţile nu par dornice să renunţe la proiectul de asfaltare a DN 66A. Zeci de oameni caută, în fiecare sfârşit de săptămână, tocmai sălbăticia zonei, iar mulţi s-au reorientat pe acest drum după asfaltarea mult mai cunoscutului drum Transalpina. „Venim aici de câte ori timpul ne permite, tocmai pentru că drumul nu este asfaltat, chiar dacă este catalogat drept drum naţional. Ne place aventura, ne place peisajul şi chiar am vrea să nu se schimbe nimic. Înainte mergeam pe Transalpina, dar au stricat peisajul cu asfaltul. PET-uri, mizerii peste tot. Şi-au bătut joc de natură”, spune unul dintre cei care aleg să-şi petreacă timpul liber în natură, la volanul unei maşini 4X4. Un altul, adaugă că speră ca drumul să nu se asfalteze niciodată. „E frumos şi e păcat să distrugem natura. Nu asfaltul e problema în sine, ci faptul că mulţi dintre români nu au învăţat, încă, să respecte locurile pe unde trec. Probabil mai avem nevoie de vreo 50 de ani”.

Oricum, dacă ar fi asfaltat, DN 66A ar servi probabil cel mai mult celor care exploatează pădurea la scară industrială, cu sau fără avizele legale, şi pe care nu-i sperie nici ariile protejate şi nici cei puşi să apere natura. În zona unde asfaltul a fost turnat, pădurea a început să chelească, iar lemnele au început să ia drumul gaterelor, încărcate în peridocuri. În tot acest timp, nimeni nu vede jaful din păduri, iar descoperirea ilegalităţilor rămâne doar în sarcina activiştilor de mediu, care s-au săturat să semnaleze că rămânem fără păduri fără ca cineva să mişte un deget.

Un tronson spectaculos, ferit de „invazia” civilizaţiei DN66 A Câmpu lui Neag- Herculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Băsescu” pentru că

”Ne place aventura, ne place peisajul şi chiar am vrea să nu se schimbe nimic. Înainte mergeam pe Transalpina, dar au stricat peisajul cu asfaltul. PET-uri, mizerii peste tot. Şiau bătut joc de natură” turist

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

lucrările au demarat pe vremea când Traian Băsescu era ministru al Transporturilor. Construcţia lui a fost sistată deocamdată, din cauză că nu există fondurile necesare, dar avizele de mediu pentru ultimul tronson a fost deja emise. Lucrările au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânătorească de la Câmpuşel. DN66 A este construit pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naţional în 1999, de către Guvernul României. Iniţial, lucrările pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau să fie gata în 2010, dar execuţia a fost oprită o bună perioadă de timp de către Garda de Mediu, după ce autoritățile au descoperit că nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaţi nu au avut continuitatea scontată, aşa că execuţia a trenat. Până acum a fost finalizat tronsonul I şi cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri şi se întinde de la Câmpuşel până la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, traversând Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.

Acesta este şi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseţe sălbatică, cu vârfuri ce se ascund în nori şi cu drumul care şerpuieşte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar şi dificil. Fostul drum forestier este pe alocuri acoperit de bucăţile de stâncă desprinse din versant. În călătorie te însoţeşte doar uliul sau foşnetul vântului ce suflă prin pădurea de foioase.

Lungul drum spre asfalt Dacă proiectul ar fi finalizat, ar trebui să fie urmat, probabil, de un altul, pentru că lungă este calea spre civilizaţie sau asfalt. De la Lacul Iovanu şi până în Cerna Sat, prima şi singura localitate până la Herculane, drumul este mai prost decât cel de la Câmpuşel la lac.

Asta poate şi pentru că se văd urmele maşinilor care coboară încărcate cu lemne din inima codrului. Iar Cerna Sat este un sat sărac, unde civilizaţia pare să fi rămas un vis îndepărtat şi unde nu există nici măcar un magazin sătesc. Poate pentru aceşti oameni care trăiesc din munca pământului şi creşterea animalelor exact finalizarea lucrărilor la „Drumul lui Băsescu” ar însemna dezvoltarea prin revigorarea turismului, pentru că zona a fost binecuvântată de Dumnezeu. Iar de aici încolo drumul, asfaltat probabil în urmă cu zeci de ani, nu este mai bun, deşi chiar la ieşirea din Cerna Sat a apărut o salbă de case de vacanţă sau mai bine spus vile, de stai şi te întrebi cum au fost transportate

Cazare Turiștii care aleg să își petreacă un sfârșit de săptămână pe acest drum au posibilitatea să se cazeze în hotelurile și pensiunile din Valea Jiului sau în Herculane. Însă există interes pentru dezvoltarea mai multor pensiuni, de-a lungul drumului. Investițiile sunt în așteptarea sentinței judecătorilor. Unii dintre localnici vor să dezvolte turistic zona, însă, deocamdată, nu dispun de banii necesari, așa că materializarea unor unități turistice depinde de fondurile europene sau de oamenii de afaceri din afara comunității locale. materialele de construcţie. Asfaltul apare pe ultimii kilometri până la Herculane şi asta numai pentru că se iese în drumnul principal, care face legătura cu Baia de Aramă.

Execuţia drumului a fost contestată în instanţă de reprezentanţii Agent Green, iar decizia magistraţilor este şi aşteptată cu interes de cei care şi-ar dori ca fostul drum forestier să rămână aşa.

Carmen Cosman

31

turism

Noul IAKI Spa Complex Iaki«««« Urmărind obiectivele strategice stabilite la finalul anului trecut, IAKI Spa și-a redeschis porțile clienților din 4 iunie 2012. Proiectul "Reamenajare și modernizare centru de tratament IAKI” a fost demarat la sfășitul lunii mai 2012, iar acum IAKI Spa reprezintă cel mai nou și atrăgător centru wellness din regiune, după o investiție de peste 3 milioane de lei. Toate detaliile pe www.iaki.ro.

Alături de serviciile și facilitățile de care clienții IAKI se bucurau până în prezent precum piscină interioară încălzită, saună umedă și uscată, jacuzzi, aquagym, fitness, aerobic, sunt disponibile acum și servicii exclusiviste precum duș emoțional, duș cervical, duș Vichy,

spinning și numeroase tipuri de masaje și tratamente corporale (relaxare, în cuplu, cu pietre vulcanice ș.a.).

Toate serviciile se realizează într-un ambient nou în care tonurile calde de bej-cafeniu și designul minimalist creează decorul perfect pentru relaxare.

Hotel Iaki «««« Hotelul Iaki se află în Mamaia, cea mai nordică stațiune a rivierei românești și una dintre cele mai mari stațiuni din țară. Așezat în centrul stațiunii, la numai 20 m de plajă, fostul hotel București a fost cumparat în 1999 de către marele fotbalist român Gică Hagi. Imediat a intrat într-un amplu proces de renovare și transformare, iar doi ani mai târziu, la 4 iulie 2001, un nou hotel de patru stele s-a adăugat pe harta Mamaiei - Hotelul Iaki. Poziția privilegiată a hotelului, deschiderea spre mare sau spre lac care te îmbie să urmărești un spectaculos răsărit al soarelui din Marea Neagră sau magnificul apus al acestuia în apele lacului Siutghiol, adierea continuă a brizelor, precum și ambianța de relaxare și confort, sunt doar câteva elemente care fac din hotel o locație specială. Hotelul IAKI dispune de 122 de camere și apartamente, totalizând 244 de locuri. Toate detaliile pe www.iaki.ro.

32

“Fiind cel mai ofertant hotel de 4* de pe litoralul Mării Negre în ceea ce priveşte diversitatea serviciilor și optiunilor de relaxare și divertisment, completate de calitatea înaltă a serviciilor, reprezentanţii hotelului Iaki au decis pentru anul 2012 realizarea acestui proces de reamenajare pentru a menține standardele înalte cu care și-au obișnuit clienții de 11 ani de activitate. Este un concept schimbat față de ce erau obișnuiți clienții noștri care accesau pachetele integrate Iaki, a fost un efort financiar semnificativ, ajutat de proiectul depus pentru accesarea fondurilor europene, proiect care a fost câștigător și iată s-a concretizat într-o investiție superbă”, a declarat Anca Nedea, manager Hotel Iaki.

Ionuț Oprea

ziua aviaţiei

Milioane în zbor Puțin peste 3 milioane de pasageri folosesc aeroporturile din Transilvania, pentru ei și pentru mai mulți clienți atrași, sunt pregătite de administrațiile aerogărilor proiecte de zeci de milioane de euro. Modernizări, destinații noi, taxe mai mici sau dezvoltarea unor zone cargo sunt prioritățile tuturor. Companiile luptă și ele cu oferte promoționale. Cine câștigă bătălia pentru a fi lider regional? Detalii și un fotoreportaj de la Bucharest International Aviation Show, toate într-un cover dedicat Zilei Aviației și Forțelor Aeriene, sărbătorită pe 20 iulie.

Ionuț OPREA

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

33

ziua aviaţiei

Noi repere europene pentru Cluj Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a deservit peste 1 milion de pasageri înregistrați în ultimii doi ani consecutiv. Oferă legături cu peste 20 de destinații și își construiește o pistă nouă de 3.500 m, proiect singular în România în ultimii 50 de ani. La aniversarea a 80 de ani de aviație civilă la Cluj-Napoca, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca își redefinește reperele prin raportare la orașe europene.

Reporter: Care este rolul strategic al Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca în context național, cum definim actualul concept de funcționare în raport cu alte aerogări din zonă?

David Ciceo: Cu un trafic de peste 1 milion de pasageri înregistraţi în ultimii doi ani consecutiv, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este al III-lea aeroport al ţării şi cea mai importantă poartă aeriană din Nord-Vestul României. Aria de cuprindere, deservită prin curse tradiţionale şi low cost, include o populaţie de 3.500.000 de locuitori. Astfel, din punct de vedere al pieţei, aeroportul din Cluj este comparabil cu aeroporturile din Geneva și Stuttgart, care procesează anual 12, respectiv 9 milioane de pasageri. În cei 80 de ani de aviaţie civilă, aeroportul clujean sa distins prin nivelul calitativ al serviciilor şi facilităţilor oferite, prin interesul manifestat constant pentru atingerea unor înalte standarde de siguranţă şi securitate în activitatea aeroportuară, astfel încât a fost recunoscut în repetate rânduri ca un reper în domeniu pentru celelalte aeroporturi din subordinea consiliilor judeţene. Aeroportul clujean este recunoscut, de asemenea, şi ca unul dintre factorii generatori de creştere economică în zonă, contribuind la dezvoltarea regiunii prin oferirea unor legături aeriene cu pieţele occidentale şi prin stimularea atragerii de investiţii străine. În acelaşi timp, aeroportul clujean contribuie la dezvoltarea turismului, constituind un punct facil de acces pentru toţi cei dornici să descopere regiunea Transilvania, precum şi frumuseţea peisajelor din Munţii Apuseni. Totodată, cu un capital uman tot mai numeros de la an la an şi din ce în ce mai calificat, Aeroportul Internaţional ClujNapoca începe să devină un actor vizibil pe piaţa locală a forţei de muncă şi oferă în aceleaşi timp oportunităţi de desfăşurare a activităţii şi pentru angajaţii societăţilor partenere (companii aeriene, agenţii de handling, agenţii de turism, rent-a-car etc).

Rep: Care sunt indicatorii de trafic și ce tendințe prognozați pentru viitor? Ce companii operează de pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca?

D.C.: În 2011, 1.004.855 de pasageri au ales ca punct de sosire/plecare în călătoriile lor Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, iar 78% dintre aceştia au călătorit pe curse internaţionale regulate. Pe parcursul ultimului an, atât piaţa europeană, cât şi cea naţională au fost marcate de criza economică şi de falimentele

34

din industria aviatică înregistrate în această perioadă, dintre care menţionăm falimentul oepratorului maghiar Malev, care a anunţat la 3 februarie 2012 încetarea operării tuturor zborurilor sale, după 66 ani de activitate. Totodată, în 2011, dar şi în primele luni ale anului în curs, aeroporturile româneşti au înregistrat un trend descrescător al traficului de pasageri, evidenţiat prin reducerea numărului de destinaţii şi frecvenţe, o dată cu retragerea de pe piaţa românească a nu mai puţin de 5 operatori aerieni şi restrângerea operării companiilor româneşti. În prezent, pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca operează atât companii de tip low-cost (WizzAir), cât și tradiţionale (Tarom, Lufthansa) şi, de asemenea, şapte companii aeriene efectuează zboruri charter (Air Bucharest, Silver Air, Sky Airlines, Corendon, Aegean Airlines, TunisAir Express, Air Arabia, Tarom). Astfel, aeroportul clujean oferă legături cu peste 20 de destinaţii, asigurând curse aeriene spre Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Austria, Germania, Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt.

Rep: Ce include strategia dvs. pentru creșterea indicatorilor de trafic, ce v-ați mai dori din partea instituțiilor administrative și/sau operatorilor economici pentru susținerea traficului?

D.C.: Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca depune toate diligenţele pentru a încuraja noi companii aeriene să opereze în regiune în condiţiile de piaţă existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare, dar şi pentru a sprijini companiile prezente pe piaţă să menţină şi să dezvolte rutele operate. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj a emis Hotărârea nr.134/ 28 mai 2012 privind aprobarea ajutorului financiar la înfiinţare pentru deschiderea de noi rute şi/sau frecvenţe de operare aeriene la Regia Autonomă Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Ajutorul financiar la înfiinţare va fi acordat companiilor aeriene în mod degresiv, pentru o perioadă maximă de cinci ani. Valoarea ajutorului în cursul unui an nu poate depăşi 50% din costurile totale eligibile pentru anul în cauză, iar ajutorul total nu poate depăşi o medie de 40% din costurile eligibile. Această hotărâre se înscrie în practica europeană de dezvoltare a aeroporturilor regionale.

Rep: Ce proiecte de investiții sunt în derulare/ finalizare pentru 2012 / 2013 și care estimați că va fi impactul lor?

D.C.: Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este implicat în mai multe proiecte de investiţii menite să stimuleze creşterea traficului de pasageri, cu impact asupra dezvoltării economiei şi turismului în regiune.

Astfel, în prezent se află în derulare prima etapă a obiectivului de investiţii „Pista de decolare-aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente”. Este prima pistă care se construieşte în întregime, pornind de la fundaţie, în România ultimilor 50 de ani. Un alt obiectiv de investiţii ce urmează a fi realizat în viitor la Cluj-Napoca îl constituie construirea de noi suprafeţe de mişcare aeroportuare. De asemenea, în condiţiile în care atât la nivel european, cât şi naţional, transportul intermodal este văzut ca o soluţie de mobilitate sustenabilă şi eficientă din punctul de vedere al resurselor implicate, în special în ceea ce priveşte transportul de marfă, Aeroportul Internaţional ClujNapoca intenţionează să construiască un terminal dedicat acestui tip de transport. Realizarea acestui proiect va crea premisele pentru creşterea traficului cargo pe aeroport şi va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii. Alte obiective de investiţii la aeroport vizează extinderea Terminalului de plecări prin construirea de fingere, precum şi construirea unui nou turn de control, iar o atenţie deosebită se va acorda implementării unor politici privind protejarea mediului înconjurător, în acord cu standardele şi reglementările europene în vigoare.

ziua aviaţiei Mihail Poruțiu: „Să devenim cel mai atractiv aeroport” Mihail Poruțiu este noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al R.A. Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, într-o formulă nouă de management ce își propune să revitalizeze impactul regional al aerogării. „Ne dorim să devenim poarta de acces către Transilvania, cel mai atractiv aeroport din zonă, prin raportul dintre prețul practicat și calitatea serviciilor oferite”, sintetizează Poruțiu.

Rep: Cum apreciați rolul strategic al aeroportului pe care îl conduceți în context național, cum ați caracteriza actualul concept de funcționare în raport cu celelalte aerogări din zonă?

Mihail Poruțiu: Existența unui aeroport reprezintă un nucleu de dezvoltare pentru o regiune, care trebuie să țină seama de potențialul de creștere economică și demografică a zonei unde acesta este amplasat. Aeroportul reprezintă o poartă de ieșire în lume atât a pasagerilor cât și a mărfurilor, și în același timp, este un instrument facil de atragere a turiștilor străini în zonă, dar și a investitorilor pentru întreaga regiune deservită.

De obicei, atunci când investitorii analizează opțiunile lor de a-și plasa capitalul, iau în considerare posibilitățile de acces în zona respectivă, astfel că existența Aeroportului Transilvania Târgu Mureș reprezintă un element cheie în atragerea investițiilor pentru întreaga regiune. Un rol strategic în atragerea turiștilor străini și a investitorilor îl constituie colaborarea Aeroportului cu administrațiile publice locale, care duce la creșterea numărului de pasageri prin descoperirea de noi puncte de atracție turistică. Situat în apropierea Aeroportului din Cluj Napoca și a Aeroportului din Sibiu, Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș se distinge de acestea prin faptul că se adresează unei categorii de pasageri din zone mai izolate din punctul de vedere al accesului la transportul aerian și beneficiază de condiții geografice și tehnice optime care îi permit dezvoltarea pe termen pe termen lung. Conducerea Aeroportului Transilvania a stabilit o politică de dezvoltare etapizată prin care oferă condiții excelente la preț accesibil și asigură creșterea traficului fără perturbarea activității generale, dezvoltarea Aeroportului ținând seama de prognozele de creștere a numărului de pasageri. Conceptul de dezvoltare al Aeroportului Transilvania se bazează pe tarife avantajoase și servicii de calitate astfel încât să se asigure amortizarea investițiilor viitoare, iar creșterea numărului de pasageri să aibă loc concomitent cu creșterea calității serviciilor prestate și diversificarea lor.

Rep: Care sunt indicatorii reper de trafic pentru Aeroportul Transilvania Târgu Mureș și cum apreciați tendințele recente și pe termen scurt? Ce companii operează aici?

M.P. Traficul aerian s-a intensificat la Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, de la începutul anului și până la 1 iulie 2012, deci practic în prima jumătate a anului, s-au înregistrat un număr de 147.743 de pasageri deserviți și 1.580 de mișcări aeronave. Față de aceași perioadă a anului 2011 numărul pasagerilor s-a dublat (77.121 de pasageri deserviți în 2011, n.r.) și numărul de mișcări aeronave a crescut considerabil față de anul trecut când s-au înregistrat în aceeași perioadă 1.185 de mișcări. În prezent de pe Aeroportul Transilvania Târgu Mureș operează curse interne compania Tarom,

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

care efectuează trei zboruri săptâmânale pe relația Târgu Mureș-București și retur, și operatorul aerian Wizz Air care efectuează săptămânal 21 de curse internaționale (Londra patru zboruri pe săptămână, Barcelona, Dortmund si Budapesta câte trei zboruri pe săptămână si câte două zboruri săptămânale către destinațiile Madrid, Paris, Roma si Milano). De asemenea, de la sfârșitul lunii aprilie și până în data de 6 octombrie 2012, compania de zbor Wideroe operează zboruri săptămânale cu destinația Copenhaga în fiecare zi de sâmbătă cu aterizarea cursei CopenhagaTârgu Mureș la ora 16 și decolarea zborului Târgu Mureș-Copenhaga la ora 16.45. Din data de 20 iunie 2012 și până în data de 20 septembrie 2012, de pe Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș, operatorul aerian Air Arabia Egypt efectuează zboruri charter săptămânale către centrul turistic şi balnear egiptean Hurghada, în fiecare zi de miercuri, cu aterizarea cursei Hurghada-Târgu Mureş la ora 18:30 şi decolarea zborului Târgu Mureş-Hurghada la ora 19.20. Având în vedere parteneriatele încheiate, se prevede o creștere continuă a tuturor indicatorilor de trafic la Aeroportul din Târgu Mureș, cu sprijinul autorității tutelare, care este Consiliul Județean Mureș, în susținerea eforturilor de dezvoltare a Aeroportului și printr-o colaborare strânsă cu mediul de afaceri, pentru creșterea interesului față de Aeroport. De curând, Aeroportul Transilvania a introdus o cursa charter în Egipt, Hurghada operată de Air Arabia Egypt și ne dorim ca pe viitor și litoralul românesc să fie accesibil și pe calea aerului. În continuare planificăm atragerea de companii care să opereze atât în sezonul de iarnă cât și în sezonul estival, pentru a facilita excursiile externe dar și pentru a atrage turiști interesați pentru practicarea sporturilor de iarnă sau petrecerea vacanțelor de vară în stațiunile balneare din zonă.

Rep: Ce măsuri aveți planificate pentru îmbunătățirea indicatorilor. Ce măsuri v-ați mai dori din partea instituțiilor administrative și/sau operatori economici pentru susținerea traficului pe aeroportul Transilvania?

M.P. Dorim să adoptăm o strategie de marketing adecvată pentru atragerea de noi operatori, pentru a crește numărul pasagerilor și să ne diversificăm paleta de servicii oferite. Ne dorim să devenim poarta de acces către Transilvania, cel mai atractiv aeroport din zonă prin raportul dintre prețul practicat și calitatea serviciilor oferite. În afară de Consiliul Județean Mureș dorim să atragem susținerea celorlalte administrații locale care beneficiază de prezența Aeroportului Transilvania. Ne-am propus să fim parteneri în susținerea proiectelor de înfrățire a localităților deservite pe baza cărora se pot dezvolta relațiile economice de lungă durată. Punerea în valoare a patrimoniului cultural

tradițional va atrage turiștii de pretutindeni de aceea ne adresăm administrațiilor publice să ne pună la dispoziție ofertele lor turistice și culturale. Menținerea unei legături cu mediul de afaceri local, cunoscând nevoile oamenilor de călătorie peste hotare ne va da posibilitatea să dezvoltăm destinații noi care să corespundă cerințelor lor.

Rep: Ce proiecte de investiții sunt în derulare / finalizare pentru 2012 - 2013 și care estimați că va fi impactul lor?

M.P. Principalul proiect care vizează dezvoltarea Aeroportului Internațional Transilvania Târgu Mureș este proiectul cu finanțare europeană pentru extinderea pistei în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro și se așteaptă obținerea finanțării până în toamnă. Conducerea Aeroportului Transilvania a stabilit efectuare lucrărilor pentru extinderea pistei în așa fel încât să nu perturbe sau să afecteze cât mai puțin traficul aerian.

De asemenea la sfârșitul verii vor fi efectuate lucrările de reparații la pistă și vor demara lucrările de extindere și copertinare a fațadei Aerogării. În mod cert una dintre preocuparile noastre de baza va fi dezvoltarea durabilă a unor parteneriate de tip public privat.

35

ziua aviaţiei

Carieră pentru viitor senin Air Management este prima școală de însoțitori de bord din România, activă la un nivel profesional european. Înființată în anul 2010, funcționează la București și pregătește lunar potențiali angajați pentru companiile aviatice. Cursurile pentru însoțitori de bord încep în fiecare lună pe data de 15, însă înscrieri se pot face oricând, costul unui astfel de curs fiind 3.000 de euro. “Compania nostră își propune să dezvolte școala românească de aviație, având susținerea celor mai buni profesori în domeniu.

Creativitatea, îndrăzneala, dinamismul, deschiderea, grija pentru detalii, consecvența, definesc Air Management în tot ce facem. Air Management dorește să schimbe tiparele și să demonstreze în continuare că poate oferi studenților săi, viitori însoțitori de bord, servicii de calitate, suport continuu pentru a-și împlini visele”, explică Roxana Chendrean, director general Air Management. Instruirea teoretică a studenților durează 200 de ore, iar cea practică 20 de ore, incluzând simulator, vizite la avion. Air Management colaborează cu Tarom, Blue Air, Medallion Air, Air Bucharest. Cursanții vor învăța: legislație și reglementări aeronautice, geografie aeronautică și meteorologie; CRM

36

și factori umani; cunoașterea aeronavei; proceduri normale, anormale și de urgență; limba engleză; transporturi bunuri periculoase; medicină aeronautică și tehnici de supraviețuire. Urmează apoi o viață activă cu multe călătorii gratuite sau la prețuri reduse, posibilitatea de a cunoaște culturi diverse datorită contactelor noi, un program felixibil cu aproximativ șase luni libere pe an, mândria de a fi parte a unor echipe ce poartă destine prin lume, așadar un job cu o varietate de neegalat și în general foarte bine plătit.

Cine și cum se poate înscrie? Înscrieri se pot face oricând, condițiile de participare pentru candidați sunt: minim 18 ani împliniți, diplomă de bacalaureat, certificat medical JAR-FCL 3 (clasa 2) și dovedirea cunoștințelor de limba engleză și geografie.

Pentru înscriere aveți nevoie de: cerere formular tip, copie carte de identitate, copie legalizată certificat de naștere, copie legalizată după diploma de bacalaureat sau adeverință eliberată de liceu, patru fotografii color tip pașa-

port, cazier judiciar și plata taxei de examinare. Certificatul medical se obține individual, contra cost, de la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială, strada Mircea Vulcănescu 88, Spitalul Militar ori de la Aeromed Clinic SRL, șoseaua București Ploiești km 8.5, Aviația Utilitară. Candidații vor fi testați la geografie (scris), limba engleză (scris și oral). Probele scrise vor conține teste tip grilă.

Pentru limba engleză (nivel bacalaureat) testul grilă va include și exerciții de gramatică, iar testarea orală la limba engleză va consta în discuții libere. Pentru geografie testul grilă va conține întrebări din geografia României (clasa a VII a). Baremul pentru admitere este nota 7 la fiecare disciplină. Contestațiile se vor depune în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor.

ziua aviaţiei

Bătălia operatorilor Mai multe companii, străine și românești, se luptă azi în România pentru piața internă a zborurilor, dar și pentru o felie din cursele externe. Cine va câștiga această bătălie?

Carpatair, compania aeriană full-service cu hub la Timișoara, continuă în acest an procesul de extindere a flotei prin introducerea primei aeronave Boeing 737 cu o capacitate de 148 de locuri. Acest tip de aeronavă îi oferă companiei posibilitatea de a transporta mai mulți pasageri pe rutele existente și flexibilitatea de a dezvolta rute pe distanțe mai lungi. “În ultimii ani s-a demonstrat o tendință constantă în direcția scăderii prețurilor la biletele de avion pe fundalul unei creșteri continue a prețului combustibilului și a apariției unor cheltuieli suplimentare legate de emisiile de carbon”, susțin reprezentații companiei. Din aceste motive și pentru ași crește competitivitatea, Carpatair a luat decizia să mizeze pe aeronave cu un consum redus de combustibil și performanțe sporite. “Noul tip de aeronavă Boeing 737 ne va oferi atât posibilitatea accesării de piețe noi cât și a reducerii semnificative a costurilor directe de operare. Prima aeronavă de tip Boeing 737 va fi pusă în operare pe rutele Carpatair în luna mai 2012.

Pentru început vom folosi această aeronavă pe rutele actuale, urmând ca până la sfârsitul anului să lansăm și rute dedicate exclusiv aeronavelor de tip Boeing 737”, a declarat Nicolae Petrov, President&CEO Carpatair. Boeing 737 este o aeronavă mediu curier care are la bază filosofia și viziunea principală a companiei Boeing: aceea de a produce aeronave de transport care aduc valoare adăugată companiilor aeriene, prin fiabilitate maximă, simplitate si costuri de exploatare reduse. Boeing 737 este cel mai utilizat tip de aeronavă la scară mondială în aviația comercială si unul dintre cele mai longevive modele de aeronavă din toate timpurile, oferind un nivel de confort si siguranță sporite pentru pasageri.

Wizz, taxe mai mici Wizz Air, cea mai mare linie aerină low-fare, low-cost din România şi din Europa Centrală şi de Est a scăzut taxa anuală de membru pentru Wizz Xclusive Club la doar 29,90 euro. Programul Wizz XClusive Club a fost lansat în 2011 şi a înregistrat deja peste 200.000 de membri. Toţi membrii au acces la tarife speciale, la fiecare rezervare făcută. Beneficiile acordate membrilor pot fi extinse şi familiei fără niciun cost adiţional. Wizz Air consideră o investiţie în creşterea beneficiilor Xclusive Club pentru grupuri mici şi familii care călătoresc împreună, având astfel acces la tarife Wizz Air şi mai scăzute. “Wizz Air Xclusive Club este modul nostru de a arăta familiilor cum să treacă de recesiune şi să-şi rezerve vacanţele pe wizzair.com, economisind până la 10 euro pe zbor, pentru fiecare pasager. Wizz Air a scăzut taxa de membru la 29.90 euro, iar membrii clubului pot rezerva zboruri cu tarife mai scăzute pentru ei şi pentru alţi 9 pasageri”, a declarat Daniel de Carvalho, Corporate Communications Manager Wizz Air.

Tarom, promoții pe intern Tarom pune la dispoziţia pasagerilor săi peste 2.500 de bilete de avion la oferte speciale, pe rutele interne, cu

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

preţuri începând de la 79 euro dus-întors. Preţurile includ toate taxele şi sunt valabile pentru călătorii dusîntors pe rutele interne din şi către Bucureşti, după cum urmează: Suceava, Sibiu, Târgu Mureş începând de la 79 euro; Oradea, Baia Mare, Satu Mare şi Iaşi începând de la 89 euro; Timişoara şi Cluj-Napoca începând de la 99 euro. Biletele au fost deja puse în vânzare, iar perioada de călătorie este 1 iulie - 31 august 2012 (data ultimului retur). Tarom a obţinut și cea de-a treia reînnoire a înregistrării IOSA la finalul unui proces de pregătire şi audit complex, care a inclus întreaga organizaţie. În conformitate cu statisticile IATA, performanţele de siguranţă pentru operatorii înregistraţi în registrul IOSA sunt cu 52% mai bune decât ale operatorilor neînregistraţi IOSA. TAROM se află astfel printre cele 381 de companii aeriene din întreaga lume, considerate grupul de elită al companiilor aeriene internaţionale dedicate siguranţei şi calităţii operaţiunilor.

IOSA (IATA Operational Safety Audit) este un program recunoscut internaţional, creat să evalueze managementul operaţional şi sistemul de control al unei companii aeriene. IOSA utilizează principiile unui audit de calitate recunoscut pe plan internaţional. Programul este proiectat astfel încât auditurile să se susţină într-o manieră independentă, standardizată şi consistentă. În acest an, Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a actualizat site-ul care găzduieşte registrul IOSA (www.iata.org/registry) cu noua dată de expirare a certificării, care pentru TAROM este 6 mai 2014. Compania Tarom a fost auditată pentru prima dată în mai 2006 şi certificată IOSA la începutul anului 2007. Cel de-al treilea audit pentru reînnoirea certificării a verificat conformitatea cu peste 900 de standarde şi practici recomandate IOSA din cadrul a 8 zone operaţionale ale companiei: organizare şi management, operaţiuni zbor, cabina de pasageri, control operaţiuni, operaţiuni sol, operaţiuni cargo, securitate aeronautică şi întreţinerea aeronavelor. Pe parcursul acestui audit, compania TAROM a fost parte din proiectul pilot pe care IATA l-a iniţiat în anul 2011, Enhanced IOSA. Sub acest concept sistemul intern de calitate al operatorului va include toate standardele şi practicile recomandate IOSA în auditurile anuale care se vor susţine pentru a asigura verificarea continuă a conformităţii. Această iniţiativă va conduce pe viitor la consolidarea sistemelor de calitate şi siguranţă a companiilor aeriene. „Siguranţa zborului este principala noastră prioritate. Pentru TAROM, în calitate de companie naţională, reînnoirea IOSA dovedeşte faptul că operăm în conformitate cu cele mai exigente standarde din aviaţia civilă si ilustrează angajamentul nostru faţă de siguranţă şi calitate în toate operaţiunile şi serviciile oferite clienţilor noştri iar rezultatul auditului este dovada devotamentului tuturor angajaţilor noştri pentru siguranţa pasagerilor”, a declarat Gabriela Bordea director general Tarom.

Premiu pentru Regional Air Suport Regional Air Suport a primit în iunie, din partea IATA, distincția Top IATA 10 ATC (Authorised Training Center) în Europa pentru anul 2012. Premiul a fost decernat în cadrul Congresului IATA al Partenerilor de Training care a avut loc la Istanbul recent și a venit, asa cum a declarat Ismail AlBaidhani – Head of IATA Global Partnership & Learning Innovation – ca o recunoaștere a “contribuției deosebite în dezvoltarea capitalului uman prin instruirea generatiei viitoare de lideri în industria transportului aerian european aflat în permanentă evoluție”. Organizat în fiecare an de către IATA Training and Development Institute (ITDI), Congresul IATA Training Partners este conceput în vederea continuării angajamentului dintre IATA și Centrele Autorizate de Training (ATC) din toată lumea în scopul dezvoltării capitalului uman al industriei aviatice și este în acelaşi timp o platformă de discuții în care sunt abordate teme precum îmbunătățirea și eficientizarea colaborării dintre IATA si ATC -uri, împărtășirea celor mai bune practici din diferite piețe ale lumii cu ceilalți participanți și schimbul de idei legate de tendințele și noile oportunități în domeniile turismului, aviației și cargo.

Potrivit comunicatului oficial remis the IATA ITDI, criteriile principale care au evidentiat RAS față de celelalte ATC-uri din Europa au fost numărul de persoane instruite de RAS și rata de promovabilitate a cursanților pe parcursul anului 2011. Despre premiul primit la Congresul IATA Training Partner, Marius Vecu – coordonatorul școlii Regional Air Suport a declarat: “am primit cu mandrie aceasta distincție care este o recunoaștere a eforturilor depuse în ultimii ani în instruirea la cele mai înalte standarde a sutelor de profesioniști din domeniul cargo pentru care doresc să le mulțumesc în mod egal trainerilor și cursanților noștri pentru nivelul foarte bun de cunosținte profesionale prin care s-au făcut remarcați la nivel european”. Compania Regional Air Suport este una din cele mai vechi Centre Autorizate de Instruire IATA (ATC) din regiune cu o activitate de peste 13 ani în oferirea de cursuri IATA în domeniul Cargo – Dangerous Goods Regulations și Cargo Introductory. RAS este de asemenea autorizată de către Autoritatea Aeronautică Civila Romănă să instruiască personalul aeroportuar din România prin susținerea de cursuri precum: Ground Handling, Aircraft Knowledge, Customer Service, Weight & Balance, Aerodynamics, Basic Check-In, De/Anti-Icing, Airside Safety și DGR și deține o licența din partea Ministerului Transporturilor pentru instruirea personalului de securitate aeroportuară. Regional Air Suport oferă suport, consultanță, reprezentare și servicii complementare operatorilor specializati în transport aerian și călatorii de afaceri.

37

ziua aviaţiei

Perspectivele Aeroportului Baia Mare O stație de realimentare cu combustibil de aviație deja funcțională, taxe reduse, extinderea pistei, conexiunea cu un parc industrial – zonă cargo, sunt obiectivele ce trebuie să dinamizeze Aeroportul Baia Mare.

“Având în vedere faptul că Maramureșul este considerat centrul ancestral al Europei și unicitatea acestei zone conferă un potențial de dezvoltare reală pe linie turistică, dezvoltarea aeroportului Baia Mare se înscrie în lista obiectivelor cu importanță majoră. Împreună cu paleta diversificată a comunităților de minorități din județ, amprenta continuității identității românești, a culturii și tradițiilor străbune, a valorilor culturale și spirituale, Maramureșul reprezintă o bogăție a patrimoniului național în primul rând, și apoi a patrimoniului universal. Tocmai de aceea valorificarea inteligentă a serviciilor pe linie de transport aerian poate să integreze conceptul de dezvoltare al acestuia, cu toate activitățile conexe. Față de aeroporturile din zonă (Satu Mare, Cluj-Napoca sau Tîrgu Mureș), Baia Mare este un aeroport care este, prin poziția lui, mult mai aproape de ceea ce înseamnă Maramureșul istoric, iar dezvoltarea zonei trebuie să integreze și dezvoltarea sistemelor de transport și a căilor de acces. De aceea considerăm că pentru a fi valorificate din plin resursele locale, este nevoie de o sinergie la nivel zonal. Valorificarea Maramureșului și a bogățiilor lui ține efectiv de modernizarea infrastructurii de transport locale, motiv pentru care dezvoltarea aeroportului este esențială”, ne-a declarat Mihai Pătrașcu, managerul Aeroportului Baia Mare. În 2011 au fost înregistrați 1.753 de pasageri, iar în prima jumătate au fost deja deserviți 1.465. Și mișcările de aeronave sunt în creștere, de la 82 anul trecut, la 104 înregistrate până acum în 2012. “Comparativ cu anul trecut, pe luna iunie am înregistrat un număr de mișcări de aeronave mai multe, atât la cursele comerciale cât și la aviația generală (respectiv zboruri școala și sportive). Indicatorul de pasageri a înregistrat o scădere ușoară. Tendințele pe termen scurt vor fi creștere ca număr de miscări dar ca numar pasageri stagnare din cauza absenței altor zboruri regulate, iar pe termen mediu și lung de creștere atît ca mișcări, cît și ca număr de pasageri”, a mai adăugat managerul. Companiile care operează pe Aeroporturl Baia Mare sunt: Tarom - operator principal, Școala Superioară de Aviație Civilă, Dunca Expediții, Mir Aviation, Interaviation, operatori privați

38

naționali și internaționali (aprox. 20 de companii, n.r.).

12 companii au efectuat zboruri ocazionale în primul semestru al anului 2012: Eurojet, Fai, Direct Aviation, Exubis Privat, Development SRO, Trans Helicopter, Globe Air AG etc. Din luna iunie funcționează pe aeroport o stație de realimentare cu benzină de aviație care poate deservi cu succes toate mișcările de aviație generală din zona Nord-vest și chiar centrul țării. Stații similare de alimentare permanentă și fără restricții se află în țară doar la București și Tulcea. Începând cu 18 octombrie intră în vigoare noile tarife aeroportuare care vor fi cu aproximativ 50% reduse față de taxele anterioare, tocmai pentru stimularea și atragerea operatorilor. “Din partea instituțiilor administrative ne așteptăm la o înțelegere mai profundă a dezvoltării mediului de afaceri din județ, cu impact foarte posibil pozitiv în cazul dezvoltării porții aeriene băimărene. Sprijin în acordarea de fonduri pentru atragerea companiilor low cost, înțelegerea faptului că atragerea acestor companii va declanșa înflorirea activităților și afacerilor conexe multiple care însoțesc deservirea acestor zboruri: servicii catering, servicii turistice și consulting de turism, rent a car, parking, magazine duty free etc. deci locuri de muncă pentru comunitatea orașului Baia Mare și împrejurimi”, sintetizează Mihai Pătrașcu, modul în care comunitatea poate sprijini activitatea Aeroportului.

Investiții Conducerea aeroportului a stabilit finalizarea până la sfărșitul lunii septembrie a implementării sistemelor ILS, CAT II, a noului sistem de protecție a navigației aeriene mai performant decât Radarul de precizie PAR cu care este actualmente dotat aerodromul.

Acest sistem de apropiere instrumentală, de precizie CAT II împreună cu mijloacele vizuale care funționează deja, respectiv balizajul cu 7 trepte de intensitate și sistemul PAPI, vor oferi posibilitatea piloților să aterizeze la Baia Mare chiar în condiții de nebulozitate (plafon față de nori) mai mică de 60 metri (sau 200 ft), dar nu mai mică de 30 metri (100 ft) și o distanță vizuală orizontală, în lungul pistei de

300 m, comparativ cu radarul de precizie care avea limitările de 65 m plafon față de nori și 900 metri distanță vizuală orizontală. “În 2012 sperăm să semnăm contractul pentru prelungirea pistei cu 300 m (crescând astfel lungimea de la 1.800 la 2.100 m), fapt ce ar duce la posibilitatea de aterizare/decolare la Baia Mare a aeronavelor mai mari, de tip Airbus A320 sau Boeing 737, aeronavele care în prezent sunt cele mai eficiente și mai răspândite în zona transportului de pasageri din lume. Lucrările la pistă ar trebui să înceapă și să se finalizeze în cursul anului 2013”, a mai precizat Pătrașcu. În zonă există un proiect mare de constituire a unui centru cargo, cu un parc industrial și tehnologic care să creeze, într-o primă fază, 1.000 de locuri de muncă. Centrul cargo ar face legătura dintre aeroport (și transport pe calea aerului), calea ferată (fiindcă în zonă este o linie de cale ferată care leagă Baia Mare de Satu Mare) și calea rutieră.

Semnarea contractului și începutul lucrărilor la acest proiect sunt prevăzute pentru toamna acestui an. Ca orizont de termen mediu (5 ani), se prefigurează aici crearea a 5.000 de locuri de muncă, centrul nodal de transport și parcul logistic fiind conceput ca o zonă de tranziție dinspre piața mediteraneană și cea rusă.

ziua aviaţiei

Aeroportul Arad își reia dezvoltarea După doi ani de zile, timp în care pe Aeroportul Arad nu au mai aterizat decât ocazional curse de pasageri, zborurile au fost reluate de la sfârșitul lunii iunie. Compania Wizz Air a ales și acest aeroport, deocamdată cu două curse pe săptămână. În curând, de la Arad vor opera și alte curse aeriene. Terminalul cargo, utilizat în prezent la o capacitate de 30%, va fi utilizat la întreaga capacitate dacă negocierile cu un operator de transporturi aeriene de marfă se concretizează.

Aeroportul Arad se află în subordinea Consiliului Județean Arad. Ovidiu Moșneag, directorul comercial al Aeroportului Arad, a declarat că au fost efectuate investiții pentru ca acesta să corespundă cerințelor și normelor existente în domeniu. Numai refacerea instalației de balizaj costă aproape 3 milioane de lei. A avut loc licitația și acum se așteaptă ca, în cel mai scurt timp câștigătorul să înceapă lucrările. În paralel, ROMATSA aduce la Arad un sistem de comunicare ILS, necesar pentru comunicarea în bune condiții la aterizare. O veste bună pentru viitorul Aeroportului Arad a venit în urmă cu câteva luni de la Bruxelles. Europarlamentarul arădean Iosif Matula, vice-coordonator în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, spune că aeroportul arădean are viitor. Iosif Matula a fost raportorul Grupului Partidului Popular European pentru proiectul de aviz privind viitorul aeroporturilor și al serviciilor aeriene regionale în Uniunea Europeană. Europarlamentarul arădean a explicat că aeroportul din Arad este un aeroport regional. În acest context, el va avea un viitor, dar acesta depinde, evident, de managementul care va fi adoptat. „Văd un viitor pentru aeroportul din Arad. În rest, totul depinde de noi”, a declarat Iosif Matula. El a explicat că aeroporturile regionale reprezintă un factor important de creștere a mobilității și a conectivității interregionale și contribuie la creșterea gradului de atractivitate a regiunilor. Aeroporturile regionale și legăturile inter-modale dintre acestea pot contribui la decongestionarea traficului de pasageri sprijinind astfel aeroporturile supraaglomerate în diversificarea legăturilor aeriene.

Alte soluții Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a explicat că pe lângă Wizz Air se poartă negocieri şi

www.transilvaniabusiness.ro

cu alţi operatori aerieni și că în curând vor fi anunțate și alte rute. Dan Bălăcel, directorul Aeroportului Arad, a declarat că de pe aeroportul arădean în curând vor opera și alte curse și o posibilă rută nouă va fi între Arad şi Bruxelles. Deocamdată, cursa Arad-Bergamo a companiei Wizz operează de la Arad de două ori pe săptămână, marți și sâmbătă și are tarife reduse, de la 73 de RON, sumă care include toate taxele. Avioanele au o capacitate de 180 de pasageri, iar compania speră că gradul de ocupare va fi de 80% pentru început.

Compania estimează că între Arad şi Milano-Bergamo vor fi transportaţi anual 30.000 de pasageri. „Milano este un loc minunat de vizitat, iar tarifele reduse ale Wizz Air și cele două zboruri pe săptămână se vor adăuga cu siguranță activității acestei rute. Este o oportunitate a Aradului față de capitala modei, Milano. Va fi mult mai uşor acum pentru arădenii care lucrează în Italia să vină să îşi viziteze familia”, a declarat Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al companiei Wizz Air. Aradul este ultimul aeroport adăugat rețelei Wizz Air de peste 78 de aeroporturi în 28 de țări.

Șansa arădenilor, terminalul cargo În urmă cu ani de zile, lângă Aeroportul Arad a fost construit un terminal cargo, care la vremea respectiva urma să deservească inclusiv județe din Ungaria și zone din spațiul ex yugoslav. Investiția de 2,8 milioane euro a fost acoperită prin programul Phare, 2 milioane euro fonduri nerambursabile și din fondurile Consiliului județean Arad, care a contribuit cu 800.000 euro.

Terminalul cargo este compus dintr-o hală de depo zitare cu capacitate de 700 tone de marfă și capacitatea de prelucrare de 300 tone pe zi. Platforma de

operare aeronave are 14.435 metri pătrați și poate deservi două aeronave simultan. Platforma auto permite accesul simultan pentru 9 autotrenuri și 4 furgoane. În momentul în care a fost finalizat, terminalul cargo de la Arad a fost primul terminal cargo din țară din afara Bucureștiului. Terminalul Cargo este însă viitorul pentru Arad. La Aeroportul arădean și-a creat bază DHL, care transportă marfa din toată lumea și de la Arad, o distribuie în vestul țării. Deocamdată doar o treime din terminal estre folosit, dar există strategii ca terminalul cargo să devină utilizat la întreaga capacitate. Ovidiu Moșneag, directorul comercial al Aeroportului Arad, a declarat că există discuții avansate cu mai multe companii aeriene care transportă mărfuri, ce intenționează ca într-un viitor relativ scurt să devină operaționale de la Arad. Nicolae Ioțcu, președinte al Consiliului Județean Arad a spus că în curând se va semna un contract cu un operator de transporturi aeriene de marfă, care ar urma să crească traficul cu 300 la sută pe terminalul cargo din cadrul aeroportului arădean. Discuții concrete există și cu DHL, care intenționează să-și mute la Arad o parte din traficul auto, ceea ce înseamnă că va crește și traficul aerian pentru această companie.

Sorin Trocan

39

ziua aviaţiei

Aeroportul Oradea, modernizat Trafic în creștere, terminal modernizat și un proiect de milioane de euro care așteaptă sprijin european, reprezintă premisele pentru dinamizarea Aeroportului Oradea.

“Aeroportul Oradea este cel mai apropiat aeroport de graniţa Uniunii Europene, fiind prima poartă aeriană a României. Dezvoltarea şi potenţialul economic al oraşului, precum şi poziţia sa geografică fac din Aeroportul Oradea unul de interes european. Accesibil, la doar 6 km de Oradea, lângă drumul naţional DN 79, aeroportul deserveşte judeţul Bihor cu o populaţie de peste 620.000 de locuitori”, argumentează directorul Gheorghe Pasc importanța strategică a Aeroportului Oradea. Ca puncte de atracție sunt enumerate și staţiunile de interes naţional şi internaţional din județul Bihor: Băile Felix, Băile 1 Mai, Stâna de Vale, Vârtop - Arieşeni. “Patrimoniul natural deosebit al judeţului este marcat în special de existenţa carstului împădurit şi a unui număr ridicat de peşteri de valoare naţională şi internaţională.

Municipiul Oradea reprezintă de asemenea un obiectiv turistic de excepţie, aici găsindu-se monumente remarcabile şi frumoasele ruine ale unei cetăţi medievale foarte căutate de turişti şi prezentată de ghizi-interpreţi specializaţi. Adevărată rezervaţie de arhitectură, în Oradea pot fi admirate palate, vechi de mai bine de 100 de ani, clădiri monumente istorice şi de arhitectură, construite în stil baroc, secession, clasic, eclectic, romantic şi neoromânesc. Acest valoros patrimoniu stă la baza turismului de patrimoniu, parte componentă a turismului cultural, un segment al pieţei turistice în plin avânt în Europa.Moştenirea culturală de valoare, diversitatea geografică şi etnografică oferă Bihorului şansa de a se dezvolta ca o destinaţie turistică importantă pentru zona de nord-vest a României”, este invitația managerului aerogării pentru ca pasagerii să folosească Aeroportul Oradea și să se bucure de oferta județului Bihor.

Zboruri din oferta Oradea “Numărul pasagerilor care folosesc Aeroportul Oradea a crescut constant în ultimii ani. În anul 2011, totalul pasagerilor a atins un număr de 47.000 pasageri, 1.914 reprezentând mişcările de aeronave. Raportat la anul 2010, traficul aerian în 2011 a înregistrat creşteri totale de peste 14 % la numărul de pasageri. Cu toate dificultăţile existente în traficul mondial de transport ae rian, traficul mişcărilor de aeronave în anul 2011 a cunoscut o creştere de 1,8 % faţă de nivelul anului 2010.

Aceste creşteri la traficul de pasageri şi ale mişcărilor de aeronave se încadrează în trendul estimat, fiind şi o consecinţă a intervenţiilor succesive făcute de conducerea aeroportului de reconsiderare a programului curselor interne ale companiei Tarom, corespunzător adaptării orarului de operare la solicitările pasagerilor. De asemenea, în anul 2011 au operat în regim de curse charter un număr de 736 mişcări aeronave, faţă de anul 2010, cu un număr de 674 mişcări, cu oameni de afaceri şi delegaţii din diferite ţări ale Europei, cu o creştere de apro ximativ 10 % în raport cu anul precedent”, mai spune directorul Pasc. Pe Aeroportul Oradea operează în regim de cursă regulată compania Tarom – cursă internă – cu destinaţia Bucureşti. În regim de curse charter sau aviaţie generală operează: Asociaţia Aeroclubul Bihorul, Aero-

40

clubul României, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, Fly Company, Ion Ţiriac Air, Cobrex Trans, Framo Pack Impex, Regional Air Services, iar ca şi operatori străini operează frecvent: Netjets, Autotech, Spreeflug, Jetstream.

Noul terminal Creşterea traficului pe Aeroportul Oradea este susţinută printr-o serie de măsuri, unele recent implementate, altele fiind în curs de implementare. În luna decembrie 2011 s-au încheiat lucrările de extindere şi modernizare a terminalului pentru călători al Aeroportului Oradea, adus la standarde internaţionale, atât din punct de vedere estetic, cât şi funcţional. Investiţia a avut o valoare totală de 4,27 milioane lei, adică aproximativ 995.000 de euro, din care o valoare considerabilă a fost asigurată din veniturile proprii ale Aeroportului. Au fost recompartimentate toate spaţiile şi s-au înlocuit toate utilităţile, respectiv echipamentele de comunicaţii şi de supraveghere.

Terminalul a fost dotat cu mobilier nou, evidenţiindu-se o arhitectură şi un design modern. Au fost instalate sisteme de detectare şi alarmare la fum şi incendiu, sisteme de climatizare, ventilaţie, informare, sonorizare, publicitate şi TV. În consecinţă, aeroportul corespunde normelor Schengen.

Investiții “Pentru îmbunătăţirea accesibilităţii zonei judeţului Bihor şi a oraşului Oradea, esenţial pentru domeniul afacerilor şi turismului local, este important ca în viitorul apropiat să existe cel puţin o legătură cu un aeroport important din Europa. Pentru aceasta este necesar în primul rând să fie satisfăcute cerinţele necesare operării unor aeronave de tipul Airbus şi Boeing”, ne-a mai declarat directorul Gheorghe Pasc. În acest sens, sunt prevăzute prevede modernizarea actualelor suprafeţe de mişcare prin execuţia proiectului “Extindere şi modernizare suprafeţe aeroportuare la Aeroportul Oradea’’. Proiectul propune extinderea şi modernizarea suprafeţelor aeroportuare ale aeroportului Oradea prin: extinderea pistei de decolare – aterizare cu 300 m şi refacerea integrală a pistei existente (care va fi demolată în totalitate - astfel, pista nouă va avea o lungime de 2.100 m şi o lăţime de 45 m); realizarea a două căi de rulare, realizarea unei plat-

forme de îmbarcare – debarcare, care să poată asigura staţionarea unui număr de 6 aeronave, modernizarea sistemului de balizaj luminos astfel încât acesta să fie încadrat în categoria II de operare, corespunzător normelor ICAO şi RACR, realizarea unei uzine electrice noi. În vederea realizării acestui proiect şi asigurării surselor de finanţare, în cursul anului 2011, au fost întocmite documentele necesare pentru elaborarea Cererii de finanţare a proiectului prin fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial Transport 20072013, Axa prioritară 2. Domeniul major de intervenţie 4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport aerian. Documentele au fost depuse la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru Programul Operaţional Sectorial Transport - Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe, la data de 29.08.2011. La data de 07.05.2012, Direcţia Generală Relaţii Financiare Externe - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (AM POST) a comunicat că urmare a primirii ultimelor clarificări solicitate de comisia de evaluare tehnico-economică, proiectul Aeroportului Oradea este în aprobare, dar datorită faptului că la momentul respectiv sumele POST 2007-2013 aferente domeniului de intervenţie 2.4. - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport aerian erau în valoare de 5.551.989 euro, acestea sunt insuficiente proiectului „Extindere şi modernizare suprafeţe aeroportuare la Aeroportul Oradea”. De asemenea, precizează că în măsura în care vor fi identificate fonduri suplimentare pentru acest domeniu de intervenţie, proiectul Aeroportului Oradea este prim candidat la semnarea contractului de finanţare. “Pe 12 iunie 2012, AM POST a comunicat că a finalizat procesul de evaluare a Cererii de finanţare a proiectului, punctajul aferent acestuia fiind de 92 de puncte (din 100 maxim), urmare căruia a fost declarat admis. În aceeaşi adresă se arată că datorită faptului că suma rămasă în POST 2007-2013 este insuficientă pentru finanţarea proiectului, AM POST intenţionează să introducă proiectul „Extindere şi modernizare suprafeţe aeroportuare la Aeroportul Oradea” pe o listă de rezervă de proiecte, urmând a fi semnat un contract de finanţare la momentul soluţionării favorabile a problematicii fondurilor”, a încheiat directorul aerportului, anunțând că sunt pregătite și documentațiile de licitație și autorizaţia de construire a obiectivului.

ziua aviaţiei

Sibiul, destinație sau punct de plecare?

Un sfert de milion de pasageri folosesc Aeroportul Sibiu pentru a pleca în Germania, Austria, Italia, ori pentru a ajunge pe pământ românesc unde să fie seduși de potențialul turistic al plaiurilor mioritice.

“Identitatea culturală a zonei, patrimoniul edificiilor și cetăților fortificate reprezentative în definirea unor circuite medievale între Sibiu, Sighișoara, Alba, tradițiile recunoscute din Mărginimea Sibiului, manifestările de teatru și muzică ale orașului, cu influențe de artă și arhitectura barocă, toate acestea nu fac decât să reconfirme poziționarea competitivă a aeroportului în raport cu alte zone, și să susțină eforturile noastre pentru promovarea acestei regiuni extraordinare, desemnată ca destinație favorită de city break a României, pentru turiști și oameni de afaceri din toate părțile globului”, argumentează Augustin Sava, directorul general al RA Aeroportul Sibiu, punctele forte ale zonei ce este deservită de aerogara pe care o manageriază.

“Poziția sa centrală, cu acces ușor la căile de comunicație ce conectează Sibiul cu punctele cardinale ale țării și faptul că deservește o zonă prosperă a României în Sudul Transilvaniei, conferă Aeroportului Internațional Sibiu un mare potențial de dezvoltare ca punct de conexiune aeriană la nivel internațional”, mai susține Augustin Sava. În opinia sa, faptul că aeroportul este dezvoltat și utilat pentru a întruni criteriile internaționale în domeniul aeronautic și că este operat conform standardelor companiilor de linie, nu face decăt sa accentueze perspectivele sale de dezvoltare ca element de infrastructură important în regiune. “Alte componente care definesc avantajul competitiv al Aeroportului Internațional Sibiu sunt: pozitie geo-climatică favorabilă în curbura Carpaților, proximitatea cu Valea Oltului; operare 24 ore, timpi de operare optimi; trendul de creștere economico – industrială al zonei, dinamica de dezvoltare a investițiilor, cu aport substanțial de capital străin; ecosistemul natural perfect conservat al zonei, Munții Fagarașului cu opțiuni de circuite montane diverse pentru partide de vânătoare sau pentru drumeție, ski, turism de aventură și agrement”, conchide managerul.

Unde zburăm de la Sibiu?

Traficul de pasageri în ultimii ani oscilează între 240.000 – 250.000 de pasageri și aproximativ 5.000 mișcări aeronave/an în special pe curse internaționale, la Aeroportul Sibiu. Principalele destinații operate aici sunt: Germania (Munchen, Stuttgart), Austria (Vienna), Italia – prin Timișoara (Milano – Bergamo, Veneția, Verona, Bologna, Florența, Roma – Fiumicino, Ancona, Bari), dar și chartere de vacanță către Turcia (Antalya). “Destinații care au fost operate cu succes pe aeroportul nostru și ne propunem să le reluăm, sunt Spania (Madrid), Marea Britanie (Londra), Grecia (în regim charter)”, mai spune Augustin Sava. Companiile care efectuează zboruri regulate pe AIS sunt: Lufthansa, Austrian, Tarom, Carpatair, Blue Air, Corendon și Air Bucharest.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Noi destinații?

Reprezentanții Aeroportului Internațional Sibiu sunt în proces de negocieri avansate cu o serie de companii aeriene pentru extinderea segmentului de low-cost, în vederea lansării de noi destinații favorite și încurajarea traficului la nivelul regiunii. “Se are în vedere atât crearea unei legături permanente cu comunitățile de români din Italia, Spania, Marea Britanie, precum și fundamentarea conexiunilor culturale cu alte țări și dezvoltarea unor noi forme de călătorii: turism de weekend, turism de shopping, turism cultural, turism ecumenic. În acest sens, s-au efectuat studii comparative de piață precum și proiecții financiare, pe baza cărora se poartă discuțiile cu companiile. Comunitatea de afaceri din regiune deține un rol important în extinderea operațiunilor asigurând un procent semnificativ, atât la nivel de volum cât și de frecvență de trafic. În ceea ce privește rolul autorităților din regiune, la momentul actual Aeroportul Internațional Sibiu este dotat și modernizat pentru a corespunde așteptărilor companiilor full-service (IATA), tarifele actuale fiind configurate pentru acest nivel de servicii. Extinderea operațiunilor pe segmentul low-cost și implicit anumite ajustari la nivel de tarife aeroportuare, presupun desigur și sprijinul administrației județene”, completează managerul Augustin Sava.

Investiții pentru AIS Nivelul prevăzut de investiții la momentul de față este de peste 70.000 mii lei, valoare ce se acoperă din fonduri proprii și fonduri atrase și se vor aloca pentru dezvoltarea bazei aeroportuare, modernizarea suprafețelor de manevră și categorii superioare de balizaj. O componentă de interes pentru această perioadă vizează investiții în dezvoltarea facilităților cargo pe Aeroportul Internațional Sibiu, datorită contextului de dezvoltare economică și de comerț exterior la nivelul regiunii.

zIua avIaţIeI

AIT, la concurență cu Budapesta și Belgrad Peste 500.000 de pasageri au folosit Aeroportul Internațional Timișoara doar în ultimele șase luni. Prioritățile managementului includ optimizarea serviciilor și dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pentru zona adiacentă aeroportului.

Reporter: Cum s-a dezvoltat Aeroportul Internaţional Timişoara?

Daniel Idolu: Aeroportul Internaţional Timişoara este în momentul de faţă unul dintre cele mai mari din ţară, după numărul de pasageri, dar şi în ceea ce priveşte infrastructura de care dispune. Sigur, amplasarea aeroportului în zona de vest a ţării, în judeţul Timiş, este de asemenea un factor important. Noi ne-am dezvoltat odată cu oraşul, judeţul şi regiunea de Vest. Pe de-o parte, un rol important a avut creşterea numărului de investitori din vestul ţării. Pe de altă parte, de câţiva ani încoace, prin ieftinirea tarifelor de călătorie, diversificarea destinaţiilor, precum şi apariţia companiilor lowcost sau a charterelor de turism, am susţinut puternic şi segmentul de turism. Este firesc că aeroportul are un rol strategic în zonă, nu doar pe partea de transport, ci şi ca şi companie în sine, generatoare de venituri. În prezent, S.N Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia S.A. are în jur de 270 de angajaţi, însă în perimetrul aeroportuar sunt coagulate multe alte instituţii şi societăţi. Vorbim de companii aeriene cu angajaţii lor, de instituţii ale statului cum ar fi Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţia Transporturi, SRI, alături de cei care oferă diverse servicii de la taxi, la baruri, magazine, poştă etc. Cumulat, numărul angajaţilor care lucrează efectiv pe Aeroport depăşeşte 800 de persoane.

Rep: Cu cine este AIT în competiție pentru pasageri?

D.I.: Concurenţa existentă în prezent este reprezentată de aeroporturile poziţionate pe o rază de 350 km de AIT şi care pot procesa aceleaşi tipuri de avioane. Aeroportul Internaţional din Budapesta, amplasat la aproximativ 350 km distanţă, e cel mai important concurent. Aeroportul din Budapesta are ca principal avantaj numărul mare de companii care operează acest aeroport şi mai ales preţurile competitive practicate de acestea. Deplasarea la Aeroportul de la Budapesta şi retur se poate face cu mijloacele de transport ale unor companii de turism private, având însă ca principal inconvenient distanţa relativ mare şi călătoria obositoare până la Budapesta şi retur. Durata unei asemenea călătorii este de aproximativ 3-4 ore. Aeroportul Inter-

Lufthansa, Tarom şi Wizzair. La acestea se adaugă şi cursele charter, cele private sau de business.

Rep: Ce urmează în strategia dvs. de dezvoltare pentru AIT? D.I.: Atragerea de noi operatori aerieni, precum şi fidelizarea celor deja prezenţi, este o preocupare permanentă a Aeroportului Timişoara, deoarece dorim să oferim pasagerilor o varietate cât mai mare de destinaţii. În acelaşi timp vrem să îmbunătăţim şi să diversificăm calitatea serviciilor oferite acestora, astfel încât tranzitarea infrastructurii aeroportuare (parcare, aerogară, transportul pasagerilor de la şi la aeronavă) să fie cât mai plăcută, iar aşteptarea să fie cât mai scurtă, atât înainte de îmbarcare, cât şi după aterizare. Practic, prin optimizarea serviciilor aeroportuare, timpii de procesare a pasagerilor şi a bagajelor vor scădea, ducând la o activitate mult mai rapidă şi eficientă.

naţional din Belgrad este amplasat la aproximativ 150 km distanţă. În prezent, Serbia nu este stat membru al Uniunii Europene, ceea ce creează dificultăţi de trecere a frontierei. Aeroportul de aici poate deveni unul concurent, odată cu intrarea Serbiei în U.E. În prezent, putem remarca că sunt mulţi pasageri care aterizează la Timişoara şi se îndreaptă apoi spre Serbia, şi retur.

Rep: Care sunt tendințele indicatorilor de activitate?

Cine operează pe AIT? D.I.: În primele şase luni ale anului am înregistrat un număr de 515.711 pasageri şi 9.466 de mişcări de aeronave care au operat pe Aeroportul Internaţional Timişoara. În principal, putem observa o tendinţă de uşoară scădere a traficului, însă credem că aceste tendinţe sunt doar temporare şi vor fi compensate de traficul de vară.

Pe termen mediu şi lung, vrem să înregistrăm o creştere a traficului, atât prin atragerea de noi operatori aerieni, cât şi prin consolidarea operării companiilor aeriene existente. În prezent, pe Aeroportul internaţional Timişoara, cinci companii aeriene operează curse regulate de pasageri. Este vorba de Austrian Airlines, Carpatair,

Rep: Ce investiții sunt în derulare și care va fi impactul lor?

D.I.: Pentru acest an avem programate câteva investiţii şi reparaţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Este vorba de lucrări de reparaţii curente la pista de decolare-aterizare. Acesta este obiectivul prioritar pentru acest an. Apoi, mai urmărim: modernizarea sistemului de balizaj luminos, modernizarea echipamentelor electrice, reabilitarea spaţiilor verzi şi a clădirii administrative și realizarea unei noi porți de îmbarcare pentru pasageri.

Aceasta este necesară pentru a eficientiza fluxul de pasageri dintr-o zonă aglomerată a terminalului. În plus, mai trebuie finalizate lucrările la drumul perimetral de securitate. AIT se va focaliza în continuare pe serviciile pe care le prestează şi în prezent clienţilor săi. Odată cu atragerea unor noi companii de operare va fi necesar să fie construit un nou terminal şi o nouă parcare auto.

O dată cu această construcţie se vor putea pune la dispoziţia pasagerilor şi noi spaţii comerciale. În acest an avem în plan şi redactarea documentaţiei tehnice pentru a crea premisele demarării în 2013 a terminalului intermodal de transport.

Rep: Ce opțiuni au companiile private în zona AIT? D.I.: Pe lângă activitatea de bază AIT se poate îndrepta şi spre afaceri colaterale care să contribuie la creşterea veniturilor non-aeronautice, devenind în acelaşi timp un pol economic important al regiunii. Terenurile pe care le administrează aeroportul sunt un activ extrem de important. În cadrul unui acord de parteneriat public-privat, ele ar putea fi puse la dispoziţia unor investitori care doresc să construiască facilităţi de afaceri (centre de conferinţe, hoteluri, săli de expoziţii). Dacă se vor genera oportunităţi în această direcţie, zona aeroportului va deveni una dintre cele mai interesante zone de business din Timişoara. Avantajul poziţiei va fi dat şi de accesibilitatea crescută (şoseaua de centură, autostrada, calea ferată, aerogara, etc) şi de multitudinea de facilităţi ce vor putea fi create.

42

zIua avIaţIeI

Investiții în standby la Satu Mare Peste 11.5 milioane de euro ar trebui să aducă dezvoltarea Aeroportului Satu Mare. Numărul pasagerilor este în creștere și aici. La Satu Mare operează Tarom și Blue Air. “Viziunea managementului este ca Aeroportul Satu Mare să devină un aeroport regional, bine dotat tehnic și apt să ofere servicii diverse, la un nivel calitativ ridicat, pe piața transportului aerian, astfel încât să devină un motor al dezvoltării economice zonale.

Consider că misiunea, atât a managementului, cât și a deținătorului actual – Consiliul Județean, este de a asigura pentru județul Satu Mare, funcționarea facilitătilor de transport aerian de pasageri și marfă, necesare atât dezvoltării economice a zonei, cât și satisfacerii necesităților de transport ale persoanelor, într-o societate cu tot mai multe accente de globalizare”, susține directorul Nicolae Fechete. Conform acestuia, aerogara de pasageri asigură, într-un cadru cochet și confortabil, prelucrarea pasagerilor pe fluxuri, intr-un ritm de până la 100 de pasageri pe oră și pe sens. Pentru zborurile internaționale sunt disponibile serviciile de control pașapoarte și control vamal.

Traficul înregistrat consemnează 18.868 pasageri în 2010 și 23.469 pasageri deserviți în 2011, în timp ce mișcările de aeronave au atins anul trecut cifra 794. La Satu Mare operează Tarom și Blue Air.

Proiecte noi “Tendința generală este de creștere a cererii dar și a ofertei și creșterea gradului de încărcare al aeronavelor”, mai spune Fechete. Pentru atragerea de operatori aerieni și fidelizarea acestora, aeroporturile practică scheme incentive, de reduceri, în funcție de anumiți indicatori de trafic. Aeroportul nostru a

depus în vederea finanțării prin POS-T, proiectul “Reabilitarea și modernizarea suprafețelor de mișcare la Aeroportul Satu Mare”, în valoare totală, fară TVA, de 11.571.755 euro. Proiectul cuprinde, in principal, următoarele: reparații generale dale beton pista de decolare-aterizare, cale de rulare și platforma de îmbarcare – debarcare: refacerea profilului pistei prin așternerea unui strat de uzură bituminos, subțire, turnat la rece; upgradarea sistemului de balizaj luminos al pistei de decolare-aterizare de la CAT I la CAT II cf. ICAO; reabilitarea sistemului de canalizare ape pluviale al pistei.

Proiectul este în analiză la Autoritatea de Management competentă. În urma investiției traficul de pasageri este așteptat să crească gradual. “Alte investiții în derulare în 2012 la Aeroportul Satu Mare sunt: drum tehnologic, consolidare gard perimetral, dotarea cu utilaje de întreținere a aeroportului și de deservire a aeronavelor, proiecte diverse fără impact direct în indicatorii de trafic, dar cu impact în siguranța operațiunilor”, a încheiat directorul general Nicolae Fechete.

ziua aviaţiei

Show aniversar la Băneasa, investiții la Otopeni În 2012 se împlinesc 100 de ani de istorie aeronautică a Aeroportului Băneasa, un secol de când Aurel Vlaicu prezenta, cu avionul de construcție proprie, figuri spectaculoase care să încânte privitorii și tot un veac de la înființarea primei școli de aviație din țară în 1912. Zeci de mii de oameni au sărbătorit la BIAS 2012 frumusețea zborului...

44

ziua aviaţiei În fiecare an în 20 iulie, de Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, patronul spiritual al aviației, este sărbătorită Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene.

Două dintre cele mai faimoase formaţii de acrobaţie aeriană din lume au uimit spectatorii la Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition, eveniment care pe lângă showul aerian a integrat în premieră și o expoziție pentru promovarea aviației generale din România și din străinătate.

Senzație și adrenalină

Mesaj - Autoritatea Aeronautică Civilă Română “La mulți ani! Şi în acest an, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul şi protectorul aviaţiei române, se află alături de noi, toţi cei care ne-am unit eforturile pentru dezvoltarea şi progresul aviaţiei civile şi militare. Vibraţia zilei de 20 iulie este mai puternică acum şi datorită evenimentelor aniversare pe care anul 2012 le marchează în domeniul aeronautic: centenarul Aeroportului Bucureşti - Băneasa; 100 ani de la naşterea inginerului Radu Manicatide, constructor de avioane; 100 ani de la înfiinţarea Ligii Naţionale Aeriene, 100 de ani de când inginerul Aurel Vlaicu, cu avionul Vlaicu II, a câştigat cinci premii memorabile, la Aspern în Austria; 125 ani, de la naşterea Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist din România, campioană europeană în 1931 şi mondială în 1932. Nu numai trecutul ne prilejuieşte în această zi momente de mândrie şi sărbătoare, ci şi prezentul. Recent, contribuţia, prezenţa şi apartenenţa României la comunitatea aeronautică civilă internaţională a fost recunoscută la nivel european prin alegerea pentru încă trei ani, cu unanimitate de voturi, a reprezentantului României, în funcţia de preşedinte al Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile - ECAC. Această poziţie consolidează şi obligă implicarea la nivel european a întregii aviaţii civile româneşti, astfel încât, politica de dezvoltare în România a unui pol de expertiză recunoscut şi important pentru industria de aviaţie şi transporturile aeriene să fie continuată. În contextul anului 2012, declarat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene ca Anul European al îmbătrănirii active şi al solidarităţii între generaţii, ziua Aviaţiei Române îmi oferă prilejul ca, pe lângă urările de prosperitate şi succes în activitatea desfăşurată, să vă adresez şi îndemnul de a urma exemplul înaintaşilor noştri şi, totodată, de a implica cât mai mult generaţiile tinere în tot ceea ce întreprindeţi pentru aviaţia română, astfel încât stindardul aripilor româneşti să atingă cote cât mai înalte.”, director general AAC, Claudia Vîrlan

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Cel mai mare show aerian din România - Bucharest International Air Show& General Aviation Exhibition (BIAS 2012) s-a desfăşurat pe 21 şi 22 iulie 2012, pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–Aurel Vlaicu, organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti. Celebrând 100 de ani de istorie aeronautică a Aeroportului Bucureşti Băneasa, spectacolul aviatic din acest an a reunit, în premieră pentru Bucureşti, două dintre cele mai faimoase formaţii de acrobaţie aeriană din lume: Frecce Tricolori(Italia) şi Turkish Stars (Turcia). Frecce Tricolori reprezintă Forţele Aeriene ale Italiei şi este cea mai mare formaţie de acrobaţii aeriene, evoluând cu 10 aeronave, la o viteză de aproape 900 de km/h. Piloţii care aspiră la calitatea de membru al prestigioasei Frecce Tricolori trebuie să aibă cel puţin 750 de ore de zbor pe un avion cu reacţie. Turkish Stars face parte din Forţele Aeriene ale Turciei şi este unica formaţie din lume care evoluează cu 8 avioane de luptă supersonice. Trupa a obţinut statutul de escadrilă în 1993 şi este considerată cea mai tânără echipă supersonică de acrobaţii aeriene din lume. În cele două zile, Aeroportul Bucureşti Băneasa a găzduit prima expoziţie de aviaţie generală din România- General Aviation Exhibition, unde au fost expuse diferite tipuri de aeronave, de la avioane ultrauşoare la business jet-uri. Programul evenimentului a inclus zboruri de agrement pentru public, demonstraţii de aeromodele, dar şi spectacole de muzică şi entertainment. “Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti îşi propune ca Bucharest Inter-

national Air Show & General Aviation Exhibition să devină un eveniment emblematic pentru România, aşezând Bucureştiul pe harta internaţională a evenimentelor din domeniul aviatic”, ne-a declarat Valentin Iordache, director comunicare al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Investiții la Otopeni Compania Națională Aeroporturi București deschide al doilea terminal de plecări internaționale la aeroportul din Otopeni, cu o suprafață de 19.600 mp, după o investiție totală de 60 de milioane de euro. Astfel, datorită noului terminal, capacitatea de deservire a aeroportului va crește de la 7-8 milioane pasageri la aproximativ 10-11 milioane pasageri. De altfel, doar în primele patru luni ale anului, prin cele mai mare aeroport din țară au trecut 1.65 milioane de pasageri, cu 18.7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2011.

Din 25 martie 2012 au început să decoleze și să aterizeze pe aeroportul Otopeni și avioanele companiilor low-cost, după ce aeroportul din Băneasa, cel mai vechi din România și al doilea ca mărime din țară, situat la doar 9 km de centrul Bucureștiului și inaugurat în 1920, fusese cel mai important hub pentru zborurile low-cost. Acum, aeroportul Băneasa va fi transformat într-unul dedicat curselor de aviație generală, salvare și celor operate de private jet-uri.

Bilanț

Expozanți la BIAS 2012

Veniturile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au crescut cu 17,4% anul trecut, de la 450,8 miloane lei la 529,6 milioane lei (125 mil. euro), iar profitul a avansat cu 23,7%, la 52,6 milioane lei (12,4 mil. euro), de la 42,5 milioane lei în 2010. Comparativ cu indicatorii bugetaţi, veniturile companiei au fost mai mici cu 7%, iar cheltuielile mai mari cu 2%. CNAB a avut afaceri de 474,3 milioane lei anul trecut, mai mari cu 19,5% faţă de 2010, când rulajul s-a plasat la 396,8 milioane lei.

Traficul a crescut cu 5,8% anul trecut, la 7,44 milioane pasageri. Datoriile companiei s-au diminuat substanţial în 2011, cu 1,9 miliarde lei, de la 2,28 mi liarde lei la 336 milioane lei, în condiţiile în care, din 2011, concesiunile bunuri publice (platforme de îmbarcare-debarcare, piste de aterizare-decolare, căi de rulare şi terenuri) sunt reflectate într-un cont extrabilanţier. Compania este controlată de de Ministerul Transporturilor - 80% şi Fondul Proprietatea - 20%

Air Management (www.insotitor-de-bord.ro), Alfa Air (www.alfa-air.ro), Black Shape (www.blackshapeaircraft.com), Cirrus Aircraft (www.cirrusaviation. ro), Incas (www.incas.ro), Maule Air Incorporated (www.maule.ro), Școala Superioară de Aviație Civilă (www.aviationacademy.roeng), Aircraft Owners and Pilots Association (www.aopa.org), Nomadair (www.nomadair.ro), Aeroclubul României (www.aeroclubulromaniei.ro), Inav (www.inav.ro), Fly Level (www.flylevel.ro), Hobby Zone (www.hobbyzone. com), Aero Taxi (www.aeroservices.ro), Romatsa (www.romatsa.ro), Asociatia Aripi Romanesti (www. aripiromanesti.ro), InterAviation (www.interaviation. ro), MacheteAvioane.ro (www.macheteavioane.ro), Carpatair (www.carpatair.com.ro), ABC Development Aviation (www.abcaviation.roenindex.html), Clubul Aviatorilor (www.clubulaviatorilor.ro), Elmet International, Aeromnia (www.aeromnia.aero), Modelist (www.revista-modelist.ro), Asociația Aeronautică Română.

45

fonduri europene Apă şi canalizare la standarde europene de la AQUASERV Compania AQUASERV S.A. beneficiază, în perioada 2011-2013, de o finanţare provenită de la Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, Axa prioritară 1, în valoare de 110.875.965 euro. Banii vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea şi construcţia unor uzine de apă şi staţii de epurare din aria de operare a Compania AQUASERV S.A.. Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în anul 2015.

Circa 300.000 de beneficiari Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, finanţarea europeană, de care vor beneficia aproximativ 300.000 de oameni, urmând să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiectul este deosebit de important pentru Mureş, n-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie, e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente.”, a declarat Sergiu Horobeţ, director general al Compania AQUASERV S.A..

Ce s-a făcut până acum?

Până în prezent au fost parcurse mai multe etape în implementarea proiectului. Una dintre cele mai importante, aflată în plină desfăşurare este cea de lansare a procedurilor de licitaţie pentru contractele din cadrul proiectului. În acest moment sunt lansate procedurile de licitaţie pentru trei contracte de lucrări la Uzinele de apă şi sunt în lucru documentaţiile pentru licitaţiile lucrărilor care vor fi efectuate la reţelele de apă/canalizare.

Primul contract din cadrul proiectului a fost semnat în data de 30 august 2011, având ca obiect ,,Asistenţă tehnică pentru pregătirea documentaţiilor de atribuire pentru contractele de lucrări, publicitate şi supervizarea lucrărilor” cu firma AECOM Ingenieria S.R.L., în calitate de lider al Asociaţiei AECOM Ingenieria S.R.L. - SAFEGE S.A. Nanterre France - TRACTEBEL Engineering S.A.. Un pas extrem de important este şi semnarea în data de 18 aprilie 2012, a contractului prin care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, acordă Compania AQUASERV S.A. un credit în valoare de 11,4 milioane euro. Creditul este necesar pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care revine operatorului regional AQUASERV, din valoarea totală de 110,8 milioane euro a proiectului. Până în prezent au fost semnate de asemenea şi primele trei contracte de lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului. În data de 28 martie 2012, a avut loc semnarea contractului de lucrări având ca obiect „Reabilitare şi extindere

46

fază terţiară pentru Staţia de Epurare Reghin”, cu firma PASSAVANT ROEDIGER GmbH din Germania. În data de 19 aprilie 2012, a avut loc semnarea contractului de lucrări având ca obiect „Reabilitarea Staţiei de Epurare – linia nămolului Tg. Mureş”, cu firma ASOCIEREA SOCIEDAD ANONIMA, DE OBRAS Y SERVICIOS, COPASA – AIN ACTIVE S.L. – S.C. LAS PROM S.R.L. În data de 20 iunie 2012, a avut loc semnarea contractului de lucrări având ca obiect „Reabilitarea Staţiei de Epurare Târnăveni” cu ASOCIEREA S.C. EDAS EXIM S.R.L. – S.C. TEHNIC TRUST S.A.

Peste 23 de milioane de euro pentru târgumureşeni Târgumureşenii vor beneficia şi ei din plin de acest proiect cofinanţat de Uniunea Europeană. În TîrguMureş vor fi investiţi 23,2 de milioane de euro în reabilitarea liniei de nămol de la Staţia de Epurare şi în extinderea sau reabilitarea reţelelor de apă/canal de pe următoarele străzi din oraş:

fonduri europene reabilitare apă şi/sau canal în Tîrgu-Mureş

De unde vin banii?

Sursa de finanţare Fondul de coeziune UE Buget de stat Împrumut operator Bugete locale Total

procent 76,23% 11,66% 10,32% 1,79% 100,00%

Suma (euro) 84.518.530 12.926.364 11.442.000 1.988.671 110.875.965

DESCRIERE POS MEDIU MUREŞ Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Mureş • Valoarea totală a proiectului - 110.875.965 Euro • Perioada de implementare – 2011-2015 • Beneficiari – aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare AQUASERV Proiectul va fi implementat în perioada 2011-2015, de către Operatorul Regional Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş şi reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş.

extindere apă şi/sau canal în Tîrgu-Mureş

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

47

AFACERE

Lecția lui Sorin Popa Criza i-a determinat pe mulți manageri să se reinventeze. Au reușit cel mai bine cei care aveau cea mai bună educație de business.

Omul de afaceri Sorin Popa este unul dintre cei mai respectați manageri din Cluj. El lucrează în domeniul evaluării încă din anul 1994, deci este unul dintre veteranii domeniului. Compania sa, CS Invest, este pe piață din anul 2003, și a devenit cunoscută prin seriozitate și pentru că echipa din spatele brandului a dovedit o putere de empatie greu de egalat. ”În decursul timpului, am constatat că clienții vor servicii integrate, cât mai complexe. Ei vor un on stop shop în domeniul serviciilor”, spune Sorin Popa. Conceptul de servicii integrate promovat pe piața clujeană de către CS Invest a permis acestei companii să avanseze rapid.

Iar clienții tot mai mulți au adus proiecte de top, precum și parteneri importanți de genul casei de avocatură Mușat și Asociații ori de genul gigantului Cushman&Wakefield. Tocmai de aceea, managerul CS Invest a creat o structură ce cuprinde trei mari departamente: cel de evaluare, cel de management al investițiilor și cel de consultanță în afaceri. Această structură a permis CS Invest să creeze echipe de profesioniști foarte bine educați, capabili să fie integratori, coordonatori de proiecte. Iar resursa umană a reprezentat atu-ul cu care CS Invest a învins criza.

Avantaj competițional La modul foarte pragmatic, echipa CS Invest a reprezentat un avantaj competițional deosebit. CS Invest avea o cultură orientată către angajați performanți care era deja bine consolidată, în contextul în care alți manageri români au învățat abia în plină criză această lecție importantă. Perioada dură din punct de vedere economic a arătat că este important pentru orice companie să aibă o echipă performantă, chiar dacă membrii acesteia sunt mai bine plătiți decât salariații de duzină. Și pentru a ridica nivelul de educație al angajaților performanți, managerii sunt dispuși să le plătească măcar o parte a cursurilor celor care doresc să urmeze masterate în administrarea afacerilor, doctorate ori cursuri de specializare în străinătate, cu condiția ca la finalul studiilor să lucreze pentru companiile care i-au ajutat. În Occident, acest tip de înțelegeri între angajator și angajații performanți este deja o tradiție, spune specialistul în consultanță, Sorin Popa. El însuși a aplicat cu succes această strategie în cadrul CS Invest. Iar pentru a ține pasul cu dezvoltarea companiei, Sorin Popa a înțeles că este important să își consolideze educația în țara în care a fost inventat capitalismul. Tocmai de aceea, el a urmat cursurile unui masterat în Marea Britanie. Acest masterat i-a lărgit orizontul și i-a permis să aibă o înțelegere a

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

domeniilor în care activează CS Invest cu mult superioară majorității competitorilor săi din Transilvania. ”Eu am văzut cum se manifestă criza în Marea Britanie într-o epocă în care mulți oameni de afaceri credeau că România va scăpa fără să fie prea mult afectată”, spune managerul CS Invest. De aceea, Sorin Popa a înțeles că trebuie să deplaseze accentul dinspre activități precum evaluarea, care au intrat rapid într-un con de umbră, către domenii în plină expansiune, cum ar fi restructurarea companiilor și insolvența. Capacitatea echipei CS Invest de a se adapta cu succes a fost consecința bunei pregătiri profesionale a membrilor ei. ”Noi nu am urmat niciodată politica prețului cel mai mic. Noi am mizat pe servicii de cel mai înalt nivel, iar calitatea costă. De aceea, 99 la sută dintre clienții noștri sunt privați”, rezumă Sorin Popa filosofia care ia permis să își dezvolte compania, în timp ce competitorii săi se luptă cu spectrul falimentului.

Oglinda momentului În prezent, CS Invest se bazează pe o echipă formată din 16 persoane. 11 dintre ele lucrează în cadrul sediului central, din Cluj-Napoca, iar cinci se află în București. Membrii echipei CS Invest au ales în afaceri o abordare britanică. Ei pun mare preț pe loialitate.

Clienții CS Invest sunt sprijiniți inclusiv în negocierile cu finanțatorii. De asemenea, pragmatismul englezesc îi determină pe profesioniștii CS Invest să îi pondereze pe clienții optimiști și să îi încurajeze pe cei care au afaceri bune, dar care au mai puțin curaj în această perioadă. Mai mult, profesioniștii de la CS Invest încearcă să îi determine pe manageri să evolueze per-

Schimbări de mentalitate Sorin Popa crede că managerii care au rezistat pe piață au învățat, în contextual crizei, o serie de lucruri importante. În primul rând, să aprecieze serviciile de calitate. În al doilea rând, oamenii de afaceri sunt mult mai grijulii cu banii pe care altădată îi risipeau fără prea mari regrete. Iar angajații au învățat să muncească mult mai mult și să fie mai realiști în așteptări. manent. ”Există încă manageri care conduc afaceri de sute de milioane de euro în stilul în care ar conduce un SRL”, rezumă Sorin Popa un fenomen care a făcut ravagii în economia românească și care a afectat capacitatea companiilor de a se adapta la condițiile vitrege aduse de criză. El dă exemplul acelor oameni de afaceri care au acumulat sume imense de bani în timpul perioadelor de creștere și pe care le-au investit în domenii în care nu se pricepeau. De exemplu, în domeniul imobiliar au fost oameni de afaceri care au investit sume uriașe, iar când a venit criza s-au trezit că au rămas fără lichiditățile necesare pentru a susține activitatea de bază, dar s-au ales cu niște proprietăți a căror valoare de piață s-a prăbușit într-o manieră dramatică.

Claudiu Pădurean

49

ZIUA SUA

Ingineri români pentru HP Compania americană HP și-a întărit prezența pe piața românească prin intermediul unui centru de dezvoltare de la Cluj. Achim Kaemmler, Site Manager al Centrului de Cercetare-Dezvoltare HP Software, oferă într-un interviu acordat Transilvania Business, detalii legate de motivele pentru care compania americană a decis să investească în Transilvania.

Reporter: Unul dintre obiectivele asumate de Ministerul Economiei este transformarea Clujului întrun centru de tip Silicon Valley. Care credeți că sunt demersurile care ar trebui făcute pentru ca acest proiect să devină realitate?

Achim Kaemmler: Cred că este un obiectiv foarte bun și că orașul Cluj-Napoca lucrează deja la a-l îndeplini. Cred că ar mai fi nevoie de creșterea numărului de ingineri cu pregătire superioară, fie prin atragerea a cât mai mulți oameni din alte părți ale țării în Cluj-Napoca, fie prin mărirea capacității universităților sau chiar mărirea numărului de universități de aici, fie printr-o combinare a acestor inițiative. De asemenea, parteneriatele dintre companii și Universități ar trebui aprofundate. Personal, petrec mult timp încercând să îmi dau seama cum am putea realiza cel mai bine acest lucru, consultându-mă frecvent cu profesori și tineri angajați. Cred că acest parteneriat între companii și universități ar trebui să aibă ca scop definirea cunoștințelor pe care să le asimileze studenții. De asemenea trebuie să ne asigurăm că studenții înțeleg încă de la început importanța calității muncii lor pentru angajatori, companiile neputând dezvolta cu succes produse cu un grad înalt de com-

Obiective pentru viitor Reporter: Care sunt planurile de viitor ale HP legate de Cluj?

Achim Kaemmler: În prezent, dezvoltăm aici 5 linii de produse ale HP Software. În perspectivă, ne vom extinde activitatea și vom dezvolta un număr mai mare produse în Cluj-Napoca. De asemenea, investim în creșterea oamenilor în poziții senioriale, atât în zona tehnică, cât și în cea de management. Aș dori să precizez faptul că subsidiara HP Software din Cluj-Napoca nu oferă servicii de externalizare, ci dezvoltă software în colaborare cu numeroase centre de cercetare și dezvoltare HP Software din întreaga lume. Împreună, lucrăm la produse software destinate organizațiilor din industria IT și ne concentrăm pe soluții pentru administrarea și automatizarea mediului cloud. Utilizăm tehnologie de ultimă oră pentru a satisface cerințele clienților noștri. De aceea este nevoie de profesioniști excepționali, alături de care să ne atingem obiectivele propuse.

50

plexitate dacă angajații lor își schimbă locul de muncă prea frecvent. Produsele complexe necesită o forță de muncă stabilă și am întâlnit situații în care forța de muncă prea volatilă a avut ca efect limitarea dezvoltării în regiunea în care activa compania respectivă.

Reporter: Cum s-ar putea implica HP într-o astfel de dezvoltare?

Achim Kaemmler: Cred ca HP face deja parte din acest proces. Colaborăm îndeaproape cu universitățile de aici și creștem considerabil în Cluj-Napoca. În acest sens, asigurăm programe de training atât pentru angajații noi, cât și pentru manageri. Și, nu în ultimul rând, ne lărgim gama de produse pe care le dezvoltăm în acest centru.

Atu-urile Clujului Reporter: Care ar fi atu-urile Clujului, în comparație cu alte centre IT din Europa de Est? Achim Kaemmler: Cel mai important atu este, după părerea mea, poziționarea superbă și generatoare de inspirație a orașului Cluj-Napoca în inima Transilvaniei, precum și beneficiile culturale care derivă din aceasta.

Aici sunt oameni tineri și motivați, care își tratează cu

seriozitate profesia, sunt dedicați muncii lor, responsabili și educați. Oamenii de aici sunt obișnuiți să interacționeze cu persoane din întreaga lume, de aceea pentru mine ei și orașul îmi dau un sentiment puternic de apartenență la spațiul european, ceea ce ne ușurează interacțiunea, cu atât mai mult cu cât tinerii ingineri stăpânesc excelent limba engleză. Prin urmare, avem un randament foarte bun al investițiilor aici, în Transilvania.

Reporter: Care sunt argumentele pentru implicarea pe care o are deja HP la Cluj?

Achim Kaemmler: HP are deja șase ani de când și-a început activitatea de dezvoltare software în ClujNapoca. Principalul motiv pentru care compania a înființat acest centru a fost resursa bogată de talente disponibilă în acel moment. Cu timpul, ne-am convins de faptul că acești oameni talentați au capacitatea de a realiza și a livra o muncă de foarte bună calitate.

Claudiu Pădurean

ZIUA SUA

Viitorul începe la National Instruments din Cluj O echipă de ingineri vizionari, reuniți în cadrul subsidiarei românești a companiei National Instruments din America, lucrează la proiectarea unor sisteme care prefigurează azi viitorul și care sunt integrate într-o mulțime de dispozitive, de la automobile, la sisteme sofisticate, precum faimosul Large Hadron Collider, aflat la Geneva.

Viziunea este cea mai importantă materie primă utilizată de inginerii National Instruments România. Într-o clădire discretă, situată pe strada Corneliu Coposu, circa 50 de angajați, sub îndrumarea lui Horia Hedeșiu, lucrează relaxați la proiectarea sistemelor embedded. Este vorba de noi tehnologii, complexe și inteligente, într-o bună măsură diferite de cele legate direct de computerele tradiţionale, tehnologii reunite sub conceptul de instrumentaţie virtuală.

Produsele create de inginerii români ai National Instruments sunt folosite în construirea unor dispozitive extrem de diverse, de la sateliții de telecomunicații la automobile ori la roboţi sau aplicaţii medicale. Practic, inginerii National Instruments proiectează, într-un fel, viitorul tehnologiei.

Prezență din 2005 În România, National Instruments, unul dintre giganții industriei americane, este prezent din anul 2005. Compania americană, fondată în anul 1976, a devenit una dintre cele mai dinamice și mai apreciate corporații la nivel mondial. În România, Horia Hedeșiu a fost unul din participanţii activi ai dezvoltării companiei cu capital american. Cadru didactic al Universității Tehnice, el i-a convins pe partenerii de peste Oceanul Atlantic de talentul celor de aici de a inova și de a crea produse de calitate. Astfel că americanii au decis să investească în inima Transilvaniei. National Instruments a adoptat, de la bun început, politica ”tac și fac”, astfel că, în comunitatea locală, National Instruments a fost o prezență mai mult discretă, remarcată mai ales în mediul academic. Încet-încet, tot mai mulți absolvenți ai Universității Tehnice au fost atrași de posibilitatea de a evolua profesional într-una dintre cele mai dinamice firme, astfel că National Instruments a creat o echipă de 50 de persoane. Subsidiara românească a National Instruments a atins o cifră de afaceri 1,8 milioane de dolari, în contextul în care echipa de ingineri români produce doar creațiile intelectuale încorporate apoi în dispozitivele viitorului.

Instrumentaţia Virtuală Spre deosebire de companiile orientate pe produs, National Instruments este animată de viziune. Ideea de instrumentaţie virtuală se bazează pe integrarea platformelor hardware cu software de programare grafică, accelerând împreună proiectarea şi implementarea sistemelor ce necesită măsurare şi control.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Această viziune permite abordarea scalată a aplicaţiilor, de la soluţii clasice până la sisteme dedicate, ultraspecializate. Pentru cei care fac acest lucru posibil apar o serie de provocări suplimentare, legate de buna cunoaştere a arhitecturilor hardware, precum şi a tehnicilor şi tehnologiilor de programare aferente. ”De la bun început, am căutat talentele pe piața locală. Astfel, universitățile românești au constituit un rezervor important de potenţial de creaţie”, rezumă Horia Hedeșiu strategia National Instruments de a conta pe lideri. Îmbinarea strânsă hardware-software comportă un altfel de efort, care profită de apropierea geografică de cei care produc efectiv aceste echipamente, aflaţi în imediata vecinătate, la Debreţin. În fabrica din Ungaria, National Instruments realizează circa 90 la sută din partea de producție hardware. Aceste produse încorporează, printre altele, rodul eforturilor intelectuale ale inginerilor clujeni. Compania americană investește în prezent într-o noua fabrică în Malaiezia, în timp ce la fabrica din Debreţin se produc echipamente care acopera aproape intrega gama de produse a companiei.

Colaborare din 1993 Acesta este contextul în care echipa de ingineri de la Cluj capătă o importanță tot mai mare în ansamblul activităților National Instruments. Și asta pentru că firma cu capital american a găsit în Horia Hedeșiu o persoană capabilă să îmbine aptitudinile științifice și capacitatea managerială. Horia a început să colaboreze cu reprezentanții companiei americane încă din anul 1992. El a cerut sprijinul celor de la National Instruments pentru testarea unui motor electric. Pe atunci asistent la Universitatea Tehnică, a rămas impresionat de calitatea ridicată a produselor companiei americane. Așa că nu a ezitat prea mult în 1993, atunci când a aflat că National Instruments caută integratori de sisteme pe piața românească. După o serie de implementări de succes a unor sisteme industriale de monitorizare, americanii au decis să facă pasul următor. Ei l-au întrebat cum ar vedea un inginer român proiectarea unui sistem embedded. Horia şi colegii săi au propus o soluție care i-a plăcut foarte mult părintelui LabVIEW, Jeff Kodoski. Așa că echipa clujeană a început să se implice mai intens în activitatea de proiectare. În cele din urmă, în 2005, americanii au decis să treacă la nivelul următor și au constituit, oficial, National Instruments România. ”Este important un aspect, inginerii noștri nu fac outsourcing, ci lu-

Recunoaștere National Instruments este una dintre cele mai interesante companii globale. În clasamentele realizate de publicațiile de specialitate, National Instruments se află între primele 25 de multinaţionale în ceea ce privește calitatea locului de muncă. Acest lucru explică fidelitatea angajaților, stabilitatea echipei și rezultatele excelente pe termen lung. crează, dezvoltă tehnologie în cadrul unei echipe care funcționează la nivel global”, punctează Horia Hedeșiu. Această echipă globală include ingineri din Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Danemarca, Ungaria, China ori India. Iar pentru a asigura mereu ”sânge proaspăt” în interiorul echipei românești, National Instruments a creat un parteneriat cu Universitatea Tehnică. Laboratorul dezvoltat de NI în colaborare cu UTCN este prevăzut cu sisteme embeded de ultimă oră, stimulând curiozitatea studenților și a tinerilor cercetători care integrează aceste sisteme de calcul non-PC în proiectele lor de cercetare științifică.

Claudiu Pădurean

51

EVENIMENT

EXPOROM – complexul expoziţional de care România avea mare nevoie

Timp de două decenii de liberalizare a pieţei din România, industria de organizare a evenimentelor a cunoscut o dezvoltare asimetrică. Pe de-o parte, s-au înfiinţat sute de firme organizatoare de evenimente de toate categoriile, de la expoziţii şi târguri internaţionale de mari dimensiuni, la congrese şi conferinţe de business de înaltă ţinută. Pe de altă parte, oferta de locaţii potrivite tipurilor de evenimente desfăşurate a rămas mult în urmă. În fiecare mare oraş din ţară există cel mult un spaţiu creat special pentru a găzdui şi desfăşura în bune condiţii o expoziţie sau un târg de mare anvergură.

EXPOROM – cel mai nou complex expoziţional În toamna acestui an, la ieşirea din Bucureşti, la intersecţia şoselei de Centură cu drumul vechi spre litoralul Mării Negre (DN3), în Pantelimon, se deschide EXPOROM- cel mai nou complex expoziţional. Întins pe o suprafaţă totală de aproximativ 50.000 mp, Complexul Expoziţional EXPOROM înseamnă: Pavilion expoziţional – 18.430 mp, săli de conferinţe – 1.630 mp, spaţii de birou – 1.150 mp, spaţiu experior (parcare) – 24.956 mp, hotel – 1.090 mp, restaurant –1. 590 mp, ansamblu de protocol – 1.420 mp.

Parte a companiei ROSAL GRUP, Complexul Expoziţional EXPOROM are ca principal obiectiv crearea facilităţilor care

„Situaţia actuală a spaţiilor expoziţionale amenajate profesional nu oferă opţiuni.

Fără centre expoziţionale cu spaţii şi servicii adecvate, mediul economic românesc nu se poate dezvolta în ritm eficient, în condiţiile unui climat economic mondial şi european din ce în ce mai dificil, atât din punct de vedere al competiţiei pentru câştigarea de pieţe de desfacere, cât şi din punct de vedere al atragerii fluxurilor de capital pentru investiţii” Bogdan Almaşi, director general EXPOROM

52

să permită mediului de afaceri din România să rămână competitiv pe pieţele de profil prin organizarea de evenimente extinse şi importante precum expoziţii, târguri, convenţii, evenimente de business. Apoi, să genereze beneficii economice prin crearea de locuri de muncă şi venituri fiscale la bugetul de stat, să atragă firme din afara graniţei care să devină investitori în piaţa naţională, să atragă atenţia asupra României, prin expoziţii internaţionale de calitate, prin participanţi internaţionali importanţi, prin evenimentele conexe organizate.

Romanian Electronics Show – prima expoziţie de nivel european Primul mare eveniment organizat de EXPOROM este o expoziție dedicată echipamentelor tehnologice, electronice, electrocasnice, IT și de comunicații. Românii care au vizitat vreodată expoziția IFA Berlin sau au auzit de cea mai mare expoziție din lume, CES, din Las Vegas, SUA, își pot face o idee despre ceea ce urmează și în România, la EXPOROM. Desfășurată în perioada 4-7 octombrie 2012, în Complexul Expozițional EXPOROM, Romanian Electronics Show (RES) se impune ca fiind cea mai importantă expoziţie interconectată a tehnologiei din domeniul electronicii si IT&C. Cele patru zile de B2B și B2C la Romanian Electronics Show înseamnă prezentări interactive, lansări de produse, conferinţe, dezbateri, concursuri, concerte, aplicaţii şi servicii.

Marile companii, fie că sunt producători, importatori, dezvoltatori sau distribuitori, participă la RES cu stand şi specialişti care vor aduce în fața publicului cele mai noi, dar şi cele mai căutate produse şi servicii din domeniu.

Vizitatorii au acces liber și beneficiază de transport gratuit de la staţia de metrou Republica.

Domeniile RES 2012 Audio Hi-Fi - Tehnologii emergente/Inginerie - Computers (hardware&software) - Electrocasnice Casa Inteligentă - Digital Health & Fitness – Imagine digitală - Electronic Gaming –Electronice Auto – VIDEO - TV – 3D-Telecomunicaţii – Servicii Internet Multimedia – Lifestyle - Tehnologii Wi-Fi – Entertainment. Informaţii suplimentare se găsesc pe siteul oficial RES www.roels.ro

AFACERE

Ce viitor are autostrada Nădlac-Arad?

Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad se află în centrul unui nou scandal: Comisia Europeană anunță că va sista o plată din cauza unor nereguli constatate și a suspiciunilor de fraudare a banilor europeni. Politicienii fac acuzații dure de furt și corupție, iar scandalurile fără număr se derulează sub ochii românilor care își doresc și ei o autostradă care să-i conecteze la Europa.

Primul tronson al culoarului IV de autostradă NădlacArad are o lungime de aproape 39 de kilometri și execuția acestuia mai cuprinde și un drum de legătură de aproape șase kilometri, care face conexiunea cu autostrada maghiară M3. Lucrările ar trebui finalizate în anul 2013, când acest tronson teoretic va fi circulabil.

Proiectantul a împărțit autostrada în două loturi de execuție. Lotul 1 de pe autostrada Nădlac – Arad este realizat de asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct. Contractul are o valoare de 115,8 milioane euro, 85% din bani provin din Fondul de Coeziune, pentru că sunt fonduri nerambursabile ale UE și 15%, de la Guvernul României.

Pe acest lot problemele au existat încă de la început, de la expropriere: „băieții deștepți” au primit sume uriașe ca despăgubire pentru terenuri, față de localnicii fără relații politice. Apoi, proiectantul a proiectat o buclă de urcare şi coborâre de pe autostradă foarte aproape de linia de frontieră. Astfel, pentru a ajunge pe buclă, banda de decelerare era, practic, pe pământ unguresc. Când a realizat că există o eroare de proiectare, constructorul a încercat să remedieze situația și autostrada a ajuns pe terenurile unor localnici, care nu erau expropriate. Problema s-a rezolvat, dar constructorul a greșit din nou: pământul folosit a fost de slabă calitate și autostrada sa surpat, astfel că localnicii au botezat-o, mai în glumă, mai în serios, „autostrada meșterului Manole”. A venit primăvara și a apărut un alt scandal, legat de același tronson: autostrada se confruntă cu o nouă eroare de proiectare, lipsa unei subtraversări pentru utilajele agricole în zona Nădlac. În acest context, nădlăcanii parcurg zeci de kilometri pentru a ajunge la terenurile lor. Ianko Porubski din Nădlac apreciază că blocarea accesului agricultorilor din Nădlac la propriile terenuri este o nouă dovadă că interesele cetăţenilor din oraş sunt ignorate. „Credem că astfel de erori de proiectare şi strategie, pe seama locuitorilor din Nădlac, sunt foarte deranjante.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Pasajul de supra sau sub traversare a autostrăzii trebuie realizat, mai ales având în vedere că agricultura este una dintre principalele surse de venit pentru locuitorii din Nădlac” a declarat Porubski. Localnicii din Nădlac au adunat peste 1000 de semnături pentru o subtraversare pentru utilajele agricole. Apoi, a început scandalul cu angajații, care după ce nu și-au primit salariile de câteva luni, au plecat. Ar fi trebuit să muncească pe trei schimburi pentru a recupera întârzierea, iar lucrările sunt efectuate în proporție de 10%. Acum, un alt scandal, pe același tronson: Comisia Europeană se pregătește să taie finanțarea tronsonului de autostradă Nădlac-Arad din cauza unor nereguli constatate și a suspiciunilor de fraudare a banilor europeni. Scandalul a pornit de la firma portugheză Monteadriano, care a trimis Comisiei Europene o sesizare că nu și-a încasat banii de la partenerul român, Romstrade, firma regelui asfalturilor, Nelu Iordache.

Cine a fraudat autostrada Cum au aflat autoritățile de disponibilitatea Comisiei Europene de a întrerupe plățile la tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, la Arad a început scandalul. „Construcţia autostrăzii a fost însoţită de numeroase acte de corupţie. Noi am semnalat încă de la acordarea despăgubirilor pentru terenuri preţurile foarte mari plătite de stat şi faptul că mai mulţi lideri politici, direct sau prin intermediari, s-au îmbogăţit în urma sumelor plătite de stat. Acum se dovedeşte că regii asfaltului încasează bani de la stat şi nu efectuează lucrările contractate. Oare este cinstit aşa? Din cauza acestui regim profund corupt, realizarea autostrăzii va întârzia. Construcţia autostrăzii cât mai rapid posibil ar ajuta mediul economic şi social, ar reduce riscul accidentelor rutiere.

Corupţia din jurul autostrăzii Nădlac – Arad, cu miză de milioane de euro, arată de ce se cramponează cu

atâta disperare de putere Traian Băsescu şi clientela sa”, a declarat Dorel Căprar, consilier județean USL. În replică, Gheorghe Falcă, primarul PDL al Aradului, spune că pe tronsonul Arad-Nădlac finanțarea a fost tăiată din cauza crizei politice din România.

Sorin Trocan

Ce spune fostul secretar de stat Fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru, precizează faptul că Dorel Căprar vorbeşte în necunoştinţă de cauză despre lucrările de infrastructură din vestul ţării. Eusebiu Pistru s-a referit în primul rând la autostrada Arad-Nădlac, criticată de adversarii săi politici. „Ca oamenii să nu se alarmeze, sunt invocate motive neverosimile. În realitate nu este vorba de nici un fel de ilegalităţi pe aceste şantiere, doar de faptul că ne-am dorit şi ne dorim în continuare ca Aradul să beneficieze de lucrări de bună calitate, realizate într-un timp rezonabil. USL transformă un litigiu intern între două companii ce lucrează pe autostrada Arad-Nădlac într-un motiv de scandal internaţional, căutând astfel să îşi justifice propria incapacitate. Eu le zic celor de la USL: lăsaţi scandalul şi aduceţi bani în Arad, aşa cum am făcut şi noi. Norocul Aradului a fost, în ultimii ani, că am avut reprezentanţi buni în Guvern, care au văzut interesele acestui oraş şi au adus sume consistente în dezvoltarea infrastructurii locale”, a declarat Eusebiu Pistru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor în Guvernul condus de Emil Boc.

53

AFACERE

Cum faci bani dintr-un bazar on-line O firmă clujeană specializată pe comerţul cu produse necesare într-o gospodărie şi-a dezvoltat unul dintre cele mai eficiente magazine virtuale de pe piaţa de specialitate.

Ghivece de flori, scaune de plastic, maşini de tocat, oale, cratiţe, ibrice, saci menajeri, preşuri, mese de călcat, mobilier din plastic sau din metal fac parte, în mod obișnuit, dintre mărfurile vândute într-un bazar ori într-un magazin de produse de menaj. Însă ele pot fi cumpărate și dintr-un ”bazar” virtual, care funcționează pe Internet. Pe această variantă au mizat Claudia şi Aurel Pălăcean care şi-au pus pe picioare afacerea online acum patru ani, când au deschis magazinul virtual www.produsemenaj.ro. Acesta completează o rețea de magazine clasice, care funcționează în Cluj-Napoca.

Magazinul virtual are acum peste 1.000 de produse afişate pe site, cu fotografii, detalii şi preţ şi, în fiecare zi, adaugă produse noi. „Nu există şcoli pentru comerţul online, aşa că înveţi din mers, furi meserie, te descurci cum poţi. Ţinta mea este să vând mai mult pe online decât prin magazinul clasic”, spune administratorul firmei Alvis Comserv SRL, Aurel Pălăcean, care are, pe lângă magazinul virtual, alte trei puncte fizice de desfacere, două pentru textile şi unul pentru mase plastice.

De altfel, piaţa pe care mizează investitorul clujean nu este una mică. Potrivit unor studii, în România sunt activi peste două milioane de cumpărători online. „Am format o echipă de cinci persoane care se ocupă de acest segment al magazinului virtual. Unul se ocupă de programare, altul de indexarea pe motoare de căutare, pentru a fi cât mai sus în ordinea afişării rezultatelor, altul de comenzi şi aşa mai departe”, rezumă Aurel Pălăcean modul în care funcţionează magazinul său din spaţiul virtual. Cei doi antreprenori, soţ şi soţie, şi-au împărţit responsabilităţile în firmă, pentru ca totul să meargă ca pe roate.

Magazinul care merge acasă la oameni Marfa pe care un cumpărător din Cluj-Napoca poate să o găsească în magazinele obişnuite ale firmei Alvis o poate găsi şi pe internet. „Avantajul pentru cei care cumpără de pe site este că, cel puţin pentru comenzile din Cluj-Napoca, transportul este gratuit, indiferent de valoarea comenzii. În plus, facem eforturi pentru ca marfa cumpărată să ajungă la client în aceeaşi zi sau cel mult a doua zi după ce a fost comandată. De altfel, sloganul nostru este <<De acum, magazinul vine la clienţi>>”, explică Aurel Pălăcean. Acesta spune că cei mai mulţi clienţi ai site-ului său nu sunt din Cluj, ci din Bucureşti. Omul de afaceri spune că munceşte din greu la formarea încrederii

54

potenţialilor clienţi. “Parcă bucureştenii au mai multă încredere în comerţul online, decât cei din restul ţării.

Oricum, faptul că suntem din Ardeal constituie un avantaj de imagine şi încredere. Ştiţi cum se spune că ardelenii sunt oameni serioşi”, spune cu umor administratorul firmei clujene. Clienţii din afara Clujului poti primi marfa comandată de pe Internet prin intermediul curierului. Însă preţul pentru transport este calculat în funcţie de greutatea coletului şi este discutat cu clientul. “Lucrăm şi cu Poşta Română, dar mai greu, pentru că nu de puţine ori produsele au ajuns stricate la clienţi, aşa că pe poşta clasică trimitem doar obiecte care nu sunt fragile”, mai spune Aurel Pălăcean. Acesta a precizat că o strategie pentru câştigarea încrederii clienţilor este şi faptul că preţurile produselor din magazinul virtual sunt aceleaşi cu cel din magazinul clasic.

Încurajează producătorii români Întreprinzătorul clujean şi-a înfiinţat firma în 1997. A început cu comerţul cu textile, pe care le cumpăra doar de la producătorii români. Şi nu erau puţini la vremea respectivă cei care produceau şosete, ciorapi şi alte textile.

“De la început am dorit să încurajez colaborarea cu firmele româneşti. Erau fabrici în Sebeş, în Târgu-Neamţ.

Apoi, din 2002 am început să vând şi produse din plastic.

Le cumpăram chiar din Cluj, de la Napochim”, explică omul de afaceri.

Planuri de viitor După ce a văzut cum merge piaţa virtuală în domeniul produselor de menaj, familia Pălăcean intenţionează să îşi deschidă al doilea magazin online, de data aceasta dedicat textilelor. S-au consultat cu specialiştii în IT cu care colaborează şi au decis să folosească domeniul www.ciorapi-sosete.ro pentru a-şi vinde marfa. Cei doi speră ca viitoarele comenzi să curgă şi pe acest site, iar ei să le onoreze în timp record, tot pentru a-şi fideliza clienţii.

Rețetă pentru vânzări mai mari O zicală mult folosită în domeniul comerţului spune că un client mulţumit îţi aduce alţi 10 clienţi. Aşa că Aurel şi Claudia Pălăcean s-au gândit să-şi stimuleze cumpărătorii prin acordarea unor bonusuri în produse. Şi pentru ca omul să fie şi mai mulţumit, el îşi poate alege singur de pe site obiectul dorit din lista celor oferite pentru fidelizare. Cu cât valoarea comenzii este mai mare, cu atât bonusul este mai atractiv. O altă metodă de a păstra clienţii este informarea lor continuă prin newslettere despre noile produse disponibile, discounturi etc.

Ana Florescu

ENERGIE

Noi strategii, mai multe investiții Specialişti în domeniul energetic, reprezentanţi ai companiilor din sector din peste 30 de ţări au analizat proiectele din energie la cea de a 11-a ediţie a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN, în iunie, la Neptun.

“O nouă variantă a strategiei energetice a României va fi analizată la finalul lunii iulie 2012”, declara secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Rodin Traicu, la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012. “În colegiul Ministerului Economiei s-a dispus întocmirea strategiei energetice, în primă formă urmând să fie analizată la finalul lunii iulie 2012. Principiile strategiei de care discutăm sunt cele care au fost prezentate în strategia energetică a USL, a Guvernului ţării. Ele vor fi analizate în date concrete pe de-o parte şi, pe de altă parte, vor ţine cont de actele normative aprobate şi cele în curs de avizare – adoptare, chiar dacă unele din ele s-ar putea să intre spre aprobare în sesiunea parlamentară de toamnă.

Cadrul legislativ, obiectivele de atins şi cadrul organizatoric se vor constitui ca elemente principale ale strategiei în actualul act de guvernare”, a mai anunțat Rodin Traicu.

Director general în cadrul MECMA, Alexandru Săndulescu, a vorbit despre opoziția ONG-urilor: “Trebuie să Specialişti în domeniul energetic, reprezentanţi ai companiilor din sector din peste 30 de ţări au participat la cea de a 11-a ediţie a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN, eveniment organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME), în perioada 17 – 21 iunie 2012, la Neptun Olimp. La forum au fost prezenţi circa 200 de specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor din România şi ai instituţiilor de cercetare şi de învăţământ în domeniu, care au susţinut aproximativ 300 de lucrări pe subiectele de actualitate ce vizează sectorul energetic. CME are misiunea de a promova furnizarea şi utilizarea durabilă a energiei, este prezentă în 93 de ţări şi reprezintă 3.000 de organizaţii membre – guverne, industrie şi instituţii specializate.

56

integrăm datele de anul trecut, noile reglementări şi să începem o dezbatere publică. Dezbaterile urmează să fie agitate, pentru că urmează alegerile. Pe strategia aprobată de Guvern în 2007 nu avem aprobare de mediu, pentru că tot timpul apare un ONG care se opune în legatură cu zonele protejate. Chiar dacă noi vom fi gata şi vom lansa în dezbatere un document, nu înseamnă că imediat va fi aprobat. Aprobarea poate fi un proces de lungă durată. Nu vă puneţi speranţe că strategia va modifica radical ce se întâmplă în zona energiei. În sectorul energiei regenerabile, niciun investitor nu a aşteptat strategia ca să dezvolte parcuri eoliene. Strategia este un fel de ţintă”, a expliat Săndulescu. „Este o lipsă mare de investiții, avem nevoie de minim 60 miliarde euro până în 2030. Dacă Guvernul României nu creează o piață liberă competitivă cu stimulente pentru investiții, stabilitate și încredere, va fi imposibil să se atragă atât de mulți bani în România.

Va fi un drum lung dar și avem niște semnale bune acum”, a cerut Frank Hajdinjak, manager general E.ON România.

Probleme Planul Naţional de Investiţii (PNI) în sectorul energetic ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem, de circa 2.700 MW la nivelul anul 2020, ceea ce pune la îndoială oportunitatea realizării unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, a declarat, în nume propriu, Valeriu Binig (consultant al companiei Deloitte), la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012. Alături de Anton Vlădescu, cei doi au realizat un studiu privind problemele sectorului energetic.

“Pe lângă riscurile majore de realizare datorită incertitudinilor de asigurare a finanţării, Planul Naţional de Investiţii în sectorul energetic ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem de circa 2.700 MW la nivelul anul 2020, ceea ce ridică alte semne de întrebare asupra eficienţei acestui program cu termen de realizare

în 2020. De asemenea, această supracapacitate ce ar putea exista la începutul etapei 2021 – 2025 ridică semne de întrebare asupra oportunităţii realizării la acea dată a unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă”, potrivit analizei realizate de cei doi. De asemenea, PNI nu asigură scheme de finanţare a investiţiilor companiilor de stat. “Acest aspect ridică serioase semne de întrebare asupra şanselor reale de realizare a PNI în companiile de stat, care au demonstrat până acum imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finanţarea proiectelor lor şi şi-au atins limita de credibilitate”, a precizat Valeriu Binig. Totalul investiţiilor în capacităţi aparţinând societăţilor de stat, subordonate Ministerului Economiei, va fi de 4,35 miliarde euro, conform analizei celor doi. Investiţia totală în PNI până în anul 2020 se ridică la 7,725 miliarde euro. Planul de investiţii presupune obligativitatea scoaterii din funcţiune a unor grupuri vechi şi neeconomice reprezentând 20% din puterea cuprinsă în program.

Romgaz, ținte noi Romgaz a descoperit gaze neconvenţionale, inclusiv gaze de şist, în perimetrele din Transilvania, pentru care va demara operaţiuni de explorare în vederea analizelor privind capacitatea acestora de a fi rentabile comercial, a declarat şeful direcţiei de dezvoltare a Romgaz, Radu Gheorghe, tot la FOREN 2012. “Romgaz produce gaze din roci dure, compacte, cu conţinut de argilă. În anii trecuţi nu eram siguri că în perimetrele din Transilvania sunt gaze neconvenţionale, precum shale gas – gaz de şist, sau gaz de cărbune. Au fost 20 de sonde şi am obţinut rezultate de la un sfert din ele. Tehnologia de atunci poate fi updatată acum. Se poate spune că am produs gaze neconvenţionale accidental până în prezent, iar acum vom testa cu sonde noi. Suntem în fază de reevaluare atât la gazele convenţionale, cât şi la cele neconvenţionale. Suntem în faza de explorare”, a explicat Radu Gheorghe.

Potrivit directorului tehnic al companiei, Romgaz deţine

ENERGIE

trei perimetre de explorare în Transilvania şi opt în total, în România. Și reprezentanţii gigantului american Chevron, care au patru perimetre în România (Bârlad, Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi), unde fac lucrări de explorare în vederea identificării gazelor de şist, spun că dezvoltarea acestei resurse ar putea schimba regulile jocului chiar la nivel european, nu doar în România, în

Alte proiecte: l OMV Petrom va investi până în 2014 între 800 de milioane de euro şi 1,2 miliarde de euro pe an, în special în sectorul de explorare şi producţie. Sectorul upstream va atrage 80% din investiţii, iar cel de mid/downstream 20%. Informaţiile au fost anunţate în luna iulie într-o prezentare către investitori împreună cu strategia companiei pentru 2021. Între 2009 şi 2011 compania deţinută de grupul austriac OMV a investit în medie 1,1 mld. euro pe an, iar sectorul de explorare şi producţie a beneficiat de 64% din suma totală. Independenţa energetică a României se va reduce, importurile urmând să ajungă la 40-50% în 2030 din cauza cererii mai mari de energie primară şi a declinului natural al producţiei interne de hidrocarburi, estimează OMV Petrom. l Guvernul a avizat la sfârșitul lunii iunie începerea procedurilor de listare la Bursă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de stat la compania Transgaz (TGN). În luna mai, FMI a anunţat că programul de privatizare a "derapat", unele licitaţii eşuând pentru că nu au fost bine pregătite, iar Fondul a decis să se concentreze pe şase companii, respectiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz şi ofertele publice la Tarom şi CFR Marfă. l Moody's a retrogradat la începutul lunii iulie ratingul Transelectrica cu o treaptă, de la Baa3 la Ba1, prima treaptă din categoria speculativă, a atribuit companiei ratingul de default Ba1, iar calificativele au fost puse sub supraveghere pentru noi reduceri în aşteptarea unui sprijin mai scăzut din partea guvernului. Moody's anticipează un sprijin mai scăzut pentru Transelectrica în urma reducerii participaţiei statului la companie de la 73,69% la 58,69% (în urma ofertei publice secundare din luna martie - n.r.) şi a aşteptărilor ca guvernul să îşi restrângă în continuare deţinerea la un nivel apropiat de 51%, pe termen scrut sau mediu. Moody's aşteaptă un sprijin mai redus din partea statului pentru Translectrica şi în urma intrării în insolvenţă a Hidroelectrica. l Firma de foraj Dafora Mediaş (DAFR), controlată de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a anunţat la începutul lunii iulie, pe bursă că va efectua servicii de foraj şi lucrări pregătitoare la mai multe sonde ale Romgaz în cadrul a trei contracte cu o valoare cumulată de 16,2 mil. lei (circa 3,7 mil. euro), fără TVA.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

contextul în care un sfert din necesarul de consum este asigurat de importurile ruseşti. “Acum, în SUA, preţul gazelor a ajuns la 62 de dolari pe mia de metri cubi, dar România importă gaze ruseşti la 500 de dolari pe mia de metri cubi”, a exemplificat la FOREN, omas Holst, directorul general al Chevron România. În prezent, consumul de gaze din România este asigurat în proporţie de 70-80% de marii producători interni, Petrom şi Romgaz, restul fiind importat din Rusia, prin intermediari agreaţi de Gazprom. Producţia de gaze ar putea reintra pe o pantă ascendentă, după ani buni de scădere, dacă România va începe exploatarea gazelor neconvenţionale şi a rezervelor din Marea Neagră, astfel că, în 2020, producţia internă ar putea asigura în totalitate consumul, renunţându-se la importurile din Rusia.

CEN Oltenia, cel mai nou jucător Complexul Energetic Oltenia, unitate formată prin fuziunea Complexurilor Energetice Turceni, Rovinari și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia (SNLO) a început să funcționeze de la 1 iunie, cele patru companii care au format cel mai nou jucător din sectorul energetic fiind radiate, a anunțat în cadrul FOREN, Constantin Bălășoiu, directorul general al CEN Oltenia. Noua companie are aproape 20.000 de angajați, o cotă de piață de peste 30% și un business de un miliard de euro, devenind astfel cel mai mare jucător din sectorul producerii de energie electrică. Sunt în lucru proceduri și pentru înființarea Complexului Energetic Hunedoara, structură care să alipescă minele viabile din Compania Națională a Huilei cu termocentralele Deva și Paroșeni, singurele din România care funcționează pe acest tip de cărbune.

Crearea complexurilor energetice Oltenia și Hunedoara reprezintă o diferență majoră față de planurile inițiale de reorganizare a sistemului energetic prin care se dorea formarea unor companii care să pună la un loc energia ieftină a Nuclearoelectrica și Hidroelectrica, cu cea scumpă produsă de hidrocentrale. Dacă în 2008 Ministerul Economiei lua decizia înființării Companiei Energetice Naționale, o firmă care ar fi trebuit să aibă o valoare de 24 de miliarde de euro, în mandatul ministrului următor s-a adoptat ideeea a doi giganți naționali. Ambele planuri aveau ca idee de bază renunțarea la actuala structură de producție de energie din România, care este împărțită în funcție de sursă în termo, nuclear și hidro, și lansarea unor companii cu un mix energetic, pe modelul cehilor de la CEZ. Planul acestea de reorganizare a fost blocat de o serie de acțiuni în instanță, deși fusese aprobat de Guvernul României și CSAT, iar înființarea unităților amintite este soluția de reorganizare, dar care nu rezolvă problema divizării sectorului energetic pe tipuri de resurse.

Ionuț OPREA

AFACERE

Vopseaua maşinii, între afacere şi modă Au început afacerea în 2002, anul în care a venit pe lume Andrei, fiul lor cel mare. Maria şi Adrian Arion au pornit un business bazat pe comerţul şi distribuţia de materiale pentru vopsitorii auto. Apoi, ca o completare la această activitate principală, la trei ani de la începerea distribuţiei, au deschis şi un magazin propriu, unde prepară, mixează şi vând vopsele şi lacuri pentru maşini şi motociclete.

Firma Maradi a ajuns, la 10 ani de când a fost înfiinţată, să colaboreze cu aproximativ 200 de clienţi activi, fie că e vorba despre service-uri sau magazine. De anul trecut, firma s-a dezvoltat şi spre zona vopselelor industriale, care rezistă la condiţii speciale si care pot fi aplicate pe orice tip de metal.

Începuturile afacerii “Când am început afacerea, nu se făcea încă ce doream noi să facem. Am mers din service în service, practic le duceam marfa <<acasă>>. La început am fost doar noi doi, cu o Dacie supraîncărcată, cu care mergeam la clienţi <<din poartă în poartă>>, făceam facturile de mână, iar marfa o dădeam direct din maşină, apoi seara reîncărcam maşina pentru a doua zi”, îşi aduce aminte despre începuturi Adrian Arion. O dată la două săptămâni, rutele pe care de distribuţie a mărfii erau reluate, după un orar strict.

Mai târziu firma a crescut, iar acum sunt 10 oameni în firmă. “Noi sperăm că două dintre atuurile firmei sunt seriozitatea şi punctualitatea, cel puţin, aşa ne-am dori să fim percepuţi. Odată, un coleg a ajuns în ziua stabilită un pic mai târziu la destinaţie, iar clientul l-a sunat să-l întrebe dacă s-a întâmplat ceva cu el”, spune Adrian Arion.

“Aproape că îşi pot fixa ceasurile după noi”, spun agenţii în glumă. Şi acum comenzile se iau la clienţi, săptămânal, iar ei s-au obişnuit ca marfa să le fie livrată după un program bine stabilit. Pentru noi este foarte important să ne simţim bine la serviciu, astfel că toţi ne străduim cât putem, să ne înţelegem bine şi sperăm că am devenit şi buni prieteni, nu doar simpli colegi”, mai spun întreprinzătorii. În acest moment, Maradi distribuie vopsele şi alte materiale pentru tinichigerii şi vopsitorii auto în Cluj, Alba, Mureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.

“Ieftin nu rezistă, gratis nu există” Dacă la început erau singurii care făceau acest gen de activitate de pe piaţă, în timp, a apărut şi concurenţa. Acum

„Este nevoie ca doritorii să înveţe corect meseria de vopsitor, în condiţiile în care acum nu mai există şcoli profesionale de vopsitori auto, iar unii dintre cei care practică acum meseria învaţă din mers, şi, uneori, din eşecuri personale, care costă timp şi bani” Adrian Arion

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

De 10 ani, compania Maradi evoluează într-un domeniu situat la limita dintre artă și business. mai există şi alte firme care au acelaşi obiect de activitate, dintre care unii au acoperire şi la nivel naţional. “Avem, totuşi, un avantaj prin faptul că am fost primii şi am reușit să stabilim o anumită relație cu clienții. Unii clienţi mai degrabă pun preţ pe calitate şi pe relaţie”, completează Adrian Arion. De altfel, au încercat să nu vândă cele mai ieftine produse, pentru că nu întotdeauna sunt de calitate.

“Ne-ar plăcea să nu sacrificăm calitatea produselor sau a serviciilor noastre, de dragul rulajului. <<Ieftin nu rezistă, gratis nu există>>, aşa cum sună un logo pe care l-am citit undeva”, spune cu umor patronul Maradi. Acesta explică faptul că o vopsea proastă, după un an de la aplicare, îşi pierde luciul, pe când una de o calitate superioară rezistă între cinci şi zece ani, şi în funcţie de condiţiile de întreţinere a maşinii.

Ultima modă în domeniul vopselelor auto Ultima „tendinţă” în materie de vopsele auto, de anul trecut sunt vopselele mate. „În special negrul mat este foarte căutat în ultima vreme. Cei care fac tunning auto preferă culorile mate. Noi preparăm direct în magazin vopselele, însă doritorii se pot adresa şi direct service-urilor cu care colaborăm, pentru ca profesioniştii din domeniu să aleagă pentru ei o vopsea de calitate”, mai spune Adrian Arion.

Doritorii vin cu codul de culoare sau cu capacul de la rezervor, fie cu toată maşina. Culoarea este aleasă pe baza cartelelor de culori pe care fiecare producător le pune la dispoziţie şi care sunt reactualizate permanent prin munca laboratoarelor lor de cercetare, în funcţie de codul de culoare înscris pe fiecare automobil din fabrică, iar în cazul în care maşina a fost revopsită sau nu mai are codul de culoare, poate fi „citită” de pe tablă cu un aparat special (fotospectometru) şi cu ajutorul unei lămpi care imită lumina soarelui şi care ajută la determinarea corectă a culorii maşinii sau motocicletei. Această determinare exactă este partea cea mai dificilă a procesului, pentru că o singură culoare poate avea şi 10 variante clasificate sub acelaşi cod, în funcţie de cum şi când a fost aplicată. Apoi calculatorul emite o „reţetă”, pe baza căreia este preparată culoarea corectă. O singură culoare poate fi compusă din doi până la 12 pigmenţi. „Cele mai complexe sunt culorile perlate şi vopselele cameleon, care se schimbă în funcţie de cum

cade lumina soarelui. Pentru a obţine efecte speciale de culoare, în lac se poate pune perla sub formă de praf care străluceşte foarte frumos în lumina soarelui. Există patru variante: red, silver, gold şi blue. „Acesta este un element unic al magazinului nostru, iar mai nou vopselele perlate au mare trecere la clujeni”, explică administratorul Maradi.

Firma clujeană mai vinde şi vopsele şi lacuri pentru motociclete, care sunt speciale, în culori vii şi în cazul cărora foloseşte tehnologia de vopsire în trei straturi, trei vopsele cu un oarecare grad de transparenţă, aplicate unele peste altele. De asemenea, vinde şi lacuri ceramice. Acestea sunt cu 30-40% mai scumpe decât unele obişnuite, dar oferă o protecţie sporită vopselei.

Un vis: o şcoală de meserii Există şi service-uri cu care colaborază Maradi care au instalate sisteme de mixare a culorilor, iar importatorii de vopsele şi lacuri instruiesc personalul service-ului respectiv, fac cursuri de specializare cu aceştia, pentru a-i pune la curent cu ultimele noutăţi şi tehnologii din domeniu. De altfel, un vis al patronului Maradi este înfiinţarea unui service-şcoală, pentru a pregăti tineri în acest domeniu. „Este nevoie ca doritorii să înveţe corect meseria de vopsitor, în condiţiile în care acum nu mai există şcoli profesionale de vopsitori auto, iar unii dintre cei care practică acum meseria învaţă din mers, şi, uneori, din eşecuri personale, care costă timp şi bani”, a mai declarat Adrian Arion.

Schimbări necesare pentru un mediu de afaceri sănătos Patronii firmei Maradi spun că afacerea lor este afectată de faptul că asigurătorii nu plătesc la timp daunele, astfel că service-urile nu pot achita la timp materialele cumpărate, astfel că, la rândul lor, nu pot fi plătiţi furnizorii. „Deşi noi ne plătim toate dările la stat, banii vin târziu, şi la 60-90 de zile şi chiar peste acest termen”, precizează întreprinzătorul. În plus, ar dori ca statul să pună mai mult accent pe banii pe care o firmă îi reinvesteşte şi să aibă anumite facilităţi când folosesc profitul în acest fel.

Ana Florescu

59

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” „Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!”

Titlul proiectului : « Administraţie modernă în slujba cetăţeanului » -proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională – Bistrița, iunie 2012 Instituţia Prefectului Judeţul Bistriţa-Năsăud cu sediul în Bistrita, P-ța Petru Rareș nr.1, derulează, începând cu data de 28.03.2011 proiectul “Administraţie modernă în slujba cetăţeanului“, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Organism Intermediar pentru Axa Prioritară 3 - “Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public” a POS CCE. Valoarea totală a proiectului este de 2.029.726,68 din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 1.637.021,52 lei iar valoarea ne-eligibilă (TVA) este de 392.705,16 Proiectul se implementează la Instituţia Prefectului Judeţul Bistriţa-Năsăud pe o durată de 19 luni.

Prin proiect se urmareste eficientizarea serviciilor publice furnizate de către Instituţia Prefectului şi promovarea interacţiunii dintre instituţie, cetăţeni, serviciile publice deconcentrate, administraţie publică locală şi mediul de afaceri prin intermediul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC). În acest sens se vor pune la dispoziția cetățenilor și a mediului de afaceri mai multe servicii administrative prin mijloace electronice în vederea îmbunătățirii serviciilor publice oferite, prin: • Crearea unui sistem de informare integrat și operativ pentru cetățeni și mediul de afaceri de urmărire electronică a traseului cererilor depuse în domeniul serviciilor publice • Asigurarea cadrului tehnic funcțional pentru desfășurarea de audiențe on-line • Programări on-line pentru serviciile publice de eliberare pașapoarte, permise auto, înmatriculări, apostilare, audiențe, autorizații • Plata on-line a taxelor ( taxa de apostilare; taxa plăcuțe înmatriculare) • Depunerea on-line de petiții, reclamații, sesizări • Eliberarea de avize on-line • Audiențe on line • Furnizarea de date concrete, consistente și actualizate prin intermediul forumului și calendarului de evenimente și unei pagini web reorganizate, adaptate cerințelor actuale și a infochioșcurilor amplasate în zone de acces permanent • Familiarizarea cetățenilor cu informația electronică și accesarea de formulare on-line O altă componentă a acestui sistem va fi o aplicație pentru gestionarea documentelor și fluxurilor de lucru în interiorul Prefecturii care va face posibilă din punct de vedere tehnic funcționarea componentei de tip Web Portal pe de o parte, și va eficientiza activitățile interne ale funcționarilor Prefecturii pe de altă parte.

Până în prezent au fost achiziționate serviciile de management proiect, birotica necesară derulării proiectului, serviciile de informare și publicitate, realizarea pagini web a proiectului, instalarea rețelei informatice, momentan fiind în faza de analiză și instalare a noului sistem informatic.

Detalii suplimentare referitoare la aceast proiect puteţi obţine de la : Web site proiect : www.proiect-poscce.prefecturabn.ro Ovidiu Victor Frenţ – Manager proiect , tel. 0263.216.150 int. 29004 Flaviu Urâte – Asistent manager , Tel. 0263.216.150 , int.29025 , Fax: 0263.214235, strateg@prefecturabn.ro

60

AFACERE

Uleiurile presate la rece “De la Luna” Familia Tulai a fondat afacerea în anul 1998, la o vârstă când alții se gândesc la tihna pensiei. Unde a ajuns astăzi, prin perseverență și multă muncă?

Povestea uleiurilor presate la rece “De la Luna” a început în 1998, când Maria şi Mihail Tulai din Luna, o localitate de lângă Câmpia Turzii, au cumpărat, după ce s-au pensionat, o primă presă de ulei. Au început să producă ulei de floarea soarelui pentru agricultorii din zonă, dar şi pentru uzul propriu. “Practic, oamenii sunt obişnuiţi să vină la noi ca la moară, cu sacul în spate, şi să plece acasă cu produsul finit, uleiul”, spune Felicia Tulai, fiica celor doi luneni care au pus bazele acestei afaceri şi care s-a alăturat efortului lor, după şapte ani în care a lucrat într-un domeniu cu totul diferit: leasing-ul. “În 2010, i-am rugat pe părinţii mei să cumpere o cantitate mai mare de floarea soarelui şi uleiul obţinut să mi-l dea mie să îl gestionez. Colegii mei de atunci au testat produsul. Atunci am făcut şi primele etichete color. Până în acel moment, uleiul produs de noi la Luna nu era vândut în nici un magazin, pieţe sau târguri.

Nu aveam parteneri pentru desfacere”, spune Felicia Tulai despre adevăratele începuturi ale afacerii. “Am pornit de la ideea că 80% din consumul de ulei din România este cel de floarea soarelui, cu care suntem familiarizaţi. Noi am ales să presăm uleiul la rece după o metodă tradiţională, locală”, a mai dezvăluit clujeanca. Treptat, oamenii au început să aprecieze calitatea uleiului, să-i conştientizeze beneficiile, iar cererea a început să crească.

Ce este uleiul presat la rece şi la ce foloseşte După cum îi spune numele, pentru obţinerea acestui ulei, seminţele olaginoase nu sunt supuse unui proces termic mai mare de 40 de grade Celsius, în timpul presării. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală şi aduce modificări organoleptice (nu mai are acelaşi gust).

Tehnologia presării la rece ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, și permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor etc, comparativ cu celelalte procedee. În afara gătitului, uleiurile procesate la rece sunt folosite în cosmetică, farmaceutică sau medicină naturistă. Folosirea acestor uleiuri ajută la prevenirea şi/sau tratarea unor afecţiuni cum ar fi: cancerul de sân şi colon (uleiul de in); afecţiuni ale prostatei (uleiul de dovleac); afecţiuni ale sistemului nervos (uleiul de floarea soarelui şi uleiul de in). Nutriţioniştii spun că folosirea lor în dieta zilnică are un rol important în menţinerea sănătăţii organismului (prevenirea proceselor de îmbătrânire, scăderea colesterolului şi hipertensiunii arteriale, a riscului de accident vascular, eliminarea problemelor gastrice şi altele).

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Uleiuri din ce în ce mai creative Pentru fiecare sticlă de ulei care ajunge pe masa consumatorului, seminţele sunt atent alese, uleiul este presat astfel încât să se păsreze substanţele nutritive, aroma şi textura care aminteşte de gustul mâncării preparate de bunica. Chiar dacă la început familia Tulai a folosit doar seminţele de floarea soarelui, acum a diversificat producţia şi folosește și seminţe de dovleac, dar şi de in. În plus, au produs şi ulei cu mirodenii şi condimente, cum ar fi combinaţiile cu piper roşu, negru şi alb, cimbru sau busuioc ori ardei iute. “Mi-a venit ideea să facem şi ulei cu mirodenii după ce am văzut acest lucru în Italia. Dacă folosim seminţe de dovleac şi floarea soarelui româneşti,

De exemplu, uleiul de in conţine cea mai mare cantitate de Omega 3, echivalentul celei conţinute de uleiul de peşte. Informaţiile oferite de analize au fost trecute pe etichetele de pe sticlele de ulei comercializate. Dacă, la

3 membri ai familiei Tulai se ocupă de această afacere 8 judeţe în care acest ulei se găseşte în magazine: Cluj, Bucureşti, Târgu-Mureş, Alba Iulia, Baia Mare, Timişoara, Oradea şi Sibiu

15.000 de litri de ulei este producţia anuală a familiei Tulai de la Luna ne-am gândit să le combinăm cu mirodenii şi condimente tot autohtone. Am făcut mai întâi un experiement: am lăsat 10 zile uleiul cu mirodeniile, să văd dacă le ia aroma. A fost un succes”, a mai spus “motorul” afacerii, Felicia Tulai. Cât despre seminţele de in, acestea sunt importate din Germania, însă şi acestea sunt certificate ecologic. Ar fi dorit să facă şi ulei de susan, însă nu a găsit seminţe produse în România.

Ulei cu buletin de analize Pentru a vedea clar care este conţinutul exact al elementelor în uleiurile produse la Luna, producătorii acesuia au comandat seturi de analize complexe, realizate de un laborator certificat din Bucureşti. Aşa au aflat care sunt proporţiile de acizi graşi conţinute de uleiurile lor.

început, uleiul era îmbuteliat în sticle de plastic, acum acesta este vândut în recipiente de sticlă. Următorul pas este folosirea unor dopuri cu picurător. “Uleiurile noastre sunt nişte produse de nişă pe care le promovăm în băcănii şi magazine pentru produse naturiste. Avem colaboratori în opt judeţe. Noi încercăm să facem produse de calitate, cu resurse puţine”, a declarat Felicia Tulai.

Pentru ca uleiul de presă la rece să îşi păstreze calităţile, acesta trebuie păstrat în recipiente închise ermetic, ferit de lumină, în sticle de culoare închisă. După desigilarea unei sticle, uleiul trebuie păstrat la o temperatură de maximum 15 grade Celsius, pentru a nu râncezi, din cauza faptului că nu conţine conservanţi.

Ana Florescu

61

BEAUTY Directorul medical al Institutului de Estetică şi Sănătate Luna din Cluj, medicul Daria Dulfu-Mihnea, nutriţionist şi dietetician, vorbeşte în interviul de mai jos despre ce înseamnă o afacere în acest domeniu, cum a început, şi ce sfaturi ar da celor care doresc să îşi deschidă un business în aria esteticii şi săntăţii.

Rep: Care este povestea Centrului Luna, când a fost înfiinţat şi de la ce idee a pornit?

Daria Dulfu-Mihnea: Centrul de frumuseţe Luna a fost deschis în 17 noiembrie 2003. A pornit în urma unui studiu de piaţă în care noi am observat că nu existau servicii complete focusate în special pe estetică corporală urmărite şi recomandate la modul profesionist. Am căutat să îmi fac o bază de date foarte solidă, am început cu centrele din străinătate, de la spa-uri, la centre de nutriţie, de remodelare. Am găsit şi în România, mai exact în Bucureşti, un centru care mie mi-a plăcut foarte mult şi în care am avut norocul să găsesc şi importatori de produse şi aparate profesionale. Am făcut un training acolo şi am învăţat tot ce se putea învăţa la vremea respectivă despre cele mai bune aparate, cele mai profesioniste produse şi cum se le recomand. Între timp, ne-am specializat, am mers la diferite cursuri, traininguri şi congrese. Anul trecut am făcut un rebranding, pentru că ne-am schimbat puţin profilul, dintr-un centru de frumuseţe orientat pe sport şi servicii de estetică. Acum ne numim Institutul de Estetică şi Sănătate Luna. Am desfiinţat sala de sport şi în locul ei am deschis o sală de conferinţe, seminarii, o sală de evenimente, în care organizăm cursuri, seminarii, workshopuri.

Am mai deschis câteva cabinete medicale şi ne-am dezvoltat şi pe partea de estetică facială şi corporală, am adus aparate şi proceduri noi.

O echipă profesionistă Rep: Cine face parte din echipa Institutului Luna?

D.D.-M.: Eu sunt coordonatorul medical. Noi colaborăm cu şase medici şi trei esteticiene.

Rep: Ce tipuri de servicii oferă Institutul Luna şi cât de receptivi sunt clienţii la ele?

D.D.-M.: De la început am avut componenta de remodelare corporală, iar acum selectăm în continuare proceduri şi aparate. Dacă la început existau în Cluj doar cabinete de masaj şi parafango (s-au deschis foarte multe cabinete care s-au şi închis între timp), noi am rămas şi vom rămâne pe piaţă tocmai datorită aplecării medicale asupra serviciilor de estetică. Adică, un medic vede fiecare persoană care intră la noi, îi face o analiză medicală, un examen obiectiv, astfel încât să-i poată recomanda cele mai potrivite tratamente care să fie fără contraindicaţii. În timpul tratamentelor pe bază de abonamente se fac măsuratori frecvente şi în permanenţă pacientul sau clientul este monitorizat. Dacă sunt unele persoane care nu reacţionează la tratamente, după o şedinţă-două, se schimbă cu altele.

Rep.: Având în vedere că există pe piaţă şi pseudo-specialişti în acest domeniu, vă recunosc clienţii drept locul potrivit pentru remodelare corporală fără riscuri pentru sănătate?

62

Business sănătos D.D.-M.: Eu zic că da. Luna este deja un brand puternic în Cluj, nu pentru că noi credem aşa, ci pentru că primim feed-back-uri din afară în acest sens. Lumea apreciază şi că noi nu lăsăm persoanele să facă anumite tratatmente care le-ar dăuna, că nu le lăsăm să facă diete foarte restrictive, că avem grijă de fiecare persoană în parte. La partea de nutriţie eu scriu de mână fiecare program nutriţional, pentru că la fiecare îl scriu în alt fel.

Fluctuații sezoniere Rep.: Cum fluctuează numărul de clienţi de-a lungul anului şi în funcţie de ce?

D.D.-M.: La noi fluctuaţiile sunt sezoniere. De la sfârşitul lui ianuarie, până la sfârşitul lui octombrie boom-ul mare este la tratamente corporale, la remodelare, iar din octombrie până de Sărbători avem mare succes cu tratamentele de cosmetică facială, mai ales că iarna este o perioadă potrivită pentru peelingurile faciale. La serviciile medicale există un număr constant de clienţi.

Rep.: Cât de mult contează pentru client preţul practicat de centrele de estetică şi sănătate în alegerea serviciilor acestora?

D.D.-M.: Am făcut o cercetare şi am observat că în anul imediat următor crizei, toată lumea căuta cu disperare reducerile, dar clienţii şi-au dat seama că nu este eficient să alegi un serviciu chiar foarte ieftin. Au fost oferte cu 7080% reducere, însă nu ai cum să faci un serciviu de calitate cu 20 de lei şedinţa. Atunci lumea a învăţat că dacă vrea calitate, să se adreseze profesioniştilor.

Rep: Ce le recomandaţi celor care vor să deschidă o afacere în acest domeniu?

D.D.-M: Le recomand să se documenteze foarte bine, pentru că din exterior totul pare uşor, trebuie să înveţe cum să recomande anumite servicii. În acest fel se întăreşte un brand, dar şi încrederea oamenilor. Şi sigur, din toamnă pot să îşi cumpere franciza Luna.

Anca Florescu

Produs şi servicii de top Institutul de Estetică şi Sănătate Luna funcţionează pe strada Louis Pasteur nr. 24 din Cluj-Napoca. Alături de serviciile medicale de nutriţie, endocrinologie, ecografie, refelxoterapie, radiofrecvenţă, analiză corporală şi relaxare, institutul mai oferă şi o întreagă gamă de proceduri de estetică. Printre acestea se află cavitaţia, una dintre cele mai spectaculoase proceduri. Cavitaţia reprezintă singura procedură de liposucţie neinvazivă omologată. Principiul cavitaţiei este emiterea unor ultrasunete de intensitate ajustabilă, care sparg celula adipoasă, fără a prezenta riscuri pentru ţesuturile din jur. O altă procedură mai interesantă este terapia prin vacuum (Starvac, după numele aparatului folosit), cu ajutorul căreia sunt diminuate concentrările de celulită fribroasă din corp.

AFACERE

Aradul se dezvoltă cu 20 mil euro de la BERD Arădenii vor avea șase tramvaie noi în urma unui împrumut de 9,4 milioane de euro contractat de către Primăria Arad de la BERD. O șansă mare pentru furnizarea acestor tramvaie o are chiar producătorul local Astra Vagoane Călători SA.

Criza pare să fi fost o amintire pentru Primăria Aradului care a apelat la un nou credit BERD în valoare de 9,4 milioane de euro pentru achiziția de șase tramvaie noi. Reprezentanții Primăriei Arad și BERD au semnat un acord de împrumut în valoare de 20 de milioane de euro, din care 9,4 milioane de euro sunt destinați achiziției a șase tramvaie noi, în timp ce diferența până la 20 de milioane de euro reprezintă refinanțarea unui împrumut BERD din 2009. „BERD a semnat o finanţare către municipiul Arad în valoare de 20,4 milioane de euro, dintre care 9,4 milioane de euro reprezintă un nou împrumut pentru achiziţionarea de tramvaie şi 11 milioane de euro reprezintă refinanţarea împrumutului din 2009, în condiţii mai avantajoase pentru municipiu“, a declarat Venera Vlad, Operation Leader Project în cadrul biroului român al BERD. De fapt, Primăria Arad a obținut un contract de refinanțare, în care dobânda de la al doilea împrumut a scăzut de 3,75 la sută peste Euribor, cât era în contractul din 2009, la 2 la sută peste Euribor. Mai mult, municipalitatea Aradului a primit și un cadou din partea BERD: asistență tehnică, în valoare de 180.000 de euro, în vederea creșterii eficienței serviciilor de transport public și pentru modernizarea sistemului de ticketing, tocmai pentru introducerea taxării electronice.

Această sumă, au declarat reprezentanții BERD, este

„BERD a semnat o finanţare către municipiul Arad în valoare de 20,4 milioane de euro, dintre care 9,4 milioane de euro reprezintă un nou împrumut pentru achiziţionarea de tramvaie şi 11 mi lioane de euro reprezintă refinanţarea împrumutului din 2009, în condiţii mai avantajoase pentru municipiu“ Venera Vlad

64

nerambursabilă. „Colaborarea noastră cu municipiul Arad a început în anul 2005, când am acordat o primă finanţare pentru modernizarea infrastructurii de tramvaie şi de drumuri, a urmat apoi o altă finanţare în 2009”, a explicat Venera Vlad. Primăria Arad a mai contractat de la BERD încă două împrumuturi în valoare totală de 33 de milioane euro. Aceste sume au fost folosite pentru proiectul privind reabilitarea transportului urban în municipiul Arad. Noul acord cu BERD, în valoare de 20 de milioane de euro, înseamnă că suma trebuie rambursată în 15 ani, cu o perioadă de grație de trei ani. Pentru a avea căi de rulare și tramvaie moderne, arădenii vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar, pentru taxe și impozite.

Doar tramvaie vechi de 40 de ani Căile de rulare în municipiul Arad au fost modernizate, dar pe aceste linii moderne arădenii au nevoie și de tramvaie competitive. Intenția Primăriei Aradului este de a cumpăra vagoane noi, de viteză, care să-i determine pe localnici să le și folosească, să renunțe la mașini și astfel să reducă poluarea în oraș. Acum, Compania de Transport Public Arad are în exploatare tramvaie vechi, de peste 40 de ani. Acestea sunt vagoane second-hand, aduse din Germania. Municipalitatea nu a avut banii necesari, așa că a cumpărat doar tramvaie vechi pentru că un tramvai la mâna a doua costă de zece ori mai puţin decât unul nou. Un vagon produs în străinătate costă aproximativ două milioane de euro, dar în România, costurile de producție sunt mai mici și ajung la aproximativ 1,5 milioane de euro.

Tramvaie noi, pe credit În baza noului credit BERD, tramvaiele vor fi cumpărate într-o perioadă de trei ani câte două tramvaie în fiecare an. Licitația pentru achiziția lor va avea loc până la finalul anului 2012. Poate unii se întreabă de ce durează trei ani pentru ca Primăria să cumpere

Ofertă locală Arădenii speră că Primăria va alege să achiziționeze tramvaiele „made in Arad”, produse la SC Astra Vagoane Călători SA, care fabrică modernele şi performantele tramvaie „Imperio”. Ei le-au văzut cu ocazia „Zilelor Aradului” și au fost extrem de încântați. Multora nu le-a venit să creadă că în orașul lor sunt produse asemenea tramvaie. Acestea au un grad ridicat de performanţă şi confort. Imperio” este produs în varianta de ecartament metric și normal. Este dotat cu rampe de acces pentru persoane cu dizabilități, cărucioare pentru copii și zonă de acces fără bare. Tramvaiul are podeaua complet coborâtă și aduc pasagerilor un plus de confort. Au afişarea electronică a traseului, aer condiţionat, dar şi scaune comode şi ergonomice.

Controlul biletelor se face electronic şi pasagerii vor fi monitorizaţi video. În funcție de numărul de module, „Imperio” poate transporta 168 sau 240 călători. Din punct de vedere energetic, constructorii săi arădeni spun că acest tramvai este cel mai economic din lume, la un calcul care include tariful la energie consumată/numărul de călători/kilometri. Prețul este extrem de atractiv: 1,7 milioane de euro, cu 30 la sută mai ieftin decât tramvaiele fabricate pe piața mondială. șase vagoane. În producția de tramvaie, nimic nu este simplu. Tramvaiele nu pot fi achiziționate pe loc, ca o mașină dintr-un salon auto. Unele fabrici așteaptă comenzile cu doi ani înainte de livrare, deoarece tramvaiele nu sunt produse pe stoc și nu sunt depozitate în fața showroom-lui. Prețul lor este ridicat și fabricanții lor nu-și permit să investească în vagoane pe care să le vândă după câțiva ani.

Sorin Trocan