Transilvania Business 29

REVISTĂ ECONOMICĂ • TIRAJ 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 29 • mar-apr 2013

Cableteam, o afacere de nota 10 pag. 5-7

pag. 11-21 Magia H20 pag. 42-43 Gastronomia Transilvaniei cucereşte Marea Britanie

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

AFACERE CESIRO investeşte în producţie

8-9 26-27

AUTO Michelin mută reflectoarele pe Zalău

34-35

INTERVIU 22-23

Lobby pentru afaceri corecte

ENERGIE

PROIECTE

Energia investiţiilor.

Ce urmează?

Priorităţile CJ Braşov

30-31 CAPITAL Japonia – cel mai mare creditor mondial

50-51

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BISTRIŢA-NĂSĂUD Teraplast vrea anulare de acţiuni Conducerea producătorului de profiluri din PVC Teraplast Bistriţa (TRP) va propune acţionarilor la următoarea AGA anularea a 9 milioane de acţiuni pe care compania le-a răscumpărat de pe bursă, reprezentând circa 3% din capitalul social. Pachetul respectiv de acţiuni valorează în prezent circa 1,9 milioane de lei. În urma acestei operaţiuni, capitalul social al Teraplast se va reduce cu 900.000 de lei, la 28,88 milioane de lei (6,6 milioane de euro). Anularea de acţiuni răscumpărate are un efect benefic asupra indicatorilor de evaluare pe acţiune ai companiei, însă creşte gradul de îndatorare al acesteia pentru că o parte din lichidităţi ies din companie odată cu răscumpărarea de acţiuni de pe bursă.

Companiile internaţionale recurg de obicei la aceste operaţiuni când au lichidităţi în exces şi vor să recompenseze suplimentar investitorii, răscumpărarea de acţiuni fiind văzută ca o alternativă la acordarea de dividende, dar de la care investitorii nu au aşteptări în viitor. Principalii acţionari ai Teraplast sunt omul de afaceri Dorel Goia, cu 34% din acţiuni, şi SIF Banat-Crişana, cu 11%. Compania are o capitalizare de 14,2 milioane de euro. (A.B.)

40 de milioane pentru Primărie Primăria Bistriţa vrea să acceseze un credit de 40 de milioane lei pentru finanţarea unor investiţii de importanţă majoră. Municipalitatea din Bistriţa are în derulare mai multe proiecte de investiţii, susţinute atât din fonduri structurale (realizarea Parcului Industrial Bistriţa Sud, modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice şi de agrement şi a utilităţilor conexe în municipiu, regenerea urbană a centrului istoric), cât şi din fonduri proprii (amenajarea pârtiei de schi în viitorul complex de agrement Wonderland sau construirea podului Berăriei peste râul Bistriţa). Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, este convins că aceste investiţii sunt vitale pentru dezvoltarea economică a oraşului.

(A .B.)

BRAŞOV Parc tehnologic lângă Aeroport?

Anunţata demarare a investiţiei de construcţie a aeroportului de la Ghimbav vine la pachet cu un alt proiect. “Având în vedere că lucrăm deja la pista Aeroportului de la Brașov am avut discuții foarte detaliate la nivelul Guvernului României pentru a crea o nouă facilitate în proximitatea aeroportului. Că va fi parc tehnologic, nu parc industrial, este încă o discuție, dar avem în vedere și o dezvoltare în acea zonă de nord-vest a municipiului Brașov.

Rămâne să vedem cum se va concretiza, partea mea este să mă ocup și să finalizăm această investiție de care la Brașov se vorbește de 20 de ani și nu s-a întâmplat nimic până anul trecut (aeroportul, n.r.)”, a declarat Mihai Pascu, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, la se minarul “Parcuri Industriale”, organizat pe 12 aprilie de APITSIAR, CJ Brașov și Parcul Industrial Carfil la Brașov. CJ Brașov mai are în subordine și parcurile industriale Carfil și Metrom, iar Mihai Pascu a subliniat că CJ Brașov urmărește și extinderea acestora. (I.O.)

Centru de Permanenţă de zi MedLife

urgenţă pentru traumatisme osteoarticulare. Astfel, zilnic, în intervalul orar 8-22, o echipă medicală formată din 32 de specialişti cu o vastă experienţă în patologia osteoarticulară (medici ortopezi, medici radiologi, garda ATI, personal bloc operator), plus personalul auxiliar, va asigura preluarea, diagnosticarea şi tratarea tuturor cazurilor care se încadrează în zona de gardă de traumă (fracturi, luxaţii, entorse). Investiţia totală în noul Centru este 420.000 Euro. Centrul asigură diagnostic şi tratament pentru patologiile osteoarticulare, în cel mai rapid mod, folosind tehnologie la standarde europene. Echipa me dicală, va fi coordonată de prof. dr.

Iosif Şamotă, un reputat specialist ortoped, recunoscut la nivel naţional. Spitalul MedLife PDR Braşov are o suprafaţă de peste 5.500 mp, cuprinde un ambulatoriu multidisciplinar de mari dimensiuni, cu 30 de specialităţi medicale, un centru performant de imagistică, un bloc operator cu 3 săli de operaţie, o secţie de ATI, 3 linii de gardă asigură funcţionalitatea spitalului 24/24, o farmacie proprie, precum şi rezerve de câte unul şi două paturi. Capacitatea totală a spitalului este de 60 de paturi.

COVASNA Investiţie de 150 mil. euro Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer a anunţat o investiţie de 150 de milioane de euro, într-o fabrică de cherestea ce va fi construită în localitatea Reci din judeţul Covasna. Fabrica va fi pusă în funcţiune anul viitor şi va avea 650 de oameni, urmând să fie a cincea unitate de producţie pe care o deţine în România investitorul austriac. Viitoarea fabrică, ce se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare, va avea o capacitate anuală de debitare de 800.000 de metri cubi.

Produsele vor fi exportate în cea mai mare parte.

SIBIU Automatizare la Scandia Spitalul MedLife PDR din Braşov, parte a Sistemului Medical MedLife, a inaugurat primul Centru de Permanenţă de zi în care se va oferi asistenţă medicală supraspecializată de

Scandia Food Sibiu va utiliza HERMES Evolution, soluţia Transart pentru automatizarea activităţii de merchandising şi vânzare a reprezentanţilor de vânzări. În 2012,

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scandia Food a inaugurat la Sibiu o fabrică de ultimă generaţie, extinzându-şi activitatea de la segmentul conservelor pe bază de carne şi spre segmentul mezelurilor. Odată cu modernizarea liniei de producţie, Scandia Food a simţit nevoia mo dernizării şi a sectorului de vânzări, prin implementarea Hermes Evolution. Acest proces s-a realizat în două etape – în prima a fost implementată partea de Merchandising a aplicaţiei HERMES Evolution, în a doua va fi introdus modulul de Presales. Echipa de merchandiseri Scandia Food, formată din 35 de agenţi, utilizează HERMES Evolution – modulul Merchandising, pe terminale Motorola ES 400, care rulează pe platforma Windows Mobile.

Târg de Paşti Ediţia din acest an a Târgului de Paști din Sibiu va aduce sibienilor o serie de noutăți atât în ceea ce priveşte programul cultural-artistic conturat în jurul evenimentului cât și în oferta expozanților. Cei mici pot învăţa care este semnificația Sărbătorilor Pascale și care sunt obiceiurile de Paști ale diferitelor confesiuni religioase în cadrul unui program educativ denumit Biblia Copiilor sau se pot bucura de un carusel amplasat în Piața Mare, iar cei mari vor putea admira oferta diversificată a celor 45 de expozanți din Sibiu, Arad, Brașov, București, Bihor, Harghita, Vrancea, Timiș, Giurgiu, Baia Mare, Sălaj, Constanța, Alba, Argeș, Covasna, Mureș. Cei care optează pentru o plimbare li niștită în centrul Sibiului, se pot opri și în Centrul de Informații pentru Turiști din Piața Mare care va găzdui o expoziție de icoane realizată de artista Lucia Nica. Târgul de Paști din Sibiu va avea loc în Piața Mare din Sibiu, în perioada 26 aprilie – 7 mai, și este organizat de Fundația AU-RO Austria Pro România în parteneriat cu A1 Events. Evenimentul este o acțiune cofinanțată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu.

MUREŞ Plăţile către E.ON în benzinării Companiile E.ON din România continuă să diversifice canalele menite să faciliteze achitarea facturilor de gaze naturale şi a celor de servicii,

punând la dispoziţia clienţilor şi punctele de plată din cadrul staţiilor de carburanţi OMV. Astfel, în baza parteneriatului încheiat cu WESTACO, începând cu luna februarie a acestui an, noul canal de plată a facturilor este disponibil în 160 de benzinării din întreaga ţară. Acesta vine în completarea soluţiilor de plată oferite de BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING Bank, Banca Transilvania, UniCredit Ţiriac, Banca Comercială Carpatica, Creditcoop, PayPoint şi Payzone.

Facturile mai pot fi achitate şi prin intermediul terminalelor BRD – Groupe Société Générale din incinta Centrelor de Relaţii Clienţi E.ON. Totodată, consumatorii casnici pot accesa portalul E.ON Myline, prin crearea unui cont client pe pagina http://www.myline-eon.ro, care permite, între altele, vizualizarea facturilor, primirea facturii electronice în baza unei opţiuni exprimate în acest sens, precum şi plata facturilor.

“Birouri verzi”

Compania mureșeană Multinvest SRL organizează în 28 mai, la Plaza Hotel din Târgu Mureș, conferința "Multinvest Business Center - Building a green future în Târgu Mures", cu prilejul inaugurării “Multinvest Business Center”, un incubator de proiecte 'verzi', o clădire certificată după sistemul BREEAM (UK), rea lizată după un proiect și o investiție proprii ale companiei, cu finanțare ADR Centru. Evenimentul va reuni arhitecți, investitori și specialiști în construcții 'verzi', oficialități de la ADR Centru, oficialități din Târgu Mureș și București. Conform programului, după prezentarea managerului general al Multinvest, Gogolak Zsolt, urmează o serie de seminarii despre sisteme de realizare și ma nagement pentru clădiri. De altfel, Multinvest are un portofoliu bogat de proiecte realizate, de la pro iectare, consultanță, management de proiect, audit energetic, facility management, dezvoltare atât pentru

sectorul rezidențial, cât și pentru cel industrial sau office. (I.O.)

TIMIŞ HELLA se extinde

Furnizorul pentru industria automobilă HELLA, care operează la nivel internaţional, îşi extinde în conti nuare prezenţa în România printr-o nouă filială administrativă. La Timişoara, HELLA va angaja în jur de 500 de persoane în diverse poziţii administrative. Pe termen mediu, HELLA doreşte să crească numărul de angajaţi din această filială la peste 600. Compania a investit circa patru milioane de euro în noua construcţie cu o suprafaţă utilă de peste 5000 de metri pătraţi. Clădirea cu două etaje a fost finalizată la sfârşitul lunii fe bruarie, într-un interval de şase luni.

Aceasta oferă spaţii de birouri dintre cele mai moderne, iar prin imediata vecinătate cu Aeroportul Internaţional Timişoara este conectată optim şi din punctul de vedere al infrastructurii. Angajaţii din Corporate Center-ul din Timişoara preiau responsabilitatea pentru procesele administrative globale în domeniile Finanţe & Controlling, Achiziţie, Distribuţie, IT, Personal, Calitate şi Logistică, pe care le controlează printr-un know-how global. Pe lângă noua construcţie, HELLA şi-a extins semnificativ şi deja existenta fabrică de producţie pentru componente electronice din Timişoara. HELLA îşi consolidează prezenţa în România succesiv, începând din anul 2006, iar momentan numără şase locaţii în care compania are peste 1.400 de angajaţi şi angajate.

Pagini îngrijite de Ligia VORO

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr

Renaşterea industriei, pariul lui septembrie

Redacția Redactor șef: Claudiu Pădurean (0744-566.444) claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613

Acum patru luni, ne întrebam înainte de Conferinţele Open4Business „Parcuri Industriale. O strategie naţională”, din 6-7 noiembrie, de la Tîrgu-Mureş: Ce/cât ar câștiga țara noastră de pe urma unei strategii guvernamentale privind reindustrializarea, cu accent pe dezvoltarea parcurilor industriale și a clusterelor? Întrebarea venea după 23 de ani în care am topit cuptoare, am tăiat la fier vechi utilaje, echipamente etc., am făcut una cu pământul mii de hectare de hale industriale, sintetizând, am distrus şi am pus foarte puţin în loc. Mai precis au făcut-o investitorii privaţi care au recuperat fostele fabrici, le-au modernizat şi le-au transformat în unităţi productive europene şi profitabile. Şi ştim că nu le-a fost uşor să se încăpăţâneze să repornească, să dezvolte şi să menţină afaceri productive într-o ţară unde nu au beneficiat de legislaţie coerentă şi nici încurajatoare, nici de facilităţi fiscale, nici de respectul autorităţilor cu atribuţii de control care în loc să îi ajute să îşi însuşească legislaţia volatilă, au încercat de multe ori să îi omoare sub amenzi.

Conferinţa avea să ne lămurească, prin prezentările invitaţilor noştri şi, mai ales, prin dezbaterile stârnite după ce fiecare speaker şi-a susţinut pledoaria despre parcuri, industrie românească etc. că este nevoie de o asemenea strategie şi, mai mult, e nevoie ca statul să înţeleagă că trebuie să creeze cadrul prietenos pentru renaşterea industriei din propria cenuşă. Încă de atunci ne încolţise ideea de a edita un catalog care să fie distribuit în străinătate, în care ofertele parcurilor industriale româneşti, investiţiile străine şi româneşti de succes şi cadrul instituţional să fie accesibile altor companii dornice de a demara, de a-şi reloca afacerile în ţara noastră. Din luna mai, catalogul suntem siguri că va reprezenta o carte de vizită pentru parcurile industriale din România în exterior. Între timp însă am citit cu mare atenţie declaraţiile din ultimele săptămâni ale ministrului Economiei, Varujan Vosganian, privind nevoia de reindustrializare a României, inclusiv regândirea strategiei în domeniul parcurilor industriale. Nu am certitudinea, dar probabil că nu noi l-am inspirat, ci au fost miile de businesswomen şi businessmen care aşteaptă relaxare fiscală, facilităţi fiscale, un mediu de afaceri prietenos, materii prime şi energie mai ieftină etc. Sunt doar câteva din ideile pe care mi le-au împărtăşit în aceste ultime săptămâni şi care i-ar ajuta enorm să aducă plusvaloare României. I-aş sfătui pe toţi aceştia, mai ales că ministrul Economiei a anunţat că este interesat de opiniile din fiecare sector economic să nu ezite să îşi transmită păsurile şi soluţiile identificate pentru că, probabil, se va ţine cont de ele în acea strategie de reindustrializare. Legat de intenţiile ministrului, am acea răbdare de a aştepta până în luna septembrie ca să citesc această strategie. Cu speranţa că România poate, într-adevăr, să recupereze 23 de ani de distrugeri, construind şi reconstruind.

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Ligia VORO

DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Corectură Erika Mărginean Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Rada Morar (0744-641.313) rada.morar@transivaniabusiness.ro Cluj Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Mediaexpert Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Cableteam, o afacere de nota 10 de Ligia VORO

Compania sighişoreană Cableteam, ce activează, primordial, în domeniul producţiei de cabluri electrice s-a dezvoltat în cei 10 ani de la înfiinţare împrumutând rigurozitatea şi seriozitatea patronatului german, respectând strict termenele de livrare, oferind o paletă variată de produse de calitate înaltă şi sudând o echipă de manageri şi salariaţi ce rezistă în timp. Astăzi vorbim de o afacere de peste 25 de milioane de euro cu un potenţial de creştere de 30 % prin extinderea în sectorul automotive.

5

6

cover story

Acum 10 ani, paşii îl purtau pe un investitor german spre Sighişoara. Atras de potenţialul de dezvoltare a unei afaceri în România, acesta vizitase Banatul, sudul ţării, ajunsese în Transilvania, trecând şi prin Tîrgu-Mureş, pentru a se opri la poalele singurei cetăţi locuite din Europa de Sud-Est. Fusese sfătuit să investească în Sighişoara din două motive: locuitorii vorbeau limba germană, respectiv găsea uşor forţă de muncă calificată.

La începuturi a avut sprijin din partea a doi oameni de afaceri din municipiu: Harald Gitschner şi Olimpiu Langa, de la Parat RO, ceea ce l-a încurajat să deschidă afacerea aici, punând punct căutărilor. Pentru început a cumpărat fosta fabrică de mobilă Ilefor, aflată într-o stare deplorabilă după ce fusese cumpărată şi apoi secătuită de valori de către investitorii de carton de care România nu a dus lipsă. Nu s-a descurajat însă. A reabilitat clădirile aflate într-o stare avansată de degradare, a ridicat hale noi şi le-a dotat cu utilaje aduse din cadrul grupului din Germania, în care activează şi firme constructoare de maşini pentru industria cablurilor, firme de renume mondial – SKET, STOLBERGER, HENRICH. Patronul a dorit de la bun început trei activităţi: producţie de cabluri, construcţie de tablouri electrice de automatizare şi prelucrări mecanice. O gândire strategică, am spune, şi o afacere ce avea să se clădească, treptat şi meticulos. Mai explicit, „producţia de cabluri necesită o infrastructură complexă ceea ce preNăscut la Viscri, licenţiat la supunea mai mult timp până putea fi Braşov, Karl Martin Schuster a pusă în funcţiune şi o instruire prealabilă ales Sighişoara pentru a profesa. a personalului, dar pentru prelucrări Cu toate că putea să muncească în mecanice era în zonă personal calificat, Germania sau în altă ţară. A de la fosta Nicovala, spre exemplu”, preferat însă să îşi construiască o povesteşte Karl Martin Schuster, admicarieră aici, în ţară. A fost angajat nistratorul companiei Cableteam SRL la CFR, la linia electrificată, dar în Sighişoara. Produceau, la început, sub2003 a făcut un pas decisiv: a ales ansamble pentru firmele din grupul gersă lucreze în sectorul privat. Reman de care aparţineau, nu fără poticneli. cunoaşte că este o muncă streDeşi meseriaşi buni, muncitorii au avut santă, dar un stres pozitiv, ştiind nevoie de timp şi de îndrumare de la specă de decizia sa depinde bunul cialiştii din cadrul grupului pentru a se mers al afacerii, depinde soarta adapta cerinţelor şi standardelor germane atâtor oameni. Astfel că satisfacţiatât în procesul de fabricaţie cât şi pe ile sunt cu atât mai mari când lupartea respectării termenelor de livrare. crurile ies bine. În toată această Astăzi, compania produce utilaje de sine perioadă a avut însă ajutoare de stătătoare de o complexitate ridicată. nădejde. Patronul i-a fost sfetnic şi Apoi a fost dezvoltată a doua activitate, cea un puternic catalizator, alături de de producţie de tablouri electrice în urma colegii germani care l-au sprijinit. deciziei patronatului de centralizare a pro-

Ataşat de România

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ducţiei, răspândită până atunci în toate companiile grupului. „Ne trimiteau schemele şi piesele şi noi numai le asamblam”, spune creierul afacerii din Sighişoara. Meticulos, aşezat şi această activitate a crescut, astfel că, astăzi, aprovizionarea componentelor se face în regie proprie, iar angajaţii Cableteam concep ei schemele de automatizare şi programează tablourile electrice.

Forţa afacerii Mai dificil a fost cu producţia de cabluri electrice. Pentru o asemenea fabrică, infrastructura este destul de complexă, întâi trebuia făcută reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru că o asemenea producţie este o foarte mare consumatoare de energie electrică. A fost o investiţie de la zero, întreaga reţea electrică fiind reconfigurată pentru a corespunde cerinţelor producţiei de cabluri. A urmat construirea circuitului de răcire a utilajelor, de asemenea foarte complex. A fost vorba de investiţii, din partea patronatului, şi de multă muncă, din partea angajaţilor, lucrările fiind efectuate în regie proprie. Infrastructura a fost dezvoltată, iar apoi au trebuit asanate clădirile. „Clădirea principală arăta atunci ca mai toate clădirile industriale comuniste: cu tâmplărie metalică degradată, geamuri neetanşe şi sparte... Întâi s-a trecut la turnarea pardoselilor şi hidroizolarea acoperişului, apoi reabilitarea faţadelor prin termoizolarea dublă şi placare cu tablă cutată, montarea de geamuri termopan, refacerea reţelelor de alimentare cu gaz metan, apă, canalizare...”, rememorează Karl Martin Schuster.

Era la începutul anului 2005. Atunci s-a ivit şi o problemă: cea a personalului calificat în meseria de operator de producţie de cabluri, de altfel o meserie care nu se regăsea în Nomenclatorul de ocupaţii românesc. Rapid însă a fost găsită soluţia: selectarea de electricieni şi mecanici, ce dovedeau pasiune faţă de meserie, care să fie şcolarizaţi la locul de muncă, în Germania, la firmele din grup, pe o perioadă de o lună, două şi chiar trei. Sistemul de instruire a angajaţilor după modelul nemţesc a continuat şi e în vigoare până astăzi.

Revenind la producţia de cabluri electrice, şi aici patronatul şi conducerea companiei au imprimat acestei activităţi o gândire strategică, ţinând cont că materiile prime se importă din Germania, iar produsele finite trebuie livrate tot acolo, ceea ce implică costuri de transport ridicate. În consecinţă, Cableteam şi-a croit drum încă de la începuturi specializându-se în producţia de cabluri complexe, care presupun manoperă multă şi greutate redusă, adică cabluri cu conductoare multe de secţiuni mici, simple sau ecranate, cum sunt cablurile de semnalizare şi comandă pentru automatizări industriale.

Summary e Cableteam Company from Sighişoara, operating primarily in the domain of electrical cable production, has developed in the 10 of its existence by adopting the rigor and seriousness of the German employers, respecting strict deadlines for delivery, offering a wide range of high quality products and forging a team of managers and employees that lasts in time. Today we are speaking of a deal of over 25 million euro with a growth potential of 30% by expanding into the automotive sector.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marele avantaj al Cableteam a fost independenţa de piaţa de desfacere românească, 95 % din producţie fiind livrată pe piaţa germană. Criza a determinat mici retuşuri de orientare spre piaţă, astfel că firma Cableteam a abordat din 2010 şi piata din România pentru desfacerea producţiei de cabluri electrice. În prezent, 15-20 % din producţie este destinată clienţilor români, cu toate dificultăţile întâmpinate: „Ne-am lovit de problema că nu este căutată calitatea, ci se caută cabluri ieftine, criteriul este preţul, nu neapărat calitatea”, spune administratorul Karl Martin Schuster.

Fidelă principiului calităţii, compania a implementat, încă din 2006, sistemul de management al calităţii ISO 9001, iar 80 % din produse sunt certificate de VDE – organismul de testare şi verificare a produselor din domeniul electrotehnicii din Germania – unul dintre cele mai prestigioase din întreaga lume. Monitorizarea permanentă de către acest organism, prin inspecţii trimestriale cu prelevare de mostre, costă compania zeci de mii de euro anual, în schimb obţine o preţioasă etichetă de calitate de vârf a produselor livrate.

Avantajele competiţionale În afară de siguranţa unei pieţe de desfacere, respectiv predictibilitatea unei cifre de afaceri şi a unor venituri constante – doar cotaţiile cuprului pe piaţa internaţională mai pot influenţa indicatorii economici - marele avantaj competiţional al Cableteam este producţia integrată:. „Secţia proprie de trefilare cupru ne permite producerea unei game variate de conductoare şi liţe, iar în staţia noastră de gra nulare PVC producem materiale de izolaţie pentru cele mai diverse aplicaţii: rezistente la uleiuri industriale, la diferite game de temperatură, radiaţii UV, cu întârziere la propagarea flăcării etc.

Astfel suntem în măsură să asigurăm o calitate constantă la un nivel înalt, să satisfacem toate cerinţele clienţilor la termene extrem de scurte”, explică administratorul Cableteam. Aşa se face că, în prezent, compania are în portofoliu nu mai puţin de 2500 de tipuri de cabluri electrice. „În afara transferului permanent de know-how, apartenenţa noastră de grupul german ne oferă şi posibilitatea livrării, la cerere, a oricărui tip de cablu: de alimentare de joasă, medie, înaltă şi ultraînaltă tensiune, de telecomunicaţii, cu fibre optice, pentru căile ferate, precum şi orice alt tip de cablu special”, explică administratorul Cableteam SRL Sighişoara.

Aprovizionarea cu materiile prime de bază se face numai de la

furnizori consacraţi pe plan internaţional, selecţionaţi, testaţi şi recomandaţi de către întreprinderile noastre partenere.

Astfel, cuprul, materia primă de bază, este importat sub forma de conductor brut de 8 mm din Germania (n.red. colaborările cu firme româneşti au eşuat din cauza calităţii şi a termenelor de livrare necorespunzătoare), se trefilează (n.red. se subţiază) până la un diametru de 0,10 – 0,25 mm, iar aceste conductoare obţinute sunt combinate în diferite secţiuni de liţă, apoi acestea sunt izolate şi din nou împletite, la rândul lor, pentru a forma diferitele tipuri de cabluri.

Certificaţi pentru automotive

7

Respect pentru mediu După modelul german ce impune firmelor să respecte mediul înconjurător, şi Cableteam a aderat la aceste valori. Compania sighişoreană a obţinut certificarea ISO 14001 privind Sistemul de Management de Mediu. Deşeurile tehnologice din producţia de cabluri sunt reciclate sută la sută în Germania, iar celelate deşeuri rezultate din procesele de producţie sunt reciclate prin firmele de specialitate autohtone.

Când vine vorba despre planurile de dezvoltare, conducerea Cableteam are deja răspunsurile. „Noi vedem viitorul nostru în producţia de cabluri pentru industria automotive pentru că în România şi chiar 10 milioane de euro investiţi de în Transilvania sunt foarte mulţi concătre patronatul german până în fecţioneri de cablaje auto. Noi dorim să 2007* devenim un furnizor important pentru 2011 anul cu cea mai mare cifră de industria de cablaje auto, avem potenţiali afaceri: 30 milioane de euro clienţi foarte mulţi. În acest sens am 60 % din personal este acelaşi de obţinut anul trecut certificarea ISO-TS acum 10 ani 16949 pentru furnizori în această indus300 angajaţi în 2013 trie. La ora actuală avem doar un singur *începând din 2007, investiţiile client, dar suntem în discuţii cu încă doi pentru extindere şi dezvoltare au clienţi. Aici vedem noi o extindere subfost suportate din veniturile prostanţială”, descrie Karl Martin Schuster prii îndrăzneţele planuri. În acest scop, în vederea extinderii, în 2010, în plină criză, firma a cumpărat fosta spălătorie de lână de lângă fabrică, un teren de 2 hectare, din care 14.000 mp suprafaţa construită, unde vor fi extinse şi dezvoltate, pe lângă producţia de cabluri, şi partea de prelucrări mecanice şi cea de tablouri electrice. Dacă producţia merge conform prognozei conducerii companiei, la sfârşitul anului 2013, în special din furnizarea de cabluri electrice pentru industria auto, Cableteam ar putea înregistra o creştere a cifrei de afaceri, de minim 30 %.

Cifrele Cableteam SRL

8

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cesiro investeşte în producţie Unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de ceramică de menaj, Cesiro SA Sighişoara, mai face un pas important pentru a putea onora toate comenzile pe care compania le primeşte. Până în vară, investiţia privind dezvoltarea capacităţii de producţie va fi finalizată. Valoric, investiţia se cifrează la aproape 1,4 milioane de euro. de Ligia VORO

Acţionarii Cesiro SA Sighişoara, unul dintre cei importanţi producători de ceramică de menaj din România şi din Europa, sunt pe punctul de a finaliza o nouă investiţie importantă atât prin valoare cât şi prin rezultatul său. Încolţit în 2011, când Consiliul de Administraţie al Cesiro SA Sighişoara a aprobat achiziţionarea fostei fabrici Artfil – terenuri şi Companie auditată social, Cesiro clădiri, planul de investiţii în tehnoloîşi recrutează angajaţii şi de la 30gie inovatoare care să asigure un 40 km, angajaţi cărora le asigură inmaxim de calitate, flexibilitate şi proclusiv transportul. În prezent, spre ductivitate a fost pus în practică pas exemplu, au fost angajaţi foarte cu pas. Astfel a fost utilată hala fostei multe persoane din Cristuru Secu fabrici Artfil cu două cuptoare, cu utiiesc, oameni care au muncit mult laje pentru fasonare, pentru ceşti şi timp într-o fabrică şi ştiu ce farfurii, şi cu maşini de glazurare, înseamnă munca într-o asemenea pentru a aminti doar achiziţiile mai unitate, chiar dacă nu direct în proimportante. „Investiţia iniţială a fost ducţia de ceramică. „Altfel se undeva la un milion de euro (n.red. pierde foarte mult timp cu instruexceptând achiziţionarea imobilelor irea personalului, iar rulajul este fostei fabrici Artfil) şi anul acesta vor foarte mare, din cauza faptului că mai fi finalizate investiţii de 360.000 vara pleacă mulţi la muncă în de euro în aceeaşi hală de la Artfil. străinătate, aceştia trebuie înlocuiţi Totul s-a axat pe această hală pentru de alte persoane care trebuie că la Cesiro nu mai aveam loc să mai pregătite, în jur la 500 de oameni se investim. Deocamdată nu e achirotesc anual”, spune directorul ziţionat, dar se mai poate pune un comercial al Cesiro SA. cuptor acolo. Investiţia a putut fi rea-

lizată prin contractarea unui credit de la Banca Transilvania”, explică Daniel David, directorul comercial al Cesiro.

Această investiţie a permis ca din luna octombrie să înceapă treptat producţia în noua hală Cesiro, iar, din 1 ianuarie, producţia şi vânzările în luna ianuarie şi februarie raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut să crească într-un procent de 42%. „Asta înseamnă undeva la 2,1 milioane de euro pe primele două luni, media lunară, anul trecut fiind undeva de 1,5 milioane de euro”, spune Daniel David.

Bineînţeles, pentru a creşte producţia din luna octombrie până în luna februarie au fost angajaţi 350 de oameni, ceea ce înseamnă o creştere a personalului cu aproape 27 la sută (de la 1300 la 1650 de salariaţi). „Momentan personalul este destul de echilibrat, în iunie vom vedea dacă mai este nevoie să angajăm alte persoane, ne gândim la maxim 50 de oameni”, completează directorul comercial. Decizia va fi luată doar în luna iunie pentru că atunci managementul Cesiro preconizează punerea în funcţiune în noua hală a unui nou cuptor ceea ce va permite creşterea producţiei cu alte 15 procente.

Această investiţie a fost pe deplin justificată dacă avem în vedere capacitatea de producţie a Cesiro raportată la cerere. „Capacitatea de producţie este de 4,5 milioane de piese pe lună, comenzile depăşesc 5 milioane de piese pe lună şi datorită faptului că la 1 mai 2012 şi deocamdată până la 1 mai 2013 s-a instituit taxa antidumping pentru produsele ceramice din China, o taxă între 17 şi 58 %, iar

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

9

« Cel mai important e să fii aproape de client, să faci ceea ce-şi doreşte, să-l serveşti cât mai bine, dar şi să fii cât mai aproape de oamenii pe care îi conduci. Firma nu se putea dezvolta şi nu putea trece prin perioadele de criză, fără ca personalul care conduce firma şi toţi angajaţii să fie canalizaţi pe aceeaşi direcţie», Aurelian Voia, directorul general al Cesiro SA Sighişoara, filosofia succesului companiei.

în aprilie, Comisia Europeană va hotărî dacă această taxă se va prelungi pentru următorii 5 ani de zile”, precizează directorul comercial Daniel David. Iar cum aminteam anterior, la vară, această problemă a capacităţii de producţie va fi rezolvată prin punerea în funcţiune a unui nou cuptor ceea ce va echilibra cererea şi oferta de piese. Iar dacă totul merge bine, investiţia ar putea continua în toamna acestui an şi anul viitor, prin montarea a încă unui cuptor.

Ţinte mai înalte Producţia Cesiro va fi livrată, în continuare, în cea mai mare parte la export. „Avem export în momentul de faţă în 27 de ţări, majoritatea din Europa, iar cam 10 la sută merge şi pe piaţa internă prin firma noastră de distribuţie, Cesiro House All, în toate hipermarketurile şi supermarketurile din România. Exportul a crescut foarte mult datorită unor comenzi foarte mari de la firma TESCO, din Anglia, de la Carrefour – Franţa şi, bineînţeles, o companie suedeză (n.red. partener al Cesiro din 1993) a rămas clientul numărul 1”, spune Daniel David.

Astfel, prin creşterea capacităţii de producţie determinată de comenzile mai mari de pe piaţa externă, cifra de afaceri estimată pentru acest an de către conducerea Cesiro este de 25 de milioane de euro, din exporturi doar, şi 28 de milioane de euro cea globală. Ţinta este de a intra şi pe alte pieţe de desfacere. Pentru abordarea de noi clienţi, compania Cesiro a fost prezentă cu stand propriu în luna februarie la cel mai important târg de profil, Ambiente, care s-a desfăşurat la Frankfurt în Germania. „În cele 2 zile am avut 120 de întâlniri, cu clienţi actuali şi, sperăm, viitori. Suntem în faza de mostre cu o parte din ei”, explică Daniel David importanţa prezenţei la cel mai important târg din branşă. De asemenea, conducerea companiei încearcă să atace piaţa Americii Latine şi cea mexicană, unde discuţiile sunt acum la faza de mostre,

şi cea a Statelor Unite ale Americii. În aprilie, Aurelian Voia, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al Cesiro SA, şi Radu Pupăză, preşedintele Organizaţiei Patronale din Industria Sticlei şi Ceramicii Fine – STICEF, se vor deplasa la New York la un târg important care poate însemna noi comenzi pentru fabrica sighişoreană, cu toate că piaţa americană este invadată de produse din Asia, în special chinezeşti.

Produse noi Succesul Cesiro SA Sighişoara se datorează şi flexibilităţii şi rapidităţii de a răspunde cerinţelor clienţilor când vine vorba despre Cesiro SA Sighişoara continuă mostrarea şi producţia unui nou protradiţia fabricii sighişorene înfidus. Dezvoltând propriul laborator de inţate în 1957. Dacă, în anii 90, testare a glazurilor şi un atelier de compania desfăcea aproape înmodelaj – matriţe, fabrica sighişoretreaga producţie pe piaţa internă, ană poate pune în producţie în cel astăzi, aşa cum arătam, se întâmplă mult o lună şi jumătate orice sortiexact invers. Exporturile masive au ment nou de farfurie, ceaşcă sau bol. fost susţinute de un plan riguros de „Putem face creaţie proprie, dar nu retehnologizare a fabricii, în ultimii facem faţă cererilor clienţilor la 10 ani, investiţiile cifrându-se în mostrele pentru produse noi. Anul jurul valorii de 1 milion de euro acesta cred că vom introduce 3-4 anual. Producţia curentă a Cesiro se game de farfurii noi, dar şi ceşti şi evidenţiază printr-o gamă foarte boluri”, explică Daniel David. largă de produse, într-o paletă coÎn ciuda succesului de piaţă, a loristică fără egal, incluzând o gamă partenerilor de talie mondială, malargă de produse, precum: farfurii şi nagementul Cesiro SA are şi o supăplatouri, ceşti şi boluri, produse turrare: cheltuielile foarte mari generate nate (ceainice, vaze, suporturi de de asigurarea materiilor prime, preou, suporturi de şerveţele, căniţe, cum şi a energiei – fie că vorbim de doze etc.) De asemenea, Cesiro gaz metan sau de curent electric. Este poate crea produse decorate cu demotivul pentru care profitul Cesiro nu calcomanii, dungi, linii, sitografie, a avut şi nu are creşterea spectacutampografie şi pictură manuală. loasă pe care au cunoscut-o producţia şi vânzările companiei sighişorene.

Summary e shareholders of Cesiro SA Sighişoara, one of the leading manufacturers of household ceramic in Romania and Europe, are about to complete a major new investment in terms of both its value and its outcome. Conceived in 2011, when the Cesiro SA Sighişoara Board of Directors approved the purchase of the former Artfil factory - land and buildings, the plan for investments in innovative technology that can ensure maximum quality, flexibility and productivity has been put into practice step by step. us, the hall of the former Artfil factory has been equipped with two ovens, with trimming equipment for cups and plates, and with glazing machines, to mention only the most important purchases. “e initial investment was around one million euros (Eour note, not including the purchase of the buildings of the former Artfil factory) and investments of 360,000 euros will be completed in the same hall at Artfil this year. Everything has been focused on this new hall because at Cesiro, we had no more space to invest. So far a new oven has not been purchased, but it can be placed there. e investment could be achieved through a loan from Banca Transilvania,” as Daniel David, commercial director of Cesiro, explains. is investment has enabled production to gradually begin in the new Cesiro hall in October and, since January 1, production and sales in January and February, compared to the same period of last year, have grown at a rate of 42%.

10

it

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Microsoft, un viitor în România

de Sorin TROCAN

În 1992, Microsoft, cea mai mare companie producătoare de software, servicii şi tehnologii Internet pentru calculatoarele personale şi pentru mediul de business a venit în România. Care a fost aportul companiei în cercetarea românească am aflat de la Mihai Iordache, Director pentru Soluţii şi Parteneri pentru Companii Mici şi Mijlocii, Microsoft România.

Rep.: Cum s-a implicat Microsoft în cercetarea din România?

M.I.: Microsoft are diferite programe adresate segmentului educaţional din clasele primare, gimnaziale, în ceea ce priveşte investiţia în educaţie. Pe de altă parte investim foarte mult în zona de dezvoltare de business-uri noi. Sunt programe numite, de exemplu BizSpark, un program adresat companiilor mici care dezvoltă software pe infrastructură Microsoft, sunt alte programe de genul Marketing Bureau, în care alegem serii de câte zece companii din lumea IT&C, care dezvoltă la rândul lor produse inovative pe tehnologia Microsoft şi le ajutăm să dezvolte, din punct de vedere sales, marketing, product oriented, inovaţiile pe care ei le dezvoltă.

Rep.: Ce înseamnă cercetarea şi inovarea pentru un brand de talia Microsoft?

M.I.: Microsoft întotdeauna a investit în cercetare şi inovare şi asta o spune foarte clar procentul din cifra de afaceri pe care Microsoft îl investeşte anual, undeva la 12-13 procente.

Este o cifră record în lumea IT&C, dar pe de altă parte şi rezultatele se văd în sensul în care nivelul de inovaţii cu care Microsoft vine în fiecare an, adresându-se, în principal, pieţei de companii mici şi mijlocii, unde este foarte bine prezentă, îşi spune cu adevărat rezultatele.

Rep.: În ceea ce priveşte cercetătorii propriu-zişi, aţi găsit specialişti la nivelul Microsoft aici, care să şi lucreze în România?

M.I.: În România, Microsoft are în jur de 450 de angajaţi.

Cel puţin 300 dintre ei sunt ingineri de înaltă clasă, care lucrează în centre regionale de suport din punct de vedere tehnologic, pentru pieţele din întreaga Europă şi Statele Unite. Răspunsul este da, avem resurse foarte bune în România. Pe de altă parte, comunitatea românească din Statele Unite în ceea ce priveşte dezvoltatorii de software este a treia cea mai mare comunitate. Asta înseamnă că, într-adevăr, resursa umană din România şi-a dovedit încă o dată calităţile şi Microsoft priveşte cu foarte mare interes către resursele tinere din România.

Rep.: Există şi o strategie privind atragerea acestor cercetători români cu burse Microsoft sau ceva similar?

M.I.: Există o strategie în sensul în care noi suntem foarte aproape de mediul academic, atât de studenţi cât şi de profesori. Tot timpul urmărim să atragem de partea noastră tineri studenţi, care au calităţi şi capabilităţi foarte bune de a lucra împreună cu Microsoft.

Rep.: Cum apreciaţi nivelul Regiunii Vest din punctul de vedere al calităţii cercetării?

M.I.: Noi am găsit întotdeauna porţi deschise către mediul academic din Regiunea Vest, avem legături foarte bune cu universităţile de prestigiu din regiune. Avem, pe de altă parte, legături foarte bune cu principalii jucători din piaţa IT&C de aici, companii foarte mari. Împreună încercăm să creem un triunghi, însemnând Microsoft, parteneri şi mediul universitar, care să exploateze potenţialul uman şi, de asemenea, să investească în potenţialul resursei umane din regiune. Chiar avem un centru, spuneam mai devreme de centrele regionale de suport, avem un centru şi în Timişoara cu ingineri foarte buni, care oferă suport tehnic de înaltă calitate clienţilor din Europa de Vest.

Rep.: Care credeţi că va fi viitorul Microsoft în România?

M.I.: Viitorul Microsoft în România va fi unul bun, cu siguranţă şi asta în principal ne-o spune numărul de parteneri pe care îl avem în momentul de faţă, undeva la 4.000 de parteneri, cam 2.000 de parteneri anual activi, în sensul în care ei fac afaceri cu noi. Pe de altă parte există studii foarte clare în ceea ce priveşte valoarea investiţiei pe care un partener o câştigă în urma vânzării de licenţe, software şi servicii Microsoft, însemnând o raţie de 1 la 7. Adică practic, dezvoltarea unui business în IT&C, pe tehnologie Microsoft, aduce o valoare adăugată către partenerii noştri de 7 ori mai mare. Asta cu siguranţă atrage o dezvoltare şi un viitor foarte bun, pentru noi ca vendori, cât şi pentru întregul nostru sistem de parteneri. Şi la urma urmei, cel mai important este ca şi clienţii noştri să fie satisfăcuţi de serviciile, produsele noastre şi ale partenerilor noştri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Magica apă în vremuri moderne

magia h2o

11

ales a fost primul filozof grec care a descoperit Magia H20 şi importanţa sa în mediul înconjurător.

Acesta a identificat apa ca fiind elementul primordial al tuturor lucrurilor şi fenomenelor cosmice. De la ales din Milet, cu al său element apa, Transilvania Business a venit înspre ce fac azi Administraţiile Bazinale de Apă din Ardeal, operatorii regionali de apă cu tot ce înseamnă civilitate şi viaţă datorate picăturii magice, precum şi companiile private fără de care lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice, de extindere, modernizare şi reabilitare a infrastructurii de apă, cu tot ce presupun acestea de la proiectare până la recepţia ultimei lucrări, ar fi mult mai dificilă.

12

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai protejat din ţară

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri (ABAC) administrează apele aflate pe teritoriul bazinului hidrografic Crişuri, care se întinde pe şase judeţe. La ora actuală, bazinul are cel mai mare grad de amenajare din ţară, cu un procent de 45%, în condiţiile în care 60% este maximul lucrărilor hidrotehnice de amenajare admise. de Andreea COSTEA

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri gestionează apele aflate pe teritoriul bazinului hidrografic Crişuri: Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău şi Ier. Cu o suprafaţă de 14.860 kmp, bazinul hidrografic se întinde pe şase judeţe: Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Sălaj şi SatuMare. Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice fiind de 5785 km, adică 7,3% din lungimea totală a reţelei hidrografice din România.

La ora actuală, bazinul hidrografic Crişuri are cel mai mare grad de amenajare din ţară, şi anume 45% din suprafaţa reţelei hidrografice, în condiţiile în care 60% reprezintă procentul maxim admis de amenajare cu lucrări hidrotehnice.

Unele dintre cele mai importante lucrări care s-au finalizat deja sunt acumularea permanentă de la Suplacul de Barcău, polderul Ginta de pe râul Crişul Negru sau amenajarea malurilor în Oradea pe râul Crişul Repede.

Realizate cu fonduri de la bugetul de stat, lucrările au fost executate de Repcon, cea mai bună companie în România din domeniul gospodăririi apelor, cu peste 18 ani de experienţă. Aşa cum explică patronul Repcon, Mircea

Nistreanu, deşi a realizat şi a coordonat peste 50 de amplasamente distribuite în toată zona de Vest a României, lucrările din Bihor rămân de referinţă.

“Una dintre cele mai importante lucrări finalizate de Repcon este acumularea permanentă de la Suplacul de Barcău. Inaugurat în anul 2010, barajul de la Suplac este prima acumulare permanentă care a fost realizată în România după revoluţie”, a spus Mircea Nistreanu. “O altă lucrare de referinţă este acumularea nepermanentă de la Ginta, pe râul Crişul Negru. Acest baraj nu protejează numai zona românească, ci şi pe cea maghiară”, continuă patronul Repcon.

Siguranţă de 43 de milioane de euro Anul acesta, ABA Crişuri are trecute în lista de investiţii alte cinci lucrări de anvergură. “Odată cu aceste lucrări va creşte simţitor gradul de siguranţă la ape mari pentru riveranii din bazinul hidrografic Crişul Negru”, spune managerul instituţiei, Dumitru Voloşeniuc.

Summary e Crişuri Water Basin Administration manages the waters from the territory of the Crişuri hydrographic basin: Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău and Ier. Currently, the Crişuri hydrographic basin has the highest degree of development in the country, i.e. 45% of the hydrographic network surface, given that 60% is the maximum percentage allowed for developments with hydro-technical works.

Some of the most important works that have already been completed are the permanent accumulation from Barcau, the Ginta polder on the Crişul Negru River or the landscaping of the banks of the Crişul Repede River in Oradea. Made with funds from the state budget, the works have been carried out by Repcon, the best company in the field of water management in Romania, with over 18 years of experience.

As the owner of Repcon, Mircea Nistreanu, explains, although he has conducted and coordinated works in over 50 locations distributed throughout the Western part of Romania, the ones in Bihor remain as works of reference.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MAGIA H2O

Din cele cinci lucrări, patru sunt în judeţul Bihor. Acestea vizează punerea în siguranţă a barajului Leşu, realizarea unor acumulări pe valea Şoimuş şi valea Tărcăiţa şi amenajarea văii Briheni.

De asemenea, în judeţul Arad se va amenaja o acumulare nepermanentă la Tăgădău.

“După finalizarea lucrărilor de amenajare se va putea stoca un volum total de 61 de milioane mc de apă. Fiecare lucrare în parte este extrem de importantă, mai ales în ceea ce priveşte apărarea împotriva inundaţiilor”, a mai spus Dumitru Voloşeniuc.

Preţul lucrărilor este de aproape 44 de milioane de euro şi se estimează că vor fi gata în următorii trei ani.

Constructor va fi compania Repcon în asociere cu Aquaproiect (proiectare pentru obiectivele de investiţii) şi ROKURA –ca prestator servicii de proiectare pentru reabilitarea sistemului de monitorizare şi de avertizarealarmare la Acumularea Leşu.

Date tehnice AMENAJARE VALEA BRIHENI Amplasare lucrări: În bazinul hidrografic Crişul Negru, pe cursul văii Briheni, în zona localităţilor Briheni şi Şuştiu – jud. Bihor. Principalele caracteristici: volum total=3,5 mil.mc, regularizare albie pe o lungime L=2650 m, consolidare mal - zid de sprijin h=1,5m ,L=400m, pereu zidit h=1,5m, L=300m, gabioane h=3,0m, L=100m, praguri de retenţie - 5 buc.

ACUMULARE NEPERMANENTĂ TĂGĂDĂU - jud.

Arad Amplasare lucrări: amonte de localitatea Beliu, râul Beliu.

Principalele caracteristici: volum acumulat =2,5 mil mc, debit afluent = 65mc/s, debit defluent = 25mc/s.

ACUMULARE VALEA ŞOIMUŞ - jud. Bihor Amplasare lucrări: în zona localităţii Lazuri şi amonte de aceasta, pe pârâul Şoimuş. Principalele caracteristici: volum= 0,54 mil mc, recalibrare albie pe o lungime de 1,4 km, consolidare de mal= 0,4 km.

ACUMULARE VALEA TĂRCĂIŢA - jud. Bihor Amplasare lucrări: În bazinul hidrografic Crişul Negru, pe cursul văii Tărcăiţa, în zona localităţii Tărcaia şi Tărcăiţa, jud. Bihor. Principalele caracteristici: volum total=2,5 mil mc, regularizare albie pe o lungime de L=2400m, consolidare de mal - cu pereu pe o lungime de L=500m din ziduri de sprijin pe o lungime de L=250m, gabioane pe o

lungime de L=650m, prag din anrocamente – 2 buc, praguri de retenţie – 3 buc.

PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII LEŞUjud. Bihor Amplasare lucrări: acumularea Leş este situată pe râul Iad, afluent al Crişului Repede, amonte de localitatea Remeţi.

Principalele caracteristici: impermeabilizare mască amonte – 12.000 mp, lucrări de foraje şi injecţii voal – 8060 m, galerie de exploatare în regim “uscat” (lucrare nouă), protecţie maluri pe râul Iad, aval de baraj (lucrare nouă), reabilitarea sistemului de monitorizare, sistem de avertizare-alarmare, bloc de intervenţie, reparaţii la construcţii, reabilitare canton, sistem de alimentare cu apă şi canalizare.

13

14

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AQUASERV în top 10 furnizori de apă şi canalizare Operatorul regional al serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureş se află între primele 10 companii din ţară la mai mulţi indicatori în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, conform studiului Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, realizat de o importantă firmă de consultanţă.

AQUASERV este în primele 10 companii în domeniul furnizării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Compania se află pe locul 7 în topul naţional pe anul 2012, în ceea ce priveşte cantitatea de apă furnizată către populaţia judeţului, precum şi către instituţii şi agenţi economici cu mai bine de 7 milioane de metri cubi pe an. AQUASERV ocupă locul 5 în acelaşi top în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelelor de apă şi este tot în primele 10 companii în ceea ce priveşte populaţia deservită, respectiv peste 300.000 de locuitori.

Preţul apei sub media naţională Studiul Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, citat de către reprezentanţii companiei târgumureşene, pe lângă faptul că plasează AQUASERV în top 10 operatori de apă şi canalizare la nivel naţional, mai spulberă un mit, acela conform căruia preţurile apei potabile ar fi nejustificat de mari. AQUASERV se situează, prin tarifele practicate, de 3,45 lei per metru cub, de abia pe locul 24 din cele 42 de companii furnizoare de apă şi canalizare cuprinse în studiu, în timp ce în alte judeţe un metru cub de apă costă peste 4,00 lei. Şi în ceea ce priveşte tarifele practicate pentru serviciile de canalizare, AQUASERV se află în partea a doua a clasamentului cu 2,36 lei per metru cub, faţă de alte zone unde canalizarea costă 4,33 lei/mc. Astfel că la tarifele cumulate la apă şi canalizare, compania se situează la mijlocul clasamentului, cu 5,81 lei per metru cub, în timp ce există localităţi unde locuitorii plătesc peste 8,5 lei pentru apă şi canalizare.

Cheltuielile cu personalul sub media naţională Acest studiu independent arată că şi în ceea priveşte costurile cu angajaţii, compania se situează în jumătatea de jos

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a clasamentului.

Datele menţionate sunt preluate dintr-un studiu efectuat de a cincea companie de consultanţă din ţară, la sfârşitul anului 2012.

Conducerea Compania AQUASERV S.A. a decis încă din anul 2009 implementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor cu salariile din cauza crizei economice. Ca urmare a acestei politici de reducere a costurilor salariale, în acest moment, Compania AQUASERV se află pe locul 24 între cei 42 de Operatori Regionali în domeniul apă/canalizare, din punct de vedere al costurilor cu personalul angajat, sau chiar pe locul 34, în privinţa ponderii pe care cheltuielile de personal le au în veniturile companiei.

Investiţii de peste 100 de milioane de euro În acest moment, Compania AQUASERV implementează un proiect de investiţii în valoare de peste 110 milioane de euro, cofinanţat de Uniunea Europeană, cu o importanţă deosebită pentru locuitorii şi economia zonei în care operează. Investiţiile prevăzute în acest proiect vor contribui la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiectul este deosebit de important pentru Mureş, n-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie, e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente”, a declarat Sergiu Horobeţ, director general al Compania AQUASERV S.A..

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş • Valoarea totală a proiectului - 110.875.965 Euro • Perioada de implementare – 2011-2015

15

• Beneficiari – aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare AQUASERV Proiectul va fi implementat, în perioada 2011-2015, de către Operatorul Regional Compania Aquaserv S.A. TîrguMureş şi reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă/canalizare.

Prezentare generală Compania AQUASERV S.A. Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureş este unul dintre cei mai importanţi operatori regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România şi singurul operator regional din judeţul Mureş care deţine licenţa clasa I în acest domeniu. AQUASERV este, în prezent, o companie în plină ascensiune, fiind câştigătoarea mai multor proiecte finanţate de Uniunea Europeană, cu valoare mare şi cu importanţă deosebită pentru locuitorii municipiului şi ai regiunii.

Serviciile de bază oferite de către Compania AQUASERV S.A. sunt următoarele: •producerea şi distribuţia apei potabile •colectarea şi epurarea apelor uzate • colectarea şi managementul apelor pluviale Compania AQUASERV S.A. operează în oraşele TîrguMureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în 76 de localităţi rurale din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa Năsăud.

Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă operate este de aproximativ 1100 de km, iar cele de canalizare însumează 770 de km. Numărul locuitorilor şi agenţilor economici deserviţi este de peste 300.000, iar cantitatea de apă potabilă facturată anual este de peste 15 milioane mc.

Nicolae Tomuleţiu, purtător de cuvânt Compania AQUASERV S.A.

Summary e regional operator of water and sewerage services, AQUASERV Company S.A. Tîrgu-Mureş is among the top 10 in the country on several indicators regarding the provision of drinking and sewage water supply services, according to the study e Financial Radiography of the Water Sector in Romania - 2012, conducted by a major consulting firm. AQUASERV is one of the top 10 companies in the domain of drinking and sewage water supply services. e company ranks number seven in the national top for 2012, in terms of the quantity of water supplied to the county’s population, as well as to economic institutions and agents, with more than 7 million cubic meters per year.

AQUASERV also ranks fifth in the same top in terms of the total length of water networks and is still in the top 10 companies in terms of the population served, meaning over 300,000 inhabitants.

16

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la apă şi canal la energie electrică

de Carmen COSMAN

Doi oameni specializaţi, un laptop, o conexiune bună la internet şi mult curaj. Aceasta a fost reţeta succesului societăţii de apă şi canal din Valea Jiului. Societatea care este independentă energetic şi obţine şi venituri din apă pe bursă.

ApaServ Valea Jiului SA are licenţă de producător de energie din anul 2007, dar nu a profitat de ea. S-a mulţumit cu acele certificate verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile şi cam atât. Schimbarea legislaţiei i-a aruncat însă direct în groapa cu lei, adică pe piaţa OPCOM – Ope ratorul Comercial al Energiei Electrice – cu mai multe pieţe de vânzare, pe care şi-o dispută atât micii producători, cât şi coloşii din domeniu. Nu fără riscuri, pentru că este ca la bursă, unde poţi să câştigi, dar poţi să şi pierzi, dar decât să arunci energia … pe apa Sâmbetei, mai bine o injectezi în sistemul naţional. „Noi producem energie la două microhidrocentrale. Cea de la Valea de Peşti, cu o putere instalată de 0,200 MW, şi cea de la Polatişte, tot cu 0,200 MW. La această oră suntem înscrişi pe trei pieţe: piaţa centralizată de contracte bilaterale, unde am mers la 1 ianuarie, Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU, unde suntem din 20 ianuarie, şi piaţa certificatelor verzi. Pe piaţa centralizată de contracte bilaterale, primul contract a fost încheiat pe trei luni, începând cu 1 ianuarie, am avut un preţ de 231,6. De la 1 aprilie, avem un nou contract, până la finalul anului, dar preţul este mai mic, scăzând preţul pe piaţă, adică 200 lei/MW”, explică Florin Ciucur, şef Birou Energetic din cadrul ApaServ. Pe PZU este un preţ variabil. Într-o zi poate să fie un preţ mic, iar, când este deficit de energie, preţul creşte…, dar oricum aici ajung doar „vârfurile” din energie. „Piaţa de bază depinde de contractul mare, pe care noi tre-

buie să ni-l asumăm, fie că facem sau nu această energie, pentru că este contract bilateral, iar vârfurile, surplusul nostru, în afară de consumul staţiilor respective, îl vindem pe piaţa suplimentară”, a mai spus acesta. Iar acest lucru nu exclude şi cel mai important aspect: independenţa energetică a societăţii.

Reţeta succesului Beneficiile sunt peste aşteptări. Astfel, primul contract, care este pe cale să expire, a fost încheiat pentru o cantitate de 300 MW. La un calcul simplu, câştigul este de 69.480 de lei.

Pentru contractul ce va intra în vigoare la data de 1 aprilie, cantitatea totală ce va fi vândură este de 1.200 MW, iar câştigul total este de 240.000 de lei. „Anul 2012 a fost anul în care am devenit independenţi din punct de vedere energetic şi acest lucru ni-l dorim în continuare. Cum s-a ajuns aici? Şi legislaţia care este acum în vigoare ne-a ajutat, dar, în acelaşi timp, am dat încredere colectivului de la Biroul Energetic. Am riscat, dar important este că am câştigat. Avem contract până la sfârşitul anului. Vindem cu 200 de lei/MW în condiţiile în care energia a scăzut undeva la 150 – 180 de lei/MW. Mai mult, acele resturi energetice, pe care le dădeam cu 2 lei la Transelectrica le vindem pe PZU şi facem în fiecare zi 3 - 4 milioane. Pe luna martie ne apropiem ver-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

magia h2o

17

tiginos de aproape 100 de milioane de lei numai pe PZU, în condiţiile în care noi încasam pe lună 5 - 6 milioane de lei”, a explicat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. Iar vânzarea producţiei de energie, coroborată cu investiţiile realizate şi măsurile coercitive aplicate în ograda proprie pentru micşorarea consumului au dus la această situaţie de independenţă energetică.

Intuiţia şi oameni specializaţi Vânzarea de energie nu este chiar uşoară şi ai nevoie de mult curaj. Cei care se ocupă de acest lucru spun că se face şi în funcţie de cererea de pe piaţă în momentul respectiv, dar trebuie să şi intuieşti. „Noi am cam urmărit momentele când a fost deficit de energie pe piaţă şi atunci am mers. Ca la orice bursă, trebuie să intuieşti. Este o strategie a societăţii. Ştim că, de obicei, iarna e energia scumpă şi vindem atunci. Dacă vindem energia în iunie, când va fi apă multă şi producţia hidro e mare, atunci energia e ieftină. Nu e uşor. Avem doi oameni care sunt blocaţi doar pe rapoarte, situaţii, prognoze, on-line toată ziua cu sistemul naţional”, a subliniat Florin Ciucur, şef Birou Energetic ApaServ Valea Jiului SA.

Încă un MHC, la Vulcan Iar de la anul, lucrurile se vor îmbunătăţi, speră cei de la ApaServ. Pe lângă cele două microhidrocentrale deja existente, mai urmează una, undeva în zona Vulcanului, la un rezervor de apă deja existent, dar unde energia aceasta era pierdută. Se realizează din veniturile proprii ale furnizorului

de apă din Valea Jiului şi este aproape în stadiul de proiectare. Există deja trei oferte, iar conducerea ApaServ spune că, probabil luna viitoare, începe proiectarea propriuzisă la această a treia microhidrocentrală, care va avea 40 KW putere instalată. Atunci se va şti şi valoarea exactă a investiţiei care se doreşte a fi pusă în funcţiune anul acesta. „Mă gândesc foarte serios să mai facem, în viitorul apropiat, nişte microhidrocentrale mici. Şi aceasta de la Vulcan ajunge la 6-7 miliarde de lei vechi, cu bani proprii. Iar în doi ani este recuperată investiţia”, a explicat Costel Avram. Anul trecut, ApaServ a făcut 14 miliarde de lei din vânzarea energiei, iar societatea nu era pe piaţa liberă. Anul acesta va fi şi mai bun decât 2012, mai ales că preţurile de vânzare către terţi au crescut simţitor, asta în timp ce cheltuielile interne cu energia scad.

Summary ApaServ Valea Jiului SA has been a licensed power manufacturer since 2007, but has not taken advantage of this. It has limited itself to those green certificates granted to producers of energy from renewable sources and that is about all. When the legislation was changed, however, it was thrown directly into the lions’ den, that is, on OPCOM market - the Commercial Operator of Electric Energy - with several selling markets, disputed by both the small producers and the giants in the field. Not without risks, because it is like on the stock market, where you can win, but you can also lose, and rather than throw energy down the drain ... you had better inject it into the national system.

“We produce energy at two micro-hydro-power-plants. e one from Valea de Peşti, with an installed capacity of 0,200 MW, and that from Polatişte, also with 0,200 MW. We are currently registered on three markets: the centralized market of bilateral contracts, which we joined on 1 January, the Market for the Next Day - PZU, on which we have been since 20January, and the green certificates market. On the centralized market of bilateral contracts, the first contract was signed for three months, starting on 1 January, we had a price of 231.6.

As of 1 April, we have had a new contract until the end of the year, but the price is lower, lowering the market price, that is, 200 euro/ MW,” Florin Ciucur, Chief of the APASERV Energy Office, explains.

18

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ABA Mureş, priorităţi în 2013

Lungimea râului Mureş este de 789 km (761 km pe teritoriul României), reprezentând cel mai lung curs de apă intern. Altitudinea minimă este de 80 m la ieşirea din ţară, iar cea maximă este de 2509 m în munţii Retezat. Principalii afluenţi ai râului Mureş sunt: Târnava Mare, Târnava Mică, Niraj, Arieş, Sebeş, Strei.

Cine suntem? În calitate de subunitate a Administraţiei Naţionale "Apele Române", reprezentăm autoritatea investită cu aplicarea unitară a strategiei naţionale în domeniul gospodăririi resurselor de apă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş, având ca atribuţii principale: • Monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi elaborarea diagnozelor şi prognozelor; • Administrarea şi exploatarea infrastructurii sistemului naţional de gospodărire a apelor; • Avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturarea efectelor inundaţiilor, a fenomenelor hidro-meteo periculoase, a secetei şi a poluărilor accidentale; • Promovarea de investiţii noi în domeniul gospodăririi apelor din alocaţii bugetare şi credite externe, în calitate de ordonator terţiar al cheltuielilor de capital; • Aplicarea programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a apelor; • Gestionarea şi valorificarea resurselor de apă, de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale şi fondul de date din domeniu; • Avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele; • Asigurarea dezvoltării unitare a informatizării în domeniul gospodăririi apelor.

Administraţia Bazinală de Apă Mureş este organizată să funcţioneze cu patru subunităţi teritoriale localizate în: Târgu-Mureş, Alba-Iulia, Deva şi Arad. Administrativ, bazinul hidrografic Mureş ocupă integral judeţele Alba şi Mureş şi parţial judeţele Harghita, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Braşov, Cluj, Hunedoara, Arad şi Timiş. Populaţia în acest

areal este de cca. 2,026 milioane locuitori din care 1,149 milioane (56,7%) trăiesc în mediul urban.

Datele tehnice, specifice, Administraţiei Bazinale de Apă Mureş sunt următoarele: • Suprafaţa bazinului hidrografic Mureş 28.730 kmp.

• Lungimea reţelei hidrografice codificate 11.148 km • Resurse de apă disponibile: - de suprafaţă: 5876,34 milioane mc/an - subterane: - de adâncime 5265,94 l/sec - freatică 9433,00 l/sec Condiţiile fizico-geografice variate (relief, climă, sol, geologie, vegetaţie) au influenţat amplasarea punctelor de observare şi determinare a parametrilor meteorologici şi hidrologici necesari pentru studierea şi caracterizarea fenomenelor meteorologice şi hidrologice din bazinul hidrografic al râului Mureş, astfel: • Staţii hidrometrice de bază 109, din care 91 au fost modernizate şi automatizate, prin proiectele Deswat şi LifeMosym. Sistemul de măsurare, colectare şi transmitere a datelor hidrologice se realizează cu aparatură modernă care are în componenţă senzori de nivel, temperatura apă, aer şi precipitaţii în secţiunile de monitoring cantitativ.

• Staţii hidrometrice în bazine reprezentative 4 • Foraje hidrogeologice 271 • 133 secţiuni de control a calităţii apei • 242 surse de poluare monitorizate • Lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi protecţie de maluri: -îndiguiri 831,76 km -regularizări albie 1144,53 km -apărări şi consolidări de maluri 508,32 km • Lacuri de acumulare permanente 7 -volum total 139,20 milioane mc •Lacuri de acumulare nepermanente 9 -volum total 82,30 milioane mc Gospodărirea apelor este o activitate tehnică care urmăreşte interacţiunea dintre om şi apele din natură. Ea se ocupă cu studiul ansamblului de lucrări, măsuri şi acţiuni necesare pentru: • satisfacerea necesităţilor de apă ale activităţilor umane; • prevenirea, combaterea şi eliminarea efectelor acţiunilor dăunătoare ale apelor, inclusiv măsurile de alarmare, de in-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

magia h2o

tervenţie şi de refacere după producerea acestor efecte; • conservarea resurselor de apă pentru generaţiile viitoare; • eliminarea influenţelor defavorabile ale activităţilor umane asupra apelor; • menţinerea funcţiunilor naturale ale apei.

Principalele aspecte care stau la baza activităţii de gospodărire a apelor: • Gestionarea calitativă şi cantitativă a resurselor de apă • Problemele legate de apărarea împotriva inundaţiilor În documentele juridice care reglementează această activitate, în perfectă armonizare cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene, sunt stipulate principii care fac posibile abordări realiste şi eficiente ale problematicii gospodăririi apelor atât la nivel regional, cât şi naţional sau global.

Se au în vedere principiile generale valabile în practica internaţională, cum ar fi: conceptul utilizării durabile, unitare şi raţionale a apei şi inter-relaţiile ei cu protecţia mediului şi dezvoltarea economică. Creşterea rolului resurselor de apă în menţinerea dinamicii echilibrului ecologic, necesitatea integrării condiţiilor de calitate şi cantitate ale resurselor de apă cu ecosistemele acvatice. Planul de Management al Bazinului (PMB) Hidrografic Mureş reprezintă principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei. PMB a cărui ţintă o reprezintă atingerea “stării bune” a apelor în anul 2015, ceea ce va asigura aceleaşi condiţii de viaţă din punct de vedere al apelor pentru toti cetăţenii, trebuie să se încadreze în Planul Naţional de Management al României, care face parte din Planul Districtului Hidrografic al Dunării (PMDHD).

• Principiul participării publicului la luarea deciziilor (solidarităţii), care asigură legătura între autorităţi şi public. Un astfel de organism este Comitetul de Bazin Mureş, format din reprezentanţi ai: administraţiei publice locale, utilizatorilor de apă, organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor cu atribuţii pe această linie.

• Mecanismul economic include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a domeniului. Acest mecanism se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă: „poluatorul plăteşte” şi „beneficiarul plăteşte”. Cheltuielile pentru funcţionarea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş sunt susţinute de venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic.

Veniturile proprii se asigură din: o servicii de asigurare a apei brute de suprafaţă şi subteran, o servicii pentru ameliorarea şi monitorizarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor, gospodărirea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile minore şi din cuvetele lacurilor de acumulare o servicii comune de gospodărire a apelor în scopul prelucrării şi utilizării acestora.

Ce ne propunem: • Să milităm pentru protecţia şi conservarea apei, ca resursă naturală • Să îmbunătăţim condiţiile de mediu şi sănătate ale comunităţii • Să evaluăm cu realism problemele de gospodărire a apelor, să stabilim priorităţile şi să elaborăm strategiile corespunzătoare de rezolvare a acestora • să îmbunătăţim continuu calitatea apei în sursă şi să realizăm cel mai bun control al poluatorilor • Să gospodărim raţional resursele de apă, astfel încât să asigurăm balanţa între necesarul de apă şi resurse • Să realizăm obiectivele dezvoltării durabile, să contribuim la asigurarea apei pentru toate folosinţele, să diminuăm efectele negative ale acestora

• Dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii, schimbarea atitudinii şi a comportamentului faţă de mediul înconjurător şi responsabilitate civică • Să asigurăm prevenirea, alarmarea şi apărarea populaţiei împotriva efectelor distructive ale apelor şi reducerea pierderilor structurale în caz de dezastre • Elaborarea de propuneri de studii, proiecte şi execuţia de lucrări pe criterii de oportunitate şi eficienţă economică directă şi indirectă, cu accent pe obiectivele cu timp de recuperare scurt şi efecte socio-economice maxime • Să asigurăm şi să dezvoltăm produsele şi serviciile de gospodărire a apelor pentru folosirea la un nivel cât mai ridicat şi eficient a tuturor valenţelor apei şi a debitelor solide din cursurile de apă • Să informăm populaţia şi societatea civilă despre problemele de gospodărire a apelor şi ale protecţiei şi conservării mediului

19

20

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

KSB – 140 de ani de excelenţă

Istoric KSB Povestea KSB începe cu 140 de ani în urmă, când Johannes Klein a fondat “Frankenthaler Maschinen & Armatur – Fabrik Klein, Shanzlin & Becker”. Bazele companiei au fost puse în anul 1871 în orașul Frankenthal din Germania.

SC Multigama Tech SRL este o companie specializată în promovarea şi comercializarea echipamentelor principale şi conexe instalaţiilor de pompare: electro şi moto pompe, armături industriale, panouri electrice şi de automatizare, echipamente auxiliare.

SC Multigama Tech SRL urmăreşte oferirea fiecărui beneficiar de soluţii adaptate specificului aplicaţiei propuse şi prin aceasta asigurarea perfectei compatibilităţi între tema şi realizarea practică a proiectului.

Proiecte importante În perioada 1924-1934, KSB și-a stabilit primele filiale în Europa prin achiziții de fabrici. În 1941 se deschide prima filiala în America de Sud, în Argentina, iar în 1953 KSB pătrunde și pe piața din Asia.

KSB în România Din 1999, MULTIGAMA TECH devine Reprezentant KSB în România, iar din 2010 devine reprezentant şi pentru Republica Moldova.

Anii 2000 reprezintă, pentru KSB, o relansare puternică pe piaţa românească, în prezent fiind un partener important în domeniul utilajelor de pompare, armăturilor industriale şi în domeniul acţionarilor cu turaţie variabilă, pentru o gamă largă de utilizatori, în întreaga arie de utilizare, de la energetica nucleară până la utilizări casnice, diverse.

Specialiştii companiei dedică scopurilor şi obiectivelor Grupului KSB o parte importantă a activităţii, prin executarea de servicii diverse: expertizare, consultanţă tehnică, ofertare, supervizare, instalare, punere în funcţiune, precum şi servicii post vânzare: asigurarea pieselor de schimb pe durata de viaţă a produsului, constatări tehnice, revizii şi reparaţii în garanţie şi post garanţie.

Câteva proiecte de referinţă realizate în România de MULTIGAMA TECH: RAJA Constanţa – 40 staţii de pompare canalizare Primăria Constanţa – 85 staţii hidrofor în municipiul Constanţa Botoşani – 24 staţii hidrofor Baia Mare – 78 staţii hidrofor CA Braşov – SP de înaltă presiune – alimentare cu apă Poiana Braşov Staţia de tratare Câmpina Staţia de pompare Gilău, Cluj district Baia Mare – Staţia de tratare Oradea – Staţia de tratare Brăila – Staţia de tratare Glina – Staţia de tratare Turceni – Eloctrocentrală – 3 pompe alimentare cazan, reabilitare 100% Rovinari – Electrocentrală - Pompe de răcire şi pompe alimentare cazan Iernut –Electrocentrală – 6 pompe alimentare cazan Paroşeni - Electrocentrală - pompe alimentare cazan

Summary e KSB story began 140 years ago, when Johannes Klein founded the “Frankenthaler Maschinen & Armatur - Fabrik Klein, Shanzlin & Becker”. e company foundations were laid in the town of Frankenthal, Germany, in 1871. Between 1924-1934, KSB established its first branches in Europe through acquisitions of factories. In 1941 the first branch opened in South America, in Argentina, and in 1953 KSB penetrated the Asian market. Since 1999, MULTIGAMA TECH has been a KSB representative in Romania, and in 2010 it became a representative for the Republic of Moldova. e 2000s witnessed the KSB’s strong re-launching on the Romanian market, and it is now an important partner in the domain of pumping equipment, industrial fittings and variable speed drives for a wide range of users, throughout the spectrum of use, from nuclear energetics to diverse domestic uses. SC Multigama Tech SRL is a company specializing in the marketing of main and related pumping installations: electric and motor pumps, industrial fittings, electrical and automation panels, auxiliary equipment. SC Multigama Tech SRL aims to provide each beneficiary with solutions adapted to specific proposed applications, ensuring thereby a perfect compatibility between the theme and the practical implementation of the project.

NETWORKING

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Femei în Afaceri, la poalele Tâmpei Femei în Afaceri(FIA) începe să îşi pună în aplicare planul de extindere în ţară. Recent, comunitatea doamnelor şi domnişoarele din lumea afacerilor a inaugurat prima sucursală în oraşul de la poalele Tâmpei.

Femei în Afaceri, cea mai activă comunitate profesională de business dedicată femeilor din România, a deschis prima sucursală locală, în Braşov, cu scopul de a promova mediul feminin de afaceri local şi de a oferi sprijin pentru dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional a antreprenoarelor, dar şi a specialistelor din companii. “E un pas natural în dezvoltarea asociaţiei, dat fiind faptul că am identificat o nevoie în creştere a femeilor din mediul de afaceri local pentru networking şi, mai ales, schimb de experienţe. Braşov este primul oraş în care deschidem o filială locală, mulţumită antreprenoriatului românesc în plină dezvoltare în oraşul de sub Tâmpa. Ne-am propus să aducem în prin-plan şi în Braşov poveştile femeilor de succes care pot inspira alte femei să pornească o afacere sau să identifice noi oportu-

nităţi de dezvoltare profesională”, a declarat Alice Botnarenco, antreprenor, fondator şi preşedinte al organizaţiei Femei în Afaceri. Managerul de reprezentanţă din Braşov este Simona Şandru, cu experienţă de 8 ani în mediul de business local. Simona urmează în prezent un MBA în cadrul University of Wales & Robert Kennedy College.

Proiectul de succes „Meet the WOMAN!” a fost replicat de filiala din Braşov, având un scop informativ şi motivaţional, prin prezenţa unei femei de succes din mediul de business în calitate de speaker. Invitata primei ediţii din Braşov reprezintă unul dintre cele mai de succes modele de leadership feminin din România – Bibiana Stanciulov, producător Topoloveni şi Topoloveana. Evenimentul a avut loc pe 11 aprilie 2013, la Hotel Kronwell.

21

t a

i ”

22

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lobby pentru afaceri corecte Unul din oamenii de afaceri emblematici ai judeţului Mureş, cu o avere considerabilă fără să facă niciodată vreo afacere cu statul, este Mircea Musgociu, proprietarul companiei Profitec. Despre instabilitatea legislativă şi fiscală şi alte neajunsuri pentru un om de afaceri român ne-a vorbit Mircea Musgociu în interviul acordat TB. A consemnat Alex TOTH

Reporter: Care este viziunea dumneavoastră cu privire la situaţia economică din România?

Mircea Musgociu: În mediul economic actual s-a creat o polaritate nedorită şi o discrepanţă foate mare între cei bogaţi şi cei săraci, care continuă să se mărească. Începe să dispară, de fapt a dispărut în mare parte, acea clasă de mijloc a micilor producători, a privaţilor care aveau iniţiative şi tradiţie în diferite domenii de activitate. De exemplu, în Italia, clasa cea mai puternică era cea a micilor privaţi care aveau de la unu - doi angajaţi la 200-300 de salariaţi. În ultimii ani am văzut, personal, eroziunea acelor întreprinderi şi business-uri care păreau indestructibile prin anul 2005, de unde cumpăram, de exemplu, materie primă şi utilaje. Încet,

încet au început să o ducă prost, să nu încaseze bani şi să dea faliment, situaţie asemănătoare cu cea de acum din România. Practic erau situaţii în care întreprinderi care aveau bilanţ bun intrau în insolvenţă pentru că nu erau plătite. S-a creat astfel un lanţ vicios pe care oamenii de afaceri din România îl ştiu foarte bine, în care produci, dar n-ai cui să vinzi şi dacă vinzi se mai întâmplă să nu încasezi banii.

Rep.: Cum vedeţi concurenţa dintre marile corporaţii şi micii producători?

M.M.: Între timp, marile corporaţii îşi măresc veniturile şi vin pe poziţii de monopol, chiar dacă lasă intenţionat câţiva concurenţi să trăiască. Ştiu din propria expe-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rienţă, în momentul în care am creat o fabrică de ambalaje pentru industria alimentară, la un moment dat n-am ştiut că în paralel cu mine a pornit un business identic, în Sibiu, o mare multinaţională din Austria care ocupa locul doi pe plan mondial. La un moment dat mi-am dat seama că sunt lăsat să funcţionez la limita de supravieţuire. A durat doi ani ca să realizez că eu funcţionam pentru că respectiva corporaţie vroia acest lucru pentru că eram singurul lor concurent din România. Era un fel de joc elefant - şoricel, în care mă lăsau să iau un pic de aer, dar totul era sub controlul lor. Asta e lupta cu multinaţionalele, cu care s-au confruntat privaţii în ultimii ani. O luptă inegală la care nu îi poţi face faţă, pentru că ei pot merge ani de zile în pierdere.

Rep.: Ce alte cauze mai generează acest declin economic?

M.M.: Pentru România, această luptă pentru supravieţuire, de multe ori inegală, se suprapune cu luptele politice care ne fac să arătăm din nou ca o ţară din Balcani, tipică, sau, mai rău, de pe vremea Imperiului Otoman când domnitorii români se certau şi mergeau şi plăteau tribut pentru a fi numiţi la condu cere. De asemenea, bâlbăielile legislative nu fac deloc bine mediului de afaceri, se perpetuează din guvern în guvern, apar miniştri care stârnesc confuzii faţă de investitori prin discursul lor...

Rep.: Detaliaţi, vă rog...

M.M.: Astăzi mă simt şi eu depăşit pentru că aceste bâlbâieli au atins o cotă la care nu îţi mai poţi face un business-planning pe termen lung, pentru că nu ştii ce urmează. Ca să dau un exemplu concret, aş vorbi de ministrul Energiei Niţă (Constantin - n.r.) care în domeniul energetic are nişte discursuri bulversante. Apare, de exemplu, pe site-ul ministerului un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se spune că certificatele verzi se vor reduce de la şase la patru pentru energia solară şi cele două pe care nu le primeşti acum vor fi plătite din 2017, treptat. În aceeaşi zi cu comunicatul apare ministrul Niţă şi spune că, de fapt, nu vor fi două reduse, care se vor plăti ulterior, ci vor fi trei reduse şi nu se va plăti nimic ulterior. Apare după două zile şi spune că vor fi patru şi cele două vor fi distribuite ulterior, dar încă nu se ştie cum, după o schemă stabilită de Guvern.

Se creează astfel o confuzie şi practic a reuşit să îngheţe investiţiile în domeniul energiei regenerabile de trei miliarde în ultimii doi-trei ani. Toată lumea a intrat în stand-by până se clarifică această bâlbâială a unui mi nistru care e pus acolo să clarifice, de fapt, aceste as-

INTERVIU

23

pecte, dacă există neclarităţi. La un moment dat mă gândeam şi eu la o investiţie de acest gen şi acum sunt efectiv paralizat, nemaiştiind ce să fac.

Rep.: Şi totuşi, vă încăpăţânaţi să investiţi acasă, în România...

M.M.: Da, din păcate am şi fost acuzat pentru treaba aceasta, pentru că nu am viziune. Chiar recent am avut o discuţie cu cineva care investeşte în domeniul energetic şi spunea că, decât să câştige 30% în România întro afacere, preferă să câştige 10% în Germania, pentru că ştie că cei 10% sunt siguri. Asta este, practic nu mă opun curentului general, care după cum aţi văzut şi în Europa, este unul împotriva evaziunii, a offshore-urilor şi spălării banilor, sunt de acord cu toate aceste măsuri pentru că, probabil, sunt unul dintre puţinii oameni de afaceri care pot să arăt că din 1991, când am făcut prima firmă, am fost pe profit, am plătit impozitele pe profit şi pe dividende şi pot arăta sursa averii mele până la ultimul ban. Probabil că pentru mulţi oameni de afaceri din România ar fi greu să dovedească asta...

Rep.: Ministrul Economiei a anunţat că inten ţionează să poarte discuţii cu circa 600 de manageri din România pe tema reindustrializării ţării. Ce i-aţi spune ministrului Varujan Vosganian?

M.M.: Suntem într-o Europă unită, nu? Practic, astăzi, orice investitor din România are libertatea să investească oriunde în Europa. Îşi alege o ţară pentru un anumit motiv. Poate să fie faptul că o afacere este mai în siguranţă chiar dacă veniturile sunt mai mici, poate să meargă într-o ţară cu risc mai ridicat cum e România, pentru că veniturile s-ar putea să fie mai mari. În acest context i-aş spune că trebuie să existe, din punct de vedere legislativ şi a taxării afacerilor, un avantaj faţă de alte ţări din Europa, pe care după părerea mea îl avem, mă refer la impozitul de 16%, acceptabil. Poate că ar trebui lucrat puţin pe facilităţi legislative în ceea ce priveşte stimularea angajării cât mai multor oameni. De asemenea i-aş spune că avem nevoie de miniştri competenţi, care să dorească să facă ceva pentru ţara asta.

Am vândut multe din afaceri care erau considerate punctele forte, strategice ale României, cum ar fi Petrom, BCR, BRD. Le-am privatizat într-o perioadă nepotrivită, pe bani foarte puţini care, dacă am fi fost pe vremuri, ar fi fost în mod sigur încadrate la trădare naţională. Am putea vorbi şi de afacerea Bechtel ca fiind tot o trădare naţională. Nu există niciun responabil pentru sumele imense care s-au plătit pentru acea autostradă...

Summary One of the emblematic businessmen in Mureş County, with a considerable fortune without having ever conducted business with the state, is Mircea Musgociu, the owner of Profitec Company. Mircea Musgociu has given an interview to TB, discussing the legislative and fiscal instability and other shortcomings for the Romanian businessmen. “e current economic environment has created an undesired polarity and a very great gap between the rich and the poor, which continues to widen. What is beginning to disappear, what has actually largely disappeared, is the middle class of small producers, of private entrepreneurs who used to have initiatives and tradition in various fields of activity. For example, in Italy, the most powerful class was that of the owner of small private business, who had from one-two employees to 200-300 employees. In recent years I have seen personally the erosion of those enterprises and businesses that seemed indestructible in 2005, from where I bought, for example, raw materials and machinery. Slowly, they began to do poorly, not to collect the money and go bankrupt, a situation similar to the current one in Romania. Basically, there were situations where companies with a good balance became insolvent because they were not paid. is created a vicious chain that businessmen in Romania know very well, in which you produce but you have no one to sell to and if you sell, it is possible that you won’t collect the money,” as the businessman from Târgu Mureş describes the economic environment in Romania.

24

INIŢIATIVĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lege nouă pentru parcuri?

Proiectul noii legi cadru pentru funcţionarea parcurilor industriale, aflat la Senat, a fost analizat în cadrul unui seminar organizat de Asociaţia Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri (APITSIAR), împreună cu Parcul Industrial Carfil şi Consiliul Judeţean Braşov, pe 12 aprilie, la Braşov.

APITSIAR vrea ca, în baza noii legislaţii, societăţile administrator ale parcurilor să aibă acces la finanţare europeană, să fie furnizori de energie şi să poată desfăşura activităţi economice proprii. De asemenea, legea trebuie să includă şi parcurile greenfield şi cele private, dar o variantă optimă ar integra şi normele referitoare la parcuri ştiinţifice, tehnologice şi incubatoare de afaceri. “Am cerut de mult timp să avem acces, suntem practic interzişi la fonduri europene structurale, deşi avem un număr mic de salariaţi ca societate de administrare. Din cauză că acţionarul majoritar este Consiliul Judeţean sau cineva, în cazul în care depăşeşte patrimoniul judeţului 25 de milioane de euro, eşti considerat societate mare sub autoritatea sa şi atunci nu putem accesa decât cu acordul consiliilor. Cu excepţia a două parcuri – Moreni şi Oradea - nimeni n-a obţinut acordul consiliilor

pentru cofinanţare. Al doilea lucru care ar fi benefic, dacă s-ar rezolva posibilitatea ca societatea de administrare să furnizeze utilităţile din parc, până acum s-a obţinut dreptul de a furniza curent electric. Spune în noua lege că societăţile administrator pot să fie furnizori şi de gaze naturale fără licenţă, ceea ce ne refuză Guvernul şi ANRE de mulţi ani.

Dacă treaba asta ar putea să treacă, ar fi bine, dar se pare că vom fi blocaţi poate de ANRE sau Comisia Europeană. În al treilea rând ar fi nevoie să ne dea posibilitatea ca şi societăţile de administrare să dezvolte activităţi economice de sine stătătoare în parc”, ne-a explicat secretarul general al APITSIAR, Traian Bărbat. Forma noii legislaţii, impactul şi efectele sale, o radiografie completă a sectorului parcurilor industriale vor fi în Catalogul Parcurilor Industriale din România, editat de revista noastră în luna mai.

26

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Michelin mută reflectoarele pe Zalău de Alin BOLBOS

România pare să devină foarte importantă pentru Michelin, al doilea mare producător de anvelope din lume, după ce anunţul recent de restructurare a afacerilor companiei la nivel internaţional nu a lovit şi ţara noastră. Dimpotrivă, activităţile Michelin din Grecia vor fi relocate în România, iar la Zalău se pregăteşte o nouă fabrică Michelin – a treia.

Deşi în august 2012, preşedintele Michelin pentru România şi Balcani, Eric Faidy, anunţa o scădere a pieţei locale de anvelope cu 13%, recenta decizie a francezilor de a întări afacerile din România în dauna altor locaţii vine ca o gură de oxigen pentru cele câteva mii de angajaţi pe care concernul îi are în cele 2 fabrici din Sălaj şi în cea din Prahova. De fapt, începând cu 2005, România a fost centrul regional pentru operaţiunile comerciale ale grupului în Albania, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. În plus, din paşii pe care francezii i-au făcut în România în ultimii doi ani, când au făcut angajări de personal şi au achiziţionat terenuri pentru extindere, a reieşit clar faptul că sunt decişi să mizeze pe ţara noastră ca punct strategic al afacerilor în zona Balcanilor. În 25 martie 2012, presa franceză prelua avertismentul celor de la Michelin, potrivit căruia urmează o restructurare se-

rioasă, pentru că operaţiunile din Europa suferă din cauza supracapacităţii de producţie. "Nu excludem nicio variantă.

Trebuie să ţinem cont de evoluţia pieţei, să vedem dacă situaţia este sustenabilă sau nu", a declarat Florent Menegaux, director al diviziei de produse destinate automobilelor şi vehiculelor comerciale uşoare în cadrul Michelin şi membru al Consiliului Executiv. Conducerea Michelin s-a întâlnit la începutul lunii martie cu reprezentanţii sindicatelor din Franţa, dar nu a făcut vreun anunţ în urma discuţiilor. Sindicaliştii s-au declarat îngrijoraţi, dar Michelin a dat asigurări că nu a luat încă vreo decizie, chiar dacă situaţia este foarte complicată. "Suntem în situaţie de supracapacitate (de producţie - n.r.). Funcţionăm la 75% din capacitate în zona autoturismelor în Europa şi 60% pe segmentul vehiculelor grele", a afirmat directorul Michelin, precizând că situaţia este mai dificilă decât în timpul crizei din 2008-2009,

Summary Romania seems to be very important for Michelin, the second largest tyre manufacturer in the world, after the recent announcement that the company will be restructuring its business internationally did not affect our country. e Michelin activities from Greece will be relocated to Romania and a new Michelin factory will be opened in Zalău - the third. Michelin owns two factories in Zalău - one for tyres and another for metallic cord, the latter being built from scratch by the French. e company reached Zalău in 2001, when it bought the “Silvania” tyre factory from Tofan Group. Since then, Michelin has invested in Romania - in Zalău mostly - over 300 million euro in technology and the modernization of the plants, but also in training and developing its teams. In addition to the two factories from Zalău, Michelin has another factory in Romania, at Floreşti, Prahova County.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

auto

27

deoarece perioada de declin este mai îndelungată. Piaţa auto din UE este în scădere de 5 ani consecutivi, iar producătorii anticipează dificultăţi şi în 2013. În aceeaşi zi însă, oficialii grupului au luat decizia să închidă subsidiara din Grecia, după 34 de ani de activitate, şi să relocheze activităţile acesteia în România.

Planul secret al francezilor Probabil că toate subsidiarele Michelin din Europa au fost în fierbere în acele zile, cu excepţia celei din România. Cu nici 2 luni în urmă, Michelin a cumpărat un teren de 20 de hectare în zona municipiului Zalău, pe care a plătit 1,6 milioane euro. "Michelin România confirmă participarea la licitaţia organizată de primarul din Crişeni, pe 23 ianuarie 2013, şi achiziţia unui teren de 20 de hectare, situat în municipiul Zalău. Acest teren va permite grupului Michelin săşi continue dezvoltarea pe termen lung în România. În acest moment, grupul desfăşoară mai multe analize şi vom comunica ulterior planul concret de dezvoltare", au spus, la acel moment, oficialii Michelin România. Mulţi se întrebau atunci de ce urmează să se extindă afacerile de la Zalău, dacă la nivel de grup se vorbeşte de o criză de supraproducţie?

Răspunsul a venit în martie, cu relocarea producţiei din Grecia în România. O altă mişcare care părea de neînţeles la acea oră, în plină criză, Michelin România a angajat aproape 80 de oameni în 2012, pe zona de servicii şi în cea industrială, cărora le-a oferit programe de training consistente, pentru a se integra cât mai rapid în companie. De fapt, fiecare angajat al Michelin România – din cei cca.

3000 - a participat în medie la 78 de ore de training, ceea ce oferă o imagine a ceea ce înseamnă instruirea personalului pentru grupul francez.

Tot în 2012, fabrica Michelin Zalău Cord a fost echipată cu utilaje noi care vor contribui la extinderea gamei de produse. Rolul acestora va fi acelaşi cu cel al celorlalte maşini din cadrul uzinei, de a produce cordul metalic. În Zalău, lumea vorbeşte în şoaptă de o posibilă investiţie de 300 milioane de euro a celor de la Michelin, pe terenul recent achiziţionat.

CJ Sălaj apreciază decizia Michelin "Este un pas important şi un semnal că o multinaţională doreşte să-şi extindă capacitatea de producţie în Sălaj, res pectiv în Zalău. Cred că, pe de o parte, este o decizie a Michelin care s-a convins că investiţiile anterioare au fost

importante şi s-au încadrat în Michelin deţine la Zalău două proiectul de dezvoltare al fabrici – una de anvelope şi alta de companiei. Pe de altă cord metalic, cea de-a doua fiind parte, este o dovadă de construită de la zero de francezi. încredere în faptul că Compania a ajuns la Zalău în 2001, autorităţile locale au când a cumpărat de la Tofan Grup fost parteneri cofabrica de anvelope "Silvania". De recţi în timp, pentru atunci şi până în prezent, Michelin companie. Orice a investit în România - la Zalău, în investiţie de acest mare parte - peste 300 de milioane tip – greenfield – de euro în tehnologie şi în modereste în mod obişnizarea uzinelor, dar şi în formarea nuit una de duşi dezvoltarea echipelor. Pe lângă rată şi un semnal cele două fabrici de la Zalău, şi pentru alţi inMichelin mai are în România şi o vestitori că una uzină la Floreşti, judeţul Prahova. dintre cele mai mari companii din lume, în doPe o piaţă dependentă total de cea meniu, a ales Sălaa constructorilor auto, mişcări imjul, într-o perioadă portante au fost deja anunţate în în care volumul in2013 la nivelul marilor producători vestiţiilor străine în de anvelope. Americanii de la România nu este foarGoodyear au anunţat în februarie te mare. Comunităţile închiderea fabricii Amiens Nord, locale au şi ele mai multe din Franţa. Bridgestone a comunibeneficii, în principal cel al cat că va închide fabrica de la Bari, creării de locuri de muncă şi, Italia, iar Pirelli va retehnologiza indirect, obţinerea unor venituri uzina de la Settimo Torinese, spebugetare suplimentare, cum ar fi cele cializată în anvelope pentru vedin impozitele pe salarii. Vânzătorul – hicule grele, pentru producţia de (comuna Crişeni n.r.) are beneficiul pneuri destinate autoturismelor. unei tranzacţii importante, suma obţinută putând fi utilizată pentru dezvoltarea de investiţii la nivel local. Întrun cuvânt, este vorba despre o tranzacţie în care toate părţile implicate au de câştigat", susţine preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc.

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SIF Banat-Crişana vrea Poşta Română

29

de Sorin TROCAN

Intenţia Guvernului de a privatiza Poşta Română a trezit interesul unui important pion al pieţei de capital din România. SIF Banat-Crişana şi-a manifestat intenţia de a participa la procesul de achiziţionare a pachetului majoritar de acţiuni al Poştei Române, într-un consorţiu cu alţi ofertanţi, societăţii de investiţii financiare urmând să-i revină rolul de leading partner.

Poşta Română este cel mai mare operator de profil din ţară şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Interesul SIF Banat-Crişana pentru participarea la privatizarea Poştei Române este oficial, acest obiectiv fiind inclus într-un document care va fi supus aprobării adunării generale a acţionarilor care va avea loc la sfârşitul lunii aprilie. În Programul de activitate pentru anul 2013, conducerea SIF Banat-Crişana stabileşte condiţiile în care poate să participe la acest proces de privatizare. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al SIF BanatCrişana, Dragoş George Bîlteanu, explică motivele pentru care societatea de investiţii este interesată de preluarea Poştei Române: „Intenţia SIF Banat-Crişana de a participa la privatizarea Poştei Române se fundamentează pe oportunitatea de a investi într-un lider pe piaţa serviciilor poştale din România, cu mare potenţial de creştere pe noi segmente”. S-au avut în vedere câteva avantaje competitive relevante pe care Poşta Română le deţine, cum ar fi: calitatea de lider de piaţă în funcţie de volum, predominant pe serviciile business-to-business, potenţialul de creştere semnificativ, fiind poziţionată să dobândească o cotă suplimentară pe segmentele de coletărie şi expres, care sunt în creştere şi, nu în ultimul rând, faptul că are un portofoliu vast de clienţi, peste 35 de mari clienţi, incluzând instituţii publice, companii locale şi clienţi internaţionali de renume. S-au mai avut în vedere şi oportunităţile de extindere în noi domenii în creştere, platforma disponibilă pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi acoperirea naţională 100% şi un brand puternic.

SIF Banat-Crişana nu a avansat suma pe care doreşte să o investească pentru preluarea Poştei Române. Însă investiţia va ţine cont de limitele investiţionale permise de legislaţia în vigoare, Legea 297/2004 privind piaţa de capital şi Regulamentul CNVM nr. 15/2004 şi va depinde şi de resursele societăţii de investiţii financiare în momentul demarării procesului de privatizare. SIF Banat-Crişana intenţionează să participe într-un consorţiu în care să aibă rolul de leading partner. Mărimea aportului SIF Banat-Crişana depinde şi de decizia pe care o vor adopta acţionarii, în cadrul Adunării Generale din aprilie, privind varianta de buget care să asigure resursele pentru finanţarea proiectelor investiţionale

şi realizarea politicii de tranzacţionare propusă de Consiliul de Administraţie. În cazul în care proiectul va fi finalizat, SIF Banat-Crişana va propune partenerilor, precum şi celorlalţi acţionari, Statul Român şi Fondul Proprietatea, listarea ulterioară a Poştei Române la Bursa de Valori Bucureşti.

Guvernul României a adoptat, în decembrie 2012, o decizie care defineşte condiţiile prin care se doreşte privatizarea CN Poşta Română SA. Intenţia este de a găsi un investitor dispus să preia 51 la sută din capitalul acesteia, prin majorare de capital social sau cu aport în numerar. A fost anunţată şi data deschiderii ofertelor, 11 aprilie 2013, pentru ca apoi acesta să fie prelungit până în 28 mai 2013. Investitorii interesaţi trebuie să dovedească faptul că dispun de resurse financiare pentru un aport de capital în numerar de minim 150 milioane de euro. Iniţial, de privatizarea Poştei Române s-a arătat interesată compania ungurească de stat Magyar Posta, însă aceasta a renunţat la privatizare în urma studierii condiţiilor impuse de partea română.

Summary e Romanian Post is the largest operator of its kind in the country and it has a territorial network of about 7,100 post offices. e interest of SIF Banat-Crişana for participating in the privatization of the Romanian Post is official, this objective being included in a document that will be submitted to the general meeting of the shareholders to be held in late April. In the Activity Program for 2013, SIF Banat-Crişana establishes the conditions under which it can participate in this privatization process. e chairman of the Administration Board and Managing Director of SIF Banat-Crişana, Dragoş George Bîlteanu, explains the reasons why the firm of investments is interested in taking over the Romanian Post: “e intention of SIF Banat-Crişana to participate in the privatization of the Romanian Post is based on the opportunity to invest in the leader of the postal service market in Romania, with a great potential for growth in new segments.”

30

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energia investiţiilor.

Ce urmează?

A consemnat Ionuţ OPREA

Ce capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile există şi cât s-a investit? Care sunt priorităţile? Ce se întâmplă cu preţurile? Ce proiecte vor fi dezvoltate? O analiză a preşedintelui ANRE, Niculae Havrileţ.

Rep: Ce capacităţi de producţie pentru energie din surse regenerabile sunt înregistrate, care e valoarea investiţiilor în acest sector?

N.H.: Obiectivele prioritare ale dezvoltării sectorului energetic românesc nu pot fi atinse fără investiţii pentru dezvoltarea economică şi socială pe termen lung. Sectorul energetic trebuie să fie un sector dinamic, care să susţină activ dezvoltarea economică a ţării şi reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană. În acest sens, satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, constituie obiective de maximă importanţă pentru sectorul energetic.

Investiţiile pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin atragerea de capital privat şi a fondurilor puse la dispoziţie de UE trebuie să se axeze, în special, pe realizarea obiectivelor stabilite conform politicii UE. Referitor la raportul dintre capacităţile de producţie a energiei regenerabile şi cererea pe piaţă menţionăm că puterea electrică instalată în centralele electrice de producere a energiei electrice din energie eoliană a cunoscut o creştere semnificativă în perioada 2010 - 2012, astfel că de la 0,91 MW instalaţi în anul 2005 s-a atins valoarea de 463 MW în 2010, de 822 MW în 2011, respectiv de 1797 MW în 2012. Pentru centralele electrice solare, puterea electrică instalată a crescut de la 0,0088 MW în 2009 până la 46 MW în 2012. Valoarea investiţiilor realizate în centralele electrice de producere a energiei electrice din energie eoliană se ridică la circa 2.800 mil. euro, iar în centralele electrice de producere a energiei electrice din energie solară la circa 92 mil euro. Având în vedere nivelul actual al investiţiilor în domeniul producerii energiei electrice în centrale electrice solare (46 MW în 2012) şi cu tendinţă de creştere semnificativă şi în anul 2013, putem considera ca fiind a doua sursă regenerabilă din România din punct de vedere investiţional.

Rep: Cum apreciaţi poziţia României pe piaţa energiei din Europa?

N.H.: Consumul de energie electrică pentru anul trecut a fost de 6197 MWh, iar producţia de 6185 MWh, raportul a fost de 0,998. Producţia internă de gaze naturale pentru anul 2012 a fost de 116.490.218.,809 MWh, iar consumul de gaze naturale pentru anul 2012 a fost de 144.650.532,205 MWh. Structura de producţie a sistemului energetic naţional, aşa cum reiese din datele operative de la sfârşitul anului 2012, a fost următoarea: energie nucleară 24.1%, energie eoliană 3.8%, combustibil solid 41.2%, combustibil lichid 0.6%, combustibil gazos 15.5%, hidro 14.9%. România este clasată pe locul al treilea în Eu-

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ropa, în ce priveşte dependenţa faţă de materie primă energetică. Pe locul întâi este Danemarca, iar pe locul al doilea este Estonia. Avem o dependenţă de 20%, potrivit Eurostat, faţă de materie primă energetică.

Rep: Cum apreciaţi preţurile şi care ar fi tendinţele pe termen mediu pentru energia produsă şi consumată în România?

N.H.: În acord cu documentele semnate cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, ANRE s-a angajat să elimine gradual preţurile reglementate pentru consumatorii casnici şi noncasnici atât pentru sectorul de gaze naturale cât şi pentru cel al energiei electrice în perioada 2013-2018. Astfel, în 2013, ANRE intenţionează, pe de o parte, să intensifice procesul de reglementare în acord cu directivele europene, iar pe de altă parte, să continue dereglementarea pieţelor de energie şi gaze naturale. În prezent se desfăşoară activităţile de evaluare a solicitărilor transmise de participanţii la piaţa de energie electrică în paralel cu modificarea cadrului de reglementare. Preţul la consumatorul casnic de energie electrică nu va creşte cu mai mult de 1-2% pe an în perioada de dereglementare, astfel că, la final, preţul energiei electrice va fi mai mare cu 4-8% faţă de perioada actuală. La terminarea perioadei de dereglementare, diferenţa dintre preţul plătit de populaţie şi cel plătit de consumatorii industriali pentru energie electrică nu va fi mai mare de 10%. În ceea ce priveşte preţurile de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat în anul 2013, acestea vor fi majorate în conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României faţă de FMI, BM şi CE şi concretizate în Memorandumul privind „Calendarul de eliminare a preţurilor reglementate la gazele naturale”, aprobat de Guvern, respectiv: la 1 aprilie 2013 cu 5% pentru consumatorii noncasnici, la 1 iulie 2013 cu 5% pentru consumatorii noncasnici şi cu 8% pentru consumatorii casnici, la 1 octombrie 2013 cu 3% pentru consumatorii noncasnici şi cu 2% pentru consumatorii casnici. Pentru anul 2013, diferenţa de preţ faţă de 2012 la consumatorii casnici va fi de aproximativ 9 lei.

Priorităţi ANRE – investiţii O atenţie deosebită trebuie acordată facilitării investiţiilor în acele programe care contribuie la realizarea proiectelor transfrontaliere privind reţelele de transport a energiei, precum şi la acordarea de garanţii pentru împrumuturi în cazul parteneriatelor publice-private. Investiţii

31

Proiecte integrate

sunt necesare pentru creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică; realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea vulnerabilităţii şi creşterea securităţii infrastructurii critice din sectorul energetic – marile centrale hidroelectrice, centrala nuclearelectrică, reţelele de transport energie; buna funcţionare a pieţelor interne de energie electrică şi gaze naturale, garanţie pentru competiţia transparentă, nediscriminatorie şi pentru integrarea în piaţa regională şi europeană necesită investiţii pentru: - dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii pentru producţia şi consumul de energie electrică şi protecţia mediului; prin aceasta, sectorul energetic va contribui la susţinerea dezvoltării economice şi la crearea de noi locuri de muncă; - tehnologii informatice şi de comunicaţie cu rol important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei pe întreg lanţul producţie – transport consum al energiei. Aceste tehnologii oferă potenţialul pentru o trecere structurală la procese şi servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie, precum şi la reţele de transport şi distribuţie inteligente şi mai eficiente.

- transformarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice în reţele inteligente şi implementarea pe scară largă a sistemelor inteligente de contorizare; acestea vor reprezenta instrumente pentru integrarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile, vor contribui la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi vor face consumatorii participanţi activi în funcţionarea sistemului energetic; - stimularea investiţiilor în domeniul exploatării rezervelor de gaze naturale şi ţiţei, prin încurajarea identificării de noi câmpuri şi valorificarea potenţialului în mod eficient, punerea în valoare de noi perimetre pentru exploatarea lignitului; - dezvoltarea producţiei de energie electrică pe baza surselor regenerabile de energie.

Pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu energie electrică şi gaze naturale, România urmăreşte diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare, dezvoltarea interconectărilor cu sistemele de transport energie electrică şi gaze naturale ale ţărilor vecine, creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În acest sens, România este interesată de realizarea proiectului AGRI LNG, ca o componentă importantă a Coridorului Sudic. AGRI poate contribui semnificativ la diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport. În acelaşi timp, România continuă să sprijine proiectul Nabucco, care îşi menţine importanţa strategică pentru ţara noastră. În acest sens, sprijinul UE este considerat necesar. Mai sunt urmărite: promovarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice şi pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi. Se are în vedere punerea în exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Mării Negre. E nevoie de dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile şi perfecţionarea pieţei certificatelor verzi, în vederea atragerii capitalului privat. În ultimii trei ani, puterea instalată în parcurile eoliene s-a dublat de la un an la altul, depăşind în prezent 2000 MW instalaţi. Vor fi luate măsuri de evitare a supracompensării investiţiilor şi, implicit, de menţinere a efortului financiar al consumatorilor necesar susţinerii surselor regenerabile de energie la nivele suportabile. ”Asigurarea necesarului de energie pentru acoperirea consumului ar trebui să se realizeze prin mecanismele pieţei interne, introducerea de noi instrumente, cum ar fi piețele de capacitate, ar trebui să se bazeze pe evaluări atente ale impactului acestora asupra dezvoltării pieței şi comertului transfrontalier”, conchide preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.

Summary e priority objectives for the development of the Romanian energy sector cannot be achieved without investments in long-term economic and social development. e energy sector should be a dynamic sector that actively supports the country’s economic development and reduces the downshift in relation to the EU. In this sense, ensuring the energy needs both at present and in the medium and long run, at affordable prices, suitable for a modern market economy and a decent standard of living, in terms of quality, provision safety, and respect for the principle of sustainable development is an objective of paramount importance for the energy sector.

32

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energy Holding Invest ţinteşte primul loc Conducerea companiei Energy Holding Invest Deva şi-a stabilit ca ţintă principală să cucerească piaţa în domeniul energiei şi serviciilor în România. La sfârşitul anului 2011, Energy Holding Invest a ocupat locul 1 în Top Afaceri România 2011 la secţiunea microîntreprinderi, pentru judeţul Hunedoara.

Activă pe piaţa energiei şi a serviciilor, compania hunedoreană Energy Holding Invest şi-a stabilit ca prioritate de business să devină lider de piaţă în România şi, totodată, să se extindă şi pe plan internaţional. În acest sens, compania s-a dezvoltat în mai multe sectoare de activitate. Astfel, firma se ocupă de comercializarea produselor petroliere motorină şi benzină, având ca furnizori numai producători sau firme tradiţionale pe piaţa carburanţilor.

Anual, ţinta companiei în acest sector este de a creşte continuu vânzările cu 15 %, în valori reale, creşterea eficienţei economice, urmărind obţinerea unei rate anuale a profitului sau cifra de afaceri de minim 10 %, precum şi mărirea cotei de piaţă, respectiv a numărului de clienţi noi cu 30 % pentru piaţa internă.

De asemenea, un alt segment de succes al companiei este comercializarea tehnicii şi echipamentelor pentru gestiunea deşeurilor şi altor produse. Începând cu anul 2009, Energy Holding Invest activează pe piaţa românească, cu dorinţa de a contribui la asigurarea eficacităţii şi fiabilităţii gestionării deşeurilor din România punând la dispoziţia clienţilor instrumente necesare pentru: colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, depozitarea materialelor şi materiilor prime, întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, construire celule locative şi complexe de locuit. Energy Holding Invest pune la dispoziţia clienţilor europubele, bio-europubele, containere: (recipient) depozitare Adblue, din fibră de sticlă, din material plastic, zincate la cald, sisteme de descărcare a containerelor; eurocontainere tip benă, cisterne (rezervoare) motorină, prese de balotat, compactoare, prese fixe (staţionare) şi mobile, prese foarfecă, staţii de transfer, celule şi complexe locative, cutii de transport; coşuri de gunoi: stradale, pentru birouri şi instituţii, cărucioare de împrăştiat, motostivuitoare şi autoutilitare pentru preluarea deşeurilor. Sortimentul bogat de produse din oferta companiei este atractiv datorită durabilităţii de exploatare şi preţului convenabil. Odată cu începutul anului 2011, Energy Holding Invest şi-a lărgit aria serviciilor oferite pe piaţă prin

desfăşurarea unor activităţi ce privesc dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea. Acestea se adresează atât particularilor cât şi instituţiilor publice şi societăţilor de orice tip. Utilizând echipamente de curăţenie şi produse de cea mai bună calitate, firma obţine întotdeauna rezultate eficiente şi de durată.

Produsele de curăţenie utilizate sunt avizate sanitar de către Ministerul Sănătăţii.

Afaceri cu energie verde Compania cu sediul în Deva, alături de partenerii săi interni şi externi oferă investitorilor interesaţi o paletă largă de servicii şi produse necesare dezvoltării şi implementării de proiecte în domeniul energiei regenerabile. Investitorii pot beneficia de următoarele servicii: consultanţă energetică şi consultanţă în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, identificarea, evaluarea şi selecţia zonelor optime pentru dezvoltarea şi implementarea energiei eoliene, studii preliminare de vânt şi studii preliminare de conectare la reţea, elaborarea documentaţiei care cuprinde datele tehnice şi economice prin care autoritatea contractantă fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării unei investiţii pe locaţiile selecţionate pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energiei eoliene, evaluarea potenţialului eolian, certificarea locaţiei, certificarea datelor înregistrate şi certificarea studiului de vânt, elaborarea documentaţiei care cuprinde caracteristicile principale şi indicatorii tehnici şi economici ai investiţiei, prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale necesare dezvoltării proiectelor din domeniul energiei eoliene, elaborarea proiectelor tehnice, caietelor de sarcini şi a detaliilor de execuţie, întocmirea documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor/acordurilor şi a Autorizaţiei de Construire, impuse prin Certificatul de Urbanism. De altfel, compania are câteva proiecte în acest domeniu în derulare, portofoliul fiind în continuă creştere.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

Sprijin pentru iniţiatorii de proiecte Un alt segment economic pe care Energy Holding Invest acţionează este cel de consultanţă. Firma hunedoreană şi-a stabilit în strategia de dezvoltare ca şi componentă partea de servicii de consultanţă tehnică şi financiară prin sprijinirea iniţiativelor publice şi private. În dorinţa de a veni în întâmpinarea clienţilor interesaţi în accesarea fondurilor europene, Energy Holding Invest oferă informaţii privind instituţiile europene, finanţările oferite în cadrul fondurilor structurale, schemele de finanţare disponibile şi mecanismele de implementare ale acestora. Compania acordă asistenţă clienţilor atât pentru întocmirea cererilor de finanţare cât şi pentru întocmirea documentaţiei aferente accesării finanţărilor prin: încadrarea proiectelor în funcţie de criteriile de eligibilitate stabilite prin programele de finanțare, structurarea finanţării, consultanţă privind aspecte de mediu, achiziţii etc. conform cerinţelor finanţatorilor şi legislaţiei româneşti în vigoare. În colaborare directă cu specialişti recunoscuţi, Energy Holding Invest elaborează cu profesionalism: analize şi evaluări economico-financiare, expertize contabile şi de audit financiar, servicii de marketing, proiectarea platformelor industriale şi a echipamentelor, inginerie, management de proiect şi activităţi tehnice, realizarea de proiecte privind ingineria civilă şi de trafic, cercetarea solului şi subsolului, consultanţă în toate aspectele necesare refacerii zonelor afectate, decontaminarea şi reconstrucţia ecologică a zonelor poluate, tratamente fizice, chimice şi biologice ale solurilor contaminate, depoluarea apelor freatice in-situ şi ex-situ, lucrări de execuţie ce privesc: construcţiile civile şi de geniu, modernizarea şi reabilitarea drumurilor, intervenţii şi decontaminare de mediu, lucrări de alimentare cu apă şi canalizare.

Pe lângă cele menţionate mai sus, societatea desfaşoară o amplă activitate privind comerţul cu materiale de construcţii şi material lemnos, echipamente industriale şi maşini, echipamente sanitare şi produse chimice.

Atuul companiei Cel mai important avantaj competiţional al companiei hunedorene îl reprezintă echipa. Cea de conducere este formată din profesionişti cu înalte calificări, cu pregătire în domeniul energiei, relaţii internaţionale şi competenţe de management. De asemenea, angajaţii companiei deţin cunoştinţe aprofundate privind mecanismele pieţei de energie electrică din România. Acest lucru se datorează atât pregătirii lor profesionale, cât şi participării constante în procesul de consultare dintre instituţiile de reglementare şi participanţii de pe piaţă. Salariaţii companiei sunt implicaţi activ şi în demersul de implementare a celor mai bune legi şi practici în domeniul furnizării de energie electrică. „Cel mai important atu al Energy Holding Invest îl reprezintă echipa noastră care cuprinde personal cu studii diverse, ca economie, inginerie, ştiinţe juridice, ce poate, într-o lume plină de idei şi informaţii, să extragă doar ceea ce este necesar pentru clienţi”, spune directorul general, ec. Robert Eugen Muzsic.

Portofoliul companiei 1. Studiu de fezabilitate privind realizarea obiectivului de investiţie: „Strada Aurel Vlaicu, comuna Gurahonţ, judeţul Arad”.

2. Proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie privind realizarea obiectivului de investiţie: „Modernizare drum comunal DC65: DN66 – Federi, comuna Pui, judeţul Hunedoara”.

3. Proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie privind realizarea obiectivului de investiţie: „Modernizare drum comunal DC3: Şteia – Livada, comuna Tomeşti, judeţul Hunedoara”.

4. Studiu de fezabilitate privind realizarea obiectivului de investiţie: „Modernizare drum comunal DC99: Ciula Mare – Vălioara – Mesteacăn, comuna Răchitova, judeţul Hunedoara”.

5. Elaborare Studii de fezabilitate şi întocmire Documentaţie de finanţare (scriere Cerere de Finanţare) pentru accesarea de fonduri prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, după cum urmează: 5.1. Parc nou oraş Călan, judeţul Hunedoara; 5.2. Parc nou localitatea Baru, comuna Baru, judeţul Hunedoara; 5.3. Parc nou localitatea Băiţa, comuna Băiţa, judeţul Hunedoara; 5.4. Parc nou localitatea Gurasada, comuna Gurasada, judeţul Hunedoara; 5.5. Parc nou localitatea Pui, comuna Pui, judeţul Hunedoara; 5.6. Parc nou localitatea Toteşti, comuna Toteşti, judeţul Hunedoara.

6. Lucrări de drumuri aferente obiectivului de investiţie: „Reabilitare drum comunal Sadova Veche – Sadova Nouă, comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş Severin”.

7. Lucrări de construcţii aferente obiectivului de investiţie: „Construire Sediu Primărie Turdaş, comuna Turdaş, judeţul Hunedoara”.

8. Servicii de consultanţă privind organizarea procedurii de achiziţie privind atribuirea contractului de lucrări având ca obiect: „Modernizare drum comunal DC65: DN66 – Federi, comuna Pui, judeţul Hunedoara”.

9. Servicii de consultanţă privind organizarea procedurii de achiziţie privind atribuirea contractului de lucrări având ca obiect: „Modernizare drum comunal DC99: Ciula Mare – Vălioara – Mesteacăn, comuna Răchitova, judeţul Hunedoara”.

10. Servicii de consultanţă privind organizarea procedurii de achiziţie privind atribuirea contractului de lucrări având ca obiect: „Reabilitare Cămin Cultural sat Glodghileşti, comuna Burjuc, judeţul Hunedoara”.

33

34

PROIECTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Priorităţile CJ Braşov Mihai Pascu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, spune că pentru finalizarea barajului de la Mândra mai sunt necesare 150 milioane de euro. Ţinta? Fondurile europene. Aeroportul Braşov e în lucru, mai e nevoie de parcuri industriale...

A consemnat Ionuţ OPREA

Reporter: Care sunt, pe scurt, argumentele, impactul şi perspectivele pentru realizarea barajului de la Mândra?

Mihai Pascu: Barajul de la Mândra nu este o idee nouă şi nici măcar a noastră. Este un proiect început de către regimul comunist. Practic, în 1987 s-a aprobat acest proiect la nivel naţional şi construcţiile au început în 1988 cu relocarea a patru mii de muncitori în zona Şona (sat care aparţine de localitatea Mândra). Scopul proiectului, declarat atunci, era ca în urma construcţiei barajului să avem o foarte mare acumulare de apă dulce în judeţul Braşov – capătul din amonte al lacului ar fi fost în zona localităţii Hoghiz. Pe de o parte s-ar fi obţinut circa 21 de megawaţi prin motoarele electrice montate în baraj, iar pe de altă parte ar fi fost o investiţie strategică pentru că în acea vreme regimul comunist dorea să construiască la Victoria o centrală nucleară care ar fi avut nevoie de un debit constant de apă pentru răcirea motoarelor. După Revoluţie, guvernele care s-au perindat au continuat la viteză foarte mică această investiţie. În 2004 s-a regândit şi s-a aprobat o reducere a proiectului, în aşa fel încât

capătul din amonte al lacului să fie situat între localităţile Veneţia şi Comăna, dar din cauza lipsei de fonduri lucrările au mers într-un ritm foarte, foarte încet.

Rep: Ce este acum realizat?

M.P.: Cert este că guvernele României au investit până în prezent 110 milioane de euro în lucrări efective. Sunt porţiuni finalizate în proporţie de 80%, altele în proporţie de 50-60% şi altele neatacate deloc. Conform discuţiilor cu Hidroconstrucţia (firmă care lucrează la Mândra pentru beneficiarul Hidroelectrica), ar mai fi nevoie de 150 de milioane de euro pentru ca investiţia să fie dată la cheie, dar este clar că Guvernul nu are aceşti bani. După Revoluţie, poate cea mai mare greşeală a fost faptul că această investiţie a fost tratată numai din punctul de vedere al producţiei de curent electric. Or, este evident că privită numai din această perspectivă, investiţia este păguboasă şi nu este fezabilă. De ce? Pentru că în momentul în care ai investi în total 260 de milioane de euro pentru 21 de megawaţi, preţul megawatt-ului ajunge să fie mai mare decât oriunde în lume. Dar să nu uităm că, dacă

PROIECTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

privim acest proiect ca pe unul strategic şi integrat, aşa cum de fapt doreşte Comisia Europeană pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, aici am avea avantaje ale finalizării investiţiei, pe care de altfel le-am discutat şi cu ministrul Energiei, Constantin Niţă.

Un baraj cu multe avantaje Rep: Care sunt aceste avantaje?

M.P.: Am produce curent electric. Am avea posibilitatea să irigăm Câmpia Română, în stânga şi dreapta culoarului Oltului, în aşa fel încât chiar şi în condiţii de secetă să putem asigura pentru 145 de zile apa necesară irigaţiilor pe toată zona respectivă. Unul dintre principalele roluri ale acestui lac de acumulare ar fi posibilitatea efectuării lucrărilor de decolmatare şi intervenţii la toate cele 27 de hidrocentrale aflate în aval. Sunt 27 de hidrocentrale în patrimoniul Hidroelectrica şi din cauză că acest lac nu a fost construit la timp, astăzi multe sunt atât de colmatate, încât decolmatarea lor deja este mai scumpă decât construirea unui baraj nou. Deci barajul acesta ar fi fost o zonă-tampon care să poată regla nivelul debitului Oltului, în aşa fel încât să permită intervenţii de decolmatare, reparaţii de diguri etc. Din punctul de vedere al biodiversităţii, realizarea lacului de acumulare s-ar lega extraordinar de bine cu culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Acum păsările vin la lacurile de la Dumbrăviţa şi Rotbav, iar existenţa acestui lac ar însemna un paradis pentru biodiversitate. Nu în ultimul rând, dacă s-ar realiza această acumulare de apă dulce, s-ar putea dezvolta turismul într-o zonă care din păcate este foarte săracă şi nu are alternative de creştere economică. Aşadar, abordat ca un proiect integrat, el poate avea un mare succes. Abordat ca până acum, doar din punctul de vedere al investiţiei în hidroelectricitate, nu are nicio noimă.

Rep: Care este stadiul actual al discuţiilor, studiilor/ susţinerii de către factorii de decizie de la nivel guvernamental pentru această investiţie?

M.P.: Deocamdată încercăm să implicăm pe lângă Ministerul Energiei, care astăzi este responsabil de această investiţie, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi, de ce nu, chiar şi Ministerul Turismului. Chiar dacă nu vor aloca bani, pentru noi este suficientă susţinerea instituţională, pentru a-l putea promova ca proiect strategic la nivelul Regiunii 7 Centru din care se pare că vom face parte în continuare.

Ideea noastră este să accesăm fonduri europene, de aceea

35

l-am inclus ca proiect prioritar şi strategic în portofoliul de proiecte la nivelul judeţului Braşov, pentru perioada 2014 – 2020.

Proiectul aeroportului Rep: Care este stadiul proiectului aeroportului internaţional de la Ghimbav?

M.P.: Proiectul tehnic pentru construirea pistei aeroportului este finalizat şi se află în faza de verificare. După ce proiectul tehnic va fi verificat, avem nevoie de avizul definitiv al Autorităţii Aeronautice Civile Române. După ce vom primi avizul, ne putem apuca de lucru. Practic, estimăm că în trei săptămâni vom obţine avizul. În paralel cu construcţia pistei, dorim ca în aprilie să dăm drumul la licitaţia pentru concesionarea restului de lucrări (terminal, anexe etc.).

Parcuri, replicate Rep: Ce a însemnat în opinia dvs. dezvoltarea parcurilor industriale în Braşov?

M.P.: Din păcate, a însemnat mult prea puţin faţă de necesar. De ce? Pentru că noi ne-am pliat pe nişte imobile disponibile pentru a fi preluate de autoritatea publică judeţeană. E clar că solicitări au fost mult mai multe decât am putut noi oferta. De aceea, în ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Braşov am aprobat ca în contextul în care societatea Carfil, care nu-şi poate plăti datoriile către stat, va disponibiliza în continuare terenuri şi construcţii pentru a fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor, în contul datoriilor, acele imobile să le preluăm noi pentru a extinde actualul parc industrial Carfil.

Rep: Care ar fi recomandările/propunerile dvs. pentru dezvoltarea sectorului parcurilor industriale din România?

M.P.: Nu cunosc situaţia parcurilor industriale din celelalte judeţe. În ceea ce priveşte judeţul Braşov, ar fi nevoie de replicat experienţa bună din municipiul Braşov, unde avem două parcuri industriale aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean (Parcul Industrial Metrom şi Parcul Industrial Carfil), cel puţin în zona urbană Făgăraş. La Făgăraş avem a doua aglomerare urbană din judeţ şi deocamdată nu există niciun parc industrial şi nicio facilitate pentru eventuale firme care ar dori să facă investiţii în zonă.

Summary Mihai Pascu, Vice-President of Braşov County Council, says that 150 more million euros are needed for the completion of the dam from Mândra. Mihai Pascu explains what advantages this investment would bring: “We would produce electricity. We would be able to irrigate the Romanian Plain, left and right of the Olt, so that even in drought conditions we could provide the irrigation water needed throughout the area for 145 days. One of the main roles of this accumulation lake is the possibility to conduct desilting work and interventions at all the 27 hydropower plants downstream. There are 27 hydropower plants in the patrimony of Hidroelectrica and because this lake was not built in time, many are so clogged up today that desilting them is more expensive than building a new dam. So this dam would be a buffer-area that would adjust the flow rate of the Olt, so as to allow for desilting interventions, dam repair works, etc. From the standpoint of biodiversity, the accumulation lake would fit in very well with the flight corridor of the migratory birds. These birds come to the lakes from Dumbrăviţa and Rotbav, and this accumulation lake would be a haven for biodiversity. Finally, if this accumulation of fresh water were achieved, it could lead to the development of tourism.”

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IMM-urile încearcă să învingă criza

37

A consemnat Liliana BRAD

Federaţia Regională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea Vest a fost constituită ca federaţie patronală independentă, fără caracter politic. FRIMM Vest reprezintă asociaţiile şi organizaţiile din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş Severin. Mircea Purcaru, preşedintele federaţiei, vorbeşte despre provocările cărora le-au făcut faţă întreprinderile mici şi mijlocii în anii crizei.

Rep.: Care este situaţia IMM-urilor din vestul României?

M.P.: Situaţia IMM-urilor în Regiunea Vest nu este deloc bună. Din numărul de firme active, înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului în urmă cu 10 ani, observăm o scădere drastică a acestora până la sfârşitul anului 2011, din cauza măsurilor inadecvate aplicate pentru aşa zisa stimulare a sectorului IMM, când, de fapt, s-au majorat şi introdus noi taxe. Aplicarea lor a dus la dispariţia şi închiderea la nivel regional a peste 25 % dintre firmele active în 2008.

Rep.: Cum au resimţit criza economică IMM-urile din cele patru judeţe ale Regiunii Vest?

M.P.: Criza a afectat serios sectorul IMM-urilor. În ultimii doi ani s-a putut observa în Regiunea Vest o scădere a numărului de societăţi comerciale. De exemplu, dacă luăm în calcul firmele intrate sub incidenţa Legii nr. 85/2006, adică a insolvenţei, în anul 2012 comparativ cu 2011 vom observa că, în cadrul Regiunii Vest, situaţia diferă de la un judeţ la altul. În Caraş Severin, de exemplu, anul 2011 a putut fi considerat unul „negru” pentru firmele care au funcţionat în acest judeţ, deoarece au intrat în insolvenţă 283 de societăţi comerciale. Anul trecut, în schimb, au intrat în insolvenţă doar 55 de firme. Situaţia este oarecum asemănătoare şi la Arad, unde în 2011 a fost cerută insolvenţa pentru 512 societăţi comerciale, iar în 2012, pentru 487. În Hunedoara, a fost exact invers: 234 de firme au intrat în insolvenţă în 2011, faţă de 493 în 2012. Judeţul în care situaţia a fost aproape liniară, a fost Timişul, care a avut 434 de societăţi comerciale în insolvenţă în 2011 şi 442, în 2012.

Rep.: Care a fost dinamica insolvenţelor în cadrul Regiunii Vest?

M.P.: Insolvenţele au afectat IMM-urile din Regiunea Vest. În 2012, 1477 de firme au intrat în insolvenţă, iar în 2011, 1463. Numărul este totuşi mare. Dacă la nivelul ţării s-a diminuat numărul firmelor intrate în insolvenţă, cu aproximativ 3 %, în Regiunea Vest acesta a crescut cu 1%. După cum se observă, în cadrul regiunii dinamica este una anacronică: două dintre judeţe, Arad şi Caraş Severin au înregistrat o diminuare a numărului de insolvenţe, iar celelalte două, respectiv Hunedoara şi Timiş au avut o creştere a numărului de insolvenţe, în Hunedoara, creşterea fiind cu peste 110 %. Potrivit datelor statistice, în luna ianuarie, numărul insolvenţelor la nivel de Regiunea Vest a fost de 64 din cele 1411 înregistrate la nivel naţional, fiind în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

Rep.: Întreprinzătorii renunţă la afaceri?

M.P.: Numărul firmelor active în regiune are o uşoară ten dinţă de creştere, menţinând trendul naţional, cu o dinamică pozitivă atât la numărul persoanelor fizice autorizate, cât şi la nivel de companii. În ciuda dificultăţilor cauzate de

instabilitatea politico-administrativă şi legislativă, pe fondul crizei globale, întreprinzătorii nu se dau bătuţi şi continuă să întrevadă oportunităţi în afaceri.

Rep.: Ce preferă oamenii de afaceri: PFA-uri sau SRLuri?

M.P.: Un studiu al firmelor active din regiunea Vest arată că acestea par a fi învins criza economică. Sunt active 95.218 firme faţă de 88.614. De exemplu, cea mai mare creştere a numărului de societăţi comerciale şi PFA-uri active în ianuarie 2013 faţă de aceeaşi lună a anului trecut se observă în judeţul Caraş-Severin. Aici funcţionează în plus 586 de PFA şi 268 de persoane juridice. În judeţul Arad sunt active 22.541 firme, faţă de 21.143, în ianuarie 2012. Dintr-o statistică recent întocmită rezultă că a crescut numărul PFAurilor, mai mult decât al SRL-urilor, SA-urilor etc.

Rep.: În care judeţ sunt cele mai multe firme active?

M.P.: Se poate constata că dintre cele 4 judeţe ale Regiunii Vest, Timişul se clasează pe locul 1, cu numărul cel mai mare de firme active, dar şi cu o creştere cu 7,52 % a numărului de firme nou înregistrate: 2.926 de companii.

Rep.: Cum vedeţi viitorul IMM-urilor?

M.P.: Observând uşoara creştere a numărului de firme active din anul 2012, putem trage concluzia că încrederea întreprinzătorilor în dezvoltare este în creştere. Dar, fără măsuri active şi reale luate de către guvernanţi, materializate printr-o fiscalitate coerentă, programe de stimulare a înfiinţării de locuri de muncă, îmbunătăţirea accesului la finanţare, viitorul sectorului IMM nu este sustenabil.

Perioada de suprataxare din ultimii ani este resimţită prin scăderea cu peste 30 % a numărului de IMM şi a cifrei lor de afaceri.

38

HIGH BLOOD PRESSURE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hipertensiunea tratată definitiv la Cardiomed

A consemnat Arina MOLDOVAN

Cercetarea medicală avansată în domeniul cardiologiei este o prioritate pentru echipa de medici condusă de prof. dr. Benedek Imre şi de soţia sa, dr. eodora Benedek, în ciuda costurilor uriaşe pe care le presupune. Este unul dintre motivele pentru care echipa munceşte din greu pentru a accesa granturi europene în vederea achiziţionării de aparatură performantă.

Reporter: În acest an, tema Zilei Mondiale a Sănătăţii a fost ”Presiunea sanguină crescută”, cu accent special pe verificarea tensiunii arteriale. De ce este important să tratăm hipertensiunea arterială?

Dr. eodora Benedek: Este extrem de important să tratăm hipertensiunea arterială nu atât pentru disconfortul pe care ni-l creează faptul că avem valori tensionale crescute, dar mai ales pentru că această boală evoluează spre complicaţii care, odată instalate, sunt mult mai greu de tratat decât ar fi să le prevenim. De exemplu, un pacient hipertensiv, cu valori tensionale necontrolate, dezvoltă, în timp, complicaţii cardiace, renale, cerebrale ceea ce înseamnă că, după câţiva ani de evoluţie a acestei hipertesiuni, degeaba venim noi să corectăm valorile tensionale pentru că aceste modificări la nivelul inimii, la nivelul rinichiului, la nivelul creierului deja sunt instalate. Inima odată supusă unui efort mare, pe care îl dă valoarea tensională crescută, trebuie să facă un lucru mecanic mai mare şi în timp oboseşte, se instalează aşa numita hipertrofie cardiacă, adică muşchiul inimii se îngroaşă şi cu timpul oboseşte. Dacă depistăm tensiunea şi începem tratamentul numai după câţiva ani, noi controlăm valoarea tensională, dar muşchiul inimii rămâne slăbit. Şi atunci este mult mai greu să recuperăm acest bolnav. De ce ne temem cel mai

tare sunt aceste accidente vasculare cerebrale, accidente vasculare ischemice care apar la marii hipertensivi sau chiar hemoragice, pentru că la o valoare tensională foarte crescută se poate întâmpla să se rupă un vas cerebral din cap şi atunci să facă pacientul accident vascular hemoragic, care, se ştie foarte bine, este extrem de invalidant. Dacă pacientul scapă, pentru că poate să ducă la deces, rămâne paralizat şi de aici o mulţime de probleme sociale şi economice care implică şi familia şi evoluţia pacientului. De aceea este foarte important să depistăm această tensiune mare, pentru că mulţi au tensiune mare şi nu ştiu, întrucât nu şi-o măsoară, şi să o tratăm atâta timp cât încă nu s-au instalat complicaţiile.

Rep.: La Clinica de Cardiologie Intervenţională s-a realizat, în premieră naţională, o intervenţie privind tratamentul definitiv al hipertensiunii arteriale. Vă rog să ne explicaţi despre ce este vorba, mai exact.

T.B.: Pe scară largă, tratamentul hipertensiunii arteriale se face numai cu pastile, cu tratament medicamentos şi, dacă avem valori tensionale foarte mari şi greu de controlat, pacientul primeşte o combinaţie de trei, patru sau chiar cinci medicamente antihipertensive, ceea ce înseamnă costuri mari şi complianţă redusă. Pentru că, atunci când ai de luat patru medicamente pe zi, mai uiţi să iei unul dintre ele. Ei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bine, tratamentul definitiv constă în aşa numita ablaţie de denervare renală. Cercetări recente au descoperit că sursa acestor valori tensionale crescute se găseşte la nivelul terminaţiilor nervoase de la nivelul arterei renale şi atunci prin arderea acestor terminaţii nervoase, care sunt responsabile de declanşarea şi întreţinerea valorilor tensionale crescute, se realizează tratamentul curativ, definitiv al hipertensiunii arteriale, astfel încât după această intervenţie să nu mai fie nevoie de de doze foarte puternice, de multe medicamente antihipertensive. Intervenţia se realizează prin introducerea unui cateter special, prin calea clasică a cateterismului cardiac, acelaşi tip de procedură prin care se fac şi stentările, la nivelul arterei renale. Acest cateter special la capătul care intră în artera renală are un electrod, la capătul care iese din arteră este legat de un aparat special care emite nişte impulsuri ce distrug acele terminaţii nervoase, responsabile de hipertensiune. Sigur că secretul succesului este plasarea corectă a cateterului, ghidarea corectă a fascicolului de ablaţie, fiind nişte considerente tehnice care ţin de manualitatea operatorului şi rezultatele sunt foarte bune. Chiar recent a apărut în cea mai prestigioasă revistă din domeniul cardiologiei un studiu referitor la cost-eficienţă, care demonstrează că, pe termen lung, acest tratament, chiar dacă în momentul procedurii costă mai mult, este mult mai eficient din punct de vedere economic decât tratamentul de ani de zile cu medicamente scumpe şi în combinaţii puternice.

Rep.: De câte intervenţii este nevoie?

T.B.: Una singură.

Rep.: Şi cum poate pacientul să acceseze acest tip de tratament?

T.B.: Este o noutate, în prezent, şi pe plan internaţional, dar, totodată, în centrele mari din Europa începe să se practice. În România este o noutate absolută, primele intervenţii s-au făcut în Clinica de Cardiologie, în urmă cu circa o lună, de către prof. dr. Benedek. Problema cu acest tratament este că, fiind o noutate, nu este încă decontat de Casa de Asigurări de Sănătate şi este destul de costisitor. Sperăm că, odată cu popularizarea metodei, va intra pe lista procedurilor decontate. Primele cazuri au fost făcute aici pentru că, fiind în scop demonstrativ, cateterele au fost primite printr-o sponsorizare. În prezent se ridică problema costului, noi putem oferi în cadrul Centrului Medical Cardiomed aceste tratamente. O intervenţie costă între 1000 şi 2000 de euro. Oricum este mai avantajos, dacă facem un calcul, pentru că, după această intervenţie, pacientul nu mai are nevoie de tratament medicamentos, pentru care plăteşte 300-400 lei pe lună. Se vede foarte uşor că după un număr de 10-20 de luni, bolnavul îşi echilibrează costurile. La Cardiomed s-a internat la începutul lunii aprilie primul pacient, iar pe listă mai figurează încă trei. Şi pentru a beneficia de tratament ei trebuie pregătiţi, li se fac examinări care să ateste că artera renală din punct de vedere a structurii şi anatomiei permite această intervenţie. Sunt şi contraindicaţii: la cei cu malformaţii ale arterei renale, malformaţii congenitale, stenoză severă de arteră renală.

Sigur că tratamentul acesta rezolvă problema hipertensiunii.

Dacă insuficienţa cardiacă a apărut deja, ea nu este modifi-

HIGH BLOOD PRESSURE

39

cată prin acest tratament, însă nefiind inima supusă unui efort mare, în viitor, insuficienţa se va ameliora.

Rep.: Cercetarea medicală avansată este o prioritate pentru medicii cardiologi, pentru echipa dumneavoastră. Ce proiecte derulaţi în prezent?

T.B.: Avem câteva proiecte de cercetare. Într-una dintre cele mai valoroase reviste, Canadian Journal of Cardiology, este publicat un studiu condus de noi. Prin angio CT multislice, printr-o tehnică neinvazivă de evaluare a circulaţiei coronariene, evaluăm riscul plăcilor ateromatoase din arterele coronare de a se transforma într-un infarct miocardic acut.

Astfel încât să putem la aceşti bolnavi să prevedem că vor avea infarct şi să intrăm cu tratamentul înainte de a se produce infarctul, şi asta printr-o tehnică neinvazivă. Rezultatele acestui studiu au fost publicate. De asemenea, tot în domeniul cercetării, clinica noastră are ca prioritate studiul, tot prin tehnici imagistice tridimensionale de ultimă generaţie, a ceea ce se întâmplă în interiorul stenturilor coronariene implantate, care sunt factorii care pot să prezică că aceste stenturi coronariene vor evolua bine sau nu. Centrul Medical Cardiomed a dezvoltat un protocol de colaborare cu universitatea noastră (n.r. Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş). Acolo există acest aparat de angio CT multislice 64, un aparat extrem de performant, pe care noi dorim să îl utilizăm în cercetare. Acest centru a fost inclus într-un parteneriat, pe bani europeni, pentru studiul prin angio CT a circulaţiei coronariene, a riscului de dezvoltare a bolii coronariene severe, un parteneriat condus de o clinică din Germania, prin care s-a accesat un proiect european. Şi căutăm, bineînţeles, să avem cât mai mulţi pacienţi care pot beneficia de această procedură prin fonduri europene. Proiectul a fost accesat în urmă cu două luni, a fost depus la Comisia Europeană, a fost selectat şi suntem în stadiul de negocieri, nu avem încă contractul semnat.

Rep.: Ce categorie de pacienţi este eligibilă pentru accesarea acestei proceduri?

T.B.: Pacienţii care pe baza examinărilor clasice, EKG, examen de laborator se demonstrează că au risc de apariţie a unor boli coronariene. Acei pacienţi nu vor mai urma calea cateterismului cardiac invaziv şi li se va face angio CT care este neinvaziv şi mult mai preferat de pacient.

Rep.: Cercetarea medicală avansată este extrem de costisitoare din punct de vedere fiannciar. Ce a însemnat pentru echipa dumneavostră, din punct de vedere investiţional, atingerea acestor obiective?

T.B.: Aţi atins un subiect foarte important. Cercetare nu se poate face fără finanţare. Pentru o cercetare de vârf îţi trebuie aparate de vârf şi pentru aparate de vârf îţi trebuie sume foarte mari de bani pentru a fi în top. Concurăm cu centre foarte puternice şi foarte bine dotate, e nevoie de o mulţime de bani. Noi, de când s-au deschis aceste oportunităţi de finanţare, de cercetare, întotdeauna ne-am străduit, am depus proiecte, am câştigat aproape întotdeauna şi am reuşit să atragem finanţări din partea granturilor de cercetare prin care am achiziţionat aparatură de cercetare de înaltă performanţă şi, bineînţeles, şi consumabilele.

Summary Advanced medical research in the field of cardiology is a priority for the team of doctors led by Dr. Benedek Imre and his wife, Dr. eodora Benedek, despite the huge costs involved. is is one of the reasons why the team works hard to access European grants for the purchase of competitive equipment.

40

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sănătate şi ipocrizie De foarte multă vreme, sistemul nostru de sănătate a fost privit prin prisma a doua extreme: vrem să fie cel mai performant din toată lumea, să ne mândrim cu cei mai buni medici și profesioniști - dar ne aşteptăm să fie totul pe gratis.

Faptul că noi avem un sistem de sănătate subfinanțat este nu atât din cauză că țara nu are bani, cât mai mult pentru că așa suntem obișnuiți să gândim acest subiect.

De când mă știu despre sănătate s-a vorbit în aceiași termeni - nu sunt bani, salariile sunt mici, nu avem dotări. Oamenii ce lucrează în sănătate merită tot respectul, salvează vieți, sănătatea este neprețuită.

Cu toate acestea, meseriile de medic sau farmacist au fost şi sunt foarte căutate pentru că ”se câștigă bine!”. Și așa și trebuie să fie! Haideți să vedem despre ce este vorba.

Cum-necum, suntem obișnuiți să asociem serviciile din sănătate cu ceva gratuit și, chiar dacă recunoaștem că au o valoare deosebită, ne așteptăm să fie cumva plătite de altcineva, respectiv de stat. Așa am fost obișnuiți de pe vremurile comuniste când statul socialist ”avea grijă de tot poporul”.

Cum banii statului sunt ”prețioși”, musai trebuie să fie puțini, mai ales că sunt la vedere - bugetele de la sănătate sunt dezbătute pe larg, pe când cele ale armatei sau ale serviciilor secrete nu prea le știe nimeni. Tot ce știm este că România alocă cel mai mic procent din PIB pentru sănătate din toată Europa. Mai mult, PIB-ul din ţara noastră este cel mai mic sau al doilea cel mai mic din Europa.

Realitatea este că medicii câștigă mai bine decât crede po pulația și așa a fost întotdeauna, chiar și pe vremea lui Ceaușescu. Că venitul lor este compus din salarii de la stat, salarii de la privat sau din atențiile pacienților este mai puțin important. Venitul lor reprezintă recompensa cinstită pentru priceperea, munca, privațiunile şi timpul investite în tratarea pacienților. Ar fi fost corect să fie totul transparent, dar nu este rău nici așa. Puțini stiu că un medic specialist face 6 ani facultate şi încă 5 ani specializare, fiind breasla cu cel mai mult timp petrecut într-o formă de educație sau învățământ. Oricum câștigă semnificativ mai puțin decât colegii lor din Vest.

Era o vreme când farmaciștii câștigau foarte bine. Astăzi, vremurile sunt mai puțin generoase, dar totusi absolvenţii facultăților de farmacie continuă să beneficieze de unele dintre cele mai mari salarii după terminarea facultății. Și așa

este normal pentru că lucrează într-un sistem complet privat, ce produce o valoare adăugată foarte mare.

Drept este că o mare parte din vârfurile medicinei decid să meargă în alte țări, dar acest fenomen este valabil pentru toate țările din această zonă a Europei. Marea problemă este legată de medicii de familie şi, mai ales, de rezidenți. Cu alte cuvinte, zona de prevenție şi viitorul sunt puse sub un mare semn de întrebare.

Un subiect puţin menţionat și cu implicații foarte serioase este aplicarea Ordonanței Guvernului 50/2010. Aceasta se referă la reglementarea aplicării unor comisioane și clauze în contractele de credit. Aplicarea acestui act normativ ar scuti populația țării de costuri de aproximativ 2-300 de milioane de euro pe an, după estimările bancherilor (vezi inclusiv declaraţia domnului Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere a BNR). O singură bancă, nici măcar dintre primele 5, a anunțat că ar putea avea pierderi de peste 10 milioane de euro sau cu alte cuvinte ar lua cu atâția bani mai puțin, pe nedrept, de la populație.

Nu vreau să fac speculații ”ce-ar fi dacă s-ar gasi o fraudă de 2-300 de milioane de euro în sistemul de sănătate?” Pot să spun că alocarea unei sume de acest nivel la sănătate ar rezolva problema salariilor rezidenților și a asistentelor medicale, în termeni rezonabili.

Peste tot în lume, medicii şi farmaciștii câștigă bine. Asta pentru că serviciile pe care le oferă în sistemul de sănătate au o foarte mare valoare adăugată. Nu putem să comparăm o intervenție chirurgicală sau un medicament ce salvează vieți cu un iPhone, nu? Și atunci, de ce să nu acceptăm că un medic sau farmacist sau o firmă de medicamente ar putea câștiga măcar ceva similar cu alte meserii sau afaceri profitabile?

Dacă ei câștigă bine, societatea poate să primească taxe mai mari, servicii la standarde mai înalte și mult mai multă transparență în sistem, iar acești profesioniști se pot bucura de predicibilitatea financiară a carierei lor.

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

41

Raportul furnizor – calitate în sănătate

Viorel Deghid, preşedintele CAS Maramureş, spune că sistemul sanitar românesc traversează o perioadă destul de delicată. Este unul dintre cele mai importante din ţară, deoarece este un sistem care consumă foarte multe resurse financiare, iar nevoile populaţiei de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente sunt foarte mari.

Rep.: Care ar trebui să fie relaţia între CAS şi beneficiarii de servicii medicale? Cum ar trebui să fie relaţia cu furnizorii de medicamente?

V.D.: Casa de Asigurări de Sănătate este cea care ar trebui să asigure serviciile medicale şi medicamente pentru asiguraţi. Cred că, în primul rând, ar trebui să fie foarte riguros realizată contractarea serviciilor medicale. Există un cadru naţional pentru contractarea acestor servicii medicale, însă noi putem avea foarte mare grijă ca cei cu care contractăm aceste servicii medicale, toţi furnizorii de servicii medicale, să poată face acest lucru la nivelul standardelor care se cer în sănătate. Adică, furnizorii de servicii medicale să fie dintre cei autorizaţi conform legii, să fie evaluaţi conform acesteia, să fie eligibili, să aibă standarde de calitate. Practic, CAS trebuie să plătească serviciile medicale pentru asiguraţii judeţului nostru la furnizorii care vor acorda cele mai bune servicii din punct de vedere calitativ.

Rep.: Există vreo diferenţă între furnizorii de servicii medicale care nu au datorii şi cei care au restanţe, din punctul de vedere al CAS? V.D.: Cei care intră în relaţii contractuale cu CAS trebuie să îndeplinească nişte criterii, printre care sunt cele legate de modul în care sunt capabili să asigure servicii medicale din pachetul de bază. Aici vorbim despre nişte obligaţii pe care trebuie să le aibă toţi furnizorii de servicii medicale şi alegerea noastră pentru cei care fac aceste servicii medicale trebuie să respecte întru totul aceste prevederi ale Contractului-Cadru. Noi dorim şi suntem obligaţi să facem aceste contractări cu furnizorii care îndeplinesc toate cerinţele, nu ne deranjează dacă sunt unităţi medicale ale statului sau din sistemul privat. Ideea este ca cei care semnează aceste contracte să asigure servicii către populaţie la cele mai înalte standarde şi, mai ales, la nivelul prevederilor care sunt în contractele semnate. Adică să facă acel minim din pachetul de bază de analize, de servicii medicale.

Rep.: De ceva vreme a început procedura de acreditare a spitalelor, inclusiv în Maramureş. Reprezintă această procedură o condiţie în cazul unui contract cu CAS? V.D.: Are mare importanţă. Acreditarea unei unităţi me dicale, a unui spital presupune obligatoriu că unitatea respectivă îndeplineşte nişte standarde de calitate, aproape de standardele europene, sau chiar la nivelul acestora. Ştiu că în Maramureş, până în momentul de faţă, au obţinut aceste acreditări două unităţi medicale din sistemul public, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie. Noi ne bucurăm că s-a întâmplat acest lucru!

Rep.: Revenind la Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş, cum credeţi că veţi găsi Casa?

V.D.: Mi-am dorit să ajung la Casa de Asigurări de Sănătate

pentru a-mi aduce aportul la rezolvarea acestei probleme delicate, finanţarea. Îmi doresc să fie un pic mai bine pentru cetăţenii Maramureşului.

Rep.: De unde s-ar putea aduce alte fonduri?

V.D.: Nu există alte surse, sursele sunt bugetul de stat şi sursele noastre, ale judeţului. Este nevoie de o colectare eficientă de la toţi cei care au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări de sănătate. Ştiu că a fost demarată o acţiune de a colecta de la toţi cei care au obligaţia de a plăti serviciile medicale sau asigurări de sănătate, această modalitate este una din sursele prin care se realizează bugetul CAS al Maramureşului, iar a doua modalitate, cea mai importantă, aşa cum am mai spus, este reprezentată de bugetul de stat.

Rep.: Sunt destul de multe persoane care nu au avut calitatea de angajat niciodată. Ca atare, nu au cotizat la sistemul de asigurări de sănătate. Aceste persoane beneficiază de serviciile CAS în caz de nevoie?

V.D.: Din păcate sunt, într-adevăr, persoane aflate într-o astfel de situaţie. Acestea beneficiază de servicii medicale de urgenţă. Dacă o astfel de persoană are o problemă gravă, care solicită un serviciu medical, se poate adresa unităţii de urgenţă şi primeşte un minim de servicii medicale care îi pot salva viaţa la momentul respectiv. De asemenea, aceste persoane beneficiază de tot ceea ce înseamnă programe naţionale de imunizări, femeile gravide, copiii, toţi aceştia beneficiază de un pachet minim de servicii medicale care să îi ajute la nevoie. Pe de altă parte, preocuparea noastră este de a-i ajuta să obţină calitatea de asigurat, respectiv cea de angajat.

42

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gastronomia Transilvaniei cucereşte Marea Britanie

Transilvania este un brand culinar tot mai apreciat în Marea Britanie. Graţie eforturilor Alteţei Sale Regale, Prinţul Charles, companiile transilvănene din domeniul gastronomiei încep să devină tot mai cunoscute peste Canalul Mânecii. Iar producătorii clujeni de alimente tradiţionale valorifică excelent această oportunitate. de Claudiu PĂDUREAN

Produsele culinare realizate în Transilvania au deja o reputaţie excelentă. După ce Prinţul Charles a cumpărat mai multe proprietăţi în Transilvania, iar gospodarii au fost încurajaţi de Alteţa Sa Regală să se asocieze şi să producă pentru piaţa britanică gem de rubarbă ori suc din flori de soc sau din flori de salcâm, produsele tradiţionale ardeleneşti au devenit o prezenţă tot mai obişnuită în lanţurile de magazine care vând delicatese în Londra, dar şi în alte mari oraşe din Anglia. Eforturile Prinţului Charles nu au rămas singulare. O serie de membri ai aristocraţiei britanice, precum marchiza Tracy de Worchster, au venit în Transilvania pentru a-i încuraja pe ardeleni să îşi păstreze şi să îşi susţină micile ferme, care pot furniza hrană de bună calitate şi produsă după metode tradiţionale, sustenabile. De asemenea, membrii Casei Regale a României ori cei ai unor familii nobiliare româneşti, precum familia Raţiu din Turda, promovează cu mândrie gastronomia ardelenească, inclusiv prin intermediul unor evenimente precum Transilvania Fest. În acest an, Transilvania Fest, care îi pune în valoare pe fermieri, pe micii producători de alimente sau pe cei care încă mai practică meşteşuguri tradiţionale, va fi organizat la Washington. Însă familia Raţiu promovează de multă vreme aceste produse în Marea Britanie. Indrei şi Pamela Raţiu au reuşit să îl convingă pe celebrul profesor Paul Bloomfield, de la Universitatea Oxford Brookes, cea mai importantă instituţie europeană de învăţământ superior în domeniul industriei ospitalităţii, să vină în Transilvania şi să înveţe reţete ardeleneşti, iar mai apoi să le promoveze. Paul Bloomfield a reuşit să convingă mai multe restaurante londoneze de înaltă clasă să utilizeze aceste reţete. Mai mult, el şi-a petrecut mai multe săptămâni, în cursul anului trecut, în diferite zone ale Transilvaniei, pentru a se documenta şi pentru a scrie o carte de reţete ardeleneşti. Acesta este contextul în care autorităţile române au decis să se implice pentru a oferi companiilor ardeleneşti şansa de a valorifica această imensă deschidere.

Produs de Cluj, la Londra Ministerul Economiei şi Consiliul Judeţean Cluj au sprijinit Asociaţia Produs de Cluj, condusă de Ramona Moldovan, să se implice în organizarea participării României la târgul internaţional International Food and Drink Event din Londra, care a avut loc în perioada 17 – 20 martie. Din România, au participat 50 de firme. Trei dintre acestea au fost din Cluj. Este vorba de două companii care produc mezeluri: CosmFan şi Mariflor, precum şi de producătorul de uleiuri vegetale presate la rece, Luna Solai. "Ne-am propus să facem cunoscut la Londra gustul autentic ("good tastes from heart of Transylvania") al uleiurilor presate la rece de floarea soarelui, de dovleac, de in şi, ca o noutate, uleiul de nucă, din inima Transilvaniei, şi spunem noi că am reuşit. Cele

mai apreciate gusturi au fost cele de dovleac şi de nucă, dar şi de floarea soarelui cu diverse arome. Uleiul de in este cunoscut mai puţin, dar cei care îl cunosc, îl apreciază”, a spus managerul Luna Solai, Felicia Tulai. La rândul său, directorul Asociaţiei Produs de Cluj, Ramona Moldovan, a declarat că „publicul britanic a reacţionat excelent la produsele din standul românesc. Noi am avut un stand de 400 de metri pătraţi, în zona standurilor naţionale, dar imediat lângă standul general cu produse din carne, lucru care ne-a asigurat o vizibilitate maximă”. Ramona Moldovan spune că succesul obţinut la Londra, unde producătorii români de alimente au reuşit să stabilească o serie de contacte utile, dar şi să negocieze contracte, îi încurajează pe membrii Asociaţiei Produs de Cluj să meargă mai departe. Astfel, Ramona Moldovan va organiza în luna mai un târg la Gherla şi unul la Alba Iulia, care va avea titlul „Gustos de Alba şi de Cluj”. În luna iunie, va urma un târg la Zalău, iar în 12 – 15 iunie, producătorii clujeni vor participa la Zilele României de la Ulm, din Germania. Acestea vor fi organizate de către Ministerul Economiei şi de Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc. În toamnă, producătorii clujeni vor participa la o expoziţie de imagini şi de gastronomie din capitala Belgiei, Bruxelles. Această expoziţie va fi organizată chiar în clădirea Parlamentului European.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

Succes pentru CosmFan Un succes deosebit a fost obţinut de compania CosmFan din Sânicoară. Managerul acesteia, Cosmin Moldovan, a dezvăluit că firma pe care o conduce va lansa un lanţ de magazine în Londra. „Am găsit un partener, cu care suntem pe cale să finalizăm negocierile. Este vorba de un om de afaceri român, stabilit în Marea Britanie, care are mai multe investiţii de succes. Partenerul nostru are 700 de angajaţi.

Practic, noi ne gândim să dezvoltăm împreună un lanţ care să cuprindă un depozit de alimente în zona Londrei. Vom avea apoi, pentru început, două magazine la Londra. Va exista, în plus, şi un magazin on-line. Clienţii vor putea comanda produsele pe care le doresc. Livrarea va fi făcută prin intermediul unei firme de taximetrie, care este deţinută de partenerul nostru de afaceri”, spune Cosmin Moldovan. El mizează atât pe clienţii britanici, cât şi pe est-europenii care vor dori să regăsească gusturile de acasă, cu ajutorul produselor CosmFan.

Diversificarea, secretul strategiei de viitor În acest moment, societatea cu sediul în Sânicoară se impune tot mai mult drept un jucător important pe piaţa românească, dar şi în exteriorul acesteia. CosmFan exportă deja produse tradiţionale româneşti pe piaţa germană. De asemenea, produse de tip halal sunt vândute în Dubai, pe piaţa Emiratelor Arabe Unite. În acest moment, valoarea exporturilor reprezintă circa 10-15 la sută din totalul cifrei de afaceri a companiei CosmFan. Acest lucru înseamnă o valoare semnificativă, în condiţiile în care cifra de afaceri a firmei conduse de Cosmin Moldovan a ajuns la 10 milioane de euro. Managerul firmei din Sânicoară îşi planifică cu mare grijă viitorul. El va mai participa în acest an la un târg în Germania, însă doreşte să „atace” şi piaţa rusească, astfel că va participa şi la un târg organizat în capitala Federaţiei Ruse, Moscova. Practic, în acest moment, CosmFan, care a ajuns la aproximativ 160 de angajaţi, încearcă să îşi diversifice sursele de venit, în contextul în care criza economică persistă. Iar dezvoltarea şi structurarea exporturilor arată faptul că managerul Cosmin Moldovan vrea să îşi păstreze cota de piaţă din România, poate chiar să o crească, iar exporturile sale nu vizează doar zona euro, care s-a confruntat cu mari turbulenţe. Pentru el sunt importante şi încasările în lire sterline şi, de ce nu, în ruble. Analiştii economici consideră că dezvoltarea companiei CosmFan, care a început ca o mică afacere de familie, o carmanegerie modestă, poate fi un adevărat studiu de caz referitor la performanţă în condiţii economice vitrege. Şi asta cu atât mai mult cu cât, în condiţiile crizei, care a dus la falimentul ori la insolvenţa multor jucători importanţi, CosmFan a reuşit să îşi dubleze, în ultimii ani, cifra de afaceri.

Mariflor, în dezvoltare constantă O strategie asemănătoare este folosită şi de producătorul de mezeluri Mariflor din Gherla. Directorul de export al societăţii, Gabriel Mureşan, dezvăluie amănunte interesante din strategia care a asigurat prosperitatea companiei gherlene. „Noi am ales să participăm la toate târgurile şi expoziţiile la care am fost invitaţi, indiferent dacă a fost vorba de Spania, Franţa, Anglia sau Germania. Şi am reuşit să avem succes, în ciuda faptului că producătorii români se con-

fruntă cu dificultăţi foarte mari. Peste criza economică s-au suprapus recentele scandaluri alimentare, cu multe exagerări, cu multe dezinformări, care trădează o campanie de presă care afectează, prin neadevărurile spuse, imaginea unei ţări şi a unei branşe importante. În Marea Britanie, partenerii noştri de afaceri au înţeles cum stau lucrurile în realitate. Nu a existat niciun fel de problemă. Ba, mai mult, au glumit cu noi pe tema scandalurilor alimentare. La Londra, reacţia a fost una foarte bună. Poate că este o consecinţă a unei culturi deschise, formată în perioada în care Marea Britanie avea un imens imperiu colonial şi stăpânea jumătate din globul pământesc. Am observat faptul că britanicii sunt extrem de deschişi în acest domeniu, spre deosebire de alte naţiuni, mult mai conservatoare, cum ar fi francezii, italienii sau spaniolii”, spune Gabriel Mureşan. El a spus că Mariflor Gherla exporta produse alimentare în Marea Britanie şi până acum, însă, după târgul de la Londra, de la sfârşitul lunii martie, compania clujeană este pregătită să facă paşii următori. „Noi am mers pe lucruri concrete. Calitate şi tradiţie din Transilvania! Acesta este şi sloganul nostru. Iar partenerii din Marea Britanie s-au convins că produsele noastre tradiţionale au o calitate deosebită. Tocmai de aceea, de la livrări spontane, ocazionale, pe piaţa britanică am ajuns la livrări constante”, a spus directorul de export al Mariflor. Compania din Gherla îşi poate lărgi aria teritorială pe care o acoperă în Anglia cu ajutorul unui parteneriat cu un depozit de mari dimensiuni, care importă atât produse din România, cât şi din alte ţări europene şi care lucrează cu o reţea însemnată de magazine. Iar modelul britanic poate fi folosit şi pentru extinderea ulterioară a reţelei de parteneriate. În prezent, Mariflor Gherla exportă în Italia, Spania, Franţa, Germania, Belgia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Compania a ajuns la 160 de angajaţi, iar preocuparea conducerii companiei este să menţină locurile de muncă şi stabilitatea afacerii. Însă cifrele seci arată că managementul Mariflor a reuşit să facă mai mult decât şi-a propus. Astfel, cifra de afaceri a companiei a crescut constant, în ciuda greutăţilor ridicate de criză. În 2008, Mariflor Gherla avea o cifră de afaceri de aproximativ 17,5 milioane de lei. În 2009, cifra de afaceri a urcat la 18,9 milioane de lei, iar în 2010 a atins 19,1 milioane de lei. În anul 2011, pentru prima dată, cifra de afaceri a Mariflor a depăşit 20 de milioane de lei, adică a atins nivelul de 21,2 milioane de lei. Cifra de afaceri pentru anul 2012 este şi mai mare decât cea înregistrată în anul 2011, dă asigurări Gabriel Mureşan. Iar pentru 2013, creşterea cifrei de afaceri ar putea fi susţinută şi de exporturile tot mai consistente.

43

44

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermierii au cooperativă în stil occidental

de Claudiu PĂDUREAN

Cel mai mare producător de lapte din judeţul Cluj nu este nicio firmă multinaţională, nici vreun latifundiar autohton. Ci este Cooperativa Someş – Arieş, care reuneşte 36 de ferme, care au mizat deopotrivă pe creşterea bovinelor şi pe cea a ovinelor. Iniţiativa este una de succes şi reprezintă un model pentru fermierii din alte judeţe. În alte judeţe din România, precum Satu Mare, a început organizarea de noi cooperative, după modelul clujean, în timp ce alţi fermieri clujeni vor să se alăture cooperativei existente. „În niciun caz nu este vorba de reînfiinţarea vechilor Cooperative Agricole de Producţie. Cooperativa noastră este una în stil occidental, care nu are nimic de-a face cu comunismul. Spre deosebire de CAP-uri, fermierii îşi păstrează proprietatea asupra – să spunem – mijloacelor de producţie. Adică asupra pământului, asupra clădirilor, asupra utilajelor şi asupra animalelor”, spune Marian Ciurea, unul dintre fermierii clujeni care a iniţiat această formă asociativă a fermierilor clujeni. Modelul lor este reprezentat de Friesland, cea mai puternică şi cunoscută cooperativă a fermierilor olandezi. În timp, Friesland a evoluat şi a ajuns la proporţiile unui adevărat concern multinaţional, care a achiziţionat o serie de companii din Europa, inclusiv compania clujeană Napolact, care este cel mai important procesator de lapte din Transilvania.

Deocamdată, Cooperativa Someş-Arieş face doar primii paşi în economia transilvăneană. Fermierii care şi-au unit forţele în cadrul acestei cooperative au reuşit să ofere cantitate şi calitate în domeniul producţiei laptelui. Mai mult, Cooperativa care îi reprezintă a căpătat o forţă de negociere incomparabil mai mare decât cea a oricărui fermier individual. „Noi putem asigura o producţie de minim 400.000 de litri de lapte. Vă daţi seama că procesatorii sunt foarte interesaţi să aibă o relaţie comercială corectă cu noi. Toc-

mai din această cauză am putut negocia un preţ mult mai bun pentru membrii cooperativei. Nu pot să vă ofer cifre exacte, pentru că există nişte clauze de confidenţialitate.

Pot însă să vă spun că preţul pe care l-am obţinut pentru membrii cooperativei noastre este cu cel puţin 30 la sută mai mare decât cel pe care îl poate obţine un singur fermier”, a spus Marian Ciurea. Însă tocmai pentru că au o forţă mare de negociere, fermierii asociaţi în Cooperativa Someş-Arieş au posibilitatea să obţină preţuri mai bune de la furnizorii de servicii veterinare sau de la furnizorii de furaje. În aceste condiţii, tot mai mulţi fermieri doresc să se alăture acestei forme asociative. Conducerea Cooperativei Someş-Arieş spune că va păstra uşile deschise şi pentru cei care au fost rezervaţi la început faţă de această formă de asociere. Ei vor trebui să achite doar taxele de înscriere şi vor putea beneficia apoi de preţurile negociate de Cooperativa clujeană.

Solidaritate în condiţii de criză Însă, în timp, membrii Cooperativei Someş-Arieş au ajuns la concluzia că nu au în comun doar anumite interese comerciale, ci au început să dezvolte şi formule de solidaritate extrem de interesante. De exemplu, oamenii au început să se împrumute unii pe alţii cu furaje. Şi asta în condiţiile în care producţia de furaje de pe Câmpia Transilvaniei a fost

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

grav compromisă de seceta de anul trecut. Însă fermierii de pe Valea Someşului, cea a Arieşului şi de la poalele Munţilor Apuseni au reuşit să obţină o producţie suficientă de furaje. „Sunt oameni care au ajuns într-o situaţie dramatică, pentru că furajele lipsesc cu totul. Aşa că membrii cooperativei au început să se împrumute unii pe alţii, ca să iasă din iarnă. Până când dă colţul ierbii nu mai este mult, însă această perioadă este critică pentru cei care nu au putut să îşi asigure producţia de furaje”, a declarat preşedintele Cooperativei Someş-Arieş, medicul veterinar Dan Ţandea, care deţine o fermă în comuna Apahida. El adaugă faptul că membrii cooperativei pe care o conduce au manifestat solidaritate şi faţă de unul dintre fermierii căruia ia ars silozul şi care, în lipsa sprijinului oferit de colegii săi, ar fi putut ajunge în faliment.

torul acestor bani europeni, cooperativele fermierilor clujeni pot spera la mai mult. De exemplu, la crearea unei reţele de puncte de colectare şi de utilaje de transport pentru lapte, care să crească profitabilitatea fermelor. Unii dintre fermieri se gândesc chiar mai departe şi visează cu ochii deschişi la posibilitatea ca, în câţiva ani, cooperativele care prind rădăcini tot mai puternice în Transilvania să poată investi în propriile lor fabrici de prelucrare a laptelui şi în puncte de desfacere în marile oraşe, care să fie asociate acestora.

Lupta pentru cotele de piaţă

Până atunci, fermierii se luptă cu recentele scandaluri alimentare. Mulţi dintre ei consideră că întregul scandal nu este decât expresia luptelor dintre marile concerne internaţionale pentru cote de piaţă. „Aceste scandaluri reprezintă un semn că fermierii români încep să conteze pe piaţă.

Acum, unii ar vrea să ne scoată, pentru că stricăm unele soPentru fermierii clujeni, anul 2013 este unul crucial. Cei care coteli”, spune fermierul clujean Călin Forgaciu, preşedinvor reuşi să traverseze cu bine următoarele nouă luni pot tele Asociaţiei Producătorilor de Lapte din judeţul Cluj. considera că au scăpat de perioada cea mai gravă a crizei Preşedintele Cooperativei Someş-Arieş, Dan Ţandea, este economice. Şi asta pentru că, din anul 2014, subvenţiile di- de aceeaşi părere. „Toată lumea a început să se priceapă la recte plătite de Uniunea Europeană se vor mări considerabil. aflatoxină. Însă este ceva obişnuit. În fiecare an facem astfel În prezent, aceste subvenţii ajung, în de controale, pentru că ele reprezintă anumite cazuri, să reprezinte diferenţa o procedură normală. Sigur, că în dintre menţinerea pe linia de plutire şi condiţii de umezeală, în anumite faliment, mai ales în cazul fermierilor silozuri apare un fel de mucegai, care au fost nevoiţi să se împrumute de aceasta este în fond aflatoxina. Însă la băncile comerciale, pentru a conficontroalele pe care le facem au tocmai nanţa diferite proiecte europene. rolul de a preveni apariţia unor aliPoziţia fermierilor este susţinută şi România a negociat cu Comisia Euromente nocive pe piaţă. Vă spun că în de autorităţi, precum şi de mediul peană un buget aproximativ dublu fiecare an facem controale de radioacuniversitar. Şeful Direcţiei Sanitardecât cel destinat în prezent plăţilor ditivitate, tot ca o procedură obişnuită.

Veterinare din judeţul Cluj, Nicolae recte către fermieri, iar sporirea Însă poate se trezeşte cineva să spună Pivariu, afirmă că nici măcar unul sumelor cu care Uniunea Europeană că laptele românesc este radioactiv. Nu dintre controalele făcute în acest an subvenţionează agricultura reprezintă este radioactiv, ci, dimpotrivă, este nu a relevat probleme cu laptele începutul unui proces prin intermediul mult mai sănătos şi mult mai bun produs în Cluj. El recomandă concăruia finanţările de care beneficiază decât laptele congelat adus din imsumarea laptelui produs la nivel fermierii români se apropie, încetport”, spune Dan Ţandea. Călin Forlocal. La rândul său, profesorul uniîncet, de nivelul celor de care beneficigaciu afirmă că sunt anumite interese versitar Ilarie Ivan, şeful Direcţiei ază fermierii din vestul Europei. Acest transnaţionale. „Să luăm un caz de înAgricole şi pentru Dezvoltare Rulucru ar putea însemna începutul drutâmplare. Să zicem Olanda. Păi, rală, spune că studiile realizate de mului care să îi conducă pe fermieri Olanda are o producţie de 11 milioane medici arată că, la nivelul contacătre prosperitate, speră membrii Code hectolitri de lapte. Piaţa lor internă minării cu aflatoxină semnalat ofioperativei Someş-Arieş. Însă de aceşti absoarbe un milion de hectolitri. cial, un adult ar trebui să consume bani nu vor beneficia doar fermierii, ci Restul trebuie vândut undeva, nu?”, zilnic 25 de litri de lapte pe zi, penşi furnizorii de servicii, astfel că perspune preşedintele Asociaţiei Protru o perioadă de 10 – 15 ani, penspectivele agriculturii româneşti penducătorilor de Lapte din judeţul Cluj. tru ca aflatoxina respectivă să aibă tru perioada 2014 – 2020 par să fie mai efecte negative asupra sănătăţii sale. bune decât cele din ultimii ani. Cu aju-

Miza: subvenţiile europene

Rezultate concrete

45

46

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Putere electrică pentru încă un parc industrial Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a aprobat, în luna februarie 2013, proiectul “Staţia 110-20kV + 2 X 25 MVA Sânpaul”, în valoare de aproximativ 4,5 milioane de euro, care are ca obiectiv mărirea puterii reţelei electrice din zona localităţii Sânpaul. de Alex TOTH

Proiectul are valoarea de 20.943.156,16 de lei, jumătate din finanţare fiind asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin operaţiunea 4.1.b - “Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribuţie - partea de distribuţie”, iar cealaltă jumătate urmând să fie suportată de SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA.

Premise pentru un nou parc industrial Proiectul a fost întocmit de SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA şi depus în vederea finanţării în urmă cu opt ani, respectiv a reprezentat una dintre priorităţile actualului mandat al lui Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, care a făcut lobby, subliniind importanţa realizării investiţiei, inclusiv la Varujan Vosganian, ministrul Economiei din România. „Investiţia va schimba decisiv soarta oportunităţilor de afaceri în zona Parcului Industrial Mureş, Aeroportului Internaţional „Transilvania” TârguMureş şi al comunelor Cipău, Sânpaul şi orașului Iernut. Deşi, până azi, zona economică menţionată avea potenţial de dezvoltare, era practic o păşune, în care însă nicio investiţie serioasă nu se putea realiza fără curent electric. În condiţiile

în care exista un deficit major de alimentare cu energie electrică, fiind doar două linii ce pleacă din Ungheni, şi nu era asigurată siguranţa în alimentare, proiectul acesta va face injecţia necesară de putere instalată în zonă. Având gaz metan eligibil, mărire de putere energie electrică, Aeroport şi Parc Industrial Mureş, există toate premisele ridicării unui nou parc industrial în zonă. Ne propunem ca lucrarea să fie finalizată în primăvara anului 2015”, a declarat Ciprian Dobre.

Caietul de sarcini, finalizat în 2013 Potrivit directorului general al SC Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA, Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş, dipl. ing. dr. Ovidiu Georgescu, procedurile pentru obţinerea documentelor necesare demarării investiţiei au fost deja începute. “Pregătim demersurile necesare pentru a gestiona în mod adecvat obţinerea certificatului de urbanism, avizelor, autorizaţiei de construire cât şi a celorlalte documente necesare în vederea contractării deoarece între timp acestea au expirat. Avem un termen, până la sfârşitul lunii, să depunem documentaţia la Ministerul Economiei. Documentaţia va fi depusă de societatea noastră de la Braşov, după care urmează ca în cursul acestui an să finalizăm caietul de sarcini şi dacă totul decurge bine să demarăm licitaţia”, a precizat dipl. ing. dr.

Ovidiu Georgescu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

47

Diversitate de oferte la Târgul Educaţional Mii de viitori liceeni şi studenţi au avut parte de o ofertă generoasă la „Târgul Educaţional Mureş 2013 - Târgul de Carte Transilvania”, desfăşurat la Promenada Mall din Târgu-Mureş, în perioada 4 - 7 aprilie. Universităţi, şcoli postliceale, colegii naţionale, licee tehnologice, grădiniţe, edituri şi cluburi sportive au avut prilejul de a-şi prezenta ofertele.

Evenimentul a fost organizat de Promenada Mall, Transilvania Business şi Malio Company, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Primăria municipiului Târgu-Mureş şi Radio Zu. Parteneri ai evenimentului au fost E.ON România, Azomureş, Profi Reklam şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Reghin, Consiliul Local Reghin şi Biblioteca “Petru Maior din Reghin”.

Unităţile de învăţământ şi-au prezentat planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2013-2014, baza materială şi didactică, iar editurile de carte şi de materiale didactice au venit cu cele mai interesante noutăţi în domeniu.

Dintre participanţii care au venit cu oferte interesante pentru viitori liceeni şi studenţi putem aminti: Universitatea “Petru Maior” Târgu-Mureş, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Universitatea Dimitrie Cantemir Târgu Mureş, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - extensia Târgu-Mureş, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Târgu Mureş şi mai multe colegii şi licee mureşene: Colegiul Naţional “Al. Papiu Ilarian”, Colegiul Naţional “Unirea”, Liceul Tehnologic “Ion Vlasiu”, Liceul Teoretic “Gheorghe Marinescu”, Liceul Teoretic “Bolyai Farkas”, Colegiul Agricol “Traian Săvulescu”, Liceul Tehnologic “Emil Dandea”, Liceul Tehnologic „Electromureş”. Ştefan Someşan, inspector şcolar general în cadrul IŞJ Mureş, a declarat la deschidere faptul că această manifestare are deja o tradiţie în judeţul Mureş şi a amintit de Târgul Liceelor organizat pentru prima dată, în urmă cu câţiva ani. “În anul 2001 – 2002 s-a organizat pentru prima dată Târgul Liceelor într-un alt spaţiu, după care, an de an, am găsit variante atractive ca această manifestare organizată de Transilvania Business, IŞJ Mureş şi alţi parteneri să se dezvolte de la an la an. Este de un real folos pentru învăţământul mureşean, atât cel preuniversitar cât şi cel universitar, să se poată exprima în faţa societăţii târgumureşene şi judeţene,

Nicolae Crainic(stg.) și Nicolae Vaszilcsin (dr.) încât lumea din judeţul nostru, respectiv copiii, tinerii să ştie ce oferte educaţionale există în spaţiul şcolar şi universitar”, a declarat Ştefan Someşan. În deschidere au mai luat cuvântul reprezentanţii unora dintre facultăţile mureşene, care au furnizat informaţii despre ofertele educaţionale ori atuurile pe care le deţin.

La Târgul Educaţional au participat şi doi musafiri mai speciali. Nicolae Vaszilcsin, decanul Facultăţii de Chimie Industrială şi Inginerie a Mediului din Timişoara, şi conf. univ.

Nicolae Crainic, de la Universitatea Politehnică din Timişoara, Facultatea de Mecanică, au vizitat standurile prezente la Târg şi şi-au anunţat intenţia de a participa la Târgul Educaţional Mureş 2013 în postura de expozanţi.

Târgul s-a încheiat în seara zilei de 7 aprilie, urmând să-şi deschidă din nou porţile anul viitor, în luna aprilie.

48

FONDURI EUROPENE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu temele făcute pentru 2014-2020

de Ligia VORO

Fondurile Europene lucrează la simplificarea procedurilor privind accesarea banilor de la Uniune. Ministerul Agriculturii e în linie dreaptă pentru elaborarea strategiei pentru următorul ciclu bugetar european. Sunt doar câteva dintre mesajele transmise de către reprezentanţii ministerelor primarilor prezenţi la conferinţa de la Daneş de la sfârşitul lunii martie.

Domeniul Dracula Daneş a fost pentru două zile, între 28 şi 29 martie, centrul Microregiunilor Vatra Saşilor şi Podişul Târnavelor Mare, găzduind conferinţa judeţeană „Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor publice cu fonduri europene pentru comunităţile locale şi structurile asociative microregionale”, la care au participat în jur de 50 de primari din zonă.

Una dintre concluziile conferinţei a fost necesitatea ca unităţile administrative să fie pregătite pentru noul ciclu bugetar european cu o strategie locală. „Stabiliţi-vă o listă de nevoi, elaboraţi-vă o strategie de dezvoltare pentru că este prevăzută şi de lege, identificaţi-vă un portofoliu, consultaţi-vă cu mediul extern şi după aceea să găsim sursele de finanţare”, a spus Alin Sorin Mitrică, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene(MFE). Ideea a fost susţinută şi de către Dan Enache, secretar de stat în Ministerul

pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism.

Sfatul a venit pe fondul constatării că bugetul naţional nu prea are cum să susţină marile proiecte de investiţii, chiar dacă suma prevăzută la acest capitol în bugetul pe 2013 este mai mare decât cea din anii anteriori. „Există dorinţă de a continua un efort investiţional, dar nu vă gândiţi că vor începe foarte multe proiecte de la zero. Cei care au în derulare proiecte cu grad mare de execuţie vor avea prioritate, iar cei care nu au asemenea proiecte, vă rog gândiţi-vă la proiecte europene, este clar cea mai bună sursă de finanţare şi cea mai ieftină”, a susţinut senatorul liberal Akos Mora, membru al Comisiei de Buget-Finanţe din Senat şi organizator al conferinţei judeţene.

Piedici în accesare Totuşi, sfatul e bun, doar punerea în practică e mai dificilă.

Aşa cum au subliniat primarii, spre exemplu edilul comunei Ciugud, judeţul Alba, Gheorghe Damian, în prezentarea sa, birocraţia excesivă, schimbarea ghidurilor solicitanţilor în timpul derulării procedurii sau corecţiile financiare aplicate de Comisia Europeană, uneori chiar de 100%, au redus din apetenţa administraţiilor publice locale de a accesa fondurile europene. Reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene, Alin Sorin Mitrică, a dat asigurări că, în prezent, se lucrează la un proiect de act normativ prin care procedurile să fie simplificate. „Ministerul Fondurilor Europene urmăreşte să reglementeze partea juridică în ceea ce priveşte mecanismele prin care se accesează fondurile europene,

FONDURI EUROPENE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

partea de achiziţii, partea de plăţi, circuitul documentelor şi, bineînţeles, ne referim la debirocratizare, în sensul de reducere a unor termene care să faciliteze un acces mai rapid către rambursări şi, bineînţeles, o creştere mai accelerată a ratei de absorbţie”, a spus secretarul de stat. Acesta s-a referit inclusiv la problema contestaţiilor şi la termenele de soluţionare a acestora. „Acestea vor fi agreate împreună cu instituţiile de resort CNSC, ANRMAP şi după ce se vor încheia toate aceste analize previzionale se va lua decizia legislativă concretă”, a completat reprezentantul MFE. O altă propunere a venit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, şi a vizat problema corecţiilor financiare. „Probabil că Guvernul ar trebui să asigure o platformă de finanţare a acestor corecţii financiare, pentru că auditul Comisiei Europene nu ţine cont de legislaţia României, de tot parcursul efectuat”, a spus şeful judeţului Mureş. Nesoluţionarea acestei probleme are ca efecte renunţarea la accesarea de fonduri europene, respectiv orientarea către zona creditelor bancare a administraţiilor publice locale.

Planul de dezvoltare rurală Până în iunie 2013, a anunţat Nicolae Popa, director general în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), va fi prezentată prima construcţie a strategiei naţionale de dezvoltare rurală 2014 – 2020, la care în acest moment lucrează şase colective de lucru. Vor urma apoi discuţii cu toţi cei implicaţi în elaborarea unei strategii avantajoase pentru fermierii români, respectiv cu administraţiile publice locale, iar apoi negocierile cu Uniunea Europeană.

Planul Naţional de Dezvoltare Rurală va include în continuare măsurile care au prins în ciclul bugetar precedent. „Noi ne-am stabilit nişte priorităţi, sigur că rămâne măsura 121 – dezvoltarea suprafeţelor agricole, 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere", măsura 125 "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii", la 322 noi am opinat în urma discuţiilor pe care le-am avut că aceasta ar trebui să beneficieze de o finanţare foarte serioasă, de peste 60 %, pe viitorul program, pentru că acele utilităţi pe care le faceţi dvs. nu le folosiţi doar pentru cetăţeni, ci sunt folosite şi de cei care investesc în mediul rural, iar noi dăm bani celor care investesc în mediul rural”, a spus directorul general. De asemenea se va miza pe Măsura 112 „Instalarea tinerilor în mediul rural”, cărora să le fie acordate, în noul exerciţiu bugetar, 70.000 de euro, respectiv pe sprijinul pentru fermele mici, familiare.

Subvenţiile se vor da pe suprafaţă, deci animalele se vor transforma în hectare, subvenţia pe hectar va creşte treptat până la 160 de euro în 2018, urmând ca până în 2020 să ajungă la 190 de euro şi atunci vom putea vorbi de o medie a subvenţiilor europene, a mai arătat oficialul din cadrul MADR. Cea mai mare problemă în ciclul bugetar 2014 – 2020 va fi faptul că nu vor putea fi făcute modificări. „Dacă în PNDR 2007-2013 am făcut 27 de modificări, proceduri, ghiduri, de data aceasta pentru perioada 2014 – 2020 numai două modificări sunt permise”, a avertizat Nicolae Popa.

O altă problemă identificată în acest sector este cea a asocierii sau, mai precis, a lipsei acesteia. „Lipsa de competitivitate nu are cum să fie susţinută din bani europeni, iar bătălia pe care o pierdem noi în agricultură cu alţi actori este chiar pe competitivitate pentru că nu reuşim să producem competitiv pe unitatea de suprafaţă De ce? Pentru că lucrăm pe parcele foarte mici, dezorganizat şi nu lucrăm în sistem asociativ. Va trebui să depăşim foarte rapid această barieră mentală, frica

de asociere. Şi noi avem încă produse bune, produse necontaminate, nemodificate genetic şi sănătoase”, a spus senatorul Akos Mora. Completat de deputatul Cristian Chirteş care a subliniat că: „Nimeni nu stă de vorbă cu 100 de fermieri, stă cu reprezentanţii acestor fermieri, trebuie să înţelegeţi acest lucru, vă rog să pregătiţi aceste asocieri”.

Descentralizare reală Realitatea statistică spune că gradul de absorbţie a fondurilor europene se apropie de 13 %. Cu toate acestea, la nivelul regiunilor de dezvoltare, rata de absorbţie atinge aproape 100 %, în condiţiile în care doar 15 % din banii europeni au fost alocaţi regiunilor. „Din cei 15 % au fost atraşi şi implementaţi 96 %, ceea ce ne plasează de la egal la egal cu orice ţară europeană, inclusiv cu vedeta acestei competiţii – Polonia. Regiunile au în medie 96 % grad de absorbţie, autorităţile de management ale ministerelor la un loc au o medie de 8.6%”, a arătat preşedintele CJ Mureş, Ciprian Dobre. Soluţia identificată de acesta ar fi, pe de o parte, o descentralizare reală a deciziei la nivelul regiunilor şi, pe de altă parte, alocarea unui procent mult mai mare de bani europeni regiunilor. „Nu cerem competenţe sporite la regiune, nu cerem să ne dea companiile naţionale, nu cerem să ne dea taxele, accizele sau TVA-ul la regiune, cerem însă un singur lucru: descentralizarea deciziei pe fonduri europene de la autorităţile de management la nivelul regiunilor, cerem ca din 100 % bani ce vor fi negociaţi pe exerciţiul financiar 2014-2020 să vină 85 % către regiuni. Pentru că regiunile au dovedit”, a subliniat Dobre.

Concluzia Conferinţa judeţeană şi-a propus să fie un prim pas în determinarea problemelor care au frânat dezvoltarea de proiecte din fonduri europene, respectiv să identifice soluţii astfel încât, în 2015, gradul de absorbţie să atingă o ţintă extrem de optimistă, şi anume 80 %. „De aceea am suportul miniştrilor pentru a evalua cât mai fidel feedback-ul primarilor din zonă asupra a ceea ce nu a mers bine în această perioadă, ceea ce văd ei ca observaţii în derulare, respectiv cu ceea ce avem de făcut în acest an de tranziţie, încât să uşurăm partea de accesare, partea de derulare astfel încât să ajungem la acel grad de absorbţie de 80 %. De asemenea, primarii trebuie să fie conştienţi că au nevoie de strategii locale de dezvoltare, să îşi stabilească clar ce vor să facă, în ce direcţie vor să de se dezvolte, să îşi pregătească acel portofoliu de proiecte astfel încât atunci când vor începe finanţările să fie pregătiţi”, a conchis organizatorul întâlnirii de lucru, senatorul Akos Mora.

49

50

CAPITAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Japonia – cel mai mare creditor mondial Mureșeanul Radu Șerban este din 2012 Ambasadorul României în Japonia. Născut la Ungheni, în județul Mureș, Șerban are o carieră îndelungată și plină de succese în diplomație, dar și în publicistică. Este unul dintre corespondenții prețioși ai Transilvania Business, încă de la lansarea revistei, în 2009.

Corespondenţă de la Tokyo, 12 martie 2013 Radu Şerban, Ambasadorul României în Japonia

Aşa cum în româneşte business-ul se asociază, injust şi neinspirat, peiorativului „bişniţă”, tot aşa, creditul se asociază condamnabilei „cămătării”, acolo unde circulaţia capitalurilor rămâne nereglementată.

Dar ce s-ar face economia unei ţări sau a unei companii fără împrumuturi? Creditul stă de multă vreme la baza creşterii economice. Pe o piaţă liberă, unde există cerere, apare şi oferta. Dacă se caută bani cu împrumut în lume, atunci oferta survine spontan, iar, printre ofertanţi, japonezii se poziţionează mereu în primele rânduri, de mai multă vreme.

La finele anului 2011, lumea datora Japoniei peste 3.000 mld. dolari SUA, iar în timpul recentei crize de lichidităţi mondiale, arhipelagul nipon a salvat, aproape singur, însuşi Fondul Monetar Internaţional.

Cum nimic nu este gratuit, împrumuturile au, şi ele, costul lor,

prin care îi recompensează pe ofertanţi. Prin urmare, a oferi credite înseamnă a produce „bani din bani”.

Mă refer la Japonia, pentru că de 21 de ani este pe poziţia de cel mai mare creditor al lumii. Datele pe anul 2012 confirmă această poziţie, obţinută datorită achiziţiilor externe masive ale companiilor nipone, încurajate în această direcţie şi de autorităţile statului.

După datele FMI pe anul 2010, indicatorul NIIP (Net International Investment Position) poziţiona pe locul întâi în lume Japonia, cu 3.087.703,98 milioane dolari, urmată la distanţă de China cu doar 1.790.651,81 mil. dolari. NIIP este definit ca diferenţa aritmetică între totalul activelor străine deţinute de rezidenţii unei ţări, minus totalul activelor naţionale deţinute de entităţi străine.

La polul opus se situează marii debitori ai lumii, cu cifre negative la indicatorul NIIP, semnalând că activele deţinute de rezidenţii unei ţări în străinătate sunt mai mici decât activele deţinute de străini în acea ţară.

Investitorii ţin cont de indicatorul NIIP în evaluarea solvabilităţii unei ţări, fapt ce explică şi menţinerea credibilităţii Japoniei pe pieţele financiare, în ciuda unei datorii externe de peste 220 % din PIB. Activele nete ale Japoniei în străinătate au ajuns, în anul 2011, la 253.010 miliarde yeni (circa 3.200 miliarde dolari), conform datelor ministerului nipon al finanţelor. În evoluţie istorică, cea mai largă expunere a Japoniei pe pieţe străine, de aproape 300.000 miliarde yeni (3.700 miliarde dolari), a fost înregistrată în anul 2009, în plină criză financiară globală. A fost momentul când anumite împrumuturi oferite de Japonia s-au dovedit aproape providenţiale. Datele de mai sus exprimă doar soldul între împrumuturile acordate şi cele primite. Altfel, valoarea

Summary At the end of 2011, the world owed to Japan more than 3,000 billion dollars, and during the recent global liquidity crisis, the Japanese archipelago has saved, almost by itself, the IMF. Since nothing is free, loans also have their costs, whereby the creditors are rewarded. erefore, providing loans means producing “money out of money.” I am referring to Japan, because for 21 years it has been the largest creditor of the world. e data for 2012 confirm this position, achieved through the massive foreign acquisitions of the Japanese companies, encouraged by the state authorities in this direction.

According to the 2010 IMF data, the NIIP indicator (Net International Investment Position) ranked - Japan, with 3,087,703.98 million dollars - first in the world, followed by China with only 1,790,651.81 million dolars. NIIP is defined as the arithmetic difference between the total foreign assets held by the residents of a country minus the total domestic assets owned by foreign entities.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

capital

brută a creditelor oferite de Japonia este mult mai ridicată, activele externe brute ale arhipelagului crescând în anul 2011 cu 3,3%, până la 582.048 miliarde yeni (7.300 miliarde dolari), printr-o creditare internaţională sporită din partea băncilor japoneze, în paralel cu majorarea rezervelor de valută provenită din intervenţiile guvernului japonez pe piaţa valutară.

Locul doi în lume la rezerve valutare Rezervele valutare ale Japoniei au sporit în 2011 cu 11.187 miliarde yeni (140 miliarde dolari), ajungând la 100.517 miliarde yeni (1.260 miliarde dolari), după ce Japonia cedase Chinei, în anul 2006, locul I în lume la rezervele valutare deţinute.

Eclipsând Japonia din perspectiva acestui indicator, după ce în anul 2010, cu emfază o devansase pe poziţia a doua globală în termenii produsului intern brut, China nu dă însă semne că ar depăşi-o în anii următori, drept creditor global.

Competiţia sino-niponă pentru primele locuri economice în lume continuă. În mod logic, rezervele valutare ale unei ţări îi conferă acesteia atât dimensiunea forţei economice în lume, cât şi cea a solvabilităţii, însă rezervele în sine nu sunt aducătoare de profit, în timp ce împrumuturile acordate, fiind purtătoare de dobânzi, sporesc treptat valoarea capitalului iniţial.

O astfel de interpretare simplificată nu ia în calcul însă puterea valutei împrumutului şi nici raportul între cursul de schimb şi dobânzile percepute. O dobândă, oricât de mare ar părea în termenii absoluţi, poate provoca pierderi dacă este real negativă faţă de cursul valutar. Dimpotrivă, o dobândă nulă sau apropiată de zero, cum a fost mai multă vreme cazul Japoniei, poate aduce profit dacă moneda în care se denominează împrumutul (yenul, de exemplu) se apreciază.

Un creditor profitabil operează cu dobânzi superioare la creditele pe care le oferă, în raport cu dobânzile la împrumuturile pe care le contractează de la alţi creditori. Aşa rezultă beneficiul net.

Paradoxalul loc întâi ca îndatorare, în G8 Datoria externă brută a statului a sporit cu 5,5% în anul 2011, atingând 329.038 miliarde yeni (aproape 4.200 miliarde dolari), adică circa 33.000 $/locuitor. Aşadar, fiecare japonez are o datorie de 33.000 de dolari, ceea ce pentru noi, românii, ar fi o povară insuportabilă.

Judecând după criteriile europene de la Maastricht, care limitează datoria publică la 60 % din PIB, Japonia s-ar afla într-o stare catastrofală cu datoria sa de 229,1 % din PIB. Cum poate fi o ţară

cu împrumut, mai mult decât orice altă ţară de pe glob. Care ar fi secretul?

Probabil, tocmai abilitatea de a produce „bani din bani”. Abilitatea mersului pe bicicletă sau, poate, mai mult, abilitatea acrobatului, stăpân pe sine, de a merge pe sârmă respectând regula centrului de greutate. Asistăm la un echilibru dinamic, mereu sub control, la fel de impresionant pentru spectatorii neavizaţi ca şi demonstraţia echilibristului pe sârmă.

Nu pare chiar atât de dificilă, în teorie, producerea „banilor din bani”. Rămân de convins şi agenţiile de rating asupra solvabilităţii şi credibilităţii operatorului, iar partenerii, fie ei creditori sau debitori, să-i bată la uşă, aşa cum o fac în cazul Japoniei.

în acelaşi timp atât de îndatorată, dar şi cel mai mare creditor al lumii? Pe de o parte, a luat împrumuturi mai mari decât dublul producţiei anuale, iar pe de altă parte, a acordat lumii întregi bani

51

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DEZVOLTARE REGIONALĂ

53

Campioni la absorbţia fondurilor

de Sorin TROCAN

Regiunea de Dezvoltare Vest s-a constituit la data de 28 octombrie 1998 şi este compusă din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a fost înfiinţată în anul 1999 şi este o instituţie neguvernamentală, nonprofit şi de utilitate publică. Despre activitatea ADR Vest am aflat mai multe discutând cu Sorin Maxim, directorul general al agenţiei.

Rep. Se vorbeşte foarte mult despre faptul că România are anumite probleme în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Care este situaţia la nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest?

S.M.: Pe componenta de Program Operaţional Regional pe care noi îl gestionăm pot spune că stăm foarte bine. Cred că absorbţia în acest moment este undeva în jur de 38 % şi aici vorbesc de cifre absolute, plăţi făcute deja la beneficiar, la care dacă mai adăugăm toate prefinanţările care s-au dat, cred că trecem de 45 %, lucru care nu pot să-l spun vizavi de celelalte programe. Nu le gestionăm noi, dar media nu trece de 11 %. Din punctul meu de vedere, structurile naţionale, şi aici mă refer de exemplu la Programul sectorial de creştere a competitivităţii, au dovedit că au dificultăţi în a gestiona programele şi de aceea noi am preluat Axa 1 din Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii, componenta de IMM-uri, componentă care, din păcate, este blocată de mai bine de un an şi jumătate – doi ani de zile. Sunt proiecte care sunt depuse acolo de aproape doi ani de zile, care au stat şi au aşteptat un semn din partea administraţiei naţionale, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat şi cred că este neplăcut nu doar din punct de vedere al gestionării fondurilor ca şi absorbţie. Este oarecum singurul instrument pe care România îl avea la îndemână cu resurse generoase pentru a ieşi din această criză, pentru a genera şi a menţine locuri de muncă şi care, din păcate, nu a fost folosit eficient.

Rep.: Având în vedere că acum avem un minister care se ocupă de IMM-uri, cum credeţi că puteţi colabora dumneavoastră cu respectivul minister pentru o strategie comună de sprijin al acestui sector?

S.M.: Cred că dacă s-ar descentraliza, ar fi cea mai bună soluţie. Această componentă de dezvoltare, inclusiv zona de IMM, trebuie să fie o competenţă în ambele direcţii. Este evident că trebuie să existe o strategie naţională în domeniu, dar fiecare regiune trebuie să aibă competenţe, instrumente şi resurse pentru a putea stimula întreprinderile. Este greu de crezut că un minister care nu are un birou în teritoriu şi nu are competenţe de dezvoltare sau de consultanţă în teritoriu ar putea acoperi o ţară atât de mare, care are o dezvoltare neomogenă, cu diferite preocupări, diferite stagii de dezvoltare şi diferite nivele de dezvoltare.

Rep.: Pentru că se vorbeşte de regionalizarea României, ce credeţi că va aduce aceasta nou sau în plus în activitatea dumneavoastră, dacă, bineînţeles, Regiunea Vest se va suprapune peste actuala regiune de dezvoltare?

S.M.: Evident, îmi doresc în primul rând componenta de dezvoltare să se transfere pentru că, din păcate, în acest moment nu prea o face nimeni la nivel regional şi are slăbiciuni

în a se gestiona la nivel naţional şi cred că este extrem de importantă. Cel mai important lucru pe care îl poate aduce regionalizarea din punctul meu de vedere este un complex de instituţii, care să se ocupe zi de zi de dezvoltare şi de preocupările noastre, inclusiv componenta socială, educaţie, sănătate, componente care trebuie aduse cât mai aproape de cetăţean. Evident, inovarea nu se poate face de la distanţă, inovarea trebuie să se facă zi de zi cu o companie, să o ajuţi de la a înţelege ce înseamnă inovare şi care sunt preocupările până la a îi oferi consultanţă şi în momentele delicate ale încasării, dacă e cazul.

Rep.: Pentru că vorbim şi despre unele probleme mai, să le spunem, delicate, este foarte dificil de cuantificat câtă inovare nouă vine dinspre cercetarea românească, să zicem, înspre exterior. Cum credeţi că se poate asigura aici un sprijin cât mai eficient celor implicaţi?

S.M.: Nu trebuie să folosim neapărat termenul delicat, cifra este elocventă, e mai mult decât acest cuvânt pe care l-aţi folosit. În regiunea noastră există în acest moment, din păcate, doar 0,18 % din PIB alocat cercetării, dezvoltării, inovării, ceea ce înseamnă, comparativ cu Germania, Regiunea Baden-Wurttemberg, de 20 de ori mai puţin. Faţă de procentul pe care România şi l-a asumat pentru Europa 2020, de doi la sută, înseamnă că avem de crescut de cel puţin 10 ori. Cred că deja conştientizăm acest lucru şi am început să luăm măsuri pentru a ajunge la o capacitate care trebuie crescută.

54

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Va fi Transilvania “locomotiva”?

Transilvania şi-a mai adăugat câteva vagoane de lucrări în plus faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012, conform analizei numărului de proiecte din construcţii vizând primele două luni ale anului. Cert este că, până la acest moment, zonele care alcătuiesc Transilvania reprezintă, conform numărului de investiţii, cele mai importante arii de dezvoltare.

Faţă de 2012, zona de Centru şi-a mărit numărul de proiecte cu 24%, cea de Vest cu 21% şi cea de Nord-Vest cu peste 38%. În total au fost înregistrate în această arie 250 de investiţii în plus, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Nici zonele de Sud – Est, Sud – Vest şi Nord – Est nu au demarat rău în 2013. Faţă de 2012, acestea şi-au crescut numărul de proiecte cu procente cuprinse între 14% şi 19%. La polul opus însă, zona de Sud a înregistrat o evoluţie constantă (un singur proiect în plus faţă de perioada anterioară analizată).

Nu este de neglijat nici scăderea cu 4,5 procente a numărului de investiţii din zona Bucureşti -Ilfov. Acest rezultat nu oferă însă şi o viziune pe termen lung, după cum se poate vedea şi în analiza anuală a pieţei construcţiilor realizată de IBC Focus. Zona Bucureşti-Ilfov a avut o evoluţie spectaculoasă faţă de 2011, pe tot parcursul anului trecut, şi nu a dat semne până acum de a se opri din creştere.

Transilvania scoate de pe şine Capitala Până acum, lună de lună, observam cum domeniul Clădirilor rezidenţiale private este domeniul pe care zona Bucureşti - Ilfov îl remorchează cel mai bine. Nu mai puţin de 40% din proiectele rezidenţiale ale anului 2012 au fost regăsite în această arie. Situaţia după primele 2 luni ale lui 2013 ne arată însă o nouă zonă vedetă la acest capitol – zona de Nord – Vest. Cele 135 de proiecte rezidenţiale înregistrate aici reprezintă 28% din totalul proiectelor rezidenţiale ale ţării din prima parte a anului. Zona Capitalei contribuie cu 18% la total, în timp ce la polul opus, zona cu cea mai mică contribuţie la total este zona de Sud – Vest, cu 6%.

Chiar dacă, prin cele aproape 400 de investiţii însumate de cele 8 zone ale ţării, sectorul industrial ia cel mai mic avans, cu 6 procente mai mare, dintre toate domeniile faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, acest domeniu rămâne în continuare unul din motoarele pieţei. Nu doar prin prisma valorilor investiţiilor, dar şi prin locurile de muncă puse la dispoziţie, proiectele industriale reprezintă Numărul șantierelor Utilități anunțate o atracţie deopotrivă pentru antreîn ianuarie – februarie 2013, pe regiuni prenori şi furnizori, dar şi pentru au-

Evoluția procentuală a numărului de investiții pe zone în perioada ianuarie – februarie - 2013 vs. 2012

torităţile locale care duc o luptă de acordare a facilităţilor în oraşele sau comunele în care vor fi realizate aceste investiţii.

Daca zona Bucureşti – Ilfov pare ocolită de acest tip de proiecte, în zone precum Centru, Sud şi Nord – Vest raportăm cifre mai mari de 6 până la 8 ori.

Capitala nu poposeşte în “gara” utilităţilor Singurul domeniu cu o evoluţie negativă, comparativ cu primele 2 luni ale anului 2012, aduce în urma unei scăderi de 19% a volumului de lucrări, 334 obiective încadrate în categoria Utilităţilor.

Ce surprinde din nou, mai ales în cazul zonei Bucureşti – Ilfov, este numărul redus de proiecte din această zonă. Dacă aici, numărul de astfel de proiecte anunţate a fost unul foarte

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Distribuția numerică a investițiilor pe domenii în perioada ianuarie – februarie 2013

mic, în zone precum Nord – Vest şi Sud – Vest s-au înregistrat chiar şi de 10 ori mai multe investiţii de acest tip.

Cele mai multe proiecte anunţate în această perioadă au fost cele care prevăd realizarea de staţii de epurare, tratare şi pompare a apei. O altă categorie care iese “din cutie” este cea în care sunt încadrate proiectele de energie – parcuri eoliene, fotovoltaice etc.

Dacă la capitolul “număr”, Capitala suferă pe segmentul Utilităţi, aceasta recuperează la capitolul “valoare”. În luna februarie, de exemplu, a avut loc licitaţia pentru extinderea staţiei de epurare a apelor uzate şi construcţia incineratorului de nămol în Glina. Valoarea estimată a contractului se ridică la nu mai puţin de 670 milioane de RON, potrivit anunţului de participare publicat.

Tipul de clădiri cu cea mai mare incidenţă în primele 2 luni ale anului a fost cel cu destinaţie socială sau pentru comunitate. După cum vedem, nu mai puţin de 1 din 5 proiecte, din cele peste 2800 analizate în acest an, a fost un proiect încadrat în categoria Construcţiilor sociale şi de comunitate. Cu cele 490 de obiective intrate în această categorie, domeniul Clădirilor rezidenţiale private contribuie cu 17% la totalul şantierelor urmărite în aceste 2 luni.

Cu procente cuprinse între 11 şi 14% avem domeniile Industrial, Utilităţi, Hotel & Relaxare şi Infrastructură, în timp ce un total de 14% din totalul şantierelor revin domeniilor Medical & Ştiintific, Birouri/Comercial şi Retail, cumulat. Chiar dacă aceste ultime 3 domenii nu se remarcă printr-un volum substanţial de investiţii, acestea recuperează la capitolul valoare a investiţiei. După cum am văzut, în multe din analizele lunare realizate de IBC Focus, valoarea medie, de exemplu, a unei investiţii din domeniul Hotel & Relaxare este de câteva zeci de ori mai mare ca şi

Numărul șantierelor Industriale anunțate în ianuarie – februarie 2013, pe regiuni

Numărul șantierelor de Clădiri Rezidențiale private anunțate în ianuarie – februarie 2013, pe regiuni

Distribuția procentuală pe domenii a investițiilor din perioada ianuarie – februarie 2013

valoare medie a unei investiţii încadrate în domeniul clădirilor rezidenţiale private.

Am observat că Transilvania a accelerat fără oprire în cele două luni ale lui 2013. Rămâne de văzut în următoarele luni dacă investitorii îşi vor mai cumpăra în aceeaşi măsură bilete pentru zonele de Centru, Vest şi Nord-Vest şi dacă aceste investiţii vor reuşi să contrabalanseze şi prin valoare sumele rulate în zona Capitalei.

Summary Transylvania has added several additional workloads compared to the same period of 2012, according to the analysis of the number of construction projects for the first two months of this year. e fact is that, so far, the zones of Transylvania represent, in terms of the number of investments, the most important areas of development. Compared to 2012, the Centre zone has increased the number of projects by 24%, the West zone by 21% and the North West zone by over 38%. In total, 250 new investments have been registered in this area, compared to the same period of last year. e South - East, South - West and North - East zones have also not had a bad start in 2013. Compared to 2012, they have increased the number of projects by percentages between 14% and 19%. By contrast, however, the South zone has seen a constant evolution (only one project in addition to the previous analyzed period). Not to be neglected is the decrease by 4.5 percent in the number of investments in the Bucharest-Ilfov zone. is result does not offer a long-term perspective, as can be seen in the annual analysis of the construction market conducted by IBC Focus..

56

CAPITAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Impozitarea şi performanţa investiţională De multe ori când se vorbeşte despre rentabilităţile obţinute pe piaţa de capital se operează în termeni bruţi, fără a se lua în calcul impozitarea. Acest lucru poate duce investitorii în eroare deoarece costurile cu impozitarea sunt cât se poate de reale, iar impactul lor asupra performanţei unui portofoliu poate fi semnificativ.

Beneficiile din investiţii vor curge către investitori în formă netă, deci orice ţintă finală de rentabilitate trebuie stabilită ţinând cont de impozitare. De exemplu, o rentabilitate a portofoliului de 10% anual scade până la 10%*(1-T) după aplicarea impozitului pe câştig, unde T este rata de impozitare. În cazul pieţei româneşti, T = 16%, iar rentabilitatea finală după impozitare ar scădea la 10%*(1-0.16), adică 8.4%.

Dacă însă un investitor îşi stabileşte o ţintă de rentabilitate netă de 10% într-un an, atunci portofoliul său înainte de impozitare ar trebui să crească cu 10%/(1-T). Pentru un investitor român, aceasta s-ar traduce în 10%/(1-0.16) = 11.9%. Cu alte cuvinte, pentru a obţine un câştig net de 10% într-un an, preţul acţiunilor ar trebui să crească cu 11.9% datorită impozitării (presupunem că nu se plătesc dividende).

Pe termen lung, povara fiscală asupra performanţei unui portofoliu este mai puţin intuitivă. Povara fiscală va fi mai mare dacă investitorul va marca câştigurile în fiecare an. Să luăm un exemplu în care o investiţie de 1.000 de lei în acţiuni va creşte cu 10% anual, timp de 5 ani. În fiecare an, investitorul îşi marchează profitul prin vânzarea acţiunilor şi reinvesteşte banii în acţiuni care cresc, iar cu 10%. La finele celor 5 ani suma iniţială va creşte la 1000*(1+0.1*(1-0.16))5 = 1496,74 lei. În lipsa impozitării, suma investită s-ar compune timp de 5 ani cu o rată de 10% şi ar ajunge la 1000*(1+0.1)5 = 1.610.51 de lei. Câştigul potenţial în lipsa impozitării este de 610.51 lei (1610.51 -1000), însă, datorită impozitării, câştigul realizat va fi de doar 496.74 lei (1496.74 – 1000). Impozitarea câştigurilor a erodat 113,77 de lei (610.51 – 496.74). Dacă raportăm impozitul plătit la câştigul potenţial, obţinem 113.77/610.51 = 18.64%. Observăm că impozitarea a şters 18.64% din câştiguri, mai mult decât rata de impozitare de 16%.

Această observaţie este una importantă pentru că investitorii cu un orizont mai lung de timp, care îşi marchează profitul pe parcursul perioadei investiţionale, vor suporta o rată efectivă de impozitare mai mare decât rata nominală de impozitare de 16%. În acest caz, povara fiscală pentru investitori creşte odată cu creşterea orizontului de timp şi a ratei de rentabilitate realizată. Dacă în exemplul de mai sus am modifica durata investiţiei sau rentabilitatea realizată, rata efectivă de impozitare ar fi peste 18.64%. Deci rata efectivă de impozitare se compune odată cu rentabilitatea şi o -

rizontul de timp.

Investitorii ar putea evita această suprataxare prin amânarea marcării de profit. Să presupunem, în exemplul anterior, că investitorul va ţine acţiunile în portofoliu până la finele celor 5 ani fără să marcheze profitul, iar portofoliul va creşte cu 10% anual. În acest caz, câştigurile vor fi impozitate la sfârşitul perioadei de 5 ani, iar investiţia de 1.000 de lei va creşte până la 1000*((1+0.1)5(1-0.16)+0.16) = 1512.83 lei. Fără impozitare investiţia ajungea la 1610.51 de lei. Impozitarea câştigului de la sfârşitul perioadei a erodat 97.68 lei din câştigul final (610.51 – 512.83). Observăm că povara fiscală exprimată ca raport dintre impozitul plătit şi câştigul potenţial este de 97.68/610.51 = 16% - exact rata nominală de impozitare. Prin amânarea plăţii impozitului, rata efectivă de impozitare nu se compune odată cu rentabilitatea. Astfel, povara fiscală relativă nu mai depinde de rata de rentabilitate obţinută sau de orizontul de timp al investiţiei.

Nu întotdeauna vânzarea acţiunilor şi reinvestirea banilor reprezintă o idee proastă din punct de vedere fiscal. Marcarea de pierderi pentru a reduce baza de impozitare poate fi o strategie bună. Dacă investitorul ar vinde acţiunile în pierdere şi ar investi imediat banii eliberaţi în aceleaşi acţiuni sau în acţiuni care aduc aceeaşi rentabilitate, impozitul plătit în acel an va fi mai mic. La prima vedere operaţiunea nu aduce altceva decât o amânare de plată a impozitului, însă se pot obţine beneficii din reinvestirea fondurilor economisite ca urmare a plăţii unui impozit mai mic. Spre exemplu, un investitor cumpără acţiuni în valoare de 1.000.000 de lei, iar, în anul următor, valoarea lor scade la 700.000 de lei, înregistrând o pierdere nerealizată de 300.000 de lei. Investitorul are opţiunea de a marca pierderea pentru a reduce impozitul plătit pe alte câştiguri în acest an sau de a menţine titlurile în continuare fără a marca pierderea.

Dacă investitorul marchează pierderea va realiza o economie din impozit de 300.000*0.16 = 48.000 de lei.

Aceşti bani, în loc să fie plătiţi la stat, pot fi reinvestiţi, fie în alte instrumente financiare fie în acţiuni. Presupunem că investitorul marchează pierderea şi reinvesteşte banii imediat în aceleaşi acţiuni, dar pe lângă suma de 700.000 de lei rezultată din vânzare, investitorul va mai veni cu 48.000 de lei, suma economisită din impozitare. În ipoteza în care peste un an acţiunile îşi revin şi cresc cu 50%, investitorul va obţine un beneficiu suplimentar de 20.160 de lei din reinvestirea impozitului economisit (48,000*0.5*0.84). Dacă investitorul nu marca pierderea şi nu reinvestea impozitul economisit, acest câştig suplimentar nu se obţinea. Fezabilitatea acestei strategii mai depinde şi de costurile de tranzacţionare.

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Modificările esenţiale aduse prin NCPC Intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă a fost, poate, cea mai importantă inovaţie în domeniul legislativ pentru acest început de an. Chiar dacă procesul nu a avut loc ex abrupto, existând posibilitatea analizării corespunzătoare a noilor dispoziţii de către practica judiciară, nu putem să nu spunem că a reprezentat o implementare “forţată” sau cel puţin grăbită, dacă luăm în considerare capacitatea instanţelor de a recepţiona modificările şi de a asigura aplicarea concomitentă a celor două coduri.

Un prim aspect care se desprinde, aşadar, din analiza noilor texte, cu o influenţă hotărâtoare asupra litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, astfel cum arătam mai sus, priveşte aplicarea în timp a noilor texte legale. Mai precis, atât prin art. 24 al NCPC cât şi prin art. 3 al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a acestuia, s-a statuat cu privire la aceeaşi regulă potrivit căreia dispoziţiile noii legi de procedură civilă vor fi aplicabile numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

Regula este aplicabilă atât etapei de judecată în fond, cât şi în căile de atac, astfel încât un litigiu iniţiat înaintea momentului 15.02.2013 va fi judecat în totalitate, până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile, în baza reglementării vechi.

Mergând mai departe în analiza modificărilor, se evidenţiază o restructurare a regulilor de competenţă ca de altfel şi instituirea unor reguli mult mai clare în vederea determinării acesteia. În acest sens, merită adusă în discuţie dispoziţia art. 104 din Noul Cod în conformitate cu care competenţa instanţei se determină, atunci când obiect al litigiului este dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, în funcţie de valoarea impozabilă, potrivit legislaţiei fiscale. Regula introdusă este în măsură să înlăture arbitrariul atât pentru stabilirea competenţei de a soluţiona o cerere de chemare în judecată, cât – mai ales – în privinţa stabilirii taxei de timbru, un aspect deloc de neglijat din perspectiva justiţiabilului. În materia etapei de judecată propriu-zise s-a instituit o primă fază scrisă a judecăţii care se desfăşoară înaintea primului termen de judecată. În această primă fază, judecătorul va verifica cererea, potrivit art. 200 NCPC, şi va dispune regularizarea acesteia, în măsura în care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 194-197. Termenul pentru efectuarea completărilor sau modificărilor este de 10 zile de la comunicarea lor, sancţiunea nerespectării acestuia fiind anularea cererii. Totodată, art. 201 NCPC instituie termene precise în care fiecare dintre actele procedurale trebuie întocmite, depuse şi comunicate. Astfel, întâmpinarea va trebui depusă în termen de 25 de zile de la primirea cererii de chemare în judecată de către pârât, iar răspunsul la întâmpinare, devenit un act obligatoriu, în termen de 10 zile de la recepţionarea de către reclamant a întâmpinării.

Toate aceste comunicări vor fi realizate prin grija grefei in-

stanţelor, primul termen de judecată fiind fixat în 60 de zile de la depunerea ultimului act sau de la expirarea termenului stabilit în acest sens. Pe acest considerent, părţile unui litigiu vor trebui să manifeste o foarte mare diligenţă în gestionarea termenelor impuse de noua procedură şi în respectarea cerinţelor imperative ale acestei prime etape procesuale. În privinţa căilor de atac, recursul a fost restructurat, introducându-se o procedură nouă care are în vedere „filtrarea recursurilor” aflate în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste dispoziţii, chiar dacă au un caracter de noutate faţă de vechea reglementare, nu au, totodată, şi un caracter inedit, întrucât într-o perioadă anterioară a fost introdusă o procedură similară, ulterior constatându-se neconstituţionalitatea ei. Raţiunea reintroducerii procedurii de “filtrare” are în vedere necesitatea degrevării instanţei supreme. Practic, în cadrul etapei preliminare de “filtrare” completul învestit va analiza, fără citarea părţilor, dacă cererea de recurs îndeplineşte condiţiile, formale şi de fond, pentru a fi admisibilă. Trebuie remarcat că legea recunoaşte posibilitatea părţilor de a formula în scris un punct de vedere asupra raportului privind admisibilitatea recursului. În ipoteza în care cererea nu îndeplineşte toate condiţiile cerute de lege, recursul va fi respins, fără a se mai proceda la analiza sa.

Tot în domeniul căilor de atac, observăm în art. 446 din Cod instituirea unei soluţii ,,convenţionale“ cu privire la exercitarea căilor de atac, părţile putând conveni în acest sens să nu mai exercite apelul, ci să apeleze direct la recurs, însă numai în scopul remedierii încălcării unor norme de drept material.

Au fost, de asemenea, introduse noi instituţii cu un impact deosebit în privinţa asigurării unei bune administrări a justiţiei, concomitent cu protejarea drepturilor procesuale ale părţilor şi cu respectarea principiilor elementare de drept. Merită, astfel amintite sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contestaţia privind tergiversarea procesului, procedura de soluţionare a cererilor cu valoare redusă sau procedura de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

Prevederile analizate mai sus reprezintă doar câteva dintre aspectele inovatoare ale Noului Cod de Procedură civilă.

Concluzia unui studiu preliminar al acestora este una parţial pozitivă, dată fiind încercarea de a salvgarda principiile şi drepturile părţilor litigante prin modificările aduse. Cu Sediul Central Bucureşti toate acestea, un examen Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 complet al prevederilor va Bucureşti, România putea fi realizat abia ulterior Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 punerii efective în aplicare a Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 lor.

Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

58

EDUCAŢIE MANAGERIALĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20 de ani de excelenţă în educaţia managerială Compania CODECS SA a fost înfiinţată în 1993 de primii 25 de studenţi români absolvenţi ai programului de MBA (Master of Business Administration) al Open University Business School - UK. De atunci şi până în prezent, CODECS a rămas în România, partenerul exclusiv al Open University Business School - UK. CODECS SA este lider de piaţă în domeniul educaţiei manageriale, cu o tradiţie de 20 de ani în livrarea de programe de pregătire profesională şi personală a adulţilor. Alături de partenerul său britanic, Open University Business School, prezintă în România programul de MBA în sistemul de învăţământ la distanţă, facilitând managerilor români accesul către unul dintre cele mai prestigioase programe de pregătire managerială din Europa.

Primele cursuri s-au desfăşurat în limba engleză, cu suportul tutorilor englezi care au adus în România programul de pregătire managerială bazat nu doar pe acumularea de cunoştinţe, ci şi pe dezvoltarea abilităţilor manageriale pe durata studiului, programul având aplicabilitate practică imediată.

După ce a format o echipă de tutori români, certificaţi de Open University Business School, conform standardelor lor de excelenţă academică, CODECS primeşte din partea partenerului său britanic dovada de maximă încredere şi apreciere: acceptul de a prezenta primele două etape ale programului de MBA în limba română, cu certificare OUBS, dovedind astfel flexibilitate şi adaptare la piaţa de formare profesională din România.

De atunci şi până în prezent, peste 18.000 de manageri români au absolvit una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din Europa.

Dintre aceştia, peste 5.200 sunt absolvenţi ai programului de Certificat Profesional în Management, peste 2.400 absolvenţi ai programului de Diplomă Profesională în Management, 363 absolvenţi de MBA, peste 9.000 de manageri s-au specializat în managementul proiectelor.

CODECS – puterea cunoaşterii

Numărul de absolvenţi CODECS SA • 18,000 absolvenţi români, manageri de top în companii importante din România.

• 5,200 absolvenţi ai Certificatului Profesional în Management; • 2,400 absolvenţi ai Certificatului Profesional în Management; • 363 absolvenţi de MBA • 9,000 - manageri specializaţi în Project Management, Business Operations, Supply Chain innovation, Strategy and Management.

Facts & Figures 1993 Primii 25 de cursanţi ai Open University Business School în România înfiinţează CODECS - Centre for Open Distance Education for a Civil Society cu scopul de a promova, implementa şi dezvolta educaţia la distanţă în România.

1995 Open University şi CODECS semnează un Master Agreement prin care CODECS devine partenerul exclusiv al Open University în România.

1996 CODECS îşi definitivează reţeaua naţională, ajungând la un total de 10 Centre Regionale.

1997 CODECS înfiinţează tipografia Open Print.

1998 Crearea Editurii CODECS, spe-

cializată în publicarea cărţilor de afaceri 1998 Se înfiinţează Divizia de Training şi Consultanţă 1998 CODECS Business Travel oferă pachete de servicii integrate pentru călătorii de afaceri 2000 CODECS introduce în România programul Management de Proiect 2001 Ia fiinţă Fundaţia CODECS pentru Leadership şi încep pregătirile pentru primul său proiect, "Liderii Mileniului Trei", program educaţional despre Arta de a Conduce, oferit elevilor de liceu din România 2002 Lansarea oficială a CODECS Club - Clubul Absolvenţilor de Diplomă Profesională în Management şi MBA. Invitat special dl. Alain Cardon, Director Compania Internaţională de Consultanţă Metasysteme, fost C.E.O. al Transformation S.A. 2003 Grupul CODECS are un nou membru Career Solutions International, reprezentanţa în România a corporaţiei americane DBM 2007 CODECS lansează un nou produs HR Vocational School, prima şcoală specializată de Resurse Umane, certificată Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD din Marea Britanie) 2007 Divizia de Training şi Consultanţă aduce un element nou în piaţa românească de training şi consultanţă: dezvoltarea integrată a organizaţiilor 360 Solutions (licenţă SUA).

2007 CODECS este certificată ISO 9001:2000 2007 CODECS este acreditată “Investor in People”, fiind una dintre primele companii din România cu această certificare, care atestă implementarea la nivel organizaţional a standardului internaţional cu acelaşi nume.

2008 CODECS lansează Business Operations, un curs modern, oferit în sistem “open learning”, destinat atât managerilor de operaţiuni, cât şi antreprenorilor interesaţi de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

creşterea eficienţei operaţionale în producţie, servicii, achiziţii şi logistică.

2009 Anul cu cel mai mare număr de absolvenţi de Diplomă Profesională în Management şi de MBA 2010 Grupul Tender a devenit acţionarul majoritar al CODECS, prin achiziţionarea unui pachet de 50.990 acţiuni (51% din totalul acţiunilor) 2011 CODECS lansează Supply Chain, un curs modern, oferit în sistem “open learning”, destinat persoanelor care deţin o funcţie de manager de logistică, dar şi celor care aspiră la o astfel de poziţie managerială.

2011 CODECS a semnat un parteneriat de exclusivitate pentru programele 360Solutions din USA. 360 Solution este unul dintre cei mai puternici furnizori de servicii de training din lume.

2011 CODECS a organizat, în 12 octombrie 2011, Conferinţa de Leadership, dedicată leadershipului în afaceri, unde peste 100 de participanţi din companii, societatea civilă şi mediul academic au participat la dezbateri. Manageri din companii precum Microsoft, Totalsoft, ales şi Prospecţiuni au vorbit despre rolul liderilor în contextul economic actual. Guest-speaker a fost Itay Talgam, coordonator Maes-

EDUCAŢIE MANAGERIALĂ

tro Program şi TED speaker în 2009.

2012 Prospecţiuni şi CODECS au deschis un Centru de Dezvoltare Profesională dedicat tinerilor geologi şi geofizicieni.

2013 CODECS a semnat un parteneriat strategic cu Apimedia Training Srl, pentru reprezentare şi promovare în Regiunea Centru (judeţele: Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa şi Harghita).

Parteneriat strategic

59

CODECS Training Solutions oferă programele:  Relaţii cu Clienţii  Elaborarea Deciziilor  Finanţe pentru Nonfinanţişti  Influenţări Putere Pozitivă  Inteligenţă Emoţională  Leadership de Înaltă Performanţă  Management Performant  Negociere  Project Management Process Framework (PMP)  Tehnici în Implementarea Sistemelor IT  Abilităţi de Prezentare  Managementul Timpului  Formare de Formatori  Vânzare Proactivă  Microsoft Project

După 20 de ani de excelenţă în educaţia managerială, CODECS SA, cea mai veche şcoală de afaceri din România, îşi redefineşte strategia de dezvoltare a companiei, semnând un parteneriat strategic cu firma Apimedia Training Tîrgu-Mureş, pentru reprezentarea companiei CODECS în Regiunea Centru.

Prin semnarea acestui parteneriat, CODECS vine mai aproape de managerii, oamenii de afaceri şi potenţialii cursanţi din judeţele Mureş, Sibiu, Alba, Cluj, Bistriţa şi Harghita, având acum reprezentare permanentă în teritoriu.

Partenerul său, firma Apimedia Training a fost înfiinţată în anul 2012 la Tîrgu-Mureş şi reuneşte o echipă de tutori şi consultanţi CODECS care au avut iniţiativa şi dorinţa de continua colaborarea cu firma CODECS în calitate de parteneri, în vederea creşterii flexibilităţii şi capacităţii de adaptare la realităţile şi particularităţile pieţei de formare profesională din Regiunea Centru. Întreaga ofertă de programe CODECS va fi de acum disponibilă tuturor celor care doresc dezvoltarea profesională sau personală şi prin intermediul partenerului CODECS - Apimedia Training Srl.

60

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Rusu accelerează expansiunea

de A.B.

Reţeaua de magazine de mobilă Casa Rusu îşi continuă expansiunea în Transilvania, deschizând, la finalul lunii martie, o locaţie în regim de franciză în Dej, judeţul Cluj. Planurile companiei pentru 2013 sunt foarte ambiţioase, 19 noi unităţi – magazine proprii şi francize urmând să fie deschise în mai multe localităţi din România.

“Am demarat în 2011 sistemul de francizare şi suntem tram preţurile accesibile pentru clientul final”, spune Crismulţumiţi de evoluţia pe care am avut-o în această direcţie. tian Rusu.

Anul 2013 începe cu deschiderea magazinului din Dej şi va Oraşele în care Casa Rusu a deschis anul trecut magazine continua cu deschiderea a cel puţin altor opt magazine în în regim de franciză sunt Baia Mare, Tecuci, Vatra Dornei, regim de franciză, iar pentru următorii 3-5 ani obiectivul Petroşani, Caransebeş, Reşiţa, Turnu Măgurele, Vişeu de Sus, Bistriţa, Suceava. “Suntem de 2 ani este de a avea câte o franciză în fiecare într-un proces dinamic de extindere oraş mic şi mediu cu până la 50.000 de Casa Rusu este compania care asilocuitori”, a declarat Cristian Rusu, adcare înseamnă atât deschiderea de gură desfacerea produselor Rus Saministratorul grupului Rus Savitar, magazine în sistem de franciză, cât şi vitar. Compania şi-a început magazine proprii. În 2012 am conticompania care operează brandul Casa activitatea în 1994, în prezent fiind nuat politica de dezvoltare a reţelei de Rusu în retail. Magazinul deschis la unul din cei mai mari producători magazine proprii, ajungând la un Dej, al 13-lea în regim de franciză, are de mobilier din România, deţinând o suprafaţă de 400 mp şi este a doua număr de 12 magazine în acest mo3 fabrici. Capacitatea de producţie unitate din judeţul Cluj, după magament. Pentru anul 2013 avem în plan este de 18.000 garnituri de mobilier deschiderea a încă 10 magazine proprii. zinul propriu din Cluj Napoca. “Stratedin pal/lună şi 2 000 de seturi de gia Casa Rusu este de a valorifica în În viitorul foarte apropiat, în prima mobilier tapiţat/lună. Activitatea parte a anului, vom inaugura magaretail avantajul producătorului: acela de producţie şi logistică se deszinele din Buzău, Oradea, Constanţa, de a vinde produse de calitate la preţuri făşoară pe o suprafaţă de 100.000 extrem de accesibile, rezultat al voPiatra Neamţ şi Arad. În total, 2013 va mp, valoarea investiţiilor în capalumelor mari şi al lipsei intermediarilor însemna cel puţin 19 noi magazine citatea de producţie fiind de peste Casa Rusu, proprii şi francize”, a deîn procesul de distribuţie. Investim 20 milioane de euro. În prezent, permanent în eficientizarea producţiei clarat Marius Raia, director general grupul are peste 900 de angajaţi.

Casa Rusu. şi a productivităţii, astfel încât să păs-

Summary e network of Casa Rusu furniture stores continues its expansion in Transylvania, opening a franchised location in Dej, Cluj County, at the end of March. e store that opened in Dej, the 13th franchise, has an area of 400 square meters and is the second unit in Cluj County, after the store in Cluj Napoca. “e Casa Rusu strategy is to exploit the manufacturer’s advantages in retail: to sell quality products at extremely affordable prices, as a result of higher volumes and the lack of intermediaries in the distribution process. We continuously invest in improving production and productivity in order to keep prices affordable for the end customer,” Cristian Rusu says. e towns where Casa Rusu opened franchised stores last year are Baia Mare, Tecuci, Vatra Dornei, Petroşani, Caransebeş, Reşiţa, Turnu Măgurele, Vişeu de Sus, Bistriţa, and Suceava.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

61

TTF Braşov, reţetă de lider Sorin Dencescu, preşedintele ANAT Centru şi managerul Kron – Tour Lufthansa City Center Braşov, explică reţeta şi argumentele pentru dezvoltarea turismului la nivel regional.

A consemnat Ionuţ OPREA

Rep: Cum a fost ediţia din acest an a Transylvania Tourism Fair, desfăşurat recent la Braşov?

Sorin Dencescu: Fluxul de vizitatori a fost crescut, sunt convins că agențiile au vândut mai bine decât în anii anteriori. De fapt a fost un trend crescător de la o ediţie la alta - suntem deja la a VI-a ediție, datorită varietăţii ofertelor şi a faptului că oamenii au înţeles că early bookingul e realmente un avantaj. Faptul că s-a disciplinat oarecum piaţa se regăseşte într-un volum crescut al vânzărilor pe acest gen de evenimente. La această ediție am avut peste 90 de participanți, iar în perioada târgului am organizat și trei expoziţii de artă și arhitectură. La târgurile de turism toată lumea are pe buze numai Grecia, Turcia, Bulgaria, dar se vinde şi Litoralul românesc, se vând circuitele, pachetele culturale, sejururi interne. “Măria Sa Publicul” decide. Manifestarea se adresează şi autorităţilor locale, asociaţiilor de turism, unităţilor de învăţământ, centrelor de formare, hotelurilor. Acest eveniment se diferențiază față de celelate de profil prin partea de “B2B”. Practic, vineri am avut o zi a specialistului: n-am avut o oră liberă în sălile de conferinţă, au fost două prezentări a două companii aeriene care domină piaţa românească, a fost o întâlnire Dertour România – sponsorul evenimentului - cu agenţii din această zonă, au fost tot felul de întâlniri de socializare. La Brașov, ANAT Centru împreună cu Primăria Brașov au creat un eveniment foarte căutat, bine structurat, cochet, de un nivel calitativ ridicat. La Braşov Business Park, gazda evenimentului, vor începe lucrări de extindere şi sper că în doi ani de zile suprafața de expunere să se dubleze. Cu o sală de 1.000 de locuri, zona de conferinţe va prinde foarte bine, conferinţe asociate cu partea expoziţională. Noi suntem mândri de ce facem aici, târgul de turism este evenimentul “de suflet”, cu el am început în urmă cu doi ani seria evenimentelor la BBP. Rep.: Se discută şi în structurile ANAT, ce importanţă au târgurile regionale?

S.D.: Gândiţi-vă că ANAT-ul e structurat pe opt regiuni, eu, poate subiectiv, văd de departe în fruntea târgurilor regionale târgul de la Braşov, probabil urmat de Cluj și de Prahova. Nu cred în târgurile din mall și în raportările organizatorilor referitoare la trafic: una e traficul general contabilizat şi alta e traficul „focusat” care ne interesează. Târgul înseamnă vânzare cumpărare, e un târg al ANAT, al nostru, noi vrem să vindem, nu să fim „călcaţi” în picioare. TTF e “fully booked” cu trei luni înainte și este singurul târg sponsorizat de brand name-uri din industrie, am numit aici Dertour România și Lufthansa. Pentru a atrage expozanții, acordăm o serie de facilități asociațiilor și celor care au mai participat la edițiile anterioare ale târgului.

Rep: Ce oferă Kron Tour?

S.D.: Kron Tour Lufthansa City Center este liderul de necontestat al pieței de servicii turistice din ultimii 17 ani, al zonei Centru. Argumente de netăgăduit: volum vânzări, bilanţ, profitabilitate, echipă, organizarea fluxurilor. Există trei locații

KTLCC, aferente fluxurilor de turiști: un “travel shop” cu vânzări directe către public, un „corporate office” care funcționează cu ușile închise oferind servicii celor mai importanți clienți persoane juridice și avem acest spațiu de la BBP – Kron Tour Expo, care integrează organizarea de evenimente.

Avem o echipă de 17 oameni, ne propunem să tindem către o zonă de excelenţă în serviciile turistice. Este foarte important să transmiți consumatorului încredere, să dai un serviciu „after sales” pe măsură, pentru că de fapt asta face în mare diferența.

Garantăm calitatea, se lucrează civilizat, nu facem concurenţă neloială, ne ştim valoarea în piaţă. Turismul e un domeniu foarte frumos, suntem pe această piață încă de la început, din 1990 (de 23 de ani!), nu are rost, nu merită să-ţi rişti capitalul acumulat făcând compromisuri.

Rep.: Ce aşteptări aveţi de la noua formulă de conducere a ANAT, ce rol are regionalizarea?

S.D.: De la mai bine de opt sute de membri, acum doi – trei ani, am ajuns la şase sute de membri. Ok, există o “sită” care cerne în mod natural, dar trebuie să ţinem ritmul, să ţinem pasul cu schimbările legislative pe de-o parte şi cu cele care au loc în piaţă pe de altă parte. S-a trecut la autolicenţiere, postul de secretară ANAT la nivel de regiune a dispărut, cotizația a fost ajustată în funcție de inflație etc. S-au redus practic și oportunitățile de a atrage noi membri!. Am discutat şi cu noul preşedinte al ANAT, dna Lucia Morariu, și a agreat ideea mea și anume ca ANAT Centru să intre într-un „program pilot” care ar trebui să rezolve câteva probleme: o identitate proprie la nivel de regiune, asta însemnând găsirea unui spațiu pentru biroul ANAT Centru, angajarea unei secretare, identificarea surselor de finanțare pentru acest proiect. Astfel vom fi mai aproape de membri și prin serviciile oferite vom atrage noi membri. Ne-am propunem și o mai bună comunicare în teritoriu, ne-am întâlnit cu prilejul târgului la Brașov, vom merge în Covasna, vom merge în Sibiu, Alba. Importanța regionalizării începe să ne copleșească ușorușor. Trebuie să ne pregătim, e clar că acesta este trendul, sper să fim pregătiți să găsim o resursă pentru a fi în pas cu timpul.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vacanţe de milioane de euro

63

de Ionuţ OPREA

Central Park Hotel Sighişoara, un boutique hotel de 4*, a fost deschis pe 31 martie şi reprezintă cea mai nouă investiţie în turism pe piaţa mureşeană. Două companii din Sighişoara au investit pentru a lansa un hotel de 33 de camere, cu restaurant, Wine Bar, sală de conferinţe. Unitatea va integra din toamnă şi un centru SPA. Central Park Hotel Sighişoara este cea mai nouă investiţie în turismul mureşean, realizată în zona centrală a oraşului Sighişoara. “A fost restaurată o clădire din secolul XIX, am dorit să realizăm ceva unic, ce nu a mai existat pe piaţă, nu doar un alt hotel. Fiecare cameră va avea un alt design, o altă interpretare, spre exemplu, conceptul include decor cu lucrări de artă, oaspeţii vor admira tablouri originale ale unor cunoscuţi artişti români şi din SUA. În plus, pe lângă restaurant şi sala de conferinţe vom avea şi un Wine Bar, un alt concept unic, unde oaspeţii vor avea la dispoziţie vinuri ale celor mai renumite 10 podgorii româneşti, case de colecţie, vinuri de autor”, ne-a declarat Mihai Serengheu, unul dintre proprietarii Central Park Hotel Sighişoara. Conform acestuia, unitatea va integra şi un centru SPA începând din toamna acestui an.

Vacanţe de milioane Peste 30.000 de vizitatori au fost înregistraţi între 14 şi 17 martie la Romexpo, la Târgul de Turism al României (TTR), ediţia XXIX. S-au vândut pachete turistice în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. 12 organizaţii şi instituţii de promovare a regiunilor turistice din România: Maramureş, Iaşi, Suceava, Dâmboviţa, Tulcea, Buzău, Alba, Hunedoara, Litoralul Mării Negre, Amara, Băile Herculane, Prahova, Braşov, Bucovina, Sighişoara, Sibiu, Râşnov, Gorj, Delta Dunării au fost prezente la târg, demonstrând încă o dată nevoia de promovare pentru a atrage turişti în România. Vizitatorii au putut alege dintr-o sumedenie de destinaţii şi perioade pentru a-şi petrece vacanţele. Fie că a fost vorba de turism de aventură, croaziere, sejururi exotice, propuneri de „city break”,

vacanţe la ţară, circuite culturale, bilete de avion sau asigurări de călătorie, doritorii au beneficiat de discounturi consistente ce au ajuns şi până la 30%. Ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României a însemnat şi o serie de oferte speciale venite din partea operatorilor din zona turismului balenar. „Numeroase oferte de vacanţe, dedicate vizitatorilor interesaţi de turismul balnear din România, au fost prezentate în cadrul standului Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România. În ultimii ani, turismul Târgul de Turism al României este balnear s-a bucurat de investiţii de un eveniment organizat de ROMzeci de milioane de euro, ceea ce face EXPO şi Camerele de Comerţ şi Indin destinaţii precum Tuşnad, Godustrie din România, în parteneriat vora, Sovata, Vatra Dornei sau Turda cu ANAT – Asociaţia Naţională a o opţiune viabilă pentru cei care îşi Agenţiilor de Turism din România, doresc un concediu de neuitat”, a deFPTR – Federaţia Patronatelor din clarat Mariana Suciu, directorul geTurismul Românesc, ANTREC – neral al ROMEXPO S.A. Pentru Asociaţia Naţională de Turism segmentul business, târgul a reRural Ecologic şi Cultural şi prezentat şi de această dată o imporOPTBR – Organizaţia Patronală a tantă platformă de reînnoire a Turismului Balnear din România. relaţiilor existente, de fidelizare a ROMEXPO SA este o societate cu partenerilor tradiţionali, precum şi o capital privat, având ca acţionar bună oportunitate de promovare şi majoritar Camera de Comerţ şi Inpoziţionare în piaţă. În aceeaşi pedustrie a României. Societatea este rioadă cu Târgul de Turism al membră a Asociaţiei Mondiale a României au mai avut loc şi Festivalul Industriei Târgurilor şi Expoziţiilor de spiritualitate, medicină alternativă (UFI), a Alianţei Târgurilor din Euşi terapii complementare – TMA, ropa Centrală (CEFA), a Asociaţiei precum şi Târgul de Produse TraInternaţionale de Auditare a Statisdiţionale. ticilor Expoziţiilor (CENTREX) şi a Asociaţiei Organizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România (ASOEXPO).

64

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nuntă la Castel Chiar dacă orice mireasă şi-ar dori să se simtă prinţesă măcar pentru o zi, nu oricine îşi permite, financiar vorbind, să organizeze o nuntă la Castelul Corvinilor. Mai ieftină este, însă, o logodnă, dar oricum o nuntă sau o logodnă la Castel este de bonton în oraşul de pe Cerna. de Carmen COSMAN

Castelul Corvinilor din Hunedoara ar putea fi locaţia ideală pentru tinerii căsătoriţi, care doresc să simtă atmosfera medievală la propria lor nuntă. Monumentul istoric de secol XV poate fi închiriat în totalitate, dar numai de către cei cu dare de mână. Astfel, pentru 10 ore, cât se presupune că durează ceremonia de nuntă cu tot cu petrecerea de după, Castelul Corvinilor poate fi închiriat cu 10.000 de lei. Cei care vor să se căsătorească la Castelul Corvinilor trebuie să depună o cerere la Primăria Hunedoara, apoi să ceară şi avizul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural. Iar în acest preţ nu intră decât locaţia, în timp ce aceia care vor să petreacă în stil medieval trebuie să respecte normele de protecţie a monumentelor. Mai este o variantă ce face referire strict la capelă, care nu are un tarif prea piperat, respectiv 400 de lei, pentru o jumătate de oră. Iar acum, Capela Castelului a devenit pentru hunedoreni ceea ce înseamnă în prezent Poarta sărutului din Parcul central al municipiului Târgu Jiu pentru cuplurile care aleg să îşi unească destinele. Anul trecut şapte

cupluri de hunedoreni, dar şi de străini au închiriat capela pentru a-şi oficia căsătoria, civil sau religios, dar sunt alte zeci de cupluri care au trecut pe aici măcar pentru o fotografie în cea mai frumoasă zi a lor ca şi cuplu. Iar anul acesta se aşteaptă chiar un număr record al celor care vor să-şi unească destinele aici şi au început deja rezervările, deşi nunţile au loc la vară.

„Închiriată” de la nobilime Dacă acum este propice pentru cei cu dare de mână, în trecut Capela Castelului era destinată nobililor. „În trecutul ei, capela a funcţionat ca loc de rugăciune al romano-catolicilor, fiind rezervată nobililor care trăiau în castel. Probabil au avut loc cununii religioase aici, dar nu sunt consemnate în istorie.

Locuitorii din vechea Hunedoară, un oraş populat în cea mai mare parte de români, ortodocşi, aveau bisericile lor, şi ele

Summary Corvin Castle in Hunedoara could be ideal for newlyweds who want to feel the medieval atmosphere at their own wedding. e fifteenthcentury historical monument can be rented in its entirety but only by the well-off. us, for the 10 hours that a wedding ceremony with the after party is assumed to last, Corvin Castle can be rented for 10,000 lei. ose who want to get married at Corvin Castle must submit an application to the City of Hunedoara, then request the the approval of the County Directorate of Culture, Cults and Cultural Heritage. is price only includes the location, and those who want to party in medieval style must comply with the monument protection standards. ere is another option that refers strictly to the chapel, which does not have a very steep price, only 400 lei for a half hour.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vechi de secole, unde participau la slujbele religioase”, a declarat Ioan Bodochi, muzeograf la Castelul Corvinilor. La fel ca şi Castelul Corvinilor, capela este înconjurată de legende transmise din generaţie în generaţie. Una dintre ele o are în prim-plan pe Elisabeta Szilágyi, soţia lui Ioan de Hunedoara.

Povestea spune că regina ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada capelei, meşterul care lucra la construcţia ei să fie decapitat. Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, dar a şi povestit tuturor despre cruzimea reginei şi nici un alt meşter nu a mai continuat construcţia. Aşa se face că balustrada de la scările capelei a rămas neterminată până în zilele noastre.

O istorie vie Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. A fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara şi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. După ce şi-a pierdut utilitatea iniţială, castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.

Unic în România ca arhitectură, monumentul este vizitat anual de mii de turişti. “Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de către experţii de la Lonely Planet drept o destinaţie “de vis” şi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.

Mitul lui Dracula, magnet pentru turişti Pe de altă parte, un clasament realizat în 2010 plasează Castelul Huniazilor pe poziţia a doua a celor mai înfricoşătoare clădiri din lume. Americanii cred că arhitectura gotică şi istoria întunecată şi adevărată a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-ţi băga ceva frică în oase. Cunoscut şi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcţia impunătoare, cu acoperişuri înalte, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre înguste cioplite în piatră şi balcoane împodobite cu dantelărie de piatră. Unic în România ca arhitectură, din 2009 şi Dracula şi-a făcut simţită prezenţa între zidurile fortăreţei.

Vlad Ţepeş, mai cunoscut peste hotare sub numele de Dracula, nu este chiar străin de meleagurile hunedorene sau de Castelul Corvinilor. Potrivit istoricului Radu Florescu, în 1452, Vlad Ţepeş

turism

l-ar fi vizitat pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima dată, iar, 10 ani mai târziu, Ţepeş, care căuta refugiu după atacul de noapte asupra unei tabere turceşti, a fost judecat şi întemniţat pentru mai bine de un an la castel, după care a avut domiciliu forţat la Vişegrad. Toate aceste elemente îmbracă acest castel într-o aură de legendă, fie ea înfricoşătoare sau nu, care atrage an de an mii de turişti care vor să vadă istoria Corvinilor la ea acasă.

65

66

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sărbători pe plajă Litoralul românesc este destinaţia vedetă în 2013. Sezonul începe cu minivacanţa de 1 Mai, care, printr-o conjunctură fericită, include și sărbătorile pascale. Resortul Marina Regia Residence, ce include pe 7 ha: 2 hoteluri, 46 de vile, 3 restaurante, un impresionant Spa, 4 săli de conferință, o plajă generoasă și un cort special amenajat pentru a găzdui evenimente, vine în atenția oaspeților săi cu servicii de excepție într-un cadru nemaintâlnit pe litoralul românesc.

Reporter: Ce ați pregătit pentru turiști în această minivacanță de 1 Mai? Cristina Matache, sales manager Marina Regia Residence: Venim în atenția oaspeților noștri cu oferte speciale pentru 3, 4 sau 5 nopți de cazare în cadrul Arena Regia Hotel & Spa 5*. Pentru toți oaspeții noștri avem pregătite surprize, indiferent de durata minivacanței planificate. Pentru ziua de 1 Mai am pregătit un Barbeque Live, organizat pe plajă într-un cadru inedit, având la dispoziție și un cort special amenajat pentru acest eveniment. Marea este motivul principal pentru care oaspeții noștri aleg să petreacă această minivacanță pe litoral, de aceea dorim să le oferim cadrul perfect direct pe plajă, pentru ziua de 1 Mai. Cum știm că 1 Mai înseamnă distracție, pentru 2 Mai, oaspeții noștri se pot delecta cu Brunch în cadrul Restaurantului Arena până la ora amiezii.

Reporter: Ce mai pot savura turiștii, inclusiv de Paște?

C.M.: Ținând cont de faptul că anul acesta sărbătorile pascale sunt în imediata vecinătate a sejurului de 1 Mai, mulți dintre oaspeții Pentru mai multe detalli aveți la noștri și-au rezervat deja inclusiv dizpoziție: www.marinaregia.com prima zi de Paște. Pentru aceștia am sau o echipă de profesioniști care organizat un Brunch Pascal cu produse vă va oferi cea mai bună soluție în tradiționale menite să aducă familiarul funcție de configurația familiei, în rândul celor care aleg să își petreacă contact: reservations@marinareaceste sărbători departe de casă. Degia.com sau la numărul de telefon : sigur, turiștii se pot bucura de Imperia 0241/ 607 920.

Spa, un Spa impresionant cu servicii

atât de Wellness cât și de Beauty & Health. Facilitățile incluse în pachetele pentru minivancanța de 1 Mai și Paște sunt accesul nelimitat la piscina interioară, saune și sala de fitness. Pentru iubitorii de relaxare oferim un discount de 25% la terapiile individuale.

Reporter: Ce opțiuni există pentru familiile cu copii?

C.M.: În cadrul locației Arena Regia Hotel & Spa 5* dispunem de camere ce comunică între ele, camerele dispunând de aceleași facilități menite să facă din sejurul unei familii unul cât mai confortabil. Pentru cei care își doresc mai mult spațiu, avem o ofertă specială pentru închirierea vilelor din cadrul resortului Marina Regia Residence pentru un număr de minim 4 nopți. Vilele dispun de 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living, bucătărie complet utilată și dotată, garaj pentru 2 mașini, terasă și teren aferent de până la 1.000 mp.

Reporter: Care sunt tarifele pentru un astfel de sejur?

C.M.: Prețurile încep de la 72 euro / persoană / noapte și includ serviciile menționate mai sus: cazare în cameră Dublă Deluxe, mic dejun și dejun, internet, parcare, acces nelimitat la Aqua Area (piscina interioară, saune și sala de fitness ) și 25% discount la terapiile individuale din cadrul Imperia Spa. În plus, în funcție de perioada sejurului, oaspeții noștri pot lua parte la Barbeque Live pe plaja pe 1 Mai, Brunch-ul din 2 Mai sau Brunch-ul Pascal din prima zi de Paște.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

BinderBubi, ideal pentru familii Hotel BinderBubi Mediaş este locul ideal pentru o vacanţă în familie. Amplasat în vecinătatea pădurii, departe de zgomotele, traficul şi poluarea oraşului, hotelul oferă activităţi pentru toată familia, servicii complete şi amintiri unice.

Cu siguranţă, cel mai indrăgit mod de a-ţi petrece concediul este alături de familie. Magia vacanţei constă în clipele unice trăite cu cei dragi, momente care se transformă în amintiri de neuitat. Pentru a avea o vacanţă perfectă trebuie să te asiguri că toţi membri familiei vor putea avea parte de activităţile pe care le îndrăgesc. Hotel BinderBubi Mediaş este locul ideal pentru o astfel de vacanţă. Amplasat în vecinătatea pădurii, departe de zgomotele, traficul şi poluarea oraşului, hotelul a pregătit activităţi pentru întreaga familie. “Pentru doamne avem proceduri de relaxare şi înfrumuseţare, centrul spa cu cele trei saune (umedă, uscată şi bio), jacuzzi, sală fitness, iar piscina interioară şi terasa sunt locuri ideale pentru relaxare şi bronz sau pentru aquagym. Iar când vorbim de proceduri wellness ne referim la masaje (de relaxare, anticelulitice, cu miere etc.), de diferite tipuri de împachetări (cu argilă, cu fango, cu ciocolată etc.), de electrostimulare, epilare cu lumină pulsată şi multe alte proceduri cosmetice destinate înfrumuseţării şi întreţinerii”, explică Mariana Lupu, directorul hotelului. Domnii se pot bucura şi ei de piscină şi spa sau pot ieşi la un pescuit la Ferma Trei Stejari, pot face o plimbare cu bicicleta sau o drumeţie cu întreaga

familie. Sau ar putea să-şi testeze îndemânarea la tras cu arcul şi tir cu puşca de paintball sau să exerseze loviturile de golf. “Pentru copii avem un loc special de joacă lângă hotel, avem o porţiune specială la piscină, şi mult loc de zburdat şi consumat energia. În plus, personalul hotelului este foarte atent şi prietenos cu aceştia, fiind obişnuit cu diverse tabere care se organizează aici”, mai completează Mariana Lupu.

Cetatea Mediaş se arată plină de mistere şi provocări pentru cine se încumetă să o descopere. Iar pentru o vacanţă completă, hotelul vă poate oferi un tur ghidat al oraşului. Misterele cetăţii luminii, simbolurile francmasonice, secretele cultului feminin, magica strălucire a gemenilor şi taina vrăjitoarelor sunt doar câteva concepte care vă vor fermeca în Mediaş.

Summary BinderBubi Hotel in Mediaş is the ideal place for a family holiday. Located near a forest, away from the noise, traffic and pollution of the city, the hotel offers activities for the whole family, complete services and unique memories. For ladies, we have relaxation and beauty procedures, a spa with three saunas (wet, dry, and bio), jacuzzi, a fitness room, and the indoor pool and the terrace are ideal places to relax and tan or for aquagym. And when it comes to wellness procedures, we refer to massages (relaxation, cellulite, with honey etc.), different types of wraps (in clay, fango, chocolate, etc.), electrical stimulation, pulsed light hair removal and many other cosmetic beauty and maintenance procedures,” as Mariana Lupu, the hotel manager, explains.

Mai multe informaţii, oferte: Hotel BinderBubi – Mediaş Str. Plopului, nr. 30 Mediaş, Jud. Sibiu, Romania Tel/Fax: 0040 269.843.089 receptie@binderbubimedias.ro www.binderbubimedias.ro

Mai multe opţiuni Desfăşurată pe o suprafaţă de 12 hectare şi situată la o distanţă de doar 1 km faţă de Hotelul BinderBubi, Ferma Trei Stejari este un loc cu totul special, unde vă puteţi bucura de natură şi de aer curat.

Puteţi vizita micul muzeu al satului sau să vă bucuraţi de prezenţa animalelor, să staţi la picnic sau să citiţi o carte bună la umbra unui stejar. Heleşteul, grădinile şi viile sunt alte puncte de atracţie pe care le veţi descoperi cu plăcere. Pofta de mâncare pe care v-o provoacă activităţile în aer liber va putea fi astâmpărată de o multitudine de preparate tradiţionale româneşti, preparate din bucătăria internaţională, pe vatră sau la grătar în restaurantul BinderBubi.

68

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul preşedinte ANAT

Obiectiv: creşterea standardelor

A consemnat Ionuţ OPREA

Lucia Nora Morariu este noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. Cu 20 de ani experienţă de antreprenoriat în turism şi 25 de comisii ale ANAT în subordine, Morariu urmăreşte în mandatul său dezvoltarea standardelor în turism. Ce priorităţi şi proiecte are în detaliu noul preşedinte ANAT, aflaţi în interviul realizat cu domnia-sa.

Reporter: Ce înseamnă pentru dvs. ANAT, ca profesionist în turism, ca manager, ce trebuie să schimbe, să imprime, să rezolve ANAT în mandatul dvs.?

Lucia Nora Morariu: Marca ANAT este garanţia siguranţei, protecţiei şi prestigiului în industria de turism. Am ajuns la acest standard de recunoaştere publică întrucât am construit continuu, vreme de 23 de ani. Fiecare preşedinte şi Consiliu Director şi-au pus amprenta asupra asociaţiei, contribuind la conturarea unei identităţi distincte. Ca profesionist vechi al acestui sector şi ca manager, viziunea mea poartă, la rândul său, amprenta tuturor achiziţiilor profesionale de până la acest moment. Reforma internă şi modernizarea structurilor în asociaţie (două dintre punctele strategice ale mandatului meu) sunt direcţii de acţiune care urmăresc să producă eficienţă şi rezultate concrete pentru membri. În acelaşi timp, plec de la convingerea personală că forţa unei asociaţii este dată de valoarea şi contribuţia fiecărui membru în parte. Provocarea cea mai mare, care îmi revine ca preşedinte ANAT este aceea de a pune în armonie viziuni şi filosofii de business individuale, pentru a produce plusvaloare asociativă. Sunt un „mediator” de felul meu, aptitudine foarte necesară în viaţa asociativă, iar stilul meu de management este unul participativ. Ca urmare a încrederii în oameni şi în valoarea lor, nu mă tem să deleg sarcini şi atribuţii potrivit competenţelor, pentru că această manieră generează cele mai bune soluţii la probleme. Nu cred în autocraţie şi experienţa antreprenorială în turism mi-a arătat că acest stil poate compromite rezultatul. Acesta este şi motivul pentru care am gândit şi proiectat o structură ramificată de comisii şi grupuri de lucru, care să stimuleze spiritul asociativ şi unirea tuturor forţelor interne interesate în schimbare şi eficienţă. Cele mai importante obiective ale noului mandat sunt: modificarea criteriilor de licenţiere pentru operatorii economici care desfăşoară activitatea de agenţie de turism; instituirea unui sistem de bune practici în industria de călătorii care să respecte legislaţia muncii şi plata corectă şi transparentă a angajaţilor în întreaga industrie de profil; revigorarea legii tichetelor de vacanţă, o lege excepţională pentru turism; extinderea cotei reduse de TVA la 9% pentru toate activităţile din turismul românesc.

Rep.: Există în structura ANAT numeroase comisii şi grupuri de lucru. Ne-am opri asupra celor pentru marketing, învăţământ, proiecte europene. Ce rezultate au, respectiv vă doriţi, ce proiecte, avantaje pot genera în activitatea lor?

L.M.: Aşa cum arătam mai sus, viziunea mea personală asupra unui mandat eficient presupune un număr mare de comisii şi grupuri de lucru, care să antreneze toate energiile creative aflate în interiorul asociaţiei. Fiecare membru al Consiliului Director va prezida câte o comisie, din care poate face parte orice membru al ANAT. Consider că astfel

se democratizează la maximum viaţa internă a asociaţiei, iar şansele de a obţine rezultate superioare cresc exponenţial.

Prin urmare, vor activa 25 de grupuri de lucru şi comisii, care vor fi, de fapt, laboratoare de dezbatere, analiză şi generare de soluţii pentru piaţa călătoriilor din România.

M-aţi întrebat despre activitatea şi proiectele unor comisii şi vă răspund cu plăcere. Comisia de marketing şi comunicare a fost şi sunt convinsă că va fi şi în continuare o comisie extrem de activă în ANAT. Practic, aici se plămădesc strategiile de promovare ale programelor ANAT şi decidem temele campaniilor de informare pe care le derulăm în interesul consumatorului de servicii turistice. De asemenea, aceasta comisie coordonează parteneriatul ANAT-FAPT în promovarea destinaţiilor româneşti şi se ocupă de apariţia lunară a unei reviste cu un profil distinct pe piaţa de turism.

Este o revistă cu o componentă B2B puternică, dar care nu ignoră nici interesul cititorului avizat în materie. Obiectivele comisiei de învăţământ reflectă interesul nostru pentru creşterea standardelor în profesie. Este o temă care mă preocupă foarte mult şi mi-ar face plăcere s-o dezvoltăm. Îmi face plăcere să vă spun ca organizăm cursuri care să sprijine formarea în turism, creşterea şi dezvoltarea profesională din perspectiva beneficiilor pe care trebuie să le aibă atât angajatul, cât şi angajatorul. Chiar la ora la care realizăm acest interviu, se desfăşoară cursuri gratuite în vederea obţinerii calificării de director de agenţie de turism, un proiect realizat cu bani europeni, aşteptat şi dorit de către membrii noştri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Se consideră încă în mentalul colectiv că toate proiectele, investiţiile sau finalizarea lor cu succes depind încă de “politic”. Simtiţi că există “decizie politică” pentru dezvoltarea turismului? Ce vă aşteptaţi, de exemplu, de la programele pe infrastructură?

L.M.: România este o ţară cu o disponibilitate evidentă spre turism, garantată de varietatea resurselor sale. Deşi formele de turism practicate la noi au o mare căutare în rândul turiştilor români şi străini, înregistrăm o serie de neajunsuri referitoare la infrastructura specifică de turism (amenajare localităţi, staţiuni şi zone turistice lipsă agrement), dar mai ales la infrastructura generală (lipsă autostrăzi, drumuri aglomerate), neajunsuri care împiedică dezvoltarea circulaţiei turistice în şi către România. În mediul hotelier se văd paşi concreţi, numărul hotelurilor cu standarde corecte a crescut, însă este nevoie de investiţii majore în infrastructură, în agrement, în amenajarea coerentă a zonelor şi localităţilor cu potenţial turistic, care să crească atractivitatea destinaţiilor, este nevoie de facilităţi acordate celor care riscă şi investesc în turism. Turismul este dependent de infrastructură, iar problemele noastre la acest nivel sunt multe: număr infim de autostrăzi, lipsa de conexiuni la nivel de autostradă sau drum rapid cu statele membre ale Uniunii Europene sau state vecine etc. Nu putem face turism la standarde europene fară o infrastructură ca atare şi, tocmai de aceea, ne revine nouă, investitorilor din turism, mediului patronal din acest sector, obligaţia de a arăta autorităţilor centrale şi factorilor de decizie politică, indiferent de orientare, necesitatea, importanţa şi urgenţa unor proiecte în acest domeniu. Cu alte cuvinte, niciun proiect de anvergură nu se poate desfăşura dacă nu există susţinere şi voinţă politică, sens în care mandatul meu va fi consacrat, printre altele, şi dezvoltării unui parteneriat corect şi constructiv, atât cu celelalte organizaţii şi asociaţii din industria de turism cât şi cu autoritatea centrală de resort, emanaţie a puterii politice care-şi exercită actualul mandat.

Rep.: Care este viziunea dvs. asupra programelor naţionale “Litoral pentru toţi”, “Hai la băi”, “Vacanţă în ţara mea” etc.? Ce aşteptări aveţi de la aceste proiecte?

L.M.: Sunt o iubitoare şi promotoare a turismului intern, prin urmare cred cu adevărat în necesitatea continuării proiectului de succes „Vacanţă în ţara mea”, pe care până acum l-am promovat integral prin eforturile de PR ale asociaţiei şi prin susţinerea financiară a membrilor ANAT. Programele care aparţin acestei campanii, printre care se regăsesc şi cele amintite de dvs., au produs rezultate concrete, printre care creşterea gradului de ocupare în structurile de cazare, păstrarea banilor cheltuiţi de turiştii români în ţară (atitudine care generează taxe, impozite, venituri la bugetul local şi central, locuri de muncă, stabilitate valutară şi socială, cu alte cuvinte, creştere economică). ANAT a reuşit crearea unui concept, integrat, predictibil, cu efecte măsurabile, testat la nivelul diferitelor destinaţii şi organizaţii din turism, cu acoperire pentru întregul an, ceea ce a generat cele mai performante promoţii de vânzări ale întregii industrii turistice din România. Comisia de Turism Intern în sarcina căreia se află redimensionarea strategiei pentru continuarea campaniei „Vacanţă în ţara mea” va actualiza conceptul în aşa fel încât să corespundă momentului la care ne aflăm. Rezultatul va fi acela că vom continua să stimulăm românii să călătorească în ţara lor, tot anul, la cele mai bune preţuri, cu toate consecinţele pozitive ce decurg de aici.

Rep.: Ce vă doriţi din partea ministerului de resort? Cum vedeţi colaborarea cu celelalte structuri asociaţii / federaţii de promovare şi dezvoltare în turism?

turism

Eximtur - agenția patronată de Lucia Morariu a împlinit 20 de ani.

L.M.:În faţa noastră, a operatorilor din turismul românesc, se află prea multe probleme de rezolvat pentru a nu avea o bună colaborare cu toţi actanţii din turism, indiferent de care parte a baricadei se află! Dacă ne referim la colaborarea cu celelalte asociaţii/federaţii de promovoare şi dezvoltare din turismul românesc, se spune adesea că vanităţile şi orgoliile pot fi piedici în unirea forţelor. Eu cred că, dacă arătăm respect pentru identitatea fiecăruia, putem avea o voce comună în negocierile cu autoritatea publică centrală şi în abordarea problemelor comune cu care ne confruntăm. În acelaşi timp, consider că respectul reciproc trebuie să stea şi la baza colaborării noastre cu ministerul de resort. Vizăm identificarea modelelor de bune practici care pot fi structurate ca proiecte de acte normative, corectarea legislaţiei aşa încât să ne putem desfăşura activitatea într-un mediu concurenţial real şi transparent, şi dorim să colaborăm direct cu autorităţile pentru a identifica şi elimina de pe piaţă operatorii care încalcă legea. Toate acestea nu se pot realiza decât într-un climat de onestitate şi deschidere reciprocă în raportul cu autoritatea publică centrală, sens în care vom şi acţiona.

Rep.: Ce rol au structurile regionale ANAT şi, fiindcă descentralizarea este un trend în această perioadă şi în administraţie sau management, cum poate fi rolul structurilor regionale ANAT dezvoltat?

L.M.: Fiind o asociaţie patronală, rezultatele acţiunile noastre trebuie să reflecte interesele tuturor membrilor noştri.

Structurile regionale au exact acest rol, şi anume acela de a colecta şi rezolva local problemele noastre, precum şi de a disemina modele de bune practici, fără ca acest lucru să necesite deplasarea la Bucureşti a membrilor. Structurile regionale ANAT trebuie şi pot să adauge dinamism activităţii interne a ANAT. Rep.: Care sunt previziunile dvs. pentru anul turistic 2013, pentru România?

L.M.: În România va fi un an greu şi plin de provocări pentru operatorii din turism, pentru că aceştia trebuie să-şi adapteze continuu business-ul pentru a face faţă unui client exigent cu aşteptări ridicate, foarte atent cu bugetul lui şi în contextul în care mediul nostru legislativ are nevoie de ajustări urgente. În același timp sunt convinsă că interesul pentru călătorii va continua să crească şi se va înregistra o creştere de până la 10% a circulaţiei turistice. La nivel mondial, turismul îşi va păstra caracterul dinamic şi va continua să fie cel mai important generator de locuri de muncă, ceea ce arată că industria călătoriilor se află în plină expansiune.

Este un fapt incontestabil şi o veste bună care ne alimentează optimismul, pe termen lung.

69

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Poarta către vacanţa de vis Agenţia de turism World Travel Shop reprezintă una dintre principalele agenţii de profil din Târgu Mureş, prezentă de aproape 10 ani în topul calităţii serviciilor de turism din municipiu. de Alin ZAHARIE

Totul a început în 2004 din pasiunea pentru călătorii a managerului agenţiei, Kelemen Barna, şi a colegului său, Jakab Zsombor, care ulterior s-a transformat într-un business menit să satisfacă, în cele mai mici detalii, cerinţele clienţilor. „Lumea ştia că noi călătorim şi ne tot întrebau despre destinaţiile de vacanţă, unde să meargă în vacanţă, ce să viziteze, ce să ducă cu ei. Am tot dat informaţii şi atunci am decis să înfiinţăm o agenţie de turism. La început am stat, am aşteptat clienţii, am făcut reclamă şi i-am invitaţi pe toţi cunoscuţii să vină să călătorească prin noi, astfel că în ultimii ani am preluat piaţa turistică din Târgu Mureş. Pot să spun că în ultimii ani am devenit lideri de piaţă şi nu ne oprim aici”, povesteşte Kelemen Barna.

Una dintre condiţiile de bază în activitatea de turism o reprezintă respectul faţă de calitate. World Travel Shop respectă întocmai acest principiu esenţial, principiu de business concretizat în 2009 când agenţia a primit certificatul ISO, managementul agenţiei ridicându-se la cele mai înalte standarde. „Este foarte important să poţi să vinzi ceva ce cunoşti. Sunt mulţi care vând, dar habar nu au ce, nu au informaţii clare, concrete, nu au fost să vadă destinaţiile incluse în pachetele turistice. Eu am fost în aproape 70 de ţări şi ştiu că sunt ţări unde sunt 10 destinaţii turistice, vorbim de Spania, Italia, Grecia. Nu e de ajuns să mergi o dată în Halkidiki şi să spui că ai văzut Grecia. Noi am investit foarte mulţi bani, energie şi muncă în ceea ce facem ca să ne putem servi clienţii la maximum. Punem foarte mare accent pe servirea clienţilor cu informaţii de primă mână. Acum internetul oferă foarte multe informaţii şi, dacă oferim aceleaşi informaţii, suntem practic inutili, noi trebuie să dăm ceva în plus faţă de informaţiile de pe internet. Este un atu foarte mare pentru noi că am văzut aceste locuri, aceste destinaţii turistice pe viu şi avem termeni de comparaţie”, povesteşte Kelemen Barna.

Oferte pentru toate buzunarele Impresia unora că o vacanţă costă este contrazisă de cei de la World Travel Shop, prin paleta largă de oferte pentru toate buzunarele, păstrând aceeaşi calitate şi seriozitate faţă de clienţi. “Unii au spus că agenţia noastră este destinată oamenilor cu fiţe. Nu este deloc adevărat pentru că noi îi servim pe toţi la fel. Avem oferte pentru toate buzunarele. Dacă clientul vrea să petreacă un sejur în Bulgaria, o săptămână cu 200 de euro, avem şi astfel de oferte. Avem şi clienţi care vor să plece într-o croazieră exotică de 160 de zile sau chiar să închirieze o insulă, dacă doresc, undeva în Oceanul Indian.

Există absolut orice, ne ocupăm de absolut tot ce e legat de turism. Cel mai important lucru este că niciodată nu punem accent pe cantitatea turiştilor, nu este important să prindem orice client, cu orice preţ. Este important ca atunci când vine

un client să fie servit aşa cum trebuie, să meargă şi să se simtă bine în vacanţă, să vină înapoi şi să ne ofere un feedback că totul a fost superb şi să se întoarcă şi anul viitor la noi”, spune Kelemen Barna.

10 zile în Thailanda, 1100 de euro Paleta largă de oferte turistice a agenţiei vine să acopere toate gusturile şi preferinţele clienţilor, aceştia fiind ghidaţi către cea mai convenabilă destinaţie graţie întregului personal al agenţiei. “În această perioadă sunt unii care caută destinaţiile exotice. Pentru cei care vor să plece undeva în vacanţă în această perioadă le-aş recomanda Emiratele Arabe, Dubaiul, o destinaţie la modă care devine tot mai ieftină, cu 800 de euro poţi pleca o săptămână în vacanţă în Dubai. De asemenea, Insulele Canare, Tenerife sau Gran Canaria reprezintă o oportunitate de a vizita insule superbe. Sau chiar şi mai departe, ailanda, Mexic, Republica Dominicană, Maldive, Bali, care sunt considerate destinaţii de top, nu sunt incredibil de scumpe cum cred unii. Sunt unii care nici nu întreabă de o anumită destinaţie despre care cred că e incredibil de scumpă.

Cei care s-au interesat de aceste destinaţii chiar s-au mirat că la 1100 de euro pot merge, de exemplu, în ailanda timp de 10 zile”, a precizat Kelemen Barna.

Amintiri nepreţuite Amintirea unui concediu sau a unei călătorii nu are preţ, indiferent de cât ar costa aceasta, bagajul spiritual oferit fiind peste preţul unui pachet turistic, plus că amintirea locurilor vizitate îţi rămâne toată viaţa. „Cineva m-a întrebat dacă aş fi de acord să recuperez toţi banii pe care i-am investit în cei 15 ani de călătorii, dar să mi se şteargă complet memoria. Nici vorbă, şi e vorba de o sumă foarte mare, credeţi-mă. Nu se poate compara pentru că, necălătorind nicăieri, nu ştii ce pierzi. Dacă ai prins gustul, te duci o dată sau de două ori pe an în vacanţă ”, a precizat Barni.

72

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea şi reţeta unui desert cult Spicuiri din cartea «Gastronomicus Transylvanicum. La masa lui Ion, János şi Johan» de Balázs László.

VARGABELES(VARGABÉLES) sau, mai pe româneşte, budincă de tăiţei cu brânză de vacă dulce este un desert cult al Transilvaniei, arhaic şi, totodată, modern. Paternitatea sa este dată de o familie de gastronomi, care avea, între cele două războaie, pe malul Someşului, un cunoscut local: Restaurantul Darvas.

Doamnei Eszter Darvas îi datorăm acest minunat desert. Alături de specialităţile de carne la grătar, dat fiind că domnul Darvas deţinea o măcelărie proprie, vargabeles era aşa de apreciat de clienţi, încât, se spune, vestea s-a răspândit şi veneau comenzi tocmai de la Budapesta, iar tăvile încă aburinde erau transportate cu avionul, spre a fi depuse la celebrul Restaurant Gundel. Budincă din tăieţei laţi, stropiţi cu unt cald şi amestecaţi cu brânză de vaci subţiată cu smântână, legată cu ouă, îndulcită cu zahăr, parfumată cu vanilie şi/sau coajă de lămâie şi dată la cuptor spre desăvârşire, vargabeles este un desert săţios, întâlnit în mai toate casele din Transilvania şi în multe din restaurantele ei. Simplu de preparat, cu ingrediente nepretenţioase, acest desert gustos, uşor de digerat, consistent şi, mai ales, pe placul copiilor cunoaşte o binemeritată popularitate în

toată lumea occidentală.

Ingrediente: 300 grame smântână 500 grame brânză de vaci 200 grame unt 6 ouă 1 litru lapte 15 linguri zahăr 100 grame stafide 250 grame tăiţei 2 plicuri zahăr vanilat 4 foi de ştrudel (opţional) Tăiţeii se fierb în lapte, cu 3 linguri de zahăr şi un baton de vanilie. Se strecoară şi se lasă puţin la răcit. Separat, se bat gălbenuşurile cu restul de zahăr, se adaugă smântâna, untul, stafidele înmuiate şi brânza de vaci. La sfârşit, se pun şi tăiţeii fierţi.

Deoparte, se bat albuşurile şi se amestecă cu restul compoziţiei.

Se unge tava, se pun două foi de ştrudel, se toarnă compoziţia de brânză şi se aşază deasupra celelalte două foi. Se coace la foc mai tare în cuptor, timp de 25-30 minute, până se rumeneşte deasupra. Se presară, încă fierbinte, cu zahăr praf.

74

ANIVERSARE

VINVEST 10.

Premium…

A consemnat Ionuţ OPREA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VINVEST, ediţia aniversară, a-X-a, are loc la Timişoara, între 19-21 aprilie. În premieră, Salonul include Gala Vinului Premium. Numeroase evenimente şi surprize completează oferta savuroasă VINVEST. Lucia Pîrvu, managerul VINVEST, sărbătoreşte 30 de ani de carieră…

Reporter: Când aţi pictat în imaginaţia dvs. Salonul VINVEST, ce idei aţi schiţat, ce v-aţi dorit prima oară de la un asemenea Salon? Câte sunt îndeplinite acum, ce proiecte ar mai putea fi dezvoltate, ce noutăţi sunt anul acesta la ediţia aniversară?

Lucia Pîrvu: Ideea salonului VINVEST este un rezultat al călătoriilor mele în străinătate, în California şi Europa, am vizitat câteva târguri mari de vin care m-au impresionat. Am realizat că şi în Romania poate avea loc un eveniment de o asemenea anvergură, aşa că am schiţat câteva idei în minte şi pe hârtie adaptate nivelului mediului de afaceri românesc din perioada respectivă, după care le-am pus în practică împreună cu fotograful Constantin Duma, parte constantă a echipei VINVEST de-a lungul celor 10 ani de activitate. Am deschis primul salon de vin la Timişoara în anul 2004, la Expo Vest, prima sală expoziţională din oraş. Am adăugat un pic de culoare salonului prin experienţa dobândită în anii anteriori la Zarea, Vinexpert şi Cramele Recaş. Exista o necesitate a producătorilor de vin din România de a fi prezenţi în partea de vest a ţării, de aici a pornit totul. Din acest motiv, organizarea primei ediţii a fost mai uşoară decât organizarea celei de-a zecea. În vederea rezolvării nevoilor existente ale pieţii, VINVEST s-a dezvoltat continuu. În cadrul salonului au fost dezvoltate şi implementate numeroase proiecte, ca de exemplu: degustări susţinute de experţi, asocierea corectă a vinului cu mâncarea de către somelieri, spectacole gastronomice şi concursuri jurizate de maeştri bucătari renumiţi, implementarea celei mai noi metode de promovare a vinului code2wine pe baza codurilor QR, vizite ale jurnaliştilor străini şi români pe parcursul celor 3 zile de eveniment şi la cramele din vestul ţării. O realizare semnificativă este crearea Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, ajuns la cea de-a 8-a ediţie. O altă realizare a fost înfiinţarea salonului de vin din Bucureşti. Acum doi ani de zile, din dorinţa de a fi mai aproape

de părinţii mei şi de oraşul tinereţii mele, Bucureşti, am hotărât să organizăm VINTEST, Salonul Naţional de Vinuri al României. Proiectul a luat amploare şi în 2012 am organizat cea de-a doua ediţie a salonului VINTEST Bucureşti. În caz că vă întrebaţi, numele celor două saloane (ştiu că provoacă confuzie, dar orice lucru se învaţă în timp) au venit ca sugestie din partea binecunoscutului fotoreporter Constantin Duma.

Locaţia de la Bucureşti, Sala Palatului, nu a fost aleasă întâmplător. Este un loc animat, în care mereu se întâmplă ceva, cu un public fidel care ştie foarte bine nivelul la care se ridică spectacolele care se desfăşoară aici. Şi noi exact asta am dorit să facem: un spectacol al cărui personaj principal să fie Vinul Românesc. Evenimentul care se va desfăşura în premieră la VINVEST este Gala Vinului Premium. Consider că asocierea unei crame cu un vin reprezentativ dă personalitate fiecărui producător în parte, aşa că iubitorii de vin vor avea ocazia să-şi îmbogăţească nu numai cunoştinţele despre cramă şi vin, ci să înţeleagă în ce constă imaginea complexă a vinului. Pe lângă cei care se vor înscrie la Gală prin achiziţionarea unui bilet al cărui cost este de 250 de lei, în sală se vor afla jurnalişti şi profesionişti din domeniul viei şi vinului. Un bufet suedez din produse de calitate va fi aranjat cu artă spre deliciul şi bucuria tuturor participanţilor. Fiecare invitat va trăi o experienţă unică prin activarea simţurilor vizuale, olfactive şi gustative.

Procesul de degustare oferă fiecăruia dintre noi posibilitatea de a ne perfecta simţurile, de a descoperi vinul, de a percepe mirosurile, gusturile, de a pătrunde în interiorul vinului cu ajutorul explicaţiilor unui somelier sau oenolog. În prima etapă, e important să percepem aromele şi buchetul vinului, iar gustativ să încercăm să-l analizăm prin filtrul gustului personal.

Degustarea în sine este subiectivă, are amprenta personală a celui care o performează. E foarte important ca vinul să fie arhivat în memorie prin amprenta olfactivă şi gustativă. Pe lângă toată această bogăţie de percepţii şi senzaţii, iubitorii de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vin vor avea marea şansă de a se adresa în mod direct oenologilor, somelierilor şi producătorilor de vin de la circa 20 de crame. Dintre toate evenimentele salonului, recomand în special acest eveniment deoarece întregeşte imaginea de sărbătoare pe care intenţionăm să o oferim acestui salon, VINVEST 2013 – Ediţie Aniversară, ocazie cu care sărbătorim cei 10 ani de activitate VINVEST şi cei 30 de ani de activitate în domeniul viei şi vinului, ai mei. Vinul Premium, în concepţia mea, reprezintă rodul muncii în echipă, nivelul cel mai înalt de creaţie pe care îl atinge o cramă după ani şi ani de eforturi din partea tuturor celor implicaţi în procesele de producţie, marketing şi vânzare. Nu e uşor să creezi un brand şi nu e uşor să-l menţii. Această gală am iniţiat-o cu scopul de a apropia iubitorii vinului de locul de provenienţă tocmai prin degustarea Vinului Premium, convinşi fiind că invitaţii îşi vor dori să cunoască în detaliu locul de origine al vinului degustat.

Mai mult decât atât, în prezent, cramele au posibilitatea de a primi oaspeţi pentru a degusta vinurile asociindu-le cu meniuri tradiţionale. De asemenea, oferă servicii de cazare şi au capacitatea de a organiza conferinţe, teambuilding-uri şi alte evenimente. Turismul viticol funcţionează în alte ţări, ar putea funcţiona excelent şi în România, ţinând cont de ofertele turistice din prezent ale multor crame româneşti.

Rep.: Cum se desfăşoară relaţia promotor al vinurilor – producători, ce nevoi aţi urmărit să rezolvaţi pentru sectorul vitivinicol, cum s-au schimbat cerinţele de-a lungul anilor, ce aşteptări au acum expozanţii, participanţii, partenerii de la salon?

L.P.: Relaţia dintre promotorul vinurilor şi producători nu e întotdeauna uşoară, mai ales când se desfăşoară pe un fond de criză, cu bugete reduse. Cu toate că fiecare producător de vin ar fi indicat să fie prezent în fiecare zonă a ţării în care se desfăşoară astfel de evenimente, tocmai pentru a reuşi să informeze consumatorii ce fel de produse comercializează, nu se întâmplă acest lucru. De asemenea consider că e important ca producătorii de vin şi serviciile conexe vinului să se regăsească sub acelaşi acoperiş pentru a răspunde necesităţilor sectorului vitivinicol. Micilor producători le este mult mai uşor să găsească utilaje, butoaie, decantere, pahare, într-un spaţiu de acest gen şi să-şi dezvolte afacerea. Apariţiile pe piaţă ale cramelor tinere sunt întotdeauna foarte interesante, aşa că aceştia pot beneficia de sprijinul nostru pentru a organiza o lansare în cadrul salonului. Pe deasupra, expozanţilor le-am oferit public, mă refer atât la publicul larg, cât si la cel format din profesionişti. Numărul de vizitatori este în creştere datorită unei munci constante şi amplificate de la an la an. În ultimii doi ani am promovat evenimentul printr-un număr crescut de preevenimente cu diverse teme la baza cărora stă vinul. Astfel, oamenii au înţeles că vinul este un aliment cu calităţi extraordinare şi că ascunde numeroase poveşti care ne pot ajuta să ne definim identitatea ca popor şi să ne îmbogăţim calitatea vieţii. Singurul meu regret este că nu am reuşit să conving un număr mai mare de profesionişti să vină la salon în mod organizat, aşa cum se întâmplă la Vinitaly sau Bordeaux, unde vizitele la târgurile de vin fac parte din evenimentele principale din agenda de lucru. Un alt segment greu de stapânit este HoReCA – hoteluri, restaurante, catering – segment vizat de către producătorii de vin. În 26 martie 2013, am organizat un eveniment dedicat lor în special, Intelligent Wine for HoReCa & Friends/Vin inteligent pentru HoReCa şi

ANIVERSARE

75

prieteni, ocazie cu care s-au degustat vinuri de la 13 crame. Întâlnirea dedicată vinului românesc premiat la concursuri naţionale şi internaţionale a urmărit să prezinte producătorii şi distribuitorii de vin din România ce vor participa la VINVEST 2013 şi a reunit peste 100 de participanţi: invitaţi HoReCa, reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi înalţi oficiali – ministrul Maria Grapini, Nicolae Robu – primarul Timişoarei, Marian Vasile, vicepreședinte al Consiliului Judeţean Timiş. 13 producători de vin au fost alături de noi.

Această acţiune a avut loc pentru a anunţa Salonul VINVEST -10 ani aniversari. Nu au fost prezentate doar vinuri, ci şi trasee turistice. Reprezentanţii HoReCa se pot bucura de o altă ofertă din partea vinarilor, aşa că nu ramâne decât să-şi diversifice lista de vinuri din restaurante. Odată cu achiziţionarea vinului de la producător, e recomandat ca fiecare client să-i solicite cramei respective o degustare prin intermediul somelierului sau oenologului atât împreună cu personalul care trebuie instruit în prealabil pentru a înţelege cum se prezintă un vin şi cu ce mâncăruri se poate asocia, cât şi în restaurant, în prezenţa consumatorilor, pentru a-i aduce cât mai aproape de universul acestui aliment minunat.

Rep.: Cum aţi descrie brandul VINVEST, ce îl caracterizează acum, după 10 ani?

L.P.: Menţinerea standardului de calitate a fost pentru noi prioritară în toată această perioadă. Partenerii numeroşi, fie din media, fie de produse şi servicii, au contribuit la această reuşită.

Cred că VINVEST este un brand pe care cel mai bine îl pot defini participanţii şi vizitatorii. Eu m-am străduit să construiesc evenimentele organizate de noi având la bază experienţa dobândită de-a lungul timpului în domeniul vitivinicol. În acest an se împlinesc 30 de ani. Una dintre cele mai importante contribuţii am avut-o în promovarea turismului viticol. În anul 2010 am realizat prima hartă viticolă a României. Enoturismul va fi şi în acest an un subiect important la VINVEST. Cramele româneşti sunt destinaţii turistice de excepţie care îşi îmbogăţesc oferta turistică în fiecare an. Consider că e datoria noastră să informăm publicul în legătură cu frumuseţea şi beneficiile pe care le oferă o vizită la cramă. Vă invit la Timişoara în perioada 19-21 aprilie 2013, la Centrul Regional de Afaceri, pentru a cunoaşte şi a savura vinul, dar şi evenimentul.

Rep.: Care consideraţi că sunt cele mai importante realizări ale proiectului dvs, ce componente susţin echipa şi care au fost elementele ce au dus la succes?

L.P.: Perseverenţa, perseverenţa şi iar perseverenţa! Numai prin muncă intensivă am reuşit să conving în ultimii ani participanţii şi partenerii cât de importantă e implicarea tuturor în acest eveniment. Şi în acest an se află alături de noi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara, Jidvei, Casa de Vinuri Cotnari, Agerpres, Radio România, Casa Lux, Millesime, în total 63 de parteneri media şi 36 de parteneri. Cei 99 de parteneri pot fi găsiţi pe site-ul nostru - www.VINVEST.ro. 2013 va fi un an important pentru mine şi, recunosc, îmi doresc să fie un an încununat de succes. Vom sărbători 10 ani de la înfiinţarea VINVEST, iar pe plan personal împlinesc, aşa cum am mai spus, 30 de ani de activitate ca inginer şi organizator de evenimente. Mulţi ani petrecuţi împreună pentru care aş vrea să vă mulţumesc!

Summary VINVEST, the Tenth Anniversary Edition, will take place in Timişoara on 19-21 April. For the first time, the Salon will include the Gala of Premium Wine. Numerous events and surprises will complete the delightful VINVEST offer. Lucia Pîrvu, the VINVEST manager, will be celebrating 30 years of career ...

76

AGENDA EVENIMENTE

Săptămână Belgiană la Novotel

BEROBA (e Belgian Romanian Business Association), împreună cu Ambasada Belgiei în România, FIT şi AWEX, anunţă organizarea, în premieră, a “Săptămânii Belgiene”, program de evenimente găzduite de Novotel Bucureşti, între 22 – 28 aprilie. Luni, 22 aprilie, de la ora 18.30 este programată lansarea programului, când BEROBA promite un eveniment excelent de networking, iar o expoziţie specială va fi vernisată în aceeaşi seară. De-a lungul săptămânii, membrii asociaţiei vor avea la dispoziţie facilităţile hotelului pentru a organiza seminarii, iar joi, 25 aprilie, este programată şi o seară de gală, pentru ca sâmbătă, 27 aprilie, să fie zi deschisă pentru prezentări ale companiilor active în România, participanţii urmând să descopere astfel produsele şi serviciile acestor companii. BEROBA este o organizaţie lansată pe 17 ianuarie 2013, evenimentul a avut loc la reşedinţa ambasadorului Belgiei în România, Philippe Beke, iar conducerea este asigurată de Carl Rossey, Vicepreşedinte Raiffeisen Bank Romania. Detalii: www.beroba.com

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hotel Conference 2013

Evensys organizează, între 21-22 mai, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cea de-a şasea ediţie a celui mai important eveniment autohton dedicat industriei hoteliere. Specialişti din domeniu, reprezentanţi din partea autorităţilor locale şi manageri ai celor mai mari branduri hoteliere internaţionale prezente pe piaţa românească vor veni la Hotel Tourism & Leisure Investment Conference pentru a identifica noi oportunităţi de business şi a afla care sunt cele mai importante schimbări din industria hotelieră şi a ospitalităţii. Marţi, 21 mai 2013, este programată conferinţa - panelul de vorbitori va oferi participanţilor o imagine la zi asupra integrării tacticilor de investiţii şi convertirea acestora în indici de profitabilitate. Seara va avea loc un eveniment în care vor fi premiate cele mai eficiente şi inovative proiecte şi concepte din industria ospitalităţii şi turismului din România, iar miercuri, 22 mai, se vor desfăşura seminarii în care specialişti, experţi şi practicieni din diverse segmente ale industriei hoteliere şi ospitalităţii vor oferi exemple şi studii de caz practice.

Detalii: http://hotelconference.ro/2013

Spectacol BIFE – SIM Cele mai mari expoziţii dedicate industriei de mobilă din România şi-au unit forţele într-un eveniment unic şi fără precedent la noi în ţară: BIFE-SIM. Târgul internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii a fost lansat în cadrul unei conferinţe joi, 28 martie. Organizatorii evenimentului sunt Romexpo, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Euroexpo. Târgul de referinţă pentru industria mobilei, rezultat din fuziunea celor mai importante evenimente din domeniu – BIFE şi SIM, se va desfăşura toamna aceasta, pe parcursul a cinci zile, între 17 si 21 septembrie, în Centrul Expoziţional Romexpo. Spaţiul expoziţional, care va depăşi 30.000 metri pătraţi, va fi împărţit în şase saloane tematice.

Detalii: www.bife-sim.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

it

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

West Zebra, lecţia despre performanţă

de Andreea COSTEA

West Zebra şi-a sincronizat lansarea pe piaţă cu explozia evidentă a domeniului online, domeniu care “bate” fără drept de apel reţetele tradiţionale de media. A pariat pe calitate, knowhow şi inovaţie, iar, la ora actuală, compania are răspunsul potrivit pentru toţi oamenii de afaceri care au nevoie de un brand de actualitate.

West Zebra s-a lansat în Oradea în octombrie 2012 şi a reuşit să se impună rapid pe piaţă. Portofoliul firmei cuprinde şase branduri naţionale de renume, cum sunt Agriro, Leofex, Benvenuti sau Grup West, mai multe firme locale, dar şi companii din regiunea de Vest, primul astfel de client fiind din Satu Mare. În doar o jumătate de an, firma a ajuns să aibă patru angajaţi, doi colaboratori şi planuri serioase de extindere. Evoluţia rapidă a afacerii a fost în ton cu nevoile pieţei, un segment business despre care toţi au auzit, dar puţini îl cunosc cu adevărat. În spatele companiei stă antreprenorul Gabriel Porfire, care a decis la 30 de ani să renunţe la stabilitatea unei funcţii de conducere pentru a pune bazele propriei afaceri.

Gabriel Porfire a lucrat mai bine de opt ani în advertising. A început ca web-designer şi a ajuns după câţiva ani de muncă Art Director. A evoluat treptat de la realizarea de machete la realizarea de reviste de specialitate, spoturi radio şi TV, campanii online, totul coroborat cu munca de perfecţionare în domeniul tehnologiei web. Când a decis să pornească pe propriile forţe o afacere, existau deja nenumăraţi antreprenori IT şi toate companiile care se respectă aveau deja site-uri web de prezentare. Porfire a găsit însă acea nişă neexploatată suficient. Asta pentru că, spune chiar el, puţine sunt firmele care au avut curaj să se axeze şi să se perfecţioneze exclusiv pe domeniul online. Aşa că şi-a găsit un asociat specializat în marketing, a investit, a căutat un simbol (n.r. zebra) “memorabil, unic, cu impact vizual” şi a pornit la drum. Cele două domenii “atacate” de West Zebra sunt branding şi online. “Canalele tradiţionale de media şi-au restrâns influenţa datorită noilor jucători. Dacă până acum web-ul era trecut la “şi altele” în bugetele de marketing, acum tot mai multe companii investesc în domeniul online. Este important de menţionat că, datorită interactivităţii, firmele primesc şi un feedback legat de investiţia făcută”, crede Gabriel Porfire.

Online şi branding Unul dintre factorii importanţi care s-au remarcat în ultima perioadă a fost explozia magazinelor online. “Când am început acest business m-am gândit în felul următor: a fost un efort extraordinar din partea programatorilor web de a crea un număr mare de magazine online. Acum este rândul oamenilor de marketing să le promoveze”, spune Gabriel Porfire. “În al doilea rând, de când noua tehnologie HTML 5 şi explozia telefoanelor, tabletelor, device-urile mobile, nevoia firmelor de a fi în ton cu tehnologia este din ce în ce mai mare”, explică acesta.

Antreprenorul povesteşte că, dacă până acum era suficient să ai un simplu site cu cinci pagini de prezentare, acum există nevoia de servicii suplimentare. “Trăim într-o eră a vitezei,

în care lipsa de timp naşte nevoia de a avea totul la îndemână.

Dacă nu ai un site cu rezoluţie adaptabilă pentru tablete şi telefoane, ţi-ai pierdut 60% din trafic”, subliniază Porfire. “În plus, odată cu dezvoltarea platformelor de socializare am încercat să integrăm marketingul în zona de confort a utilizarorului. Livrăm mesajul acolo unde este nevoie de el”, a completat acesta.

Servicii pentru companii O lecţie de supravieţuire pentru toate companiile, indiferent de domeniul în care activează, ar fi să ţină pasul cu evoluţia tehnologică.

“Ritmul de reîmprospătare al tehnologiilor este alert. Ce pare extraordinar azi, peste doi ani nu o să mai fie de impact. De aceea este important pentru noi să ne perfecţionăm şi este important pentru clienţi să-şi updateze brandurile. Un brand de succes în 2013 înseamnă un brand interactiv. Companiile trebuie să fie în contact permanent cu consumatorii şi să se adapteze în funcţie de feedback-ul primit”, explică antreprenorul. “De aceea, între noi şi concurenţa noastră, diferenţiatorul nu este preţul. Ne focusăm exclusiv pe online şi oferim servicii de calitate, iar astfel nu poţi să dai greş”, crede Porfire.

Practic, firma le oferă clienţilor tot ce au nevoie, de la construcţia propriu-zisă a site-ului, redactarea textelor, fotografie de produs până la campaniile de promovare care ajută la creşterea traficului.

“Ne ocupăm de la campanii online şi social media până la crearea şi promovarea de magazine online complexe”, enumeră acesta serviciile oferite. Gabriel Porfire mai subliniază că, în condiţiile în care tot mai multe companii au început să aibă produse de anvergură naţională, antreprenorii IT competenţi trebuie să le ofere clienţilor atât identitate cât şi poziţionare pe piaţă.

77

78

it

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cluj – 2.000 de job-uri în IT Piaţa muncii din Cluj se confruntă cu o situaţie curioasă pentru această perioadă de criză economică: numărul locurilor de muncă din IT este considerabil mai mare decât cel al specialiştilor disponibili. de Claudiu PĂDUREAN

Companiile clujene din domeniul IT încearcă să construiască o strategie comună pentru a acoperi deficitul de personal din domeniu. Ele s-au asociat în clusterul Cluj IT. Acesta include 23 de mari companii din domeniul software, Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, precum şi şapte organizaţii catalizator, precum Consiliul Judeţean Cluj ori compania Tetarom, cea care administrează cele trei parcuri industriale publice din judeţ. Prin intermediul acestui cluster, companiile clujene din domeniul IT doresc să atingă mai multe obiective. Primul este acela de a putea realiza în comun mari proiecte pentru clienţi de talie mondială, pe o piaţă globală tot mai competitivă. În prezent, cele 23 de companii clujene au peste 3.500 de specialişti, iar clusterul are astfel forţa de a se angaja în proiecte care ar fi fost prea mari pentru oricare dintre companiile membre. Cel de-al doilea obiectiv este adaptarea programelor de studii oferite de universităţile clujene, în aşa fel încât să crească performanţele absolvenţilor, precum şi gradul lor de adaptabilitate în firmele angajatoare. „În prezent, un tânăr absolvent are nevoie de o perioadă de adaptare, de specializare şi de integrare cuprinsă între opt şi 16 luni de la data angajării”, spune preşedintele clusterului, Alexandru Tulai, care face parte şi din conducerea companiei IQuest. Cel de-al treilea obiectiv, în curs de realizare, este atragerea de fonduri europene, pentru creşterea competitivităţii economice a companiilor membre, dar şi pentru pregătirea profesională a angajaţilor. „Doar o parte dintre membrii clusterului ar angaja 500 de specialişti IT, dacă aceştia ar fi disponibili”, a declarat Alexandru Tulai. Însă, în total, companiile de IT din Cluj, atât cele care sunt membre ale clusterului, cât şi cele din afara lui, ar angaja circa 2.000 de informaticieni, dacă ar avea de unde.

Soluţii de criză În aceste condiţii, noul director executiv al clusterului, Andrei Kelemen, spune că există mai multe soluţii pentru a acoperi deficitul de personal. Una dintre ele este aplicată deja de mai multe dintre companiile clujene.

Este vorba de implicarea studenţilor în diferite proiecte.

Cea mai la îndemână soluţie este practica plătită, însă sunt şi companii care angajează tineri studenţi cu jumătate de normă. În acest fel, studenţii au avantajul că ştiu din vreme exact care sunt cerinţele angajatorilor şi, în plus, au ocazia să acumuleze o experienţă valoroasă, până la finalizarea studiilor. Mai mult, ca urmare a parteneriatului din interiorul clusterului, universităţile au început să îşi adapteze programele de studii la rea lităţile pieţei. „Am început cu stagiile de practică, orien-

tate tot mai mult spre nevoile angajatorilor. Însă avem în vedere şi programe de masterat ori de doctorat”, spune Andrei Kelemen. Criza de personal este, cu alte cuvinte, atât de acută, încât universităţile şi principalii jucători de pe piaţa clujeană IT au fost nevoiţi să imagineze noi soluţii, în afara pregătirii clasice oferită de facultăţi, pentru a acoperi acest deficit. Concret, Universitatea Tehnică va lansa, din această toamnă, un masterat profesional, care va transforma în doi ani un absolvent de studii superioare, indiferent de pregătirea sa de bază, într-un specialist IT. Miza acestui masterat este scurtarea cu doi ani a ciclului de pregătire pentru un specialist IT. O altă soluţie îi vizează pe absolvenţii liceelor de informatică. Universitatea Babeş-Bolyai ar putea deschide sau gira o şcoală post-liceală, care să îi pregătească pe absolvenţii de liceu în angajaţi capabili să lucreze în echipele de informaticieni ale companiilor din domeniu. Mai mult, examenele susţinute în cadrul acestei şcoli post-liceale ar putea fi recunoscute de către profesorii de la Facultatea de Informatică, în eventualitatea în care absolvenţii ei vor dori să îşi continue studiile.

Acest lucru este favorizat de faptul că marile companii au generat deja sisteme alternative de pregătire profesională, cu accentul pus pe practică, ce pot oferi un sprijin relevant pentru tinerii care îmbină calitatea de student cu cea de angajat. „Noi am creat deja IQuest University, care este destinată tocmai tinerilor care încă nu şi-au finalizat studiile”, spune Alexandru Tulai. O altă

it

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

soluţie a fost expansiunea unor companii clujene către alte centre universitare. Există companii precum SoftVision, care au echipe de informaticieni în oraşe precum Iaşi ori Baia Mare. Iar alte companii, cum ar fi Arobs Transilvania Software, caută informaticieni şi peste graniţă. Arobs Transilvania Software şi-a deschis un birou la Chişinău, unde beneficiază de serviciile unor tineri pregătiţi în prestigioasa Universitate Politehnică, ce are printre profesorii săi savanţi care au fost implicaţi inclusiv în proiectele de cercetare spaţială ale defunctei Uniuni Sovietice. Însă există şi informaticieni care vin din vestul Europei, pentru a se stabili la Cluj şi care acceptă să lucreze pentru salarii româneşti. Britanicii sunt tot mai numeroşi. Ei nu reuşesc să îşi găsească locuri de muncă bine plătite în Anglia, astfel că, între a accepta o muncă necalificată ori a lucra pentru un salariu de informatician bun în Cluj, aleg să se stabilească în Transilvania. Şi asta pentru că tinerii din Marea Britanie spun că raportul venituri din IT/preţuri din Transilvania le permite să aibă o viaţă mai bună decât ar avea acasă.

Specialiştii în piaţa muncii afirmă că această tendinţă este tot mai accentuată, deşi încă nu a devenit un fenomen de masă. Iar atractivitatea Clujului în acest domeniu ar putea creşte semnificativ în intervalul 2014 – 2020, pentru că oraşul a fost declarat pol naţional de creştere în IT, după ce Guvernul şi oficialii europeni au analizat dinamica exporturilor de software şi au ajuns la concluzia că Cluj-Napoca este principalul jucător din România în acest domeniu. Acest lucru înseamnă că fondurile europene destinate susţinerii şi dezvoltării industriei IT vor fi direcţionate cu precădere pentru proiectele din Cluj. Acesta este motivul pentru care clusterul Cluj IT se pregăteşte să se extindă. Deja, au depus cereri de aderare companii din afara Clujului, dar şi universităţi care, la o primă vedere, ar avea mai puţine lucruri în comun cu acest domeniu tehnic. Însă aceste cereri sunt tratate cu toată seriozitatea, pentru că, de exemplu, pentru multe dintre companiile clujene, domenii de graniţă precum informatica medicală reprezintă în acelaşi timp o mare provocare şi o oportunitate de afaceri. Şi asta pentru că software-ul folosit de aparatele medicale de ultima generaţie, cum ar fi cele din domeniul imagisticii – computer tomograf, aparate RMN, ecografe – ori de roboţii chirurgicali reprezintă o nişă extrem de pro fitabilă. Şi asta pentru că software-ul medical este unul foarte scump, în timp ce marii producători de echipamente medicale sunt buni platnici, interesaţi în permanenţă să introducă noi tehnologii sau noi soluţii informatice, deci alocă bugete semnificative proiectelor de cercetare ori celor care vizează transferul tehnologic din universităţi către companii.

Investiţii de 300 de milioane de euro Acesta este contextul în care managerii clusterului Cluj IT au lansat cel mai ambiţios proiect de investiţii din istoria Transilvaniei. Ei au capacitatea organizatorică de a gestiona acest proiect, în contextul în care au atras în echipele de vârf ale companiilor membre ale clusterului foşti manageri de top ai unor giganţi internaţionali, precum Nestle ori Deutsche Telekom. Proiectul clusterului are deja susţinerea Guvernului, a Consiliului Judeţean şi a Primăriei Cluj-Napoca. El se referă la construirea unui Innovation City, care să fie o replică est-europeană a celebrului Silicon Valley. Acest Innovation City va fi un orăşel al informaticienilor, care va fi situat la marginea

oraşului Cluj-Napoca. El presupune realizarea unor investiţii cumulate de 300 de milioane de euro, adică de şase ori valoarea investiţiei Nokia din Jucu. Oraşul Inovaţiei ar urma să grupeze circa 20.000 de informaticieni şi specialişti IT, iar suprafaţa alocată pentru dezvoltarea sa ar fi de circa 300 de hectare de teren, pentru că managerii clusterului doresc să realizeze un orăşel deopotrică eco şi high tech. De asemenea, autorităţile publice şi-au împărţit, în ciuda rivalităţilor politice, rolurile necesare pentru realizarea acestei megainvestiţii.

Guvernul urmează să atragă o companie – ancoră, un jucător de talie globală, precum Microsoft ori Google, care să reprezintă pilonul principal al brandului acestui orăşel al informaticienilor. Consiliul Judeţean urmează să găsească terenul necesar şi să ofere experienţa acumulată de compania Tetarom, care administrează trei parcuri industriale de mare succes, pentru organizarea administrării acestui Innovation City. De asemenea, Primăria Cluj-Napoca urmează să investească în viabilizarea terenului, în realizarea unui plan urbanistic de un bun nivel, precum şi în extinderea liniilor de transport, în aşa fel încât viitorul Silicon Valley de Cluj să nu rămână o enclavă, ci să fie legat organic de oraş. Iar începerea demersurilor practice de construire a noului Innovation City sunt mai aproape decât ar fi putut cineva să creadă acum un an. Deja, proiectul a fost asumat oficial de către autorităţile publice, iar clusterul Cluj IT pregăteşte şi proiectele necesare, în aşa fel încât realizarea acestei investiţii să înceapă în exerciţiul financiar 2014 – 2020 al Uniunii Europene. Modelul pentru Cluj este unul la îndemână. Este vorba de Microsoft City de lângă München, în care deja lucrează un număr considerabil de informaticieni clujeni. Mulţi dintre ei ar fi dispuşi să revină acasă, în momentul în care proiectul Innovation City va începe să se concretizeze.

79

80

cercetare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cercetare finanţată public - vârful unui aisberg

de Sorin Trocan

Varujan Pambuccian este un politician român de etnie armeană, de profesie matematician şi informatician. Este deputat din anul 1996 din partea minorităţii armene din România. Din anul 2000 conduce Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din cadrul Camerei Deputaţilor. Varujan Pambuccian este din anul 2000 doctor în matematică.

Rep.: Domnule Varujan Prambuccian, se vorbeşte tot mai mult despre acest concept de „cluster” şi implementarea lui în România. Ce înseamnă, de fapt, un „cluster”?

V.P.: Este un mod de organizare, destul de bine structurat, care trebuie să cuprindă câteva componente. Depinde de cluster. Dacă vorbim de un cluster industrial, vorbim de un lucru, dacă vorbim de un cluster tehnologic, vorbim de alt lucru. În toate, însă, există o componentă de management şi o componentă de finanţare. În rest, în funcţie de specific sunt şi alte structuri. De obicei este un mod de a se asocia al unor entităţi, din mediul privat şi public, pentru realizarea unui anumit scop.

Rep.: În România există un cadru legal care poate sprijini aceste clustere?

V.P.: Nu trebuie să existe neapărat cadru legal pentru orice.

Nu, aici există cadrul legal pentru diverse verticale economice, există cadrul legislativ pentru forme de organizare.

Până la urmă, cea mai firească formă de organizare pe legislaţia românească este cea de ONG, în care parteneri sunt persoane fizice şi juridice, dar în special juridice.

Rep.: Să vorbim despre clusterele tehnologice. Cum ar putea acestea să funcţioneze sau să aducă un plus în dezvoltarea inovării sau a transferului tegnologic?

V. P.: Nu cred că principalul scop al unui cluster tehnologic este transferul tehnologic. Cred că principalul scop este inventarea şi inovarea, care sunt lucruri diferite. Şi atunci, dacă vorbim de un cluster tehnologic, întotdeauna într-o asemenea entitate există cel puţin două din următoarele trei componente: o componentă academică, o componentă de cercetare, care poate să fie independentă sau poate să aparţină unor entităţi de stat sau private, şi o componentă care ţine de administraţie.

România şi cercetarea ştiinţifică Rep.: În ceea ce priveşte componenta academică, pot veni, la ora actuală, universităţile româneşti cu ceva nou sau cu o participare semnificativă?

V.P.: Hai să facem o distincţie între universităţi şi universitari, pentru că, în momentul de faţă, în România se face mult mai multă cercetare decât ne-am imagina. Grosul ei se face în companii private şi grosul ei se face angajând, pe un termen definit, cadre universitare din zone de prestigiu universitar. Foarte rar există colaborări cu universităţile ca atare, ceea ce nu ştiu dacă e bine sau e rău, mai degrabă e rău. Sunt două lucruri care frânează colaborarea directă cu universităţile. Primul, care ţine de faptul că mult mai uşor

poţi să ai un NDA (acord de confidenţialitate – n.r.) cu o persoană decât să ai cu o universitate. Adică mult mai uşor poţi să protejezi faţă de dezvăluire un lucru la care lucrezi în momentul în care lucrezi într-un mediu foarte controlat şi cu toate persoanele având aceste înţelegeri juridice cu cel care finanţează cercetarea şi mult mai greu lucrezi cu o organizaţie complexă, dar foarte deschisă cum este universitatea. Deci de aici vine prima rezervă pe care o are mediul privat. A doua rezervă vine probabil şi dintr-o lipsă de încredere.

Rep.: Există planuri de cercetare ale firmelor româneşti?

V.P.: Foarte multe dintre companiile acestea mari, care dezvoltă cercetarea în România, sunt companii multinaţionale.

De obicei, planurile de cercetare nu sunt făcute în România, adică ce urmează să cercetezi şi încă nu există încredere suficientă în faptul că noi putem genera propriile noastre planuri de cercetare. Asta este o percepţie foarte greşită, dar pe ea n-o putem îndrepta spunând noi că este o percepţie foarte greşită, ci lăsând timpul să dovedească că este o percepţie foarte greşită. E adevărat, sunt şi companii în România care au înţeles lucrul acesta, chiar şi multinaţionalele, nu neapărat companii româneşti, care au înţeles că noi putem genera cercetare fără ca ea să vină planificat dintr-un loc şi că de multe ori este foarte bine să lăsăm lucrul în felul acesta. Dar sunt puţine entităţile acestea de care vă vorbeam.

Finanţarea cercetării ştiinţifice Rep.: Pentru că există tema exodului de creiere din România, consideraţi că acest sistem al clusterelor ar putea rezolva ca anumite minţi luminate să rămână şi să se dezvolte la noi sau este o temă falsă şi există destui specialişti care se pot realiza aici şi în momentul de faţă?

V.P.: În primul rând, tema asta este mai degrabă o temă mitologică decât una reală. A fost o temă reală la începutul anilor `90. Între timp, s-a făcut foarte mult în zona asta de cercetare despre care nu se vorbeşte, care e făcută, în special, în zona privată, dar şi de stat. Noi avem, de exemplu, la Iaşi, un institut senzaţional de chimie macromoleculară, Institutul „Petru Poni”. Nu ştie nimeni că există. Institutul are o grămadă de brevete, adică vorbim de cercetare măsurabilă, nu de poveşti, de, să zicem că e cercetare şi scriem monografii cu ce se făcea în anii `70. Vorbim de lucruri cât se poate de actuale şi brevetate, multe dintre ele fiind în zona tehnologică, lucruri serioase. Dar nu se ştie despre ele şi atunci impresia noastră comună este: „Doamne, ne fug creierele şi nu avem cercetare în România”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cercetare

81

Rep.: În România, cercetarea se bucură de finanţări în domeniul de stat sau în cel privat?

V.P.: Nu avem cercetare finanţată de stat foarte multă în România, e adevărat. Avem din ce în ce mai multă cercetare finanţată privat în România, cu brevetare în România sau, de regulă, în afara României, pentru că mulţi cercetători, de exemplu, nu pot breveta în România. Soft nu poţi să brevetezi la noi, în Europa nu poţi. Evident că oamenii vor breveta în Statele Unite, în Japonia, unde se poate breveta.

Sau preferă să breveteze într-o zonă în care cred ei că au vizibilitate mai mare internaţională, zicând că: „Mă, dacă cineva caută un brevet, e mult mai de crezut că o să îl caute la USPTO (Oficiul de Patente din SUA) decât o să îl caute la OSIM”, ceea ce e fals. Şi bazele acestea de date, în momentul ăsta, sunt interconectate, poţi găsi brevetul acela indiferent de locul în care e brevetat. Eu le recomand românilor care au lucruri de brevetat să nu ocolească OSIM-ul, pentru că au aceeaşi protecţie şi au aceeaşi vizibilitate pe care o au dacă îşi depun brevetul în Statele Unite la USPTO sau la Oficiul European de Brevete sau în Japonia. Au aceeaşi vizibilitate, aceeaşi protecţie. Dar au costuri mai mici.

Rep.: Aţi pomenit despre un exemplu de succes de la Iaşi.

Care este situaţia cercetării, inovării în zona de Vest a României faţă de alte zone?

V.P.: Din fericire, eu chiar am văzut, pentru că am văzut foarte multe rezultate absolut remarcabile în zona privată, în special în Timişoara, dar nu ştiu, ar trebui să îi întreb dacă pot vorbi despre ele sau nu. Pot să spun că, de exemplu, la „Continental”, o să vedeţi lucruri senzaţionale. Nu ştiu cât se poate vorbi despre ele, dar există foarte multe locuri, cel puţin în Timişoara, o ştiu bine, în care am văzut lucruri remarcabile în domeniul cercetării - în IT, nu ştiu în alte domenii cum arată cercetarea în Regiunea de Vest. Ştiu despre Iaşi, pentru că mă interesează fabricaţia aditivă şi oamenii aceia dezvoltă exact zona de materii prime neconvenţionale, acestea noi, lucruri senzaţionale pe care le fac sau dezvoltă pentru industria de medicamente, lucruri

care sunt iarăşi la o scară foarte mică şi foarte eficiente şi materiale noi. Sunt lucruri care se fac, despre care, din păcate, nu se vorbeşte, dintr-un motiv sau altul. Aici este şi vina celor care dezvoltă şi nu vor să se vorbească despre ce dezvoltă, dar este şi vina tabloidizării extreme care e la noi astăzi. Cred că, de fapt, dacă cineva ar lua în calcul zona asta foarte mare privată, am constata că, de fapt, zona de cercetare finanţată public e un vârf al unui aisberg foarte mic.

Aisbergul de dedesubt este imens.

Summary “We have increasingly more privately funded research in Romania, with patenting in Romania or, as a rule, from outside Romania, because many researchers, for example, cannot obtain patents in Romania. You cannot patent software here, you cannot do it in Europe.

Of course people will patent in the United States, in Japan, where one can obtain patents. Or they might prefer to patent in an area where they believe they have greater international visibility, saying that ‘Hey, if someone is looking for a patent, it’s much more likely that they will look for it at the USPTO (U.S. Patent Office) than at OSIM,’ which is false. And these data bases, right now, are interconnected: you can find that patent no matter where it was patented. I recommend the Romanians who have things to patent not to go avoid the OSIM,” Varujan Pambuccian, a doctor in mathematics and a computer specialist, says.

82

beauty

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Secretul frumuseţii, reinventat la Esthetique

de Arina MOLDOVAN

Din luna aprilie, doamnele şi domnişoarele sunt aşteptate la Centrul de Înfrumuseţare „Esthetique” pentru un răsfăţ complet. Situat pe strada Înfrăţirii colţ cu strada Cutezanţei din Tîrgu-Mureş, salonul oferă servicii dintre cele mai variate de înfrumuseţare.

Într-o ambianţă cu totul nouă, Centrul de Înfrumuseţare „Esthetique”, devenit în timp un brand al municipiului Târgu-Mureş, şi-a redeschis porţile către publicul mureşean şi nu numai, oferind o paletă largă de servicii de înfrumuseţare şi o gamă vastă de aparatură ultraperformantă în materie de slăbire şi tratare a ridurilor: LPG-lipomasage, Futurapro-biostimulare, Technispa-lipo-dermo-aspiraţie, împachetări în Termocuvertura Freeslim - pe parte de slăbire, Guinot, BDR- beauty defect repair, Balance - radiofrecvenţă, Beauty progress-mezoterapie, Caresys – dermoporaţie - pe partea de cosmetică. De asemenea, în centrul de înfrumuseţare găsiţi ultimele apariţii la nivel mondial în domeniul metodelor de slăbire, spre exemplu Cavitaţia sau Radiofrecvenţa, precum şi tratamente cu celule stem pentru eliminarea ridurilor.

O echipă tânără, dinamică, cu formare preofesională atât în ţară cât şi în străinătate oferă servicii de vârf, folosind produse marca Guinot. Managementul Centrului de Înfrumuseţare „Esthetique” pune la dispoziţia clientelei pachete de slăbire rapidă, anticelulitică şi slăbire, slăbire şi tonifiere, pachete de întreţinere, de tonifiere musculară şi drenaj, tratamente antirid etc.

Deschis din anul 2007, Centrul de Înfrumuseţare „Esthetique” este accesat de femeile care doresc să se simtă confortabil, elegante şi, mai ales, frumoase. Fidelă ideii că frumuseţea şi starea de bine a clientei reprezintă succesul afacerii, Anca Pescar, administratorul Centrului de Înfrumuseţare „Esthetique”, a dorit să aducă o schimbare în decor, dar şi o paletă mai largă de servicii pentru menţinerea tinereţii şi a frumuseţii.

Tinereţe fără bătrâneţe Reporter: Salonul „Esthetique” s-a redeschis, oferind o atmosferă cu totul specială. Ce aduce nou pentru clien-

tela care doreşte să acceseze serviciile centrului de înfrumuseţare?

Anca Pescar: Vremurile pe care le trăim sunt o mare încercare pentru femeile din România. Clientele noastre sunt persoane active, implicate total în desăvârşirea carierei proprii, preocupate de binele copiilor lor şi a întregii familii, grăbite să ajungă la slujbă, la părinţi, la şedinţe, la diverse alte activităţi. Ele au o viaţă plină de răspundere, plină de stres, de poluare, o alimentaţie rareori sănătoasă. În tot acest vârtej în care sunt prinse, totuşi, femeile trebuie - nu în ultimul rând - să fie plăcute, calme şi atrăgătoare. Aici intervine rolul şi locul nostru. Nu comercializăm iluzii, dar suntem conştienţi că viaţa lor nu este uşoară şi de aceea întregul nostru timp, întreaga pricepere şi pregătire le-o dedicăm. De aceea dotarea salonului este una de excepţie, iar produsele profesionale folosite sunt cele mai bune, cotate la nivel mondial. Astfel, încercăm să satisfacem cele mai exigente cerinţe, ştiind că fiecare femeie este deosebit de exigentă, în primul rând cu propria-i persoană, cu ridurile proprii şi mai ales cu propria-i greutate.

Rep.: Putem vorbi de servicii inedite, pe care mureşencele le pot găsi la „Esthetique”?

A.P.: Complexitatea serviciilor oferite în noul Centru de Înfrumuseţare constituie ineditul „Esthetique”-lui. Nou introdus este tratamentul cu celule stem, care are un extraordinar efect antirid, redând strălucire, luminozitate şi frumuseţe tenului. Lupta cu ridurile o completăm cu ajutorul radiofrecvenţei, o metodă absolut revoluţionară la nivel mondial, prin care estomparea ridurilor vizibile şi evitarea altora noi devine realitate. De mare succes în întreaga lume, datorită succesului neîndoielnic în lupta cu kilogramele în plus, este „cavitaţia”. Practicăm cu mare succes această formă de război pe faţă cu „colăceii” nedoriţi de pe abdomen şi grăsimea inestetică din alte zone. Eu folosesc cuvinte mari

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

beauty

83

aici, dar o fac pe deplin responsabil, fiindcă trebuie să se ştie că la Centrul de Înfrumuseţare „Esthetique” nu vindem utopii. Deseori, când ni se solicită o anumită procedură, care prin experienţa şi ştiinţa noastră nu ar fi 100% eficientă pentru un anumit ten sau trup, încercăm să ne îndreptăm clientele spre tratamente şi proceduri sigur eficiente. Este vorba de frumuseţea lor şi de succesul nostru. Nu este întotdeauna uşor, dar satisfacţia lor, mulţumirea de sine, atunci când se privesc în oglindă, merită tot efortul!

Rep.: „Esthetique” a apărut pe piaţa târgumureşeană în 2007. De unde a venit ideea unei transformări a centrului de înfrumuseţare?

A.P.: „Esthetique” nu poate fi o afacere de succes, noi nu putem avea satisfacţia muncii bine făcute, fără ca şi clientele noastre să nu fie pe deplin mulţumite. Frumuseţea şi starea lor de bine este succesul nostru. Întâmpinarea clienţilor din clipa în care ne trec pragul, consilierea prietenoasă, apoi ofertarea serviciilor şi a produselor, cu monitorizarea ulterioară a păstrării efectelor dorite, constituie conceptul nou „Esthetique”. Desigur, întreaga noastră activitate trebuia să se desfăşoare într-un ambient plăcut, prietenos şi chiar l-aş numi nobil, fără a avea de-a face cu tarifele practicate.

Rep.: Pentru ce tip de clientelă se adresează serviciile „Esthetique”?

A.P.: Clientele noastre nu aparţin unei categorii sociale anume. Tarifele la care noi lucrăm sunt accesibile oricărei persoane, indiferent de venit, statut social, pregătire etc.

Până în prezent, clientele fidele sunt persoane cu o personalitate puternică, care vin la noi ştiind exact ceea ce vor şi care luptă pentru a-şi atinge scopurile. Nu contează dacă sunt medici, antreprenori, persoane necalificate sau avocaţi.

Celor care ne frecventează le pasă de felul în care arată

atunci când se uită în oglindă. Şi exigenţa cu care se privesc la un anume moment în oglindă este punctul de întâlnire dintre dorinţele lor şi oferta noastră generoasă. Tarifele noastre sunt cel mult la nivelul pieţei, la anumite proceduri, în intenţia de a le promova şi de a familiariza clientela cu ele. Practicăm tarife chiar sub nivelul pieţei. Nu mărimea contului bancar este criteriul după care s-a format clientela noastră şi nici apartenenţa la o anumită categorie socială.

Pur şi simplu dorinţa de a arăta bine, de a fi plăcută este numitorul comun între noi şi clientele noastre. Şi noi, la fel de mult ca şi ele, ne dorim să arate şi să se simtă cât mai bine!

Summary In a completely new environment, the “Esthetique” Beauty Center, which has become a brand of Târgu-Mureş, has reopened to the public from Mureş and beyond, offering a wide range of beauty services and a wide array of high performance equipment for slimming and wrinkle treatment: LPG lipomassage, Futurapro-biostimulation, Technispa-dermo-lipo-suction, wraps Termocuvertura Freeslim - for slimming; Guinot, BDR-beauty defect repair, Balance - radio frequency, Beauty progress-mesotherapy, Caresys - dermoporation - for cosmetic purposes. Also, in the beauty center you may find the latest innovations worldwide as regards the methods of slimming, such as Cavitation and Radio-frequency, as well as stem cell treatments for eliminating wrinkles. A young, dynamic team with professional training both at home and abroad, offers top quality services, using Guinot products. The management of the “Esthetique” Beauty Centre offers packages for customers interested in fast slimming, cellulite treatment and slimming, slimming and toning, maintenance packages, muscle toning and drainage, anti-wrinkle treatments, etc. Opened in 2007, the “Esthetique” Beauty Center is accessed by women who want to feel comfortable, elegant and, above all, beautiful.

84

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Woman, business la feminin

de Ana FLORESCU

A doua ediţie a evenimentului e Woman, organizat de Libero Events a adus la un loc, la începutul lunii martie, peste 300 de participante din sfera afacerilor. Transilvania Business a fost partenerul media al acestui eveniment de business, desfăşurat la Cluj-Napoca.

În deschiderea evenimentului au vorbit cele două fondatoare ale celor mai importante asociaţii de femei din România, invitate la ediţia trecută, Alice Botnarenco - Femei în Afaceri, şi Mihaela Rus - Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj.

Vorbitoarele care au participat la această ediţie au venit din industrii diferite: din zona de IT, din industria comunicării, din zona de fashion, au făcut sau fac jurnalism, din producţia alimentară, industria medicală sau profesează în drept. Fiecare au avut ocazia să povestească despre ascensiunea lor, despre greutăţile pe care le-au întâmpinat şi despre diferenţele pe care le Pe lângă Andreea Marin, Romaaduc fiecare domeniu în parte. Printre nitza Iovan, Amalia Sterescu şi vorbitoare s-a aflat şi Amalia Sterescu, Olga Stanciu, la cea de-a doua singura femeie din România şi a doua ediţie a e Woman, au mai vorbit din Europa care ocupă o poziţie de viasistenţei Raluca Georgescu, care la cepreşedinte în departamentul Suport doar 27 de ani are funcţia de counClienţi şi consultant în outsourcing try manager în cadrul Allegro într-una dintre companiile de IT aflată Group Romania, este co-founder în top 5 din lume. O altă invitată a fost Wembrio care organizează How to Romanitza Iovan, designer vestimentar Web şi conduce raluk.ro. De care îşi exportă cu succes colecţiile în asemenea, doamnele prezente au afara ţării, dar şi om de afaceri care a primit sfaturi vestimentare de la adus un brand internaţional, Escada, Irina Markovits, consultant de stil, pe piaţa românească. De altfel, în personal shopper şi jurnalist de cadrul serii VIP, participantele la modă. Apreciate au fost şi interevenimentul e Woman au avut venţiile Bibianei Stanciulov, proocazia să admire colecţia primăvarăducătoarea Magiunului de vară Escada. De pe plan local a partiTopoloveni, şi cea a avocatei Elena cipat la eveniment, în calitate de Grecu, care este consilier proprie speaker, şi Olga Stanciu, directorul adtate intelectuală, avocatii-tai.ro. junct al Grupului Jolidon. De 19 ani,

Invitate de seamă

Olga Stanciu ajută un brand clujean să-şi facă renume nu doar în ţară, dar şi în Europa, exportând colecţii de lenjerie şi prezentând creaţiile la târgurile din Paris. Printre cele mai aşteptate prezenţe a fost cea a Andreei Marin care s-a aflat la acest eveniment într-o triplă calitate: speaker, reprezentant al Fundaţiei „Preţuieşte Viaţa” şi ambasador AVON, sponsor al acestei ediţii. De altfel, o parte din profitul din vânzarea biletelor a fost donat unei cauze susţinute de Andreea Marin, prin fundaţia pe care o conduce.

La ediţia a doua au fost 11 invitate, printre care şi Denisa Mihai, specialist CSR Avon, cea care a demarat, în 2012, Programul Naţional de Depistare Precoce a Cancerului la Sân, sub umbrela aniversării a 10 ani de campanie în România. Aceasta a vorbit despre ce înseamnă coordonarea programelor sociale şi despre noi modalităţi de strângere de fonduri.

Business versus monden Ziua conferinţei nu a însemnat doar ore nesfârşite de stat pe scaun şi ascultat discursuri, chiar şi interactive, ci şi o bună oportunitate de a cunoaşte şi de a te face cunoscut.

Aproape 100 de de doamne din business-ul clujean au ales pachetul VIP al evenimentului, ceea ce a însemant pentru ele şi o seară de cocktail cu un program special, care a cuprins o prezentare de modă Escada, expoziţii de bijuterii Sabion, lansare de carte, degustare de vinuri și multe pauze pentru networking. Organizatorii au aflat „la cald” părerea participantelor despre ceea cea au văzut şi auzit la e Woman, în ideea îmbunătăţirilor care ar urma să le facă la cea de-a treia ediţie pe care o vor organiza.