Transilvania Business 30

REVISTĂ ECONOMICĂ • TIRAJ 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV• NR 30 • 26 mai - 21 iun2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-7 În dulcele stil franţuzesc pag. 42 Afacerea Daimler prinde viteză la Sebeş pag. 51-55 ZIUA OLANDEI

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

INFRASTRUCTURă Autostrăzi în şantier la Arad.

Final la Hunedoara

24-25 FASHION Clujul croit cu rafinament de Tudor.

Personal Tailor

56-57 73

INTERVIU Viitorul tinerilor români este în România

40-41 SĂNĂTATE

TURISM

OrtoProfil, lider de piaţă în tehnologii de ultimă oră

O nouă atracţie turistică: Belvedere Sovata

59 78-79

PROIECT Pas înainte pentru Roşia Montană

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR Peste 70 mil. euro pentru varianta Aleşd Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România vrea să contracteze lucrări de construcţie a variantei de ocolire Aleşd, judeţul Bihor, proiect împărţit în două loturi, cu o lungime totală de aproape 17 km şi o valoare estimată situată între 303,3 milioane lei (70,2 milioane euro) şi 329,6 milioane lei (76,3 milioane euro), inclusiv TVA. Primul lot, cu o lungime de 9,14 km, vizează construcţia variantei de ocolire Aleşd Sud şi are o valoare estimată de 133,2 milioane lei. Varianta de ocolire Aleşd Nord are o lungime de 7,69 km şi o valoare estimată totală de 111,4 milioane lei. În cazul celor două contracte, autoritatea contractantă poate opta ulterior pentru achiziţia de lucrări şi servicii similare de 11,5 milioane lei, respectiv 9,6 milioane lei.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Strabag la masă cu Guvernul Lucrările de reabilitare a DN 15 A, şoseaua naţională care leagă judeţul Bistriţa Năsăud de Mureş, ar putea fi sistate dacă Guvernul nu cade la un acord cu firma austriacă Strabag în ce priveşte condiţiile contractului de finanţare. Drumul, care trebuia să fie gata la începutul lui 2013, nu e refăcut decât în proporţie de 60-65%. Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Alexandru Slavita, a declarat, marţi, pentru timponline.ro, că, din informaţiile sale, firma austriacă Strabag negociază cu Ministerul Transporturilor condiţiile în care va mai continua să lucreze în România, inclusiv pe DN 15 A. Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, susţine că datoriile aferente anului 2012 pentru contractul de reabilitare a DN 15 A se ridică la peste 71 de milioane lei, iar lucrările de modernizare a drumului se vor încheia până în 29 august, chiar dacă în acest an nu va fi alocat niciun leu pentru finalizarea acestora.

BRAŞOV Stabilus a cucerit BMW

Producătorul de amortizoare cu gaz Stabilus România, filiala locală a grupului german Stabilus, şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 174 mil. lei (40 mil. euro), mai mult cu 34% faţă de anul trecut, pe baza comenzilor în creştere pe segmentul auto. Totodată, germanii au câştigat în luna martie un nou client, gigantul auto BMW, pentru care sunt produse la fabrica din Braşov componente auto (actuatoare electromecanice) pentru deschiderea şi închiderea portbagajelor maşinilor. „Comenzile sunt în creştere pentru produsele de pe segmentul automotive. Mai mult, începând cu luna martie am câştigat un nou client, producătorul de autoturisme BMW, şi avem planificate încă trei noi proiecte până în luna decembrie. Vedem, în continuare, o creştere a pieţei pe segmentul automotive“, a declarat Cristian Popescu, director general al Stabilus România.

Condmag revine pe profit în 2013

din acţiuni. Călburean este şi preşedinte CA la Condmag. În acţionariatul companiei din Braşov se regăseşte şi fondul de investiţii înregistrat în Olanda OGBB A Van Herk, cu o deţinere de 10,91%. Alţi investitori deţin cumulat 43,26% din titluri.

CLUJ Teren de golf după standarde americane

Primul teren de golf din România construit după standardele United States Golf Association (USGA) va fi inaugurat, în vara acestui an, lângă Cluj-Napoca, în urma unei investiţii care depăşeşte un milion de euro.

Terenul de golf va fi amenajat în cadrul unui complex de cinci stele din comuna Baciu, care include hotel, restaurant, piscină şi spa şi este deţinut de omul de afaceri Nicolae Căpuşan.

Acesta a declarat, într-o conferinţă de presă, că terenul se întinde pe 24 de hectare şi va avea nouă găuri, lungimea traseului fiind de 2.211 de metri.

“Terenul de golf a fost construit cu sprijinul arhitectului american Robert McNeil şi beneficiază de un sistem performant de irigaţii, precum şi de sămânţă de iarbă importată din SUA şi Franţa“, a spus Căpuşan.

Pas înainte intermodal pentru Aeroport Condmag a planificat investiţii de 3,9 milioane euro pentru 2013 şi să treacă pe profit. În anul precedent, compania a avut pierderi de 26,08 milioane lei.

Veniturile Condmag sunt estimate pentru acest an la 99,7 milioane lei, în creştere cu 4%, iar cheltuielile ar trebui să scadă cu 19,5%, la 97,7 milioane lei.

Anul trecut, veniturile au însumat 95,8 milioane lei, iar cheltuielile au fost de 121,3 milioane lei. Cel mai mare acţionar al Condmag este omul de afaceri Gheorghe Călburean, care deţine, prin compania Dafora, 45,8%

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a semnat contractul pentru realizarea studiilor privind transportul intermodal cu asocierea formată din companiile Airport Management& Constructions, Societa per Azioni Es-

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ercizi Aeroportuari, Poll Engineering şi SMA Construct. Valoarea contractului este de peste 7,2 mil. lei (circa 1,6 mil. euro), fără TVA, iar criteriul de atribuie al licitaţiei a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri care să conecteze actualele terminale de pasageri cu reţeaua de cale ferată, precum şi realizarea unei legături de transport marfă între reţeaua de cale ferată şi viitorul terminal cargo al aeroportului. Durata de execuţie a studiilor, prevăzută în contract, este de 18 luni, începând din data de 09 mai 2013 şi până în 10 noiembrie 2014. Licitaţia a fost adjudecată în urma soluţionării contestaţiei depusă la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de către compania Tractebel Engineering (care face parte din grupul energetic franco-belgian GDF SUEZ, prezent pe piaţa locală din 2005 după ce a preluat pachetul majoritar de acţiuni al fostului Distrigaz Sud).

Investiţia va fi susţinută în proporţie de 50% din fonduri nerambursabile TENT, iar 50% din fondurile proprii ale Aeroportului Cluj.

COVASNA 4 mil. lei în ştrandul din Sfântu Gheorghe Primăria Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a finalizat o investiţie în valoare de 4 mil. lei (aproximativ 900.000 de euro), finanţată de la bugetul local, ce a constat în reabilitarea şi modernizarea ştrandului municipal. Proiectul de modernizare a presupus şi montarea unor tobogane cu apă. Lucrările de modernizare au fost demarate în urmă cu aproape doi ani, ştrandul din Sfântu Gheorghe urmând să fie deschis din luna iunie. «Vom trece la umplerea bazinelor cu apă şi la testarea sistemelor de încălzire şi a celor de filtrare-curăţare a apei. Elementele de distracţie au fost deja montate, există două tobogane, cascade şi valuri», potrivit reprezentanţilor primăriei din Sfântu Gheorghe.

MUREŞ Aquaserv, investiţii de 34,3 milioane lei SC Compania Aquaserv SA TârguMureş a atribuit firmei Veolia Water Solutions & Technologies România SRL Bucureşti un contract în valoare

de 34,30 milioane lei, fără TVA, pentru construirea unei staţii de epurare în oraşul Luduş şi reabilitarea staţiei de epurare din oraşul Iernut. Potrivit portalului licitatiapublica.ro, la licitaţie s-au înscris patru ofertanţi, iar valoarea iniţială estimată a contractului era de 35,50 milioane lei, fără TVA.

Mobex, profit în scădere

Producătorul de mobilă Mobex TârguMureş a înregistrat un profit net de 739.138 lei în trimestrul I al exerciţiului financiar 2013, în scădere cu 19,06% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, când acesta s-a cifrat la 880.082 lei. De asemenea, potrivit unui raport remis Bursei de Valori Bucureşti, la 31 martie 2013, cifra de afaceri netă a societăţii s-a diminuat cu 3,04 procente, de la 11,32 milioane lei la data de 31 martie 2012, la 10,97 milioane lei la sfârşitul trimestrului I din 2013. „Această evoluţie îşi găseşte explicaţia în influenţa exercitată de creşterea producţiei vândute cu 2.946 lei, anulată de scăderea înregistrată la nivelul veniturilor din vânzarea mărfurilor”, a precizat Daniel Egri, directorul general al SC Mobex SA Târgu-Mureş.

SATU-MARE Teatrul de Nord, proiect de 10,5 mil. lei Primăria Satu Mare a demarat un proiect european în valoarea totală de peste 10,5 mil. lei (circa 2,4 mil. euro) pentru reabilitarea clădirii monument a Teatrului de Nord. Până în prezent a fost publicată documentaţia de atribuire pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut.

Data limită de depunere a ofertelor este 10 iunie. Proiectul presupune lucrări de refacere a tâmplăriilor, instalaţiilor electrice, de încălzire, ventilaţie, apă şi canalizare, de mecanică de scenă, conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii.

Totodată, vor fi reabilitate faţadele ex-

terioare şi interioare ale imobilului, a finisajelor exterioare ale balconului de deasupra intrării, precum şi a finisajelor din spaţiile intrerioare de deservire.

SIBIU Hidrocentrale, la vânzare Reprezentanţii Hidroelectrica au anunţat începerea vânzării centralelor hidroelectrice de mică putere din mai multe judeţe din ţară, printre care şi din judeţul Sibiu. Potrivit sursei citate mai sus, la nivel naţional, vor fi scoase la vânzare, într-o primă fază, un lot de 88 de Centrale Hidroelectrice de Mică Putere (CHEMP). În cazul judeţului Sibiu este vorba despre microhidrocentralele de la Gura Râului, Răşinari, Sebeşu de Jos, Tălmaciu, Boia 1, 2 şi 3, Târlung 1, 2, 3 şi 4, Sebeş, Bixad şi Halchiu Moara, toate fiind adminis trate de Sucursala Hidrocentrale Sibiu.

Vânzarea se va face prin licitaţie publică cu strigare, în conformitate cu prevederile “Strategiei în domeniul CHEMP-urilor”, aprobată de membrii Adunării Generale a Acţionarilor din 13 martie, în acest an. Procesul de vânzare se va desfăşura în etape, începând cu luna iunie 2013, prin metode transparente şi competitive, cu respectarea legislaţiei române în vigoare, transmit reprezentanţii Hidroelectrica.

Compa lucrează pentru Mercedes Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP), controlat de salariaţi, a reuşit de curând să-şi atragă printre clienţi concernul Daimler, pentru care produce pinioane destinate automobilelor marca Mercedes. Compa a investit, în ultimii ani, zeci de milioane de euro în cadrul parteneriatelor dezvoltate cu giganţi din domeniu, precum Bosch, Delphi, Honeywell. Compania a mai câştigat de curând un proiect pe relaţia cu Bosch care va genera în viitor vânzări anuale de 10 mil. euro şi este destinat producţiei de subansambluri pentru sisteme de injecţie. Salariaţii Compa, care controlează compania, au obţinut anul trecut un profit record, respectiv de 22,5 mil. lei (5 mil. euro), iar pentru acest an şi-au prevăzut prin buget un câştig net de 19,6 mil. lei (4,6 mil. euro).

Pagini îngrijite de Alin BOLBOS

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr

Catalog. Zirkon.

BRAT. Proiectele verii.

Redacția Redactor șef: Claudiu Pădurean (0744-566.444) claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Corectură Erika Mărginean Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Am citit despre necesitatea reindustrializării. Decizii politice şi din piaţa de capital. Suntem în coasta Italiei în producţia de maşini. Ştiu despre propunerile unor investitori de a se implica în sistemul de irigaţii pentru a dubla producţia agricolă de sfeclă de zahăr. Suntem pro şi contra privatizării CFR Marfă. TAROM e brand naţional ce ţine nu doar de Vuia şi Coandă. Datoriile acumulate ale primelor 100 de companii de stat cu probleme egalează profitul a 430.000 de IMM-uri.

Am trecut Carpaţii.

Cu revista.

Am reintrat în Biroul Român de Audit al Tirajelor din România. Vom avea în iunie date de difuzare. Cele 9.000 de bucăţi per ediţie distribuite în piaţă vor fi certificate de BRAT. Să vedem dacă buyerii şi plannerii agenţiilor de publicitate ne vor invita în prima ligă.

Am semnat parteneriatul cu Zirkon Media, companie care va reprezenta, în exclusivitate, Transilvania Business, ca distribuitor unic al abonamentelor noastre. În Bucureşti, predominant, în ţară şi, evident, în Transilvania. Operaţiunile de marketing, sampling şi ofertare abonamente au început. Să fie într-un ceas bun Zirkon Media - Ziare. Zi de zi!

Avem oferte pentru aplicaţiile pentru Iphone, Android şi la versiunea de site editorial şi publicitate pentru mobil. www.tb.com.ro şi www.transilvaniabusiness.ro vor intra în febra examenelor.

Catalogul Parcurilor Industriale 2013 intră în tipar acum, la început de iunie. Primul produs premium al TB! Printre manageri de aeroporturi şi profesionişti ai aviaţiei civile şi militare româneşti, dacă ştii să asculţi, sigur găseşti subiecte fascinante. Facem preparative şi documentare pentru a vă oferi în iulie un regal: Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition 2013. În deja clasicul - Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene. Veţi regăsi şi pagini despre centenarul Aeronauticii Militare și cei 90 de ani ai Aeroclubului României.

Să-i dăm semn de scriitură economică geostrategică şi de analiză a vrerilor lor pe tărâmul predictibilităţii afacerilor în partea asta de lume, Italiei în 2 iunie, Marii Britanii în 15 iunie, SUA la 4 iulie şi Franţei la aniversarea căderii Bastiliei. Într-un gest firesc de a ne şti prietenii şi partenerii ce au venit şi au investit în România. Cine sunt ei şi ce model impun. Nu mai există ARIS... Şi la Ministerul Marilor Proiecte a lui Dan Şova încă nu avem promovare în engleză a oglinzii clare cu ce oferă ţara marilor investitori străini.

Iulian Iancu, Nicu Havrileţ, Virgil Metea, Ioan Roşca, Avram Pantelimon, Ioan Rusu, Constantin Niţă. Marii decidenţii români ai afacerilor din energie. Sunt şi marii jucători ai planetei. Energie şi Putere. De Sfântul Ilie.

Tot în Transilvania Business. O analiză. La rece. În arşiţa verii.

Să fie un anuar?! Cu reindustrializarea...

Un catalog?! Cu fermieri şi afaceri în agricultură...

Zece Industrii.

Agricultura în România.

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

În dulcele stil franţuzesc Alin BOLBOS, Alex TOTH foto: Oana MĂRGINEAN

La şase luni de când a intrat sub umbrela giganţilor de la Tereos, compania Zahărul Luduş trăieşte o nouă viaţă. Acţionarii francezi au investit deja peste 2 milioane de euro în retehnologizare, dar planurile lor pentru fabrica de zahăr din judeţul Mureş sunt abia la început.

5

6

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Controlată până în toamna lui 2012 de Franco Roumanie de cu bucurie toate aceste transformări ale fabricii din ultima Sucrerie, subsidiară a frupului francez Sucreries du Mar- decadă. “Investiţiile de abia acum încep. Avem un proiect quenterre Group, Zahărul Luduş a păşit în liga celor mari în lucru, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi cu mai odată cu preluarea de către Tereos, al patrulea mare pro- mulţi cultivatori de sfeclă din zona Turzii, pentru a reface ducător de zahăr la nivel mondial. Extinderea cu o unitate sistemul de irigaţii existent acolo pe vremea comunismului. de producţie în România a fost justificată foarte clar de către Când vom finaliza acest proiect, producţia acelor fermieri managerii Tereos, prin comunicatul oficial, în momentul se va dubla practic, ceea ce va fi o mare bucurie pentru noi, sosirii la Luduş: "De pe această fundaţie pentru dezvoltarea pentru că intenţia noastră pe termen mediu şi lung este să în Europa de Est, Tereos îşi va putea însoţi clienţii industriali creştem consistent producţia”, explică Armenean. pe o piaţă unde ne aşteptăm la o creştere semnificativă a consumului de zahăr în următorii ani". Tot în acel comunicat, în urmă cu şase luni, francezii promiteau ajutor agricultorilor transilvăneni, pentru a aduce pe piaţă cele mai eficiente practici din domeniul cultivării sfeclei de zahăr. De Dovadă a recunoaşterii de care se bucură Tereos, Zahărul atunci, Tereos s-a pus pe treabă la Luduş, alocând sume im- Luduş a primit, la finalul lunii aprilie, vizita Ambasadorului Franţei la Bucureşti, Excelenţa portante pentru retehnoloSa Philippe Gustin, care a dorit gizare, dar şi implicându-se vadă cu propriii ochi cum se în educarea, finanţarea, euro cifra de afaceri în 2012 să descurcă conaţionalii săi în instruirea cultivatorilor de inima Transilvaniei. sfeclă din zonă. “Am fost de salariaţi Gazdele delegaţiei de la Amfoarte mulţumiţi şi de foştii basada Franţei în România au de fermieri acţionari acţionari ai companiei, fost ierry Lecomte - preşeaveam o relaţie deosebită hectare teren cultivate dintele Consiliului de Supravecu ei. Diferenţa constă în ghere al grupului Tereos, Yves faptul că Zahărul Luduş a Belegaud - director general al trecut acum de la nivelul unei afaceri de familie, la perspectiva unei companii solide, Tereos şi membru al Consiliului de Administraţie, Ioan Armecu şanse de dezvoltare în viitor”, susţine Ioan Armenean, di- nean - directorul general al Tereos România - Zahărul Luduş rectorul de-o viaţă al companiei mureşene, cel care a trăit şi Vasile Popa - director tehnic al companiei mureşene. În

O vizită cu semnificaţie

5 miliarde 26.000 12.000 1.000.000

Summary In the six months since it came under the umbrella of the giants from Tereos, the Zahărul Company from Luduş has been living a new life. e French shareholders have already invested over 2 million euros in refurbishment, but their plans for the sugar plant in Mureş County are only just beginning. Controlled up until the autumn of 2012 by Franco Roumanie du Sucrerie, a subsidiary of the French Sucreries du Marquenterre Group, Zahărul Luduş stepped into the big league with its takeover by Tereos, the fourth largest sugar producer in the world. e expansion with a production unit in Romania was clearly justified by the managers of Tereos, in the official release, on their arrival at Luduş: “From this basis for development in Eastern Europe, Tereos and will be able to accompany its industrial customers on a market where we expect a significant increase in sugar consumption in the coming years.” In the same press release, six months ago, the French promised to the Transylvanian farmers that they would bring to the market the most effective sugar beet cultivation practices. Since then, Tereos has sat down to work at Luduş, allocating significant amounts for retechnologization, and engaging in the education, financing and training of the beet growers in the area.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cadrul întâlnirii, Yves Belegaud a făcut o scurtă prezentare a grupului Tereos şi a investiţiei de la Luduş, anunţând că principalul proiect din acest an vizează realizarea unei reţele de irigaţii în zonă. „Ne dorim progrese în ceea ce priveşte producţia agricolă, obiectivul pe care noi l-am propus fiind realizarea unei producţii de 60 de tone la hectar până în 2015. Pentru aceasta însă este necesar să avansăm proiectul nostru care vizează realizarea unui sistem de irigaţii, funcţional sperăm noi începând din iunie 2014”, a subliniat omul de afaceri francez.

Potrivit acestuia, acţionarii Tereos sunt interesaţi direct de dezvoltarea business-ului în Europa şi, implicit, în România. „Reuşita noastră se datorează faptului că suntem un grup cooperativ şi ne dorim participarea la dezvoltarea clienţilor noştri în Europa, dar şi în lume. Grupul Tereos are peste 12.000 de membri cooperatori care sunt deschişi să participe la dezvoltarea externă, iar stabilitatea acţionariatului ne permite să avem o viziune pe termen lung. Intenţia noastră este să dezvoltăm producţia de zahăr în România, iar pentru aceasta suntem într-o activitate de transformare, iar primul obiectiv este de a îmbunătăţi şi creşte randamentul şi producţia de sfeclă din zona Luduşului”, a subliniat Yves Belegaud.

Retehnologizare şi zahăr mai bun Directorul general al Tereos România - Zahărul Luduş, Ioan Armenean, a apreciat poziţionarea bună din punct de vedere agricol a oraşului Luduş, precum şi investiţiile realizate până în prezent de acţionarii francezi. „Zona oraşului Luduş este una propice pentru agricultură, însă una din problemele agriculturii de după 1990 este împărţirea loturilor de teren între agricultori ceea ce îngreunează munca pământului. Noi ne dorim foarte mult şi susţinem comasarea acestor loturi de teren. De asemenea, unul dintre obiectivele noastre este asigurarea unei calităţi bune a zahărului, dar şi asigurarea unor condiţii bune de lucru pentru muncitori, adică tot ceea ce reprezintă o creştere a nivelului de trai pentru muncitorii noştri”, a spus Ioan Armenean. „Până în prezent, cei de la Tereos au investit două milioane de euro în retehnologizare şi suntem mândri de îmbunătăţirea calităţii zahărului, care a trecut de la Euro 2 la Euro 1, adică la cea mai înaltă calitate”, a adăugat Armenean în cadrul întâlnirii.

„România este un paradis agricol” Ambasadorul Franţei în România şi-a felicitat gazdele pentru eforturile depuse pentru creşterea calităţii zahărului româ-

cover story

7

“Am fost foarte mulţumiţi şi de foştii acţionari ai companiei, aveam o relaţie deosebită cu ei. Diferenţa constă în faptul că Zahărul Luduş a trecut acum de la nivelul unei afaceri de familie la perspectiva unei companii solide, cu şanse de dezvoltare în viitor!”

Ioan Armenean, director general Tereos România - Zahărul Luduş nesc, declarând că ţara noastră este un paradis agricol care riscă să fie distrus, unul din pericolele identificate de Excelenţa Sa fiind lipsa irigaţiilor. “Cooperativa poate fi o structură dinamică. Sperăm să reuşim să ne respectăm angajamentele aşa cum se întâmplă în cazul întreprinderilor franţuzeşti din România, care au acest specific, şi sperăm că acest lucru va duce la o schimbare de mentalitate. România este un paradis agricol. Însă, una dintre probleme este cea a irigaţiilor, care pun probleme mai ales în sud, dar este vizibil faptul că în România există o schimbare climatică. Pregătirea este un alt aspect important. 29% din populaţie se ocupă de agricultură, făcând acest lucru pe două hectare, cu o vacă, un porc, din necesitatea de a se hrăni şi de a-şi hrăni familia. Dacă nu vom fi atenţi, acest paradis agricol nu va mai exista şi, să ţinem cont, pregătirea implică şi transmiterea cunoştinţelor”, a precizat Philippe Gustin.

Investiţia Tereos, salutată de administraţia locală Prezent la eveniment, primarul oraşului Luduş, Cristian Moldovan, a subliniat importanţa investiţiei pentru economia locală şi nu numai. „Din punctul meu de vedere, ca un om care am fost şi eu angajator şi mai nou ca şi cunoscător al problemelor oraşului Luduş, vizita de astăzi a domnului ambasador reprezintă un eveniment cu greutate, foarte important pentru comunitatea noastră. Cu siguranţă Excelenţa Sa are foarte mult respect faţă de noii acţionari, faţă de noua investiţie care se face la Luduş şi ca atare sunt încântat pentru contribuţia lor la dezvoltarea economiei locale”, a afirmat Cristian Moldovan. Fostul primar al Luduşului, deputatul Florin Urcan s-a declarat şi el încântat de prezenţa Tereos, subliniind importanţa investiţiei franceze pentru comunitatea locală.

8

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum şi-a construit Niţă Ministerul Energiei

de Alex TOTH

Ministrul delegat pentru Energie, Mihai Niţă, intenţionează separarea totală a Departamentului pentru Energie de Ministerul Economiei, mutare estimată iniţial să fie realizată până în data de 15 mai 2013.

Astfel, spun analiştii economici, crearea Departamentului pentru Energie ar putea fi un pas important pentru înfiinţarea Ministerului Energiei.

Potrivit lui Mihai Niţă, Departamentul pentru Energie urmează să preia 250 de angajaţi din cei 700 câţi are Ministerul Economiei, inclusiv personalul de la cabinetele demnitarilor. Primul pas a şi fost făcut, Mihai Niţă mutându-şi deja biroul în sediul central al Electrocentrale (ELCEN) Bucureşti. “Acum Ministerul Economiei are cam 700 de angajaţi. Eu mi-am propus un număr de 230 - 250 de angajaţi cu tot cu ceea ce înseamnă cabinetele demnitarilor”, a declarat ministrul delegat pentru Energie.

Ce va coordona Niţă Conform Legii 71/2013 care prevede înfiinţarea în cadrul Ministerului Economiei a Departamentului pentru Energie, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, tot ce ţine de energie, direcţii din Minister şi cea mai mare parte din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) s-a transferat la noua entitate juridică, în directa subordonare a lui Constantin Niţă.

Prin urmare, Departamentul pentru Energie coordonează activitatea companiilor Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Oil Terminal, Complexurile Energetice Hunedoara (huilă) şi Oltenia (lignit) şi va gestiona participaţiile statului la companii precum Petrom şi Rompetrol. În cadrul OPSPI vor rămâne Romarm, companie din industria de apărare, Cuprumin, Oltchim şi societăţi de la AVAS la care statul deţine acţiuni minoritare.

Lobby în China pentru proiecte energetice Până la separarea Departamentului pentru Energie de Ministerul Economiei, Constantin Niţă a efectuat, în perioada 1219 mai, o vizită de lucru în China, unde a participat la Congresul Internaţional pentru Energie Nucleară de la Beijing şi a făcut lobby pentru o serie de parteneriate care ar

putea fi demarcate în domeniul energetic. Din delegaţia lui Constantin Niţă pentru deplasarea în China au făcut parte reprezentanţi ai companiilor Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, EnergoNuclear, Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara.

Una din principalele întâlniri aflate pe agenda ministrului delegat pentru Energie a fost cea cu Zhong Shan, ministrul adjunct al Comerţului din China şi totodată coordonator al proiectelor de investiţii în energie, şi cu reprezentanţi ai conducerii companiilor din industria energetică Sinohydro, Gezhouba şi Huadian. „Discuţiile programate în cadrul acestei vizite vizează potenţialele oportunităţi de colaborare şi investiţii din domeniul energetic. Principalele proiecte pentru care căutăm investitori sunt: hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi modernizarea termocentralelor. În ultimele luni, au existat discuţii cu importante companii din China privind aceste proiecte“, a declarat Constantin Niţă.

Interes din partea asiaticilor Potrivit acestuia, în perioada următoare vor avea loc discuţii la nivel de experţi pentru identificarea soluţiilor optime pentru structurarea şi finanţarea proiectelor vizate care vor genera noi locuri de muncă. “Trebuie să gândim pe termen lung, principalele obiective ale României fiind reprezentate de echilibrarea sistemului, asigurarea securităţii energetice şi dezvoltarea de proiecte care să genereze oportunităţi pentru noi locuri de muncă. Mizăm pe atractivitatea acestor proiecte pentru care companiile chineze şi-au exprimat deja interesul.

Seriozitatea, detaliile tehnice şi angajamentul nostru faţă de proiecte cred că sunt factori determinanţi pentru ca investitorii să vină în România. Avem toate aceste elemente şi sunt convins că vor veni şi rezultatele”, a subliniat Constantin Niţă.

Summary Mihai Niţă, the Delegated Minister for Energy, intends to carry out the total separation of the Energy Department from the Ministry of Economy, initially estimated to occur by 15 May 2013. us, economic analysts say, the creation of the Department of Energy could be an important step towards the establishment of the Ministry of Energy. According to Mihai Niţă, the Department of Energy will take over 250 employees of the 700 in the Ministry of Economy, including personnel from the dignitaries’ offices. e first step has been taken, Mihai Niţă already moving his office in the headquarters of Electrocentrale (ELCEN) Bucharest. e Department of Energy coordinates Romgaz, NuclearElectrica, Electrica, Oil Terminal, the Hunedoara Energy Complexes (coal) and Oltenia (lignite) and will manage the state shareholdings in companies such as Petrom and Rompetrol.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

magia h2o

Peste 1 miliard de euro în apă şi canalizare Operatorii regionali de apă şi ape uzate din Transilvania au reuşit să atragă în ultimul ciclu bugetar european peste 1 miliard de euro finanţare europeană pentru proiectele de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Cu experienţa dobândită în implementarea proiectelor de anvergură în modernizarea sistemelor de apă şi canalizare, operatorii regionali de apă şi ape uzate îşi fac deja calculele pentru accesarea de fonduri europene prin programele din următorul ciclu bugetar 2014 – 2020.

9

10

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Apă şi canalizare la standarde europene de la AQUASERV Peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, iar 60.000 de oameni vor avea pentru prima oară acces la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, prin intermediul unui proiect în valoare de 110,8 milioane euro, cofinanţat de Uniunea Europeană.

Peste 300.000 de beneficiari

Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” va permite Companiei AQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în şapte oraşe - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în alte 57 de comune. Cu ajutorul cofinanţării acordate de UE, prin Fondul de Coeziune, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de Companie va fi conectată la reţeaua publică de apă şi canalizare până în 2015.

Această investiţie derulată de Compania AQUASERV S.A. va conduce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii serviciilor de alimentare cu apă potabilă, precum si a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate, în conformitate cu directivele UE; de asemenea, va permite Companiei să crească eficienţa operaţională prin reducerea pierderilor de apă şi micşorarea costurilor de întreţinere.

Banii vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea şi construcţia unor uzine de apă şi staţii de epurare din aria de operare a Companiei AQUASERV. Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în anul 2015.

Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, finanţarea europeană, de care vor beneficia aproximativ 300.000 de oameni, urmând să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiectul este deosebit de important pentru Mureş. N-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie: e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente”, a declarat Sergiu Horobeţ, director general al Compania AQUASERV S.A. Prin intermediul acestui proiect vor fi construite sau reabilitate zeci de km de reţele de apă şi canalizare: „Pentru Tîrgu-Mureş înseamnă o reabilitare şi o extindere a reţelei de apă şi canalizare care va avea 63 de kilometri. Pentru judeţul Mureş, proiectul înseamnă reabilitarea magistralei Sărmaşu - Tîrgu-Mureş, de o lungime de aproximativ 46 de kilometri, o magistrală nouă care o să deservească Valea Nirajului, cu uzina de apă nouă de la Miercurea Nirajului de o lungime de 33 de kilometri şi o conductă care o să deservească Pănet şi Band, de 20 de kilometri lungime”.

Stadiul implementării proiectului Până în prezent au fost semnate şase contracte de lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului şi anume cele pentru reabilitarea Staţiilor de Epurare, din Tîrgu-Mureş, Reghin, Târnăveni şi Iernut, construirea unei noi Staţii de Epurare în Luduş, respectiv reabilitarea Staţiilor de tratare a apei din Luduş, Iernut şi Târnăveni. Un pas extrem de important în implementarea proiectului îl reprezintă semnarea, în data de 18 aprilie 2012, a contractului prin care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD acordă Companiei AQUASERV un credit în valoare de 11,4 milioane euro. Creditul este necesar pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care revine operatorului regional AQUASERV, din valoarea totală de 110,8 milioane euro a proiectului. Procedurile de licitaţie pentru restul contractelor sunt în plină desfăşurare, documentaţiile necesare fiind în lucru, în diferite stadii de pregătire, urmând ca licitaţiile să fie lansate în următoarea perioadă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Descriere POS Mediu Mureş Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Mureş, proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune în cadrul POS Mediu, COD CCI – 2009 RO 161 PR 019.

Proiectul va fi implementat în perioada 2011-2015, de către Operatorul Regional S.C. Compania Aquaserv S.A. TîrguMureş şi reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş.

• Valoarea totală a proiectului - 110.875.965 Euro • Beneficiari – aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare AQUASERV

Obiectivul proiectului: Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi tratare a apei uzate în scopul conformării cu obligaţiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

Prin acest proiect este asigurat accesul la servicii de alimentare cu apă de calitate, pe baza principiului maximizării eficienţei costurilor, calităţii în operare şi suportabilităţii populaţiei. La finalul perioadei de implementare, gradul de conectare la sistemul de canalizare va ajunge la 100% în aglomerările Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc.

magia h2o

11

Lucrări prevăzute: a. reabilitare/extindere - reţele de apă/canal b. construire/reabilitare - rezervoare de apă potabilă, magistrale de aducţiune a apei potabile către zonele rurale, staţii de pompare, staţii de epurare a apelor uzate, staţii de tratare a apei potabile Aria de acoperire: Aglomerări urbane: 1.

Tîrgu-Mureş – 23,2 milioane euro 2.

Reghin – 10,7 milioane euro 3.

Sighişoara – 10,8 milioane euro 4.

Târnăveni – 13,7 milioane euro 5.

Luduş – 18,4 milioane euro 6.

Iernut – 7,7 milioane euro 7.

Cristuru Secuiesc – 4 milioane euro Aducţiuni: 1.

Voiniceni-Sărmaşu – 11,8 milioane euro 2.

Pănet-Band – 3,4 milioane euro 3.

Valea Nirajului – 7,2 milioane euro

Schema de finanţare:

Summary Over 300,000 residents of Mureş and Harghita Counties will benefit from modern water supply and sanitation services, and 60,000 people will have access, for the first time, to the water supply and sanitation systems, through a project worth 110,8 million euros, co-financed by the European Union. e Project entitled “e expansion and rehabilitation of the water and wastewater infrastructure in Mureş County” will allow AQUASERV to expand and modernize the water and sewerage networks in seven towns - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut and Cristuru Secuiesc - as well as in another 57 villages. With the help of co-funding provided by the EU from the Cohesion Fund, the majority population in the region served by the Company will be connected to the public water and sanitation network by 2015. is investment run by AQUASERV Company S.A. will lead to significant improvements in the quality of drinking water services and the wastewater collection and treatment systems, in compliance with the EU directives; it will also allow the company to increase its operational efficiency by reducing water losses and lowering maintenance costs. e money will be invested in the expansion of the water and sewerage systems, the rehabilitation of the existing ones, the modernization and construction of water plants and wastewater treatment plants operating in the operating area of AQUASERV Company. e financing agreement for the project “e expansion and rehabilitation of the water and wastewater infrastructure in Mureş County” was signed on 8 April 2011 and is expected to be completed in 2015.

12

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Calitate europeană a apei în Nord-Estul judeţului Sibiu Staţia de epurare a municipiului Mediaş arată spectaculos. Aproape finalizată, staţia de tratare a apei potabile dispune de o tehnologie ultramodernă şi, probabil, unică la nivel naţional. Toate aceste lucrări de reabilitare au fost posibile prin proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Derulat de operatorul regional unic de apă şi apă uzată pentru Nord - Estul judeţului Sibiu, S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş, proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi are o valoare totală eligibilă de 323.968.750 lei (fără TVA) din care finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune este în valoare de 261.662.005 lei (fără TVA). Dovadă a seriozităţii şi profesionalismului în implementarea proiectului stă faptul că S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş are, în acest moment, printre cele mai mici corecţii financiare din ţară, de 0,083% din valoarea totală a Proiectului.

Printre lucrările importante ce s-au derulat sau se derulează în cadrul proiectului se numără: „Lucrări la staţia de epurare în municipiul Mediaş”, „Lucrări la captarea de suprafaţă şi staţia de tratare în municipiul Mediaş“, precum şi lucrări de reabilitare şi extinderi a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare în municipiul Mediaş, în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, surse de apă, staţie de tratare şi conducte de aducţiune în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, staţii de epurare în oraşele Agnita şi Dumbrăveni. De asemenea, compania a achiziţionat şi instalat debitmetre pentru reţele de apă potabilă şi sisteme SCADA - un sistem eficient de monitoAnul 2012 a fost un an de vârf penrizare a staţiilor de pompare, a rezertru operator, înregistrând o cifră de voarelor, presiunilor, debitelor, staţiilor afaceri netă de 16.977.322 lei şi un de clorinare, tratare şi epurare la nivelul profit net de 2.120.086 lei. Pentru localităţilor aflate în aria de deservire, luanul 2013, previziunile economice crări care sunt în curs de finalizare. sunt ceva mai rezervate, în contexÎn contextul alinierii la standardele eutul recesiunii economice şi a impleropene, S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. mentării strategiei de creştere Mediaş a achiziţionat şi dezvoltat un Sisextensivă a pieţei, care presupune tem Informatic Geografic (GIS), sisteme cheltuieli de preluare a unor sisde modelare hidraulică, de inspecţii şi teme noi de apă şi apă uzată. monitorizare pierderi, un sistem infor-

Prognoză rezervată

matic integrat de management – EMSYS. Proiectul a mai presupus reproiectarea structurii organizaţionale, obiectivul principal al strategiei de resurse umane vizând implementarea unui plan de reorganizare a Operatorului, în speţă la nivelul staţiilor de epurare, a activităţilor de producţie şi mentenanţă în scopul adaptării şi creşterii capacităţii de operare a noilor tehnologii implementate la nivelul Operatorului, până la finalul anului 2013.

Standarde europene de epurare a apelor uzate Staţia de epurare a municipiului Mediaş este complet modernizată şi arată ca o fabrică unde se lucrează cu tehnologie nepoluantă, deşi aici sunt „curăţate” apele colectate din sistemul de canalizare ce deserveşte imobilele din municipiul Mediaş. Contractul „Lucrări la staţia de epurare în municipiul Mediaş” a fost finalizat cu succes de către antreprenorul german Hochtief A.G. Astfel, Mediaşul este unul dintre primele municipii din ţară care dispune de o staţie de epurare a apelor uzate ultramodernă, care asigură conformarea cu directivele europene în domeniu.

Tehnologia de care dispune staţia este cea cu nămol activat, incluzând trepte de tratare mecano-biologică, tratarea nămolului prin stabilizarea anaerobă şi recuperarea energiei din gazul de fermentare prin intermediul blocului cogenerator. În cadrul tratării biologice, în afară de procesul de nitrificare/ denitrificare este prevăzut un proces anaerob pentru reducerea biofosforului. Nămolul brut este tratat în bazine anaerobe, deshidratat şi evacuat final. Biogazul este utilizat pentru obţinerea de electricitate şi încălzire. Mai exact, biogazul care se produce din descompunerea chimică a deşeurilor generează curentul electric necesar funcţionării pompelor de apă, nămol

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

13

şi încălzirii bazinelor de fermentare din cadrul staţiei. Nămolul rezultat va putea fi utilizat pentru obţinerea composturilor, în agricultură, pentru ameliorarea solurilor degradate, pentru reîmpădurire, va putea fi valorificat energetic (incinerare/coincinerare, piroliză) sau va fi depozitat la o groapă ecologică.

Esenţial este că, la finalul procesului, apa epurată este redată curată râului Târnava Mare. Avantajele implementării acestui contract sunt conformarea cu standardele de epurare ale Directivei 91/271/CEE, îmbunătăţirea calităţii mediului şi, implicit, a stării de sănătate a populaţiei din aglomerarea Mediaş.

Staţia a fost proiectată la o capacitate de 74.000 l.e. (locuitori echivalenţi).

Valoarea contractului s-a cifrat la aproape 60 de milioane de lei, din care grantul din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 20072013 a fost de 48.333.042 lei. Durata de desfăşurare a contractului este de 45 de luni.

Staţie de tratare cu tehnologie ultramodernă La staţia de tratare a municipiului Mediaş, lucrările sunt în curs de finalizare, iar în acest an, problemele de alimentare cu apă a oraşului vor deveni istorie. Ca etape sunt de menţionat că, în data de 15 noiembrie 2012 a fost pusă în funcţiune noua linie de tratare a apei, reabilitată în cadrul lucrărilor aferente fazei 1 de execuţie a contractului „Lucrări la captarea de suprafaţă şi staţia de tratare în municipiul Mediaş“, iar în prezent se incheie faza 2 de execuţie, realizarea obiectivelor şi echipamentelor pentru tratarea avansată a apei (filtre cu cărbune activ şi sistem SCADA).

De asemenea, în cadrul acestui contract, s-a reabilitat complet sistemul de captare al apei brute, s-a construit o nouă staţie de pompare a apei brute (300 l/s), cu efect de economisire a energiei electrice, s-au reabilitat şi extins etapele de pretratare, coagulare, floculare, decantare. Treapta I de filtrare este finalizată, s-a reabilitat şi modificat întreg sistemul de dezinfecţie.

Constructorul care execută lucrările este reprezentat de Asocierea dintre S.C. Veolia Water Solutions&Technologies Romania S.R.L., OTV France, Paris şi S.C. Aldona S.R.L., Copşa Mică. Valoarea contractului este de 42.528.956 lei, din care 34.350.638 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Durata de desfăşurare a contractului este de 36 de luni.

Ce se întâmplă cu apa?

„Din 2008 ne informăm constant clienţii că investiţiile derulate, prin urmare creşterile tarifare, sunt vitale pentru crearea unei infrastructuri care să reprezinte baza pentru o dezvoltare economică a regiunii şi care să asigure un nivel civilizat de trai al populaţiei deservite şi o protecţie corespunzătoare a mediului înconjurător, fiind conştienţi de acceptabilitatea redusă a populaţiei pe timp de criză”.

Virgil Bucşe, director general S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş molului, staţia de preozonare, gospodăria de preparare, stocare şi dozare reactivi, filtrarea cu 7 filtre cu nisip şi 4 filtre cu cărbune activ, instalaţie de dezinfecție cu ultraviolete, instalație automatizată de clorinare și SCADA. Procesul tehnologic de tratare a apei va fi complet automatizat, conectat la sistemul SCADA, pentru a permite funcţionarea, controlul şi monitorizarea în întregime a procesului de tratare. Astfel, cetăţenii municipiului Mediaş vor beneficia de una dintre cele mai moderne şi performante staţii de tratare a apei din România, apa potabilă distribuită în municipiul Mediaş încadrându-se în parametrii de calitate prevăzuţi în Directiva UE 98/83/CE privind apa potabilă.

Procedeul de tratare constă în principal din următoarele faze: captare apă brută, deznisipare, predecantare, preozonare, coagulare (cu polihidroxiclorură de aluminiu) – floculare – decantare treapta I, injecţie cu cărbune activ, coagulare – floculare (cu micro-nisip) – decantare treapta a II – a, interoxidare cu KMnO4 şi micro coagulare, filtrare cu nisip şi filtrare cu cărbune activ, dezinfecţie cu ultraviolete şi dezinfecţie finală cu clor. De asemenea, staţia are în dotare echipamente ultramoderne, ca staţia de pompare a nămolului din predecantoare, staţia de pompare a apei predecantate, paturi de uscare a nă-

On Apa Târnavei Mari “Apa Târnavei Mari” is a licensed Regional Operating Company, covering the northeastern part of Sibiu County in Romania`s central region.

Having successfully implemented a large project co-financed by the Cohesion Fund ensured our sustainability. e aim to provide our clients with European-standard water and wastewater services by means of optimal use of EU funds is about to become a reality this year. In order to achieve our mission, we constantly have in mind the improvement of production and logistic costs in order to attain the desired service level expected by the clients at a minimum cost for the latter and the protection of the environment by rational natural resource management.

14

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiect ambiţios: şcoli cu apă şi canalizare până în 2015 Horea Uioreanu pare a fi unul dintre cei mai dinamici preşedinţi de consilii judeţene din ţară. La primul mandat în fruntea CJ Cluj, dar cu suficientă experienţă politică şi administrativă, Uioreanu a pornit la drum hotărât să schimbe faţa judeţului. Continuă proiectele bune ale fostei administraţii, le dărâmă pe cele proaste, începe proiecte noi. Totul se mişcă.

A consemnat Alin BOLBOS

Reporter: Unul dintre proiectele principale ale Consiliului Judeţean Cluj pentru 2013 vizează introducerea apei potabile şi a canalizării în şcolile din mediul rural. Vă rugăm să descrieţi, mai în detaliu, ce înseamnă acest demers?

Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj: În acest moment, un sfert din şcolile din mediul rural nu beneficiază de autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare deoarece nu au asigurată alimentarea cu apă potabilă din reţea şi nici nu dispun de reţele de canalizare. Asta nu este o culpă a primarilor, care fac tot posibilul pentru ca elevii să aibă cele mai bune condiţii de studiu. Pur si simplu, în unele localităţi nu există reţele de apă şi canalizare.

Este motivul pentru care, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar şi Compania de Apă Someş, am demarat acest proiect. Pentru acest an avem alocată o sumă de 500 de mii de lei, adică 5 miliarde de lei vechi, ca să rezolvăm această problemă. Îmi doresc, ne dorim, noi ca şi instituţie, ca până la finalul mandatului să rezolvăm problema autorizării sanitarveterinare a şcolilor.

Rep.: Cum se desfăşoară în acest moment acest proiect şi în ce etapă a lui suntem? Ce etape urmează?

H.U.: În acest moment, pe baza listei date de către colegii de la Inspectoratul Şcolar, am întocmit o listă de priorităţi. În şedinţa ordinară de săptămâna viitoare (20-27 mai – n.r.) vom supune aprobării conţinutul contractuluicadru, respectiv asocierea dintre Consiliul Judeţean, Compania de Apă Someş şi consiliile locale beneficiare ale programului. Nu ştiu exact pentru câte localităţi, respectiv şcoli ne vor ajunge banii, dar vă asigur că vom continua programul astfel încât în 2015 să avem reţele de alimentare cu apă şi canalizare în toate şcolile din mediul rural pentru a le putea autoriza. După aprobarea în şedinţă a acestui contract-cadru, vom putea întocmi proiectele tehnice pentru fiecare comună, respectiv localitate, în parte, ca să ne putem apuca de lucru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Care este contribuţia CJ Cluj la acest proiect şi cum decurge parteneriatul cu Compania de Apă Someş?

H.U.: Contribuţia noastră este, deocamdată, de 500 de mii de lei şi de întocmire a documentaţiei de asociere. Tot noi vom asigura şi proiectele tehnice, urmând ca partenerii de la Compania de Apă Someş să execute lucrările. Aşa cum se ştie, Compania este una dintre instituţiile aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, colaborarea este una excepţională şi sunt convins că aşa va fi şi pe viitor.

Rep.: Câţi bani a alocat, CJ Cluj în 2013, către comune, pentru proiecte de infrastructură locale, drumuri, reţele de apă şi canalizare?

H.U.: Deocamdată nu avem o situaţie a acestor alocări, deoarece banii pentru proiecte de infrastructură locală nu s-au distribuit. Pot să vă spun că vom aloca mare parte din buget pentru lucrări de investiţii în infrastrucutră, pe proiecte prezentate de primării, dar şi bine fundamentate, deoarece nu ne permitem să cheltuim bani pe proiecte de mică anvergură, cu adresabilitate redusă.

Rep.: Care sunt zonele judeţului Cluj care sunt cel mai deficitare la capitolul alimentării cu apă şi asigurării unui sistem de canalizare?

H.U.: În acest moment, deficitare sunt comunele din zona montană. Unele beneficiază de programe cu finanţare europeană, dar costurile sunt imense, dat fiind specificul zonei, cu case dispersate, fiind nevoie de fonduri mari pentru a asigura sume suficiente pentru introducerea reţelelor de apă şi a canalizării. Din fericire, mai toate comunele au câştigat proiecte cu finanţare comunitară pentru introducerea apei şi a canalizării, astfel că efortul bugetar judeţean nu este unul extrem de mare.

Asta nu înseamnă că nu avem nevoie şi de sprijin guvernamental, tocmai pentru că e vorba de reţele lungi şi de locuinţe relativ puţine.

Rep.: Cum apreciaţi activitatea operatorului regional Compania de Apă Someş, al cărei acţionar este CJ Clui? Există posibilitatea ca acesta să se extindă şi în alte judeţe în afara Clujului şi Sălajului, înglobând operatori mai mici, care nu au forţa necesară pentru a supravieţui? Vezi situaţia destul de dificilă a Aquabis (Bistriţa Năsăud).

H.U: Cred că sunteţi de acord cu mine când spun că, la acest moment, Compania de Apă Someş este cel mai puternic operator din domeniu. Şi asta nu doar pentru că este primul operator regional. Compania este beneficiara celui mai mare proiect de finanţare europeană, finanţat

MAGIA H2O

15

prin POS Mediu, e vorba despre programul ISPA, în sumă de aproape 200 de milioane de euro. Acestuia i se adaugă programul SAMTID pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare din Cluj şi Sălaj, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro. Datorită acestui program, locuitorii din judeţul Sălaj plătesc mai puţin la factura de apă… În opinia mea, este una dintre cele mai perfomante instituţii din profil din ţară, dacă nu cea mai performantă. Şi nu e vorba deloc de lipsa de modestie, e vorba doar de încercarea de a aprecia corect activitatea celor de la Compania de Apă. Pe scurt, nu am cuvinte suficiente pentru a-i lăuda… Cât priveşte posibilitatea extinderii, acest lucru cred că se va discuta în perspectiva regionalizării.

Eu cred că această societate este cea mai pregătită din cele câte există, pentru acest proces. Nu ştiu ce probleme au colegii de la Bistriţa, dar, dacă este cazul, îi vom ajuta.

Rep.: În martie, la seminarul “Accesul la apă şi epurare în România”, spuneaţi că avem nevoie de proiecte privind combaterea poluării apei şi chiar risipei. Are CJ Cluj asemenea proiecte în intenţie?

H.U.: Nu neapărat numai noi ca instituţie, ci, mai ales, prin intermediul celor peste 40 de regii, şcoli, spitale, societăţi comerciale, instituţii de cultură şi asociaţii de sub autoritatea noastră. Grija pentru mediu este una dintre priorităţile tuturor celor care au o legătură cu Consiliul Judeţean Cluj şi fiecare dintre noi ne străduim să mediatizăm principiul grijii pentru mediu, pentru viitor. Este, de altfel, unul din punctele cuprinse în strategia de dezvoltare a judeţului Cluj.

Rep.: Viitoarea Hidrocentrală Tarniţa reprezintă o investiţie foarte importantă pentru judeţul Cluj. Consiliul Judeţean a finalizat documentaţiile necesare pentru demararea investiţiei? Ce noutăţi aveţi dinspre Guvern cu privire la cooptarea partenerului privat care va construi hidrocentrala?

H.U.: Pot să vă spun că realizarea acestei hidrocentrale este unul din punctele cuprinse în programul de guvernare al USL. E pentru prima oară când un guvern, o alianţă politică, îşi asumă acest obiectiv în mod expres.

Dată fiind valoarea mare a proiectului, un miliard și jumătate de euro, nu este foarte facil să găseşti un investitor. Dar pot să vă spun că există companii interesate de acest proiect, care nu este unul al Consiliului Judeţean, ci unul de anvergură naţională. Ce este sigur este faptul că această hidrocentrală se va construi, pentru că sistemul energetic naţional depinde, pe viitor, de această investiţie.

Summary Horia Uioreanu seems to be one of the most dynamic county council presidents in the country. On his first term as head of the Cluj County Council, but with sufficient political and administrative experience, Uioreanu started out determined to change the face of the county. He has continued the good projects of the former administration, torn down the bad ones, and started new projects. Everything is on the move.

“At this moment, one quarter of the schools in the rural environment will not receive sanitary-veterinary operating permits because they do not have the drinking water supply ensured, nor are they connected to sewer networks. is is not the fault of the mayors, who are doing everything in their power for the students to have the best study conditions. In some places there are simply no water and sewerage networks. at is why, in partnership with the School Inspectorate and the Someş Water Company, we started this project. is year the amount of 500 thousand lei has been allocated to us, i.e. 5 billion old lei, so that we may solve this problem. I want, we want, as an institution, to solve the problem of the sanitary-veterinary authorization of the schools by the end of the term,” as the President of the County Council Cluj has declared for Transilvania Business. His stated aim is that by 2015 all the rural schools should have water supply and sewerage networks so that they can be authorized.

16

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania de Apă Arieş.

Un secol de performanţă

de (D.B.)

Compania de Apă Arieş pune accent pe dezvoltarea organizaţională şi perfecţionarea continuă, participând permanent la simpozioane şi seminarii care dezbat problemele globale ale apei. Omenirea se află în mijlocul unei crize a rezervelor de apă potabilă, de aceea companiile de apă din întreaga lume, inclusiv cele din România, fac eforturi susţinute pentru conştientizarea consumatorilor cu privire la importanţa economisirii resurselor de apă. tImplicare comunitară şi responsabilitate socială. Prin campania “Preţuind apa, pretuieşti viaţa!”, Compania de Apă Arieş şi-a propus conştientizarea tinerei generaţii cu privire la importanţa conservării resurselor de apă. Sute de preşcolari şi elevi au fost, timp de doi ani, în vizită la obiectivele CAA, fiind primiţi cu căldură de către angajaţii companiei, care le-au explicat, cu răbdare, rolul apei în viaţa şi comunitatea noastră, ajutându-i să înţeleagă ce înseamnă consumul responsabil, să accepte că apa este o resursă limitată şi să devină responsabili în consumarea ei.

Vizitele au constat în observarea în teren a surselor de apă care alimentează cele două municipii şi comunele arondate, dar au avut ocazia să facă şi analize a calităţii apei de la robinet la Laboratorul de analize al CAA. Cei mai mici au asociat nivelele de filtrare şi dezinfectare ale apei cu nivele de la jocurile pe calculator de care sunt ei atraşi sau au definit Staţia de tratare “CENTRU SPA!” Mare le-a fost bucuria când au primit vestuţe viu colorate, şepcuţe şi steguleţe imprimate cu logo-ul CAA. A fost un prilej bun de a le explica micuţilor şi elevilor că apa nu vine aşa “de capul ei” la noi la robinet. Ea necesită, odată extrasă din pârâul Hăşdate sau din pânza freatică, să fie „curăţată”, dezinfectată şi tratată pentru a se potabiliza.

CAA - model de bune practici O delegaţie din Republica Moldova, formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Vicepreşedinţii raioanelor Cahul şi Râşcani, alături de specialişti din cadrul autorităţilor locale şi ai operatorilor de servicii de alimentare cu apă, au efectuat recent o vizită

de documentare în România referitoare la aspectele regionalizării serviciilor. Schimbul de experienţă a fost făcut în zona Văii Arieşului, unde delegaţia a beneficiat de suportul şi informaţiile Companiei de Apă Arieş, reprezentată prin domnul director general Alexandru Sabău, care alături de echipa de management, a furnizat informaţii legate de modul de dezvoltare, bune practici şi lecţiile învăţate în cadrul implementării proiectelor de investiţii. De asemenea, au avut loc discuţii şi schimburi de experienţe valoroase legate de relaţiile instituţionale dintre autorităţile centrale şi locale şi responsabilităţile autorităţilor locale în cadrul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

Susţinători ai performanţei Compania de Apă Arieş susţine performanţa, sprijinind sportul care s-a dezvoltat în comunitatea noastră: karate, fotbal, rugby, handbal, şah, cluburi sportive care au adus în regiunea noastră titluri de campioni naţionali şi rezultate excepţionale.

Un secol de furnizare a apei… în sistem centralizat În luna aprilie 2012, CAA a sărbătorit „100 de ani” de la prima atestare a unei conducte de apă în sistem centralizat.

Evenimentul a fost marcat prin lansarea unei Monografii cu detalii despre descoperirea şi evoluţia acestui serviciu încă din 1912.

Compania de Apă Arieş continuă să dezvolte viziunea spe-

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cialiştilor începutului de secol XX, cei care au pus bazele sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile. Aceştia au identificat nevoile comunităţii şi au pus în practică idei revoluţionare care au contribuit la dezvoltarea oraşelor din zonă. Datorită acestei viziuni, astăzi, cele două localităţi de pe Arieş, Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele arondate beneficiază de un sistem modern de furnizare a apei şi de canalizare. „Politica de astăzi a Companiei de Apă Arieş este orientarea responsabilă spre îndeplinirea şi satisfacerea nevoilor clienţilor printr-un management modern şi dinamic care să înscrie traiectoria dezvoltării serviciului de alimentare cu apă şi canalizare şi a Companiei de Apă Arieş la nivelul cerut de o societate modernă”, susţine Alexandru Sabău, director general al CAA.

2012 - Un an plin de realizări!

Compania de Apă Arieş derulează cu succes, în perioada 2008 – 2013 (durata de realizare a investiţiei) un proiect regional de reabilitare şi extindere a sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată, finanţat în cea mai mare parte din fonduri europene, proiect denumit „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunea Turda - Câmpia Turzii“. Valoarea totală a investiţiei este de 79,9 milioane de euro. Pentru Apă Potabilă s-au executat lucrări de extindere și reabilitare reţea distribuţie apă potabilă în lungime totală de: 82,39 km, iar la Apă Uzată în lungime de: 89,315 km.

Proiectul european este finalizat în proporţie de 98%. Beneficiile aduse de proiectul de 80 de milioane euro sunt, în

17

primul rând, creşterea calităţii vieţii şi a sănătăţii populaţiei, prin asigurarea unor servicii superioare calitativ, dar şi protejarea mediului înconjurător, prin redarea unei ape curate în emisar. Localităţile din mediul rural, arondate municipiilor Câmpia Turzii şi Turda, nu au fost conectate până în prezent la serviciul de canalizare. În aceeaşi situaţie s-a aflat şi un întreg Apa este cu certitudine, prin cartier din municipiul Turda, cartierul geneză şi evoluţie, o resursă natuPoiana. Ca urmare a derulării acestui rală, vitală pentru existenţa vieţii pe mare proiect, locuinţele satelor înveciTerra, vulnerabilă şi limitată în nate, precum şi cele ale cartierului timp şi spaţiu, dar regenerabilă Poiana sunt racordate la reţeaua de „graţie” circuitului natural al acescanalizare, serviciu care a lipsit cu teia, cu existenţă şi evoluţie perdesăvârşire până în secolul XXI. petuă. Astfel, apa este prezentă în mod esenţial în desfăşurarea vieţii pe planeta noastră, însă odată cu creşterea numerică a populaţiei şi a diversităţii preocupărilor societăţii umane, a crescut în mod inevitabil Compania de Apă ARIEŞ se află perşi influenţa activităţii omenirii manent în contact cu clienţii săi, asupra resurselor de apă, deterpunând foarte mare accent pe relaţia minând modificări considerabile. cu consumatorii săi şi pe gradul de În epoca modernă, omenirea solisatisfacţie a acestora. De aceea, prin incită într-o măsură din ce în ce mai termediul mass-media, al site-ului mare resursele de apă, respectiv noi CAA, permanent actualizat, cât şi teleprelevări pentru utilizarea apei, fonic, se oferă clienţilor posibilitatea de evacuarea reziduurilor în emisar, a se informa şi de a fi informaţi. Un alt conservarea sistemului ecologic instrument de comunicare extrem de terestru în scopul supravieţuirii important este Telefonul Albastru, umanităţii şi, implicit, protecţia telefon ce se află la dispoziţia conhidrosferei pe plan mondial. sumatorilor 24 de ore din 24.

Dialog permanent cu clienţii

Summary e Arieş Water Company (CAA) focuses on continuous organizational development and improvement, constantly participating in symposia and seminars that discuss global water issues. Mankind is in the midst of a crisis concerning the drinking water supplies, so water companies around the world, including those in Romania, are making consistent efforts to raise consumer awareness about the importance of saving water resources. e campaign “Cherish water, Cherish life!”, the Arieş Water Company aims to raise the awareness of the younger generation about the importance of conserving water resources. Hundreds of preschool and school students have, for two years, visited the CAA, being warmly received by the company employees, who have patiently explained the role of water in the life of our community, helping them to understand what responsible consumption means, to accept that water is a limited resource and become responsible about consuming it. e visits consisted in observing, in the field, the sources supplying water to the two towns and their surrounding villages, but they were also able to conduct analyses of tap water quality in the analytical laboratory of the CAA. e students have associated the water filtration and disinfection levels with the levels in the computer games they are drawn to and have defined the treatment plant as a “SPA CENTER!” Great was their joy when they received colorful vests, hats and flags with the CAA logo. It was a good opportunity to explain to the little ones and the students that water does not come “on its own” through our faucets. It needs, once extracted from the Hăşdate stream or the phreatic layer, to be “cleaned”, disinfected and treated so as to become drinkable.

18

magia h2o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Crema industriei apei, întâlnire la Forumul regional e Danube – Black Sea Forum, organizat de Asociaţia Română de Apă (ARA), cu sprijinul International Water Association (IWA), în 10-12 iunie 2013, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului va aduce în acelaşi loc specialişti din domeniul managementului sistemelor de apă din ţară şi din străinătate. Programul evenimentului se anunţă unul extrem de bogat şi de interesant.

Anual, în jur de 1500 de profesionişti din România şi din străinătate participă la acest eveniment. În acest an, Forumul de apă se va concentra, potrivit organizatorilor, asupra nevoilor de eficienţă în asigurarea aprovizionării cu apă şi a serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate în Regiunea Dunăre – Marea Neagră. La forum sunt invitaţi academicieni şi specialişti care lucrează în domeniu, finanţatori şi contractori, reprezentanţi ai furnizorilor şi ai autorităţilor de reglementare, consultanţi şi furnizori de tehnologie. De la aceştia, organizatorii aşteaptă să zugrăvească cât mai exact situaţia existentă în ceea ce priveşte asigurarea resurselor de apă, dar şi să propună noi soluţii pentru a răspunde noilor provocări din domeniu. Programul forumului este structurat pe workshop-uri dedicate problemelor financiare şi instituţionale, prezentările din cadrul conferinţei regionale de apă şi energie şi o expoziţie de profil – ExpoApa 2013.

Provocările din domeniu În cadrul forumului, aşa cum deja aminteam, unul dintre evenimentele integrate este conferinţa regională intitulată “Serviciile de apă şi noile provocări în domeniul ener giei”. Tema a fost aleasă ţinând cont de realităţile imediate. Potrivit invitaţiei lansate de către organizator – Asociaţia Română a Apei -, “Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent din cauza dependenţei de importurile de energie şi a resurselor tot mai reduse, dar se loveşte şi de nevoia de a limita fenomenul încălzirii globale şi de a depăşi criza economică”. Prin Directiva 2012/27, Uniunea Europeană a propus un set de măsuri menit să reducă, până în 2020, consumul de resurse energetice primare cu 20 %, măsuri printre care se numără limitarea consumului de energie în distribuţie şi în sistemele de transport, maximizarea eficienţei energetice a echipamentelor de apă, generarea de energie din resurse regenerabile. Plecând de la premisa că resursele energetice primare nu sunt inepuizabile, având ca strategie europeană limitarea consumului de resurse energetice neregenerabile, respectiv utilizarea, în procent din ce în ce mai ridicat, a energiei verzi, conferinţa organizată de ARA, sub egida IWA, îşi propune să reprezinte o platformă pentru cercetători, practicieni în domeniu şi academicieni de a schimba idei, rezultatele unor cercetări în domeniu şi de a face recomandări asupra tematicii abordate. Conferinţa este structurată pe patru teme: optimizarea consumului de energie în infrastructura existentă de apă, apă şi tehnologii regenerabile, recuperarea energiei din nămol, apa integrată şi managementul resurselor de energie.

ExpoApa, la a 15-a ediţie Tot în cadrul Forumului, participanţii sunt aşteptaţi la ExpoApa, mai ales că acest târg de profil aniversează, în acest an, 15 ani de la organizarea primei ediţii. Născută ca o expoziţie internaţională, an de an, la standurile din Palatul Parlamentului sau ca vizitatori pot fi întâlniţi reprezentanţi ai operatorilor regionali de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, ai autorităţilor centrale şi locale, ai instituţiilor de învăţământ superior şi cercetare, ai organizaţiilor internaţionale de profil etc. Şi în acest an expoziţia de profil se va concentra asupra soluţiilor tehnologice de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate şi asupra a tot ce se circumscrie industriei apei.

Despre ARA Asociaţia Română a Apei, condusă, în prezent, de către preşedintele Vasile Ciomoş este o asociaţie autonomă, patronală şi profesională, înfiinţată la 15 iunie 1995. Din 2003, pe lângă atributele profesionale, preia şi responsabilităţile patronale. A.R.A. reprezintă, promovează, apară şi susţine interesele patronale şi profesionale ale membrilor săi: operatori de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare şi administratori ai resurselor de apă, dar şi ai infrastructurii de gospodărire a apei, în relaţiile cu autorităţile, cu alte persoane juridice şi fizice şi sindicatele reprezentative din ramură.

Pentru un succes deplin în toate programele iniţiate şi desfăşurate, la nivelul Asociaţiei Române a Apei funcţionează, strâns legate, mai multe comisii de specialitate pe diferite domenii de activitate. Având în vedere necesitatea existenţei unei structuri specializate, care să reunească exclusiv toţi operatorii serviciilor de alimentare cu apă şi să reprezinte interesele acestora în relaţiile cu autorităţile, în special la nivel legislativ, la nivelul ARA, comisia patronală s-a transformat în Patronatul Apei.

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Electroprecizia Săcele îşi face microhidrocentrală

de Alex TOTH

Producătorul de motoare şi generatoare electrice Electroprecizia Săcele a raportat o creştere cu 95,65% a profitului net înregistrat în anul 2012, de la 450.614 lei la data de 31 decembrie 2011, la 10,29 milioane lei la sfârşitul exerciţiului financiar 2012.

Chiar dacă cifra de afaceri netă a societăţii a cunoscut un recul, de la 216,28 milioane lei în 2011 la 168,96 milioane lei în 2012, conducerea societăţii afirmă că, din punct de vedere financiar, 2012 a fost cel mai bun an din ultimii opt ani. „Scăderea cifrei de afaceri cu 22% se datorează, pe de o parte, reducerii activităţii productive, iar, pe de altă parte, reorganizării activităţii comerciale şi transferarea unor contracte comerciale spre firmele producătoare din grup”, a precizat ing. Dumitru Matei, preşedintele Consiliului de Administraţie al Electroprecizia Săcele. „Rezultatul net al exerciţiului 2012 reprezintă cel mai bun rezultat anual consolidat din ultimii opt ani”, a completat ing. Dumitru Matei.

Export în nouă ţări Potrivit acestuia, vânzările pe piaţa internă au o pondere de 26,18% din totalul cifrei de afaceri. „Vânzările pe piaţa externă constau, în principal, în activităţi de intermediere în comerţul cu motoare electrice”, a arătat preşedintele Consiliului de Administraţie al Electroprecizia Săcele. Societatea colaborează cu firme din Italia, Spania, Germania, Franţa, Serbia, Ungaria, Austria, Cehia şi Iran.

Proiect îndrăzneţ Referindu-se la activitatea de cercetare-dezvoltare, ing. Dumitru Matei a subliniat importanţa acestui sector pentru companie. „În 2012 am înfiinţat Departamentul de strategie şi dezvoltare, având ca scop asimilarea de produse şi servicii noi, precum şi analiza şi implementarea de noi afaceri, de exemplu proiectul Centralei Hidroelectrica de Mică Putere Electroprecizia”, a explicat preşedintele Consiliului de Administraţie al Electroprecizia Săcele.

Obiectivul principal al proiectului, care va costa aproximativ 3 milioane de euro, este realizarea unei capacităţi de producţie a energiei electrice pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al acumulării Târlung - Săcele, principala sursă de alimentare cu apă potabilă a oraşelor Braşov şi

Săcele. La finalizarea proiectului, capacitatea de înmagazinare a lacului de acumulare va creşte de la 18,3 la 28 de milioane metri cubi. “Am început în 2012 un proiect care va avea efecte pozitive pe foarte multe planuri: crearea unor noi locuri de muncă, protejarea locurilor de muncă existente în Electroprecizia, protejarea mediului şi creşterea securităţii alimentării cu apă potabilă. Valorificarea potenţialului hidroenergetic în zonă va conduce la obţinerea de energie nepoluantă, din sursa regenerabilă, eliminânduse potenţialele emisii poluante. De asemenea, noi, ca şi companie, ne vom acoperi în proporţie de 60-70% consumul de energie electrică al grupului Electroprecizia. Acest lucru va avea un impact pozitiv semnificativ în menţinerea competitivităţii pe pieţele externe şi în protejarea locurilor de muncă ale angajaţilor noştri”, a precizat ing. Dumitru Matei.

Tradiţie de 77 de ani În anul 2012, Consiliul de Administraţie al Electroprecizia Săcele, societate înfiinţată în anul 1936, a avut următoarea componenţă: ing. Dumitru Matei - preşedinte şi totodată director general, ec. Laurenţiu Ciocîrlan – membru, şi ec.

Dragoş Zavarache - membru.

Societatea are un capital social de 42.488.201,7 lei, pentru un număr de 5.245.457 de acţiuni, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 8,1 lei.

Summary e manufacturer of electrical motors and generators Electroprecizia Săcele has reported a 95.65% increase in the net profit for 2012, from 450,614 lei on 31 December 2011, to 10.29 million lei at the end of the financial year 2012. Even if the company’s net turnover has seen a rebound from 216.28 million lei in 2011 to 168,96 million lei in 2012, the company management says that in financial terms, 2012 was the best of the past eight years. “e decrease in the turnover by 22% is due, on the one hand, to the reduction of the productive activity and, on the other hand, to the reorganization of the commercial activity and the transfer of commercial contracts to the producing companies in the group,” the engineer Dumitru Matei, Chairman of the Board of Electroprecizia Săcele, said. “e net result for the year 2012 is the best consolidated annual result over the past eight years,” Dumitru Matei added.

20

ZIUA MEDIULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Respectând mediul ne respectăm pe noi

A consemnat Ligia VORO

Ziua Mediului se celebrează anual în 5 iunie. Cum protejăm mediul şi ce riscăm dacă nu îl respectăm în celelalte 364 sau 365 de zile am aflat din dialogul cu Dănuţ Ştefănescu, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş.

Rep.: Una din atribuţiile principale ale APM Mureş este de a elibera acorduri, avize şi autorizaţii de mediu agenţilor economici. Ce presupune această procedură şi ce se întâmplă atunci când agenţii economici omit să îşi depună documentaţia?

Dănuţ Ştefănescu: Principala responsabilitate a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, conform legislaţiei în vigoare, este eliberarea de acte de reglementare pentru realizarea de investiţii noi, cât şi pentru funcţionarea unităţilor economice din punct de vedere al protecţiei mediului. Acordul de mediu se eliberează pentru toate lucrările care necesită Autorizaţie de Construcţie. Funcţie de posibilul impact asupra mediului paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea actului de reglementare sunt mai simplii sau mai complecşi, cu o durată mai scurtă sau mai lungă în timp.

Autorizaţiile de mediu se obţin de către persoanele juridice sau fizice care desfăşoară anumite activităţi considerate cu potenţial impact asupra mediului. Aceste autorizaţii conţin condiţiile în care se poate desfăşura respectiva activitate din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi monitorizarea emisiilor în mediul înconjurător.

Autorizaţiile de mediu se obţin pe baza unor documentaţii depuse la APM. În cazul neobţinerii Acordului de mediu nu se poate obţine Autorizaţia de construcţie, iar în cazul funcţionării fără Autorizaţie de mediu, titularul de activitate poate fi sancţionat contravenţional, penal sau sistarea activităţii funcţie de impactul pe care îl are activitatea asupra factorilor de mediu.

Rep.: Ce se întâmplă dacă refuzaţi să emiteţi o autorizaţie de mediu, în cazul în care agentul economic are documentaţia conformă cu legea?

D.S.: Refuzul de a emite un act de reglementare de către APM trebuie justificat. În cazul în care beneficiarul nu este mulţumit, poate ataca actul administrativ eliberat de APM (refuzul) în contencios administrativ, iar justiţia va hotărî de partea cui este dreptatea.

Rep.: Ce riscă un angajat al APM dacă constată că sunt depăşiri ale valorilor admise pentru diverse substanţe, compuşi organici etc. şi nu informează Garda de Mediu?

D.S.: Monitorizarea calităţii aerului, pe raza judeţului Mureş, se realizează prin patru staţii automate, un autolaborator, un prelevator de aer, şi analize de laborator.

Toate depăşirile constatate se transmit Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, cât şi pe site-ul APM pentru a putea fi vizualizate de populaţie. Datele transmise de la staţiile automate cât şi de la autolaboratoare pot fi vizua lizate în timp real pe panoul din centrul municipiului Tîrgu-Mureş (Policlinica 2). Necomunicarea acestor date

constituie nerespectarea îndatoririlor din fişa postului şi se sancţionează disciplinar conform Legii funcţionarului public.

Rep.: Ce arii protejate sunt în judeţul Mureş şi ce presupune administrarea efectivă a acestora? Ce probleme aţi întâmpinat şi întâmpinaţi legat de administrarea acestora?

D.S.: În judeţul Mureş, ariile protejate deţin o suprafaţă de cca. 40% din suprafaţa totală a judeţului. Există 26 arii protejate naturale de interes comunitar – situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de 265.804 ha, 14 rezervaţii naturale, 1 parc naţional şi 1 parc natural. Ultimele trei categorii sunt incluse ca suprafaţă în siturile Natura 2000.

Din aceste arii protejate, un număr de 31 au administratori sau custozi. Restul ariilor protejate nu au fost atribuite până în prezent. Administrarea ariilor protejate se face pe baza unui Plan de Management. Până în prezent nu a fost aprobat niciun Plan de management. Planul de management trebuie să prevadă un ansamblu de măsuri care trebuie să ducă la conservarea ariei protejate şi, în special, a ecosistemului şi a biodiversităţii pentru care a fost declarată respectiva arie protejată.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Ce presupune, din partea APM Mureş, urmărirea modului de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase. Aţi avut în ultimul an situaţii în care deşeurile şi substanţele chimice periculoase nu au fost gestionate corect? Exemplificaţi şi explicaţi, pentru cititorii TB, ce se întâmplă concret într-o asemenea situaţie.

D.S.: Gestiunea substanţelor şi preparatelor chimice se face în conformitate cu Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi a H.G. nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase. Prevederile acestor acte normative sunt cuprinse în autorizaţiile de mediu emise pentru activităţile ce presupun utilizarea sau producerea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu fiecare persoană juridică sau fizică prezintă în documentaţia tehnică ce se depune la APM date cu privire la substanţele şi preparatele chimice, cantităţile utilizate, Fişele cu date de securitate, modul de depozitare etc.

Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, H.G. nr.

856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase şi H.G. nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României sunt principalele acte normative care stabilesc modul de gestiune a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase. Fiecare persoană juridică care desfăşoară activităţi care generează deşeuri are obligaţia ţinerii evidenţei gestiunii deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, pe tipuri de deşeuri, cantităţi generate, stocate, eliminate controlat etc. Transportul deşeurilor, inclusiv a celor periculoase de la generator la eliminator, se face însoţit de formulare de transport prin care sunt stabilite responsabilităţi pentru generator, transportator şi destinator. Aceste transporturi de deşeuri periculoase, cantităţi mai mari de o tonă pe an se fac cu aprobarea APM-ului din judeţul unde se află „destinatarul” (depozit, instalaţie de incinerare) şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de pe raza judeţului unde se află generatorul. Respectarea acestor prevederi se verifică de către comisarii GNM.

Comportament dual Rep.: Dacă ar trebui să evaluaţi calitatea factorilor de mediu din judeţul Mureş, pe o scară de la 1 la 10, ce notă aţi da? Vă rugăm argumentaţi.

D.S.: Este greu de a da o notă pentru judeţul Mureş din punct de vedere al calităţii mediului. Depinde la ce ne raportăm? Mai avem multe de făcut în domeniul gestionării apei (alimentării cu apă potabilă, canalizare, staţii de epurare), în domeniul gestionării deşeurilor(colectare selectivă, depozite de deşeuri conforme cu normele în vigoare, staţii de transfer, staţii de compostare), în domeniul calităţii aerului şi a gestionării zgomotului (lipsa centurilor de ocolire pentru traficul greu şi al celui de tranzit, lipsa pistelor de biciclete şi încurajarea folosirii transportului în comun, emisii de la unităţi de producţie vechi care nu respectă în totalitate normele naţionale şi europene).

Rep.: Din punct de vedere al respectului pentru factorii de mediu şi, potrivit datelor pe care le deţineţi, cum aţi descrie comportamentul mureşeanului?

D.S.: Comportamentul mureşenilor faţă de mediul înconjurător este un comportament de multe ori cu mai multe feţe. Dacă în mediul urban în jurul locuinţelor, a proprietăţilor personale se păstrează şi se respectă normele de salubrizare, nu acelaşi lucru îl regăsim pe malurile cur

ZIUA MEDIULUI

surilor de apă, în zonele împădurite, la marginea drumurilor unde deşeurile se lasă la voia întâmplării. De multe ori au pretenţii mari de la autorităţile locale, dar arareori se manifestă un spirit civic faţă de cei care tratează cu totală indiferenţă problemele de mediu şi, în special, pe cele de salubrizare.

Rep.: Cum se desfăşoară colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale şi mass-media în vederea informării şi educării publicului în spiritul respectului faţă de mediul înconjurător?

D.S.: În judeţul Mureş considerăm că avem o relaţie bună cu mass-media locale în sensul că aceasta ne ajută în comunicare, este prezentă la toate acţiunile şi prezentările făcute de APM. Un rol important în educarea publicului îl au şi organizaţiile neguvernamentale care participă la dezbateri publice, ne prezintă propuneri, participăm ca şi colaboratori la diferite proiecte pe linie de protecţie a mediului. APM a luat în custodie aria protejată Lacurile Fărăgău-Glodeni împreună cu un ONG. Rep.: De ce a fost necesară declararea unei Zile a Mediului?

D.S.: Încă din anul 1972, cu ocazia primei Conferinţe Mondiale a Naţiunilor Unite consacrată problemelor protecţiei mediului, 5 iunie a fost declarată Ziua Mondială a Mediului, fiind celebrată în întreaga lume. Tot atunci s-a înfiinţat un mecanism internaţional de coordonare şi supraveghere pentru mediu al ONU, denumit Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu sediul la Nairobi. Ziua Mondială a Mediului a fost declarată deoarece, din anii 1970, lumea a început să conştientizeze că mediul în care trăim începe să se degradeze tot mai accentuat, începe să se piardă biodiversitatea planetei, apar primele semne ale schimbărilor climatice, apele curgătoare, mările şi oceanele planetei au devenit tot mai poluate. Începând cu anii 1970 au început să apară legi naţionale, la început mai timid, cu referire direct la protecţia mediului, iar, în prezent, legislaţia de mediu este o legislaţie foarte specifică, încercând să dea o nouă viaţă planetei Pământ.

21

t a

i ”

22

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Produsele EL-CO Târgu Secuiesc cuceresc Canada

Producătorul de aparate de distribuţie şi control al electricităţii EL-CO SA Târgu Secuiesc a înregistrat o creştere a afacerilor cu 2,84%, de la 43,04 milioane lei în exerciţiul financiar 2011 la 44,26 milioane lei la sfârşitul anului 2012, potrivit unui raport remis de conducerea societăţii către Bursa de Valori Bucureşti. de Alex TOTH În 2012, vânzările societăţii pe piaţa internă au fost de 9,88 milioane lei, comparativ cu 11,57 milioane lei în 2011. „Deşi pentru livrările pentru piaţa internă s-a realizat o marjă de 18,61%, în valoare de 412.557 euro, totuşi influenţa nerealizării vânzărilor la produsele electrotehnice, 93,77% faţă de 2011 şi 85,48% faţă de buget, a influenţat negativ profitul cu 252.816 lei, adică 56.736 euro. În fapt s-a continuat şi în 2012 scăderea vânzărilor pe piaţa internă, nu numai din cauza crizei financiare, ci şi a faptului că societatea nu a acordat destulă atenţie produselor noi şi modernizării celor vechi”, a precizat ec. Viorica Nanca, preşedintele Consiliului de Administraţie al EL-CO SA Târgu Secuiesc.

Produsele chinezeşti, inamicul nr. 1 Conştientă că segmentul de piaţă căruia i se adresează este greu de recâştigat, conducerea societăţii şi-a propus o creştere de doar 12,10% a bugetului din anul 2013, din care cinci procente reprezintă creştere de preţ care acoperă parţial majorarea costurilor energetice, creşterea salariului minim pe economie şi a preţurilor la materiale. „Restul de 7,1% creştere s-a prevăzut pe seama produselor noi. De remarcat că aceste produse clasice, sunt în continuare, coloana vertebrală a societăţii, o supapă de siguranţă pentru activitatea de producţie şi vânzare în regim sezonier, asigurând baza stabilităţii şi ritmicităţii în producţie şi o marjă deloc neglijabilă. Până vom pune altceva în loc, nu ne permitem să pierdem absolut nimic în acest domeniu, mai ales că societatea a câştigat 85% din licitaţii organizate de societăţi de tip Electrica. Produsele noastre fiind solicitate pe piaţă şi datorită calităţii trebuie să fim mai agresivi, calitatea precară a produselor chinezeşti, principala concurenţă pe piaţa românească, fiind deja un motiv În exerciţiul financiar 2012, Consisă ne recâştigăm piaţa”, a subliniat ec. liul de Administraţie al societăţii a Viorica Nanca. avut următoarea componenţă: ec.

Viorica Nanca (preşedinte), ing.

Nicolae Horia Călburean (membru), ing. Mircea Călburean (membru), ec. Camelia Cotoc (membru) şi ec.

Debreczeni Janos (membru). De La capitolul exporturilor de produse asemenea, conducerea executivă a electrotehnice, societatea a realizat, în EL-CO SA Târgu Secuiesc a fost 2012, vânzări în valoare de 2,01 milioa asigurată de sing. Vargha Levente ne de euro, adică 87,78% din bugetul director general, ec. Viorica Nanca prevăzut. „Dintre acestea, produsele - director economic şi ing. Keresztes livrate pe piaţa Canadei au fost reaIstvan - director producţie. lizate în proporţie de 104,55% faţă de

Valoarea echipei, cheia succesului

buget şi 110,72% faţă de 2011, ceea ce înseamnă că societatea şi-a putut menţine piaţa şi clienţii pe relaţia Canada”, a arătat preşedintele Consiliului de Administraţie al EL-CO SA Târgu Secuiesc. „Atât pe piaţa Europei cât şi pe cea a Canadei există o concurenţă acerbă în domeniul nostru, produsele chinezeşti fiind şi aici prezente”, a mai punctat ec.

Viorica Nanca.

Calitatea, principala carte de vizită Potrivit acesteia, calitatea este principala carte de vizită a SC EL-CO pe piaţă, societatea deţinând şi o sculărie dotată cu tehnologii de prelucrare de ultimă generaţie. „Acest atelier asigură parcul de SDV necesar pentru producţia proprie şi are capacitate de a fabrica SDV-uri şi diferite repere prelucrate pentru terţi, oportunitate apărută în 2012 când societatea a avut vânzări în valoare de 222.224 euro şi care se va dezvolta în 2013, vânzările prevăzute fiind de 397.968 euro”, a explicat ec. Viorica Nanca.

Peste 300 de locuri Consolidare de muncă pe piaţa Canadei

EL-CO SA Târgu Secuiesc este o societate pe acţiuni cu capital integral privat, din care 61,43% capital privat străin şi 38,57% capital privat autohton. Compania s-a înfiinţat în anul 1975 sub numele de Întreprinderea de Izonatori Electrici de Joasă Tensiune, iar din anul 1990 s-a transformat în SC EL-CO SA, conform Hotărârii Guvernului 1213/1990.

La 31 decembrie 2012, societatea a avut un număr de 334 de salariaţi.

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Relee Mediaş, business orientat spre profit

Producătorul de relee electromagnetice şi electronice şi de aparatură electrică Relee SA Mediaş a obţinut în exerciţiul financiar 2012 un profit net de 83.926 lei, în creştere cu 84,10% comparativ cu anul 2011 când acesta a atins valoarea de 47.215 lei. De asemenea, societatea a înregistrat o uşoară scădere a cifrei de afaceri. de Alex TOTH Relee SA Mediaş produce o gamă largă de relee şi aparataj de uz industrial utilizate de aproape toate regiile autonome şi societăţile comerciale din ramurile industriale ale economiei naţionale. „Produsele sunt folosite ca piese de schimb, pentru modernizări şi obiective de investiţii.

Gama de aparataj electric de uz casnic se comercializează prin societăţi partenere, distribuitori zonali din toată ţara şi prin marile lanţuri de magazine de bricolaj. Pe piaţa externă se comercializează repere şi subansambluri de natură electrică şi mecanică, reprezentând doar elemente componente ale unor produse finite”, a precizat ing. Traian Pruşu, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii.

Potrivit acestuia, deşi Relee SA Mediaş are relaţii comerciale, respectiv vânzări de bunuri industriale şi de consum cu peste 500 de clienţi, vânzările au înregistrat o stagnare cauzată de „îngheţarea” pieţei imobiliare. „Se păstrează tendinţa din ultimii ani de scădere a cererii de relee din portofoliul de produse tradiţionale, precum şi menţinerea la un nivel scăzut a vânzărilor de aparataj electric de uz casnic din cauza stagnării pieţei imobiliare”, a arătat ing.

Traian Pruşu.

Trei administratori

Discounturi pentru clienţii fideli

Gamă variată de produse

Totodată, preşedintele Consiliului de Administraţie al Relee SA Mediaş a subliniat că societatea se confruntă cu riscul creşterii preţurilor la materiile prime, în special la masele plastice şi metalele feroase şi neferoase. „Acest lucru a impus monitorizarea permanentă a preţurilor de cost şi diversificarea surselor de achiziţie. În ceea ce priveşte preţul de vânzare al produselor proprii, există riscuri derivate din concurenţa acerbă a produselor provenind în special din zona asiatică. De aceea, majorările de preţ au fost operate cu foarte mare prudenţă şi sunt în continuare acordate discounturi clienţilor fideli”, a subliniat ing. Traian Pruşu.

În exerciţiul financiar 2012, Consiliul de Administraţie al Relee SA Mediaş a fost alcătuit din: ing. Traian Pruşu (preşedinte), Marioara Holom (membru) şi ec. Sanda Irina (membru), iar conducerea executivă a societăţii a fost asigurată de ing. Traian Pruşu - director general, ing.

Gheorghe Lupean - şef Departament comercial, sing.

Gheorghe Turzai - şef Departament tehnic, ing. Adrian Tarţa - şef Departament calitate, ec. Ana Marcela Denghel - şef Departament economic, şi sing. Mircea Grigore Lotreanu - şef Departament producţie.

Relee SA Mediaş s-a înfiinţat pe structura fostei Întreprinderi de Relee Mediaş, construită în anul 1979, şi proiectează, produce şi comercializează bunuri industriale (relee electromagnetice, relee electronice, micromotoare electrice, electromagneţi, transformatoare de mică putere, prize relee, dispozitive de comutaţie, indicatoare de semnalizare) şi bunuri de consum (aparataj electric de joasă tensiune, aparataj electric de joasă tensiune pentru uz casnic, diverse alte bunuri de consum electrice şi neelectrice, dispozitive de verificare aferente domeniului de activitate). „Privitor la produsele noi avute în vedere, menţionăm continuarea eforturilor de asimilare a unor variante electronice a releelor de curent şi de tensiune”, a arătat ing. Traian Pruşu.

Summary Relee SA Mediaş produces a wide range of relays and industrial gear used by nearly all the autonomous administrations and commercial companies in the industrial branches of the national economy. “e products are used as spare parts for upgrades and investment objectives. e range of electrical household appliances is marketed through partner companies, zonal distributors across the country and through major DIY store chains. On the foreign market are sold electrical and mechanical parts and sub-assemblies, representing only components of the finished products,” the engineer Traian Pruşu, Chairman of the Administrative Board of the company, said. According to him, although Relee SA Mediaş has commercial relations and sales of industrial and consumer goods with over 500 customers, the sales have come to a halt due to the “freeze” in the housing market. “e trend from the recent years has been maintained, in the sense of a declining demand for traditional products and the low level of sales of household electrical appliances due to a stagnation of the housing market,” the engineer Traian Pruşu said.

24

infrastructură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autostrăzi în şantier la Arad. Final la Hunedoara

Trăim în secolul vitezei, iar nevoia de a ne deplasa rapid, economic şi fără mare efort în orice colţ al lumii ne defineşte afacerile. Iar rolul de a facilita deplasarea şi a sprijini dezvoltarea afacerilor îi revine infrastructurii. Transilvania Business vă prezintă în acest număr şantierele din judeţele Arad şi Hunedoara. de Carmen COSMAN Liliana BRAD Modernizarea şi dezvoltarea reţelei rutiere interne şi internaţionale a reprezentat un punct de interes al strategiilor naţionale în domeniul sistemului de transport românesc.

Obiectivele pentru următorii doi ani sunt deosebit de ambiţioase, iar, dacă ar fi să ne referim la un singur aspect, vizează dezvoltarea unor proiecte în domeniul construcţiei de drumuri ce ar însemna realizarea a aproape 2000 de km de autostrăzi. O parte importantă ar urma să fie realizată prin parteneriate publice – private. Unele din cele mai avansate proiecte sunt cele din judeţul Arad – tronsonul al doilea al autostrăzii Arad-Nădlac fiind aproape de finalizare, în timp ce execuţia primului, din cauza problemelor diverse, înaintează într-un ritm mai lent, respectiv din Hunedoara, autostrada Deva – Orăştie va fi în curând practicabilă.

Arad – Nădlac, cu probleme Prima secţiune a Coridorului IV Pan-European o reprezintă tronsonul Nădlac-Arad. Acesta are termenul de finalizare în anul 2013. Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad are o lungime de aproape 39 de kilometri şi execuţia acestuia mai cuprinde şi un drum de legătură de aproape şase kilometri care face conexiunea cu autostrada maghiară M3. Durata de execuţie a fost de 540 de zile, deci la începutul anului 2014, ar fi trebuit să se poată circula pe acest tronson.

Proiectantul a împărţit autostrada în două loturi de execuţie.

Lotul 1 de pe autostrada Nădlac – Arad a fost câştigat de asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct. Contractul are o valoare de 115,8 milioane euro. Proiectul cuprinde construcţia a 22,18 km de drum cu profil de autostradă, a cinci poduri, şase pasaje, 16 podeţe şi a unui nod rutier. Primul tronson a avut probleme încă de la început. Proiectantul a proiectat o buclă de urcare şi coborâre de pe autostradă foarte aproape de linia de frontieră. Pentru a ajunge pe buclă, banda de decelerare era în Ungaria. În aceste condiţii, s-a ajuns pe terenurile unor localnici, care nu erau expropriate. Problema s-a rezolvat, dar constructorul a greşit din nou: pământul folosit a fost de slabă calitate şi autostrada s-a sur-

pat. Apoi a început scandalul cu angajaţii, care, după ce nu şi-au primit salariile de câteva luni, au plecat. Autostrada înaintează în pas de melc, pe bani mulţi. Comisia Europeană a oprit finanţarea la acest tronson. Nelu Iordache a fost arestat, iar lucrările la tronsonul Nădlac-Pecica au fost oprite.

Licitaţia a fost reluată. Deputatul arădean Flavius Măduţa spune că a apărut o eroare legată de termenul de finalizare al autostrăzii. „Pentru Arad, este foarte important faptul că Guvernul Ponta a stabilit ca prioritate culoarul IV pan-european. Vinovaţii pentru deturnarea de fonduri de pe tronsonul Arad – Nădlac trebuie să răspundă, iar investiţia trebuie realizată cât mai repede. Sunt convins că în anul 2014, vom inaugura autostrada Nădlac – Arad, o investiţie importantă pentru judeţul nostru”, a declarat deputatul Măduţa. 30% din lucrare este realizată la acest moment, conform specialiştilor de la Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi.

Trei sferturi construită Tronsonul al doilea de autostradă Nădlac-Arad, în lungime de aproape 17 kilometri, este executat de constructorul Alpine Bau GmbH, contract de proiectare şi execuţie în valoare de 124,45 milioane euro. Proiectul acestui lot cuprinde trei poduri, şapte pasaje şi două noduri rutiere. Execuţia

Summary e modernization and development of the domestic and international road network has been a point of interest for the national strategies in the Romanian transport system. e objectives for the next two years are very ambitious and if we were to refer to only one aspect, they aim to develop road construction projects that would mean the achievement of nearly 2,000 km of highways. An important part would be achieved through public-private partnerships. Some of the most advanced projects are in Arad County. e second section of the AradNădlac motorway is nearing completion, while the execution of the first is advancing at a slower pace, because of various problems: the Deva-Orăştie Motorway, from Hunedoara, will soon be practicable.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tronsoanelor va dura un an şi jumătate, la care se adaugă patru ani perioada de garanţie. Finanţarea este asigurată din fonduri nerambursabile europene prin Fondul de Coeziune (85%) şi de la bugetul de stat (15%). 75% din lucrare este realizată la acest moment, conform specialiştilor de la Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi.

Autostrada Deva-Orăştie, aproape gata Cea mai importantă investiţie în infrastructura rutieră hunedoreană reprezintă, în acelaşi timp, un pas imens înainte pentru infrastructura românească. Vorbim despre autostrada Deva – Orăştie care are o lungime de 32, 5 km şi, conform proiectului tehnic, cuprinde 21 de poduri, 100 de podeţe, un spaţiu de serviciu, 3 noduri rutiere care vor asigura legătura cu oraşele adiacente Orăştie, Simeria şi Deva. Demn de remarcat este faptul că tot pe acest tronson a fost amenajat şi cel mai mare pod care se construieşte acum în România, peste Râul Mureş, de 720 de metri. E drept, şi finanţarea este pe măsură. Construcţia a fost cifrată iniţial la 177,9 milioane de euro, din care 108,9 reprezintă contribuţia europeană. Adică nu mai puţin de 5,5 milioane de euro pe kilometrul de autostradă. Dar trebuie precizat că suma iniţială a fost depăşită, la fel ca şi termenele de execuţie, însă acest lucru s-a datorat din cauza condiţiilor de sol. Astfel, investiţia are o valoare finală de 195 de milioane de euro, dar acest lucru nu a afectat partea de finanţare europeană asigurat prin programul ISPA.

S-a făcut recepţia preliminară Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost pe şantier şi a dat asigurări că, până la finele acestei luni, se va putea circula pe autostrada Deva – Orăştie. Vasilescu a subliniat că în curând se vor încheia lucrările de la podul din zona Gelmar, care asigură descărcarea traficului de pe Autostrada A1 spre DN 7. „Tronsonul de autostradă de la Simeria până la Gelmar este finalizat de firma Straco. Am fost pe acest tronson şi mai era foarte puţin de lucru la montarea unor parapeţi şi la câteva accesorii. În acest moment se lucrează la podul de la Gelmar ce asigură descărcarea traficului de pe Autostrada A1 spre DN 7 şi care aparţine de tronsonul Orăştie- Sibiu, la care lucrează firma Strabag”, a afirmat prefectul judeţului Hunedoara. De precizat că oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, în calitate de beneficiar final al lucrării executate de asocierea Straco – Strabag, au făcut o recepţie preliminară a acestui

infrastructură tronson recent. “Comisia de recepţie finală se va deplasa în judeţ să facă recepţia acestei lucrări. În momentul de faţă se poate circula practic de la Şoimuş până la Gelmar pe autostradă”, a precizat şi şeful de cancelarie al Prefectului de Hunedoara, Dan Terteci.

Termene depăşite În 2010, când au început lucrările, în contractul încheiat de Compania Naţională de Drumuri şi asocierea Strabag – Straco se prevedea ca autostrada Deva - Orăştie să fie finalizată în luna februarie, anul acesta, dar, din cauza numeroaselor alunecări de teren care au distrus parte din construcţie, la timp au fost inauguraţi doar 17 kilometri din cei aproape 33 de kilometri. Acordul ISPA a expirat, astfel că tot ce se construieşte anul acesta revine strict bugetului de stat. Din cauza întârzierilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a încheiat şase acte adiţionale la contractul iniţial, aşa încât lucrările să poată fi decontate. Conform datelor oficiale au existat două puncte care au necesitat lucrări suplimentare şi au condus la întârzierea ultimului segment din autostradă Deva – Orăştie. Una dintre aceste a probleme se referă la subtraversarea din dreptul localităţii Turdaş, care a creat probleme constructorului şi, cu toate că a fost identificată soluţia tehnică potrivită, din cauza precipitaţiilor abundente din această primăvară a fost nevoie de timp suplimentar celui previzionat. O a doua problemă este cea referitoare la instabilitatea solului aflat în apropierea malului râului Mureş, unde au fost deja executate lucrări de consolidare a terasamentului, dar, specialiştii au considerat că mai este nevoie şi de realizarea unei construcţii specifice care să consolideze malul şi solul.

Traficul pe DN 7, decongestionat O dată cu finalizarea segmentului dintre Simeria şi Gelmar se încheie lucrările la tronsonul Deva – Orăştie, finanţat în baza Programului ISPA al Uniunii Europene. Tronsonul face parte din Coridorul 4 pan-european, Nădlac-Constanţa şi are o lungime de 32,5 kilometri. Primii 15 kilometri au fost daţi în folosinţă în decembrie 2012, între localităţile Deva (Şoimuş) şi Simeria. Tronsonul de autostradă Deva – Simeria - Orăştie a fost primul de pe traseul românesc al Coridorului lV pan-european la care s-au început lucrările deoarece, în această zonă, pe vechiul DN 7, valorile de trafic ajung la 40.000 de vehicule pe zi şi, mai rău, drumul actual străbate cele trei oraşe.

25

26

infrastructură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Linie ferată pe bani europeni Ordinul de începere a lucrărilor la proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Arad a fost dat în luna martie a anului 2012 de Ministerul Transporturilor. Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor la momentul respectiv, a explicat că linia ferată Curtici-Frontieră va fi dublată, iar cea până la Arad va fi reabilitată. de Liliana BRAD

Calea ferată va redeveni căutată deoarece va fi, din nou, un mijloc de circulaţie rapid şi sigur. Reabilitarea coridorului IV a început, chiar de la intrarea în ţară, la Curtici. Lucrările vor fi suportate în cea mai mare parte din fonduri europene, valoarea acestora ridicându-se la 315 milioane de euro. Reabilitarea căii ferate va fi realizată de consorţiul Alstom (Franţa)–Swietelsky (Austria) – Astaldi (Italia) – Euroconstruct Trading 98 – Dafora. Lucrările vor dura 27 de luni, iar garanţia va fi de doi ani de zile. În cadrul acestui proiect, linia ferată între Curtici şi frontiera cu Ungaria va fi dublată.

Un pasaj modern, peste şapte linii de tren va fi ridicat la intrarea în Curtici, pentru ca oraşul să se poată dezvolta.

Primele investiţii vizează înlocuirea liniilor de cale ferată pe o distanţă de 43 de kilometri. Gările prin care trece linia de cale ferată vizată vor fi modernizate, vor fi construite pasaje spectaculoase, iar trenurile de călători vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă cu 120 de kilometri la oră. În prezent, pe traseul Lököshaza – Curtici, viteza de deplasare este de 70 de km la oră, iar între Curtici şi Arad chiar mai scăzută, de doar 60 de km pe oră.

Proiectul este cofinanţat de Comisia Europeană (85%), prin Fondul de Coeziune, şi de Guvernul României (15%) cu fonduri de la bugetul de stat şi are termen de finalizare în anul 2014.

Pasaje pe centura Aradului Proiectul de reabilitare a liniei ferate Frontieră – Curtici – Arad ar mai aduce un beneficiu, şi anume integrarea sa cu proiectele de construcţie a pasajelor peste calea ferată. Cele două pasaje de pe centura Aradului sunt finalizate în proporţie de 40, respectiv 85%. Pasajul finalizat în proporţie de 85% a fost licitat de către CCCF Bucureşti la peste 5,7 milioane de euro. Pasajul are o lungime de 1,4 kilometri şi termen de execuţie 19 luni de la startul lucrărilor. În acest an, în buget nu au fost alocaţi bani pentru continuarea celor două investiţii, ci doar pentru plata datoriilor către constructori.

Pasajul finalizat în proporţie de 40% a fost licitat la 6,5 milioane euro, plus TVA de către SC Confort SA Timişoara, firma lui Georgică Cornu şi se află în insolvenţă. Pasajul are o lungime de 322 metri.

Cele două bariere de pe centura Aradului le dau multe bătăi de cap şoferilor. În fiecare zi, cozile se întind pe kilometri Beneficiar: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR”- SA Sursa de finanţare: Fond de Coeziune (85%) + Buget de Stat (15%) Amplasamentul: Judeţul Arad Lungime totală: 41.185km

întregi şi situaţia la bariere este explozivă. Ele sunt necesare pentru fluidizarea circulaţiei pe centura Aradului. Liniile ferate duble Arad-Curtici şi Arad-Oradea, folosite şi de garniturile de tren care aprovizionează CET Arad, au barierele lăsate aproape zece ore pe zi. Circulaţia pe calea ferată Arad - Bucureşti impune aproximativ 74 de închideri ale barierei, cu durata medie de închidere a barierelor de peste 170 minute în 24 ore.

Impactul proiectului • modernizarea liniei de cale ferată Tronsonul 1: Frontieră- Curtici- Km 614 (41,185 km linie dublă) • dublarea liniei de cale ferată între Frontieră şi staţia Curtici ( 5,561 km ) • modernizarea staţiilor de pe acest tronson • reabilitaţi 53,822 km linii primire-expediere din staţii • instalaţii de centralizare electronică noi în staţiile: Curtici, Şofronea şi Glogovăţ • implementarea sistemului ERTMS/ETCS nivel 2 + GSM-R • peroane noi în staţia Arad • pasarele și copertine noi în stațiile Arad şi Şofronea • instalaţii de telecomunicaţii moderne • construirea unei clădiri de mentenanţă în staţia Arad etc.

28

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

200 de milioane de euro investiţi la Suplacu de Barcău OMV Petrom a prezentat la Oradea o investiţie de 200 de milioane de euro care vizează redezvoltarea zăcământului matur de la Suplacu de Barcău. Proiectul se va derula în perioada 20132015 şi are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare de hidrocarburi. Investiţia aduce 2.000 de locuri de muncă într-o zonă a judeţului Bihor dominată de şomaj. de Andreea COSTEA

Exploatările de la Suplacu de Barcău au început în anul 1951. Aşa cum explică Gabriel Selischi, director Zone de Producţie Interne al companiei OMV Petrom, în 1981, zăcământul a atins vârful de randament. În timp, câmpurile petroliere au “secat”, iar localnicii şi-au pierdut locurile de muncă. La ora actuală, din cele 3.000 de sonde instalate în Bihor, doar 500 mai sunt funcţionale. Grupul OMV Petrom a găsit însă soluţia de a revigora aceste zăcăminte, prin implementarea unor noi tehnologii de extracţie.

“Exploatările din Suplacu de Barcău deţin trei recorduri mondiale, între care şi cel de forare orizontală. Forarea începe în plan vertical, dar la un moment dat o "coteşte" la orizontală”, spune Gabriel Selischi. “Aici am atins punctul de pornire a forajului pe orizontală la doar 15 metri de la suprafaţa solului. Prin săparea pe orizontală la mică adâncime într-un mediu în care anterior s-a forat doar vertical pot fi accesate rezerve suplimentare, altfel inaccesibile”, a mai precizat acesta. Investiţiile companiei nu se opresc doar în Bihor, dar din totalul de 400 de milioane de euro alocaţi modernizărilor, jumătate ajung la Suplacu de Barcău.

Concret, prin investiţii noi în vechile zăcăminte, Petrom îşi propune să extragă cu 25% mai mult ţiţei şi cu 49% mai multe gaze naturale.

La Suplacu este un zăcământ matur de ţiţei, exploatat de peste 50 de ani, a cărui producţie zilnică reprezintă la ora actuală 10% din totalul producţiei de ţiţei din România a companiei .

“Dacă am compara vechimea zăcământului de la Suplac cu vârsta unui om, ar rezulta un nonagenar. Dar aşa cum medicina prelungeşte viaţa, noile tehnologii prelungesc durata de exploatare”, afirmă Mariana Gheorghe, managerul general al OMV Petrom.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici de ultimă oră pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale,

precum şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului.

Mina de aur Prezent la evenimentul de lansare, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, a promis că va face din acest proiect prioritatea numărul unu a instituţiei pe care o conduce. “Atunci când cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei aduce în Bihor un plan bine pus la punct de investiţii care se ridică la sute de milioane de euro, prioritatea noastră devine să creem condiţii pentru ca acest plan să poată fi pus în practică”, a spus Popa. “Este totodată un impuls extraordinar pentru a atrage şi alţi investitori privaţi, pentru a crea oportunităţi de dezvoltare şi pentru a genera noi locuri de muncă”, a mai subliniat preşedintele CJ Bihor.

La ora actuală, OMV Petrom este cel mai important investitor din Bihor, judeţ în care compania a cheltuit 300 de milioane de euro în perioada 2007-2012. Astfel, Petrom devine cel mai important angajator, dar şi cel mai important contribuabil la bugetul local, unde a adus peste 30 de milioane de euro.

Bugetul anual de cheltuieli pentru Bihor în perioada 20132015 este estimat la 90 de milioane de euro, cât despre angajări, sunt estimate 2.000 de noi locuri de muncă. Primii care vor avea şansa de a lucra vor fi muncitorii disponibilizaţi în anii trecuţi. Lor li se adaugă specialişti şi meseriaşi noi. Locuri de muncă vor avea şi tinerii, compania propunându-şi să angajeze anual 100 de absolvenţi de liceu. În plus, pentru localnicii din Suplacu, Petrom înseamnă şi furnizorul lor de apă, inclusiv pentru consumul casnic. Cum proiectul presupune şi construirea unei noi centrale care va produce abur şi electricitate în cogenerare, vor fi deblocate noi locuri de muncă şi în aceste domenii.

30

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș, tradiție și modernitate în învățământul academic

http://www.umftgm.ro/

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş pune împreună inteligenţa, creativitatea şi diversitatea resurselor de care dispune, într-un climat stimulativ pentru studenţi şi profesori, pentru a fi în slujba cetăţii şi a societăţii şi pentru a rămâne un punct de reper în mediul academic naţional şi internaţional.

O perioadă de 68 de ani în existenţa unei universităţi nu este prea lungă, însă pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş, înfiinţată în 1945, a însemnat timpul necesar de cristalizare a identităţii sale. Devenită prin tradiţie, implicare, responsabilitate şi dinamism, un reper în viaţa medicală românească, universitatea reprezintă azi o mărturie istorică a muncii asidue, a entuziasmului febril al celor de ieri şi al celor de azi, puse în slujba formării câtorva generaţii de specialişti în domeniul sănătăţii.

Calitatea învăţământului medical practicat în Universitate este o trăsătură definitorie, o proprietate emergentă provenită din concepţie, integritate şi resurse care respectă, promovează şi încurajează o politică a calităţii ce-i certifică valoarea. În prezent în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş se desfăşoară următoarele programe de studii:

Studii de licență Perioada de înscriere la admitere: 15 - 20 iulie 2013 Data admiterii: 24 iulie 2013 - probă scrisă pentru programele de studii Medicină, Medicină dentară, Farmacie și probă practică pentru Educaţie fizică şi sportivă.

26 iulie 2013 - probă scrisă pentru celelalte programe de studii: Asistenţă medicală generală, Nutriţie şi dietetică, Balneofiziokinetoterapie şi recuperare, Tehnică dentară şi Asistenţă de farmacie.

Proba scrisă este organizată sub forma unui test grilă, astfel:

Oferta educaţională pentru anul universitar 2013-2014 – Ciclul de licenţă

Medicină şi Medicină dentară, la una din disciplinele: Biologie, Chimie organică (cu 100 de întrebări, 75 de întrebări din teste grilă și 25 de întrebări concepute “la prima vedere”, din bibliografia de concurs), sau Fizică (testul grilă la Fizică, având în vedere specificul materiei, respectiv numărul mai mare de probleme, va fi conceput cu 57 de întrebări, păstrându-se însă proporţia de 25% de întrebări “la prima vedere”).

Farmacie – test la disciplina Chimie organică, format din 100 de întrebări, astfel: 75 de întrebări + 25 de întrebări „la prima vedere” din bibliografia de concurs.

Pentru programele de studii Asistență medicală generală, Balneofiziokinetoterapie și recuperare, Nutriţie si dietetică, Tehnică dentară, Asistenţă de farmacie, concursul de admitere din sesiunea iulie 2013 constă din: probă scrisă sub forma unui test grilă cu 25 de întrebări, care are o pondere de 50% în media finală de admitere.

Detalii legate de admitere şi informaţii utile găsiți la secretariatul universităţii (Str. Gh. Marinescu, 38, Tîrgu Mureș, telefon: +40-265-21 55 51) sau pe www.umftgm.ro Conținut informativ: media anilor de studii de licență, media de la examenul de licență și un interviu pe problematica domeniului de masterat.

Sesiunea de admitere pentru toate programele de studiu de masterat va fi organizată în luna septembrie 2013. Pe site-

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

ul Universităţii vor fi postate informaţii detaliate legate de desfăşurarea examenului.

Studii doctorale Şcoala Doctorală asigură perfecţionarea şi extinderea pregătirii studenţilor doctoranzi prin activităţi de predare, seminarizare, evaluare, cercetare ştiinţifică și publicații de înaltă valoare.

Drumul spre a practica profesia de medic este unul lung şi anevoios. Şi cu siguranţă există puţine alte meserii la care distanţa de la novice la profesionist să fie atât de mare şi presărată cu atâtea trepte de urcat.

Pentru proaspătul aspirant la cariera medicală, primii paşi au adesea darul de a-i pune entuziasmul la încercare. Pentru că în locul mult-aşteptatului contact cu bolnavul, se întâlnește cu o reluare, e adevărat la alt nivel, a ceea ce deja a învăţat în anii de liceu. Biologia, chimia, fizica, aplicate pentru înțelegerea funcţionării corpului omenesc vor reprezenta fundamentele înţelegerii ulterioare a bolilor şi modului în care ele pot fi tratate.

Anii următori pe băncile facultăţii vor însemna însă şi şcoala la patul bolnavului, farmecul şi esenţa formării în medicină. Ceea ce lipseşte acestor ani este sentimentul de responsabilitate personală pentru fiecare decizie care trebuie luată. Viitorul medic/farmacist este mai mult un spectator atent şi mai puţin un actor implicat pe scena luptei pentru sănătate.

Viața studențească Tinerii care vin în Tîrgu Mureş ca studenţi se îndrăgostesc uşor de acest oraş romantic, vesel, plin de surprize, cu o gamă variată de tradiţii şi oferte pentru minte şi suflet.

Culturile celor două etnii care ne reprezintă s-au împletit atât de strâns, încât şi-au pus amprenta în tradiţie, educaţie, obiceiuri, gastronomie şi în viaţa studenţească.

Aici, la Tîrgu Mureş s-a născut prestigiul societăţii medicale

în care etica şi dragostea de om fac parte din cartea de vizită a orașului. Pe acest drum, viaţa studenţească se metamorfozează într-un conglomerat al puternicelor emoţii. Aici, studenţii învaţă şi simt sensul cuvântului respect alături de cadrele didactice, învaţă acel fair-play al minţii faţă de oponenţi şi devin proprii "contabili" ai priorităţilor personale.

Universitatea deţine patru cămine studenţeşti cu o capacitate de cazare de 1.176 locuri, dotate cu internet în fiecare cameră, oficiile echipate cu toate utilitățile. Totodată, studenţii pot servi mesele principale ale zilei la cantina universităţii.

Campusul universitar beneficiază de o bază sportivă formată din două săli de sport moderne, patru terenuri de tenis, două terenuri de minifotbal, sală de forţă şi fitness care funcţionează cu prioritate atât pentru desfăşurarea orelor din programa de învăţământ, cât şi pentru practicarea sportului în timpul liber. Pe viitor va exista şi un bazin de înot.

Rector, Prof. univ. dr. Leonard AZAMFIREI

Oferta educaţională pentru anul universitar 2013-2014 – Studii de masterat

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţia Kastamonu din Reghin, în grafic

33

de Alex TOTH & Alin ZAHARIE

Conducerea Kastamonu România, parte a Hayat Holding care deţine controlul asupra companiei Kastamonu Entegre, continuă demersurile pentru obţinerea autorizaţiei integrate de mediu pentru realizarea unei fabrici de PAL şi a unei fabrici de clei cu formaldehidă pe actuala platformă Kastamonu, fosta fabrică Prolemn, situată pe strada Ierbuş nr. 37 din Reghin.

Studiul privind impactul fabricii asupra mediului şi sănătăţii umane a fost realizat de SC Ocon Ecorisc SRL Turda şi prezentat joi, 16 mai, cu ocazia unei dezbateri publice găzduită de Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu” din Reghin. “Monitorizarea pentru instalaţia de PAL este în strictă conformitate cu reglementările actuale.

Pentru substanţele care reprezintă un potenţial risc mai mare, monitorizarea se face cu frecvenţă ceva mai mare, formaldehida, pulberile sedimentabile şi chiar pulberile totale de la emisii. Singura monitorizare prevăzută prin acordul de mediu să se facă automat este monitorizarea pulberilor la emisiile la coşurile DK, care se va face continuu şi automat”, a spus ing. Viorel Coşară, reprezentantul SC Ocon Ecorisc SRL Turda.

“Această fabrică nu va crea probleme” La dezbatere a participat şi Dănuţ Ştefănescu, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş, care a precizat că fabrica de PAL beneficiază de o tehnologie modernă şi a promis o monitorizare atentă a impactului asupra mediului înconjurător. “Această fabrică se face cu cea mai modernă tehnologie care este disponibilă în momentul de faţă la nivel mondial. Această fabrică nu va crea probleme, sunt convins de acest lucru prin faptul că tehnologia este una prietenoasă cu mediul, încearcă să rezolve toate problemele, toate emisiile în interiorul instalaţiilor, cu o monitorizare, mai ales la începutul funcţionării, pentru ca toată populaţia Reghinului care a fost speriată de această fabrică să ia la cunoştinţă calitatea aerului emis de fabrică, de emisiile de substanţe poluante, cât şi de calitatea aerului respirabil, adică a emisiilor. Vom cere şi noi această monitorizare în autorizaţia de mediu.

Probabil va fi o monitorizare destul de dură”, a declarat Dănuţ Ştefănescu.

“Vom respecta regulile” Reprezentantul Kastamonu la dezbaterea publică a fost ing. Nicolae Badin, care a promis că investiţiile făcute vor respecta întrutotul legislaţia privitoare la protecţia mediului. “Din punct de vedere al conducerii Kastamonu pot spune că mai sunt încă patru astfel de fabrici în Turcia.

Faptul că s-a luat decizia de a se construi o asemenea facilitate şi aici, la Reghin, nu înseamnă că nu se vor respecta regulile. Le vom respecta. După cum aţi văzut, primii care au fost contactaţi în vederea sfătuirii vizavi de funcţionarea corectă a acestei facilităţi au fost cei mai performanţi pe domenii, atât pe risc pe mediu cât şi în ce priveşte riscul pe sănătatea umană”, a spus ing. Nicolae Badin.

Ce urmează?

Răspunsul la această întrebare a fost oferit de directorul executiv al APM Mureş. “În continuare urmează să cerem răspuns la întrebările care au fost adresate în scris celor de la Kastamonu care probabil le va cere societăţii care a făcut studiile, după care urmează un prim proiect al autorizaţiei integrate. Acest proiect va fi trimis şi la Bucureşti, la Agenţia Naţională, după care va fi în şedinţă de avizare la noi, pus pe site, după care aşteptăm 30 de zile comentarii noi, după care se eliberează autorizaţia”, a explicat Dănuţ Ştefănescu.

Investiţie de 150 de milioane de euro Kastamonu România este unul dintre cei mai mari producători de feţe de uşi (panouri din HDF pentru uşi celulare), producţia anuală acoperind circa 10% din cererea globală a acestei pieţe. Odată cu punerea în funcţiune a noii fabrici de PAL, rezultatul unei investiţii de 150 de milioane de euro, conducerea Kastamonu România speră să se poziţioneze printre cele mai importante companii producătoare de PAL brut şi melaminat din regiune. În prezent, fabrica de la Reghin asigură aproximativ 800 de locuri de muncă.

Kastamonu Entegre, numărul 6 în Europa Cu aproximativ 900.000 metri pătraţi spaţii de producţie închise, desfăşurate pe o suprafaţă totală de 4.000.000 metri pătraţi, cu o producţie anuală cumulată de peste 2,3 milioane metri cubi - plăci de tip PAL, 1,2 milioane metri cubi - plăci de tip MDF, 40 milioane metri pătraţi - parchet laminat, 17 milioane bucăţi/an - feţe de uşi din HDF pentru uşi celulare, cu o capacitate de melaminare de 70.000 plăci/zi şi de vopsire panouri de 500.000 metri pătraţi/zi, Kastamonu Entegre este cel mai mare jucător al industriei de profil din Turcia, numărul 6 în Europa şi numărul 12 la nivel mondial.

34

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mobicrasna Carei reia ascensiunea către profit Producătorul de mobilă Mobicrasna Carei şi-a majorat afacerile cu 27,36 de procente în exerciţiul financiar 2012, de la 581.030 lei la data de 31 decembrie 2011, la 739.972 lei, suma raportată la sfârşitul anului trecut. de Alex TOTH

a stocurilor de care dispune societatea. Astfel are loc doar valorificarea de produse finite avute în stoc, valorificare care în anul 2012 reprezintă 25% din cifra de afaceri realizată”, a explicat preşedintele Consiliului de Administraţie. „Creşterea cifrei de afaceri se datorează atât creşterii veniturilor totale cu 7,95%, cât şi reducerii cheltuielilor totale cu 11,09% faţă de anul precedent”, a completat Mihaela Popa.

Nouă principii de bază

tÎn anul 2012, pierderea netă înregistrată a scăzut faţă de 2011 cu 193.731 lei, de la 2,23 milioane lei la data de 31 decembrie 2011 la 1,46 milioane lei la sfârşitul anului trecut. „Rezultatul exerciţiului, deşi este negativ, scade faţă de anul trecut cu 25,27%, astfel că pierderea este mai mică faţă de anul precedent”, a precizat Mihaela Popa, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, care produce dormitoare, sufragerii, garderobe, bufete-vitrină, mese de sufragerii şi măsuţe de cafea, materia primă folosită preponderent fiind lemnul de fag şi stejar, pregătit pentru fluxul tehnologic într-o uscătorie proprie.

Stocurile de produse, valorificate În ceea ce priveşte cifra de afaceri a societăţii în anul 2012, aceasta s-a realizat preponderent din comerţ cu alte mărfuri, veniturile din vânzarea de mărfuri reprezentând 75% din totalul cifrei de afaceri. „Activitatea de producţie de mobilier s-a rezumat la retuşarea unor stocuri existente, eventual completarea acestora cu câte o piesă, în vederea posibilei valorificări

Structura acţionariatului la 31 decembrie 2012 Acţionar SC Edex SRL Gavril Olar Ludovic Barta Persoane fizice Persoane juridice

Număr de acţiuni 1.354.363 1.068.586 947.038 740.273 1.790

Procent 32,93% 25,98% 23,03% 18,00% 0,04%

Potrivit acesteia, activitatea Mobicrasna SA este guvernată de nouă principii, după cum urmează: principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei, principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prelevanţei economicului asupra juridicului şi principiul pragului de semnificaţie.

Administratori fără indemnizaţie În anul 2012, administrarea societăţii a fost asigurată de un Consiliu de Administraţie format din Mihaela Popa (preşedinte), Radu Ioan Potroviţă (membru) şi Ludovic Barta (membru). „Remuneraţia Consiliului de Administraţie pe anul 2012 a fost de zero lei. Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie, administratorii au renunţat benevol la indemnizaţia cuvenită pentru a nu încărca cheltuielile cu salarizarea societăţii, şi aşa destul de ridicate”, a arătat Mihaela Popa, care îndeplineşte şi funcţia de director general.

Hală de 40.000 de metri pătraţi Mobicrasna SA Carei a fost înfiinţată în anul 1948, iar din 1991 unitatea funcţionează ca societate comercială de sine stătătoare, având în prezent două puncte de lucru: secţia 2 alcătuită din clădire birouri, clădire producţie şi expoziţie şi secţia 3 depozit pentru mobilă. „Secţia 2 este situată în Carei, strada Calea Armatei Române nr. 39, pe un teren intravilan cu o suprafaţă totală de 6.881 de metri pătraţi”, a subliniat preşedintele Consiliului de Administraţie.

Totodată, secţia 3 este situată în Carei, strada Uzinei nr. 70, pe un teren intravilan cu o suprafaţă totală de 54.104 de metri pătraţi. „Secţia dispune de o hală de depozitare în suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi, construită din structură elemente beton cu o înălţime de nouă metri, cu pardoseală din beton”, a explicat Mihaela Popa.

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

Ecopack Ghimbav, afaceri în creştere din carton ondulat Unul din principalii jucători pe piaţa autohtonă a fabricării cartonului ondulat şi a ambalajelor din carton ondulat, Ecopack SA Ghimbav, a cunoscut o creştere cu 36,18 procente a profitului net în exerciţiul financiar 2012, de la 1,70 milioane lei la data de 31 decembrie 2011 la 2,32 milioane lei la sfârşitul anului 2012. de Alex TOTH Societatea a deţinut în anul 2012 aproximativ 11% din piaţa românească de carton ondulat, iar activitatea comercială a companiei a fost organizată în scopul atragerii unui număr cât mai mare de clienţi, pentru a evita dependenţa semnificativă faţă de un grup de clienţi. „Pe parcursul anului 2012, societatea a vândut produse finite către peste 800 de clienţi, iar structura livrărilor reflectă gradul mic de dependenţă: livrările efectuate celor mai importanţi cinci clienţi au reprezentat 16,10% din totalul vânzărilor, livrările efectuate celor mai importanţi zece clienţi au reprezentat 26,28% din totalul vânzărilor, iar livrările efectuate celor mai importanţi 50 de clienţi au reprezentat 59,51% din totalul vânzărilor”, a precizat Dorin Vili, administrator.

Estimări optimiste pentru 2013 În anul 2012, Ecopack SA Ghimbav a investit în active corporale suma de 12,81 milioane lei, mai mult cu 1,21 milioane lei comparativ cu anul 2011. Banii au fost utilizaţi pentru achiziţionarea unei maşini inline de tipărit şi produs cutii Martin şi a unei maşini de pliat şi lipit cutii atipice Revicart, precum şi pentru modernizarea preselor de paletizare şi a clădirii. De asemenea, conducerea societăţii estimează obţinerea unei producţii de 33.600 de tone în 2013. „În 2013 se estimează să se obţină venituri din vânzarea produselor finite din carton ondulat în valoare de circa 108,81 milioane lei, în timp ce în 2012 veniturile din vânzarea produselor finite din carton au fost de 85,53 milioane lei”, a subliniat Dorin Vili.

Capacitate de 60.000 de tone/an La sfârşitul anului 2012, societatea avea 219 angajaţi şi dispunea de hală de producţie, centrală termică, atelier de întreţinere şi reparaţii, magazii şi depozite pentru materii prime şi produse finite, două posturi Trafo, sursă proprie de apă, sediu administrativ, căi ferate uzinale şi rampă de Dinamica Ecopack An Cifră de afaceri Profit 2011 86.129.630 lei 1.705.689 lei 2010 70.088.524 lei 433.287 lei 2009 65.588.526 lei 3.673.233 lei 2008 78.631.988 lei 2.464.309 lei 2007 70.072.620 lei 1.557.250 lei Sursa: listafirme.ro

Angajaţi 193 188 186 252 214

căi ferate. „Pentru fabricarea cartonului ondulat se foloseşte o linie tehnologică formată din grupuri de ondulare, grup de lipire, masă de uscare, grup de aliniere coli, instalaţie de tăiere, instalaţie de exhaustare, instalaţie de stivuire şi evacuare a plăcilor de carton ondulat şi staţie de preparare clei amidon. Capacitatea liniei de fabricat carton este de 60.000 de tone per an”, a arătat administratorul.

Trei administratori

Structura pieţei româneşti de carton ondulat în 2012 RondoCarton Cluj 24% Groupe Rossmann 20% Vrancart Adjud 16% Dunapack Sfântu Gheorghe 13% Ecopack Ghimbav 11% VPK Packaging Salonta 10% DS Smith 4% Europa 2% Sursa: Raport Ecopack

Vânzările Ecopack pe regiuni, în 2012 Muntenia 61,0% Transilvania 24,5% Banat-Crişana 4,4% Moldova 3,6% Oltenia 2,7% Maramureş 2,3% Dobrogea 1,5%

În exerciţiul financiar 2012, societatea a fost administrată de un Consiliu de Administraţie format din: SC Ideal Consulting SRL Braşov - reprezentată prin Dorin Vili (administrator), SC Ecocel Marketing şi Management SRL Bucureşti - reprezentată prin Octavian Remus Crăciun – administrator, şi Stela Oprea - administrator. Totodată, conducerea executivă a Ecopack SA Ghimbav a fost asigurată de Octavian Remus Crăciun - director general, şi Aronica Oncioiu - director economic.

Societatea a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului Nr. 1200/1990, prin preluarea patrimoniului Întreprinderii de hârtie cretată şi carton ondulat, şi are, în prezent, un capital social de 1.623.200 lei, împărţit în 649.280 de acţiuni, cu valoarea nominală de 2,5 lei/acţiune.

36

proiect european

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Argintarului renaşte la Bistriţa

de Alin BOLBOS

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea a semnat în 25 aprilie, la Bistriţa, două noi contracte de finanţare prin REGIO. „Prezenţa mea la Bistriţa nu este deloc întâmplătoare. Am ţinut să fac această vizită pentru a vă arăta încă o dată că ministerul este un partener permanent al autorităţilor publice locale”, a spus Dragnea pentru Transilvania Business.

Primul dintre proiecte, beneficiar fiind Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, urmăreşte reabilitarea clădirii istorice “Casa Argintarului” din Bistriţa. După restaurarea şi consolidarea clădirii, fosta casă a meşterului bijutier (monument istoric cu arhitectură gotică şi renascentistă) va deveni sediul Centrului German din localitate. „Cred că judeţul Bistriţa are o importanţă strategică şi beneficiază de un potenţial turistic uriaş, care poate fi dezvoltat, punând în valoare mai bine moştenirea saşilor”, a subliniat ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea. Proiectul are o valoare totală de 2,45 milioane de lei, din care 1,8 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile. Al doilea proiect vizează reabilitarea şi modernizarea Centrului Comunitar pentru tineret CETIN. Copiii şi tinerii bistriţeni vor beneficia de un centru modern, care le va oferi servicii de formare şi pregătire profesională, consiliere psihologică şi alte servicii sociale la standarde europene. Valoarea totală a contractului semnat este de 2,59 milioane lei, din care 2 milioane sunt fonduri nerambursabile.

Detaliile proiectului Obiectivul general al proiectului reabilitării Casei Argintarului este ”creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bistriţa ca factor de stimulare a creşterii economice în judeţul BistriţaNăsăud, prin valorificarea moştenirii istorice şi culturale a saşilor transilvăneni care au locuit în vechea cetate medievală a Bistriţei”. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirii de patrimoniu Casa Argintarului şi promovarea turistică a acesteia prin transformarea ei într-un Centru German; creşterea vizibilităţii de expunere a exteriorului şi interiorului clădirii prin asigurarea iluminatului interior şi exterior, precum şi a celui decorativ, amplasarea de reclame şi indicatoare; punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu de reabilitat prin amenajarea peisagistică a curţii şi realizarea de locuri de parcare; creşterea siguranţei clădirii prin instalarea de echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă la foc şi antiefracţie, a iluminatului de siguranţă; îmbunătăţirea utilităţilor obiectivului de patrimoniu prin realizarea de instalaţii noi (energie electrică, alimentare cu apă, canalizare); creşterea capacităţii de utilizare muzeală a clădirii prin asigurarea de dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cul-

tural mobil şi imobil; creşterea medie a numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu Casa Argintarului cu peste 100%; creşterea vizibilităţii şi atractivităţii turistice a Bistriţei ca veche cetate medievală transilvană (săsească); promovarea Bistriţei ca obiectiv turistic prin crearea unor circuite turistice cu specific săsesc şi stabilirea unor legături cu alte foste cetăţi medievale transilvane; întărirea şi diversificarea legăturilor dintre autorităţile publice, mediul economic şi cetăţenii autohntoni cu cei din mediul vorbitor de limbă germană; intensificarea schimburilor între şcoli şi universităţi din judeţul BistriţaNăsăud şi cele din ţările vorbitoare de limbă germană; crearea unui număr de 5? de noi locuri de muncă directe şi stimularea creării de locuri de muncă indirecte în reţeaua de servicii turistice din zonă; asigurarea unor standarde înalte de calitate prin angajarea de personal specializat.

Cea mai frumoasă arhitectură Casa Argintarului a fost construită între anii 1560 – 1563 de către pietrarii italianului Petrus Italus de Lugano. Clădirea păstrează, în mod unitar, cea mai frumoasă arhitectură renascentistă a unei locuinţe de patrician din Transilvania. Ferestrele cu profile de piatră, vizibile pe faţada principală, sunt completate în interior de o serie de uşi şi detalii originale. Portalul carosabil este încadrat de pilaştri dispuşi pe piedestaluri înalte, după modelul arhitecturii florentine din secolul al XVlea. Fereastra din partea estică a faţadei se termină în arc circular, pe exteriorul căruia sunt sculptate două potire, simbol al breslei. Meşteşugul prelucrării aurului şi argintului era foarte dezvoltat în Bistriţa, mai ales că metalele preţioase erau exploatate direct din minele de la Rodna, aflate în apropiere. Casa Argintarului păstrează un plan tipic pentru arhitectura acelor vremuri, cu ateliere la parter şi camere de locuit la etaj, şi este una dintre cele mai frumoase construcţii medievale din Bistriţa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

interviu

La Arad, Forumul economic germano-român

39

A consemnat Sorin TROCAN

Aradul a găzduit, între 19-20 aprilie, lucrările Forumului economic germano-român, în organizarea Asociaţiei Economice Germano-Române DRW Arad. Au participat reprezentanţii cluburilor economice germano-române din România, dar şi ai Consulatului Germaniei de la Timişoara.

Gazda întâlnirii, Manfred Engelmann, preşedintele asociaţiei, ne-a oferit amănunte despre forum.

Reporter: Cum a fost întrunirea de la Arad?

Manfred Engelmann: Eu cred că a fost o întâlnire foarte reuşită, mult peste aşteptările pe care le-am avut noi ca organizatori. Am împăcat capra cu varza, să zicem aşa, sau plăcutul cu necesitatea. Astfel, în prima zi am avut mai mult partea cultural-istorică, iar a doua zi, punctele cardinale economice pe care le au toate, aproape toate, firmele germane în România. Este vorba despre punctele comune, de exemplu, introducerea sistemului dual de ucenicie, dar şi îmbunătăţirea comunicării între societăţi şi între asociaţii.

Rep.: Ce iniţiative au fost luate la Forumul economic germano-român de la Arad?

Manfred Engelmann: În primul rând vom înainta ministerului de resort propuneri pentru un curriculum pentru un sistem dual de ucenicie. Asta cred că este foarte important, pentru ca să-l putem integra pentru toată România cel târziu în anul 2014, să oferim un sistem de învăţământ corespunzător celui din Germania.

Rep.: Cum se pot implica cluburile de afaceri românogermane în implementarea acestui sistem?

Manfred Engelmann: Noi avem deja patru cluburi care au deja experienţă cu acest sistem şi au luat-o înainte.

Bazându-ne pe experienţa din Germania, fiindcă avem şi oameni competenţi de resort care ştiu cum funcţionează sistemul, am contactat Ministerul Educaţiei şi am purtat discuţii importante în acest domeniu. După schimbarea Guvernului, totul a rămas în „ceaţă”. Aşa că am decis să luăm din nou contact cu noul ministru al învăţământului şi noul minister de resort şi să reîncepem prezentarea ofertelor noastre.

Rep.: De unde a apărut necesitatea sistemului dual?

Manfred Engelmann: Necesitatea este consacrată de firmele de resort, în special din domeniul automotive. În domeniul formării, al uceniciei se constată lipsa de interes şi faptul că nu mai avem în România meşteşugari şi ucenici, care se califică direct la locul de muncă. Deci se observă că lipseşte această legătură dintre teorie şi practică.

Rep.: Deci firmele germane care activează în România ar fi interesate să investească în implementarea sistemului dual de ucenicie?

Manfred Engelmann: Desigur. Firmele germane s-au implicat deja şi avem patru clase care funcţionează în sistemul dual. Toate dotările, la ultimul răcnet tehnologic, au fost făcute doar de către firmele germane. Deci nu avem până acum din bugetul sistemului de guvernare niciun ban care s-a investit în domeniul acesta.

Rep.: Aceşti viitori specialişti vor munci în firmele germane din România sau sunt pregătiţi să plece în Germania?

Manfred Engelmann: Ei vor fi pregătiţi numai pentru România. Nu este preconizat să plece în Germania, dimpotrivă. Noi avem un interes vital ca tineretul să vadă o perspectivă aici, la ei acasă şi nu să migreze. Nu este în interesul nostru ca ei să îşi facă formarea profesională în România şi să umplem piaţa de muncă a Germaniei. Noi suntem o asociaţie, persoane juridice în România şi normal că avem un interes să ţinem tineretul aici, pentru că tinerii de astăzi sunt bătrânii de mâine. Sistemul de globalizare care se manifestă reprezintă mai degrabă visuri ale tineretului decât confruntarea cu realitatea.

Rep.: Câţi investitori germani au fost reprezentaţi la această întâlnire la Arad prin cluburile prezente?

Manfred Engelmann: Au fost reprezentaţi 67 de investitori germani şi au fost conducerile de cluburi economice germano-române, cu excepţia celor din judeţele Satu Mare, Bacău şi Braşov.

Rep.: Când va avea loc următoarea întâlnire şi ce tematică aţi propus?

Manfred Engelmann: Colegii din Târgu Mureş ne-au invitat pentru toamnă, probabil în octombrie. Tematica va viza continuarea discuţiilor pentru a implementa, şi prin lege sistemul dual. Vom discuta, în plus, cum putem să atragem, în zonele noastre investitori noi din Germania, Elveţia şi Austria.

40

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Viitorul tinerilor români este în România

A consemnat Sorin TROCAN

Asociaţia Economică Germano-Română DRW Arad a realizat un studiu în vestul României pentru a vedea de ce tinerii români sunt tentaţi să-şi caute locuri de muncă în străinătate. Concluziile au fost oarecum surprinzătoare: nu salariile mai mari îi trag pe aceştia peste graniţe.

Mai multe ne sunt prezentate de către Waldemar Steimer, responsabil Marketing al asociaţiei.

Reporter: Domnule Waldemar Steiner, ce aţi intenţionat când aţi realizat acest studiu?

Waldemar Steimer: Pe scurt, pot să vă spun că noi am făcut un studiu în vestul României, care a fost focusat pe tema: „De ce oamenii tineri părăsesc ţara?”. Înainte de studiu, toată lumea a crezut că numai din cauza banilor, oameni tineri şi bine calificaţi părăsesc România. Dar după ce am vorbit cu 500 de tineri, în special în Timişoara, în Arad, în zona de vest până sus în Satu Mare, am văzut că nu doar banii sunt problema. Sunt perspectivele, sistemul social, sunt mult mai multe puncte decât doar banii. Având în vedere că nu doar banii sunt motivele pentru care oamenii părăsesc România şi lucrează în alte ţări, ne-am gândit să vedem care ar fi aspectele care i-ar ţine aici. Noi trebuie să începem cu mai multe puncte, e ca şi un puzzle mare, care începe de la sistemul social, de la employ benefits, de la grădiniţe, şcoli, dezvoltare personală, dar şi viitor pentru familie. Acestea sunt motivele şi o dovedesc punctele esenţiale din răspunsurile la întrebarea: „De ce oamenii din vestul României părăsesc ţara?”.

Rep.: Care a fost exact scopul acestui studiu?

Waldemar Steimer: Scopul acestui studiu a fost o analiză de la o firmă mare din Timişoara care ne-a rugat să le prezentăm nişte beneficii extra-salariale, pentru a-i ajuta să ţină oamenii în firmă.

Rep.: Ce concluzii s-au tras? A fost satisfăcător studiul, a fost surprinzător pentru ei sau se aşteptau la aceste concluzii?

Waldemar Steimer: A fost foarte satisfăcător pentru ei şi încă mai lucrăm la toate concluziile pe care o să le introducem step by step în firma respectivă.

Aceleaşi probleme Rep.: Dacă am discuta global, credeţi că în alte ţări aflate în situaţia României, deci ţări post-tranziţie comunistă, se întâlnesc acelaşi gen de probleme sau este un caz specific României?

Waldemar Steimer: Nu ştiu cum este în alte ţări. Eu, personal, lucrez în România, alte ţări gen Bulgaria sau chiar Ucraina nu sunt domeniul meu. Eu pot să vorbesc despre Germania şi pot să vă spun că şi în Germania, după Al Doilea Război Mondial, au fost probleme similare. Am studiat acolo situaţia şi pot să afirm că eu nu cred că este un caz doar tipic românesc. Ceea ce pot să susţin acum este că n-am văzut în toate articolele pe care le-am citit şi la toate seminariile la care am fost şi în toate studiile pe care le-am mai citit în alte părţi, deci pot să vă apun că n-am văzut un popor care are atâta neîncredere în sistemul şi în statul român, ca în România. Adică toţi doresc să părăsească ţara,

foarte puţini oameni îşi văd viitorul lor în România şi vorbesc despre tineri, oameni tineri şi foarte bine calificaţi.

Rep.: Ce credeţi că s-ar putea face pentru a preîntâmpi na acest fenomen?

Waldemar Steimer: Se pot face multe lucruri. În primul rând, fenomenul acesta nu a crescut în ultimele trei luni. Fenomenul acesta a crescut în ultimele zeci de ani şi cred că o să ne trebuiască minim 10-15 ani ca să putem echilibra situaţia aceasta şi să o neutralizăm. Abia după aceea putem să vorbim că vom putea să dezvoltăm ceva în direcţia respectivă.

Rep.: Credeţi că fenomenul despre care vorbim a fost accentuat după aderarea României la Uniunea Europeană sau chiar prezenţa României în Uniunea Europeană ar putea să încetinească acest fenomen, să-l rezolve?

Waldemar Steimer: Aşteptările de la populaţie după ade rarea la Uniunea Europeană au fost foarte mari. Cred că au fost mult prea mari şi aşteptările, în general de la oameni tineri, în găsirea unui job nou, în firme, mai ales în firme mari din străinătate. Eu cred că în ziua de astăzi, când fiecare are Facebook, fiecare are acces la orice piaţă de joburi din toată lumea, cred că normalitatea sau realitatea ar fi unul din primele puncte. Să realizeze oamenii tineri ce se întâmplă în lume, că nu tot ce este aurit şi arată ca aurul este în realitate chiar aur.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Pentru că aţi spus că un fenomen asemănător, păstrând proporţiile, s-a manifestat şi în Germania după război, deci după o schimbare de sistem, de la un sistem opresiv spre unul democratic, credeţi că învăţămintele trase de germani la momentul respectiv s-ar putea aplica şi în România pentru a stopa fenomene de genul acesta?

Waldemar Steimer: Sigur, dumneavoastră ştiţi că Germaniei i-au trebuit peste 150 de ani să treacă la democraţia care este acum în Germania. În România, democraţia este încă foarte tânără şi cred că este nevoie de timp, o generaţie, poate şi mai mult, pentru a ajunge şi noi la acel nivel de democraţie pe care îl au ţările dezvoltate, nu doar Germania, putem vorbi şi de Marea Britanie, Franţa sau alte ţări spre care tinerii români se uită şi spre care doresc să emigreze. Încă odată, emigraţia pe care o avem noi la ora actuală nu este o soluţie. Eu cred că nimeni nu emigrează din bunăvoinţă, doar pentru că vrea asta,

interviu

41

mulţi emigrează pentru că nu văd alte şanse aici. Şi când sunt acolo, cel puţin după 2-3 ani vine marea dezamăgire şi mulţi se şi întorc acasă. Eu cred că una din problemele foarte mari este că aşteptările populaţiei sunt foarte mari şi nu ştiu de unde vin zvonurile astea că în alte ţări se câştigă mii de euro şi mâine poţi să ai o maşină mare, o casă ş.a.m.d. Bine, românii sunt un popor latin, adică tot timpul un popor latin este foarte expansiv, vrea să arate, poate şi mai mult decât are. Un popor cum e cel german e altfel, el chiar dacă are, nu prea arată ce are şi din cauza asta cred că sunt multe confuzii. Doresc să vă spun că nu este o soluţie emigrarea şi nu cred că noi românii putem avea de pe azi pe mâine ce a realizat elveţianul sau neamţul în sute de ani. Noi trebuie să avem puţină răbdare, trebuie să trecem printr-o fază şi în democraţie şi cu corupţia şi peste tot, pe unde au trecut alţii cu mulţi ani înaintea noastră şi cred că asta este o fază care cere să avem şi timp şi multă răbdare.

Summary e German-Romanian Economic Association DRW Arad has conducted a study in western Romania to see why the Romanian youth are tempted to seek jobs abroad. e findings were somewhat surprising: it is not higher wages that attract them abroad. More information is presented by Waldemar Steimer, responsible for marketing in the association. “In short, I can say that we did a study in western Romania, which focused on the theme: “Why do the young people leave the country?” Before the study, everyone thought that it was only for money that well-qualified young people left Romania. But after we spoke to 500 young people, especially in Timişoara, in Arad, in the western area up to Satu Mare, we saw that money was not the only problem. ese include the perspectives, the social system, there are many more aspects than money alone. Given that money is not the only reason why people are leaving Romania and working in other countries, we have decided to see what would keep them here. We must start with several points, it’s like a big puzzle, which starts with the social system, with employment benefits, kindergartens, schools, personal development, and the family’s future. ese are the reasons and they are proved by the main points in the the answers to the question: “Why are people in western Romania leaving the country?,” as Waldemar Steimer pointed out.

42

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afacerea Daimler prinde viteză la Sebeş

de Alex TOTH

Grupul german Daimler a anunţat că intenţionează să investească aproape 300 de milioane de euro în extinderea fabricii pe care o deţine la Sebeş, parte a subsidiarei Star Transmission, care va fi transformată într-un centru important de producţie pentru cutii de viteză Mercedes.

Nemţii de la Daimler vor produce următoarele generaţii de cutii de viteze automate la fabrica de la Sebeş, unde vor fi investite peste 280 de milioane de euro din totalul celor 300 de milioane de euro prevăzute pentru investiţii în România. „Extinderea reţelei de producţie va include o locaţie suplimentară pentru asamblarea cutiilor de viteze, ce este concepută pentru a completa capacităţile noastre existente”, a precizat Andreas Renschler, membru al Consiliului de Administraţie al Daimler, totodată responsabil pentru producţie şi achiziţii publice pentru „Cu sprijinul guvernului român în Mercedes-Benz Cars şi Mercedesvederea extinderii capacităţilor de Benz Vans. producţie se preconizează că o

Asamblări din 2016

nouă generaţie de cutii de viteze automate va fi, de asemenea, fabricată în noua reţea de producţie care implică locaţiile din Stuttgart, producţie completă şi asamblare, şi Sebeş, doar asamblare, începând cu anul 2016.”

Sursa: comunicat de presă Daimler

Modul aprovizionat de la Stuttgart Compania Star Transmission asigură, în prezent, aproximativ 800 de locuri

Star Transmission în cifre An 2011 2010 2009 2008 2007 Sursa: listafirme.ro

Cifră de afaceri (milioane lei) 132,66 85,98 48,77 78,53 69,29

Profit (milioane lei) -3,35 -3,45 -9,38 -3,50 4,26

Angajaţi 655 490 427 472 429

de muncă în fabricile din Sebeş şi Cugir şi are o vechime de 12 ani pe piaţa componentelor pentru motoarele şi cutiile de viteză ale automobilelor Mercedes-Benz, ai căror reprezentanţi au afirmat că realizarea modulului de asamblare de la Sebeş era prevăzută încă din 2011. „Conducerea fabricii şi cea a sindicatului au convenit în urmă cu doi ani să producă noua cutie de viteze automată şi un modul de asamblare la locaţia din Stuttgart-Hedelfingen. Cel de-al doilea modul de asamblare de la Sebeş va fi aprovizionat de la locaţia noastră de producţie”, a explicat Wolfgang Nieke, preşedintele sindicatului fabricii Mercedes-Benz din Unterturkheim, Germania. „Având în vedere situaţia actuală şi în baza experienţei şi colaborării cu Star Transmission, opţiunea pentru asigurarea capacităţilor necesare de asamblare suplimentară, într-o manieră flexibilă, este de a extinde activităţile din România”, a subliniat Peter Schabert, director de producţie pentru sisteme de transmisie al MercedesBenz şi al fabricii din Unterturkheim, unde angajaţii de la Sebeş vor urma un training special.

Încă 400 de locuri de muncă Investiţia grupului Daimler a fost salutată de Alexandru Dăncilă, primarul municipiului Sebeş, arătând că aceasta înseamnă, în primul rând, locuri de muncă pentru economia locală. „Compania Daimler va crea între 300 şi 400 de noi locuri de muncă la Sebeş până în 2016. În prezent, în cadrul fabricii din Sebeş lucrează în jur de 400 de oameni plus alte 400 de persoane în fabrica din Cugir. Este o investiţie deosebit de importantă pentru oraşul nostru”, a declarat Alexandru Dăncilă.

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Baia Mare, cu Volanul pe stânga

43

de Nicolae TEREMTUŞ

Recent a fost inaugurată fabrica de volane, o investiţie importantă, mai ales prin semnalul oferit investitorilor. În Baia Mare se fac şi afaceri din domeniul productiv. Fără metalurgie şi minerit, oraşul de pe Săsar are nevoie ca de aer de investiţii în industrie, cele care aduc plus valoare şi care duc la dezvoltare.

TRW Automotive Holdings Corp a organizat deschiderea oficială a unui punct de lucru în nordul ţării. Activitatea principală este producţia de îmbrăcare a volanelor în piele şi are momentan un număr de aproximativ de 300 de angajaţi. La eveniment au participat oficiali ai TRW în România şi ai companiei mamă, primarul de Baia Mare, Cătălin Cherecheş, prefectul, Anton Rohian, fostul viceprimar, Dumitru Matei, şefi de instituţii.

Ovidiu Ambruş, directorul general al companiei TRW România a declarat că: „Am deschis acest punct de lucru pentru a îndeplini cerinţele crescute în principal pentru Audi-grupul VW din zona premium a portofoliului nostru de clienţi. În această zonă avem o forţă de muncă excelentă, cu abilităţile necesare şi sunt încrezător că împreună vom îndeplini standardele înalte de calitate ale clienţilor noştri. Baia Mare este o locaţie optimă din punct de vedere al infrastructurii şi al reţelei de transport, astfel vom consolida poziţia TRW ca fiind unul dintre cei mai mari angajatori pe piaţa românească din industria de auto. În România, lucrăm cu 14 mari producători de autoturisme, inclusiv VW, Fiat şi Ford. Vom continua să ne dezvoltăm în conformitate cu cerinţele clienţilor”.

Furnizor pentru Audi A fost prezent şi dr. Karsten Evers, product line director Global Steering Wheel Systems. Acesta a spus că încă nu cunoaşte limba română, dar va urma să se perfecţioneze, mai ales că afacerile firmei merg pe un trend ascendent. Acesta a afirmat că: „Subsidiara Baia Mare se potriveşte perfect cu drumul producţiei noastre de volane, trasat la nivel mondial, contribuind astfel la dezvoltarea poziţiei noastre competitive pe piaţă. Divizia de volane a companiei TRW va avea o bază principală în România, vom livra componente pentru clienţi foarte pretenţioşi, cum sunt cei de la Audi. România nu este aleasă doar datorită forţei de muncă ieftine, ci vrem să construim şi un centru de competenţe aici. Baia Mare este menită să fie cea

mai mare locaţie de îmbrăcare în piele a companiei noastre în România”.

Fabrica din Baia Mare şi-a început activitatea în ianuarie 2013 şi se preconizează că va ajunge la un număr de 650 de angajaţi până la sfârşitul anului. TRW şi-a început activitatea în România, în 2004, cu producţia de îmbrăcare a volanului în piele, în Timişoara, şi şi-a mărit aria de activitate prin secţia de turnătorie sub presiune (DieCasting), injectarea poliuretanică (Foaming) şi producţia de airbag-uri. Pe lângă Timişoara şi Baia Mare, TRW mai are încă trei locaţii suplimentare în Lupeni, Oraviţa şi Marghita, numărând un total de aproximativ 3400 de angajaţi.

Primarul băimărean, Cătălin Cherecheş a vorbit despre necesitatea creării de locuri de muncă în municipiu. „Pentru Baia Mare, penCu vânzări de 16,4 bilioane $ în 2012, tru comunitatea băimăreană, este cea TRW Automotive se clasează printre cei mai mare investiţie în zona de promai importanţi furnizori de automotive. ducţie din ultimii ani. Pentru mine ca Cu sediul în Livonia, Michigan, Statele primar, dar şi pentru întreaga admiUnite ale Americii, compania, prin innistraţie publică locală, dezvoltarea termediul filialelor sale, operează în 25 economică este o prioritate. Avem de ţări şi are aproximativ 65.000 de annevoie de locuri de muncă pentru gajaţi în întreaga lume. TRW Automobăimăreni, de bani pentru a dezvolta tive Products include sisteme integrate diverse segmente ale oraşului nostru. pentru controlul autovehiculului şi sisLa fel ca şi în cazul investitorilor de teme de asistenţă pentru conducătorul la TRW, le garantez şi altor investitori auto, sisteme de frânare, sisteme de dicare doresc să vină în oraşul nostru, recţie, sisteme de suspensie, sisteme de tot sprijinul şi deschiderea noastră siguranţă pentru ocupanţi (centurile de faţă de orice iniţiativă care contribuie siguranţă şi airbag-uri), electronice, la dezvoltarea economică a Băii Mari, componente de motoare, sisteme de la crearea unor noi locuri de muncă fixare şi piese pe piaţa pieselor de pentru băimăreni”, a spus Cătălin schimb şi servicii.

Cherecheş.

Priorităţile oraşului

Despre TRW

44

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Saturn Alba Iulia, afacerea care topeşte criza

de Alex TOTH

SC Saturn SA Alba Iulia, societate cu o cotă de 27% pe piaţa autohtonă a turnării fontei, a raportat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri netă de 87,63 milioane lei, în creştere cu 12,8% comparativ cu exerciţiul financiar 2011 când aceasta era de 77,68 milioane lei.

Rezultatele bune ale exerciţiului financiar 2012 se regăsesc şi în ceea ce priveşte producţia vândută, în creştere de la 78,53 milioane lei la 88,51 milioane lei, dar şi la profitul net: 1,67 milioane lei la data de 31 decembrie 2011 şi 2,22 milioane lei la sfârşitul anului 2012. „Deşi, în exerciţiul financiar pe anul 2012, societatea a realizat profit, Adunarea Generală a hotărât ca profitul să fie folosit pentru investiţii în cursul anului 2013”, a precizat ing. Virgil Petru Decean, preşedintele Consiliului de Administaţie al SC Saturn SA Alba Iulia.

Marcă nouă de fontă Societatea dispune de o turnătorie de fontă cu o capacitate de 21.000 de tone/an, cuptoare electrice cu inducţie de 12,5 tone şi de 40 de tone, două linii mecanizate şi una manuală pentru turnarea în forme, hote pentru uscat forme, instalaţii de dezbatere şi sablaj, cuptor de tratament termic şi alte utilaje specifice sectorului turnătorie. Totodată, în 2012, activitatea de cercetare - dezvoltare a continuat atât pe linia dezvoltării unor programe vechi, cât şi pe linia implementării unor programe noi. „Este vorba despre dezvoltarea soluţiilor de proiectare CAD existente şi implementarea altora noi, dezvoltarea în continuare a sistemului informaţional de gestiune a resurselor înteprinderii, implementarea şi dezvoltarea sistemului de determinare prin control spectral a compoziţiei chimice a materialelor metalice, asimilarea mărcii de fontă ENGJS 400-15 şi turnarea pieselor cu modele din polistiren”, a arătat ing. Virgil Petru Decean.

pieselor turnate din fontă cu grafit nodular, ceea ce ne dă posibilitatea de a găsi clienţi noi în afara sectorului de maşini unelte. Pentru îmbunătăţirea calităţii acestora am încheiat un contract de colaborare cu societatea italiană Tekom-SRL pentru implementarea analizei termice a fontelor, în special cele cu grafit nodular. Încercăm extinderea colaborării cu fabrica de matriţe Piteşti, obiectivul nostru fiind 1.000 de tone/an şi găsirea de clienţi noi, cel mai important fiind societatea Lufkin Ploieşti, potenţial de 2.000 - 2.500 de tone/an, dar şi Romaero Bucureşti, Socata - Franţa, Termoconfort”, a menţionat ing. Virgil Petru Decean.

Peste 500 de angajaţi

Potrivit acestuia, pentru alinierea la cele mai bune tehnici disponibile privind prevenirea poluării aerului, societatea a investit în perioada 2006 - 2012 suma de 750.560 euro în instalaţii de filtrare. “În anul 2012 pentru protecţia mediului au fost cheltuită suma de 323.739 lei”, a subliniat preşedintele Consiliului de Admnistraţie al SC Saturn SA Alba Iulia.

La 31 decembrie 2012, societatea avea 540 de angajaţi şi următoarea componenţă a Consiliului de Administraţie: ing. Virgil Petru Decean - preşedinte, iar membri: Rosa Riccardo, Zoni Fernando, Biglia Luca, Teodora Sferdian, Petru Florean Nistor şi Gheorghe Indreica.

La aceeaşi dată, conducerea executivă a companiei era asigurată de: Virgil Petru Decean - director general, Ioan Lucian Coroian - director mecano energetic, Ana Mucileanu - director economic, Teodor Bicăzan - director aprovizionare transport, Vasile Sorin Racoviţan - director resurse umane-administrativ, şi Simion Popa - director asigurarea calităţii.

Clienţi noi în 2013

Tradiţie de patru decenii

Referindu-se la evoluţia activităţii societăţii pe anul curent, ing. Virgil Petru Decean a precizat că estimează o scădere a producţiei cu 15 procente, în special la piesele mari turnate, prognoza având însă şi contractarea unor clienţi noi. „În paralel facem mari eforturi pentru a compensa parţial scăderea cererii de piese turnate prin creşterea ponderii

SC Saturn SA Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1991, în baza Legii 15/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi de stat Mecanica din Alba Iulia, întreprindere fondată în anul 1972 sub denumirea iniţială de Turnătoria de piese din fontă pentru maşini unelte.

Investiţii pentru protecţia mediului

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Plasmaserv, business cu liderii globali Hypertherm şi Kemppi Compania târgumureşeană Plasmaserv, importator şi distribuitor de aparate, consumabile şi accesorii pentru sudare şi tăiere, a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o creştere spectaculoasă de 35% a afacerilor. În principal, rezultatele pozitive de datorează parteneriatelor de business cu doi lideri la nivel global – Hypertherm şi Kemppi.

de Ligia VORO

Relaţia de afaceri cu Hypertherm, liderul mondial în domeniul tăierii cu plasmă, s-a cimentat de-a lungul anilor, astfel că, în prezent, Plasmaserv Tîrgu-Mureş importă şi distribuie, exclusiv, aparatele de tăiere cu plasmă produse de Hypertherm. „Firma noastră promovează ca echipamente de plasmă doar Hypertherm, ceea ce se traduce prin beneficii directe şi indirecte pentru firmă – consultanţă, vizite din partea managerilor companiei, suport tehnic, condiţii de plată mai avantajoase, limită de credit mai mare”, spune Tiberiu Vărzar, unul dintre cei doi asociaţi ai Plasmaserv. Mai mult, în planurile de dezvoltare a companiei, una dintre priorităţi vizează extinderea relaţiei cu societatea nord-americană. „Dorim să accesăm şi să oferim şi o altă gamă de produse Hypertherm, am fost deja la o instruire la Budapesta. Hypertherm are o divizie de produse automation care sunt conexe cu echipamentele şi cu consumabilele, dar sunt vândute, promovate într-un alt mod, pentru că nu sunt accesibile oricui, sunt controlere, pachete de drivere, software etc. Noi sperăm să facem şi acest pas, avem capacitatea, avem şi oameni de service şi oameni de vânzări”, explică Tiberiu Vărzar.

Asociaţii Plasmaserv au reuşit anul trecut să perfecteze cel de-al doilea parteneriat major, cu Kemppi, lider global de produse şi soluţii pentru sudare. Oficial din 15 august 2012, societatea târgumureşeană este importator şi distribuitor unic al companiei finlandeze în România pentru aparate de sudare.

Aceste parteneriate cu lideri mondiali pe segmentele lor de piaţă au însemnat pentru Plasmaserv Tîrgu-Mureş plusvaloare. În cifre, compania târgumureşeană a reuşit anul trecut să îşi majoreze cifra de afaceri cu 10 la sută, iar în primul trimestru al acestui an să înregistreze o creştere spectaculoasă de 35 % a afacerilor, iar asociaţii speră ca trendul să se menţină. „Faptul că, de anul trecut, am devenit distribuitorul Kemppi, a adăugat plusvaloare afacerii noastre datorită noii game de produse.

“Anul acesta a început foarte bine cu produsele Kemppi, cred că o să depăşim cifra de afaceri propusă cu Kemppi – 200.000 de euro. De asemenea există creştere şi pe produsele Hypertherm. Ar mai fi consumabilele pentru tăiere şi sudare, toate acestea au adus cea mai importantă plusvaloare”, a declarat Tiberiu Vărzar, pentru Transilvania Business.

Compania este deschisă însă şi altor parteneriate pe alte segmente ce se circumscriu activităţii sale. „În urmă cu mai bine de o lună am discutat la Bucureşti cu un partener din Germania, firma Paul Ernst, pe o gamă de utilaje conexe sudării, sunt maşini de debavurat şi de şlefuit piese metalice. În mod normal cu acest furnizor vom începe o colaborare în acest an. Am primit deja cataloage de produse, informaţii, urmează să le

publicăm pe site”, a completat asociatul Plasmaserv.

Partenerii Plasmaserv Calitatea înaltă a produselor pe care le importă şi le distribuie, serviciile de consultanţă, soluţiile tehnice şi suportul logistic pe care le acordă clienţilor au fost şi sunt doar câteva dintre motivele pentru care în portofoliul de clienţi ai Plasmaserv se regăsesc toate şantierele navale, începând de la Turnu Severin, Orşova, Galaţi, Brăila, Tulcea, Daewoo Mangalia. Însă numărul partenerilor companiei târgumureşene depăşeşte cifra 200. „Oferim şi soluţii tehnice, nu doar vindem consumabile şi plecăm.

Există colaborări cu clienţii mari, avem proiecte împreună cu ei. Clientul are un echipament, noi venim cu un proiect de modernizare, de îmbunătăţire, astfel încât să folosească metode mai moderne, mai eficiente şi la costuri mai mici”, explică Tiberiu Vărzar principiile sănătoase de business aplicate în relaţia cu clienţii.

Pentru a întări legăturile cu clienţii, Plasmaserv intenţionează să deschidă birouri în mai multe zone ale ţării. Primul pas a fost făcut spre Bucureşti, unde a fost angajat deja un reprezentant al companiei, iar în 6-12 luni şi-au propus să „atace” zona de Nord-Vest.

Vizibili în piaţă Dincolo de parteneriatele stabile cu actualii clienţi, asociaţii Plasmaserv ţintesc să cucerească un segment mai mare din piaţă. Plecând de la acest obiectiv şi-au construit pentru acest an un plan bine fundamentat în privinţa promovării şi marketingului companiei. În septembrie, proprietarii afacerii şi-au propus să viziteze expoziţia de la Essen care este cel mai mare eveniment din domeniu, organizat o dată la patru ani, şi vor să participe la TIB, ca şi expozanţi. De asemenea pregătesc câteva evenimente chiar în Tîrgu-Mureş.

46

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

OSIM rămâne o soluţie pentru investitori

de Sorin TROCAN

În ultimul timp există o tendinţă de depunere a cererilor de brevet de către persoane juridice, în special cercetare, mediul academic şi companii, spune Bucura Ionescu, director Direcţia Brevete de Invenţie, Oficiu de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Reporter: Care este dinamica de înregistrare a brevetelor acum, faţă de perioada anterioară, cu 10-15 ani în urmă?

Mai sunt românii interesaţi să breveteze la OSIM? Bucura Ionescu: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este autoritatea unică pe teritoriul României care are în atribuţii protecţia proprietăţii industriale, invenţiile, mărcile, desenul industrial. În ceea ce priveşte brevetele de invenţie putem constata o dinamică în ultimii 3-4 ani, în privinţa depunerii cererilor de brevet. Îmbucurător este faptul că, dacă acum 45 ani, procentul de inventatori, persoane fizice, era de 75%, iată că, în ultimul timp, există o tendinţă de depunere a cererilor de brevet de către persoane juridice, în special cercetare, mediul academic şi companii. Este un trend pozitiv. Dacă ne referim la o tendinţă comparativ cu perioada dinainte de `89, sau imediat după evenimentele din `90, vom observa o schimbare. Din păcate, comparativ cu perioada comunistă, tendinţa este de scădere, a scăzut foarte mult numărul de cereri de brevet depuse. Dacă în anii `88-`89 existau depuneri de circa 6.000 de cereri de brevet pe an, acum ne învârtim în jurul cifrei de 1.000 – 1.200 cereri de brevet ale solicitanţilor români.

Rep.: Există o prejudecată a unor cercetători potrivit căreia brevetele lor ar fi protejate mai bine doar dacă ar fi depuse în străinătate, în state puternice, cum ar fi de exemplu Statele Unite. Este adevărat sau invenţiile lor pot fi la fel de vizibile şi protejate şi dacă sunt brevetate la OSIM? Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Bucura Ionescu: Este, într-adevăr, o Mărci este un organ de specialitate prejudecată, e bine spus, o prejudecată al administraţiei publice centrale, şi, de fapt, denotă o necunoaştere a aflat în subordinea Guvernului, şi efectelor brevetului de invenţie. Brevetul are autoritate unică pe teritoriul de invenţie trebuie valorificat. Dacă nu României în asigurarea protecţiei îl valorifici, obţinerea lui poate nu are proprietăţii industriale, în conforniciun sens. Dacă vorbim numai de vizimitate cu legislaţia naţională în bilitate, sigur, îţi creezi o anumită domeniu şi cu prevederile convizibilitate într-un alt stat, dacă obţii venţiilor şi tratatelor internaţionale brevetul într-un alt stat, dar costurile la care România este parte. sunt foarte mari şi dacă nu îl valorifici,

nu are niciun sens să mergi în altă ţară. În ceea ce priveşte brevetul de invenţie obţinut în România, pentru că brevetul în sine are un efect teritorial, el asigură o protecţie numai pe teritoriul României. Acuma depinde de interesele fiecăruia.

Dacă doreşte o afacere în România, poate să se limiteze foarte bine la teritoriul României. Dacă doreşte o afacere în Statele Unite, desigur că este foarte bine să meargă în Statele Unite, dar important este să înţelegi mecanismul de funcţionare a brevetului de invenţie.

Rep.: Care este domeniul în care sunt depuse mai multe brevete?

Bucura Ionescu: Vă pot spune că tendinţa mare de depunere a brevetelor este din domeniul electronicii, fizicii şi, într-adevăr, IT, cu amendamentul că, în România, protecţia softului ca atare, nu se acordă. Desigur, sunt şi domenii de biotehnologii, nanotehnologii, au început în ultimul timp să fie depuse cereri, în special de către instituţii de cercetare şi cereri de brevet cu un înalt potenţial inovativ.

Summary “With regard to the patents, we may find a dynamics over the past 3-4 years as regards the filing of patent applications. What is gratifying is that, while 4-5 years ago, the percentage of individual inventors was 75%, lately there has been a tendency to submit patent applications by legal persons, especially from research, the academic milieu and companies. It is a positive trend. If we refer to a comparative trend with the period before 1989, or immediately after the events of 1990, we shall notice a change. Unfortunately, compared to the communist period, the trend is downward, since the number of patent applications filed has greatly decreased. While in 19881989 there were about 6,000 patent applications per year, now the figures are around 1,000 to 1,200 Romanian patent applications,” as Bucura Ionescu, Director of the Patents Directorate, the Romanian State Office for Inventions and Trademarks, stated in an interview granted to Business Transylvania.

48

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Start-up de succes: îngheţata de iaurt

de Ana FLORESCU

Doi tineri au adus pe piaţa clujeană o alternativă mai sănătoasă la îngheţata clasică: iaurtul îngheţat. Concept apărut în SUA, în anii 1970, acest sortiment a fost adaptat la realităţile economei de piaţă româneşti, dar şi la ideea de produs cât mai natural, vândut sub brandul Fresh Kiss – frozen yogurt & more.

Ionela şi Adrian Mureşan au deschis, la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, într-unul dintre mall-urile clujene, un mic stand la care vând delicii. Este vorba despre cupe mai mici sau mai mari în care pun iaurt fin, îngheţat, pe care îl ornează, cu măiestrie de chef, cu fructe proaspete sau uscate, dulceţuri, ciocolată, bomboane şi siropuri. Pentru a face un produs cât mai natural, cei doi întreprinzători, soţ şi soţie, îşi fac singuri o parte dintre topinguri, din fructe aduse din mai multe localităţi din Transilvania. De exemplu, zmeura o aduc din Bistriţa, afinele din Huedin, iar perele din Cireşoaia, localitate faimoasă mai mult pentru cireşele care cresc în livezile localnicilor.

Ideea de natural au folosit-o şi la decorarea standului de unde poate fi cumpărat iaurtul îngheţat, şi anume au creat un fundal din muşchi viu de copac.

Pasiune pentru gastronomie Pasiunea pentru crearea de mâncăruri sofisticate atât ca gust, cât şi ca prezentare a dus-o pe Ionela către gastronomie. A urmat şi o scoală în domeniul gelateriei în Italia, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere şi să pună în aplicare ceea ce a învăţat. “Din punctul meu de vedere, mare parte din această afacere este maniera în care se face servirea clienţilor. Iaurtul trebuie să stea „ca la carte”, să fie astfel decorat, încât să îl “mănânci cu ochii”. Modul în care este servit produsul trebuie să mă mulţumească mai întâi pe mine şi abia apoi pe clienţi”, a declarat Ionela Mureşan despre cum înţelege relaţia cu clienţii. De altfel, din mâna ei ies de fiecare dată mici opere de artă realizate din iaurt decorat cu bunătăţi.

Idee americană, implementare românească Conceptul de iaurt îngheţat a apărut în America, în anii 1970.

“Ei văd acest sortiment de iaurt mai mult ca pe o îngheţată, însă nu cu la fel de multe grăsimi”, explică Ionela Mureşan. De obicei, când cineva foloseşte expresia: “Ce să-i faci, treabă românească!”, aceasta are sens peiorativ. Nu şi în acest caz.

Conceptului american de frozen yogurt (iaurt îngheţat) a fost adaptat de Ionela şi Adrian la clienţii români, mai întâi prin apel la gusturile locale, dar mai ales la ingrediente naturale.

Chiar şi iaurtul propriu-zis nu şi-l procură en-gros, de la vreun supermarket sau mare producător de lactate, ci au ales o făbricuţă de lapte de lângă Cluj, de la care cumpără un iaurt care nu conţine conservanţi. Din această cauză, produsul lor are termen de valabilitate redus. Clienţii pot alege între două sortimente: iaurt grecesc, care este mai cremos, şi iaurt fitness care conţine îndulcitori naturali, pe care îl pot consuma şi persoanele cu diabet. Doritorii pot alege 2-3 topinguri din oferta

de fructe proaspete, fructe poche (un fel de dulceaţă), fulgi de ciocolată, muesli, bomboane etc. “Spre deosebire de îngheţata clasică, iaurtul mai conţine şi probiotice. De aceea este bun şi pentru digestie”, a explicat Ionela. “Sunt copii care nu mănâncă iaurt, dar în această variantă, le face plăcere, pentru că seamănă cu îngheţata, iar topingurile sunt atractive”, mai spune pasionata de gastronomie. Iaurtul îngheţat se poate mânca la micul dejun, ca un prânz sănătos, dar şi ca desert. “Se poate servi şi cu legume, dar publicul încă nu e obişnuit cu aşa ceva”, a mai declarat Ionela. Pentru că nu multă lume cunoaşte acest produs, cei doi întreprinzători au decis să facă mult sampling, pentru ca viitorii clienţi “să prindă gustul” iaurtului îngheţat. “După ce îl gustă, marea majoritate ne devin clienţi fideli. Avem persoane care au revenit în fiecare zi, de când am deschis”, spune, cu zâmbetul pe buze, Ionela. Deja se şi gândeşte ce combinaţii de topinguri cât mai originale să creeze, pentru a avea tot timpul ceva nou şi interesant pentru clienţi. Promite ca, pe viitor, să aibă la stand şi dulceaţă de roşii cu ghimbir, o specialitate mai rar întâlnită.

Fresh Kiss, marcă înregistrată Pentru a începe afacerea, cei doi întreprinzători au accesat fonduri guvernamentale. “Poţi să ai oricât ajutor de la stat, dacă nu investeşti şi nu aduci logistică de acasă, nu rezişti pe piaţă”, spune Adrian Mureşan.

Ionela şi Adrian Mureşan au planuri mari pentru dezvoltarea micii lor afaceri cu iaurt îngheţat. Pentru început au înregistrat marca sub care funcţionează: Fresh Kiss. În viitor, vor să se extindă, mai întâi cu alte puncte de lucru în Cluj. Apoi, se gândesc să îşi dezvolte conceptul într-atât de mult, încât să poată chiar vinde franciza cu acelaşi nume.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

zootehnie

Fermierii din Harghita au fabrică de lapte

49

de Alex TOTH

Aproximativ 500 de fermieri au pus bazele Cooperativei Agricole “Târnava Mare”, care a bifat afacerea agricolă a anului în judeţul Harghita, odată cu achiziţionarea fabricii de prelucrare a laptelui “Tarnalact” din Cristuru Secuiesc.

Cooperativa Agricolă “Târnava Mare” a fost înfiinţată la iniţiativa lui Varga-Nagy László, care a căutat formula cea mai bună pentru ca toţi fermierii să fie mulţumiţi de asociere.

Fermierul spune că demersul său nu a trecut neobservat de conducerea Consiliului Judeţean Harghita, care a sprijinit proiectul. “Ne-am frământat şase luni cum să organizam Cooperativa. Am ţinut prima întrunire şi i-am invitat pe toţi crescătorii de vaci, de bivoliţe şi de oi din zonă. A fost binevenită şi intervenţia Consiliului Judeţean Harghita. S-a implicat direct şi preşedintele Borboly Csaba, ceea ce a dat mai multă credibilitate acţiunii noastre printre ţărani. El are un nume foarte bun în zonă şi au venit foarte mulţi”, a declarat Varga-Nagy László.

Ţăranii simpli, baza Cooperativei Acesta a precizat că în proiect au fost cooptaţi şi ţăranii care aveau doar câteva vaci, animale hrănite ecologic care produc un lapte ieftin şi curat. “A fost un lucru necugetat să-i abandonăm pe ţăranii care creşteau două - trei vaci. În primul rând, fiecare întreţinea un teren de două - trei hectare, producea un lapte ieftin şi curat, fără îngrăşăminte şi pesticide.

Pe de altă parte, pentru aceşti oameni, creşterea animalelor era un stil de viaţă, fără de care nu pot trăi. Dacă nu trebuie să mai meargă în grajd şi să îngrijească de animale, pentru ei viaţa nu mai are valoare”, a afirmat preşedintele Cooperativei Agricole “Târnava Mare.”

Reguli stricte pentru acţionari Structura a pornit la drum cu reguli precise, astfel încât producătorii de lapte să rămână întotdeauna acţionari majoritari, iar potenţialii investitori care nu deţin animale, acţionari minoritari. “Poate să fie membru al Cooperativei numai cel care cumpără trei părţi sociale. O parte socială este 800 de lei. Dacă am fi permis mai multor oameni să cumpere acţiuni, de exemplu, câte o singură acţiune de 800 de lei, ar fi fost mai numeroşi cei cu o acţiune, decât noi care facem producţie. Nu este obligatoriu să ai animale, dar fiecare trebuie să cumpere trei părţi sociale a câte 800 de lei.

Am zis că acţionarii fără animale sunt investitori, dar şi ei trebuie să cumpere minim trei părţi sociale”, susţine VargaNagy László. “Cei fără animale reprezintă sub 10% din acţiuni. Unii au vrut să preia 51% din acţiuni, dar noi nici cu asta n-am fost de acord. Nu erau crescători şi veneau din afara ţării. Or, noi vrem să facem o cooperativă, nu o societate pe acţiuni. Nu vom fi o multinaţională”, a adăugat VargaNagy László.

Investiţie de un milion de euro Preşedintele Cooperativei Agricole “Târnava Mare” le-a propus fermierilor achiziţionarea şi repunerea în funcţiune a fabricii de lapte din Cristuru Secuiesc, închisă în aprilie 2010 de patronii de atunci, nişte oameni de afaceri canadieni. “Atunci mi-a venit ideea să cumpărăm. Ne-am asociat cam 500 de fermieri. Doar doi fermieri avem peste 100 de bovine”, a rememorat Varga-Nagy László.

Investiţia se cifrează la aproximativ un milion de euro, din care 450.000 de euro a costat achiziţionarea fabricii. “Este un preţ foarte negociat şi mai investim 500.000 de euro în mijloace de transport, într-un laborator, în linia de pasteurizare”, a afirmat reprezentantul fermierilor înscrişi în Cooperativa Agricolă “Târnava Mare.”

Piaţă de desfacere în România şi Ungaria Fabrica a fost pusă în funcţiune în decembrie 2012 şi are o capacitate de procesare de 35.000 de litri zilnic, iar producţia merge în mai multe judeţe din ţară şi chiar în Ungaria.

“Piaţa noastră este asigurată de clienţi vechi din Harghita, Mureş, Sibiu, Braşov. Secuimea nu agreează telemeaua, aşa că dăm telemeaua la Braşov şi la Bucureşti ori chiar în magazine din Ungaria. Oferim şi produse proaspete: sana, iaurt, smântână, lapte la pungi. Avem o linie de ambalat lapte din Finlanda”, a precizat Varga-Nagy László.

50

PISCICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Arad, unica fermă de somni africani

de Liliana BRAD

Un investitor arădean a găsit o soluţie inedită de a valorifica spaţiile fostei Fabrici de cânepă de la Iratoş, în apropierea Aradului. Ioan Crişan a realizat, prin eforturi proprii, o fermă de somni africani, unică la această oră în ţară.

Ioan Crişan a gândit totul ca pe o afacere, o investiţie pe termen lung. Iniţial, Ioan Crişan a analizat ideea de a face o fermă de acvacultură pentru sturioni sau pentru crapi, dar a renunţat datorită termenului mult mai lung după care aceşti peşti puteau fi valorificaţi. „După ce am cumpărat activul, am văzut infrastructura existentă şi în loc să o demolez, să o dărâm, am adaptat-o pentru creşterea peştilor”, a explicat Ioan Crişan. A ales somnul african, un peşte care preferă o apă mult mai caldă decât cea din râurile româneşti, din considerente pur economice. „Au nevoie de apă caldă şi având forajul acesta de aici de apă termală şi două foraje de apă rece, am considerat că este un atu pentru mine să încep investiţia cu peştii aceştia care au nevoie de apă caldă”, explică investitorul.

Peştele ajunge să aibă valoare economică într-un singur an.

Printre avantajele acestei specii se numără şi faptul că poate respira în aer şi dacă este umezit, poate rezista mai multe zile afară din apă. El nu are nici solzi sau oase, fiind foarte practic pentru consum. Somnii au între 250 grame şi 15 kilograme.

leme în această apă datorită faptului că pot ieşi la suprafaţă pentru a respira aer atmosferic. „Aici sunt 22 de bazine amenajate, dar mai avem 16 bazine în spate, la încă vreo 100 de metri. Avem, să zicem că în jur de 80 în momentul acesta, 80-90 de tone, asta ar fi o cantitate constantă. Sunt peşti mici, sunt peşti mari, constant ar fi aici în fermă 80-90 de tone, în funcţie de cererea pieţei”, a explicat Ioan Crişan.

Somni africani în bazinele Fabricii de cânepă Valorificarea peştelui, În ferma de la Iratoş, somnii africani sunt crescuţi în bazinele o provocare fostei fabrici de cânepă. Acestea se află amplasate în aer liber şi au fost refăcute pentru a putea fi utilizate la randament maxim. Fundul fiecărui bazin a fost supraînălţat pentru a permite scurgerea gravitaţională a apei la golire. Sunt amplasate într-o zonă liniştită deoarece somnii africani sunt timizi şi, dacă aud gălăgie, nu se mai hrănesc. De aceea, îngrijitorii se feresc să producă zgomote care pot agita peştii.

Ferma de somni africani funcţionează extrem de simplu, practic fără control uman. Pe bazine, au fost montate aparatele pentru hrănirea peştilor şi sistemele de control automatizat. Câţiva angajaţi supraveghează procesul şi aduc de câteva ori pe zi sacii cu mâncare. Ferma cuprinde bazine pentru puiet şi bazine pentru peşti sortaţi pe vârste şi mărimi. Apa caldă necesară bazinelor de cultură provine dintr-un foraj de apă geotermală de 900 metri adâncime. Apa termală este amestecată într-un bazin special cu apă rece, pentru a ajunge la temperatura optimă de 27 grade Celsius. Întreg sistemul de alimentare funcţionează economic, gravitaţional. Datorită apei termale, ferma de somni africani de la Iratoş este activă tot timpul anului. Peştii pot trăi fără prob-

Când somnii africani sunt pregătiţi pentru vânzare, sunt mutaţi în alte bazine speciale. Ei nu mai sunt hrăniţi, pentru a se curăţa. Fiecare exemplar livrat trebuie să fie perfect pentru a fi consumat. Pentru scoaterea peştilor din bazine, există utilaje speciale. Golirea bazinelor nu ridică nicio problemă, fiind realizată gravitaţional prin vanele din partea inferioară a fiecărui bazin. Apa este direcţionată spre un sistem de canalizare, putând fi la nevoie şi recirculată. Peştele este scos cu o macara specială dotată cu plasă. La o singură manevră pot fi scoase câteva sute de kilograme de peşte din fiecare bazin. Totul se execută cu maximă atenţie pentru a nu afecta peştele.

Valorificarea somnilor africani este adevărata provocare.

Ioan Crişan nu a reuşit să convingă marile reţele de supermarket-uri să achiziţioneze somni africani din ferma sa. Nu la cantităţi la care un contract ar deveni rentabil. Clienţi sunt unele restaurante, magazine şi chiar persoane fizice. Investitorul se gândeşte chiar la un sistem de vânzare a peştelui din uşă în uşă.

Summary An investor from Arad has found an original solution for valorizing the space of the former Hemp Factory from Iratoş, near Arad. Ioan Crişan has established, through his own efforts, an African catfish farm that is unique in the country at this time. He has chosen the African catfish, a fish that prefers much warmer waters than in the Romanian rivers, for purely economic reasons. is fish reaches economic value in a single year. e advantages of this species include the fact that it can breathe in the air and, if wet, it can last out of water for several days. It has no scales or bones, being very practical for consumption.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua olandei

Primii în investiţii Olanda este de ani buni cel mai mare investitor din România, ţinând cont de valoarea totală a investiţiilor. Principalele domenii în care s-au orientat investiţiile olandeze în ţara noastră sunt industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistica, agricultura şi sectorul financiar-bancar.

51

52

ziua olandei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Olanda. Ziua Reginei.

Trăiască Regele!

Ziua Reginei, sărbatoarea naţională în Olanda, se celebrează în fiecare an pe 30 aprilie. Anul acesta, evenimentul a avut o semnificaţie aparte, pentru că Regina Beatrix a renunţat oficial la tron, Prinţul Willem-Alexander devenind la vârsta de 46 de ani cel mai tânăr suveran din Europa. Peste tot în lume, evenimentul a fost sărbătorit de olandezi cu mare fast.

Un milion de olandezi îmbrăcaţi în portocaliu, culoarea naţională a Olandei, s-au aflat marţi, 30 aprilie, pe străzile Amsterdamului. Tânărul rege este primul monarh de sex masculin din 1890 încoace, după trei regine şi o regentă. El este, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţii de monarhi europeni, ţinând cont că vârsta medie la generaţia actuală este de 71 de ani. Pe lângă festivităţile de încoronare a noului rege, tradiţionala Ziuă a Reginei a decurs în mod obişnuit, adică spectaculos, cu parade, reprezentaţii artistice, mici târguri ad-hoc etc.

La Bucureşti şi în restul României, olandezii s-au bucurat de marea lor sărbătoare. În zilele premergătoare Zilei Reginei, ambasada a organizat două evenimente dedicate excelenţei olandeze în realizarea aranjamentelor florale, prepararea brânzeturilor şi a cărnii de viţel. Primul eveniment organizat miercuri, 24 aprilie, şi denumit „Excelenţă olandeză în domeniul brânzeturilor şi cărnii de viţel” şi-a propus să aducă în atenţia specialiştilor din sectoarele de retail şi HORECA expertiza şi calitatea olandeză în aceste două domenii. Evenimentul a inclus degustări şi sesiuni de prezentare a sortimentelor de brânză olandeză şi a

preparatelor din carne de viţel, precum şi a modului de servire a acestora cu diferite soiuri de vin românesc. Faimosul bucătar şef olandez Edgar Buhrs a oferit invitaţilor un adevărat spectacol culinar prin realizarea unor preparate deosebite pe bază de brânză şi carne de viţel din Olanda. La eveniment au luat parte Excelenţa Sa, domnul Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, domnul Reinder Schaap – Consilierul pe probleme agricole din cadrul Ambasadei, faimosul bucătar şef olandez Edgar Buhrs şi reprezentanţi ai unor companii importante din Olanda din sectorul brânzeturilor şi cărnii de viţel, precum VanDrie Group, Unilac/Olandia Cheese şi Lekker. Cel de-al doilea eveniment, din 25 aprilie, a fost cea de-a patra ediţie a Concursului Naţional de Aranjamente Florale, organizat la Metropolis Center. Concursul din acest an a reunit peste 50 de specialişti români în aranjamente florale şi a inclus sesiuni de demonstraţie şi un atelier de lucru susţinute de renumitul maestru în arta aranjamentelor florale olandeze, Jaap Wisse.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua olandei

53

“Investiţiile olandeze sunt în creştere!”

Reporter: Domnule ambasador, ce aşteptări aveţi de la anul 2013 în relaţiile bilaterale româno-olandeze?

ES Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti: Olanda este primul investitor străin în România sub raportul valorii capitalului investit, nu al numărului de companii, unde nu ne putem compara cu italienii, de exemplu, care au un număr foarte mare de firme cu capital italian înregistrate în România, după cum am auzit astăzi. Dar investiţiile olandeze sunt în creştere, în continuare, ceea ce înseamnă că România prezintă interes şi este o atracţie pentru companiile olandeze. Sunt anumite măsuri care ar trebui însă luate de România; mă refer la punctele slabe ale societăţii româneşti, pentru că punctele tari sunt clar evidenţiate chiar de această creştere a investiţiilor.

Olanda este de ani buni cel mai mare investitor din România, ţinând cont de valoarea totală a investiţiilor. Principalele domenii în care s-au orientat investiţiile olandeze în ţara noastră sunt industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistica, agricultura şi sectorul financiar-bancar. Investiţii olandeze importante: Unilever, ING Group, Philips, Damen Shipyards, Campina, Friesland Coberco, Heineken, KLM, Nutricia, KPMG, Nuon, Wavin, Fokker, Den Braven, Frans Maas, Remco, Verder, EVW Holding, ISDC, DAF Trucks (prin E. van Wijk), Wim Bosman Holding B.V., CSI, ES Elektro.

Rep.: Consideraţi că există şanse ca şi în acest an să asistăm la intrări importante de capital olandez în România?

ES Matthijs van Bonzel: Sunt şanse bune în domenii precum high-tech, software, proiectare, agricultură, logistică. Sper însă ca România să-şi consolideze statul de drept, sistemul judiciar, mai ales că Parlamentul are acum posibilitatea să o facă, având în vedere că există stabilitate, a fost ales recent, a arătat că are intenţii bune, deci poate să implementeze noul Cod civil şi Codul penal, un nou sistem judiciar şi politica anticorupţie. Sunt lucruri foarte importante pentru oamenii de afaceri şi pentru poporul român.

„Ziua Reginei este o ocazie extraordinară de a împărtăşi publicului din România tradiţiile şi obiceiurile olandeze vechi de secole. Prin organizarea celor două evenimente dorim să prezentăm experienţa şi expertiza noastră în trei domenii importante: floricultură, prepararea brânzeturilor şi a cărnii de viţel, domenii în care avem o istorie îndelungată, de care suntem foarte mândri. Importanţa acordată celor două evenimente aniversare a fost cu atât mai mare cu cât au loc într-un moment de referinţă pentru istoria naţională a Olandei, abdicarea Majestăţii Sale, Regina Beatrix, şi învestirea noului Rege Willem-Alexander” ES Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti

Summary A million Dutch people dressed in orange, the national color of the Netherlands, were in the streets of Amsterdam on Tuesday, 30April. e young king is the first male monarch since 1890, after three queens and a female regent. He is, among others, the first representative of a new generation of European monarchs, considering that the average age of the current generation is 71. In addition to the coronation celebrations of the new king, the traditional Queen’s Day went as usual, that is, spectacularly, with parades, artistic performances, small ad hoc fairs, etc. In Bucharest and in the rest of Romania, the Dutch enjoyed their great holiday. In the days leading up to Queen’s Day, the Embassy organized two events dedicated to the Dutch excellence in floral arrangements, cheese and veal preparation. e first event held on Wednesday, 24 April, entitled “Dutch Excellence in Cheeses and Veal” aimed to bring to the attention of specialists the retail and Horeca sectors and the Dutch outstanding quality in these two domains. e event included tasting sessions and presentations of Dutch cheeses and veal dishes, as well as ways of serving them with different varieties of Romanian wine. e famous Dutch chef Edgar Buhrs offered the guests a genuine culinary show by making special dishes based on cheese and veal from the Netherlands. e event was attended by His Excellency Mr. Matthijs van Bonzel, the Royal Netherlands Ambassador, Mr. Reinder Schaap - Agricultural Adviser of the Embassy, the famous Dutch chef Edgar Buhrs and representatives of major Dutch companies in the cheese and veal sectors, such as VanDrie Group, Unilac/Olandia Cheese and Lekker. e second event, on 25 April, was the fourth edition of the National Floral Arrangements Contest, held at Metropolis Center. is year’s contest drew more than 50 Romanian specialists in floral arrangements and demonstration sessions, including a workshop given by the renowned Dutch master in the art of floral arrangements, Jaap Wisse.

54

ziua olandei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roboţi industriali made in Cluj

de Claudiu PĂDUREAN

Olandezii de la CSi au făcut un nou pas înainte: au început producţia de roboţi industriali, care completează sistemele de transport şi de manipulare a mărfurilor în interiorul fabricilor ori depozitelor logistice.

Clujul a început să devină un exportator tot mai important de produse industriale care încorporează noi tehnologii. Una dintre companiile clujene, care a mizat pe munca unei echipe de ingineri români şi olandezi, CSi România, a început să exporte roboţi industriali în toată lumea. Este pentru prima dată când la Cluj este realizat pasul de la roboţii creaţi pentru distracţie de către studenţi la producţia de maşinării industriale inteligente cu un puternic impact economic. Roboţii industriali produşi la Cluj sunt de mai multe categorii. Unii sunt capabili să execute câteva mişcări simple, care valorifică munca unei echipe care produce pe bandă rulantă. Însă sunt şi aşa-numiţii roboţi inteligenţi, capabili să execute mişcări de mare fineţe, spune omul de afaceri Daniel Măluţan, directorul CSi România.

Preţul unui robot industrial produs la Cluj poate urca la mai multe sute de mii de euro. Cei mai ieftini sunt aşa-numiţii roboţi smart, care efectuează operaţii simple, iar cei mai scumpi sunt roboţii inteligenţi, al căror preţ depinde şi de tipul de braţ robotic folosit. CSi este una dintre cele mai dinamice companii clujene din domeniul industrial din Transilvania. ”Compania CSi România, cu capital majoritar olandez, este prezentă pe piaţa românească din 2004 şi este cunoscută ca o unitate de producţie pentru firma-mamă, CSi Industries, producătoare de echipamente la comandă pentru firme din întreaga lume. Obiectul de activitate al companiei derivă din cel al grupului, care este furnizor de sisteme integrate de manipulare, transport, paletizare pentru o gamă largă de produse din industria bunurilor de larg consum. Clienţii CSi se pot bucura de servicii complete începând de la proiectare, producţie, livrare, instalare până la punerea în funcţiune şi service pe întreaga durată de viaţă a echipamentelor. Printre soluţiile inovative oferite clienţilor se numără: realizarea de conveioare pentru transportul produselor de larg consum, sisteme de transport pentru containere, sisteme de transport pentru carcase şi cutii de carton, sisteme de transport şi manipulare a paleţilor, sisteme de paletizare, executarea de tablouri electrice de comandă, executarea de instalaţii electrice pentru liniile de transport paletizat, celule robotice, celule de sortare şi etichetare. Compania produce in-house majoritatea componentelor necesare într-o formă personalizată, în funcţie de nevoile clientului. Printre capabilităţile cele mai însemnate se pot aminti: conceperea şi designul produsului, consultanţă în alegerea potrivită a sistemului, debitarea laser şi cea mecanică, îndoirea asistată, prelucrările mecanice convenţionale şi CNC,

sudura de înaltă calitate, protecţia suprafeţelor metalice prin vopsire umedă sau în câmp electrostatic, software-ul industrial, robotică, testarea şi punerea în funcţiune”, spune Daniel Măluţan, managerul CSi România. Sistemele produse la Cluj sunt folosite de clienţi globali, de la Coca-Cola la JTI. Iar echipele de angajaţi ai companiei clujene instalează astfel de sisteme în toată lumea, de la Europa de Vest în Brazilia.

Ascensiune continuă ”Cu o echipă managerială tânără, CSi România a reuşit să se impună pe piaţă ca un furnizor de echipamente de înaltă fiabilitate, siguranţă şi calitate. Pornind de la “green-field”, compania a cunoscut o ascensiune continuă, consolidându-se cu fiecare element integrat. Investiţiile sunt continue, în primul rând în resursele umane, dar şi în tehnologie de ultimă generaţie, asigurând astfel creşterea sustenabilă şi durabilă. Angajaţii companiei prin seriozitate, flexibilitate constituie cea mai importantă resursă a companiei. În concepţia CSi, fiecare angajat în parte trebuie să se bucure de ceea ce face şi, în acelaşi timp, să muncească din greu pentru a răspunde cerinţelor clienţilor, să respecte lumea în care lucrează, să ofere calitate.

Totodată, acest lucru înseamnă îmbunătăţirea continuă a tuturor aspectelor afacerii şi evitarea pierderii din vedere a obiectivului principal: furnizarea unor soluţii inteligente de manipulare a materialelor eficiente din punctul de vedere al costurilor”, mai spune Daniel Măluţan. Compania clujeană are în prezent 227 de angajaţi, iar până la finalul anului va ajunge la 250.

Summary CSi Romania, one of the Cluj companies that have relied on the work of a team of Romanian and Dutch engineers, has begun exporting industrial robots worldwide. It is the first time the step has been made, in Cluj, from robots students create for fun to the production of industrial intelligent machines with a strong economic impact.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua olandei

55

Olandezii de la ES Elektro se extind în Timişoara ES Elektro România este unul dintre cei patru piloni internaţionali ai grupului olandez de companii “itsme”, abreviere pentru Industrial Technology and Supply for Mechanical and Electrical. Grupul oferă servicii de aprovizionare cu componente electro-tehnice atât în România, cât şi în Belgia, Germania şi Olanda, “ţara mamă” a afacerii. de Alin BOLBOS

ES Elektro Romania se evidenţiază pe piaţa din România în special prin oferta de soluţii inovative şi testate, dedicate business-ului clienţilor industriali cu nevoi şi solicitări specifice în achiziţionarea de componente electro-tehnice, sisteme şi soluţii logistice. Activitatea este susţinută de aplicaţii dezvoltate “in-house”, prin intermediul platformei SAP. “Ne mândrim că facem mai mult decât să furnizăm componente, livrate la locul potrivit în momentul potrivit. Putem să oferim clienţilor noştri şi traininguri specializate în domeniul automatizărilor industriale ca un adaos valoros la oferta noastră de servicii. Avem o gamă variată de produse de la toţi producătorii majori la nivel mondial (1500 de branduri) şi o echipă dedicată, pregătită şi entuziastă de români.

Ne străduim mereu să ne respectăm sloganul: Making you succeed! (Cu noi reuşeşti!)”, explică Rolf de Graaf.

Expansiune în toată România ES Elektro se află de 5 ani pe piaţa din România şi are două birouri operaţionale: la Cluj Napoca şi în Timişoara, începând cu 1 iunie 2013. “În primii 3 ani am dorit să ne aşezăm confortabil în piaţă, ceea ce am reuşit, apoi am început să gândim posibile extinderi. Timişoara a venit ca o mănuşă, pentru că acolo avem o echipă foarte valoroasă şi mulţi potenţiali clienţi. Următorul birou al nostru ar trebui să fie la Bucureşti, dar la fel de bine ar putea fi în Iaşi, Braşov, Galaţi etc. Oricum, în următorii 4-5 ani dorim să avem reprezentanţe în toate regiunile României!”, spune de Graaf.

Clienţii ES Elektro, toţi provenind din industrii, se împart în patru mari categorii: utilizatorii de utilaje/echipamente (ex.

Friesland Câmpina), producătorii de utilaje/echipamente (ex.

CSi România), companiile industriale care instalează şi asigură service pentru aceste utilaje/echipamente şi producătorii mari de paneluri electrice. “Noi furnizăm materiale spre companiile din tot acest lanţ industrial. În plus, un serviciu pe care-l facem este acela de a asigura continuu stocul de materiale pentru mentenanţă unora dintre clienţii noştri importanţi. Pentru o companie ce are activitate 24 de ore pe zi

este vital să nu se oprească producţia din cauza unei piese, mai mari sau mai mici, pentru că aceasta nu există în stoc. Noi avem grijă ca aceste probleme să nu existe”, susţine de Graaf. Într-un top scurt al celor mai impor- cei mai buni din punct de vedere tanţi clienţi ai ES Elektro România intră logistic şi al expertizei companiile CSI, Friesland Câmpina, - cei mai prompţi la livrarea mateCOMAU, Draxlmaier, RETEC, Rerialelor marul 16 Februarie, Emerson. “Cu unii - singurii care oferă alternative la avem relaţii contractuale foarte bune, produse care au ieşit din fabricaţie cu alţii lucrurile sunt mai la început.

Suntem în faza în care le construim încrederea în noi, le demonstrăm că suntem o companie foarte serioasă, care ştie ce face, cu soluţii foarte bune, în timp foarte scurt. O companie onestă, care îşi plăteşte mereu obligaţiile. Acesta e de fapt punctul de plecare pentru a intra în liga companiilor serioase: always pay your bills! (întotdeauna plăteşte-ţi obligaţiile!).

Atuurile ES Elektro:

Summary E S Elektro Romania stands out on the Romaniamarket especially by offering innovative and tested solutions dedicated to the business of industrial customers with specific needs and demands in the purchase of electro-technical components, systems and logistics solutions. e activity is supported by “in-house” applications developed through the SAP platform. “We are proud that we do more than provide components, delivered to the right place at the right time. We can also offer our clients specialized training in the field of industrial automation as a valuable addition to our services. We have a wide range of products from all the major manufacturers worldwide (1,500 brands) and a dedicated, ready and enthusiastic team of Romanians. We always strive to abide by our motto: Making you succeed!” as Rolf de Graaf explains.

56

fashion

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul croit cu rafinament de Tudor. Personal Tailor Brandul vestimentar Tudor. Personal Tailor a inaugurat la Cluj primul showroom din afara Bucureştiului şi şi-a prezentat, în aplauze, noua colecţie Primăvară/Vară 2013, numită Evolution. Evenimentul a avut loc în 17 mai, la Hotel Ramada, gazdă perfectă pentru acest moment, dar şi pentru showroom. de Alin BOLBOS Peste 100 de clujeni din lumea afacerilor, artişti sau, pur şi simplu, pasionaţi de vestimentaţie au fost prezenţi la spectacolul de rafinament pus în scenă de cei de la Tudor. Personal Tailor. Lansarea celei mai noi colecţii a brandului s-a desfăşurat într-o notă de eleganţă sublimă, asistenţa admirând o remarcabilă linie de costume pentru bărbaţi, vedeta colecţiei devenind costumul business în nuanţa rozpal.

Invitaţii de onoare ai serii au fost artişti şi parteneri de renume, printre care se numără sculptorul Cristian Orza, care a prezentat lucrări simbiotice inedite din lemn şi metal. Alături de sculpturi, a fost expus proiectul de fotografie “Lost in Present”, semnat de Chris Nemeş, lucrări ce combină elemente tradiţionale de foNoua colecţie Tudor. Personal Taitografie cu moderne înscrieri UV. lor a fost lansată alături de un cataTot o notă de mare rafinament au dat log de prezentare sugestiv, aşa cum şi sortimentele premium de vin oferite compania şi-a obişnuit deja pu-

Primăvară/ Vară 2013

blicul atent la detalii şi în continuă căutare de nou.

Noua colecţie poate fi admirată la noul showroom din Calea Turzii 43-49, Ramada Hotel, Corp B, ClujNapoca. www.tudor-tailor.com; cluj@tudor-tailor.com

de către La Chambre şi deliciile culinare pregătite special pentru această ocazie de către gazda evenimentului, Ramada Hotel. În plus, invitaţii au avut ocazia să discute în avanpremieră despre organizarea festivalului TIFF, care va avea loc foarte curând, acolo unde Tudor. Personal Tailor este partener, susţinând proiectul “10 pentru film” şi ocupându-se de stilul vestimentar al lui Balasz Bodolai, unul dintre tinerii nominalizaţi.

Gentleman clasic, cu note de modernism Vorbind de vestimentaţie, noutăţile pe care Tudor. Personal Tailor le propune în acest sezon sunt: sacoul soft fused; pantofii şi mocasinii din piele naturală realizaţi pe măsura cumpărătorului; ţesături speciale pentru sezonul cald - lână cu fineţe sporită şi, nu în ultimul rând, combinaţiile de lână cu mătase, in şi bumbac.

Summary e Tudor fashion brand. Personal Tailor opened its first showroom outside Bucharest at Cluj and introduced its new Spring/ Summer 2013 collection, called Evolution, in the applause of the public. e event took place on 17 May at Hotel Ramada, the perfect host for this moment and for the showroom.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fashion

57

Despre Tudor.

Personal Tailor Fondat în anul 2010, Tudor. Personal Tailor a adus în România un concept britanic de croitorie privată, made to measure. Gama vestimentară Tudor include: costume, cămăşi şi accesorii power business, general busines, de ceremonie şi casual pentru toate sezoanele şi pantofi. Consilierii Tudor oferă cursuri de vestimentaţie masculină atât pentru domni, cât şi pentru doamnele care doresc să cunoască mai multe despre crearea corectă a unei garderobe masculine. Ţinutele propuse se adresează cu precădere sferei business, elementele definitorii fiind costumele cu revere ascuţite, în nuanţe de gri şi bleumarin - indigo (culoare reprezentativă pentru brandul Tudor), dar şi alternative pastel în nuanţe de galben sau chiar roz.

Colecţia se încadrează în continuare în tiparele clasicului Gentleman, cu o notă de modernism, iar la tendinţele cromatice ale sezonului şi la mult-apreciatul alb se adaugă originalitatea designerilor Tudor şi măiestria experimentaţilor croitori. Accesoriile propuse sunt dintre cele mai rafinate: cravate, papioane, dar şi brâuri şi batiste din mătase naturală, butoni din argint şi marele succes lansat la începutul toamnei trecute - pantofii pe măsură.

58

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Echipa Băncii Transilvania, preluată de Omer Tetik

de Alex TOTH

Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania l-a desemnat pe Omer Tetik în funcţia de director general, după un an de interimat asigurat de Horia Ciocirlă, preşedintele Consiliului de Administraţie. Noul director al Băncii Transilvania a fost numit la mijlocul lunii mai şi va avea un mandat din 1 iunie 2013 până în anul 2016.

Deşi este unul dintre cei mai tineri directori generali care îşi desfăşoară activitatea în mediul bancar din România, Omer Tetik are o experienţă de peste 17 ani, deţinând poziţii în domeniul bancar atât în România, cât şi în Rusia şi Turcia. „Sunt foarte onorat să fac parte, de acum înainte, din top managementul Băncii Transilvania, cu atât mai mult cu cât oportunitatea a venit din partea uneia dintre cele mai mari bănci din România. Dintotdeauna am admirat povestea de succes a acestei bănci, spiritul său antreprenorial şi abordarea inovativă. Îmi asum cu entuziasm şi responsabilitate noua provocare, pentru a contribui la creşterea şi consolidarea băncii”, a declarat Omer Tetik.

Noul director general al Băncii Transilvania trăieşte de 13 ani în România, ţară de care se simte foarte ataşat. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, şi-a manifestat sprijinul pentru noul coleg din top managementul băncii. “Îi spunem bun venit lui Omer Tetik în echipa noastră, o persoană compatibilă cu

viziunea băncii. Experienţa profesională şi calităţile personale sunt cartea sa de vizită pentru o asemenea poziţie în cadrul Băncii Transilvania. Omer Tetik are întreg suportul meu şi al Consiliului de Administraţie pentru a pune în aplicare strategia Băncii Transilvania”, a afirmat Horia Ciorcilă.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

59

OrtoProfil, lider de piaţă în tehnologii de ultimă oră Proteze de mână şi picior din silicon ce imită perfect membrele sănătoase, tratament de regenerare a celulelor cu lumină polarizată prin terapia Sensolite sau materiale ortopedice precum ultima generaţie de articulaţie de genunchi comandată prin microcip sunt noutăţi de ultimă oră pe care OrtoProfil le aduce pacienţilor. de Arina MOLDOVAN Toate acestea au fost prezentate în cadrul tradiţionalului Simpozion OrtoProfil ”Specialistul viitorului-ştiinţă medicală şi noile tehnologii”, ajuns în acest an la cea de-a şaptea ediţie. Simpozionul, ce a avut loc în perioada 15-16 mai, a fost găzduit de Hotelului Danubius din Sovata şi a reunit peste 300 de participanţi: medici specialişti în chirurgie, ortopedie şi balneologie, precum şi kinetoterapeuţi, specialişti de renume în domeniul protezării şi ortezării din Germania, Ungaria, Olanda, Marea Britanie şi România. ”Am încercat să aducem tot ceea ce este nou la momentul actual, atât în domeniul protezării, ortezării, a corsetării, inclusiv tratamentul folosind lumina polarizată cu aparatul Sensolite, unic în România. OrtoProfil se poate mândri că are acest aparat, doar 60 există în lume. Suntem liderii pieţei de dispozitive medicale de 19 ani. Este un lucru foarte important să fi întotdeauna la curent cu noutăţile. Astfel poţi să ai servicii şi produse de calitate pentru ca pacientul să fie mulţumit”, a declarat dr. Boga Ferenc, director general OrtoProfil.

Putem avea inclusiv păr şi unghii acrilice, care seamănă perfect cu cele reale”, a explicat Lucian Băbâi, director zona sud OrtoProfil.

Picior şi mână cu aspect natural, din silicon

Tehnologii de ultimă generaţie

Una dintre noutăţile prezentate în cadrul simpozionului se referă la modalităţile de folosire a siliconului în tehnica ortopedică, respectiv fiecare proteză din silicon este sculptată manual, oferind în final o proteză similară cu membrul sănătos, având aceeaşi culoare, grosime, duritate, semne, precum pete de pigment, vene, unghii încorporate, confecţionate conform dorinţei clientului, chiar şi cu manichiură sau pedichiură, astfel încât, în final, rezultatul este un efect 3D cu o imagine foarte realistă.

Atelierul specializat pentru fabricarea protezelor din silicon, amenajat la OrtoProfil Târgu-Mureş, oferă pe măsură individuală proteze de deget, proteze de mână şi proteze parţiale de mână, proteze parţiale de picior, cosmetizare proteze de mână şi silicon liner. ”Aici putem vorbi de o exclusivitate la nivel naţional, fiind singura companie care are şi poate să furnizeze pacienţilor aceste tipuri de dispozitive din silicon. O proteză de silicon poate să imite aproape la perfecţie un membru sănătos.

Ultima generaţie de articulaţie de genunchi cu control digital, Genium, şi cea mai performantă mână bionică, Michelangelo, sunt tehnologii noi prezentate în cadrul simpozionului. ”Tehnologia de bază este aceea ca la protezele mioelectrice, comanda se execută prin senzori mioelectrici, care transmit semnalul la calculatorul încorporat şi pe baza acestui semnal mâna poate face diferite funcţii de închidere, deschidere. Noutatea constă în faptul că fiecare deget este prevăzut cu un motor individual, această funcţie dându-i mai multă mobilitate”, a explicat Fodor István, director producţie OrtoProfil.

Sensolite, terapia cu lumină polarizată O noutate la nivel naţional este sistemul Sensolite, implementat doar la OrtoProfil, în Târgu-Mureş. Sensolite, ”patul de lumini”, este un dispozitiv medical terapeutic ce foloseşte lumina polarizată cu efecte de regenerare asupra funcţiei celulare pe toată suprafaţa corpului, ideea unui dispozitiv cu lumină polarizată fiind formulată pentru prima dată de către biofizicianul maghiar Fenyő Marta. Metoda a fost prezentată în cadrul simpozionului, prin videoconferinţă, de dr. Fenyő Marta. ”Lumina polarizată permite celulelor roşii să se adune, să ofere mai mult oxigen şi să stabilizeze membrana celulară. La nivel microscopic, lumina polarizată are diferite avantaje: stimulează circulaţia sângelui, accelerează vindecarea rănilor epiteliale, creşte nivelul energetic, îmbunătăţeşte eficienţa mentală şi fizică, stimulează procesul imunitar, previne pătrunderea bacteriilor şi viruşilor”, a precizat dr. Fenyő Marta.

60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Protecția” împotriva farmacistului Puțini ştiu că există o lege în țara noastră (HG 947/2000) care obligă comercianții de produse cosmetice ce sunt ambalate în volume de peste 50 grame/mililitri și până la 10 kg/litri, să exprime pe lângă prețul pe ambalaj și prețul pe unitatea de măsură (respectiv litru sau kilogram). Cu alte cuvinte, orice parfum Hugo Boss ambalat în recipiente de 100-150-200 ml trebuie să aibă și prețul pe litru!

Respectivul act normativ, datând din anul 2000, a fost multă vreme ignorant, dar anul trecut, Oficiul pentru Protecția Consumatorului a găsit de cuviință că aceasta este una din problemele pentru care consumatorul român este foarte afectat, motiv pentru care farmaciile – ”mari vânzători de cosmetice” au început să fie controlate pe această tematică.

Cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună, toate farmaciile sunt controlate şi sancționate cu amenzi ce merg până la 500 RON dacă nu exprimă preţul pe kg sau litru la cosmetice.

Sună ridicol? Bineînțeles!

Am fost cu fiul meu la un cabinet medical şi în sala de așteptare am văzut un afiș. Pe acesta scria că, în conformitate cu OUG 13/2003 și a Legii 349/2002, fumatul în unitățile sanitare private sau de stat este strict interzis.

Amenda pentru încălcarea acestei norme este de 100-500 RON. Cu alte cuvinte este mai grav să nu poți compara un Hugo Boss cu un Givenchy prin exprimarea preţului la litru de licoare parfumată, decât să tragi o țigară în holul unui spital!

Totuși, să intrăm în amănunte. O farmacie nu este un ma gazin specializat în vânzarea de produse cosmetice. În mod normal sunt peste 4,000 de articole disponibile într-o farmacie, marea lor majoritate fiind medicamente. Medicamentele sunt înregistrate în sistemul informatic după substanţa activă, concentrație, dozaj, mărime ambalaj, preț cu amănuntul, preț de compensare pe pastilă, lot, termen de expirare. Sistemele informatice trebuie calibrate pentru ca atât fiscul, Agenția Medicamentului, Ministerul Sănătății cât şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să poată să urmărească trasabilitatea oricărui produs, gestiunea lui, va-

loarea decontată de stat, valoarea co-plății pacientului etc.

Pe fiecare cutie, prețul cu amănuntul trebuie clar și vizibil exprimat.

Aproximativ 10% din cifra de afaceri a unei farmacii vine din produse cosmetice şi de îngrijire personală şi să zicem că jumătate dintre acestea se încadrează în prevederile HG 947/2000 cu volume/greutăți între 50 gr/ml si 10 kg/l. Majoritatea acestor produse sunt mai scumpe decât medicamentele, deci un număr mare de produse, cu rulaj foarte mic trebuie etichetate suplimentar cu preţ pe litru, respectiv kilogram.

Mi s-a spus că această lege a făcut parte din pachetul de legi ce alinia legislația noastră la normele EU și așa devenim mai europeni. Întrebarea este clară - cine beneficiază, în fapt, de această reglementare? Consumatorul? Mă îndoiesc sincer!

Cumpărătorul de Hugo Boss sau Givenchy nu cred că va decide să cumpere un produs sau altul după prețul pe litru!

Pe lângă inutilitatea acestei reglementări, trebuie să menţionez zelul cu care aceasta stupiditate este urmărită de autorități, în timp ce consumatorul este în continuare afumat de fumul de țigară peste tot. Tot așa cum este obligat să păstreze acasă o grămadă de ambalaje de electronice (multe magazine le solicită în continuare), să suporte monopolul abuziv al firmelor furnizoare de electricitate, gaz, cablu, salubritate și lista ar putea continua. Totul ca să fim mai europeni!

Sau, mai degrabă, pentru ca statul să poată să încaseze bani din amenzi deoarece nu este capabil să genereze un sistem economic viabil care să producă plus-valoare, PIB şi taxe colectate? Mă tem ca da!

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Institutul Cantacuzino renaşte din propria cenuşă

Cu ajutor guvernamental, Institutul „Cantacuzino“ ar putea ajunge din nou o unitate medicală de elită. Primii paşi au fost făcuţi, iar recent a fost lansată în dezbatere publică o hotărâre de Guvern prin care institutul ar urma să primească fonduri din rezerva bugetară. În ce au constat demersurile iniţiate până acum am aflat discutând cu Ovidiu Antal, director general adjunct I.N.C.D.M.I. „Cantacuzino”.

Rep.: Care este situaţia actuală a Institutului „Cantacuzino“?

O.A.: Institutul „Cantacuzino” a fost o unitate de elită în sistemul sanitar românesc. Spun a fost, deoarece aşa cum se ştie, de câţiva ani, Institutul este la pământ. Cu interes sau nu, dintr-o unitate strategică pentru România, Institutul „Cantacuzino”, în urmă doar cu un an, şi-a limitat activitatea doar la cercetare şi Centre Naţionale de referinţă pentru sănătatea publică. Mai mult decât atât, majoritatea autorizaţiilor de producţie (cu excepţia vaccinului gripal) au încetat să mai fie valabile, deoarece Institutul nu a mai avut capacitatea să susţină activitatea în condiţii GMP(condiţii de bună practică de producţie).

Rep.: Ce presupune reluarea producţiei de vaccinuri la Institutul „Cantacuzino“?

O.A.: În această situaţie dată, a reîncepe să producem vaccinuri, aşa cum ne dorim, înseamnă să luăm de la zero tot procesul de autorizare. Ce înseamnă acest proces? Construirea unor arii noi de producţie, conform cerinţelor actuale, efectuarea de teste preclinice şi clinice, tot procesul durând 3-5 ani în funcţie de tipul de vaccin.

Rep.: Ce demersuri la nivel guvernamental au fost iniţiate până acum?

O.A.: Aşa cum, probabil, ştiţi, săptămâna trecută a apărut, în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă, prin care sunt asigurate fonduri, pentru asigurarea elementelor necesare începerii producţiei de vaccinuri. De asemenea, începând cu luna ianuarie a anului curent au fost desfăşurate activităţi în vederea găsirii soluţiilor tehnice în conformitate cu reglementările naţionale şi europene, pentru ca linia de producţie a Institutului să fie reautorizată GMP. Rep.: Ce lucrări se derulează în acest moment la Institut?

O.A.: În momentul de faţă au fost finalizate lucrările de amenajare la aria de sămânţă vaccin gripal şi aria de producţie amestec viral monovalent. Au fost achiziţionate toate echipamentele necesare activităţii de producţie şi de testare a vaccinului gripal. De asemenea au fost finalizate calibrările şi verificările metrologice a echipamentelor existente, implicate în activitatea de producţie şi de testare. Este în curs de desfăşurare calibrarea sistemului de umplere în fiole şi construcţia unei noi arii de ambalare secundară, precum şi a unui tunel de legătură între aceste arii.

Rep.: În vederea reautorizării GMP aveţi şi suport din partea unor specialişti?

O.A.: Chiar zilele trecute, în Institut au venit specialişti olandezi, care verifică echipamente esenţiale( ultracentrifugi EKILL) în procesul de producţie.

Rep.: Procedura de reautorizare presupune şi existenţa unor posturi cheie în organigramă?

O.A.: Pentru îndeplinirea criteriilor de autorizare, a fost angajat personal cheie (responsabil asigurarea calităţii, persoană calificată, persoană responsabilă de relaţia cu autorităţile).

Rep.: Ce va urma în continuare?

O.A.: Dupa Ordonanţa amintită, Guvernul va discuta un alt act normativ prin care se va putea acorda bani Institutului fără ca aceştia să fie consideraţi ajutor de stat. Astfel, în această vară vom începe, practic, producţia şi apreciem că în toamnă vom pune pe piaţă primele serii de vaccinuri româneşti.

Trebuie apreciat sprijinul pe care Guvernul României l-a acordat Institutului Cantacuzino şi modul în care Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine reluarea producţiei de vaccinuri. Prin eforturile de natură financiară, tehnică cât şi umană depuse, se doreşte ca Institutul să redevină o instituţie strategică la nivel naţional cât şi regional.

Recomandat de OMS Proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii, încredinţarea serviciului de interes economic general a unor activități desfășurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie "Cantacuzino” și suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013 a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, până în data de 17 iunie.

Unul din argumentele pentru încredinţarea serviciului de interes economic general Institutului „Cantacuzino“, pe o perioadă de 10 ani, este faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus institutul într-un plan strategic de producţie de vaccinuri în caz de urgenţe majore.

62

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ICEE Fest : Festivalul Internetului „Interactive Central and Eastern Europe Festival” (ICEEfest) este organizat de inkdigital România la Grand Cinema Digiplex, din cadrul Băneasa Shopping City, între 6-7 iunie. Companii şi branduri majore din comunicare, precum şi speakeri renumiţi sunt parte a unui eveniment ce integrează conferinţe, expoziţie de tehnologie, divertisment, premii. Dragoş Stanca, managing partner inkdigital România, promite cea mai bună ediţie.

A consemnat Ionuţ OPREA Reporter: Ce individualizează ICEEfest faţă de alte evenimente de acest gen pe piaţa din regiune?

Dragoş Stanca, managing partner, inkdigital România: Din 2008 pînă acum am încercat să lucrăm cât mai mult şi cât mai bine la concept în aşa fel încât să fie clar de ce ICEEfest se individualizează. În primul rând e un eveniment complex, nu doar o conferinţă. Avem şi divertisment, şi expoziţie şi evenimente colaterale. În al doilea rând, prin calitatea foarte bună a speakerilor şi trainingurilor. Anul acesta nu se compară cu nimic din ce s-a întamplat până acum: avem mari agenţii digitale ale lumii, câştigători la Cannes, avem marile branduri ale industriei digitale, începând cu Facebook, Google, Yahoo şi Microsoft. În al treilea rând, chiar dacă mai supărăm oameni din piaţa locală, ne impunem să avem prezentări doar de la branduri şi companii internaţionale şi de la speakeri care au poziţii cât mai înalte în structurile companiilor din care provin.

Rep.: Ce înseamnă the next level – 2013 pentru organizatori şi pentru participanţi? La ce categorii sunt pregătite premiile IAB MIXX în acest an şi cât de dinamică este competiţia pentru ele?

D.S.: Nivelul următor înseamnă un concept mai bine închegat, o coerenţă mai vizibilă în zona de speakeri şi te-matici, o atenţie mai mare acordată detaliilor care fac diferenţa. Cred că o privire pe site-ul www.iceefest.com, în zona agendei, e edificatoare. Aşteptăm peste 2.000 de specialişti care să participe la prezentări şi workshopuri, la care se adaugă un număr de circa 2.500 de vizitatori ai zonei

expo. Premiile IAB MIXX Awards vor fi împărţite pe 9 categorii: Brand Awareness & Positioning, Direct Response & Lead Generation, Best Brand/ Product Launch, Experimental & Innovative Campaign, Cross-Media Integration, Branded Content & Blogging Campaigns, Mobile App, Rich Media Display şi Best Social Media Apps. În plus, cea mai creativă, eficientă şi inovatoare campanie va fi recompensată cu distincţia Best Digital MIXX Award.

Rep.: Ce alte beneficii consideraţi că aduce evenimentul pentru România?

D.S.: Vizibilitate pe harta evenimentelor de top de acest gen din Europa, ajutor pentru dezvoltarea mai rapidă a industriei locale, import de know-how la preţuri incomparabil mai mici cu costurile necesare deplasării la o conferinţă similară la Londra, Barcelona sau Paris.

Rep.: Care sunt principalele servicii şi campanii dezvoltate în acest an de inkdigital pentru piaţa din România, ce noutăţi sunt pentru clienţii activi aici?

D.S.: Activitatea noastră de zi cu zi constă în atragerea cât mai multor bugete şi campanii de publicitate online pentru site-urile pe care le reprezentăm, începând cu site-urile Realitatea, B1 sau România TV, continuând cu Radio ZU sau Kanal D şi alte peste 40 de site-uri, continuând cu sarcina dificilă de reprezentare a Facebook în piaţa locală şi regională, la fel a Microsoft Advertising/Skype şi DG Mediamind. În plus, oferim şi servicii avansate de marketing digital, dar şi tehnologia necesară, de la aplicaţii, dezvoltarea de site-uri.

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sectorul bancar din România în trimestrul I În primul trimestru, sectorul bancar intern a continuat procesul de ajustare în urma incidenţei valurilor Marii Recesiuni, evoluţie care nu a surprins scenariul central elaborat la finalul anului trecut. În primele luni ale anului, băncile din România s-au confruntat cu o serie de provocări, printre care menţionez: continuarea tendinţei de deteriorare a portofoliului de credite (rata creditelor neperformante la Banca Comercială Română se îndreaptă vertiginos către nivelul de 30%); cererea redusă de credite, atât din partea persoanelor fizice, dar şi a companiilor, în contextul procesului de ajustare a bilanţurilor, dar şi a persistenţei unui climat dificil în sfera economiei reale; criza din Cipru.

Creditul neguvernamental total a stagnat în trimestrul I, la aproximativ 223,3 mld. lei, notându-se o evoluţie divergentă a componentelor, creditul în lei şi creditul în valută, determinate de fluctuaţia cursului de schimb.

Pe de o parte se remarcă evoluţia creditului neguvernamental în moneda naţională, în creştere cu 4,5% an/an, la 84,4 mld. lei, determinată, în principal, de componenta credite corporate (în creştere cu 8,9% an/an). Pe de altă parte, creditul neguvernamental în valută a consemnat un declin de peste 2% an/an, până la aproximativ 139 mld. lei, evoluţie determinată, în principal, de componenta credite corporate (contracţie de aproximativ 3,7% an/an). În ceea ce priveşte creditul guvernamental, acesta s-a diminuat pentru a doua lună consecutiv în martie, cu 9,6% an/an, evoluţie determinată de ameliorarea percepţiei cu privire la riscul investiţiilor în obligaţiuni emise de Statul Român (fapt reflectat şi de declinul costurilor de finanţare ale României către valori minime istorice).

Marjele de dobândă practicate de entităţile din sectorul bancar au înregistrat evoluţii divergente în trimestrul I, dat fiind că deteriorarea portofoliului de credite şi evoluţia nefavorabilă a cererii de credite noi a fost doar parţial contrabalansată de ameliorarea percepţiei cu privire la riscurile macro-financiare pe plan intern, dar şi de politica BNR privind gestiunea lichidităţii. În cazul creditelor/depozitelor denominate în moneda naţională, marja de dobândă a crescut cu 0,67 p.p., la 6,35% (componenta credite/depozite existente) şi cu 0,52 p.p. la 5,22% (componenta credite/depozite noi). În schimb, marja de dobândă pentru creditele/depozitele în euro a scăzut cu 0,63 p.p. an/an la 2,27% (componenta credite/depozite existente), respectiv cu 0,38 p.p. an/an, la 2,14% (componenta credite/depozite noi). Cu toatea acestea, atrag atenţia cu privire la faptul că marjele de dobândă pentru acest segment au crescut comparativ cu trimestrul IV din 2012, în special pentru componenta credite/depozite noi (cu 0,42 p.p. la 2,14%), evoluţie determinată de intensificarea factorilor de risc, în contextul tensiunilor din Cipru.

După cum am menţionat şi în rândurile de mai sus, portofoliul de credite al băncilor a continuat să se deterioreze,

rata restanţelor la bănci crescând cu 1 p.p. în trimestrul I, la 13,6% la finele lunii martie. Această evoluţie exprimă persistenţa unui climat dificil în sectorul bancar intern, cu implicaţii nefavorabile pentru finanţarea economiei reale pe termen scurt. De asemenea, rata creditelor neperformante a depăşit nivelul de 19% la finele lunii martie.

Pe termen scurt ne aşteptăm ca procesul de ajustare a sectorului bancar să continue. Deşi, per ansamblu, rezultatul global al băncilor a revenit în teritoriu pozitiv în trimestrul I (aproximativ 520 milioane lei), după pierderile record din 2012 (2 miliarde de lei), se menţin divergenţe importante în ceea ce priveşte performanţa financiară a companiilor din sector. Aceste divergenţe exprimă faptul că am putea asista la operaţiuni de consolidare pe termen mediu.

Semnalele recente din economia reală (pozitive îndeosebi la nivelul cererii externe) coroborate cu deciziile recente ale Băncii Centrale Europene, dar şi cu ameliorarea percepţiei de risc macro-financiar pe România exprimă premise de relansare a creditului acordat sectorului privat în valută, după evoluţia nefavorabilă din ultimele luni.

De asemenea, dacă factorii de risc macro-financiar nu se vor intensifica, am putea asista în trimestrele următoare la ameliorarea climatului din sfera cererii interne, care, coroborată cu semnalele recente emise de Banca Naţională a României (în direcţia reducerii dobânzii de politică monetară pe parcursul trimestrelor următoare) ar putea determina implicaţii favorabile pentru creditul neguvernamental în moneda naţională.

Concluzionând, există premise de evoluţii mai bune ale indicatorilor de credit neguvernamental în a doua jumătate a anului curent (previzionez un avans al creditului neguvernamental total cu aproximativ 5% an/an, scenariu condiţionat de neintensificarea factorilor de risc, extern şi intern).

dr. Andrei Rădulescu

63

64

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Legea privind restituirea proprietăţilor În vederea executării Hotărârii - Pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României din 12.10.2010, s-a adoptat recent Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Legea se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, dar nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot anterior menţionate.

Legiuitorul instituie principiul prevalenţei restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. În situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă, precum şi cazul în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, conform dispoziţiilor noii legi.

Restituirea în natură Procedura de restituire în natură a imobilelor se va derula în mai multe etape. Astfel, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se constituie o Comisie locală pentru inventarierea terenurilor. Ulterior, în termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia va inventaria şi evidenţia situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială. În termen de 60 de zile de la data primirii situaţiilor centralizate pe fiecare judeţ, Agenţia Domeniilor Statului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare în vederea schim-

bării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, şi trecerii acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi.

Cu excepţia situaţiilor unde s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive, până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii, comisiile locale de fond funciar au obligaţia de a centraliza toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire.

Până la data de 1 martie 2014, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren aferent.

Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016. În ipoteza în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui un teren pe un alt amplasament.

Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr.

10/2001, republicată, cu modificările şi completările ul-

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

terioare, se soluţionează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţă să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia.

Acordarea de măsuri compensatorii

Valorificarea punctelor

Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se va constitui Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. În vederea valorificării punctelor acordate, se constituie Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului.

Până la data de 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional, aşa cum rezultă ea prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar pentru imobilele trecute în Fondul naţional ulterior datei de 1 ia nuarie 2015, valoarea se publică în termen de 30 de zile.

Evaluarea imobilului ce face obiectul respectivei decizii se va realiza prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte.

Un punct are valoarea de un leu, iar numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform celor de mai sus.

Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.

Măsurile compensatorii acordate altor persoane În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform Legii. În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform Legii.

De la data intrării în vigoare a Legii, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care

65

Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Licitaţiile de imobile se organizează săptămânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se desfăşoară în regim de videoconferinţă, iar participarea la licitaţie a deţinătorilor de puncte este gratuită. În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar.

Astfel se poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate.

Sumele cuprinse în titlurile menţionate mai sus urmează să fie plătite de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere, iar punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

Concluzii Principala critică adusă Legii în forma sa actuală o reprezintă afectarea sau golirea de conţinut a dreptului de proprietate ca urmare a procedurilor şi termenelor administrative destul de mari pe care le prevede. Totuşi, în analiza acestor prevederi trebuie să ţinem seama, pe de o parte, de contextul în care această Lege a fost promovată şi de experienţa celorlalte ţări europene est-europene în acest domeniu, care nu au promovat măsurile reparatorii plecând de la premisa acordării integrale a despăgubirilor.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recomandat în mod direct legiuitorului român “plafonarea despăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foştilor proprietari şi interesul general al colectivităţii”.

Căutarea acestui echilibru în aplicarea şi analiza acestei Legi ar putea constitui factorul esenţial în mijlocul disputelor generate de interesele divergente în acest domeniu.

Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Andrei Coroian Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

66

CONSULTANŢĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AMCOR Awards excelenţa în consultanţă

A consemnat Ionuţ OPREA

Între 15 mai – 1 octombrie 2013, Asociaţia Consultanţilor în Management din România organizează prima ediţie AMCOR Awards, etapa naţională a Constantinus International, precum şi Constantinus European Award. Evenimentul, menit să promoveze excelenţa în consultanţă în management, se adresează consultanţilor individuali şi companiilor.

Rep.: Constantinus Award a fost dezvoltat de către UBIT, Asociaţia Profesională a Consultanţilor în Management şi IT din Austria, în 2003. Ce promovează acest concurs?

Teodora Buga, manager comunicare AMCOR: A fost dorinţa UBIT de a promova excelenţa în consultanţă în management şi în serviciile de IT. Pe parcursul timpului, Constantinus Award a devenit recunoscut ca fiind singurul concurs pentru serviciile „knowledge based” din Austria, primind chiar din partea Guvernului Federal al Austriei titlul unic de calificare pentru Premiul de stat federal "Consulting - Consultanţa în Management şi Tehnologia Informaţiei". Valorile promovate de acest concurs sunt similare cu cele pe care şi AMCOR Awards îşi propune să le promoveze pe piaţa de consultanţă în management din România: standarde calitative înalte, o comunicare eficientă între client şi consultant, precum şi inovarea în domeniul consultanţei în management şi de afaceri.

Rep.: Cum va fi primită etapa naţională a AMCOR Awards de către firmele de consultanţă în management din România?

T.B.: Sperăm că bine, având în vedere că AMCOR Awards reprezintă o recunoaştere a serviciilor prestate pe piaţa de afaceri din România. AMCOR Awards –„Recunoaşte excelenţa în consultanţă în management din România” se adresează consultanţilor individuali şi companiilor de consultanţă membre AMCOR care deţin o reputaţie excelentă pe piaţa de afaceri din România şi care au adus o contribuţie importantă în promovarea standardelor profesionale ridicate în acest domeniu şi deţin evaluări excepţionale din partea partenerilor lor de afaceri. Informaţii despre AMCOR Awards (regulament, procedura de evaluare şi juriu) le găsiţi accesând www.amcor.ro.

Rep.: Care sunt avantajele pe care AMCOR Awards le va aduce Asociaţiei, dar şi domeniului consultanţei în management din România?

T.B.: AMCOR va intra în „clubul asociaţiilor profesionale” care au dezvoltat deja un astfel de program în: Austria, Franţa, Ungaria, Elveţia, Slovenia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. Prin intermediul acestui concurs reuşitele consultanţei în management din România vor concura cu cele de la

nivel internaţional. În timp, sperăm ca AMCOR Awards să devină un nou brand al Asociaţiei aşa cum sunt: Atestarea Naţională a firmelor membre, CMC - Certificarea internaţională pentru consultanţii seniori şi Cursul "Consulting - Skills, Tools & Ethics". Ne dorim ca prin promovarea bunelor practici din acest domeniu să mai spulberăm din prejudecăţile şi stereotipurile care mai circulă în mediul de afaceri legate de activitatea şi de profesia de consultant în management.

Rep.: De ce se s-ar înscrie firmele pentru AMCOR Awards?

T.B.: Câştigarea etapei naţionale, AMCOR Awards, va aduce atât pentru firma de consultanţă cât şi pentru consultantul în management care a realizat proiectul câştigător un plus de notorietate pe piaţă. AMCOR Awards reprezintă o bună oportunitate de a realiza un networking puternic în cadrul comunităţii de consultanţi în management atât la nivel naţional, în cadrul AMCOR, cât şi la nivel internaţional, în cadrul ICMCI şi FEACO. Un alt motiv ar fi consolidarea relaţiei dintre client şi consultantul în management. Participarea la AMCOR Awards reprezintă şi o muncă în echipă cu clientul pentru care s-a realizat misiunea de consultanţă. Clientul va fi inclus în fiecare etapă a concursului: în etapa de completare a documentaţiei pentru AMCOR Awards, dar şi în etapa de evaluare a proiectului. Câştigătorul AMCOR Awards va reprezenta România în etapa internaţională Constantinus International alături de concurenţii din Marea Britanie, China, Norvegia, Austria etc. pentru a obţine marele premiu.

Summary From 15 May to 1 October 2013, the Romanian Management Consultancies Association organizes the first AMCOR Awards edition, the national stage of Constantinus International, as well as the Constantinus European Award. e AMCOR Awards - “Recognize excellence in management consulting in Romania” - are addressed to individual consultants and consulting companies that are AMCOR members and have an excellent reputation on the Romanian business market, have made an important contribution to promoting high professional standards in this area and have exceptional ratings from their business partners. Information about the AMCOR Awards (regulations, evaluation procedure and jury) can be found on www.amcor.ro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

investiții

69

Sovata îşi sărbătoreşte “vedeta”, Lacul Ursu

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Renumit pentru proprietăţile sale curative, dar apreciat şi pentru posibilităţile de agrement, Lacul Ursu a fost sărbătorit zilele trecute de localnici şi de turiştii care s-au aflat la sfârşit de mai în Sovata. Primarul oraşului Sovata, Peter Ferenc, a oferit detalii despre sărbătoarea oraşului, despre atracţiile şi proiectele staţiunii.

Rep.: Domnule primar, ce înseamnă această sărbătoare pentru sovăţeni?

Peter Ferenc: Sărbătorim formarea acestui lac la sfârşit de mai, în fiecare an. Lacul Ursu a dat oraşului posibilitatea de a se dezvolta, de a deveni una dintre cele mai atractive zone turistice ale României. Trebuie să apreciem acest dar al naturii. Graţie acestui lac putem vorbi despre Sovata ca de un oraş-staţiune, oraş-balnear. Este al 13-lea an în care sărbătorim Zilele Lacului Ursu, aşa că putem vorbi despre o tradiţie. Locuitorii oraşului aşteaptă, în fiecare an, cu mare bucurie, acest moment, pentru că sunt şi ei conştienţi de importanţa existenţei acestui lac. Practic, aproape fiecare om din Sovata are de câştigat de pe urma turismului, iar Lacul Ursu este cea mai importantă atracţie turistică a staţiunii.

Rep.: Oraşul a fost modernizat în ultimii ani. Are o infrastructură optimă. Proiectele depuse în anii trecuţi şi-au atins scopul. Ce proiecte mai aveţi pentru acest an şi anii care urmează?

Peter Ferenc: În 2013 continuăm să punem în aplicare proiectele importante ale oraşului, unele începute în anii trecuţi, altele de puţin timp. Aici ar fi de amintit Drumul sării, un proiect european în valoare de 1,7 milioane de euro care va lega toate investiţiile din Sovata. Vor fi două alei de studii în pădurile din jurul Lacului Ursu cu popasuri şi panouri cu informaţii. Va cuprinde şi un turn de observare de 28 metri, de unde se va vedea toată staţiunea şi împrejurimile, ce va fi montat deasupra Lacului Ursu, în cel mai înalt vârf. Pe lângă asta se va face legătura dintre Lacul Ursu şi Lacul Tineretului cu un sistem de alei.

Un alt obiectiv important este legat de Lacul Tineretului, unde sperăm să putem avansa cu lucrările, pentru a oferi turiştilor, în cel mai scurt timp posibil, noi oportunităţi de agrement în Sovata.

O altă investiţie în valoare de aproximativ 150.000 euro, care este pe rol, pe un alt program european, e biroul de infor-

maţii turistice. Acesta va aduce facilităţi suplimentare tuturor celor care vizitează zona.

Rep.: Cum a fost anul 2013, până acum, pentru Sovata?

Peter Ferenc: Am avut o primă parte a anului bună, din punct de vedere al turismului. Aş aminti aici şi sezonul de iarnă, când stratul gros de zăpadă de la pârtia de schi şi funcţionarea pârtiei au adus în oraş foarte mulţi iubitori ai sporturilor de iarnă. Acest lucru a însemnat un beneficiu şi pentru unităţile de cazare sau pentru alţi prestatori de servicii.

Primăvara a fost, de asemenea, propice turismului. Vremea frumoasă a adus mulţi vizitatori, ajutându-i în special pe cei care oferă servicii în domeniul turismului de afaceri.

Sperăm că vara va fi generoasă la rândul ei, ca şi anul trecut, când ne-a ajutat şi a adus foarte mulţi turişti în Sovata.

Oraşul este frumos, iar staţiunea, mulţumită investiţiilor făcute în ultimii ani în infrastructură, are un aspect european.

Există o gamă variată de servicii de cazare şi agrement, pentru toate tipurile de turişti, începând cu cei care au bugete mici şi terminând cu turişti pretenţioşi şi dispuşi să cheltuiască mai mult pentru confort şi relaxare.

70

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sfat pentru antreprenori: Pariaţi pe cei trei A!

de Andreea COSTEA

În aprilie, Oradea a găzduit cea de a X-a ediţie Business Days, cel mai important eveniment din România dedicat antreprenorilor. Peste 60 de speakeri, reputaţi oameni de afaceri sau investitori, au susţinut conferinţe şi workshop-uri şi au dezvăluit tinerilor întreprinzători care sunt ingredientele care te ajută să ridici şi să menţii o afacere în top.

Evenimentul găzduit de Hotelul Ramada s-a desfăşurat pe parcursul a două zile şi adunat tineri afacerişti, manageri, consultanţi sau oameni de vânzări care au sau vor să-şi lanseze pe piaţă un business. Un real succes, Oradea Business Days a avut peste 100 de parteneri şi a adunat peste 500 de participanţi la cele 16 workshop-uri, patru conferinţe şi patru mese rotunde care au fost organizate.

Participanţii, partenerii şi speakerii au avut, de asemenea, posibilitatea de a participa la sesiuni de Business Networking de tip Open sau de tip Matchmaking. În cadrul acestor sesiuni, cei prezenţi au avut oportunitatea de a stabili legături cu peste 30 de posibili parteneri.

Majoritatea invitaţilor care au avut ocazia de vorbi audienţei sau de a conduce un workshop au dezvoltat tematici de actualitate care vizează cum se porneşte o afacere, cum pot fi atraşi investitori sau cum se gestionează resursele financiare. În plus s-au abordat tematici ca branding, preţuri şi politici comerciale, tehnici de marketing, tehnici de comunicare, managementul timpului, creativitate şi inovaţie, managementul schimbărilor sau gestiunea relaţiilor cu clienţii. Nu în ultimul rând, speakerii au oferit discursuri motivaţionale şi au împărtăşit poveştile lor de succes cu publicul.

Viziune, Atitudine, Excelenţă Cele mai importante nume din domeniul business, traineri, managerii unor branduri de renume, precum şi persoane publice şi-au expus viziunile la Oradea. Unul dintre cele mai interesante speech-uri a fost oferit de Mircea Munteanu (Elastoffice România) care a fondat, în anul 2011, prima cultură de rubarbură din ţară.

Mircea Munteanu a vorbit despre cele trei sfere motivaţionale care au stat la baza acestui business. “Prima sferă motivaţională a fost Glasul pământului. Sunt de la ţară şi nu o să pot nega asta niciodată”, a explicat antreprenorul. “Cea de-a doua a fost când au venit pe lume copiii, pentru că am vrut să creez ceva pentru ei, să le dau o motivaţie”, a completat acesta. “Cea de-a treia a fost istorică. A fost credinţa că lumea trebuie să se schimbe în România. Trebuie să creem un alt tip de atitudine în ce priveşte business-ul sau societatea. Vreţi să fiţi în clasa medie? Sau vreţi să aveţi viziunea unui burghez?”, a completat Mircea Munteanu.

De la acesta, auditoriul a învăţat că atunci când porneşti un business de nişă, dincolo de motivaţie îţi trebuie răbdare. Munteanu a subliniat că abia în prezent a reuşit să convingă un important brand de hypermarket-uri că rubarbura merită să ajungă la consumator.

Abilităţi, Aspiraţie şi Atitudine!

O altă lecţie importantă de business a fost oferită de Octavian Pantiş (managing director al TMI România). Pantiş a explicat când şi cum trebuie să produci o schimbare, atunci când ai o afacere care nu mai funcţionează. Managerul şi-a început prezentarea cu fabula unei broscuţe, care înoată într-o apă, la temperatura camerei. Dacă torni brusc apă fierbinte, broscuţa are instinctul de a sări şi de a se salva. Dacă, în schimb, încălzeşti apa treptat, în fiecare zi câte puţin, broscuţa va rămâne în ea, sperând ca aceasta va reveni la o temperatură suportabilă. Abia când îşi dă seama că apa a ajuns la punctul de fierbere, broscuţa încearcă să fugă, dar este prea târziu: moare. “În mod ideal, schimbarea trebuie produsă înainte ca ea să fie necesară”, spune Octavian Pantiş. “Oricum, cu cât facem schimbarea mai târziu, cu atât consecinţele sunt mai grave şi costurile mai mari”, a mai subliniat ma nagerul.

De la Cristian Nalcu (Partener Enteprise Investors), publicul a aflat îndrumarul unui antreprenor de succes.

“Antreprenorii de succes recunosc oportunităţile, iar, prin exemplu personal, trag toată organizaţia după ei”, spune Nalcu. “Sunt vizionari, conduc business-urile întrun mod autoritar. Sunt chibzuiţi, au o situaţie financiară transparentă, ştiu să vândă foarte bine şi au o impresie bună despre ei”, a mai completat acesta. Omul de afaceri a sfătuit întreprinzătorii să-şi angajeze oameni mai deştepţi decât ei şi să înveţe să-i asculte.

Nu în ultimul rând, participanţii care se află la început de drum au avut ocazia de afla cei mai importanţi paşi în deschiderea unui business de la Marius Ghenea (Business Angel). Acesta i-a sfătuit să parieze cu încredere pe cei trei A: Abilităţi, Aspiraţie şi Atitudine!

72

turism

Savoarea Hotel IAKI★★★★ Rep.: Cum au resimţit clienţii IAKI îmbunătăţirea serviciilor după redeschiderea recentă a centrului SPA? Daniela Beica, Senior Marketing & Sales Manager: Clienţii IAKI au apreciat redeschiderea Centrului IAKI Spa în urma procesului de renovare - modernizare. Ceea ce oaspeţii pot aprecia în acest moment în cadrul Spa-ului este, de fapt, rezultatul unei investiţii importante, realizate din fonduri europene în urma căreia hotelul a deschis sezonul estival de anul trecut cu inaugurarea Centrului Spa, un proiect modern de la design şi finisaje până la echipamentele şi procedurile practicate aici. Este un plus de valoare adus locaţiei IAKI, în acest moment produsul IAKI fiind unul complet. IAKI oferă nu doar servicii de cazare, oferă şi servicii restaurant, săli conferinţă, servicii Spa, respectiv beauty salon. Mai mult decât atât IAKI oferă o experienţă!

Rep.: Cum aţi resimţit contribuţia acestuia în pachetele vândute, care sunt principalele beneficii şi elemente de unicitate ale IAKI SPA, ce oferte sunt în sezonul curent?

D.B.: Contribuţia Spa-ului în cadrul pachetelor vândute, în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mamaia 900001 România telefon: 0241 831 025; fax: 0241 831 169 reception@IAKI.ro www.IAKI.ro

urma redeschiderii după procesul de renovare, este semnificativă. A crescut numărul pachetelor vândute, care includ şi servicii Spa: Pachet Exotic& Relax Beauty, Escapadă Romantică, Family Week-end. Elementele de unicitate ale noului IAKI Spa sunt: duş cervical, dus emoţional, ritualurile Spa. Ritualurile faciale şi corporale sunt bazate pe o linie de produse orientale făcute din cele mai pure elemente, cunoscute pentru proprietăţile lor hidratante, vitalizante şi antiîmbătrânire: ulei de argan, smochine sălbatice, săpun negru, santal, vanilie, monoi, iasomie, aur, ambră.

Rep.: Ce alte evenimente/seri interactive completează ofertele şi pachetele IAKI, cum se diferenţiază IAKI? D.B.: De exemplu, începând cu 14 iunie, o dată la 2 săptămâni vom organiza live cooking-uri show-uri pe terasa exterioară, împreună cu Petru Buiuca - căştigător MasterChef sezon 2012. Alte evenimente vor fi anunţate periodic. IAKI se diferenţiază de concurenţii săi prin faptul că oferă un produs complet, integrat: cazare, servicii masă, sală conferinţă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

O nouă atracţie turistică: Belvedere Sovata

73

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Hotel Belvedere, cea mai importantă noutate turistică din Staţiunea Sovata, judeţul Mureş, îşi merită cu prisosinţă numele. Situat pe o colină, la ieşirea din Sovata către Reghin, dar aproape de lacul Ursu, hotelul, deschis în urmă cu o lună, beneficiază de o panoramă impresionantă. Priveliştea, liniştea zonei şi dotările complexului fac din Belvedere o atracţie turistică importantă.

Cu o capacitate de 50 de locuri, Belvedere, cel mai nou membru al familiei din care mai fac parte hotelurile mureşene President şi Premier, reprezintă cea mai interesantă noutate turistică a staţiunii Sovata. Hotelul dispune de 70 de locuri de cazare, împărţite în 3 apartamente, 7 camere single şi 12 camere duble. Toate camerele sunt extrem de spaţioase. Cele duble, de exemplu, au câte două paturi matrimoniale, ceea ce permite unei familii cu doi sau trei copii să aibă condiţii optime de cazare. Apartamentele sunt, de asemenea, ideale pentru familii numeroase.

Toate camerele sunt dotate cu televizoare LCD, climatizare de ultimă generaţie, minibar şi au acces la televiziune prin cablu şi internet nelimitat (WiFi şi cablu). Băile sunt dotate cu uscător de păr şi halate de baie.

Hotelul Belvedere Sovata dispune de o sală de conferinţe cu o capacitate de 50 de locuri, dotată cu aparatură de ultimă generaţie.

Un motiv important de atracţie, în ceea ce priveşte oferta Belvedere, este centrul SPA. Acesta este alcătuit dintr-o piscină acoperită, mare, cu apă dulce, o piscină cu apă sărată, saune (turcească şi finlandeză), un salon de masaj şi bar. Terasa piscinei este dotată cu şezlonguri, iar o piscină pentru copii şi un spaţiu special amenajat pentru cei mici completează oferta hotelului. În spatele clădirii funcţionează o a doua terasă, care are atuul de a oferi umbră pe tot parcursul zilei. Grădinile de flori din complex şi pădurea care înconjoară hotelul oferă, de asemenea, posibilităţi de relaxare în cele mai bune condiţii. În curând, la Belvedere va funcţiona şi o piscină în aer liber de mari dimensiuni, iar două terenuri de fotbal vor oferi, în viitorul apropiat, o oportunitate echipelor care vor să facă un stagiu de pregătire la Sovata.

Beres Eniko, director al complexului Belvedere, consideră că noul hotel se va bucura de aprecierile turiştilor. ”Este un

hotel nou, cu camere moderne, spaţioase unde musafirii se pot bucura de linişte, de intimitate. Centrul SPA, cu piscine şi saune generoase, le oferă posibilităţi optime de relaxare şi celor mai exigenţi turişti. Avem acum pachete atractive de weekend, iar în vacanţa de vară vom avea, de asemenea, oferte foarte bune. Cu siguranţă, cei care ne vor trece pragul vor fi mulţumiţi”, a spus Beres Eniko.

Preţurile de cazare pornesc de la 250 de lei/zi, cost care include şi mic dejun şi acces la SPA. Hotel Belvedere Sovata este situat pe strada Răchitei 42A. Cei care vor să afle mai multe detalii despre locaţie şi ofertele hotelului pot accesa pagina de internet www.belvederesovata.ro, pot suna la telefonul 0365-082.467 sau trimiţând un email la hotelbelvederesovata@yahoo.ro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

75

Experienţe complete, tarife unice Vremea perfectă defineşte, din nou, starea de spirit, iar vara nu poate fi trăită fără un sejur unic la malul Mării Negre. La doar câteva ore distanţă de proiecte sau griji puteţi trăi experienţe pozitive de neuitat. Hotelierii s-au pregătit intens pentru momentul în care le veţi călca pragul şi vor fi atenţi la toate detaliile ce compun pachetul dumneavoastră de servicii.

Beneficiind de o poziţie excepţională, în nordul staţiunii Mamaia, şi de o generoasă plajă proprie, resortul Marina Regia Residence cuprinde: un somptuos hotel şi spa de 5*, un boutique hotel de 4*, 46 de vile de lux, 3 restaurante elegante şi un cort special amenajat pentru a găzdui evenimente. Chiar dacă ofertele Early Booking s-au consumat, tot mai există posibilitatea de a achiziţiona pachete complete de servicii la tarife avantajoase.

Marina Regia Residence - Mamaia vine în atenţia oaspeţilor săi cu pachete atractive, răspunzând şi celor mai exigente solicitări.

Pachetele includ servicii de cazare în camere Deluxe spaţioase din cadrul Arena Regia Hotel &Spa***** şi servicii complete de

masă: mic dejun, dejun şi cină. Pentru zilele însorite aveţi la dispoziţie şezlong pe plajă sau la piscina exterioară – Infinity Pool, iar în zilele mai puţin însorite, pe care altă dată le consideraţi ratate, vă puteţi bucura de accesul nelimitat la piscina interioară, saune şi sala de fitness din cadrul Imperia Spa. Oferta “Sejur Complet”, valabilă până la 13 iunie, vă oferă posibilitatea să achizionaţi pachete complete de servicii începând cu 85 de euro/loc în camera dublă/noapte. În funcţie de durata sejurului ales, Marina Regia Residence vă oferă următoarele discounturi: 3 nopţi – 5% discount; 5 nopţi – 7% discount; 7 nopţi – 10% discount; 10 nopţi – 15% discount.

Oferta “Sejur Complet” este limitată, iar pentru rezervări şi mai multe informaţii vă puteţi adresa departamentului de Rezervări la numărul de contact: 0241/607.920 sau la adresa de e-mail: reservations@marinaregia.com. www.marinaregia.com

Ideal location "e best summer destination is the Black Sea Coast, and Marina Regia Residence Mamaia is the ideal location. With a 5* hotel & spa, 4* boutique hotel, 46 luxury villas and an events marquee, we offer packages with accommodation in Deluxe rooms at the Arena Regia Hotel & Spa, all meals, sunloungers on the beach or Infinity Pool and unlimited access to the indoor pool, saunas & gym at Imperia Spa. All-Inclusive Offer valid until 13 June, from €85/person in double room/night. Discounts: 3 nights-5%; 5 nights-7%; 7 nights-10%; 10 nights-15%.

Bookings: 0241/607.920; reservations@marinaregia.com"

servicii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Centru operaţional TNT inaugurat la Timişoara TNT România, componentă a concernului internaţional TNT NV, lider european în distribuţia prin curierat expres şi servicii internaţionale de expediere, a deschis, în luna februarie a acestui an, un nou centru operaţional la mai puţin de un kilometru de Aeroportul Internaţional “Traian Vuia”, în imediata vecinătate a liniei de centură. de Alex TOTH Prin intermediul noului hub express, companiile din zona de vest a României obţin astfel acces la capacităţi operaţionale extinse, conexiuni aeriene şi rutiere directe, precum şi toate facilităţile necesare industriilor de vârf. “Pentru noi sunt extrem de importante calitatea serviciilor şi soluţiile inovatoare pe care le oferim clienţilor noştri, în contextul perspectivelor de dezvoltare zonale”, a declarat Dorin Hanea, country development manager TNT România. În cei 600 de metri pătraţi de spaţiu destinat birourilor şi în cei 1.200 de metri pătraţi pentru depozitare, experţii în managementul lanţurilor de distribuţie sau în probleme legate de vamă acordă asistenţă clienţilor companiei, pentru ca aceştia să poată valorifica noi oportunităţi de dezvoltare a propriilor afaceri. În funcţie de piaţa de desfacere căreia i se adresează şi de volumele transportate, clienţii pot opta pentru variantele aeriene, rutiere sau chiar pentru conexiuni naţionale şi internaţionale directe.

Hub express la standarde UE

express, inclusiv pentru diverse categorii de bunuri cu regim special, vopseluri, parfumuri, solvenţi etc., TNT poate asigura desfăşurarea acestor expedieri în regim de curierat, aspect relevant din punct de vedere al eficientizării proceselor logistice”, a arătat Dorin Hanea.

Potrivit conducerii companiei, noul sediu TNT din Timişoara are rol coordonator la nivel regional, fiind Road Management Centre pentru Europa de Est în cadrul Reţelei Rutiere Europene a companiei, şi constituie un nou reper pentru mediul de “Accesul transporturilor în zona de afaceri local şi o resursă strategică pendepozitare este facilitat şi securizat tru dezvoltarea de noi investiţii în zona în cadrul celor 22 de zone de andode vest a României. “Am proiectat un care pentru autoutilitare, al celor nou centru, la cele mai înalte standarde şapte platforme destinate caale industriei express, pentru a susţine mioanelor Reţelei Rutiere Europene creşterea economică sustenabilă a TNT Express, precum şi pe platpartenerilor noştri, fie că vorbim de forma destinată exclusiv transporafaceri locale sau de comerţ interturilor aeriene. Expedierile care naţional”, a subliniat Dorin Hanea. tranzitează hub-ul TNT sunt mai

Condiţii ideale

Spaţii speciale Referindu-se la proiecte complexe, reprezentantul companiei TNT România a subliniat că, în cadrul noului hub express, sunt rezervate spaţii speciale pentru bunurile periculoase şi pentru produsele de valoare, facilităţi importante pentru clienţii din diverse industrii cheie, prezente în zonă: industria auto, electronică şi high-tech, dar şi domeniul medical - farmaceutic. “Ca operator certificat pentru transporturi

departe procesate cu ajutorul benzilor de sortare şi a aparatului cu raze X, în condiţii de rapiditate şi siguranţă sporită, pentru un transfer în condiţii perfecte către destinaţia finală. Transporturile aeriene Express pot fi astfel încărcate direct în aeronava dedicată, care asigură conexiuni zilnice, un avantaj major în direcţia optimizării timpilor de preluare, respectând în acelaşi timp reglementările specifice industriei transporturilor”, Dorin Hanea

Un milion de colete, zilnic TNT, componentă a concernului internaţional TNT Express, este unul dintre liderii mondiali în distribuţia prin curierat expres, intern şi internaţional, logistică şi servicii internaţionale de expediere. TNT are cea mai largă reţea de transport din Europa şi oferă o gamă variată de servicii de transport aerian şi rutier, cu livrare în peste 200 de ţări de pe glob. În ceea ce priveşte timpul de tranzit în sistem de curierat expres, TNT asigură livrarea de documente şi colete la destinaţie în maxim 24 de ore pe piaţa internă şi în 24 - 48 ore în majoritatea ţărilor lumii. Compania livrează zilnic circa un milion de colete, documente şi marfă în peste 200 de ţări şi a înregistrat venituri de 7,2 miliarde de euro în 2011.

78

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pas înainte pentru Roşia Montană

de Sandu TUDOR

După aproape un an de tăcere din partea noilor guvernanţi, o mutare discretă a Executivului României aduce din nou în actualitate proiectul aurifer de la Roşia Montană. Era şi timpul, pentru că partenerul principal al proiectului, Gabriel Resources, aşteaptă de mai bine de-un deceniu un răspuns de la autorităţile române: fie el pozitiv sau negativ. Începe sau nu exploatarea.

Guvernul a decis, marţi, 30 aprilie, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova. Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine, în prezent, 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). ”Hotărârea de guvern are în vedere divizarea parţială, în interesul acţionarilor, a Minvest, în scopul separării activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de Minvest la Roşia Montană Gold Corporation de restul activităţilor companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi, respectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie la RMGC şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contractate de către companie în scopul participării la majorările de capital ale RMGC. Având în vedere interesul statului român, este oportun ca activitatea Minvest ce ţine de proiectul Roşia Montană să se facă prin intermediul unei societăţi comerciale noi, rezultate prin desprinderea patrimoniului Minvest legat de proiect, statul român, prin DPIIS (Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine - n.r.), urmând să devină acţionarul direct al acestei societăţi comerciale nou-înfiinţate”, se afirmă într-un comunicat al Guvernului.

Noua companie, Minvest Roşia Montană, va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, controlată de firma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capi-

talul social. Compania deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din Europa, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Venituri şi locuri de muncă Înfiinţarea noii companii este argumentată de Guvern prin faptul că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă întro zonă puternic afectată de şomaj. Sunt argumentate şi interesul statului de a avea un control corporativ direct asupra societăţii Roşia Montană Gold Corporation, potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, precum şi faptul că statul român trebuie să îşi asigure maximizarea beneficiilor economice şi încasărilor bugetare din proiectul Roşia Montană independent de evoluţia viitoare a Minvest.

Şova mai şovăie puţin Faptul că Guvernul a făcut măcar o jumătate de pas înspre luarea unei decizii privind proiectul de la Roşia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Montană a fost evident din ultimele luări de poziţie ale ministrului Dan Şova, cel care are în grijă investitorii şi proiectele strategice din România. Deşi nu a spus-o răspicat, el a lăsat să se înţeleagă că proiectul Roşia Montană este de actualitate şi, într-un termen rezonabil de timp, investitorii vor primi un răspuns. “Ministerul Mediului va spune în acest an dacă va da sau nu avizul de mediu pentru Roşia Montană. (...) Acest proiect are două probleme majore. Una este legată de chestiunea de mediu.

Este un comitet tehnic la Ministerul Mediului care trebuie să rezolve această problemă. Să spună dacă sunt condiţii să se dea avizul de mediu sau nu. (...) Şi mai este o problemă legată de conservarea sitului arheologic, care ţine de Ministerul Culturii. Cele două instituţii trebuie să stabilească dacă acest proiect este viabil din punctul de vedere al avizului de mediu. (...) Nu poate exista decizie politică dacă nu se respectă condiţiile de mediu", a susţinut ministrul Dan Şova într-o recentă emisiune televizată. Întrebat dacă el susţine, ca membru al Guvernului, decizia politică de demarare a proiectului Rosia Montană, Şova a evitat un răspuns tranşant. "Nu pot să mă pronunţ cu privire la acest lucru atât timp cât nu văd exact care sunt aspectele tehnice şi administrative, dacă se pot rezolva. Aţi spus despre o decizie pe care eu nu o văd politică, o văd economică. O decizie economică nu se poate lua decât în acel moment în care specialiştii spun că purcederea la acest proiect înseamnă posibilitatea de a respecta rigorile de mediu şi cele legate de conservarea sitului arheologic". La întrebarea dacă Guvernul va trece prin Parlament proiectul Roşia Montană, în cazul în care proiectul va obţine avizul de mediu, Şova a spus ca deocamdată nu s-a luat o decizie. „Nu s-a luat o decizie în privinţa asta, o decizie economică sau politică, înainte să stabileşti dacă din punct de vedere al condiţiilor de mediu şi al celor care ţin de conservarea siturilor arheologice sunt îndeplinite. (...) Dacă vor veni specialiştii şi vor spune da, se poate merge înainte, atunci se poate lua în discuţie. Ca opinie personală, cred că cel mai normal ar fi să se treacă o lege în legătură cu acest proiect, ca să existe cadru de dezbatere. Sunt adeptul transparenţei totale”, a adăugat ministrul.

Reamintim că, în urmă cu un an, premierul Victor Ponta declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea, în prealabil, a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat în urmă cu câteva săptămâni că proiectul de la Roşia Montană este în evaluare la ministerele cu atribuţii în acest domeniu, decizia urmând să fie luată de Guvern.

proiect

79

"Nu pot să mă pronunţ cu privire la acest lucru atât timp cât nu văd exact care sunt aspectele tehnice şi administrative, dacă se pot rezolva. Aţi spus despre o decizie pe care eu nu o văd politică, o văd economică. O decizie economică nu se poate lua decât în acel moment în care specialiştii spun că purcederea la acest proiect înseamnă posibilitatea de a respecta rigorile de mediu şi cele legate de conservarea sitului arheologic".

Dan Şova, ministru delegat pentru Investiţii Străine

Summary e government decided on Tuesday, 30April, to set up a new company that will deal exclusively with the Roşia Montană Project (RMP) and that will work under the exclusive authority of the Minister Delegate for Infrastructure Projects of National Interest and Foreign Investments, Dan Şova. e new company will result from the reorganization, by way of partial division, of the Minvest Deva National Company of Copper, Gold and Iron, which currently holds 19.3% of shares in the company Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). “e Government’s resolution envisages the partial division of Minvest, in the shareholders’ interest, with a view to separating the activity of managing the minority packet of shares held by Minvest at Roşia Montană Gold Corporation from the rest of the company’s activities, and to transferring the patrimony pertaining to this activity, namely the packet of shares owned by the company at RMGC and of the liabilities entailing from the loans contracted by the company in order to participate in the increase of capital from RMGC. In the interest of the Romanian state, it is appropriate that the Minvest activity related to the RMP should be conducted through a new company, resulting through the severance of the Minvest patrimony related to the project. e Romanian state will become a direct shareholder of this newly established company, through DPIIS (Department of Infrastructure Projects of National Interest and Foreign Investments, our note)”, a Government release states.

80

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Supravieţuitorii crizei cu strategii de HR

de Ana FLORESCU

Specialistul în resurse umane Mihaela Feodorof a lucrat timp de 16 ani în BRD - Groupe Societe Generale, unde a coordonat echipa de recrutare şi a asigurat gestiunea talentelor timp de cinci ani, implementând primul sistem de consultanţă internă de resurse umane. Acum a început un nou drum cu Yourway.

Reporter: Cum a influenţat noul Cod al Muncii mediul resurselor umane?

Mihaela Feodorof: Nu am apucat să lucrez pe noul Cod al Muncii din pespectiva angajatorului, în schimb, cred că ne pune pe picior de egalitate, angajat-angajator. Există mai multe variante, o flexibilitate, dacă vreţi, a relaţiilor de muncă, ceea ce cred că este un avantaj. Cred că angajaţilor le-a dat mai multă uşurinţă în a aborda propria perspectivă, adică să activezi pentru mai multe companii, să fii mai eficient şi aşa mai departe. Angajatorului i-a dat nişte pârghii de aşa manieră încât relaţia să fie, cum am spus, egală.

Rep: Dar criza, cum a influenţat acest domeniu, al resurselor umane?

M.F.: Din punct de vedere economic, e clar că nu suntem mai fericiţi şi nu avem cum să fim mai fericiţi pentru că resursele financiare sunt mai limitate. În schimb, cred că a filtrat foarte bine piaţa forţei de muncă, adică era nevoie de acurateţe în ceea ce înseamnă relaţia angajat-angajator. Cred că le-a oferit companiilor varianta eficienţei, pentru că fiecare angajator a trebuit să se uite, la un moment dat, către resursa umană şi să aşeze omul potrivit la locul potrivit, de aşa manieră încât profitabilitatea să rămână în sensul pozitiv.

Rep.: La ce trebuie să fie atent un angajator când îşi alege un angajat în condiţiile economice actuale?

M.F.: Cred că cel mai important este să nu te uiţi la angajat numai din perspectiva zilei de mâine şi pe termen scurt, ci să te uiţi la angajat ca la o resursă pe care să o fidelizezi şi care îţi va aduce plusvaloare pe termen mediu şi lung.

Aşadar, eu cred că încă mai sunt angajatori care au o viziune, care au o strategie a dezvoltării resurselor umane şi care vor avea şi reuşite, adică vor supravieţui crizei.

Rep.: Ce fel de competenţe trebuie să îşi dezvolte un angajat, ca să fie competitiv pe piaţa muncii şi să crească în carieră?

M.F.: În primul rând trebuie să fie flexibil, trebuie să înveţe să se adapteze. Cerinţele pot fi diverse şi, dacă ne limităm, profesăm pe o nişă, devenim specialişti, dar nu putem depăşi acest nivel al specializării. Noi trebuie să învăţăm să ne dezvoltăm, să acoperim poate mai multe domenii de activitate şi aşa să fim apreciaţi şi valorizaţi de angajatori.

Rep.: Să răsturnăm întrebarea: care ar fi calităţile necesare pentru un manager al acestor timpuri?

M.F.: Acest termen al managementului a căpătat diverse variante în intepretarea de zi cu zi. A fi manager înseamnă a şti să gestionezi foarte bine nişte resurse, inclusiv umane. Şi dacă vorbim de acest angajat al viitorului flexibil şi deschis să provoace schimbări, înseamnă că şi managerul trebuie să

fie într-un profil apropiat, adică să se adapteze schimbărilor, să vadă la resursa umană şi alte capacităţi şi să construiască împreună.

Rep.: Credeţi că creşterea salariului minim va influenţa în vreun fel piaţa muncii?

M.F.: Cu siguranţă îi va influenţa pe angajatori care se vor uita, probabil, cu şi mai mare îngrijorare către resursa umană, din punct de vedere financiar. Din perspectiva mea şi din ceea ce spun studiile făcute de-a lungul timpului pot să vă spun că stimulul financiar răspunde pe termen scurt.

O creştere salarială va motiva un angajat pe un termen de o lună, trei luni, şase luni, hai să zicem un an. Angajaţii pot fi stimulaţi şi altfel. Există o mulţime de avantaje şi beneficii cu care poţi să vii în întâmpinarea unui angajat, care înseamnă mai puţin din punctul de vedere al costurilor, dar mult mai mult din punctul de vedere al fidelizării. Am câteva exemple care îmi vin în minte: o companie pentru care lucrez a făcut un brainstorming legat de ce înseamnă bonusuri pentru reuşita angajaţilor din ultimele două trimestre. Răspunsul angajaţilor a fost că vor să transforme acest bonus financiar într-un program flexibil de muncă. Un alt exemplu este legat de familie, de nevoile foarte personale.

Acestea s-au tradus în SPA, sport şi aşa mai departe. Cunosc oameni care au făcut o schimbare de carieră pentru a-şi acoperi nevoile copiilor, studii în străinătate sau avantajul de a-i duce la o şcoală privată. Trebuie să ne uităm mai aproape. Angajatul nu este doar o resursă pe care să o trans formi în profit. Este un om ca şi mine, iar dacă mă voi uita şi voi discuta pe nevoile personale, s-ar putea să fac o economie, din punctul de vedere al bugetului de beneficii şi, pe de altă parte, să fie mult mai fidel companiei, pentru că nu va pleca pentru un salariu mai mare cu o sută sau 1000 de lei dacă va şti că are acoperită perioada educaţiei copiilor pentru următorii opt ani de zile.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

antreprenoriat

81

Meet the WOMAN! Evenimente marca FIA Organizaţia Femei în Afaceri a iniţiat seria evenimentelor de business la feminin în anul 2009.

S-au adunat de atunci peste 150 de evenimente, peste 25 de speakeri şi mii de participante.

Rep: Ce înseamnă Meet the WOMAN! Şi ce obiective are?

Alice Botnarenco, fondator FIA: Am început acest proiect din dorinţa de a interacţiona cu antreprenoare, femei care lucrează în companii şi femei cu experienţă, care au obţinut deja recunoaşterea priceperii lor în afaceri. Primele ediţii au fost întâlniri informale în care fiecare dintre noi preciza ce reprezintă din punct de vedere profesional şi de ce avea nevoie în acel moment. Au început să se creeze conexiuni între participante şi acest lucru ne-a încurajat să ducem proiectul la un alt nivel şi să îi regândim structura. Am ales să îl organizăm în hoteluri(Capital Plaza Hotel, Bucureşti, şi Kronwell Braşov Hotel) şi să aibă trei părţi distincte: în prima parte, fiecare participantă îşi prezintă businessul sau jobul pe care îl are; partea a doua este dedicată speakerului (o invitată din mediul de afaceri feminin) care expune o temă de interes general şi care interacţionează cu participantele; în ultima parte are loc o sesiune de business networking care poate reprezenta momentul 0 al semnării unui contract. Le încurajăm pe participante să fie foarte atente în partea de început a evenimentului şi să identifice potenţiale cliente sau colaboratoare pe care să le abordeze în sesiunea de networking. Miza acestui proiect este reprezentată de oportunităţile de afaceri şi ştim din feedback-ul pe care îl obţinem constant că s-au semnat contracte. În afara contractelor, Meet the WOMAN! înseamnă 40-50 persoane la fiecare eveniment, branding personal, expunerea competenţelor, exersarea abilităţilor de prezentare şi comunicare, informaţii din mediul de afaceri, informaţii de specialitate din diverse domenii de activitate. Evenimentele Femei în Afaceri au depăşit graniţele Bucureştiului, astfel încât organizaţia noastră este prezentă şi la Braşov, iar în acest an pregătim dezvoltarea proiectului Meet the WOMAN! în Cluj-Napoca şi Iaşi.

Rep: Cine a venit la Meet the WOMAN! în calitate de speaker?

A.B.: Speakerii pe care i-am ales de-a lungul timpului sunt persoane cunoscute din mediul de afaceri, care au o poveste interesantă şi care au multă experienţă în domeniul lor de activitate.

S-au asociat evenimentului nostru: Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm; Anca Bidian, CEO Kiwi Finance; Camelia Şucu, proprietara Class Living; Bibiana Stănciulov, producătoarea Topoloveni şi Topoloveana; Violeta Luca, CEO Flanco; Marta Uşurelu, redactor-şef al revistei BIZ; Aurelia Vişinescu, proprietara Domeniile Săhăteni, şi alte nume valoroase pe care vă invităm să le descoperiţi pe site-ul nostru.

Ecourile evenimentelor Meet the WOMAN “Comunităţile sunt cele care fac lumea de business de astăzi, iar comunităţile de femei de business sunt cu atât mai puternice, cu cât networking-ul feminin chiar funcţionează. Femei în Afa-

ceri este o iniţiativă valoroasă nu doar pentru membrele ei, ci şi pentru comunitatea de business în general. Cred că prin schimb de idei, fair-play şi inspiraţie reciprocă femeile fac mediul de afaceri mai bun şi mai frumos“, Camelia Şucu, Owner Class Living. ”Mi-a făcut placere să descopăr o comunitate dinamică formată din femei care sunt sau îşi doresc să devină antreprenor sau ocupă poziţii de conducere în diverse companii. Am cunoscut femei puternice, active, pasionate de ceea ce fac şi am apreciat feedback-ul excelent primit din partea lor. Femei în Afaceri este o comunitate de business, cu un puternic spirit antreprenorial, în cadrul căreia femeile îşi pot găsi inspiraţia, au posibilitatea de networking cu alte femei ce împărtăşesc aceleaşi interese şi preocupări”, Rucsandra Hurezeanu, Director General Ivatherm. ”Evenimentele Femei în Afaceri ar trebui să se afle în agenda oricărei femei. Este Înfiinţată în 2009 de Alice locul unde ideile încep să prindă formă, Botnarenco, organizaţia Femei în iar teama se transformă în dorinţa de a Afaceri dezvoltă proiecte care se îndrăzni. Comunitatea Femei în Afaceri adresează antreprenoarelor şi fele poate oferi celor aflate la început de meilor care lucrează în companii. carieră o perspectivă asupra opţiunilor şi În 2012 a reprezentat România la a etapelor pe care le vor avea de parcurs.

Global Summit of Women, cel mai Nu este o simplă întâlnire, ci o reală opormare forum economic intertunitate de networking şi un schimb de naţional pentru femei, a relansat experienţă util tuturor, indiferent de site-ul www.femei-in-afaceri.ro, nivelul la care au ajuns în carieră. Nicipoziţionat ca un portal cu informaţii din când nu s-au simţit mai bine femeile în mediul feminin de afaceri, şi a creat mediul de afaceri din România”, Nicoleta prima platformă online de business Talpeş, Managing Director Image Facdedicată femeilor din România tory. www.femei-in-afaceri.ro.

Despre Femei în Afaceri

82

artă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum să faci un milion de euro din tablouri Pictorul ardelean Adrian Ghenie a devenit de Claudiu PĂDUREAN

cunoscut la nivel mondial, iar tablourile sale au ajuns să fie vândute cu sume care ating 350.000 de euro.

Numele unui tânăr pictor din Transilvania este pe cale să se transforme într-un adevărat brand recunoscut la nivel mondial.

Este vorba de Adrian Ghenie. Despre succesul lui incredibil au început să scrie publicaţii de prestigiu, precum e Wall Street Journal. Şi asta după ce o expoziţie organizată în luna martie la Galeria Pace din New York s-a transformat într-un succes comercial de proporţii. Cele 13 tablouri expuse de Adrian Ghenie au fost vândute, toate, cu sume cuprinse între 65.000 şi 350.000 de euro. Succesul de la New York a venit în continuarea unei serii de succese înregistrate în Europa. Adrian Ghenie se putea considera un om norocos, pentru că, în luna februarie, în cadrul unei licitaţii organizate la Londra de Sotheby’s, tabloul intitulat „Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru mai mult de 140.000 de euro. De fapt, în ultimii 2-3 ani, cota de piaţă a tablourilor lui Adrian Ghenie a crescut constant. În anul 2012, tabloul său „Studiu pentru bătaia cu plăcinte” a fost vândut în cadrul unei licitaţii organizată de Casa Tajan din Paris pentru aproape 53.000 de euro. În anul 2011, tot la galeria Sotheby’s Londra, lu-

crarea „Gară în afara timpului” a fost vândută cu peste 14.000 de euro. Experţii în piaţa de artă plastică se aşteaptă ca valoarea financiară a lucrărilor lui Adrian Ghenie să crească şi mai mult.

„Bufonerii cu dictatori” Prestigiosul cotidian american e Wall Street Journal a dedicat un spaţiu amplu succesului expoziţiei din New York a lui Adrian Ghenie. În opinia jurnaliştilor americani, tânărul pictor, născut în Baia Mare şi absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, s-a impus tocmai pentru că refuză convenţionalul.

Publicul american a remarcat îndeosebi seria de portrete în care chipurile odioase ale unor dictatori erau parodiate. Adrian Ghenie deconstruieşte imaginea grandioasă a unor personaje odioase ale istoriei recente situându-i în spaţiul pictural al unei bătăi cu plăcinte, în stilul comediilor spumoase din perioada interbelică. Feţele desfigurate ale dictatorilor portretizaţi produc

Summary Adrian Ghenie is the name of a young painter from Transylvania who is about to become a genuine brand recognized worldwide.

Prestigious publications like The Wall Street Journal have started writing about his incredible success. This was occasioned by an exhibition organized at Pace Gallery in New York in March, which turned into a large-scale commercial success. The 13 paintings exhibited by Adrian Ghenie were sold all for sums between 65,000 and 350,000 euros. His New York success was the continuation of a series of European successes. Adrian Ghenie could consider himself a lucky man, because, in February, in an auction organized by Sotheby’s in London, the painting entitled “Dr. Mengele 2” was sold for more than 140,000 euros. In fact, in the last 2-3 years, the market share of Adrian Ghenie’s paintings has increased steadily. In 2012, his painting “Pie Fight Study” was sold at an auction organized by the Tajan House in Paris for nearly 53,000 euros.

artă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

amuzament şi, în acelaşi timp, servesc sentimentului de dreptate. Tablourile sale demolează miturile clădite pe atitudini monumentale prin care tiranii, desfiguraţi de plăcintele pictate de tânărul transilvănean, au vrut să rămână în istorie. De fapt, ideea parodiilor realizate cu ajutorul bătăilor pictate cu plăcinte a fost cea care a determinat o cotitură fundamentală în arta lui Adrian Ghenie. Succesul său la nivel internaţional a început cu o lucrare inspirată dintr-un sketch din 1941 al unor comedianţi americani, care aveau ca punct forte tocmai bătaia cu plăcinte.

Evoluţia artei lui Adrian Ghenie este cu atât mai spectaculoasă, cu cât, în anul 2001, când tânărul artist transilvănean era proaspăt absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj, stilul său de a picta era unul convenţional, care aducea mai curând a secol XIX, după cum chiar el mărturiseşte. Dezamăgit de limitele pe care simţea că şi le-a impus el însuşi propriei sale creaţii, Adrian Ghenie a decis să se mute la Viena, unde voia să ducă o viaţă obişnuită. Acest proiect însă a eşuat total. Adrian Ghenie îşi aminteşte astăzi cu umor de acea perioadă. „Stăteam într-un apartament de rahat, fără bani, fără un business şi mâncam conserve de ton de 50 de cenţi bucata. Aşa că am decis să mă întorc acasă. Mă gândeam că voi avea parte de aceeaşi viaţă ca la Viena, dar, măcar, acasă aveam prieteni cu care să râd”, spune artistul ardelean. Adrian Ghenie s-a întors acasă şi s-a reapucat de pictură. Iar rezultatele la care a ajuns acum îl uimesc chiar şi pe el, pentru că succesul financiar a depăşit toate aşteptările sale. Într-un interviu acordat presei americane, Adrian Ghenie spunea cu umor să situaţia sa seamănă cu cea în care un duh al aurului s-ar fi trezit şi îi sporeşte averea.

Antreprenor de succes Însă Adrian Ghenie nu este doar un pictor talentat care se bucură de un succes indiscutabil. În paralel, el s-a remarcat şi ca un antreprenor remarcabil în domeniul artei. În anul 2005, împreună cu Mihai Pop, el a fondat galeria de artă clujeană Plan B. În foarte scurt timp, această galerie a devenit una dintre cele mai apreciate din România. Drept urmare, Galeriei de artă i s-a încredinţat misiunea de a organiza pavilionul românesc în cadrul Bienalei de la Veneţia. Experimentul a fost unul de mare succes, iar faima acestei galerii a devenit una europeană. Pe acest lucru s-a bazat Adrian Ghenie, în anul 2008, când a decis să deschidă, tot sub egida Galeriei Plan B, un spaţiu expoziţional în Berlin. Această iniţiativă a reprezentat o premieră pentru România. Mai mult, galeria se bucură de succes în capitala Germaniei. În România, Galeria Plan B funcţionează în cel mai celebru centru de cultură alternativă, Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, un fost spaţiu industrial transformat în spaţiu artistic. La Fabrica de Pensule au loc spectacole de teatru, de muzică, de dans experimental, iar Galeria Plan B reprezintă o componentă de mare prestigiu în domeniul artei plastice. De fapt, proiectele culturale reunite sub umbrela Fabricii de Pensule sunt considerate adevărate fenomene la nivel continental. Mai mult, existenţa acestora reprezintă argumente semnificative în favoarea Clujului, oraş care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, după ce a obţinut titlul de Capitală Euro-

peană a Tineretului în anul 2015. Galeria Plan B s-a dedicat promovării lucrărilor de artă românească din ultimii 40 de ani.

După succesul înregistrat în anul 2007, în cadrul celei de-a 52a ediţii a Bienalei de la Veneţia, prestigiosul cotidian e New York Times includea Plan B în rândul celor patru galerii de artă contemporană care merită să fie vizitate în Europa de Est. Asociatul lui Adrian Ghenie, Mihai Pop, a spus că există mai multe etaloane după care poate fi măsurat succesul acestei iniţiative.

Dacă acum un deceniu, practic, nu venea nici un curator important din Occident la Cluj, acum nu este săptămână în care să nu vină cineva, interesat de artiştii clujeni. Practic, după ce Galeria Plan B a ieşit în Occident, curatorii şi-au dat seama că în Cluj-Napoca se petrece ceva: un adevărat fenomen cultural în domeniul artelor plastice. Trei dintre artiştii promovaţi de această galerie – Mihai Pop, Mircea Cantor şi, bineînţeles, Adrian Ghenie – au devenit extrem de cunoscuţi la nivel mondial, iar celebritatea s-a convertit şi în succes financiar. În aceste condiţii, presa britanică a scris că „arta din Cluj a devenit un brand în sine”. Deja, specialiştii spun că se poate vorbi de o Şcoală de la Cluj, care va rămâne în istoria culturii româneşti.

83

84

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romanian Boat Show 8

Craiova Business Days

Cea mai longevivă expoziţie de yachturi şi ambarcaţiuni, Romanian Boat Show, se va desfăşura anul acesta, în perioada 23 – 27 mai, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi, cei mai importanţi distribuitori din România vor prezenta publicului larg yachturi elegante, bărci practice, dar şi accesorii pentru toate sporturile de apă. Accesul se va face pe bază de invitaţii sau bilete care se achiziţionează la intrare, la preţul de 15 lei. Elevii şi studenţii au acces gratuit. Evenimentul este organizat de Set Events.

Detalii: www.romanianboatshow.ro

Ediţia cu numărul 11 a Business Days şi ediţia 2 a Business Days Lite sunt programate la Craiova, între 2-3 iulie, respectiv pe 4 iulie. Suita de evenimente Business Days este concepută în jurul ideii de a crea o platformă de oportunităţi de business networking pentru manageri şi antreprenori. Evenimentele sunt astfel creionate, încât să ofere maximum de beneficii celor 3 mari categorii de stakeholderi ai proiectului: participanţi, parteneri şi speakeri şi sunt adevărate generatoare de oportunităţi. www.businessdays.ro

Târgul RoEnergy

BIAS Aero

Între 5-7 iunie 2013, Târgul RoEnergy Bucureşti 2013 revine în capitala României, la Romaero Băneasa. Investitorii reconfirmă astfel interesul pentru piaţa românească de profil, ca răspuns şi alternativă la limitarea pieţelor energetice europene pentru companiile care provin din solar, fotovoltaic, bioenergie (biomasă, biocombustibili, biogaz), energie eoliană, hidroenergie, infrastructura energetică, eficienţă energetică în construcţii. În paralel cu expoziţia, timp de 3 zile, la Romaero va avea loc o suită de manifestări, organizate în colaborare cu asociaţii profesionale, universităţi şi companii. Experţi, manageri RES, reprezentanţi ai autorităţilor, cercetători şi mass media vor avea ocazia de a realiza schimburi de opinii şi know-how de specialitate. Detalii: www.roenergy.eu

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) va continua şi în acest an o tradiţie agreată şi aşteptată nu doar de lumea aviaţiei, ci şi de publicul pasionat de acest domeniu prin organizarea Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition 2013 pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu, evenimentul fiind programat pentru zilele de 27 şi 28 iulie 2013.

Ediţia din acest an este dedicată celebrării centenarului Aeronauticii Militare şi a 90 de ani de la înfiinţarea Aeroclubului României.

CNAB estimează o participare a publicului pasionat cel puţin la fel de numeroasă ca în anul 2012 (peste 100.000 de spectatori cumulat în cele două zile dedicate evenimentului). Agenda include 3 secţiuni: spectacol aerian, zboruri de agrement, expoziţie generală de aviaţie şi concerte. Intrarea va fi liberă. Detalii: www.bias.aero

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Magia H2o pag.9-18