Transilvania Business 31

REVISTĂ ECONOMICĂ membră a Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 31 • 26 iun-27 iul 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-7 La PARAT RO, viitorul sună bine pag. 60-61 Vrignaud: “Transilvania e un loc propice pentru business!”pag. 68-71 Cinci zile de festival. Fabulos de normale. Sibiu - 2013

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

eveniment Catalogul oportunităţilor de investiţii

2-3 educaţie

40-41

Universitatea „Petru Maior“, proactivă în susţinerea antreprenoriatului

eveniment

72-73

Ziua chimistului

8-11 HIPISM

TURISM culturAL

Transylvania Horse Show, paradisul echitaţiei ardelene

Festivalul “George Enescu”, locul unde magia există

76-77 88-89

ENERGIE Gazele de şist, un proiect controversat în vestul ţării

2

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Catalogul oportunităţilor de investiţii

de Nicolae POP Fotografii: Radu Roşca, www.staychill.net

Transilvania Grup Business, editor al revistei economice lunare Transilvania Business, a lansat pe 18 iunie, la Cluj-Napoca, “Catalogul parcurilor industriale şi logistice din România”, un proiect unic, instrument de informare şi promovare, parte a unei strategii naţionale de relansare a industriei şi investiţiilor străine directe în România. Evenimentul a avut loc la Consiliul Judeţean Cluj-Napoca. În prima ediţie, 21 de parcuri industriale şi logistice, din 11 judeţe, împreună cu 33 de companii, prezintă oportunităţi de investiţii, produse şi soluţii pentru sectorul industrial, alăturat unor strategii naţionale ori internaţionale, analize, studii de caz. Într-un prim tiraj de 5.000 de exemplare, produsul va fi distribuit în România, gratuit, către toate parcurile industriale şi logistice şi către toţi clienţii acestora, iar în plan extern, cu sprijinul ambasadelor, camerelor de comerţ bilaterale şi cluburilor oamenilor de afaceri, către manageri, investitori, companii, fonduri de investiţii etc., reprezentate de lideri interesaţi să dezvolte afaceri în România. “Suntem onoraţi să fim partener în acest demers important pentru radiografia şi promovarea sectorului industrial şi urăm succes acestui proiect”, spune în mesajul său ministrul Economiei, Varujan Vosganian. De altfel, Ministerul Economiei va finaliza în acest an “Strategia de competitivitate a României”. “În contextul în “Vă felicităm pentru iniţiativa de a care Uniunea Europeană se află într-un promova oportunităţile de afaceri amplu proces de reconsiderare şi de îndin parcurile industriale existente tărire a rolului industriei pentru creştere în România. MAE este dispus să se şi creare de locuri de muncă, România implice în promovarea catalogului elaborează o nouă politică industrială în plan extern, prin transmiterea proprie, bazată pe competitivitate şi inolui, atât în variantă tipărită, cât şi vare”, susţine ministerul de resort, suelectronică, la toate misiunile bliniind inclusiv că este nevoie de diplomatice din străinătate”, se promovarea industriei româneşti în arată în răspunsul Secretarului de străinătate, respectiv diplomaţie ecoStat, Radu Podgorean, Ministerul nomică. Evenimentul de lansare a fost reAfacerilor Externe, la solicitarea de alizat cu sprijinul partenerilor Tetarom parteneriat iniţiată de revista TB. SA, ES Elektro şi Consiliul Judeţean Cluj.

Promovare externă:

“Felicit realizatorii acestui prim catalog al parcurilor, este un instrument pe care ar trebui să şi-l dorească orice parc industrial şi logistic. Din discuţiile pe care le-am avut, urmează şi pasul următor, foarte important, unde ajunge acest catalog. Dacă ajunge în mediile investiţionale este bine. Eu îmi doresc foarte tare. Referitor la noi, în curând vom avea Tetarom IV, alte 85 de ha, şi iată că vom avea suprafeţe importante pe care noi trebuie să le promovăm. Tetarom IV a primit titlul oficial de parc industrial ieri (luni, 17 iunie, n.r.) şi cu asta ne-am îndreptat către 300 de ha. Cu această suprafaţă suntem pe locul I în România în cea ce priveşte infrastructura de afaceri de tip parc industrial.

Pentru economia judeţului, contribuţia Parcurilor Tetarom a fost una semnificativă: investiţii de 300 milioane de euro, TVAul plătit de către clienţii noştri se ridică la aproximativ 60 milioane euro, fără contribuţiile angajaţilor şi fără să mai punem la socoteală contribuţia noastră la dezvoltarea pe orizontală şi verticală a regiunii. Parcurile Industriale Tetarom acoperă perfect cererea din zona Cluj-Napoca. Însă, exact cum este prevăzut şi în Strategia de Dezvoltare a Judeţului Cluj, este necesară extinderea lor (a infrastructurilor de afaceri de tip parc industrial), spre exterior: Dej, Turda, Huedin. Relansarea creşterii investiţiilor în România este strâns legată de marketingul de ţară, e nevoie de unul foarte agresiv, după părerea mea, în momentul de faţă el fiind aproape inexistent, de o coerenţă legislativă, de o mai mare deschidere a României spre Asia, UE şi America.

De asemenea sunt necesare analize, studii ale mediului apropiat (Ungaria, Serbia), al mediului îndepărtat (Turcia, Rusia), cât şi al celui foarte îndepărtat (Coreea, Vietnam), pentru a vedea potenţialii concurenţi. În urma analizelor, trebuie gândite politici de dezvoltare adecvate”, a declarat Viorel Găvrea, director general Tetarom SA. “Eu zic că nu întâmplător lansarea aces-

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

3

tui Catalog s-a făcut la Cluj pentru că judeţul este recunoscut în ţară ca model de bune practici. Pregătim dezvoltarea, vom avea un Tetarom IV pe care vrem ca “Iniţiative precum cele ale Transilîntr-un an jumătate să îl facem operavania Grup Business, care a organiţional conform proiectului pe care îl zat prima conferinţă naţională derulăm din fonduri europene şi de la dedicată parcurilor industriale din Guvernul României, vizăm un al V-lea România, şi editează acest “Catalog Tetarom, sunt mai multe locaţii în calcul, al Parcurilor Industriale”, se înscriu ne dorim ca în zona Turda – Câmpia în direcţia cea bună şi pot contribui Turzii să facem o asemenea investiţie la accelerarea creării unei infrapentru că este o problemă socială acolo. structuri relevante a parcurilor ştiLa ora actuală, cele trei parcuri găzduiesc inţifice şi tehnologice dintr-o circa 30 de firme, sunt investiţii totale de anumită ţară, reducând, totodată, aprox. 300 milioane euro, 4.000 de locuri volumul de investiţii necesar pende muncă, dintre care 1.000 sunt în ultru un astfel de demers”, Luisz Sanz, timul an, respectiv, dacă e vorba de inDirector General, Asociaţia Intervestiţii, 100 de milioane de euro au fost naţională a Parcurilor Ştiinţifice şi investiţi în ultimul an”, a declarat preşedZonelor de Inovare (IASP). intele CJ Cluj, Horea Uioreanu. www.iasp.ws “Catalogul parcurilor industriale şi logistice din România” este editat în asociere cu Ministerul Economiei - sub auspiciile dezare jucători cheie puternici, cei mai mulţi focusaţi pe o anumită voltării strategiei de reindustrializare a României - şi cu sprijinul regiune sau un grup de clienţi. Având o experienţă de peste 40 Warehouses de Pauw (WDP). Compania WDP este lider de de ani, WDP acordă o importanţă deosebită asupra dezvoltării piaţă în Benelux şi un jucător major pe piaţa internaţională da- unor parteneriate reciproc avantajoase pentru clienţi, livrând torită serviciilor personalizate şi eficiente pentru dezvoltare, atât imobile, cât şi infrastructura necesară, timp în care firmele închiriere şi management pentru proprietăţi logistice şi indus- se pot concentra pe esenţa afacerii lor. Compania îşi dovedeşte triale. WDP operează la nivel internaţional aproximativ 2 mi- flexibilitatea prin disponibilitatea de a ajusta facilităţile de clasă lioane mp de centre de distribuţie, depozite şi spaţii industriale A conform aşteptărilor potenţialilor în Europa. Implicarea WDP în piaţa din România a început prin clienţi care caută o gestionare eficientă a achiziţia de plasamente strategice în ţară, la Ploieşti, Piteşti, Con- spaţiilor, fie că vorbim de spaţii standard, stanţa, Braşov, Bucureşti, pe o suprafaţă de aproximativ 200 de cu temperatură controlată sau refrigerate, ha, WDP dezvoltând un portofoliu strategic de 10 parcuri in- spaţii care necesită condiţii speciale penCatalogul Parcurilor Industriale şi dustriale. Compania are parcuri operaţionale în judeţele Argeş tru substanţe ADR sau bunuri pericuLogistice din România cuprinde în şi Braşov. “Implicarea noastră şi în sectorul energiei regenerabile loase, WDP putând dezvolta în condiţii cele 180 de pagini analize şi emoţii şi în proiecte certificate BREEAM are două obiective majore: pe optime orice spaţiu de depozitare, disde la dezvoltarea primelor proiecte, de-o parte, WDP este o organizaţie interesată de dezvoltarea tribuţie sau producţie”, declară Valentin argumentele unor manageri şi predurabilă regională în România, iar pe de altă parte putem oferi Stănciulescu, manager dezvoltare WDP viziuni pentru evoluţia proiectelor, clienţilor noştri costuri reduse de operare şi mentenanţă şi România (www.wdp.eu). strategii naţionale şi regionale de preţuri competitive pentru energia verde produsă, ceea ce în “Sunt 10 ani de la acordarea primelor tidezvoltare, un rezumat asupra incondiţiile curente ale pieţei reprezintă avantaje competitive tluri de parcuri industriale, din păcate vestiţiilor internaţionale, noutăţi cheie. Piaţa românească pentru spaţii industriale se maturizează, avem informaţii în media preponderent despre proiecte în dezvoltare, o indespre foste platforme industriale care au vitaţie la a 30-a conferinţă globală fost dezafectate, însă trebuie ca mediul de a IASP – “Science parks shaping afaceri să fie informat despre capacităţi new cities” şi, desigur, prezentări moderne de producţie, care există şi în ale unor proiecte operaţionale în care sunt create produse competitive la România. Transilvania Grup Businivel global. Revista TB susţine prin acest ness editează din 2010 revista luproiect investitorii, dezvoltatorii, mannară Transilvania Business (90 agerii, muncitorii şi promotorii unor pagini, tiraj 9.000 exemplare tiraj, proiecte ce aduc plusvaloare pentru distribuţie naţională), revistă dedieconomie. Obiectivul principal este să cată în special vieţii economice din sprjinim relansarea investiţiilor străine şi Transilvania. Revista determină să dezvoltăm un proces de networking posibile parteneriate de afaceri şi care să aducă noi proiecte între parcuri şi noi oportunităţi de business locale, companiile active în România, să atragem regionale, dar şi naţionale. noi investiţii”, a declarat Ionuţ Oprea, www.transilvaniabusiness.ro project manager.

Mesajul IASP

Despre Catalog

Summary On 18th of June, Transilvania Group Business, the plublisher of monthly magazine Transilvania Business launched “Catalogue of industrial and logistic parks” in Cluj-Napoca. An unique project, a promotion tool, a part of a national strategy which aims to relaunch industry and foreign investments in Romania. Cluj County was the host of the event.

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția

Faust, Mecena şi investitorii

Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Alex Toth DTP: Răzvan Matei, Raul Matei, Raluca Rogoz Corectură Simona Bogdan Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media TGB, membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Primul mare proiect după ieşirea din al doilea război mondial al micii naţiuni austriece a fost finanţarea refacerii Operei din Viena. Redeschisă în 1954. Un brand azi cu certitudine într-o ierarhie globală mult mai sus decât trioul Erste Bank, OMV, Vienna Insurance. Chiar dacă cele trei vârfuri de lance ale economiei austriece cântăresc greu în afacerile central şi est-europene, în lojele Operei îi regăsim la concertul tradiţional de Anul Nou pe mulţi dintre cei ce ţin în mâini destinele afacerilor europene. Vreme de 20 de ani, managerul Operei a fost bănăţeanul Ioan Holender.

Spectacolul Faust al Teatrului Radu Stanca din Sibiu, în regia lui Silviu Purcărete, a împlinit şapte ani de încântare pe scenele lumii. La Bruxelles, la invitaţia celui mai înalt diplomat român la NATO, Sorin Ducaru, au fost în primele rânduri ambasadorii statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice alături de şeful Comisiei Europene, Barosso, şi de preşedintele Consiliului Europei van Rompuy. Constantin Chiriac – magicianul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu – evident – era acolo.

La o emisiune de la Sibiu, de la festival, am fost plăcut surprins că în mai multe medii contează ideea clasică totuşi că la Bruxelles trebuia să fi fost premierul şi mulţi miniştrii economici, lideri ai afacerilor din România. Aşa cum la reprezentaţia de la Moscova din 2015 – care e arvunită - o puternică delegaţie guvernamentală şi cu oameni de afaceri români, premier şi noul preşedinte, trebuie să fie acolo. Aşa vor putea discuta după răvăşitorul Faust al lui Purcărete, într-un cadru elegant, despre viitorul relaţiilor economice româno-ruse. Ce trebuie revigorate.

Oare de ce nu au fost diplomaţii români la o altă întâlnire a artelor din Carpaţi tocmai la Tokyo unde adevăratul creator al naşterii anului cultural european la Sibiu în 2007, Constantin Chiriac, a fost singur cu elita financiară a marilor familii nipone?

Palatul Culturii din Târgu Mureş împlineşte un veac. Şi nu unul de singurătate. Va fi sărbătoare în septembrie. Vreau să văd – alegoric dar real - primul avion pe Aeroportul Transilvania plin cu oameni de afaceri din lume, prieteni cu antreprenorii de calibru mureşeni, la invitaţia organizatorilor şi cu girul partenerilor, veniţi să onoreze serile de spectacole în Palatul Culturii. Dacă fiecare mureşean din top 300, român, maghiar, sas, evreu, rrom, armean va fi convins că partenerii săi vor veni să vadă şi Călimanii, la o vânătoare, la Sighişoara, castele nobiliare, bisericuţe de lemn, cetăţi săseşti etc., atunci pot spera şi că vor fi sădite câteva seminţe. De investiţii străine. Centenarul îşi va fi atins menirea aniversară, dar şi scopul abia perceptibil al Operei din Viena sau al Festivalului de Teatru de la Sibiu.

Artele au nevoie de Mecena...

Noi, românii, de investitori străini...

Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Queen’s Official Birthday

Investitorii britanici, încrezători în România

de Alex TOTH

România a devenit o piaţă tot mai interesantă pentru investitorii britanici, pentru că este o economie emergentă, dar cu o piaţă unică, aproape de Marea Britanie, este de părere Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii în România.

I

II

Queen’s Official Birthday

Într-o declaraţie din mai 2013, Excelenţa Sa Martin Harris preciza că ţara noastră a devenit o piaţă de interes şi pentru exportatorii mici şi mijlocii dar şi pentru cei mari. “Este importantă şi stabilitatea economică care există în România datorită relaţiei cu FMI, dar şi stabilitatea politică, care este mai evidentă în 2013”, a subliniat ambasadorul Marii Britanii în România. “Cel mai important este forţă de muncă calificată din România, mai atractivă decât în Europa de Vest”, a adăugat Martin Harris.

Astfel, un exemplu de încredere în economia românească este preluarea de către grupul britanic de bricolaj Kingfisher, în aprilie 2013, a 15 magazine Bricostore din România, deţinute de compania franceză de retail Group Bresson.“Kingfisher este una dintre cele mai mari firme din Marea Britanie. Este foarte important pentru ei să fie prezenţi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pe piaţa din România. Este un semn important şi de încredere pentru piaţa românească”, a spus Martin Harris.

Potrivit ambasadorului Marii Britanii în România, ţara noastră îşi poate creşte competitivitatea numai prin intermediul reformelor, atât în domeniul sănătăţii, cât şi în domeniul educaţiei, iar situaţia economică dificilă europeană şi globală determină companiile din Marea Britanie să renunţe tot mai mult la pieţele tradiţionale şi să „descopere” noi pieţe în Europa. “Firmele şi organizaţiile britanice au creat la Cluj, în domeniul de soft, câteva sute de locuri de muncă. IT-ul este viitorul României, iar firmele britanice fac parte din această viziune”, a arătat Martin Harris.

Peste 4.500 de societăţi cu capital britanic Potrivit datelor deţinute de Oficiul Naţional Registrul Comerţului, în ierarhia pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, la data de 31 august 2012 Marea Britanie ocupa locul 13, numărul societăţilor cu capital britanic majorându-se la 4.572 şi deţinând o pondere de 2,48% în numărul total al societăţilor cu capital străin, iar capitalul subscris, rezultat atât din noi societăţi comerciale înregistrate, cât şi din majorări/reduceri de capital la cele existente, s-a redimensionat la 665,84 milioane euro, ceea ce reprezintă 2,07% din totalul investiţiilor străine.

Conform aceleiaşi surse, structura pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societăţile comerciale cu participare din Marea Britanie este următoarea: industria extractivă şi prelucrătoare (48,79%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (17,81%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (13,73%), intermedieri financiare şi asigurări (9,09%), agricultura, silvicultura şi pescuit (3,21%), tranzacţii imobiliare (2,66%), transport, depozitare şi comunicaţii (2,26%) şi construcţii (1,96%).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companii de top din România Atractivitatea pieţii din România a fost subliniată şi de Liviu Buzilă, şeful secţiei comerciale din cadrul Ambasadei Marii Britanii, care s-a declarat mulţumit de nivelul de impozitare de 16%, catalogat ca fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa. „Companiile britanice nu vor altceva decât transparenţă în procesul decizional, dialog atunci când se fac modificări în legislaţie şi predictibilitate.

Piaţa este atractivă, este cea de-a doua piaţă ca dimensiune în zona Europei Centrale şi de Est după Polonia - excluzând Turcia - şi este o piaţă care are o mulţime de proiecte cu caracter local sau transfrontalier”, a subliniat Liviu Buzilă.

OMV Petrom SA Bucureşti. Are patru asociaţi persoane juridice, OMV Aktiengesellshaft din Austria, Ministerul Economiei în numele statului român, Fondul Proprietatea SA şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Marea Britanie. Compania se ocupă cu extracţia petrolului brut, a avut cifră de afaceri de 16,56 miliarde lei în anul 2011, an în care a asigurat 22.052 de locuri de muncă.

GSK SRL Bucureşti. Are o vechime de 18 ani în domeniul comerţului cu ridicata al produselor farmaceutice şi are un asociat persoană juridică, Setfirst LTD din Marea Britanie. În anul 2011, compania a avut 300 de angajaţi şi a raportat afaceri de 723,74 milioane lei.

Renault Technologie Roumanie SRL Voluntari (Ilfov).

Se ocupă cu activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legată de aceasta, funcţionează din anul 2006 şi are trei asociaţi persoane juridice: Renault Sas din Franţa, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Marea Britanie şi Renault Developpement Industriel Et Commercial SA. În anul 2011, compania a avut 1.988 de angajaţi şi a înregistrat afaceri de 534,87 milioane lei.

Romprest Service SA Otopeni (Ilfov). Datează din anul 2001, se ocupă cu colectarea deşeurilor nepericuloase şi are patru asociaţi, persoane juridice: 3I Group PLC din Marea Britanie, Detaco LTD din Canada, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA România şi Firstcom LLC din SUA. În anul 2011, societatea a avut 2.920 de angajaţi şi a declarat cifră de afaceri de 267,59 milioane lei.

Queen’s Official Birthday

Hoeganaes Corporation Europe SA Buzău (Buzău). Se ocupă cu producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje, îşi desfăşoară activitatea din anul 2000 şi are doi asociaţi persoane juridice, ambii din Marea Britanie: GKN Industries LTD şi GKN Group Services LTD. În anul 2011, compania a avut 89 de angajaţi şi a drulat afaceri de 163,56 milioane lei.

Feral SRL Tulcea (Tulcea). Are o vechime de 11 ani în domeniul producţiei de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje, iar singurul asociat persoană juridică este Feral LTD SRL din Marea Britanie. Societatea a asigurat 371 de locuri de muncă în 2011, an în care a raportat afaceri de 162,13 milioane lei.

Alison Hayes SRL Urziceni (Ialomiţa). Funcţionează din anul 1994, se ocupă cu fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, exclusiv lenjeria de corp, şi are un asociat persoană juridică, Alison Hayes LTD din Marea Britanie.

Compania a asigurat 1.499 de locuri de muncă în 2011, an în care a derulat afaceri de 126,11 milioane lei.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL Bucureşti.

Are ca obiect de activitate servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale, s-a înfiinţat în anul 2010 şi are doi asociaţi persoane juridice din Marea Britanie: Petrofac Facilities Management LTD şi Petrofac UK Holdings LTD. În 2011, compania a avut cifră de afaceri de 116,95 milioane lei şi 950 de angajaţi.

Grand SRL Bucureşti. A declarat afaceri de 103,76 milioane lei în 2011, an în care a asigurat 362 de locuri de muncă. Societatea funcţionează din 1991, are ca obiect de activitate hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare şi are patru asociaţi persoane juridice: Strabag SE din Austria, ONT Carpaţi SA din România, Alliance Overseas Export Import SRL România şi Grand Hotel Interests LTD din Marea Britanie.

SBS Broadcasting Media SRL Bucureşti. Îşi desfăşoară activitatea din anul 1992, are ca obiect de activitate difuzarea programelor de televiziune şi are trei asociaţi persoane juridice din Marea Britanie, European Radio Investments LTD, SBS Broadcasting LTD şi Romanian Broadcasting Corporation LTD şi unul din Olanda, P7S1 Finance BV. Compania a avut 316 angajaţi în 2011, an în care a raportat cifră de afaceri de 90,64 milioane lei.

III

IV

Queen’s Official Birthday

Business-uri de succes din Transilvania & Banat În continuare, vă propunem o trecere în revistă a principalelor societăţi cu capital britanic din Transilvania şi Banat, datele prezentate fiind oferite de listafirme.ro, cel mai important portal al firmelor din România.

Europharm Holding SA Braşov (Braşov). Funcţionează din anul 1994 în domeniul comerţului cu ridicata al produselor farmaceutice şi are cinci asociaţi persoane juridice, toţi din Marea Britanie: Wellcome LTD, Setfirst LTD, Smith Kline Beecham Nomines LTD, Glaxo Wellcome Holdings LTD şi Edinburgh Pharmaceutical Industries LTD. Pentru companie, anul 2011 a însemnat 344 de locuri de muncă asigurate şi cifră de afaceri de 1,02 miliarde lei.

Sews Romania SRL Deva (Hunedoara). Datează din anul 2000, se ocupă cu fabricarea articolelor din fire metalice, a lanţurilor şi arcurilor şi are un asociat persoană juridică, Sumitomo Electric Wiring Systems LTD din Marea Britanie. În anul 2011, compania a avut 6.974 de angajaţi şi a înregistrat cifră de afaceri de 905,5 milioane lei.

Pehart Tec SA Petreşti (Alba). A derulat afaceri de 210,73 milioane lei în 2011, an în care a avut 366 de angajaţi. Societatea funcţionează din anul 2005, are ca obiect de activitate fabricarea hârtiei şi cartonului şi are doi asociaţi persoane juridice, Banca Eeuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Marea Britanie şi Metalicplast Impex SRL din România.

Purolite SRL Victoria (Braşov). A fost înfiinţată în anul 1994, are trei asociaţi persoane juridice, Brotech Corp din SUA şi Purolite International LTD şi Bro Tech LTD, ambii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din Marea Britanie. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea materialelor plastice în forme primare, iar în anul 2011 a avut 248 de angajaţi şi afaceri de 163,16 milioane lei.

Faist Mekatronic SRL Oradea (Bihor). Are o experienţă de opt ani în fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice şi are un asociat persoană juridică, Faist LTD din Marea Britanie. În anul 2011, societatea a asigurat 305 locuri de muncă şi a înregistrat o cifră de afaceri de 96,5 milioane lei.

Aviva SRL Baia Mare (Maramureş). Se ocupă cu tăierea şi rindeluirea lemnului, funcţionează din anul 2000 şi are trei asociaţi persoane fizice, Nevo Boaz din Israel şi cetăţenii britanici Keane Peter Michael şi Keane Nial Gerard. Societatea a avut 672 de salariaţi în 2011, an în care a derulat afaceri de 85,08 milioane lei.

Vitafoam România SRL Luduş (Mureş). A avut 151 de angajaţi în 2011, an în care a derulat afaceri de 82,86 milioane lei. Societatea s-a înfiinţat în anul 2004, se ocupă cu fabricarea materialelor plastice în forme primare şi are trei asociaţi persoane juridice, Vita Holding LTD SRL din România, respectiv Vita Industrial LTD şi Vita International LTD, ambii din Marea Britanie.

Cramele Recaş SA Recaş (Timiş). Se ocupă cu fabricarea vinurilor din struguri, datează din anul 1991 şi printre cei zece asociaţi persoane fizice se află şi un cetăţean britanic, Cox Philip Andrew. În anul 2011, societatea a avut 76 de angajaţi şi cifră de afaceri de 59,87 milioane lei.

E.ON România SRL Târgu-Mureş (Mureş). S-a înfiinţat în anul 2007, derulează activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management şi are trei asociaţi persoane juridice:

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Banca Auropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Marea Britanie şi E.ON Ruhrgas International GMBG şi E.ON Energie AG, ambele din Germania. În 2011, compania a derulat afaceri de 54,76 milioane lei şi a aavut 53 de salariaţi.

Romcab SA Târgu-Mureş (Mureş). Produce cabluri cu fibră optică, s-a înfiinţat în anul 1995 şi este controlată de doi asociaţi persoane juridice, Sadalbari SRL din România şi Morgan Stanley & Co International PLC din Marea Britanie. În 2011, compania a derulat afaceri de 53,1 milioane lei şi a asigurat 130 de locuri de muncă.

Endava Romania SRL Cluj Napoca (Cluj). Are o experienţă de 16 ani în domeniul editării altor produse software şi are un asociat persoană juridică, Endava Ltd din Marea Britanie. În anul 2011, compania a avut o cifră de afaceri de 38,6 milioane lei şi 314 angajaţi.

Dexion Storage Solutions SRL Râşnov (Braşov). Are experienţă de nouă ani în fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice şi doi asociaţi persoane juridice, Constructor Group Norway AS din Norvegia şi Hi Lo Storage Systems LTD din Marea Britanie. Societatea a asigurat 169 de locuri de muncă în 2011, an în care a derulat afaceri de 36,5 milioane lei.

GST Automotive Safety Ro SRL Sighişoara (Mureş).

Are o experienţă de 12 ani în fabricarea de articole confecţionate din textile, cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp şi are un asociat persoană juridică, GST Automotive Safety UK LTD din Marea Britanie. Societatea a raportat afaceri de 31,27 milioane lei în 2011, an în care a avut 618 salariaţi.

Romfilms SRL Arad (Arad). Datează din anul 2000, se ocupă cu fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic şi are un asociat persoană juridică, Romfilms LTD din Marea Britanie. În anul 2011, societatea a asigurat 39 de locuri de muncă şi a derulat afaceri de 29,5 milioane lei.

Fusion Romania SRL Sibiu (Sibiu).

Funcţionează din anul 1992, se ocupă cu comerţ cu ridicata nespecializat şi are un asociat persoană juridică, Fusion Group LTD. În anul 2011, societatea a înregistrat afaceri de 22,52 milioane lei şi a avut 29 de angajaţi.

IUS SA Braşov (Braşov). Se ocupă cu fabricarea uneltelor, a fost înfiinţată în anul 1991 şi are doi asociaţi persoane juridice, Mob Outillage SA din Franţa şi Hendaya Investments Inc din Marea Britanie. În anul 2011, societatea a avut 120 de salariaţi şi cifră de afaceri de 15,19 milioane lei.

European Fabrications SRL Cluj Napoca (Cluj). A înregistrat 10,29 milioane lei cifră de afaceri în anul 2011, an în care a avut 23 de salariaţi.

Societatea funcţionează din anul 2007, se ocupă cu fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică şi metalurgia pulberilor şi are trei asociaţi persoane fizice, toţi cetăţeni

Queen’s Official Birthday britanici: Burns Carl Richard, Lathe Nicholas John şi Bunce Richard James.

Plastic Engineering SRL Târgu-Mureş (Mureş). Se ocupă cu fabricarea altor produse din material plastic, datează din anul 2006 şi are un asociat persoană juridică, Steel Angus Kennedy din Marea Britanie. Societatea a avut 43 de angajaţi în 2011, an în care a raportat afaceri de 6,18 milioane lei.

Flame SRL Târgu-Mureş (Mureş). Are ca obiect de activitate realizarea de softuri la comandă, s-a înfiinţat în anul 2004 şi are un asociat persoană juridică, Totalstay LTD din Marea Britanie. În anul 2011, firma a înregistrat cifră de afaceri de 2,83 milioane lei şi a asigurat 74 de locuri de muncă.

Linear Developments SRL Livezile (Bistriţa Năsăud). Sa înfiinţat în anul 2004, se ocupă cu comerţ cu ridicata al produselor chimice şi are un asociat persoană juridică din Marea Britanie, Lillerman Chemicals LTD. În 2011, societatea a avut un angajat şi cifră de afaceri de 412.297 lei.

Transylvania Food Company SRL Braşov (Braşov). Societatea este înregistrată în judeţul Braşov, dar fabrica este construită în comuna mureşeană Saschiz, unde moştenitorul tronului britanic, prinţul Charles, s-a arătat încântat de mai multe ori de investiţia britanică demarată în anul 2010. Societatea are ca obiect de activitate prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, are un asociat persoană juridică, Food Development Company LTD din Marea Britanie, iar în anul 2011 a avut trei angajaţi şi cifră de afaceri de 307.318 lei.

Roşia Montana Gold Corporation Roşia Montană (Alba).

Funcţionează din anul 1997 în Roşia Montană, are ca obiect de activitate extracţia altor minereuri metalifere neferoase şi are doi asociaţi, persoane juridice, Gabriel Resources LTD din Marea Britanie şi Compania Naţională a Cuprului, Aurului, Fierului, Minvest SA din România. În anul 2011, societatea a avut afaceri de 11.801 lei şi 478 de angajaţi.

V

VI

Queen’s Official Birthday

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Supporting development in Romania Raymond Breden is the Executive Chairman of British Romanian Chamber of Commerce. His perspective of Romania and special ties with Transylvania in an interview with emotions and optimism.

by Ionuţ OPREA

Reporter: Which are the benefits for BRCC members, what do they need now after 15 years of BRCC? Raymond A. Breden, Executive Chairman BRCC: When the Chamber was formed, the aim was to increase the bilateral trade between the two countries, primarily for members of the Chamber because we are a members association. e Chamber when it started was predominantly comprised of UK based members. e Chamber has developed over the last 15 years, and now has a very clear service program to members which is different today then it was 15 years ago. e composition of chamber is also different now, the majority of our membership is now based in Romania, a number of those members are actually subsidiares of British companies. We do have a number of Romanian companies as well. So, the composition shifted but we still are a bilateral chamber and we have a representance in London and an office here. Fundamentally, the basis of our programme, which we developed particularly over the last five years is to provide the following: first of all business briefings, which we do normally on a monthly basis, and the briefing is normally by a figure of note in the business community or possibly government, so for example, this year, in 2013, we have had the director general of the Bucharest Stock Exchange,

we’ve had the president of the Competition Council, we’ve had the British Ambassador, the Ministry of Infrastructure, as well as giving a briefing at the start of the year of changes in the fiscal code, notable highlights in 2012, for example was the IMF representative giving an update, so our monthly business briefings are of that quality and they are extremely popular. Typically we get anywhere between 60 and 100 members to those events. e second part of our programme is to provide social networking opportunities, so we have a number of events during the year, we have our key note events which are the Summer party and the Christmas party, but generally we try to organize six other events which have a social purpose, to provide our members the opportunity to network. e third aspect of our activities, as a service to members is to participate in discussions with government on various topics, to give the views of the Chamber on things such as the labor law, fiscal law etc. Of course, we work very closely with the British Embassy and we look for opportunities for British investors and we work very closely with the Romanian Embassy in London for trade going the other way. We are part of a network and if we receive a request from a member for assistance than we will obviously laise with Chamber of Commerce in the country that they are visiting. We

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Queen’s Official Birthday

also help members to promote themselves, we have a website and our members can publicize themselves in a number of ways. First of all, they can simply insert an advertisment regarding what they do, they can also write articles – what is the latest news in our company, they can write, some of the law firms, and accounting firms and other consultants do this, they can give an update about the latest changes in the law. And there are a number of ways of getting publicity like that and a number of members are active. Members sometimes ask us to assist them with organizing seminars, we do that, but we leave the primary organization to the members, they identify the guest, but we would say this is supported by the BRCC, so we can lend that kind of support. We also find that members appreciate it when one of the officers from BRCC actually attends the event and gives a short speech. ere is a number of ways of which we can assist members, we can make introductions to the various contacts that we have so we also try to be proactive.

Rep.: How many members are active in BRCC and how are they involved at regional and local level?

R.B.: It’s problematical for companies that are based outside the Bucharest. I want to emphasize that I am not saying that outside of Bucharest is not important, it clearly is, but in terms of the scale of the activity, Bucharest is the main focus. In relation to activity outside Bucharest, we look to form partnerships with organizations that are outside of Bucharest, because there isn’t a sufficient membership base to justify having presence there, and in general partnerships can work very well. So, on request we would supply speakers and we’ve done that in relation to events in Timisoara, in Sibiu, in Târgu-Mureș and Cluj, I think that is the best use of Chambers’ abillity to actually go beyond Bucharest. In total we have about 180 members, our membership is increasing year on year, they tend to be from service industry and all areas of the service industry, but we do have a solid membership from manufacturing and also infrastructure, we have manufacturing members who make industrial wrapping for products, we have members in the oil and gas industry, we have SME’s , but the slide majority of our members are in the service industry.

Rep.: What motivates you personally to run BRCC? R.B.: First of all I think is important to have something event outside your main job which you feel is not only giving what I hope is value to others, but also gives one a sense of satisfaction. I certainly enjoy doing the work but the reason why I do it is that I actually believe in the aims of the BRCC. ere is an element also that being a British national I think it is worth while developing relationships between Romania and the UK, and we are a bilateral Chamber, so I am not talking about just assisting UK exporters in Romania, we are talking the other way as well.

Oftenly, there are times when I have to spend a lot of time with BRCC and sometimes I don’t get the results I would like to see. Fundamentally my approach to BRCC is as if I was a full time employee, I run the BRCC on strict business lines, following business principles.

Rep.: You explained in the past the need for efficient administration. Many leaders and managers in public administration were changed during the last years. Do you see better results?

R.B.: I think the significant change in terms of the role of government was accession to the European Union in 2007, because that clearly placed certain parameters on the

thing that government should do. As you know there are a number of things that government should do, in order to conform with EU standards. at was the significant change in terms of priorities. In terms of the behaviour of the administration before and after accession, I think that there is still a long way to go. I still consider that the most important point in 2013 is a change in the process. I’m reluctant to talk about corruption, because although corruption is a factor, I am more concerned with the process which is competence, which a decision taking process which is inclusive, which is a process of making decisions after all relevant parties have been consulted, and more importantly listened to. It’s a process where by the needs of Romania, both in relation to domestic industry but also foreign owned industry are fully taken into account, to actually have a strategic plan. It is important to have medium to long term strategic plan. Now all of those things, there has been some progress, but I think there still is a long way to go. I have to say that the administrations since 2007 have been quite opened to consultations, but that’s not the same thing as listening. And my issue is not so much that consultation is important, clearly it is, it’s the way which consultation is managed within the process. Having said all this, I don’t want to be over critical, because if one looks at other countries, like the UK, there isn’t necessarily the same process within the UK that actually people like me or foreign investors demanding of Romania. And sometimes I think we need to step back a little bit and ask ourselves, aren’t we actually asking more from Romania than we are asking our own country? And I am careful to try and keep a balance.

Rep.: You are a fan of railway models. But what do you think about the railway system in Romania? Could it be profitable, is privatization the solution?

VII

VIII

Queen’s Official Birthday

R.B.: Based on the experience of privatization in the UK and in Europe, privatization per say is not the solution. It might be, but simply changing the owner is not, and never has been, the solution. What is most important is what you do as the result of being an owner. e criticism of state ownership, both in Romania and other countries, is that the state is simply birocratic, non reactive. e criticism of private ownership it has been that the owners run it in their own benefits, take dividends, and not the social interest. I am having a very close interest in railways both in Romania and the UK, I would like to see, first of all, the railways runned by railway people, the people who drive the trains, who have to operate the signals, who have to mantain the track, it’s essential to have them running the railway and not government servants sitting in administry, who wouldn’t know one end of the train from another. e second point clearly is that railways play an important part in economic development, and the railways need substantial investment so I would urge the Government to do everything it can to obtain funds or make funds available for a new build of strategic routes. It’s clear that the line to Constanta must be operated, so the trains can run faster, it’s clear that the line to Brasov must be operated, because the speed is unacceptably low, so clear all of the other lines radiating outside Bucharest, to the major centers need to be operated. So is funding, but above all being runned by railway people. I think in terms avoiding the worst parts of privatization one can simply learn from mistakes made by other countries and also one can learn from the worst part of goverment ownership. I actually believe that UK Goverment interference in running the railways in the UK is unacceptable, but I also believe that there are examples of privatized companies in UK in relation to railway also clearly should not be holding the franchise. e best railway in the UK are those which use experienced railway people.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: You are a Tax expert, companies always complain about the system. Is the tax system a burden, does it have a negative impact on business levels?

R.B.: When you actually do a comparison of the structure of the tax system in Romania it is not significantly different from any other system in Europe. e perception of the Romanian tax system, wich often initially is unfavorable comes about because when somebody does business in another contry everything is new, it is culturally different, things which are routine to you and me in Romania all of a sudden are seen as a big problem. So what tends to happen is that the small differences in Romania to other countries, and I stress that 90% of the structure is the same of other European countries, tends to be magnified. If you actually look at the substance, it is quite unusual for a potential foreign investor to come to Romania and then say I am not going to invest here because the tax system and the birocracy associated with it it’s so bad that I just can’t do it. Similarilly is very unusual for a foreigner who has come here and established a company to actually leave because they find the tax system unacceptable. When I talk, in the proffesional job at KPMG, as director of the Tax Deparment, I’ve talked to many, many hundreds of investors, I have the same conversations of BRCC, I say there is no evidence that the tax system in itself, the structure, is a disincentive to do business. It is a legitimate separate discussion as to whether or not the system in itself is to birocratic and puts burdens on employers. Clearly it is. I obviously keep well up to date with matters in the UK. Every small and medium enterprise and large companies, they always say to the government - get off our back, reduce birocracy, so the complaints in Romania, are not unique to Romania, small businesses are always, always saying this. So last, I think that birocracy should be reduced and it could be reduced, I don’t see evidence that is preventing people from continuing to do business and sometimes the response of business starters surprise me but I like to put it in context. But I would urge the Government to reduce birocracy, is not so much the complexity of understanding the law, is the mechanics of applying the law. Why do you actually have to go and file certain documents personally, why can’t you just do them online, why do you have to go to different offices to have a solution to a request? at type of things could be addressed.

Rep.: You are active here for eleven years now, you travel and play in a rock band, how do you feel in Romania?

R.B: First of all, my wife is Romanian so I have a spiritual commitment to Romania, my son was born here, and yes I travel frequently around Romania and I play in a rock band, and the other members of the group are all Romanians, and I am very proud of the fact that I play in an Romanian band rather than a band which consists entirely of foreigners. I think that if you are going to live in a country and work in a country, you have to make a commitment to that country, to actually try and give something back. e main attraction for me is the ability to help both foreign investors but also Romanian businesses by giving them a slightly different point of view as to how to solve problems, by that I mean a point of view from somebody mostly working life was outside of Romania. I’ve worked in industry and worked in government, clearly now I am a consultant but I had extensive experience in industry and government and what people say to me is that they do actually value the fact that I am looking at things from a slightly different perspective.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Italiei

Italia, partener comercial de încredere de Alex TOTH

Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania, la finalul exerciţiului fiscal 2012, totalul schimburilor comerciale bilaterale dintre România şi Italia fiind de 11,42 miliarde euro, în uşoară scădere - de 5,19% comparativ cu anul 2011.

IX

X

Ziua Italiei

„Exportul a fost de 5,44 miliarde euro, în timp ce importul a fost de 5,98 miliarde euro”, potrivit datelor furnizate de Consulatul General al României la Milano. De asemenea, cota deţinută de volumul schimburilor comeciale cu Italia este de 11,46% din comerţul total al României, adică exportul 12,08%, iar importul 11,46%.

Investiţii noi din „Peninsulă” Una din principalele instituţii care reprezintă interesele oamenilor de afaceri italieni în ţara noastră este Confindustria România, preşedintele acestui for, Mauro Maria Angelini, declarând la începutul anului 2013 că oamenii de afaceri din Peninsulă sunt interesaţi să investească în România, însă în acelaşi timp îşi doresc o mai mare stabi litate din punct de vedere legislativ. „România are nevoie de nouă miliarde de euro în investiţii noi, care sper că vor veni de la oamenii de afaceri italieni. Dar, ca să investească, oamenii de afaceri italieni trebuie să ştie în ce direcţie merge cadrul legislativ românesc care, deocamdată, este foarte atrăgător. Investitorii italieni au o vastă experienţă în fotovoltaice, biomasă şi eolian. Aceasta ar putea fi folosită în România”, a subliniat Mauro Maria Angelini.

Tot Mauro Maria Angelini a afirmat, cu ocazia celebrării aniversării de zece ani a Confindustria România, că “trebuie să continuăm să creştem împreună pentru a spori reprezentativitatea noastră, să dedicăm munca noastră

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

României”. Totodată, preşedintele Confindustria România a arătat că oamenii de afaceri italieni se simt ca acasă în România. “Vreau să mulţumesc acestei ţări pentru tot ce ne-a dat. Dorim să creştem, să întărim rolul nostru. Trăim în România ca şi când ar fi pământul nostru. Trebuie să reaprindem spiritul european în noi. Confindustria România va fi mereu activă în a propune soluţii”, a precizat Mauro Maria Angelini.

Peste 34.000 de firme româno-italiene Preşedintele Confindustria România a făcut şi un scurt bilanţ al cooperării economice dintre Italia şi România, arătând că în prezent în ţara noastră îşi desfăşoară activitatea 34.185 de societăţi române cu capital italian din care 16.736 active, cu un capital de circa 1,64 miliarde de euro.

“Azi, sunt 34.185 de societăţi române cu capital italian din care 16.736 active, cu un capital de circa 1,64 miliarde de euro şi un schimb comercial bilateral care în 2012 a atins valoarea de 11,4 miliarde de euro. În ciuda crizei, în 2012 au fost înregistrate 1.740 societăţi noi cu capital italian, 28% din totalul societăţilor noi cu capital străin constituite în România”, a spus Mauro Maria Angelini. În prezent, Confindustria România are peste 700 asociaţi, care oferă peste 130.000 locuri de muncă. Asociaţia are sediul naţional la Bucureşti şi filiale operative la TârguMureş, Oradea, Timişoara şi Cluj-Napoca.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afaceri de milioane “made in Italia” Revista “Transilvania Business” vă propune o trecere în revistă a celor mai de succes afaceri cu capital italian din România. În acest sens, vă oferim informaţii despre zece investiţii italiene de top din domenii diverse, cum ar fi industria auto, metalurgică şi textilă, datele fiind furnizate de www.listafirme.ro, cel mai important portal despre firmele din România.

Pirelli Tyres România SRL Slatina (Olt). A încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu cifră de afaceri de 1,50 miliarde lei şi 1.890 de angajaţi. Compania îşi desfăşoară activitatea din anul 2004, se ocupă cu fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer, reşaparea şi refacerea anvelopelor şi are un asociat persoană juridică, Pirelli Tyre Spa din Italia.

Prysmian Cabluri şi Sisteme SA Slatina (Olt). Şi-a început activitatea în anul 1991, produce fire şi cabluri electrice şi electronice şi are doi asociaţi persoane juridice, Prysmian Cavi E Sistemi SRL din Italia şi Prysmian Holdings BV din Olanda. În anul 2011, compania a asigurat 255 de locuri de muncă şi a derulat afaceri de 466,72 milioane lei.

Agrium Agroport România SA Galaţi (Galaţi). Are o vechime de 17 ani în domeniul comerţului cu ridicata al produselor chimice şi a derulat afaceri de 339,97 milioane lei în 2011, an în care a avut 27 de angajaţi. Societatea are doi asociaţi persoane juridice, Agrium Italia Spa din Italia şi Agrium Europe SA din Belgia.

Butan Gas România SRL Bucureşti. A fost înfiinţată în anul 1996, are ca obiect de activitate producţia gazelor şi are doi asociaţi persoane juridice, Veroniki Holding Spa din Italia şi Propangas AG din Austria. În anul 2011, compania a avut 270 de angajaţi şi a raportat afaceri de 307,06 milioane lei.

Donalam SRL Călăraşi (Călăraşi). Funcţionează din anul 2006, produce metale feroase sub forme primare şi de

Ziua Italiei feroaliaje şi are doi asociaţi persoane juridice din Italia, AFV Acciaierie Beltrame Spa şi Societa Finanziaria Di Promozione Della Cooperazione Economica Con I Paesi Dell Est europeo Finest Spa. În anul 2011, compania a avut 174 de angajaţi şi a înregistrat cifră de afaceri de 284,98 milioane lei.

Cromsteel Industries SA Târgovişte (Dâmboviţa). A raportat la finalul exerciţiului fiscal 2011 cifră de afaceri de 251,84 milioane lei şi 331 de angajaţi. Societatea a fost înfiinţată în anul 1999, se ocupă cu producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje şi are un asociat persoană juridică, Mofin Di Franco E Roberto & C SNC din Italia.

Valrom Industrie SRL Bucureşti. Are o vechime de 17 ani în fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic, iar asociaţii persoane juridice sunt Valsir Spa din Italia şi Romstal Investment SRL din România. Societatea a avut 340 de angajaţi în exerciţiul financiar 2011, când a raportat cifră de afaceri de 246,46 milioane lei.

MW România SA Drăgăşani (Vâlcea). Produce piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, îşi desfăşoară activitatea din anul 1991 şi are un asociat persoană juridică, MW Italia Spa din Italia. În anul 2011, compania a avut 337 de angajaţi şi cifră de afaceri de 231 milioane lei.

Rolana Tex SRL Botoşani (Botoşani). A înregistrat afaceri de 176,99 milioane lei în 2011, an în care a asigurat 247 de locuri de muncă. Societatea are ca obiect de activitate pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile, funcţionează din anul 2006 şi are un partener persoană juridică, Filivivi SRL din Italia.

Askoll România SRL Ştefăneşti (Argeş). S-a înfiinţat în anul 2004, are un asociat persoană juridică, Askoll Holding SRL din Italia şi se ocupă cu fabricarea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor electrice. În anul 2011, societatea a asigurat 483 de locuri de muncă şi a avut cifră de afaceri de 160,44 milioane lei.

XI

XII

Ziua Italiei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Electroplast SA Bistriţa (Bistriţa-Năsăud). Are o tradiţie de 20 de ani în fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice, iar în anul 2011 a asigurat 174 de locuri de muncă şi a înregistrat cifră de afaceri de 104,49 milioane lei. Societatea are un asociat persoană juridică, Italian Cable Company Spa din Italia.

Rekord SRL Alba Iulia (Alba). A raportat cifră de afaceri de 102,04 milioane lei în 2011, an în care a avut 481 de salariaţi. Societatea are o experienţă de 19 ani în fabricarea încălţămintei şi are doi asociaţi, persoane fizice din Italia, Giacometti Alcide şi Mazzarolo Miranda.

Ropini SRL Arad (Arad). Şi-a început activitatea în anul 2001 şi are un asociat italian care deţine şi funcţia de administrator, Pini Mario Roberto. Societatea are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne şi a încheiat anul 2011 cu 15 salariaţi şi cifră de afaceri de 98,02 milioane lei.

Business-uri de top în Transilvania şi Banat

General Beton România SRL Timişoara (Timiş).

Funcţionează din anul 1997, are doi asociaţi persoane juridice din Italia, General Beton Triveneta Spa şi Impresa Tonon Spa, şi se ocupă cu fabricarea betonului. În 2011, compania a asigurat 139 de locuri de muncă şi a raportat afaceri de 95,63 milioane lei.

În paginile care urmează, revista “Transilvania Business” vă invită într-o incursiune printre 26 de business-uri italiene derulate în judeţele din Transilvania şi Banat, informaţiile prezentate fiind asigurate de acelaşi portal, www.listafirme.ro.

Star East Pet SRL Braşov (Braşov). A încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu o cifră de afaceri de 85,15 milioane lei şi 55 de angajaţi. Societatea are o experienţă de 16 ani pe piaţa produselor din material plastic şi are un asociat persoană juridică din Italia, Societa Gestione Finanziarie Industriali SRL.

Italsofa România SRL Baia Mare (Maramureş). A asigurat 1.401 de locuri de muncă în 2011, an în care a înregistrat afaceri de 300,68 milioane lei. Societatea funcţionează din anul 2011, produce saltele şi somiere şi are doi asociaţi persoane juridice, Natuzzi Spa din Italia şi Natuzzi Netherlands Holding BV din Olanda.

Somarest SRL Cisnădie (Sibiu). Are ca obiect de activitate fabricarea încălţămintei, datează din anul 2001 şi are un asociat persoană juridică, LVMH Italia Spa din Italia. În exerciţiul fiscal 2011, societatea a avut 793 salariaţi şi cifră de afaceri de 80,74 milioane lei.

Honeywell Life Safety România SRL Lugoj (Timiş).

Produce echipamente electrice şi a încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu 639 de salariaţi şi afaceri de 193,36 milioane lei.

Societatea s-a înfiinţat în anul 1993 şi are doi asociaţi persoane juridice, Honeywell SRL din Italia şi Honeywell Aircraft Leasing LLC din SUA. Zoppas Industries România SRL Sânnicolau Mare (Timiş). A avut în exerciţiul financiar 2011 cifră de afaceri de 156,07 milioane lei şi 2.461 de angajaţi. Compania îşi desfăşoară activitatea din anul 1997 în domeniul fabricării de aparate electrocasnice şi are un asociat persoană juridică din Italia, IRCA Spa Industria Rezistenţelor Electrice Blindate şi Similare.

Italtextil SRL Sarata (Bistriţa-Năsăud). A raportat afa ceri de 146,36 milioane lei în 2011, an în care a avut 374 de angajaţi. Compania funcţionează din anul 2011, are doi asociaţi persoane juridice, Shanghai Silk Holdings LTD din China şi Ongetta SRL din Italia şi are ca obiect de activitate pregătirea fibrelor şi filarea firelor textile.

Transmec Ro Borş (Bihor). Îşi desfăşoară activitatea de şase ani în domeniul activităţilor anexe transporturilor şi are un asociat persoană juridică, Transporti Internazionali Transmec Spa din Italia. În anul 2011, compania a avut cifră de afaceri de 141,99 milioane lei şi 210 angajaţi.

Saturn SA Alba Iulia (Alba). Se ocupă cu turnarea fontei, funcţionează din anul 1991 şi are doi asociaţi persoane juridice, CIMU SRL din Italia şi SIF Banat Crişana. În anul 2011, compania a avut 513 angajaţi şi a derulat afaceri de 77,68 milioane lei.

Irrom Industrie SRL Fundătura (Cluj). Are un asociat persoană juridică, IRSAP Spa din Italia, şi produce radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală. Societatea şi-a început activitatea în anul 1999, iar în exerciţiul fiscal 2011 a raportat cifră de afaceri de 72,49 milioane lei şi 302 salariaţi.

Romipel SRL Sibiu (Sibiu). Se ocupă cu tăbăcirea şi finisarea pielilor, prepararea şi vopsirea blănurilor, funcţionează din anul 1994 şi are cinci asociaţi persoane fizice din Italia: Giananti Pietro, Ciabattini Alberto, Nieri Mauro, Giananti Davide şi Campani Paolo. În anul 2011, firma a avut afaceri de 59,77 milioane lei şi 35 de angajaţi.

Savini Due SRL Sebeş (Alba). Are o experienţă de zece ani în domeniul fabricării mobilei şi are un asociat unic care deţine şi funcţia de administrator, Savini Piersante din Italia. Societatea a încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu 225 de angajaţi şi afaceri de 49,77 milioane lei.

Allbright Com SRL Ungheni (Mureş). A raportat afaceri de 43,88 milioane lei în 2011, an în care a asigurat 220 de locuri de muncă. Societatea datează din anul 1999, se

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ocupă cu fabricarea altor produse din plastic şi are patru asociaţi persoane fizice, toate din Italia: Pidutti Sara, Pissardo Paola, Pissardo Luca şi Santia Moreno.

Kosmos Tre SRL Alba Iulia (Alba). Produce articole de îmbrăcăminte, exclusiv lenjeria de corp, funcţionează din anul 2001 şi are trei asociaţi, toţi cetăţeni italieni: Neri Giancarlo, Ubertini Alberto şi Paolinelli Gilberto. În anul 2011, societatea a avut 175 de angajaţi şi cifră de afaceri de 41,6 milioane lei.

Indlacto Mureş SRL Târgu-Mureş (Mureş). Funcţionează din anul 1994, se ocupă cu fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor şi are doi asociaţi persoane juridice, ambele din Italia: Formigosa SRL şi SCCS Roelao Di Paolo Levoni E CSAS. În anul 2011, societatea a avut 37 de angajaţi şi a derulat afaceri de 35,24 milioane lei.

Rasital SRL Sibiu (Sibiu). Produce de 17 ani pentru piaţa de încălţăminte şi are un asociat italian, Rizzolo Simone.

Societatea a avut 269 de angajaţi în 2011, an în care a raportat afaceri de 33 milioane lei.

Elcom Cablaje SA Bistriţa (Bistriţa-Năsăud). Datează din anul 2004, se ocupă cu fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule şi are doi asociaţi persoane juridice din Italia, Lebogest SA şi El.Com SRL. În anul 2011, compania a avut 297 de angajaţi şi afaceri de 24 milioane lei.

Venturelli Prod SRL Avrig (Sibiu). S-a înfiinţat în anul 2001, are doi asociaţi italieni, De Antoni Fabio şi Pietta Renato, şi se ocupă cu creşterea porcinelor. Firma a raportat afaceri de 20,22 milioane lei în 2011, an în care a asigurat 53 de locuri de muncă.

Ziua Italiei

Italcars SRL Braşov (Braşov). Se ocupă cu întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi în 2011 a derulat afaceri de 20,15 milioane lei şi a avut 72 de angajaţi. Firma funcţionează din anul 1993 şi are trei asociaţi, cetăţenii italieni Strappazzon Sileno şi Strappazzon Simone şi Dochia Ileana Gliga din România.

Electromureş SA Târgu-Mureş (Mureş). Are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule şi are un asociat persoană juridică din Italia, Tri O.M. Spa. În anul 2011, compania a înregistrat afaceri de 19,55 milioane lei şi a avut 142 de salariaţi.

Agroluserna SRL Mihai Viteazu (Cluj). Se ocupă cu creştere bovinelor, funcţionează din anul 2001 şi are doi asociaţi persoane juridice, Antonino SRL din Italia şi Livestock Trade SRL din Ungaria. Societatea a avut 17 angajaţi în 2011, an în care a derulat afaceri de 18,73 milioane lei.

Cluj Meccanica SRL Cluj-Napoca (Cluj). Are ca obiect de activitate fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice şi a încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu 37 de angajaţi şi afaceri de 13,78 milioane lei. Societatea funcţionează din anul 2003 şi are doi asociaţi persoane fizice, ambii cetăţeni italieni, Silvan Giorgio şi Doro Stefano.

Modi Ital Textil SRL Târgu-Mureş (Mureş). Produce articole de îmbrăcăminte, exclusiv lenjeria de corp, şi are doi asociaţi persoane juridice, Made It SRl din România şi Confezioni Modi Spa din Italia. Societatea datează dn anul 2001 şi a încheiat anul 2011 cu 81 de angajaţi şi cifră de afaceri de 13,28 milioane lei.

XIII

XIV

ziua rusiei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piaţa rusească, gură de oxigen pentru economia României

de Alex TOTH

Constituită în noiembrie 1994, Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Rusă şi-a propus să ajute firmele româneşti interesate de piaţa Federaţiei Ruse şi de pieţele ţărilor CSI să îşi promoveze oferta de produse şi servicii şi să dechidă şi să menţină noi canale de comunicare româno-ruse în beneficiul comunităţilor de afaceri din cele două ţări.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Potrivit preşedintelui fondator şi totodată director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă, Mihai Macsim, ţara noastră are nevoie, mai mult ca oricând şi mai ales, în condiţiile crizei globale, de „această binecunoscută şi profitabilă piaţă, atât pentru exportul produselor şi serviciilor sale, cât şi pentru importul de energopurtători, materii prime şi semifabricate, de cooperare bi- şi multilaterală şi de investiţii reciproce”, demers posibil prin intermediul unei strategii, document fundamental gândit total diferit de încercările experimentale de până acum. „Strategia concepută şi elaborată de specialiştii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă, cu multă experienţă pe pieţele din est, împreună cu cercetători din Institutele de profil ale Academiei Române, este în măsura să asigure Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă şi membrilor săi, prin profesionalismul cu care a fost abordat acest imens spaţiu economic, un instrument deosebit de pragmatic, necesar şi util, pentru a reuşi să reintrăm cu produsele şi serviciile noastre pe piaţa Federaţiei Ruse şi, totodată, pentru a recuceri această piaţă şi a recupera măcar o parte din timpul pierdut de firmele care, deşi făcuseră afaceri profitabile aici şi o cunoşteau foarte bine, sau întors, după 1989, cu spatele spre est”, a precizat Mihai Macsim, directorul general şi preşedintele fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă.

Top afaceri ruseşti în Transilvania Nove Grup Import Export SRL Cluj Napoca. Îşi desfăşoară activitatea din 1995, are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri şi are un asociat, persoană

ziua rusiei

fizică, Oleg Pătraşcu. În anul 2011, societatea a avut şapte angajaţi şi cifră de afaceri de 6,26 milioane lei.

Universal K Romania SRL Cluj Napoca. Funcţionează din anul 2002, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor şi are doi asociaţi persoane fizice, Micael Biniashvili din Israel şi David Samadashvili din Rusia. În anul 2011, societatea a avut 15 angajaţi şi a raportat afaceri de 3,09 milioane lei.

Izumrud SRL Braşov. Are o experienţă de şapte ani în domeniul comerţului cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor şi are doi asociaţi persoane fizice, Galaktionov Nicolay din Rusia şi Lykhonosova Iuliia din Ucraina. În anul 2011, firma a avut doi angajaţi şi a înregistrat cifră de afaceri de 1,86 milioane lei.

Romoset Comimpex SRL Târgu-Mureş. Are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al mobilei, covoarelor şi a articolelor de iluminat, funcţionează din anul 1995 şi are doi asociaţi persoane fizice, cetăţenii ruşi Tautieva Larisa şi Khaev David. Societatea a avut un angajat în 2011, an în care a declarat afaceri de 740.836 lei.

Goldox SRL Târgu-Mureş. Funcţionează din 1998, produce articole de îmbrăcăminte din piele şi are patru asociaţi persoane fizice, Mkrtchian Nara şi Mkrtchian Grigor, ambii din Rusia, Seiranian Karen din România şi Seyranyan Avetik din Armenia. Societatea a avut 12 angajaţi în 2011, an în care a derulat afaceri de 396.230 lei.

Sursa informaţiilor: www.listafirme.ro

XV

XVI

ziua rusiei

Energia şi metalurgia, în topul investiţiilor ruseşti Revista „Transilvania Business” vă prezintă câteva dintre investiţiile cu capital rusesc din industria României, informaţiile fiind furnizate de www.listafirme.ro, cel mai complet portal despre firmele din România.

Lukoil România SRL Bucureşti. Are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. Societatea s-a înfiinţat în anul 1998 şi a încheiat exerciţiul fiscal 2011 cu 3.460 de angajaţi şi cifră de afaceri de 5,45 miliarde lei. Cei doi asociaţi persoane juridice sunt Lukoil International GMBH din Austria şi Lukoil Europe Holdings BV din Olanda, ambele controlate de Grupul Lukoil din Rusia.

Alro SA Slatina (Olt). A înregistrat o cifră de afaceri de 2,24 miliarde lei în 2011, an în care a avut 2.513 angajaţi.

Compania are ca obiect de activitate metalurgia aluminiului, funcţionează din 1991 şi are trei asociaţi persoane juridice: Vimetco NV din Rusia şi Fondul Proprietatea SA şi Conef SA din România.

TMK Artrom SA Slatina (Olt). Este parte a Grupului TMK, companie specializată în producţia de ţevi din oţel laminate şi sudate, al doilea producător mondial de ţevi. TMK deţine şapte uzine metalurgice, cinci în Rusia şi două în România: TMK Artrom SA Slatina - producător de ţevi laminate mecanice şi compania coordonatoare a operaţiunilor din Europa ale TMK, şi TMK Reşiţa - fostul Combinat Siderurgic Reşiţa, companie admnistrată de TMK Artrom. În anul 2011, TMK Artrom SA Slatina a avut 1.141 angajaţi şi cifră de afaceri de 856,31 milioane lei.

Technosteel LBR SRL Iaşi. Are o vechime de zece ani pe piaţa producătorilor de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru acestea, din oţel, şi are trei asociaţi persoane fizice, cetăţenii români David Segal şi Adrian Gavrilă şi cetăţeanul rus Zonenko Sergey. Compania a avut 192 de angajaţi în 2011, an în care a raportat afaceri de 141,17 milioane lei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aura Gaming International SRL Bucureşti. A raportat afaceri de 90,16 milioane lei în anul 2011, an în care a asigurat 73 de locuri de muncă. Societatea funcţionează din anul 2007, se ocupă cu activităţi de jocuri de noroc şi pariuri şi are un asociat persoană juridică, Novaia Kompania SRL din Rusia.

Rafo SA Oneşti (Bacău). În anul 2006, Balkan Petroleum a vândut pachetul majoritar de acţiuni al rafinăriei Rafo SA Oneşti către Petrochemical Holding, companie controlată de magnatul rus Iakov Goldovskiy. În 2011, Rafo SA Oneşti a avut 928 de salariaţi şi a derulat afaceri de 81,94 milioane lei.

Agenţia Lukom A România SRL Ploieşti (Prahova). Şia început activitatea în anul 1998, furnizează servicii de protecţie şi gardă şi are doi asociaţi persoane juridice din Rusia, Intreprinderea Privată de Pază Agenţia Lukom A şi Intreprinderea Privată de Pază Vampel Rezerv. Societatea a avut 356 de angajaţi în 2011, an în care a înregistrat afaceri de 14,39 milioane lei.

Elkas Home SRL Leţcani (Iaşi). Funcţionează din anul 2008, se ocupă cu fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice şi are patru asociaţi persoane fizice, doi cetăţeni ruşi, Magidov Sergey şi Glukhov Sergey, şi doi cetăţeni români, Vitalie Munteanu şi Afanasii Salinschi. În 2011, societatea a derulat afaceri de 2,34 milioane lei şi a asigurat 26 de locuri de muncă.

Romtim Invest International SRL Bucureşti. Şi-a început activitatea în anul 2007, are un asociat unic care e şi administrator, Aushev Mukhmad, şi se ocupă cu intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate. Societatea a avut şase angajaţi în anul 2011, când a raportat cifră de afaceri de 2,26 milioane lei.

Invest Nikarom SRL Bucureşti. Are o vechime de 20 de ani în comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente, iar cei doi asociaţi persoane fizice din Rusia sunt Chumakov Victor şi Chumakova Svetlana. Firma a avut trei salariaţi în 2011, an în care a avut cifră de afaceri de 1,47 milioane lei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

La PARAT RO, viitorul sună bine de Ligia VORO

Vă închipuiţi genţi şi geamantane profesionale de scule care rezistă la lovituri puternice, cu un design inovativ? Lanterne profesionale ce pot fi utilizate şi în medii explozive? Corturi de rulotă care transformă plafonul maşinii într-o cameră confortabilă? Pilote şi plapume care învelesc turiştii din hoteluri de 5*? Vă închipuiţi că toate acestea se produc în România, la Sighişoara? Credem că nu. Şi totuşi, e real. La PARAT RO, compania sighişoreană ce aniversează 15 ani în afaceri în România.

5

6

cover story „Meşteşugul tradiţional şi tehnica inovatoare – combinaţia perfectă” . Sub acest slogan s-a născut în 1998, la Sighişoara, compania PARAT RO. Din 2002, PARAT RO Sighişoara a preluat producţia de genţi, inclusiv profesionale, pentru scule, de lux, de la compania soră din Cehia, reuşind să îmbunătăţească semnificativ calitatea produselor fabricate în România. A contat în această decizie şi personalul calificat, mai ales în meseria de confecţioner de care municipiul de pe Târnava Mare nu duce la lipsă. „Dintr-o dată erau mult mai bune calitativ, nicidecum să avem întârzieri la livrări sau alte probleme” , îşi aminteşte astăzi directorul general al companiei, Denes Siklodi, primul responsabil de producţia de genţi de scule a societăţii. De atunci, lucrurile au evoluat firesc şi frumos, tehnologia s-a dezvoltat continuu, iar azi, PARAT este lider european pe acest segment, graţie inclusiv creierelor din companie care dezvoltă soluţii inovative atât ca design cât şi din punct de vedere al materialelor utilizate.

De exemplu, astăzi, genţile de scule fabricate la Sighişoara folosesc un material plastic special, foarte rezistent, „acelaşi material pe care firma mamă din Germania îl foloseşte în industria auto din care se fabrică capotele pentru rulote, măşti pentru camioane ş.a.m.d”, explică managerul general. Genţile de ultimă generaţie fabricate la PARAT RO Sighişoara au fost prezentate anul trecut la Târgul de la Köln, cel mai mare târg de profil din domeniu care se desfăşoară tot la doi ani. Acolo, cei interesaţi au putut vedea la standul demonstrativ al companiei care este diferenţa dintre o geantă de scule produsă sub brandul binecunoscut PARAT şi una din tablă, spre exemplu. Materialul rezistă la lovituri puternice, la temperaturi extreme, de la – 40 de grade Celsius la 40-45 de grade, fără să se deformeze. De altfel, soluţia inovativă a primit recunoaştere internaţională în 2012 când o geantă de scule marca PARAT, o combinaţie între o geantă şi un dulăpior, a fost distinsă cu RED Dot Design Award. Iar în domeniul inovaţiei, lucrurile nu se opresc aici. „Fiind tot timpul în căutarea de materiale inovative, cât mai performante am găsit un material nou, pentru care avem şi exclusivitatea, este un material indistructibil, este, hai să îi spunem, un plastic la o grosime de 1 mm, pe care, cu toată bunăvoinţa, dacă încerci să îl spargi cu un ciocan nu ai nicio şansă, este mai uşor cu aproximativ 60-70 % decât actualul, ceea ce va fi un alt avantaj extrem de important”, a arătat Denes Siklodi.

Primele genţi fabricate din noul material sunt deja testate în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Germania şi vor fi prezentate la târgul de anul viitor de la Köln. E o tradiţie deja în cadrul firmei PARAT ca la fiecare ediţie a celui mai mare târg de profil din lume să vină cu un produs nou, o inovaţie.

Viitorul sună bine Producţia companiei sighişorene a fost în ultimii 10 ani lohn 100%, atâta vreme cât firma mamă, PARAT Beteilingungs GmbH, este şi furnizorul şi clientul său pe segmentul genţi de scule. De doi ani de zile însă, PARAT RO participă la târgurile de profil, la cele de la Bucureşti, în special, cum sunt TIB sau Construct Expo, în ideea că firma vrea să atace şi piaţa românească pentru că aceasta are potenţial. Momentan, PARAT RO are o prezenţă redusă pe piaţa autohtonă, de circa 1 %, dar perspectivele sunt foarte bune. „Suntem foarte flexibili, de aceea am creat o alternativă pentru piaţa românească, o gamă de genţi cu preţuri mai accesibile, care sunt vândute la un preţ de 40-60 de euro, dar care au aceeaşi calitate”, De asemenea, compania şi-a propus să intre pe piaţa românească şi cu o altă gamă de produse - lanternele profesionale pentru medii periculoase, certificate ATEX .

Managementul companiei sighişorene are planuri realiste de viitor, în primul rând vrea să pună pe picioare întreaga des facere pentru Europa de Est şi Asia, deoarece până acum dis tribuţia se derula integral prin compania din Germania.

Implementarea acestui proiect ar însemna o logistică foarte bună, suplimentarea personalului calificat şi costuri mai mici, implicit, cu segmentul de desfacere.

De asemenea, un secret bine păzit este introducerea unei noi linii de produse. Fabricarea acestora va presupune construcţia unei noi hale de producţie, la fel de mare ca actuala, deoarece spaţiul actual nu mai permite amplasarea unei noi linii de producţie. Proiectul ar urma să fie implementat, cel mai probabil, în cursul anului viitor.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producţie diversificată În fabrica de la Sighişoara, ce are aspectul unei farmacii, se manifestă încă o dată unul din principiile ce ghidează activitatea companiei: flexibilitatea. În afară de genţile de scule, PARAT RO mai produce componente pentru industria IT un fel de cărucioare care pot fi descrise ca o veritabilă clasă de informatică mobilă, în care pot fi stivuite 12 -32 de laptopuri, care se pot încărca simultan, se poate încărca acelaşi program pe toate laptopurile, iar profesorul de informatică se mută efectiv dintr-o clasă în alta, sau ca o sală de conferinţe cu videoproiector, laptop şi alte echipamente necesare.

O altă gamă de produse sunt componentele pentru industria auto – corturi pentru VW (o combinaţie de soluţii inovative pentru maşini, de altfel. VW a creat o rulotă din plafonul maşinii, iar PARAT cortul unde poate fi amplasat un pat de două persoane) sau joje pentru Bentley. În hala de producţie de la Sighişoara funcţionează şi o secţie de plapumă, pilote pentru o firmă din Germania care le furnizează hotelurilor de la 5 stele în sus şi vaselor de croazieră. Se spune că şi celebrul Burj-al-Arab se aprovizionează, indirect, cu plapume şi pilote de la Sighişoara. Nu în ultimul rând, la PARAT RO, se produc genţi de laptop care nu au nimic în comun cu banala sacoşă, ci reprezintă un birou mobil cu toate facilităţile – priză pentru acumulator, loc pentru imprimantă şi alte inovaţii. Aceste genţi sunt foarte rezistente şi utile mai ales persoanelor care călătoresc cu avionul.

Familia PARAT RO Succesul companiei sighişorene nu ar fi posibil dacă în spatele său nu ar sta o echipă extrem de bine sudată, foarte bine pregătită şi constantă, PARAT RO fiind ferită de fluctuaţiile de personal atât de des întâlnite în alte firme. Opt persoane alcătuiesc nucleul TESA, iar alte peste 110 sunt direct productive. Interesant este că în „farmacia” sighişoreană nu ţi-ai da seama că activează peste 100 de salariaţi, o mare familie, de altfel, cum îi laudă Denes Siklodi. Toți sunt colegi, nu există relaţia angajat – angajator, iar atmosfera de lucru este foarte bună, accentul este pus nu numai pe profitul firmei, ci şi pe relaţia interumană. „Dacă angajaţii tăi sunt fericiţi şi firmei îi merge bine”, crede Denes Siklodi.

De altfel, este şi politica în care crede noua echipă de proprietari ai companiei mamă din Germania care au preluat-o din 2011, după ce firma a reuşit să depăşească în doar cinci luni – un record veritabil - starea de insolvenţă declanşată în 2010, pentru ca în 2012, întreg grupul să ajungă la o cifră de afaceri de 81 de milioane de euro. De altfel, acest moment victorios, ieşirea din insolvenţă a fost sărbătorită de toţi angajaţii grupului Parat în Germania la firma mamă, unde a fost organizată o zi a porţilor deschise, un turneu de fotbal,

s-au acordat premii haioase, altfel spus angajaţii au socializat şi s-au distrat. „Cel mai important a fost faptul că s-au întâlnit toţi angajaţii din cadrul grupului şi spre surprinderea noastră nu a fost nicio problemă, vreo barieră de limbă, trebuie să vă închipuiţi 800 de persoane din ţări diferite, stând la aceeaşi masă şi discutând fără probleme, este ceva de neimaginat. Impactul a fost atât de puternic încât s-a luat hotărârea ca aceste întâlniri să fie organizate o dată la 2 sau 3 ani, într-o altă ţară în care Parat are subsidiare”, îşi aminteşte managerul general al PARAT RO Sighişoara.

15 ani pe piaţă Producţia la PARAT RO a început în 1998 cu producţia de huse de protecţie pentru decapotabile, a continuat cu produse noi precum corturile, iar în 2001 s-a luat hotărârea să producă airbaguri, prima linie de producţie, de altfel, din România. În 2006, partea de airbaguri a fost vândută, inclusiv clădirile, şi a rămas partea de producţie de huse de protecţie pentru maşinile decapotabile, genţi de scule şi corturi de rulotă, a căror fabricare a fost mutată într-o nouă hală de producţie, ridicată în 2007 pe strada Baraţilor. Investiţia în hala de producţie în suprafaţă de 4500 mp a fost de 2,2 milioane de euro, iar în luna decembrie a aceluiaşi an a început producţia. Mutarea s-a făcut etapizat, într-un timp record de doar două săptămâni, iar producţia a fost întreruptă doar timp de două ore.

7

8

ziua chimistului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu Doru Oprişcan despre Ziua Chimistului

de S.V.

Pentru câteva localităţi din ţară, Ziua Chimistului nu poate trece neobservată. Târgu-Mureş este oraşul unde, de peste 40 de ani, funcţionează cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România.

Doru Oprişcan are o relaţie deosebită cu Azomureş. A ajuns la Târgu-Mureş în anii 1980 şi combinatul este locul unde s-a format ca inginer, după absolvirea Facultăţii de Chimie Industrială din Timişoara.

Reporter: Ce înseamnă Ziua Chimistului pentru români?

Doru Oprişcan: Românii au moştenit şi au rămas încă cu o meteahnă, după părerea mea cu acest festivism de ziua chimistului, ziua petrolistului, ziua minerului etc. Sigur, este bine să recunoşti şi sub acest fel o anumită categorie profesională sau o anumită specialitate profesională, dar cred că această zi a chimistului nu mai are, poate, aceeaşi semnificaţie pe care a avut-o înainte de 1989.

Rep.: Care era statutul chimistului înainte de 1989?

D.O.: Poate că înainte chimiştii erau oarecum favorizaţi pentru că prima doamnă a ţării fiind, aşa-zis, chimist se dădea o anvergură mai mare decât celorlalte zile profesionale.

Rep.: Care era nivelul petrochimiei româneşti?

D.O.: Petrochimia românească nu a fost niciodată la nivel foarte înalt. Noi întodeauna produceam mult mai târziu decât alţii orice produs petrochimic. Eram mai tari în alte domenii ale chimiei. Cred că aici de frunte era industria de îngrăşăminte. Aveam zece combinate de îngrăşăminte în ţară şi din exporturile României până în 1990 o pondere importantă o aveau îngrăşămintele. Numai pe piaţa chineză, de exemplu, noi exportam peste un milion de tone de îngrăşăminte pe an. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat după 1990 cu industria chimică a venit pe tobogan. Industria de îngrăşăminte, elita chimiei româneşti, a ajuns la nivel de supravieţuire parţială. La ora asta cred că dacă agricultura românească ar ajunge să fertilizeze solul la nivelul la care ar trebui să fie fertilizat pentru obţinerea unei oferte consistente şi atrăgătoare pentru fermieri ceea ce se produce la noi acum ar acoperi necesarul intern.

Rep.: Cum credeţi că s-a ajuns în această situaţie?

D.O.: Sigur că explicaţii de ce s-a ajuns aici pot fi multe. Un preţ avea gazul metan până în 1990 şi cu totul şi cu totul alt preţ este acum. Atunci mai erau fraţii ruşi care îţi dădeau gratis gazul pe care îl ardeam pentru a face îngrăşăminte chimice. Acum suntem în această criză mondială de resurse energetice şi preţurile au ajuns, atât la petrol cât şi la gaz la standardele la care sunt acum.

Rep.: Care era nivelul şcolii româneşti de chimie?

D.O.: Aici este o adevărată poveste. Toate centrele unde existau unităţi de producţie în domeniul chimiei aveau şcoli profesionale, aveau licee industriale care pregăteau meseriaşii pentru industria chimică, dar şi facultăţile. Aveam la acea vreme facultăţi de chimie industrială la Iaşi, Bucureşti şi Timişoara şi apoi, mai târziu şi la Cluj. Important nu era nici pentru ingineri, nici pentru specialiştii, operatori şi tehnicienii care lucrau efectiv în industria chimică nu era

şcoala care te pregătea. Important era acel prim an sau primii doi trei ani de activitate în producţie. Dacă nimereai într-o şcoală de producţie adevărată şi, eu cu mâna pe inimă susţin că Azomureşul a fost cea mai bună şcoală de chimie din România. Acest lucru, din păcate s-a stricat şi a dispărut.

Rep.: Cum se învăţa chimie la Azomureş?

D.O.: Timp de cinci ani cât am fost student la Timişoara, Azomureş nu a scos niciun post la celebrele repartiţii cum se făceau pe vremea respectivă. Se prefera să se aducă absolvenţii după ce se împrăştiau prin ţară. Modul în care se lucra atunci în Azomureş, ca inginer stagiar făceai pe operatorul, făceai ture. Faptul că în perioada stagiaturii începeai să faci pe operatorul pe diverse posturi, făceai ture pe post de maistru ca şef de tură şi astfel învăţai toate greutăţile şi să lucrezi cu oamenii, să fii respectat nu prin ecusonul de altă culoare pe care îl aveai pentru că erai inginer, ci să-ţi câştigi respectul prin cunoştinţe. Asta a ajutat să formeze Azomureşul generaţii întregi de specialişti care au şi ţinut combinatul în topul unităţilor chimice din România.

Rep.: Exista un sentiment al apartenenţei la acest grup profesional?

D.O.: Nici pe aceea vreme la Azomureş nu se făcea mare lucru de Ziua Chimistului. Era o zi care, practic, ştiai că este dedicată acestei categorii profesionale.

Rep.: Exista o primă specială de Ziua Chimistului?

D.O.: Chiar nu cred că exista aşa ceva. Era mult mai important să dai primă atunci când se merita, atunci când făceai o producţie record, făceai un export record, evitai un incident major. Acestea erau momentele pentru care nişte oameni trebuiau premiaţi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua chimistului

Gedeon Richter, implicare pentru comunitate

de Arina MOLDOVAN

Campanii de educaţie pentru sănătate a populaţiei, sprijinul tinerei generaţii de elevi şi studenţi pasionaţi de chimie, de industria farmaceutică sunt o parte dintre proiectele pe care compania farmaceutică Gedeon Richter România SA a înţeles să le deruleze pentru a se implica activ în viaţa comunităţii.

„Activăm în mijlocul comunităţii, aşadar nu putem fi indiferenţi la ce se întâmplă în jurul nostru. În România, ca de altfel în toate ţările în care ea este prezentă, Gedeon Richter înţelege să se implice activ în viaţa comunităţii. Activitatea noastră fiind una specifică, şi implicarea noastră în societate este conexă acesteia, fiind legată de domeniul în care activăm, acela al sănătăţii. Prezenţa noastră în mijlocul societăţii îmbracă diferite nuanţe, fiind interesaţi atât de oferirea către populaţie a unor informaţii utile legate de sănătate, cât şi de sprijinirea activităţii de cercetare ştiinţifică a tinerei generaţii, atât de importantă pentru progresul acestui domeniu”, a explicat Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România SA.

Sprijin pentru elevi şi studenţi De şase ani de zile, compania a decis să vină în sprijinul olimpicilor, performeri la specialitatea chimie, insuflându-le curaj şi îndemnându-i să îmbrăţişeze cariere de succes, unde piatra de temelie este chimia. De atunci, înmânarea premiilor Richter a devenit o tradiţie care cu siguranţă va fi continuată, aceasta deoarece elevii şi studenţii care se dedică astăzi studierii chimiei, au şanse reale de a deveni cercetătorii de mâine din domeniul farmaceuticii. Şi în acest an, cinci elevi din clasele VIII-XI au fost premiaţi pentru rezultatele excepţionale obţinute la etapa naţională a Olimpiadei de Chimie ce a avut loc la Piatra Neamţ în perioada 30 martie-6 aprilie.

Un alt proiect relevant pentru modul în care Compania Gedeon Richter România SA înţelege să se implice activ în viaţa comunităţii este reprezentat de sprijinul pe care îl oferă procesului educaţional, în vederea dezvoltării unor relaţii cât mai fructuoase cu universităţile, compania sprijinind studenţii care se remarcă prin preocuparea pentru cercetare. În baza unei colaborări cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, viitorii specialişti, actualmente studenţi, au acces la experienţa acumulată în practică de către specialiştii companiei, precum şi la o mulţime de informaţii legate de domeniul farmaceutic. Gedeon Richter România a premiat şi în acest an studenţii care au prezentat cele mai bune lucrări în domeniul cercetării farmaceutice în cadrul

Conferinţei Ştiinţifice a Studenţilor UMF Târgu-Mureş, fiind distinşi cu Premiul special Richter, un premiu care doreşte să aprecieze excelenţa şi plusul de valoare în munca de cercetare. Gedeon Richter România este devotată susţinerii activităţii de cercetare ştiinţifică a tinerei generaţii, devenind în anii recenţi un susţinător real al elevilor şi studenţilor care obţin rezultate deosebite în domeniul chimiei.

Preocupare pentru sănătatea populaţiei Implicarea în diferite campanii ce vizează educaţia sanitară a populaţiei este modul în care compania înţelege să vină în contact cu oamenii. Ca rod al preocupării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, în anul 2012, Gedeon Richter România a iniţiat un program de educaţie pentru sănătate, intitulat ”Capsula Sănătăţii”. În cadrul acestui program compania a elaborat o serie de pliante, ce conţin infomaţii utile referitoare la recunoaşterea, prevenirea, diagnosticul şi tratamentul unor boli şi afecţiuni frecvente în rândul populaţiei, de exemplu: fibromul uterin, hipertensiunea arterială, hiperplazia benignă de prostată, durerea de spate etc. Pliantele subliniază importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos şi îndeamnă pacienţii să evite automedicaţia. Acestea sunt distribuite gratuit în farmacii şi în cadrul evenimentelor organizate de Gedeon Richter.

Iar implicarea nu se opreşte aici, compañía farmaceutică concepând şi dezvoltând continuu proiecte de implicare socială.

9

10

ziua chimistului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25 iulie, Ziua Chimistului

Noul Azomureş, modernizare şi proiecte comunitare

de Alex TOTH

Conducerea combinatului Azomureş din Târgu-Mureş, principalul producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, continuă tradiţia celor 50 de ani de activitate pe piaţa de profil atât prin modernizarea la standarde mondiale a fluxului tehnologic, cât şi prin demararea unei ample proceduri de perfecţionare a personalului.

În prezent, Azomureş este unul din principalii angajatori din economia judeţului Mureş, asigurând peste 2.700 de locuri de muncă, din care aproximativ 2.000 deservesc activitatea de producţie şi mentenanţă. „Avem angajaţi peste 1.000 de chimişti ceea ce înseamnă că la nivel naţional suntem unul dintre principalii angajatori din industria chimică”, a declarat Ovidiu Maior, PR manager în cadrul Azomureş.

Astfel, îmbunătăţirea resursei umane este unul dintre principalele obiective strategice pentru viitorul combinatului, la nivelul căruia se află în implementare un program de pregătire a unui număr de 25 de tineri, absolvenţi de studii superioare din domeniul chimiei, ingineriei şi juridic, care vor fi instruiţi timp de un an pentru a prelua ştafeta de la profesioniştii ce urmează să se pensioneze. „Este un program foarte important pentru viitorul combinatului, evaluările au loc bilunar, iar la final se va da un examen în urma căruia tinerii vor avea opţiunea de a-şi continua activitatea la noi. Pregătirea viitorilor profesionişti care vor lua locul celor care acum sunt în prag de pensionare este un proces complex, de durată, care ne preocupă la modul cel mai serios”, a subliniat Ovidiu Maior.

Parteneriate cu instituţii de învăţământ În acelaşi timp, Azomureş a demarat o colaborare cu fostul Liceu de Chimie din Târgu-Mureş, care are în prezent denumirea de Grup Şcolar „Emil Dandea”, potrivit căreia, în-

cepând cu anul şcolar 2013-2014, se va înfiinţa o clasă profesională - sau chiar două dacă va exista cerere - cu scopul formării unei „pepiniere” de operatori chimişti. „Elevii vor beneficia de o zi de şcolarizare în fiecare săptămână în interiorul combinatului. Le vom amenaja o sală pentru cursuri şi, ce e mai important, vor avea la dispoziţie experienţa angajaţilor noştri şi tehnologia existentă, astfel încât să acumuleze cât mai multe cunoştinţe teoretice, iar după absolvire să se integreze mai uşor în colectivul Azomureş.

După doi ani vor fi evaluaţi atât de şcoală cât şi de specialiştii noştri, iar pe perioada şcolii îi vom susţine prin diverse modalităţi, chiar din punct de vedere material”, a explicat PR managerul combinatului Azomureş.

O altă colaborare reuşită cu o instituţie de învăţământ este cea cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, parteneriat care va avea ca finalitate editarea, în toamna acestui an, a unui manual ştiinţific de utilizare a îngrăşămintelor pentru agricultură. „Va fi primul manual de acest gen editat în România în ultimii ani, iar lucrarea va fi utilă atât pentru fermieri, cât şi pentru studenţi şi profesori. Am constatat că în unele cazuri îngrăşămintele se folosesc după ureche şi atunci am considerat important ca profesioniştii să actualizeze modul corect de folosire a acestora”, a afirmat Ovidiu Maior.

Rămânând în sfera colaborărilor din domeniul cercetării, Ovidiu Maior a arătat că Azomureş a iniţiat un parteneriat cu Staţiunea de Cercetare din Turda. „Am demarat această cercetare pe loturi demonstrative de grâu şi porumb pentru cultivarea cărora s-au utilizat produse Azomureş”, a explicat reprezentantul producătorului de îngrăşăminte din TârguMureş.

Investiţiile, în grafic Un capitol special în strategia de viitor a combinatului Azomureş este cel al investiţiilor. „În prezent suntem într-o fază avansată cu pregătirea investiţiilor. Au fost făcute studiile de fezabilitate şi se negociază contractele pentru proiectele mari, adică pentru modernizarea fabricilor de uree, azotat de amoniu şi amoniac din interiorul Azomureş.

Este un proces foarte complex deoarece această modernizare se va face în timp ce instalaţiile vor produce.

Proiectele urmăresc creşterea eficienţei energetice în procesul de producţie, scăderea consumului de energie şi, bineînţeles, protecţia mediului înconjurător. Deocamdată, putem spune că suntem în grafic”, a precizat reprezentantul Azomureş.

Totodată, între 15 iunie şi 15 august va avea loc o revizie tehnică amplă, pe perioada căreia activitatea combinatului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

va fi sistată. „Orice oprire şi repornire a instalaţiilor costă foarte mult, de aceea încercăm ca printr-o mentenanţă preventivă să scădem costurile prin această revizie tehnică pentru care s-a alocat un buget de câteva milioane de euro”, a spus PR managerul Azomureş.

Strategie pentru piaţa internă Referindu-se la strategia de vânzări a combinatului, Ovidiu Maior a subliniat că aceasta are în vedere creşterea prezenţei produselor Azomureş pe piaţa internă. „Încă de la preluarea combinatului de către traderul Ameropa strategia anunţată a fost de creştere a vânzărilor pe piaţa din România. Folosim resurse din România şi este important ca o parte a mărfii produse să se regăsească pe piaţa autohtonă. În primele şase luni ale anului 2013 am reuşit să creştem vânzările pe piaţa internă cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. Ţinta pentru anul 2013 este ca 600.000 de tone de îngrăşăminte Azomureş să fie absorbite de piaţa internă. Pentru anul 2014 ne-am propus 700.000 de tone, iar în anii care urmează ne dorim o creştere până la 800.000 - 900.000 de tone”, a precizat Ovidiu Maior.

De asemenea, designerii au gândit şi conceput noi tipuri de ambalaje, astfel încât produsele Azomureş să fie mai simplu de recunoscut de clienţi. „Avem sacul de 600 de kilograme, o noutate pe piaţa internă, dar şi alte tipuri de ambalaje cu ajutorul cărora am câştigat foarte mult la capitolul imagine.

Cu noile ambalaje, informaţiile cu privire la sortimentul de îngrăşământ şi producător sunt mai uşor de identificat.

Considerăm că produsele Azomureş sunt superioare din punct de vedere calitativ, în comparaţie cu produse similare din import”, a punctat PR managerul Azomureş.

ziua chimistului

11

Implicare în proiectele comunităţii Nu în ultimul rând, responsabilitatea socială reprezintă un punct esenţial în strategia prezentă şi de viitor a combinatului din Târgu-Mureş. „Comparativ cu anii anteriori există o implicare mult mai mare în comunitatea din TârguMureş. Suntem interesaţi să sprijinim proiecte sportive, din domeniul sănătăţii şi chiar culturale. Am reînnoit parteneriatul cu clubul de baschet BC Mureş, am iniţiat şi participat la acţiuni de plantare de arbori, am avut şi vom mai avea colaborări cu SMURD şi cu alte instituţii social-medicale, despre care vom vorbi la momentul respectiv. Încercăm să întoarcem o parte din profituri către comunitate”, a conchis Ovidiu Maior.

Summary Azomures este one of the most important employer from Mures County, with over 2700 employees. 2000 are working in manufacture and maintenance field. „We have over 1000 chemists, so we are one of the most important chemical industry employer national wide ”, says Ovidiu Maior, company’s PR Manager. So far, the improvement of human resource is one of the major strategic aims of the company. A training program for 25 university graduates of Chemistry, Engineering, Legal is developed by the company. ey will be trained to replace the profesionals who are going to retire for a year. Azomures started working with „Emil Dandea” Highschool in order to establish a class or two, depends on demand, to coach the future chemical operator.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

13

Noi orizonturi Cum au evoluat principalele aeroporturi din România în ultimul an, ce investiţii sunt preconizate? Cum am obţinut o creştere a traficului cu 21.9%? Ce vom vedea la cel mai mare eveniment aviatic – BIAS 2013? Cine asigură siguranţa zborurilor? Cine organizează cel mai important forum de aviaţie civilă din România? Celebrând centenarul Aeronauticii Militare şi împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Aeroclubului României, şi în avanpremiera Zilei Aviaţiei Române şi Forţelor Aeriene, citiţi cum s-a transformat istoria în business, cum se rescrie businessul în aviaţie...

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

15

În lume, prin invenţiile aeronautice

Fără trecut, nu există viitor. Dacă Icar nu şi-ar fi testat aripile spre văzduh, poate urmaşii săi în ale zborului nu ar fi reuşit niciodată să pună bazele aeronauticii moderne. România, prin invenţiile unui Traian Vuia, Grigore Brişcu, Henri Coandă, George Arion, Tache Brumărescu, Hermann Oberth, Nicolae Văideanu, Vasile Dimitrescu şi mulţi alţii şi-a încrustat numele în istoria aeronauticii mondiale.

Decada 1906-1915 a fost, poate, cea mai frumoasă şi mai inovativă din istoria aeronauticii româneşti. Emulaţia oamenilor de ştiinţă români a dus a la descoperiri importante ce aveau să traverseze graniţele României şi să le impună ca invenţii la nivel mondial. Pe o distanţă de 12 metri, la o înălţime de aproape 1 metru,Traian Vuia reuşea în 18 martie 1906 primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, rezolvând în epocă ecuaţia zborului mecanic, după ce Academia de Ştiinţe din Paris îi respingea proiectul, afirmând că: «Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis». Aparatul, denumit Vuia 1, era un monoplan uşor, cu cadru din ţevi de oţel, aripi pliabile din pânză de in impermeabilizată, întinsă pe un schelet metalic, cu o singură elice şi tren de aterizare alcătuit dintr-un carucior cu patru roţi, dotat cu pneuri (folosite pentru prima oară în construcţia de avioane).

Henri Coandă este considerat unul dintre părinţii avionului propulsat prin reacţie pe care l-a testat în premieră în 1910. În 1911, acesta arăta lumii, la Reims, un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice. Însă, inventatorul român care a lucrat la uzinele engleze de la Bristol a ajuns celebru prin “efectul Coandă”, brevetat în 1934, sub denumirea de procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid în alt fluid. Tache Brumărescu şi-a legat numele de primul avion cu decolare verticală din lume, în timp ce prof. dr. Vasile Dimitrescu a proiectat avionul invizibil. În aceeaşi perioadă, aviaţia militară română prindea aripi. Inginer şi pilot, Aurel Vlaicu a proiectat şi a zburat cu primul avion militar de concepţie şi construcţie românească. De asemenea era înfiinţată, în 1909, prima şcoală de aviaţie militară la Chitila, unde au fost brevetaţi primii piloţi militari români - Ştefan Protopopescu şi Gheorghe Negrescu. Până în 1912, alte trei şcoli de zbor civile şi militare erau deschise la Cotroceni, Cotroceni – Bucureşti şi Băneasa-Bucureşti. Începând din anul 1920, a apărut necesitatea creării unui cadru de reglementare care să vină în sprijinul dezvoltării activităţilor aeronautice civile desfăşurate pe teritoriul României, astfel încât acestea să se înscrie în tendinţele internaţionale ale timpului. Acest lucru a condus la înfiinţarea Direcţiunii Aviaţiei în cadrul Ministerului Comunicaţiilor. Actul de naştere a autorităţii aeronautice îl constituie Decretul nr. 2705 din 26 iunie 1920, publicat în "Monitorul oficial" nr. 67 din 1920. La 5 iunie 1932, a fost promulgat, prin Decretul Nr. 1890/1932, primul act normativ cu valoare de lege, şi anume: legea de organizare a aeronauticii şi de înfiinţare a Subsecretariatului de Stat al Aerului, din care face parte şi Direcţia Aviaţiei Civile. Aceasta, la art. 156 Dispoziţiuni speciale, prevedea că "Exercitarea navigaţiei aeriene civile, a transporturilor aeriene (pasageri, marfă, poştă şi mesagerii), a lucrului aerian (...) şi în general orice

mişcare de aeronave particulare, naţionale sau străine, pe teritoriul sau în spaţiul supus suveranităţii statului român, revine controlului statului, exercitat prin organele Subsecretariatului de Stat al Aerului".

Codul Aerian, aprobat prin Decretul nr. 516, din 5 decembrie 1953, a înlocuit legea de mai sus. Prevederile acestuia au fost aliniate la cele din convenţiile internaţionale ale aviaţiei civile postbelice. Dezvoltarea continuă a aviaţiei civile în România şi dorinţa de a face cunoscute pe plan internaţional rezultatele şi performanţele obţinute în acest domeniu nu puteau fi realizate fără ca România să fie integrată în structurile de aviaţie civilă internaţională. Astfel, în anul 1965 România a aderat la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională (ICAO). În 1991, România sa alăturat statelor membre ale Conferinţei Europene de Aviaţie Civilă (ECAC), organizaţie interguvernamentală care are ca obiectiv promovarea dezvoltării continue a siguranţei zborului, precum şi a unui sistem de transport aerian european eficient, întreaga activitate a Autorităţii Aeronautice Civile Române având ca scop armonizarea politicii şi practicilor sale cu cele ale statelor membre. Începând din 1996, România devine membru EUROCONTROL. În decembrie 2000, datorită eforturilor susţinute întreprinse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, România a obţinut statutul de membru JAA cu drepturi depline.

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romanian airports attractive for Europe

by Ionuţ OPREA

ACI EUROPE is the trade body for European airports. It represents over 450 airports in 44 countries and these airports welcome over 90% of European passenger traffic each year. Details about perspective over Romania in an interview with Robert O’Meara, Director – Media & Communications, ACI Europe.

How would we explain for the general public and aviation community in Romania the role of ACI Europe in the development of airports across the continent?

As 'the voice of Europe's airports', our job is to lead, represent & serve the airport industry in Europe. We track the progress of the airport busines in Europe, the trends in everything from passenger facilitation, customer service and aviation safety and security, to airport economics, environmental issues, traffic analysis, airports' role in the EU's flagship project, the 'Single European Sky' and much more.

Whenever new regulation is proposed, or a business trend or crisis situation affects the airport industry, ACI EUROPE is its voice. We do our best to promote a wider understanding of the challenges of running an airport, serving the local community and its economy and addressing the growing list of challenges facing civil aviation in Europe. is includes promoting the importance of aligning airport capacity in the European airport network, with airspace capacity, which is being increased threefold, as part of the Single European Sky. How would you characterize the business and partnership opportunities with airports in Romania, and the airports infrastructure in Romania?

Romania had a very good year last year, which would indicate that there are plenty of opportunities over there right now. While many of its EU counterparts were having a difficult time, Romanian airports enjoyed an average (& exceptionally good) growth of 21.9% (this is based on our Airport Traffic Report, which includes both of the airports in Bucharest, along with Cluj-Napacoa, Arad, Sibiu and Oradea). In the first quarter of this year, this impressive level of growth continued reporting an average 21.2% increase compared with Q1 2012. is is a very strong result, when you consider that 48% of Europe's airports are losing traffic right now. Attracting airlines to set up new routes is a highly competitive pursuit these times, so Romanian airports are clearly showing that they can deliver good levels of passenger catchment, low levels of airport charges and robust partnership possibilities for airlines.

What are the main advantages for the ACI members, especially local and regional airports in any country?

Engaging with ACI EUROPE as a member opens up so many possibilities for learning about the full spectrum of issues affecting airports. rough our internal committees, our events and in particular our Regional Airports Forum, these airports can network with other each other – and this really facilitates exchange of best practise. Culture may vary from country to country, but most of these regional airports are dealing with the same challenges: high fixed costs, low marketing budgets, dominant airline partners and the need

17

to meet or even surpass passenger's expectations of the airport experience and serve the economic agenda of the region & its community. ere is also the challenge of staying in business: 42.5% of Europe's airports were loss making in 2012, which gives you some indication of just how challenging the current economic climate is.

Which would be the most important 3 recomandations for the development of airports in Romania, in ACI’s perspective?

Firstly, the clear imperative should be for a national government policy that actively supports the role air transport plays in connecting Romania to the rest of the world and in particular the role of Romanian airports as engines of economic growth. If you look around Europe, there are too many governments who are ignoring this point. Worse, many are treating air transport as a cash cow for generating additional tax revenues, biting the hand that feeds them. e second recommendation relates in part to the first – support of maintaining adequate airport capacity – Europe is facing an airport capacity crunch. A challenging political environment coupled with sometimes weak regional support and the commoditisation of the airport business in Europe means that medium to long-term planning is falling behind. e third recommendation is that airlines are no longer the main focus of the airport business. Airports have moved from B2B businesses to B2C and passengers and potential passengers are a key audience going forward.

18

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spectacol în zbor – BIAS 2013 Dacă e iulie, e miting aerian. Cu multe surprize şi într-o permanentă întrecere cu cel de anul trecut, singura competiţie demnă de un om înţelept fiind cea cu el însuşi... Iar provocarea de anul acesta este una superioară, spectacolul fiind dedicat unor aniversări importante: Centenarul Aeronauticii Militare şi 90 de ani de la înfiinţarea Aeroclubului României.

Reporter: De ce BIAS 2013?

Valentin Iordache, director comunicare, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti: Pentru că ediţia din 2012 a înregistrat o audienţă record (peste 100.000 de spectatori în cele două zile caniculare ale evenimentului), este firesc, deci, să ne dorim ca BIAS 2013 să ridice ştacheta şi mai sus. Şi ce alte mijloace de a ne depăşi propriile performanţe am putea avea decât să păstrăm formula care a dat rezultate, dezvoltată de elementele surpriză?! Continuăm, aşadar, să oferim publicului cel mai mare show aerian din România la Aeroportul Băneasa pentru că aici a început totul, aici îşi are originea istoria aeronauticii române. Este, prin urmare, cel mai potrivit loc pentru parada care reuneşte elita acrobaţiei aeriene mondiale şi pentru a cărei reuşită avem nevoie de parteneri de nădejde – ROMATSA, prin a cărei implicare responsabilă şi profesionistă se asigură utilizarea coordonată a spaţiului aerian.

Rep.: Cu ce parteneri este realizat evenimentul?

V.I.: Colaborarea cu ROMAERO este, ca şi anul trecut, esenţială, prin platforma şi hangarele puse cu generozitate la dispoziţie, suprafaţa de care dispune Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa fiind insuficientă pentru afluxul neobişnuit de public al unui eveniment de asemenea anvergură. De asemenea, Clubul Sportiv AIBO este, ca de fiecare dată, alături de noi, sprijinindu-ne, din punct de vedere logistic, cu aceeaşi promptitudine şi seriozitate.

Continuator al tradiţiei începute în 1920, odată cu fondarea Aeroclubului Regal al României din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, Aeroclubul României este o unitate de pregătire şi perfecţionare a personalului aeronautic civil, precum şi o structură sportivă de performanţă cu profil aeronautic, implicată în organizarea mitingurilor aeriene în ţară, dar şi în străinătate. În ce priveşte colaborarea cu C.N.A.B. în realizarea spectacolelor aeriene din ultimii ani, putem vorbi de un succes garantat în mod constant de evoluţia echipei naţionale de acrobaţie aeriană Hawks of Romania, programele de zbor în formaţie executate de Vulturii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

Tricolori, dar şi demonstraţiile lotului naţional de paraşutism, care atrag întotdeauna un public numeros şi entuziast, ca şi zborul cu balonul cu aer cald sau tânăra echipă acrobatică de zbor cu planorul White Wings. Şi armata e, ca în fiecare an, cu noi, Forţele Aeriene Române urmând să-şi facă simţită prezenţa suplă, dinamică şi omogenă cu aeronavele pe care le utilizează în misiunile de intervenţie: IAR 99, MIG 21, C 27 SPARTAN, IAR 330 PUMA, 2 YAK 52.

Principalele misiuni ale Forţelor Aeriene Române, care constau în asigurarea continuă a suveranităţii în spaţiul aerian al României, prin executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, cooperarea cu statele aliate în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, participarea la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale sau în cazul unor situaţii de urgenţă.

Forţele Aeriene Române funcţionează ca o structură de forţe şi mijloace ale armelor de bază bine definită, integrată şi eficient articulată, capabilă să-şi îndeplinească misiunile încredinţate.

Rep. : Cine sunt invitaţii din străinătate, cine mai completează programul?

V.I.: Vârful de atracţie al celor două zile de spectacol aerian vor fi, însă, fără îndoială, invitaţii speciali ai BIAS 2013, aflaţi în premieră, la Bucureşti: Orlik Aerobatic Team şi Baltic Bees - două formaţii de acrobaţie aeriană celebre, recunoscute în întreaga lume pentru talentul şi profesionalismul lor, nume de rezonanţă în acest domeniu competitiv şi de înaltă exigenţă.

Orlik Aerobatic Team este trupa de acrobaţie aeriană a Forţelor Aeriene Poloneze, înfiinţată la începutul anului 1998.

Despre Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA Pasagerii care aleg să călătorească cu avionul spre ţara noastră simt prima vibraţie românească în Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti, principala poartă aeriană de intrare în România. Mai mult, capitala contează şi pe serviciile Aeroportului Internaţional Bucureşti Băneasa „Aurel Vlaicu”, aeroport ce se îndreaptă cu paşi rapizi spre transformarea sa într-un city airport. Astfel, coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi aflate în zona capitalei este asigurată de către Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A. (CNAB), companie care s-a constituit rapid într-un factor de încredere pentru toţi clienţii prin promovarea celor mai înalte standarde în calitatea serviciilor prestate. Pentru că misiunea CNAB este aceea de a oferi servicii premium fiecărui pasager sau companii aeriene în parte, la AIHCB se apropie de finalizare cea de-a treia fază a obiectivului de investiţii „Dezvoltarea şi modernizarea AIBO”, prin intermediul căreia se asigură creşterea capacităţii totale de prelucrare a pasagerilor conform standardelor Schengen.

Dintre obiectivele acestui program amintim: extinderea Terminalului Finger, extinderea Terminalului Plecări sau reconfigurarea terminalelor Sosiri Internaţionale şi Curse Interne în noul Terminal Sosiri Schengen/Non-Schengen. În cadrul „Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la AIHCB”, program de investiţii pe termen mediu şi lung, este prevăzută, printre altele, realizarea unui nou terminal de pasageri modular. De asemenea, la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa „Aurel Vlaicu” sunt prevăzute investiţii care să asigure pasagerilor o infrastructură modernă, cu un înalt nivel de siguranţă, securitate şi calitate a serviciilor. Progresul AIHCB a fost confirmat şi la nivel internaţional prin câştigarea trofeului Euro Annie Award “Aeroportul cu cea mai rapidă creştere”, la categoria aeropor-

turilor care au înregistrat anul trecut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Premiile “Euro Annie Awards” sunt acordate de către portalul “Airline Network News and Analysis” (anna.aero), portal specializat în planificare de rute aeriene şi analize exhaustive realizate de experţi britanici din domeniul aviaţiei civile. Astfel, Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a câştigat premiul “Fastest growing airport”, reuşind să devanseze Aeroportul Marsilia, nominalizat drept contracandidat direct în aceeaşi categorie. Totodată, AIHCB a fost nominalizat de către experţii companiilor aeriene la premiile Routes Europe Awards, unele dintre cele mai prestigioase distincţii din aviaţia mondială, recunoscând excelenţa în serviciile aeroportuare, conform celor mai profesioniste şi stricte criterii aplicate de companiile aeriene. Aeroportul Henri Coandă a fost selectat la categoria aeroporturilor care au înregistrat anul trecut între 4 şi 20 de milioane de pasageri, alături de aeroporturile din Atena, Dublin, Marsilia, Istanbul şi Praga; câştigător a fost desemnat aeroportul Eleftherios Venizelos din Atena. "Cu alte cuvinte, suntem o companie tânără şi e firesc ca prestaţia noastră să aibă detenta şi neliniştea specifică vârstei. De aceea, viziunea noastră ambiţioasă, care se sprijină pe doi piloni de rezistenţă - „dezvoltare” şi „modernizare” – stabileşte în permanenţă alte priorităţi şi alte orizonturi, pe care să le atingem cu aceeaşi supleţe, viteză şi energie cu care am răspuns provocărilor anterioare. Pe de altă parte, când cele două aeroporturi ale companiei poartă nume de prestigiu ca Henri Coandă şi Aurel Vlaicu, este obligatoriu să ne raportăm la trecut, care pentru noi înseamnă responsabilitatea de a clădi o realitate consistentă, care redefineşte potenţialul de oportunităţi şi modul de valorificare a acestora, poziţionând confortabil compania în ierarhia mondială a aeroporturilor", încheie Valentin Iordache.

19

20

ziua aviației

Demonstraţiile aeriene ale “vulturilor” polonezi (“Orlik” înseamnă vultur şi provine de la tipul de avion cu care evoluează echipa, PZL-130 Orlik, de fabricaţie poloneză).

Componenţa trupei a fost stabilită prin participarea voluntară a piloţilor centrului de antrenament de zbor de la baza aeriană Radom-Sadkow. Evoluţia lor durează aproximativ 20 de minute, iar atunci când condiţiile o permit, demonstraţia de final include o manevră specială, aterizând cu toate cele nouă aeronave în formaţie. Înfiinţată în urmă cu 5 ani, echipa de acrobaţie aeriană Baltic Bees evoluează pe cinci aeronave de tip L-39C Albatros, fabricate în Republica Cehă, preconizând ca, până la sfârşitul anului 2013, să-şi mărească flota cu încă patru aeronave. Prima echipă profesionistă de acrobaţie aeriană înfiinţată în statele baltice, trupa letonă este compusă din piloţi experimentaţi, având la activ mii de ore de zbor pe aeronave militare şi pe aeronave de acrobaţie de mare viteză şi manevrabilitate. Sunt recunoscuţi după stilul unic de pilotaj, executând manevre artistice de maxiCuraj, pasiune, talent şi profesiomă dificultate. nism! Acestea sunt reperele pentru Unul dintre cele mai impresionante care şi-au angajat eforturile cele momente ale showului aerian îl asipeste 500 de persoane implicate în gură, de fiecare dată, multiplul camorganizarea celui mai mare show pion mondial Jurgis Kairys, ale cărui aerian din România: Bucharest International Air Show&General Aviation Exhibition - o nouă provocare, în fiecare an, pentru Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, pe care reuşim, cu consecvenţă, să o transformăm într-o poveste de succes, ce aşază Bucureştiul pe harta internaţională a evenimentelor din domeniul aviatic - Valentin Iordache, director comunicare CNAB

500 de organizatori

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pasiune, experienţă şi spirit creativ ne fac să aşteptăm, în fiecare an, ceva nou şi extraordinar. Colaborarea sa cu Iacării Acrobaţi – în proiectul “Air Bandits” – ridică nivelul de senzaţional al evoluţiilor, oferind spectatorilor o experienţă inedită, gustată, în egală măsură, de vizitatorii ocazionali, ca şi de obişnuiţii mitingurilor aeriene.

Asociaţi cu celebrul slogan corporate “Red Bull îţi dă aripi”, băieţii de la Flying Bulls nu aveau cum să lipsească de la Bucharest International Air Show, revenind în România pentru a stârni interesul şi admiraţia spectatorilor.

Rep. : Ce vedem la expoziţie?

V.I.: Pe lângă toate celelalte surprize, spectatorii prezenţi la eveniment vor putea alterna momentele de intensitate vizual-emoţională a evoluţiilor aeriene cu încă un element de interes: o expoziţie pentru promovarea aviaţiei generale din România şi din străinătate, General Aviation Exhibition.

Aflată la cea de-a doua ediţie, expoziţia este dedicată producătorilor, dealerilor şi proprietarilor de aeronave şi alte aparate de zbor – de la parapantă la businessjet-uri, societăţilor comerciale care oferă servicii de aviaţie generală, şcolilor de zbor şi centrelor de pregătire/excelenţă în aviaţie, furnizorilor de echipamente şi articole cu tematică aeronautică. În imediata apropiere a hangarului care găzduieşte expoziţia, va fi amenajată şi o zonă de static display.

Summary e passangers who choose to fly to our country feel the first Romanian vibration on „Henri Coanda” International Airport from Bucharest, the most important airline gate in Romania. Much more, the capital counts on Baneasa „Aurel Vlaicu” International Airport which is going to become a city airport in short time. National Company of Bucharest Airports is coordinating the management and operational system of the two ariports. e company reprents a reliable factor for its clients due to the high standards of its quality services. NCBA’s mission is to offer premium services for each customer or each airline, so at BHCIA is almost ready „AIBO development and modernization” work.

t a

i ”

22

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul low-cost, care aduce lumea mai aproape de Transilvania Situat la aproximativ aceeași distanță, 450 km, faţă de principalele capitale din regiune Belgrad, Budapesta, Bucureşti şi Chişinău, poziţionarea geografică extrem de favorabilă a Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureş atât pe plan intern cât şi internaţional, este una dintre principalele sale avantaje. de Nicu Pop introducerea tehnologiilor moderne de deservire aeroportuară, se numără printre obiectivele de activitate ale Regiei Autonome “Aeroportul Transilvania Târgu Mureș”. Acesta are un program de funcţionare de 24 de ore, oferind servicii aeroportuare complete la standarde internaționale, cu personal calificat, atât pentru curse interne cât şi internaţionale, după cum urmează: informaţii şi rezervări generale; servicii handling aeroport; servicii vamă; servicii specifice Poliţiei de frontieră; servicii de trafic aerian; sală de conferinţe, salon VIP; intermedieri, rezervări excursii, cazări; bar-restaurant; catering; rent a car; servicii de ambulanţă aeriană; Refuelling: Eurospeed și air taxi.

Echipamente tehnice R.A. Aeroport „Transilvania” Târgu Mureş deserveşte un areal geografic de 24.750 kmp, cu o populaţie de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, o zonă în care pe lângă judeţul Mureş intră şi judeţul Harghita şi o parte din judeţele Covasna, Braşov, Alba şi Bistriţa, care nu au aeroporturi în zona lor administrativă.

Istoric Înființat în anul 1936, Aeroportul din Târgu Mureş funcţionează pe actualul amplasament, lângă localitatea Vidrasău din anul 1961. În anul 1969, aeroportul este modernizat și se construiește o pistă de beton de 2000 metri lungime, în anul 1999, aeroportul este deschis traficului internaţional de pasageri şi mărfuri, urmând ca în perioada 1999-2005 să se efectueze o nouă modernizare a aeroportului, terminalul de pasageri fiind extins pentru traficul extern. În mai 2006 este redenumit Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureș (până atunci fiind cunoscut ca Aeroportul Tîrgu Mureș - Vidrasău), iar în mai 2012 primește certificarea de aeroport internațional.

Activitatea și serviciile aeroportuare Administrarea şi exploatarea bazei aeroportuare proprii; dirijarea şi deservirea la sol a aeronavelor româneşti şi străine şi a pasagerilor; organizarea şi efectuarea serviciilor de handling pe aeroport, pentru aeronave româneşti şi străine, asigurarea securităţii tuturor activităţilor aeroportuare şi a mijloacelor tehnice din dotare; coordonarea unitară a activităţilor şi serviciilor aeroportuare necesare deservirii la sol a traficului de pasageri şi de mărfuri şi a activităţilor de aviaţie generală şi militară solicitate; asigurarea securităţii aeronavelor, instalaţiilor, clădirilor, pasagerilor şi bunurilor transportate sau în tranzit, în conformitate cu prevederile reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniu; dezvoltarea, modernizarea şi întreţinerea pistei, căilor de rulare şi platformelor, echipamentelor, instalaţiilor, construcţiilor şi celorlalte mijloace din dotare, precum şi

Aeroportul „Transilvania” dispune de o pistă de decolare-aterizare extinsă (2000 m X 45), platformă de operare pentru aeronave, instalaţii de balizaj pentru apropiere de precizie corespunzătoare CAT II OACI și echipament ILS performant, de asemenea de categoria a II-a, beneficiind şi de echipamente LVO (Low Visibility Operations) care permit aterizarea în condiții meteorologice de vizibilitate redusă.

2012 - cel mai mare număr de pasageri deserviți În cursul anului 2012, Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş a înregistrat cel mai mare număr de pasageri din istoria sa, deservind peste 300.000 de pasageri (300.427) ceea ce îl clasează pe locul al cincilea între aeroporturile din România în privinţa volumului de pasageri după Aeroporturile din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Bacău. Anul trecut de la Aeroportul „Transilvania” Tîrgu Mureș au operat zboruri companiile aeriene Wizz Air, Tarom, Malev, Air Arabia și Wideroe.

Majoritatea zborurilor au fost efectuate de către operatorul aerian Wizz Air, care a desfășurat curse aeriene către opt destinații europene, și anume Budapesta (Ungaria), Dortmund (Germania), Roma și Milano (Italia), Londra (Marea Britanie), Paris (Franța), Madrid și Barcelona (Spania). Din aprilie 2013, Wizz Air a introdus cea de-a noua destinaţie operată de la Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureş către Memmingen - München (Germania). La sfârşitul lunii aprilie 2013, cel mai mare operator ultra low-cost Ryanair îşi începe activitatea la Târgu Mureş efectuând zborul cu destinaţia Bruxelles (Belgia, din 30 aprilie), respectiv Pisa (Italia, din data de 2 mai). În mai 2013, operatorul aerian Wizz Air introduce alte două noi curse aeriene operate de la Tîrgu Mureş, Frankfurt-Hahn (Germania, din data de 11 mai) şi Bologna (Italia, din 13 mai).

Introducerea de noi destinaţii operate de Wizz Air şi începerea activităţii operatorului ultra low-cost Ryanair de la Târgu Mureş, ne îndreptăţesc să previzionăm o creştere cu 30 de procente a volumului de trafic la Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş în cursul anului 2013.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

23

The low-cost airport, that brings the world closer to Transylvania Located approximately the same distance, 450 km, from the main capitals of the region Belgrade, Budapest, Bucharest and Chisinau, the highly favorable geographical position of "Transylvania" Targu Mures International Airport, both domestically and internationally, is one of its main advantages.

R. A. Airport “Transylvania” Targu Mures serves a geographic area of 24,750 square kilometers, with a population of approximately 2.6 million inhabitants, an area which falls near Mures and Harghita and Covasna some, Brasov, Alba, Bistrita which have no airports in their administrative area.

Historical Opened in 1936, Targu Mures Airport operates on the current site, near Vidrasău, from 1961. In 1969, the airport was modernized and a 2000 meters long concrete runway was constructed, in 1999 the airport is opened to international traffic of passengers and goods, following that in the period 1999-2005 a further modernization of the airport to be performed and the passenger terminal be extended to external traffic. In May 2006 the airport is renamed "Transylvania" Targu Mures (until then was known as Targu Mures – Vidrasău Airport), in May 2012 receiving certification as international airport.

Activities and services offered Management and operation of their airport base; routing and ground support for Romanian and foreign aircrafts and passengers; organizing and conducting the airport handling services; ensuring airport security services for Romanian and foreign aircrafts and for all equipment and technical means; unitary coordination of all necessary activities and services for airport ground traffic of passengers and cargo, for all general and military aviation activities required; ensuring aircraft safety and also the safety of facilities, buildings, passengers and cargo in transit or in accordance with national and international regulations in the field, developing, upgrading and maintenance of the runway, taxiways and platforms, equipments, facilities, constructions or other equipment means and also the introduction of modern technologies in airport services, are the main activity objectives of the R.A. "Transylvania" Targu Mures Airport. It has a running program of 24 hours, providing complete airport services at international standards with trained staff for both domestic and international flights, as follows: general information and reservation, airport handling services, customs, specific police border services, air traffic services, conference hall, VIP lounge, brokerage, booking tours, accommodation, bar, restaurant, catering, car rental, air ambulance services; Refuelling: Eurospeed and air taxi.

Technical equipment Targu Mures Airport has an extended landing runway (2000 m X 45), aircraft operating platform, Category II ICAO in-

stallation of lighting for precision approach, Category II instrument landing system (ILS) and performant LVO equipment (Low Visibility Operations) that allows landing in low visibility weather conditions.

2012 - the highest number of passengers served "Transylvania" Targu Mures International Airport recorded during 2012 the highest number of passengers in its history, serving over 300,000 passengers (300,427), which ranks it among first fifth airports in Romania in terms of volume of passengers after Bucharest, Timisoara, Cluj-Napoca and Bacau airports. Last year, "Transylvania" Targu Mures Airport flights was operated by Wizz Air, Tarom, Malev, Air Arabia and Wideroe airlines. Most flights were made by Wizz Air airline, which conducted air flights to eight European destinations, Budapest (Hungary), Dortmund (Germany), Rome and Milan (Italy), London (UK), Paris (France), Madrid and Barcelona (Spain). Since April 2013, Wizz Air has introduced its new destination operated by "Transylvania" Targu Mures Airport to Memmingen - Munich (Germany). In late April 2013, the largest ultra low-cost operator Ryanair started operating from Targu Mures flights to Brussels (Belgium, 30 April) and Pisa (Italy, 2 May). In May 2013 Wizz Air introduced two new air flights operated from Tirgu Mures, Frankfurt-Hahn (Germany, 11 May) and Bologna (Italy, 13 May). e introduction of new destinations operated by Wizz Air and the activity starting of the ultra low-cost operator Ryanair from Targu Mures allow us to predict for 2013 an increase of 30 percent in the air traffic volume.

24

ziua aviației

Fonduri europene pentru modernizare Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş a depus în septembrie 2011 o cerere de finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Transport" 2007-2013, Axa Prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil, pe domeniul major de intervenţie - 2.4 - Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian, care se adresează tuturor administraţiilor aeroporturilor de categoria D din România, respectiv aeroporturile cu un trafic anual sub 1 milion de pasageri înregistrat în ultimii 2 ani. Proiectul cu finanţare europeană, în valoare de peste 38 milioane de euro, se află în faza finală de evaluare şi vizează extinderea pistei de decolare-aterizare şi a platformei de operare pentru aeronave, inclusiv instalaţiile aferente şi modernizarea instalaţiilor de balizaj pentru apropierea de precizie corespunzătoare categoriei II OACI (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale).

Investiții în curs de desfășurare Aeroportul „Transilvania” se află în permanentă dezvoltare pentru asigurarea unor servicii aeroportuare de calitate în condiţii de maximă siguranţă, în prezent fiind în curs de executare lucrările de extindere și copertare a fațadei sudice a Aerogării, iar în cursul acestui an urmând a se realiza investiţii pentru echipamente de securitate, echipamente de salvare şi stingere a incendiilor şi echipamente speciale pentru deszăpezire pe timp de iarnă. Totodată, în acest an vor fi demarate lucrările de investiţie pentru amenajarea peisagistică a accesului la Aeroportul „Transilvania”.

Noi parteneriate pentru diversificarea destinațiilor operate Conducerea Aeroportului Internațional „Transilvania” Târgu Mureș a luat parte la cel mai mare târg anual european al aeroporturilor, companiilor aeriene, autorităților de turism şi factorilor decizionali din sectorul aviației, Routes Europe 2013, desfăşurat în acest an în perioada 12-14 mai în capitala

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ungariei, Budapesta, pentru atragerea de noi parteneri de colaborare.

Evenimentul găzduit de Aeroportul din Budapesta a reunit aeroporturi, companii aeriene, autoritățile de turism și toţi ceilalţi actori implicaţi în sectorul aviației din Europa pentru a susţine întâlniri de afaceri și a face planuri de viitor. Având în vedere climatul economic dificil în Europa, dialogul dintre companiile aeriene și aeroporturi este extrem de important, accentul principal fiind pus pe extinderea şi dezvoltarea traseelor aeriene (rute aeriene) şi planificarea evoluţiilor viitoare în domeniul aviaţiei. Preşedintele interimar al Consiliului de Administraţie al Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureș, Andrei Peti împreună cu alţi câţiva reprezentanţi din Conducerea Aeroportului au luat parte la acest eveniment de importanţă majoră pentru toţi actorii europeni implicaţi în sectorul aviaţiei cu scopul de a atrage noi parteneri de colaborare pentru Aeroportul din Târgu-Mureș.

“Diversificarea ofertelor de zboruri către destinaţii interne şi externe constituie una dintre priorităţile Conducerii Aeroportului Internațional „Transilvania” Târgu Mureș, promovând în acelaşi timp, dezvoltarea economică şi turistică a regiunii deservite. Astfel, se fac demersuri pentru diversificarea ofertelor de zbor, curse aeriene tip charter, efectuate sezonier în perioada estivală şi introducerea de astfel de zboruri şi în sezonul rece pentru practicanţii sporturilor de iarnă”, a precizat Peti Andrei, preşedintele interimar al Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş.

Participant activ într-un proiect ambiţios de cercetare Alături de renumitul Aeroport Schiphol din Amsterdam şi împreună cu aeroporturile din Madrid şi Viena, Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu-Mureş face parte dintrun proiect ambiţios de cercetare finanţat de către Comisia Europeană, în valoare de 2,6 milioane de euro. Principalul obiectiv al proiectului este reducerea, până în 2050, a duratei călătoriei aeriene, respectiv a timpului necesar pentru deservirea pasagerilor şi aeronavelor la mai puţin de patru ore, pornind din orice colţ al Europei către cealaltă parte a continentului. Pe lângă acesta, alte obiective importante ale proiectului de cercetare sunt reducerea costurilor de operare al aeroporturilor, până la 90%, faţă de nivelul actual, protejarea mediului înconjurător, reducerea noxelor şi zgomotului, respectiv a consumului de combustibil.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

European funds for modernization “Transylvania” Târgu-Mureș International Airport filed an application, in September 2011, under e Sectoral Operational Programme "Transport" (SOP-T) 2007-2013 on Priority Axis 2 - Modernization and development of the national transport infrastructure outside the TEN-T priority axes, with a view to the creation of a sustainable national transport system 2.4 Modernization and development of air transport infrastructure, which is open to all D category airport administrations from Romania with less than 1 million passengers annually in the recent 2 years. e European funded projects, worth over 38 million Euro, is in the final stage of assessment and aims to extend the runway, the aircraft landing and operating platform, including its facilities, upgrading the lighting installation and adequate II ICAO (International Civil Aviation Organization) precision approach.

Investments in progress "Transylvania" Airport has a constant development to ensure the quality of airport services in conditions of maximum security, which is currently undergoing expansion and execution of binding of Southern façade of Terminal and this year will be reached investments in security equipment, rescue equipment fire-fighting and special equipment for snow removal in winter. Also this year will begin the work on the investment for landscaping the access to "Transylvania" Airport.

New partnerships to diversify operated destinations e leadership of “Transylvania” Târgu-Mureș International Airport took part, to attract new partners for collaboration, in the largest region’s annual route development forum for airports, airlines, tourism authorities and policy makers in the aviation sector Routes Europe 2013, held this year between 12-14 May in Budapest, the capital of Hungary. e event hosted by Budapest Airport was an excellent opportunity for airports, airlines, tourism authorities and all other stakeholders in the aviation sector from Europe New partnerships to diversify destinations operated Leadership International Airport “Transylvania” TârguMureș took part in the largest annual fair European airports, airlines, tourism authorities and policy makers in the aviation sector Routes Europe 2013, held this year May 12-14 in the capital Hungary, Budapest, to attract new partners for collaboration. e event hosted by Budapest Airport together airports, airlines, tourism authorities and all other stakeholders in the aviation sector in Europe to support business meetings and making plans for the future. Given the difficult economic climate in Europe dialogue between airlines and airports is extremely important, the main focus being on the expansion and development of air routes (air routes) and planning future developments in aviation. e Interim President of the Board of “Transylvania” Târgu-Mureș Airport, Andrei Peti together with other representatives of airport management took part in this major event for all European actors involved in aviation in order to attract new collaboration partners for Târgu-Mureș Airport.

"Diversification of flights to domestic and foreign destina-

tions is one of the main priorities of the “Transylvania” Târgu-Mureș International Airport, Management, while promoting the economic development and tourism in the region served. So there are made efforts for the flights diversification, the introduction of charter air flights conducted seasonally during summertime and also finding such flights in winter for winter sports practitioners" said Andrei Peti, the Interim President of the Board of “Transylvania” Targu Mures Airport.

Active participant in an ambitious research project Together with the famous Schiphol Amsterdam Airport and the airports from Madrid and Vienna, "Transylvania" Targu Mures International Airport is part of an ambitious research project funded by the European Commission, valued at 2.6 million Euro. e main objective of the project is to reduce, by 2050, the air travel time, respectively the time required for serving passengers and aircrafts to less than four hours, flying from any corner of Europe to the other side of the continent. Besides this, other important objectives of the research project are to reduce operating costs of the airports, up to 90% compared to current levels, protecting the environment and reducing emissions, noises and fuel consumption.

25

26

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rolul cheie al R.A. ROMATSA SA Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – R.A. ROMATSA este furnizor de servicii de navigaţie aeriană, realizând şi funcţiunile specifice legate de managementul traficului aerian, şi se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. A fost înfiinţată la data de 1 decembrie 1991 prin HG nr. 74/1991, republicată.

R.A. ROMATSA are statut de regie autonomă autofinanţată, de importanţă naţională, şi funcţionează ca agent aeronautic civil certificat să furnizeze servicii de navigaţie aeriană în conformitate cu legislaţia Cerului European Unic. De asemenea a fost desemnată ca furnizor de servicii de trafic aerian (ATS) pentru traficul aerian general şi de servicii meteorologice aeronautice (MET) în FIR (Flight Information Region = Regiunea de Informare a Zborurilor) Bucureşti.

R.A. ROMATSA are ca obiect principal de activitate furnizarea de servicii de navigaţie aeriană, incluzând servicii de trafic aerian, servicii de comunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere în domeniul aeronautic, servicii meteorologice aeronautice, servicii de informare aeronautică, servicii de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în pericol, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Obiectul de activitate al RA ROMATSA cuprinde şi activităţi de consultanţă şi prestări de servicii în domeniul său de activitate, precum şi activităţi de cercetare-dezvoltare.

R.A. ROMATSA este membru CANSO (Organizaţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană Civilă) din 1998, ATAG (Grupul de Acţiune pentru Transporturile Aeriene) şi EUROCAE (Organizaţia Europeană pentru Echipamentele de Aviaţie Civilă) din 2004, precum şi membru cu drepturi depline ATCA (Asociaţia Controlorilor de Trafic Aerian) din 2003.

R.A. ROMATSA este certificată ca furnizor de servicii de navigaţie aeriană de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în conformitate cu legislaţia Cerului European Unic, pentru perioada 15 decembrie 2012-15 decembrie 2018. În decembrie 2012, R.A. ROMATSA a primit certificarea din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române cu nr. CN 07/15 decembrie 2012, ca furnizor de servicii de navigaţie aeriană, iar prin OMTCT nr. 2489/21.12.2006 RA ROMATSA a fost desemnată ca furnizor de servicii de trafic aerian pentru traficul aerian general şi de servicii meteorologice aeronautice.

De asemenea, Sistemul de Management al Calităţii implementat în R.A. ROMATSA este certificat în conformitate cu cerinţele Standardului ISO 9001:2008, pentru toate serviciile de navigaţie aeriană furnizate, (iniţial, în 2004, au fost certificate ARO Otopeni şi Direcţia SNAR Bacău cu DSNA Iaşi şi DSNA Suceava). În decembrie 2012, Sistemul de Management de Mediu al R.A. ROMATSA a fost certificat de Bureau Veritas, în conformitate cu cerinţele Standardului ISO 14001:2004, pentru toate serviciile de trafic aerian furnizate.

DANUBE FAB Începând cu anul 2004, cei doi furnizori de servicii de navigaţie aeriană din România şi Republica Bulgaria, respectiv ROMATSA şi BULATSA, au iniţiat demersurile necesare privind crearea premizelor pentru înfiinţarea unui bloc funcţional de spaţiu aerian la nivelul României şi Republicii Bulgaria, semnându-se în anul 2006 la nivelul ministerelor transporturilor

din cele două state documentul “Declaraţia asupra unei viziuni comune pentru cooperarea în contextul pregătirii aplicării acquis-ului privind Cerul Unic European, inclusiv înfiinţarea blocurilor funcţionale de spaţiu aerian (FAB)”. În decursul anului 2007 această iniţiativă a fost intitulată DANUBE FAB. În scopul coordonării procesului de implementare a proiectului DANUBE FAB, la data de 26 februarie 2010 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între ministerele transporturilor din cele două state cu privire la cooperarea în domeniul managementului traficului aerian şi pentru pregătirea cadrului legal şi instituţional necesar creării unui bloc funcţional de spaţiu aerian care să cuprindă spaţiul aerian naţional al României, spaţiul aerian naţional at Republicii Bulgaria şi spaţiul aerian aflat sub incidenţa obligaţiilor juridice internaţionale asumate de Romania şi Republica Bulgaria". De asemenea, în vederea punerii în aplicare a DANUBE FAB, si a asigurarii cadrului juridic necesar, la data de 12 Decembrie 2011 a fost semnat de catre ministrii transporturilor din cele doua state, Acordul privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian “DANUBE FAB” între România şi Republica Bulgaria. Acesta a fost ratificat în anul 2012 şi a intrat în vigoare la data de 16 noiembrie 2012 odata cu finalizarea schimbului de scrisori diplomatice la nivelul Guvernelor Republicii Bulgaria şi României.

Sistemul ATM Sistemul de bază de Management al Traficului Aerian (ATM) operat de ROMATSA a intrat în funcţiune în data de 19.11.2003.

Punerea în funcţiune a sistemului a fost precedată de realizarea unor programe speciale în vederea : - testării, monitorizării şi evaluării performanţelor software şi hardware în raport cu cerinţele prevăzute prin caietele de sarcini, pentru depistarea şi remedierea neconcordanţelor identificate;

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

- testării, monitorizării şi evaluării siguranţei în funcţionarea Sistemului ATM nou; - pregătirii profesionale a personalului implicat în furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană (controlori de trafic, ingineri şi tehnicieni CNS, meteorologi aeronautici); - obţinerii certificării din partea AACR, în conformitate cu reglementările aeronautice naţionale în vigoare.

Sistemul ATM din România este un sistem modern, proiectat şi realizat în conformitate cu standardele ICAO şi cu cerinţele EUROCONTROL privind convergenţa şi armonizarea la nivel European a sistemelor naţionale utilizate pentru managementul traficului aerian.

Pornind de la obiectivele Local Single Sky ImPlementation (LSSIP), s-a acţionat pentru: - monitorizarea şi evaluarea activităţii de control şi informare a traficului aerian de la unităţile de trafic aerian.

- implementarea conceptului de Utilizare Flexibilă a Spaţiului Aerian (FUA) – subiect crucial pentru reforma managementului traficului aerian conform cu legislaţia Cer European Unic - implementarea Sistemului European de Licenţiere a Controlorilor de Trafic Aerian (ATCO) şi monitorizarea îndeplinirii cerinţelor privind menţinerea competenţei în aşa fel încât, în cadrul implementării iniţiativei Cer Unic European şi implicit a furnizării serviciilor transfrontaliere, controlorii de trafic aerian sa fie în măsură să asigure compatibilitatea pe teritoriul lor prin respectarea cerinţelor armonizate. În acest sens respectarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene de Siguranţă a Aviaţiei şi de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.

1592/2002 şi a Directivei 2004/36/CE, Regulamentul (UE) nr.

805/2011 al Comisiei din 10 august 2011 de stabilire a normelor detaliate privind licenţele controlorilor de trafic aerian şi anumite certificate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, PIAC-LCTA ediţia în vigoare, precum şi respectarea procedurilor R.A. ROMATSA utilizate în toate procesele de instruire a personalului CTA, au stat la baza organizării cursurilor de pregătire.

Priorităţile majore pentru următorii ani în RA ROMATSA sunt: - DANUBE FAB – proiectul se află în faza de implementare, fază în care se va începe operarea în DANUBE FAB pe baza planurilor de acţiune stabilite în fazele de dezvoltare DANUBE FAB. Ca urmare a adoptării conceptului de integrare parţială, au fost identificate pentru a fi implementate în DANUBE FAB următoarele funcţii comune: • proiectarea şi managementul spaţiului aerian, fără a ţine seama de graniţele naţionale; • concept operaţional comun; • sistem de pregătire comun; • sisteme de management armonizate pentru SQSE; • strategie şi planificare strategică comune pentru CNS; • achiziţie în comun.

Dezvoltarea şi implementarea Sistemului ATM ROMATSA 2015+; Strategia de modernizare a sistemelor de management al traficului aerian ROMATSA în contextul Programului Single European Sky – SES, aprobată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii cu nr. 4921 din 19 martie 2010, va asigura o interoperabilitate deplină a Sistemului ATM în raport cu cerinţele SES. Programul va fi finanţat din surse proprii şi va fi realizat etapizat în perioada 2012-2020. Prima etapă are ca termen de finalizare februarie 2015, condiţionat de obligativitatea României de a asigura servicii de tip data-link în FIR Bucureşti.

Etapa 2, având ca termen estimat 2017, conţine funcţionalităţi specifice ADQ, precum şi cele preliminare implementării traiectoriei 4D şi SWIM. Etapa 3, având ca termen estimat 2020,

conţine funcţionalităţi specifice implementării complete conceptului de traiectorie 4D şi SWIM - Punerea in functiune si operarea Sistemului E-Management sistem informatic de gestiune a resurselor economice, a resurselor umane şi a documentelor; - Implementarea cerinţelor identificate în Strategia de Navigatie pentru tarile ECAC, SESAR Master Plan si ICAO PBN Manual; - Implementarea unui program cadru de luare a deciziilor prin colaborare (A-CDM) pentru reducerea costurilor şi a emisiilor de noxe pe toate fazele zborului, în parteneriat cu administraţiile aeroporturilor cu trafic mediu şi mare şi cu operatorii aerieni interesaţi - Implementarea programului de modernizare al TWR-urilor corelat cu programele de dezvoltare ale aeroporturilor din România şi modernizarea infrastructurii existente (clădiri şi instalaţii aferente).

- Centralizarea într-o singură entitate operaţională a activităţilor specifice de informare meteorologică (MET), informare aeronautică (AIS) şi ARO în cadrul unui Centru Unic de Informare Aeronautică ROMATSA (CU), începând cu data de 01.05.2013.

Ulterior, începând cu data de 01.01.2014, acesta se va transforma în Centrul National AIM, urmând etapele şi obiectivele propuse de ICAO privind tranziţia AIS la AIM; - Modernizarea asistentei meteorologice acordate ATM, prin diversificarea serviciilor asigurate şi utilizarea unei generaţii noi de echipamente destinate activităţilor de meteorologie aeronautică.

SAR În intervalul 21-23 mai 2013 s-a desfăşurat la Bucureşti, sub auspiciile Biroului Regional ICAO EUR/NAT, respectiv a Conferinţei Europene pentru Aviaţie Civilă, Conferinţa internaţională SAR (Search And Rescue – căutare şi salvare în cazul accidentelor de aviaţie civilă) organizată de R.A. ROMATSA. Conferinţa a fost prezidată de către domnul Cătălin RADU, Preşedintele Conferinţei Europene pentru Aviaţie Civilă, şi a beneficiat de prezenţa domnului Luis Fonseca DE ALMEIDA, Directorul Biroului Regional ICAO EUR/NAT şi a domnului Salvatore SCIACCHITANO, Secretarul Executiv al Conferinţei Europene pentru Aviaţie Civilă, precum şi de un număr mare de participanţi din ţară şi din 9 ţări europene. În cea de-a doua zi a conferinţei, participanţii au asistat la desfăşurarea „Exerciţiului de căutare şi salvare SAR-2013”, prevăzut în Planul anual de activităţi al Comitetului Naţional. La exerciţiu, care s-a desfăşurat în Judeţul Prahova (zona Păuleşti – Plopeni), au participat unităţi SAR din: Statul Major al Forţelor Aeriene, Inspectoratul General pentru Aviaţie al MAI, SMURD, Inspectoratul Judeţean Prahova pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova, Poliţia şi Jandarmeria Judeţeană Prahova cu 275 persoane de diferite specialităţi şi profesii, 4 elicoptere, 17 maşini de pompieri şi 12 ambulanţe.

27

28

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul Iaşi, cel mai modern proiect din România

Proiectul celui mai modern aeroport regional a “decolat” pentru a deveni realitate. În data de 4 iunie s-a semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de realizare a suprafeţelor de mişcare aferente unei piste noi cu lungimea de 2.400 metri la R.A. Aeroportul Iaşi. de Nicu Pop

Directorul General al Aeroportului Iaşi, Marius Bodea, şi Managerul Executiv al Max Boegl România, Mathias KIRR, reprezentantul asocierii care a câştigat licitaţia, au semnat, în faţa reprezentanţilor mass-media şi a invitaţilor contractul pentru proiectarea şi construcţia noii piste a Aeroportului Iaşi.

Momentul, deşi cel mai important pentru comunitatea ieşeană din ultimii 20 de ani, reprezintă o primă etapă în procesul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.

Dezideratul conducerii Aeroportului Iaşi de a oferi Moldovei cel mai modern aeroport internaţional din România se va împlini atunci când se va finaliza restul de infrastructură de mişcare aeroportuară, precum şi noile terminale pentru procesarea pasagerilor. Până atunci, regiunea Moldovei va avea cea mai modernă pistă de aterizare-decolare din România, aspect care va puncta decisiv în opţiunea companiilor aeriene de a deschide rute noi spre şi dinspre Iaşi.

“Am parafat astfel începutul dezvoltării reale a Aeroportului Internaţional Iaşi. Fără această investiţie, comunitatea noastră ar fi devenit din ce în ce mai izolată, întrucât parametrii pistei existente aparţin cu desăvârşire trecutului şi am fi riscat să fim sterşi complet de pe harta de interes a companiilor aeriene”, a declarat Marius Bodea, Directorul General al Aeroportului Iaşi.

Cu 11 luni în urmă, noua conducere a Aeroportului Iaşi a fost nevoită să reia practic toate demersurile şi documentaţiile pentru susţinerea Proiectului de Dezvoltare şi Modernizare a Aeroportului Iaşi. Cursa contra cronometru a meritat întrutotul, pentru ca astăzi să fie semnată proiectarea şi construcţia primei piste flexibile din România, cu dotări şi echipamente de ultimă generaţie, construcţie ce va însemna maximă atractivitate în operare pentru marii jucători din piaţa companiilor aeriene. Demn de menţionat este că în perioada de derulare şi execuţie a contractului, traficul aerian de pe Aeroportul Iaşi nu va fi perturbat.

“Suntem încântaţi că asocierea care a înaintat cea mai bună ofertă tehnico-economică deţine un portofoliu impresionant de mari lucrări şi că înţelege foarte bine exigenţa noastră şi dorinţa de a avea cât mai repede această nouă pistă,

operaţională. Îi asigur pe reprezentanţii săi de sprijinul meu deplin în respectarea drepturilor contractuale şi mă angajez să îi recomand voluntar tuturor aeroporturilor din lume, dacă ne vor face surpriza să devanseze termenul de execuţie angajat, cu menţinerea întrutotul a calităţii lucrării”, a mai afirmat Marius Bodea.

La eveniment au mai fost prezenţi şi au luat cuvântul Cristian Adomniţei, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Gheorghe Nichita, Primarul Municipiului Iaşi, dar şi alte personalităţi ale mediului politico-administrativ şi ale mediului de afaceri ieşean.

30

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca un reper pentru aeroporturile regionale Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a cunoscut etape succesive de dezvoltare şi modernizare care s-au concretizat prin obţinerea în anul 1996 a statutului de “aeroport internaţional”, fapt care a creat posibilitatea operării de destinaţii externe. de Nicu Pop În anul 2001 au fost finalizate lucrările de modernizare şi extindere a vechii aerogări a aeroportului, iar în perioada 2005-2006 au loc o serie de lucrări menite să optimizeze infrastructura: extinderea platformei de parcare a aeronavelor, implementarea unui sistem de apropiere vizuală pe direcţia 26, extinderea actualei piste de decolare-aterizare la 2.100 m, instalarea balizajului axial. În vara anului 2007 încep lucrările de construire a celor două noi terminale de pasageri. În anii 2008-2009 au fost inaugurate succesiv Terminalul de Sosiri şi Terminalul de Plecări, care au adus un aport deosebit de important capacităţii de procesare a pasagerilor.

Investiţiile au fost finanţate cu suportul Consiliului Judeţean Cluj, dar şi din veniturile proprii ale Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. În prezent, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca se află în faţa unor noi provocări menite să asigure creşterea traficului de pasageri, prin demararea mai multor proiecte de investiţii. Finalizarea lucrărilor de execuţie a primei etape a noii piste de decolare-aterizare de 2.100 m şi a suprafeţelor de mişcare aferente, precum şi demararea investiţiei pentru cea de-a doua etapă, până la 3.500 m cu toate facilităţile aferente, reprezintă principalele proiecte de investiţii demarate cu sprijinul Consiliului Judeţean Cuj. Noua pistă a aeroportului este prima care se construieşte integral în

România după anul 1989, iar finalizarea acesteia va crea condiţii favorabile pentru ca aeronavele din gama lung curier să poată opera la Cluj-Napoca.

Realizarea studiilor necesare dezvoltării unei infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca reprezintă un nou proiect iniţiat prin colaborarea cu Consiliul Judeţean Cluj şi Uniunea Europeană. Realizarea intermodalităţii transport feroviar/transport aerian la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca în cadrul căreia transportul feroviar şi transportul aerian sunt complementare, va creşte considerabil capacitatea de transport care face legătura cu oraşul, dar şi gradul de accesibilitate regională. Proiectul este, în momen-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

31

tul de faţă, singurul atribuit unui aeroport din România.

Realizarea studiilor se va face în perioada 1 ianuarie 2013 30 noiembrie 2014, iar asistenţa financiară din partea Uniunii Europene pentru acest proiect este în proporţie de 50%, respectiv de maximum 1 milion de euro.

Traficul de pasageri de pe aeroport a cunoscut cea mai dinamică dezvoltare începând cu anul 2008 când volumul de trafic înregistrat a fost cu 93% mai mare decât în anul 2007.

Creşterea traficului de pasageri a culminat în anii 2010 şi 2011, când s-a depăşit pragul record de 1 milion de pasageri, fapt care a consacrat poziţia aeroportului clujean ca unul dintre cele mai importante aeroporturi ale României şi principalul care deserveşte regiunea de nord-vest a ţării.

Această dinamică fără precedent a fost susţinută printr-un management performant şi o politică de marketing adaptată mediului în continuă schimbare al domeniului de activitate al aeroportului.

Traficul de pasageri pe cursele internaţionale în anul 2012 comparativ cu anul 2008 Pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca operează în prezent 3 companii aeriene care oferă servicii de transport aerian de pasageri (Tarom, Lufthansa şi Wizz Air) şi 2 companii aeriene pentru transportul aerian de marfă şi poştă (ABC Air Hungary şi Silver Air).

Traficul total de pasageri în anul 2012 comparativ cu anul 2008 Destinaţiile oferite de Aeroportul Internaţional ClujNapoca pasagerilor sunt variate, având în vedere faptul că există zboruri regulate spre 18 destinaţii interne şi internaţionale la nivelul anului 2013. Astfel, de la Cluj-Napoca se poate zbura în prezent spre Bucureşti, Munchen, Viena, Barcelona, Bologna, Dortmund, Londra (Luton), Madrid,

„Aeroporturile joacă un rol crucial în viitorul aviaţiei din România, dar trebuie să devină viabile din punct de vedere financiar. Dincolo de aceste provocări financiare, managerii de aeroporturi din România trebuie să se angajeze într-o abordare antreprenorială, orientată spre business, să găsească soluţii creative la problemele cu care se confruntă.

De asemenea, în prezent aeroporturile regionale au nevoie de o implicare activă a comunităţii locale, cunoscut fiind rolul de factor de impact pe care îl are un aeroport în dezvoltarea economică a unei regiuni” David Ciceo, Director General Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

Milano (Bergamo), Paris (Beauvais), Roma (Ciampino), Veneţia (Treviso), Valencia, Zaragoza, Bari, Bruxelles Sud Charleroi, Eindhoven şi Praga (din 5 august 2013).

La toate aceste destinaţii se adaugă în timpul sezonului de vară alte 7 destinaţii de vacanţă, operate prin curse charter, spre ţări cum ar fi Spania, Turcia, Grecia sau Tunisia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua aviației

33

Aeroportul Oradea modernizat cu europeni

de Andreea COSTEA

După mai bine de patru ani de tergiversări, proiectul de extindere al Aeroportului Oradea a primit aviz favorabil din partea Ministerului Transporturilor. Proiectul care prevede extinderea pistei de decolare-aterizare va permite, odată finalizat, operarea de zboruri internaționale cu avioane care au litera de cod C, cum sunt Airbus sau Boeing.

Proiectul de modernizare al Aeroportului Oradea așteaptă finanțare de la Ministerul Transporturilor de mai bine de patru ani. Așa cum a fost conceput, acesta viza atât modernizarea terminalelor de pasageri, cât și extinderea pistei de decolare, pentru a permite avioanelor cu o capacitate mai mare să opereze. Proiectul a fost depus la minister pentru finanțare cu fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Regional, Axa pentru Dezvoltarea Infrastructurii Aeroportuare.

Pentru că cererile venite de la Oradea au fost ignorate ani la rând, Consiliul Județean Bihor (CJ Bihor) a decis să se ocupe de modernizarea terminalelor pentru pasageri, din fondurile locale.

Lucrările au costat aproape un milion de euro și au fost plătite în proporție de aproximativ o treime de CJ Bihor, restul banilor fiind asigurați din fondurile proprii ale aerogării. Astfel, la finele lui 2011, terminalele au fost inaugurate. Clădirea a fost extinsă cu 2 metri în stânga şi 2 metri în dreapta, s-au recompartimentat toate spaţiile, sau înlocuit toate instalaţiile sanitare, electrice şi echipamentele de comunicaţii şi de supraveghere.

Principala problemă însă a rămas neschimbată. Cu o pistă veche de mai bine de 30 de ani, de 1800 metri lungime și 30 de metri lățime, aerogara rămânea închisă pentru avioanele mari. Concret, din 18 tipuri de avioane care ar fi putut aduce pasageri în Oradea, 12 aveau interzis. Cel mai mult au avut de suferit oamenii de afaceri, care nu puteau beneficia de facilitatea zborurilor internaționale sau de legături cu alte orașe importante din România, singurul zbor regulat, fără escală fiind cel cu destinația București. În anul 2012, când au început să vină primele semnale pozitive din partea Ministerului Transporturilor, oamenii de afaceri afiliați Asociației Firmelor Bihorene, au pus presiune pe autoritățile locale pentru a găsi soluții de rezervă în cazul în care nu se obține finanțarea. O dată în plus, mediul de afaceri a arătat cât de importantă este aceasta modernizare pentru atragerea turiștilor, a investitorilor, cât și pentru facilitarea relațiilor business cu partenerii din țară și din străinătate.

În ultimul ceas În luna martie a acestui an, Consiliul Județean Bihor a publicat anunțul de intenție pentru începerea lucrărilor.

Data prevăzută pentru start este 15 iulie, iar contractul are o durată de 22 de luni din momentul adjudecării. Deși anunțul a fost publicat în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), despre fonduri nu exista nicio certitudine.

Abia în data de 26 aprilie pe adresa instituției bihorene a

venit un comunicat despre fonduri. Astfel, Comitetul de monitorizare pentru POS Transport și-a dat avizul de principiu, favorabil, pentru finanțarea proiectului. “Marcel Boloş, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operational Sectorial de Transport a participat la negocieri şi mi-a confirmat că avizul de principiu a fost dat”, a declarat președintele CJ Bihor, Cornel Popa.

“Valoarea lucrărilor se ridică la 24 de milioane de euro bani cu care se va extinde pista de decolare-aterizare de la 1.800, la 2.100 m, astfel încât să poată fi utilizată de aeronave Boeing 737, cu până la 180 de pasageri”, a explicat și Mircea Jacan, purtător de cuvânt al instituției. Modernizarea mai vizează și sistemul de balizaj luminos pentru categoria II de operare, sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de telecomandă pentru sistemul de balizaj, sistemul de iluminat pentru platforma de îmbarcare- debarcare.

De asemenea, se intenţionează extinderea platformei şi depozitului de combustibil astfel încât să devină unul regional. Depozitul este în curs de autorizare ca antrepozit fiscal de producţie combustibili.

Schema de finanţare a investiţiei de 24 milioane de euro prevede ca 68% din fonduri să fie acordate din bani europeni, 2% din sumă să fie asigurată de Consiliul Județean Bihor, și 28,75% să fie contribuţia statului român.

34

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistrița își rezervă loc pe culoarele de zbor

de A.B.

Ce nevoie are un orășel micuț de provincie de un aeroport sau, măcar, de un aerodrom? Bistrița poate da deja răspunsuri, pentru că investițiile realizate împreună cu un partener privat întrun aerodrom au început să dea roade în ultimii trei ani. Punctul culminant, 11 iunie 2013: 28 de avioane ușoare, aducând 50 de turiști francezi, au aterizat la Bistrița. Ce urmează?

România este o ţară minunată, cu multe forme de relief şi cu oameni extrem de primitori, au spus, aproape în cor, cei 50 de francezi coborâți din înalturi pe pământ bistrițean.

Grupul de turiști zburători face în fiecare an un tur al unei țări, 2013 fiind rândul României, iar Bistriţa a intrat pe harta lor de aterizări graţie aerodromului de lângă cartierul Unirea. Francezii au fost dirijați prin stație la aterizare de Tănase Dumitru, administratorul aerodromului, cel care a investit foarte mult, financiar și sentimental, în proiectul care a așezat Bistrița în rândul orașelor înspre care - sau dinspre care – poți zbura. Dumitru este un om de afaceri

cunoscut în oraș datorită companiei sale SC Eurocompozite, dar, tot mai mult și datorită pasiunii sale pentru avioane. Încă din 2009 s-a asociat cu Primăria Bistrița și s-a apucat cu îndârjire să construiască o pistă de pe care să poată decola și apoi ateriza cu aparatul său de zbor cumpărat din Cehia și ținut multă vreme la aerodromul de lângă ClujNapoca. Cu fonduri de la Primărie, interesată de proiect, dar și cu bani mulți aduși de acasă, Tănase Dumitru și-a văzut visul cu ochii în 2010, când avionul său și-a găsit casă în hangarul noului aerodrom, din Dealul Cocoșului. În aceeași zi, la scurt timp după aterizarea lui Tănase, a aterizat și Ioan Vartolomeu, un alt pasionat cu brevet al văzduhurilor, proprietar de avion și medic în localitatea Salva. În Bistrița mai există un proprietar de avion, Daniel Iuga, un mecanic de întreținere la compania germană Leoni.

Acesta își ține avionul la circa 200 de metri de pista aerodromului, unde se află și casa în care locuiește. Practic, până la apariția aerodromului a folosit terenul din spatele casei pentru decolări și aterizări.

Extindere aprobată Pista construită de Tănase Dumitru în asociere cu Primăria Bistrița are o lungime de 650 de metri și o lățime de 45 metri. Suficient pentru aparate de zbor ușoare, însă interesul pentru aerodromul de la Bistrița e tot mai crescut de trei ani încoace și dimensiunile pistei par să nu mai ajungă. Omul de afaceri bistrițean și Primăria Bistrița și-au propus recent să aloce resurse și să crească dimensiunile coridorului de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

decolare și aterizare, pentru a putea primi și avioane de capacitate medie, pentru transport persoane și mărfuri, inclusiv aparatele de zbor ale SMURD. În cazul aeronavelor de capacitate medie, lungimea pistei trebuie să măsoare minim 800 m, cu zonă de siguranţă aferentă şi o lăţime de aproximativ 70 m. Pentru realizarea extinderii aerodromului şi heliportului sunt necesare, conform documentației tehnice întocmite, următoarele lucrări (în total 141.000 de euro): 5.000 de euro pentru colectarea şi dirijarea apei pluviale (drenuri, canale de dirijare), 10.000 de euro pentru refacerea şi modernizarea sistemului de balizaj al pistei, inclusiv sistemul de balizaj luminos pe timp de noapte, 4.500 de euro pentru continuarea lucrărilor de drenaj pentru suprafaţa suplimentară a pistei, 8.000 de euro pentru amenajarea unei căi de rulare a aeronavelor, 5.000 de euro pentru decopertarea şi nivelarea întregii suprafeţe, 5.000 de euro pentru gardul de împrejmuire a pistei, 3.000 de euro pentru înierbarea întregii piste, 60.000 de euro pentru construirea turnului de control, a unei săli de aşteptate pentru pasageri şi a unei săli de briefing pentru echipajele de zbor, 6.500 de euro pentru dotarea turnului, 17.000 de euro pentru construirea unui hangar, 11.000 de euro pentru o staţie mobilă de carburanţi pentru aviaţie, 6.000 de euro pentru amenajarea unei parcări pentru autoturisme. Pentru realizarea pistei la dimensiunile necesare, precum şi a construcţiilor aferente este necesară o suprafaţă de teren de aproximativ 3,5 ha, pe care Primăria o va concesiona companiei Eurocompozite, cu o redevență minimă.

Un proiect util orașului Pentru asigurarea funcţionalităţii aerodromului, Eurocompozite a realizat, în perioada 2009-2013, balizajul de zi al pistei, marcarea capetelor pistei, canal de colectare a apei de pe versanţi, cămine de dren, construcţia unui hangar mic, montarea şi dotarea pistei cu mâneca de vânt, ministaţie meteo, bretea de legătură dintre heliport şi hangar, împrej-

ziua aviației

35

muirea pistei cu balizaj vizibil, amplasarea unui rezervor pentru stocarea apei de 10.000 l, alimentarea obiectivului cu energie electrică, costurile pentru aceste lucrări fiind aproximativ 300.000 lei. Prin amenajarea acestor obiective – aerodrom şi heliport, s-a permis realizarea unei căi de acces pentru serviciile medicale SMURD, precum şi utilizarea unor mijloace de transport pe calea aerului. De asemenea, aerodromul poate fi utilizat pentru unele operaţiuni specifice agriculturii şi silviculturii, pentru intervenţii în situaţii de urgenţă cauzate de calamităţi naturale.

Viitorul e în văzduh “Iată că, odată cu sosirea grupului de francezi, oportunităţile serioase de turism încep să apară şi că aerodromul îşi dovedeşte tot mai mult utilitatea. Eu mă bucur enorm și sper să înţeleagă tot mai multă lume cât de important este să extindem aerodromul. Bistriţa ar intra în circuitul aviatic al României şi ar avea o identitate din punctul de vedere al transportului şi al comunicaţiilor. În plus, li s-ar oferi posibilitatea oamenilor să ajungă la Bistriţa într-un mod mult mai simplu şi mult mai eficient şi rapid, evitând această infrastructură precară pe care o are Bistriţa din toate direcţiile, mai puţin Moldova şi Cluj. Anul trecut, de exemplu, oameni de afaceri din Bistriţa au plecat de pe aerodrom cu aeronave de patru locuri fie la Budapesta, fie la Bucureşti sau în alte oraşe. Mai nou, Camera de Comerţ şi compania Leoni şi-au exprimat intenţia de a folosi serviciile de aviaţie. Leoni, de exemplu, trebuie să facă ocazional livrări foarte urgente care necesită închirierea unei aeronave pentru a le onora. Membri ai Camerei de Comerţ şi-au exprimat şi ei intenţia de a utiliza acest aerodrom în scopuri de business. Şi-au dat seama mulţi că astfel pot călători într-un regim de siguranţă mai bun şi mult mai rapid”, susține Tănase Dumitru. El spune că la această oră, trei oameni de afaceri din Bistriţa fac şcoala de piloţi, urmând să-și achiziționeze aparate de zbor.

Summary Tanase Dumitru is a well known businessman in the city due to his company Eurocompozite, but also for his growing passion for airplanes.

From 2009, he has a business tie with Bistrita Municipality and he started to build a takeoff runway, so he can land and take off with his Czech airplane, kept at the Cluj-Napoca aerodrome. In 2010, Tanase Dumitru achieved his dream when he returned home and he sheltered his plane in the new hangar form Dealul Cocosului. At short time after his landing, Ioan Vartolomeu, another flying passionate, plane owner, doctor landed. Daniel Iuga is another plane owner, who is working as a mechanic in German company Leoni.

36

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiune de aviator de Cătălin PRUNARIU

˝Ora 5 dimineaţa. Sunetul strident al ceasului îmi zgârie creierul şi mă obligă sa mă ridic buimac din pat. Un drum rapid la baie, uniforma pe mine, o privire rapidă pe condiţiile meteo previzionate şi în 40 de minute sunt în maşină în drum spre aeroport. Micul dejun poate să mai aştepte, probabil o sa-l iau mai târziu în avion. Mai am o oră şi treizeci de minute şi decolez, iar cu o oră înainte de decolare trebuie să fiu la briefing-ul cu echipajul, căruia trebuie să-i spun că iar o să ne confruntăm cu furtuni pe parcursul celor două curse pe care le avem de făcut împreună, că este posibil ca la a doua cursă să întârziem din cauza vremii, ceea ce înseamnă că probabil vom termina ziua de lucru dupa-amiază în jurul orei 17 şi că este estimat să avem ambele curse pline, ceea ce înseamnă că echipajul de cabină va avea serios de alergat toată ziua.

Seara, când în sfârşit aterizăm din ultima cursă, ne aşteaptă binecunoscutul ambuteiaj de la intrarea în oraş, ceea ce înseamnă că acasă ajung după încă 90 de minute petrecute în trafic. Este ora şase seara şi în mai putin de 15 ore, începe o nouă zi de muncă pentru mine. După ce intru în casă şi fac un duş, mă prăbuşesc în pat, închid ochii şi încerc să calmez usturimea datorată orelor de privit în monitoarele avionului. Încet, încet organismul se calmează, pulsul mai scade uşor şi simt cum muşchii se relaxează treptat. Însă momentul de linişte nu durează prea mult, căci cei doi copii, proaspăt sosiţi de la grădiniţă, mă iau cu asalt bucuroşi că în sfârşit m-au găsit săptămâna aceasta acasă. Este una din cele două zile din săptămână în care fie nu dorm deja când vin ei acasă, sau nu vin eu acasă când dorm ei, sau nu sunt plecat într-o cursă de noapte începută înainte să vină ei acasă şi ter-

minată cu ceva timp după ce ei au plecat la gradiniţă. De undeva din bucătărie, soţia mă informează că trebuie să fac un drum la magazin ca să iau o pâine, nişte unt şi o sticlă de lapte, pentru a putea pune masa de seară. Deşi nu am niciun chef, trebuie să ajung la magazin, altfel risc să rămân cu o singură masă luată de-a lungul zilei, ˝micul dejun˝ servit pe fugă la ora 12, înainte de a începe coborârea de la nivel 220. Până revin de la magazin, până se pregăteşte şi se serveşte masa s-a făcut ora 22. Mănânc pe fugă, nu mă simt foarte confortabil pe scaun, după o zi întreagă petrecută în aceeaşi poziţie, încheieturile şi muşchii protestează discret. Nici nu ştiu cînd s-a facut unsprezece fără un sfert, dar este timpul să mă retrag şi eu în pat. Înainte de aceasta însă, deschid email-ul să văd ce noutăţi mă aşteaptă în căsuţa poştală. Ceva facturi noroc cu e-banking-ul, un amic care mă ˝înjură˝ prie teneşte că n-am mai ieşit cu el la o bere de 2 luni - nu-i mai răspund, oricum n-ar întelege de ce un om în ziua lui liberă se îngroapă sub plapumă, şi un amendament la manualul de companie - trebuie să-l descarc şi să-l citesc, de mâine este în vigoare şi trebuie să aplic ce scrie în el.

Când termin de citit este ora 1 noaptea şi sting lumina cu gândul că dimineaţă la 6 un sunet strident îmi va zgâria iar creierul˝. În mare parte cam aşa arată fiecare zi din viaţa unui pilot de linie. Multă muncă, viaţă socială pe sărite, viaţă de familie fragmentată, presiuni, încercări, provocări, nervi, stres, luptă cu timpul, nimic din ceea ce se vede în filme.

Imaginea idilică în care pilotul cu eşarfă albă şi zâmbet pe buze este înconjurat de stewardese frumoase care-l însoţesc în cine ştie ce colţ exotic de lume rămâne numai bună ca să hranească imaginaţia celor neştiutori. În re-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

alitate, cei mai mulţi dintre noi văd ţările străine de pe platforma de îmbarcare, unde avionul staţionează maxim 40 de minute, timp suficient să fie debarcaţi pasagerii, să se facă ordine şi curăţenie în aeronavă şi să se îmbarce pasagerii pentru tronsonul de retur. Timpul de lucru este întins la maxim de operatori pentru a folosi cât mai eficient resursa umană şi sunt frecvente situaţiile în care petreci la muncă 10-11 ore din maximul de 13 posibil (în situaţii excepţionale 15 ore). Însoţitorii de bord numai timp de flirt nu au, îşi petrec aproape tot timpul în picioare la dispoziţia pasagerilor, iar între curse abia aşteaptă să se prăbuşească pe un scaun pentru a mai domoli din durerile picioarelor şi înţepeneala încheieturilor.

Piloţii militari sau cei sportivi nu au nici ei o viaţă cu mult diferită. Orele de zbor sunt mai puţine, dar organismul este şi mai sever pedepsit. Suprasarcinile îşi spun cuvântul de la vârste relativ timpurii şi sistemul osos îşi cere constant tributul în durere. Presiunea zborului manual de precizie lasă atât urme cărunte în podoaba capilară, cât şi în nivelul de stres cu care este bombardat creierul, iar veniturile substanţial mai mici decât ale piloţilor de transport aerian nu contribuie cu nimic la creşterea stării de spirit. Privită din interior, viaţa personalului navigant nu mai este deloc atât de sclipitoare cum pare din exterior. Şi totuşi ce-i face pe tineri să dorească în continuare să acceadă în această lume, preveniţi fiind de ceea ce-i aşteaptă? De ce vor în continuare să se formeze ca piloţi şi însoţitori de bord? De ce se înscriu în continuare la cursuri de zbor, informaţi fiind că în aceste vremuri de criză, găsirea unui loc de muncă a devenit o adevărată loterie?

Răspunsul nu este deloc simplu, dar îşi are originea în fascinaţia antică pe care omul a avut-o pentru zbor. Una din cele trei profesii, pe care orice copil le enumeră când este întrebat ce vrea să se facă când o să fie mare are legătura cu zborul - fie că vrea pilot, fie că vrea astronaut. Cei mai mulţi intră în contact cu aviaţia de mici, fie ca spectatori la mitinguri aeriene, fie ca pasageri. Fascinaţia continuă şi se dezvoltă, în imaginaţia copiilor, piloţii care răsucesc cu măiestrie avioanele pe cer sau aterizează prin furtuni şi ninsori sunt nişte eroi aflaţi în continuă bătălie cu un balaur nevăzut pe care-l înving mereu. Pe măsură ce creştem şi descoperim contribuţia istorică a naţiei în domeniu şi realizările pionierilor aviaţiei, ne condiţionăm tot mai mult să intrăm în această profesie, atunci când va veni momentul alegerii şi să ducem mai departe gloria naţională. La vârsta primelor iubiri, apariţia diafană a unei stewardese, frumoasă şi plină de graţie în timp ce-şi face serviciul, este exact imboldul necesar care-l motivează pe tânar să facă tot posibilul să ajungă permanent în prezenţa ei. Adunate unele peste celelalte, tradiţia familiei, experienţele proprii, filmele spectaculoase, cărţile eroice, moştenirea istorică sau dorinţa de a impresiona ne aduc în faţa primului examen cu adevarat dur, duşul rece care prevesteşte ce va urma: examenul medical. Cei care nu-l trec rămân cu nostalgia şi visele, cei care ajung în şcoală încep să descopere încet, încet adevărata faţă a meseriei şi tot ceea ce l-a motivat până atunci începe să capete noi valenţe. Cei care nu se pot adapta, renunţă şi ramân cu nostalgia şi visele, ceilalţi merg mai departe până la absolvire. După absolvire începe sinuosul joc dea şoarecele şi pisica, în care foştii colegi ajung rivali în bătălia pe câte un loc vacant la un operator aerian. Unii reuşesc din prima, alţii sunt perseverenţi până reuşesc undeva, iar restul se lasă păgubaşi şi ramân cu nostalgia şi visele. Pentru puţinii care au reuşit în final, combustibilul care i-a ţinut în viaţă şi i-a ajutat se cheamă PA-

ziua aviației

SIUNE. Acesta este secretul aviatorilor, aceasta este motivaţia noastră, căci aviaţia este una din ultimele meserii în care PASIUNEA te ajută să răzbeşti, să treci peste toate sacrificiile şi frustrările şi să continui să te trezeşti la ore nefireşti pentru cei din jur şi să priveşti cu optimism următoarele 12 ore de muncă, fie că vei fi răsplătit cu un răsărit sau apus superb, fie că vei lupta cu o furtună de vară sau vei fi cuprins de ceaţă până când roţile vor lua contact cu betonul. Iar mult mai târziu, în cele 15 minute de linişte în care îţi odihneşti ochii şi relaxezi muşchii, un zâmbet discret îţi va lumina faţa, când vei revedea pasagerii bucuroşi că au ajuns la destinaţie sau spectatorii uimiţi în faţa acrobaţiilor aeriene sau soldaţii uşuraţi că le-ai acoperit poziţiile. Iar mulţumirea celor din jur va alimenta combustibilul tău, numit PASIUNE.

37

38

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Destinaţii noi la Craiova Începând din mai 2013, compania Wizzair efectuează curse regulate pe ruta Craiova – Milano, iar din luna octombrie va avea o nouă destinaţie către Londra - Luton. Situat la o distanţă de 7 km de centrul oraşului Craiova, de-a lungul traseului Craiova - Bucureşti, Aeroportul Craiova deserveşte întreaga zonă a Olteniei, fiind cea mai apropiată poartă aeriană pentru cele 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. de Nicu Pop “În urma unei investiţii de 8 milioane de euro, aeroportul beneficiază de o aerogara cu terminale separate pentru sosiri şi plecări Schengen / NonShengen ale căror săli de aşteptare asigură un confort deosebit, echipament de securitate standardizat la nivel internaţional, cât şi zone desPentru asistenţa de handling, Aerotinate pentru agenţii economici. portul Craiova deţine următoarele Aeroportul Craiova, localizat în sudechipamente: GPU 115 V şi 28,5V, vestul României, dispune de o infraGPU 115V şi 28,5V cu agregat de structură competentă fiind autorizat pornire a motoarelor cu aer sub să opereze atât pe timp de zi, cât şi de presiune, 4 scări de pasageri autonoapte. Aeroportul poate oferi operapropulsate, climatizor aeronave, 1 torilor aerieni infrastructura pentru scară mecanică, 1 bandă de bagaje, decolare, aterizare şi locuri de parcare 1 vidanjă tractor cu remorcă, 3 aeronave, care respectă normele microbuze pentru transport aeriene în vigoare, precum şi dotări echipaje/pasageri, 3 electrocare cu pentru pasageri şi bagajele acestora, 6 remorci, 2 ambulanţe, push-back ce asigură un confort sporit în sălile cu furcă pentru aeronave tip Airbus de aşteptare”, afirmă directorul genşi Boeing. eral Dumitru Mircea Ovidiu.

În momentul de faţă, pe Aeroportul Craiova operează compania Carpatair, pe ruta Craiova- Timişoara, către şase destinaţii din Italia şi Germania, precum şi zboruri directe Craiova-Roma. Aeroportul mai dispune de birou vamal şi de frontieră, fiind capabil să proceseze un numar de circa 250 de pasageri pe oră.

Serviciile aeroportuare din Craiova - Activităţi de handling, limitate la: îmbarcarea/debarcarea pasagerilor şi bagajului ; - Servicii aeroportuare - începând cu GPU si APU ; - Degivrarea aeronavei la sol tip de lichid I-II ; - Servicii de stingere a incendiilor CAT5, la cerere CAT7 ; - Serviciile de transport la şi dinspre oraş, rezervare la hotel, contacte cu operatorii din zonă, servicii de asigurare medicală.

ziua aviației

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Forumul AAR, în septembrie

39

Asociaţia Aeroporturilor din România (AAR) organizează anual Conferinţa & Adunarea Generală AAR, cel mai important forum de aviaţie civilă din România.

Anul acesta, evenimentul va avea loc în perioada 18-20 septembrie, la Bucureşti.

de Ionuţ Oprea

Lucrările conferinţei se vor desfăşura pe parcursul a două zile şi vor fi special concepute ca şi actualizări dedicate situaţiei prezente a aviaţiei civile româneşti în contextul noilor tendinţe ale aviaţiei mondiale. Printre participanţii la conferinţă se numără, de obicei, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, reprezentanţi ai Autorităţii Aeronautice Civile Română, ai Serviciului Român de Informaţii, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, directorii generali ai aeroporturilor din ţară şi agenţi economici cu activitate în domeniul aeroportuar. Pe lângă activităţile curente desfăşurate, în perioada ianuarie 2011 – iunie 2013, AAR a implementat proiectul ”Formare profesională în transportul aerian: securitatea în muncă şi protecţia mediului în utilizarea tehnologiilor moderne” (www.airportaar.ro/posdru.php), finanţat prin Fondul Social European POSDRU 2007-2013. În cadrul acestui proiect au fost desfăşurate programe de formare profesională ce au acoperit marea majoritate a activităţilor din domeniul aeroportuar. La cursuri au participat 631 de angajaţi din aeroporturile membre AAR şi din societăţile comerciale - membri asociaţi ai AAR, care reprezintă 24% din totalul angajaţilor din aeroporturi. “Proiectul s-a încheiat cu rezultate foarte bune, fiind unul unic în domeniul formării personalului din aeroporturi prin numărul mare de participanţi, prin diversitatea cursurilor oferite, dar şi prin faptul că la acest program au avut acces angajaţi de la toate nivelurile, nu numai manageri”, mai precizează preşedintele David Ciceo.

Cum funcţionează AAR Asociaţia Aeroporturilor din România (AAR), în calitate de organizaţie neguvernamentală, a fost înfiinţată în anul 1999. În prezent, AAR este formată din 14 membri permanenţi (aeroporturi civile din România) şi 10 membri asociaţi (societăţi comerciale cu activitate în domeniul industriei aviaţiei civile). “AAR are ca misiune promovarea cooperării, asis-

Activităţi AAR: tenţei mutuale şi schimbului de informaţii în domeniul tehnico-aeroportuar, precum şi reprezentarea intereselor membrilor asociaţiei în relaţiile cu autorităţile publice, cu agenţi economici, instituţii, organizaţii şi asociaţii din ţară şi internaţionale. Prin colaborarea strânsă cu: membrii asociaţiei, instituţiile publice şi alte organizaţii naţionale şi internaţionale de mare însemnătate în domeniul aviaţiei civile AAR a devenit un partener important al tuturor părţilor implicate în dezvoltarea economică continuă a aeroporturilor din România şi, în general, a aviaţiei civile româneşti”, conchide preşedintele AAR, David Ciceo.

Reglementări legislative: reprezintă şi susţine punctele de vedere ale aeroporturilor membre faţă de politicile şi legile promovate de Ministerul Transporturilor şi Autoritatea Aeronautică Civilă din România Schimb de informaţii: transmiterea de noutăţi din industria aviaţiei civile on-line (www.airportaar.ro) şi editarea de publicaţii periodice având caracter informativ – se promovează schimbul de know-how profesional şi informarea membrilor Conferinţe, seminarii şi cursuri de specialitate: organizarea de conferinţe şi consfătuiri, având ca şi tematică probleme actuale ale aviaţiei civile din România; organizarea de cursuri de specialitate necesare pregătirii şi îmbunătăţirii cunoştinţelor şi aptitudinilor angajaţilor aeroporturilor româneşti Asociaţia Aeroporturilor din România Str. Traian Vuia, nr. 149, 400397 Cluj-Napoca Tel: 0264.307.515, Fax: 0264.307.593, Email: aar@airportaar.ro

40

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea „Petru Maior“, proactivă în susţinerea antreprenoriatului Conducerea Universităţii „Petru Maior“ susţine proactiv identificarea şi dezvoltarea talentelor antreprenoriale şi crearea oportunităţilor ca aceste talente să se manifeste printr-o serie de iniţiative dedicate studenţilor. Una dintre aceste iniţiative este Startup Lab, o iniţiativă despre care ne explică Dumitru Rădoiu, mentorul ei, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Reporter: Domnule Dumitru Rădoiu, sunteţi mentorul Startup Lab, un grup informal de peste 80 de studenţi, masteranzi şi oameni de afaceri preocupat de antreprenoriatul bazat pe tehnologie. De ce investiţi energie în această direcţie?

Dumitru Rădoiu: Preocuparea pentru creativitate şi antreprenoriat bazate pe tehnologia informaţiei decurge din faptul că acestea reprezintă azi cel mai puternic motor în economie.

Faptul că preocuparea se manifestă într-un grup decurge din observaţia că atât inovarea tehnologică cât şi antreprenoriatul sunt procese colective.

Rep.: Ce este pentru dvs. antreprenorul, antreprenoriatul şi ce îşi propune Startup Lab? D.R.: Antreprenor este cel care identifică şi valorifică oportu-

nităţile dintr-o lume în schimbare. Principala lui unealtă este inovarea, proces prin care îşi transformă ideile în produse şi servicii complet noi.

Antreprenoriatul este creat de antreprenori. Nu este nicio ştiinţă, nicio artă. Este o practică, aşa cum este medicina sau ingineria. Are o bază de cunoştinţe prezentate de o manieră organizată în numeroase cărţi bune şi o colecţie de bune practici recomandate pentru atingerea unui scop. Cât de valoroase sunt cunoştinţele sau practicile se constată nu în sala de curs, ci în economia reală.

Startup Lab (www.meetup.com/e-Startup-Lab) este un grup informal de tineri inovatori, lideri în diferite domenii, care caută împreună răspunsul la întrebarea “Cum accelerăm transformarea ideilor în produse şi servicii noi, în companii noi (startups) innovative şi competitive pe plan mondial?”

Membrii acestui grup consideră că analizele în profunzime ale succeselor unor companii high-tech, discuţiile cu antreprenorii autentici, prezentarea şi analiza propriilor idei, studiul organizat al metodologiei de dezvoltare a unui model de afaceri contribuie direct la valorificarea mai deplină a potenţialului lor, la dezvoltarea viitorilor lideri, la naşterea unui ecosistem antreprenorial şi, în final, la crearea de noi locuri de muncă şi o lume mai bună. Universitatea “Petru Maior“ sprijină această iniţiativă de identificare şi dezvoltare a talentelor antreprenoriale şi crearea oportunităţilor ca aceste talente să se manifeste.

Speranţa este ca schimbările majore din economia globală să ne găsească într-o poziţie avansată din punctul de vedere al inovării şi creativităţii, al spiritului antreprenorial, al creaţiei tehnologice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

educație

Startup Lab este completat de grupuri de lucru care aprofundează diferite tehnologii şi aplicaţii din domenii foarte noi, cum ar fi Semantic Web si Big Data (www.meetup.com/TarguMures-Semantic-Web) sau IT Professionals (http://www. meetup.com/IT-Professionals-Transylvania), precum şi de evenimente de mare impact cum a fost Startup Weekend (http://mures.startupweekend.org), desfăşurat între 24 şi 27 mai 2013.

Rep.: Care este profilul antreprenorului din Startup Lab? D.R.: Antreprenorul are o vârstă medie de 25 ani, este necăsătorit, este băiat sau fată, are studii superioare, majoritatea are masterat în Tehnologia Informaţiei, Marketing sau Studii Economice, cunoştinţe solide despre Internet şi Tehnologia Informaţiei, lucrează efectiv 9-10 ore pe zi, este în medie la a doua încercare de a porni o companie B2B sau B2C şi operează atât pe pieţe noi, cât şi de nişă. Exemplele cele mai cunoscute de startups pornite de absolvenţi ai Universităţii “Petru Maior“ sunt SocialLook (socialook.net) şi Sentivio (http://sentivio.com).

Rep.: Va propun să încercăm să definim o metrică cu care să evaluăm progresul Startup Lab în atingerea obiectivelor.

D.R.: V-aş propune atât evaluări cantitative cât şi calitative.

Cele calitative privesc suportul celor care pot susţine financiar, cu expertiză şi logistic această iniţiativă a universităţii, setarea unui trend în favoarea inovaţiei şi antreprenoriatului bazat pe tehnologie, starea de spirit… Evaluările cantitative s-ar referi în primul rând la realizarea unui mediu pentru lucrul în comun (co-working space) deoarece este foarte greu să-ţi păstrezi atitudinea pozitivă şi să rămâi motivat dacă lucrezi singur. Apoi am putea număra evenimentele organizate, evenimente care constituie oportunităţi de networking şi verificare a ceea ce ai lucrat. Am mai putea număra noile companii născute din acest ecosistem, fondurile strânse pentru finanţarea startup-urilor şi, evident, performanţa economică a noilor companii.

Conducerea Universităţii “Petru Maior“ arată o deschidere deosebită pentru această iniţiativă şi a oferit încă de la formarea grupurilor de lucru spaţiu, suport şi expertiză pentru toate evenimentele organizate. Sunt bucuros să vă anunţ că universitatea a alocat un spaţiu permanent pentru co-working space şi pentru acceleratorul de afaceri.

O altă iniţiativă de care Universitatea “Petru Maior” şi-a legat numele este Mures Startup Weekend. Adela Grama, co-organizator al evenimentului, vorbeşte în interviul de mai jos despre acest eveniment în domeniul antreprenoriatului, destinat studenţilor şi găzduit de instituţia de învăţământ superior târgumureşeană.

Rep.: Descrieţi-ne desfăşurarea evenimentului.

Adela Grama: Evenimentul a adus împreună peste 100 de participanţi şi s-a desfăşurat pe parcursul unui weekend, în perioada 24-26 mai, şi a fost un maraton, care presupunea ca, în decurs de 54 de ore, tineri pasionaţi de antreprenoriat să vină şi să îşi susţină şi implementeze ideile. Am avut parte de o prezentare de 22 de idei de afaceri, din care au rămas în concurs doar 11 idei, acestea fiind votate ca şi cele mai bune. Pe parcursul implementării, antreprenorii au fost susţinuti de mentori, care sunt antreprenori de succes cu business-uri pe domeniul online.

Ulterior, în cursul zilei de duminică, reprezentanţii celor 11 idei de startup-uri, care au fost implementate fie sub forma unui site, fie a unei aplicaţii pe telefon, au avut ocazia să le prezinte şi să câştige premii deloc neglijabile.

Primele trei locuri au fost ocupate de nişte startup-uri care sunt şi azi în stare funcţională. Premiul întâi a fost câştigat de “Kidoo”, un startup care vizează întâlnirea între familiile cu

copii, în ideea de a sprijini interacţiunea şi socializarea. Al doilea loc a fost ocupat de “Play Guide”, un startup care adună toate sălile de sport şi programul acestora pe o platformă, în ideea de a facilita rezervarea şi activităţile sportive. Al treilea loc a fost câştigat de “NGO Connect”, o platformă dedicată ONG-urilor, care adună toţi partenerii care ar putea sprijini aceste organizaţii cu focus pe corporaţii şi persoane fizice.

Rep.: Cine au fost evaluatorii?

A.G.: Aceştia au fost antreprenori de succes care au venit din Franţa, Germania, Islanda, Bulgaria, oameni care au deja business-uri de succes şi care sunt validaţi de piaţă. Practic, viitorii antreprenori care s-au prezentat la eveniment au avut ocazia să discute cu ei şi efectiv să primească feedback-ul necesar pentru a-şi rafina ideile. De foarte multe ori, înainte de demararea unui business, ai senzaţia că ideea ta e genială, însă în momentul în care începi să vorbeşti cu mentorii sau începi să ieşi pe piaţă pentru a vedea dacă serviciul tău corespunde nevoii la care te gândeşti, lucrurile pot căpăta o altă întorsătură.

Rep.: Cui s-a adresat evenimentul?

A.G.: “Startup Weekend Mureş” s-a adresat unui public de nişă, fiind vorba de studenţi şi despre tineri pasionaţi de antreprenoriat care poate lucrează sau care poate au deja businessuri, dar care au idei pentru noi afaceri. De multe ori, chiar dacă eşti antreprenor şi ai un business, pe care l-ai demarat, poate ai nevoie de un feedback pentru noua idee şi acest eveniment a constituit un moment oportun pentru primirea acelui input care a fost de ajutor în demararea proiectului. Evenimentul a fost focusat oarecum pe zona IT/ mobile, mizându-se pe crearea de site-uri şi aplicaţii pe telefon.

Rep.: Cum s-a făcut promovarea şi înscrierile la eveniment?

A.G.: Noi am încercat să facem cunoscut conceptul de “Startup Weekend” în fiecare joi de la ora 19, înainte de eveniment, la una dintre cafenelele din oraş, unde am prezentat conceptul evenimentului, descriindu-l pe fiecare zi, în ideea de a lăsa participanţii să înţeleagă exact cu ce o să se confrunte şi bineînţeles am răspuns la eventualele întrebări. De asemenea, evenimentul a fost promovat şi pe site-urile mures.startupweekend.org, facebook.com/ swmures şi twitter.com/ swmures.

Despre Adela Grama- co-organizator Mures Startup Weekend 24-26 mai Experienţă de peste 6 ani în recrutare si vanzari la cel mai mare site de recrutare online din Romania, BestJobs.ro. De curand, a absolvit si un doctorat pe subiectul de antreprenoriat si inovatie, la IAE de Lyon Franta.

41

42

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clinica Someşan, servicii medicale premium

de Nicolae TEREMTUŞ

Clinica Someşan a intrat pe piaţa serviciilor medicale din nordul ţării cu o ofertă incredibilă.

Calitate, onestitate, bun gust, promptitudine, eficienţă, sunt câteva din atributele celei mai noi unităţi medicale private, din Baia Mare.

Reporter: De ce o clinică? Mai este loc pe piaţa serviciilor medicale de încă o unitate medicală?

Alexandru Someşan: Ceea ce se vede, ceea ce reprezintă clinica este oarecum atipic faţă de ceea ce găsim în România. Furnizorii de servicii medicale din zona privată se axează ori pe partea de imagistică medicală ori pe parte de ambulatoriu ori pe parte de obstetrică-ginecologie. După ce am văzut zeci, poate sute de clinici în întreaga lume, noi am încercat să gândim aici un circuit în care cel ce are nevoie de o investigaţie medicală să poată găsi totul. De la medic, laborator, aparatură performantă, până la farmacia de unde să îşi procure medicamentele prescrise. Nu am inventat noi acest sistem, dar este ceva ce am implementat aici, ceva ce nu s-a mai găsit. În centrul atenţiei noastre este omul, cel care are o problemă. El vine la medic, face analize, investigaţiile prescrise şi se întoarce la medic cu rezultatele fără a mai plăti o nouă consultaţie.

Va primi diagnosticul, coboară la farmacie şi îşi ia medica-

mentele. În câteva ore a terminat un circuit care, altfel, ar dura poate zile întregi.

Mai mult, am deschis sălile de operaţie şi cele de naşteri pentru a putea finaliza cazurile. Pe partea de chirurgie rezolvăm cazurile mici spre mediu, ca peste tot în lume în unităţile private.

Pentru a avea cele mai bune rezultate, am adus aparatură cum nu a fost în această parte de ţară, poate doar la Cluj.

De exemplu, se ştie cât de traumatizante sunt investigaţiile la colon, endoscopiile, la torace. La noi se pot face aceste investigaţii sub anestezie. În concluzie, este loc pe piaţa serviciilor medicale, mai ales că noi oferim servicii excepţionale, condiţii deosebite şi preţuri foarte bune.

Rep.: Cum aţi rezolvat problema personalului medical? Cum este receptată clinica de către cei care au nevoie de servicii medicale?

A.S.: În privinţa oamenilor am avut, avem de luptat cu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mentalităţile existente. Sunt mulţi care consideră că dacă ai o trimitere ţi se cuvin numai servicii gratuite. Nu există aşa ceva niciunde în lume. Toată această unitate se întreţine prin serviciile pe care le oferim. Că avem calitate, că avem aparatură de înaltă performanţă, că avem tarife pentru toată lumea, reprezintă munca noastră, efortul pe care îl facem zi de zi pentru ca pacienţii să fie serviţi foarte bine, să fie mulţumiţi. Nu avem o afacere din care facem profit, avem o afacere care este destinată celor care au probleme de sănătate. În primul rând ne gândim la om, apoi urmează celelalte. În ceea ce priveşte personalul, am umblat şi am reuşit să oferim acea motivaţie medicilor şi cadrelor medii pentru a veni la noi. Sunt medici cunoscuţi, de aici, de la Cluj, avem şi doi profesori universitare care vin săptămânal, avem personal foarte bun. Cei mai buni!

Pentru a avea aşa ceva trebuie să oferi motivaţia corectă, financiară, dar şi condiţiile, aparatura, tot ce trebuie pentru un act medical complet şi de calitate.

Personalul de la noi nu primeşte eternul plic. Este o practică pe care am dorit să o excludem din activitatea noastră. Culmea este că oamenii încă insistă, de multe ori să ofere astfel de stimulente medicilor sau asistentelor. Nimeni nu acceptă aşa ceva la clinica Someşan! Nu sunt absurd, se poate veni cu o floare sau o ciocolată în semn de preţuire pentru tratamentul primit, dar nimic altceva. Şi mă bucur că am fost înţeles, dar mai trebuie să lucrăm la mentalitatea oamenilor, unora nu le vine să creadă că poate fi aşa ceva!

Rep.: Revenind la ce înseamnă clinica Someşan pe piaţa serviciilor medicale, cu ce veniţi nou?

A.S.: Cu ce venim nou? Venim în sprijinul comunităţii cu tot ceea ce înseamnă imagistică medicală de înaltă performanţă, ca serviciu curent, atunci când are nevoie de el omul. De exemplu, cea mai mare unitate medicală din judeţ nu poate să satisfacă astfel de cereri decât pe o programare pe patru luni înainte. Vă daţi seama ce înseamnă acest lucru pentru bolnavul de la oncologie? Avem cele mai performante CT şi RMN, din zona privată.

Apoi, avem majoritatea specialităţilor medicale din ambulatoriu. Avem patru ecografe, dintre care unul este destinat explorărilor hepatice, ceea ce nu se face decât la Cluj.

Venim cu o ofertă completă, aproape întreaga gamă de specialităţi, mai puţin cele de boli infecţioase care necesită un regim special, circuite speciale.

Ca exemplu că la noi lucrurile merg pe circuitul legal şi

sănătate performant, noi avem cu normă întreagă un medic epidemiolog deşi avem doar 26 de paturi. În mod normal, un medic epidemiolog este necesar la 200 de paturi, dar noi dorim să fim corecţi şi performanţi.

Rep.: Aveţi contract cu CAS? A.S.: Avem contract cu CAS pe tot ce înseamnă imagistică medicală. Punctajul obţinut este apropiat de cel al celei mai mari unităţi medicale ceea ce demonstrează că avem o ofertă de înaltă calitate. Pe ambulatoriul de specialitate avem opt cabinete în relaţie contractuală cu CAS. Nu am putut încă să intrăm cu Laboratorul de analize medicale deoarece, una din condiţii este o autorizaţie care se obţine cel mai devreme la şase luni, un an, de la deschidere. Pe această perioadă se fac raportări, controale etc. Deci este un proces în curs de rezolvare.

Mai avem relaţii cu CAS pe ceea ce înseamnă internări continue şi cele de zi. Este o paletă largă, accesibilă, în limita fondurilor disponibile.

Rep.: Cu siguranţă există un interes deosebit faţă de tarifele pe care le practicaţi!

A.S.: Preţurile sunt, din punctul meu de vedere, accesibile. Şi revin la un aspect care este foarte important. La noi nu se dau bani în plic la medic. Aceste sume, care trebuie să recunoaştem, în general circulă, se duc la plata unui serviciu medical de calitate. În acest context, consider că avem tarife accesibile pentru toată lumea. La noi se plăteşte doar ce ţi s-a făcut! Aici oamenii sunt respectaţi, nu sunt purtaţi de colo-acolo, iar plata se face doar la recepţie.

Rep.: Cui se adresează clinica Someşan?

A.S.: Suntem în cel mai nou cartier al oraşului, un cartier care este în reconstrucţie şi care va fi foarte frumos.

Oferim servicii în primul rând pentru Baia Mare, Maramureş, Maramureşul istoric, dar şi pentru judeţele din jurul Maramureşului. Avem capacitatea medicală, umană de a deservi toate cele patru judeţe din jurul nostru.

Rep.: Ce mesaj trimiteţi celor care au nevoi de servicii medicale?

A.S.: Să vină la noi cu inima deschisă să se convingă că este într-adevăr un lucru minunat, iar serviciile medicale sunt la un alt nivel. Iar dacă le-au plăcut să meargă mai departe!

43

44

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Caii putere, îmblânziţi la Off-Road Trophy Mureş 2013

de Alex TOTH

Peste 60 de echipaje au participat, în perioada 14-16 iunie, la cea de-a XI-a ediţie a Off-Road Trophy Mureş, competiţie organizată în localitatea Ibăneşti Pădure de Asociaţia Off-Road Club Mureş. Concursul a reprezentat a doua etapă a Campionatului Naţional de Off-Road din România, a fost organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, pe trei secţiuni: Standard, Extrem şi Open.

La finalul competiţiei, directorul de concurs Octavian Lipovan, totodată preşedinte al Asociaţiei Off-Road Club Mureş, ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre pasiunea pentru motoare, ieşiri în natură, dar şi despre componenta umană a sportului pe care îl practică.

Reporter: Prin ce se diferenţiază secţiunile de la OffRoad?

Octavian Lipovan: În principal prin echiparea, dotarea şi conformarea maşinilor. Standardul e pentru maşinile modificate, dar la care se ataşează nişte roţi adaptate pentru mersul pe teren accidentat, la Open sunt nişte maşini care suferă modificări mai consistente faţă de maşinile de serie, iar la Extrem sunt maşini pe care ai toată libertatea să le organizezi cum vrei tu.

Rep.: Care a fost ponderea mureşenilor în competiţie?

O.L.: Nu atât de mare precum ne doream. Ne-am propus să avem o competiţie ireproşabilă, şi atunci marea majoritate a celor din Mureş au contribuit la organizare şi nu şi-au putut permite să participe. Totuşi, la start s-au regăsit mai multe echipaje din Mureş, peste şapte, la toate secţiunile.

Rep.: Unde se situează Off-Road Trophy Mureş pe plan naţional?

O.L.: Off-Road Mureş Trophy este o competiţie aflată la a 11a ediţie consecutivă, începând cu 2003. Noi suntem cei care am generat şi am organizat Campionatul Naţional de OffRoad, iar, în cadrul Campionatului Naţional, Târgu-Mureş

este etapă de campionat, de la prima ediţie şi până în prezent.

Etapa de la Târgu-Mureş este printre cele mai bine cotate etape atât de celelalte cluburi organizatoare, dar şi de concurenţi.

Rep.: Cum aţi ales locaţia de la Ibăneşti Pădure?

O.L.: Noi am pornit de lângă Târgu-Mureş şi încetul cu încetul ne-am deplasat spre munte din cauza solului, adică aici avem certitudinea că, şi dacă plouă, condiţiile terenului nu se schimbă atât de dramatic, încât să nu poată fi parcurse.

Acesta a fost motivul pentru care am ieşit din zona de deal şi am mers la munte. Terenurile din jurul Mureşului fiind foarte argiloase generează probleme mai ales pe ploaie, acesta fiind motivul major pentru care ne-am mutat în zonă. Un al doilea motiv foarte important a fost că am vrut să scoatem traseele din zona localităţilor pentru că fiind la atitudine mai joasă, vrând-nevrând, existau segmente de traseu care străbăteau localităţi. Aici, după câţiva paşi efectiv ai ieşit în munte şi în zonele acestea nu sunt localităţi, ceea ce e un avantaj foarte mare. De asemenea, la Ibăneşti Pădure locurile sunt foarte frumoase şi ne înţelegem foarte bine cu oamenii din zonă.

Rep.: De ce vă place acest sport?

O.L.: Sunt multe motive, primul ar fi că îţi sunt puse la încercare o serie de abilităţi, mă refer la abilitatea de a şofa pe teren accidentat care nu e chiar la îndemâna oricui, acesta fiind un lucru care te ajută şi în circulaţia normală. Al doilea motiv este că trebuie să ştii să te descurci în sensul că trebuie să ştii să te orientezi pe traseu, pe teren. De asemenea, aş mai

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

puncta şi frumuseţea locurilor, avem şansa de a ajunge în locuri extraordinar de frumoase pe care probabil nu le-ai întâlni niciodată dacă nu ai practica acest sport. Nu în ultimul rând ieşirile în natură te relaxează şi îţi încarcă bateriile.

Rep.: Cum era Asociaţia Off-Road Club Mureş la înfiinţare şi cum e acum?

O.L.: Clubul a pornit dintr-o iniţiativă a câtorva flăcăi, ne-am gândit că ar fi bine să facem un club ca să ne putem schimba impresii, să ieşim împreună cu maşinile, să organizăm manifestări împreună. Asta s-a întâmplat la sfârşitul anului 2002. În 2003 am devenit oficial asociaţie de tip club sportiv. Apoi, tot noi am generat o convenţie generală, în ultimii ani ne-am afiliat toţi la Federaţia Română de Automobilism Sportiv şi acum suntem parte a Federaţiei, am organizat Campionatul Naţional. Revenind la club, am pornit cu nouă membri fondatori, iar pe parcurs o parte au ieşit din club, rămânând însă alături de noi ca spirit, şi au venit alţii noi, în prezent având foarte mulţi membri, dar şi prieteni care ne sprijină.

Rep.: În plus, participaţi şi la acţiuni umanitare...

O.L.: Aşa e, de-a lungul timpului am avut şi acţiuni de întrajutorare a unor persoane sinistrate, atât la înzăpezirile din zona Vrancea, de acum doi ani, cât şi la incendiile aproape catastrofale din zona Ibăneştiului, din toamna anului 2012, unde ni s-a solicitat sprijinul. Întotdeauna unde ne-am dus, am fost în situaţii în care cu mijloace normale se ajungea mai greu sau poate deloc. Ajutorul nostru a fost foarte eficient, na fost doar o chestie de imagine, lucru recunoscut şi de cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Cei mai buni dintre cei buni Festivitatea de premiere a avut loc duminică, 16 iunie, într-o atmosferă destinsă, dovadă că Off-Road-ul nu e doar un sport prin intermediul căruia sunt testaţi caii putere ai motoarelor, ci şi un mijloc de a lega şi consolida noi prietenii.

Astfel, cei mai buni dintre cei buni au fost declaraţi următorii: la secţiunea Extrem, locul 1 a fost ocupat de Demeny Szabolcs (pilot) şi Benkzedi Magor (copilot), pe poziţia secundă s-au clasat Robert Tutuianu (pilot) şi Dan Coroama (copilot), iar podiumul a fost întregit de Szilard Magyar (pilot) şi Laszlo Tenkei (copilot).

La secţiunea Standard, cei mai buni au fost Alexandru Pierdemonte (pilot) şi Dragoş Stoica (copilot), locul secund a fost adjudecat de Alin Bohatel (pilot) şi Ana Maria Jorza (copilot), iar pe poziţia a treia s-au clasat Răzvan Sonea (pilot) şi Gelu

„Suntem mulţumiţi de ediţia din acest an, lucrurile au decurs cu bine, nu am avut evenimente majore. Au mai fost concurenţi care au ieşit de pe trasee şi s-au rătăcit fiind recuperaţi ulterior, dar incidente majore nu am avut. Atmosfera a fost amicală şi prietenească, ceea ce înseamnă că participanţii s-au simţit bine”, Octavian Lipovan, preşedintele Asociaţiei Off-Road Club Mureş şi totodată director de concurs.

Suciu (copilot).

La secţiunea Open, medalia de aur a fost câştigată de Lucian Neag (pilot) şi Marius Pop (copilot), argintul a revenit lui Marian Andreev (pilot) şi Costin Fântână (copilot), iar pe locul trei s-au clasat Carol Blavenstein (pilot) şi Claudiu Covaci (copilot).

Unul din cele mai interesante cupluri sportive care au luat startul la ediţia din acest an a Off-Road Trophy Mureş a fost alcătuit din Corina Nosa (pilot) şi Andreea Ghimpu (copilot).

Cele două domnişoare sunt originare din Cluj-Napoca şi au bifat a treia participare împreună la o etapă de Campionat Naţional. „Îmi place acest sport cu motoare pentru că sunt pasionată de motoare şi maşini”, a mărturisit Corina Nosa. „Mie îmi place acest sport pentru că prin intermediul lui pot să merg prin natură”, a precizat Andreea Ghimpu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

administraţie

47

Consiliul Judeţean Alba, proiecte de dezvoltare Consiliul Judeţean Alba a reuşit să atragă prin mai multe proiecte fonduri europene pentru dezvoltarea judeţului, în domeniul gestionării ecologice a deşeurilor, respectiv a infrastructurii rutiere.

De asemenea, conducerea autorităţii judeţene este preocupată de implementarea unor proiecte care să sprijine, indirect, educaţia viitoarelor generaţii. „Primul ghiozdan” este doar un exemplu.

Consiliul Judeţean Alba implementează până la sfârşitul anului 2015 proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor“.

Investiţiile ce se vor realiza sunt în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, sumă asigurată în cea mai mare parte din fonduri europene.

Scopul principal al proiectului este organizarea şi implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor pentru judeţul Alba, care să asigure îndeplinirea obligaţiilor legislative în vigoare. Proiectul este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (POS Mediu, Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”).

Colectarea separată a deşeurilor şi sortarea deşeurilor reciclabile se va face astfel încât să fie atinse ţintele de valorificare/reciclare prevăzute în legislaţie. La finalizarea proiectului, deşeurile colectate din toate cele 78 de unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului vor fi transportate la noul depozit de deşeuri ce va fi construit în comuna Galda de Jos. Aici vor fi depozitate deşeurile tratate de la instalaţia de tratare mecano-biologică, deşeurile rezultate din activitatea staţiilor de sortare, deşeuri amestecate şi deşeuri rezultate de la măturarea străzilor şi nămolul de la staţiile de tratare a apelor uzate menajere.

La finalizarea proiectului, noul sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere va fi administrat de Asociaţia ”Salubris”, din care fac parte toate unităţile administrativ teritoriale din Alba. ”Este un proiect la care s-a lucrat foarte mult şi sunt convins că va fi un succes. Judeţul Alba avea nevoie de crearea unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor, altfel ar fi existat mari probleme din acest punct de vedere. Consilierii locali din Galda de Jos s-au dovedit foarte responsabili faţă de judeţ atunci când au acceptat amplasarea depozitului pe teritoriul comunei“, a declarat Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Autostradă între Sebeş şi Turda, din fonduri europene Judeţul Alba va fi traversat de o nouă autostradă, care va lega oraşul Sebeş de Turda. Va fi, de fapt, o cale de legătură între autostrada Orăştie – Sibiu, care traversează Alba pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri şi autostrada Transilvania. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, lucrările la autostrada Sebeş – Turda vor începe în 2013 şi sunt estimate a fi încheiate în 2016. În prezent se lucrează la refacerea studiului de fezabilitate care era prevăzut iniţial pentru construirea unui drum expres. Valoarea estimată a lucrărilor pentru viitorul tronson de autostradă, în lungime de 74 de kilometri, este de circa 920 de milioane de euro. Finalizarea investiţiei va fi fă-

cută prin Programul Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), acest lucru însemnând că 85 % din costuri vor fi suportate din fonduri europene. Cererea de finanţare va fi depusă în a doua parte a anului 2013. Acest tronson de autostradă va prelua traficul pe DN 1 de la Sebeş şi până la Turda, reducând semnificativ timpul necesar pentru a ajunge din Alba Iulia la Cluj-Napoca. Autostrada va funcţiona practic şi ca o centură pentru toate localităţile de pe traseu, cum ar fi oraşele Teiuş şi Aiud, respectiv comuna Unirea.

”Primul Ghiozdan” pentru 5.600 de elevi din Alba De asemenea, Consiliul Judeţean Alba implementează un proiect în premieră, care se referă la sprijinirea elevilor din clasa pregătitoare şi clasa I. ”Denumit Primul Ghiozdan, proiectul va fi pus în aplicare începând cu anul şcolar 2013 – 2014. Fiecare elev din clasele menţionate va primi un ghiozdan echipat cu un set minim de rechizite. Proiectul are ca principal scop combaterea absenteismului şcolar”, a declarat Florin Roman, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Pe lângă ghiozdan, rechizitele pe care le vor primi elevii sunt: caiet tip I; caiet A5, 48 file – matematică; caiet desen A4; creion HB; stilou; creioane colorate; radieră; riglă 20 cm şi un penar neechipat. Valoarea contractului, rezultată în urma procedurii de achiziţie publică organizată de Consiliul Judeţean, este de aproximativ 340.000 de lei, cu TVA inclus. Cele 5.600 de pachete vor fi furnizate de firma Flygn Impex SRL Baia Mare.

Programul de achiziţie şi sprijinire a elevilor care încep şcoala va fi derulat în fiecare an, devenind astfel un proiect social important al administraţiei judeţene din Alba.

48

reportaj

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prințul de Archita

de Alin BOLBOS

Vineri, 31 mai 2013. Soarele mângâie părinteşte cătunul Archita, pus cu mâna parcă între dealuri, la marginea judeţului Mureş, de un arhitect universal complet dezorientat. Câteva raţe se plimbă crăcănate pe uliţa ce ajunge în centrul aşezării medievale, sporovăind vrute şi nevrute despre lume, despre viaţă, despre anul agricol în curs...

Mai la vale, trei babe cu năframe colorate şi patru-cinci familii de ţigani cu puradei frumoşi dau viaţă pieţei restaurate recent cu ajutorul lui nea’ Carrington, ultimul venit în sat, dar singurul cu venituri mai mari decât salariul minim pe economie. Aproape singurul..

A trecut puţin de amiază. Nea’ Carrington, cu pieptul de colonel scos înainte, dar cu capul dat pe spate ca un lord britanic care este, îşi face plimbarea prin piaţă, sprijinit de formă într-un baston de lemn nobil, aşteptând parcă... ceva.

E singurul care are acea sclipire de emoţie în ochi, ca şi când un eveniment important urmează să se întâmple. Celorlalţi, însă, nimic nu le-ar tulbura armonia perfectă, război la frontieră sau vizită regală să fie! Babele bârfesc, puradeii aleargă fericiţi, părinţii lor îi urmăresc cu privirea, raţele s-au oprit în cerc şi-şi continuă povestea în şoaptă, încercând să nu trezească cele trei potăi jigărite, leşinate de căldură în iarba de pe şanţ.

Un vechi prieten Deodată, pentru un minut, vraja pare că se destramă. Un cârd lung de drăcovenii pe roţi îşi fac loc prin colb pe uliţa principală a satului, spărgând liniştea cu sunet de motoare – invenţie recentă, de, numai, vreo 200 de ani. Toate vehiculele se opresc parcă la comandă. Dintr-unul sare un tip mărunţel, cu capul mare, cu freza-ntr-o parte, îmbrăcat ca

un pădurar, parcă puţin mai elegant. Se opreşte în faţa unei case săseşti aflată în renovare şi stă sfios cu ochii-n pământ, înconjurat de câţiva aghiotanţi spălăciţi la faţă, dar zâmbitori şi, după burţile lor, însetaţi de bere. Nea’ Carrington, ajuns deja în faţa lui, face o reverenţă perfectă şi-i strânge mâna călduros. Sclipirea din ochii lordului e maximă. Întotdeauna reîntâlnirea a doi buni prieteni este plină de emoţie, iar Charles este unul dintre acei prieteni speciali. În Archita, de fapt, pe cine interesează ce înseamnă cu adevărat să fii moştenitorul Coroanei britanice? Charles, prinţ de Walles, poate al doilea om ca importanţă pe Planetă, crescut în măreţia palatelor, educat în seriozitatea şcolilor englezeşti, ajunge în Archita ca muritor de rând, călcând voit prin balegi de vacă, adulmecând aroma gunoaielor de pe şanţuri, mâncând pită cu slănină şi ceapă şi gonind apoi ca Robin Hood prin pădurile sălbatice, cu sepepiştii şi MI6 – iştii din jur în roluri de haiduci în izmene. Cu toate acestea, lordul se poartă așa cum scrie la carte cu viitorul său rege!

Cătunul încremenit Charles şi Carrington, un prinţ şi-un lord, acompaniaţi de soţia celui din urmă, o prinţesă braziliană naturalizată uşor în cătunul ireal dintre dealuri, calcă poticnit, dar cu nobleţe pe bolovanii de la intrare, în căsuţa crăpată de vremuri, ultima achiziţie imobiliară în România a moştenitorului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

reportaj

Coroanei britanice. Şi cu asta, ochii celor din piaţetă distraşi pe moment de sosirea unui posibil intrus, se mută molcom, înapoi, la treburile de dinainte. Nimic senzaţional pentru architeni, doar o faţă regală care se preumblă din nou prin satul lor, după o primă vizită în 2011. De fapt, Charles e acum architean dea dreptul, de când şi-a luat casă aici, deci cu atât mai puţin senzaţională este prezenţa sa. Sosirea prinţului nu a stricat deloc armonia locului, ba chiar a întregit-o. Doar un bătrân cu vederea slabă şi un rachiu ceva mai tare la bord a îndrăznit să-ntrebe cu voce joasă: „Şi care-i, mă, rejele ăla? Ăl mic şi cu chelie?”. Douăzeci de perechi de ochi amestecate, de oameni, raţe şi câini, s-au aruncat încruntaţi asupra lui, acuzând parcă: “Moşule, mai uşor cu băutura..., stai la trei case de cumătrul Charles, mai că daţi mâna peste gard şi tu nu mai şti cum arată! Ruşine!”

Proiectele Mureșului Piaţeta satului, vegheată de frumoasa biserică evanghelică în curs de renovare şi ea, arată astăzi la fel ca în urmă cu 7800 de ani. Alei pietruite curg domol prin părculeţul din faţa lăcaşului de cult, demarcând frumoase zone cu iarbă, flori şi copaci. Pe latura cu biserica, în faţa imobilului restaurat al Fundaţiei Maria Nobrega, fondată de nea’ Carrington şi nobila sa soţie, președintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, se uită des la ceas. Răbdarea nu e punctul său forte, iar timpul în Archita parcă nu are dimensiuni. Dar emoția întâlnirii cu Charles amplifică de fapt această nerăbdare! Dobre a pregătit un proiect special pe care să-l prezinte prințului, un proiect nemaivăzut în România: inventarierea tuturor obiectivelor de patrimoniu din trei județe foarte importante din punct de vedere cultural: Mureș, Sibiu și Brașov. Va fi în mod cert un proiect pe gustul lui Charles, iar fundațiile acestuia din România îl vor susține. În plus, proiectul deschiderii unei policlinici în Archita, susținut de renumitul chirurg Radu Deac, va fi un alt subiect important de discuție.

O masă împărătească Ușa casei princiare se deschide și prințul, flancat de nea’ Carrington și de doamna acestuia, iese în uliță. Suita personală, domnii cu setea deja ostoită și câteva domnițe mult prea cochete pentru balerinii din picioare, vine în urma prințului, ocolind elegant balegile, dar înghițind cu stoicism praful. Se îndreaptă spre Fundația Maria Nobrega, acolo unde Ciprian Dobre nu se mai uită la ceas. Momentul a sosit. După strângeri protocolare de mâini, lumea se scurge în imobil. Despre mese împărătești care-ți lasă gura apă ați auzit în povești, dar în acea zi la Archita s-a mâncat slăni nuță cu ceapă, brânzeturi tradiționale și alte mâncăruri cu specific ardelenesc, atât de dragi lui Charles. După două ore – aproximare largă, vă amintiți că timpul nu se măsoară în Archita – toți au ieșit cu un zâmbet mare pe buze. Toți, mai puțin Charles, care a rămas cu aceeași mină preocupată, cu ochii în pământ, studiindu-și cu atenție gesturile și pașii.

Poate că nu vroia să citească architenii în ochii săi toate problemele care-l consumă pe un lider al Planetei. Nu dorea să-i încarce și pe ei, să le altereze vreun pic lumea lor specială.

Nu s-a întâmplat nimic... Șapte kilometri de mărșăluit prin pădure – ceea ce a urmat - or fi fost mulți pentru însoțitorii rotofei și veseli ai lui Charles, obișnuiți doar cu picnicurile în iarbă de la Buck-

ingham Palace, dar cu siguranță nu și pentru prinț. În pașii săi repezi și preciși se citea pofta de natură sălbatică, de viață simplă, de oameni normali. Pofta de Transilvania.

Nea’ Carrington, lordul britanic care întinerește la Archita, a rămas sprijinit în bastonul său din lemn nobil, urmărinduși din ochi prietenul. Revederea următoare va fi la fel de emoționantă. Desigur, nu și pentru rațele plecate în căutare de mâncare, nu și pentru câinii treziți de o pată de umbră, nu și pentru architenii care au rămas bătând cărțile în soare, netulburați, ca și cum nimic special nu s-ar fi întâmplat. Și nici nu s-a întâmplat!

49

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Spaţii fără griji Companiile pot externaliza “grijile” pentru problemele tehnice ale clădirilor către firme de facility management. Odată cu dezvoltarea proiectelor de retail, office şi parcuri logistice ori industriale, şi piaţa serviciilor de management integrat al clădirilor este mai dinamică. Detalii oferă Diana Ionescu, Head of Commercial Deparment, Atalian România.

A consemnat Ionuţ OPREA

Atalian este un furnizor major de soluţii integrate de management având în portofoliu 20.000 de clienţi şi 53.000 de angajaţi la nivel internaţional. Atalian este un grup francez independent, fondat în 1994, prezent în 15 ţări şi cu 140 de subsidiare. În România, Atalian este prezent din 2006, iar în 2011 a finalizat achiziţia firmei IQ Facilities Management, un fost furnizor de astfel de servicii, specializat în mentenanţă tehnică. Atalian România oferă servicii clienţilor locali sau companiilor multinaţionale din diferite sectoare sau tipuri de proprietăţi: birouri, retail, platforme industriale, instituţii financiare, spitale. Sediul este în Bucureşti însă compania are acoperire naţională.

multitehnica şi mentenanţa clădirilor, curăţenie, securitate, spaţii verzi, igienă, construcţii, transport. Fiecare domeniu de intervenţie este integrat într-o divizie care prezintă soluţiile, inclusiv tehnologia, reglementările, standardele şi forţa de muncă pentru fiecare proiect. Extinderea şi menţinerea portofoliului de clienţi este preocuparea noastră de bază. Atuul cel mai important ce se vede şi în rezultate este valoarea echipei, calitatea oamenilor. Secretul constă în faptul că echipa este formată din oameni cu naţionalităţi şi culturi diferite, oameni ce provin din medii total diferite, care împreună pun la dispoziţia fiecărui client servicii corecte şi responsabile.

Rep.: Cum a fost intrarea ATALIAN pe piaţa din România, care a fost obiectivul strategic şi care consideraţi că sunt principalele avantaje acum?

D.I.: Atalian a intrat în piaţa din România în anul 2006, având ca ţintă atragerea companiilor internaţionale în scopul de a oferi suport pentru contractele grupului. Experienţa şi reţeaua internaţională, împreună cu abilităţile, pregătirea şi cunoştinţele agajaţilor, centrele de formare şi colaborarea strânsă între angajaţi reprezintă baza unei echipe unite care livrează la nivel internaţional dar şi naţional, rezultatele solicitate de clienţi.

Rep.: Care sunt principalele provocări şi cum apreciaţi piaţa serviciilor de facility management în România?

D.I.: Provocarea constă în păstrarea clienţilor în primul rând.

Piaţa serviciilor de facility management este în continuă creştere, iar concurenţa este din ce în ce mai bine pregătită.

Atalian a stabilit un proces care poate garanta succesul serviciilor oferite şi o foarte bună continuitate în diferitele etape ale lanţului de externalizare: audit tehnic şi de calitate bazat pe monitorizarea analizei nevoilor; studiu privind fezabilitatea tehnică, financiară şi optimizarea indicatorilor de performanţă ; sfat/propunere: sensibilizarea şi formarea profesională a angajaţilor care vizează securitatea persoanelor şi a bunurilor; asistenţă pentru stăpânirea de muncă: lansarea planului de intervenţie ; raportare/control/monitorizare: controlul şi monitorizarea satisfacţiei în scopul de a obţine analize a rezultatelor şi evoluţiei serviciilor; îmbunătăţire/evoluţie: plan de progres în logistica de permanentă optimizare a costurilor.

Rep.: Ce înseamnă facility management, ce oferă Atalian?

D.I.: Atalian oferă servicii integrate de facility management – practic mentenanţă completă pentru o locaţie. Oferta Atalian include opt domenii care reprezintă fie individual, fie în totalitatea lor majoritatea capabilităţilor din cadrul companiei:

dezvoltare regională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

53

În proiect, fonduri nerambursabile pentru parcuri

de Alex Toth

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea, analizează, la nivelul structurilor de specialitate, oportunitatea ca unele investiţii din parcurile industriale, precum şi din parcurile ştiinţifice şi tehnologice să beneficieze, în următoarea perioadă de programare (2014-2020), de fonduri nerambursabile, în special, pentru activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic.

T.B.: În calitate de vicepremier şi ministru aveţi în subordine Direcţia Generală de Administraţie Publică. În prezent, în România există mai multe parcuri Greenfield însă până la a fi competitivi precum ţări ca Polonia şi Cehia avem nevoie de o strategie naţională. Ce ne puteţi spune în acest sens?

L.D.: Politicile publice în materia parcurilor industriale sunt integrate sistematic în documentul de politică industrială, aflat în procedură de elaborare la Ministerul Economiei. Vă informăm, totodată, că Parlamentul României a aprobat un proiect de lege pentru constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, care prevede o nouă abordare a acestor infrastructuri de afaceri, corelat cu acordarea de măsuri de sprijin în vederea stimulării înfiinţării şi dezvoltării de parcuri industriale.

T.B.: Cum contribuie Direcţia Generală de Administraţie Publică la creşterea numărului de parcuri industriale din România?

L.D.: Activităţile ce definesc contribuţia Direcţiei generale administraţie publică la creşterea numărului de parcuri industriale, sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.

65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare. Enumerăm, succint, următoarele atribuţii ale Direcţiei generale administraţie publică: analizează cererile şi documentaţiile aferente şi propune fundamentat viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, acordarea titlului de parc industrial; elaborează proiectele de acte normative privind acordarea şi anularea titlului de parc industrial; analizează evoluţia şi monitorizează activitatea parcurilor industriale şi propune viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice măsuri de susţinere a dezvoltării acestora; colaborează cu ministerele, autorităţile administraţiei publice locale, camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile neguvernamentale care au drept scop sprijinirea dezvoltării regionale, precum şi cu experţi autorizaţi, pentru elaborarea şi aplicarea politicii de dezvoltare a parcurilor industriale; urmăreşte respectarea condiţiilor de constituire şi funcţionare a parcurilor industriale şi propune viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice anularea titlului de parc industrial în cazul nerespectării acestora; elaborează proiecte de acte normative privind dezvoltarea parcurilor industriale.

T.B.: Dezvoltarea merge mână în mână cu parcurile industriale, tehnologice şi ştiinţifice, clustere şi huburi. Ce îşi propune Ministerul Dezvoltării să întreprindă pentru a stimula acest sector al economiei?

L.D.: Pentru stimularea parcurilor industriale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice întreprinde

toate activităţile prevăzute de lege, fiind direct interesat de identificarea şi aplicarea celor mai bune soluţii/măsuri pentru atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. În executarea noilor prevederi legale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va implementa instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivului comun de echitate şi de coeziune, asigurându-se în acelaşi timp că măsurile de sprijin nu vor genera denaturări ale schimburilor comerciale şi ale concurenţei. Totodată, se analizează, la nivelul structurilor de specialitate, oportunitatea ca unele investiţii din parcurile industriale, precum şi din parcurile ştiinţifice şi tehnologice să beneficieze, în următoarea perioadă de programare (2014-2020), de fonduri nerambursabile, în special, pentru activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic.

Foto: Transilvania Live

54

profil

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

NNDKP: plusul de valoare pe piaţa avocaţială din Transilvania Interviu cu Cristina Bidiga, avocat senior şi coordonatorul local al biroului NNDKP de la Cluj-Napoca

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) este printre primele firme mari de avocatură din România care şi-a deschis birouri regionale în provincie. Cum a decurs acest proces de extindere?

NNDKP este una din cele mai mari şi respectate firme de avocatură independente din România, ce oferă servicii integrate de consultanţă juridică şi fiscală. În 2004, NNDKP deschide biroul de la Timişoara, eveniment ce marchează începerea extinderii teritoriale. Trei ani mai târziu a urmat deschiderea unui nou birou regional, la Braşov, iar apoi, în anul 2010, biroul din Craiova. Strategia de extindere a urmat un curs firesc, astfel încât în anul 2011 se deschide biroul local din Cluj-Napoca al firmei.

Ce înseamnă pentru Cluj prezenţa unui birou al NNDKP? Deschiderea biroului a însemnat, în primul rând, o schimbare de perspectivă, nu doar a echipei de avocaţi, care anterior şi-a desfăşurat activitatea într-o societate locală, ci şi, indirect, a pieţei de avocatură din Cluj: intrase un nou „jucător”, care avea obişnuinţa şi know-howul tranzacţiilor mari şi complexe, româneşti şi transfrontaliere, cu practici şi proceduri deja verificate şi cu experienţă acumulată în proiecte emblematice. Pe noi ne-a ajutat, în principal, să ne înţelegem mai bine clienţii, industriile, modul de a face business şi, pe baza acestor

cunoştinţe, să îi putem ajuta mai bine.

Ce strategie a adoptat biroul NNDKP Cluj pentru a creşte în piaţa avocaturii din Transilvania?

Strategia noastră s-a transpus în pregătirea profesională continuă a avocaţilor pentru a dobândi un înalt grad de specializare la nivelul fiecărei arii de practică prin participarea la numeroase cursuri şi proiecte organizate la Bucureşti; îmbunătăţirea continuă a standardelor serviciilor juridice şi preocuparea constantă pentru satisfacţia clienţilor; dezvoltarea unui sistem de management al cunoştinţelor şi de proiect; programele de mentorat şi de promovare a talentelor prin organizarea unor şcoli de vară pentru studenţii cu merite deosebite din cadrul facultăţii de drept clujene; accesul la resurse locale şi internaţionale; consolidarea parteneriatelor cu asociaţii juridice globale de prestigiu; preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a strategiei de brand.

Cum a evoluat biroul de la Cluj de la deschidere?

Vechea zicală românească “fiecare culege ce seamănă” se aplică şi în cazul NNDKP Cluj. La nici trei ani de la deschiderea biroului NNDKP Cluj, în portofoliul de clienţi al acestuia se numără importante companii naţionale şi multinaţionale din domeniul industriei auto, construcţiilor, industriei alimentare, energiei, industriei electrotehnice. Avantajele noastre sunt, pe de o parte,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

concentrarea echipei locale pe domeniile în care avem cea mai mare experienţă - litigii, consultanţă în probleme imobiliare, dreptul muncii, contracte, autorizări şi drept societar - iar pe de altă parte, sprijinul tuturor departamentelor specializate din cadrul biroului de la Bucureşti în operaţiuni complexe.

NNDKP este un brand foarte apreciat pe piaţa caselor de avocatură din România. Care sunt „argumentele” din spatele unei astfel de imagini?

Ca recunoaştere oficială a calităţii serviciilor oferite, NNDKP reprezintă România în unele din cele mai prestigioase alianţe profesionale, ca membru exclusiv: Lex Mundi, cea mai importantă asociaţie internaţională a caselor de avocatură independente, World Services Group (WSG), South East European Legal Group (SEE Legal), o organizaţie care cuprinde 11 case de avocatură independente de renume din sud-estul Europei, NNDKP fiind co-fondator, alianţa IsFin: The World’s Leading Islamic Finance Lawyers, o asociaţie internaţională specializată în consultanţă juridică, în proiecte de finanţări islamice, Ius Laboris, asociaţia internaţională considerată vârful de performanţă al caselor de avocatură în domeniul dreptului muncii.

Consecvența firmei în a-şi păstra excelenţa serviciilor juridice a continuat să fie recunoscută, astfel NNDKP a fost desemnată de trei ori în ultimii cinci ani (2009, 2012, 2013) “Firma anului în România” de Chambers Europe, unul din cele mai apreciate ghiduri juridice internaţionale, recunoscut pentru obiectivitatea şi acurateţea

profil cercetărilor de piaţă şi clasamentelor pe care le alcătuieşte.

Cea mai prestigioasă distincţie pe plan internaţional a reconfirmat astfel statutul de leader în profesie al NNDKP, completând clasamentele de excepţie din 2013. În acest an firma a fost singura din România situată pe prima poziţie în toate ariile de practică cercetate în jurisdicţia noastră de marile ghiduri juridice, precum Chambers Global, The European Legal 500 şi IFLR 1000, adevăratele repere pe piaţa avocaturii la nivel global. Mai mult, NNDKP a primit în ultimii doi ani, din partea grupului britanic Euromoney Legal Media Group, premiul pentru cea mai bună firmă din România privind egalitatea de gen şi promovarea talentelor.

Diviziile de consultanţă fiscală şi proprietate intelectuală au fost, de asemenea, clasate pe primele poziţii de publicaţiile juridice şi de cele specializate, precum Managing Intellectual Property (suplimentul anual), World Trademark Review 1000, Intellectual Asset Management Patent 1000 sau International Tax Review.

Aprecierile internaţionale au fost completate pe plan local de recunoaşterile primite la începutul anului din partea Ziarului Financiar, care a premiat NNDKP pentru cea mai activă firmă din domeniul fuziunilor şi achiziţiilor, dar şi pentru cea mai complexă tranzacţie imobiliară finalizată anul trecut.

Aceste distincţii sunt de altfel o urmare a recunoaşterii constante, în ultimii 12 ani, din partea clienţilor şi competitorilor NNDKP.

55

56

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept – noutate absolută în dreptul procesual civil român Noul Cod de Procedură Civilă, intrat în vigoare în data de 15 februarie 2013, reglementează o serie de proceduri speciale fără corespondent în legislaţia anterioară. Printre acestea se regăseşte şi Procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept ce face obiectul Titlului XI din Cartea a VI-a actului normativ. În condiţiile în care scopul declarat al Noului Cod de Procedură civilă este acela de accelerare a procedurilor judiciare, prin instituirea acestei proceduri speciale se urmăreşte tocmai protejarea cu celeritate a dreptului legitim de folosinţă a unui imobil, încălcat prin ocuparea sau folosirea acestuia fără drept.

Aşadar procedura specială a evacuării se doreşte a fi un mijloc prompt şi eficace de valorificare rapidă a drepturilor persoanelor vătămate prin ocuparea sau folosirea abuzivă a imobilelor ce le aparţin. Sub imperiul vechii reglementări, procedura evacuării de drept comun s-a dovedit adeseori deosebit de anevoioasă presupunând curgerea unor perioade îndelungate de timp, cu consecinţa afectării iremediabile a drepturilor persoanelor îndreptăţite la folosinţa legitimă a imobilelor ocupate abuziv. Astfel, după parcurgerea tuturor etapelor procesuale aferente revendicării unui imobil, proprietarul acestuia se vedea pus în situaţia de a fi lipsit de dreptul său de folosinţă asupra acestuia, pe întreg parcursul procesului de evacuare a cărui durată era de asemenea considerabilă.

Prin noua procedură se urmăreşte excluderea oricărei întârzieri privind redobândirea posesiei de către persoana îndreptăţită. În acest scop, textul de lege stipulează că locatarul sau ocupantul ce se urmăresc a fi evacuaţi sunt socotiţi a avea domiciliul în mod obligatoriu la imobilul pe care îl ocupă fără drept. Se urmăreşte astfel înlăturarea problemelor privind îndeplinirea procedurii de citare cu persoanele ce se urmăresc a fi evacuate, aspect ce ducea la tergiversarea soluţionării cauzei sub imperiul vechii legislaţii, mai ales în cazul litigiilor în care existau mai multe părţi în calitate de pârâţi cu domiciliul necunoscut sau fără un domiciliu stabil. În acelaşi sens, imobilul se prezumă a fi părăsit astfel Sediul Central Bucureşti încât nu mai este necesară reBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 curgerea la evacuarea pe cale Bucureşti, România judiciară în caz de încetare a Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 activităţii economice sau de Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 încetare a folosirii imobilului de către locatar sau ocupant, Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

precum şi în cazul returnării cheilor imobilului, ridicării echipamentelor, mărfurilor sau altor bunuri mobile din imobil. În practică este adesea întâlnită situaţia în care, deşi locatarul nu mai locuieşte efectiv în imobil, refuză accesul proprietarului, refuzând totodată preluarea bunurilor mobile ce îi aparţin şi sunt depozitate în imobil. Într-o astfel de situaţie, deşi locatarul a părăsit în mod voluntar imobilul, totuşi proprietarul se află în continuare în imposibilitate de exercitare a dreptului său de folosinţă. Urmează ca practica judiciară să stabilească dacă în ipoteza enunţată persoana îndreptăţită va putea prelua imobilul, fără a recurge la evacuarea pe cale judiciară, sau este necesară parcurgerea unui astfel de demers.

Pentru a asigura soluţionarea cu celeritate a cererilor de evacuare formulate în procedura specială, legiuitorul a reglementat anumite elemente specifice menite să asigure desfăşurarea acesteia cu rapiditate, repere ce se aseamănă într-o anumită măsură cu cele regăsite în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.

Astfel cererea de evacuare poate fi soluţionată şi fără citarea părţilor atunci când este formulată în baza unui contract ce constituie titlu executoriu potrivit legii, se judecă de urgenţă în camera de consiliu, întâmpinarea nu este obligatorie, hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată doar cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare.

Un aspect ce se impune a fi analizat îl reprezintă compatibilitatea dispoziţiei potrivit căreia cererea de evacuare se judecă cu dezbateri sumare, cu cea conform căreia pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii. Noţiunea dezbaterilor sumare este menită să asigure celeritatea desfăşurării procedurii pe când formularea apărărilor de fond, inclusiv prin probatoriul necesar a fi administrat pentru susţinerea acestora, trimite mai degrabă la procedura evacuării de drept comun.

Ori reglementarea unei proceduri speciale a evacuării a avut ca obiectiv tocmai asigurarea rapidităţii ce nu poate fi asigurată prin judecata de drept comun. Apreciem că limitarea corespunzătoare a probaţiunii coroborată cu acordarea unor termene scurte de judecată va fi în măsură să asigure armonizarea celor două dispoziţii legale, fără a aduce atingeri scopului pentru care a fost instituită această procedură, respectiv acela al soluţionării cererii de evacuare cu celeritate.

Adrian Cârstea Associate

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

ETF-uri în platforma de tranzacționare SSIF BROKER Lansarea noii platforme de tranzacționare a SSIF BROKER oferă posibilități multiple de a tranzacționa peste 1000 de produse, clienții putând astfel să își diversifice portofoliul cu instrumente financiare pe 100 de piețe din 19 țări.

Unul dintre produsele inovative pe care platforma de tranzacționare le aduce investitorilor autohtoni sunt așa-numitele ETFuri (engl. Exchange-Traded-Funds). Recent apărute în industria financiară, acestea oferă investitorilor posibilitatea de a investi în aproape orice țară, sector, industrie etc. Arhitectura acestor produse este bazată pe structura unui fond deschis de investiții care deține în portofoliu acțiuni, mărfuri, obligațiuni dintr-o anumită țară sau dintr-un anumit sector. ETF-urile sunt cotate în regim normal având aceleași caracteristici de tranzacționare și costuri ca și acțiunile. Practic este mult mai ușor pentru un investitor care nu are o experiență suficientă în cadrul tranzacționării cu acțiuni să își construiască un portofoliu pe baza ETFurilor pentru a diminua specific de emitent. Cu alte cuvinte, când vorbim despre investiții pe piețele financiare, orice investitor trebuie să conștientizeze că operează într-un mediu incert și este supus la 3 categorii generale de riscuri: riscul de piață, riscul de sector, riscul de emitent. Astfel, tranzacționând aceste ETF-uri, cel puțin una dintre aceste trei categorii de riscuri este diminuată datorită caracteristicii de diversificare a fondului.

Oferta de ETF-uri este foarte largă, platforma de tranzacționare oferind acces la majoritatea ETF-urilor de pe marile burse internaționale cum ar fi: New York, Londra, Frankfurt etc. De asemenea se pot iniția și operațiuni de vânzare în lipsă (engl.

Short-selling) la fel de ușor ca și în cazul unei operațiuni de cumpărare obișnuită, în cazul în care un investitor are o perspectivă negativă asupra unei țări sau a unui sector. Din oferta de ETF-uri putem aminti: SPY (ETF-ul cel mai tranzacționat din lume care urmărește evoluția indicelui S&P 500); GLD (ETF-ul care urmărește evoluția aurului);

Exemplul 1: Pentru investitorii cu un apetit mai crescut față de un nivel de risc mai ridicat sau apetit speculativ există o gamă foarte largă de produse și instrumente financiare disponibile, în special contracte futures și tranzacționarea cu opțiuni. În acest caz, investitorii trebuie să conștientizeze nivelul ridicat de risc la care se expun și să aibă un sistem stabil ex-ante al parametrilor de risc.

Din gama de produse putem trece în revistă celebrul contract futures pe indicele Dow Jones Industrial Average (mini și standard), contracte futures pe petrol, aur, cupru etc.

XLV (Health Care Select Sector SPDR) este un ETF ce urmăreşte generarea de venituri apropiate de cele din industria sănătăţii, duplicând indicele e Health Care Select Sector Index. XLV

Exemplul 2: Pentru a evidenția profilul foarte diversificat de produse financiare al plaformei, să presupunem că un investitor ar avea un scenariu pozitiv sau negativ în ceea ce privește prețul aurului.

Aurul a înregistrat o evoluție puternic ascendentă în ultimii 5 ani, în special datorită proceselor de relaxare monetară operate de autoritățile monetare din întreaga lume. Însă în luna aprilie am asistat la o corecție destul de severă, aurul scăzând de la 1800$/uncie până sub 1400$/uncie, o scădere de aproximativ 25%. Având aceste date ale problemei, un investitor care consideră că aurul va rămâne cotat peste nivelele curente va avea la dispoziție o serie de instrumente financiare care urmăresc prețul aurului, în funcție de profilul de risc al investitorului sau de orizontul de timp și de rentabilitatea sperată. Dacă avem dea face cu un investitor cu o abordare conservatoare atunci vom recomanda produsele non-leverage, cum ar fi ETF-urile (GLD, GDX). O abordare conservatoare este definită ca fiind specifică investitorilor cu aversiune la risc, cu un orizont investițional de minimum 1 an și cu o rentabilitate sperată cu puțin peste media pieței. În cazul în care avem de-a face cu investitori cu un profil de risc mai ridicat și cu un orizont de timp mai apropiat atunci vom recomanda instrumentele financiare derivate, cum ar fi contractele futures și opțiunile. În ipoteza în care investitorul își va justifica operațiunile folosind elemente tehnice, platforma de tranzacționare oferă aproximativ toate elementele generale specifice acestei școli de analiză: linii de trend, suport, rezistență etc. Dacă avem un investitor care are o abordare mai mult fundamentată asupra operațiunilor desfășurate, platforma de tranzacționare oferă o gamă largă de servicii de analiză profesională la care se poate subscrie lunar (Reuters, Zacks, Briefing, etc).

58

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cât “cântăresc” construcţiile la jumătatea lui 2013

Luna mai s-a derulat bine pentru Bucureşti, singura zonă în care proiectele aflate în execuţie au fost peste 50%. Capitala a atins acest nivel mai ales pentru că este impulsionată de numărul foarte mare de proiecte rezidenţiale aflate în execuţie aici. Cu toate acestea, nu putem nega nici performanţele zonei de Nord-Vest în ceea ce priveşte proiectele aflate în lucru. Nu putem spune însă acelaşi lucru despre zonele de Sud-Vest şi Vest. de Echipa IBC Focus Cele mai multe investiţii, raportat la totalul obiectivelor încadrate în domeniile respective, s-au realizat în Rezidenţial şi Retail. Dacă în cazul proiectelor rezidenţiale nu avem motive mari să ridicăm din sprâncene, în luna mai suntem surprinşi de avântul domeniului Retail, domeniu în care 6 din 10 obiective analizate era în fază de execuţie sau amenajare în momentul la care au fost contractate. O viteză bună de execuţie o au şi proiectele din domeniul Industrial şi Hotel & Relaxare. În ambele cazuri, ca şi procent, mai mult de unul din două obiective se află în lucru. La polul opus, cele mai puţine proiecte demarate din punct de vedere procentual sunt cele de Utilităţi.

În 2013 mai multe proiecte pe drum Cel mai interesant aspect al anului 2013 este că proiectele în fază de construcţie câştigă teren în faţa proiectelor aflate în pregătire. Dacă în prezent, 46% din totalul proiectelor analizate în mai sunt în execuţie propriu-zisă (construcţie sau amenajare), în luna mai din 2012, doar 39% dintre acestea erau în această etapă. Facem o altă scurtă călătorie în timp pentru a ne raporta la rezultatele anului 2011. Atunci, 33% din totalul investiţiilor analizate (1280) erau în lucru.

Observăm această tendinţă nu doar la nivelul lunii mai din ultimii 3 ani. Dacă analizăm evoluţia proiectelor aflate în lucru de pe întregul an 2012, dar şi din prima parte a anului 2013, observăm că nivelul din primele luni ale acestui an este pe aceeaşi “treaptă” cu cel înregistrat în perioada de vârf a construcţiilor, în 2012, lunile iunie – septembrie, când fuseseră înregistrate cele mai mari proporţii de şantiere în lucru-amenajare, raportate la total.

Cel puţin din punct de vedere teoretic, pragul de 50% de proiecte aflate în execuţie va fi depăşit în următoarele 3 luni în mod constant, însă nu vom avea de-a face cu procente fabuloase care să depăşească 65%. Toate aceste semnale ne pregătesc pentru o reducere a listei de proiecte în pregătire, ceea ce reflectă într-o oarecare măsură şi pesimismul din vocile jucătorilor din piaţă care nu au proiecte pe rol sau în aşteptare.

Capitala îşi face “provizii” de şantiere rezidenţiale Capitala rămâne cea mai atractivă zonă din punct de vedere al proiectelor rezidenţiale. Aşa cum am surprins atât în distribuţia pe domenii sau pe zone, cât şi în alte analize realizate de IBC Focus, am observat cum Capitala şi

Numărul şantierelor de Biroruri/Comercial anunţate în mai 2013, pe regiuni împrejurimile ei sunt lună de lună în topul teritoriilor cu cele mai multe proiecte aflate în lucru, iar asta se datorează într-o foarte mare măsură proiectelor venite din domeniul Clădirilor rezidenţiale private. Din cele 708 investiţii aflate în execuţie fizică, identificate în luna mai de către echipa de cercetare a IBC Focus, 176 dintre acestea au venit din zona Bucureşti şi ariile învecinate din judeţul Ilfov. Din aceste 176 de obiective, aproape 80% au fost încadrate în categoria “Rezidenţial”. Chiar dacă putem considera că este o veste bună la o primă vedere pentru furnizorii de materiale ce se adresează cu precădere proiectelor de acest tip, trage în acelaşi timp un semnal de alarmă puternic pentru acei furnizori care au stocuri de materiale destinate halelor industriale. Într-adevăr, volumele de materiale furnizate de exemplu pentru un proiect de retail, de anvergura unui centru comercial, nu pot fi comparate cu cele livrate la o locuinţă, însă piaţa bucureşteană şi cea din jurul ei nu mai pot face faţă multor investiţii majore de natură comercială sau industrială. Proiectele importante care se vor dezvolta în viitor în

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Distribuţia pe stadii în funcţie de zone

Distribuţia pe stadii în funcţie de domenii

această arie vor fi din categoria rezidenţială sau office.

Alte zone cu procente importante în ceea ce priveşte proiectele în derulare sunt zona de Nord – Vest şi zona de Nord – Est. Zona de Nord – Est a surprins plăcut pe parcursul întregului an 2013, an în care a plusat puternic atât în ceea ce priveşte numărul de şantiere în lucru cât şi a celor aflate în pregătire.

mai este la fel de strânsă. Atunci prezentam 6 zone cu un număr relativ apropiat de investiţii anunţate. Cu excepţia zonelor de Sud – Est şi Nord – Est, teritoriile ţării au fost presărate în luna mai a lui 2012 cu un număr cuprins între 13 şi 17 obiective. Acum, doar 2 zone reunesc un număr apropiat de obiective – Bucureşti – Ilfov şi Vest. Scăderile semnalate de zonele ţării, comparativ cu perioada similar analizată sunt cuprinse între 11%, în cazul zonei de Nord – Est, şi 65% în cazul zonei de Centru. În continuare, cele mai bune zone pentru dezvoltarea de astfel de obiective le constituie Nord – Vestul, Vestul şi zona Bucureşti – Ilfov.

Proiecte: Eka Development îşi continuă planurile de extindere. După anunţarea dezvoltării clădirii de birouri clasa A, 2S+P+10E+M, EKA Business Center VII de pe strada Fabricii de Glucoză, investitorul are în plan dezvoltarea începând cu a doua jumătate a anului a unei clădiri de birouri 2S+P+6E pe Str. Nicolae Caramfil 57, tot în Capitală. Integral Invest va realiza prin fonduri europene în Voluntari un centru regional pentru sprijinirea structurilor de afaceri -S+P+9E. Investiţia se ridică la 42,4 mil RON, conform www.raportuldeinvestitii.ro

Autorizaţiile de construire, pe val Luna aprilie aduce şi primele veşti vizibil mai bune despre numărul de autorizaţii de construire eliberate. Este prima lună din acest an în care se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu aceeaşi lună din anii precedenţi. Mai mult, numărul total de autorizaţii înregistrate în primele 4 luni este în creştere cu 4,4% faţă de perioada ianuarie – aprilie din 2012, asta după ce între 2010 şi 2011 înregistraseră o scădere de aproximativ 5,3%. În luna aprilie 2013 s-au eliberat 3594 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 17,9% faţă de luna martie 2013 şi cu 16,2% faţă de luna aprilie 2012. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2013, s-au eliberat 10467 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 5,0%, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2012. În luna aprilie 2013 sau eliberat 3594 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,7% au fost pentru zona rurală. Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+181 autorizaţii), Sud-Est (+129 autorizaţii) şi Bucureşti-Ilfov (+90 autorizaţii).

Bucureştiul şi Transilvania încurajează “sedentarismul” Spre deosebire de anul trecut, în cazul domeniului Birouri/Comercial lupta pentru numărul de şantiere nu

Numărul autorizaţiilor emise 2011-2013

59

60

asigurări

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vrignaud: “Transilvania e un loc propice pentru business!”

După nici 11 luni de când austriacul Remi Vrignaud a preluat poziția de CEO al Allianz Țiriac Asigurări, compania dă semne de revigorare, într-o piață foarte concurențială. 2013 va fi anul revenirii pe creștere. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business, Remi Vrignaud vorbește despre valorile globale ale Allianz, despre produsele de top pe care mizează compania în România, despre relația specială cu Transilvania.

Interviu cu Remi Vrignaud, CEO Allianz Țiriac

Ce faceți astăzi în Cluj-Napoca? Dar mâine în Transilvania?

Sunt foarte mândru că Allianz Țiriac este unul dintre partenerii TIFF în 2013, un eveniment cultural major pentru România. Din acest motiv mă aflu azi (vineri, 7 iunie 2013, n.n.) în Cluj-Napoca. Compania noastră are după-amiază un moment special în cadrul festivalului, un cocktail care ne va facilita reîntâlnirea cu parteneri mai vechi și mai noi, dar și cunoașterea altor posibili parteneri de business. În același timp, Allianz Țiriac este și asigurator al festivalului, continuând astfel tradiția grupului nostru global, care e unul dintre marii asiguratori ai producțiilor cinematografice de la Holly-

“Mie îmi place regiunea, îmi place spiritul, e un loc propice pentru business, pentru antreprenoriat. De asemenea, îmi plac valorile spirituale de aici și consider că orice companie, fie ea de top mondial, în perioade de criză economică, financiară, trebuie să caute calea de a reveni la valorile spirituale importante ale omului.”

Remi Vrignaud, CEO Allianz Țiriac

wood. Asocierea cu TIFF a venit deci într-un mod foarte natural. În plus, vorbim despre valori, personalități, acte artistice remarcabile, toate adunate pe o uriașă scenă, care este Clujul, iar acolo unde există asemenea condiții Allianz Țiriac va fi mereu un partener de încredere. Compania noastră, care se bazează pe stabilitate și credibilitate, este un jucător de top internațional și își asociază numele doar cu alte valori de top.

Mă bucur enorm că aici, în Cluj, în Transilvania, aceste valori sunt foarte prezente.

Vă leagă și ceva personal de Transilvania?

Mie îmi place regiunea, îmi place spiritul, e un loc propice pentru business, pentru antreprenoriat. De asemenea, îmi plac valorile spirituale de aici și consider că orice companie, fie ea de top mondial, în perioade de criză economică, financiară, trebuie să caute calea de a reveni la valorile spirituale importante ale omului.

Cu ce suflu nou vine Allianz Țiriac în Transilvania? Vorbim de o strategie specială?

Noi suntem prezenți peste tot în România. Totuși, ținem cont că peste 25% dintre clienții noștri se află în Transilvania, iar o bună parte din PIB-ul acestei țări se realizează în această regiune. Există deci un potențial bun pentru afaceri în zonă.

Noi însă nu am venit de ieri aici, suntem prezenți de ani buni și cred că suntem lideri de piață pe unele zone. Foarte important mi se pare să acordăm tot sprijinul echipelor din sucur-

asigurări

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sale, celor care se prezintă zilnic în fața clienților și fac o muncă extraordinară într-o perioadă extrem de dificilă. Le mulțumesc cu această ocazie!

Pe ce zone de produse își structurează compania oferta în acest an? Există și produse noi?

Noi acoperim aproape toate liniile de business. Allianz Țiriac oferă solutii, nu vinde produse, pur și simplu. Întotdeauna trebuie să ascultăm clienții, să-i înțelegem și să le punem pe masă soluții.

Eu spun că asigurările pe segmentele Viață, Sănătate, Locuințe merg foarte bine la noi, segmentul Auto se mișcă iarăși bine, deși aici piața este foarte competitivă și ne concentrăm mai mult pe clienții stabili.

Afacerile Allianz-Ţiriac au fost lovite semnificativ de criza economică, subscrierile coborând cu două cifre în 2010 şi 2011. Compania a încheiat anul 2012 pe locul doi în piaţa asigurărilor generale, având venituri din prime de 812 milioane de lei (190 mil. euro), în scădere cu 13%. Asigurătorul intrase pe pierdere în 2010, cu un rezultat negativ de circa 20 milioane de lei. Tot în 2010, compania a pierdut primul loc din clasamentul asigurătorilor locali, după şapte ani în care a fost lider al pieţei de asigurări, pe fondul contracţiei puternice a afacerilor pe segmentul auto. Principalii competitori ai Allianz-Ţiriac sunt compania Astra, controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, şi Omniasig, deţinută de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group (VIG). Allianz-Ţiriac este controlată cu o participaţie de 52% de grupul financiar Allianz New Europe, în timp ce firma Vesanio Trading - un offshore al fostului tenisman Ion Ţiriac deţine 44,5% din acţiuni. Restul acţiunilor sunt deţinute de mai multe persoane fizice.

Spuneți-ne, pentru companii – mici, medii, mari - există oferte speciale la Allianz Țiriac?

Sigur, noi mizăm tot mai mult și pe acest segment, al companiilor mici și mijlocii, al celor mari, din industrie. Compania noastră oferă pachete de soluții pentru angajați. De exemplu, și o spun cu mândrie, avem un produs foarte bun pe Viață și Sănătate – unde atât angajatul, cât și angajatorul au beneficii! Ofertele se fac, desigur, la nivel la companie și e important să se înțeleagă că noi oferim siguranță și stabilitate, în parteneriate pe termen lung.

Alți jucători din piață au anunțat campanii de recrutare de personal. Allianz Țiriac are o echipă suficient de puternică?

Un lucru este clar și important: avem nevoie de creștere și de calitate. Aceste două lucruri ni le dorim și în cazul echipelor

61

de vânzări. Chiar în această dimineață am discutat într-o ședință despre cum să recrutăm câțiva oameni pentru a ne îndeplini scopurile. Recrutarea la noi e un proces continuu, care diferă de la sucursală la sucursală.

Cum vedeți dvs. finalul crizei economice din Europa și SUA? Lucrurile se mișcă! Uitați-vă în Spania, unde rata șomajului e 25%, iar în cazul tinerilor se apropie de 50%. Aici, unde poate criza a lovit cel mai tare, găsim o piață a asigurărilor stabilă, profitabilă, semn că lucrurile funcționează, că economia respiră. Altfel, creșteri spectaculoase nu vom avea în curând. Dacă vorbim în acești termeni, criza va mai dura multă vreme.

Allianz Țiriac ce cifre și-a prognozat pentru 2013?

Mizăm pe creștere, dar ținând cont că ultimii trei au fost pe minus, această creștere va fi foarte moderată, sub 5%. În ton cu economia românească.

O ultimă întrebare. De ce a ales Allianz să nu asigure proiectul aurifer de la Roșia Montană?

Decizia s-a luat la birourile centrale ale companiei, din Germania. Ca principiu, Allianz nu se asociază niciodată cu proiecte controversate. Chiar dacă e vorba de a pierde un business foarte mare, noi avem forța de a-l refuza. Allianz e o companie globală care vinde produse/soluții la un rating AA, după Standard&Poor’s. Nu sunt multe asemenea companii, în perioada asta. Vrem să ne menținem acolo și, pentru asta, reputația și selecția riscului de business sunt doi factori de care avem grijă în fiecare zi.

Summary After almost 11 months since Austrian Remi Vrignaud has taken the position of CEO in Allianz Tiriac Inssurance, company seems to look much better on very competitive market. And 2013 will be the year of increase. In an exclusive interview for Transilvania business magazine, Remi Vrignaud talks about the global values of Allianz, company’s top products for Romanian market, his special connection with Transylvania. „I am very proud that Allianz Tiriac is one of the TIFF’s partners. e festival is a major cultural event for Romania. Due to this fact, I am today in Cluj Napoca. Our company will have a special moment in this afternoon, a cocktail which allows us to meet again older or newer partners and to meet new business partners”, said Vrignaud, asked by Transilvania Business.

62

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Strategii şi perspective optimiste la Mondo Trade Tiberiu Cristian, directorul firmei mureşene Mondo Trade, e unul dintre managerii din România care privesc cu încredere la anii care vin. Propune vânzarea multi brand în domeniul auto, ca soluţie pentru un business greu încercat, şi prevede un viitor bun pentru firmele mici şi mijlocii. La 20 de ani de activitate, Mondo Trade a deschis poarta spre noi oportunităţi.

Rep: Ce înseamnă 20 de ani de activitate?

Tiberiu Cristian: Cred că vârsta de 20 de ani este una respectabilă pentru o firmă. Nu e puţin lucru faptul că suntem pe piaţă , având în vedere că activăm în domeniul auto, un segment care a înregistrat scăderi drastice în utimii ani, unul cu multe insolvenţe, falimente. Firmele încearcă să se reaşeze pe piaţă. Noi, ca dealeri Hyundai, avem o activitate bună, dar ne-am dat seama că în actualul context economic nu poţi rezista în piaţă cu o singură marcă. Ne-am uitat în jur şi ne-am gândit să mai accesăm şi alte mărci. Am intrat în discuţii cu importatorul Citroen, iar concluzia a fost că putem colabora. La sfârşitul anului 2012, Citroen Franţa a decis ca importul să fie unul singur pentru mărcile Citroen şi Peugeot, care reprezintă acelaşi fabricant. Această tendinţă de unificare a celor două mărci s-a transmis şi în terioriu, astfel că după 1 februarie, când Citroen a fost preluat de Motor Trust, importatorul Peugeot, s-a luat decizia ca şi în judeţul Mureş cele două mărci să fie sub umbrela unui singur distribuitor. În consecinţă, vom fi dealer Citroen cu vânzare şi reparaţii în mod direct, iar pentru Peugeot vom fi agent de vânzări şi vom oferi reparaţii complete postvânzare.

Rep.: Ce vor aduce pentru Mondo Trade aceste noutăţi?

Tiberiu Cristian: Sperăm că ne vom optimiza cheltuielile. Având trei branduri vom putea mări capacitatea de lucru in service. La Mondo Trade există toate dotările pentru reparaţii mecanice, tinichigerie, vopsitorie şi oameni calificaţi care pot rezolva probleme multi brand.

Sperăm că începând cu 1 iulie vom deschide activitatea de la fostul showroom Citroen din Corunca, la ieşirea din Târgu Mureş spre Sighişoara. Aici vom face reparaţii mecanice pentru maşini Citroen şi Peugeot, iar problemele de tinichigerie şi vopMondo Trade desfăşoară o serie de activităţi: Importul de lubrifianţi MOL, sitorie le vom rezolva la sediul Mondo ORLEN, cosmetice auto, anvelope şi auTrade, de pe strada Gheorghe Doja. tovehicule, Îmbuteliere lubrifianţi BEST Cred că afacerea cu vânzare de maşini OIL şi SUPERLUB, Comerţ cu lubrifianţi într-un oraş cum este Târgu Mureşul, cu CASTROL şi ARAL, cosmetice auto aproximativ 150.000 de locuitori, va preMEDIKEMIA, antigel, lichid spălare parsupune existenţa a 3-4 dealeri care să briz de la NOVOCHEM şi anvelope vândă fiecare câteva branduri. Pincipala GOODYEAR-DUNLOP, FULDA, SAVA, DEBICA, KELLY, PIRELLI; Comcauză a nivelului scăzut de vânzări în erţ cu echipamente electrotehnice pendomeniul auto nu este lipsa banilor, ci pestru linii de medie şi înaltă tensiune imismul şi reticenţa oamenilor în a face SATRAX, AREVA, izolator electrici noi investiţii. Depunerile mari la bănci, ISONET, FURUKAVA, transformatori care au ajuns la 10 miliarde de euro în ulTRANSZVILL, SCHNEIDER ELECtimii 4-5 ani, sunt o dovadă în aceste sens.

TRIC; Service aparatură electrotehnică Aceşti bani sunt scoşi din piaţă, din conComerţ autovehicule: dealer autorizat HYUNDAI şi maşini second-hand; sumul generator de creştere economică.

Service auto autorizat HYUNDAI şi service alte tipuri de autovehicule; Prestări servicii roţi şi anvelope prin franciza PREMIO de la Goodyear.

Detali pe www.mondotrade.ro

Rep.: Cum vedeţi economia românească în 2013?

Tiberiu Cristian: La începutul anului aş fi spus că 2013 va fi unul foarte bun. Reali-

tatea m-a cam contrazis în primele luni, dar am constatat totuşi că premisele României în context european devin bune. Mă gândesc, în primul rând, la energie, unde am făcut nişte paşi interesanţi. Aceşti paşi au dus şi la scăderea preţului energiei electrice la nivel de bursă. E adevărat că la nivel legislativ există un blocaj, dar trendul şi condiţiile favorabile pe care le are România sunt văzute cu siguranţă şi de cei care trebuie să le vadă. Vin investitori în România şi vor veni mai mulţi decât credem. Din punct de vedere bugetar, ţara este blocată în 3% deficit, aşa că singura soluţie viabilă de relansare economică poate veni tot de la investiţii străine şi investiţii private. Legat de blocajul legislativ despre care spunem, aş aminti legea cu parteneriatul public privat care nu este în regulă. Sper să fie făcute modificări care să genereze soluţii viabile. Legi bune pe energie, pe resurse naturale pot atrage mulţi bani, care la rândul lor să dezvolte pe orizontală activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Am convingerea că în următorii ani va fi revigorată activitatea economică. Ca o dovadă, vă pot spune că unul dintre motivele pentru care am ales mărcile Citroen şi Peugeot, în completare la vânzarea de maşini Hyundai, a fost acela că producătorul francez stă bine la capitolul maşini utilitare. De care va fi nevoie într-o economie activă.

Rep.: Poate face presiuni mediul de afaceri pentru legi bune?

Tiberiu Cristian: Ar putea, dacă nu ar exista o presiune atât de mare în jurul legislativului. Eu sper că primul ministru va avea destulă perseverenţă şi răbdare să facă ceea ce a început.

64

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peştera Tăuşoare refăcută cu fonduri europene

de A.B.

Unul dintre cele mai interesante obiective pentru pasionaţii de speologie din România, Peştera Tăuşoare din judeţul Bistriţa-Năsăud, îşi va schimba destinul după implementarea unui proiect de reabilitare a căilor de acces, de cartare a galeriilor şi de promovare a obiectivului, proiect derulat de Consiliul Judeţean şi finanţat prin fonduri europene. Începând din 2012, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud derulează proiectul “Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi al ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, având ca partener Complexul Muzeal Judeţean, custode al obiectivului turistic. Având o valoare de 1,17 milioane lei, proiectul presupune realizarea nu doar a unui plan de management, ci a unui cadru de management complex, implementarea acestuia, reabilitarea infrastructurii de acces (ceea ce s-a realizat deja n.n.), creşterea capacităţii instituţionale şi creşterea gradului de conştientizare a grupurilor ţintă despre importanţa sitului şi a acţiunilor de conservare a biodiversităţii. “Practic, în prima etapă, au fost efectuate studii preliminare care vizează reţeaua hidrografică, cartarea peşterii, aspecte care ţin de partea suprate-

rană, mediul antropic şi cel biotic (floră, faună). Hărţi, un studiu geografic integral, o hartă cu formele de proprietate asupra terenurilor aferente, o platformă de date geospaţiale, liste de specii etc., sunt doar câteva din rezultatele palpabile ale acestui proiect. Aceste date constituie baza Planului de management. În paralel, tocmai pentru culegerea datelor în teren, a fost reabilitată infrastructura de acces în peşteră şi au fost achiziţionate echipamente specifice speologiei, dar şi aparatură GIS. Nu în ultimul rând, în derulare se află şi campania de conştientizare a importanţei biodiversităţii, unde sunt implicaţi circa 800 de elevi şi câteva zeci de cadre didactice din Rebrişoara, Parva, Rebra, Salva, Telciu, Năsăud şi Bistriţa”, a explicat, pentru Transilvania Business, purtătorul de cuvânt al CJ Bistriţa-Năsăud, Bogdan Ivan-Gruia.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peştera Tăuşoare este un ecosistem complex Responsabilul ştiinţific al acestui proiect, cel care şi-a dedicat mulţi ani din viaţă studierii Peşterii Tăuşoare, este Crin eodorescu. Acesta vorbeşte cu pasiune despre unicităţile acestei locaţii: “Descoperită în 1955, Peştera Tăuşoare este localizată sub masivul Bârlea, fiind explorată în valuri succesive. Tezaurul acestei peşteri constă în prezenţa aşa-numitelor flori de gips (anthodite), a mineralului „mirabilit” – unic în peşterile din România şi existent în doar câteva locaţii din lume – dar şi a Bilelor de Tăuşoare, fenomen unic în peşterile lumii. Mai mult, Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „Ursus spelaeus”. Până la acest moment au fost identificate patru

specii de lilieci care habitează în peşteră, estimările fiind că nu mai puţin de 10.000 lilieci hibernează în Peştera Tăuşoare. Merită amintit şi faptul că cei 4000 de locuitori ai comunei Telciu beau apă captată din zona Tăuşoare, probabil cea mai bună din lume!

Un pas înainte pentru zona Rebrişoara Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, crede că implementarea acestui proiect reprezintă o nouă etapă pentru valorificarea potenţialului zonei Gersa-Rebrişoara, mai ales că, nu de mult, a fost resfinţită Biserica din Grui, biserică din lemn, monument istoric, restaurată tot din fonduri europene. „După finalizarea acestui proiect, vom avea un nou obiectiv de atracţie turistică. Sigur, acest obiectiv nu va putea fi vizitat de chiar oricine doreşte, el va rămâne pentru studii ştiinţifice, pentru studenţi speologi, pentru cei care au o activitate de cercetare de acest gen. După acest studiu, vom vedea dacă păstrarea biodiversităţii din această peşteră poate să ne aducă în situaţia ca, în urma altor investiţii pe un alt proiect, de acest obiectiv să se bucure şi simplii turişti”, a explicat preşedintele Moldovan.

65

Peştera Tăuşoare (Izvorul Tăuşoarelor) ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrare există o cascadă de 15 metri înălţime. Peştera a fost descoperită de învăţătorul Leon Bîrte din Parva, un împătimit iubitor al naturii. În toamna anului 1955, acesta a observat fenomenul de condensare a aerului din zona de perturbaţie a meroclimatului subteran.

Prin decolmatare, a pătruns într-un spaţiu generos, pe care l-a explorat singur, pe câteva sute de metri, în condiţii de sumară pregătire tehnică.

Fire taciturnă şi introvertită, s-a adresat, cu mare greutate, profesorului Iosif Viehmann, ucenic al savantului Emil Racoviţă, la vremea aceea profesor de biologie la Liceul Pedagogic din Năsăud. Acesta i-a răspuns emfatic că existenţa unei peşteri în Munţii Rodnei este exclusă, bazându-se, în afirmaţiile sale, pe opinia consacrată în agora ştiinţifică, care nota doar prezenţa unor calcare cristaline - dificil de carstificat - în strate orizontale. Încă de la descoperirea acestui impresionant endocarst, peştera a atras sute de speologi şi cercetători din toate colţurile Europei.

Summary One of the most interesting landmarks for speology passionate from Romania, Tausoare cave placed in Bistrita Nasaud County will be whitewashed due to a complex project of Bistrita Nasaud County. Since 2012, Bistrita Nasaud County carries out the project “Efficient management system of community importance place and protected area Pestera Tausoare” together with County Museum. Evaluated at 1,17 millions lei”, the project doesn’t aim only to establish a management plan, but a complex management framework, its implementation, admission infrastructure whitewashing, increasing the institutional ability.

66

investiţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Birouri “verzi” la Târgu Mureş

de Ionuţ OPREA

Compania mureşeană Multinvest a inaugurat la sfârşitul lunii mai Multinvest Business Center – prima clădire "verde" de birouri clasa A din Târgu Mureş. Proiectul a fost realizat cu finanţare prin programul Regio şi reprezintă noua direcţie pentru companie: dezvoltări în domeniul energiilor regenerabile.

Situat în centrul istoric al oraşului Târgu Mureş, strada Aurel Filimon, nr. 19 A, Multinvest Business Center este o opţiune pentru companiile care doresc să-şi desfăşoare activitatea în zona de maxim interes a oraşului. Construcţia modernă care beneficiază de un sistem integrat de management al clădirii, este considerată Dacă intenţionaţi să proiectaţi, să o "clădire inteligentă" şi se află în curs de construiţi sau să renovaţi o clădire certificare după sistemul englez luând în calcul şi protecţia îmBREEAM, clasa Very Good. Cu ocazia potriva incendiilor, nimic nu se inaugurării primei clădiri verzi din compară cu soluţiile Rockwool.

Târgu Mureş, a patra de acest gen din Călită în inima vulcanilor, vata România, SC Multinvest SRL, în coopminerală bazaltică ce compune tererare cu Romania Green Building moizolaţia Rockwool este incomCouncil a organizat şi conferinţa “Buildbustibilă şi rezistă la temperaturi de ing a green future in Târgu Mureş”. până la 1000 grade C. O perfor„După dezvoltarea a peste 500 de manţă excepţională faţă de alte maproiecte s-a născut la un moment dat teriale izolatoare, care se ideea înfiinţării unui centru pentru spridescompun, ard sau se evaporă la jinirea afacerilor şi din dorinţa de a face temperaturi şi de trei ori mai mici. ceva deosebit, de a gândi altfel utilizarea Spre deosebire de materialele infondurilor accesibile, într-un mod de flamabile, vata minerală bazaltică gândire integrator, încercând armonu contribuie nici la producerea funizarea conceptelor de urbe, mediu, mului toxic – care este, adesea, cea afaceri, construcţii, progres”, explică mai mare ameninţare pentru ocuGogolák-Hrubecz Zsolt - Director Genpanţii unei clădiri în incendii. eral SC Multinvest Srl. Soluţiile Rockwool pot izola toate părţile unui imobil, de la subsol la acoperiş, inclusiv ţevi şi canale de ventilaţie. În plus au proprietăţi acustice superioare, sunt extrem de durabile şi nu îşi schimbă forma şi dimensiunile peste ani, servind mai “Firmele mici nu mai puteau face faţă multe generaţii. agresivităţii multinaţionalelor care in-

De ce un centru de sprijinire a afacerilor?

trau pe piaţa românească de construcţii, în perioada respectivă. Ideea a fost ca, asemenea unei asocieri profesionale între firmele din domeniu, să oferim servicii de sprijin integrate: să găzduim firme de consultanţă, imobiliare, consiliere juridică, auditori, experţi contabili, proiectanţi de specialitate, management de proiect, ca în final, peste 20 de firme de profil să poată activa în condiţii optime. Acest ansamblu oferă oricărui beneficiar investitor un serviciu complex, respectiv cel ce doreşte să iniţieze o investiţie, în special pe fonduri europene, să găsească tot ce are nevoie, într-un singur loc”, a mai detaliat Gogolák-Hrubecz Zsolt. Multinvest Business Center are o structură S+P+6E şi o suprafaţă utilă de 2.762 mp (fără parcare).

68

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cinci zile de festival.

Fabulos de normale.

Sibiu – 2013 Categorii de persoane cu care m-am întâlnit, frugal descrise, pur şi simplu de dragul unui început ludic: 1. Organizator - participant - colaborator - fondator - voluntar - invitat - toţi aceştia în dublă calitate. Toată lumea e şi spectator.

2. Spectator - nu lucrează în sfera artelor - îşi petrece aici patru-cinci zile din concediul de odihnă, planificat încă de anul trecut în aşa fel încât să şi-l poată lua în această perioadă. Nu este locuitor al Sibiului - biletele şi le-a cumpărat de pe net în prima zi în care au fost puse în vânzare pe siteul festivalului. Cazarea fără micul dejun inclus, la o pensiune. Sunt atâtea locuri în oraş, unde poţi mânca bine.

3. Spectatori fideli festivalului, cuplu. Din sfera artelor: teatru şi muzică. Ţintesc la 10 zile de festival. Bilete cumpărate la câteva zile după afişare pe net şi după o analiză aprofundată - cum că ce-ar merita şi ce nu, să fie văzut fiindcă: „...vrem să stăm toată perioada şi biletele se adună, plus că şi cazarea costă, stăm la aceeaşi tanti la care-am stat şi anul trecut.”

4. Sosit acum de departe - să zicem din Timişoara, iar exemplul nu a fost ales întâmplător - pentru a vedea - direct de pe drum - spectacolul regizorului său preferat din Lituania şi imediat după spectacol, face drumul înapoi, lung de peste 250 km.

5. Soţ-soţie. Veniţi din Arad cu oprire de o noapte la dus şi

de Cristina Toma foto: Dragoş Dumitru, FITS

una la întors în Alba-Iulia. În după-amiaza asta vor vedea trei spectacole din festival. Mâine pleacă înapoi la Arad. Cu maşina proprietate personală.

6. Locuitor al Sibiului - născut şi crescut în Sibiu - în fiecare an aşteaptă cuminte festivalul, pentru că oricum se ţine acasă la el, iar timp de zece zile cât durează, tot prinde ceva, tot apucă să vadă ceva.

7. Tot sibian. Prin adopţie. De la 18 ani. Pasionat de maşini şi de teatru. Sprijină festivalul încă de la primele ediţii. Nu acceptă invitaţii din partea organizatorilor, nici nu se pune problema să nu-şi cumpere biletele.

8. Locuieşte în Bucureşti, din Tulcea de loc, în Sibiu cu treabă. Cu altă treabă decât spectacolele din acest an, dar poate că în ediţia viitoare sau peste doi ani, vom vedea spectacolul pe care acum îl pune la cale exact pe terasa festivalului.

Aşadar din teatru – din lumea teatrului, mai precis. Şi dacă tot a venit pentru o zi, de fapt două, poate că stă trei sau chiar până la sfârşit, fiindcă nu mai durează decât patru zile... depinde cum se leagă lucrurile - de ce să nu vadă şi toate spectacolele la care ar mai fi locuri. Cazarea la un prieten actor angajat în Sibiu.

9. Week-end-ul trecut spectator de Cluj la TIFF, week-endul ăsta musai dă o fugă până la Sibiu, chiar dacă sâmbătă dimineaţa trebuie să lucreze. Oricum dacă ai noroc să prinzi microbuzul care la Ungheni o ia la stânga, atunci nu faci decât 2h 45 şi ziua de sâmbătă, practic rămâne întreagă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism cultural

Târgu-Mureş-ul nu e decât la 100 şi un pic de km.

10. Alţii au venit din Canada, din Montréal, pentru cele trei zile de festival când se organizează şi Bursa de spectacole nici prin cap nu-ţi trecea că tu în timp ce mănânci un iaurt îngheţat îţi auzi numele strigat, cu accent de Québec. Vă cunoscuserăţi acum zece ani şi tot teatrul a fost mobilul.

11 ...şi câţi alţii, de pe tot atâtea drumuri. Ştii că te vei vedea cu multă lume la Sibiu, cu unii îţi dai întâlnire dinainte de a începe festivalul, întâlnire pe care poate că trebuie s-o anulezi fiindcă la aceeaşi oră e programat ceva ce nu ai voie să pierzi, dar în ziua următoare, la spectacolul de la ora 21.00, la „Iluzii” de Vîrîpaev, dai nas în nas, aşa că, las că vorbim după.

Cele (cel puţin) trei hărţi ale unui festival S-ar putea, fără-ndoială, desena o hartă a sosirilor şi-a plecărilor în şi dinspre Sibiu. De asemenea s-ar putea zugrăvi şi câte o hartă personală a drumurilor şi distanţelor parcurse zilnic, având ca destinaţie evenimentele propriu-zise la care participi, dintr-o varietate ce cuprinde spectacole de teatru, de dans, de muzică, de circ, de stradă, spectacole lectură, lansări de carte, proiecţii de film, expoziţii, seminarii, ateliere - şi propunerile nu se opresc aici. Dar mai există şi o a treia hartă ce aparţine unui oraş care găzduieşte un festival, o hartă cu mult mai greu de reprodus: cea a locurilor care-ţi intră-n reflex în câteva ore, a locurilor de care ţi-a fost dor încă de anul trecut, harta gusturilor şi-a poftelor, a locurilor unde îţi tragi sufletul, unde bei o cafea să te mai... linişteşti sau îţi odihneşti picioarele la un freş (sic!).

Sunt locuri pe lângă care treci în fugă şi te pomeneşti că alergi cu doi covrigi în mână, unul cu susan şi unul cu ciocolată. Nici cel cu mere nu-i de aruncat, dar în grabă, ai uitat să-ţi iei. Uiţi şi că te-ai oprit prin unele dintre aceste locuri, fiindcă mintea ţi-e la ceea ce ai putea vedea sau ce-ai putea rata din programul festivalului. Unele locuri îţi sunt în minte cu mult înainte de a şti că şi anul ăsta vei merge la Sibiu.

Ajungi, comanzi, şi-n timp ce-aştepţi să vină mâncarea îi trimiţi unui bun prieten din Bucureşti, un sms. Doar ca să ştie şi el că tu eşti aici, pe când el nu...

Apoi sunt locuri în care vrei tu să mergi, locuri în care prietenii tăi vor să meargă iar tu ajungi acolo însoţindu-i, locuri în care alegi să te duci de mai multe ori, altele în care te nimereşti, unele pe care le descoperi când explorezi oraşul.

69

70

turism cultural

Unele te atrag atât prin aromă cât şi prin ofertă: Happy Hour - coffee to go, în altele te-mpinge foamea, de ce să no recunoaştem..., iar în altele n-ai tragere să mai intri şi a doua oară, aşa că te gândeşti serios dacă să laşi bacşiş sau nu.

Poate că mulţi suntem împotriva consumerismului, consumul însă, e un semn de sănătate bună. Dacă n-am mai fi niciodată lihniţi de foame, dacă nu ne-ar mai fi sete de apă şi nu ne-am stinge după o bere - dacă nu ne-am da din când în când cunoscători (şi) într-ale vinului ori n-am pretinde că nu mâncăm ciorbă de burtă decât în două locuri din ţara asta – când tocmai o comandăm în acest al treilea unde suntem... dacă n-am râvni la gogoaşa altuia şi nu ne-am topi după îngheţată - am fi morţi. Şi nu de poftă.

Fiecare oraş prin invitaţiile pe care ni le lansează (festivaluri, concerte, competiţii, conferinţe, târguri, iar în loc de „etc.”, pune tot ce-ţi poţi imagina că te scoate din casă) îşi desenează o hartă ce se activează odată cu trezirea simţurilor şi se disipează discret până la următorul semnal acut lansat de ale firii nevoi.

De sâmbătă 8 iunie şi până miercuri 12 iunie am fost la Sibiu. Dacă în această perioadă nu se desfăşura festivalul de teatru aici pomenit, nu, nu mergeam la Sibiu, ci probabil la mare - şi probabil că nu la noi în ţară sau, de fapt mai mult ca sigur că alegeam, nu-i aşa, 4-5 zile într-o capitală europeană, dar nu în oricare, ci într-una pe care încă nu am vizitat-o niciodată şi/sau spre care aş fi găsit o ofertă bună de zbor – aceste două condiţii împletite şi îndeplinite, iată o bună ocazie de vacanţă.

Mă aflu în Sibiu fiindcă oraşul e în festival. Sau invers. Sau şi/şi.

Programul unui festival e lucru limpede. Îl parcurgi înainte pe site, îl primeşti pe mail, îl găseşti în oraş. Îţi alegi ce anume vrei să vezi. Te mai şi răzgândeşti. Poate faci schimb de bilete, de invitaţii ori dacă cineva are un badge de dat cu-mprumut... Dacă n-ai astâmpăr şi te împinge curiozitatea, atunci vezi mai multe spectacole decât ţi-ai propus, plus lecturi, conferinţe, vernisaje. Dacă te afli într-o dispoziţie mai laxă, la o alegere parcimonioasă, oraşul te invită cu atât mai mult să aştepţi ora de începere a unui spectacol undeva, într-un loc, pe o terasă şi/sau pe pietonală şi/sau la o cafea, în plimbare şi/sau pe o bancă şi/sau sub un arin.

Iar în aşteptare, mănânci, bei, îţi cumperi lucruri necesare ori suveniruri inconturnabile. Iei un taxi sau îţi iei o um-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

brelă, foloseşti mijloacele de transport în comun sau maşina unui prieten, şi din nou zic, faci tot ce-ţi poţi imagina că înseamnă viaţă, într-un oraş în care teatrul şi-a apropriat mai toate potenţialele spaţii/locuri de reprezentaţie.

Nu toate, încă, dar atât de multe încât viaţa pulsează în întreaga cetate, i-a depăşit zidurile, a cucerit alte fortificaţii (Cisnădioara) şi a invadat alte localităţi înconjurătoare (Avrig, Târgu-Mureş). Şi ca într-o alianţă plauzibilă exclusiv pe teritoriul artelor, de invazia din acest an se fac vinovate, 70 de ţări.

Mi-ar plăcea să (vă) descriu tot ce-am văzut în cele cinci zile, dar un critic descifrează mai abil ceea ce deschide înspre noi şi în noi teatrul. Ce vă povestesc eu, sunt senzaţii pe care vi le traduc în scris într-o limbă. Acum e româna. În festival te foloseşti de toate, dar de toate limbile străine de care te-ai apropiat vreodată şi cu cât eşti mai puţin timid, cu atât şansele de a le exersa sunt mai mari. O întâlnire minunată, pe tărâmul mai multor culturi, a fost spectacolul italian „Tatăl”, al companiei Cartieri Teatrali Koreja. Fondurile alocate producţiei provin din surse de finanţare din mai multe ţări. În urma unor ateliere de lucru şi seminarii, şase actriţe din Italia, Bulgaria, Macedonia şi Polonia au fost invitate şi s-au reunit în acest proiect.

Ceea ce aş vrea să vedeţi pe viu sau cu ochii minţii nu sunt doar evenimentele, ci şi frenezia aşteptării deschiderii uşilor unei săli înaintea spectacolului, surescitarea stârnită de o montare a lui Jan Klata după un roman polonez: „Despre mamă şi patrie” ori drumul parcurs de un râu de oameni de la „Ubu Rege”, montat de Declan Donnellan şi jucat în sala de sport a Liceului Octavian Goga până la „Divina Comedie” spectacol creat de regizorul lituanian Eimuntas Nekrošius, care se juca la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Unei doamne, cam în a şasea decadă a vieţii, îi era greu să recunoască, faţă de rudele care-o însoţiseră că: „Da, i-a plăcut spectacolul de dans contemporan al francezilor. Dacă poţi să crezi...” Da, vă cred, şi mai ştiu că unora nu le-a plăcut şi nu e nimic nelalocul lui, fiindcă discuţiile de după spectacol ne-au purtat printre amintiri legate de primele companii de dans contemporan care ne-au vizitat ţara acum 20 şi de ani... Trăim nişte ani în care putem vedea şi alege dintre atâtea lucruri care să ni se întâmple, ne putem construi amintirile...

Pe drumul de la Centrul Cultural Habitus unde a conferenţiat Rodrigo Garcia şi până la Librăria Humanitas „Constantin Noica” unde urma să fie citită piesa „Piatra” de Marius von Mayenburg, de către actori şi studenţi sibieni, ne întâlnim cu alţi participanţi la festival care încercau să

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

facă rost de un bilet în plus să mai poată urca în tramvai. „Un tramvai numit Popescu” în regia lui Gavriil Pinte. Spectacolul se joacă din 2007... Şi aproape că nu-i chip să mai prinzi un bilet, dacă nu ţi-ai rezervat înainte de începerea festivalului.

Mănânci de prânz răsfoind broşura-program şi constaţi că era să treci pe lângă un spectacol produs în Finlanda. Cum e posibil. Când ajungi tu la ei? Aşa că la h 18:00 stai pe un scaun şi lângă tine e cea care va juca în această monodramă inspirată din „Crimă şi pedeapsă”: Aldona Bendoriute. Şi pentru că în sala festivă a Bibliotecii Judeţene Astra, convenţiile teatrale care te ţin departe de actor sunt spulberate, chiar actriţa e cea care te serveşte cu un ceai de mentă şi te roagă să te aşezi un pic mai la stânga.

Am participat la trei seminarii urmate sau precedate de spectacole realizate de cei care au conferenţiat şi pe care de asemenea m-am bucurat enorm c-am avut şansa să le văd.

Mergi la spectacole, îi întâlneşti pe cei ce le-au creat, poţi face cunoştinţă cu ei, după. La prezentări şi la conferinţele de presă îi vezi fără măşti ori personaje, şi-ţi spun ce cred, în ce cred, ce-au descoperit şi ce-i frământă, ce-i tulbură şi ce-i amuză.

Ivan Vîrîpaev s-a născut în Irkutsk – Siberia. Este autor dramatic, regizor de teatru şi film, actor, director artistic al Teatrului Praktika. Acum locuieşte la Moscova şi la Varşovia. A vorbit despre „Ce înseamnă contemporaneitatea în teatru”. Pentru el, azi, teatrul e comunicare directă - o tratare matură a spectatorilor pe care poate că nu-i mai învăluim în mister, nu-i mai ocrotim prin distanţă, nu mai înălţăm ziduri între sală şi scenă. Pe spectatorii de azi, Vîrîpaev îi invită să contribuie la construcţia poveştilor.

Rodrigo Garcia, s-a născut la Buenos Aires, de la 22 de ani locuieşte în Spania, este autor dramatic, regizor de teatru şi artist vizual, director al companiei La Carniceria Teatro.

A susţinut un seminar cu titlul: „Nimeni nu se scaldă de două ori în acelaşi râu.” - o maximă care porneşte de la Heraclit. Rodrigo Garcia lucrează de ani de zile cu aceeaşi interpreţi care pentru el nu trebuie să fie nişte actori perfecţi, ci nişte oameni curajoşi şi lipsiţi de pudibonderii, facilitatori, constructori şi transportori ai ideilor lui. Mai mult decât atât, actorii cu care lucrează Garcia, i-au îmbrăşat ideile de la început, chiar într-o evidentă absenţă a succesului. Acum 20 de ani. Între timp lucrurile s-au schimbat...

Declan Donnellan, s-a născut în Irlanda, iar de la trei ani a crescut la Londra. E regizor de teatru şi cofondatorul companiei de teatru Cheek by Jowl. Referindu-se şi la cartea sa „Actorul şi ţinta” a purtat un dialog cu George Banu despre ce înseamnă să regizezi spectacole de teatru într-o altă ţară, într-o limbă care nu e cea maternă. Şi despre ce, cum şi în-

cotro mai privim azi. Azi nu ne mai ridicăm ochii. Ne grăbim. Nimic nou, se ştie. Avem multe de rezolvat. Ne asumăm ritmul nebun. E în regulă!? Oraşele ne condamnă la orizontalitate. Şi fără urmă pe patetism în gând sau în ton, ne-a reamintit că nu mai privim deloc stelele.

Tot ce descifrau ei prin prisma teatrului e viaţă şi m-am bucurat că vorbele şi ideile acestor oameni atât de deştepţi, simpli şi plini de umor erau ascultate şi duse mai departe şi de persoane care nu erau „de meserie”.

La conferinţe asistau şi foarte multe persoane care nu sunt în contact cu profesiile din acest domeniu. Lucru ce m-a bucurat.

Mult.

Nu vă povestesc mai mult.

Am pomenit câteva nume, câteva titluri.

Dacă nu aş fi fost anul acesta de faţă, dacă nu aş fi fost niciodată spectator într-un festival şi cineva ar fi încercat să îmi creioneze o idee, mă întreb cât m-aş fi lăsat curtată, cât aş fi adulmecat? Dar pentru că am fost acolo, ştiu cât de rău ar fi putut să-mi pară dacă nu i-aş fi văzut pe-aceşti oameni.

Până la urmă lucrurile sunt simple: sosiri, întâlniri, plecări. Însă, de unde, cu cine, încotro...

16 iunie 2013

71

72

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Festivalul “George Enescu”, locul unde magia există Cel mai important eveniment cultural internațional organizat de România, Festivalul “George Enescu” (1-28 septembrie 2013) aduce la București și în alte nouă orașe din țară nume de primă mână din muzica clasică la nivel mondial. Încă puteți cumpăra bilete la concertele extraordinare din Festival.

“Magia există!” Este mesajul pe care Festivalul Internațional “George Enescu” îl transmite iubitorilor de muzică clasică, o dată la doi ani. Un adevărat brand de țară, Festivalul aduce cu fiecare ediție o medie de peste 15.000 de turiști străini în România și este singurul eveniment românesc care are campanii de promovare pe două dintre cele mai mari televiziuni de știri din lume, CNN și Euronews, partenerii internațio nali ai Festivalului. „Un Festival gândit la scara mare”, scria prestigioasa publicație BBC Music Magazine chiar la începutul lunii mai. Alături de revista “Gramophone” – fondatoarea celebrelor premii Gramophone, echivalentul Oscarurilor în industria muzicii clasice – alte patru publicații de top la nivel internațional, dintre care una chiar din Japonia, au inclus Festivalul “George Enescu”, ediția 2013, în topul recomandărilor celor mai bune destinații de turism cultural ale toamnei în lume. Festivalul organizat în România a ajuns, astfel, cot la cot cu cele mai prestigioase manifestări de gen din lume, precum Festivalul de la Salzburg.

Celebrul pianist Radu Lupu deschide Festivalul Ediția din 2013 a Festivalului aduce la București și în nouă orașe din țară unele dintre cele mai grele nume din industria muzicii clasice. Celebrul pianist de origine română Radu Lupu, aclamat de curând pe scena de la Carnegie Hall, va deschide Festivalul, pe 1 septembrie. Alături de el se va afla orchestra Staatskapelle Berlin, dirijată de Daniel Barenboim.

Un titan al muzicii clasice, Barenboim este singurul muzi-

cian care a fost invitat să poarte steagul olimpic la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra, de anul trecut, alături de Nelson Mandela.

John Malkovich și Marcel Iureș, vedete absolute În România, ediția XXI a Festivalului “George Enescu” a depăşit toate recordurile de vânzare: abonamentele puse în vânzare în reţeaua Eventim pe 15 ianuarie 2013 s-au epuizat la doar două ore, în timp ce biletele individuale pentru concertele suţinute de Daniel Barenboim şi Radu Lupu în deschiderea Festivalului s-au epuizat în doar câteva minute. De asemenea, la mare căutare au fost concertele de la Ateneul Român, din seria “Recitaluri şi concerte camerale”.

Un eveniment unic din această ediţie a Festivalului este prezenţa, la Bucureşti, a actorului american nominalizat de două ori la premiile Oscar John Malkovich, care va urca pe scena Ateneului Român pentru a interpreta un criminal în serie, în opera “e Infernal Comedy”. Și cunoscutul actor român cu renume internațional Marcel Iureș va debuta ca narator alături de Corul și Orchestra Filarmonicii “George Enescu” într-o superproducție, cantata Gurre-Lieder de Arnold Schoenberg.

Publicul meloman mai poate găsi bilete la concerte-eveniment din cadrul Festivalului “George Enescu”. Biletele pentru concertele susţinute de National Philharmonic of Russia (4 septembrie), Orchestre de Paris (5 şi 6 septembrie) sau Orchestra Română de Tineret (8 septembrie) sunt disponibile în reţeaua Eventim.

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un american cu origini româneşti, la Bucureşti

Serghey Dogadin, un violonist de geniu, la Sala Palatului Pe 4 septembrie, la Sala Palatului va urca pe scenă un violonist de geniu: Serghey Dogadin care, la doar 25 de ani, a concertat cu Orchestra Teatrului Mariinsky şi Royal Philharmonic Orchestra, două dintre cele mai bine cotate din lume. Dogadin va interpreta în Festival alături de National Philarmonic of Russia lucrări de George Enescu, de Ernest Chausson şi de Camille Saint-Saëns.

Enescu, în interpretarea Orchestre de Paris va concerta în Festival pe 5 şi 6 septembrie, sub bagheta dirijorului Paavo Järvi, laureat cu un premiu Grammy. Järvi e unul dintre cei mai bine cotați dirijori ai momentului și e recunoscut pentru felul plin de emoție în care abordează muzica. În anul 2006, Järvi a devenit dirijor-principal al Frankfurt Radio Symphony Orchestra. În Festival, cunoscutul dirijor de origine estoniană aduce o interpretare-surpriză: Simfonia Nr. 1, de George Enescu.

Unul dintre evenimentele de atracţie ale Festivalului este şi concertul Orchestrei Române de Tineret – prima orchestră formată din tineri muzicieni români din ţară – care va urca pe scena Sălii Palatului, pe 8 septembrie, împreună cu unul dintre cei mai renunmiţi dirijori americani în viaţă: Lawrence Foster. Născut în Statele Unite, din părinţi de origine română, Foster, celebru pentru interpretările sale de operă, dar şi pentru colaborările cu orchestre de tineret din întreaga lume, este dirijorul care a adus Orchestra de Tineret Australiană la BBC Proms, în vara anului 2004.

Wagner, aniversat în Festival În Festival, publicul va putea urmări în premieră şi întreaga tetralogie „Inelul Nibelungilor“, de Richard Wagner (1813- 1883) în anul în care se aniversează două secole de la naşterea compozitorului şi 130 de ani de la moartea sa. Capodopera wagneriană va fi interpretată de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, în serile de 15, 16, 19 şi 22 septembrie şi există încă locuri libere.

De asemenea, un alt eveniment al Festivalului este Requiem-ului de Verdi într-una dintre cele mai bune interpretări contemporane: sub bagheta dirijorului Antonio Pappano, director muzical al celebrei Royal Opera House Covent Garden, cu orchestra numărul 1 a Italiei, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia.

Summary e most outstanding international cultural event from Romania is “George Enescu” Festival brings to Bucharest and other 9 cities well known classical musicians in the world. You can still buy tickets to extraordinary concerts in festival. It is a magic thing. It is the message of the festival for partial of classical music every two years. A country mark. Festival brings every year arround 15000 foreign tourists. It is the only festival promoted on CNN and Euronews, international partners of the festival. “A festival at a big scale”, ha written the famous BBC Music Magazine in early of May. Besides Gramophone magazine, other 4 international papers, even a Japanese one, included “George Enescu” festival in their top recommendation as one of the best cultural tourism destination in autumn. Festival can compete with important similar event, such as Salzburg Festival.

73

Selecții cu spectacolele la care mai puteți cumpăra bilete Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul Eventim, www.eventim.ro, precum și de la punctele Eventim din București și din țară.

• Orchestra “Armonia Atenea” (Ateneul Român București) - 8 septembrie •Orchestra Română de Tineret (Sala Palatului București) - 8 septembrie • Orchestra și Corul dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia (Sala Palatului București) - 12 septembrie • Orchestre National d’île de France (Ateneul Român București) - 14 septembrie • Ghislieri Choir & Consort (Ateneul Român București) - 15 septembrie • Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam (Sala Palatului București) - 21 septembrie • Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam (Sala Palatului București) - 22 septembrie • Russian National Orchestra (Sala Palatului București) - 25 septembrie • Russian National Orchestra (Sala Palatului București) - 26 septembrie • Orhcestra Sinfonica Nazionale della Rai Torino (Sala Palatului București) – 9 septembrie • Rundfunk – Sinfornieorchester Berlin (Sala Palatului București) – 15 septembrie, 16, 19 și 22 septembrie • Orchestra Națională Radio (Sala Palatului București) – 20 septembrie • Die Munchener Philharmoniker (Sala Palatului București) – 17 septembrie • Royal Stockholm Philarmonic Orchestra (Sala Palatului București) – 23 septembrie • Royal Philarmonic Orchestra (Sala Palatului București) – 28 septembrie Ce concerte din Festival puteți asculta în Transilvania • Timișoara: Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, dirijor Marin Yates, solist Matei Varga (Filarmonica Banatul) – 1 septembrie • Cluj: Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania Cluj, dirijor Jorg Widmann (Filarmonica de Stat Transilvania) – 4 septembrie • Timișoara: Orchestra Filarmonicii Banatul Timișoara, dirjor Gheorghe Costin, soliști Manuela Iana-Mihăilescu, Dragoș Mihăilescu (Filarmonica Banatul) – 12 septembrie • Oradea: Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, dirijor Romeo Rîmbu, solist Antali Zalai (Filarmonica de Stat Oradea) – 19 septembrie • Arad: Orchestra Filarmonicii de Stat Arad, dirijor Borjan Canev, solist Antal Zalai (Filarmonica de Stat Arad) – 26 septembrie

76

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transylvania Horse Show, paradisul echitaţiei ardelene Satul Prod din comuna sibiană Hoghilag a găzduit, între 24 şi 26 mai, ediţia a treia a Transylvania Horse Show, cel mai popular concurs hipic internaţional din România organizat de Cross-Country Farm cu sprijinul Federaţiei Ecvestre Române şi al Federaţiei Ecvestre Internaţionale. Satul Prod este recomandat de ghidul „Lonely Planet” ca fiind unul dintre primele locuri din lume unde să călăreşti ca turist. de Alex TOTH Foto: Arina MOLDOVAN Ediţia din acest an a Transylvania Horse Show a adus la start 70 de sportivi din 19 ţări, veniţi la Prod pentru a cunoaşte gloria sportivă şi mai ales pentru a se bucura, din şa, de peisajul de poveste şi liniştea paradisiacă care au dus faima satului sibian în toată lumea.

Printre musafirii de vază ai competiţiei s-a numărat şi Catrin Norinder, directoarea de discipline olimpice din cadrul Federaţiei Ecvestre Internaţionale, aflată în premieră în România. „Sunt pentru prima dată în România şi pentru mine este o surpriză foarte plăcută. Este atât de nobil, atât de frumos şi virgin peisajul de aici... E incredibil! Locul de desfăşurare al concursului este minunat!”, a declarat, pentru „Transilvania Business”, Catrin Norinder. „Cred că pentru organizarea concursului a fost depus un efort uriaş, iar rezultatul este foarte bun. De asemenea, entuziasmul cu care organizatorii au promovat hipismul aici este foarte binevenit pentru sport, în general”, a mai spus directoarea de discipline olimpice din cadrul Federaţiei Ecvestre Internaţionale, care a mai precizat că i-ar face plăcere să revină în ţara noastră.

Bronz balcanic pentru Viorel Bubău şi Arcitic Transylvania Horse Show 2013 s-a disputat pe trei fronturi, Concursul Complet Internaţional, Concursul Internaţional Universitar „Cupa Naţiunilor pentru Studenţi” şi Campionatele Balcanice de Probă Completă, competiţie unde România a obţinut medalia de bronz prin Viorel Bubău, multiplu campion naţional, balcanic, participant la Jocurile Olimpice de la Atena

2004. Aflat înaintea ultimei probe, cea de obstacole, pe locul patru, sportivul mureşean a ratat la limită clasarea pe primul loc, doborând chiar în ultima turnantă a traseului două obstacole, fiind astfel depăşit în clasamentul final de doi sportivi din Bulgaria. „Sunt şi bucuros, dar şi neîmplinit deoarece România, până în urmă cu un an, la Campionatele Balcanice era o echipă care întotdeauna viza titlul de campioană balcanică, atât la individual cât şi la echipe. Echipa României a rămas mai subţirică de această dată şi îmi pare atât de rău că tinerii în care mi-am pus speranţa şi i-am crescut au cam abandonat pe drumul greu al înaltei performanţe. Lăsăm deoparte gândurile mai umbrite şi sigur este un rezultat bun această medalie de bronz, doar că de această dată

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

am greşit şi eu, nu intru în detalii de ce. Oricum, trăirile extrasportive îşi pun amprenta pe evoluţia sportivului la nivel de înaltă performanţă. Păcat pentru rezultatul doar de bronz, dar am o foarte mare bucurie pentru calul Arcitic care este o mare, mare valoare a sportului ecvestru românesc”, a afirmat Viorel Bubău, care s-a declarat încrezător că se va califica la Jocurile Olimpice din 2016.

Sandra Auffart, amazoana de aur... olimpic Un alt oaspete care a onorat cu prezenţa la Prod a fost campioana olimpică Sandra Auffarth, care a rememorat emoţiile cuceririi medaliei de aur la Jocurile Olimpice şi a avut numai cuvinte pozitive despre concursul de la Prod. „A fost o experienţă absolut fantastică, nu se poate descrie sentimentul pe care îl ai pe un stadion sau în timpul unei competiţii de o asemenea anvergură.

Scopul a fost de a câştiga cu echipa şi atunci când am obţinut medalie individuală a fost dincolo de orice aşteptări”, a spus Sandra Auffarth. “Transylvania Horse Show este un eveniment minunat într-un peisaj ideal, set-up-ul perfect pentru o competiţie ecvestră. Cu siguranţă, voi recomanda evenimentul prietenilor mei călăreţi din toată lumea“, a completat amazoana din Germania.

Surprize culturale Printre numeroasele surprize pregătite de organizatori s-a numărat şi lansarea cărţii „Saşii din Hoghilag în perioada 1918 1989”, precum şi o expoziţie cu vânzare de desene cu temă ecvestră. „În ceea ce priveşte saşii din comuna Hoghilag, din moşi strămoşi am trăit împreună cu acest popor, ne-am bucurat împreună cu ei şi vă spun cinstit că regret că au plecat.

Pe moment, respectăm unele tradiţii săseşti, pentru că şi astăzi noi le păstrăm”, a spus Vasile Cornel Puica, primarul comunei

Hoghilag. „Începută în 1972, plecarea saşilor a avut un efect de boom pentru că, ulterior, această migrare s-a accentuat ajungând astfel ca în 1989 satul să mai numere doar doi locuitori de origine germană”, a afirmat Ovidiu Daniel Rusu, autorul cărţii.

Sărutul călăreţilor studenţi şi dresaj de top Competiţia a avut parte şi de întâmplări inedite, una dintre acestea petrecându-se la finalul Concursului Internaţional Universitar „Cupa Naţiunilor pentru Studenţi”, când spaniolul Esteban Benitez, câştigătorul medaliei de aur, a fost călărit, la propriu, în arena de concurs, de Florice, o olandeză participantă la aceeaşi competiţie, „încălzită” de tradiţionalul păhărel de ţuică pus la dispoziţia celor doi de organizatori.

O altă atracţie a Transylvania Horse Show 2013 a constituit-o padocul în care actorul Denis Ştefan a oferit numeroase mostre reuşite de dresaj natural şi arte marţiale ecvestre, activităţi care au demonstrat că înainte de a fi catalogată drept un sport echitaţia este arta comunicării perfecte între om şi cal.

Summary is year edition of Transylvania Horse Show gathered 70 sports from 19 countries who came to Prod to glorify themselves and to enjoy from back of the horse the fairy tale landscape and …. of which the village from Sibiu is known all over the world. A special guest was Catrin Norinder, the sports manager of International Equestrian Federation, who came to Romania for the first time. „I came in Romania for the first time and it is a very pleasant surprize for me. e landscape is so noble, beautiful, untouched. It is unbelievable. e competition square is wonderful”, she declared for Transilvania Business.

78

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acasă, la mare…

Vara şi-a intrat în drepturi, nu doar zilele au devenit din ce în ce mai călduroase, ci şi serile şi dimineţile. Mireasma de vacanţă ne cuprinde şi ne face să căutăm locuri interesante pentru a ne petrece un sejur relaxant, dar şi incitant în acelaşi timp. Vara trebuie savurată în întregime… de Ionuţ OPREA

Departe de agitaţia staţiunii Mamaia regăsiţi resortul Marina Regia Residence, special conceput pentru petrecerea unui sejur atât pentru familiile cu copii cât şi pentru iubitorii de SPA, plajă şi relaxare. Aici puteţi alege să vă petreceţi sejurul în cadrul hotelurilor – Arcadia Hotel **** sau Arena Regia Hotel & Spa *****, sau într-un cadru familial în vile de lux, complet dotate şi echipate.

Concept unic Vilele din cadrul resortului Marina Regia sunt ideale pentru oaspeţii care preferă un stil de viaţă modern şi în acelaşi timp caută o atmosferă relaxantă într-o ambianţă mediteraneeană. Vilele beneficiază de o suprafaţă interioară de 300

Pentru mai multe informaţii şi rezervări vă puteşi adresa la: 0241/607 920 sau la adresa de e-mail: reservations@marinaregia.com www.marinaregia.com

- 400 mp şi aproximativ 1.000 mp de teren înconjurător. În interior, spaţiul constă dintr-un living, 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, o logie, un garaj pentru două maşini şi o terasă acoperită. Mulţumită ferestrelor uriaşe, terasa devine o extensie extravagantă a spaţiului interior, creând astfel un peisaj fabulos cu o vedere extraordinară la mare. Mobila şi echipamentele ies în evidenţă prin design-ul special, şi oferă un mediu rafinat şi confortabil pentru a va crea o vacanţă de vis. Pentru ca sejurul să fie unul complet oaspeţii cazaţi în vile beneficiază de o reducere de 50% la următorul pachet de servicii SPA: acces la piscina interioară, saună umedă, saună finlandeză şi sala de fitness, şezlong pe plaja Marina Regia şi acces la piscina exterioară Infinity pool.

"Marina Regia Residence vă oferă restaurante şi baruri de lux unde puteţi să vă bucuraţi de o ieşire cu totul specială.

Puteţi lua masă în ambianţa clasică de la Arena Restaurant & Bar, sau puteţi savura delicioase feluri din bucatăria italiană la Romeo & Juliet Restaurant.

Colonial Club Restaurant & Bar este locaţia perfectă pentru a vă delecta cu bucatăria modernă şi atractivă, precum şi cocktail-uri şi vinuri fine. Arcadia Bar şi Opium Garden completează experienţa oferind băuturi fine"

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

81

Vinul, o carte de vizită Între 6-9 iunie 2013, la Sala Palatului din Bucureşti, s-a desfăşurat ediţia a 3-a a Salonului Naţional de Vinuri Vintest, organizată de cunoscutul somelier şi expert în viticultură Lucia Pîrvu, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Turism. de Nicolae POP

Evenimentul a avut loc în contextul în care în aceeaşi perioadă s-a derulat la Bucureşti al 36-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Lucia Pîrvu, directorul Vintest, a subliniat că organizarea acestui congres la Bucureşti, după 45 de ani (în 1968 a avut loc tot în România), reprezintă un gir pentru România şi confirmarea readmiterii ţării noastre în elita vitiviniculturii mondiale. La Congres au luat parte reprezentanţi din peste 300 de ţări, o parte dintre ei – specialişti de renume internaţional – au vizitat expoziţia de la Sala Palatului.

Cei aproximativ 4.500 de vizitatori ai Salonului s-au putut delecta cu vinurile aduse de cei 25 de expozanţi, între care renumitele case de vinuri Budureasca, Domeniile Sâmbureşti, Cramele Voievodului, Domeniile Franco-Române, Casa de Vinuri Cotnari, Wine Ro, Vincon România, Crama Oprişor, Casa de Vinuri Huşi, Galeria Polona 89, Vinarte, Unicom Wood Production, Domeniile Anastasia, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Domeniile Sara, SCDVV Pietroasa, Scharfenberger, Agrofam Holding Feteşti şi alţii.

Potrivit Luciei Pîrvu, scopul acestor tipuri de manifestări este de a transmite consumatorului final cele mai bune şi calificate informaţii despre vinurile, producătorii şi cramele româneşti, de a promova şi susţine dezvoltarea soiurilor şi podgoriilor autohtone şi, în acelaşi timp, a turismului vitivinicol.

Ca trasătură aparte a ediţiei a 3-a a VINVEST a fost participarea la Salon a numeroase delegaţii de la ambasade acreditate în România, multe din ele fiind reprezentate personal de ambasadori, din Brazilia, Pakistan, Japonia, Franţa, Portugalia, Serbia, Chile, Bosnia-Herzegovina, Spania, Polonia, Ungaria, Africa de Sud, Canada, Statele Unite ale Americii, dar şi delegaţii ale Camerelor de Comerț Bilaterale România – Coreea şi România – Tunisia.

S-au purtat discuţii concrete cu diplomaţii străini cu privire la calitatea vinurilor româneşti expuse la Salon şi la posibilitatea realizării unor contracte de export cu producătorii prezenţi la salon.

Actorul Valentin Uritescu şi Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, au onorat cu prezenţa acest eveniment şi au apreciat preocupările şi eforturile Luciei Pîrvu de a organiza, în fiecare an, la Timişoara şi la Bucureşti, expoziţiile Vinvest/Vintest.

Mihail Gălăţanu şi Rabbit Media au lansat revista Vinuri

de top, iar Răzvan Adam de la Wine Bar 1000 de Chipuri şi Cristian Pitulice de la Vinland.ro au prezentat proiectul Drumul Viilor, un circuit de vizitare a unor crame din Dealu Mare ce se adresează tuturor iubitorilor de vin, dar, în mod special, companiilor multinaţionale care-şi pot îmbogăţi activităţile de team-building prin practicarea turismului viticol.

Prof. Ada Nămoloşanu a împărtăşit din experienţa de organizator a Congresului OIV din 1968 de la Bucureşti, iar Răzvan Stoenescu de la vin2.ro a oferit câteva opinii personale despre misiunea unui blogger de vin. Printre cei care s-au implicat activ în desfăşurarea evenimentului s-au numărat şi reprezentanţii Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, Cornelia Toma – somelier, Iulia Creangă – somelier, Istvan Pentek – vicepreşedinte OSR 2011, şi jurnalişti din diferite domenii: cultural, economic, agricol, turism rural şi vitivinicol, vie şi vin.

Summary Between 6-9 of June 2013, in Bucharest, in the Palace Hall, took place the third edition of Wines National Saloon Vintest, organized by the well known sommelier and vineyard expert, Lucia Pirvu accompanied by Ministry of Agriculture and Rural Development and National Authority for Tourism. e event took place in the same time with the 36 Congres of International Vineyard Wine Organization.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Spectacol și rafinament la Premiile Media de Excelență

de A.B.

Miercuri, 12 iunie, beneficiind de o gazdă de excepție, Grand Hotel Italia, Agenția Amprenta Advertising a oferit clujenilor cea de-a zecea ediție a evenimentului Premiile Media de Excelență. 30 de distincții au fost acordate de către presă unor personalități care au avut un aport deosebit la dezvoltarea comunității locale și regionale, în aplauzele a aproape 500 de persoane care au onorat cu prezența.

Amfitrionul evenimentului a fost în acest an vedeta de televiziune Alessandra Stoicescu, o alegere excelentă a organizatorilor, care a reușit mereu să țină sala aproape, prin charmul ei natural și inteligența-i recunoscută. Rând pe rând, oameni de cultură, universitari, oameni de business, oameni din administrație au urcat pe scenă pentru a-și primi recunoașterea publică pentru rezultatele muncii lor. Intermezzo-ul susţinut de Cvartetul de coarde „e Mood” din Cluj-Napoca şi recitalul pianistului Bogdan Ota – botoșeneanul ce a uimit Norvegia cu talentul său - au întregit muzical programul serii.

Poate unul dintre cele cele mai muncite premii a fost cel primit de Decebal Cotoc, partener în Agenția Amprenta Advertising, pentru tenacitatea cu care a crescut an de an acest eveniment, până la ediția aniversară cu numărul zece. „De zece ani , oameni de afaceri, politicieni, reprezentanți ai societății civile și administrației locale și județene se întâlnesc pentru a asista la un regal al presei clujene în care jurnaliștii și instituțiile media sunt cei care recompensează valoarea sau sancționează impostura și nonvaloarea. De zece ani, mass media din Cluj are o zi în care reprezentanții ei, reporteri, redactori șefi sau producători dau valoare Clujului prin premiile pe care le acordă unor personalități ale vieții publice. Pentru tenacitatea cu care a construit acest proiect, devenit un brand local și chiar regional, un eveniment monden rafinat dar și unul cultural de înaltă ținută, pentru onestitatea de care a dat dovadă în parteneriatul cu mass media din Cluj, cea în jurul căreia s-au construit Galele Media de Excelență, TVR Cluj acordă premiul, la cea de-a zecea ediție, fondatorului Galei, Domnul Decebal Cotoc”, a tunat reprezentantul TVR, în aplauzele celor din sală. “Sunt onorat și emoționat să primesc acest premiu și mă bucur că munca mea și a echipei mele a fost apreciată”, a venit modest răspunsul lui Decebal Cotoc.

Organizatorii, Amprenta Advertising, au acordat premiul pentru întreaga carieră de scriitor, critic literar și profesor, domnului prof. dr. Corin Braga, decanul Facultății de Litere din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”.

Revista Transilvania Business, partener media al evenimentului, i-a acordat distincția de excelență domnului David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Cluj Napoca, cel care, în ultimii 15 ani, indiferent de condițiile atmosferice și politice, a coordonat transformarea spectaculoasă a celui mai mare aeroport din Transilvania.

Distincțiile: Făclia – Irina Petraş şi Horia Bădescu; • Monitorul de Cluj -Prof. dr. Oliviu Pascu; • Gazeta de Cluj – Prof. univ. dr. Nicolae Paun; • Ziua de Cluj – Farkas Andras; • Szabadsag – dna Horvath Anna, viceprimar al municipiului ClujNapoca; • Zile şi Nopţi – Electric Castle Festival; • Transilvania Reporter – Asociaţia Fapte; • Transilvania Business – David Ciceo, directorul Aeroportului Cluj-Napoca; • România Liberă – Ioana Borza, director de marketing Farmec SA; • Business Forum – Simona Baciu, fondator Transylvania College; • Cluj Today – Emilia Botezan, care conduce Biroul de relaţii externe şi investitori al Primăriei Cluj-Napoca.; • FTR – Florin Bercean, antrenorul lotului olimpic de judo feminin al României şi al secţiei de judo a clubului CSM ClujNapoca; • Ştiri de Cluj – Prof.univ. dr. Gabriela Zaharie, şef secţie neonatologie; • Cetăţeanul Clujean – Simona Hodoş, iniţiator şi organizator al Festivalului Internaţional de Jazz Transilvania; • City News – Florina Ilis; • Radio Cluj – Anton Tauf, actor al Teatrului Naţional Cluj-Napoca; • Radio Impuls – Szakats Istvan, iniţiatorul proiectului Fabrica de Pensule; • Napoca FM – Farkas Andras; • Radio Paprika – Sebesi Karen Attila; • Radio Transilvania – Dumitru Mateescu, director Colegiul Tehnic Turda; • Transilvania Live – Aurel Tămaş; • TVR Cluj – Decebal Cotoc; • Agro TV – Conf.univ.dr.

Avram Fitiu de la USAMV Cluj şi şef lucr. dr. Ovidiu Ranta, USAMV Cluj; • Adevărul – Prof.univ.dr. Teofil Lung, Şeful Clinicii de Chirurgie Buco-Maxilo-Facială Cluj-Napoca; • AMPRENTA – Prof. dr. Corin Braga, decanul Facultăţii de Litere; • COSMOTE – Arc România; • Aegon – Banca Transilvania

business

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

85

Business la Feminin Pentru că Femei în Afaceri, o organizaţie cu aproape 2.000 de membre în grupul cu acelaşi nume de pe LinkedIn, se adresează femeilor care lucrează în companii, dar şi antreprenoarelor, vă prezintă două portrete profesionale diferite – interviuri cu două modele de succes: femeia manager şi femeia antreprenoare.

Femeia Manager – Doina Costache, Head of Multiple Industries Google România Femei în Afaceri: Ce se întâmplă când lucrezi la una dintre cele mai mari şi respectate companii din lume? Care sunt reperele profesionale, atmosfera, mediul de lucru?

Doina Costache: Cuvintele cheie sunt „faster, better, more!”

Din perspectiva organigramei de business, apreciez foarte mult că se încurajează colaborarea pe orizontală, sunt destul de puţine niveluri ierarhice pe verticală, fapt ce încurajează teribil un mediu de lucru colaborativ, în care decizia se ia prin consensus mai degrabă decât prin impunere top-down.

Reperele profesionale se rezumă la un principiu sănătos: „binele utilizatorului final”- de aici încep toate iniţiativele de new business şi tot aşa se validează anumite decizii care pot părea greu de luat. Odată ce ştii cine e „stăpânul” suprem pe care îl slujeşti, devine mai clar ce ai de făcut.

Femei în Afaceri: Există o presiune a rezultatelor, o nevoie de competitivitate agresivă?

Doina Costache: Voltaire spunea că lupta cea mai grea e cu tine însuţi; tind să fiu de acord: când pui la un loc în aceeaşi companie atâţia oameni talentaţi, inteligenţi şi integri, ambiţia de a fi cât mai buni vine de la sine, competiţia de a demonstra cât mai mult/cât mai sus face parte din ADN-ul lor, nu este nevoie să vină nimeni la un nivel superior ierarhic să îi preseze pe rezultate.

Femei în Afaceri: Care crezi că va fi „the next big thing” în mediul on-line, în viitorul apropiat?

Doina Costache: Se vorbeşte de ceva vreme de mobile ca fiind următorul (actualul?) pariu câştigător din online. Total de acord, doar că lipseşte ceva din poză, astfel încât să fie cât mai convingătoare şi atrăgătoare pentru utilizatori şi companii; vorbim despre cei 3 C: charm, choice, connections.

Astfel, în viitor vom avea tot mai multe creaţii de advertising care deopotrivă vor încânta clienţii şi le vor da posibilitatea să interacţioneze cu brandul, cu mesajul reclamei. Pentru mobile advertising există deja creaţii superbe în HTML5, prin care utilizatorul poate de exemplu să se „joace” cu maşina căreia i se face reclama, o poate roti 360•, să îi deschidă portierele, să se uite sub capotă, să apese pe claxon şi să îşi aleagă dotările aşa cum ar face într-un showroom fizic.

Felul în care consumăm advertising online se va schimba radical şi deja vedem semnale cum că utilizatorii preferă să aibă controlul când şi ce reclamă să vadă, în funcţie de interese, de contextul în care se află, de conţinutul pe care îl accesează etc. Pe YouTube, de exemplu, reclamele de tip TrueView, prin care utilizatorul poate apăsa butonul „skip this ad” dacă nu sunt de interes pentru el, au mare succes tocmai pentru că se pune accentul pe control, userul îşi exercită activ dreptul de a alege.

Femeia Antreprenoare – Marcela Cosnean, Proprietara e Country Hotel Hărman, BRAŞOV

Femei în Afaceri: Cum sunt oamenii care îţi trec pragul?

Ne gândim la faptul ca e Country Hotel este recomandat în ghidul Lonely Planet ca fiind “unul dintre cele mai splendide locuri în care poţi să înnoptezi şi să mănânci în Transilvania”, ceea ce înseamnă că faima locului a trecut graniţele ţării.

Marcela Cosnean: Oaspeţii mei sunt oameni cu care eu pot comunica, sunt oameni care iubesc valorile adevărate, care doresc să cunoască lucruri frumoase, care apreciază o masă sănătoasă, gustoasă, arătoasă şi plină de suflet, care doresc să se odihnească într-un loc liniştit, să doarmă în aşternuturi de in ca o terapie a somnului, să aibă parte de conversaţii odihnitoare şi interesante, să-şi bucure ochii şi mintea. Sunt tineri, în majoritate, ceea ce este marea mea bucurie; mulţi străini care au încredere într-un Lonely Planet Guide, care la rându-i a avut mare încredere în mine; de-a lungul timpului, cartea de oaspeţi a e Country Hotel s-a îmbogăţit cu cerneala recunoştinţei şi aprecierii care a curs din toate colţurile lumii: Ecuador până în Africa de Sud, Europa şi SUA; deasupra semnăturilor, aceeaşi promisiune: aceea de a reveni în casa cu poveşti şi suflet! De multe ori s-a întâmplat să revină oaspeţii mei, ceea ce este cel mai mare dar pentru mine şi munca mea.

Femei în Afaceri: Ce reprezintă pentru tine ideea de comunitate şi ce părere ai despre proiectul Femei în Afaceri?

Marcela Cosnean: Comunitatea este soluţia! Femei In Afaceri este o mare surpriză plăcută pentru mine pe care mi-a fost dat să o descopăr; nu pot decât să felicit aceste fete-femei tinere pentru această minunată iniţiativă, la care recunosc că m-am gândit de multe ori, dar probabil că am nădăjduit să sa se întâmple şi iată că s-a întamplat! Sunt foarte încrezătoare în această formă de exprimare printr-o platformă prin care se fac cunoscute activităţile femeilor întreprinzătoare din Romania şi se creează acel network foarte important.

Citiţi integral interviurile pe www.femei-in-afaceri.ro

86

cultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TIFF 2013, un film de nota 12 de Alin ZAHARIE

Dacă teatrul şi-a făcut un frumos culcuş la Sibiu prin Festivalul Internaţional de Teatru, ajuns în acest an la frumoasa vârstă de 20 de ani, filmul în schimb a găsit în inima Translvaniei, la Cluj, o gazdă primitoare, Transilvania International Film Festival (TIFF) devenind în ultimul deceniu încet dar sigur capitala filmului din România.

Pe scurt TIFF 2013 s-a putea traduce în 10 zile pline de proiecţii, concerte, expoziţii şi dezbateri reunite în cadrul ediţiei cu numărul 12 a festivalului. Selecţia realizată de directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov, a cuprins 190 de filme, 155 de lungmetraje din 53 de ţări. La acestea se adaugă prezenţa în festival a unor nume imporatnte din industria filmului şi presa de specialitate, numărul acestora depâşind cifra de 1200.

Cele aproximativ 400 de proiecţii au contabilizat un număr de 62.000 de spectatori plătitori la filme. Numărul total de spectatori prezenţi - în afara proiecţiilor cu bilet - şi la alte evenimente TIFF (workshopuri, prezentări, concerte şi proiecţii gratuite) şi care au frecventat zilnic locaţiile principale în aer liber ale festivalului (Casa TIFF, Piaţa Unirii, Muzeul de Artă, Castelul Banffy de la Bonţida, Open Air Mănăştur) depăşeşte însă 120.000, pe durata celor 10 zile de festival. Festivalul s-a bucurat de prezenţa publicului din toată ţara, pe lângă clujeni, TIFF-ul a atras mulţi cinefili din alte oraşe ale ţării: Bucureşti, Bistriţa, Dej, Turda, Oradea, Sibiu, Arad, Târgu Mureş sau Sf întu Gheorghe.

Un festival de anvergură nu poate funcţiona fără munca voluntarilor, peste 400 de voluntari contribuind la buna organizare şi desfăşurare a festivalului. Voluntarii nu au vârsă, lucru dovedit şi la ediţa din acest an, pe lângă studenţi şi liceeni, cel mai “tânăr” voluntar fiind de 69 de ani

Almodovar a deschis TIFF 2013 Debutul festivalului a stat sub auspiciile comediei, Los amantes pasajeros/Amanţii pasageri, în regia lui Pedro

Almodóvar, film care a dat startul maratonului filmelor, cel ma nou film al reputatului regizor spaniol fiind prezentat în premieră absolurtă în România “Acţiunea se petrece într-un avion, de la defectarea acestuia şi până la aterizarea de urgenţă, timp în care pasagerii, "dezbrăcaţi de iPhone-uri, filmuleţe, internet şi iPad-uri, sunt condamnaţi să fie ei înşişi, înconjuraţi de necunoscuţi", după cum povesteşte chiar reputatul regizor spaniol.

TIFF nu înseamnă doar vizionări de filme, expoziţiile , restrospective şi proiecţiile speciale fâcându-şi loc în programul ediţiei din acest an.

Publicul a putut intra în universul artistului multimedia Péter Forgács, printr-o colecţie unică de filme de arhivă realizate de amatori în anii‘20, în tărâmul îndepărtat al Antarcticii prin expoziţa „Emil Racoviţă: explorator, fotograf, desenator” o interesantă reconstituire a legendarei expediţiii a navei Belgica, prima care a iernat în Antarctica, între 1897-1899.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cultură

La acestea se adaugă concertele ediţiei din acest an a TIFFului, printre cei care au încântat publicul s-au numărat Einuiea Trio, Stepan Project, DakhaBrakha, Elena Mîndru Quintet, Ioan Pop si Grupul Iza, e Tiger Lillies, Gilad Abro Trio, Sofa Surfers, e Nuggers, Ţapinarii, Luiza Zan & Dan Byron - Live Acoustic Duo şi Autumn Hotel.

Câştigătorii şi premiaţii TIFF 2013 Momentul culminant al festivalului l-a reprezentat festivitatea de premiere a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2013, care a avut loc sămbătă, 8 iunie, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. În prezenţa a peste 800 de invitaţi şi spectatori, gazda TIFF, Tudor Giurgiu, directorul TIFF, a dat startul momentului culminant al festivalului. Nu au lipsit de pe covorul roşu regizorii Nae Caranfil, Cristi Puiu, György Pálfi, producătoarele Lynda Myles, Ada Solomon, Anca Puiu, Oana Giurgiu, Frederic Boyer, directorul artistic al Tribeca Film Festival, Corina Şuteu, directorul Festivalului Making Waves, Carmen Harabagiu, CEO HBO România şi Cristian Hordilă, managerul TIFF. La categoria premiilor speciale, evidenţiaţii TIFF 2013 au fost actriţa Luminiţa Gheorghiu, distinsă cu Premiul de Excelenţă, şi renumitul regizor ceh Jiří Menzel, premiat pentru întreaga carieră.

Momentul mult aşteptat a fost desemnarea Trofeului Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, care i-a revenit unui debutant, Anand Gandhi, regizorul indian impresionând juriul cu filmul Corabia lui Tezeu/ Ship of eseus (India).

Mai mult decât atât, Corabia lui Tezeu şi-a adjudecat şi un al doilea premiu, pentru cea mai bună imagine, în valoare de3.500 euro, premiu oferit de Cinelabs.

Corabia lui Tezeu explorează probleme legate de identitate, justiţie, sens şi moarte, prin cele trei personaje aduse în prim plan - o femeie fotograf care suferă de pe urma unei operaţii chirurgicale, un călugăr erudit aflat în dilemă când trebuie să aleagă între principii şi moarte şi un un tânăr dealer de la Bursă confruntat cu o situaţie complicată.

Premiul pentru «Cea mai bună regie», în valoare de 5.000 de euro, i-a revenit debutantului japonez Rikiya Imaizumi, pentru Ceasul rău, pisica neagră/ I Catch a Terrible Cat. O excelentă comedie romantică plină de umor negru, care explorează natura sentimentelor în Japonia. Următorii premiaţi au fost tinerele regizoare Ana Guevara Pose și Leticia Jorge Romero, din Uruguay recompensate cu Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Vodafone, pentru Ploaie de vacanţă/ Tanta agua, un film care reuşeşte „să surprindă esenţa vieţii de familie”. Cea mai bună interpretare i-a revenit actorului danez non-profesionist Gustav Dyekjaer Giese, iar Cel mai bun film din secţiunea tematică a fost desemnat El limpiador (r. Adrian Saba, Peru), distins cu Premiul FIPRESCI. Publicul a votat şi el, câştig de cauză având Wadjda (r. Haifaa Al-Mansour), recompensat cu Premiul Publicului.

Premianţii români din cadrul TIFF Producţiile româneşti premiate în cadrul festivalului au cuprins următorii: Laura Căpăţână Juller care şi-a adjudecat Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru categoria Lungmetraj, în valoare de 5.000 de euro. Paul Negoescu, regizorul peliculei O lună în ailanda a obţinut premiul la categoria debut, O umbră de nor, în regia lui Radu Jude adjudecânduşi premiul la categoria Cel mai bun scurtmetraj.

În acest an, juriul a decis să acorde şi două Mențiuni speciale scurtmetrajelor Claudiu şi crapii (r. Andrei Tănase) şi Pastila fericirii (r. Cecilia Felmeri).

Premiul Competiţiei Locale, în valoare de 1.500 euro, oferit de Terapia Ranbaxy, le-a fost oferit, ex aequo, filmelor Fragment viu/ Eleven töredék (r. Bántó Csaba, Iszlai József ) şi Casă dragă/ Édes otthon (r. Ábel Visky). Menţiunea Specială în cadrul Competiţiei Locale, oferită de Fabrica de Pensule, a fost câştigată de Clubul de bridge (r. Ana-Maria Vîjdea, Cristina Haneş).

Despre eventualele concluzii ale ediţiei din acest an vorbesc cronicile venite din partea publicaţiilor internaţionale de specialitate printre care “Screen International” care aduce laude festivalului şi filmelor din competiţie Screen International”, una dintre cele mai importante publicaţii din industria filmului elogiază influenţa pe care TIFF-ul o are asupra dezvoltării oraşului. Laude aduse TIFF-ului au vent şi din partea regizorului Jiří Menzel, distins cu Premiul pentru întreaga carieră la TIFF. Acesta a precizat că : “am călătorit în foarte multe ţări, dar aici m-am simţit fericit. M-a emoţionat foarte mult numărul de spectatori de la filmul meu, un film deja vechi. M-am simţit răsfăţat la TIFF”, a precizat regizorul ceh.

Dar poate cele mai mportante mulţumiri sunt cele ale publicului care timp de 10 zile s-a bucurat de un maraton cultural sub egida TIFF. Mulţumiri se cuvin Asociaţiei Pentru Promovarea Filmului Românesc, organizatorul festivalului, echipei de organizare reprezentată de Tudor Giurgiu, directorul Festivalului, Mihai Chirilov, director artistic, Cristian Hordilă, Festival Manager, sutelor de voluntari, care au făcut ca municipiul Cluj să monopolizeze din nou atenţia iubitorilor de film atât de pe plan naţional dar şi internaţional. Nu trebuie omise filmele prezente în competiţie, alături de peliculele din cadrul TIFF-ului din acest an, gustate de publicul care a respirat film în cele 10 zile de festival. De asemenea, mulţumiri gazdei, municipilui Cluj Napoca, transformat într-un imens cimitir cu locaţii precum Casa TIFF, Piaţa Unirii, Muzeul de Artă, Castelul Banffy de la Bonţida, Open Air Mănăştur, unde filmul, expoziţiile şi muzica şi-au făcut frumos simţite prezenţa. Mulţumirile cele mai mari îi revin însă Măriei Sale Filmul, care a reuşit graţie unor oameni inimoşi să bucure acest colţ al Europei pe nume Cluj Napoca.

Urmează TIFF 13, şi dacă lucrurile merg în continuare la fel, nu are cum să nu fie o cifră cu noroc.

87

88

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gazele de şist, un proiect controversat în vestul ţării de Sorin Trocan

Prospecţiunile pentru gazele de şist din vestul României pun în pericol apa potabilă şi agricultura. Mircea Purcaru, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest, Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, şi Marcel Crişan, preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Român, trag semnalul de alarmă.

Gazele de şist nu scad preţul facturilor În Câmpia Aradului, MOL Ungaria este concesionar pentru prospecţiuni petroliere. Pentru prospecţiuni, concesionarul este obligat să ceară acordul proprietarilor terenurilor, dar pentru exploatare, nu. „În partea de vest a judeţului, concesiunea este făcută de către MOL Ungaria, companie care are tot interesul să exploateze. Dacă proprietarii de terenuri le dau acestora dreptul de a prospecta şi se găsesc zăcăminte, oamenii vor avea de suferit pentru că vor fi expropriaţi de pe acele terenuri de către stat”, a declarat Mircea Purcaru.

El a explicat că dacă va fi găsit un important zăcământ de gaze, se va trece la exploatarea acestuia însă proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi la preţurile stabilite de lege,

care sunt mult mai mici decât cele ale pieţei. Mai mult, existenţa zăcământului de gaze de şist în vestul ţării nu înseamnă scăderea preţului la gaze, aşa că arădenii ar putea rămâne cu deranj, cu probleme şi cu gaz scump.

Dimitrie Muscă este un nume greu în agricultura din vestul ţării. Modul în care a reuşit să dezvolte o afacere de proporţii pornind, imediat după Revoluţie, la drum cu mult entuziast pentru a ajunge acum să gestioneze peste 7000 hectare de terenuri agricole în zona Curtici, demonstrează că acolo unde există pasiune şi pricepere rezultatele bune vin în mod firesc. El a tras un semnal de alarmă în legătură cu exploatarea gazelor de şist. „Pericolul este mare. În primul rând aş vrea să înţeleagă toată lumea, pentru că nu este vorba doar de Curtici, ci este vorba de 55.000 hectare în judeţul Arad, sau este vorba de 550 de kilometri pătraţi.

Conform documentelor, pe fiecare kilometru pătrat se vor instala şase sonde. Deci, vă daţi seama că 6 sonde ori 550 kilometri pătraţi înseamnă 3300 de sonde aproximativ, ceea ce este o imensitate, o puzderie de sonde. După aceea sunt batalurile care poartă şi care adună şi ţin apa cu care se injectează, pentru că fiecare puţ are nevoie între 4 milioane şi 28 milioane de litri de apă pentru a folosi acea fracturare hidraulică care se face cu apă, cu sare şi cu diferite substanţe chimice deosebit de periculoase. Apoi vine reţeaua de

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

aducţiune, conductele. N-o să mai putem să facem agricultură. La ţiţei când se exploatează, ţiţeiul este acolo într-o pungă şi tot ţiţeiul vine pe o conductă sus şi se adună. La gaz să nu uită că dacă au fost accidente cu o ţeavă spartă, fisurată, să nu uităm, gazul metan a ieşit nu numai prin pământ, ci şi prin betoane a trecut, dar atunci... Aţi văzut în filmele care s-au prezentat că se dă drumul la apa de la chiuvetă şi iese flacăra cât casa. Nu se poate! Se folosesc foarte multe substanţe chimice. Sunt în jur de 390 de substanţe chimice, la unele nu se ştie nimic despre ele. Dar în filmuleţele care s-au arătat, am văzut că sunt cancerigene, am văzut că acolo unde se utilizează cade şi părul de pe animale, că produc diferite malformaţii, impurifică apa”, a explicat Dimitrie Muscă.

Exportul de apă în Ungaria, sub semnul întrebării O altă problemă majoră în cazul exploatării gazelor de şist este cea a infestării apei potabile. La robinetele arădenilor, în locul apei potabile, ar putea să curgă… gaz. „Prin acest procedeu de fracturare apa poate fi contaminată. Traseul fracturii nu poate fi prevăzut cu exactitate, astfel că există pericolul ca acest gaz să ajungă în apa de adâncime, adică în apa potabilă. Întreaga chestiune trebuie bine gândită şi cântărit ceea ce se va întâmpla în viitor. De aceea, consider că sunt necesare dezbateri publice vizavi de această chestiune”, a declarat Mircea Purcaru. Prospecţiunile se vor face exact în zona în care sunt puţurile cu apă care alimentează Aradul, dar şi cele care transportă apa în Ungaria. Consiliul Judeţean Arad, împreună cu cel din judeţul Bekes, Ungaria, au înfiinţat o firmă cu capital mixt, care va avea ca obiect de activitate vânzarea apei româneşti peste graniţă. Exportul de apă se va face prin Societatea Aqua Trans Mureşul SA, cu capital mixt româno-maghiar. Fiecare parte deţine 50% din această firmă, care concesionează 20 de foraje. Partea ungară a solicitat 30.000 de metri cubi de apă pe zi. Aradul foloseşte în acest moment 30 % din disponibilul de apă potabilă din judeţ, urmând ca 30 % să fie furnizat în Ungaria, iar judeţului Arad să-i rămână o rezervă de 40 %, conform normelor de siguranţă impuse de standardele UE. Calitatea foarte bună a apei arădene a făcut ca vecinii maghiari să recurgă la import. „Specialiştii noştri au constatat că apa noastră de la Arad este cea mai bună apă din ţară, o apă pură de izvor, nefiind necesare tratamente speciale, deosebite pentru a putea fi consumată. Dacă aceasta ar fi mineralizată ea ar putea concura oricând cu vestita apă minerală Borsec”, a declarat Mircea Purcaru, preşedinte al Federaţiei Regionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea V Vest. „Gazul se duce, în doi-trei ani de zile, pânza freatică de apă este infestată, apa freatică este scoasă”, a concluzionat specialistul în agricultură Dimitrie Muscă.

Agricultura din vestul ţării în pericol După apariţia sondelor, în Câmpia Aradului va fi practic imposibil să se mai facă agricultură. Dar, dacă apa necesară exploatării gazelor de şist ar fi folosită la irigaţii, situaţia ar fi cu totul alta. „Dacă această apă am folosi-o să facem irigaţii, să fim ajutaţi, Aradul ar face 15 tone de porumb boabe la hectar, 5 tone de soia, la grâu 8 tone, uşor. Uşor! Avem un potenţial extraordinar. Este păcat! Pe cineva probabil am deranjat pentru că am făcut prea mult, pentru că am început să facem performanţe aici în România, în colţul acesta sau în vestul acesta sălbatic, cum îmi place mie să spun. Sigur că nu este vestul sălbatic, dar am deranjat probabil. Am spus

de atâtea ori: suntem performanţi şi suntem competitivi cu multe ţări din Uniunea Europeană, prin ceea ce am făcut aici. Şi au venit atâţia oameni şi au văzut la noi şi ne-au strâns mâna şi le-a plăcut”, a explicat Dimitrie Muscă. El i-a lansat o invitaţie premierului Victor Ponta, să vină la Curtici, să viziteze Combinatul şi apoi să ia o decizie. „Domnule prim-ministru, cu toată sinceritatea, trebuie făcută o analiză. Şi îl chiar invit pe domnul prim-ministru să vină la Curtici, să vadă o agricultură şi o industrie alimentară performantă. Trebuie făcută o analiză: ce este mai rentabil?

Să facem agricultură pe 20 de ani, pe 50 de ani, pe vieţi de vieţi de generaţii în continuare, pe o mie de ani sau să exploatăm 3-5 ani de zile gaz? 9 ani de zile, că mai mult nu merge, se termină. După care ce am făcut? Am rămas cu zona infestată, am rămas cu zona îmbâcsită de gaze, de hidrocarburi. Nu mai poţi să faci agricultură într-o asemenea zonă. Toată lumea va părăsi zona. Să nu uităm că sunt oameni amărâţi care trăiesc numai din această sursă: pământul”, a explicat Dimitrie Muscă. Marcel Crişan, preşedintele Filialalei Arad a Confederaţiei Patronatului Român nu susţine nici el exploatarea gazelor de şist. „Exploatările de gaze de şist vor face prăpăd. Un singur exemplu să vă dau. Un specialist mi-a spus că dacă faci o fisură de trei kilometri, apa se duce în jos, nu mai intră în sol”, a explicat Marcel Crişan.

Europa nu exploatează Dimitrie Muscă a sperat că vizita premierului Victor Ponta în Germania îi va schimba acestuia optica în privinţa exploatării gazelor de şist. „Mi-a plăcut când a spus Angela Merkel: „Domnule, noi nu putem să dăm drumul la gaze de şist, pentru că la noi populaţia este de circa 90 locuitori pe kilometru pătrat. În America te duci o zi ca să întâlneşti un om pe undeva prin acele zone, în preeriile lor, chiar şi în deşerturi şi pot să extragă, să se joace cu gazele de şist, noi nu”. Nam înţeles de ce nu avem şi noi aceeaşi gândire”, a concluzionat Muscă. Francezii au spus din 2012 că se opun categoric gazelor de şist, nu explorează şi nu exploatează. Bulgaria, care este o ţară mai mică ca a noastră, a spus „nu” gazelor de şist”. „De ce suntem noi cu 2 perechi de mănuşi? Nu am înţeles de ce. Nu am înţeles de ce nu se ţine cont şi de voinţa oamenilor.

Nu putem lăsa să-şi bată cineva de noi joc, de zona aceasta pentru că este mult prea profitabilă. Este o zonă populată, este cu o densitate nu mai puţină ca ceea ce spunea Angela Merkel, de 90 de locuitori pe kilometrul pătrat”, a arătat Dimitrie Muscă, un renumit specialist în agricultură.

89

90

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O perspectivă revoluţionară privind viitorul României de Liliana BRAD

Radu Holban: Fanatismul austerităţii este totodată şi o expresie a tensiunii între dreptatea socială şi legile pieţei. Intenţia acestei politici de austeritate impuse de Bruxelles este de a scuti statele din centrul Europei de costurile de transfer - oarecum fireşti într-o uniune care pretinde a fi şi una politică - şi de a face statele de la periferia Europei atractive doar pentru capitalul mondial. În loc să ne complacem cu această politică neoliberală, ar trebui să ne reamintim de instrumentul de depreciere monetară. Dreptul la depreciere este o formă instituţională prin care guvernele la periferia Europei şi-ar manifesta respectul faţă de propriile popoare însărăcite care ar putea forma o comunitate de destin economic. Dacă o ţară nu mai face faţă economic, îşi devalorizează moneda, deoarece reduce sansele de export ale exportatorilor străini şi sporeşte şansele producătorilor interni. Ca urmare se creează oportunităţi de investiţii şi locuri noi de muncă în detrimentul forţei de muncă a altor popoare. Altfel formulat, deprecierea împiedică faptul ca ţări competitive să forţeze ţări mai puţin competitive să taie pensiile cetăţenilor care oricum câştigă mai puţin, pentru ca o elită mică autohtonă să cumpere în continuare produsele ţărilor competitive la cursuri fixe. O comunitate economică europeană cu cursuri de schimb variabile ar avea şi avantajul că nu ar mai fi nevoie de negocieri despre reforme structurale, compensări sau alte ajutoare. Ar pune sfârşit unei guvernări imperialiste a economiilor competitive asupra economiilor mai puţin dezvoltate.

Economistul Radu Golban este român, născut la Timişoara.

A absolvit Universitatea „Albert-Ludwigs” din Freiburg, Germania, un program de masterat în Studii europene Avansate la Institutul European al Universităţii din Basel, Elveţia. Teza sa de doctorat, „Uniunea Europeană şi monetară şi România”, i-a schimbat viaţa.

Deprecierea monetară, o soluţie Rep.: România suportă consecinţele crizei economice.

Cum credeţi că ar trebui să acţioneze Guvernul român pentru a depăşi efectele crizei?

Rep.: Există înrădăcinată în mintea multora ideea că BNR, prin politicile sale, ţine de fapt frâiele economiei româneşti. Se poate substitui BNR acţiunii economice a Guvernului?

R.H.: Eu i-aş spune Banca Naţională a României. Toate ţările caută să aibă o valută ieftină pentru a-şi promova exporturile. Noi căutăm să avem un leu puternic ca să ne ca lificăm ca buni importatori. Un leu puternic nu înseamnă altceva decât să exportăm forţă de muncă. Am auzit: „Ţine leul tare!”. O ţară nenaturală, precum e România, cu un deficit pe balanţa comercială, care importă mai mult decât exportă nu poate avea o valoare mai mare. Noi vrem să ne calificăm ca buni importatori şi mâine se poate spune că cea mai mare îndatorare a cetăţeanului la nivel european este un „merit considerabil” atribuit BNR-ului. Un alt „merit” îl reprezintă regimul privilegiat asigurat băncilor străine şi asigurarea de locuri de muncă în ţările care tratează România ca piaţă de desfacere. 130 de ani de existenţă şi „multă ştiinţă” subliniază deosebitele realizări ale acestei respectabile instituţii care s-a străduit mai mult să-şi construiască o imagine cu caracter sacrosanct.

Rep.: România este parte a marii familii europene. Este

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UE, în clipa de faţă, un sprijin sau un handicap pentru România?

R.H.: „Îndată ce un popor ţinut în jug îşi recapătă libertatea şi este recunoscut ca de sine stătător, iute aşa-numitul Concert European îi găseşte un principe, pe care-l cocoţă pe un tron nou, abia lustruit... Aşa imediat ce Belgia se separă de Olanda şi este recunoscută ca stat deosebit i se octroiază, ca dar de independenţă, un principe german... ”. Polemica lui Gheorghe Panu de la sfârşitul secolului al XIX-lea evidenţiază faptul că pentru suveranitatea şi autodeterminarea unei naţiuni s-a plătit mereu un preţ scump. Echivalentul în zilele noastre este nu doar libertatea recăpătată după căderea comunismului, dar şi un suveran impus de Berlin sau Bruxelles după o suspendare eşuată, părtaş în definiţia binelui naţional după aşteptările străinătăţii, care din adâncă supuşenie condamnă asocierea problemelor economice ale ţării cu sacrosancta Uniune Europeană. Efectele convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria şi cu Germania la cererea lui Bismarck au fost în privinţa distrugerii meşteşugului autohton şi a transformării ţării într-o piaţă de desfacere, similare cu efectele integrării României în UE. Acordurile vamale au stârnit un val de nemulţumire printre industriaşii români, care au protestat vehement, deoarece taxele vamale nu mai erau menite să protejeze dezvoltarea industriei autohtone.

Marele economist român Constantin Băicoianu (1871-1945) a scos în evidenţă că: „În 1885, când Europa lua drumul autonomiei, noi înclinam spre convenţionalism”. De acelaşi convenţionalism şi conformism au dat dovadă şi negocierile proaste ale României din cadrul aderării la UE, dar şi dorinţa de a fi printre membrii docili ai acestei uniuni. În aceşti termeni, poziţia ţării nu mai poate fi negociată doar în cifre şi procente, ci impune şi o discuţie mai largă pe preţul aderării şi sacrificiile necuantificate ale integrării ţării în UE. Astfel privind lucrurile, România nu este o ţară net beneficiară a sistemului, ci un net contribuabil care asigură printr-un consum bazat pe credite un excedent comercial şi locuri de muncă în centrul Europei.

Rep.: Ce ar câştiga şi ce ar pierde România astăzi dacă ar renunţa la „umbrela” UE? R.H.: Nu în veto ar consta, aşadar, o replică a României, cât într-o poziţie totuşi demnă de a ne rezerva dreptul de a explica mai pe larg cetăţenilor ceea ce înseamnă integrarea europeană. Nici o sancţiune nu poate fi mai nemiloasă pentru neosovieticii de la Bruxelles decât demascarea unei iluzii.

Ne întoarcem la manualele de istorie pentru o ultimă dată şi citim o altă paralelă istorică halucinantă a realităţii văzute de Justus în revista „Facla” (III, pp. 633-634) din 1912 cu zilele noastre: „România liberă, şi cu ea întreg neamul românesc, fost-a zălogită Germaniei industriale? Fost-a ucisă din punct de vedere economic, politic şi etnic de dragul marii industrii germane şi al Triplei Alianţe?”.

Rep.: Aţi descoperit datoria istorică a Germaniei faţă de România. Ar exista, în opinia dumneavoastră, căi reale de recuperare a acestei datorii, fără a leza nici interesele României nici ale statului german?

R.H.: România ar putea solicita punerea în funcţie a sistemului de rezolvare a disputelor prevăzut la Conferinţa de la Londra pentru cazuri similare sau ar putea iniţia un proces la Haga. Dar mai întâi de toate ar fi bine să ducă tratative directe cu Germania. Plecând de la ideea că, începând cu anii ‘70, mai multe ţări est-europene (chiar şi România) au cerut de la Germania, din păcate, doar despăgubiri şi nu lămurirea soldurilor de clearing şi că Germania a exercitat o presiune mare asupra lor, ar fi bine ca astăzi, tratativele să fie aduse în atenţia publicului. România nu ar avea nimic de ascuns, ci doar de profitat de transparenţa maximă în aceste demersuri oficiale. De asemenea, România ar putea iniţia

un parteneriat strategic şi economic cu Germania care să asigure investiţii în România. Ar fi de preferat, asigurând atât Germaniei şanse de export ca şi României posibilităţi de dezvoltare. România ar putea deveni cel mai fidel aliat al Germaniei, odată ce această datorie ar fi stinsă într-o formă sau alta, prin proiecte comune tocmai ca Germania să nu piardă.

România şi modelul elveţian Rep.: Consideraţi că România ar putea fi în situaţia de a aplica aşa-zisul „model elveţian”?

R.H.: Pe fondul fraudelor din România, o seamă de actori ai vieţii cotidiene s-au polarizat şi au discutat intens despre corupţie, evaziune, mită. Practic, suntem în faţa unui fapt ilicit (în speţă evaziune fiscală) în care sunt implicate persoane organizate într-o structură piramidală: la baza piramidei sunt agenţii vamali şi poliţiştii de frontieră; pe o poziţie intermediară se află diverşi funcţionari publici cu funcţii de conducere, iar în fruntea ierarhiei tronează oameni politici. Departe de a fi comparat cu sistemul fiscal german sub aspectul rigurozităţii, sistemul fiscal elveţian pare să funcţioneze de la sine; nefiind centrat pe sancţiune, acesta are la bază „o mână invizibilă”, un mecanism de predeterminare a contribuabilului pentru un comportament fiscal adecvat, corect şi eficient. Concret, pentru a argumenta cele enunţate ne vom rezuma doar la câteva aspecte privind modul de impozitare a averii. Conform cadrului legal, impozitul pe avere este considerat ca un impozit suplimentar, deoarece bunurile care compun averea, precum clădirile, terenurile, mijloacele de transport, sunt impozitate, în prealabil, individual. În general, baremele de impozitare a averii sunt progresive, doar 6 cantoane stabilind un impozit proporţional. Impozitul pe avere contribuie cu 8,6% la realizarea resurselor fiscale ale cantoanelor şi comunelor, respectiv cu 4,4% la realizarea resurselor fiscale elveţiene.

Obiectul impozitului pe avere este reprezentat de întreaga avere personală deţinută de contribuabil, proprietăţi imobiliare şi mobiliare, drepturi evaluate în bani, creanţe, participaţii. În limitele stabilite prin dispoziţiile cantonale se

91

92

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pot acorda deduceri (deduceri de drept şi deduceri sociale), fiind impozitat doar patrimoniul net. Totodată, între impozitul pe avere şi impozitul pe veniturile persoanelor fizice se realizează anumite corelaţii. În declaraţia sa de avere, contribuabilul trebuie să justifice în baza căror venituri şi-a realizat sporul de avere. În situaţia în care sporul de avere nu se justifică doar prin prisma veniturilor realizate, atunci diferenţa este evaluată şi considerată baza impozabilă pentru impozitul pe avere. În mod similar sunt tratate şi cadourile primite în bani şi în natura. Concomitent cu urmărirea evoluţiei materiei impozabile se realizează şi o evidenţă a modului de dobândire a acesteia. De exemplu, atunci când o persoană fizică dobândeşte un imobil, altul în afara celui de reşedinţă, aceasta înregistrează un spor de avere care trebuie justificat şi declarat. Odată dobândit, imobilului respectiv devine – din oficiu – generator de venituri, venituri ce sporesc aria de aplicare a impozitului pe avere.

Cu alte cuvinte, chiar dacă nu este închiriat, imobilul respectiv generează venituri „din oficiu”. Astfel, cadrul legal îi predetermină pe noii proprietari să exploateze investiţia, să o fructifice, nivelul chiriei fiind şi el predeterminat, prin raportare la valoarea de piaţă a chiriilor percepute pentru imobile având coordonate comparabile legate de suprafaţă, amplasare, utilităţi, grad de uzură, facilităţi etc., neputânduse declara o chirie mai mică. Aşa se elimină procedura birocratică şi pasibilă de evaziune de declarare a imobilelor închiriate şi urmărirea realizării acestei categorii de venituri, aşa cum este în cazul ţării noastre. În cazul în care se invocă faptul că anumite bunuri au fost primite cu titlu gratuit, cadouri, donaţii, moşteniri etc., atunci procedura fiscală prevede automat orientarea şi către sursa primară care a generat sporul de avere.

Rep.: Care este situaţia cu munca la „negru”? Cum au rezolvat elveţienii problema?

R.H.: Ce este şi mai interesant este faptul că sistemul fiscal elveţian controlează

automat şi limitează munca la negru sau prestarea de lucrări sau servicii fără documente legale. De exemplu, în cadrul verificărilor efectuate periodic prin sondaj, se poate constata faptul că un contribuabil a realizat investiţii directe ce au dus la creşterea valorii unui imobil şi implicit la un spor de avere. Deşi se constituie a fi cheltuieli, investiţiile, respectiv valoarea lor, majorează baza de impozitare. În cazul în care aceste investiţii sunt realizate cu documente legale, ele pot fi considerate deductibile în anumite limite, în funcţie de dispoziţiile cantonale. Dacă investiţiile sunt realizate „la negru”, pretinzându-se că au fost efectuate în regie proprie, atunci totalitatea cheltuielilor implicate, materii prime, materiale manoperă etc., devin automat baza impozabilă pentru impozitul pe avere. În consecinţă, contribuabilul este constrâns să efectueze lucrări de investiţii doar cu forme legale, tocmai pentru a-şi asigura, chiar şi parţial, deductibilitatea lor.

Rep.: Sistemul elveţian ar fi fost o soluţie pentru combaterea corupţiei din România?

R.H.: Dacă modelul impozitării averii conform sistemului elveţian era implementat din timp şi în sistemul românesc, atunci, cu siguranţă, corupţia şi evaziunea fiscală din România nu ar fi căpătat actuala amploare. Degeaba sunt relatate cazuri concrete de încălcare flagrantă a legii, înavuţire „peste noapte” prin construcţia de vile, case de vacanţă, achiziţia de terenuri sau mijloace de transport care nu pot fi justificate prin prisma veniturilor realizate, dacă nu se vor realiza transformări profunde la nivelul sistemului fiscal şi nu doar în materie de impozit pe avere. Nu vreau să las impresia că sunt adeptul unui fiscalism care să copleşească şi mai mult contribuabilul român. Din contră, comparaţia realizată se doreşte a fi doar o punere în valoare a unui instrument fiscal care să permită prevenirea cazurilor de corupţie şi evaziune fiscală. Prin natura lui, impozitul pe avere nu trebuie să fie un impozit financiar, instituit doar pentru a asigura resurse financiare diferitelor bugete publice, ci un impozit reglator, corector, de prevenţie sau de sesizare a unor situaţii ce nu pot fi justificate legal.

pag. 13-39

Ziua

AviaĹŁiei