Tb 33

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 33 • 26 aug-27 sept 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-8 Irum & Maviprod. Forța unei afaceri de familie pag. 9-19 Ziua Ungariei pag. 22-23 Baia Sprie, model european în sănătate

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

cover story Irum & Maviprod.

Forța unei afaceri de familie

5-8 AFACERE Privatizarea, o şansă pentru Sanevit Arad

20-21 EVENIMENT

38-41

Seducţia zborului perfect

24-25 INTERVIU

capital

De vorbă despre învăţământul românesc

Cu ochii pe grafice

52-53 70-71

TURISM CULTURAL Ghidul nostalgic al Clujului

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARAD Praznicul de pită nouă În judeţul Arad, una dintre cele mai îndrăgite manifestări este Praznicul de pită nouă ce are loc la Beliu şi la Pecica. „Praznicul de pită nouă” are loc la Beliu în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfintei Maria Mari. În dimineaţa zilei în care are loc evenimentul, tinerii din comună, călare pe cai, aşteaptă oaspeţii. După sosirea lor, întregul alai pleacă în pădurea Dumbrava, locul de desfăşurare a sărbătorii tradiţionale locale. Cu muzică şi dansuri populare, codrenii îşi sărbătoresc recolta de grâu din care se coace „pita nouă”. La Pecica, pâinea a scos localitatea din anonimat. Fiecare are reţeta proprie, secretă, moştenită din bătrâni şi se folosesc doar ingrediente naturale. Însă, pecicanii recunosc că pita lor este atât de bună pentru că se coace pe vatră. Pecicanii au decis chiar să-şi înregistreze pita la OSIM. În fiecare an, întreaga localitate sărbătoreşte „Praznicul de pită nouă”. În acest an, sărbătoarea a durat patru zile şi au participat mai multe formaţii folclorice. Cel mai important moment a fost cel al sfinţirii pâinii, după care cei veniţi la eveniment au gustat tradiţionala pită de Pecica.

avut venituri totale de 13,10 milioane de lei în prima jumătate a anului, de peste două ori mai mari decât în primul semestru din 2012, atunci când raporta venituri totale de 6,23 milioane de lei, în timp ce cheltuielile totale au urcat de trei ori, de la 5,80 milioane de lei la 17,22 milioane de lei. În aceste condiţii, compania a trecut pe pierdere, raportând un rezultat negativ de 4,12 milioane de lei, după ce anul trecut raporta un profit de 424.545 de lei. Prodlacta a ieşit din insolvenţă la finele lunii mai. Moldovenii de la JLC Group au finalizat achitarea creanţelor companiei braşovene Prodlacta, firmă aflată în insolvenţă, şi s-au înregistrat ca acţionar majoritar al firmei încă din 28 decembrie anul trecut. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

Afaceri majorate Compania braşoveană Prodlacta şi-a majorat afacerile de peste trei ori în primul semestru al anului, de la 3,49 la 11,54 milioane de lei, se arată într-un raport remis Bursei de Valori Bucureşti. Producătorul braşovean de produse lactate, care a ieşit din insolvenţă în prima parte a acestui an, a

HUNEDOARA Parângul, ambasador turistic

Destinația Valea Prahovei

BRAŞOV Potop de oferte Grupul britanic GlaxoSmithKline a primit mai multe oferte pentru vânzarea fabricii de la Braşov decât s-a aşteptat atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale, potrivit oficialilor companiei. GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor. Fabrica GSK are 243 de angajaţi. Unitatea de la Braşov, în care s-au investit aproximativ 100 de milioane de dolari, exporta peste 60% din producţie în 60 de state. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

Germania, Rusia, Ucraina, Moldova şi România. Programul complex al evenimentului cuprinde Bursa de turism, găzduită de Primăria şi Casino Sinaia, sesiunea de conferinţe pe teme de turism activ, infotripul de 5 zile, în care peste 100 de specialişti invitaţi vor vizita infrastructura de schi şi turism activ, unităţile de cazare şi alimentaţie, centrele de agrement și Gala turismului prahovean şi Gala turismului brașovean.

Cel mai important eveniment internațional de promovare turistică din Prahova și Brașov este găzduit în luna noiembrie de șase stațiuni montane de top, de la Sinaia până la Poiana Brașov.

Info-evenimentul, denumit de organizatori "Criteriul primei zăpezi”, se află la ediţia a II-a şi va avea loc în perioada 25-30 noiembrie 2013, în Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Râşnov şi Poiana Braşov. Scopul evenimentului este promovarea turismului activ, a vacanţelor legate de sporturile de iarnă în cele două destinaţii. După succesul de anul trecut, Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, iniţiator al acestui proiect, a extins aria evenimentului, prin parteneriat cu asociaţia similară din Braşov, de la trei zile şi trei staţiuni prahovene, la şase staţiuni montane, cele mai importante la nivel naţional pentru sporturile de iarnă. Sunt aşteptaţi jurnalişti şi touroperatori din ţară şi străinătate, în special din Franţa,

Munţii Parâng ascund comori naturale ce ar putea aduce un adevărat aflux de turişti, dacă ar exista fonduri pentru investiţii şi o promovare pe măsură.

Nu doar staţiunea montană Parâng, deja cunoscută iubitorilor de schi, poate contribui la dezvoltarea turismului, ci întregul areal montan, care se deschide acum doar cunoscătorilor.

Este păcat să nu fie promovat la justa sa valoare, pentru că vorbim despre 6 trasee turistice doar în Parâng, atestate de ANT, de o frumuseţe ce îţi taie respiraţia. Acestea sunt „Stâna Roşiile – Lacul verde – Muntele Sliviei – Stâna Roşiile”, „Lacul Câlcescu – Piatra Tăiată – Vf. Mohorul – Cabana Rânca”, „Petroşani – Valea Maleia – Dl Mosic – Dl Slătinioara – Cabana Rusu”, „Cabana Obârşia Lotrului – Lacul Câlcescu – Vârful Parângul Mare – Caba Rusu”, „Cabana Obârşia Lotrului – muntele Cărbunele – Vf. Mohorul – Lacul Câlcescu” şi „Cabana Rânca – Muntele Verde – Valea iezerul – Cabana Obârşia Lotrului”.

MARAMUREŞ Proiect european pentru deşeuri Consiliul Judeţean Maramureş a primit draftul deciziei de finanţare a Comisiei Europene pentru proiectul „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor”. Proiectul îşi propune să implementeze un sistem de manage-

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ment integrat al deşeurilor la nivelul întregului judeţ, în scopul conformării obligaţiilor asumate de Tratatul de Aderare. Proiectul va cuprinde toate măsurile necesare privind colectarea, colectarea separată, transportul, transferul şi tratarea cu elemente de reciclare, tratare mecanico-biologică şi compostare, precum şi depozitare a deşeurilor. În paralel, vor fi închise şi relocate trei depozitele urbane existente de deşeuri neconforme. De acest proiect va beneficia întreaga populaţie a judeţului Maramureş. Suma, la care

se aplică rata de cofinanţare pentru axa prioritară 2 „Dezvoltare sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric” a programului operaţional este stabilită pentru proiectul major aferent judeţului Maramureş la 47.036.482 de euro. Următorul pas va fi contractul de finanţare care se va semna cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

voltare şi promovare imobiliară şi este administrată de cetăţeanul italian Milco Martinuz. În 2012, societatea a raportat o cifră de afaceri de 898.199 lei şi un profit de 742.889 lei.

Rezultate mai slabe Gecsat Intercom SA Târnăveni a înregistrat o scădere cu 6,51% a cifrei de afaceri în semestrul I 2013, de la 142.101 de lei la data de 30 iunie 2012, la 134.353 lei la data de 30 iunie 2013.

De asemenea, potrivit unui raport remis către Bursa de Valori Bucureşti, Gecsat Intercom SA Târnăveni a înregistrat un profit de 1.739 lei la sfârşitul semestrului I 2013, în scădere comparativ cu perioada similară a anului 2012, când acesta era de 2.364 lei.

TIMIŞ Van Moer Group la Timișoara

MUREŞ Fabrică de mobilă la Luduş Maok Invest SRL a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului proiectul “Schimbare de destinaţie a clădirilor C5, C6, C47 în fabrică de mobilă”.

Aceasta ar urma să funcţioneze pe strada 1 Mai nr. 40 din Luduş. APM Mureş a anunţat că proiectul deciziei de încadrare fără studiu de impact asupra mediului şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul APM Mureş din Târgu-Mureş. Potrivit site-ului listafirme.ro, Maok Invest SRL Luduş datează din noiembrie 2012, are ca obiect de activitate dez-

Van Moer Group România va inaugura pe 26 septembrie prima sa facilitate logistică din Timișoara, eveniment la care vor lua parte și Ambasadorul Belgiei, E. S. Philippe Beke, și preşedintele Van Moer Group, Jo Van Moer. Noul centru logistic va fi operațional în cadrul VGP Park Timișoara, parc industrial dezvoltat de compania VGP din Cehia. Van Moer Group activează ca operator internațional de transport încă din 1990, și are activități concen-

trate pe piețele din Benelux, Germania, Franța și România. Din 2011 compania a deschis o reprezentanță și un centru de distribuție și în București, sub conducerea managerului Alain Schodts.

Inovaţie medicală CCLMed Lovrin derulează, în prezent, proiectul "Start-up inovativ in telemedicina telemetrică - TELEMED v.2 ", co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul proiectului este dezvoltarea, producerea şi punerea pe piaţă a unui echipament inovativ pentru sectorul echipamentelor medicale de monitorizare în timp real de la distanţă a stării de sănătate a pacienţilor. Valoarea totală a proiectului care se va desfăşura pe o perioadă de 15 luni este de 839.924,95 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 742.702,45 lei (616.443,03 lei din FEDR şi 126.259,42 lei din bugetul naţional).

Proiectul se implementează în localitatea Periam.

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Truda şi darurile pământului

Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Andreea Costea, Alex Toth DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Discret, dar ferm, este o perioadă de ample achiziţii şi investiţii în agricultură.

Are şi nu are legătură cu anul agricol bun sau cu mecanismele decontărilor tuturor plăţilor înspre cei care au decis consecvent, încăpăţânat să devină şi să rămână fermieri. Dincolo de problemele imense dezvăluite de liderii asociaţiilor profesionale sau ai celor din patronate, de clasicele deja confruntări cu dura realitate ale producătorilor sau procesatorilor, ...există un interes major pentru pământ. Chiar dacă nu-i extrem de vizibil deocamdată. Comisia prezidenţială pentru agricultură a adus în vară în prim-plan un alt loc comun. Îmbătrânirea populaţiei active din mediul rural şi existenţa a peste 650.000 de gospodării cu proprietari peste 60 de ani, care fac parte doar la agricultura de subzistenţă. Poate şi economia naturală. Şi în jurul acestui dat au emis o serie de judecăţi de valoare analiştii vremii. Prea puţini au înţeles că faţă de aceşti lucrători din fabricile epocii comuniste reîntorşi în vatra satului de prin oraşele industrializării ceauşiste – cinste lor! – şi faţă de cei ce au trudit în CAP-uri şi îşi lucrează cum pot moştenirea, cu greu recuperată de multe ori în instanţă, trebuie să avem un program special pe tărâm agricol, dar fără a aştepta investiţii sau reconversie şi producţii record. Şi să avem şi puţin respect financiar faţă de anii senectuţii. Urme de speranţă vin de la tinerii moştenitori cu un dram de economii obţinute cu braţele pe alte meleaguri care au prins drag de pământ şi-şi întemeiază mici ferme pe proiecte UE sau pe speteze proprii. Ei au nevoie de decizie politică şi de sume reale.

Chiar dacă deschiderea către investitorii străini din ianuarie 2014 şi eliminarea restricţiilor în ce priveşte proprietatea asupra terenurilor agricole dă frisoane patrioţilor de serviciu şi multor fermieri ori antreprenori, trebuie să vedem ambele părţi pline ale paharului. E o certitudine că în vestul ţării sunt enorm de multe proprietăţi deţinute de italieni. În Transilvania, de ani buni, sunt agenţii imobiliare ce se menţin în top datorită tranzacţionării a mii de hectare de păduri şi terenuri. Germani, austrieci, nordici, unguri, evident. Dacă privim mai atent în curţile marilor traderi de cereale, a producătorilor de îngrăşăminte chimice şi a celor cu fabrici de alcool, descoperim că nu-i greu să deţii terenuri agricole prin intermediul unui simplu srl. Despre cererile oficiale sau informale ale diplomaţilor din Kuweit şi Qatar am aflat doar ca meritorie apreciere a cernoziomului dobrogean, din Insula Mare sau din Muntenia. Despre demografia planetei învaţă orice licean deja. De la National Geographic şi Discovery, până la conferinţele liderilor planetei la G 8 şi ONU, se discută serios, dar temător despre criza alimentelor. Planetară.

Dacă guvernul nu face mai nimic - nu intrăm în analiză pe Ministerul Agriculturii şi lipsa de specialişti acolo la centru - recunoscută şi de Daniel Constantin ca ministru – cred că businessmen-ii români adevăraţi din extra-agricultură au decis că e momentul să cumpere ferme şi terenuri agricole.

Cer oficialilor români să vină în concordanţă cu milionarii serioşi ce vor să investească în ţară şi să primească şi ei facilităţi, condiţii, regim fiscal precum, decenii în şir, investitorii străini. În patru luni – câte mai sunt până la declic - de achiziţii consistente susţinute şi de statul român printr-un regim real recunoscut al investiţiilor în agricultură - cred că nu mai are de ce să ne fie teamă că, dacă ai 80 de ari moştenire de la bunici într-un sat transilvănean, vei fi vecin cu doi unguri, doi austrieci, un qatarez, un olandez şi un fond norvegian sau că, după dispariţia naturală a generaţiei din agricultura de subzistenţă, vom privi cu jind pământurile şi darurile altora!

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Irum & Maviprod. Forța unei afaceri de familie Puține companii de dinainte de 1989 au găsit drumul corect spre economia de piață și au reușit să supraviețuiască ultimelor două decenii. Și mai puține au cunoscut transformarea pe care a avut-o IRUM Reghin, singurul producător român de utilaje forestiere și, mai nou, utilaje agricole. Norocul acestui brand vechi de 60 de ani, dar și al comunității locale din Reghin, județul Mureș, poartă numele Oltean. Mircea, Violeta și Andrei Oltean.

5

6

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cine trece astăzi pragul companiei IRUM este tentat automat să-i invidieze pe proprietari pentru afacerea lor. Transformarea vechii fabrici comuniste, astăzi acționar al Bursei de Valori București cu 1,48 % din acțiuni, este atât de spectaculoasă încât nimeni nu rezistă acestei tentații. Tot nimeni însă nu poate comensura riscul pe care și l-a asumat Mircea Oltean în 1999, când a preluat de la FPS o întreprindere în stare jalnică, fără comenzi, plină de datorii. Angajat al fabricii ca tânăr inginer, în 1989, Oltean a fost unul dintre foarte puținii care au întrevăzut, undeva, departe, un viitor al companiei. “Decizia de a cumpăra acțiunile de la FPS a fost o decizie puțin nebunească. Fabrica era într-o situație foarte dificilă, cu grave probleme generate de managementul de până atunci. Eu nu mai lucram acolo din 1995, dar am fost mereu aproape și interesat de situația fabricii, mai ales că înființasem în 1993 firma Maviprod, care se ocupa cu comercializarea pieselor de schimb pentru utilaje forestiere. Când a fost anunțată privatizarea la IRUM, m-am consultat rapid cu soția mea și ne-am aruncat, vorba aceea, cu capul înainte.

Am câștigat licitația, am găsit cumva finanțare – 2 milioane de mărci germane -, și în câteva luni am devenit acționari majoritari cu acte în regulă. Sigur, abia apoi am văzut în ce am intrat, după ce am cunoscut situația reală din companie.

Dar niciodată nu am înțeles altfel acest business – foarte drag nouă – decât să-l punem pe picioare. Și asta am făcut în toți acești ani!”, povestește, cu nostalgie, Mircea Oltean.

Gloria unei companii Poate, că azi, aceste povești din acele vremuri încețoșate – când se privatizau zeci de fabrici într-o zi, când milioane de salariați treceau în sectorul privat începând de mâine, când puțini erau curajoșii dornici să preia cu bani împrumut o fabrică falimentară – nu mai prezintă decât un interes istoric.

Pentru familia Oltean însă și pentru angajații IRUM, acel început rămâne mereu în actualitate. A fost întâlnirea rarisimă dintre timpul potrivit, locul potrivit și omul potrivit și ce a ieșit de acolo puteți admira astăzi vizitând platforma de la Reghin!

IRUM are astăzi 60 de ani de istorie, dar compania încă nu și-a trăit momentul de plină glorie. Conștientizând câte milioane de euro a înghițit fabrica în retehnologizări, renovări, investiții noi, ai putea spune că abia acum se pun bazele acelui moment. “Aș spune că 2013 poate fi anul unui bilanț pentru cele două companii ale noastre. IRUM împlinește 60 de ani, iar Maviprod, 20.

Concluzia noastră este că am crescut două afaceri sănătoase, bine consolidate azi la nivel național și chiar internațional. Ambele au în spate o forță importantă dată de seriozitatea managementului, de investițiile pe care - Parc fotovoltaic cu o capacitate de le-am realizat aici și de felul în care cei 1,3 MW, o investiție din resurse aproape 500 de angajați ai grupului nosproprii de 2 milioane euro tru, cu toții niște oameni deosebiți, au - Modernizarea fluxurilor tehnoînțeles să răspundă proiectelor noastre!”, logice explică Mircea Oltean.

- Schimbarea integrală a sistemului Ce elemente de legătură mai sunt între informatic vechiul și noul IRUM? Nu foarte multe, - Deschiderea unui centru de cercdar cele care au rămas sunt extrem de etare-dezvoltare în domeniul utilaimportante, răspunde managerul comjelor agricole și forestiere, o paniei. “În perioada imediat următoare investiție de 2 milioane euro, strucRevoluției, totul a mers din inerție, după turată în trei secțiuni: partea de vechiul sistem. Nimeni din conducere proiectare, concepție, design; nu s-a gândit la investiții, la piețe noi, la partea de execuție prototipuri; strategii de producție și de marketing. partea de testări și laboratoare.

Lipsea viziunea, toți țineau cu dinții de - Finalizarea renovărilor la platlocurile lor de muncă. În 1998, IRUM forma IRUM ajunsese la un pas de faliment. Eu, în

Investiții în perioada 2013 - 2014:

schimb, am simțit dintotdeauna că fabrica are potențial, că poate avea un alt destin. După achiziția noastră, primul lucru pe care l-am făcut a fost să vizitez împreună cu soția câteva fabrici de profil din Germania și Austria. Acolo am decis practic viitorul IRUM. Ne-am întors plini de idei și ne-am apucat de treabă. Primul lucru major a fost să eficientizăm consumurile energetice în fabrică, ceea ce a dus la rentabilizarea rapidă a multor secții. Am identificat lucrurile valoroase de la IRUM, le-am cosmetizat și le-am păstrat. Le-am dezvoltat. Le-am identificat apoi și pe cele păguboase și am scăpat de ele. Mă refer, de exemplu, la producția de mașini de prelucrare a lemnului. În acele vizite am observat ce departe suntem în această materie de echipamentele occidentale și am decis că nu are rost să mai investim în așa ceva, pentru că am cam pierdut trenul. Și au fost și alte produse la care am renunțat. Fabrica s-a redresat încet-încet și am rămas în picioare. Vă asigur însă că în toți acești ani, din 1999 încoace, un singur leuț n-am luat ca dividende, deși au fost multe milioane. Profitul din fiecare an a fost investit în IRUM, ba am adus bani și din alte surse ca să realizăm investițiile ce ni leam propus. Așa am gândit că putem ajunge din urmă marii producători de utilaje forestiere ai lumii și am reușit. Azi, cu utilajele noastre, calitativ vorbind, putem sta cu mândrie lângă orice producător din lume. Iar ca prețuri suntem sub ei!” , își expune Oltean cartea pe care a mizat la IRUM.

IRUM trage și face Ce înseamnă azi IRUM? Înseamnă 18 hectare de teren, zeci de hale și ateliere, renovate în proporție de aproape 90%

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

(câteva zone ale platformei industriale vor fi finalizate anul viiitor), înseamnă 400 de oameni (de fapt, 400 de familii, după cum subliniază Mircea Oltean) care au siguranța locului de muncă și venituri pe măsura muncii lor. Ca produse, fabrica are două ramuri principale: utilaje forestiere și utilaje agricole. Dacă istoria de 60 de ani a companiei spune multe despre experiența IRUM în producția de utilaje forestiere, parteneriatul încheiat în 2010 cu gigantul Belarus (unul dintre cei mai mari producători de utilaje agricole din lume) spune suficient despre relația companiei reghinene cu agricultura. De trei ani încoace, la IRUM se fabrică parțial și se asamblează tractoare agricole moderne și alte echipamente aferente. Decizia de a intra pe o piață nouă a venit cumva natural, pentru că mulți producători de utilaje forestiere din lume sunt în același timp și producători de utilaje agricole.

Iar în condițiile în care România are un deficit uriaș în zona utilajelor din agricultură, nu a mai existat decât un impediment pentru IRUM: găsirea unui partener cu forță și renume. Iar acesta a fost Belarus. La trei ani distanță, IRUM deține aproximativ 10% din piața tractoarelor agricole din România, rezultat excelent, ținând cont de numele competitorilor și de piața destul de dificilă. În medie, pe poarta IRUM ies anual cam 400 de tractoare agricole și forestiere, iar această cifră este în graficul managerilor companiei. “Ținta noastră este să atingem un număr de 500 de unități pe an. În momentul de față, la infrastructura noastră, dar și în condițiile pieței, am putea face față fără probleme la 500 de unități. Mă refer la etapele producție, vânzare, piese de schimb și service. Tot ce e dincolo de această cifră, este deja o altă afacere. Cu alte dimensiuni. Și o vom analiza când vom ajunge acolo! Până atunci, am început exportul de uti-

laje forestiere și în țări precum Croația, Polonia, Bulgaria, Ucraina”, spune Mircea Oltean. Acesta crede că unul dintre punctele forte ale companiei este turnătoria, secția unde au fost investiți foarte mulți bani pentru a aduce tehnologie germană de ultimă generație. Pe lângă piesele necesare utilajelor agricole și forestiere, IRUM produce și exportă componente pentru diverse utilaje comandate de companii din Germania, Italia, Franța – majoritatea clienți de peste 1015 ani ai firmei. Apoi, IRUM are secțiile de confecții metalice și subansamble sudate. “Astăzi, IRUM ne oferă o mare flexibilitate în ceea ce produce. Sunt practic mai multe fabrici într-una singură: turnătorie, prelucrări mecanice, confecții metalice, asamblare, toate pot funcționa și separat unele de altele. Rentabilizarea lor e mult mai ușoară funcționând astfel”, spune Oltean.

Maviprod.

Calea spre succes Au trecut 20 de ani de când Mircea și Violeta Oltean au înființat compania Maviprod, într-un apartament micuț din Reghin. De ce a fost nevoie pentru a duce această afacere din bucătăria unde cei doi soți completau avizele de livrare și scriau facturi la un sediu de 1,5 milioane euro lângă Budapesta și un business de dimensiuni impresionante, cu parteneri de renume mondial? “De curaj, de intuiție, de pricepere”, explică omul de afaceri cum au fost puse bazele afacerii de care azi se ocupă soția sa, Violeta Oltean. “Tata avea un atelier de tâmplărie pe vremea lui Ceaușescu și lucra în acel regim semi-privat.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gajați, din care jumătate ingineri și economiști. Înseamnă zeci de distribuitori independenți. Înseamnă o relație de peste 10 ani cu Perkins (parte din grupul american Caterpillar), unul dintre marii producători mondiali de motoare diesel. Astăzi, Maviprod reprezintă interesele Perkins în România, Republica Moldova și Ungaria, adică tot ce înseamnă vânzări de motoare, piese de schimb, service. În ultimii ani, Perkins a apreciat că Maviprod este cel mai bun partener din Europa din punct de vedere al performanței și al dezvoltării. “Ei sunt cei care ne țin conectați foarte mult la ce se întâmplă în lume în piețele pe care activăm. Participăm activ la toate conferințele, training-urile lor, oriunde ar fi pe planetă. Informațiile acumulate alături de ei sunt foarte importante pentru noi”, susține Violeta Oltean, directorul general al Maviprod.

Liantul cu viitorul

Am putut vedea de copil ce înseamnă un client, un produs, o livrare, o plată. Am crescut în acest mediu. După 1990, când toată lumea putea să intre în afaceri, am stat și noi, eu și soția, și ne-am socotit. Rămânem angajați, cu servicii și venituri cât de cât stabile, sau riscăm totul pe o afacere? Nu ne-a luat foarte mult să ne decidem. Legat de afaceri, am știut mereu că, dacă vrei să ai succes, trebuie să faci ceva diferit decât alții. În acei ani, toți făceau pufuleți, sucuri, înghețată, vindeau îmbrăcăminte etc. Am văzut că zona pieselor pentru utilaje forestiere e complet liberă, nimeni nu se ocupa serios de vânzarea lor. Și fiind de meserie, asta am ales. Am riscat serios atunci și am muncit pe brânci, dar norocul a fost cu noi”, povestește Oltean.

Ce înseamnă azi Maviprod? Un punct central la Reghin, cu cel mai modern centru de reparații de motoare din România, un sediu de 1,5 milioane de euro la Budapesta, depozite și puncte de lucru proprii la Reșita, Vișeu de Sus, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuți, Piatra Neamț și Anieș. Înseamnă 70 de an-

Andrei Oltean este cel care se pregătește, cu pași mici, așa cum l-a învățat tatăl său că se face un business sănătos, să preia într-o zi frâiele grupului IRUM – Mavi. A terminat Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, un masterat și, recent, doctoratul. La doar 28 de ani, a bătut lumea în lung și-n lat la toate evenimentele organizate de Perkins sau de alți colaboratori ai IRUM și Maviprod și s-a întors “injectat cu cultură de business occidentală”, cum îi place tatălui său să spună. De aproape un an, Andrei este directorul de Dezvoltare al grupului de firme, o zonă unde tânărul se simte foarte bine, un loc de unde poate propune și implementa ce a văzut în afară. “Am ales singur să fiu inginer, nu m-a dirijat nimeni spre asta. Era cumva natural, doar am crescut printre mașinăriile de aici.

Ani buni, cât am fost student, m-am implicat câte puțin în activitățile din IRUM și Maviprod și mi-am dat seama că nu îmi doresc altceva decât să performez lângă părinții mei și să ajut la dezvoltarea unei afaceri de familie care să dureze mai multe generații, așa cum am văzut că există prin alte țări.

Iată-mă aici, de aproape un an muncesc efectiv și mă simt foarte bine. Încerc să vin cu idei și proiecte care să ducă la dezvoltarea grupului nostru”, spune Andrei Oltean.

“Cea mai mare realizare a familiei noastre, ca oameni de business, e că am păstrat în piață produse românești. Nu vă imaginați ce mândri am fost când am expus utilajele noastre forestiere în Germania și am fost egalii marilor producători mondiali! Din acest motiv, afacerea noastră nu e de vânzare, deși am avut potențiali cumpărători la ușă! Va rămâne o afacere de familie, o afacere românească!”

Mircea Oltean, directorul general IRUM

Summary A few companies which were founded before 1989 managed to survive on the market and to find the right way in the last two decades. A fewer have faced the changes from IRUM Reghin, the sole Romanian manufacturer of forestry equipments and newest of farming equipments. is 60 years brand and local community of Reghin have had luck with Oltean family. Mircea, Violeta and Andrei Oltean. 20 years had passed since Mircea and Violeta Oltean founded Maviprod in a tiny flat in Reghin. What was important for this business to pass from a kitchen where e Olteans’ were filling delivery notes and invoices to an 1,5 million euros headquarter near Budapest and an impressive business dealing with world-renowned partners? „Courage, insight, understanding”, explains the businessman how he founded this business which his wife, Violeta, is handling today.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ziua ungariei

Parteneri de încredere Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se şi în anul 2012 pe locul 3 în totalul schimburilor comerciale ale României după Germania şi Italia, potrivit datelor publicate de Ministerul Afacerilor Externe.

9

10

ziua ungariei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ungaria, în uşor avantaj România a înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut un deficit comercial în relaţia cu Ungaria de 2,1 miliarde de euro. Mai precis, exporturile României în Ungaria au fost de 2,039 de miliarde de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 4,14 miliarde de euro, în creştere cu 6,15% faţă de anul precedent. Remarcabil este însă faptul că aceste relaţii bilaterale comerciale s-au dezvoltat de-a lungul ultimilor 10 ani, înregistrând creşteri uşoare în fiecare an.

Potrivit datelor oficiale, în 2012, Ungaria a fost a cincea ţară de destinaţie pentru exporturile româneşti, în timp ce ca pondere a importurilor, Ungaria este pe locul trei în statistica privind ţara de provenienţă a mărfurilor. De altfel prezenţa statului vecin în top trei în clasamentul importurilor se reflectă şi în cifrele oficiale comunicate de oficialii Republicii Ungare. România reprezintă pentru Ungaria cea de-a doua piaţă de desfacere, 6% din mărfurile exportate fiind destinate pieţei româneşti.

Potrivit ziare.com, care a publicat datele oferite de Institutul Naţional de Statistică, schimburile între cele două state constau în maşini şi aparate electrice şi electronice, cauciuc, alu-

miniu, combustibili şi uleiuri minerale, automobile, produse agricole. România importă, cu predilecţie, din ţara vecină, lapte şi produse lactate, precum şi cereale. Schimburile comerciale amintite anterior se reflectă şi în domeniul cooperării maritime. Astfel, traficul total cu Ungaria a fost în anul 2012 de 3.160.863 tone, în creştere cu 86% faţă de 2011.

Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la cereale 1.890.943 tone (+127%), combustibili minerali solizi 961.961 tone (+54%), minereuri de fier, deşeuri de fier şi oţel 82.579 tone (+14%). În plan economico-diplomatic, cele două state au dezvoltat de-a lungul ultimilor ani relaţii bilaterale strânse. De altfel, la întâlnirea din luna iunie a acestui an dintre ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Excelența Sa Füzes Oszkár László, cele două părţi au convenit mobilizarea grupurilor de lucru din cadrul Comisiei Economice Mixte (CEM). Întâlnirea ar urma să aibă loc în ultimul trimestru al acestui an, organizatorul fiind Ungaria.

ziua ungariei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

Sovata, atracţie pentru turiştii din Ungaria Staţiunea Sovata este vizitată anual de sute de mii de turişti din România şi din străinătate.

Bunele relaţii pe care le are oraşul Sovata cu oraşe înfrăţite din Ungaria, dar şi renumele staţiunii aduc aici, în fiecare an, foarte mulţi turişti din ţara vecină.

Oraşul Sovata este înfrăţit cu mai multe oraşe din Ungaria, între locuitorii aşezării mureşene şi cei din ţara vecină existând legături strânse pe mai multe paliere. Şi în acest an, elevi ai şcolilor din Sovata au fost musafiri în Ungaria şi au primit la rândul lor vizite de la şcolari din Ungaria.

Nu au lipsit taberele de creaţie, cele cu caracter sportiv sau cultural, unde copiii, adolescenţii şi adulţii, dincolo de schimbul de valori şi idei, au putut lega prietenii, parteneriate. Multe dintre relaţiile apărute la acest nivel se pot materializa, ulterior, şi în plan economic.

SC Balneoclimaterica SA, care a fost privatizată de lanţul Danubius şi e cel mai mare operator turistic din Sovata, este un exemplu elocvent în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului în parteneriat cu mediul economic din Ungaria.

Există şi alte investiţii mai mici, venite ca urmare a relaţiilor existente între Sovata şi diverse oraşe din Ungaria, însă turismul, prin numărul mare de vizitatori care vin anual de la Budapesta sau din alte oraşe ungare, reprezintă principala punte de legătură dintre Sovata şi ţara vecină.

Tata, Sümeg, Szikszó, Százhalombatta, Százhalombatta, Mezőberény, Csopak, Budapesta - Sectorul XIII sunt oraşe din Ungaria înfrăţite cu Sovata.

Odată cu punerea la punct a infrastructurii, prin diverse proiecte pe care Primăria Sovata le-a avut în ultimii ani, numărul turiştilor a crescut. Acum nu doar beneficiile apei sărate atrag turişti din Ungaria, Moldova sau alte ţări, ci şi aerul european al staţiunii, curăţenia, nivelul ridicat al condiţiilor de cazare şi masă.

Amenajarea Lacului Tineretului, Drumul Sării, un proiect care leagă mai multe investiţii din Sovata, Noul Centru de Informare Turistică, Turnul de observare de 28 metri sunt câteva dintre proiectele finalizate sau în curs de finalizare.

Construirea unui aqua parc şi, pentru sezonul de iarnă, dezvoltarea zonei schiabile, pentru un sezon hibernal de trei-patru luni sunt viitoare provocări ale administraţiei locale.

“Primăria Sovata este deschisă pentru orice investiţie sau parteneriat care este în beneficiul oraşului. Cele mai multe înfrăţiri şi colaborări le avem cu oraşe din Ungaria, dar suntem la fel de primitori cu oameni de afaceri sau turişti din orice ţară a lumii”, a spus primarul oraşului Sovata, Péter Ferenc.

“Sovata este un nume reprezentativ pentru apele sărate şi efectele benefice ale acestora, cunoscute atât în ţară cât şi în întreaga lume. Munţii, pădurile înconjurătoare şi lacurile sărate par să fi fost create tocmai spre încântarea şi odihna turiştilor. Lacul Ursu atrage anual mii de turişti din ţară şi din străinătate, care pleacă de aici cu amintiri de neuitat, oferite atât de lacurile sărate cât şi de peisajele naturale pitoreşti întâlnite aici.

Calitatea serviciilor turistice este garantată de către unităţi specializate cu grad de confort. Ospitalitatea locuitorilor asigură satisfacţia vizitatorilor de pretutindeni. Vilele de lemn bogat ornamentate din staţiunea Sovata, construite în primele decenii ale sec. XX, constituie un patrimoniu arhitectural şi artistic pentru societatea de azi, fiind şi ele o atracţie pentru turişti. În calitate de primar al oraşului Sovata, adresez un sincer bun venit tuturor celor care doresc să petreacă aici un concediu de neuitat.”

Péter Ferenc – primar Sovata

Summary City of Sovata is twinned with several Hungarian towns and the inhabitans are working together in more fields. Pupils from Sovata were guests in Hungary and in turn Hungarian pupils were visiting them. Art, cultural and sports camps were organized and childrens, teenagers and grown-ups could make friends, partnerships, besides of exchange of ideas and values. ese ties could be the starting point for economical partnerships.

12

ziua ungariei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gedeon Richter, implicare continuă în viaţa comunităţii Gedeon Richter reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ungare în România. În paralel cu dezvoltarea activităţii, firma producătoare de medicamente investeşte foarte mult în campanii de educaţie pentru sănătatea populaţiei, campanii de sprijinire a tinerei generaţii de elevi şi studenţi pasionaţi de chimie şi de industria farmaceutică, precum şi în acţiuni privitoare la mediul înconjurător. de Teodora MÎNDRU n lunile iulie şi august s-a desfăşurat unul dintre proiectele importante ale companiei Gedeon Richter România, care a avut scopul de a oferi comunităţii alternative pentru petrecerea timpului liber într-un mediu şi într-un mod sănătos.

Pe baza conceptului Faţă de Mureş, dezvoltat de Asociaţia unDAverde, cu sprijinul M&Co Europe Training, timp de şase săptămâni echipa Gedeon Richter a amenajat popasuri cu băncuţe, pontoane, panouri de informare şi indicatoare de traseu pe o lungime de 20 de kilometri pe malul Mureşului, în judeţul Mureş. Cei 140 de angajaţi ai companiei Gedeon Richter România participanţi la proiect au desfăşurat şi acţiuni de igienizare a unui tronson de 20 de kilometri a râului Mureş şi a unui drum local adiacent albiei râului.

Timp de câteva ore, jurnalişti din presa locală au avut ocazia să participe la proiect şi să parcurgă cu canoe şi cu biciclete traseul amenajat de echipa Gedeon Richter. „Mass-media este un partener important al acestui proiect, pentru că participând efectiv la acţiune poate promova activităţile şi beneficiile pe care le are comunitatea locală din astfel de proiecte”, a spus Zayzon Zsuzsánna, PR Manager Gedeon Richter România.

Câştig pentru comunitatea locală Mesajul pe care au dorit să-l transmită membrii companiei Gedeon Richter România a fost legat de faptul că proiecte aparent mici pot însemna mult. În plus, oamenii pot conştientiza cât de importantă este mişcarea pentru menţinerea sănătăţii. „Râul Mureş este aici de mii de ani şi aici va rămâne, dar depinde de noi dacă va fi curat sau nu. Timp de şase săptămâni colegii noştri vin să lase o amprentă asupra naturii, asupra societăţii şi asupra locuitorilor din zonă.

Ceea ce se poate observa la prima vedere poate părea puţin.

Se vede o bancă, se văd nişte scări, nişte pontoane. Cred că mai important e mesajul pe care încercăm să-l transmitem.

Cât de puţin efort ne trebuie să curăţăm un loc care până acum câteva zile era doar o groapă de gunoi. Cât de puţin ne ia ca să facem ceva şi cât de mult poate însemna asta.

Mă bucur nespus că am reuşit să colaborăm şi cu autorităţile şi sperăm că vom putea să facem şi alte acţiuni prin care să trezim în oameni simţul responsabilităţii”,

a declarat Kelemen László, Director Marketing Gedeon Richter România. „Faţă de Mureş este un proiect care şi-a propus valorificarea acelor spaţii, cum ar fi malurile de apă, prin intervenţii care duc spre un alt mod de folosire. Tot ce am construit aici poate să vină în întâmpinarea beneficiarilor direcţi, care sunt locuitorii acestor zone, cât şi a turiştilor, care sunt aşteptaţi aici. Mereu am spus că cel mai mult de câştigat are comunitatea locală şi e foarte interesant să urmărim evoluţia acestor locuri. Sperăm să se înţeleagă faptul că e în beneficiul tuturor faptul că apar aceste mici alternative pentru ciclism, pentru petrecerea timpului liber”, a declarat Georgiana Branea, preşedintele Asociaţiei unDAverde.

Multe proiecte de responsabilitate socială Faţă de Mureş este doar unul dintre multele proiecte sprijinite sau iniţiate de Gedeon Richer România.

Compania este unul dintre partenerii principali ai proiec-

Summary Gedeon Richter represents one of the most important Hungarian investments in Romania. Besides business development, the pharmaceutical manufacturer is supportively engaged in health education campaigns and projects for young pupils and students who are interested in chemistry, the pharmaceutical industry, and enviromental activities.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tului „100 de metri pentru sănătate”, în cadrul căruia s-au amenajat mai multe trasee în zone protejate ale oraşului Târgu Mureş, unde cei dornici de o viaţă mai sănătoasă pot afla teoretic şi practic ce trebuie să facă timp de o jumătate de oră pe zi ca să-şi menţină sănătatea.

Gedeon Richer este, de asemenea, implicată în campanii ce vizează educaţia sanitară a populaţiei. În anul 2012 compania a iniţiat un program de educaţie pentru sănătate, intitulat ”Capsula Sănătăţii”. În cadrul acestui program compania a elaborat pliante ce conţin infomaţii utile referitoare la recunoaşterea, prevenirea, diagnosticul şi tratamentul unor boli şi afecţiuni frecvente în rândul populaţiei, de exemplu: fibromul uterin, hipertensiunea arterială, hiperplazia benignă de prostată, durerea de spate etc. Pliantele subliniază importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos şi îndeamnă pacienţii să evite automedicaţia. Acestea sunt distribuite gratuit în farmacii şi în cadrul evenimentelor organizate de companie.

ziua ungariei

Construirea unei baze sportive în interiorul companiei a fost un alt proiect pentru sănătate. Acesta permite celor peste 1500 de angajaţi ai Grupului Richter în România şi familiilor acestora să practice baschet, fotbal, tenis şi atletism şi oferă un cadru de excepţie pentru evenimentele organizate angajaţilor companiei, care au scopul să conştientizeze importanţa mişcării pentru păstrarea stării de sănătate. Un astfel de eveniment a fost „Ziua Sănătăţii şi Ziua Copilului”, organizată de 1 iunie, prilej cu care cei mici au avut posibilitatea să înveţe, şi prin intermediul părinţilor, despre efectele benefice ale mişcării şi despre importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos.

Sprijin pentru elevi şi studenţi Un alt exemplu relevant pentru modul în care Gedeon Richter România înţelege să se implice în viaţa comunităţii este reprezentat de sprijinul pe care îl oferă procesului educaţional. Compania este devotată susţinerii activităţii de cercetare ştiinţifică a tinerei generaţii, devenind în anii recenţi un reper pentru elevii şi studenţii care obţin rezultate deosebite în domeniul chimiei. Astfel, de şase ani, Gedeon Richter România premiază elevii din Târgu Mureş şi pe profesorii lor îndrumători, pentru rezultate excepţionale obţinute la etapa naţională a Olimpiadei de Chimie. În acelaşi timp, compania acordă Premiul special Richter studenţilor care prezintă cele mai bune lucrări în domeniul cercetării farmaceutice în cadrul conferinţelor ştiinţifice ale studenţilor organizate în Târgu Mureş, îndemnându-i să îmbrăţişeze cariere de succes, unde baza este chimia. În baza unei colaborări cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, viitorii cercetători au acces la experienţa acumulată în practică de către specialiştii companiei, precum şi la informaţii legate de domeniul farmaceutic.

Despre Gedeon Richter Gedeon Richter este un lider al companiilor farmaceutice din Europa Centrală şi de Est. Fondată în 1901, compania este prezentă în 30 de ţări şi are subsidiare producătoare în mai multe ţări din Europa şi Asia, printre care şi România. Grupul Richter dispune de un portofoliu de 200 de medicamente, care acoperă aproape toate ariile terapeutice şi care sunt distribuite prin reţeaua proprie de distribuţie în peste 100 de ţări. Compania pune accent pe inovaţie şi cercetare-dezvoltare, deţinând unul dintre cele mai mari centre de cercetare-dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi o echipă de aproape 1000 de cercetători. Cercetarea se concentrează pe descoperirea şi dezvoltarea unor produse eficiente în combaterea bolilor sistemului nervos central şi ale aparatului reproductiv feminin. În România, Gedeon Richter desfăşoară o activitate integrată vertical, deţinând o fabrică de medicamente în Târgu Mureş – Gedeon Richter România, o reţea de peste 120 de farmacii – Gedeon Richter Farmacia şi distribuitorul Pharmafarm.

13

14

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLINI-LAB, 20 de ani de performanţă Singura companie din „provincie” aflată în topul primilor cinci furnizori de produse pentru laboratoare medicale din România este CLINI-LAB. Ing. Jakab Ştefan, directorul societăţii, ne-a oferit detalii despre performanţele firmei care a împlinit anul acesta 20 de ani.

Rep.: Cum caracterizaţi cei 20 de ani de activitate?

Jakab Ştefan: Aş putea caracteriza cei 20 de ani ca o evoluţie continuă, pe parcursul căreia am avut ca scopuri principale extinderea pe plan naţional, cu un nivel ridicat de calitate la produse şi servicii. Aici mă refer la tehnică nouă, performantă, care să satisfacă şi cele mai exigente nevoi ale beneficiarilor. Dacă detaliem puţin parcursul şi evoluţia, putem aminti faptul că am început activitatea în 1993, cu trei oameni, ca firmă mixtă, având şi capital extern.

Este de menţionat că aceşti trei oameni încă lucrează în firmă. Legat de momentul debutului trebuie să mai menţionez că a contat experienţa investitorului extern, care avea deja, la acel moment, activitate pe segmentul de

aparatură de laborator.

De la an la an ne-am dezvoltat activitatea şi aria de acoperire.

Am crescut de la 3 la 58 de angajaţi şi avem acum acoperire naţională. Punctele de lucru din Iasi, Timişoara şi Bucureşti, împreună cu sediul central din Târgu Mureş, acoperă toate judeţele. În primii ani de activitate nu s-au plătit dividende, investitorii fiind de acord să dirijeze tot profitul spre noi investiţii. Am considerat că este bine să avem o ofertă complexă, care să acopere cât mai mult posibil nevoile pieţei. Aici vorbim şi de piaţa privată, dar şi de cea bugetară.

Legat de performanţe, putem spune cu mândrie că suntem singura firmă mare din domeniu care nu este din Bucureşti.

Altfel spus, suntem singurii din „provincie” care concurăm

Summary e only company outside Bucharest ranked in top five suppliers for products destinated to medical laboratories in Romania is CLINILAB. “We have started the company in 1993, with three employees, as a joint venture, having foreign capital invested. It is important to underline that those three people are still working in the company. At the startup moment I must stipulate that the know-how of the foreign investor mattered a lot, that investor already had activity on this market. Each year we have grown our activities and catchment area. We have now 58 employees and national coverage. Our subsidiaries in Iaşi, Timişoara, and Bucharest, along with the team from the headquarters in Târgu Mureş cover al the requests from all counties. In the first years, the company did not pay any dividends, the investors decided to allocate all profits to new investments”, explains ing. Jakab Ştefan, general manager of CLINI-LAB, in a retrospective about the present and the beginnings of CLINI-LAB, a company which now celebrates 20 years of successful activity.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15

Contact: cu marile firme din capitală, aflându-ne între primele 5 mari companii din acest domeniu.

Ar mai fi de spus că am încercat să calculăm bine fiecare pas, ştiind că în sănătate există o serie de riscuri legate de plata facturilor la termene mai mari. Nu spun că nu ne-am asumat şi riscuri, dar am analizat bine fiecare pas.

Rep.: Ce elemente v-au ajutat să aveţi o activitate performantă?

Jakab Ştefan: De obicei ni se spune că abordăm problemele „ardeleneşte”. Este vorba aici de proverbiala seriozitate ardeleană, care înseamnă să te ţii de cuvânt şi să tratezi cu seriozitate fiecare problemă a beneficiarului. Putem spune că este un atu al nostru. Încercăm să fim cât mai aproape de cerinţele cumpărătorului, şi asta nu este pentru noi doar o expresie de marketing. Cei care ajung să ne cunoască ne rămân apropiaţi. Un alt element ar fi faptul că încercăm să fim constanţi, să nu existe hopuri nici în aprovizionare, nici în servicii.

Suntem foarte atenţi la dezvoltarea şi perfecţionarea factorului uman. Mulţi dintre colegii mei participă la training-uri, la stagii de pregătire, atât în străinătate cât şi în ţară. Aici este vizată o pregătire profesională bună, dar şi factorul uman joacă un rol important. Oamenii noştri trebuie să cunoască foarte bine piaţa şi produsele pe care le avem, dar, în acelaşi timp, au nevoie de o atmosferă plăcută la serviciu pentru a fi performanţi. Dacă există o bună comunicare între oameni, în mod cert va exista o comunicare optimă şi pe plan profesional. În paralel cu teambuilding-uri, de doi ani organizăm simpozioane CLINI-LAB în diferite locaţii din ţară, pentru a

ne cunoaşte mai bine colaboratorii, beneficiarii, dar şi alţi potenţiali clienţi. Ne prezentăm noi, prezentăm aparatura pe care o avem în portofoliu, ţinem prelegeri ştiinţifice etc.

Rep.: Aveţi produse care în mod special vă evidenţiază pe piaţa aparaturii medicale?

Jakab Ştefan: Este greu să faci ierarhii în privinţa aceasta. Dacă totuşi ar fi să scoatem ceva în evidenţă aş aminti aparatele de hematologie MINDRAY. Prin numărul mare de aparate instalate în utimii ani, suntem în top pe acest segment. Pe partea de imunologie aş aminti aparatura TOSOH, de producţie japoneză, care, de asemenea, se bucură de mare apreciere în rândul beneficiarilor. În domeniul biochimiei ne distingem prin analizoarele Konelab produse de ermo Scientific.

Rep.: Ce vă doriţi pentru aniversarea de 25 sau 30 de ani de activitate ?

Jakab Ştefan: În primul rând, îmi doresc să păstrez team-ul care lucrează momentan în CLINI-LAB. Sunt oameni pregătiţi, oameni sufletişti. Eu lucrez cu plăcere cu aceşti oameni. Sper să îi am în CLINI-LAB şi peste 5 sau 10 ani. În al doilea rând, ne gândim să ne extindem, dacă este posibil, şi în străinătate, în Balcani sau spre Est. Este loc şi know-how-ul pe care l-am câştigat în 20 de ani poate fi folosit cu succes şi pe alte pieţe.

Târgu-Mureş, str. Rodnei, nr. 15 Tel: 0265-218784 E-mail: office@clinilab.ro www.clinilab.ro Societatea CLINI-LAB s-a constituit în Târgu Mureş în anul 1993 cu participarea firmei Diagnosticum din Ungaria şi Atlas SRL. Gama de produse comercializate la debut avea în componenţă analizoare de biochimie si urini, cu reactivii aferenţi şi completarea s-a făcut cu cele de hematologie şi ioni.

Anul 1995 este momentul extinderii firmei CLINI-LAB prin realizarea punctului de lucru din Bucureşti.

Din punct de vedere logistic, o schimbare importantă a avut loc în anul 2006, când s-a construit în regie proprie un sediu nou, performant ce asigură funcţionarea eficientă a departamentelor din cadrul firmei.

Managementul CLINI-LAB se realizează în conformitate cu standardele de calitate ISO începând cu anul 2002. În prezent este implementat sistemul de management al calităţii în conformitate cu standardul ISO 9001:2008.

Dezvoltarea firmei a condus la creşterea portofoliului de produse comercializate (biochimie, hematologie, imunologie, coagulare, alergologie, microbiologie, diabetologie) şi mărirea personalului la 58 de angajaţi.

16

ziua ungariei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi atracţii la Danubius Health Spa Resort Sovata

Balneoclimaterica Sovata se află în topul investiţiilor ungare din România. Prin serviciile oferite de hotelurile Danubius şi Brădet şi ştrandurile de la Lacul Ursu şi Lacul Aluniş, Balneoclimaterica aduce anual zeci de mii de turişti înSovata. Andrei Rusu, director administrativ al hotelului, ne-a oferit detalii despre investiţiile făcute în ultimul an la Balneoclimaterica.

A consemnat Florin Marcel SANDOR Rep.: Care sunt cele mai importante investiţii făcute în ultimul an de Balneoclimaterica Sovata?

Andrei Rusu: Aşa cum ne-am obişnuit clienţii, în fiecare an încercăm să facem câteva investiţii pentru a ne putea lărgi gama de servicii. În această perioadă grea de criză trebuie să oferi tot timpul ceva nou. Astfel, s-a dat în folosinţă, la Danubius Health Spa Resort Sovata, o zonă nouă de plajă, chiar în apropierea piscinelor. La Lacul Ursu au fost refăcute două noi zone de plajă. Cel mai important lucru pentru noi a fost finalizarea primei etape de renovare a Hotelului Brădet. De la 1 iunie 2013, capacitatea de camere de 4 stele a mai crescut cu încă 40. Ar mai fi de adăugat faptul că, şi în acest an, Sovata a reuşit să-şi surprindă plăcut turiştii cu noi investiţii din partea autorităţilor locale. În mare parte, a fost finalizat proiectul Drumul Sării, lucru care dă un plus de valoare staţiunii Sovata.

Contact:

Trandafirilor 111, Sovata, România Tel: +40-265-570-151 Rezervări: +40 265 570 151, Rezervări prin fax: +40 265 570 258, E-mail: sovatahotel@szovata.ro www.danubiushotels.ro

Rep.: De unde provin majoritatea turiştilor?

Andrei Rusu: Majoritatea clienţilor noştri sunt din România, semn că staţiunea Sovata are un renume bun în ţară.

Dacă ne referim la clienţii din străinătate, putem spune că vin mulţi turişti din Republica Moldova, Ungaria, Germania, Italia şi Spania.

Rep.: Cum a fost vara acestui an?

Andrei Rusu: Vara anului 2013 a fost una grea, deoarece condiţiile meteorologice nu au ţinut anul acesta cu noi.

Aproape toată luna iunie a fost rece, iar luna iulie a fost ploioasă. Putem spune că sezonul de vară a ţinut doar o sin-

gură lună, august. Temperaturile din timpul serilor au fost destul de scăzute în această vară, astfel încât apa din Lacul Ursu s-a răcit foarte repede. La deschidere, apa avea o temperatură de aproape 48 de grade, iar dupa 3 săptămâni a ajuns la 28 de grade. Turismul de vară, la Sovata, se poate face în condiţii optime doar când „apa lacului e caldă şi berea rece”.

Rep.: Care sunt punctele forte ale Complexului Danubius, în ceea ce priveşte atragerea turiştilor?

Andrei Rusu: Ca şi puncte forte putem menţiona faptul că, în pofida vremii potrivnice, turiştii au avut posibilitatea de a se relaxa şi de a înota la centrul SPA din cadrul complexului. De anul acesta, turiştii au beneficiat şi de o zonă nou amenajată, în faţa piscinelor, unde au putut ieşi la relaxare şi la plajă. Turiştii care nu au vrut să meargă la Lacul Ursu au putut sta în cadrul complexului, la plajă. Această nouă zonă a avut mare succes, deoarece tot mai mulţi turişti ieşeau de la Lacul Ursu şi veneau pe şezlongurile de pe plaja piscinelor, să mai prindă câteva ore de soare.

Rep.: Ce proiecte aveţi pentru perioada următoare?

Andrei Rusu: Cel mai important proiect vizează finalizarea renovării hotelului Brădet. Ultima etapă a renovării va începe în 1 octombrie 2013 şi va fi finalizată pe 31 mai 2014.

Din vara anului 2014 aşteptăm turiştii să ne viziteze şi să beneficieze şi de serviciile noului Danubius Health Spa Resort Brădet. Va fi un hotel de 4 stele Superior.

Summary Balneoclimaterica Sovata is on the top of Hungarian investments in Romania. Due to the services Danubius and Brădet Hotels, Ursu and Aluniş Lakes are offering, Balneoclimaterica attracts tens of thousands tourists in Sovata every year.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

17

Terapia cu lumină polarizată pentru prevenirea și tratarea eficientă a problemelor persistente ale căilor respiratorii Sensolite, patul cu lumini, este un dispozitiv medical terapeutic ce folosește lumina polarizată cu efecte de regenerare a funcției celulare pe toată suprafața corpului. Ideea unui dispozitiv cu lumină polarizată a fost formulată pentru prima dată de către biofizicianul maghiar Fenyő Márta, cercetările acesteia ducând la o nouă tehnologie pe baza căreia a fost construit patul de lumini. Acest tip de tratament, terapia Sensolite, ajută la echilibrarea și regenerarea tegumentelor, reglând procesele biologice.

Odată cu venirea toamnei și cu începerea noului an școlar, în grădinițe și în școli apar și afecțiunile căilor respiratorii. Probleme precum răceala, înfundarea nasului, sinuzita, otita, tusa seacă, inflamația bronhiilor și a faringelui ca urmare a scurgerii secreției, sau, în cel mai rău caz, pneumonia pot avea complicații chiar foarte grave pentru copii. Aceste îmbolnăviri pot persista chiar până la mijlocul primăverii. În aceste perioade, copiii suferă de neplăcerile cauzate de durerile persistente.

Terapia cu lumină polarizată ne ajută să învingem răceala și gripa Utilizarea regulată a patului de lumini Sensolite este recomandată în primul rând pentru prevenirea acestor boli, însă poate fi utilizat și pentru accelerarea vindecării sau pentru prevenirea unor complicații.

80% dintre copiii care se confruntă cu asemenea probleme au reacționat în mod favorabil la tratamentele preventive, fapt demonstrat de scăderea numărului îmbolnăvirilor de acest fel, precum și de reducerea semnificativă a cantității de antibiotice necesare tratării acestor boli. Terapia este recomandată copiilor de la 6 săptămâni iar până la vârsta de 4 ani, cei mici pot efectua ședințele alături de un părinte sau de frați.

Utilizând sistematic terapia se pot preveni inflamațiile căilor respiratorii superioare. Totuși, dacă un copil s-a îmbolnăvit și are febră nu este recomandată tratarea acestuia în patul cu lumini. Începerea terapiei este indicată premergător stării acute, deoarece se poate reduce semnificativ probabilitatea apariției complicațiilor, iar copiii se pot vindeca într-un ritm mult mai rapid. Pentru prevenția bolilor este recomandat ca terapia cu lumină polarizată a întregului corp să înceapă încă din luna septembrie și să fie continuată pe parcursul iernii cu ”Pachetul de menținere”, respectiv cu aplicarea terapiei până la sfârșitul perioadei critice, adică până la mijlocul lunii martie.

Experiențele pacienților ”Cam de doi ani mergem cu fiicele noastre , în mod regulat, la terapie cu lumină polarizată. În fiecare an grupa de la grădiniță și de la școală ne-a rezervat ”surprize”, însă acum fetele mele dețin recordul sănătății și la grădiniță și la școală, căci, de când am început terapia, copiii mei au fost bolnavi doar de trei ori. La început ne-am străduit să ajungem la ședințele de terapie Sensolite de trei ori pe săptămână. Acum ne simțim excepțional și ne este suficient doar o ședință pe săptămână. În cazul în care ne pregătim de mers în vacanță sau de începerea anului școlar încercăm totuși să facem terapie de cel puțin două ori pe săptămână”.

P.K.

”Am folosit terapia Sensolite împreună cu fiicele mele (Raluca, 6 ani și Cristina 4 ani) pentru întărirea sistemului nostru imunitar. Fiica mea cea mare se îmbolnăvea des, iar răceala și tusea persistau de toamna până primăvara și de nenumărate ori erau asociate cu alte boli, precum conjunctivita. Terapia cu lumină polarizată am început-o în luna septembrie, acum mergem doar o dată sau de două ori pe săptămână pentru menținere.

Simptomele Ralucăi au dispărut în totalitate ca rezultat al terapiei. Și aș vrea să mai spun un lucru interesant. În decembrie a fost o epidemie de varicelă, care nu le-a ocolit nici pe fetele mele. Boala lor însă a trecut foarte rapid.

Copiii mai multor prieteni s-au îmbolnăvit în același timp, iar simptomele lor au fost incomparabile cu cele ale fetelor mele. Ele au avut mult mai puține erupții cutanate, nu au avut febră și nici mâncărimi insuportabile”.

S.A.

Pregătiți-vă organismul pentru iarnă! Încercați beneficiile tratamentului la sediul OrtoProfil din Târgu-Mureş, str. Podeni nr. 44/A, pe bază de programare.

Târgu-Mureş, judeţul Mureş 540253, str. Podeni, Nr. 44/A Tel.: 0265 264834, 208500 Fax: 0265 210 576 E-mail: ortoprofil@ortoprofil.ro, www.ortoprofil.ro

18

ziua ungariei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parteneriat bazat pe încredere între Ungaria şi România Valoarea schimburilor comerciale bilaterale dintre Ungaria şi România era, la sfârşitul anului 2012, în sumă de 7,33 miliarde euro, dintre care exporturile au reprezentat 2,41 miliarde de euro şi importurile 4,92 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Economiei. de Alex TOTH De asemenea, conform aceleiaşi surse, în perioada 2009-2012, exporturile româneşti în Ungaria s-au dublat, iar la data de 31 decembrie 2012, în Romania erau înregistrate 11.525 de societăţi comerciale mixte româno-ungare, cu un capital total investit de 650 milioane de euro. „Avem un nivel ridicat de încredere, suntem aliaţi, avem aceleaşi interese”, a afirmat, într-un interviu acordat pentru ziare.com, în aprilie 2013, Füzes Oszkár, Ambasadorul Republicii Ungare Ia Bucureşti. În continuare, revista „Transilvania Business” vă propune o incursiune în rândul principalelor investiţii ungare în Transilvania, analiză realizată cu ajutorul informaţiilor furnizate de www.listafirme.ro, principalul portal despre firmele din România.

Mol România Petroleum Products SRL Cluj Napoca. Subsidiara Mol Hungarian Oil & Gas Public LTD Company din Ungaria îşi desfăşoară activitatea din 1995 în România şi are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. În exerciţiul financiar 2012, compania a raportat următorii indicatori economico-financiari: cifră de afaceri de 4,14 miliarde lei (3,13 miliarde lei în 2011), profit de 76,11 milioane lei (pierderi de 13,39 milioane lei în 2011) şi 188 de locuri de muncă asigurate (176 în 2011).

Autoliv România SRL Braşov. S-a înfiinţat în 1997, are ca obiect de activitate fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule şi printre acţionarii persoane juridice se regăseşte şi Autoliv KFT din Ungaria. În 2012, compania a derulat afaceri de 1,89 miliarde lei (1,91 miliarde lei în 2011), a înregistrat profit de 129,83 milioane lei (160,95 milioane lei în 2011) şi a avut 3.713 angajaţi (3.101 în 2011).

Gedeon Richter România SA Târgu-Mureş. Subsidiara Richter Gedeon din Ungaria este unul din principalii jucători

de pe piaţa farmaceutică din România, cu afaceri de 123,14 milioane lei în 2012, în creştere comparativ cu exerciţiul financiar 2011, când acestea se cifrau la 119,51 milioane lei.

Compania şi-a păstrat aproximativ acelaşi număr de angajaţi în 2012 - 550 de salariaţi (552 în 2011).

Autonet Import SRL Satu Mare. Are o vechime de 17 ani în domeniul comerţului cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule şi este controlată de doi asociaţi, Kondor Zoltán din Ungaria şi Lieb Mihály din România. Cifrele societăţii în exerciţiul financiar 2012 sunt următoarele: afaceri de 584,35 milioane lei (569,88 milioane lei în 2011), profit de 12,47 milioane lei (16,58 milioane lei în 2011) şi 788 de salariaţi (792 în 2011).

Waberers România SA Miercurea Ciuc. S-a înfiinţat în 1998, are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri şi este controlată de doi asociaţi persoane juridice, ambii din Ungaria: Wabereres International ZRT şi Delta Rent KFT. Anul 2012 a fost unul de creştere pentru companie, care şi-a majorat cifra de afaceri de la 207,31 milioane lei la 243,9 milioane lei, profitul de la 58.524 lei la 10,16 milioane lei şi numărul de angajaţi de la 689 la 732.

Agis Computer SRL Cluj Napoca. Afacerea funcţionează din 1994, constă în comerţul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului şi este controlată de un asociat persoană juridică, Kventa KFT din Ungaria. Indicatorii de performanţă ai societăţii, raportaţi la data de 31 decembrie 2012, sunt următorii: cifră de afaceri de 144,82 milioane lei (159,46 milioane lei în 2011), profit de 5,79 milioane lei (6,11 milioane lei în 2011) şi 37 de angajaţi (39 în 2011).

Maravet SRL Baia Mare. Are 15 ani de experienţă pe piaţa autohtonă de servicii veterinare şi are doi asociaţi persoane fizice, Korponay Andrea din Ungaria şi Korponay Ferenc din România. Societatea a încheiat exerciţiul financiar 2012 cu următorul bilanţ: cifră de afaceri de 89,62 milioane lei (75,44 milioane lei în 2011), profit de 9,77 milioane lei (7,54 milioane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lei în 2011) şi 121 de angajaţi (112 în 2011).

Masterplast România SRL Oradea. Funcţionează de 12 ani în domeniul comerţului cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare şi are un asociat persoană juridică, Masterplast Nyilvanosan Mukodo Reszvenytarsasag SCA din Ungaria. În exerciţiul financiar 2012, societatea a raportat următorii indicatori de performanţă: cifră de afaceri de 89,24 milioane lei (90,32 milioane lei în 2011), pierderi de 9,38 milioane lei (profit de 932.196 lei în 2011) şi 143 de salariaţi (149 în 2011).

Combridge SRL Sfântu Gheorghe. Are ca obiect de activitate telecomunicaţii prin reţele cu cablu, îşi desfăşoară activitatea din 2002 şi este controlată de Magyar Telekom Telecommunications PLC din Ungaria. În exerciţiul financiar 2012, societatea a raportat cifră de afaceri de 69,42 milioane lei (60,63 milioane lei în 2011), profit de 5,55 milioane lei (6,03 milioane lei în 2011) şi 33 de angajaţi (30 în 2011).

Marsorom SRL Ernei, Mureş. S-a înfiinţat în 2002, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule şi este controlată de Marso Holding KFT din Ungaria. În anul 2012, societatea a derulat afaceri de 66,87 milioane lei (80,02 milioane lei în 2011), a înregistrat profit de 52.702 lei (2,48 milioane lei în 2011) şi a avut 99 de angajaţi (91 în 2011).

Fornetti România SRL Chinez, Timiş. Subsidiara holdingului cu acelaşi nume din Ungaria funcţionează din 2001 şi are ca obiect de activitate fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie. În prezent, societatea se află în reorganizare judiciară, iar anul fiscal 2012 a fost încheiat cu următorul bilanţ: cifră de afaceri de 66,04 milioane lei (90,91 milioane lei în 2010), pierderi de 9,7 milioane lei (minus de 2,83 milioane lei în 2010) şi 314 angajaţi (540 în 2010).

Plat Mix SRL Sibiu. S-a înfiinţat în 2004, are doi asociaţi persoane fizice, Aurel Şerban din România şi Toth Imre din Ungaria şi se ocupă cu activităţi de jocuri de noroc şi pariuri. În 2012, firma a avut cifră de afaceri de 61,61 milioane lei (50,44 milioane lei în 2011), profit de 101.695 lei (minus de 377.755 lei în 2011) şi 46 de angajaţi, la fel ca în 2011. Şurub Trade SRL Târgu-Mureş. Afacerea funcţionează din 1993, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, iar printre cei patru asociaţi se regăsesc şi doi cetăţeni din Ungaria, Krizsan Istvan şi Krizsan Zoltan. În 2012, societatea a raportat următoarele cifre: afaceri de 43,58 milioane lei (37,38 milioane lei în 2011), profit de 5,45 milioane lei (4,47 milioane lei în 2011) şi 95 de angajaţi (89 în 2011).

Ortoprofil Prod România SRL Târgu-Mureş. Furnizează de 19 ani dispozitive, aparate şi instrumente medicale stomatologice pe piaţa de specialitate. Compania are trei asociaţi, Frunda György, Boga Ferenc şi Lengyel István, cetăţean din Ungaria, iar anul 2012 a fost încheiat cu o cifră de afaceri de 33,94 milioane lei (30,79 milioane lei în 2011), profit de 5,16 milioane lei (6,4 milioane lei în 2011) şi 192 de salariaţi (177 în 2011).

Instal Impex SRL Arad. Se ocupă cu comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire, s-a înfiinţat în 1998 şi are doi asociaţi persoane fizice, Heim Márton din Ungaria şi Kovács Tiberiu

ziua ungariei

19

din România. În exerciţiul financiar 2012, societatea a raportat următorii indicatori de performanţă: cifră de afaceri de 33,74 milioane lei (33,61 milioane lei în 2011), profit de 473.930 lei (344.602 lei în 2011) şi 60 de angajaţi (56 în 2011).

Clini Lab SRL Târgu-Mureş. A fost înfiinţată în 1993, are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice şi are doi asociaţi persoane juridice, Diagnosticum SRL din Ungaria şi Atlas Holding SRL din România. Firma a avut un an 2012 excelent: cifra de afaceri a crescut de la 26,01 milioane lei în 2011 la 31,29 milioane lei la data de 31 decembrie 2012, profitul s-a majorat de la 3,9 milioane lei la 4,5 milioane lei, iar numărul de angajaţi a crescut de la 52 la 57.

Grandemar SA Cluj Napoca. Business-ul este prezent din 1991 pe piaţa din România şi constă în extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei. Societatea este controlată de doi asociaţi persoane juridice, Bloem International BV din Olanda şi Strabag Epito din Ungaria, şi a încheiat exerciţiul financiar 2012 cu următoarele cifre: afaceri de 30,57 milioane lei (50,31 milioane lei în 2011), profit de 2,56 milioane lei (6,65 milioane lei în 2011) şi 127 de salariaţi (117 în 2011).

Balneoclimaterica SA Sovata. Este controlată de Salina Invest SA Târgu-Mureş, societate care deţine 98,02% din acţiuni şi care are la rândul ei trei acţionari persoane juridice din Ungaria: Danubius Szalloda Es Gyogyudullo SA, Danubius Szallodauzemelteto Es Szolgaltato ZRT şi Aktiv Hotels International Szolgaltato Es Tanacsado KFT. Compania are ca obiect de activitate hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare şi a încheiat anul 2012 cu următorul bilanţ: afaceri de 27,5 milioane lei (24,57 milioane lei în 2011), profit de 5,9 milioane lei (3,85 milioane lei în 2011) şi 246 de angajaţi (243 în 2011).

Valkes SRL Sfântu Gheorghe. S-a înfiinţat în 2007, este controlată de Valbridge Holding ZRT din Ungaria şi are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. În 2012, societatea a raportat cifră de afaceri de 25,6 milioane lei (23,63 milioane lei în 2011), profit de 3,83 milioane lei (3,29 milioane lei în 2011) şi 1.072 de angajaţi (1.030 în 2011).

Sigma Gum SRL Miercurea Ciuc. Afacerea a demarat în 1997, constă în comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule şi are doi asociaţi, Szőcs József şi Szegledi Béla din Ungaria. Firma a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, de la 9,4 milioane lei în 2011 la 8,25 milioane lei în 2012, precum şi a profitului, de la 1,08 milioane lei la data de 31 decembrie 2011, la 88.949 lei în exerciţiul financiar 2012.

Summary e amount of trade exchange between Hungary and Romania was 7,33 billion euros by the end of 2012. Export amount represented 2,41 billion euros and import amount was 4,92 billion euros, due to the Ministry of Economy. Between 2009-2012, Romanian exports in Hungary doubled, and 11.525 Romanian – Hungarian joint-ventures were registered in Romania by the end of 2012. e total amount of money invested in Romania was 650 milioane euros.

20

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Privatizarea, o şansă pentru Sanevit Arad Cea mai modernă fabrică de seringi unifolosibile din România, construită printr-un împrumut garantat de stat, a fost falimentată de către Ministerul Sănătăţii, care a preferat seringi şi ace unifolosibile de slabă calitate, din import. Acum, Guvernul vrea să salveze fabrica de la ruină şi a decis privatizarea. de Sorin TROCAN

Fabrica de seringi unifolosibile de la Arad a fost o investiţie privată românească şi a fost considerată în anii `90 cea mai tare afacere din ţară. Se specifica faptul că Ministerul Sănătăţii avea nevoie de ace şi seringi unifolosibile pentru unităţile medicale româneşti. Sanevit SA Arad a fost construită cu un împrumut garantat de stat. Prin HG 816 din 7 decembrie 1991, primul-ministru de atunci, eodor Stolojan, autoriza Ministerul Economiei şi Finanţelor să acorde garanţia pentru creditul extern de 37 de milioane de dolari care urma să fie primit de către SC Arcasrom SA Bucureşti de la Banca Populare di Novara din Londra, Anglia, pentru achiziţionarea de aparatură pentru Sanevit SA Arad. La licitaţia pentru achiziţionarea utilajelor au participat 18 firme, toate din străinătate. A fost preferată firma italiană Ivaldo Grup. A început astfel construcţia fabricii, pentru care era necesară suma de peste 45 milioane de dolari, iar Ministerul Finanţelor a garantat un împrumut de 37 milioane de dolari, fiind prima investiţie mare de după revoluţie care s-a construit în acest fel. BRD a acordat un împrumut de aproape 9 milioane de dolari pentru Sanevit Arad. Deoarece a durat mult obţinerea creditelor, construcţia fabricii a fost întârziată mai bine de un an de zile. Totuşi, România avea o fabrică de seringi unifolosibile, cotată la vremea respectivă drept cea mai modernă din estul Europei. Acţiunile Sanevit au fost listate la bursă. Achiziţia de acţiuni la Sanevit părea să promită un succes imediat, mai ales că Hotărârea de Guvern care garanta creditul i-a determinat pe mulţi să aibă încredere şi să cumpere acţiuni. La început, valoarea unei acţiuni a fost de 10.000 lei, urmând ca la a doua emisiune să fie de 50.000 lei. Sanevit a ajuns printre primele şase unităţi cotate la bursă. În scurt timp, a început declinul. Valoarea acţiunilor a scăzut brusc. Unii, care au deţinut informaţia, au făcut avere. Dar aceştia au fost puţini. Printre acţionari sunt peste 2000 de persoane fizice, majoritatea pensionari, care au sperat că acţiunile cumpărate din economiile lor de-o viaţă le vor aduce o bătrâneţe liniştită şi lipsită de griji financiare.

Sanevit nu a lucrat la capacitate În momentul inaugurării sale, fabrica de seringi unifolosibile de la Arad era considerată cea mai modernă de acest tip din sud-estul Europei. Capacitatea de producţie era de 200 de milioane de seringi şi 520 de milioane de ace pe an. Însă, fabrica nu a depăşit niciodată jumătate din capacitatea de producţie. Micii acţionari de la Sanevit au vorbit despre presiunile importatorilor asupra Ministerului Sănătăţii, care a preferat să aducă seringi şi ace chinezeşti, spre disperarea medicilor şi asistentelor care le foloseau. Ministerul

Sănătăţii a mai cumpărat din când în când şi din producţia de la Arad, dar banii au ajuns foarte târziu înapoi pentru marfa vândută sau chiar deloc. Datoriile au crescut de la o lună la alta ca Făt-Frumos din poveste. Creditul garantat de statul român nu a mai putut fi înapoiat de către Sanevit, deci statul a plătit pentru că Ministerul Sănătăţii a avut o altă politică în domeniul seringilor şi comisioanelor. S-a încercat în anul 1998 salvarea fabricii şi s-a emis HG 315/1998, conform căreia toată reţeaua sanitară românească ar fi trebuit să folosească seringi şi ace unifolosibile de producţie românească. Acest lucru ar fi salvat fabrica, însă importatorii au făcut presiuni asupra Ministerului Sănătăţii, HG a „căzut” şi fabrica de la Arad s-a îndreptat tot mai mult spre faliment. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a încercat vânzarea Sanevit, dar după trei licitaţii fără succes a devenit proprietara fabricii, care ulterior a ajuns la Ministerul Sănătăţii, cel ce o falimentase.

Scandal politic la Sanevit Preluată de Ministerul Sănătăţii, s-a sperat că fabrica va fi salvată. Oamenii politici s-au implicat şi au făcut acuzaţii grave asupra guvernărilor trecute. Deşi cea mai modernă fabrică de seringi şi ace unifolosibile a fost falimentată, nimeni nu a făcut cercetări, ca vinovaţii să fie pedepsiţi, cu toate că declaraţiile politicienilor au fost publice. Fostul ministru al Sănătăţii Ovidiu Brânzan a ajutat la revigorarea Sanevit-ului. SC Sanevit 2003 SA s-a înfiinţat prin hotărârea Guvernului 1037/28.08.2003 prin preluarea activelor fostei fabrici. La data înfiinţării, SC Sanevit 2003 SA a avut un capital social de 27.697.831 lei, din care echivalentul a 8.603.680 dolari aport în natură. Statul a investit 50 de miliarde pentru a reporni fabrica şi a fost înfiinţată o nouă firmă, fără datorii, care ar fi trebuit să devină un succes. Dar, produsele arădenilor nu au fost cumpărate chiar de către „patron”, adică Ministerul Sănătăţii, iar dacă le-a cumpărat,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

nu le-a mai plătit. Angajaţii au fost concediaţi într-un număr mare şi în cea mai modernă fabrică de seringi unifolosibile a început fabricarea de jucării pentru ouă Kinder. Situaţia financiară a devenit din nou delicată. Din cauza datoriilor acumulate la stat, mai ales prin nevirarea TVA-ului, Ministerul Finanţelor a pus sechestru pe stocul de seringi şi ace unifolosibile. Vina a fost a Ministerului Sănătăţii, care a preferat seringi şi ace din import în locul celor fabricate la Arad. Cei de la Sanevit au fost excluşi din start de la licitaţii, pentru că se licitează la pachet mai multe tipuri de seringi, ori ei nu le produc pe toate, au căutat scuze politicienii.

Privatizarea, unica soluţie Acum, SC Sanevit 2003 SA are un capital social de 32.684.998 lei, în urma majorării în anul 2004 cu 5.000.000 de lei, aport în numerar a AVAS. Începând din data de 20.06.2012, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a devenit unic acţionar. Guvernul României a propus anul trecut constituirea unui grup de lucru interministerial pentru relansarea activităţii SC Sanevit 2003 SA şi analizarea şi propunerea de soluţii privind privatizarea acesteia. Membrii grupului de lucru interministerial sunt reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. În primăvara acestui an, ministrul Varujan Vosganian a anunţat că SC Sanevit Arad face parte dintr-un prim lot de companii de stat care vor fi privatizate. Pentru fabrica arădeană, privatizarea ar fi unica şansă de a mai produce vreodată seringi şi ace uni-

folosibile. La mijlocul lunii august, Ministerul Economiei a anunţat că a primit trei oferte tehnice valabile în cadrul procedurii de selecţie a consultantului juridic pentru pregătirea şi derularea licitaţiei de privatizare a SC Sanevit 2003 SA. Au fost analizate documentele de participare depuse şi au fost declarate eligibile ofertele participanţilor SCA Vilău&Mitel, SCA Ţucă Zbârcea şi Asociaţii şi consorţiul format din SCA Zamfirescu Racoţii&Partners şi SCPA Rădulescu Costinescu&Asociaţii. Urmează o nouă etapă, cea a ofertelor financiare ale celor admişi.

21

t a

i ”

22

inedit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Baia Sprie, model european în sănătate

de Florin Teodor MUREŞAN

Baia Sprie este unicul oraş din România integrat în cadrul unui program european de inovare în sistemul de sănătate publică. Recent, oraşul de la poalele Gutinului a fost gazda celei de-a treia reuniuni de lucru a grupului, format din opt oraşe europene, din care face parte. Partici panţii au arătat că manifestarea băispriană a fost cea mai reuşită dintre toate.

Reprezentanţii a opt oraşe din Europa s-au reunit, recent pentru cea de-a treia sesiune de lucru din cadrul unui proiect de inovare în sistemul de sănătate publică. Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a două zile în incinta unui complex turistic de patru stele situat în localitatea Dăneşti, de lângă Baia Sprie.

Sunt de menţionat două aspecte inedite referitoare la acest proiect. Baia-Sprie este singurul oraş din ţara noastră angrenat în acest program. Proiectul are la bază o viziune - devenită practică în Europa - care nouă, românilor,

„Proiectul se va derula pe o durată de aproximativ doi ani şi finanţarea pentru partea română, pentru Baia-Sprie, este de 63.000 de euro.

Această sumă este alocată pentru întâlnirile grupurilor, formarea Grupului de Suport Local Baia Sprie. Vom încerca să creăm în jurul acestei echipe un grup de suport local format din cetăţeni implicaţi în fenomenul acesta de sănătate publică, cetăţeni împreună cu care va trebui să scriem un plan de acţiune local. Acest plan de acţiune va cuprinde paşii pe care trebuie să-i facem în aşa fel încât serviciile de sănătate publică din Baia Sprie să ajungă la performanţele dorite de cetăţeni”.

Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie

poate să ni se pară mai degrabă ca făcând parte din altă lume: inovarea sistemului de sănătate publică prin atenţie! - implicarea şi participarea directă a cetăţenilor la luarea deciziilor în sistemul serviciilor de sănătate publică. Nu-i aşa că, pentru noi, pare un concept cam extraterestru? Totuşi, în Europa funcţionează. La noi, spitalele se închid!

Oraşe 4D Aceasta este egida sub care se desfăşoară un proiect de inovare în domeniul sănătăţii, din cadrul amplului program european URBACT. Membrii proiectului sunt: Igualada (Catalania, Spania), Leeds (Marea Britanie), Novara (Italia), Tartu (Estonia), Plungė (Lituania), BrainPort Eindhoven Region (Olanda), Business Development Corporation din Jena (Germania) şi Baia-Sprie (România).

Proiectul este coordonat de către reprezentanţii din Igualada (Spania), localitate unde, în luna martie a.c., a avut loc reuniunea participanţilor cu scopul de a începe faza de implementare şi stabilirea paşilor de urmat ce va permite partenerilor să lucreze coordonat. Finalul proiectului este prevăzut pentru luna martie 2015 când fiecare oraş va trebui să fi generat un Plan Local de Acţiune, în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

conformitate cu realitatea şi gata de a fi pus în practică.

Programul oferă un rol decisiv cetăţenilor astfel încât aceştia să poată identifica punctele slabe ale sistemului şi să propună soluţii de care autoritatea locală să ţină seama. Cadrul implicării cetăţenilor îl va oferi înfiinţarea Grupurilor Locale de Sprijin.

A doua întâlnire a grupului a avut loc, în luna mai, la Eindhoven (Olanda), iar acum Baia-Sprie găzduieşte cea de-a treia reuniune a grupului. „Suntem parteneri într-un proiect internaţional, coordonat de cei din Primăria din Igualada, Spania. Scopul proiectului este de a indentifica posibilităţi de inovare în serviciile de sănătate publică, într-un parteneriat european, încercând să vedem care sunt diferenţele între sistemele publice de sănătate europene. Categoric, noi, România, ne situăm pe o scală destul de joasă a valorilor acestor servicii. Aceste schimburi de experienţă probabil ne vor aduce mai aproape de ceea ce ştiu ei să facă în Europa; trebuie să încercăm să aducem ce-i bun de la ei şi să inovăm la Baia-Sprie. În speţă, ei sunt interesaţi de Baia-Sprie datorită faptului că noi încercăm să redeschidem spitalul într-un parteneriat public-privat. În România nu mai este nicio intervenţie de acest gen. Sper să obţinem şi sprijinul lor, logistic, în primul rând, pentru că proiectul nu-şi propune investiţii în infrastructura spitalicească, ci, deocamdată, să asigure o logistică clară care să ne ducă la redeschiderea spitalului cu o largă participare a cetăţenilor. Tema pe care o avem acum este implicarea cetăţenilor în serviciile de sănătate publică. Cum se pot implica cetăţenii? Cum se implică ai lor? Cum se implică sau, mai bine zis, cum nu se implică ai noştri? De ce se implică ai lor şi de ce nu se implică ai noştri? Fiecare localitate prezentă este reprezentată de către liderii grupurilor de suport local din respectivele localităţi, managerii de proiect, precum şi reprezentanţi din fiecare primărie a oraşelor europene participante. De exemplu, din partea oraşului coordonator de proiect este prezent viceprimarul Igualadei, precum şi directorul spitalului care este medic şi totodată şeful Grupului Local de Sprijin de acolo. Aceste Grupuri Locale de Sprijin sunt una din inovaţiile cheie în cadrul programului care permit cetăţenilor participarea la luarea deciziilor la nivel local, generează soluţii la probleme, planuri de acţiune concrete pentru problemele care apar în sistemele lor de sănătate publică”, a explicat Dorin Paşca, primarul oraşului Baia-Sprie.

Drumul e lung Mai este încă drum de străbătut până să putem vorbi cu adevărat de servicii de sănătate publică în Baia Sprie, însă autoritaea locală pare decisă să ajungă la capăt. Două sunt problemele majore ce trebuie rezolvate: lipsa banilor şi lipsa medicilor. Primarul din Baia Sprie a demarat în 2011 o iniţiativă ingenioasă de salvare a spitalului din oraş, închis de guvern, prin implicarea cetăţenilor întrun proiect de parteneriat public-privat de subscripţie publică (cumpărarea de acţiuni). Aşa a fost înfiinţată societatea MEDSPRIA S.A. cu scopul de a oferi servicii medicale populaţiei. Însă acest lucru a fost doar începutul

inedit

23

„Fostul spital din Baia Sprie nu mai există. Vorbim acum de o societate pe acţiuni, MEDSPRIA S.A., constituită prin subscripţie publică, care furnizează un anumit spectru de servicii medicale, dar fără posibilităţi de internare. Două sunt principalele noastre probleme: nevoia de finanţare şi lipsa medicilor. În mare parte, reabilitarea fostei clădiri a spitalului este realizată şi a costat până acum în jur de 250.000 lei.

Policlinica este la etajul clădirii unde funcţionează un laborator de analize medicale, un cabinet de chirurgie generală, unul de medicină internă şi unul de ginecologie. Din păcate avem doar trei medici, iar intervalul de timp în care aceste cabinete sunt deschise este mult sub nevoile oraşului. La parter funcţionează, dar fără a avea vreo legătură cu noi, cabinete ale medicilor de familie, cabinete stomatologice ori tehnicieni dentari. Subscripţia publică este deschisă în continuare - valoarea capitalului subscris şi vărsat până acum este de peste 300.000 lei -, dar aceste sume nu sunt de ajuns. Pentru a putea finaliza lucrările de investiţii la clădirea unităţii cu paturi, este necesar să reuşim accesarea de fonduri europene în cadrul următorului program de finanţare europeană ce se va derula în perioada 2014 – 2019.”, Zoltan Molnar, preşedintele Consiliului de Administraţie al MEDSPRIA S.A.

bătăliei, iar banii colectaţi sunt departe de a fi suficienţi.

Acum, primăria se implică în acest proiect stăruind în lupta sa pentru asigurarea serviciilor de sănătate publică în oraş.

De ce? “Pentru că tuturor ne pasă de sănătatea noastră şi a celorlalţi. Pentru că spitalul din Baia Sprie „s-a născut” din voinţa şi solidaritatea comunităţii locale şi poate să „renască”, din nou, tot cu sprijinul oamenilor. Pentru că Baia Sprie are nevoie de un spital modern. Pentru că atunci când autoritatile centrale ne întorc spatele, noi maramureşenii am ştiut întotdeauna că putem şi ştim să ne descurcăm singuri. Pentru că noi alegem dacă vom rămâne în istorie ca şi generaţia care a închis ochii, resemnată, la moartea unui spital sau cea care l-a salvat.

Pentru că oamenii au decis să se implice în loc să caute scuze şi să le ceară altora să le rezolve problemele.

Summary Baia Sprie is the only city in Romania integrated into an european programme for innovation in the public health system. Recently, the city hosted the 3rd reunion of the group formed by eight european cities, which includes Baia Sprie. e participants pointed out that the current eddition was the best.

24

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Seducţia zborului perfect Descris în cifre, BIAS 2013 este impresionant: 100 de piloţi şi paraşutişti, 100 de aeronave şi cam 100.000 de spectatori. Fragmentat în imagini, spectacolul aerian din 27 iulie capătă dimensiuni greu asimilabile, mai ales dacă n-ai fost acolo. de Airport News

Iar dacă ai fost, ştii că, în vreme ce fotografiile păstrează măreţia execuţiilor impecabile, emoţia din mijlocul mulţimii este o experienţă imposibil de redat, resimţită exclusiv în acele momente în care vezi că perfecţiunea există.

Când cerul se umple de graţie, dinamism şi îndrăzneală fără limite, te simţi norocos să poţi asista la o manifestare atât de maiestuoasă, oferită de aceşti adevăraţi cavaleri ai aerului şi bidiviii lor înaripaţi. Aerul vibrează de sunetul motoarelor, privirea zecilor de mii de oameni îmbrăţişează cerul cucerit de dansul aeronavelor, pamântul frige, dar nimeni nu observă, în admiraţia, bucuria şi entuziasmul general şi unificator, în care atracţia irezistibilă faţă de splendoarea zborului e atotcuprinzătoare. Interesant este că indiferent la câte show-uri aeriene ai asista, obişnuinţa nu intervine niciodată, efectul seducător e garantat, de fiecare dată. Aşa că, dacă nu aţi putut ajunge acum, vă aşteptăm neapărat data viitoare!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

25

Aeroclubul României - 90 de ani

Când vorbim despre istoria aviaţiei române, despre pionierii care au împins lumea mai departe cu invenţiile lor şi ne-au aşezat pe harta aeronauticii mondiale, ajungem inerent şi la cei care au iniţiat, menţinut şi continuat tradiţia şcolii de zbor româneşti. Ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, Aeroclubul României este, fără îndoială, un astfel de reper. Şi pentru că o activitate de aproape un secol merită sărbătorită grandios, ediţia din 2013 a Bucharest International Air Show a fost dedicată acestei celebrări. Şi-au arătat astfel talentul, îndemânarea şi curajul echipele de acrobaţie aeriană care reprezintă, în prezent, Aeroclubul României, în ţară şi în străinătate, la spectacole şi competiţii de profil: Hawks of Romania, Vulturii Tricolori, Blue Wings, Lotul Naţional de Paraşutism, White Wings, The Pelicans. O surpriză pentru publicul venit în număr impresionant de mare la evenimentul aerian al anului a fost constituită de prezentarea a două aeronave Zlin 50LS, complet recondiţionate, dintre care una a fost expusă în cadrul General Aviation Exhibition, iar cealaltă a evoluat în zbor, într-o primă prezentare la un miting aerian, după 25 de ani, sub comanda lui Cornel Marinescu, „Q”. Vizitatorii expoziţiei au putut cerceta de aproape şi balonul cu aer cald, dar şi două planoare, graţiosul Discus şi popularul Grunau Baby.

Reportajul complet este disponibil în revista Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti – Airport News, ediţie specială II – BIAS 2013, realizat de Ancuţa Gălice şi Liliana Dinu. www.bucharestairports.ro

Summary Summerized in figures, BIAS 2013 is overwhelming: 100 pilots and skydivers, 100 airplanes and about 100.000 spectators. Fragmented in images, the air show is hard to be fully understood, especially if someone has not been there. But the emotions of the lucky ones who were there, will get you there in 2014.

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

27

Plus la infrastructură După finalizarea lucrărilor de reparaţii curente la pista de decolare – aterizare de pe Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia, începând de la 1 septembrie, aerogara redevine în totalitate operaţională. de Sandu TUDOR

Finalizarea lucrărilor de reparaţii curente la pista de decolare – aterizare marchează încheierea lucrărilor demarate în octombrie 2012. În plus, în perioada lucrărilor s-a realizat şi refacerea sistemului de electroalimentare şi a configuraţiei sistemului de balizaj luminos. „Lucrările de reparaţii curente la pista de decolare – aterizare s-au desfăşurat în parametrii tehnico-economici contractaţi. Urmare a finalizării lucrărilor şi refacerii stratului asfaltic a crescut siguranţa zborului şi, nu în ultimul rând, confortul pasagerilor la decolarea sau aterizarea aeronavelor. Dimensiunile pistei de decolare-aterizare, care sunt de 3500 m lungime şi 45 m lăţime, şi studiul de expertiză a capacităţii portante, realizat în iulie-august 2012, certifică operarea în siguranţă a aeronavelor de orice capacitate”, a declarat Dan Idolu, directorul Aeroportului Internaţional Timişoara – Traian Vuia.

În viteză Şi lucrările la Autostrada Arad-Timişoara - care fusese deschisă traficului în decembrie 2011, deşi proiectul nu era finalizat, circulaţia fiind permisă cu restricţii de viteză, au fost recepţionate în luna august. Restricţiile au fost ridicate, iar lucrările au o garanţie de doi ani. În cadrul unei conferinţe desfăşurată la Hotelul Continental din Timişoara, cu ocazia recepţiei lucrărilor, managerul de proiect, Octavian Braşai, a declarat: “Vorbim de recepţia finală. Această recepţie are două

anexe în care se trec lucrările care nu sunt finalizate sau care s-a constatat că nu sunt bine făcute. Toate acestea sunt rezolvate în prezent. Urmează o perioadă de doi ani de garanţie, apoi se face ultima recepţie şi predarea lucrării către beneficiar. În acest interval, dacă vor apărea lucrări care necesită reparaţii se vor face de către constructor, fără cheltuieli în plus". Potrivit lui Braşai, Autostrada Arad-Timişoara are cel mai scăzut preţ pe kilometru, în comparaţie cu alte autostrăzi din România. "S-au cheltuit aproximativ 4,3 milioane de euro pe kilometru din Autostrada AradTimişoara", a mai spus acesta. Şeful de şantier, Laurenţiu Stavrat, a detaliat că pe Autostrada Arad-Timişoara au fost construite 11 poduri, s-au făcut trei milioane de metri cubi de săpături şi realizat o suprafaţă de asfalt de două milioane de metri pătraţi. Lucrările la autostrada dintre Arad şi Timişoara au început în 2009, iar termenul de finalizare era de 24 de luni. În decembrie 2011, autostrada a fost deschisă traficului, fără ca şantierul să fie închis. De la deschiderea circulaţiei, pe autostradă au avut loc de mai multe ori reparaţii, în paralel cu lucrările prevăzute în proiect. Pe traseul autostrăzii sunt prevăzute 11 poduri, 14 pasaje, un acces la Centrul de Întreţinere şi Coordonare şi un nod rutier. Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri şi face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea lucrărilor la acest tronson este de 482,8 milioane de lei, echivalentul a 135,43 de milioane de euro. Lucrările au fost executate de consorţiul FCC Construccion şi Astaldi.

28

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Britanicii de la Thomsons mizează pe Cluj

de A.B.

omsons Online Benefits, cel mai important furnizor mondial de software pentru pachete de beneficii pentru angajaţi, a inaugurat luni, 29 iulie, la Cluj, centrul global de pregătire al companiei. omsons Academy, o investiţie în valoare de 450.000 de lire (521.500 euro), va reprezenta singura bază de formare şi instruire pentru filialele companiei din Londra, Singapore, Cluj şi din Silicon Valley.

Astfel, în fiecare an, aproximativ 200 de persoane nou recrutate, angajaţi, precum şi managerii lor vor urma cursurile omsons Academy pentru a-şi dezvolta abilităţile şi pentru a-şi construi o carieră pe termen lung în companie. „Suntem încântaţi să inaugurăm omsons Academy în Cluj, la doar un an de la deschiderea biroului nostru din România. Am fost profund impresionaţi de calitatea oamenilor pe care i-am recrutat în Cluj, precum şi de efectul benefic al echipei noastre din România asupra celei din Londra. Astfel, când am decis că a venit momentul să creăm propriul centru de instruire şi excelenţă, Clujul a fost locaţia perfectă pentru această investiţie majoră. Cred cu tărie că trebuie să le oferim oamenilor noştri oportunitatea de a ajunge la cel mai înalt nivel posibil şi de a avea cariera vieţii lor în compania noastră. Sunt nerăbdător să văd cum acest lucru va crea beneficii atât pentru ei, cât şi pentru clienţii noştri”, a spus, la Cluj, Michael Whitfield, CEO al omsons. Biroul omsons din Cluj are în prezent 50 de angajaţi şi compania plănuieşte să angajeze încă 100 de persoane în următorii trei ani. „Vom continua să facem investiţii pe termen lung în biroul din Cluj şi în oamenii noştri din toată lumea. De altfel, ne dezvoltăm într-un ritm rapid – avem în acest moment deja peste 25 de posturi disponibile în cadrul biroului nostru local”, a adăugat Whitfield.

Thomsons, chiriaş în Olimpia Business Center omsons Online Benefits deţine o suprafaţă închiriată de 450 de metri pătraţi în clădirea de birouri Olimpia Business Center din Cluj-Napoca, prima clădire de birouri de clasa A din oraş, inaugurată în anul 2006. Suprafaţa închiriată de omsons este distribuită pe două etaje, unul pentru birouri, iar cel

“Am fost profund impresionaţi de calitatea oamenilor pe care i-am recrutat în Cluj, precum şi de efectul benefic al echipei noastre din România asupra celei din Londra.

Astfel, când am decis că a venit momentul să creăm propriul centru de instruire şi excelenţă, Clujul a fost locaţia perfectă pentru această investiţie majoră.”

Michael Whitfield, CEO omsons

de-al doilea dedicat omsons Academy, cu săli şi laboratoare de training, terasă şi un generos spaţiu de socializare şi luat masa. Clădirea de birouri în care este situat omsons se află pe Calea Dorobanţilor, la 10 minute de centrul oraşului, locaţia având acces uşor la aeroport şi căile de transport public din orice punct al oraşului. Proprietar al clădirii de birouri Olimpia Business Center este Alexandru Galos, iar printre chiriaşi se numară Arobs, Evalueserve, Citibank si RDS&RCS. omsons s-a stabilit în această locaţie în perioada martie-aprilie 2012, determinată de avantajele pe care aceasta le oferea. "Suntem foarte multumiţi aici, având în vedere toate avantajele pe care imobilul le are: condiţii, zonă, căi de acces, facilităţi", spun reprezentanții companiei britanice.

Summary omsons Online Benefits, world most important software supplier for benefits packages to employees, opened on the 29th of July, in Cluj Napoca, the global training center of the company. omsons Academy, an invesment of 521.500 Euros, will represent the only training base for subsidiaries of the company in London, Singapore, Cluj and Silicon Valley.

30

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări în energie – Gaze naturale (II) de Ligia VORO În numărul trecut ne opream asupra companiilor implicate în producerea energiei electrice, transportului şi distribuţiei sale, precum şi a problemei spinoase a investiţiilor în capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, cumulată cu cea a acordării de certificate verzi. Am văzut că Guvernul a încercat să împace şi marii consumatori de energie electrică – confruntaţi cu obligativitatea de a cumpăra energie verde, mai scumpă, şi care le-au influenţat, majorându-le costurile de producţie, şi să atenueze efectele loviturii aplicate investitorilor în energie verde, creând însă mai multe dispute care au ajuns în discuţia Comisiei Europene din partea căreia se aşteaptă un punct de vedere legat de amânarea acordării sumelor stabilite pentru energia livrată în Sistemul Energetic Naţional şi obţinută din surse regenerabile. Sectorul gaze naturale nu este nici acesta ferit de provocări şi confruntat cu probleme ce necesită soluţii viabile şi rapide. Dependenţa de gazele ruseşti s-ar putea să ne coste destul de mult în plan economic în următorii ani.

Eşecul proiectului gazoductului Nabucco, despre care vom scrie mai jos, absenţa unei alte căi de transport a gazelor naturale dinspre alţi furnizori în România, orizontul mare de timp în ceea ce priveşte exploatarea gazelor naturale în perimetrul Mării Negre – unde la solicitarea OMV Petrom, ExxonMobil prospectează deja de câţiva ani în căutarea zăcămintelor şi, din ultimele date, prospecţiunile dau roade, însă costurile de exploatare sunt ridicate, iar proprietarul nu este încă convins că e şi rentabilă activitatea de extracţie, ar putea determina Guvernul să dea undă verde, mai repede decât se crede şi în ciuda protestelor, extragerii gazelor de

şist. Altfel, s-ar putea ca economia românească să mai piardă un tren important, în ciuda costurilor de mediu uriaşe pe care le implică fracturarea hidraulică, procedeul utilizat pentru extracţia gazelor de şist.

Pe pantă Dar să le luăm problemele pe rând. Cum arăta la jumătatea anului piaţa energiei româneşti? Nu prea bine, după cum spun datele Institutului Naţional de Statistică(INS). Cum arată în aceste condiţii sectorul de gaze naturale? Nici acesta nu se simte prea bine, o spun oficialii principalelor jucători din domeniu. În particular, piaţa gazelor naturale a urmat acelaşi trend descendent, astfel, potrivit datelor INS, importurile de gaze naturale au scăzut cu aproape 50 %. Şi asta nu pentru că nu ar exista cerere, dar românii şi-au temperat consumul confruntaţi cu creşteri ale tarifelor la gaze naturale care se replică în costurile de producţie, în special, şi în preţurile finale, în general. Momentan, România importă 25 % din necesarul de gaze naturale.

Pe acest fond, de scădere a consumului generat şi de creşterea preţurilor la gaze naturale, a venit recent anunţul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei(ANRE) de amânare până la 31 decembrie 2015 a liberalizării acestei pieţe pentru clienţii noncasnici(industriali). „Măsura este în acord cu Legea 123, care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferenţe semnificative între preţul gazelor de import şi cele de producţie internă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preţ la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferenţa este prea mare? Aşa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015”, a precizat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. Oricum, pentru clienţii noncasnici se anunţă déjà un 2014 dificil, pentru că, în cazul în care calendarul prevăzut va fi respectat, tarifele la gaze naturale vor fi indexate cu 18%.

Pentru marii consumatori de gaze naturale, această nouă majorare ar putea însemna închiderea afacerii, pentru că preţul materiei prime – gazul metan – se reflectă în costurile de producţie şi în preţul de vânzare al mărfurilor şi déjà sunt companii care fac faţă, cu dificultate, concurenţei de pe piaţa internaţională în a rămâne competitive. Arcelor Mittal Galaţi este unul dintre cei mai vocali critici ai politicii guvernamentale în domeniul energiei. Reprezentanţii combinatului au criticat atât politica în domeniul asigurării cu gaze naturale din import, precum şi pe cea în domeniul energiei verzi.

“Ordonanţa de liberalizare nu a ţinut cont de un lucru esenţial: România are două surse de interconectare a gazelor: 70% avem producţie proprie, iar 30% depindem de import.

Cam 32-33 de MW noi importăm, din 104-105 consum total în România. Ce se întâmplă după 2014 cu gazul din România? Preţul va fi dictat totalmente de Gazprom, iar România importă doar 2% din totalul importat de Europa, deci o cantitate foarte mică, şi devine neinteresant pentru Gazprom să dea vreo facilitate. La asta se adaugă situaţiile politice de la noi. După 2014 vom depinde totalmente de Gazprom”, a declarat Ionel Borş, directorul general al Arcelor Mittal Galaţi la jumătatea acestui an.

Pentru clienţii captivi – cum mai sunt etichetaţi consumatorii casnici, calendarul de liberalizare, adică renunţarea la tarifele reglementate, se va menţine, cu etapele déjà anunţate de ANRE, astfel că în 2018, preţurile pe care le vor plăti aceştia vor fi aliniate celor de pe piaţa internaţională.

Aceasta ar fi situaţia internă în domeniul gazelor naturale care se va reflecta însă cu intensitate şi în plan extern. Până atunci, să vedem a încercat România să scape de dependenţa de gazele ruseşti şi cum intenţiile frumoase s-au transformat într-un coşmar ce poartă numele Nabucco.

Lovitura Nabucco. South Stream, o promisiune În luna mai, Guvernul român condus de către premierul Victor Ponta mai spera că proiectul gazoductului Nabucco ce urma să asigure alimentarea cu gaze naturale din Azerbadjan a Uniunii Europe şi era proiectat să tranziteze ţara noastră mai avea şanse să fie construit. La Consiliul European de la Bruxelles din mai, toate aceste speranţe s-au năruit. Uniunea Europeană nu şi-a revenit în întregime din criza economică, iar finanţarea unui proiect costisitor precum Nabucco nu mai reprezenta o prioritate atâta vreme cât au apărut alternativele – Proiectul Transadriatic ce ar lega Azerbadjan de Uniunea Europeană prin Grecia, Albania, Marea Adriatică şi punctul terminus Italia. Consiliul European a pariat pe acesta, dat fiind faptul că Gazoductul Nabucco ar fi fost de cinci ori mai lung, ar fi plecat din Turcia, tranzitând Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, iar costurile ar fi fost pe măsură – 4 miliarde de euro. De altfel, Consiliul European a anticipat decizia consorţiului care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbadjan şi care a decis în iunie a.c. să selecteze Proiectul Transadriatic pentru transportul gazelor naturale spre Europa.

Care sunt efectele acestei decizii politice, aşa cum sublinia

energie liderul OMV, una dintre companiile implicate în proiectul gazoductului Nabucco, pentru România? Prima ar fi că scenariul desenat de directorul Arcelor Mittal e posibil să devină realitate, iar România să fie dependentă de gazele ruseşti pentru acel necesar de 20-25 % de gaze naturale pentru consumul intern şi să nu poată negocia un preţ rezonabil pentru că, pentru Gazprom, ţara noastră este un client mic, atâta vreme cât achiziţionează doar 2 % din volumul livrat în Europa. Dacă îl consumă ţinând cont de cifrele expuse mai sus şi care indică o scădere a importurilor de gaze – majoritar aduse de pe piaţa rusească. Altfel spus, România nu este în poziţia de a negocia şi de a obţine facilităţi – termene de plată, preţuri mai scăzute etc. De altfel, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, semnala această problemă: “Pierdem o componentă de securitate, ca urmare a sursei alternative pe care am fi avut-o. A doua este pe partea de cost, de şansă a reducerii preţului la gaze naturale. Azerbaidjanul ar fi oferit cele mai ieftine gaze naturale din zonă.

Deci, avem un impact asupra costului la nivelul consumatorului român şi, de asemenea, un impact asupra echilibrului faţă de Gazprom, care continuă o presiune artificială pe preţ, fără nicio legătură cu o raţiune de preţ, de piaţă“. Ar fi de menţionat că Gazprom a livrat României gaze naturale la preţul de 390 de dolari mia de mc, în timp ce cel din producţia internă este vândut cu 196 de dolari mia de mc. Concluzionând, ar fi un alt parteneriat – un pseudo-parteneriat – pe care fie îl acceptăm să îl semnăm în genunchi, fie rămânem fără furnizorul de gaze naturale. Iar cine îşi asumă un asemenea risc?

Soluţia ar fi fost o strategie care să cuprindă alternativele în cazul unui eventual eşec al proiectului Nabucco, previziuni sumbre ce se prefigurau încă de la anunţarea sa şi pe parcursul dezvoltării sale atâta timp cât în 10 ani s-au făcut paşi modeşti privind construcţia gazoductului. Alternative care acum le par reprezentanţilor consumatorilor industriali o Fata Morgana. Ionel Borş, şeful de la Galaţi, a apreciat că exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră sau a gazelor de şist nu ar putea avea loc mai devreme de 20202025. Cu toate că a adus în discuţie aceeaşi perioadă de timp, Iulian Iancu prezintă problema mult mai optimist, punctând doar rezultatul, cu toate că este conştient de dependenţa încă cel puţin 6-7 ani de gazele ruseşti: „Cele 300 de miliarde de metri cubi de gaze estimate din Marea Neagră ar putea să ofere României şansa ca în anii 2020 - 2030 să fie independentă de importul din Rusia. Până în 2020 nu avem şanse să putem compensa importul. Poate vom putea pune ceva în funcţiune, dar nu să anulăm importul. Însă, din 2020, până în 2030, am putea înlocui în totalitate importul de astăzi şi atunci ne-am salva singuri valorificând aceste zăcăminte“.

Până atunci însă, Transgaz, compania românească de stat ce se ocupă de transportul gazelor naturale şi acţionar al Nabucco Gas Pipeline International GmbH Austria, consorţiul ce se ocupa de proiectul gazoductului, îşi cheamă acţionarii să pună cruce definitiv acestei firme. Valoarea acţiunii de închidere controlată a companiei Nabucco Gas Pipeline International GmbH Austria este estimată la 20 milioane de euro, la aceasta se mai adaugă sumele necesare acoperirii deficitului de lichidităţi a consorţiului, astfel încât acesta să nu rişte declararea stării de insolvenţă.

România nu se simte cu siguranţă în cea mai confortabilă poziţie odată cu eşecul Nabucco, dar după loviturile din mai-iunie, Guvernul speră din nou după ce în timpul unei vizite a premierului Victor Ponta în Kazahstan, oficialii statului euro-asiatic par dispuşi să aducă gazoductul South Stream până în România, pentru a rămâne în cursa energiei alături de Rusia şi Azerbadjan pentru piaţa europeană.

31

32

energie

Vestea bună a venit la sfârşitul lunii iunie şi a fost întărită recent de către Talgat Kaliyev, însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România. Într-o declaraţie acordată AGERPRES, acesta spunea că: „Poziţia geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-şi extinde şi consolida poziţiile pe piaţa energetică europeană… Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă şi profitabilă propunere“. Cooptarea României în South Stream nu rezolvă însă problemele pe termen scurt şi mediu, concluzia fiind că ţara noastră se află, momentan, la discreţia Rusiei în ceea ce priveşte importul de gaze naturale. În ciuda acestei probleme, România pare că se pregăteşte pentru momentul când exploatarea de la Marea Neagră va fi funcţională. Astfel a dezvoltat în continuare parteneriate cu ţările vecine în vederea exportării de gaze naturale prin interconectarea reţelelor între state. Astfel, în această vară, au fost inaugurate lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni, România intenţionând să furnizeze, prin Transgaz, necesarul de mai puţin de 1,5 miliarde de mc de gaze naturale al Republicii Moldova. De asemenea, România va putea exporta gaze prin conducta Arad-Szeged începând cu luna decembrie a acestui an şi va atinge capacitatea maximă de export în 2016, după investiţii de circa 120 de milioane de euro, potrivit Planului de administrare al Transgaz, valabil pentru perioada 2013 - 2016. "Implementarea acestui proiect asigură premisele deschiderii unui culoar esenţial de transport dinspre regiunea Mării Negre înspre pieţele central şi est europene. De asemenea, acest proiect poate facilita şi un flux potenţial dinspre Bulgaria înspre Ungaria, Austria (prin interconectarea Ruse - Giurgiu şi transport pe teritoriul României)“, se mai precizează în plan.

Cu ochii pe gazul Romgaz şi OMV Petrom Până când aceste proiecte vor deveni realitate, sarcina dificilă de a asigura necesarul de gaze naturale din producţia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

internă le revine celor doi coloşi: Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaş şi OMV Petrom, care au în exploatare rezervele dovedite de 100 miliarde metri cubi.

Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz SA, companie ce asigură 46 % din necesarul României (dintr-o producţie internă de aproape 11 miliarde de mc), a trecut anul acesta prin numeroase frământări. Compania a trebuit să răspundă acuzaţiilor că e în căutarea zăcămintelor de gaze de şist şi să facă faţă dosarului privind acordarea de gaze naturale la tarife preferenţiale companiei Interagro.

Legat de prima problemă, apărută în luna august, compania a adus recent clarificări legate de o presupusă prospectare a zonei din Podişul Hârtibaciului în vederea identificării de gaze de şist. „În scopul cercetării în detaliu a condiţiilor de acumulare şi localizare a zăcămintelor de hidrocarburi în zona centrală a Bazinului Transilvaniei, începând din luna aprilie 2013 se derulează contractul de lucrări nr. 294/05.03.2013 încheiat în urma unei proceduri de licitaţie publică cu compania S.C. Prospecţiuni S.A. în baza căruia se înregistrează date seismice 3D care acoperă în totalitate suprafeţele prospectate din zona localităţilor Luduş, Târnăveni, Iernut, Mediaș, Dumbrăveni, Laslea, Bârghiș, Moșna, Biertan, Mălâncrav, Mihăileni, Noul Săsesc și Pelișor. Obiectivul lucrărilor este, şi în acest caz, localizarea în cadrul suprafeţei investigate a zonelor de la suprafaţa solului corespunzătoare unor noi posibile acumulări de hidrocarburi convenţionale exploatabile”. Altfel spus, oficialii companiei au negat că ar fi în căutarea de zăcăminte de gaze de şist prin sublinierea că executantul angajat prospectează pentru a identifica „hidrocarburi convenţionale”. Cu toate acestea, anul trecut, unul dintre reprezentanţii Romgaz, Radu Gheorghe, prezent la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN, citat de Hotnews.ro, spunea că: „Romgaz a făcut ceva experimente legate de fracturare. Daca vom găsi ceva, orice este bine venit, inclusiv petrolul. După evaluare, vom putea şti exact dacă trecem la exploatare”.

Cel de-al doilea scandal se învârte în jurul mai vechiului dosar instrumentat de DIICOT în legătură cu livrarea de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gaze naturale la tarife preferenţiale companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae. Astfel, după ce 40 de şefi sau ex-şefi din Romgaz, Ministerul Economiei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei au fost puşi sub învinuire, DIICOT a lovit din nou.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a fost acuzat de subminarea economiei naţionale în acest dosar, alături de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, învinuit de complot şi subminarea economiei naţionale. Pentru ambii, procurorii au solicitat avizul pentru începerea urmăririi penale. În ciuda tuturor acestor convulsii, Romgaz a raportat la jumătatea acestui an rezultate financiare mai bune în 2012 decât cele din 2011. Profitul net realizat a fost de 1.244.049 mii lei, înregistrând o creştere de cca 20% faţă de realizările anului 2011, la o cifră de afaceri de 3,842 de miliarde de lei şi în ciuda unor venituri cu aproape 3,7 % mai mici decât în 2011. Explicaţia ar fi că, în 2012, cheltuielile s-au redus cu 11,26 % faţă de anul anterior.

«Acţionarul principal – Ministerul Economiei, va încasa dividende cuvenite anului 2012 în valoare de 901.172 mii lei, iar Fondul Proprietatea va încasa dividende de 158.941 mii lei, cuvenite cotei de 15%. În 2012, Romgaz a investit 519.053 mii lei exclusiv din surse proprii. Investiţiile au vizat în principal explorarea geologică pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, lucrări de foraj, susţinerea capacităţii de înmagazinare, lucrări de protecţia mediului, retehnologizare, dotări, studii, proiecte şi au fost puse în funcţiune mijloace fixe în valoare de 517.702 mii lei. Cu siguranţă, aceste rezultate reprezintă o provocare pentru noua echipă de conducere, asigurată la nivel de preşedinte de Aurora Negruţ, şef serviciu în cadrul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, iar la nivel de management de un nou director general în persoana lui Virgil Metea, fostul şef al E.ON Gaz Distribuţie şi E.ON Moldova Distribuţie.

Romgaz ar urma să fie listată anul viitor, în octombrie, la Bursa de Valori Bucureşti, pachetul oferit şi negociat cu Fondul Monetar Internaţional fiind de 10 % din acţiunile companiei.

De OMV Petrom, cel de-al doilea mare producător de gaze naturale din România, se leagă alte speranţe privind limitarea dependenţei de gazele ruseşti, mai ales după ce compania a anunţat că a descoperit zăcăminte de gaze naturale în perimetrul Neptun din zona Mării Negre, a cărei prospecţiune a început în 2008. “În regiunea Mării Negre am făcut progrese cu activităţile de explorare din România prin finalizarea studiilor seismice la blocul Neptun”, a de-

energie

clarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss. Informaţia oferită de şeful companiei austriece a fost completată de către directorul general executiv al Grupului OMV–Petrom din România, Mariana Gheorghe. “În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. ... În continuare, bazându-ne pe un cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, vom mări realizarea programului nostru ambiţios de investiţii anuale, care pentru 2013 depăşesc 1,2 miliarde euro, confruntând provocările din piaţa de gaze şi electricitate”, a afirmat aceasta. Anunţul celor doi oficiali ai companiei trebuie privit însă în corelaţie cu semnarea de către OMV-Petrom şi ExxonMobil a unui act adiţional cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate.

Actul adiţional a fost semnat la solicitatea OMV Petrom şi are ca scop obţinerea unor valori suplimentare şi date concrete din perimetru prin efectuarea a unu-două foraje, după cum a susţinut, la sfârşitul lunii iulie, Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM. Potrivit datelor cunoscute până acum, zăcămintele potenţiale din perimetrul Neptun se cifrează între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Extracţia ar putea începe în 2018, costurile de producţie fiind estimate între 3 şi 10 miliarde de dolari.

Revenind la ceea ce este cert, OMV Petrom a înregistrat o producţie de gaze naturale în România uşor mai mare în cursul anului 2013, raportat la primul semestru din 2012, şi anume a ajuns la 16,9 milioane bep, cu 1,5% mai mare decât cea înregistrată anul trecut.

Potrivit datelor comunicate de companie, în primul semestru, Grupul Petrom a înregistrat un profit net de 2,393 miliarde de lei, cu 18% mai mare decât în primul semestru din 2012. Vânzările grupului au totalizat 11,576 miliarde lei în primul semestru al anului, fiind cu 5% mai reduse raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, în timp ce Fondul Proprietatea are 20,11% din acţiuni. (Va urma)

33

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Airports Infrastructure & Airlines Forum 3 octombrie 2013, Bucureşti, Hotel InterContinental BusinessMark şi Asociaţia Aeroporturilor din România au plăcerea să vă anunţe organizarea “Airports Infrastructure & Airlines Forum 2013”, eveniment ce va avea loc pe 3 octombrie 2013, la Bucureşti, Hotel InterContinental.

Evenimentul dedicat industriei aeroportuare şi companiilor aeriene îşi propune să dezbată teme legate de strategiile de dezvoltare a aeroporturilor din regiune, programele europene şi globale de dezvoltare, aspecte privind inovaţia şi dezvoltarea tehnologică, securitatea aviatică, provocările contextului economic global pentru operatorii aerieni, importanţa parteneriatelor aeroporturi - companii aeriene şi finanţarea investiţiilor în infrastructura aeroportuară.

Printre specialiştii care ne vor dezvălui trendul industriei aviatice în perioada următoare se numără reprezentanţi ai celor mai importante autorităţi şi organizaţii din domeniu, ai aeroporturilor din România, ai companiilor aeriene care operează în regiune, experţi în aviaţie şi furnizare de servicii din industria aeroportuară.

Evenimentul este adresat: reprezentanţilor aeroporturilor, companiilor aeriene, asociaţiilor din industria aviatică, furnizorilor din zona aeroportuară, companiilor producătoare de combustibil, firmelor de construcţii şi arhitectură,

companiilor de asigurări, băncilor, retailerilor, companiilor de consultanţă, caselor de avocatură şi companiilor care oferă servicii şi soluţii de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.

Zilele Agriculturii Româneşti 22 octombrie 2013, Bucureşti, Hotel Howard Johnson Grand Plaza BusinessMark, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, APIA şi al TVR, are plăcerea să vă anunţe organizarea a două noi evenimente în cadrul proiectului “Zilele Agriculturii Româneşti“, o serie de conferinţe dedicate sectorului agricol.

Evenimentul de la Bucureşti va avea loc pe 22 octombrie la Hotel Howard Johnson Grand Plaza, iar cel de la Arad pe 12 septembrie, în cadrul târgului Agromalim.

Conferinţele vor dezbate teme legate de: modificările Politicii Agricole Comune 2014-2020, accesarea fondurilor europene, strategii şi politici pentru perioada 2014-2020, PNDR 2014-2020 – simplificare, măsuri, adaptarea la nevoile reale ale agriculturii româneşti, cum poate să devină România un jucător important pe piaţa de cereale din Europa, soluţii de dezvoltare durabilă a sectorului zootehnic din România, consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar, soluţii de creştere a productivităţii: sisteme de irigaţii, soiuri, îngrăşăminte, investiţii în utilaje agricole moderne, finanţarea agriculturii - soluţii, fonduri structurale, cofinanţare, garantarea creditelor, aspecte fiscale specifice agriculturii, managementul riscului în agricultură şi soluțiile de protecţie a investiţiilor agricole.

Conferinţele „Zilele Agriculturii Româneşti” constituie un prilej de analiză şi dezbatere a agriculturii româneşti, reunind într-un mediu dinamic reprezentanţi de marcă din: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Comisia Europeană, asociaţii şi agenţii, fermieri, producători de cereale, erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, asociaţii patronale, companii FMCG şi distribuitori, furnizori de soluţii, echipamente şi servicii specifice industriei, experţi, investitori, bănci, companii de consultanţă şi case de avocatură.

Detalii despre evenimente: www.business-mark.ro, office@business-mark.ro, 031 435 12 10.

35

36

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SSIF Broker, creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri Cifra de afaceri a SSIF Broker a avansat în primul semestru al anului 2013 cu 50.4%, susţinută de creşterea veniturilor din comisioane aferente tranzacţiilor intermediate pe Bursa de Valori Bucureşti (+32.8%) şi de creşterea comisioanelor din tranzacţii derulate de clienţi pe pieţele externe odată cu lansarea noii platforme de tranzacţionare. de (D.S.) Managerul Grigore Chiş este mulţumit de drumul ascendent pe care se menţine compania sa, dar ţinteşte mult mai sus.

“Rezultatele societăţii la finele primului semestru din acest an confirmă corectitudinea strategiei de restructurare şi dezvoltare a societăţii. Paşii curajoşi făcuţi în ultimul an prin emiterea produselor structurate, înfiinţarea departamentului dedicat clienţilor instituţionali şi platforma externă de tranzacţionare au adus rezultatele scontate în relaţia cu clienţii. Ne propunem să continuăm strategia societăţii de diversificare a produselor oferite clienţilor şi de asemenea vom încerca să lărgim baza de clienţi cărora ne adresăm, iar pentru aceasta am înfiinţat încă de la finele anului trecut o Societate de Administrare a Investiţiilor – SAI Broker SA, care vine să întregească oferta de produse şi servicii lansate de SSIF Broker” – spune Grigore Chiş, director general al societăţii.

Acesta precizează că operaţiunile derulate în calitate de formator de piaţă (market-making) şi cele cu produse structurate au generat venituri nete de 1.3 milioane lei în primul semestru din 2013, comparativ cu venituri de sub 100.000 lei în perioada similară din 2012, şi continuă să fie un driver important în dinamica veniturilor societăţii.

Locul 2 în topul brokerilor BVB La finele primului semestru din 2013, SSIF Broker ocupă locul al II-lea în topul brokerilor de la Bursa de Valori Bu-

cureşti cu rulaje totale de cca 1.58 miliarde lei, din care 1.1 miliarde lei reprezintă valoarea tranzacţiilor ocazionate de oferta de obligaţiuni emise de Unicredit Bank (550 milioane lei) care a fost intermediată de SSIF Broker în luna iunie 2013. Pe segmentul dedicat produselor structurate, tranzacţiile intermediate de SSIF Broker au însumat cca 94.37 milioane lei, astfel că SSIF Broker şi-a păstrat poziţia a III-a în acest top cu o cotă de piaţă de 15.4%, în creştere faţă de cota de piaţă din anul 2012.

Venitul net din serviciile de brokeraj prestate de SSIF Broker a crescut în primul semestru din 2013 cu 127% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2012. Această evoluţie a fost susţinută, pe de o parte, de creşterea venitului net din comisioane aferent tranzacţiilor intermediate atât pe piaţa locală cât şi pe bursele externe, precum şi de îmbunătăţirea rezultatelor din operaţiunile de marketmaking (formator de piaţă) şi din operaţiunile cu produse structurate emise de SSIF Broker SA, pe de altă parte.

2013, anul proiectelor îndrăzneţe La mijlocul anului, SSIF Broker arată bine şi asta se datorează în primul rând programului de restructurare impus de management în ultimii doi ani şi introducerii de noi produse în piaţă. “Anul acesta avem în plan proiecte foarte ambiţioase, unele deja în curs de implementare, altele în fază de conturare. Un pas important în evoluţia companiei l-a reprezentat lansarea propriei platforme Multi-Market şi Multi-Asset, care oferă accesul la mii de produse, tranzacţionabile pe mai mult de 100 de pieţe. Următorul pas îl reprezintă integrarea în această platformă a celei pentru piata autohtonă, Tradis Workstation Pro, lansată cu un an în urmă, în varianta DEMO. Activitatea societăţii noastre se va focusa anul acesta şi pe dezvoltarea de noi produse. Până în momentul de faţă SSIF Broker oferă spre tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti produse structurate bazate pe cotaţiile a doi dintre cei mai de renume indici de pe piaţa bursieră: Dow Jones Industrial Average şi Euro Stoxx 50. Următorul pas însă va consta probabil în lansarea unui produs structurat pe un indice românesc. Un alt proiect de importanţă îl reprezintă lansarea împrumuturilor pentru efectuarea de tranzacţii în marjă, care suntem siguri că va aduce un plus de valoare companiei”, explică Grigore Chiş. Începând cu anul 2012, SSIF Broker şi-a asumat şi implicarea în susţinerea educaţiei financiare a tinerelor generaţii. Astfel, în colaborare cu Organizaţia Studenţilor Economişti, compania a reuşit să organizeze un seminar

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

de analiză care s-a bucurat de un mare succes. “Deoarece considerăm că educaţia economică ar trebui să înceapă încă din şcoala generală, am fost onoraţi când am fost solicitaţi de către cei de la Transylvania College să ne implicăm în organizarea celei de-a treia ediţii a săptămânii ,,My Money Week” care, fiind un eveniment realizat după model britanic, a urmărit responsabilizarea copiilor visà-vis de câştigarea, economisirea şi cheltuirea în mod chibzuit a banilor. Implicându-ne cu tutoriale pentru proiectul ,,bursa virtuală”, fiind prezenţi la târgul de joburi atipic destinat elevilor de liceu şi jurizând invenţiile participanţilor la concursul ,,Youth Inventika”, am avut surprinderea de a constata interesul crescut al copiilor pentru acest domeniu, pe care ei îl consideră a fi unul de bază pentru societatea în care trăiesc”, susţine Grigore Chiş.

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA este membru fondator al Bursei de Valori Bucureşti şi al SIBEX – Sibiu Stock Exchange, acţionar la Depozitarul Central S.A. Bucureşti, Casa Română de Compensaţie, Casa de Compensaţie Bucureşti, Fondul de Compensare al Investitorilor şi membru al Bursei de la Viena, una dintre primele burse fondate din lume (1771).

SSIF Broker SA funcţionează pe baza deciziei de reautorizare a CNVM nr. 3097 - 3098/10.09.2003, a autorizaţiei de negociere în Bursă nr. D8/19.04.1995 şi a atestatului CNVM nr. 457/27.06.2006 (numărul în registrul CNVM: PJR01SSIF/12007).

Veritabil pionier în promovarea pieţei de capital, SSIF Broker S.A. s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România.

Din punct de vedere al valorii tranzacţiilor efectuate atât în numele clienţilor cât şi în nume propriu, la Bursa de Valori Bucureşti, SSIF Broker SA s-a situat în permanenţă între primele societăţi de valori mobiliare din ţară. În ceea ce priveşte tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate la Bursa Sibex, SSIF Broker SA s-a situat de aseme-

“Rezultatele societăţii la finele primului semestru din acest an confirmă corectitudinea strategiei de restructurare şi dezvoltare a societăţii. Paşii curajoşi făcuţi în ultimul an prin emiterea produselor structurate, înfiinţarea departamentului dedicat clienţilor instituţionali şi platforma externă de tranzacţionare au adus rezultatele scontate în relaţia cu clienţii.”

Grigore Chiş, CEO SSIF Broker

nea în permanenţă pe primele locuri.

SSIF Broker S.A. are în prezent o sucursală în Bucureşti şi mai multe agenţii în ţară, care răspund necesităţilor clienţilor societăţii facilitând relaţia de afaceri cu aceştia.

Summary e turnover of SSIF Brokes is up by 50.4% in the first half of 2013, sustained by the increase of the income from the commisions associated with transactions on the Bucharest Stock Exchange (+32.8%) and by the increase of commisions associated with transactions of clients on foreign markets, due to the launch of the new transaction platform.

38

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu ochii pe grafice Avizarea pe 21 august pentru Ludwik Leszek Sobolewski în funcţia de conducător al Bursei de Valori Bucureşti a completat seria informaţiilor oferite de companii în bilanţurile pentru prima parte a anului. Dar care mai e pulsul la BVB? de Ionuţ OPREA

Valoarea tranzacţiilor pe piaţa de acţiuni (inclusiv unităţi de fond şi drepturi) a înregistrat un nivel de 1,77 mld. lei, similar cu cel înregistrat în T2 2012, însă cu 7% sub T1 2013. În aprilie au avut loc majoritatea AGA anuale pentru emitenţii listaţi, ceea ce a determinat suspendări temporare ale acestora de la tranzacţionare şi ca urmare diminuarea volumelor, în luna mai, valoarea tranzacţiilor înregistrând o revenire importantă. Ulterior, în iunie, lichiditatea s-a redus din nou, această evoluţie fiind însă specifică lunilor de vară. În ceea ce priveşte ofertele publice de acţiuni şi obligaţiuni (în valoare de 1,16 mld. lei), pe lângă oferta Transgaz, derulată în luna aprilie, în valoare de aproximativ 315 mil. lei, s-au remarcat plasamentul privat de acţiuni SNP, derulat de Fondul Proprietatea în luna mai, în valoare de 246,7 mil. lei, şi oferta publică de vânzare a obligaţiunilor pe 5 ani emise de UniCredit Ţiriac Bank în luna iunie, în valoare de 550 mil. lei.

Piaţa produselor structurate a marcat o revenire importantă, înregistrând o valoare a tranzacţiilor de 187 mil. lei, în creştere cu 31% faţă de media ultimelor trei trimestre, fiind influenţată pozitiv de volatilitatea crescută a pieţelor financiare internaţionale şi a indicilor utilizaţi ca activ suport pentru unele produse structurate, de lansarea de noi produse (au fost realizate 32 noi emisiuni de certificate în

T2 2013) şi de utilizarea mai intensă a pieţei de tranzacţionare a valorii de răscumpărare a certificatelor. Bursa de Valori Bucureşti S.A. (BVB) a încheiat T2 2013 cu un profit operaţional semnificativ îmbunătăţit faţă de primele trei luni ale anului, în creştere cu 184,6%, oferta secundară de vânzare a 15% din Transgaz şi plasamentul privat de acţiuni OMV Petrom, derulat de Fondul Proprietatea, având o contribuţie importantă în creşterea veniturilor din tranzacţionare. Cifra de afaceri a înregistrat, de asemenea, un avans important faţă de T1 2013, de 19,4%. BVB a încheiat T2 2013 cu un profit net de 2,70 mil. lei, profitul pe primele 6 luni ale anului ajungând la un nivel de 4,24 mil. lei, aproape de nivelul bugetat pentru anul 2013. Veniturile din tranzacţionare s-au situat la un nivel de 4,12 mil. lei, în creştere cu 22% faţă de trimestrul precedent, principalii factori determinanţi fiind oferta Transgaz şi plasamentul privat pentru SNP. Faţă de T2 2012, veniturile din tranzacţionare s-au situat la aproximativ acelaşi nivel. Şi celelalte categorii de venituri operaţionale, cu exceptia veniturilor din prestarea de servicii informatice care au înregistrat o scădere minoră, s-au situat peste nivelul înregistrat în trimestrul precedent, astfel că cifra de afaceri totală a urcat cu 19,4% faţă de ianuarie-martie 2013.

Aşteptări pentru a doua parte a anului La sfârşitul lunii iunie, autorităţile anunţaseră deja amânarea ofertei publice pentru Nuclearelectrica, prevăzută iniţial pentru luna iunie, pentru a doua jumătate a anului.

De asemenea, declaraţiile oficialilor indică luna noiembrie ca perioadă de desfăşurare a ofertei publice iniţiale pentru Romgaz, în timp ce alte listări (Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica) vor avea loc pe parcursul anului 2014.

Ofertele publice anunţate pentru a doua jumătate a anului vor conduce la creşterea veniturilor operaţionale ale BVB, atât prin comisioanele încasate ca urmare a derulării acestor operaţiuni prin bursă, cât şi ca urmare a revitalizării tranzacţiilor în urma tranzacţionării noilor acţiuni şi a rebalansării portofoliilor investitorilor.

Rapoarte din Transilvania Compania Teraplast, producător de sisteme în domeniul instalaţiilor şi construcţiilor din România, a revenit pe profit în primul semestru din 2013, valoarea acestui indicator fiind de 0,57 milioane lei, faţă de o pierdere de 3,60 mil. lei în perioada similară din 2012.

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Evoluţia companiei în primele şase luni ale anului 2013 este bună, însă vom continua să fim prudenţi şi să avem un control riguros al costurilor, în condiţiile în care semnalele din piaţă, venite pe diverse canale, nu sunt foarte încurajatoare.

Noi vom continua să activăm în acord cu politicile şi cu strategia de până acum şi avem încredere că vom reuşi să răspundem provocărilor viitoare ale pieţelor pe care activăm”, spune Traian Simion, Director General Teraplast SA. Compania Teraplast a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 104,36 milioane lei, în creştere cu 5,93%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania Teraplast a înregistrat în prima jumătate a anului un profit de 0,57 milioane de lei, faţă de o pierdere de 3,60 mil. de lei în aceeasi perioadă a anului precedent. “În perioada sezonului de toamnă preconizăm o stagnare a preţurilor, trend urmat de obişnuita scădere odată cu intrarea în extrasezon spre finele anului. În următoarea perioadă din 2013 mizăm, în principal, pe creşterea volumelor de vânzare pe pieţele externe.

Pe piaţa internă, principalele oportunităţi de creştere a vânzărilor ar putea fi proiectele de infrastructură de mediu, aflate în derulare şi care beneficiază de finanţare nerambursabilă, proiectele de infrastructură rutieră, agricultura – investiţiile în sistemul de irigaţii, reabilitarea termică şi investiţiile imobiliare – în principal pe segmentul comercial şi de birouri. Pe piaţa internă vor exista însă câteva provocări importante în 2013, şi anume: posibilitatea blocării finanţărilor europene, arieratele statului, cursul valutar şi limitările de creditare, ca urmare a bonităţii deteriorate a aplicanţilor”, a încheiat Traian Simion. SC Comelf SA Bistriţa, parte a grupului Uzinsider, a raportat un profit net de 1.284.528 la 30.06.2013, faţă de 1.775.607 la 30.06.2012. “În semestrul I 2013, activitatea societăţii a continuat pe un trend ascendent, în pofida efectelor crizei care se fac simţite atât în ţară cât şi în ţările europene, cu care firma are relaţii comerciale. Ca urmare, principalii indicatori prevăzuţi în BVC n-au fost realizaţi, dar comparativ cu anul trecut, rezultatele sunt mai bune, exceptând profitul brut. În semestrul I 2013 s-a continuat activitatea de reorganizare a unor fluxuri tehnologice şi de dotare cu maşini şi utilaje, alocându-se în acest scop 112 mii de euro din fondurile proprii de investitii. În prima parte a acestui an a început derularea proiectului ,,Modificare fundamentală fluxuri de fabricaţie şi introducere tehnologii noi cu scopul creşterii productivităţii şi competitivităţii pe piaţa internă şi externă a SC COMELF SA”, în valoare de peste 8 milioane de euro, cu cofinanţare POS CCE. Până în prezent s-au încheiat contracte de peste 3 mil. de euro cu furnizorii de utilaje/ echipamente şi a început livrarea unora”, se arată în raportul companiei. În ultimele 52 de săptămâni s-au efectuat 98

tranzacţii la BVB cu 79.788 acţiuni. Valoarea de tranzacţionare a fost de 134.121,7 lei. Media de tranzacţionare a fost de 1,68 lei/acţiune, faţă de valoarea nominală de 0.56 lei/acţiune.

Vănzările Ropharma Compania anunţă o evoluţie constantă a vânzărilor totale în semestrul I 2013 comparativ cu semestrul I 2012. Societatea s-a poziţionat pe locul 9 ca distribuitor pentru piaţa de retail, conform studiilor de piaţă şi şi-a consolidat poziţia a 5-a în topul lanţurilor de farmacii. Societatea s-a concentrat pe vânzarea în farmaciile proprii acordând o mai mare atenţie încasărilor de la clienţi farmacii particulare. Valoarea produselor achiziţionate direct de la producători a înregistrat o creştere de 19.2% faţă de anul 2012. Numărul total de solicitări ale pacienţilor, onorate prin reţeaua proprie de farmacii a avut o evoluţie constantă, ajungând la 2.9995.000 tranzacţii în semestrul I 2013.

39

40

capital

Compania a mai contabilizat o creştere anuală de 12.54% a vânzărilor produselor din portofoliul de producţie proprie, ajungând la 6.550.000 RON în semestrul I 2013, faţă de peste 5.8 mil. RON în semestrul I 2012. Portofoliul propriu de produse este format din 58 produse, acoperind 18 arii terapeutice. Principala piaţă de desfacere pentru Ropharma este piaţa de retail. Vânzările în această piaţă sunt realizate prin reţeaua proprie de farmacii care cuprinde 116 locaţii şi prin distribuţia en-gros realizată prin cele 5 depozite din Bucureşti, Bacău, Cluj Napoca, Iaşi şi Târgu Mureş. În schimb, societatea Condmag SA Braşov a avut un volum redus de lucrări, ceea ce a condus la scăderea lichidităţilor, însă fără a deveni un impediment major în a fi achitate obligaţiile faţă de parteneri şi faţă de bugetul de stat. SC Condmag SA Braşov în perioada 01.01.2013 – 30.06.2013 a efectuat investiţii în sumă de 3.659.373 lei din care puse în funcţiune în sumă de 3.416.206 lei. Activitatea societăţii este afectată în continuare de criza economică, cifra de afaceri la 30 iunie 2013 a scăzut cu 5% faţă de cifra de afaceri a perioadei similare a anului trecut, înregistrându-se o pierdere brută de 8.534.609 lei, faţă de un profit brut în valoare de 590,547 lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ambiţii, achiziţii, dezvoltare Cemacom, al treilea mare producător de sisteme de zidării ceramice din România şi unul din liderii pieţei din Transilvania, a raportat o cifră de afaceri de 19.4 milioane lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent şi vânzări cantitative cu 30% mai mari decât în 2012. Cemacom ţinteşte creşterea cifrei de afaceri cu 40% faţă de 2012 şi cotă de piaţă de 16% la nivel naţional. “Venind după 2 ani de expansiune a afacerii, în condiţiile unei pieţe în care criza nu a dat niciun semn de recul, rezultatele primului semestru au fost peste aşteptări.

Strategia comercială bazată pe un marketing inovativ, portofoliul de produse imbunătăţit şi extins şi abordarea de noi pieţe au fost soluţiile noastre pentru contracararea unui context de piaţă vizibil deteriorat, cu cerere în scădere şi cu presiune crescândă pe preţ şi pe termene de plată. Mă bucură că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la nivelul cifrei de afaceri am crescut mai mult decât pe volume; aceasta îmi confirmă că strategia de diferenţiere şi de oferire de plus-valoare dă roade. Lansarea noului portofoliu de produse Evoceramic a reprezentat o provocare uriaşă atât pentru producţia companiei, dar şi pentru echipa de vânzări şi de marketing, care trebuiau să introducă în piaţă 5 produse noi, în condiţii de criză profundă a consumului. Acest upgrade de portofoliu ne va oferi un avantaj semnificativ în piaţă în semestrul 2. Avem alături acţionari mai hotărâţi să susţină compania şi aceasta ne dă stabilitate în abordarea proiectelor viitoare. Îmi păstrez optimismul referitor la atingerea obiectivelor de creştere asumate pentru 2013. Argumentele Cemacon se centrează pe noile produse care oferă cea mai bună valoare pentru bani în materie de zidărie, pe centrele de distribuţie proprii şi noile zone geografice abordate, precum şi pe eficacitatea strategiei de promovare în jurul noii identităţi de brand”, susţine directorul general al companiei, Liviu Stoleru. SC Albalact SA a înregistrat o cifră de afaceri de 204.551.228 la 30.06.213 faţă de 165.897.770 la 30.06.2012.

Societatea a constituit dividende de distribuit în sumă de 6.853.443 lei, până la data de 30.06.2013 au fost achitate dividende în sumă de 954.845 lei cu un impozit reţinut de 158.320 lei. Creanţele societăţii au crescut cu 7.65%, datoriile curente au scăzut cu 6%, iar datoriile cu scandenţa peste un an au crescut cu 39.6%. Albalact şi-a propus achiziţia unei noi linii de îmbuteliere a produselor lactate, înlocuirea flotei societăţii, atât autoturisme cât şi autospeciale transport marfă. Şi SC VES SA Sighişoara a raportat rezultate pozitive. Astfel, cifra de afaceri de 12.124.416 lei raportată la 30.06.2013 reprezintă o creştere notabilă faţă de perioada similară a anului anterior (43.89%) ca rezultat al creşterii vânzărilor companiei şi strategiei managementului de organizare şi eficientizare a activităţii. În acelaşi context, în raportul semnat de preşedinte Directorat – Alin Sorin Fetiţa, este subliniată îmbunătăţirea principalilor indicatori de profitabilitate ai companiei în iunie 2013 faţă de primele şase luni ale anului 2012. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri este adusă în acest semestru de vânzările de vase emailate şi griluri – peste 58.28%, urmate fiind de vânzările de şemineuri (25.19%), accesorii (8.59%), maşini de gătit şi încălzit (6.01%), convectoare (1.89%).

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

10 ani. “Nici în anul 2013, sectorul construcţiilor nu a înregistrat un reviriment, din contră, s-a menţinut tendinţa de scădere înregistrată în perioadele anterioare. În ceea ce priveşte activitatea de închiriere spaţii în Parcul Logistic Transilvania, veniturile au înregistrat o uşoară creştere faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, gradul de ocupare variind între 80 şi 85%. În acest sector se constată o tendinţă de creştere a activităţii, concretizat prin creşterea cererii de spaţii logistice”, susţine director general Timoftea Andrei.

Repere la BVB

Ritm în imobiliare În al doilea semestru al anului 2012, precum şi în primul semestru al anului 2013 societatea Transilvania Construcţii a vândut cea mai mare parte a apartamentelor din ansamblul imobiliar Dorobanţilor Residence. Proiectul s-a bucurat de un real succes, vânzările de apartamente constituind cca 36% din cifra de afaceri realizată în semestrul I 2013. Capitalurile proprii au scăzut în perioada analizată. Deşi societatea a înregistrat rezultate pozitive, profitul net al primului semestru din 2013 fiind de 973.920 lei, s-au acordat dividende din profiturile anilor anteriori. Dividendele brute acordate în primul semestru al anului 2013 au fost în sumă de 1.134.963. Dividendul brut pe acţiune a fost de 1.2 lei.

Cifra de afaceri înregistrată în semestrul I al anului 2013 a fost de 14.870.977 lei, mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut. Profitul operaţional a fost de 2.036.439.

Cele mai importante investiţii au fost: recepţia unui depozit nou, a cărui construcţie a început în anul 2012, în suprafaţă de cca 1.800 mp. Depozitul a fost construit în parcul Logistic Transilvania, la solicitarea unui chiriaş important. Achiziţia unui utilaj de curăţenie multifuncţional pentru întreţinerea Parcului Logistic Transilvania, achiziţii de echipamente pentru implementarea proiectului Respiro, modernizarea restaurantului existent în baza sportivă Club Sportiv Transilvania. În primul semestru al anului 2013, societatea a demarat un amplu program de reabilitare a drumurilor şi reţelelor de apă şi canalizare din Parcul Logistic Transilvania. Investiţia se va desfăşura în mai multe etape, prima fiind evaluată la cca 1 milion de euro, fiind finanţată printr-un credit bancar pentru investiţii, contractat pe o perioadă de

Bursa de Valori Bucureşti a anunţat că din data de 11 iulie 2013 a început tranzacţionarea acţiunilor emise de TRANSILVANIA LEASING IFN SA BRAŞOV pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti (CAN – ATS), Secţiunea Instrumente Financiare listate, Sectorul Titluri de Capital, Categoria I Acţiuni, fiind prima companie românească listată în Categoria I a sistemului CAN-ATS. Deţinută în proporţie de 64,32% de SIF TRANSILVANIA şi în proporţie de 24,72% de SIF MUNTENIA, compania are un capital social de 51.569.000 lei, a înregistrat profit şi a distribuit dividende în ultimii 3 ani, conform situaţiilor financiare depuse. Cu 16 ani de activitate în domeniul serviciilor de creditare, societatea şi-a propus ca, pe termen scurt, să emită obligaţiuni prin ofertă publică adresată investitorilor calificaţi, iar pe termen lung, să deruleze o ofertă publică iniţială pentru admiterea pe piaţa reglementată. Principalele categorii de servicii financiare oferite de TRANSILVANIA LEASING IFN sunt: leasingul financiar, acordarea de credite, bancassurance şi activităţi de schimb valutar pentru persoanele fizice în legătură cu activitatea de creditare. Pentru anul 2013, ca obiective strategice, compania îşi propune îmbunătăţirea calităţii portofoliului de credite, diversificarea canalelor de comunicare cu clienţii şi creşterea calităţii serviciilor prestate. Şi oferta publică secundară de vânzare de acţiuni deţinute în numele Statului român de Ministerul Economiei prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) la Transgaz, desfăşurată în aprilie, a fost un reper pentru BVB în acest an. Au fost oferite investitorilor 15% din numărul total de acţiuni emise de companie. Pentru această ofertă s-a utilizat mecanismul de book închis, ordinele aferente tranşei investitorilor instituţionali fiind introduse după alocare. Cele două tranşe de retail au fost suprasubscrise cu 247% (subscrieri mici) şi respectiv 157% (subscrieri mari). Oferta s-a încheiat cu succes, valoarea acesteia ridicându-se la aproximativ 72 mil. de euro.

41

42

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CHEP - un punct de referinţă în managementul eficient şi profesional al paleţilor V-aţi întrebat vreodată dacă, prin lanţul dumneavoastră de distribuţie, produsele sunt transportate, depozitate şi protejate cu cel mai eficient cost? Sau dacă partenerul dumneavoastră de distribuţie este preocupat de impactul pe care acţiunile sale îl au asupra mediului, urmărind în permanenţă să găsească soluţii pentru reducerea emisiilor de carbon şi a consumului energetic?

CHEP, lider mondial în domeniul soluţiilor de ambalare reutilizabile, returnabile şi gestionate, este una dintre companiile care se concentrează în permanenţă pe îmbunătățirea continuă și dezvoltarea unor lanțuri de distribuţie mai eficiente, mai sigure şi mai durabile, cu un impact ambiental redus. Intrată pe piaţa românească în urmă cu doi ani, compania CHEP oferă servicii de închiriere a paleţilor către producătorii din domeniul FMCG (Fast-Moving Consumer Goods - n.red.) sau către furnizorii acestora integrând, astfel, întregul lanţ de distribuţie. Compania a abordat piaţa din România în acelaşi timp cu piaţa din Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Lituania şi Letonia. A fost o mutare strategică, venită ca răspuns la necesităţile de îmbunătăţire ale lanţului de distribuţie ale unor companii din aceste ţări. „Piaţa din România este extrem de ofertantă pentru compania noastră. Lanţul de distribuţie din România şi din celelalte ţări din regiune se află într-un proces rapid de modernizare, iar cei mai mulţi producători de bunuri de larg consum folosesc paleţi pentru transport. Multe companii multinaţionale şi locale au întâmpinat probleme din cauza ineficienţei şi costului ridicat al sistemului de schimb al paleţilor din lemn alb dorind în consecinţă o calitate superioară a serviciilor şi a echipamentului utilizat, iar acest lucru ne-a făcut să ne dăm seama că România este pregătită pentru serviciile noastre de utilizare în comun a paleţilor”, declară Gabriel AnUtilizarea în comun a paleţilor dronescu, Country Manager CHEP Ro(Pallet pooling) este un concept mania (foto). dezvoltat de CHEP în anii 1940.

Practic, prin acest sistem, CHEP oferă CHEP a fost o companie publică clienţilor posibilitatea de a împărţi cosaustraliană până când a fost achizturile paleţilor cu alte companii particiiţionată de Grupul Brambles Limpante la distribuţie. Clienţii evită, astfel, ited, în 1958. Combinarea costurile legate de colectare, reparare, experienţei în logistică a Brambles, mentenanţă, stocare, forţă de muncă care oferă acest tip de servicii din sau pierdere a paleţilor. Totodată, ei 1875, cu modelul unic de business reuşesc să elimine şi cheltuielile de inal CHEP a creat sinergia responsavestiţie, nefiind obligaţi să-şi cumpere bilă de expansiunea mondială a proprii paleţi.

CHEP. Expansiunea globală a înMecanismul de funcţionare este, în ceput în 1974, prin intrarea pe piaţa fapt, extrem de simplu: CHEP livrează din Marea Britanie. În anul 1991, paleţii închiriaţi de furnizor, acesta îi CHEP opera în 14 ţări în Asia-Patrimite producătorului, care livrează cific, Europa, Africa de Sud, mai departe paleţii cu marfă către reCanada şi SUA. Compania s-a extailer. În mod uzual, după trimiterea tins ulterior în Europa de Est, paleţilor către retailer, clientul CHEP mărindu-şi aria de acoperire la 56 s-ar întoarce cu camionul gol, iar paleţii de ţări. Cu peste 7.500 de angajaţi ar urma să fie returnaţi sau nu de către şi 300 de milioane de paleţi, CHEP ultimul destinatar. Compania a dezdeserveşte companii şi mărci intervoltat însă un program de colaborare naţionale precum Procter&Gamcu companiile destinatare ale bunurilor ble, Sysco, Kellogg’s, Kraft, Nestlé, paletizate, astfel încât din momentul în Ford şi GM. care producătorul a trimis paleţii în

piaţă, CHEP preia responsabilitatea colectării paleţilor de la destinatar. Ulterior, CHEP colectează paleţii liberi de la retailer şi după ce aceştia au fost inspectaţi şi, dacă este cazul, reparaţi, paleţii cu o calitate verificată sunt transmişi către următorul client. „Având o structură transparentă, sistemul nostru este singurul sistem de utilizare în comun care nu are costuri ascunse.

Noi livrăm mereu paleţii la timp, în cantitatea corectă şi la locul potrivit, ceea ce le permite clienţilor să evite timpii morţi din producţie şi problemele cauzate de procurarea paleţilor în vârf de sezon sau în situaţii neaşteptate. Tot ce au clienţii noştri de făcut este să ne informeze unde îşi trimit produsele, iar noi vom colecta de acolo paleţii pentru o nouă comandă ”, explică Gabriel Andronescu.

Datorită eficienţei sistemului propriu de management al paleţilor, CHEP a reuşit să elimine deplasările camioanelor goale şi să scadă costurile de transport. În urma implementării acestui program de colaborare a transporturilor la nivel european, în 2012 CHEP a economisit parcurgerea a 2,9 milioane de kilometri din drumurile Europei. Acest lucru a dus la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 2.340 tone metrice (echivalentul emisiilor de CO2 rezultate din utilizarea

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

electricităţii în 350 de case timp de un an) şi a obţinut reducerea costurilor de transport pentru clienţii săi.

De altfel, grija pentru mediu este una dintre preocupările permanente ale companiei. Ca şi consumator de produs forestier, CHEP depune eforturi constante în a avea un efect neutru sau pozitiv asupra pădurilor din întreaga lume. Astfel, cheresteaua folosită în producerea paleţilor este procurată din păduri gestionate în mod durabil şi la înalte standarde de silvicultură. De asemenea, paleţii CHEP sunt reparaţi şi întreţinuţi cu atenţie, ceea ce creează o diferenţă de necontestat în ciclul de viaţă al acestora, comparativ cu alte soluţii.

Acest aspect este certificat şi de un studiu independent realizat de Intertek-RDC Environment, o organizaţie de consultanţă, lider în domeniul ecologic. Potrivit studiului, sistemul de paleţi CHEP din Europa prezintă cel mai scăzut impact ambiental în comparaţie cu sistemele alternative de paleţi, mai ales cu cei returnabili şi de unică folosinţă, din lemn alb. În acest moment, însă, pe piaţa românească există o cantitate de paleţi de lemn alb de slabă calitate, care nu au fost reparaţi de la prima utilizare. Aceştia cauzează în lanţul de distribuţie nu doar costuri în plus sau ascunse, ci şi deteriorarea unor produse, un volum de muncă mai mare, daune mediului înconjurător etc. „Experienţa desprinsă din alte pieţe mai mature ne-a învăţat că singurul lucru de care are nevoie lanţul de distribuţie pentru a depăşi aceste probleme este timpul.

Pe termen lung, paleţii de lemn alb vor fi înlocuiţi de paleţii albaştri CHEP, aşa cum s-a întâmplat în Marea Britanie, Statele Unite şi în alte părţi ale lumii”, este de părere Gabriel Andronescu.

De altfel, potrivit unei analize a jurnalistului american Tom Vanderbilt, apărută anul trecut în publicaţia online Slade Magazine, paleţii albaştri CHEP acoperă 90% din piaţa de profil din Statele Unite. Culoarea albastră, folosită iniţial din nevoi operaţionale, cu scopul de a diferenţia paleţii CHEP de cei ai altor firme, a permis eficientizarea activităţii de sortare şi colectare şi a devenit, ulterior, unul dintre cele mai mari instrumente de branding al CHEP. Astăzi, piaţa recunoaşte compania CHEP drept „compania paleţilor albaştri”.

Când vine vorba despre evoluţia pieţei paleţilor din România, reprezentanţii CHEP sunt optimişti. „Dacă ne referim strict la piaţa FMCG, care este prioritară în acest moment pentru CHEP, aceasta are un potenţial de creştere bun pe termen mediu, până când va atinge media înregistrată astăzi în UE. Direct proporţională cu această creştere a pieţei va fi creşterea pieţei paleţilor. Compania CHEP este capabilă să susţină această creştere a pieţei paleţilor, devenind un punct

de referinţă în managementul eficient şi profesional al paleţilor”, spune Gabriel Andronescu.

Pentru viitorul imediat, CHEP România are în plan consolidarea brandului şi extinderea bazei de clienţi. Odată cu intrarea companiei în România, piaţa de profil a conştientizat eficienţa şi beneficiile sistemului de utilizare în comun a paleţilor. Ca urmare, CHEP se aşteaptă ca, în acest an, să menţină o rată ridicată de creştere a afacerii. Totodată, compania va investi în resurse care să sprijine creşterea şi dezvoltarea partenerilor locali şi să continue procesul de construcţie a infrastructurii care să-i permită să ofere clienţilor săi servicii de neegalat.

43

Trenduri în paletizare Paletul de tip display este paletul care are una dintre cele mai mari creşteri în ţările cu o economie dezvoltată. Paletul de tip display CHEP este un palet de dimensiuni mai reduse faţă de cel standard, care se foloseşte în magazinele de retail pentru expunerea mărfii. Este o unitate standard, robustă, creată pentru a facilita fără probleme operaţiunile din lanţul de distribuţie.

Acest tip de palet este fabricat cu un design şi specificaţii care îndeplinesc cerinţele operaţionale din retail, folosite în industria bunurilor de larg consum și industria alimentelor proaspete.

Beneficiile utilizării unui astfel de palet sunt: scăderea daunelor produsului, accelerarea reaprovizionării, creşterea vânzărilor, reducerea stocurilor şi creşterea vizibilităţii produsului.

Pentru mai multe detalii, ne puteţi contacta la: SC CHEP Pooling Services Romania SRL Str. Ocna Sibiului 46-48, Sector 1, 014011, Bucureşti Tel: (+40) 372 218 000 Fax: (+40) 372 218 090 info.romania@chep.com www.chep.com/ro

IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru afaceri noi După o investiţie de 10,5 milioane de euro, Bega Grup Timişoara a inaugurat, în luna iulie, proiectul Optica Business Park. Astfel, a fost realizată o clădire pe trei niveluri cu destinaţia de birouri clasa A, cu o amenajare inovativă, soluţii de spaţialitate flexibilă şi aplicaţii tehnologice high-level, o structură de sprijinire a afacerilor din judeţul Timiş. de Sandu TUDOR

Optica Business Park a fost dezvoltat pe platforma fostei fabrici de lentile de la Timişoara, care deservea industria de apărare a României. Cofinanţat din fonduri europene, proiectul de la Timişoara pune la dispoziţie spaţii de birouri în suprafaţă de peste 1.500 mp, în clădirea A, şi 1.800 mp în aripa B. Optica Business Park a beneficiat de o finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional Axa-4, ”Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”. Optica Business Park se află într-o zonă industrială populată de companii cu renume precum Continental, Lisa Draxlmaier, Procter & Gamble, AEM, Saguaro Technology şi altele. ”Timişoara are strategia să se dezvolte ca un oraş al tehnologiei şi inovaţiei şi de aceea am prevăzut Optica Business Park cu dotări speciale pentru acest gen de activităţi. Estimez că în această arie se va concentra în viitor industria de vârf a oraşului”, a declarat Emil Cristescu, vicepreşedintele Bega Grup, la inaugurarea noului complex de birouri din Timişoara.

Reconversia fostei incinte industriale în complex de birouri a fost decisă de dezvoltatorul proiectului Optica Business Park pornind de la nevoia majoră de spaţii de birouri pe piaţa de vest românească, în special pentru spaţii clasa A, şi a exploatat poziţionarea complexului la o distanţă de 15 minute de centrul oraşului şi la 5 minute de campusul universitar, având căi de acces facile către aeroport. Cu o excelentă vizibilitate pe Calea Buziaşului, complexul oferă firmelor spaţii personalizate de birou, cu soluţii flexibile de compartimentare şi posibilităţi multiple de extindere, în funcţie de dinamica business-ului.

Arhitectura elegantă, cu un standard ridicat de calitate şi funcţionalitate, parcarea exterioară generoasă şi dotările tehnice sunt tot atâtea atuuri ale proiectului. Optica Business Park beneficiază de lumină naturală şi sistem de umbrire extern, de serviciu de securitate non-stop, sistem de aducere de aer proaspăt în toate zonele de birouri şi spaţii comune, sistem antiincendiu, conexiune la internet şi Data Center. Bega Grup cuprinde 16 societăţi comerciale cu capital integral privat, în domenii diferite, de la industria minieră, construcţii de maşini, la imobiliare şi turism. “Această clădire de birouri este dată utilizatorilor complet finisată şi utilată, deci utilizatorii pot să intre doar cu mobilierul şi cu utilajele specifice. În general, clădirile de birouri se dau semifinisate, după care chiriaşul are nevoie de o investiţie destul de importantă ca să se poată instala. De asemenea, foarte interesant este proiectul chiriei, care este undeva la jumătate faţă de chiriile care se practică în mod normal. Este nevoie în oraş de spaţii de foarte bună ca litate şi la un preţ rezonabil”, a mai declarat, cu ocazia inaugurării Optica Business Park, Emil Cristescu, vicepreşedintele Bega Group. La inaugurarea primului corp de clădire aparţinând Optica Business Park au fost prezente oficialităţi locale şi invitaţi de marcă. Printre aceştia s-a numărat şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici: “Este plăcut să mă aflu în astfel de locuri, la astfel de evenimente, să vezi că sunt proiecte europene care s-au dus la bun sfârşit”, a afir-

mat acesta. “Sunt convins că dacă vom şti să întocmim astfel de proiecte, să respectăm termenele, vom putea participa la acele acţiuni care dau Timişului şansa să atragă fonduri europene. Activitatea generată de inaugurarea acestui complex va da şi ocazia angajării unor oameni, prin crearea unor locuri de muncă”, a declarat Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. “Ştim cu toţii cum arăta aceasta zonă. În drum spre acest eveniment am văzut cum arată acum şi acesta a fost un motiv de bucurie şi de mândrie pentru mine”, a completat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

45

46

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Coral Impex premiată în Elveţia de Florin Marcel SANDOR

În fiecare an, organizaţia europeană European Business Award, prin Comitetul “Socrates”, premiază cele mai bune companii din Europa şi din lume. Coral Impex, ce activează în domeniul “Deratizări, Dezinsecţii, Dezinfecţii”, a fost singura companie privată românească premiată în cadrul acestei festivităţi. A fost o frumoasă şi binemeritată recunoaştere a valorii, acum când Coral Impex a ajuns la 20 de ani de activitate.

Distincţiile oferite de organizaţia europeană European Business Award, prin Comitetul “Socrates”, reprezintă o recunoaştere a excelenţei în afaceri a unui management eficient şi a eforturilor continue ale companiilor de a obţine performanţă la cel mai înalt nivel.

Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Montreux, Elveţia, în cadrul Summit-ului Liderilor de Afaceri, la care au participat oameni de afaceri, diplomaţi şi oameni de ştiinţă din peste 30 de ţări ale lumii.

Coral Impex, ce activează în domeniul “Deratizări, Dezinsecţii, Dezinfecţii”, a fost singura companie privată românească premiată în cadrul acestei festivităţi. Distincţiile obţinute au fost: “Best Enterprise in the field of pest control services, Romania” şi “Manager of the year”, acordată Directorului General, Alexandru Badea.

“Nominalizarea companiei noastre între cele mai bune firme europene din domeniul pest control (Deratizări, Dezinsecţii, Dezinfecţii) şi acordarea titlului de “Best Enterprise” este un motiv de mândrie şi bucurie pentru toată echipă noastră.

Este o recunoaştere a eforturilor noastre de a fi mereu cei mai buni şi de a oferi servicii de cea mai bună calitate.

Obţinerea acestui premiu ne onorează, dar ne şi obligă să continuăm pe acest drum al excelenţei”, a declarat fondatorul şi Directorul General al Coral Impex, Alexandru Badea.

Coral Impex este o companie cu capital privat 100% românesc, ce activează în domeniul serviciilor de Deratizare, Dezinsecţie, Dezinfecţie şi Tratamente Fitosanitare începând cu anul 1993. În prezent, Coral Impex are peste 200 angajaţi şi deţine puncte de lucru în 10 oraşe ale ţării. Încă din primii ani de funcţionare, societatea a investit puternic în achiziţia de mijloace tehnice moderne şi în pregătirea angajaţilor săi, punând accent pe calitatea lucrărilor prestate. Au fost puse la punct tehnici proprii de combatere a insectelor şi rozătoarelor în unităţi unde nu este permisă folosirea substanţelor toxice. Coral Impex a reuşit astfel să atragă beneficiari de renume, precum: Philip Morris

România, Coca-Cola România, British American Tobacco, Interbrew Efes Brewery etc.

Graţie produselor şi serviciilor de calitate Coral Impex a reușit să încheie colaborări cu primăriile a peste 30 oraşe din ţară, precum: Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Braşov, Oradea, Marghita, Sibiu, Deva, Turda, Alba Iulia, Zalău, Sfântu Gheorghe, Bistriţa, Ploieşti, Craiova, Olteniţa, Alexandria, Turnu Măgurele, Slatina, Caracal, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi, Brăila, Tulcea, Zalău ș.a.

Pentru a se perfecţiona cât mai mult şi pentru a fi la curent cu toate noutătile de pe piaţa mondială, firma a dezvoltat relaţii strânse de colaborare cu institutele de specialitate din ţară şi din străinătate. Astfel, începând cu anul 2007, Coral Impex este membru observator în cadrul British Pest Control Association, asociaţie care reuneşte cele mai importante companii de profil din Europa.

Distincţiile obţinute recent la Geneva: “Best Enterprise in the field of pest control services, Romania” şi “Manager of the year”, acordată Directorului General Alexandru Badea, vin să confirme valoarea companiei Coral Impex.

“Obiectivul companiei noastre constă în a fi mereu competenţi şi eficienţi şi de a satisface nevoile clientului nostru.

Onestitatea şi corectitudinea sunt esenţiale în modul nostru de a face afaceri şi în modalitatea de a interacţiona cu oamenii.

Suntem o companie care îşi onorează mereu promisiunile, întrucât politica companiei noastre constă în respectarea permanentă a promisiunilor şi obligaţiilor asumate”, a mai spus directorul comercial al firmei, Ciprian Bogaciu.

Summary Each year, European Business Award, by Socrates Committee, rewards the best companies in Europe and rest of the world. Coral Impex, active in the “Deratization, Dezinsection, Disinfection” was the sole Romanian private company to receive an award in this ceremony. It is a well-deserved distinction, now when Coral Impex reached 20 years of activity.

48

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1100 noi instrumente financiare cu SSIF BROKER Platforma de tranzacţionare pentru pieţele externe SSIF BROKER permite clienţilor companiei să tranzacţioneze mii de produse pe pieţe din America de Nord, Europa, Australia şi Asia, percepând comisioane de tranzacţionare începând cu 7 USD pe contract. Începând cu 16 iulie 2013, clienţii SSIF BROKER au posibilitatea de a tranzacţiona încă 1100 acţiuni şi ETF-uri noi pe platforma de tip Multi-Market şi Multi-Asset. Această diversificare a ofertei vine ca urmare a fuziunii Tokyo Stock Exchange cu Osaka Securities Exchange. Prin aceasta, Tokyo Stock Exchange a devenit a treia bursă din lume (după numărul companiilor listate). În afară de numărul mare de acţiuni şi ETF-uri, acum se pot tranzacţiona şi unele dintre cele mai lichide contracte futures şi opţiuni listate anterior pe Osaka Securities Exchange (OSE).

Astfel clienţii Broker pot tranzacţiona următoarele instrumente financiare pe piaţa japoneză: • Toate acţiunile listate pe pieţele japoneze; • CFD-uri pe acţiuni japoneze (componente ale Nikkei 225); • Contracte futures şi cu opţiuni pe Nikkei 225; • Contracte futures pe TOPIX; • Contracte futures pe TOPIX CORE30; • Contracte futures pe TSE REIT; • Contracte futures pe Indicele de Volatilitate Nikkei; • Contracte futures şi cu opţiuni pe JGB. Clienţii SSIF BROKER pot acum profita atât de accesul integrat în timp real pe pieţele Chicago Mercantile Exchange (CME) şi Singapore Exchange (SGX), cât şi de perechile valutare ce conţin JPY, în vederea căutării unor oportunităţi de arbitraj sau lichiditate suplimentare pentru produse financiare japoneze.

Un mare avantaj de care se pot bucura clienţii SSIF BROKER constă în compensarea oferită de către furnizorul extern. Astfel dacă apare vreo situaţie de incapacitate de returnare a fondurilor şi/sau instrumentele financiare datorate sau aparţinând clientului, conturile de instrumente financiare sunt protejate de

către Securities Investor Protection Corporation ("SIPC") în limita a 500.000 USD (cu limită de 250.000 USD pentru deţinerile în numerar).

Cei care doresc să deschidă un cont cu SSIF BROKER pentru a-şi realiza un portofoliu care să conţină şi instrumente financiare de pe pieţe japoneze, pot alege unul dintre cele 3 conturi puse la dispoziţie, profitând de avantajele fiecărui tip în parte: 1. Contul Cash (prag minim de 5000 euro) • Platforma externă permite tranzacţionarea 1:1 (1 la 1) 2. Contul Marjă Reg-T (prag minim de 5000 euro (Europa şi Asia), 25.000 (S.U.A ) • Platforma externă permite tranzacţionarea în marjă 3. Contul Marjă Extinsă (prag minim de 100.000 euro) • Platforma externă permite tranzacţionarea în marjă

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi printre care se numară Antibiotice Iaşi, Azomureş TârguMureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima şi până în prezent singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. SSIF Broker SA este primul broker local de retail care a listat la Bursa de Valori București produse structurate: certificatele Turbo long și short, cu activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi indicele EURO STOXX50. De asemenea, compania beneficiază de suportul unui departament intern de analiză ce răspunde nevoilor de analiză și tranzacționare adresate investitorilor instituționali, rezidenți și nerezidenți.

SSIF Broker SA are în prezent mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de 12,514% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei. SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la înfiinţare şi până în prezent niciun acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că niciun acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA.

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nevoia de industrie adevărată Zilele trecute a apărut în presă o serie de ştiri despre întârzierea relansării producţiei de vaccinuri la Institutul Cantacuzino. Pe scurt, după o investiţie de aproape 2 milioane de euro, promisele vaccinuri din toamna aceasta sar putea să mai întârzie. Directorul general a fost schimbat şi Ministerul Sănătăţii a luat problema mult mai în serios şi promite remedierea greşelilor făcute de către managementul anterior. Fostul director spune şi el că ar mai fi ceva probleme cu recepţia echipamentelor şi că, fiind vorba de bani din fonduri europene, ar putea să fie complicaţii.

Toată problema legată de investiţia de la Institutul Cantacuzino este o mare furtună într-un pahar cu apă. Presupunând că ministrul Nicolăescu va reusi să pună la punct problemele legate de producţie, vom putea spera cel mult la o satisfacţie emoţională - vom avea vaccinul nostru românesc, produs pe bani (mulţi) româneşti şi care va genera tot atâta bine populaţiei ca şi investiţia în autostrada Transilvania, bineînţeles la o scară mai mică, pentru că pe cei 52 km putem să circulăm.

Se tot face apel la importanţa strategică a Institutului Cantacuzino - dacă este o epidemie sau o situaţie de urgenţă am putea apela la producţia locală. După părerea mea, la nivelul de globalizare şi la varietatea potenţialilor furnizori, nu cred că este o problemă reală. În plus, aceste situaţii se tratează cu stocuri de siguranţă, cumpărate eventual din timp. Şi atunci, rămâne doar elementul economic. Cât de interesant este să avem Institutul Cantacuzino funcţional? Prima dată să definim piaţa! Conform datelor Cegedim, vorbim despre o piaţă totală de aproximativ 8-9 milioane de euro pentru toate felurile de vaccinuri, distribuite prin reţeaua publică. La această valoare se adaugă achiziţiile autorităţilor pentru programe de distribuire gratuită, a căror valoare nu-mi este cunoscută. Principalele firme active pe această piaţă sunt GlaxoSmithKline şi Sanofi cu vânzări cumulate de 5-6 milioane de euro, adică peste 60% din piaţă.

Institutul Cantacuzino a avut un an glorios în 2007 când a avut vânzări de 828,000 euro ce au scăzut până la 372,000 de euro în 2010 şi ulterior la 0 (zero) pentru că producţia a fost sistată deoarece nu mai îndeplinea standardele de calitate. Drept este că nici până în 2010 nu le îndeplinea, această chestiune a standardelor nu apare din senin ”întro zi de marţi când vine Agenţia Medicamentului în control”, ci este un efect al lipsei cronice de investiţii în tehnologie, resurse umane şi management, de prin 1990.

Acest institut este victima politizării excesive (mai toţi directorii au fost numiţi politic, după 1990) şi a intereselor meschine din perioada boom-ului imobiliar (locaţia de pe Splaiul Independenţei era foarte tentantă pentru o tranzacţie imobiliară). Institutul a pierdut mult timp, a pierdut posibilitatea de a ataca pieţe de export şi va trebui mult mai mult decât 2 milioane de euro pentru ca să poată atinge masa critică şi viabilitatea economică. În schimb, ar fi mult mai interesant de văzut cum poate fi stimulată industria de medicamente în mod real. Conform unui studiu din 2011, realizat de Institutul de Prognoză

Economică, dacă starea de sănătate a populaţiei României ar fi la nivelul Europei, plusul de producţie economică ar fi de 6,7 miliarde de euro (6% din PIB-ul României în 2010). Iar sănătate mai bună se obţine cu medicină şi cu medicamente - ambele cu valoare adăugată mare şi efect multiplicator în economie şi, în plus, îşi plătesc taxele la timp.

Industria de medicamente (producţie, distribuţie şi farmacii) produce valoare adăugată brută de 6,6 miliarde lei (apoximativ 1.45 miliarde de euro), la nivelul anului 2010, cu doar 62.000 angajaţi. Efectul de multiplicare în cererea creată este de 1,8 (adică pentru fiecare 100 lei cheltuiţi în sănătate se generează producţie economică de 180 lei) şi fiecare 8 angajaţi din industria de medicamente mai creează şi susţin încă 3 angajaţi în domeniile conexe. În plus, industria de medicamente înregistrează cele mai lungi termene de încasare de la stat, plăteşte cel mai repede către stat (taxe şi impozite) şi are una dintre cele mai mici contribuţii în ponderea creditelor neperformante din economie.

La nivelul anului 2010, cheltuiala cu medicamente a statului român a fost de aproximativ 5.1 miliarde de lei (conform Raport CNAS 2010). Vorbim despre o industrie ce creează mai mult decât consumă, ce are şi un efect multiplicator, mai ales pe orizontală atât prin generarea de cerere de producţie economică, cât şi prin creşterea locurilor de muncă sustenabile. Drept este că, din 2010 şi până acum, industria a mai suferit ceva pagube - prin lungirea termenelor de plată înspre 300 zile, impunerea taxei claw-back, reducerea profitabilităţii şi accesul mai restrictiv la creditare.

Eu sunt de părere că ar trebui să fim mai pragmatici şi, în loc să ne preocupăm de chestiuni emoţionale, mai bine am citi cu atenţie studiul Institutului de Prognoză Economică ca să vedem cum facem să avem industrie adevarată.

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

49

50

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Creşterea melcilor, de la hobby la afacere

Text şi foto: Alex TOTH

Transilvania Business vă prezintă povestea singurei ferme de melci din judeţul Mureş. Ferma a fost construită în anul 2006, în comuna Aţintiş, de Iulian Fişcă, un localnic în vârstă de 48 de ani, mândru că a reuşit să transforme helicicultura din hobby în afacere.

Ferma este construită pe o suprafaţă de 20 de ari, iar ideea a pornit de la un reportaj de televiziune care prezenta un crescător de melci. „În 2006 am înfiinţat ferma. E făcută pe 20 de ari, cu tot ce înseamnă reproducere, creştere şi îngrăşare efectiv. La vremea aceea, ideea era foarte tentantă.

Am văzut un reportaj despre creşterea melcilor la televizor şi se promiteau câştiguri mari fără prea mari bătăi de cap. După ce am avut ferma însă, mi-am dat seama că nu e chiar aşa, pentru că munca la o fermă de melci e aproape zilnică. Zona trebuie curăţată, melcii trebuie hrăniţi, iar melcii morţi trebuie îndepărtaţi”, îşi aminteşte Iulian Fişcă. „În comparaţie cu alte ferme, a mea e cea mai mică. E modulul cel mai mic, de 20 de ari”, adaugă crescătorul de melci.

Acţionar la fabrica din Teliu Pentru a avea certitudinea că afacerea sa va avea piaţă de desfacere şi astfel va rezista în timp, fermierul a cumpărat acţiuni la o fabrică de prelucrare a melcilor din comuna braşoveană Teliu. „M-am asociat la o fabrică de prelucrare a melcilor, în

Braşov. Afacerea promitea şi am cumpărat acţiuni de 60 de milioane de lei vechi, ca să fiu sigur că fabrica îmi preia toată producţia. Chiar a fost bine un timp. Predam melci la 25-30 de grame bucata, vii sau căpăciţi, adică cu o diafragmă făcută pe perioada sezonului rece. Fabrica era certificată Bio, a fost realizată cu 60% din capital care era al nostru şi 40% capital bancar care, din păcate, nu a fost achitat şi banca ne-a luat fabrica. Acum fabrica e închisă, în conservare. Păcat, pentru că îmi amintesc că se lucra cu masca pe figură, ca la farmacie.

Dacă statul, guvernul ar fi acordat un sprijin, fabrica ar fi mers şi acum”, spune, cu regret în glas, Iulian Fişcă.

Fermierul a precizat că la ora actuală are peste 500 de kilograme de melci adulţi, plus cei mici. „Un melc depune între 40 şi 60 de ouă din care rămân viabile 25-30. Sapă o groapă, depune ouăle şi apoi astupă groapa la loc. Ouăle se depun primăvara, iar dacă totul merge bine, sunt ploi şi are umiditate, melcul mai depune ouă încă o dată, prin august”, afirmă crescătorul de melci.

Acesta are doar melci autohtoni în ferma sa, explicând că cei italieni sunt prea pretenţioşi şi neadaptaţi la condiţiile climaterice din România. „Specia de melc pe care o cresc este cea autohtonă. Sunt două specii care sunt crescute în ferme: Helix

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

Aspersa care e melcul italian şi Helix Pomatia care e melcul nostru de livadă, care rezistă la frig. Melcii italieni nu sunt aşa, şi dacă nu îi înveleşti iarna cu o plapumă specială, mor 80% dintre ei. Oricum, mor şi din melcii româneşti, dar ai noştri sunt adaptaţi la condiţile climaterice”, spune Iulian Fişcă.

Investiţii continue Din 2006 şi până în prezent, fermierul din Aţintiş a investit aproximativ 500 de milioane de lei vechi în afacerea sa. Astfel, ferma de melci are sistem propriu de irigaţie, fântână şi este împrejmuită cu tablă şi gard de sârmă. „Fabrica de la Teliu era certificată Bio şi ca atare şi noi, fermierii, a trebuit să ne certificăm fermele. Asta însemna ca trei ani să nu cumperi şi să vinzi melci, să îi creşti fără să foloseşti îngrăşăminte chimice, iar frunzele să nu fie tratate cu pesticide. Ferma mea e înregistrată la Direcţia Agricolă şi e construită la 250 de metri de casă. Am tras curent electric până acolo, să pot iriga cu pompă electrică. Am şi o fântână la fermă, chiar în interiorul fermei. Ferma e împrejmuită cu tablă şi plasă de sârmă şi împărţită în parcele delimitate de o plasă specială neagră, de plastic, pentru umbră. Acum am o parcelă de 1.000 de metri pătraţi, dar vreau să o împart în două. Tabla e băgată în pământ 30 de centimetri şi 70 de centimetri e afară. Dacă nu aveam tabla, greierii şi furnicile mă devastau acolo, praf şi pulbere făceau”, povesteşte Iulian Fişcă.

Venind vorba despre prădători, crescătorul de melci face o trecere în revistă a acestora. Astfel, pe lângă furnici, pe lista prădătorilor se mai regăsesc rozătoarele şi chiar vulpile. „Au prădători mulţi. Şoarecilor şi şobolanilor le plac melcii, la fel şi corbilor, iar furnicile şi greierii mănâncă ouăle de melci.

Mai este şi un gândac care înţeapă melcul şi după trei zile vine şi îl mănâncă. De asemenea, printre prădători mai amintesc licuriciul adult şi vulpea. Îi place mult carnea de melc şi când nu aveam plasa de sârmă, sărea peste tablă ca să vină la melci”, spune fermierul.

Rapiţa şi floarea soarelui, în dieta melcilor Întrebat care e secretul creşterii melcilor, Iulian Fişcă spune că aceştia trebuie îngrijiţi aproape zilnic şi alimentaţi corespunzător. „Melcilor le place floarea soarelui şi dovlecelul şi ca supliment făina de porumb. Mai mănâncă rapiţă, lucernă tocată şi trifoi roşu. Am zece ari de teren auxiliar pentru furajare, cu floarea soarelui şi dovleac. Dacă plouă şi au umiditate, melcii mănâncă non-stop. Pe terenul din fermă am cultivat rapiţă pentru că melcilor le place foarte mult. De asemenea, melcul e un animal foarte rezistent. Când e caniculă, devine

inactiv. Nu mai mănâncă, nu-i place căldura. Trebuie să ai tot timpul vegetaţie la fermă, melcii au nevoie de umbră şi de irigare aproape zilnic. De obicei irig noaptea pentru că în timpul zilei nu se recomandă să primească apă. La 1.500 de metri pătraţi de teren irigat am nevoie de 5.000 de litri de apă ca să fie cât de cât umiditatea de care au nevoie. Melcul fără irigare nu trăieşte, să ştiţi”, precizează crescătorul de melci.

Din prezentarea fermierului nu lipsesc informaţiile cu privire la modul de întrebuinţare a melcilor, crescuţi nu doar pentru carnea lor sănătoasă, ci şi pentru mucilagiile folosite în industria frumuseţii. „Carnea de melc e foarte apreciată, dar dincolo, nu la noi. Nu are colesterol şi e sănătoasă. Spaniolii şi italienii mănâncă mulţi melci. În plus, din mucilagiile melcilor se fac multe creme de faţă foarte scumpe şi foarte căutate pe piaţa europeană”, explică Iulian Fişcă.

Pentru acest an, fermierul speră într-o producţie de până la 1.000 de kilograme, target realizabil în cazul în care melcii vor fi sănătoşi. „Pentru toamna aceasta, estimez o producţie de 700 - 800 de kilograme, iar, dacă totul merge bine şi nu vor muri mulţi melci, cred că voi avea peste o tonă. Acum nu am niciun contract cu nimeni, dar tot vin cumpărători care duc melcii la export. Pe vremea când fabrica de la Braşov mergea, mi s-a oferit 3 euro pentru un kilogram. Era un preţ destul de bun, mai ales că producţia anuală era de aproximativ 1.500 de kilograme”, spune Iulian Fişcă. În concluzie, fermierul din Aţintiş se declară mulţumit de activitatea sa. În viaţa de zi cu zi, Iulian Fişcă lucrează la un magazin fito-sanitar din Luduş, iar de melci se ocupă doar în timpul liber. „Îmi place foarte mult să cresc melci şi n-aş renunţa la activitatea asta chiar dacă nu ies în câştig. Mi-a plăcut şi îmi place pentru că a fost ca un vis îndeplinit, să am o fermă de melci doar a mea”, conchide Iulian Fişcă.

51

52

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De vorbă despre învăţământul românesc

A consemnat Dr. Cristina AOŞAN

Dacă vă întrebaţi ce are de-a face un doctor cu învăţământul o să vă răspund aşa: sănătatea începe cu simţul responsabilităţii atât al medicului cât şi al pacientului. Iar responsabilitatea se întemeiază pe morală, care se educă şi se învaţă. Acasă, în primul rând şi apoi în şcoală. Premizele sănătăţii unei persoane, şi mai departe ale unei naţiuni, se află în educaţie şi cultură.

Astăzi în cabinetul meu primesc drept pacienţi elevi de liceu care au dobândit boli severe. Foarte îngrijorător e că unele sunt degenerative, dar la vârstă de creştere. Interogîndu-i, înţeleg că programul şcolar este mult prea încărcat. Ca exemplu, la clasa a IX-a, câte 7 ore la şcoală în fiecare zi; dacă adunăm şi minim 3 ore pentru lecţii acasă, rezultă un program de lucru de cel puţin 10 ore! La o asemenea muncă pentru un organism încă în formare, nu e de mirare că sănătatea cedează.

Apoi pe pragul spre viaţa de adult, la examenul de maturitate, unii elevi ajung să dea declaraţii la parchet, împreună cu profesorii lor. În clasa noastră de liceu am fost 36 de elevi voioşi şi sănătoşi. Toţi ne-am luat bacalaureatul în vară şi am reuşit la facultate, prin examen. Cele mai frumoase amintiri le am din liceu. După aproape 30 de ani de la absolvire, încă mai ţin legătura cu unii profesori, pe lângă care m-am format ca om pentru viaţă şi am trăit emoţiile examenelor şi ale vârstei. Ori de câte ori se întâmplă să trec pe lângă liceu

îmi bate inima mai tare.

Acum am lăsat să se încheie episoadele acute ale tristei sesiuni de bacalaureat 2013, să se publice studiile institutelor de sondare a opiniei publice în legătură cu percepţia populaţiei despre ceea ce s-a întâmplat, ca să putem avea o judecată la rece. Înainte de a consemna răspunsurile unui sociolog şi om de cultură, domnul Gabriel Timoceanu, un editor bine cunoscut în Banat, merită subliniat un aspect interesant: 24% dintre persoanele chestionate cred că elevii care au promovat examenul în schimbul unor bani vor reuşi în viaţă, potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie.

Rep.: Se spune că cine are carte, are parte. În ce măsură astăzi mai este adevărat acest lucru ?

Fiind editor, sunt convins că cel ce are carte, are un anume tip de parte. Faptul că socialul românesc propune aparent valori ce n-au legătură cu şcoala, cu cartea, nu trebuie să ne descurajeze. Fac parte dintre optimiştii ce naiv speră că, după ce circul tranziţiei se va isprăvi, vom reveni la sănătate. Pe de altă parte, chiar în paradigma lui „a avea” unde ne bine bălăcim cu toţii, cartea ce te locuieşte este printre puţinele proprietăţi ce nu-ţi poate fi executată de nicio bancă ori administraţie financiară.

Rep.: Cine face, de fapt, azi educaţie copiilor: familia, şcoala, anturajul, internetul ?

Cu evidenţă, şi azi, ca şi ieri ca şi mâine, familia este cea care formează progenitura. Pentru că la şapte ani, la întâlnirea cu şcoala, copilul este în bună parte o personalitate definită. Anturajul, şcoala vor clădi, vor influenţa ceea ce copilul a adus sau nu de acasă. Libertatea de a fi părinte este îngrozitoare. Pentru că poţi creşte un om viu, ceea ce este o minune, după cum poţi şi usca o mlădiţă.

Rep.: Orice tânăr are nevoie de modele în viaţă. De unde îşi iau azi copiii aceste modele ?

Copilul îşi caută cu disperare modelele în familie. Faptul că acolo nu le mai găseşte nu e vina lui. Şi nu le găseşte când în respectiva familie lipseşte un anume tip de căldură, când se trăieşte în minciună, în ipocrizie, în nedragoste, de fapt. Dragostea nu are legătură cu achiziţia de jucării, ori tablete ori iPaduri ori iPhone. Le spun copiilor mei zilnic chestia asta. Ei mă privesc cu suspiciune. Sunt influenţaţi, cu certitudine, de personajele oribile din desenele animate cu roboţi şi dragoni şi draci, de maşina mare a colegului de şcoală, de bicicleta nouă a vecinului. De părinte ţine să păstreze aceste influenţe în rezonabil. Cum? Propunînd ceva mai trainic şi mai frumos. Iubindu-i.

Rep.: Aţi fost studentul mai multor facultăţi, de ce aţi ales până la urmă sociologia ?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În 1990, când am abandonat Şcoala Politehnică pentru a da examen la Sociologie, aveam 23 de ani şi credeam că nou înfiinţata facultate, ce lipsise mai bine de douăzeci de ani din învăţământul românesc, va pregăti specialiştii ce vor ordona şi vor aduce bunăstare în marasmul şi haosul creat după Revoluţie. Acum realizez că am fost patetic. Ţărişoara avea deja, la acea oră, specialiştii gata pregătiţi la Ştefan Gheorghiu ori Băneasa.

Rep.: Situaţia creată în învăţământul românesc prin prisma evenimentelor din ultimii ani, nevoia de a utiliza camere de luat vederi, care veghează, de fapt, asupra supraveghetorilor, dau o notă asupra corpului profesoral, per ansamblu?

Nu, nu cred că trăim totuşi vremile în care oamenii pot fi culpabilizaţi în corpore, pe apartenenţa la clase ori profesii.

Cu certitudine, avem încă dascăli şi corecţi şi pregătiţi şi hăruiţi pentru această meserie. Camerele de supraveghere sunt, din păcate, reprezentantele Ochiului ubicuu, ce, ca un Big Brother, s-a mutat şi aici, adus de propunerea vestică, aşa cum gândacul de Colorado a fost adus odată cu cartoful, tocmai din Colorado.

Rep.: Elevii ajung la şcoală după cei şapte (sau şase) ani de acasă. Cum vin ei de acasă acum ?

Copiii vin de acasă acum mult mai deştepţi, mai învăţaţi, mai agitaţi şi mai lipsiţi de bun simţ decât veneam noi acum treizeci-patruzeci de ani. Pentru că şi noi, adulţii de astăzi, suntem mai agitaţi şi mai lipsiţi de lege morală decât înaintaşii noştri. Pentru că şi construcţia socială la care ne dăm obolul încurajează o mişcare browniană, un circ permanent, omorâtor de sănătate fiinţială. Şi ne contaminăm copiii ce, ştiut este, învaţă prin simpatie, imitând inconştient.

Rep.: În ce măsură orele de religie, dirigenţie, notele la purtare au o eficienţă în sistemul actual de învăţământ, în crearea sau corectarea unui minim de norme morale?

Cred că la vârsta şcolară norma morală dacă este, este deja în fiinţa mică, adusă de acasă. Coerciţia şcolară nu cred că poate crea ceva, după cum nici o coerciţie nu poate.

Rep.: Cum credeţi că pot fi făcuţi elevii să înţeleagă că anii aceştia petrecuţi în liceu nu se mai întorc înapoi şi că orele pierdute, materiile neglijate, examenele ratate nu prea se mai pot recupera?

Nu cred că pot fi făcuţi să înţeleagă, cei ce nu înţeleg deja, după cum nici noi, ăi bătrâni nu pricepem decât atunci când ne lovim cu capul de grindă. În genere, prea târziu şi irecuperabil.

Rep.: Pot fi şcolile particulare o soluţie măcar pentru o parte dintre români, părinţi şi copii?

Cu siguranţă, da. Exasperat de superficialitate, în aprofesionalismul înfumurat, cultivat ca valoare în România, părintele îşi doreşte seriozitate şi profesionalism măcar pentru copilul lui. Măcar cu ei să punem bun început. Aşa că, şcolile particulare, în măsura în care îi vor convinge pe părinţi ca sunt consistente, au toate şansele de-a deveni o soluţie. Părintele îşi va rupe de la gură, cel ce are ce rupe, şi-şi va da copilul la o şcoală adevărată.

Rep.: În timp ce şcoala românească încă mai dă olimpici internaţionali, copiii politicienilor studiază de cele mai multe ori în străinătate. Sunt şcolile din străinătate mai bune?

Nu sunt toate şcolile din străinătate mai bune. Dar, sigur, în străinătate, există şcoli mai bune decât ale noastre.

interviu Ca-n toate cele româneşti, suntem încă în copilăria cestiunii. Avem olimpici, cum am avut în toată vremea, dar e mult să galonăm întreaga şcoală românească pentru munca şi rezultatele de excepţie ale unor copii de excepţie, şi ale unor dascăli ce, de asemenea, sunt excepţii.

Rep.: Se poate vorbi de o exagerare premeditată a programei şcolare în România, prin care copiii sunt puşi în dificultate pentru ca un întreg corp profesional să-şi dea de lucru? Este posibil oare ca acestor tineri să li se ceară prea mult cu un scop anume?

Nu cred că se poate vorbi de ceva premeditat. Suntem atât de superficiali, încât nici măcar o astfel de organizare în rău nu se poate la noi. Forma de organizare care la alţii e numită mafie şi e pe viaţă, la noi e coterie pentru un tun, o lovitură scurtă şi pe loc. Aşa că, a suspecta o regie de asemenea amploare, e tare mult. Rolul şcolii însă, în social, pe lângă acela formator este şi de-a uniformiza, de-a cuminţi, ceea ce poate fi trecut la manipulare. Dar asta e valabil peste tot, nu numai la noi. Şi, da, programele sunt încărcate.

Rep.: Vă întreb în calitate de editor de manuale, în ce măsura manualele alternative pot genera o educaţie naţională în condiţiile în care, spre exemplu, unii reporteri de televiziune ocupă în cărţile de istorie spaţii mai mari decât Mihai Viteazul? Este în acest caz unitate prin diversitate un principiu aplicabil învăţământului sau rămâne doar un slogan ?

Nu cred că dezideratul oficialilor ce gândesc destinele educaţiei este ca aceasta să fie naţională. Nici nu cred că educaţia poate fi concepută astfel. Ea e naţională intrinsec, că se face aici şi cu noi. Diversitatea e bună, dar nu importată mecanic. În Occident, ea e gardată de reguli clare ce se şi respectă. Noi luăm doar ceea ce ne convine. Nu cred că avem la ora asta aparatul tehnic necesar menţinerii unei oarecare unităţi în diversitatea manualelor alternative. Iar la examene nu se va ţine seama de asta. Aşa că ne jucăm cu destinele copiilor noştri grăbiţi să fim europeni dintrodată.

Rep.: Ştiu că Editura Brumar, căreia i-aţi dat viaţă acum mai bine de 20 de ani, publică multă poezie. Mai este poezia necesară în zilele noastre?

Nu e bună întrebarea. Poezia nu vizează registrul necesităţii, nu l-a vizat niciodată, ci este libertate şi forma suprema de comunicare pe care au putut-o oamenii. Fiind libertate, lumea poeziei colcăie de golani şi impostori, pe de o parte, dar şi de oameni frumoşi ce străluc în ziuă ca bătrânii din Paterice. Poezia în sine e un instrument ce face mari întâlniri posibile. Iar un om fără întâlniri, nu este.

Rep.: Sunteţi părinte, aveţi doi copii la şcoală, ce sfaturi puteţi Dvs. să daţi unor părinţi, în aceeaşi situaţie cu Dvs., pentru ca anii de şcoală ai copiilor să nu fie un chin, iar examenul de maturitate să fie în realitate, aşa cum este el denumit formal, o uşă deschisă spre o viaţă responsabilă?

Fiind implicat până în gât în încercările zilnice, nu totdeauna reuşite, de a-mi educa copiii, m-aş feri să dau sfaturi ce, poate că voi constata mai târziu, îmi trebuiau mie.

Un sfat, da, ăsta sigur e bun. Citiţi Constantin Noica, pedagogul român, cel ce trebuie amintit dacă vorbim despre şcoală, cel ce imaginează o şcoală pe care aş urma-o zilnic, în care profesorul învaţă de la şi odată cu elevul, în care se cresc împreună într-un dans al atenţiei şi al bunei cuviinţe, întemeind singura temelie posibilă – iubirea.

53

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Recaş creşte ca-n poveşti

de (A.B.)

Pe piaţa producătorilor de vin din România, primele şase luni ale acestui an au fost o adevărată provocare, mai ales după ce preţurile au fost majorate la începutul anului cu 6-7%, descurajând şi mai mult consumatorii de vin. Totuşi, Cramele Recaş s-au simţit în formă maximă în primul semestru din 2013, crescându-şi cifra de afaceri cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Grupul Recaş, afacere deţinută de familiile Cox, Iova şi Georgiu, mizează în acest an pe o cifră de afaceri consolidată de peste 25 milioane de euro, mai mult cu 22% faţă de anul trecut, creştere bazată pe lansarea unor noi produse, dar şi pe majorarea preţului vinului. Compania îşi reconfirmă astfel poziţia importantă de pe piaţa de profil, în rândul marilor producători de vinuri. „La nivelul pieţei autohtone avem o creştere valorică de 23%, dată de o scumpire la începutul anului de 6-7% a vinului, dar şi de focusarea pe produsele premium, inclusiv lansarea unui nou brand Selene. Pentru perioada următoare ar fi ideală menţinerea trendului din primele şase luni, însă ne aşteptăm la uşoare blocaje în piaţă şi la mărirea presiunii pe promoţii, din partea concurenţei“, a declarat Ciprian Roşca, directorul comercial al Cramelor Recaş.

Recent, Recaş a încheiat şi un nou contract de distribuţie, cu lanţul de magazine Penny Market România, şi primele comenzi au fost deja onorate. Potrivit unui comunicat al companiei, Cramele Recaş şi-au atins unul din obiectivele fixate pentru 2013, prin activarea unui nou client de retail cu distribuţie naţională. Prin acest nou contract, brandul Cramele Recaş este prezent în toate reţelele key account de pe piaţa din România, cu excepţia unui singur lanţ de retail.

Cu podgorii atestate încă din 1447, compania a crescut de la o cramă cu dotări strict tradiţionale, la una dintre cele mai moderne din ţară. Recent, Cramele Recaş au introdus pe piaţă o nouă gamă de vinuri, produse din struguri culeşi pe timpul nopţii. ”Din struguri de pe cele mai bune parcele de vie de pe dealurile din Recaş, culeşi noaptea, pentru a-i ocroti de căldură şi pentru a le proteja aroma intensă, a apărut gama SELENE. Ea a fost denumită după întruchiparea Lunii în mitologie şi a fost produsă într-o ediţie limitată de 6.628 de sticle, fiind personificarea unei senzaţii pe care a avut-o Hartley Smithers, vinificatorul australian al Cramelor Recaş, când a descoperit adevăratul potenţial al soiului port-drapel al României”, se arată în comunicatul companiei.

Noua Colecţie ”Cabernet Sauvignon-ul gamei este pregnant, baricat 12 luni, sub atenta îndrumare a sicilianului Vito Gambino, vinificatorul cramei Planeta. Pentru a fi adus la potenţialul maxim, Cabernet-ul nu a fost încă lansat în piaţă”, explică reprezentanţii Recaş. În schimb, Feteasca Neagră a putut fi degustată, recent în cadrul unui eveniment restrâns şi, din luna august, este disponibilă în reţelele HoReCa şi în magazinele partenere din toată ţara.

Cramele Recaş, societate româno-britanică, deţine aproximativ 1000 ha de viţă de vie şi reprezintă unul din principalii producători de vin din România. Încă de la început, activitatea Cramelor Recaş a fost îndreptată spre crearea de vinuri deosebite, îmbinând tehnologia modernă cu cea tradiţională, spre soiuri de struguri atent selecţionaţi şi spre ideile şi experienţa unor vinificatori cu renume. Recaş se numără printre cei mai mari exportatori de vin de pe piaţa locală, în condiţiile în care aproximativ 40% din livrări se fac la export, în principal în state precum Marea Britanie şi SUA, dar şi în Japonia, Suedia, Canada, Estonia, Slovacia.

55

58

trends

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un proiect inedit: Baza Ulmu Pasionaţi de permacultură, trei tineri au avut curajul să-şi împlinească un vis desprins parcă dintr-un SF, pe care l-au numit “baza Ulmu”. Proiectul e amplasat în cătunul Ulmoasa, la o aruncătură de băţ de oraş şi se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ un hectar. de Ioana LUCĂCEL, Mircea CRIŞAN

În prefaţa cărţii “Introducere în Permacultură" de Bill Mollison, Sepp Holzer scria: “Am crescut într-un sat micuţ, în Tasmania. Tot ceea ce aveam nevoie, ne făceam noi înşine. Ne produceam încălţămintea, uneltele de metal pe care le foloseam; prindeam peşte, ne produceam hrana necesară, făceam pâine. Nu cunoşteam pe nimeni din cei ce locuiau acolo care să aibă doar o meserie, nu ştiam nimic ce ar fi putut fi definit ca “slujbă”. Toată lumea lucra la mai multe lucruri.

Până la împlinirea a 28 de ani, am trăit într-un fel de vis.

Mi-am petrecut cel mai mult timp în desişuri sau pe mare.

Am pescuit, am vânat pentru a putea trăi. Înainte încă de 1990, am început să observ că largi părţi ale sistemului în care trăiam dispăreau încetul cu încetul”. Dacă am înlocui “Tasmania” cu “Maramureş”, afirmaţiile ar rămâne perfect valabile.

La noi, termenul de “permacultură” e aproape necunoscut.

Numai că, noi, maramureşenii avem acest concept în sânge.

Poate de aici a pornit şi visul a trei tineri care prinde contur la 15 km de Baia Mare, în satul Ulmoasa ce aparţine de Tăuţii Mărgherăuş. Intitulat generic “Baza Ulmu”, proiectul pare, pentru neavizaţi, un amestec de ecologie, ştiinţă, tradiţie şi tehnică. Lucian Lupşe, Andrei Lupşe şi soţia acestuia, Roxana Veronescu, au luat decizia de a se muta la ţară, în acest cătun.

Aşa a început visul lor cărora i s-au alăturat şi alţi voluntari.

Proiectul propus, care se va desfăşura pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, vizează construcţia unui eco-dome prin tehnica super-adobe, ridicarea unor hugelkultur-uri, crearea unei grădini de legume, plantarea de diferite specii şi soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi, crearea unui iaz şi multe altele.

Baza Ulmu va fi un proiect cu porţile deschise, un workcamp care se va desfăşura începând cu primele semne de primavară primitoare şi va ţine până toamna. Activitatea principală va fi construirea casei, pe al cărei design Andrei a lucrat pe parcursul a unui an şi jumătate, documentând fiecare detaliu al construirii domului. Cei trei pioneri ai permaculturii în Mara-

mureş, Adrian, Roxana şi Lucian studiază şi practică permacultura şi construcţiile sustenabile. Sunt implicaţi, momentan, în înfiinţarea unei şcoli de permacultură care oferă entuziaştilor o experienţă practică şi îi învaţă cum să-şi integreze stilul de viaţă în natură, cum să creeze sisteme vii protective şi să-şi maximizeze resursele. Scopul acestui proiect este să atragă atenţia asupra posibilităţilor permaculturii şi să inspire oamenii să cultive hrana într-un mod mai sănătos şi convenabil. Adi este designerul proiectului, iar Luci a fost invitat la Centrul Internaţional de Dezvoltare în Londra să ţină o prezentare gratuită despre permacultură, intervenţii ecologice în agricultură şi arhitectură ecologică cu titlul “Mai mult decât sustenabil”.

Un colţ de rai “Cu peisaje neschimbate şi o diversitate naturală bogată. La distanţe de mers pe jos, te poţi afla la vârful Ulmu sau Ul-

trends

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

moasa, peştera Plescioara sau chiar şi la cel mai mare lac din judeţ, lacul de acumulare Firiza. Ulmoasa e liniştit, cu vecini prietenoşi ce vin câteodată în poveşti, are aproximativ 60 de familii de fermieri mici şi nu există trafic. Ferma noastră are un relief foarte diversificat compus din dealuri, păduri, pajişti, un pârâu şi chiar şi un punct de belvedere, cam la 10 minute de zona de camping. Noi aplicăm principii de permacultură şi momentan ne preocupăm cu designul şi crearea sistemelor de creştere a hranei. Avem livezi de mere şi pruni din care o parte o fermentăm pentru palincă. Pere, caise, castane, nuci, fructe de pădure, plante medicinale şi toate soiurile de legume crescute în noile pături ridicate de tip hugel (hugelkultur) şi găini. Ciupercile sălbatice cresc din abundenţă în pădure”- se arată în prezentarea lor.

dezvoltă abilităţile.

Din lunile aprilie până în octombrie, potrivit profilului de facebook, se acceptă voluntariat: „în acest an dorim să începem lucrările la casă, aşa că o să avem nevoie de ajutor la construirea domurilor din superadobe. Fabricarea cobului, a păturilor ridicate de tip hugel (hugelkultur), plantarea arbuştilor, copacilor, transplantări, plivit, recoltare, colectare de seminţe, tăiat de lemne, curăţatul de scoarţă a lemnului brut, adus apă, confecţionarea gardului, hrănirea găinilor şi colectarea ouălor, gătit. Oferim o varietate mare de activităţi. Până acuma aproape toţi voluntarii au dorit să facă câte un pic din fiecare”.

Trei domuri în superadobe

Permacultura este o modalitate de proiectare şi design a aşezărilor umane şi sistemelor agricole perene, bazată pe imitarea relaţiilor ce există în ecosistemele naturale. Majoritatea populaţiilor native au practicat anumite forme de permacultură înainte de popularea continentului Europa. Noţiunea de permacultură înseamnă cultură (agricolă) permanentă.

Agricultorul austriac Sepp Holzer a fost primul, în anii 1960, care a practicat permacultura, ca metodă sistematică. În anii 1970, ideile sale au fost preluate şi dezvoltate pe baze ştiințifice de australienii Bill Mollison, David Holmgren şi asociații lor, care le-au popularizat într-o serie de publicaţii. În cartea lor Permaculture One (1978), Bill Mollison şi David Holmgren au trasat şi cele trei direcţii etice ale permaculturii: • Grija pentru Pământ: să ne îngrijim ca sistemele vii să poată supravieţui în continuare şi să prolifereze; • Grija pentru omenire: să ne îngrijim ca oamenii să poată avea acces la toate resursele ce le sunt necesare pentru a trăi; • Repartizarea etică şi limitarea consumării resurselor: stabilind limite pentru nevoile noastre putem obţine resurse cu care să sprijinim cele două direcţii anterioare. Surplusul îl vom împărţi cu alţii.

Permacultura se ocupă cu proiectarea mediului, astfel încât acesta să se autosusţină, pe principii ecologice şi biologice, folosind de multe ori modele care apar în natură. Scopul este optimizarea efectului şi minimizarea muncii. Scopul permaculturii este să creeze sisteme stabile, productive, care să răspundă nevoilor umane şi să integreze armonios mediul cu locuitorii săi. Pentru a-şi atinge scopul, permacultura ia în considerare procesele ecologice ale plantelor şi animalelor, ciclurile lor de hrănire, factorii climaterici şi ciclurile meteorologice.

Proiectul realizat de designer-ul Andrei Lupşe reprezintă o construcţie alcătuită din 3 domuri realizate în tehnica superadobe care vor avea următoarele caracteristici: înălţimea interioară egală cu diametrul interior, uşile de 2 m înălţime şi geamurile mari de 2 m diametru, cele mici de 1.6 m. Diametrele domurilor: 3 m, 4 m, 5 m. Datorită faptului că diametrul este egal cu înălţimea, funcţia domului cel mic va fi de grup sanitar, urmând ca celalalte două să fie compartimentate la înălţimea de 2.4 m cu câte o mansardă. În domul cel mare la parter va fi camera de zi şi bucătăria, iar mansarda şi tot domul de 4 m vor avea rol de camere. Pentru acest proiect se vor utiliza 2 km de pantalon de rafie şi 3 km de sârmă ghimpată cu 4 ghimpi. De asemenea se doreşte construcţia unui iaz cu excavatorul, iar solul care rezultă va fi folosit la umplerea sacilor de rafie pentru realizarea zidurilor construcţiei. Pentru uşi şi geamuri se folosesc nişte matriţe din lemn temporare. Deasupra uşilor şi geamurilor vor fi realizate în timpul construcţiei nişte streaşini din lemn. După realizarea construcţiei "în roşu" (în cazul nostru în alb) se va folosi o folie specială pentru sere în dublu strat (1500 microni) pentru hidroizolaţie şi o plasă de tencuit pentru stabilizarea solului. Anul viitor se preconizează realizarea pardoselei de cordwood, montarea uşilor şi geamurilor, tencuiala interioară de cob + văruit (pentru mai multă lumină) şi cele 2 sisteme de încălzire rocket mass heater.

Sunt acceptaţi şi voluntari, care se implică în activităţi şi îşi

59

Ce este?

Summary Dedicated to permaculture, three teenagers had the courage to fulfill a dream compared to the ones in a SF, which they named “Ulmu base”. e project is active in the Ulmoasa village, very close to the city and is developed on a surface of about 10.000 square meters.

60

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Familia UAC în sărbătoare În 15 august, la Complexul Secret Garden din Dăneşti a avut loc un eveniment devenit deja tradiţie: Zilele UAC Europe. După modelul american, ca o companie care se respectă şi, mai ales, care respectă omul, cea mai importantă verigă în ecuaţia oricărui succes, UAC Europe a organizat pentru a patra oară această sărbătoare. de Ioana LUCĂCEL, Mircea CRIŞAN

Aşa că, toţi angajaţii fabricii, împreună cu familiile lor, în total circa 1500 de oameni au putut participa la Sărbătoarea companiei. Echipa de management prezentă la picnic a fost: Chip Poth - Preşedintele Companiei UAC împreună cu soţia, toata echipa de vânzări a UAC din întreaga lume: Kevin Miller – USA, Rob Lobb – USA, Gary Yang – USA, Paul Andreucci – UK, Stephane Jambu – Franţa, Paul Setschi şi Alexander Sobrino – Elveţia. Au luat cuvântul, mulţumindu-le colegilor: Chip Poth - Preşedintele Companiei UAC, Ciprian Bota – Director operaţiuni extruziune, Breian Weed – Director operaţiuni Machining, Kinga Szabo – Director HR, Corina Mulea – Director Administrativ & PR. De asemenea, Iulian Gheorghe, directorul general al UAC Europe, care n-a putut fi prezent la eveniment din motive obiective a transmis un mesaj de mulţumire şi felicitări „marii familii UAC”.

Politica companiei este una îndreptată înspre comunitate şi

către angajaţi. Astfel că, alături de condiţiile deosebite de muncă şi salarizare şi posibilităţile de dezvoltare în cadrul firmei, UAC Europe oferă angajaţilor o serie de facilităţi şi recompense inedite. Una dintre ele este Zilele UAC, o zi în care munca şi profesionalismul sunt sărbătorite. Şi în acest an, angajaţii UAC împreună cu familiile au fost invitaţi la o petrecere grozavă care s-a dat în aer liber. Invitaţii s-au putut bucura de grătare, mesele întinse cu bunătăţi, de concursurile şi programele puse la dispoziţie de organizatori, iar cei mici s-au delectat la rândul lor în parcul gonflabil.

Mai mult, toţi participanţii au primit bilete pentru o tombolă cu premii consistente puse la dispoziţie de colaboratorii UAC Europe.

Petrecerea a avut loc la Secret Garden, Loftrek au asigurat distracţia copiilor prin parcul gonflabil, iar trupa Centru Vechi a fost responsabilă cu buna dispoziţie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism cultural

63

Dracula, în paşi de dans, la Festivalul Enescu Festivalul “George Enescu” (1-28 septembrie) aduce în România unii dintre cei mai în vogă artişti ai momentului.

Cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România şi un adevărat brand cultural de ţară, Festivalul Internaţional “George Enescu” se va desfăşura între 1 şi 28 septembrie, la Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară şi are ca parteneri internaţionali cele mai prestigioase de televiziuni de ştiri din lume: CNN şi Euronews.

John Malkovich, în premieră, la Ateneul Român Această ediţie aduce pe scenele româneşti câteva spectacole unice, de care publicul se poate bucura doar în cadrul Festivalului. În premieră în România, celebrul actor american, nominalizat la Premiile Oscar, John Malkovich va urca pe scena Ateneului Român, în seara de 9 septembrie, pentru a interpeta un criminal în serie într-o piesă scrisă special pentru el. ”e Infernal Comedy - Confessions of a Serial Killer”, tradusă ”O crimă melodramatică”, are o structură atipică: Malkowich este narator şi singurul personaj al firului epic, iar fundalul sonor aduce cu un musical şi reuneşte arii din compozitori celebri (Vivaldi, Haydn, Mozart, Van Beethoven), interpretate de sopranele Laura Aikin, Bernarda Bobro şi Aleksandra Zamojska şi de orchestra de cameră Wiener Akademie condusă de Martin Haselbock.

Dracula, în paşi de dans Pe lângă concerte şi recitaluri de muzică clasică, Festivalul “George Enescu” propune publicului şi o selecţie din cele mai bune spectacole de dans contemporan şi de operă. O interpretare de tăiat respiraţia veţi putea vedea pe 16 septembrie, la Opera Naţională din Bucureşti, de la ora 19: portughezii de la compania de dans Vortice Dance Company vin în Festival cu un spectacol care reinterpretează mitul lui Dracula într-o somptuoasă poveste vizuală pe muzica unor compozitori precum Philip Glass, Serghei Rahmaninov şi chiar Lou Reed.

Despre dominare şi supunere “Compania de dans Vortice” a fost creată în 2001 de coregrafii Cláudia Martins şi Rafael Carriço. Absolvenţi ai “Escola Superior

de Dança” în domeniul reprezentaţiei scenice şi bursieri în cadrul programului „Erasmus”, la “Hoggenschool Dansacademie Tilburg”, în Olanda. De-a lungul anilor, Vortice Dance Company a devenit una dintre cele mai prestigioase trupe de balet din Portugalia, cu numeroase premii pe plan internaţional. Activitatea companiei a fost recunoscută de public şi de critici din Japonia, Spania, Finlanda, Danemarca, Elveţia, Brazilia, Letonia, Ungaria, Italia, Maroc, Portugalia, Macedonia, SUA. Pentru “Dracula”, primul spectacol prezentat, cei doi coregrafi au folosit mai multe surse de inspiraţie, de la celebrul volum semnat de Bram Stoker până la legende sau mituri din diverse culturi. „Suntem cu toţii, femei sau bărbaţi, făcuţi din carne şi sânge, amestecaţi în jocuri de dominare şi supunere. Substanţa din care suntem creaţi reprezintă natura noastră, dar şi cea mai mare slăbiciune. Şi, sub imperiul slăbiciunii, cedăm, adesea mult prea uşor, tentaţiei…”, declarau Cláudia Martins şi Rafael Carriço.

Summary e most important international cultural event hosted by Romania, a real cultural brand, George Enescu International Festival is taking place between 1-28 of September in Bucharest and in other Romanian towns. e international partners of the festival are two of the most prestigious news televisions around the world: CNN and Euronews.

64

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Orga din Criţ a readus farmecul localităţii

de Diana DROBOTĂ

În jur de o mie de oameni s-au înghesuit la Biserica Evanghelică din Criţ ca să audă acordurile orgii.

Restaurarea acesteia a durat doi ani, timp în care a fost refăcut şi lăcaşul de cult vechi din secolul 13. Evenimentul a fost încadrat în seria de activităţi intitulate Săptămâna culturală „Ţara ovăzului“ 2013.

Programul evenimentului a inclus sfinţirea bisericii, oficiată de către Episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Reinhard Guib, alături de Siegmar Schmidt - Preotul Bisericii Evanghelice din Criţ şi un eveniment laic în cadrul căruia au vorbit despre importanţa acestui proiect doi dintre iniţiatorii săi: Michael Schmidt, Preşedintele Fundaţiei „Michael Schmidt”, şi muzicianul german Peter Maffay, fondator al Fundaţiei „Tabaluga”.

Investiţia a fost făcută cu fonduri europene, printr-un program desfăşurat de Biserica Evanghelică. La orgă, lucrările de restaurare au început în 2011, la iniţiativa Fundaţiei Michael Schmidt, care a acoperit întreaga investiţie, în valoare de 50.000 de euro. Pentru restaurarea orgii s-a lucrat cu un atelier din Hărman specializat în restaurarea orgilor baroce, iar pentru următorii 80 de ani, oficial, aceasta este aptă să funcţioneze.

Michael Schmidt a declarat, pentru cei prezenţi la eveniment: „Din momentul întoarcerii mele în România, în 1990, am încercat să sprijin comunitatea din care provin, să contribui la păstrarea moştenirii culturale a celor 800 de ani de existenţă a saşilor pe aceste meleaguri. Proiectul iniţiat în anul 2011 - restaurarea orgii din biserica fortificată din Criţ, este cel mai important pentru mine, din cele desfăşurate până acum. Începând de astăzi, sunetele minunate ale orgii, pe care mi le amintesc din copilărie, pot fi din nou auzite de sătenii din Criţ, precum şi de vizitatorii bisericii.”

Episcopul Bisericii Evanghelice, Reinhard Guib, care a oficiat şi slujba de sfinţire, a completat. „Orga este regina instrumentelor şi fără ea nu poate exista un regat. Ne bucurăm că putem avea şi orga la concerte şi sperăm că de acum încolo vom putea desfăşura cât mai multe evenimente aici”.

Biserica Evanghelică de la Criţ este una dintre cele mai vechi din Transilvania. Orga a fost construită la începutul secolului 19 şi are aproape 1.500 de tuburi.

66

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roşia Montană a trecut de Guvern. Urmează Parlamentul Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi, 27 august, a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare.

Va fi oare o simplă formalitate? de (A.B.)

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Guvernului, principalele măsuri propuse în proiectul de lege sunt: aprobarea “Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană” (datele concrete ale renegocierii cu RMGC - n.r.); declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit; mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro – argentifere din perimetrul Roşia Montană; modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri, autorizaţii de construcţie etc. În urmă cu peste o lună, premierul Victor Ponta anunţa că negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.

Renegocierea Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acţiuni, rezultând o participaţie a statului de 23%, dar cu obligaţia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat. În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acţiuni, dar cu condiţia ca toate autorizaţiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare şi să îşi producă efectele. În urma acestor operaţiuni, cota de participare a statului va urca la 25% şi va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare. În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că

proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugetele locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Gabriel Resources, încântată de deciziile lui Ponta Reprezentanţii companiei RMGC nu au dorit să comenteze informaţiile legate de activitatea Guvernului. În raportul periodic emis pe 2 august 2013 de Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGG, Jonathan Henry, CEO al companiei, spunea: „Suntem mulţumiţi că proiectul nostru a fost inclus de Guvernul României în Planul Naţional de Investiţii Strategice. Construcţia unei mine la Roşia Montană, respectând cele mai înalte standarde de mediu, va reprezenta un adevărat reper pentru România în încercarea de a atrage alţi investitori străini de acelaşi calibru. Ne simţim încurajaţi de recentul punct de vedere al Comisiei Tehnice de Analiză a Guvernului şi aşteptăm să vedem finalizarea procesului decizional în Parlament, în viitorul apropiat, în acelaşi timp cu finalizarea deciziei pentru avizul de mediu”.

68

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unde mergem la ski?

Agenţiile de turism sunt gata cu oferte pentru sezonul de iarnă. Austria, Franţa sau Italia?

Care e potenţialul vânzărilor pe piaţa din România pentru destinaţii externe şi cum ajungem pe pârtii? Detaliile au fost puse la punct la Exposki, eveniment organizat de Innovations for Tourism la Cluj Napoca între 30 august şi 1 septembrie. de Ionuţ OPREA

Ofertele Austria Incoming “Ne bucurăm că avem posibilitatea cu ocazia workshop-ului Exposki să prezentăm oferta noastră de iarnă. Austria Incoming promovează 13 destinaţii din Austria, 11 regiuni turistice şi două resorturi welness de 4* superior. Pentru acest an avem pregătite ofertele de iarnă pentru toate gusturile, nivelurile de experienţă în ski,pentru familii cu copii, pachete cu ski pass-uri, oferte speciale pentru anumite perioade până la oferte de lux. În plus de fiecare dată sus ţinem agenţiile de turism cât şi media, periodic lansăm sezonul de iarnă sau sezonul de vară prin roadshow-uri în toată ţara, în care timp de o săptămână facem prezentări interactive unde invităm agenţiile de turism partenere şi media pentru ultimele noutăţi.

Toate noutăţile şi evenimentele sunt şi online pe www.austria-incoming.ro”, Hilda Frum – sales & communication Austria Incoming.

De ce aţi ales, de această dată ClujNapoca?

Lucian Preotu, administrator, Innovations for Tourism: Este a treia ediţie, pentru prima dată la Cluj, primele două au fost la Poiana Braşov.

Organizăm un workshop B2B în care staţiuni, hoteluri, tour-operatori din străinătate, vin să îşi prezinte produsele agenţiilor de turism din România. Pentru a creşte interesul participanţilor am venit la Cluj pentru a ne adresa agenţiilor din partea aceasta a ţării, la Braşov au fost mai mulţi reprezentanţi ai agenţiilor din Bucureşti, acum sunt mai mulţi din Cluj, Timişoara, Arad, anul viitor probabil vom face la Timişoara. Am avut 25 de expozanţi, oferte absolut pentru toate gusturile şi toate buzunarele, şi foarte ieftine şi foarte exclusiviste, depinde de regiuni. Unele sunt pentru tineri sportivi, altele sunt pentru familii, dedicate tuturor celor care practică schiul sau vor să îl înveţe. În cât timp vor putea fi accesate oferte la agenţii? Care sunt destinaţiile preferate? Ce evenimente vor mai fi?

L.P.: Depinde fiecare agenţie în cât timp îşi prelucrează informaţiile,

sperăm ca pachetele să fie cât mai repede pe piaţă, acesta e interesul în urma participării şi pentru expozanţi să aibă vânzări crescute din România în iarna viitoare. Austria se caută mult din tradiţie, dar în ultimii ani au început să crească foarte mult şi Italia şi Franţa. Austria este în scădere paradoxal, tocmai datorită Italiei şi Franţei, dar şi a Bulgariei care a luat destul de mult din piaţa de Austria mai ales pentru cei din Bucureşti. Ca să găseşti cât mai multe variante, ofertele trebuie căutate cât mai repede. De exemplu, turiştii din Anglia sau Germania, cel puţin pentru perioadele aglomerate - gen Anul Nou îşi fac rezervările din mai, ceea ce nu e cazul la noi. Niciodată, românii nu se gândesc din mai la Revelion, încep să se intereseze cam din septembrie, octombrie, de multe ori trebuie să îşi aleagă ce rămâne din cauza asta. Sunt şi celelalte perioade ianuarie, când este o lună ieftină, februarie nu este interesantă pentru români, recomand personal luna martie, în ultimii ani începe să crească, e vreme frumoasă, e soare, e mai cald. Prin IFT am mai organizat roadshow-uri pentru diferite regiuni, în principal de schi, dar nu numai. Vom mai organiza, de exemplu, pe 14 septembrie, la Cluj vom avea un apres ski party, la care vrem să aducem 400 de participanţi.

70

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ghidul nostalgic al Clujului Ca să te simţi bine într-un oraş unde trăieşti trebuie să ai din când în când emoţii de îndrăgostit şi nişte amintiri, pe care trecerea vremii le rafinează în loc să le şteargă. Să fie, de exemplu, o stradă mărginită de tei pe unde te-a dus zi de zi de mânuţă până la şcoală şi înapoi în copilărie bunicul. Să fie nişte biserici care atunci, copil fiind, ţi s-au părut uriaşe făcute parcă pentru un Dumnezeu exagerat, în care cu timpul vei învăţa să-ţi găseşti pacea sufletească şi speranţa în momente de cumpănă. Să fie un liceu pe care profesori cu minţi vioaie şi pasionaţi de munca lor să-l transforme într-un loc al găsirii de sine şi al orientării către propria vocaţie. Un loc unde să înveţi carte, să râzi de viaţă cu insolenţa potrivită adolescenţei şi să speri la modul obraznic al micilor zei. Să fie o facultate în care icoana lui Blaga parcă mai urcă şi coboară treptele spre amfiteatru, stârnind împrejuru-i un aer de taină şi încântare. Să fie un parc în care ţi-ai pierdut minţile de dragul unei fete ciudate ca himerele şi unde ai îmbrăţişat copacii de fericire.

O fericire nebună fără de care orice tinereţe ar fi searbădă, poate chiar caraghioasă. Apoi să mai fie şi un loc în cimitir unde te duci când ţi-e dor de cei pe care nu-i mai poţi vedea, dar nici uita.

Ar fi bine ca oraşul în care trăieşti să aibă ceva din aerul

unei cetăţi a lui Dumnezeu. Să îţi găseşti în el bucuriile, să îţi împlineşti dragostea, să-ţi afli în el pacea domestică a familiei şi să simţi că, dacă l-ai părăsi, te-ai îmbolnăvi de inimă rea ca un îndrăgostit ce-şi pierde perechea. Iată cum zugrăveşte Clujul un scriitoraş contemporan, îndrăgostit probabil de oraşul său: „În zilele senine de octombrie Clujul devine străveziu ca o cetate aeriană.

Oamenii aţipiţi şi păsările planează împreună în liniştea după-amiezilor. Viaţa se curbează după liniile melancoliilor, aleile se ridică devenind lifturi pe verticalele dragostelor de după vacanţă. Terasele se colorează cu studenţi, halbele spumegă în vorbării vesele, umerii se ating. Se strâng mâinile cu prietenie, se întâlnesc privirile înmuiate de dor. Se fac mărturisiri, se împărtăşesc săruturi nerăbdătoare. În astfel de zile câinii nu flămânzesc, maşinile nu se uzează, fustele nu se învechesc pe şoldurile femeilor. Sufletele răposaţilor întârzie în aurul după-amiezilor până dau ploile. Nucile se iţesc din coaja despicată, dar nu cad, bunicii uită să se-ntristeze, turiştii îşi pierd chipul de pe paşapoarte şi încep să se creadă localnici. Statuile îşi schimbă aerul de epocă cu unul mai modern, strigoii îşi croiesc costume elegante şi intră în Biblioteca Centrală să se instruiască. Profesorii universitari vin din vacanţă bronzaţi şi atletici ca dintr-un paradis grecesc.”

Cel mai recent album al Clujului îmi pare un astfel de ghid nostalgic. Este atât de frumos, cu copertele lui din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lemn încrustat şi cotorul legat în piele întoarsă, cu filele lui din hârtie manuală cu gravuri şi fotografii în care respiră aerul epocilor trecute, cu oameni, costume, biserici, bulevarde, pieţe, instituţii, cafenele, locuri de promenadă şi loisir, încât deodată te apucă regretul că nu mai e la fel de pitoresc şi azi. Old Cluj-Napoca, editat de Videx Advertising, cu texte scrise de Ancuţa Lăcrimioara Chiş şi Dorel Alexandru Vidican şi tehnoredactare impecabilă de Răzvan Matei, este un album al oraşului de pe Someş care se ridică într-adevăr la standardele de calitate, viziune şi concepţie pe care le reclamă o viitoare capitală culturală europeană. Lucrarea cuprinde o prezentare în imagine şi text a istoricului localităţii din 1377 până în 1940, sub aspectele constituirii ca oraş, al administraţiei, populaţiei şi componenţei etnice, al reprezentării religioase şi culturale, al dezvoltării economice etc. De asemenea sunt amintite evenimentele determinante ale istoriei oraşului, precum şi personalităţile care le-au prilejuit. În planul organizării urbanistice, începând cu construcţia Cetăţii în a doua parte a secolului al XIII-lea de către principele Ştefan cu colonişti saşi din zona Rinului şi a Flandrei, este urmărită extinderea şi fortificarea cetăţii de-a lungul secolelor al XV-lea şi al XVI-lea când suprafaţa acesteia avea cam 45 de hectare. În aceeaşi perioadă au fost construite şi porţile, şoselele şi turnurile Cetăţii. Renumele de „oraş comoară” şi „Principalul Oraş din Transilvania” este câştigat după dezvoltarea spectaculoasă a acestuia, pornind de la suita de privilegii acordate de Regele Matia pe la 1458-1490 şi sporirea rolului său politic în vremea principelui Transilvaniei Ştefan Bocskai la începutul secolului al XVII-lea. După ocuparea

turism cultural oraşului în 1686 de armatele habsburgice, în perioada următoare, Clujul devine sediu al Guberniului Transilvaniei, capitală a Marelui Principat al Transilvaniei din 1790 până la 1848, precum şi sediu al Dietelor transilvane. Până la 1919, Clujul face parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind o perioadă în care se construiesc multe din clădirile emblematice, se deschid instituţii şi se dezvoltă sub aspect demografic. Albumul se opreşte la 1940 când oraşul făcea parte deja, alături de întreg Ardealul, din Regatul României. Denumirea de Cluj-Napoca este luată în perioada comunistă printr-o decizie centrală abia în 1974.

Old Cluj-Napoca este prin concepţie, calitatea estetică şi prezentare un album de colecţie, ideal pentru a reprezenta emblema unor instituţii clujene care doresc să îşi asocieze brandul istoriei oraşului nostru. Nu oricine îşi permite să îl achiziţioneze, însă este cadoul perfect în situaţii de negociere şi protocol la nivel de instituţii. Tot ce este important pentru un turist străin sau pentru un întreprinzător interesat de Cluj-Napoca se poate asimila într-o oră de lectură şi vizionare a splendidelor gravuri şi fotografii.

Chiar într-un avion, de pildă. Deocamdată nu avem un produs comparabil sub aspect estetic pe piaţa locală, şi de aceea trebuie să mulţumim echipei care l-a realizat pentru reuşită. Este un mod de a cinsti locul şi totodată de a-l face cunoscut şi altora în adevărul şi frumuseţea lui de odinioară. Iar autorităţilor administrative nu le revine decât sarcina de a păstra ce este reprezentativ şi a îmbogăţi pe viitor imaginea de sine şi în lume a oraşului nostru.

71

74

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Festivalul părădăicilor Roşia sau părădaica, aşa cum îi spun localnicii, a scos comuna arădeană Macea din sărăcie.

Pentru că au devenit cunoscuţi în toată ţara datorită roşiilor, măcenii s-au gândit să cinstească această legumă printr-un festival. de Liliana BRAD

Primarul Ioan Mercea îşi aminteşte cum, cu zeci de ani în urmă, locuitorii din Macea au decis să se ocupe de legumicultură. Practic a fost unica lor şansă de a scăpa de sărăcie.

Oamenii au cultivat roşii şi au ajuns să le impună, în timp, ca un brand. „Măcenii cultivă părădăici, pentru că părădăicile au însemnat întotdeauna o sursă de venit. Ei cultivă roşii în solarii, în câmp. Pe lângă salariu, majoritatea tinerilor au solarii. Se duc la serviciu, iar când se întorc, mai fac ceva în plus.

Eu spun că, dacă şi cetăţenii României, pe lângă activităţile pe care le avem la serviciu, am mai face şi altceva, am prospera foarte mult”, a explicat primarul Ioan Mercea. În 1996, când Ioan Mercea a ajuns primarul comunei Macea, îşi aminteşte că instituţia avea doar un cal şi o şaretă. După câteva săptămâni, calul a murit de bătrâneţe. Pentru a ajunge la Prefectură, la Arad sau la Consiliul Judeţean, primarul ieşea în şosea şi stătea „la stop”, că poate îl lua cineva cu maşina.

Sătul de asemenea probleme, Mercea a decis să plece în Germania şi să aducă o maşină la Primărie. Macea era şi este o comună prosperă şi trebuia să şi demonstreze acest lucru. Primarul şi-a umplut portbagajul de părădăici dintre cele mai gustoase şi a plecat spre Germania. La frontiera dintre Austria şi Germania, vameşii nemţi l-au verificat şi au fost miraţi când au văzut legumele din portbagaj. Ioan Mercea a glumit cu ei, le-a făcut cadou „grosen tomatten cum n-au mai văzut ei” şi a trecut frontiera. A ajuns în Germania şi a cumpărat un ARO, a cărui caroserie nu era în stare prea bună, dar nu reprezenta o problemă pentru măceni să-l repare. La vamă, Ioan Mercea îşi aminteşte că vameşii nemţi nu au vrut să-l lase să treacă, dar a avut noroc: l-a văzut unul dintre cei care primiseră cadou părădăici uriaşe, a intervenit şi primarul a putut aduce la Macea maşina, alternativă la şareta şi calul mort de la Primărie.

Un Festival pentru roşii Primarul comunei Macea, Ioan Mercea, spune că roşiile aduc însă venituri importante pentru locuitori. „Cam 50 % din veniturile lor, măcenii le fac din roşii. Poate că greşesc, poate nu, cu câteva procente, dar măcenii rămân pe ideea că roşiile au fost un venit sigur, care an de an le-a adus în bugetul familiei nişte bănuţi cu care au putut să se descurce”, a explicat primarul Mercea. Fiecare casă din Macea are cel puţin un solar, în care cultivă vestitele părădăici. „Eu am mai spus şi

spun şi acum, noi românii am avut roşiile tradiţionale, ale noastre româneşti, nu astea cu care ne facem antrenament la dinţi şi au calităţi doar vizuale. Măcenii cultivă de obicei roşiile de solar, normal că sunt soiurile care se pretează la solar, dar la liber cultivă roşiile care sunt cu calităţi gustative, cum este „Inima de bou”, „Maliţa”, care în mod normal este o roşie bulgărească şi „Aurora”, care este o roşie românească”, a explicat Ioan Mercea. Pentru a cinsti leguma care i-a scos din sărăcie, măcenii au decis să organizeze un Festival al părădăicilor. „Ideea nu a fost numai a mea personală, ideea a fost mai veche. Am avut-o, dar poate au avut-o alţii înaintea mea, dar eu poate am putut să o promovez, pentru că, împreună cu preotul din localitate, cu ONG-urile care există şi se implică în promovarea acestui festival, toată lumea a pus suflet şi, de ce să nu spun, locuitorii şi toţi participanţii care vin la acest festival au făcut ca, de la o ediţie la alta, să se vadă, iar cetăţenii din judeţele limitrofe şi din judeţ să îşi cumpere produse tradiţionale şi cât mai naturale”, a declarat Ioan Mercea, primarul comunei Macea. În câţiva ani, manifestarea a ajuns să fie cunoscută în tot judeţul. Măcenii spun că au reuşit să-şi promoveze bine brandul, pentru că la Festivalul părădăicilor vin şi mulţi români aflaţi în concediu, care muncesc în străinătate şi cumpără bulion tradiţional produs de localnici.

Summary e tomato is the star of Macea Commune from Arad County after the inhabitants became wealthier. ey are hosting a tomatoe festival every year to worship this vegetables. e event is well known in the county and even outside the country.

76

agenda evenimente

Sărbătoarea economiei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expo Plast

Şi în acest an, Secţia Comercială a Ambasadei Austriei la Bucureşti organizează tradiţionala petrecere de toamnă a economiei austriece.

Evenimentul este dedicat comunităţii austriece de business din România şi partenerilor locali, precum şi reprezentanţilor autorităţilor şi firmelor româneşti. Având ca motto ”E gata vinul” evenimentul nu este numai un bun prilej de networking, ci şi o ocazie de a savura preparate şi băuturi tradiţionale austriece şi româneşti precum must şi vin. Evenimentul este programat pe 10 septembrie, de la ora 19.30, în curtea Secţiei Comerciale a Ambasadei Austriei, Str. Logofăt Luca Stroici 15, 020581, Bucureşti.

Pentru înregistrare, informaţii despre participare, posibilităţi de promovare: bukarest@wko.at. Detalii: www.advantageaustria.com

Euroexpo şi Asociaţia Patronală a Prelucrătorilor de Mase Plastice din România (ASPAPLAST) organizează, în perioada 18-21 septembrie 2013, la Romaero Băneasa, pavilion 107V, evenimentul Expo Plast. Expoziţia facilitează comunicarea cu factori de decizie ai marilor companii din domeniile ambalaje, auto, construcţii, agricultură, echipamente electrice şi electronice, sport şi jucării, uz casnic, reciclate din mase plastice etc. Anul trecut, expoziţia s-a desfăşurat pe o suprafaţă de 6 000 mp, dublă faţă de cea a anului 2011 şi a reunit 55 de companii din domeniul prelucrării maselor plastice: producători şi distribuitori de materii prime, echipamente şi utilaje pentru prelucrarea maselor plastice din România, Italia, Austria, Germania, Turcia, Ungaria, Bulgaria, precum şi instituţii de profil. Astfel, în perioada 3-6 octombrie 2012, pragul Expo Plast la Romaero Băneasa a fost trecut de peste 2.000 de specialişti interesaţi atât de noile tehnologii şi echipamente prezentate de companiile româneşti şi străine, precum şi de inovaţiile din domeniul materiilor prime şi auxiliare. Expo Plast este singura expoziţie din ţară care prezintă echipamentele şi tehnologiile de ultim moment pentru industria de prelucrare a materialelor plastice. Detalii: www.expoplast.ro

SAB – 20 de ani Între 10-20 octombrie, iubitorii fenomenului auto au posibilitatea să se pună la curent cu noutăţile din acest domeniu, deoarece SAB & Accesorii 2013, evenimentul auto cu participare naţională şi internaţională dedicat publicului larg din România, îşi deschide porţile în mod tradiţional, la Romaero Băneasa. Salonul Auto Bucureşti şi Accesorii este primul eveniment auto cu caracter specializat organizat în România, prima ediţie având loc în anul 1993. Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la organizarea primei ediţii, SAB & Accesorii a pregătit numeroase lansări şi premiere naţionale, show-uri auto (drifturi, concursuri tuning, demonstraţii off-road), spectacole aviatice, conferinţe şi întâlniri business-to-business, precum şi multe alte surprize. Salonul Auto Bucureşti şi Accesorii este singura manifestare dedicată industriei auto din România ce se desfăşoară pe o perioadă de 10 zile, perioada tradiţională a unui salon auto naţional de anvergură. În plus, SAB & Accesorii 2013 va beneficia în data de 10 octombrie de o zi întreagă dedicată presei, ceea ce va aduce un plus de promovare pe toate canalele media. Astfel, în această toamnă, vizitatorii, atât publicul larg

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

cât şi specialiştii din domeniu vor avea la dispoziţie 10 zile în care să se pună la curent cu noutăţile şi să analizeze ofertele special concepute pentru SAB & Accesorii 2013. Detalii: www.sab.ro