Transilvania Business 34

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 34 • 28 sept - 22 oct 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-8 Rețeta Nakita în protecția muncii: calitate și experiență pag. 26-27 Kastamonu România creşte miza pe piaţa locală pag. 32-33 Braşov Business Park – soluţii integrate

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

cover story Rețeta Nakita în protecția muncii: calitate și experiență

5-8 INEDIT Sânnicolau Mare oraşul care sfidează criza

28-29 INVESTIŢIE

45-47

DAW Benţa România dă culoare viitorului

18-19 ENERGIE

EVENIMENT

Romgaz îşi optimizează economic afacerile

Agromalim, superlativul agricol al Transilvaniei

36-37 50-53

REPORTAJ Hrana zeilor aurul Sălajului

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR AdePlast se listează la Bursă

această acţiune va avansa”, a precizat Marcel Bărbuţ.Compania a crescut cu 31% în primul semestru din 2013.

Plexus se extinde la Oradea

Plexus Corp., furnizor global de soluţii optimizate pentru Rea lizarea Produselor în industria de electronice, a anunţat că își extinde serviciile oferite prin crearea unui laborator de dezvoltare a soluţiilor de test în Oradea, unde compania are deja o unitate de producţie. Investiţia se cifrează la un milion de dolari.

Echipa nou formată va colabora îndeaproape cu centrele de design Plexus din Darmstadt, Germania și Livingston, UK. Laboratorul va oferi până la 25 de locuri de muncă pentru ingineri specializaţi în dezvoltarea soluţiOmul de afaceri Marcel Bărbuţ, ilor de test. Serviciile oferite de proprietarul companiei producă- echipa din Oradea vor include: toare de materiale pentru con- dezvoltarea strategiilor de test, strucţii AdePlast, pregăteşte boundary scanning, teste de fialistarea grupului la Bursa de Va - biliate în condiţii controlate de lori Bucureşti (BVB) în această mediu și teste funcţionale și în toamnă, după ce iniţial a vrut să circuit (ICT). Echipa de dezfacă acest pas în urmă cu cinci voltare a soluţiilor de test va raani. Potrivit unor informaţii porta direct unui manager apărute în Monitorul Oficial, funcţional din Oradea și va fi antreprenorul român vrea să îşi parte integrantă a echipei de inmajoreze capitalul cu peste 15 ginerie de test certificată ISO milioane de euro. Acţionarii pro- 9001 care este alcătuită din peste ducătorului de materiale pentru 300 de ingineri de design, dintre construcţii AdePlast au aprobat, care 70 sunt specialiști de test. pe 14 august, listarea la Bursa de Valori Bucureşti, iar oferta ar putea avea loc în câteva săptămâni. “Conducerea şi acţionarii AdePlast au hotărât derularea unei Oferte Publice Iniţiale şi listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti. Acesta repre zintă unul dintre cele mai impor- Indicele valoric al cifrei de afaceri tante evenimente din istoria a unităţilor industriale din Adeplast”, a fost declaraţia ofi- Braşov a crescut în primele şapte cială a lui Marcel Bărbuţ, CEO al luni ale acestui an cu 7,21% faţă companiei. Potrivit deciziei de perioada similară a anului AGA, publicată în Monitorul trecut. Numai în luna iulie 2013 Oficial, suma include majorarea creşterea a fost de 12,20% faţă de de capital de 5,2 milioane de euro luna similară a anului trecut. aprobată prin decizia acţionarilor Creşteri semnificative ale cifrei din 3 iunie 2013. Detaliile acestei de afaceri în iulie 2013 comparmajorări rămân însă un mister, ativ cu luna iulie 2012 în cadrul nici reprezentanţii companiei şi industriei judeţului Braşov s-au nici cei ai intermediarului listării înregistrat în domeniile fabrinedorind să ofere, momentan, in- carea instrumentelor muzicale şi formaţii. “Vom reveni cu infor- altor produse manufacturiere maţii suplimentare despre oferta (+211,71%), fabricarea propublică şi despre listarea com- duselor farmaceutice de bază şi paniei la bursă pe măsură ce a preparatelor farmaceutice

BRAŞOV Industria ţine capul sus

(102,44), industria alimentară (+49,65%) etc, în timp ce scăderi s-au înregistrat la fabricarea de mobilă (-78,88%), alte activităţi extractive (-14,21), fabricarea substanţelor şi a produselor chi mice (-9,82), fabricarea echipamentelor electrice (-9,48) etc.

Cele mai importante firme care au contribuit la cifra de afaceri în industrie a judeţului Braşov, în luna iulie 2013 au fost Autoliv, Schaeffler România, Olympus Dairy Industry sau Preh România. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

700 de milioane de euro disponibili

Camera de Comerţ şi Industrie Braşov a anunţat redeschiderea sesiunii de depunere a Cererilor de acord pentru finanţarea afe rentă schemei de ajutor de stat HG nr.1680/2008 privind asigurarea dezvoltării economice durabile. În cadrul acestui program se vor finanţa proiecte de investiţii iniţiale în domeniul industrial, turistic şi medical, durata schemei de ajutor de stat (instituită prin HG nr.1680/2008) fiind de 5 ani, respectiv 2009 – 2013. Bugetul total maxim alocat este de un miliard de euro, din care s-au cheltuit, până acum, potrivit Ministerului de Finanţe, puţin peste 250 de milioane de euro. Din Braşov au beneficiat de această schemă de sprijin două investiţii – Hotelul Kronwell şi Premium Aerotec. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

BUCUREŞTI Pachete de toamnă Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România – OPTBR - și Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism – ANAT -

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lansează campania de oferte speciale pentru sezonul de toamnă, ce se va derula în intervalul 20 septembrie - 10 decembrie 2013.

Programele destinate refacerii și întreţinerii sănătăţii în perioada de extrasezon: „O săptămână de refacere în staţiunile balneare”, „Decada balneară”, „Hai la băi” și „Wellness balnear”, oferă celor interesaţi beneficiul efectelor te rapeutice ale factorilor naturali de cură și posibilitatea de a petrece o vacanţă de sănătate întro perioadă mai puţin aglomerată și la tarife atractive. Programele cuprind pachete de servicii de cazare, masă și tratament în hoteluri de 2, 3 și 4 stele. Doritorii pot multiplica numărul pachetelor, după dorinţă sau ne cesitate. Detaliile privind a ceastă campanie, unităţile de cazare și agenţiile de turism care comercializează aceste pachete se găsesc pe site-ul www.romanianspas.ro sau www.anat.ro.

Analiză: logistica încotro?

ARILOG, organizaţia voluntară, profesională și educaţională nonprofit, care își propune promovarea și dezvoltarea știinţei și tehnicilor de Logistică și Supply Chain în toate companiile româneşti, organizează Conferinţa Internaţională ARILOG Logistica și Supply Chain 2013.

Proiectul conferinţei din acest an se desfășoară pe parcursul a 3 zile, o seară de premii pe 6 noiembrie, și zile de conferinţă 78 noiembrie.

CLUJ Emerson, alt proiect în Tetarom II Spaţii de producţie şi birouri de 8 milioane de euro. Este un nou proiect al grupului american

Emerson ce urmează să fie dezvoltat în parcul industrial Tetarom II din Cluj. Lucrările vor începe în acest an, urmând ca până la jumătatea anului viitor, acestea să fie finalizate. Până atunci, Emerson se concentrează pe o altă investiţie, aflată în derulare. Americanii construiesc o unitate de producţie de 18.000 mp şi o clădire de birouri de

10.500 mp, proiect estimat la o valoare totală de 15 milioane de euro. Emerson are în jur de 1800 de salariaţi şi odată cu finalizarea celor două investiţii va mai angaja aproape 1500 de oameni.

SIBIU Acţiuni la Facebook?

Bursa din Sibiu a anunţat lan sarea, în premieră pentru România, a contractelor futures pe acţiuni americane. Noile instrumente pot fi tranzacţionate începând cu data de 23 septembrie 2013 şi au active suport cinci dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de pe pieţele americane, respectiv acţiunile: McDonald’s Corporation, acţiunile Facebook Inc., acţiunile Apple Inc., acţiunile Visa Inc., acţiunile Google Inc. Noile contracte futures au fost concepute pentru a oferi investitorilor posibilitatea de a obţine un beneficiu maxim din mişcările de preţ ale activelor suport, dar şi garanţia că vor avea permanent posibilitatea de a intra şi ieşi din piaţă.

TIMIŞ FestAgrAlim, la Centrul Regional de Afaceri Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Timiș organizează, în perioada 3-5 octombrie 2013, expoziţia internaţională FestAgrAlim, eveniment dedicat producătorilor, furnizorilor și distribuitorilor din industria alimentară și agricultură. Evenimentul are loc la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT și este structurat în două saloane, în spaţii distincte. Primul, GastroFest se va derula la Sala Polivalentă şi are ca scop stabilirea de contacte de afaceri, iar cel de-al doilea, InnoFest va avea loc la Pavilionul expoziţional special amenajat. InnoFest se desfăşoară în cadrul Proiectului „Young InNOvators Network for SustainaBLE Ideas in the Agro-Food Sector”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Sud-Estul Europei și are ca scop principal promovarea și susţinerea tinerilor inovatori. Participanţii vor putea vizita şi stabili contacte la standurile firmelor expozante şi se vor putea documenta cu privire la alimente, băuturi, legume şi fructe, produse tradiţionale, echipamente specifice, utilaje agricole, servicii financiare şi asigurări, gastronomie etc. Detalii pe siteul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş www.cciat.ro

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro

Cât o fi de greu?!

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Laura M. Bondrilă, Andreea Costea, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Cât o fi de greu sa ne facem noi ca stat depozite de preluare şi păstrare a roadelor ţăranilor - atât de folosiţi drept monedă a grijii conducătorilor faţă de românii ce trăiesc în condiţii grele în mediul rural – şi mai ales ale fermierilor atât de doriţi lăsaţi, de fapt, de izbelişte în faţa marilor traderi planetari?!

O fi imposibil să treci rezidenţii de la ministerul Sănătăţii la cel al Educaţiei cum cere profesorul Astărăstoaiei şi astfel salariul medicului rezident – care-i baza de jos a sistemului sanitar - devine bursă şi-i creşte astfel măcar cu 25% remuneraţia?!

Cât de mândru ar putea fi un ministru al Educaţiei, dacă ar călca pe urmele discretului azi Valeriu Stoica - eminenţa cenuşie a revigorării poziţiei sociale a magistraţilor de când le-a mărit de trei ori salariile, şi dacă ar readuce dascălul din starea de mizerie financiară de azi la statutul de arhitect demn, creativ, vertebral al naţiei de mâine?!

Cât de înţelept ar trebui să fie omul acela fără de care Ministerul de Finanţe s-ar prăbuşi că nimeni nu ştie mai bine ca Gherghina să împartă banul public al ţării, încât să mai ţină seama şi de consecvenţii – serioşii - îndelung plătitori de taxe şi impozite români mici şi mari, vreme de decenii unii?! Venele de foc ale economiei reale...

Cât de bine apărat ar putea fi un specialist în energie care ar putea convinge decidentul politic asupra sorţii evoluţiei economice a unităţilor administrativ teritoriale şi nu doar a bugetului central al statului român, încât redevenţele sau o parte din ele pe petrol şi gaz, cel puţin la început, dacă nu şi pe celelalte resurse ale solului şi subsolului, să rămână în vistieria judeţelor, regiunilor mâine poimâine, întru descentralizare?!

Cât de greu ar fi să reinstaurezi încrederea în ţara noastră, încrederea în noi, într-atât încât milioanele de cetăţeni curajoşi şi activi de peste mări şi ţări, români şi ei, să-şi investească bruma de agoniseală acasă cu scutiri de taxe şi cu un set de legi binevoitoare?! La fel şi pentru înstăriţii ce au bani în depozite afară din ţară, să primească garanţii la fel de guvernamentale şi cu facilităţi la fel de mari precum investitorii străini pentru ca averea lor să prospere şi noi alături de ei?!

Grâul n-ar mai fi de pomană şi fermierul s-ar capitaliza şi ar scăpa de blestemul pauperizării.

Medicii tineri n-ar mai alerga în maraton luându-şi lumea în cap şi ar contribui întru Hipocrate aici, acasă, în România.

Profesorii ar face carte şi pasiunea şi harul multora bine rasplătit generaţii bune de tineri vor da ţării.

Antreprenorii ar simţi că banul public de care dispune decidentul vremelnic al puterii executive este mult mai bine chivernisit şi mai ales investit – drept – mândru - patriotic şi în viitorul companiilor mici şi mijlocii, nu doar la dispoziţia marelui capital global.

Redevenţele ar putea schimba harta dezvoltării investiţionale şi a nivelului de trai.

Banii românilor de la ciorap, CEC, bănci şi alte forme de tezaurizare, din România şi de pe glob sunt şi ei buni pentru relansarea ţării. Şi totuşi când ai exemple mii că, în acele firme conduse de oameni vii - reali şi cât se poate de performanţi, lucrurile nu diferă cu nimic faţă de afacerile sănătoase din întreaga lume, cât o fi de greu să îi respecţi, să îi consulţi, să înveţi şi să faci ca şi ei?!

Mai ales pentru ce ţi-ai promis ţie, copiilor tăi, familiei şi tuturor celor ce ţi-au oferit demnitatea de a decide pentru viitorul acestei tări?!

Cât o fi de greu?!

Atlas a reuşit! Dar parcă el ţinea tot globul pământesc...

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Rețeta Nakita în protecția muncii: calitate și experiență de Florin MARCEL SANDOR

Cu aproape 20 de ani de activitate pe piața echipamentelor de protecția muncii, Nakita Prod Comimpex produce și distribuie echipamente și oferă consultanță pentru securitatea și sănătatea în muncă. Lucian, Alin și Lygia Cueșdeanu conduc cu succes activitatea firmei mureșene, devenită un brand pe piața de profil.

5

6

cover story

Bazându-se doar pe resurse proprii şi implementând proiecte europene, Nakita şi-a dezvoltat în permanenţă activitatea. Următoarele luni aduc noi provocări pentru compania mureşeană. Despre toate acestea am discutat cu managerul firmei, Lucian Cueşdeanu.

Rep.: Ce oferă Nakita pe piaţa echipamentelor de protecţie ?

Lucian Cueşdeanu: Activitatea noastră are două componente. Pe partea de producţie sunt prinşi aproximativ 40 la sută dintre oameni, iar ceilalţi lucrează în management, marketing şi vânzări. Cu cele trei reprezentanţe pe care le avem, respectiv din Târgu Mureş acoperim Transilvania, Banat, Crişana. Din sediul de la Bacău acoperim zona Moldova şi din sediul de la Bucureşti acoperim sudul ţării.

Legat de activitatea de producţie, putem spune că am pus la punct un sistem de lucru eficient, care se bazează pe o foarte bună calificare a oamenilor. Astfel, producem o gamă largă de echipamente de calitate. În timp am tot lărgit oferta de echipamente de protecţia muncii, astfel că am ajuns acum să furnizăm produse care să acopere şi cele mai exigente nevoi ale clienţilor.

Avem soluţii şi pentru companii cu bugete mici, dar şi pentru firme care caută echipamente de înaltă calitate.

Prin producţia realizată reuşim să acoperim mare parte din necesarul de echipamente de electrosecuritate, mai precis securitatea muncii, echipamente de lucru pentru sistemul energetic naţional. Şi nu numai naţional, deoarece de ceva timp am început să exportăm echipamente şi în alte ţări din Europa de Est. Referitor la accesarea de fonduri europene, ar mai fi de spus că recent am semnat un contract ce vizează construirea unei noi hale de producţie şi achiziţionarea de utilaje pentru domeniul electrosecuritate. Un al doilea proiect major pe care sperăm că îl vom demara într-un viitor apropiat vizează

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construirea unui laborator de testare a echipamentelor de protecţie pentru înaltă tensiune, foarte performant, unic în România. În acest laborator vom putea efectua teste de verificare pentru echipamentele noastre, dar şi pentru terţi, din România sau din ţările vecine. Pe piaţa românească vin şi foarte multe echipamente de slabă calitate din China, care trebuie verificate.

Rep.: Echipamentele comercializate de Nakita ce provenienţă au?

Lucian Cueşdeanu: Echipamentele individuale de protecţie pe care le importăm sunt doar de provenienţă europeană, americană, asiatică, fiind certificate după normele europene în vigoare.

Rep.: Aveţi aproape 20 de ani de activitate pe piaţa echipamentelor de protecţie? A fost dificil să vă menţineţi?

Lucian Cueşdeanu: În primul rând, ca să poţi rezista pe o piaţă concurenţială puternică, trebuie să ai produse de calitate şi să fii transparent în ceea ce priveşte certificările. Nu am avut până acum niciun client care să se plângă de calitatea produselor pe care le-am oferit sau de modul nostru de lucru. În al doilea rând, e important să lucrezi cu oameni de calitate, buni profesionişti, dar, în acelaşi timp, şi oameni de caracter. Apoi ar fi de amintit experienţa. Cei aproape 20 de ani de activitate ne-au ajutat să acumulăm experienţă în relaţia cu clienţii, să oferim servicii de consultanţă, utile mai ales celor care nu ştiu exact de ce anume au nevoie. Noi considerăm că soluţia optimă, soluţia corectă pe care i-o oferi clientului este cel mai important argument pentru o colaborare pe termen lung.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

7

Produsele Nakita oferă siguranţă şi confort Firma mureşeană Nakita Prod Comimpex se numără printre principalii furnizori de produse de protecţia muncii din România. Într-un domeniu în care siguranţa este un factor determinant, Nakita lucrează cu producători de tradiţie, lideri mondiali, care au investit mult în echipamente sigure, de mare calitate, dar, în acelaşi timp, confortabile. În ceea ce priveşte protecţia muncii Nakita oferă o gamă largă de produse precum: mănuşi, îmbrăcăminte, încălţăminte, ochelari şi viziere, antifoane, căşti de protecţie, măşti şi semimăşti, echipamente pentru lucru la înălţime.

Echipamentele de protecţie au specific în funcţie de natura activităţii, de la protecţia uzuală împotriva riscurilor mecanice artificiale, riscuri termice, riscuri electrice, până la protecţia chimică complexă.

Lucru la înălţime Nakita are soluţii optime la echipamente individuale şi sisteme complexe de protecţie pentru lucru la înălţime. Echipamentele oferite acoperă toate domeniile de activitate care necesită asigurare împotriva căderilor accidentale în timpul urcării / coborârii sau a lucrului la înălţime. Nakita pune la dispoziţie soluţii pentru orice condiţii de lucru, începând de la situaţii simple de asigurare, până la sisteme complete de asigurare, echipamente pentru acces în spaţii greu accesibile şi dispozitive speciale de ancorare.

Firma oferă şi servicii de verificare periodică a echipamentelor, realizate de personal autorizat, instruit de către producător, în acest sens.

Electrosecuritate Echipamentele tehnice de electrosecuritate reprezintă, de asemenea, unul dintre atuurile firmei Nakita. De peste 15 ani, Nakita furnizează echipamente de electrosecuritate pentru sistemul energetic naţional, necesare pentru lucrul în instalaţii şi la linii electrice. Nakita pune la dispoziţie echipamente din baza proprie de producţie, dar şi din colaborarea cu firme consacrate.

Experienţa şi seriozitatea au permis firmei să devenită unul dintre cei mai importanţi operatori în acest domeniu.

Laborator propriu Între serviciile oferite de Nakita se numără şi funcţionarea unui laborator propriu de verificări periodice pentru echipamentele de protecţie pentru lucru la înălţime şi de un laborator pentru verificări de înaltă tensiune aferent produselor de electrosecuritate (mănuşi, cizme electroizolante, detectoare de tensiune).

Livrare urgentă Livrarea întregii game de echipamente şi sisteme de protecţie în toată ţara se face în funcţie de cantităţile solicitate sau prin livrarea efectuată de către autovehiculele de transport marfă ale societăţii noastre, sau printr-un sistem performant de curierat, sigur şi rapid, în 24 de ore de la data efectuării comenzii.

NAKITA PROD COMIMPEX S.R.L. Producţie şi comercializare echipamente de securitate a muncii Adresa sediu central Târgu Mureș: Bld. 22 Decembrie 1989, Nr 150 Tel: +40-265-212958/217002, Fax: +40-265-216102 e-mail: nakita@nakita.ro, www.nakita.ro Punct lucru Bacău: Str.Aprodu Purice, Nr. 15 B / 1, Jud. Bacău Tel: 0234-577.009, e-mail: bacau@nakita.ro, www.nakita.ro Punct lucru Bucureşti: Bucureşti, Calea Cernica, Nr. 4, Com. Pantelimon Tel/Fax: +40-21-3527040, e-mail: bucuresti@nakita.ro, www.nakita.ro

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Consilierea e vitală în protecţia muncii” Alin Cueşdeanu a adus în dezvoltarea brandului Nakita entuziasmul specific tinerilor, dar şi o preocupare majoră pentru consilierea fiecărui client. Bun cunoscător al produselor oferite de Nakita, tânărul manager consideră că în domeniul protecţiei muncii, consilierea este un element vital.

Reporter: Aveţi o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul echipamentelor de protecţia muncii. Ce înseamnă această experienţă în relaţia cu clienţii?

Alin Cueşdeanu: Din punctul meu de vedere, colaborarea cu orice client trebuie să se bazeze, în primul rând, pe transparenţă, pe corectitudine. Clientul nostru trebuie să ştie dacă un anume produs îi poate acoperi necesităţile, cât îi este de util. În funcţie de bugetul pe care îl alocă, noi trebuie să găsim soluţia optimă. Îi explicăm clientului ce înseamnă un produs ieftin, unul mediu şi unul de top, care sunt avantajele şi dezavantajele achiziţionării unui anumit produs, în comparaţie cu alt produs. Acesta poate achiziţiona, astfel, echipamentele de protecţia muncii sau de electrosecuritate în cunoştinţă de cauză. Cu alte cuvinte, oamenii noştri de la vânzări fac o consiliere înainte de a oferi un produs clientului. Din păcate, în multe companii din România, cei responsabili cu protecţia muncii îndeplinesc şi alte atribuţii şi nu au timp să se documenteze bine cu privire la cele mai bune soluţii. Aici, noi, cu pregătirea oamenilor de la vânzări, venim să acoperim această lipsă de documentare, scutind astfel clientul de un efort suplimentar.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre calitatea produselor Nakita?

Alin Cueşdeanu: Noi putem oferi o gamă largă de produse, începând de la cele din segmentul Economy, până la echipamente produse de cele mai renumite companii din lume. În funcţie de bugete, putem oferi produse ieftine, dar totuşi de calitate, sau produse de top, pentru clienţi cu nevoi mai speciale. Cert este că toate produsele noastre au certificate de calitate. Cu alte cuvinte, nu vindem produse care pot pune în pericol siguranţa celor ce le folosesc.

Reporter: Aveţi activitate în toate judeţele României?

Alin Cueşdeanu: Încercăm să acoperim întreaga ţară cu cele trei reprezentanţe pe care le avem, respectiv din Târgu Mureş acoperim Transilvania, Banat, Crişana. Din sediul de la Bacău acoperim zona Moldova şi din sediul de la Bucureşti acoperim sudul ţării.

Reporter: Există un interes real al companiilor de a le asigura angajaţilor siguranţă, prin achiziţionare de echipamente de protecţia muncii?

Alin Cueşdeanu: Există firme care respectă legislaţia şi sunt preocupate de siguranţa şi sănătatea angajaţilor, dar pot să vă spun că, din păcate, în România sunt încă multe companii importante care nu fac acest lucru. Recent am avut discuţii la o fabrică importantă dintr-un judeţ învecinat. Am avut o mare surpriză neplăcută. Am constatat că majoritatea angajaţilor nu beneficiau de echipamente ele-

mentare, cum ar fi salopete de lucru, încălţăminte, mănuşi. Şi vorbim, din păcate, de o companie cu mulţi angajaţi, cu rezultate financiare bune. Deci nu se poate invoca aici lipsa posibilităţilor. Şi există multe astfel de exemple. Ceea ce nu înţeleg administratorii unor astfel de firme este că îşi expun angajaţii la riscuri majore, iar consecinţele, atât pentru cei care, Doamne fereşte, suferă un accident, cât şi pentru angajator sunt majore. Siguranţa muncitorului ar trebui să fie prioritară.

Reporter: Ce vă propuneţi pentru următoarea perioadă?

Alin Cueşdeanu: Scopul principal este acela de a acoperi mai bine zonele unde nu avem o activitate amplă. Paletarul de produse este complet, ceea ce înseamnă că putem acoperi orice nevoi ale oricărui client în domeniul echipamentelor individuale de protecţia muncii. Sigur, în ideea celor spuse mai devreme, o provocare importantă pentru noi este şi aceea de a reuşi să îi convingem pe administratorii de firme că investiţiile în echipamente de protecţia muncii sunt absolut necesare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COMUNICAŢII

Ericsson conectează societatea Ericsson a privit întotdeauna către viitor şi a inovat constant pentru a susţine dezvoltarea industriei de telecomunicaţii, a tehnologiei şi a societăţii ca întreg. De la deschiderea primului birou din România, în 1994, compania a contribuit activ la dezvoltarea industriei locale de telecomunicaţii. Ericsson a fost partenerul tehnologic care a făcut posibilă dezvoltarea primei reţele de telefonie mobilă GSM din România, în 1997, iar opt ani mai târziu, implementarea primei soluţii tehnologice 3G. Compania suedeză colaborează, de altfel, cu majoritatea marilor operatori telecom din ţară şi, împreună, caută soluţii prin care să susţină cerinţele utilizatorilor în ceea ce priveşte serviciile de voce şi date de calitate, dar şi conţinut media variat şi uşor de accesat. Ericsson le pune, astfel, la dispoziţie un portofoliu testat de soluţii de broadband mobil, sisteme de suport operaţional şi de business, precum şi servicii de administrare şi livrare de conţinut video HD, TV mobil şi IPTV. În plus, cu peste 300 de contracte în peste 100 de ţări, Ericsson este şi cel mai important furnizor mondial de servicii de administrare de reţea. În prezent, reţelele administrate de companie deservesc peste 1 miliard de abonaţi din toată lumea. Această zonă a portofoliului este asigurată de cele patru Centre de Servicii Globale operate de Ericsson, unul dintre ele fiind localizat, din 2007, la Bucureşti. Acest centru oferă servicii complete de administrare şi supraveghere a operaţiunilor pentru reţele de telecomunicaţii pentru mai mulţi clienţi globali, creând deja peste 1.200 de locuri de muncă şi oferindu-le angajaţilor români şansa unei cariere într-un mediu multinaţional şi inovator, alături de unul dintre cei mai mari jucători globali de pe piaţa de telecomunicaţii.

Unele dintre cele mai marcante proiecte realizate de Ericsson în România au fost cele din domeniul securităţii naţionale şi a siguranţei cetăţenilor: implementarea sistemului naţional unic de apeluri de urgenţă 112, furnizarea de soluţii de comunicare pentru supervizarea frontierei de stat şi soluţii de comunicaţii voce, date şi video pentru centrele de comandă şi control ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Compania suedeză are, de altfel, experienţă globală în proiecte dedicate populaţiei prin colaborarea cu agenţii guvernamentale.

Utilizatorii din toată lumea cer tot mai arzător să consume conţinut media oricând şi oriunde, iar Ericsson răspunde acestei nevoi printr-un portofoliu extins de soluţii dedicate industriei media, de la distribuţie de conţinut video de calitate la crearea de infrastructuri complexe de livrare TV către multiple dispozitive şi de la soluţii de multi-screen TV la administrarea de conţinut la cerere şi distribuţie de conţinut prin intermediul reţelelor LTE. În România, majoritatea operatorilor importanţi din domeniul distribuţiei de conţinut TV şi media, precum şi marile grupuri de televiziune utilizează echipamente profesionale de recepţietransmisie prin cablu sau satelit, compresie şi distribuţie (head-end), precum şi IPTV furnizate de către divizia de soluţii TV a Ericsson. Şi industria de utilităţi se transformă dramatic, apelând la companiile IT&C pentru a susţine o dezvoltare durabilă.

Viziunea Ericsson în acest domeniu presupune utilizarea comunicaţiilor în scopul reducerii emisiilor de carbon la nivelul întregii societăţi, dar şi la creşterea eficienţei consumului curent de energie. Soluţiile de contorizare electronică şi monitorizare inteligentă a reţelelor de distribuţie

a energiei, gazelor, apei sau a iluminatului public, soluţiile de taxare diferenţiată a consumurilor energetice sau soluţiile de management a echipelor de intervenţie sunt doar câteva exemple ale gamei de tehnologii şi soluţii pe care Ericsson îşi propune să le implementeze pe piaţa românească.

Lumea în care trăim se schimbă în mod fundamental chiar sub ochii noştri. Dacă a fost nevoie de 100 ani pentru a conecta 500 milioane de locuri, fie că vorbim despre case sau birouri, şi de 30 de ani să conectăm 5 miliarde de oameni cu ajutorul telefoniei mobile, acum ne va lua doar 10 ani să conectăm 50 de miliarde de dispozitive. Aceasta este Societatea Permanent Conectată, viziunea Ericsson pentru o societate în care orice lucru la care ne putem gândi va fi conectat şi în care companiile, cunoştinţele, oamenii, informaţiile şi dispozitivele vor fi interconectate, contribuind astfel la dezvoltarea societăţii şi, într-un final, la crearea unei vieţi mai bune pentru toţi.

11

12

DEZVOLTARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Impuls pentru „Smart Cities“ în România Sibiul urmează trendul internaţional şi devine un factor de polarizare economică şi administrativă în România prin adoptarea proiectului „Smart City”. de Cristiana FOTA

Elementele esenţiale care duc la creşterea competiţiei între "Smart Cities"- economie, mobilitate, mediu înconjurător, populaţie, modul de viaţă şi guvernarea au fost analizate de specialişti din administraţie, mediu bancar şi economic la conferința cu tema „Smart – Dezoltare urbană, city marketing, centre istorice ca motoare de dezvoltare”. Concluziile şi analizele făcute în perioada 19-20 septembrie la Sibiu vor contura strategia de dezvoltare a oraşului pentru următorii ani.

Conferinţa internaţională „Sibiu - Smart City” a creat, pentru prima dată în România, o platformă de comunicare între specialişti cu scopul de-a pune bazele unei discuţii la un înalt nivel naţional pentru ceea ce înseamnă conceptul de oraş smart.

Calitatea informaţiilor la care au avut acces primari, manageri publici, arhitecţi şi manageri de firme private a fost dată şi de prezentările susţinute de speakerii invitaţi, printre care dr. Goetz von adden - Banca Europeană de Investiţii, Alexandru Gal - Centrul Român de Energie, sau Norela Constantinescu - Comisia Europeană DG Energy.

Lucrările au fost dechise în prezenţa consulului general al Republicii Federale Germania, omas Gerlach, şi a primarului Sibiului, Klaus Johannis. În contextul dezvoltării urbane, primarul oraşului gazdă a atras atenţia asupra importanţei modului în care sunt utilizaţi banii publici şi a necesităţii conceperii de gândiri strategice. „Este interesant de observat în administraţie cum unele comunităţi progresează mai bine şi mai repede decât altele şi atunci, automat, se pune întrebarea: Care este cauza? Una evidentă este banul public. Acolo unde există bani se poate provoca şi promova dezvoltarea. Unde nu există, nu se poate. Este o cauză atât de evidentă, încât majoritatea oa-

menilor nu încearcă să aprofundeze şi este păcat fiindcă banii vin de undeva. Şi, banii vin de acolo unde o comunitate ştie ce doreşte şi atunci putem să reformulăm: O comunitate se dezvoltă bine dacă are un plan, dacă ştie ce doreşte pentru ca atunci face rost şi de banii necesari pentru a provoca această dezvoltare“, a declarat Klaus Johannis.

Sloganul „Sibiu - Smart” a fost adoptat în 2013 de municipalitatea sibiană, dar nu este primul proiect amplu de dezvoltare conceput de administraţia locală. În urmă cu 10 ani aici s-a creat un Ghid de Dezvoltare a Sibiului, un document care a atras atentia specialiştilor. Ulterior, s-a elaborat un alt document strategic important - Planul Urbanistic General(PUG), iar după conferinţa Smart se va concepe noul Ghid de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Sibiu(2014-2020). „Sibiul, din fericire, este una dintre comunităţile care a reuşit să aducă dezvoltare. Avem investiţii, avem programe de foarte multe feluri(...). Noi dorim să păstrăm Sibiul în mişcare. Ori, pentru acest lucru este nevoie să ştim şi ce dorim în continuare în acest oraş(...), să ştim ce dorim în acest oraş, nu cu acest oraş pentru că scopul lucrurilor nu este să spunem, noi, din administraţie, ce vrem cu acest oraş, ci să spunem noi, toţi, împreună ce dorim în acest oraş”, a mai punctat Klaus Johannis.

Astfel, administraţia sibiană se află acum în faţa a două noi provocări: stabilirea unei strategii pentru Sibiul următorilor 10 ani şi stabilirea unui Plan de Dezvoltare Durabilă. După ce specialiştii au punctat priorităţile, vor urma şi alţi paşi de analiză şi consultare, inclusiv a populaţiei, pentru conceperea unui plan eficient. „Credem că de această dată vom avea un ghid de dezvoltare, o strategie poate mai bine pusă la punct, mai aplicată, având în vedere că, faţă de 2002-2004 , când am elaborat data trecută ghidul, au apărut foarte multe elemente noi, au apărut foarte multe oportunităţi noi“, a mai spus Johannis.

Smart environment Proiectul propus de Centrul Român al Energiei „Smart City Sibiu” este un proiect pilot care acoperă o nişă din vastul concept "smart", nişa energetică. Specialiştii concep strategii pentru reabilitarea patrimoniului Primăriei Sibiu şi propun soluţii inteligente de producere şi furnizare a energiei electrice, precum şi de un management eficient al consumului. „Smart City Sibiu” este un proiect modular, are o serie de module: clădiri eficiente, iluminat modern, mobilitatea electrică - transport uşor electric dedicat turismului sibian. Mai cuprinde, de asemenea, o serie de module care să colecteze informaţii în ansamblu, contururi energetice sau termice.

Toate informaţiile din aceste module vor fi concentrate întrun Smart City Hub care va gestiona toate aceste informaţii şi le va oferi Primăriei, cetăţenilor şi mediului de afaceri din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DEZVOLTARE

Sibiu. Ele vor contribui la o creştere a nivelului de trai a sibienilor, o mai bună informare şi o implicare a consumatorului sibian în gestionarea inteligentă a consumului de energie", a declarat Stelian Alexandru Gal, directorul Centrului Român al Energiei.

Conceptul pilot a ajuns în faza de realizare a studiului de soluţii pentru fiecare modul, iar până în luna noiembrie documentaţia va fi înaintată spre Comisia Europeană în vederea finanţării. Un punct puternic al proiectului, spun realizatorii, este că fiecare modul se poate finanţa individual, astfel încât se vor putea accesa mai multe modele de finanţare. În cazul iluminatului public, potrivit studiilor, se preconizează "o reducere până la 50% a consumului de energie", a mai precizat Gal.

De la Smart-City la Smart-Region Împlementat pentru prima dată în România, la Sibiu, conceptul de smart city ar putea să se extindă şi să se ajungă la cel de "smart-region", în opinia reprezentanţilor Agenţiei de Dezvoltare Centru (ADR). „Considerăm că prezenţa noastră aici doreşte să lărgească sfera locală şi să atingă sfera regionalului pentru că, în curând, s-ar putea să auzim de "smartregion", pornind de la "smart-city". Conceptul este nou, dar Sibiul, ca întotdeauna, vrea să fie între primele rânduri în ceea ce priveşte dezvoltarea în România”, a declarat în deschiderea conferinţei Mihai Pochanschi, directorul ADR Centru.

Agenţia lucrează cu 56 de oraşe din Regiunea Centru, unde

tendinţa de dezvoltare este evidentă, şi se fac pregătiri pentru următorul exerciţiu bugetar 2014-2020. Pe actualul program operaţional sunt alocaţi pe AXA1, destinată urbanului, 148,6 de milioane de euro, iar din cele 52 de proiecte, cu valoare solicitată de peste 175 de milioane de euro, Sibiul are depuse deja patru proiecte.

Tipurile de finanţări pe care le pot atrage administraţiile locale şi modul de concepere a proiectelor au fost ţinte cheie în timpul dezbaterilor. „Avem foarte multe fonduri pe care reuşim sau nu să le atragem, în funcţie de calitatea gândirii”, a mai menţionat Johannis.

Primarilor şi managerilor publici din Timişoara, Arad, Bucureşti şi Sibiu li s-au prezentat în timpul conferinţei tipurile de fonduri pe care le pot accesa pentru conceperea şi susţinerea dezvoltării urbane. Conferinţa “Smart – Dezoltare urbană, city marketing, centre istorice ca motoare de dezvoltare” a fost organizată de Fundaţia Heritas, în colaborare cu Primăria Sibiu.

13

14

FONDURI EUROPENE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fonduri europene pentru 16 firme din vestul ţării de Laura M. BONDRILĂ

Greu încercate de criza economică, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din partea de vest a României fac eforturi să supravieţuiască într-un peisaj în care, în ultimii doi-trei ani, soarta leului pare să fie jucată zilnic la ruletă. “Gura de oxigen” atât de necesară acestor producători, care, prin activitatea lor, menţin sănătatea socio-economică a unei regiuni, sunt banii europeni.

Dacă, la nivel naţional, absorţia fondurilor europene s-a dovedit un fiasco, nu acelaşi lucru se poate spune despre regiunea de vest. Un nou succes în acest sens s-a înregistrat la începutul lunii septembrie, când un număr de 16 companii din cele patru judeţe din Regiunea Vest (Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Hunedoara) care activează exclusiv în domeniul producţiei au semnat contracte de finanţare în valoare totală de aproape 6 milioane de euro, din care aproape 3 milioane de euro – bani nerambursabili. În data de 5 septembrie, în Sala de Consiliu a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) din Timişoara a avut loc ceremonia de semnare a tot atâtea contracte de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din cadrul Axei Prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient” a Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”. Acestea sunt primele contracte pe care ADR Vest le semnează în noua sa calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”. Ceremonia de semnare a celor 16 contracte de finanţare a avut loc în prezenţa directorului general al ADR Vest, Sorin Maxim, şi a beneficiarilor proiectelor contractate. Firmele care vor primi aceşti bani activează exclusiv în domeniul producţiei (IT, tipărituri, industrie textilă, industrie grea etc.), fondurile europene urmând să fie utilizate de beneficiari pentru activităţi precum extinderea proceselor de producţie şi a halelor industriale în industria electronică de nivel high-tech sau pentru achiziţii de utilaje şi echipamente tehnologice moderne şi performante pentru producţie. Între câştigătorii acestor proiecte se numără: SC Elkana SRL, SC Exhelios SRL, SC Proiectmetal SRL, SC Iccoemt SRL, SC Grafoprint SRL ş.a.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) a devenit Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (OI POS CCE), Axa Prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, începând cu data de 11 martie 2013. În procesul de implementare al POS CCE în Regiunea Vest, ADR Vest colaborează cu Ministerul Economiei (ME) – minister ce îndeplineşte rolul de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”. Domeniile majore de intervenţie pe care le gestionează ADR Vest în calitate de OI POS CCE în Regiunea Vest sunt 1.1 „Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri” şi 1.3 „Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului”.

ADR Vest, partener în Strategia Dunăre 2014-2020 Una dintre priorităţile majore ale Regiunii Vest şi ale României pentru următoarea decadă este dezvoltarea arealului Dunării,

atât din punct de vedere turistic, cât şi al capacităţii de navigabilitate şi transport european, dat fiind faptul că fluviile Dunăre-Rin-Main formează culoarul 18 al reţelei europene TEN-T. În acest context, ADR Vest vine în sprijinul activităţilor de pregătire şi implementare a Strategiei Regiunii Dunăre 2014-2020 prin intermediul mai multor proiecte şi iniţiative regionale şi internaţionale. Mai exact, ADR Vest este partener în cadrul proiectului intitulat „Dezvoltarea unei nave de ultimă generaţie pentru transportul pe căile navigabile interioare europene şi a sistemului logistic” (Development of a Next generation European Inland WaterwayShip and logistics systemNEWS) alături de un consorţiu format din companii private şi universităţi din Europa. “Strategia Regiunii Dunăre 2014-2020 înglobează mai multe domenii de intervenţie, dintre care menţionăm mobilitate, energie, cultură şi turism, calitatea apei, biodiversitate, societatea cunoaşterii sau competitivitate.

Proiectul NEWS se încadrează în măsurile strategiei legate de îmbunătăţirea mobilităţii pe Dunăre şi utilizarea surselor regenerabile de energie în alimentarea mijloacelor de transport pe Dunăre”, a mai menţionat Sorin Maxim.

Proiectul NEWS se află în curs de implementare - perioadă ce se va finaliza în luna august a anului 2015 - şi este finanţat cu fonduri nerambursabile în cadrul Programului Cadru 7 al Uniunii Europene - Transport de suprafaţă durabil, apelul de proiecte SST.2012.2.2-1 Flote inovatoare pentru lanţuri logistice eficiente - Proiecte de colaborare – proiecte de cercetare de scară mică şi medie. Bugetul acestuia este de peste 2 milioane euro din care finanţarea nerambursabilă depăşeşte 1,7 milioane euro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

17

WESSLING România, 10 ani în protecția mediului WESSLING România împlinește anul acesta 10 ani de activitate. Parte din WESSLING Holding, o companie aparţinând omului de afaceri german Dr. Erwin Wessling, firma, care are sediul principal în Târgu Mureș, activează pe trei mari domenii: analizele de mediu, consultanţă de mediu şi analize de produse şi consultanţă aferente produselor. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii despre activitatea firmei.

Reporter: Ce au însemnat acești 10 ani pentru WESSLING România?

Ioan Hașegan: Cei 10 ani de activitate au însemnat o stabilizare pe piața serviciilor de protecția mediului, atât consultanță cât și analiză. Am avut satisfacția de a fi prezenți pe piața din România cu servicii profesionale de calitate superioară.

Acum 10 ani, în luna mai, când am semnat statutul de asociere cu Grupul WESSLING, am început activitatea doi oameni. Am reușit să ajungem astăzi la un efectiv de 30 de angajați.

Am crescut organic, în sensul că am crescut pe baza cererilor pieței și pe baza creeării de piață pe care am făcut-o noi. Am demonstrat în timp că suntem o firmă serioasă, care poate face pentru clienți o ușurare a sarcinilor de protecție a mediului, o rezolvare a problemelor care se ivesc din interpretarea legii și din conformarea de zi cu zi a sarcinilor pe care le are prin autorizația de mediu. În acești 10 ani am demonstrat ca suntem serioși atât cu clienții, cât și cu autoritățile care controlează clienții. Astfel, am dovedit că pot avea încredere în competența și obiectivitatea noastră. Drept urmare, suntem apreciați și solicitați la nivel de expertize comandate de garda de mediu, care efectuează diverse controale, sau chiar în expertize judiciare cerute de tribunale în litigii comerciale.

Nu am crescut exploxiv, spectaculos, din punct de vedere al performanțelor financiare, dar am reușit să creștem în permanență și ne-am menținut la un nivel bun chiar și în acești ultimi ani cu dificultăți economice. Nu am scăzut cifra de afaceri și nici numărul de angajați, rămânând pe profit în acești 10 ani.

Reporter: Ce oferă WESSLING, din punct de vedere al performanțelor tehnologice?

Ioan Hașegan: Pe măsura creșterii financiare am ridicat și nivelul tehnic al aparaturii folosite, investind, în același timp, și în pregătirea oamenilor. Putem face aici, la laboratorul nostru din România, o gamă largă de analize, iar pentru ceea ce depășește posibilitățile aparaturii noastre, în cazuri speciale, avem la dispoziție laboratoarele și experiența colegilor noștri din Grupul WESSLING. Fiind vorba de analize cu o frecvență foarte redusă în România, nu se justifică investiții mari în aparatura necesară, dar, cum spuneam, acestea pot fi rezolvate de colegii noștri din Ungaria sau Germania, în centre de expertiză.

Putem face analize din diverse tipuri de probe, dar ne-am orientat, în special, pe domeniul de analize a emisiilor din aer, mai ales că în România acesta este un segment deficitar. Sunt deficiențe și la echipamente, dar și ca specialiști. Echipamentele nu sunt ieftine, dar, mai ales, regimul de lucru este unul special, necesitând eforturi mari din partea celor ce execută prelevări de probe. Noi avem oameni pregătiți și soluții tehnice optime, în acest sens.

Reporter: Există programe speciale de instruire a oamenilor din WESSLING? Ioan Hașegan: Avem în Grupul WESSLING o entitate economică care se ocupă de dezvoltare și care ne sprijină cu tot ceea ce înseamnă pregătirea oamenilor, pentru a avea expertize cât mai exacte.

Grupul are o experiență de peste 30 de ani în domeniul protecției mediului, așa că acolo unde este nevoie oferă suport celor care lucrează în cadrul grupului. Cu alte cuvinte, suntem la curent cu toate noutățile, cu toate standardele în vigoare.

Există determinări speciale pe care cred că suntem singurii din țară pe care le WESSLING România este membrul putem face corect, adică la standardul român al uneia dintre cele mai de metodă actual și cerut expres de lege, cunoscute reţele de laboratoare din cum ar fi determinările de dioxine și fuEuropa - WESSLING - cu sediul rani. Și există și alte exemple. central în Altenberge, Germania.

Pentru toate situațiile speciale, colegii Aria de activitate a firmei noștri fac o pregătire în Germania, astWESSLING România este situată în fel că au cele mai bune competențe zona conceptului QSHE - CALIposibile.

TATE, SECURITATE, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCONJURĂTOR. Reporter: Ce proiecte aveți pentru anii care urmează?

Zona de expertiză a companiei Ioan Hașegan: În primul rând, dorim este: să aducem și alte echipamente perfor• recoltare de probe pentru mediul mante, pentru determinări complexe și înconjurător dorim să extindem domeniul de activi• analize chimice pentru probe de tate pe zona de analize și consultanță sol, nămol, ape pentru produse alimentare. În acest • analize de poluare a aerului (emisii, sens, dorim să dezvoltăm un nou laboimisii) rator și să intrăm pe piața controlului de • consultanţă – evaluare, bilanţuri, alimente, control microbiologic și constudii – pentru mediul înconjurător trol chimic. Sper să reușim cât mai • cooperare în cercetarea ştiinţifică curând posibil.

18

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DAW Benţa România dă culoare viitorului

de Ligia VORO

DAW Benţa România a mai făcut un pas important spre dezvoltarea afacerii odată cu inaugurarea unei noi hale de producţie pe platforma de la Sâncraiu de Mureş. Investiţia de 2 milioane de euro va însemna o creştere semnificativă a producţiei şi, implicit, a volumelor de vânzări.

DAW Benţa România a demarat proiectul investiţional de pe platforma companiei de la Sâncraiu de Mureş în primăvara anului 2012, după ce a fost selectat pentru acordarea finanţării alături de alte 36 de firme, în urma unui punctaj prestabilit şi al fondului total alocat acestui proiect. Construcţia noii hale a fost finalizată în luna septembrie a acestui an, iar inaugurarea unităţii de producţie a avut loc în 18 septembrie în prezenţa proprietarului concernului CAPAROL, Ralf Murjhan, a oficialităţilor, responsabililor de proiect şi a angajaţilor firmei.

Rolul de amfitrion al evenimentului care s-a desfăşurat în incinta noii hale i-a revenit lui Remus Aurel Benţa, directorul general al DAW Benţa România, care a prezentat detalii din proiectul ce a însemnat o investiţie totală de aproape 2 mi-

„Investim într-o perioadă când credem că piaţa va creşte.

Orice afacere are nevoie de o strategie. Această investiţie ne va da volume suplimentare de produse, ne va permite să fim flexibili, să asigurăm locuri de muncă şi va asigura dezvoltarea sustenabilă a companiei pentru că vom utiliza tehnologii nepoluante şi prietenoase cu mediul potrivit filosofiei pe care compania noastră o promovează” Ralf Murjhan, proprietar concernul CAPAROL

lioane de euro. „Proiectul a fost demarat în primăvara anului 2012 şi a fost finalizat în această lună, ceea ce ne va creşte semnificativ capacitatea de producţie. Această investiţie va genera bunăstare companiei, va asigura noi locuri de muncă şi va genera plusvaloare comunităţii. Pe lângă această bucurie a unei noi investiţii, sunt mândru că reprezentanţii CAPAROL, 200 de persoane s-au întâlnit la Centrul de Evenimente din cadrul Complexului Apollo“, a spus directorul general al DAW Benţa România, Remus Aurel Benţa. Succesul acestui proiect se leagă în principal, după cum a subliniat directorul general, în afară de sprijinul obţinut din partea concernului german CAPAROL, de numele lui Petru Moldovan, cel care a coordonat acest proiect şi a reuşit să îl finalizeze într-un timp record.

Remus Aurel Benţa i-a amintit şi pe arhitectul Adriana Raus, pe consultantul Cristian Tălmăcean de la Business Foundation Mureş, cărora le-a mulţumit pentru participarea în acest proiect investiţional. Remus Benţa nu i-a omis din discursul de mulţumire pe reprezentanţii instituţiilor publice responsabile de autorizarea şi avizarea unui asemenea proiect de anvergură şi nici echipa DAW Benţa, cea mai valoroasă componentă a afacerii pe care o conduce.

Dezvoltarea capacităţii de producţie de la Sâncraiu de Mureş a beneficiat de susţinerea concernului CAPAROL din Germania. Proprietarul concernului Ralf Murjhan a dat o veste bună investitorilor ce activează în contrucţii, previzionând o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

creştere a pieţei de profil. „Investim într-o perioadă când credem că piaţa va creşte. Orice afacere are nevoie de o strategie.

Această investiţie ne va da volume suplimentare de produse, ne va permite să fim flexibili, să asigurăm locuri de muncă şi va asigura dezvoltarea sustenabilă a companiei pentru că vom utiliza tehnologii nepoluante şi prietenoase cu mediul potrivit filosofiei pe care compania noastră o promovează. Pentru noi este o rutină să deschidem şi să dezvoltăm capacităţi de producţie în ţările în care suntem prezenţi, noi cu ce ne putem implica este partea de cunoştinţe şi know-how, iar adevăratul efort este al companiei din fiecare ţară”, s-a adresat proprietarul CAPAROL, Ralf Murjhan, auditoriului. Acesta l-a felicitat pe Remus Aurel Benţa şi managementul DAW Benţa România pentru această investiţie, dar laudele sale s-au îndreptat din nou către Petru Moldovan. „Un erou al zilei de astăzi este domnul Petru Moldovan, pentru că a reuşit probabil cea mai rapidă construcţie care respectă parametri de calitate şi financiari”, a spus Ralf Murjhan.

După ce şi-a încheiat discursul, patronul CAPAROL şi partener al companiei din Sâncraiu de Mureş, i-a dăruit lui Remus Aurel Benţa un tablou şi salutări din partea tatălui său.

A fost doar prima surpriză pe care Ralf Murjhan i-a pregătit-o colaboratorului său.

Noua investiţie a fost salutată şi de către oficialităţi, la inaugurarea noii unităţi de producţie adresându-se investitorului şi auditoriului prefectul Corneliu Grosu şi primarul comunei Sâncraiu de Mureş, Remus Sângeorzan.

La finalul discursurilor inaugurale, Ralf Murjhan i-a pregătit partenerului său o altă surpriză. Deoarece atât Remus Aurel Benţa cât şi tatăl său se ocupă de producţia agricolă – chiar şi zootehnică - bio, Ralf Murjhan i-a dăruit directorului general DAW Benţa România un arbust de măr bio drept un mic simbol al creşterii nepoluante, prietenoase cu mediul înconjurător a afacerii de lacuri şi vopseluri. Arbustul din soiul Pinova a fost plantat de către cei doi parteneri în faţa biroului lui Remus Aurel Benţa.

Cifrele investiţiei Noua linie de producţie de vopsele sub brandul CAPAROL, precum şi celelalte investiţii realizate în vederea creşterii capacităţii de stocare a materiilor prime şi semifabricatelor, optimizării producţiei şi colorării produselor, precum şi optimizării timpilor de lucru în producţie au însemnat ca efort financiar aproape 2 milioane de euro, din care 813.153 de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională. În noua hală care are o suprafaţă de 1400 mp au fost amplasate 61 de utilaje și instalații performante. Ca număr de locuri de muncă nou create, investiţia a presupus angajarea a şase persoane.

Pe lângă creşterea capacităţii de producţie a fabricii de vopsele care produce brandurile CAPAROL şi ALPINA, există o serie

EVENIMENT

19

„Proiectul a fost demarat în primăvara anului 2012 şi a fost finalizat în această lună, ceea ce ne va creşte semnificativ capacitatea de producţie. Această investiţie va genera bunăstare companiei, va asigura noi locuri de muncă şi va genera plusvaloare comunităţii. Pe lângă această bucurie a unei noi investiţii, sunt mândru că reprezentanţii CAPAROL, 200 de persoane s-au întâlnit la Centrul de Evenimente din Complexul Apollo“ Remus Aurel Benţa, director general DAW Benţa România

de aspecte vizate de această investiţie precum: creşterea capacităţilor de stocare a materiilor prime (de la simplu la dublu) şi a prefabricatelor, care permite o autonomie importantă a fabricii precum şi eliminarea timpilor morţi şi a golurilor de producţie, automatizarea liniilor de ambalare a produselor, cu optimizarea timpilor de ambalare a paleţilor de până la 5 ori, automatizarea completă a procesului de etichetare a găleţilor, care permite realizarea unor economii semnificative de timp şi forţă de muncă.

Compania s-a preocupat şi de protecţia mediului prin instalarea unui sistem complet automatizat care preia apele utilizate în procesul de producţie de pe întreaga platformă şi eliberarea lor în sistemul de canalizare după filtrarea apei şi curăţarea acesteia prin procedee computerizate.

De asemenea nu au fost uitaţi nici angajaţii direct productivi pentru că toate posturile de lucru cu expunere la praf au fost prevăzute cu o instalaţie de filtre (exhaustare - filtrare) care elimină noxele şi praful din cadrul proceselor tehnologice aferente producţiei de vopsele.

În dezvoltare continuă DAW BENŢA este prezentă pe piaţa românească începând cu anul 2001, produce şi comercializează, sub brandurile CAPAROL şi ALPINA, o gamă variată de lacuri, vopsele, pardoseli epoxidice soluţii pentru spitale sau zona industrială şi sisteme termoizolante. DAW BENTA România are, pe platforma de la Sâncraiul de Mureş, capacităţi de producţie a vopselelor decorative de cca. 15.000 tone pe an şi tencuielilor decorative de cca. 16.000 tone anual, o unitate de producţie a polistirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina) cu 200.000 mc capacitate de producţie anuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentru termoizolaţii care produce 20.000 tone adezivi anual. Compania este reprezentată pe piaţa din România, Bulgaria şi Republica Moldova.

20

EXTINDERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Leoni caută încă 1000 de muncitori la Bistriţa Compania Leoni Wiring Systems Ro este cel mai mare angajator din Bistriţa-Năsăud, având la începutul lui 2013 peste 3.600 de angajaţi. Fabrica deschisă la Bistriţa în 2002 produce cablaje auto pentru BMW, Mercedes şi Rolls Royce şi şi-a anunţat recent extinderea, încă 1000 de locuri de muncă urmând să fie create. de Alin Bolbos

Anunţul de extindere a companiei a fost făcut prin gura ministrului pentru Dialog Social, Doina Pană, care a avut o întâlnire cu oficialii Leoni. ”Am avut la Bistriţa o întâlnire cu noua conducere a firmei Leoni şi bazele Leoni în România cresc, iar în Bistriţa vor mai angaja circa o mie de oameni. Asta cred că este ceva extraordinar”, a afirmat Doina Pană. Ministrul a făcut declaraţia în contextul unei întrebări venite din partea unui jurnalist, în legătură cu efectele vizitelor externe ale Guvernului Ponta. "Eu pot să vă spun deja ceva palpabil. În urma vizitei anterioare în China, nişte investitori strategici, care şi în 2010 au încercat să cumpere Oltchim, dar li s-a dat pas, sunt dintre peţitorii serioşi ai Oltchim-ului, care va putea să fie pregătit să urmeze etapele pentru privatizare. Deci este un succes deja realizat. Iată, şi vizita în Germania dă roade, Leoni se extinde. Ţine de faptul cum suntem văzuţi în exterior, stabilitatea care este la noi în ţară, predictibilitatea pe care investitorii străini o văd.

Toate vizitele astea sunt urmate concret de măsuri", a spus Pană. ”E o veste foarte bună pentru Bistriţa. La finalul anului 2011 şi începutul anului 2012 se zvonea că Leoni gândeşte relocarea fabricii de la Bistriţa. Nu ştiu dacă a existat această discuţie, dar să auzim astăzi că vor să se extindă, e o veste grozavă”, s-a bucurat şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan.

Bistriţa Năsăud, în topul angajatorilor Startul la angajări a fost dat deja, când la Bursa Locurilor de Muncă organizată în luna august de AJOFM, jumătate din

cele 400 de locuri vacante proveneau de la Leoni Wiring Systems. Compania angajează 200 de muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor, absolvenţi de şcoală profesională sau cu studii medii, mecanici, magazioneri, dulgheri, electricieni. Bistriţa Năsăud este acum pe locul şase în topul judeţelor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile, potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici.

Astfel, la nivel naţional, în luna august 2013, erau vacante 8.952 de posturi, cele mai multe fiind în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă din Cluj (803 locuri), Bucureşti (678 locuri), Timiş (617 locuri), Iaşi (616 locuri), Argeş (420 locuri) şi Bistriţa Năsăud (403 locuri).

“Oameni deştepţi şi harnici” În 27 iunie 2002 a fost pusă piatra de temelie a fabricii de cablaje auto, anul trecut fiind organizată sărbătoarea ”Leoni – 10 ani”. „Suntem singura companie din România care s-a construit sub regia completă Leoni. După experienţele pozitive cu fabrica de la Arad, s-a mai luat decizia să mai construim o fabrică. După luarea deciziei pentru construirea unei noi fabrici s-a pornit în căutarea unei noi locaţii, iar la început Bistriţa nu a fost interesantă, însă, după evaluarea diferitelor regiuni şi oraşe, foarte uşor s-au observat avantajele pentru Bistriţa în domeniul formării profesionale şi a structurii populaţiei. În Bistriţa sunt foarte mulţi oameni deştepţi şi harnici”, declara, anul trecut, la evenimentul organizat pentru sărbătorirea unui deceniu de activitate, directorul general Siegried Reichert. Între timp, acesta a preluat altă fabrică din cadrul concernului, recent deschisă în China, frâiele filialei de la Bistriţa intrând pe mâinile altui manager, care încă nu şi-a făcut prezentarea oficială.

Grija pentru oameni Leoni a început asamblarea de cablaje în 1956, când nici nu se gândea că Europa de Est ar putea deveni atractivă pentru marii industriaşi. Fabrica de la Bistriţa a fost construită în 2002, producţia în noua hală începând un an mai târziu, în 2003, cu modelul clasa A de la Mercedes. În prezent, fabrica de la Bistriţa asamblează cablaje pentru Mercedes, Rolls Royce sau BMW. Leoni şi-a format oamenii la locul de muncă, compania arătându-se interesată şi de tinerii absolvenţi. Anul trecut, compania a fost prezentă la târgul de joburi de la Cluj arătându-şi intenţia de a angaja tineri bistriţeni care studiază la universităţile clujene şi doresc să se întoarcă acasă după terminarea studiilor.

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Afaceri la punct fix Search Corporation a realizat primul și singurul heliport din București, pe clădirea Crystal Tower – proiect dezvoltat de aceeași companie. Care sunt principalele servicii de care se pot bucură clienții Heliport Crystal Tower București? de Ionuţ OPREA

“Ideea dezvoltării unei platforme heliport pe clădirea Crystal Tower a fost inspirată din ţările dezvoltate, unde heliporturile pe clădiri sunt elemente curente în infrastructura de transport.

Prin prezenţa lor în inima oraşelor, aceste platforme deservesc atât mediul de business, politic, turistic cât şi sistemul medical de salvare. Proiectul clădirii noastre, care are 15 etaje, a inclus de la bun început execuţia acestei platforme, imobilul fiind astfel conceput încât să suporte dezvoltarea acestui obiectiv pe acoperiş. Heliportul Crystal Tower Bucureşti este complet autorizat din luna aprilie a acestui an şi funcţionează conform tuturor normelor naţionale şi internaţionale. Prin prezenţa sa în centrul capitalei, heliportul deschide o poartă de acces pe verticală în Bucureşti”, explică Mihaela Drăghici, director relații publice Heliport Crystal Tower București.

Provocarea “Proiectul heliportului a fost realizat de Search Corporation. Pentru implementare am ales să lucrăm cu cel mai experimentat producător de platforme aeroportuare din lume - Bayards Aluminium Constructies Bv din Olanda. Specialiştii au construit platforma în Olanda, ne-au chemat să o vizionăm într-o premontare, ulterior fiind adusă în Romania şi montată pe clădirea noastră. Heliportul este, de asemenea, dotat cu cele mai avansate echipamente tehnologice din domeniu pentru operare în condiţii de maximă siguranţă atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte.

Fiind primul heliport construit pe o clădire din România a captat, bineînţeles, atenţia majorităţii operatorilor din domeniul aviatic, cele mai importante companii având deja elicoptere care au ateri zat aici. Suntem însă abia la început, suntem în plin proces de promovare a heliportului şi a serviciilor pe care le punem la dispoziţie şi avem convingerea că va fi un produs foarte apreciat şi, mai ales, util mediului de afaceri, turistic, politic, comercial şi chiar medical, din ţara noastră. Nu putem spune că obţinerea tuturor

avizelor necesare dezvoltării heliportului, dat fiind că este primul obiectiv de acest gen din România, a fost un proces facil. AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română) a dat dovadă de foarte mult profesionalism în abordarea proiectului, a manifestat deschidere pentru acest tip de platformă, heliportul nostru devenind astfel primul şi singurul heliport autorizat AACR din România”, a detaliat Gabriel Elisei, heliport manager, CTBH.

Ofertă completă Heliportul dispune de un centru modern de operaţiuni de control, un salon de lux VIP şi o zonă de aşteptare cu facilităţi de clasa business. “Obiectivul nostru principal este acela de a oferi utilizatorilor un nivel maxim de confort şi siguranţă şi de a asigura servicii cu un nivel de confidenţialitate ridicat, personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor. Astfel sunt disponibile: accesul şi operarea persoanelor în regim de maximă discreţie, prin asigurarea accesului în incinta clădirii pe culoare prioritare stabilite special; preluarea pasagerilor din parcarea aflată la subsolul clădirii/din parcarea supraterană şi transportul acestora cu lift prioritizat în salonul de aşteptare care dispune de facilităţi de clasa business; securitate sporită şi confidenţialitate totală prin acces direct din salonul de aşteptare al heliportului la elicopter; servicii personalizate în funcţie de cerinţele clientului (ex. servicii de catering de lux, organizarea de întâlniri în săli private); facilităţi pentru echipaje şi aeronave care să asigure confortul, informarea şi siguranţa operării; zona de parcare autoturisme. În zona terminalului se găseşte, de asemenea, şi un restaurant panoramic de lux, care dispune de o terasă în aer liber, de un bar şi de o cafenea. În plus, organizăm zboruri panoramice deasupra Bucureştiului şi nu numai, zboruri pentru ocazii speciale, oferind clienţilor noştri şi posibilitatea servirii unei cine speciale, la finalul zborului, chiar pe platforma heliport”, a încheiat Mihaela Drăghici, director relații publice Heliport Crystal Tower București.

24

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul modernizat pe credit

Aeroportul Internaţional Arad va fi modernizat prin accesarea unui credit. Investiţiile vor fi de 2,4 milioane de euro, iar lucrările vor fi finalizate în termen de 15 luni. Timp de o săptămână, cât traficul de pe Aeroportul Timişoara a fost mutat la Arad, arădenii au câştigat peste 60.000 de euro numai din taxe. de Liliana BRAD La Arad, Aeroportul se află în subordinea Consiliului Judeţean Arad. De un an de zile de la Arad operează compania Wizz Air, cu două curse pe săptămână spre Bergamo, Italia. Dacă la traficul de pasageri Aradul nu stă deloc bine, la cel de marfă situaţia este mai bună. În cadrul unui proiect european, la Arad a fost construit un terminal cargo, primul din ţară din afara Bucureştiului. Investiţia de 2,8 milioane euro a fost acoperită prin programul PHARE, două milioane euro fonduri nerambursabile şi din fondurile Consiliului Judeţean Arad, care a contribuit cu 800.000 euro.

Acesta urma să deservească, pe lângă vestul României, şi judeţe din Ungaria şi Serbia. Terminalul cargo este compus dintr-o hală de depozitare cu capacitatea de 700 tone de marfă şi capacitatea de prelucrare de 300 tone pe zi. Platforma de operare aeronave are 14.435 metri pătraţi şi poate deservi două aeronave simultan. Platforma auto permite accesul simultan pentru 9 autotrenuri şi 4 furgoane. Nici la cargo, Aradul nu a excelat, iar terminalul este folosit în proporţie de doar 30%. La Aeroportul arădean şi-a creat bază DHL, care transportă marfa din toată lumea şi o distribuie de la Arad în vestul ţării.

O săptămână de zeci de mii de euro Datorită unor lucrări de modernizare efectuate la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, în perioada 24 august - 1 septembrie 2013, traficul aerian a fost dirijat pe Aeroportul Internaţional Arad. „În această perioadă, pe Aeroportul Internaţional Arad au aterizat şi au decolat 168 aeronave şi au tranz-

itat aeroportul un număr de 14.516 pasageri. La transportul de marfă au fost procesate 54.306 de tone. Din punct de vedere economic, în cele opt zile s-a înregistrat un venit suplimentar de 60.754 de euro”, a declarat Dan Bălăcel, directorul Aeroportului Internaţional Arad. Arădenii au analizat situaţia şi au decis să-şi modernizeze Aeroportul dacă vor să aibă curse în continuare. Ovidiu Moşneag, directorul comercial al Aeroportului Internaţional Arad, spune că s-a găsit o soluţie pentru a creşte confortul pasagerilor şi a eficientiza fluxul de călători. „Vom transforma parţial terminalul cargo, în terminal de plecări. Practic, două treimi vor fi alocate traficului de călători şi o treime pentru traficul de marfă. Aşa vom avea două terminale pentru călători”, a explicat Ovidiu Moşneag. Aeroportul Internaţional Arad va accesa un credit pentru modernizarea sa. „Valoarea totală estimată a contractului este de 2.480.000 euro, inclusiv TVA, la care se adaugă costul finanţării. Lucrările se vor desfăşura pe o perioadă de 15 luni de la începerea lor, în baza contractului iniţial”, a declarat Ovidiu Moşneag.

Conducerea aeroportului arădean este optimistă. Până la sfârşitul acestui an va finaliza documentaţia pentru accesarea creditului şi se va organiza şi licitaţia pentru desemnarea constructorului care va moderniza Aeroportul Internaţional Arad. „Sperăm ca la finalul anului 2014 lucrările să fie gata, iar compania aeriană cu care am semnat contractul să îşi mute flota pe aeroportul nostru”, a declarat Dan Bălăcel, directorul general al Aeroportului Internaţional Arad. Deocamdată, la pistă nu se vor mai efectua lucrări. S-a observat în săptămâna în care cursele de pe Timişoara au fost mutate la Arad că nu a existat nicio problemă pentru desfăşurarea normală a traficului de călători şi marfă.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

Producem pentru export 11 ţări participante, 30.000 de metri pătraţi de mobilă, trenduri în 2014, modele unicat - sunt reperele ediţiei de anul acesta a Târgului Internaţional de Mobila, Echipamente şi Accesorii – BIFE-SIM 2013, eveniment care a avut loc la Romexpo în perioada 17-21 septembrie. de Sandu TUDOR

Industria mobilei, una de tradiţie în România, rămâne unul dintre puţinele sectoare ce contribuie pozitiv la balanţa comercială (exporturile fiind de patru ori mai mari decât importurile) şi care aduc profit pentru companiile producătoare. Soldul balanţei comerciale export - import în această industrie a fost de 1,069 miliarde de euro, cu circa 6,2% mai mare faţă de soldul anului anterior, conform datelor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) – partener principal al BIFE – SIM. Peste 3.000 de firme au ca obiect de activitate producţia de mobilă. Datele APMR arată că exportăm mobilă românească în ţări precum Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia, ţări care şi-au majorat anul trecut cantităţile de mobilă pe care le primesc din România. Deşi se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, România se află abia pe 49 la consum. La deschiderea târgului au participat oficiali români şi un număr important de membri ai Corpurilor diplomatice acreditate la Bucureşti, care au transmis interesul statelor pe care le

reprezintă pentru produsele industriei lemnului şi mobila românească. „Mobila românească este foarte renumită în China”, a susţinut ES Ambasadorul R.P. Chineze în România, Huo Yuzhen, care a insistat şi asupra importanţei cooperării bilaterale şi în alte domenii: agricultură, tehnic, ştiinţific şi cultural. Industria mobilei a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 1,8 miliarde euro, în timp ce exporturile de lemn şi mobilă au urcat la 1,4 miliarde euro, succesele permiţând crearea a 4.700 de noi locuri de muncă, numărul angajaţilor acestor industrii ajungând la 55.000 de persoane.

Mai e nevoie de oameni Conform datelor APMR, firmele găsesc cu greu personal calificat.

Estimarea asociaţiei arată că anual ar fi nevoie de 4.000 de absolvenţi ai instituţiilor cu profil forestier, însă în prezent de pe băncile facultăţii sunt disponibili numai 130 de tineri. Una dintre explicaţiile pentru faptul că oamenii manifestă interes pentru industria mobilei este rata redusă a salarizării, aceasta fiind de circa 1.000 de lei, remuneraţie medie la nivelul ramurii.

26

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kastamonu România creşte miza pe piaţa locală Târgul Internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii - BIFE-SIM 2013 - desfăşurat în perioada 17-21 septembrie la Bucureşti, a constituit momentul ideal pentru Kastamonu România de a-şi prezenta noile produse şi intenţiile de viitor pentru piaţa românească, la doar un an după finalizarea unei investiţii de 150 milioane euro pe platforma industrială de la Reghin.

Prezenţa consistentă a Kastamonu România la cel mai mare eveniment din 2013 dedicat industriei de mobilier, echipamente şi accesorii (BIFE-SIM) este un nou semnal pozitiv adresat pieţei, după expoziţia de debut din toamna anului trecut. “În 2012, am pus accentul pe conştientizarea şi promovarea brandului Kastamonu în piaţă, după

procesul de rebranding început în aprilie 2012, prin trecerea de la numele de Prolemn la Kastamonu Romania. În ceea ce priveşte gama de produse, am abordat piaţa locală într-un mod constructiv, cu un număr relativ mic de decoruri, pe care să le dezvoltăm rapid pe baza feedbackului primit dinspre piaţă. Acest răspuns al pieţei a fost unul foarte bun şi, de aceea, faţă de anul trecut, când la expoziţiile la care am participat am prezentat 75 de decoruri, la BIFE-SIM am venit cu 100 de soluţii de design. Anul acesta continuăm practic ce am promis încă de la început, adăugând colecţiei încă 25 de repere, dar şi calitate şi flexibilitate”, explică Mihai Suciu, responsabilul de marketing al companiei reghinene. “Este îmbucurător să avem certitudinea calităţii produselor noastre, pentru că acest lucru ne permite să construim cu încredere noi colecţii de decoruri, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor noştri”, spune responsabilul de marketing al Kastamonu România. „Participarea la expoziţia din 2013 este o reuşită pentru Kastamonu România. Noi nu am venit la acest târg pentru a descoperi obligatoriu clienţi noi. Clienţii noştri – distribuitori de plăci şi producători de mobilier - sunt limitaţi ca număr şi îi cunoaştem pe toţi, suntem în permanent contact cu ei. Prezenţa noastră a avut menirea de a con-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

solida aceste relaţii, prin numeroase întâlniri directe şi prezentări de produse noi, pe care le-am avut în cadrul BIFE-SIM. În plus, am dorit să marcăm un an de activitate pe această zonă şi faptul că am atins o cifră rotundă – 100 – a decorurilor pe care le comercializăm! În privinţa colecţiei de decoruri, avem în vedere adăugarea unor noi structuri. Am început cu şase structuri în ceea ce priveşte colecţia de PAL melaminat, adăugând ulterior o structură nouă, super-matul. În viitor, avem în vedere dezvoltarea gamei de produse pentru mic mobilier. Practic, acesta e mesajul pe care vrem să-l transmitem clienţilor noştri: dorim să devenim un partener important pentru producătorii de mobilier şi distribuitorii de materiale pentru industria mobilei”, a precizat şi Radu Corăbian, directorul de vânzări al Kastamonu România. “Principalul atu al Kastamonu România faţă de concurenţă este un raport calitate – preţ foarte bun, confirmat de feedback-ul pozitiv primit de la clienţi în ultimele 12 luni”, a subliniat Radu Corăbian.

Kastamonu România a adus la BIFE-SIM şi un produs nou, fabricat în Turcia, într-una dintre fabricile grupului, care va fi promovat în curând şi pe piaţa din România: plăcile decorative ultralucioase GlossMAX. O altă noutate anunţată de companie este o investiţie aflată în derulare, care vizează instalarea unei linii de producţie de blaturi de bucătărie, care vor fi produse la Reghin începând din primăvara viitoare.

Esat Özoğuz: “Suntem printre cei mai mari producători de PAL din regiune!” În iulie 2012, Kastamonu România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa fronturilor HDF pentru uşi celulare, a pus în funcţiune o nouă unitate de producţie la Reghin, rezultatul unei investiţii în valoare de 150 milioane de euro. Noua fabrică de PAL încorporează tehnologie de ultimă generaţie şi este compusă dintr-o presă de PAL, cu o capacitate de 500.000 mc/an, două linii de melaminare pentru înnobilarea PAL-ului, cu o capacitate totală de peste 20 milioane mp/an şi o linie de impregnare a hârtiei decor, cu o capacitate de aproximativ 50 milioane mp/an. Esat Özoğuz, Directorul General al Kas-

tamonu România, susţine că pentru anul 2013 se estimează o cifră de afaceri de 120 milioane de euro, cu 40 milioane mai mare decât în 2012.

Despre Kastamonu România În acest moment, sub numele de Kastamonu România, pe platforma de la Reghin, îşi desfăşoară activitatea două unităţi de producţie în care lucrează aproximativ 900 de angajaţi. Portofoliul de produse este format din plăci de tip HDF pentru uşi celulare (feţe de uşi - marca proprie Doorpan), foi de uşi, uşi cu toc, PAL brut şi PAL melaminat.

Kastamonu România este rezultatul de succes al unui plan de investiţii impresionant atât din punct de vedere financiar, cât şi tehnic şi uman.

27

28

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sânnicolau Mare - oraşul care sfidează criza

de Laura M. Bondrilă

În ciuda crizei şi a şomajului crescut din ultimii trei-patru ani, care au făcut să dispară sute de mici producători şi au generat restrângeri masive ale activităţii unor investitori strategici, cel mai vestic oraş al României, Sânnicolau Mare, sfidează parcă orice realitate economică şi îşi continuă existenţa cu “motoarele” turate la maxim.

Situat în partea de nord-vest a judeţului Timiş, cu o populaţie de aproximativ 14.000 de locuitori, oraşul bănăţean Sânnicolau Mare pare desprins dintr-o altă lume, fiind o reală ciudăţenie în peisajul socio-economic actual al României. Da, este foarte adevărat, se poate vorbi despre “criză” şi aici, însă una aparte: criza de… muncitori! Deşi vremurile s-au schimbat, iar situaţia economică a României a generat închiderea sau restrângerea activităţii a zeci de investiţii străine mari, Sânnicolau Mare a reuşit să îşi menţină statutul de “oraş cu şomajul zero”, pe care l-a căpătat în urmă cu mai bine de un deceniu. “Numai cine nu vrea să muncească e şomer la Sânnicolau Mare!”, spune primarul oraşului, Dănuţ Groza. În plină criză economică şi de resurse, când mulţi dintre români au ajuns deja la capătul răbdării în încercarea, adeseori eşuată, de a-şi găsi un loc de muncă, sau se trezesc peste noapte şomeri, aici se caută cu disperare mână de lucru. Potrivit autorităţilor locale, sunt disponibile nu mai puţin de 1.300 de locuri de muncă. Pe lângă forţa de muncă din zonă, care a fost deja de mult absorbită de către investitorii de aici, un mare număr de navetişti lucrează în fabricile străine de la Sânnicolau Mare.

“Avem muncitori care vin chiar şi de la 50 de kilometri distanţă, vin oameni şi din Timişoara ca să lucreze la noi, la Sânnicolau Mare”, explică Dănuţ Groza. Pentru a acoperi deficitul de muncitori, oficialităţile oraşului s-au gândit că o soluţie ar fi să aducă mână de lucru de peste graniţă, din Ungaria şi Serbia. Singura problemă care ar putea împiedica acest demers sunt costurile destul de ridicate cu transportul, mai spune edilul oraşului.

Oricum, ideea nu a fost abandonată, ci, dimpotrivă, discuţiile în acest sens sunt avansate şi, probabil, vor fi consultări şi cu cele două companii străine care au investit masiv în

acest oraş şi graţie cărora Sânnicolau Mare prosperă şi în aceste vremuri. “Este nevoie de deschiderea punctului de frontieră de la Valcani pentru a fi rentabil acest lucru. Dar e bine că deja au fost începute discuţiile, ceea ce demonstrează că există aceste perspective", a mai spus primarul.

Pe de altă parte, sunt oameni care ar dori să muncească la Sânnicolau Mare, dar să se şi stabilească acolo, să nu mai facă naveta, însă nu au unde locui. Această chestiune ar putea rezolva într-o bună măsură criza de muncitori, iar demararea construcţiei de locuinţe ar genera implicit crearea unor noi locuri de muncă. Primarul Groza afirmă că un prim demers s-a făcut deja. A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru construirea unui cartier de case, în jur de o sută de imobile, pe un teren aflat în apropierea uneia dintre fabricile din oraş. Totodată, se doreşte şi construirea unui bloc ANL şi a altuia numai cu garsoniere.

Potrivit prof. univ. dr. Nicolae Ţăran, analist economic, “Sânnicolau Mare are, în principal, avantajul unei poziţii geografice excelente, fiind cel mai vestic oraş al României.

Apoi, există aşa-zisul “efect de antrenare”: o dată ce o companie puternică a venit să investească, automat au sosit şi altele. Astfel au fost create noi locuri de muncă, oamenii au început să câştige tot mai bine, iar comunitatea a prosperat.

Totodată, trebuie să luăm în calcul faptul că succesul unei afaceri depinde foarte mult şi de piaţă, ce anume se cere, indiferent dacă e sau nu criză. De asemenea, mai trebuie re-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

29

marcat faptul că Sânnicolau Mare este “altfel” în România pentru că şi judeţul Timiş, din care face parte, este altfel.

Avem un PIB cu 63 % mai mare decât media naţională, iar rata şomajului este mult mai scazută decât media înregistrată la nivelul ţării. În 2009, Timişul avea un PIB de 8.200 euro pe cap de locuitor, în vreme ce media naţională era de numai 5.300 euro pe cap de locuitor. În opinia mea, toate acestea vorbesc de la sine”.

“Made in Banat – Made in Sânnicolau Mare” În ciuda unor prognoze sumbre de la începutul anilor ’90, care „dădeau” ca sigur eşecul economic al zonei şi, implicit, izolarea oraşului Sânnicolau Mare pe harta socio-economică a judeţului Timiş, din fericire previziunile nu s-au împlinit. Ba dimpotrivă, economia oraşului a cunoscut o aşa-zisă inversiune de tendinţă, în principal datorită poziţiei sale strategice, la graniţa cu Occidentul. Acest lucru a dus la atragerea ca un magnet, aproape natural, am putea spune, a unor mari investitori străini. Cele două mari companii care de peste un deceniu rescriu istoria economică a Banatului şi a oraşului Sânnicolau Mare sunt Zoppas Industries din Italia şi Delphi Packard Electric, investiţie germano-americană.

Compania italiană Zoppas Industries a venit în Banat în 1997 şi s-a extins văzând cu ochii. Au fost ridicate hale industriale moderne, utilate cu tehnologie de ultimă oră, pe o suprafaţă de peste 60.000 de metri pătraţi, dintre care 18.000 nou-construiţi. Din mâinile celor aproximativ trei mii de angajaţi de aici ies zilnic circa 200.000 de piese, care, mai apoi, în proporţie de 90 %, iau drumul Occidentului, producţia fiind axată pe fabricarea de rezistenţe electrice de uz industrial general şi uz industrial special (echipamente electrice de tip anti-condens), precum şi pentru uz casnic.

Pentru ca imaginea a ceea ce înseamnă Zoppas în Banat, dar şi în România, să fie cât mai fidelă şi completă mai trebuie spus că această companie este una dintre cele mai mari investiţii italiene din România, în valoare de circa o sută de milioane de dolari.

Fără îndoială, anul 1997 a fost unul de bun-augur, hotărâtor chiar pentru soarta comunităţii din Sânnicolau Mare.

Aceasta întrucât, în acelaşi an, tot aici au venit să pună bazele unei afaceri de mare anvergură şi investitorii de la Delphi Packard Electric. Producţia acestui concern vizează fabricarea de cablaje electrice pentru componentele auto ale maşinilor de top fabricate de un alt brand internaţional renumit în toată lumea, şi anume constructorul de maşini “General Motors”. Puţini ştiu, poate, că o serie de părţi componente, cu care sunt echipate automobile de marcă vândute în toate colţurile lumii, poartă amprenta “Made in Banat – Made in Sannicolau Mare”. Amintim aici: Chevrolet – cea mai vândută marcă din Grupul General Motors; Cadillac – “regina” de peste ocean, care este cea mai luxoasă maşină de concepţie americană; Oldsmobile – autoturism de mare tradiţie, preferată de “seniori”; Buick – autovehicul cu facilităţi de lux, dar la un preţ de maşină medie, precum şi camioane de mare tonaj şi SUV-uri 4x4 de cea mai bună calitate şi fiabilitate. În plus, producţia a fost diversificată şi în direcţia fabricării de părţi şi accesorii pentru caroserii de autovehicule, centuri de siguranţă, airbag-uri, uşi, bare de protecţie şi multe altele.

Tot aici se mai produc părţi componente şi accesorii, precum frâne, cutii de viteză, roţi, sisteme de suspensie (amortizoare), radiatoare, tobe şi ţevi de eşapament, catalizatori, ambreiaje; cutii, coloane şi cartere de direcţie. Evoluţia peste aşteptări a acestui business deschis la Sânnicolau Mare a

făcut ca numărul de angajaţi să crească uimitor de repede, astfel încât vârful a fost atins în urmă cu circa cinci ani, când compania asigura traiul zilnic a nu mai puţin de 8.000 de angajaţi şi a familiilor acestora. În prezent, deşi criza a atins aproape toate sectoarele, fabrica germano-americană a reuşit să menţină aproximativ 7.000 de salariaţi.

Anvergura şi seriozitatea celor două concerne străine, care au schimbat efectiv faţa celui mai vestic oraş, dar şi cea a judeţului Timiş, şi au adus un suflu nou economiei din această parte a ţării, sunt demonstrate şi de necesitatea înSânnicolau Mare este aşezat în fiiţării unui nou birou vamal, pentru Câmpia Banatului, pe malurile operaţiunile de import-export ale incanalului Aranca, pe drumul eurovestitorilor. La sfârşitul anilor ’90, la pean Timişoara-Budapesta-Vienacererea celor două companii, auBerlin, şi este considerat “Poarta torităţile vremii au făcut demersuri bănăţeană spre Occident”. A fost pentru deschiderea, la Sânnicolau atestat documentar în anul 1247 şi Mare, a unui birou vamal. În acest fel, poartă numele Marelui Sfânt Ierarh pe lângă crearea a noi locuri de muncă, Nicolae. Denumirea în cele trei s-au eliminat timpi morţi şi costuri selimbi ale etnicilor care îl populează rioase de transport, cel mai aproape, de secole sunt: Großsanktnikolaus până atunci, din judeţ, fiind Biroul – în germană, Nagyszentmiklós – Vamal de la Timişoara. în maghiară, şi Smikluš – în bulgara Toate acestea au schimbat, la propriu, bănăţeană. Nu în ultimul rând, trefaţa oraşului. Dintr-un târg provincial buie subliniat faptul că elementele gri şi lipsit de vlagă, Sânnicolau Mare care au făcut din Sânnicolau Mare s-a transformat în câţiva ani într-un o atracţie pentru investitorii străini orăşel cochet, animat şi plin de cuau la bază nu doar poziţionarea vesloare. Rând pe rând au apărut de la noi tică, în apropiere de frontieră, ci şi magazine, pensiuni sau restaurante forţa de lucru calificată, în special în până la sedii de bănci şi hypermarketindustria uşoară. De asemenea, uri. Comunitatea s-a trezit parcă la multiculturalitatea regiunii a viaţă, iar astăzi, când austeritatea îi reprezentat un alt “atu”, prezenţa secătuieşte de puteri pe cei mai mulţi minorităţilor (maghiară, germană, dintre români, locuitorii din Sânnicobulgară şi sârbă) facilitând excelenta lau se pot bucura de un trai liniştit, fără comunicare cu celelalte filiale ale teama că mâine ar putea râmâne pe concernelor. drumuri.

30

INTERVIEW

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lukavsky: Austrian investors are

strongly represented in Transylvania Advantage Austria organized the autumn reception in Bucharest on the 10th of September.

What’s next and how can you develop new businesses with Austrian partners, explains Mr. Rudolf Lukavsky, Commercial Counselor, Austrian Embassy – Commercial Section.

by Ionut OPREA How was the impact and the feedback of the Autumn Event of the Austrian Economy? e feedback was extraordinary good. We had over 250 participants in a cheerful atmosphere. Our events are a very welcome opportunity to meet and exchange among the Austrian business community and their Romanian business partners, to network, or just to have a drink and enjoy the party. ese events are of course also a very good opportunity to have high level exchange of information between Austrian companies in Romania and Romania officials from government and regional and local administration.

What other events will the Advantage Austrian organize for the Business Community until the end of the year 2013?

We have two major networking events each year, the “May Fest” on the 1st of May and the autumn reception in September. Apart from this we have several smaller events in Bucharest, as well as Sibiu, Cluj-Napoca and Timisoara, as well as sector specific events. is autumn we will organize the Austria Show Case Food and Beverage, where we connect Austrian producers and traders of food and beverage products with Romanian importers, retailers, hotels and restaurants. At the same time there will be a promotion of Austrian products in cooperation with BILLA, where consumers can get a taste of Austria. Further we will organize a delegation of Austrian automotive suppliers to Romania. e Romanian automotive industry is doing very well. We want to connect the Austrian suppliers with the Romanian manufacturers in order to identify potentials for cooperation, setting up production facilities in Romania.

Since when is the "Advantage Austria" office active in Romania, which main services and benefits do you provide for the Romanian market? e Austrian Federal Economic Chamber opened their office in Bucharest as early as 1950. It is among the biggest and most frequented offices of the organization that globally

has over 110 offices in over 70 countries. Since 2009 the organization has adopted the name “ADVANTAGE AUSTRIA” in order to create a strong brand for Austrian businesses abroad. Worldwide, we organize more than 1,000 events every year to bring business contacts together. Other services provided by ADVANTAGE AUSTRIA offices range from introductions to Austrian companies looking for importers, distributors or agents to providing in-depth information on the respective market and assistance in market entry. For Romanian companies information on business opportunities and access to vast information on the various Austrian business sectors are provided.

What kind of regional/local projects do you organize and how is the Austrian Community represented in Transylvania and what is the percentage of your activities in the Transylvania Region?

Austrian investors are strongly represented in Transylvania.

German language capacities, close proximity to markets and also historical affiliation make Transylvania a prime location for Austrian companies seeking market entry in Romania.

We have a branch office in Cluj-Napoca that provides good support for the region. We organize regular business networking events in Sibiu and Cluj-Napoca. e great number of Austrian investments in this region requires us to be present as often as possible.

What are the main services/benefits of your website: www.advantageaustria.org ? www.advantageaustria.org is the business portal for Austrian business abroad. We have a separate web site for each country in this world, and each site in at least one language spoken in this country. e Romanian web site www.advantageaustria.org/ro exists in Romanian and German. On this web site users can get a good introduction about Austria as a business location, Austrian investments in Romania, business opportunities with Austrian companies, and be up to date on our event schedule.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIŢIE

31

Atracţia Promenada Data deschiderii pentru public a centrului comercial Promenada, proiect situat la intersecţia arterelor Calea Floreasca, Şos. Pipera şi Str. Barbu Văcărescu, a fost stabilită pentru 17 octombrie 2013, anunţă dezvoltatorul proiectului, compania de origine austriacă, Raiffeisen evolution. de Ionuţ OPREA

“Promenada va deveni un nou punct de atracţie în zona de nord a Capitalei, oferind publicului un mix atractiv de chiriaşi, concepte noi în lumea retailului bucureştean, precum şi o terasă exterioară cu o suprafaţă de peste 7.000 de mp, o grădină verde pe perioada verii şi un patinoar pe durata sezonului rece, unde fiecare categorie de clienţi îşi va putea alege locul în care să uite de agitaţia metropolei ”, a declarat Markus Neurauter, Managing Director al Raiffeisen evolution. Valoarea totală a investiţiei dezvoltatorului depăşeşte 130 de milioane de euro. Design-ul clădirii este unul avangardist, semnat de către un birou de arhitectură românesc – B23T, culoarea dominantă în proiect fiind albul. Pentru execuţia faţadei exterioare a centrului comercial s-au folosit panouri Alucobond şi sticlă. La interior a fost folosit un material de ultimă generaţie – HI-Macs, material ce conferă o serie de avantaje, atât în execuţie, cât şi în exploatare: prezintă o suprafaţă fină, neporoasă, o flexibilitate foarte bună, asigură îmbinări invizibile şi usurinţă în întreţinere şi exploatare. Execuţia proiectului a fost atribuită de către dezvoltator, la sfârşitul anului 2011, constructorului austriac Strabag, în calitate de antreprenor general. Construcţia este realizată pe şase niveluri. Primele două etaje subterane ( -3 şi -2) vor fi destinate parcării, restul de patru niveluri (din dion Allianz Arena din München. Cea de-a doua zonă a uldemisol şi până în etajul 2) găzduind zona comercială a timului nivel din Promenada va funcţiona ca o grădină în Promenadei cu o suprafaţă închiriabilă de 35.000 de mp. În aer liber, în perioada sezonului cald. Dezvoltată pe o suprafaţă de peste 7.000 de mp, terasa total, Promenada va oferi un număr de din Promenada va fi locul unde fiecare 1.300 de locuri de parcare. Accesul în categorie de clienţi îşi va putea alege Raiffeisen evolution este un dezPromenada, atât cel pietonal, cât şi cel propria zonă de relaxare: cafenelele, voltator imobiliar, o companie de auto, se va putea face din ambele artere zona de evenimente destinată proiecţiorigine austriacă, cu sediul central rutiere – Calea Floreasca şi strada ilor de film, teatrului sau concertelor, la Viena, care operează pe pieţele Barbu Văcărescu. Realizarea ultimului zona de joacă pentru copii, colţul adodin Europa Centrală şi de Est. În nivel din Promenada a reprezentat una lescenţilor, generoasele spaţii verzi România, Raiffeisen evolution acdin marile provocări pentru arhitectul amenajate în stilul unei grădini tivează din anul 2003. Compania a proiectului. Spaţiul a fost separat în japoneze şi piaţeta din jurul fântânii dezvoltat şi vândut trei proiecte de două zone. Cea acoperită va găzdui o arteziene, toate acestea se vor afla la birouri: Oracle Tower, Sky Tower şi sală de fitness, o zonă de entertaindispoziţia vizitatorilor centrului coFloreasca City Center Office, toate ment, dar şi zona de food-court a cenmercial. În perioada de iarnă terasa va poziţionate strategic, în noul centrului comercial. Atmosfera deosebită funcţiona ca patinoar în aer liber, iar în tru de afaceri al Bucureştiului, a zonei este completată de lumina napreajma sărbătorilor de iarnă, vor fi orlângă staţia de metrou Aurel turală ce se revărsa din luminatoarele ganizate târguri de Crăciun, eveniVlaicu, la intersecţia a trei artere spectaculoase construite la acest ultim mente ce vor încerca să aducă la principale: Calea Floreasca, Şos. nivel. Tehnologia utilizată pentru exeBucureşti atmosfera boemă a marilor Pipera şi Str. Barbu Văcărescu. cuţia luminatoarelor este identică cu târguri din capitalele europene. cea folosită în realizarea marelui sta-

Summary Promenada, the new shopping centre located at the junction of Floreasca Road, Pipera Road and Barbu Văcărescu Street, North of Bucharest, is to be inaugurated on 17th of October, the developer of the project, Raiffeisen evolution announced. e total investment of the developer exceeds 130 million EUR. Raiffeisen evolution has paid a particular attention to the quality of the construction, by using modern materials that give the project the hallmark of a new generation of shopping centres.

32

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Braşov Business Park – soluţii integrate Grupul Vlerick a dezvoltat la Braşov primul şi singurul centru de afaceri la standarde internaţionale din Regiunea Centru. Braşov Business Park oferă soluţii complete pentru afaceri şi oferta se va dubla. În plus, Grupul Vlerick pregăteşte un parc industrial/logistic la Feldioara. Argumentele şi perspectivele sunt detaliate de Andras Policsek, Business Development Manager – România.

Care a fost fundamentul alegerii acestui concept şi a oraşului Braşov pentru realizarea investiţiei, care consideraţi că este acum rata sa de succes şi ce atuuri are faţă de alte proiecte?

Regiunea Centru unde oraşul Brașov este unul dintre cele mai puternice oraşe din punct de vedere economic a atras şi atrage în continuare numeroase investiţii străine. Cultura diversificată şi tradiţia bogată în cunoştinte atât tehnice cât şi lingvistice ale locuitorilor regiunii este o trăsătură foarte importantă care adaugă valoare oricărui tip de investiţii. Având deja o activitate industrială în Giurgiu şi Iaşi, unde Grupul Vlerick are peste 1.000 de angajaţi, am lansat o investiţie imobiliară pentru că noi credem în România şi în potenţialul de dezvoltare al acestei ţări. Braşov Business Park susţine un concept inovator şi a fost realizat din dorinţa de a contribui la dezvoltarea regiunii şi de a crea o platformă care poate găzdui companiile care au nevoie de spaţii de birouri clasa A cu servicii complete. Astfel am creat primul – şi singurul - centru de afaceri la standarde internaţionale din Regiunea Centru. Principalele noastre atuuri sunt locaţia unică între Calea Bucureşti şi Bulevardul Saturn, nivelul de calitate de clasa A, capacitatea de a oferi servicii adiţionale precum restaurant, cafenea, centru de conferinte şi centru expoziţional. În prezent, gradul de ocupare al clădirii este de 80%. Astăzi, după patru ani de la lansare, putem spune că această investiţie este una de succes, prin intermediul chiriaşilor noştri am contribuit la crearea a peste 1.000 de locuri noi de muncă pentru oraşul Braşov.

Care sunt principalele repere: nivelul investiţiilor realizate, ce presupune faza a II-a, când este estimată finalizarea acesteia şi ce avantaje va aduce?

Proiectul complet cu cele patru turnuri are o valoare de investiţie totală de peste 40 de milioane de euro. Cu investiţia

lansată în anul 2006, după instalarea crizei, am luat decizia de a continua proiectul cu etapizarea în două faze. Faza I constă în turnurile de birouri I şi II, cu şase etaje fiecare, având suprafeţe net închiriabile pe etaj de 1.180 mp; centru de afaceri: servicii conexe de birou, restaurant şi cafenea la parter, birouri care pot fi închiriate pe termen scurt la mezanin.

INVESTIŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clădirea oferă instalaţii tehnice complete şi îndeplineşte toate cerinţele necesare pentru un centru de afaceri de calitate. Durata construcţiei fazei I a fost de aproximativ doi ani, cele două turnuri de birouri împreună cu spaţiile adiţionale fiind inaugurate la finele anului 2009, odată cu predarea turnului 2 către primul nostru chiriaş – Exelia (membră a grupului Intesa San Paolo). Au urmat chiriaşi cu renume internaţional, ca să vă dau câteva exemple: Arvato (Grupul Bertelsmann), Atos, Europharm, Heineken, Siveco, Alta Lingua, Weidmueller. Acum, când ne apropiem de gradul de ocupare 100%, planificăm extinderea proiectului cu încă două turnuri de birouri.

Care sunt principalele facilităţi ce definesc şi individualizează proiectul?

Facilităţile de care dispunem în prezent în cadrul fazei I sunt: 21.000 mp de spaţii de birouri şi retail clasa A, centru de conferinţe cu capacitate până la 160 de locuri, 400 de locuri de parcare (subteran şi suprateran), restaurant şi cafenea (operat de partenerul nostru de catering Prato) şi centru expoziţional (contractant exclusiv Kron-Tour). Pe lângă spaţiile de care dispunem, avem o echipă tânără, foarte bine pregătită care face faţă oricărei provocări şi fără de care nu am fi în stare să operăm la aceste standarde. Cu spaţiile şi serviciile de clasa A, avem un centru de afaceri care oferă totul dintr-o singură mână!

Care au fost până acum clienţii principali atraşi în proiect şi cum au fost “cuceriţi”, ce alţi clienţi/beneficiari pot opta pentru activităţi aici, ce opţiuni mai au la dispoziţie acum, ce vor putea utiliza după finalizarea fazei a II-a?

Având un portfoliu de servicii foarte bogate, avem posibilitatea de a atrage mai multe tipuri de clienţi. Pentru spaţiile de birouri, avem chiriaşi companii locale şi multinaţionale care au nevoie de expunere şi vor să asigure condiţii de cea mai bună calitate angajaţilor. Pe lângă utilizarea spaţiilor de birouri, chiriaşii noştri au posibilitatea de a organiza evenimente, conferinţe pe care le organizăm şi găzduim prin intermediul partenerilor noştri Prato şi Kron-Tour Expo. O vizită în centrul nostru de afaceri va convinge pe oricine de faptul că avem cele mai înalte standarde atât pentru clădire cât şi la serviciile asigurate. Prin târgurile şi expoziţiile pe care le găzduim - organizate de partenerul nostru Kron-Tour Expo - în cadrul Braşov Business Park, oferim atât participanţilor cât şi vizitatorilor condiţii şi servicii de cea mai bună calitate. Restaurantul şi cafeneaua Prato oferă servicii de catering şi coffee break atât chiriaşilor

cât şi participanţilor la evenimente şi conferinţe.

Ce înseamnă posibilitatea de a organiza aici evenimente, târguri, expoziţii, conferinţe, în ce măsură contribuie acestea la succesul proiectului, cum apreciaţi piaţa de evenimente şi perspectivele?

Piaţa evenimentelor din România este foarte concentrată pe Bucureşti, iar în ultimii doi ani a înregistrat o scădere semnificativă. Pe nivel naţional, evenimentele sunt din ce în ce mai puţine, iar numărul participanţilor a scăzut. Pentru că în cadrul proiectului Braşov Business Park avem spaţii special dedicate evenimentelor de tip târguri şi expoziţii, am reuşit să atragem un număr mare de târguri şi expoziţii. Aceste activităţi contribuie la succesul proiectului într-un mod semnificativ. Avem acelaşi nivel de calitate pe fiecare segment – birouri, centru de conferinţe, restaurant, servicii - suntem cei mai buni la acest capitol. Împreună cu Kron-Tour Expo şi Prato suntem o echipă care satisface toate cerinţele participanţilor şi organizatorilor. În anul 2012 am găzduit un număr de opt evenimente de succes, printre care se numără Balul de Caritate a Fundaţiei Kronospan, Târgul Imobiliar, Transylvania Turism Fair, Târgul de Carte şi Muzică, Braşov Auto Motor Show. În cadrul acestor evenimente, am găzduit şi expoziţii de pictură şi fotografie. Trendul ascendent continuă şi în anul 2013 cu adăugarea unor evenimente noi la cele deja “tradiţionale”, cum ar fi Braşov Wedding Days, Transylvania Wine Fair sau Fishing&Adventure Days. În cadrul acestor evenimente, centrul nostru de conferinţe poate găzdui seminarii, prezentări şi lansări de produse sau evenimente team-building.

Ce defineşte cel mai elocvent portofoliul şi specificul dezvoltatorului BBP, ce alte proiecte sunt în dezvoltare/în pregătire pentru Braşov sau România, cum apreciaţi ponderea activităţilor aici în cadrul grupului Vlerick?

Grupul Vlerick este o companie de familie din Belgia, având investiţii în sectoarele bancare, industrie uşoară şi imobiliare. În România suntem activi în industrie şi imobiliare cu un total de peste 1.000 de angajaţi. Pe segmentul imobililar, realizăm şi administrăm invesţii în Belgia şi România, misiunea noastră fiind de a dezvolta proiecte unice care oferă calitate excelentă. În prezent, pe lângă Braşov Business Park, pregătim dezvoltarea unui parc industrial/logistic la Feldioara pe o suprafaţă de 25 hectare. Scopul este acelaşi – să oferim clienţilor noştri spaţii şi servicii de cea mai bună calitate.

33

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energia verde, boom sau ruletă rusească?

de Alex TOTH

Transilvania Business vă invită să aflaţi cine sunt producătorii privaţi de energie electrică din judeţul Mureş. În prezent, pe teritoriul judeţului Mureş funcţionează 17 centrale din care 9 produc energie electrică pe bază solară, iar 8 cu ajutorul apei, puterea aprobată cumulată a acestora fiind de 22,12 MW. Cel mai important jucător din domeniul energiei din judeţul Mureş pare a fi omul de afaceri Virgil Mailat, fost acţionar la Bere Mureş şi, totodată, ctitorul spitalului privat Nova Vita din Târgu-Mureş, care deţine sau este acţionar la nu mai puţin de opt firme din judeţul Mureş care au ca obiect de activitate producerea de energie electrică. În total, cele trei centrale deţinute de Virgil Mailat şi asociaţii săi au o putere aprobată de 8,4 MW. „Am investit în acest domeniu deoarece mi se pare o investiţie de viitor. Nimeni nu poate trăi fără energie”, a explicat Virgil Mailat motivul pentru care a decis să investească în sectorul energetic.

Deşi afacerile sunt în grafic, omul de afaceri s-a declarat nemulţumit de lipsa de predictibilitate cauzată de şovăielile autorităţilor care nu o dată au schimbat regulile jocului din mers. „Momentan sunt mulţumit de modul cum merge business-ul, mai puţin de intervenţiile Guvernului cu certificatele verzi deoarece vedeţi că tot le reduc şi nu mi se pare corect. Dacă faci un business plan pentru o afacere şi eu m-am dus pe credite bancare, pe împrumut de la CEC - şi între timp s-au schimbat regulile jocului, nu e corect să schimbi regulile jocului în timpul executării investiţiei. Asta e neplăcut”, a completat Virgil Mailat.

Solar Energy Park M & SRL Târgu-Mureş funcţionează din data de 12 noiembrie 2012, iar cei doi asociaţi şi administratori ai afacerii sunt Virgil Mailat şi Maria Suica. Firma deţine o centrală fotovoltaică în satul Vidrasău (oraşul Ungheni), cu o putere aprobată de 2,8 MW. De asemenea, Solar Park MDL Târgu-Mureş a fost înfiinţată în aceeaşi dată, iar business-ul este deţinut de Virgil Mailat şi Delia Elena Mailat. Centrala fotovoltaică funcţionează în comuna Ideciu de Jos şi are o putere aprobată de 2,8 MW. În fine, tot la data de 12 noiembrie 2012, Virgil Mailat a mai demarat o afacere în domeniul energiei, Energy Park 3M SRL Târgu-Mureş, acţionariatul şi administrarea firmei fiind împărţite cu Laura Mailat. Societatea are o centrală fotovoltaică în satul Coasta Mare (comuna Râciu), cu o putere aprobată de 2,8 MW. Investiţiile omului de afaceri în sectorul energiei electrice au continuat şi în anul 2013. Astfel, la data de 19 februarie, Virgil Mailat a demarat noi business-uri în acest domeniu: MDL Fotosolar 2013 SRL Târgu-Mureş - în parteneriat cu Delia Elena Mailat, şi MS & VM Solar 2013 SRL TârguMureş - în parteneriat cu Maria Suica.

O altă afacere a lui Virgil Mailat în domeniul producţiei de energie electrică datează din anul 2008: M & M 2008 SRL Târgu-Mureş, firmă la care creatorul brandului Nova Vita îl are ca asociat pe fostul său partener de la Bere Mureş, Emil Morariu. În 2012, societatea a raportat următorii indicatori de performanţă: cifră de afaceri de 2,07 milioane lei (488.653 lei în 2011), profit de 2,08 lei (minus de 2,73 milioane lei în 2011) şi 2 angajaţi. În fine, o afacere în trei, demarată în 2008, alături de Doru Alin Plopeanu şi Răzvan Constantin Neamţu, este Eolian

Center SRL Târgu-Mureş, firmă care în exerciţiul financiar 2012 a derulat afaceri de 3,54 milioane lei, a obţinut profit de 3,48 milioane lei şi a avut un angajat.

Nu toate firmele înfiinţate de Virgil Mailat în domeniul energiei electrice au generat însă profit. Una dintre acestea se numeşte Photovoltaic Sib Energy SRL Târgu-Mureş, datează din 2011, îl are ca asociat unic pe Virgil Mailat, iar în anul 2012 a avut o cifră de afaceri de 0 lei, pierderi de 1.137 lei şi 0 salariaţi.

Fomco Solar, două centrale fotovoltaice Cel de-al doilea jucător de pe piaţa mureşeană a energiei electrice este Nyulás Bernát László, asociatul unic al Fomco Solar Systems SRL Cristeşti, firmă care deţine două centrale fotovoltaice: una în Chirileu (comuna Sânpaul) cu o putere aprobată de 3,2 MW şi cealaltă în oraşul Sângeorgiu de Pădure cu o putere aprobată de 2,85 MW. În anul 2012, societatea deţinută de Nyulás Bernát László a raportat următorii indicatori de performanţă: cifră de afaceri de 82.507 lei (5.000 lei în 2011), profit de 566.512 (113.319 lei în 2011) lei şi 0 angajaţi, ca şi în anul 2011. „La vremea respectivă mi s-a părut o investiţie profitabilă, peste media economiei. Am avut ceva bani economisiţi şi i-am investit. În comparaţie cu momentul iniţial al afacerii încă e bine. La aceste valori ale certificatelor şi al curentului electric încă suntem în grafic. Suntem mulţumiţi”, a spus Nyulás Bernát László.

Investitori - surpriză O altă investiţie interesantă în domeniul energiei electrice este cea a omului de afaceri Virgil Zăhan care împreună cu ALM Grup SA Târgu-Mureş controlează Capidava Prodcom SRL Târgu-Mureş, societate care deţine o centrală fo-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tovoltaică în comuna Ghindari, cu o putere aprobată de 2,3MW. În 2012, firma a avut o cifră de afaceri de 100 de lei, pierderi de 89.915 lei şi 4 angajaţi. În topul producătorilor de energie electrică se regăseşte şi Las Alternativ Energy SRL Târgu-Mureş, care deţine o centrală fotovoltaică în comuna Miheşu de Câmpie, cu o putere aprobată de 0,8 MW. Firma a fost înfiinţată la data de 25 iunie 2012 de Parfente Rujoi şi a încheiat exerciţiul financiar 2012 cu următorul bilanţ: cifră de afaceri de 0 lei, pierderi de 5.990 lei şi 0 angajaţi.

Printre producătorii de energie electrică care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului Mureş regăsim şi investitori din alte judeţe. Astfel, Ori Exp SRL Satu Mare, firmă controlată de Marcel Ormenişan şi Dan Chincea, are în administrare o centrală fotovoltaică în Icland (comuna Ernei) cu o putere aprobată de 0,95 MW, iar Continental Energy SRL Bucureşti, societate controlată de Tomah Kahled, are o centrală fotovoltaică în Mitreşti (comuna Vărgata), cu o putere aprobată de 0,945 MW. În ceea ce priveşte profitul din 2012 al celor două societăţi, anul 2012 nu a fost unul tocmai bun: Ori Exp SRL Satu Mare a raportat o pierdere de 31.226 lei, iar Continental Energy SRL Bucureşti un profit de 224 lei. În ceea ce priveşte cele 8 microhidrocentrale care funcţionează în judeţul Mureş, 3 dintre acestea au o putere aprobată cumulată de 1,36 MW şi sunt deţinute de Viena Energy Forţa Naturală SRL Bucureşti în următoarele locaţii: Săcădat 1 (oraşul Sovata), Săcădat 2 (oraşul Sovata) şi Işticeu (comuna Ibăneşti). Societatea s-a înfiinţat în 2008, are doi asociaţi persoane juridice, ambii din Austria, Wien Energie GMBH şi Wienstrom Naturkraft GMBH, iar cifrele înregistrate în 2012 sunt următoarele: afaceri de 12,61 milioane lei (4,62 milioane lei în 2011), pierderi de 5,11 milioane lei (minus de 12,72 milioane lei în 2011) şi 34 de

angajaţi (45 în 2011).

Celelalte 5 microhidrocentrale care produc energie electrică cu ajutorul apei sunt deţinute de Hidroconstrucţia SA Bucureşti, au o putere aprobată cumulată de 1,31 MW şi sunt amplasate în următoarele locaţii: Ilieş 1 (oraşul Sovata), Ilieş 2 (oraşul Sovata), Iod 1 (comuna Răstoliţa), Iod 2 (comuna Răstoliţa) şi Iod 3 (comuna Răstoliţa). Hidroconstrucţia SA Bucureşti s-a înfiinţat în 1991, are ca obiect de activitate construcţii hidrotehnice şi a încheiat anul 2012 cu următorul bilanţ: cifră de afaceri de 623,55 milioane lei (1 miliard lei în 2011), profit de 18,43 milioane lei (50,42 milioane lei în 2011) şi 5.478 angajaţi (6.528 în 2011). Administratorii societăţii sunt Victor Popa, Mircea Florin Hristofor, Dumitraşcu Ghiorghe, Viorel Tirziu şi Dan Stematu.

Notă: Precizăm că informaţiile despre societăţile producătoare de energie electrică ne-au fost furnizate de www.listafirme.ro, cel mai complet portal despre firmele din România.

2nd Romania Oil and Gas Conference returns e 2nd Romania Oil and Gas Conference returns on 19 – 20 November 2013 at the Radisson Blu Hotel in Bucharest, after a successful launch last year where over 100 delegates were in attendance. e conference provides a timely meeting place for local and international oil and gas operators and service providers, along with government officials from key partner countries to converge and discuss new industry developments. e US Energy Information Administration estimates that there is an estimated 1.4 trillion cubic metres of unproven wet shale gas in Romania, the third largest deposit in Europe. is, along with plans for drilling several key exploration wells means that Romania could, in future, become energy independent. e conference will review major projects in transportation as well as look into the market’s dynamics. Discussions will include important industry issues such as the development of local infrastructure, best practices in industrial safety and the highest possible ecological standards in order to limit the industry’s impact on the environment.

Companies who have participated at Romania Oil and Gas include: Chevron Romania; CPC WPC Romania; DOSCO Petroservices Romania; Hunt Oil Company of Romania; Repsol; Romania Energy Centre; Romgaz; Schlumberger;

Zeta Petroleum, among many others.

Past participant, Leo Maekiaho, Director Drilling Operations, Petrom/OM, stated that Romania Oil and Gas is a “A well-organized event highlighting important oil and gas supply issues in South East Europe.”

To register a delegate, please contact Andrew Miller on +44 (0) 207 596 5152 or email og@ite-events.com. For more information, please visit www.romania-og.com

35

36

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romgaz îşi optimizează economic afacerile Cel mai mare producător de gaze naturale din România - Societatea Naţională de Gaze Naturale (SNGN) „Romgaz” SA Mediaş, a obţinut în 2012 un profit cu 20 % mai mare decât în anul anterior.

Societatea Naţională de Gaze Naturale (SNGN) „Romgaz” SA Mediaş este o societate pe acţiuni de interes naţional, deţinută în proporţie de 85 % de către statul român, prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Principalele obiective pe care Romgaz le urmăreşte sunt: descoperirea de noi zăcăminte pe teritoriul României şi în afara graniţelor sale, creşterea factorului de recuperare şi optimizarea producţiei din zăcămintele aflate în concesiune, dezvoltarea depozitelor de înmagazinare subterană a gazului natural şi creşterea volumului de vânzări de gaze naturale. Pentru atingerea obiectivelor, compania derulează următoarele activităţi, şi anume cercetarea geologică în vederea descoperirii de noi zăcăminte gazifere, producerea de gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliu, depozitarea subterană a gazelor naturale, efectuarea de intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde, respectiv asigurarea de servicii profesioniste de transport tehnologic.

Societatea Naţională de Gaze Naturale (SNGN) „Romgaz” SA Mediaş a încheiat anul financiar 2012 cu un profit net de 1.244.049 mii de lei, raportat la o cifră de afaceri de 3.842.983 mii de lei. Profitul net înregistrat reprezintă o creştere cu 20% faţă de cel realizat în anul financiar precedent. În consecinţă, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, acţionarul majoritar al Romgaz, va încasa dividende de 901.172 mii de lei, în timp ce Fondului Proprietatea, cu o pondere de 15 % în capitalul social, îi va reveni o sumă de 158.941 mii de lei cu titlul de dividende.

Veniturile realizate de companie în anul financiar trecut au înregistrat o uşoară scădere, cu 3,67%, dar s-au situat peste nivelul bugetat cu aproape 5% (4,73%). În schimb, Romgaz a raportat un nivel al cheltuielilor cu 11,26% mai redus faţă de anul financiar anterior şi cu 3,27 % faţă de cel estimat în buget. În 2012, Romgaz a continuat planul de investiţii, alocând din surse exclusiv proprii o sumă de 519.053 mii de lei acestui capitol. Banii au fost direcţionaţi spre explorare geologică în principal, presupunând descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, lucrări de foraj, susţinerea capacităţii de înmagazinare, lucrări de protecţia mediului, retehnologizare, dotări, proiecte. Compania a pus în funcţiune anul trecut mijloace fixe în cuantum total de 517.702 mii de lei.

Situaţiile financiare pe anul 2012, întocmite conform Standardelor Româneşti de Contabilitate, au fost aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor SNGN „Romgaz” care a avut loc în 24 mai a.c..

Management responsabil Printre cele mai importante obiective ale companiei Romgaz, de care aminteam anterior, se numără creşterea factorului de recuperare şi optimizarea producţiei din

zăcămintele aflate în concesiune.

Declinul de producţie, sub toate aspectele sale, uneori controlabil, dar din ce în ce mai neconcordant cu cerinţele crescânde pe piaţa gazelor naturale, a impus o preocupare permanentă din partea conducerii companiei în ceea ce priveşte managementul zăcămintelor de gaze naturale pe care le deţine România, mai ales în condiţiile în care ritmicitatea introducerii în exploatare a noi zăcăminte nu contrabalansează declinul zăcămintelor mature. Prin management al zăcămintelor de gaze naturale se înţelege acele abordări care conduc la maximizarea recuperării gazelor naturale, printr-o optimizare economică, cu uti-

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lizarea tuturor resurselor disponibile – umane, tehnologice, financiare. Adică profitul maxim ce poate fi obţinut în urma exploatării unui zăcământ cu investiţii de capital şi cheltuieli de operare minime. Optimizarea economică a recuperării gazelor poate fi obţinută respectând următorii paşi: achiziţionarea unor date noi, reconsiderarea modelului geologic, identificarea şi definirea tuturor straturilor saturate cu gaze dintr-un zăcământ şi a proprietăţilor lor fizice, deducerea performanţelor zăcământului în trecut, strategii de reabilitare a zăcământului, predicţia comportării în exploatare în viitor, redefinirea şi modificarea facilităţilor de suprafaţă, iniţierea controlului asupra operării într-un timp corespunzător, considerarea tuturor factorilor economici şi legali pertinenţi.

Una dintre abordări vizează reabilitarea zăcămintelor de gaze naturale mature deoarece există volume încă atractive de rezerve, dar pentru exploatarea cărora în condiţii de rentabilitate, oportunitatea fiind deja evidentă şi unanim acceptată, este necesară identificarea celor mai viabile soluţii din cauza constrângerilor existente şi care împiedică extragerea acestora. Implementarea efectivă a conceptului de reabilitare a zăcămintelor de gaze naturale presupune o intervenţie complexă, care este generată de diversitatea zăcămintelor de gaze naturale. Altfel spus, fiecare zăcământ presupune elaborarea unui model particular de reabilitare, adaptat capabilităţii fiecărui zăcământ în parte.

Investiţie importantă la Cojocna Romgaz şi-a adaptat dezvoltarea strategică şi într-un alt sector, urmând să fie prezentă ca producător de energie electrică pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale prin administratorul pieţei de energie electrică OPCOM. Această abordare a unei noi direcţii strategice a fost determinată de necesitatea de valorificare a gazelor naturale din zăcămintele nou descoperite care nu sunt sau nu se pot conecta la sistemele naţionale de transport gaze naturale, astfel că Romgaz a implementat, în premieră, o soluţie eficientă. De dată recentă, aceste gaze naturale sunt utilizate pentru alimentarea unor grupuri electrice capabile să producă energie la costuri scăzute.

Circumscriindu-se acestui obiectiv, una dintre investiţiile importante finalizate în cursul acestui an este cea din localitatea clujeană Cojocna. Astfel, SNGN Romgaz a construit, începând cu 2011, o centrală electrică de producere de energie electrică, amplasată lângă sonda 4 Cojocna, centrală racordată la LEA 20kV Jucu – Vâlcele, Derivaţia Căian, aflată în gestiunea şi exploatarea Centrului de Exploatare de Medie şi Joasă Tensiune Cluj 2. Injecţia de putere în LEA 20kV Jucu-Vâlcele va fi măsurată pe MT cu contor electronic cu curbă de sarcină, integrabil în sistemul de

telegestiune existent. Conducerea Romgaz a optat pentru amplasarea a două motogeneratoare având puterea electrică de 1,5 MW fiecare, ţinând cont de debitele potenţiale ale celor două sonde şi surplusul maxim de putere ce putea fi preluat de linia electrică la care s-a făcut racordarea, respectiv maxim 3 MW. Gândind strategic, conducerea Romgaz a aprobat ca echipamentele utilizate la realizarea centralei electrice să fie în construcţie modulară, astfel încât să permită demontarea, transportul şi reamplasarea în alte zone odată ce zăcământul s-a epuizat.

Centrala electrică va funcţiona continuu, energia electrică produsă fiind injectată în Sistemul Energetic Naţional (SEN) prin intermediul a două trafo 2000 kVA, 0.4/20 kV.

Încă un pas spre piaţa energiei electrice

37

Sărbătoare de Ziua Gazistului An de an, a doua vineri din luna septembrie este zi de sărbătoare pentru angajaţii ce activează în companiile de exploatare şi transport a gazelor naturale. E ziua profesiei cărora s-au dedicat, consacrată printre sărbătorile profesionale ca Ziua Gazistului. La fel a fost şi în acest an când angajaţii Societăţii Naturale de Gaze Naturale Romgaz au participat la concursuri sportive, dar şi teoretice. Un moment deosebit, cu o mare încărcătură sufletească, din şirul de manifestări dedicate zilei profesionale a fost evenimentul în care au fost onoraţi foştii angajaţi care au slujit zeci de ani această meserie frumoasă. Pensionarii din Romgaz au fost sărbătoriţi la Casa Gazelor Naturale.

Începând tot din acest an, SNGN Romgaz SA a mai făcut un pas important spre piaţa energiei electrice prin asimilarea centralei termoelectrice – CTE Iernut, operată de Sucursala Romgaz de Producţie Energie Electrică Iernut.

Pentru operarea CTE Iernut sunt utilizate ca şi combustibil gazele naturale din sursele situate în zonă, iar ca apă de răcire şi de adaos râul Mureş. Centrala termoelectrică Iernut, construită în două etape între 1963 şi 1967, are, în prezent, o putere instalată de 800 MW, patru grupuri a câte 100 MW fiecare şi două a câte 200 MW. Grupurile de 100 MW sunt alcătuite fiecare din câte un cazan care funcţionează în sistem bloc cu turbină, iar cele de 200 MW sunt compuse dintr-un cazan cu două corpuri de cazan, care pot funcţiona simultan sau doar câte unul odată. Hidrogenul necesar răcirii generatoarelor este produs prin electroliză la staţia de producere a hidrogenului aparţinând CTE Iernut. Grupurile din cadrul CTE Iernut sunt prevăzute cu sistem de reglaj putere-frecvenţă şi participă la sistemul centralizat puterefrecvenţă a SEN. Începând cu 1984 şi până anul trecut, grupurile energetice au fost modernizate şi reabilitate, astfel încât centrala să fie pregătită pentru un nou ciclu de viaţă pentru perioada 2020-2025.

38

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări în energie – Consum în uşoară scădere (IV)

de Ligia VORO

România rămâne un jucător important pe piaţa producătorilor de petrol în Europa şi în partea europeană a Asiei. Piaţa internă se confruntă însă atât cu scăderea producţiei de petrol cât şi a consumului de combustibili.

România ocupă locul al zecelea în topul producătorilor de petrol în Europa şi Eurasia, potrivit datelor furnizate de British Petroleum(BP), situându-se însă la mare distanţă de cel mai important jucător din regiune – Rusia. Pentru 2012, România a raportat o producţie zilnică de 86.000 de barili, un nivel aproape cu 3 % mai scăzut decât în anul precedent. În corelaţie, consumul de petrol la nivelul ţării noastre a scăzut cu puţin peste 3,5 %. De asemenea au scăzut şi vânzările de carburanţi, pe segmentul comercial – firme, în timp ce consumul particularilor a rămas aproximativ la acelaşi nivel. „De obicei, consumul privat creşte odată cu creşterea economică. Estimările arată că economia a crescut cu 2% în această perioadă, deci consumul privat încă nu şi-a revenit, prin urmare creşterea economică nu va fi pusă pe seama consumului, ci a exporturilor”, a precizat CEO Petrom OMV, Mariana Gheorghe. Potrivit datelor furnizate de BP, România mai are doar jumătate din rezervele dovedite pe care le înregistra acum 20 de ani, şi anume 600 milioane de barili.

În duel cu europenii O altă problemă în afara celei care a evidenţiat o scădere atât a producţiei de petrol cât şi a consumului de produse petroliere pe care România este obligată să o rezolve se referă la transpunerea în dreptul intern a unei Directive a CE din 2009 care ne obligă să menţinem stocuri minime de ţiţei sau produse petroliere pentru a garanta siguranţa aprovizionării cu petrol în cazul unor posibile întreruperi. „Dată fiind importanţa petrolului în consumul energetic al UE, puternica dependenţă externă a UE de aprovizionarea cu ţiţei şi produse petroliere şi incertitudinea geopolitică în multe regiuni producătoare, este vital să se garanteze accesul consumatorilor la produse petroliere în orice moment”, şi-a exprimat în vară CE punctul de vedere. România a fost atenţionată alături de Belgia, Cipru, Cehia şi Portugalia ca în termen de două luni să soluţioneze această problemă, pentru a nu risca sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Petrom OMV, planuri în 2013 – 2014 În plan intern, marele duel pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere continuă să se dea între Petrom OMV şi Rompetrol.

Dacă prima companie este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat şi îşi continuă susţinut planurile de modernizare, extindere şi de eficientizare a costurilor de producţie şi nu numai, Rompetrol a încercat să scape de grija datoriilor pe care le are faţă de statul român. Dar să vedem cum s-au prezentat cele două companii în 2013 şi ce planuri de viitor au.

Cel mai mare jucător pe piaţa petrolului rămâne în continuare Petrom OMV, care exploata la sfârşitul anului trecut în România şi în Kazahstan rezerve estimate la 775 de milioane de barili echivalent petrol. Producţia internă de ţiţei a fost de 7,16 mil bbl în trimestrul al doilea, similară celei din aceeaşi perioadă din

2012. Însă, Petrom a raportat vânzări mai scăzute de ţiţei – cele consolidate cu 7 % mai mici - decât în perioada similară a anului trecut, rezultat coroborat şi cu deprecierea monetară. Totuşi, rezultatul financiar a fost asemănător cu cel înregistrat în trimestrul al doilea al anului precedent deoarece Petrom a contrabalansat cu costurile mai mici de producţie şi cu vânzările mai mari de gaze la un preţ mai ridicat, în urma implementării calendarului de liberalizare a pieţei. Un indicator care a influenţat prea puţin rezultatele companiei a fost preţul ţiţeiului care a rămas sub nivelul celui înregistrat în 2012, dar la un nivel apreciat de către conducerea companiei drept favorabil. Potrivit estimărilor companiei, preţul mediu al ţiţeiului se va menţine peste valoarea de 100 de dolari barilul.

Pentru 2013, aşa cum au anunţat la jumătatea anului, managementul Petrom OMV şi-a propus să asigure o producţie stabilă în România, ceea ce va presupune derularea în continuare a proiectelor de redezvoltare a zăcămintelor axate pe foraj, reparaţii capitale şi pe injecţia de apă şi abur. Până la sfârşitul acestui an, compania şi-a propus să aibă cinci asemenea proiecte în faza de execuţie. De asemenea, rămânând tot în domeniul explorării şi extracţiei, reprezentanţii grupului Petrom OMV au anunţat că intenţionează ca în acest an să foreze mai mult de 110 sonde, din care două de evaluare în zăcământul Totea.

Un alt proiect important şi care a implicat până acum un efort financiar substanţial – în jur de 500 de milioane de euro dintr-un total de 600 de milioane de euro la cât a fost estimată valoarea lucrărilor - este parcurgerea următoarelor etape în cadrul programului de modernizare a Rafinăriei Petrobrazi, astfel încât acesta să se încheie până la finalul lui 2014. Acestea vor presupune extinderea capacităţii instalaţiilor de hidrorafinare motorină şi de cracare catalitică. Până acum, potrivit declaraţiei date de către Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing, la

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

jumătatea acestui an: «Unul din principalele obiective ale modernizării a fost deja atins odată cu ajustarea capacităţii care permite rafinăriei să proceseze eficient întreaga cantitate de ţiţei produsă de divizia noastră de explorare şi producţie în România.

Mai mult, dorim să creştem ponderea de motorină în mixul de produse şi să avem o rafinărie europeană, modernă, conformă cu standardelor de mediu din UE. Iar instalaţia de desulfurare este un pas important în această direcţie». De asemenea, managementul companiei şi-a propus finalizarea lucrărilor de modernizare la depozitul de produse petroliere de la Bacău până la sfârşitul acestui an si demararea operaţiunilor comerciale la începutul anului 2014.

OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, acţionariatul fiind completat de Ministerul Economiei cu 20,64%, Fondul Proprietatea - 18,99%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 1,62%. Aproape 8 % din acţiunile Petrom se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti.

Rompetrol şi problemele cu statul Pentru a scăpa de datoriile de peste 650 de milioane de dolari pe care le datora statului român, proprietarul Rompetrol a semnat în luna februarie un memorandum cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) în vederea soluţionării pe cale amiabilă a litigiului dintre ele, intervenit ca urmare a convenţiei de emisiune (n.a. de acţiuni) din 5 decembrie 2003.

Potrivit memorandumului, e Rompetrol Group cu sediul în Amsterdam, Olanda, se angaja să cumpere de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) acţiuni în valoare de 200 de milioane de dolari. De asemenea, cele două

părţi vor înfiinţa un fond de investiţii kazah - român, în care statul român va avea 20 % din acţiuni. Rompetrol urmează să finanţeze cu 150 milioane dolari acest fond. În urma semnării memorandumului, procesul dintre cele două părţi a fost suspendat. Pentru a intra în vigoare, această înţelegere a fost supusă aprobării Parlamentului care a adoptat-o în 21 mai. Legea prin care a fost aprobat în Parlament acest memorandum a fost atacată în luna mai la Curtea Constituţională a României (CCR) de către parlamentarii PDL. Fără succes însă, sesizarea opoziţiei fiind respinsă de către judecătorii CCR. Rompetrol continuă să alimenteze prin Rafinăria Petromidia cele 1000 de staţii pe care le deţine, din care aproape jumătate din România.

Alţi jucători În afară de cei doi mari adversari comerciali, în România mai sunt prezenţi şi contează pe piaţa de retail a carburanţilor ucrainienii de la LukOil, ungurii de la Mol şi de dată recentă grupul Gazprom. Concernul rus a intrat în acest an în România planificându-şi să deţină până la sfârşitul anului 2015 120 de staţii de alimentare, 50 până la sfârşitul acestui an. Investiţia totală este estimată la 150 de milioane de euro. “Investiţiile noastre în economia românească sunt în creştere… Putem să investim mai multe sute de milioane de euro în exploatare şi producţie în economia românească. Vrem să construim o reţea de vânzare, avem deocamdată 10 benzinării», a declarat Kirill Kravchenko, director general adjunct Gazprom Neft, compania care operează în România, la inaugurarea uneia dintre benzinării.

Intrarea Gazprom e cel puţin interesantă şi, dacă nu e neapărat o problemă pentru Petrom OMV, cu siguranţă ceilalţi proprietari de staţii nu sunt la fel de liniştiţi.

39

40

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Modificări legislative în domeniul energiei regenerabile Modificările legislative promovate în această vară în domeniul energiei regenerabile, deşi au fost oarecum previzibile au generat totuşi un val de nelinişte în rândul investitorilor din acest domeniu în contextul în care valoarea investiţiilor noi, până la jumătatea anului în curs, a fost de peste un miliard de euro.

După cum se cunoaşte energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, scopul urmărit fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarifele achitate de consumatori finali.

Astfel, în primele şase luni ale anului 2013 au fost acordate 288 de milioane de euro pentru producători de energie prin sistemul de sprijin al certificatelor verzi promovat de statul român. Iar din totalul consumului de energie la nivel naţional, un procent de 12 % s-a bazat pe energia “verde”.

De la 1 iulie însă, schema de sprijin care a stat la baza întregului boom înregistrat în industria energiei regenerabile s-a modificat 1.

Mai puţine certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă Conform modificărilor aduse, în perioada 1 iulie 2013-31 martie 2017 se amână acordarea unui număr de certificate verzi, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de e1.

A se vedea în acest sens Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 4 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial numărul 335 din data de 7 iunie 2013; 2. Aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 55 din 19 iulie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 42/2011 şi publicat în Monitorul Oficial numărul 508 din data de 12 august 2013; 3. Aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 57/2013 şi publicat în Monitorul Oficial numărul 518 din data de 19 august 2013; 4. A se vedea în acest sens art. 6 alin. 9 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare; 5. A se vedea în acest sens art. 6 alin. 9 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; 6. Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil.

7. Publicată în Monitorul Oficial nr. 553 din data de 30 august 2013.

nergie electrică din surse regenerabile, după cum urmează: i) un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW; ii) un certificat verde pentru centralele electrice eoliene; iii) două certificate verzi pentru centralele electrice solare.

Recuperarea de către producători a certificatelor verzi urmează a se realiza începând cu data de 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice noi si centralele electrice solare, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene, eşalonat cel mult până la 31 decembrie 2020.

Terenurile cu fotovoltaice trebuie scoase din circuitul agricol Aceasta reprezintă una din modificările importante şi care a generat nemulţumirea investitorilor implicaţi în dezvoltarea centralelor electrice fotovoltaice, având în vedere că sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile nu se va mai aplica pentru energia electrică produsă în centrale electrice fotovoltaice situate pe terenuri care, la data de 31 decembrie 2013, erau în circuitul agricol şi, implicit, respectivii producători nu vor beneficia de certificatele verzi acordate potrivit legii.

Astfel, producătorii de energie fotovoltaică îşi vor pierde acreditarea şi nu vor mai primi certificate verzi dacă, până la 15 ianuarie 2014, nu fac dovada că terenurile pe care sunt amplasate panourile fotovoltaice nu fac parte din circuitul agri-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

col, potrivit unui ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) 2.

Documentaţia de acreditare trebuie să includă „dovada că terenurile pe care sunt situate centralele electrice fotovoltaice nu se află în circuitul agricol la 31 decembrie 2013”.

Dacă această condiţie nu este respectată de către operatorii economici acreditaţi, ANRE urmează să dispună încetarea aplicabilităţii deciziilor privind aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi ale acestora începând cu 1 ianuarie 2014.

Acreditarea producătorilor de energie care beneficiază de certificate verzi se va face doar până la atingerea capacităţilor instalate stabilite pentru fiecare an calendaristic, prin hotărâre a Guvernului, pe baza datelor actualizate din Planul naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile.

Cu alte cuvinte, nu vor mai primi acreditare un număr nelimitat de proiecte, cum era până acum, ci doar atâtea proiecte cât este nevoie pentru ca România să-şi atingă în acel an ţinta privind producţia de energie, restul rămân pe lista de aşteptare.

Recent a fost adoptat şi noul Regulament de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi 3 care stabileşte în principal: • modul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi; • părţile implicate şi responsabilităţile acestora în organizarea şi funcţionarea pieţei de certificate verzi; • modul de înregistrare şi de gestionare a informaţiilor referitoare la tranzacţionarea certificatelor verzi; • informaţiile necesare monitorizării funcţionării pieţei de certificate verzi.

Piaţa de certificate verzi este o piaţă separată de piaţa de energie electrică, unde se tranzacţionează certificate verzi afe rente energiei din surse regenerabile de energie. Iar tranzacţionarea certificatelor verzi emise nu este condiţionată de tranzacţionarea energiei electrice aferente acestora.

Certificatele verzi emise de operatorul de transport şi sistem au o durată de valabilitate de 16 luni 4. Pe durata de valabilitate a unui certificat verde, acesta poate face obiectul mai multor tranzacţii succesive şi se înscrie în contul operatorului economic căruia i se transferă şi, în final, al celui care îl utilizează pentru a dovedi îndeplinirea cotei de achiziţie de certificate verzi stabilite de ANRE, în condiţiile legii.

consultanță juridică

41

În mod firesc, contractele bilaterale de certificate verzi încheiate înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 îşi produc în continuare efectele juridice până la data expirării acestora, fără posibilitatea însă a prelungirii acestora.

Amintim în acest context că potrivit ultimelor modificări 5 la Codul fiscal, de la 1 septembrie 2013, se aplică măsurile de simplificare (taxarea inversă) şi pentru operaţiunile privind: - livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă 6.

- transferul de certificate verzi.

Prevederile referitoare la aplicarea taxării inverse pentru livrarea de energie electrică şi transferul de certificate verzi se aplică până la 31 decembrie 2018 inclusiv.

Taxarea inversă se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în interiorul ţării, atâta timp cât şi furnizorul, şi beneficiarul sunt înregistraţi în scopuri de TVA. Prin aplicarea taxării inverse, furnizorul nu mai facturează cu TVA către clientul său, iar clientul înscrie taxa aferentă achiziţiei în decontul de TVA ca taxă colectată şi taxă deductibilă, fără a mai solicita rambursări de TVA.

Legea nu rezolvă probleme de ordin practic În pofida clarificărilor suplimentare referitoare la aplicarea taxării inverse pentru tranzacţiile cu energie electrică, astfel cum au fost operate prin OG nr. 28/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare 7, rămân totuşi încă nerezolvate o serie de probleme de ordin practic legate în primul rând de răspunderea furnizorilor de energie sau de riscul de reclasificare a comercianţilor de către autorităţile fiscale în timpul anului.

Sperăm doar ca aceste probleme să nu creeze o presiune prea mare asupra relaţiilor comerciale dintre furnizori şi cumpărători, iar implementarea tuturor acestor măsuri legislative să nu Sediul Central Bucureşti devină extrem de anevoioasă Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 pentru investitorii din acest Bucureşti, România domeniu.

Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

43

Timişul, cel mai “vânat” judeţ pentru terenuri

de Laura M. BONDRILĂ

De la 1 ianuarie 2014, piaţa terenurilor agricole va fi liberalizată, aşa încât cetăţenii străini vor putea cumpăra “la liber” pământ în România. Mai exact, nu doar în calitate de investitori, ci şi ca persoane fizice. Din această perspectivă regiunea Banat, cu precădere judeţul Timiş, s-a dovedit extrem de atractivă, în special pentru oamenii de afaceri italieni.

Dacă până acum străinii puteau achiziţiona terenuri doar dacă deţineau societăţi comerciale înregistrate pe teritoriul ţării noastre, de la 1 ianuarie 2014, situaţia se schimbă. Potrivit Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, străinii comunitari vor avea dreptul să cumpăre pământ şi în calitate de persoane fizice, fără să mai fie necesar să deruleze şi activităţi economice în România. Judeţul Timiş se situează în topul investiţiilor străine în agricultură, graţie, pe de o parte, suprafeţei întinse de teren arabil, dar şi mulţumită poziţiei geo grafice, iar pe de altă parte, datorită calităţii superioare a solului şi, nu în ultimul rând, a forţei de muncă specializată în domeniul agricol. Aşa se explică faptul că judeţul Timiş s-a dovedit a fi extrem de atractiv pentru cetăţenii străini care au dorit să investească în zonă, la ora actuală, suprafeţele agricole deţinute de aceştia ajungând la aproximativ 140 de mii de hectare, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din suprafaţa arabilă a judeţului.

Astfel, în contexul liberalizării de la 1 ianuarie anul viitor a pieţei terenurilor există toate şansele ca suprafeţele deţinute de străini în judeţul Timiş să “sară” de 50 la sută, iar preţurile acestora să cunoască o nouă explozie în următorii ani, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada de aşazis boom economic din anii 2005-2008. Specialiştii din domeniu afirmă că interesul pentru acest sector a fost amplificat şi de producţiile agricole-record realizate în ultimii ani. Chiar dacă în ultimii ani preţurile au înregistrat o oarecare scădere, dată fiind criza economică şi efectele sale dramatice asupra micului producător autohton, există totuşi perspective bune de creştere, din nou, a acestora cu până de la zece ori mai mult, estimează specialiştii bănăţeni.

Italienii, investitori de top în Timiş Cu o suprafaţă agricolă care însumează peste 702.368 de hectare, din care doar suprafaţa arabilă este de aproape 530.000 de hectare, Timişul, cel mai reprezentativ judeţ al Banatului, se afla în "topul" celor mai scumpe terenuri din ţară. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Agricultură Timiş, italienii deţin deja peste 100.000 de hectare de teren agricol în Timiș, adică aproape un sfert din totalul suprafeţei arabile a judeţului. Străinii au început să cumpere terenuri agricole în Timiş încă de acum 15 ani.

După integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, interesul investitorilor a crescut simţitor, iar cei mai activi în acest sens s-au dovedit a fi italienii. “Mulţi dintre proprietarii de pământ din Timiş sunt cetăţeni străini, în special italieni. Ei nu cumpără terenuri pentru a le parcela, ci mai ales ca investiţie, deoarece preţurile sunt în

creştere. De pildă, suprafeţele de teren aflate până la 30 de kilometri de Timişoara au ajuns să se tranzacţioneze cu sume între 2.000 şi 3.000 de euro", este de părere Mirela Dima, agent imobiliar. Specialiştii din domeniul imobiliar mai apreciază că bătălia pe suprafaţa agricolă a Timişului a fost şi rămâne una acerbă şi se "joacă" la sume pe măsură. Potrivit aceluiaşi agent imobiliar Mirela Dima, “dacă acum câţiva ani o parcelă de 100 de metri pătraţi de teren agricol putea fi cumpărată cu mai puţin de un milion de lei vechi, în perioada boom-ului economic, preţul minim se calcula în zeci sau sute de euro, în funcţie de poziţia faţă de Timişoara, iar în prezent acesta a scăzut puţin, însă se prefigurează o explozie cu de până la de zece ori mai mare decât în perioada de maxim, după 1 ianuarie 2014, când achiziţiile vor fi liberalizate pentru străinii comunitari”.

Conform statisticilor Direcţiei pentru Agricultură Timiş, comunele din judeţ cu cea mai mare suprafaţă arendată, vândută sau concesionată cetăţenilor străini sunt: Banloc – cu peste 6.000 de hectare; Bara – 2.130 de hectare; Ciacova – 5.580 hectare; Denta – 2.740 hectare; Dudeştii Vechi – 9.147 hectare; Moraviţa – 1.700 de hectare.

Estimările Ministerului Agriculturii arată că doar în Timiş creşterea medie a profitului cumpărătorilor de teren a fost în 2007 (când s-a atins maximul) de 35%. Aşa se face că, în ultimii 15 ani, Timişul a devenit cel mai "vânat" judeţ din ţară, atât din perspectiva achiziţiilor străine de terenuri, cât şi autohtone.

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Agromalim, superlativul agricol al Transilvaniei

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad a organizat, în perioada 12-15 septembrie, cea de-a XXIV-a ediţie a târgului Agromalim 2013. Specialiştii în domeniu îl consideră cel mai mare târg agricol al vestului României. de Sorin TROCAN

Târgul este cel mai important eveniment expoziţional al Camerei arădene şi a ajuns, conform opiniei specialiştilor, al doilea târg de profil din ţară, după cel organizat în Bucureşti şi cel mai mare târg agricol din vestul României. După câţiva ani în care criza economică a afectat şi activitatea de organizare de târguri şi expoziţii a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad, odată şi cu instalarea unei noi conduceri, în frunte cu arh. Gheorghe Seculici, noul preşedinte al Camerei, Agromalim 2013, organizat pe baze noi, s-a dovedit a fi un adevărat succes.

Reuşita manifestării a fost prefigurată de numărul mare de expozanţi care şi-au anunţat prezenţa, peste 250 de firme din România, dar şi din ţări ca Italia, Ungaria, Germania, Spania, Polonia, Austria, Bulgaria şi Olanda, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 15 procente faţă de anii trecuţi. Speranţele organizatorilor nu au fost înşelate, târgul reunind, în cele patru zile, peste 12.000 vizitatori, în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile. Expozanţii şi-au etalat produsele şi serviciile în standuri interioare organizate în cele trei pavilioane ale Complexului Expo Arad International dar şi pe spaţiile exterioare generoase, unde în principal au expus fabricanţii şi importatorii de utilaje agricole performante. În paralel cu târgul propriu-zis, Agromalim 2013 a beneficiat şi de un bogat program de manifestări conexe. Nu au lipsit, în fiecare din zilele manifestării, spectacole de muzică populară, susţinute de ansamblul „Rapsozii Zărandului” şi de cunoscuţi interpreţi de profil. Dar mult mai interesant pentru participanţi a fost programul de conferinţe prilejuite de desfăşurarea târgului. „Zilele Agriculturii Româneşti”, organizată în parteneriat cu Confindustria România şi Business Mark a oferit doritorilor ocazia de a afla noutăţi despre noile politici agricole, despre finanţări şi agricultură, accesarea de fonduri guvernamentale europene şi alte subiecte de interes pentru fermieri. Conferinţa „Ferma de carne” a fost considerată de organizatori drept evenimentul definitoriu al târgului Agromalim 2013. Prezenţa masivă a crescătorilor de animale dar şi un incitant concurs pentru cele mai frumoase animale expuse, finalizat cu competiţia pentru frumuseţe şi performanţă dotată cu premiul „Miss Vaca Arad 2013” a subliniat atenţia acordată sectorului zootehnic.

Conducerea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad doreşte să restructureze pe viitor întregul mecanism de organizare de târguri şi expoziţii. Târgul Agromalim 2014 va fi organizat pe baze noi, dar şi pe un amplasament modificat pentru expoziţia de animale. Preşedintele Camerei, arh. Ghe-

orghe Seculici, a apreciat drept pozitiv impactul târgului de anul acesta. „Agromalim 2013 a fost un târg reuşit, dovadă fiind atât numărul mare de participanţi, cu 15 la sută mai mare decât anul trecut cât şi prezenţa celor peste 12.00 vizitatori. Nu o spun doar eu, au subliniat-o şi mulţi dintre oficialii care au fost în aceste zile alături de noi, Agromalim 2013 este deja al doilea târg de profil ca anvergură din ţară”, a declarat Gheorghe Seculici.

Parteneri importanţi la organizarea târgului agricol de la Arad au fost firma Körös Trade din Békéscsaba, Ungaria, care a asigurat şi prezenţa unei importante delegaţii din ţara vecină, de 22 de firme, dar şi Confindustria Romania, care a reînnodat parteneriatul dintre mediul de afaceri italian din vestul ţării şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Arad.

Summary Between 12-15 of September, Chamber of Commerce, Industry and Agriculture from Arad organized Agromalim Fair for the 24th time.

Specialist from this field appreciate that Agromalim is the most important fair from the Western part of Romania.

46

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Körös Trade, promoter ungar în România

de Sorin TROCAN

Firma Körös Trade din Békéscsaba, Ungaria, a devenit o prezenţă activă în cadrul unor evenimente expoziţionale, în special din vestul ţării. Körös Trade aduce de câţiva ani firme maghiare care îşi promovează oferta de produse şi servicii la târguri organizate la Arad, Oradea sau Cluj.

În special Aradul, prin Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, deţinătoare a complexului Expo Arad International, a devenit un partener tradiţional pentru firma Körös Trade din Békéscsaba. Târgul Agromalim 2013 a prilejuit prezenţa unei numeroase delegaţii a expozanţilor din ţara vecină, aduşi la Arad prin intermediul firmei Körös Trade. Krajcsó László, marketing director în cadrul Körös Trade, a explicat modul în care această firmă a ajuns pe piaţa românească a organizatorilor de târguri şi expoziţii.

Care este domeniul de activitate al firmei Körös Trade?

Firma Körös Trade din Békéscsaba se ocupă atât cu comerţul, cât şi cu organizarea de târguri şi expoziţii, îndeosebi întâlniri de afaceri şi expoziţii. Cu câţiva ani în urmă, a organizat participarea firmelor din Ungaria la târguri în Germania, Slovenia, Grecia, Serbia, Slovacia, dar cel mai important colaborator este România. Am putut să luăm legătura cu parteneri foarte buni şi serioşi. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Arad, respectiv Expo Arad International este un partener de încredere, pe care noi îl considerăm cel mai important. În afară de ei, colaborăm cu Expo Transilvania din Cluj, DLG Intermarketing din Bucureşti, firma DLG organizează şi târgul Agraria din Cluj. Prin urmare, şi în Cluj avem activitate, prin firma DLG. Când a început activitatea cu partenerii din România? În decembrie vom avea 20 de ani de activitate a firmei. În 1993, am început prin participarea, în 10 decembrie, la un târg organizat la Timişoara. Cu aproximativ 15-16 ani în urmă am avut primele evenimente organizate în Arad. În mod frecvent, am avut acţiuni derulate în ultimii 8 ani, de când ne-am intensificat activitatea. Cel mai important eveniment la care participăm este acest târg, Agromalim. De asemenea, avem o colaborare foarte bună şi la târgul de construcţii, Confort Construct. Dintre cele mai importante evenimente, în ordinea de importanţă, putem enumera expoziţia Top Expo, de la Oradea, şi târgul Agraria, care se desfăşoară în fiecare primăvară la Cluj. Şi în Ungaria avem evenimente pe care le organizăm, printre care putem enumera Festivalul cârnaţilor de la Békéscsaba, care este un eveniment legat de industria alimentară şi de agricultură. Firma Körös Trade, în cadrul acestui festival, organizează secţiunea de Turism şi de Industrie alimentară. La această manifestare de la Békéscsaba, participă peste 100.000 de vizitatori, este un eveniment de

anvergură. Interesul firmelor din Ungaria se focusează asupra domeniilor precum agricultura, industria alimentară şi industria de construcţii şi, nu în ultimul rând, pe turism.

Câte firme au venit la târgul Agromalim prin intermediul Körös Trade?

La ediţia Agromalim 2013 participă 22 de firme din Ungaria.

Avem firme din domeniul industriei alimentare, alimente speciale bio, boia de ardei, tăiţei uscaţi, tăiţei de casă. Dar avem şi tehnică pentru industria alimentelor, cântare şi echipamente pentru cântare, un producător de îngrăşăminte chimice, tehnică de irigaţii, proiectare silozuri şi depozite pentru cereale, îngrăşăminte şi substanţe pentru plante agricole, producători de utilaje agricole, sisteme de cultivare a plantelor, tehnică pentru creşterea porcinelor. Putem aminti, de exemplu, o invenţie a unei firme în sisteme de depozitare.

Este o invenţie brevetată în Ungaria, respectiv tehnica de creştere a porcinelor. Tot sistemul este implementat, de la proiect, fiind din Ungaria, atât metalul, cât şi resursa umană.

Pe lângă acestea, putem enumera şi partea de gastronomie, unde avem expuse produse alcoolice, pălinca ungurească, dar avem şi un stand în care se prezintă gastronomia maghiară cu mâncărurile tradiţionale ungureşti.

Ce proiecte de viitor aveţi?

Dorim să menţinem cotaţia noastră pe piaţă, respectiv să ne menţinem pe piaţă la nivelul la care am ajuns. Avem speranţa, după cum am auzit şi la conferinţele care au fost prezentate în cadrul târgului, că prin politica agrară comună din 20142020, va fi asigurată o finanţare mai mare pentru agricultori şi firmele din acest domeniu, pentru a se dezvolta, respectiv pentru a achiziţiona utilaje performante şi pe viitor.

Summary Körös Trade Company from Békéscsaba, Hungary, has become a constant presence at exhibition events, especially in Western part of our country. Körös Trade has promoting from several years Hungarian companies which are presenting their offers of products and services at fairs in Arad, Oradea or Cluj.

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

47

Firmele italiene, interesate de afaceri în Vest Numărul expozanţilor italieni la Agromalim 2013 a fost mare la această ediţie, iar prezenţa lor la eveniment s-a bucurat de o apreciere pozitivă din partea vizitatorilor. Roberto Sperandio, şeful Biroului consular al Italiei la Arad, a fost alături de expozanţii italieni. de Sorin TROCAN

Domnule Roberto Sperandio, cum apreciaţi prezenţa investitorilor italieni în acest an la Agromalim?

Prezenţa italienilor la târgul Agromalim este deja deceinală. Avem mari producători, ca Mirco Maschio, care este un producător de talie mondială de utilaje pentru agricultură şi sunt prezenţi şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale care produc echipamente agricole, dar şi instalaţii de biogaz. Sperăm că, anul viitor, acum că s-a lărgit şi spaţiul de la Expo Arad, adică s-a ajuns la 23 000 de metri pătraţi şi există încă un pavilion nou, să putem aduce mult mai mulţi expozanţi italieni. În primii 10 ani după 1989, au început să vină tot mai mulţi investitori italieni în România. În momentul de faţă, investitorii italieni se axează tot mai mult pe domeniul agricol.

Pentru viitor, doriţi să dezvoltaţi colaborarea cu Ca mera de Comerţ din Arad?

Noi avem deja o bună colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad. Domnul Gheorghe Seculici, care a devenit preşedinte, ne-a dat şi oportunitatea dublă de a colabora cu Camera de Comerţ şi sigur că pentru noi este foarte importantă această colaborare la Arad.

Care este prezenţa italiană în agricultura din judeţul Arad?

Nu am date precise, dar ştiu că după numărul de hectare lucrate putem vorbi despre o prezenţă importantă. Fermierii italieni lucrează peste 400.000 de hectare. Mulţi dintre ei, în ultima perioadă, s-au orientat spre plantaţiile de viţă de vie. Am fost pe Drumul vinului în Podgoria Aradului şi am văzut mulţi întreprinzători care au început să planteze vie. Eu sper ca acesta să fie şi viitorul.

Investitorii italieni au avut probleme în momentul în care au decis să facă afaceri în agricultura din România?

Nu, toţi fermierii care au venit să investească în România erau deja experţi în agricultură, în Italia. Când au venit aici, aveau pământ cumpărat din anii `90 şi nu au întâmpinat prea multe probleme. Acum, una dintre problemele pe care le au fermierii italieni este accesarea fondurilor europene. Însă, sperăm că în perioada 2014-2020, fermierii italieni din România vor putea accesa mai multe fonduri.

Misiuni economice Confindustria Romania Territoriale Timiş a fost o prezenţă activă la Agromalim. „Confindustria Romania colaborează foarte bine cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad şi, în mod particular, cu Expo Arad International. Am semnat în data de 4 iulie a acestui an un parteneriat de colaborare. Noi intenţionăm să contribuim la dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor comerciale, a cooperării economice dintre oamenii de afaceri italieni şi români”, a explicat Gilberto Tiveron, preşedinte Confindustria Romania Teritorriale Timiş. Pentru viitor se întrevăd relaţii de colaborare mult mai eficiente între Confindustria Romania Territoriale Timiş şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad. S-a început un schimb de date despre economie, comerţ exterior şi producţie între cele două ţări, pentru a găsi noi oportunităţi de colaborare pentru oamenii de afaceri din cele două ţări. „Vom încerca să promovăm şi să facilităm cât mai mult posibil, acorduri între agenţii economici români şi cei italieni, care caută noi oportunităţi de dezvoltare. Concret, vom organiza misiuni economice, evenimente dedicate agriculturii şi industriei alimentare, mediului, energiei regenerabile”, a spus Gilberto Tiveron.

Summary Many Italian exhibitioners attended Agromalim 2013, and visitors appreciated their offers. Roberto Sperandio, Head of Italian Consular Office in Arad sustained the Italian exhibitioners.

48

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lapte de calitate cu roboţii Lely Astronaut A4 de Sandu TUDOR

Considerat a fi una dintre activităţile esenţiale dintr-o fermă de lapte, mulsul trebuie executat respectând parametrii calitativi impuşi de reglementările europene.

O soluţie pentru un muls de cea mai înaltă calitate este asigurată de roboţii Lely Astronaut A4, o noutate pe piaţa românească de profil, importaţi din Olanda de societatea Livro Agritehnic SRL Târgu-Mureş care îi comercializează fermelor care au peste 60 de capete.

Administratorul societăţii, Robert Precup, spune că avantajele mulsului robotizat sunt multiple atât pentru fermieri cât şi pentru confortul vacilor. “Vacile decid singure când este timpul pentru odihnă, muls sau hrănire. Se asigură astfel o performanţă maximă a tuturor vacilor din cireadă. Instalarea unui sistem de muls robotizat Lely Astronaut se traduce, în general, prin creşterea cu peste 10% a productivităţii vacilor. Această creştere vizează în special primiparele, care beneficiază de mai multe mulsuri pe zi”, a precizat Robert Precup. “Pe lângă faptul că înlocuiesc factorul uman, roboţii Lely relaxează bovinele şi asigură puritatea laptelui.

Mai cu seamă în zilele noastre, în care, din păcate, controversele legate de sănătatea laptelui sunt tot mai intense”, a completat administratorul Livro Agritehnic SRL TârguMureş.

Totodată, Robert Precup a subliniat că firma pe care o administrează oferă discount clienţilor care cumpără mai mult de un robot de muls, de la 95.000 de euro, pentru primul robot de muls, la 80.000 euro pentru a doua achiziţie.

“Având în vedere progresul tehnic care este atât de rapid în zilele noastre, aceşti roboţi sunt, cu siguranţă, viitorul pentru ferme. Trebuie doar să analizăm avantajele lor şi să conştientizăm că ei reprezintă, de fapt, o investiţie sigură, pe termen lung. Resursa umană este astăzi foarte greu de găsit, din varii motive, însă robotul Lely Astronaut A4 o înlocuieşte şi ajunge chiar să îi fie superior. Această achiziţie este avantajoasă deoarece volumul de lapte produs este mai ridicat, producţia este controlată, igienică, fără stres pentru bovine şi exclude mâna de lucru”, a arătat administratorul Livro Agritehnic SRL Târgu-Mureş.

De asemenea, Robert Precup a menţionat faptul că toţi

clienţii au parte de service pentru roboţi, tehnicienii firmei fiind pregătiţi în Olanda pentru a răspunde cât mai prompt solicitărilor fermierilor. “Fermierii pot fi liniştiţi, deoarece şi service-ul pentru roboţi este asigurat, tot de către noi, care suntem Lely Centrul autorizat din Târgu-Mureş, iar zona acoperită de fiecare Lely Center nu depăşeste mai mult de două ore distanţă de fermieri. Deoarece vorbim despre performanţă, aceşti roboţi au o aplicaţie de alertă: robotul contactează fermierul prin intermediul acestei aplicaţii şi îi comunică defecţiunea pe care o are, iar, dacă aceasta nu poate fi soluţionată, tehnicienii Lely asigură asistenţa în termen de cel mult două ore. Tehnicienii noştri sunt instruiţi la firma mamă Lely, în Olanda, unde sunt produşi aceşti roboţi. Au existat însă şi fermieri care au primit cu braţele deschise ideea acestor „maşinării”, deoarece sunt conştienţi că o astfel de infrastructură în ferma lor le-ar aduce multe beneficii”, a precizat Robert Precup.

50

REPORTAJ

Hrana zeilor aurul Sălajului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Lumea satului românesc nici nu poate fi concepută în afara stupului şi a albinelor, poetul ardelean George Coşbuc culegând şi dăruind literaturii române Legenda albinei. Ţara Silvaniei, după cum îi spune numele, era odată ţinutul pădurilor. Mai apoi a fost cunoscută datorită pălincii, pentru ca, în prezent, un alt produs să devină cel prin care Sălajul se face cunoscut în lume, mierea.

Sălăjenii nu au ignorat această insectă miraculoasă, ajungând ca azi mierea să devină unul din produsele de vârf ale agriculturii judeţului, iar producătorii de pe Valea Barcăului şi-au dus produsele de top la cel mai mare târg de produse alimentare de la Paris. Avem din ce în ce mai multe dovezi că apicultura este o activitate de nişă tot mai atractivă, în special pentru tineri. Producătorii judeţului Sălaj, reuniţi de câţiva ani într-o asociaţie, „Stuparul Sălăjean”, au remarcat creşterea continuă a numărului de membri şi a sumelor absorbite prin diverse programe de finanţare. „Asociaţia noastră numără aproximativ 200 de membri, urmând să ne dezvoltăm, iar printre priorităţile noastre se regăseşte şi organizarea unor cursuri de perfecţionare. Avem deja a şasea generaţie de cursanţi şi numărul lor creşte. Nu ne este frică de concurenţă şi în acest sens colaborăm cu mai multe instituţii, dar şi cu asociaţii şi cooperative de profil atât din judeţ, cât şi din afară, pentru că unirea face puterea”, spune Radu Mălan, preşedintele asociaţiei. Acesta mărturiseşte în continuare: „Sălajul a avut încă de acum câteva

decenii apicultori care au pus mult suflet în această activitate şi au valorificat la maxim potenţialul apiculturii, chiar dacă noi, Sălajul, suntem puţin mai vitregiţi din punctul de vedere al reliefului şi al climei. Totuşi, albina poate să dea, pe lângă miere şi polen, şi venin, propolis şi alte produse deosebite.

Vreau să vă spun că am avut în Sălaj un apicultor ce producea venin pe care îl valorifica. Din păcate însă, veninul nu mai poate fi valorificat, aşa că am pus deocamdată ustensilele la păstrat, în aşteptarea unei zile când se va putea vinde din nou”.

Unul dintre obiectivele asociaţiei pentru acest an a fost şi organizarea unui târg apicol, acţiune prin intermediul căreia apicultorii să se poată întâlni şi să-şi pună în valoare produsele obţinute în domeniul în care activează. Centrul de Cultură şi Artă a Judeţului Sălaj a fost receptiv la doleanţele asociaţiei, organizând la sfârşitul lunii august manifestarea intitulată Satul Sălăjean, aflată la a şaptea ediţie, care a avut anul acesta ca protagonist mierea şi pe producătorii ei. În lume, în acest moment există peste 100 de sortimente diferite de miere, depinzând de polenul pe care albinele îl

REPORTAJ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duc în stup. Cele mai cunoscute şi mai utilizate sunt mierea de salcâm şi cea polifloră, dar în funcţie de specificul agricol şi al florei spontane în fiecare judeţ apar şi sorturi specifice, cum ar fi mierea de floarea soarelui, de rapiţă, de castan, de zmeură, de fructe de pădure ori mană. Pe lângă acestea, amatorii de miere se pot bucura de combinaţiile noi de miere cu diverse adaosuri, apărute în ultima vreme pe piaţă.

Valea Barcăului – mândria Sălajului Mierea din Sălaj a ajuns să poarte un nume, pe a celui care i-a adus faimă şi i-a redat mândria cu care acest produs stătea pe mesele tuturor, de la vlădică până la opincă. Este vorba de Alin Prunean, care a avut curajul de a concepe şi crea un produs de care nu s-ar putea ruşina nimeni. Dar în spatele acestui nume stau pregătirea, generozitatea, tenacitatea, efortul, imaginaţia şi ideile reunite de dragostea pentru natură.

Alin Prunean, preşedintele Fundaţiei Agapis, a demonstrat că este omul faptelor şi a făcut un gest care pentru societatea mai degrabă individualistă a constituit un adevărat act de curaj şi, de ce nu, de uimire: a împărţit unui număr de familii din Sălaj albine şi animale de curte, vaci, porci, care odată umpleau uliţele satelor sălăjene. Dar pentru că nu e suficient să-i dai unui om peşte, ci e preferabil să-l înveţi să pescuiască, Alin Prunean caută soluţii pentru a-i ajuta şi a-i învăţa să-şi vândă produsele.

Povestea de succes numită Alin Prunean a început la vârsta pe care alte popoare o consideră vârsta majoratului, la 21 de ani. Trăise experienţa anilor de după Revoluţia din 1989, când în satele noastre soseau camioane întregi de ajutoare, iar oamenii îşi făcuseră un obicei din a vâna cu înverşunare tot ceea ce era gratis. E adevărat, reflexul de a-ţi face provizii cu cantităţi cât mai mari din tot ceea ce considerăm că am avea nevoie nu dispare cu una cu două. Să fim sinceri: câţi dintre noi nu mai avem şi acum prosoape ori feţe de masă cumpărate înainte de 1989, cu pile serioase la magazinul din centru? Imaginea locuitorilor stând la cozi pentru a primi ceva l-a determinat să încerce să schimbe ceva. Şi a reuşit. În 1997, a pus bazele Fundaţiei Agapis, iar primul proiect a demarat în acelaşi an, printr-o finanţare de la Fundaţia Soros.

Cu ajutorul acesteia, Agapis a încercat să le arate celor din mediul rural avantajele utilizării calculatorului şi să-i deprindă în utilizarea lui. „Identificasem o problemă în comună: erau două instituţii care, deşi aveau calculatoare, nu le foloseau, le ţineau în cutii, de frică sa nu le strice”, îşi aminteşte Alin Prunean. Sprijinit de câţiva profesori de la Institutul de Studii Economice din Cluj-Napoca, câteva sute de oameni din comuna natală au beneficiat de cursuri introductive despre avantajele utilizării calculatorului. S-a încercat o conexiune la reţeaua internet, ceea ce a constituit o premieră pentru acea perioadă.

Această experienţă a fost continuată de cursuri de operare, beneficiari fiind locuitori din mai multe comune.

Idealurile sunt frumoase, dar dorinţele se împlinesc uneori cu mare greutate. „Ne-am propus să promovăm zona din punct de vedere turistic şi am reuşit, printr-un proiect PHARE să realizăm o monografie, un film de prezentare şi să autorizăm câteva pensiuni”, povesteşte Alin Prunean. Cu ajutorul acestui proiect, câteva case urmau a fi transformate în pensiuni, iar proprietarii au mers în Maramureş, pentru a vedea cât de simplu este să faci agro-turism.

La finalizarea proiectului, monitorul din partea PHARE a cerut o ofertă, deoarece intenţiona să revină cu un grup de 26 de prieteni din Bucureşti şi să devină astfel primii clienţi.

Dezamăgirea a venit tocmai de unde se aştepta mai puţin, de

51

la viitoarele gazde, care nu s-au arătat dornice să muncească de sărbători.

Situaţiile speciale necesită măsuri speciale Anul 1998 a venit cu alte momente dificile. Un proiect finanţat prin fonduri europene şi dedicat tinerilor din comună, trebuia să le asigure un schimb de experienţă la Madrid, dar o greşeală a unui funcţionar de la Consulatul Spaniei a împiedicat obţinerea vizelor necesare la acea vreme. Alin Prunean a intrat în greva foamei şi a anunţat presa despre demersul sau. Această reacţie l-a costat un pumn zdravăn, dar cu ajutorul unor persoane bine intenţionate şi cu influenţă a obţinut vizele, iar tinerii din comună au ajuns în capitala iberică.

Odată cu 1999 au demarat proiectele de anvergură graţie contactelor stabilite de Alin Prunean cu Heiffer Project International, o organizaţie nord-americană a cărei principală activitate este cea de a oferi animale celor care au nevoie de ele. Aşa au ajuns să ofere gratuit unor familii câte o scroafă, cu obligaţia de a da câte două purcele altor familii, pentru ca acestea la rândul lor să aibă un punct de plecare pentru constituirea unei microferme familiale, în măsură să asigure necesarul de carne din gospodărie.

Proiectul a continuat după câţiva ani pe aceleaşi principii, în alte patru comune, dar de această dată cadoul a constat nu în scroafe, ci în familii de albine, pentru ca, mai apoi, cele două fundaţii să împartă vaci locuitorilor din comuna Măerişte.

Familiile beneficiare s-au angajat ca prima viţică să o dăruiască altor familii. „În general, am mers pe bună- credinţă. Dar au fost şi situaţii în care am fost nevoiţi să intrăm în coteţ şi să verificăm“, povesteşte el.

„Vom continua să extindem gama produselor prezentate până acum, dar în ceea ce priveşte produsele exclusiviste nu cred că am putea face mai mult. Este produsul nostru de top şi cred că reprezintă foarte bine ceea ce înseamnă pentru noi toţi Transilvania” Alin Prunean, preşedinte Fundaţia Agapis

52

REPORTAJ

Sprijinul Fundaţiei Agapis şi a lui Alin Prunean a continuat cu susţinerea producătorilor locali în a înfiinţa o întreprindere socială, cu bani obţinuţi ca urmare a organizării unui concurs de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Întreprinderea are scopul de a valorifica mierea precum şi alte produse ale stupului, dar şi fructele uscate, recoltate şi prelucrate pe Valea Barcăului, în Sălaj, de a crea locuri de muncă şi oportunităţi de valorificare a resurselor zonei. „Este o reţetă despre cum micii producători locali ar trebui să se promoveze singuri, despre cum ar trebui să meargă ei direct la beneficiari, nu să aştepte să vină intermediarii la ei.

Este, dacă vreţi, o lecţie despre respectul faţă de natură, faţă de sănătate, faţă de calitate”, a explicat Alin Prunean, mândru că a oferit primul produs apicol cu adevărat terapeutic, ambalând flacoanele cu miere în cutii, pentru a bloca pătrunderea razelor solare şi a asigura astfel păstrarea tuturor calităţilor curative ale mierii.

Mierea adevărată e un miracol al naturii Din nefericire, nu există o politică locală sau regională, menită să promoveze resursele, produsele specifice sau pe cele care se încadrează în standardele europene, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Dacă lipsa unei Direcţii de turism în cadrul Consiliului Judeţean Sălaj explică oarecum numărul redus al turiştilor, nu la fel de scuzabilă este inexplicabila tăcere faţă de produsele agricole locale, cele care au dovedit că au toate şansele să îmbunătăţească, cel puţin, imaginea unui Sălaj mic şi ineficient. Asta l-a determinat pe Alin Prunean sa facă un pas mai departe şi să promoveze produsele de care este foarte mândru şi a conceput un proiect plin de ambiţie, graţie căruia miracolele naturii îmblânzite pe meleaguri sălăjene să ajungă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

până departe.

Pentru a putea pătrunde pe o piaţă bogată în produse de gen, s-a născut un sortiment exclusivist „e Art of DAR“, lansat la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut la cel mai mare târg de produse alimentare din lume, SIAL Paris. e Art of DAR este un concept realizat în colaborare cu Fundaţia ADEPT şi constituie un complex în care autorii lui au pus în prim-plan două produse: mierea de pe Valea Barcăului cu ciuperci de pădure sau gemul de la Viscri. Pentru ambele s-a ajuns la o formulă de prezentare aparte, exclusivistă, în urma unui proces îndelung gândit de echipa de marketeri, care au decis segmentarea pieţei de clienţi şi îndreptarea produsului lor către o categorie aparte de cumpărători. e Art of DAR este arătat lumii într-un recipient de sticlă argintată pe dinăuntru în partea inferioară, ceruit în partea superioară. Flaconul este realizat manual de un meşter popular şi este prins într-o ramă de stejar realizată şi ea manual. Fiecare flacon are o serie, putând fi identificat cu uşurinţă lotul şi momentul ambalării.

Mizând pe impactul metalelor scumpe asupra clienţilor, dar şi acordând respectul cuvenit unui produs ce respectă natura şi standardele de sănătate, produsul este completat cu o linguriţă de argint masiv, iar pe ea este inscripţionat logo-ul produsului. La prima vedere, preţul acestui produs complex poate părea prohibitiv pentru masa mare de clienţi, dar el se adresează doar unei categorii de nişă, care nu a întârziat să-şi manifeste interesul. Pachetul se vinde la preţul de 365 de euro, câte un euro pentru fiecare zi a anului, iar primii clienţi au generat şi primii turişti străini care au poposit în cele două zone, captivaţi de maniera excepţională în care producătorii au ales să spună povestea „e Art of DAR”. „e Art of DAR s-a născut dintr-o poveste şi este rezultatul comun al ideilor şi pasiunii a mai mult de 20 de prieteni care au contribuit alături de mine la ceea ce este azi acest produs.

Fiecare s-a implicat cu părticica lui de suflet, iar la sfârşit, evident, am fost mândri de ceea ce a ieşit, dar alţi prieteni, care au aflat de isprava noastră, s-au arătat dezamăgiţi că n-au ştiut şi astfel nu au putut contribui şi ei la configurarea produsului nostru de top”, îmi mărturiseşte Alin Prunean la Bastionul Croitorilor, acolo unde a avut loc o degustare şi o prezentare de produse reprezentative pentru Transilvania şi unde, alături de Alin Prunean, a mai fost invitat un producător de brânzeturi din zona Orăştie, în cadrul Transilvania Fest. „Vă spuneam că e Art of DAR este o poveste. Este o poveste despre plaiurile Sălajului şi oamenii săi, este o bucurie pe care vrem să o dăruim celor care vin alături de noi, o poveste despre generozitate şi omenie, dar este în acelaşi timp şi o poveste despre natura generoasă, căreia vrem să-i întoarcem gestul. Astfel, pentru fiecare ramă de stejar ce încadrează flaconul cu miere şi ciuperci de pădure, noi plantăm cinci stejari.

Aşa am înţeles noi bucuria de a fi în inima naturii”, îşi spune povestea Alin Prunean.

Transilvania Fest se întoarce la Cluj Transilvania Fest este un festival itinerant de mâncare şi cultură, care vine în sprijinul dezvoltării comunitare în regiunea Transilvania, prin turism şi comerţ. Festivalul se adresează comunităţilor locale, precum şi celor interesaţi de tradiţiile şi produsele locale. Strategia sa pune accent pe promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor din Transilvania prin conectarea şi sprijinirea activă a producătorilor mici şi pe creşterea numărului de turişti din România şi din străinătate prin oferirea unui program care combină sprijinul tradiţiilor populare cu forme contemporane de implicare comunitară.

Am gustat din sortimentele de miere propuse de Alin Prunean românilor cu prilejul acestui târg, miere cu polen, cu propolis, cu scorţişoară, cu chimen, cu anason, cu cacao

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sau cafea, dar şi din celebrul e Art of DAR. Alături de acestea, la degustare s-au adăugat diverse aperitive ce conţineau miere, de la pâine neagră cu brânză, la nuci învelite în şuncă ori felii de măr cu şuncă, brânză şi rucola, dar şi minunatele prune uscate cu nuci în interior. Alături, Alin Prunean ne-a propus suc de mere cu scorţişoară şi băutura zeilor, hidromelul, a cărui reţetă ne-a şi dezvăluit-o. Este vorba de un amestec de 7 linguri de miere şi o jumătate de linguriţă de polen la un litru de apă, care se lasă la macerat 4-5 zile la temperatura camerei, după care se filtrează drojdiile acumulate.

Ca orice reţetă, are şi un secret, care va rămâne aşa, iar băutura astfel obţinută poate concura cu succes băuturile energizante, pentru că are un efect similar, însă nu furat din energia noastră proprie, ci oferit cu generozitate de natura darnică.

Prezenţa la astfel de târguri este costisitoare, iar efectele se văd după vreme îndelungată. „Noi suntem o întreprindere socială mică, ne-am propus să preluăm produsele din zona noastră, să le adăugăm valoare şi să le vindem, ajutând astfel satele de pe Valea Barcăului şi, mai ales, pe tineri. Anul acesta au plecat alţi 10 tineri în tabere, dar cel mai important este că oferim locuri de muncă. Rezultatele prezenţei la târguri se văd greu şi după mult timp, însă cea mai importantă la aceste este târguri este componenta educativă. Trebuie să învăţăm românii să-şi aprecieze produsele naţionale, aşa cum fac francezii şi italienii. În Franţa se învaţă încă de la grădiniţă educaţia gustului, iar acest lucru se vede mai târziu. Românii merită să stea cu fruntea sus, iar în ceea ce priveşte produsele alimentare putem sta alături de Franţa şi Italia, cei mai mulţi străini apreciază produsele noastre. Rămâne să învăţăm şi noi asta”, mai spune Alin Prunean.

REPORTAJ

53

Despre România cu Pamela Russos Raţiu La ediţia din acest an a participat Pamela Russos Raţiu, directorul executiv al Ratiu Family Charitable Foundation în România şi persoana căreia i se datorează acest festival, ce a demarat la Turda. Prezentă la Turnul Croitorilor, am întrebat-o care este primul cuvânt care-i vine în minte atunci când se vorbeşte despre România. Iată ce ne-a declarat în exclusivitate pentru Transilvania Bussines.

P.R.R.: O, foarte interesantă întrebare. Cred că peisajul, este ceea ce m-a uimit, de prima dată, varietatea lui, călătorind acesta se schimbă mereu, iar România este atât de dăruită cu toate formele de relief, încât mereu apare ceva nou în faţa ochilor.

Iar în ceea ce priveşte produsele alimentare?

P.R.R.: Cred că produsele prelucrate în primul rând: carnea afumată, brânzeturile. Şi să nu uit slănina, am mâncat-o crudă, afumată, dar şi friptă, e nemaipomenită.

Dar aveţi peşte extraordinar de bun, îmi plac păstrăvii, apoi legumele şi fructele au un gust excepţional. Practic aveţi un sol atât de bun, încât nu are nevoie de fertilizare chimică.

Aţi încercat pălinca?

P.R.R.: Da, este foarte gustoasă, am văzut multe arome diferite, dar eu prefer vinul, iar în România sunt vinuri foarte bune.

Cum vi se pare mierea cu care s-a prezentat domnul Alin Prunean aici?

P.R.R.: Este absolut nemaipomenită. Preferata mea e cea cu scorţişoară.

54

ENOTURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Savurează România!

Jidveiul a găzduit în perioada 12-15 septembrie Festivalul Naţional de Folclor Strugurele de Aur. Cu această ocazie s-a filmat primul episod al emisiunii Savurează România! care se va difuza în curând, în fiecare vineri pe Travel Mix TV. Cu Lucia Pîrvu şi Florin Albu.

Realizatorii şi-au propus să prezinte 10 crame cu tot ceea ce au ele mai bun, de la vinuri medaliate la prestigioase concursuri internaţionale până la oferta de turism viticol.

Prezentatorul emisiunii, Florin Albu, va fi însoţit în aventura enoturistică de către Lucia Pîrvu, expert degustător, organizator al Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara şi al Salonului Naţional de Vinuri al României VINTEST Bucureşti. Povestea fiecărei crame va fi spusă meşteşugit de către jurnalistul şi scriitorul Mihail Gălăţanu.

Turist la cramă Mai ales în ultimii ani, a existat o preocupare tot mai mare a specialiştilor din turism şi a acelora din industria vinului pentru turismul viticol. Prin urmare, numărul turiştilor români a crescut, unii analişti optimişti ai fenomenului afirmând că l-ar fi atins pe cel al vizitatorilor străini. Pe de altă parte, există păreri conform cărora enoturismul va rămâne la stadiul de proiect atât timp cât nu va exista o strategie naţională de promovare a acestuia, cât şi un vin a cărui imagine să se identifice cu România. Cu toate acestea, mai multe crame şi-au dezvoltat infrastructura şi oferă turiştilor o serie de facilităţi, de la ghizi care prezintă în detaliu procesul de vinificaţie şi istoria cramei, până la săli de degustare, meniuri asociate vinurilor şi condiţii optime de cazare. În ultimul an, ieşirile la crame au fost abordate într-un mod inedit de către organizatori. Aceştia s-au inspirat de la vecini, europeni cu experienţă în domeniu, şi le-au propus participanţilor deplasări cu bicicleta până la

vie. Alţii, mai norocosi, au apelat la firme care au fost de acord să-şi trimită angajaţii să se recreeze la degustare. Şi, bineînţeles, există şi categoria celor mai favorizaţi, cramele care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani. Aici, mai ales toamna, la vremea culesului, turiştii vin în grupuri, cu programări pe zile şi ore.

Mihail Gălăţanu despre Jidvei JIDVEI. Visul podişului de a deveni lichid. Şi nu al oricărui podiş, ci tocmai al podişului nost’, al Transilvaniei. JIDVEI. Numele unei promisiuni. JID-VEI VENI ŞI VEI VEDEA. Căci, dacă vei veni – şi eu chiar am fost, cu ochii şi picioarele mele, vei şi musai vedea. Castelul. Şi vei îndrăgi. Şi mult vei îndrăgi. Nu oricum, ci cu totul. Cu toată inima.

Spuneam că e aventura unui podiş deoarece numai aici, în România, clima este cea a unui podiş, înconjurat de munţi. Ţinut al vinurilor albe, le-a şi înfiat pe alea roşii. Asta precum a înfiat şi ceţurile, ceţuri de peşteră şi de catedrală, în vinurile sale ectoplasmatice. Şi poate nu l-aţi cunoscut pe Claudiu Necşulescu, dar îl veţi cunoaşte. Claudiu este un boier al vinurilor, în cel mai bun sens al cuvântului. Iar vinurile sale albe sunt sălbatice, firoscoase şi frumoase ca nişte jivine. Claudiu Necşulescu ştie poveste. Şi ştie povesti.

Povesteşte vinul şi îl îndrăgeşte. Vinurile de acolo, din inima Ardealului, sunt creionate de ape: de Murăş şi de Târnave.

Pă Murăş şi pe Târnavă. Ave, Târnave! Poezia locurilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trece, nemijlocit, în poezia vinurilor. Transilvania înseamnă vinuri peste munte. Un terroir generos, specific. Aclamabil.

Fetească Regală, dar şi Traminer. Noutatea: Chardonnay.

Doctor Ioan Buia şi-a făcut mâna aici. Şi are mână de dirijor. JIDVEI este şi numele turismului vitivinicol în centrul Transilvaniei, dar, în aceeaşi bună măsură, şi numele unei pepiniere: material săditor de la Dan Corbean. Am iubit Castelul de la Jidvei din clipa în care am păstruns înlăuntrul său. Este o minune medievală, mai mult ca un conac, dar cu o primitivă tăietură arth-gothică. Este în spiritul pământurilor pe care le tutelează. Bolovănos, la prima vedere lipsit de graţie, îşi ia, însă, revanşa, într-un mod spectaculos, la final. Te face, ca la o ultimă ocheadă, să te îndrăgosteşti de frumuseţea lui colţuroasă. Dar nu numai vinurile şed aici:

ENOTURISM

şed şi vinarsuri, precum şed şi spumante, care nu chiar şăd, ci iacă fierb. Şade, romantic, ROMANTINE, şade MĂRGĂRITARUL rose, “PENTRU CLIPE DULCI, EFERVESCENTE ŞI RĂCORITOARE”. Mai nou, şi gama ANA ŞI MARIA/OWNER’S CHOICE. His master’s voice. JIDVEI, numele tău este alinare. JIDVEI, numele tău este închinare! JIDVEI, mica Romă a vinurilor. JIDVEI, numele tău este ogoire. JIDVEI, mica mântuire a vinurilor... Seara, ţinutul pare un dans hieratic printre brume, asemenea flăcărilor pe comori. Căci JIDVEI este unic: asta şi prin obiceiurile locului. Am stat la foc, cu ţapinari, jinars şi carne pe jăratic. Jinarsul de la JIDVEI (JINARS, JIDVEI) dobândeşte un cu totul alt gust. Şi vinul alb se înnobilează, se face mai argintiu sau mai auriu, după caz. A sta, la JIDVEI, cu bătrânii locului, este un ritual pe care nimic altceva nu îl poate înlocui. Nici nu mai ştii în ce viaţă te afli. Şi asta pentru că e un castel mitic. Un castel pe care îl bântuie doar vinul bun – şi cu măsură.

55

56

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Miza pe ministrul Nicolăescu La începutul lunii septembrie, toată floarea cea vestită a sistemului de sănătate din şase judeţe a fost prezentă la Sighişoara pentru o întâlnire cu ministrul Eugen Nicolăescu şi cu secretarul de stat Adrian Pană pe tema reformei în sănătate.

Nu am mai numărat a câta reformă, dar dincolo de festivismul specific, trebuie să spun că au fost câteva idei foarte valoroase prezentate şi merită atât discutate, cât şi apreciate.

Ministrul Nicolăescu este primul oficial ce are curajul să spună un mare adevăr: sănătatea costă şi nu este pe gratis! În primul rând a fost pus în discuţie pachetul de bază. Aceasta este o poveste foarte veche şi am înţeles că până la sfârşitul lunii vom avea definit un pachet de bază. Este o intreprindere foarte grea şi va genera discuţii aprinse. Evident, acest subiect ar fi meritat o dezbatere mai largă, dar este bine că va fi ceva stabilit şi poate, eventual,va fi corectat mai târziu. Principalul beneficiu al pachetului de bază constă în administrarea mai corectă a aşteptărilor - asiguratul ştie exact ce aşteaptă şi prestatorul (medicul, spitalul sau farmacistul) ştie exact ce trebuie să presteze pentru fiecare asigurat.

Evident, odată cu apariţia conceptului de pachet de bază se deschide discuţia pentru asigurările complementare. Încă nu este clar cum vor fi ele definite, dar oricum ar fi ele, vor aduce bani suplimentari în sistem.

Pachetul de bază va fi accesibil asiguraţilor şi ne-asiguraţilor.

Pentru a doua categorie, fondurile necesare vor fi plătite de la buget, şi nu din sumele colectate de la asiguraţi. Aceasta nu este o idee nouă, dar va fi marele merit al ministrului Nicolăescu şi al echipei sale dacă va fi implementată. De ce?

Pentru că aceasta înseamnă mai mulţi bani pentru sănătate.

Până acum, totul era plătit din contribuţiile celor 4,5 milioane salariaţi.

Poate nu pare, dar implementarea acestei idei va însemna o cotitură importantă pentru tot sistemul de sănătate. Am avea mai multă responsabilitate în tot sistemul social şi în cel de sănătate.

Asiguraţii se vor bucura de servicii clar delimitate şi definite.

Statul va deveni mai responsabil atunci când oferă diverse înlesniri pentru că urmează să le plătească din propriul buzunar şi nu din buzunarul celor care plătesc contribuţii la fondul de sănătate. Sistemul de sănătate ar avea mai mulţi bani şi se deschide o mulţime de oportunităţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

Cu alte cuvinte, ministrul Nicolăescu pare să facă ce se pricepe cel mai bine - să aducă bani în sistem. Eu am fost contemporan cu precedentul mandat al domniei sale şi nu am fost deloc fericit în ce priveşte modul în care a tratat industria farmaceutică. Şi nu pentru că ar fi presat pentru preţuri mai mici, ci pentru că nu a existat o coerenţă şi o domnie a legii, ci un continuu arbitrariu. Totuşi, trebuie să recunosc, România a avut cel mai mare buget pentru sănătate în man-

datul domniei sale şi pare să se priceapă de minune la acest aspect.

Un al doilea aspect interesant prezentat la întâlnirea de la Sighişoara a fost legat de organizarea spitalelor şi debugetarea sistemului. Domnul ministru doreşte să-i scoată pe angajaţii din sănătate din sistemul bugetar şi, implicit, din chingile sistemului de salarizare bugetar ce s-a dovedit falimentar.

Este o idee corectă pentru că sistemul de sănătate cuprinde liber-profesionişti şi este o contradicţie în termeni să le limitezi veniturile unor asemenea profesii. Astfel, personalul medical nu va mai fi închistat de actualul sistem de salarizare şi se deschid premisele unei formule mai echitabile de recompensare a efoturilor, după merite şi, mai ales, după rezultate. În acelaşi timp, spitalele vor rămâne instituţii de utilitate publică în subordinea unor autorităţi de stat. Şi vor continua să fie politizate. Politica nu prea are ce să caute în sistemul de sănătate şi poate ne vom învăţa minte să renunţăm la acest sistem. Mai târziu se va putea lua în calcul un anume grad de privatizare, precum şi o formulă de management privat pentru spitale.

Evident, chiar şi acest pas a fost criticat deschis de către reprezentanţii sindicatelor care văd în această măsură o privatizare mascată. Dincolo de vehemenţa foarte ne-liberală a domnului ministru liberal faţă de această interpretare, trebuie să constat că sindicatelor le convine ca un personaj abstract (cum este statul) să deţină puterea asupra spitalelor.

Pe măsură ce puterea trece înspre o formă organizatorică concretă (cum ar fi consiliile locale sau consiliile judeţene), argumentele lor politice şi, uneori, lipsite de substanţă pălesc şi vor fi nevoiţi să aducă argumente mai solide pentru ca să susţină dezechilibrul existent în sistem.

Dacă aceste două proiecte vor fi implementate corect şi coerent, sistemul de sănătate va avea de câştigat. Pacientul va beneficia de mai multe resurse şi mai judicios distribuite, şi chiar de puţină tensiune competitivă.

Există şi posibilitatea ca acest pachet legislativ să facă obiectul unor negocieri politice şi să fie facut praf. Aşa cum există şi posibilitatea ca tensiunile politice din ultimele săptămâni să afecteze continuitatea la conducerea ministerului şi, după bunul obicei de la noi, viitorul ministru ne va chema din nou, peste 2 ani, la Sighişoara sau în altă parte, ca să ne prezinte noua reformă. Trăiesc, naiv, cu speranţa că având două idei corecte si coerente, vom avea parte şi de o implementare pe măsură.

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONFERINŢE

Evenimente de business cu Business Mark BusinessMark aduce în atenția mediului de business două evenimente dedicate unor industrii în creștere pe piața din România. Discutăm despre ”Retail & FMCG Forum” și ”Next Business Solutions Forum”, evenimente ce aduc în prim-plan industria de retail și e-commerce, respectiv cea de mobile payments, IT, Marketing și advertisng online. Ca de fiecare dată, evenimentele își propun să joace rol de loc de întâlnire și discuție între specialiști ai domeniilor vizate.

La nivel de tematică, evenimentul dedicat pieţei româneşti de retail și FMCG își propune să abordeze, în prima sesiune, tema perspectivelor și principalelor trenduri pe piața românească de retail: • Care sunt indicatorii cheie ai industriei FMCG din România?

• Probleme esențiale ale industriei: strategii de succes, marja de profit, observații privind comportamentul de consum, canalele de distribuție, shopper marketingul • Maturizarea segmentului de retail în România • Transferul de valoare dintre comerţul tradiţional către comerţul modern • Creşterea gradului de acces al consumatorului român la comerţul modern ca urmare a expansiunii. Care sunt perspectivele?

• Schimbările importante înregistrate în interiorul comerţului FMCG modern – perspective privind ponderea de piaţă a segmentelor Cash & Carry, Hypermarkets, Discount, Supermarket • Care sunt planurile de expansiune ale principalelor companii multinaţionale din industria FMCG? • Care sunt avantajele dezvoltării unor portofolii cheie la nivel naţional? Cum se poate pătrunde la nivel naţional susţinându-se acelaşi nivel de eficienţă ca în Bucureşti şi în oraşele mari?

• Care metodă este mai eficientă în dezvoltarea unei afaceri din domeniul FMCG în România la ora actuală: fuziunile şi achiziţiile, localizarea, investiţiile greenfield şi brownfield, creşterea volumului producţiei sau dezvoltarea canalelor de distribuţie?

• Concurenţa şi restricţiile specifice industriei • Creşterea segmentului non-store retailing, reprezentat de vânzările directe, online, homeshopping şi tonomate snack • Perspective privind nivelul preţurilor la alimente • Cum afectează limitarea creditării piaţa de retail? (în special segmentele bunurilor de folosinţă îndelungată, de mobilă etc.)

• Tendinţe în e-commerce. How to e- commerce?

• Soluţii pentru a genera vânzări online • Optimizarea procesului de cumpărare online - aplicaţii mobile • Dropshipping –avantaje şi dezavantaje • E-commerce şi gestiunea plăţilor electronice • Profilul cumpărătorului online • Perspective ale dezvoltării pieţei online • Cum te conectezi cu clientul tău în online? Cum creezi o comunitate online?

Printre specialiştii care ne vor dezvălui trendul retailului şi FMCG-ului în România în perioada următoare se numără reprezentanţi ai celor mai importante lanţuri de retail, celor

mai mari jucători din FMCG, organizaţiilor din domeniu şi furnizorilor de servicii din retail şi sectorul bunurilor de larg consum.

Next Business Solutions Forum va avea loc pe data de 5 noiembrie şi îşi propune să aducă pe masa de dezbatere teme, precum: • SEO- strategii şi temporalitatea ROI (Return of Investment) • Viitorul în E-mail Marketing • Comunicarea în mediul digital • Multichannel marketing- cum integrezi strategii de ATL, BTL, PR şi online • Prezenţa în online ca instrument de măsurare a investiţiei • Aplicaţiile mobile cu cea mai rapidă creştere printre consumatori • Principalele metode de dezvoltare a afacerilor folosind aplicaţiile mobile • B2B apps. vs B2C apps. Ce tip de aplicaţii înregistrează cel mai mare succes?

• Cum poate fi utilizat marketingul mobil pentru a eficientiza comunicarea şi fidelizarea publicului – ţintă?

• Care sunt cele mai bune formate de mobile advertising şi cele mai bune practici de marketing?

• Ce instrumente mobile pot contribui la succesul unei campanii de marketing?

• Campaniile de promovare clasice vs campaniile pe mobil.

Costuri? Eficienţă • Consumatorul viitorului: cum se vor adapta băncile, companiile din telecom şi retailerii?

• Portofelele mobile și mobile banking- ul - diferențe • Potențialul de dezvoltare al tehnologiei comunicațiilor în câmp apropiat (NFC)- dezvoltarea relațiilor cu piața de retail • Plăţile Peer-to-peer (P2P) - produse, riscuri, avantaje, grad de dezvoltare în România, perspective de dezvoltare, oportunitatea băncilor în lansarea de servicii de plăți P2P proprii • Importanța inovației în banking și investițiile băncilor pentru creșterea atractivității interfeței client-bancă • Securitatea plăţilor mobile • Reticenţa adoptării plăţilor mobile de către consumatori Pentru detalii şi inregistrare vă rugăm să accesaţi site-ul www.business-mark.ro sau să ne scrieţi la office@businessmark.ro

57

58

CONSULTANŢĂ JURIDICĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Biroul de avocatură timişorean cu experienţă internaţională: Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen În ce constă puterea de atracţie a NNDKP Timişoara?

E. F.: În experienţă. NNDKP este prima şi a rămas singura casă de avocatură din elita business-ului românesc care a creat un birou la Timişoara – un birou local, cu avocaţi locali, prin care oamenii de afaceri din nord-vestul ţării pot, însă, să beneficieze de experienţa – vastă, multidisciplinară, consolidată - adunată de noi la scara întregii ţări şi în tranzacţii internaţionale. E o experienţă disponibilă clienţilor prin colegii noştri de la Timişoara, care “respiră” şi înţeleg contextul economic şi social sau politic local, practica autorităţilor administrative şi a instanţelor judecătoreşti locale. Şi – foarte important – pot fi alături de client imediat pentru asistenţă de urgenţă.

Ce specializare are echipa de la Timişoara?

E. F.: Biroul din Timişoara se adresează clienţilor cu operaţiuni locale. Echipa e aptă să ofere acestor clienţi întreaga asistenţă juridică necesară, într-o manieră coerentă, coordonată şi perfect integrată, calitativ şi funcţional, biroului de la Bucureşti. Clienţii nu resimt în costuri transferul de know-how între Bucureşti şi Timişoara, chiar dacă în echipa fiecărui proiect se află, aproape întotdeauna, şi un avocat de la sediul central.

Biroul este multidisciplinar şi modelat pentru operaţiuni locale: asigurăm consiliere juridică dar şi fiscală, precum şi reprezentare în litigii, inclusiv arbitrale și cunoaştem toate industriile preponderente în zonă.

Care sunt domeniile solicitate cu preponderenţă la NNDKP Timişoara?

A. I. G:: Dreptul muncii, protecţia mediului, operaţiuni contractuale şi societare, ajutoare de stat, drept imobiliar, protecţia mărcilor şi a drepturilor de autor, litigiile de muncă şi fiscale sunt câteva dintre cele mai intens solicitate servicii

„Această distincţie este măsura recunoaşterii şi preţuirii NNDKP de către clienţi şi de către concurenţi - vocile pe care Chambers le ascultă pentru clasamentele sale. Sunt foarte fericită că performanţa, etica profesională şi temeinicia cunoştintelor colegilor mei sunt răsplătite din nou” Adriana Ioana Gaspar, Partener Senior NNDKP

“Să fii cel mai bun nu e suficient. Trebuie să fii prompt, accesibil, să ai o bună înţelegere a industriei clientului şi a contextului local al operaţiunilor sale”.

Eva Forika, coordonatorul biroului NNDKP de la Timisoara ale biroului. Ca industrii, majoritare în portofoliul NNDKP Timişoara, sunt agricultura şi industria alimentară, energia regenerabilă, industria auto, lacuri şi vopsele.

Totodată, echipa locală, asistată de la Bucureşti ori de câte ori este nevoie, a fost concepută pentru a oferi servicii juridice şi fiscale integrate, economisind timpul şi resursele financiare ale clienţilor. Această capabilitate a NNDKP, disponibilă şi la Timişoara, a devenit foarte solicitată în ultimul timp.

Mediul de afaceri local are nevoi din ce în ce mai complexe, care necesită o specializare din ce în ce mai adâncă, o experienţă practică din ce în ce mai vastă, pe care avocaţii noştri din Bucureşti le-au acumulat în peste 20 de ani de activitate în capitală şi pe întreg cuprinsul ţării. Dar un nivel înalt de calitate, promptitudine şi eficienţă nu se pot asigura de la distanţă şi nici prin alianţe ad-hoc. Pentru a nu face rabat la standarde, am organizat, am pregătit, sprijinim şi coordonăm un grup de avocaţi de elită care să poată acţiona şi gestiona, pe plan local, fără costuri suplimentare pentru client, toate solicitările de asistenţă din zona de nord-vest.

Cu ce vă mândriţi?

A. I. G: NNDKP a obţinut cele mai înalte distincţii acordate caselor de avocatură româneşti în clasamentele internaţionale. Prin nivelul său de etică profesională, prin echipele puternice de avocaţi valoroşi, foarte specializaţi pe domenii de practică şi industrii, prin capacitatea de a asigura servicii de aceeaşi calitate excepţională în întreaga ţară, NNDKP a devenit o unitate de măsură a serviciilor avocaţiale.

NNDKP a fost desemnată de trei ori „Cea mai bună casă de avocatură a anului în România” de către una din cele mai prestigioase instituţii de evaluare a serviciilor juridice din lume, Chambers & Partners, şi a fost distinsă pentru cel mai înalt standard de servicii din România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

capital

SAI BROKER SA – o alternativă interesantă pentru investitori Având pe SSIF Broker ca principal acţionar şi cel mai important partener de afaceri, SAI Broker este o societate tânără, apărută în anul 2012. Activitatea sa este conturată de intenţia de a oferi investitorilor alternative investiţionale viabile prin intermediul produselor pe care intenţionează să le lanseze în decursul următorilor doi ani, astfel încât printr-o gestiune adecvată a portofoliului de active financiare să tindă spre optimizarea raportului beneficiu potenţial/risc investiţional. Având politici de investiţii active şi pasive în funcţie de specificul fiecărui fond, SAI Broker SA oferă servicii financiare specifice de administrare a investiţiilor, cu responsabilitate şi profesionalism. În primăvara acestui an, SAI Broker a lansat primul său fond - Fondul Închis de Investiţii BET-FI Index Invest.

Scopul constituirii Fondului Închis de Investiţii BET-FI Index Invest este exclusiv şi constă în atragerea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice şi juridice prin intermediul ofertelor publice periodice de unităţi de fond şi investirea acestor resurse preponderent în acţiuni care se află în componenţa indicelui BET-FI pe principiul unei corelaţii directe cu performanţa acestui indice, a administrării prudenţiale, a diversificării şi diminuării riscului. Pentru asigurarea lichidităţii pe termen scurt, FII BET-FI Index Invest va efectua şi plasamente în instrumente ale pieţei monetare lichide.

Fondul Închis de Investiţii BET-FI Index Invest este un fond închis de investiţii din categoria Alte Organisme de Plasament Colectiv cu politică de investiţii permisivă, care urmăreşte reproducerea directă şi indirectă a indicelui BET-FI, obiectivele Fondului fiind concretizate în creşterea valorii capitalului investit şi obţinerea unor rentabilităţi corelate cu performanţa acestui indice.

Prin politica sa de redistribuire a dividendelor încasate către deţinătorii de unităţi de fond FII BET-FI Index Invest marchează o premieră pe piaţa fondurilor închise de investiţii din România. În mod explicit, toate dividendele încasate de către Fond vor fi direcţionate către investitori, fiind respectate atât data de înregistrare cât şi data încasării. Un alt element de noutate al Fondului Închis de Investiţii BET-FI Index Invest este că va da posibilitatea investitorilor de a investi/dezinvesti atât în mod direct prin intermediul emisiunilor şi răscumpărărilor periodice derulate de către Fond, cât şi prin intermediul bursei odată cu intrarea la tranzacţionare a unităţilor de fond pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti.

Prin intermediul unităţilor de fond ale Fondului Închis de Investiţii BET-FI Index, investitorii pot să-şi optimizeze portofoliul de instrumente financiare deţinute, să deruleze operaţiuni de hedging sau arbitraj sau să profite de un eventual discount între valoarea unitară şi cotaţia bursieră.

Pentru investitorii cu resurse financiare limitate, achizi-

ţionarea unităţilor de fond ale Fondului Închis de Investiţii BET-FI Index reprezintă o modalitate de investiţie mai puţin costisitoare în scopul obţinerii unei performanţe sensibil apropiate de cea a indicelui BETFI. Nu în ultimul rând, Fondul Închis de Investiţii BET-FI Index este un instrument cheie pentru lansarea unor produse structurate şi derivate financiare cu activ suport indicele BET-FI, contribuind la creşterea lichidităţii titlurilor regăsite în coşul acestuia.

Emisiunea iniţială de unităţi de fond a avut loc la sfârşitul lunii mai a anului curent, emisiune finalizată cu succes în urma căreia au fost subscrise un număr de 13.435 unităţi de fond, în valoare totală de 5.374.000 de lei. Valoarea unitară a activului net (VUAN) a FII BET-FI Index Invest la data 31.08.2013 a fost de 407,7222 de lei, în creştere cu 5% față de luna anterioară. Față de valoarea inițială de la lansarea fondului de 400 lei, valoarea unitară a activului net a FII BET-FI Index Invest înre gistrează o creştere cu 1,93%, în timp ce, în același interval, cotația indicelui BET-FI s-a depreciat cu 1,28%. În prima săptămână a lunii septembrie a avut loc o a doua ofertă de unităţi de fond. În urma celei de-a doua oferte, numărul de unităţi de fond aflate în circulaţie a crescut la 15.670,3252 unităţi de fond, valoarea activelor administrate fiind de 6.336.299,9907 de lei. În conformitate cu prevederile din prospectul de emisiune, FII BET-FI Index Invest va fi listat din această toamnă la Bursa de Valori Bucureşti.

Până la sfârşitul anului, SAI Broker intenţionează să-şi completeze portofoliul de fonduri administrate cu încă două fonduri deschise de investiţii şi un fond închis de investiţii. Astfel, SAI Broker SA va completa gama de servicii financiare oferite de către SSIF Broker SA în încercarea de a răspunde şi celor mai exigente cerinţe ale clienţilor săi.

59

60

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investitorii trag cu ochiul la Parcul Industrial Bistriţa Sud La aproape un an de la înfiinţarea oficială, Parcul Industrial Bistriţa Sud începe să capete contur. Managerul Iulius Dumitru a participat la mai multe evenimente dedicate parcurilor industriale şi investitorilor străini, a purtat discuţii cu potenţiali investitori, a vizitat mai multe parcuri de succes. În paralel, demersurile pentru realizarea fizică a parcului de la Bistriţa s-au concretizat în câteva mari reuşite. de Alin BOLBOS “Nu pot în acest moment să vă dau numele unor potenţiali investitori în parcul nostru, din cauza faptului că discuţiile sunt în derulare. Pot însă să confirm că există interes din partea unor companii străine care şi-au manifestat serios interesul pentru proiectul nostru. În momentul de faţă, avem stabilite întâlniri de tatonare, prezentări, negocieri şi în următoarele câteva luni e foarte posibil să avem şi rezultate”, susţine Iulius Dumitru, managerul Parcului Industrial Bistriţa Sud. Fără să nominalizeze companiile interesate să investească pe platforma industrială care va fi construită lângă Bistriţa, Iulius Dumitru se declară optimist în acest moment, susţinând chiar că există posibilitatea ca un investitor mare să ocupe în întregime parcul.

“Există această şansă şi ne-am bucura enorm să se întâmple aşa. Ne-am putea deja gândi la o extindere a platformei sau la construirea unui al doilea parc, pentru că strategia noastră este să aducem cât mai multe investiţii la Bistriţa, nu doar să populăm un singur parc industrial”, explică managerul.

Facilităţi serioase pentru investitori În primul an după înfiinţarea parcului, managementul şi-a definitivat foarte clar şi strategia de marketing, incluzând aici şi oferta concretă către investitori, cu o paletă largă de avantaje oferite acestora. Astfel, companiile care doresc să vină pe platforma industrială de la Bistriţa beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri; scutire de la plata impozitului pe teren (valabilă în cazul în care se doreşte achiziţionarea terenului); stimulente şi facilităţi adiţionale pentru promovarea investiţiilor directe, cu influenţă semnificativă asupra economiei (posibilitatea de a folosi amortizarea accelerată, reportarea pierderilor fiscale pe parcursul următorilor 5 ani din profitul impozabil, scutire pe profitul reinvestit); terenuri care dispun de certificat de urbanism cu avizele aferente, acord de mediu, studii topo şi geo etc.; suport complet de infrastructură pentru activităţile industriale (drumuri de acces, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu curent electric, alimentare cu gaze, comunicaţii, iluminat public, încălzire, aer condiţionat).

La capitolul infrastructură, în sensul obţinerii unor preţuri cât mai avantajoase la utilităţi, compania care administrează parcul a făcut deja diligenţele pentru a deţine licenţă de furnizare şi distribuţie de energie electrică şi gaze naturale. În plus, a făcut demersuri pentru racordarea parcului industrial la magistrala

de gaz metan şi obţinerea licenţei de distribuţie în sistem închis, în vederea oferirii unui preţ competitiv la gaz metan potenţialilor investitori în parcul industrial. “O altă facilitate pe care noi o putem oferi este subvenţionarea salariilor în cazul angajării şomerilor, tinerilor absolvenţi şi a persoanelor cu handicap. Mărimea subvenţiei poate ajunge la 150% din salariul minim pe economie şi poate fi obţinută pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii acestei facilităţi prin Hotărâre a Consiliului Local Bistriţa. De fapt, societatea administrator va face lobby pe lângă Consiliul Local Bistriţa pentru obţinerea/prelungirea acestor facilităţi”, explică Iulius Dumitru.

Acesta mai spune că societatea administrator a parcului va asista investitorii în relaţia cu autorităţile locale, inclusiv fiscul, în sensul că va face toate demersurile ca aceste relaţii să se desfăşoare normal. În plus, compania va sprijini investitorii în obţinerea de ajutoare de stat, la nivel local şi central, şi-i va ajuta să obţină finanţări nerambursabile pentru dezvoltări ulterioare.

Tot compania va sprijini investitorii în selectarea şi pregătirea personalului necesar şi va pune la dispoziţia investitorilor şi alte servicii, precum contabilitate, banking, consultanţă, gestiune în vamă, curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, activităţi hoteliere, booking/ticketing, asigurări etc.

Parcul Industrial Bistriţa Sud s-a înfiinţat în noiembrie 2012, proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional, iar valoarea sa totală este de 35.170.442,56 lei.

Summary Business Park Bistriţa Sud is one of the youngest industrial projects in Romania, but one with great potential, thanks to its location, crossroads between North, East, West and Centre of the country. e manager of the Industrial Park, Mr. Iulius Dumitru, presents here the good facilities of the project and invites investors to think about this opportunity.

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

63

Roma vs Porolissum Chiar dacă au trecut aproape două milenii de la prăbuşirea Imperiului roman de apus, lista cuceririlor se înnoieşte mereu cu adevărate cohorte de turişti din toate cotloanele lumii, care invadează în fiecare an Roma. Punctul central de atracţie este, fără îndoială, Amfiteatrul Flavian, cunoscut sub numele de Colosseum. de Alice Valeria MICU

Numele şi l-a luat de la uriaşa statuie a lui Nero, statuia Colos, existentă în parcul lui Nero, alături de Domus aurea (Casa de aur). După aproape 800 ani, o parte a Colosseumului s-a dărâmat din cauza unui cutremur, iar o mare parte din piatra căzută, inclusiv faţada de marmură au fost utilizate mai târziu la construirea altor monumente printre care Basilica di San Pietro, al doilea obiectiv turistic al Romei, ca număr de vizitatori, dar primul ca importanţă pentru creştinismul catolic şi nu numai. Monument comemorativ al martiriului Sfântului Petru şi adăpost al osemintelor sale, iniţial, basilica este azi locul de odihnă al pontifilor Romei. Aici poate fi admirat grupul statuar de o inegalabilă frumuseţe Pietà a lui Michelangelo, cea mai cunoscută sculptură religioasă din lumea creştină. Basilica domină cu impunătoarea sa arhitectură Via della Conciliazione şi, urmând zidurile Vaticanului, ajungi la Muzeul PioClementin, cu celebra Capelă Sixtină, unul din cele 13 muzee şi colecţii, cărora li se adaugă 14 Palate ale Vaticanului, care alcătuiesc ceea ce este cunoscut sub numele de Musei Vaticani, Muzeele Vaticanului. Forul lui Traian, Pantheonul, Columna lui Traian, Fontana di Trevi, Piazza di Spagna sunt doar câteva obiective care atrag atenţia turiştilor, mărturisind gloria unor vremuri de mult apuse, dar a căror faimă nu s-a stins până în ziua de azi.

La graniţa de nord a imperiului de altădată Faimoasa Columnă a lui Traian şi Arcul de triumf consemnează victoria imperiului asupra daco-geţilor, iar aceste monumente mărturisesc şi azi importanţa acestei cuceriri. Niciun alt neam nu se bucură de o asemenea reprezentare monumentală în întreaga Romă. La una din graniţele imperiului, la Porolissumul de altădată, în ţinutul cunoscut ca Terra Ultrasilvana, fragmente ale castrului conţinând o poartă de intrare şi ruinele unui amfiteatru constituie una din atracţiile turistice ale Sălajului. În lipsa unei conectări într-un circuit turistic, menit să cuprindă vestigiile istorice din Transilvania, Castrul roman de la Porolissum este vizitat de turişti în mod sporadic, de cele mai multe ori în mod neorganizat.

Complexul arheologic Porolissum este situat la Moigrad, în co-

muna sălăjeană Mirşid, la o distanţă de 10 km de municipiul Zalău şi este cel mai nordic fort roman de pe teritoriul Vechii Dacii. Un veritabil muzeu în aer liber, destul de bine conservat, Castrul roman de la Porolissum are ca principale elemente de atracţie turistică Poarta Pretoriană şi Amfiteatrul. În castru au staţionat Legiunea a XIII-a Gemina, Legiunea a V-a Macedonica şi Legiunea a III-a Galica. Turiştii străbat vechiul drum de piatră care făcea legătura între graniţa nordică a imperiului şi Roma. Alături de acestea, sunt vestigiile altor instalaţii militare, ale templului ridicat în cinstea lui Jupiter, lui Liber Pater sau Nemesis, băi publice, taverne şi alte construcţii civile, între care zona de locuit din afara zidurilor cetăţii aşteaptă şi acum surse de finanţare pentru continuarea săpăturilor.

Finanţare aşteaptă şi Castrul roman de la Buciumi, comuna Agrij, aflat şi el la 25 km de Zalău, dar mai puţin spectaculos, iar la acestea se adaugă alte vestigii romane pe întreg teritoriul judeţului, dar şi vestigii ale cetăţilor dacice, cum este cea din imediata apropiere a Castrului Porolissum sau Cetatea Dacidava de la Şimleu Silvaniei. Dar ceea ce se aşteaptă cel mai mult de la autorităţile locale este un program coerent de promovare a turismului sălăjean.

Porolissum Fest, Zilele romane şi Porolissum Music Fest sunt festivaluri ce reunesc iubitorii de istorie şi civilizaţie daco-romană. Virtus Antiqua, Lupii Daciei, Nimfele Daciei, trupa de teatru antic Eos, Terra Dacica Aeterna, Vulturii din Călata, Lupii pustei, Coh III Campestris, Leg XIII Gemina- Apullum şi alte grupuri aduc la viaţă Castrul de la Porolissum şi trezesc pentru puţin timp atenţia turiştilor.

Bătălia pentru turişti este din această perspectivă, în mod cert, în favoarea Romei. Dar, angrenate în proiecte ample de conservare şi valorificare a vestigiilor trecutului, precum cel de la Alba Iulia, care a transformat cetatea Alba Carolina într-un loc de neocolit pentru turişti. Desigur, Muzeul de Istorie şi Artă al judeţului Sălaj are oameni plini de iniţiative şi avânt, pasionaţi de ceea ce fac şi decişi să arate tuturor, dar mai ales copiilor şi tinerilor măreţia vremurilor demult apuse şi frumuseţea lor. Îi vedem în fiecare an la festivalurile amintite, îmbrăcând straie romane şi integrându-se perfect în angrenajul complex al promovării unor locuri minunate ori straie şi atitudini de daci mândri de obârşia şi neamul lor.

RURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65

Vă place ceapa? Atunci să fie Festivalul cepei de Alice Valeria MICU

Ceapa este cultivată dintotdeauna la Pericei, prima atestare fiind de acum 850 de ani. Pericei este o comună aflată între oraşul Şimleu Silvaniei şi municipiul reşedinţă de judeţ, Zalău, iar lunca râului Crasna şi solul generos au făcut ca aici legumele să fie gustoase şi dăruite din plin de natura-mamă.

La acestea se adaugă priceperea sătenilor, munca asiduă şi răbdarea cu care cultivă leguma care le-a dus faima satului, ceapa. Au pus-o şi pe stema comunei, alături de un ciorchine de strugure şi două fire de grâu, precum şi cursul unduios al Crasnei. Cărnoasă şi mai puţin iute, ceapa de apă se cultivă cu destulă greutate. Primăvara poţi vedea pe terenurile pregătite cu multă atenţie de săteni, în straturi cu o lăţime fixă ce asigură eficienţa economică cea atât de dorită, toată suflarea satului plantând firavele fire de ceapă, obţinute prin semănare. Ca să obţii o ceapă gustoasă şi dulce, trebuie să laşi ceapa să facă sămânţă, apoi să semeni, iar răsadurile astfel obţinute să le transplantezi în teren bine afânat, altfel din seminţe iese numai arpagicul pe care îl vei putea planta abia anul viitor ca să ai ceapă, dar nu va fi la fel de dulce precum cea din răsad, am aflat de la locuitorii Periceiului.

Noi, ardelenii ştim ce înseamnă o slănină bună, afumată, dar dacă pui alături o ceapă de Pericei, succesul e garantat. Am testat anul acesta servind o familie de italieni, iar de atunci Marco este fanul cepei de Pericei. Dar cel mai mult sunt atraşi cumpărătorii de celebrele cununi împletite cu ceapa lunguiaţă şi strălucitoare, prinsă în frunzele de papură, pe care femeile le împletesc cu mare măiestrie. Odinioară, în pieţele sălăjene, ceapa de Pericei se vindea aproape exclusiv în cununi împletite, dar azi, ele sunt utilizate mai mult cu scop decorativ.

Ori la bal ori la festival!

Toată lumea a înţeles azi că marketingul a murit, dar PR-ul, promovarea este regina unui business profitabil. Au înţeles asta şi autorităţile locale, aşa că ceapa nu mai provoacă demult doar lacrimi, ci are un ditai monumentul în curtea şcolii din Pericei, iar Primăria comunei organizează de câţiva ani Festivalul cepei. A fost şi anul acesta, la sfârşitul lunii august cu multă ceapă, cu produse culinare pe bază de ceapă şi cu multă voie bună. În sat există numeroase reţete care au la

Pentru multe culturi, un singur ingredient culinar este prilej de afacere, dar şi de sărbătorire a legumelor ori fructelor, de prezentare a reţetelor şi, de ce nu, de stabilire a recordurilor. În lume există festivaluri pe orice temă, de la Noaptea ridichilor în Mexic la Festivalul rostogolirii roţilor de brânză în Marea Britanie, iar sălăjenii se mândresc cu una din legumele intrate direct în Cartea Recordurilor, ceapa şi cu festivalul aferent.

bază ceapa, de la cele mai obişnuite până la unele la care nici nu ne-am gândi, cum ar fi prăjitura ori dulceaţa de ceapă. La Pericei se găteşte bine, au dovedit-o în multe rânduri locuitorii comunei la fiecare ediţie a festivalului, dar în 2007 Periceiul a ajuns pe harta lumii cu cea mai lungă cunună de ceapă, măsurând nu mai puţin de 4.518 metri, 45.000 de cepe în greutate de 5 tone, la care au muncit intens peste 300 de persoane şi pentru validarea căreia au fost destule obstacole.

La Pericei se cultivă anual aproximativ 100 de tone de ceapă, după cum mărturiseşte primarul comunei, Boncidai Csaba, şi ajunge în multe ţări europene, dar cel mai mult în Ungaria, Austria şi Germania. Anul acesta ceapa de Pericei a ajuns mai departe, până la Bruxelles, dar şi la câteva ambasade, unde a fost gustată şi lăudată. Ceapa de Pericei a fost prima legumă certificată din România de către Uniunea Europeană ca fiind ecologică. Primarul comunei Pericei, Boncsidai Csaba, a declarat că scopul prezentării cepei în străinătate a fost acela de a atrage potenţiali investitori sau chiar cumpărători interesaţi de leguma sălăjeană, atât de apreciată pentru gustul unic. Ar mai fi necesar un depozit de legume, dar producţia locală nu este suficientă, încât să ajungă pe rafturile din marile magazine şi rămâne în grija ţăranilor să-şi păstreze ceapa în acelaşi fel în care au făcut-o dintotdeauna şi să o vândă în pieţele sălăjene şi în judeţele limitrofe. Va cădea în sarcina altora să ajungă pe mesele tuturor românilor, dar şi a europenilor aşteptaţi să viziteze monumentul cepei, singurul din lume dedicat acestei legume, pe care au avut-o ca subiect şi poeţi celebri precum Pablo Neruda sau Wislawa Szymborska. Până una alta, monumentul stă răbdător în curtea şcolii din Ciripei Ciapoca, aşa cum alintăm noi cu mare drag satul Pericei.

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Doi sigheteni au inventat un nou joc de cărţi

67

de Ioana LUCĂCEL

Doi sigheteni Gicu Manole şi Olimpiu Chişiu combat jocurile electrice, statul pe calculator şi jocurile dăunătoare copiilor printr-un joc nou şi inedit: Muzicando. După ce au adus în plan naţional şi au revitalizat ţurca, sighetenii de la Asociaţia Nordica au inventat un nou joc de cărţi care câştigă tot mai mulţi adepţi.

Jocul de cărţi a fost creat în scop educativ: jucătorii au ocazia să înveţe notele muzicale şi termeni din domeniu, câţiva dintre compozitorii care au marcat istoria muzicii, o serie de instrumente muzicale şi, în acelaşi timp, se pot familiariza cu succesiunea culorilor din spectrul luminii albe. El „se adresează tinerilor între 8 şi 80 de ani”. Primul turneu de Muzicando a avut deja loc la începutul acestei veri, iar de atunci, jocul a devenit cunoscut în rândul elevilor sigheteni şi în curând va ajunge şi în Baia Mare. Oricum, inclusiv televiziunile din străinătate s-au arătat interesate de invenţia celor doi, iar “Muzicando” capătă pe zi ce trece tot mai mulţi adepţi.

Pachetul de joc conţine un număr de 56 de cărţi de joc repartizate pe şapte serii de culori cu câte şapte valori diferite – note muzicale. Fiecare culoare are o a opta valoare un semn grafic muzical: pentru roşu şi oranj – diez ; pentru galben şi verde – becar, pentru albastru şi indigo – bemol, pentru violet – pauza.

Cum se joacă?

Se aleg din pachet un număr de carduri, egal cu numărul de jucători (de la doi la opt participanţi), diferite ca valoare a notei muzicale, în ordine crescătoare, începând cu nota “Do”. În cazul în care sunt opt jucători, se va folosi şi cartea care îl reprezintă pe Guido D’Arezzo. Se amestecă acest set ales şi se împarte fiecărui jucător, câte o carte cu faţa în jos, în sensul acelor de ceasornic. Jucătorii se aşază la masă în ordinea dată de notaţia cărţilor: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si. În cazul în care sunt opt jucători, cel care are cartea “Guido D’Arezzo” se aşază pe ce loc doreşte. Primul tur este început de către jucătorul care a avut cartea “Do”. Acesta amestecă şi împarte câte şapte carduri, una câte una, cu faţa în jos, începând cu jucătorul din stânga lui. În cazul în care sunt mai puţin de opt jucători, restul cărţilor de joc se aşază pachet pe masă, cu faţa în jos.

Jucătorul din stânga celui care a împărţit cărţile face prima alegere, oricare dintre cele patru tipuri de etalare. Acest jucător va deschide etalarea. În timpul desfăşurării etalărilor, jucătorii care declară “pas” sunt obligaţi să ridice o carte din pachetul de pe masa de joc. Când pachetul de cărţi este epuizat, declaraţia de “pas” dă dreptul următorului jucător la depunere.

Epuizarea sau lipsa pachetului de cărţi de pe masă generează obligativitatea etalării cărţilor cerute de joc.

Scopul jocului este de a depune toate cărţile din mână înaintea celorlalţi jucători şi acumularea cât mai multor puncte. Jocul este constituit din două etape : A. Licitaţia şi B. Etalarea. În urma licitaţiei se stabileşte tipul de etalare şi nivelul acesteia.

Tipurile de etalare sunt: Sarabanda (S), Glissando (G), Parada (P), Muzicando (M). Nivelurile sunt de la 1 la 4. În ordine crescătoare licitaţiile sunt : 1S, 1G, 1P, 1M, 2S, 2G, 2P, 2M, 3S, 3G, 3P, 3M, 4S, 4G, 4P, 4M. Licitaţiile vor decurge doar în ordine crescătoare. Jocul de etalare adjudecat se desfăşoară conform regulilor specifice descrise mai jos. Participanţii se

constituie în două echipe dispuse pe două axe: N-S şi E-V. Primul dintre jucători amestecă setul de cărţi şi împarte fiecărui participant câte o carte, în sensul acelor de ceasornic, cu faţa în jos, până la epuizarea pachetului, fiecăruia revenindu-i câte 14 cărţi de joc. După analiza distribuţiei cărţilor din mână, primul jucător servit licitează. În acest scop va ţine cont de ordinea crescătoare a puterii etalărilor: Sarabanda (S), Glissando (G), Parada (P), Muzicando (M). Licitaţia presupune stabilirea unui nivel de joc şi etalarea aleasă sau “pas” (când se refuză licitaţia). Licitaţia se opreşte când trei jucători consecutivi spun “pas” după anunţul unuia dintre participanţi, adjudecându-se ultima etalare licitată şi nivelul anunţat. În cazul în care există patru anunţuri consecutive de “pas”, primul jucător servit are obligaţia de a licita un tip de etalare. Echipa care şi-a adjudecat licitaţia deschide etalarea prin jucătorul care a anunţat pentru prima dată acest tip de etalare în timpul licitaţiei. Echipa care şi-a adjudecat licitaţia este considerată câştigătoare dacă în urma derulării etalării unul dintre parteneri iese pe primul loc (depune primul toate cărţile din mână). Etalarea continuă până la stabilirea ultimului clasat.

Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte, pe parcursul a minim patru etalări. Nerespectarea obligaţiilor de joc duce la anularea etalării în curs şi penalizarea cu 12 puncte a echipei jucătorului vinovat.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Perla Banatului montan – Muntele Mic

de Laura M. BONDRILĂ

Legenda spune că pe traseul care urcă spre Muntele Mic, una dintre cele mai cochete staţiuni bănăţene, ar fi trecut, în drumul său spre exil, însuşi poetul Ovidiu; încântat de frumuseţea răpitoare a acestor meleaguri, el ar fi exclamat "Cara mihi sedes" (locuinţa mea iubită), expresie de la care ar proveni chiar numele oraşului Caransebeş, aflat la poalele acestor munţi.

Situată la aproximativ 110 km de Capitala Banatului, Timişoara, la poalele Caransebeşului, al doilea municipiu din judeţul Caraş-Severin, în Munţii Ţarcu, la o altitudine de 1.525 metri, staţiunea Muntele Mic este cunoscută ca o reală perlă turistică a regiunii. Zecile de cabane moderne şi hoteluri sau pensiuni private, ridicate în special de timişorenii dornici de aer curat şi relaxare, au transformat micuţa staţiune montană într-un cochet obiectiv turistic, demn de trecut în agenda chiar şi a celor mai pretenţioşi călători. Atracţia acestui loc este cu atât mai mare, cu cât acolo se poate ajunge doar după parcurgerea cu telescaunul a celui mai lung traseu montan din ţară, care măsoară circa 3,5 km, în condiţiile în care accesul cu maşina este aproape imposibil în lunile de iarnă.

Muntele Mic nu este, însă, alegerea perfectă doar pentru sezonul rece, ci este locul ideal şi în perioadele caniculare.

Chiar şi în mijloc de iulie sau august sunt şanse mari ca piscurile acestor munţi să fie acoperite cu o pătură generoasă de zăpadă. În plus, în sezonul cald traseul e uşor chiar şi pentru cei care nu dispun de o maşină. Dacă luăm ca punct de plecare capitala Banatului – Timişoara, drumul de parcurs până în Caransebeş, fie că e pe şosea, fie pe linia ferată, nu depăşeşte două ore şi jumătate. Astfel, după circa 110 km parcurşi la volan sau în ritmul roţilor de tren, în faţa ochilor ţi se desfăşoară, în toată splendoarea lor, piscurile Muntelui Mic. La circa 22 km de Caransebeş, spre est, pitoreasca şosea DJ 608A, ce trece prin satele Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, ajunge la staţia de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de unde un mijloc de transport pe cablu, tip telescaun, cu o lungime de 3492 m (cel mai lung traseu din ţară) şi o diferenţă de nivel de 799 m, permite o urcare rapidă pe Muntele Mic.

Vraja narciselor şi a lui Ovidiu De aici, doar 13 kilometri de drum duc în frumoasa staţiune.

La toate acestea se adaugă superba privelişte de pe traseu.

Drumul spre staţiune trece pe lângă lacul de acumulare şi faimoasa poiană a narciselor de la Zerveşti, un loc cu totul unic în peisajul montan românesc. Aici, are loc anual, în luna mai, o frumoasă serbare câmpenească, prin care oamenii locului menţin trează tradiţia din bătrâni. Pe acelaşi traseu mai pot fi zărite şi ruinele turnului de la Ruieni, precum şi Turnul lui Ovid, care în Evul Mediu constituia o fortificaţie de apărare şi un punct de supraveghere, în acelaşi timp. Se spune că pe aici ar fi trecut, în drumul său spre exil, însuşi poetul Ovidiu, care, încântat de frumuseţea acestor meleaguri, ar fi exclamat "Cara mihi sedes" (locuinţa mea iubită), expresie de la care ar proveni chiar numele oraşului Caransebeş.

Poiana Mărului – "raiul" VIP-urilor Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic, ocupă regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Creştetul uşor bombat al Masivului Muntele Mic, care atinge altitudinea de 1806 m, face foarte uşoară ascensiunea pe acest munte. Pentru amatorii de peisaje alpin-stâncoase, Masivul Ţarcu şi traseul până la Vârful Ţarcu (2190 m) oferă peisaje splendide, panoramice, greu de uitat de către orice excursionist. Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi de aici, în patru ore, turiştii pot ajunge pe Căleanu sau Ţarcu (unde există o importantă staţie meteorologică), în circa trei ore, apoi pot ajunge pe Cuntu (există şi aici o staţie meteorologică) şi în patru ore, în staţiunea Poiana Mărului, situată la altitudinea de 680 m. Aceasta din urmă a devenit după 1989 o adevarată "rezervaţie" de VIP-uri. Dovadă cele peste o sută de case de vacanţă şi vile de agrement deţinute de patroni de firme, directori sau funcţionari publici importanţi din Capitala Banatului. Dacă nu ar exista hotelurile, zona aproape că ar putea fi catalogată una cu circuit închis.

"Golgota" bănăţenilor Dincolo de orice, atracţia cea mai mare o constituie Crucea de pe Muntele Mic. Grandiosul monument a fost dedicat personalităţilor bănăţene şi străjuieşte Banatul Montan, asemenea crucii de pe Caraiman. Această aşa-numită "Golgota" a bănăţenilor a primit prima Liturghie arhierească în 2006 la praznicul Înălţării Sfintei Cruci când, deşi drumul era aproape impracticabil, o mulţime de credincioşi s-au încumetat să urce la munte.

69

70

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O dilemă pentru mileniul III

de Alice Valeria MICU

A spune că te afli într-un şanţ nu este îndeobşte un motiv de mândrie, dar de data aceasta cu toţii, invitaţi, participanţi, presă, curioşi, turişti întâmplători sau călători veniţi special, ne-am petrecut ultimele zile de august sub auspiciile generoase ale Festivalului Dilema Veche 2013 în şanţurile şi în jurul mândrei cetăţi Carolina a Albei Iulia. Încă de la intrare, municipiul se arată cu generozitate, cu intrări noi, asfalt proaspăt şi trotuare pavate, încât piatra pare materia predominantă a oraşului. Întreg ansamblul zonei centrale este pus în valoare de eforturile conjugate ale municipalităţii, care de mai mult de zece ani a reuşit să absoarbă atât fonduri guvernamentale, cât şi fonduri europene, la care s-a adăugat o sursă suplimentară de finanţare, din nordul înfrigurat al Europei, Norvegia.

Bătrâneţea e o formă de vechime Prima zi de festival, vineri, 30 august, este dominată de fondatorul revistei, Andrei Pleşu, şi de agitaţia localnicilor de a-şi face rost de invitaţie la conferinţa susţinută de aristocratul culturii române contemporane, Andrei Pleşu, Despre bătrâneţe: întrebări, nelinişti, bucurii. Festivalul care se declarase unul deschis, avea să înceapă cu uşa întredeschisă.

Până la urmă, celor 400 de invitaţi de pe scaunele sălii de conferinţe a Hotelului Medieval li s-au adăugat alţi câţiva zeci de vrednici ascultători care au savurat vorba domoală şi spiritul plin de umor cu care profesorul academician Andrei Pleşu ne-a dominat mai bine de o oră. Tema ar fi putut părea derizorie, dacă cei mai mulţi dintre participanţi n-ar fi fost atinşi de spectrul inevitabil al bătrâneţii. Dacă în cazul parabolelor lui Isus i s-a reproşat că n-ar avea pregătirea şi studiile teologice necesare, în cazul subiectului în discuţie, Andrei Pleşu s-a declarat în deplinătatea competenţei. Întreaga expunere, construită pe spuneri celebre ale marilor gânditori ai omenirii, dintre care n-au lipsit Cicero sau Constantin Noica, a beneficiat de umor, vorbitorul ştiind mai bine decât oricine, că un vârstnic jovial, care ştie să evidenţieze şi să ironizeze cu nonşalanţă tarele bătrâneţii este preferabil unuia care se vaietă mai mereu. Am rămas cu un discurs agreabil, presărat de aplauze la scenă deschisă, cu informaţii noi şi cu o concluzie zguduitoare : bătrânii sunt capabili să mijlocească între viaţă şi moarte, între cunoaştere şi taină, între moarte şi reînviere.

Fericirea are chipul tău Odată ieşită în lumea cetăţii, cu vorbele lui Andrei Pleşu încă răsunându-mi în minte, am străbătut zona pietonală, cu ultimele raze de soare pe umeri, în căutarea unor feţe prietenoase şi m-au însoţit numeroasele grupuri statuare amplasate pe alee. Lume, tarabe cu suveniruri şi obiecte ale meşteşugarilor locali, bere, copii, agitaţie, scene cu dansatori, fragmente de melodii de odinioară remixate, imagini proiectate pe pereţii bătrâni. În întunericul nopţii, momentul coregrafic regizat de Vava Ştefănescu, iar pe o altă scenă, într-un iureş ameţitor, Răzvan Mazilu şi Dan

Badea interpretează un fragment din spectacolul Şaraiman, de la Teatrul Odeon din Bucureşti, lumea se desfată cu berea de toate felurile, Conu Iancu ne îmbie cu bere nemţească nefiltrată, pe o lespede sfârâie plăcinte îmbietoare, copiii întind pe degete vata de zahăr cu arome şi culori diverse, floricele de porumb pocnesc vesel în aparate. În timp ce în incinta Hotelului Medieval, protagoniştii, invitaţii şi participanţii direcţi la festival împărtăşeau primele impresii în jurul unui pahar de vin, lumea a putut urmări în curtea Palatului Principilor Ardealului filmul documentar de Oscar 2013 Searching for Sugar Man. Fericirea a avut multe chipuri în prima zi de festival, dar chipul prietenilor vechi sau noi va rămâne mereu legat de clipe frumoase la Alba Iulia.

Vremuri noi, dileme vechi Dimineaţa a fost rezervată lumii copiilor, cu exerciţii de scriere creativă şi benzi desenate, conduse de Adina Popescu şi Alexandru Ciubotariu, iar pe la amiază, sub soarele generos, prelins pe cărămizile aliniate milităreşte ale zidurilor, pe şanţurile din flancul sudic al cetăţii stau aliniate 30 de panouri uriaşe cu imagini decupate din înălţimile ameţitoare ale Himalayei, surprinse de criticul şi poetul Marius Chivu în urmă cu doi ani, cu prilejul unei expediţii extrem orientale. Ca şi cum labirintul şanţurilor n-ar fi fost îndeajuns, piscurile Asiei, chipurile prietenoase şi instantaneele bizare ce ne pândeau de pe panouri au fost acompa-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

niate de şuieratul săgeţilor, în goana lor spre ţintele plasate ceva mai încolo. Taţi mândri şi puşti molipsiţi de pasiunea paternă se întrec în iscusinţă, iar la miezul zilei, cu alai de turişti curioşi, înarmaţi până în dinţi cu aparate foto, camere video şi tablete, se produce mult aşteptata schimbare a gărzii. Soldaţii mărşăluiesc în uniformele epocii habsburge, toboşarii răpăie auzul, trei cai negri, cu coama vălurită bat din copită. Tot trei sunt tunurile ce salută cu salva solemnă mijlocul ultimei zile de vară.

Pe platou, lume puţină, întârziaţii se plictisesc în jurul unei beri, copiii se decid cu greu la sortimentul de îngheţată la care încă mai au voie, cât se poartă mâneca scurtă, iar eu recapitulez ziua trecută şi planific slalomul printre evenimentele ce aveau să urmeze, când observ o tânără timidă, îmbrăcată în întregime într-o rochie făcută din revista sărbătorită, Dilema Veche. Discretă, într-un moment de maximă absenţă din partea organizatorilor şi a presei (cu excepţia mea…), tânăra se lăsa fotografiată de cea care, aveam să aflu, era chiar sora ei şi creatoarea rochiei. Îmi smulg camera foto şi o invit să se lase imortalizată pentru eternitatea câtorva zile în care, sper eu, imaginile vor face deliciul participanţilor la festival. „Ne place sau nu s-o recunoaştem, fiecare dintre noi este, până la urmă, o sumă de dileme. Şi tot atâtea curse şi eforturi permanente pentru rezolvarea lor. Într-un fel, dilemele sunt motorul neoficial al vieţii fiecăruia dintre noi. Suntem mândri că Festivalul Dilema Veche se întâmplă din nou aici, la Alba Iulia în cetate şi că, astfel, suntem parte a unui adevărat fenomen cultural modern, fiindcă asta este Dilema veche pentru cei mai mulţi români” – Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia.

După-amiaza mă găseşte la Universitatea 1 Decembrie, unde în aulă, are loc dezbaterea Identităţi locale, Identitate europeană, moderată de Cristian Ghinea, avându-i protagonişti pe comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, sălăjean de-al nostru, Eric Maurice, Iulia Badea Guéritée şi Petre M. Iancu.

Pe tăpşanul din curtea cetăţii, maratonul de poezie stă să înceapă. Ca un spirit tutelar şi cu un aer patern, poetul albaiulian Aurel Pantea este înconjurat de ceilalţi poeţi invitaţi să performeze, moderaţi de Simona Sora: Andrei Bodiu, Adela Greceanu, Dan Coman, Domnica Drumea, Marin Malaicu Hondrari, Claudiu Komartin şi Radu Vancu. Îmi rămân la suflet câteva poeme, dar am să le păstrez pentru mine şi îmi promit solemn să-mi cumpăr cărţile în cauză fără întârziere.

După-amiaza celor necontaminaţi de poezie s-a continuat cu dezbaterea dintre Cătălin Ştefănescu, Liviu Papadima şi Radu Paraschivescu, Lectura în deplasare despre cărţi, biblioteci şi lectură, la Biblioteca Batthyaneum, dezbatere

turism cultural

„Când am realizat prima ediţie a Festivalului, în 2011, prima întrebare pe care ne-au pus-o mulţi a fost “Ce fel de festival? De teatru, de muzică, de film?”. A fost destul de greu să explicăm că e un festival atipic, aşa cum e şi Dilema veche – o revistă care, după douăzeci de ani, e greu de inclus în vreuna dintre categoriile curente ale presei”.

Mircea Vasilescu, redactor şef Dilema Veche

moderată de Patricia Mihail.

Despre ce se mai citeşte azi, cine mai citeşte şi pe ce suport, programul Biblionet implementat cu sprijinul IREX şi beneficiile aduse de era digitală, care nu vine să distrugă conceptul clasic de bibliotecă prăfuită, ci să o pună în valoare ca centru cultural viu şi indispensabil comunităţii. Concluzia este evidentă: digitalul, utilizat cu inteligenţă potenţează pofta de a citi. „Biblioteca poate deveni şi locul unde fermierii să îşi poată rezolva online felurite probleme birocratice, de exemplu să completeze aplicaţiile pentru a primi subvenţii de la stat”, sugerează Cristian Ghinea, asistând din public la discuţie. Şi precum arată cartea contemporană, aşa s-a desfăşurat şi dezbaterea, cu sincope în ceea ce priveşte receptarea, pentru că, nu-i aşa, tehnica ne ucide, dar cu zâmbetul pe buze şi cu un aer degajat, aşa cum ne-a obişnuit Cătălin Ştefănescu.

La Cafe Gavroche un performance de zile mari, Mihai Călin şi Alex Potocean dau glas Cercetătorilor japonezi, finalul tripticului Spaţii, semnat Maria Manolescu şi Peca Ştefan şi regizat de Andreea Vălean. Li se alătură pe scenă Constantin Cojocaru şi Conrad Mericoffer, aducând în faţă trei poveşti legate de un club de legendă de pe Calea Victoriei din capitală, Green Hours. A fost premiera şi de ea s-au bucurat cu entuziasm nedisimulat spectatorii din Alba Iulia.

Seara s-a lăsat cu răcoarea şi umezeala toamnei. Spectatori înfriguraţi sorb din priviri scena, unde trupa de jazz clujeană Jeazzybirds şi mai apoi Maria Răducanu, acompaniată de contrabasistul Chris Dahlgren dau glas muzicii din sufletele lor şi încălzesc aerul rece al nopţii aşternute peste Alba Iulia cu piese jazz, muzică lăutărească, muzica populară românească, interpretată în maniera atât de personală, până la sfâşietorul fado portughez.

71

72

turism cultural

De pe esplanadă spectatorii se risipesc încet, ducând cu ei dulcea povară a unei zile de excepţie.

Trei zile şi trei nopţi Ca o nuntă din poveşti, festivalul are şi o a treia zi care debutează cu vizita la Biblioteca Batthyaneum, urmată de proiecţia de film Anul dragonului (regia: Iulian Manuel Ghervas şi Adina Popescu).

Cetate restaurată Cât a costat noua faţă a Cetăţii Carolina?

Nicolaie Moldovan, city manager Primăria Municipiului Alba Iulia: Reabilitarea Cetăţii se înscrie într-un amplu efort de primenire a întregului oraş, într-un efort cumulat şi îndelungat, pe parcursul a aproape 10 ani, cu sprijinul fondurilor guvernamentale, europene şi norvegiene, materializate în 260 milioane de euro, ca investiţie precum şi o creştere a numărului de turişti anual, de la 32.000, cu şase ani în urmă, la câteva sute de mii în prezent. Sumele alocate au fost rodul unei activităţi excepţionale, susţinute de echipa de proiecte a Primăriei Municipiului Alba Iulia, care a identificat o arie largă de surse de finanţare şi a elaborat proiecte pe măsură, capabile să determine o absorbţie substanţială de resurse financiare, necesare atingerii tuturor scopurilor propuse: conservarea vestigiilor istorice, reabilitarea zonei din punct de vedere edilitar şi asigurarea unui nivel înalt, capabil să atragă, să primească şi să mulţumească un număr cât mai mare de turişti. Dacă circa 60 de milioane de euro au fost asiguraţi prin finanţare din Norvegia, 200 de milioane de euro au venit din surse guvernamentale şi europene, care au fost utilizate şi în sensul modernizării arterelor rutiere, a trotuarelor şi a tot ce înseamnă căi de acces înspre şi în interiorul oraşului, dar şi centrul civic.

Ce-mi puteţi spune despre transportul în comun?

N. M.: Nici acesta nu a fost lăsat deoparte, mai ales că de el beneficiază nu numai locuitorii municipiului, dar şi locuitorii a şase comune din împrejurări. O flotă de 96 de maşini de ultimă generaţie asigură policentric accesul la nivel metropolitan, maşinile sunt noi şi elegante, spălate de două ori pe zi şi dotate cu instalaţie de aer condiţionat, climă, sistem GPS şi GPRS, conduse de şoferi amabili, care te întâmpină în mod agreabil, la costum şi cravată. În fiecare staţie există un automat pentru tichetele de călătorie şi din difuzoare eşti anunţat de sosirea următoarei maşini. Operatorul căruia i s-a concesionat sistemul public de transport în comun contribuie, prin modul de organizare la creşterea atractivităţii zonei Alba Iulia şi la facilizarea comunicaţiilor. Astfel, beneficiarii transportului în comun vor avea acces la internet pe durata călătoriei în sistem wireless.

Este această manifestare, la urma urmelor, un business pentru Alba Iulia?

N. M.: În ciuda sumelor cu care Primăria Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba au contribuit la desfăşurarea festivalului şi la pregătirea lui, nu văd latura mercantilă a evenimentului, ci rezultatul nemăsurabil matematic şi anume că Alba Iulia s-a dovedit a fi cea mai potrivită scenă pentru Festivalul Dilema Veche.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

După-amiază, în faţa bibliotecii ne-am întâlnit în jurul unei a treia dezbateri, de această data susţinută de Dan C. Mihăilescu şi Horia-Roman Patapievici, Despre neajunsurile de a fi “nou”, moderată de Mircea Vasilescu. Începând cu orele 18.00, în trei case din oraş au avut loc lecturi susţinute de autorii invitaţi, Ioana Pârvulescu, Florin Lăzărescu şi fraţii Florian şi Matei Filip. Intenţia organizatorilor şi a gazdelor prietenoase a fost de a reînvia tradiţia saloanelor literare de altă dată. „Ce loc mai bun pentru a dezbate dilemele ce ne frământă zilnic decât Marea Cetate a Alba Iuliei, inima României şi a Ardealului, acest loc tihnit în care sufletul românesc a rămas autentic? Alba Iulia este, din nou, capitala ce sărbătoreşte intelectualitatea românească, adunând între zidurile sale cei mai de seamă reprezentanţi ai elitei intelectuale româneşti.

Este un eveniment care nu întâmplător are loc aici şi care ne oferă tuturor un prilej de răgaz pentru a reflecta: la dileme culturale, istorice şi chiar economice, la dileme vechi sau dileme ce privesc viitorul” – Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Kyralina Librairie Française şi Anthony Frost Bookshop, Librăriile Humanitas şi Jumătatea Plină au fost prezente cu standuri, de-a lungul întregului festival. Şi cum Alba Iulia s-a dovedit a fi deschisă festivalurilor, am asistat, la deschiderea Festivalului Enescu, Dilema veche aducând Rapsodia română la Alba Iulia în Cetate, în direct, de la Ateneul Român.

Fanfara Ciocârlia a concertat în închiderea festivalului.

Cât costă halatul?

Curiozitatea m-a împins să fac un tur al Albei Iulia, cu transportul în comun şi să privesc oraşul şi pe oamenii lui. Mai multe întrebări mi-au răsărit în minte, astfel că în cea de-a treia zi de festival, aşteptând dezbaterea dintre Dan C. Mihăilescu şi Horia-Roman Patapievici am stat de vorbă cu city managerul primăriei Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

Dacă un festival poate fi descris în cuvinte sau imagini, el poate fi revelat şi cu ajutorul cifrelor, iar anul acesta, Festivalul Dilema Veche a însemnat câte 150.000 lei, atât din partea Primăriei Alba Iulia, cât şi din partea Consiliului Judeţean Alba, ne spune Nicolaie Moldovan. Aflate în tabere diferite, din punct de vedere politic, cele două instituţii ale administraţiei publice locale au contribuit, financiar vorbind, în egală măsură, pentru susţinerea acestui eveniment, care are toate şansele să rămână, în timp, o marcă a vieţii culturale transilvane. La efortul financiar considerabil s-a adăugat cel logistic, dar cel mai important aport îl constituie cel în resurse umane.

Sumele necesare susţinerii financiare a festivalului au fost prevăzute şi adoptate încă de la configurarea exerciţiului bugetar al anului 2013, dovedind astfel interesul şi implicarea municipalităţii şi a Consiliului Judeţean în continuarea colaborării cu revista Dilema Veche, cu scopul declarat al instituţionalizării acestui festival la Alba-Iulia. Conform declaraţiei lui Mircea Vasilescu, intenţia este ca începând cu ediţia a treia, festivalul să fie organizat în fiecare an şi să se desfăşoare exclusiv la Alba Iulia. Iată cum eforturile financiare şi interesul manifestat pentru acest gen de evenimente de către administraţia publică locală, au reuşit să atragă înspre Alba Iulia o revistă prestigioasă de cultură, în opinia cvasiunanimă, cea mai remarcabilă publicaţie de gen, cu semnături de prim rang şi o ţinută excepţională.

La prima ediţie a festivalului, în 2011 a fost lansat Ghidul turistic al Judeţului Alba, element prioritar al politicii de management a instituţiilor administraţiei publice locale şi mijloc important pentru creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia şi a celorlalte zone de interes turistic şi economic, precum

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Munţii Apuseni sau zona Jidvei. În acest sens, Cetatea Alba Carolina şi întreg spaţiul public al cetăţii, cu cele două Catedrale, Universitatea 1 Decembrie, Muzeul Unirii, Palatul principilor Ardealului, Biblioteca Batthyaneum a fost reabilitat, fapt care a generat creşterea atractivităţii zonei, atât pentru turişti, cât şi pentru cei ce apreciază bunul gust şi actul cultural sub diverse forme, intens şi materializat în faţete multiple, care îmbină în mod armonios şi generos, spaţiul spiritual, cultural şi istoric al zonei cu artele, de la film şi teatru, la prelegeri, dezbateri, lecturi publice, expoziţii şi concerte, dans, poezie, muzică, imagine. Toate acestea reunite, cărora li se adaugă valoarea umană de certă valoare, asigurată de nume sonore ale culturii şi vieţii publice, au configurat un festival de înaltă ţinută, deschis tuturor categoriilor de public. Şi când spun asta, mă gândesc la impactul asupra locuitorilor municipiului, prezenţi într-un număr considerabil la dezbaterile cu protagoniştii de certă notorietate precum Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici sau Cătălin Ştefănescu. Însă şi cei mai tineri s-au dovedit a fi cititori fideli ai revistei, dovedind acest lucru atât prin prezenţa la manifestările publice, dar şi pe esplanadă, unde am surprins o frumoasă declaraţie de dragoste, o domnişoară purtând o rochie executată exclusiv din file ale revistei Dilema Veche.

În loc de epilog Într-o ambianţă fermecătoare de burg transilvan, scăldaţi în lumina caldă a celei dintâi zile de toamnă m-am încărcat cu emoţiile şi nostalgiile aferente anotimpului şi ca într-un rămas-bun prelungit am luat la pas pentru ultima dată anul acesta spaţiul cetăţii. Cu regretul care m-a însoţit întreg anul că nu-mi pot înnoi garderoba cu câteva ii, le-am admirat şi pe cele de la standurile din Alba Iulia. Trecând printre

turism cultural

chioşcuri cu cercei, magneţi de frigider, artizanat local, am intrat în catedrale şi alte mărunţişuri şi am traversat încă o dată Traseul celor trei fortificaţii, am intrat în şanţurile cetăţii şi m-am lăsat pătrunsă de aerul istoriei. Am revenit pe poarta cea mare, pe lângă standurile cu cărţi şi flancurile cetăţii, soldaţii şi-au făcut impozanta intrare şi garda a bubuit încă o dată întreit miezul zilei. Pe zidul Muzeului Unirii, printr-un panou suntem anunţaţi că Legiunea a XIIIa Gemina se întoarce acasă. Mihai Viteazul veghează neclintit esplanada dintre catedrale, busturile regilor reîntregitori ai României, Ferdinand şi Maria se învecinează cu alţi reprezentanţi marcanţi ai trecutului istoric şi literar. Atâtea veacuri de istorie românească şi-au găsit căminul în spaţiul primitor al Albei Iulia şi sentimentul e copleşitor. După ce prinzi gustul cetăţii, desprinderea de acest loc se face cu greu, dar cu promisiunea de a reveni, iar primul loc pe care îmi doresc să-l străbat cu piciorul, cu ochiul şi cu inima este Sarmisegetusa. Însă, devoratoare de festivaluri cum sunt, la Alba voi reveni cu siguranţă anul viitor, la Festivalul Dilema Veche.

Relaxare de cinci stele Industria wellness-ului este mai puţin dezvoltată la noi în zona Maramureşului şi chiar în ţară, însă, este un domeniu cu un rapid proces de creştere. La Club Sportiv Spa&Wellness DruRelax vă puteţi forma legătura între corp, minte şi suflet, întrucât vorbim de un centru de sănătate, un generator de energii extraordinare.

DruRelax este un centru sportiv şi spa&wellness, care a fost creat din pasiune de o familie iubitoare de sport, sănătate, stare de bine şi bunătate. Astfel, în octombrie 2011 îşi deschide pentru prima dată porţile. Primele servicii care au venit în întâmpinarea clienţilor au fost cele de sport: activităţile la clase coordonate de instructor în sala de aerobic şi cycling, sala de fitness şi squash. În această primă lună de activitate, toate serviciile au fost gratuite. În următoarea lună, în noiembrie 2011, bucătăria se deschide cu preparate proaspete şi sănătoase. A venit rândul, în decembrie 2011, să devină funcţională şi zona de Spa&Wellness cu Jacuzzi cu apă dulce, Ciubărul cu apă sărată de la Ocna Şugatag, 2 saune umede şi 2 saune uscate, duşuri emoţionale, fotolii anatomice încălzite, duş scotian şi hidromasaj plantar (al picioarelor). În prima lună a anului 2012, se inaugurează cabinetul de masaj, iar în martie 2012 se deschide cabinetul de kinetoterapie, cu programe de recuperare medicală care urmăresc refacerea unor funcţii diminuate sau creşterea nivelului funcţional în diverse afecţiuni. În completare la kinetoterapia clasică, aici la DruRelax se desfăşoară şi gimnastică respiratorie în salină cu sare de la Praid, hidrokinetoterapie în Jacuzzi cu apă dulce şi Ciubărul cu apă sărată

de la Ocna Şugatag. În aprilie 2012, ultimul serviciu inaugurat şi poate cel mai atractiv, a fost cel de hammam, un masaj special cu spumă, specific lumii turco-arabe, care se realizează cu săpun din sâmbure de măsline negru.

La DruRelax funcţionează acum şi un centru de nataţie, unic în Maramureş, care pune la dispoziţia amatorilor de înot 3 bazine. Bazinul semiolimpic (25X15X1,5 metri) din cadrul AquaSport DruRelax este destinat şi performerilor, iar bazinul de relaxare este dotat cu 6 paturi destinate hidromasajului pentru zona cervicală, lombară, dar şi pentru relaxarea gambelor. Un alt treilea bazin a fost special amenajat pentru copii, cu tobogan şi jocuri de apă.

73

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conferinţa Internaţională FEMEI în AFACERI

Mediul de business feminin românesc faţă în faţă cu cel internaţional Conferinţa FEMEI ÎN AFACERI, ce va fi organizată pe 17 octombrie 2013, în BUCUREŞTI, la Howard Johnson Hotel, reuneşte speakeri români, dar şi din Polonia, Elveţia, Republica Moldova, Belgia şi Grecia.

Evenimentul va căuta răspunsuri pentru mediul de business, generând schimbul de idei pentru dezvoltarea domeniului antreprenorial şi de afaceri, în contextul social şi economic actual. În ultimii ani, mediul de business feminin din România, dar şi la nivel global, s-a dezvoltat accelerat. Femeile de afaceri au devenit mult mai vizibile şi active, au înfiinţat firme, afaceri de familie sau au devenit competitive în mediul corporate. În acelaşi timp, femeile au devenit interesate de tendinţele din business identificate la nivel internaţional şi vor să afle ce înseamnă leadership în noua economie.

Organizaţia FEMEI ÎN AFACERI lansează prima ediţie a unei conferinţe internaţionale anuale care va pune în discuţie realităţile mediului de business actual şi va căuta soluţii pentru femeile care doresc să înceapă o afacere, să o dezvolte, sau pentru cele care îşi propun să aibă o carieră excepţională.

Printre speakerii internaţionali se numără oameni de business din Polonia, Elveţia, Republica Moldova, Belgia şi Grecia. Cu o evoluţie interesantă a carierei, aceştia au lansat afaceri performante, au construit strategii pentru companii multinaţionale, au dezvoltat businessuri extinse la nivel mondial: Agnieszka Hryniewicz-Bieniek, Country Business Development Manager Google, Polonia; Max Igor Muller, Managing Director Helvetansa, Elveţia; Karin Maquet, Business consultant dedicated to SME s, Winner Equiwoman Award 2012, Belgia; Maria Vlachou, CEO & afacerii: bancă, fond de investiţii, business angels?

Managing Director Fereikos Gefsis and CEO & Managing Evenimentul se adresează femeilor în afaceri din România Director Fereikos Helix, Grecia; Carmina Vicol, CEO şi din mediul internaţional, celor care au putere de decizie Prime Capital, Moldova. în companiile în care activează, antreprenoarelor, celor Speakerii români prezenţi la conferinţă sunt următorii: care vor să înceapă un business şi, în egală măsură, celor Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm; care sunt interesate de o viaţă profeSonia Năstase, Howard Johnson sională performantă. Conferinţa oferă Hotel; Dora Surugiu, Maastricht modalităţi de promovare a serviciilor School of Management; Aliz Kosza, şi produselor prin intermediul unor Business Strategist; Petre Nicolae, standuri de prezentare şi va fi urmată CBS România; Camelia Şucu, Class de un Business Trip de două zile şi Living, Iconic Wine Food&Design; jumătate, prilej excelent de business Ioana Mucenic, pastel; Irina networking informal şi de cunoaştere Markovits, Image Matters; Paul Ola unei afaceri deosebite (The Country teanu, The Personal Marketing Hotel, Hărman).

Agency; Doina Cepalis, Te-Rox Prod; Conferinţa vine ca o evoluţie firească Doina Binig, Siveco Romania; Sergiu a organizării, timp de 4 ani, a peste Neguţ, Maastricht School of Manage200 de evenimente de business netment Raţiu; Virginia Oţel, Garanti working, în cadrul proiectului Meet Group. the WOMAN! şi a construirii unei w w w. c o n f e r i n t e . f e m e i - i n comunităţi de business feminin. afaceri.ro/ Conferinţa FEMEI ÎN AFACERI a fost Evenimentul, organizat anual, postructurată în patru paneluri, în care ziţionat la nivel naţional şi interMembrele FEMEI ÎN AFACERI vor fi dezbătute teme despre: impornaţional, va aduce un suflu nou în beneficiază de 15% discount din tanţa educaţiei şi a investiţiilor de piaţa conferinţelor de profil din taxa de participare la conferinţă. timp şi bani de-a lungul carierei; cum România.

Aflaţi care sunt beneficiile memvinde un brand personal corelat cu bershipului pe www.femei-inreputaţia companiei; internaţioafaceri.ro! nalizarea business-ului; finanţarea

Informaţii complete despre conferinţă:

75

76

agenda evenimente

Managementul performanţei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Arhitectura viitorului

A treia ediţie a Conferinţei Managementul Performanţei în România se va desfăşura între 10 şi 12 octombrie la Hotel Ramada Sibiu. Conferinţa Managementul Performanţei este un eveniment unic în România care reuneşte în fiecare an practicieni în managementul performanţei din diverse industrii: administraţie publică, automotive, banking, retail, sănătate, servicii profesionale şi diverse arii funcţionale: IT&C, logistică, manufacturing, marketing, resurse umane, vânzări. Evenimentul aduce la Sibiu specialişti din sfera managementului performanţei care oferă în cadrul conferinţei informaţii legate de bune practici şi abordări de succes în domeniu şi include 1 masterclass, 1 conferinţă, 3 workshopuri desfăşurate în paralel şi 1 simulare Friday Night at the ER. Detalii: www.indicatorideperformanta.ro

ABplus Events şi Ordinul Arhitecţilor din România vă invită pe 11 şi 12 noiembrie, la Bucureşti, la cea de-a zecea expoconferinţă internaţională de arhitectură: RIFF 2013. Iniţiate de organizatori în anul 2010, unice prin structură, program şi organizare, expoconferinţele de arhitectură au reunit până în prezent peste 3.000 de arhitecţi şi designeri din Europa, Asia şi America, 400 de speakeri, 350 de companii, 220 de parteneri şi sponsori, 115 parteneri media.

Expoconferinţa de Arhitectură RIFF 2013 prezintă proiectele arhitecturale premiate în ultimul an la nivel mondial şi are ca invitaţi arhitecţi laureaţi ai concursurilor internaţionale, lideri şi personalităţi ai arhitecturii contemporane. RIFF 2013 va reuni peste 400 de arhitecţi, proiectanţi şi companii de specialitate. Detalii: www.ieriff.ro.

Gala implicării Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) şi Asociația pentru Relaţii Comunitare (ARC) organizează ediţia a X-a a Galei Oameni pentru Oameni, pe 13 noiembrie 2013, la Bucureşti.

Gala este evenimentul care recunoaşte şi premiază implicarea în comunitate prin alocarea tuturor tipurilor de resurse pe care le pun la dispoziţie companii, organizaţii non-profit, voluntari sau donatori individuali. Prima ediţie a Galei din 2003 a fost primul moment în care companii, ONG şi media s-au întâlnit pentru a afla unii despre ceilalţi şi a sărbători implicarea în comunitate, un concept extrem de nou în acel moment. Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) este una dintre cele mai importante organizaţii profesionale de afaceri cu o contribuţie semnificativă în procesul de consultare asupra legilor şi reglementărilor cu efecte asupra mediului de afaceri din România. Detalii: www.gala.arcromania.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro