Transilvania Business 35

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 35 • 29 oct-26 nov 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-7 “Afaceri” pentru viaţă pag. 13-27 Ziua Unităţii Germane pag. 32-33 Expansiunea Van Moer Group

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

cover story “Afaceri” pentru viaţă

5-7 ANIVERSARE Grafis Art. 20 de ani de producţie publicitară

30-31 CSR

36-37

15 ani de fapte bune

8-9 AFACERI

PARTENERIAT

CCIAT – un partenercheie al business-ului bănăţean

România, atractivă pentru investitorii străini

34-35 46-47

INTERVIU Business Days – un cantonament pentru oamenii de afaceri

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA Proprietarii Albalact răscumpără acţiuni Albalact SA, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de lactate, va începe în câteva zile procesul de răscumpărare a 20% din capitalul social al companiei, punând la bătaie aproape 21 milioane de lei pentru această operaţiune. Acţionarii companiei vor înapoi maximum 130.340.000 acţiuni, preţul propus per acţiune fiind de cel mult 0,16 lei. Procesul de răscumpărare va dura 18 luni, estimează oficialii Albalact, iar de intermediere se va ocupa societatea de servicii şi investiţii financiare Carpatica Invest SA.

BRAŞOV Tehnologie în premieră la Sf. Constantin Spitalul Sf. Constantin Braşov este singurul centru chirurgical din România dotat cu Waterjet Dissector, o tehnologie de ultimă generaţie produsă de o firmă din Germania, lider mondial în electrochirurgie.

Tehnologia Waterjet a fost dezvoltată şi pusă la dispoziţia ramurilor chirurgicale de mare fineţe, permiţând îndepărtarea tumorilor canceroase sau necanceroase de la nivelul ficatului, pancreasului, creierului, rinichiului etc. Dispozitivul acţionează ca un bisturiu cu un jet de apă de câţiva microni grosime, sub presiune, care secţionează ţesuturile moi expunând vasele de sânge şi nervii. Prin această achiziţie unică în România, Spitalul Sf. Constantin devine centru zonal de expertiză şi de training, pe lângă utilitatea clinică extraordinară. Cazuri din ce în ce mai dificile, în special cancere, vor putea fi rezolvate în acest mod, la cele mai înalte standarde mondiale.

Bani pentru mediu Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, a anunţat că în aria tematică 4 a programului „Mediu şi infrastructură” există o sumă de 37 milioane franci elveţieni destinată managementului energiei durabile prin îmbunătăţirea infrastructurii orăşeneşti.

Dragnea a amintit că au fost deja selectate patru municipii pentru a depune proiecte în cadrul acestui program, precizând că este vorba despre Cluj, Arad, Braşov şi Suceava. De asemenea, viceprimarul Răzvan Popa anunţa, înainte cu două săptămâni de declaraţia vicepremierului, că Braşovul va beneficia de sume neram-

bursabile puse la dispoziţie de Guvernul Elveţiei pentru reabilitarea a două şcoli din municipiu şi pentru reabilitarea parţială a sistemului de distribuţie a energiei termice din cartierul Tractorul. Potrivit acestuia, cele două şcoli care vor fi reabilitate din punct de vedere termic şi energetic pe banii elveţienilor sunt Liceul de Informatică şi Şcoala Generală nr. 4, valoarea lucrărilor fiind evaluată la aproximativ un milion de euro. Totodată, restul banilor – 2,8 – 3 milioane de euro – ar urma să fie alocaţi proiectului de reabilitare a distribuţiei energiei termice din cartierul Tractorul, având în vedere că aproape jumătate din clienţii Tetkron, compania publică de furnizare a agentului termic, sunt în acest cartier. Lucrările vor începe abia anul viitor, în această iarnă urmând să se facă documentaţia pentru atragerea fondurilor puse la dispoziţie de elveţieni prin intermediul unui program de reabilitare termică şi energetică. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

BUCUREŞTI Bell Helicopter, relansare

Compania Indes Aviation este noul reprezentant independent al Bell Helicopter în România. Indes Aviation a anunţat oficializarea parteneriatului cu producătorul american în cadrul unei recepţii organizate miercuri, 24 octombrie, la Bucureşti, la Crystal Tower Bucharest Heliport. “Este o onoare şi ne bucurăm să fim în familia Bell Helicopter. Ceea ce ne dorim împreună cu cei de la Bell Helicopter este să avem o altă abordare a pieţei, să asigurăm suport foarte mult”, a spus Dragoş Moisescu, chief operating officer al Indes Aviation. “Este un moment important, este o zi mare, ziua în care Bell Helicopter se întoarce în România.

Credem că România va creşte, că este un mare potenţial pentru vânzarea şi operarea de elicoptere în România şi credem că acum vom avea partenerul potrivit care să ne ajute să creştem în România”, a spus Patrick Moulay, managing director Bell Helicopter.

CLUJ Dezvoltarea Thomsons omsons Online Benefits, unul dintre cei mai importanţi furnizori de software pen-

tru pachete de beneficii pentru angajaţi, l-a primit pe E.S., Ambasadorul Marii Britanii, Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), Martin Harris, la centrul său global de formare şi instruire din ClujNapoca.

Vizita a avut loc marţi, 8 octombrie, la iniţiativa Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, după deschiderea omsons Academy de la sfârşitul lunii iulie 2013.

Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat: „Sunt un susţinător convins al sectorului tehnologic, susţin investiţiile britanice în România, care au un potenţial deosebit în acest domeniu. Am fost impresionat de entuziasmul angajaţilor omsons din Cluj-Napoca şi am fost încântat să aud că datorită omsons Academy, centrul global de formare şi instruire al companiei, vor exista oameni din Londra, Singapore şi California care vor vizita Clujul”. “Este o mare onoare că Excelenţa Sa, Martin Harris OBE, consideră omsons drept un jucător cheie în industria IT&C din Cluj. Vedem în Cluj-Napoca un centru cheie al afacerilor noastre globale, motiv pentru care am derulat o campanie de recrutare intensă încă de când am sosit aici anul trecut: vom dubla numărul personalului nostru din Cluj şi planificăm să investim masiv în următorii trei ani, mai ales datorită prezenţei omsons Academy”, a declarat Michael Whitfield, CEO al omsons Online Benefits.

SSIF Broker aduce noi produse la BVB Începând de luni, 21 octombrie, două noi emisiuni de certificate turbo emise de SSIF Broker SA din Cluj-Napoca pot fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, în cadrul Sectorului Produse Structurate – Categoria Certificate. Acestea au ca activ suport indicii Dow Jones Industrial Average şi EURO STOXX 50. În prima şedinţă de tranzacţionare a noii emisiuni, preţul de referinţă a fost stabilit în conformitate cu notificarea SSIF Broker, în calitate de furnizor de lichiditate. Mai multe informaţii privind tranzacţionarea produselor structurate la BVB sunt disponibile în secţiunea de produse structurate a site-ului BVB, la următorul link: http://www.bvb.ro/structured.

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producţie inedită Comisia Europeană finanţează reprofilarea şomerilor de la Mechel Câmpia Turzii care vor fi pregătiţi pentru producţia de şoşoni pentru clăparii de schi. Activitatea ar urma să înceapă în luna ianuarie a anului viitor, cu 250 de angajaţi de la fostul combinat siderurgic. Într-o a doua etapă vor fi angajate alte 130 de persoane. Valoarea totală a proiectului este 6,4 milioane de euro.

MUREŞ Romcab caută 7 milioane de euro

Producătorul de cabluri Romcab SA Târgu Mureş caută finanţare de 7 milioane de euro la Eximbank, pe o perioadă de 12 luni, în scopul derulării anumitor relaţii comerciale cu clienţi agreaţi de instituţia bancară.

Consiliul de Administraţie al Romcab SA, condus de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, a introdus această propunere pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Romcab, care va avea loc în 14/15 noiembrie 2013. Ca şi garanţii, Romcab va aduce un acord de la o societate de factoring/bancă din străinătate, agreată de Eximbank, pentru acoperirea în proporţie de 100% a riscului de neplată; va emite un bilet la ordin, în alb, după cum va fi solicitat de instituţia bancară; va accepta să i se pună ipotecă mobilă asupra conturilor curente deschise la Eximbank. În plus, Romcab se angajează ca pe toată perioada contractului să nu se divizeze, să nu fuzioneze sau să decidă dizolvarea anticipată a societăţii fără acordul Eximbank.

SIBIU Managementul performanţei În 3 zile, 14 speakeri din ţară şi din străinătate au susţinut o conferinţă, 3 workshopuri, pentru 50 de participanţi. Acesta este bilanţul pentru cea de-a treia ediţie a Conferinţei Managementul Performanţei în România, organizată în Sibiu, în perioada 10-12 octombrie, de către compania Acumen Integrat, în parteneriat cu Integerper-

fom şi e KPI Institute. “Prin subiectele abordate, mixul de tematici, vorbitori şi participanţi am reuşit să dezbatem nevoi curente ale companiilor medii şi mari din România prezente la eveniment şi să se identificăm idei şi soluţii de rezolvare a acestora. Mulţumim tuturor pentru implicarea cu care au contribuit la succesul ediţiei a 3-a a Conferinţei Managementul Performanţei în România”, a declarat şi Teodora Cheţan, manager de proiect şi reprezentantă a companiei organizatoare, Acumen Integrat.

TIMIŞ Întâlnire bilaterală În perioada 18-20 septembrie 2013, o delegație de angajați ai camerelor de comerț din România s-au aflat în Portugalia, întrun schimb de experiență și bune practici transnațional pe teme de e-learning şi formare profesională, aplicaţii online şi management de proiect. Acțiunea a fost organizată de CCIA Timiș, în calitate de partener coordonator, și de Escola Profissional Cristóvăo Colombo, în calitate de partener, în cadrul Proiectului “Schemă inovativă de adaptabilitate și specializare S.I.A.S.”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și derulat de CCIAT în parteneriat cu camerele de comerţ ale judeţelor Bacău, Brașov, Prahova, Satu-Mare și Vâlcea, Universitatea de Vest Timişoara, MONDIMPRESA Italia (Agenţie a camerelor de comerţ) și Escola Profissional Cristóvăo Colombo Portugalia. În cele 35 de luni de implementare a proiectului, s-au format în meseria de consultant cameral 204 de angajaţi ai camerelor de comerţ şi industrie din România, din care 43 de angajaţi cu funcţii de conducere din 24 de organizații camerale au absolvit cursul „Manager îmbunătăţire procese“, acreditat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări. Au fost organizate șapte schimburi de experienţă naționale și două transnaționale (în Italia şi Portugalia), cu participarea a peste 300 de angajaţi ai camerelor de comerț teritoriale din România. De asemenea, echipele de experţi ale partenerilor de proiect au pus în practică trei aplicații online: Program de gestionare și arhivare documente; Curs online cu module specifice pentru consultanți camerali; Program de adaptabilitate a angajaților camerelor de comerț la locul de muncă. Totodată, s-au finalizat trei lucrări de specialitate ce constituie materiale de referinţă pentru sistemul cameral şi instrumente utile pentru angajaţii acestora: Ghidul Serviciilor, Manualul Consultantului Cameral şi Carta Camerală.

Staţie de transfer la Timişoara Consiliul Judeţean Timiş, în calitate de beneficiar al proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Timiş”, a efectuat recepţia lucrărilor de la Staţia de Transfer Timişoara, centrele de colectare Deta, Jimbolia şi Făget şi drumurile de acces aferente acestor obiective.

Staţia a fost construită din fonduri europene şi face parte din cadrul Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor din Timiş. Deşeurile vor fi cântărite, descărcate etanş în containere şi transportate la depozitul ecologic de la Ghizela. Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Timiş” este co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 1 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate”.

Festival Internaţional de Literatură În perioada 23-25 octombrie 2013, Timişoara a găzduit cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură. Şase nume importante ale literaturii universale contemporane au fost prezente la acest eveniment cultural, iar organizatorii le-au propus cititorilor „o mai bună cunoaștere a literaturii sârbe de astăzi”. Evenimentul a avut, la această ediţie, menirea de „a completa oferta de activităţi cu care Timişoara va candida la statutul de capitală culturală europeană”, au afirmat inițiatorii festivalului. Victor Erofeev – unul dintre cei mai importanți și controversați scriitori ruși de astăzi, Iuri Andruhovîc – Patriarhul literaturii ucrainene, unul dintre fondatorii tendinței postmoderne în literatura ucraineană, Edo Popović (Croația) – autorcult al generaţiei sale, a cărui operă literară a devenit portavocea „învinşilor” din Croaţia urbană, Fabio Geda (Italia) – scriitor îndrăgit de cititorii români datorită romanelor Singur pe stradă (nominalizat la cel mai important premiu literar din Italia) și În mare sunt crocodili, Duško Novaković – un nume de primă mărime al poeziei sârbe de astăzi, și Igor Marojević – cunoscut deopotrivă ca prozator și dramaturg, prezent în cele mai importante antologii dedicate prozei sârbe de astăzi, au fost oaspeții din străinătate ai Festivalului.

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr

Opriţi vântul, acoperiţi soarele!

Redacția Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Laura M. Bondrilă, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor

Peste 4,4 miliarde de euro au fost investite până acum în energie regenerabilă în România. Legislaţia privind acordarea certificatelor verzi a fost modificată în vara care a trecut, în defavoarea investitorilor, şi totuşi fluxul de dezvoltare a parcurilor eoliene şi fotovoltaice nu a scăzut. Dimpotrivă, a crescut simţitor. În primele 8 luni ale anului 2013, consumul naţional de e-nergie a totalizat 32,9 TWh, iar din această cifră 41,6% a reprezentat energie din surse regenerabile. Incluzând aici, bineînţeles, şi energia hidro. Investitorii au înţeles că energia regenerabilă rămâne un business bun, chiar dacă profiturile nu mai sunt atât de consistente cât erau cu vechea regulă a certificatelor. „Înainte câştigam de 8 ori, ca la Caritas, azi câştigăm de 2-3 ori. De ce să nu fim mulţumiţi?”, explică situaţia, cu umor, un investitor local din Târgu Mureş.

De ce să nu fie mulţumiţi? Vine, iată, şi aduce câteva argumente chiar ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. La un eveniment recent, Niţă a spus, sec: “Sistemul naţional de transport al energiei electrice va atinge în acest an capacitatea maximă de energie regenerabilă pe care o poate prelua. (...) Problema există pentru că, iată, noi avem instalaţi undeva la 2.200 de MW anul trecut pe energie regenerabilă şi anul acesta se mai aşteaptă încă o mie şi ceva de MW. Deci cumva, capacitatea de 3.000 -3.500 MW pe care o avem noi în vedere pentru energie regenerabilă se atinge anul acesta. Ce se va întâmpla în viitor? Nu va mai fi loc în reţea”.

Cum adică? Am pus iar carul înaintea boilor? În toţi aceşti ani i-am curtat pe aceşti investitori, le-am creat cadru legislativ, i-am momit cu certificate verzi, i-am făcut să bage 4,4 miliarde în economia României şi acum le spunem că nu au loc în reţea? Că sistemul nu e pregătit pentru a prelua energia? Că atunci când intră în sistem energia produsă de eoliene, pentru echilibrarea sistemului se închid grupuri de la termocentrale, operaţiuni foarte costisitoare? Că nu există o hidrocentrală de pompaj cum ar fi cea dorită la Tarniţa, judeţul Cluj?

Consumul în România a scăzut foarte mult? România nu e conectată la o reţea de transport care să permită exportul energiei electrice?

Investitorii aceştia n-au nicio vină pentru lipsurile României, vina vă aparţine în totalitate, domnilor politicieni! N-am auzit un ministru al Energiei sau un premier în ultimul deceniu să se îngrijoreze că n-avem loc în reţea sau că nu suntem conectaţi la o reţea de transport internaţională şi să aloce o sumă de bani pentru a rezolva această problemă foarte gravă. Oprirea unei termocentrale are costuri foarte mari? Sigur că are, pentru că acolo sunt plătiţi mii de oameni care lucrează câteva luni pe an şi în rest asigură mentenanţa. Nu-i de mirare de ce costul producerii energiei la o termocentrală e atât de mare. De restructurări în aceste termocentrale nu a vorbit nimeni. Ne vorbiţi despre Tarniţa, domnule ministru, ca şi cum aţi fi în Opoziţie. De ani buni aşteptăm acel investitor strategic să facă acest proiect. Speram că-l aduce Victor Ponta din China, dar n-a fost aşa?

E adevărat, investitorii în energie regenerabilă nu se pot lăuda că au creat locuri de muncă. Dau de lucru doar unor firme de pază. Efectul de multiplicare în economie aproape zero, spuneţi, din nou, dvs., domnule ministru. Statul câştigă doar din impozite. Dar oare nu asta înseamnă eficienţă şi productivitate într-o afacere? Să produci cu costuri optime, cu angajaţi doar cât ai nevoie?

Iar statul să-şi ia impozitele fără să aibă alte obligaţii? Dacă ar funcţiona asemănător şi termocentralele a căror soartă o plângeţi, domnule ministru, poate că azi ar fi fost mai mult loc în reţeaua energetică.

Vă rugăm, la treabă! Şi nu goniţi investitorii.

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Alin BOLBOS Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

“Afaceri” pentru viaţă de Ligia Voro

Fundaţia pentru SMURD a reuşit ca în cei şapte ani de activitate să atragă peste 30 de mi lioane de lei din donaţii şi sponsorizări, o sumă direcţionată spre sănătatea românească.

Parteneriate solide, de ce nu chiar simţul afacerilor în slujba semenilor, a făcut din Fundaţia pentru SMURD o entitate serioasă al cărei model poate fi urmat de departamentele de marketing şi PR ale multor companii.

5

6

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Una dintre cele mai vizibile organizaţii non-guvernamentale din România, Fundaţia pentru SMURD, creată de dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, la momentul respectiv coordonator al SMURD, a implementat în ultimii şapte ani proiecte ce au cumulat ca finanţare peste 30 de milioane de lei.

Născută din necesitatea gestionării fondurilor obţinute din donaţii şi sponsorizările făcute Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), care altfel ar fi devenit inutile şi dificil de gestionat, Fundaţia pentru SMURD, succesoarea Societăţii de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România, şi-a luat foarte în serios rolul de dezvoltator de programe şi proiecte în beneficiul urgenţei româneşti şi, implicit, a beneficiarilor medicinii de urgenţă.

Sub această umbrelă a început vânătoarea de fonduri pentru susţinerea multiplelor proiecte şi programe pe care Fundaţia pentru SMURD le-a girat pentru SMURD.

Dotări şi echipamente Proiectele şi programele derulate prin Fundaţia pentru SMURD au fost din cele mai diverse, încercând să suplinească din donaţii şi sponsorizări ceea ce statul nu a avut capacitatea, momentan nu ne oprim asupra cauzelor, de a le finanţa. Spaţiul editorial nu ne permite să le cuprindem pe toate, dar ne vom apleca asupra celor pe care le considerăm relevante în ceea ce priveşte investiţia.

Astfel, deoarece SMURD Iernut îşi desfăşura activitatea într-un spaţiu impropriu, printr-un parteneriat cu Primăria oraşului mureşean, Fundaţia pentru SMURD a reuşit să doteze noul sediu pus la dispoziţie de administraţie lângă deja existenta cameră de gardă. Dotarea şi amenajarea celor patru încăperi noi, puse la dispoziţie pentru o perioadă de 15 ani, a însemnat un efort financiar de aproape 54 de mii de lei.

O serie de proiecte au vizat amenajarea, modernizarea sau dotarea cu echipamente a clădirilor şi încăperilor unde funcţionează centrele pentru formarea personalului în acordarea ajutorului medical de urgenţă şi descarcerare.

Astfel, la ISU Timiş, peste 200 de mii de lei au fost alocate unor lucrări de extindere şi modernizare la reţelele interioare de utilităţi: instalaţii sanitare interioare, instalaţii de stingere a in2012 – 20,980 milioane de lei cendiilor, instalaţii termice.

2011- 8,433 milioane de lei Alte 130 de mii de lei au fost destinate 2010 – 8,433 milioane de lei lucrărilor de mansardare a clădirii 2009 – 2,936 milioane de lei unde funcţionează Centrul de instruire 2008 – 3,827 milioane de lei de la Sibiu care asigură şi pregătirea 2007 - 1,417 milioane de lei personalului paramedical din judeţele Braşov şi Alba. Dotarea cu mobilier şi echipamente electronice şi electrocasnice şi altele a Centrului pentru formare şi pregătire în primul-ajutor calificat şi descarcerare din cadrul ISU Sibiu a însemnat un alt proiect şi altă finanţare alocată. 62 de mii de lei a fost suma alocată dotării centrului astfel încât acesta să fie operaţional.

De asemenea, în 2010, Consiliul director al Fundaţiei pentru SMURD a aprobat finanţarea achiziţiei echipamentelor medicale şi de instruire pentru dotarea noilor Centre de formare şi pregătire în primul-ajutor calificat şi descarcerare SMURD din Argeş, Bucureşti (Facultatea de Pompieri), Cluj-Napoca, Dâmboviţa şi Sibiu. Bugetul estimat al proiectului a fost stabilit la aproape 153 de mii de lei.

Dacă rămânem la proiectele ce au urmărit dotarea fie că vorbim de centre de instruire sau de servicii de urgenţă, e de amintit proiectul privind achiziţionarea echipamentelor de

Venituri Fundaţia pentru SMURD

protecţie pentru echipajele de prim-ajutor calificat SMURD din Miercurea Ciuc, Odorhei, Topliţa (SMURD Harghita) şi SMURD Orăştie. 51 de paramedici au beneficiat prin acest proiect de echipamente de protecţie în valoare de 41 de mii de lei, astfel încât cele uzate şi depăşite fizic să poată fi înlocuite. De o asemenea investiţie au avut parte şi serviciile de urgenţă, reanimare şi descarcerare din judeţul Vrancea şi municipiul Bucureşti.

De asemenea, Fundaţia pentru SMURD a alocat sume importante pentru reabilitarea Unităţii de Terapie Intensivă Mobilă (UTIM) pentru intervenţia în situaţiile de urgenţă a SMURD Bucureşti, dotarea serviciului UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa cu o ambulanţă din Germania, dotarea Serviciului UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa cu o ambulanţă a medicului de urgenţă şi multe, multe altele care au vizat dotarea serviciilor de urgenţă de pe întreg teritoriul României.

Finanţare pentru profesionalizare O multitudine de proiecte au vizat profesionalizarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în unităţile SMURD din ţară. Dacă ar fi să ne oprim asupra unuia ar fi de amintit faptul că Fundaţia pentru SMURD a cofinanţat cu 200.000 de lei proiectul „Profesionişti în intervenţia integrată la accidentele colective şi dezastre”. Contractul pentru proiectul în valoare de aproximativ 20 milioane de lei, derulat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU), Fondul Social European, a fost semnat în 2010. Descris ca un proiect strategic transnaţional, de formare profesională pentru pompieri şi personal medical, acesta a avut ca parteneri din Franţa (Brigada de Pompieri din Paris, Academia Naţională de

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pompieri, Societatea Franceză de Medicină de Catastrofă) şi România (Ministerul Sănătăţii şi Ministerul de Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă).

Dacă rămânem în sfera pregătirii personalului SMURD şi nu numai ar fi de amintit faptul că achiziţionarea avionului sanitar şi a elicopterului a reprezentat o provocare în ceea ce priveşte antrenamentul piloţilor ce le vor manevra. Astfel, tot Fundaţia pentru SMURD a finanţat cu 18.330 de euro antrenamentul piloţilor din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie la simulatorul de zbor pentru elicopterul EC-135, respectiv contractarea unui număr de 100 de ore de zbor „block time”, efectuate cu o aeronavă Piper Cheyenne III, dotată, din punct de vedere medical, cu echipamente şi aparatură medicală, în conformitate cu standardele europene şi compatibile cu cele existente în serviciile de medicină de urgenţă.

De-a lungul anilor nu a fost uitată nici pregătirea personalului medical propriu-zis. În 2010, spre exemplu, Fundaţia pentru SMURD a sponsorizat participarea unui număr de 100 de studenţi, medici rezidenţi, asistenţi medicali, medici specialişti şi primari la Congresul European de Medicină de Urgenţă, ce s-a desfăşurat la Stockholm, în perioada 11-14 octombrie 2010. Suma alocată acestui proiect a fost, de asemenea, una substanţială – 163.000 de lei.

Sunt doar puţine proiecte pe care Fundaţia pentru SMURD le-a derulat în cei 7 ani de activitate. Portofoliul este mult mai bogat şi extrem de diversificat în ceea ce înseamnă susţinerea unităţilor SMURD, generic vorbind.

Parteneriate strategice Fiecare proiect a însemnat certitudinea finanţării. În afara atragerii celor 2% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice şi a donaţiilor din partea persoanelor fizice şi juridice, Fundaţia pentru SMURD a reuşit să îşi consolideze în timp parteneriate serioase cu companii de top cu renume local, naţional sau chiar internaţional.

Cel mai recent, chiar în luna aceasta, a fost finalizat cu ajutorul Fundaţiei Vodafone - Centrul Naţional de Formare în Asistenţa Medicală de Urgenţă în Coordonarea Accidentelor cu Multiple Victime”, în fosta baracă SMURD de la Tîrgu-Miureş. „Ca şi concepţie, ca şi mod de dotare cred că este cel mai avansat din Europa şi poate unicat în zona noastră”, a susţinut dr. Raed Arafat, preşedintele Fundaţiei pentru SMURD şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, la inaugurarea centrului. În afară de parteneriatul cu Fundaţia Vodafone, unul dintre cele mai fructuoase, s-au mai alăturat de-a lungul timpului proiectelor Fundaţiei pentru SMURD Grupul Rompetrol, Grupul E.ON, Automobile Bavaria, Loteria Română etc.

Grupul Rompetrol sprijină, spre exemplu, în 2013, Fundaţia pentru SMURD şi SMURD prin implementarea a două proiecte noi, asigurând combustibilul necesar intervenţiilor aeriene ale SMURD, respectiv contribuind la înfiinţarea unui centru regional de pregătire pentru salvatori, în zona Dobrogea.

Automobile Bavaria a pus la dispoziţia SMURD două autospeciale BMW X3 destinate intervenţiilor de urgenţă.

Un alt parteneriat în domeniul auto se prefigurează cu Dacia Renault pentru modelul Dacia Duster.

Grupul E.ON a sprijinit, spre exemplu, Fundaţia pentru SMURD cu achiziţia echipamentelor de protecţie pentru SMURD Botoşani, în valoare de 27.000 RON. Sume importante a alocat E.ON şi pentru sprijinirea SMURD Mureş. În urma unei donaţii din partea companiei Aliat - MBO Group Târgu-Mureş, Fundaţia pentru SMURD a primit o autospecială pentru medicul de urgenţă, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul SMURD Mureş.

Proiecte judeţene Medicina mureşeană este sprijinită şi de autorităţile judeţene. Consiliul Judeţean Mureş a derulat deja un proiect important, şi anume „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în Regiunea 7 Centru”. Proiectul, primul de acest gen din România, cu o valoare de peste 42 de milioane de lei, a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional (POR).

Luna aceasta, Consiliul Judeţean Mureş împreună cu Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru au semnat proiectul de reabilitare, modernizare şi echipare a ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) TârguMureş în valoare totală de aproximativ 4,5 milioane de euro.

Astfel, până la 1 iulie 2015 proiectul trebuie finalizat şi încheiat. „Va trebui să avem o bună colaborare cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă pentru că astăzi acest ambulatoriu deserveşte un număr de aproximativ 800 de persoane pe zi şi va trebui să mutăm acest ambulatoriu, iar aici intervine domnul director Ovidiu Butuc, care va trebui să găsească o soluţie ca să ne predea amplasamentul, frontul de lucru pentru implementarea acestui proiect”, a spus Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean, la semnarea contractului. „Acest proiect mai amplu conţine alte serii de paşi în colaborare cu Consiliul Judeţean, astfel încât obiectivul principal, şi anume acela ca judeţul Mureş, şi implicit, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă să se transforme într-un spital regional de urgenţă şi nu oricare spital regional de urgenţă, ci primul spital regional de urgenţă din ţară din punct de vedere al complexităţii cazurilor tratate. Beneficiarii direcţi ai acestei investiţii sunt pacienţii care se tratează în sistem ambulatoriu în judeţul Mureş, iar beneficiarii indirecţi sunt toţi pacienţii, toţi bolnavii judeţului Mureş şi ai regiunii şapte centru”, a precizat Ovidiu Butuc, directorul SCJU TîrguMureş (Teodora MÎNDRU)

7

8

csr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15 ani de fapte bune Anul acesta, Fundaţia Vodafone România a aniversat 15 ani de când este alături de comunitate şi de organizaţiile non-guvernamentale din România, 15 ani în care a desfăşurat peste 700 de programe sociale în beneficiul copiilor şi persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, familiilor dezavantajate.

Raed Arafat, Președinte fondaator SMURD, Iñaki Berroeta, CEO Vodafone România, Irina Nistor, Presedinte Onorific Fundatia Vodafone România și E.S. Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii la București, la inaugurarea noului Centru Național de Formare În Asistență Medicală de Urgență

În cei 15 ani, Fundaţia Vodafone România a susţinut programe sociale din domenii precum sănătatea, educaţia, prevenirea abandonului familial şi şcolar, servicii sociale pentru copii, tineri cu dizabilităţi intelectuale şi locomotorii, vârstnici, şi programe de voluntariat, în parteneriat cu peste 600 de organizaţii non-profit din toată ţara. Investiţia totală a fundaţiei în aceste proiecte a fost de 15 milioane de euro.

Povestea fundaţiei începe din 1998, ca prima Fundaţie corporatistă din România, cu proiecte de educaţie şi sănătate, realizate în parteneriat cu trei organizaţii non-profit din Bucureşti, Constanţa şi Călăraşi. An de an, fundaţia s-a extins şi către alte zone sociale, crescând numărul de asociaţii susţinute şi de beneficiari. Aşa se face că, acum, după 15 ani, sunt peste 200.000 de oameni care au beneficiat direct de proiectele Fundaţiei Vodafone. În cursul acestui an, Fundaţia a finalizat două proiecte mari în domeniul sănătăţii, care vor ajuta la salvarea de vieţi omeneşti. Este vorba despre construcţia celei mai moderne secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, cu o investiţie de peste 1.350.000 de euro şi de renovarea noului centru de pregătire în medicina de urgenţă de la Târgu Mureş, în valoare de peste 250.000 de euro.

Noua secţie de Terapie Intensivă pentru nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti este construită împreună cu Asociaţia Inima Copiilor. Secţia de terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie are cele mai bune rezultate şi cea mai mică rată de mortalitate infantilă din ţară,

Raed Arafat, Președinte fondator SMURD, și Florina Tănase, Director Legal & External Affairs Vodafone România, la Gala “15 ani de Fapte Bune” a Fundației Vodafone

apropiindu-se de media din centrele europene de prestigiu.

Aici sunt trataţi, cu succes, nou-născuti şi copii născuţi prematur cu malformaţii şi traumatisme diverse, cu boli infecţioase severe sau afecţiuni neurochirurgicale.

Al doilea proiect, finalizat anul acesta, Centrul Naţional de Formare în Asistenţa Medicală de Urgenţă în Coordonarea Accidentelor cu Multiple Victime din Târgu Mureş a fost inaugurat pe 7 octombrie şi este unul dintre cele mai moderne centre de instruire din Europa Centrală şi de Est. Aici, personalul medical, de comandă şi control care intervine în situaţii de urgenţă va beneficia de instruire avansată, de spaţii adecvate pentru traininguri şi simulări ale unor situaţii din viaţa reală. Renovarea şi reamenajarea spaţiului noului centru au fost realizate cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România şi al Fundaţiei pentru SMURD, investiţia Fundaţiei Vodafone ridicându-se la 270.000 de euro.

"Centrul de formare inaugurat astăzi este unul dintre cele mai importante realizări din ultimii ani în ceea ce priveşte pregătirea personalului pentru a face faţă intervenţiilor în situaţii de urgenţă. Centrul permite instruirea şi simularea în situaţiile medicale de urgenţă, precum şi în coordonarea intervenţiilor de urgenţă la nivel înalt. Dotarea centrului include simulatoare medicale complexe, mediu de simulare real, cum ar fi strada şi maşina demontabilă în vederea simulării descarcerării, o cabină a unei ambulanţe, o cameră de resuscitare şi altele. Totodată, în cadrul centrului este un simulator virtual achiziţionat prin fonduri structurale şi care permite crearea unor situaţii foarte complexe cât mai aproape de realitate. Dotarea centrului

csr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a fost realizată din fonduri ale Ministerului Sănătăţii, Fundaţia pentru SMURD şi Fonduri Europene prin programul POSDRU. Însă, acest centru nu ar fi putut fi deveni operaţional dacă nu aveam contribuţia Fundaţiei Vodafone care a finanţat, în cooperare cu Fundaţia pentru SMURD, renovarea clădirii şi modernizarea ei. Clădirea în care a funcţionat anterior unitatea de primiri urgenţe şi care a fost mutată la sfârşitul anului 2012 se afla într-o stare avansată de degradare. De aceea au fost necesare investiţii semnificative pentru a o aduce la nivelul de astăzi şi, în acest sens, înalta noastră apreciere şi recunostinţă se îndreaptă către partenerul nostru, care este alături de noi din 2003 - Vodafone România şi Fundaţia Vodafone România“, a declarat dr. Raed Arafat, Preşedintele Consiliului Director, Fundaţia pentru SMURD şi Subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

“Suntem alături de SMURD şi Fundaţia pentru SMURD de 10 ani, în multe dintre proiectele lor care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti. Parteneriatul nostru a îmbrăcat diverse forme, de la dotarea ambulanţelor cu echipamente de transmisiuni de date şi video, până la achiziţia de maşini de intervenţie, iar, acum, reabilitarea acestui centru de formare de care România are atâta nevoie. Suntem bucuroşi că putem susţine, atât prin tehnologie de vârf, cât şi prin finanţarea oferită de Fundaţia Vodafone, progresul comunităţii”, a spus Iñaki Berroeta, CEO Vodafone România.

Centrul are o suprafaţă totală de 500 mp şi a fost amenajat în fosta clădire de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Costurile totale pentru construcţia şi dotarea noului centru se ridică la 1.293.000 de euro. Centrul Naţional de Formare în Asistenţă Medicală de Urgenţă în Coordonarea Accidentelor cu Multiple Victime va găzdui anual peste 50 de cursuri de formare, sesiuni de pregătire teoretice şi practice. Cursurile vor fi, în mare parte, gratuite, iar numărul celor care vor beneficia de această pregătire specializată depăşeste 1000 de persoane pe an. Centrul este dotat cu un sistem avansat de simulare virtuală în caz de dezastre, la cele mai înalte standarde europene, cu ajutorul căruia personalul de intervenţie din diferite instituţii va putea fi confruntat cu situaţii reale, incluzând cutremure, accidente de tren, accidente aviatice etc.

Sistemul de simulare de accidente este unic în România şi include: - un simulator de accidente de circulaţie dotat cu suprafaţă asfaltată (care simulează o parte de autostradă) şi un automobil complet dezmembrabil care permite simularea operaţiunilor de descarcerare; - manechine 3 G: simulatoare de pacient tip simMan, capabile să simuleze orice patologie de urgenţă, la trei vârste diferite: adult, copil şi bebeluş); - o cameră de reanimare care simulează o cameră de resuscitare spitalicească; - o cameră tip garsonieră în vederea simulării accidentelor chimice casnice şi a punerii personalului medical şi paramedical în situaţii cât mai aproape de realitate (incendiu, gaze toxice etc); - 2 săli de cursuri, pentru instruirea teoretică.

Un alt proiect important al Fundaţiei Vodafone este Vo luntar de Profesie, care se adresează persoanelor care şiau dorit dintotdeauna să lucreze într-o organizaţie non-profit şi să susţină în mod direct o anumită activitate socială, dar nu au avut timpul sau posibilitatea financiară de a se dedica în totalitate acestei cauze. În acelaşi timp, programul vine în sprijinul ONG-urilor care au nevoie de

Voluntarii celei de-a patra ediții a programului Voluntari de profesie

Beneficiari ai Centrului de zi pentru școlari și preșcolari, Fundația Edelweis

forţă de muncă specializată, dar care nu pot susţine costurile salariale. Beneficiarii finali sunt persoanele aflate în grija organizaţiilor non-profit: copii, bătrâni, persoane cu probleme de sănătate sau dezavantajate.

Pentru ediţia a IV-a a programului, din acest an, care se desfăşoară în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, Fundaţia Vodafone a selectat 17 persoane, dintre cei peste 200 de candidaţi înscrişi. Fundaţia Vodafone va asigura salariile curente ale voluntarilor şi cheltuielile administrative, pentru ca aceştia să se poată dedica în totalitate proiectelor pe care le vor desfăşura, la ONG-urile pentru care au optat.

Programul a fost lansat în România în 2010, iar în cei trei ani, 48 de voluntari au lucrat pentru organizaţii non-profit din toată ţara, efectuând un număr de 16.000 de ore de voluntariat.

Fundaţia Vodafone Group a lansat la nivel mondial programul „Voluntar de profesie” în anul 2002, sub denumirea de „World of Difference”. Până astăzi, peste 2100 de voluntari s-au implicat în proiecte dezvoltate de ONG-uri din toată lumea. În prezent, programul se desfăşoară în 22 de ţări. Mai multe detalii despre programul „Voluntar de profesie” sunt disponibile pe pagina dedicată Fundaţiei Vodafone România, www.fundatia-vodafone.ro şi pe www.facebook.com/fundatiavodafone.

9

12

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cardiologul Benedek Imre, elogiat de American Heart Journal American Heart Journal, una dintre cele mai titrate reviste medicale din SUA, a publicat şi comentat la superlativ, în urmă cu doar câteva săptămâni, un studiu realizat de echipa prof. dr. Benedek Imre, şeful Secţiei de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş. de Alin BOLBOS Studiul se referă la sistemul de urgenţă privind infarctul, construit de prof. dr. Benedek în judeţele limitrofe Mureşului, sistem care a redus considerabil mortalitatea în rândul pacienţilor cu probleme de inimă.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât în România, cât şi în Europa, conform ultimului raport al Societăţii Europene de Cardiologie. Raportul arată că, anual, 60% dintre decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare. România se află pe locul patru în lume în ceea ce priveşte mortalitatea de cauză cardiovasculară, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria. Potrivit datelor Societăţii Române de Cardiologie, zilnic 40 de conaţionali mor din cauza infarctului miocardic.

De la nişte cifre chiar mai proaste ca acestea a plecat prof. dr. Benedek, în 2004, când a pus bazele sistemului ce i-a adus acum recunoaşterea specialiştilor americani. “Ideea care stă în centrul acestui sistem este nevoia ca pacienţii care suferă un infarct să ajungă în cel mai scurt timp la noi pentru montarea unui stent, care le poate salva viaţa. Vă dau un exemplu: un pacient din Miercurea Ciuc se prezintă acolo la Urgenţă acuzând dureri acute în piept. Medicii de acolo îi fac rapid un EKG, îi confirmă infarctul şi-l trimit cu Ambulanţa la noi, la Târgu-Mureş. Noi suntem imediat anunţaţi telefonic, astfel încât până ajunge Ambulanţa cu pacientul să pregătim sala, echipamentele şi echipa de intervenţie. Pacientul e adus direct în sala de intervenţii şi procedura poate începe. E foarte important ca în cazul unui infarct să intervii cu montarea unui stent – dispozitiv care odată instalat pe arterele obturate le ţine deschise, asigurând fluxul de sânge – cât mai curând posibil. Dacă reuşeşti să intervii într-o oră, miocardul se poate reface aproape integral. Cu cât trec mai multe ore, refacerea e doar parţială.

Primele 12 ore de la infarct sunt extrem de importante, atunci trebuie efectuată montarea stenturilor”, a explicat, pentru Transilvania Business, prof. dr. Benedek, foarte onorat că studiul său a fost apreciat de elita cardiologilor americani.

Sistem unic în România Foarte puţini pacienţi beneficiază însă de intervenţii asupra miocardului în timp util, mai ales dacă provin din zone unde sistemul medical nu funcţionează coerent, riscându-şi astfel viaţa sau scurtând-o considerabil. Aceste consideraţii au stat la baza studiului realizat de echipa prof. dr. Benedek, în perioada 2004-2011, pe 5.899 de pacienţi din mai multe judeţe situate în centrul României, şi la baza reţelei pe care a creat-o ulterior, venind în sprijinul acestor oameni.

Astăzi, o persoană din judeţele Mureş, Bistriţa Năsăud, Harghita, Covasna, Sibiu, Alba, dacă ajunge la Urgenţă în localitatea de domiciliu şi e diagnosticată cu infarct miocardic, în doar câteva ore – depinde de distanţa faţă de

Târgu-Mureş – poate beneficia de intervenţia specialiştilor de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Medicii de la Urgenţă din acele judeţe au fost cooptaţi în această reţea, ei înţelegând cât de important e ca intervenţia specialiştilor să aibă loc la cât mai scurt timp după producerea infarctului.

Sistemul gândit şi implementat de prof. dr. Benedek, unic astăzi în România şi unic la nivel mondial la momentul iniţierii lui, în 2004, a redus simţitor rata mortalităţii în rândul pacienţilor care au suferit un infarct şi au ajuns la TârguMureş în primele 12 ore de la eveniment.

Rezultate impresionante Prestigioasa revistă American Heart Journal nu doar că a publicat studiul prof. dr. Benedek, dar a şi comentat pe marginea acestuia, în paginile editoriale, autori fiind medicii Timothy D. Henry, Alice K. Jacobs şi Christopher B. Granger. “Aceste rezultate sunt remarcabile şi ilustrează grafic beneficiile în sensul scăderii mortalităţii în urma aplicării unei strategii coerente”, spun medicii americani.

“Rezultatele impresionante obţinute de echipa care a pus pe picioare o asemenea reţea regională de urgenţe în centrul României ne aminteşte de impactul pe care îl au aceste sisteme regionale şi ar trebui să ne facă să ne reîndreptăm atenţia asupra strategiilor sistemelor de urgenţă menite a salva vieţi, incluzând aici pacienţii cu probleme cardiace din SUA”, au mai spus cei trei medici americani.

Partenerul nr. 1 Germania a fost alături de România în ultimii 20 de ani în cele mai diverse moduri din punct de vedere politic şi economic, ajutând ţara noastră să se dezvolte şi devenind astfel un partener stabil pe termen lung. Germania este din anul 2007 partenerul comercial numărul 1 al României. În total sunt înregistrate în România peste 19.000 de firme cu participaţie germană de cel puţin 20% la capital. Cum au evoluat relaţiile româno-germane şi care sunt perspectivele, împreună cu noutăţi ale companiilor... La mulţi ani, Germania!

14

Ziua Unităţii Germane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, prim-ministrul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, fosta vice-preşedintă a Bundestag-ului, Susanne Kastner, şi peste 1.000 de oaspeţi au fost invitaţi de ambasadorul Werner Hans Lauk la festivităţile prilejuite de Ziua Unităţii Germane 2013. de Ionuţ OPREA

Recepţia tradiţională a Ambasadei Germaniei a avut loc în data de 3 octombrie, pentru prima dată la Palatul Bragadiru care, prin ambianţa sa impresionantă, a oferit, potrivit părerii unanime, un cadru demn şi foarte frumos pentru întâlnirea germanilor, românilor şi a comunităţii internaţionale din Bucureşti.

“Bine aţi venit la aniversarea din acest an a Zilei Unităţii Germane. Sărbătorim această zi în întreaga lume pentru a 23-a oară – şi cu toate acestea, pentru noi, aici, la Bucureşti, anul acesta este diferit. Pentru prima dată după mulţi ani nu sărbătorim această zi la reşedinţa ambasadorului, ci aici, la superbul Palat Bragadiru. […] Numărul mare de companii care au sprijinit recepţia de astăzi reprezintă şi expresia clară a strânselor şi intenselor relaţii economice româno-germane. Mi-am propus ca obiectiv personal consolidarea şi apro“Germania a fost alături de Româfundarea şi pe mai departe a acestui nia în ultimii 20 de ani în cele mai schimb reciproc sub toate aspectele diverse moduri din punct de vedere sale. Iar aici mă refer la mai mult decât politic ş economic, ajutând ţara la producţie şi schimbul de produse şi noastră să se dezvolte şi devenind servicii, în special la dezvoltarea cooastfel un partener stabil pe termen perării româno-germane în domeniul lung. Această susţinere reiese şi din educaţiei, şi anume în ceea ce priveşte numeroasele investiţii ale firmelor pregătirea profesională. Prin sistemul germane în România, dar şi în dual de pregătire profesională, o comschimburile comerciale importante binaţie între educaţia practică în dintre cele două ţări. Germania cadrul companiilor şi învăţământul este, din anul 2007, partenerul general şi de specialitate din cadrul comercial numărul 1 al României. şcolilor profesionale, Germania deţine România importă din Germania în un instrument important pentru primul rând maşini şi utilaje eleccreşterea economică şi pentru o bună tronice, dar şi mijloace de transsalarizare a tinerilor. Consider că inport, cauciuc şi mase plastice. În troducerea sistemului dual de 2012, importurile din Germania au pregătire profesională în România, însumat 9,5 mld. euro. Cele mai dincolo de proiectele-pilot de la multe produse exportate în GermaBraşov şi Timişoara, constituie o temnia au fost aceleaşi ca şi cele imporatică importantă pentru care doresc să tate, adăugându-se textilele şi mă angajez cu fermitate. Şi aceasta cu îmbrăcămintea. Exporturile către atât mai mult cu cât cooperarea între Germania în 2012 au însumat circa România şi Germania în domeniul 8,4 mld. euro. În anul 2012 au fost educaţiei, de la învăţământul preşcolar înregistrate în Registrul Comerţula cel universitar, este deja una foarte lui 256 de firme noi cu capital gerstrânsă, diversificată şi încununată de man. În total sunt înregistrate în un real succes. Sistemul şcolar româRomânia peste 19.000 de firme cu nesc în limba germană oferă o platparticipaţie germană de cel puţin formă deosebit de largă în acest sens: 20% din capitalul social. Particiîn jur de 20.000 de elevi învaţă la şcoli paţia la capital (firme noi înregiscu predare în limba germană ca limbă trate şi majorări de capital) a maternă, iar în sistemul universitar firmelor germane a fost în 2012 de românesc există peste 70 de linii de 173 milioane de euro” – sursa: Rastudiu în limba germană. Aceste cifre port Anual 2012 AHK România sunt deosebit de îmbucurătoare şi ele

se datorează, nu în ultimul rând, angajamentului necontenit al minorităţii germane din România şi al reprezentanţilor lor activi din cadrul Forumului Democrat al Germanilor din România. Importanţa minorităţii germane din România pentru relaţiile româno- germane nu poate fi apreciat suficient de mult. Minoritatea germană este o punte lingvistică, culturală şi istorică de neînlocuit între naţiunile noastre. […] România a depăşit criza economică şi financiară internaţională mai bine decât alţii, datorită unor reforme curajoase; acest lucru ne dovedeşte că reformele structurale, chiar dacă au fost şi sunt dureroase pentru mulţi, au readus, per ansamblu, economia şi societatea pe un drum ascendent mai solid şi mai stabil. Noi vă vom sprijini, în baza angajamentului comun în cadrul Uniunii Europene, la consolidarea statului de drept, la continuarea consecventă a acestor procese reformatoare, precum şi la revizuirea constituţiei. Sunt încrezător că drumul început al reformelor va propulsa România mai departe ca partener al Germaniei”, a spus, în discursul său, E.S. Werner Hans Lauk, care este din iulie 2013 şeful misiunii Republicii Federale Germania în România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane

15

Norbert Kartmann alături de comunitatea germană din Sibiu Norbert Kartmann, preşedintele Parlamentului Land-ului Hesa, şi o delegaţie a grupului parlamentar-CDU din Parlamentului Land-ului Hesa, au fost alături de membrii comunităţii germane din Sibiu la sărbătorirea Zilei Unităţii Germaniei.

Recepţia tradiţională oferită de Consulatul General German din Sibiu cu ocazia Zilei Unităţii Germaniei, sărbătoare celebrată de 23 de ani în data de 3 octombrie, a fost găzduită la Hotel Hilton. Au dat curs invitaţiei lansate de consulul general al Germaniei la Sibiu, omas Gerlach, peste 500 de invitaţi reprezentativi din politică, economie şi cultură.

Anul acesta, gazda ceremoniei s-a bucurat de prezenţa unei delegaţii speciale de invitaţi condusă de Norbert Kartmann, preşedintele Parlamentului Land-ului Hesa din Germania, politician apropiat României şi datorită originilor sale, Kartmann având rădăcini pe linie paternă în localitatea sibiană Agârbiciu.

"Această zi nu este doar ziua începerii unităţii Germaniei, ci începutul Uniunii Europene. Când venim acum din Germania în România este mult mai simplu decât în urmă cu 25 de ani.

Este o aventură extraordinară să vii din Gemania în România, peste Austria şi Ungaria, şi să întalneşti aici mulţi prieteni.

Există relaţii excelente între România şi Germania şi acest lucru este în strânsă legătură cu data de 3 octombrie", a declarat Norbert Kartmann, preşedintele Parlamentului Land-

ului Hesa, în faţa celor aproximativ 500 de invitaţi.

Un mesaj cordial a fost transmis sibienilor şi de liderul grupului parlamentar CDU din Parlamentul Land-ului Hesa, Christean Wagner. La recepţie au fost prezenţi parlamentari sibieni, prefectul Sibiului, Ovidiu Sitterli, primarul Sibiului, Klaus Johannis, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, reprezentanţii instituţiilor statului român, precum şi prietenii apropiaţi ai comunităţii germane din Sibiu.

16

Ziua Unităţii Germane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Poziţia de lider: onoare şi provocare

A consemnat Ionuţ OPREA

Sebastian Metz este directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) din ianuarie 2012. Cum a ajuns Germania partenerul comercial nr. 1 al României şi cum activează comunitatea româno-germană în business, ce este important pentru investitori?

Care sunt beneficiile principale ale membrilor AHK România? Cum s-au schimbat acestea după mai bine de 10 ani, ce au nevoie acum, ce îi ajută?

Ca reprezentanţă oficială a economiei germane în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană(AHK România) sprijină interesele firmelor membre, oferă schimb de experienţă pentru cele peste 500 de firme membre româneşti şi germane, cât şi servicii complexe pentru firmele mici şi mijlocii (IMM). În cei peste 10 ani, oferta noastră de servicii s-a dezvoltat permanent şi dorim în continuare să le oferim membrilor noştri cele mai bune servicii care să corespundă în acelaşi timp necesităţilor lor. Cu timpul am dezvoltat noi servicii pentru membri, de exemplu oferta de seminarii şi formare profesională, econet, Curtea de Arbitraj, pagina de internet, reprezentanţe ale unor noi târguri.

Numărul membrilor s-a dublat în cei peste 10 ani de exis tenţă a Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-

Germane, dar odată cu numărul membrilor au crescut şi pretenţiile şi aşteptările acestora. Unul din avantajele importante pe care le oferă statutul de membru al AHK România este accesul prioritar la informaţii şi la o reţea puternică prin accesul la conferinţe şi prelegeri de specialitate, prin contactul direct cu potenţiali parteneri de afaceri şi clienţi. În afară de asta participăm la discuţii politice şi dezbatem public teme economice importante şi actuale, la care sunt invitaţi şi membrii noştri, obiectivul nostru fiind îmbunătăţirea dialogului între mediul de business şi instituţiile publice şi politice.

Câţi membri sunt acum activi în AHK, care este dinamica cooptării lor, cum sunt implicaţi ei şi la nivel regional/local?

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană numără circa 520 de membri, dar lună de lună se adaugă membri noi, atât firme germane cât şi firme româneşti.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În medie numărul membrilor noi este de 5-6 firme lunar.

De obicei, înaintea evenimentelor speciale (Sărbătoarea Verii şi Recepţia de Anul Nou) şi după pauza de vară cererile de aderare sunt mai numeroase. Noi avem doar un birou la Bucureşti, dar membrii noştri vin din întreaga ţară. De aceea încercăm să fim prezenţi şi în alte regiuni în afara Bucureştiului prin organizarea de seminarii, evenimente pe anumite teme, delegaţii. La întâlnirile lunare ale membrilor, pe care le organizăm în Bucureşti, participă şi firmele din ţară, astfel că ţinem tot timpul legătura cu toţi membrii noştri.

Ce vă motivează personal să conduceţi AHK România?

Posibilitatea de a lua parte activ la dezvoltarea relaţiilor economice care există între România şi Germania şi care se derulează pe bază de încredere mă motivează în mod deosebit. Sarcina pe care o am aici mă solicită în fiecare zi din nou, dar îmi oferă satisfacţii deosebite. Nicio zi nu seamănă cu alta. Faptul că în fiecare zi mă pot dedica acestei activităţi alături de o echipă competentă şi care mă sprijină este un dar pentru mine.

Mulţi lideri şi administratori din sistemul public au fost înlocuiţi în ultimul timp, după schimbarea majorităţii politice. Vedeţi rezultate îmbunătăţite, cum apreciaţi reformele din ultimii ani în România?

Schimbările prea dese în rândul personalului de conducere şi administrativ din sistemul public nu ne uşurează munca, chiar dimpotrivă. Dacă se schimbă prea des partenerii de discuţie, nu se poate construi o relaţie bună şi stabilă şi nu se poate dobândi încredere. Importante pentru orice investitor sunt predictibilitatea şi stabilitatea, iar politicienii ar trebui să se concentreze mai mult asupra problemelor economice, astfel ca economia României să revină la o creştere durabilă. În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în dezvoltarea economică, chiar dacă încet, dar aceşti paşi trebuie să continue.

Cum vă simţiţi personal în România, ce vă place, ce vă atrage aici?

Mă simt foarte bine în România, încă de la bun început şi neîntrerupt. Am găsit aici oameni inimoşi, peisaje minunate şi culturi atât de diferite – şi toate acestea într-o singură ţară. Asta mi se pare foarte frumos, este o comoară de mare preţ, pe care am descoperit-o în România.

Ce rol/pondere au companiile germane în Transilvania, cum vedeţi dezvoltarea şi ponderea lor aici?

Transilvania este o destinaţie preferată de investitorii germani, dar nu numai. După Bucureşti, Transilvania este cea mai atractivă regiune pentru investitori. Transilvania oferă numeroase avantaje pentru investitori: apropierea de graniţa de Vest a ţării, care este un avantaj mai ales pentru firmele care exportă produsele în ţările din Vestul Europei; cunoaşterea limbii şi a culturii germane datorită minorităţii germane din zonă, a şcolilor şi universităţilor cu predare în limba germană; nivelul educaţiei este foarte bun; mentalitatea vestică şi seriozitatea oamenilor; existenţa unui număr mare de parcuri industriale disponibile.

Având în vedere aceste avantaje, firmele germane vor continua să investească în această zonă. Pentru a numi doar două exemple, după plecarea firmei Nokia, în zona Cluj a investit firma Bosch, dar şi firma de logistică Karl Heinz Dietrich care a deschis acolo spaţii de depozitare.

Ce alte evenimente pregăteşte AHK pentru comunitatea de business până la finalul anului 2013?

Lunar organizăm la Bucureşti întâlniri ale membrilor, o

Ziua Unităţii Germane bună ocazie pentru firmele membre să se întâlnească şi să obţină informaţii actuale direct de la sursă. În noiembrie organizăm un simpozion cu tema "Eficienţa energetică în industria procesatoare şi logistică" în cadrul unei delegaţii de afaceri a unor companii germane în România. AHK România mai organizează o sesiune de informare pe teme juridice şi fiscale de actualitate la Cluj şi încă un eveniment regional la Timişoara. Nu neglijăm nici participarea la târguri, organizând un stand comun al Germaniei în cadrul târgului internaţional pentru energie regenerabilă şi eficienţă energetică Renexpo Bucureşti. Toate evenimentele AHK România se regăsesc în pagina noastră de internet www.ahkrumaenien.ro, la secţiunea evenimente.

Care sunt principalele servicii/beneficii ale portalului www.ahkrumaenien.ro?

Principalul beneficiu este că cei interesaţi obţin toate informaţiile dintr-o singură sursă. Cu un simplu click puteţi găsi partenerul de discuţie potrivit. Oferim servicii de consiliere de piaţă, realizăm studii de piaţă, am înfiinţat o Curte de Arbitraj, organizăm seminarii şi evenimente pe teme de actualitate, suntem implicaţi în numeroase proiecte şi evenimente, avem o secţiune specială dedicată membrilor, reprezentăm mai multe târguri din Germania, realizăm publicaţii lunare şi ocazionale, oferim informaţii despre Germania, avem un portal dedicat tehnologiilor verzi, econet-romania.com. Toate aceste informaţii se regăsesc în pagina de internet www.ahkrumaenien.ro, atât în limba română cât şi în germană.

Cum simţiţi dvs. rolul de lider – partenerul comercial nr. 1 al României pe care îl reprezintă Germania, care credeţi că au fost elementele şi atuurile pentru a avea acest statut, ce urmează pentru a menţine acest raport?

Poziţia de lider este o onoare, dar în acelaşi timp o provocare. Germania şi produsele „Made in Germany“ se bucură în România de o reputaţie foarte bună. Germania este din 2007 partenerul comercial nr. 1 al României, importurile din Germania ridicându-se anul trecut la 9,5 miliarde de euro, exporturile către Germania la 8,4 miliarde de euro. Faptul că Germania este, conform statisticilor, partenerul comercial nr. 1 al României, este o sumă a unor cifre care demonstrează forţa şi strădania unor companii. AHK România încearcă să ajute fiecare companie, fie că este o companie românească interesată să pătrundă pe piaţa germană, fie că e o companie germană interesată să investească în România.

Acesta este unul dintre obiectivele noastre principale.

Iar faptul că, în final, munca noastră şi munca unor firme duce la o astfel de evoluţie pozitivă, este o dovadă pentru faptul că munca noastră este de succes. Iar noi dorim să continuăm în această direcţie.

Ce principii/valori caracterizează cel mai bine comunitatea de business româno – germană, ce efect are în activitatea companiilor sintagma „ein Mann – ein Wort”?

Sintagma „ein Mann, ein Wort“ are o mare importanţă şi valoare – şi nu doar în ce priveşte relaţiile economice bilaterale, ci la nivel global. Este important într-o relaţie de afaceri să te poţi baza pe partenerul de afaceri, să ai încredere în el. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci nimic nu stă în calea unei relaţii de afaceri de succes, de care pot profita ambii parteneri de afaceri. Sintagma este într-adevăr caracteristică pentru comunitatea de afaceri româno-germană.

17

18

Ziua Unităţii Germane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producţia materialelor de finisaj CAPAROL – inovaţie şi sustenabilitate Provocările de natură socială şi ecologică pe care le aduce viitorul impun companiilor o mai mare responsabilitate faţă de protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor şi atenţia pentru calitatea vieţii. Clădirile reprezintă o treime din emisiile de gaze cu efect de seră înregistrate la nivel mondial. Fiind o companie de familie cu o tradiţie importantă, CAPAROL consideră că este de responsabilitatea firmelor producătoare de materiale de construcţii să dezvolte concepte sustenabile de locuit.

Indiferent că este vorba de construcţii noi, de modernizarea sau renovarea clădirilor vechi sau de reabilitarea termică a acestora, sistemele CAPAROL de acoperiri inovative oferă soluţii decorative individuale funcţionale, pe măsura cerinţelor din piaţă.

La CAPAROL, calitatea, longevitatea, eficienţa şi compatibilitatea cu factorii de mediu reprezintă esenţa eforturilor de dezvoltare a produselor noastre.

Grupul DAW/CAPAROL Contribuţii la dezvoltarea produselor ecologice De la demararea producţiei de vopsele şi tencuieli sub forma de pulberi, în anul 1989, familia de chimişti care a construit concernul german DAW / Grupul de firme CAPAROL a ajuns la a 5-a generaţie. De-a lungul existenţei sale, compania a înregistrat peste 100 de patente, dintre care amintim: 1928 - Inventarea primului liant chimic care a deschis calea tehnologiei moderne de producţie a vopselelor de dispersie.

Elementele componente principale erau Cazeina, Parafina şi Oleum, componente care au dat produsului numele de „CAPAROL“.

1957 - Dezvoltarea şi punerea în operă a primului Sistem de Termoizolaţie Exterioară a clădirilor (ETICS), în Germania 1985 - Dezvoltarea primei vopsele lavabile de interior fără emisii şi solvenţi Indeko Plus E.L.F. 2002 - Introducerea primelor plăci de polistiren Dalmatina cu fibră de Carbon stabileşte noi standarde în aplicarea sistemelor termoizolante

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane 2005 - Caparol Clean Concept - prima gamă de vopsele cu proprietăţi de curăţare a aerului din încăperi, care diminuează poluarea electromagnetică, cu efect fotocatalitic. Produsele Premium Clean, CapaSan, Electroshield, Sensitiv.

2007 - Introducerea tehnologiei Carbon în componenţa tencuielilor pentru sistemele termoizolante 2008 - Tehnologia Nano-Quartz începe să fie utilizată pentru crearea de vopsele lavabile cu tendinţe reduse de murdărire în timp.

DAW BENŢA – Preocupare constantă pentru protecţia mediului şi a angajaţilor Odată cu deschiderea noii fabrici de vopsele pe platforma de la Sâncraiul de Mureş, județul Mureş, compania DAW BENŢA a urmărit aplicarea în procesul de producţie a tehnologiilor de ultimă generaţie care să respecte standardele cu privire la protecţia mediului. Pe lângă creşterea capacităţii de producţie a fabricii de vopsele care produce brandurile CAPAROL şi ALPINA, există o serie de aspecte vizate de prezenta investiţie, printre care amintim: • Protecţia mediului sub raportul consumurilor de energie realizate, limitării emisiilor de carbon, utilizarea unor materii prime de calitate şi controlul depozitării acestora, ecologizarea deşeurilor eliminate în procesul de producţie.

• Instalarea unui sistem complet automatizat care preia apele utilizate în procesul de producţie de pe întreaga platformă şi eliberarea lor în sistemul de canalizare după filtrarea apei şi curăţarea acesteia prin procedee computerizate.

• Atenţia pentru personalul care lucrează în producţie este unul din punctele forte ale noii investiţii. Astfel, toate posturile de lucru cu expunere la praf au fost prevăzute cu o instalaţie de filtre (exhaustare - filtrare) care elimină noxele şi praful din cadrul proceselor tehnologice aferente producţiei de vopsele.

Platforma de producţie DAW Bența, Sâncraiul de Mureș

Platforma de producţie CAPAROL, Ober Ramstadt

Compania DAW BENŢA produce şi comercializează, sub brandurile CAPAROL şi ALPINA, o gama variată de lacuri, vopsele, pardoseli epoxidice soluţii pentru spitale sau zona industrială şi sisteme termoizolante. Compania este reprezentată pe piaţa din România, Bulgaria şi Republica Moldova. DAW BENȚA România are, pe platforma de la Sâncraiul de Mureş, judeţul Mureş, capacităţi de producţie a vopselelor decorative de cca. 15.000 tone pe an şi tencuielilor decorative de cca. 16.000 tone anual, o unitate de producţie a polistirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina), cu 200.000 mc capacitate de producţie anuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentru termoizolaţii cu o capacitate de 20.000 tone anual.

Grupul DAW/CAPAROL este unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii de înaltă calitate: vopsele, lacuri, emailuri, tencuieli structurate, materiale pentru protecţia faţadelor şi tehnologie termoizolantă.

Compania are aproximativ 5.000 de angajaţi care lucrează în 40 de locaţii din lume. Cu o cifră de afaceri de 1.8 miliarde de euro, compania este lider de piaţă în Germania, Austria, Turcia şi Belarus, ocupă poziţia a 3-a în Europa şi poziţia a 6-a la nivel internaţional.

19

20

Ziua Unităţii Germane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DB Schenker Rail partener Ford

de Ionuţ OPREA

De la începutul lunii octombrie, DB Schenker Rail Romania SRL este compania responsabilă pentru transportul autovehiculelor Ford. Pentru acest proiect, subsidiara locală a Grupului DB Schenker Rail a fost integrată într-un concept cuprinzător de transport, creat special pentru Ford. În baza conceptului de trenuri complete, autovehiculele finite sunt transportate din Germania în România şi invers. În plus, navetele circulă din România către Olanda, precum şi în interiorul ţării.

Odată cu lansarea noilor servicii Ford în România, DB Schenker Rail şi producătorul de autovehicule american îşi extind colaborarea. Încă din 2012, DB Schenker Rail Romania a fost responsabilă de oferirea serviciilor de manevră la fabrica Ford din Craiova. "Oferirea de servicii către un constructor de autovehicule renumit este încă o dovadă a înaltei calităţi şi competitivităţi a serviciilor de transport oferite de noi, o mărturie a încrederii pe care compania o are în serviciile noastre", susţine Eduard Iancu, Director General al DB Schenker Rail Romania. În ceea ce priveşte posibilitatea de a oferi noi servicii, DB Schenker Rail Romania este capabilă să valorifice avantajele reţelei europene. Astfel, pe lângă DB Schenker Rail Romania, companiile din grup din Germania, Olanda şi Ungaria sunt, de asemenea, implicate în transporturile la nivel european. “Noile servicii oferite în cadrul acestui contract ne arată încă o dată că, din ce în ce mai des, clienţii optează pentru soluţii de transport provenite dintr-o singură sursă atunci când caută furnizori de servicii pentru transporturile transfrontaliere. Prin reţeaua europeană pe care o deţinem, DB Schenker Rail poate răspunde întocmai acestor cerinţe", afirmă Hans-Georg Werner, Director General al Regiunii Est, membru al Boardului DB Schenker Rail. DB Schenker Rail Romania SRL are birouri în Bucureşti şi Timişoara şi este reprezentată şi în alte locaţii din România. În prezent, compania are o echipă de 360 de persoane şi deţine propriile sale locomotive de manevră şi tracţiune, atât electrice, cât şi diesel, precum şi o flotă proprie de vagoane.

Investiţie la Cluj Alături de clienţi, parteneri externi şi oficialităţi locale, DB Schenker, furnizorul numărul unu de servicii logistice şi transport din România, a organizat în luna septembrie fes-

tivitatea de deschidere oficială a noului său terminal de cross-docking din Cluj-Napoca. Datorită importanţei acestui eveniment pentru grupul DB Schenker, dar şi pentru piaţa locală, printre participanţi s-au numărat membrii consiliului de conducere DB Schenker România: Albin Budinsky – Director General, Peter Rausch – Director Financiar, Valeriu Dascălu, Director Operaţional, şi Adrian Crizbăşianu - Director Operaţional, dar şi Membrul Consiliului de Administraţie pentru Europa de Sud-Est – Reinhard Just. Noul terminal are o suprafaţă totală de 10.000 mp, destinată operaţiunilor de cross-docking, depozitare şi birouri. Investiţia în valoare de 1,2 milioane de euro a fost făcută cu scopul de a optimiza serviciile oferite clienţilor companiei, printr-un timp de tranzit mai scurt şi flexibilitate sporită pentru distribuţia naţională. ”Vom continua să ne dezvoltăm la nivel naţional cu asftel de investiţii în zone importante din România şi pot spune cu siguranţă că oraşul Cluj-Napoca reprezintă unul dintre motoarele economice ale ţării. Am realizat această investiţie pentru a deservi şi mai bine clienţii existenţi în această zonă, dar şi pentru a consolida viitoare parteneriate”, a declarat Albin Budinsky, Director General DB Schenker România. Pentru anul 2013, compania planifică să îşi consolideze poziţia prin adăugarea de noi clienţi în portofoliu şi va continua procesul de dezvoltare în alte zone cheie din România. În anul fiscal 2012, DB Schenker România a înregistrat o evoluţie pozitivă în toate domeniile de activitate, cifra de afaceri a crescut cu 15 procente, ajungând la 83 milioane euro şi un număr de angajaţi de 1.150 pe întreg teritoriul ţării. Cu şase sucursale şi peste 60 de puncte de lucru în toate regiunile ţării, compania oferă o gamă completă de servicii de transport terestru şi logistică, operaţiuni de transport aerian şi maritim, alături de servicii vamale, dar şi operaţiuni portuare în propriul terminal, având în acelaşi timp sprijinul unei reţele internaţionale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane

23

KOLDTEX, seriozitate germană în inima Transilvaniei Membră a grupului german de firme Casa Moda Heinrich Katt, KOLDTEX are deja 11 ani de experiență pe piața confecțiilor premium din România și producția sa ajunge în proporție de aproape 90% în marile magazine din vestul Europei, SUA și Australia. Profesionalismul german impus în interiorul companiei de managerul Adriana Cândea a făcut ca investiția inițială să devină un succes. Înfiinţată în anul 2002, SC KOLDTEX SRL are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de cămăşi bărbătești. „Unul din principalele noastre atuuri este faptul că tot ceea ce producem se încadrează într-un standard de calitate ridicat, care corespunde politicii grupului de firme din care facem parte <<Casa Moda Heinrich Katt>> din Oldenburg, Germania. Produsele noastre se comercializează atât pe piaţa europeană cât şi pe cea internă. În afară de cămăşi, comercializăm și produse primite din Germania, de la firma-mamă, cum ar fi pulovere, tricouri, cravate, pantaloni şi sacouri sport. Nu putem face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda şi de aceea regulile la noi în companie sunt foarte stricte. Nu acceptăm greşeli!”, explică Adriana Cândea secretul succesului la KOLDTEX. "Datorită cererii aflată în creştere pe piaţa românească şi încurajaţi de clienţii pe care îi avem din diferite colţuri ale ţării, am obţinut încrederea necesară extinderii vânzărilor prin creşterea numărului de parteneri care să comercializeze cămăşile noastre. Astăzi, produsele noastre se găsesc în magazine partenere din Timi șoara, Buzău, Piatra-Neamț, Craiova, Ploiești, Târgu Mureș, unde sunt foarte apreciate, dar căutăm în continuare colaboratori și în alte orașe mari ale țării”, spune Adriana Cândea.

Datorită rezultatelor sale financiare, KOLDTEX a fost și în 2013 pe primul loc în Topul firmelor realizat de Camera de Comerț și Industrie Mureș la capitolul Întreprinderi Mici și Mijlocii, pe domeniul confecții. De asemenea, s-a clasat pe locul 10 la nivel național.

Colecții noi pline de creativitate În pas cu compania mamă din Oldenburg, Germania, cea care a investit recent 17 milioane de euro într-un sistem robotizat de sortare a mărfii în depozitele sale, KOLDTEX respectă tendințele de design propuse de specialiștii grupului.

Pentru sezonul Toamnă – Iarnă 2013 – 2014, Casa Moda, cel mai important brand al grupului, propune trei colecții, în culorii foarte vii. Astfel, Casa Moda “SPORTS” se evi-

denţiază prin gradul ridicat de sportivitate şi atenţie pentru detaliu, acestea fiind subliniate prin aportul intern adus creativităţii pentru design-ul propriu şi stilul individual. Componentele ornamentale la guler, aplac, bentiţă, folosirea aţei groase pentru tighelit şi broderiile îi conferă colecţiei unicitate. Casa Moda “CLUB” propune cămăşi plăcute la purtare cu detalii atent prelucrate, butoniere cu aţa în contrast, broderii, aplicaţii şi spălate cu emolient. Alt detaliu care conferă unicitate colecţiei sunt garniturile prezente pe dosul manşetei şi bentiţa de guler. Casa Moda “HERITAGE” se deosebeşte de colecţia “Sport” şi “Club” prin spălarea specială a ţesăturii, croiului “Casual Fit”, aplicaţiilor din piele deasupra buzunarului, tighelelor în formă de zig-zag în culori vii, broderii şi nasturi personalizaţi. Al doilea brand al producătorului german, “Venti ”, păstrează în continuare stilul unic slim fit, cu aspect elegant. Fenta îngustă de doar 2,6 cm, garnituri în contrast aplicate pe bentiţă şi manşetă. Culorile de bază precum albastru, antracit şi roşu sunt completate de culori moderne, portocaliu, roşu, gri petrol, galben auriu şi galben ruginiu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane

25

Dürkopp Adler România crește pe piaţa automatizărilor Cunoscută ca una dintre cele mai importante companii din domeniul producţiei de maşini de cusut, cu o istorie de peste 130 de ani, Dürkopp Adler face faţă cu brio și provocărilor economiei moderne.

Dürkopp Adler România produce sisteme de transport complexe, înregistrând creșteri importante de la an la an. Hermann Johann, administratorul şi managerul firmei, ne-a oferit detalii.

A consemnat Florin Marcel SANDOR Ce noutăţi aveţi în acest an?

Hermann Johann: Anul acesta am avut o creștere semnificativă în anumite sectoare de activitate. Am diversificat gama de produse și am abordat piaţa din alte perspective.

Dacă pentru produsele Dürkopp Adler, clienţii principali sunt în interiorul concernului, atât firma mamă Dürkopp, care produce automatele și sistemele mai complexe, cât și Minerva, care produce capetele și mașinile de cusut, prin achiziţia de către firma mamă a unuia dintre concurenţii principali, firma PFAFF am început să producem și pentru ei piese, în cantităţi din ce în ce mai mari. În paralel cu specializarea pe anumite tipuri de piese, atât de primă dotare, cât și piese de schimb, am dezvoltat ramura de sisteme de transport și construcţii sudate. La ora actuală, asigurăm, în interior, pentru concern, toate construcţiile sudate necesare pentru automate. Unele, foarte complexe, erau făcute, până nu demult, de firme specializate din Germania. Am făcut noi investiţii, în mese de sudură, aparate de sudură și diferite dispozitive, fiind capabili și noi să facem construcţii metalice care necesită precizii foarte înalte. În paralel cu dezvolatea de construcţii sudate, pe lângă clienţii tradiţionali, pe sisteme de împachetare și benzi transportoare am intrat și pe piaţa internă. Am participat și la diverse expoziţii cu sisteme de transport, iar în bugetul anului viitor, 15-20 la sută din cifra de afaceri sperăm să fie realizată pe piaţa internă. Solicitările de automatizare în sectoarele de producţie, în special în industria mobilei, sunt din ce în ce mai mari. Cerinţele de calitate, de precizie cât și de productivitate, care cresc an de an la clienţii noștri, duc spre necesitatea automatizării sistemelor interne în cadrul producţiei proprii. Împreună cu unul din clienţii noștri principali de mașini de cusut, am dezvoltat sisteme de automatizare a transportului și a alimentării locului de muncă, eliberând o serie întreagă de spaţii. Dacă până acum transportau marfa cu cărucioare, cu forţă umană, pe suprafeţe mari, deci în sistem extensiv, acum au ajuns să folosească un sfert din hală și să aibă, după spusele lor, o creștere de productivitate de aproape 30 %. Utilizarea acestor locuri de muncă automatizate a dus la economii, la creșterea productivităţii și a calităţii, având în vedere că sistemele de automatizare furnizează toate elementele de care au nevoie, de exemplu, la tapiţat (cuie, stofe, arcuri etc), fără ca cineva să se deplaseze după ele.

Chiar acum suntem în discuţii cu un mare producător de saltele, care are ca obiectiv dublarea capacităţii de producţie.

Spaţiile lui fiind limitate, automatizarea va putea rezolva problema creșterii productivităţii.

Ce oferiţi în plus faţă de alţi producători de sisteme automatizate de transport?

Hermann Johann: Noi nu facem soluţii standard. Facem soluţii croite exact pe necesitatea clientului. Oferim produse

la un raport preţ/calitate foarte bun. Referitor la calitatea produselor, ar fi de spus că, lucrând pentru firme care aveau nevoie de produse cu o calitate premium, am învăţat foarte multe lucruri bune. La noi, un sistem de automatizare complex este compus din mai multe standarde așezate exact acolo unde trebuie, pentru a obţine exact ceea ce are nevoie clientul. De exemplu, la benzi transportoare, avem benzi cu role, cu lanţuri, benzi de cauciuc etc., acoperind întreaga gamă, dar în module de 1,5 m, de 2m, 3 m etc.

Când clientul vine și ne comandă o soluţie pe un plan, noi compunem soluţia din aceste elemente standard cu sisteme de rotire, cu depozite intermediare, cu sisteme de împachetare sau ce mai este nevoie. Personalizăm soluţiile în funcţie de nevoile clientului și de posibilităţile lui finaciare.

Important este că el are posibilitatea în viitor să fac un upgrade în momentul în care trebuie să crească productivitatea. Cu alte cuvinte, pe termen mediu, clientul își poate doza investiţiile, în funcţie de posibilităţi, de resurse, cu un ţel final.

Aveţi planuri de creștere a activităţii?

Hermann Johann: Diversificarea producţiei se reflectă și în cifra de afaceri. Aproape 40 la sută din cifra de afaceri a anului trecut a fost făcută cu producţie din afara obiectului principal de activitate, adică mașini de cusut. Luăm în calcul extinderea și pe viitor a activităţii de producere a sistemelor automatizate. Piaţa, în acest domeniu, crește într-un ritm susţinut, cu procente de 20-30 la sută anual. Vestul este automatizat, însă Europa de Est, din care face parte și România, are o economie care necesită încă multă automatizare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Unităţii Germane

27

Colaborare româno-germană pentru genetică de top la Semtest BVN

Crescători de animale din peste 35 de judeţe ale ţării au participat la Parada Taurilor Semtest BVN. Evenimentul, desfășurat pe 5 octombrie, a fost organizat de Semtest BVN Mureş, una dintre investiţiile germane de succes din România. Aproape 1000 de invitaţi au participat la eveniment. de Alex TOTH

Parada Taurilor a cuprins caracterizarea și prezentarea celor mai importante rase crescute în România. Au fost prezentate grupe de tauri pe categorii, și anume tauri cu testare genomică, tauri în așteptare, tauri cu testare la 100 de zile și tauri în exploatare.

De asemenea s-au evidenţiat linii și familii, tauri consacraţi, continuatori de linii din taurii de vârf, astfel încât participanţii la acest eveniment unic în România să beneficieze de informaţii utile și complete în asigurarea programului individual de selecţie și ameliorare a fiecărei ferme.

Ca o noutate majoră, directorul Semtest BVN Mureş, Valer Sician, a anunţat intrarea companiei cu material seminal pe piaţa din China: „După patru ani de tratative şi vizite, am reuşit până la urmă să îndeplinim toate condiţiile, am reuşit să convingem guvernul din China că România are genetică de vârf. Am reuşit anul acesta, în data de 16 septembrie, să facem primul export de material seminal, de 50.000 de doze. Ca şi număr nu reprezintă neapărat o cantitate impresionantă, dar importanţa este una deosebită pentru că am reuşit până la urmă să intrăm pe una dintre cele mai pretenţioase pieţe. E o piaţă enormă şi o dovadă că suntem pe drumul cel bun, că genetica noastră este apreciată şi peste hotare”, a afirmat Valer Sician.

Fertilizare in vitro O altă veste bună dată de directorul Semtest BVN Mureş s-a referit la transferul de embrioni, unitatea din Sângeorgiu de Mureş fiind dotată în acest sens cu grajd pentru întreţinerea donatoarelor, sală de recoltare, laborator pentru fertilizarea in vitro şi bancă de embrioni. „Transferul de embrioni a început în 1978 cu obţinerea primului viţel, Simbol din mama Connie, iar statuia lor se află în faţa sediului din Sângeorgiu de Mureş.

Dorim ca odată cu solicitările din China pentru livrări de embrion să dezvoltăm acest sector. Este un punct de pornire pentru noi, o motivaţie mare pentru a dezvolta această biotehnologie şi, totodată, dacă investim în această tehnică, dorim să o folosim şi pentru crescătorii din România”, a declarat Valer Sician. „Sunt deja mulţi crescători din zona Mureşului care au venit la noi la unitate şi au solicitat această biotehnică. Din trei laboratoare autorizate care există în ţară, unul se află la noi, în Sângeorgiu de Mureş”, a completat directorul Semtest BVN Mureş.

Colaborare excelentă româno-germană De asemenea, Valer Sician a arătat că 87% din efectiv este reprezentat de rasa Bălţata românească şi a mulţumit partenerilor germani pentru susţinere. „Le mulţumim colegilor din Germania, unităţii mamă de acolo, pentru spri-

jinul pe care ni-l dau pentru a avea o astfel de genetică în Mureş. Aici, genetica reprezintă un secol şi jumătate de performanţă. De asemenea mulţumim unităţii mamă din Germania pentru logistică şi sprijin în formarea noastră profesională”, a menţionat directorul Semtest BVN Mureş.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Semtest BVN, Willi Bürger, a transmis un salut din partea colegilor aflaţi în Germania şi a subliniat valoarea deosebită a taurilor de la unitatea din Sângeorgiu de Mureş. „Ne bucurăm că Semtest BVN a luat o dezvoltare atât de pozitivă în ultimii 15 ani. Sunt convins că dumneavoastră puteţi utiliza aceeaşi genetică de vârf pe care şi noi, crescătorii din Germania, o utilizăm. Mulţi din cei mai importanţi tauri pe care îi avem în cadrul unităţii se găsesc în România, la Semtest BVN”, a precizat Willi Burger.

Genetică de top La paradă a participat şi directorul BVN, Johannes Aumann, care s-a declarat mândru de performanţele obţinute la Sângeorgiu de Mureş. „Mă bucur din nou să fiu alături de dumneavoastră în Târgu-Mureş, mă bucur că împreună cu Semtest Mureş putem să ducem mai departe programul de selecţie şi ameliorare. Mă bucur că avem asemenea genetică şi că se poate utiliza de către crescători pentru a nu intra prea tare în specializarea raselor de carne care nu aduc întotdeauna eficienţă maximă crescătorilor”, a spus Johannes Aumann.

Premierea colaboratorilor a reprezentat o parte a programului mult așteptată, în care cei mai buni colaboratori ai Semtest BVN: fermieri, operatori de IA, medici veterinari au fost aplaudaţi pentru activitatea depusă în cadrul reproducţiei bovinelor şi a însămânţărilor artificiale într-o colaborare foarte bună cu unitatea de producere a materialului seminal. Pe 04 octombrie 2014 va avea loc, la Sângeorgiu de Mureș, cea de a XIII-a ediţie a Paradei taurilor.

INdustrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

Ţinte noi la TIB Compania mureşeană Plasmaserv, importator şi distribuitor de aparate, consumabile şi accesorii pentru sudare şi tăiere, a fost una dintre cele mai importante prezenţe la Târgul Internaţional Bucureşti (TIB). de Nicolae POP Cum aţi simţit această ediţie a TIB, în condiţiile în care la ultimele 4 nu aţi participat?

Tiberiu Vârzar, director Plasmaserv: N-am mai fost din 2010, am participat în 2007 şi 2008, ediţii care s-au bucurat de un număr mare de expozanţi şi vizitatori. La ediţia din 2010, deja se simţea criza, iar numărul de expozanţi s-a redus, dar oricum erau mai mulţi decât acum. Anul acesta nu am avut volum mare de vizitatori la standul nostru, însă au fost de mai mare calitate, în sensul că am avut discuţii mai productive, mai la obiect, mai ales că în cadrul standului am amenajat o masă de sudură unde clientul a putut să probeze el însuşi calitatea produselor şi echipamentelor noastre. Deci, din punct de vedere calitativ, noi suntem mulţumiţi de participarea la această ediţie a TIB. Între vizitatorii standului nostru, am remarcat circa 12-15 firme noi, cu care nu am mai avut contacte profesionale până acum.

Am fost vizitaţi şi de majoritatea clienţilor noştri tradiţionali, începând cu şantierele navale şi firme medii şi mici cu care colaborăm, dar au fost şi clienţi noi care pot genera beneficii în viitor.

Aţi mizat şi pe componenta de vânzare echipamente?

T.V.: Am avut numeroase discuţii legate de preţuri şi oferte, am încercat să propunem preţuri promoţionale pe componenta de echipamente, dar nu am vândut efectiv. Am stabilit, în schimb, câteva contacte cu care suntem încrezători că vom stabili relaţii comerciale în viitorul apropiat.

Mai participaţi la târguri similare din ţară şi străinătate?

T.V.: Am fost în luna septembrie la expoziţia de la Essen, cea mai mare expoziţie specializată pe sudare şi tăiere din Europa, care se organizează o dată la patru ani, şi vom participa la Conferinţa Naţională a Asociaţiei de Sudare din România (ASR), ce va avea loc la Bistriţa, unde vom avea un mic stand expoziţional cu câteva echipamente, dar şi probe de sudură pentru şantierul naval Daewoo.

Ca proiecţie, pentru final de an, cum caracterizaţi anul 2013 pentru companie?

T.V.: Ca cifră de afaceri ne vom situa undeva cu 10-12 procente peste cea de anul trecut. A crescut numărul de echipamente vândute, atât cele de sudare, cât şi cele de tăiere, ceea ce este îmbucurător pentru că este un semn că piaţa se dezvoltă. Sunt în derulare multe alte proiecte pe fonduri europene, pe programul MINIMIS, aşteptăm ca beneficiarii noştri să finalizeze formalităţile de accesare pentru a le putea furniza echipamentele noastre. Sperăm ca acestea să devină operaţionale la sfârşitul acestui an sau începutul celui următor.

Compania mureşeană Plasmaserv, importator şi distribuitor de aparate, consumabile şi accesorii pentru sudare şi tăiere, a înregistrat, după primul trimestru al acestui an, o creştere spectaculoasă de 35% a afacerilor. În principal, rezultatele pozitive de datorează parteneriatelor de business cu doi lideri la nivel global – Hypertherm şi Kemppi.

Calitatea înaltă a produselor pe care le importă şi le distribuie, serviciile de consultanţă, soluţiile tehnice şi suportul logistic pe care le acordă clienţilor au fost şi sunt doar câteva dintre motivele pentru care în portofoliul de clienţi ai Plasmaserv se regăsesc toate şantierele navale, începând de la Turnu Severin, Orşova, Galaţi, Brăila, Tulcea, Daewoo Mangalia. Însă numărul partenerilor companiei târgumureşene depăşeşte cifra 200.

Cum vedeţi anul 2014 ca evoluţie a mediului economic?

T.V.: Încă lucrurile sunt destul de neclare, atât în ceea ce priveşte plata TVA-ului, la încasare, la facturare sunt probleme generate de fluctuaţiile destul de mari şi imprevizibile ale cursului valutar, sunt probleme care conduc la incertitudini ale strategiilor clienţilor noştri, ceea ce ne afectează şi pe noi. Noi credem, însă, că vom reuşi anul viitor o creştere de circa 5% a cifrei de afaceri. Nu va fi o creştere aşa de mare ca anul acesta, întrucât 2013 a fost marcat de începutul vânzării de echipamente Kemppi, o gamă nouă de produse care a adus plusvaloare în firmă. Anul viitor mizăm pe dorinţa clienţilor noştri de a-şi îmbunătăţi dotările cu echipamente.

30

aniversare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grafis Art. 20 de ani de producţie publicitară

de Ligia Voro

Un absolvent de Filosofie şi un student la Arte Vizuale porneau acum 20 de ani în aventura afacerilor din România. Fără experienţă de business, fraţii Sorin şi Florin Pui au sedimentat timp de două decenii, meticulos şi temeinic, un brand în domeniul producţiei publicitare din România– Grafis Art. Cu 32 de angajaţi în prezent, compania este una dintre cele mai bine poziţionate din Transilvania.

Ideea afacerii şi a brandului Grafis Art a încolţit într-un atelier din Cluj-Napoca unde cei doi fraţi Sorin şi Florin Pui munceau în timpul liber. Povestea a început însă la Reghin când, în 13 septembrie, Grafis Art era înregistrată oficial. „În mai 1993, fratele meu era student la Academia de Arte Vizuale “Ion Andreescu” din Cluj, aproape de sfârşitul anului întâi, eu terminam Facultatea de Filosofie la Bucureşti, care nu are nicio legătură cu activitatea comercială. Eu terminasem facultatea, aveam perioada până la pregătirea lucrării de licenţă şi am plecat la Cluj. Acolo în afara orelor de studiu, în timpul liber, Florin lucra la o firmă româno-olandeză de imprimări serigrafice, care semăna oarecum cu profilul lui, pentru că el avea şi la facultate de executat lucrări şi prin alte tehnici de imprimare, adică gravură, litogravură, serigrafie. Am mers şi eu în vizită, era foarte interesant, mirosea a vopsele, a cerneluri serigrafice, se făceau nişte lucruri frumoase, colorate, abţibildurile acelea de care atunci nu ştiam cum apar, cine le face. După două zile, m-au chemat şi pe mine să lucrez. M-am gândit că este o afacere de viitor şi care ar trebui să prindă pentru că la acea vreme produsele româneşti nu aveau nici etichetă, nici o reclamă, nici ambalaje în culori vii, totul era destul de tern şi de sumbru“, povesteşte Sorin Pui, unul din proprietarii Grafis Art. Cei doi fraţi au conceput primul lor plan de afaceri pentru start-up. Aveau nevoie de un calculator pentru proiectele grafice, de site, de un spaţiu, de o maşină, deci de bani pentru a demara afacerea. Pentru a învăţa meserie atât pe partea tehnică cât şi administrative-comercială i-au cerut ajutorul patroanei companiei din Cluj. „A fost de acord pentru că, la vremea respectivă, piaţa părea enormă şi nu eram nişte concurenţi direcţi. M-am întors din Bucureşti în Reghin, toată vara am stat la Cluj, dar între timp am întocmit documentaţia pentru înfiinţarea firmei. Stăteam în Cluj, munceam de dimineaţa până seara, învăţam să lucrăm pe calculator, să facem matriţele, învăţam cum se ţine contabilitatea primară şi pe urmă veneam la Tîrgu-Mureş cu documentele, ne simţeam ca în Asterix şi Obelisc, era un capitol acolo în care ei merg să obţină un anumit formular şi sunt purtaţi de sus – jos, de la stânga la dreapta, ceva similar am păţit şi noi, ne trebuia pentru avizul de mediu, spre exemplu, o dovadă de spaţiu, un contract de închiriere cu furnizorul de salubritate, apă şi canal. Mergeam cu autostopul, mergeam pe jos, ajungeam şi ne spuneau că ne mai trebuie nu ştiu ce hârtii. Exponenţial ne creşteau documentele de care aveam nevoie, la un moment dat aveam senzaţia că niciodată nu o să mai obţinem formularele acelea“, rememorează Sorin Pui.

Primele dificultăţi După peripeţiile cu înfiinţarea firmei, pentru proprietarii Grafis Art au urmat alte momente dificile, dar care astăzi

„De la criză încoace, firmele cheltuiesc mult mai puţin pe publicitate. Acum, cei care decid îşi drămuiesc fiecare bănuţ, marjele de adaos au scăzut foarte tare, negociem la sânge” Sorin Pui, co-proprietar Grafis Art

dau farmec poveştii celor 20 de ani pe piaţa de producţie publicitară. Un student şi un proaspăt absolvent nu aveau capital propriu pentru a finanţa investiţia iniţială, de aceea Sorin şi Florin Pui au decis să apeleze la un credit bancar. „Ne-am făcut calculele că o bancă ne va sprijini şi că în faţa ideii noastre fabuloase şi a pieţei virgine care era la acel moment ne vor sprijini şi ne vor acorda automat creditul.

A fost destul de comică şi partea aceasta, am mers la cea mai mare bancă, am stat la o discuţie cu un domn, a fost destul de complicat să îi explicăm cine o să aibă nevoie de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

abţibildurile, autocolantele, etichetele noastre. Domnul de la bancă ne-a întrebat: bine, dar cu ce garantaţi, ar trebui să punem o ipotecă, dacă nu ne-ar trebui nişte precontracte? Ne-am ridicat, am plecat şi ne-am dezumflat”, îşi continuă povestea Sorin Pui. Au încercat la câteva firme, dar fără succes, aşa că au renunţat la ideea de a se împrumuta. A venit însă şi întâiul client, apoi cel de-al doilea, iar comenzile le executau în bucătăria şi garajul părinţilor. Cu toate acestea după primul an ar fi trebuit să închidă firma pentru că veniturile erau mai mici decât cheltuielile, iar directorii companiilor de stat erau sceptici încă la ideea de a se promova. „După primul an s-a schimbat ceva. Era în 1994, au început fluctuaţiile de curs şi au intrat produse de afară mai competitive, iar reclama a început să însemne ceva, am început să fim noi căutaţi. În primii doi ani cred că am făcut de toate, şi fratele meu şi eu. În acelaşi an, în decembrie au fost evenimentele prilejuite de ridicarea Reghinului la rang de municipiu şi atunci noi ne-am ocupat de aproape toate materialele pentru Primăria Reghin.

Am cunoscut oameni noi. Primarul de atunci, Eremia Pop, ne-a mulţumit în faţa tuturor, ceea ce a însemnat o carte de vizită şi în felul acesta am avut o altă intrare la companii. Au avut încredere în noi. Am început să avem primii angajaţi, ne-am cumpărat primul calculator din banii pe care i-am economisit şi din împrumuturi luate de la prieteni“, continuă Sorin Pui. De-a lungul anilor au fost preocupaţi să achiziţioneze utilaje, astfel încât în momentul de faţă au în dotare câteva utilaje competitive, cu care pot să facă lucrări de calitate, respectiv să îi profesionalizeze pe angajaţii care lucrează pe aceste utilaje. De asemenea au fost interesaţi să îşi mărească permanent spaţiul de producţie, la început închiriat. În septembrie 2001 au reuşit să se mute în propriul sediu, construit dintr-un credit de 40.000 de dolari împrumutaţi de la FAER. Privind retrospectiv, Sorin Pui recunoaşte că, dacă ar avea experienţa de acum şi ar fi în momentul zero, ar începe într-un oraş mai mare, pentru că piaţa comercială este mai mare, sau mai bine în altă ţară. Are şi un argument solid: „din punct de vedere al constrângerilor administrative, statul român mi se pare un stat neprietenos, excesiv fiscalizat şi care îţi pune beţe în roate. De cele mai multe ori, când discuţi cu o instituţie, nu ai înţelegerea reprezentanţilor acesteia. E foarte multă birocraţie. Nu poţi să îţi faci un plan de afaceri, nimic nu este predictibil”.

De asemenea, o problemă de care s-au mai lovit cei doi proprietari a fost forţa de muncă. „Am luat de foarte multe ori oameni care tocmai au absolvit liceul sau oameni foarte tineri şi care au învăţat meserie la Grafis Art. Constatarea mea după atâţia ani este că mulţi părinţi îşi îndeamnă copiii să facă un liceu uşor, teoretic, şi când ies de pe porţile liceului, marea majoritate nu ştie nimic, nici măcar să îşi completeze un CV, să scrie o scrisoare de intenţie ca să se angajeze la o firmă. Am povestit la un moment dat cu unii directori dacă ar fi să înveţe o meserie, practică, să facă nişte clase unde copiii să înveţe nişte meserii practice, pentru a le fi mai uşor să se angajeze. Şi noi am fi interesaţi”, atrage atenţia Sorin Pui.

Portofoliu diversificat Grafis Art a intrat pe piaţa de producţie publicitară cu o ofertă de imprimări, cu serigrafia, cu etichete, autocolante, cu tipărituri pe carton, textile, pe obiecte promoţionale. În timp, oferta companiei s-a diversificat foarte mult. „Am început apoi să furnizăm şi obiecte promoţionale mai diverse. Produceam chiar ceasuri, cumpăram mecanismele şi le asamblam noi. Apoi am început să facem şi firme lu-

aniversare

minoase, corpuri. Pe urmă am construit propriile noastre panouri stradale şi ne-am ocupat şi de publicitatea outdoor. Ulterior am închiriat spaţii outdoor în Tîrgu-Mureş, în general doar pe piaţa locală, dar dacă a fost cazul am cumpărat şi spaţiu outdoor de la marii furnizori, în ţară”, spune proprietarul Grafis Art. De asemenea, înainte de criză, s-au ocupat de producerea şi asamblarea standurilor pentru expoziţii pentru că foarte multe firme îşi doreau o structură aparte, personalizată în spiritul lor. De asemenea, Grafis Art a avut în obiectul de activitate şi serviciile de agenţie de publicitate, pe care le-au sistat după 2009. În prezent, cea mai mare pondere din afacere o au firmele luminoase şi construcţiile metalice.

Ceea ce i-a menţinut însă pe o piaţă concurenţială foarte puternică a fost seriozitatea dovedită atât în relaţiile cu clienţii privaţi cât şi cu cei instituţionali, ultimele dezvoltate de dată mai recentă în urma participării la licitaţii publice. „Un lucru care ne detaşa şi care ne detaşează şi astăzi a mai fost faptul că am vrut să fim nişte profesionişti în domeniu. De asemenea a contat pregătirea în domeniu.

Fratele meu care a făcut în facultate grafică publicitară, asta a şi terminat, el este în domeniu şi dă nota specifică a firmei, în sensul în care lucrările care presupun creaţie Grafis Art sau care au design Grafis Art au ochiul lui”, crede Sorin Pui. Dacă vă întrebaţi cum se promovează o companie de producţie publicitară care a a avut în portofoliu şi servicii de agenţie de publicitate, răspunsul vine simplu. „Noi am încercat de-a lungul anilor să promovăm atât marca cât şi serviciile. Vreau să vă dau un exemplu interesant. De mulţi ani sponsorizăm Balurile bobocilor din liceele reghinene, prin materiale. Am participat în primii ani şi în juriu. Am descoperit că atunci când acei copii au crescut, la nivel de tineret, toată lumea ştia cine e Grafis Art. Cea mai bună reclamă pentru noi este cea a lucrului bine făcut”, conchide Sorin Pui, coproprietar Grafis Art.

31

32

Investiţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foto: Constantin Duma

Expansiunea Van Moer Group

de Ionuţ OPREA

Van Moer Group România a inaugurat la finalul lunii septembrie prima facilitate logistică la Timișoara, în Ghiroda. Fondatorul și președintele companiei, Jo Van Moer, și E.S. Philippe Beke – Ambasadorul Belgiei în România, au susținut lansarea, trimițând un semnal clar: expansiunea e pregătită.

Planurile au fost detaliate prin mesajul lui Eric Noterman, CEO al Van Moer Group: “Deschidem acum prima facilitate logistică în România. Jo Van Moer a fondat compania în 1990, era singur la acel moment, conducând propriul camion până în Germania, curând a angajat primul om, în companie, iar apoi soția lui s-a alăturat companiei. Ar lua foarte mult să povestim toată istoria, dar, astăzi, Van Moer Group are aproape 500 de angajați. Van Moer Group a înțeles foarte curând că trebuie să-și diversifice activitățile. Astfel, a ajuns ce este astăzi: un furnizor de servicii logistice integrate cu activități nu doar de transport național sau internațional, dar și cu activități de depozitare, curățare de rezervoare și spații de depozitare, reparare de containere și încărcarea și descărcarea vapoarelor. De asemenea, avem o agenție vamală internă și o divizie de forwarding la dispoziția unei game variate de clienți.

Deși am început ca o companie de transport cu camioane, ce

are acum 290 de camioane și mai mult de 300 de trailere, astăzi avem o atenție focusată pe alternative de transport multimodal, precum folosirea rețelelor de apă interne și transport pe calea ferată. La acest moment operăm peste 300.000 mp de spații logistice atât interioare cât și exterioare. Cifra consolidată de afaceri în acest an va fi de aproape 80 milioane de euro.

Astăzi suntem o companie de familie deținută de prima generație, ceea ce înseamnă că putem lua decizii foarte repede, că gradul de angajament al angajaților noștri este foarte ridicat.

Ceea ce rezultă într-un grad mare de flexibiliate față de clienții noștri. Pentru Van Moer Group, clientul este mereu în pole position. Și regula noastră nr. 1 a fost și va fi mereu: niciodată să nu spui nu. Însă nu doar ne-am diversificat activitățile, Jo Van Moer a realizat că expansiunea geografică are o importanță majoră. Prima noastră filială în afara Belgiei a fost deschisă în România în 2011, la București, Van Moer România are acum peste 65 de angajați. Astăzi avem facilități în portul Antwerp, în Vilvoorde și Zellik, în apropiere de Bruxelles, în București, Timișoara, în Paris, și în Curitiba – Brazilia”, a transmis Eric Noterman. “Am ales România pentru că este una dintre cele mai mari piețe din Centrul și Estul Europei, cu o piață locală în puternică creștere, calitatea angajaților de pe piață este excelentă. Și cum ne dorim să livrăm servicii excepționale către clienții noștri valoroși, avem nevoie să avem angajați mo-

Investiţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

tivați și bine pregătiți. De ce am ales Timișoara? Pentru că este foarte bine poziționată pe coridoarele pan-europene, IV și X. Credem cu tărie că împreuncă cu clienții noștri importanți, autorități și alți acționari vom demonstra că și această a doua investiție Van Moer Group va fi un succes”, a completat Joost van Lierde, managerul de comunicare al companiei.

Reper pentru investiții viitoare “Aș vrea să vă felicit pe dvs. și echipa pe care ați construit-o, sunt convins că vor exploata creșterea aici, în Timișoara. Cred că dezvoltarea este la îndemâna Van Moer Group, după ce am văzut filmul de prezentare al companiei, cu grad ridicat de acțiune, putem conchide ca după filmele cu James Bond – “Lumea nu e de ajuns”. Astăzi sunteți în Brazilia, în România și alte țări europene, Dumnezeu știe ce continente noi ați putea descoperi, dar acum atenția este pe Timișoara. Sunt ambasador din martie 2011, iar Van Moer a început în august 2011 în România, Alain Schodts mi-a explicat ce este Van Moer Group. Între timp am avut plăcerea și onoarea de a vizita compania și acolo am descoperit un univers nou cu specialiști în curățare, depozitare, manipulare și, în special, a vieții într-un ritm accelerat. Săptămâna trecută, deoarece am venit cu mașina din Belgia, am văzut o întreagă delegație a grupului ca o paradă a diferitelor camioane în Belgia. Timișoara trebuie să fie pregătită să vadă aceeași paradă în câțiva ani. Trebuie subliniat interesul Van Moer Group pentru sport și, în special, pentru fotbal. Nu pot prezice nimic, dar știu că și Timișoara are echipă de fotbal. Așa că vom vedea, în Banat avem o vizibilitate mai mare, avem alte companii belgiene în Banat care cred în creșterea economică a acestei părți vestice a României.

Vreau să mai punctez două chestiuni. Una este de ordin general în legătură cu mediul de afaceri. Când am ajuns în 2011, a trebuit să merg de la Arad, Deva la Sibiu, la București, mi-a luat..., nu voi mai insista cât, oricum foarte mult. Astăzi este deja conexiune Arad – Timișoara, care cred că e un avantaj foarte bun pentru dezvoltarea mediului de afaceri, pot spera doar că multă lume vrea să avanseze și să rezolve problemele din Nădlac – Arad, ca și mersul cât de rapid până la Sibiu. Pentru cei dintre dvs. care ați studiat economia urbanismului sau economie de transport știu că infrastructura este un element cheie pentru dezvoltarea ulterioară, pe lângă universități, școli profesionale și capacitate administrativă. Ar ajuta, de asemenea, foarte mult ca Timișoara să aibă suportul pentru a deveni capitală culturală europeană. A doua reflexie este una pe termen lung. Acum finalizăm primul volum al unui studiu monografic de 175 ani de relații economice și diplomatice între România și Belgia. Când, în 1838, în Moldova se deschidea un consulat la Galați a fost în interes economic, autostrada care a fost descrisă acolo era Dunărea. Astăzi, Dunărea este parte a rețelei pe care o numim transport multimodal. Așa cum s-a spus, Van Moer Group este unul modern. Și vrea să se implice nu doar în transport cu camioane, ci și pe calea ferată și navală.

Sunt convins că în zilele viitoare, când vom scrie istoria prezenței belgiene în România și a anilor următori, evenimentul de azi va fi unul de reper. De aceea, doresc întregii echipe Van Moer, dar și domnului Van Moer, pentru tot ce își dorește să întreprindă și, în mod egal, orașului Timișoara oportunități excelente pentru a promova mediul de afaceri și este bun exemplu că Van Moer Group dorește să dezvolte în viitor cel mai bun business posibil”, a spus E.S. Philippe Beke.

Ce oferă Van Moer Group “Van Moer oferă o gamă de servicii diversificate pentru numeroase sectoare, iar disponibilitatea atât a camioanelor cât

și a trailerelor agabaritice oferă o bogată paletă de posibilități pentru clienți. Aceasta înseamnă atât transportul încărcăturilor tradiționale cu trailere închise prin cortine laterale, dar și transportul containerelor pe distanțe, scurte, medii sau lungi. În cadrul Van Moer Transport sunt disponibile și diferite tipuri de transport special, pentru care există echipamentele și licențele necesare”, conchide Alain Schodts, manager Van Moer Group România. Flota Van Moer include peste 210 camioane și 300 trailere care beneficiază de service în ateliere proprii. În funcție de cerințele clienților, unde este posibil, Van Moer Transport optează pentru alternative multimodale, cu acces la rețeaua europeană de rute pe râuri sau canale ori transport marfă pe calea ferată.

Van Moer Group se specializează în soluții de depozitare și handling pentru bunuri variate. Jo Van Moer este fondatorul companiei și mentorul succesului Van Moer Group.

Din 1990 și până astăzi, Jo Van Moer, alături de soția sa, Anne, reprezintă nucleul ce a imprimat forță companiei. Împreună cu clienții lor - mereu prioritatea companiei, ei au construit compania de la o firmă de familie într-o companie de talie medie. Datorită eforturilor și angajamentului celor aproape 500 de angajați motivați, Jo și Anne Van Moer au reușit să dezvolte compania la furnizorul integrat de servicii logistice care este astăzi.

“Vă felicit că ați ales această locație, este o alegere foarte înțeleaptă, într-o poziție foarte centrală. Aici se află Aeroportul Timișoara, pe teritoriul comunei va începe dezvoltarea centrului intermodal pe o suprafață de vreo 35 ha. Aici sunt disponibile drumul național care unește Timișoara și București și inelul de centură al municipiului Timișoara. Sunt sigur că vom face față dezvoltării ulterioare”, Vasile Dorel Cadariu, primarul comunei Ghiroda.

“Pentru noi este extrem de important pentru că astfel de evenimente sunt din ce în ce mai puține. În România sunt circa 500 de firme care au activitate de depozitare și activitate de logistică, din care active sunt undeva sub 400. Atât firmele de transport rutier au ajuns să efectueze operațiuni de transport rutier, depozitare și logistică, dar și firmele de logistică au ajuns să efectueze operațiuni de transport rutier. Desigur că firmele de transport rutier care fac activități de logistică au o pondere mai mare de transport rutier, 79% fac transport și doar 12% au venituri din depozitare și activități de manipulare, și 9% din activități adiționale.

Foarte interesant este că dintre firmele de transport rutier, majoritatea fac transport extern, în timp ce firmele de logistică, au 36% venituri din depozitare și manipulare, 33% din servicii adiționale, 3% din coambalare și 28% din transport rutier. Interesant, majoritatea operează o porțiune de trei sferturi din transportul rutier și internațional.

Aș vrea să menționez că în alegerea unui loc sunt foarte importante activitățile economice pe care investitorul propune să le dezvolte acolo, dar în același timp mi-aș dori să se înțeleagă că autoritățile din România sunt în competiție cu autorități din alte state, pentru a atrage aceste investiții și pentru a le face posibil să se dezvolte în România. De asemenea, autoritățile locale sunt în competiție între ele tocmai pentru a permite astfel de dezvoltări și pentru a pune în valoare forța de muncă locală”, Radu Dinescu, secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri.

34

Afaceri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CCIAT – un partener-cheie al business-ului bănăţean

de Laura M. BONDRILĂ

În peisajul business-ului autohton, dar şi în cel internaţional, judeţul Timiş este privit şi perceput ca un model de urmat la nivel european, fiind o reală „reţetă de succes” atât în plan economic cât şi socio-cultural. Este un renume construit cu migală şi seriozitate, care s-a consolidat şi se dezvoltă continuu printr-o expansiune economică şi socială competitivă şi vizibilă.

Unul dintre „ingredientele” de bază ale acestei „reţete de succes” este, fără doar şi poate, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş (CCIAT), una dintre cele mai vechi şi active camere de comerţ din România, care de peste două decenii sprijină şi promovează interesele comunităţii de afaceri locale. „O poziţie geografică favorabilă şi privilegiată în vestul României, un potenţial economic semnificativ şi un mediu economic dinamic, un potenţial investiţional atractiv, o infrastructură în plină dezvoltare, forţă de muncă înalt calificată, un mod de viaţă internaţional, multiculturalitatea şi cosmopolitismul, un parteneriat public privat eficient şi dinamic – sunt doar câteva din atuurile care fac din Timişoara şi judeţul Timiş o alegere potrivită pentru afaceri de succes”, este de părere preşedintele CCIAT, Georgică Cornu.

Fondată în 1850, prin Înalta Decizie a Împăratului Franz Josef, la iniţiativa comercianţilor vremii şi desfăşurându-şi activitatea până în 1949 când guvernul comunist a suspendat activitatea camerelor de comerţ teritoriale din România, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara este prima cameră de comerţ românească care şi-a reluat activitatea. Era în martie 1990. „În condiţiile în care în judeţul Timiş funcţionează una din cele mai mari comunităţi de afaceri străine din România, dezvoltarea, consolidarea şi promovarea relaţiilor de colaborare internaţionale reprezintă pentru CCIAT o prioritate strategică”, mai afirmă preşedintele Cornu. Privită statistic, activitatea celei mai vechi camere de comerţ post-revoluţionare arată cam aşa: CCIAT dezvoltă relaţii de colaborare cu peste 200 de camere de comerţ şi/sau alte organizaţii similare din 50 ţări ale lumii, cu prioritate cu ţările UE, cu ţările vecine, cu ţările cu care România împărtăşeşte aceleaşi valori şi interese. Pe parcursul a mai bine

de două decenii de existenţă în forma actuală, CCIAT a încheiat peste 150 de acorduri şi convenţii de cooperare cu organizaţii similare din 30 ţări, de pe patru continente. Nu în ultimul rând, CCIAT promovează acordurile de parteneriat dezvoltate de administraţia publică locală. În plus, CCIAT reprezintă şi susţine interesele comunităţii de afaceri din judeţul Timiş, Regiunea Vest (Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din Regiunea Vest), Banatul istoric (Protocolul camerelor de comerţ şi industrie din Banatul istoric) şi Euroregiunea DKMT – Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (Asociaţia Camerelor din Euroregiunea DKMT).

„Carte de vizită” Implicarea activă şi sprijinul real acordat mediului de afaceri local şi euroregional i-a adus camerei de comerţ timişorene şi calitatea de coordonator al Consorţiului Sud-Vest pentru proiectul RO 4 EUROPE, în cadrul reţelei Enterprise Europe Network, unde CCIA Timişoara promovează şi facilitează colaborarea între mediul de afaceri şi instituţiile guvernamentale locale, regionale şi naţionale, pentru dezvoltarea inovării, transferului de tehnologie şi creşterii competitivităţii mediului de afaceri, oferind servicii personalizate prin entităţile create în structura sa: Centrul Regional de Afaceri, Centrul Regional de Promovare a Protecţiei Proprietăţii Industriale, Centrul Zonal de Standardizare, Centrul Regional de Competitivitate, Centrul de Informare Tehnologică – COMPETECH, Centrul pentru Promovarea şi Certificarea Clusterelor, Centrul Regional pentru Dezvoltarea Durabilă

Afaceri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a Banatului Istoric, Centrul de Mediere a Litigiilor.

De asemenea, în cadrul Parteneriatului Public Privat, CCIAT este membru al Comisiei Consultative a Judeţului Timiş, membru-fondator şi promotor al unor organizaţii economice de interes regional – ADETIM, Agenţia de Dezvoltare Regională Vest (ADR), Consorţiul Local Timişoara, Academia de Advocacy şi multe altele. „Operativitatea parteneriatului public-privat şi al cooperării dintre colectivităţile locale se regăseşte în programele de dezvoltare locală şi regională, promovate în comun şi implementate de Instituţia Prefectului Judeţul Timiş, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara şi Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest”, mai explică preşedintele CCIAT. La toate acestea se adaugă şi calitatea de iniţiator, fondator şi membru activ al mai multor entităţi naţionale, euroregionale şi internaţionale, precum: Asociaţia Camerelor de Comerţ Dunărene (membru fondator şi membru în Consiliul Director pentru un mandat de 2 ani); Comitetul Comun de Monitorizare a Programului de Cooperare România-Serbia; Comitetul Comun de Selecţie a Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia; Observator în Comitetul Comun de Monitorizare a Programului de Cooperare România-Ungaria; Observator în Comitetul Comun de Selecţie a Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria; Consiliul de Inovare POS-CCE Axa2-Dezvoltarea Politicilor de Inovare; Colegiul de Conducere a Camerei de Comerţ şi Industrie a României; Comitetul pentru Strategii Camerale – Comisia pentru finanţări a Camerei de Comerţ şi Industrie a României; Platforma Românească pentru Tehnologie în Construcţii; Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională Timiş; Asociaţia de Dezvoltare Zonală Buziaş); Clusterul AUTOMOTIVE VEST Timişoara; ROSENC – Clusterul de Energii Sustenabile din România (membru fondator).

Partener de afaceri Prin structura celor 700 de membri care realizează peste 60% din cifra de afaceri a judeţului Timiş, CCIAT dovedeşte că este un partener de afaceri puternic, un partener de dialog recunoscut al decidenţilor. Îndeplinindu-şi misiunea de lider al mediului de afaceri, camera de comerţ timişoreană promovează interesele de afaceri ale membrilor săi, organizaţi în opt secţiuni: Agricultură şi industrie alimentară; Comerţ; Logistică şi Turism; Industrii; Competitivitate; Servicii; Construcţii; Electro şi IT. Mai trebuie spus că, evident, calitatea de membru CCIAT conferă firmelor drepturi, facilităţi şi gratuităţi, precum şi obligaţii. Astfel, în beneficiul membrilor săi, CCIAT derulează un amplu şi complex program de informare şi instruire a firmelor cu privire la finanţări şi reglementări europene în diferite sectoare de activitate, în colaborare cu Instituţia Prefectul Judeţului Timiş şi serviciile deconcentrate din teritoriu, Consiliul Judeţean Timiş, ministere de resort, organisme regionale intermediare, organizaţii de creditare şi bănci, firme de consultanţă, publicaţii economice în domenii de interes, cum ar fi: codul civil, legislaţie fiscală, codul muncii, modalităţi de prevenire a sancţiunilor aplicând legislaţia europeană, politici de export, politici europene de mediu şi soluţii anti-poluare, energii regenerabile, clusterizare, protecţia mărcii comunitare şi a designului comunitar, asigurarea calităţii, accesarea fondurilor structurale, oportunităţi de finanţare, finanţare şi garantarea finanţărilor, gestionarea costurilor, tehnici de vânzare etc. La fel de important este şi faptul că CCIAT sprijină întreprinderile în cadrul procesului decizional al UE prin canalizarea comentariilor, punctelor de vedere şi observaţiilor antreprenorilor către factorii de decizie din Bruxelles, prin organizarea de paneluri de consultare a mediului de afaceri în domenii de interes.

Premiere naţionale şi europene Palmaresul CCIAT în privinţa premierelor, nu doar naţionale, ci şi europene şi euroregionale este, până acum, inegalabil.

Un adevărat deschizător de drumuri, fiind prima cameră de comerţ din România care a creat un departament de integrare europeană (1992), a editat revista economică BANAT BUSINESS (1992), a implementat un sistem de asigurare a calităţii (1997), a iniţiat şi implementat conceptul de „front office” şi „Bursa de Afaceri”- portal de informaţie economică (2001), a alocat în mod gratuit căsuţe de e-mail firmelor membre (2001), a înfiinţat în structura proprie un Centru de Relaţii Internaţionale (2002) şi centre şi reţele de competitivitate (2003-2004): Centrul Regional de Promovare a Protecţiei Proprietăţii Industriale, Centrul Zonal de Standardizare, Centrul Regional de Competitivitate. Tot în premieră naţională, CCIAT a organizat, în Austria şi Ungaria, misiuni economice mixte de oameni de afaceri şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, de schimb de experienţă şi transfer de bune practici europene. La toate acestea se adaugă realizarea, în premieră europeană, a Oficiului Regional pentru Promovarea şi Certificarea Clusterelor, finanţat prin Programul de Vecinătate România-Serbia 2004-2006. Nu în ultimul rând a creat, în premieră euroregională, Centrul Regional pentru Promovarea Durabilă a Banatului.

Garanţia seriozităţii Prin numărul impresionant de proiecte europene pe care le derulează, în calitate de partener coordonator şi/sau partener, CCIAT s-a implicat în sprijinirea reală a firmelor oferindu-le acestora, cu titlu gratuit, cea mai largă şi diversificată gamă de servicii, de la programe şi cursuri de formare profesională antreprenorială până la facilitarea privind participarea la evenimente economice (târguri, expoziţii, seminarii, conferinţe, workshop-uri, parteneriate de afaceri şi evenimente de brokeraj, misiuni economice, schimburi de experienţă şi bune practici europene etc.).

Iată că, în aceşti 23 de ani, CCIAT a devenit un pol de dezvoltare sinergică a comunităţii de afaceri din vestul ţării, „iar calitatea de membru al CCIAT este cea mai bună carte de vizită în relaţia cu oamenii de afaceri, oferindu-le acestora un plus de încredere”, mai spune Georgică Cornu. Astfel, de la patenta imperială din 1850 şi până azi, Camera de comerţ timişoreană a parcurs un drum lung, uneori anevoios, dar a reuşit să demonstreze că a fi constant înseamnă a fi performant, că a păstra şi valorifica tradiţia înseamnă eficienţă, competitivitate, modernitate.

35

36

Parteneriat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România, atractivă pentru investitorii străini

de Liliana BRAD

Adela Cristea, reprezentant al Camerei de Comerţ Italiană pentru România în vestul ţării, spune în interviul acordat revistei Transilvania Business că firmele din Italia ocupă locul întâi în clasamentul în funcţie de numărul de locuri de muncă generate în România.

De ce au ales investitorii italieni să-şi deschidă afaceri în Transilvania?

Investiţiile italiene în România au fost, încă din anii ’90, un motor al economiei, mai ales datorită faptului că majoritatea acestora vizează industrii manufacturiere, deci acele industrii care implică un număr mare de locuri de muncă. Deşi Italia nu se află pe locul întâi în România din punct de vedere al capitalului investit, în schimb, din punct de vedere al locurilor de muncă generate, s-a aflat aproape constant, în aceşti 20 de ani, pe prima poziţie. Ori locurile de muncă create sunt, în final, cele care aduc prosperitatea unei comunităţi. Revenind la zona de vest, aceasta a fost încă de la început, şi mă refer tot la anii ’90, zona cu cea mai mare pondere a investiţiilor italiene. În principal din motive logistice, aflându-se la graniţa României către Europa de Vest şi datorită faptului că foarte mulţi ani companiile italiene care au operat în România au funcţionat în sistem lohn (n.red. sistem în care costurile şi timpii de transport contează foarte mult în profitabilitatea afacerii), oraşe ca Timişoara, Arad, Oradea au fost primele alegeri ale investitorilor italieni. Ulterior, deoarece aceste investiţii au adus la rândul lor alte investiţii, pe lanţul furnizor-client, noii veniţi s-au localizat la rândul lor în această zonă. Astăzi, chiar dacă argumentul logistic nu este întotdeauna cel care primează, avem şi investiţii care vizează România şi ţările din Europa de Est ca piaţă, tendinţa investitorilor italieni de a se localiza tot în această zonă este determinată în principal de infrastructura industrială existentă deja aici, de personalul calificat şi, nu în ultimul rând, vorbitor de italiană pe care îl găsim cu uşurinţă în vestul României. De asemenea pentru multe dintre aceste companii, clienţii sau furnizorii lor sunt deja localizaţi aici.

De ce credeţi că a fost nevoie de o filială a Camerei de Comerţ italiene în vestul României?

Camera de Comerţ Italiană pentru România are ca scop principal sprijinirea relaţiilor de afaceri dintre Italia şi România şi, totodată, acordarea de suport investitorilor ita lieni aflaţi în România. Era deci firesc să fim acolo unde sunt o bună parte dintre partenerii noştri, adică zona de vest a ţării. Aşa că deschiderea unei filiale a Camerei în zona de vest a ţării a fost o necesitate naturală, care a urmat cursul firesc al unor investiţii şi a unei comunităţi deja existente.

Această comunitate de afaceri are nevoie în continuare de suport, de o entitate care să ajute la o consolidarea ei. Practic avea nevoie de un punct de referinţă. Ceea ce noi ne pro punem să devenim. Nu în ultimul rând, Camera de Comerţ Italiană pentru România are în plan să organizeze în zona de vest a României o serie de evenimente, în special pe partea de industrie automotive, agricultură şi energii alternative, destinate atât networking-ului între companiile ita liene şi cele româneşti, cât şi sprijinirii noilor investiţii care

vin în regiune. În oglindă, în parteneriat cu Camerele de Comerţ locale din vestul ţării, ne propunem să organizăm şi o serie de evenimente în Italia care să ajute companiile româneşti din zonă să se promoveze mai bine acolo, respectiv să îşi identifice parteneri de afaceri.

Care este dinamica investiţiilor italiene în Transilvania?

Investiţiile italiene în Transilvania au avut un trend constant ascendent în anii ’90 şi începutul anilor 2000. Ulterior, în perioada 2008-2012, perioada crizei, acest trend a fost încetinit, am putea spune chiar îngheţat. În ultima perioadă însă am notat o revenire a interesului investitorilor italieni pentru România, cu accent în special pe zona de vest a ţării, adică Transilvania. 2013 a fost un an în care noile investiţii italiene în Transilvania au revenit, iar, pentru 2014, previziunile noastre sunt că vom înregistra un ritm de creştere a acestor investiţii poate chiar mai ridicat decât în perioada premergătoare crizei.

Ce domenii sunt preferate de investitorii italieni?

Dacă în primii ani investiţiile italiene au fost preponderent orientate spre domeniul textil şi al încălţămintei, în prezent dinamica s-a modificat substanţial. Acum domeniile preferate de investitorii italieni sunt industria componentelor pentru automotive, metal, plastic etc., agricultura, respectiv energiile alternative şi infrastructura.

Legislaţie în sprijinul investiţiilor Cu ce probleme se confruntă investitorii italieni în România?

Investitorii italieni din România se confruntă cam cu ace-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

leaşi probleme ca întreg mediul de afaceri. Una dintre principalele probleme este lipsa unei predictibilităţi a reglementărilor. În continuare, legislaţia românească este subiectul unor schimbări frecvente, nu întotdeauna benefice pentru investitori, ceea ce generează nesiguranţă şi dificultăţi în previzionarea afacerilor. Alte greutăţi întâmpinate sunt o birocraţie excesivă, aceasta îngreunând de multe ori ritmul de creştere al investiţiilor sau uneori chiar blocându-le, o comunicare dificilă cu instituţiile statului şi lipsa acurateţei informaţiilor primite de la instituţiile publice şi, nu în ultimul rând, o taxare excesivă a forţei de muncă, care reprezintă un aspect important pentru investitorii italieni, deoarece, aşa cum spuneam încă de la început, vorbim de investiţii şi industrii care implică un volum mare de forţă de muncă.

Cum credeţi că ar trebui adaptată legislaţia românească pentru a sprijini investiţiile? În primul rând modificările de legislaţie ar trebui făcute cel mult odată pe an şi nu lunar sau chiar de mai multe ori pe lună, cum se întâmplă în prezent, şi în acel caz cu aplicabilitate de la un termen de minim încă un an. Este o primă condiţie ca investitorii să aibă un sentiment de siguranţă şi predictibilitate. În al doilea rând, modificările legislative ar trebui să aibă în vedere o reducere semnificativă a birocraţiei. Şi nu mă refer aici la birocraţia necesară funcţionării normale a unui sistem public, ci la acea birocraţie inutilă, care face doar să crească costul asietei fiscale, fără a genera niciun fel de rezultate pozitive în practică. În acest sens este esenţială informatizarea eficientă a sistemului public şi creşterea gradului de transparenţă al acestuia, în aşa fel încât

Parteneriat investitorii să poată comunica mai rapid şi mai eficient cu instituţiile publice, respectiv să aibă vizibilitate permanentă asupra modului în care li se calculează impozitele şi taxele etc. O altă necesitate pentru a sprijini investiţiile este reducerea taxelor parafiscale, care în România se găsesc în continuare în cuantum destul de mare şi, dincolo de impactul pe care îl determină asupra costurilor, generează pentru companii dificultăţi de admininistrare. Evident, pe termen mediu şi lung, pentru a sprijini mediul de afaceri şi a atrage noi investiţii, România trebuie să gândească o strategie de aliniere a taxării la cea a ţărilor din regiune, Bulgaria, Serbia, Moldova. Nu mă refer doar la taxarea profitului sau a dividendelor, care se află în limite acceptabile, ci, în special, la taxarea muncii, domeniu în care suntem necompetitivi, prin comparaţie cu ţările din regiune. O schimbare în acest domeniu este singurul mod în care putem menţine România ca destinaţie competitivă pentru investiţii.

Zonele libere ar putea redeveni atractive pentru investitori?

Consider că este necesară o regândire a sistemului de taxare în zonele libere. În ultimii ani, mai ales după intrarea în Uniunea Europeană, investitorii din zonele libere, cum avem şi în vestul ţării, în apropiere de Arad, Zona Liberă Curtici, au pierdut majoritatea facilităţilor pe care le aveau în aceste zone, dar în paralel le-au fost menţinute aceleaşi taxe. Asta face, pe de o parte, ca zonele libere să nu mai fie atractive pentru noi investitori, dar, mai mult, determină ca multe investiţii deja prezente acolo să devină mai puţin competitive, respectiv să fie tentate să migreze spre alte zone.

37

Proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

Relansare: cluster şi investiţii Primul cluster din Galaţi, „Romanian River Transport”, a fost lansat, oficial, pe 4 octombrie, în cadrul seminarului „Direcţii prioritare pentru relansarea Parcului Industrial din Galaţi în perspectiva noii strategii a Uniunii Europene 2014-2020”, organizat cu prilejul aniversării a 10 ani de la înfiinţarea parcurilor industriale din România.

Clusterul în domeniul naval este o construcţie ce va fi dezvoltată de Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi, cele două universităţi gălăţene – „Dunărea de Jos” şi ”Danubius”, Primăria Municipiului Galaţi, Industrial Parc SRL Galaţi, dar şi agenţi economici cu activităţi de transport maritim şi fluvial. Gândit ca un cluster pentru transportul intermodal ecologic de mărfuri, „Romanian River Transport” va lua în considerare deficienţele de infrastructură, va identifica o serie de proiecte de investiţii care se încadrează în sectorul privat şi va propune atât stimulente pentru a suscita interesul jucătorilor privaţi, cât şi modalităţi alternative de realizare a acestor investiţii.

Clusterul se vrea a fi unul de impact regional, adresat companiilor şi instituţiilor din domeniu, precum şi mediului universitar. Clusterul „Romanian River Transport” a fost înfiinţat în cadrul proiectului „Green Intermodal Freight Transport” (GIFT), finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei/EU şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Partenerii proiectului provin din nouă ţări (Bulgaria, Grecia, Croaţia, Ungaria, Italia, România, Slovenia, Slovacia şi Serbia), lider de proiect fiind Ministerul Dezvoltării, Competitivităţii, Infrastructurii, Transportului şi Reţelelor din Grecia.

Partenerul-lider pentru România este Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) SA Galaţi. “În momentul de faţă cluster-ul lansat reprezintă una dintre soluţiile posibile de a depăşi momentele prin care trecem nu numai la nivel local sau naţional, ci şi la nivel mondial, am putea spune, şi anume criza mondială.

După cum bine ştiţi, criza creează oportunităţi, iar frica de necunoscut ar trebui transformată de către oamenii puternici într-un resort, spre a merge mai departe altfel.

Nimic nu va mai fi aşa cum a fost. De aceea, Universitatea Danubius se implică de mult în activitatea acestui parc industrial. Am creat programe specifice mediului de business, avem un master executiv internaţional pentru oamenii de afaceri, avem un program de master de shipping (iată, se naşte primul cluster naval din Galaţi). Există şi o altă preocupare, pentru un cluster de robotică. Tot ce este mai bun astăzi se concluzionează printr-un singur cuvânt: renaştere”, a susţinut Andy Puşcă, rector al Universităţii ”Danubius” Galaţi.

Restart pentru Parcul Industrial Odată cu lansarea primului cluster a avut loc şi relansarea Parcului Industrial, acesta fiind pregătit să primească investitori, iar la eveniment a luat parte şi o delegaţie formată din reprezentanţi ai parcurilor industriale de succes din ţară, cum ar fi Ploieşti, Braşov, Bucureşti, Cugir şi nu numai, împreună cu preşedintele Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR), Emil Nicolae Muntean.

Alături de aceştia a participat şi primarul Municipiului

Galaţi, Marius Stan. ”Am considerat că important este să dăm drumul acestui proiect, urmând ca pe parcurs să facem îmbunătăţirile care sunt necesare, evident. Mă bucur că denumirea de parc industrial este asociată cu cercetarea, cu ştiinţa, mă bucur că cele două universităţi sunt alături de noi şi sunt convins că vor fi partenerii noştri „forever”. Mă bucur că avem invitaţi de la alte parcuri, care sunt de mare succes, sper să învăţăm din experienţa lor. Nu vreau să spun prea multe, pentru că în această locaţie nu e de vorbit, ci de făcut. Sper ca acest proiect să fie unul înfloritor, să aducă investiţii importante şi locuri de muncă de care cu toţii avem nevoie”, a declarat acesta. Nu doar autorităţile locale au fost alături de parcul industrial, ci şi mediul de afaceri reprezentat de preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi, Marian Filimon, şi preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, Ion Mocanu, dar şi mediul academic cu reprezentanţi ai celor două universităţi gălăţene ”Dunărea de Jos” şi ”Danubius”. „Toţi vorbitorii au subliniat necesitatea atragerii de investiţii în parcul existent, întrucât Galaţiul este singurul oraş care beneficiază de cinci mijloace diferite de transport: rutier, pe apă (fluvial şi maritim) şi pe calea ferată (normală şi largă), aceasta din urmă fiind „biletul de intrare” către ţările ex-sovietice”, a subliniat şi Costică Voicu, director general Parc Industrial Galaţi.

Partenerii români în cadrul proiectului GIFT sunt CN APDM SA Galaţi, CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, CN Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa, Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave din România (ANCONAV), Primăria Municipiului Galaţi, Parcul Industrial din Galaţi, Universităţile „Dunărea de Jos” şi Danubius din Galaţi, Uniunea Porturilor Interioare Româneşti.

Parcul Industrial Galaţi susţine iniţiativele inovative astfel încât de doi ani este implicat în coorganizarea unui proiect în domeniul mecatronicii şi roboticii. Trei elevi de la licee de elită din Galaţi, Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri” şi Colegiul Naţional ”Costache Negri” împreună cu alţi elevi din ţară vor reprezenta România la ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Robotică (World Robot Olympiad), organizată în Jakarta, Indonezia, în perioada 15-17 noiembrie. Iniţiativa ca România să fie inclusă pe harta celor 40 de ţări care participă la această olimpiadă a venit din partea Facultăţii de Mecanică (specializarea Mecatronică) a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi cu susţinerea Parcului Industrial şi a Primăriei Municipiului Galaţi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţie

100 de milioane de euro în modernizare

41

de Laura M. BONDRILĂ

Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” din Timişoara îşi va mări în mod considerabil capacitatea, în urma unei investiţii de anvergură, de aproape 113 milioane de euro. Este vorba despre construirea unui terminal intermodal, care va asigura o conexiune rapidă între aeroport şi mijloacele de transport rutier şi care va duce la dublarea numărului actual de pasageri.

Situat la o distanţă de aproximativ 12 km de Capitala Banatului, Aeroportul “Traian Vuia” Timişoara, unul din cele patru aeroporturi internaţionale din România, poate fi considerat, fără nicio exagerare, un obiectiv de importanţă cu adevărat strategică. Aceasta, atât datorită faptului că este aeroport alternativ pentru Bucureşti şi Belgrad, cât şi graţie posibilităţii de a deservi întreaga Regiune V Vest şi Euroregiunea DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) din care Timişoara şi Banatul fac parte.

Datorită poziţiei sale vestice şi a condiţiilor naturale deosebite, precum numărul record de zile favorabile decolării/aterizării navelor aeriene, aeroportul timişorean are un potenţial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european. Acesta este şi motivul pentru care Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara a devenit prima rezervă a Aeroportului Henri Coandă (Otopeni) Bucureşti, precum şi a celui din Belgrad - Serbia, ceea ce presupune că, în cazul în care acestea s-ar închide temporar, traficul celor două obiectve s-ar transfera automat pe Aeroportul Timişoara.

La toate acestea se adaugă faptul că aeroportul timişorean reprezintă principala poartă de intrare din Zona de Vest a României, fiind zilnic tranzitat de peste un milion de călători, dintre care o mare parte oameni de afaceri, investitori români şi străini, care activează în această zonă.

Terminal intermodal Oficialii Aeroportului “Traian Vuia” au planuri ambiţioase.

Dată fiind afluenţa tot mai mare de pasageri, nu doar din Timiş, dar şi din alte zone ale ţării, s-a conturat ideea creării unei legături rutiere mai bune şi mai facile între căile de rulaj şi aeroport. Ca urmare, reprezentanţii aeroportului timişorean au anunţat, de curând, că intenţionează să dezvolte un terminal intermodal, care să asigure o conexiune rapidă între aeroport şi mijloacele de transport rutier, investiţie care se ridică la aproape 113 milioane de euro.

"Avem în vedere realizarea, la Timişoara, a unui terminal intermodulat, astfel încât transferul de la aeronavă la sistemul rutier de transport să fie rapid. Să avem un sistem integrat, comercianţii de tichete să ofere pachete pentru toate mij-

loacele de trasport în comun”, a declarat Dan Idolu, directorul general al Aeroportului Internaţional "Traian Vuia".

Acesta a mai adăugat că, în acest sens, a fost deja făcut un studiu, care prevede construcţia unei aerogări lângă aeroport, cu posibilitatea de extindere în funcţie de volumul de trafic. “Între aerogară şi aeroport vrem să dezvoltăm un centru comercial astfel încât să asigurăm surse suplimentare pentru funcţionarea aeroportului", a mai arătat directorul general al aeroportului internaţional timişorean. Acesta a mai explicat că intermodalitatea implică un sistem prin care se utilizează succesiv cel puţin două mijloace de transport în comun. Costul este estimat la 112,7 milioane de euro, suprafaţa proiectului fiind de 243.000 metri pătraţi. "Estimăm că noul terminal ar putea aduce două milioane de călători, iar dacă fiecare ar lăsa cel puţin doi euro în centrul comercial s-ar produce un beneficiu prin care să se susţină activitatea aeroportului”, a mai adăugat Idolu.

Potrivit studiilor de specialitate, aeroporturile întâmpină adeseori greutăţi în implementarea măsurilor de securitate şi de siguranţă întrucât acest lucru implică bugete foarte mari, dotările necesare fiind din ce în ce mai sofisticate. Din acest motiv, oficialii aeroportului timişorean încearcă să identifice surse alternative pentru finanţarea activităţii. O soluţie în acest sens ar putea fi accesarea de bani europeni.

"Finanţarea ar putea fi asigurată de la Uniunea Europeană din fondurile alocate domeniului transporturilor în exerciţiul financiar 2014-2020, dar se pot încheia şi parteneriate cu companii private, implementarea proiectului urmând să fie realizată în acest interval, în următorii şapte ani”, explică şeful Aeroportului “Traian Vuia”. Acesta mai afirmă că astfel de investiţii atrag pasageri şi aduc automat mai mulţi operatori şi companii aeriene pe aeroporturi. “Trebuie, în primul rând, să vedem care sunt dorinţele pasagerilor. Nu toate aeroporturile pot fi Otopeni. Au fost situaţii de succes şi în ţară, respectiv Cluj sau Iaşi, dar pentru a avea mai multe cazuri trebuie să ne gândim cum să aducem pasageri la aeroport. Există o barieră fizică între domiciliul pasagerului şi aeroport. Trebuie să asigurăm o infrastructură regională bazată pe un concept de intermodalitate", a mai spus Idolu.

42

Inovaţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UACE, alături de studenţii în aeronautică

de Ioana LUCĂCEL

Leonardo da Vinci spunea că “Odată ce ai încercat zborul, vei păşi întotdeauna pe pământ cu ochii ridicaţi spre cer, acolo unde ai fost şi vei dori mereu să te întorci”. Din pasiune pentru zbor şi aeronautică, în 2008 a fost fondată EUROAVIA Cluj Napoca. Iar în 9 septembrie a avut loc Conferinţa internaţională a studenţilor în aeronautică, un eveniment de marcă la care nu putea lipsi UACE, sponsorul VIP al evenimentului.

EUROAVIA Cluj-Napoca a fost fondată în 2008, funcţionând ca şi PPAS (Possible Perspective Affiliated Society) până în octombrie, când la AMEAC (Annual Meeting of EUROAVIA Congress) în Rzezsow, Polonia, a fost acceptată să devină PAS (Perspective Affiliated Society) Cluj-Napoca. În aprilie 2010, în urma organizării primului eveniment internaţional, Fly-In Cluj-Napoca, au fost aleşi în unanimitate la EMEAC (Electoral Meeting of Euroavia Congress) Pisa să activeze în continuare ca și asociaţie cu drepturi depline (Affiliated Society). De atunci au fost întreprinse numeroase activităţi la nivel local şi internaţional, incluzând excursii şi participări la evenimente internaţionale, dezvoltându-şi astfel competenţele organizatorice. Formată în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, asociaţia are ca şi membri studenţi la licenţă, masteranzi şi doctoranzi, aceştia având spirit de echipă, cunoştinţe multiculturale şi entuziasm în experimentarea şi dezvoltarea aplicaţiilor aerospaţiale.

Asociaţia se află în continuă expansiune, fiind în căutarea de noi memLa nivel internaţional, EUROAVIA bri care doresc să-şi dezvolte cuprinde 34 de asociaţii afiliate, aptitudinile tenice şi sociale, dar şi de prezente în 17 ţări europene, cuoportunităţi de colaborare şi par mulând un număr de circa 1.500 de teneriate. membri. Iniţial, EUROAVIA a fost EUROAVIA Cluj-Napoca urmăreşte fondată în 1958 în Aachen, Germasă stimuleze contactul între studenţi nia, începându-şi oficial activitatea şi industria aerospaţială, oferind în 1959, când sediul internaţional a oportunităţi de schimb de experienţă fost relocalizat în Delft, Olanda. între studenţi din diferite ţări, reprezentându-i pe aceştia la nivel internaţional.

Unul dintre cele mai importante evenimente ale EUROAVIA este AMEAC (Annual Meeting of the EUROAVIA Congress) sau Conferinţa internaţională a studenţilor în aeronautică la care participă studenţi din toate asociaţiile afiliate europene, în total peste 50. Practic, pe parcursul a 7 zile, anul acesta între 8 şi 15 septembrie, board-ul internaţional EUROAVIA analizează

activitatea din anul trecut şi fixează ţintele pentru noul an. UACE a fost sponsorul VIP al evenimentului, iar directorul de resurse umane, Kinga Rădulescu Szabo, a fost prezentă la eveniment în 9 septembrie, prezentând compania, planurile de dezvoltare şi oportunităţile de carieră. „Au fost prezenţi, pe lângă studenţi din România, studenţi din alte ţări din Europa: Italia, Spania, Polonia etc., toţi studenţii membri ai Organizaţiei internaţionale a studenţilor în aeronautică. Studenţii au fost foarte impresionaţi de investiţia şi fabrica noastră din Dumbrăviţa, intervenind cu întrebări pertinente pe parcursul şi la finalul prezentării. La final am primit o placă simbolică inscripţionată cu sigla UACE, ca semn de mulțumire pentru participare, o supriză foarte plăcută pe care ne-au făcut-o studenţii”, ne-a mărturisit Kinga Rădulescu Szabo. UACE este pentru prima oare partenerul acestui eveniment, dar cu siguranţă nu pentru ultima oară, prefigurându-se începutul unei colaborări frumoase şi durabile. Studenţii de altfel s-au arătat interesaţi să viziteze fabrica sau chiar să vină în practică la Dumbrăviţa. Kinga Rădulescu Szabo a declarat că există deja un precedent în acest sens, studenţii sunt bineveniţi în practică la UACE şi printre aceştia s-a numărat chiar şi un student de Universitatea de Inginerie Aeronautică din Australia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lifestyle

43

AquaSport DruRelax, apreciat de ministru Un vis împlinit şi o dovada a sârguinţei este centrul de nataţie AquaSport DruRelax, inaugurat vineri, 27 septembrie, în prezenţa a numeroşi invitaţi, printre care şi personalităţi din lumea sportului, administraţie şi politică.

AquaSport DruRelax este o investiţie exclusiv privată, realizată de Sorin şi Dana Druţă, oameni de afaceri băimăreni care şi-au propus să deschidă în Maramureş, pe lângă zona Spa&Wellness funcţională din 2011, un centru sportiv complet, generator de energie şi sănătate. În mai puţin de un an de la demararea lucrărilor de extindere, proiectul s-a concretizat şi constă în cea mai modernă şi frumoasă bază de nataţie din judeţ şi chiar din nord-vestul ţării, poate chiar din România, după cum a spus ministrul Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, prezent la inaugurare.

“Cred că pot spune în cunoștinţă de cauză că nici măcar în Bucureşti nu avem un centru şi de sport şi de relaxare aşa cum aveţi dumneavoastră aici, iar dintre cele care există în ţară puţine se pot compara cu acesta. Mă bucur că o iniţiativă privată a reuşit”, a declarat ministrul Nicolae Banicioiu.

Cele peste 250 de persoane prezente la eveniment au fost plăcut impresionate de condiţiile oferite în centru, iar preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Maramureş, arbitrul FIFA Cristian Balaj, şi-a pus speranţa că acesta va fi apreciat la adevărata valoare nu doar de persoanele dornice de mișcare, ci şi de reprezentanţii administraţiei locale. De altfel, primarul din Tăuţii Măgherăuş, Anton Ardelean, s-a mândrit cu faptul că investiţia este pe teritoriul oraşului pe care îl conduce şi nu pe cel al municipiului Baia Mare, aflat la mică distanţă.

“Din toată puterea sufletului nostru susţinem sportul, sub toate formele lui, şi suntem foarte bucuroşi că în ultima vreme

din ce în ce mai multă lume descoperă echilibrul dintre sănătatea mintală şi sănătatea fizică, rezultatul fiind creşterea calităţii vieţii, iar noi acest lucru îl dorim, mai ales în oraşul nostru”, a precizat Dana Druţă, managerul AquaSport DruRelax.

Centrul de nataţie Aqua Sport DruRelax include trei bazine acoperite pentru înot, deschise indiferent de anotimp şi singurele din judeţ a căror apa este tratată cu sterilizatoare UV. În acestea se oferă posibilitatea practicării înotului atât de către persoanele experimentate în bazinul semiolimpic (dimensiuni 25X15X1,50), cât şi de către cei neiniţiati, instructorii AquaSport DruRelax oferind cursuri pentru adulţi şi copii. De asemenea, zilnic au loc cursuri de aquagym şi şedinţe de recuperare în apă, o noutate pentru piața din Maramureş.

Deschis zilnic, între orele 8:00 şi 21:00, modernul complex DruRelax are sediul în localitatea Tăuţii Măgherăuş, strada 3, numărul 40, pe panta de la Dura.

Toate detaliile despre accesul în bazine, la cursurile de înot şi aquagym, precum şi la şedinţele de spa, relaxare şi recuperare se găsesc pe site-ul centrului: www.drurelax.ro.

DruRelax vă recomandă de luni până duminică un stil de viaţă sănătos, relaxare, sport, recuperare, energie!

Articol realizat de Roxana Cutureanu- AquaSport DruRelax și Meda Muntean- Refresh Media Transilvania

44

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topul Firmelor sălăjene şi sătmărene

În regiunea Nord-Vest, Banca Transilvania este compania cu cel mai mare profit din regiune realizat anul trecut, şi anume 76,5 milioane de euro, iar următoarea clasată în top este Silcotub SA, din Sălaj, cu un profit de 51,9 milioane de euro. Clasamentul este continuat de companii din judeţul Cluj: Terapia SA, Mol România Petroleum Products, Energobit Group şi Energobit SA. de Valeria Alice MICU La Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Sălaj a avut loc în 24 septembrie un eveniment devenit o tradiţie şi aşteptat de oamenii de afaceri sălăjeni, cea de-a XX-a ediţie a „Topului firmelor din Sălaj”. Primăria municipiului Zalău a fost gazda evenimentului care a beneficiat de participarea reprezentanţilor a numeroase firme din judeţ, remarcate pentru anul financiar 2012 cu rezultate deosebite în activitatea desfăşurată. Au fost prezente, de asemenea, oficialităţi ale municipiului si judeţului precum şi un public, fără să lipsească, evident, liderii instituţiei organizatoare. Evenimentul a fost deschis de preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie a Judeţului Sălaj, Vasile Pădurean, care a remarcat cu deosebită satisfacţie că între liderii anului 2012 sunt numeroşi reprezentanţi ai firmelor premiate în anul 2011, care au confirmat astfel, prin inteligenţa în afaceri, că rezultatele obţinute în anul anterior nu au fost întâmplătoare. Dar se mai dovedeşte ceva, şi anume faptul că, în ciuda speculaţiilor şi a poreclei puse judeţului nostru, cum că ar fi Sărac Judeţ, potrivit simbolului său, SJ, economia sălăjeană se află departe de declin, iar performanţa vine să confirme încă o dată acest lucru. „Este un eveniment de o importanţă capitală”, a afirmat preşedintele Camerei de Comerţ, referinduse la clasamentul firmelor din judeţ, iar această acţiune constituie o sursă de informare pentru cei ce doresc stabilirea de noi contacte, de parteneriate, de colaboratori noi, dar şi o modalitate prin care sunt apreciaţi cei ce urcă pe podium. Exerciţiul financiar 2012 a ilustrat faptul că, din cele 10.378 persoane fizice, juridice si cooperative înregistrate în evidenţa Oficiului Registrului Comerţului, 5.652 de firme au depus bilanţul pe anul 2012. Pentru stabilirea clasamentului final au fost luate în calcul 5.574, restul de 78 nein-

tegrându-se în grupele de activitate admise în topuri. Topul propriu-zis cuprinde 1.442 de firme, dintre care 247 s-au clasat pe locul I în domeniul lor.

Firmele de top din judeţ Prima firmă din top este Tenaris Silcotub, ce are ca obiect de activitate producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru acestea din oţel, cu o cifră de afaceri în 2012 de 1.666.747.158 de lei, urmată de societatea Echipcomerţ Trade Company SRL din Şimleu Silvaniei, ce are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata cu maşini - unelte, iar anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 454.736.041 de lei.

Tot comerţul cu ridicata, însă a combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi derivatele acestora ocupă a treia treaptă a podiumului, prin Euro-Activ SRL, cu o cifră de afaceri obţinută în anul 2012 de 125.797.802 lei. Următorul loc remarcat de topul sălăjean au fost trecute în portofoliul societăţilor Trado Avandgard Commerce SRL Şimleu Silvaniei care din februarie 2012, de la data înregistrării la Registrul Comerţului, având ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare a realizat o cifră de afaceri de 113.897.065 de lei. În ordine şi-au adjudecat locuri fruntaşe Hanna Instruments SRL Nuşfalău, specializată în fabricarea instrumentelor şi dispozitivelor pentru măsură, verificare, control şi navigaţie, cu o cifră de afaceri de 106.190.478 de lei, Energobit Prod SRL Jibou, cu o cifră de afaceri de 93.958.463 de lei, Drum Construct SRL Pericei, cu 79.885.457 de lei cifră de afaceri şi Inserco SRL Zalău, cu 73.530.885 de lei. Top 10 are cele din urmă poziţii ocupate de Simex Grup SRL Şimleu, cu o cifră de afaceri de 62.831.336 de lei, respectiv Primarom Exim SRL Zalău, a cărei cifră de afaceri s-a ridicat anul trecut la 56.705.745 de lei.

Cifrele, bată-le vina!

Preşedintele CCI Sălaj a analizat economia sălăjeană, cu referiri la evoluţia mai multor indicatori reprezentativi. Astfel, indicatorul de bază al unei analize economice, cifra de afaceri realizată în cursul anului trecut de agenţii economici a fost de aproape 6,2 miliarde de lei, consemnându-se o creştere cu 9,83 % faţă de anul financiar 2011. Comerţul şi turismul au prezentat cele mai importante creşteri, cu o cifră de afaceri care a urcat cu peste 33 % faţă de anul anterior, cercetarea a realizat o creştere de 18 procente, iar agricultura una de 13 %. Domeniul serviciilor a avut de suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 28% faţă de anul anterior. O creştere semnificativă s-a înregistrat în ceea ce priveşte profitul din exploatare, ajuns în anul 2012 la 564 milioane

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de lei, cu aproape 26 %. Ca urmare a unei gestionări superioare a resurselor interne cei care activează în industrie, de 64 %, respectiv 52,5%. Şi la acest capitol, firmele din domeniul serviciilor au raportat profituri în scădere cu 39,7 %. Cu aceeaşi ocazie au fost relevate şi aspecte negative ale economiei sălăjene, cum sunt creşterea numărului de şomeri, diminuarea investiţiilor cu peste 43 la sută, precum şi existenţa a 217 firme cu datorii mai mari decât creanţele la stat.

Un aspect pozitiv menţionat de Vasile Pădurean a fost creşterea exporturilor cu 24,4 % pe primele cinci luni ale anului curent, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Bucuria este completată de scăderea cu 7,1 % a importurilor, dacă ne referim la acelaşi segment de timp.

Cu aceeaşi ocazie, Vasile Pădurean a afirmat că „investiţiile din mediul rural duc la creşterea economică a comunităţilor respective, la dezvoltarea mediului de afaceri. Există o puzderie de microunităţi din acest spaţiu care se află în top, firme care rezistă. 50 % dintre cei care au fost prezenţi anul trecut la această manifestare se află şi în acest an în top. E o dovadă că investiţiile pot atenua sau chiar anula criza”, a mai spus Pădurean. Cifra de afaceri a societăţilor sălăjene a crescut la nivel de judeţ în 2012 comparativ cu 2011 cu 9,8%, iar profitul din exploatare cu circa 26%. „Este o bucurie ca, după un an de muncă, să facem o oră de bilanţ, astfel încât să-i cunoaştem pe laureaţi, să-i cunoaştem pe cei care în 2012 sunt în top, sunt în cărţile economiei judeţului Sălaj”, a declarat Vasile Pădurean, la „Topul firmelor – judeţul Sălaj 2012”, manifestare ajunsă la a XX-a ediţie.

Evident că au fost semnalate şi aspecte negative ale economiei sălăjene, cum ar fi numărul de salariaţi care a scăzut de la 27.571 în 2011 la 26.859 în 2012, precum şi cele 217 companii care aveau anul trecut datorii mai mari decât creanţele la stat.

Profit mai mic în 2012 Printre agenţii economici sătmăreni cu cele mai bune rezultate financiare s-au remarcat Contitech din Carei, ZES Zollner, Unicarm si Autonet.

Aurul sătmărean a fost câştigat de Contitech Fluid Automotive, care a avut în 2012 un profit net de aproximativ 5,5 milioane de euro cu o scădere de aproximativ 40% faţă de exerciţiul financiar anterior. La capitolul investiţii s-au înregistrat 1,5 milioane de euro în construirea şi echiparea unei noi secţii în incinta fabricii, inaugurată în luna iulie, cu o suprafaţă de 1.060 metri pătraţi. Acest fapt s-a reflectat în balanţa societăţii, profitul net pe 2011 fiind de 40.536.731 lei, iar anul 2012 s-a redus practic la jumătate, ajungând la 24.015.753 lei. Contitech are ca domeniu de activitate principal fabricarea produselor din cauciuc, iar anul trecut şi-a trecut în palmares o cifră de afaceri de 565.340.274 lei. Societatea se remarcă şi la capitolul număr mediu de salariaţi, care este de 1.119.

Argintul sătmărean a fost adjudecat de S.C. Unicarm SRL, unul dintre principalii producători alimentari din judeţ, dar şi unul important pe piaţa românească, ce a realizat în 2012 o cifră de afaceri de 636.869.685 lei, un profit net de 12.633.050 lei, aproximativ 2,9 milioane de euro. Societatea a avut anul trecut un număr mediu de 2.573 de angajaţi.

Vasile Lucuţ, de a cărui nume este legată această societate, are o avere estimată la 70-72 milioane euro, conform topului Capital, fiind singurul om de afaceri din judeţ prezent anul trecut între cei mai bogaţi 300 de români.

Firma Autonet, cu o cifră de afaceri netă de 584.354.129 lei şi un profit net de 12.473.032 lei, este deţinătoarea bronzului în topul firmelor sătmărene. În 2012 a avut un număr mediu

eveniment

de salariaţi de 788, iar principalul domeniu de activitate este comerţul cu ridicata a pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule.

Alte firme remarcate la sfârşitul exerciţiului financiar 2012 au fost Societatea de salubrizare Florisal SA, cu o cifră de afaceri netă de 24.125.711 lei, un profit net de 1.828.630 lei şi un număr mediu de angajaţi de 244, şi Draxlmaier Satu Mare (fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi motoare de autovehicule) cu o cifră de afaceri netă de 171.848.202 lei, profit net - 8.189.149 lei şi un număr mediu de salariaţi de 4.547, ceea ce face şi din această societate cel mai mare angajator din judeţul Satu Mare.

SC Sam Mills SRL (fabricarea produselor de morărit), cu o cifră de afaceri de 241.976.020 lei, profit net 4.018.817 lei şi un număr mediu de angajaţi de 167 persoane a reuşit aproape să îşi dubleze profitul, în comparaţie cu 2011 (2.086.174 lei).

Societatea Ave Impex este un important producător de carne de pasăre. Cifra de afaceri înregistrată pentru anul 2012 a fost de 129.288.955 lei, iar profitul net de 53.067 lei, la un număr de 503 angajaţi şi, cu voia dumneavoastră, ultima societate remarcată, la nivelul judeţului Satu Mare este ZES Zollner, care a avut o cifră de afaceri de 317.851.381 şi un profit net de 22.951.950. Concernul german îşi doreşte dublarea investiţiei din Satu Mare, prin inaugurarea unei noi hale de producţie anul viitor.

Beny Alex este o societate remarcată în 2011, dar care a înregistrat o scădere a profitului net. Anul trecut, cu o cifră de afaceri de 12 milioane lei şi 192 de angajaţi, profitul net a fost de 159.000 de lei, spre deosebire de 2011, când a totalizat 3,9 milioane lei profit, la o cifră de afaceri de 21,5 milioane şi 187 angajaţi.

Milioane de lei ca cifră de afaceri au fost trecute şi în contul altor societăţi, cum sunt Barta Ati, cu o cifră de afaceri de 79 milioane lei şi profit net de 2,58 milioane lei, sau Holrom, care deţine parcul industrial din Vetiş şi a consemnat anul trecut un profit net de un milion lei, la o cifră de afaceri de 5,5 milioane.

Primele cinci societăţi sătmărene au totalizat un profit de 22,76 milioane euro pe anul 2012, iar aceste sume sunt repartizate, nu aşa cum ne-am aştepta, în municipiul reşedinţă de judeţ, aşa cum se întâmplă de obicei, ci mult mai uniform pe suprafaţa judeţului. De fapt, câştigătorul detaşat al primelor locuri este municipiul Carei, cu trei societăţi fruntaşe, urmat de Satu-Mare şi Tăşnad, care s-a remarcat nu cu turismul balnear, ci cu Promat Comimpex, care are ca obiect principal de activitate activităţi auxiliare pentru producţia vegetală.

45

46

Interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Business Days – un cantonament pentru oamenii de afaceri Business Days este o mişcare naţională dedicată antreprenoriatului. În ciclul de 4 conferinţe regionale în fiecare an, antreprenori şi speakeri de succes dezvăluie din secretelesuccesului lor către marele public.

Pe de altă parte, Business Days este un eveniment de networking prin excelenţă. de Alice Valeria MICU Lumea cărţilor este una în care eu mă simt extrem de bine, poate de aceea contul meu arată … mai mult decât jalnic.

Acum, pe bune, stau şi mă gândesc uneori ce-aş fi putut face ca să nu arate aşa. Îmi vin în minte câteva soluţii: pe unele nu le-aş aborda decât în situaţii extreme, pentru altele mi-a cam trecut vremea, iar pentru altele poate n-am destul curaj sau mai bine spus neobrăzare ori inconştienţă. Şi ca de fiecare dată, aşa cum îi stă bine unui bibliotecar, mă întorc spre cărţi. Dezvoltare personală, schimbarea felului de a gândi, creşterea încrederii în sine, sloganuri… „În momentul în care te decizi, întreg universul se pune în mişcare spre îndeplinirea a ceea ce ai decis!” Pfoai ! Trebuie să găsesc altceva!

Răsfoiesc şi un titlu îmi atrage atenţia: "DE CE FAC OAMENII INTELIGENŢI LUCRURI PROSTEŞTI CU BANII".

Nici nu mai contează autorul, deja mă simt mult mai bine, acum că m-am liniştit. Aşadar, poţi fi inteligent, chiar dacă faci lucruri prosteşti cu banii, chiar dacă în naivitatea ta acorzi încredere deplină celor de care depinde în mare măsură stabilitatea şi securitate ta financiară. Buuuun, începe să-mi placă de mine. Deci, nu sunt eu proastă, ci deciziile pe care le-am luat la un moment dat. Trebuie nuanţat, aşa că îmi storc creierii să-mi amintesc unde am citit eu recent despre tema aceasta şi îmi vine în minte chipul fostului coleg de liceu, din clasa de profil electrotehnic, iar filologista din mine simte că sunt pe drumul cel bun. E vorba de Eusebiu Burcaş, sau mai bine spus Burcash, unul din numeroşii speakeri ai evenimentului Business Days de la Cluj, din 2627 septembrie.

Se poate vorbi de managementul banilor în România ?

Cu siguranţa că se poate, de fapt se putea vorbi întotdeauna, însă majoritatea dintre noi am considerat banii un subiect tabu. În realitate am început să vorbim realmente despre managementul banilor doar începând din 2009, adică exact când nu-i mai aveam. De atunci oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de subiectul gestionării eficiente a banilor şi de modul ordonat în care pot deveni prosperi.

Pentru ca ceva să funcţioneze este necesar să fie respectate nişte legi. Au şi banii legile lor?

Da, aceste legi sunt universale şi le putem găsi peste tot în jurul nostru. De fapt, legile banilor pornesc de la legile pământului, cum ar fi de exemplu - legea recoltei, care spune că pentru a recolta trebuie mai întâi să semeni, iar apoi să aştepţi vremea culesului. Toţi cei care au reuşit din punct de vedere financiar au respectat nişte reguli foarte clare şi uşor de aplicat. Însă tocmai pentru că sunt simple şi necesită disciplină de fier nu sunt adoptate şi utilizate de majoritatea dintre noi.

Părinţii sunt tot mai preocupaţi de educaţia copiilor şi caută diverse forme de completare a cunoştinţelor şi experienţelor proprii. Este nevoie de o educaţie financiară a copiilor şi în ce ar consta aceasta?

Fiecare părinte îşi doreşte sa aibă copii mai prosperi şi mai împliniţi decât el. Este o lege fundamentală a naturii şi a evoluţiei speciei umane. Pentru asta unii părinţi fac eforturi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

supraomeneşti pentru a le oferi copiilor lor totul pe tavă.

O altă categorie sunt realmente orientaţi pentru a-şi pregăti odraslele pentru o viaţă mai bună. Ori asta se poate face doar prin educaţie. Indiferent de forma în care se face şi de către cine este făcută, educaţia financiară este o componentă esenţială în împlinirea personală a individului. Când vorbim despre educaţia financiară a copiilor, aceştia trebuie să înţeleagă rolul şi sursele banilor, respectul faţă de bani şi, mai ales, modul în care pot pune banii la muncă.

Ultimii ani şi furtunile de pe pieţele financiare au determinat o scădere dramatică a creditelor şi neîncredere faţă de orice instrument de creditare. Trebuie să ne fie teamă de un împrumut?

Se pare că mai degrabă le este frica băncilor de împrumuturi, decât cetăţenilor. Este tot mai dificil să poţi lua un credit în zilele noastre. Pe de altă parte nu cred că oamenilor ar trebui să le fie frică de credit atât timp cât este vorba despre o îndatorare la limita suportabilă. Oricum instituţia creditului este una fundamentală pentru bunul mers al unei economii bazate pe performanţă.

Care este întrebarea care ţi se pune cel mai adesea de către oamenii de afaceri? Dar oamenii obişnuiţi ce te întreabă?

Foarte interesantă întrebarea ta. De fapt, această întrebare reflectă diferenţa de mentalitate dintre oamenii de afaceri şi oamenii obişnuiţi. Primii, adică oamenii de afaceri, mă întreabă cum pot sa-şi dezvolte afacerea şi în ce să investească profiturile. Ceilalţi mă întreabă de ce nu le ajung banii şi cum pot să câştige mai mulţi bani pentru a-i cheltui.

Asta mă duce de fiecare dată la o maximă cu autor necunoscut care sună cam aşa: „Cu bani pe care nu-i au oamenii cumpără lucruri care nu le trebuie pentru a impresiona persoane care nu contează”.

Orice CV ar trebui să cuprindă aşteptările titularului în legătură cu nivelul salarial dorit. Cum se poate configura un salariu realist?

Ar trebui este mult spus, din păcate nici un CV nu conţine aşteptări realiste ale posesorului său. Eu cred că salariul realist este dat de valoarea adăugată creată de fiecare dintre noi. De fapt, fiecare om câştigă atâţia bani cât valorează social munca sa.

E o afirmaţie riscantă. Asta ar însemna că valoarea socială a efectuării curăţeniei într-o bancă este superioară muncii unui bibliotecar. Există meserii neînsemnate? Ce înţelegi tu prin valoarea socială a unei munci?

Repet, este vorba despre raţiuni pur economice. Salariul femeii de serviciu din bancă este stabilit de o instituţie privată orientată spre profit pe când cel al bibliotecarului este stabilit de stat. Ori se ştie că statul este cel mai prost manager posibil. Din punctul meu de vedere eu aş acorda un salariu de 5 ori mai mare unui bibliotecar, dar din păcate este doar opinia unei minorităţi.

Ce calităţi ar trebui să aibă un bun vânzător? Există loc de vinovăţie în procesul de vânzare?

Voi simplifica la maximum răspunsul şi îţi voi spune doar două calităţi fundamentale care pe mine m-au ajutat întotdeauna ca vânzător. Acestea sunt bunul simţ atât faţă de client, cât şi faţă de firma pe care o reprezinţi, pe de o parte, iar apoi ascultarea activă, pe de altă parte.

Vinovăţie? Niciodată nu trebuie să te simţi vinovat în procesul de vânzare dacă eşti integru. Dacă ai încălcat princi piul integrităţii, atunci da, eşti vinovat. Limita dintre vânzare şi excrocherie este de multe ori foarte fină şi uşor de încălcat.

Interviu

47

Se vorbeşte de un nivel scăzut al investiţiilor străine cauzat de instabilitatea în ceea ce priveşte legislaţia financiară. Care ar fi modificările menite să genereze echilibrul şi stabilitatea financiară?

Din punctul meu de vedere, nivelul scăzut al investiţiilor nu este legat în mod primordial de legislaţie, pentru că banii, capitalul adică, va migra întotdeauna acolo unde găseşte cele mai bune condiţii de multiplicare. Motivele pentru care capitalul străin nu mai vine spre România sunt în primul rând corupţia, economia subterană imposibil de controlat de către guvern, dublate de incompetenţa şi lipsa de profesionalism a angajaţilor. Ştiu că sunt afirmaţii grave, însă trebuie să ne trezim. Nu cu legi mai bune vom aduce capital străin în România, ci cu o altă atitudine şi responsabilitate faţă de această ţară şi faţă de semenii noştri.

Cât de necesar este capitalul străin?

Atâta vreme cât capitalul autohton zace în bănci cu dobânzi apropiate de rata inflaţiei, răspunsul este da, avem nevoie de capital străin ca să creştem economic, să dezvoltăm infrastructura şi economia în general.

Există întrebări care nu ţi se pun, dar al căror răspuns ar trebui să fie cunoscut?

De multe ori oamenii se întreabă de ce ei nu sunt bogaţi ca şi alţii, ca şi colegul de şcoală, vecinul de pe stradă sau cine ştie ce fotbalist sau mafiot. Şi, aprioric, fiecare dintre ei dau un răspuns greşit, afirmând că ceilalţi au avut noroc. Dacă ai muncit 15-20 de ani şi încă nu eşti bogat, înseamnă ca ori ţi-ai ales greşit modul în care câştigi banii ori ţi-ai gestionat greşit banii câştigaţi. În ambele cazuri a fost vorba despre deciziile şi alegerile tale şi nu despre norocul celorlalţi.

Este anormal ca într-o societate să fie mulţi bogaţi, dar dorinţa de supravieţuire este una legitimă. Ce le poţi spune celor care nu au pretenţii de bunăstare, ci doar de un trai decent? Şi ce te faci cu meseriile prost plătite în România, ar trebui să dispară pentru simplul fapt că nu se poate trăi din ele?

Greşit! Nu este anormal să fie mulţi bogaţi. Ar trebui să fie cât mai mulţi pentru că asta înseamnă o societate prosperă. Pe de altă parte, Dacă vă trece cumva prin minte că de „trai decent” am avut parte sufiun consilier financiar e musai să fie cient pe vremea comunismului. Dar ai un plicticos cu cravată, care pur şi dreptate, oamenii nu vor să fie bogaţi, simplu derulează un text bine exervor să aibă confort. Dar să nu uităm că sat anterior şi absolut lipsit de binele a fost întotdeauna duşmanul umor, ei bine, vă înşelaţi şi ca să vă mai binelui. În alt context spun răspiconving vă spun că pe unul din sitecat de fiecare dată, dacă trăieşti „deurile semnate Eusebiu Burcash cent” azi, ai grijă că la pensie s-ar puteţi găsi un desen animat semnat putea să trăieşti în mizerie. Statul nu New York Stock Exchange din…, mai are grijă de tine. Legat de meseriaţi ghicit 1952! ile prost plătite, înseamnă că atât valorează munca efectuată acolo, am dat răspunsul ăsta un pic mai sus. De fapt, l-a dat cineva mult mai titrat decât mine, este vorba despre economistul Keynes în “Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor”. În încheiere, ce sfat ai da celor care ar dori să înceapă astăzi un business în România?

Doar un singur sfat, să înceapă când sunt pregătiţi. Antreprenoriatul este o meserie ca oricare alta care se învaţă, învăţarea poate să coste foarte mulţi bani şi timp dacă preferi să înveţi pe pielea ta. Altă variantă ar fi să înveţi de la cei care au reuşit.

48

Afaceri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IMM-urile sunt reticente în accesarea finanţărilor

de Sorin TROCAN

Mihaela Breaz, director executiv în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, filiala Arad, accentuează asupra faptului că IMM-urile încă se confruntă cu probleme legate de finanţare, asigurarea capitalului de lucru, politicile locale şi naţionale de sprijinire a acestui sector, precum şi a întreprinderilor create de către tineri.

Care este contextul actual al întreprinderilor mici şi mijlocii în zona de vest a ţării?

Zona de Vest, aşa cum ştiţi, este particularizată printr-o anumită restructurare economică, în sensul în care sunt localizate foarte multe companii din industria automotive, în general companii multinaţionale, care absorb suficient de multă forţă de muncă din zonă. Însă am vrea ca pe lângă atenţia care se acordă acestor companii mari, atât autorităţile locale cât şi cele centrale să se orienteze către nişte politici şi măsuri mai concrete şi un sprijin mai vizibil pentru sectorul IMM. Noi ne-am orientat şi am încercat să promovăm foarte mult programele de finanţare existente la nivel guvernamental şi aş aminti aici Hotărârea de Guvern prin care se acordă ajutorul de minimis. Însă ştim că acest tip de program este într-o perioadă de reorganizare, în sensul în care este nevoie de o atentă stabilire a criteriilor de acordare a acestor finanţări pentru sectorul de întreprinderi mici şi mijlocii. Pe de altă parte am reuşit în cadrul organizaţiei să obţinem finanţare şi implementăm, în prezent, trei programe strategice orientate către dezvoltarea resurselor umane din companii şi întreprinzători, însă ca orice proiect se apropie de finalizare aceste finanţări ale noastre şi în continuare încercăm să identificăm oportunităţi, mergând pe un dialog pe care să îl avem cu întreprinzătorii, ca să gândim acel gen de proiecte care să vină în sprijinul lor. Ceea ce putem face deocamdată este să îi sfătuim, să îi sprijinim cu informaţii pertinente şi de actualitate despre ceea ce se întâmplă în mediul economic, în ceea ce înseamnă finanţările şi, bineînţeles, ne orientăm şi către formarea profesională a acestora.

De ce credeţi că există o reticenţă din partea reprezentanţilor IMM-urilor în accesarea unor fonduri, de exemplu prin programul minimis, dar nu numai?

Minimis poate să fie un exemplu despre cum trebuie să fie gândită politica de finanţare a sectorului IMM. Ştim cu toţii care au fost minusurile programului, pe de altă parte, ceea ce împiedică întreprinzătorii să fie mai deschişi către acest gen de finanţări este teama că nu există suficientă transparenţă în alocarea fondurilor, există încă o birocraţie crescută şi faptul că valoarea fondurilor nu este suficientă pentru ceea ce au nevoie în activitatea curentă. În dialogul pe care l-am avut cu întreprinzătorii, ne-au întrebat, spre exemplu, de ce microîntreprinderile nu pot să obţină finanţări pentru investiţii, aşa cum obţin întreprinderile mici şi mijlocii prin programe operaţionale, sectoriale, finanţate de către Ministerul Economiei, sau de ce nu pot decât în zonă rurală să obţină investiţii prin diverse alte programe.

Ca o concluzie consider că unele dintre piedicile pe care întreprinzătorii le identifică ar putea să fie faptul că finanţările existente şi paşii pe care trebuie să îi parcurgă nu sunt suficient de bine promovate, pe de altă parte, faptul că legislaţia

şi documentaţia sunt suficient de stufoase şi, nu în ultimul rând, aceste scandaluri generate de corectitudinea cu care se acordă finanţările.

Aţi vorbit despre faptul că nu există un sprijin la nivel local pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În condiţiile în care unele firme mari beneficiază de tot felul de facilităţi, cum credeţi ca pot fi sensibilizate autorităţile locale să acorde un sprijin, cel puţin egal sau poate chiar preferenţial, dezvoltării sectorului IMM-urilor şi microîntreprinderilor?

Dacă este să ne localizăm în aria noastră, consider că este foarte important să se poarte un dialog şi întreprinzătorii să poată să fie încurajaţi prin anumite înlesniri la plata taxelor şi impozitelor. Desigur, dacă se poate vorbi despre nişte programe specializate care să încurajeze promovarea de produse locale, există diverse forme prin care autoritatea locală se poate implica în a crea acest cadru pentru sprijinirea sectorului de întreprinzători mici. Dacă e să ne gândim foarte bine, mulţi dintre cei care s-au perindat la conducere au acordat o atenţie foarte mare investitorilor străini, fără să se gândească ce fac cu proprii investitori. Or, eu cred că la nivel de regiune şi chiar de municipiu, avem suficiente resurse ca să gândim o strategie de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, luând în considerare sectorul de întreprinderi existente. Ceea ce nu are încă municipiul şi cred că nici judeţul Arad este această strategie de dezvoltare economică cu nişte direcţii clare, care să sprijine şi să conteze pe o durată de viaţă mai lungă a întreprinderilor.

50

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Codul insolvenţei – efecte, implicaţii, deficienţe de reglementare Publicată în Monitorul Oficial nr.

620 din 4 octombrie 2013, Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a instituit pentru prima dată în dreptul român un veritabil cod al insolvenţei. În acest sens, actul normativ astfel adoptat reuneşte atât procedurile mandatului ad-hoc şi concordatului preventiv cu rol de prevenire a insolvenţei, cât şi procedura efectivă a insolvenţei ce presupune reorganizarea sau falimentul entităţilor intrate în incapacitate de plată.

Prevederea cea mai disputată şi contestată a codului proaspăt adoptat, este inserată în cuprinsul art. 348 al. 2 care statuează că în afara dispoziţiilor privind grupul de societăţi, noua procedură a insolvenţei se aplică şi insolvenţelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei. Aşadar, începând cu data de 25 octombrie 2013 la care Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 intră în vigoare, insolvenţelor deschise sub imperiul Legii 85/2006 li se vor aplica dispoziţiile noului cod al insolvenţei. Altfel spus, noile dispoziţii legale ce reglementează acest domeniu sunt de imediată aplicare producând efecte cu privire la toate procedurile de insolvenţă aflate în derulare.

Soluţia adoptată de către legiuitor raportat la problema aplicării în timp a legii de procedură prezintă grave deficienţe de tehnică şi coerenţă legislativă. În cazul Noului Cod de Procedură Civilă intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, chestiunea aplicării legii în timp a fost tranşată în mod ferm şi neechivoc. În acest sens proceselor declanşate sub incidenţa legii vechi li se aplică această lege până la momentul finalizării lor, legea nouă producând efecte doar cu privire la litigiile începute după intrarea sa în vigoare.

Soluţia adoptată în acest sens este una clară şi coerentă respectând standardele de predictibilitate şi stabilitate a normei juridice. În contradicţie totală cu soluţia adoptată pentru normele procesual civile, dispoziţiile codului insolvenţei se aplică şi procedurilor de acest gen aflate în desfăşurare. Norma legală ce stabileşte modalitatea de aplicare în timp a legii privind procedura insolvenţei este incompletă şi lacunară, nefăcând diferenţa între diferitele cazuri concrete ce vor apărea în mod inevitabil în practică. În acest sens, identificăm ipoteza unui plan de reorganizare aprobat de creditori sub imperiul legii vechi, care trebuie confirmat de către judecătorul sindic după intrarea în vigoare a legii noi. Totodată, multiple acte înfăptuite în procedură sub legea veche vor continua să îşi producă efectele şi după intrarea în Sediul Central Bucureşti vigoare a noului cod al insolBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 venţei, tot la acest moment Bucureşti, România putând fi solicitată şi verificarea Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 legalităţii lor. Modificarea plaFax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 nurilor de reorganizare, a procedurii şi regulamentelor de Sediul Secundar Cluj vânzare aprobate în trecut va fi Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

supusă regulilor reglementate în prezent. În aceste condiţii este evident că în practică vor apărea nenumărate controverse privind legea aplicabilă diferitelor situaţii ivite, probleme ce vor fi tranşate doar după o îndelungă perioadă necesară pentru cristalizarea practicii judiciare.

Până la acel moment îndepărtat va domni însă o stare de nesiguranţă şi incertitudine cu consecinţe nefaste asupra părţilor implicate în procedurile de insolvenţă aflate în derulare. În concluzie, apreciem că soluţia cea mai benefică şi eficientă ar fi aceea a modificării actului normativ adoptat în sensul aplicării acestuia doar cu privire la procedurile declanşate după intrarea sa în vigoare.

O altă problemă aferentă codului insolvenţei astfel adoptat, o reprezintă reducerea simţitoare a posibilităţilor şi şanselor de reorganizare a debitorilor antrenaţi în această procedură. Dacă potrivit legii vechi planul de reorganizare se putea derula pe o perioadă de 3 ani de la data confirmării ce putea fi prelungită cu încă un an, în prezent perioada maximă a reorganizării a fost redusă practic la jumătate fiind admisă o perioadă de derulare a planului de maxim 1 an ce poate fi prelungită cu încă un an. Urmând aceeaşi tendinţă, au fost înăsprite şi condiţiile de adoptare a planului de reorganizare, fiind instituită cerinţa suplimentară ca minim 50% din totalul valoric al masei credale să accepte planul propus. Prin urmare se poate aprecia că noua reglementare vizează falimentul debitorilor implicaţi reducând la minim şansele de reorganizare ale acestora.

Ca noutate absolută, art. 75 al. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr.

91/2013 instituie posibilitatea continuării executării silite cu privire la averea debitoarei şi după intrarea acesteia sub incidenţa procedurii insolvenţei. Mai exact în cazul creanţelor născute după data deschiderii procedurii, titularul creanţelor va putea demara executarea silită asupra averii debitoarei dacă plata acestor creanţe nu este efectuată în 90de zile de la scadenţă.

Apreciem că posibilitatea astfel instituită aduce atingerea caracterului egalitar al procedurii insolvenţei, instituind premisa fraudării intereselor creditorilor implicaţi. În acest sens debitoarea aflată în perioada de observaţie îşi va putea asuma obligaţii în condiţii oneroase fără a le îndeplini în mod deliberat, cu consecinţa executării sale silite şi fraudării intereselor celorlalţi creditori implicaţi prin scoaterea unor bunuri din patrimoniul său chiar şi după intrarea în insolvenţă. În concluzie, deşi adoptarea unui cod al insolvenţei este o măsură necesară şi binevenită, chiar de la momentul adoptării actului normativ pot fi observate multiple inadvertenţe ce trebuie înlăturate pentru a asigura atingerea scopului propus, acela de instituire a unei proceduri a insolvenţei unitară şi eficientă.

Ana Maria Plăcintescu, Partner Muşat & Asociaţii Restructuring & Insolvency Adrian Cârstea, Senior Associate Muşat & Asociaţii

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

SSIF BROKER şi BT Securities- o posibilă fuziune Consiliul de Administrație al SSIF Broker SA analizează, în present, posibilitatea realizării unei fuziuni cu societatea de servicii financiare BT Securities SA, din Cluj Napoca, membră a Grupului Financiar Banca Transilvania.

Considerentele care stau la baza analizei demarate de către Consiliul de Administraţie al SSIF Broker SA ţin, în primul rând, de creşterea cotei de piaţă pentru societatea rezultată.

Din analizele preliminare efectuate, societatea nou creată ar ocupa prima poziţie între societăţile de brokeraj din România, din punctul de vedere al activelor proprii şi s-ar situa între primele trei societăţi ca şi cotă de piaţă, ajungând cumulat pe primele 9 luni ale anului 2013 la o cotă de piaţă de 15,28%.

Creşterea acesteia generează perspective de dezvoltare legate de structura de produse, clienţii cărora li se adresează societatea rezultată, pieţele pe care poate opera, nivelul comisioanelor pe care le poate negocia şi reducerea riscului de fluctuaţie de numerar prin diversificare.

Un alt considerent care a stat la baza analizei Consiliului de Administrație al SSIF Broker SA cu privire la o potenţială operaţiune de fuziune este creşterea rentabilităţii celor două societăţi implicate prin derularea unui volum mai mare de operaţiuni cu structura de cheltuieli fixe necesară (economia de scală). Realizarea acestei fuziuni ar crea premisele unei creşteri de bussines semnificative pe viitor, societatea rezultată fiind beneficiara expertizei şi suportului Grupului Financiar Banca Transilvania. “Faptul că ambele companii sunt din aceeași zonă (n.n. Transilvania) nu înseamnă că vrem să ne concentrăm doar în regiune. Nu vrem să fim un broker regional, scopul final al fuziunii este acela de a fi numărul unu în România”, susține Grigore Chiș (foto), directorul general al SSIF Broker. În perioada 2005 – 2009, acesta a lucrat ca manager de portofoliu în cadrul BT Asset Management, companie din Grupul Financiar Banca Transilvania, specializată în administrarea investițiilor.

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi printre care se numără Antibiotice Iaşi, Azomureş Târgu-Mureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima şi, până în prezent, singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. Societatea este primul broker local de retail care a listat la Bursa de Valori București produse structurate: certificatele Turbo long și short, cu activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi indicele EURO STOXX50. De asemenea, compania beneficiază de suportul unui departament intern de analiză ce răspunde nevoilor de analiză și tranzacționare adresate investitorilor instituționali, rezidenți și nerezidenți.

SSIF Broker SA are în prezent mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important

“Nu vrem să fim un broker regional, scopul final al fuziunii este acela de a fi numărul unu în România” Grigore Chiș, directorul general al SSIF Broker

acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de 12,514% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei. SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la înfiinţare şi până în prezent niciun acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că niciun acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA. SSIF Broker a intermediat în primele nouă luni ale acestui an tranzacții de 1,87 miliarde lei la Bursa de la București, clasându-se pe locul 4 în topul brokerilor, cu o cotă de piață de 11,5%. În urmă cu doar câteva săptămâni, compania a anunțat că a preluat majoritatea clienților Avantgarde Finance Cluj Napoca (380 de investitori cu active de 54 mil. lei), tot cu scopul consolidării poziției din piață. De asemenea, la începutul acestui an, SSIF Broker a profitat de retragerea din piața de capital a UniCredit CAIB Securities transferând aproape toți analiștii și traderii acestei firme și înființându-și propriul departament dedicat investitorilor instituționali. “În strategia noastră de dezvoltare este specificat că ne uităm cu interes la orice oportunitate din piață când vine vorba de creșterea cotei SSIF Broker. În acest context, alte viitoare preluări nu sunt excluse”, spune Grigore Chiș, managerul societății.

52

Industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul Simex, mix de tradiţie şi rigoare

de Alice Valeria MICU

Clădit pe structuri solide, pe continuitate, perseverenţă, imaginaţie şi muncă, Grupul de Firme Simex duce mai departe activitatea Întreprinderii de prelucrare a Lemnului din Şimleu Silvaniei, căreia i s-au adăugat alte cinci unităţi achiziţionate în anul 2000, atât în Sălaj, cât şi în judeţul Satu Mare.

Concernul Simex Grup are în componenţă nu mai puţin de zece firme din care una este în Ucraina şi una în Rusia, iar celelalte opt se află în România, ceea ce face din Simex cel mai mare producător de mobilă din România şi Europa de Est. Grupul este compus în România din Simex SA, Simex Plus SRL şi Micro SRL, toate trei la Şimleu Silvaniei, Nord Simex SRL la Satu Mare, Eurosimex SRL la Zalău şi Cesimex la Cehu Silvaniei. Acestora li se adaugă Simex Grup SRL, care armonizează strategia de cooperare în cadrul Grupului şi face comerţ. În cele opt fabrici din ţară, angajaţii sunt componenta esenţială a succesului de care se bucură cel mai important producător de mobilă din nord-vestul ţării. Aici mobila are parfum de artă şi tot ceea ce iese din mâinile şi pasiunea oamenilor de aici poartă amprenta tradiţiei micilor meşteşugari din Ţara Silvaniei, dublate de rigoarea şi precizia şcolii germane.

Ce ne reprezintă pe noi, românii?

Acum 30 de ani, existau câteva produse must-have pe care şi le doreau toţi europenii: parfumuri franţuzeşti, automobile germane, ceasuri elveţiene, jeanşi americani, ciocolată belgiană, porţelanuri chinezeşti, electronice japoneze şi lista poate continua. Pentru locuitorii fostei Uniuni Sovietice, lista era completată de mobila românească. Ţara Silvaniei, ţinut al pădurilor, a fost un important furnizor de lemn pentru mobilă, iar la Şimleu tradiţia continuă.

S-au împlinit 18 ani de la înfiinţarea firmei şi peste 50 de ani în fabricarea mobilei în nord-vestul României. Mobila produsă în ceea ce este acum Grupul de firme Simex este una de artă, care prin eleganţă şi masivitate, prin atenţia acordată detaliilor, calitatea ireproşabilă a materiei prime şi design-ului în deplină concordanţă cu stiluri arhitectonice

consacrate a dus la construirea unui brand apreciat şi căutat.

Dacă alte fabrici apelează la creatori şi designeri din afara organizaţiei, la Simex, totul este original 100%, fiecare colecţie fiind rodul propriului atelier de creaţie.

Iar la capitolul colecţii…, câte n-ar fi de spus?! Rar mi-a fost dat să văd un catalog atât de frumos, precum cel de la Simex.

Asta dacă apreciezi mobilierul din lemn masiv, bogat ornamentat cu sculpturi executate manual de artizanii de la Şimleu. Eleganţa şi rafinamentul sunt atribute sărace pentru definirea colecţiilor ce respectă liniile pline de armonie ale stilului clasic.

Esenţele însufleţite de priceperea celor de la Simex sunt teiul, stejarul, nucul şi cireşul, cărora li se adaugă tapiţeriile cu piele naturală şi textile de cea mai bună calitate, executate după tradiţia specifică mobilierului românesc, totul într-o paletă cromatică şi de materiale diversă.

Mobilierul este minuţios decorat cu sculpturi executate manual, ceea ce conferă gamei diverse de mobilier, sufragerii, dormitoare, holuri şi cabinete o aură de bun gust şi un rafinament egalat doar de mobilele secolelor trecute.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industrie

Să înveţi lemnul să vorbească Decorarea pieselor de mobilier se face la Simex nu doar prin elemente sculptate, adevărate dantelării în lemn, dar şi prin intarsiere, o tehnică specială de încrustare a unor fâşii de furnir sau de bucăţele de os, sidef, fildeş ori aur sau pietre preţioase, cunoscută sub numele de marchetărie.

Metoda a fost cunoscută încă din epoca faraonilor şi o dovedesc descoperirile făcute în chiar mormântul celui mai faimos dintre ei, Tutankamon, unde s-au găsit piese de mobilier decorate cu această tehnică. În rafinatul Orient - Persia, China, India ori Japonia, intarsierea împodobea cele mai diverse piese, de la mobilier, paviment parchetat cu lemn, până la relicviare, casete ori obiecte destinate ritualurilor şi ceremoniilor religioase.

Mai târziu, în Roma antică s-a reluat decorarea prin intarsiere, utilizându-se diferite esenţe exotice, aduse sub formă de furnir din Orient, piese de mobilier obişnuite fiind menţionate de Pliniu ca fiind decorate cu coajă de lemn scump. În timp, au fost create în Egipt, Roma, Persia, Japonia secolului VIII, Italia şi Germania secolului XVI, însemnate piese de mobilier decorate, mai ales, prin intarsie şi marchetărie.

La Florenţa, în 1478, existau 84 de ateliere de “intarsiatori” şi alţi decoratori de mobilier de lemn. În Germania secolului XVI, în atelierele de la Ausburg, mobilierul era decorat cu ornamente şi imagini, pentru ca în secolul XVI să apară şi în Anglia marchetăria cu furnir colorat, utilizându-se o paletă restrânsă de esenţe deschise şi închise la culoare, în principal verde si roşu.

Antwerpen - Belgia, devine faimos, în 1640, graţie cabinetelor furniruite şi splendid decorate cu baga şi abanos. Marchetăria era des utilizată şi de meşterii olandezi. Foarte apreciate şi cunoscute erau la sfârşitul secolului XVI cabinetele executate în atelierele din Amsterdam, unde erau executate cele mai spectaculoase modele de marchetărie cu ornamente vegetale, în special florale cu furnir din lemn de trandafir şi abanos. În Franţa secolului XVIII apare decorarea cu motive geometrice, cea care va fi cunoscută mai târziu sub denumirea de parchetărie. Un alt tip de desen este arabescul, inspirat din modelele islamice, la executarea căruia erau utilizate doar două tipuri de lemn, unul pentru desen, iar celălalt pentru fundal.

Procesul de marchetărie şi intarsiere este scump şi este utilizat, în general, în cazul produselor nobile, cu destinaţii speciale. Diverse tipuri de esenţe de lemn exotic sunt tăiate sub formă de furnir de diferite grosimi, în funcţie de perioadă, apoi asamblate pe suportul de lemn cu clei de origine animală şi apoi şlefuite şi finisate cu shellac sau ceară.

O colecţie, două colecţii, multe…

Royal, Cleopatra, Elysee, Raphael, Veneţia lux, Cleopatra lux, Valentina lux, Marina, Arcad, Gino, Toscana, Sophia, Afrodita, Giulia, Lucia, Flora, Melody, Ada, Firenze, Selena, Cora, Orfeo, Ducale, Rondo, Rita, Valentina Gold, precum şi mai noile Brahms, Harmonie şi Ana sunt tot atâtea colecţii cu care Grupul Simex se mândreşte şi cu care bucură întreaga Europă. Numai anul acesta, minunile de la Şimleu au putut fi admirate la trei manifestări internaţionale de profil. Este vorba de Expoziţia Internaţională Expo Mebel- Kif, desfăşurată între 13 şi 16 februarie în Complexul Expo Centre Kyiv Expo Plaza din Kiev, Ucraina, Expoziţia Internaţională Expo Mebell Polska, ce a avut loc în perioada 05-08 martie la Poznan, în Polonia, precum şi de celebra Expoziţie Internaţională

I Saloni, de la Milano, din 09-14 aprilie, la care au participat nu mai puţin de 14 firme din România, dar şi la Târgul Internaţional de Mobilă Bucureşti BIFE-SIM 2013, care a avut loc în luna septembrie. De altfel, datorită deschiderii deosebite pe care o dă participarea la târguri de profil s-a ajuns ca mobilierul de Simex să fie prezent în numeroase hoteluri din întreaga Europă.

Printr-o strategie de marketing bine gândită şi implementată, Grupul Simex a decis crearea unei reţele proprii de desfacere a produselor, la ora actuală numărând peste 20 de magazine în România, Austria, Ungaria, Ucraina şi Rusia, ceea ce a făcut ca anul trecut să înregistreze o cifră de afaceri de 20 milioane de euro, reprezentând aproximativ 80% din totalul exporturilor româneşti de mobilier pe piaţa est-europeană.

Managerul general al Grupului de firme este Cristian Bilţ, cel care a condus încă din 1986 fosta Întreprindere de Prelucrare a Lemnului de la Şimleu. Încă de atunci, o importantă parte a producţiei era destinată exportului în Germania Democrată şi fosta Uniune Sovietică. Imediat după privatizarea întreprinderii, s-a renunţat la piaţa estică în favoarea celei germane, dar în scurt timp s-a revenit la clienţii ex-sovietici, care au dovedit că apreciază calitatea mobilierului produs la Şimleu şi că mobilierul ca obiect de artă este nu doar un element decorativ de o rară frumuseţe, dar şi o investiţie valoroasă, care dovedeşte pasiune şi dăruire în arta de a face lemnul să vorbească.

Anul 2011 a însemnat pentru Simex câştigarea unui client important, preşedintele Turkmenistanului, care a organizat un concurs, în dorinţa de a amenaja palatul prezidenţial cu mobilă de calitate şi care să reflecte atât statutul unui asemenea edificiu, dar şi mândria unui popor. La acest concurs au participat opt producători de mobilă, inclusiv din ţări precum Italia sau Spania. Dar Simex a avut câştig de cauză nu doar prin designul apreciat, esenţele nobile, decoraţiile rafinate ori culorile calde ale lemnului şi tapiţeriei, ci pentru ceea ce au dovedit de mulţi ani meşterii de la Şimleu. Preşedintele cunoştea calitatea şi trăinicia mobilei sălăjene încă din casa părinţilor săi, aşadar ceea ce s-a făcut la vechea Întreprindere de Prelucrare a Lemnului de la Şimleu se făcuse cu profesionalism, dragoste şi respect pentru muncă. Aceasta a fost averea cea mai importantă de la care a pornit Grupul Simex şi căreia i s-au adăugat în timp multe braţe de aur şi suflet.

53

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parteneriat

Investitorii chinezi, interesaţi de brand-urile din Banat

de Laura M. Bondrilă

Clienţii restaurantelor din China ar putea să deguste cât de curând savurosul vin bănăţean de Recaş, iar timişenii ar putea circula pe drumuri construite de investitori din această fabuloasă ţară asiatică, după ce oficiali din Provincia Yunnan au testat piaţa din vestul României pentru a pune bazele unui parteneriat economic pe termen lung, extrem de interesant pentru ambele părţi.

Locuitorii din Banat ar putea circula în viitorul nu foarte îndepărtat pe şosele construite de companii chineze şi s-ar putea delecta cu faimoasele ceaiuri şi cafele provenite din această ţară asiatică aflată într-o expansiune uimitoare, pentru care expresia “criză economică” există doar în dicţionarele de specialitate. La rândul lor, chinezii vor face cunoştinţă cu câteva branduri bănăţene, care au reuşit să depăşească de mult graniţele României, între care savurosul vin de Recaş, premiat la mai toate concursurile internaţionale de profil, dar şi o serie de componente ale unor companii timişorene consacrate, axate şi ele pe export, precum AEM, care este lider naţional în producţia de aparate de măsură de uz casnic şi industrial, respectiv Elba, cel mai vechi producător autohton (90 de ani de existenţă) de corpuri de iluminat stradal, industrial şi casnic. Toate acestea vor fi posibile graţie parteneriatului parafat la începutul lunii octombrie 2013 între Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Timişoara (CCIAT) şi Departamentul pentru Comerţ din Provincia Yunnan - China.

O delegaţie din Provincia chineză Yunnan a sosit la Timişoara pentru a se interesa, în principal, de vestitul Schwabenweine de Recaş, dar şi pentru a pune bazele unui parteneriat în domeniul importului şi exportului în diverse sfere de interes. Cu această ocazie a fost semnat un protocol de cooperare între CCIAT şi Departamentul pentru Comerţ din Yunnan. Oaspeţii s-au întâlnit, evident, şi cu oficialii judeţului. O primă discuţie relevantă au purtat-o cu preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Titu Bojin, care lea prezentat oaspeţilor mai multe proiecte de infrastructură care ar necesita o infuzie serioasă de capital. Oficialii chinezi au vizitat câteva firme din Banat şi, impresionaţi de calitatea produselor “Made in Timiş”, au dorit să parafeze viitoarea colaborare. În acest sens au avut loc întâlniri şi cu alţi oficiali din administraţia locală, precum şi cu reprezentaţi din mediul universitar timişorean.

Export de vin “Made in Banat” Aflat la Timişoara, şeful delegaţiei chineze, Yang Yingnan, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Congresului Reprezentanților Poporului al Provinciei Yunnan, a vorbit despre posibilitatea de a importa vin de Recaş şi de a exporta ceai şi cafea în această regiune a României. Oaspeţii au apreciat că Timişoara este un oraş cosmopolit, cu potenţial extraordinar, dovadă investiţiile străine de anvergură existente de peste două decenii în această parte a ţării.

Delegaţia chineză s-a întâlnit şi cu prefectul de Timiş, Eugen Dogariu. Locul de întâlnire – Muzeul de Artă - nu a fost ales întâmplător, întrucât clădirea care adăposteşte această instituţie de cultură, Palatul Baroc, poate fi consi-

derată “cartea de vizită” a Timişoarei imperiale şi vorbeşte de la sine despre istoria fascinantă a acestui oraş. „Programul pe care l-a avut delegaţia a presupus şi o întâlnire cu mediul academic din Timişoara şi s-au stabilit legături şi cu cele patru universităţi, urmând ca pe viitor să se găsească o formă concretă de colaborare cu universităţile din Yunnan”, a explicat prefectul Eugen Dogariu. La rândul său, şeful Consiliului Judeţean Timiş şi-a exprimat dorinţa ca şi administraţia judeţeană să fie inclusă în acest parteneriat, ocazie cu care a prezentat părţii chineze o listă cu proiecte de anvergură, între care unele de infrastructură şi de turism, care ar necesita finanţare şi în care ar putea fi cooptată Provincia Yunnan. „ Am înaintat şapte proiecte, printre care Centrul Intermodal, care e pus şi pe fonduri europene, dar poate găsim soluţii împreună să-l pregătim. Avem, de asemenea, Complexul Sportiv Dan Păltinişanu cu sala polivalentă, avem staţiunea Buziaş, zona lacului Surduc, cele două sunt pe turism, şi avem trei drumuri de capacitate mai mare, drumul interjudeţean de la Reşiţa la Lipova, drumul care face legătura de la Sânnicolau Mare la Arad şi posibilitatea descărcării de la Timişoara înspre autostradă pe CaleaAradului – Sânandrei, la intersecţie. De asemenea, există interes şi asupra infrastructurii în sănătate”, a explicat Titu Bojin, şeful CJ Timiş.

55

it

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Clujul a atras privirile investitorilor la München

de A.B.

În perioada 7-9 octombrie, Consiliul Judeţean Cluj, Tetarom SA, Clusterul IT şi Primăria Cluj Napoca au participat la EXPOREAL M ÜNCHEN, cel mai mare târg investiţional din Europa. Cele patru entităţi, sub emblema Transylvania Evolution, au promovat Clujul ca locaţie atractivă pentru investitorii străini, pol al inovării şi al proiectelor strategice publice, private sau în parteneriat public-privat. În a doua zi a evenimentului, 8 octombrie, a fost organizată o conferinţă comună, cu tema “Transylvania – building an Innovation Region”. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, directorul general al Tetarom SA, Viorel Găvrea, şi preşedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, au prezentat atuurile Clujului investitorilor dornici să dezvolte proiecte în Transilvania. Compania TETAROM, având în portofoliu parcurile industriale TETAROM I, II, III şi IV, precum şi parcul ştiinţific TETAPOLIS, s-a aflat la prima sa participare la acest eveniment major, reprezentanţii săi fiind însă obişnuiţi să participe anual la mai multe târguri investiţionale. Directorul general al companiei, Viorel Găvrea, a promovat la München oportunităţi de investiţii pe platformele oferite de Tetarom. Aflaţi şi ei în premieră la acest eveniment, reprezentanţii Clusterului IT de la Cluj, organizaţie care include 27 de companii tehnologice, au avut în cadrul târgului peste 60 de întâlniri cu companii şi oameni de afaceri interesaţi să investească în zona Clujului.

12 dintre aceştia şi-au manifestat intenţia de a veni în România pentru a discuta în detaliu proiecte de investiţii, interesaţi fiind în special de proiectul Cluj Innovation City, dar şi de zona investiţiilor în energia regenerabilă şi a bioeconomiei. Cluj Innovation City este un proiect de parteneriat public-privat de tip Community Project, primul de acest fel în România, ce va fi realizat în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani. Managementul acestui proiect va fi deţinut de mediul privat, în timp ce infrastructura va fi realizată cu suportul Guvernului şi al Consiliului Judeţean Cluj. Proiectul de dezvoltare urbană integrată Cluj Innovation City, estimat să ocupe o suprafaţă de 300 de hectare în cadrul unei investiţii totale de 300 milioane de euro, va reuni peste 20.000 de specialişti IT, conform unor informaţii furnizate anterior de reprezentanţii clusterului IT de la Cluj. În ceea ce priveşte acest proiect, au avut loc în cadrul târgului Expo Real München întâlniri cu investitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Orientul Mijlociu, cu companii specializate pe dezvoltarea de proiecte de anvergură similară în alte părţi ale lumii, dar şi cu companii de asistenţă juridică, care să asigure expertiza legislativă necesară privind parteneriatele publice-private. „Am reuşit să iniţiem relaţii de afaceri cu companii interesate să dezvolte regiunea Cluj, atât din Europa, dar şi din alte zone ale lumii, cu un potenţial investiţional important, cum sunt, spre exemplu, statele din Orientul Mijlociu”, spune Alexandrul Tulai, preşedintele asociaţiei Cluj IT Cluster.

Cluj IT Cluster, înfiinţat în luna octombrie a anului 2012, reuneşte în prezent 27 de companii de IT, 3 instituţii de învăţământ superior şi 7 instituţii publice şi organizaţii catalizator. Cluj IT Cluster este o iniţiativă de business cu scopul de a creşte competitivitatea în IT şi de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovator. Pe termen lung, com-

paniile membre ale acestui cluster intenţionează să dezvolte lângă Cluj un proiect similar zonei Silicon Valley, din SUA.

Reacţii pozitive.

Vin investitorii? „În contextul în care Germania este partenerul comercial numărul 1 al României, cu o participare de capital cifrată la finele anului trecut la cca. 4,5 mld de euro, invitaţia adresată de organizatori a reprezentat pentru judeţul Cluj o oportunitate deosebită de a-şi promova proiectele într-un mediu extrem de favorabil. Feed-back-ul participării delegaţiei clujene la Expo Real München 2013 a fost unul extrem de pozitiv, fapt concretizat prin interesul crescut manifestat de investitorii prezenţi în identificarea de proiecte strategice reciproc avantajoase”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

“A fost un succes prezenţa Clujului acolo şi a Transilvaniei, pentru că am promovat brandul Transilvania şi cred că am reuşit şi a fost mai uşor să impunem Transilvania pe harta expoziţiei decât alte oraşe care au fost prezente acolo. S-au bucurat de succes Cluj Inovation City, parcurile Tetarom şi, nu în ultimul rând, credeţi sau nu, politica noastră locală de a sprijini investitorii care construiesc clădiri verzi în municipiu. Faptul că primăria noastră este printre puţinele din Europa, am aflat, care acordă 50% scutire de taxă pe clădire dacă o construieşti cu certificat verde a fost foarte bine primită şi foarte mulţi investitori mi-au cerut detalii despre politica noastră în acest domeniu”, a spus şi primarul Municipiului Cluj Napoca, Emil Boc.

58

securitate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cybersecurity analizată la Sibiu Dezvoltarea într-un ritm fără precedent a tehnologiilor informatice, a internetului și a businessului mobil creşte, pe lângă eficacitatea vieţii profesionale şi personale, vulnerabilitatea informaţiilor digitale în faţa atacurilor informatice. Securitarea cibernetică este considertă tot mai mult una dintre promblemele de securitate naţională căreia i se dă un interes tot mai mare.

Cum se pot apăra firmele şi persoanele fizice în faţa atacurilor cibernetice care sunt tot mai numeroase pe plan mondial a fost tema conferinţei internaţionale “Cybersecurity in Romania. Challenges and Solutions for IT security” care a avut loc în perioada 25-26 septembrie la Sibiu. Zeci de specialişti români şi străini, reprezentanţi de companii şi instituţii ale statului au analizat soluţiile care trebuie adoptate pe viitor pentru întărirea securităţii naţionale. Conferinţa a fost organizată de Asociația profesională Swiss Webacademy din Sibiu, sub egida Ambasadei Elveţiei.

Potrivit organizatorilor, România, ocupă la ora actuală, locul 6 în plan mondial în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT pe cap de locuitor, locul 2 în ceea ce priveşte atacurile derulate în mediul virtual şi locul 7 ca număr de hackeri.

Considerate o problemă de securitate naţională majoră, atacurile cibernetice şi consecinţele lor au fost analizate la Sibiu şi de consilierul preşedintelui pe probleme de securitate naţională, Iulian Fota.

"Cazuistica arată că securitatea cibernetică este o problemă foarte serioasă, din păcate cazuistica se amplifică de la an la an. Din 2011 până în 2012 numărul de atacuri cibernetice a crescut cu 250% pe plan mondial. Sunt zone precum cea bancară şi de educaţie, zone considerate mai vulnerabile de către cei care atacă, unde numărul atacurilor cibernetice a crescut de câteva ori. Deci, ameninţarea este foarte serioasă, toată lumea o tratează ca atare. Asta face şi România", a declarat Iulian Fota.

Potrivit consilierului, nu se poate construi o stare de securitate în zona cibernetică numai prin efortul statului, ci este nevoie şi de participarea sectorului privat: universităţi sau companii.

"Multă lume o consideră poate cea mai serioasă ameninţare în următorii ani, nu numai în România, ci în întreaga lume", a mai specificat cosilierul prezidenţial.

Referitor la viitoarele legi menite să asigure protecţia statu-

lui şi a cetăţeanului în faţa atacurilor lansate de hackeri, consilierul pe probleme de securitate naţională spune că se va crea un pachet legislativ propriu.

"Noi vom avea un model românesc. Avem specificităţile noastre ca ţară. Evident că ne uităm la modelele altora, evident că învăţăm şi din modelul elveţian şi din modelul american... De aceea, această conferinţă e foarte importantă pentru că are şi o foarte bună participare internaţională. La final se va crea un model românesc. Să nu uităm că în România avem foarte mulţi experţi pe securitatea cibernetică şi companii foarte performante pe zona aceasta şi asta este un mare câştig", a mai adăugat Iulian Fota. În 2010, în strategia de Securitate Naţională a fost inclusă o secţiune specială, cea legată de securitatea cibernetică, iar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în 2013 s-a adoptat Strategia de Securitate Cibernetică. Iulian Fota nu exclude varianta ca în viitoarea lege a securităţii naţionale să fie inclus şi un capitol special dedicat acestei probleme, dar asta depinde şi de Parlamentul României.

IP-urile româneşti, implicate în atacuri cibernetice Securitatea reţelelor de internet nu este însă punctul forte al României. Potrivit Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Siguranţă Cibernetică (CERT), 12,5% din IP-urile din România sunt implicate în atacuri cibernetice lansate de hackeri şi zilnic sunt înregistrate aproximativ 500 de mii de alerte. Şeful recent înfiinţatei instituţii cu profil de monitorizare şi protejare a securităţii reţelelor informatice din România (CERT), Eduard Bisceanu, a prezentat la Sibiu statistici legate la securitatea cibernetică şi concluziile referitoare la incidentele de securitate din primele şase luni ale anului 2013.

"Din concluziile pe care am reuşit să le tragem analizând datele CERT, ca ordin de măsură primim zilnic până la 500 de mii de alerte care înseamnă posibile alerte de incidente cibernetice: atacuri cibernetice, utilizarea necorespunzătoare a unor reţele informatice, aspecte care ţin de respectarea şi reglementarea drepturilor cetăţenilor, tot ce înseamnă incident care, teoretic, nu ar trebui să se manifeste în reţeaua internet", a declarat directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Siguranţă Cibernetică, Eduard Bisceanu.

O altă problemă care lansează îngrijorare este legată de

securitate numărul însemnat de IP-uri din România implicate în incidente cibernetice lansate de hackeri.

"Din analiza acestor incidente a rezultat faptul că România, aşa cum este binecunoscut, dar până acum argumentat doar cu puncte de vedere făcute de industrie sau de alţii, din punct de vedere al securităţii internetului nu stă foarte bine.

Statul român, până la înfiinţarea instituţiei noastre, nu a avut capacitatea să poată să confirme sau să infirme. România, într-adevăr, din punct de vedere al securităţii internetului nu stă foarte bine. 12,5% din adresele de IP alocate României sunt identificate de noi ca fiind implicate, într-un fel sau altul, într-un incident cibernetic", a mai adăugat Bisceanu.

România are mii de domenii de internet utilizate de companii, instituţii de stat sau persoane fizice care au fost identificate în primele şase luni ale anului 2013 ca fiind infectate cu diverse categorii de viruşi informatici.

"Cea mai mare problemă de securitate a reţelelor informatice conectate la internet astăzi, în România, ca tipologie de securitate cibernetică, sunt reţelele de tip "zomby", respectiv calculatoare care pot aparţine oricui şi care sunt controlate de la distanţă de altcineva. Mecanismele prin care se produce infectarea sunt multiple, dar, în general, infectarea cu mecanisme de tip viruşi Troian", a mai menţionat Eduard Bisceanu.

O componentă majoră în lupta împotriva atacurilor cibernetice o reprezintă educaţia populaţiei, au subliniat participanţii la conferinţa de la Sibiu. Mulţi specialişti au lansat chiar varianta introducerii în sistemul naţional de învăţământ a unor programe speciale care să ajute la educarea tinerilor cu privire la riscurile la care se expun atunci când sunt utilizatori ai reţelelor informatice.

59

60

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiune pentru business 200 de participante, 19 speakeri, 4 paneluri despre educaţie, branding personal, extinderea afacerilor peste graniţe şi accesul la banii investitorilor, standuri cu produse şi servicii adresate femeilor, planuri şi noi strategii, acesta este bilanţul primei conferinţe Femei în Afaceri. Evenimentul a avut loc la mijlocul lunii octombrie, la Howard Johnson Grand Plaza Bucureşti. de Ionuţ OPREA

Conferinţa a însemnat o evoluţie firească a organizării, de-a lungul ultimilor 4 ani, a peste 200 de evenimente de business networking, în cadrul proiectului Meet the WOMAN! şi a construirii unei comunităţi de business feminin. “Am constatat că în ultimii ani, mediul de business feminin din România, dar şi la nivel global, s-a dezvoltat accelerat. Femeile au devenit mult mai vizibile şi active, au înfiinţat firme, afaceri de familie, sau au devenit competitive în mediul corporate. În acest context, ne-am dat seama că este momentul pentru o conferinţă Femei în Afaceri. E limpede că mediul de business feminin din România se schimbă în bine, iar Femei în Afaceri susţine acest lucru şi dezvoltă proiecte care vor creşte şi vor consolida comunitatea noastră”, a declarat Alice Botnarenco, fondatoarea Femei în Afaceri. Înfiinţată în 2009, organizaţia FEMEI în AFACERI dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor şi femeilor care lucrează în companii. În 2012, organizaţia a

Doina Binig, Vice Preşedinte Strategie şi Chief Operating Officer Siveco

reprezentat România la Global Summit of Women, cel mai mare forum economic internaţional pentru femei, a relansat site-ul www.femei-in-afaceri.ro, poziţionat ca un portal cu informaţii din mediul feminin de afaceri, şi a creat prima platformă online de business dedicată femeilor din România. Anul 2013 înseamnă pentru Femei în Afaceri noi membre, dar şi inaugurarea sucursalelor din Braşov şi Cluj Napoca. Femei în Afaceri este partener al celui mai mare forum economic internaţional pentru femei – Global Summit of Women (SUA) – şi partener al mai multor organizaţii pentru femei din Europa.

"Femeile sunt o forţă: 80% din deciziile de cumpărare le aparţin, numărul lor în funcţii de conducere este în creştere, au studii superioare în număr mai mare decât sexul opus, iar cercetările indică faptul că au business-uri mai sănătoase, îndeosebi fiindcă economisesc mai mult şi sunt atente la risc." Virginia

Agnieszka Hryniewicz Bieniek, Country Business Development Manager Google Polonia

Camelia Sucu, Iconic Food Wine & Design Class Living Romania

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Oţel, Deputy General Manager Garanti Leasing & Corporate Communication Leader | Garanti Group "O echipă poate face minuni: am mizat pe potenţialul uman, pe inovaţie şi pe entuziasm. Ne-am confruntat cu foarte multe culturi şi a fost dificil, însă am reuşit să punem România pe harta lumii într-o industrie în care în trecut nu existam." Doina Cepalis, General Manager | Te-Rox Prod "Indiferent cu ce vă ocupaţi, vă permiteţi să nu comunicaţi cu un public de 10 milioane de persoane care vă aşteaptă în orice moment?... Dacă vrem să ajungem la întâlnirea în care să ne afişăm toate atuurile pentru a convinge potenţialii clienţi, trebuie să începem conversaţia de pe Internet." Paul Olteanu, Trainer & Consultant | e Personal Marketing Agency "Mentoratul, dincolo de alte instrumente, vine odată cu experienţa. Mentoratul nu se poate învăţa. Nu este un job sau un contract, ci o consiliere pe termen lung, ce integrează potenţialul unui individ, al unei echipe, al unei companii ca întreg. Esenţa mentoratului se bazează pe expertiză, deschidere şi încredere." Aliz Kosza, Business Strategist & Mentor

Alice Botnarenco, fondatoare Femei in Afaceri

"Eu cred că suntem rezultatul visurilor noastre: cred în afacerile pe termen lung, cu motivaţie înaltă, nu în maximizarea profitului." Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm "Ce înseamnă din perspectiva unui Business Angel o afacere cu potenţial: domeniul este sigur sau promite, are randament ridicat din start şi oferă posibilitatea unui exit elegant." Orlando Szasz, President at Renania & Business Angel

Karin Maquet, Managing Director Kammco Belgia

Paul Olteanu, Trainer & Consultant e Personal Marketing Agency

Orlando Szasz, President at Renania & Business Angel

Alina Ana Alecu, owner Porphyras

Maria Vlachou, CEO & Managing Director Fereikos Gefsis & Fereikos Helix Grecia

Virginia Oțel, Deputy General Manager Garanti Leasing & Corporate Communication Leader Garanti Group

Aliz Kosza, Business Strategist & Mentor (st) şi Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm (dr)

Turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

63

Distracția ca business Șansa de a dezvolta rapid o activitate turistică recunoscută este un parc de aventuri. Dar cine poate realiza astfel de parcuri și ce presupune investiția în distracție? Stéphane Combremont și echipa sa au acceptat provocarea, pot dezvolta proiecte ce aduc profit din distracția turiștilor. Sunteți gata? de Ionuț OPREA

Ce a însemnat Parc Aventura pentru Brașov, ce aduce un parc de aventuri?

Fiecare nouă atracție contribuie la succesul unei regiuni deja cunoscută pentru peisajul și istoria sa. Pe situl Tripadvisor.com, Parc Aventura Brașov este a doua atracție din Brașov. Cu 70.000 de vizitatori pe an, Parc Aventura Brașov participă activ la dezvoltarea orașului și turismului din împrejurimi. Parcul de aventură generează activitate sportivă. Traseele de dificultate crescătoare cer agilitate, echilibru, concentrare, depășire de sine, iar cele mai dificile de parcurs, forță și tehnică. Pentru cei mari sau cei mici, o zi petrecută în copaci este benefică pentru trup și suflet, un mix între Indiana Jones şi Tarzan. Parc Aventura Brașov este deschis tuturor, pentru o activitate de familie, o ieșire cu prietenii, cu colegii. Este și un loc de distracție ideal pentru grupuri organizate de copii, elevi și studenți. Jocurile sunt amenajate pentru copii de la 4 ani. Pentru cei mai curajoși adulți avem și trasee foarte dificile.

Care sunt condițiile necesare pentru realizarea unui astfel de parc, ce etape și costuri sunt, ce influențează succesul?

Succesul depinde de mai multe criterii: locație, tip de pădure, accesul cu mașini sau cu transportul public, organizarea internă, sentimentul de confort și de siguranță resimțit de clienți.

Exemplu de un parc de aventură pentru familie: 1,5 ha de pădure, 73 de copaci, 6 trasee de 13 jocuri fiecare, 78 de jocuri în total. Realizarea începe cu determinarea locației, alegem copacii în funcție de nivelul de dificultate a jocurilor ce urmează să fie amenajate, din catalogul nostru sau cu ideile clienților alegem jocurile pentru trasee, desenăm planul, construim jocurile, o parte în pădure, o parte în atelier. Apoi montăm platformele în copaci și pe urmă cablurile, jocurile sunt atașate de cabluri. Urmează teste, corecturi și ajustări, iar abia apoi tăiem panglica. Lucrările de construcție vor dura aproximativ 12 săptămâni în condiții meteorologice bune. Vremea, anotimpul, sezonul, locația, accesul sunt factori care influențează durata și, astfel, costul proiectului. Investiția medie este de aproximativ 120.000 de euro, 50% din capital pentru jocuri în copaci și 50%

pentru recepție/casierie, toalete, magazin cu răcoritoare și dulciuri, terasă, atelier cu material de mentenanță, casă de marcat, calculator, vestiar, frigider, mobilier, marketing, campanie promoțională, pază, gard, alei etc.

Ce servicii și operațiuni oferiți dvs. ca dezvoltator de alte parcuri de aventură, cine pot fi beneficiarii?

Oferim servicii de la consultanță până la implementarea finală.

Colaborăm cu o firmă din Elveția pentru planificarea și supravegherea șantierului. Beneficiarii sunt, în majoritate, investiții private în România și în străinătate. Odată inaugurat și cu primii clienți, pentru un parc încep alte provocări: cu angajații, cu clienții, cu vremea. Planificarea staff-ului se face în fiecare zi în funcție de prognoza meteo, clienții care nu sunt mereu disciplinați, natura care poate să fie capricioasă. 100 de copii suspendați la 10 metri înălțime necesită o mare atenție în orice moment. Vertiparc oferă o pregătire completă pentru angajați și pentru management, o săptamână la Parc Aventura Brasov și o săptămână la clienți.

Cum vedeți potențialul acestor proiecte în Romania? În 2007 a fost un singur parc de aventură în România, lângă București. În 2013, după cunoștințele mele, sunt 15 parcuri de aventuri în România: în București, Dâmbovița, Ilfov, Brașov, Suceava, Covasna, Harghita, Dâmbovița, Prahova, Mureș, Satu Mare, Alba, Sibiu. Pentru că rețeaua de drumuri este încă subdezvoltată, un parc de aventură în Iași nu este o concurență mare pentru un parc în Brașov. Potențial este încă pentru dezvoltare. Franța are mai mult de 400 de parcuri de aventură, Elveția - 60, Germania - 100. La Brașov avem schi, patinoar, piscine, parc de aventură… În domeniul turistic avem nevoie și de diversificare.

Turiștii vor varietate și originalitate.

Portofoliul echipei ce poate dezvolta alte parcuri în România cuprinde servicii de proiectare, consultanță, extindere, realizare pentru 51 parcuri în Elveția, Turcia, România, India, Argentina, Danemarca, Portugalia, SUA, China. “În Elveția am un prieten proprietar de trei parcuri de aventură. El mi-a dat ideea. Am învățat tot de la el. Firma lui m-a ajutat la construcția Parc Aventura Brașov. După aceea, cu determinare și perseverență am ajuns la rezultate. Secretul succesului este munca și doar munca”, a încheiat Stéphane Combremont.

Contact: info@parc-aventura.ro; +40 268 337 817; www.parc-aventura.ro

64

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul showroom CADORO MOBILI în Polus Center din Cluj Joi, 10 octombrie, începând cu ora 17.00, a avut loc deschiderea oficială a noului showroom CADORO MOBILI din incinta Polus Center din Cluj-Napoca. În cadrul acestui eveniment festiv au fost prezentate ultimele tendințe ale designului italian în domeniul mobilei și al amenajărilor interioare.

Cei prezenți au avut ocazia să aprecieze piese de mobilier ce aparțin unora dintre cele mai renumite branduri din Italia: Calligaris, Tonin Casa, Santarossa, Tomasella, Aran Cucine, Ditre Italia, Alberta, Franke.

CADORO MOBILI, cel mai în tendințe showroom din Transilvania, cu o suprafață de expunere de aproximativ 600 mp, prezintă la nivel Premium piese de mobilier, aparatură electrocasnică și decorațiuni interioare cu o atenție desăvârșită la detalii și stil. Showroom-ul CADORO MOBILI este deschis în parteneriat cu Franke România, așadar, aici vor putea fi găsite ultimele noutăți în domeniul aparaturii electrocasnice incorporabile, sisteme complete pentru bucătărie care furnizează o experiență unică, fără compromisuri în ceea ce privește aspectul și funcțiile. Datorită performanțelor durabile și calității oferite de Franke, peste 100 milioane de locuințe din întreaga lume sunt utilate cu aceste sisteme de bucătărie.

La evenimentul de deschidere oficială, care s-a desfășurat într-o atmosferă selectă, au participat oficialități clujene alături de reprezentanții companiilor partenere din Italia. „Suntem mai mult decat încântați de evoluția noastră, de faptul că acum am ajuns la nivelul la care ne putem declara trendsetteri pentru amenajări interioare și mobilier. Experiența, pasiunea și atenția către detalii ne-au ajutat să încheiem parteneriate cu cele mai de renume branduri din Italia și să aducem direct la Cluj colecțiile abia lansate la Milano. Ne bucură nespus faptul că partenerii și clienții noștri au înțeles că ceea ce ne diferențiază este conceptul: noi nu vindem doar produse, noi creăm atitudini și stiluri”, declară Bianca și Liviu Mureșan în calitate de proprietari ai CADORO MOBILI. CADORO MOBILI a fost conceput din dorinta de a vă “inspira” în fascinantul drum spre crearea unui ambient personal şi familiar numit “acasă”.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Amprenta Advertising.

66

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ţinta: mereu în top Sorin Dencescu, managerul Kron Tour Lufthansa City Center şi preşedinte ANAT Regiunea Centru, explică dezvoltarea unei companii ce este şi partener de travel al Casei Regale. Care sunt tendinţele în domeniu şi ce proiecte noi are prima agenţie cu capital integral privat din Braşov, înfiinţată încă din 1990?

A consemnat Ionuţ OPREA

Cum a apărut ideea de a înfiinţa Kron Tour, care au fost premisele iniţiale şi cum a fost receptată pe piaţă?

Ideea a apărut în liceu, în Alexandria, locul unde m-am născut şi a urmat câţiva paşi fireşti: am intrat la A.S.E în Bucureşti, secţia Comerţ, specializarea Economia Serviciilor de Alimentaţie Publică şi Turism, într-un timp în care nu existau decât locurile bugetate şi îmi amintesc că la acel moment eram 20 oameni/loc ! Am intrat al doilea şi am terminat ... al treilea, după care am fost repartizat la Râşnov, judeţul Braşov. După 6 luni petrecute aici am avut şansa să fiu cooptat în echipa domnului Alexandru Veron de la DCJ Braşov. În 1990 mi-am dat demisia şi mi-am urmat visul: am înfiinţat Kron-Tour împreună cu încă un asociat, domnul Banciu Dumitru, care, din păcate, astăzi nu mai este printre noi.

Care au fost primele provocări care sunt principalele repere ale evoluţiei şi dezvoltării?

Prima şi permanenta provocare a fost crearea unei echipe competitive motivată de dorinţa de a fi cea mai bună. Acest lucru

s-a realizat în timp, Kron-Tour devenind în ultimii 17 ani liderul pieţei de servicii turistice din zona Centru. Anul 2002 a reprezentat un prim moment de cotitură în activitatea firmei: am fost acceptaţi, în urma unei selecţii riguroase, în lanţul de agenţii de turism cu cea mai mare dinamică din lume: Lufthansa City Center International. De asemenea, din anul 2008 suntem parteneri de travel ai Casei Regale. Parteneriatele cu aceste două “instituţii” au adus un important capital de imagine, cred eu, binemeritat şi, nu în ultimul rând, recunoaşterea serviciilor de foare bună calitate pe care le oferim.

Cum a evoluat în sinteză piaţa pe care activaţi?

La început, în 1990, sistemele de rezervări nu erau nici pe departe atât de performante, oferta era limitată, în schimb apetitul românilor pentru călătorii era în continuă creştere.

Petreceam mult timp interacţionând cu potenţialii clienţi: explicam, povesteam, răsfoiam împreună cataloage etc. A urmat o perioadă “de forţă” a online-ului. Mulţi au considerat că agenţiile vor fi evitate şi trendul cam ăsta a fost: un procent im-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

portant de clienţi a migrat către online. Agenţiile au dezvoltat şi au adaptat sisteme proprii de rezervări online atât pentru biletele de avion cât şi pentru serviciile de bază. Trendul actual este de reîntoarcere a clienţilor la agenţia de turism, agentul de turism devenind sfătuitorul, consultantul, garantul indispen sabil pentru o vacanţă fără surprize. Evident că voi fi contrazis de cei pro online, însă intrăm într-un “never ending story”! Pentru a nu lăsa o parte din piaţă neacoperită, Kron-Tour şi-a dezvoltat un sistem performant de rezervări online pentru bilete de avion, cazări, asigurări medicale, transferuri etc. care funcţionează în regim B2B sau B2C. Sistemul va fi prezentat cu ocazia TTF ce se va desfășura la Braşov, în locaţia Braşov Business Park, în intervalul 28-30 martie 2014.

Ce înseamnă comunitatea oamenilor de afaceri în turism şi cum îşi promovează proiectele?

După cum ştiţi comunitatea oamenilor de afaceri din turism este grupată în asociaţii profesionale: hotelierii au asociaţia lor, ghizii idem etc. Agenţiile de turism de top se regăsesc în ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism). Suntem membri în această asociaţie din 1990, iar, în momentul de faţă, KronTour, prin Sorin Dencescu, deţine preşedinţia Regiunii Centru.

ANAT-ul a fost tot timpul un partener de dialog pentru toate guvernările care s-au perindat în România şi a venit în permanenţă cu proiecte care să dinamizeze/modernizeze sectorul turistic: legea turismului, tichetele de vacanţă, reglementările legate de acreditarea agenţiilor de turism sunt doar câteva din zonele în care ANAT-ul şi-a făcut simţită prezenţa.

Managementul unei organizaţii înseamnă strategie, proces şi tehnologie. Aţi modifica ceva la această formulă?

turism La formulă nu aş modifica nimic, în schimb procentele între cele trei componente au fost şi vor fi într-o dinamică proprie fiecărei etape pe care o parcurgem cu un accent pe tehnologie în momentul de faţă.

Admiraţi ceva la principalii competitiori?

Profesionalismul, abilitatea și fair-play-ul, atunci când ele coexistă în această formulă!

Este ceva ce v-aţi propus, dar nu aţi realizat, putem vorbi şi de eşecuri?

Da, dar nu l-aş considera un eşec, ci mai degrabă o repoziţionare în raport cu realităţile pe care le trăim. Mi-am dorit o structură proprie de cazare, un hotel cu 40 de camere şi am abandonat proiectul cu toate că ajunsesem destul de departe.

Care sunt cele mai importante valori pentu dvs?

Onestitatea şi corectitudinea sunt valorile pe care le respect cel mai mult şi care se regăsesc şi în raporturile Kron-Tour/Client.

Ce înseamnă, astăzi, Kron Tour, care sunt ţintele pentru viitor şi ce defineşte contextul viitor al dezvoltării Kron Tour?

Kron-Tour înseamnă astăzi: peste 600.000 de turişti mulţumiţi, 1,2 % din piaţa de bilete de avion din România, o echipă de 17 profesionişti, apartenenţa la o familie mondială, partener de travel al unora dintre cele mai mari corporaţii din lume prezente în România şi nu numai. Pe viitor intenţionăm crearea unui holding Kron-Tour din care să facă parte trei societăţi care vor administra activitatea de turism, organizări evenimente şi o parte de investiţii în domeniul imobiliar.

67

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Parcuri imperiale sub amprenta inginerilor austrieci Capitala Banatului se poate mândri că este unul dintre oraşele europene binecuvântate cu generoase spaţii verzi. Multe dintre cele aproape 50 de parcuri care dau un farmec aparte urbei de pe Bega au fost proiectate şi construite încă din perioada imperială de către inginerii militari austrieci. de Laura M. BONDRILĂ

Cel mai facil şi ieftin mod de a face cunoștinţă cu frumuseţile oricărui oraş este acela de a-i vizita spaţiile deschise. Timişoara nu face excepţie, ba dimpotrivă. Capitala Banatului se poate făli – cum le place localnicilor să spună – cu minunate spaţii verzi, amenajate ca la carte. Nu degeaba urbea de pe Bega a fost supranumită în timp „oraşul florilor” sau „oraşul parcurilor”.

Dacă eşti turist în Timişoara şi nu ai timpul sau fondurile necesare vizitării muzeelor care vorbesc despre istoria tumultoasă dar fascinantă a urbei, cel mai simplu mod de a-i descoperi trecutul este o plimbare prin Parcul central, situat în imediata apropiere de Catedrala Mitropolitană, cu alte cuvinte la „borna zero” a oraşului. Chiar de la intrarea în parc vei fi întâmpinat de marile personalităţi ale acestui oraş, ale căror busturi turnate în bronz străjuiesc semeţ aleea principală, intitulată sugestiv „Aleea personalităţilor”. De acolo vei afla ce au făcut pentru Timişoara şi cine au fost personalităţi din diferite epoci, care au scris istoria acestor meleaguri, precum: Cornel Miklosi, Stan Vidrighin, Aurel Cosma, Sever Bocu, Eugeniu de Savoya, Carol Kuttel, Torok Janos, Claudius Florimund Mercy, Bela Bartok sau Virgil Birou şi mulţi, mulţi alţii. .

Primele parcuri imperiale

Primele parcuri construite în capitala Banatului se pierd în negura vremii. Puţini sunt cei care ştiu că cele dintâi planuri pentru ridicarea unor superbe grădini au fost elaborate în secolul al XVIII-lea de către inginerii militari austrieci, imediat după cucerirea Timişoarei. “Unul dintre cele mai vechi parcuri timişorene apare în documentele vremii poziţionat lângă Palatul Generalahaus şi altul în curtea clădirii unde locuiau familiile ofiţerilor austrieci”, explică scriitorii Ioan şi Rodica Munteanu, autorii unei ample Monografii a Timişoarei. În jurul casei Preşedintelui Ţării Banatului există un teren acoperit cu arbori, care în anul 1781 devine parc public şi loc de agrement pentru populaţia înstărită a vremii. După anul 1850, din dispoziţia guvernatorului, a fost plantat cu pomi terenul dintre cartierele Cetate şi Fabric, pe cele două maluri ale canalului Bega. Aşa s-a născut parcul Coronini (actualmente Parcul Poporului), întins pe o suprafaţă de peste patru hectare.

Rozariul Regina Maria Din cele aproape 50 de parcuri timişorene, cel mai frumos şi încărcat de istorie este de departe Parcul Rozelor, odinioară Rozariul Regina Maria. La 19 iulie 1891, Timişoara găzduieşte o mare expoziţie industrială, agrară şi comercială, aşa încât trebuia găsit un spaţiu pentru toate exponatele. Cum terenul dintre Parcul din Fabric (Coronini, pe atunci) şi Parcul Central (Scudier, în epocă) era liber, primăria dispune şi populaţia participă cu entuziasm la ridicarea unui parc de 90.000 metri pătraţi în stil englezesc. Frumuseţea deosebită a aranjamentelor florale, realizate de către celebrii autori Wilhelm Mühle şi Franz Niemetz, recunoscuţi în toată Europa, va atrage admiraţia unui mare public, inclusiv pe cea a Împăratului Franz Josef I, care vizitează la 16 septembrie 1891 superbul parc timişorean. Deceniile care au trecut au schimbat semnificativ înfăţişarea “verde” a oraşului. Aici au fost plantate peste 1.200 de specii şi variante de trandafiri. Puţin înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, parcul primeşte şi un teatru de vară, care este folosit până în ziua de azi. Frumuseţea deosebită a locului, grija şi dragostea grădinarilor pentru plante, amenajarea în timp a teatrului de vară au impus Parcul Rozelor ca un complex botanico-cultural de excepţie în România.

Tradiţie Reputaţia Timişoarei de oraş-grădină sau oraş al florilor îşi găseşte justificarea în însăşi evoluţia urbei din ultimele secole, în preocuparea constantă a locuitorilor de pe aceste meleaguri de a planta terenuri întinse cu vegetaţie bogată şi diversă. Această preocupare devine tradiţie şi se amplifică în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, îmbinându-se simbiotic cu dezvoltarea generală a urbei. Începutul unei activităţi sistematice de amenajare a parcurilor datează de la mijlocul secolului al XIX-lea şi îi aparţine contelui Coronini, guvernatorul provinciei Banatul Timişean şi Voivodina Sârbească.

Profil

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucia Pîrvu - expertul degustător care te ajută să descoperi ce vin ți se potrivește “Se spune că toate se fac la rândul lor în viață, iar povestea noastră – a vinului și a mea – începe încă din copilărie.

Avem o istorie lungă, de explorare şi cunoaştere în profunzime, cu suişuri şi coborâşuri, dar întotdeauna frumoasă. În copilărie şi pe durata şcolii am avut diverse activităţi artistice şi sportive. Am făcut cursuri de gimnastică, de înot, arte plastice, cosmetică şi chiar de croitorie. Cel mai mult îmi plăcea însă pictura în ulei, iar primele mele lucrări aveau un subiect pe care îl veti găsi familiar: struguri, sticle de vin, peisaje. Continuarea este doar firească! După ce am absolvit Facultatea de Horticultură şi, după o stagiatură în domeniul pomicol, unde am constatat diferenţa între teorie şi practică, au urmat 10 ani de producţie la Zarea Bucureşti şi prima mea dragoste, producerea vinului spumant – “Şampania”. În continuare am colaborat cu VINEXPORT Bucureşti timp de aproape 6 ani, perioadă în care am avut ocazia să mă acomodez cu activitatea într-o firmă privată, de la organizare, aprovizionare şi producţie, pâna la relaţia cu furnizorii şi exportul vinului.

A urmat un an de studiu în Franţa. Cunoaşterea şi Comerţul Internaţional de Vin din Beaune Bourgogne şi-au pus amprenta asupra felului în care mă raportam şi lucram cu vinul.

Din acel moment mi-a fost clar încotro urmează să mă îndrept în acest domeniu. La întoarcerea în ţară, am avut o colaboare cu Vinexpert Bucureşti, şi ulterior, cu Cramele Recaş. Colaborarea cu Cramele Recaş şi prezenţa mea în Timişoara m-au ajutat să observ necesitatea unui salon de vinuri şi să schiţez deja primele idei. Astfel a apărut VINVEST. Prima ediţie a salonului de vinuri s-a dezvoltat aproape de la sine. Bazându-mă pe invitaţia arhitectului Ionel Pop, care dezvoltase prima sală expoziţională din Timişoara, şi pe interesul ridicat arătat de către producătorii de vinuri, am deschis uşile primului salon de vinuri de la Timişoara.

Ulterior, propunerea de a dezvolta salonul într-o nouă sală expoziţională construită în centrul oraşului venită din partea directorului general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Menuţa Iovescu, m-a onorat şi m-a ambiţionat să pun în practică tot ceea ce am văzut bun în țară şi în străinătate în folosul expozanţilor, al consumatorului final şi al întregului sector vitivinicol. Am înţeles atunci că după 20 de ani de experienţă în domeniu nu mai eram doar inginer tehnolog sau oenolog, ci şi un promotor al vinului românesc şi internaţional.

VINVEST a fost dezvoltat ca un proiect care să vină în primul rând în întâmpinarea nevoilor sectorului vitivinicol.

Nevoile au fost diverse, ca de exemplu: lipsa unei promovări eficiente în zona de vest a ţării, creşterea notorietăţii anumitor branduri de vin, lansări de vinuri într-un spaţiu recunoscut. În vederea rezolvării nevoilor existente, VINVEST s-a dezvoltat continuu. În cadrul salonului au fost dezvoltate şi implementate numeroase proiecte, ca de exemplu: degustări susţinute de experţi, asocierea corectă a vinului cu mân-

carea de către somelieri, spectacole gastronomice şi concursuri jurizate de maeştri bucătari renumiţi, implementarea celei mai noi metode de promovare a vinului code2wine pe baza codurilor QR, vizite ale jurnaliştilor străini şi români pe parcursul celor 3 zile de eveniment, atât în salon, cât şi la cramele din vestul ţării.

O realizare semnificativă este crearea Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice, ajuns la cea de-a 8-a ediţie.

O altă realizare a fost înfiinţarea salonului de vin din Bucureşti. Acum doi ani de zile, din dorinţa de a fi mai aproape de părinţii mei şi de oraşul tinereţii mele, Bucureşti, am hotărât să organizăm VINTEST, Salonul Naţional de Vinuri al României. Proiectul a luat amploare şi în 2012 am organizat cea de-a doua ediţie a salonului Vintest Bucureşti, iar în luna iunie a acestui an a avut loc a treia ediţie cu ocazia Congresului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. În caz că vă întrebaţi, numele celor două saloane au venit ca sugestie din partea binecunoscutului fotoreporter Agerpres, Constantin Duma.

Astăzi brandul VINVEST reprezintă un standard în domeniul vitivinicol.

De-a lungul activităţii salonului au existat momente foarte bune, când s-a înregistrat un număr record de participanţi, dar şi momente de criză când interesul a fost mai scăzut.

Am fost deseori întrebată ce înseamnă succesul pentru mine. Într-un astfel de domeniu, succesul nu este sinonim cu reuşita financiară, ci cu nivelul de satisfacere a pretenţiilor sectorului vitivinicol, a expozanţilor şi a publicului vizitator. Pentru un eveniment de succes este nevoie de multă pasiune, profesionalism şi dorinţă de a inova.”

71

72

Turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa EMA. Cum urci pe val un superSPA?

de Alin BOLBOS

În doi ani de la inaugurare, complexul de wellness Casa EMA din Bistrița, unul dintre cele mai mari centre Spa din România, a devenit un brand foarte cunoscut pe piața locală și regională. Peste 2.300 de clienți beneficiază anual de serviciile oferite de Casa EMA. Realizată de familiile Oprea și Moldovan, care derulează și alte afaceri în Bistrița, investiția inițială s-a ridicat la suma de 1,4 milioane euro și, parțial, a fost acoperită din fonduri europene. La 1 octombrie 2011, după aproape trei ani de la inițierea proiectului, Casa EMA, unul dintre cele mai mari centre Spa din România, își deschidea porțile într-o locație superbă, la marginea parcului mare, pe locul fostei băi publice a orașului. Potrivit datelor furnizate de companie, în primul an de funcționare, centrul a atins o cifră de afaceri de 820.000 de lei, iar estimarea pentru 2013 este în aceiași parametri.

“Reușim să atragem anual circa 2.300 de clienți, care în proporție de 60% sunt consumatori de piscină, 37% vin pentru fitness și aerobic și 3% pentru serviciile mai sofisticate oferite de Casa EMA. Desigur, ținta noastră acum este să-i fidelizăm pe acești clienți, dar și să atragem alții noi. Bucuria noastră cea mai mare este când constatăm că mentalitatea bistrițeanului privind sportul și recreerea se schimbă rapid. Până acum câțiva ani, mișcarea, înotul, masajul, sauna nu erau activități considerate necesare, erau mai degrabă un moft.

Astăzi, acest punct de vedere se clatină serios. Bistrițenii încep să-și facă timp și pentru ei, Casa EMA fiind o opțiune serioasă”, spune Alexandru Moldovan, directorul financiar al centrului. Potrivit acestuia, din punct de vedere financiar, complexul este azi un business care se autosusține, cu mari posibilități de dezvoltare în viitor. “Am trecut de etapa când finanțam cheltuielile curente cu bani aduși de acasă, acum suntem într-un echilibru dătător de speranțe. Depinde în mare măsură de noi să atragem cât mai mulți clienți, pentru a ne crește veniturile. Targetul inițial a fost atins: în doi ani am devenit cunoscuți și derulăm un business care funcționează. Pe termen mediu și lung, compania are planuri de dezvoltare a serviciilor existente cu servicii de cazare și alte servicii complementare”, explică Alexandru Moldovan.

O ofertă generoasă Pe o suprafață totală de 2200 mp, Casa EMA pune la dispoziția celor dornici de recreere un bazin semi-olimpic; un bazin jacuzzi de 21 mp; două saune uscate; sistem de bronzare organică; sală de fitness cu aparatură de ultimă generație și antrenori experimentați; sală de aerobic în care se desfășoară diferite sporturi: kangoo jumps, freestyler, body fit, tae-bo, zumba, TRX sau dansuri (de societate, sportive, pentru miri); salină – cu senzori care păstrează parametrii în condiții asemănătoare salinei Praid; cosmetică; tratamente corporale; cafenea. Bazinul (dimensiuni 25 m x 15 m), cu sistem de ozonificare complementar celui de clorinare, are patru culoare de înot realizate după reglementările Federației Române de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM), iar adâncimea apei variază între 1,35 m și 1,65 m. O zonă specială a bazinului este cea destinată copiilor, cu o adâncime a apei între 1,20 și 1,35, unde se practică aqua-gym și lecții de

înot-inițiere. Lecțiile de înot sunt destinate atât copiilor cât și adulților și sunt susținute de cinci antrenori, dintre care doi sunt acreditați de FRNPM. Ei sunt și antrenorii Clubului Sportiv Casa EMA, entitate sportivă formată în 2012. Serviciile de tratamente corporale, realizate de colaboratori ai Casei EMA, reprezintă un argument puternic în fața competiției. Doritorii pot beneficia de masaje de relaxare sau terapeutice; împachetări în Capsula SPA multifuncțională, parafină, ciocolată, paragil; hirudoterapie (tratament cu lipitori); vacuum; electrostimulare etc.

Marketing de succes “Încă de la început ne-am poziționat pe piață ca și cea mai bună variantă de servicii SPA și sportive, astfel că am desfășurat diferite campanii menite să genereze notorietatea de care aveam nevoie, atât la nivel local cât și județean sau chiar național. Am dorit să urmărim toate segmentele de populație, beneficiind de gama foarte variată de servicii pe care o punem la dispoziție clienților”, susține Mihai Oprea, directorul de marketing al complexului. “Pentru copii, lecțiile de înot sunt cea mai mare atracție, iar cu ajutorul Clubului Sportiv Casa EMA oferim și șansa de a continua sportul chiar la nivel de performanță. Am organizat diferite competiții pe această zonă, de la cele locale, micuțe, ca și Cupa Tinere Speranțe sau Cupa Moș Nicolae, la competiții inter-cluburi precum Cupa Casa EMA la înot, desfășurată până acum în două ediții, a treia fiind în curs de organizare pentru luna decembrie. Toate aceste competiții au fost un real succes, iar dacă adăugăm participările sportivilor de la CS Casa EMA la competiții naționale, dar și colaborarea cu clubul Swim din Cluj și renumitul antrenor Ciprian Bese, putem spune că am acoperit foarte bine acest target. Notorietatea câştigată în cei doi ani, dar și experiența acumulată de antrenorii de înot, generează un flux constant de 150-200 abonamente lunare, asta fără să luam în calcul alte programe prin care atragem copii la lecții de înot cu clasele, campanii promovate în școli și realizate cu ajutorul colectivelor profesorale”, spune Mihai Oprea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un segment de public foarte important pentru Casa EMA este cel al tinerilor, însă aceștia – sclavi ai calculatoarelor și televiziunii - sunt și cel mai greu de convins să facă mișcare.

“Am realizat constant diferite campanii prin care să îi atragem în incinta Casei EMA și am înregistrat prezență bună la poolparty-urile organizate sau la prima ediție a unui concurs de dans cu potențial mare de dezvoltare, Bistrița dansează cu Casa EMA, un eveniment susținut și de Primăria Municipiului Bistrița. Tinerii vin în general la piscină sau la sala de fitness pe motivul că <<e cool, e de fitze>>”, explică Mihai Oprea.

Unul dintre programele cu impact major derulate de Casa EMA este “Școala cu Greutate”. Timp de trei luni, centrul a pus la dispoziția persoanelor cu probleme de greutate o echipă de specialiști pentru a-i ghida în dezvoltarea unui mod de viață armonios, în care alimentația să fie în echilibru cu mișcarea. Din echipă au făcut parte un nutriționist, un psiholog, un medic, specialiști pe partea de fitness, de activități în apă dar și întreținere corporală. Cu peste 200 kg pierdute și 15 vieți schimbate din temelii, Școala cu Greutate va continua să ofere persoanelor supraponderale șansa de a ajunge în punctul pe care și-l doresc – fără kilogramele în plus și cu un stil de viață sănătos din toate punctele de vedere.

Un alt program de succes derulat de centru este “Casa EMA vrea să te mişte!” Pe pagina de facebook a complexului sunt postate mai multe proiecte sociale ale unor fundații sau asociații bistrițene, care sunt rând pe rând votate de către membrii comunității locale, iar câștigătorul primește jumătate din încasările unei zile de la Casa EMA. “Bineînțeles toți sunt câștigători într-un final, tocmai datorită vizibilității pe care le-o asigurăm prin participarea la această campanie. Expunerea media de care beneficiază timp de câteva săptămâni

Turism

– datorată și colaboratorilor din presa locală – le poate aduce finanțări din alte părți, reușind într-un final să implementeze proiectele în cauză”, susține Oprea.

“Practic, reușim să ținem publicul în priză constant, fie prin evenimentele promovate, fie prin promoțiile realizate periodic sau comunicarea neîntreruptă pe care o promovăm pe mediile de socializare ca Facebook-ul. De asemenea, suntem și responsabili social, ne pasă de comunitatea în care trăim și dorim să promovăm încontinuu profilaxia și stilul de viață sănătos, dar și armonia în comunitatea locală, unde, zicem noi, avem rădăcini bine înfipte”, a conchis Oprea.

73

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

75

Miss Universe România Roxana Oana Andrei, originară din Târgovişte, a fost încoronată Miss Universe România 2013 şi ne reprezintă în finala internaţională a celui mai important concurs de frumuseţe adresat femeilor, la Moscova, pe 9 noiembrie. de Ionuţ OPREA Frumoasa Roxana are 26 de ani, înălţimea de 1.77 m, măsurile 86/60/90 şi este licenţiată a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea engleză – italiană. Roxana a studiat şi chitara clasică, a absolvit Şcoala de Televiziune “Tudor Vornicu” şi, pentru că-i plac foarte mult copiii, a urmat un curs de psihopedagogie. Miss Universe România 2013 spune că cele mai frumoase momente din viaţă le-a petrecut la ţară, alături de bunici şi prietenii din copilărie. “Am avut o copilărie plină de veselie, poftă de viaţă, jocuri şi pozne. Îmi plăcea foarte mult să sar coarda, să confecţionez produse cosmetice din flori (după care primeam mustrări de la bunica). Acolo nu contau În cadrul show-ului Miss Universe România 2013 au fost acordate următoarele titluri: Miss Popularitate 2013 – Laura Maria Iordache (Buzău) Miss Fotogenie 2013 – Laura Maria Iordache (Buzău) Miss Congeniality 2013 – Cătălina Georgiana Manolache (Iaşi) Premiul Presei 2013 – Roxana Oana Andrei (Târgovişte) 3rd Runner Up – Anda Iuliana Parască (Broşteni, jud.

Suceava) 2nd Runner Up – Laura Maria Iordache (Buzău) 1st Runner Up – Ioana Mihalache (Constanţa) Miss Universe® Romania 2013 – Roxana Oana Andrei (Târgovişte)

mediile sociale, eram toţi copii şi ne bucuram de fiecare clipă împreună. Am avut o copilărie frumoasă şi nu voi uita niciodată acea perioadă”. Roxana Oana Andrei a fost şi preferata juriului format din specialişti în media, obţinând în cadrul aceleiaşi competiţii şi Premiul Presei, în cadrul show-ului transmis în direct pe TVR 2 în luna septembrie. “În prezent, Roxana a intrat într-un nou cantonament pe parcursul căruia se desfăşoară activităţile de pregătire pentru competiţia internaţională: cursuri de dicţie şi antrenare emoţională în faţa factorilor de stres, şedinţe foto, defilări adaptate în funcţie de probele de concurs, stabilirea garderobei pentru perioada cantonamentului internaţional, pregăOrganizaţia Miss Universe® Româtire fizică etc. Câştigătoarea Miss Uninia a fost înfiinţată în anul 2009 şi verse® România 2013 va petrece 3 îşi desfăşoară activitatea sub licenţa săptămâni la Moscova, unde alături de Miss Universe. Are ca scop proalte aproximativ 90 de frumuseţi din înmovarea valorilor, tradiţiilor şi tutreaga lume, va concura pentru rismului românesc. Proiectele pe obţinerea celui mai important titlu al care le derulează se adresează mai frumuseţii – Miss Universe. Finala inmultor categorii sociale, iar dintre ternaţională va fi transmisă în direct de acestea amintim: selecţia naţională TVR 2, pe 10 noiembrie, la ora 5 Miss Universe Romania, Teen Fandimineaţa”, a precizat Maria Golban, tasy Camp, campanii umanitare, marketing manager, Organizaţia Miss evenimente caritabile şi mondene.

Universe România.

Despre Organizaţia Miss Universe România

76

Eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Apa terapeutică Malnaş se reinventează spectaculos O apă minerală cu efecte terapeutice, balsam pentru problemele de gastrită, bogată în sodiu, magneziu şi calciu, atât de necesare organismului. Malnaş – Aqua Telluris, pentru că despre ea este vorba, provine dintr-un izvor ascuns în judeţul Covasna, recunoscut odinioară şi vizitat de înalte capete regale din Europa. de Teodora MÎNDRU

Recent, graţie familiei Toth, apa a fost relansată pe piaţă, evenimentul oficial având loc la Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Târgu-Mureş.

Peste 100 de persoane, medici specialişti, oameni de afaceri şi jurnalişti au participat vineri, 4 octombrie, la relansarea pe piaţă a apei minerale Malnaş. Găzduit de centrul medical Lotus din Târgu Mureş, evenimentul de tip garden-party, o reuşită deplină, a fost şi un bun prilej de socializare pentru invitaţi. „Evenimentul de astăzi este o reîncepere a istoriei apei Malnaş. Din 1904, începe să fie îmbuteliată. Localnicii din zonă o folosesc pentru că apa le atenuează problemele de gastrită şi le întreţine foarte bine sistemul digestiv. În cei 110 ani nu s-au făcut foarte multe cercetări. În 2008, noi – la acea oră izvorul făcea parte din portofoliul Perla Covasnei - am oprit producţia care îmbutelia apa la sticla clasică de un litru. Am făcut teste timp de un an de zile pe celule şi pe 60 de bolnavi. În tot acest timp am cercetat şi diverse alte ambalaje şi am ajuns la ceea ce vedeţi azi. Izvorul iese la suprafaţă printr-un tub de ceramică intact şi am căutat peste tot un ambalaj din acest material. L-am găsit în Europa Occidentală şi cu anumite îmbunătăţiri am putut comanda ambalajul optim. Astfel, apa se păstrează exact aşa cum este în izvor. Deocamdată, apa se poate comanda pe internet şi poate fi găsită la mai multe clinici şi centre spa. Oricine poate să comande o sticlă sau un tratament. Sunt trei tipuri de tratament. Trei sticle, şase şi 16. Primul durează maximum o săptămână, iar cel mai lung maximum o lună”, a precizat, pentru Transilvania Business, Arpad Toth, cel care împreună cu fiii săi Endre şi Alpar a pus pe picioare această afacere, prin compania Orvell.

Certificarea gastroenterologilor Apa minerală Malnaş are efecte terapeutice dovedite pentru afecţiunile gastrointestinale. Ultimul studiu asupra unui

număr consistent de pacienţi l-a realizat dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog, proprietar al Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life din Târgu-Mureş. „Am ajuns la concluzia fermă că apa are efecte pozitive în tratarea afecţiunilor gastrointestinale. Cunoşteam, de fapt, tradiţia acestei ape în zona Mureşului şi în Transilvania şi am rămas plăcut surprinsă când am aflat că ea va ajunge din nou pe piaţă”, a precizat dr. Camen Nicolau. Fiecare om este unic, fiecare afecţiune se manifestă diferit, la fel cum şi recomandările pentru această apă minerală sunt complexe. Dr. Carmen Nicolau a afirmat că fiecare terapie este personalizată, astfel nu se poate spune ce cantitate de apă trebuie să consume un pacient pentru a se vedea nişte rezultate. „Recomandările sunt destul de complexe. Fiind o apă terapeutică, ea urmează nişte protocoale destul de clare şi practic nu discutăm numai despre un număr de tratamente pe zi, ci câteva zile succesiv, cu cantităţi bine precizate, astfel încât să aibă efectele pe care le scontăm”, a adăugat dr. Carmen Nicolau.

Sodiu, magneziu şi calciu într-o singură apă minerală Poate că nu puţini sunt cei care se întreabă care ar fi diferenţele dintre o apă minerală obişnuită şi apa minerală terapeutică Malnaş. Cea din urmă este bogată în minerale şi săruri, având un conţinut mare de sodiu, magneziu şi calciu. „Diferenţa majoră între apa minerală obişnuită şi apa minerală terapeutică Malnaş este că Malnaş se formează în străfundul pământului, poate într-o mie de ani, şi ea izvorăşte sub forma unui izvor artezian, care permite să fie ferit de orice factor poluant. În acest fel, apa se îmbogăţeşte foarte mult şi are un conţinut de minerale şi săruri foarte rar întâlnit. Are mult sodiu, magneziu, calciu. Organismul cere aceste minerale şi este chiar doza necesară zilnică”, a precizat Toth Endre, director executiv al companiei Orvell.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

inedit

Pro Timişoara - Capitală Culturală Europeană

79

Futurotextiles, o expoziţie-unicat în lume, a deschis, la Timişoara, sezonul cultural francez în România.

Evenimentul, care a transformat Halele Timco într-un adevărat platou de film science-fiction, un „StarTrek” al textilelor – cum l-au numit unii timişoreni, a fost dedicat susţinerii oraşului în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Timişoara fiind prima destinaţie din afara Franţei în care expoziţia a fost itinerată. de Laura M. BONDRILĂ

Expoziţia Futurotextiles a fost deschisă, la Timişoara, în Halele Timco (str. Circumvalaţiunii nr. 8-12), şi s-a încheiat la finele lunii trecute, fiind un real succes şi un nou pas pentru Timişoara în competiţia obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană. Pentru a sărbători succesul acestui excepţional proiect cultural, Institutul Francez din Timişoara s-a dovedit a fi gazda perfectă, reuşind să mobilizeze un public numeros la acest eveniment-unicat. Futurotextiles este un proiect creat în 2006 de Lille 3000, asociaţia fondată pentru a dezvolta programul Capitală Culturală Europeană la Lille, oraş care a deţinut acest titlu în 2004. De atunci până astăzi, expoziţia a avut peste o jumătate de milion de vizitatori în toată lumea. Futurotextiles 3, expoziţia deschisă în premieră naţională la Timişoara, a fost creată în 2013 şi a fost prezentată până acum doar la Lille şi la Paris. Aceasta a fost prima ieşire în străinătate a expoziţiei în noua sa variantă, iar faptul că „turneul” ei mondial începe la Timişoara este un gest de susţinere a candidaturii oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Culturală Europeană, au subliniat organizatorii, dar şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Excelenţa Sa Philippe Gustin, prezent la eveniment.

Mostre de inventivitate umană Printre exponatele pe care timişorenii au avut ocazia să le admire în această insolită expoziţie s-a aflat o vioară din in,

fibre de magmă vulcanică, dantele purtate de Michelle Obama sau Kate Middleton, o cagulă fiziocomunicată, cu o rezistenţă de 99% la foc, care-i permite pompierului să comunice cu exteriorul. Printre cele mai ciudate haine expuse s-au remarcat în special Mood Sweater, o ţinută care îşi schimbă culoarea în funcţie de starea de spirit a purtătorului, o rochie jumătate textilă- jumătate lemn, haine ”fotocatalitice” care resping moleculele nocive şi purifică aerul.

Cu totul ieşite din comun au fost şi materialele de fibră optică, poşeta care se luminează când e deschisă sau costumele care se încarcă ziua de lumină şi o degajă noaptea. Vizitatorii s-au putut minuna şi de ingeniozitatea lenjeriilor de corp expuse, însă nu orice fel de lenjerie, ci un model cu totul aparte care absoarbe şocurile, la fel şi de hainele cu senzori comunicanţi care permit legătura directă între bolnav şi medic, cosmetotextile cu microcapsule care activează bronzul şi multe alte lucruri care par bizare în epoca actuală.

Nu în ultimul rând, vizitatorii au avut şansa, poate unică în viaţă, de a descoperi aici şi alte mostre uluitoare de inventivitate umană, cum ar fi rochia care cântă, făcută din benzi de casetofon, rochia care creşte singură, confecţionată din bacterii de vin roşu, sau rochia designerului timişorean Daniel Ignat, care se aprinde când e aplaudată. Accesul publicului la expoziţie a fost liber, iar cine a pierdut ocazia de a vedea toate aceste rarităţi izvorâte dintr-o imaginaţie uimitoare le mai poate viziona acum la Bucureşti, până în 17 noiembrie, la Muzeul Naţional de Istorie.

80

agenda evenimente

Schi în România?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topul Naţional al Firmelor: XX

Cel mai important eveniment internaţional de promovare turistică din Prahova şi Braşov este găzduit în luna noiembrie de şase staţiuni montane de top, de la Sinaia până la Poiana Braşov. Info-evenimentul, denumit de organizatori "Criteriul primei zăpezi”, se află la ediţia a II-a şi va avea loc în perioada 25-30 noiembrie 2013, în Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Râşnov şi Poiana Braşov. Scopul evenimentului este promovarea turismului activ, a vacanţelor legate de sporturile de iarnă în cele două destinaţii. Programul evenimentului include Bursa de turism, găzduită de Primăria şi Casino Sinaia, sesiunea de conferinţe pe teme de turism activ, infotripul de 5 zile, în care peste 100 de specialişti invitaţi vor vizita infrastructura de schi şi turism activ, unităţile de cazare şi alimentaţie, centrele de agrement şi Gala turismului prahovean şi Gala turismului braşovean.

Detalii: www.asociatiaturismprahova.ro

Camera de Comerţ şi Industrie a României(CCIR) organizează Topul Naţional al Firmelor, ediţia a XX-a, pe 28 noiembrie, de la ora 18.00, la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Aula Candelabrelor. “Rânduiala negustorilor”, devenită tradiţională, după 1864, odată cu înfiinţarea primei Camere de Comerţ în România modernă, a fost reluată sub numele de Topul Firmelor, la câţiva ani după reînfiinţarea Sistemului Cameral în ţara noastră, mai precis în 1994, fiind nu numai o obligaţie ce revine Sistemului Cameral conform legii, ci şi sărbătoarea elitelor din mediul de afaceri la nivel judeţean şi, apoi, la nivel naţional. Topul Firmelor este singurul clasament al companiilor care se supune unei metodologii complexe şi unitare, bazată pe criterii multiple care permit evaluarea corectă şi recunoaşterea adevăratelor performanţe şi a reuşitei în afaceri la nivel naţional, realizat de Sistemul Camerelor de Comerţ şi Industrie din România”, preşedinte CCIR, Mihail. M. Vlasov. Detalii: www.tnf.ro

Microsoft Summit 2013 Subsidiara locală a Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, organizează, între 6-7 noiembrie, la Willbrook Platinum Business & Convention Center, Microsoft Summit 2013. La cel mai mare eveniment al companiei din ultimii ani sunt aşteptaţi peste 1.000 de participanţi, pentru a descoperi noul val de tehnologii şi de soluţii pentru mediul de business. Vor participa peste 30 de speakeri internaţionali şi experţi locali care vor aborda în cadrul celor peste 40 de sesiuni şi subiecte precum: soluţiile de mobilitate bazate pe Windows 8.1 şi Windows Phone 8; Office 365, Yammer şi noi instrumente de colaborare şi de productivitate în cloud; Cloud OS – versiuni noi sau update-uri importante ale Windows Server, System Center, Visual Studio, Windows Azure, Windows Intune, SQL Server şi Dynamics. Printre experţii internaţionali care participă la Microsoft Summit se numără Chris Capossela (corporate vicepresident la Microsoft) şi consultantul David Chappell (Principal, Chappell & Associates). Detalii: www.mssummit.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro