Transilvania Business 37

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 37 • 23 dec 2013 - 29 ian 2014

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-8 Inima digitală a Transilvaniei pag. 13-25 10 fermieri adevăraţi din Mureş pag. 54-55 ELBA - lumina de la Timişoara

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-8

INVESTIŢIE Inima digitală a Transilvaniei

SĂNĂTATE Gedeon Richter – o mini istorie a performanţei în slujba comunităţii

36-37 AFACERE Mondo Trade primeneşte piaţa auto. De 20 de ani...

9-11

40-41

TOP

SĂNĂTATE

Gala „Best of business”

Salvarea sănătăţii înseamnă la Zalău SalvoSan

56-57 49

PROIECT Aproape patru miliarde de euro pentru Regiunea Vest

1

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BUCUREŞTI Artmark 5 ani Cele mai bune „investiţii” în cadouri de Crăciun au adus la Artmark vânzări totale de peste 100.000 de euro şi o rată de adjudecare de 77%, într-o licitaţie ce a mizat pe accesibilitatea tematicii şi a preţurilor. Colecţionarii au fost prezenţi în număr mare, totalizând, fizic şi online, aproximativ 350 de iubitori de artă, adjudecând pentru sume importante îndeosebi bijuterii şi artă decorativă, dar orientându-se şi către jucăriile de colecţie – acestea din urmă au constituit o premieră în Licitaţia de Crăciun de miercuri, 11 decembrie, fiind adjudecate în proporţie de 100%.. Marcând 5 ani de Artmark, cocktailul aniversar, organizat la Palatul Cesianu-Racoviţă, în seara de 4 decembrie, a adus laolaltă aprox. 300 de personalităţi ale vieţii culturale, mediului de business, politic, jurnalistic şi artistic, solidare valorilor promovate de Casa Artmark şi fundaţia Centrului Cultural ArtSociety, într-o atmosferă festivă încălzită de performance-ul invitaţilor Casei, maeştrii Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe.

Relansare Air Serbia Dupa 14 ani de absenţă, Air Serbia continuă tradiţia JAT Airlines şi se întoarce la Bucureşti. Pe 10 decembrie, ATR-ul Air Serbia 72-500 a aterizat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă cu 61 de pasageri la bord. Zborul inaugural a fost întâmpinat de ambasadorul Serbiei în Romania, Branko Brankovic. Stevan Sipka, directorul comercial al Air Serbia, a anunţat obiectivul Air Serbia de a atinge, pe ruta nou lansată, un grad de ocupare de 70-75% prin transportarea a 35.000 de pasageri anual. Air Serbia s-a lansat ca linie aeriană naţională a Republicii Serbia pe data de 29 octombrie 2013. Compania deserveşte 29 de destinaţii euro-mediteraneene, directe, de la Aeroportul Internaţional Nikola Tesla din Belgrad, cu servicii pentru pasageri şi cargo.

BRAŞOV Exporturi mai mari Firmele braşovene au exportat în primele opt luni mărfuri în valoare de 1,497 miliarde de euro, în creştere cu 13,5% faţă de exporturile din perioada similară a lui 2012, în timp ce importurile s-au cifrat la 1,380 miliarde de euro, în creştere cu 8,8%. În aceste

condiţii, excedentul comercial al judeţului Braşov a urcat în perioada analizată de peste două ori, de la 49,606 milioane de euro la 115,980 milioane de euro.

Braşovul ocupă locul patru în ţară după valoarea exporturilor (cu o pondere de 4,7% din totalul exporturilor României), după judeţele Argeş (10,3%), Timiş (7,7%) şi Arad (4,8%), şi locul 7 la importuri, cu o pondere de 3,8% din totalul importurilor naţionale. Exporturile realizate de firmele din Braşov reprezintă o treime (33,4% – n. red) din totalul vânzărilor realizate în afara ţării de companiile din cele şase judeţe care formează Regiunea Centru. Locul II îi revine judeţului Sibiu cu o pondere de 29,7% şi este urmat de judeţele Alba (15,6%), Mureş (12,2%), Covasna (4,5%), Harghita (4,4%). (sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro).

Răgaz pentru centură Comisia Europeană a aprobat oficial investiţia în finalizarea ocolitoarei Braşovului, respectiv construcţia ultimelor două tronsoane de centură, dar şi dublarea celui de-al doilea, care a fost executat cu bani de la bugetul Primăriei Braşov în 2009. În toate aceste lucrări se vor investi în 120 de milioane de euro, grosul sumei - 82,7 milioane de euro, venind prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Uniunea Europeană a alocat aceste fonduri pentru a ameliora accesibilitatea celui de-al şaptelea oraş ca mărime din România, şi a realiza astfel o centură pe care să se poată circula în regim de autostradă. Deşi tronsoanele I şi III aveau termen de finalizare primăvara acestui an, lucrările s-au decalat din cauza derulării greoaie a procesului de expropriere, astfel că abia săptămâna trecută s-a deschis traficul pe cel de-al treilea tronson ce leagă DN 13 de DN 1, iar pentru tronsonul I, de 7,9 km, lucrările sunt în conservare de mai bine de cinci luni, urmând să fie selectat un nou constructor. Conform precizărilor Comisiei Europene, termenul de implementare a proiectului a fost prelungit, astfel că cei peste 18 km de centură trebuie predaţi la cheie abia în martie 2015. (sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro).

MARAMUREŞ Cluster de turism Consiliul Judeţean Maramureş iniţiază o întâlnire de lucru privind constituirea unei Asociaţii de tip Cluster în domeniul Turismului. Necesitatea constituirii unui Cluster pe Turism vine în contextul în care turismul maramureşean reprezintă

unul din atu-urile la îndemână pentru ca Maramureşul să-şi consolideze avantajul concurenţial. Prin urmare, s-a considerat oportună reunirea la o masă rotundă a reprezentanţilor operatorilor din turism, ai agenţilor de turism, ai ONG-urilor din domeniu, ai Camerei de Comerţ şi Industrie. Vor fi invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, ai Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (A.N.T.R.E.C), ai Agenţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), dar ai instituțiilor de învățământ, ai Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii şi Comerţ (O.T.I.M.M.C.) şi ai altor structuri cu obiective în dezvoltarea economică a judeţului. Clusterul pe care Consiliul Judeţean Maramureş intenţionează să-l înfiinţeze, cu sprijinul specialiştilor şi a instituţiilor cu competenţe în domeniu, va asigura dezvoltarea turismului, va crea oportunităţi pentru accesarea de fonduri europene, dar şi pentru susţinerea punctuală a membrilor acestei asociaţii de tip cluster.

TIMIŞ Electric Theatre, pe gustul tinerilor La Timișoara a fost inaugurat un nou teatru privat. Este vorba despre Electric eatre, creat la inițiativa tinerei actrițe Andreea Hulughiuc, absolventă a Facultății de Teatru a Universității de Vest.

Andreea Hulughiuc are 28 de ani și, de la absolvirea facultății, plănuiește să înființeze un teatru care să fie atât pe placul ei, cât și al generației sale. Aşa a prins contur proiectul Electric eatre.

Potrivit iniţiatoarei este un teatru de proiecte artistice proprii, dar și teatru – gazdă, pentru spectacole invitate. În incinta acestuia se află și un cafe-bar cochet. La inaugurarea teatrului a participat și Horațiu Mălăele, care a susținut one-man-show-ul „Sunt un orb”, recitând, de asemenea, pentru publicul numeros și îndeobște tânăr, versuri de Marin Sorescu, George Topârceanu, NichitaStănescu, Emil Brumaru.

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Spirit naţional.

Un TB mândru.

Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Bianca Sara, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Vă dezvălui dintru început că în primele proiecte ale revistei Transilvania Business, îndrăznite în mirobolantul peisaj de la Lapuşna din jurul castelului regal de vânătoare, erau menţionate ideile năstruşnice, atunci şi încă şi acum, ale unor ediţii speciale distribuite în Austria şi Ungaria în limba investitorilor.

Aşa că laitmotivul la care trebuie să răspundă echipa TB din Bucureşti, mai ales - Cum sunteţi revistă naţională dacă vă zice Transilvania Business?!, are o plajă largă de abordări.

Scriem, îndeobşte, despre afaceri şi economie din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, dar şi despre evenimente – decizii - întâlniri – conferinţe - din capitală cu impact naţional.

Brandul TB rămâne transilvan prin naştere şi credinţă, deşi aria de difuzare şi vânzare a revistei a devenit din octombrie naţională, prin reţeaua InMedio, deocamdată. Căutăm soluţii de intrare în reţeaua de presă a OMV – Petrom. Dar şi servicii profesioniste de abonamente oferite prin intermediul Zirkon Media. Ziare. Zi de zi.

Auditul PWC s-a încheiat. Aşteptăm datele pe site BRAT, mai ales – recunoaştem - ca să putem folosi declaraţia de difuzare pe vara lui 2013 pentru deschiderea minţilor celor din agenţiile de publicitate, acum la ceas arhitectural al bugetelor pe print pe 2014. Vom construi prezentarea mediakit cu toate argumentele printului corect, consistent, valoros, pozitiv expres, recunoscut, acceptat şi cerut de românii din afaceri şi care privesc spre economie.

Bine ar fi ca şi agenţiile de publicitate – generic – să aibă buyeri şi planneri – măcar cei pentru print reviste - care au acasă bibliotecă, nu doar clasicul smartphone... Că prea ne supunem logicii califului Omar – care a aprins biblioteca Alexandria, fondată primar cu cărţile din biblioteca lui Aristotel, doar pentru că le era îndeajuns Coranul, sau, dacă erau împotriva cărţii sfinte a islamului, trebuiau mistuite în flăcări. Aşa şi cu noua religie a publicitarilor, online. Toţi banii de publicitate sunt în online. Cărţile au dovedit în milenii că au răzbit, chiar şi cu tehnicile mai mult de marketing, distribuţia comenzilor prin www.amazon.com cu ajutorul dronelor. Trebuie şi noi, zămăslitorii printului, – ziare şi reviste pe hârtie, să ne construim zidurile noastre... în faţa ameninţării iraţionale a online-ului. Chiar dacă TB e naţional şi în spirit european. Chiar dacă tot ne vom permite surpriza de a scrie despre românii ce au reuşit economic – investiţional, aici, aproape, în Ungaria, Austria. În limba pământului unde-i difuzată revista. Tiraje pe care TB şi le poate asuma... Dar şi în Germania, Franţa, Italia, Spania, Anglia... Sigur, doar în comunităţi bine definite, nu peste tot... Pre limba lor, a celor de acolo, că de multă vreme-i liberă circulaţia mărfurilor şi cetăţenilor. De la 1 ianuarie, şi a noastră, într-un final prea mult amânat...

Supărase-vor colegii mei de la TB că iarăşi îi arunc în Dunăre să înoate cu dicţionarul de business în maghiară şi germană vieneză... Aşa ca la final de an...

Rămân să dau o explicaţie. Scurtă. Întru dreptul şi puterea economică de a scrie la TB. De ce e abonamentul 250 de lei când toată piaţa oferă discount şi premii?! Iar preţul de la tarabe e mai mare decât abonamentul livrat acasă ori ca job?!

Transilvania Business intră în al cincelea an de existenţă. Vom edita 12 numere de revistă clasică. Minimum 80 de pagini plus coperţi.

Din ianuarie 2014 avem suplimentul interior – TB Cultural. Businessul trebuie să sprijine consistent cultura. Se coace vremea elitei economice care să deguste din şansa mecenatului şi a sprijinitorului creaţiilor acestui popor. Altă revistă, de fapt. La început 20 de pagini...

Lucrăm la planul editorial pentru Agro TB, un supliment la trei luni, despre pământ, animale, ferme, ştiinţă, industrie alimentară, truditori, profit agricol etc... Tot în 80 de pagini.

Lumea medicală are încredere în redactorii noştri şi am acceptat să păşim cu precauţie, dar decişi pe drumul spinos al sănătăţii românilor. Sănătate cu TB. Trimestrial. Măcar 80 de pagini.

Ne-am pregătit pentru trei conferinţe naţionale – cum v-am obişnuit, cu anuarele – cataloagele – indexul aferent... Sibiu. Alba Iulia. Timişoara. Şi Bucureştii rămân în cărţi...

Industrializare şi Automotive.

Parcuri tehnologice, logistice, huburi, clustere, industriale (II).

Oglinda Energiei româneşti.

12 reviste TB clasice. Cu 12 - TB Cultural interior. Cel puţin 3 Agro TB şi 3 Sănătate cu TB. Plus unicatele: Industrializare şi Automotive. Parcuri tehnologice, logistice, huburi, clustere, industriale (II). Oglinda Energiei româneşti. Tot 3. Împreună, toate, susţin, merită un abonament la Transilvania Business!

Un an mândru!

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIŢIE

Inima digitală a Transilvaniei de Ligia VORO

Omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, a redat viaţa fostei fabrici de piane clujene „Libertatea” într-o viziune modernă, chiar futuristă, de parc tehnologic, o premieră pentru România. Platformele integrate ale Liberty Technology Park, inaugurat în 5 decembrie, cu o precizie de ceas elveţian, sunt dedicate sectorului IT&C, respectiv cercetare-dezvoltare.

5

6

INVESTIŢIE Omul de afaceri Ion Sturza avea să repete, în mai multe rânduri, în ziua de 5 decembrie, povestea de început a platformei industriale de pe strada Sării nr. 21, ca şi cum ar fi vrut să le imprime invitaţilor săi la evenimentul dens de inaugurare al primului parc tehnologic din România – de fapt, mai multe evenimente adunate într-o singură zi – sentimentul de continuitate, istoria neîntreruptă a fabricii Libertatea, de unde Liberty Technology Park şi-a dobândit numele.

Seara, la recepţia oficială care avea să celebreze investiţia realizată la timp, din mai până în decembrie, prin grija antreprenorului general – compania CON-A din Sibiu, Ion Sturza purta, cu grijă, o carte cu paginile îngălbenite, unde erau strânşi cei143 de ani de istorie ai fostei fabrici Libertatea. „În această carte, ceea ce m-a emoţionat prima dată, eu am găsit că prima funcţionalitate a fabricii a fost cea de fabricare a pianelor. Al doilea lucru care m-a impresionat a fost arhitectura, deşi industrială, exterioară şi mi-am spus că o să continuăm să menţinem brandul Libertatea şi să încercăm să menţinem şi arhitectura exterioară. Ca un tribut că, în 1870, Libertatea a început cu fabrica de piane care a devenit, la scurt timp, una din afacerile mari şi de referinţă pentru Transilvania, vreau să vă propun un scurt recital de pian care va fi ţinut de bursierul Fundaţiei Sturza la London Royal College of Music”, făcea un arc peste timp Ion Sturza, înainte ca degetele lui Sergiu Tuhutziu, bursierul londonez din Baia-Mare, să explice prezenţa încă de dimineaţă a pianului în sala impresionantă în care a avut loc întreg evenimentul.

De altfel, Libertatea va supravieţui şi ca ultimă destinaţie ce a avut-o înainte de dezvoltarea proiectului de parc tehnologic - cea de fabrică de mobilă, dar relocată. „Este o istorie, o legendă. Am ţinut foarte mult să păstrăm această istorie, relocând fabrica de mobilă, păstrând brandul şi o parte mare din angajaţi”, a spus Ion Sturza, despre viitorul Libertatea care va reîncepe producţia de mobilier de lemn la comandă în primul trimestru al anului viitor, în zona Baciu.

De la antreprenoriat IT&C la smart cities Evenimentul ITC in the Park avea să înceapă încă de dimineaţă cu un warm-up cu Radu Georgescu, creierul Gecad, şi Todi Pruteanu de la Microsoft Romania.

Cu o temă generoasă, Perspectivele start-up-urilor româneşti într-o industrie IT&C aflată într-o dezvoltare accelerată, dezinvolt şi relaxat, Radu Georgescu le-a vorbit, interacţionând permanent, celor prezenţi despre cariera sa, antreprenoriat, eşec şi succes în lumea afacerilor. În anul cinci de facultate, Radu Georgescu, aşa cum mărturisea, se

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

îndrăgostea iremediabil de calculatoare. Antreprenor de succes, acesta a cunoscut şi eşecul. „Primul eşec l-am avut în 1994 când am început patru produse, unul a fost un succes, dar celelalte trei au fost eşecuri. Cred că eşecurile sunt foarte importante, mai ales pentru ce înveţi din ele. Nu cred că ai după ce să îţi revii, este un rateu, este un eşec, cred că e cel mai greu să îl recunoşti. Cred că un eşec este un lucru bun. În Statele Unite, eşecul este celebrat, te bucuri de ceea ce ai învăţat şi asta vine la pachet cu mişcarea pe verticală a persoanelor în societatea americană” . Georgescu a explicat simplu că azi poţi să fii în SUA milionar, iar mâine la fel de natural, dacă ţi-ai pierdut averea, să te întorci la McDonald’s ca angajat. Europenii, în schimb, nu digeră la fel de uşor un eşec. Antreprenorul a recunoscut că nici pe el nu îl sperie faptul ca mâine să o ia de la capăt. „Vă promit că dacă nu am bani mâine mă angajez şi reuşesc acolo unde sunt angajat”, a spus acesta. Întrebat de ce renunţă la companiile pe care le-a creat, Radu Georgescu a recunoscut că îi place să le creeze, să le dezvolte, dar nu să le aibă. „În şase luni de zile, de la o foaie albă de hârtie ai trecut la un business plan, la un proiect de produs, la un produs şi se mai întâmplă ceva: acel produs cineva îl foloseşte. Şi, dacă după alte câteva luni, cineva îţi dă şi bani pe chestia asta este recunoaşterea supremă că ai făcut ceva bun. Şi apoi compania devine profitabilă pentru că sunt atâţia oameni care vor să îl folosească”, i-a insuflat auditoriului antreprenorul din spatele GECAD pasiunea sa de a crea.

L-a urmat la pupitrul invizibil al speakerilor reprezentantul Microsoft România, Todi Pruteanu. Dincolo de proiectele şi programele pe care Microsft le dezvoltă în România, acesta a avut o remarcă ce ar fi meritat să fie auzită de diriguitorii din educaţie – adaptarea sistemului educaţional cerinţelor pieţei.

Imediat după amiază, conceptul de Smart Cities a fost dezbătut şi la Cluj-Napoca, prin prezentările susţinute de Ion Sturza (Fribourg Capital), Emil Boc (Primăria ClujNapoca), Claudiu Botea (Arhimar), Todi Pruteanu (Microsoft Romania), Stelian Brad (UTCN, IT Cluster), Alexandra Stoica (BREEAM).

Voicu Oprean (AROBS), Cosmin Negrescu (SEO Monitor), Dan Vidraşcu (Elefant.ro) au surprins, în discursurile lor, tendinţele de pe piaţa IT, în timp ce ecosistemele locale pentru start-up-uri au fost tema sub care Bogdan Iordache (How to Web), Dan Koblicska (Nsypre), Erik Bovee (SpeedInvest), Mircea Miheştean (Head of O.T.I.M.M.C. Cluj), Andrei Roth (Spherik Accelerator) şi-au reunit prezentările.

Seria de conferinţe şi dezbateri ITC in the Park a fost urmărită de peste 180 de persoane, provenind din comunitatea IT de business şi academică, interesată de cum influenţează afacerile dezvoltarea sectorului hi-tech.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIŢIE

Botezul Liberty Technology Park Botezul simbolic al Liberty Technology Park, destinat companiilor din IT &C şi cercetare – dezvoltare, a avut loc în apropierea amiezii, când cei doi foşti premieri – Ion Sturza, în postura de investitor, şi Emil Boc ca primar al municipiului Cluj-Napoca, alături de Nina Moldovan, CEO Liberty Technology Park, şi Cătălina Amihăiesi, Manager Accelerator Programs - Spherik Accelerator, au inaugurat, printr-o conferinţă de presă, primul parc tehnologic din România.

Ion Sturza şi-a prezentat proiectul 100% românesc, explicând de ce a ales să îl dezvolte la Cluj şi nu la Chişinău sau în altă parte. „Eu sunt, în primul rând, om de afaceri şi caut oportunităţile, Clujul a fost o oportunitate, este un proiect aşa cum l-au numit cei de la Forbes pe contrasens, pentru că cred că e un exemplu unic în lume, în România precis, unde se face ceva pe ideea unui parc tehnologic veritabil. Eu cred în viitorul Clujului, cred în viitorul industriei IT din România, cred în Cluj pentru că este tânăr, dinamic şi universitar.

Ceea ce s-a întâmplat aici cred că totul este un record, respectând regula din IT că în 6 luni dacă nu validezi proiectul, închizi, noi în şase luni am făcut ceea ce vedeţi aici”, a spus Ion Sturza. Pe investitor l-au atras şi utilităţile deosebit de avantajoase ale zonei pentru că „nu trebuie să construieşti o infrastructură nouă, cea istorică este perfectă, doar trebuie făcută reconversia sau schimbarea destinaţiei terenurilor”. La un moment dat, crede Sturza, aici ar trebui să fie IT City al Clujului, unde angajaţii să nu mai scrie coduri de bare, ci să creeze într-un mediu prietenos, cu facilităţi premium.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a lăudat iniţiativa şi modul în care investitorul a înţeles să facă reconversia celor două clădiri în prima fază a proiectului. „Apreciez acest proiect pentru că eu cred că este un model de reconversie a unei fabrici, a unui spaţiu care a avut altă destinaţie, într-un parc de idei, într-o construcţie care generează inovare, creativitate, locuri de muncă în variantă modernă. Vorbeam de cărămizile astea din 1940, care nu au fost aruncate, ci dimpotrivă au fost conservate şi puse în valoare, cred că asta spune şi despre calitatea proiectului arhitectonic şi despre viziunea acelora care au început acest demers, de respect faţă de tradiţie, dar şi de modernitatea timpului prezent pe care îl avem”, a afirmat edilul-şef.

Un proiect de primă clasă Nina Moldovan, CEO Liberty Technology Park, a prezentat cu emoţie proiectul ce îi este atât de drag. „Un parc tehnologic este un areal în care inovarea este un cuvânt cheie. Este un loc ce susţine colaborarea între universităţi, mediul de afaceri și, bineînţeles, autorităţile publice. Noi credem că Clujul este locaţia absolut perfectă şi momentul este potrivit pentru dezvoltarea unui astfel de concept, are atâtea atuuri, în primul rând este vorba de resursa umană bine instruită, valoroasă, componenta universitară, cea care aduce această resursă umană la acest nivel. Un parc tehnologic este un loc unde se oferă întreaga infrastructura necesară inovaţiei, un loc care aduce împreună oameni din diverse domenii şi lucrează în acelaşi loc”, a sintetizat Nina Moldovan conceptul de parc tehnologic, definit prin patru componente - resursa umană, companiile de top, compania universitară – „care în cazul Liberty este asigurat prin acceleratorul de afaceri – şi organizaţiile internaţionale cu care, prin colaborări, parcul tehnologic poate oferi partenerilor şi rezidenţilor săi o expunere internaţională şi poate sprijini construirea unei comunităţi internaţionale de afaceri”.

Proiectul Liberty Technology Park, dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de in-

vestiţii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, a reprezentat o provocare pentru proiectant - biroul de arhitectură Chapman Taylor, pentru constructor – CONA, patronată de Mircea Bulboacă, şi pentru investitor – Ion Sturza, Fribourg Capital, de a menţine vechea arhitectură, astfel că fostele hale din primele două clădiri supuse reconversiei au devenit săli spaţioase, înalte, luminoase, senzaţie dată şi de ferestrele gigant ce au fost păstrate. A fost menţinută şi vechea zidărie din cărămidă, atât interioară cât şi exterioară, tratată astfel încât să reziste următoarelor decenii, cum ne-a explicat Horaţiu Someşfălean, project manager Liberty Technology Park. Nota de originalitate a interioarelor din cele două clădiri ce au trecut prin reconversie este dată de păstrarea la vedere a conductelor şi reţelelor care însă, în orice moment, pot fi mascate. 7 de milioane de euro au fost investiţi, până acum, în cei 5.600 mp utili destinaţi amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, precum şi a zonei de leisure ce va include o sală de fitness, un restaurant şi o cafenea. Infrastructura internă de date a Liberty Technology Park Cluj a fost realizată cu ajutorul Hewlett-Packard, compania furnizând toate elementele de reţelistică şi software necesare. Acestora li se adaugă amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 mp de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastelurilor şi pistelor pentru biciclete.

Proiectul va continua în trimestrul I al anului viitor cu faza a doua şi va fi finalizată la începutul trimestrului III şi constă tot în reconversie de clădiri, celelalte două, iar faza a treia constă în construcţia a patru corpuri de clădire cu regimul de înălţime care să respecte conceptul de parc, astfel încât la finalul celor trei faze, a spus Nina Moldovan, „să avem la dispoziţia viitorilor rezidenţi şi a companiilor de aici, din sală, mai mult de 46.000 de mp de facilităţi, platforme integrate pentru a dezvolta şi a crea ceea ce vizează ei în domeniul de business”.

La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajaţi. Investiţia totală estimată în acest parc este de peste 25 de milioane euro.

7

8

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acceleratorul de bussines, lansat Spherik Accelerator, primul “chiriaş” al Liberty Technology Park, a avut parte de o dublă lansare, în prezenţa primarului Emil Boc, iar după-amiaza cu participarea reprezentanţilor membrilor fondatori ai Spherik. „Sperăm că vom crea acest ecosistem, cu aceste trei componente – rezidenţi, accelerator şi partea universitară, lucru care astăzi aici se întâmplă pentru că sunt şi rezidenţi şi reprezentanţii companiilor şi reprezentanţii universităţilor. Lansăm astăzi acceleratorul la care eu ţin foarte mult, este o investiţie socială, vrem să facem ceva diferit decât s-a făcut până acum pentru că noi înţelegem că orice start-up dacă nu este lansat în piaţă şi nu se întâlneşte cu finanţatorii este doar o idee frumoasă”, şi-a prezentat proiectul Ion Sturza, investitorul Liberty Technology Park, care este, de altfel, unul dintre cei patru membri fondatori ai Spherik. „Mă bucur să văd că aici vom avea cel mai performant accelerator de afaceri sau primul de acest fel de la nivel naţional aici, la Cluj. Mă bucur de acest proiect pentru că ne va ajuta să facem din Cluj Napoca acel smart city, prin care să putem oferi clujenilor soluţii inteligente la problemele cu care se confruntă”, a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Despre prima platformă de acest fel menită să ajute, să crească și să dea viață afacerilor cu potențial, destinată dezvoltării și implementării de afaceri pe plan local, dar și internațional a vorbit Cătălina Amihăiesi, Manager Accelerator Programs Spherik Accelerator. „Programul principal de accelerare – startup-urile - va fi lansat în primul trimestru al anului viitor. În Spherik vom lucra cu start-up-uri româneşti, care dezvoltă produse în zona de IT &C pe care le vom sprijini pe o perioadă între 3 şi 6 luni să îşi dezvolte produsele la un nivel competitiv pe o piaţă globală. Le vom pune la dispoziţie diferite resurse, de la mentori la facilităţi fiscale, juridice, programe de formare, precum şi spaţii în parcul tehnologic în care ne aflăm”, a explicat managerul.

Spheric Accelerator este un parterniat între patru membri fondatori, două universităţi publice din Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai(UBB) şi Universitatea Tehnică (UTCN), Banca Translvania şi Liberty Technology Park.

Proiectul acceleratorului de business are un obiectiv îndrăzneţ, şi anume de a poziţiona România şi Cluj Napoca alături de cele 20 oraşe foarte puternice din lume, considerate poli de influenţă, unde antreprenorii sunt susţinuţi şi încurajaţi şi business-urile de succes se dezvoltă. „Scopul membrilor fondatori şi a partenerilor care se vor alătura proiectului este de a creşte cât mai mult vizibilitatea oraşului Cluj-Napoca ca şi pol competitiv la nivel mondial de încurajare a antreprenoriatului”, a completat Cătălina Amihăiesi.

Modul în care acest accelerator va promova ideile de afaceri a fost dezbătut de reprezentanţii Liberty Technology Park Cluj împreună cu Sergiu Nedevschi (UTCN), Mihaela Luţaş (UBB) şi Daniel Szekely (Banca Transilvania). „În primul şi în primul rând cercetarea desfăşurată în Universitatea Tehnică aduce valoare pe partea de inovare. Vrem să participăm la acest proiect cu programele noastre de cercetare cât şi cu infrastructura de cercetare folosită în cadrul proiectelor circumscrise acceleratorului, dar am vrea, de asemenea, să beneficiem de anumite programe de mentorat, de educare a studenţllor ca viitori antreprenori cât şi a cercetătorilor”, a explicat Sergiu Nedevschi, de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, de ce instituţia de învăţământ superior a spus da Spherik Accelerator.

Mihaela Luţaş, reprezentantul Universităţii Babeş-Bolyai, crede că implicarea universităţii în acceleratorul de business

„În acest moment avem în lucru un mic program destinat studenţilor, tocmai pentru că încurajăm pe termen lung dezvoltarea antreprenoriatului şi formarea viitorilor antreprenori români. Am început să lucrăm cu studenţi din cele două universităţi care sunt şi membri fondatori Spherik, îi încurajăm pe cei care sunt deja pasionaţi de tehnologie şi dezvoltă diverse aplicaţii pentru diverse competiţii, îi încurajăm să gândească mai mult pe zona de business, să încerce să înţeleagă dincolo de o competiţie, de un proiect la şcoală cum ar putea să lanseze în viitor un produs.

Avem două companii care ne susţin în acest moment – Microsoft şi Digiland România - , lucrăm cu studenţii care participă la competiţiile celor două companii, avem şapte echipe în acest program cu rezultate foarte bune”

Cătălina Amihăiesi, Manager Accelerator Programs Spherik Accelerator

a fost un pas firesc: „Participarea noastră în cadrul Spherik se circumscrie deschiderii pe care am decis cu toţii că trebuie să o avem mult mai serioasă, mult mai puternică vizavi de ceea ce înseamnă cetate, vizavi de ceea ce înseamnă Cluj, vizavi de ce înseamnă această regiune, vizavi de mediul economic, de mediul social. Ca atare, ori de câte ori a apărut un proiect interesant, şi acesta este unul dintre proiectele deosebit de interesante, am spus că vom fi cu siguranţă aici şi acum, mai ales că e vorba de inovaţie, mai ales că e vorba de cultură antreprenorială, mai ales că e vorba de ceva cu toţii pretindem că ştim şi, de fapt, învăţăm cu toţii pe parcurs”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

Mondo Trade primeneşte piaţa auto. De 20 de ani... de Florin Marcel SANDOR

Mondo Trade este brandul mureşean cu cea mai mare notorietate în domeniul auto, într-un top al companiilor apărute în primii ani după 1990 şi care s-au menţinut pe piaţă. Uleiurile de motor, anvelopele, comerţul cu autoturisme şi activitatea de service sunt toate integrate sub un nume, Mondo Trade. La 20 de ani de la lansarea în lumea afacerilor, firma condusă de Tiberiu Cristian nu dă semne de oboseală.

9

10

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Firma Mondo Trade a început să funcţioneze la Târgu Mureş, în anul 1993, cu import de uleiuri de motor Carrier, produse de firma MOL, ca principală activitate.

Anii care au urmat au adus o dezvoltare a distribuţiei de uleiuri, dar şi o nouă linie de business. Din 1996, Mondo Trade a fost timp de mai mulţi ani principalul vânzător în zonă al autoturismelor marca Daewoo, care s-au şi bucurat de mare succes o bună bucată de timp. Tiberiu Cristian, fondator al firmei, care, alături de BEREG PROPERTY KFT Ungaria, deţine majoritatea acţiunilor firmei, îşi aduce aminte cu plăcere de “anii Daewoo”: „Au fost luni când vindeam 50-60 de maşini şi în curte aveam un stoc de 100 de autoturisme. A fost perioada pioneratului în domeniul autoturismelor noi, după ce lumea a cunoscut maşinile vestice second-hand. Am pregătit mulţi mecanici şi tinichigii în service şi aproape toată echipa învăţa din mers meserii şi activităţi noi. Era greu, dar era frumos”.

Numărul mare de maşini vândute timp de mai mulţi ani au dezvoltat şi partea de service, Mondo Trade devenind un jucător important şi pe segmentul de servicii postvânzare. Acest lucru a însemnat, implicit, şi investiţii ample în zona de service, pentru o mărire a gamei de servicii, a capacităţii de onorare a comenzilor etc.

Electrice Import şi comercializare echipamente electrice, electronice, echipamente de protecţie, de telecomunicaţii, hardware şi software. În acest domeniu compania activează din 1994, fiind prima firmă din ţară care a adus pe piaţă separatoare telecomandate produse de firma Satrax din Ungaria. Lista furnizorilor s-a extins odată cu creşterea cerinţelor pieţii, cei mai importanţi fiind Schneider Electric Group, Alstom Grid, Ensto, Tridelta.

Principalele societăţi şi companii alături de care colaborăm în vederea găsirii soluţiilor şi livrărilor de echipamente pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de distribuţie a energiei electrice din Romania sunt: S.C. ELECTRICA S.A şi filialele teritoriale, ENEL Distribuţie Muntenia S.A Romania, E.ON Moldova Distribuţie S.A Romania, CEZ Romania, Hidroelectrica S.A, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, precum şi mari constructori şi executanţi de lucrări în instalaţii electrice: Electromontaj SA, Energomontaj SA etc.

Uleiuri Datorită reţelei naţionale formate din reprezentanţii comerciali şi partenerii societăţii, cantitatea de lubrifianţi vândută anual se ridică la 3000-4000 de tone.

Gama de uleiuri cuprinde uleiuri de motor, hidraulice, transmisie, turbine, electroizolante şi uleiuri de compresoare. În linia de îmbuteliere proprie se pregătesc pentru piaţă 200-250 tone de ulei lunar, în ambalaje de 1/3 /5/20 l, precum şi în butoaie de 180 kg. Pe parcursul anilor, firma a dezvoltat şi un brand propriu sub denumirea de BEST OIL (antigel, soluţie de spălat parbriz şi lichid de frână).

Experienţa, rezultatele bune şi profesionalismul permit societăţii participarea la licitaţii publice, răspunzând cerinţelor celor mai mari companii naţionale.

Pe lângă lubrifianţii MOL, societatea distribuie şi alte mărci de uleiuri, cum ar fi CASTROL, MOBIL, ARAL. Alte produse şi servicii Pe lângă lubrifianţi, MONDO TRADE comercializează, de asemenea, cosmetice auto, marca PREVENT şi PRELIX, precum şi autochimicale - antigel, soluţii de spălat parbriz, lichid de frână.

Din 2004, Mondo Trade este dealer autorizat GOODYEAR DUNLOP TIRES ROMANIA, iar din anul 2009, dealer PIRELLI TIRES ROMANIA, totodată deţinând o vulcanizare anvelope autoturisme şi o vulcanziare anvelope camion. Din anul 2010, societatea, prin aceste 2 centre, a intrat în franciza Premio şi franciza Pirelli Point.

Totodată, service-ul de camioane deschis în această toamnă reprezintă primul centru CASTROL SERVICE PLUS deschis în România şi face parte, de asemenea, din franciza TRUCK FORCE. În aceste 2 centre se prestează servicii de vânzari, montat-demontat anvelope, geometrie roţi, vânzare piese, filter, acumulatori şi jante.

Dealer Hyundai cu succes Din 2005, Mondo Trade a început să vândă şi marca Hyundai, care are acum cea mai mare pondere în activitatea firmei, în ceea ce priveşte comerţul cu autototurisme. Din 2007, firma mureşeană a vândut şi marca de maşini TATA, iar, recent, Mondo Trade a devenit dealer autorizat pentru autoturismele marca Citroen şi concesionar pentru Peugeot, preluând şi statutul de reparator agreat pentru cele două mărci. În paralel cu dezvoltarea activităţii pe segmentul vânzării de autoturisme, Mondo Trade a continuat să-şi diversifice oferta cu lubrifianţi industriali de motor, cosmetice auto, anvelope, îmbuteliere uleiuri în staţie proprie, import distribuţie şi service echipamente electrotehnice pentru companiile de furnizare şi distribuţie energie electrică.

Chiar dacă, în ultimii ani, din cauza problemelor apărute pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

piaţa auto, greul a fost dus în multe momente de comerţul cu uleiuri, zonă în care Mondo Trade a punctat printr-o extindere la nivel naţional, Tiberiu Cristian şi echipa de vânzări auto au continuat să creadă în nevoia pieţei de autoturisme bune, fiabile, la preţuri corecte. Autoturismele marca Hyundai au continuat să iasă de pe poarta companiei mureşene, spre clienţi din zonă şi din judeţe limitrofe. Un nou showrom, modern, construit în 2007, a ridicat la noi standarde activitatea de vânzare-autoturisme.

afacere

11

vremuri mai bune atât pentru compania pe care o conduce, cât şi pentru economia românească în ansamblu: “Eu am convingerea că în următorii ani va fi revigorată activitatea economică. Ca o dovadă, vă pot spune că unul dintre motivele pentru care am ales mărcile Citroen şi Peugeot, în completare la vânzarea de maşini Hyundai, a fost acela că producătorul francez stă bine la capitolul maşini utilitare. De care va fi nevoie într-o economie activă”.

Creşteri si la vânzările de anvelope

Oferta de produse şi servicii Mondo Trade

În urmă cu doi ani, un parteneriat, prin franciza PREMIO de la Goodyear-Dunlop Tires, a adus o revigorare a activităţii de vânzare-anvelope şi servicii aferente. În acest sens, o dovadă că piaţa apreciază produsele şi serviciile bune a fost deschiderea în urmă cu o lună a celui de-al doilea punct de lucru Premio-Mondo Trade în Târgu Mureş. Noul punct de lucru oferă produse şi servicii şi pentru camioane.

Referitor la diversificarea permanentă a activităţii şi la noile mărci auto vândute de Mondo Trade, Tiberiu Cristian, directorul companiei, a spus: “Cred că vârsta de 20 de ani este una respectabilă pentru o firmă. Nu e puţin lucru faptul că suntem pe piaţă, având în vedere că activăm în domeniul auto, un segment care a înregistrat scăderi dramatice în utimii ani. Firmele încearcă să se reaşeze pe piaţă. Noi, ca dealeri Hyundai, avem o activitate bună, dar ne-am dat seama că în actualul context economic nu poţi rezista în piaţă cu o singură marcă. Am intrat în discuţii cu importatorul Citroen, iar concluzia a fost că putem colabora. La sfârşitul anului 2012, Citroen Franţa a decis ca importul să fie unul singur pentru mărcile Citroen şi Peugeot, care reprezintă acelaşi fabricant. Această tendinţă de unificare a celor două mărci s-a transmis şi în terioriu, astfel că, după 1 februarie, când Citroen a fost preluat de Motor Trust, importatorul Peugeot, s-a luat decizia ca şi în judeţul Mureş cele două mărci să fie sub umbrela unui singur distribuitor. În consecinţă, am devenit dealer Citroen cu vânzare şi reparaţii în mod direct, iar pentru Peugeot suntem agent de vânzări şi oferim reparaţii complete postvânzare”.

Cu trei mărci consacrate în oferta de vânzare, Mondo Trade ţinteşte performanţe mai mari şi pe partea de service, unde un rulaj mare, cu servicii de calitate, poate suplini consistent scăderea vânzărilor de maşini în ansamblu.

“Trebuie să ne optimizăm cheltuielile. Cu trei branduri putem mări capacitatea de lucru în service. Avem în momentul de faţă toate dotările pentru reparaţii mecanice, tinichigerie, vopsitorie şi oameni calificaţi care pot rezolva probleme multibrand”, a spus Tiberiu Cristian.

Directorul companiei mureşene crede în continuare în succesul afacerilor solide, chibzuite. Chiar dacă nu a considerat oportună o aniversare la 20 de ani de la înfiinţare, date fiind dificultăţile economice, Tiberiu Cristian consideră că vor veni

-Import de lubrifianti, cosmetice auto, anvelope şi autovehicule -Îmbuteliere lubrifianţi -Comerţ cu lubrifianţi, cosmetice auto şi anvelope -Comerţ cu echipamente electrotehnice -Comerţ autovehicule HYUNDAI, Citroen, Peugeot, Tata -Prestări - service aparatură electrotehnică şi autovehicule -Prestări servicii roţi şi anvelope, inclusiv pentru camioane MONDO TRADE importă: -lubrifianţi de la MOLUB K.F.T., gama MOL şi gama ORLEN -achiziţionează lubrifianţi de la firma PREMIUM LUBRICANTS, gama CASTROL şi ARAL -anvelope de la GOODYEAR-DUNLOP -cosmetice auto de la MEDIKEMIA (Ungaria) -antigel, lichizi spălare parbriz de la NOVOCHEM -echipamente electrotehnice pentru linii de medie şi înaltă tensiune: separatoare radiotelecomandate, de la SATRAX, ELECTRONIC K.F.T. -izolatori electrici de la ISONET S.R.L. şi FURUKAVA; transformatori de la TRANSVIL, SCHNEIDER ELECTRIC(Franţa) -dealer pentru DAEWOO din 1996, actualmente service pentru aceste maşini şi alte tipuri de maşini -dealer pentru HYUNDAI AUTOMOBILE ROMÂNIA -dealer autorizat Citroen -reparator agreat Citroen şi Peugeot Comerţ: Toate produsele importate sunt comercializate pe piaţa românească prin agenţi comerciali, magazinele proprii şi dealeri autorizaţi de către societatea comercială MONDO TRADE Prestări servicii: MONDO TRADE S.R.L. realizează asistenţă tehnică şi service pentru toate tipurile de autovehicule şi echipamentele electrotehnice în atelierele proprii.

MONDO TRADE prestează servicii de logistică pentru MOL România, care constă în depozitarea, manipularea şi transportul lubrifianţilor şi chimicalelor auto la staţiile de benzină aflate în partea de nord a ţării.

Producţie: Partiţionarea şi îmbutelierea de lubrifianţi – sub mărci şi reţete proprii BESTOIL şi SUPERLUB. Politica şi obiectivele în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale: în conformitate cu prevederile Standardelor Internaţionale SR EN ISO 9001:2001 (ISO 9001:2000), SR EN ISO 14001:2005 (ISO 14001:2004), OHSAS 18001:2004 (OHSAS 18001:1999)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

13

10 fermieri adevăraţi din Mureş Din punct de vedere statistic, este puţin probabilă repetarea anului agricol (2013) foarte bun, atât în România cât şi la nivel global, spun analiştii din această piaţă. Cât de bun a fost întradevăr acest an pentru fermierii reprezentativi din judeţul Mureş am încercat să aflăm prin proiectul de faţă. Zece fermieri recomandaţi de partenerul nostru de proiect, compania DAFCOCHIM, au avut posibilitatea de a-şi expune realizările sau problemele sub ochii cititorilor Transilvania Business, unii dintre ei chiar responsabili în zona politicilor agricole. Zece afaceri importante, cu povestea lor, cu liderii lor, cu echipele din jur, cu proiecte curente şi viitoare.

14

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionică Pop închide cercul la Ceragrim de Alin BOLBOS

Cu peste 1300 de hectare de teren cultivate, două ferme mari de bovine și un complex de creșterea porcilor, o fabrică de nutrețuri combinate, utilaje de ultimă generație, Ionică Pop, proprietarul Ceragrim SRL, este, probabil, între primii trei fermieri din Mureș. Planurile de viitor sunt însă cele care-l preocupă astăzi pe Pop, proiectele sale urmând să-i crească substanțial afacerea.

Ceața de decembrie se ridică încet de pe Ormeniș, un pitoresc sat săsesc aruncat după deal, prosper probabil acum 100 de ani, abandonat astăzi de propriii locuitori și parcă și de autorități. Ferma mureșeanului Ionică Pop, proprietarul Ceragrim, este singurul lucru care mai dă viață acestei așezări. Mulți dintre puținii săteni lucrează aici, bucuroși că au un loc de muncă.

Inginerul șef Petru Orosan, cel care coordonează fermele și culturile companiei Ceragrim, oprește mașina în curte și intră direct în subiect cu tânărul absolvent de USAMV, uns șef de fermă în urmă cu abia câteva luni: “Cum stăm? Probleme? Spune-mi ce probleme ai aici?” Paul Cherecheș, în ciuda tinereții sale și a lipsei de experiență, pare că stăpânește bine ferma Ormeniș: “Nimic deosebit, totul merge bine!

Așteptăm mașina de la Bacău pentru livrare!” Câțiva angajați trebăluiesc prin fermă: unii au igienizat sala de muls, o adevărată bijuterie tehnică, fără de care munca în fermă ar fi astăzi imposibilă, alții curăță așternuturile celor câteva sute de vite, care își mănâncă, frumos aliniate în standurile lor, micul dejun. Ferma Ormeniș a fost modernizată și utilată în ultimii doi ani cu ajutorul fondurilor europene, reprezentând astăzi una dintre fermele foarte puternice din Transilvania.

Mașina achizitorului de vite de la Bacău a sosit. Tânărul șef de fermă a ales deja cinci văcuțe care au probleme de sănătate, fie un picior rupt, fie ugerul stricat, fie nu mai mănâncă cum trebuie și nu mai dau randament. Angajații le mână din urmă spre cântar, apoi le urcă pe rampă în camion. În câteva zile, ele vor deveni mezeluri. Ochii lui Paul Cherecheș sunt umezi când le privește pentru ultima oară. Petru Orosan, însă, a văzut multe la viața lui și a depășit etapa sentimentalismului: “Nu putem ține vaci doar de dragul lor. Avem o afacere care trebuie să meargă înainte. De cele care dintr-un motiv sau altul nu mai dau randament ne despărțim, dar, nicio problemă, vin altele în locul lor. Efectivul nostru crește de la an la an!”

Ormenișul rămâne în urmă, scăldat de data asta într-o rază

de soare. Ferma lui Ionică Pop este pe mâini bune. La fel și cea de la Grebeniș, povestește Orosan, un complex mai mare decât Ormenișul, condus de inginerul Victor Tarcău.

Complexul de porci EUROHYB Coroi Curând, drumul plin de gropi lasă loc asfaltului și mașina aleargă veselă, anticipând surpriza ce urma. Coroi e un sat mai viu decât Ormenișul, dar viața abia stă să înceapă aici.

Ceragrim și Ionică Pop au pariat pe Coroi două milioane de euro, din resurse proprii. Un modern complex de creștere a porcinelor își va deschide în curând porțile, lipit de vechea fermă, modernizată și securizată și ea după standarde europene. De aici pleacă, în acest moment, jumătate din materialul de reproducție folosit de fermele de porci din România.

Ceea ce se construiește nou însă (în proporție de 90% investiția este finalizată) pare de domeniul SF-ului. Patru hale uriașe - una pentru scroafele gestante, alta pentru maternitate, a treia pentru creșă și ultima pentru porci finisați – arată ca niște nave din StarTrek, pline de instalații robotizate, de paneluri de comandă, de conducte de climatizare, de senzori etc. “Nu există, în România, o fermă cu asemenea dotări, iar în Europa probabil că sunt puține!”, spune cu mândrie dr.

Marius Bereș, cel care coordonează lucrările, dar și vechea fermă de la Coroi, ajutat de dr. Marin Caraghiaur Pop, unul dintre ginerii lui Ionică Pop. Cei doi sunt cu atât mai mândri cu cât cea mai mare parte a lucrărilor efective de construcție au fost făcute de echipa Ceragrim, fără a apela la firme specializate. Complexul arată impresionant. În spatele halelor, două bazine îmbrăcate într-o membrană specială, cu suprafața a două lacuri, sunt pregătite pentru a primi reziduurile provenite de la cei 6-7000 de porci care vor viețui aici. În primăvară, primii chiriași vor intra în luxoasa lor casă.

“Uniunea Europeană ne-a forțat să creăm asemenea condiții

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

pentru creșterea porcilor. La început, le-am considerat idei trăznite, dar încetul cu încetul ne-am dat seama că toate vin în ajutorul afacerii noastre. Și le-am pus în aplicare. Porcii noștri vor avea până și jucării la dispoziție”, spune, amuzat, Marius Bereș.

Fabrica de hrană Drumul cotește spre șoseaua europeană și mașina fuge iute spre Sânpaul. Aici se ridică mândră fabrica de nutrețuri combinate (FNC) a Ceragrim, locul unde se pregătește hrana pentru animalele companiei, dar și pentru vânzare spre alte firme. În curte stau parcate frumos câteva utilaje agricole de mari dimensiuni, ultimă generație, care au intrat la odihnă până la primăvară. Petru Orosan le prezintă ca pe copiii săi, mângâindu-le cu drag: “Ele sunt cele care ne fac viața mai ușoară!” Și numai viață ușoară nu are inginerul, pendulând aproape zilnic între sediul central al Ceragrim din Ungheni, ferma Ormeniș, ferma Coroi, ferma Grebeniș, FNC Sânpaul, sutele de hectare de teren lucrate de compania lui Ionică Pop.

O echipă unită La Ungheni, curtea Ceragrim e spațioasă, pe stânga este sediul administrativ, iar pe dreapta brutăria, un business condus de Florin Baciu Pop, al doilea ginere al lui Ionică Pop. Făbricuța de pâine se va extinde masiv în următorii doi ani, grație unui proiect european. Pop, la biroul său, cu ochii-n situații, facturi neîncasate, plăți de făcut, subvenții, pare neobosit. În ciuda problemelor cauzate de unii colaboratori sau de politicienii amatori care se ocupă de politicile agricole ale României, are puterea să fie optimist: “Am riscat mult cu toate aceste investiții, dar cred că lucrurile se vor așeza în următorii ani. În agricultură nu poți să te oprești pur și simplu, să te așezi și să spui că nu mai poți. Lucrurile au o continuitate de la oră la oră, de la zi la zi și eu am mare noroc cu

echipa mea de profesioniști. Vorbesc aici de Petru Orosan, inginerul șef, de Marius Bereș și Marin Caraghiaur Pop de la Coroi, de Florin Baciu Pop de la Ungheni, de Victor Tarcău de la Grebeniș, de Paul Cherecheș de la Ormeniș, de fetele mele Roxana și Diana, economist, respectiv jurist și notar, dar și de economistul Paul Nedelea sau de directorul economic, Mihaela Mureșan, plus alți colegi minunați. Le mulțumesc tuturor că au înțeles și adoptat spiritul Ceragrim”. Când vorbește despre planuri de viitor, Ionică Pop parcă le poate atinge cu mâna, atât de aproape sunt aceste proiecte: “Ormeniș și Grebeniș merg bine. La Coroi, vor ieși anual pe poarta complexului cca. 11.000 de porci. Construim o fabrică adevărată de pâine. Vrem apoi și un abator și o carmangerie. Cercul va fi închis cu o fabrică de prelucrare a laptelui. În toate aceste unități vom folosi materie primă din fermele noastre, iar produsele vor fi comercializate sub brandul Ceragrim în magazine proprii, pe care le vom deschide în Mureș și apoi în județele limitrofe”.

Planuri mari, dar cine-l cunoaște pe Pop îi știe ambiția și puterea de muncă. Și faptul că nu prea vorbește în vânt. Așa a devenit probabil cel mai mare fermier al județului.

15

16

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermierul autodidact de la Batoș

de Alin BOLBOS

Constantin Pogăcean, proprietarul Agromat Batoș, e un curajos. Întotdeauna a fost. A început în anii 90 cu o cârciumă, a continuat cu o carmangerie, a avut prima firmă privată pe cursa Târgu Mureș – Reghin, apoi o firmă de leasing. Și, pentru că toate afacerile au timpul și gloria lor, a trecut la agricultură și se pregătește pentru agroturism. Și el, de fapt, este stomatolog și visează încă la un cabinet privat doar al său. Timp este.

Nu s-a văzut niciodată fermier, deși când era copil creștea iepuri și porumbei și în fiecare vară făcea vizite lungi celor doi unchi ciobani pe care-i avea. Iubea animalele și natura, dar pregătirea sa și primele afaceri îi desenaseră parcă un viitor urban. “Acum vreo 10 ani, am fost nevoit să-mi ajut un nepot să preia afacerea tatălui său, care se stinsese. Era vorba de o fermă de bovine, la Moșuni, lângă Miercurea Nirajului, afacere care există și astăzi. Așa am ajuns să învăț foarte repede ce înseamnă cultura terenului, creșterea vacilor cu lapte, tehnologia necesară. Am fost prin țară, am vizitat mai multe ferme, am consultat un important specialist în zootehnie la București. Apoi am fost în Germania, să vedem câteva ferme care fac performanță. M-am înscris și la un curs de specializare, care m-a ajutat, de asemenea, foarte mult.

Aceștia au fost primii pași”, povestește tânărul fermier.

Pariul vieții În 2004, mai multe ferme falimentare din județul Mureș au fost scoase la vânzare. Implicat deja în afacerea nepotului

său de la Moșuni, Pogăcean a făcut pariul vieții lui: a vândut un apartament pe care-l deținea în Târgu Mureș, și-a scos de la ciorap economiile făcute și s-a orientat să cumpere o fermă. “Nu am ales eu Ferma 6 Batoș, aceasta mi-a rămas.

Celelalte au fost cumpărate rapid de oameni mult mai influenți și potenți financiar, dar spre Batoș nu s-au uitat mulți.

A apărut un francez în peisaj la un moment dat, dar i-a fost frică să meargă înainte cu achiziția. În cele din urmă, am achitat executorilor puțin peste 100.000 de euro și m-am ales cu ferma. Ce am cumpărat am văzut foarte exact abia după aceea: un complex distrus, până și cablurile de curent erau smulse din pereți și furate. Dar așa cum era, era a mea și, plin de optimism, m-am apucat de treabă”, povestește Pogăcean. Întâi a refăcut un grajd. Apoi a accesat un proiect SAPARD, în valoare totală de 126.000 euro (50% fonduri europene – 50% resurse proprii). A cumpărat un tractor și o semănătoare. Apoi 35 de juninci gestante, aduse din Germania. A cumpărat teren și a luat și în arendă. A schimbat tehnologia de lucru, trecând de la stabulație legată la stabulație liberă:

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

adică vacile nu mai erau ținute legate, ci în libertate. “N-au fost vremuri ușoare, nici nu îmi imaginam că o afacere în agricultură poate însemna investiții atât de mari. Era totuși și o perioadă propice, pentru că statul încuraja foarte mult acest tip de investiții. Subvenția pe litrul de lapte era de 3000 lei (30 bani de astăzi n.r.), iar prețul primit la litru era cel mai bun din Europa la acea oră. Credeam atunci, cred însă și acum, că agricultura trebuie să salveze România”, își amintește Pogăcean.

Miza pe Angus Ferma 6 Batoș a renăscut din propria-i cenușă. Nu la dimensiunile din vremea comunistă, însă cu o productivitate mult mai bună și competitivă într-o piață liberă. 150 de vaci cu lapte, 280 de capete de tineret și 400 de hectare de teren lucrate sunt, astăzi, zestrea lui Pogăcean, mândria sa. Planurile sale de viitor sunt ambițioase. Fermierul vrea să ajungă în scurt timp la 300 de vaci cu lapte și să sară cu producția zilnică de lapte de la 2500 la 7000 de litri de lapte. Așteaptă sesiunea de proiecte europene 2014-2020 pentru a-și reînnoi utilajele, pentru că acestea sunt cel mai important capitol din afacerea unui fermier. Ai utilaje performante, faci performanță. Nu ai, rămâi în plutonul codașilor. Marea sa încercare vor fi însă vacile de carne. În aprilie 2013 a cumpărat 10 vaci din rasa Angus pe care și-a propus să le înmulțească în ritm alert. Vrea să încerce ceea ce nu s-a mai făcut în România la scară largă, adică inseminarea unor vaci obișnuite prin transfer de embrioni de la Angus, astfel încât vițelușii rezultați să fie rasă pură Angus. Pogăcean și-a propus să încerce acest procedeu mai întâi pe 60 de vaci. “Vreau să îmi axez afacerea foarte mult pe vacile de carne, presimt un viitor bun pe această zonă. China e o piață foarte interesantă, la fel țările arabe și ați văzut că sunt din ce în ce mai aproape de noi. Din acest motiv am cumpărat cele zece Angus, o rasă nepretențioasă, care s-a adaptat bine și în România. Le-am testat deja ducându-le la munte, la Sovata, iar rezultatele sunt mulțumitoare. Nu au probleme cu frigul, ba chiar le place iarna în aer liber, mănâncă mai puțin sofisticat, caută orice petec de iarbă din pășuni, iar carnea lor e foarte apreciată. Guvernul nostru a spus că va încuraja creșterea vacilor de carne și m-am gândit să mizez și eu pe ele”, explică Pogăcean. Ajutorul pe care statul îl poate acorda agriculturii i se pare vital fermierului din Batoș. “Astăzi, dacă lăsăm deoparte subvenția lor mult mai consistentă singurul lucru care face diferența între noi și fermierii occidentali sunt utilajele. În România, s-au cheltuit mulți bani pentru construcții de grajduri noi, de ferme, clădiri administrative, betoane, multe fără rost, multe au rămas goale în ultimii ani. Dacă acești bani ar fi fost dirijați spre achiziția de utilaje, altundeva eram acum. Statul ar putea lua o mă-

sură foarte simplă, dar eficientă: să subvenționeze dobânda la creditele agricole, pentru achiziția de terenuri și utilaje.

Nu ar fi o sumă uriașă, dar ar avea mare efect. Știu din surse sigure că italienii și austriecii subvenționează dobânzile pentru achiziție de terenuri în România. Noi de ce nu putem?

Spania plătește chiar o parte din costul utilajului, nu doar dobânda. Noi de ce nu putem?”, spune Pogăcean.

Model de fermier A ajuns fermier mai degrabă din întâmplare, dar nu regretă nimic. E un autodidact, tot ce știe despre agricultură a învățat vizitând, întrebând, citind, experimentând. Este un model de fermier de succes ajuns în vârf pe cont propriu, prin muncă serioasă și încăpățânare. Și pentru că, vorba lui, toate afacerile au timpul lor, gloria lor, la Sovata, într-o zonă de vis, va răsări în următorii ani un resort agroturistic cum nu s-a mai văzut. Dar despre asta, la momentul potrivit.

17

18

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tereos schimbă Zahărul Luduș din rădăcini

de Alin BOLBOS

Intrată acum un an și jumătate în proprietatea grupului internațional Tereos - al treilea mare producător de zahăr din lume - compania Zahărul Luduș a stat în 2013 sub semnul marilor schimbări. Investițiile consistente în retehnologizare, în instruirea personalului și în parteneriatul cu fermierii cultivatori de sfeclă vor da roade frumoase în următoarele campanii. Fabrica din Luduș se aliniază alert la standardele celorlalte unități de producție ale Tereos.

Ioan Armenean, managerul de-o viață al companiei mureșene, crede că sosirea investitorilor francezi a reprezentat o șansă unică pentru Zahărul Luduș. “Nu puteam spera la mai mult, niciodată nu am avut planuri atât de îndrăznețe ca și acum. Cei 12.000 de acționari ai Tereos doresc să aducă achiziția de la Luduș în rând cu celelalte fabrici ale grupului, răspândite în toată lumea. Toate să aibă aceeași calitate a zahărului și aceeași productivitate. Aici este provocarea pentru noi, de a înțelege, accepta și pune în practică sistemele de lucru și de management ale unui investitor uriaș. Avem această șansă și nu vrem s-o ratăm!”, spune Armenean. Primul lucru impus de noul acționar a fost realizarea la Luduș a unui zahăr de calitate deosebită, la nivel cu ceea ce se produce în Uniunea Europeană. Marii consumatori de zahăr – cei industriali, care folosesc cca. 7080% din zahărul aflat pe piața românească – au pretenții crescute când vine vorba despre calitate și de aceea, Zahărul Luduș, care deține cca. 7% din piața comercială, a investit masiv la acest capitol. “Ne interesează foarte tare să-i satisfacem pe acești clienți industriali și, de aceea producem azi un zahăr deosebit. Încă din primăvara lui 2013, fabrica din Luduș a început investiția pentru folosirea unui procedeu de decalcifiere a siropurilor care intră spre evaporație, un echipament complet automatizat, care asigură o calitate mult superioară produsului finit. Suntem singura fabrică din țară dotată cu o astfel de instalație, de ultimă generație. Tot pe linia calității zahărului, în fabrică s-a introdus un nou concept de urmărire a igienei – pe traseul de la sfeclă la zahăr – astfel încât produsul final să nu aibă nicio urmă de impurități sau microorganisme. Au fost montate instalații care urmăresc calitatea zahărului în fiecare clipă a producției, pe tot ciclul de uscare, ambalare și depozitare. Tot în această perioadă am implementat un nou sistem de urmărire a recepției sfeclei de zahăr, care să elimine posibilitățile de subiectivism. În plus, în viitorul apropiat vom livra 70% din zahăr în cisterne inoxidabile, în care produsul nu intră deloc în contact cu omul, așa cum solicită deja mulți clienți industriali. Acesta e viitorul!”, explică Ioan Armenean.

Noul sistem Tereos Optimismul managerului de la Zahărul Luduș este susținut de rezultatele campaniei agricole ce tocmai s-a încheiat. Ultimele camioane cu sfeclă de zahăr au intrat pe poarta fabricii la 10 decembrie. 2013 a fost un an bun, anul relansării. Deși însămânțarea a fost realizată târziu în mare măsură, apoi a urmat o perioadă de secetă, la sfârșitul verii, cultivatorii și managerii de la Zahărul Luduș au răsuflat ușurați. 72.000 de plante la hectar nu e tocmai rău, ținând cont de neajunsurile provocate de starea vremii și de lipsa de utilaje. “Totul se va schimba începând cu 2014. Implementăm sistemul de lucru Tereos. Am avut acum 4.414 ha teren de

pe care s-a recoltat sfeclă, cu o producție de 39-40 tone/ha, ceea ce nu e rău, mai ales dacă facem o comparație cu anul precedent. Vom avea, bineînțeles, și o producție de zahăr mai mare cu 6.000 t față de 2012. Pentru 2014, ne-am pregătit cu o suprafață contractată mai mare cu 1.200 ha și multiple avantaje pentru cultivatori. Orice fermier care introduce cultura de sfeclă pe un teren nou va primi 100 de euro/ha din partea fabricii și sămânță gratuită, în valoare de cca. 100 de euro/ha. Într-o zonă în care producția de sfeclă poate ajunge la 60 t/ha, profitul poate fi unul deosebit, mai ales că mai există o subvenție cumulată de aproape 600 euro/ha de la UE și Guvern!”, spune Armenean.

Investiții și facilități pentru fermieri În 2013, Tereos a investit la Luduș peste 1,2 milioane euro, iar planul pentru următorii 4-5 ani este de a investi încă 5 milioane, fără însă ca această sumă să fie un plafon maxim.

Francezii vor investi atât cât e nevoie pentru ca fabrica din România să ajungă la parametrii celorlalte unități de producție din grup. “Ne-am edificat în primăvara trecută care sunt punctele slabe ale cultivatorilor și am constatat că nu avem mașini de semănat suficiente, nu avem capacitatea de a pregăti solul, avem mulți fermieri care nu au capitalul necesar pentru a cumpăra aceste utilaje. Investitorii noștri au venit rapid cu o soluție: cumpărăm noi, fabrica, utilajele (mașini de semănat, de aplicat pesticide, de prășit etc.) și apoi, pe baza unor contracte, le oferim fermierilor care ni le vor plăti în câțiva ani. Apoi, pentru cei care nici așa nu-și vor permite să-și achiziționeze utilaje, fabrica va funcționa ca un prestator de servicii, fără să pretindă profit. Vom avea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

disponibile 70-80 de semănători, 4 mașini de ierbicidat, 6 tractoare, instalații de scuturat pământul în câmp, instalații de încărcat sfeclă și alte echipamente, astfel încât să ajutăm cultivatorii cu pregătirea terenurilor și însămânțarea în perioada optimă. Vrem ca pregătirea terenului și semănatul să se întâmple în aceeași zi, în aceleași condiții climaterice, la aceeași adâncime, pentru ca plantele să rasară uniform. Principala problemă pe care o au cultivatorii noștri este numărul de plante răsărite la hectar. Dacă, în Franța, fermierii au 100.000 de plante la hectar, noi avem puțin peste 70.000. E foarte clar că producția e din start mai mică cu 30%”, explică managerul de la Zahărul Luduș. În opinia acestuia, ținta cultivatorilor trebuie să fie cifra de 100.000 de plante la hectar, dar și conținutul de zahăr din acestea e important. Degeaba ai o producție mare, dar conținut de zahăr scăzut. Pentru a preveni acest neajuns, Tereos a finanțat și realizat, în 2013, probe de sol pe terenurile fermierilor contractați, astfel încât aceștia să știe exact ce nivel de fertilizare există și ce soluții au.

Un business de viitor În opinia lui Ioan Armenean, implicarea investitorului Tereos în agricultura din Transilvania este totală. Pe lângă achizițiile de utilaje, prestarea de servicii tehnice, finanțările directe și indirecte către fermieri, gratuitatea semințelor, sfaturi privind pregătirea terenului, fertilizarea, însămânțarea, ierbicidarea, recoltarea – Tereos s-a implicat direct în alegerea și furnizarea celor mai bune soiuri de semințe care se potrivesc mănușă acestei zone. “Am realizat două câmpuri experimentale, unde am testat toate aceste semințe și azi avem o situație exactă a celor care dau o productivitate maximă și au o rezistență deosebită la boli în această parte a Transilvaniei. Rezultatele au fost deja prezentate cultivatorilor la reuniunile pe care noi le avem cu aceș-

AGRICULTURĂ

“Zahărul Luduș produce 37.000 t/an, cca. o treime din totalul producției locale de zahăr.

Consumul României e însă de 550-600.000 t/an.

Diferența, uriașă, o acoperim din import. Mai mult, această nevoie a României va crește, pentru că la noi consumul anual pe cap de locuitor de 29 kg, în vreme ce în restul țărilor UE este de 35-40 kg. Avem, așadar, în față o afacere de viitor!

Ioan Armenean, managerul Zahărul Luduș

tia, le-am arătat pe ce mizăm în 2014. Toate aceste intervenții și investiții la Luduș, parte din sistemul de lucru Tereos, au ca scop ideea de a avea rapid costuri de nivel european, altfel nu vom mai rămâne mult timp pe piața zahărului. Tocmai din acest motiv, vrem să mărim campania de prelucrare a sfeclei la 90-100 zile și să utilizăm fabrica și în perioada de intercampanie, rafinând zahăr brut, furnizat de alte subsidiare ale Tereos”, a mai precizat managerul.

Armenean crede că sfecla de zahăr constituie azi una dintre marile probleme ale agriculturii din această parte a țării, dar poate deveni marele ei avantaj: “Avem un potențial deosebit, atât în ce privește dimensiunea culturii, dar și în privința productivității și a conținutului de zahăr, care dă profitabilitate culturii, atât pentru cultivator cât și pentru fabrică.

După 2017 vor dispărea cotele impuse României prin negocierea cu UE și potențialul Transilvaniei, de până la 20.000 hectare cultivate cu sfeclă, trebuie exploatat. Sunt convins că atunci când fermele din Transilvania vor avea utilajele necesare vor prinde gustul culturii de sfeclă. Nu trăim nicidecum într-o zonă cu potențial cerealier!”

19

20

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Farago: Mărul trece prin vremuri vitrege!

de (A.B.)

Clujeanul Emil Farago, adoptat cu braţele deschise de pitorescul Reghin, este unul dintre cei mai mari producători de fructe (mere, pere, cireşe) din România. Constructor de meserie, a intrat în business-ul din agricultură în 2000, prin achiziţia IAS Reghin, care a constituit piatra de temelie. Astăzi, afacerea lui Farago înseamnă peste 300 de hectare de pomi, 2 milioane de euro rulaj, investiţii masive din resurse proprii şi fonduri europene.

„A fost o oportunitate acum 13 ani de a achiziţiona fosta IAS (Întreprindere Agricolă de Stat – n.red.) din Reghin.

Am participat la o licitaţie şi îmi amintesc că am plătit 4 miliarde de lei vechi, cam 100.000 de euro. Am luat o plantaţie care era veche de 20 de ani, ceea ce înseamnă că era pe vârful perioadei productive, dar era prost administrată de stat“, îşi aminteşte Emil Farago. De atunci, în afacerea fermierului s-au schimbat multe: suprafeţele de livadă au depăşit 300 ha, plantaţiile au fost reînnoite în mare măsură, depozite frigorifice uriaşe au apărut pentru a putea păstra fructele o perioadă cât mai lungă, producţiile sunt mult mai bune. Toată cantitatea de fructe realizată de firmele lui Farago şi ale fiului său ajunge acum pe rafturile reţelelor internaţionale de retail şi în mai multe şcoli din vestul ţării, prin programul naţional de distribuţie a merelor.

“Cea mai grea perioadă de până acum” „Încasările dintr-un an calendaristic nu sunt pe deplin relevante la tipul nostru de business, pentru că includ producţiile din două sezoane. Anul acesta estimez că încasările vor fi mai mici cu 20% ca urmare a anului secetos trecut, care pune probleme şi acum din punct de vedere financiar. Pot spune că trecem prin cea mai grea perioadă de până acum“, susţine fermierul. El vorbeşte şi despre potenţialul plantaţiilor din România, aflate într-un declin total: “Plantaţiile noastre sunt depăşite ca şi tehnologie şi ca şi vârstă. Se produce măr, dar se produce măr de industrie, nu măr de consum, într-o cantitate mare. (...) Mărul de consum care se produce pe plantaţiile vechi, degeaba este gustos. (...) Produsele noastre, şi mă refer aici la merele din zone consacrate ca şi bazin, unde sunt condiţii pedoclimatice excepţionale, sunt foarte gustoase, dar dumneavoastră când mergeţi să cumpăraţi, vreţi să arate şi bine”. În opinia lui Farago, puţinii producători de mere autohtoni reuşesc cu greu să intre pe piaţă, pentru că retailerii decid de unde anume şi cât să achiziţioneze, astfel încât să-şi satisfacă nevoile de comercializare.

Marii retaileri au înţeles Emil Farago este şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mere din Transilvania (APMT). Această organizaţie are în componenţă membri care au un potenţial de producţie, într-un an normal, de 6.400 - 6.500 de tone de mere. În sezonul trecut, din păcate, producţia a fost de 50 la sută din capacitate, iar 60% din merele pe care fermierii din APMT le-au produs, s-au regăsit în supermarketuri, restul fiind împrăştiate în diverse zone. „În momentul de faţă putem să folosim nume de retaileri, se livrează de către colegii din

asociaţie către Carrefour, chiar spre Billa, Real, Cora, Auchan. (...) Un procent de 20 la sută s-au regăsit în programul de mere în şcoli şi restul la micii pieţari. Nu vreau să mă dau exemplu pe mine. Există şi în alte bazine pomicole producători de fructe, de mere, care ştiu să facă mere foarte gustoase şi în România, (...) cu aspect cât de cât prezentabil (...). Fructul trebuie să aibă un aspect şi să fie prezentat co respunzător – condiţionare şi ambalare”, spune Emil Farago.

Plantaţiile trebuie întinerite Fermierul reghinean face constant pledoarie în favoarea întinerii plantaţiilor. Demararea acestui proces este însă menţinută în stand-by, până când subprogramul european pentru pomicultură va fi pus în mişcare. Şi asta din cauză că, pur şi simplu, fermierii nu-şi permit să cheltuiască până la 40.000 de euro pe hectarul cu plantaţii pomicole performante. „Am făcut un apel şi am făcut o pledoarie pentru întinerirea plantaţiilor. Vom merge mai jos dacă nu se întineresc plantaţiile. (…) Investiţia iniţială pe o plantaţie performantă, care înseamnă producţie de 40-50 de tone la hectar, care înseamnă intrat pe rod în anul II – III, care înseamnă irigaţii, care înseamnă plasă antigrindină, costă 35.000 – 40.000 de euro/ha, plus utilităţi, plus împrejmuiri şi restul. Puţini au reuşit să facă asemenea plantaţii. Se pot face şi plantaţii nu superperformante, ci obişnuite, intensive, cu 1.000 de pomi la hectar, fără irigaţii. Şi acestea necesită însă investiţii”, explică Emil Farago.

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vasile Gliga, un fermier mare și discret Cel mai mare producător de viori din România, deputatul Vasile Gliga este discret când vine vorba despre afacerile sale din agricultură, deși aceasta este una dintre marile sale pasiuni.

Atunci când vorbește totuși despre acest domeniu, foarte rar, reghineanul de la Gliga Companies o face cu o uşurinţă care i-ar face invidioşi pe mulţi specialişti. Cele 70 ha de livadă cu măr şi prun, 20 ha de viţă-de-vie şi 700 ha teren arabil şi, nu în ultimul rând, 320 de bovine, 700 de ovine şi caprine, precum şi circa 500 de porcine sunt cifre reprezentative pentru a realiza dimensiunea afacerii sale. Omul de afaceri mai deține suprafețe însemnate de păduri, în zonele Reghin, Toplița, Glodeni și Breaza. Deși nu se expune public cu aceste realizări, Gliga este la această oră unul dintre fermierii mari ai Mureșului. Câți bani face acesta din agricultură? Greu de spus, dar pentru 2012 a declarat un venit din vânzarea de mere de numai 5.000 euro. E adevărat că seceta a afectat foarte tare pomicultorii în acel an. Dincolo de afacerile din agricultură, Gliga este promoterul principal al Zilei Recoltei, eveniment ajuns la Reghin la a XII-a ediție, dedicat fermierilor mici din zonă, care au ocazia să-și expună și să-și vândă produsele într-o atmosferă de sărbătoare și petrecere.

Puiul de Crăiești - zbor întins Emanuel Oprea, managerul Oprea Avicom Cristești, este unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri din Mureș. Prototipul tace și face. Sub bagheta sa, afacerea și-a luat zborul în ultimii ani (de la 4,1 mil. lei cifră de afaceri în 2004 la 36,2 mil. lei în 2012), iar brandul “Puiul de Crăiești” a devenit foarte apreciat.

După un an 2012 în care seceta a afectat și avicultura, mărind

considerabil prețul la furaje, 2013 a arătat puțin mai bine. Totuși, într-unul dintre puținele interviuri acordate anul acesta, Emanuel Oprea s-a declarat nemulțumit de activitatea guvernanților, care au gestionat catastrofal agricultura din punctul de vedere al legislaţiei: “Legile nu au fost nici bine gândite, nici clare, astfel încât au fost modificări legislative mai ales în privința subvenţiilor, în cazul nostru, care s-au modificat în fiecare lună şi e greu să lucrezi în astfel de condiţii. Practic, instabilitatea legislativă a fost cea mai mare problemă, nu avem nişte legi să fie valabile mai mult de câteva luni.”

Ferma de pui de la Crăiești a fost preluată în 1994 de către SC Oprea Avicom şi transformată cu succes într-o afacere de familie. Activitatea iniţială era axată exclusiv pe creşterea puilor de carne şi vânzarea lor către populaţie pentru ca în 1998 să fie inaugurat un abator cu o capacitate de tăiere de 1000 capete/oră. În acelaşi an s-a lansat pe piaţă mureşeană gama de produse din carne de pasăre Puiul de Crăieşti. Oprea Avi Com a avut în 2012 o cifră de afaceri de 36,2 milioane de lei, în creștere cu 20% față de 2011, un profit de 2 milioane de lei și 219 angajați.

Fermierul cardiolog Benedek Imre Doctorul cardiolog Benedek Imre. Profesorul de la UMF. Benedek fermierul. Să cultivi pământul undeva între Văleni şi Găeşti e un fapt divers la prima vedere, dar, după ce străbaţi ferma agricultorului Benedek, lucrurile capătă o întorsătură serioasă. E povestea unui pasionat aparent peste noapte al pământului ardelean, un novice care ia lecţii de agronomie, de zootehnie, după cum chiar el recunoaşte: “Cred că în fiecare om e o genă care conţine dragostea pentru natură şi pământ, de locurile unde a fost crescut şi unde se află strămoşii săi.

S-a ivit ocazia să investesc în agricultură atunci când un grup de prieteni mi-a propus în 2001 să intru într-o afacere. Am împrumutat nişte bani şi am cumpărat o fermă între Văleni şi Găeşti. Această dragoste pentru natură m-a atras într-o activitate, care, sincer, nu a fost pe placul meu la început, pentru că, deşi iubesc natura şi pământul, dar lipsindu-mi pregătirea, eu fiind născut şi crescut la oraş, nu prea am avut cunoştinţe şi a trebuit să mă consult profesional în repetate rânduri cu specialişti. Paradoxal, cele mai bune sfaturi le-am primit de la cei care nu-mi erau prieteni atunci. În timp, pentru că eu cred în valoarea a ceea ce construieşti, am rămas unic acţionar.”

Fermierul Benedek a cultivat, în fiecare din ultimii 3 ani, aproximativ 60 de hectare de grâu și porumb și cca. 10 hectare pentru hrana celor 50 de bovine din fermă. “Avem combină, tractoare, remorci, utilaje agricole. Cred că putem transforma ferma într-un mic paradis agricol. (...) Vreau să conserv ceea ce există aici, pentru că nu ştiu ce ne aduce viitorul. (...)

Pământul e ceva sfânt şi nu ai voie să îţi baţi joc de el.”

21

22

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kodagro Seuca stabilește standardele la producție și calitate

de Alin BOLBOS

Poate vorbi ore în șir, coerent, despre agricultură, marea sa pasiune. Este firesc că a apucat-o pe acest drum, pentru că provine dintr-o familie de agronomi, tatăl său lucrând o viață la Fabrica de Zahăr Târgu Mureș. A absolvit Liceul Agricol și apoi, în 1984, Institutul Agronomic din Cluj. Destinul l-a aruncat în producție la una dintre cele mai mari unități agricole din regiune, IAS Seuca. Astăzi administrează Kodagro, una dintre fermele importante ale Mureșului.

“Au fost niște vremuri foarte frumoase acolo, la IAS Seuca, practic am învățat cam tot ce știu despre cultura plantelor și zootehnie. Îmi amintesc cu drag de super-recoltele noastre de atunci, când, pe cinstite, am făcut și 7.000 de kg de cereale la hectar”, își începe povestea Kosa Gyula. Revoluția l-a prins în aceeași unitate, unde a rămas până în anul 2000, urmărind, cu tristețe, declinul marelui IAS Seuca. “Cred că era 2001 când mi-am început activitatea în sectorul privat, ca specialist și distribuitor de pesticide, o altă mare pasiune

a mea, cu care cochetez și astăzi, când timpul mi-e atât de limitat. Prin 2006, am socotit că a venit timpul să înființez o societate în zona agriculturii, presimțind reverimentul acestui sector și anticipând toate aceste fonduri europene care au venit și vin pentru fermieri. Aceste lucruri m-au motivat și am înființat Kodagro SRL, care în 2006 câștiga deja un proiect SAPARD în valoare totală de 400.000 de euro (din care jumătate contribuție proprie), pentru dotarea cu utilaje”, povestește Kosa.

Ferma a crescut ca-n povești A început cu 14 hectare de teren. În câteva luni s-au făcut 67, prin achiziție și arendă. Apoi, ritmul a crescut, în fiecare an, Kodagro adăugându-și 100-150 hectare, până la 950 în 2013. Peste un an, vor fi mai mult de 1000, spune cu încredere fermierul. Ce înseamnă azi, în 2013, compania pe care o conduce? Înseamnă patru asociați, Kosa Gyula, fiul său, Alpar, și alți doi oameni de afaceri din Târgu Mureș.

Mai înseamnă 850 de hectare lucrate efectiv în acest an (300 ha cu porumb, 200 ha cu grâu, 130 ha cu rapiță, 120 ha cu sfeclă de zahăr, 60 ha cu sorg etc.). Înseamnă, de asemenea, 13 angajați, cu tot cu administratori, ceea ce presupune o echipă foarte flexibilă, având în vedere rezultatele în teren obținute de companie. Nu în ultimul rând, Kodagro înseamnă baza și spațiile de depozitare a cerealelor, uscătorul și utilajele de câmp. Per total, una dintre cele mai eficiente unități din agricultura mureșeană, așa cum era

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

odinioară IAS Seuca. “Să știți că nu întâmplător am ales această zonă să ne desfășurăm afacerea. Cunoșteam foarte bine locurile, oamenii, pământurile, știam că sunt puțini investitori, că agricultura e slab organizată și că solul este unul grozav. Suntem o echipă bine dimensionată, nici n-ar trebui mai mulți oameni, ca să ne uităm unii la alții. Suntem doi administratori, eu și Alpar, fiecare cu sarcinile lui, apoi șapte mecanizatori, un gestionar, o persoană la operare calculator și secretariat, un paznic de noapte și un om, un fel de jollyjoker, care se pricepe la toate. De exemplu, eu mă ocup efectiv de producție, de tot ce se mișcă în fermă, n-am treabă de relația cu băncile sau cu asigurarea inputurilor. Eu stabilesc normele de îngrășăminte, tehnologiile, pesticidele și merg mult pe teren. E o treabă de dimineața până seara, inclusiv sâmbăta și duminica. Vă dați seama că, dacă nu aș avea și o pasiune pentru agricultură, ar fi grav, având în vedere acest program!”, glumește fermierul.

Fiul său, Alpar, este tot agronom, a terminat USAMV la Cluj, după ce a studiat înainte patru ani de Geologie. Lucrând la firma tatălui său încă din vremea când visa să fie geolog, agricultura l-a acaparat încet-încet și și-a schimbat optica. S-a înscris la USAMV și de atunci nu-și mai dorește altceva. El a fost cel care a întocmit și câștigat pentru Kodagro acel proiect SAPARD, care a stat la începuturi. Acum se zbate să obțină o finanțare de 400.000 lei, printr-un proiect derulat prin GAL, pe Măsura 121, aflat deocamdată în analiză.

Producții de invidiat Producțiile reușite de Kodagro SRL, atât cantitativ cât și calitativ, sunt recunoscute și lăudate de mulți fermieri. În 2013, Kosa a contabilizat 5200 kg grâu la hectar, în vreme ce media pe județ a fost de numai 2700 kg. La sfecla de zahăr, potrivit datelor oficiale, media producției în 2013 a fost de 39-40 t la hectar, în condițiile unui număr de 72.000 de plante recoltabile/ha. Ei, Kosa a obținut 50 t/ha și 100.000 de plante/ha, ceea ce îl apropie foarte mult de cifrele realizate de fermierii occidentali! “Rotirea corectă a culturilor este un factor esențial. Avem dezavantajul că suprafețele noastre sunt pe prima terasă a Văii Târnavei Mici, zonă colinară, cu terenuri pe pantă, cu pierderi la prășire și

recoltare, dar avem și marele avantaj că solul e foarte fertil, bogat în humus! Avem utilaje performante, iată un alt avantaj. Dar în spatele tuturor cifrelor, stă o muncă titanică, pe care puțini o știu!”, explică Kosa Gyula.

Sfetnicii din umbră Cifrele financiare arată bine și din alte motive, pentru că degeaba ai producție bună dacă nu ai depozitare și apoi desfacere. “Vânzarea producției e o prioritate pentru mine, în lunile ianuarie și februarie, eu tatonez deja piața. Un exemplu: în 2013, eu n-am semănat deloc floarea soarelui. Lucrez cu niște firme intermediare, care fac, periodic, o analiză a pieței cerealiere și a plantelor uleioase, inclusiv a burselor. Încă din ianuarie, o asemenea firmă mi-a comunicat că, în 2013, floarea soarelui n-o să aibă piață. Motivul era simplu: piața mondială era plină cu ulei nevândut, plus că, în 2012, prețul florii soarelui a ajuns la niște niveluri care au creat goluri imense la firmele multinaționale, care țin în mână piața, și se știa că ele având stocuri mari vor ieși pe piață cu prețuri mici. De aceea, pe piața românească, prețul nu a fost mai mare de 1,25 lei kg, adică extraordinar de puțin. Așa eu am evitat un dezastru, alții nu! Eu când le spun colegilor că am vândut cu 1450 lei tona de rapiță, îmi zic că nu-i posibil, că ei au vândut doar cu 1150-1250 lei. Ideea e că ei au așteptat prea mult să crească prețul și, de fapt, s-a produs reversul. Nimeni nu i-a sfătuit când și cât să vândă. Eu lucrez cu aceste firme, care îmi oferă analize și relații contractuale. În proporție foarte mare, în 80% dintre cazuri, ele n-au dat greș. La grâu, toți vindeau la 55-58 bani/kg, într-o perioadă când piața era înțesată, iar Kodagro a vândut cu 65 bani/kg la firma Boromir, la Sibiu. E drept, noi avem grâu de calitate, însă calitatea cerealelor o dă fermierul, doar cantitatea o dă natura”, spune Kosa Gyula.

Viitorul fermei lui Gyula sună bine, omul vrea să mențină trendul alert de creștere pe care l-a avut în ultimii 5-6 ani.

Deși gândul îi zboară și la o diversificare a afacerii spre zootehnie, este destul de reținut în a vorbi despre asta. El spune că e realist. Zona Seuca nu e foarte potrivită pentru creșterea animalelor. Dar viitorul este în față. “Avem și noi ambițiile noastre. O să vedeți!”, promite fermierul.

23

24

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trei sferturi din hameiul românesc vine din Mureș Cel mai mare producător de hamei din România este omul de afaceri mureșean Acațiu Mora, antreprenorul din spatele firmei Moragroind. Cu o suprafață de 185 de hectare cultivată cu hamei, el acoperă trei sferturi din producția națională. de Ionel ALBU

Cultivarea hameiului este un domeniu de nișă în agricultura românească, iar cei care investesc în acest domeniu sunt foarte puțini. În prezent, suprafeţele cultivate cu hamei în România se ridică la doar circa 250 de hectare, care asigură aproximativ 15% din necesarul întregii industrii locale a berii, dar există infrastructură pentru suprafeţe de până la 600 ha, conform spuselor lui Acaţiu Mora, care este și preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România.

Avantaje și dezavantaje în „lumea” hameiului Înainte de 1989, în România se cultivau circa 2.700 de hectare de hamei, iar numărul cultivatorilor era cu mult mai mare. Deși sunt necesare investiții consistente pentru înființarea unei culturi de hamei, la final totul merită. „Cheltuielile pentru hamei sunt de 10-15 ori mai mari în comparaţie cu producţia de grâu, spre exemplu, dar şi încasările sunt cam la acelaşi nivel. Lucrez cu mai mulţi procesatori printre care şi companii multinaţionale“, spune Acațiu Mora. Problema principală a celor care ar dori să intre în acest domeniu agricol ar fi investițiile

mari de la început și o durată destul de mare de timp pentru recuperarea lor. “Un hectar de hamei produce cât 20-25 ha de cereale. Problema este că pentru a reînfiinţa o plantaţie pe o infrastructură existentă deja ai nevoie de 5.000-6.000 de euro la hectar în primul an. În următorii doi ani îţi trebuie alţi 4.0005.000 de euro, iar banii ţi-i scoţi abia peste 3-4 ani, perioadă în care trebuie să rezişti”, explică Mora. La capitolul avantaje, cultura poate fi exploatată chiar şi peste 20 de ani, iar, în România, cele mai bune zone de cultură sunt în Transilvania. „Recolta totală de hamei de anul trecut este estimată la 200 de tone, adică o piaţă de circa 1,2 milioane de euro”, a mai adăugat fermierul.

Cultivatorul din Târgu-Mureş este un vechi furnizor al Bere Mureş – fostul producător al mărcii Neumarkt, iar acum a devenit furnizor pentru Heineken România.

Procesul producerii hameiului După recoltare, lianurile de hamei cu conuri se taie şi se aşază în remorci speciale, după care se transportă în hale. Aici,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

conurile sunt separate, tot de maşini speciale, de resturile vegetale. Urmează apoi uscarea conurilor şi procesul de balotare în urma căruia se fac peleţi, care se pun în cutii de carton şi se depozitează la rece până la momentul livrării fabricilor de bere. „Hameiul este o cultură dificilă, care necesită costuri mari pentru întreţinere. Poate acesta este şi motivul pentru care în prezent nu mai sunt decât cinci producători în toată ţara”, susține Acațiu Mora. Dacă ar exista sprijin din partea statului măcar până la intrarea în anul trei, când începe producţia, altfel ar sta lucrurile, afirmă cultivatorul din Târgu Mureş. La momentul actual, industria berii foloseşte aproape jumătate din materiile prime din producţia internă, restul vine din import. Pentru a-şi asigura necesarul de orz de bere, cel mai mare producător de malţ din ţară, compania franceză Soufflet, a încheiat contracte cu producătorii locali de orz de bere. Anual, industria berii are nevoie de circa 200.000 de tone de orz.

Premiu de excelență pentru Moragroind

AGRICULTURĂ

25

Festivalul hameiului din Transilvania are drept scop promovarea agriculturii în rândul tinerilor

Una dintre cele 82 de firme distinse cu premiul de excelenţă, în cadrul galei Topul Firmelor din județul Mureș din 2013, este Moragroind SRL, societatea administrată de Acațiu Mora. „Această distincţie pentru noi înseamnă continuitate şi un pic de stabilitate în criza aceasta. Ne bucurăm de iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie de a-i serba pe acei oameni, acele societăţi care altfel sunt uitate de alte foruri”, a afirmat fermierul. „Filozofia mea de business este complexă, dar câteva caracteristici importante sunt: să fii foarte serios, să ai tot timpul controlul asupra activităţii tale, să ai colaboratori cu care să te poţi înţelege, chiar şi fără contract, cu un ok, ceea ce înseamnă încredere. Noi ne-am format deja un grup de furnizori, clienţi, care respectăm această filozofie”, a adăugat administratorul societăţii Moragroind SRL.

Festivalul hameiului va deveni o tradiție Festivalul Hameiului din Transilvania, aflat la prima ediție în 2013, s-a desfășurat în perioada 6-8 septembrie în municipiul Sighișoara, una dintre cele mai cunoscute și potente zone turistice ale României. Festivalul se vrea a fi continuatorul unor tradiții transilvane seculare, cea a cultivării hameiului și a producerii berii. Cultivarea hameiul este atestată documentar în Transilvania încă din secolul al XV-lea de către sașii stabiliți în zona Sighișoarei. Există chiar și o legendă care spune că însuși domnitorul valah Vlad Țepeș, care s-a născut și a trăit în Cetatea Sighișoarei, ar fi avut un aport la cultivarea intensivă a hameiului. „Până astăzi, în jurul Sighişoarei au mai rezistat, fiind salvate, doar câteva sute din cele câteva mii de hectare cu hamei care ne-au rămas moştenire, totalizând peste 85 % din producţia naţională de hamei. În acest sens, Festivalul Hameiului din Transilvania, care a reunit câteva zeci de mii de participanţi, are menirea de a da un imbold simbolic acestei tradiţii, transformând pentru câteva zile Sighişoara în capitala hameiului din România”, explică senatorul Akos Daniel Mora, inițiatorul Festivalului, fiul fermierului Acațiu Mora.

Evenimentul a fost un adevărat ”SeptemberFest” al Transilvaniei, unde hameiul, berea, tradiția și distracția s-au împletit fericit pentru cei care au trecut “pragul” Cetății Medievale din Sighișoara. Doritorii au avut parte, pe lângă berea de calitate, de produsele meșteșugarilor locului, mâncarea tradițională germană și de spectacole ale unor trupe rock și artiști folk de marcă, la nivel internațional, național și local.

Acațiu Mora a primit anul acesta premiul de excelență în afaceri din partea Camerei de Comerț și Industrie Mureș

Alternosfera, Rezident Ex, Byron, Luna Amară, Grimus, Fără Zahăr, Ducu Bertzi, Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Ana Maria Georgescu, Rotilos și mulţi alții au încântat miile de spectatori care au participat zilnic la festival. Pentru a asigura diversitatea evenimentelor, în aceeași perioadă, în Sighișoara, în parteneriat cu Festivalul Hameiului, a avut loc Festivalul Fanfarelor, aflat la a VIII-a ediție, și Sighișoara Film Festival.

26

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce mai înseamnă LEADER? de Alice Valeria MICU

Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din România a implementat, la Sinaia, primul proiect în cadrul Programului de acţiuni “Accelerarea implementării Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL şi stimularea absorbţiei fondurilor dedicate Axei IV - PNDR”. Ce mai înseamnă LEADER în judeţele Sălaj şi Satu Mare însă?

La nivelul judeţului Sălaj, federaţia este slab reprezentată, doar prin două asociaţii: “Grupul de Acţiune Locală Tovishat” Sălaj şi Satu Mare, unde îşi desfăşoară activitatea în comunele sălăjene Bocşa, Crişeni, Coşeiu, Dobrin, Hereclean, Şamşud, Sărmăşag şi Sălăţig şi prin “Asociaţia GAL Valea Someşului”, alcătuită din comunele Babeni, Gâlgău, Ileanda, Letca, Lozna, Poiana Blenchii, Rus, Surduc, Şimişna, Zalha, Câţcău şi Vad. În schimb, judeţul Satu Mare a dovedit o mai mare dorinţă de dezvoltare şi întâlnim aici din amintita asociaţie “Grup de Acţiune Locală Tovishat” comunele Bogdand, Hodod şi Supur, cărora li se adaugă “Asociaţia GAL Sud-Vest Satu Mare”, alcătuită din comunele Andrid, Berveni, Cămin, Căpleni, Căuaş, Cehal, Ciumeşti, Foieni, Petreşti, Pir, Pişcolt, Sanislău, Santău, Săcăşeni, Săuca, Tiream, Urziceni, oraşul Tăşnad, „Asociaţia de Dezvoltare Microregională a Comunităţilor din zona Sătmarului”, cu comunele Dorolţ, Lazuri, Micula, Odoreu, Păuleşti, Vetiş, Viile Satu Mare, Socond, Botiz, Bicaz şi oraşul Livada, precum şi Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Ţara Oaşului”, organizată în comunele Turt, Tarna Mare, Gherţa Mică, Camârzana, Batarci, Călineşti-Oaş, Vama, Certeze, Remeţi, Târşolţ, Bixad, Oraşu Nou şi Racşa.

Programul LEADER este un program de dezvoltare locală rurală, care se adresează şi oraşelor care au în actuala componenţă zone specific rurale. Programul îşi propune să sprijine participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală, să încurajeze acţiunile inovatoare, identificarea unor soluţii noi la vechile probleme, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, a unor sisteme de piaţă moderne sau îmbunătăţirea activităţilor, implementarea unor noi tehnologii, stimulate de măsura 41. De asemenea, prin acest program, se doreşte încurajarea actorilor la nivel local înspre colaborarea cu alte comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării, după cum este prevăzut în măsura 421, dar şi să stimuleze constituirea unor parteneriate, menite să pregătească şi să asigure implementarea strategiilor de dezvoltare locală, conform măsurii 431.

Zilele LEADER Grupul de Acţiune Locală Sud-Vest Satu Mare a organizat, în 19 octombrie, Zilele LEADER şi a ales pentru această manifestare una din componentele fruntaşe ale agriculturii sătmărene, comuna Petreşti. Evenimentul a avut ca miză promovarea acţiunilor desfăşurate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală LEADER. În cadrul acestei manifestări, cele 19 primării partenere în GAL şi-au amenajat standuri proprii, unde au oferit vizitatorilor spre mândrie, dar şi spre degustare, produse culinare tradiţionale, reprezentative zonei. Echipele au pregătit standurile cu imaginaţie, iar, la sfârşitul manifestării, organizatorii au ales cel mai frumos stand de prezentare. De asemenea, sătenii fermieri s-au întrecut la Olimpiada Ţăranului în probe

din cele mai năstruşnice.

Zilele LEADER de la Petreşti au fost onorate de prezenţa oficialităţilor locale şi centrale. Activităţile derulate de Gal SudVest Satu Mare au fost prezentate în cadrul unei conferinţe la care au participat reprezentantul LEADER din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), Gelu Roşu, senatorul Pataki Csaba, deputatul Erdei D. Istvan, prefectul judeţului, Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului Judeţean(CJ), Adrian Ştef, vicepreşedintele Rudolf Riedl, directorul OJPDRP, Gabriel Mihali, reprezentanţii CDRJ Satu Mare, Adina Ghiriti şi Viorica Cioltea, precum şi primarii şi consilierii locali din cele 19 comune partenere în GAL, alături de managerul GAL, Ştefan Toga.

Reprezentantul MADR, Gelu Roşu, s-a declarat plăcut surprins de disciplina din această zonă a ţării şi a fost impresionat de modul de implicare a primarilor în proiectele de păstrare a tradiţiilor, fapt foarte rar întâlnit în România. ”Gal Sud-Vest Satu Mare face parte din grupurile de acţiune locală fanion ale ţării. Activitatea derulată de dvs. este una exemplară şi recomand primarilor ca pe viitor să facă proiecte mai mari pentru a crea noi locuri de muncă în mediul rural”, a declarat Gelu Roşu.

Directorul OJPDRP, Gabriel Mihali, a spus că îi consideră pe reprezentanţii GAL-urilor colegi deoarece “trag la aceeaşi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

căruţă”, scopul fiind dezvoltarea mediului rural, şi a subliniat, de asemenea, colaborarea fructuoasă cu Gal Sud-Vest Satu Mare. „Programul LEADER ajută la transformarea agricultorilor în fermieri şi mi se pare normală sprijinirea GAL-urilor din judeţ din partea Consiliului Judeţean”, a declarat preşedintele CJ Satu Mare, Adrian Ştef.

Până în prezent, la GAL Sud-Vest Satu Mare au fost depuse 46 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1.411.264 euro şi au fost contractate opt proiecte, iar suma rămasă disponibilă pentru acestea este de 307.006 de euro. Ştefan Toga, managerul GAL Sud-Vest Satu Mare, a anunţat la finalul unei zile rodnice câştigătorii celor două concursuri: Cel mai frumos stand de prezentare şi Olimpiada Ţăranului. Premiul cel mare, oferit de GAL Sud-Vest Satu Mare, câştigătorilor celor două concursuri a fost o excursie la Bruxelles, capitală pe care o vor vizita reprezentanţii comunei Pişcolt, care a câştigat titlul pentru cel mai frumos stand, iar echipa formată din Jenei Zsolt şi Enschli Otto din Sanislău a fost declarată câştigătoarea Olimpiadei Ţăranului. Pe locurile II şi III s-au clasat echipele comunelor Sălacea (Bihor) şi Cehal.

Reuniunea GAL Membrii GAL din judeţul Satu Mare (GAL Zona Sătmarului, GAL Sud-Vest Satu Mare, GAL Ţara Oaşului şi GAL SomeşCodru) au participat la Conferinţa FNGAL “Rolul Grupurilor de Acţiune Locală în dezvoltarea rurală – viitorul programului LEADER în România”, care s-a desfăşurat la Bucureşti în cadrul INDAGRA 2013, în Complexul Expoziţional ROMEXPO, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, la Bucureşti.

Reuniunea GAL din România a avut loc în data de 30 octombrie 2013 şi au participat reprezentanţii GAL-urilor, mem-

agricultură

bri ai Parlamentului României, ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai APDRP-ului, precum şi ai societăţii civile implicate în proiectul viitoarei programări a fondurilor europene pentru agricultură. Problematica abordată în cadrul conferinţei s-a referit la efectul pozitiv al activităţii parteneriatelor GAL asupra mediului rural, modalitatea de abordarea programului LEADER în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2020, sursele alternative de finanţare pentru implementarea unei Strategii de Dezvoltare Locală de succes.

Abordarea LEADER a oferit comunităţilor locale rurale ocazia de a explora modalităţi inedite prin care să-şi dezvolte şi să-şi amplifice competitivitatea, ca urmare a valorificării bunurilor locale, să asigure prezervarea mediului, să dezvolte noi locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural şi să contribuie, în general, la creşterea calităţii vieţii. Au fost selectate pentru finanţare 163 de GAL-uri, cu o suprafaţă acoperită de aproximativ 142.000 km pătraţi. Ca populaţie aceasta reprezintă circa 6,7 milioane de locuitori.

27

28

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la inginerie la agricultura performantă

de Sorin TROCAN

Conf. univ. dr. Gheorghe Sima, un specialist în sudură, a dezvoltat o afacere de succes în domeniul seminţelor. Firma pe care o conduce propune cele mai moderne seminţe şi tehnologii pentru legumicultori.

Cum aţi ajuns de la ingineria mecanică la un domeniu cu totul diferit?

Sigur că putem spune că a fost întâmplare, dar privind în urmă, nu a fost deloc doar o întâmplare, a fost peste toate şi o muncă asiduă de ani şi ani de zile. Nu pot spune că mie mi-a plăcut dintotdeauna agricultura. A fost o perioadă, în viaţă când m-am ocupat de nişte sere aici, în jurul Aradului şi atunci am luat contactul pentru prima dată cu agricultura.

Am înţeles că, pentru România, agricultura este de viitor şi de aceea am început această activitate în urmă cu 15 ani, în legumicultură. M-am gândit de unde să încep şi evident că întotdeauna când vrei să începi o activitate în agricultură trebuie să te gândeşti primăvara că ai nevoie de seminţe. Şi noi am început de la seminţe.

Aţi început singur sau aţi beneficiat de consultanţa unor firme specializate?

Am început cu un grup de prieteni, după care mai târziu, aşa cum ştiţi în vremea respectivă beneficiile erau relativ reduse, o parte dintre colegii mei s-au retras şi afacerea s-a transformat ulterior într-o afacere de familie care, pas cu pas, a clădit cărămizi şi s-a dezvoltat în proporţie de 30 % în fiecare an. Sigur că n-a fost un drum foarte uşor, a fost un drum greu, a fost un drum cu bătăi pe la diverse porţi. A trebuit să colindăm satele din România, diverse localităţi, au fost zone în care am fost întâmpinaţi cu plăcere, au fost zone în care am avut probleme, am fost respinşi, dar încet, încet am început să ne câştigăm credibilitate şi oamenii au început să aibă încredere în noi. Atunci paşii pe care i-am făcut, deşi nu au fost nişte paşi uriaşi, au fost paşi mici, ne-au ajutat ca să ne dezvoltăm continuu şi să ne lărgim, cu fiecare zi care trecea, sfera de activitate, la fel produsele pe care noi le comercializăm.

Zona Aradului are o tradiţie foarte veche legată de legumicultură. Cum aţi reuşit să-i convingeţi pe agricultorii şi pe legumicultorii arădeni de faptul că există anumite soiuri mult mai profitabile decât ceea ce erau ei obişnuiţi să cultive în serele lor?

Noi am avut avantajul că atunci când am început nu au existat multe firme care au comercializat seminţe pentru legume. În perioada respectivă, am avut şansa să reprezentăm două firme foarte puternice din Olanda, firme care aveau în spate ani şi ani de tradiţie şi care aveau un potenţial extraordinar. Am început cu hibrizi din cei mai valoroşi pe care respectivele firme le-au avut şi le-am introdus încet, încet pe piaţă. Sigur că la început n-a fost uşor. A trebuit mai întâi să îi convingem în judeţul nostru pe cei de la Curtici şi în circa un an de zile, roşiile noastre au pătruns pe piaţa din Curtici. Vechile roşii pe care ei le foloseau s-au dovedit că nu mai corespund calitativ şi atunci intrarea noastră a fost sigură. După tomate, au venit şi alţi hibrizi,

hibrizi de castraveţi, hibrizi de ardei. Foarte mult am lucrat pe zona Seleuşului, unde am intrat cu hibrizi performanţi de varză şi astfel am reuşit ca într-un timp relativ scurt să putem ocupa foarte serios piaţa din judeţul nostru.

Care este deosebirea la producţie între ceea ce cultivau ei tradiţional şi hibrizii noi, pe care i-aţi propus dumneavoastră? În această categorie am putea prezenta câteva exemple, care cred eu că sunt edificatoare. Dacă, spre exemplu, la ceapă, oamenii erau obişnuiţi cu 20 de tone la soiurile, respectiv hibrizii pe care îi aveau, noi am adus nişte seminţe care aveau un potenţial foarte ridicat de producţie. Chiar dacă la noi nu reuşeam să obţinem acea producţie pe care o obţineau în alte părţi ale Europei, totuşi am reuşit să ajungem la 70-80 de tone, deci de 4 ori producţia pe care o aveau ei iniţial. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la tomate, unde producţia a fost cel puţin dublă faţă de ceea ce ei aveau, iar în restul legumelor, pe lângă producţia foarte mare, am putut arăta calitatea pe care aceste produse o au. În ceea ce priveşte dezvoltarea pieţii, ea a cunoscut o dezvoltare intensă în fiecare zi. Este evident că va trebui şi în viitor să ţinem mereu pasul cu dezvoltarea comercială, pentru că altfel nu avem nicio şansă să rămânem pe piaţă şi să putem vinde, nu numai în ţară, ci şi în afara ţării. România are un potenţial agricol extraordinar de mare şi atunci pe lângă ceea ce vinde la intern, este bine să ne pregătim ca să vindem produsele spre exterior, adică spre alte ţări şi să nu mai fim importatori de produse agricole, ci să fim exportatori. Toate acestea se pot face însă prin organizare şi o calitate deosebită a produselor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

29

Lucrarea pământului în viziunea lui Liviu Cojoc Compania târgumureşeană DAFCOCHIM continuă să faciliteze întâlnirea dintre fermierii ardeleni şi mari companii din domeniul producătorilor de fertilizatori. În premieră însă la ultima întâlnire cu agricultorii au participat şi reprezentanţii producătorului de utilaje agricole IRUM SA Reghin. Mai multe despre simpozionul organizat în Tîrgu-Mureş am aflat de la Liviu Cojoc, manager şi acţionar al DAFCOCHIM. A consemnat Aurelian GRAMA Domnule Liviu Cojoc, acţionar şi manager la SC DAFCOCHIM Târgu Mureş, ce semnificaţie are simpozionul organizat de compania dumneavoastră şi a partenerului Radu Fodor, într-un tandem clasic cu renumita SC Azomureş SA, parte a Ameropa Holding, una dintre companiile de marcă ale industriei chimice? Alături de unul dintre partenerii tradiţionali ai Dafcochim, societatea elveţiană Syngenta. Două companii elveţiene faţă în faţă cu ardelenii ce-şi iubesc şi lucrează pământul...

Liviu Cojoc: DAFCOCHIM a organizat şi găzduit la Târgu-Mureş un moment important în comunicarea pe care cele două mari companii elveţiene, AzomureşAmeropa şi Syngenta, o au pentru fermierii ardeleni din judeţele Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, Cluj, Sibiu, Harghita, Covasna şi Braşov. O altă premieră. Este pentru prima dată când se alătură simpozionului DAFCOCHIM şi producătorul de tractoare agricole IRUM SA Reghin. Două sute de fermieri s-au informat azi din prezentările Azomureş, Syngenta, Irum şi Zahărul Luduş. Am păstrat aceeaşi locaţie a manifestării, Manadas şi President din Târgu-Mureş.

Cum aţi reuşit să-i scoateţi pentru prima dată pe cei de la Azomureş din fabrică?Au fost într-o echipă de top la manifestare...

Liviu Cojoc: Partener de prim rang, Azomureş, cu noul acţionar elveţian şi cu un management de super calitate asigurat de profesionistul Mihai Aniţei, a răspuns invitaţiei noastre, şi mai mult şi-a prezentat oferta de produse destinate fermierilor ardeleni. Mihai Aniţei a participat împreună cu o echipă formată din directorul comercial Lidia Aldea, Roxana Bud, reprezentând Departamentul Export al Azomureş, cercetătorul Lajos Vass şi şeful de comunicare al companiei, Ovidiu Maior.

Este o perioadă bună pentru strânsul recoltei, dar şi pentru lucrările agricole de toamnă, şi cu toate acestea au fost mulţi interesaţi de eveniment şi de prezententarea elveţienilor de la Syngenta.

Liviu Cojoc: Managerul pe România, Felix Manolescu de la Syngenta, prin echipa lui, formată din Andrei Stanciu şi Tomel Petrache, au avut o prezentare de la profesionişti către fermieri şi agricultori cunoscători, care, chiar dacă a fost mai tehnică pentru jurnalişti, a suscitat interesul celor 200 de fermieri. Şi o serie de întrebări, precum la intervenţiile celor de la Azo. Syngenta rămâne unul dintre pilonii majori promovaţi şi distribuiţi de DAFCOCHIM în agricultura transilvană.

Cum aţi perceput prezenţa în premieră la acest simpozion a producătorului de utilaje agricole IRUM Reghin?

Liviu Cojoc: Dacă la un eveniment vin peste 200 de fer-

mieri mari din Mureş şi opt judeţe limitrofe, am considerat ca intră în firesc să participe şi unul dintre principalii producători de tractoare agricole din România, mai ales că afacerea sa este la noi în judeţ, la Reghin. Ne bucurăm că s-au alăturat simpozionului şi prezentarea IRUM a fost, cred, foarte apreciată. Şi în sală şi afară în faţa tractorului.

Pe lângă pesticide şi seminţe, fermierii vor şti de acum de unde să-şi cumpere şi tractoare şi alte echipamente necesare lucrărilor mecanizate din agricultură. Le doresc mult succes celor de la IRUM în afacerea lor! În încheiere, spuneţi-ne, domnule Liviu Cojoc, ce perspective pe termen scurt are agricultura din Transilvania? Chiar dacă dragostea faţă de pământ este de durată lungă şi necondiţionată...

Liviu Cojoc: Mă gândesc că 2013 a fost un an bun pentru fermieri, iar vestea că în Bugetul de stat pe 2014 au fost mărite considerabil sumele alocate Agriculturii, pentru a putea cofinanţa proiectele europene, ne bucură foarte tare.

Cred că, în 2-3 ani de acum, cei 200 de fermieri pe care-i vedeţi aici, cei 500 participanţi permanenţi ai simpozioanelor noastre, dar şi mulţi alţii, vor creşte exponenţial, iar business-ul în agricultură va căpăta un aer mult mai profesionist, la toate nivelurile. Vreme bună, oameni de calitate să fie şi acest sector va deveni foarte puternic!

30

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2013 a fost cel mai bun an din istoria Transavia Transavia, unul dintre cei mai importanţi producători de carne din România, a avut cel mai bun an economic din istoria companiei şi a înregistrat cel mai mare profit, cea mai mare cifră de afaceri şi cea mai mare producţie. de Dan LUNGU Transavia, unul dintre cei mai importanţi producători de carne din România, a avut în acest an cele mai mari performanţe economice din istoria companiei, obţinând cel mai mare profit, cea mai mare cifră de afaceri şi producând cea mai mare cantitate de carne.

Directorul general al Transavia, Ioan Popa, afirmă că 2013 a fost atât un an cu performanţe economice importante, cât şi un an în care compania a derulat un program investiţional extrem de ambiţios. „În anul 2013 am obţinut cea mai mare cantitate de carne, cifră de afaceri şi profit din istoria companiei. Am realizat parametri tehnici excepţionali, recunoscuţi şi pe plan internaţional printre care şi premiul Aviagen oferit pentru cel mai bun sector de reproducţie păsări din Europa”, a spus Ioan Popa Potrivit acestuia, Transavia a implementat în ultimii 3 ani, în-

cepând cu 2010, un amplu program investiţional de peste 30 de milioane de euro. În 2013, suma bugetată pentru investiţii, de 8 milioane de euro, a fost suplimentată cu 5 milioane de euro pentru achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole pentru extinderea diviziei vegetale în judeţele Alba şi Cluj. În ultimii 7 ani, Transavia a investit peste 60 de milioane de euro urmând cele mai înalte standarde de performanţă în producerea cărnii de pui în România.

Ioan Popa a adăugat că cifra de afaceri realizată de grupul de firme Transavia a depăşit anul trecut 123 milioane euro, însă valoarea companiei este însă mult mai mare. „Transavia înseamnă azi cel mai mare producător de carne de pasăre din România, cu un volum anual de 55.000 tone. Şi pentru anul în curs, cifra de afaceri şi profitul brut vor fi în creştere faţă de anul trecut”, a spus Popa.

Vrea să cultive peste 15.000 de hectare Transavia a înfiinţat, în 2011, divizia vegetală prin care se asigură producerea în sistem propriu a cerealelor folosite la hrana păsărilor, o premieră în rândul marilor producători de carne de pui în România. Compania a dorit astfel, potrivit directorului general Ioan Popa, să aibă un control total al lanţului de producţie. În prezent, divizia vegetală Transavia cuprinde 4 ferme vegetale: la Şpring şi Ciuguzel (judeţul Alba) şi la Aiton şi Sâmboleni (judeţul Cluj).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

Pentru 2014, ţinta este cultivarea a peste 15.000 hectare de teren agricol pentru asigurarea în proporţie de 100% a necesarului de cereale pentru hrana păsărilor, precum şi înfiinţarea de noi culturi agricole.

Planul de investiţii pentru 2013 a cuprins alocarea de fonduri pentru modernizarea a trei ferme de creştere păsări, un depozit frigorific de carne, achiziţionarea de maşini transport marfă şi utilaje agricole pentru fermele vegetale. „Produsele Transavia provin dintr-un sistem de producţie complet integrat de la bob la furculiţă, de aceea am înfiinţat acum doi ani o divizie vegetală pentru a produce cerealele în regim propriu”, a mai spus Ioan Popa, directorul general Transavia.

Potrivit acestuia, pe lângă un control strict al lanţului integrat de producţie, obţinerea unor recolte în regim propriu cu un preţ mai bun decât cel de pe piaţă garantează un profit foarte benefic. „Efortul cultivării celor 10.000 ha este însă mai mult decât o provocare - pe lângă faptul că arendarea presupune luarea în exploatare a unor terenuri agricole devenite pârloagă şi repunerea lor în circuitul agricol, în arealul central transilvănean ne confruntăm şi cu problema fărămiţării terenurilor, transhumanţa animalelor”, a mai spus Popa.

Investiţii în imagine şi în consolidarea brandului Transavia a investit în 2013 şi în îmaginea companiei prin susţinerea unei campanii media pentru consolidarea brandului comercial Fragedo. Campania TV „Întoarcerea la natural - Din natură, pentru viitor” este prima acţiune de acest gen din 2008 şi s-a axat pe promovarea unui produs care se adresează „consumatorilor care au un stil de viaţă sănătos şi activ”. Campania derulată sub sloganul „Cu încredere, pentru viitor” a subliniat, potrivit reprezentanţilor companiei, calitatea produselor Fragedo, consolidând astfel promisiunea de „Well Made in Romania”. Lansat pe piaţă încă din anul 2006, brand-ul Fragedo prezintă sortimente proaspete din carne de pui.

Pentru 2014, Transavia are în vedere consolidarea poziţiei de lider pe piaţa românească a cărnii, consolidarea situaţiei financiare şi creşterea profitabilităţii. „Vom continua campania educaţională în şcoli şi vom lua în considerare şi combaterea campaniilor publicitare nereale privind carnea de pui“, afirmă Ioan Popa.

Lider naţional în producţia de carne de pui Compania Transavia a fost înfiinţată în 1991 în judeţul Alba şi este, în prezent, unul dintre cei mai importanţi producători de carne din România, cu o producţie de peste 55.000 tone de carne de pasăre în fermele proprii de creştere din cinci judeţe transilvănene (Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Harghita). Toate pro-

dusele sunt realizate în conformitate cu normele de calitate internaţionale, sub controlul autorităţilor sanitar-veterinare şi de mediu, iar, în anul 2006, compania a primit distincţia de furnizor al Casei Regale a României. Compania deţine 15 ferme de creştere pui de carne, două ferme de reproducţie şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, două abatoare performante de industrializare a cărnii şi o fabrică de procesare a cărnii, precum şi patru ferme vegetale. Din toamna anului 2007, Avicola Braşov, unul dintre producătorii cu tradiţie pe piaţa românească, face parte din grupul Transavia. Produsele Transavia deţin certificările IFS (International Food Standard) şi BRC (British Retail Consortium).

Potrivit reprezentanţilor copmpaniei, cei 22 de ani de activitate pe piaţa avicolă din România atestă calitatea incontestabilă a companiei Transavia ca lider de piaţă. Produsele Transavia sunt prezente pe piaţa internă în procent de 75% în marile lanţuri de retail prin brandurile Fragedo şi Papane. Transavia este prezentă şi pe piaţa internaţională, prin exporturile realizate în ţări din Comunitatea Europeană (printre care Marea Britanie, Franţa, Spania, Croaţia, Ungaria, Bulgaria, Estonia).

Fondatorul şi directorul general este dr. ing. Ioan Popa, arhitectul celei mai performante companii cu sistem integrat de creştere, procesare şi comercializare a produselor din pui din România.

Compania are în prezent peste 1500 de angajaţi.

31

32

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agricultura românească, analiză italiană

de Ionuţ OPREA

Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIpR) a organizat pe 4 decembrie, la Sala Le Diplomate a Athenee Palace Hilton Bucharest, conferinţa “Viitorul agriculturii româneşti între instrumente comunitare şi financiare. Focus pe investiţiile necesare” la care au luat parte peste 200 de participanţi.

Dante Stein, consilier special al primului-ministru al României, a ilustrat importanţa “Coaliţiei pentru Dezvoltarea României” în coordonarea dintre sectorul privat şi Guvern cu scopul unei dialog reciproc. Stein a evidenţiat, de asemenea, aportul concret şi constructiv al CCIpR în cadrul Task Force-ului Agricultură din cadrul Coaliţiei, inclusiv prin alcătuirea unui grup de lucru dedicat băncilor.

E.S. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti, a afirmat faptul că agricultura este un sector cheie pentru dezvoltarea României. Italia, mulţumită companiilor active în sectorul cerealier, al creşterii animalelor, al produselor lactate şi în cel vinicol, contribuie în mod semnificativ la promovarea filierei agricole În cursul după-amiezii a avut loc româneşti, însă există în continuare loc workshop-ul în cadrul căruia Sipentru investiţii în sistemul de irigaţii şi în mona Chirică, Biroul de Avocatură industria conservării. Preşedintele CCIpR, Schönherr, Bianca Vlad, PwC Roberto Scagnoli, a subliniat rolul CCIpR România, şi Marius Radu, Unide portavoce a companiilor italiene din Credit Group, au aprofundat secRomânia în cadrul Coaliţiei, în timp ce torul agricol din punctul de vedere Secretarul General al CCIpR, Adrian Dilegal, fiscal şi financiar printr-un mache, a reiterat importanţa know-howdialog cu participanţii. “Camera de ului şi experienţa investitorilor italieni în Comerţ Italiană pentru România va sectorul agricol românesc. Daniel Constan continua să se prezinte sub forma tin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Ruunui centru informativ pentru secrale, a exprimat necesitatea orientării către toare cheie pentru investitorii itadezvoltarea sectorului de producţie mai lieni din România şi va organiza în degrabă decât către de cel al prelucrării şi 2014 evenimente dedicate nu doar direcţionarea investiţiilor în acest sens. agriculturii, ci şi mediului, indusRolul statului, a continuat Constantin, nu triei şi energiei”, a precizat Vapoate să se rezume doar la subvenţionarea lentina Sidore, manager comunicare companiilor agricole şi acesta este motivul al CCIpR. pentru care s-a propus constituirea Fondu-

lui Mutual la care ar fi indicat ca agricultorii să adere pentru a putea avea parte de beneficii în caz de evenimente neacoperite de asigurări (calamităţi naturale şi boli). Ministrul român şi-a încheiat intervenţia subliniind că în ciuda creşterii productivităţii medii din România, aceasta este încă insuficientă din cauza sistemului obsolet ce trebuie modernizat prin ulterioare investiţii care să aibă în vedere şi impactul de mediu. Raluca Daminescu, reprezentantul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) a amintit că noul program de subvenţionare 2014 – 2020 prevede fonduri mai mari faţă de anii anteriori, în valoare de 10 miliarde de euro, subliniind faptul că o atenţie specială va fi acordată facilităţilor pentru tinerii fermieri.

34

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un secol de protecţie cu Apele Mureş

de Alex TOTH

Profesionişti din domeniul apelor şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale au participat joi, 5 decembrie, la sărbătorirea unui secol de la construirea primului baraj de priză din TârguMureş, eveniment găzduit de Sala „Europa” a Hotelului „Grand”.

Gazda manifestării a fost Ervin Molnar, directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş, care a urat bun venit invitaţilor, cărora le-a mulţumit pentru prezenţă. „În contextul în care Administraţia Naţională a Apelor Române a sărbătorit în cursul acestui an 100 de ani, un secol de activitate în domeniul gospodăririi apelor, ţin neapărat să le mulţumesc celor care şi-au alocat timp pentru a participa la acest eveniment special”, a afirmat Ervin Molnar.

Prezent în prezidiu, Vasile Pintilie, directorul general al Apelor Române, a subliniat importanţa colabărării cu administraţiile locale şi judeţene în misiunea de ocrotire a populaţiei împotriva inundaţiilor. „Noi toţi trebuie să înţelegem că doar împreună, administraţii locale, administraţii judeţene, la nivel de Guvern, factori politici deosebiţi trebuie să ne conjugăm eforturile pentru ca acest domeniu să fie nemuritor, iar noi să putem să realizăm apărarea, mai ales în situaţiile apelor mari sau chiar în situaţia apelor mici”, a menţionat Vasile Pintilie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, s-a declarat mândru de faptul că ABA Mureş reprezintă locul unde numeroşi specialişti s-au format şi au performat în domeniul Apelor. „Este o onoare şi, în acelaşi timp, de datoria noastră să vă urăm succes. Aniversarea de astăzi a celor 100 de ani pentru mine este un prilej bun să vă spun că sunt mân-

dru în primul rând că sunt târgumureşean, sunt mândru în al doilea rând cu oamenii pe care i-a dat Târgu-Mureşul. Administraţia Bazinală de Apă Mureş este una dintre instituţiile cele mai respectate şi din Târgu-Mureş, şi din judeţul Mureş”, a subliniat Ciprian Dobre.

De asemenea, şi prof. univ. Dan Stematiu, reprezentantul Universităţii de Construcţii din Bucureşti, a punctat rolul major pe care profesioniştii l-au avut şi îl au în continuare în progresul pe care ABA Mureş l-a înregistrat în ultimii 100 de ani. „Niciun domeniu nu există fără profesionişti, oameni dedicaţi care trăiesc pentru domeniul în care activează şi mă bucur că Apele, care reprezintă un domeniu în care de ani de zile îmi desfăşor şi eu activitatea, se bucură de asemenea personalităţi de marcă. Aş dedica, o dată în plus, această aniversare şi celor care au contribuit şi contribuie la păstrarea şi progresul acestui domeniu”, a spus prof. univ. Dan Stematiu. În scurta sa cuvântare, deputatul PSD Vasile Gliga a promis că va acorda sprijin politic proiectelor de infrastructură iniţiate de Apele Române. „Vă spun „La mulţi ani” tuturor celor care sunt implicaţi în acest domeniu şi, chiar dacă an de an se schimbă generaţiile, trebuie să dăm mare importanţă specialiştilor. Să îi respectăm şi să le acordăm atenţie pentru ceea ce au făcut în acest domeniu”, a menţionat Vasile Gliga. „Mă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

simt obligat să vă spun că voi susţine politic toate proiectele de infrastructură ale Apelor Române”, a promis deputatul social-democrat.

Diplome, medalii şi plachete aniversare Pentru a celebra aşa cum se cuvine cei 100 de ani de la construirea celei mai importante lucrări hidrografice din municipiul Târgu-Mureş, gazdele de la ABA Mureş au oferit, prin persoana directorului tehnic Rodica Colceriu, diplome şi medalii aniversare următorilor invitaţi: Ciprian Dobre, Vasile Gliga, Vasile Boloş - consilier judeţean, Ionela Ciotlăuş - viceprimar, Peti Andras - viceprimar, Dan Stematiu, Ioan Eugen Man, Dávid Csaba, Teodor Giurgea, Ioan Chioralia şi Ervin Molnar. „Sunt onorată să transmit la acest ceas aniversar, în calitate de viceprimar al municipiului Târgu-Mureş, gândurile bune îndreptate spre Administraţia Bazinală Mureş, pentru activitatea remarcabilă desfăşurată vreme de un secol în slujba comunităţii mureşene, activitate remarcabilă atât în domeniul infrastructurii construcţiilor hidrotehnice cât şi în managementul riscului de exploatare. Vă transmit sincere felicitări pentru ceea ce s-a făcut până acum şi vă urez în calitate de administrator, gestionar unic al resurselor de apă să menţineţi starea bună a apelor şi pe viitor”, a transmis Ionela Ciotlăuş.

Totodată, Vasile Pintilie, Dan Stematiu, Vasile Gliga, Mihai Tănăsescu - reprezentant al Ministerului Mediului, Ioan Chioralia, Dávid Csaba, Nicolae Bărbieru şi Cristian Bratanovici au primit plachete omagiale din partea organizatorilor.

Povestea barajului, spusă de Nicolae Bărbieru Un alt punct forte al evenimentului a constat în prezentarea de către Nicolae Bărbieru, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş, a lucrării cu tema „Un secol de construcţii în domeniul Apelor. Nod hidrotehnic Târgu-Mureş. Istorie şi actualitate”.

Potrivit lucrării elaborate de Nicolae Bărbieru, în lunile aprilie, mai şi iunie ale anului 1912 au avut loc inundaţii devastatoare, apele revărsate ale Mureşului distrugând barajul de lemn, stăvilarele Braţului Morii, precum şi digurile de apărare. Ca urmare a acestor calamităţi, în şedinţele din 5, 21 şi 31 iulie 1912, Congregaţia orăşenească hotărăşte construirea unui sistem de apărare contra inundaţiilor şi folosirea mai raţională a apei râului Mureş.

Astfel, se propune construirea unui nou baraj şi a unui canal de beton, precum şi a unei hidrocentrale cu o putere de 600 kw pe Braţul Morii, pe actualul amplasament al uzinei electrice, cunoscut de localnici sub denumirea de „Turbină”. În acest scop, oraşul cumpără moara Parohiei Romano - Catolice,

ANIVERSARE

35

cu dreptul de folosinţă a apei, şi trece la construirea canalului şi a barajului. „La 18 iulie 1912, primarul oraşului, Bernády György, împreună cu Flesch Adolf, inginerul şef al oraşului, înaintează Consiliului oraşului două variante de proiect, contrasemnat şi de consilierul tehnic din Aiud, Nagy Ignácz”, a arătat Nicolae Bărbieru.

Lucrările au fost demarate în luna august a anului 1912, însă în luna septemRecunoştinţă brie, noi inundaţii produc pagube, şi respect pentru distrugând şantierul, valoarea investiţiei, actualizată la nivelul anului 2013, fiind profesioniştii apei de 586,6 milioane de lei. „Alte inundaţii au loc în primăvara anului 1913, fapt ce Foşti şi actuali angajaţi, precum şi determină municipalitatea să solicite noi colaboratori ai Administraţiei Bazipropuneri de regularizare a râului nale de Apă (ABA) Mureş au fost Mureş. De această dată, Biroul de Îmdistinşi cu diplome aniversare mierbunătăţiri Funciare din Aiud, la 19 mai curi, 13 noiembrie, cu ocazia sărbă1913, prevede prelungirea barajului toririi unui secol de la înfiinţarea peste Mureş cu încă o deschidere de primului Departament de Ape din zece metri, a stăvilarului de golire, astfel România. că lungimea totală a acestuia ajunge la Evenimentul a avut loc în incinta 75 de metri. Lucrările de construcţie a Casei de Oaspeţi a Primăriei Târgubarajului şi a canalului turbină au fost Mureş din Complexul de Agrement terminate în anul 1913, iar la 14 iulie şi Sport „Mureşul” şi s-a bucurat de 1914 s-au creat condiţiile pentru participarea a circa 90 de persoane, punerea în funcţiune a hidrocentralei”, foşti şi actuali angajaţi ai ABA a menţionat Nicolae Bărbieru.

Mureş, precum şi reprezentanţi ai Investiţia a presupus şi construirea unei instituţiilor partenere din mai multe uzine electrice, care urma să producă judeţe. Amfitrionul manifestării a între 3,5 şi 4 milioane kw energie elecfost Rodica Colceriu, director tehnic trică. „Întrucât pentru producerea unui în cadrul ABA Mureş, care a oferit kw/h se consuma combustibil în valoare diplome următorilor invitaţi: Ioan de 4 fileri, pentru 3,5 milioane kw/h cosCindrea - preşedintele Consiliului tul ar fi de 1,4 milioane de coroane.

Judeţean Sibiu, reprezentat de un Făcând abstracţie de alte cheltuieli angajat al instituţiei, Dorin Oltean mărunte, suma se economisea, practic, inspector şef al Inspectoratului pennumai din combustibil”, a subliniat tru Situaţii de Urgenţă „Horea” al Nicolae Bărbieru. judeţului Mureş, Gheorghe Pop - inPrezentarea directorului SGA Mureş a spector şef al Inspectoratului pentru conţinut şi o scurtă trecere în revistă a Situaţii de Urgenţă Harghita, Cosevenimentelor din 9 septembrie 1944, min Balcu - inspector şef al Inspecdată la care trupele hitleriste, aflate în retoratului pentru Situaţii de Urgenţă tragere, au distrus principalele obiective Sibiu, Dănuţ Ştefănescu - director economice ale municipiului Târguexecutiv al Agenţiei pentru ProMureş. „În după-amiaza zilei de sâmtecţia Mediului Mureş, Domokos bătă, 9 septembrie 1944, a avut loc un László - director executiv al Agenţiei atac aerian devastator, susţinut de 13 pentru Protecţia Mediului Harghita, bombardiere de mare putere şi sprijinite Virgil Danciu - comisar şef al Gărzii de două avioane de vânătoare”, a prede Mediu Mureş, Ioan Nicoară - pricizat Nicolae Bărbieru. marul oraşului Iernut, Ioan Cristian Odată distrus, barajul nu mai putea Moldovan - primarul oraşului asigura nivelul regularizat al debitului de Luduş, şi Virgil Bucşe - directorul apă al râului Mureş şi pe cel al canalului Apa Târnavei Mari Mediaş. De Turbină. „Astfel, în ianuarie 1948, arhiasemenea, Rodica Colceriu a acortectul Rado Kalman, şeful Serviciului dat diplome şi unor foşti sau actuali Tehnic al oraşului, a reuşit să reangajaţi ai ABA Mureş care şi-au proiecteze staţia de pompare, iar, la 7 adus contribuţia la reuşitele instinoiembrie 1948, noua uzină de apă avea tuţiei de-a lungul timpului: Ioan să intre în funcţiune la capacitatea de Chioralia, Nagy Katalin, Szabó 12.000 mc/zi. Concomitent s-a trecut la Irma, Nicolae Muntean, Ilie Lechinreconstruirea barajului de beton de pe ţan, Mircea Urzică, Ioan Porime, Mureş şi a Uzinei de Apă, lucrări conNicolae Sitaru şi Maria Pătraşcu. duse de cunoscutul arhitect-inginer „Ar fi trebuit să premiem mult mai Farkas József”, a arătat Nicolae Bărbieru. multă lume, mult mai mulţi colaboBarajul hidrocentralei a fost reconstruit ratori, mai mulţi colegi care îşi desîn perioada 1948-1949, fiind în prezent făşoară activitatea şi se implică în unul dintre principalele monumente activitatea noastră de gospodărire a din domeniul ingineriei din municipiul apelor”, a afirmat Rodica Colceriu.

Târgu-Mureş.

36

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gedeon Richter – o mini istorie a performanţei în slujba comunităţii Gedeon Richter România, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din ţară, joacă un rol important în dezvoltarea conceptului de “oraş medical”, renume câştigat pe drept de oraşul Târgu Mureş. Grupul Gedeon Richter din România are aproximativ 600 de oameni angrenaţi în activitatea din Târgu Mureş, iar numeroasele proiecte dezvoltate de companie au adus beneficii majore comunităţii, atât pe linie medicală, cât şi în plan educaţional şi social. de Florin Marcel SANDOR

Fabrica de medicamente de la Târgu Mureş, construită în 1985, a fost preluată în 1998 de compania Gedeon Richter Plc. din Ungaria, care a urmărit, conform propriei viziuni de dezvoltare, atingerea anumitor obiective, dintre care, cele mai importante la acea vreme au fost alinierea la standardele internaţionale, prin obţinerea certificatului GMP (Good Manufacturing Practice) şi implementarea unei strategii de marketing viabile. S-a investit mult în capacităţile de producţie şi în crearea unui sistem de asigurare a calităţii. Direcţiunea de Dezvoltare Produse şi Laboratorul de bioechivalenţă - proiect derulat în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, au adus noi garanţii referitoare la calitatea produselor fabricate de Gedeon Richter România S.A. Construirea în 2006 a Centrului Logistic din Corunca, spaţiu în care funcţionează capacităţi de depozitare şi procesare a produselor, în vederea distribuţiei, precum şi o clădire modernă de birouri, a făcut posibilă punerea în aplicare a unui proiect care viza integrarea pe verticală. Fiind prezentă pe toate cele trei segmente ale pieţei farmaceutice româneşti - producţie de

medicamente, distribuţie şi retail - Gedeon Richter a ales să desfăşoare, prin intermediul canalelor proprii, întregul proces: fabricarea medicamentului, distribuirea lui şi vânzarea acestuia în farmacii. Ca urmare, întregul circuit comercial al produsului este mult mai operativ, venind în întâmpinarea celor care au nevoie de aceste medicamente. Din acest angrenaj, pe lângă compania producătoare, fac parte şi companiile Pharmafarm, ca distribuitor, şi Gedeon Richter Farmacia S.A., ca retailer. Pe segmentul farmacii, Gedeon Richter Farmacia S.A. deţine acum peste 120 de unităţi, sub numele de Farmacia Richter, cu o bună acoperire naţională şi cu un nivel ridicat al serviciilor. Însumând noile companii, Grupul Gedeon Richter din România are acum aproape 1500 de angajaţi.

Investiţii continue în cercetare-dezvoltare În anul 2011, Gedeon Richter a sărbătorit, la Târgu Mureş, 110 ani de existenţă, cu o serie de evenimente care au punctat parcursul şi performanţele companiei.

Referitor la rolul subsidiarei din România în evoluţia Gedeon Richter, Valeria Dan, directorul general al Gedeon Richter România S.A., cea care lucrează aici încă de la punerea în funcţiune a fabricii, a spus: „Este o reală mândrie, bucurie şi onoare faptul că subsidiara din România este o parte importantă din angrenajul acestei companii multinaţionale de succes. În activitatea noastră, începută în anul 1998, când Gedeon Richter s-a lansat şi ca producător de medicamente în România, prin preluarea fabricii de medicamente din Târgu Mureş,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ne-am bazat pe o echipă de adevăraţi profesionişti şi un management adecvat”.

La nivel de grup, compania Gedeon Richter pune accent pe inovaţie, calitate tehnologică şi viteză. În anul 2012, compania a cheltuit 134 de milioane de euro - peste 10 % din veniturile realizate - pe cercetare-dezvoltare, mai mult decât orice altă companie din Europa Centrală şi de Est. Ca şi consecinţă a acestei strategii, în anul 2013 a început în Târgu Mureş construirea unei clădiri care va găzdui Departamentul Dezvoltare Produse al Gedeon Richter România, clădire ce va fi utilată cu echipamente moderne, specifice activităţii de cercetare-dezvoltare, precum şi cu echipamente IT&C. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională şi se încadrează perfect în strategia companiei, al cărei pilon de bază îl constituie cercetarea şi dezvoltarea sau, altfel spus, inovaţia permanentă.

Rezultatele acestei strategii constau într-un portofoliu de medicamente lărgit care scoate în prim-plan o serie de produse cu formule unice, lansate ca prim-generice pe piaţa din România. Aceste produse de vârf ale companiei, printre care se numără şi medicamentele cu eliberare modificată, presupun atât utilizarea unei tehnologii avansate cât şi a unei echipe cu înaltă calificare în acest domeniu. Faptul că produsele fabricate aici au ajuns să fie cerute pe pieţele mai multor ţări, unul dintre produse fiind chiar distins cu un premiu pentru inovaţie în 2010, conferă fabricii de la Târgu Mureş statutul de Centrul de Excelenţă în fabricarea de medicamente.

Amplă implicare socială Ca şi concluzie, portofoliul companiei este în continuă extindere, include medicamente originale, generice şi licenţiate şi oferă tratamente eficiente şi moderne la un preţ accesibil, acoperind aproape toate ariile terapeutice.

Mediul social în care îşi desfăşoară activitatea a fost întotdeauna extrem de important pentru Gedeon Richter România.

Compania este astfel permanent prezentă şi în viaţa comunităţii prin implicarea în programe ce pun accent pe protecţia mediului, pe adoptarea unui stil de viaţă sănătos, pe activităţi fizice, pe sprijinirea ştiinţei şi înlesnirea accesului tinerilor la programe educaţionale avansate. Programe precum “100 de

SĂNĂTATE

metri pentru sănătate”, „Capsula Sănătăţii”, „Faţă de Mureş”, „Ziua sănătăţii” „Swimathon - Contribuiţi cu o literă în povestea unei vieţi reale!” sunt doar unele dintre activităţile recente pe care Gedeon Richter România şi-a pus amprenta.

La acestea se adaugă grija pentru generaţia de oameni de ştiinţă de mâine, fiind deja tradiţională premierea de către companie a elevilor şi studenţilor cu rezultate deosebite la olimpiade şi concursuri din domeniul chimiei şi biologiei.

Cea mai recentă recunoaştere a meritelor companiei, atât pentru implicarea în viaţa comunităţii, cât şi pentru performanţele economice a venit de la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Mureş, cu ocazia întocmirii topului firmelor de profil din judeţ, unde Gedeon Richter România s-a clasat pe Locul I. Valeria Dan a menţionat şi cu această ocazie rolul pe care l-a avut factorul uman în succesul obţinut: “Tradiţionala clasare în elita companiilor mureşene ne bucură şi ne dă, în acelaşi timp, încredere pentru viitor. Satisfacţia este cu atât mai mare cu cât rezultatele au fost obţinute prin munca în echipă, resursa umană fiind una dintre valorile companiei Gedeon Richter România”.

37

38

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un bistriţean, „tatăl” softului pentru bolnavii din SUA

de Bianca SARA

Năsăudeanul Flaviu Simihăian, alături de un farmacist american stau în spatele unui soft care-i ajută pe bolnavii din Statele Unite ale Americii să găsească cele mai ieftine medicamente.

Softul iMedicare ușurează și munca farmaciștilor ajutându-i să-și facă treaba mult mai rapid.

Are 25 de ani, s-a născut în Năsăud și a ajuns în urmă cu 12 ani în Statele Unite ale Americii pentru a juca tenis de câmp de performanță, cu ajutorul clubului Rotary. Deși trebuia să rămână doar câteva luni în SUA, familia care-l găzduia a insistat să rămână un an și încă unul până când a ajuns să termine școala pe pământ american.

Deși nu a abandonat tenisul de câmp, jucând și în timpul liceului și al facultății, şi-a dat seama că nu va putea să ajungă în vârful piramidei în zona sportivă, aşa că s-a specializat în economie.

Până la urmă a ajuns totuși să muncească într-un domeniu care îi era total necunoscut: sistemul de sănătate. În 2012, românul s-a asociat cu farmacistul în devenire Matt Johnson, un pasionat de IT ca și el, și a pus pe picioare o afacere care avea la bază softul iMedicare. Acesta venea în sprijinul bolnavilor din SUA ajutându-i să aleagă cele mai eficiente și profitabile sisteme de sănătate.

Deși, inițial, lumea era reticentă, mai ales pentru că ai nevoie de o tabletă sau un smartphone pentru a putea beneficia de avantajele aduse de acest soft, iar publicul țintă era format din pensionari, prea puțin învățați cu device-urile de ultimă generație, ideea a prins, iar afacerea a crescut substanțial din 2012 când a fost pusă pe picioare.

Softul aduce avantaje și farmaciștilor, reducând considerabil timpul în care pot să opereze o rețetă. Mai exact, cu o tabletă și softul iMedicare reușesc să opereze o rețetă în doar 5 minute și nu în 30-45 de minute cum se întâmpla în cazul modului de lucru clasic. În soft sunt introduse datele bolnavului, codul poștal, medicamentele pe care le utilizează și farmacia pe care o folosește momentan. Aplicația îi arată apoi bolnavului toate planurile de asigurare, indicându-i-le pe cele mai ieftine.

Potrivit tânărului om de afaceri, un bolnav poate să economisească și 1000 de dolari pe an alegând planul de asigurare potrivit. Acest lucru este confirmat și de farmaciile cu care lucrează: „Folosind iMedicare, farmacia noastră a economisit peste 200.000 de dolari în acest an”, declara pentru Yahoo Finance, Steve Adkins, proprietarul unei farmacii din Carolina de Nord.

Când a intrat în această lume, Flaviu Simihăian nu știa nimic despre farmacii și medicamente, iar acum, după un an se poate lăuda că știe mai multe decât partenerul său, farmacist de meserie, care s-a axat, culmea, pe partea tehnică.

Dacă, anul precedent, cei doi tineri, care surprind și conving totodată tocmai prin prospețimea pe care o aduc pe piața din domeniul medical, aveau contracte cu 40 de farmacii, acum

numărul acestora a ajuns la 1000.

Softul celor doi tineri acoperă toate cele 50 de state, ajutând aproximativ 20.000 de pensionari și făcând economii la planurile medicale de peste 16 milioane de dolari. iMedicare este considerată platforma care a avut parte de cea mai rapidă creștere din domeniul medical din SUA. Acest lucru se datorează și faptului că tinerii au mizat pe tehnologie și noile device-uri de pe piață și nu au greșit. Investiția inițială a fost de doar 2000 de euro, suma fiind pusă la bătaie de cei doi tineri.

Tânărul din Năsăud recunoaște că dacă nu avea șansa să ajungă în Statele Unite ale Americii poate nu avea avântul acesta de a porni propria afacere, deși susține că spiritul antreprenorial l-a moștenit de la tatăl său care a avut o bucată bună de vreme o agenție de turism.

Calculatoare pentru școala din Năsăud Din dorința de a da înapoi comunității în care s-a născut și a crescut, Flaviu Simihăian s-a implicat în anul 2011 într-o strângere de fonduri alături de cluburile Rotary din Bistrița și Carolina de Nord pentru dotarea școlii în care a învățat cu calculatoare de ultimă generație.

20 de calculatoare Apple au ajuns la Școala „Mihai Eminescu” din Năsăud, valoarea acestora ridicându-se la aproximativ 35.000 de dolari. Acestea au fost însoțite și de un mini-server și aparatură pentru videoconferință cu wireless de mare viteză.

A ales să doneze calculatoare impulsionat de pasiunea sa pentru IT, dar și din dorința de a le oferi elevilor români posibilitatea să învețe pe cele mai performante calculatoare apărute pe piață la acea dată.

Spune că s-a săturat ca în Europa de Est să ajungă doar lucruri și aparaturi de mâna a doua sau de proastă calitate, deși potențialul, mai ales în zona IT, este enorm în România. A văzut asta pe propria piele angajând la firma sa un român la recomandările asociatului său american care a apreciat skillurile de comunicare ale românilor, priceperea și adaptabilitatea crescută.

Năsăudeanul nu s-a oprit aici, punând la cale și o întâlnire cu pasionații de IT, desfășurată în Cluj-Napoca. A pus la bătaie un premiu de 300 de dolari pentru cea mai ingenioasă idee prezentată în cadrul întâlnirii.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

Bioeel, pe piaţa Pharma de 21 de ani Istoria Bioeel a început în Târgu Mureş cu producţia primelor medicamente și cosmetice. Bioeel, o companie cu capital integral privat, este parte integrantă a comunităţii locale târgumureşene din anul 1992, când s-a lansat cu producţia de cosmetice. În anul 1994 a lansat şi producţia de medicamente.

De la înfiinţare și până astăzi, Bioeel a cunoscut o dezvoltare continuă, ajungând să își extindă activitatea în toată ţara, având peste 170 de angajaţi.

Pe lângă activitatea de producţie, Bioeel a dezvoltat și alte activităţi, ajungând să fie importator şi distribuitor pentru 50 de companii farmaceutice naţionale și internaţionale şi să asigure servicii de logistică pentru mai multe companii farmaceutice multinaţionale.

Compania a adoptat o politică “pro calitate” pentru a satisface permanent cerinţele şi aşteptările clienţilor săi. Calitatea produselor (fabricate, distribuite) şi a serviciilor este garantată prin menţinerea sistemului de management al calităţii, asigurat, implementat şi aplicat la toate nivelurile organizaţiei, respectând cerinţele prevăzute în standardul de referinţă SR EN ISO 9001:2008 și a Regulilor de Bună Practică Farmaceutică.

Prin îmbunătăţirea continuă a serviciilor şi produselor, Bioeel intenţionează să ajungă între principalele companii din domeniu.

Bioeel deţine reţea proprie de distribuţie. Distribuţia se realizează prin sistem preselling şi telesales. Cu o infrastructură modernă de comunicaţii şi cu sistemul informatic integrat, Bioeel poate oferi în orice moment informaţii referitoare la stocuri, preţuri, termene de valabilitate, APP-uri. Compania pune lunar la dispoziţia clienţilor oferta comercială, care îi ajută în alegerea produselor, şi îi ţine la zi cu informaţiile legate de noutăţi, acţiuni, discounturi speciale.

Bioeel este un furnizor stabil pe piaţa farmaceutică, oferind condiţii comerciale competitive, cu un portofoliu larg de produse, garantând continuitatea şi calitatea serviciilor. Produsele realizate sunt concepute şi fabricate în concordanţă cu reglementările impuse prin norme internaţionale.

Testarea produselor şi garanţia calităţii lor este asigurată de propriul laborator de control al calităţii, care este dotat cu aparate şi echipamente moderne.

Gama actuală conţine peste 100 de produse ce cuprind: medicamente cu prescripţie Rx, medicamente fără pres-

cripţie OTC, suplimente alimentare, produse cosmetice și alte produse. În cadrul dezvoltării produselor noi, Bioeel se orientează spre categorii de produse care satisfac cerinţele actuale ale clienţilor (gama de produse din categoria remediilor naturale cu efecte dovedite).

Bioeel oferă, de asemenea, servicii logistice complete, asigurând recepţia, depozitarea, manipularea, etichetarea, inventarierea, pregătirea produselor farmaceutice pentru expediere şi livrare, respectând Regulile de Bună Practică în Distribuţia Farmaceutică.

Baza logistică a companiei are o capacitate de depozitare de 5000 paleţi pentru condiţii normale de temperatură şi umiditate (sub 25 C, 60%+5%) şi de 100 de paleţi pentru condiţii speciale de temperatură (2-8 C). Bioeel dispune de un depozit destinat antrepozitării cu o capacitate de 300 de paleţi.

Clienţii pot vizualiza şi urmări on-line stocurile şi stadiul în care se află comenzile.

Printre clienţii Bioeel se numără: Sandoz AG, Sifi, Boehringer, Solartium. *Informaţii preluate de pe pagina web a Bioeel

SANDOZ, în top la producţie și exporturi de medicamente Având ca activitate principală - fabricarea produselor farmaceutice de bază - firma SANDOZ din Târgu Mureș este una dintre fabricile de medicamente importante din Transilvania.

Firma Sandoz face parte din grupul elveţian NOVARTIS, care în anul 2011 a avut afaceri la nivel global de aproape 10 miliarde de dolari. În România, Sandoz activează la București prin intermediul Sandoz Pharma Services S.R.L., iar la Târgu-Mureş deţine capacităţi de producţie.

Sandoz se situează printre primii producători și exportatori locali de medicamente.

La Târgu Mureș, fabrica funcţioneză din anul 1995, având de-a lungul timpului mai multe denumiri. Conform informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a firmei Sandoz din Târgu Mureș a fost în anul 2012 de 261.180.690 lei, iar profitul a ajuns la 29.701.359 lei.

Conform aceleiași surse, numărul angajaţilor Sandoz Târgu Mureș, în 2012, a fost de 225.

40

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Salvarea sănătăţii înseamnă la Zalău SalvoSan

de Alice Valeria MICU

În ultimii douăzeci de ani, sistemul privat de sănătate a suplinit de cele mei multe ori cu profesionalism şi abnegaţie ceea ce sistemul de stat a ales să ignore ori să trateze cu superficialitate.

Aşa s-a întâmplat şi în municipiul de sub Meseş, unde SalvoSan Ciobanca este o companie medicală binecunoscută, reprezentativă în regiunea de Nord - Vest a României.

Aproape nu este familie sălăjeană care să nu fi ajuns într-un fel sau altul să-l caute pe doctorul Ciobanca. De fapt, sunt doi medici, fraţi, unul mai apreciat decât celălalt. Petru Ciobanca, medic gastroenterolog, este proprietarul celei mai mari clinici private din Sălaj, prima de acest fel, fondată în 1991. Cel de-al doilea este Ioan Ciobanca, medic chirurg, cel care peste douăzeci de ani a operat la Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei şi pe care şimleuanii îl pomenesc cu drag şi cu recunoştinţă. E o familie de medici originari din comuna Bocşa, satul natal al lui Simion Bărnuţiu, iar doctorului Ioan Ciobanca i s-a alăturat fiica sa, care este tot medic, dar în Marea Britanie, la Cambridge, şi soţul ei, medic de asemenea, şi zălăuan.

Policlinica Spital SalvoSan Ciobanca funcţionează atât la Zalău, cât şi la Cluj-Napoca, dar peste tot pacienţii au parte de servicii medicale integrate de înaltă performanţă, garantate de implementarea standardele de calitate: OHSAS 18001:2006, ISO 14001:2004, ISO 9001:2008 şi ISO 15189:2007. Unitatea cu paturi – Spital SalvoSan Ciobanca, oferă pacienţilor avantajul ca, în condiţii de internare, fie de zi, fie continuă, să beneficieze de investigaţii integrate, care să asigure precizarea diagnosticului corect într-un timp foarte scurt, urmat apoi de iniţierea şi asistarea tratamentului.

Dar SalvoSan Ciobanca înseamnă mai mult decât nişte standarde şi dovedeşte experienţă şi competenţă în rezolvarea optimă a problemelor de sănătate cu care vin pacienţii. Aici nu se opreşte nicicând efortul de inovare, de înnoire, de adoptare a tehnicilor moderne şi se manifestă un continuu proces de extindere a ariei de operare, prin completarea bogatei oferte de servicii medicale cu noi domenii. La acestea se adaugă dotarea cu cele mai performante aparate, ceea ce asigură o prestaţie medicală de înaltă calitate, dar şi satisfacerea exigenţelor pacienţilor. Am întâlnit preocuparea constantă pentru îmbunătăţirea comunicării între pacient şi medic. Şi am mai găsit ceva, atenţie, înţelegere şi dăruire din partea personalului sanitar, acele femei atente cu care bolnavii intră în contact de mai multe ori pe parcursul unei zile. Mai e ceva, nu veţi întâlni pacienţi cărora să le rămână farfuria de mâncare pe noptieră pentru că sunt neputincioşi şi nu au pe nimeni care să-i ajute. Şi acest lucru, confortul fizic şi psihic al pacientului, constituie o mare parte din procesul de vindecare.

Specialităţi medicale integrate Medicii sunt, fără îndoială, cea mai preţioasă parte a acestei companii, iar doctorul Petru Ciobanca s-a îngrijit să pună la dispoziţia pacienţilor profesionalismul unei echipe medicale excepţionale. Mai mult de 120 de medici, care aco-

peră specialităţile medicale importante în mod integrat, asigură investigaţiile necesare în departamente bine structurate, atât la Zalău, cât şi la Cluj-Napoca. Oftalmologie, Cardiologie, O.R.L., Reumatologie, Neurologie, Psihiatrie, Psihiatrie pediatrică, Dermatologie, Ginecologie, Chirurgie generală şi oncologică, Boli de nutriţie- diabet, Endocrinologie, Alergologie, Radiologie şi imagistică, inclusiv R.M.N., Psihologie, Pneumoftiziologie, Analize de laborator, Recuperare medicală, Urologie, Hematologie, precum şi Medicina de familie sunt specialităţile medicale de care beneficiază pacienţii sălăjeni.

Colaborarea cu medici pricepuţi din Cluj Napoca face posibilă asigurare unor servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Acestor domenii enumerate, li se adaugă o specialitate foarte importantă, medicina muncii, care se adresează nu numai sălăjenilor, ci şi celor din întreaga ţară. Serviciile de medicina muncii se referă la examenul medical la angajarea în muncă, dar şi la reluarea activităţii, la controlul medical periodic, fişe ARR pentru şoferi profesionişti, coordonatori transport, fişe port armă şi testare psihologică. Un aspect important al companiei SalvoSan Ciobanca este că oferă posibilitatea examinărilor specifice medicinii muncii la sediul beneficiarilor, graţie unităţilor mobile, binecunoscutele caravane medicale atent echipate şi organizate pentru RX, Mamografie, Ecografie, Ginecologie (prelevare BPN), ECG, EEG, Examinările profilactice. Colaborarea cu SalvoSan Ciobanca în ceea ce priveşte Medicina muncii oferă avantajele unei organizări a activităţilor medicale specifice medicinii ocupaţionale la sediile beneficiarului şi în funcţie de orarul angajaţilor. Caravanele se deplasează cu echipe medicale mobile, cu toată aparatura necesară, în aşa

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fel încât procesul de muncă să fie cat mai puţin afectat. De asemenea, beneficiarii sunt consiliaţi în probleme de sănătate şi securitate în muncă, precum şi în procesul de implementare a legislaţiei în vigoare. Cu toţii se bucură de organizarea şi gestionarea bazei de date cuprinzând toate dosarele medicale ale angajaţilor companiei beneficiare.

Dar grija faţă de pacient nu se termină aici odată cu externarea, pentru că bolnavii pot fi preluaţi pentru recuperare medicală ori îngrijire medicală pe perioadă nedeterminată. După internarea în secţiile de neurologie, neurochirurgie, ortopedie, pacienţii pot beneficia de proceduri de recuperare şi îngrijire medicală, iar aceste oferte se adresează persoanelor cu diverse dizabilităţi sau vârstnicilor.

Acestora li s-a alăturat, în 2001, societatea Salvofarm, singura farmacie din judeţ care îşi oferă serviciile non-stop şi care, pe lângă comercializare, dezvoltă activitatea de preparare a unei game proprii de produse farmaceutice.

Atât Salvofarm, cât şi Spitalul SalvoSan Ciobanca sunt în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj, precum şi cele două unităţi între ele. Prin deservirea CASS, Salvofarm eliberează medicamente în regim compensat şi cu plată.

Implicare în comunitate Una din preocupările constante ale grupului SalvoSan este cea legată de categoriile defavorizate. Astfel, sute de romi din opt localităţi sălăjene s-au bucurat de servicii medicale competente, precum şi de îngrijire. Toate acestea au fost posibile în cadrul unui proiect care a beneficiat de finanţare din partea Agenţiei Naţionale pentru Romi(ANR), dar şi de susţinere în parteneriat cu Fundaţia „Ciobanca S.O.S. Sălaj”.

Acţiunea, dar, mai ales, susţinerea ei financiară au fost posi-

SĂNĂTATE bile în baza Legii nr. 5/2013 a bugetului de stat şi sumei alocate programului „Anul European al Cetăţenilor”. Au fost astfel derulate în proiect 45.000 de lei din fondul ANR, la care s-au adăugat 5.000 de lei din bunăvoinţa Fundaţiei „Ciobanca S.O.S. Sălaj”.

Campania „Sănătatea în comunitatea noastră de romi” s-a desfăşurat în perioada 21 iunie-8 noiembrie 2013 şi a vizat zone cu o populaţie rromă semnificativă, cum sunt comunele Fildu de Jos, Almaşu, Sânmihaiu Almaşului, Agrij, Mirşid, Dragu, Surduc şi Hida. La Clinica SalvoSan Ciobanca din Zalău a fost sărbătorită finalizarea cu succes a proiectului, eveniment la care au participat echipa de specialişti care s-a implicat efectiv în derularea proiectului, reprezentanţi ai romilor şi ai administraţiei publice locale, precum şi cadre din diverse foruri medicale.

Doctorul Petru Ciobanca a făcut un apel în favoarea continuării acestor acţiuni şi a identificării de cazuri noi medicale, prin aducerea de plusvaloare actului medical. “Acest tip de acţiune va continua şi pentru că avem cazuri de suspiciune de diagnostic pe care le vom lămuri. Am dorit să venim în sprijinul celor fără bani, deplasându-ne noi la ei, cu caravana mobilă, cu aparatură modernă. Ştiind că informaţia ajunge greu la aceşti oameni am dorit să ajungem în comunităţile lor pentru găsirea şi tratarea cât de timpurie a bolilor de care suferă, ştiind că în menţinerea sănătăţii este nevoie de educaţie, disciplină şi demnitate”, a subliniat doctorul Petru Ciobanca.

41

42

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cardiologie de top la Arad În urma unui parteneriat public-privat, bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare au şansa să se trateze la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, în urma unei investiţii de peste un milion de euro. de Liliana BRAD

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad le oferă bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare şansa de a se trata acasă. „Afecţiunile cardiovasculare sunt pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea şi morbiditatea în judeţul Arad.

Aproximativ 40 de pacienţi arădeni care suferă de boli cardiovasculare iau drumul spitalelor din Timişoara, Szeged sau Debrecen în fiecare lună. Dar aceştia sunt doar arădenii care îşi permit să plătească tratamentele şi intervenţiile necesare. Numărul pacienţilor care ar avea nevoie de intervenţii se ridică la aproximativ 100 în fiecare lună”, a declarat dr. Teodora Olaru, manager al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. În toamna anu lui 2012, Consiliul Judeţean a semnat contractul dintre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad şi clinica privată Cardiolife din Timişoara. După un an de zile, noua Secţie de Cardiologie Intervenţională a fost inaugurată.

Premieră medicală la Arad Cel mai important eveniment medical al anului 2013 a avut loc la începutul lunii decembrie, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, împreună cu dr. Cristian Dină, dr. Bogdan Mut şi dr. Milovan Slovenski, medici Cardiolife, au inaugurat Secţia de Cardiologie Intervenţională, una dintre cele mai ambiţioase realizări din sistemul sanitar arădean. Noua secţie reprezintă un pas important în atingerea unui obiectiv strategic de sănătate publică: reducerea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare în judeţul Arad. „Azi inaugurăm al treilea centru Cardiolife şi suntem onoraţi de şansa pe care conducerea Consiliului Județean Arad şi a Spitalului Judeţean Arad ne-a oferit-o. Şansa de a lucra împreună cu echipa de cardiologi din acest spital şi de a servi pe cât de bine putem populaţia arădeană ce suferă de boli cardiovasculare. E o mare provocare pentru noi şi, credeţi-ne, ne vom strădui să îi facem faţă într-un mod care să conteze pentru viaţa şi sănătatea pacienţilor noştri, iar pe noi să ne onoreze”, a declarat dr. Cristian Dină, medic primar cardiolog.

Prezenţa centrului de intervenţii cardiovasculare va permite cardiologilor arădeni abordarea terapeutică în condiţii de maximă eficienţă şi siguranţă a bolilor ce produc peste 60% din decesele şi îmbolnăvirile populaţiei adulte, bolile cardiovasculare. Pentru îndeplinirea acestor obiective, Cardiolife pune la dispoziţia Spitalului Judeţean Arad şi a pacienţilor din judeţul Arad un compartiment excelent dotat şi o echipă recunoscută la nivel naţional. Angiograful Inova IGS 520 este un aparat de ultimă generaţie, produs de compania americană General Electric. Este primul din această serie care se instalează în România şi printre puţinele existente în spitalele din Europa. El oferă o imagine de o calitate excepţională obţinută cu o expunere minimă la radiaţie şi este deosebit

de prietenos în utilizare, ceea ce reduce timpii de procedură şi, implicit, riscurile pentru pacient. Oferă protocoale de lucru care maximizează eficienţa procedurilor şi oferă premisele tehnice pentru rezultate optimale ale intervenţiilor. Materialele şi dispozitivele utilizate sunt produse de lideri în domeniu din Statele Unite, Japonia, Germania şi sunt folosite exclusiv în regim de unică folosinţă, crescând şansele de succes procedural şi reducând considerabil riscurile pentru pacienţi.

Echipă medicală de excepţie Echipa medicală este formată din trei cardiologi intervenţionişti renumiţi pe plan naţional, medici primari cardiologi cu competenţă certificată în cardiologie intervenţională: dr. Cristian Dină, dr. Bogdan Mut, dr.

Milovan Slovenski. Formarea cardiologilor intervenţionişti s-a realizat în cadrul a multiple stagii de pregătire în centre ultra-performante din Franţa, Israel, Olanda, Italia, Germania. Practică această meserie de peste 16 ani şi au o experienţă cumulată de peste 40.000 cazuri.

Echipa a adus recunoaşterea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara care a realizat de-a lungul timpului o serie de premiere naţionale. În cadrul secţiei de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad s-au inaugurat şi două saloane moderne, dotate cu aparatură specială, pentru recuperarea postoperatorie a bolnavilor cardiaci. Investiţia, în valoare de 800.000 lei, a fost realizată în întregime din fondurile Consiliului Judeţean Arad. „Începând de astăzi, pacienţii arădeni vor beneficia, la ei acasă, de cele mai moderne metode de tratament în domeniul cardiologiei.

Faptul că nu vor mai fi obligaţi să se deplaseze în alte oraşe sau chiar ţări va reduce considerabil disconfortul lor şi al familiilor lor, va reduce costurile directe şi indirecte pentru pacient şi va reduce costurile/pierderile pentru economia judeţului Arad”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

43

Pledoarie pentru profesia de dietetician

de Teodora MÎNDRU

Dieteticienii sunt cei care ar trebui să ne înveţe să mâncăm sănătos şi, ulterior, să adoptăm un stil pe măsură, dar şi cei care ar trebui să ne prescrie tratamente personalizate. Aceştia sunt, însă, o verigă lipsă din sistemul de sănătate din România, pentru că profesia lor nu este recunoscută şi astfel se află în imposibilitatea de a se angaja în sistemul de stat.

Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică (ARoND), prima asociaţie profesională pentru dieteticienii din România a organizat la Târgu-Mureş un marş de protest pentru a susţine viitorul dieteticienilor prin recunoaşterea acestora ca personal medical specializat pe nutriţie şi dietetică medicală.

Aproximativ 200 de studenţi şi masteranzi au mărşăluit la Târgu-Mureş. Viitorii dieteticieni vor să profeseze în sistemul de stat şi de aceea au nevoie de un pachet legislativ care să recunoască profesia de dietetician în România. „Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică a organizat un marş cu scopul de a atrage atenţia asupra necesităţii recunoaşterii dieteticienilor licenţiaţi din întreaga ţară ca personal medical specializat în nutriţie şi dietetică. Pentru aceasta avem nevoie de un pachet legislativ care să reglementeze profesia de dietetician în România şi astfel să se completeze o verigă lipsă în sistemul nostru de sănătate şi, de asemenea, să ajute absolvenţii să se angajeze ca dieteticieni de drept. Vrem să susţinem viitorii absolvenţi şi să ne aliniem la practica europeană şi internaţională în ceea ce priveşte dietetica”, a precizat Florina Ruţa, preşedintele Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică. „Am protestat pentru a ne cere drepturile de a lucra, de a ajunge nutriţionişti. Suntem nutriţionişti cu facultate, viitori masteranzi, şi încercăm să ajungem şi noi pe piaţă şi să nu mai fie acei nutriţionişti care nu au studii şi facultate şi reuşesc să profeseze. Sunt acei nutriţionişti care fac, spre exemplu, cursuri care durează o lună - două şi apoi îşi deschid cabinete şi promovează produse, cum ar fi suplimentele nutritive, dar nu au legătură cu alimentaţia şi, în acest fel, ei reprezintă un risc pentru populaţie. Noi, ca nutriţionişti, promovăm alimentaţia şi nu suplimentele. Singurele suplimente pe care le recomandăm sunt vitaminele.

Vrem să fim şi noi luaţi în seamă, să fim şi noi angajaţi”, a precizat un masterand în anul I. Un proiect de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician a fost înaintat Parlamentului de către deputatul mureşean Florin Buicu în 09 noiembrie 2013. Iniţiativa legislativă a fost susţinută de alţi 43 de parlamentari.

100 de absolvenţi anual Anual, în România, absolvă aproximativ 100 de tineri. Ei nu îşi pot găsi de lucru în sistemul de stat şi atunci se îndreaptă către cel privat, însă şi acolo locurile sunt limitate. „Anual, în ţară, sunt aproximativ 100 de absolvenţi din patru universităţi de medicină. În prezent, aceştia îşi găsesc de lucru doar în sistemul privat şi cum sistemul privat oferă locuri limitate, procentul celor care reuşesc să profeseze este foarte scăzut.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş a avut, în anul 2011, primii absolvenţi şi de atunci există în fiecare an. La protest au participat licenţiaţii în nutriţie şi dietetică şi ni s-au alăturat şi studenţii”, a menţionat Florina Ruţa.

Oamenii care au nevoie de ajutor, apelează, de obicei, la cea mai simplă şi la îndemână metodă, internetul. Chiar dacă motivele lor sunt variate, aceşti oameni trebuie să fie monitorizaţi, iar aceasta devine sarcina dieteticianului. „Scopul principal este menţinerea sănătăţii şi asigurarea unui echilibru nutriţional prin alimentaţie. De aceea, persoanele trebuie monitorizate, urmărite şi aceasta este, de fapt, sarcina dieteticianului”, a continuat preşedintele Asociaţiei Române de Nutriţie şi Dietetică (ARoND).

Dietetica, o ştiinţă integrativă aplicată Dietetica integrează cunoştinţele de nutriţie, artă culinară, biochimie, fiziologie, business, management, jurnalism, ştiinţe comportamentale şi sociale pentru a obţine şi menţine sănătatea, a preveni boala şi a facilita recuperarea în caz de boală. Dieteticianul utilizează ştiinţa nutriţiei pentru sănătatea populaţiei, prin promovarea sănătăţii şi prin prevenirea bolii şi foloseşte terapia nutriţională medicală. El este responsabil de evaluarea stării nutriţionale a pacientului, de monitorizarea statusului nutriţional al pacientului, cât şi de implementarea unei terapii medicale nutriţionale. Dincolo de opţiunea de a lucra într-o unitate sanitară, dieteticianul poate oferi consultanţă nutriţională, poate preda nutriţie şi dietetică în instituţii educaţionale, poate participa la proiecte de cercetare şi poate administra servicii alimentare la nivel de unităţi sanitare sau de alimentaţie publică. De aceea, este necesară promulgarea unei Legi a Dieteticianului. Dieteticianul este o verigă lipsă în sistemul de sănătate din România, lipsă cu impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate.

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rossey: dezvoltare pentru România

45

de Ionuţ OPREA

Carl Rossey este preşedintele Belgian Romanian Business Association (BEROBA) şi face bilanţul primului an de activitate al comunităţii oamenilor de afaceri belgieni. Cu o experienţă vastă ca manager (COO-CIO – membru al boardului Raiffeisen Bank), Carl Rossey este optimist în privinţa impactului mesajelor comunităţii de business asupra creşterii competitivităţii economice pentru România, dar şi în privinţa dezvoltării relaţiilor comerciale între Belgia şi România. În luna ianuarie urmează lansarea unei coaliţii a celor mai puternice asociaţii ale oamenilor de afaceri în România.

Cum aţi defini rolul BEROBA pentru membri şi comunitatea de afaceri din România?

Avem diferite misiuni, una dintre ele este să creăm un mediu în care să ne întâlnim cu oameni care au legături cu Belgia, direct sau indirect, dar nu exclusiv, vrem să creăm o comunitate de afaceri. Vrem, de asemenea, să discutăm şi să îmbunătăţim mediul de business aici, în România. De exemplu, prin BEROBA suntem activi în “Coaliţia”, care va fi, de fapt, o formă de cooperare între diferite asociaţii de business şi noi suntem acceptaţi ca parteneri de dialog, inclusiv la nivel ministerial. Şi în acest sens mă bucur că am reuşit deja să ne implicăm în proiecte majore. Avem aproape în fiecare lună un “power lunch” unde invităm specialişti pentru diferite teme, am discutat cu ministrul Muncii, sau săptămâna trecută, de exemplu, am discutat despre noul Cod civil şi impactul său şi aşa cred că aducem valoare pentru că organizăm discuţii despre teme actuale.

Cine poate fi parte a comunităţii BEROBA, ce impact a avut şi ce proiecte se dezvoltă?

Oricine se poate înscrie, desigur aşteptările sunt să fii activ în business în mod sincer, respectând norme etice minimale.

Domnul Ambasador Philippe Beke este Preşedinte onorific şi bineînţeles că vorbim mult despre Belgia şi România, dar există membri care nu au legături de afaceri cu Belgia. Suntem 40 de membri acum, ţinta noastră este peste 50, numărul nu este neapărat atât de important, ci să existe o comunitate cu interacţiune mai intensă şi noi să adăugăm valoare. Şi domnul ambasador este implicat şi asta ne ajută mult, îmi place că suntem aproape de Ambasadă pentru că asta creează un fel de sinergii. De asemenea, şi asta mi se pare foarte interesant, în Belgia, am creat un fel de business council, format din oameni de business, proprietari care au banii în business şi care sunt cunoscuţi acolo şi care au investit deja în România. De două ori pe an organizăm în Belgia o cină cu toţi antreprenorii care au investit aici. Discutăm despre experienţa aici, în România, e o evoluţie foarte pozitivă, avem legături cu oameni de decizie în Belgia. Recent am avut o întâlnire cu o asociaţie de români în Belgia, antreprenori care vor să se dezvolte acolo, vrem să dezvoltăm şi această relaţie.

Ce v-a motivat să vă implicaţi, ce vă motivează să conduceţi BEROBA? Este o responsabilitate pentru că eu sunt aici de opt ani şi cunosc mediul de afaceri, am încă legături cu Belgia şi, când domnul ambasador a venit şi a întrebat, am simţit că trebuie să fac asta, acesta e un element. Apoi, în jobul meu la bancă sunt foarte focalizat pe lucruri interne, acum, pentru mine personal, BEROBA îmi dă oportunităţi să fiu mai focalizat şi pe domenii externe şi asta, de fapt, este interesant.

Cum a fost 2013, cum simt companiile mediul de business în România, ce perspective ar fi pentru 2014?

Majoritatea companiilor au avut un an bun, dar şi greu. Există multe semne de întrebare despre viitor, pentru că sunt multe semnale pozitive, dar şi negative. Pentru antreprenori rămân întrebările despre stabilitate, care va fi impactul alegerilor, impactul cursului de schimb. În principiu, oamenii care sunt activi în BEROBA au deja experienţă în România şi au, de asemenea, încredere. Ştim că România este o provocare, dar totuşi există oportunităţi şi, dacă înţelegem cum funcţionează lucrurile şi avem un pic de răbdare, rezultatele există.

Cum e România pentru dvs., profesional şi personal? În România există mult dinamism şi agitaţie - şi pozitivă şi negativă, asta înseamnă că nu este deloc plictisitor. De asemenea, pentru noi, în domeniul bancar şi alte domenii, este o ţară unde încă putem să ne dezvoltăm. Şi, personal, văd impactul activităţilor mele, asta creează o mulţumire extrem de importantă. Am început să iubesc România, dar nu este uşor, prima dată, Bucureştiul dă impresia de agresivitate, un fel de junglă, fiecare este extrem de individualist. Dar acum am contacte dezvoltate cu mulţi români, sunt mai experimentat, îmi place să lucrez cu ei, sincer. Ca pregătire sunt inginer, un tip raţional, analizez cifre şi, înainte să vin în România, eram focalizat pe structură, pe raţiune, nu aşa de mult pe oameni.

Acum mă focalizez mult mai mult pe dezvoltarea oamenilor şi cum putem să ne asigurăm că oamenii sunt motivaţi, învaţă şi am dezvoltat legături cu oameni puţin diferiţi decât am avut în trecut. Cred că probabil mediul din România m-a ajutat.

46

investiție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania AQUASERV, raport de proiect „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, cel mai mare proiect investiţional din judeţ finanţat din fonduri europene, implementat de Compania AQUASERV, va asigura servicii de alimentare cu apă şi canalizare pentru 60.000 de locuitori din judeţele Mureş şi Harghita care nu au avut până acum acces la astfel de sisteme moderne.

Peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, din care peste 60.000 vor avea acces, pentru prima oară, la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, prin intermediul proiectului în valoare de 110,8 milioane euro, implementat de Compania AQUASERV şi cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

“Contractul de finanţare prin care s-au aprobat sursele pentru această investiţie s-a semnat aproape acum doi ani, în aprilie

2011, valoarea totală de atunci 110 milioane. Între timp, ca urmare a economiilor realizate pe parcursul licitaţiilor, am emis un act adiţional cu Ministerul Mediului şi am adus astăzi investiţia la 109 milioane”, a spus Törzsök Sándor, şeful Unităţii de Implementare, la ultima întâlnire cu mass-media mureşene.

Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” va permite Companiei AQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în 7 oraşe - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc - precum şi în 57 de comune. Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea, vor fi construite sau modernizate 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare.

Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în 2015.

În grafic În cadrul proiectului sunt cuprinse în total 18 contracte. Dintre acestea 16 vizează lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului, iar 2 sunt contracte de servicii. Până în prezent au fost semnate 10 contracte, dintre care 9 pentru lucrări şi unul pentru servicii de asistenţă tehnică.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe partea de canalizare/epurare au fost semnate contractele pentru reabilitarea Staţiilor de Epurare din Tîrgu-Mureş, Reghin, Târnăveni şi Iernut, precum şi pentru construirea unei noi Staţii de Epurare în Luduş. De asemenea, a fost semnat contractul de extindere a reţelei de canalizare din municipiul Reghin. În privinţa sistemelor de apă potabilă, până acum au fost semnate contractele pentru reabilitarea Uzinelor de tratare a apei din Luduş, Iernut, Târnăveni, Sighişoara şi Cristuru Secuiesc, precum şi contractul de construire a unei conducte de aducţiune pe Valea Nirajului.

O etapă extrem de importantă în implementarea proiectului o reprezintă semnarea contractului prin care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă Companiei AQUASERV un credit în valoare de 11,4 milioane euro.

Creditul este necesar pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care revine operatorului regional AQUASERV, din valoarea totală de 110,8 milioane euro a proiectului.

Contractul de lucrări pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare din Luduş şi Iernut au fost semnate în data de 13 decembrie 2013. Pentru cele 7 contracte rămase, procedurile de licitaţie sunt în diferite stadii, astfel: pentru 2 contracte care au fost adjudecate sunt examinate contestaţiile depuse, pentru un contract sunt în curs de evaluare ofertele depuse, iar pentru alte 4 contracte procedurile de licitaţie sunt publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP.

Nămolul, îngrăşământ agricol gratuit Fermierii mureşeni vor putea folosi, în mod gratuit, nămolul provenit de la staţiile de epurare a apei uzate drept îngrăământ în agricultură.

Pentru a promova această oportunitate, Compania AQUASERV a găzduit la sfârşitul lunii noiembrie 2013, o întâlnire între agricultorii din judeţul Mureş, reprezentanţii Direcţiei Agricole Mureş, experţi de mediu şi reprezentanţi ai AQUASERV. Scopul întâlnirii a fost de a informa agricultorii asupra avantajelor utilizării nămolului provenit de la staţiile de epurare a apei uzate. Agricultorii mureşeni au aflat, printre altele, că nămolul este oferit gratis de Compania AQUASERV, fiind necesară doar încheierea unui acord de colaborare cu operatorul.

De altfel, compania transportă şi împrăştie nămolul pe terenurile agricole şi face studii agrochimice şi de monitorizare a acestora, împreună cu Oficiul Local de Studii Pedologice.

Utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare reprezintă una dintre metodele de punere în valoare a conţinutului lor de materie organică şi elemente nutritive, fiind demonstrat faptul că nămolurile din epurarea

investiție

47

apelor uzate menajere au un conţinut bogat în nutrienţi, deci o valoare de fertilizare ridicată. Pe lângă avantajul că este oferit gratuit, folosirea nămolului de Beneficiari: peste 300.000 de loepurare în agricultură conduce la reducuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita cerea cantităţii de îngrăşăminte chimice 60.000 vor avea acces, pentru necesare. Trebuie menţionat faptul că, prima oară, la sisteme de alimentare înainte de a fi valorificat, nămolul este cu apă şi de canalizare supus mai multor procese de tratare si Valoare proiect: 110,8 milioane unor analize minuţioase, pentru elieuro minarea riscurilor asupra mediului şi a Cofinanţarea operatorului regional: sănătăţii.

11,4 milioane euro(credit BERD) Această măsură se pliază pe strategia 7 oraşe - Tîrgu Mureş, Reghin, naţională, în acord cu pretenţiile Uniunii Sighişoara, Târnăveni, Luduş, IerEuropene, care încurajează utilizarea nănut şi Cristuru Secuiesc - şi 57 de molului din staţiile de epurare în agricomune - peste 160 de km de reţele cultură şi face parte din Proiectul de apă potabilă şi aproximativ 90 de „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii km de reţele de canalizare construde apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, ite sau reabilitate cofinanţat din Fondul de Coeziune al 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii Uniunii Europene prin Programul Opede epurare a apelor uzate – conraţional Sectorial Mediu. struite sau modernizate Localităţile incluse în proiect sunt: Durata de implementare: 8 aprilie Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târ2011-2015 năveni, Luduş, Iernut Cristuru Secuiesc şi localităţile aflate de-a lungul aducţiunilor care vor fi construite pe Valea Nirajului, Band-Pănet şi Voiniceni-Sărmaş. În urma investiţiilor, gradul de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile incluse în proiect va creşte considerabil, iar calitatea serviciilor prestate se va conforma cerinţelor Uniunii Europene.

Cifre

Planuri pentru localităţile mici Pentru linia de finanţare europeană 2014 - 2020, Aquaserv intenţionează să acceseze fonduri pentru extinderea apei şi canalizării şi în localităţile cu populaţie între 2000 şi 10.000 de locuitori. “Cu POS 2, cu perioada de programare 2014 -2020 vom încerca să rezolvăm problemele de infrastructură la aceste localităţi. Am reactualizat Masterplanul care ne dă perspectiva investiţională până în 2037, este în curs de avizare, aprobare. Acest masterplan cuprinde şi este o piesă esenţială, lista de investiţii prioritare care astăzi se cifrează la 114 milioane de euro”, a anunţat Törzsök Sándor, şeful Unităţii de Implementare, la aceeaşi întâlnire.

După aprobarea listei de investiţii prioritare şi a masterplanului va fi contractată asistenţa tehnică care va elabora studiul de fezabilitate şi aplicaţia pentru finanţarea acestui pachet.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiect

49

Aproape patru miliarde de euro pentru Regiunea Vest

Din 2014, România are la dispoziție fonduri europene în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani pe care cetățenii români și instituțiile statului pot să îi obțină prin proiecte bine gândite. Cele 40 de miliarde de euro trebuie absorbite în viitorii șapte ani, deci până în 2020. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest ar fi necesare aproape patru miliarde de euro. de Laura M. BONDRILĂ

La nivelul Regiunii Vest, ADR Vest a demarat procesul de elaborare a Planului pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, fondurile europene necesare pentru a fi absorbite în această perioadă, de către judeţele care compun regiunea (Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara), fiind estimate la 3,8 miliarde de euro. Sunt disponibile, conform Planului de dezvoltare regională, un număr de 26 de măsuri, grupate în şapte axe prioritare, între care regăsim domenii de accesare, precum: infrastructură, transport, mediu, sănătate, educaţie şi formare. Din cei 3,8 miliarde de euro, cei mai mulţi bani, mai exact peste 1,2 miliarde de euro, ar urma să fie alocate infrastructurii, respectiv întregii reţele de drumuri şi transport (drumuri expres, căi de acces judeţene, căi ferate etc.).

Potrivit directorului general al ADR Vest, Sorin Maxim, „elaborarea acestui document de programare se bazează pe consultări cu autoritățile competente naționale, regionale, locale, cu organizațiile societății civile, cu parteneri economici și sociali, dar și pe pregătirea unei serii de analize şi studii care să sprijine procesul de planificare şi programare pentru perioada 2014-2020”. Planificarea privind necesităţile financiare ale celor patru judeţe care formează Regiunea Vest a avut la bază o serie de criterii şi factori socio-economici, aşa încât în următorii şapte-opt ani această zonă să atingă nivelul de dezvoltare a regiunilor similare din Europa Centrală şi de Vest. „În ciuda unor progrese şi a unei poziţii relativ bune la nivel naţional la majoritatea indicatorilor relevanţi, cu excepţia celor sociali, Regiunea Vest rămâne o regiune mai puţin dezvoltată în contextul Uniunii Europene.

Ca atare, Regiunea Vest continuă să necesite o gamă largă de intervenţii şi politici publice specifice obiectivului convergenţă, care continuă să acopere principalele domenii de dezvoltare economică, în special competitivitatea întreprinderilor, dezvoltarea economiei rurale, precum şi infrastructura cheie şi serviciile conexe, de transport, mediu, sănătate, educaţie şi formare”, mai subliniază şeful ADR Vest.

Motorul de dezvoltare al Regiunii Vest Un studiu realizat la nivelul ADR Vest arată faptul că regiunea Vest nu este una omogenă, problemele de coeziune economică şi socială fiind datorate disparităţilor care există între mediul urban şi cel rural, precum şi între cele patru judeţe ale acestei regiuni. „În special, două oraşe, Timişoara şi Arad, fiecare în parte şi mai ales împreună, sunt motorul de dezvoltare economică şi socială pentru întreaga regiune.

Pentru cele două oraşe provocarea este clară: ele trebuie să devină competitive şi pe plan internaţional, comparabil cu regiuni similare din Europa Centrală şi cu cele din Europa de Vest. În acelaşi timp, judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara urmăresc constant creşterea gradului de competitivitate prin

valorificarea potenţialului local şi diversificarea activităţilor economice, fiind încă dominate de un caracter industrial intensiv, dar redus în termeni de competitivitate şi productivitate”. Sorin Maxim apreciază că „strategia cuprinsă în planul pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2014-2020 identifică alături de punctele forte ale regiunii şi o serie de constrângeri care trebuie luate în considerare în planificarea orizontului 2014-2020, cum ar fi: globalizarea, emergenţa economiilor asiatice, creşterea costurilor de energie, impactul schimbărilor climatice, precum şi impactul asupra comunităţilor care rezultă din activităţile curente”.

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Noul site SSIF Broker – Informații complexe prin experiențe grafice Cu o structură user-friendly și un design inovator, noua imagine a site-ului www.ssifbroker.ro oferă informații complexe și o experiență grafică unică pentru toți utilizatorii, atât clienți ai SSIF Broker SA, cât și investitori interesați de piața de capital.

Scopul principal al relansării siteului a fost acela de a oferi un spațiu interactiv, în care acționarii BKR sunt informați punctual și în timp real, clienții au acces facil la platforma de tranzacționare, în timp ce pot consulta detalii despre cele mai recent lansate produse financiare și vizitatorii interesați de acest domeniu pot consulta informații despre piață în timp real, profitând totodată și de tutorialele menite să îi familiarizeze cu concepte de bază despre piața de capital.

Site-ul nu se adresează doar actualilor sau potențialilor clienți SSIF Broker, ci tuturor celor care sunt interesați de bursă, în general. Astfel, pe noua pagină web se pot găsi informații variate despre produse, piețe, strategii de investiție, servicii emitenți, conturi, dar și rubrici de analiză și știri din piața de capital.

Pentru a facilita utilizarea de către toți cititorii, conținutul categoriilor a fost simplificat, noua versiune fiind mult mai lizibilă și concisă. Accesul la platforma de tranzacționare pentru piața autohtonă, respectiv la platforma de tranzacționare pentru piețe externe, se face de pe o singură pagină, toate avantajele celor 2 platforme fiind prezentate într-un mod simplu și concis. Tutorialele ajută utilizatorii să utilizeze programele.

Homepage-ul prezintă elemente de grafică moderne ce pun accentul pe cele patru puncte de interes ale site-ului: produsele financiare, platforma de tranzacționare, secțiunea de analize și centrul de educație financiară.

Ca noutăți, site-ul www.ssifbroker.ro a multiplicat variantele de contact și formele de acces la informații din partea specialiștilor SSIF Broker prin rubrici precum FAQ, chat, Facebook, Linked, Newsletter și Blog.

O altă noutate constă în preluarea integrală a portalului www.tranzacțiibursiere.ro. Astfel, utilizatorul nu mai este nevoit să acceseze două pagini diferite, regăsind toate informațiile cu privire la tranzacții în rubrica „informații tehnice despre piață”. Tot aici, utilizatorii pot urmări cotații pe bursa autohtonă și străină, noutăți pe bursă, Intraday Spot, date istorice ale cotațiilor spot și futures, analize și comunicate bursiere și date despre emitenți.

Nu în ultimul rând trebuie amintită rubrica de ,,Academia Broker” care este în plină dezvoltare. Această secțiune cuprinde tutoriale și un glosar de termeni care să poată fi consultat ori de câte ori este nevoie să se înțeleagă termeni specifici acestui domeniu. Tutorialele video constau în emisiunile ,,Dicționar de capital”, unde specialiștii Broker aleg să

explice saptămânal diferite concepte specifice domeniului. Pe viitor, aici, vizitatorii site-ului se vor putea înscrie la webinarii și întâlniri periodice. În paralel, blogul este segmentat pe informații de interes updatate pentru speculatori și investitori, în timp ce prin intermediul forumului, cititorii au posibilitatea de a participa la discuții și de a deschide noi subiecte.

Ce diferențiază site-ul SSIF Broker de alte site-uri de specialitate?

Câteva exemple sunt secțiunea amplă de analize, cotații, știri bursiere, secțiunea de educație financiară, Blog-ul și Forumul, varianta în engleză a paginii și designul interactiv.

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România, şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi printre care se numară Antibiotice Iaşi, Azomureş Târgu-Mureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima şi, până în prezent, singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. Societatea de servicii de investiţii financiare Broker S.A este primul broker local de retail care a listat la Bursa de Valori București produse structurate: certificatele Turbo long și short, cu activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi indicele EURO STOXX50. De asemenea, compania beneficiază de suportul unui departament intern de analiză ce răspunde nevoilor de analiză și tranzacționare adresate investitorilor instituționali, rezidenți și nerezidenți.

SSIF Broker SA are în prezent mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de 12,514% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei.

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stați măcar preț de o cafea?

M-am născut la țară și am crescut undeva pe Valea Mureșului până la 10 ani, ulterior pentru mulți ani petrecându-mi vacanțele tot acolo. În fiecare vară 3-4 săptămâni erau dedicate strânsului fânului.

Pe vremea comuniștilor, adunatul fânului era o şcoală de muncă şi de furat, ambele în același timp. Munceam de dimineața până seara pentru ca să facem 2/3 din recoltă pentru CAP şi doar 1/3 pentru animalele noastre. Asta a fost regula de când bunicul meu a fost ”convins” să cedeze pământul lui către stat la CAP. În fiecare vară mergeam sa strângem fânul și de fiecare dată eram puțin contrariat despre finalul muncii noastre. De mic copil am fost învățat că nu este ”bine” să furi, doar că noi tocmai furam la fân. De fiecare data făceam 3 căpițe, din care două pentru CAP şi una pentru noi (pentru animalele noastre). Evident cele două căpițe pentru CAP erau foarte afânate, pe când cea pentru noi era bine călcată și atent protejată de ploaie. Așa am fost învățat, eu şi generația mea, că, dacă furi de la stat, nu este nicio problemă, chiar este legitim.

De atunci au trecut mai bine de 30 ani, mulți post-revoluționari și se pare că nu am scăpat de această meteahnă să considerăm bunul public ceva perfect legitim abuzabil. Atât banul public, cât și banul privat, al contribuabilului.

Așa se face că spitalele noastre, spre exemplu, găzduiesc mai mulţi portari decât medici. Evident, vârsta portarilor nu trebuie să ne îngrijoreze, în schimb, distribuția pe vârste a medicilor ne poate face să ne gândim că peste 10 ani nu va avea cine să ne mai trateze - unii vor fi deja la pensie şi alții plecați din țară pentru o viață mai bună în Anglia, Franța sau Germania la o vârstă profesională fragedă şi care nu mai vin înapoi.

Revenind la portari, trebuie să spun că rolul acestei funcțiuni a devenit din ce în ce mai ”băgat în seamă”. Acum sunt parte din structuri solide (departamente speciale, firme de security, cred că au și sindicat) și se comportă de parcă ar fi mai importanți decât oricine în spital.

Acum câteva zile bune, discutam cu un prieten despre experiențele noastre cu portarii din diverse spitale. Dacă nu ar fi jalnice în sine, ar putea face parte dintr-un sitcom reușit, prin savoarea umoristică a situațiilor create. De la unul care o certa de zor pe o doctorită că nu este de acord cu ea (!?), de parcă ar fi fost colegi la rezidențiat, la altul ce-i spunea soției prietenului meu ”măcar, preț de o cafea tot stați, nu-i așa?”, indicându-i clar care este prețul ca să poată să-şi viziteze soțul.

Am văzut și spitale din alte țări și acestea au portari. Nu atât de mulți, nu atât de importanți și nu atât de nesimțiți. Acolo medicul este respectat pentru că este profesionistul fără de

care spitalul nu poate exista și pacientul este respectat pentru că, direct sau indirect, generează veniturile din care și portarii își câștigă salariul și musai trebuie mulțumiți.

La noi, medicul şi pacientul sunt cantități neglijabile pentru că noi am păstrat meteahna comunistă de a fura (într-o formă sau alta) de la ”stat”, chiar dacă noțiunea de ”stat” a suferit între timp ceva modificări mult prea subtile pentru portarii din spitale - medicii sunt liber-profesioniști, pacienții sunt asigurați și plătesc (chiar dacă, mulți dintre ei, nu-și dau seama). Pentru portari, lumea a încremenit însă în unitatea lor de măsură clasică, la prețul unei cafele - ei știind cu precizie că această unitate de măsură își modifică valoarea în funcție de inflație, curs valutar și nu are niciun risc.

Portarii sunt creditați cu o autoritate ieșită din comun. Ei sunt Dumnezeii instituțiilor pe care le păzesc. Ca să treci de ei, fie le dai ”preț de o cafea”, fie minți (ca și în povestea de la început), fie încerci să te confrunți cu ei, doar că această ultimă variantă poate să sfârșească kafkian. Ei pot să decidă dacă argumentele tale sunt suficient de serioase sau nu, dacă ești cine spui că ești, eventual îți solicită și niște hârtii cu care să dovedești ce spui. Rezolvarea stării de sănătate a vizitatului devine deja o chestiune ușoară, dacă ai reușit să treci de portar.

Aceleași caracteristici li se aplică tuturor portarilor, indiferent despre ce instituție vorbim. La fel este și la primărie, și la prefectură, și la scoala de băieți, și pe 11 Fevruarie, și la şcoala de fete. Estimez, așa din tastele calculatorului, că vorbim măcar de o mie de portari într-un oraș de mărime medie. Cu excepția centrelor universitare de medicină, nu sunt convins că toate orașele de această mărime dispun de un număr de medici măcăr pe jumătate.

Mă și mir că nu sunt citați în documentele oficiale ale guvernului ce fac referire la formarea PIB-ului pentru că eu cred că măcar 0.1-0.2% din PIB merge spre plata portarilor, din toate instituțiile din țara noastră. Dacă acești o mie de portari, măcar dintr-un oraș de mărime medie, ar lucra într-o fabrică ce ar produce ceva, ar crește PIB-ul României cu măcar 0.5% și ar putea anunța și guvernul creșterea economică mult așteptată. Îmi pun totuși întrebarea ”ce păzesc” toți acești portari? În spitale am înțeles că-i pazesc pe pacienți de rudele lor. Nu care cumva să primească pacientul ceva medicamente sau mâncare și ar putea să se facă bine și să meargă acasă, și atunci, efectul multiplicator al prețului unei cafele ar putea să capete alți parametri greu de calculat și, Doamne ferește, nu mai câștigă atât cât erau obișnuiți.

La instituțiile de stat pot să înteleg că-i apară pe funcționari de contribuabil. Cel care plătește taxe şi poate are nevoie de ceva de la respectiva instituție, nu poate când vrea el (a se citicând are nevoie) să meargă ”ca Vodă-n lobodă”, ci mai întâi să dea frumos raportul la portar. Nu de alta, dar poate nu știe el, contribuabilul, bine ce vrea sau poate, de fapt, nici nu e bine ce vrea.

Ce nu înțeleg este de ce presupunem că fiecare trebuie să aibă un serviciu, indiferent cât de inutil ar fi acela, și acel serviciu trebuie să fie ”la stat” că de acolo putem, cu toții, să furăm oricât pentru că este legitim, precum era și CAP-ul pe vremea bunicului.

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

53

54

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELBA lumina de la Timişoara

de Laura M. BONDRILĂ

Unul dintre cele mai longevive şi puternice brand-uri bănăţene, SC ELBA SA, a marcat anul acesta, la aproape un secol de existenţă, două evenimente speciale: mutarea activităţii într-un spaţiu nou, modern, dotat cu tehnologii de ultimă oră, în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro, şi obţinerea unui premiu special pentru 20 de ani de prezenţă constantă în Topul Firmelor din Timiş.

Istoria companiei este indestructibil legată de cea a oraşului de pe Bega. Însumând aproape 1000 de angajaţi, SC ELBA SA este, în prezent, cel mai mare furnizor de soluţii, sisteme şi corpuri de iluminat general şi auto din România, o afacere cu capital sută la sută românesc, născută şi crescută din inima Banatului. Experienţa incontestabilă de aproape un veac în domeniul producerii sistelor şi soluţiilor de iluminat a făcut din numele ELBA un brand care a depăşit demult hotarele României. Dincolo, însă, de toate acestea, SC ELBA SA Timişoara este unul dintre puţinele modele reuşite de privatizare post-decembristă prin metoda MEBO, la toate acestea contribuind decisiv serio zitatea, profesionalismul şi perseverenţa angajaţilor. Care să fie secretul acestei adevărate “reţete de succes”? Ne lămureşte chiar directorul general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al prestigioasei companii bănăţene, Gheorghe Cocian: “Trebuie să faci lucruri bune şi durabile.

Numai aşa îţi câştigi renumele pe piaţa de desfacere şi, implicit, încrederea partenerilor. Am pus mult suflet în munca noastră, am dat dovadă de pricepere şi dăruire, dar şi de stăruinţă în vremuri de restrişte şi am izbândit. Aşa am scris una dintre cele mai <luminate> pagini din istoria

business-ului românesc, care a mizat totul pe voinţa şi pe puterea bănăţenilor de a fi mereu la înălţime”.

Lumina de la Timişoara Cunoscut atât pe plan naţional, cât şi extern, sloganul companiei “Lumina de la Timişoara” a făcut deja înconjurul planetei. Motiv firesc de mândrie pentru toţi cei care trudesc şi din mâinile cărora ies produse de o înaltă calitate. ELBA a devenit un brand românesc respectat, în principal, pentru produsele de calitate, nu numai în România, ci şi la export. Este un exemplu pentru industria românească de cum poţi să rezişti în timp dacă ai resurse umane bune, pregătite profesional, şi un plan de afaceri pe termen lung. Este o investiţie proiectată cu mulţi ani în urmă, proiect de la care nu s-a abdicat indiferent de vremurile care au trecut peste companie. La venerabila vârstă de 92 de ani, ELBA s-a mutat în “casă nouă”. S-ar putea spune că firma îşi trăieşte a doua tinereţe, întrucât echipamentele moderne, de ultimă generaţie, aproape că nu mai amintesc nimic de ceea ce însemna aceasta odinioară, când

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

pornea cu paşi timizi în vâltoarea economiei. Noul sediu este situat în parcul tehnologic Freidorf din Timişoara, se întinde pe o suprafaţă de 80.000 mp şi reprezintă o investiţie de peste 50 de milioane de euro. Ansamblul cuprinde o clădire administrativă şi laboratoare, o hală de producţie pentru corpurile de iluminat auto şi încă o alta pentru producerea aparatelor de iluminat industrial. Astfel, prin investiţiile realizate în construcţii, tehnologii şi laboratoare, ELBA se situează în avangarda progresului tehnologic şi a protecţiei mediului înconjurător.

Perseverenţa – soluţia depăşirii crizelor ELBA reprezintă la ora actuală cel mai mare producător de soluţii şi sisteme de iluminat din ţară. Aici se produce o gamă largă de corpuri de iluminat, industriale şi casnice, precum şi faruri şi lămpi pentru autovehicule. Este un profil pe care ELBA l-a creat încă din anii ’70 şi pe care continuă să-l dezvolte, urmărind, în permanenţă, exigenţele din ce în ce mai mari ale clienţilor, pe o piaţă concurenţială acerbă, unde orice greşeală te poate scoate din “circuit”.

Criza economică instaurată în ultimii ani a “bântuit” şi pe “strada” ELBA, însă efectele sale dramatice au ocolit-o. Directorul Cocian este de părere că singura soluţie în a învinge o criză, indiferent de domeniu sau de direcţia din care vine, este perseverenţa. “Să ai încredere că ţelurile şi pragurile pe care ţi le-ai propus sunt tangibile şi să te zbaţi pentru ele”, explică acesta. Şeful ELBA mai spune că, atunci când începi un proiect şi te trezeşti că vine peste tine criza, este extrem de dificil de făcut faţă, condiţii în care cei mai mulţi abandonează, ceea ce este o greşeală. “Nu trebuie să abandonezi lupta, trebuie să te repliezi după noile condiţii.

Dovada este ceea ce am realizat noi. Sigur, este foarte important – şi voi sublinia mereu acest lucru – colectivul care te sprijină, pe care te poţi baza şi în momentele mai dificile, să fie oameni care să cunoască obiectivele şi să lupte pentru ele, uneori în condiţii dure”, dezvăluie directorul Cocian. Prin “condiţii dure”, acesta înţelege chiar şi inerente diminuări de salarii, începând chiar cu conducerea, ceea ce, la drept vorbind, este o raritate în peisajul economic românesc. “Pentru că a fost o perioadă în care toată conducerea, începând cu mine, ne-am redus salariile mult ca să putem continua fără să umblăm la salariile muncitorilor şi alte şi alte sacrificii care au trebuit făcute pentru ca să ajungem aici”, a mai adăugat directorul general ELBA. Activitatea companiei timişorene s-a diversificat an de an, aşa încât, la ora actuală, pe lângă producţia tradiţională de corpuri destinate iluminatului stradal şi casnic, ELBA produce şi componente de gen pentru industria autovehiculelor. Între beneficiarii deja tradiţionali ai firmei

timişorene se disting, în mod special, Grupul Dacia Renault şi Grupul VW, în special, divizia Skoda, alături de alte firme din sectorul automotive. “Este o gamă largă de beneficiari care au încredere în calitatea produselor ELBA. Acesta este un alt obiectiv foarte important pentru noi: acela de a păstra calitatea înaltă a tuturor produselor noastre, în pofida unei concurenţe din ce în ce mai acerbe, mai ales de provenienţă asiatică”, mai declară directorul Gheorghe Cocian.

Douăzeci de ani în Top Întregul efort al oamenilor care au făcut din compania timişoreană un adevărat brand bănăţean a fost răsplătit de curând cu un premiu special de excelenţă, ceea ce reprezintă o recunoaştere a calităţii, a seriozităţii, a durabilităţii, altfel spus, a lucrului bine făcut. La ediţia din acest an a Topului Firmelor din Timiş, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara, aflat la ediţie aniversară, şi care s-a derulat în 15 noiembrie, SC ELBA SA a fost regina incontestabilă a serii. Pentru întreaga activitate, precum şi pentru performanţa de a se fi aflat, de 20 de ani încoace, fără întrerupere, în topul laureaţilor, compania timişoreană a fost distinsă cu Premiul Special pentru Excelenţă. Diploma şi trofeul i-au fost înmânate directorului general Gheorghe Cocian de către preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, emoţiile momentului fiind evidente şi aproape palpabile printre participanţi, care nu au contenit cu aplauzele şi felicitările.

Carte de vizită Prima firmă românească din domeniul fabricaţiei de corpuri de iluminat, sub denumirea “Dura întreprindere electrotehnică şi tehnică Barta & Co”, s-a înfiinţat în anul 1921. După numai doi ani, în 1923, a luat naştere o altă firmă, al cărei viitor o va apropia de „Dura”.

Este vorba de firma “Rudolf Kissling şi Fiul”, care mai apoi, în 1925, se va transforma în Fabrica Română de Candelabre şi Mărfuri Metalice „Lumina”. În anul 1930, în plină criză economică, se produce comasarea celor două firme sub denumirea de “Uzinele Dura”. Anul naţionalizării, 1948, aduce alături de această întreprindere firmele Galvani, Aga – Lux şi Framex, care au contribuit la naşterea societăţii comerciale “Electrobanat” (ELBA).

Modernizarea fabricii a dus la noi parametri de performanţă, astfel că, în anul 1980, producţia anului 1948 se realiza doar în 6 ore. În anul 1995, după ce o secţie a fost preluată de „Philips”, întreprinderea s-a privatizat prin metoda MEBO, angajaţii fabricii hotărând formarea unui acţionariat închis.

56

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gala „Best of business” Consiliul Judeţean Alba a organizat în luna decembrie cea de a VII-a ediţie a evenimentului Best of Business, evenimentul în care au fost premiaţi agenţii economici care au obţinut performanţe în acest an. de Dan LUNGU

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat că evenimentul este cadrul în care instituţia judeţeană oferă distincţii pentru recunoaşterea şi evidenţierea performanţelor obţinute de operatorii economici cu capital românesc sau străin din industrie, construcţii, servicii şi agricultură din judeţul Alba. „Este un eveniment de business în care încercăm să îi asigurăm pe oamenii de afaceri de toată consideraţia noastră pentru activitatea pe care o desfăşoară şi pentru aportul adus la dezvoltarea mediului economic al judeţului Alba”, a afirmat Dumitrel.

Premiile Best of Business 2013 s-au acordat şi în acest an firmelor care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică a judeţului, pe baza următoarelor criterii: investiţii de capital românesc şi străin în economia judeţului, contribuţii la bugetul judeţului, valoarea exporturilor firmelor cu capital românesc şi străin din judeţ, cei mai buni angajatori, locuri de muncă nou create în judeţ de firme cu capital românesc şi străin, crearea şi susţinerea brandului judeţului prin brandul propriu, implicarea în viaţa comunităţii. „Best of business este modul în care ne exprimăm recunoştinţa pentru firmele care îşi desfăşoară activitatea în judeţul nostru, fie că vorbim de investitori autohtoni

sau investitori străini. Suntem conştienţi că bugetul judeţului depinde de companiile şi investitorii care îşi desfăşoară activitatea în Alba”, a spus Alin Cucui, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba. „Eu cred că anul pe care îl încheiem a fost un an foarte dificil, dar cu rezultate bune dacă ne uităm, spre exemplu, la cazul firmei Transavia care a obţinut cele mai bune rezultate din punct de vedere financiar şi al producţiei în 2013, dacă ne uităm că Bosch şi-a deschis a treia fabrică în judeţul Alba sau dacă ne amintim că Star Transmision şi-a inaugurat a doua fabrică. Eu zic că este un an încheiat sub bune auspicii şi cred că anul viitor va fi marcat pentru tot ceea înseamnă dezvoltarea economică în judeţul Alba de construcţia noii autostrăzi Sebeş-Turda. Cred că va fi un veritabil magnet pentru investitori în judeţul Alba”, a susţinut Florin Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Supremia: 2013, an dificil Supremia, unul dintre cei mai mari producători de condimente din România, va încheia anul 2013 cu o cifră de afaceri de 32 de milioane de euro, iar pentru 2014 ţinteşte o creştere de minim 10 la sută. „Anul 2013 l-aş caracteriza ca fiind poate cel mai dificil an din istoria companiei. Compania a fost înfiinţată în urmă cu 13 ani. A fost un an în care a trebuit să mobilizăm toate resursele şi toată abilitatea noastră managerială pentru a ne dezvolta şi pentru a dezvolta pieţele de export. În anul 2013 am investit 2,5 milioane de euro în dezvoltarea de capacităţi de producţie”, a spus Ciprian Grădinariu, manager executiv Supremia Grup.

Ciprian Grădinariu susţine că în 2013 s-a simţit criza economică, în special pe piaţa românească, astfel încât compania s-a axat pe câştigarea unor pieţe externe. Potrivit acestuia, Supremia se bucură în prezent de succes pe piaţa vest-europeană, în ţările nordice şi în Turcia, o piaţă cu mult potenţial, iar mai nou este la început de drum şi în ţările din nordul Africii.

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Supremia are, în prezent, 260 de angajaţi şi o cotă de piaţă în România de aproximativ 30 la sută.

IPEC: Avem producţia contractată până în 2016 Compania IPEC, unul dintre cei mai mari producători de porţelan din România a avut un an economic bun în care a înregistrat o creştere, de aproximativ 20 la sută a cifrei de afaceri. IPEC va încheia 2013 cu o cifră de afaceri de 16 milioane de euro şi ţinteşte în 2014 să depăşească 20 de milioane de euro. „2013 a fost un an foarte bun şi am înregistrat o creştere de 20 la sută. Noi avem toată producţia vândută până în 2016 şi pot să vă spun că am crescut în fiecare an de criză între 20 şi 30 la sută”, a declarat, pentru Transilvania Business, Cristian Covaciu, manager general al companiei IPEC. Potrivit acestuia, compania are în derulare o investiţie de 8 milioane de euro de creştere a capacităţii cu 33 la sută, investiţie care presupune achiziţionarea de utilaje, creşterea eficienţei energetice şi construirea unei noi hale.

PREMIANŢI BEST OF BUSINESS 2013 IMM-uri: 1. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de firme cu capital românesc: Tobimar Construct, Oprean, Albani Forex, Nova Grup, Grup de Firme Tipo Rex, Instalatorul, Iprodcoop.

2. Cei mai buni angajatori: Domeniile Boieru, Trans Iviniş & Co, Ener Rom, Sipatub, Simodor Grup.

3. Cele mai mari valori ale exporturilor firmelor cu capital străin din judeţ: Kosmos Tre, Baumit, Leier Rom. 4. Cele mai mari valori ale exporturilor firmelor cu capital românesc din judeţ: Mobilaiud, Apidava, Transilvania Production, Nova Grup, Albani Forex, Iprodcoop, TEA, Ener Rom. 5. Cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului: Kosmos Tre, Baumit, Leier Rom. 6. Cele mai mari investiţii de capital românesc în economia judeţului: Instalatorul, Oprean, Ener Rom, Tobimar Construct, Simodor Grup, TEA, Mobilaiud, Grup de Firme Tipo Rex, Domeniile Boieru, Transilvania Production, Dupex, Sipatub, Albani Forex, Grup Tico România.

7. Contribuţii substanţiale la bugetul judeţului: Nova Grup, Tobimar Construct, Instalatorul, Sipatub, Prefera Foods, TEA. AGRICULTURĂ 8. Producţii realizate în sector vegetal Ferme mijlocii: Mecsol Galda, Bioterra, Fitomar, Societatea Agricolă Vinţana, Unilact Transilvania, Societatea Agricolă Agrobiana.

Ferme mari: Transavia, Grupul de firme DN Agrar.

9. Producţii realizate în sector pomicol, viticol şi floricol: Pomicola Boz, Molnar Mol Exim, Ciumbrud Plant, Super Rosa Csiki.

10. Producţii realizate în sector zootehnic Ferme mijlocii: Bioterra, Agro-Lact, Stazoo, Agrostea Product, Lactate CH, Unilact Transilvania, Sanda & Dorin, Lactoferm.

Ferme mari: Grupul de firme DN Agrar.

11. Investiţii în agricultură: Grupul de firme DN Agrar, Albatros Gold, Agro-Lact, Ciumbrud Plant, Unilact Tran-

silvania, Lactate CH, Fitomar, Stazoo, Molnar Mol-Exim, Lactoferm, Sanda & Dorin. Întreprinderi mari 1. Implicare în viaţa comunităţii: Jidvei, Transavia, Florea Grup, Albalact, Supremia Grup, Albani Forex, Tobimar Construct, Instalatorul, Prebet Aiud, Arieşul Conf.

2. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de întreprinderi mari şi IMM-uri cu capital străin: Bosch Rexroth, Kosmos Tre. 3. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de firme cu capital românesc: Jidvei, Florea Grup, Transavia, Alpin 57 Lux, Ipec.

4. Cei mai buni angajatori: Supremia Grup, Pehart Tec, Alpin 57 Lux, Star Transmission, Savini Due. 5. Cele mai mari valori ale exporturilor firmelor cu capital străin din judeţ: Bosch Rexroth, Star Transmission, Saturn, Savini Due. 6. Cele mai mari valori ale exporturilor firmelor cu capital românesc din judeţ: Pehart Tec, Transavia, Ipec, Apulum, Uzina Mecanică Cugir, Supremia Grup, IAMU, Arieşul Conf, Ciserom 7. Cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului: Bosch Rexroth, Star Transmission.

8. Cele mai mari investiţii de capital românesc în economia judeţului: Transavia, Florea Grup, Jidvei, IAMU, Elis Pavaje, Ipec, Albalact, Alpin 57 Lux, Apulum, Pehart Tec, Supremia Grup, Alredia 9. Contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme străine: Savini Due, Kosmos Tre. 10. Contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme româneşti: Ipec, IAMU, Albalact, Transavia, Pehart Tec. 11. Crearea şi susţinerea brand-ului judeţului prin propriul ei brand: Albalact, Alpin 57 Lux, Jidvei, Transavia.

Asociaţii profesionale • Asociaţia Ţara Vinului Alba • Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine Alba • Asociaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba • Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România • Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba Transilvania • Asociaţia franco-română de dezvoltare agricolă AFRODA Parteneri în dezvoltarea judeţului: Transavia, Bosch Rexroth, Jidvei, Alpin 57 Lux, Albalact, Supremia Grup, Star Transmission, Ipec.

57

58

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Timişoara – de la Mica Vienă la Noul Veneto

de Laura M. BONDRILĂ

În ultimii 15 ani, prezenţa investitorilor italieni în România, şi în special în Banat, a cunoscut o creştere spectaculoasă. O dovedesc cele aproape 3.000 de companii italiene existente în Timiş, dar, mai ales, prezenţa celor peste 15.000 de cetăţeni din peninsulă care au ales să trăiască în acest colţ al Europei, la fel ca şi existenţa a două camere de comerţ italiene, AntennaVeneto şi Lombardia.t Italia este de peste un deceniu şi jumătate principalul partener comercial şi de afaceri al judeţului Timiş. Investiţiile italiene se situează pe primul loc în clasamentul principalilor investitori din judeţ, atât ca număr de firme cât şi din punct de vedere al capitalului social investit. Conform statisticilor oficiale, la nivelul lunii iunie 2013, cetăţenii italieni rezidenţi în judeţul Timiş însumau circa 15.000. Italia ocupă primul loc ca număr de societăţi străine înregistrate (aproape 3.000 de companii), dar şi ca parteneriate comerciale încheiate, situându-se între primii trei investitori ca şi capital social străin investit aici. Potrivit lui Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara (CCIAT), capitalul italian deţine supremaţia între firmele din Timiş, investiţiile ridicându-se la circa 200 de milioane de euro, adică aproape o treime din capitalul străin investit în judeţ. „În jur de 14 000 de firme cu participare italiană activează în ţara noastră, iar 5000 sunt în Regiunea Vest. Dintre acestea, aproape 3000 activează în Timiş, cam cât număra şi cele germane”, a mai precizat şeful CCIAT. Tot acesta a precizat ca „din cei aproximativ 15.000 de cetăţeni italieni câţi trăiesc aici, marea lor majoritate sunt oameni de afaceri ori manageri de companii, ceea ce reprezintă o cifră încurajatoare”.

Poziţia favorabilă şi privilegiată, în vecinătatea graniţei de vest a României, potenţialul economic semnificativ din zonă, forţa de muncă calificată, precum şi o infrastructură în plină dezvoltare sunt numai câteva dintre argumentele care i-au determinat pe oamenii de afaceri italieni să aleagă Banatul. Puţin ştiu, poate, că în realitate prezenţa italiană în această regiune are, însă, rădăcini mult mai vechi.

De la turism la afaceri Dacă în anii 70-80, prezenţa italiană în Banat şi, în special, în Timişoara era una mai degrabă turistică, după 1990, cetăţenii din peninsulă s-au orientat spre afaceri. Una dintre cele mai vechi investiţii italiene din Timiş este Euroconstruct SA, parte a Concernului IMP (Industriale Maurizio Peruzzo), activă în domeniul construcţiilor încă din anul 1991. Firma a atins o cifră de afaceri de peste 6 miliarde de lei, având aproape 200 de angajaţi. Printre cele mai mari investiţii italiene (peste 50 de milioane de euro investiţi în producţie) se numără Zoppas Industries Romania SRL, companie ce activează din anul 1997 în oraşul timişean Sânnicolau Mare. Compania fabrică maşini şi aparate electrocasnice şi are o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei.

O prezenţă la fel de importantă în peisajul economic bănăţean sunt şi companiile Technic Development, din domeniul fabricării încălţămintei, General Beton Romania, profilată pe fabricarea betonului, Incontro Prefabbricati, având ca activitate fabricarea elementelor din beton pentru construcţii, Butan Gas International, distribuitor naţional

de gaz petrolier lichefiat. Deşi cele mai multe investiţii italiene sunt orientate spre sectoare precum serviciile (48%), comerţ (18%), industrie (17%), agricultură (11%) şi construcţii (6%), există şi companii care produc lucruri mai puţin obişnuite. Un exemplu în acest sens sunt Moranduzzo Romania SRL, profilată pe producţia de articole decorative pentru sărbătorile de iarnă, şi Arte Poggiali SRL, care produce articole din sticlă.

Pe de altă parte, începând cu mijlocul anilor ’90, interesul titalienilor s-a îndreptat spre terenurile din vestul României, iar, la ora actuală, peste 40.000 de hectare se află în proprietatea unor investitori din peninsulă, care au dezvoltat importante afaceri în agricultură. Prezenţa semnificativă în Timiş a investitorilor italieni a dus la necesitatea înfiinţării, după 1990, nu doar a unui consulat general, dar şi a unui birou de consultanţă pentru IMM destinat oamenilor de afaceri din peninsulă. Întrucât aproape un sfert din investiţiile italiene în Timiş sunt din zona Veneto(Treviso, Padova, Verona etc.), în cadrul Camerei de Comerţ a luat fiinţă, în 2002, Biroul Italia. Aici funcţionează „AntennaVeneto” creată în colaborare cu Centro Estero delle Camere di Commercio del Veneto şi „Antenna Lombardia”.

60

inedit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expoziţii National Geographic la Arad Unul dintre cele două mall-uri arădene a decis să se implice şi în de Liliana BRAD

viaţa culturală a Aradului. Astfel, în premieră pentru vestul ţării, la Arad a avut loc o nouă expoziţie National Geographic. Acest lucru a fost posibil în urma unui parteneriat care se derulează între GTC şi National Geographic.

În cadrul unui parteneriat care se derulează până în anul 2015, Galleria Arad lansează o serie de evenimente susţinute de National Geographic. În urmă cu câteva luni, Galleria a găzduit, în premieră pentru Arad, o expoziţie iconică a National Geographic. Arădenii au avut posibilitatea să admire 50 de fotografii unicat, care reflectă situaţii de viaţă, frumuseţea umană şi, mai ales, minunile naturii. „Evenimentul este unul de amploare, nu prin dimensiune, cât prin importanţă. În imagini, National Geographic reuşeşte să determine privitorul să păşească pe tărâmuri regăsite la mii de kilometri distanţă de noi, prin ele descoperindu-le farmecul, fără a se folosi însă de cuvânt. Imaginile surprinse prin obiectivul unor specialişti în artă fotografică, îi oferă acestuia prilejul de a descoperi o altă faţă a lumii, surprinsă printr-o altă abordare. Privirea unui om, saltul unui animal, o rază de soare sunt aspect reale şi fantastice în acelaşi timp”, a declarat Tina Vîrlan, Mall Manager.

Expoziţia „ICONIC” a reuşit să reflecte momente de viaţă surprinse prin ochii unor maeştri ai imaginii. „Revoluţia digitală şi internetul au dus la o inflaţie de informaţii digitale. Uneori, forma înlocuieşte conţinutul, iar photoshopul, realitatea lumii cu un surogat deformat de oglinda virtuală. De aceea avem nevoie de repere care să ne readucă pe calea adevărului, a reflectării realităţii. Proiectul National Geographic Travelling Exhibitions are această menire. Sperăm că Aradul, aflat mai aproape de Occident şi de cultură, va aprecia cum se cuvinte expoziţia de fotografii realizate de maeştrii consacraţi ai acestei arte”, a declarat Cristian Lascu, redactor şef al National Geographic Romania.

„Ocean Soul”, la Arad La Galleria Arad a fost deschisă cea de-a doua expoziţie organizată în parteneriat cu National Geographic, denumită „Ocean Soul”. Şirul acestor evenimente derulate pe parcursul a trei ani reprezintă o premieră pentru vestul ţării, arădenii având prilejul de a observa îndeaproape miracolele

lumii, de această dată a celei oceanice, surprinse prin ochii unor profesionişti de talie mondială. „Expoziţia «Ocean Soul» se bucură deja de un precedent încununat de succes prin ceea ce a însemnat lansarea «ICONIC» în Galleria Arad, la începutul acestei veri. De această dată, Galleria Arad oferă arădenilor, de toate vârstele, ocazia de a admira exponatele, sub forma unor fotografii, desigur, într-un decor special, care îi va aduce mai aproape de ceea ce înseamnă mirajul vieţii oceanelor”, a declarat Tina Vîrlan, managerul mall-ului. „Expoziţia „Ocean Soul” are o importantă contribuţie la creşterea nivelului expoziţional în Arad, prin prezentarea unor lucrări semnate de prestigioşi fotografi internaţionali”, a declarat Nelu Scripciuc, preşedintele FotoClubPro Arad. Galleria Arad oferă copiilor o paletă variată de informaţii tematice în cadrul unor lecţii deschise susţinute în parteneriat cu specialiştii Parcului Natural „Lunca Mureşului”. Încă de la deschiderea oficială a expoziţiei National Geographic, elevii au asigurat un cadru special în care au fost implicaţi în diverse ateliere de lucru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

interviu

61

Fondurile europene, o şansă pentru economie

de Sorin TROCAN

Fostul comisar european pentru Multilingvism, Leonard Orban şi-a deschis o importantă firmă de consultanţă, Orban Biris European Consultants. Prezent la Arad, acesta ne-a vorbit despre şansa pe care o reprezintă fondurile europene pentru economia României.

Domnule Orban, situaţia României privind accesarea fondurilor europene pare să se îmbunătăţească în ultima perioadă. Care credeţi că este explicaţia în acest moment?

Explicaţiile sunt multiple. Este evident, că în momentul de faţă, nu numai rata de absorbţie a crescut astfel încât a depăşit 25 % în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru politica de coeziune, dar inclusiv o serie întreagă de măsuri luate atât în mandatul ministrului Teodorovici, cât şi în mandatul cât am fost eu ministru, au condus la o asemenea evoluţie pozitivă.

Din punctul de vedere al mediului de afaceri, una dintre reticenţele accesării fondurilor europene era legată de o anume birocraţie mult mai stufoasă decât erau obişnuiţi să accepte oamenii de afaceri români. Credeţi că se poate simplifica birocraţia pentru a dinamiza acest proces de absorbţie?

Categoric, da. De multe ori birocraţia nu era rezultatul cerinţelor legislaţiei comunitare şi a practicii europene, dar rezida sau era rezultatul unor măsuri luate de administraţia românească, măsuri care nu erau justificate. Au fost pe anumite programe, în special Programul operaţional sectorial de creştere a competitivităţii economice, luate sau existau nişte cerinţe şi mai există unele dintre ele, care erau absolut aberante şi care nu făceau altceva decât să îngreuneze viaţa celor care doreau să utilizeze fonduri comunitare. Mai ţin minte că pe vremea când eram ministru, doamna Grapini mi-a spus că în momentul când se ducea cu cereri de rambursare venea cu valiza de documente şi nu erau suficiente, tot i se mai cereau.

Am crezut că exagerează. Nu a exagerat deloc. Cerinţele au fost de multe ori complet nejustificate şi nu aveau niciun fel de legătură cu eficacitatea controalelor care ar fi trebuit să fie făcute, eficacitatea, dacă vreţi, a întregului sistem de funcţionare a mecanismelor de pe zona fondurilor europene.

Drept rezultat, au fost cele mai mari dificultăţi, au intervenit pe acest program de creştere a competitivităţii economice şi se vede şi în rata de absorbţie care în continuare e cea mai scăzută. Ce este foarte important este că a început deja să se aplice acea transmitere electronică a documentelor, prin email şi va funcţiona, se va generaliza pe întreaga perioadă 2014-2020 pentru toate programele operaţionale. În mod cert, asta va elimina o parte importantă din birocraţie.

Una dintre dificultăţile de care se lovesc cei care vor să acceseze fonduri europene este că imediat după ce este aprobat un program de finanţare, ei trebuie să susţină investiţia respectivă din banii lor, urmând ca recuperarea banilor să survină ulterior. Au băncile din România sisteme de finanţare strict pentru a îi ajuta pe cei care accesează fonduri europene, aşa cum se întâmplă în alte părţi?

Există, un număr limitat, dar există bănci care şi-au creat inclusiv produse specializate pentru cei care doresc să acceseze fonduri comunitare. Părerea mea este că interesul sectorului bancar va creşte în continuare. De ce? Pentru că fondurile vor

deveni din ce în ce mai interesante, sunt din ce în ce mai puţine surse de venit, iar fondurile sunt nişte surse serioase, solide.

România va beneficia de aproximativ 40 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, deci sunt sume importante, nerambursabile, la care desigur se adaugă şi contribuţia statului român şi a beneficiarilor privaţi. Invitaţia mea, pentru cei care doresc să utilizeze fonduri comunitare, este, ca din punct de vedere financiar, lucrurile să fie foarte bine planificate. Adică să existe anumite sume care să poată fi utilizate ca, dacă vreţi, fond de derulare a activităţilor, pentru că, după cum bine aţi spus, întâi beneficiarul face cheltuielile şi după aceea el primeşte rambursările pe baza unor documente şi pe baza considerării unor cheltuieli drept eligibile şi permanent trebuie ca beneficiarii să fie acoperiţi sau parţial acoperiţi din punct de vedere financiar. Sfatul meu este, dacă nu există aceste garanţii, măcar parţiale, să nu se plece la drum, pentru că altfel riscurile sunt foarte mari.

V-aş ruga să nominalizaţi, dacă se poate, un exemplu de succes în România, de proiect de anvergură mai importantă, finanţat din fonduri europene.

Am văzut foarte multe proiecte care au fost implementate de mare succes. Pot să vă spun, vă dau un singur exemplu, întâmplător, deci absolut întâmplător pentru că e foarte greu să numeşti un proiect şi să nu numeşti altele. De exemplu, ce s-a întâmplat la Alba-Iulia în ceea ce priveşte reabilitarea cetăţii din Alba-Iulia. Absolut extraordinar! Deci, acolo vezi cât de bine pot fi utilizate fondurile comunitare. Sunt multe exemple de genul acesta. Din păcate, noi avem tendinţa asta să arătăm spre lucrurile mai puţin bune, iar succesele nu ne sunt foarte la îndemână să le prezentăm. Deci sunt o serie întreagă de succese realizate de proiecte de succes, realizate cu fonduri europene şi părerea mea e că ar trebui să fie popularizate, ar trebui să fie prezentate, ca să vadă fiecare că se poate, că putem să facem efortul necesar, putem să investim, inclusiv anumite sume de bani, să investim efortul şi până la urmă să obţinem succese care sunt benefice pentru fiecare dintre noi.

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

63

Primul magazin Jumbo din România Jumbo, cel mai mare retailer elen de jucării, produse pentru copii şi decoraţiuni interioare, poziţionat pe segmentul de preţ accesibil, a deschis recent, în Timişoara, primul magazin din România. Investiţia este amplasată în apropierea Aeroportului Internaţional Traian Vuia, se întinde pe o suprafaţă de 13.000 de mp şi comercializează câteva zeci de mii de sortimente. În Capitala Banatului a fost inaugurat primul magazin Jumbo din România, cel mai mare retailer din Grecia, axat pe comercializarea de produse pentru copii, jucării şi decoraţiuni interioare. Conform conceptului, retailerul elen comercializează în fiecare magazin din reţea în jur de 25.000 de produse la un preţ mediu de 4,99 de euro, adică în jur de 22 de lei. Magazinul deschis la Timişoara nu face excepţie nici în privinţa gamei de produse oferite spre vânzare şi nici în cea a preţurilor practicate la nivel global. Astfel, printre sortimentele care pot fi găsite aici se regăsesc diferite produse sub diverse licenţe internaţionale cunoscute(circa 45-55 %), dar şi marca proprie a retailerului, precum îmbrăcăminte, rechizite, decoraţiuni şi jucării, al căror preţ nu sare, în general, de 20-21 de lei. Alegerea acestora se realizează relativ uşor, în condiţiile în care în magazinele Jumbo există cinci mari categorii de produse, împărţite pe sectoare.

De pildă, jucăriile, produsele destinate bebeluşilor şi copiilor sunt grupate pe circa o jumătate din suprafaţa totală a magazinului, iar restul este dedicat produselor sezoniere. Magazinul de la Timişoara are o suprafaţă de 13.000 de mp şi este amplasat lângă Aeroportul Internaţional Traian Vuia, pe fostul amplasament al magazinului Real. Aşa cum a anunţat încă de lunile trecute printr-un comunicat oficial, retailerul elen a bifat şi cea de-a doua inaugurare din România. Un al doilea magazin al grupului grecesc s-a deschis şi în Capitală, pe Bulevardul eodor Pallady, în cadrul centrului comercial Arcade Pallady, care găzduieşte şi primul hipermarket Auchan remodelat, poziţionat la ieşirea spre Autostrada Soarelui. Inaugurarea a avut

loc la 15 noiembrie. Unitatea care funcţionează în Capitală este ceva mai mare decât cea din Banat, având o suprafaţă de 14.000 de mp. Conform planurilor de expansiune, retailerul care operează deja 63 de magazine în trei ţări europene - Grecia (52), Cipru (3) şi Bulgaria (8) - şi-a propus să înfiinţeze în România o reţea de nu mai puţin de 12-18 magazine Jumbo. Succesul companiei, care a ajuns la o cifră de afaceri de 502,2 de milioane de euro, se datorează şi politicii de preţuri mici. În fiecare magazin, toate cu o suprafaţă medie de 8.600 de mp (cele două din România depăşind cu mult media), există în jur de 25.000 de produse, preţurile practicate fiind accesibile unei game largi de consumatori şi clienţi. În cadrul magazinului deschis la Bucureşti se preconizează că vor lucra în jur de 70 de persoane.

Run a better business cu Total Technologies Total Technologies a organizat un eveniment de deschidere pe piața din Transilvania la Hotelul Grand Italia în Cluj Napoca. Evenimentul s-a numit sugestiv “Run a better business”, aceștia îmbunătățind viteza și productivitatea cu până la 99,98% cu ajutorul Pick-by-Voice, în parteneriat cu Vocollect by Honeywell.

Total Technologies este o companie care activează în domeniul tehnologiei informatice, specializată în integrarea echipamentelor cu tehnologia codului de bare şi RFID (identificare prin frecvență radio). Total Technologies oferă firmelor cu care colaborează soluții complete de colectare și prelucrare automată a datelor prin tehnologia de ultimă oră pe care o deține și o comercializează. Aceste sisteme oferă o productivitate si viteză crescută datorită tehnologiei de vârf pe care se bazează cum ar fi terminalele mobile, imprimante inteligente (fixe sau mobile) capabile să lucreze fară PC și, bineînțeles, și consumabile (etichete, tag-uri, hârtie pentru chitanțe), toate fiind de la Intermec (producător american). Să nu uităm și de unul din cele mai importante produse cu care se mândresc: Pick-by-Voice, o nouă soluție cu care au venit cei de la Vocollect și care a fost implementată cu succes și în România. Acest pro-

dus reușește să reducă timpul de procesare datorită sistemului inovativ, realizat cu relativ puține resurse. Sistemul alături de un server și cască reușesc să comunice muncitorului exact unde anume și ce trebuie realizat, totul fiind procesat de un calculator.

Reprezentanţii firmelor invitate au putut chiar testa Pick-by-Voice şi descoperi uşurinţa cu care poate fi manevrat. Total Technologies pe lângă vânzarea acestor produse oferă suport și servicii împărțite în 4 pachete: Standard, Bronze, Silver și Madallion Complete, cel mai complet dintre ele fiind ultimul.

Gama de tehnologii oferite de Total Technologies acoperă multe din domeniile de activitate, cum ar fi: industrie, bunuri de consum, retail, T&L și curierat și chiar și instituții publice și de utilități, compania având deja încheiate parteneriate cu Danone, Kaufland, Fan Courier sau Metro.

Evenimentul l-a avut ca invitat și pe Eusebiu Burcaș, care este consultant în management, trainer de vânzări și financial coach. Acesta a susținut o prezentare interesantă despre bani, cum îi cheltuim și cum să îi gestionăm.

Codrin PÂRCĂLAB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

administrație

65

Planuri mari la Corund Comuna Corund, cunoscută prin obiectele deosebite de artizanat, şi-a propus, prin reprezentanţii săi, să atragă fonduri pe proiecte de mare anvergură. Despre trecutul, prezentul şi viitorul Corundului am stat de vorbă cu primarul comunei, Katona Mihály.

A consemnat NAGY DALMA

Să ne prezentaţi în câteva cuvinte localitatea pe care o administraţi.

Sunt primarul comunei Corund la al patrulea mandat, am reuşit acest lucru printr-o bună colaborare cu consiliul local şi respectul reciproc a cetăţenilor comunei. Avem în administrare cinci localităţi: comuna Corund şi satele aparţinătoare Valea lui Pavel, Atia, Calonda şi Fântâna Brazilor.

Comuna Corund se află în Bazinul Carpatic, în „Ţinutul Sării” alături de Sovata şi Praid, în partea de vest a judeţului Harghita pe drumul naţional secundar 13 B la o distanţă de aproximativ 80 de km de reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc, şi municipiul Târgu Mureş. Este a doua comună ca mărime din judeţul Harghita, deţine o suprafaţă totală de 11.351 ha din care intravilan 401 ha. Are un număr de 1884 de gospodării şi o populaţie 6100 de locuitori. Totodată, comuna deţine 5 şcoli, 6 grădiniţe şi un liceu.

Cum se prezintă la ora actuală infrastructura din Corund?

Ce investiţii s-au făcut şi care urmează să fie făcute?

Infrastructura se prezintă astfel: avem alimentare cu apă, reţea de canalizare, staţie de epurare, drumuri comunale asfaltate de 9.4 km, realizate din fonduri europene prin Măsura 3.2.2. dezvoltarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zona rurală.

Grădiniţele, şcolile şi liceul funcţionează la un standard european, au fost reabilitate şi modernizate.

Am realizat acest lucru datorită faptului că, în anul 1996, printr-o hotărâre de comun acord a primăriei cu consiliul local s-au stabilit priorităţile efectuării lucrărilor în infrastructură.

Hotărâre care a fost urmată pas cu pas, adică în primul rând fost introdusă apa, urmată de canalizare şi asfaltarea drumurilor, şi astfel am reuşit ca, în prezent, infrastructura să fie finalizată în proporţie de 90%.

Care sunt principalele obiective turistice din Corund?

Având în vedere că potenţialul nostru turistic nu este de mare anvergură, fiind dezvoltat, în general, de circa 700 de familii care produc şi desfac obiecte de artizanat ceramică, iască şi lemn, comunitatea nu poate asigura vizitarea de obiective turistice în afara standurilor comercianţilor, şi alte programe.

Ne-am gândit că asocierea pe o regiune mai întinsă cu cele trei

localităţi din Ţinutul Sării să putem organiza un turism de înaltă eficienţă, având o zonă mai întinsă, mai multe şi mai frumoase obiective de vizitat pentru un sejur de 3-4 zile.

Ca puncte turistice din comuna Corund menţionăm: biserica romano-catolică, biserica unitariană, Rezervaţia geologică Dealul Melcilor, Apa minerală de la Corund (Băile Corund de odinioară), Izvorul sărat de la Corund, Árcsó, Cetatea Firtos, Stâncile Moricko, Hollókő, Likaskő de care sunt legate mai multe legende. În fiecare an, în cursul lunii august se organizează Târgul de ceramică, totodată, anual se organizează concursul de lupte în aer liber în memoria sportivului Lőrincz Marton. A fost depusă documentaţia necesară pentru reabilitarea Băii Árcsó, proiect eligibil, dar, până în prezent, nefinanţat.

Am constituit Asociaţia Turismului a Ţinutului Sării, împreună cu Sovata şi Praid, pentru dezvoltarea mai eficientă a acestei minunate zone a Bazinului Carpatic. Pe lângă asociaţia menţionată mai avem alte două asociaţii, şi anume: Asociaţia Olarilor, ceramica din Corund fiind cunoscută ca o îndeletnicire străveche, turiştii fiind foarte încântaţi de produsele expuse în standurile din comună. Este apreciată atât calitatea lor cât şi frumuseţea lor, fapt care aduce un aport de 60% la bugetul local. Cea de-a doua asociaţie este Asociaţia crescătorilor de animale. Colaborăm cu Coaliţia ONG Natura 2000 România şi astfel putem oferi turiştilor dornici un mediu curat şi liniştit unde pot să îşi petreacă vacanţele într-un mod de neuitat în frumoasa zonă a Ţinutului Sării, din Bazinul Carpatic.

Ca proiecte pe viitor pe care vrem să le dezvoltăm, împreună cu cei 700 de mici meseriaşi, constituiţi în diferite asociaţii, întreprinderi individuale, dorim să accesăm fonduri prin proiecte de mare anvergură, având în vedere că în zona noastră se află Dealul Melcilor, unic în lume, Muzeul Aragonic şi sunt păstrate îndeletniciri străvechi, cum este prelucrarea iascăi pentru confecţionarea produselor de artizanat. Un mare ajutor avem de la Pál Zoltán, lector universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care monitorizează şi ajută la întreţinerea în condiţii bune a plantelor rare, unice din cadrul Rezervaţiei de pe Dealul Melcilor.

66

proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hidava, viitoare capitală transilvană a turismului sportiv Peste 20 de ani, Hida va fi unul din locurile preferate ca destinaţii de agrement în Europa. Compania irlandeză Errigal Group în colaborare cu alte patru companii vor demara un proiect turistic de mare anvergură în comuna sălăjeană, impunând locul definitiv pe harta vacanţelor de neuitat.

Primii paşi au fost deja parcurşi şi aceştia au însemnat achiziţionarea a nu mai puţin de 650 de hectare de teren, aflat atât în proprietatea locuitorilor comunei, cât şi a Primăriei, care a vândut 50 de hectare. Achiziţia s-a făcut pentru 10.000 de lei pentru un hectar, ceea ce a însemnat o primă investiţie de 1,5 milioane de euro, iar până la finalizarea în întregime a complexului şi funcţionarea sa în proporţie de 100%, conform proiectelor, totalul investiţiei va atinge 250 de milioane de euro.

Proprietarii care nu aveau toate documentele de proprietate la zi şi întabulate au beneficiat, în mod gratuit, de sprijinul companiei irlandeze.

Alte 3,5 milioane de euro au fost investite în proiect, până la ora actuală, fiind efectuate studii geotehnice, proiecte, avize de mediu, planuri urbanistice şi alte documentaţii necesare începerii construcţiei.

Dealurile domoale de la Hida vor căpăta în următorii ani o

cu totul altă înfăţişare. Poate vă întrebaţi ce au văzut investitorii şi nu am văzut noi, cei care trecem nepăsători pe lângă frumuseţea şi diversitatea peisajului românesc. În realitate, această staţiune putea fi amplasată în multe alte locuri din frumoasa noastră Transilvanie. Vecinătatea viitoarei autostrăzi şi distanţa relativ mică până la Aeroportul Cluj Napoca nu au fost, cu siguranţă, singurele criterii de selecţie pentru amplasare. Nu trebuie decât să luăm o hartă turistică, să înfigem compasul în inima Clujului, să ne întindem cu creionul până la Hida şi să trasăm un cerc.

Comuna Hida este la 37 de km faţă de municipiul Zalău şi este străbătută de la nord la sud de drumul naţional 1G, iar de la est la vest de drumul judeţean 109. Din punct de vedere geografic, comuna Hida este aşezată în partea de sud-est a judeţului Sălaj, în Depresiunea Almaşului, parte componentă a Podişului Someşan, în bazinul Văii Almaşului.

Administrativ, comuna are o suprafaţă de 101,72 km.2, având în componenţă localităţile Hida- sat reşedinţă de comună, alături de care sunt Baica, Miluani, Păduriş, Racâş, Sânpetru Almaşului, Stupini şi Trestia.

Comuna este una diversă, ca forme de relief, lunca cea largă a Văii Almaşului, cu aspectul ei de câmpie fiind completată de dealurile domoale şi cele de cele cu caracter premontan, de 400-500 metri altitudine, specifice zonei premergător montane, reprezentate de Munţii Meseşului. Structura geologică şi diversitatea formelor de relief din zonă fac din comuna Hida un loc cu un peisaj pitoresc, în faţa căruia ochiul experimentat al unor oameni vizionari au derulat, cu puterea imaginaţiei şi a forţei lor financiare, filmul de succes al unei investiţii de care se va vorbi încă mult timp. Şi totuşi, multe locuri din Transilvania se aseamănă cu Hida.

Trebuie să fie ceva în plus! Să fie clima? Anul 1962 a fost anul extremelor când aici s-au înregistrat -27,2 grade iarna,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

iar vara a urcat mercurul termometrelor până la 36,8 grade.

Nimic deosebit, nu-i aşa?

Fauna specifică este una diversă, cu animale de tot felul, de la iepurii fricoşi, până la vulpile şmechere, lupii sângeroşi uneori, mistreţii şi căprioarele atât de preţuite. Din nou, rămân să caut acel element ieşit din comun, fără de care mintea noastră nu poate concepe un proiect de o asemenea anvergură.

Două elemente naturale fac deliciul celor care trec prin comuna Hida, Rezervaţiile naturale Gresiile de pe Stânca Dracului şi Poiana cu narcise de la Racâş.

Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 şi se referă la aria naturală întinsă pe o suprafaţă de 1,50 hectare reprezentate de zona deluroasă din bazinul superior al pârâului Jirnău (afluent de stânga al Almaşului), cu rol de protecţie pentru o comunitate de narcise din speciile Narcissus stellaris şi Narcissus augustifolius.

Aria protejată este o pajişte naturală (la izvoarele părâului Jirnău), înconjurată de dealuri acoperite cu vegetaţie arboricolă şi ierboasă ce adăposteşte o mare diversitate floristică.

Rezervaţia Naturală Stânca Dracului este una de natură peisagistică, ce se întinde pe o suprafaţă de un hectar şi este ocrotită din 1975. Atracţia o constituie gresiile oligmiocene, care au luat o formă ciudată datorită eroziunii.

Există o legendă potrivit căreia piatra a fost adusă de un diavol, care vroia să se răzbune pe oamenii locului. La cântecul matinal al cocoşului, acesta speriat, ar fi scăpat bolovanul şi ar fi fugit fără să-şi mai ducă la bun sfârşit planul.

De fapt, într-un areal relativ restrâns, există numeroase astfel de monumente naturale, precum calcarele de la Rona, pietrele Moşul şi Baba de la Năpradea ori Grădina Zmeilor de la Gâlgău Almaşului.

Iată cum începe să prindă contur povestea noastră. Viziunea Hida, aşa cum o denumesc investitorii, este indiscutabil legată de aceste două monumente naturale, cărora noi, românii, încă nu am învăţat să le acordăm importanţa şi preţuirea cuvenită.

Cine sunt investitorii?

Errigal Group este o organizaţie de succes, ce activează în Marea Britanie, Irlanda şi Europa de Est, specializată în construcţii, structuri metalice şi interioare specifice, precum şi managementul comercial al proiectelor de construcţii.

Interioare Errigal a fost înfiinţată în Londra în 1996 şi după extinderea lor pe piaţa irlandeză în anul 2002 a fost înfiinţată o nouă companie, Contracte Errigal Ltd., care s-a specializat în fit-out de proiecte, atât pe piaţa din Marea Britanie cât şi pe piaţa irlandeză.

Oferta companiei o constituie serviciile de construcţii comerciale de specialitate, cum ar fi fit-outs profesionale de interior, compartimentări, sisteme de pereţi, tavane, sisteme uşoare din oţel, sisteme acustice şi redare.

Compania Errigal are un palmares deosebit în industria construcţiilor, dovedit de colaborările de succes cu multe dintre companiile de construcţii de frunte din Irlanda şi Marea Britanie, Sisk, McLaughlin& Harvey, Laing O'Rourke, Mc Aleer şi Rushe fiind doar câteva dintre ele.

Pentru asigurarea unei diversităţi suficiente pentru asigurarea unui aflux consistent de beneficiari, Errigal Group a ales colaborarea cu câteva companii de succes. Deoarece piesa de rezistenţă a complexului o va constitui primul teren internaţional de golf, partenerul ales pentru acest obiectiv a fost golf designerul Arnold Palmer, el însuşi o adevărată instituţie în sine: jucător de golf de reputaţie internaţională, un businessman de succes, un manager eficient, un vorbitor de o spontaneitate şi de un farmec aparte, un pilot

proiect

desăvârşit, evident, un arhitect de terenuri de golf apreciat de lumea întreagă, dar şi un om implicat atât în viaţa de familie, precum un patriarh, dar şi în viaţa comunităţii. Toate acestea au făcut din Arnold Palmer o figură extrem de populară.

Este evident că succesul şi popularitatea sa au crescut exponenţial odată cu nemaiîntâlnita şi exploziva apetenţă pentru golf, manifestată începând cu mijlocul secolului trecut.

Recordman incontestabil la golf, Arnold Palmer a fost desemnat, în 1960, Atlet al decadei, câştigând nu mai puţin de 92 de campionate naţionale şi internaţionale de golf, începând cu Openul Canadian din 1955, 62 dintre ele făcând parte din PGA Tour din Statele Unite.

Fiind primul jucător de golf şi arhitect de terenuri de golf al erei moderne a fost recompensat cu Premiul Donald Ross al Societăţii Americane a Arhitecţilor de Terenuri de Golf.

Scoţian de origine, Arnold Palmer este preşedintele Arnold Palmer Enterprises, o structură multi-divizionară ce acoperă o paletă amplă de activităţi, însă proiectarea terenurilor de golf a fost pasiunea care l-a însoţit mereu. Primul teren l-a proiectat şi construit el însuşi, în 1960, având alături o echipă de muncitori zilieri. „Am curăţat terenul şi am elaborat proiectul în mintea mea”, povesteşte Arnold Palmer.

Astăzi, peste 30 de ţări se pot mândri cu terenuri de golf proiectate de celebrul jucător-arhitect.

67

68

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul, capitala arhitecturii transilvănene Evenimentul cel mai aşteptat din lumea arhitecturii transilvănene a început de joi, 5 decembrie, în Cluj Napoca la Casa Tranzit cu vernisajul “Premiile BATRA”. Expoziţia-concurs a cuprins peste 118 proiecte de arhitectură finaliste realizate în 48 de birouri de arhitectură în ultimii doi ani. Bienala de Arhitectură Transilvania este un proiect cultural organizat de Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Transilvania.

A urmat vernisajul expoziţiei arhitectului maghiar Kós Károly de la Mănăstirea Franciscană unde au fost expuse o suită cronologică a lucrărilor acestuia, menite să celebreze activitatea sa profesională. De altfel, în cadrul Galei Premiilor BATRA, lui Kós Károly i-a fost acordat, postmortem, premiul pentru întreaga activitate profesională – Opera Omnia. Expoziţia a fost deschisă publicului la Mănăstirea Franciscană până în data de 15 decembrie.

La ora 19.00, sediul biroului de arhitectură Planwerk a fost neîncăpător la vernisajul “Recuperări” coordonat de revista Zeppelin, unde a fost prezentată o colecţie de obiecte recuperate din clădiri vechi şi reutilizate în forme inedite. „După ce am făcut o selecţie, am colectat obiecte reprezentative, o colecţie variată de la o cutie de film, o rolă a unui film, bucăţi de tablă până la plăcuţe vechi din străzi. Poveştile sunt cel puţin la fel de interesante pe cât sunt şi obiectele. Este o expoziţie care vorbeşte despre cenuşărese: clădiri valoroase, banale sau chiar proaste de tot care primesc o nouă viaţă. Din aproape orice poţi face un lucru bun.

Zânele bune care sunt arhitecţii iau aceste lucruri umile şi fac din ele lucruri cu potential”, a declarat arh. Ştefan Ghenciulescu, curatorul expoziţiei.

Expoziţia Forward – Înainte de la Casa Matei, coordonată de Atelier Mass, a urmărit să pună în prim-plan tânărul arhitect la început de drum. “Înainte, este direcţia pe care o urmăm ca tineri arhitecţi. Chiar dacă pare o cale dreaptă şi neclară la început, încet, ea intersectează un câmp neclar care, la fel ca ceaţa, ascunde obstacole ce le zăreşti doar în ultima clipă şi pe care nu le bănuieşti”, Atelier Mass.

Seara s-a încheiat cu vernisajul Boom Room – Noua Arhitectură Estonă. Expoziţia Asociaţiei Arhitecţilor din Estonia s-a concentrat asupra celor mai bune realizări arhitecturale contemporane din Estonia, ce au crescut din confuzia locală. Rezultatele exploziei arhitecturale, depăşită deja, nu sunt doar clădiri anoste de birouri, supermarketuri şi locuinţe de catalog – se găsesc între ele creaţii arhitecturale care merită atenţie şi care dialoghează

cu ambientul.

Vineri, 7 decembrie, la Liberty Technology Park Cluj, a început prima zi de conferinţe BATRA. Respectând tema primei ediţii a Bienalei – Generare/Regenerare, au conferenţiat arhitecţi renumiţi din domeniul arhitecturii care şi-au împărtăşit experienţele celor mai provocatoare proiecte. Între vorbitori s-au numărat Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin, București), Zsolt Tovissi (Miercurea Ciuc), Cristina Constantin (Abrupt Arhitectura, București), Oana Coarfă (Republic of Architects, București), Marius Miclăuș (Archaeus, Timișoara), Bogdan Babici (Tecon, București).

Seara s-a încheiat la Galeriile Minerva care au găzduit trei vernisaje: Monumente Uitate, coordonată de Asociaţia Arché.

Expoziţia Reşedinţe Nobiliare din România prezintă istoricul şi situaţia actuală a câtorva dintre cele mai spectaculoase reşedinţe extraurbane nobiliare sau boiereşti aflate pe teritoriul României.

Symbio Morpho Genesis, coordonat de Ioana Calen – expoziţie de instalații interactive care funcţionează în simbioză cu vizitatorii. Instalaţia Protocorda Sapiens este una dintre cele trei instalaţii prezentate în cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană ce reacţionează la stimulii din mediul ambiental pe care îi interpretează cu ajutorul unui aparat nervos artificial.

Finalul serii a fost marcat de artă, arhitectură, parada modei, parfumuri, degustare de vin sau, mai precis, expoziţia Fundaţiei Archaeus – Borangic. “Expoziţia este un omagiu adus ultimei familii din România care creşte viermi de mătase, printr-o instalaţie de artă şi de arhitectură”, declara Marius Miclăuş de la Fundaţia Archaeus.

Sâmbătă, 8 decembrie, a însemnat a treia zi de conferinţe BATRA la Liberty Technology Park Cluj. Peste 300 de arhitecţi prezenţi la eveniment au ascultat invitați speciali precum Leo Van Broeck (Bruxelles), Șerban Sturdza (fost președinte al OAR) și biroul de arhitectură româno-francez A-ZC. Pornind de la ipoteza că orice proiect de arhitectură poate genera noi relații sau regenera un context dat, aceştia au prezentat o serie de proiecte cu un impact puternic asupra vecinătăților, economiei locale sau autorităților publice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Gala premiilor BATRA, ediţia I Peste 118 proiecte de arhitectură finaliste realizate în 48 de birouri de arhitectură în ultimii doi ani, s-au întrecut în competiţia primei Bienale de Arhitectură Transilvania. Au fost acordate premii pe mai multe secţiuni: Arhitectura locuinţei, Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spaţiului interior şi scenografie, Arhitectura spaţiului public, Microarhitectură – arhitectură temporară, Design de obiect, Proiecte culturale, inițiative, experimente, Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate.

Membrii juriului au fost arhitecţii Bogdan Babici | Tecom, București, Oana Coarfă | ROA, București, Cristina Constantin | AbruptArhitectura, București, Irina Cristea | AZC, Paris, Ștefan Ghenciulescu | Zeppelin, București, Marius Miclăuș | Archaeus, Timișoara şi Zsolt Tövissi | Harghita.

“Am selectat cele mai valoroase lucrări, iar dintre ele au fost alese cele premiate. Am nominalizat proiectele de cea mai bună calitate, răspunzând unor cerinţe deosebite: arhitectura de bună calitate din punct de vedere spaţial, funcţional, valoarea în sine a demersului, procesul de creaţie şi realizare, profunzimea abordării. De asemenea ne-a interesat şi ceea ce proiectul aduce în plus, dincolo de rezolvarea corectă în sine a unei teme care este răspunsul la contextul cultural şi social regional şi naţional, valoarea comunitară, sincronizarea cu fenomenul arhitectural contemporan, caracterul inovativ, gradul de experimentare al proiectelor şi răspunsul la problematica esenţială a generării/ regenerării”, a afirmat arh. Ştefan Ghenciulescu, preşedintele juriului BATRA. La categoria Arhitectura locuinţei, proiectul câştigator a fost Casa P, proiectul biroului DE3 format din arhitecţii Oliver şi Laura Nemeş, Adrian Roşca, Zoltan Szoke şi Radu Rusu.

Casa P este o locuinţă cu funcţiuni obişnuite pentru locuire şi spaţii pentru timpul liber: piscină, mediatecă, cramă, construite pe un teren denivelat cu pantă accentuată spre sud. Geometria pregnantă a amenajării interioare temperează diversitatea materialelor şi dotărilor.

Premiul secţiunii Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie a fost acordat pentru proiectul Cazan social, proiectat de biroul Blipsz, echipă alcătuită din arhitecții Istvan Pasztor, Istvan Benedek, Szolt Szenași, alături de echipa de ingineri Dan Barb și Csiki Laszlo.

Proiectul, reprezentând o inițiativă a administrației orașului Toplița, a reactivat o clădire industrială abandonată, cu mijloace echilibrate ce țin de buna înțelegere a arhițectilor asupra valorii patrimoniului industrial construit. Arhitecții au optat pentru o reabilitare care a ţinut cont de caracteristicile structurale și de tipul de arhitectură industrială, păstrând estetica specifică acestor clădiri. Elementele de decor și materialele sunt discret integrate în clădire şi echipamentele sunt coordonate cu structura casei.

La categoria Arhitectura spaţiului public, juriul a decis sa acorde premiul Bienalei Transilvania pentru proiectul Amenajare zona Străzii Duzilor din municipiul Reghin, arh. Nicolae Marcel Milăşan, atelierul MNM. Canalul Morii din municipiul Reghin este un vechi braţ al râului Mureş, care a fost realizat iniţial pentru sprijinul activităţilor meşteşugăreşti din “oraşul de jos”, iar mai târziu pentru producerea de energie electrică. Acesta parcurge “oraşul de jos” pe o lungime de câţiva km şi traversează mai multe zone de locuinţe.

Intervenţia realizată se referă la o porţiune din canalul Morii care traversează cartierul Libertăţii şi str. Duzilor.

Premiul pentru Arhitectura Patrimoniului Cultural a fost acordat arhitecţilor Bogdan Fodor, Macalik Arnold, Kiss Cristian, Ioana Bârsan, Nagy Andrá din cadrul biroului FKM pentru reabilitarea parţială a Palatului Vulturul Negru din Oradea.

Palatul Vulturul Negru este edificiul cel mai reprezentativ pentru

arhitectura orădeană de la începutul secolului XX. Lucrarea de reabilitare este de un înalt profesionalism ce se remarcă prin exigenţa reparării detaliilor de faţadă, a lucrărilor de stucatură, fierărie şi tinichigerie.

La secţiunea Arhitectura spaţiului interior şi scenografie, premiul s-a acordat lucrării – Amenajarea spaţiului comunitar – Centrul de artă contemporană Fabrica de Pensule Cluj – arh.

Klara Veer – Klara Veer Arhitecture X Design.

Centrul de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj, compus și gestionat de către o federație formată din creatori și organizații culturale, este primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural românesc. Proiectul se remarcă prin intervenţia minimală într-un spaţiu industrial, prin refolosirea materialelor din sit şi pentru creativitate într-un buget redus, au precizat membrii juriului.

Premiul BATRA pentru secţiunea Microarhitectură – arhitectură temporară, design de obiect, a fost oferit pentru Amenajare temporară Electric Castle a castelului Bánffy, biroului de arhitectură Atelier MASS, format din arhitecţii Aldea Silviu, Moga Marius Cătălin, Sisak Camelia şi Sisak Tamás.

Electric Castle este un festival de muzică electronică iniţiat în vara acestui an în Castelul Banffy din Bonţida.

Prin integrarea tehnologiei, instalaţiilor electrice şi luminii într-un loc cu bogate valenţe istorice a fost creat un eveniment nou cu o imagine contemporană.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Transilvania, arh. Szabolcs Guttmann, a oferit premiul pentru secţiunea Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate unde câştigător a fost proiectul O casă la Sălicea, arh. Horaţiu Răcăşan, birou RAUM. Proiectul încearcă să găsescă o cale posibilă de devenire pentru gospodăria rurală contemporană din zona de deal-munte, în spiritul continuităţii, a peisajului cultural şi a evidenţierii a tot ceea ce referenţialul cultural respectiv are specific şi valoros.

Ultimul, dar nu cel din urmă premiu pentru secţiunea Proiecte culturale, inițiative, experimente a fost înmânat de preşedintele OART, reprezentanţilor asociaţiei ASTA CLUJ pentru Zilele Arhitecturii (ZA 13), un festival studențesc de arhitectură care a avut ca temă anul acesta Crossing Borders. “Această depășire a limitelor se traduce printr-o schimbare de mentalitate în primul rând pentru noi, ca viitori arhitecți, și mai apoi pentru locuitorii orașului. Am început prin a încerca să punem întrebările corecte, ZA13 fiind fiind manifestul nostru pentru adecvare, dar și pentru o viziune critică”, ASTA Cluj. *Bienala de Arhitectură Transilvania este un proiect cultural parțial finanțat de OAR din timbrul de arhitectură.

Text şi foto: de Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Transilvania, Cosmin Nasui (preluare de pe modernism.ro)

69

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Afaceri.ro în capitala tineretului Afaceri.ro a găzduit luna trecută o conferinţă dedicată municipiului Cluj Napoca - Capitală Europeană a Tineretului în 2015. De la tema principală s-au dezvoltat subtemele de strategie, management, finanţare, astfel încât municipiul Cluj Napoca să se ridice la standardele cerute pentru o capitală europeană pentru tineri. de Codrin PÂRCĂLAB

La discuții au participat oameni de afaceri români şi străini printre care s-au numărat Ionuț Țața, fondator Iceberg, Ovidiu Cîmpean, director al direcției Comunicare, Relaţii Publice și Turism din cadrul Primăriei Cluj Napoca, Shajjad Rizvi, fondatorul uneia dintre cele mai de succes organizații caritabile din România, Little People Romania, Florin Moroșanu, director executiv al Asociației “Cluj Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană”, Andras Farkas, director executiv al programului Youth@ClujNapoca2015, European Youth Capital.

Ionuţ Ţaţa a abordat în prezentarea sa o temă populară în aceste zile în Transilvania – Cluj-Napoca, viitorul Silicon Valley? Fondatorul Iceberg s-a referit la clusterul IT, la sprijinul ce trebuie acordat start-up-urilor.

Ovidiu Cîmpean le-a vorbit celor prezenţi de Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), un centru destinat start-up-urilor. Acest centru care va fi inaugurat anul viitor, în februarie, este finanțat în proporție de 50%-60% din fonduri europene, iar partea de cofinanţare este asigurată din bugetul local. Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative oferă servicii diverse în sprijinul companiilor: promovare, consultanță, IT, juridic, financiar, chiar și programe de finanțare pentru acestea. Centrul este proiectat să găzduiască 26 de firme, ponderea cea mai mare urmând să o aibă microîntreprinderile.

Andras Farkas a subliniat că faptul, că în 2012, municipiul Cluj-Napoca a fost desemnată Capitală Europeană a Tineretului pentru 2015 nu va rezolva problemele cu care se confruntă orașul, regiunea sau țara, ci reprezintă o modalitate de promovare a unui brand – a imaginii, spre exemplu, de capitală a IT-ului.

Conferința a fost urmată de o dezbatere şi workshop-uri organizate pe trei domenii - business (perspective pentru mediul de afaceri), educație (perspective pentru domeniul educație şi HR) și social (perspective pentru societatea civilă).

Thomas Gerlach: Sibiul, a doua patrie a noastră După mai bine de opt ani de misiune diplomatică în România, consulul general al Germaniei pentru întreaga Transilvania, omas Gerlach, a devenit unul dintre cei mai apropiaţi susţinători ai proiectelor lansate de societatea civilă sibiană.

Prezent la Gala Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (AIOS), unde a primit titlul onorific de "Ambasadorul Sibiului", consulul general al Germaniei a declarat că Sibiul i-a oferit, încă de la începutul carierei, sentimentul "de-a fi acasă" şi a devenit, în timp, "a doua patrie" pentru familia sa.

Gala Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (AIOS) a reunit miercuri, 11 decembrie, în sala festivă a Palatului ASTRA din Sibiu, oameni de afaceri, reprezentanţi ai mediului academic şi politicieni locali. În semn de recunoştinţă pentru "eforturile depuse de-a lungul anilor pentru promovarea şi susţinerea Sibiului", la iniţiativa AIOS, primarul Klaus Johannis i-a înmânat consulului general omas Gerlach distincţia de "Ambasadorul Sibiului".

"Diplomaţii sunt acasă peste tot şi niciunde. Pentru mine nu mai este valabil acest lucru de câţiva ani. Soţia mea şi cu mine am găsit la Sibiu o a doua casă. În primul rând sunt oamenii proveniţi din rândul diferitelor etnii care îţi conferă sentimentul de-a fi acasă. Din acest punct de vedere, Sibiul ne-a tratat chiar bine, de la prima sosire a noastră aici, acum aproape nouă ani. Dar, este şi ambianţa şi viaţa deosebită din acest oraş vechi şi totuşi tânăr, care te face să trăieşti nu doar în oraş, ci cu oraşul... Va fi o deosebită onoare pentru mine să

promovez acest oraş, oraşul nostru, mai ales în Germania, în măsura posibilităţilor mele", a declarat omas Gerlach. În timpul discursului, consului general a făcut o trecere emoţionantă spre inevitabila încheiere a misiunii diplomatice în România şi a evidenţiat puternica legătură pe care o are familia Gerlach cu Sibiul.

“Din când în când, un ambasador este chemat în Centrală, pentru a nu pierde contactul şi a afla ultimele noutăţi. În acest sens, soţia mea şi cu mine ne bucurăm de vizitele viitoare în cea de-a doua patrie a noastră", a mai adăugat consulul general al Germaniei la Sibiu.

Cristiana FOTA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM CULTURAL

73

Bisericile de lemn - perle arhitecturale bănăţene În judeţul Timiş există peste 20 de biserici din lemn, declarate monument istoric. Cele mai multe au fost construite în secolul al XVII-lea, iar unele dintre ele continuă să fie şi în prezent, de ziua hramului, locuri de pelerinaj, dar şi importante atracţii culturale pentru turişti. de Laura M. BONDRILĂ Una dintre cele mai vechi şi frumoase biserici din lemn este cea din localitatea Poeni. Aşezată în zona deluroasă a Banatului, Biserica din Poeni, construită în formă de navă, a fost ridicată în 1800, după ce a fost dărâmat lăcaşul de cult care a existat până atunci în sat. Curtea sa devine neîncăpătoare la fiecare 15 august, de hramul bisericii, când la slujba religioasă participă întreaga suflare a satului, dar şi vizitatori din toate colţurile judeţului şi chiar ale ţării. O altă atracţie de acest gen o oferă localitatea Margina, atestată documentar din 1439. Aceasta se poate mândri cu două biserici din lemn. Una dintre ele, construită în 1737, este aşezată chiar în centrul comunei. Biserica îşi serbează hramul la 14 octombrie, de sărbătoarea Cuvioasei Paraschiva. Clopotul bisericii este unul dintre cele mai vechi din Banat. Există chiar o legendă locală care spune că s-a reuşit păstrarea lui datorită faptului că, în momentele de restrişte, inclusiv în timpul celor două războaie mondiale, acesta a fost ascuns în fântâna din curtea şcolii. Deşi este o localitate relativ mică, Margina are multe de oferit turiştilor. Împrejurimile sale sunt fabuloase, iar cei care doresc să respire aer curat şi să facă drumeţii în natură se pot bucura de privelişti unice.

Aici îi va întâmpina un cadru bogat, nepoluat, prin pădurile de foioase de pe dealurile din apropierea localităţii. Se pot organiza picnicuri şi se pot culege fructe de pădure: mure, coacăze, fragi şi o serie de ciuperci comestibile.

La câţiva kilometri de Margina, în satul Groşi, se găseşte o altă biserică din lemn, în care se oficiază slujbe o dată pe lună. Ctitorită în 1800, aceasta a fost donată comunităţii de către localnicii din satul arădean Căpâlnaşi. Gorunul, lemnul din care este clădită, a rezistat destul de bine de-a lungul secolelor, micuţa biserică fiind o adevărată bijuterie culturală.

Biserica în formă de corabie Un lăcaş de cult cu totul aparte şi unic prin modul în care a fost ridicat este cel din localitatea Jupâneşti. Pentru construirea micuţei biserici meşterii vremii nu au folosit niciun fel de metal, astfel că, inclusiv cuiele utilizate sunt din lemn.

Aşezată la doar câţiva kilometri de oraşul timişean Făget, biserica a fost ctitorită în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Lăcaşul de cult este amplasat în mijlocul cimitirului din localitate, pe o colină de pământ ce domină centrul aşezării. O altă trăsătură ieşită din comun a acestei biserici este faptul că aceasta a fost arhitectonic concepută în forma unei corăbii, oferind astfel o imagine cu totul unică.

Nu întâmplător am lăsat la final Biserica din lemn de la Româneşti. Este unul dintre cele mai reprezentative lăcaşuri de cult din Timiş, fiind ctitorit la sfârşitul secolului al XVIIlea pe Valea Mureşului, după care, la început de secol XVIII,

a fost adusă pe locul unde se află şi astăzi, la Româneşti.

Legen-da spune că, iniţial, s-a dorit amplasarea bisericii pe locul în care astăzi se află mănăstirea de la Româneşti, acolo unde era şi satul. Dar, din cauza unei invazii de şerpi, oamenii au fost nevoiţi să-şi mute locuinţele de cealaltă parte a dealului. Biserica este construită din bârne de stejar, în stil coadă de rândunică, având pe clopotniţă un bulb în stil baroc, ceea ce îi conferă unicitate. În timpul unei furtuni, în 1979, un trăsnet a despicat, însă, turnul. A fost refăcut din banii strânşi, mâna de la mână, de oamenii din sat, iar în prezent aceasta reprezintă una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din regiune.

74

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gaudeamus 2013 cu miros de carte proaspătă

de Alice Valeria MICU

Pornit acum 19 ani, Târgul de carte Gaudeamus s-a transformat cu fiecare an şi nu mai este doar un loc înţesat de cărţi, aşezate cu măiestrie pe standuri de editori care-şi încearcă talentul de magicieni şi caută formula câştigătoare pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori.

Nu mai este doar locul unde se lansează 20 de cărţi simultan, unde debutanţi timoraţi, scriitori consacraţi şi critici temuţi respiră pentru câteva ore pe zi acelaşi aer. Nu e nici măcar locul unde găseşti pe mese alăturate ciocolată de casă şi filosofie, unde vizitatori şi vedete T.V., politicieni şi puştoaice trec unii pe lângă ceilalţi de parcă asta ar fi cea mai obişnuită întâmplare a vieţii lor. Şi, de fapt, aşa este. Dar mai este încă ceva, care a devenit cu timpul cel mai important: este locul unde toată lumea intră cu bucurie, unde prietenii se revăd şi se salută cu vocale lungite şi cu gesturi teatrale. Este locul unde prieteniile întrezărite în spaţiul virtual se transpun în viaţa cea de toate zilele. Este locul de unde fiecare iese nu doar cu cărţile ce-l fac fericit, ci şi cu amintiri despre prieteni.

Ceremonia de deschidere a târgului a fost, ca de fiecare dată, una care adună „greii”, iar anul acesta au fost ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al radioului public, Oltea Şerban Pârâu, director al Centrului Cultural Media Radio România, Vladimir Epstein, manager de proiect Gaudeamus, Anders Bengtcén, Ambasadorul Suediei la Bucureşti şi preşedinte de onoare al Târgului Gaudeamus, Benoît Rutten, preşedinte al Grupului Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francophone din România (GADIF), precum şi reprezentanţii invitaţilor de onoare ai acestei ediţii, excelenţele lor ambasadorii Danemarcei, Finlandei şi Suediei în România, şi consulul Islandei. Cu toţii au salutat manifestarea, ediţia aniversară şi tot ceea ce înseamnă Târgul Gaudeamus, ce reface cu măiestrie la scară mai mică piaţa internaţională de carte, şi la urma urmelor, lumea noastră, a celor care nu am putea concepe viaţa în afara cărţii.

"Târgul Gaudeamus, după 20 de ani, cu mult entuziasm şi cu

multă muncă a ajuns printre primele 10 târguri din lume", a spus Ovidiu Miculescu, la inaugurarea ediţiei cu numărul 20 a evenimentului. "Dacă, anul trecut, am avut 40.000 de vizitatori pe zi înseamnă că bătălia nu este pierdută", a mai adăugat acesta, spre liniştirea spiritelor înfierbântate care se tem că în România nu se va mai citi pe hârtie deloc.

Gaudeamus la pas În cele cinci zile, cât a durat cel mai aşteptat eveniment legat de carte, am străbătut cu rare şi întemeiate opriri circuitul pe mai multe nivele al Romexpo, încercând să surprind cât mai multe dintre evenimentele editoriale ale autorilor, revistelor şi editurilor din Transilvania, dar am tras cu ochiul şi la prietenii din restul ţării. Nu de alta, dar cărţile se lansau într-un ritm ameţitor, iar cu fiecare zi, numărul vizitatorilor creştea vizibil.

La standul ţărilor nordice au trecut pe parcursul celor cinci zile de târg nu mai puţin de nouă scriitori norvegieni a căror operă tradusă în limba română a fost adusă în faţa publicului autohton, cărora li s-au adăugat alţi autori lansaţi la standul editurilor care le-au publicat cărţile în limba română. Prezenţa nord-europeană s-a concretizat în peste 30 de lansări de carte, proiecţii de film, ateliere creative, toate cu adresabilitate largă, faţă de publicul de toate vârstele şi preocupările.

Târgul de anul acesta a avut un partener privilegiat, pentru că, a fost, nu-i aşa, o ediţie jubiliară. Este vorba de GADIF, Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, cel care a marcat a XX-a aniversare a intrării României în Organizaţia Internaţională a Francofoniei printr-un stand dedicat literaturii francofone din întreaga lume. Şi aici au avut loc numeroase lansări de carte urmate de sesiuni de autografe, dar şi concursuri, benzi desenate şi premii literare francofone.

Ediţia jubiliară trebuia punctată semnificativ, Târgul Internaţional Gaudeamus 2014-Carte de Învăţătură, a fost inclus din 2001 în Calendarul Târgurilor Internaţionale publicat de

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

organizatorii Târgului de carte de la Frankfurt, liderul mondial în domeniu, astfel că de-a lungul întregului an s-au derulat şi alte proiecte conexe, al căror moment de vârf s-a manifestat în aceste zile, cu ocazia târgului. Este vorba de proiectul Cărţile se întorc acasă, o campanie de donaţie de carte pentru bibliotecile şcolare şi cele rurale din România. De consemnat faptul că acest proiect a fost lansat în 2010, iar în aceşti trei ani au ajuns la destinatari, prin intermediul posturilor Radio România, organizatorul acestei manifestări de anvergură, 78.000 de volume. Fondul de carte la care s-a ajuns graţie generozităţii vizitatorilor şi expozanţilor este constituit anul acesta din peste 5.000 de volume care, cu sprijinul Radio România Timişoara, vor ajunge în şcolile cu predare în limba română din Valea Timocului (Serbia).

Un alt proiect conex târgului de carte a fost cea de-a unsprezecea ediţie a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, o competiţie de lectură, creativitate şi comunicare la care sunt invitaţi să participe elevii claselor terminale de liceu. Concursul se desfăşoară cu etape locale pe parcursul anului în colaborare cu studiourile teritoriale ale Radio România, urmând ca finala concursului să se desfăşoare în fiecare an în luna noiembrie, la târg. Anul acesta, finala dintre reprezentanţii desemnaţi în urma etapelor locale a zonelor Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Reşiţa şi Iaşi şi-au disputat locurile pe podium, care au fost ocupate de Daniel Chiş (Liceul Teoretic “Ovidius” din Constanţa) – locul 1, Alexandru Bodog (Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” din Timişoara) – locul 2 şi Marina Ifrim (Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Iaşi) – locul 3. Premiile acordate de organizatori au constat în sume de bani destinate achiziţiei de cărţi din târg.

Salonul de Carte pentru Copii “Ion Creangă”, organizat în parteneriat cu invitatul de onoare al ediţiei, a fost un loc atractiv pentru cei mai tineri vizitatori ai târgului, care într-o formulă dinamică şi prietenoasă au ascultat poveşti, au participat la concursuri şi ateliere de creaţie recompensate de Lego România şi editura Egmont şi uneori au adormit în landouri sau în braţele părinţilor.

Târgul a avut în acest an invitaţi de nota 10 în persoana olimpicilor României, medaliaţi la concursuri internaţionale la discipline diverse, beneficiari ai bursei “Meritul olimpic internaţional” şi ei au fost premiaţi în cadrul proiectului.

Bineînţeles că şi anul acesta, vedetele autohtone şi-au făcut pe deplin simţită prezenţa, dând greutate evenimentelor la care erau prezenţi, şi vorbim aici de Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu, Horia - Roman Patapievici, cei care au devenit în timp adevărate instituţii ale oratoriei şi care, spre deliciul publicului, nu s-au dezminţit nici de această dată. Li s-au alăturat vedete T.V., pe care lumea i-a lăsat, în

75

general, să se bucure de mirosul de carte proaspătă, ceea ce au făcut şi cu extrem de puţinii politicieni care s-au arătat pe acolo. L-am zărit pe Adrian Năstase răsfoind discret cărţi la standul editurii HuCifre manitas, fără păzitori de trupuri, cu Suprafaţa târgului - circa 14.000 mp celebrul pulover roşu şi singurătatea ce Numărul expozanţilor - aproape 400 îl cam însoţeşte în ultima vreme. Câte o 600 de evenimente – lansări şi domnişoară ce nu părea să ştie prea bine prezentări de carte, dezbateri, conunde a ajuns se strecura disperată pe ferinţe, momente artistice tocuri supradimensionate, încercând să Numărul vizitatorilor – circa 115.000 facă faţă partenerului ce aproape o târa (faţă de 112.000 la ediţia 2012) de la un stand la altul. În rest, e ceva Suma medie cheltuită - 146 de lei. obişnuit să treci cu dezinvoltură pe lângă numele sonore ale literaturii contemporane, unii mai prietenoşi, savurând zâmbetul tău de satisfacţie că i-ai recunoscut, probându-şi astfel notorietatea, alţii mai reci şi preocupaţi să ajungă într-un loc mai puţin aglomerat. Însă cel mai adesea auzeai saluturi lungi şi zgomotoase, apoi îmbrăţişări şi felicitări, urmate de invariabila întrebare: lansezi ceva?

Edituri transilvănene Şi-au găsit loc sub generoasa cupolă Editura Argonaut din Cluj-Napoca, specializată pe carte ştiinţifică şi universitară, Editura şi Tipografia Brumar din Timişoara, una cu profil enciclopedic, academic şi universitar distinsă cu un premiu de excelenţă anul acesta, pentru curajul promovării unor proiecte editoriale de punere în valoare a literaturii române contemporane şi pentru eleganţa rafinată a cărţilor sale, cunoscuţi fiind pentru cartea de poezie şi cataloagele de artă, Byton Music, din Floreşti, Cluj, cu produse muzicale, CA Publishing Cluj-Napoca, având profilul academic axat pe ştiinţele socioumane, Editura Casa de la Oradea, Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, ce acoperă numeroase arii de interes, Editura Eikon, de asemenea din Cluj-Napoca, una cu profil enciclopedic cu peste o mie de titluri din diverse domenii, Editura Galaxia Gutemberg din Târgu Lăpuş, axată pe teologie, filozofie şi istorie în principal, Editura Limes din Cluj-Napoca, binecunoscută pentru beletristică, ştiinţe umane şi sociale, Editura Mix din Braşov, cu cărţi de spiritualitate practică, Okian-Pearson, Braşov, distribuitor de carte, Editura ProemaAnci, Baia Mare, specializată pe ştiinţe sociale şi beletristică, Editura Ratio et Revelatio din Oradea, S.C. Tact din ClujNapoca, editură ce se apleacă înspre ştiinţe sociale şi traduceri, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea din Petroşani, Editura Universităţii Transilvania din Braşov.

76

cultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bogdan Lefter, Bedros Horasangian, Liviu Antonesei, Ion Mureşan, alături de autor.

Un dicţionar viu

Am remarcat câteva evenimente importante la această ediţie, a căror autori au fost editurile bătrânei Transilvanii.

Mă refer aici la lansarea unor cărţi importante cum este Monseniorul Vladimir Ghica- scrieri spirituale, apărută la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, prezentată de PSS, episcopul Wilhelm Dancă, urmată în aceeaşi zi de 21 noiembrie de lansarea cărţii lui Romeo Couţi România într-o lume în schimbare. Interviuri cu Andrei Marga şi prezentată de prof. univ. dr. Mihael Shafir şi prof. univ.

Adrian Gorun ori la volumul Configuraţii fizice şi exerciţii metafizice a lui Tudor Cătineanu, prezentat de Gheorghe Ceauşu, Vasile Sebastian Dâncu şi Dan Şanta sau la volumul Nişte poezii semnat de Traian Furnea şi prezentat de Vasile Sebastian Dâncu, George Mihăiţă şi Tudor Octavian. Nu pot să nu menţionez volumul de eseuri despre iubire al lui Flaviu Predescu Poetul merge mai departe, prezentat de prof.

Dorin Uritescu şi Dana Sticlaru, volumul Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii, al cincilea din seria semnată de Mircea Vulcănescu, prezentat de Măriuca Vulcănescu, Dora Mezdrea, Ion Papuc, Marin Diaconu şi Marius Vasileanu, toate acestea la Editura Eikon din Cluj-Napoca, însufleţită de Vasile Dâncu şi Valentin Ajder. Cu aceeaşi bucurie au fost lansate la standul Editurii Limes volumul de poezie a lui Mircea Petean Munţi şi zile, Mitul lui Narcis.

Studii şi comentarii literare, a lui Lucian Gruia, Visul văduvei, semnat de Paul Tumanian, ori Goanţă şi cu Tranţă, gigolo de performanţă, autor Nicolae Bunget, Aripile demonului, semnat de Mircea Tomuş, ajunsă la volumul 4, Scara din bibliotecă, a prof. Ion Pop, Mama întreabă dacă stau până seara, semnată Viorica Răduţă şi Nicolae Carandino. Labirinturi, autor Maria Cogolniceanu. Colecţia TIFF cinefil a Editurii Eikon a adus în faţă volumele Filmele care ne-au schimbat viaţa, autor Angelo Mitchievici, 16 mm cinefil, semnat de Ioan-Pavel Azap şi dagheroTIFF, o carte despre primele 10 ediţii ale festivalului Internaţional de Film Transilvania, semnat de acelaşi Ioan-Pavel Azap. Aceste edituri au continuat seria de lansări, precum toate celelalte, făcând cinste autorilor transilvani şi literaturii române.

Un moment aparte l-a constituit seria de lansări din 23 noiembrie ale Editurii Eikon, care a reunit, odată cu prezentarea volumului Voci în vacarm - Un dialog cu Moni ca Lovinescu şi Virgil Ierunca şi Singur cu Hegel (un autoportret ascuns), semnate de Vasile Gogea, importante şi sonore nume ale optzecismului românesc cum sunt Ion

Ce babilon, ce agora, ce alexandrie cu biblioteca ei cu tot, unde poţi sta alături de Marta Petreu ori de George Vulturescu la o lansare, pentru ca în clipa următoare să-ţi treacă prin faţa ochilor Eugen Negrici, Adrian Alui Gheorghe, Ileana Mălăncioiu, Hanna Bota, Veronica Niculescu, Teo Bobe, Dan Mircea Cipariu, Ioan Es. Pop, Dan Pleşa, Robert Şerban, Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Marius Aldea, Claudiu Komartin, Dan Coman, Laura Dan, Cosmin Perţa, Lia Faur, Ciprian Măceşaru, Miki Vieru, Radu Vancu, Ştefan Baghiu, Adrian Suciu, Daniel Cristea-Enache, Marius Chivu, Dana Jenaru, Corina Sabău, Svetlana Cârstean, Aurel Sibiceanu, Dan Iancu, Paul Vinicius, Felix Nicolau, Mihail Vakulovski, Andrei Mocuţa, Ioana Ieronim, Ion Pop, Ioan Mureşan, Tudor Creţu ori Alexandru Petria, care a lansat volumul "Convorbiri cu Mircea Daneliuc" şi unul de versuri Rugăciuni neruşinate@ alte chestii! Şi câte nume n-ar mai fi aici de menţionat, dar sunt modestă din fire şi nu vreau să ameţesc pe nimeni cu vastele mele cunoştinţe într-ale literaturii române contemporane!

Vinerea neagră din 22 noiembrie a cuprins şi lumea Gaudeamus, unde oricum, editurile practicau reduceri semnificative, uneori, dar parcă, dacă erau sub semnul celebru al lui Black Friday, ele erau mai atractive şi mai pline de miez. Uneori 50% din preţul iniţial, alteori cât îl lăsa inima şi buzunarul pe editor, cert este că multă lume a ieşit fericită de la târg după ce a putut cumpăra cărţi cu 2-3 lei. Am luat şi eu cu 2 lei un volum de Cezar Ivănescu, din celebra colecţie Biblioteca Pentru Toţi şi am întâlnit în autobuzul ce ne-a cules pe zgribuliţii din staţia de pe bulevardul Expoziţiei un domn care nu a mai avut răbdare şi a deschis la lumina chioară să răsfoiască fericit un volum pe care se lăfăia mare şi portocalie bulina ce anunţa preţul de 3 lei.

Pentru că eram totuşi într-un târg şi publicitatea este sufletul comerţului, poetul Paul Daian anunţa cu trompeta sa fabuloasă şi cu glasul său pătrunzător evenimentele care urmau să aibă loc, dar a dat semnalul de începere şi cel de final, cu aceeaşi însufleţire.

Editura Humanitas ne-a pus înaintea ochilor un slogan menit să trezească ori, după caz, să amplifice dorinţa de lectură: Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. Şi atunci îmi fac repede un calcul în minte, apoi mă încurc, pentru că nu ştiu dacă o carte de poezie valorează mai mult la bursa vieţilor decât una de proză ori o carte de bucate. Ajung lângă un stand cu săculeţi aromaţi cu boabe de cafea din continente diferite, unde mi se propun combinaţii exotice cu efect miraculos pentru papilele gustative ale unui împătimit băutor şi dependent de cafea. Ajung la ceaiuri orientale şi după un stand cu prăjiturele mă simt ca în ţara minunilor, ca să înţeleg şi eu măcar o dată de ce mă cheamă Alice. O iau cu socoteala vieţilor de la capăt şi la de la un stand mititel unde zăresc volume despre India, numele lui Mircea Eliade şi a lui Tagore, o doamnă îmi întinde un coşuleţ pe care scria Înţelepciune gratis şi-mi spun degeaba ai citit atâtea cărţi şi ai în consecinţă numărul de vieţi promis de cei de la Humanitas, dacă înţelepciunea se poate căpăta atât de uşor!

Am tras şi eu un bileţel, am citit mostra de înţelepciune indiană, dar cum a fost doar un strop, am uitat de el şi am spălat cămaşa cu tot cu bileţelul strecurat în buzunar, semn că nimic nu e gratis pe lumea aceasta.

Organizatorii au lansat cea mai importantă întrebare, cu care eram întâmpinaţi în fiecare zi: Tu cu ce frecvenţă citeşti? Şi cu toţii - vizitatori, scriitori, cititori, editori sau librari am înţeles încă o dată că este la fel de important este ce citim, cât citim, dar şi cât de des.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

79

Motivele tradiționale aduc profit în industria modei În ultimii ani în industria modei au pătruns încet, dar sigur și motivele tradiționale din diverse zone ale țării. Printre cele mai folosite, se pare, se numără motivele tradiționale din Bistrița-Năsăud și cele din Maramureș și asta datorită culorilor aprinse, spun designerii. de Bianca SARA În decembrie designerul bucureștean Gabriela Atanasiu a lansat tocmai la Bistrița o colecție prêt-a-porter cel puțin deosebită. Este vorba despre haine moderne, de la cămăși, până la rochii, paltoane sau sacouri îmbogățite cu motive tradiționale de pe Valea Someșului.

Colecția, care este un omagiu adus artei tradiționale din Bistrița-Năsăud, a inclus și accesorii, bocancii, pantofii cu toc sau gentuțele fiind înfrumusețate cu motivele pe care bistrițenii sunt obișnuiți să le vadă pe baticuri, ștergare sau păretare și nicidecum pe încălțăminte.

Designerul Gabriela Atanasiu se „joacă” cu motivele tradiționale de patru ani deja, iar ideea unei colecții inspirate exclusiv din arta populară de pe Valea Someșului i-a venit de la o bistrițeancă ce i-a cerut o rochie mai specială, care să fie modernă și să-i aducă aminte totodată și de locurile din care provine. „A fost un fel de patchwork, am îmbinat modelele și materialele clasice folosite de mine cu carpete și ștergare de aici, din zonă. Am folosit motivele tradiționale pe spate, pe mânecă, pe piept sau la brâu. Cei de aici le văd pe pereți sau mai știu eu pe unde, iar eu le văd pe rochii sau pe încălțăminte”, precizează designerul Gabriela Atanasiu.

Creatoarea de modă crede că transpunerea motivelor tradiționale în piesele vestimentare nu face altceva decât să le reamintească celor care le poartă de rădăcini. Cu alte cuvinte, cele care poartă aceste haine au cultura și tradiția mereu cu ele. „Nu am inventat eu moda aceasta, departe de mine gândul acesta, e un curent care se reia odată la 50 de ani. Chiar am o clientă mult mai în vârstă care a venit cu o rochie făcută acum 50 de ani care întâmplător seamănă cu ce fac eu. Cred că această combinaţie s-a transformat deja în trend, de vreun an şi ceva s-a transformat în trend”, explică Gabriela Atanasiu.

Prețurile pe care le practică sunt și ele accesibile dacă luăm în calcul faptul că este vorba de piese unicat. Rochiile pornesc de la 250 de lei, iar încălțămintea de la 300 de lei.

Faptul că motivele tradiționale românești și îndeosebi cele specifice județului Bistrița-Năsăud s-au transformat într-un trend în moda actuală, ne este confirmat și de creatoarea de costume populare Virginia Linul, originară din comuna bistrițeană Salva, care a îmbrăcat în ultimii zeci de ani de la ansambluri populare din toată țara până la vedete. „Merg pe lucruri tradiționale, dar în ultimii ani, clientele mi-au cerut și haine mai moderne cu tente tradiționale, așa că mam conformat și am încercat să văd ce iese”, precizează Virginia Linul care a lansat și ea o colecție ce conține rochii, fuste sau paltoane casual sau elegante cu motive tradiționale din Bistrița-Năsăud, dar și din alte zone ale țării. Întrebată de ce crede că designerii apelează la motivele tradiționale din Bistrița-Năsăud, Virginia Linul „dă vina” tocmai pe culorile tari, precum roșu, verde, roz, galben sau albastru, dar și pe faptul că, spre deosebire de alte zone, în

hainele, baticurile și ștergarele de pe Valea Someșului se regăsesc toate florile pământului.

Ultimele vedete pe care le-a îmbrăcat Virginia Linul, chiar de Ziua Națională, au fost Horia Brenciu și concurenta de la show-ul Vocea României Larisa Barbu. Un costum popular făcut de ea a primit și rusoaica Zlata, considerată cea mai elastică femeie din lume.

Tot în luna decembrie, cele 20 de concurente de Miss România au fost îmbrăcate, în cadrul celui mai important eveniment din țară din zona modei - „Fashion Week”, cu costume populare realizate de Virginia Linul. Acesta este încă un semn că tradiția și-a făcut loc în fashion-ul actual.

Unele vedete au ales chiar să-și unească destinele în creațiile bistrițencei. Este și cazul vedetei Acasă Tv Elena Lasconi, care, în 2012, după ce rochia de mireasă a fost gata, a trimis-o la brodat tocmai la Salva.

Frumusețea motivelor tradiționale românești a fost recunoscută și pusă în valoare și de designerul francez Philippe Guilet, care s-a îndrăgostit de curelele brodate cu mărgele ale Virginiei Linul pe care le-a văzut la un târg la Muzeul Țăranului Român.

Când i-a vizitat și casa de la Salva, un adevărat tribut adus hainelor tradiționale, francezul i-a propus să colaboreze la colecția 100%.Ro, care a fost lansată în anul 2011, în București.

Extrem de apreciată, colecția a încercat să îmbine meșteșugurile din toate zonele țării cu modernismul. La piese au lucrat chiar meșterii populari, Virginia Linul fiind ajutată la articolele brodate cu mărgele ce au făcut parte din colecție de cele mai bune cinci membre ale atelierului său. „Am muncit șase luni de zile la piesele care au intrat în colecția lui Philippe Guilet. A vrut să facă ceva deosebit, să arate că România înseamnă și lucruri frumoase, autentice. Eu cred că, în 2011, Philippe Guilet a fost cel care a dat tonul în aceste reinterpretări ale hainelor tradiționale și a atras și atenția mass-media spre această zonă”, ne explică Virginia Linul.