Transilvania Business nr. 38

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 38 • 30 ian - 26 feb 2014

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-9 Proiecte în viteză pag. 30-31 Daimler turează motoarele la Sebeș pag. 44-45 Teren românesc pentru un vis elvețian

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

cover story Proiecte în viteză

IT&C Viitorul publicității on-line pornește de la Cluj

26 EVENIMENT 11-16

Parteneriat onest, serios şi bilateral cu Fermierii

36-37

INTERVIU

PROIECTE

Minifotbalul, un fenomen 100% privat

Statutul de zonă defavorizată a încurcat investiţiile

58-59 EVENIMENTE ASIROM premiată la Gala eFinance 2014

63

1

2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR Centru de afaceri – Rogerius

Joi, 22 ianuarie 2014, a avut loc conferința de lansare organizată în cadrul proiectului "Cooperare Transfrontalieră pentru Dezvoltarea unui Centru de Afaceri cu Produse Agroalimentare în Oradea și a unui Centru pentru Educație Antreprenorială în municipiul Debrecen", acronim CBC B.E. - Centres, proiect depus de către Primăria Municipiului Oradea, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie HajduBihar. Proiectul prevede în Debrecen dezvoltarea Centrului de Educație Antreprenorială și a Incubatorului de afaceri, iar, în Oradea, construirea și dotarea unui Centru de afaceri pentru micii producători din cadrul actualei piețe Rogerius, valoarea totală a proiectului fiind de peste 7.7 milioane euro.

La conferința de inaugurare, din partea administrației locale au participat viceprimarul Mircea Mălan, directorul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI) din Primăria Oradea, Marius Moș, Liviu Andrica, directorul general al ADP, Daniel Tivadar, proiectantul investiției, respectiv reprezentantul asocierii de firme care va realiza construcția. Directorul ADP, Liviu Andrica, a anunţat începerea din 17 februarie 2014 a primei etape a lucrărilor de modernizare a Pieţei Rogerius, urmând ca micii comercianţi, care acum ocupă zona dinspre punctul termic al actualului amplasament al pieţei, să îşi desfăşoare activitatea într-un cort special amenajat în parcarea de vizavi de piaţă, cort ce va ocupa 1.200 mp. Pe parcursul a 12 luni, constructorul clujean are obligaţia de a finaliza toate cele trei etape de construcţie prevăzute de proiect.

BRAȘOV Iceberg, soluții e-learning Iceberg, lider în piața serviciilor de consultanţă din Transilvania, se extinde pe noi pieţe prin implementarea unei noi platforme de e-learning. Arhitectura

platformei pe care compania o are în dezvoltare va permite livrarea mai multor tipuri de procese de învăţare - soft skills, product knowledge, compliance training, şi orice altă formă de conţinut de tip e-learning. Viitorul conţinut al platformei de e-learning al companiei va fi adaptat cerinţelor venite din partea clienţilor – Iceberg primeşte, în mod constant, cereri pentru a dezvolta şi livra training în domeniul leadership, customer care, know-how specific unor produse, vânzări şi management.

Platforma de e-learning va fi realizată cu sprijinul unei co-finanţări obținute din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice şi va fi dezvoltată şi implementată pe parcursul următoarelor 16 luni. În 2014 vor fi testate diverse componente ale sistemului, urmând ca el să fie în întregime funcţional în 2015.

BUCUREȘTI România – Belgia 175

Ambasadorul Belgiei în România, E.S. Philippe Beke, a prezentat, marți, 14 ianuarie 2014, primul volum "România și Belgia, dinamica relațiilor politico diplomatice, economice și culturale în perioada formării și consolidării statului-națiune, între 1838 și 1916".

Lansarea a avut loc la Ambasada Belgiei în România, din Bulevardul Dacia 58. "Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit pentru a face din această publicație un succes și îi invit pe cititori să împărtășească împreună cu noi, prin intermediul acestui

prim volum, dar și prin celelalte două care vor urma, bogatul trecut pe care România și Belgia îl au în comun", a transmis E.S. Philippe Beke. Alte două volume ale seriei care marchează 175 de ani de relații bilaterale vor fi prezentate în acest an. În luna aprilie, Belgian Romanian Business Association va organiza, la Crowne Plaza Hotel București, a doua ediție a evenimentului Belgian Week, forum și expoziție a companiilor belgiene active în România.

Creșteri la CNAB

Compania Aeroporturi Bucureşti a raportat rezultate foarte bune pentru anul 2013, atât din punct de vedere al traficului de pasageri cât şi al profitului înregistrat, triplu faţă de estimări. Pe aeroporturile din Bucureşti, traficul aerian de pasageri a înregistrat o creştere de 5.4% în decembrie 2013, pentru a doua lună consecutiv aceasta depăşind cinci procente. CNAB a înregistrat în anul 2013 venituri totale preliminate de 643.780.184 lei, cu 5% mai mari decât în anul 2012. Profitul brut preliminat al CNAB a ajuns în 2013 la valoarea de 78.003.701 lei, de peste trei ori mai mare decât cel bugetat. Cifra de afaceri realizată preliminată a CNAB a fost în 2013 de 613.010.561 lei, în creştere cu 10% faţă de 2012. În anul 2013, cele două aeroporturi ale Capitalei – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu – au fost tranzitate de 7.649.503 de pasageri, numărul de mişcări aeronave (aterizări şi decolări) ridicându-se la 95.984. Faţă de anul 2012, numărul pasagerilor a înregistrat o creştere de 1,35%. În anul 2013, 84% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene. Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) operează în prezent 34 de companii aeriene, care transportă pasageri către 71 de destinaţii. În anul 2013, pe AIHCB au început să opereze două noi companii aeriene: easyJet Air şi Air Serbia, iar, din martie 2014, Ryanair va opera primele curse regulate pe Aeroportul Henri Coandă.

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVASNA Renasc Băile Biborțeni Cu fonduri de 5,53 milioane lei, Băile carbogazoase din Biborțeni, Baraolt, vor intra în lucrări de reabilitare pentru modernizarea și transformarea acestora într-un nou punct de atracţie turistică, ce va diversifica oferta de servicii a orașului. Contractul de finanţare prevede ca, pe parcursul unui an și jumătate, utilităţile băilor să se modernizeze şi să ofere spaţii de agrement ce vor atrage cât mai mulţi turişti veniţi să viziteze oraşul.

Documentul a fost semnat la sediul Consiliului Județean Covasna, din Sfântu Gheorghe, de către Barna András Lázár-Kiss, primarul orașului Baraolt, şi Simion Crețu, director general ADR Centru, în prezenţa președintelui CJ Covasna, Tamás Sándor.

Proiectul este finanţat din fondurile Programului Operaţional Regional, domeniul major de intervenţie 5.2, destinat modernizării infrastructurii de turism regional, program gestionat de către ADR Centru la nivelul Regiunii Centru.

Valoarea totală a proiectului „Reabilitare și modernizare băi carbogazoase Biborțeni, Oraș Baraolt” este de 5,53 milioane lei, din care 2,52 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă solicitată de către Primăria orașului, iar diferenţa dintre cele două sume reprezintă contribuţia adusă de beneficiar la realizarea proiectului. La finalul proiectului vor fi realizate 15 servicii complet noi de agrement și spa modern. Astfel va fi reabilitată clădirea în suprafață de peste 1100 mp a spa-ului, terasa acoperită și anexele. Vor mai intra în reabilitare sauna, pavilionul de apă minerală, precum și 7 bazine de înot, de hidromasaj, de copii, atât cele cu apă rece cât și cele de apă minerală. Pe parcursul implementării proiectului vor fi realizate și racordurile la utilități: curent, gaz, la panouri solare, la canalizare și se vor achiziționa dotările necesare pentru instalații.

Primul cluster balneo-turistic Primul cluster balneo-turistic din ţara noastră, care va coagula oameni de afaceri, autorităţi şi instituţii interesate de dezvoltarea acestui domeniu, va fi creat luna viitoare la nivelul regiunii Centru, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Clusterelor din România, Vajda Lajos. Printre obiectivele viitorului cluster se numără promovarea, sub

un brand comun, a potenţialului turistic şi balnear al judeţelor din regiunea Centru, crearea unei strategii comune de dezvoltare şi de atragere a turiştilor, precum şi a potenţialilor investitori în domeniu. Vajda Lajos a menţionat că la acest cluster vor putea adera proprietarii de pensiuni, de hoteluri şi restaurante, meşteşugarii, agenţiile de turism, autorităţile locale, centrele de cercetare şi inovare, unităţile medicale, instituţiile de învăţământ superior, asociaţiile profesionale, băncile, centrele de consultanţă, etc. dornice să-şi armonizeze interesele şi să conlucreze la nivel regional. „Intenţia noastră este de a crea o reţea naţională de clustere balneoturistice, pentru că toate zonele din ţara noastră au potenţial. În regiunea Centru avem numeroase zone de interes şi investiţii de succes, în staţiunea Covasna, spre exemplu, la Praid, Sovata, Tuşnad, Sibiu, Sângeorgiu de Mureş etc, dar fiecare lucrează separat, nu corelat.

Dacă ar conlucra, dacă s-ar integra într-o structură bine organizată, cum este clusterul, atunci ar putea fi mai eficiente, mai creative, mai dinamice şi ar putea atrage mai mulţi turişti”, a spus Vajda Lajos.

MUREȘ 3,5 mil. euro, investiție CIS Energy la Cuci Investind 3,5 milioane de euro, CIS ENERGY S.R.L. a finalizat lucrările la parcul fotovoltaic cu putere de 1,9 MW, realizat în localitatea Cuci, lângă Termocentrala Iernut. La realizarea proiectului s-au folosit: 9078 panouri fotovoltaice de 230 W. „Suntem foarte mândri de inaugurarea Parcului Fotovoltaic din localitatea Cuci, ca şi rezultat al parteneriatului excelent cu SOVENTIX GmbH. Acest proiect reprezentativ pentru judeţul Mureş va fi punctul de plecare pentru CIS Energy S.R.L în noi investiţii în domeniul energiei regenerabile. Avem experienţa şi parteneriatele necesare pentru a deveni un jucător important în dezvoltarea sustenabilă a proiectelor în domeniul energiei regenerabile”, a de-

clarat Sebastian Călugăr, administrator CIS ENERGY SRL. Compania a fost fondată în anul 2011 ca parte a grupului de firme CIS GROUP, în scopul dezvoltării de proiecte pentru producţia de energie electrică din surse regenerabile.

Prin asocierea şi intrarea în parteneriat cu grupul de firme SOVENTIX GmbH, societatea doreşte să devinã unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de proiecte de energie regenerabilã din Transilvania. SOVENTIX GmbH, cu sediul în Duisburg, Germania, are filiale în Africa de Sud, Canada, Chile, România, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători în industria energiei solare cu specializarea în proiecte fotovoltaice.

SIBIU Coronarografierea, program prioritar Cel mai nou spital privat din România, Spitalul European Polisano a demarat la începutul anului o campanie de responsabilizare socială prin care pacienții din județul Sibiu și din județele limitrofe care au nevoie de coronarografie pot beneficia în mod gratuit de această intervenție.

Bolnavii beneficiază de serviciile și recomandările unei echipe de specialiști de renume - directorul medical, dr. Victor Costache, șeful Secției Cardiologie Intervențională, dr. Nicolae Florescu, și medicul specialist cardiolog dr. Alexandru Voican. "Motivele pentru care derulăm această campanie sunt faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în civilizația industrializată, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că pacienții din Sibiu și din zonele limitrofe se află într-o situație vitregă, în care sunt subexplorați. Această campanie se adresează pacienților cu cardiopatie ischemică cronică, cu sechele, cu antecedente de infarct miocardic și de preinfarct și cu angină pectorală", a declarat dr. Nicolae Florescu.

Coronarografia presupune spitalizarea pacientului pentru o zi sau două, iar pacienții vor beneficia în mod gratuit, pe lângă investigația în sine (estimată la 1.900 lei), și de spitalizare și masă. Singurul serviciu pe care pacienții vor trebui să-l plătească este cel pentru consultul de specialitate preintervențional, în valoare de 200 lei.

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr

În mișcare...

Redacția Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

“Aprinde-mi și mie luminile... Hai, ne punem în mișcare, da?”, îi spune un polițist de la Rutieră colegului meu după o oprire surpriză pe DN1 care a durat nu mai mult de 2 minute. Dincolo de conduita mai puțin stilizată, există și sentimentul că agentul știa că nu e vreme de pierdut pe unul din sectoarele cele mai circulate și de interes maxim, inclusiv pentru transportatorii de mărfuri. Ritmul are impact direct asupra investițiilor, ratelor de profit și dezvoltării, acolo și în alte câteva zone fierbinți din România, în general unde infrastructura permite dezvoltări pentru sectorul industrial, logistică, transport. Ceva mai târziu după acea întâmplare, centura Ploiești e închisă pe un sens, o perioadă bună, pentru o reparație într-un locșor, apoi începe bătălia pentru noile rute ale autostrăzilor, vine și iarna și sute de camioane stau oprite în coloane… Totuși, la început de an, toată lumea analizează proiecte de infrastructură, de investiții, semnalele din piață au fost mai bune în 2013 decât în 2012, și, bineînțeles, targeturile sunt mai mari pentru 2014. Există companii care știu de unde trebuie luate materiile prime, unde trebuie să livreze, aceste lucruri se întâmplă, sectorul industrial are ritm datorită investițiilor în automotive, mărfurile ajung la raft în retail, există și dezvoltatori care creează sau extind proiecte build to suit pentru investiții viitoare. Aceste lucruri se întâmplă.

Mai mult, într-o piață dificilă, dar plină de oportunități, cu proiecte ce trebuie identificate ca într-un puzzle, există companii care au deja 20, 15, 5 ani de experiență, atrag investiții noi și sunt exemple de dezvoltare și integrare într-o piață cu influențe globale. Dacă în 2013 lansam, în premieră, “Catalogul parcurilor industriale și logistice din România”, cu scopul de a inventaria și promova facilități de producție și oportunități de investiții, tot în premieră într-un produs bilingv, destinat difuzării și utilizării și pe piețele internaționale, anul acesta vom lansa, în iunie, “Catalogul centrelor logistice și industriale din România 2014”, un instrument de inspirație, promovare și motivație, prin ilustrarea experienței unor companii de top care aniversează ani cheie pe piața românească și implicare în piața internațională, parte a demersului de a crește rolul pieței românești în dezvoltarea afacerilor. Vom analiza și expune mai complet, parcuri industriale și logistice, activitatea transportatorilor de top, impactul proiectelor de infrastructură și perspectivele lor în dezvoltarea afacerilor, opțiuni de centre de birouri pentru companii, expertiza firmelor de consultanță imobiliară, soluțiile firmelor de facility management, tendințele internaționale. Utilizarea exemplelor de management, reunite în premieră, promovarea modelelor de business și a soluțiilor oferite pentru dezvoltarea proiectelor actuale sau a unor proiecte noi sunt esența pentru ca ritmul să crească în sectoare cheie pentru o economie sănătoasă și în dezvoltare. Oamenii specializați în interacțiunea cu clienți, cu potențiali investitori, cu dezvoltarea unor proiecte, a unor companii, trebuie să reflecte, prin exemplul rezultatelor lor, interesul pentru a atrage mai multe investiții și, până la recuperarea decalajului de infrastructură sau marketingului pe care trebuie să-l facă și o agenție a statului, vrem să susținem, din nou, printr-un catalog distribuit către comunitățile de afaceri românești și străine, parcuri, companii implicate în transport, logistică, industrie, fonduri de investiții, administrații publice, public general, optimismul și încrederea planurilor dvs. Sărbătorim împreună succesul?

Ionuţ Oprea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Proiecte în viteză Un material de Alin BOLBOS, Laura M. BONDRILĂ, Liliana BRAD, Carmen COSMAN-PREDA, Augustin STANCIU, Ligia VORO

Începând cu bugetele 2014, județele din Transilvania au început să-și gândească mai atent planurile de dezvoltare, alocând sume consistente pentru proiecte bine țintite, în zona infrastructurii de drumuri și de afaceri, dar mai ales în turism. Transilvania Business face o radiografie a celor mai importante proiecte propuse.

5

6

cover story Alba alocă 23,6 de milioane pentru dezvoltare Bugetul județului Alba pentru 2014 este mai mic faţă de anii precedenţi, ridicându-se la 269.914.390 lei. Instituţia a fost obligată prin lege să transfere o sumă importantă – 7,5 milioane lei - de la dezvoltare la asistență socială. Pentru dezvoltare au rămas alocați 23.680.120 lei. Florin Roman, vicepreşedintele CJ Alba, susține că județul are “un buget bun, atât cât se poate în acest moment. Ştiţi că am fost nevoiţi să transferăm 7,5 milioane lei la DGASPC. Vreau să-i felicit pe colegii din PSD - deşi au fost câteva ieşiri în presă, au votat în interesul judeţului Alba. Au fost de acord cu noi, cu o singură excepţie: stema judeţului Alba”.

Consiliul Județean Arad investește în sănătate Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a declarat că bugetul județului va fi direcţionat, şi în anul 2014, spre investițiile în sănătate, infrastructura rutieră şi nu numai. Astfel, vor continua lucrările de modernizare a secţiilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, investiţiile vizând inclusiv extinderea Unității de Primire Urgențe, amenajarea curţii unităţii medicale, secţia TBC etc. Astfel, pentru construcția secției TBC a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, sistematizare și platforme în incintă, împrejmuire și acces a fost alocată suma de 5.000.000 lei. Pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice de reabilitare, extindere și mansardarea Secției Obstetrică Neonatologie, au fost prevăzuți 454.000 lei. Pentru modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad se va aloca suma de 5.234.000 lei și pentru Spitalul de Psihiatrie din Mocrea, 462.000 lei. „Cu siguranţă ne-am fi dorit să fie mai mulţi bani pe care să-i repartizăm, dar trebuie să menţionăm faptul că, pentru prima dată după foarte mulţi ani, printr-o Ordonanţă 103, Guvernul României ia din banii comunităţilor locale. Consiliul Judeţean Arad este obligat, în acest an, să plătească 12 milioane de lei pentru partea de ajutor pentru persoanele cu handicap, pentru Direcţia de Protecţia Copilului şi pentru plata unor sume câştigate de profesorii din învăţământul special în instanţă, obligaţii care până acum erau achitate de Guvernul României. Cu această sumă pe care Consiliul Judeţean o plăteşte în acest an ca urmare a Ordonanței 103 se puteau finanța alte investiții necesare cetățenilor județului, cum ar fi: construirea unei noi clădiri, pentru secţia de boli infecţioase la Spitalul Judeţean; construirea noii secţii TBC la Spitalul Judeţean; reabilitarea drumului Arad-Şiria etc.

Iată cum, printr-o Ordonanţă de urgenţă Guvernul diminuează capacitatea administrativă a judeţului, dar şi a primăriilor din judeţul Arad” , a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Județean Arad. El susţine că într-o perioadă complicată din punct de vedere economic la nivel mondial, Aradul reușește să susţină economia judeţului prin investiţii din fonduri europene. Un astfel de proiect este Masterplanul de apă şi canalizare al judeţului Arad, proiect care include şi localităţiile Şiria şi Galşa pentru care este prevăzută suma de 26.773.000 lei.

La capitolul infrastructură, vor fi finalizate investiţiile aflate într-un stadiu foarte avansat de lucrări. Printre acestea se află Drumul Vinului, Păuliş-GhiorocCovăsânţ-Şiria, pentru care se vor aloca 15.175.000 lei.

De asemenea, vor continua lucrările începute deja, ur-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mând să fie începute şi altele noi. Tot în bugetul judeţului au fost alocate şi sumele de bani necesare finanţării proiectelor şi programelor Centrului Cultural Judeţean. „Pentru anul 2014 ambiţiile noastre sunt mari, dar le sintetizez în câteva cuvinte: continuăm să construim pentru Arad şi pentru arădeni. Aşa cum am mai spus-o, este important să asfaltăm, să clădim, să construim poduri, dar cea mai importantă pentru mine este sănătatea publică, sănătatea arădenilor, şi vom investi masiv în această direcţie şi în 2014”, a explicat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean.

Bistrița Năsăud: Dracula în Poarta Transilvaniei “Modernizarea drumurilor judeţene şi dezvoltarea proiectelor care pun în valoare potenţialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud sunt principalele obiective ale Consiliului Judeţean în vederea accesării de fonduri europene pe exerciţiul bugetar 2014-2020”, a anunţat recent preşedintele instituţiei, Radu Moldovan. Aceste priorități se remarcă și din alocările de fonduri propuse în bugetul județului pe 2014, cifrat la 204,8 milioane lei. Veniturile estimate în acest an sunt de 189.352.000 lei, în timp ce cheltuielile vor fi de 208.587.000 lei, diferenţa fiind acoperită cu excedentul bugetar al anului 2013, în sumă de peste 19 milioane lei. Faţă de anul precedent, veniturile estimate sunt în creştere cu 31 milioane lei. Radu Moldovan a precizat că "prioritatea zero" este obţinerea unei finanţări pentru un tronson de drum judeţean denumit Poarta Transilvaniei, care leagă localităţile din zona de câmpie, aflate la graniţa cu judeţul Cluj, cu Valea Bârgăului, zona turistică Colibiţa şi Valea Ilvelor, având ca punct terminus graniţa cu judeţul Suceava. De asemenea, se va încerca obţinerea de fonduri pentru modernizarea drumului judeţean de pe Valea Ilişuei, cu ieşire în comuna Petru Rareş, situată pe DN 17. În plus, Consiliul Judeţean doreşte să obţină bani europeni pentru dezvoltarea unui proiect turistic pe Valea Bârgăului, care să includă modernizarea reţelei de acces şi un domeniu schiabil, în acest sens fiind deja înfiinţată o asociaţie de dezvoltare inter-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

comunitară între primăriile din zonă. Un alt proiect important, aflat deja în derulare, este implementarea gestiunii în sistem informatic a registrului agricol pentru 15 comune din județ, pentru care Consiliul Județean vine cu o co-finanțare de 6,73 milioane lei.

Brașov: Totul pentru Aeroport

Consiliul Județean Braşov are în 2014 un buget de 246,55 milioane de lei, din care 44,44 milioane sunt alocați pentru derularea unor investiții. Din această sumă, cea mai mare parte – 22 milioane – va merge pentru continuarea lucrărilor la pista aeroportului de la Ghimbav, 7 milioane de lei vor fi folosiți pentru demararea lucrărilor de modernizare a Corpului B al Spitalului Judeţean şi 1,7 milioane de lei pentru a achita prima rată la Biserica Evanghelică pentru corpul vechi al Maternităţii. Președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, spune că realizarea aeroportului pune o presiune mare asupra bugetului județului, ceea ce înseamnă că vor fi sacrificate alte investiții. „Dacă ne gândim că numai reparațiile la drumul Șercaia – Hoghiz costă 30 de milioane de euro, adică exact cât aeroportul nostru, ne propunem să refacem acest drum în cadrul localităților și sperăm ca prin intervenții la guvern să primim bani pentru restul lucrărilor“, susține Căncescu. Acesta pune investițiile din Sănătate pe locul doi la priorități, Consiliul Județean alocând bani pentru continuarea lucrărilor la Spitalul Județean Brașov, “pentru că aici ajung toate cazurile grave și este nevoie de o unitate medicală etalon nu numai la nivel național, ci și european. „Avem o licitație începută pentru continuarea modernizării saloanelor și dotarea lor la standarde europene. De asemenea, vom continua lucrările de modernizare la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I. Sbârcea”, mai spune Căncescu. „În paralel, lucrăm la un proiect pe care l-am pornit încă din primul meu mandat la conducerea Consiliului Județean: modernizarea rețelelor de apă și canalizare. În acest domeniu au fost investiți cei mai mulți bani europeni: 56 de milioane de euro din programul ISPA și 189 de milioane de euro din fonduri structurale. Aceste proiecte vor fi continuate și vor mai intra încă 200 de milioane de euro în județul Brașov, în anii viitori”, a încheiat Căncescu.

Clujul, buget mai mare cu 200 de milioane lei Consilierii județeni au aprobat, la finele lunii ianuarie, bugetul general al județului Cluj, acesta înregistând o creștere substanțială de peste 200 milioane lei, adică cu

cover story 18% mai mult față de anul trecut. Astfel, anul acesta, forul județean va avea de cheltuit peste 809 milioane lei. De asemenea, Consiliul Județean (CJ Cluj) are cu 24% mai mulți bani pentru proiecte de dezvoltare.

Cea mai mare sumă din bugetul CJ Cluj, adică 183.5 milioane lei, va merge înspre proiecte de infrastructură, respectiv 52.7 milioane lei către Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj pentru continuarea lucrărilor pentru obiectivele de investiţii: Pista aterizare-decolare 3500 m –Etapa I (2100m), Terminal Plecări Pasageri, Reţele exterioare Terminal Plecări, Extindere platformă pe partea de est a platformei actuale-etapa I şi studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă. De asemenea, 51.7 milioane lei vor fi atribuiți Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Cluj pentru lucrări de întreţinere curentă şi programul de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene. Totodată, 31.2 milioane lei vor ajuta la modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop-Ic-Ponor.

Tot din bugetul general al județului se vor cheltui 15.7 milioane lei pentru dezvoltarea Parcului Industrial Tetarom I și 15.6 milioane lei pentru Parcul Industrial Tetarom IV.

Hunedoara: investiţii în sănătate și drumuri Consilierii judeţeni din Hunedoara au aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru instituţia judeţeană, stabilit în sumă de 194.961,22 mii lei în ceea ce priveşte veniturile, respectiv 211.215,63 mii lei la partea de cheltuieli. Deficitul de 16.254,41 mii lei va fi acoperit din excedentul anului precedent şi estimările pe anii 2015 – 2017. „Este un buget echilibrat. Ne-am fi dorit să putem face mult mai multe, dar aceştia sunt banii de care putem dispune, în acest an.

Din buget vom asigura, printre altele, investiţii în sănătate, plata ratelor la împrumuturi, salariile personalului, cofinanţările la proiectele europene sau construirea şi reabilitarea unor drumuri judeţene”, a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ.

Vor fi efectuate mai multe investiţii în domeniul serviciilor de sănătate publică, Spitalul Judeţean de Urgenţă Hunedoara având o alocare bugetară de 4,5 milioane lei.

Iar aproape jumătate din sumă va fi direcţionată pentru achiziţionarea de echipamente medicale. „A trebuit să avem grijă ca spitalele aflate în subordinea CJ Hunedoara să primească sumele de bani necesare pentru ca actul medical să fie demn de secolul XXI. Spitalul Judeţean de Urgenţă primeşte finanţări şi de la Ministerul Sănătăţii pentru unele investiţii, iar noi ne-am angajat să contribuim, la rândul nostru, cu fonduri proprii pentru modernizarea altor secţii ale unităţii medicale. De aceea, vom începe o investiţie la policlinica veche, unde vom muta apoi secţia de psihiatrie a spitalului”, a subliniat Mircea Ilie Moloț, preşedintele CJ Hunedoara.

Maramureș: Anul managementului deșeurilor Bugetul propus de Maramureș în 2014 este de 333,26 milioane lei, din care 177,94 milioane vor fi utilizaţi pentru funcţionare şi 155,31 milioane alocaţi dezvoltării. „În acest an, bugetul nu este unul foarte generos. Avem sume mai mici pe anumite capitole. Este vorba despre partea de asistenţă socială, de întreţinere a drumurilor, dar cred că ne vom descurca, aşa cum ne-am descurcat întotdeauna.

7

8

cover story

Sigur că ne-am fi dorit să avem sume de bani cât mai mari, pentru ca, cel puţin pe partea de întreţinere drumuri, să avem posibilitatea să refacem cât mai multe porţiuni de drum judeţean”, spune Zamfir Ciceu, președintele Consiliului Județean Maramureș. Fără îndoială, cel mai important proiect public care a început în ultimii ani în județ va fi cel dedicat deșeurilor, al cărui contract de finanțare a fost semnat acum câteva săptămâni de președintele Zamfir Ciceu. Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” are o valoare totală de 229,14 milioane lei, fără TVA, cu co-finanțare de numai 1% din partea Consiliului Județean (2,08 milioane lei, fără TVA). În cadrul proiectului sunt incluse următoarele componente: colectarea selectivă a deşeurilor în patru zone; construcţia a trei staţii de transfer în Moisei (31.000 tone/an), Târgu Lăpuş (10.000 tone/an) şi Sighetu Marmaţiei (25.000 tone/an); construcţia unui centru de management integrat al deşeurilor la Sârbi; construirea primei celule din cele patru a depozitului ecologic de deşeuri Sârbi (450.000 mc); închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme; construirea a 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase (Baia Mare, Târgu Lăpuş, Seini, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Borşa); asistenţă tehnică privind managementul proiectului şi supervizare a lucrărilor.

Mureș, 40 % pentru dezvoltare Aproape 40 % din bugetul județului Mureș va fi alocat în 2014 proiectelor de dezvoltare. Astfel, va fi continuat proiectul Parcului auto pentru sporturi cu motor la Cerghid, în orașul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ungheni, proiect care va beneficia de o finanțare de 28,250 de milioane de lei, din care aportul Consiliului Județean va fi de 8.249.000 de lei, iar restul sumei va fi asigurată din credit bancar intern. „Transilvania Motor Ring”, primul parc auto din România pentru sporturi cu motor, în valoare de 14 milioane de euro va fi inaugurat cel mai devreme în septembrie 2014. Proiectul a demarat în 2010, după ce a fost câștigată finanțarea europeană.

O sumă substanțială va fi alocată și reabilitării drumurilor județene. La 31.997.000 de lei este estimată reabilitarea, modernizarea DJ 135 Măgherani-Sărăţeni (din care 25.948.000 lei din bugetul Consiliului Judeţean Mureş şi 6.049.000 lei din credit bancar intern), care va ușura tranziția dinspre TîrguMureș spre Sovata. Alte 16 milioane de lei sunt destinate reabilitării DJ 154J Breaza – Voivodeni – Glodeni, respectiv a DJ 151C Zau de Câmpie – Valea Largă.

Un alt domeniu răsfățat cu fonduri în 2014 va fi cel al sănătății. Atât ambulatoriul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, cât și cel al Spitalului Clinic Judeţean Mureş vor beneficia de fonduri pentru modernizare și echipare. Primei unități spitalicești îi sunt alocate 10,903 milioane de lei, iar celei de-a doua - 17.000 de lei. Spitalul Clinic Județean Mureș (SCJ) mai are în derulare un proiect de 5.838.000 de lei pentru Facilitarea Accesului Cetăţenilor la Servicii Medicale de Calitate prin Implementarea unui Sistem Informatic Integrat. Din totalul sumei, 3.241.000 de lei reprezintă transferuri din bugetul Consiliului Judeţean Mureş pentru prefinanţarea şi cofinanţarea proiectului. Tot la SCJ, autoritatea județeană va suporta cu peste 300 de mii de lei lucrările de reparații capitale ale bucătăriei centrale și cele de extindere a clădirii cu două niveluri pentru activități medicale, respectiv proiectul privind proiectarea şi execuţia de lucrări de reparaţii capitale și extindere clădire la Clinicile Psihiatrie I si Psihiatrie II. Consiliul Județean nu a renunțat la ideea unui centru de sănătate multifuncţional în localitatea Archita, comuna Vânători, astfel încât în 2014 va aloca suma de 36.000 de lei pentru studiul de fezabilitate privind acest proiect. 3,8 milioane de lei vor fi destinate din bugetul județean finanțării studiului de fezabilitate și a lucrărilor privind ”Sistematizarea circulaţiei rutiere şi pietonale”, respectiv “Amenajarea parcării supraetajate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş”.

Consiliul Județean nu a abandonat nici planurile de dezvoltare ale Aeroportului Internațional Transilvania, 3 milioane de lei fiind alocate lucrării ”Amenajare peisagistică acces Aeroport”. De asemenea, aeroportul va mai investi 2,370 de milioane de lei pentru execuţia după plan tehnic balizare la platforma Alfa, cale de rulare, pilon iluminat şi upgrade telecomandă, respectiv pentru lucrări de balizaj şi sistem de iluminare platformă Bravo cu conformare la noile cerinţe de balizare. În 2014 vor fi continuate și proiectele privind Sistemul de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Mureş care va beneficia de o cofinanțare de peste 9 milioane de lei din bugetul județean din totalul de 14.762.000 de lei cât vor fi cheltuite anul acesta, respectiv cel privind Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, care are alocată suma de 841.000 lei. „Din punctul meu de vedere, cred că dintr-o perspectivă realistă, văzând bugetul, este unul normal, şi aşa cum aţi văzut din aprecierile consilierilor judeţeni este o abordare echilibrată a bugetului. Dintr-un alt punct de vedere, cred că bugetul Consiliului Judeţean, de această dată, este axat în mare parte pe proiectele în derulare deja, dar o bună parte din buget este alocată pentru proiectele noi. Suntem în perioada nouă de alocări pe fonduri europene 2014-2020, este un an în care am alocat peste 2 milioane de lei pentru proiecte noi ale judeţului Mureş”, a afirmat Ciprian Dobre.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sălaj: Castrele romane și bisericile de lemn

cover story cială și învățământul special, culte. Pentru drumuri, Consiliul Județean Satu Mare a primit de la bugetul de stat 7,8 milioane de lei. Potrivit preşedintelui Consiliului Județean, Adrian Ştef, cele mai importante proiecte ce vor fi finanțate anul acesta sunt stațiunea de schi de la Luna Șes, pentru care s-au alocat două milioane de lei, Parcul Balnear de la Beltiug, care va fi finanțat cu un milion de lei, precum şi construirea unui sediu pentru Primăria oraşului Tăşnad, pentru care s-a prevăzut un milion de lei. “Este un buget bunicel. Am informaţii că, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, se va aloca de două ori mai mult decât a fost anul trecut. Vor fi posibilităţi de investiţie pentru toate localităţile”, a afirmat și vicepreşedintele CJ, Mircea Govor.

Sibiu: Un buget echilibrat Județul Sălaj are în 2014 un buget mai mare cu aproximativ 35 de milioane decât cel din anul anterior. Veniturile totale sunt estimate la aproximativ 245 de milioane de lei, din care principalul aport (69 milioane) îl reprezintă sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări. Din banii europeni, 46 de milioane vin pentru proiectul „Management integrat al deşeurilor în judeţul Sălaj”, proiect care, teoretic, ar urma să fie finalizat în acest an. Cu valoarea totală de 145,7 milioane lei, acest proiect e una dintre cele mai mari investiții publice din Sălaj din ultimele decenii.

Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean Sălaj susține că instituția pe care o conduce are ca obiective principale în acest an “îmbunătățirea infrastructurii de toate categoriile: rutieră, de sănătate, asistență socială și turism”. O miză foarte importantă pune însă Sălajul pe turism, unde două proiecte mari, din fonduri europene, totalizând 40 milioane de lei, urmează să fie implementate din acest an. Circuitul Castrelor Romane și Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania vor atrage anual, speră autoritățile, mii de turiști români și străini.

Satu Mare: Miza pe turism Bugetul Consiliului Judeţean Satu Mare pentru 2014 însumează 191,4 milioane lei. Din această sumă, veniturile proprii ale Consiliului Județean sunt de 4,33 milioane lei, iar diferența provine de la bugetul de stat, din cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA, subvenții pentru asistența so-

Județul Sibiu are în 2014 un buget de 322,7 milioane lei în 2014, cu 12,5 la sută mai mare față de bugetul realizat anul trecut. Aproape 19 procente din totalul veniturilor, adică 55,7 milioane, sunt fonduri europene. Din anul anterior a rămas un excedent bugetar de 27 de milioane de lei. Președintele Consiliului Județean, Ioan Cindrea, a apreciat că acest buget asigură în continuare parametri optimi de construcţie bugetară, în concordanță cu strategia de dezvoltare socio-economică a județului, alocând mai bine de o treime din fonduri pentru dezvoltare. „Avem pregătit un buget echilibrat, mai mare față de anul trecut, în care spre dezvoltare vor merge 37% (117,6 milioane lei) din banii pe care îi vom avea la dispoziție în acest an. Cei mai mulți bani la această secțiune vin din fondurile europene - 84,3 milioane lei, adică 71,7% din sumele alocate. 44,3 milioane merg la susținerea proiectului „Sistem pentru managementul integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu”. Lucrările sunt prevăzute a se finaliza la jumătatea anului 2014, iar delegarea operatorilor se va produce în cursul anului 2015. 17,3 milioane lei merg spre investiții majore în Sănătate: continuarea lucrărilor la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, la Spitalul de Pneumoftiziologie, la Spitalul de Psihiatrie. Investiții, de asemenea consistente, se vor face la capitolul Cultură, care a primit 35,5 milioane lei pentru 2014.

Timișul mizează pe proiecte de apă și deșeuri Județul Timiş are în acest an un buget de 320 de milioane de lei, dintre care peste 95 de milioane de lei sunt alocaţi proiectelor de dezvoltare. Astfel, extinderea și modernizarea sistemului de apă în Timiș beneficiază de 2,6 milioane de lei, iar pentru realizarea unui sistem integrat pentru taxe, impozite și registru agricol sunt prevăzuți 4,2 milioane de lei.

Aproximativ 1,8 milioane de lei vor merge către Sănătate, iar instituţiile de învăţământ primesc 734.000 lei pentru diverse lucrări. O sumă importantă, 28,3 milioane lei, a fost alocată pentru închiderea gropilor de gunoi și managementul deșeurilor în județ. Alte 4,5 milioane de lei sunt destinate consolidării laturii N-V de la Muzeul Banatului, în timp ce 6,3 milioane de lei sunt destinaţi Asistenţei Sociale, urmând să ajungă la centrele specializate din Timișoara, Lugoj, Găvojdia, Recaș și Ciacova. „Bugetul pe anul acesta nu reprezintă o majorare extraordinară, e cu 4,7% în plus față de bugetul 2013.

Am redus foarte mult sumele în ceea ce înseamnă agenda sportivă, câteva milioane bune, de la 79 suntem la 64 de milioane. Pe Cultură suntem la 34 milioane. Deci, am făcut în așa fel încât să agonisim niște sume, pe care să le ducem în secțiunea de dezvoltare”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.

9

10

Administrație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Buget-record de 1,4 miliarde lei pentru Timişoara, în 2014 Autorităţile locale au planuri mari pentru Timişoara în acest an. Municipalitatea se va putea baza în 2014 pe un buget mai mare cu 15 milioane de euro față de anul precedent. În total, Timişoara va avea la dispoziţie 1,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape 310 milioane de euro. de Laura M. BONDRILĂ Aproape 1,4 miliarde de lei vor ajunge în acest an la sănătate, învăţământ, drumuri municipale, cultură şi sport, asistenţă socială, locuinţe sau alimentări cu apă şi multe altele. Este de departe cel mai mare buget din istoria municipalităţii timişorene, iar acesta vine ca o adevărată „gură de oxigen” pentru nevoile urbei de pe Bega. Aproape 123 de milioane de lei vor merge spre investiţii mari, care pot absorbi fonduri europene. Cea mai mare sumă, 48,6 milioane lei, va fi alocată în direcţia transportului urban şi drumurilor municipale. Sunt prevăzuți 7,6 milioane de lei pentru achiziția a 30 de autobuze articulate și a unui autocar și 3 milioane de lei pentru reabilitarea tramvaielor.

Pentru studii de fezabilitate și proiecte figurează suma de 560.000 de lei. Subcapitolul Drumuri și poduri are parte de 7,4 milioane de lei. Aici, cea mai mare sumă, 6,5 milioane de lei este destinată extinderii unui important pasaj şi nod rutier din oraş - Pasajului Jiul. Pentru documentații privind extinderea a trei pasaje CFR din oraș, reabilitarea a cinci poduri și a două pasarele, precum și pentru realizarea unui nou pod peste Bega a fost alocată suma de 926.000 de lei. Pentru amenajarea și modernizarea de străzi, Primăria Timișoara a prevăzut în buget aproximativ 30 de milioane de lei. Astfel, 3 milioane de lei au fost prevăzute pentru continuarea lucrărilor la strada Musicescu (una dintre cele mai lungi din oraş) și încă 1 milion de lei pentru continuarea lucrărilor de amenajare a unei legături între strada Torac și Calea Stan Vidrighin. Pentru lucrări noi la amenajarea străzilor suma prevăzută este de 20.670.380 de lei. În acest an, „Sănătatea” va beneficia de suma de 18,6 milioane de lei. Aproape 3 milioane de lei sunt destinați modernizării și extinderii Unității de Primire a Urgențelor de la Spitalul Clinic Municipal, iar pentru construcția Corpului B de la Spitalul de Copii a fost prevăzută suma de 5 milioane de lei. Alte 3,3 milioane de lei vor fi alocate pentru dotări la Spitalul de Copii. Și tot pentru diverse dotări, tot la Spitalul Municipal, suma alocată este de 5,9 milioane de lei.

Capitolul Cultură, recreere și religie beneficiază de 12,8 milioane de lei. Pentru „Sport” a fost alocată suma de 10,3 milioane de lei. Sala Polivalentă a fost inclusă aici cu 9.064.000 de lei pentru continuarea lucrărilor, iar reabilitarea Sălii Olimpia beneficiază de 700.000 de lei. Pentru concursul de idei al unei

săli polivalente de 15.000 de locuri, municipalitatea a alocat 100.000 de lei. Alți 300.000 de lei se vor duce pe studii și proiecte pentru patru bazine de înot în cartiere.

Capitolul Locuințe, servicii și dezvoltare publică are la dispoziție anul acesta aproape 31 de milioane de lei. Pentru reabilitarea clădirilor istorice figurează suma de 4,5 milioane de lei, iar pentru achiziția de noi imobile suma de 6 milioane de lei.

Cea mai mare parte din bani va fi cheltuită pentru izolarea blocurilor unde primăria plătește o cotă-parte alături de asociațiile de locatari și de guvern.

Bugetul local a fost supus mai întâi unei dezbateri publice, iar apoi a fost aprobat prin vot în şedinţa din 28 ianuarie a Consiliului Local Timişoara. „Consider că proiectul (de buget – n.r.) a fost unul bun. El prevede sume importante. În primul rând pentru dezvoltarea și modernizarea orașului. Ne-am propus să transformăm într-un timp scurt orașul Timișoara, să-l schimbăm în bine și bugetul trebuie să fie sprijinul acestui angajament pe care l-am luat. Drept urmare, bugetul a fost croit prin această prismă a angajamentelor noastre de a realiza un număr mare de lucrări, modernizare și dezvoltarea infrastructurii orașului. De asemenea, sectoare precum învățământul, sănătatea, cultura și sportul au sume foarte mari, așa cum nu au avut niciodată.

Cred că am reușit să adoptăm un buget echilibrat care nu scapă din vedere nici aspectele sociale și prevede sume pentru subvenționarea gigacaloriei, sume pentru suportarea facilităților pe mijloacele de transport în comun, care au funcționat în timpul anului 2013 și de asemenea sume pentru instituțiile sociale pe care Primăria le are”, a spus primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

11

Dafcochim. Parteneriat onest, serios şi bilateral cu Fermierii 180 de agricultori din Transilvania au participat, între 14 - 17 ianuarie, la deja tradiţionalul simpozion organizat anual de compania Dafcochim Târgu-Mureş, divizia Agro. Dafcochim este unul din principalii jucători de pe piaţa produselor chimice industriale şi a produselor chimice pentru agricultură din România. Compania este deţinută de Liviu Cojoc şi Radu Fodor. de Alex TOTH

Ediţia din 2014 a simpozionului a fost găzduită de hotelul de patru stele „Saliris” din Eger, Ungaria, şi a marcat primul moment din cadrul manifestărilor de aniversare a 20 de ani de la înfiinţarea societăţii comerciale Dafcochim.

Vreme de trei zile, pe perioada simpozionului, invitaţii lui Liviu Cojoc şi Radu Fodor, fermieri din opt judeţe din Transilvania, au beneficiat de informaţii noi în domeniu şi de prezentări de produse asigurate de reprezentanţi la vârf ai multinaţionalelor BASF, DuPont Pioneer, Agro Prospect, Dow AgroSciences şi Timac Agro România, dar şi de relaxare, zona fiind renumită în toată Europa, atât pentru apa termală, cât şi pentru podgoriile şi cramele de vin. Conferinţe, degustări de vinuri, spa la apă termală şi voie bună cu fomaţia cântăreţei de muzică populară şi romanţe Maria Neag. Adevărate seminarii, sfaturi din experienţă din fermă şi dezbateri profesionale între cei mai semnificativi fermieri din opt judeţe din Transilvania, consiliaţi de echipele consistente ale multinaţionalelor prezente şi, mai ales, de divizia Dafcochim Agro condusă de Marinel Ştefan.

Liviu Cojoc, etapele creşterii: Oltchim, Boţoman, băncile Directorul general al companiei Dafcochim, omul de afaceri Liviu Cojoc, a rememorat cu emoţie momentele de început, de acum două decenii, mulţumind, pe rând, conducerii com-

binatului Oltchim de la acea vreme, lui Gheorghe Boţoman unul dintre cei mai valoroşi specialişti din România în domeniul protecţiei plantelor, precum şi bancherilor care au avut viziunea necesară sprijinirii agricultorilor. „O contribuţie importantă în dezvoltarea companiei noastre a avut-o combinatul Oltchim, care a fost cel mai mare producător şi distribuitor de pesticide din ţară, şi care ne-a determinat efectiv să intrăm pe linia de pesticide. Pe vremea respectivă, era la modă să se deschidă multe magazine pentru că erau societăţi mici şi toată lumea folosea microambalate. Nu prea erau societăţi mari, ale fermierilor cu sute şi mii de hectare. Ca astăzi. De asemenea, un om deosebit de important pentru afacerea noastră a fost domnul Gheorghe Boţoman, care era country manager la vremea respectivă la Dow AgroSciences, şi m-a ajutat cu numeroase sfaturi valoroase. Pe lângă toate acestea, domnia sa a devenit în timp şi un prieten bun. Nu în ultimul rând, o mare contribuţie pentru sprijinirea agriculturii au avut-o şi băncile, cu care am lucrat în cei 20 de ani, prin creditele speciale acordate pentru finanţarea comerţului cu îngrăşăminte. Băncile ne-au fost de mare ajutor şi le mulţumesc pentru aceasta bancherilor ce au înţeles necesităţile noastre şi ale fermierilor”, a afirmat Liviu Cojoc.

Totodată, directorul general al companiei Dafcochim a subliniat importanţa parteneriatului bilateral cu agricultorii, bazat pe onestitate, seriozitate şi sprijin reciproc, dar şi relaţia de parteneriat impecabilă cu principalii furnizori de inputuri, pesticide, sămânţă şi îngrăşăminte, care au găsit în Dafcochim un partener loial dispus să promoveze cele mai performante tehnologii agricole, unanim apreciate de fermieri.

12

EVENIMENT

„Avem o echipă tânără, promovăm tineretul şi suntem în căutare de tineri care doresc să se afirme, mai ales în vânzări. Totodată, colaborăm cu numeroşi specialişti şi fermieri valoroşi, ei au fost motorul dezvoltării din ultimii 20 de ani. Parteneriatul dintre Dafcochim şi agricultori se bazează, în primul rând, pe seriozitate, onestitate şi sprijin reciproc: nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să avem aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de inputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut şi ei încredere în recomandările noastre şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”, a precizat Liviu Cojoc. O trilaterală. Fermieri - Dafcochim - Multinaţionale. Şi cu sprijin bancar.

Vorbind despre dinamica vânzărilor din ultimele două decenii, directorul general al companiei Dafcochim a arătat că, an de an acestea, s-au aflat pe o pantă ascendentă. „An de an am avut o creştere în business-ul de pesticide, în agricultură, dar nu neapărat pentru că ne-am lărgit portofoliul de clienţi, ci pentru că foarte mulţi clienţi şi-au achiziţionat în timp terenuri noi.

Anual am crescut vânzările cu circa 10-15%, ajungând până la 20 de procente”, a menţionat, mândru, Liviu Cojoc.

Marinel Ștefan mulțumește partenerilor Echipa de vânzări Dafcochim Agro este condusă de directorul general Marinel Ştefan, care a mulţumit, la rândul său, partenerilor, fermieri şi multinaţionale, şi colegilor săi. „În primul rând, se cuvine să aduc mulţumiri dumneavoastră, agricultorilor, pentru că aţi ales să fiţi partenerii noştri, şi nu în ultimul rând echipei de vânzări pe care Dafcochim o deţine: Oana Moldovan, Ilie Coroja, Olimpiu Oana şi Liviu Ştefan. Vă urez succes şi dumneavoastră, bineînţeles mulţi ani de acum înainte împreună cu Dafcochim”, a menţionat Marinel Ştefan.

De asemenea, pe perioada simpozionului în echipa Dafcochim a fost cooptat şi Bogdan Chiru, care va ocupa funcţia de director de vânzări pe zona Sibiu - Covasna - Harghita - Braşov.

Prezentări de produse noi şi informaţii utile Din echipa BASF au făcut parte, printre alţii, Marius Farcaş, Liviu Bădărău, Ruxandra Nicoleta Chiru, Adela Savin, Răzvan Boc şi Robert Băicoianu, care au prezentat atât noile produse cât şi informaţii utile despre protecţia culturilor de cereale, rapiţă, floarea soarelui şi viţei-de-vie. „Doresc să mulţumesc companiei Daf-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cochim pentru invitaţia la ediţia a treia a acestui eveniment, domnului Liviu Cojoc, domnului Radu Fodor şi domnului Marinel Ştefan, fără a cărui abnegaţie şi dăruire acest eveniment n-ar fi fost posibil să fie perfect”, a afirmat Marius Farcaş, director regional BASF. Echipa Pioneer a fost alcătuită din Cristian Deliu şi Florin Mureşan, care sub titulatura „Ştiinţă, soluţii şi satisfacţia clienţilor” au prezentat atât informaţii extrem de utile din domeniul combaterii dăunătorilor şi creşterii sănătoase a culturilor, cât şi produse din portofoliul companiei.

Directorul pentru România al Dow AgroSciences, Iulia Nicola, a avut numai cuvinte pozitive despre colaborarea cu Dafcochim şi fermierii ardeleni. „Sunt în asentimentul dumneavoastră să urez echipei Dafcochim multă sănătate, în primul rând, multă forţă de muncă şi să ne vedem şi peste alţi 20 de ani în aceeaşi formulă. Din cei 20 de ani, 15 sunt ani de colaborare cu Dow AgroSciences. Am crescut împreună cu echipa şi cu compania Dafcochim”, a precizat Iulia Nicola, care a fost însoţită la simpozion de Bogdan Radu şi Dorin Pop, care au trecut în revistă noutăţile, dar şi portofoliul de produse comercializate în România de Dow AgroSciences.

Echipa Timac Agro International a fost reprezentată de un cvartet format din Janos Albert, Krisztina Blaga, Gabriel Barşon şi Gabriel Cuc, prezentarea cu tema „Provocări în fertilizarea culturilor în 40 de ţări”, fiind urmărită cu mare atenţie de cei prezenţi. „Avem o colaborare strânsă cu Dafcochim, este unul dintre cei mai importanţi distribuitori ai noştri, la fel avem o colaborare foarte bună şi cu fermierii din Transilvania”, a declarat Krisztina Blaga, director regional pe zona Transilvania. „Ca şi produse noi pentru anul 2014 avem Physiostart, un produs microgranulat, cu un cost relativ acceptabil şi care se va preta foarte mult condiţiilor climaterice din acest an. L-am testat anul trecut şi în acest an va trebui să facă minuni”, a completat Krisztina Blaga.

Tehnologii competente la AgroProspect La simpozion a onorat cu prezenţa şi fondatorul AgroProspect, Gheorghe Boţoman, unul dintre cei mai valoroşi specialişti din România în domeniul protecţiei plantelor. „Acest simpozion organizat de Dafcochim a început în urmă cu 14 ani, la Restaurantul „Europa” din Târgu-Mureş unde foarte mulţi din sală aţi participat. Apoi ne-am mutat la „President”, pe acea vreme simpozionul era organizat împreună cu o companie americană pe care am reprezentat-o”, a rememorat Gheorghe Boţoman.

Potrivit acestuia, AgroProspect este prima companie privată autohtonă din domeniul protecţiei plantelor acreditată să testeze biologic produse în vederea omologării. „Câteva cuvinte despre AgroProspect: a fost visul meu să dezvolt prima companie de cercetare în domeniul agriculturii din România. Am reuşit să acreditez această companie, prima companie privată din România care este acreditată să desfăşoare activităţi de testare biologică a produselor pentru protecţia plantelor în vederea omologării,

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

facem teste de eficacitate şi selectivitate şi, în acelaşi timp, oferim consultanţă tehnică celor interesaţi în privinţa dezvoltării unor tehnologii competente. În echipa AgroProspect avem, astăzi, 11 experţi, oferim servicii în domeniul culturilor de câmp, dar şi al culturilor horticole. Testele pe care le facem sunt recunoscute în toată Europa”, a menţionat Gheorghe Boţoman.

Fabrica de zahăr din Bod, în grafic Administratorul special al Fabricii de zahăr din Bod, Bodo Lajos, s-a declarat mulţumit de rezultatele anului 2013, considerat a fi unul de revigorare. „Anul 2013 a fost unul bun, am avut în jur de 6.000 de hectare contractate în judeţele Braşov şi Covasna şi am făcut o producţie medie pe fabrică în jur de 40.000 de tone per hectar, iar în total am avut în jur de 240.000 de tone de sfeclă de zahăr de prelucrat, depăşind cota alocată fabricii”, a precizat Bodo Lajos. „Fabrica a intrat în insolvenţă, dar în anul 2012, octombrie, s-a aprobat planul de reorganizare. Suntem în grafic, conform planului de reorganizare, şi mai avem trei ani de plată la restanţe.

Fabrica funcţionează, numai că de aici încolo trebuie să mărim capacitatea fabricii din Bod, una cu capital românesc şi din punct de vedere financiar nu ne putem compara cu concurenţa”, a completat administratorul special al Fabricii de zahăr din Bod. Potrivit acestuia, unitatea colaborează cu peste 600 de producători şi asigură 230 de locuri de muncă. „Avem 50-60 de producători mai mari care lucrează peste 70-80 de hectare, restul sunt producători mici. În total, avem peste 600 de producători agricoli în cele două judeţe. De asemenea, avem baze de recepţie şi în judeţul Covasna şi în Braşov, unde avem circa 230 de angajaţi permanenţi. În incinta fabricii o să facem şi un depozit brut de 12.000 de tone şi vom avea prelucrare şi în extrasezon. Cred că vom porni depozitul pe la jumătatea anului 2014”, a explicat Bodo Lajos.

Afaceri în creştere la Jidvei Marin Cucură, director tehnic în cadrul producătorului de vin Jidvei, a afirmat că anul 2013 a fost unul bun pentru compania pe care o reprezintă, care a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu peste zece procente. „Anul 2013 a fost unul bun, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al producţiei. Cred că am avut cea mai bună producţie din ultimii ani. Am scos o medie bună pe unitate, clima ne-a ajutat. Sperăm ca şi anul 2014 să fie la fel”, a declarat Marin Cucură. „Încă nu s-a făcut o statistică pentru anul 2013, dar e cert că suntem peste anul 2012 cu cel puţin 10%”, a mai spus directorul tehnic al Jidvei SRL, referindu-se la dinamica cifrei de afaceri din anul 2013.

Producătorii de cartofi, nemulţumiţi de importuri Becsek Laszlo, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Braşov şi Covasna, totodată director al societăţii Biofarm SRL din Covasna, a menţionat că este mulţumit de producţia obţinută în anul 2013 şi a tras un semnal de alarmă cu privire la importurile dubioase care „sugrumă” producătorii locali. „Anul 2013 a fost unul bun, problemele care au fost sunt seceta din august care a tăiat producţia de porumb la jumătate şi a micşorat-o pe cea de sfeclă. După doi ani grei, 2011 şi 2012, anul 2013 a fost bun pentru producţia de cartofi. Ar trebui lucrat pentru o concurenţă mai loială. Până când nu se rezolvă problema importurilor necontrolate, fără niciun fel de certificat fito-sanitar, aduse de firme dubioase şi care concurează fermierii din România, nu va exista o concurenţă loială şi un preţ corect. Nu e corect

să se aducă importuri dinspre nord, mai ales cartofi din Polonia, care este în carantină şi nu are voie să exporte. Dacă nu reuşesc să intre în Bulgaria descarcă marfa la Bucureşti şi din acest punct de vedere România este lada de gunoi a Europei”, a subliniat Becsek Laszlo.

Aromă unică pentru fructele româneşti Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistriţa Năsăud, singura care face cercetare pomicolă în Transilvania, a fost reprezentată de directorul Ioan Platon care a făcut lobby pentru susţinerea cercetării de către autorităţi. „Cercetarea din România încă există şi aş vrea să precizez că, indiferent de guvernele care se succed la cârma ţării, acestea au datoria să aibă grijă de cercetarea agricolă, singura cale de a obţine soiuri adaptate condiţiilor pedo-climatice astfel încât să nu fim nevoiţi să aducem seminţe, pesticide şi soiuri din import pentru că nu întotdeauna acestea sunt potrivite condiţiilor din România”, a afirmat Ioan Platon.

Totodată, directorul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistriţa Năsăud a militat pentru reducerea importurilor din domeniul pomiculturii şi a susţinut că fructele româneşti au o aromă unică, inimitabilă. „Ne confruntăm cu mari greutăţi pentru că în 20 şi ceva de ani de la Revoluţie nu s-a pus mare preţ pe cercetare. Trebuie să fiu sincer şi să afirm că, chiar dacă ni se vor aloca fonduri, toată reţeaua de cercetare din pomicultură nu va putea satisface în totalitate necesarul din România. De asemenea, trebuie să punem accent şi pe soiurile româneşti care sunt testate în condiţiile pedo-climatice ale României. Să nu aducem totul din afară pentru că, să nu uităm şi mă refer la pomi, avem ceva ce nu ne poate lua nimeni, din nicio ţară, şi anume aroma fructelor româneşti. Aceasta e sintagma pe care o spun eu, reprezentantul unei staţiuni de cercetare autoare a peste 30 de soiuri de pomi fructiferi. Aromele nu ni le poate fura nimeni”, a arătat Ioan Platon.

Lobby pentru protejarea merelor autohtone Zona Bistriţei a fost reprezentată şi de Gheorghe Şanta, proprietarul fermei pomicole Şanta din Bistriţa, care a transmis un omagiu pentru nepotul său Vasile Şanta, un fermier din Lechinţa dispărut prematur din mijlocul nostru în urmă cu un an. „2013 a fost bun în ce priveşte producţia, păcat că valorificarea acesteia ne-a ridicat multe probleme. Aşteptăm din partea statului român o formă de preluare a producţiei şi, eventual, de export sau înlocuirea cantităţilor de mere din import, care se găsesc pe piaţă, cu merele noastre autohtone”, a susţinut Gheorghe Şanta. „Din producţia anului 2013 am reuşit să export o cantitate de mere în Anglia, pentru o firmă turcească. M-am convins ulterior că ei au dus această cantitate numai pentru a prezenta merele aşa-zise din producţiile lor la analizele de laborator”, a completat Gheorghe Şanta.

13

14

EVENIMENT Producţii bune la cireş şi vişin Unul dintre „veteranii” din domeniul agrar prezenţi la simpozionul Dafcochim a fost şi Ioan Anghel, inginer în cadrul societăţii Horticola International SRL din Sibiu. „Anul 2013 a fost foarte bun pentru seminţoase, au fost producţii bune la cireş, vişin, unde am depăşit prevederile planului. La măr, în schimb, din cauza secetei din anul precedent am avut nişte probleme şi producţia a fost mai mică în comparaţie cu alţi ani”, a afirmat Ioan Anghel. „Pentru anul 2014 avem muguri de rod extraordinar de bine formaţi şi trebuie să facem o normare a producţiei pentru a nu obţine o recoltă prea bogată, aşa cum avem acum, motiv pentru care am instruit oamenii în acest sens. Vom scurta cam două treimi din ramurile anuale. Noi întotdeauna avem în perspectivă întinerirea pomilor. Avem 73 de hectare de livadă clasică. De asemenea, avem pomi plantaţi inclusiv în 1949 şi avem producţii mari”, a adăugat Ioan Anghel.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de secetă şi cealaltă legată de preţurile care au fost cu 50% mai mici comparativ cu anul anterior. De asemenea, din păcate, în anul 2014, odată cu modificările din Codul Fiscal s-a introdus o nouă taxă, de 1,5%, pe toate activele existente în fermele zootehnice şi unităţile de producţie din agricultură, care ne împovărează foarte mult bugetele şi ca atare foarte multe firme vor intra, cred, în faliment, ţinând seama că marea majoritate a capacităţilor din agricultură nu sunt populate la capacitate maximă”, a arătat Ionică Pop.

Implicarea statului, solicitată de Ilie Cheşa Proprietar al unei ferme în Cristeşti unde cultivă cereale şi plante tehnice, Ilie Cheşa a scos în evidenţă faptul că preţurile de vânzare ale produselor sale sunt mult prea mici comparativ cu investiţiile făcute în tehnologizare. „Chiar dacă în 2013 ne-am confruntat cu o perioadă acută de secetă care ne-a influenţat producţia, cel mai mare impediment a fost valorificarea producţiei, faptul că, deşi a fost producţie bună în 2013, abia sau obţinut preţuri care să acopere cheltuieile. Foarte multe ferme care au avut ghinionul să facă tehnologii cum ar trebui au rămas cu datorii, din păcate, după un an de muncă”, a explicat Ilie Cheşa. „Trebuie să găsească şi statul mijloace de a interveni în valorificarea producţiei. De exemplu, în Ungaria, o mare parte din producţie este preluată de stat şi pe urmă o revinde. În felul acesta se asigură un preţ de care fermierul ţine cont atunci când îşi face bugetul de venituri şi cheltuieli astfel încât să poată obţine profit. Din nefericire, la noi, statul nu se implică.

Cei care comercializează produsele fac front comun şi pun nişte preţuri care nu prea sunt acoperitoare. Fermierii sunt încă batjocoriţi după ani de muncă”, a adăugat fermierul din Cristeşti.

Balogh Jozsef cere preţuri Mora Acaţiu, lobby pentru corecte Fostul consilier judeţean Balogh Jozsef a apreciat discuţiile din subvenţii europene Principalul producător de hamei din România, proprietarul companiei Moragroind Târgu-Mureş şi, totodată, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, omul de afaceri Mora Acaţiu, s-a declarat mulţumit de calitatea informaţiilor dobândite la simpozionul Dafcochim, fiind de părere că „echilibrul dintre mediu şi cultura pe care o cultivăm este o balanţă la care trebuie să fim foarte atenţi”. „Ce propunem noi, agricultorii, ministrului Agriculturii, este să fie înconjurat de specialişti care au lucrat în practică foarte mult, care au cunoştinţe şi care pot lua măsuri de legiferare a anumitor activităţi specifice agriculturii. Asta înseamnă subvenţii la nivel european, noi tehnologii la care trebuie să fie înscrise noi soiuri şi o serie de probleme la care deocamdată nu avem rezolvare în România: vorbim de boli şi de culturi. Sunt mai multe probleme de rezolvat la care specialiştii din Ministerul Agriculturii pot să îşi aducă un aport extraordinar”, a afirmat Mora Acaţiu.

Ionică Pop vrea fiscalitate mai mică La simpozionul Dafcochim a participat şi Ionică Pop, proprietarul Ceragrim Ungheni. Societatea deţine peste 1.300 de ha de teren cultivate, două ferme mari de bovine şi un complex de creştere a porcilor şi o fabrică de nutreţuri. Pop a afirmat că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă marii fermieri din România este fiscalitatea exagerată. „Pe parcursul anului 2013 am întâlnit două probleme mai dificile, una legată

cadrul simpozionului ca fiind foarte interesante şi utile. Fermierul crede că ideile prezentate de colegii săi din opt judeţe ar trebui materializate. „Dacă se continuă în ritmul acesta, cu preţul la motorină de 6 lei per litru, nesubvenţionată, şi preţul cerealelor, mă refer la grâu, porumb boabe la preţul maxim de 49-55 de bani, la anul ne vom întâlni numai cu jumătate dintre fermierii care au venit aici pentru că nu vor mai putea suporta cheltuielile”, a declarat Balogh Jozsef. A concretizat: în 2013 a cultivat, la Gorneşti, 50 de hectare de grâu, 80 de hectare de porumb, precum şi mai multe hectare de lucernă şi ovăz pentru ferma sa de cai.

Potrivit acestuia, până în 2012, preţul grâului era de 1 leu şi 10 bani per kilogram, iar în prezent grâul se vinde cu maxim 55 de bani kilogramul. „La fel şi porumbul, anul trecut se vindea cu 1 leu kilogramul, astăzi cu maximum 55 de bani. E o problemă care nu se mai poate tolera pentru că dacă vrei să păstrezi porumbul sau grâul, costul uscării a 100 de tone este de 5.000 lei.

La 100 de tone să pierzi 5.000 de lei este foarte mult. Eu m-aş îndrepta către creşterea animalelor, şi anume animalele de carne: porci şi bovine pentru că nu merită să vinzi la preţul de 50-60 de bani per kilogram. Mai bine încercăm să închidem acest circuit şi să creştem animale pentru carne”, a menţionat Balogh Jozsef.

Marian Pogăcean propune schimbări la exporturi Directorul Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureş, Marian Pogăcean, deţine în localitatea Sânpetru de Câmpie o fermă de 600

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de hectare de teren specializată pentru producerea de seminţe de cereale şi plante tehnice. „Anul 2013 a fost unul relativ bun din punct de vedere al producţiei. Probleme au fost, în schimb, de valorificare a producţiei, preţurile care s-au practicat fiind foarte scăzute şi nu toată lumea a reuşit să închidă anul pe profit sau pe profit mai substanţial, care să permită o dezvoltare ulterioară”, a spus Pogăcean. „O altă problemă mare a fost că s-au însămânţat hibrizi cu umidităţi mari la recoltare şi cum nu sunt spaţii de depozitare şi nu avem uscătoare, porumbul a mucegăit şi a trebuit să fie valorificat la preţuri cu mult sub cel al preţului de cost”, a completat producătorul de seminţe.

Totodată, şeful Unităţii Fitosanitare Târgu-Mureş a fost de părere că se impune creşterea valorii subvenţiilor din domeniul zootehniei. „Aş mări puţin subvenţia la animale şi vorbesc în primul rând la cea de vaci, porci, oi, pentru că noi avem probleme cu valorificarea cerealelor şi a furajelor, cu valorificarea pajiştilor, a fâneţelor şi păşunilor, deoarece consider că numărul animalelor - şeptelul - este insuficient. Atunci aş mări puţin subvenţia pe partea de zootehnie pentru a se crea posibilităţi de valorificare superioară a cerealelor. Încercăm să producem cereale şi să le dăm la export, dar nu înţeleg de ce trebuie să dăm cereale şi să nu dăm la export carne, lapte, ouă”, a spus Marian Pogăcean.

EVENIMENT subvenţionezi pe cineva şi să îl laşi de capul lui apoi. O soluţie pentru problemele noastre ar fi dobânzile subvenţionate de către stat. De ce să îmi dai o sumă pe hectar? Mai bine ajută-mă să îmi iau un credit agricol”, a completat directorul executiv al Sucmerom.

Vasile Duma vrea stoparea Bursa cerealelor, aşteptată importurilor dubioase Proprietarul companiei Silvaur Impex Iernut, Vasile Duma, a de Valentin Mărginean Unul dintre fermierii de top din judeţul Mureş este Valentin Mărginean, care împreună cu cei doi fraţi ai săi gospodăreşte, în zona municipiului Târnăveni, o fermă cu peste 1.100 de hectare de teren cultivat cu cereale şi plante tehnice. La capitolul ofuri, fermierul în vârstă de 28 de ani a amintit preţurile nesatisfăcătoare cu care se vinde producţia agricolă, dar şi creşterea alarmantă a numărului de animale sălbatice care produc pagube culturilor. „Principalele probleme pe care le-am avut anul trecut au fost preţul foarte mic oferit de marii comercianţi şi din acest punct de vedere sunt de părere că o bursă a cerealelor ar fi o mare realizare pentru agricultură. Munca efectivă nu reprezintă o problemă deoarece noi chiar avem utilaje foarte performante, în schimb există o mare problemă. Distrugerile provocate de animalele sălbatice, porci mistreţi şi căprioare. Pagubele sunt imense şi doleanţa noastră către autorităţi este să gestioneze mai bine numărul de animale sălbatice pe anumite arii, deoarece, în acest ritm, avem mai multe căprioare decât oi în sat şi numărul porcilor mistreţi este identic cu cel al porcilor domestici”, a precizat foarte tânărul fermier Valentin Mărginean.

declarat că anul 2013 a fost unul cu profit modest, printre cauzele menţionate numărându-se preţurile mici de desfacere a produselor şi importurile neloiale. „2013 pentru noi a fost unul destul de dificil. De fapt, am continuat ceea ce am făcut până acum din 2000 de când lucrăm în acest sistem, în domeniul creşterii porcilor, a păsărilor de ouă, a vacilor de lapte, a procesării cărnii şi, nu în ultimul rând, a exploatării unei suprafeţe de peste 700 de hectare”, a afirmat Duma. „Cei care au avut business doar în sectorul vegetal au avut un profit sub aşteptări din cauza preţurilor mici. Sigur, aceste rezultate influenţează şi rezultatele din zootehnie. Pe lângă aceasta, 2013 a fost destul de dificil din cauza unei concurenţe neloiale pe care noi o avem din partea vecinilor, respectiv foarte multe importuri care vin din ţările vecine, din Ungaria, Rusia şi, în special, Polonia. Păcat este că cei care ar trebui să vadă şi să ia măsuri pentru a contracara aceste importuri nu reacţionează.

Este în detrimentul nostru, al tuturor românilor, care sunt convins că ar dori să consume produse româneşti, mai ales că produsele importate, chiar dacă sunt mai ieftine, sunt sub produsele noastre din punct de vedere al calităţii”, a mai spus proprietarul Silvaur Impex Iernut.

Dumitru Ormenişan mizează pe dobânzi subvenţionate

Ioan Borda propune controale stricte la graniţă

Directorul executiv al companiei reghinene Sucmerom, Dumitru Ormenişan, s-a plâns de discrepanţa dintre preţul european al materiilor prime şi preţul românesc al produselor finite. „Toate materiile prime sunt foarte scumpe în raport cu preţul de vânzare a produsului finit. Motorina se vinde la preţ european, la fel toate inputurile, la preţuri europene, iar produsul finit, în cazul nostru mărul, este vândut la un preţ mediu de 2,5 euro în străinătate, în timp ce în pieţele din România preţul e de 2,5 lei, ceea ce înseamnă că producătorul vinde cu 1 - 1,5 lei kilogramul. Când ieşim pe piaţă cu merele, preţul lor este de patru - cinci ori mai mic decât cel practicat pe piaţa europeană.

E foarte greu să fii rentabil în condiţiile acestea”, a declarat Dumitru Ormenişan. „Eu m-aş axa pe politici agrare favorabile producătorului şi mai puţin pe subvenţii. Nu e o soluţie să

Unul dintre fermierii de top din zona Reghin este Ioan Borda, care deţine o livadă de mere de circa 25 de hectare, a cărei producţie a fost afectată de seceta din anul 2012. Pe lângă acest impediment, fermierul a amintit preţurile prea mici şi concurenţa neloială venită din partea unor firme importatoare de mere. „Din păcate, n-am reuşit să îmi fac o livadă mai tânără, am una care se apropie de 30 de ani. Anul 2013 nu a fost prea bun. Lipsa precipitaţiilor din 2012 a afectat producţia din 2013.

Ca atare, a fost mult sub aşteptări, practic s-a lucrat în pierdere. Piaţa de desfacere, din păcate, în anul 2013 a fost mult sub anii anteriori, la fel ca şi preţul mărului. Cred că lipsa controlului legumelor şi fructelor la graniţă ne afectează foarte mult. Se introduc în ţară foarte multe fructe şi legume fără documente sau cu documente false. Nu se plătesc fiscalităţi”, a afirmat Ioan Borda.

15

16

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eradicarea samsarilor, cerută de Dorel Istrate Printre agricultorii care au reprezentat zona de câmpie a judeţului Mureş s-a numărat şi Dorel Istrate, inginer agronom şi fermier în localitatea Şăulia de Câmpie, cultivator de plante tehnice, grâu şi porumb. „În 2013 m-am confruntat cu preţurile mici la cereale. Chiar dacă am avut producţii foarte bune, am făcut undeva la 5.800 de kilograme la hectare la grâu, preţul fiind mic aproape mi-am acoperit cheltuielile”, a explicat Dorel Istrate. „Statul trebuie să intervină, să pună un preţ standard, de referinţă şi Direcţia Agricolă nu trebuie să ne mai vândă producţia samsarilor. La noi se face calculul pe ţară, cât am produs, cât consumăm noi şi cât avem surplus. Se ştie cât surplus este şi, samsarii, până acesta nu se exportă, nu ridică preţul”, a explicat fermierul din Şăulia.

Dobânzile subvenţionate, crezul lui Constantin Pogăcean La evenimentul organizat de compania Dafcochim a spus „prezent” şi Constantin Pogăcean, fermier din localitatea Batoş, cultivator de porumb şi cereale. „În total, cu tot cu păşuni, am 400 de hectare. Eu zic că problema cea mai importantă a tuturor agricultorilor sunt dotările cu utilaje noi şi performante”, a afirmat Constantin Pogăcean. „M-aş bucura dacă Guvernul sau Ministerul Agriculturii s-ar gândi la asta. Cel mai uşor lucru pentru toată lumea ar fi să subvenţioneze dobânzile bancare, nu cred că ar fi un efort financiar mare din partea lor şi atunci fermierii români ar putea să se utileze şi în câţiva ani şi-ar recupera înzecit investiţiile făcute. De asemenea, mi se pare cam mult să plăteşti 2% la Fondul de Garantare. Eu zic că băncile s-ar plia pe nevoile noastre. E mai greu să faci o Bancă Agricolă, de aceea subvenţionarea dobânzii ar fi soluţia cea mai potrivită”.

Claudiu Costea vrea lapte la preţ de Coca Cola Zona Sighişoarei a fost reprezentată, printre alţi fermieri, şi de Claudiu Costea, care conduce, din 2011, o fermă mixtă de cultură mare, de circa 330 de hectare de teren arabil plus păşune, unde sunt crescute 140 de vaci de lapte. Ferma se află pe raza comunei Nadeş, localitatea Ţigmandru. „Noi, fermierii din România, vindeam în toamna anului 2013 cerealele undeva cu 50-60 de euro mai puţin pe tonă decât vindeau cei din vest. Discutam cu un coleg şi ne întrebam de ce laptele nu e la preţ de Coca Cola. Statul nu ne ajută pentru că nu vrea. Apar pe sticlă tot felul de domni care spun despre subvenţiile acordate agricultorilor. Nu ne dau ei, subvenţia n-am inventat-o noi, românii. Toate ţările producătoare de cereale, carne şi lapte au subvenţii mult mai mari decât noi”, a subliniat Claudiu Costea.

Vasile Hangan solicită programe naţionale Administratorul Heliantus Prod Reghin, Vasile Hangan, a afirmat că societatea pe care o conduce are ca obiect de activitate pomicultura şi procesarea laptelui şi a declarat că re-

sponsabilii din Ministerul Agriculturii ar trebui să elaboreze un pachet de programe naţionale care să vină în ajutorul agricultorilor. „Problemele din 2013 au fost seceta prelungită şi cele legate de costurile mari, europene, şi veniturile mici, adaptate la puterea de cumpărare a pieţei autohtone.

Schimbarea ar trebui făcută prin politici guvernamentale, nu prin subvenţii, ci prin realizarea unor reţele de irigare.

La fel, ar trebui gândite programe naţionale pe pomicultură, cultură mare, zootehnie, pe activităţi agricole, de care să beneficieze toţi agricultorii. Desigur, ar mai fi şi problema accesului la credite. Noi nu întindem mâna ca să cerşim, dar ne dorim credite cu dobândă redusă pe perioada de investiţie, pentru a ne putea procura utilaje, materiale biologice, chiar achiziţii de suprafeţe de teren”, a menţionat Vasile Hangan.

Liviu Timar, mereu aproape de fermieri La simpozion a participat şi Liviu Timar, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mureş, unul dintre specialiştii de vază în domeniul agriculturii din judeţul Mureş. „Particip la acest simpozion având în vedere că pentru a putea da anumite răspunsuri fermierilor din judeţ trebuie să fii la curent cu tot ce există nou pe plan mondial. La simpozionul Dafcochim participă firme din Europa şi este normal să fim şi noi la curent cu tot ce este nou în Europa, să aplicăm informaţiile şi la noi în ţară”, a declarat Liviu Timar.

Dezvoltare bilaterală Mulțumirile şi aprecierile dinspre fermieri a întregii colaborări cu Dafcochim s-au regăsit în fiecare luare de poziţie a celor intervievaţi. Am găsit de cuviinţă să le reliefăm aici în loc de primele concluzii. Dincolo de cuvinte sincere şi laudative, trebuie consemnat un loc comun al tuturor: recunoaşterea în echipa companiei târgumureşene a unui partener - prieten colaborator la bine - dar şi la greu, mai ales la greu, Dafcochim ţinând de multe ori locul unei bănci, a unui finanţator înţelegător şi mai ales a unei firme româneşti ce ştie ce e agricultura şi cât e de greu să faci afaceri ca fermier independent şi tocmai de aceea şi-a câştigat respectul tuturor colaboratorilor. Fără să ştie, fiecare i-a folosit declaraţia lui Liviu Cojoc: ”Nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să avem aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de inputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut, şi ei, încredere în recomandările noastre, şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

energie

17

Tarnița-Lăpuștești și independența energetică

de Augustin STANCIU

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat, la finele lunii ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Cluj, că în luna februarie va fi demarată licitația pentru atribuirea contractului de construire a Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj. Respectivul obiectiv de investiții va însemna, potrivit declarațiilor ministrului, un prim pas spre independența energetică a României.

Ministrul Constantin Niță a spus că proiectul hidrocentralei va fi scos la licitație în cursul lunii februarie. “Principalul obiectiv pentru sistemul energetic național este realizarea hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești. Probabil în două-trei săptămâni (declarația a fost făcută la finele lunii ianuarie n.r.) consultantul Deloitte va finaliza caietul de sarcini și studiul de fezabilitate și în cursul lunii februarie vom scoate la licitație acest obiectiv important”, a afirmat ministrul. De asemenea, Niță a spus că a discutat cu autoritățile locale pentru a stabili listele cu terenurile care urmează a fi expropriate. “Am cerut autorităților locale să avem o situație clară cadastrală a terenurilor din zonă, pentru ca acele terenuri vor trebui expropriate, evaluate, astfel încât partenerii care vor câștiga licitația să aibă toate detaliile necesare”, a mai spus Niță.

Ministrul delegat pentru Energie a mai declarat că în momentul de față există un potențial investitor, ministerul semnând un memorandum cu compania chineză Sinohydro Corporation, dar pentru transparență se va organiza și o licitație. “Am semnat un memorandum cu un partener din China pentru construirea Hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, respectăm principiul european al transparenței și, de aceea, scoatem proiectul la licitație. Alături de partenerul chinez ar putea să apară și alți investitori interesați, cu condiția care va fi prinsă în caietul de sarcini, că statul român nu va acorda garanții guvernamentale”, a declarat Niță. Memorandumul cu compania chineză a fost semnat în cadrul Forumului Economic China - Europa de Est, desfășurat la finele anului trecut, la București.

Societatea care, cel mai probabil va câștiga licitația, Sinohydro Corporation, este cea mai mare companie hidroenergetică din lume, fiind, de asemenea, contractorul general pentru cea mai mare hidrocentrală din lume, ree Gorges, sau Barajul celor Trei Defileuri. Centrala, situată pe fluviul Yangtze din China, cu o putere instalată de 18.400 MW a fost dată în folosință în vara anului 2006.

Bani, dar și locuri ` de muncă. Pentru chinezi.

Tot în cadrul conferinței de presă, Constantin Niță a spus că speră ca anul viitor să fie încheiate negocierile pentru

atragerea de parteneri pentru construirea atât a hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, cât și a reactoarelor nucleare 3 şi 4 din cadrul complexului de la Cernavodă, investiții care valorează peste șapte miliarde de euro. Din acești bani, aproximativ 1.2 miliarde vor merge către hidrocentrala de la Tarnița, urmând ca recepția lucrărilor să se realizeze peste aproximativ șapte ani. Această investiție va genera și aproximativ 4000 de locuri de muncă, totuși, nu se știe în momentul de față câți dintre aceștia vor fi români. Este cunoscut faptul că societățile chinezești preferă să lucreze preponderent cu muncitori din China, beneficiind de avantajul mâinii de lucru ieftine.

Energie ieftină și “verde” Centrala va avea o putere instalată de 1.000 MW, fiind compusă din patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 250 MW pentru fiecare grup. Comparativ, fiecare reactor nuclear de la Cernavodă are o putere instalată de 706 MW. Conform autorităților, hidrocentrala de la Tarnița va genera energie electrică de calitate, dar mai important, va contribui la reducerea consumului de combustibili fosili ce provin în cea mai mare parte din import. Totodată, va asigura necesarul de energie electrică pentru populație în perioadele în care consumul este mai mare, respectiv seara și în weekend.

Mai mult, acest obiectiv de investiții va putea satisface necesarul de curent electric din toată zona Transilvaniei, iar în caz de nevoie, pentru o perioadă scurtă de timp, necesarul de energie pentru toată ţara. De asemenea, potrivit autorităților, proiectul hidrocentralei va avea un impact mic asupra mediului. Ecosistemul nu va fi afectat decât într-o mică măsură, în condiţiile în care centrala va fi una subterană. Totuşi, pentru bazinul de sus al hidrocentralei vor fi distruse aproximativ 40 de hectare de păşune, terenuri care urmează să fie expropriate de la cetăţeni. Totodată, energia produsă de viitoarea hidrocentrală va fi una “verde”, ieftină și care nu produce gaze cu efect de seră.

18

administrație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mai mare, dar cu bani de împrumut

de Augustin STANCIU

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a votat, la finele lunii ianuarie, bugetul orașului pentru anul 2014, pe lista cu obiectivele de investiții regăsindu-se multe dintre proiectele care nu au fost finalizate anii trecuți, chiar dacă deadline-ul a fost depășit de mult. Chiar și așa, îmbucurător este faptul că taxele locale nu vor fi majorate, în raport cu anul precedent, iar bugetul municipalității a crescut cu aproape 50 de milioane de euro față de anul trecut, chiar dacă o parte din bani provin din credite.

Anul acesta, bugetul municipiului va fi de peste 1.1 miliarde lei, adică 257 de milioane de euro, în creștere cu peste 23% față de anul trecut. Conform edilului Emil Boc, diferența provine din utilizarea creditului contractat de la CEC în 2011, un excedent de 141 de milioane de lei din bugetele anilor trecuți, dar și din bani proveniți din absorbția fondurilor europene. De asemenea, conform primarului, din bugetul general al municipiului, mai mult de jumătate, adică 653 de milioane de lei(146 de milioane de euro) reprezintă cheltuieli de funcționare, în timp ce doar 502 de milioane de lei sau 111 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltare, totuși, cu 55.44 % mai mult față de anul precendent.

Sala Polivalentă, în august Pe lista de investiții se află o serie de proiecte, a cărei dată de recepție a fost devansată, din diverse motive. Astfel, municipalitatea își propune ca, anul acesta, să finalizeze construirea Sălii Polivalente și a unui parking aferent de 445 de locuri, proiect aflat în stand-by aproape doi ani după ce compania ACI a contestat decizia de atribuire a contractului către societatea CON-A din Sibiu. Ulterior, în urma unei noi licitații, compania sibiană a fost declarată, din nou, câștigătoarea contractului, autoritățile semnând la finele lui ianuarie ordinul de începere a lucrărilor, recepția obiectivului de investiții urmând să aibă loc la sfârșitul lunii august 2014.

achiziționeze zece până la 15 autobuze electrice, din fondurile guvernului elvețian, fiecare mijloc de transport în comun urmând să coste între 300.000 și 500.000 de euro. Tot în ceea ce privește transportul în comun, primarul a menționat că, anul acesta, elevii vor beneficia de gratuitate pe două linii de transport în comun, dar doar dacă deplasarea de la domiciliul acestora la școală necesită transportul cu autobuzul sau troleibuzul.

Clujenii pedalează anul acesta

Străzi, parking-uri și săli de sport

Un alt proiect rămas în stand-by este punerea în funcțiune a sistemului de Bike Sharing, proiect care trebuia finalizat anul trecut, în august, dar care nu a avut sorți de izbândă din cauză că Primăria mai trebuie să lucreze la amenajarea stațiilor și a pistelor pentru biciclete. Proiectul de 3,3 milioane de euro, din bani europeni, va genera 50 de stații self-service, din care 44 în Cluj-Napoca și câte trei în comunele Apahida și Florești.

De asemenea, municipalitatea va crea o rețea de aproximativ 60 km de piste, clujenii urmând să circule gratuit cu cele 540 de biciclete, achiziționate de către administrația locală prin acest program.

Edilul clujean a menționat că la capitolul investiții majore se află și modernizarea arterelor principale de intrare în municipiu, respectiv Calea Turzii, inclusiv trotuarele, Calea Baciului și strada Traian Vuia. Un alt proiect cerut de clujeni, care va fi implementat anul acesta, conform spuselor autorităților locale, este reabilitarea străzilor adiacente noii linii de tramvai, proiect finanțat din fonduri europene, dar și modernizarea podurilor Traian și Garibaldi și finalizarea parkingului Negoiu-Mehedinți. Totodată, consilierii au votat și pentru sprijinirea mediului de afaceri prin acordarea în integralitate a facilităților fiscale permise de lege pentru firmele din parcurile industriale și menținerea facilităților fiscale pentru construirea clădirilor „verzi” certificate. De asemenea, pe lista de investiții de anul aceasta se află și finalizarea sălii de sport de la Colegiul Național „George Coșbuc”, de care vor beneficia peste 1.500 de elevi, și crearea de 400 de noi locuri în creșe și grădinițe. Totodată, municipalitatea își propune finalizarea proiectelor majore aflate în lucru, cum ar fi Planul Urbanistic General, proiectul candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021 sau proiectul Capitalei Europene de Tineret în 2015.

Autobuze de 50 de milioane de lei Pe lista de investiții a Primăriei municipiului Cluj-Napoca se mai află și achiziționarea a 40 de autobuze noi, mijloacele de transport în comun urmând să coste primăria peste 50 de milioane de lei, banii urmând a fi cheltuiți din creditul contractat de la CEC. În plus, municipalitatea dorește să mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construcții

19

Cemacon zidește un 2014 profitabil

de Alin BOLBOS

Acționarii principali ai Cemacon SA nu au reușit să-și crească serios pachetul de acțiuni deținut la compania clujeană. Oferta publică a celor patru – fondul de investiții KJK Fund II, casa de brokeraj SSIF Broker, firma Andrei&Andrei Consultanță și Casa de Insolvență Transilvania – derulată în perioada 6 – 24 ianuarie 2014, a avut ca rezultat achiziția a mai puțin de 1 milion de acțiuni, din cele aproape 90 de milioane de titluri vizate. Oferta ratată nu încurcă însă planurile de dezvoltare îndrăznețe ale Cemacon.

Acționarii minoritari, care dețineau 34,18% din capitalul social, au avut ocazia de a-și vinde pachetele la un preț de 0,052 lei/acțiune, la un preț cu 4,2% mai mare față de cea mai recentă cotație din piață, de 0,049 lei. În total, oferta publică valora 4,67 milioane lei, dar, până la urmă, tranzacțiile derulate prin SSIF Broker au fost de numai circa 50.000 de lei.

Fondul de investiții KJK Fund II, SSIF Broker și firma Andrei&Andrei Consultanță (deținută, în principal, de Andrei Cionca, unul dintre fondatorii Casei de Insolvență Transilvania) au încheiat, în octombrie 2013, un acord în baza căruia vor acționa concertat în ceea ce privește deciziile referitoare la producătorul de căramizi. Cei trei acționari mari, împreună cu Casa de Insolvență Transilvania și alte cinci persoane fizice, printre care și Andrei Cionca, dețin cumulat 65,82% din actiunile Cemacon. Potrivit legislației pieței de capital, investitorii care controlează direct sau împreună cu alte persoane peste 33% din acțiunile unei companii listate trebuie să lanseze o ofertă de preluare pentru restul titlurilor. “Noi am respectat și agreement-ul cu una dintre marile bănci din România (BCR), privind restructurarea unor credite ale Cemacon, unde noi ne angajam că vom face această ofertă.

Ne-am îndeplinit această obligație, într-o acțiune concertată.

Prețul oferit de noi a fost unul rezonabil, însă micii acționari nu s-au aruncat să vândă văzând probabil ce perspective bune are această companie”, a explicat, pentru Transilvania Business, Grigore Chiș, CEO SSIF Broker, companie care deține 14,82% din Cemacon. În altă ordine de idei, Chiș s-a arătat foarte satisfăcut de progresele înregistrate de Cemacon SA în ultimele 12 luni: “Lucrurile au mers foarte bine cu noul management, Liviu Stoleru și echipa de profesioniști din jurul său. Compania începe să devină o forță pe piața materialelor de construcții, clasându-se în 2013 pe locul 3 în topul producătorilor de cărămidă. În plus, fabrica merge acum la peste 88% din capacitatea de producție, o cifră care ne dă mari speranțe nouă acționarilor pentru perioada care urmează”.

Ce a presupus restructurarea creditului După aproape 2 ani de negocieri, cele trei părți implicate în procesul de restructurare a creditului în valoare de 30 milioane de euro (inclusiv dobânzi) - Cemacon SA, Casa de Insolvență Transilvania și BCR, au ajuns recent la un consens.

Cemacon și acționarii săi au stabilit cu BCR că banca va prelua 33% din acțiunile companiei, prin conversia în acțiuni a unei creanțe de 12 milioane de euro și a altor credite în valoare de 5 milioane de euro. A fost creată și o companie conexă – Cemacon Real Estate, prin intermediul căreia va fi scoasă la vânzare vechea fabrică din localitate. “Estimez că platforma și linia de producție ar trebui să valoreze circa 7-8 milioane de euro. Linia de producție nu este pentru piața in-

ternă, nu o vom putea vinde în România, ci mai probabil în țări din Orientul Mijlociu sau Africa”, susține Liviu Stoleru, managerul Cemacon.

2014, anul revenirii pe plus Astfel, după pierderi cumulate de 8 milioane de euro în ultimii trei ani, Cemacon se așteaptă ca din 2014 să revină pe profit. Mai mult, compania ia în calcul deschiderea unei noi facilități de producție în următorii doi ani, după finalizarea acțiunii de restructurare a creditului de 30 de milioane de euro încheiat cu BCR în 2007. “Ultimii trei ani au însemnat pentru Cemacon un proces continuu de restructurare, perioadă în care principala noastră preocupare a fost aceea de a acoperi datoriile creditului contractat în 2007. Din 2014 vom intra practic într-un nou ciclu de viață, ceea ce ne va permite să fim deschiși către noi investiții, iar pasul firesc în această direcție va fi construirea unei noi fabrici în România”, spune Stoleru. Acesta nu a oferit date concrete privind locația viitoarei fabrici, dar a precizat ca va fi mai mică decât cea de la Zalău. “În viitoarea facilitate de producție vor fi necesare investiții cuprinse între 15-18 milioane de euro și vor lucra până la 100 de angajați, iar capacitatea de producție nu va depăși 300.000 de metri cubi pe an. Este nevoie de o astfel de fabrică pentru a ne extinde business-ul și pentru a crește într-o perioadă de criză”, explică Stoleru. În 2009, afacerile producătorului de cărămizi din Zalău au crescut cu 34% în primele nouă luni ale lui 2013, la 34,8 milioane lei (7,9 milioane euro), iar pierderile au fost reduse la 2,8 milioane lei (640.000 de euro), jumătate din cele consemnate în perioada similară a anului anterior. În 2014, Cemacon estimează pentru întregul an 2014 o evoluție de 40% a business-ului, la peste 50 de milioane de lei (cca. 12 mil. €). Cemacon țintește locul 2 în topul producătorilor de blocuri ceramice, poziție pe care în acest moment se situează Ceramica Iași (Brikston), la distanță de austriecii de la Wienerberger.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eveniment

21

Receptivi la noi investiții AHK România a organizat, pe 23 ianuarie, la Palatul Parlamentului, cea de-a douăsprezecea Recepţie de Anul Nou, devenită tradiţie printre evenimentele Camerei. Această ediţie a prezentat conceptul de mobilitate, evidenţiind importanţa acestui concept în orice domeniu economic şi în orice demers. de Ionuț OPREA

Ambasadorul Germaniei la București, Werner Hans Lauk, s-a referit în mesajul său la perspectivele bune ale relațiilor economice româno-germane, mobilitatea fiind, de altfel, o caracteristică importantă a economiei germane, așa cum a subliniat E.S. Werner Hans Lauk, firmele germane produc în România componente care sunt folosite la automobile, camioane, avioane, care le oferă oamenilor mobilitate, iar anul economic 2014 trebuie privit cu optimism. “România a reuşit o performanţă impresionantă, şi anume depăşirea crizei, ceea ce reprezintă o bază economică completă.

România şi-a redus deficitul fiscal cu peste 6,5% din PIB. România este una dintre cele 11 state membre care nu mai sunt în procedura deficitului excesiv. În prezent, deficitul de cont curent ajunsese la un nivel maxim de 14% şi a coborât la aproape 1% din PIB, deci din nou impresionant. Anul trecut, România a excelat la capitolul creştere economică. Asta nu înseamnă că şomajul nu este încă o problemă. Şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 20% şi acest lucru trebuie tratat cu seriozitate. Percepţia generală este că există realizări importante. Pe de altă parte, este important ca şi economia României să facă faţă problemelor ce apar la nivel global”, a susținut Andreea Schaechter, şefa misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, prezentă în România între 21 ianuarie – 5 februarie. “Competitivitatea trebuie să fie obiectivul major al programelor pe care le avem cu instituțiile financiare internaționale, creșterea competitivității trebuie să fie obiectivul major al acțiunii interne a Guvernului. Și, aici, nu ne putem plânge de investitorii străini. Este clar, sectorul privat este competitiv și este acela care a asigurat României un export de circa 53 de miliarde de euro anul trecut. Am privit la evoluția schimburilor comerciale româno-germane. Este o creștere extrem de importantă a exporturilor României către Germania și, de asemenea, o creștere importantă a importurilor germane. Avem, spre e -

xemplu, pentru primele 9 luni ale anului 2013 o creștere a exporturilor de 8,4% și o creștere a importurilor din Germania de 6,5%. De asemenea, investițiile germane depășesc 6 miliarde de euro, ceea ce situează Germania pe locul 3 între investitorii importanți din economia românească, dar poate cel mai important lucru pe care investitorii germani l-au adus României au fost managementul, corectitudinea în afaceri, atmosfera de business corectă pe care companiile germane au dezvoltat-o aici, în România. Nu în ultimul rând aș spune că Germania ne este nu numai un partener economic, ci Germania este și un partener politic al României în interiorul Uniunii Europene. Ceea ce sperăm să continuăm în relația româno-germano este parteneriatul care să vizeze exact aceste obiective legate de integrarea completă a României în Uniunea Europeană”, a transmis președintele României, Traian Băsescu.

22

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cluj Hub susține antreprenoriatul local

de Augustin STANCIU

Cluj Hub este un concept apărut recent în Cluj-Napoca, un loc în care tinerii creativi, la început de drum, pot să-și dezvolte abilitățile într-un cadru profesional. Pe lângă activitatea pur economică, membrii hub-ului se implică și în viața comunității, participând cu idei la strategia de dezvoltare a orașului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020, mai ales în ceea ce privește partea de suținere a antreprenoriatului local.

Cluj Hub servește, în primul rând, antreprenorilor tineri, în căutare de oportunități, conform lui Cristian Dascălu, unul dintre fondatorii acestui concept. „Cluj Hub înseamnă un spațiu care vine cu o infrastructură destinată desfășurării activităților mai mult pe zona de sevicii, nu atât în zona de producție, și este destinat unei comunități antreprenoriale la început de drum sau care este în continuă căutare de oportunități. Aici mă refer atât la zona de startup-uri cât și la zona de freelanceri. Pe partea de birou și infrastructură suntem în competiție cu orice clădire de birouri, dar venim cu eficientizare a costurilor, dar aducem în plus partea de comunitate, pe care aproape că nu o poți evalua în termeni de valoare adăugată în bani”, afirmă Dascălu.

Comunitatea, factorul determinant Acesta consideră că în cel mai important avantaj al Cluj Hub este partea de comunitate. “Comunitatea este principalul beneficiu pe care Cluj Hub îl oferă. În cadrul hub-ului beneficiezi de o dinamizare a activității care se întâmplă în astfel de cadre unde te întâlnești cu oameni, discuți cu colegii, plus discutăm de partea de know-how sau de consultanță pe care o obții aproape gratis. Toți oamenii de la Cluj Hub se înscriu într-un cadru profesional, toți au o activitate proprie, de cele mai multe ori economică, mai avem și colegi care sunt pe partea de ONG și de antreprenoriat social și sunt young professionals. Și, mai ales, în cadrul economiei de astăzi, care este în continuă schimbare, ai nevoie de acest suport ca să te ții updatat la trenduri, oportunități, la conexiuni în țară și în afară ei. De asemenea, se întâmplă situații în care colegii din hub să lucreze cu alți membri. Poți, fie să soliciți implicarea altor colegi în proiectele tale, experiența fiind complementară. De aceea ne orientăm și pe un areal de profesii mai diversificate pentru a exista posibilitatea de interacțiune. Dacă ar fi toți web developeri, probabil că ar exista o competiție între ei”, afirmă Dascălu. În momentul de față, hub-ul are aproximativ 30 de membri, care activează ca programatori și web developeri, consultanți, sales, marketing, designeri de interior, graficieni, organizatori de evenimente, bloggeri sau jurnaliști.

Hubul și dezvoltarea antreprenoriatului local Pe lângă partea strict formală, specifică fiecărei profesii în parte, membrii hub-ului s-au implicat și în viața comunității locale, participând activ la strategia de dezvoltare a

municipului Cluj-Napoca, în special pe partea de susținere a antreprenoriatului. Cristian Dascălu afirmă că municipalitatea trebuie să sprijine start-up-urile clujene, dar ajutorul să se concretizeze nu neapărat în susținearea financiară a companiilor tinere, ci municipalitatea trebuie să apară ca un catalizator al comunității. „Noi am propus ca în strategia municipiului să se regăsească și o componentă de stimulare a antreprenoriatului. Am propus ca pe lângă faptul că trebuie să ajutăm companiile care deja funcționează, trebuie să și stimulăm apariția altora noi. Chiar dacă municipalitatea este un jucător indirect în această zonă a stimulării antreprenoriatului, dar, fiind o zonă strategică pentru oraș, ei și-au dat seama de lucrul acesta și s-au implicat. Noi dorim să existe un fond de premiere a trei, patru start-upuri locale în fiecare an, niște companii strategice pentru oraș care cu promovare suficientă să ofere un trend la nivelul orașului. Primăria trebuie să fie alături de start-upuri și să îndeplinească, în primul rând, rolul de catalizator pentru ce înseamnă comunitatea locală. Practic, să găzduiască diverse evenimente, să susțină participările unor delegații clujene la cât mai multe evenimente orientate pe zona aceasta, conectări la nivel internațional cu orașele cu care este înfrățit municipiul sau facilitarea de interacțiuni cu delegațiile internaționale”, a concluzionat Dascălu.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Coaliția de business Romanian Business Leaders organizează a III-a ediția a summitului antreprenorilor și executivilor unde vor fi dezbătute prioritățile pentru România împreună cu lideri din administrație și domeniul privat, între 13-14 februarie, la JW Marriott. de Ionuț OPREA

Romanian Business Leaders Summit, întâlnirea anuală a comunității RBL, programată între 13-14 februarie la JW Marriott București, va fi o platformă pentru ca liderii din economie să poată veni împreună și examina, împreună cu lideri din administrație și societate, complexitatea de probleme și oportunități ale momentului, în cele trei arii principale: antreprenoriat, bună guvernare și educație. A treia ediție a Summit-ului pune în centru rolul liderilor din business și al organizațiilor private în construcția unor strategii mai eficiente și într-un dialog mai transparent între sectorul public și cel privat. De-a lungul plenarelor, sesiunilor de lucru și discuțiilor din cele două zile ale conferinței anuale, agenda include o jumătate de zi de dezbatere între liderii celor mai importante organizații de business, lideri din guvern, antreprenori și șefi de organizații, în legătură cu direcțiile principale ale unei strategii pe termen lung pentru România, sub umbrela Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Temele comunității Romanian Business Leaders Summit aduce la un loc, în sesiuni de lucru dedicate, experiența liderilor RBL implicați în dialogul cu autoritățile și preocupările comunității RBL în ansamblu, pentru a defini temele de lucru prioritare în dialogul între mediul de business și administrație. Fie că este vorba despre educație, antreprenoriat, fiscalitate, tehnologie, climat general sau o altă temă, scopul este de a construi inițiative concrete, bazate pe leadership din domeniul privat și parteneriat. Timp de două zile, participanții vor avea ocazia să exploreze perspective diferite, studii de caz și modele și, în aceeași măsură, să construiască idei și inițiative ambițioase pentru anul ce tocmai începe. În fiecare an, echipele de lucru conduse de membri ai comunității RBL investesc timp, resurse financiare și efort pentru a dezvolta proiecte concrete de schimbare cu impact larg în societate. Romanian Business Leaders Summit aduce împreună liderii proiectelor, echipele, beneficiarii și partenerii pentru a împărtăși rezultate și a construi studii de caz și modele de schimbare, stadiul și

rezultatele acestor proiecte vor fi prezentate în cadrul summitului. Fundația Romanian Business Leaders este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit, înființată în iulie 2011.

Un forum deschis Participarea la Romanian Business Leaders Summit este posibilă pe bază de invitație, pentru următoarele comunități: membrii Clubului Romanian Business Leaders; membri ai comunității extinse Romanian Business Leaders: lideri implicați în echipele de lucru în proiecte, în inițiativele de advocacy sau alte proiecte RBL; membri ai Guvernului României, autorități publice; lideri ai organizațiilor de media din România; membri ai comunității diplomatice acreditate la București; lideri ai unor organizații neguvernamentale și membri ai organizațiilor partenere ale Romanian Business Leaders.

Care sunt coordonatele și ingredientele unui model de schimbare durabilă? Cum pot liderii din business lucra eficient cu autoritățile pentru a rezolva problemele presante din propria comunitate și din economie? Romanian Business Leaders Summit caută și aduce laolaltă lideri și studii de caz ale unor organizații și companii cu experiență relevantă în proiecte de schimbare, fie că este vorba despre inițiative la nivel de comunitate locală, de industrie sau de țară.

Experiență de primă mână

24

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Banatul – un potenţial “El Dorado” petrolier?

Mai multe comune din partea de vest a judeţului Timiş ar putea deveni în următorii cinci ani un mic El Dorado petrolier, dacă prospectările care au început la sfârşitul anului trecut vor arăta că zăcămintele de gaze naturale şi petrol din regiune merită, atât calitativ cât şi cantitativ, investiţii serioase.

de Laura M. BONDRILĂ

Compania Prospecţiuni a demarat operaţiuni de sondare pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, special pentru a descoperi acest tip de combustibili. „Nu este vorba sub nicio formă despre gaze de şist”, a precizat Mihai Mitroi, directorul companiei Prospecţiuni. Mai precis, specialiştii companiei Prospecţiuni, angajată de firma care a câştigat concesiunea perimetrului, ADX, verifică prin metode specifice dacă în subsolul bănăţean de pustă este sau nu petrol şi gaze naturale. Dacă se confirmă că aşa este, atunci, în trei cinci ani, Banatul ar putea deveni producător pentru aceşti combustibili. Operaţiunea nu este una tocmai simplă, având în vedere că multe dintre prospecţiuni vizează terenurile localnicilor. „În prezent avem acorduri de la circa 50% dintre toţi proprietarii. Am început cu marii proprietari de teren, pentru că aici este mai uşor de rezolvat problema proprietăţii. În cazul parcelelor mici este foarte dificil. Nu sunt succesiuni, terenurile nu sunt înregistrate. Noi avem cinci echipe care sunt permanent pe teren pentru a discuta cu oamenii şi pentru a le explica ce înseamnă aceste explorări.

Fiecare proprietar este despăgubit pentru problemele create. Se despăgubeşte fiecare parte din recolta agricolă afectată. Se stabileşte clar ce suprafaţă e afectată, care este producţia agricolă distrusă sau viitoarea producţie. Se calculează valoarea de piaţă şi cantitatea ce se produce şi se despăgubeşte”, a mai arătat Mihai Mitroi.

Explozii controlate Specialiştii explică faptul că operaţiunea de achiziţii de date geologice - aşa cum se numeşte în termeni de specialitate cercetarea - presupune sondarea terenurilor din perimetru prin intermediul unor recipienţi plini cu explozivi. Fiecare asemenea dispozitiv conţine 500 de grame dintr-un exploziv numit Rio Seige, care prin detonare se transformă în proporţie de 75% în vapori de apă, mai spune Mihai Mitroi.

Pentru introducerea acestor explozibili în sol se forează găuri de 8-10 metri în sol şi se introduc recipienţii care conţin explozibilul. Aceştia sunt detonaţi, iar pe sol sunt amplasaţi nişte senzori geofonici extrem de performanţi care recepţionează undele de şoc produse. Intensitatea exploziei este extrem de mică, nu afectează situaţia din zonă, susţin reprezentanţii Prospecţiuni. Daniel Popovici, şeful de proiect, spune că situaţia din domeniul prospecţiunilor s-a schimbat total ca urmare a progresului tehnologic. El a lucrat şi la realizarea sondajelor pentru sondele care forează acum în zone ca Biled sau Şandra din judeţul Timiş, în urmă cu zeci de ani. „Atunci se foloseau încărcături de cinci-şase kilograme de exploziv! Acum sunt încărcături de 500 de grame. În zona exploziei, unda se simte doar la nivelul piciorului. La 10-20 de metri nu se mai simte. Atât de mult au evoluat senzorii”, a declarat Daniel Mitroi, şef de proiect.

S-a estimat că, în total, pe suprafaţa respectivă vor fi folosite 10.000 de asemenea încărcături explozive.

ADX Energy exploatează “Concesiunea Parţa” „ADX Energy s-a înscris la licitaţia internaţională, organizată de statul român, în runda a zecea de acordare a licenţei de explorare, pentru concesiunea resurselor minerale din zona Timiş şi a obţinut de la Guvernul României aşa-numita „Concesiune Parţa”. Acest lucru înseamnă că statul român a însărcinat ADX Energy cu găsirea şi extragerea resurselor minerale precum petrol şi gaze naturale, aflate în proprietatea statului.

Atât în cererea de achiziţie a Concesiunii Parţa, precum şi faţă de A.N.R.M. (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) ADX Energy a exprimat explicit că nu caută gaze de şist. Conform rezultatelor de explorare din România obţinute în ultimii 50 de ani, precum şi dintr-un studiu din anul 2013 al EIA (US Energy Information Administration) din Statele Unite ale Americii este evident faptul că în regiunea Banat nu există gaze de şist, au anunţat reprezentanţii respectivei companii. Aceştia mai spun că cercetările solului, efectuate până acum, nu afectează solul, au analizat existenţa resurselor până la o adâncime de 10 metri şi că, în Banat, acest tip de operaţiuni a fost realizat cu succes: „Contrar opiniei publice, în explorările convenţionale nu se produce niciun prejudiciu cuantificabil pe termen lung, aşadar nu există nicio urmă a faptului că pământul se prăbuşeşte sau a faptului că apa nu ar mai fi potabilă. Prin intermediul măsurătorilor undelor acustice, se examinează în cadrul zonei de explorare rocile la o adâncime de circa 1.000 de metri pentru resurse minerale, adică „se ascultă” pentru a se genera astfel, ca la un ecograf în medicină, o imagine tridimensională a pământului. Această metodă se numeşte „seismică” şi a fost aplicată în Banat cu succes, fără probleme şi fără influenţe negative asupra mediului de mai bine de o jumătate de secol”.

26

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Viitorul publicității on-line pornește de la Cluj

de Augustin STANCIU

Clujenii Lorand Minyo şi Mircea Patachi au inventat o aplicație pentru terminale mobile care, spun ei, va revoluționa industria de advertising și de e-commerce la nivel mondial. Acces la asiqo au, deocamdată, doar posesorii de iPhone, urmând ca în viitorul apropiat să fie disponibilă și pentru utilizatorii care dețin terminale dotate cu Android și Windows mobile.

Această aplicație revoluționară va facilita legătura între online și offline, conform spuselor celor doi clujeni, de avantajele acestei aplicații urmând să beneficieze atât utilizatorul final, cât și vânzătorul. “asiqo este un sistem și o platformă care șterge granița dintre on-line și offline, oferind brandurilor posibilitatea să-și lege advertisingul offline, cum ar fi add-urile tv, billboardurile, reclamele din print și flyer-ele cu ceva care este on-line. Atât timp cât există un link către un site, către un joc, către o aplicație ei pot să conecteze cele două prin intermediul asiqo”, afirmă Lorand Minyo. Practic, folosind aplicația, utilizatorul poate să scaneze o reclamă, indiferent că aceasta apare la tv sau într-o revistă, fiind redirecționat către magazinul virtual al producătorului de unde poate să achiziționeze acel produs. “Utilizatorul își descarcă aplicația și în funcție de ce reclame vede, poate să primească un incentive, un premiu, un voucher, să participe la un concurs cu premii sau poate să afle mai multe despre produsul la care i se face reclamă. De exemplu, scanezi o reclamă la o apă minerală și vezi care este conținutul de nitrați. Sau dacă scanezi reclama unui operator de telefonie mobilă să primești un voucher de reducere pentru următorul terminal”, mai spune Minyo.

Ochelarii lui Neo schimbă „fața” advertising-ului Minyo spune că ideea acestei aplicații i-a venit după ce a văzut filmul Matrix. “Mă uitam, în 1999, la Matrix și îmi plăceau foarte mult ochelarii lui Neo și a durat cam trei ani până să aflu exact marca de ochelari. Mă gândeam ce bine ar fi dacă ar exista un sistem prin care să poți să afli, în timp real, ce itemuri poartă un actor, ce mașină conduce o vedetă. Practic, un fel de tagging pe itemurile din video.

După foarte mult timp de dezvoltare, foarte mult research, folosind algoritmi extrem de avansați am construit un sistem care poate să recunoască imaginile la care se uită un utilizator prin intermediul camerei de pe terminalul său.

Nu trebuie să fie modificat conținutul. Dacă există în baza noastră de date clipul respectiv și itemurile sunt marcate, asiqo recunoaște acest lucru și îți oferă rezultatul”, mai spune Lorand Minyo.

Viva la revolucion!

Această aplicație, conform spuselor lui Minyo, va însemna viitorul pe piața publicității, atât on-line, cât și offline, concurența fiind aprope inexistentă. “Scopul nostru este să revoluționăm industria de advertising și de e-commerce și să oferim brandurilor posibilitatea să interacționeze cu clienții și potențialii consumatori într-un fel în care nu

s-a mai putut face până acum. Va intra în obișnuința oamenilor de a folosi tool-uri de genul acesta, mai devreme sau mai târziu va deveni mainstream. Scopul nostru final este ca sistemul să fie înglobat în sistemele de operare mobile, by default. În momentul de față mai există două aplicații similare, dar care nu fac recunoașterea atât de fidelă ca și asiqo și se axează exclusiv pe video. De asemenea, mai există și alte aplicații care merg pe ideea de imagini și care înglobează ideea de realitate augmentată. Modifică, de exemplu, coperta unei reviste și ai conținut interactiv, însă doar cât timp te uiți la publicație”, mai spune clujeanul.

Părerea lui Minyo este împărtășită și de Mircea Patachi, acesta considerând că asiqo va duce publicitatea on-line într-o nouă eră. „Asistăm la o creștere exponențială a conținutului pe Internet, în special în zona conținutului video și sub formă de imagini, dar încă efectuăm căutarea pe baza etichetelor atașate acestora. Noi credem că acest conținut ar trebui să vorbească prin el însuși. Aceasta este provocarea mare pe care încercăm să o adresăm, iar cu ajutorul asiqo vom permite conținutului publicitar să comunice bidirecțional cu utilizatorul”, consideră Mircea Patachi.

Aplicația inventată de cei doi clujeni a atras atenția mai multor investitori străini care sunt gata să finanțeze dezvoltarea acestei aplicații. “Am discutat deja cu mai multe companii mari de media din Asia, SUA și Europa și, în principiu, cu incubatoare de afaceri care ar dori să finanțeze dezvoltarea. În momentul de față există trei venture capital-uri cu care am discutat și care ar fi interesați și, în plus, purtăm discuții cu o serie de acceleratoare din Anglia, SUA si Italia”, afirmă Minyo.

28

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREIC, pro creativitate în Cluj-Napoca

de Codrin PÂRCĂLAB

Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) este doar primul pas al unui proiect pe termen lung numit Cluj Inovation City, un Cluj al viitorului, un Cluj bazat pe industrie creativă, imaginație și pe capacitatea umană de a crea.

Ca obiectiv general al proiectului CREIC este crearea unei structuri regionale pentru sprijinirea și dezvoltarea sectorului de Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM), în special pentru cele din domeniul industriilor creative din regiunea NordVest, mai specific construirea Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative în Cluj-Napoca pentru dezvoltarea economiei locale și regionale, dar și stimularea apariției de noi locuri de muncă.

CREIC a luat naștere odată cu creșterea cererii pe piață în domeniile creative, municipiul fiind unul tânăr și cu mult potențial antreprenorial. Managerul de proiect al CREIC, Ovidiu Câmpean, a precizat că centrul dorește să atragă fonduri europene, acesta menționând că deja s-au semnat documente în această privință. Valoarea totală a proiectului se ridică la 15 milioane de euro, aproximativ șase milioane de euro din sumă fiind acoperită de fonduri nerambursabile.

“Acest proiect a fost depus pentru atragerea de fonduri europene, am semnat deja contractul de finanțare, fiind finanțat în proporție de 40% din fonduri nerambursabile, proiectul având o valoare de 15 milioane de euro, restul fiind acoperit de municipalitate, plus anumite cheltuieli conexe de infrastructură sau rețele”, a declarat Ovidiu Câmpean.

Lucrările au început în iunie 2013 și se estimează că vor fi finalizate în primăvara anului 2015, în acest moment lucrările sunt în „grafic”.

Bun venit în CREIC! Viitoarea clădire care va adăposti Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative este dispusă în patru corpuri diferite, pe verticală fiind formată din trei niveluri subsol, parter și patru etaje. Suprafața utilă pe care o va avea este de aproximativ 13.000 de metri pătrați, din care: birourile ocupă aproximativ 2.000 de metri pătrați, peste 950 mp vor fi destinați atelierelor de creație, 1.000 de metri pătrați pentru spații multifuncționale. Va dispune și de parcare, una de interior cu 125 de locuri și una exterioară de 209 locuri. Impactul pe care coordonatorii CREIC doresc să îl aibă asupra regiunii este unul bine conturat și care oferă posibilitatea ca 26 de companii să funcționeze în cadrul clădirii. Municipalitatea speră să găzduiască 18 microîntre-

prinderi și întreprinderi mici, șase întreprinderi mijlocii, dar și două întreprinderi mari. “Planul este ca firmele care se vor afla în interiorul centrului să lucreze împreună, sperând astfel să reușim să creăm un efect de cluster. Pe lângă acest lucru sperăm ca start-up-urile, lucrând alături de firmele cu experiență, să primescă un imbold, un boost și astfel să devină viitoare companii de succes”, a spus Ovidiu Câmpean.

Cele două companii mari care își vor desfășura activitatea în cadrul centrului nu sunt, deocamdată, cunoscute, municipalitatea fiind încă în discuții cu reprezentanții mai multor societăți. Ovidiu Câmpean are în plan anul acesta și crearea unei societăți comerciale care să administreze Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și care să desfășoare negocierile cu firmele doritoare să intre în cadrul lui. Când vine vorba de selectarea start-up-urilor, cei din conducerea proiectului spun că vor avea loc pentru minim 26 de companii, încercând să ofere o șansă tuturor cu condiția ca ei să se mențină viabili din punct de vedere economic. “Noi sperăm să fim nevoiți să extindem centrul în cazul în care sunt mai mai multe cereri decât spațiul pe care noi îl putem oferi, totuși vom avea criterii minime de accesibilitate în CREIC: să aibă un plan de afaceri bine pus la punct, să creeze locuri de muncă și să fie sustenabile”, a continuat Câmpean.

(Start)Up in CREIC! Benefiicile de care vor avea parte start-up-urile în noul centru nu sunt deloc de neglijat. Astfel, reprezentanții municipalității se gândesc să ofere viitorilor antreprenori chirie modică sau chiar gratuită în spațiul din Lomb, consultanță și servicii IT, consultanță juridică și financiară, promovare cu titlu gratuit pe portalul web al centrului. Pe lângă toate aceste servicii gratuite de tip help-desk, microîntreprinderile vor mai beneficia și de spații pentru desfășurarea acti vității (spații de birouri, ateliere de creație, spații de producție audio-video) și spații pentru organizarea de evenimente (conferințe, expoziții, spectacole artistice), dar și marele Amfiteatru Verde pentru organizarea de manifestări în aer liber.

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

Liberty Technology Park Cluj începe noul an alături de Halcyon Mobile La începutul lunii decembrie 2013, Liberty Technology Park Cluj a sărbătorit, alături de entuziaști și profesioniști ai domeniului IT&C, livrarea primei faze a proiectului prin evenimentul inaugural ITC in the Park 2013. Lucrările s-au demarat pe o perioadă de şase luni și au implicat reconversia ingenioasă a primelor două clădiri ale fabricii Libertatea.

În urma acestora, au rezultat 5.600 m2 utili destinați amenajării de birouri, de săli de conferințe şi organizării de evenimente, precum şi a zonei de leisure. Tot aici vor fi incluse și o sală de fitness, un restaurant şi o zonă de retail.

Acestora li se adaugă amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 m2 de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastel-urilor şi pistelor pentru biciclete. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajați.

Odată cu finalizarea primei etape, au fost date în folosință corpurile B și C ale complexului aparținând fostei fabrici Libertatea. Clădirile au fost recondiționate pentru a putea găzdui companii din IT&C, oferindu-le gama completă de facilități, totul de la open spaces pentru amenajarea 100% personalizată a birourilor până la cea mai complexă soluție de infrastructură IT, vitală companiilor pe care managementul Liberty Technology Park Cluj îl targetează.

Halcyon Mobile, noul rezident al clădirilor reconvertite Până în momentul de față, parcul tehnologic găzduieşte trei rezidenți: Spherik Accelerator, Makronetz şi Ecuson Studio.

Spherik Accelerator, chiriaș și, totodată, unul dintre primele produse proprii ale parcului, este o platformă de accelerare a afacerilor cu potențial aflate la început de drum, dar și o unealtă utilă pentru tinerii cu spirit antreprenorial. Al doilea chiriaș este Makronetz, o companie de software development, iar cel de-al treilea este Ecuson Studio, un studio de branding, web design și web development de origine clujeană. Din luna februarie, o nouă echipă se va muta în Li berty Technology Park Cluj. Este vorba de Halcyon Mobile, companie specializată pe dezvoltarea și crearea de aplicații mobile pentru iOS, Android și, în general, tot „tot ce este mobile”. „Toate companiile pe care le găzduim până în prezent au un numitor comun: oamenii lor sunt tineri, creativi și extrem de pasionați de munca lor. Mai mult de atât, ne încântă faptul că toate companiile sunt în <raza noastră de interes> întrucât proiectul Liberty Technology Park Cluj a fost gândit pentru companii din IT&C, chiar dacă domeniile lor de activitate sunt conexe”, a declarat Nina Moldovan, CEO al Li berty Technology Park Cluj.

“Am ales Liberty Tech Park întrucât este construit pe dimensiunea care ne definește - inovația. Considerăm că va fi mediul în care IT-ul românesc va crește în această direcție”, a precizat Szabi Székely, co-fondator & CEO Halcyon Mobile.

O investiție în trei etape a fondului Fribourg Capital Liberty Technology Park Cluj este un habitat tech, un parc creat pentru a oferi condiții excepționale de creștere și dezvoltare companiilor din domeniile IT&C și R&D într-un areal inedit din punct de vedere conceptual și arhitectural.

Parcul tehnologic nu implică doar spații de birouri flexibile și funcționale într-un decor impresionant, ci conține și gama completă de servicii și facilități necesare bunei funcționări a oricărei afaceri.

Dezvoltatorul proiectului este Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de Investiții Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiția până în momentul actual a fost de peste 7 de milioane de euro şi a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă. Investiția totală estimată a proiectului este de peste 25 de milioane de euro și se va realiza în 3 faze.

Companii medii, dar și mari și-au arătat interesul față de suprafețele generoase pe care parcul le oferă în faza a doua a proiectului (minimum 2.800 de m2 pe nivel), astfel încât există solicitări pentru 75% din suprafața acestei faze. Interiorul spațiilor este tip „open space” cu o distribuție excelentă ce permite nu doar o compartimentare mult mai eficientă, ci și personalizarea spațiului în funcție de specificul companiilor. Faza a treia se va construi în funcție de evoluția proiectului, dar și a pieței clujene. Cererea pentru spații de birouri pe piaţa clujeană este mare, anul trecut preluarea totală de spații de birouri în Cluj-Napoca a fost de aproximativ 12.000 de m2, cele mai active companii fiind cele din sectoarele ITC, R&D și serviciile financiare.

30

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daimler schimbă vitezele la Sebeş de Dan LUNGU

Concernul german Daimler îşi extinde rapid capacitatea de producţie din Sebeş. Compania Star Transmission, filiala din România a concernului, a inaugurat la începutul anului 2014 o nouă unitate de producţie specializată în montajul cutiilor de viteză cu dublu ambreiaj pentru autoturismele Mercedes-Benz. Investiţia se ridică la aproape 40 de milioane de euro.

Compania Star Transmission, filiala concernului german Daimler în România, a inaugurat, în 9 ianuarie, o nouă unitate de montaj cutii de viteză cu dublu ambreiaj pentru autoturismele Mercedes-Benz. Investiţia se ridică la aproape 40 de milioane de euro şi noua unitate de producţie cuprinde, pe lângă liniile moderne de montaj, şi spaţii pentru birouri, depozitare şi logistică. Noua hală de producţie are o suprafaţă de circa 13.000 de metri pătraţi, iar construcţia a fost finalizată în doar 10 luni, fiind, totodată, montate cu suces şi primele cutii de viteză.

Potrivit reprezentanţilor companiei în doar 310 zile s-au folosit pentru construcţia noii unităţi de montaj 500 de tone de oţel, 4000 de metri cubi de beton şi s-au mutat peste 20.000 de metri cubi de pământ. Odată cu inaugurarea construcţiei a început în mod oficial şi montajul cutiilor de viteză cu dublu ambreiaj, iar extinderea capacităţilor de producţie de la Star Transmission sprijină producţia din Germania. AutoturisDaimler - din 2001 suprasolicitată mele Mercedes-Benz care funcţionează cu acest model de cutie de viteză se buschimbă vitezele cură de mare succes, fiind foarte apreciîn România ate de clienţii concernului.

Compania româno-germană Star Transmission Cugir a fost înfiinţată în 2001 în urma unei asocieri dintre Daimler AG care deţine 78% din acţiuni şi Compania Naţională ROMARM S.A. care deţine restul de 22%. Societatea produce roţi dinţate şi părţi de angrenaje pentru industria internaţională de automobile. Filiala Daimler-Star Transmission este furnizor internaţional de componente pentru industria de automobile. Compania are două fabrici la Cugir şi la Sebeş, unde şi-a extins activitatea în ultimii ani pentru a fi mai aproape şi de noua autostradă Sibiu – Orăştie care tranzitează zona. La sediul din Cugir se produc roţi dinţate, arbori, precum şi componente prelucrate mecanic pentru motoare, cutii de viteză şi casete de direcţie. Pe lângă construcţia de dispozitive, STC oferă clienţilor săi şi servicii de inginerie. La sediul din Sebeş se montează cutii de viteză automate cu 5 trepte. Concernul german Daimler are în prezent, prin compania pe care o deţine în România, peste 1.000 de angajaţi.

150 de locuri de muncă Noua unitate de montaj cutii de viteză cu dublu ambreiaj de la Sebeş a presupus şi crearea a 150 de locuri de muncă.

Angajaţii au beneficiat înainte de a intra în producţie de o specializare de aproximativ un an la centrul de dezvoltare Daimler din Untertürkheim, Germania.

Administratorul companiei Star Transmission, Bernd Krottmayer, spune că s-a dorit în primul rând ca angajaţii români să se familiarizeze cu modul de lucru german. „Know-how-ul şi experienţa angajaţilor noştri sunt premisele dezvoltării de succes a companiei Star Transmission. În timpul şcolarizării din Germania angajaţii noştri s-au specializat în montajul cutiilor de viteză şi s-au familiarizat cu modul de lucru german. Astfel nu există diferenţe calitative între o cutie de viteză produsă în Germania şi una produsă în România”, susţine Bernd Krottmayer, administratorul companiei Star Transmission.

De altfel, toţi angajaţii români au urmat

sau vor urma un program special de calificare la fabrica din Stuttgart-Untertürkheim, pentru a asigura transferul de experienţă din Germania în producţie, asigurarea calităţii, întreţinere şi logistică.

Noua investiţie, apreciată Noua unitate de montaj cutii viteză cu dublu ambreiaj pentru autoturismele Mercedes-Benz de la Sebeş a fost inaugurată oficial de reprezentanţii concernului Daimler în România alături de parteneri din politică şi economie.

Printre invitaţii de onoare s-a numărat şi Excelenţa Sa Judith Urban, consul al Germaniei la Sibiu, care a apreciat dezvoltarea filialei Daimler - Star Transmission în oraşele Sebeş şi Cugir. „Dezvoltarea exemplară a filialei Daimler, Star Transmission, în oraşele Sebeş şi Cugir este un exemplu a unei poveşti de succes. Această poveste a devenit una de succes şi datorită colaborării excelente cu autorităţile locale. Doresc atât companiei STC cât şi partenerilor acesteia mult succes, iar noului proiect de montaj cutii viteză cu dublu ambreiaj, să aibă pe viitor doar registre de comenzi pline”, a mai spus Excelenţa Sa Judith Urban.

Prezent la inaugurare, prefectul județului Alba, Gheorghe Feneşer, a felicitat compania STC pentru că a reuşit performanţa de a inaugura două produse de succes - cutia de viteză în 5 trepte şi cutia de viteză cu dublu ambreiaj - într-un interval de 6 luni. „În doi ani mi-ar face mare plăcere să fiu prezent la inaugurarea investiţiei de 300 de milioane de euro, dar şi mai mult m-ar bucura să aud că la STC se montează în întregime autoturisme de lux Mercedes-Benz”, a spus Gheorghe Feneşer.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a apreciat faptul că prin noua investiţie se creează noi locuri de muncă în zonă şi în regiune. „Noile hale de producţie oferă avantaje pe mai multe planuri, creând în acelaşi timp locuri de muncă nu doar în Sebeş, ci şi în întreaga regiune. STC a găsit, în judeţul Alba, forţă de muncă

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bine calificată şi ne bucurăm că acest nou model de cutie de viteză se produce acum în judeţul nostru, nu doar în Germania”, a spus Ion Dumitrel.

Primarul municipiului Sebeş, Alexandru Dăncilă, a precizat că administraţia locală va oferi în continuare tot sprijinul investitorului astfel încât să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă. „Nu pot decât să mă bucur de această nouă investiţie. Voi sprijini în continuare compania STC şi orice alt investitor care creează locuri de muncă”, a mai spus Alexandru Dăncilă.

300 de milioane de euro tîn extindere Concernul german Daimler a anunţat anul trecut că va investi peste 300 de milioane de euro în România pentru extinderea producţiei de cutii de viteze, destinate autoturismelor Mercedes-Benz, la filiala locală Star Transmission din Sebeş, în judeţul Alba.

La acea dată, oficialii Daimler au anunţat că vor investi în România peste 280 de milioane de euro pentru producţia noii generaţii de cutii de viteze automate, iar investiţiile totale planificate depăşesc 300 de milioane de euro.

Potrivit acestora, filiala din România a concernului, compania Star Transmission, îşi va mări capacitatea de producţie deoarece fabrica de la Stuttgart funcţionează deja la capacitate maximă. Fabrica de la Stuttgart va rămâne în continuare centrul de producţie pentru cutii de viteze destinate autovehiculelor Mercedes-Benz şi va acţiona în calitate de centru de competenţă pentru reţeaua de producţie de cutii de viteze.

Potrivit reprezentanţilor Star Transmission, proiectul unităţii noi de producţie, parte a investiţiei anunţate de Daimler, va fi derulat prin Star Assembly.

Tot anul trecut, firma Star Assembly, deţinută de concernul german Daimler, a primit un ajutor de stat de 37,4 milioane de

euro pentru construcţia unei unităţi de producţie de transmisii automate la Sebeş. Proiectul va permite crearea unui număr estimat de 510 noi locuri de muncă.

Prima unitate de producţie deschisă de Star Transmission la Sebeş a fost inaugurată în luna iulie a anului trecut şi are ca obiect de activitate asamblarea cutiilor de viteze automate pentru autoturismele Mercedes-Benz, investiţie prin care au fost create aproximativ 250 de noi locuri de muncă.

31

32

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lobby pentru IMM-uri Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România propune măsuri pentru stimularea sectorului IMM. Care sunt aceste măsuri ne spune Mircea Purcaru, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, filiala Arad. de Sorin TROCAN

Cum puteți caracteriza anul 2013 pentru oamenii de afaceri din vestul țării și, în special, pentru cei din domeniul IMM-urilor? În primul rând anul 2013 a fost mai bun decât anul 2012 și, evident, mult mai bun decât anul 2011, dar nu este foarte bun din punctul nostru de vedere, atâta timp cât încă sunt firme care se închid, încă sunt întreprinzători care nu reușesc să găsească o finanțare mai ușor de la bănci, încă sunt multe taxe și impozite care trebuie rezolvate.

Din punctul de vedere al dinamicii sectorului IMM, ce puteți spune despre anul 2013? A mai continuat acel trend de acum câțiva ani, de desființare masivă de firme sau începem să sesizăm o pantă pozitivă? În 2013 s-a mai redus numărul firmelor care au intrat în insolvență sau în imposibilitate de plată, dar, așa cum am mai spus, firmele încă mai au probleme. Este necesar un program susținut al Guvernului pentru simplificarea și ușurarea accesului la finanțare de către întreprinderi.

Pentru anul 2014, ce credeți că ar trebui făcut concret pentru a sprijini acest sector, al IMM? Așa cum am spus, este vorba despre simplificarea legislației, micșorarea numărului de taxe și impozite pe care le plătesc întreprinderile. Vreau să menționez faptul că noi, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, am venit cu un set de măsuri pentru Guvern, măsuri destinate pentru accesul mai ușor al firmelor la finanțări, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Unele dintre ele au fost acceptate de către Guvern. Putem menționa chiar și acest program de Minimis, care oferă o șansă, din păcate, pentru puține firme, vreo 1100 de firme au acces la acest program, dar sunt și alte programe care urmează să fie lansate.

Pentru a fi mai concreți, vă rugăm să ne expuneți câteva dintre propunerile lansate de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România în negocierile cu Guvernul, care, dacă ar fi adoptate, ar ușura mult activitatea firmelor românești.

Este vorba despre seturi de propuneri, care au fost lansate în discuțiile cu reprezentanții Guvernului din anul 2013. Din păcate, nu toate au și fost acceptate, ceea ce nu înseamnă că noi vom renunța să le susținem și în continuare. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România susţine necesitatea îmbunătăţirii semnificative a cadrului legislativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru asigurarea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, pentru relansarea economiei, cu acordarea de facilităţi pentru crearea de locuri de muncă sau menţinerea celor existente, pentru start-up-uri şi pentru reinvestirea profitului. De asemenea susținem punerea pe deplin în aplicare a Programului de Guvernare 2013-2016 pentru realizarea căruia a fost acordată încrederea Guvernului, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2012,

publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 21 decembrie 2012, prin prevederea de stimulente pentru crearea de locuri de muncă, pentru înfiinţarea de IMM-uri, privind simplificarea birocraţiei şi îmbunătăţirea procedurilor de control pentru IMM-uri.

Ce prevederi ați propus privind stimularea industriei autohtone şi a accesului IMM-urilor la finanţare?

Una din principalele preocupări ale Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a fost acordarea de stimulente fiscale pentru IMM-uri şi pentru crearea de noi locuri de muncă, potrivit Programului de Guvernare 2013-2016. De asemenea, dorim extinderea măsurilor stabilite prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare pentru toate IMMurile furnizoare din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc., pentru stimularea industriei autohtone şi reducerea importurilor, pentru asigurarea protecţiei împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale. Ne propunem un program de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole, prin parteneriat public-privat. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România solicită reglementarea instituţiei „Mediatorul de credite” pentru găsirea soluţiilor de creditare în cazul în care apar dificultăţi în dialogul cu băncile şi este îngreunat accesul la finanţare. De asemenea, am dori capitalizarea Fondului de garantare şi a Fondului de Contragarantare şi extinderea sistemului de garanţii pentru investiţii în domeniile considerate strategice.

O altă inițiativă a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România este scutirea, adică suportarea, de la bugetul de stat, pentru o perioadă de un an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiecte

33

Pași “verzi” în Bistrița Până în anul 2020, Primăria Bistrița își propune să reducă emisiile de CO2 cu peste 20%, iar pașii au fost făcuți deja. Anul acesta se vor materializa alte două proiecte menite să reducă poluarea și economia de energie: reabilitarea termică a 27 de blocuri de locuințe și proiectarea unei linii de tramvai „verde” care să străbată centrul istoric al municipiului. de Sara BIANCA

La jumătatea secolului al XX-lea casele din vechiul burg săsesc erau luminate cu felinare voluminoase cu lumânare, în 1855 se folosea pentru iluminatul străzilor ulei de balenă, urmând ca în 1862 să fie introdus iluminatul cu lămpi de petrol, iar în 1913 să fie pus în funcțiune primul sistem pe bază de curent electric.

La peste 100 de ani distanță se pune problema reducerii energiei și a poluării, iar Bistrița se pare că face pași și în această direcție. În cadrul unui seminar care avea ca temă principală de discuții energia durabilă, edilul Ovidiu Crețu spunea că vrea ca, până în anul 2050, Bistrița să devină un oraș care să utilizeze în mod inteligent resursele energetice și să își reducă consumul energetic.

Planurile sunt mari pentru perioada 2014-2020, incluzând reducerea emisiilor de CO2 cu peste 20%, reducerea consumului de energie cu ajutorul reabilitărilor termice, dar și cu ajutorul unor măsuri simple, precum montarea unor senzori de prezență pentru eficientizarea iluminatului în clădirile administrative ale Primăriei. Se ia în calcul, de asemenea, și transportul în comun ecologic, precum și extinderea iluminatului public cu panouri fotovoltaice. În total, planul conține nu mai puțin de 88 de măsuri, valoarea totală a implementării lor trecând de 400 de milioane de euro.

Tramvai „verde” în centrul istoric Unul dintre proiectele care urmează să se materializeze în viitorul apropiat presupune o linie de tramvai ecologic, care să scape centrul istoric al municipiului de poluare. Anul acesta a fost alocată suma de 330.000 de lei pentru proiectare.

Linia de tramvai care ar urma să lege cartierele municipiului Viișoara și Unirea ar urma să tranziteze centrul istoric pe străzile Gheorghe Șincai și Dornei sau pietonalul Liviu Rebreanu, ajungând pe Bulevardul General Grigore Bălan, de unde se va îndrepta spre Unirea. „În toate oraşele europene în care s-a realizat tramvaiul, acesta fiind o linie electrică complet nepoluantă, trece exact prin centrul istoric al oraşelor. Tramvaiul este mijlocul de transport care repune în valoare centrele istorice”, susține primarul Ovidiu Creţu.

Potrivit edilului, valoarea proiectului per ansamblu, care ar urma să includă şi locomotiva şi vagoanele, ar ajunge la 20 de milioane de euro. Pentru realizarea acestui obiectiv, municipalitatea ia în calcul fondurile europene, mizând pe creșterea procentului alocat eficienței energetice și reducerii poluării. „Va fi unul dintre punctele cheie din programul de dezvoltare și programul de finanțare 2014-2020. Peste tot în orașele din Europa unde l-am văzut, tramvaiul a schimbat radical în bine

viața centrului orașelor”, a completat edilul Ovidiu Crețu.

Potrivit edilului, odată cu punerea în funcțiune a tramvaiului, pe care îl vede pe șine până în anul 2020, mașinile mici, poluante nu vor mai avea acces în centrul istoric decât între anumite ore pentru aprovizionare.

Aproape 38 de milioane de lei pentru reabilitare Atât a cerut municipalitatea Uniunii Europene pentru reabilitarea a 27 de blocuri de locuințe. Dacă până acum Primăria Bistrița încerca să facă economie de energie prin reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din bugetul propriu, de anul acesta s-a hotărât să profite de fondurile europene.

Cele 27 de blocuri de locuințe sunt împărțite în trei etape.

Prima, care a fost deja aprobată și finanțată, fiind deja în faza de licitații publice, include trei blocuri de locuințe, valoarea investiției ajungând la 3,6 milioane de lei.

A doua etapă va include 14 blocuri, valoarea proiectului ajungând la 18,6 milioane de lei, iar ultima va include 10 blocuri și va avea o valoare totală de 15,6 milioane de lei. Municipalitatea alături de locatari vor suporta în jur de 42-43% din costurile lucrărilor. Primăria Bistrița este printre primele din țară care profită de fondurile europene pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. „Îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor de locuințe este o lucrare extrem de importantă, care face parte și din strategia de dezvoltare a municipiului și din planul de dezvoltare durabilă și se realizează din fonduri europene. În perioada următoare, partea energetică va beneficia din partea Comisiei Europene de un buget mult mai mare decât am avut până acum. Am avut undeva 4% din totalul fondurilor, acum vom avea 20% pe energie, de aceea vom continua, în forță, acest program”, a explicat la prezentarea acestui proiect primarul Bistriței, Ovidiu Crețu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

35

Bugetul mai sărac decât anul trecut, dar axat pe dezvoltare Consiliul Judeţean Alba are la dispoziţie, în acest an, un buget de peste 176 de milioane de lei.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat într-un interviu pentru Transilvania Bussiness că bugetul pentru 2014 este un buget de dezvoltare şi a fost construit astfel încât să poată susţine toate proiectele investiţionale prioritare.

A consemnat Dan LUNGU Care vor fi priorităţile bugetare în 2014?

Tot ce s-a prins ca activitate în programul din 2014 şi cu bugetarea aferentă este de importanţă pentru noi, consilierii judeţeni. Sunt domenii în care oamenii sunt mai interesaţi şi mă refer la investiţiile în drumuri, alimentări cu apă sau spital şi am alocat fonduri importante pentru acestea. Suma totală pe care o avem la cheltuieli în acest an este de 176.673.000 de lei. Este o sumă mai mică decât cea din anul 2013, însă ne-am organizat astfel încât să ne putem atinge obiectivele pe care ni le-am stabilit. În câteva cuvinte vă pot spune că vom continua şi în acest an investiţiile în drumurile judeţene şi am alocat peste 30 de milioane pentru lucrările de întreţinere şi modernizare a infrastructurii pe care o avem în administrare. Avem peste 5 milioane de lei, bani destinaţi Spitalului Judeţean Alba şi Spitalului TBC din Aiud, unităţile medicale care se află în subordinea Consiliului Judeţean Alba. Avem la dispoziţie şi peste 2 milioane de lei pentru a finaliza proiectul pe care îl avem în derulare şi care presupune alimentarea cu apă în sistem microregional în zona Secaşelor şi care va rezolva problema alimentării cu apă a localităţilor Daia, Cut, Gârbova, Şprig şi Doştat. De asemenea avem fonduri la dispoziţie pentru a pune la punct sediile instituţiilor Consiliului Judeţean deoarece va trebui să eliberăm clădirea în care funcţionăm acum deoarece aparţine Ministerului Justiţiei şi Curtea de Apel Alba Iulia trebuie să se extindă. Vom pregăti şi viitoarea investiţie prin care vrem să realizăm un teatru în Cetate şi vom începe anul acesta licitaţiile pentru depozitul central de la Galda în cadrul proiectului european „Managementul integrat al deşeurilor”. Reprezintă priorităţi pentru noi şi proiectele culturale, proiectele pentru tineret şi educative pe care le vom continua şi în 2014.

Vorbeaţi de drumuri, ce vor însemna acele investiţi traduse în kilometri de drum modernizat?

Nu suntem un judeţ cu un buget mare, însă noi avem o societate proprie de drumuri şi poduri locale şi, lucrând prin această societate, putem repara la preţuri foarte bune. Toată lumea cumpără bitumul sau piatra cu acelaşi preţ, dar contează, în final, modul cum dozezi cheltuielile în cadrul societăţii. Lucrăm la preţuri mici, cred că la cele mai mici preţuri din ţară şi astfel reuşim ca an de an să punem covoare asfaltice pe aproximativ 70 de kilometri de drum. Anul acesta ne propunem o ţintă asemănătoare şi avem, de asemenea, în plan întreţinerea unor drumuri asfaltate în urmă cu 7-8 ani. În Alba, preţul unui kilometri de drum, lat de 6 metri cu strat de 8 centimetri, costă undeva sub 400.000 de lei.

Cât veţi investi în Spitalul Judeţean Alba în 2014?

Vom investi, în acest an, aproximativ 4,5 milioane de lei. Este adevărat că este nevoie de mult mai mulţi bani pentru că sunt multe de făcut în Spitalul Judeţean Alba de la modernizarea secţiilor şi până la dotarea spitalului cu aparatura medicală. În

ultimii ani, de când am preluat această unitate medicală, am investit continuu pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale pe care le oferă pacienţilor. Din păcate, în acest an suntem nevoiţi să adăugăm la cheltuielile din anii trecuţi în domeniul social şi să luăm bani de la investiţii şi dezvoltare.

Avem astfel 7,5 milioane de lei care, potrivit unei ordonanţe de urgenţă, vor suplimenta bugetul pentru domeniul social. Sunt bani care erau la dezvoltare şi de unde a trebuit să tăiem.

Aminteaţi de faptul că bugetul este mai mic decât anul trecut? Cu cât este mai mic şi cum vă va influenţa această scădere a bugetului? Încasările trebuie să ajungă măcar la valoarea cheltuielilor pe care ni le-am stabilit, dar eu sper ca estimările pe care Ministerul Finanţelor le-a făcut să fie reale şi la sfârşitul anului să nu avem surpriza de anul trecut, adică veniturile să fie mai mici decât estimările de la începutul anului. Eu cred că vom avea toată suma la dispoziţie pentru a pune în practică toate proiectele pe care ni le-am propus. Faţă de anul 2013 avem cu aproximativ 10 milioane de lei mai puţin în buget, iar acest lucru a afectat toate proiectele fiindcă nu am diminuat prea mult de la un anumit domeniu, ci am redus proporţional de la toate. În concluzie, bugetul Consiliului Judeţean Alba pentru 2014 este un buget de criză sau de dezvoltare?

Bugetul nu este axat atât cât am fi dorit pe dezvoltare pentru că vă spuneam de cheltuielile din domeniul social. Avem însă suficienţi bani ca să ne ducem proiectele stabilite. Noi am gândit acest buget atât cât s-a putut să fie un buget de dezvoltare pentru că asta îşi doresc locuitorii judeţului Alba cu prioritate.

36

Proiecte

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Statutul de zonă defavorizată a încurcat investiţiile

de Carmen COSMAN-PREDA

După ce ani în şir a fost declarată zonă defavorizată, iar mai apoi – deşi legal şi-a pierdut acest statut – a fost privită ca un areal unde nu se mişcă nimic, Valea Jiului caută investitori. Autorităţile au realizat că statutul de zonă defavorizată de care au beneficiat 10 ani nu le-a adus nimic bun şi s-au apucat să conceapă programe de atragere a celor care au puterea financiară să investească, fie că vorbim despre turism sau chiar despre minerit.

Fără investitori reali, Valea Jiului este condamnată la sărăcie. Mineritul este o activitate care se restructurează an de an şi unde subvenţiile guvernamentale merg către închiderea capacităţilor de producţie şi nicidecum spre menţinerea lor. În ceasul al treisprezecelea, edilii au realizat că, dacă nu se ajută singuri, nu îi ajută nimeni şi s-au pus pe conceput planuri de atragere a fondurilor europene sau a oamenilor potenţi financiar, pentru care se pregătesc terenuri numai bune pentru dezvoltarea unor afaceri. Asta după ce autorităţile au înţeles că statutul de zonă defavorizată nu a adus nimic bun.

Zona defavorizată egal paradis fiscal În anii ‘90, Guvernul pregătea un paradis fiscal pentru 28 de localităţi din ţară numai să le scoată din sărăcie. Aşa a apărut Ordonanţa Nr. 24 din 30 septembrie 1998, prin care o "arie geografică strict delimitată teritorial" a fost declarată "zona defavorizată" dacă îndeplinea cel puţin una dintre următoarele condiţii: dacă avea structuri monoindustriale, care să mobilizeze mai mult de 50% din populaţia zonei; dacă era zona minieră, unde personalul a fost disponibilizat în proporţie de peste 25 % prin concedieri colective; dacă în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici au apărut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul stabil în zona respectivă; dacă rata şomajului din zona depăşea cu 30% rata şomajului la nivel naţional; dacă erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi aveau o infrastructură slab dezvoltată. Firmele, persoanele juridice ș.a. care îşi desfăşurau activitatea în zona defavorizată beneficiază pentru investiţiile nou-create de scutirea de taxe vamale şi TVA pentru echipamente, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate în vederea derulării de investiţii în zonă, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb etc.

necesare producţiei în zona respectivă, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate etc. Facilităţile erau menite să asigure zonelor respective o dezvoltare egală cu cea a altor zone geografice. În realitate, însă, lucrurile au stat pe dos. Au apărut firme – fantomă, cu puncte de lucru declarate în aceste zone defavorizate, în apartamente sau clădiri dărăpănate. Cât despre locurile de muncă ce ar fi trebuit să fie create, nici vorbă, iar de câştigat au avut, de regulă, doar cei care au găsit în această ordonanţă de urgenţă o portiţă legală de a scăpa de dările împovărătoare. Şi asta fără să păţească nimic.

Mai mult a încurcat decât a ajutat!

Cât de mult a ajutat Valea Jiului acest statut explică Adrian Negoe, secretarul Primăriei Petroşani. “Acest statut nu ne-a ajutat foarte mult. Deşi existau nişte facilităţi referi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

toare la stimularea investiţiilor, nu au apărut în zonă nişte investitori foarte puternici, care să creeze mii de locuri de muncă, să creeze o alternativă adevărată la activitatea monoindustrială de minerit care este în zona noastră, deşi acel act normativ avea anumite facilităţi. Eu cred că nu ne-a ajutat foarte mult. Poate au existat unii investitori care şi-au mutat un punct de lucru aici, dar activitatea principală şi profitul nu au rămas în Valea Jiului”, spune Adrian Negoe. Mai mult, oficialul este de părere că statutul de zonă defavorizată a constituit chiar şi un impediment la un moment dat: “Era chiar şi o mică pată pentru această zonă. Cred că atunci când vrei să atragi un investitor, spre exemplu în domeniul turismului, şi din start îi spui să vină într-o zonă defavorizată, cred că îi creezi nişte îndoieli”.

Ca statut, Valea Jiului nu mai este considerată zonă defavorizată şi asta, deşi este tot monoindustrială, iar rata reală a şomajului este tot mai mare. Există însă speranţe, după ce autorităţile au înţeles că, dacă îşi unesc eforturile, pot atrage singuri investitori, evident cu implicarea factorilor politici.

Terenuri numai bune de dezvoltat afaceri Şi, dacă tot se restrânge activitatea minieră, fostele terenuri sunt ecologizate şi puse la dispoziţia celor care vor să îşi dezvolte aici capacităţi de producţie. Aşa s-a întâmplat cu perimetrul fostei mine Dâlja, unde trei firme de prelucrare a lemnului au concesionat teren în zonă. Iar ce a mai rămas disponibil a fost pus la dispoziţie, cu titlu gratuit, către Consiliul Judeţean Hunedoara, pentru amenajarea unei staţii de sortare a deşeurilor care să deservească toată Valea Jiului.

De asemenea, fosta Preparaţie a cărbunelui de la Livezeni a fost pusă la pământ. Terenul a fost ecologizat pe banii Băncii Mondiale, iar suprafaţa de 12 hectare poate fi parcelată şi dată în folosinţă investitorilor. În plus, problema este dezbătută şi de oficialii Consiliului Judeţean Hunedoara care gândesc înființarea unui parc in-

Proiecte

dustrial, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în municipiul Hunedoara. „Este nevoie de parcuri industriale, pentru că pe noua lege adoptată anul trecut facilităţile pot fi acordate doar în interiorul parcurilor industriale. Asta înseamnă că investitorii se vor orienta acolo unde sunt parcuri industriale şi unde pot beneficia de facilităţi. Este greu de realizat acest lucru, mai ales că este nevoie de minim 25 de hectare de teren, dar trebuie făcute eforturi. Vom încerca să găsim şi în Valea Jiului un asemenea perimetru cu una sau chiar două primării şi, acolo unde terenul va fi identificat, putem sprijini crearea infrastructurii pentru un parc industrial”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint.

În minerit vin chinezii Dincolo de dezvoltarea afacerilor ce ar putea constitui o alternativă la locurile de muncă desfiinţate în minerit, industria extractivă va merge mai departe. Statul român a împărţit unităţile miniere din Valea Jiului în viabile şi neviabile, pe baza performanţelor economice. Şi, în timp ce minele neviabile sunt deja pe program de închidere, ce se va finaliza până în anul 2018, minele viabile se pot dezvolta cu bani din China. Pentru retehnologizarea lor, o mare companie chineză, China Coal, oferă 60 de milioane de euro, suma necesară pentru aducerea de utilaje performante. Discuţiile sunt avansate, iar investitorii chinezi au cerut chiar amânarea deschiderii ofertelor, ce trebuia să aibă loc la mijlocul lunii ianuarie, tocmai pentru a-şi putea depune oferta. Nicolae Drăgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, a explicat că minele viabile ar urma să intre într-un amplu proces de retehnologizare, pentru viabilizarea exploatărilor de cărbune, în condiţiile în care ultima investiţie majoră a fost realizată în urmă cu opt ani, când la Lupeni s-a pus în funcţiune un complex mecanizat. ”Sunt complexe mecanizate, combine de înaintare în cărbune, combine de înaintare în steril, este staţia de degazare de la Livezeni, sunt utilajele necesare retehnologizării părţii miniere. În principiu e vorba de complexe mecanizate pentru fronturi lungi la Livezeni şi Lupeni, complexe mecanizate pentru bancurile subminate, combine de înaintare. Ultima investiţie majoră este acel complex mecanizat de la Lupeni din 2006-2007, un complex care funcţionează şi astăzi şi care nu a prezentat probleme de funcţionare”, explică Nicolae Drăgoi.

Prin retehnologizarea unităţilor extractive se urmăreşte creşterea producţiei de huilă la 1.800.000-2.000.000 de tone şi scăderea preţului pe gigacalorie, pentru a putea fi competitivi pe piaţa de energie electrică.

37

38

Investiție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Al treilea chiriaș curtat de ARC Parc Dej

de Codrin PÂRCĂLAB

Conducerea ARC Parc Industrial Dej poartă, în momentul de față, negocieri avansate cu trei companii. În săptămânile care urmează, va fi anunțat numele celui de-al treilea chiriaș al parcului, după Trelleborg Automotive și Fujikura Automotive.

Arc Parc Dej, primul parc industrial privat din Regiunea Nord-Vest, se întinde pe o suprafață de 40,5 ha. În prezent, parcul găzduiește două companii cu renume mondial: Trelleborg Automotive, parte a grupului germano-suedez Trelleborg AB, lider mondial în producţia de piese antivibraţie pentru autovehicule, companie aflată în parc încă din 2007, și Fujikura Automotive România, companie producătoare de cabluri și cablaje auto, societatea fiind chiriașa parcului din 2013.

Planurile companiei administrator a parcului nu se opresc aici însă. Adriana Cristea, proprietarul ARC Parc Dej, spune că în acest moment s-au demarat lucrări pentru o nouă hală de 5.000 mp, bugetul pentru această construcție fiind de două milioane de euro, investiția urmând a fi realizată, atât din fonduri proprii cât și dintr-un credit bancar.

Este unul dintre motivele pentru care conducerea parcului industrial se află în negocieri cu trei companii - două care activează în domeniul producerii de componente auto, iar cea de a treia Trelleborg Automotive Dej deține produce componente și echipamente o cotă de piață, la nivel global, de electrocasnice. Una dintre ele se va 13%, având clienți precum ar fi Reloca, cu siguranță, la Dej. nault-Nissan, Ford, Volkswagen, Cele trei firme care și-au anunțat inBMW, pe piața din România fiind tenția de a-și deschide o unitate de principalul furnizor pentru Daciaproducție la Dej vor crea, potrivit lui Renault. Compania a cerut, recent, Cristea, între 250 și 500 noi locuri de un ajutor din partea Guvernului muncă, la sfârșitul lunii (ianuarie n.r.)

României de aproximativ cinci miurmând să știe cu exactitate care va fi lioane de euro, banii urmând să fie viitorul vecin al companiilor Trellefolosiți pentru construirea unei borg și Fujikura. “Cele trei firme cu hale de producție și achiziționarea care ne aflăm în acest moment în nede echipamente. În cazul în care gocieri și-au exprimat dorința de a ajutorul va fi obținut, oficialii comintra în cadrul parcului, fiind o oporpaniei anunță că vor fi create 284 tunitate și pentru noi ca parc indusde noi locuri de muncă, numărul trial privat, dar și pentru regiune angajaților urmând să crească la deoarece odată cu venirea acestor 585. Fujikura Automotive România companii se vor crea mai multe sute a ajuns la 3.500 de angajaţi după ce de locuri de muncă. Prima societate a a realizat, în 2012, investiţii de anunțat că va înființa 250 de noi peste 5 milioane euro în creşterea locuri de muncă, cea de-a doua - 375, capacităţilor de producţie. Potrivit respectiv 500 - a treia”, a spus Adriana reprezentanţilor Fujikura, proCristea. dusele realizate în România sunt Pe lângă cele trei companii care destinate exclusiv exportului în ţări poartă negocieri pentru hala de 5.000 precum Cehia, Portugalia, Spania, de mp, directorul parcului industrial Ungaria sau Germania. Local, Fudin Dej a afirmat că se află în nejikura operează două fabrici în gocieri și cu o companie din GermaCluj-Napoca şi Dej, însă mai deţine nia pentru relocare în România. un birou de cercetare şi dezvoltare Această firmă dorește să achiziționeze la Sibiu. teren în cadrul parcului și să își con-

Chiriași de talie mondială

struiască o clădire pentru a-și desfășura activitatea. “În acest moment ne aflăm în negocieri cu o companie germană care și-a exprimat interesul de a achiziționa teren din cadrul parcului. Această companie urmează să-și construiască propriile spații, ARC Parc urmând să furnizeze doar accesul la infrastructură, electricitate, apă etc.”, a mai spus Cristea.

Vestea cea mai bună dată de Adriana Cristea este cea potrivit căreia, datorită prestigiului, parcul este solicitat aproape la fiecare două săptămâni de către companii care fac câte o cerere de ofertă testând piața din mai multe zone, pentru a-și deschide o fabrică. “La fiecare două-trei săptămâni primim noi cereri de oferte din partea unor firme care în acest moment testează piața, nu doar din România, ci și din Bulgaria sau Polonia, pentru a-şi reloca activităţile într-un parc industrial”, spune femeia de afaceri.

Pentru a fi cât mai competitivă, compania din Dej își îmbunătățește încontinuu serviciile oferite clienților. Astfel, proiectul noilor rețele electrice este aproape de finalizare, iar, în acest an, în planul ARC Parc mai este inclusă construirea unei hale, de această dată de 10.000 de mp, urmând ca aceasta să fie compartimentată pentru mai mulți investitori, o parte fiind deja rezervată pentru o anumită firmă.

Administrație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

Prioritatea pentru 2014-2020 rămâne infrastructura

de Laura M. BONDRILĂ

Consiliul Judeţean Timiş reprezintă unul dintre principalii “jucători” înscrişi în cursa pentru accesarea de fonduri europene, priorităţile cuprinse în exerciţiul financiar 2014-2020 incluzând ca domeniu cheie infrastructura judeţeană cu tot ceea ce înseamnă aceasta, inclusiv reţele de apă şi canalizare în toate localităţile din Timiş, dar şi spitale, şcoli şi grădiniţe.

Unul dintre cele mai importante proiecte cu finanţare europeană, pentru care accesarea de fonduri se va realiza în exerciţiul financiar 2014-2020 este realizarea centurii de sud a Timişoarei, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş (CJT), Titu Bojin. “Proiectul pentru centura de sud e prins cu finanţare pentru 2014. Am reușit, cu sprijinul colegilor de la Direcţia de Drumuri, să rezolvăm tot ce înseamnă documentaţia necesară pentru demararea achiziţiei. Sper ca în primăvară să poată fi viabilă realizarea proiectului. Centura de sud are toate avizele necesare de la Primăriile Timișoara, Moșniţa, Giroc, Sânmihaiu Român pentru tot ce înseamnă urcare – coborâre pe și de pe centură, pentru fiecare localitate”, a precizat șeful CJT, Titu Bojin. Acesta a mai arătat că promisiunea pentru realizarea proiectului există încă de la întâlnirile pe care le-a avut atât cu senatorul Ilie Sârbu, cât și cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. În ceea ce privește dorinţa de unificare a celor două tronsoane de ieșire din Timișoara, Calea Torontalului cu Calea Aradului, pentru a decongestiona circulaţia în aceste zone, preşedintele CJT este de părere că “trebuie să așteptăm realizarea centurii, aceasta fiind prioritatea numărul unu. Rămâne tronsonul de la Calea Aradului până la Sânmihaiu Român care face legătura cu centura de sud”. Pentru a fluidiza circulaţia din comuna periurbană Dumbrăviţa (devenită de câţiva ani buni cea mai importantă zonă rezidenţială de lângă Timişoara), autorităţile judeţene doresc să realizeze un nod de la Sânandrei (ieşirea spre Arad), aşa încât să se poată coborî şi urca pe Autostrada Timişoara-Arad direct de pe centură.

Proiect româno-sârb de 2,3 milioane de euro Consiliul Judeţean Timiș este, de asemenea, parte într-un proiect european în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro care prevede realizarea de piste de biciclete în paralel cu malul canalului Bega, până la frontiera cu Serbia. Proiectul a demarat în luna martie 2013, iar începând cu toamna lui 2014 se preconizează că se va putea deja pedala pe malulul Begăi până în Serbia. Pista de biciclete va avea o lungime de 37 de kilometri, de la Podul Modoș, până la graniţă, trecând prin trei localităţi: Sânmihaiu Român, Uivar și Otelec. Liderul proiectului este Administraţia Bazinală a Apelor Banat.

Preşedintele CJT precizează că “85 la sută din fonduri sunt asigurate de Uniunea Europeană, Consiliul Judeţean Timiș alocă 42.000 de euro, statul român vine cu 273.000 de euro, iar partea sârbă, Primăria oraşului Zrenjanin, cu 32.000 de euro”. Această pistă de biciclete face parte dintr-un proiect mai vast. “Se vor face lucrările de la nodul hidrografic de la Sânmihaiu Român, apoi se va decolmata Bega pe teritorul sârbesc, pentru a se putea circula pe Bega. Sunt două proiecte paralele. Primăria Timișoara a început deja realizarea și ame-

najarea malurilor din oraș. Totul va reprezenta o întreagă ofertă turistică, economică, dar și posibilitatea de a bucura ochii și sufletul bănăţenilor și a vizitatorilor”, a mai explicat Titu Bojin.

Complex spitalicesc, la Giroc Un alt proiect de anvergură pe care îl are în vedere CJT este construirea, pe raza comunei Giroc (o altă localitate periurbană, aflată într-o extraordinară expansiune şi devenită de mai mulţi ani un alt cartier rezidențial al zonei) a unui complex spitalicesc cu 600 de paturi. În cadrul Consiliului Judeţean s-a discutat deja despre acest proiect, care ar urma să se realizeze în baza unui parteneriat publicprivat. Proiectul prevede, pe lângă complexul spitalicesc, şi construirea de blocuri pentru medicii sau asistentele care vor lucra la noul spital, precum şi o școală, dar și o grădiniţă. “În această vară am semnat cu societatea americană PMG un memorandum de înţelegere. Construcţia ar trebui să înceapă în 2014. Cred că este o investiţie necesară pentru Timiș, nu vom da însă la o parte nici Spitalul de Copii, nici Spitalul de Oncologie sau Spitalul Regional. De la momentul când batem palma, americanii susţin că edificiul va fi gata în trei ani. Personal sunt de părere că Timișoara și judeţul Timiș au nevoie de un asemenea spital și prin realizarea lui cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă la spitalele din Ungaria – Szeged sau Austria – Viena. Este clar că cine vine cu partea financiară asigură și constructorul, arhitecţii, aparatura medicală și personalul medical”, a mai arătat şeful CJT. Acesta a mai explicat că instituţia pe care o conduce se poate implica prin acordarea terenului aferent construcţiei și asigurarea infrastructurii. “Ca locaţie, este vorba de unitatea militară pe care a preluat-o CJ Timiș, terenul ne aparţine și are o suprafaţă de 8,5 ha. Urmează ca 1,5 ha să fie trecuţi din proprietatea statului în proprietate privată pentru a putea completa cele 10 ha necesare spitalului. Ne-am străduit să dăm dovadă de seriozitate în această relaţie, întrucât este prima firmă cu care s-a încheiat, în ultimii ani, un memorandum, un protocol pentru realizarea unui asemenea proiect. Îmi doresc foarte mult ca proiectul să se realizeze pentru că am fost cel care l-am acceptat şi am demarat discuţiile cu societatea respectivă”, a mai completat preşedintele CJT, Titu Bojin.

40

Dezvoltare regională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADR Nord-Vest şi-a făcut temele de Codrin PÂRCĂLAB

Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord Vest (ADR NV), Marcel Boloș, a vorbit, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre proiectele derulate de către agenție, dar, în același timp, și care sunt prioritățile pentru anii următori ai ADR NV.

Cum a fost ultimul ciclu bugetar în Regiunea NordVest?

Ne putem referi, dacă sunteţi de acord, la stadiul implementării programelor operaţionale pentru care Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest este organism intermediar, şi anume: Programul Operaţional Regional 20072013 (REGIO) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), Axa 1, 2007-2013. În ceea ce priveşte REGIO, Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest a înregistrat, până la această oră, 1.159 proiecte care au fost depuse spre finanţare, dintre care, în urma procesului de evaluare, au ajuns să fie contractate 444. Asistenţa financiară acordată acestor proiecte este de 533,77 milioane de euro, gradul

de contractare fiind de 109,27 %. Beneficiarii programului au finalizat implementarea a 286 proiecte, iar plăţile totale efectuate pentru proiectele finalizate şi în implementare au atins suma de 276,84 milioane de euro.

Gradul de absorbţie este de 42,41 %. Dintre cele mai interesante rezultate ale proiectelor finanţate sunt: crearea a peste 1400 locuri de muncă, 123 kilometri de drumuri judeţene sau orăşeneşti reabilitaţi, peste 900 de persoane/zi sunt tratate în infrastructura de sănătate finanţată; peste 1900 persoane sunt sprijinite prin structurile de servicii sociale şi peste 10.700 elevi beneficiază de infrastructura de învăţământ preuniversitar reabilitată. Oricine este interesat, poate vedea care sunt proiectele finanţate prin REGIO în Transilvania de Nord, pe o hartă interactivă creată de noi, la adresa http://proiecteregio.nord-vest.ro/. În ceea ce priveşte POS CCE, un total de 203 noi proiecte au început implementarea, în ultima lună, în Regiunea Nord-Vest, finanţate fiind prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Operaţiunea 1.1.1., apelul 4. Este vorba de primele proiecte contractate de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ca Organism Intermediar pentru POS CCE, Axa 1, program preluat din martie 2013. Finanţarea nerambursabilă este de 170,57 milioane de lei, prin intermediul Operaţiunii 1.1.1 Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile investiții pentru întreprinderi mici și mijlocii, Axa 1, apelul 4 de proiecte. Valoarea totală a proiectelor este de 327,20 milioane de lei. Ministerul Economiei, ca Autoritate de Management a POS CCE, a delegat un număr de atribuţii Organismului Intermediar POS CCE care este stabilit în cadrul ADR Nord-Vest, atribuţii care vizează implementarea Axei Prioritare 1 – Un sistem de producție inovativ și eco-eficient, prin acordul cadru semnat în martie 2013. Pentru informaţii privind implementarea POS CCE, Axa 1, în regiunea noastră, am creat o pagină de web dedicată la adresa http://poscce.nord-vest.ro/.

Ce probleme ați identificat în derularea proiectelor și ce soluții propuneți pentru acestea?

Pe parcursul implementării proiectelor finanţate prin REGIO, am identificat, împreună cu Autoritatea de Management POR, o serie de probleme cum ar fi cele legate de cererile de prefinanţare/rambursare, privind modificarea contractelor de finanţare, procedurile de achiziţii sau atribuirea şi execuţia contractelor de lucrări etc. Pentru majoritatea dintre acestea s-au găsit soluţii de eficientizare a proceselor la nivel de sistem de implementare.

Cum vedeți conceptul de regionalizare?

Nu ştiu dacă, astăzi, România e pregătită pentru proiecte

Dezvoltare regională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

regionale. Pentru asta ar trebui să avem proiecte gândite pentru cele opt regiuni de dezvoltare. De asemenea, ar însemna ca regiunile să funcţioneze deja juridic şi apoi guvernul regional să decidă care e proiectul strategic ce trebuie finanţat.

Care vor fi prioritățile Regiunii Nord-Vest pentru următorul ciclu bugetar și spre ce direcție vor merge finanțările europene?

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest are ca prioritate pregătirea pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 și, la fel ca celelalte agenţii de dezvoltare din ţară, are un important rol în atragerea de fonduri europene. În plus, pregătirea de proiecte de impact în care agenția va face parte este o altă țintă. Dacă avem în vedere faptul că beneficiarii au de solicitat fonduri importante de la bugetul Uniunii Europene, un prim obiectiv se referă la realizarea gradului de absorbţie. Un alt obiectiv important este cel care priveşte derularea activităţilor în calitate de organism intermediar al Programului Ope raţional Creşterea Competitivităţii Economice. Preluarea acestui program de către ADR mă bucură pentru că aşa putem să fim alături de mediul de afaceri, întrucât o dezvoltare regională fără o colaborare cu mediul de afaceri nu poate duce la rezultate concrete. În ceea ce privește viitoarea perioadă de programare, consider că autorităţile publice locale, în calitate de beneficiari principali ai viitoarelor fonduri de coeziune, trebuie să lucreze în cadrul unor parteneriate perfect funcţionale, care să elaboreze şi să implementeze proiecte integrate, cu impact real asupra dezvoltării regionale. Mai ales în contextul viitoarelor investiţii teritoriale integrate (ITI) - pachete de finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe de intervenţii multidimensionale şi intersectoriale-, dezvoltarea de parteneriate între UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale) devine o prioritate absolută. În ceea ce priveşte direcţiile spre care se va îndrepta finanţarea de la Uniunea Europeană, în conformitate cu draftul Acordului de parteneriat 2014-2020 propus de Ministerul Fondurilor Europene, priorităţile de dezvoltare ale României sunt: Competitivitatea, Oamenii şi societatea, Infrastructura, Resursele, Administraţia şi guvernarea.

Cum ați identificat și planificat nevoile la nivelul regiunii?

ADR Nord-Vest lucrează acum la noul Plan de Dezvoltare Regională (PDR) 2014-2020, care va cuprinde toate proiectele strategice pentru perioada menţionată din întreaga regiune.

Acest plan va fi principalul document strategic de la nivelul regiunii şi va avea un rol esenţial în orientarea investiţiilor publice şi private în următoarea perioadă de programare. Din PDR vor fi apoi selectate 10 proiecte prioritare, după discuţii cu autorităţile din fiecare judeţ al regiunii: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare. Nu pot să nominalizez deci niciun proiect, dar pot să vă spun că, pentru ca un proiect să fie considerat prioritar, acesta trebuie să aibă în vedere tocmai această dezvoltare economică şi apoi să depăşească valoarea de 75 de milioane de euro. Respectivul proiect trebuie să aibă impact economic. Nu se vor finanţa proiecte de sine stătătoare care să nu ducă nicăieri.

Ce proiecte importante aveți în vedere pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 ?

Pentru perioada 2014-2020, nord-vestul ţării va avea un buget dublu faţă de cel din perioada 2007-2013. Mai concret, bugetul discutat este de 1,24 miliarde de euro, în

ceea ce privește doar Programul Operațional Regional.

Subliniez că această sumă nu este însă una finală, aceasta poate suferi modificări. Proiectele strategice regionale prioritare decurg din obiectivele Planului Regional de Dezvoltare, aducând în acelaşi timp o contribuţie la obiectivele şi ţintele Strategiei UE 2020. Ele trebuie să vizeze soluţionarea unor probleme semnificative sau valorificarea unui potenţial printr-o abordare complexă, integrată rezultând într-un efect de dezvoltare cu un impact teritorial cât mai mare. S-a elaborat deja fişa de proiect pentru traseul regional prioritar Transilvania Nord, care vizează conectarea celor 6 judeţe din regiune cu Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T).

Ideea de proiect s-a conturat cu implicarea tuturor actorilor interesaţi, bucurându-se de sprijinul lor, iar în lunile următoare trebuie demarate activităţile de pregătire a studiilor, analizelor necesare pentru fundamentarea investiţiei. Angajamentul promotorilor de proiecte şi maturitatea propunerilor sunt şi ele criterii de îndeplinit de astfel de proiecte în scopul creşterii şanselor de finanţare din sumele alocate României pentru perioada 2014-2020 de către Uniunea Europeană.

Publicitate

41

42

Agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Super mioara”, la un pas de omologare

de Sara BIANCA Foto: Vasile TURCULEȚ

De mai bine de 30 de ani, Țurcana albă are o surioară care-și are rădăcinile în Bistrița-Năsăud.

Mioara, corpolentă și albă din cap până în picioare, a fost creată pe vremea comuniștilor, subvarietatea numărând în prezent 30.000 de exemplare doar în Bistrița-Năsăud. Anul acesta, „super mioara” va fi, în sfârșit, omologată.

Aventura mioarei care a fost numită „Bălă de Bistrița”, nu de la frumusețea sa confirmată și de către experți, ci de la cuvântul „bălan”, care înseamnă alb, a început în urmă cu aproximativ 30 de ani în Bistrița-Năsăud.

Sprijiniți de Centrul Județean de Selecție comunist, oierii bistrițeni au încercat să realizeze o subvarietate a Țurcanei albe, care să aibă însă blana albă. De ce era așa important ca oaia să fie albă din cap până în picioare? Ne explică Ioan Câmpean, unul dintre primii crescători de „Bălă de Bistrița”: „Era important ca lâna să nu aibă niciun fir negru, să fie curată, asta pentru a fi introdusă în categoria „calitate superioară”. Făcând aceste „experimente”, ciobanii bistrițeni au observat că oile cu capul alb, fără nicio pată, au lâna albă și curată, așa s-a născut „Bălă de Bistrița”. În prima fază, Centrul Județean de Selecție a pus la dispoziția oierilor berbeci pentru montă, din rasa Țurcană, dar care trebuiau să respecte obligatoriu câteva caracteristici fizice: să fie foarte corpolenți, să aibă material genetic bun și să aibă capul alb, fără nicio pată.

După Revoluție, deși Centrul Județean de Selecție, din lipsă de fonduri nu a mai sprijinit această inițiativă care a dus la subvarietatea „Bălă de Bistrița”, oierii au continuat procesul de selecție, cumpărând berbeci care să respecte aceleași criterii de la ciobani din toate colțurile țării.

Dacă, în primii ani, oierii bistrițeni s-au putut mândri doar cu câteva exemplare, în timp, numărul mioarelor albe ca laptele a crescut văzând cu ochii, ajungând în prezent să numere nu mai puțin de 30.000 de exemplare doar în Bistrița-Năsăud. „Bălă de Bistrița” mai poate fi găsită în mai multe județe din Transilvania, precum și în județul Neamț sau în sudul țării, mai exact în Olt și Gorj.

Deși în primă fază s-a dorit crearea unei rase de oi care să aibă lâna curată, crescătorii au observat că au obținut, de fapt, o super mioară. Pe lângă faptul că are o lână de calitate superioară, Bălă de Bistrița ajunge în 5-6 luni de viață la aproximativ 40 de kilograme, greutatea fiind comparabilă cu cea a unei oi clasice ajunse la maturitate.

De asemenea, potrivit președintelui Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine, Ioan Câmpean, care deține peste 2000 de astfel de exemplare, „Bălă de Bistrița” dă cu 40% mai multă lână și mai mult lapte decât Țurcana, de exemplu, iar grăsimea laptelui este și ea mai mare cu aproximativ 20%.

Ce înseamnă acest lucru în cifre? Dacă oaia clasică dă în jur de 60-70 de litri de lapte pe sezon, Bălă de Bistrița poate să dea și 100 de litri, la care se adaugă și o perioadă a lactației mai lungă. Când vine vorba de lână, o oaie obișnuită are în jur de 2-2,5 kilograme de lână, în timp ce Bălă de Bistrița - 4,5 kilograme. „Produsele din laptele mioarei de Bistrița sunt de calitate, sunt căutate pe piață, iar cei care le cumpără le laudă mereu. Se vede de la an la an că sunt tot mai bune aceste oi”, precizează Ioan Câmpean.

Ce-i drept pentru mai multe produse și mai bune calitativ, oierii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare, mioara de Bistrița fiind puțin mai scumpă decât sora sa țurcană.

Dacă o oaie se vinde cu 400 sau 500 de lei, prețul uneia din această subvarietate ajunge și la 800 de lei, însă efortul financiar merită, mai ales că rasa este pe cale să fie omologată de către Ministerul Agriculturii.

După studii complexe care s-au întins pe mai mulți ani și pe mai multe generații de oi, după ce s-au adunat teancuri de documente care nu fac altceva decât să ateste calitățile „super mioarei”, Ministerul Agriculturii a decis că este cazul să omologheze subrasa, recunoscând-o astfel oficial.

Potrivit lui Ioan Câmpean, omologarea ca rasă oficială ar veni în sprijinul oierilor care s-ar bucura de mai multă încredere pe piață și ar reuși să vândă mioare din subrasa Bălă de Bistrița mult mai ușor. De asemenea, ar fi avantajați și cei care se gândesc să acceseze fonduri europene sau să ceară subvenții de la stat. ”Bălă de Bistrița” trebuia să aibă acte oficiale încă din anul 2012, însă o botezare greșită a făcut ca documentația să fie pur și simplu respinsă de către Ministerul Agriculturii.

De vină au fost specialiștii de la Camera Agricolă BistrițaNăsăud, care i-au modificat numele miorii, numind-o „Bela”.

Reprezentanții Camerei Agricole au explicat la acea vreme că s-au gândit la frumusețea oii și au crezut că numele din documentație a fost scris greșit și că, de fapt, mioara se numește „Bela” și nu ”Bălă”.

Problema a fost rezolvată însă anul acesta, „Bălă de Bistrița” fiind la un pas de omologare. Conform președintelui Asociației Crescătorilor de Ovine Bistrița-Năsăud, până la finalul acestui an super mioara va fi omologată. „Am dorit ca această oaie, albă, Bălă cum i se spune să fie mândria țării. Este mândria Bistriței deocamdată, chiar dacă mai există și în alte turme din țară. În scurt timp vom avea datele de control oficial și o vom înscrie cu identitatea ei, cartea ei de rasă care să o reprezinte”, a declarat, la ultima vizită în BistrițaNăsăud, directorul de cabinet din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Neață.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agricultură

Producem românește, mâncăm românește!

43

de Sorin TROCAN

Produsele alimentare fabricate în județul Arad vor fi sprijinite să ajungă la consumatori. Deputatul PSD arădean Dorel Căprar a elaborat un proiect intitulat „Producem româneşte, mâncăm româneşte”, platformă menită să încurajeze consumul produselor autohtone naturale şi să sprijine producătorii din sectorul agro-zootehnic şi legumicol din judeţul Arad.

Deputatul Dorel Căprar spune că a făcut deja primul pas: a adunat importanții producători din județul Arad, a inițiat o dezbatere și a constatat că majoritatea au nevoie de sprijin.

Valer Țigu, unul dintre cunoscuții producători ai Pitei de Pecica, ale cărui produse au fost expuse și degustate la târguri din România, dar și din străinătate a explicat că producătorul român are nevoie de sprijin din partea statului. „Nu se face decât să se încurajeze investitorii străini. Este o luptă incorectă, pe față, care pe noi, producătorii români, ne dezavantajează”, a explicat Valer Țigu. Producătorii arădeni spun că guvernanții acordă ajutoare de stat investitorilor străini, care după câțiva ani se relochează, în timp ce producătorul român rămâne cu afacerea sa tot în țară. Ei cer un sprijin minim din partea statului și legislație extrem de clară. Au dat ca exemplu implementarea normelor europene, care sunt mai dure ca în Germania. Instituțiile statului i-au controlat, i-au amendat și au dus aceste norme până la extrem. Așa că, acum, sate întregi din Ardeal și Banat nu mai au brutării, mori sau mici abatoare și carmangerii. Adrian Todor, producător de pâine din localitatea Zădăreni, a explicat că producătorii locali au nevoie de sprijin ca să-și poată vinde marfa. Până acum, statul încurajează investitorii străini, de tipul supermarket. Ei au politici de preț de a cumpăra foarte ieftin de la producător și de a vinde cu adaosuri comerciale mari. Numărul mare de supermarketuri în Arad duce la închiderea micilor magazine de tip alimentara, care funcționează în cartiere. „Nu știu dacă este în regulă nici pentru Guvernul României. Cele 5-10 magazine de la colț de stradă au câte 2-3 angajați și dacă facem un calcul, vedem că sunt mai mulți decât la supermarket.

Dacă nu-i sprijină nimeni, își închid afacerile, angajații lor trec în șomaj, deci le dăm bani de la stat”, a explicat Adrian Todor. Un alt producător arădean, Viorel Lazăr, administrator al SC Lazăr & Sohne SRL, are o experiență de peste 18 ani în Germania și produsele sale sunt extrem de căutate pe piața românească. Dar el a arătat că firma sa este încă supusă unor controale „cu dedicație” din partea instituțiilor statului. Firma SC Lazăr & Sohne SRL are o cifră de afaceri de 29 de milioane de euro pe an și vinde produse din carne în România, Italia și Spania.

Proiectul ajunge în Parlament Dorel Căprar a explicat că după discuțiile cu producătorii, proiectul său se va materializa printr-o declaraţie politică, pe care o va susţine în Parlamentul Românei. „Am pornit de la ideea că judeţul Arad are un potenţial agricol imens şi o tradiţie pe măsură, iar producătorii şi procesatorii din regiune trebuie promovaţi la adevărata lor valoare. De aceea consider esenţial dialogul şi întâlnirile cu producătorii, în

vederea identificării şi centralizării problemelor pe care le întâmpină aceştia în practica curentă. Scopul final al acestei acţiuni este elaborarea unor iniţiative legislative care ar putea impulsiona activitatea şi uşura producţia şi desfacerea mărfii şi, nu în ultimul rând, ar putea contribui la întărirea poziţiei şi prestigiului unor branduri locale”, a declarat deputatul Dorel Căprar. În ceea ce îi privește, producătorii prezenți la întâlnirea mediată de parlamentarul arădean au avut poziții oarecum similare. Ei au cerut sprijin pentru a rezista pe piață, chiar dacă, într-o economie concurențială, o asemenea măsură nu prea și-ar avea rostul. Printre ideile lansate, câteva ar putea fi puse în practică, în folosul producătorilor arădeni.

Un exemplu ar fi înființarea unei asociații care să-i reunească și care să pună bazele unei mici rețele de magazine care să comercializeze produsele tradiționale arădene.

44

Agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Teren românesc pentru un vis elvețian Un tânăr agronom elvețian și-a înființat o fermă ecologică, la Firiteaz, un sat din județul Arad. Visul lui este ca românii să înțeleagă importanța acestor produse ecologice și să se hrănească sănătos. de Liliana BRAD La Firiteaz, un sat situat la 25 de kilometri de Arad, Christian Hani, un tânăr elvețian a înființat o fermă bio, cea mai mare din zonă. Părinții săi au vrut să-l sprijine ca să-și urmeze visul, acela de a deveni inginer agronom. Numai că, în Elveția, ei nu aveau pământ și în această țară este aproape imposibil să cumperi teren pentru că nu se vinde, ci se lasă moștenire în familie. Ceea ce ajunge totuși la vânzare, este extrem de scump. Nici în Austria și nici în Ungaria, elvețienii nu au avut această posibilitate de a achiziționa terenuri agricole. Pentru a-și ajuta copilul, familia Hani a cumpărat câteva sute de hectare de teren agricol în România, în județul Arad, la Firiteaz. În 1998, ei au venit în țara noastră și au rămas uimiți că există pământ cât vezi cu ochii, dar nimeni nu-l lucrează. „Tata a spus că a venit momentul și a cumpărat câteva sute de hectare”, își amintește Christian Hani. În 2004, Christian Hani a absolvit studiile Facultății de Agronomie din Berna, în Elveția. Acolo a învățat agricultura clasică, însă s-a simțit atras de agricultura bio. „Problema a fost că ceea ce am învățat eu la facultate a fost diferit față de ceea ce fac eu acum. Adică, la facultate am învățat despre agricultura convențională, cu pesticide, cu îngrășăminte chimice și aici noi am început o agricultură ecologică”, povestește Christian Hani.

Agricultura bio, după metode străvechi Christian Hani a terminat facultatea și a venit în România, la Firiteaz. Începutul nu a fost ușor: nu cunoștea nici limba română, nici legislația, iar despre agricultura ecologică știa doar ceea ce a citit în cărțile de specialitate. Dar a avut ambiție și a pus bazele unei ferme bio, o noutate atât pentru el, cât și pentru localnici. Aceștia, când au văzut metodele aplicate pentru a obține produse bio, au crezut că fermierul european își îngroapă banii în pământul din localitatea lor. „La

început localnicii nu au înțeles acest tip de agricultură”, spune Christian Hani. A semănat trifoi alb, pe care l-a recoltat și l-a lăsat pe câmp pentru a îmbunătăți calitatea pământului.

După doi ani a semănat grâu, un soi bio, căutat în străinătate. „Grâu Spelta, un soi foarte vechi de grâu care se potrivește foarte bine pentru agricultura ecologică. Are o talie foarte mare, crește repede și înalt și nu lasă loc pentru buruieni.

Originar vine din Germania și Elveția. Foarte interesant este la combină, combina nu bate grâul care rămâne în pleavă și necesită o decorticare înainte de a fi măcinat. Calitățile lui sunt foarte apreciate și grâul are un randament constant chiar dacă avem secetă sau ploi multe”, spune agronomul elvețian. Christian Hani nu folosește deloc azot pentru culturile sale. El zâmbește și spune că practică o agricultură asemănătoare cu cea pe care au practicat-o străbunicii noștri, în urmă cu peste o sută de ani. „Noi credem că produsele sunt mai sănătoase, că sunt fără substanțe chimice. La cereale obținem în medie 2000 de kilograme la hectar, pentru că avem parcele care în trecut au fost lucrate necorespunzător, iar acolo productivitatea este mai mică. Deci, deocamdată obținem în medie 2 tone la hectar. Eu cred că în viitor, dacă ajungem la o fertilitate normală, să creștem media la hectar”, spune Christian Hani. Prețul la cerealele de acest tip este dublu față de cele cultivate după metode clasice. „Prețul de vânzare, putem spune că este dublu față de cele convenționale. Cerere este, dar produse suficiente nu sunt. Piața cere asemenea produse. În momentul de față 95% din producție merge în Elveția, dar în viitor sperăm să vindem cât mai mult în România”, spune agronomul elvețian.

Toată familia s-a mutat în România La scurt timp după ce a pus bazele fermei, la Firiteaz a sosit și soția lui, inginer agronom, iar primul lor copil s-a născut

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agricultură

în România. Acum, el are doi copii care urmează cursurile grădiniței și școlii din sat. După câțiva ani, au venit sora și cumnatul său, tot agronomi, care l-au ajutat cu agricultura bio. Tânăra ingineră elvețiancă s-a specializat în producerea ceaiurilor, pe care le comercializează printr-un lanț de hipermarket-uri din România. „Am fost în contact cu alți pionieri în agricultura ecologică și prin schimburi de experiență am reușit”, a explicat Christian Hani. După copii, la Firiteaz au sosit și părinții care s-au obișnuit foarte repede în România. Toți vorbesc bine limba română și consideră Firiteazul ca adevărata lor casă. În Elveția, povestește Christian, merg foarte rar, o dată pe an, ca să-și viziteze rudele.

În România nu există procesare În România, explică agronomul elvețian, se consumă tot mai multe produse bio. S-au înființat ferme bio, însă nu există posibilitatea de procesare. Așa că totul se exportă, după care produsele rezultate se întorc în țara noastră, însă la prețuri mult mai mari. „Noi simțim o cerere mare de produse bio, dar problema este o lipsă de procesare în țară. De aceea pleacă din România marfa brută în Austria, Elveția, Germania și se întorc produsele mult mai scumpe înapoi. Pentru viitor, un lucru mult mai important vor fi investițiile în procesare”, a concluzionat Christian Hani.

Ferma de la Firiteaz s-a dezvoltat. A fost achiziționat un întreg parc de utilaje agricole, majoritatea second-hand. Pentru a-și dezvolta ferma, Christian Hani a accesat un proiect european. Astfel, prin Programul Naţional de Dezvoltare

Rurală a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 125.000 de euro și și-a putut cumpăra utilaje noi. În România, agricultura ecologică sau agricultura fără chimicale începe să aibă tot mai mulți adepți. Tânărul agronom elvețian, care și-a adus întreaga familie în țara noastră, ca să muncească pământul roditor din Câmpia Aradului demonstrează că o fermă bio poate fi un adevărat succes. Visul lui este ca românii să înțeleagă importanța acestor produse și să se hrănească sănătos. Problema în România, crede elvețianul care devine pe zi ce trece tot mai român, este legată de mentalități. Așa cum localnicii din Firiteaz au ajuns, după câțiva ani, să aprecieze munca agricultorilor din Țara Cantoanelor, și alții vor putea să învețe, în timp, să facă agricultură ecologică. Miza este, de fapt, dincolo de profit, legată de sănătatea alimentației noastre.

45

46

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Impozitul pe construcţii în anul 2014 Noua modalitatea de impozitare a a construcţiilor speciale, realizată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2013, a constituit una dintre modificările semnificative în domeniul fiscalităţii din acest an.De la 1 Ianuarie 2014, persoanele juridice care deţin în patrimoniu construcţiile (enumerate în grupa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare) urmează să achite acest impozit.

În acest context urmează să detaliem în continuare prevederile art. 296^35 din Codul fiscal, ce stabileste că impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior.

Persoanele juridice care achită impozitul Impozitul este datorat de persoanele juridice române, fiind vizate toate societăţile comerciale, indiferent de forma de organizare, dar şi persoanele juridice străine ce desfăşoară activităţi economice printr-un sediu permanent, cum ar fi sucursalele sau societăţi comerciale străine care şi-au declarat sediul social în România. În cazul operaţiunilor de leasing, la aplicarea noului impozit, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, pentru leasingul financiar şi locatorul, pentru leasingul operaţional.

Persoanele juridice care îşi încetează existenţa în cursul anului trebuie să declare şi să plătească impozitul până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

De asemenea, persoanele juridice nou-înfiinţate dato rează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.

Nu datorează acest tip de impozit persoanele fizice, instituţiile publice, asociaţiile şi fundaţiile sau institutele naţionale de cercetare-dezvoltare.

Construcţiile pentru care se datorează impozitul Construcţiile vizate de acest impozit sunt enumerate în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare, fac parte din diverse segmente de activitate şi reprezintă în principal: • construcţii pentru transporturi de poştă şi telecomunicaţii;

• centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice; • construcţiile de locuinţe şi social-culturale; • staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni; • piste şi platforme; • sonde de ţiţei, gaze şi sare; • rampe de încărcare – descărcare; • coşuri de fum şi turnuri de răcire; • iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; • ecluze şi ascensoare; • baraje, jgheaburi pentru piscicultură; • infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console); • platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv; • construcţii pentru transportul energiei electrice; • lacuri artificiale de acumulare şi canale de irigaţii; • construcţii pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare; • construcţiile pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat şi pentru termoficare, etc.

Normele de implementare a acestor măsuri legislative nu au fost încă adoptate, dar sunt deja semnale că urmează să intervină o serie de clarificări legate de unele elemente referitoare la construcţiile care apar în evidenţa contabilă a unor societăţii, cum ar fi barajele, căile ferate sau de infrastuctură rutieră şi care aparţin de fapt statului.

Baza impozabilă avută în vedere pentru stabilirea acestui impozit este valoarea brută a clădirilor înregistrate în patrimoniul persoanelor juridice. Datorită acestei sintagme juridice, în vederea implementării şi aplicării acestui impozit au apărut deja în practică divergenţe de opinii.

Apreciem că modificările legislative vizează în esenţă doar construcţiile asupra cărora nu se plăteşte deja impozitul pe clădiri, deoarece aceeaşi bază de impunere nu poate fi luată în calcul de două ori la impunerea fiscală.

Ori, având în vedere că impozitul pe clădiri se plăteşte exclusiv de contribuabili care au construcţii în proprie-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

consultanță juridică

47

tate, prin aceste modificări s-a dorit extinderea bazei de impozitare şi cu privire la alte drepturi asupra clădirilor decât dreptul de proprietate.

Aşadar prin noul impozit referitor la construcţiile aflate în “patrimoniu” persoanelor juridice sunt vizate şi alte drepturi patrimoniale (cum ar fi: dreptul de folosinţă, administrare, concesiune etc.) asupra construcţiilor.

Cota de impozitare şi baza impozabilă Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. În vederea stabilirii acestui impozit, din valoarea brută a acestor construcţii, astfel cum apar în evidenţa contabilă a persoanei jurdice, se scade: i) valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX, de către contribuabil sau proprietar, după caz; ii) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; iii) valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9, reprezentând "terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole" . În situaţia în care, în cursul anului curent, se înre gistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, impozitul pe construcţii deja calculat nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat doar pentru anul următor.

Cheltuiala cu impozitul pe construcţii este una deductibilă la stabilirea profitului impozabil pe profit. În plus, regulile fiscale stabilesc că deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar.

Persoanele juridice trebuie să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Pe lângă declarare, plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi de 25 septembrie, inclusiv, a anului pentru care trebuie achitat.

Subliniem în final că acest impozit reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, spre deosebire de re-

glementare anterioară în care aceste impozite pe construcţii rămâneau în sarcina autorităţilor publice locale.

Aşadar extinderea bazei impozabile realizată prin acest impozit s-a făcut în detrimentul comunităţilor locale, fiind trecută la administraţia centrală. ***** În final, se remarcă faptul că prin aceste modificări legislative are loc o creştere subtanţială a sarcinii fiscale pentru persoanele juridice care deţin în patrimoniu astfel de construcţii, dar în acelaşi timp datorită dificultăţilor de implementare a acestor măsuri sunt încă aşteptate o serie de clarificări din zona legislativă .

Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

48

Cercetare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prunul care poate salva agricultura românească

La ultima vizită la Bistrița, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat că vrea ca Stațiunea de Cercetare Pomicolă din municipiu să devină pepiniera Transilvaniei. Stațiunea a reușit însă ceva ce alte instituții de gen din România nu au reușit: să ajute la producerea unui prun minune care ar putea salva culturile și ar reduce considerabil costurile. de Sara BIANCA Încă din anul 1996, în laboratoarele Stațiunii de Cercetare Pomicolă Bistrița se studiază prunul transgenic, numit „honey sweet”, care prezintă rezistență ridicată la virusul Plum pox, cel mai mare „dăunător” din livezile din întreaga lume. Totul se întâmplă cu sprijinul cercetătorilor din Franța și Statele Unite.

Virusul a fost raportat prima dată în Bulgaria în 1918, iar de atunci s-a răspândit progresiv pe tot continentul european, iar ulterior şi pe celelalte continente. În România, virusul Plum pox este răspândit în toate regiunile pomicole. „Nu există livadă de pruni în România, în care să nu existe acest virus. Pierderile economice sunt foarte mari. Nu există o evaluare în acest sens, dar soiurile sensibile pot fi afectate 100%. Soiurile tolerante limitează pierderile, dar nu stopează răspândirea virusului. În momentul în care un prun este afectat, el nu mai poate fi vindecat. Afectată este producţia şi calitatea, pentru că virusul provoacă o cădere prematură a fructelor, deformarea acestora, scurgeri de gome, modificări biochimice între zahăr şi aciditate, fructele devenind practic improprii consumului”, spune cercetătorul Ioan Zagrai.

La nivel mondial, Plum pox poate compromite și 100% din producție, mai ales când vorbim despre soiurile sensibile, iar prunul transgenic are o rezistență tocmai la acest virus, aducând speranță în rândul agricultorilor. Odată infectate cu acest virus, prunele nu mai sunt bune pentru consum, provocând astfel mari pierderi. În total, prunul transgenic este studiat în lume de 20 de ani, primul cercetător care a pus bazele unui astfel de proiect pe meleaguri bistrițene fiind Nicolae Minoiu, acum pensionat.

Au preluat ștacheta Ioan și Luminița Zagrai și doi tehnicieni. „Domeniul biotehnologiilor deschide un nou drum agriculturii mondiale, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt o dovadă a acestui lucru. Dacă ne referim la prunul transgenic, atunci putem spune că acest prun a fost creat din do rinţa de a găsi soluţii viabile pentru combaterea virusului Plum pox sau vărsatul prunului, un virus care compromite în mare parte producţia de prune”, explică Ioan Zagrai, cercetătorul care lucrează la acest proiect încă din anul 1996, când cercetătorul Nicolae Minoiu a pus bazele acestuia. „Honey sweet” a fost creat pe un principiu care se aseamănă cu vaccinarea la oameni. Se inserează în genomul plantei un fragment mic de ADN din virusul Plum pox, iar sistemul imunitar al acesteia recunoaşte orice infecţie cu acest virus şi îl distruge.

Primul prun care prezintă un nivel ridicat de rezistenţă la virus s-a creat printr-o colaborare dintre Statele Unite şi Franţa. Primele cercetări din România, începute în 1996, s-au realizat în cadrul unei colaborări cu Centrul de Cercetare Bordeaux (INRA) din Franţa. A urmat mai apoi un proiect în 2003, finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul căruia România a participat prin Staţiunea de Cercetare

Pomicolă Bistriţa alături de instituţii prestigioase din Franţa, Spania, Germania, Italia sau Slovenia.

A fost aleasă România pentru cercetare, tocmai pentru că, potrivit statisticilor, prunul este o specie dominantă în ţara noastră şi în acelaşi timp este una dintre cele mai afectate de virusul Plum pox.

Deşi au fost începute în 1996, cercetările de la Bistriţa continuă şi în prezent, în colaborare cu INRA Bordeaux şi Statele Unite. Până acum s-a studiat rezistenţa la virus, dar şi reducerea poluării cu pesticide, prunul transgenic neavând nevoie de protejare cu pesticide. Cercetările prezente vizează însă obţinerea informaţiilor suplimentare referitoare la producţia şi calitatea acestui soi.

Rezultatele obţinute în România sunt foarte importante atât când vine vorba de rezistenţă cât şi de siguranţă asupra mediului. Descoperirile făcute la Bistriţa au ajutat la certificarea prunului în Statele Unite. În Statele Unite, prunul transgenic este autorizat şi este deja cultivat din 2010, în Europa acesta urmând să ajungă în livezi abia peste 4-5 ani, dosarul de autorizare fiind deja în lucru.

Conform cercetătorului bistriţean, prunul transgenic se plantează şi se îngrijeşte la fel ca unul convenţional, acesta fiind „scutit” însă de pesticide, pentru că este deja protejat de virusul Plum pox. Un prun transgenic nu va costa mai mult decât unul convenţional, estimează Ioan Zagrai.

Acesta recunoaşte totuşi că printre barierele cu care se confruntă se numără şi percepţia publică cu privire la organismele modificate genetic, numeroase ONG-uri dezinformând populaţia în acest sens. „Plantele transformate nu reprezintă un risc pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor şi, mai mult, această strategie poate fi deosebit de utilă pentru reducerea poluării mediului provocată de abuzul utilizării pesticidelor. Există date numeroase care reflectă siguranţa pentru mediu şi sănătatea oamenilor”, afirmă cu convingere cercetătorul bistriţean.

Agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Un italian a câştigat “pariul” cu agricultura

Convins de faptul că şi la noi se poate face performanţă, un om de afaceri italian a “pariat” pe agricultura românească. Şi a câştigat! Martini Luciano a ales să investească în agricultura din Banat, iar, la ora actuală, el se poate mândri că deţine cea mai mare suprafaţă arabilă de teren dintre toţi investitorii străini din România. de Laura M. BONDRILĂ

Martini Luciano este asociat unic al companiei Emiliana West Rom SRL. Societatea comercială a fost înfiinţată în anul 2000 în judeţul Timiş şi activează în zona Dudeştii-Vechi-ValcaniTeremia, mai exact în partea de vest a judeţului Timiş. Pasiunea pentru agricultură, perseverenţa şi optimismul au fost numai câteva dintre ingredientele “reţetei de succes” a acestei afaceri.

“Pariul” cu agricultura nu este unul uşor de câştigat şi nici unul fără riscuri. Totuşi, o bună gestionare a resurselor şi seriozitatea celor care au pus umărul şi sufletul la construirea afacerii au reuşit să urce în topul naţional această companie din domeniul agriculturii şi să o situeze pe prima poziţie între deţinătorii străini de terenuri din ţara noastră. Aşa se face că, la ora actuală, SC Emiliana West Rom SRL administrează o suprafaţă de aproximativ 12.000 de hectare de teren în judeţul Timiş, din care circa 10.000 de hectare se află în proprietatea companiei - potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) care includ atât suprafeţele deţinute în proprietate de persoanele juridice, cât şi suprafeţele arendate de acestea din diverse surse. Activitatea companiei a fost dezvoltată pe direcţia prelucrării grăsimilor vegetale, agricultură, zootehnie şi depozitare, fiind o investiţie care depăşeşte, în prezent, 30 de milioane de euro, având o cifră netă de afaceri de peste 54 de milioane de lei şi un profit net de aproximativ 2,2 milioane de lei.

cenţă Valmont. Mai exact, firma are la dispoziţie 26 de module de instalaţii de irigare universale, standard, model 8120 L de 300 metri liniari, precum şi patru module de instalaţii de irigare cu pivot de remorcare model 8120 L de 400 mentri liniari. Dincolo de toate aceste investiţii notabile, compania se detaşează de alte societăţi de profil, mai ales prin faptul că a reușit într-un timp foarte scurt să confere un plus de potenţial economic zonei în care îşi desfăşoară activitatea, dinamizând realmente piaţa muncii. Aşa cum le place să spună şi reprezentanţilor societăţii, “aici conceptul de <precision farming> nu defineşte un experiment, ci chiar un mod de lucru efectiv”.

„Precision farming” un mod de lucru efectiv

Ferma zootehnică – “bijuteria” firmei

SC Emiliana West Rom SRL beneficiază de o dotare tehnică de ultimă generaţie, precum şi de un sistem GPS de urmărire a procesului de producţie. De asemenea, firma deţine o bază de stocare modernă cu o capacitate de 80 mii de tone, din care 40 mii de tone în celule verticale, computerizată şi complet automatizată, dar şi de o bază performantă de selectare, uscare şi tratare a seminţelor. De asemenea, Emiliana West dispune şi de instalaţii de irigat model 8120 realizate în România sub li-

O atenţie deosebită a fost acordată, mai ales în ultimii ani, de către responsabilii companiei, sectorului zootehnic. Aceştia se mândresc pe bună dreptate cu efectivele de animale deţinute, toate atent selectate şi provenite din cele mai bune linii genetice. "<Bijuteria> companiei este Ferma Zootehnică de Bovine de la Teremia Mică, În clasamentul general al propriepopulată cu animale din cea mai bună linie tarilor de terenuri arabile din genetică a rasei LIMOUSINE”, afirmă România, Martini Luciano, prin SC reprezentanţii Emiliana West Rom. EfecEmiliana West Rom SRL, se sitivul total de animale din această fermă tuează pe poziţia a şasea după SC este de aproape 1200, din care: 12 tauri Agricost SRL - 56.168 ha (deţinut de reproducţie genetică, 700 de vaci, 200 de Constantin Duluţe), SC Comcejuninci şi 300 tineret bovin. real SA - 27.494 ha (Mihai Anghel), Toate aceste animale au fost atent seInteragro - 18.258 ha (deţinută de lecţionate, au origine cunoscută, sunt Ioan Niculae), Maria Trading produse în România şi sunt înscrise în 11.157 ha şi Intercereal Movila (Inarborele genealogic al rasei, arată reteragro) - 10.863 ha. sponsabilii societăţii. Datorită calităţii cărnii şi a rentabilităţii, rasa LIMOUSINE se află la ora actuală pe locul 1 în Anglia. Rasa este foarte bine apreciată şi în alte ţări, cum ar fi: Franţa - locul 2, Canada - locul 2, Italia şi S.U.A. - locul 3.

Top zece

52

Capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZONA EURO – ANUL ECONOMIC 2014 Zona Euro a consemnat un punct de inflexiune în 2013, pe fondul depăşirii punctului culminant al crizei datoriilor suverane (problema care a pus în pericol la un moment dat existenţa Uniunii Monetare). PIBul a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv în T3, cu 0,1% qoq. În dinamică anuală ritmul de contracţie s-a temperat în T3 (doar 0,4%), pe fondul stabilizării cererii interne. Consumul privat a scăzut cu 0,4% an/an, iar declinul investiţiilor s-a temperat la -2,5% an/an. Totodată, consumul public a accelerat la 0,6% an/an. Cererea externă netă a contribuit cu 0,2 p.p. la dinamica anuală a economiei în T3: exporturile (+0,8% an/an), iar importurile (+0,5% an/an).

Indicatorii macroeconomici comunicaţi recent au prezentat evoluţii favorabile, confirmându-se procesul de relansare graduală, dar neuniformă, în urma incidenţei Marii Recesiuni. Cererea externă netă a continuat să fie motorul economic în noiembrie: exporturile au scăzut cu 0,1% mom (la 158,1 mld. EUR), iar importurile s-au contractat cu 1,3% mom (la 142,1 mld. EUR); astfel, balanţa comercială a înregistrat un excedent de 16 mld. EUR, în creştere cu 11,9% mom. La 11 luni, exporturile au crescut cu 1,1% an/an, la 1,7 trilioane EUR, iar importurile au scăzut cu 3,4% an/an, la 1,6 trilioane EUR. Balanţa comercială a consemnat un excedent de 145,3 mld. EUR, în creştere cu 109% an/an. Dinamica cererii externe din ultima perioadă (exporturi record în 2013) coroborată cu semnalele de stabilizare a cererii interne se reflectă la nivelul industriei (care a iniţiat un proces de relansare graduală). Producţia industrială a crescut cu 1,8% mom în noiembrie, cel mai bun ritm din ultimele luni, notându-se componenta bunuri de capital (+3% mom). Raportat la noiembrie 2012, producţia industrială a crescut cu 3% (bunuri de capital (+4,4% an/an) şi bunuri intermediare (+3,3% an/an)), evoluţii care exprimă premise mai bune pentru investiţii în perioada următoare.

Totodată, în sfera cererii interne, evoluţiile recente susţin scenariul de stabilizare şi relansare graduală. Semnalele de politică economică din Germania (tranziţia de la austeritate la expansionism bugetar), coroborate cu expansionismul monetar se vor resimţi pozitiv pentru investiţii, cu impact pentru consumul privat (principala componentă a PIB) în trimestrele următoare. Comerţul cu amănuntul a crescut cu 1,4% mom în noiembrie (+1,6% an/an). În piaţa forţei de muncă, numărul de şomeri s-a majorat cu 4 mii, la 19,24 milioane în noiembrie. Această evoluţie a fost determinată de creşterea numărului de şomeri în Franţa (cu 10 mii) şi Italia (cu 58 mii). Pe de altă parte,

numărul de şomeri s-a diminuat în Spania (cu 24 mii) şi Portugalia (cu 6 mii). Rata şomajului a stagnat la nivelul maxim istoric de 12,1%. Se menţin, în continuare, divergenţe importante între ţările membre: cel mai ridicat nivel se consemnează în economiile din Europa de Sud, ţările cele mai afectate de valurile Marii Recesiuni (peste 25% în Grecia şi Spania); cel mai redus nivel se înregistrează în grupul core al regiunii: Austria (4,8%), Germania (5,2%).

Pentru 2014 previzionăm că Zona Euro va creşte cu 0,6% an/an, în scenariul macroeconomic, evoluţie determinată de ajustarea decalajului între cererea externă şi cererea internă, prin relansarea investiţiilor: formarea brută de capital fix ar putea creşte cu 1,5% an/an în 2014.

Scenariul de relansare a investiţiilor este susţinut de o serie de factori: expansionismul monetar fără precedent şi ameliorarea mecanismului de transmisie a politicii monetare; depăşirea punctului culminant al ajustării în urma incidenţei crizei datoriilor suverane (fapt confirmat şi de declinul primelor de risc şi al costurilor de finanţare în ţările Europei de Sud, dar şi de succesul înregistrat de guvernul irlandez la prima finanţare din piaţă după acordul de bailout de 3 ani); premisele de stabilizare a consumului privat (confirmate şi de evoluţiile recente din piaţa forţei de muncă); semnalul de politică economică emis de Germania (de trecere de la austeritate la expansionism bugetar); nivelul record al exporturilor în 2013.

Totodată, previzionăm o evoluţie mai bună a consumului guvernamental în 2014 (avans de 1% an/an), scenariu susţinut de stabilizarea datoriei publice, dar şi de scăderea costurilor de finanţare a statelor. De asemenea, în 2013, majoritatea statelor din regiune vor fi ieşit din Procedura de Deficit Excesiv (datele vor fi comunicate în primăvara anului 2014).

Pe de altă parte, în acest scenariu, consumul privat va cvasistagna în 2014, pe fondul climatului dificil din piaţa forţei de muncă şi din piaţa creditului.

Pentru componentele cererii externe nete previzionăm o decelerare a exporturilor (la 0,3% an/an) şi o stabilizare a importurilor (stagnare, după declinul din 2013). Acest scenariu este susţinut şi de evoluţia cursului real efectiv al EUR (apreciere cu 5,6% an/an în perioada iunie-noiembrie 2013). În încheiere atragem atenţia cu privire la principalii factori de risc pentru acest scenariu central: 1. Mix-ul de politici economice din S.U.A., cu impact pentru evoluţia costului de finanţare pe mapamond; 2. Posibilitatea instaurării deflaţiei în Zona Euro; 3. Nivelul ridicat al datoriei publice; 4. Perpetuarea unui climat dificil în sectorul bancar din Europa; 5. Întreruperea prea timpurie a eforturilor de consolidare bugetară în ţările cele mai afectate de criza datoriilor suverane.

Interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

53

UMF Cluj, în elita internațională

de Codrin PÂRCĂLAB

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj a sărbătorit, în 2 decembrie, zilele universității, un eveniment devenit deja tradiție. În cadrul evenimentului s-au organizat sesiuni stiințifice și workshop-uri la care au luat parte aproximativ 6.000 de studenți și 800 de cadre didactice. Prof. univ. dr. Alexandru Irimie, rectorul universității, a răspuns la câteva întrebări pentru Transilvania Business.

Ce rol joacă Universitatea de Medicină si Farmacie Cluj în societatea clujeană, dar și în cea românească?

UMF Iuliu Haţieganu Cluj, prin misiunea asumată, pregăteşte practicieni şi cercetători pentru profesiile de sănătate la toate nivelele (licenţiati, masteranzi, doctoranzi, rezidenţi) la standarde europene. Contribuie, de asemenea, prin implicarea în proiecte de cercetare instituţionale, naţionale şi internaţionale la îmbogăţirea tezaurului de cunoştinţe a spaţiului de cunoaştere european şi mondial. Prin contribuţia la asistarea stării de sănătate a populaţiei, personalul academic al universităţii oferă, în spitalele universitare şi laboratoarele de cercetare dotate la standarde corespunzătoare, prestaţie înalt calificată nu numai pentru populaţia Clujului sau a Transilvaniei, dar şi pentru solicitanţi din întreaga ţară. Nu trebuie uitată însă nici implicarea numeroşilor noştri colegi în foruri şi structuri profesionale şi sociale atât locale cât şi naţionale şi internaţionale, adesea în calitate de decidenţi sau lideri.

Ce proiecte doriți să implementați în anul care urmează?

Dacă vă referiţi la anul calendaristic 2014 (noi în instituţiile academice măsurăm timpul în ani universitari - din octombrie în octombrie), suntem pregătiţi să finalizam şi să implementăm o serie de proiecte atât structurale cât şi de conţinut academic. În primul rând, în primăvara anului 2014, vom finaliza şi implementa criteriile de identitate ale universităţii prin noul brand, al cărui dezbatere a început în cursul anului 2013. Dorim să finalizăm, de asemenea, regularizarea scriptică şi faptică a întregului patrimoniu al universităţii.

Avem în vedere, de asemenea, realocarea şi reabilitarea unor spaţii atât pentru activităţi educaţionale şi de cercetare cât şi cu destinaţii sociale şi recreaţionale pentru studenţi şi personalul universităţii (şi mă refer atât la personalul activ, cât şi la cel pensionat, dar rămas ataşat instituţiei). Pe linia conţinutului academic vom implementa noi modalităţi educaţionale şi de învăţare, noi mijloace de documentare, noi posibilităţi de validare şi valorificare a rezultatelor celor mai diferite activităţi desfăşurate în spaţiul universitar.

Care sunt punctele forte ale Universității de Medicină și Farmacie Cluj?

Zilele Universităţii de Medicină și Farmacie ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca s-au desfăşurat în acest an sub sloganul „Profesionalism, valoare şi performanţă”, definind ponderile atribuite activităţilor de fiecare zi în universitatea noastră. Dacă adăugăm la acestea ceea ce am moştenit şi spre ceea ce tindem, adică „Tradiţie şi inovare”, aveţi o imagine completă a punctelor noastre forte.

Odată cu prestigioasa Diploma Label-CIDMEF ce privilegii vă revin?

Aşa cum sugerează denumirea, evaluarea realizată de prestigiosul for francofon conferă o etichetă: o etichetă a îndeplinirii unor standarde de calitate. Şi evident că ne bucurăm şi ne mândrim pentru cucerirea ei, dar rămânem conştienţi că o asemenea recunoaştere a performanţei nu conferă privilegii, ci în mod cert obligă; obligă la păstrarea standardelor atinse, obligă la depăşirea acestor standarde, obligă la a sprijini parteneri din ţară şi din ţări în curs de dezvoltare pentru atingerea acestora.

Ce înseamnă această diplomă, mai exact, pentru universitate și pentru Cluj?

Pentru universitate, calificarea conferită înseamnă, în mod cert, premiza îndeplinirii planurilor de viitor pe care vi le-am înşirat. Pentru urbe, îmi doresc să reprezinte confirmarea şi legitimarea aşteptărilor concetăţenilor noştri: o instituţie cu valori perene, credibilă, prestigioasă şi modernă.

Care sunt planurile de viitor ale Universității de Medicină și Farmacie Cluj? În primul rând, aşa cum am mai amintit, vrem să ne conturăm cât mai clar identitatea şi să ne facem cunoscută prezenţa în spaţiul european al educaţiei, al cunoaşterii și al cercetării. Vrem să rămânem o universitate de referinţă în domeniul ştiințelor de sănătate în ţară şi în Europa Centrală şi de Est, tindem spre o poziţie eligibilă în ierarhiile universitare europene şi mondiale. Dar, în acelaşi timp, vrem să oferim o a doua casă şi familie tuturor colegilor noştri şi o Alma Mater studenţilor şi absolvenţilor noştri.

Turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Munţii Semenic – un autentic “acoperiş al Banatului” Munţii Semenic reprezintă una dintre cele mai importante şi căutate atracţii turistice bănăţene. Este locul ideal pentru o escapadă de week-end sau chiar pentru o vacanţă mai lungă. O adevărată salbă de staţiuni se întind de-a lungul munţilor, fiind vizitate pe aproape tot parcurul anului de turişti români şi străini dornici de relaxare, sport şi aer curat. de Laura M. BONDRILĂ Munţii Semenic sunt situaţi pe aliniamentul munţilor Ţarcu, Godeanu şi, parţial, al Cernei. Poziţia lor deosebită le-a conferit denumirea de “acoperişul Banatului”, deşi nu constituie nici pe departe cel mai înalt masiv muntos din partea de vest a ţării. Farmecul lor constă mai ales în faptul că aceştia se ridică brusc şi domină cu cei doar 1445 metri altitudine toate împrejurimile. Unic în peisaj este faptul că vârfurile masivului formează un triunghi aproape perfect: Semenic (1445 m), Piatra Goznei (1447 m) şi Nedeia (1439 m), astfel încât de pe oricare dintre ele se pot vedea celelalte două. Accesul spre aceste culmi nu este unul foarte dificil, ci poate fi parcurs chiar şi cu maşina. Iubitorii de drumeţii de munte pot alege una dintre cele două căi de acces: Reşiţa - Cuptoare - Văliug (Franzdorf ) - Pasul Prislop - Semenic; sau Caransebeş - Slatina Timiş - Brebu Nou (Weidental) - Trei Ape - Pasul Prislop - Semenic. Distanţa este aproximativ aceeaşi. Traseul spre culme este fascinant. Ultima porţiune a drumului de acces (Pasul Prislop - Semenic - 8 km) parcurge o diferenţă de altitudine de 400 de metri.

O dată ajunşi pe platou, turiştii pot admira aici un superb peisaj format din păşuni alpine cu suprafeţe mari de iarbă.

La marginea platoului începe pădurea mixtă, unde bradul, fagul şi molidul cresc împreună într-o armonie perfectă.

Fauna este bogată, ponderea fiind deţinută de mamifere.

Tot aici sunt localizate şi izvoarele râurilor ce izvorăsc din Munţii Semenicului: Bârzava, Nera şi Timiş. Aici, la izvorul geografic al Timişului, se află cunoscutul lac de acumulare "Trei Ape", care de altfel dă şi numele unei celebre staţiuni montane. Deşi nu este foarte înalt, Muntele Semenic oferă turiştilor zăpadă din abundenţă. Pârtiile de schi din Munţii Semenic se întind pe 5 km şi se găsesc la 40 km de Reşiţa, la o altitudine de 1400 m. Posibilităţile de agrement sunt diverse. Există o serie de centre de închiriat echipament sportiv, dar şi posibilitatea parcurgerii unor cursuri de iniţiere în schi, snowmobile, nordic walking, cicloturism, enduroturism şi drumeţii. În ultimii ani, pe Semenic au fost construite cabane şi hoteluri moderne, de diferite categorii, pentru toate buznarele, care oferă toate condiţiile petrecerii unui sejur de neuitat.

La poalele Semenicului se înşiră câteva mici staţiuni montane şi sate cu o tradiţie turistică mai veche sau mai recentă: Văliug, Crivaia, Gărâna, Trei Ape, la care se adaugă facilităţile hoteliere existente în apropierea Vârfului Semenic (1.446 m). Înconjurată de păduri şi de lacurile din apropiere, zona este căutată preponderent pentru odihnă şi relaxare.

Pe o rază de 40 de km se află patru lacuri de acumulare, care întregesc farmecul aparte al zonei. Puteţi sta la plajă pe malurile însorite ale lacurilor sau folosi facilităţile pentru activităţi sportive, puteţi practica pescuitul, vânătoarea, echitaţia sau parcurge câteva trasee montane. În timpul iernii, zăpada este abundentă şi durează uneori mai mult de 5 luni pe an pe pârtiile de schi din Semenic.

Văliug & Crivaia Văliugul se găseşte la o distanţă de aproximativ 25 km de Reşiţa, la o altitudine de aproximativ 600 m. Staţiunea a luat fiinţă în anii ’60, după construirea lacului de acumulare (Lacul Gozna), pe malul căruia au început să apară diverse facilităţi: un restaurant, debarcadere de unde pot fi închiriate bărci şi hidrobiciclete. De-a lungul timpului au fost construite în localitate mai multe case de vacanţă. După 1990, staţiunea cunoaşte o nouă perioadă de înflorire, fiind dezvoltate noi facilităţi de cazare cu servicii la nivelul standardelor europene actuale, o bază de agrement cu terenuri de tenis, o herghelie ce oferă oportunitatea practicării hipismului. Puţin mai departe, la 31 km de Reşiţa şi situată la o altitudine de 650 m, pe malurile Bârzavei se găseşte Crivaia.

Aerul staţiunii este indicat în tratarea şi recuperarea nevrozelor astenice, a unor afecţiuni endocrine şi respiratorii. Din Crivaia se pot face drumeţii spre platoul Semenic şi Peştera Comarnic (drumeţiile durează aproximativ 2,5 ore, pe trasee marcate).

Gărâna & Trei Ape În apropierea lacului Trei Ape, ridicat pe coama unui deal se află satul Gărâna. Sat tipic de munte, ridicat de coloniştii germani aduşi aici din Boemia pentru a asigura alimentarea cu lemn şi cărbune a siderurgiei reşiţene, Gărâna este azi cunoscută pentru festivalul de jazz ce se organizează anual, începând din 1996. De tradiţie mai recentă este festivalul de folk, care îşi propune să atragă la Gărâna şi amatorii acestui gen muzical. La sudul acestei zone turistice se întinde Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, incluzând şapte rezervaţii naturale şi arii protejate, cu o suprafaţă totală de peste 36.000 ha. Traseele turistice, cu o lungime totală de peste 150 km, din care 115 km pe teritoriul parcului naţional, poartă drumeţii spre crestele munţilor, puncte de belvedere, peşteri sau spre ruinele Cetăţii Turcului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Turism

Primul portal turistic transfrontalier al regiunii Banat

57

de Laura M. BONDRILĂ

Asociația Tehimpuls, al cărui membru fondator este Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), a demarat împreună cu Agenția pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin (Serbia) un proiect de peste 300.000 de euro, care urmăreşte dinamizarea turismului transfrontalier din Banatul istoric. Este vorba despre realizarea unui portal turistic care să cuprindă întreaga ofertă pe acest segment a regiunii Banat (Banatul românesc și Banatul sârbesc) – www.banatour.eu.

Portalul va fi realizat în cadrul proiectului „Regenerarea turismului transfrontalier prin servicii inovative pentru beneficiul comunităților locale“, finanțat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia. Asociația Tehimpuls este lider în cadrul acestui proiect, iar Agenția pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin (Serbia) îndeplinește rolul de partener în cadrul proiectului.

Potrivit ADR Vest, “portalul www.banatour.eu își propune să revigoreze turismul din Banat prin prezentarea tuturor informațiilor utile unui vizitator al regiunii într-o formă inovativă”. Astfel, portalul va fi trilingv (română, sârbă și engleză) și va conține o hartă interactivă a regiunii pe care utilizatorii o vor putea interoga pentru obținerea de informații suplimentare, fotografii dinamice, va integra sisteme pentru achiziția de bilete la diverse evenimente și realizarea de rezervări pentru cazare la pensiuni și hoteluri din regiune. Portalul va conține și un calendar cu evenimente din regiunea Banat și informații despre acestea, o aplicație-suport pentru planificarea unei călătorii în regiune (Trip Planner) și informații transmise în timp real despre vreme. De asemenea, va fi creată o aplicație specială care să permită accesarea informațiilor de pe pagina web pe telefoanele mobile inteligente.

Pentru asigurarea actualizării informațiilor conținute de portal și pentru prezentarea mai multor perspective, va fi creată o secțiune dedicată membrilor care va permite înregistrarea celor interesați să editeze și să posteze informații în vederea promovării produselor și serviciilor turistice din Banat. Forumul din cadrul portalului www.banatour.eu se va adresa tuturor celor care vor vizita portalul și care sunt interesați de serviciile de turism din regiunea Banat.

Brand turistic regional Proiectul „Regenerarea turismului transfrontalier prin servicii inovative pentru beneficiul comunităților locale“

în cadrul căruia se finanțează portalul www.banatour.eu are o valoare de aproximativ 334.000 de euro, dintre care finanțarea nerambursabilă este de aproximativ 316.500 de euro. Pe lângă crearea portalului, proiectul vizează înființarea și dezvoltarea unei organizații care să asigure promovarea turismului transfrontalier și susținerea administrațiilor locale în procesul de creare a unui brand turistic regional.

Tehimpuls - Centrul Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic este un organism non-guvernamental și nonprofit cu misiunea promovării inovării şi facilitării transferului tehnologic în Regiunea Vest. Tehimpuls a fost înființat în luna septembrie a anului 2006 ca urmare a Strategiei Regionale de Inovare – strategie ce a fost implementată în Regiunea Vest de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) în perioada 2004-2006.

ADR Vest este unul dintre membrii fondatori ai Tehimpuls - Centrul Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic.

Agenția pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin (Serbia) este prima instituție dedicată dezvoltării socio-economice a Provinciei Autonome Voivodina și a regiunii Banat din Serbia. Astfel, agenția caută soluții sustenabile din punct de vedere economic și social, soluții prietenoase cu mediul care să asigure o dezvoltare susținută a regiunii Banat din Serbia.

58

Interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Minifotbalul, un fenomen 100% privat Tot mai multe companii din România aleg să participe în competiții de minifotbal sau să finanțeze echipe care joacă în campionate de fotbal pe teren mic. Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei de Minifotbal din România şi al Federaţiei Europene de Minifotbal, ne-a oferit amănunte despre acest fenomen, care este, de la an la an, tot mai bine organizat.

Care este specificul acestui sport şi ce amplitudine are la noi în ţară?

Astăzi, minifotbalul este o disciplină sportivă formalizată cu reguli bine stabilite. Este practicat de fotbalişti amatori şi se joacă pe gazon sintetic, în incinte special amenajate, cu minge normală de fotbal, în format 5+1, cu porţi de handbal şi este un fenomen 100% privat. De la an la an, tot mai multe firme participă organizat în astfel de competiții sau găsesc resurse pentru a finanța echipe. În România, am pornit la drum în 2006, cu un prim campionat municipal. În 2007 am avut iniţiativa organizării primului campionat naţional de minifotbal. Lucrurile au evoluat rapid şi, prin iniţiativă antreprenorială, dăruire și încredere am ajuns să putem vorbi astăzi despre Federaţia de Minifotbal din România, organism care numără peste 30.000 de jucători legitimaţi la cele peste 2.000 de echipe aflate în peste 37 de judeţe, coordonează totodată peste 50 de campionate locale organizând şi un Campionat Naţional, o competiţie de Cupa României şi o Supercupă. Ar mai trebui adăugat că echipa naţională a României a reuşit să devină de patru ori consecutiv campioană europeană, într-o competiţie în care participă țări precum Germania, Anglia, Italia, Spania, Cehia etc.

Aţi câştigat acum doi ani şi alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Europene de Minifotbal. Cum se prezintă acest sport la nivel european?

Aşa este. În 2012, la Praga, am fost ales în unanimitate preşedinte al forului continental. Pe lângă proiectul de management, foarte mult a contat reuşita proiectului din România care a reprezentat, probabil, cel mai bun argument al capacităţii mele de a dezvolta Federaţia Euro-

peană. În prezent sunt 29 de federaţii naţionale afiliate cu un număr de peste un milion de jucători legitimaţi. La finala Campionatului European din 2013, desfăşurat în Grecia, au asistat peste 5.000 de spectatori, iar evenimentul a fost transmis în direct de 19 televiziuni din Europa. În toamna anului trecut v-aţi anunţat candidatura pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal.

Poate fi succesul de la minifotbal replicat la nivelul FRF? Reuşita Federaţiei de Minifotbal consider că a fost favorizată de tipicul instituţional pe care l-am impus. Aici corectitudinea, competiţia reală şi stimulativă, bucuria de a juca fotbal, meritocraţia, respectul şi cooperarea au făcut ca circuitul intern să fie unul neviciat de intervenţii sau corupţie, iar orientarea generală a Federaţiei să fie permanent setată pe obiectivul dezvoltării şi al performanţei.

Sunt convins că FRF poate deveni o instituţie de succes pentru că am ambiţia, ca în câţiva ani, prin viziune şi infuzia de proceduri manageriale, financiare şi de bună-guvernanţă să aducem Federaţia cel puţin la nivelul instituţiilor similare din Cehia sau Polonia.

Din punct de vedere managerial, care ar fi primele măsuri pe care le-aţi lua, dacă veţi câştiga alegerile?

Prima măsură ar fi declanşarea unei proceduri de audit financiar pentru a vedea exact care este situaţia economică a Federaţiei.

A doua măsură ar privi evaluarea obiectivă a personalului FRF pentru a vedea cine rămâne şi cine trebuie să plece.

A treia măsură va consta în cooptarea, cât mai rapid cu putinţă, pe componenta de management, a persoanelor cu expertiză în domeniile pe care le-am inclus în organigrama total nouă pe care am prezentat-o în Programul meu de guvernanţă sportivă.

Situaţia financiară a FRF este una precară. Ce planuri aveţi pentru redresarea financiară a organizaţiei?

Aveţi dreptate, FRF se află pe deficit şi a mers din rău în mai rău. Pentru redresarea financiară a instituţiei am gândit mai multe soluţii.

Mai întâi ar fi necesare câteva măsuri administrative: introducerea unei noi organigrame, mult mai suple, cu număr de angajaţi variabil, în funcţie de necesităţile instituţiei. Desfiinţarea funcţiei de trezorier şi înfiinţarea celei de manager financiar, care va fi ocupată de o persoană cu foarte bună experienţă în mediul privat. De asemenea, am prevăzut şi un post de manager pentru dezvoltarea activităţilor comerciale, astfel încât Federaţia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Interviu

să-şi poată maximiza aportul din active şi dezvoltarea de noi canale de venituri. Însă cea mai importantă resursă este performanţa sportivă. Vom investi în dezvoltarea infrastructurii sportive şi în pregătirea fotbaliştilor pentru a readuce lumea la stadion. Asta înseamnă bilete vândute, venituri din drepturile de televizare, suvenire, echipamente etc.

De asemenea, performanţa şi buna-guvernanţă sportivă atrag încrederea sponsorilor, iar o instituţie care nu este privită ca o gaură neagră poate găsi companii generoase care să fie mândre să-şi asocieze numele cu Federaţia Română de Fotbal.

Apoi sunt fondurile UEFA, FIFA, banii europeni şi multe alte surse pe care le am în vedere cum ar fi inclusiv fondurile ce ar putea proveni din industria de pariuri care produce încasări extraordinar de mari folosindu-se de jocul de fotbal. Prin urmare, consider că o anumită cotă din veniturile sistemului de pariuri ar trebui să se întoarcă cu destinaţie precisă înspre dezvoltarea fotbalului de bază şi a politicilor de combatere a corupţiei şi susţinere a integrităţii în fotbal. Aceasta se poate face prin recunoaşterea şi includerea în legislaţia naţională a drepturilor de proprietate ale organizatorilor sportivi asupra competiţiilor şi a rezultatelor acestora.

Am în vedere şi promovarea unor facilităţi fiscale, prin proiect de politică publică – modificare a Codului fiscal –, care să îi încurajeze pe antreprenori să îşi orienteze atenţia înspre sport. Este vorba despre aplicarea unei cote unice de reducere de 24% în determinarea profitului impozabil pentru sponsorizări care vizează infrastructura sportivă, cheltuielile pentru centrele de copii şi juniori şi cheltuielile cu personalul din cadrul cluburilor profesio-

niste – se pot avea în vedere condiţiile pentru ajutorul de minimis în care beneficiarul trebuie să crească şi să menţină pe o perioadă de timp un anumit număr de locuri de muncă. Într-un cuvânt: e nevoie de cunoaştere, profesionalism şi maximă probitate morală pentru a repune pe picioare Federaţia Română de Fotbal.

59

60

Afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea unei licori promovate cu amintiri de suflet

de Sara BIANCA

Într-o Românie în care licoarea specifică acestui popor, țuica, este înlocuită cu produsele industriale, un bistrițean profită de rețetele vechi și de un secol lăsate moștenire de către bunicul său. Mai mult, se folosește de povestea și amintirile sale pentru a-și promova produsul: „Holirca Someșană”.

Pe Ionică Scridon l-am găsit la un târg ce promova produsele tradiționale realizate în Bistrița-Năsăud. La standul său se odihneau sticle cu forme și modele inedite, atent așezate în cutii din lemn cu o etichetă care-ți atrăgea atenția încă din primele secunde.

Acestea adăposteau țuică sau ceea ce bistrițeanul Ionică Scridon a denumit „Holircă Someșană”. Brandul s-a născut în urmă cu 10 ani, licoarea respectând rețetele tradiționale vechi și de o sută de ani.

Licoarea promovată de bistrițean a fost făcută prima dată de Ilie Galben, bunicul său, care după ce s-a întors din război a avut primul cazan din aramă de țuică de pe Valea Someșului Mare, fabricat în 1903, în Germania. Rețetele utilizate le-a „împrumutat” de la alții sau le-a inventat chiar el.

După naționalizarea din 1948, Ilie Galben a fost declarat chiabur și s-a trezit cu cazanul confiscat de autorități. Autorizația pentru fabricarea țuicii a primit-o din nou în 1965, însă cu condiția să predea statului o parte importantă din țuică și să achite și impozite importante. Toate aceste greutăți nu l-au făcut pe Ilie Galben să renunțe la fabricarea licorii magice, chiar dacă în ultimii ani de viață și-a delectat doar apropiații cu aceasta. „Pregăteam fructele în butoaie. Se lăsa să fermenteze şi pe urmă se fierbea borhotul în cazan câteva ore, iar prin ţevi în spirală, aşezate într-un răcitor ieşea alcoolul numit „ciusla”, în partea locului. Ciusla se distila a doua oară şi abia atunci ieşea ţuica, adică „horinca” de 50-53 de grade”, se arată pe eticheta licorii someşene, care le spune celor care achiziționează „Holirca Someșană” întreaga poveste a acesteia.

70 de ani mai târziu, nepotul său Ionică Scridon, care lucrează în zona IT, folosește aceleași procedee și rețete, pe care le-a văzut la bunicul său încă de când era copil. Bistrițeanul nu s-a oprit însă aici, folosindu-se de povestea bunicului său matern pentru a-și brandui produsul și de fotografia bunicului patern pentru etichetă.

Ionică Scridon, deși și-a făcut o carieră în cu totul alt domeniu nu a rezistat să nu ducă mai departe țuica bunicului său chiar și după 1990, după ce acesta s-a stins, asta pentru că era singurul care-i știa toate secretele.

Sticlele sunt prezentate în cutii din lemn cariat, iar efectul vizual face ca acest efort să merite. Printre sortimentele care încă iau naștere în localitatea bistrițeană Feldru după metode vechi se numără țuica de prune, pere pădurețe sau cireșe. Și pentru păstrarea țuicii se operează cu grijă, butoaiele trecând prin niște procedee care vin să îmbunătățească gustul

licorii. Unul dintre procedee include ceruirea butoaielor, pentru ca țuica să nu se evapore. „Ţuica e îmbătrânită în butoaie de prun, stejar, salcâm, depinde de culoarea şi gustul pe care vreau să le obţin. E un întreg proces şi păstrarea ţuicii. Din păcate, în Bistriţa-Năsăud s-a pierdut procedeul tehnologic. Foarte multă ţuică se face în judeţ, însă nu după vechiul procedeu”, ne explică Ionică Scridon.

Producția nu este însă foarte competitivă și asta din cauza tehnologiei anevoioase. Producătorul bistrițean reușește să facă anual doar în jur de 1000 de litri de țuică, de întreg procedeul ocupându-se singur.

Prețul unei sticle se învârte între 100 de lei și 200 de lei, în funcție de sortiment, dar și de vechime. Dacă românii nu prea se îndură să scoată din buzunare 200 de lei pentru un litru de țuică, străinii nu strâmbă din nas, considerând „Holirca Someșană” unul dintre cele mai potrivite cadouri pentru angajați sau prieteni.

Sticlele cu Holircă Someșană au ajuns în mai toată Europa, Ionică Scridon primind comenzi din Germania, Franța, Olanda, Spania sau Anglia. Momentan, pentru Ionică Scridon, ”Holirca Someșană” reprezintă doar un hobby.

Acest lucru nu-l împiedică să se gândească la diversificarea ofertei folosindu-se de rețetele bunicului său și poate să crească producția.

Chiar anul 2014 va aduce un nou sortiment: țuica de caise, Ionică Scridon luând în calcul să reînvie și alte rețete ale bunicului său, care includ busuioc sau sâmbure de nucă.

Până când aceste sortimente vor putea fi gustate va trebui să treacă cel puțin cinci ani, pentru că producătorul bistrițean nu comercializează țuică mai nouă de cinci ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eveniment

63

ASIROM premiată la Gala eFinance 2014

de Transilvania Business

ASIROM a câștigat premiul la categoria e-team în cadrul Galei Premiilor eFinance desfășurată pe 28 ianuarie, în organizarea Finmedia. Premiul a fost obținut pentru eforturile concertate ale echipelor din companie, care au conlucrat cu succes în 2013 pentru realizarea unor proiecte IT de anvergură, respectiv implementarea unui nou sistem Core Insurance și un nou sistem de calcul al salariilor WizSalary.

Premiul a fost ridicat de către președintele ASIROM, Mariana Diaconescu. “Suntem deosebit de onorați să primim acest premiu și să fim invitați la această gală alături de colegii noștri din domeniul bancar și din domeniul care ne oferă servicii pentru ca noi, la rândul nostru, companiile financiare, să putem oferi servicii de calitate clienților noștri.

Prețuim mult acest premiu deoarece pune accent pe una dintre valorile companiei noastre, pe echipă. Suntem, probabil cunoașteți, cea mai veche companie de asigurări din România, în momentul de față, membră a grupului internațional Vienna Insurance Group, cel mai important grup de asigurări din zona centrală și de est a Europei. De aceea, modernizarea companiei noastre a fost, în ultima perioadă, în centrul activității noastre. Nu este un lucru ușor să înfăptuiești un sistem de core insurance. Core insurance este, de fapt, inima activității noastre, acolo unde tot portofoliul de polițe și de clienți este stocat, prelucrat și, ulterior, raportat. Proiectul a fost un efort de echipă, derulat, spunem noi, într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu rezultate deosebite”, a declarat Mariana Diaconescu.

Gala Premiilor eFinance a răsplătit performerii anului 2013, în sala Panoramic a Hotelului Marshal Garden din Capitală, printre care: ASIROM, BCR, OTP Bank, BRD Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank Romania, ING Bank Romania, MasterCard Europe CEE, Romsys și alții.

Premiile anuale eFinance sunt recunoscute, apreciate şi aşteptate cu un interes deosebit de specialiştii din industriile IT&C şi financiar-bancară din România, criteriile Finmedia în desemnarea câştigătorilor fiind riguroase şi echidistante.

Despre ASIROM Vienna Insurance Group De peste 20 de ani, ASIROM este compania de asigurări tradițională a românilor, oferindu-le acestora siguranța și confortul de care au nevoie, definind permanent tendințele pieței locale a asigurărilor.

ASIROM este, în primul rând, o companie care oferă soluții viabile clienților săi, adaptându-și permanent produsele și tarifele la tendințele pieței, respectându-și, totodată, obligațiile asumate prin contractele de asigurare.

2007 s-a dovedit a fi un an de schimbări majore, care au adus beneficii notabile pentru ASIROM, rămânând în istorie drept anul când compania de asigurări s-a alăturat marii familii a grupului lider pe piața de asigurări din Europa Centrală și de Est, Vienna Insurance Group (VIG).

Vienna Insurance Group (VIG) este lider în asigurări atât în Austria, cât și în Europa Centrală și de Est. Aproximativ 50 de companii din 24 de țări formează un Grup cu tradiție, brand-uri puternice și relații apropiate cu clienții. VIG are o experiență de 190 de ani în domeniul asigurărilor. Cu peste 24.000 de angajați, Vienna Insurance Group este liderul incontestabil pe piețele cele mai importante din portofoliu.

Prin urmare, are o poziționare excelentă, ce îi permite să profite de oportunitățile de creștere pe termen lung într-o regiune cu 180 de milioane de locuitori. Vienna Insurance Group (VIG) este compania cu cel mai bun rating al indicelui ATX de pe piața bursieră austriacă; Este, de asemenea, listat și în Prague Stock Exchange.

64

Afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiunea pentru apicultură transformată în profesie

Și-a transformat hobby-ul în job, a renunțat la cariera de profesor și s-a apropiat de o mai veche pasiune, albinele și plantele. În timp ce mulți privesc temător și cu rezerve spre o stupină, Cornelia Dostetan s-a “alăturat” micilor zburătoare al căror venin i-a adus recunoaștere națională și internațională. de Cristiana FOTA Esența s-a păstrat la Săliște, în județul Sibiu, locul unde a copilărit și unde bunicul, Constantin Fugigi, i-a cultivat pasiunea pentru albine. Atrasă de Sibiu, ani de zile, Cornelia a încercat mai multe meserii, fiind absolventă de Industrie Alimentară. Spune că a trebuit să lucreze “un timp într-o fabrică de procesare a cărnii” și în învățământ ca să vadă că nu acolo îi este locul. În urmă cu aproximativ șapte ani i s-a deschis drumul care i-a permis să combine pasiunea pentru albine și plante.

“Acum 7 ani, tatăl meu a fost grav bolnav, motiv pentru care eu am vrut să renunț la albinărit și, în acea vară, tatăl meu a fost nevoit să le îngrijească personal. Îmbunătățindu-i-se vizibil și major starea de sănătate, am început să-mi pun unele întrebări și să caut răspunsuri. Așa am descoperit că produsele apicole au fost cele care l-au ajutat”, își amintește Cornelia Dostetan. Între timp începe să aprofundeze studiile despre comportamentul și viața albinelor, devine membră a Societății Române de Apiterapie, unde îl cunoaște pe doctorul Ștefan Stângaciu, iar din 2004 face studii doctorale la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cu privire la metodele de recoltare a veninului de albine. În toți acești ani participă cu lucrări de specialitate la numeroase congrese naționale și internaționale de apiterapie, unde își prezintă produsele create la Săliște. Îi place să spună că produsele Apilife se diferențiază de restul celor lansate pe piață de firmele din domeniu și că rezultatele cercetării sale s-au impus “prin calitate și necesitate”. O bună parte din apreciere vine de peste hotare, de unde reacțiile au fost mult mai rapide.

“Oamenii știu sau au auzit că produsele naturale sunt un cadou pentru sănătatea lor și le consumă. Eu îi informez despre aceste beneficii prin toate mijloacele ce-mi stau la îndemână. Așa s-a întâmplat și cu clienții pe care îi am în străinătate. M-au contactat după ce am prezentat din experiența mea la diferite conferințe sau congrese de Apiterapie”, precizează Cornelia Dostetan.

Cocktail-urile apicole personalizate, în funcție de tipul afecțiunii și particularitățile pacientului sunt concepute după consultarea unui medic apiterapeut, iar gama este completată cu alte produse de bază: miere cu lăptișor de matcă, miere cu apilarnil sau cu propolis. Vedeta tinde să devină gelul cu venin de albine, produs cosmetic cu mare căutare în rândul doamnelor.

Pentru anul 2014, Cornelia își dorește să finalizeze gama de produse cosmetice pentru înfrumusețare pe bază de venin de albine, astfel încât să poată onora comenzile externe.

Un alt pas important este ca în 2014 să-și susțină “documentat" teza de doctorat despre veninul de albine și să ofere “oamenilor suferinzi produse apicole de calitate”.

Din 2009, când și-a ridicat propria stupină, sibianca a des coperit ingredientele succesului: pasiune, iubire și miere, pe

care le-a îmbinat după o rețetă proprie: hobby-ul a devenit job.

“Cu ani în urmă, la hobby-uri treceam apicultura, acum sunt fericită că nu-mi mai este doar un hobby. Nu mai am “timp liber” nu pentru că doar muncesc, nu, ci pentru că tot timpul meu este un amestec de timp liber, pasiune, cercetare, căutare a noului… Hobby-ul să ți-l faci job, pentru că, iubind ceea ce faci, făcându-l cu pasiune, poți munci și te poți relaxa în același timp!”, a concluzionat Cornelia.

Consideră că cea mai mare realizare este că a “conștientizat că Dumnezeu este tot”, iar profesional împlinirea i-a fost dată de includerea în board-ul director al Societății Române de Apiterapie, unde este responsabilă de departamentul de cercetare.

Sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Organic, ecologic, bio şi sănătatea

67

de Gabriel AOȘAN

Cuvintele se află la temelia vieţii sociale. Vorbim sau gândim aproape permanent. Folosim anumite cuvinte uneori zilnic, fără să mai cugetăm la sensul lor profund sau la originea lor. Aşa am auzit, aşa spunem şi noi mai departe. Un exemplu este utilizarea termenilor de organic, ecologic, bio, natural, tradiţional. Am încercat un scurt excurs istoric şi conceptual, în încercarea de a le clarifica înţelesurile.

Aristotel e primul ce exprimă în scris diferenţa dintre mineral şi organic. Pentru el, lumea organică însemna totalitatea plantelor şi animalelor. Apoi şi chimia a clasificat lumea în două: anorganică (sau minerală) şi organică.

Chimia organică e a carbonului şi hidrogenului, a hidrocarburilor şi derivaţilor lor.

Etimologic vorbind, în greaca antică organon = instrument.

Poate fi şi unul de cunoaştere şi percepţie. Termenul a fost folosit şi în muzică, unde organum este cea mai veche formă a muzicii polifonice. De aici capătă conotaţia de armonie.

Coroborînd acestea cu latinul organum = organ, se conturează pentru cuvântul organic ideea de structură care funcţionează unitar, ordonat şi armonios. În actualitate, termenul organic aplicat agriculturii şi produselor acesteia este specific spaţiului locuit de vorbitori de limba engleză, extins şi la francezi. La noi se poate traduce liniştit prin termenii actuali de ecologic sau bio. Expresia „bio-organic” sau „bio-natural” este pleonastică. Nu există nici tehnici anume în agricultură şi nici considerente ştiinţifice pentru a face o distincţie clară între organic, ecologic şi bio. Totuşi, prin norme legale şi regulamente specifice fiecărui stat, pot exista deosebiri în ce priveşte utilizarea termenilor de tradiţional, ecologic şi bio. Departamentul pentru Agricultură al SUA defineşte agricultura organică ca un sis-

tem de management ce urmăreşte o producţie agricolă ecologică, promovează biodiversitatea, înţelege şi aplică ciclurile biologice şi activitatea solului, utilizează în activitate un minim de elemente din afara fermei, urmărind o revenire, menţinere şi sporire a unei stări de armonie ecologică.

Pionierii Istoric, în agricultura organică, o figură centrală este Sir Albert Howard. Absolvă, în 1896, Ştiinţele Naturale la Cambridge. Din 1905 ocupă în India, mai multe poziţii onorante în administraţie şi organizaţii cu caracter ştiinţific. Aşa este însărcinat să-i înveţe pe fermierii indieni agricultura ştiinţifică occidentală. Dar în tentativa sa educativă înţelege că, de fapt, el are de învăţat de la aceşti agricultori şi face acest lucru fără rezerve. Întregul său eşafodaj ştiinţific este zdruncinat şi înţelege ce nu a aflat în universitate, că nu cantitatea producţiei este finalitatea acestei nobile ocupaţii, ci sănătatea... După 26 de ani de cercetare, scrie, în 1931, lucrarea „e Waste Products of Agriculture” (Risipa din agricultură). Face conexiuni clare între starea de sănătate a solului unor colectivităţi şi starea de sănătate a oamenilor care trăiesc acolo.

68

Sănătate După aproape 50 de ani de activitate ştiinţifică şi practică scrie în 1940 o lucrare considerată de referinţă în domeniu „An Agricultural Testament” (Un testament agricol), iar cinci ani mai târziu „Farming and Gardening for Health or Disease” (Agricultură şi grădinărit pentru sănătate sau boală). Lucrările sale o vor inspira pe Lady Eve Balfour în Anglia care în 1939 demarează Experimentul Haughley, ce se va întinde pe 40 de ani şi care demonstrează fără drept de apel beneficiile agriculturii organice faţă de agricultura convenţională. În 1943, în plin război, Lady Balfour publică lucrarea „The Living Soil” (Pământul viu). În SUA, lucrările lui Albert Howard îl inspiră pe Jerome Irving Rodale care a fondat un institut ce îi poartă numele şi un imperiu media în jurul ideii de agricultură organică şi sănătate. El este responsabil de răspândirea termenului prin publicaţia periodică Organic Farming and Gardening lansată în 1942.

Dar noţiunea de „organic” în legătură cu agricultura a fost folosită prima dată în 1940 de către Lord Northbourne în cartea ”Look to the Land” (Priviţi spre pământ), în care priveşte ferma ca pe un organism viu. Un predecesor important la care el face referire este Franklin Hiram King considerat părintele fizicii solului. Acesta, după o documentare în Asia asupra fertilizării solului şi agricultura tradiţională, scrie în 1911 cartea intitulată „Farmers of Forty Centuries or Permanent Agriculture in China, Korea and Japan” (Fermieri de 40 de secole sau Continuitatea agriculturii în China, Coreea şi Japonia). Lucrarea stă la baza agriculturii sustenabile, teoretizată de australianul de origine scoţiană Gordon McClymont, ce a definit-o ca un sistem integrat şi durabil de plante şi animale. Merită menţionat că într-un discurs inaugural (iulie 1955), el sublinia: „sănătatea economică a acestei naţiuni şi standardele ei viitoare de civilizaţie stau în fertilitatea solului, bogăţia păşunilor, cirezilor şi culturilor sale”. În 1924, Rudolf Steiner pune bazele teoretice ale agriculturii biodinamice, ca aplicaţie practică a filozofiei antroposofice. Agricultura biodinamică priveşte ferma şi activitatea agricolă într-un mod holistic şi pretinde că înseamnă mai mult decât înţelesul comun de agricutură organică, prin faptul că acţiunile sale sunt condiţionate de o anume percepţie a energiilor, universului şi divinităţii.

Fermierii seamănă şi recoltează potrivit unor calendare astrale, folosesc pentru a combate dăunătorii nişte soluţii de tip homeopat. La momentul teoretizării ei a fost însă prima şi singura formă de agricultură de acest tip. S-ar putea să fiţi surprinşi, dar astăzi în Germania peste 60.000 de mii de hectare sunt cultivate astfel. Acest tip de agricultură este practicat în 47 de ţări. Există şi o organizaţie mondială cu rol de îndrumare şi reglementare, Demeter International. În afara spaţiului anglo-saxon, în Japonia, specialistul în agricultură Masanobu Fukuoka, la vârstă de 24 de ani, după o experienţă spirituală marcantă pe patul de spital, ca urmare a unei pneumonii ce i-a pus viaţa în pericol, renunţă la practica agriculturii vestice, învăţată ca o esenţială noutate în universitatea agricolă. Revine în 1937 la ferma părintească spre a practica o agricultură tradiţională. Apoi până la sfârşitul vieţii sale în 2008, la vârsta de 95 de ani, a fost un adept al unei agriculturi bazate pe un minimum de intervenţie asupra solului şi naturii, şi a desfăşurat o intensă activitate practică.

Armonie în agricultură Pornind de la aceste generoase idei au apărut mai multe denumiri care îşi propun să explice mai bine ideea de agri-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cultură organică sau uneori să iasă în evidenţă mai bine...

Agricultura holistică de la grecescul holos = întreg şi agricultura bio de la bios = viaţă. Agricultura ecologică (gr. oikos = casă; logos = ştiinţă) cu aceeaşi idee de interdependenţă, armonie. Există şi curente noi cum ar fi agricultura regenerativă, idee dezvoltată de Institutul Rodale după anii 1970, ce are drept scop restaurarea calităţii unor soluri, refacerea potenţialului economic al unor ferme uzate. A apărut ca o necesitate în Statele Unite, după numai 50 de ani de agricultură intensivă... Un alt scop declarat al acestui tip de agricultură adaptat vremurilor este intervenţia favorabilă asupra ciclului carbonului în natură, cu păstrarea carbonului în sol, captarea dioxidului de carbon prin culturi şi finalmente reducerea efectului de seră.

Altă variantă este agricultura „natural farming” sau „notill”, „do-nothig farming”, ori metoda Fukuoka, ce presupune cultivarea plantelor fără intervenţii majore asupra solului, chiar fără arătură. Agricultura vegan presupune existenţa strictă a unor ferme vegetale, fără animale domestice. Este acceptată ideea existenţei unor animale sălbatice pentru echilibrul eco-sistemului. „Forest gardening”, adică agricultura şi grădinăritul forestier au fost promovate în Japonia în anii 1930 de către activistul pacifist creştin Toyohiko Kagawa. O altă abordare a agriculturii organice a generat o viziune mai amplă, integratoare, o adevarată direcţie ecologistă în cultură şi civilizaţie, permacultura. A fost promovată în Australia în anii 1978 de catre Bill Mollison şi David Holmgren şi îşi are întreaga filozofie rezumată în ideea „împreună cu natura şi nu împotriva ei”. Ambele tipuri de agricultură s-au născut din ideile aflate în lucrarea „Three Crops: A Permanent Agriculture” (Trei culturi: o agricultură permanentă), a lui Joseph Russell Smith, publicată în 1929.

O tratare mai largă a acestui subiect trebuie să menţioneze şi curentele idealiste din biologie numite organicism şi vitalism, care propun ca model teoretic o dublare a formei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

materiale de una spirituală şi chiar înzestrarea cu judecată a fiecarei celule. Însă Platon a fost primul filozof care şi-a imaginat Pământul în întregime ca pe o fiinţă vie (dialogul Timaeus). Astăzi, teoria capătă noi dimensiuni. Odată ce omul a produs o industrie şi mijloace de deplasare performante, distanţele s-au topit, iar actele sale afectează pe termen lung planeta, de la un capăt la celălalt. Această proiecţie a faptelor sale arată o societate planetară care funcţionează asemeni unui organism. În biologie, americanul W. E. Ritter foloseşte termenul de organicism prima oară în 1918 în lucrarea The Unity of the Organism, încercând un altfel de răspuns la întrebarea fundamentală: ce este până la urmă viaţa? Ideile de la baza teoriilor vitaliste din biologie sunt similare celor din sistemele medicale orientale. Medicina Tradiţională Chineză utilizează noţiunea de „chi”, iar Ayurveda „prana”. Antichitatea greacă foloseşte în filozofie şi medicină termenul de „pneuma”.

Adica o esenţă spirituală responsabilă de viaţă şi întreţinerea ei. După cum se observă, există puncte comune de vedere la distanţă.

Întoarcerea la esență Toate acestea sunt idei generoase şi modalităţi de a face o agricultură sustenabilă care să re-creeze un mod de a oferi alimente fără distrugerea solului ori a spaţiului înconjurător, şi care să re-apropie omul de starea edenică, de Grădina Paradisului.

Semnalul căderii s-a dat în 1842, când antreprenorul englez John Bennet Lawes a brevetat primul îngrăşământ chimic. În esenţă, toată agricultura tradiţională practicată anterior poate fi considerată o agricultură organică la scară mondială. Era o ocupaţie care asigura existenţa colectivităţilor rurale şi susţinea viaţa urbană. Această formă tradiţională de agricultură producea majoritatea

Sănătate celor necesare traiului, adică: mâncare pentru om şi animale de povară, materia primă pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, material de construcţii şi alte materii prime.

Ca îngrăşământ se foloseau dejecţiile de la păşunat şi cele rezultate din grajduri. Exista practica de a nu cultiva periodic o anume suprafaţă de teren, ca pământul să se odihnească. Seminţele nu erau ale unor soiuri hibride ori modificate genetic. Ca atare, plantele erau strict naturale şi de o nepreţuită biodiversitate. În locul pesticidelor se foloseau soluţii naturale cum încă mai foloseşte ţăranul român chiar şi azi. Sigur, o istorie riguroasă a pesticidelor găseşte menţiuni în textele vechi, cu 2000 de ani înainte de Hristos, despre utilizarea prafului de sulf sau a unor substanţe toxice cu arsenic, mercur şi plumb. Dar utilizarea lor sporadică în acele vremuri nu a contaminat agricultura tradiţională de la noi şi de pe mapamond. Cine mai are bunici pe la ţară, să-i întrebe ce fel de pesticide utilizau înainte de colectivizare... Evident produsele agriculturii tradiţionale pot fi considerate bio. Agricultura industrializată ştiinţific a schimbat totul...

Se pune întrebarea firească pentru ce această nebunie colectivă? De ce să renunţi la o asemenea agricultură pentru ca apoi să o redescoperi? Doar pentru profit? Tezele potrivit cărora agricultura tradiţională nu poate asigura necesarul de hrană pentru populaţie sunt false. Nu trebuie să fii specialist ca să observi că marile perioade de foamete în Europa şi în lume sunt legate de revoluţii, războaie şi proastă organizare socială. Să ne amintim doar ce a însemnat comunismul...

Pe de altă parte, în statele dezvoltate economic, agricultura industrializată produce cu mult mai mult decât poate consuma ţara respectivă. Asa s-a ajuns la absurditatea din criza de supraproducție din 1929-1932, când s-au distrus pe diverse căi mari cantităţi de produse agricole, doar spre a le păstra un preţ ridicat. Dacă, în anii 1900, în Statele Unite, ca şi peste tot în lume de fapt, doi agricultori puteau să producă hrană pentru ei şi pentru încă alte trei persoane, azi un om produce alimente pentru mai mult de 100. În acelaşi timp, agricultura ştiinţifică în numele securităţii alimentare utilizează azi mijloace şi metode care după cum vedeţi sunt combătute pe toate continentele de 100 de ani, de somităţi care aduc argumente teoretice şi dovezi practice. În mod evident, cei care ne conduc viaţa au rămas surzi la aceste argumente, în tot acest timp. De ce? În primul rând pentru că o producţie mai mare înseamnă impozite mai mari. În altă ordine de idei, o agricultură industrializată asigură controlul populaţiei - mijloacele de producţie şi hrana rezultată se află în mâinile unui număr redus de proprietari care pot fi controlaţi.

Ce e de făcut ? Pe cât se poate reîntoarceţi-vă spre natură.

Diminuaţi-vă timpul petrecut în spaţiile virtuale şi încercaţi să faceţi o grădină cât de mică. Căutaţi alimente cât mai curate şi naturale, chiar dacă azi costă mai mult. Dar, peste câţiva ani, nota de plată la medic o sa fie mai mică, vă asigur. Cei cărora sunt azi oameni de stat, îmi voi permite să le amintesc că au instituit normalitatea pe baze statistice. Ori dacă azi avem în România mai mulţi oameni bolnavi decât sănătoşi ar fi bine să redenumească Ministerul Sănătăţii prin ceea ce este, adică un minister care gestionează nesănătatea. Sănătatea individuală şi la nivel populaţional fără prevenţie nu este posibilă. Ministerul Sănătăţii ar trebui corelat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Când gestionezi sănătatea unei populaţii bolnave, trebuie să îţi imaginezi că nu lista medicamentelor de azi este o problemă, ci lista de ieri a practicilor agricole şi a alimentelor nesănătoase.

69

Turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cabanierii hunedoreni vor să dezvolte turismul de vară

71

Sezon aproape dezastruos pentru cele mai importante staţiuni montane din judeţul Hunedoara, Parâng şi Straja. Lipsa zăpezii, coroborat cu programele investiţionale încă nefinalizate aproape au pus pe butuci afacerile din munte, care în loc de câştiguri s-au ales cu pierderi. Ultimele ninsori au mai ridicat moralul celor care au crezut în turismul montan şi care speră să mai salveze ce se mai poate salva pe ultima sută de metri. de Carmen COSMAN-PREDA Aproape două luni au aşteptat cabanierii din Straja zăpada. Au deschis sezonul la începutul lunii decembrie, bucuroşi de ninsoarea timpurie, dar mai apoi vremea neobişnuit de caldă le-a dat planurile peste cap. Staţiunea au fost aproape goală şi o bună parte dintre cei 300 de cabanieri din Straja s-au gândit să pună lacătul pe investiţii. De sărbători, altădată nu aveai loc să arunci un ac. În acest sezon, la munte au venit doar cei care au vrut să se bucure de aer curat sau de un petic de zăpadă artificială. Emil Părău este principalul investitor din Straja şi cel care administrează instalaţiile de schi. În loc să calculeze profitul, enumeră pierderile. Cu mari eforturi a reuşit păstrarea zăpezii pe două dintre pârtii, mai ales că timp de trei săptămâni instalaţiile de producere a zăpezii nu au putut funcţiona din cauza vremii prea călduroase pentru această perioadă. „În Straja a fost foarte cald, deşi în Lupeni, la poalele staţiunii, temperaturile erau de până la minus 11 grade. Până acum, noi am avut pierderi de câteva zeci de mii de lei, din cheltuielile cu instalaţiile din staţiune şi cu angajaţii. În anii trecuţi, situaţia era mult mai bună, în aceeaşi perioadă”, spune Părău.

Ninsorile din ultima perioadă au adus însă un zâmbet timid pe faţa celor care au crezut în turismul de iarnă şi care speră că sezonul nu va fi total compromis, mai ales că numărul turiştilor care s-au îndreptat spre zona montană s-a triplat. „Ultimele ninsori au făcut ca numărul celor care au urcat în staţiune să fie de circa 3.000 de persoane sâmbăta şi 2.000 duminica, mult mai mare decât în weekend-urile precedente. Ne bucurăm foarte mult şi sperăm ca ele să readucă turiştii în Straja”, spune George Resiga, şeful Salvamont Lupeni – Straja. În Parâng, o staţiune mult căutată în trecut şi pentru preţurile mici, situaţia a fost şi mai dezastruoasă. Nici măcar jumătate de pârtie nu a putut fi folosită, aşa că venirea iernii cu adevărat îi bucură pe cei care muncesc aici. „Luna ianuarie a fost „moartă” din punct de vedere turistic până în prezent, faţă de aşteptările noastre. Dar lucrurile se vor schimba în bine, sperăm, o dată cu aceste ninsori”, spune Dumitru Bârlida, şeful Salvamont Parâng – Petroşani. Nu doar lipsa pârtiilor practicabile i-a făcut pe turişti să ocolească Parângul, ci şi lipsa programelor de dezvoltare reală. Parângul este cuprins într-un amplu proiect de modernizare, în valoare de aproape 70 de

milioane de euro, însă fondurile de la Guvern sunt aproape blocate, la fel ca şi programul. Iar călătoria până sus în munte cu vechiul telescaun nu-i mai atrage nici măcar pe iubitorii de adrenalină.

Planuri de primăvară-toamnă În ceasul al treisprezecelea, cabanierii şi-au dat seama că nu mai pot depinde la nesfârşit de capriciile naturii şi că, dacă vor să reuşească, este nevoie de dezvoltarea turismului dincolo de cel de schi. Emil Părău spune că soluţia pentru ca viitorul staţiunii montane să nu mai depindă de vreme este dezvoltarea turismului în zonă şi în celelalte anotimpuri sau atunci când nu ninge, prin proiecte care să atragă turiştii.

Cabanierii din Straja şi-au unit eforturile cu oficialii CJ Hunedoara, aşa încât staţiunea să fie promovată indiferent de anotimp. „Împreună vom proceda la elaborarea unei strategii de dezvoltare a staţiunii şi nu doar cu Asociaţia Pro Straja, ci şi cu Primăria Lupeni. Vrem să găsim soluţii în aşa fel încât staţiunea să fie atractivă pentru orice vreme, şi pe timp de iarnă, şi pe timp de vară. E ineficient să avem în doar două – trei luni pe an un grad de ocupare de 90% şi în rest să nu mai vină nimeni”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint. Acesta spune că strategia urmăreşte să aducă un grad de ocupare de circa 70% pe durata întregului an calendaristic şi abia atunci se va vorbi despre eficienţa turismului.

Iar asta înseamnă investiţii dincolo de pârtii ori instalaţii de schi, ce pot fi realizate din fonduri europene. Astfel, oficialii CJ Hunedoara vorbesc despre asigurarea apei potabile prin construirea unei staţii pentru clorinare şi tratare, cât şi a captării altor surse de apă pentru suplimentarea debitelor de apă necesare în staţiune; realizarea reţelelor de canalizare ape menajere şi pluviale din staţiune; amenajări de alei, trotuare, rigole, bănci, parcuri, iluminat stradal, panouri indicatoare şi de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATVuri şi biciclete.

72

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Maramureşul, ambasador al României la Berlin La cea de-a 79-a ediţie a „Grüne Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin - mai mult de jumătate din suprafaţa alocată standului României a fost destinată Maramureşului. O dovadă că Maramureşul este şi va rămâne vârful de lance al culturii tradiţionale româneşti.

de Ioana LUCĂCEL

Străinii au apreciat produsele româneşti

Participarea Maramureşului la „Grüne Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin a devenit o tradiţie. Şi, în fiecare an a luat o amploare tot mai mare. Astfel că Maramureşul a devenit ambasadorul României la acest eveniment. La cea de-a 79-a ediţie a „Grüne Maria Zapca a venit cu ţesături şi cusături, cu costume Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimen- tradiţionale din Săpânţa, cu zgărdane şi mărgele, dar şi cu tară şi Horticultură de la Berlin - mai păpuşi îmbrăcate în costume populare. mult de jumătate din suprafaţa alocată Este una din creatoarele care nu face standului României a fost destinată rabat de la tradiţie, care ţese, împleteşte Maramureşului. E un semn că Maraşi coase doar cu materiale naturale – lână mureşul este şi va rămâne vârful de lance şi bumbac. „Străinii sunt interesaţi în al culturii tradiţionale româneşti, că elespecial de papucii din lână, de ciorapii triganţa, calitatea şi bunul-gust, care se cotaţi în casă, de ştergarele din bumbac Prezent la Berlin, preşedintele Conregăsesc în costumele, muzica tradiţioşi de tot ce este făcut din materiale natusiliului Judeţean Maramureş, Zamnală maramureşeană, în dansurile noasrale” – spune Maria Zapca. fir Ciceu, s-a întâlnit cu omas tre, în produsele culinare şi în atitudinea Daniel Leş – cu alura sa de dac liber – a Metan şi cu ing. Bernhard Bethe oamenilor, vor fi întotdeauna la înălţime. fost unul din punctele de atracţie ale reprezentanţi ai MMB Consulting Maramureşul a promovat România. standului. „Ceramica mea este realizată şi consilieri pe probleme de imaPrin urmare, ministrul Agriculturii din după metode folosite pe vremea dacilor. gine ai deputatului din Regiunea Germania a zăbovit îndelung la stanVasele sunt frecate în interior cu piatră Sachsen-Anhalt Lars Zimmer. durile noastre, a degustat din produsele de râu pentru a le închide porii şi după „Partenerii de dialog au sugerat că din Maramureş şi a apreciat costumele aceea sunt date cu ceară de albine. DeMaramureşul ar trebui să fie mai şi muzica populară. O serie de oficialităţi cantoarele de vin au atras atenţia, în mod prezent la târgurile de turism, pengermane au vizitat standul Maraspecial, vizitatorilor” – spune Daniel Leş. tru ca noi românii să fim percepuţi mureşului, s-au prins în horă alături de Familia Stauder din Seini şi-a prezentat aşa cum suntem. României i s-a dansatorii Ansamblului Naţional Folnu doar produsele din carne şi micii copţi făcut multă imagine negativă şi e cloric „Transilvania” din Baia Mare. De pe plită, ci şi povestea familiei. Nu puţini important să ieşim în lume cu tot asemenea, ministrul secretar de stat în au fost vizitatorii care au citit afişul – ce avem mai bun, cu tradiţii, culMinisterul Agriculturii – Daniel tradus în limba germană – unde se pretură şi cu produse de calitate” Botănoiu, dar şi Ambasadorul României zintă istoricul, începând cu 1930. Atunci, susţine preşedintele Zamfir Ciceu. la Berlin – Lazăr Comănescu au vizitat Stauder Gyula şi-a deschis o carmangerie Partenerii germani sunt interesaţi standul Maramureşului, au degustat din de capacitate mică, la care lucrau memde proiecte şi parteneriate cu produse şi au vorbit cu fiecare producăbrii familiei. Activitatea a fost întreruptă Maramureşul în domenii precum tor în parte. Participarea delegaţiei în perioada comunistă, când Stauder turismul, cultura, energii alternamaramureşene a fost organizată de ConGyula a fost deportat, fiind reluată de urtive. siliul Judeţean Maramureş. maşii săi.

Interes pentru Maramureș

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Familia Firisar a venit, şi în acest an, cu fructe uscate, ţăiţei de casă, suc de fructe, dar şi vin de casă servit în cupe elegante din sticlă.

Zacuscă de casă, ciuperci şi fructe uscate şi dulceţuri făcute în casă au fost aduse de familia Ciurte. „E prima noastră participare la acest târg şi observ că lumea este interesată de produsele naturale, fără conservanţi. Noi realizăm totul acasă la noi, după metode învăţate de la bunici” – spune Argil Ciurte.

Sucul natural din mere şi dulceţurile din fructe de pădure ale familiei Pop din Buciumi au avut mare trecere la vizitatori. „Noi nu punem conservanţi, nu adăugăm nimic la gustul natural al produselor. Suntem bucuroşi că străinii apreciază tot ce am expus aici, de la mere până la dulceţurile naturale. Am făcut etichete personalizate pentru fiecare tip de produs. Am venit aici ca lumea să ne cunoască, am venit ca să promovăm Maramureşul” – susţine Voichiţa Pop. Ioan Hotea a adus trei sortimente de miere de albină, polen, nuci, siropuri de cătină şi afine, îndulcite cu miere naturală, dar şi murături şi zacuscă şi dulceaţă de ardei iute. El susţine că mierea de salcâm are cea mai mare căutare.

Pălinca de Chechiş de la Distileria Voica, ambalată în sticle cu împletituri naturale, prezentate original şi elegant, a fost ca în fiecare an la mare căutare.

Produsele de carne ale carmangeriei Toto au avut succes şi datorită gustului, dar vizitatorii au fost atraşi şi de costumele populare deosebite ale celor doi reprezentanţi. De altfel, fiecare

dintre cei prezenţi au fost îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei din care vin. „Dintre toate sortimentele pe care le-am prezentat, jumările de porc şi brânza de burduf au fost cele mai căutate” – spune Gheorghe Pop – Universal 91 Vişeu de Sus.

Am văzut români plângând la Berlin Dansatorii de la Ansamblul Naţional Folcloric „Transilvania”, împreună cu orchestra şi cu taragotistul Dumitru Dobrican, au făcut ca muzica şi dansurile din Maramureş să fie în centrul atenţiei. Sute de vizitatori au filmat, au aplaudat şi au dansat împreună cu ei. Pentru românii care locuiesc în Germania, standul României a fost primul loc de vizitat. Au degustat, au vorbit româneşte şi au plâns la muzica lui Dumitru Dobrican. „Eu sunt foarte mândru că sunt român. Locuiesc aici de trei ani, dar sufletul meu este în România. De fiecare dată plâng când aud muzică românească, de fiecare dată plâng când merg acasă şi păşesc pe pământul României. Felul în care dumneavoastră promovaţi România este extraordinar. Dacă străinii ar avea răbdare să ne cunoască, s-ar schimba percepţia despre România” – susţine Nicolae Nemet. El este arheolog, originar din Turda şi locuieşte acum în Berlin.

Ciuperci made in Sălaj, în hypermarket-uri

de Alice Valeria MICU

Sălăjenii se pot mândri că sunt cei mai mari producători de ciuperci comestibile din România. Unităţile de producţie sunt răspândite pe întreg cuprinsul judeţului, asigură numeroase locuri de muncă şi un aport important la bugetele locale, ceea ce permite comunelor accesarea unor fonduri de finanţare importante, graţie impozitării acestei activităţi comerciale. Însă fruntaşe sunt comunele Nuşfalău şi Dobrin, prin satul Dobra, în cele două localităţi existând zeci de producători de ciuperci. În fiecare an pleacă din ciupercăriile sălăjene aproximativ 2.500 de tone de ciuperci, reprezentând jumătate din întreaga producţie de ciuperci a României.

Recordul este deţinut de Boglar Champ, o companie situată în comuna Nuşfalău şi înfiinţată în 2002 cu capital integral privat. Peste 1.000 de tone iau anual drumul către bucătăriile noastre, prin intermediul unei serii de contracte cu retaileri precum Kaufland, Metro sau Billa, care preiau întreaga producţie şi o distribuie apoi în reţeaua proprie de magazine. Aici sunt cultivate ciuperci champignon, atât varietatea albă, cea mai cerută şi apreciată pe piaţă, cât şi cea brună, care păstrează mai intensă aroma de ciupercă de pădure. Acestora li se adaugă, în proporţie redusă, ciuperca sau păstrăvul de fag, Pleurotus. Utilizând cele mai moderne tehnologii, dar, fără aport de chimicale, cei de la Nuşfalău realizează peste 100 de kilograme de ciuperci pe an pe un singur metru pătrat de suprafaţă cultivată. La acestea se adaugă riscurile mult mai scăzute, faţă de cultivarea legumelor, costurile de producţie şi întreţinere a culturilor relativ mici, iar sumele investite pentru înfiinţarea unităţilor de producţie se amortizează cu uşurinţă, dacă eşti un cultivator priceput. Unde mai pui că efortul fizic este mult diminuat faţă de cultivarea legumelor, dacă e să cântărim pe ansamblu, însă recoltarea trebuie să se efectueze într-un

ritm susţinut, pentru a se asigura ciuperci tinere şi cu dimensiuni care să nu varieze foarte mult. Iar atunci se lucrează zi lumină!

Iazul V&V şi Modi Tur Trans sunt următoarele unităţi de producţie, după Boglar Champ cu 10-12 spaţii destinate producţiei, iar restul sunt ciupercării cu suprafeţe cultivate ceva mai restrânse. Sigur că pentru o producţie care depăşeşte uneori trei tone pe zi este nevoie de o politică de vânzări abilă, susţinută de o reţea de distribuţie eficientă, mai ales că ciupercile au o perisabilitate ridicată, fiind un produs agricol sensibil. Însă managementul demonstrat de Boglar Champ ar trebui susţinut şi extins la nivelul întregii producţii de ciuperci a judeţului Sălaj, care a demonstrat că are capacitatea de a asigura necesarul de ciuperci pentru jumătate de ţară.

73

76

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vânzări online?

Business Days 2014

Evensys organizează, între 26-27 februarie, la Crowne Plaza Hotel, unul dintre cele mai mari evenimente de promovare online din România: Digital Marketing Forum. Participanții vor beneficia de conținut relevant și strategii eficiente ce cresc gradul de performanță și vânzarile pe termen lung. Scăderea drastică a bugetelor de marketing din 2013 și evoluția spectaculoasă a canelelor media au determinat schimbări importante în campaniile de marketing digital.

Alegerea celor mai bune soluții de promovare online, optimizarea bugetului, îmbinarea ideilor creative cu cele eficiente sunt elementele esențiale de care marketerii trebuie să țină cont în 2014.

Evenimentul va reuni trei specialiști în digital marketing recunoscuți la nivel internațional: Victor Knaap, Founder and CEO, MediaMonks, ce are o experiență de peste 10 ani în marketingul online și a realizat campanii pentru Jaguar, Heineken, Nintendo; Ilyan Kovatchev, Creative Director, Ilyan.com, fondatorul agenției care a primit 13 premii internaționale și Remco Van Der Beek, Digital Marketing Consultant, Trainer și Speaker care a implementat campanii pentru cele mai importante branduri internaționale. Detalii: www.2014.digitalforum.ro

Organizatorii suitei de evenimente Business Days au stabilit calendarul pentru 2014. Astfel, acestea vor avea loc la Timișoara, între 23 aprilie, Cluj Napoca, între 2-3 iulie, Iași, între 8-9 octombrie, și București, 10-11 decembrie 2014. “Anul 2013 a fost un an special, ne-am focusat pe calitate și pe dezvoltarea platformei de oportunități pentru oamenii de afaceri din România, am continuat să acoperim zone din România în care nu am mai fost pentru a înțelege per ansamblu ce este spiritul antreprenorial din România și pentru a putea găsi cele mai bune programe și modalități de a ajuta la crearea unei culturi antreprenoriale sănătoase și sustenabile pe termen lung”, explică managerul BD, Laszlo Pacso. Suita de evenimente Business Days este concepută în jurul ideii de a crea o platformă de oportunități de business networking pentru manageri și antreprenori. Evenimentele sunt astfel creionate încât să ofere maximum de beneficii celor 3 mari categorii de stakeholderi ai proiectului: participanți, parteneri și speakeri. Detalii: www.businessdays.ro

Inspirație londoneză ABplus Events și Ordinul Arhitecților din România organizează cea de-a patra ediție a expoconferinței de arhitectură GIS. Evenimentul este programat la JW Marriot, București, între 7 și 8 aprilie 2014. GIS 2014 abordează arhitectura, design-ul și lighting design-ul interioarelor recente: residential, office, hotel, retail, leisure/entertainment, restaurants, bars, public sector, health, education. Evenimentul se adresează arhitecților, designerilor, lighting designerilor, specialiștilor în iluminat, proprietarilor și beneficiarilor proiectelor, companiilor cu soluții pentru interioare. Arhitecții se pot înscrie gratuit la adresa de email gis@abplusevents.com. Arh. David Kohn, director al biroului de arhitectură şi urbanism David Kohn Architects (DKA) cu sediul la Londra, este invitatul special al GIS 2014. DKA şi-a construit o reputaţie internaţională pentru design, câştigând premii RIBA, D&AD, Designs of the Year, New London şi Condé Nast în anul 2012. În 2010, biroul de arhitectură a obţinut distincţia de “One-Off House Architect of the Year”. Detalii: www.iegis.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro