Transilvania Business 39 by Transilvania Business

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 39 • 27 feb - 27 mar 2014

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-9 CIS GAZ. Energia a două generații pag. 30-31 Cercetarea științifică recunoscută la nivel internațional pag. 76 Andrei Codrescu - Un Transilvănean în Țara lui Oz

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

cover story CIS GAZ. Energia a două generații

MAGIA H20 Un bistrițean la vârful Asociației Internaționale a Apei

15 IT & SĂNĂTATE 10-11

Patru IT-iști inovează industria medicală mondială

INFRASTRUCTURĂ

INDUSTRIE

Autostrada Sebeş-Turda, magnet pentru investitori

Macara gigant construită la Timişoara

36-37 cultural Scrisoarea, autobiografia şi viaţa dintre ele

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BRAȘOV Centru intermodal la Feldioara

îndeplinirii obiectivelor asumate. Cred în potenţialul pieţei de materiale de construcţii şi, alături de echipa Sika România, voi depune toată energia pentru a consolida şi dezvolta compania pe plan naţional”, a declarat Laurenţiu Ştefănescu.

Ministerul Transporturilor vrea să semneze în perioada următoare contractul de finanţare pentru centrul intermodal de la Feldioara, a anunţat ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu. Aceasta a spus că proiectul de 90 de milioane de lei de la Feldioara va fi finanţat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi şi va fi realizat în următorii doi ani. Proiectul urmează să fie depus de către Compania Naţională de Căi Ferate din România (CN CFR SA), în proiect mai fiind asociaţi judeţul Braşov, prin Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Braşov şi Primăria comunei Feldioara. Practic, intermodalul va fi la 8 kilometri de aeroportul de la Ghimbav. Aceste două investiţii – aeroportul şi nodul intermodal – vor face ca Braşovul să fie principalul centru logistic al României. Terminalul intermodal va face posibilă o mai uşoară mobilitate a transportului de mărfuri. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

Din fabrică – hotel?!

Director nou la Sika România

Sika România, unul dintre principalii jucători ai pieţei locale de materiale chimice de construcţii, anunţă numirea lui Laurenţiu Ştefănescu în funcţia de Director General începând cu 1 martie 2014. Acesta preia conducerea companiei după ce Ileana Nicolae, Director General al Sika România timp de 12 ani, a fost promovată în funcţia de Manager pentru Europa de Est şi va coordona activitatea din 18 ţări. Din această poziţie, Laurenţiu Ştefănescu se va ocupa de implementarea strategiei companiei care să asigure în continuare succesul Sika România pe plan local şi va raporta direct Ilenei Nicolae. „Funcţia de Director General al Sika România este o mare onoare, dar şi o mare responsabilitate, fapt pentru care voi depune toate eforturile şi experienţa acumulată în vederea

Compania Mondelez România, fosta Kraft Foods, nu a reuşit încă să vândă fabrica pe care o deţine în Braşov, deşi aceasta nu mai funcţionează din 2009. Deşi au fost discuţii cu germanii de la Lidl pentru vânzarea fabricii care urma să se transforme, astfel, în supermarket, proiectul a fost blocat de Primăria Braşov, care a interzis ca în zona respectivă, Centrul istoric al Braşovului, să fie construit un astfel de magazin. În aceste condiţii, Mondelez România s-a reorientat şi se pare că discută cu un antreprenor care intenţionează să dezvolte un hotel în locul fostei fabrici de ciocolată. Consilierii locali braşoveni vor analiza planul urbanistic zonal depus de compania americană. Ansamblul hotelier va avea şi săli de conferinţe, dar şi spaţii comerciale. Terenul deţinut de companie pe strada Alexandru Ioan Cuza are o suprafaţă de 9.800 de metri pătraţi, iar potrivit consultanţilor imobiliari în zona respectivă preţul unui metru pătrat este de aproximativ 230 – 250 de euro, valoarea achiziţiei urmând să se ridice, astfel, la aproximativ 2,2 – 2,4 milioane de euro. Compania mai deţine un teren de 13.200 de metri pătraţi pe strada De Mijloc pentru care nu a găsit cumpărător. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

Nou centru de dializă Compania International Healthcare Systems intenţionează să deschidă la Braşov un centru de dializă, dorind să angajeze medici nefrologi, după cum reiese de pe site-urile de recrutare. De asemenea, compania a obţinut săptămâna aceasta autorizaţia de construcţie pentru amenajarea centrului de dializă. Până acum, singura clinică de dializă din Braşov era Fresenius Medicale Care, deschisă într-o clădire de pe fosta platformă industrială Tractorul. Compania International Healthcare Systems (IHS) este membră a grupului de companii SofMedica care activează din 1994 în Sud-Estul Europei (România, Grecia, Bulgaria şi Cipru), exclusiv în domeniul medical, având o puternică orientare spre educaţie. IHS activează de 8 ani în

România, deţinând o reţea de 13 centre de nefrologie şi dializă în care sunt trataţi un număr de peste 1.500 de pacienţi. IHS a fost înfiinţată ca rezultat al parteneriatului dintre două companii cu tradiţie în domeniul dializei – Baxter SUA şi SofMedica România. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

COVASNA Produse secuiești în Marea Britanie Omul de afaceri Diószegi László din Sfântu Gheorghe, proprietar al unei brutării din oraş, a început să vândă pâine tradiţională secuiască din cartofi şi în Marea Britanie, unde şi-a dechis recent o brutărie, el spunând că englezii apreciază foarte mult acest produs. Diószegi László a declarat că a deschis recent, alături de un prieten, o brutărie în oraşul Luton, aflat la aproape 35 de kilometri de Londra. Diószegi a spus că ideea deschiderii brutăriei a aparţinut prietenului său din Sfântu Gheorghe, dar care trăieşte de cinci ani la Londra. Omul de afaceri din Covasna mai spune că brutăria produce acum 300-400 de pâini pe zi, fără o reclamă „prea mare”. Potrivit acestuia, cei mai mulţi clienţi sunt acum români şi maghiari stabiliţi în Anglia, dar au început şi englezii să cumpere pâinea secuiască, pe care o apreciază foarte mult. Brutăria Diószegi din Sfântu Gheorghe a fost înfiinţată în anul 1994, având atunci doi angajaţi. Acum, firma are 160 de angajaţi, zece cuptoare şi preia comenzi din zece judeţe din ţară. Totodată, o dată pe săptămână exportă pâine şi pentru românii din Bergamo (Italia). Brutăria lui Diószegi László are zece magazine proprii de prezentare. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

Apă minerală cu cicoare O societate din Covasna a început la Vâlcele producţia apei minerale medicinale cu fibre extrase din rădăcini de cicoare, care este destinată, în special, persoanelor cu intoleranţă la gluten. Silviu Manole, managerul general al SC Wega Invest SRL din judeţul Covasna, societatea care îmbuteliază apa minerală medicinală Vâlcele, a declarat că produsul, „unic în Europa”, a fost scos pe piaţă după doi ani de cercetări, finalizate cu brevet de invenţie, astfel că, din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, este asigurată protecţia atât pe procedură, cât şi pe produs.

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Omul de afaceri a precizat că, în prezent, acest produs este comercializat doar în municipiul Sfântu Gheorghe, în cantităţi mici, dar intenţia este de a înfiinţa o unitate nouă de producţie, având în vedere potenţialul economic al acestei ape minerale, unică în Europa. El a precizat că fibrele aglutenice sunt extrase din rădăcini de cicoare şi sunt combinate cu apă minerală de Vâlcele, bogată în minerale. „Cei care au intoleranţă la gluten sunt demineralizaţi, aceasta este una dintre cele mai mari probleme, lipsa de minerale, iar ei sunt «clienţi» aproape siguri pentru cancer de colon. Produsul acesta vine să umple şi o nişă comercială, dar vine şi să prevină această maladie teribilă, pentru că cine consumă o cantitate de fibre între 28 şi 30 de grame pe zi, în funcţie de sex, greutate şi vârstă, este practic ferit de pericolul acestei afecţiuni”, a adăugat Manole. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

MARAMUREȘ Sănătate la standarde europene Lucrările de reabilitare la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare se apropie de sfârșit, data de finalizare a lucrărilor fiind anunțată ca luna aprilie 2014. Proiectului i-a fost alocată o sumă totală de peste 70 de milioane de lei, inclusiv TVA, din care 48,224 de milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul cofinanțare de la bugetul de stat. Lucrările de reabilitare au început în octombrie 2010, executantul acestora fiind Asocierea VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH&Co. KG şi SC Antrepriza Montaj Instalaţii SA. La această dată au fost finalizate mai multe corpuri funcţionale respectiv corpurile A, B, C, D, N şi G. „Cred că, odată cu implementarea acestui proiect, Spitalul judeţean nu va fi cu nimic mai prejos decât cele din centrele universitare şi chiar din Europa, şi nu doar din punct de vedere a infrastructurii, ci şi din punct de vedere a serviciilor medicale, pentru că avem medici buni, dăruiţi”, a declarat Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Județean Maramureş, despre acest proiect.

MUREȘ Curs de logistică Centrul de Instruire Tabula din Târgu Mureș a anunțat că oferă un curs în premieră în țară: “Logistician Gestiune Flux”, acreditat de Ministerul Muncii și cel al Educației. “ONG-ul mureșean

este, așadar, singurul din România care poate, în acest moment, oferi acest pachet. Și în prezent ne-am propus sa ne extindem și pe București și Cluj“, susține directorul László Tünde. Grupul țintă îl reprezintă studenții, care în prezent urmează o facultate, cei care au deja o diplomă de studii, dar și manageri sau proprietari ai unor companii. Gabriel Ghila este șef al departamentului de Logistică în cadrul unei companii active în Automotive, dar și formator în cadrul Centrului de Instruire Tabula din TîrguMureș. „Avantajul competitiv al companiilor se găsește în două lucruri, în principal. Se poate diferenția prin competiție în ochii clientului, în special printr-un produs care este diferit din punct de vedere calitativ, tehnic ș.a.m.d sau prin abilitatea de a opera la un cost mai mic, deci cu un profit mai mare. Logistica și Supply Chain-ul pot să asigure numeroase modalități de a obține eficiențe foarte mari”, explică Gabriel Ghila. Cursanții învață prin intermediul metodei Blended Learning. Specializarea este echivalentă cu studiile de masterat. Cursul durează 5 luni, 2 luni de teorie și 3 de luni practică în unități specializate. Mai multe detalii pe www.atab.ro

SIBIU 1000 de noi locuri de muncă

Marile companii din Zona Industrială Vest a Sibiului, Continental şi SNR Rulmenţi, şi-au planificat investiţii care permit angajarea a sute de oameni. Anul 2014 aduce la Sibiu aproximativ 1000 de noi locuri de muncă. “Continentalul

deschide noua extensie în luna mai. Acolo vor fi 600 de locuri de muncă suplimentare, SNR-ul deschide, tot undeva la mijlocul acestui an, noua secţie de producţie unde vor fi, de asemenea, câteva sute de locuri de muncă şi urmează şi alţii“, a declarat Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu. Deşi forța de muncă în Sibiu nu mai este la fel de ieftină ca atunci când au apărut primele investiţii străine, oraşul continuă să atragă investiţiile acum prin alte atuuri, este de părere Iohannis. “Discut cu oamenii care conduc despre aceste facilităţi și ei sunt foarte multumiţi de Sibiu pentru că este stabil, predictibil. Este o zonă de confort pentru ei şi asta este dovedit de multiplele faze de extindere pe care le-au parcurs şi care ne arată că firmele doresc un angajament pe termen lung pentru Sibiu”, a mai spus edilul. Există, însă, şi impedimente de care se lovesc investitorii, cel mai mare fiind lipsa forţei de muncă calificată.

TIMIȘ Institut de cercetare pentru energie verde Universitatea Politehnică din Timişoara a anunţat finalizarea Institutului de Cercetări pentru Energii Regenerabile, un centru de cercetare dotat cu aparatură de ultimă generaţie unde vor lucra 20 de oameni de ştiinţă. Institutul, realizat în 5 ani, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene, are 18 laboratoare de cercetare nou create, cinci modernizate şi echipamente de cercetare şi dezvoltare ultraperformante.Valoarea totală a proiectului este de 66.900.000 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă - aproximativ 54.280.000 de lei. În cadrul centrului se vor realiza cercetări cu aplicabilitate naţională şi internaţională, printre care proiecte privind producerea şi utilizarea biogazului în instalaţii industriale şi gospodăreşti, studii privind conversia biogazului în energie electrică, studii şi cercetări privind hibride eoliene-solarebiogaz-hidrogen sau evaluări ale potenţialului eolian în zona de vest a României. „Acest proiect ne permite să demonstrăm că Universitatea Politehnică, prin acest institut, poate să devină o forță principală în domeniul cercetării. Vrem ca, în timp, Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile să devină unul național”, a declarat Viorel Șerban, rectorul Universității Politehnică, la evenimentul de prezentare a proiectului.

esenţial Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Bărbatul tuturor femeilor, femeia oricărui bărbat…

Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor

Soţia mea e sus de tot pe listă la europarlamentarele din mai. Şi nu cred că vom putea merge împreună în delegaţiile prezidenţiale externe, câtă vreme are program pe 5 ani la belgieni. Corect să fiu, la nuntă avea salar mai mare ca al meu... Azi, e la fel. Soţia mea dintr-a doua încercare e şi ea sus de tot pe listă la aceleaşi europarlamentare. Şi nu cred că vom putea merge împreună în vizitele de lucru guvernamentale, câtă vreme lucrează un cincinal în legislativul Europei. Sincer să fiu, la nuntă era dintr-o mare familie a ţării, mult mai bogată ca a mea. Şi azi, câştigă mai mult decât leafa mea la stat. Fata mea va fi sus de tot acolo pe lista cu un singur eligibil la europarlamentare, indiferent ce partid va trebui să păstoresc. Drept să fiu, fiica mea a avut încă de la majorat un salariu mult mai mare ca al meu, primar, deputat, ministru, întâiul om în stat. Despre cei care n-au urmaşi direcţi, dar au înfiat politic, tot femei, şi tot pentru Bruxelles, idem, dar ...nu azi. Are rost oare să cobor discuţia la nivel de miniştrii si parlamentari, sau şefi de agenţii naţionale şi regii, companii de stat, plus instituţii la nivel de judeţ şi municipiu reşedintă...?! E destul să le citim CV-ul şi vom afla tot. Cât de competenţi sunt pentru ţară şi cât de potenţi pentru familia lor. Că tot o dau falimentară azi mâine România Liberă, ar trebui să recitim din mondenităţile anilor 50. Rar era ministru ori nomenclaturist de vârf sau membru în CC al PMR – viitor PCR fără de soaţă – consoartă vorbitoare nativ de rusă. Cu şcoli înalte la Moscova sau Leningrad. Ca un sentiment de mândrie, în casa mea, femeia a făcut şcoala doctorală la Oxford… De remarcat ultimele nominalizări - de efect şi imagine - ale noilor miniştrii, rămâne doar să confirme după ce vor fi exersat practic pe spatele contribuabilului român. E prima dată când alegerile europarlamentare au o mare miză şi la români. Şi nu doar pentru a păstra PPE la putere în guvernul Europei, sau pentru victoria socialiştilor în adjudecarea Comisiei Europene pentru 2014 – 2020. Vor fi alegeri generale, de fapt. Procentele vor conta enorm. Dar vor fi, mai ales, şi reper. Pe cine trimitem la Bruxelles ca să ne reprezinte destinele ţării. Şi, inevitabil, ale economiei româneşti. Cât o fi de greu să vedem că francezii au schimbat denumirea ministerului economiei – în ministerul reconstrucţiei industriale… ... Nu se mai suportă preşedintele cu premierul şi cu fostul şef al Senatului, cu toate combinaţiile de viceversa, într-atât încât îşi gonesc femeile tocmai la Bruxelles... Să poată ei să-şi bată joc în tihnă de ţară!!! Unii în valonă, alţii în flamandă. A fost o vreme grea pentru ţară când Ionel I.C. Brătianu a înţeles în timpul negocierilor pentru Pace de la Paris ce înseamnă interesul naţional şi a demisionat. A lăsat o vreme guvernarea şi semnarea păcii lui Alexandru Vaida Voievod. Rugat ce-i drept, decisiv, de o adevărată femeie a României. Regina Maria! Ăstora nu le mai ajunge o ţară întregă. Dar nevestelor lor...? Şi nici măcar nu-l cheamă pe vreunul Cezar. Bărbatul tuturor femeilor, femeia oricărui bărbat…

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

CIS GAZ. Energia a două generații Să alergi în fruntea plutonului, să cazi urât, să te ridici și să continui cursa, ba chiar să ajungi printre primii, aceasta e lecția de business pe care a învățat-o și pe care o poate preda oricui familia Călugăr, proprietara grupului de firme CIS, din județul Mureș. Grupul, având afaceri anuale de circa 10 milioane de euro, își anunță intrarea în forță pe piața producătorilor și traderilor de energie.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

treptat anvergură. TRANSGAZ Mediaș a devenit un al doilea mare client al General CIS Gaz, un pas mare înainte pentru noi, dat fiind gradul de complexitate mai ridicat ce îl presupune construcția de conducte magistrale de transport gaze natural. În numai câțiva ani, totul crescuse spectaculos!”, derulează povestea Sebastian Călugăr.

Valul schimbărilor

Nu dispăruseră încă aburii Revoluției, când, în martie 1990, Ioan Călugăr plămădea prima sa companie, SC General CIS Gaz SRL, una dintre primele firme private înființate în județul Mureș. Lucrând ani buni la Schela de Producție ROMGAZ Mureș, spiritul antreprenorial s-a dezvoltat în subconștient, ceea ce i-a folosit enorm când a pus bazele a ceea ce avea să devină peste 24 de ani grupul de firme CIS.

Începutul Pe finalul anului 1990 a apărut posibilitatea contractării de către o firmă privată a unei lucrări de execuție conductă de aducțiune apă în localitatea Corunca, județul Mureș, beneficiarul direct fiind ROMGAZ Sucursala de Exploatare Mureș. SC General CIS Gaz a adjudecat lucrarea, a finalizat-o cu brio și și-a făcut astfel intrarea pe scena mare a afacerilor. “Firma a început cu niște bani împrumutați prin CAR, cum era pe atunci, iar primii angajați pe care tata a reușit să-i atragă au fost rude și prieteni apropiați, care la rândul lor au adus alți oameni. Așa s-a format nucleul de bază, iar în jurul acestuia au crescut cei care au venit ulterior. Desigur, venirea la o firmă privată nu li se părea o idee strălucită în anii 90 unor oameni care, poate, au muncit zeci de ani în sistemul public, la stat, dar atuul nostru a fost politica salarială. Gestionând mult mai bine afacerea față de o companie de stat, am reușit să le oferim salarii mai bune și așa i-am convins”, povestește, astăzi, Sebastian Călugăr, cel care a preluat ștafeta de la tatăl său în urmă cu câțiva ani. Deși era doar un copil pe atunci, Sebastian își amintește acel nucleu de oameni, iar unii dintre ei se află și azi în grupul de firme al familiei. “Am crescut, practic, în mijlocul lor, dar pentru că eram doar un copil, care nu înțelegea cu ce se mănâncă afacerea, povestea completă o știu de la tata. Lucrurile au mers nesperat de bine. După prima lucrare, a început un program de investiții, în utilaje și oameni. Au urmat alte contracte, lucrări multe, realizarea bazei de producție a firmei de la Corunca, iar business-ul căpăta

În perioada 1992-1997, compania înființată de Ioan Călugăr a prins valul frumos al marilor lucrări lansate de ROMGAZ și TRANSGAZ și, în ciuda faptului că pe piață au apărut mulți competitori, General CIS Gaz a câștigat și realizat foarte multe lucrări importante, cum ar fi construcții de conducte magistrale de transport gaz, instalații tehnologice de suprafață, stații de reglare măsurare gaze, traversări aeriene și subtraversări de râuri, unele proiecte având chiar caracter de unicitate. Apogeul a fost atins în 1997, când compania avea circa 150 de angajați, care lucrau în mai multe șantiere concomitent, cu logistica aferentă care să susțină toate aceste lucrări, avea o bază materială foarte consistentă, depozite, parc auto și utilaje specifice, stație de izolat țevi, diverse plasamente, acțiuni la alte societăți (era membru fondator și acționar important la Romexterra – banca gaziștilor). Dar pentru că urcușurile spectaculoase în afaceri nu garantează căderi line, a urmat o perioadă destul de dificilă pentru companie in perioada 1998-2001. “Au venit vremuri critice pentru economia românească. O generație întreagă de firme românești a fost pusă la pământ în acei ani. Conjunctura economică a forțat o restructurare dureroasă, numărul de angajați a scăzut de la peste 150 la numai 15, singura bucurie era că am reușit să păstrăm baza logistică aproape intactă. Țin minte discuții de la vremea respectivă – prin 1999 – când directorul economic îi explica tatei că trebuie să închidă firma, pentru că pierde zilnic sume uriașe. Seniorul – așa cum îmi place să îi spun – îl asculta, dar gândul îi era în altă parte. A refuzat să închidă compania și a preferat să-și folosească resursele proprii – aducând chiar bani de acasă – pentru a o ține în viață. Nu vroia să renunțe la “copilul lui”, cum îi spunea afacerii care l-a bucurat atât în anii de dinainte. A luat decizia înțeleaptă de a începe și câteva activități conexe, care să țină compania pe linia de plutire. Criza acelor ani a reprezentat una dintre cele mai mari provocări din istoria firmei, dar am supraviețuit!”, își amintește Sebastian Călugăr.

Revenirea în forță Revenirea a început în 2002, când un nou contract pe conducte magistrale cu TRANSGAZ Mediaș a repus pe roate activitatea principală a General CIS Gaz. A început rapid procesul de readucere a oamenilor în companie și de completare a utilajelor. Între tinerii angajați în acea perioadă se afla chiar Sebastian, cel care până atunci se ocupase de afacerea cu taximetre a familiei. Tăvălugul prin care a trecut însă compania, dar și evoluția din piață au impus și o schimbare majoră în business-ul familiei Călugăr. În 2003, statutul și denumirea firmei s-au schimbat, General CIS Gaz transformându-se în CIS Gaz SA, unde au intrat cinci acționari, toți membri ai familiei. A urmat iarăși o perioadă de ascensiune, în care lucrările contractate au impus reangajarea multora dintre cei plecați în vremea crizei. “Un moment reper în evoluția CIS Gaz SA a fost obținerea licenței pentru furnizare de gaze naturale. Încă de prin 2004 se discuta despre liberalizarea pieței gazului pentru consumatorii industriali, iar inițiativa noastră a fost promptă și binevenită. În toamna lui 2005 am obținut acea licență care ne dădea dreptul de a cumpăra și vinde gaze către acei mari consumatori din industrie. A fost și momentul când am decis să separăm compar-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

timentul comercial în cadrul firmei, eu asumându-mi rolul să dezvolt această divizie, bazându-mă pe echilibrul asigurat de activitatea de construcții montaj care continua să se dezvolte. Cu licența de furnizare gaze în mână, am început să identific posibilii clienți, să depun oferte, să negociez contracte. Abia în septembrie 2006 am reușit să închei primul contract, dar de acolo s-au legat toate. După o lună a venit și al doilea contract, mai mult am reușit să contractăm, ulterior, și unii clienți care au fost dispuși să plătească în avans contravaloarea gazelor, pentru că pe atunci băncile nu erau dispuse să capitalizeze un domeniu nou ca acesta. În scurt timp, aveam 1015 clienți, fapt care a convins și sectorul bancar să se uite spre noi și să ne susțină activitatea”, povestește managerul de azi al grupului CIS.

Soluții inovatoare pentru companii Diversificarea afacerilor fiind deja făcută cu succes, a urmat adăugarea a noi și noi activități care au fost integrate în grup și au dus la dezvoltarea ulterioară. Multe dintre acestea au în centru ideea de a oferi companiilor din piața gazelor naturale și a petrolului servicii, soluții și tehnologii noi pentru conducte. Începând cu 2007, după participări constante la târguri internaționale de specialitate, CIS GAZ a devenit distribuitor exclusiv în România pentru „STOPAQ” , producătorul olandez de soluții pentru izolații anticorozive pentru conducte. Compania a început să-și promoveze soluțiile, să aibă prezentări și în fața clienților Romgaz și Transgaz, dar și în fața altor operatori de conducte Gaz de France, E.ON, Conpet, Petrom – cei care operau rețele de conducte la acea oră în România. „Contactul cu acești noi clienți din piață a fost foarte benefic pentru CIS Gaz, reușind să înțelegem nevoile de servicii, produse, echipamente, și să venim în întâmpinarea lor. Am continuat să participam la târguri internaționale de profil, pentru a căuta și a aduce în România soluții la aceste nevoi”, sintetizează Sebastian Călugăr noua etapă în dezvoltarea companiei. În 2008, CIS Gaz bifează o nouă reușită de amploare, deschizând un parteneriat cu compania Belgiana T.D. Williamson, subsidiară a gigantului american T.D. Williamson (TDW), lider mondial pe segmentul de echipamente/soluții

cover story

pentru perforare sub presiune și intervenții pe conducte. Renumele partenerului de peste Ocean a deschis multe uși și a facilitat multe afaceri bune pentru compania românească. Mai mulți operatori de conducte din piață au semnat contracte cu CIS Gaz, solicitând acest tip de dispozitive. Din 2011, firma familiei Călugăr este reprezentant exclusiv pe România și Republica Moldova. Perioada 2008-2011 a fost una de promovare susținută, incluzând prezentări de produse și training-uri, iar acestea s-au materializat în contracte cadru de colaborare. Poate, astăzi, cel mai important client al grupului CIS, grupul OMVPetrom, a semnat în acea perioadă primul contract pentru manșoane de reabilitat conducte, succedat de unul pentru curățare și reabilitare conducte prin metoda relining. 2011 a fost anul în care compania a reușit să încheie un alt contract de distribuitor exclusiv pe România și Moldova cu compania TCI – Enviroment Belgia, distribuitorul european al companiei POLYFLOW USA, producător de țevi multistrat ranforsate cu aramidă TERMOFLEX, care permite reabilitarea conductelor uzate prin introducerea unei conducte noi pe interior(relining). După un proiect pilot executat cu succes la Craiova, alături de Petrom, acest procedeu a devenit rapid o soluție agreată și de alte companii.

Lucrări majore în activitatea de construcții montaj În toată această perioadă în care divizia comercială a CIS a căpătat o forță deosebită, partea de construcții nu a fost neglijată. Un moment de reper al activității de construcții a fost în 2008, când compania a executat pentru SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș, la Morești, în zona Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureș, traversarea aeriană cu conductele de transport gaze naturale Ǿ 28”, Band – Ungheni și Band – Idrifaia. Proiectul a fost elaborat de CONDMAG Brașov, în colaborare cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și a presupus o abordare unică în România, fiind singura traversare aeriană de acest gen realizată în țară. “A fost un examen ingineresc pentru echipa noastră, fiind prima lucrare cu un grad de complexitate foarte ridicat.O capodoperă inginerească și un examen pe care firma noastră l-a trecut cu brio!”, povestește, cu mândrie nedisimulată, Sebastian Călugăr.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tot în zona activității de construcții montaj, compania a creat, în 2010, o divizie de mentenanță, care a apărut, inițial, din nevoia companiei ROMGAZ de a-și externaliza serviciile de mentenanță a stațiilor de uscare gaze. CIS Gaz a format o nouă echipă, cu specialiști și a contractat aceste servicii pentru 9 stații de uscare ale ROMGAZ în zona Mureș. În 2013, compania a încheiat un nou parteneriat de distribuție exclusivă pe România și Moldova cu Nefte Diagnostika, producător rus de echipamente în intervenții rapide pe conducte. Totuși, încă din 2010, spune Sebastian Călugăr, a devenit evident că cele două mari divizii ale grupului, cea de construcții montaj și comercială, trebuie să lucreze împreună. Au apărut proiecte complexe, integrate, care trebuiau predate la cheie. Compania realiza construcția cu materialele proprii, apoi trebuia să asigure mentenanța lucrării. Încet, încet, divizia comercială a preluat și atribuțiile de promovare a activității de construcții, la pachet cu cea de vânzări de produse/soluții/ servicii. “A fost un proces lung de adaptare și instruire a angajaților noștri, dar a fost opțiunea corectă”, spune managerul grupului.

Cum s-a născut grupul de firme? Cum a devenit CIS Gaz un grup de firme puternic și respectat azi în această zonă de business atât de rarefiată și selectivă? De fapt, familia Călugăr avea în minte crearea mai multor companii specializate în jurul CIS Gaz încă din 2003. “În acel an am fondat o firmă care s-a numit Antrepriză Construcții Instalații și Servicii (ACIS), care ar fi trebuit să adune cât mai multe tehnologii/soluții pentru consumabilele necesare firmelor care activează în zona construcției/reabilitării de conducte. Compania a funcționat numai 2-3 ani, dar ne-am dat seama că era prea devreme în România pentru un astfel de business. Dar am păstrat ideea creării unui grup de firme, în jurul CIS Gaz. În 2007 am fondat, în asociere cu un partener, Energy Management și Asociația Energia Noastră. Ideea era de a veni în întâmpinarea clienților din zona furnizării de gaze naturale cu soluții pentru eficientizarea consumurilor energetice. Eram deja un furnizor de gaze alternativ celor tradiționali, puternici, și ofeream în plus și soluții de eficientizare a consumului. Le propuneam să facem acele audituri/bilanțuri energetice, pentru a vedea unde au pierderi și ce se poate face pentru a le reduce factura la energie electrică și la gaze. Au fost câteva proiecte interesante, unde am avut succes. Asociația Energia Noastră a fost fondată, practic, cu scopul de a realiza o campanie de informare la nivel național cu privire la posibilitățile pe care consumatorii eligibili din piața liberă le au în privința încheierii de contracte cu furnizorii alternativi sau de a-și negocia mai avantajos contractele de gaze sau de a-și orienta politica energetică pentru eficientizarea consumurilor. Asociația a încercat să-și atragă fonduri prin membrii săi, prin consumatorii mari din industrie și alți oameni de afaceri, dar fără mare reușită. Din păcate, legislația apărută în 2007 care obliga consumatorii industriali să-și facă politici proprii de eficientizare a consumurilor abia în 2012 a început să producă efecte! Am fost din nou înaintea vremurilor, iar, în 2010, noi am ieșit din acel business, concentrându-ne mai mult pe compania mamă”, povestește Sebastian Călugăr. În cadrul grupului a luat ființă, în același an, și CIS REAL, companie specializată în consultanță tehnică și servicii de geodezie-topografie, urmând înființarea la Chișinău, a companiei CIS Gaz Moldova, alături de un partener local, firmă care operează pentru Moldova Gaz, societatea națională de gaze de peste Prut. Grupul de firme CIS a crescut în 2013, prin fondarea a două noi companii: CIS Gaz Furnizare și CIS Gaz Servicii. Potrivit managerului grupului, prima va fi trader-ul

de gaze naturale și energie electrică, cea de-a doua va fi specializată pe intervenții și reparații accidentale (12-48 de ore) pentru mentenanța instalațiilor și conductelor clienților.

Pasul spre energia regenerabilă Un pas reușit spre realizarea grupului de firme a fost crearea în decembrie 2011 a companiei CIS Energy, cu scopul de a realiza un parc fotovoltaic și de a deschide poarta investițiilor în zona de energie regenerabilă. Concurenții CIS în furnizarea de gaze naturale au început să ofere la pachet și energie electrică și atunci compania familiei Călugăr a trebuit să mute rapid pe tabla de șah. Și pentru că a fi doar trader de energie nu înseamnă foarte mult, conducerea a decis că firma va deveni și producător de energie electrică. Anul 2012 a fost rezervat pentru fixarea locației, studii, analize, căutarea de parteneri. Din motive sentimentale, parcul fotovoltaic a fost proiectat pe raza comunei Cuci din județul Mureș, aproape de

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

parteneriatul cu ei ne-au deschis ochii asupra unui nou business. În primăvara aceasta, vom acoperi cu panouri fotovoltaice baza de producție Corunca și vom realiza acolo o amplă modernizare. Apoi, vom folosi acest proiect-pilot pentru ofertarea acestei soluții energetice pe piața marilor consumatori de energie. Primii pe care îi vom vizita cu această ofertă vor fi clienții noștri tradiționali. Grupul nostru va furniza panourile și va realiza lucrarea de instalare, urmând ca sistemul să fie predat la cheie. Avem în vedere și o soluție pentru consumatorii casnici. Am obținut OK-ul de la un producător pentru a fi distribuitori exclusivi ai unui kit fotovoltaic, destinat locuințelor. Suntem însă conștienți că toate aceste soluții vor trebui făcute publice prin campanii intense de promovare”, explică Sebastian Călugăr. Grupul CIS studiază în acest an și dezvoltarea unui proiect hidroenergetic, în județul Mureș, care ar presupune construcția de la zero a unei microhidrocentrale. Tot în 2014, grupul va implementa un proiect cu finanțare europeană, derulat prin Ministerul Comunicațiilor, în valoare de 200.000 euro, care vizează achiziția de soluții IT software și hardware, necesare susținerii politicii de dezvoltare din anii următori.

Portofoliu de lucrări

l Reabilitare conductă transport gaze naturale 28 Band-Idrifaia – TRANSGAZ SA l Conducta de transport gaze na turale DN 700 Sărmășel-Band, jud. Mureș - TRANSGAZ SA l Modernizare instalație tehnolo gică Grup Sonde 11 Huruiești – ROMGAZ SA l Cleaning & Relining Colector apă sărată 6 5/8" - Parc Vladimir – Parc 1 Totea – Parc 2 Totea – Parc 38 Hurezani – OMV Petrom SA l Cleaning & Relining Pipeline D4 Anghelești-D160 Videle – OMV Petrom SA l Relocări SRMP SIBOT și conducte transport gaze naturale afectate de construcția autostrăzii Sebeș-Orăștie – Strabag SRL Acestea sunt o mică parte din lucrările executate de CIS Group, extrase din portofoliul de pe site-ul companiei www.cisgaz.ro

Noua identitate

locul de baștină al seniorului Călugăr. Au existat însă și rațiuni economice, în special apropierea de rețeaua Electrica. În ianuarie 2013, a apărut oportunitatea unui parteneriat cu o companie germană, care dorea să investească în proiectul familiei Călugăr. CIS Energy și-a schimbat rapid statutul, acceptând doi parteneri asociați: CIS Gaz și Soventix GmbH. Primul venea cu execuția lucrării, al doilea, actor în mai multe zone ale lumii pe piața energiei regenerabile, venea cu panourile fotovoltaice și alte echipamente necesare unui parc fotovoltaic. Parteneriatul a funcționat ireproșabil, și 10 luni mai târziu, în decembrie 2013, parcul de la Cuci, cu o capacitate de 2 MW, a fost pus în funcțiune. “Soventix GmbH dezvoltă mai multe proiecte în România, unele se vor materializa în parteneriat cu noi, altele în parteneriat cu alte companii. Oricum, în viitorul apropiat vom beneficia de o capacitate mai serioasă de producție, de o cantitate mai mare de energie disponibilă a fi comercializată. Există posibilitatea de dezvoltare în acest an a unui proiect împreună cu partenerii de la Soventix, a unui parc fotovoltaic cu capacitate de 4 MW, adică dublă față de Cuci. Pentru noi cred că ar fi suficient la nivel de 2014. Desigur,

În 1990, denumirea CIS venea de la Călugăr Ioan și Sebastian. Un om ambițios, vizionar, a creat o mică afacere de familie într-o lume a giganților. Astăzi, după experiența unui succes fulminant, urmat de o cădere aproape fatală, seniorul Călugăr și fiul său predau o lecție de business. Afacerea lor stă acum pe alte baze, mult mai solide, reușind consolidarea unui grup de firme adevărat, un pachet de servicii complexe, integrate, inovatoare, un portofoliu de parteneriate cu producători de renume mondial, o echipă loială, bazată pe nucleul construit de senior în anii 1990. În 2014, în urma unui proces de rebranding, denumirea CIS va însemna Complete&Innovative Solutions for Oil&Gas Industry. Totul e nou, totul are un aer proaspăt. Grupul are o identitate nouă, care îl va trece la un alt nivel. Foarte sincer și plin de umor, Sebastian Călugăr admite că până acum nu a pus accentul pe imagine: “Până acum am muncit, n-am avut timp să ne gândim la componenta aceasta”. Și rezultatele s-au văzut. Cifra medie de afaceri în ultimii ani a fost de 9-10 milioane de euro, la nivel de grup. Pentru 2014, managerul a estimat o creștere de 20%. Creșterea va fi resimțită și în reluarea sau menținerea mai consistentă a unor acțiuni de responsabilitate socială – în special în domeniul sportiv, acțiuni de care CIS Group nu s-a ferit niciodată. Chiar dacă nu a făcut publice aceste acte de generozitate. Sunt puține companii în lume care reușesc să bifeze cu succes o tranziție între generații. Cu atât mai puțin cu cât în România nu există cultură pentru afacerile de familie, transmise din generație în generație. Astăzi, CIS Group este una dintre puținele povești românești de succes care a trecut testul timpului și provocarea generației actuale de antreprenori dinamici, ca un adevărat sportiv de performanță pregătit pentru o nouă victorie.

IT&SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Patru IT-iști inovează industria medicală mondială Cosmin Mihaiu, Liviu Andrei Dascălu, Andrei Cantea și Alina Călin, masteranzi ai Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au lansat, în urmă cu trei ani, platforma software medicală Medical Interactive Recovery Assistent (MIRA), practic o alternativă la metodele de recuperare locomotorii clasice. de Augustin STANCIU Andrei Dascălu, Chief Technical Oﬃcer (CTO) MIRA Rehab, consideră că platforma MIRA va ajuta la recuperarea pacienților cu probleme locomotorii mult mai rapid. „Medical Interactive Recovery Assistent este o platformă software medicală, care folosește tehnologia Microsoft Kinect și care ajută la reabilitarea pacienților cu probleme locomotorii întro manieră mai interactivă, mai distractivă și, de ce nu, mai rapidă. MIRA este adresată pacienților care au suferit diferite accidente care au dus la pierderea unor reflexe, a unor mișcări, coordonări și, prin acest soft, noi vrem să-i ajutăm să se recupereze mult mai repede, să fie monitorizați de către doctori, doctorii să aibă posibilitatea de a monitoriza mai mulți pacienți deodată și astfel să reducem timpul de recuperare și, implicit, costurile”, a afirmat Dascălu. Cosmin Mihaiu, Chief Executive Oﬃcer (CEO) MIRA Rehab, compania care produce această platformă, spune că softul transformă exercițiile de kinetoterapie plictisitoare și uneori dureroase în jocuri, făcând recuperarea mult mai distractivă și, implicit, mai rapidă. „Softul transformă exercițiile tradiționale de kinetoterapie în jocuri video, astfel pacienții să aibă o experiență mai simplă și mai ușoară atunci când trebuie să exerseze. Atunci când se joacă, programul monitorizează tot ceea ce fac pacienții, astfel încât să-i ofere specialistului cât mai multe informații despre cum evoluează pacientul în decursul recuperării. Momentan, produsul se adresează pacienților, atât cu probleme ortopedice sau neurologice, în special acelora care au nevoie de recuperare pentru membrul superior. În viitor vom extinde aplicația ca să funcționeze și pentru alte părți ale corpului, picioare, genunchi, șold și așa mai departe. Ideea ne-a venit când am explicat cum atunci când am avut șapte ani mi-am rupt brațul și după ce am stat șase săptămâni cu mâna în ghips, mi-a luat încă șase săptămâni să mă recuperez. Exercițiile recomandate

erau plictisitoare, unele chiar și dureroase și am zis că, dacă exercițiile care mi-ar fi fost date atunci ar fi fost transpuse sub formă de joc, probabil că le-aș fi făcut mai bine și probabil maș fi recuperat mai rapid”, mai spune Mihaiu.

Medicii britanici, încântați de MIRA În momentul de față aplicația este testată în mai multe clinici de profil din România și Marea Britanie, rezultatele fiind foarte bune. Chiar dacă sunt diferențe în implementarea medicală a produsului, inventatorii platformei afirmă că MIRA poate funcționa atât pentru persoanele cu probleme neurologice, cât și pentru fracturi ale membrelor. „Aplicația a fost dată spre testare în centrele din România, începând cu septembrie 2013, și în Marea Britanie începând cu noiembrie. Platforma se testează, în momentul de față, la Centrul Maria Beatrice din Alba Iulia și e folosită de către doctorii din centru, dar și de către copiii care vin să se recupereze de câteva luni încoace. De curând a fost instalată și în centrul KinetikMed din Cluj-Napoca și sperăm să-l instalăm, în viitorul apropiat, în cât mai multe locuri din România. De asemenea, platforma MIRA este testată și în mai multe clinici și spitale din Marea Britanie, precum şi St.omas Hospital”, afirmă Andrei Cantea, Chief Product Oﬃcer (CPO) MIRA Rehab. „E foarte greu să stabilești niște standarde în kinetoterapie pentru că poți să ai doi pacienți gemeni, cu aceeași afecțiune, dar care să se recupereze diferit. În schimb, tot feedback-ul pe care l-am primit de la doctori a fost unul pozitiv. Au spus că dezvoltăm ceva folositor. Noi nu vrem să înlocuim specialistul, ci dorim să-i oferim o unealtă pentru a-și determina pacientul să exerseze mai mult și, implicit, să se recupereze mai rapid. Problema în kinetoterapie este că pacienții nu-și fac exercițiile acasă. Dacă se recuperează mai repede, costurile sistemului medical ar descrește”, completează CEO companiei, Cosmin Mihaiu.

În top 50 de companii studențești din lume Andrei Dascălu afirmă că ideea acestei aplicații le-a venit când au participat la concursul organizat de Microsoft, Imagine Cup în anul 2011, la New York. „Proiectul s-a conturat pe parcurs, dar a venit în momentul în care am decis să participăm la concursul Imagine Cup în 2011, concurs organizat de Microsoft, unde tema era dezvoltarea unei aplicații care să rezolve una dintre problemele cele mai importante ale lumii. La momentul acela, din multele idei pe care le aveam am decis să mergem pe sănătate și astfel s-a născut Medical Interactive Recovery Assistant”, mai spune Andrei Dascălu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ideea celor patru informaticeni a fost imediat apreciată de către investitori sau specialiști în domeniu, fiind numită, în 2013, cea mai inovativă aplicație medicală din cadrul accelaratorului Healtbox din Londra. „Chiar dacă aveam oarecare cunoștințe medicale, ne-am dat seama că avem nevoie de îndrumare de specialitate. Proiectul s-a dezvoltat într-o companie, iar pe parcurs am căutat să găsim contacte din lumea medicală care să ne îndrume. Am ajuns în stadiul în care orice joc pe care îl creem sau cam orice funcționalitate are mai întâi nevoie de feedback medical, iar apoi e implementată. În 2012 am intrat în accelaratorul Healtbox din Londra și am primit o finanțare de 50.000 de lire în schimbul a 10 % din companie și pe lângă investiție am intrat în programul de trei luni în care am primit ajutor din partea celor de la Healtbox, training, mentorat, și atunci ne-am dezvoltat. În ianuarie 2013 am fost votați drept cea mai inovativă idee și proiect din cadrul acceleratorului de către o serie de investitori și medici, fiind recompensați cu 10.000 de lire”, a spus Andrei Cantea. Platforma inventată de către cei patru clujeni este apreciată la nivel global, fiind inclusă, la începutul anului 2013, în Kairos 50, top care reprezintă cele mai inovative 50 de companii conduse de studenţi ai universităţilor din lume.

Investitorii bat la poarta MIRA Rehab Cosmin Mihaiu spune că, în curând, această aplicație va fi lansată pe piață, avantajele fiind că pacienții care vor achiziționa acest soft vor putea să se recupereze și acasă, nu doar în clinicile de specialitate. „Vom lansa o aplicație disponibilă pentru clinică, dar în același timp trebuie să fie și o aplicație

IT&SĂNĂTATE

pentru pacient acasă. Cea de la clinică, pe lângă recuperarea pacientului conține și un modul de management al pacienților, diagnoză, statistici și alte funcționalități. Pe de altă parte, trebuie să ne acoperim costurile, dar și să obținem profitul care să ne permită să dezvoltăm compania”, afirmă Mihaiu. Acesta mai spune că această platformă a atras, de-a lungul timpului, o serie de investitori care au dorit fie să cumpere toată compania, fie să investească în creșterea platformei. „În momentul de față suntem în discuții cu o serie de investitori pentru a ne ajuta să ne creștem idea cât mai mult”, a încheiat Mihaiu.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bolile rare nu mai sunt atât de rare Ca simbol al rarității, Ziua Internaţională a Bolilor Rare se organizează anual în data de 29 februarie, însă, cum anul acesta nu este unul bisect, această zi se celebrează în 28 februarie. Zalăul are din 2011 un centru special destinat tratării bolilor rare, Centrul NoRo, prima unitate de acest fel din România și chiar din Estul Europei. Dorica Dan, membră în conducerea Organizaţiei Europene pentru Boli Rare EURORDIS și iniţiatoarea a acestui proiect în va-loare de două milioane de euro, a început demersul pentru înființarea și organizarea acestui centru la Zalău după ce a descoperit în 1993 suferința fiicei sale, și anume sindromul PraderWilli. Pacienţilor şi familiilor lor li se asigură aici consultanţă şi terapie pentru limitarea efectelor a numeroase afecțiuni. Sunt efectuate analize, se stabilește istoricul medical al suferinzilor și apoi se întocmește un set de măsuri pentru o alimentaţie ponderată, pentru că, de cele mai multe ori, acestor boli rare li se asociază numeroase deficiențe în ceea ce privește alimentația corectă și echilibrată. Se aplică terapii prin care atenţia bolnavilor, concentrată pe nevoia de a mânca, pe manifestări agresive sau de alt tip, este comutată înspre activităţi educative şi recreative. Anul acesta a fost lansată o Campanie naţională de Ziua Bolilor Rare. Până în 28 februarie, atunci când este marcată Ziua Internaţională a Bolilor Rare, pe tot cuprinsul județului au fost organizate diverse activităţi cu scopul de a atrage atenţia asupra nevoilor cu care se confruntă pacienţii cu boli rare. Deși, în România, numărul pacienţilor afectaţi de boli rare este de peste 1 milion, majoritatea sunt încă nediagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit. La Centrul NoRo din Zalău campania s-a desfăşurat sub îndemnul Împreună pentru o îngrijire mai bună în bolile rare. Va fi a șaptea aniversare de acest gen la Zalău şi, ca în fiecare an, cam-

pania s-a adresat și a cuprins pacienţii, medicii care îi tratează, familiile acestora şi, nu în ultimul rând, comunitatea. Mai mult decât atât, luna februarie, dedicată campaniei de luptă împotriva bolilor rare a atins mii de oameni din întreaga ţară. În cadrul unui schimb de experienţă la Centrul NoRo reprezentanţii Asociaţiei pentru Pacienţii cu Scleroză Multiplă din Alba-Iulia şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine activităţile campaniei. Agenda campaniei a cuprins activităţi de conştientizare în şcoli şi grădiniţe, concursuri de artă pentru elevi pe tema cuprinsă în sloganul din acest an, expoziţii de fotografii din activităţile organizaţiilor de pacienţi. Acestora li s-au adăugat workshop-uri şi conferinţe. Iar Zalăul găzduiește exact când se sărbătoreşte Ziua Naţională a Bolilor Rare, în 28 februarie, o conferinţă pe tema bolilor rare în care sunt abordate nevoile pacienţilor cu boli rare, serviciile de îngrijire, tratamente accesibile, strategia naţională şi necesitatea organizării şi acreditării centrelor de expertiză la nivel naţional. Ca în fiecare an, zălăuanii sunt invitați să se solidarizeze cu pacienţii afectaţi de boli rare în marșul organizat anual în oraș. Pacienţii cu boli rare din România au nevoie de servicii medicale de specialitate, de servicii sociale adecvate nevoilor speciale, de educaţie și nu trebuie să uităm că cei mai mulți pacienți de la Centrul NoRo sunt copii, copiii noștri și ai prietenilor noștri, iar ei fac parte din această comunitate.

de Alice Valeria MICU

INVESTIȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Miliardele străinilor au ajuns la Cluj

de Augustin STANCIU

În topul primelor 500 de companii din România după participarea străină la capitalul social total subscris, la 31 decembrie 2013, în județul Cluj erau prezente 11 astfel de societăți, din acționariatul acestora făcând parte patru societăți olandeze și austriece, două germane, cipriote și italiene și câte una din Ungaria, Suedia și Marea Britanie. Cea mai puternică companie cu capital străin din județul Cluj este MOL România Petroleum Products SRL, societate care deține 147 de benzinării în toată România. Conform datelor furnizate de către oficialii Oficiului Național Registrul Comerțului(ONRC), MOL România are un singur acționar străin, MOL Hungarian Oil & Gas Public Limited Company, societate cu sediul în Ungaria, și care a adus 242 milioane lei, aport la capitalul social subscris. În 2012, cifra de afaceri a societății a fost de peste 4,1 miliarde de lei, de departe cea mai mare dintre toate companiile cu capital străin din județ. Pe locul secund în ceea ce privește capitalul social subscris, se află compania cu acționariat german, LAPP Insulators SA, firmă care se ocupă cu producerea de izolatori de înaltă tensiune. Societatea cu sediul în Turda, care numără peste 450 de angajați, a avut, în 2012, o cifră de afaceri de peste 60 de milioane de lei, germanii de la LAPP Insulators GMBH, acționarul principal german al firmei turdene, participând la capitalul social al companiei cu nu mai puțin de 77,9 milioane de lei. O altă companie cu capital german, Trelleborg Automotive Dej SRL, societate care produce piese antivibrație pentru autovehicule, cu sediul în parcul industrial privat ARC Parc din Dej, a avut, în 2012, o cifră de afaceri de 167,4 milioane de lei, cei doi acționari, compania suedeză Trelleborg Automotive Group AB și societatea germană Vibracoustic Germany Holding GMBH, participând cu 70,9 milioane de lei la capitalul social subscris.

Austriecii, la putere Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este una dintre cele mai vechi companii de construcții din județ, cei doi acționari, austriecii de la SBS STRABAG BAU Holding Service GMBH și STRABAG AG, participând cu 64 de mi lioane de lei la capitalul social al companiei. În 2012, cifra de afaceri a firmei de construcții cu sediul în Cluj-Napoca a fost de 135,8 milioane de lei. Cealaltă companie cu acționariat austriac, Rondocarton SRL, societate cu sediul în comuna Apahida, unul dintre cei mai mari producători de carton ondulat din România, a avut, la finele anului 2012 o cifră de afaceri de 247 milioane de lei. Austriecii de la VML Verpackungs Maschinen Leasing GMBH și GANAHL Aktiengesellschaft, acționarii străini ai companiei clujene au participat cu 54,5 milioane de lei la capitalul social. Anul acesta, compania va investi peste 3,3 milioane de lei în cele două facilități de producție din Apahida și Târgoviște în principal pentru îmbunătăţirea sau achiziţionarea unor noi utilaje de producţie. În județul Cluj, companiile olandeze au investit în trei companii mari, Friesland Câmpina România SA, acționarul majoritar al societății clujene Napolact, a participat la capitalul social al producătorului de produse lactate cu 55,6 milioane

de lei, cifra de afaceri fiind de 407,1 milioane de lei. O altă societate clujeană în care companiile olandeze și-au adus un aport consistent este Aegon Pensii – Societate de administrare a fondurilor de pensii private SA, aceasta a avut, în 2012, o cifră de afaceri de doar 3,3 milioane de lei, participarea asociaților olandezilor de la AEGON Tsjechie Holding BV și AEGON Woningen Nova BV în cadrul companiei clujene fiind de 40 de milioane de lei. Totuși, este posibil ca, anul acesta, cifra de afaceri a societății să crească, după ce Aegon a devenit al treilea mare jucător de pe piața locală de pensii private, cu aproximativ 650.000 de membri, odată cu transferul de portofolii de asigurări și pensii private de la Eureko. O altă companie cu participare olandeză este Emerson. Societatea al cărei acționari sunt companiile Emerson Electric Nederland BV din Olanda și Emerson Electric UK Limited din Marea Britanie este prezentă în Parcul Industrial Tetarom II din Cluj-Napoca încă din 2006. Firma proiectează și furnizează tehnologie și servicii de inginerie pentru piețele industriale, comerciale și de consum și are, în momentul de față, peste 1900 de angajați, fiind printre principalii angajatori din județ. La finele anului 2012, compania a avut o cifră de afaceri de peste 309 milioane de lei. În județul Cluj, Italia are, în top 500, două companii, Beyfin România SRL și IRROM Industrie SRL. Beyfin România este proprietarul Hotelului Beyfin din Piața Avram Iancu nr. 3, aceasta având, în 2012, o cifră de afaceri de 598.367 lei, aportul acționarului italian, BEYFIN Immobiliare SPA, la compania românească fiind de aproape 50 de milioane de lei. O altă companie cu acționariat italian, IRROM Industrie SRL a avut în 2012 o cifră de afaceri de 75 de milioane de lei, acționarul străin principal, IRSAP SPA, a participat cu 40 de milioane de lei la capitalul social al societății cu sediul în comuna Iclod.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MAGIA H2O

Un bistrițean la vârful Asociației Internaționale a Apei

de Bianca SARA

Florin Gheorghe Iliescu are 60 de ani și este unul dintre cei mai buni experți din domeniul apei din România, motiv pentru care a fost numit director regional al Asociației Internaționale a Apei, fiind responsabil de nu mai puțin de 10 asociații din 10 țări din Bazinul Dunării.

Asociația Internațională a Apei este prezentă în 130 de țări din întreaga lume și are 10.000 de membri ca persoane fizice și alți 500 de membri persoane juridice. Este formată din specialiști din domeniul apei, începând de la companii de apă, profesori universitari, instituții ale statului. Aceasta oferă informații, dar și soluții la problemele cu care se confruntă membrii săi din toată lumea. Mai concret oferă posibilitatea schimbului de experiență și de informații în cadrul unor evenimente, dar și prin intermediul unor lucrări de specialitate. Asociația Română a Apei a fost fondată în anul 1995, bistrițeanul Florin Gheorghe Iliescu fiind membru fondator și ocupând funcția de vicepreședinte de la înființare până în prezent. Din anul 1997, acesta s-a ocupat și de relațiile externe, luând parte la toate congresele mondiale ale Asociației Internaționale a Apei unde a prezentat și lucrări de specialitate. A avut ocazia să reprezinte și România la Adunarea Asociației Internaționale a Apei. Dacă, până în present, activitatea sa în cadrul Asociației Române a Apei a fost una voluntară, din data de 1 aprilie, bistrițeanul va munci în partea executivă, ocupând funcția de director regional al Agenției Internaționale a Apei, care va avea biroul în București. Florin Gheorghe Iliescu va fi responsabil de Bazinul Dunării, care reunește 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina. Bistrițeanul susține că, dacă în țări precum Germania și Austria, asociațiile profesionale funcționează foarte bine, în altele, precum România, Republica Moldova sau Bulgaria mai este mult de lucru. Postul, care a fost ocupat tot de un român, s-a vacantat în vara anului 2013, iar în toamnă, bistrițeanul aplica fără a ezita, deși în cursă intrau 17-18 candidați, toți foarte bine pregătiți. A trecut ușor de selecția CV-urilor, dar și de interviul online, fiind chemat pentru cel final tocmai la Haga, la sediul central al Asociației Internaționale a Apei. Din 1990 și până în anul 2002, Florin Gheorghe Iliescu a lucrat în cadrul companiei bistrițene Aquabis, furnizorul unic de apă din Bistrița-Năsăud. A trecut de la inginer la director general, căpătând experiență tehnică dar și de management. De mai bine de 10 ani a părăsit mediul public și lucrează în cel privat, oferind consultanță și management de implementare a fondurilor europene. „Voi reprezenta Asociația Internațională a Apei la evenimentele care au loc aici în zonă, voi coordona evenimentele care au loc în zonă, voi ține legătura cu asociațiile naționale și cu ceilalți membri. Provocarea cea mai mare este să pot activa câteva țări din zonă care sunt mai puțin active și aș vrea foarte mult să ajut Asociația Apă-Canal din Republica Moldova cu care Asociația Română a Apei colaborează bine, dar care, din cauza decalajului între ce se întâmplă acolo și ce se întâmplă în restul Europei, nu este membră activă a

Asociației Internaționale a Apei. Prin transfer de experiență vom putea să îi aducem alături de noi, să putem organiza niște evenimente acolo”, explică bistrițeanul. Conform acestuia, în ultimii ani, lucrurile au început să se miște destul de bine, Asociația Română a Apei având relații foarte bune cu alte asociații din Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Austria. În ultima vreme s-a încercat dezvoltarea relației cu Albania, Grecia sau chiar Kosovo. Privind către situația României, pe care o cunoaște cel mai bine din acest punct de vedere, Florin Gheorghe Iliescu spune că țara noastră este cu cel puțin 20-30 de ani în spatele Germaniei. „În Germania nu se mai pune problema de apă și canalizare, indiferent unde locuiești, pe când la noi, în mediul rural, de exemplu, unde locuiește peste 40% din populația României sunt foarte puțin asigurate serviciile, iar acolo unde sunt, se pune prolema calității acestor servicii, dar și plata lor. Populația este săracă și nu are bani să se racordeze la rețelele de apă și canalizare care se construiesc. Aici vor trebui găsite soluții la un moment dat, autoritățile locale vor fi nevoite să-i sprijine pe acești oameni”, spune inginerul. Nici despre masterplanurile de apă și canalizare finanțate din fonduri europene și implementate în mai multe județe din țară care ar trebui să reprezinte rezolvarea la toate problemele pe care le are România, Florin Gheorghe Iliescu nu are cuvinte de laudă, asta din cauza faptului că lucrurile merg greu și din punct de vedere legislativ și procedural. „Avem probleme cu legislația, cu procesul de licitare, avem probleme la nivelul asociațiilor de dezvoltare, sunt probleme și cu calitatea proiectelor și a consultanței, cu constructorii neserioși, iar toate acestea ne vor costa din păcate”, crede Florin Gheorghe Iliescu.

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistrița-Năsăud, eco pe partea de deșeuri

de Bianca SARA

În luna februarie a fost semnat ultimul contract din cadrul proiectului de management integrat al deșeurilor, județul Bistrița-Năsăud numărându-se printre puținele județe în care sistemul va fi în scurt timp funcțional. Societatea Vitalia Servicii pentru Mediu a câștigat două dintre cele mai importante licitații din cadrul proiectului: pentru administrarea depozitului ecologic de la Tărpiu și pentru colectare și transport al deșeurilor.

Proiectul unui sistem de management integrat al deșeurilor solide a fost vehiculat de către autoritățile județene încă din 2003, însă abia în anul 2009, cu ajutorul fondurilor europene, s-au făcut primii pași spre materializare. Deși trebuia să se desfășoare în perioada 2009-2012, abia la începutul anului 2014 a fost semnat ultimul contract de prestări servicii pentru precolectare, colectare și transport al deșeurilor. Cu toate întârzierile cauzate în special de contestațiile licitațiilor, Bistrița-Năsăud se numără printre primele județe din țară care își gestionează deșeurile ținând cont de protecția mediului. Printre obiectivele proiectului care are o valoare de 141,7 milioane de lei s-au numărat construirea unui centru de management integrat al deșeurilor în comuna Dumitra, a unei stații de transfer la Bistrița, precum și a patru puncte de transfer în localitățile: Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi și Galații Bistriței. De asemenea, s-a avut în vedere construirea în municipiul Bistrița a două centre de colectare a deșeurilor voluminoase și DEEE și câte un centru de colectare în fiecare oraș al județului. Au fost achiziționate containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor și vehicule pentru transportul acestora, iar depozitele urbane și rurale neconforme existente au fost închise, fiind în curs de ecologizare. Bistrița-Năsăud este, de asemenea, primul județ din țară unde sunt folosite la colectarea deșeurilor reciclabile containere semi-îngropate. Deși punctele și stațiile de transfer, precum și centrele de colectare și depozitul de la Tărpiu sunt gata de mai bine de un an, abia la începutul anului 2014 s-au finalizat toate licitațiile. Licitația pentru precolectare, colectare și transport s-a întins pe mai bine de un an, existând contestații și procese chiar și după ce contractul cu câștigătorul acesteia a fost semnat. Așteptarea se pare că a meritat, printre beneficiile acestui proiect numărându-se creșterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate la 100% în zonele urbane și la 90% în zonele rurale, precum și reducerea cantității de deșeuri depozitate de la 97.500 de tone/an la aproximativ 60.000 de tone/an sau creșterea cantității deșeurilor reciclate și refolosite la 40.000 de tone/an. Locuitorii județului vor simți și ei beneficiile implementării acestui proiect, prețul plătit pentru gestionarea deșeurilor scăzând considerabil. Potrivit informațiilor oferite de preșe dintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, chiar la semnarea ultimului contract, în Bistrița, în prezent, o persoană fizică plătește 9,37 de lei lunar pentru gestionarea deșeurilor. Prețul ar urma să scadă la 3,51 lei/lunar în mediul urban și 1,81 de lei/lunar în mediul rural. Radu Moldovan mai spune că următorul pas este montarea containerelor semi-îngropate, care au fost deja achiziționate, însă se așteaptă o încălzire a vremii pentru demararea lucrărilor. De asemenea, operatorul care se va ocupa de precolectare, colectare și transportul deșeurilor trebuie să-și

achiziționeze în următoarele luni utilajele necesare prestării acestor servicii.

Marele câștigător al licitațiilor Firma prahoveană S.C. Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor S.R.L., controlată de Octavian Morariu, președintele Comitetului Olimpic Sportiv Român, a câștigat două dintre licitațiile acestui proiect. Este vorba despre administrarea depozitului ecologic de la Tărpiu, valoarea estimată a contractului licitat fiind de 87,6 milioane de lei. Contractul care a fost semnat la începutul anului trecut are o valabilitate de 20 de ani, redevența anuală plătită de Vitalia fiind de 20% din valoarea anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puțin de 200.000 de euro pe an. A doua licitație câștigată de Vitalia, în asociere cu Bratner Servicii Ecologice (Cluj-Napoca) și Floricon Salub (Câmpina, jud. Prahova) vizează precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor din mediul urban și rural al județului. Valoarea contractului care se întinde pe 8 ani este de peste 220,6 milioane de lei. Societatea comercială a fost creată la sfârșitul anilor `90 de către un acționar român, fiind cumpărată mai apoi de Veolia în 2006, unde Octavian Morariu era coacționar. În 2009, Veolia s-a retras din România pe partea de prelucrare a deșeurilor, societatea, care a devenit Vitalia, fiind preluată de Octavian Morariu. Vitalia mai gestionează și depozitul de la BoldeștiScăeni, județul Prahova. Potrivit lui Octavian Morariu, compania sa va angaja oameni din zonele în care își desfășoară activitatea. În anul 2012, Vitalia raporta venituri în valoare de 20 de milioane de lei și avea 63 de angajați.

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primii 10 ani, file de poveste La aniversarea a 10 ani de activitate, Asociația Română de Logistică a lansat cartea “Istoria nescrisă până acum a logisticii românești”, disponibilă pentru comenzi online. Ce proiecte are ARILOG pentru 2014, explică Oana Nae, secretar general al asociației. A consemnat Ionuț OPREA

Cum a apărut ideea lucrării, care a fost motivația inițială, care sunt acum obiectivele ARILOG în urma apariției/distribuției lucrării? În anul 2012, Asociația Română de Logistică a împlinit 10 ani de existență și am vrut să marcăm acest moment prin editarea unui material care să cuprindă experiențele membrilor noștri care au fost printre pionierii industriei de logistică. Am vrut să relatăm poveștile de succes ale companiilor existente în România și să prezentăm evoluția pieţei de logistică. De asemenea, s-a încercat acoperirea întregilor secțiuni din industrie pentru a oferi o imagine de ansamblu a domeniului. Unul dintre principalele obiective ale acestei lucrări este de a demonstra că și în România există specialiști, oameni care au adus valoare în acest sector. Cum ați descrie structura și conținutul cărții, care sunt beneficiile unei astfel de lucrări pentru celelalte sectoare economice respectiv companii, public general? Cartea are 352 de pagini color, româno-engleză, structurate în 11 capitole dedicate ramurilor principale din industria logisticii: Transport, Distribuție, Operatori Logistici, Operațiuni Vamale, Spații Industriale, Echipamente de manipulat și depozitat marfa etc. Lucrarea “Istoria nescrisă până acum a logisticii românești” este ușor de parcurs, ea putând fi înțeleasă atât de publicul larg, cât și de specialiști. Informațiile expuse în paginile acestei lucrări sunt de mare interes pentru persoanele dornice să cunoască evoluția industriei de logistică și, totodată, companiile care s-au remarcat de-a lungul anilor prin profesionalism și implicare în dezvoltarea industrei. Care au fost principalele provocări în realizarea proiectului și care considerați că este importanța promovării proiectelor entităților din acest sector? Cea mai mare provocare a fost gestionarea uui grup de aproximativ 170 de persoane, membrii asociației, care au contribuit la realizarea acestei cărți. Au fost organizate

grupuri de lucru. În funcție de activitatea profesională, fiecare companie a fost alocată pe un capitol. ARILOG are doar doi angajați, Consiliul Director face o muncă de voluntariat, iar acest proiect a necesitat atenție continuă. A fost dificil să menținem o legătură permanentă cu companiile implicate. În departamentele de marketing și comunicare întâlnim oameni specializați, profesioniști în domeniu. Nu am întâmpinat probleme în a primi răspunsurile de care am avut nevoie. Mai dificil a fost să redactăm acele materiale primite, astfel încât să existe cursivitate. Cum poate fi comandată/achiziționată cartea? Cartea este disponibilă pe site-ul nostru www.arilog.ro la prețul de 79 de lei + TVA. De asemenea, cartea este promovată și prin intermediul partenerilor noștri media, pe site-uri și rețele de socializare. Care sunt principaelele proiecte derulate de ARILOG în 2014 și care sunt obiectivele pentru 2015? Anul 2014 este cel mai bogat an de până acum. Avem 17 proiecte și nu lipsesc evenimentele business to business, în cadrul cărora promovăm exemple de bune practici, proiecte internaționale, dar și românești, care pot ajuta companiile să-și îmbunătățească operațiunile, examenele de certificare a competențelor, recunoscute la nivel european, dar și proiecte distractive, cum ar fi programul de vizitare a fabricilor cu copiii membrilor, Ziua Logisticianului, organizată într-un parc de aventuri, sau petrecerea de Crăciun, evenimente în care uităm de funcții și probleme și ne apropiem de oamenii din spatele birourilor. Pentru anul 2015 ne propunem să ne apropiem mai mult de membrii noștri, să le promovăm studiile de caz și exemplele de bune practici. Un obiectiv permanent este mărirea numărului membrilor, iar, dacă anul acesta am reușit să depășim pragul de 100 de membri, sperăm ca în 2015 să fim și mai numeroși.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construcții

Cemacon finalizează o nouă etapă din procesul de reorganizare financiară În contextul acordului de principiu privind restructurarea creditelor Cemacon la Banca Comercială Română (BCR) semnat în noiembrie 2013, BCR a realizat externalizarea a 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul olandez de investiții Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA. Transferul este unul dintre pașii concreți ai procesului de restructurare a creditelor Cemacon, agreat și asumat prin acordul de principiu semnat în luna noiembrie. Acordul menționa, ca una dintre măsuri, transferul unei părți din datoria Cemacon unui nou investitor. Erată În ediția Ianuarie 2014 a Transilvania Business, în articolul "Cemacon zidește un 2014 profitabil" s-au strecurat câteva erori de informație privind modificările survenite în acționariatul companiei, odată cu externalizarea de către BCR a unei părți din datoria Cemacon fondului olandez de investiții Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA. Comunicatul de mai jos, pus la dispoziție de Cemacon, clarifică această situație. Transilvania Business

În perioada 6-24 ianuarie, o parte a acționarilor Cemacon ce au anunțat anul trecut acțiunea concertată în contextul semnării acordului de restructurare a creditului (fondul de investiții KJK FUND II, firma Andrei&Andrei Consultanță și SSIF) au derulat o ofertă publică în urma căreia au fost tranzacționate acțiuni reprezentând 11% din capitalul Cemacon. ”În contextul performanței operaționale a Cemacon din ultimii 3 ani, restructurarea datoriei către BCR vine firesc și contribuie semnificativ la succesul procesului de transformare a companiei într-un lider al pieței materialelor de construcții, cu o structură financiară solidă și cu perspective de dezvoltare în continuare la cel mai înalt nivel din sector. Parcurgerea concretă a etapelor agreate de companie, acționari și bancă, în care se încadrează și transferul de creanță către noul investitor, aduce stabilitate business-ului și ne permite

ca, operațional, să ne concentrăm pe obținerea de rezultate de top”, a declarat Liviu Stoleru, Director General și Președintele Consiliului de Administrație al Cemacon. Restructurarea pachetului de credite de aproximativ 30 de mi lioane de euro contractat de Cemacon la BCR constituie o etapă finală a procesului de reorganizare operațională și financiară a companiei, inițiat în 2010. Conform acordului de restructurare, la finalul acțiunii, estimată a se încheia în a doua parte din 2014, Cemacon va avea o datorie sustenabilă către BCR, care să poată fi acoperită din veniturile rezultate din activitatea de bază a producătorului de cărămidă.

Despre Cemacon S.A. Înfiinţată în 1969 la Zalău, CEMACON S.A. are peste 40 de ani de experiență în realizarea de materiale de construcții. Compania şi-a concentrat atenţia pe obţinerea unei reţete optime de fabricare a blocurilor ceramice, iar în prezent beneficiază de o linie de producție modernă, automatizată, care permite realizarea unor produse inovatoare, la cele mai înalte standarde mondiale – gama Evoceramic. Compania promoveaza conceptul de «construcţii verzi», prin dezvoltarea singurului bloc ceramic din România care nu necesită termoizolare suplimentară, în septembrie 2012.

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Învăţământul din ţara lui Puşkin, model de valoare pentru europeni Atunci când trebuie să-și croiască un drum și când are de ales între multe cărări pe care să pornească în viaţă, pentru a-şi împlini visurile şi pentru a-şi atinge idealurile, poate un elev din ultimul an de liceu să se gândească la valoare? La faptul că opţiunile pe care le va face pentru a studia într-un anumit domeniu şi într-un anumit loc trebuie să aibă o strânsă legătură cu rezultatul ce urmează a fi obţinut? de Ștefana Teodora PRECUP

Cu siguranţă, valoarea personală va creşte şi va căpăta valenţe pozitive prin sporirea permanentă dată de o educaţie bună în general şi de o pregătire profesională excelentă. Aristotel definea educația ca fiind “cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”. Sursa care poate să ofere asta absolvenților de liceu este viitorul, iar asta îi face să cântărească foarte bine alegerile pe care urmează să le facă. Sistemul de învățământ din România prezintă şi garantează la intrare exigențele sociale contemporane privind educația tinerei generații, iar la ieșire, finalitățile, valorizarea și eficiența instituțiilor de educație, obiectivate în „produsul” său specific - oamenii bine pregătiți, forța de muncă, specialiștii, capabili să se integreze cu randament și spirit creator în activitățile pe care societatea le reclamă. Așadar, sistemul de învățământ românesc contemporan se caracterizează prin deschidere și dinamism față de nou, dezvoltându-se și acționând în concordanță cu cerințele moderne, cu progresul științifico-tehnic și cultural și cu aspirațiile poporului român. De asemenea, învăţământul din ţările Uniunii Europene şi din cele nemembre sau limitrofe acesteia reprezintă o alternativă pentru elevii români care doresc, pe de o parte, un învăţământ superior de foarte bună calitate, iar, pe de altă parte, provocări şi experienţe noi. Tot mai mulţi elevi români au pregătirea, posibilitatea şi capacităţile necesare pentru a căuta să își desăvârșească studiile și experiențele la facultățile din străinătate. Aceștia își doresc să studieze la un nivel înalt, dar şi să interacționeze cu diferite culturi și popoare, să experimenteze diferite situații de viață și să își deschidă orizonturile. O astfel de oportunitate o poate oferi pentru tinerii generaţiei noastre învăţământul superior din Federaţia Rusă, ţară aflată nu departe de graniţele României, cu o cultură şi istorie vaste, aflată într-o continuă şi puternică dezvoltare economică şi socială. În prezent, ca şi societatea în ansamblul ei, sistemul educațional rusesc se află într-o continuă dezvoltare, fiind unul dintre cele mai performante din lume. Este o țară cu un potențial foarte mare, care are nespus de multe oportunități de oferit. Astfel, Rusia atrage anual studenți în domenii ca ştiinţe, medicina, matematica, tehnologia sau artele. Putem spune că România şi Rusia se aseamănă din mai multe puncte de vedere, iar mulţi absolvenți de liceu sunt atrași de această experiență. Printre cele mai renumite unităţi de învăţământ superior din Rusia amintim Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, Universitatea de Stat - Școala Superioară de Economie, Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova ș.a.m.d. Federaţia Rusă este cunoscută ca fiind o ţară a contrastelor,

mereu surprinzătoare, cu un colorit etnic şi multicultural deosebit, cu peste 140 de minorităţi, unde s-au ciocnit şi continuă să interfereze, în mod misterios, Estul și Vestul, oferind o aromă unică culturii ruse. Orice elev ce are în gând să studieze în Federația Rusă va avea parte de o perioadă deosebit de interesantă și experiențe de neuitat. Și aici nu este vorba doar de îmbogățirea teoretică sau științifică, ci și de dobândirea unor noi valori și principii de viață și asimilarea cât mai multor informații cu privire la vasta cultură a Rusiei. Toate acestea trebuie văzute şi auzite cu proprii ochi şi urechi, trebuie trăite şi experimentate, pentru că altfel încercarea de a le reda prin alte mijloace, poate fi o sarcină cel puţin ingrată. Cine nu a auzit de Puşkin, Dostoievski sau Tolstoi, de “Lacul lebedelor” sau de Tchaikovski? De matrioşca rusească şi de căciulile cu urechi? De Kremlin și Piața Roșie? De Muzeul Ermitaj şi de nopţile albe? De bogăţia culturii ruseşti, în general? Cultura şi societatea rusă şi instituţiile de învăţământ superior din această ţară nu pot decât să ofere vaste oportunităţi de educaţie şi pregătire profesionale care să aducă un plus de valoare atât din punct de vedere personal cât şi la nivel naţional sau chiar local. Astfel, după anii de studii în care tânărul a înglobat în sine vaste experienţe materiale și spirituale oferite de universităţile din Rusia şi a pus în bagaje multe valori, va veni vremea acţiunilor practice prin care să facă să crească roade noi şi bogate din truda anilor de studii şi de convieţuire socială.

ENERGIE VERDE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sălajul și Sătmarul vor energie verde

de Alice Valeria MICU

În toamna anului trecut s-a deschis primul parc fotovoltaic din judeţul Sălaj. Obiectivul cu valoare de 6,5 milioane de euro a fost amplasat în zona Vârşolţ – Recea și aparține unei firme bihorene din Lunca, SC Green Comcris Invest SRL, care a beneficiat de un parteneriat cu mai mulţi investitori străini. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, unde s-au montat 20.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere instalată de 4,9 MW. Transformarea în energie electrică a energiei solare captate de panouri va fi realizată de două centrale – Recea 1 şi Recea 2. Din punctul de vedere al potenţialului valorificării energiei solare, Sălajul ocupă nivelul al doilea pe plan naţional, după județele din Dobrogea şi dintr-o parte a Câmpiei Române. Așa se face că interesul pentru investiții în domeniul energiei verzi să fie ridicat. Există în Sălaj, în diverse stadii de realizare, alte 12 parcuri. Cum este cel de la Someş Odorhei, unde o firmă din municipiul Bistriţa intenționează să construiască două parcuri fotovoltaice, cu un nivel al investiției estimat la 11 milioane de euro. Însă și acesta, ca multe altele vor avea de dus o luptă acerbă pentru mult râvnitele certificate verzi. Cot la cot se pregătesc pentru adjudecarea lor alte proiecte care ar urma să fie amplasate la Nușfalău, la Zalău, la Sălăjeni, la Mineu, la Crasna și la Boghiș. Rămâne de văzut dacă proiectul de la Boghiș va avea sorți de izbândă, având în vedere recentul parteneriat semnat între cunoscuta femeie de afaceri sălăjeancă Lia Stanca și Elena Udrea în vederea dezvoltării stațiunii balneare Băile Boghiș. Va fi interesant de urmărit cine va avea câștig de cauză, mai ales că în lupta pentru certificatele verzi intră Consiliul Judeţean Sălaj, care intenționează amplasarea unui parc fotovoltaic în localitatea Moigrad-Porolissum, cu o putere instalată de aproximativ 2,25 MV, care ar urma să acopere necesarul Consiliului Judeţean, dar şi al unor instituţii sub-

ordonate, cum sunt Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, Direcţia Judeţeană pentru Asistenţă Socială, Protecţia Copilului şi altele. Investiţia de 53 milioane de lei urma să fie acoperită preponderent din fonduri europene, dar proiectul depus de Consiliul Judeţean a fost respins anul trecut de la finanţare pentru că nu a întrunit numărul necesar de puncte. Primăria Zalău se alătură, iar demersurile pentru proiectul „Instalaţia de producere a energiei electrice din surse regenerabile solare SoArE Zalău”, au fost începute încă de anul trecut. Proiectul constă într-un parc fotovoltaic întins pe 3,5 hectare care ar urma să fie amplasat în zona staţiei de epurare a oraşului, însă cel puțin deocamdată, el a rămas doar la stadiul de intenție, lipsind sursele de finanţare.

Satu-Mare, cu un pas înainte Mult mai bine stă la acest capitol judeţul Satu Mare, care deţine primul loc din țară ca număr de centrale electrice fotovoltaice funcționale. Aceste unităţi funcţionează la Hrip, Cămin, Mădăras, Petea, Măriuș și Certeze unde este câte un parc fotovoltaic, iar la Săcășeni, Chereușa și Carei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

câte două. De asemenea, peste alte 11 proiecte au primit undă verde din partea Agenției pentru Protecția Mediului, în Carei și Mărtinești (câte două în fiecare) și câte unul în Doba, Păulean, Acâș, Livada, Odoreu, Rușeni, Căpleni, Cean, Pișcolt și Tiream. La Căuaș, o comună situată la jumătatea distanței între Tășnad și Carei va fi construit cel mai mare parc fotovoltaic din Satu Mare, iar investiția va avea capital străin. Proiectul intenționează să se întindă pe o suprafață de 142 de hectare, dar stagnează din cauza birocrației și instabilității legislative în ceea ce privește politica în domeniul surselor de energie regenerabilă. Parcul care este proiectat să aibă capacitatea de 50 MW nu este singurul care îl are ca manager de proiect pe Ioan Ghere, acesta întocmind și depunând documentația necesară pentru alte opt parcuri fotovoltaice în județ, însă cu o capacitate mai mică. Două ar urma să fie amplasate în Vetiș cu capacitatea de 7,5 MW, unul la Carei, cu o capacitate de 5 MW, două lângă Parcul Industrial Satu Mare, două în Ciuperceni și unul la Iojib. La concurență cu aceste proiecte stă Vasile Lucuţ, acţionarul şi fondatorul grupului Unicarm, care are în derulare investiţii de 13 milioane de euro în două parcuri fotovoltaice, cu capacitatea de 9,5 MW, investiții finalizate în zona limitrofă a municipiului Satu Mare. Vasile Lucuţ nu putea rata ocazia de a-și direcționa o parte din fonduri către piaţa energiei verzi, alăturându-se astfel unor nume cu rezonanță ca Jean Valvis (Dorna Agri), Zoltan Teszari (RCS-RDS) și Bogdan Enoiu (directorul McCann Erickson România). Vasile Lucuţ este acţionarul şi fondatorul grupului Unicarm, cu afaceri cifrate la 143 de milioane de euro anual din procesarea cărnii, a laptelui și din panificaţie. La Livada este în construcție un parc de 65 de milioane de euro, proiectat să genereze 56 MW, iar ca mărime ar fi numărul șapte mondial și doi european. Parcul acoperă o suprafaţă de 135 hectare, iar investiţia va produce energie pentru 60.000 de locuinţe. Valoarea investiţiei se ridică la un nivel cuprins între 60 şi 80 de milioane de euro și aparține firmei spaniole Bester Generation, în parteneriat cu alți investitori din Coreea. Investiţia va fi amortizată în 10-12 ani.

Dilema certificatelor verzi La sfârșitul anului trecut s-a ajuns la un nivel-record al producției de energie regenerabilă și asta grație capacității totale a proiectelor existente în sistem, care au atins o cotă de 4.255 de MW, cu 82% mai mare decât la finele lui 2012. A fost înregistrată astfel energie verde cu o putere instalată de 1.155 de MW la panouri fotovoltaice și 2.503 MW în

ENERGIE VERDE proiecte de energie eoliană Acestora li s-au adăugat energia obținută din biomasă - 65 MW și hidroenergie cu o putere instalată de 530 de MW. Subvențiile pentru producerea de energie regenerabilă sunt atribuite sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toți consumatorii, inclusiv cei casnici, identificabile în factura la electricitate. Deși România s-a angajat ca 24% din consumul de energie electrică să provină din surse regenerabile începând cu anul 2020, la 1 ianuarie 2014, spre plăcuta surprindere a tuturor, țara noastră și-a îndeplinit promisiunea. Poate că așa se explică scăderea numărului de certificate verzi pe MWh care vor fi atribuite proiectelor fotovoltaice, doar patru, față de cele șase din anul anterior, precum și a celor eoliene, ajunse la un singur certificat din două, dar și microhidrocentralelor, care vor beneficia de doar două certificate din trei pentru centralele noi. Ne punem fireasca întrebare: dacă privim mereu înspre vestul Europei, de ce nu preluăm modelele de succes? Îmi vin în minte numeroasele ferme zootehnice din Danemarca, unde, fie că se cresc vaci, fie nutrii, instalația eoliană e aproape nelipsită, asigurând întreg necesarul de energie electrică fermei, unităților de prelucrare primară a produselor obținute, precum și cea necesară în gospodărie și în casele din jur. Pe cine sperie posibilitatea unei independențe energetice, fie ea și pe o rază de doi kilometri? De parcă reducerea numărului de certificate verzi pentru proiectele în derulare nu ar fi fost o măsură suficientă, se va reduce și cuantumul subvențiilor pentru noile proiecte care vor intra în sistem de anul acesta. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013 din decembrie, parcurile fotovoltaice noi vor beneficia de un cuantum redus la jumătate din subvențiile de până acum. Situația este aceeași în cazul parcurilor eoliene, al căror număr de certificate se reduce cu 0,5 până în 2017 și cu 0,25 certificate începând cu 2018. Consecințele vor fi majore pentru cei ce ar dori să investească în unități de producere a energiei regenerabile începând cu anii următori, deoarece nu vor avea la dispoziție decât 1,5 certificate verzi până în 2017 și 1,75 certificate, din anul 2018. Nici microhidrocentralele nu au mai mult noroc, ele vor primi cu 0,7% mai puține certificate verzi pe MWh, adică 2,3 certificate pentru centralele noi. Deoarece Legea care aproba OUG 57/2013 a fost retrimisă Parlamentului, noii investitori nu se pot bucura de numărul de certificate care le-ar fi fost atribuite și astfel, cel puțin deocamdată, noile obiective vor avea același număr de certificate verzi cu proiectele puse în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2014. În acest mod, efectele ordonanței se cumulează cu cele ale HG din decembrie, iar proiectele fotovoltaice mai primesc acum un singur certificat, cele eoliene — doar 0,5 certificate, iar microhidrocentralele - doar 1,3 certificate verzi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

Mobilă din Banat pentru pieţele din Orientul Mijlociu O companie construită de la zero de o familie din judeţul Timiş, intrată în 1994 pe piaţa producţiei şi retail-ului de mobilier, se “bate” astăzi de la egal la egal cu nume grele din industria de profil, precum IKEA, Mobexpert, Elvila sau Kika. Anul acesta, producătorul bănăţean de mobilă înfiinţează o nouă unitate de producţie, care va fi construită cu fonduri europene şi care va mări numărul de angajaţi la 320. de Laura M. BONDRILĂ Rus-Savitar este un business care a demarat în urmă cu exact 20 de ani, în judeţul Timiş. Compania şi-a început activitatea în 1994 ca retailer de mobilă, iar priceperea şi seriozitatea proprietarilor a făcut ca în foarte scurtă vreme firma bănăţeană să devină unul dintre cei mai mari importatori şi dealeri de mobilier din România. Zece ani mai târziu, în 2004, a fost finalizat centrul logistic de unde se distribuia marfa la peste 200 de magazine din ţară, iar în următorul an a fost dată în funcțiune prima capacitate de producţie de mobilier din pal, ceea ce a însemnat o investiţie de 3,5 milioane de euro. Deşi compania timişeană se “bătea” pe piaţa de profil cu nume grele din industria mobilierului, calitatea produselor şi tenacitatea oamenilor care formau “marea familie Rusu” au făcut ca în 2007 să demareze proiectul pentru o a doua fabrică de mobilă cu o capacitate de producţie de 5 ori mai mare decât prima investiţie. În 2008, acest proiect ambiţios devenea realitate. Finalizarea celei de-a doua fabrici a însemnat o linie cu o capacitate de producţie de 15.000 de garnituri de mobilier pe lună. Doi ani mai târziu, când criza economică instalată nu doar în România, ci şi în multe din ţările europene genera, aproape ca într-un joc de domino, prăbuşirea succesivă a multor afaceri, RusSavitar îşi dubla eforturile de a se menţine în topul producătorilor de mobilier. Şi a reuşit. Astfel, în 2010 era finalizat încă un proiect de anvergură, fiind puse bazele primei fabrici de mobilier tapiţat din cadrul grupului, o altă investiţie de 1,5 milioane de euro. Fabrica are o capacitate de 2.000 de seturi de mobilier tapiţat (canapele, colţare, paturi şi mic mobilier). În acest sens s-au achiziţionat patru linii de producţie total automatizate care reprezintă vârful tehnologiei în producţia de mobilier din pal din Europa, una dintre aceste linii fiind unică în partea de est a continentului nostru. Valoarea investiţiei se ridică la 11 milioane de euro, iar, în prezent, compania dispune de o fabrică de 10.000 de metri pătraţi, cu patru linii de producție și o capacitate de 18.000 de garnituri de mobilier/lună, plus o reţea naţională de 28 de magazine, dintre care trei în Bucureşti şi trei în Timiş, cu suprafețe între 1.000 şi 4.000 de metri pătraţi. În timp, în fabricile Rus Savitar au ajuns să lucreze în jur de 600 de persoane.

Proiect de 5 milioane de euro O nouă unitate de producţie a fost, recent, finalizată, după ce firma timişeană a câştigat un proiect european pentru extinderea capacităţilor de producţie. Numărul salariaților urmează să crească la 320 de persoane, în prima parte a anului, iar estimările arată că, în următorii doi ani, numărul lor se va dubla, iar producția se va realiza în două schimburi. Suma investită în proiectul de extindere și modernizare a

fabricii de mobilier tapițat se ridică la peste 23,5 milioane de lei, din care aproximativ 8 milioane de lei au fost fonduri europene nerambursabile. La noua fabrică, situată în localitatea Dudeștii Noi, județul Timiș, se proRus Savitar înseamnă soții Dorica duce mobilier din pal și canapele, cu și Iordache Rusu, care dețin 80% piele ecologică și material textil. Prodin acțiuni, și copiii lor, Cristian și dusele obţinute sunt vândute prin proRaimond Rusu, cu 10% fiecare. La pria reţea de retail, numită „Casa ora actuală, Rus Savitar este ca Rusu”, atât în magazinele din România, mărime al doilea producător de precum şi la export, în ţări precum mobilier din pal din România. Olanda, Belgia, Elveţia, Franţa, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cehia până în Irak, Emiratele Arabe, Quatar și Kurdistan. Noua fabrică este dimensionată pentru o producţie de 10.000 de produse de mobilier tapiţat pe lună, de cinci ori mai mult decât capacitatea de producție existentă înainte de dezvoltare. Proiectul a vizat construcţia unei hale de producţie în suprafaţă de aproape 7.300 de mp şi dotarea acesteia cu 651 echipamente, linii tehnologice și softuri de specialitate. Lucrările au fost finalizate cu trei luni mai devreme față de data stabilită în proiect, anunţată inițial pentru luna mai 2014. “În urma extinderii capacității de producție, la finalul anului 2013, s-a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 18 procente față de momentul demarării proiectului, din care 15 % reprezintă cifra de afaceri obținută din activitatea de export, iar estimarea pentru anul 2014 este ca cifra de afaceri a companiei să înregistreze o creștere de până la 28%”, a declarat directorul general al companiei, Cristian Rusu.

O afacere de familie

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la Bistrița la Campionatul Mondial... de Sudură

de Bianca SARA

Vara aceasta, doi tineri angajați ai companiei Comelf vor reprezenta România la Campionatul Mondial de Sudură, după ce la Campionatul European, desfășurat în 2013 în Germania, au obținut locul 5. Nu au nici jumătate din vârsta celor mai mulți angajați ai producătorului de echipamente și utilaje pentru industria energetică Comelf și, cu toate acestea, Dănuț Florin Pop și Laurențiu Hofnar au reușit să dea lecții sudorilor din întreaga țară. Cei doi tineri de 23, respectiv 19 ani au câștigat anul trecut locul I la finala națională a concursului „Tineretul Sudează”, intrând, astfel în componența lotului României, cu care au participat tot în 2013, la Campionatul European de Sudură de unde s-au întors cu un onorabil loc 5. Cu același lot, din care mai face parte și un sudor din București, cei doi bistrițeni vor participa anul acesta în luna iunie la concursul mondial de sudură ce va avea loc în Beijing, China. Dănuț Florin Pop are doar 19 ani, este din comuna bistrițeană Ilva Mare și a știut că vrea să se facă sudor încă din copilărie, pasiunea pentru această meserie fiindu-i insuflată de către tatăl său care, o perioadă, a practicat-o. Știind exact pe ce drum vrea să o apuce, tânărul a urmat învățământul profesional în cadrul Colegiului Tehnic „Grigore Moisil”, profilul sudor. „Părinții nu m-au influențat la început, m-au lăsat să aleg ce am vrut. Acum sunt foarte mulțumiți, au o părere foarte bună despre mine și despre meseria pe care o practic”, spune Dănuț. De pe băncile școlii care deja avea un acord cu compania bistrițeană pentru efectuarea practicii și absorbția absolvenților săi, Dănuț a ajuns direct în fabrică, unde după nici doi ani a reușit să facă performanță. După terminarea școlii, Dănuț Pop a trecut printr-o perioadă de probă, iar de un an și 8 luni este angajat cu acte la producătorul Comelf. Tânărul spune că a început cu un salariu de nici 1000 de lei și a ajuns după un an și 8 luni să primească aproape 2000 de lei. Acum urmează și liceul la seral, în 2015 urmând să obțină și o diplomă de liceu. La participarea la etapa națională a concursului de sudat, Dănuț abia își sărbătorise majoratul, însă, cu toate acestea a reușit să le dea lecții sudorilor mai experimentați. „Contează foarte mult mâna, mai mult decât experiența. Trebuie să pui și pasiune în ceea ce faci, să te ții de treabă, că, dacă o faci doar pentru bani, nu ajungi la performanță”, explică Dănuț cum a ajuns la asemenea rezultate. Coleg de lot îi este Laurențiu Hofnar, de 23 de ani, și el angajat al companiei Comelf. Laurențiu a terminat Liceul Tehnic INFOEL din Bistrița, profilul electronică și automatizări și a constatat că această calificare nu îl ajută foarte mult pe piața muncii. După o perioadă în care și-a căutat cu îndârjire un loc de muncă, în urmă cu mai bine de doi ani, Laurențiu s-a hotărât să profite de cursurile de calificare în sudură oferite de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă în colaborare cu Comelf.

A finalizat cursul de sudură și a fost angajat pe loc de Comelf, care era în căutare de tineri calificați, pe care compania bistrițeană era dispusă chiar să-i școlească în propriul laborator de sudură. Compania bistrițeană și-a încurajat toți sudorii să participe la aceste concursuri, deși nu se aștepta la asemenea rezultate. Chiar compania a fost cea care i-a înscris pe cei doi tineri la etapa județeană și mai apoi la cea națională a concursului. „Suntem foarte mândri de ei, vă dați seama, ei practic arată că în Comelf se lucrează cu profesionalism”, precizează Corneliu Catană, șeful Departamentului de Resurse Umane din cadrul companiei. Confruntându-se cu o îmbătrânire a personalului, tinerii sunt cei pe care și mizează compania Comelf, care recrutează tineri absolvenți ai Colegiului Tehnic „Grigore Moisil”. Asta pentru că este singura unitate de învățământ din zonă care școlește meseriași de care are nevoie compania. Comelf S.A. a luat ființă în anul 1991 pe structura Întreprinderii de Utilaj Tehnologic Bistrița, fondată în 1971, prin transformarea acesteia în societate pe acțiuni. Inițial, compania s-a concentrat pe dezvoltarea echipamentelor pentru protecția mediului, eforturile fiind focalizate pe: desprăfuirea gazelor industriale, tratarea apelor și epurarea apelor. În anul 1992, profilul de fabricație s-a diversificat, prin realizarea de componente pentru mașini terasiere, iar apoi componente pentru centrale cogenerative cu turbine pe gaz. Obiectivul principal a fost atunci: realizarea în Comelf a mașinilor complet echipate. Au fost realizate astfel mașina de turnat asfalt, freza de asfalt, macaraua telescopică, concasorul și prese pentru compactat deșeuri metalice. În anul 1995, TUV Management Service a certificat sistemul de management al calității, certificat care a fost menținut până astăzi. În anul 1999, compania a fost privatizată, acționarul majoritar fiind UZINSIDER S.A. București. Anul 2008 a însemnat o nouă etapă pentru Comelf, care a reorganizat sectoarele de fabricație. A început astfel producția de structuri din inox și componente sudate pentru vagoane și trenuri de mare viteză.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Macara gigant construită la Timişoara

de Laura M. BONDRILĂ

Economia bănăţeană a înregistrat o adevărată performaţă în domeniul industriei grele: un cunoscut producător local, care activează pe segmenul construcţiei de utilaje a realizat, în premieră naţională, o macara gigant, cea mai mare din câte au fost construite până în prezent în România. Pentru a avea o imagine concretă a ceea ce înseamnă fabulosul utilaj, să ne imaginăm că macaraua gigant este capabilă să ridice în acelaşi timp opt vagoane de marfă goale sau 100 de autoturisme, până la înălțimea unui bloc de 15 de etaje!

Grupul de firme „PROMPT-UMT” din Timişoara a conceput și construieşte cea mai mare şi eficientă macara din România, destinată în special șantierelor de construcții navale. Uriaşa instalaţie de ridicat pentru construcţia căreia au lucrat peste 40 de specialiști și 200 de muncitori poate manevra o sarcină de 120 de tone. Specialiştii afirmă că aceasta va fi utilizată și în tandem cu sora ei geamănă, care va fi montată începând cu luna aprilie, astfel încât împreună vor putea manevra simultan 240 de tone, urmând să fie utilizate în fluxul de producție al navelor. Distanţa la care sarcina poate fi manevrată faţă de axul macaralei ajunge până la 55 de metri; mecanismul de deplasare are o lungime de 38 de metri (mai mare cu 8 metri decât balena albastră, cel mai mare animal din lume) şi având la bază 64 de roţi. Înălţimea macaralei va fi de 96 de metri, cu 6 metri mai mare decât Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cea mai înaltă biserică din România. Macaraua gigant va fi parte a fluxului de producție a navelor, ea putând fi văzută „la lucru” pe un şantier naval din România începând cu luna martie a acestui an.

Produs “made in România” “Provocarea cea mai mare legată de acest proiect constă nu doar în concepţia, ci, mai ales, în realizarea lui de către o companie cu capital 100% românesc, utilizând o bază de subcontractori din ţară, în condiţiile în care industria grea din România a pierdut mult din forţă în ultimii 25 de ani, iar numărul industriaşilor din domeniu este limitat de cerinţele tehnologice impuse de acest proiect gigant. Cu alte cuvinte, putem vorbi de un produs original 100%, made in România”, afirmă Dan Sîrbu, director comercial al PROMPT SA. Macaraua este un concept nou, rezultat al unei colaborări interdisciplinare: construcții metalice, mecanisme, instalație electrică,

acționată cu echipamente moderne, conform ultimelor noutăți mondiale și europene în materie de instalații de ridicat de acest tip. Noutatea absolută pe care o aduce această macara este utilizarea unor oțeluri speciale corelate cu soluții inovatoare ale construcţiei metalice, dar și a mecanismelor. Concret, toate aceste inovaţii înseamnă consum energetic diminuat, supleţe şi, mai ales, o scădere semnificativă a costurilor de manipulare şi exploatare. Directorul general al PROMPT SA, dr. ing. Mihai Olariu, a anunţat că uriaşa instalaţie va intra în cursul acestui trimestru în perioada de testări, urmând ca în aprilie să aibă loc inaugurarea oficială a acesteia.

Carte de vizită Cu o tradiţie de peste 65 de ani în domeniul utilajelor de ridicat de orice capacitate, al construcțiilor metalice și industriale, PROMPT-UMT SA este furnizor general în domeniul utilajelor de ridicat şi singura companie românească angrenată în concepția și costrucţia macaralei gigant, fiind câștigătoarea unei licitații internaționale. Grupul face parte din noua elită a industriaşilor români care se formează după anii 90, reuşind să renască industria românească de profil prin menţinerea şi întărirea unui brand naţional şi regional. Istoria grupului începe în 1949 când a fost înființat Institutul de cercetareproiectare (părintele spiritual al PROMPT), urmat de 1960 când s-a născut UMT, prin comasarea Întreprinderii Metalurgice Bănăţene cu Atelierele „Pădurea Verde”, din cadrul Atelierelor C.F.R. Timişoara. După Revoluție, conducerea companiei a fost obligată să-şi regândească parteneriatele şi să stabilească noi relaţii de afaceri, căutând clienţi străini importanţi, care să-i asigure piaţa de desfacere. Așa este cel mai mare producător de utilaj terasier mondial, firma Caterpillar. Primele contacte cu acest consorţiu au avut loc în anul 1992, când s-au produs pentru Caterpillar France S.A. Grenoble câteva tipuri de cupe şi cadre asamblate, ca mostre, pentru ca, de atunci, parteneriatul să se dezvolte și cu alte subsidiare ale grupului, astfel încât astăzi exporturile către Caterpillar să depășească 8 milioane de euro. În ianuarie 2000, SC U.M.T. SA s-a transformat în societate comercială cu capital privat, autohton, integral, fără să-şi schimbe profilul de activitate, cumpărătorul - SC PROMPT S.A. Timişoara - devenind acţionar majoritar (54,47%).

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Porci asistați de tehnologie performantă

de Liliana BRAD

O afacere considerată tradițională, creșterea porcilor, s-a transformat la Iratoș, în județul Arad, într-una de succes, porcii fiind asistați de calculator. O fermă slab productivă, cu ajutorul automatizărilor și tehnologiei de ultimă generație, a devenit una model în vestul țării. Călin Muscă, fiul inginerului agronom Dimitrie Muscă, director al Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că a fost mereu atras de calculatoare. Încă din liceu, marea lui pasiune au fost calculatoarele. A terminat Informatica, apoi a fost student la Automatizări și Calculatoare. După ce a absolvit secția de Automatizări Industriale, a început să muncească la ferma de la Macea a Combinatului Agroindustrial Curtici. „Au multe utilaje cu comandă numerică, în special la Abator”, își amintește Călin Muscă. S-a înțeles bine cu șeful de fermă, a văzut cum anume se cresc porcii și cum poate fi implementată tehnologia modernă pentru a avea rezultate bune. A decis cu un prieten de familie să pornească propria sa afacere, înființând o fermă de porci. „Vedeam altfel lucrurile”, își amintește Călin Muscă. A cumpărat teren agricol la Olari, lângă Curtici, pentru a-și transforma visul în realitate. Însă, în acea perioadă, a găsit o fermă funcțională la Iratoș, o localitate arădeană aflată chiar la frontiera cu Ungaria, care era de vânzare. „Am văzut-o și ne-am hotărât să o cumpărăm. Ferma era populată cu animale, deci producea din momentul zero. Era în august 2006 când am pornit la drum”, povestește inginerul Călin Muscă. Ferma a avut șase hale și un efectiv de 300 de scroafe. Parametrii de producție au fost slabi, dotările erau mediocre, îi lipsea tehnologia dar și un management performant. „Am pus-o pe picioare împreună cu prietenul meu”, își amintește Călin Muscă. Prietenul lui a renunțat la fermă, iar el i-a cumpărat părțile sociale și a rămas să se ocupe singur de porci. S-a folosit de cunoștințele dobândite în anii studenției și a îmbinat hobby-ul pe care îl are, calculatoarele, cu creșterea porcilor și, în scurt timp, ferma de la Iratoș a devenit una profitabilă. În anul 2009 a accesat un proiect, prin PNDR, pentru modernizarea halelor vechi, construcția altora noi pentru o maternitate și pentru tineretul porcin. „Din cele șase hale, au rămas doar pereții și acoperișul. A fost un proiect amplu. Acum avem o hală de 2.700 de metri pătrați în care funcționează maternitatea și partea de tineret porcin. Am modernizat halele vechi și am implementat tehnologie germană. Am ales pentru porci furajarea lichidă, aceasta fiind un sistem mai complex”, a explicat Călin Muscă. Furajarea lichidă are nevoie de mai multă atenție și profesionalism, dar are avantaje mari. Practic, totul se face științific, furajele se obțin cu utilajele performante, iar sistemul de furajare permite reglaje fine. „Am dotat ferma cu foarte multă tehnologie. Am automatizat ferma, FNC-ul. Avantajele sunt că eviți, practic, erorile umane”, a explicat Călin Muscă. Întreaga fermă este încălzită cu ajutorul unui sistem modern, cu peleți din paie produși în cadrul unei mici fabrici existente chiar la intrarea în complex. „Așa sau redus costurile”, a precizat Călin Muscă. După introducerea tehnologiei moderne, în ferma de porci de la Iratoș au apărut rezultatele. Acum sunt aproximativ 9.000 de porci, iar livrarea către abator se face la 167 de zile

de viață. Totul este calculat științific. „Eu lucrez pe ritm săptămânal. În fiecare săptămână există un grup de scroafe care fată purcei și în fiecare săptămână livrez pentru abatorul de la Macea între 350 și 380 de capete”, a explicat Călin Muscă. El spune că porcii pe care îi trimite la abatorizare, ca raport de clasificare sunt de 59,3 kilograme carne la carcasă. Din punct de vedere al performanței, îl concurează pe tatăl său și are rezultate mai bune. „Se înțarcă 11 purcei pe scroafă, pe fătare, și se merge cu 2,35 fătări pe scroafă pe an”, a arătat Călin Muscă. Însă, după scăderea TVA-ului în Ungaria la carne, la 5%, carnea de porc românească va fi mai greu de vândut. Călin Muscă speră că ferma sa nu va avea prea mult de suferit în urma acestei decizii economice adoptate de unguri.

Dezvoltare pe bani europeni După construirea maternității și modernizarea halelor, Ferma de la Iratoș a depus în august 2012 un proiect pentru construirea unui abator cu o fabrică de procesare a cărnii. A fost modificat ghidul de finanțare, proiectul a fost declarat eligibil, dar nefinanțabil. A contestat rezultatul și a dat în judecată Ministerul Agriculturii, urmând ca instanțele de judecată să stabilească dacă proiectul său va fi finanțat. La Iratoș urmează să fie construită și o fermă de vaci de carne, tot pe bani europeni. Proiectul a fost acceptat, urmează să fie semnat contractul și, până în toamnă, ferma va fi funcțională. Pentru început vor fi 676 de vaci de reproducție.

CERCETARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cercetarea științifică recunoscută la nivel internațional Silviu Szentesi, consilier secretar de stat pentru cercetare științifică, recunoaște într-un interviu acordat Transilvania Business că, la nivel european și mondial, cercetarea românească este apreciată drept una de calitate. de Sorin TROCAN

Care este starea actuală a cercetării științifice în România? Aparent este dificil de răspuns într-o singură frază la această întrebare. Dar putem puncta dimensiunea cercetării românești prin două proiecte importante care sunt în curs de implementare chiar în această perioadă. Primul este proiectul ELI-NP, adică Electric Light Infrastructure - Nuclear Physics, care constă în construirea unui laser de mare putere în România, un laser european. Acesta va fi de zece ori mai puternic decât orice alt laser existent în prezent și care poate asigura României și, implicit, UE, supremația în cercetarea fundamentală și aplicativă privind fizica laserilor. Proiectul a demarat de anul trecut și în 2015 vor fi pornite primele activități de cercetare științifică. Rezultatele acestor cercetări ce vor rezulta din proiect își găsesc aplicabilitatea în medicină, în anihilarea deșeurilor radioactive, în inițierea unor cercetări preliminare privind călătoria în spațiul extraterestru și alte ipoteze care sunt, sigur, într-o dezbatere științifică deschisă cu specialiști la nivel mondial. Al doilea proiect se referă la dezvoltarea unui centru de studii avansate Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră, un proiect ce va avea o valoare de aproximativ 200 milioane de euro, care presupune dezvoltarea unor facilități de cercetare în localitatea Murighiol din Delta Dunării, precum și construirea sau achiziția unor nave specializate pentru cercetarea pe Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră. Este un proiect în derulare pentru care trebuie găsite suportul financiar și aprobarea Comisiei Europene pentru demararea lui efectivă. Este vorba despre un proiect românesc ale cărui rezultate vizează întreg bazinul Dunării, care acoperă, practic, jumătate din Uniunea Europeană dar și Delta Dunării și Marea Neagră. Deci, putem afirma că, deși

poate multă lume nu sesizează acest fapt, cercetarea românească are câteva repere de calitate de nivel european și chiar mai mult de atât. Evident, există și alte rezultate de top care aduc vizibilitate cercetătorilor români și chiar României. Cum este organizată această activitate? Care au fost bazele pe care s-a dezvoltat strategia națională în domeniul cercetării științifice? Elaborarea strategiei naționale în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării a reprezentat un demers coroborat al actorilor implicați în activitatea de cercetare, coordonat de fosta ANCS și actualmente de secretarul de stat Tudor Prisecaru din cadrul Ministerului Educației Naționale. Consorțiul de organisme, instituții care a preluat această sarcină a elaborării strategiei de cercetare a fost coordonat de Anton Anton, fost președinte al ANCS și ministru al Educației Naționale, și de profesorul Adrian Curaj, directorul UEFISCDI. Strategia națională din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării a României pentru perioada 2014-2020 corespunde dezideratelor românești și europene privind realizarea unei dezvoltări economice pe baza cercetării și în perspectivă a unei societăți a cunoașterii. Această strategie a fost apreciată de comisarul european pentru cercetare, inovare și știință Maire Geoghegan-Quinn, fiind una din strategiile clare elaborate printr-un demers fundamentat pe baza consultării specialiștilor, a hărților cunoașterii și a informațiilor statistice în coroborare cu strategia de dezvoltare economică a României. Strategia cuprinde câteva direcții, cum ar fi: specializarea inteligentă a României la nivel european, prioritățile naționale în cercetare-dezvoltare-inovare și cercetarea fundamentală.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trei sateliți vor fi lansați în spațiu Deci, s-a stabilit ce puncte tari are România din punct de vedere al cercetării? Da, prima direcție, specializarea inteligentă a României, vizează exact în ce este specializată țara noastră, în ce este ea bună. Suntem tari în IT, automobile, transporturi, biotehnologii, bioeconomie, industrie farmaceutică etc. Asta înseamnă că UE este dispusă să finanțeze proiecte de inovare pentru firmele din România în domeniile menționate. Legat de prioritățile naționale, ele sunt stabilite pentru a rezolva problemele pe care le are societatea românească și a genera un nou nivel de bunăstare. Ca domenii prioritare pentru cercetare avem medicina, securitate și spațiu, respectiv identitate și patrimoniu național. Poate vă surprinde că am amintit spațiul, dar trebuie să știm că România este membră a Agenției Europene Spațiale (ESA), ceea ce a permis o dezvoltare mai deosebită a activităților de cercetare a spațiului extraterestru și țara noastră este pe agenda europeană a lansării de sateliți, fiind vorba despre trei sateliți ce vor fi lansați în perioada următoare. Pentru România este un lucru important să pună accent pe inovare. Chiar și programul UE este un program de cercetare bazat pe inovare. Cu atât mai mult pentru România, care nu are resurse financiare mari pentru cercetare, este important să se pună un accent mare pe inovare și mai puțin pe cercetarea fundamentală care costă foarte mulți bani și nu poate fi realizată în multe domenii. Proiectul de bază al României în domeniul cercetării fundamentale rămâne laserul de la Măgurele și în rest este nevoie să ne concentrăm pe găsirea soluțiilor tehnice și tehnologice inovative de transpunere a noilor cunoștințe și descoperiri pe plan european și mondial la nivel practic. Avem nevoie de o cercetare aplicativă care să ducă la creșterea productivității muncii și competitivității în cadrul firmelor românești și a bunăstării sociale și individuale. Cum se leagă cercetarea științifică de dezvoltarea mediului economic românesc? În foarte multe situații, cercetarea românească lucrează pentru mediul de afaceri european, pe de o parte. Pe de altă parte, firmele românești, și ne referim în special la cele din domeniul IMM, nu au forța financiară și de know-how necesară de a realiza un transfer tehnologic dinspre cercetare spre producție. Aici apare problema, la transferul tehnologic, mai precis la fondurile necesare pentru susținerea acestuia. Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea au un rol major în impulsionarea dezvoltării economice a unei țări. Din acest motiv e nevoie de o dezvoltare a instrumentelor de transfer al rezultatelor cercetării științifice și al inovațiilor realizate de la unitățile de cercetare care pot fi institute naționale de cercetare, universități sau firme private de cercetare la firmele și instituțiile interesate. În perspectivă e nevoie de o mai bună conturare a colaborării dintre institute de cercetare, universități și mediul de afaceri. Există proiecte de cercetare economică în acest domeniu dar care deocamdată nu au fost apreciate în România și care vor fi implementate în străinătate. Cum va fi finanțată cercetarea științifică în perioada 2014-2020? Pe baza acordului și angajamentelor asumate cu UE, România și-a asumat alocarea unor fonduri de cercetare de unu la sută din PIB din fonduri publice și unu la sută din fonduri private. Este un deziderat mobilizator care presupune o intensificare a metodelor de marketing privind transferul de

CERCETARE informații dinspre instituțiile ce realizează cercetare spre beneficiarii cercetării și inițierea unor măsuri noi de stimulare a activității de cercetare privată. Este nevoie și de un pachet de măsuri legislative care să stimuleze investiția privată în activitatea de cercetare care să ducă la o dezvoltare a acestor activități și o intensificare a asimilării rezultatelor gândirii și cercetării românești în activitatea productivă. Dacă finanțarea privată vizează, evident, interesele finanțatorilor, adică ale firmelor interesate de cercetare tehnică în anumite domenii clar definite, cum poate fi direcționat efortul finanțării publice în cercetare, pentru a servi interesele societății? Din fonduri publice se rezolvă probleme publice, acesta este principiul de bază, iar banii trebuie cheltuiți nu pentru a produce articole ISI, infrastructuri sau punerea în practică a unor idei personale, ci pentru generarea unui impact economic și social cât mai mare. Rezultatul cercetării trebuie să aibă un impact cât mai mare în viața noastră. De exemplu, pot fi investiți bani pentru dezvoltarea unor noi metode de tratare a cancerului, pot fi dezvoltate tehnologii și metode noi de deszăpezire în timpul iernii, se pot dezvolta mijloace noi de transport, cum ar fi monorail-ul care să ajute decongestionarea traficului din marile orașe și reducerea duratei deplasărilor etc. Din acest motiv este nevoie ca o parte din proiecte să fie propuse de guvern și ministere sau de autoritățile locale pornind de la problemele cu care se confruntă societatea românească și pentru care trebuie găsite cât mai rapid soluții prin activitatea de cercetare-dezvoltareinovare.

Parcurile tehnologice, o soluție pentru români Cercetarea românească este prezentă și chiar premiată la festivaluri internaționale, dar acest lucru este prea puțin vizibil în țară. Ce se poate face pentru a mări vizi bilitatea acelor cercetători români cu performanțe la nivel internațional? Avem multe premii obținute de cercetători români la nivel internațional, chiar tineri cum ar fi Ionuț Budișteanu sau colectivul de medici și cercetători care au primit medalia de aur la Bruxelles pentru o dezvoltare a unei metode noi de refacere a țesuturilor, însă nu reușim ca aceste idei extraordinare să le promovăm suficient în țară și, mai ales, să le susținem până la un nivel de prototip sau implementare în producție. Este nevoie și de o altă mentalitate în cercetare, respectiv realizarea unei cercetări integrative, adică de la idee până la aplicarea ei pe piață care presupune multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și o colaborare strânsă între specialiști cu calificări diverse, pe aceeași temă de cercetare. De exemplu, o mână bionică presupune specialiști în medicină, în robotică, în electrotehnică, mecanică fină, în textile și pielărie etc. Noi românii suntem obișnuiți ca fiecare să fie specialist în domeniul lui și să nu colaborăm cu alții din alte domenii. Trebuie să ne obișnuim să lucrăm interdisciplinar. Este important să organizăm și noi concursuri naționale pentru tinerii cercetători, să invităm și să implicăm firmele românești și străine să participe la aceste concursuri pentru a putea prelua și transpune în practică ideile inovatoare și soluțiile tehnologice interesante. E nevoie și de o reevaluare a activităților de transfer tehnologic, dezvoltarea unor proiecte noi naționale pentru relansarea și îmbunătățirea metodelor de transfer tehnologic. O soluție la îndemână pot fi și parcurile tehnologice, mai ales cele realizate în cooperare cu terțe țări, chiar cu chinezii vrem să realizăm un astfel de parc tehnologic.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIEW

Emerson expands its facilities in Cluj & Oradea

by Codrin PÂRCĂLAB

Emerson is a multinational company based in United States of America, and has production plants in Cluj-Napoca since 2006. Joseph Dugan, Emerson spokesman said that this company manufactures technology in Cluj mostly for export, currently having about 1,900 employees. e company is planning to expand, benefiting from the exemption of taxes from the City Hall in total of 1.5 million euros. What are the activities that Emerson carries out in ClujNapoca? Emerson’s campus in Cluj-Napoca provides engineering, back-oﬃce functions and manufacturing for multiple Emerson businesses. e Cluj-Napoca campus currently manufactures Fisher® pressure regulators, Roxar flow metering and flow assurance products, Rosemount Analytical products, Leroy-Somer® power generators for wind energy projects, Control Techniques electrical equipment for photovoltaic power plants, RIDGID® tools, and Appleton A.T.X. lighting fixtures and junction boxes for hazardous and adverse environments. Products manufactured in Cluj are primarily for export to customers in Europe. How do you characterize Emerson’s activity in Romania? Emerson has had a manufacturing and shared services presence in Romania since 2006. Nearly all of our products manufactured in Romania are for export to the rest of Europe and beyond. What are the expansion plans and what investments do you have in mind for the near future in Romania? We have made continual investments and expansions at our campus in Cluj-Napoca since its establishment in 2006. is year we are completing two new buildings at the Cluj-Napoca campus that will add more than 41,000 square meters of manufacturing and oﬃce space. We currently have approximately 1,900 employees in Cluj-Napoca. We will add to this headcount as business conditions improve and as we rationalize our operations in Europe. Because we expect the Cluj-Napoca campus to reach capacity in the next few years, Emerson has acquired land in Oradea for our long-term needs. We have started construction of a building there to accommodate manufacturing and engineering activities in the future. Are you satisfied with the Romanian workers? How would you characterize the Romanian workforce? Emerson has had a manufacturing presence in Romania since 2006. We have found our employees in Romania to be dedicated and good, productive workers – and equal in caliber to our employees in other countries. e technical and economic

sciences universities in Romania ensure the availability of wellqualified professionals. Do you have plans to develop other production facilities in other cities in Romania besides Cluj-Napoca and Oradea? We have no such plans. I understand that you plan to implement two new production halls and one administrative building. Can you tell us more about this investment? is year we are completing two new buildings at the ClujNapoca campus that will add more than 41,000 square meters of manufacturing and office space. e larger building, which is nearly completed, has 18,800 square meters of manufacturing space and 10,400 square meters of office space. By summer we expect to complete a second building that will have 4,900 square meters of production space and 7,600 square meters of office space. Once completed, Emerson will have a total of 76,000 square meters of manufacturing and office space at Cluj-Napoca. is will essentially complete the build-out on the land we own in Cluj-Napoca. How would you describe the relationship between your company and the local and central authorities in Romania? What would be the positive points, and the negative ones of this collaboration? Emerson appreciates the favorable environment for foreign investment that the local and central governments in Romania have created.

Rezumat Joseph Dugan, purtătorul de cuvânt al Emerson, a vorbit pentru Transilvania Business despre planurile de viitor ale companiei în România. Pentru firma ce a intrat în țara noastră în 2006 urmează o perioadă de investiții în 2014. „În acest an finalizăm cele două clădiri din campusul din Cluj-Napoca ceea ce va adăuga mai mult de 41.000 mp spațiilor noastre de producție și birouri. Avem în prezent în jur de 1900 de angajați în Cluj-Napoca”, a subliniat Joseph Dugan. Acesta a mai adăugat că Emerson vizează o extindere a afacerii și la Oradea. „Deoarece ne așteptăm să atingem capacitatea maximă la Cluj-Napoca în următorii ani, Emerson a achiziționat teren la Oradea pentru nevoile noastre pe termen lung. Am început construcția unei clădiri acolo pentru a dezvolta activități de producție și inginerie în viitor”, a explicat acesta.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

Agro Transilvania Cluster sprijină agricultorii clujeni Agro Transilvania Cluster a fost creat în urmă cu un an, scopul principal al acestuia fiind sprijinirea dezvoltării sectorului agro-industrial din județ, iar, în subsidiar, de a susţine creşterea competitivităţii asociaţiei, precum şi a fiecărui membru în parte, atât pe piaţa naţională, dar şi internaţională, pe baza unei strategii comune de dezvoltare. de Augustin STANCIU Felix Arion, general manager al Agro Transilvania Cluster, afirmă că rolul acestei instituții este de a dezvolta agriculura clujeană, dar, în același timp, și de a-i ajuta pe producătorii locali. „Agro Transilvania Cluster este o asociație profesională a mai multor entități din diverse domenii care au un interes comun, iar acesta este de a dezvolta sectorul agro-industrial alimentar din județul Cluj. Scopul principal pentru care a fost creat acest cluster este dezvoltarea atât a asociației ca ansamblu, cât și a membrilor lor, individual, și, în general, oferindu-se accesul pe piață. Rolul clusterului este de a fi un pol integrator și de a aduce jucătorii la aceeași masă și de a rezolva în felul acesta ceea ce se numește integrarea lanțului de valoare. În fapt, lanțul de valoare generat de cluster nu se limitează doar la intermedierea produselor agroalimentare, ci integrează în mare măsură întregul sistem de agro-business pe plan local și regional. Lanțul de valoare pornește de la furnizorii pentru domeniul agricol și pentru industria alimentară, fie specializați pentru acest domeniu, fie furnizori de input-uri generale, cum ar fi serviciile informatice, utilaje, scule și instrumente etc. Rolul acestor membri în cadrul clusterului este de a veni în întâmpinarea nevoilor producătorilor și procesatorilor din domeniul agroalimentar în domeniile productive de activitate în care acestea acționează. În această direcție, se optimizează procesele de producție și se oferă valoare adăugată membrilor clusterului din amonte de sectorul productiv agricol”, a declarat Felix Arion.

Simbol al calității Felix Arion consideră că unul din scopurile principale ale clusterului este de a ajuta micii producători agricoli. „În momentul de față, piața este monopolizată de marile lanțuri, aceasta nu ar fi o problemă dacă am avea niște stucturi puternice care să se impună pe piață, din păcate, la noi nu este cazul. În cazul nostru, firmele mici știu să producă, chiar bine, dar, din păcate, nimeni nu le cumpără produsele. Astfel, rolul clusterului este de a fi un pol integrator care gestionează și coordonează producția și vânzările la nivelul județului Cluj, aducând jucătorii la aceeași masă. În momentul de față avem 33 de membri, dar față de miile de producători din județul Cluj, pare puțin, diferența este că acești 33 știu ce trebuie să facă să ajungă la micii producători. Cel mai important lucru, în momentul de față, este să le dăm curaj fermelor de subzistență, fermele de semi-subzistență și fermelor familiale care produc, dar nu sunt integrate în alt sistem. Mai mult, noi ne dorim ca Agro Transilvania Cluster să devină un simbol al calității. Că să avem acest standard, trebuie ca pe tot lanțul, de la producător la procesator, la stocare sau comercializare să se respecte niște reguli pe care, noi acum încercăm să le creem. Practic, alături de cluster fiecare producător își va putea proteja marca, eticheta Agro Transilvania Cluster fiind un simbol al calității”, mai spune Arion.

Interesați de fondurile europene General manager-ul clusterului clujean spune că în momentul de față instituția pe care o coordonează pregătește specialiștii în accesarea de fonduri europene, care mai apoi să lucreze în beneficiul Agro Transilvania. „În momentul de față instruim zece specialiști, care timp de 16 săptămâni vor învăța cum se accesează fondurile europene. Mai apoi, aceștia vor lucra ca specialiști, în principal, în interiorul clusterului, urmând să ajute firmele pentru accesarea banilor europeni”, mai spune Arion. Clusterul are la dispoziție și experiența reprezentanților a două universități de prestigiu din ClujNapoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV) și Universitatea Tehnică (UT), ambele având expertiză în domeniul agricol și agroalimentar prin programele de studii pe care le dezvoltă și prin proiectele de cercetare pe care le derulează. Conform reprezentanților Agro Transilvania, universitățile contribuie la creșterea valorii finale a lanțului clusterului și prin faptul că oferă forță de muncă înalt calificată pentru membrii clusterului, dar și prin faptul că aduc ca aport și relațiile de colaborare și de parteneriat la nivel național și internațional. Chiar dacă această instituție se axează, în momentul de față, doar pe zona județului Cluj, Felix Arion spune că se dorește extinderea și în județele din jur. „Intenția declarată a clusterului este ca, odată cu dezvoltarea sa, să țină pasul atât cu modernizarea administrativă a României, cât și cu tendințele asociative europene și să își extindă treptat teritoriul de activitate în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, apoi la nivel național și, în cele din urmă, să facă parte din structuri asociative de tip cluster la nivel transnațional”, mai spune Arion.

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autostrada Sebeş-Turda, magnet pentru investitori Autostrada Sebeş-Turda, unul dintre principalele proiecte de infrastructură din următorii doi ani din România, va avea o lungime de 70 de kilometri şi va fi construită în mare parte din fonduri europene. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, afirmă într-un interviu pentru Transilvania Business că autostrada va fi un „magnet” pentru investitori. A consemnat Dan LUNGU Cum s-a născut ideea autostrăzii Sebeş-Turda? Prima discuţie serioasă despre autostrada Sebeş-Turda a avut loc la începutul lunii ianuarie 2013, când împreună cu senatorul Teodor Atanasiu, preşedintele PNL Alba, am avut o întâlnire la Guvern cu ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova. Am explicat că, fără această autostradă, Alba Iulia, Teiuş, Aiud şi Ocna Mureş riscă să rămână izolate din punct de vedere al infrastructurii, între două noduri de autostrăzi: Turda şi Sebeş. În contextul discuţiilor despre regionalizare, în care un judeţ mediu ca Alba, putea să rămână şi fără reşedinţa administrativă, autostrada Sebeş-Turda a devenit prioritatea noastră numărul 1. Eram conştienţi că nu putem vorbi de dezvoltare economică, fără această autostradă care ne leagă de Cluj, dar şi de Coridorul IV Pan-european. Din 2016, practic, Alba va fi unul din puţinele judeţe din România traversat de două autostrăzi, ceea ce înseamnă şi, implicit, interconectarea la reţeaua europeană de transport. Aveam, totodată, informaţia că, în perioada de alocare 2014-2020, prioritate vor avea drumurile inter-judeţene şi inter-regionale, care se „înţeapă” în autostradă. Infrastructura înseamnă peste tot dezvoltare economică, investiţii şi noi locuri de muncă, într-o zonă care beneficiază de forţă de

muncă calificată şi ieftină. De aici am plecat! Răspunsul domnului ministru Şova a fost în prima fază dezarmant, în sensul că ni s-a spus că a preluat un minister cu 650 de milioane de euro datorii de la Anca Boagiu şi că singura lucrare majoră ce va fi finanţată este Culoarul IV Pan-european. La momentul respectiv vorbeam doar de un drum expres, care avea un Studiu de Fezabilitate făcut pe vremea ministrului liberal al Transporturilor, Ludovic Orban. Acest proiect a fost, practic, abandonat de ministrul Radu Berceanu, din lipsă de finanţare. Cum a fost găsită soluţia de finanţare pentru acest proiect în condiţiile în care nu erau disponibili bani pentru noi lucrări mari de infrastructură? Soluţia de finanţare a venit din partea fostului director general al CNADNR, Mircea Pop, care a vorbit pentru prima data de trecerea de la drum expres la autostradă, care putea fi încă finanţată pe TEN-T, perioada de alocare 2007-2013, întrucât urma sa lege autostrada Bechtel cu Sibiu-Nădlac. Problema majoră era că, la acea dată, POST era blocat, în ministeriatul domnului Alexandru Nazare. I-am spus domnului Pop că, dacă acum, când proiectul este susţinut puternic de un albaiulian, de un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

clujean și de un ministru deschis la minte, nu o să-l punem pe roate, nu se va mai face niciodată. Cu acceptul ministrului Şova a început procedura de revizuire a întregii documentaţii, lucru care s-a făcut în timp record: 3 luni. Lucram sub presiunea timpului şi noi şi proiectantul CNADNR, întrucât ştiam că POS-T va fi deblocat. Eram conştienţi însă că timpul presează mai ales că perioada de alocare se apropia de final. Şansa acestei autostrăzi a fost că, în aprilie 2013, ministrul de atunci al Transporturilor, Relu Fenechiu, a obţinut pentru România, facilitatea N plus 2, adică plata ultimei facturi în 2016. Acelaşi ministru a obţinut acordul oficialilor de la Bruxellles pentru finanţarea cu 2 miliarde de euro a proiectelor de infrastructură din România pentru perioada de finanţare 2007-2013 şi includerea autostrăzii Sebeş-Turda la finanţare. 1 miliard era destinat autostrăzii Sebeş-Turda, iar 1 miliard pentru metroul bucureştean. În momentul deblocării plăţilor pe POS-T, în august 2013 eram pregătiţi practic cu SF-ul revizuit şi cu ok-ul europenilor. Aşa că cei de la CNADNR au avut timp să pregătească documentaţia de licitaţie, iar la sfârşitul lui decembrie am aflat şi câştigătorii. Tipic pentru România, câştigătorii au fost contestaţi, CNSC a menţinut câştigătorii pentru 3 loturi şi a cerut reluarea procedurii pentru un lot. Am vorbit cu ministrul Şova care mi-a spus că, imediat după primirea motivării, CNADNR este pregătit să refacă procedura pe acel lot. Având în vedere că deciziile CNSC pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile, sunt convins ca va trebui să aşteptăm hotărârile definitive ale instanţei. Ministrul Şova este încrezător că vom avea decizii definitive în martie, iar la 1 aprilie va avea posibilitatea legală de a da ordinul de începere a lucrărilor. Până în septembrie acest an ar trebui finalizată perioada de 4 luni de proiectare, iar apoi urmează cele 14 luni pentru execuţie. Acest grafic înseamnă ca la sfârşitul anului 2015, cel târziu primăvara lui 2016 să putem circula pe această autostradă şi să fim legaţi de Europa. Aceasta este pe scurt povestea autostrăzii Sebeş-Turda, în spatele cuvintelor stând decizii politice, tehnice, financiare şi multă muncă. Ce înseamnă proiectul din punct de vedere tehnic şi financiar? Din punct de vedere tehnic nu e o lucrare foarte complicată. Vom avea un pod lung de 750 de metri suprateran care trece între Oarda de Sus şi Oarda de Jos şi alte 4 poduri mai mici în zona Aiudului, pe lotul 3. Vor fi și câteva traversări pe stânga şi pe dreapta a axului drumului naţional, cu care, practic, se merge, în parte, în paralel. Spre deosebire de proiectul iniţial al drumului expres apar şi două modificări importante. Primul este nodul de nord la ieşirea din Alba Iulia spre Teiuş în zona Pârâul Iovului. Nu era prevăzută în documentaţia iniţială decât ieşirea din sudul oraşului. Nodul de nord permite descărcarea traficului rutier pe DN 74, pe un drum prevăzut a se construi de Primăria Alba Iulia, cu ieşire între Miceşti şi Bărăbanţ. Noul PUG al municipiului Alba Iulia prevede legarea celor două urcări şi coborâri pe autostradă, printr-un inel de circulaţie, ceea ce înseamnă scoaterea traficului greu din oraş şi decongestionarea traficului auto. În altă ordine de idei a fost obţinut suplimentar faţă de proiectul iniţial, nodul de urcare-coborâre de la Decea, care scoate din izolare o zonă cu circa 40.000 de locuitori din zona oraşului Ocna Mureş. Va fi si legătura cu autostrada Câmpia Turzii-Ogra şi Ogra-Târgu Mureş, care începe ca proceduri tot în acest an, fiind prinsă tot pe perioada de alocare 2007-2013. Vedeţi practic că pornirea autostrăzii Sebeş-Turda a dat drumul şi altor proiecte mari de infrastructură cum este cazul tron-

INFRASTRUCTURĂ soanelor Câmpia Turzii-Târgu Mureş și Cluj - Suplacu de Barcău-Borş. Pe lângă cele două noduri de la Alba Iulia şi Decea, vor mai fi noduri la Sebeş, Teiuş, Aiud şi Turda. Din punct de vedere financiar înseamnă aproape 600 de milioane de euro din care 85 la sută sunt finanţări europene nerambursabile, iar 15 la sută reprezintă contribuţia statului român. Au fost rezolvate toate problemele privind asigurarea traseului noii autostrăzi? Câte proprietăţi vor fi expropriate? Categoric. Traseul autostrăzii este definitivat. În baza SF-ului a fost pregătit şi caietul de sarcini pentru licitaţie. Aşa cum am mai spus de la 1 aprilie urmează perioada de 4 luni pentru proiectare pe cele 4 loturi. Vor mai fi, probabil, mici ajustări de câţiva metri, acolo unde va fi cazul. Culoarele de expropriere prevăd afectarea a circa 5000 de loturi de terenuri având unul sau mai mulţi proprietari, dar şi a 4 case. Cetăţenii afectaţi vor fi despăgubiţi de CNADNR, conform legii, la justa valoare. Cine nu este de acord cu suma stabilită în urma evaluărilor independente ANEVAR poate da în judecată CNADNR, dar acest lucru, în baza exproprierii de utilitate publică, nu înseamnă întârzierea sau blocarea lucrărilor.

70 de kilometri de autostradă din bani europeni Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime de 70 de kilometri şi va lega practic judeţele Alba şi Cluj pe traseul actual al Drumului Naţional 1. Proiectul este împărţit în patru loturi: primul lot cu o lungime de 17 kilometri (valoare estimată a lucrărilor de 627,3 milioane lei), lotul 2 cu o lungime de 24,2 kilometri (valoarea lucrărilor estimată la 736 milioane lei), lotul 3 are o lungime de 12,4 kilometri (532 milioane lei) şi lotul 4 16,3 km (lucrări estimate la 585,7 milioane lei).Valoarea proiectului de infrastructură este estimată la 2,48 miliarde lei (560 milioane euro), fără TVA.Valoarea estimată a contractului include şi procentul de 10% reprezentând cheltuieli diverse şi neprevăzute. Lucrările sunt finanţate cu bani europeni, din Fondul de Coeziune (în procent de 85%), şi de la bugetul de stat, iar termenul pentru finalizarea acestora este de 70 de luni de la data atribuirii.

Cine va construi?

În anumite intervenţii publice aţi spus că autostrada va fi un magnet pentru investitori. A început să stârnească acest proiect interesul Compania Naţională de Autostrăzi unor companii pentru a se loca în şi Drumuri Naţionale din România apropierea traseului autostrăzii? a selectat în luna decembrie 2013 Da. Am spus-o şi o mai spun. Acompaniile de construcţii care vor ceastă autostradă va însemna pentru realiza autostrada Sebeş – Turda. Alba Iulia, Aiud, Teiuş şi Ocna Mureş exact acelaşi lucru care l-a însemnat Pentru lotul 1 a fost selectată autostrada pentru Sebeş. Sunt foste asocierea italiană Impregilo - Salini, zone industriale care beneficiază de în vreme ce lotul al doilea va fi forţă de muncă ieftină şi calificată, proiectat şi construit de asocierea de iar legarea de Europa şi două aufirme italiene şi româneşti RCM tostrăzi contează foarte mult în luConstruzioni/ Imob Lux Construct area deciziei pentru orice investitor. /Consinit /Societatea de Construcţii Sunt deja firme interesate să cumNapoca/ Impresa Ferrara S.N.C Di pere teren pe traseul autostrăzii Angela & Rossella Ferrara/ T DanSebeş-Turda. Aici ne vom lovi însă de cor RomConstruct/ Shelter Conprevederea care spune că este nevoie struct/ Associazione Cooperativa de hotărâre de guvern pentru scoaMuratori & Aﬃni Ravenna/ Schiavo terea din regimul de păşunat. Este & C/Eurocerad International. deja cazul unei hotărâri de consiliu Licitaţia pentru lotul 3 al aulocal de la Galda de Jos atacată în tostrăzii a fost adjudecată de asocontencios administrativ de Prefeccierea italiană Tirrena Scavi tură. Deşi efectivele de animale au Societa Italiana per Condotte d’Acscăzut, suntem obligaţi să păstrăm qua, iar ultimul tronson a fost atrisuprafaţa de păşunat pentru care buit companiei PORR Construct s-au încasat subvenţii. Trebuie să ne PORR Bau (Austria). hotărâm foarte clar dacă ne ocupam de păşunat sau de dezvoltare economică, investiţii şi noi locuri de muncă. Iar pentru asta

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Orăştie-Sibiu, o parte din drumul spre Europa

de Cristiana FOTA și Dan LUNGU

Autostrada Orăştie-Sibiu are o lungime de aproximativ 82 de kilometri ce traversează trei judeţe: Hunedoara, Alba şi Sibiu. Proiectul ce se ridică la peste 3 miliarde de lei a fost finanţat în mare parte din fonduri europene prin Fondul de Coeziune.

Autostrada Orăştie – Sibiu a fost construită printr-un proiect derulat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, finanţarea fiind asigurată în proporţie de 85 % de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, Axa Prioritară 1 – „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN – T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale Uniunii Europene”, iar restul fondurilor, respectiv 15 %, fiind asigurate de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului se ridică la 3.174.480.890 lei, dintre care contribuţia statului este de aproximativ 307 milioane de lei. Proiectul a fost împărţit în patru loturi: lotul 1 se întinde între localităţile Vinţişoara (judeţul Alba) şi Orăştie (judeţul Hunedoara) şi are 24 de kilometri, lotul 2 se întinde între Vinţişoara şi Cunţa(judeţul Alba), având 19,7 kilometri, lotul 3 are 21 de kilometri şi se întinde între localităţile Cunţa şi Sălişte (judeţul Sibiu) şi lotul 4 are o lungime de 16,6 kilometri şi face legătura între Sălişte şi capătul centurii ocolitoare a municipiului Sibiu. Proiectul a fost demarat în vara anului 2011 şi trei dintre loturile autostrăzii, respectiv 1, 2 şi 4, au fost inaugurate în decembrie 2013, urmând ca al treilea lot să fie terminat în toamna acestui an din cauza unor probleme tehnice apărute în timpul derulării proiectului. Autostrada asigură continuitatea sistemului european de transport pentru traficul rutier pe Coridorul IV trans-eu-

ropean (Nădlac – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa).

Lotul 1 al autostrăzii Lotul 1 al Autostrăzii Orăştie – Sibiu traversează două judeţe, Hunedoara şi Alba, între localităţile Orăştie şi Vinţişoara, având o lungime totală de 24,11 kilometri. Lucrările de construcţie a acestui tronson au costat peste 551 de milioane de lei, fără TVA, fiind realizate de concernul Strabag. Potrivit proiectului tehnic, partea carosabilă este constituită din două căi unidirecţionale de 7,50 metri lăţime, respectiv patru benzi de circulaţie de 3,75 metri lăţime, la care se adaugă două benzi de staţionare de urgenţă şi zona mediană de trei metri lăţime. Aceste caracteristici tehnice sunt specifice întregii autostrăzi. Pe lotul 1 al autostrăzii au fost amenajate 27 de poduri şi pasaje şi două noduri rutiere la Orăştie şi Sebeş Vest, care asigură punctele de intersecţie cu DN 7. De asemenea, tot pe acest tronson au fost realizate două spaţii de servicii şi un centru de coordonare şi întreţinere. În cadrul construcţiei au fost folosite peste 230.000 mc de balast, 157.000 mc de balast stabilizat cu ciment, 160.000 de tone de strat de bază, 85.000 de tone de strat de legătură şi 80.000 de tone de strat asfaltic de uzură. De asemenea au

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

fost montaţi peste 95 de kilometri de parapeţi de siguranţă. În cadrul acestui tronson ingineria de şantier a fost asigurată de asocierea formată de SC Consitrans SRL, SC Via Design SRL şi SC Omicron Amepro SA.

Între Vințișoara și Cunța, lotul 2 Al doilea lot al autostrăzii Orăştie – Sibiu se întinde între Vinţişoara şi Cunţa, lucrările fiind executate de Straco Grup SRL şi Studio Corona SRL Civil Engineering, valoarea contractului a fost de aproape 378 de milioane de lei fără TVA. Acest lot are o lungime de 19,7 kilometri şi se desfăşoară paralel cu DN 1/DN 7, iar de-a lungul traseului principalele localităţi sunt Lancrăm, Sebeş, Cut şi Cunţa. Tronsonul cuprinde 9 poduri şi pasaje, 36 de poduri casetate şi podeţe, două spaţii de servicii şi trei noduri rutiere respectiv la Lancrăm, la Sebeş şi la Cunţa. La suprastructura tronsonului de autostradă, constructorii au folosit 150.000 mc de fundaţii din balast, 134.000 mc de balast stabilizat cu ciment, 137.000 tone de strat de bază, peste 75.000 de tone de stat de legătură şi 63.000 de strat de uzură. De asemenea pe acest traseu au fost executate lucrări pentru protecţia mediului, siguranţa circulaţiei şi de introducere a unor utilităţi. Pentru diminuarea zgomotului s-au montat 1.000 m de panouri fonoabsorbante, iar pentru protecţia mediului sau prevăzut canale colectoare, rigole, canale de scurgere şi canale de drenaj, dar şi 69 de staţii decantoare cu separator de uleiuri minerale şi produse petroliere. În cadrul şantierului, serviciile de inginerie au fost asigurate de asocierea formată de SC Consitrans SRL, SC Via Design SRL şi SC Omicron Amepro SA.

Lotul 3: Lucrări întârziate Lotul 3 al Autostrăzii Orăştie – Sibiu se întinde între localităţile Cunţa (judeţul Alba) şi Sălişte (judeţul Sibiu), fiind realizată de italienii de la Impregilo.Tronsonul are puţin peste 21 de kilometri, iar din cauza alunecărilor de teren din zonă, lucrarea nu a fost finalizată odată cu celelalte trei loturi, termenul de execuţie fiind sfârşitul acestui an. Din cauza alunecărilor, CNADNR a decis construirea pe acest tronson a unui tunel de 250 de metri. Compania a alocat anul trecut 34.000 euro pentru un contract de expertiză pentru lotul 3, soluția fiind așteptată zilele acestea. Contractul are o valoare aproximativă de 144 de milioane euro. Viaductul Aciliu, de pe tronsonul 3 al autostrăzii, este construcția cu cel mai înalt punct din România, având o înălțime de aproximativ 80 de metri și o lungime de un kilometru. Pentru realizarea obiectivului au fost montate 12 pile de susținere pe care s-au ridicat grinzi de susținere uzi nate în Italia și asamblate pe șantierul din Sibiu. Greutatea unei piese este de 385 de tone, iar cea mai înaltă are aproximativ 80 de metri. Pentru ridicarea viaductului, compania italiană Impregilo a folosit peste 7000 de tone de fier.

Lucrări de artă pe tronsonul 4 Lotul patru din autostrada Sibiu-Orăştie are o lungime de 16,6 kilometri, de la Sălişte la capătul centurii ocolitoare a municipiului Sibiu. Tronsonul, realizat de asocierea

firmelor Astaldi SpA - Euro Construct Trading 98 SRL Astalrom SA, în baza unui contract de 530,7 milioane lei fără TVA, cuprinde două noduri rutiere, două viaducte de 925 de metri, două poduri de 42 de metri, patru pasaje peste autostradă de 26 de metri, două pasaje peste calea ferată de 40 de metri şi primul tunel de autostradă din ţară, lung de 340 de metri.

Sebeşul a scăpat de traficul sufocant Municipiul Sebeş a fost până la construirea Autostrăzii Orăştie – Sibiu cea mai circulată zonă din judeţul Alba şi una dintre cele mai aglomerate din România. În Sebeş se intersectează traficul de pe două drumuri importante DN 7 – care aduce autoturismele din zona Deva şi cele care vin din străinătate prin Vama Arad - şi DN 1 – care aduce traficul din zonele Cluj, Alba Iulia şi Sibiu. Potrivit unui studiu realizat de Serviciul Poliţiei Rutiere Alba, pe acest sector de drum circulă în 24 de ore peste 30.000 de autoturisme sau maşini de transport. În timpul verii circulaţia era sufocată din cauza maşinilor de trans port, dar şi din cauza românilor care se întorc în vacanţă din străinătate, traficul desfăşurându-se de multe ori bară la bară. În această perioadă, valorile de trafic în zona Sebeş ajungeau la peste 45.000 de autovehicule pe zi.

Daimler a venit la Sebeș Autostrada Orăştie – Sibiu a devenit deja un magnet pentru investitori, o dovadă fiind concernul german Daimler care şi-a dezvoltat şi extins o importantă capacitate de producţie la intrare în Sebeş, în apropierea autostrăzii. Germanii de la Daimler au anunţat anul trecut că vor investi peste 300 milioane euro în România pentru extinderea producţiei de cutii de viteze, destinate autoturismelor Mercedes-Benz, la filiala locală Star Transmission din Sebeş, în judeţul Alba. La acea dată, oficialii concernului au anunţat că vor investi în România peste 280 milioane euro pentru producţia noii generaţii de cutii de viteze automate, iar investiţiile totale planificate depăşesc 300 milioane euro. Potrivit acestora, filiala din România a concernului, compania Star Transmission, îşi va mări capacitatea de producţie deoarece fabrica de la Stuttgart funcţionează deja la capacitate maximă. Astfel Compania Star Transmission, filiala din România a concernului, a inaugurat, la începutul anului 2014 o nouă unitate de producţie specializată în montajul cutiilor de viteză cu dublu ambreiaj pentru autoturismele MercedesBenz, investiţie ce se ridică la aproape 40 de milioane de euro.

CONSULTANȚĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CENTI Cluj-Napoca – consultant de succes Fără îndoială, una dintre cauzele majore care au generat căderile dramatice din sistemul economic românesc din ultimele decenii, a reprezentat-o şubrezirea, şi adesea, ruperea punţilor de legătură dintre producţie şi cercetarea ştiinţifică. Ştiinţa, motorul cel mai important al progresului în economie, a fost şi, din nefericire, mai este încă în suferinţă!

Între organizaţiile care de aproape zece ani fac eforturi pentru crearea unei stări de normalitate în economia românească, pentru apropierea producţiei de cercetare şi pentru transferarea promptă a progresului tehnologic în producţie, Centrul de Transfer Tehnologic – CENTI - din cadrul Institutului de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică ICIA Cluj-Napoca, ocupă un loc aparte. De-a lungul timpului, prin profesionalism şi seriozitate, CENTI Cluj-Napoca a devenit un centru de transfer tehnologic de referinţă, atât la nivel naţional cât şi internaţional, în domeniile sale de activitate: protecţia mediului, combustibili alternativi, aparatură medicală, alimentaţie, bioenergie şi biomasă. Din anul 2008, CENTI Cluj-Napoca a devenit una dintre organizaţiile membre ale Enterprise Europe Network, cea mai mare reţea de puncte de contact care oferă informaţii şi consultanţă agenţilor economici, în mod special IMM-urilor, în scopul creşterii competitivităţii şi gradului lor de inovare. Reţeaua va continua să îşi ofere serviciile şi în perioada 20152020, prin programul COSME pentru competitivitatea întreprinderilor şi a IMM-urilor, finanţat de Comisia Europeană, care va avea un buget planificat de 2,3 miliarde de euro. Enterprise Europe Network a fost lansată de către Comisia Europeană pentru a oferi antreprenorilor europeni servicii gratuite de informare şi consultanţă. Astăzi, Enterprise Europe Network este cea mai importantă reţea destinată sec-

torului IMM, reunind peste 600 de organizaţii şi puncte de contact din 49 de ţări de pe mapamond. La nivelul Transilvaniei există în prezent cinci organizaţii Enterprise Europe Network, constituite în consorţiul BISNet Transylvania, a căror activitate de servicii suport pentru afaceri şi inovare este finanţată prin proiectul european „Reţea de Sprijin în Afaceri şi Inovare pentru IMM-urile din Transilvania”. În calitate de organizaţie membră a Enterprise Europe Network, CENTI Cluj-Napoca oferă mediului de afaceri din Transilvania o serie de servicii integrate de afaceri şi inovare, având o echipă de consilieri specializaţi în afaceri, tehnologie şi informaţii referitoare la politicile Uniunii Europene. Consultant de succes pentru afacerile IMM-urilor, CENTI Cluj-Napoca pune la dispoziţia clienţilor săi în mod gratuit o gamă largă de servicii complexe şi specializate, cum ar fi: identificarea de oportunităţi de afaceri bazate pe compatibilităţi tehnologice, cerinţe comerciale sau cerinţe de fabricaţie; identificarea de parteneri de afaceri din străinătate; identificarea de parteneri pentru proiecte de cercetare şi dez-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

voltare şi/ sau inovare; informare cu privire la noi oportunităţi de afaceri, noi produse şi tehnologii existente la nivel UE; informare cu privire la accesul IMM-urilor la finanţări prin programe UE; asistenţă la elaborarea propunerilor de proiecte în cadrul programelor cu finanţare europeană; promovarea produselor şi a tehnologiilor inovative româneşti pe piaţa internaţională; informare cu privire la politicile UE şi alte subiecte de interes european; furnizarea de informaţii şi consultanţă cu privire la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală etc. Activitatea organizaţiilor membre Enterprise Europe Network s-a concretizat prin numeroase parteneriate comerciale, tehnologice sau în cercetare, încheiate între firme din ţări din întreaga lume. Pentru CENTI Cluj-Napoca, o poveste de succes în acest sens o constituie semnarea a două acorduri de parteneriat între firma JIRMAN ENGINEERING SRL din Braşov şi două firme din Ungaria. JIRMAN ENGINEERING SRL a fost înfiinţată în anul 2007, din ambiţia de a deveni cei mai buni în proiectarea caselor din lemn. Cu un colectiv tânăr şi împreună cu partenerii din ţară şi de peste hotare, firma încearcă să facă faţă în continuare tuturor provocărilor din domeniul construcţiilor din lemn. Colaborarea cu JIRMAN ENGINEERING SRL a început în anul 2011, odată cu participarea acesteia la evenimentului macroregional „Ziua Porţilor Deschise- IMM-urile din Transilvania mai aproape de inovare”, organizat de CENTI la Cluj-Napoca. Cu acest prilej, Eugeniu Lisnic, administratorul firmei JIRMAN ENGINEERING SRL, a manifestat un interes deosebit faţă de serviciile oferite în mod gratuit firmelor

CONSULTANȚĂ

din Transilvania de către CENTI Cluj-Napoca, în calitatea sa de organizaţie Enterprise Europe Network. Ca urmare, profilul de activitate al firmei JIRMAN ENGINEERING SRL a fost introdus de către specialiştii CENTI în baza de date a Enterprise Europe Network, devenind astfel disponibil pentru firmele străine interesate în găsirea de parteneri români pentru diferite tipuri de cooperare. Pe de altă parte, Eugeniu Lisnic a reprezentat firma sa la diferite întâlniri de afaceri organizate de CENTI ClujNapoca cu prilejul diferitelor evenimente de brokeraj şi misiuni economice, toate aceste activităţi concretizându-se în vara anului 2013, prin semnarea a două parteneriate de afaceri cu două firme din Ungaria. Datorită unuia dintre parteneriate, JIRMAN ENGINEERING va finaliza ideea preluată de la firma maghiară, anume, dezvoltarea de cuptoare cu lemne şi sistem de încălzire inovator, personalizându-le pentru case pe structură de lemn, în scopul de a obţine sere complet regenerabile. Cel de-al doilea parteneriat reprezintă un acord tehnologic, încheiat ca urmare a preocupărilor comune ale firmei româneşti şi ale întreprinzătorului privat din Ungaria în ceea ce priveşte construirea de case autonome care au la bază principii de energie verde şi ecologice, prin utilizarea caselor cu cadre de lemn umplute cu paie. Datorită finanţării din fonduri europene, primită în calitate de organizaţie Enterprise Europe Network, Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca va oferi şi în viitor în mod gratuit clienţilor săi sprijin şi consultanţă de specialitate în scopul promovării afacerilor şi identificarea de noi parteneri străini.

Din luna februarie 2014 vă invităm să lecturați noul supliment al revistei Transilvania Business. Cultural. Lunar.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AROBS Transilvania, lider în soluții software de Augustin STANCIU

AROBS Transilvania Sofware este una dintre cele mai interesante companii IT&C din zona Transilvaniei, fiind „responsabilă” pentru proiecte, atât din zona software, cât și hardware. Dacă mare parte din companiile de profil din Transilvania preferă să lucreze doar în zona de outsourcing, AROBS a dezvoltat, de-a lungul anilor, o serie de produse proprii, pornind de la aplicații care trimit SMS-uri și încheind cu lansarea a patru modele de tablete care se bucură de real succes în rândul consumatorilor români. Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania Software, spune că societatea pe care o conduce, pornită ca un start-up în 1998, a ajuns în scurt timp să fie lider în România, mai ales în ceea ce privește soluțiile de monitorizare. “Am înființat AROBS Transilvania Software în 1998 și am pornit ca o companie specializată în servicii de outsourcing. Chiar și după 15 ani de la înființare

rămânem o societate care are peste 300 de angajați care lucrează în această zonă, mai precis, în dezvoltarea de soluții software pentru clienții din afara țării, dar și din România. În 2002 am lansat prima soluție proprie, brandul AROBS, platformă adresată transmiterii SMS-urilor care este folosită de unii clienți chiar și astăzi. Mai mult, în 2004 am lansat prima soluție adresată monitorizării agenților de vânzări, Sales Force Automation (SFA), platformă folosită, în acest moment, de peste 150 de clienți din România. OptimallSFA este o soluție care a cunoscut atât perioade de creștere cât și de declin și iarăși de creștere, mai ales pe baza noilor tehnologii, și aici vorbesc despre platforma Android. Noi am fost prima firmă care am lansat un SFA pentru Android și acest lucru s-a văzut și în cifre. Suntem, la ora actuală, liderul pe soluții de Android din România, cu cei mai mulți clienți pe SFA. Practic, această aplicație permite agenților să monitorizeze vânzările, să ia informații din piață despre mercantizare, dar are și o componentă GPS pentru a evidenția că agentul de vânzări se află în zona de acoperire a magazinului când dă comanda, o problemă care, se pare, este comună în toată zona Europei de Est. În 2006 am lansat o altă soluție de monitorizare a parcurilor auto, TrackGPS, care la ora actuală generează peste

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duselor noastre. În continuare credem că produsele sunt competitive, dar percepția pieței este alta și atunci am mers pe o zonă medie atât ca preț, dar superioară ca și calitate. Avem clienți fericiți, avem o rată de cădere mult mai mică față de restul competitorilor direcți din România și acest lucru se întâmplă datorită faptului că avem o testare extraordinară a produselor, atât în fabrică cât și la sediu. Mai mult, pentru că suntem siguri de calitatea produselor noastre, am introdus garanția „no matter what”, ceea ce înseamnă că, indiferent ce se întâmplă la tabletă, noi o înlocuim sau o reparăm. AROBS este primul producător din România care a lansat o astfel de campanie pentru că suntem siguri pe produsele noastre. Designul tabletei ne aparține în cea mai mare parte, atât look and feel-ul hardware, cât și softurile preinstalate. În momentul de față vindem peste 10.000 de bucăți pe an, asta în condițiile în care am lansat primul produs de acest fel de puțin peste un an”, completează Oprean.

Antreprenoriatul local, „omorât” de outsourcing

trei milioane euro, cu peste 2000 de clienți în România, Republica Moldova și Ungaria, cu mașini monitorizate la nivelul întregii Europe și cu o posibilă extindere în Asia. Deocamdată studiem oportunitățile și este posibil să intrăm pe piața asiatică în următoarea perioadă, probabil chiar în acest an. Monitorizarea parcului auto este soluția cea mai dorită de către clienții noștri, suntem numărul unu în România și vrem să rămânem acolo, pe o piață care este extraordinar de competitivă”, a spus Voicu Oprean, CEO AROBS.

Tabletele „zâmbesc” de la Cluj În urmă cu mai bine de un an, compania clujeană a lansat primul model de tablete, sub brandul Smailo, Smailo Web Energy 7, un terminal cu procesor Cortex A8 și ecran de 7 inch, care cântărea doar 350 grame. De atunci, AROBS a mai lansat încă trei astfel de terminale mobile, Smailo Duo Pepper 7, Smailo Web Energy 8 și Smailo Web Energy 9.7. Voicu Oprean afirmă că aceste produse au fost foarte bine primite de către români, avantajul fiind calitatea sporită, la un preț accesibil. “Tabletele noastre sunt foarte apreciate de către consumatorul român. Ne-a luat aproximativ un an ca să ne prindem care este zona noastră, respectiv brandul Smailo în ce zonă se poziționează. La început am încercat să intrăm pe o zonă de high-end, dar competitorii noștri direcți erau Samsung și Apple, așa că am decis să ne poziționăm într-o categorie inferioară, dar fără să scădem calitatea pro-

TESLA powe red by AROBS În momentul de față, compania clujeană lucrează cu mai multe nume mari din industria automobilelor, printre care și concernul german Continental. „Dezvoltăm soluții pentru clienți ca și Continental care dezvoltă soluții de automotive, mai precis zona de programare pe care o găsiți în toate autoturismele din lumea asta, inclusiv Tesla. Mai lucrăm și cu alte nume importante, dar aceste companii preferă să țină secret aceste colaborări”.

Retrovizoare, camere și telefoane AROBS va lansa, în următoarea perioadă, o serie de produse noi, inovatoare, mai ales în zona de sisteme de navigație GPS. Totuși, Voicu Oprean susține că este posibil ca în portofoliul companiei să apară și o serie de telefoane mobile. „Am cochetat cu partea de telefoane mobile, îi lăsăm pe ceilalți să experimenteze și noi vom veni la momentul potrivit. Totuși, în următoarea perioadă vom lansa o combinație între o cameră video auto și sistem de navigație GPS, astfel încât șoferul să nu mai aibă pe bord atât de multe deviceuri. În plus, lucrăm la o oglindă retrovizoare care are un modul de GPS încorporat. Ce vă pot spune este că acest produs nu obturează unghiurile, nu îți ia din vizibilitate și poate înlocui complet sistemul GPS clasic”, a spus Oprean.

Chiar dacă este un susținător al ideilor creative, fiind mentor pentru mai multe start-up-uri românești, Voicu Oprean consideră că, în momentul de față, antreprenoriatul local are de suferit din cauza salariilor mari din companiile care oferă servicii de outsourcing. „Din păcate, antreprenoriatul local are de suferit din cauza serviciilor de outsourcing, developerii fiind mult mai atrași de salariile mari din companii decât să își pornească propria afacere. Văd viitorul sumbru pentru antreprenoriatul românesc în zona software câtă vreme există competiția în zona de outsourcing”, a declarat acesta. Totuși, compania AROBS a lansat un program prin care susține ideile creative, chiar din interiorul companiei. „Avem un program intraprenorial la care angajații AROBS pot contribui prin lansarea unor produse și deveni acționari într-un Spin-oﬀ din firmă pentru respectivele produse. Angajații AROBS au întâietate și încercăm să-i stimulăm cât mai mult pentru a lansa produse inovative pe care, ulterior, împreună, având susținerea AROBS, să le transformăm în branduri sau în produse speciale”, a mai declarat Voicu Oprean, CEO AROBS Transilvania Software.

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Modificările legislative privind industria farmaceutică În luna februarie 2014 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („OUG nr. 2/2014”), care reglementează mai multe aspecte majore privind instituţiile din domeniul sănătăţii, asistenţa medicală, sistemul de asigurări sociale de sănătate, drepturile pacienţilor, dispozitivele medicale şi, nu în ultimul rând, medicamentele. Numeroasele restricţii şi obligaţii legale aduse prin acest act normativ vor genera un impact semnificativ în industria farmaceutică, motiv pentru care urmează să prezentăm succint cele mai importante modificări legislative aduse în acest sector de activitate. Obligaţia de serviciu public În privinţa regimului juridic al medicamentelor, subliniem în primul rând modificarea definiţiei „obligaţiei de serviciu public”. Dacă, până în prezent, această obligaţie, constând în asigurarea în permanenţă a unei game adecvată de medicamente care să răspundă necesităţilor unui spaţiu geografic determinat, revenea doar distribuitorilor angro de medicamente, din 2014 oricărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă sau reprezentantului său local îi incumbă o asemenea obligaţie. Nerespectarea unei asemenea obligaţii poate atrage sancţionarea cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, precum şi suspendarea temporară a autorizaţiei, pentru o perioadă de până la 6 luni. Termene extinse pentru retragerea de pe piață a unor medicamente Termenele în care deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie sa notifice autorităţile competente cu privire la retragerea de pe piaţă a unor medicamente, au fost extinse, semnificativ peste limitele prevăzute în reglementările la nivel european. Astfel, în cazul în care un medicament încetează să fie pus pe piața din România, temporar sau permanent, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie sa notifice autoritatea naţională competentă cu cel puţin 6 luni înainte. Iar dacă întreruperea punerii pe piaţă a unui medicament are loc din «motive comerciale», notificarea trebuie să fie făcută cu cel puţin 12 luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă. Desigur, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este obligat să notifice atât Agenţia Naţională a Medicamentului, dar şi autorităţile competente din alte state membre interesate ale Uniunii Europene, în legătură cu orice acţiune pe care a iniţiat-o pentru suspendarea punerii pe piaţă a unui medicament sau pentru retragerea unui medicament de pe piaţă sau nesolicitarea reînnoirii unei autorizaţii de punere pe piaţă. Minimum 3 distribuitori angro autorizaţi O importantă modificare survine din 2014 şi în privinţa dis-

tribuţiei angro a medicamentelor decontate în cadrul sistemului naţional de asigurări de sănătate. Astfel, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă sau reprezentantul acestuia în România trebuie să asigure că distribuţia angro a acestor medicamente să se realizeze prin minimum 3 distribuitori angro autorizaţi. Obligaţia declarării activităţilor de sponsorizare De asemenea, un element de noutate absolută apare în privinţa activităţilor de sponsorizare efectuate de jucători din piaţă. Astfel producătorii, deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii acestora în România şi distribuitorii angro şi en detail de medicamente, dar şi de dispozitive medicale şi materiale sanitare au obligaţia să declare Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului toate activităţile de sponsorizare, precum şi orice alte cheltuieli suportate pentru medici, asistenţi medicali, organizaţii profesionale, organizaţii de pacienţi şi orice alt tip de organizaţii care au activităţi în domeniul sănătăţii. Corelativ, aceeaşi obligaţie de declarare revine şi beneficiarilor activităţilor de sponsorizare. Formularele de declarare a activităţilor de sponsorizare urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. În privinţa acestor obligaţii de notificare a sponsorizărilor rămâne de văzut care va fi modalitatea concretă de implementare prin legislaţia secundară aferentă. Subliniem oricum în acest context că Directiva 2012/26/UE la care se face trimitere în cuprinsul actului normativ nu cuprinde obligaţii suplimentare în privinţa activităţilor de sponsorizare. Activităţile de comercializare privind dispozitivele medicale Recentele modificări legislative aduc clarificări şi reglementează inclusiv activităţile din domeniul dispozitivelor medicale. În acest context, legislaţia anterioară prevăzută în Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale urmează să fie abrogată în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a OG 2/2014. Toate persoanele fizice şi persoanele juridice cu sediul în România care desfăsoară activităţi de comercializare, de distribuţie şi de prestări de servicii în domeniul dispozitivelor medicale sunt obligate ca, anterior prestării acestor activităţi, să solicite avizul sus-menţionat. Excepţie de la această cerinţă fac activităţile care se realizează de către însuşi producătorul dispozitivelor medicale ce fac obiectul acestor activităţi. În acest sens urmează să fie adoptată în perioada următoare şi legislaţia secundară pentru implementarea acestor măsuri. Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Călin Andrei Coroian, Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Senior Associate Muşat & Asociaţii

Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Academia Broker la start SSIF Broker demarează un amplu roadshow de educaţie bursieră, în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi mediul academic. SSIF Broker, singura companie de brokeraj listată pe bursă, anunţă lansarea unui amplu roadshow de educaţie bursieră – Academia Broker. Proiectul, realizat în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi mediul academic, îşi propune să aducă în atenţia publicului larg noţiuni despre piaţa de capital şi investiţia la bursă. Academia Broker va avea două direcţii majore: educarea potenţialilor investitori pe bursă din toată ţara şi îndrumarea studenţilor de la facultăţile de profil ale celor mai importante universităţi spre o carieră în domeniul pieţei de capital. “Academia Broker este cel mai important proiect educaţional al SSIF Broker şi, probabil, unul dintre cele mai importate ale pieţei de capital. Suntem bucuroşi să investim resurse umane şi financiare în descoperirea şi educarea viitoarelor generaţii de brokeri şi investitori, de care bursa locală are mare nevoie pentru a intra în noua etapă pe care ne-o dorim cu toţii. Parteneriatul cu Bursa de Valori Bucureşti ne onorează şi ne întăreşte credinţa că educaţia este una dintre direcţiile dezvoltării pieţei de capital. Amploarea proiectului, nivelul de resurse implicate, profesionalismul şi dedicarea echipei sunt ingredientele care vor asigura succesul şi atingerea tuturor obiectivelor”, a declarat Grigore Chiş, director general al SSIF Broker. Ludwik Sobolewski, CEO-ul Bursei de Valori Bucureşti, a declarat: “Investitorii de retail sunt importanţi pentru dezvoltarea pe termen lung a pieţei de capital. Sunt precum plantele dintr-o grădină pe care trebuie să le ajutăm să crească pentru a produce oxigen. Fără oxigenul lor, lichiditatea pieţei va scădea, piaţa de capital nu va mai putea respira şi vom pierde, astfel, un instrument important de creştere, de care multe ţări dezvoltate au beneficiat deja. Trebuie să ne angajăm în educarea viitoarelor generaţii de profesionişti şi investitori în piaţa de capital – acesta este principalul scop al roadshow-ului educaţional din universităţile româneşti”. Academia Broker a debutat luni, 24 februarie, cu primul seminar organizat la Academia de Studii Economice Bucureşti. Proiectul se bucură de sprijinul celor mai importante universităţi din ţară şi facultăţi de profil, care şi-au arătat interesul şi disponibilitatea de a organiza întâlniri cu studenţii şi potenţialii investitori, în vederea susţinerii acestora în aprofundarea cunoştinţelor în domeniul bursier şi financiar. În prima fază, vor fi organizate peste 10 seminarii, în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Suceava sau Iaşi. Seminariile vor urma cele două direcţii principale: educarea studenţilor şi a potenţialilor investitori. Speakerii invitaţi vor fi reprezentanţi ai facultăţilor partenere, ai SSIF Broker şi ai Bursei de Valori Bucureşti. Partenerul media al proiectului este publicația online Wall-Street.ro.

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un

număr de 45 societăţi printre care se numară Antibiotice Iaşi, Azomureş Târgu-Mureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima, şi până în prezent, singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. Compania Broker S.A. este primul broker local de retail care a listat la Bursa de Valori București produse structurate: certificatele Turbo long și short, cu activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi indicele EURO STOXX50. Dorind să diversifice gama produselor şi a serviciilor oferite, SSIF Broker SA a înfiinţat în anul 2012 societatea de servicii de administrare de fonduri SAI BROKER, a cărei activitate se conturează în jurul intenţiei de a oferi investitorilor alternative investitionale viabile prin intermediul produselor dezvoltate. Incepând cu data de 4 februarie 2013, echipa SSIF Broker s-a mărit şi prin înfiinţarea unui departament dedicat clienţilor instituţionali, care aduce o completare a paletei de clienţi deserviţi de companie. SSIF Broker SA are, în prezent, mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de 12,514% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei. SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la înfiinţare şi până în prezent niciun acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că niciun acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

CJ Sibiu a dublat banii pentru drumuri Infrastructura rutieră a judeţului Sibiu a beneficiat de o infuzie puternică de capital în 2013. Sumele alocate întreţinerii reţelei de drumuri judeţene şi comunale au depăşit 50 de milioane de lei, dublu faţă de alocările bugetare din anii precedenţi. de Cristiana FOTA Veniturile Consiliului Județean Sibiu, la nivelul anului 2013, s-au încadrat în estimări şi au ajuns la 306,8 milioane lei, în timp ce, din totalul cheltuielilor bugetare, 69 % din sume au mers către finanţarea propriului aparat administrativ şi 31% au fost transferate către dezvoltare. Ca pondere a cheltuielilor, asistenţa socială este pe primul loc cu 33, 78, CJ fiind cel mai mare furnizor de servicii, cu 19 unităţi de asistenţă socială. A doua pondere a cheltuielilor din 2013 o reprezintă drumurile judeţene(21,75%), urmată de protecţia mediului(11.83%). Sibiul dispune de o reţea de drumuri judeţene de 1,148,9 km, din care 943,7 km reprezintă drumuri judeţene şi 205,2 km drumuri comunale luate în administrare. Potrivit raportului de activitate pe 2013 al preşedintelui CJ Sibiu, Ioan Cindrea, anul trecut au fost reparați 141 de km de drumuri judeţene şi s-a turnat covor asfaltic pe 33 de km. Din cele 51,9 de milioane de lei cheltuite, s-au ridicat 5 poduri, s-a folosit tratament bituminos pentru 10 km de drum, s-au făcut plombări pe o suprafaţă de 44.846 mp şi 75 de km de drum au fost pietruiţi. “Avem 26 de milioane de lei pe investiţii şi 25, 5 milioane de lei întreţinere şi reparaţii. În total, faţă de anii precedenţi, când erau alocate în jur de 20-21 de milioane, noi am avut peste 50 de milioane de lei. De două ori au crescut banii pentru drumuri judeţene”, explică Ioan Cindrea, preşedin-

tele CJ Sibiu. Pentru reabilitarea a 18 drumuri comunale cuprinse în programul de finanţare, respectiv 86 km de kilometri, s-au cheltuit 8,7 milioane de lei. Marea încercare a administraţiei sibiene a reprezentat-o însă, în 2013, salvarea proiectului “Sistem de management integrat al deșeurilor”, aflat în prag de blocaj. De la 6% executare a investiţiei în luna mai a anului trecut, s-a ajuns în februarie 2014 la un procent de 72% a lucrărilor de investiţii. Proiectul în valoare de 93, 8 de milioane de lei are termen de finalizare aprilie 2014. Un alt domeniu prioritar a fost sănătatea. Din august 2012 pană în august 2013 la Sibiu a avut loc un proces important de transfer de sume de la bugetul judeţean către spitalele aflate în subordine: 19,6 milioane de lei pentru cheltuieli şi întreţinere şi 14.058 de lei pentru infrastructură. De asemenea, CJ Sibiu şi-a schimbat “filozofia de finanţare” şi, pe lângă obligaţia de-a achita cheltuielile de întreţinere a clădirilor, din 2012 s-a extins acoperirea şi pentru plata facturilor la utilităţi, scopul fiind evitarea închiderii spitalelor din cauza arieratelor. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a primit 10,1 milioane de lei, Spitalul de Pneumoftiziologie – 6,9 milioane de lei şi Spitalul de Psihiatrie ”Dr. Gh. Preda” – 2,6 milioane de lei.

AFACERE

Zbor low cost Sibiu-Londra

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Cristiana FOTA Foto: Andrei Kolobov

Wizz Air, cea mai mare companie low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat deschiderea unei noi rute de la Sibiu către Londra Luton, începând cu 14 iunie. Sunt programate, pentru început, două zboruri pe săptămână.

Reprezentanţii companiei aeriene au semnat în luna februarie contractul cu Aeroportul Internaţional Sibiu(AIS), în urma adjudecării licitaţiei organizată în 2013 prin care se alocă ajutor financiar de stat de către Consiliul Judeţean (CJ) Sibiu. După prezentarea ofertei, cele două părţi au purtat negocieri în “conformitate cu prerogativele Comisiei Europene”, timp de mai multe luni. Ruta Sibiu-Londra este prima care beneficiază de ajutorul de stat de instalare oferit de Consiliul Judeţean Sibiu. „Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă o poartă importantă care face legătura dintre județul Sibiu, sudul Transilvaniei și lumea întreagă. În același timp, Aeroportul Internațional Sibiu este unul dintre cele mai importante puncte ale Strategiei de dezvoltare economic-socială a județului nostru, iar eforturile noastre, ale echipelor de conducere de la Consiliul Județean și de la Aeroportul Internațional Sibiu, se concentrează pe introducerea de noi curse aeriene spre zone importante din Vestul Europei, în care cetățenii și oamenii de afaceri își doresc să circule. Este foarte bine că semnăm contractul cu Wizz Air, o companie aeriană valoroasă și cu o evoluție dinamică în ultima perioadă. Sperăm că această nouă cursă aeriană, dintre Sibiu și Londra, pe care o deschide partenerul nostru de la Wizz Air este un început important în dezvoltarea de noi curse aeriene spre alte destinații importante din Vestul Europei, în folosul cetățenilor din județul nostru și din centrul ţării”, a declarat preşedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, în ziua semnării contractului. Prezent la Sibiu, György Abrán, Chief Commercial Oﬃcer Wizz Air, a subliniat faptul că semnarea contractului cu AIS reprezintă un parteneriat cu câştiguri de ambele părţi. “Deschiderea rutei Sibiu-Londra Luton este încă un pas care confirmă că suntem o companie aeriană a românilor. Oferim acum peste 70 de rute clienţilor din România dar şi vizitatorilor. Mai mult, recrutăm din ce în ce mai mulţi piloţi şi per-

sonal din România. Angajamentul nostru este clar: oferim tarife foarte mici, creăm locuri de muncă pe plan local şi stimulăm o competiţie sănătoasă în beneficiul consumatorilor”, a spus György Abrán. Sibiu este cel de-al șaptelea aeroport Wizz Air din România, iar biletele pentru zborul Sibiu – Londra Luton sunt deja disponibile la preţuri începând cu 229 lei, un zbor, preţ în care sunt incluse şi taxele de aeroport. Pentru început, cursa către Londra va fi operată seara, cu plecare din Sibiu la ora 22.20 în timpul verii, după care, în toamnă, va deveni o cursă de după-amiază, cu plecare la ora 12.50. Wizz Air a avut în 2013 o majorare de 14% a traficului în România. Este cea mai mare companie low-fare din Europa Centrală şi de Est şi operează cu o flotă de 45 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, peste 300 de rute făcând legătură cu 90 de destinaţii din 35 de ţări. Compania are o echipă de 1700 angajaţi, iar anul trecut 13.5 milioane de pasageri au ales să călătorească cu Wizz Air.

„Este foarte bine că semnăm contractul cu Wizz Air, o companie aeriană valoroasă și cu o evoluție dinamică în ultima perioadă. Sperăm că această nouă cursă aeriană, dintre Sibiu și Londra, pe care o deschide partenerul nostru de la Wizz Air este un început important în dezvoltarea de noi curse aeriene spre alte destinații importante din Vestul Europei, în folosul cetățenilor din județul nostru și din centrul ţării”, Ioan Cindrea, președinte Consiliul Județean Sibiu

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Wizz Air își consolidează poziția de lider

de Augustin STANCIU

Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din România, a transportat peste 3,2 milioane de pasageri anul trecut, cu 14 % mai mulți ca în 2012. De asemenea, operatorul va inaugura anul acesta noi rute. Despre planurile de extindere, dar și care sunt investițiile pe care le va realiza Wizz Air în următoarea perioadă în România ne-a vorbit Daniel de Carvalho, Corporate Communications Manager Wizz Air. Cum apreciați, în momentul de față, activitatea companiei pe care o reprezentați în România? Ce procent din cifra de afaceri a companiei reprezintă veniturile obținute din activitățile din România? În România, Wizz Air a transportat 3,2 milioane de pasageri în 2013, cu 14% mai mulţi decât în anul precedent. Compania a anunţat pentru 2014 noi rute din Craiova spre Barcelona, Bologna, Dortmund şi Roma Ciampino, ce se vor adaugă reţelei locale, de 72 de rute. Wizz Air în România înseamnă o reţea foarte bună de rute, personal calificat şi orientat către nevoile clienţilor, raport foarte bun calitate/preţ, una dintre cele mai noi şi mai moderne flote şi, mai ales, peste trei mi lioane de români mulţumiţi. De curând a fost inaugurată cursa Cluj Tel Aviv. Are succes această rută? Ce destinații noi mai are în plan Wizz Air pentru 2014? Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj a devenit, începând din toamna anului 2013, principala poartă din Transilvania către Israel. Cursa Cluj-Tel Aviv înregistrează rezultate bune pentru Wizz Air şi, la fel ca în cazul tuturor rutelor noi, obiectivul este de a ajunge la un grad de ocupare de peste 85%. Cum resimte compania pe care o reprezentați concurența din partea celorlați operatori de pe piața zborurilor low-cost? Aşa cum deja ştiţi, Wizz Air este cea mai mare companie aeriană din România în ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi. Suntem convinşi că ne vom păstra această poziţie şi în anii următori. Competiţia este bună pentru clienţi. Wizz Air a venit cu tarife reduse în România acum zece ani şi, drept urmare, românii zboară acum, deseori, la preţul unei călătorii cu autocarul. În ce măsură putem spune că există o relație bună între compania pe care o reprezentați și autoritățile locale sau naționale? Care ar fi punctele nevralgice ale acestei co-

laborări? Ca peste tot unde operăm, promovăm relaţii excelente cu partenerii noştri, fie ei publici sau privaţi. Strategia noastră de afaceri se bazează pe sustenabilitate şi dezvoltarea stakeholder-ilor companiei, succesul nostru însemnând şi succesul partenerilor. De exemplu, deschidem constant noi rute, fapt care poate însemna noi locuri de muncă, precum şi oportunităţi de afaceri pentru companiile din regiune. Ce investiții pregătește Wizz Air în momentul de față în România? Și aici mă refer la investiții în hub-uri, aeronave, resurse umane, instruiri etc. România este una dintre cele mai importante pieţe ale Wizz Air din Europa şi, de asemenea, una dintre cele mai mari. În 2014 vom continua să oferim cele mai bune servicii la cele mai avantajoase preţuri. Strategia noastră pentru acest an se va concentra pe continuarea extinderii reţelei de rute prin lansarea de noi destinaţii interesante, adăugarea de noi aeroporturi pe harta Wizz Air şi oferirea de servicii către cât mai mulţi pasageri. De exemplu, în 2014 vom lansa o nouă bază în România – Craiova. Mai mult, am lansat deja noi zboruri din Bucureşti (Dubai, Tel Aviv, Geneva, Perugia, Girona) şi din Cluj (Tel Aviv) şi am mărit flota din România cu un nou Airbus 320, eco-friendly.

„În 2014 vom continua să oferim cele mai bune servicii la cele mai avantajoase preţuri. Strategia noastră pentru acest an se va concentra pe continuarea extinderii reţelei de rute prin lansarea de noi destinaţii interesante, adăugarea de noi aeroporturi pe harta Wizz Air şi oferirea de servicii către cât mai mulţi pasageri. De exemplu, în 2014 vom lansa o nouă bază în România – Craiova. Mai mult, am lansat deja noi zboruri din Bucureşti (Dubai, Tel Aviv, Geneva, Perugia, Girona) şi din Cluj (Tel Aviv) şi am mărit flota din România cu un nou Airbus 320, eco-friendly” Daniel de Carvalho, Corporate Communications Manager Wizz Air

ASIGURĂRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sînziana Maioreanu, CEO Aegon:

“Asigurările sunt o industrie marginalizată”

de Codrin PÂRCĂLAB

Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România, a vorbit într-un interviu acordat Transilvania Business despre situația în care se află piața asigurărilor din România. De asemenea, Sînziana Maioreanu a mai amintit și despre preluarea portofoliului de asigurări şi pensii private ale Eureko, dar și care sunt planurile de dezvoltare a companiei pe care o conduce. Cum vedeți piața asigurărilor în 2014 și în anii care urmează, din perspectiva Aegon? În ceea ce privește piața în ansamblul ei, asigurări de viață și non-viață, cred că vom putea înregistra o creștere de aproximativ 0,5%-2%. În ceea ce privește domeniul asigurărilor de viață, fiind domeniul nostru de activitate și de interes, suntem mai optimiști și cred că am putea avea o creștere înspre patru procente. Dacă privim lucrurile în context, depindem și de direcțiile de dezvoltare economică sau de obstacolul de natură psihologică în ceea ce privește asigurările. De asemenea, depindem foarte mult și de sprijinirea acestei industrii de către autorități, fiind una din industriile marginalizate, pentru care nu s-au acordat niciun fel de facilități fiscale în ultima perioadă.

știindu-se de la început ce sumă minimă se va primi la finalul contractului) este cel mai căutat și apreciat de către clienți, asta ne arată nouă, pe de o parte, că oamenii apreciază instrumentele de economisire pe termen lung și, pe de altă parte, că încă le este greu să își depășească îngrijorarea față de instrumentele care nu le ofereau niciun fel de garanție în ceea ce privește evoluția, cum au fost acum aproximativ 5 ani produse de tip ”Unit Linked” (n.r. asigurare și investiție într-un singur plan integrat) au fost foarte afectate și clienții au pierdut foarte mulți bani.

Se discută tot mai des despre necesitatea implementării unui sistem prin care românii să poată opta dacă să plătească asigurările de sănătate şi pensiile la stat sau să Care considerați că sunt principalele beneficii ale preluării poată opta pentru un fond privat. Consideraţi că ar fi de portofoliului de asigurări şi pensii private ale Eureko pen- succes un asemenea sistem sau ar pune mult prea mare pretru companie? Care au fost greutățile sau aspectele mai siune pe bugetul de stat? delicate ale acestei fuziuni? Trebuie separată puțin discuția între asigurările de viață, penBeneficiile pentru noi ca și companie sunt clare, ne ajută să siile private și asigurările de sănătate. Acolo discuțiile sunt întrcreștem portofoliul mai rapid decât am fi făcut-o prin creștere adevăr în direcția împărțirii contribuțiilor între asigurările organică. Pentru piață, beneficiul major este că oferim conti- furnizate prin intermediul statului și cele furnizate de operatori nuitate de servicii către acest segment de clienți care altfel nu privați. În ceea ce privește asigurările de viață, de 20 de ani sunar mai fi putut fi deserviți prin retragerea Eureko din piață. Mai tem în sistem privat deja, nu există o altă componentă, iar penmult, oferim clienților noștri un semnal pozitiv, acela că noi siile, așa cum sunt ele reglementate acum, un pilon de pensii credem în această piață și în potențialul ei și vrem să stăm aici obligatorii și un pilon de pensii facultative cred că deservesc pe termen lung. Nu cred că putem să discutăm despre aspecte foarte bine piața. Mai ales că este un sistem recent implementat mai delicate, cel puțin până în momentul de față nu am avut și care încă îndeplinește toate criteriile de siguranță și de ranniciun fel de impedimente în pregătirea și executarea transfe- dament pe termen lung. Ceea ce trebuie spus este că banii conrului. Suntem în situația fericită când putem spune că totul s- sumatorilor sunt din ce în ce mai puțini, eforturile fiscale sunt a desfășurat conform planului și din perspectiva aspectelor din ce în ce mai mari la nivelul angajatorilor și că eu personal legate de reglementări, dar și din perspeccred că ar fi foarte important dacă tiva colaborării cu Eureko. statul ar da facilități fiscale pentru asigurările de viață. Și aici mă refer, în Grupul Aegon are o experiență de Care este trendul pieţei asigurărilor din principal, la produse pe termen lung, 160 de ani în soluții pentru stabiliRomânia? Ce caută mai mult românii în pentru că ar reprezenta o degrevare tatea financiară, fiind una dintre ceea ce priveşte asigurările? Mai mult, pentru sistemul de asigurări sociale. În cele mai mari companii de acest care dintre produsele oferite de către momentul în care oamenii vor fi încugen din lume, clasându-se pe locul Aegon sunt cele mai căutate de către rajați să economisească și să aibă grijă unu în Olanda în rândul companiromâni, și aici nu ne referim neapărat la în mod responsabil de viitorul lor fiilor de pensii private, locul trei în asigurările obligatorii? nanciar vor fi mai puțin dependenți de Marea Britanie pe piața pensiilor În ceea ce privește asigurările de viață, din intervenția statului și consider că în individuale și locul trei în Statele păcate nu există asigurări obligatorii, ceea felul acesta toată lumea ar avea de Unite ale Americii în topul celor ce ne îngreunează situația în condițiile în câștigat. mai mari companii de asigurări. care domeniul nostru de bază sunt aceste Aegon este prezent și în România asigurări de viață. Pe de altă parte, în ultimii Ce planuri de dezvoltare are Aegon încă din 2007, odată cu lansarea de doi ani s-a conturat o tendință a clienților în pentru următorii ani? pensii private BT Aegon, alături de a achiziționa produse care le oferă anumite Ne gândim tot timpul la viitor. În 2013 partenerul Banca Transilvania, iar tipuri de garanții. Din portofoliile noastre, am făcut foarte mulți pași în ceea ce în luna noiembrie a anului 2012 au produsul “Economisire Garantată” (n.r. plan privește pregătirea creșterii noastre viînceput o colaborare și cu Citibank. financiar în care randamentul este garantat, itoare și o să continuăm în același fel.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anul acesta vom integra portofoliile Eureko, ceea ce înseamnă dublarea afacerilor noastre în domeniul asigurărilor de viață din România și în același timp vom începe diversificarea canalelor de distribuție. Totodată, vom continua să investim în dezvoltarea canalului de Aegon Private Investments, lansat la sfârșitul anului trecut și care este o inovație în piața românească. Mai mult, vom continua să investim în dezvoltarea rețelei proprii de agenți, în plus avem câteva idei pe care deocamdată le ținem pentru noi. Ce este Aegon Private Investments? Aegon Private Investments este un canal de distribuție specializat în produse de investiții care se adresează clienților cu un nivel de educație avansat, dar și cu posibilități financiare semnificative. Acesta este un produs de investiții care oferă acces la un portofoliu foarte mare de fonduri disponibile la nivel internațional pe care altfel clienții noștri nu l-ar putea accesa prin intermediul unui singur furnizor sau al unui singur produs din România. Clientul are la dispoziția sa un instument de control permanent asupra investițiilor, printr-o platformă on-line prin care să își poată controla evoluția permanentă a investiției și poate lua decizii de redresare în funcție de evoluția pieței din acel moment. Mi-ați spus la început de mentalitatea oamenilor și de greutățile de care vă loviți. De ce credeți că românii nu sunt atât de receptivi la piața de asigurări? În primul rând, industria în sine este relativ nouă, funcționând la parametri normali doar din 1997. Nu avea cum să ajungă să penetreze foarte mult în rândul populației și să transmită mesajele necesare și să schimbe mentalități, e vorba de mai puțin de o generație. Pe de altă parte au existat anumite practici comerciale care au erodat încrederea populației în segmentul de asigurări de viață și există, bineînțeles, și componentele economice. După criza financiară, oamenii au mai puține posibilități, încearcă să se gospodărească astfel încât să își rezolve problemele urgente mai degrabă decât cele importante, care se referă la nevoi pe termen mai lung. Au trecut anii de criză financiară? Cum s-au resimțit acești ani din poziția dumneavoastră? Noi suntem într-o situație mai interesantă pentru că am început afacerile în România în 2007 cu reforma pensiilor și în 2008 am deschis compania asigurărilor de viață, ceea ce înseamnă că am venit odată cu criza. Pentru noi acesta a fost un lucru bun pentru că am pus, încă de la început, compania pe niște baze diferite, ne-a fost clar că lucrurile trebuiau făcute altfel decât până atunci. Oamenii erau mult mai prudenți în ceea ce privește serviciile financiare și am considerat că este mult mai important să oferim

ASIGURĂRI servicii și produse simple, transparente, vândute într-un mod onest și clar către clienți ca să nu existe niciun fel de confuzii ulterioare. În ceea ce ne privește, nu pot să spun că am fost foarte afectați de criza financiară, doar ratele de creștere fiind mai mici decât le-am fi putut anticipa la momentul respectiv. Pe de altă parte, fiind o companie dinamică, organizată pe cu totul alte baze, suntem orientați spre rentabilitate și profit, rezultatele noastre fiind foarte bune, mult mai bune decât ne-am fi așteptat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

consultanță juridică

Șapte ani de la aderarea României la UE: scadența obligației de a liberaliza circulaţia terenurilor Anul 2014 a fost cu siguranţă mult aşteptat de cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene interesaţi în achiziţionarea de terenuri în România. După șapte ani de la aderarea la UE, perioadă în care România a prevăzut prin Tratatul de Aderare menţinerea restricţiilor pentru achiziţionarea terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către cetăţenii UE, obligaţia asumată de România de liberalizare a circulaţiei terenurilor a devenit scadentă. După numeroase dezbateri a fost adoptat proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării – cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, acesta fiind transmis spre promulgare Preşedintelui României. În prezent, proiectul de lege se află în faza de reexaminare în vederea analizării posibilității ca şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru UE, dar și cetăţenii statelor membre să poată achiziţiona aceste terenuri în România, cu restricţiile şi facilităţile similare de care cetăţenii români ori persoanele juridice de naţionalitate română beneficiază în acele state - în cazul în care aceştia decid dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole extravilane în statele membre UE, potrivit legislaţiei interne aplicabile în statul respectiv. Reexaminarea mai are în vedere clarificarea sferei de aplicare a legii, care aparent face trimitere doar la persoane fizice, deşi din textul legii reiese că se adresează în egală măsură şi persoanelor juridice, cu condiția ca acestea să provină dintr-un stat membru UE. Reexaminarea mai clarifică și aspecte referitoare la aplicarea legii și persoanelor juridice cu naționalitatea română sau numai celor străine. Dacă potrivit legislaţiei în vigoare, dreptul de preempţiune la cumpărarea unui teren agricol este stabilit exclusiv în favoarea celor care arendează suprafaţa respectivă, prin acest proiect de lege, acesta a fost extins la: coproprietarii persoanelor fizice, arendaşi, vecinii persoane fizice, persoanele fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ – teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale. În urma reexaminării s-ar putea clarifica și criteriile în baza cărora persoanele ce desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, vor avea calitatea de beneficiari ai dreptului de preempţiune. Prin această lege se înfiinţează şi Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare care preia atribuţiile Agenţiei Domeniilor Statului. Potrivit legii prin care a luat fiinţă, Agenţia Domeniilor Statului este cea care exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului. În consecinţă, Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, având un drept de preempţiune, va putea cumpăra, în numele statului român, terenurile agricole extravilane, şi, tot ea, îndeplineşte atribuţii legate de verificarea exercitării

dreptului de preempţiune și a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător. Acest dublu rol al Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, de entitate care avizează tranzacţiile, dar şi titular al dreptului de preempţiune, poate crea vulnerabilităţi anumitor tranzacţii. În prezent se analizează posibilitatea ca verificarea îndeplinirii condiţiilor de către potenţialul cumpărător să fie conferită prin lege unei alte autorităţi şi nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii. Potrivit proiectului de lege, persoanele care vor dori să vândă terenuri agricole situate în extravilan, vor înregistra la primăria din raza unităţii administrative teritoriale unde se află terenul o cerere prin care solicită afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan, în vederea aducerii acesteia la cunoştinţa preemptorilor - iar primăria va fi responsabilă de afişarea acesteia la sediul său timp de 30 de zile. De asemenea, primăria are obligaţia de a transmite oferta de vânzare și lista preemptorilor Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, pentru a fi afișate pe site-ul său oficial. În urma verificărilor, dacă sunt îndeplinite condiţiile de vânzare – cumpărare, Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare va emite aviz favorabil, iar în caz contrar va întocmi o notă de observaţii. După parcurgerea acestei proceduri, terenul care face obiectul ofertei de vânzare este considerat liber la vânzare, dacă niciunul dintre titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul de 30 de zile de la data afişării ofertei la sediul primăriei. Sancţiunea care intervine în situaţia în care vânzarea-cumpărarea unor astfel de terenuri se face fără respectarea dreptului de preempţiune sau fără obţinerea avizelor prevăzute de lege este nulitatea absolută. Potrivit proiectului de lege, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ vor fi adoptate şi normele metodologice de aprobare a acestei legi. Acest lucru ar putea crea un blocaj în tranzacţiile de vânzare – cumpărare a unor terenuri agricole din extravilan în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a actului normativ şi până la data aprobării prin hotărâre de Guvern a normelor metodologice respective. După discutarea tuturor motivelor invocate în cererea de reexaminare, noua transmitere a proiectului de lege spre promulgare Preşedintelui României îl obligă să procedeze la promulgare în maxim 10 zile de la primire.

Carmen Muntean, Asociat, Biroul NNDKP de la Braşov

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

Buget de investiţii la Zalău Peste 11,6 milioane de lei neutilizaţi de către autorităţile din Zalău în 2013 vor fi cheltuiţi în acest an, pentru derularea a diverse investiţi. Municipalitatea zălăuană şi-a propus să asigure din bugetul pe acest an sumele necesare funcţionării serviciilor aflate în subordine şi vorbim de totalitatea lor. de Alice Valeria MICU

Pentru a îndeplini acest plan ambiţios, dar atât de firesc s-a elaborat un plan de investiţii care se vor derula în municipiu pe parcursul acestui an, plan în care s-au identificat atât investiţii noi, cât şi proiecte implementate şi în proces de derulare. Autorităţile locale au făcut un calcul şi s-a ajuns la suma de 80 milioane lei, necesari pentru finalizarea investiţiilor, după cum a declarat primarul Radu Căpîlnaşiu. Lista proiectelor dorite pentru anul 2014 conţine ca primă prioritate finalizarea lucrărilor la hala agroalimentară pentru care este prevăzută suma de 6,86 milioane lei, precum şi finalizarea lucrărilor la Clădirea Transilvania, ce are ca destinaţie Biblioteca I.S.Bădescu. S-a identificat şi sursa de finanţare, pentru hala agroalimentară existând întreaga sumă necesară finalizării lucrărilor. Clădirea Transilvania este un monument istoric, aflat de aproape doi ani în curs de reabilitare, şi ar urma să fie dată în folosinţă în prima jumătate a anului. Cel puţin asta a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu şi tot asta doresc instituţiile care urmează să-şi desfăşoare activitatea acolo. Potrivit edilului, corpul C, aflat acum pe ultima sută de metri cu reabilitarea, ar urma să fie ocupat, la etaj, de Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară, aflată acum în corpul A. În perioada următoare, în spaţiile reabilitate din corpurile B şi C ar urma să se mute şi Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu, cu Secţia de împrumut pentru adulţi şi Secţia împrumut pentru copii, şi tot acolo, își vor găsi spațiu Ocolul Silvic Stejarul, Consiliul Local al Tinerilor şi Centrul de Informare Turistică. Lucrările de reabilitare ale corpului C, integral, şi ale corpului B, parţial, ale Clădirii Transilvania au început în martie 2012 şi au costat 5,12 milioane de lei, fonduri europene. Deşi, teoretic, lucrările au fost încheiate în noiembrie 2013, ele continuă şi acum pentru că, după cum a recunoscut primarul Radu Căpîlnaşiu, la recepţia lucrărilor au fost constatate nereguli care sunt în curs de remediere.

Alte investiții Municipalitatea s-a angajat la câteva lucrări edilitare, cum este iluminatul public, parcările, precum şi implementarea celor 11 proiecte de reabilitare termică a unor blocuri de locuinţe, pentru care municipalitatea urmează să suporte partea de cofinanţare ce revine Primăriei, dar va susţine printr-o linie de credit asociaţiile de proprietari, pentru ca acestea să poată dispune la momentul demarării lucrărilor de întreaga sumă ce le revine în proiect. Aceste sume vor fi recuperate de la proprietarii apartamentelor din blocurile reabilitate, prin introducerea unei taxe de termoficare. Autorităţile au în vedere şi alte investiţii, cum este achiziţia de teren în vederea extinderii cimitirului. „Nu ştiu dacă ci-

mitirul va mai putea funcţiona dacă nu suplimentăm suprafaţa. Din păcate, cheltuielile pe care le vom face în această direcţie nu se recuperează, întrucât în Zalău nu a fost instituită o taxă de întreţinere”, a precizat Căpîlnaşiu şi a mai subliniat că ar fi de preferat o amplasare nouă. „La un moment dat, era propusă zona tampon dintre Zona Industrială şi cea rezidenţială”, a mai spus edilul municipiului de sub Meseş. Implementând proiecte cu finanţare europeană, autorităţile vor moderniza principalele artere de circulaţie: străzile 22 Decembrie 1989, Corneliu Coposu (din centru până la ieşire), Gh. Doja (în întregime), B-dul Mihai Viteazul (până la ieşirea din oraş), vor fi reabilitate clădirile de patrimoniu din centrul oraşului – clădirea în care funcţionează Direcţia de Sănătate Publică Sălaj, clădirea Primăriei Municipiului Zalău, clădirea de lângă Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, unde, în prezent îşi au sediul organizaţiile judeţene şi municipale ale P.S.D şi P.N.L. Însă 2014 va fi nu numai anul de finalizare a unor proiecte, dar şi anul în care, Primăria Zalău se va concentra pe pregătirea documentaţiei pentru finanţarea din fonduri europene a unor proiecte locale în exerciţiul financiar 2014 2020, însă investiţiile efective ce vor fi făcute în acest an sunt reprezentate, în principal, de continuarea proiectelor începute şi aflate în derulare. Nu au fost lăsate deoparte nici aspectele sociale, astfel că au fost prevăzute în buget şi sumele necesare pentru achiziţionarea a 16 unităţi locative de tip container, ce vor fi amplasate pe strada Spicului. Primarul spune că în unele dintre aceste containere vor fi mutate o parte din actualii locatari ai blocului de locuinţe sociale C3 din Dumbrava.

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Profit în 2014 pentru regiile clujene Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au aprobat, la finele lunii februarie, bugetul de venituri și cheltuieli pentru Compania de Transport Public (CTP), fosta RATUC, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca și Regia Autonomă de Termoficare (RAT) Cluj-Napoca. de Codrin PÂRCĂLAB

Din prezentarea anexelor și a studiilor realizate reiese că CTP SA va avea, anul acesta, venituri de exploatare de 117,2 milioane de lei, din care 111,3 milioane de lei, adică 94,96% vor proveni din activitatea de bază și doar 5,9 milioane de lei, respectiv 5,04% din activități diverse, cu aproximativ patru milioane de lei mai mult decât anul precedent. Mai mult, conform datelor prezentate, cheltuielile de exploatare se ridică la 116,3 milioane de lei, adică cu aproximativ nouă milioane de lei mai mult față de anul trecut și cu trei milioane de lei mai mult decât se speră pentru anul care urmează. Rezultatul brut al exercițiului prognozat s-a stabilit la 60 de milioane de lei, mult mai mic decât anul precedent. Banii respectivi vor fi cheltuiți pentru achiziționarea a zece autobuze noi pentru reînnoirea parcului auto, la acest proiect urmând să contribuie și Primăria Cluj-Napoca, municipalitatea urmând să aloce bani din buget pentru cumpărarea a încă 40 de mijloace de transport în comun. Suma pe care CTP o va aloca pentru aceste achiziții, va fi de aproximativ 15 milioane de lei. Pentru anul acesta compania mai are în plan și achiziționarea unor utilaje de garaj în valoare de trei milioane lei, dar și validatoare pentru ticketing, de 3,5 milioane de lei. În bugetul de cheltuieli intră și rambursarea de rate aferente creditelor pentru investiții interne în valoare de aproximativ nouă milioane de lei.

De pe „minus”, pe profit Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca va beneficia, în 2014, de investiții în valoare de 5,1 milioane de lei, veniturile totale ale RADP urmând să se ridice, anul acesta, la aproximativ 18 milioane de lei, cu aproape cinci milioane mai mult decât anul precedent. Cheltuielile totale care se estimează pentru anul în curs sunt tot de aproximativ 18 milioane de lei, profitul prognozat urmând să fie de aproximativ 50.000 de lei, spre deosebire de anul 2013 când regia a fost în pierdere cu 3,5 milioane de lei. Cea mai mare pondere din bugetul instituției vor fi veniturile de exploatare, acestea urmând a fi realizate din activități de bază executate în cadrul regiei, reparația și întreținerea străzilor și a spațiilor verzi, proiecte care vor aduce în visteria instituției nu mai puțin de 11.1 milioane de lei. Din prestări de servicii, întreținere semafoare și indicatoare, întreținere și tratare câini comunitari vor fi obținute 2,8 milioane de lei, în timp ce 4,2 milioane de lei vor reprezenta venituri obținute din activitatea de mecanizare, agrement, afișaj și vânzare mârfuri. Cheltuielile totale estimate pentru 2014 au la bază cheltuielile anului precedent, corelate cu executarea proiectelor demarate. În ceea ce privește cheltuielile RADP, 97,31% din bani, adică 17,7 milioane de lei, vor

merge înspre achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, energie și apă. Anul acesta, RADP are în plan dezvoltarea Serviciului de ridicări-blocări auto în vederea fluidizării traficului, modernizarea ștrandului și a terenurilor de sport de la Baza de Agrement Grigorescu, amenajarea unui patinoar pe lacul Chios sau amenajarea unui târg de iarnă la ștrandul din Grigorescu.

50.000 profit pentru RATCJ Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca – RATCJ compania care asigură producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în municipiul ClujNapoca va obține, anul acesta, venituri de peste 55,1 milioane de lei, cu aproximativ zece milioane de lei mai puțin decât anul precedent, din această sumă, veniturile din exploatare fiind cele mai mari, în valoare de 54,5 milioane de lei. Diferența dintre anul curent și anul precedent rezultă din nivelul producției fizice planificate a fi realizate anul acesta, aceasta fiind cu 15,5% mai mică față de 2013. Pentru anul în curs, RATCJ estimează cheltuieli în valoare de 55 milioane de lei, din care 54,5 milioane de lei cheltuieli de exploatare. Pe baza veniturilor și a cheltuielilor prezentate, se estimează ca, pentru anul 2014, Regia Autonomă de Termoficare va avea un profit de 50.000 de lei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DEZVOLTARE REGIONALĂ

Finanţări-record pentru IMM din vest Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) a semnat primele contracte cu finanţare europeană din acest an. În premieră absolută pentru Regiunea de Vest, beneficiarii vor primi sume nerambursabile care ajung chiar şi până la 1,5 milioane de euro. Cele 15 contracte sunt finanțate prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE), Axa prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, şi se adresează IMM-urilor din vestul României. Un număr de 15 întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) din partea de vest a României îşi vor relansa ori extinde activitatea, după ce au câştigat finanţări europene nerambursabile importante. Primele contracte din acest an au fost semnate la finele lunii ianuarie şi urmează să fie finanțate prin intermediul unei noi operațiuni din cadrul POS CCE, preluată de ADR Vest. În premieră absolută pentru Regiunea de Vest, sumele acordate pentru proiectele câştigătoare ajung de această dată la sume de ordinul milioanelor de euro, faţă de numai câteva sute de mii obţinute de companii până acum. Concret, cea mai importantă finanţare nerambursabilă acordată unei întreprinderi mici şi mijlocii a atins 1.437.073 euro, față de maxim 240.000 euro, cât au beneficiat proiectele anterioare. „În cadrul acestei operațiuni, în Regiunea Vest există 27 de contracte de finanțare aprobate sau aflate pe lista de rezervă - din care 15 au fost deja semnate la 27 ianuarie, două se află în curs de contractare, la două contracte de finanțare au renunțat beneficiarii, iar opt contracte se află în curs de identificare a sursei de finanțare”, arată oficialii ADR Vest. Astfel, valoarea totală a celor 15 proiecte contractate este de

34,44 de milioane de euro, dintre care 17,49 de milioane de euro reprezintă finanţarea nerambursabilă. Acestea se adaugă celorlalte 127 de contracte de finanțare finalizate sau aflate în implementare până în acest moment în Regiunea Vest – începând cu data preluării programului de către ADR Vest. Valoarea totală a proiectelor finanțate în Regiunea Vest prin Axa 1 a POS CCE, și aflate în implementare la ADR Vest este de 40,42 de milioane de euro (finanțare nerambursabilă). Prin implementarea celor 15 proiecte se va crea un număr de 180 locuri de muncă în Regiunea Vest, iar proiectele vizează construirea unor noi unități de producție sau diversificarea activităţilor deja existente, modernizarea întreprinderii - inclusiv a procesului de producție, sau achiziționarea de tehnologie performantă. Ceremonia de semnare a contractelor de finanţare a avut loc la sediul ADR Vest în prezenţa lui Sorin Maxim – director general al ADR Vest – şi a beneficiarilor proiectelor contractate.

de Laura M. BONDRILĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

Lacul Surduc – un adevărat “Loch Ness” bănăţean

de Laura M. BONDRILĂ

La mai puţin de 100 de kilometri de capitala Banatului, Timişoara, la poalele domoale ale Munţilor Poiana Ruscă din estul judeţului Timiş, se află Lacul Surduc, cel mai mare din judeţ, unul dintre cele mai căutate locuri de agrement în sezonul estival, mai ales de către vânători şi pescari. De-a lungul timpului, aici s-au ţesut legende cu monştri, aşa încât Surduc a devenit un soi de “Loch Ness” autohton.

Potenţialul turistic al zonei este suficient de mare pentru a atrage drumeţi locali şi din afara ţării, iar administratorii judeţeni au inclus obiectivul pe lista de priorităţi care trebuie promovate. De altfel, Lacul Surduc a devenit de câţiva ani buni încoace principalul loc de refugiu pentru timişorenii şi lugojenii care îşi doresc câteva momente de relaxare în natură, după o săptămână de agitaţie în tumultul oraşelor aglomerate. Acest obiectiv turistic de o frumuseţe rară, construit în perioada 1972-1976, a intrat şi în atenţia autorităţilor judeţene, care şi-au propus să transforme Lacul Surduc în principalul punct de atracţie al zonei de vest. “Lacul Surduc trebuie să fie una dintre piesele noastre de bază pentru a atrage turiştii. A fost dat uitării în ultimii ani. Este singura zonă de care ne putem agăţa din punct de vedere turistic, un turism care să fie cât se poate de aproape de necesităţile unei lumi moderne”, a declarat Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. În acest sens, principala sarcină îi revine Agenţiei de Dezvoltare Timiş (ADETIM), care a demarat un proiect de reabilitare a infrastructurii de apă, canal şi energie electrică.

Legendă locală Dincolo de frumuseţea peisajului, în jurul Lacului Surduc s-a ţesut de-a lungul vremii şi o legendă care dă fiori şi atrage deopotrivă. Astfel, potrivit acestei legende, în adâncurile Lacului Surduc ar trăi un monstru care-şi scoate capul din apă în nopţile cu lună plină. “Loch Ness-ul” local îl întrece, însă, chiar şi pe cel originar din Scoţia! Aceasta întrucât legenda locală spune că presupusul monstru bănăţean ar avea, nu doi, ci patru ochi! Pescarii localnici care susţin că au văzut arătarea jură că nu a fost vreun peşte uriaş, ci un monstru în toată regula. Povestea nu i-a descu-

rajat pe turişti, ci dimpotrivă. Mulţi timişoreni şi-au construit încă din anii ’90 cabane cu debarcader privat chiar pe malul Lacului Surduc. Nu lipsesc nici pensiunile şi nici cabanele turistice, astfel că, oricine doreşte să viziteze această zonă de agrement, are la îndemână şi posibilităţi diverse de cazare, inclusiv loc de montat cortul.

Din 2015, competiţii internaţionale Zona Lacului Surduc a reuşit de o bună bucată de vreme să iasă din anonimat şi să atragă atenţia şi în plan naţional. Preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, a intuit potenţialul extraordinar al zonei, iar ca urmare a anunţat că doreşte să organizeze aici, începând din 2015, o serie de competiţii internaţionale de canotaj şi kaiac-canoe la care să participe sportivi din peste 20 de ţări. Baza există deja, mai este nevoie de o pistă cu 8 culoare, cu balize din 10 în 10 metri pe lungimea de 2.000 de metri, de un turn de sosire-plecare şi de pontoane. Costurile estimative se ridică la circa 30-40 de mii de lei, dar fosta campioană olimpică susţine că efortul merită, pentru că aduce un plus de imagine atât României, cât şi Timişoarei şi Banatului. Dincolo de dezvoltarea acestei ramuri sportive, Timişul va beneficia şi economic prin promovarea turistică a Lacului Surduc. Până atunci, în fiecare vară, de Sfântul Ilie, Lacul Surduc devine gazda unei competiţii de traversare înot, manifestare care li se adresează adulţilor. Participanţii au de parcurs o distanţă de 500 de metri în 30 de minute. O altă probă este cea de rezistenţă. Concurenții trebuie să poată înota pe o distanţă de aproximativ 3.000 de metri, timpul maxim de încheiere a acestei probe fiind de două ore.

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Camera Agricolă, sprijin pentru agricultorii clujeni Camera Agricolă a județului Cluj oferă agricultorilor clujeni, pe lângă o serie de cursuri de perfecționare în domeniile agricole, și consultanță pentru accesarea de fonduri europene. Până în momentul de față, Camera Agricolă a accesat fonduri europene pentru agricultorii clujeni în valoare de peste 3,8 milioane de euro. de Augustin STANCIU

Mihai Arsene, directorul Camerei Agricole a județului Cluj, afirmă că principala activitate a instituției pe care o coordonează se înscrie pe linia consultanței agricole și pe formarea profesională a agricultorilor. „În cadrul Camerei Agricole a județului Cluj desfășurăm activități de consultanță agricolă, principalele activități fiind acelea de formare profesională continuă a producătorilor agricoli, alături de cursurile de calificare, de inițiere și de instruire. Suntem acreditați pentru aceste activități de învățământ, pentru nouă calificări, respectiv formarea de lucrători care urmează să se specializeze în creșterea animalelor și plantelor, pomicultură, peisagistică, dar și pentru profesiile de floricultor, drujbist sau tractorist. La încheierea cursurilor eliberăm certificate de absolvire care sunt vizate de Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii și Ministerul Educației, fiind valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, a declarat Arsene.

Fonduri europene pentru agricultorii clujeni Camera Agricolă i-a ajutat pe agricultorii clujeni și în ceea ce privește accesarea de fonduri europene. „Noi organizăm și monitorizăm loturi demonstrative în sectorul animal și vegetal pentru a dovedi producătorilor agricoli că este bine să apeleze la anumite materiale și tehnologii, totodată, desfășurăm și demonstrații practice pentru a prezenta tehnici noi și moderne. De asemenea, oferim și asistență tehnică directă pentru diverse aspecte a tehnologiei culturilor, dar și pentru întocmirea documentației pentru accesarea de fonduri europene. Avem un număr de specialiști care acționează direct în teritoriu, dar participăm și la acțiuni de informare directă, având periodic deplasări în teritoriu. După ce analizăm dotările, specificul și posibilitățile agricultorului, consultanții noștri îl ghidează pentru a-și putea desfășura activitatea cât mai bine și pentru a putea accesa fonduri europene. Am avut și tineri care și-au deschis o primă afacere în agricultură, respectiv o fermă, primind finanțări fără niciun fel de cofinanțare din partea beneficiarului, ajungând până la suma de 40.000 de euro. Din anul 2006 când a început, practic, acordarea de fonduri europene, am avut trei proiecte SAPARD, cu o valoare totală de 587.682 euro, pe măsura 1.2.1, măsura de modernizare a fermelor, am avut două proiecte, cu o valoare de 116.271 euro. Totodată, am oferit consultanță pentru un proiect pe schema pentru microîntreprinderi, valoarea acestuia fiind de 268.800 euro, în timp ce pentru măsura 1.1.2, axă care se ocupă de proiecte pentru tinerii fermieri, am avut 30 de proiecte din 2009 până în prezent. Pentru măsura 1.4.1, pentru fermele de subzistență, am oferit consultanță pentru 256 de beneficiari, va loarea proiectelor fiind de 1.920.000 de euro. Valoarea totală

a proiectelor pentru care Camera Agricolă a oferit consultanță și care au fost implementate se ridică la aproximativ 3,8 milioane de euro”, a mai declarat Arsene.

Sfaturi pentru agricultori Mihai Arsene afirmă că agricultorii clujeni sunt interesați, în primul rând, de accesarea de fonduri europene, dar, totodată, solicită sfaturi consultanților Camerei Agricole și în legătură cu posibilitățile de investiții. „Cele mai multe întrebări care ne sunt adresate la târgurile sau simpozioanele la care suntem prezenți sunt legate de fondurile europene. Agricultorii vor să afle, în primul rând, care sunt posibilitățile prin care pot accesa aceste fonduri. Mai mult, agricultorii vor să afle care sunt posiblitățile, ce culturi ar putea realiza pe terenul pe care îl au. Noi le oferim sfaturi punctuale legate, în primul rând, de zona în care au teren. De exemplu, dacă se află în zona montană le recomandăm să cultive arbuști fructiferi sau plante medicinale, în condițiile în care terenul nu este prielnic pentru agricultura intensivă”, mai spune Arsene. Directorul Camerei Agricole spune, de asemenea, că recomandă agricultorilor să investească în culturile eco/bio. „Afacerea cu produse eco/bio este rentabilă, deși lumea are rețineri la prețul crescut, chiar dacă prin acel preț se certifică faptul că acel produs este eco/bio. Au existat subvenții destul de consistente pentru activitatea de producție a alimentelor de acest tip, iar aparent și în programul care va urma vor fi incluse anumite ajutoare pentru astfel de producători agricoli, pentru a-i sprijini când vine vorba de piața de desfacere și prețurile afișate”, a încheiat Arsene.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM RURAL

Turism rural într-un sat vechi de peste 100 de ani! Turism rural altfel decât s-a făcut până acum, în case vechi de peste 100 de ani. Asta îşi propune un om de afaceri din Lupeni, care a salvat satul părintesc şi vrea să-l readucă la viaţă. Un cătun situat în creierii Munţilor Apuseni, unde mai trăia un singur om, după vechile rânduieli ale strămoşilor săi, care nu a vrut cu niciun chip să fie dezrădăcinat. de Carmen COSMAN-PREDA Un sat vechi de sute de ani va fi readus la viaţă graţie unui proiect implementat de omul de afaceri Emil Părău care se ambiţionează să-l transforme în sat turistic. Aici, turiştii nu numai că vor avea posibilitatea să vadă cum se trăia cu peste 100 de ani în urmă, ci şi să participe efectiv la activităţile rurale şi să-şi agonisească singuri hrana. Iar proiectul prinde contur cu fiecare zi care trece, aşa încât la anul primii oaspeţi vor putea fi deja primiţi cu tot ceea ce înseamnă clacă sau măsuratul oilor. „Noi ne-am pierdut nu doar identitatea naţională, ci şi identitatea ca om”, este de părere omul de afaceri Emil Părău. Şi tocmai pentru că vrea să arate şi altora cum trăiau ţăranii români, cum reuşeau să se gospodărească împreună, fără ca nimeni să aibă de suferit, a decis să transforme satul părintesc în sat turistic. O muncă laborioasă, care implică dăruire, pe lângă fondurile necesare, pentru că fiecare căsuţă trebuie restaurată, refăcută, aşa încât să poată fi din nou locuită. Emil Părău a cumpărat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul său părintesc, Roşia, locul copilăriei sale, acolo unde părinţii şi străbunii săi au muncit alături de ceilalţi săteni într-o comuniune perfectă cu natura. Un sat pustiu, care mai găzduia un singur locuitor, păstrător al vechilor obieceiuri dacice. Un om care îşi cultiva pământul cu unelte rudimentare, cu plug de lemn, scule ca acum sute de ani, foale de fierărie şi care îşi face pâine în cuptorul construit de mâinile lui, care are stupi, zeci de ierburi de leac, oi şi vaci care îi asigură traiul de zi cu zi. Lui Părău, ideea i-a venit atunci când tatăl său i-a vorbit despre satul care dispărea încet dar sigur, unde casele se degradau sub trecerea timpului. Întâi a refăcut casa părintească pentru ca, mai apoi, să cumpere una câte una toate casele de la localnicii care îl rugau să le salveze. În total 50 de gospodării şi vreo 300 de hectare de pământ. Emil Părău nu ştia ce va face cu ele, dar nu putea sta nepăsător atunci când cătunul său natal dispărea. Apoi i-a încolţit în minte ideea transformării acestuia în sat turistic. Un loc unde cei veniţi să se integreze în natură, să trăiască aşa cum o făceau străbunii noştri.

Întoarcerea în timp “Vreau să fac o întoarcere în timp. Să înţelegem viaţa celor care trăiau aici cu sute de ani în urmă. Să readuc în actualitate viaţa satului de odinioară, relaţiile interumane, tot ceea ce a dispărut din actuala societate. Satul ca teren este aranjat, dar mai sunt casele. Acum, peste iarnă, nu am putut lucra, dar din primăvară ne apucăm de treabă şi sper ca anul acesta să reuşim să finalizăm proiectul”, spune Emil Părău. Este mai mult decât un simplu proiect pentru investitorul hunedorean, care nu a uitat nicicând de unde a plecat. Este o promisiune de suflet, pe care şi-a făcut-o lui însuşi. Practic, vorbim despre întoarcerea la acele vremuri în care omul a-

gonisea atât cât să trăiască, când tot ce avea nevoie îşi producea pe lângă casă. Fiecare putea trăi din munca lui, omul se mulţumea cu ce avea şi se gândea şi la semenii lui. “Unul singur a fost mai bogat în sat, dar a sfârşit tragic, ucis de fiica sa, de ginere şi de soţie”, spune Părău, explicând astfel că banii nu aduc şi liniştea sau satisfacţia sufletească. Un sat unde toată suflarea participa la clăci, unde munca se împletea cu distracţia când treburile erau gata, unde se ajutau şi la bucurie şi la necaz, unde moartea era privită, la fel ca şi la daci, un fapt firesc şi nicidecum o tragedie. O comunitate care trăia după rânduielile naturii.

Proprietari temporari Despre asta este vorba când omul de afaceri spune că vrea să facă un salt în timp. Şi nu înainte, ci înapoi, atunci când ţăranii noştri trăiau cu sufletul curat. Iniţial, 10 case vor fi transformate în „reşedinţe” pentru cei care vor să înveţe cum este viaţa la ţară. Şi nu agropensiuni, ci efectiv case temporare, unde turiştii să poată învăţa pe viu cum este să mănânci ceea ce îţi agoniseşti. „Vor avea o vacă, porc, găini, o mică grădiniţă de legume de care trebuie să se îngrijească. Bineînţeles că vor fi şi ajutaţi, dar fiecare este proprietar ca să spun aşa pe perioada în care stă acolo. Vara facem clăci la care să participe cei care vin aici”, explică Emil Părău. Şi, demn de menţionat, pe lângă fiecare casă va fi înfiinţat un atelier, de fierărie, cojocărie etc. unde vor lucra tot proprietarii temporari ai caselor respective, exact cum făceau străbunii noştri. Acum, în satul Roşia mai este un singur localnic, iar alţi doi vin peste vară, iar localnicii vor face parte din acest inedit proiect de salvare a satului. Majoritatea caselor au peste 100 de ani, dar oricum nu este niciuna care să aibă sub 50 de ani. Emil Părău îşi doreşte doar să vadă iarăşi satul plin, cu oameni îmbrăcaţi în straie ţărăneşti, oameni străini care apoi vor povesti minunăţiile unui sat din Munții Apuseni, înţepenit în istorie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT SOCIAL

Când rețetele bunicii se transformă în afacere

de Bianca SARA

Potențialul pe care îl au rețetele vechi pe care aveam ocazia să le gustăm doar la bunici este descoperit și valorificat de tot mai mulți bistrițeni. Un exemplu este și Asociația A.F.I. ProFamilia. Cu ajutorul fondurilor europene, dar și a rețetelor de sute de ani ale locului, asociația oferă o șansă în plus la independență financiară femeilor de pe Valea Bârgăului. De ani de zile, Asociația A.F.I. ProFamilia sprijină femeile defavorizate, pe cele care sunt agresate de soți sau de concubini le ajută să-și facă curaj și să-și părăsească căminul conjugal, iar pe cele care nu au avut parte de o educație aleasă și nu au nici o situație materială bună le încurajează să-și crească veniturile și independența financiară. Asociația a apelat și la fondurile europene pentru a le sprijini pe femeile vulnerabile din județ. De mai bine de trei ani, Adriana Tăut, una dintre reprezentantele asociației, se chinuie să pună pe picioare o făbricuță în comuna bistrițeană Prundu Bârgăului. Cu ce se deosebește această făbricuță față de celelalte din întreaga țară? Ei bine, în punctul de lucru de pe Valea Bârgăului se face un magiun ca la bunica acasă care sprijină în același timp femeile din zonă pentru a-și crește independența financiară. Cum va ajuta „Povila de Bârgău” femeile defavorizate din mediul rural? În fabrica de la Prundu Bârgăului vor fi angajate doar femei cu o condiție materială precară sau fără studii care să le permită autosusținerea financiară. Aceasta este, de altfel, prima întreprindere socială din județ. „Femeile, pe lângă faptul că reuşesc să completeze veniturile familiei, se simt importante, utile societăţii, iar acesta este mare lucru”, precizează Adriana Tăut. La Prundu Bârgăului nu se nasc doar magiunuri, ci se fabrică și bulion cu busuioc sau tarhon, siropuri și dulcețuri de fructe, toate naturale, fără nicio chimicală. De curând, unul dintre produsele întâlnite pe Valea Bârgăului de sute de ani a primit atestat de produs tradițional. Este vorba despre „Povila de Bârgău”, magiunul care se produce în satele din zonă de sute de ani. În urma procesatului, dintr-un kilogram de fructe rămân în jur de 200 de grame de magiun dens ca o pastă. Un borcănaș de „Povila de Bârgău” de 200 de grame poate fi achiziționat cu 12 lei. Într-o zi se pot fabrica aproximativ 100 de borcane de magiun, cantitatea de prune necesare ajungând la 100 de kilograme. Se folosesc doar prune bistrițene, acestea fiind cele care dau gustul special povilei. „Căldarea se pune afară, pe foc, pe un cuptor făcut în pământ şi se lasă acolo până fierbe bine, de se desprind sâmburii. Se pune apoi de se răceşte zeama şi căldarea se umple din nou. Când avem atâta zeamă de se umple căldarea, o strecurăm printr-un ciur sau sită rară de drod (n.r. sârmă), ca să rămână sâmburii şi cojile; zeama curată se pune în căldare şi i se dă foc, iar un om tot mestecă în căldare, ca să nu se prindă coaja pe fundul ceaunului şi să se afume, c-apoi n-are niciun gust. Când zeama a scăzut bine şi e groasă ca laptele cel acru de oi, căldarea se dă la o parte, se lasă de se răceşte şi povirla se pune ori în budeieşe, ori în oale sau gavanoase”, se explică procedeul tot mai rar întâlnit într-o veche carte de bucate. Numărul de produse pe care l-a gândit și creat asociația aju-

tată de femeile de pe Valea Bârgăului a ajuns la 10, Adriana Tăut gândindu-se să își mai încerce norocul la Ministerul Agriculturii și cu „pita cu cartofi” sau cu „oloiul din sâmburi de bostan”, asta după ce tocmai reprezentanții ministerului i-au cerut să nu se oprească aici și să nu altereze niciodată calitatea produselor sale. Adriana Tăut, care vorbește despre aceste produse ca despre copiii săi, recunoaște că acestea nu au ieșit din prima, ci doar după ce s-au făcut câteva încercări, pentru că nu știa mare lucru despre cum se prepară magiunurile, mai ales după metode tradiționale, tot mai rar întâlnite. Deși este singurul produs care a primit atestatul de „produs tradițional”, Povila de Bârgău nu este cel mai căutat produs fabricat de asociație. Printre preferate par să se numere dulceața de fructe de pădure, tocmai pentru că acestea sunt mai greu de găsit. Următorul pas este intrarea puternică pe piața produselor bio, magiunurile și siropurile fiind comercializate până acum mai mult pe la târgurile de profil din țară. În curând însă produsele asociației vor putea fi găsite în magazinele cu produse bio din Bistrița-Năsăud, Cluj, București sau Timișoara. Momentan sunt în lucru etichetele produselor, de pe care nu va lipsi o istorioară a acestor preparate. Paradoxul este faptul că aceste produse, deși vor fi preparate de către femei simple de la țară, sunt adresate femeilor de carieră, mult prea ocupate să mai facă dulcețuri sau să pună murături, dar care vor avea posibilitatea totuși să-și răsfețe papilele gustative cu aromele care să le aducă aminte de copilărie și de bucătăria bunicii.

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiune şi savoare din 1930 – Mandy Foods International Akram Aoun, administratorul Mandy Foods, detaliază strategia pentru 2014 și atuurile Mandy Foods. Obiectiv: statutul de principal producător de alimente de pe piaţa românească. de Ionuț OPREA Ce înseamnă Mandy Foods pentru consumatorul român? Mandy Foods este una din marile societăţi care au ca domeniu de activitate producţia şi distribuţia de bunuri alimentare pe piaţa românească. Experienţa de aproape 84 de ani în procesarea cărnii este garanţia calităţii produselor Mandy Foods. Spațiile de producţie au fost amenajate în conformitate cu legislaţia UE privind normele de igienă şi sănătate publică: implementarea sistemului ISO 22000 Managementul calităţii şi siguranţei alimentare şi sistemul

HACCP - analiza riscurilor în punctele critice de control. Am investit în modernizarea utilajelor pentru a crea linii avansate de producţie, mărind capacitatea de producţie de la aproximativ 20 tone/zi la 48 tone/schimb, prin dotarea cu echipamente şi tehnologie de ultimă generaţie. Acestea garantează excelenţa şi calitatea produselor ce ies pe uşile fabricii noastre. În clasamentul procesatorilor de carne, fabrica intră în categoria A. Datorită atingerii unor standarde ridicate privind siguranţa alimentară, fabrica este autorizată să realizeze schimburi intracomunitare. Unităţile de pro-

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ducţie integrate în Mandy Foods sunt consolidate în zone cu tradiţie în industria alimentară. Vechile structuri au fost modernizate şi reutilate. Astfel resursa umană, valoroasă datorită calificării şi experienţei acumulate, a fost revalorificată prin dotarea cu utilaje moderne şi reproiectarea fluxurilor de producţie conform normelor sistemului de trasabilitate HACCP şi a standardelor actuale referitoare la calitate şi siguranţă alimentară.

tul economic actual. Strategia noastră de dezvoltare vizează atingerea unor obiective precum: continuarea investiţiilor în capacitatea de producţie, eficientizarea infrastructurii de logistică prin îmbunătăţirea ratei de livrare, astfel încât să corespundă noilor nevoi de distribuţie, dezvoltarea vânzărilor, în primul rând prin implementarea unui plan de dezvoltare şi eficientizare a departamentului de vânzări.

Cum aţi reuşit în cei 84 de ani de tradiţie să transpuneţi pasiunea echipei şi savoarea ingredientelor naturale în reţetele Mandy Foods? Din pasiune pentru gustul desăvârşit, am căutat mereu să obţinem reţeta perfectă care să ofere garanţia unui produs ideal pentru majoritatea consumatorilor. În aproape 84 de Dar pentru pieţele externe? ani de experienţă în procesarea bunurilor alimentare, prin Mandy Foods este deja prezentă în mai multe pieţe externe. investiţii în cercetare, tehnologie şi ingrediente de calitate, Dezvoltarea vânzărilor a fost determinată în prima fază de comunităţile de români stabiliţi în afara fabrica noastră a ajuns să exceleze în ţării şi a fost urmat de un trend crescăacest domeniu, impunând un ritm contor. Calitatea produselor şi preţurile stant de creştere pentru o dezvoltare pe atractive, comparate cu cele ale protermen lung. Activitatea într-o piaţă duselor specifice fiecărei ţări, au dus la imprevizibilă, fragmentată şi foarte o extindere a ariei de cumpărători şi în competitivă, ne determină să adaptăm rândul localnicilor, astfel că dorim atât Morad Group cuprinde mai multe în permanenţă strategiile noastre tendezvoltarea piețelor curente în care acorganizaţii independente, de spridinţelor actuale, dar mai ales cerinţelor tivăm, precum și dezvoltarea de noi jin reciproc, care reprezintă o pieţei şi ale consumatorilor. Fiind conşpiețe de desfacere și începerea coforţă semnificativă în toate dotienţi de faptul că inovaţia modelează laborării cu IKA și în afara României. meniile în care activează. Grupul viitorul tuturor industriilor, iar buÎn ceea ce privește politica de proa luat naştere în 1990, odată cu innurile de larg consum nu fac excepţie movare, activităţile de advertising nu troducerea pe piaţă a brandului de la această regulă, dorim să creştem au fost foarte intense deoarece inMandy Foods, prin preluarea acprocentul de investiţii alocat Departavestiţiile s-au concentrat în retehnolotivităţii unei fabrici cu o tradiţie mentului de Cercetare şi Dezvoltare gizare, modernizare şi creşterea deja consolidată în industria aliProduse. Ne propunem extinderea capacităţii de producţie, însă anul mentară. Activităţile companiilor gamelor prin produse care să aducă acesta vom pune un accent mai mare private din cadrul grupului s-au beneficii clare şi reale consumatorului, pe implementarea unui plan de proextins şi au evoluat de-a lungul respectând, în acelaşi timp, valorile movare adaptat pieței și noilor tendințe anilor în diverse domenii - induscare stau la baza activităţilor în materie de advertising, prin activități tria alimentară, industria hoteMandy Foods: grija pentru consumaprecum participarea la târguri interlieră, domeniul construcțiilor, tor, excelența în calitatea produselor, naționale de profil, creșterea bugetului domeniul imobiliar - promovând promovarea inovațiilor, respectul penpentru acțiunile de trade marketing, înbranduri precum Mandy Foods, tru mediu. ceperea unui proiect de schimbare a Phoenicia Comfort, Stein Conimaginii pentru întreg portofoliul de Ce tip de strategie urmăriţi pentru struct, Soho Construcții. Onix brandul Mandy Foods? produse, dezvoltarea materialelor de Residence este cel mai mare pro Urmărim dezvoltarea unei strategii orcomunicare în mai multe limbi de ciriect de construcţie în curs de desganice de creştere, prin poziţionarea de culație internațională. Avem toate atufăşurare, cuprinde 456 de brand, dezvoltarea de noi categorii de urile necesare pentru a deveni apartamente în Bucureşti şi reproduse, revizuirea sortimentaţiei în principalul producător de alimente de flectă puterea şi grandoarea grupufuncţie de formatele de retail, difepe piaţa românească: avem tradiţie, lui care îl dezvoltă. Informații renţierea prin inovaţie, reîntărirea exavem experienţă, avem pasiune, avem suplimentare sunt disponibile pe perienţei de brand, mercantizare şi personal calificat care să lucreze la îmsite-urile: www.mandyfoods.ro, acţiuni la raft. Doar un astfel de mix ar bunătăţirea permanentă a produselor www.onix-residence.ro. putea avea rezultate pozitive în contexnoastre.

Despre Morad Group

industrie alimentară

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cadouri dulci de la Pralin Cisnădie Cadouri inedite, special create pentru luna cadourilor, pleacă din judeţul Sibiu către toate zonele ţării. Ciocolatierii de la Pralin Cisnădie, grupul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro, au surprins şi anul acesta piaţa cu o gamă de clasă - inimi de ciocolată în conservă. Oferta lansată în această primăvară transformă banalul în special, iar forma celebrei cutii de conserve de sardine devine un atrăgător ambalaj din ciocolată în care sunt ascunse praline în formă de inimă. Cel mai tentant cadou, potrivit pentru cele mai rafinate gusturi, este creat din cea mai fină ciocolată din lume, importată din Belgia, de la liderul mondial, Callebaut. “Suntem înconjurați de lucruri, în aparenţă, banale: cutii, borcane şi multe altele. Mesajul este că orice lucru banal poate fi senzațional şi transformat într-un cadou frumos. La fel ca și dragostea”, a declarat managerul firmei, Florin Bălan. Ideea născută la Cisnădie a fost rapid apreciată de clienţii fideli care au făcut deja comenzi din gama nou lansată. Pralinele, în diverse culori, sunt produse cu arome de struguri, portocale, căpşuni sau scorţişoară. “În România, consumatorul de ciocolată reprezintă un segment de nişă. Avem comenzi din toată ţara, clienți vechi, care ştiu să aprecieze ciocolata de bună calitate şi care au făcut deja comenzi speciale”, mai spune Bălan. Sutele de inimioare împachetate în cutii de conservă au ajuns

la București, Bistrița şi Cluj. Cei care vor să surprindă cu un cadou potrivit, în valoare de patru euro, pot să-l procure şi direct de la atelierul din Cisnădie. Tot aici se mai creează şi celebrele plăcuţe de ciocolată Kamasutra care se regăsesc, şi după zece ani de la lansare, în preferinţele celor care ţintesc un cadou afrodisiac. Gama cu inimi de ciocolată la conservă a fost lansată de Valentine’s Day, iar producţia se va prelungi până în martie, luna cadourilor. Produsele fabricate în atelierul Pralin Cisnădie sunt concepute de 14 ciocolatieri.

de Cristiana FOTA

AGENDA EVENIMENTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IMM ReStart

Experiență unică

IBP Conferences organizează pe 27 martie, la Hotel Ramada, în Oradea, prima conferință din seria evenimentelor doingbusiness.ro, din seria IMM Restart. Anul 2014 poate fi anul de început al unui nou ciclu de creștere economică în care IMM-urile pot prelua rolul de catalizator. IMM ReStart aduce în atenția antreprenorilor soluții concrete, resurse și informații cu impact semnificativ pentru zonele cheie în dezvoltarea companiilor. Seria IMM ReStart continuă la București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași, Sibiu și Ploiești/Pitești. Detalii: evenimente.doingbusiness.ro.

Prima întrecere a navelor cu vele desfășurată exclusiv în Marea Neagră cu finish-ul la Constanța, “SCF Black Sea Tall Ships Regatta”, va avea loc între 30 aprilie şi 27 mai 2014. Navele participante la regată vor concura pe traseul Varna – Novorosiisk – Sochi – Constanța. La finalul cursei, întreaga flotă participantă va rămâne în portul Constanța în perioada 24 - 27 mai 2014, iar navele vor fi deschise publicului. Totodată, la Constanța va avea loc și ceremonia de premiere a participanților. Din partea României, la regată, va participa şi nava şcoală Mircea, care împlineşte anul acesta 75 de ani de când se află în serviciul Marinei române. De altfel, bricul Mircea a mai participat la astfel de curse şi se bucură de mare apreciere la nivel internațional. Din România vor mai participa alte două nave cu vele: Adornate și Apolodor. Sail Training International pune la dispoziţie câteva locuri pentru cadeţi. Altfel spus, dacă vrei să înveţi să devii marinar, aceasta ar putea fi şansa ta. Poţi urca la bordul unuia dintre veliere şi poţi petrece câteva zile alături de marinarii de-acolo. Detalii: www.tallshipsconstanta.ro

Bell 505 Jet Ranger, lansat la Heli-Expo Heli-Expo 2014, târg aviatic tradițional rezervat exclusiv industriei aeronautice producătoare de elicoptere și de echipamente adiacente, a avut loc între 25-27 februarie, la Anaheim Convention Center, în orașul Anaheim, California. Evenimentul anual este o replică americană a la fel de celebrelor Paris Air Show și Farnborough Air Show și a reunit anul acesta peste 700 de expozanți, fiind prezentate peste 60 elicoptere și echipamente adiacente acestei industrii într-un spațiu expozițional de peste 10.000 metri pătrați. La aceasta s-a adăugat parcarea stadionului municipal dedicată demonstrațiilor de zbor. Deși este târg și nu un show aviatic în adevăratul sens al cuvântului, la eveniment au participat peste 20.000 de vizitatori, iar cifra de afaceri estimată la final de eveniment a fost de 2 miliarde de dolari, fiind depășite și așteptările expozanților. Noul Bell 505 Jet Ranger a fost prezentat în premieră la acest eveniment, iar Bell Helicopters a înre gistrat doar în primele două zile ale târgului, contracte pentru 95 de elicopetere, acoperind deja capacitatea de producție estimată pentru acest nou model pentru un întreg an. Acest mult asteptat și trâmbițat proiect Bell, anunțat încă de la Paris Air Show 2013, un “short light single” vine să completeze o nișă de piață pentru elicopterele cu cinci locuri, cu preț de achiziție și operare mic, și o tehnologie care în-

globează cele mai noi realizări ale industriei acestui secol. Acest proiect vine în continuarea istoriei scrise de Bell 206 Jet Ranger, vândut timp de 43 de ani în nu mai puțin de 7500 exemplare, motiv pentru care, cel mai nou venit în familia Bell a împrumutat emblema Jet Ranger. Printre noile apariții la târg mai trebuie adăugate low-cost-ul Enstrom TH-180, MD 530G, anticipatul Sikorsky S97, prezentat ca mockup, noutăți care au stârnit la rândul lor interesul celor pasionați de aviație, dar și al celor aflați în căutarea soluțiilor ideale pentru afaceri. De la târg nu au lipsit și alți producători emblematici din industria de profil, cum ar fi AgustaWestland, Airbus Helicopters (fostul Eurocopter), Sikorsky, MD Helicopters, Enstrom, Robinson, Russian Helicopters, și au fost prezenți producătorii mai puțin “celebri” ca Marenco s.a sau companiile Rolls Royce, Pratt&Whitney Canada, Turbomeca, Honeywell, GE Aviation, Garmin International și lista ar putea continua. Din păcate, deși industria de profil românească are tradiții și realizări notabile, ea nu a fost reprezentată la această ediție a târgului. Reamintim, Compania Indes Aviation este oficial reprezentant independent al Bell Helicopter în România din august 2013.

de Ionuț OPREA

BUSINESS DE FILM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cultura ca business Urmaș al celebrului preot Ilarion Felea, arădeanul Onoriu Felea a demonstrat că se poate face film în Transilvania. A creat primul fond regional de producție cinematografică, pentru a-i sprijini pe cei care doresc să producă filme de calitate. Practic, el a reușit să transforme un vis într-un business. de Liliana BRAD

Un arădean a demonstrat că pasiunea îți poate aduce succesul în carieră. Când a deschis, în anul 2005, Casa de producție Ono Pictures, Onoriu Felea a sperat că va ajunge într-o zi să producă un film de succes. Anii petrecuți în televiziune l-au făcut să-și dorească o carieră în cinematografie. În scurt timp a reușit să participe la un proiect cinematografic, de fapt, primul proiect din România cofinanțat de către autoritățile locale. Onoriu Felea a debutat ca producător în filmul de scurt-metraj „Decembrie”, realizat în totalitate în Arad și cu actori din Arad. A realizat însă că experiența pe care a avut-o din televiziune nu este de ajuns. Așa că, a urmat cinci din cele șapte cursuri de producție, finanțate pentru România de către Uniunea Europeană. Onoriu Felea și-a dorit să producă filme de succes. A plecat la diverse conferințe în străinătate, a cunoscut specialiști europeni în industria filmului. A reușit să-și facă conexiunile necesare pentru a produce și a-și vinde filmele. „Am fost la Piața de film de la Cannes în ideea de a mă conecta cu industria filmului. Am văzut pulsul real al industriei cinematografice, ce se face, cum se face ca să produci un film de succes”, spune Onoriu Felea. Practic, concluzia a fost simplă: filmul trebuie să ajungă în contact cu publicul. „Trebuie să produci pentru public pentru că nu-ți permiți, nu poți să-ți bați joc de timpul pe care-l petrece spectatorul în sala de cinema. Trebuie să-i dai o poveste interesantă, să fie gustată de către public”, a povestit Onoriu Felea.

Primul fond regional de producție A venit criza economică și șansa de a produce filme în România și, mai ales, în Transilvania, s-a diminuat. Pentru a-i ajuta pe cei care doresc să intre în industria cinematografică, Onoriu Felea a înființat Western Transylvania Film Fund, care este primul fond regional pentru finanţarea producţiei de film din România. „Ideea înfiinţării acestui fond a venit din nevoia de a crea un instrument inexistent în România. Dacă, până acum, pentru a face un film trebuia să te bazezi exclusiv pe finanţările de la CNC, de acum înainte trebuie ştiut faptul că există o alternativă şi în vestul ţării. Prin proiectele noastre vom oferi creatorilor posibilitatea de a face filme şi în alte regiuni decât în Bucureşti”, a declarat Onoriu Felea, preşedinte al Western Transylvania Film Fund. El spune că în acest mod s-a creat o nouă cale care întregeşte nevoia de exprimare a creatorilor de film, ce va duce, în final, la diversificarea ofertei culturale. Există talente reale în industria filmului în Transilvania, dar lipsa finanţărilor a făcut ca producţia de filme româneşti să fie nesemnificativă faţă de alte state europene. „Ne dorim să colaborăm cu toate instituţiile locale, naţionale şi euroregionale pentru a dezvolta împreună ceea ce există deja în Statele Unite, o industrie cinematografică”, spune Onoriu Felea. Înfiinţarea

acestui fond aduce beneficii atât pentru industria cinematografică cât şi pentru comunitatea locală. Iniţiatorii spun că, dacă aparent este vorba de un beneficiu de imagine pentru cei implicaţi direct în proiect, după o privire mai atentă se constată că producţia de film, de fapt, dezvoltă şi industria zonei. În realizarea proiectului, arădenii s-au bucurat de experienţa unor producători de film din Ungaria, care speră că în acest mod se va dezvolta producţia de filme din regiune. Unul dintre specialiștii care sprijină acest fond este Janos Keresnyei, preşedintele Southern Transdanubia Film Fund din oraşul ungar Pecs.

Îmbinarea conceptelor americane și europene Pentru a produce un film de succes în momentul de față trebuie să se îmbine cele două concepte: cel european cu cel american. Practic, modelul de business și marketing american se bazează pe box oﬃce, iar cel european, pe rafinament, subtilitate, profunzime. Americanii fac filme de consum, iar europenii, filme prea pretențioase, care de multe ori sfârșesc prin a fi aruncate într-un sertar. Onoriu Felea nu își dorește filme de sertar și de aceea vrea să producă filme de succes. El a dezvoltat un business pe care dorește să-l facă extrem de profitabil. „Încercăm să facem film fără implicare politică. Un film nu se poate face fără bani. Am cerut sprijinul autorităților locale și ei ar trebui să înțeleagă ce beneficii ar avea dacă ar investi în film”, a explicat Onoriu Felea. Astfel, în vară, la Arad va avea loc un eveniment, „Noi facem film”. Vor fi conferințe pe teme de business cinematografic, pentru a demonstra că un film poate aduce comunității locale mult mai mulți bani decât investiția în realizarea lui. Apoi, va urma o proiecție maraton cu filmele care au fost realizate în Arad. Pentru Ono Pictures, anul 2014 înseamnă implicarea în proiecte de succes. Printre acestea, un film documentar despre Ilarion Felea, preot, renumit profesor de teologie care a murit în închisoarea de la Aiud. Apoi, o coproducție româno-sârbă, „Lubenițe”, un film de scurt-metraj și unul de lung-metraj, dar și aducerea la Arad și în Serbia a unui festival internațional de film.

EDITORIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sunt ceea ce citesc, văd și ascult de Alice Valeria MICU

Luna ianuarie este și va rămâne luna culturii naționale, iar aniversarea nașterii poetului Mihai Eminescu constituie un bun prilej de evaluare a tot ceea ce a fost bun și rodnic, de făurire a unor planuri noi, menite să transforme viața culturală românească într-una cu adevărat vie. Într-o lume în care goana după profit, după senzațional, după glamour ne face să uităm, uneori prea ușor, chinul și disperarea unora pentru încă o zi de viață ori pentru o bucată de pâine, ne întrebăm adesea care mai este rolul culturii? Reușește ea să ne convingă spiritul umbrit de rutină și derizoriu să se racordeze la esența subtilă a Universului? Care mai este soarta exercițiului cultural, intelectual, spiritual? Literatura, artele vizuale, muzica, educația pot avea și ele o soartă? Întâlnim adesea acest cuvânt în comentarii mai mult sau mai puţin inspirate, în legătură cu aproape orice; unii îi spun destin, alţii karmă, însă oricum i-am spune, avem clar în minte ideea unui parcurs predestinat, trasat de cineva sau ceva, cu o finalitate precisă, asupra căruia orice intervenţie nu ar putea avea o influenţă majoră, de substanţă, ci doar una de nuanţă. Dar nuanţele sunt ceva subtil, pentru care trebuie să ai ochiul format, exersat. Nuanţele se pot percepe cu ochiul, dar şi cu mintea, cu intelectul, însă cea mai înaltă formă de percepţie este cea cu sufletul, mai ales dacă a fost rafinat prin educația artelor și a bunului simț. Putem lectura orice, de la eticheta unui produs şi anunţul publicitar până la cel mai nou roman românesc sau străin, de la cel mai inspirat comentariu pe facebook până la cel mai sec discurs politic. Însă ceea ce ne va ajuta să identificăm nuanţele este tocmai exerciţiul intelectual şi spiritual, constant şi asiduu al lecturii sprijinite de informaţie. Aceasta ne va ajuta să discernem între va loare şi non-valoare, între splendoare şi hidoşenie, între inefabilul frumuseţii spirituale şi imuabilul prostiei, între grandoarea unui munte şi umilinţa unui fir de iarbă, între zgomotul infernal al unui tsunami şi susurul ini mitabil al „picăturilor de ploaie ce cad pe un acoperiş de şiţă”, cum îi place să spună lui Dan C. Mihăilescu în propriile sale pledoarii pro-lectură. Aşa vom sta la taclale amicale cu spiritele altor vremuri, vom asista la discursuri epocale, la demonstraţii uluitoare ale virtuozităţii umane, la cele mai tulburătoare experienţe şi contradicţii sufleteşti. Vom asista muţi de uimire la Comedia de l’arte a omenirii, vom parcurge în câteva ore înconjurul lumii, vom putea asista la dispute filosofice înălţătoare sau la tragediile umanităţii din cele mai adânci tenebre. Lectura este o boală grea, odată contaminat, nu te mai vindeci, recidivezi în cea mai subtilă afecţiune, aceea care te aduce, cu fiecare pagină citită, tot mai aproape de perfecţiunea minţii şi a spiritului. Muzica, artele vizuale sunt alte boli incurabile ale umanității și cred cu tărie în puterea lor de a vindeca sufletul bolnav al uma-

nității. Cicero spunea că o cameră fără o carte este ca un trup fără suflet şi nu exagera deloc. O carte este nu doar un obiect, nu e doar hârtie, după cum omul nu e doar un conglomerat de compuşi biologici, nu e o masă vie de carne, sânge şi nervi. Cartea este preţioasă prin ideile pe care le conţine, prin efectul pe care acele cuvinte îl au asupra minţii noastre, prin trăirile pe care le stârneşte în sufletul nostru. Cartea este o oglindă. Dacă în ea priveşte o maimuţă, în imaginea ei nu va apărea chipul unui apostol. Distanţa de la maimuţă la apostol a fost parcursă şi este în curs de parcurgere continuă de umanitate prin cultură. Şi pentru că este în firea omului să-şi dorească evoluţia pe plan intelectual şi spiritual, lectura este cea care i-a fost cel mai la îndemână. Filosofii, scriitorii, oamenii de ştiinţă au contribuit prin geniul lor creator la nuanţarea limbajului, ceea ce a generat în planul intelectual al cititorilor o rafinare a simţurilor. Mai mult, lectura nu oferă nişte răspunsuri prefabricate, ci deschide porţi în mintea şi sufletul nostru, ne invită să reflectăm, să căutăm, să încercăm să înţelegem şi umple golurile pe care viaţa ni le lasă în minte şi în suflet, în mod natural sau aleatoriu. Nu este om care poate spune „viaţa mea este perfectă!” Lectura, lectura temeinică şi bine direcţionată este

EDITORIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

printre puținele capabile să dea starea de plenitudine intelectuală şi spirituală spre care tindem în mod mai mult sau mai puţin conştient. Şi spun temeinică, pentru că nu e suficient să citeşti orice, spune Mark Twain, pentru că „omul care nu citeşte cărţi importante nu are niciun avantaj în faţa celui care nu le poate citi”. Cu alte cuvinte, apostolul, omul din oglindă nu are nicio putere să devină apostol în faţa maimuţei din faţa oglinzii, decât atunci când este îmbogăţit intelectual şi înălţat spiritual prin lecturi valoroase. Azi putem citi nu doar pe hârtie, putem citi în orice limbă şi din orice colţ al pământului graţie mijloacelor de comunicaţie şi a internetului. Important este să citim, să ne înarmăm cu instrumente care să ne dezvolte gândirea şi să ne sensibilizeze sufletul, să transformăm aceste mijloace în supuşi ascultători, iar nu să devenim noi roboţii schizofrenizaţi ai epocii moderne. Televiziunea, ziarele sunt în marea lor majoritate nişte generatoare de soluţii instant, de valori prefabricate, instrumente de manipulare a gândirii, a opţiunilor, menite să ne amorţească spiritul şi să ne adoarmă mintea. Aceste arme de criogenizare intelectuală pe termen lung a utilizatorilor neavizaţi au efectul drogurilor lăsate pe mâna

inconştientă a unui copil. Dar avem la îndemână o călăuză prin deşertul lumii moderne, una care nu desparte familii, nu ucide spiritul şi nu seacă speranţe: aceea este cartea. Fără ea, omenirea are toate şansele să se întoarcă pentru câteva ere la stadiul animalic, iar oglinda să aibă în faţa ei şi în imagine una şi aceeaşi primată. „Un om care citeşte valorează cât doi” spune acelaşi înţelept scriitor american Mark Twain. Dacă în lumea celor superficiali şi înguşti din punct de vedere intelectual şi spiritual, un om valorează cât greutatea sa în aur, ca etalon de metal preţios prin raritate, atunci în societatea de azi, sodomizată de forme fără fond, când totul este pus la îndemână pentru a evita efortul de a gândi şi a trăi cu adevărat, cred că unitatea de măsură elocventă a valorii unui om este importanţa şi substanţa cărţilor pe care le-a citit. Cei care pun pe prim plan hrănirea trupului spun că suntem ceea ce mâncăm. Eu vin şi spun că nu sunt ceea ce mănânc, pentru că spiritual şi intelectual am evoluat de la stadiul vegetal şi animal, dar sunt, în esenţă, profund, în spirit şi în adevăr ceea ce citesc, văd și ascult.

Cosmetica spirituală sau cum îi fardată mama-dracului -Auzi bade Nică, știi ce-s banii? -Domnișorucă dragă, banii-s ochiu' dracului, să știi de la mine. -Da' de ce? -Tulai doamne', da' nimic nu v-o-nvățat la școala aia de dereptori? Stai să-ți spui. Banu' îi ca ochiu' socrei. Îi bine să-l vezi cât mai rar, că de nu, dracu' te-o luat! Tătă zîua te întreabă, îți cere socoată și pîntru ce n-ai făcut. Mereo zî, mere două șî odată tăt trebe să-i închizi ochiu'. -Da'poi, chiar așa? -Lasă, că nu tăt ce umblă cu fustă îi muiere. -Nu crezi că banii te-ar ajuta la agricultură? -Da' de ce să m-ajute? Nu vezi că tătă lumea vre', bio și natural? Mie-mi ajunge. Nu vreu s-ajung ăl mai bogat om din cimitir, da' socrele, bată-le norocu'... nu le mai ajunge. -Da', cum? -Zice că dacă n-am averi de lăsat, nu-s de samă, îs ,,zero''. No, i-am lăsat unu' de moștenire. -Și așa ai făcut pace? -Pe-aici nu-s ape mari, ,,punțile'' nu-s de trebuință. O auzît șî popa din sat. I-am scoborît șî lui vreo doi sfinți să-i țîie de urât. -Te-ai pus rău cu toți. -Io, nu. De-atunci îi pace. -Și totuși, ce te-ar face să-ți schimbi părerea despre bani? N-ai vrea să vezi lumea? N-ai vrea să-ți fie mai ușor? Vin bătrânețile. Ce te faci? -Să vie, n-am treabă. De bună samă, c-or fi mai bune ca

o socră. -Și pensia? -Ce-i cu ie? Țî să pare, că dacă oi plăti amu', oi lua mai mult decât mi-a da statu' la minim? Dracu' șî mama dracului s-o băgat în tăte școlile alea pe care le-ai făcut! Bani aruncați pe fereastră! -Dar dacă ar fi un sistem în care să ai încredere, ai plăti? -Nu-s curios, da' prima dată vreu să văd. Auzi, mai bine hai să bem un pahar de pălincă șî să mâncăm ceva bio din gredină șî din coteț. Încă pe-aici n-o venit ,,specialiștii'' să-mi strîce rânduielile...șî nici cu bani n-o plouat asară. Prunii o rămas pruni. Cafele, n-am. Nu cresc în gredină, da' ți-oi da o cană de lapte acru cu cozonac făcut în cuptor, dacă zîci că stai prost cu ,,țevile''. No, așe! Ce mai face domna preoteasă, bunica dumnitale? Mai trăiește? -S-o dus, bade Nică. -No, să-i fie țărâna ușoară. Pe-atunci era altfel, alți oameni, alte vremuri. Amu, la tăți le trebe bani. Mie, nu. După cum vezi am făcut pace șî cu dracu' șî cu mă-sa...șî cu popa.

Ioana Haitchi, Nepoata popii, 21.01.2014, Cluj Napoca- Vorbe faine din Ardeal

TRANSILVANIA VĂZUTĂ DE LA DISTANȚĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Andrei Codrescu – Un Transilvănean în Țara lui Oz Ne amintim cu toții despre călătoria inițiatică a personajelor din Vrăjitorul din Oz, despre Dorothy luând cu sine o serie de alte personaje, toți dornici de a recupera diverse comori intelectuale și spirituale, pentru ca în final să găsească în sinele lor ceea ce căutau. Dar cine spune că doar fetițele pleacă în căutarea lui Oz? de Cristina VĂNOAGĂ POP

În 1966, din Sibiu pleca, în căutarea libertății, Andrei Codrescu, născut Perlmutter. Iar cum America va fi pentru totdeauna tărâmul către care se îndreaptă oricine în căutarea unei magii salvatoare, într-acolo pleacă și tânărul român dintr-o familie de evrei, a cărei geografie genealogică domnește peste Sibiu și Alba Iulia. După un scurt debut literar în România, care îi transformă numele evreiesc în Codrescu, tânărul ajunge în S.U.A., unde începe o remarcabilă carieră literară, despre care în România se va afla, din cauza regimului, doar după 1989. Trăind în ziua de azi în Munții Ozarks (Oz...), Andrei Codrescu a făcut călătoria către sine prin actul de a scrie. A plecat în America fără a cunoaște limba engleză și, doar în câțiva ani, reușește să câștige unul din cele mai importante premii destinate poeziei, Big Table Poetry. Nu se limitează doar la poezie, ci scrie eseistică, romane și este titularul rubricii All Things Considered la National Public Radio. A primit, de asemenea, titlul de MacCurdy Distin-

guished Professor la Lousiana State University. Volumele apărute în România după 1989 includ: Era azi, Submarinul iertat (în colaborare cu Ruxandra Cesereanu), Noi n-avem bun-gust, noi suntem artiști, Contesa sângeroasă, Mesi@, Wakefield, Casanova în Boemia, Ghid dada pentru postumani etc. În 1989, la izbucnirea evenimentelor din România, Andrei Codrescu era trimis de CBS să relateze revoluția română de la fața locului. Descriind această experiență în Gaura din steag (Curtea veche, 2008), Andrei Codrescu crede că revenirea în țară este renașterea sa ca român: „M-am născut sibian în 1946, m-am renăscut american în 1966 și m-am renăscut din nou român în 1989”. Totuși, în viața americană, scriitorul nu pare a-și fi pierdut vreodată esența românească. Cei doi fii ai săi primesc numele de Lucian (după iconica personalitate a lui Lucian Blaga) și Tristan (după cel care a îndrăznit să răstoarne tiparele creației prin mișcarea de avangardă, Tristan Tzara). De-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

spre spațiul copilăriei sale, Sibiu, și regăsirea acestuia în creație, critica literară tinde să spună că este o metaforă obsedantă. Totuși, Sibiu nu este pentru Andrei Codrescu ceva care pleacă și revine obsesiv pentru a se oglindi în scriitură. Nu a plecat niciodată nici din mintea, nici din sufletul scriitorului. Despre Sibiu scrie Andrei Codrescu și în mod direct în eseuri, dar și preluând fragmente de spațiu din timpuri trecute pentru a le transforma în spații ale romanelor sale. Astfel este Mănăstirea Ursulinelor, spațiu sacru care aparține regimului ideatic și arhitectural al religiosului în romanele lui Andrei Codrescu, mai ales în Mesi@. Existența sa familiară poate fi găsită în biografia copilăriei autorului, petrecută în Sibiu. Una din referințele autobiografice referitoare la Ursuline spune: „Școala elementară «Ursulinele» (unde am devenit pionier) lipită de zidul bisericii în care în vremea mea mai vedeai înfipte niște bile de tun înverzite de bureți, suvenire ale unui asalt turcesc sau drăculesc”(Gaura din steag. Povestea unei reveniri și a unei revoluții). Romanul Mesi@ își desfășoară acțiunea pe două planuri geografice: Ierusalim și New Orleans. Călugărițele ursuline sibiene, foste locuitoare ale școlii gimnaziale unde Andrei Codrescu a învățat, prind viață prin personajele Maica Maria și Maica Rodica. Amintirea meleagurilor transilvane este însă și direct evocată, cu toată încărcătura credințelor populare, ce amestecă practicile religioase cu ritualurile păgâne. Nici Alba-Iulia nu e străină lui Andrei Codrescu, a cărui bunică se trăgea din această zonă. Scriitorul și-a petrecut vacanțe întregi în acest oraș, unde unchiul său avea un atelier foto, la mare concurență cu un alt fotograf evreu al

TRANSILVANIA VĂZUTĂ DE LA DISTANȚĂ acelei perioade. Copilăria scriitorului include amintiri ale oamenilor îmbrăcați frumos care se plimbau duminica. Dar include și amintirile bunicii și ale mătușii despre tratamentele aplicate evreilor de către nemți, fuga prin pădure către Sibiu, uciderea bunicului, în general, condiția evreului în perioadele antisemite în orașul care a fost unul dintre cele mai importante centre evreiești din Transilvania. Despre comunitatea evreiască din Alba-Iulia, așa cum o surprinde Andrei Codrescu și cum am urmărit-o documentar ca pe o poveste a miraculosului uman, cu permisiunea cititorilor, vom povesti poate într-un articol viitor, căci orice tărâm cu valențe magice are nevoie de spațiu pentru a se desfășura. Într-o lucrare dedicată lui Andrei Codrescu, Damiana Bottaro se întreabă asupra identității naționale a acestuia: un român-american sau un american-român? Ce să primeze oare? Tindem să spunem că subiectul articolului nostru este legat de spațiul Ardealului irevocabil, fără rătăciri sufletești care să îi creeze o dilemă. Balanța nu oscilează între a fi român sau american, ca la mulți scriitori care au emigrat. Andrei Codrescu însuși își asumă, într-un recent interviu identitatea de ardelean, sibian, apartenența la un spațiu delimitat al țării pe care a părăsit-o în tinerețe, fără a crea o disociere de lumea sa de adopție: „România […] are o voce prin melanjul Codrescu, dar este vocea unui sibian, în primul rând, urmată de alte calificări care se îmbulzesc numai precar sub umbrela unui stat legal numit «România»” (Revista Steaua, nr. 9-10/2013). Se pare că, în drumul său către Țara lui Oz, Andrei Codrescu a găsit în sine un american transilvănean.

Poezia în sărbătoare la Satu Mare Anul 2014 este anul Poesis 25. Pe parcursul lui vor fi câteva evenimente la Satu Mare puse de poetul George Vulturescu, șeful Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a județului Satu Mare, cel care conduce destinele culturale ale Sătmarului de mulți ani, sub acest mic-mare jubileu. Prin bunăvoința domniei-sale am aflat câteva din momentele importante ale acestor manifestări, dintre care amintesc: editarea unui album aniversativ al Zilelor culturale Poesis cu participanți de marcă, așa cum ne-am obișnuit deja, mult-așteptatele premii Poesis, acordarea în colaborare cu Universitatea de Vest Vasile Goldiș a titlului de Doctor honoris causa unor scriitori la Satu Mare, un număr jubiliar cu amintiri și evocări ai celor 25 de ani, o expoziție foto-documentară cu imagini ale celor peste 500 de invitați prezenți de-a lungul anilor, texte și semnături în original. Vor avea loc lecturi de poezie ale principalilor colaboratori, invitați, lansări de carte ale sătmărenilor și invitaților, întâlniri cu publicul iubitor de poezie. Ca de obicei, manifestările se vor desfășura în diferite locuri, dintre care Catedrala Adormirea Maicii Domnului, castelul Karoly- Carei sau Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș, și vor debuta din martie. La aceste evenimente vor fi invitați cei care le-au fost alături, dar vor avea și oaspeți din străinătate.

Din numărul prim (nr.1-2-3, ianuarie, martie) spicuim: imagini de la Botoșani-Ipotești cu Laureatul premiului M. Eminescu - Ion Mureșan, articole critice dedicate poeziei sale, multă poezie, traduceri, eseuri, scrisori. Și surprize.

Alice Valeria MICU

PORTRET ALB-NEGRU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scrisoarea, autobiografia şi viaţa dintre ele

de Alice Valeria MICU

Graţie paginii manuscrise ori tipărite, „cerul înstelat” se află în mine, regalitatea textului inversează astfel celebra formulare din testamentul kantian. O străveche tradiţie spune că Hermes Trismegistul i-ar fi învăţat pe egipteni asta scrierii. Întregul Univers, ar fi afirmat el, nu e decât o singură Carte, un manuscris unic, un gigantic sul de papirus. Hieroglifele desenate cu mâna au devenit copiile hieroglifelor prime, caligrafiate de zei pe imensul papirus al Cerului şi al Pământului. Aplecat deasupra tăbliţei, Scribul, strămoşul nostru, fixase cu condeiul urma trecerii lui şi a lumii sale „ca să se ştie”, cum va nota – după milenii – cronicarul medieval. Ce altceva pot face astăzi decât să le repet efortul, aşa cum mă pricep, cu umilinţă şi orgoliu?- Mircea Muthu Dacă pentru munteni şi moldoveni ziua de 24 ianuarie înseamnă Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza, pentru transilvăneni ea este doar premisa pentru Marea Unire, dar prilej de cuvenite manifestări pe tărâm cultural. De data aceasta, Clujul a pus ziua de 24 ianuarie sub semnul unui om care a marcat prin personalitatea sa generaţii întregi, cu toate cele trei ipostaze, profesor universitar şi cercetător, critic literar, dar şi poet. Este cu atât mai important, cu cât fiecare din aceste laturi sunt dublate de omul Mircea Muthu, despre care, într-un discurs exemplar, a vorbit profesorul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii clujene, în deschiderea conferinţei Scrisoarea, autobiografia şi viaţa dintre ele. Evenimentul s-a înscris în seria Scriitorul în cetate şi a fost găzduit cu generozitate de Uniunea Scriitorilor din România şi moderat de Irina Petraş, preşedintele filialei Cluj. Cu această ocazie au fost lansate două cărţi noi semnate Mircea Muthu: Repere culturale transilvăne, vol. I, apărut la Editura Eikon şi Trepte, un volum de poeme de acelaşi autor, sub editurile Eikon şi Scriptor, dar şi Mircea Muthu în orizontul sintezei, avându-l în calitate de coordonator pe Iulian Boldea. Au vorbit despre Mircea Muthu şi cărţile sale acad. IoanAurel Pop, Florina Ilis, Al. Cistelecan, Ştefan Borbély şi Iulian Boldea. Avem în faţă o carte de literatură, de istorie şi critică literară, dar şi una de interferenţe estetice, etice, de valorizare a culturii în context european, cu accent tocmai pe acea perioadă importantă de sincronizare a noastră cu Occidentul, despre care implicit a vorbit Maiorescu, dar şi Lovinescu, a spus rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Mircea Muthu face ceremonios o pledoarie pentru cumpătare în viaţa recreată prin literatură şi ne convinge, fără fală, că pe urmele atâtor înaintaşi, transilvănenii sunt esenţa românismului. În ipostaza sa permanentă de profesor, Mircea Muthu ne dă lecţii de evocare, frumoase, curate şi sfioase, arătându-ne cum să preţuim trecutul literar, adică viaţa, a conchis Ioan Aurel Pop. Dacă data naşterii sale este sigură, asupra localizării geo grafice există un semn de întrebare, după cum ne-a mărturisit profesorul Mircea Muthu, locul exact fiind plasat între Bazna şi casa unui pădurar din zonă, ori de-a dreptul într-o căruţă, dat fiind contextul politic al acelor ani tulburi, când părinţii săi au părăsit satul în căutarea unui loc mai puţin periculos. Desigur, actele consemnează ca loc al naşterii Iernutul mureşean. O altă piedică în elaborarea unei autobiografii exacte este şi numele de familie al profesorului, care şi-a identificat

pe fratele moşului său între căpitanii memorandişti ai lui Avram Iancu, care şi-a luat numele de Muth, ceea ce înseamnă în limba germană îndrăzneţ, şi căruia tatăl său i-a adăugat un u final. Aşadar, fără să ştie cu exactitate cum se numeşte şi unde s-a născut, profesorul Muthu nea dovedit cu splendoare intelectuală cine este şi au arătato cei care într-un fel sau altul au fost marcaţi în diverse momente ale existenţei lor de profesorul Mircea Muthu, care la 1 ianuarie a împlinit vârsta de 70 de ani. Critic şi istoric literar, eseist, poet şi profesor la Facultatea de Litere a UBB, Cluj-Napoca (1967), a abordat, prin teza sa de doctorat din 1976, Balcanismul în literatura română pînă în secolul al XIX-lea şi tema a rămas una centrală în preocupările sale. A debutat în revista Tribuna în 1967, iar editorial cu Orientări critice, un volum de critică literară în 1972. A colaborat la Echinox, Tribuna, Jurnalul literar, Études Balkaniques, Synthesis, Révue des Études Sud-Est europeenes, South-East Monitor şi altele. Prin volumele semnate Mircea Muthu, critica literară s-a îmbogăţit cu titluri cum sunt Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993; 1998; Esenţe, versuri, 1994; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul

PORTRET ALB-NEGRU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi vremea uitată, 1998(în colaborare cu Maria Muthu); Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000; 2002; Balcanologie, vol. I, 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002. A îngrijit ediţii din Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al. Dima (2002). A colaborat la Scriitori români. Mic dicţionar, 1978, Dicţionarul Scriitorilor Români, 4 volume, 1995-2000; Dicţionar Esenţial al Scriitorilor Români, 2001; Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 4 vol., 1998-2004. A fost decorat cu Ordinul naţional Pentru merit, în grad de cavaler (2000) şi cu Ordre des Palmes Académiques, în grad de cavaler, 2001, pentru servicii aduse culturii franceze. Viaţa nu se termină aici, ea continuă atâta cât se poate. Va exista mereu această încăpăţânare a mea de a crede în puterea recuperatoare a cuvântului. Pentru mine asta este o obsesie de a încerca mereu ca ceea ce numim «cu-

vânt» să nu fie o plantă uscată, răstignită într-un ierbar. Cuvântul să mai păstreze încă în spatele lui pulsaţia vieţii din vorbă, a remarcat profesorul universitar Mircea Muthu în finalul evenimentului, când ne-a citit, spre deliciul iubitorilor de poezie câte ceva din volumul cu care a ţinut să-şi marcheze, ca de fiecare dată, împlinirea unei vârste rotunde. Acum, Mircea Muthu a adus în faţa noastră volumul Trepte Grafii Esenţe Umbre, din care desprind poemul la meridianul zero Pierdut şi nevăzut greierul zdrobeşte liniştea în câmpia roşie din Aragon; şi mori de vânt- înalte lumânări plantând absenţe incendiate; lângă biserica ce se destramă cum cad, bufnind, caisele târzii, Ay, viaţa- această înaintare cu spatele!

Picătura de poezie ţâpuritură mă! io cân’ am fă’ maramureşul, zice Domnul m-am răzgândit de trei ori şi abia a patra oară l-am inventat nu mai era lut nu mai era piatră nu mai era lemn nu mai era apă nu mai era nimic a trebuit să deschid din nou cerurile şi direct din rai cu tot cu botiza cu tot cu gutâi cu tot cu săpânţa să ţâp maramureşul! mă! da’ nu l-am gătat şi tot lucru la el n-am pic de odihnă mai am de cioplit câteva porţi şi o troiţă Duminca stau şi-l privesc pot fi întrezărit când nu plouă cu desagi înfloraţi şi cu clop plutind ca un personaj din rousseau vameşul pe deasupra lui! mă! zice Domnul io îs un cocon în fiecare noapte împreună cu îngerii cu arhanghelii cu heruvimii şi serafimii cobor prin paratrăznetul bisericii din ieud şi cu un cuţitaş de lemn

răsfoiesc până la dimineaţă cărţile vechi de la strană şi cântăm aleluia! haleluya! cum ar spune leonard cohen şi aretha franklin bătrânii dieci pe care îi auziţi la liturghie îs doi dintre ei îi cheamă mihail şi gavriil stau de câteva zile în grădină sub pruni la deseşti de la ei am învăţat şi io să beau dimineaţa câte un păhăruţ de horincă. mă! zice Dumnezeu ca să fiu sincer nici nu vreau să-l gat pentru că în acest caz ar trebui să-l las în legea-i cad uneori pe gânduri şi îmi curg lacrimi şi mi-e foarte drag mi-e tare drag am hotărât într-o zi sfârşitul lumii apocalipsa dar de pe-acum mă cuprinde mila şi credeţi-mă (mă credeţi mă?! să ridice două degete ăla de mai crede!) oi face io cumva l-oi afla pe lot moroşanul şi focul îl voi stinge pe loc cu o ţâpuritură din ieud şi ca să vedeţi şi voi că tot nu l-am gătat îl voi striga aici la sighet pe nume: maramu! mă! maramu!

de Ioan Pintea

AI CARTE, AI PARTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De trei ori Petria Scriitorul și jurnalistul de la Beclean Alexandru Petria a avut un an 2013 prolific, materializat prin trei cărți cu care a pus în fața publicului atât personalitatea sa poetică în volumul Rugăciuni nerușinate & alte chestii, apărut la Editura Vinea, dar și valențele sale de partener de dialog cu volumul de interviuri România memorabilă, apărut la Editura clujeană Tribuna și cu Convorbiri cu Mircea Daneliuc, scos de Editura ieșeană Adenium, unde Alexandru Petria pregătește publicului iubitor de literatură o antologie a celor mai frumoase poezii apărute în 2013. Maestru al dialogurilor, Alexandru Petria mai are în pregătire alte cărți de convorbiri cu Liviu Antonesei și Dorin Tudoran.

Deși publicul îl cunoaște mai ales ca regizor al unor producții de succes, cum sunt Glissando, A 11-a Poruncă, Patul Conjugal, Senatorul melcilor sau Marilena, Mircea Daneliuc este și un scriitor prodigios, în preocupările căruia se regăsesc romanul, dar și proza scurtă, teatrul și nuvela, cum sunt Pisica ruptă-roman, 1997, Marilene – roman, 1999, Apa din cizme - roman, 2000, Petru și Pavel – roman, 2003 sau proaspăt apărutul Ca un grătar de mici. Trebuie să-ţi mulţumesc, Alex Petria, că m-ai momit cu feisbucul şi m-ai scos din bârlog. Din feisbuc n-am muşcat, deşi ştiu cât de ataşat eşti de el; tot fără cont am rămas şi tot sub ameninţarea anonimatului pe care îl merit, ignorând această sâcâitoare agora. Dar din muţenie m-ai clintit, sunt bucuros să ţi-o spun, deşi sunt scep-

tic în faţa oricărui taifas. Mă tot întrebi la ce scriu, nu scriu nimic, în tot acest timp n-am scris un rând, mă obişnuisem s-aştept un prilej nou de vorbă. Deschideam poșta gugălă să văd dacă stai bine cu întrebările şi, de obraz, nu puteam să te amân până lichidam ce aveam de făcut sau pe unde de alergat. Aşa se face că lucrul nostru s-a scris pe nebăgate de seamă, şi chiar dacă rămâneam pe viu grai nu l-am fi terminat atât de curând. O fi bine, sau nu? Zici mai devreme c-au fost şi momente mai apăsate, nu le-am simţit la lectură şi dacă au fost, au fost din cauza toanelor mele, ştiu că te-ai făcut că nu vezi. Iartă şi tu, pentru că dăruit ai să fii. Uite că nu mai folosesc adresarea plurală, am ajuns şi aici, tot pâş-pâş… Aşadar, bine ai făcut că te-ai ţinut de capul meu. Bine că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mi-ai trimis şi versuri din când în când, a fost ca la o masă cu muzică în parc. Cum Dumnezeu poţi să scrii atât de uşor?!... Chiar a ieşit, din joacă, o carte? Pune pe cineva să se jure. Mircea Daneliuc Ambele volume au fost lansate în toamna anului trecut în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, evenimente la care am asistat cu bucuria de a-l cunoaște în carne și oase pe autorul de care mă leagă o frumoasă și rodnică prietenie, ce se materializase câțiva ani doar în spațiul virtual. De unde ştiu degetele tale, Alexandru Petria, că mâinile săpunite ale iubitei, după ce te-au cercetat, caută şi-n apă dacă moartea-i călduţă? Degetele tale fugind ca mercurul uneori pe cearşaf. Cum vorbeşti tu cu Dumnezeu, semeţindu-te ca un satir pădureţ? Frumosule Poet?!, scrie Mircea Daneliuc despre poet. Iată ce consemnează reputatul critic literar Gheorghe Grigurcu: Specialitatea lui Alexandru Petria o reprezintă o ingenioasă asociere de frivolităţi şi de profunzimi fulgurante. Ca şi cum cele dintîi ar alcătui o pavăză în faţa celorlalte, prea tulburătoare pentru a fi receptate în sine. O pereche de ochelari de soare împotriva dezlănţuirii luminii. Sub masca de macho, poetul e un sensibil, un „sufletist” care ezită abil între „poză” şi mărturie emoţională. Impresia generală e a unei inspiraţii pe cît de fluide pe atît de unitare, purtînd marca unei puternice personalităţi. Consemnez, în final, vorbele lui Alex Ștefănescu în speranța că acest autor va deveni unul dintre numele rostite cu satisfacție, atât de cititori, cât și de critici. Alexandru Petria a devenit un personaj important al vieții literare stând departe de ea! Scrie bine, inteligent și provocator (atât poezie, cât și proză) și folosește Internetul ca pe o armă cu rază mare de acțiune pentru a ataca, de la distanță (tocmai din Bistrița), probleme ale literaturii de azi pe care alții, lipsiți de curajul opiniei, le evită. Poemele din volumul Rugăciuni nerușinate & alte chestii, lapidare, imprevizibile, scoțând maximum de nervozitate din calma limba română, merită citite cu atenție. Ele sunt „brichete care se sperie de propria lor flacără” (pentru a folosi o imagine foarte expresivă inventată de autor). Emoționează, seduc, provoacă, dau de gândit, contrariază, chiar irită, dar nu plictisesc niciodată“.

Am descoperit migrena odată cu cinematograful Alexandru Petria: Stimate domnule Mircea Daneliuc, mi‐ați spus înaintea interviului că vă considerați un emi grant. Ce vrea să însemne asta? Mircea Daneliuc: Emigrația este operă, domnul meu. Lumea se înșală, crede că ar fi o distanțare de patrie făcută neapărat cu pantofii. Ea nefiind decât o chestiune de inimă... Dai o fugă până în Oregon și te declari diaspornic; sarmale, murături, mărar în grădină, borș, românește în casă și în cartier, ziare dâmbovițene, dispute naționaliste; ieși la votări necesare și le pui pe cap ălora din țărișoară exact pe nenea de care încearcă să scape. Dar să rămâi deliberat într‐o selecție de contemporani pe care ți‐e greu să‐i mai vezi, să‐i auzi, ghemuit numai în inima ta și să surâzi împăcat, ce operă mare! - Caragiale ar fi un model bun? - Nu‐l admir atâta pe Caragiale, deși l‐am invidiat pentru mătușa de la Berlin. Caragiale avea un defect: îl trăgea ața îndărăt. Modelul lui Moise e mai inspirat: înainte, copii, eu rămân aici, duce‐ți‐vă unde vă taie capul și unde vi se pare că‐i bine! Nu mă mai căutați; vorbesc cu

AI CARTE, AI PARTE cine vreau eu, acuma cu dumneavoastră. - E orgoliu sau scârbă? Ori o plăcuță pe care scrie „Câine rău”? Oregonul e Berlinul dumneavoastră? - Nu cred că m‐am făcut înțeles. America e doar un exemplu, poate fi și Berlinul. Nici vorbă, mă aflu statornic în frumoasa noastră Capitală. Dezavantajul de a vorbi pe net e că nu știi unde bate. Dar, ca să nu încurajez propensiunea spre bășcălie care plutește în acest aer ilfovean, alături de alte suspensii, mă opresc din detalierea chestiunii anterioare. - Da, e dezavantajul că nu discutăm față în față, ci pe e‐mail. L‐ați amintit înainte pe Caragiale. E un blestem lumea lui sau o binecuvântare? Că tot se poartă raportarea la el... -Hai să nu punem problema așa. Nu Caragiale ne‐a făcut cum suntem și nici ghețarul de la Scărișoara. De aceea, nu văd să binecuvânteze nimic. Esența românească i‐a fost masiv precedentă, poate că‐n termeni de perenitate dă semne c‐ar atinge veșnicia, are scăderi ce covârșesc calități; popoarele astea se sting ultimele. Însă omul a avut nas și ureche, a prins‐o. O lume în cu totul alt spectru are și Agârbiceanu, iar un scriitor fără lume e mai rău ca unul fără stil, preferi să te uiți la televizor. Poporul suveran oferă exaltări în fața lui Caragiale ca dinaintea unui stâlp totemic. Își dă cetățeanul seama spontan, în dureri, de un adevăr filosofic despre neamul român: nu avem, de pildă, simțul onoarei, deși îl mimăm – e numai o ipoteză –, și sare din baie: „Exact ca la Caragiale!”, proclamă. Asta îl liniștește cumva, exultă, exaltă, vrând implicit să lase impresia unei comunicări medulare, deși a frunzărit autorul oarecum în pruncie, înainte de‐o teză școlară. Are dintr‐odată reperul! Există și posibilitatea adversă: Caragiale, mic copil. Circulă pe net o Scrisoare deschisă adresată postum clasicului de către Dan Mihăescu, umorist, care afirmă senin: „Ești mărunt, neicușorule!”. Pentru a sublinia, nu‐i așa?, că realitatea prezentă e catastrofic mai insuportabilă decât cea ironizată de către maestru. Dacă uităm o secundă de pulsiunea din organism către raportarea obișnuinței, ne rămâne un Caragiale cu mecanismul teatral derivat din teatrul bulevardier, în tragedie grosuț, ca și în nuvele, cu personaje egale scenic cu ele însele, ies din acțiune precum au intrat, dar cu un har și într‐o limbă de geniu. Eternitatea realității românești nu s‐a sucit foarte mult, e cea a anturajului Zoițicăi, se ține în perimetrul acelorași păcătoșenii, rafistolate pe ici, pe colo, dar neesențial. Pentru că aici există superficialitatea conservatoare: lumea lui, lumea noastră – la fel. Au făcut la București un grup statuar caragelian, dar tot ca pe vremuri îi duse gândirea, à la Jiquidi. — Aţi fi preferat să vă naşteţi în altă ţară? — Nu sunt sigur. Dar Islanda, azi, m‐ar atrage. — Ţineţi minte primul film văzut? — A, îmi place să‐mi amintesc asta!... Cred c‐aveam vreo cinci ani. M‐au dus la Balada Siberiei, o melodramă sovietică; neavând o altă opţiune, se îngrămădea tot oraşul ca la halva. Mai ţin minte câteva cadre. Înghesuială de nedescris, vindeau locuri şi în picioare. Am ieşit cu o durere de cap criminală şi am vomat din suflet pe zidul cultural. Tata, jenat, mă ţinea de cap; ieşea lumea, catharsis. Nu ştiu ce‐am avut, pentru că orice film, cam un an şi ceva de atunci, îmi inducea starea aceea de disconfort fiziologic, chiar și Stan, chiar şi Bran. Am descoperit migrena odată cu cinematograful. Găsiţi c‐a fost o premoniţiune pentru tot ce avea să urmeze? Şi eu.

BIT TRANSILVAN

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Radu Șeu Vrăjitorul de sunete Am înțeles de curând că răutatea vine din incultură și din starea proastă financiară.

Când aude cuvântul țambal, un adevărat iubitor de muzică nu se va gândi neapărat la muzica lăutărească, ci mai degrabă la infinitele valențe cu care adevărați maeștri ai coardelor au investit acest instrument pe nedrept catalogat unul minor. Conform Wikipedia, țambalul este un instrument muzical cu coarde lovite, originar din Europa, unde încă se bucură de cea mai mare răspândire, cu toate că secolul XX i-a asigurat interesul culturilor de pe alte continente. Cunoscut mai ales ca instrument folcloric, țambalul apare și în muzica cultă compusă de autori precum maghiarul Kodály Zoltán. Țambalul mai este cunoscut în lume sub alte variante similare, adaptate culturilor în care se regăsește sau acolo unde popularitatea lui a impus o formă locală: cymbalum, cymbalom, cimbalom (varianta cea mai uzuală în limba engleză), țimbalî, țimbl, santouri, santur ș.a. Instrumentul se mânuiește cu ciocănele special construite sau cu alte obiecte locțiitoare, în scopul obținerii unor sonorități neobișnuite sau pentru ameliorarea sunetului unui instrument de care instrumentistul nu este mulțumit (sunet prea sec sau prea detimbrat, nearticulat). Deși pentru Transilvania, țambalul nu este între instrumentele specifice muzicii tradiționale, un bistrițean a ridicat la rang de înaltă artă măiestria cu care interpretează multiple genuri muzicale, de la folclor la rock și pop, de la muzica lirică la melodii compuse special pentru acest instrument, de la muzica tradițională a popoarelor, alături de percuționiști de valoare la jam ssesion. Este vorba de Radu Șeu, absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, un percuționist complex, care mânuiește cu dezinvoltură țambalul, tobele, xilofonul, marimba, xilorimba, bongosul, congas, timpani, clopotele și gongul, dar și pianul, keyboards sau acordeonul. Radu Șeu, care locuiește în prezent în Olanda, a creat primul țambal electrico-acustic, împreună cu inginerul Marius Buta, la Brașov, în anul 2004.

Cred cu tărie ca nimic nu este întâmplător! Cu câțiva ani în urmă, cineva a pus în drumurile mele un țambal. L-am atins, întâi din curiozitate, iar apoi nu l-am mai putut părăsi. Frumusețea sunetelor țambalului creează un univers al îngerilor; de atunci, Îngerii mi-au schimbat viața, aducându-mi oameni minunați și întâmplări extraordinare. Acum cred că îngerii sunt pretutindeni și mă inspiră de câte ori cânt, mărturisește artistul pe pagina sa oficială. Artistul mulțumește celor care l-au nedreptățit în România, așa cum, din nefericire se întâmplă de foarte multe ori, pentru că astfel a ajuns într-un loc unde a întâlnit muzicieni excepționali și adevărați iubitori de muzică, ceea ce i-a oferit posibilitatea de a arăta lumii întregi măsura talentului său. În primul rând trebuie să le mulțumesc tuturor celor care au participat cu multă răutate să-mi saboteze toate intențiile mele de a încerca să fac ceva frumos pentru micul oraș Bistrița - doar în acest fel mi-am dat seama de faptul ca oamenii slabi agreează doar oameni slabi, fapt ce m-a determinat să-mi caut un alt loc în care să-mi desfășor activitatea. Cred în om, iar când spun asta cred cu adevărat că tot ce aparține de comportamentul omenesc ne ghidează spre un drum mai bun. De aceea, criticul are rolul său, iar răutatea undeva-și găsește și ea o justificare. Nu sunt oamenii mai buni nici în București și nici în Cluj. Am înțeles de curând că răutatea vine din incultură și din starea proastă financiară. Din fericire sunt acum într-un loc în care artiștii sunt prețuiți și respectați - și diferența este enormă! Fan al trupelor Queen, Metallica, Yes, U2 și Sting, Radu Șeu a declarat că melodia cea mai apropiată de sufletul său este Nothing Else Matters, pe care o interpretează într-o manieră cu totul specială. Muzică de chemat îngeri se intitulează CD-ul produs de Viola Media, Radu Șeu și Ada Filimon, din titlurile căruia desprindem Letter to my Angel și Wing heartbeat.

CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trei reviste pe tarabă Revista Mișcarea literară este o revistă de literatură, artă, cultură ce apare la Bistrița trimestrial sub egida Uniunii Scriitorilor din România și este editată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Director fondator: Liviu Rebreanu Redacţia îi are în componență pe Olimpiu NUŞFELEAN (director), Ioan PINTEA (redactor şef ), Virgil RAŢIU (secretar de redacţie), Andrei MOLDOVAN, Marcel LUPŞE Cel mai nou număr 3-4 (7-48), 20 3, Bistriţa X 41, din seria nouă a fost ilustrat cu lucrări de Cristian Sergiu Ianza și dedicat scriitorului Augustin Buzura. Din sumar: Olimpiu Nușfelean- Cutezanța de a scrie bine, Cornel Cotuțiu-Augustin Buzura şi complicitatea cititorului, Andrei Mureșanu -150, interviu realizat de Ion Moldovan cu Ion Buzași, Ion Radu Zăgreanu - Măştile poetului, Adrian Ţion - Printre „monedele şi monadele” lui Marcel Mureşeanu, Poeme semnate Maria Pal, Ion Bogdan, Viorel Chirilă, Menuț Maximinian, Veronica Știr, Monica Ioana Gugura, Rodica Dragomir, Mihaela Oancea, Anda Chiș, Aura Christi, Ioana-Ilinca Moldovan, Proza Mișcării literare sub semnătura lui Ștefan Damian, Marian Ilea, Alexandru Jurcan, Întâlnirile Clubului Saeculum cu Alexander Baumgarten - Despre geniu şi genialitate, Petru Poantă – evocatorul Clujului, evocat de Ion Buzaşi, Vasile SAV - A şaizecişişaptea catulliană, O recitire a prozei scurte rebreniene - Olimpiu Nuşfelean. * Revista de Cultură ARCA, revistă lunară cu apariție trimestrială, a fost fondată la Arad în februarie 1990 și a apărut până în anul 2001 ca instituţie cu personalitate juridică a Consiliului Judeţean Arad. Din toamna anului 2001, revista ARCA este editată de Centrul Cultural Judeţean Arad. Din redacție fac parte Vasile Dan - redactor-şef fondator, Ioan Matiuţ - şef-birou, Romulus Bucur - redactor-şef adjunct, Gheorghe Mocuţa, Lia Faur, Onisim Colța - redactor artistic, Călin Chendea - design, desktop publishing, web design. Redactori asociaţi: Lucia Cuciureanu, Lavinia Ionoaia, Lajos Notaros, Gheorghe Schwartz, Horia Ungureanu, Ciprian Vălcan. Din cuprins: Cronica literară - Gheorghe Mocuţa - Al. Cistelecan: critica criticii poeţilor docţi, Vasile Dan - Un precursor al minimaliştilor, despre volumul lui Petru M. Haş, aicea plouă de rupe, Editura Brumar, 2012, Petru M. HaşGrotofagie, despre volumul lui George Vulturescu, Grota şi literele, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, Eu cred că Cioran este unul dintre cei mai importanţi filosofi din secolul al XXlea, unul dintre cei mai profunzi speculativi - Ciprian Vălcan în dialog cu Antonio Di Gennaro, Onisim Colta - Două expoziţii sub semnul numărului patru, Johannes Waldmann Wagner, Verdi, Werfel, Constantin Butunoi - Cartea care intrigă, despre volumul Arhitecturi mesianice a lui Ovidiu Pecican, Editura Charmides, 2012, Lucia Cuciureanu- Să mori rănit de viaţă, despre volumul lui Paul Vinicius, kemada, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2012, poezie de Gheorghe Vidican, Minerva Chira, Mircea M. Pop, Nicoleta Papp, Andrei Ene, Mircea Stepan, Alice Valeria Micu, Lazăr Magu, Nicolae-Nicoară Horia, Mester Jozsef Tamas, Mircea Opriţă - Traducere din poezia spaniolă contemporană. • Caiete Silvane este o revistă de cultură editată de Centrul de

Cultură și Artă a Județului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Colectivul de redacție este format din Daniel Săuca – redactor-șef, Viorel Mureșan – redactor-șef adjunct, Daniel Hoblea - secretar de redacție, Ileana PetreanPausan, Marin Pop - redactori, Viorel Tăutan, Marcel Lucaciu, Imelda Chința, Carmen Ardelean - redactori asociați, Gyorfi-Deak Gyorgy, Alice Valeria Micu și Carmen Ciumărnean - colaboratori, Marius Soare - tehnoredactor. Spicuim din cuprins: Daniel Săuca, La centru, prin nord-vest (VII), Viorel Mureșan, Colecţia de călimări: Un altfel de „călător” pe meridiane sovietice, Copilăria - de la Mirșid la București, fragment din Între două lumi de Emil Chendea, volum în curs de apariție, la editurile Eikon și Caiete Silvane, Carmen Ardelean, Cum interpretăm fantasticul de interpretare?, despre volumul Teofil şi Câinele de Lemn semnat Cosmin Perţa, Alice Valeria Micu, Cărţile se fac din ceea ce citeşti şi ceea ce trăieşti - Emil Brumaru și Aerul cu diamante a mai pierdut o lumină, la moartea poetului Traian T. Coșovei, Poeme pentru Caiete Silvane, Ioan Nistor, Imelda Chinţa, Liniştea - maltratată poetic, despre volumul poetului orădean Gheorghe Vidican, Maltratatul de liniște, Ileana Petrean-Păușan, Cercuri pe apă: Despre bogăţie și Nicolae Breje, Spovedanii în amurg, Călin Stegerean, De la cauză la efecte, Radu Șerban, Natura din pictură, pr. Cristian Borz, Iaz, satul morilor pe apă, Alexandru Jurcan, Femeia și corbul, Mircea Popa, Hortensia Papadat-Bengescu, „marea europeană” a literaturii române de Carmen Georgeta Ardelean, Marcel Lucaciu, Luciditate şi acribie, despre volumul Cumetrii molcome a lui Daniel Săuca, apărut la Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, Marin Pop, Györfi-Deák György, La antene (Micile bucurii 5).

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sălaj – ghidul localităților În colecțiile bibliotecilor publice, acolo unde se adună și rămân peste vreme, ca dovadă a existenței și dezvoltării fiecărui loc de sub soare, cărți, studii, documente, lucrările de referință: enciclopedii, dicționare, ghiduri, atlase ș.a. au un rol major, utilitatea acestora fiind dovedită de numărul mare de solicitanți, din toate categoriile socio-profesionale, de vârstă sau interese, care vin și caută informații pentru a-și cunoaște rădăcinile, a organiza evenimente sau a completa, prin alte creații, zestrea culturală și informațională a satului, orașului sau județului.

Informația corectă și exactă este foarte importantă în toate domeniile, cu atât mai mult în cel al identității și evoluției unui individ, a unei localități, a unui neam. Din dorința de a pune la dispoziția celor interesați de cunoașterea județului Sălaj cărți, documente, studii sau articole de interes județean, Biblioteca Județeană I. S. Bădescu, prin Serviciul Bibliografic, adună în permanență date și informații utile, făcând apel la toate sursele de informare posibile. Cele două lucrări editate de instituție în anii anteriori, cuprinzând date despre realizările deosebite ale celor care au o legătură cu aceste locuri, respectiv dicționarele biobibliografice: Oameni de seamă ai Sălajului, vol. I și II, 2004 – 2006, și SĂLAJ- Oameni și Opere, 2011, s-au dovedit a fi foarte utile, cu atât mai mult cu cât au fost primele lucrări de referință care au adunat nume din toate domeniile de activitate, reușind să devină sursă și resursă pentru alte numeroase studii, monografii, teze de licență, precum și diverse alte articole, reviste sau evenimente cu adresabilitate la județul nostru. Ne-am propus, observând nevoia unui astfel de demers,

să cuprindem în volum și principalele elemente de identitate a localităților sălăjene, mai ales că există prea puține lucrări care să cuprindă, unitar aceste informații, atât de necesare și utile tuturor celor care cercetează, sub diferite aspecte, zona aceasta. Informațiile clare sunt solicitate mereu și de cei care organizează evenimente dedicate unei localități, pentru studii monografice sau pentru depunerea documentațiilor în cadrul diverselor proiecte ș.a. Acordăm sprijin informațional tuturor celor care ne solicită acest lucru, dar, spre a fi mai utili, cuprindem în acest volum principalele informații culese, având convingerea că acestea vor fi de folos. Menționăm că am intenționat să culegem, să prelucrăm și să edităm o lucrare de mai mare amploare, o monografie a județului Sălaj, observând inexistența unei astfel de surse, dar am înțeles apoi că este o muncă titanică aceasta, realizarea unui astfel de proiect necesitând mult timp și o bogată cercetare în teren. Lipsa resurselor umane, precum și apariția în ultimul timp a unui număr tot mai mare de monografii locale, ne-a determinat să

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

alegem varianta restrânsă, deocamdată, sub forma unui ghid, nădăjduind că va fi utilă culegerea într-un singur volum a datelor esențiale despre fiecare localitate, dar și că vom atrage atenția celor care nu s-au preocupat până acum de adunarea și păstrarea și transmiterea informațiilor locale, ca, observând sărăcia datelor din anumite localități, să răspundă cu mai mare seriozitate la o solicitare colectivă, numai astfel reușind, în anii care vin, să avem o imagine reală și mult mai completă asupra ansamblului de localități din județul nostru. Nu este simplu să faci lumină în documente, mai ales când acestea sunt contradictorii, apărând, în lucrări diferite despre aceeași localitate, date care nu coincid, diferențele fiind de multe ori majore. Menționăm că noi, ca instituție care are și misiunea de a aduna, prelucra și pune la dispoziția celor interesați baza de date a județului Sălaj, nu interpretăm informațiile culese, de aceea vor apărea, acolo unde nu există informații exacte, variantele considerate oficiale, pe care le-am cules din sursele cercetate, menționând, bineînțeles, toate aceste surse. Lucrarea de față este doar un Ghid, neavând meritul de a cuprinde toate informațiile despre localitățile județului Sălaj, dar în el se face trimitere la multe alte lucrări (editate până la data cercetării noastre și existente în Biblioteca Județeană sau în bibliotecile publice ale județului și puse la dispoziția noastră de colegii bibliotecari), astfel încât, cei care vor dori să aprofundeze cunoașterea unei anumite localități, vor avea posibilitatea să apeleze la sursele menționate pentru a consulta toate lucrările existente despre localitățile de interes. Am adunat astfel în acest volum nu doar informații esențiale despre localitățile județului nostru, aspectul inedit al lucrării fiind cuprinderea cărților ce s-au scris despre județ, în general, sau despre fiecare oraș, comună sau sat, în parte. Spre a fi cât mai simplu de regăsit aceste informații am considerat util să subliniem, în cadrul fiecărei

localități, atât cărți sau documente aferente, cât și pe cei care au avut sau au un merit în promovarea respectivei localități (oameni în memoria locului). La finalul lucrării sunt notate, în ordine cronologică, scrieri despre Sălaj și localitățile acestuia, editate până la finalul anului 2013 și despre care am reușit să avem informații. Menționăm că vom continua culegerea datelor, iar alte lucrări sau documente ce vor vedea lumina tiparului după data închiderii prezentei ediții, le vom cuprinde în baza noastră de date, incluzându-le într-o ediție viitoare. Pentru o astfel de lucrare este nevoie atât de cercetare, cât și de o foarte bună colaborare cu instituții, autorități, personalități sau persoane care cunosc realitatea din teritoriu. Mulțumim tuturor celor care au răspuns la timp și cu responsabilitate solicitărilor noastre, menționându-i, în primul rând, pe bibliotecarii locali, cărora le-am adresat rugămintea de a aduna, verifica și păstra în bibliotecile publice informații despre istoricul și evoluția tuturor localităților sălăjene. Modul în care a fost gândit cuprinsul acestui Ghid sperăm să fie util tuturor celor care doresc să ne cunoască județul, acesta constituind doar o poartă deschisă spre alte multe studii. Lucrarea de față am dori să fie, de asemenea, o invitație spre cercetare și responsabilitate față de locuri natale pentru cei care vor observa lipsa, sărăcia informațiilor sau inexactitatea acestora. Autor este Biblioteca Județeană I. S. Bădescu, coordonator și inițiator proiect-Florica Pop, culegere, prelucrare, redactare - Lucia Balaș, Ottilia Bodis. Biblioteca Județeană I. S. Bădescu Sălaj adresează mulțumiri tuturor celor care înțeleg importanța constituirii, dezvoltării, prelucrării, conservării bazei de date a județului Sălaj și transmit la timp informații despre lucrările editate.

Prima traducere din Eminescu De numele lui Laurențiu Bran se leagă prima traducere din poezia lui Mihai Eminescu. Este vorba de Atât de fragedă, pe care Laurențiu Bran, elev al gimnaziului piarist sighetean a citit-o în 1885 în volumul primit în dar de la fratele lui, Emil Bran, seminarist în acea vreme, dar care va ajunge mai târziu vicar al Silvaniei şi senator al Sălajului. Publicată cu titlul "Cseresznyefa fehér virága", poezia „Atât de fagedă” a văzut lumina tiparului la 25 decembrie 1885, autorul traducerii semnând, sub pseudonim, în ziarul clujean "Kolozsvári Közlöny" ("Informaţia de Cluj"). Laurențiu Bran s-a născut la Tohat, o comună de pe valea Someșului, în apropiere de Cehu Silvaniei. A învățat la gimnaziul din Sighetu Marmației în 1886, iar apoi și-a continuat studiile la seminariul teologic din Gherla, pe care l-a absolvit în 1890, an când s-a căsătorit cu Leontina Bran (1874-1941) și a fost hirotonisit ca preot greco-catolic. A slujit mai întâi în Băița de sub Codru, apoi în Someș-Săplac (Alunișul de azi). Era văr cu poetul și pedagogul Petre Dulfu, autorul Isprăvilor lui Păcală. În 1892, George Pop de Băseşti a chemat preoțimea să se alăture şi astfel s-a impli-

cat și el în procesul memorandiştilor. Laurențiu Bran este primul traducător român al lui Mihai Eminescu în limba maghiară, traducere apărută încă în timpul vieții poetului (ianuarie 1889). A utilizat ca sursă ediția Maiorescu. A fost un membru sârguincios al A.S.T.R.A., iar după Primul Război Mondial a condus Despărțământul Jibou, a sprijinit și militat pentru înființarea bibliotecilor poporale în satele din zonă și, cunoscând numărul mic al știutorilor de carte, a organizat cursuri de alfabetizare pentru adulți. Între anii 1920-1929, și mai apoi, în 1933 Laurențiu Bran a fost redactor-șef, apoi editor al revistei Sălajul, a publicat și în alte reviste ardelene sau sălăjene, cum era în ziarul săptămânal Zsibóvidéki Hírlap de la Jibou, traduceri, articole de istorie, culegeri de folclor precum și în volumul antologic Din poeţii români - Román költőkből, întocmit de el împreună cu Révai Károly și tipărit în anul 1909 la Baia Mare. Laurenţiu Bran a murit la vârsta de 77 de ani, ani în localitatea Aluni, judeţul Sălaj.

Alice Valeria MICU

SMS CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Arad Galeria Naţională de Artă Delta a deschis vineri, 7 februarie, porțile Salonului de artă 2014, expoziţie care reuneşte în jur de 100 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică (şi nu numai), a 45 de autori, de la proaspeți absolvenţi ai academiilor de profil la venerabilii artiști plastici ai urbei arădene.

Bistrița Poezia s-a mutat din nou la Bistrița, vineri, 4 ianuarie, la cafeneaua Red Point. Gazdele întâlnirii au fost poeții Claudiu Komartin și Ioan Pintea, iar doritorii au putut asista la prezentarea antologiilor John Berryman -Cântece de vis, în traducerea lui Radu Vancu, Cele mai frumoase poeme din 2012 , volum apărut la Editura bucureșteană Tracus Arte și Tranzbordare 13, apărut la Casa de Editură Max Blecher.

Cluj-Napoca Scriitorul clujean Ion Mureșan este laureatul ediției a XXIIIa a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, decernat pentru anul literar 2013. Premiul se acordă în fiecare an de municipiul Botoșani, iar câștigătorul este desemnat de un juriu condus de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu. Potrivit tradiției, câștigătorul premiului a primit și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani. Alături de Ion Mureșan, Ștefan Baghiu a obținut trofeul pentru Opus Primum pentru anul 2013, acordat pentru cel mai bun debut editorial, cu volumul Spre Sud, la Lăceni, apărut la Editura Cartea Românească. Ion Mureșan s-a născut la 9 ianuarie 1955 în localitatea Vultureni din județul Cluj. A absolvit Facultatea de IstorieFilosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în anul 1981. A făcut parte din gruparea revistei Echinox. Este poet și publicist, membru al cenaclului Saeculum din Beclean și membru în Uniunea Scriitorilor dn România și membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România. Din 1988 a deținut funcția de redactor la revista Tribuna din Cluj, iar în prezent este publicist comentator la un ziar clujean și redactor-șef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii în 1968. * Renumitul cardiolog clujean, profesorul Dumitru Zdrenghea, a lansat vineri, 17 ianuarie, la sediul Filialei Cluj a USR, primul volum de versuri intitulat “Eu celălalt”,volum apărut laEditura Eikon din Cluj. Au prezentat criticii literari Irina Petraş, Adrian Popescu, Aurel Sasu şi poetul Horia Bădescu. * Criticul şi istoricul literar, eseistul şi editorul Mircea Popa a împlinit la 29 ianuarie 75 de ani. Născut la Lazuri de Beiuş, fiu de preot cu aleasă educaţie şi însufleţire patriotică românească, şi-a dedicat viaţa şi pasiunea cărţilor şi celor mai alese personalităţi ale culturii, din viaţa cărora, cu trudă şi infinite ore petrecute în biblioteci, ne-a dăruit excepţionale monografii cum sunt cele ale lui Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuaru, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Eminescu şi Transilvania sau Istoria presei româneşti din Ardeal. A îngrijit ediţii de excepţie cum sunt cele dedicate lui Octavian Goga, George Bariţiu, Lucian Blaga, Emil Isac, Vasile Goldiş, Victor Papilian ori Vintilă Horia. Vocaţia de istoric literar a fost dublată de cea de critic, însă vocaţia de om cu demnitate este poate cea pe care Mircea Popa a slujit-o neabătut,

departe de curente, interese de grup şi prietenii ocazionale. Pentru că modestia l-a împiedicat, sperăm ca un editor cu adevărat interesat de scriitura lui Mircea Popa să găsească resursele necesare pentru editarea unui volum de excepţie cu opera profesorului Mircea Popa. * Începând din 25 februarie, şapte muzicieni din șapte țări ale lumii, Mehdi Aminian din Iran (ney), Monica Mădaş din România (voce), Mehmet Polat din Turcia (oud), Emmanuel Hovhannisyan din Armenia (duduk), Meg Hamilton din Marea Britanie (vioară), Ruven Ruppik din Germania (percuţie) şi Akash Bhatt din India (percuţie) vor avea un turneu în patru oraşe din România: Braşov (25 februarie, Sala “Patria” a Filarmonicii), Cluj-Napoca (26 februarie, Casa Studenţilor), Timişoara (27 februarie, Sala “Capitol” a Filarmonicii) şi Bucureşti (1 martie, Sala Radio). Evenimentul se înscrie în proiectul Roots Revival Romania şi a fost inițiat și coordonat de artistul iranian Mehdi Aminian, iar anul acesta el se va derula pentru a doua oară. Anul trecut, muzicieni din Irlanda, Liban, Turcia, Armenia, Moldova și România au fost invitaţi de iniţiatorul iranian în Maramureş, unde timp de şapte zile, bineînţeles, şapte, ei s-au bucurat de frumuseţile naturale ale judeţului și s-au familiarizat cu viața în mediul rural. De acolo s-au inspirat şi apoi au transpus experiența fabuloasă în muzică într-un jam session la Cimitirul Vesel din Săpânța şi apoi București. Anul acesta, rezultatul sonor al proiectului va fi disponibil pe CD-ul intitulat ”Roots Revival Romania” – Chapter one: Maramureș, care va fi lansat în 18 februarie.

Oradea Cea de a XX-a ediţie a Festivalului de Teatru Scurt 2014 de la Oradea îşi aşteaptă participanţii. Înscrierile se pot face până în data de 1 iulie. Primele cinci ediţii s-au adresat trupelor româneşti, dar, din 1984, festivalul a devenit internaţional şi s-a bucurat de spectacole din Ungaria, Italia, Franţa, Croaţia, Cehia, Republica Moldova sau Japonia. De anul trecut, festivalul este integrat în Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea şi este organizat de Teatrul Regina Maria sprijinit de Consiliul Judeţean Bihor şi de Primăria Oradea. La cele trei secţiuni, concurs, mari spectacole invitate şi spectacole de club şi stradă se adaugă un concurs de creaţie dramatică de teatru scurt organizat în parteneriat cu revista "Familia". Pentru secţiunea concurs, spectacolele trebuie să se încadreze în specificul festivalului de teatru scurt, adică maxim 90 de minute fără pauză, şi să fi avut premiera după data limită de înscriere a ultimei ediţii a Festivalului de Teatru Scurt, respectiv 1 iulie 2013. Selecţia spectacolelor va fi realizată de directorul artistic al Teatrului Regina Maria şi de un selecţioner şi va fi anunţat până la data de 14 iulie 2014. La concursul de creaţie dramatică, tema este liberă, iar textul nu trebuie să aibă mai mult de 25 de pagini, respectiv 50.000 de semne fără spaţii. * La expoziţia anuală a membrilor Clubului Fotografic Nufărul Oradea (CFNO) au fost expuse peste 100 de fotografii albnegru şi color, iar cu ocazia vernisajului ce a avut loc în 4 februarie, cei mai buni artişti fotografi au fost răsplătiţi cu premii de excelenţă pentru rezultatele deosebite obţinute la nivel naţional şi internaţional. În acest an, expoziţia a fost inclusă în cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Fotografie Carol Pop de Szathári - Szathmári Pap Károly, organizat de Asociaţia Euro Foto Art, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.

SMS CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

* Dacă ajungi pentru prima dată la Oradea, întâlnirea va fi una de neuitat, orașul de pe Criș semănând cu unul din turtă dulce, cu clădiri monumentale în zona centrală, care ocupă un spațiu larg, specific zonelor de câmpie. Bogată în monumente istorice, ecleziale și laice, dar și cu muzee și case memoriale, Oradea surprinde ochiul privitorului cu diverse stiluri arhitectonice bine conservate. Să luăm un prim monument istoric,

B.J.T. realizat în colaborare cu Editura Brumar. Lucrarea reuneşte cele trei volume semnate de Ion Monoran, toate postume: Locus Periucundus (Ed. Marineasa, 1993), Ca un vagabond într-o flanelă roşie (Ed. Marineasa, 1996) şi Eu însumi (Ed. Cartea Românească, 2009). Totodată, Dragă Poezie deschide seria antologiilor recuperatoare ale Bibliotecii Judeţene Timiş, care va continua în 2014 cu Adrian Derlea, Gheorghe Pruncuţ, Dan Emilian Roşca etc. Iniţiativa vizează reunirea „între două coperte” a pieselor de rezistenţă ale poeţilor timişoreni dispăruţi. Figură legendară a boemei Timişoarei, Ion Monoran a devenit, în urma revoluţiei, un simbol, el fiind poetul care a oprit, în decembrie 1989, tramvaiele în Piaţa Maria și marchează în continuare, prin poezia sa, destinul Oraşului.

Tîrgu Mureș Teatrul Național Târgu Mureș prezintă în 1 martie, la Sala Mare, spectacolul Școala Nevestelor, o satiră a lui Moliere adusă în prezent de regizorul Cristi Juncu. Va fi a 20-a reprezentație a piesei de teatru. Casa Adorjan I, construită în stil secession în anul 1903, conform planurilor arhitecților Komor Marcell, Jakab Dezso. Casa este situată în prelungirea depozitului Teatrului, pe latura stângă, pe Str. Patrioţilor colţ cu Str. Moscovei. Stilul secession, încărcat şi greoi, cu o mare importanţă acordată încărcării cu detalii, este completat prin apelarea la soluţii ornamentale de influenţă populară.

Timișoara În 23 ianuarie 2014, la Cafe Text, Bastion eresia, a fost lansat volumul de versuri Dragă poezie, de Ion Monoran, proiect al

Zalău Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Asociația culturală Jad, Asociația Scriitorilor din Sălaj, Cenaclul literar „Silvania” și Colegiul Național „Silvania” din Zalău și-au așteptat concitadinii joi, 23 ianuarie 2014, la lecturile publice susținute de prof. univ. dr. Ovidiu Pecican. Ovidiu Pecican este prozator şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1994, doctor în istorie şi profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Scriitorul și profesorul clujean și-a lansat zilele acestea cel mai nou roman, Noaptea soarelui răsare, apărut la Editura Cartea Românească.

Anul cultural 2013 în Maramureş, sub semnul sculptorului Gheza Vida de Anca GOJA

O retrospectivă culturală a anului 2013 în Maramureş trebuie să înceapă cu Centenarul Gheza Vida (19132013), sculptorul băimărean fiind una dintre cele mai importante personalităţi pe care le-a dat ţării Maramureşul. Manifestările aniversare au stat sub egida Academiei Române şi s-au desfăşurat pe parcursul întregului an, începând cu data de 28 februarie. În acea zi (data naşterii artistului), Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare a lansat documentarul biobibliografic aniversar "Gheza Vida 100", au avut loc o slujbă de pomenire şi o seară de evocare a artistului, moderată de dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii. Evenimente legate de centenar s-au mai desfăşurat la Academia Română, Carei, ClujNapoca şi Roma, ele încheindu-se în data de 19 decembrie, în Baia Mare, când la Galeria de Artă din Piaţa Libertăţii nr. 17 a fost vernisată expoziţia "Atelierul marelui artist - Ofrandă oraşului natal", care va rămâne o prezenţă permanentă pe harta culturală şi turistică a municipiului. Deşi perioada verii este mai puţin încărcată în evenimente, totuşi artiştii nu sunt în vacanţă, ci participă la cât mai multe tabere de creaţie. Tabăra Naţională de Literatură şi Arte Plastice "Archeus", desfăşurată la reşedinţa sculptorului dr. Ioan Marchiş din satul Ocoliş, a ajuns anul trecut la ediţia a VIII-a. Organizată printr-o colaborare între Fundaţia Culturală "Archeus" şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Maramureş, cu sprijin din partea autorităţilor locale şi judeţene,

tabăra este un prilej de întâlnire între scriitori, unii de talie naţională, avându-i în frunte pe poetul Ion Mureşan şi pe prozatorul Ioan Groşan, pe de o parte, şi tineri artişti plastici, pe de altă parte. Rezultatele taberei se concretizează, an de an, într-o expoziţie şi în revista "Archeus", numărul curent aflându-se, în momentul de faţă, la tipar. O altă tabără de tradiţie a ajuns, în luna august 2013, la ediţia a IX-a. Este vorba despre Tabăra Internaţională de Artă şi Solidaritate de la Deseşti, organizată printr-un parteneriat între mai multe instituţii, la iniţiativa părintelui paroh Ioan Ardelean. Filosofia acestui eveniment este de a aduce împreună copii instituţionalizaţi şi artişti plastici, într-o încercare de tămăduire prin artă a celor dintâi. Expoziţia taberei din 2013 a fost vernisată, la Golden Gallery (din mall-ul băimărean Gold Plaza), în data de 21 ianuarie a acestui an, fondurile obţinute din vânzarea lucrărilor urmând să fie folosite în beneficiul copiilor. Comuna Deseşti este, însă, nu doar un centru al artei plastice, ci şi al poeziei, aici având loc, în toamna lui 2013, cea de-a 35-a ediţie a Serilor de poezie "Nichita Stănescu", organizate de poetul Gheorghe Pârja chiar în curtea casei sale. De data aceasta, Marele Premiu "Nichita Stănescu" i-a revenit poetului Ilie Tudor Zegrea, din Ucraina, iar premiul pentru debut, poetei Antonia Luiza Zavalic. Prin tradiţie, evenimentul se îngemănează cu Festivalul Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei (director, poetul Vasile Muste), ajuns şi el, în 2013, la o ediţie cu număr rotund.

TRANSILVANIA VĂZUTĂ DE LA DISTANȚĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Árpád Rácz, esențe bistrițene în pictură Cu reședința actuală la Kallmünz în Germania, Árpád Rácz este un artist complex, unul din artiștii plastici reprezentativi ai anilor optzeci. Născut la 13 noiembrie 1954 la Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, artistul care va împlini anul acesta 60 de ani poartă cu el în suflet pentru totdeauna Transilvania natală. Unul dintre cei mai interesanţi pictori bistriţeni ai anilor optzeci a fost Arpad Racz, fratele poetului Attila. Arpy, cum îi spuneau prietenii, mai venea acasă în primii ani după stabilirea în Germania, dar de mai bine de 15 ani nu s-a mai auzit despre el, nici nu a fost văzut prin Bistriţa, nici nu s-au aflat noutăţi despre el, deşi, după cum îşi amintesc prietenii, era unul dintre artiştii activi şi cu personalitate conturată. Încercăm să-l “recuperăm”, să ni-l amintim după informaţiile de pe pagina sa electronică. Mai albit puţin şi cu picturi în culori tari, frizând zări expresioniste, apare cu numele deasupra multor lucrări, ceea ce denotă că este activ şi a rămas dedicat pasiunii de tinereţe. Am desprins câteva imagini surprinse pe pânză, care dovedesc cât de indisolubil legat este și va rămâne artistul plastic bistrițean de esența vie a acestui colț de țară. Din ciclul “Pământul, câmpul oamenilor”, amintim lucrările: “Casa părinţilor” (care poate fi cea a părinţilor de la Tonciu), “Crucea pământului”, “Lumânări pe pământ”, “Prima carte a pământului”, “Prima poartă a pământului”, “Pasărea neagră”, “Brazde”, “Crăciun la Kallmunz”, “Primăvara în Transilvania” şi altele. Cum se vede din galerie, artistul obişnuieşte să lucreze pe cicluri, unul fiind “Copacii”, altul “Lumea” sau “Zyklus 5”, cu toate purtând amprenta stilistică personală ce dă unitate demersului artistic al bistriţeanului din diaspora, care se arată inspirat, tenace, harnic în cucerirea lumii pe cicluri picturale. O expoziţie “Arpad Racz” la Bistriţa ar fi mai mult decât o simplă întoarcere acasă a artistului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRANSILVANIA LA PAS

Rostul omului cu ROST Pe Mircea Groza ai impresia că-l cunoşti de o viaţă întreagă la scurt timp după ce ai primul dialog cu el. Dezinvolt, generos, abia aşteaptă să-ţi bucure inima şi papilele gustative cu rodul mâinilor şi priceperii sale. de Alice Valeria MICU

Dacă istoria, pietrele, vestigiile şi bucătăria au un punct comun în Sălaj acesta se numeşte, fără îndoială, Mircea Groza. Poate vă întrebaţi cum au ajuns toate acestea laolaltă, răspunsul e simplu. În urmă cu 35 de ani a descoperit varietatea de plante aromatice din arealul Complexului Arheologic Porolissum. Am început să merg din ce în ce mai des, atras de vestigii şi pietre, spune el, găsind ca ciudat, intrigant şi fascinant faptul că pe o arie relativ mică există atâtea plante aromatice de esenţă mediteraneană şi anume varietăţi de mentă, sovârv, busuiocul cerbului şi cimbrişor. Mai mult ca sigur, ele sunt rămăşiţe ale fostelor grădini de zarzavat din perioada activă a castrului, în vremurile de glorie ale Imperiului roman şi au străbătut timpul pentru a lăsa o mărturie vie a acelor vremuri şi a oamenilor care au vieţuit acolo. Apicius, aşa cum îi spun prietenii de la Muzeul Judeţean de Istorie, îşi are porecla de la celebrul bucătar roman, care a scris de altfel şi prima carte de bucate a antichităţii. Am început să adun date despre el şi aşa am auzit că în Ungaria s-a tipărit cartea. Am făcut rost de ea, iar primele reţete mi-au fost traduse de nişte prieteni. Cu aceasta a început romanul bucătăriei romane, căruia Mircea Groza îi adaugă an de an capitole noi, scrise cu patimă şi drag de gătit şi de oameni în diverse ocazii, însă legate de castrul roman de la Porolissum. Cea mai apreciată a fost, până acum, tocana de ostia (soldăţească): carne de purcel, tăiată cu şoric cu tot, ierburi – cimbrişor, leuştean, mentă, busuioc, mărar, seminţe de ţelină, coriandru verde şi zdrobit, ulei de măsline, piper măcinat mare şi garnitură de linte sau mazăre. Pe lângă reţete, el se preocupă atent şi de instrumentarul de bucătărie utilizat în tabernele Imperiului roman, pe care încearcă să le refacă împreună cu prietenii săi arheologi din Zalău.

Lansarea acasă Zalăul a fost gazda primei lansări în ţară a minunatului album realizat de Răzvan A. Voiculescu, iar în interiorul albumului o adevărată comoară se dezvăluie cititorului cu fotografii extraordinare, informaţii, o hartă a peregrinărilor oamenilor cu ROST, precum şi un film realizat de Şerban Georgescu. Am savurat cu încântare acest film, în care Mircea Groza îşi are partitura cea mai picantă: o enumerare a reţetelor tradiţionale culese de el din Sălaj, rostite în neaoşul grai. Trebuie să-l auziţi neapărat cum sună zama cea de hiribe cu hiriboance uscate, zamă de păsulă, popârcă de porodici, palanetz, porodici toptite, topală de goaţă, zama de poame uscate, hiribe înăbuşite, moşocoarne, turte pe cucute, zama saracului băncădit, palioca, zamă de păsulă în gaci cu ciont, găluşte de chimimoc hierte în moare, comlău cu păsulă, popârcă de htiribe, beşteleu de goaţă, zeamă de scai cu jintuială, pere răntălite. Sunt mai mult decât fericită că v-am putut face cunoştinţă cu instituţia vie a Sălajului, Mircea Groza. Ştiu că mă invidiaţi, ştiu că aţi fi vrut să fiţi cu toţii de faţă la lansarea excepţio-

nalului album ROST esenţe, gusturi şi stări româneşti şi mai ales la degustarea care a întregit o seară de neuitat, dar asta e viaţa! După cea mai proaspătă ispravă v-aţi ales cu o "poreclă" ce vă face cinste: păstrător de rost. Vi s-a mai spus şi altfel? Cum vă spun prietenii? Prietenii, majoritatea, îmi spun pe nume, Mircea. Mai nou, după ce am format grupul "NIŞTE ŢĂRANI" (şi Asociaţia Culturală NIŞTE ŢĂRANI), unii îmi spun, cu admiraţie, ţărane. Prietenii de la muzeu îmi spun Apicius, după numele celebrului gastronom al Romei antice. Povestiţi-ne despre această din urmă experienţă. Am lucrat la proiectul ROST cu fotograful Răzvan A. Voiculescu din Bucureşti. Este al unsprezecelea album al lui! Răzvan a stat vreo 18 ani prin Suedia, Franţa, Statele Unite unde a studiat şi a practicat arta fotografică. S-a întors cu un dor teribil de casă, de tradiţii. Eu m-am implicat în proiectul "ROST- esenţe, gusturi şi stări româneşti" în urmă cu un an şi am lucrat împreună un an. Nici nu ştiu cum m-a găsit! L-am atras spre Sălaj şi nu se mai dădea dus. De altfel, din cele 300 de pagini, albumul conţine 60-70 de pagini dedicate Sălajului! Cum au reacţionat cei din Bucureşti la auzul felurilor de mâncare tradiţionale pe care le-aţi propus în cadrul proiectului? La Grand Ballroom de la JW Marriott Bucharest Hotel au fost aproape 700 de persoane. A fost o seară minunată! M-am dus îmbrăcat în costum popular vechi, cu opinci... şi cu graiul ardelenesc. Am vorbit despre bucătăria din Sălaj, le-a plăcut mult. Organizatorii regretau că nu au avut dotările necesare pentru traducere simultană! -:)

Am pornit să-i caut fără să cred că-i voi găsi. Apoi, pe măsură ce-i întâlneam, am început să-i caut mai mult şi să-mi doresc să le spun poveştile pe hartă. Căci unii dintre ei sunt ultimii. Căutând ROSTUL, i-am găsit pe Păstrătorii lui. Esenţa lor e mişcător de simplă: pe măsură ce dai ROSTUL mai departe, îl păstrezi mai bine Răzvan A.Voiculescu în preambulul minunatului său album ROST esenţe, gusturi şi stări româneşti

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UNITER 2014 se joacă la Târgu-Mureş

de Alin ZAHARIE & Alex TOTH Foto: Miruna OBRAZ

Anul 2014 continuă deschiderea UNITER către centrele culturale din ţară, judeţul Mureş, prin municipiul Târgu-Mureş, având privilegiul să găzduiască Gala Premiilor UNITER. Aceasta va avea loc în data de 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, şi va fi organizată de UNITER, Consiliul Judeţean Mureş, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş şi Televiziunea Română, care va transmite în direct evenimentul. Gala Premiilor UNITER se desfăşoară anual, începând din 1991, decernarea premiilor făcându-se după principiul nominalizărilor stabilite de un juriu de selecţie. În seara galei, un alt juriu, alcătuit din personalităţi din domeniul teatrului, decide prin vot secret câştigătorii celor 11 categorii: “Cel mai bun spectacol”, “Cel mai bun regizor”, “Cel mai bun scenograf”, “Cel mai bun actor în rol principal”, “Cea mai bună actriţă în rol principal”, “Cel mai bun actor în rol secundar”, “Cea mai bună actriţă în rol secundar”, “Critică teatrală”, “Teatru radiofonic”, “Teatru TV” şi “Debut”. De asemenea, Senatul UNITER decernează Premiul pentru întreaga activitate – actriţă, actor, scenografie, critică şi istorie teatrală, regie, Premiile speciale pentru spectacolul de circ, pentru teatrul de copii, pentru coregrafie în arta spectacolului, pentru teatrul de păpuşi şi marionete, pentru teatrul de revistă, pentru muzica de teatru, pentru performanţă în domeniul nonverbal, precum şi Premiul de Excelenţă. Tot în cadrul Galei UNITER se mai acordă şi următoarele distincţii: Premiul Mecena, Premiul special al Preşedintelui UNITER, premiul pentru “Cea mai bună piesă românească a anului” şi Premiul Consiliului Britanic, trofeul care însoţeşte premiile fiind conceput şi realizat de artistul Ion Bitzan.

Aprecieri penru şcoala de teatru mureşeană Preşedintele UNITER, omul de teatru Ion Caramitru, a subliniat că organizarea ediţiei din 2014 a Galei Premiilor UNITER la Târgu-Mureş se datorează atât tradiţiei pe care “Oraşul trandafirilor” o are pe harta teatrului românesc, cât mai ales deschiderii dovedită de autorităţile locale şi judeţene care au înţeles însemnătatea culturii, în general, şi a teatrului, în special. “Venim la Târgu-Mureş cu sentimente foarte plăcute, cu dorinţa de a perpetua acest tip de organizare a galei, de a aduce gala în centrele culturale importante ale ţării. Este vorba şi la Târgu-Mureş de un moment istoric în care vom prezenta gala, e un oraş cu mari tradiţii culturale, e vorba de personalităţi ale regiunii şi până la urmă şi datorită şcolii de teatru de aici. Nu ar fi ajuns gala la Târgu-Mureş dacă autorităţile judeţene şi locale nu ar fi dorit-o şi nu ne-ar fi ajutat material să o facem. O gală care nu se face în Bucureşti, unde toate sunt la îndemână, e mult mai scumpă. Este o realitate de care trebuie să ţinem cont. E un eveniment de prim rang în ţară şi şi-a câştigat un loc privilegiat în acest domeniu în care România, după părerea mea excelează, în cultură, în special în cultura teatrală”, a declarat Ion Caramitru.

Organizarea Galei UNITER 2014 la Târgu-Mureş a fost apreciată în termeni pozitivi de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, principalul partener al evenimentului. „După 25 de ani, judeţul Mureş găzduieşte evenimente culturale care îi dau personalitate şi îi comunică, în mod eficient, valorile locale. Pentru a reuşi să facem cunoscut judeţul Mureş şi particularităţile sale este nevoie să ne racordăm la dinamica şi la pulsul calendarului naţional în materie de manifestări culturale, la fel cum au făcut-o, în timp, Sibiul, Clujul sau Timişoara. În momentul în care vom reuşi să plasăm judeţul Mureş pe agenda marilor festivaluri din România, vom putea trece la nivelul următor, în care oamenii de cultură şi artiştii locali vor avea spaţiu de exprimare tocmai în aceste evenimente”, a afirmat Ciprian Dobre. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş a subliniat că un program cultural de calitate poate readuce judeţul Mureş în prim-planul agendei culturale naţionale şi poate revigora mediul de afaceri local, după modelul oferit de Sibiu în urmă cu câţiva ani. „Evident, nu trebuie să uităm impactul pe care un program cultural de calitate, cu spectatori din toată ţara şi chiar din străinătate, îl poate avea asupra mediului de afaceri local, în special asupra industriei de turism. Exemplul Sibiului reprezintă un etalon de evoluţie a unui oraş care a cunoscut o dinamică deosebită, prin programul “Capitală Culturală Europeană”. Festivalul Peninsula, TIFF Mureş, Salonul de carte Bookfest, precum şi realizarea unei secţiuni a Festivalului Internaţional “George Enescu” sunt paşi concreţi, care vor aduce judeţul Mureş în prim-planul agendei culturale naţionale”, a arătat Ciprian Dobre. Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, Gáspárik Attila, a fost de părere că “transformarea” municipiului TârguMureş în capitală a teatrului românesc va fi benefică nu doar judeţului Mureş, ci întregii regiuni, făcând în acest context un apel la colaborare către instituţiile de cultură din Sibiu şi Cluj Napoca. “Eu cred în acest regionalism în care noi colaborăm. Cu Sibiul, cu Clujul, sper că ni se vor alătura şi alte oraşe şi alte centre culturale fiindcă doar aşa putem da semnale. Singuri suntem foarte slabi”, a punctat Gáspárik Attila. Gala UNITER de la Târgu-Mureş prilejuieşte şi un moment de aduceri aminte despre ani frumoşi ai Naţionalului, în acest an împlinindu-se 20 de ani de la ultimul mare succes la UNITER pentru teatrul din Târgu-Mureş, “Satyricon” după Petronius, în regia lui Victor Ioan Frunză. “Am o mare bucurie că, după 20 de ani, atunci când Teatrul Naţional din TârguMureş a obţinut, în 1994, premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol, pentru “Satyricon”, reuşim să aducem Gala UNITER la Târgu-Mureş”, a menţionat Nicolae Cristache.