Transilvania Business 45

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 45 • 22 aug - 25 sep 2014

șantierele infrastructurii.

CFR și AUto

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 34-35 102 mil. de euro pentru infrastructura de apă din Alba pag. 54-55 Emil Morariu. Pasiuni de milionar pag. 76 Premieră la Sibiu - Festivalul “Clara Haskil”

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

cover story Mari proiecte, mici - mari întârzieri

INEDIT Pe aripile Țării Bârsei.

La Cetatea Râșnov

2-3 CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

23-29

Proiecte rezidențiale

14-20 38-39

AVIAȚIE Aniversare: 15 ani AAR

ZIUA REPUBLICII UNGARE InvesTiții în Ardeal

ENERGIE În mineritul Văii Jiului se dă stingerea!

45-47

1

2

Inedit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe aripile Țării Bârsei.

La Cetatea Râșnov.

Foto și text: Cristina GÂNJ

Urcasem la pas. Îmi părea aiurea să urc într-o remorcă de tip trenuleț, trasă de un tractor, când era atât de frumos în jur, atâta verde, atâta umbră. După ce am trecut de poartă, am mai urcat puțin. Apoi m-am oprit. Am închis ochii. I-am deschis. Și am început să mă învârt. În jur doar munți, departe. Țara Bârsei. Mă aflam în mijlocul Cetății Râșnov. Plimbându-mă prin împrejurimi m-am întâlnit cu Ana, ghid turistic voluntar, care mi-a spus doar povești frumoase.

Cetatea Râșnov a fost construită în secolul al XIII-lea, mai exact în perioada 1211-1225, de către cavalerii teutoni și coloniștii germani care au venit aici în timpul cruciadelor.

Legenda spune că frumusețea văii de trandafiri sălbatici de pe acest deal a fost motivul principal pentru care sașii au ales să se așeze aici.

Inițial, Cetatea a fost construită din lemn și pământ, iar, mai apoi, sașii, după plecarea cavalerilor teutoni, au reconstruit-o din piatră. Bucățile de piatră erau desprinse de stânca uriașă, calcaroasă, pe care e așezată Cetatea.

Cetatea Râșnov a fost atacată de trei armate mari. Primii au

fost tătarii în 1335, un atac lipsit de succes. Următorii dezamăgiți au fost otomanii, care au atacat de 3 ori, în secolul al XV-lea, mai precis în anii 1421, 1436 și 1441. Singurii care au reușit să intre în posesia Cetății au fost ungurii în 1512. Locuitorii Cetății au fost nevoiți să se predea, rămânând fără apă. Asta s-a întâmplat în fața armatei principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory. Râşnovul a reluat stăpânirea în iunie 1613, în urma unei înţelegeri cu principele, prin care saşii îl plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3000 florini pentru predarea cetăţilor Râşnov şi Bran. Faptul că au pierdut Cetatea din cauza lipsei de apă i-a motivat să sape o fântână adâncă de 146 de metri, timp de 17 ani, în perioada 1623-1640.

Abandonată în secolul al XVIII-lea

Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului", locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta Cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asedi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ilor.

Cetatea a fost abandonată în secolul al XVIII-lea, când Imperiul Habsburgic a pus stăpânire pe Transilvania, iar granițele erau foarte bine împânzite. Pericol de invazie nu a mai fost, iar râșnovenii nu au mai avut nevoie de Cetate. Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-1956. În perioada 2000 – 2007, Cetatea a fost agresată de intervenţiile ilegale ale chiriaşului cetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera. Primăria Râşnov, proprietarul cetăţii, a reziliat în anul 2004 contractul de concesiune şi începând din vara anului 2008 a reluat administrarea, în întregime, a monumentului istoric.

Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974). În 1967, la Râşnov este realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe Dinică. Tot în Cetate, anul trecut, s-a filmat e Scorpion King: e Lost rone care îl are în rolul principal pe Victor Webster.

208.000 de turiști, în 2013

În ultimii ani, Cetatea Râșnov este din ce în ce mai vizitată. În anul 2011, Ministerul Turismului acordă orașului Râșnov o diplomă de excelență pentru cea mai mare creștere turistică. ”În 2011, Cetatea Râșnov a fost vizitată de 200.000 de turiști. În 2012, numărul de turiști a crescut la 202.000, iar în 2013 au fost 208.000 de turiști plătitori de bilete. Anul acesta, până în 7 august s-a înregistrat un număr de 131.000 de turiști faţă de 101.000 turiști înregistrați până la aceeași dată a anului trecut. Cu siguranță, numărul turiștilor va crește în acest an datorită evenimentelor. Este orașul cu cea

Inedit

mai bogată agendă culturală din România”, a declarat Gabriel Guteanu, inspector turism în cadrul Primăriei Râșnov.

Turiștii nu vin întâmplător la Râșnov. Sunt foate multe evenimente ce se desfășoară mai ales pe parcursul verii, din mai până în septembrie. Merită amintit Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj ”Tres Court”, Festivalul Ecvestru, aflat la cea de-a 12-a ediție, Festivalul Rozelor, Festivalul Jocmania, Ziua Cetăţii Râşnov, Science & Fiction Festival, Mistery & riller Festival, Festivalul Internaţional de Film Istoric, aflat cu succes la cea de-a 6-a ediție, Rockstadt Extreme Fest sau Festivalul Internaţional de Reconstituire Istorică “În Numele Trandafirului”. ”La Râșnov, cel mai important obiectiv turistic, după Cetate, sunt pârtiile de schi. De curând s-a construit cea mai mare și mai modernă bază olimpică din Europa de Est. Vorbim de 4 trambuline de sărituri cu schiurile, unde au loc etape de cupă mondială. Tot la noi în oraș, anul viitor, se va putea vizita un parc de dinozauri, ”Dino Parc”. Vor fi expuși 56 de dinozauri din fibră de sticlă. Cel mai mare dinozaur va avea 22 metri lungime și 12 metri înălțime. Un alt mare proiect la Râșnov, care se va finaliza anul viitor, este centrul pietonal.

Tot centrul orașului Râșnov va deveni în scurt timp pietonal”, a încheiat Gabriel Guteanu.

3

4

esenţial Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Nichita. Privilegiul

Întregului.

“Se ia o bucată de piatră se cioplește cu o daltă de sânge, se lustruiește cu ochiul lui Homer, se răzuiește cu raze până cubul iese perfect.

După aceea se sărută de nenumărate ori cubul cu gura ta, cu gura altora și mai ales cu gura infantei.

După aceea se ia un ciocan și brusc se fărâmă un colț de-al cubului.

Toți, dar absolut toți zice-vor : -Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi avut un colț sfărâmat!”

Una dintre poeziile pentru care am ales prenumele fiului.

Nu facem aici exegeza. Nu-l decriptăm pe Nichita. Nu readucem în prim-planul vieții economice patriarhi ai poeziei… Și totuși ce te faci când printre lumile paralele ale existenței găsești un om care îți relevă și cuburi întregi. Fie cercuri. Fie întreguri. Fie lumea. Fie țara. Fie...?!

Universități și politehnici. Umanioare și ingineri. Industrie și agricultură.

Producție și servicii. Finanțe și matematici speciale. Generații. Ideologi și practicieni.

Câți dintre noi, românii, mai avem privilegiul de a vedea întregul?! Într-un serial flash al personalităților lumii românești de după comunism sunt prea puține fracțiuni memorabile cu cei care știau ce fac și bine făceau țării.

Vălul parcă nici nu se ia oricâte eforturi am face să deslușim mai bine măcar prezentul că de predicții nu avem loc la masa celor ce ne decid viitorul.

Fiecare dintre cei ce citiți aceste rânduri știți că ne îndepărtăm tot mai tare de miezul lucrurilor. Știți că evoluțiile personale devin tot mai orizontale cu toată armata de noțiuni – cursuri – mba – uri și câte or mai fi vrând resursele umane să mai inventeze, strategii absolvite și idei însușite. În țara noastră cine mai știe Întregul?!

Câți? Câți de bună-credință întru viitorul patriei?! Al acestui popor așa cum l-a binecuvântat bunul Dumnezeu! În agricultură? Sunt diriguitori la stat care ne-au îndemnat vreodată să cumpărăm noi românii pământul arabil al României? Sau pădurile țării? Care-s

numărate... finite? Și prețul crește... În industrie? Când ați auzit de ultimul ajutor de stat în afară de IT pentru crearea unei fabrici noi de industriași români? Dar de un plan de reindustrializare pro magnați autohtoni? Ce producem noi în afară croitorașilor cei viteji din automotive cu industria constructoare de mașini, lohn cu industria ușoară de confecții sau comenzi la baioneta salariilor cu executanții indieni mai ieftini din IT? Bună Europa, bună China, bună SUA, dar parcă mai bună decența și prosperitatea propriului popor. La mic dejun m-am lovit de unul dintre cei ce cer votul zilele astea pentru a-și ține Sărbătorile la Cotroceni? Grija lor și a camarilei. Sărbătorile lor... Câți au strategie pe industrie pe 20 de ani? În turism? Și har Domnului avem multe pentru a trăi doar din turism. Lipsesc investițiile și managerii. Și un plan de la care să nu se abată nici o putere politică.

Decenii. Și oameni vizionari. Întregi.

Câți dintre noi, românii, mai avem privilegiul de a vedea întregul?! În agricultură? În industrie? În energie? În turism? În România?

Când întregul tău face parte din mult prea multe alte întreguri puternice și consolidate geopolitic, parcă ar fi bine să te întorci la strămoși, la pământ, la sfatul bătrânilor, la cultură și civilizație. Și sunt mulți printre noi care văd, știu, pot. Trebuie doar să-i urmăm. Nu-s cei ce joacă roluri acum.

Mulți dintre noi, cei ce facem parte din întregul încă nedescifrat întru totul al României fiecăruia, știe, află zilnic, se străduie, se opintește, luptă să fie partea întregului nostru românesc. Câteodată alături de Nichita. De Blaga. De Brâncuși. De Brâncoveanu. De Rege. De inginer, de fermier, de profesor, de maistru, de doctor, de femeie, de copii, de un român ce ne dezvăluie și nouă celorlalți români Întregul. Există. E mult mai aproape decât credem. Țara-i, încă, minunată! Îl recitesc pe Nichita...

Avem privilegiul că știm că există Întregul...

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Mari proiecte, mici - mari întârzieri Text: Ligia Voro Foto: Bristena

La sfârşitul lunii iulie, o echipă a revistei Transilvania Business a vizitat mai multe şantiere de pe Autostrada Orăştie – Sibiu – Sebeş. Periplul nostru a continuat pe mai multe şantiere deschise pe tronsoanele căii ferate Coşlariu – Sighişoara. Ce am văzut vă prezentăm într-un fotoreportaj inedit.

5

6

cover story

În dreapta, eşti în bătaia curenţilor de aer creaţi de autovehiculele care circulă cu viteză pe lotul patru al Autostrăzii Sibiu – Orăştie şi e un vuiet continuu al vitezei şi cauciucurilor. În dreapta e linişte. Doar doi topografi de la Topocamp Sibiu, o firmă contractată de antreprenorul general al lucrărilor, măsoară uzura asfaltului. Încă nu se văd nici liniile ce despart benzile de circulaţie, nici indicatoarele.

De aici porneşte aventura noastră pe şantierele de construcţii ale Autostrăzii Sebeş – Orăştie.

Suntem aproape de Săliştea Sibiului. În dreapta citim pe un panou că tronsonul a fost construit de Asocierea Astaldi SpA – Euroconstruct Trading ’98 SRL – Astalrom SA, iar în stânga un indicator ne spune că ne aflăm în zona de lucrări a italienilor de la Impregilo SpA. Mai precis, pe tronsonul 3, în lungime de 22 de km, din Autostrada Sibiu – Orăştie, cum venim noi dinspre Sălişte.

Compania şi-a adjudecat lucrarea pentru suma de 604.791.600 lei şi avea termen de finalizare a lucrărilor anul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trecut, luna nici nu mai are relevanţă.

Un şantier care, de asemenea, nu i-a scăpat noului ministru al Transporturilor, Ioan Rus, care l-a vizitat tot în luna iulie.

Ministrul a constatat ceea ce motivase constructorul pentru întârzierea lucrărilor. “Sunt lucrări întârziate, sunt probleme. Sunt probleme legate de soluţiile tehnice pe care le-au găsit, unele nu se pretează la situaţia din teren, zona asta este cu alunecări de teren. Trebuie găsite alte soluţii, unele s-au găsit”, a spus Ioan Rus. Cu toate că, aşa cum aveam să constatăm la faţa locului, tronsonul ce urma să lege Sălişte de Cunţa are mari probleme în zona Apoldu de Jos – Aciliu, a fost avansată luna noiembrie a acestui an pentru darea în folosinţă a tronsonului. După cum se observă sunt comasate în zona Apoldu de Jos - Aciliu utilaje, dar nu se observă nicio palmă de asfalt.

Dar să fim optimişti şi să aşteptăm cu toate că, la jumătatea anului, constructorul se plângea că proiectul tehnic nu este aprobat pentru zona cu alunecări de teren, iar Compania

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România înregistra restanţe la plată către companie.

Lăsăm în urmă şantierul Impregilo şi ne oprim să admirăm viaductul de la Aciliu. Este cel mai înalt din ţară, având 80 de metri, şi se întinde pe un kilometru. Se sprijină pe 12 piloni, pe care îi numeri rapid când admiri lucrarea de artă.

Lucrarea face parte din acelaşi lot 3, adjudecat de Impregilo.

Propriu-zis, la ridicarea viaductului, care a presupus şi excavarea în adâncime zeci de metri pentru fixarea pilonilor, au lucrat angajaţii Collini. Când am trecut pe acolo, tocmai se pregăteau să părăsească şantierul şi să se mute la Tîrgu Jiu unde e următoarea lucrare.

Următoarea staţie e să ne întoarcem de la Sebeş pe tronsonul Vinţu de Jos – Cut.

Finalizat sau nu?

Aici, ne-am confruntat cu o întrebare hamletiană. În toate ziarele pe care le-am citit înainte de a ajunge la faţa locului ni se spunea că tronsonul amintit anterior e finalizat. Şi atunci ce o fi cu indicatorul Drum închis pe care îl întâlnim la câţiva km de Sebeş?

Ne aventurăm în şantier, nimeni nu se îngrijorează că suntem acolo şi ne continuăm drumul până când dăm peste alte borne care ne avertizează că drumul e şi acolo închis.

Porţiunea pe care o vizităm nu are încă trasate liniile despărţitoare ale benzilor de circulaţie, iar pe tronson observăm utilaje, materiale de construcţii şi un mic campus de şantier. Hamletian ne întrebăm, este finalizat sau nu?

Trosonul Vințu de Jos-Cut este executat de STRACO Grup, are o lungime de 19 km și costă 377.780.208 lei ( aproximativ 87,8 milioane de euro). În cadrul şantierului, serviciile de inginerie au fost asigurate de asocierea formată de SC Consitrans SRL, SC Via Design SRL şi SC Omicron Amepro SA.

cover story

7

8

cover story

Periplul nostru pe şantierele de pe calea ferată Coşlariu – Sighişoara a început la punctul terminus al lucrărilor, şi anume în gara din satul Coşlariu, judeţul Alba. Parcăm şi imediat suntem luaţi în primire de către un domn care nu se prezintă. Îi spunem de demersul nostru, de intenţia de face fotografii. Are o reacţie ciudată şi ne trimite la şeful gării pentru a ne da aprobare de a fotografia pentru că altfel cheamă poliţia. Mergem pe peron, Bristena fotografiază gara, peronul, calea ferată electrificată. Îl caut pe şeful de gară, e în concediu, nu are un număr de telefon ce poate fi dat. Îi las o carte de vizită cu rugămintea de a mă suna, deşi ştiam că nu o va face. Gara din Coşlariu arată prost şi neîngrijit.

Vopseaua de pe uşile staţiei este scorojită, iar lemnul ici-colo prezintă scobituri de parcă, într-o vreme, oamenii se mai luptau trântindu-se de ele sau se mai distrau cioplindu-l fără vreun şablon dinainte ştiut. Peroanele sunt crăpate şi dintre betoane răsar firicele de iarbă, smocuri de verde, semn al nelocuirii în special. Liniile ferate dau şi ele impresia puternică de părăsire, buruienile crescute între şine şi traverse ne stau mărturie. Aici, fără să fim maliţioşi, observăm urmele delăsării. Până am părăsit staţia CFR de la Coşlariu, nu a venit poliţia, cred că a fost doar o pseudo-ameninţare.

Şantier pe Mureş

Ne continuăm drumul paralel cu linia ferată. Observăm din depărtare un pod ce acum se construieşte. Până să ajungem însă, ne sare în ochi un panou pe care scrie Lot 2 Tronsonul Vinţu de Jos – Coşlariu, termen de finalizare a lucrărilor 19 iunie 2014. Socotim că termenul a fost depăşit deja cu o lună şi ne amintim de o declaraţie a noului ministru al Transporturilor, Ioan Rus, după ce a vizitat în prima parte a lunii iulie a.c. acest şantier. “Este o lucrare de două sute şaizeci şi ceva de milioane de euro, el trebuia finalizat şi este în progres de 40% aproximativ. Vorbim despre o întârziere de un an. La o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

analiză foarte solidă (…) rezultă că mai este nevoie de încă un an. Am bătut în cuie un termen, de 30 noiembrie 2015, pentru finalizarea lucrărilor”, a spus ministrul.

Constructorul este aceeaşi companie italiană care construieşte şi podul peste Mureş care îl va dubla pe cel existent, Pizzarotti. Ni se permite accesul până în buza şantierului după ce discutăm cu responsabilul privind securitatea în muncă. Observ că se lucrează serios pentru finalizarea lucrării de artă şi că au fost cooptate companii româneşti în subantrepriză. Dorfsein Sibiu este una dintre ele.

Dincolo de pod sunt deja amplasate noile şine şi traverse, iar fundaţia, acoperită cu piatră de carieră, se vede că e nouă.

Logic, trenurile, cum podul nu este finalizat, circulă încă tot pe calea ferată şi podul vechi.

Forfotă la capăt de cale ferată

Sărim câţiva zeci de kilometri şi ajungem la gara din Dumbrăveni. Stive de materiale de construcţie, traverse în principal, ne sar în ochi, la fel ca vopseaua proaspătă, albastră de pe noul peron al staţiei CFR. Câţiva muncitori şi o macara întregesc tabloul şantierului de la Dumbrăveni. Îl părăsim cu speranţa că noul termen de finalizare a lucrărilor pe care îl descoperim pe un alt panou din Dumbrăveni mult mai realist, 30 ianuarie 2017, va fi respectat.

Următoarea staţie, neprevăzută, este la Hoghilag între Dumbrăveni şi Daneş. Descoperim multă forfotă: topografi care fac fel de fel de măsurători, un compactor care tasează acostamentul de lângă calea ferată, muncitori care dau la lopată.

Ne despărţim de Hoghilag pentru ultima staţie a călătoriei noastre pe calea ferată. Şantierul din buza Sighişoarei ne

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dezvăluie cum va arăta tunelul care va trece sub Drumul European 60.

Un proiect pentru Europa

Tronsonul pe care l-am vizitat pe sărite face parte dintr-un proiect de infrastructură feroviară de mare anvergură, şi anume “Reabilitarea liniei CF Braşov – Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu o viteză de 160 km/h, secţiunea Coşlariu – Sighişoara”. Beneficiarul proiectului este Compania Naţională de Căi Ferate SA care a semnat, în luna februarie 2013, cu Ministerul Transporturilor un contract de finanţare în valoare de 4,98 miliarde de lei (1,13 miliarde euro) pentru

cover story

reabilitarea acestui tronson de cale ferată cu o lungime de 89,5 kilometri. Cofinanţarea Uniunii Europene este de 740 milioane euro. Lucrările de modernizare au început în martie-aprilie 2012 şi ar fi trebuit să se încheie în iunie 2015.

Acestea presupun modernizarea, reabilitarea şi construcţia de la zero – în unele cazuri – a staţiilor de călători, a podeţelor şi podurilor, a tunelurilor, a zidurilor de protecţie, a căii ferate propriu-zise ş.a. pe traseul Daneş – Dumbrăveni – Aţel – Mediaş – Copşa Mică – Micăsasa – Valea Lungă – Câmpul Libertăţii – Blaj – Crăciunel – Coşlariu.

După finalizarea lucrărilor, cum se arată în informările CFR SA, trenurile de călători ar trebui sa atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă vor ajunge până la 120 de kilometri pe oră.

9

Specialistul în lobby, un bun necesar WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LOBBY

13

Foto: http://blog.zonaeconomica.ro/

Academia de Advocacy din Timişoara se poate lăuda cu una dintre cele mai importante reuşite post-decembriste: introducerea, în 2011, în Clasificarea Ocupaţiilor din România, a unei noi ocupaţii, denumită „specialist în activitatea de lobby”, cod COR 243220. Până aici însă a fost un proces anevoios care nu s-a încheiat încă, legea lobby-ului nefiind nici în prezent adoptată.

Prin introducerea, în 2011, în Clasificarea Ocupaţiilor din România, a unei noi ocupaţii, denumită „specialist în activitatea de lobby”, cod COR 243220, urmată de elaborarea, de către Academia de Advocacy, a Standardului Ocupaţional pentru ocupaţia ,,Specialist în activitatea de lobby”, adoptat de Autoritatea Naţională pentru Calificări în martie 2012, celor interesaţi li s-a oferit oportunitatea să se specializeze într-un domeniu puţin experimentat în România şi să îşi dezvoltare capacitatea de a influenţa legitim, transparent şi profesional decizia publică, în contextul şi pentru întărirea democraţiei participative.

Prin proiectul strategic ,,Partener Activ şi Implicat”, Academia de Advocacy a instruit, la nivel naţional, peste 800 de lideri şi executivi ai societăţii civile în profesionalizarea dialogului cu autorităţile publice şi decidenţii politici.

383 lideri şi executivi cu putere de reprezentare au fost certificaţi, conform legilor în vigoare, ca profesionişti în lobby.

Prima acţiune a profesioniştilor în lobby a fost iniţierea Coaliţiei 52, coaliţie naţională, astăzi cu peste 400 de membri, cetăţeni şi reprezentanţi de organizaţii ale societăţii civile.

Misiunea Coaliţiei 52 este de a apăra, promova şi stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă, corectă, onestă şi aplicată a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România.

Succesul primei campanii profesioniste de advocacy, derulate în numele Coaliţiei 52, a constat în adoptarea, în octombrie 2013, a Legii 281/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România.

Pentru sensibilizarea opiniei publice şi atragerea de susţinători ai campaniei de amendare a Legii 52/2003 au fost derulate 20 de conferinţe de presă simultane în oraşe importante ale ţării şi, ulterior, 20 de mese rotunde pe acest subiect cu decidenţi locali, judeţeni şi naţionali, în aceleaşi oraşe importante ale ţării.

Corpul profesional

Pentru prezervarea standardului profesional, pentru consolidarea practică a tehnicilor dobândite şi pentru promovarea bunelor practici de intervenţie transparentă pe lângă decizia publică a reprezentanţilor grupurilor legitime de interese, profesioniştii în lobby au decis iniţierea asociaţiei “Corpul Profesioniştilor în Lobby”.

Corpul Profesioniştilor în Lobby militează pentru asigurarea organizării şi exercitării, pe principii unitare în România, a profesiei de specialist în activitatea de lobby şi consacrarea principiului că profesia de specialist în activitatea de lobby, cu organizarea şi funcţionarea ei structural-sistematică, este o componentă intrinsecă a democraţiei participative.

Corpul Profesioniştilor în Lobby este înregistrat în baza Sentinţei Civile nr.8751/06.12.2012, cu sediul la Timişoara,

având în structurile sale de conducere şi reprezentare lideri profesionişti în lobby din toate regiunile de dezvoltare a ţării.

Până în prezent, au aderat la Corpul Profesioniştilor în Lobby 231 specialişti certificaţi în activitatea de lobby, din toate regiunile de dezvoltare ale ţării, respectiv din 35 de judeţe.

Prezentarea membrilor, a organizaţiei lor profesionale şi a acţiunilor întreprinse se regăsesc la www.pro-lobby.ro.

Despre Academia de Advocacy

Misiunea Asociaţiei „Academia de Advocacy” este de a crea o instituţie model dedicată: (1) promovării excelenţei profesionale în aplicarea practicilor avansate de advocacy, (2) întăririi participării societăţii civile la dezvoltarea politicilor publice şi (3) dezvoltării continue a capacităţii de intervenţie eficientă a grupurilor societăţii civile în relaţia cu decidenţii politici.

Asociaţia Academia de Advocacy” a derulat de-a lungul timpului numeroase programe, şi anume Training în advocacy, lobby şi politici publice, destinate mediului asociativ din România, Bulgaria, Moldova, Serbia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Armenia, Documentare, cercetare, analize diagnostic pentru influenţarea deciziei publice, Consultări publice structurate, Audieri Publice, Monitorizarea activismului parlamentar, Campanii de advocacy şi/sau asistenţă tehnică în campanii de advocacy Academia de Advocacy a semnat, în anul 2004, un parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara, cu care derulează împreună masterul ”Politici Publice şi Advocacy” pe o perioadă de studii de doi ani. În prezent, se desfăşoară a 7 generaţie de studenţi la acest master.

Asociaţia Academia de Advocacy Timişoara - www.advocacy.ro www.implicat.info www.transparenta.ro

14

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În România, o casă e mai uşor de construit decât de autorizat

Povestea complexului rezidenţial „Arcada” din zona Borhanci a municipiului Cluj-Napoca a început în urmă cu nouă ani. Era unul dintre cele mai ambiţioase proiecte private din municipiu şi părea greu de implementat deoarece, în imediata vecinătate, Primăria avea un proiect similar, respectiv un cartier cu 1000 de locuinţe pentru tineri. Investitorii nu au dezarmat însă. de Cornelia TRIF

„Povestea cartierului Arcada? Un istoric al proiectului? La început am fost trei asociaţi. Adică eu, Marius Ciurchea şi Mircea Medrea. Au trecut deja nouă ani de când am lansat proiectul, adică în iunie 2005. Acum am rămas doar eu şi Marius”, spune Sorin Blaga, unul dintre investitorii din complexul rezidenţial Arcada. „Ideea e că, la acea vreme, tot căutând şi căutând terenuri, am ajuns la terenul ăsta de aici. Am cumpărat iniţial 1,3 hectare, numai partea stângă a terenului, apoi am avut nişte negocieri cu vânzătorii, ei spuneau să luăm şi jumătate din partea dreaptă. Au fost tot felul de discuţii, care parte e mai bună, dar până în final au prins şi ei încredere în noi şi au

decis să intre şi ei în firmă cu terenul pe care iniţial nu voiau să-l vândă. Aşa am ajuns până la urmă să deţinem 2,7 hectare”, adaugă Marius Ciurchea, al doilea investitor din Arcada.

Investiţia era estimată, la momentul 2005, la 13 milioane de euro şi viza construirea a două complexe de locuinţe, Arcada 1 si Arcada 2. Fiecare complex urma să cuprindă câte 52 de case, plus spaţii comerciale. Primul complex era programat să se finalizeze în vara anului 2006, imediat fiind programat să demareze şi al doilea.

Proiectul prevedea construirea a trei tipuri de case, cu suprafaţa utilă cuprinsă între 120 şi 150 de mp, repartizate pe două nivele, şi 448 mp de teren pentru două tipuri de case, respectiv 250 mp pentru cele mai mici.

Antim Ivireanu: prima stradă privată din Cluj

„Am început cu fonduri proprii şi am dezvoltat mai întâi infrastructura. Aici era teren verde. Păşune, cam cum se vede acolo (arată spre terenul învecinat). Noi am realizat toate reţelele de utilităţi, racordurile de apă, gaze, canalizare, electricitate, telefoane, iluminatul stradal etc.

Practic, noi am construit prima stradă privată din ClujNapoca, cu toate cablurile îngropate. Pentru că în zonă nu era canalizare, am montat şi o staţie de epurare care a deservit cartierul până acum doi ani când reţeaua de canalizare a oraşului s-a extins”, mai spune Marius Ciurchea. După finalizarea lucrărilor de construire a străzii Antim Ivireanu, unde este situat complexul Arcada 1, inclusiv a trotuarelor, au fost amenajate spaţiile verzi, iar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

reţelele de utilităţi au fost transferate cu titlu gratuit operatorilor publici.

O dată gata utilităţile au fost ridicate primele două case, una tip A (130 mp utili, 448 mp teren, garaj şi parcare) şi una tip B (150 mp utili, 448 mp teren, garaj şi parcare). „Primele două case au fost de model, ca un fel de showroom-uri”, adaugă, râzând, Sorin Blaga. „Clienţii veneau, le prezentam casele şi fiecare îşi alegea tipul dorit. La un moment dat cele două case s-au vândut, noi rugam locatarii să ne lase să prezentăm altor oameni. A fost o perioadă interesantă. La acea vreme mai exista un dezvoltator care construia ceva similar, dar într-o zonă aflată practic în oraş, era asfalt, utilităţile erau aproape. Aici eram în câmp, drum nu aveam, erau poveşti că totul se scufundă...”, precizează Blaga.

Cu toate acestea, proiectul nu s-a „scufundat”, au apărut clienţii, construcţia caselor a continuat. Au fost construite, până în anul 2008, 36 de case individuale şi un bloc cu 20 de apartamente şi trei spaţii comerciale.

Criza depăşită cu credit bancar

„În anul 2007, pentru a putea continua să ne dezvoltăm, am fost nevoiţi să apelăm la un credit, nu a fost aşa mare, doar 1,2 milioane de euro. E un sac pe care îl cărăm şi acum în spate, pentru că, o dată cu criza, nu am mai putut vinde în acelaşi ritm, practic abia acum finalizăm Arcada 1 şi vrem să demarăm Arcada 2. În anii 2009-2010 a fost o perioadă grea, nu exista nici măcar curajul de a face ceva. În afară de a cumpăra pământ, nimeni nu-şi asuma riscul de a-şi cumpăra o casă. La începutul anului 2008 s-a modificat legislaţia privind taxarea inversă şi asta a lovit în dezvoltatorii imobiliari. Practic, până prin 2011 nu am mai construit case, am vândut doar câteva parcele celor care doreau să-şi construiască în regie proprie. Am avut apoi noroc cu introducerea TVA de 5% la locuinţele noi, astfel că în 2011 am demarat construcţia caselor de tip C, case înşiruite, cum le spunem noi. Am zis, la început să construim trei, să vedem cum merge, acestea s-au bucurat de succes şi am mai construit trei”, mai spune Marius Ciurchea. Succesul noilor construcţii i-a determinat să continue şi să construiască şi o vilă cu şase apartamente.

Aceste ultime case au fost construite din surse proprii şi din avansurile plătite de beneficiari. Construcţia de case a continuat şi pe parcursul anilor următori, astfel că acum Arcada 1 cuprinde 44 de case individuale, o vilă cu şase apartamente şi un bloc cu 20 de apartamente. În plin şantier, în diverse faze de execuţie se mai află acum încă o vilă de şase apartamente şi şase case înşiruite. Mare parte

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE dintre acestea sunt ridicate din fondurile investitorilor, urmând să fie achitate prin programul „Prima casă”.

După patru ani de petiţii, sesizări şi intervenţii, în vara anului 2012 a fost modernizată strada Borhanci, arteră care face legătura cu oraşul, şi a fost extins transportul în comun. „Astea sunt două mari realizări ale noastre şi ale Asociaţiei Borhanci, deoarece de la noi până în satul Gheorgheni mai sunt câteva sute de locuinţe, zona continuă să se dezvolte, oamenii aceştia plătesc impozite şi taxe, era firesc să aibă un drum decent şi transport în comun. Avem în zonă patru grădiniţe, dar copiii de şcoală trebuie să ajungă în oraş şi nu toţi părinţii au posibilitatea să-i ducă şi să-i aducă zilnic de la şcoală”, adaugă Sorin Blaga.

Arcada 2 aşteaptă de doi ani

Ieşim din biroul firmei pentru a vedea terenul viitorului complex de case, Arcada 2, de pe strada Regina Maria. Pe această stradă există deja cîteva locuinţe, chiar şi o pensiune şi o sală de sport, dar asfaltul lipseşte cu desăvârşire. „În condiţiile în care strada Antim Ivireanu e plină, am depus la Primăria Cluj-Napoca documentaţia pentru PUZul necesar construcţiei complexului Arcada 2, pe strada Regina Maria. Dar merge îngrozitor de greu. Practic am început demersurile pentru PUZ încă de acum doi ani şi încă nu am ajuns la nivel de prevăzut şi spaţii verzi cu locuri de joacă, deşi casele au teren propriu. Proiectul a fost şi în dezbatere publică, sperăm să fie aprobat, deoarece noi aici (pe str. Antim Ivireanu, n. red.) terminăm anul acesta şi vrem să ne apucăm de celălalt proiect”, mărturiseşte Marius Ciurchea.

Curiozitatea ne face să punem o întrebare de profan: cât este de greu să construieşti o casă? Răspunsul vine instantaneu şi la unison din partea ambilor interlocutori: mai uşor şi mai repede decât să faci documentaţia! „Nu proiectele tehnice ridică probleme, cel puţin nu în cazul nostru. Problema este până obţii toate avizele necesare. V-am spus, PUZ-ul pentru strada Regina Maria e la Primărie de doi ani.

După ce va fi aprobat, vom trece prin furcile caudine ale autorizării. Adică întâi cerem certificatul de urbanism, procedură care durează vreo trei-patru luni. Apoi vine cererea pentru autorizaţia de construire, alte trei-patru luni.

Ajungem aşadar la minim şase luni pentru obţinerea documentaţiilor de urbanism, la care adăugăm cei doi ani de când stăm după PUZ”, ne lămureşte Sorin Blaga, completat rapid de partenerul său: „Construcţia unei case nu durează şase luni! Şi să nu uităm după ce construcţia e finalizată, mai stăm vreo câteva luni pentru recepţia lucrării, care se face de municipalitate”.

15

Sedako Group. Confort şi lux la preţuri accesibile

16

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sedako Group Timişoara a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa construcţiilor rezidenţiale, fiind la ora actuală cel mai mare dezvoltator imobiliar din zona de vest a României. de Laura M. BONDRILĂ

Sedako Group Timişoara a fost înfiinţată în 1994 şi a activat o bună perioadă ca agenţie imobiliară. Din 2007, întreaga activitate se concentrează pe dezvoltarea imobiliară. Contactul cu piaţa şi investiţiile constante în cercetare şi studii de specialitate au avut un rol esenţial în determinarea corectă a dimensiunilor şi preţului adecvat pentru fiecare locuinţă construită de companie. Acest aspect a făcut ca principalele proiecte dezvoltate în prezent de Sedako - complexul de blocuri IRIS şi cartierul rezidenţial SeÎn cei 20 de ani de prezenţă pe piaţa rena - să înregistreze progrese constante, imobiliară, Sedako a reuşit să adune chiar uimitoare am putea spune, până şi un număr impresionant de clienţi. în contextul crizei imobiliare care abia dă Între cele mai importante companii, semne uşoare de ameliorare. Secretul majoritatea străine, care au apelat acestui real succes este în principal seriode-a lungul timpului la serviciile zitatea şi consecvenţa.

Sedako se numără: AIG Life RomaSedako este primul și singurul dezvoltator nia, Alcatel, Arabesque Art Papel din Timişoara care a vândut integral 61 de Group SRL, Baumax, BCR, Cefin apartamente în primul bloc finalizat de Real Estate Timisoara şi Cefin Real companie, în cadrul proiectului IRIS 1 – Estate Sigma, Fagi SRL, Frigoglass în decursul anului 2009. Un an mai târziu Romania SRL, General Beton Roa fost construit şi finalizat, în noiembrie mania, Grupul CORA hypermar2010, cel de-al doilea bloc IRIS, cu 41 de ket, Hella AG, HVB Bank Romania, apartamente, din care 12 apartamente au Incontro Prefabricati, ING Barfost imediat vândute. ”Încrederea rings, Interliner Transport SRL, clienţilor care au cumpărat apartamente Metropolis Grup Bistriţa, Textile în blocurile IRIS, transformând acest House, Sofi Day Care, Plasses, complex rezidenţial în cel mai important Adecco şi multe altele. succes în domeniul dezvoltărilor imobi-

Portofoliu impresionant

liare din Timişoara, ne-a determinat să începem lucrările la IRIS 3”, explică reprezentanţii companiei.

Dimensiunile apartamentelor şi caselor construite de Sedako cât şi funcţionalitatea lor s-au stabilit în faza de lucrări de arhitectură în corelaţie directă cu cererea de pe piaţă, puterea de cumpărare şi dinamica acordării creditelor de către bănci.

Acesta este motivul pentru care Sedako, spre deosebire de alţi dezvoltatori imobiliari, livrează apartamente noi la cheie cu preţuri adaptate contextului imobiliar actual, respectiv circa 1050 de euro/ metru pătrat util. ”Întotdeauna preţurile Sedako se vor referi doar la suprafaţa utilă şi doar cu TVAul inclus, pentru a comunica simplu şi transparent cu clienţii”, mai arată reprezentanţii grupului. În ceea ce priveşte detaliile tehince, cum sunt alese proiectele de arhitectură, oficialii companiei spun că la dimensionarea suprafeţei unui apartament, cât şi a preţurilor de vânzare se ţine cont de indicatori imobiliari specifici pieţei locale. Mai exact, preţurile apartamentelor construite de Sedako Group vor fi întotdeauna direct relaţionate cu nivelul chiriilor de pe piaţa locală, lucru care face ca preţurile companiei să fie accesibile. Echipa de proiectanţi şi ingineri ai Sedako urmăreşte în proiectare şi execuţie flexibilitatea de compartimentare în aşa fel încât locuinţele să fie adaptabile la fiecare tip de familie şi situaţie specifică.

Suprafaţa utilă a unui apartament cu o cameră este de 45 mp la un preţ de circa 49.000 de euro (TVA inclus), comparabil cu un apartament de 2 camere confort II. care însă nu dispune de calitatea materialelor de finisaje şi calitatea izolaţiilor termice exterioare a blocurilor tip IRIS.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Serena, un cartier accesibil şi liniştit

În luna iulie 2009, Sedako a început construcţia primei case în cartierul rezidenţial Serena. Astăzi, cartierul numără aproape o sută de case de diferite tipuri şi dimensiuni. Dintre acestea, 55 au fost construite direct de Sedako, iar 35 în regie proprie. Fiind dezvoltat pe o suprafaţă de 50 ha de teren, Serena este unul dintre cele mai mari cartiere rezidenţiale periurbane din Timişoara şi va număra, la final, 482 de unităţi locative. Cartierul rezidenţial Serena este localizat la sud-est de Timişoara, între localităţile Moşnita Nouă şi Moşniţa Veche, la 2,8 km de ultima staţie de tramvai din faţa Complexului de birouri Optica. Drumul judeţean dintre Mosniţa Nouă şi Timişoara va fi în curând extins la 4 benzi, ceea ce va face ca traficul să se desfăşoare excelent.

Cartierul Serena cuprinde case cu suprafeţe utile medii, sub 120 mp, pentru că 80 % dintre cei care îşi caută în prezent o locuinţă se orientează către o casă medie din punct de vedere a suprafeţei, care presupune chetuieli mai mici, atât cu investiţia iniţială cât şi cu mobilarea şi întreţinerea lunară.

Proiectul Serena include 38 de modele de case, toate prezentate detaliat pe site-ul companiei, cu mai multe variante de funcţionalitate. De exemplu există modelul de casă Felicia care se vinde la cheie cu 91.700 de euro cu TVA inclus şi variantele acestei case Ana, Maria, Elena, Diana. Clienţii Sedako sunt, în general, oameni tineri, cupluri nou formate sau familii tinere cu copii, cu medie de vârstă până în 35 de ani, care lucrează în domenii ca: IT, finanţe, juridic, medicină, cu pregătire superioară şi care aleg să cumpere o casă cu o grădină de minim 612 mp în defavoarea unui apartament la bloc, arată statisticile realizate de companie.

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

17

Cea mai avantajoasă ca şi preţ dintre casele pe care le oferă Sedako în cartierul Serena este vila Miriana. Această casă compusă din living, bucătarie, 2 dormitoare, 2 băi, o terasă şi un balcon are suprafaţa utilă totală de 85,10 mp şi o suprafaţă de teren de 306 mp. Preţul acestei case este de 75.000 de euro, TVA inclus.

64 de pagini trimestriale despre agricultură în Transilvania. Căutați-l la standurile de presă.

18

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

More investment transactions

by Ionuţ OPREA

The investment volume for H1 2014 was of EUR 402.4 million for a transacted surface exceeding 692,000 sq m. This represents an increase of 222% versus H1 2013 and 17% over full volume for 2013. A total of 15 transactions were recorded, highest number since 2008, with an average volume size of EUR 26.8 million, similar to last year. Profile of transactions was quite diverse in terms of use (office segment leading with 58% of total volume), in terms of type of properties (prime properties generating 55% of total volume), in terms of buyer typology (developers and institutional funds the most active, out of which Globalworth generating 54% of volume). The type of properties transacted is quite diverse, ranging from prime properties (like Charles de Gaulle Plaza), to secondary properties (like Auchan Pitesti Gavana) and distressed properties (Pic Pitesti and Pic Oradea).

On the back of increased investors’ interest, prime yield for office segment compressed at 8%. Other prime yields stable. In terms of prime rent, evolution relatively stable: EUR 60/sq m/mth - shopping centre, EUR 18/sq m/mth - office and EUR 3.8 /sq

Investment volume for Romania in H1 2014 up 222% y-o-y, with an increased diversity in terms of type and use of the properties sold, as well as profile of buyers, according to the latest research about the capital markets from global property advisor CBRE.

Transilvania Grup Business published it’s second edition of the yearbook – “Catalogue of industrial, office and logistic facilities”, available for distribution and orders since 24th of July. Managers and readers from private or public sector, investors or consultants, real estate promoters, can use market analysis, offers and expertise of key regional companies, business opportunities, and discover new developments in Romania or in CEE / SEE markets.

For details: ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

m/mth- industrial. Razvan Iorgu, Managing Director CBRE Romania declared: “This increase in volume of investment deals comes on the back of increased investors interest in prime products, especially office and retail located in Bucharest. With attractive returns, a growing economy and demand from tenants’ steadily increasing q-o-q there are sufficient arguments for other major investment transactions to finalise in the next 6 – 9 months”. In respect to land transactions, we have observed also a rise in terms of number, volume value and type of properties sold. We have identified three major categories of buyers of land properties: retailers (mainly Lidl, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin) looking to buy properties in prime and secondary cities, industrial occupiers interested in plots of land for the development of factories (Dr. Oetker, Best Food, Continental) and real-estate developers securing prime properties in major cities for future landmark developments (NEPI, Globalworth and Kiseleff Development).

Retacom. Tot ce ține de fier. De 15 ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

19

de Florin Marcel SANDOR

Dificultățile de pe piața imobiliară și scăderea numărului de investiții au închis multe companii în ultimii ani. Totuși există în Transilvania și firme care au rezistat și chiar au înregistrat ușoare creșteri în această perioadă dificilă. Este și cazul firmei mureșene Retacom, important furnizor de materiale siderurgice, care a bifat recent împlinirea a 15 ani de activitate.

“Am început în 1999 cu un mic business în zona recuperării materialelor feroase, iar 2 ani mai târziu am decis să schimbăm profilul activității. Așa a apărut depozitul nostru de materiale siderurgice necesare pieței construcțiilor”, își amintește Szász Mihály, administrator și manager al firmei.

Prețurile atractive și atitudinea corectă față de clienți au așezat firma Retacom pe un drum bun, așa că următorii ani au adus o creștere treptată a volumului de materiale feroase comercializate și o diversificare a gamei de produse. De aici și noul slogan al companiei mureșene: “Tot ce ține de fier”.

Ultimii 5 ani nu au fost ușori nici pentru Retacom, însă firma mureșeană și-a consolidat poziția pe piața de profil din județul Mureș, cu ecou și în județele învecinate. Anual, de la Retacom pleacă spre diverși clienți aproximativ 6000 de tone de materiale din oțel, necesare pieței construcțiilor. Și echipa a crescut constant. De la 5 oameni în 1999 a ajuns la 30 de oameni.

Legat de performanțele companiei, managerul Szász Mihály a spus: “Am avut o creștere constantă. Lucrăm și cu firme mari, dar și cu mulți clienți mici. Cred că principalul nostru atu a fost corectitudinea. Clientul față de care ești corect, transparent, se întoarce la tine și data viitoare. Sigur, nu e deloc ușor, dar, dacă muncești serios, poți face față. Suntem printre puținele firme de profil din zonă care au rezistat concurenței marilor companii naționale. M-aș bucura să văd că un client alege să lucreze cu noi sau cu altă firmă locală, atunci când prețul la un produs nu este mai mare decât în alte companii venite din diverse județe ale țării. Cred că ar fi bine să gândim cu toții așa, pentru a sprijini economia

locală.”

Cei de la Retacom au investit în ultimii ani și în utilaje de debitare și îndoire, iar recent au format și o echipă care poate efectua lucrări de construcții metalice. O hală nouă, de mari dimensiuni, a fost ridicată în acest sens. Este un domeniu în care compania mureșeană intenționează să se dezvolte. De asemenea, investițiile din ultimii ani au vizat serviciile. Astfel, mai multe mașini de diverse mărimi stau la dispoziția celor care vor să transporte marfa cumpărată.

Timp și pentru sport

Pentru managerul firmei mureșene, activitatea zilnică nu înseamană numai gestionarea unei activități care vizează tone de oțel. Fost poloist de performanță, Szász Mihály a pus bazele unui club privat de fotbal, ACS Speranța, unde se pregătesc peste 300 de copii din județul Mureș. O parte din profitul firmei a mers în ultimii ani în susținerea clubului și construirea unor baze sportive. “Din păcate, la Târgu Mureș nu am avut parte de susținere, așa că am investit în baze sportive situate lângă oraș, la Livezeni și Ivănești. Împreună cu Eduard Bota, cel care coordonează latura sportivă a clubului, am pus bazele unei activități frumoase, care înseamnă multă muncă, dar și satisfacții. Avem în vedere construirea unui teren de joc cu suprafață sintetică, acoperit.

SC Retacom Este, cred, singura investiție de Târgu Mureș, str. Dezrobirii Nr. 13 acest fel din Mureș și din județele Tel. 0265-253739 învecinate”, a spus Szász Mihály.

E-mail: office@retacom.ro Pasiunea pentru sport a manageruwww.retacom.ro lui companiei mureșene nu s-a limitat la investițiile făcute pentru asociația sportivă pe care o conduce, el sprijinind financiar mai multe cluburi mureșene.

Legat de aniversarea a 15 ani a companiei Retacom, Szász Mihály a spus că este mulțumit de evoluția firmei și cu ceea ce reprezintă aceasta în piața de profil din Transilvania.

Managerul firmei mureșene are de gând să mențină nivelul vânzărilor și să dezvolte activitatea de confecții metalice. La mulți ani, Retacom !

România, pentru a treia oară la Expo Real WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

21

de Ionuț OPREA

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană organizează, pentru a treia oară, standul comun al României la ediţia a 17-a a târgului EXPO REAL - cea mai mare expoziţie europeană pentru proiecte imobiliare şi investiţii la nivel internaţional, www.exporeal.de - care va avea loc în perioada 6 - 8 octombrie 2014 la München.

Standul României a crescut de la an la an, la ediția din acest an urmând să fie prezenți șase expozanți pe o suprafață în creștere cu 20 % față de 2013. Anul trecut, expoziţia s-a desfăşurat pe o suprafață de 64.000 mp, reunind 1.663 de instituții și companii expozante. Acestea au adus în atenţia celor aproape 300 de investitori, fonduri de investiţii şi alte organisme de finanţare prezente la expoziţie numeroase programe de investiţii şi proiecte de infrastructură. Structura celor 1.700 de expozanți din 2013 arată o prezență semnificativă a companiilor dezvoltatoare de proiecte (19 %), a diferitelor regiuni de dezvoltare, orașe și comune (28 %), a investitorilor (9 %) și a finanțatorilor (5 %). Peste 36.000 de vizitatori de specialitate din 68 de țări au fost prezenți la ultima ediție a EXPO REAL. Dintre aceștia peste 70 % sunt persoane de decizie în cadrul companiilor pe care le reprezintă. Participanții la târg aparțin tuturor segmentelor de piață din domeniu: dezvoltatori de proiecte și manageri de proiecte; investitori și finanțatori; arhitecți și proiectanți; manageri de proprietăți comerciale; directori de expansiune; regiuni economice și orașe; consultanți și intermediari. Ei transformă această expoziție într-un eveniment unic pe Prezența României la această expoziţie contribuie în mod direct la consolidarea imaginii şi la îmbunătăţirea percepţiei investitorilor asupra României ca destinaţie investiţională atractivă. Vizibilitate și marketing de țară, punct de întâlnire cu investitori privați și instituționali, focus pe proiecte și investiții, platformă de prezentare a PPP, oportunități de networking cu jucători cheie și factori de decizie în industrie, informații direct de la sursă și transfer de know-how sunt doar câteva dintre beneficiile pe care standul comun al României la EXPO REAL le oferă expozanților! Pentru informații privind participarea în calitate de expozant sau vizitator la EXPO REAL 2014, vă rugăm nu ezitați să ne contactați. Contact: Rosemarie Negrea – Reprezentant EXPO REAL München în Romania, tel. 021 2079167 sau E-mail: negrea.rosemarie@ahkrumaenien.ro.

piața internațională. Evenimentul este însoțit de un program de conferințe de specialitate: în cele aproximativ 80 de simpozioane, conferințe și mese rotunde, 400 de experți vor dezbate tendințele actuale și inovațiile de pe piața imobiliară, ale investițiilor și finanțării, vor discuta despre proiectare și dezvoltare urbană durabilă: urbanizare inteligentă.

Despre AHK România:

Deutsch-Rumänische Industrieund Handelskammer Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană Str. Clucerului 35 et. 2 RO-011363 Bucuresti Tel.: +40 21 223 15 31 Fax: +40 21 223 15 38 E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care organizează, AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană. Pentru a vizualiza serviciile pe care le oferim, vizitați-ne la www.ahkrumaenien.ro.

Heba Cons, artizanul noii “bijuterii“ din Sovata

22

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrările de la Danubius Health Spa Resort Brădet ****, investiție de peste 7 milioane de euro au fost realizate de Heba Cons Sovata. Administratorul firmei mureșene, Kali Zoltán, ne-a oferit detalii despre lucrarea complexă finalizată în vara acestui an și despre compania pe care o conduce.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Cum aţi început activitatea şi cum a evoluat compania dvs.?

Firma a fost înființată în 1991, iar din 1995 lucrez cu asociatul meu, Bartha Sándor. Încercăm ca împreună să luăm cele mai bune decizii.

Activitatea noastră în domeniul construcțiilor a început în anul 1997. Am pornit la drum cu lucrări civile, dar ulterior ne-am mărit aria de lucru. Am avut, ca exemplu de lucrări mai importante, Fabrica de Mobila Târnăveni, a grupului Parisot, o investiție de peste 7 milioane de euro, Fabrica de Mobilă Sovata, Mora Mediaș, diverse construcții și reabilitări la Hochland, pentru care efectuăm toate lucrările importante, Ștrandul Lacul Ursu, pentru Danubius, Centrul de Conferințe, tot pentru Danubius, și, poate cea mai complexă lucrare a noastră, reabilitarea Hotelului Brădet, lucrare de peste 7 milioane de euro, finalizată la începutul verii. Am mai putea aminti construirea sau reabilitarea a numeroase vile și pensiuni.

Tot în domeniul turismului am început acum o lucrare amplă pentru firma Aluniș: o bază de tratament la Lacul Negru din stațiunea Sovata. Investiția se cifrează undeva la 1,5 milioane de euro. Aceasta ar trebui încheiată în vara anului viitor.

Ce ne puteți spune despre lucrarea de la Hotel Brădet?

A fost o lucrare cu un înalt nivel de dificultate, având în vedere dotările și standardele de care beneficiază hotelul.

Cu 88 de camere și 5 apartamente, centru modern de conferințe etc., Hotel Brădet a primit o infuzie de tehnică modernă de ultimă generație, pentru a oferi clienților condiții foarte bune de cazare, masă și agrement. Cerințele de calitate au fost foarte mari, cu tehnologie de ultimă generație, cu materiale și finisaje la cele mai înalte standarde.

Proiectul a fost foarte bine gândit și, din ce spune beneficiarul, executarea lucrărilor a fost una de calitate.

Mulțumim investitorului că a avut încredere în noi. Au lucrat aici în jur de 140 de oameni, având de respectat un termen clar de finalizare. Am reușit să îl respectăm și cred că și nivelul lucrării a fost cel scontat.

Care au fost elementele care v-au ajutat să rezistați pe o piață a construcțiilor dificilă?

Faptul că nu am lucrat cu statul, cu primării, în sensul că în toți acești ani am avut o singură lucrare pentru o primărie, cred că ne-a ajutat. Am făcut o selecție riguroasă a clienților, așa că nu am avut probleme deosebite legate de plăți, de neîncasări la termen. Lucrând, în general, în județ, am putut oferi prețuri bune, avantajoase pentru client. Avem mulți angajați cu vechime în firmă. Acest lucru înseamnă stabilitate și omogenitate, elemente importante și în domeniul construcțiilor. Avem o echipă bună, capabilă să abordeze orice fel de lucrare din domeniul nostru de activitate.

Ne-am promovat activitatea doar prin calitatea lucrărilor pe care le facem. Clientul mulțumit aduce și alți clienți.

Experiența și seriozitatea primează în domeniul nostru. Ne angajăm la lucrări la termen, ceea ce nu mulți constructori se încumetă să facă. Și ne respectăm termenele.

Ce noi provocări vă așteaptă?

Am avut recent solicitări în mai multe părți din țară, pentru lucrări în domeniul turismului, dar nu am luat încă o decizie. Faptul că ne caută clienții reprezintă încrederea pe care o au în potențialul nostru. Avem lucrări, avem o echipă bună și cred că în mare parte depinde de noi să rezistăm pe o piață dificilă, cum este cea a construcțiilor.

24

ZIUA REPUBLICII UNGARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Balneoclimaterica, investiție majoră la Sovata în 2014

SC Balneoclimaterica SA este cel mai important operator de turism din Sovata și, în același timp, una din cele mai mari investiții ungare în România. Fülöp-Nagy János, directorul general al companiei mureșene, ne-a oferit detalii despre investiţiile făcute în ultimul an la Balneoclimaterica și despre strategia pentru următoarea perioadă.

A consemnat Florin M. SANDOR Ce noutăți importante a adus anul 2014 pentru SC Balneoclimaterica SA ?

Societatea Balneoclimaterica a început sezonul 2014 cu două evenimente deosebite. Unul important nu numai pentru noi ci și pentru întreaga localitate și chiar pentru lanțul hotelier Danubius. Și aici m-aș referi la finalizarea lucrărilor de modernizare și ridicare a gradului de confort la Hotelul Brădet, care, fiind construit în 1983, avea nevoie de aceste lucrări. Consider că Danubius Health Spa Resort Brădet **** este o realizare deosebită, atât din punct de vedere al proiectului, al construcției, cât și, sper, din punct de vedere al nivelului serviciilor. Sper că în rețeaua stațiunilor balneare va fi hotelul numărul 1, pentru mulți ani de acum înainte. Am creat condiții de cazare și masă deosebite la acest hotel, care este legat cu centrul de tratament de pe lângă fostul hotel Sovata, acum Danubius Health Spa Resort Sovata, în așa fel încât cele două hoteluri clasificate la patru stele, Danubius Sovata și Danubius Brădet beneficiază de serviciile aceluiași centru de tratament, cel modernizat în 2002, extins ulterior și modernizat din nou în 2011. În acest fel putem veni în întâmpinarea cererii de pe piața turistică balneară, cerere care nu a fost diminuată de criza economică. Din ce în ce mai mult, această piață cere condiții de patru stele și mă bucur că am reușit să susținem investiția. Cu toate forțele ne vom concentra pe aducerea de turiști din est, din vest, din țară, ca să putem amortiza cât mai repede investiția și, în același timp, să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA REPUBLICII UNGARE

pregătim alte investiții care să ridice și mai mult gradul de atractivitate a stațiunii Sovata. Din reacțiile de până acum, am constatat că turiștii cazați aici, la noul Hotel Danubius Brădet, au fost foarte mulțumiți de condițiile de cazare și masă, de nivelul serviciilor.

A doua lucrare la care mă refeream la începutul discuției, vizează consolidarea și modernizarea plajei de la Lacul Ursu. Acum câțiva ani a fost făcută o lucrare de consolidare a plajei, a eșafodajului pe care se face plajă acolo, dar nu am ales cea mai bună soluție. Am realizat lucrarea din lemn de brad, dar fiind o esență moale, lemnul de brad nu a rezistat bine la coroziunea apei sărate din Lacul Ursu.

Acum trei ani am început, în trei etape, ultima fiind anul acesta, să refacem întreaga infrastructură de plajă, trecând din nou pe lemn de stejar. Este mai costisitor, dar mult mai durabil.

Cum a fost sezonul de vară 2014?

Din păcate, luna iulie a avut condiții atmosferice nefavorabile, care au afectat activitățile de agrement. Nu a avut de suferit, însă, din fericire, activitatea din cadrul hotelurilor și a restaurantelor. Gradul de ocupare a fost la parametrii pe care noi i-am estimat. Așa că am încheiat o lună iulie bună față de condițiile pe care ni le-a oferit vremea, iar august a fost o lună și mai bună. Luna august a avut condiții atmosferice deosebit de propice, așa că, întocmai unui vulcan care erupe, după ce au stat în așteptare în luna iulie, turiștii au venit în număr mare în Sovata, în august. Gradul de ocupare a fost foarte mare, în toată stațiunea și, din ce am constatat, și în localitatea Praid, probabil ca urmare a punerii în funcțiune a noului ștrand, numărul de turiști a fost foarte mare. Praidul și Sovata nu se concurează, ci se completează. Cei care vin la salină vizitează cu plăcere Sovata, iar cei care vin în Sovata merg să vadă salina, ca obiectiv turistic de mare interes.

Concluzionând, după 1990, anul acesta a fost unul în care în luna august toate lucrurile au funcționat la cota maximă.

De unde provin majoritatea turiștilor?

Constatăm, de la an la an, o creștere a numărului de turiști din Republica Moldova. Sunt turiști care au sejururi de 710 zile, cumpărând pachete de servicii turistice complete și complexe. Vin printr-un birou, Tromare, de la Chișinău, care a devenit cel mai mare partener al nostru. Este o agenție cu care lucrăm de peste 10 ani, din ce în ce mai bine. Sigur, pe primul loc ca număr de turiști sunt cei din România, apoi turiștii din Ungaria.

Ce urmează spre finalul anului? În septembrie avem câteva simpozioane cu care începem perioada de toamnă. Este perioada în care ne axăm activitatea pe simpozioane, conferințe și congrese din diverse domenii. Cum trecem peste toate acestea, vine revelionul și apoi ne pregătim pentru sezonul 2015.

Urmează și alte investiții?

Strategia aprobată de către boardul de conducere al Lanțului Hotelier Danubius este ca pentru următorii 3-4 ani să nu atacăm investiții majore, având în vedere investiția mare făcută la Hotelul Brădet. Deocamdată vrem să vedem care este efectul acestei investiții, cum este primită aceasta de către turiști. Încercăm să ne consolidăm din punct de vedere financiar pentru a viza o altă investiție de anvergură. Lucrări și investiții mai mici vor fi și în perioada care urmează. De exemplu, vom moderniza centrala termică a Hotelului Făget. În toamna acestui an vom construi pe hotel o centrală termică nou, modernă. Chiar dacă Hotelul Făget are două stele, turiștii

trebuie să beneficieze de condiții bune.

Mai avem câteva terase în preajma Hotelului Danubius Sovata pe care dorim să le extindem, să le modernizăm.

Sper ca în următorii 2-3 ani să putem construi acea piscină exterioară care făcea parte din investiția de extindere a bazei de tratament. La momentul respectiv s-a luat hotărârea să amânăm din considerente de prudență construirea piscinei exterioare. Nefiind o investiție de talia celei făcute la Hotelul Brădet, există posibilitatea ca în următorii 2-3 ani să putem construi această piscină, așteptată de turiști.

25

Sovata, atracție turistică și pentru Ungaria

26

ZIUA REPUBLICII UNGARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Înfrățit cu 7 orașe din Ungaria, orașul Sovata aduce anual zeci de mii de turiști din țara vecină.

Turiștii din Ungaria se află pe locul trei ca număr de vizitatori ai stațiunii Sovata, după români și moldoveni. Primarul orașului, Péter Ferenc, ne-a oferit detalii despre investițiile ungare din Sovata.

Care sunt cele mai importante investiții ungare în Sovata ?

Fiecare investiție din Sovata este importantă pentru oraș, dar dacă este vorba de Ziua Ungariei, trebuie să salutăm acele investiții care au la bază capital din țara vecină. Cea mai importantă, ca și nivel al investiției, este SC Balneoclimaterica, unde proprietar e Danubius Group din Ungaria.

Balneoclimaterica este compania cu cele mai multe locuri de cazare, este firma care deține și ștrandurile Lacul Ursu și Aluniș, are două baze de tratament, deci un potențial economic foarte mare. De fapt, este cea mai puternică firmă din Sovata, din acest punct de vedere. Investițiile făcute de Balneoclimaterica în Sovata au ridicat mult ștacheta în privința serviciilor turistice. Ei sunt ca și un vârf de lance. Serviciile mai bune oferite de Balneoclimaterica îi obligă oarecum și pe ceilalți operatori să ridice nivelul serviciilor. În consecință vin mai mulți turiști, așa cum am putut vedea și în această vară.

Revenind la Balneoclimaterica, sper ca în continuare cei de aici să facă investiții, pentru că mai sunt multe de pus la punct. Salut investiția de peste 7 milioane de euro făcută recent la Hotelul Brădet, o lucrare deosebită, care oferă servicii turistice la un nivel foarte înalt, și sper că profitul realizat de Balneoclimaterica se va întoarce în mare parte în alte investiții.

Mai sunt în Sovata și alte firme din domeniul turismului, cu capital maghiar ?

Putem aminti de Hotelul Pacsirta din Sovata, care aparține unei societăți românești, însă, într-un fel, este o investiție a OTP Bank. E un hotel mai mic, dar care oferă servicii la standarde foarte înalte. Și Pacsirta poate fi considerat un vârf de lance la nivel de minihoteluri și pensiuni. Este un exemplu bun pentru cei care vor să facă ceva frumos în domeniul turismului.

Vin mulți turiști din Ungaria la Sovata?

Ungaria se află pe locul 3 ca număr de turiști în Sovata, după România și Moldova. Avem înfrățiri cu 7 orașe din Ungaria, lucru care înseamnă o relație foarte bună de colaborare cu comunitățile din aceste orașe.

Anual, la nivel de școli, administrație locală, fundații și asociații culturale, la nivel de spitale, biserici există întâlniri, colaborări, tabere, competiții sportive comune, care toate au rolul de a ne face cunoscut orașul, obiceiurile și de a învăța, la rândul nostru, lucruri noi de la alții. Mai ales, elevii au numeroase activități cu colegii din orașele înfrățite, atât în Ungaria, cât și în Sovata. Cred că au cu toții de câștigat, iar noi ca administrație locală le oferim tot sprijinul pentru acțiuni comune. De Ziua Orașului Sovata avem numeroși musafiri din orașele înfrățite, iar noi la rândul nostru participăm la sărbătorile la care suntem invitați. Și acum avem oameni, care de Ziua Ungariei, sărbătorită în 20 august, participă la manifestări în Ungaria.

Profesional vorbind, am avut multe de învățat de la orașele înfrățite din Ungaria, pe linie de urbanism sau fond funciar, unde ei au o experiență mai vastă. La rândul lor, când vin aici, cei din Ungaria au ce să vadă. Ospitalitatea ardelenească, locurile de aici sunt extrem de apreciate de oaspeții din țara vecină. Iar relațiile de colaborare se transformă în multe cazuri în relații de prietenie. Aș aminti aici echipa de baschet old-boys din Sovata, ai cărei componenți au o relație de prietenie foarte strânsă cu jucătorii unei echipe dintr-o localitate înfrățită din Ungaria.

Prieteniile care se leagă, dar și deschiderea orașului spre noi perspective economice, prin întâlnirile cu oaspeții din Ungaria, cu posibili noi investitori, ne dau speranța unui viitor bun pentru orașul Sovata.

Ungaria, partener bronze WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA REPUBLICII UNGARE

27

Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se şi în anul 2013 pe locul 3 in totalul schimburilor comerciale ale României după Germania şi Italia. de Nicolae POP

În anul 2013, valoarea totală a schimburilor comerciale a atins 7.005,25 milioane euro, în scădere cu 4,49% faţă de anul 2012. Deficitul balanţei comerciale bilaterale a înregistrat o scădere faţă de 2012, atingând suma de 2.102,25 milioane euro. La data de 30 aprilie 2014, erau înregistrate în România 12.388 societăţi comerciale cu participare ungară la capitalul social, reprezentând un capital total investit de 670, 530 milioane de euro (1,94% din capitalul social străin investit în România). Ungaria ocupă locul 13 în clasamentul investitorilor străini din România. În Ungaria sunt înregistrate peste 7.200 de societăţi mixte ungaroromâne.

Starea economiei ungare

Deşi PIB-ul ungar a crescut cu 1,1% în 2013, nu a atins valoarea din 2011. Un rol important în evoluţia PIB-lui l-a avut agricultura (condiţiile favorabile meteorologice) şi industria construcţiilor. În a doua parte a anului 2013 a crescut exportul din industria auto cu 12%, astfel devenind sectorul cel mai important al exporturilor ungureşti. În ultimul trimestru au crescut şi serviciile, având în vedere creşterea

puterii de cumpărare a populaţiei în urma unor reduceri de tarife la utilităţile publice dictate de actuala guvernare. Însă un trend descendent s-a putut observa în domeniul imobiliar având în vedere creditele imobiliare neatractive oferite de băncile din Ungaria. În primele trei trimestre din 2013, au scăzut La recensământul ungar din 2011, investiţiile străine cu 1,713.1 miliarde 26.345 de persoane au declarat că de euro. La sfârşitul lunii februarie sunt de origine română, 13.886 de 2014, rata medie de schimb a monedei persoane au declarat limba română naţionale faţă de euro a fost de 309 ca fiind limba lor maternă, iar HUF pentru un euro. În luna mai 2013, 17.983 de persoane au declarat că Guvernatorul Băncii Naţionale Ungare folosesc limba română ca instru(BNU), a anunţat un program de crement de comunicare. Conform ditare a IMM-urilor de aprox. 1,6 mirezultatelor recensământului din liarde de euro, pentru stimularea 2011, minoritatea maghiară din creşterii economice, prin punerea la România numără 1.227.600 perdispoziţia băncilor comerciale a unor soane şi reprezintă 6,5% din totalul lichidităţi cu 0% dobândă, care ar urma populaţiei. sa fie folosite pentru acordarea de împrumuturi către IMM-uri, cu o rată a dobânzii de cel mult 2% pe an. În 2013, soldul balanţei comerciale a fost de 7 miliarde de euro, exporturile înregistrând o creştere de 2,2% (81,7 miliarde de euro), în timp ce importul a crescut cu 1,9% (74,7 miliarde de euro), faţă de 2012. În funcţie de destinaţiile geografice, 77% din exporturi sunt livrate ţărilor UE, iar 72% din importuri sunt achiziţii din statele UE. Principalele ţări partenere la export sunt: Germania, Austria, România, Slovacia, Franța, Italia, Cehia şi Rusia. Principalele ţări partenere la import sunt: Germania, Rusia, Austria, China, Slovacia, Polonia, Olanda şi Cehia. Principalii parteneri cu care Ungaria are deficit comercial sunt: Rusia (importuri de energie), China, Coreea de Sud, Taiwan şi Olanda.

Comunități

28

ZIUA REPUBLICII UNGARE

Resursa umană bine pregătită, marele avantaj al Regiunii Cluj WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie Româno –Maghiare Carpatia a fost decisă după şedinţa comună a Guvernelor României şi Ungariei din octombrie 2005. Despre activitatea acestei instituţii, vitală pentru investitorii maghiari, dar nu numai, ne vorbeşte Csigi Levente, preşedintele în exerciţiu al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Maghiară Carpatia. de Cornelia TRIF Domnule Csigi, Camera de Comerţ şi Industrie RomânoMaghiară Carpatia are deja ceva vechime. Retrospectiv privind, credeţi că îşi atinge scopul declarat la constituire?

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Maghiară Carpatia a fost înfiinţată la Cluj-Napoca în data de 10 martie 2006 la iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei şi cu sprijinul Guvernelor României şi Ungariei, deci într-adevăr are deja vechime.

Obiectivul principal al Camerei Carpatia este sprijinirea dezvoltării legăturilor economice dintre România şi Ungaria. Prin activitatea sa de zi cu zi, Camera Carpatia urmăreşte atingerea acestui obiectiv, deci putem să spunem că îşi atinge scopul declarat în actul constitutiv.

Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României, mai ales în această parte de ţară. La Cluj există, din informaţiile noastre, aproximativ 400 de firme cu capital maghiar. Care sunt motivele pentru care oamenii de afaceri aleg judeţul nostru şi nu se duc, spre exemplu, în Mureş sau Covasna?

Judeţul Cluj şi, mai ales, Cluj-Napoca se consideră centrul economic al Transilvaniei. Din punctul de vedere al investitorilor proveniţi din Ungaria este o alegere mai avantajoasă decât judeţele Mureş sau Covasna, nu numai datorită poziţionării sale geografice (este mai aproape de graniţa româno-maghiară), ci şi datorită ofertei diversificate de resurse umane. În legătură cu acest aspect putem remarca faptul că Clujul este cel mai important centru universitar din Transilvania şi de aceea oferă o gamă largă de experţi bine pregătiţi din diferite domenii profesionale. Fiind un centru economic al Transilvaniei, Clujul a fost ales ca şi sediu pentru camera bilaterală românomaghiară.

Câte firme cu capital maghiar sau mixt s-au înfiinţat cu sprijinul instituţiei pe care o administraţi?

Nu aş putea să vă zic un număr concret, sprijinul acordat la înfiinţarea societăţilor comerciale fiind doar unul dintre serviciile de gamă largă oferite de către Camera Carpatia. Firmele colaborează cu instituţia noastră nu doar la înfiinţare, ci şi după aceea, pe parcursul funcţionării. Mai mult sunt firme care ne caută după ce au fost deja înregistrate ca şi societăţi comerciale în România. Consider că important este faptul că încercăm să îndeplinim cererile clienţilor într-o manieră cât mai completă. În ultimii doi ani, de când sunt administratorul Camerei, am colaborat cu firme atât din Ungaria cât şi din România prin mai multe canale: prin organizarea diferitelor conferinţe, întâlniri de afaceri,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

seminarii, prin organizarea întâlnirilor directe B2B, prin consilierea de afaceri, fiscale şi juridice, prin intermedierea diferiților experţi (avocaţi, contabili, notari publici) etc. Deci îndeplinirea menirii Camerei nu poate fi măsurată prin numărul societăţilor comerciale înfiinţate cu ajutorul acesteia, gama serviciilor oferite de Camera Carpatia fiind mult mai largă.

La Cluj-Napoca funcţionează şi Consulatul General al Ungariei. Cât de mult vă ajută în activitatea dumneavoastră reprezentanţii acestei instituţii?

Avem o relaţie foarte bună cu reprezentanţii Consulatului General al Ungariei din Cluj. Colaborarea este mai intensă cu ocazia organizării diferitelor evenimente (conferinţe, întâlniri de afaceri etc.) şi cu ocazia promovării diferitelor evenimente organizate (schimbul de baze de date a întreprinzătorilor din Ungaria şi din România). În contextul colaborării la organizarea evenimentelor aş dori să remarc Forumul de Afaceri Româno – Maghiar pe care în ultimii doi ani l-am organizat împreună cu Consulatul General al Ungariei din Cluj şi ne pregătim să-l organizăm şi în toamna acestui an. Un alt eveniment important pe care l-am organizat împreună cu Consulatul Ungariei se consideră a fi conferinţa şi întâlnirea oamenilor de afaceri intitulată „Perspectivele Politicii Agricole Comune în perioada de programare 2014-2020”, organizată în primăvara anului 2013 cu ocazia Târgului Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Zootehnie, cunoscută şi recunoscută sub denumirea Agraria.

Care consideraţi că sunt principalele obstacolele/greutăţi pe care investitorii străini le au în România? Dar avantaje, există aşa ceva?

După părerea mea, cel mai mare obstacol în drumul investitorilor străini în România este schimbarea rapidă şi deasă a mediului legislativ, ceea ce face imposibilă proiectarea strategică. Pe de altă parte, marele avantaj al regiunii Cluj şi în general al României constă în existenţa resursei umane bine pregătite şi

ZIUA REPUBLICII UNGARE relativ ieftină şi în existenţa unei pieţe semnificative, mai ales din punctul de vedere al Europei Centrale şi de Est. Cum apreciaţi colaborarea cu administraţia publică locală şi cu mediul de afaceri clujean?

Administraţia publică locală şi judeţeană întotdeauna este deschisă în legătură cu solicitările şi ideile Camerei Carpatia.

Avem o cooperare bună atât cu Primăria Municipiului Cluj Napoca cât şi cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj. Un exemplu adecvat în acest context poate fi considerat conferinţa deja amintită, adică Forumul de Afaceri Româno - Maghiar, care se realizează în colaborare nu doar cu Consulatul General al Ungariei din Cluj, ci şi cu Primăria Municipiului Cluj Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj.

Ce sfaturi le daţi viitorilor investitori care vor veni în regiune?

Sfatul cel mai important pentru potenţialii investitori care intenţionează să vină în regiune sau, în general, în România ar putea consta în următoarele: este foarte importantă consultarea cu acei agenţi economici, instituţii, grupuri de interese care deţin informaţii relevante pentru investitorul potenţial şi pentru investiţia sa care urmează a fi realizată. În legătură cu acest aspect este de remarcat importanţa experţilor locali care au cunoştinţele şi experienţa adecvată pentru a îndruma investitorul potenţial provenit de peste graniţele României.

Un cuvânt pentru cititorii Transilvania Business.

Investitorul care vine de peste graniţele României şi, mai ales, investitorul provenit din Ungaria să caute neapărat Camera de Comerţ şi Industrie Româno – Maghiară Carpatia pentru a beneficia de gama largă de servicii a acesteia pe parcursul realizării diferitelor activităţi pe plan economic. Carpatia este o instituţie care formează o punte între întreprinderile din România şi din Ungaria prin sprijinirea realizării relaţiilor economice între ele.

29

“Revoluţia” Tabita Tour în transportul de persoane

30

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Familia Sighiartău a pus bazele Tabita Tour în urmă cu peste 10 ani în localitatea bistrițeană Șintereag cu doar un microbuz. La 12 ani distanță, afacerea care include întreaga familie a ajuns să revoluționeze piața transportului de persoane, prin investiții masive în parcul auto, printr-un soft unic în România, dar și printr-un terminal de îmbarcare/debarcare pregătit la Arad. de Bianca SARA La doar 39 de ani, Ioan Sighiartău conduce una dintre cele mai importante companii de transport de persoane din România. Tabita Tour este o afacere de familie dezvoltată pe parcursul a 12 ani, ce a ajuns să includă mare parte din familia Sighiartău.

Primele 6 luni ale anului 2014, Tabita Tour le-a încheiat cu o cifră de afaceri de aproximativ 28 de milioane de lei, în creștere cu 22% față de aceeași perioadă a anului 2013. De asemenea, în semestrul I, compania bistrițeană a raportat și o creștere cu 31% a vânzărilor biletelor de autocar.

Cu o afacere în continuă creștere, Tabita Tour nu s-a ferit de investiții, ajungând în ultimii ani să dețină unele dintre cele mai performante autocare de pe piața românească.

Pentru anul 2014, compania a alocat 2,5 milioane de euro pentru diferite investiții. Printre acestea se numără și achiziționarea de noi autocare, dar și dezvoltarea unui terminal de îmbarcare/debarcare a pasagerilor și achiziționarea unui sistem ERP, ce vine să optimizeze și să eficientizeze activitățile departamentului de transport.

După ce și-a făcut intrarea pe piața franceză, odată cu deschiderea primei agenții din Nisa, transportatorul bistrițean și-a extins parcul auto, achiziționând patru autocare noi, marca Setra Confort Class 500 și Mercedes Benz Tourismo 17RHD. Investiția s-a ridicat la aproape 1,3 milioane de euro.

Flota deținută momentan de Tabita Tour a ajuns la 61 de autocare de ultimă generație, valoarea lor totală trecând de 42 de milioane de lei. Dintre acestea 37 operează pe rute internaționale, iar 24 pe liniile interne. „Anual investim în modernizarea parcului auto, în tandem cu creșterea portofoliului de clienți sau dezvoltarea rutelor noi. Liberalizarea pieței muncii în Spania și Franța, coroborată cu multiplele campanii de fidelizare a clienților au dus la creșterea cererii pentru serviciile Tabita Tour și, implicit, la necesitatea de a ne extinde flota. Investițiile pro-

gramate pentru anul acesta sunt parte a planului de dezvoltare Tabita Tour, prin care ne dorim implementarea unor servicii menite să crească nivelul de confort și siguranța pasagerilor. Investim constant în dezvoltarea serviciilor sau în îmbunătățirea acestora, deoarece noi, transportatorii, avem obligația de a crește nivelul pieței, pentru a le oferi clienților experiența unei călătorii plăcute, mai ales atunci când drumul la destinație depășește sute de kilometri”, susține Ioan Sighiartău, director general al Tabita Tour.

Tabita Tour investește anul acesta aproape un million de euro într-un terminal de îmbarcare/debarcare în Arad.

Proiectul va fi implementat în proporție de 40% în acest an, restul urmând să se realizeze pe parcursul anului 2015.

De asemenea, compania a pregătit o investiție importantă și unică în România, menită să eficientizeze serviciul de ticketing și gestiune a pasagerilor. Este vorba despre implementarea unui soft pentru vânzarea mobilă a biletelor pentru rutele externe, care va permite urmărirea, în timp real, a activității de îmbarcare, repartizare și transportul pasagerilor.

Sistemul face parte din programul Enterprise Resource Planning (ERP), cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, valoarea totală a acestuia ridicându-se la peste 900 de mii de lei. Acesta este deja utilizabil.

Tabita Tour este o companie cu capital 100% românesc.

Transportatorul operează în special pe destinații ca Spania, unde are 23 de agenții, Italia, cu două agenții, și Franța cu o agenție. În anul 2013, în parteneriat cu Filadelfia Turism, compania a lansat curse charter cu autocarul pe destinații turistice din Europa sau Turcia.

La nivel național, compania are 37 de agenții și 253 de angajați, dintre care 144 de șoferi.

32

ZIUA FRANȚEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Investitorii francezi vor să participe la dezvoltare" Francois Saint-Paul:

E.S. Francois Saint-Paul, noul ambasador al Franței la București, a declarat la Sibiu, în cadrul primei sale vizite oficiale în Transilvania, că pregătirea profesională a tinerilor din România este o ”problemă generală” și a solicitat oficialităților sibiene sprijinul pentru dezvoltarea pregătirii profesionale pentru companiile franceze. de Cristiana FOTA universitar și preuniversitar în limba franceză, ca modalitate de sprijin pentru companiile franceze.

Primele declarații în română

Diplomatul francez a avut mai multe întâlniri oficiale la Sibiu cu reprezentanții companiei franceze SNR Rulmenți și ai autorităților locale și județene. În timpul întrevederii cu președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, ambasadorul Franței a subliniat importanța dezvoltării învățământului în limba franceză. Diplomatul este de părere că pregătirea profesională a tinerilor din România este o problemă națională, pentru care trebuie găsite soluții. ”Este o problemă generală partea de formare profesională pentru a permite întreprinderilor posibilitatea de-a angaja personal calificat. Companiile dezvoltă din ce în ce mai mult relații unilaterale cu universitățile și din punctul nostru de vedere am creat un liceu profesional la Făgăraș care este susținut de întreprinderi franceze. Cred că acesta este domeniul în care trebuie să aprofundăm găsirea de soluții”, a precizat E.S. Francois Saint-Paul. Noul ambasador francez s-a declarat încrezător în potențialui de dezvoltare a investitorilor francezi în România și pe viitor. ”Rolul investitorilor francezi este foarte important, acesta este în jur de 8-9 %, fără a număra investițiile care pot să vină prin alte filiere, cum ar fi cele prin intermediul firmelor olandeze. Partea investițiilor franceze în România a crescut în perioada dinainte de criză și după criză, ceea ce înseamnă că investitorii francezi vor să participe la dezvoltarea României și au încredere în România”, a spus E.S. Francois Saint-Paul. Dezvoltarea viitoare presupune, în viziunea diplomatului, ”politici publice adecvate și folosirea instrumentelor financiare structurale”. Oficialii sibieni au dat asigurări părții franceze în privința susținerii dezvoltării învățământului

Noul ambasador al Franței la București a făcut în timpul vizitei oficiale de la Sibiu, din luna iunie, primele declarații oficiale în limba română, după numirea sa în funcţie. El a vorbit despre importanța dezvoltării învățământului în limba franceză. ”Am discutat despre dezvoltarea și cooperarea dintre Franța și România, în special în regiunea Sibiu.

Avem investiții franceze și turism francez. Am subliniat necesitatea creșterii pregătirii limbii franceze în Sibiu și pentru asta trebuie dezvoltată o colaborare cu universitatea”, a declarat ambasadorul Francois Saint-Paul la Sibiu. ”Cu siguranță, aceste cerințe din partea franceză vor fi discutate atât la nivel universitar, unde lucrurile se mișcă mai rapid, dar și la nivel preuniversitar. Sensul este de parteneriat cu companiile franceze, să adapteze pregătirea în anii terminali la noile companii franceze, la tehnica și tehnologia pe care o au. Parteneriatul va fi prima dată cu cei de la SNR Rulmenți”, a precizat, după întâlnire, președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea. Ambasadorul Francois Saint-Paul s-a aflat în luna iunie la prima sa vizită oficială în județul Sibiu, la două luni după preluarea mandatului în România. Delegația franceză a avut întâlniri cu președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, și a vizitat compania franceză SNR Rulmenți.

”Rolul investitorilor francezi este foarte important, acesta este în jur de 8-9 %, fără a număra investițiile care pot să vină prin alte filiere, cum ar fi cele prin intermediul firmelor olandeze. Partea investițiilor franceze în România a crescut în perioada dinainte de criză și după criză, ceea ce înseamnă că investitorii francezi vor să participe la dezvoltarea României și au încredere în România”, E.S. Francois Saint-Paul.

ZIUA FRANȚEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CCIFER, lobby pentru afacerile franceze

33

de Cătălina STERIU, Responsabil Evenimente CCIFER

Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România (CCIFER) organizează în fiecare an o serie de acțiuni regionale, în câteva dintre cele mai importante orașe din România, cu scopul de a anima comunitățile de afaceri locale, de a facilita schimburile comerciale dintre companii și a crea oportunități de networking.

Astfel, începând cu 2012, CCIFER și-a intensificat prezența în provincie printr-o multitudine de evenimente adresate atât companiilor locale cât și societăților din București, în orașe precum: Cluj-Napoca, Brașov, Mioveni, Sibiu, Iași sau Timișoara.

Aceste acțiuni au fost organizate sub diferite formate, cum ar fi: vizite de uzină (Delphi – Iași, Tehnomat - Cluj-Napoca, ELBA și Leman Industrie – Timișoara, Compa – Sibiu etc.), ateliere tematice cu vizită de companie («Journée découverte Alcatel-Lucent» - Timișoara sau vizita la Centrul Tehnic Renault de la Titu), seminarii tematice («Securitatea în muncă», în parteneriat cu Dalkia Iași), întâlniri de afaceri ce reunesc de fiecare dată peste 50 de participanți (Speed Business Meeting Cluj-Napoca, 4 martie 2014), cocktailuri, întâlniri între furnizori și achizitori etc. În fiecare an, CCIFER organizează 6 astfel de evenimente regionale, iar în 2014 orașele vizate sunt: Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași.

CCIFER a fost creată în 1996 și reunește în prezent peste 420 de companii membre, cu o cifră de afaceri totală de 19 miliarde de euro (ceea ce reprezintă 14% din PIB-ul României). Acestea au, în total, 125.000 de angajați și reprezintă o gamă largă de sectoare de activitate ce compun țesutul economic local: de la bănci la industrie, trecând prin asigurări, domeniul hotelier, construcții, formare profesională, noi tehnologii, comunicare, firme de avocatură, pentru a aminti doar câteva. 17% dintre aceste companii sunt mari grupuri, 51% IMM-uri, iar 26% microîntreprinderi.

CCIFER face parte din Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie Franceze din străinătate, aparținând astfel unei rețele de afaceri internaționale prezente în 111 țări.

CCIFER vizează:

- Un dialog strâns cu partenerii publici și un feedback permanent din partea companiilor, prin intermediul mai multor grupuri de lucru - Competitivitatea, prin intermediul programelor de educație și formare profesională - Dorința de a atrage noi investiții pe piața românească și de consolidare a celor existente, prin identificarea permanentă de oportunități de business

34

PROIECT EUROPEAN

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

102 mil. de euro pentru infrastructura de apă din Alba

Compania APA CTTA Alba, furnizor de apă şi servicii de canalizare, a implementat în ultimii ani un amplu proiect european în valoare de 102 milioane de euro prin care a derulat investiţii în reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din cele mai importante aglomerări urbane din judeţul Alba. de Dan LUNGU

SC APA CTTA S.A., compania judeţeană de apă şi canalizare din Alba, a semnat, în luna noiembrie 2010, contractul de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba”, proiect în valoare de 102 milioane de euro care prevede investiţii în şapte aglomerări urbane din judeţ, respectiv Alba Iulia, Sebeş, Blaj, Aiud, Cugir, Ocna Mureş şi Cîmpeni. Proiectul este cofinanţat prin Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” şi presupune investiţii în extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă potabilă, precum şi în sistemul de colectare a apelor uzate.

Valoarea proiectului este de 102 milioane de euro din care peste 94 de milioane sunt fonduri europene, iar aproape 8 milioane este cofinanţarea societăţii asigurată printr-un împrumut bancar.

SC APA CTTA SA Alba are ca Pentru derularea acestor investiţii, dar acţionari Consiliul Judeţean Alba şi şi pentru gestionarea în comun a serconsiliile locale din cele 10 muviciilor de furnizare a apei şi de nicipii şi oraşe ale judeţului, respeccanalizare, 58 de localităţi din judeţ au tiv Alba Iulia, Abrud, Aiud, Baia de înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Arieş, Blaj, Câmpeni, Cugir, Teiuş, Interregională Apa Alba, al cărei Zlatna, Ocna Mureş. Societatea are preşedinte este primarul municipiului în componenţă 6 filiale înfiinţate de Alba Iulia, Mircea Hava. structura municipiilor şi oraşelor „Pot spune că pentru Alba Iulia şi întreg din judeţul Alba, fiecare având perjudeţul Alba contractul de finanţare a sonalitate juridică. fost o nouă reuşită. Am demonstrat încă o dată că investiţiile din bani europeni sunt prioritatea noastră şi reuşim de fiecare dată în acest domeniu. Eforturile autorităţilor din judeţ şi a Asociaţiei Apa Alba nu au fost de prisos, iar aplicaţiile noastre se dovedesc a fi eligibile şi extrem de importante pentru dezvoltarea durabilă a municipiului şi a judeţului”, a declarat primarul Mircea Hava, preşedintele Asociaţiei Apa Alba.

Despre SC APA CTTA SA Alba

Planuri europene

Lucrările de investiţii din judeţul Alba care au obţinut până la această dată cofinanţare prin POS Mediu 2007-2013 sau prin alte programe s-au dezvoltat pe baza unei strategii de investiţii (Master Plan) întocmit şi aprobat în 2009 şi revizuit în 2013, aferent unui orizont de timp cuprins între anii 2008 şi 2040, ce a vizat conformarea cu directivele europene relevante pentru sectorul apă-apă uzată, precum şi cu obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare, cu cele ale Programului Operaţional Sectorial Mediu şi cu politicile judeţene şi locale privind dezvoltarea acestei infrastructuri în judeţul Alba. În cadrul Master Planului se propune ca, până în anul 2018, judeţul să se conformeze la legislaţia europeană privind calitatea apei potabile şi reziduale în mai multe etape. Astfel, până la finele anului 2015, în aglomerările urbane cu populaţie mai mare de 10.000 locuitori, în proporţie de 100%, până la sfârşitul anului 2018 în aglomerările urbane cu populaţie între 2.000 şi 10.000 locuitori în proporţie de 100% şi parţial, în limitele fondurilor disponibile, în aglomerările umane cu populaţie sub 2.000 de locuitori. De asemenea, planificările strategice presupun ca până în anul 2040 să se finalizeze conformarea în restul aglomerărilor urbane cu populaţie sub 2.000 de locuitori, în funcţie de eficienţa investiţiilor şi suportabilitatea costurilor şi tarifelor de către populaţia comunităţilor locale.

Pentru atingerea acestor ţinte, serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să asigure generalizarea şi continuitatea serviciilor, furnizarea serviciilor în condiţii de siguranţă (siguranţa sistemelor şi a populaţiei beneficiare), adaptabilitate şi eficienţa operării pe termen lung, transparenţă în luarea deciziilor privind serviciile regionale de alimentare cu apă şi canalizare şi suportabilitatea costurilor şi tarifelor de către populaţie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţii ample

PROIECT EUROPEAN

35

Directorul general adjunct al societăţii APA CTTA Alba, Ioan Dreghiciu, spune că la propunerea investiţiilor din proiect s-a avut în vedere accesul încă redus al comunităţilor la infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile din aceste zone şi lipsa din anumite zone a facilităţilor de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Astfel, lucrările prinse în program presupun extinderea conductelor principale de apă pe o lungime de 2,1 kilometri, introducerea unei reţele noi de distribuţie cu o lungime de 13 kilometri, precum şi construcţia a 3 staţii de tratare a apei.

De asemenea, la finalul proiectului, reţelele de canalizare vor fi extinse cu 132 de kilometri, vor fi reabilitate pe alţi 16 kilometri, iar 57 de noi staţii de pompare a apei uzate şi 7 de epurare noi vor fi date în funcţiune.

Investiţii de 18 milioane de euro la Alba Iulia

Societatea APA CTTA SA a derulat în municipiul Alba Iulia investiţii în valoare de 18 milioane de euro din proiectul de mediu prin care a realizat o nouă staţie modernă de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare.

Valoarea investiţiei în staţia de epurare se ridică la 10 milioane de euro, fiind realizată de o asociere dintre două firme germane care au câştigat licitaţia organizată pentru această lucrare. La această investiţie se adaugă şi cea prin care reţeaua de canalizare din Alba Iulia s-a extins sau modernizat pe o lungime de 44 de kilometri, lucrări care se ridică la 8 milioane de euro. Cele două societăţi germane au lucrat pe plan local cu subcontractorul Hidroconstrucţia SA Sebeş.

Canalizare modernă la Blaj, Aiud şi Ocna Mureş

Proiectul implementat de APA CTTA Alba a presupus şi modernizarea canalizării în Blaj, Aiud şi Ocna Mureş.

La Aiud şi Ocna Mureş investiţiile s-au ridicat la circa 10 milioane de euro şi au presupus şi realizarea unor staţii de epurare a apei.

Staţia de epurare din Aiud deserveşte aproximativ 24.000 de locuitori, iar cea din Ocna Mureş 15.000 de locuitori.

La Blaj, proiectul a presupus, de asemenea, lucrări de extindere a reţelei de apă şi canalizare pe 50 de străzi şi construirea unei noi staţii de epurare, investiţiile depăşind 15 milioane de euro. O treime din bani au fost folosiţi pentru construirea unei staţii de epurare noi, iar restul pentru extinderea reţelei de canalizare cu peste 30 de kilometri.

„La sfârşitul celor 49 de luni de implementare a proiectului, aproximativ 7000 de blăjeni sunt beneficiari direcţi ai acestei ample investiţii în condiţiile în care, până la derularea acestor investiţii, doar 60 la sută dintre locuinţe erau racordate la sistemul centralizat de canalizare. Obiectivul principal este ca gradul de conectare la reţelele de canalizare din Blaj să atingă în final un procent de peste 90 la sută”, afirmă Gheorghe Valentin Rotar, primarul municipiului Blaj.

Dezvoltare durabilă prin acces la apă şi canalizare

Directorul general adjunct al societăţii APA CTTA Alba, Ioan Dreghiciu, a explicat că proiectul depus de companie s-a pliat perfect pe obiectivul global al POS Mediu, respectiv protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România prin conformarea cu prevederile directivelor de mediu. „Se urmăreşte reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantiOamenii de afaceri şi autorităţile tativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să din Ungaria şi din România vor să se concretizeze în servicii publice efiîşi coordoneze poziţiile şi în ceea ce ciente, cu luarea în considerare a prinpriveşte planificarea dezvoltării cipiului ,,dezvoltării durabile” şi a economice a Uniunii Europene în principiului ,,poluatorul plăteşte”. La fiperioada 2014 – 2020, pentru că nalizarea proiectului „Extinderea şi cele două ţări au multe interese coreabilitarea infrastructurii de apă şi apă mune. Deja există exemple de aruzată în judeţul Alba” se va asigura acmonizare a unor poziţii în ceea ce cesul la sistemele centralizate de apă şi priveşte Strategia Dunării. În de canalizare a unui număr semnificacondiţiile în care oficialii români şi tiv de locuitori din cele şapte cei maghiari vor avea poziţii coaglomerări urbane amintite. În acelaşi mune, există şanse ca ei să poată timp, se va realiza furnizarea de servicii influenţa negocierile într-o măsură de apă şi canalizare, la tarife accesibile, mult mai mare decât dacă ar face furnizarea de apă potabilă la un nivel acest lucru individual. corespunzător în toate aglomerările urbane, îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă, îmbunătăţirea managementului nămolului din staţiile de epurare, crearea de structuri eficiente de management al serviciilor de apă”, a spus Ioan Dreghiciu.

Acest proiect va fi finalizat în acest an, iar până acum au fost terminate investiţiile la reţelele de apă şi canalizare din Alba Iulia şi Aiud precum la staţiile de epurare din Alba Iulia şi Blaj.

Ce a însemnat proiectul în cifre?

Primul centru de învățământ dual, la Sibiu

36

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Cristiana FOTA

Sibiul preia modelul vestic și pune bazele primului centru de învățământ tehnic, unde tinerii au şansa să înveţe o meserie căutată pe piaţă. Învăţământul în sistem dual se va face, din anul școlar 2014-2015, la Colegiul Independenţa Sibiu și este susținut de municipalitate și mai multe companii germane.

Pentru a veni în sprijinul firmelor aflate în căutare continuă de personal calificat, municipalitatea sibiană a pus bazele primului centru de pregătire profesională în sistem dual din județ.

Primul pas al investiției l-a constituit acordul Municipiului Sibiu de-a face parte, în calitate de membru fondator, din Asociaţia Româno-Germană de formare profesională în sistem dual.

Asocierea profesională s-a constituit la iniţiativa companiilor SC Brandl – Ro S.R.L., S.C. Marquardt Schaltsysteme S.C.S., Clubul Economic German Transilvania şi S.C. Wittenstein S.R.L., firme care au nevoie de personal calificat.

Scopul asocierii dintre municipalitate şi companiile care au sucursale la Sibiu este de a participa activ la formarea profesională a elevilor şi la îmbunătăţirea calităţii calificării acestora. Asociaţia are ca scop pregătirea elevilor prin intermediul sistemului dual de calificare şi formare profesională. „Învăţământul dual este tocmai combinaţia dintre pregătirea teoretică şi cea practică şi de aceea am aprobat asocierea municipiului Sibiu cu cei patru inţiatori privaţi și sper ca acest proiect să fie un succes şi să atragă tinerii”, a declarat primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

Centrul de pregătire profesională va funcţiona în incinta Colegiului Tehnic Independenţa Sibiu, unde vor fi amenajate 12 săli de clasă şi laboratoare speciale pentru acest tip de învăţământ.

Municipalitatea sibiană susține investiţia cu 1.000.000 de lei, bani alocați pentru proiectare, execuţie, amenajare de săli de clasă şi laboratoare.

Burse private și loc de muncă asigurat

Noul sistem de învățământ implementat la Sibiu este înscris în sistemul de învățământ de stat gratuit, fiind susținut de Ministerul Educației Naționale. În plus, tinerii care aleg să învețe o meserie aici beneficiază, față de programele obișnuite ale ministerului, și de un sistem bursier privat.

Cel mai mare avantaj pe care companiile îl oferă este pregătirea tehnică și asigurarea unui loc de muncă după cei trei ani de studiu. ”Învățământul dual este subvenționat Anul 1 - 80% teorie, 20% practică de Ministerul Educației Naționale prin Anul 2 - 60% teorie, 40% practică acele burse profesionale în valoare de Anul 3 - 25% teorie, 75% practică 200 lei, plus o bursă din partea agenților economici, tot de 200 de lei.

Elevii vor face practică la agentul economic, iar la finalul cursului li se oferă posibilitatea angajării.

Ei sunt recrutați direct de companii”, a precizat Mirela

Ce presupune învăţământul dual?

Hanea, directoarea Colegiului Tehnic Independenţa.

Pentru început au fost înființate două clase, cu 56 de locuri, cu trei tipuri de specializări. În urma cererii companiilor din Sibiu, tinerii vor învăța meseriile de operator la mașină cu comandă numerică, sculer-matrițer și electromecanic utilaje și instalații industriale. „Pentru o parte din specializări am făcut demersuri la Ministerul Educației încă din iarnă, întrucât nu le aveam deschise”, a precizat directoarea centrului de pregătire.

După parcurgerea a două etape de înscriere, în lunile mai și iulie, doar aproximativ 80 la sută din locurile de școlarizare oferite au fost ocupate, ultima serie fiind programată pentru luna septembrie. ”Avem nevoie de oameni foarte bine pregătiți, de oameni care să fie capabili să răspundă cerințelor pieței, iar mesajul este ca tinerii să se îndrepte spre locurile unde se face meserie, unde se învață meserie și unde li se oferă o șansă”, a subliniat coordonatoarea centrului de învățământ dual de la Sibiu.

Laboratoarele vor fi dotate cu aparatura necesară de către firmele care au înființat Asocierea profesională de la Sibiu: SC Brandl – Ro S.R.L., S.C. Marquardt Schaltsysteme S.C.S., Clubul Economic German Transilvania şi S.C. Wittenstein S.R.L. Sibiul deschide al patrulea centru de pregătire profesională în sistem dual din țară, după Brașov, Alba și Timișoara.

38

AVIAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aniversare: 15 ani AAR Asociația Aeroporturilor din România (AAR) aniversează 15 ani. David Ciceo, președintele AAR, explică beneficiile și perspectivele membrilor. de Ionuț OPREA

Cum ați explica pentru publicul general, dar și în cadrul comunității din aviație definiția, menirea și rolul Asociației Aeroporturilor din România?

Asociația Aeroporturilor din România (AAR) este o asociație profesională și organizație neguvernamentală înființată la 22 aprilie 1999. În prezent, Asociația are ca membri permanenți 15 aeroporturi civile din România (Otopeni, București-Băneasa, Cluj, Timișoara, Bacău, Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, Oradea, Arad, Baia Mare, Satu Mare, Suceava și Tulcea) și 7 societăți comerciale cu activitate în domeniul industriei aviației civile care dețin calitatea de membri asociați (ROMATSA, Romanian Airport Services, UTI Grup, Menzies Aviation Romania, Airport Management & Construction, Geo Arc și LS Travel Retail Romania). Misiunea AAR este de a promova cooperarea, asistența mutuală și schimbul de informații în domeniul tehnico-aeroportuar, precum și de a reprezenta interesele membrilor săi în relațiile cu autoritățile publice, cu agenții economici, instituții, organizații și asociații din țară și

străinătate. Principalele activități se concentrează pe reprezentarea și susținerea punctelor de vedere ale aeroporturilor membre față de politicile și legile promovate de Ministerul Transporturilor și Autoritatea Aeronautică Civilă Română, transmiterea de noutăți din industria aviației civile și informarea continuă a membrilor, precum și organizarea de conferințe și întâlniri având ca tematică probleme actuale ale aviației civile din România. Cei 15 ani de existență împliniți anul acesta vin să demonstreze faptul că AAR a continuat de-a lungul anilor să se asigure că prioritățile proprii sunt aliniate cu nevoile membrilor săi și cu direcția strategică asumată rămânând, în același timp, o organizație suficient de flexibilă pentru a se adapta și a răspunde noilor provocări venite atât pe plan național, cât și internațional.

Asociația Aeroporturilor din România s-a dovedit a fi un partener de încredere, atât în relațiile cu membrii săi și alte companii din domeniul aeroportuar, cât și în dialogul cu instituțiile statului, deținând un rol important în dezvoltarea aeroporturilor din România și a aviației civile românești,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

consolidându-se ca și cea mai importantă organizație profesională în domeniul aviației civile și una dintre cele mai active pe plan european.

Care sunt în sinteză principalele proiecte derulate și rezultatele acestora?

Conferința și Adunarea Generală a Asociației Aeroporturilor din România s-a impus de-a lungul anilor ca fiind cel mai important forum de aviație civilă din România. Anul acesta, evenimentul va avea loc în perioada 24-26 septembrie, la Poiana Brașov. Ca în fiecare an, participanții vor fi reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Consiliilor Județene, Serviciului Român de Informații, Poliției Române și Poliției de Frontieră, Autorității Aeronautice Civile Române, precum și directori generali și manageri ai membrilor AAR și ai altor societăți comerciale cu activitate în domeniul aeroportuar din țară și străinătate. Lucrările conferinței se vor desfășura pe parcursul a două zile și sunt special concepute ca și actualizări dedicate situației prezente a aviației civile românești în contextul noilor tendințe ale aviației mondiale. De asemenea, vor fi realizate prezentări de către companiile prezente care vor aduce la cunoștința participanților ultimele inovații și tehnologii din domeniu.

Un proiect implementat cu succes de către AAR a fost cel finanțat prin Fondul Social European, POSDRU 2007-2013, ”Formare profesională în transportul aerian: securitatea în muncă și protecția mediului în utilizarea tehnologiilor moderne”. Proiectul s-a finalizat în luna iunie 2013, având ca rezultat formarea profesională, pe diverse teme de specialitate, a 631 de angajați din aeroporturi.

Cum apreciază conducerea AAR potențialul dezvoltării pieței de aviație în România și care sunt perspectivele de dezvoltare prioritare pentru membrii săi?

Transportul aerian reprezintă un sector vital pentru societatea și economia țării noastre. Acesta este un sector care împlinește mai multe nevoi ale societății de astăzi: asigură mobilitatea pasagerilor și mărfurilor, generează câștiguri și creștere economică, contribuie semnificativ la inovare și furnizează locuri de muncă care necesită aptitudini speciale, contribuie la siguranța și securitatea globală în general.

Creșterea traficului de pasageri pe aeroporturile românești de peste 6% în semestrul I 2014 față de aceeași perioadă a anului trecut reflectă creșterea cererii pentru transportul aerian la nivel european și în România, în special pe seg-

AVIAȚIE

Alte activități importante ale AAR sunt:

39

mentul transportului de pasageri.

Unele aeroporturi au înregistrat o creștere importantă a traficului aerian, iar în următorii ani se estimează un trend ascendent al acestui trafic și datorită investițiilor străine. Pentru a putea asigura dezvoltarea și creșterea continuă a industriei aviației civile, • contribuția la dezvoltarea legislației aeroporturile din România au nevoie naționale și europene în domeniul în principal de investiții în inaviației civile în vederea armonizării frastructură și în special de piste de acesteia cu tendințele existente pe aterizare-decolare noi. În prezent plan internațional există aeroporturi care au reușit • organizarea de consfătuiri pe proatragerea de fonduri europene pentru bleme economice, juridice și de perdezvoltarea infrastructurii: Iași, Orasonal, precum și pe probleme dea, Suceava, Craiova. Astfel de fontehnice și operaționale duri sunt necesar a fi accesibile • organizarea, în colaborare cu Auaeroporturilor și în perioada următoritatea Aeronautică Civilă Rotoare de finanțare 2014-2020, iar cu mână, a Reuniunilor Responsabililor susținerea Ministerului Transporde Securitate Aeronautică ai Aeroturilor, prin includerea acestui tip de porturilor din România proiecte în noul Master Plan General • organizarea periodică de întâlniri de Transport, aeroporturile din Româși ședințe între reprezentanți ai Minia vor avea posibilitatea de a demara nisterului Transporturilor, AACR și alte noi proiecte în vederea dezvoltării altor instituții de stat și directorii infrastructurii aeroportuare. O altă generali ai aeroporturilor perspectivă importantă de dezvoltare • organizarea de standuri expopentru aeroporturi este transportul inziționale și participarea la evenitermodal. Deși ponderea transportului mente interne și internaționale în aerian de mărfuri în totalul transportuvederea promovării aeroporturilor lui de mărfuri spre/dinspre România civile din România și a membrilor nu este semnificativă, acest mod de AAR transport este deosebit de avantajos în special pentru transportul expedițiilor rapide de mărfuri, al containerelor de mici dimensiuni, al mărfurilor ușor degradabile și al bunurilor periculoase. De aceea, dezvoltarea terminalelor cargo a devenit un obiectiv important în strategiile majorității aeroporturilor membre ale AAR. Date statistice arată că în România traficul de pasageri este de aproximativ 0,5 pasageri/locuitor comparativ cu 2,5 pasageri/locuitor în UE. De asemenea, țara noastră are un aeroport la 12.000 km pătrați față de un aeroport la 1.200 km pătrați în UE. Aceste date vin să susțină existența unui potențial ridicat de dezvoltare în aviația civilă din România.

40

AVIAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noua pistă, inaugurată oficial

În cadrul festivității de inaugurare a noii piste a Aeroportului Internațional Iași, ieșenii, publicul larg din întreaga Moldovă, dar și alți oaspeți din țară au fost invitați să asiste la un moment considerat “istoric” pentru dezvoltarea ulterioară a regiunii. de Nicolae POP Joi, 21 august, a avut loc inaugurarea oficială a noii piste de decolare – aterizare a Aeroportului Internațional Iași. Cursa care a inaugurat cea mai modernă pistă flexibilă din România a fost cursa Tarom RO 406 Roma – Iași, la aterizare. Pista veche nu mai este operațională începând cu 21 august, iar jumătatea sa nordică va fi folosită ca și cale de rulare. În continuarea modernizării Aeroportului Internațional Iași se va prelungi platforma de parcare a aeronavelor și se va construi un nou terminal, T3, care va fi operațional din primăvara anului viitor. Acesta va avea 3.600 mp, 6 birouri de check-in unde se vor putea procesa 320 de pasageri pe oră. “Am trimis invitații la oaspeți de seamă ce ne-am dorit să fie prezenți la festivitatea de inaugurare din 21 august. Toți ieșenii, dar și ceilalți potențiali beneficiari din întreaga Moldovă ai infrastructurii noastre aeroportuare vor aprecia investiția. Am parafat astfel începutul dezvoltării reale a Aeroportului Internațional Iași. Fără această investiție, comunitatea noastră ar fi devenit din ce în ce mai izolată, întrucât parametrii pistei vechi aparțin cu desăvârșire trecutului și am fi riscat să fim șterși complet de pe harta de interes a companiilor aeriene.

Am fost încântați că asocierea care a înaintat cea mai bună

ofertă tehnico – economică deține un portofoliu impresionant de mari lucrări și că a înțeles foarte bine exigența noastră și dorința de a avea cât mai repede această nouă pistă, operațională”, a declarat Marius Bodea, președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Iași. Lucrările la noua pistă flexibilă de la aeroportul Iași au început în 7 august 2013, câștigătoarea licitației fiind asocierea Max Boegl Romania, SC Vega '93 SRL și SC UTI Grup SA. Valoarea contractului este de aproximativ 139 de milioane de lei, fară TVA. Termenul inițial de finalizare era de 25 de luni, în acest termen fiind inclusă și proiectarea. Lucrările au inclus realizarea pistei de decolare - aterizare de 2.400 de metri, a căii de rulare, extinderea platformei și a drumului perimetral, precum și instalația de balizaj. În ultimii ani, mai multe companii aeriene anunțaseră că nu pot opera pe aeroportul din Iaşi atât din cauza calităţii precare a pistei cât şi a dimensiunilor reduse a acesteia, fapt care nu permitea aterizarea sau decolarea avioanelor în condiţii de siguranţă. După finalizarea noii piste, ar putea fi introduse zboruri de la Iaşi către Paris, Amsterdam, Bruxelles şi către o destinație din Spania.

Primul CET, la standarde europene de mediu

42

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Timişorenii respiră de câteva luni încoace un aer mult mai curat, după ce autorităţile locale au reuşit să implementeze şi să finalizeze un ambiţios proiect de retehnologizare a unuia dintre marii generatori de noxe din oraş. de Laura M. BONDRILĂ Compania Locală de Termoficare Colterm S.A., care este principalul producător şi furnizor de energie termică din oraş, împreună cu Consiliul Local al Municipiului Timişoara, a bifat de curând finalizarea unui amplu proiect de modernizare, cu finanţare europeană, demarat în 2008, în cadrul „Programului Operaţional Sectorial de Mediu axa Prioritară 3 – Sector Termoficare”. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 50 de milioane de euro, din care jumătate - fonduri UE, 45% - resurse financiare guvernamentale şi 5% - contribuţie locală. Proiectul, intitulat „Retehnologizarea Sistemului Centralizat de Termoficare din Municipiul Timişoara în vederea Conformării la Normele de Protecţia Mediului privind Emisiile Poluante în Aer şi pentru Creşterea Eficienţei în Alimentarea cu Căldură Urbană”, s-a axat în principal pe modernizarea cazanelor de apă fierbinte de la cele două CET-uri existente în oraş, Sud şi Centru, precum şi, implicit, pe rezolvarea unor probleme stringente de mediu. Mai exact, graţie acestor lucrări, se va îmbunătăţi simţitor calitatea factorilor de mediu, iar timişorenii vor avea o viaţă mult mai sănătoasă, vor respira un aer mult mai curat şi mai puţin poluat, ca urmare a investiţiilor în infrastructură impuse de politica de coeziune economicosocială a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte se va obţine astfel o scădere a concentraţiilor emisiilor de dioxid de sulf şi oxizi de azot, care depăşeau limitele maxime admise în municipiu, precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemului de încălzire, de care beneficiază aproape 70.000 de abonaţi.

"Peste tot în Europa, sistemul centralizat este cel care funcţionează, fiind mai viabil şi mai eficient decât cel individualizat. Fără acest proiect, Colterm nu ar mai fi existat, pentru că autorităţile de mediu ar fi impus închiderea centralei, deoarece noxele erau peste parametri admişi", a declarat directorul general al Companiei Locale de Termoficare Colterm S.A. Timişoara, Mircea Cristian.

Complet automatizat

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul de coeziune prin POS Mediu, din totalul de 205 milioane de lei (46,2 milioane de euro) fără TVA, contribuţia financiară nerambursabilă s-a ridicat la peste 95 de milioane de lei, iar cea de la bugetul de stat a fost de 86 de milioane de lei, în timp ce bugetul local a contribuit cu aproape 24 de milioane de lei. Notabil este şi faptul că, spre deosebire de alte situaţii când bugetul unei astfel de investiţii este adesea depăşit, în cazul de faţă s-a reuşit o economie de 50 de milioane de lei, respectiv 11 milioane de euro. “Prin acest tip de investiţii se îndeplinesc angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare şi implementare a acquisului comunitar aferent sectorului de mediu, municipiul Timişoara realizând un progres important în conformarea la normele de protecţia mediului

privind emisiile poluante în aer şi creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană", a precizat viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu. Lucrările au vizat, în principal, reducerea poluării aerului (reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi) cauzate de sistemul de termoficare, prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile, precum şi introducerea măsurilor de eficienţă energetică în vederea reducerii pierderilor de căldură şi energie la sursă.

Au fost modernizate şi retehnologizate opt pompe de transport termoficare CET Timişoara Centru şi CET Timişoara SUD, cinci cazane de apă fierbinte şi de abur şi a fost instalată o nouă unitate de desulfurare (la CET Sud) pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf.

Încă o investiţie

Dincolo de avantajele privind sănătatea populaţiei, proiectul are efecte directe şi asupra bugetului consumatorilor, întrucât prin intermediul acestuia s-a reuşit păstrarea preţului gigacaloriei la acelaşi nivel. “Din punctul de vedere al consumatorului final, cel mai important lucru din acest proces pe care l-am început în mai 2012 şi pe care îl finalizăm ca lucrări în momentul de faţă, înseamnă o menţinere la un preţ acceptabil a gigacaloriei produsă în mod centralizat, o menţinere care se desfăşoară în condiţiile în care preţurile la materiile prime au o creştere galopantă”, a mai adăugat Diaconu. De asemenea, autorităţile locale au anunţat că se va continua procesul de retehnologizare a punctelor termice şi a reţelei termice de transport şi distribuţie din oraş.

Reprezentanţii primăriei intenţionează să implementeze, împreună cu Colterm S.A., încă un proiect pentru reducerea pierderilor de pe reţea. Este vorba despre reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie. Pentru început se are în vedere reabilitarea a 30 de kilometri de reţea secundară, iar valoarea proiectului se ridică la 25 de milioane de euro.

Energie termo-electrică din deşeuri bio WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

43

de Laura M. BONDRILĂ

Primul incinerator din România de deşeuri bio se va construi la Timişoara, după ce luna trecută a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie a centralei. Investiţia a cărei finalizare va dura 24 de luni se ridică la 66 de milioane de euro cu TVA şi urmează să fie construită în partea de sud a municipiului de pe Bega, în perimetrul CET-ului din această parte a urbei.

Deşeurile pe care timişorenii le aruncă ar putea deveni în următorii ani o sursă importantă de energie, după ce autorităţile locale, împreună cu un investitor străin şi cu o companie din oraş au demarat un inedit proiect, care ar urma să funcţioneze pe principul: „Nimic nu se pierde, totul se transformă!”. Este vorba despre o premieră absolută pentru România, care, o dată implementată, ar putea deschide noi perspective şi ar putea chiar fi preluată şi de alte oraşe din ţară. Capitala Banatului a devenit, în ultimii ani, un adevărat deschizător de drumuri în privinţa energiilor neconvenţionale şi a utilizării tehnologiilor noi, de ultimă oră, în diferite domenii şi sfere de activitate. De această dată este vorba despre construirea unui incinerator de deşeuri bio, care va produce energie termică şi electrică. "Investiţia este prima de acest fel din România şi vizează arderea deşeurilor şi obţinerea de energie termică şi electrică. Energia termică va fi folosită în sistemul actual de distribuţie al oraşului, energia electrică rezultată va fi vândută sistemului energetic naţional, iar banii astfel obţinuţi vor constitui subvenţie la factura de energie termică", a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu. Potrivit edilului, viitoarea centrală va folosi combustibil ecologic şi va asigura, într-o primă fază, 15% din energia termică necesară oraşului, reducând, totodată, costul de producţie al energiei termice.

Paşi în proiect

Primele demersuri concrete au fost deja realizate. Pe de o parte a fost înfiinţată compania International Recycling Energy (IRE), care va gestiona activitatea incineratorului, iar pe de altă parte, a fost organizată licitaţia pentru desemnarea executantului acestui proiect de mare viitor. Societatea IRE, înfiinţată pentru a realiza şi gestiona acest incinerator, îi are ca acţionari majoritari pe Primăria Municipiului Timişoara şi societatea de termoficare Colterm, care deţin împreună 70 % din noua companie, în timp ce 30 % din business este deţinut de firma Raroma (o companie elveţiană înregistrată în Germania).

Un alt aspect demn de luat în seamă al acestei afaceri este faptul că municipalitatea are şansa de a i se rambursa 15 milioane de euro din investiţie de către Guvern. Potrivit primarului Nicolae Robu, "finanţarea este asigurată de câştigătorul licitaţiei, urmând ca, în termen de 20 de ani, primăria să-i plătească acestuia rate”. „După doi ani, se poate trece pe producţie efectivă; deşeurile vor fi sortate şi compostate, iar ulterior folosite drept combustibil. Va rezulta energie electrică, pe care o vom debita pe piaţa naţională şi vom încasa bani, dar va rezulta şi agent termic, în regim de cogenerare", a mai explicat edilul timişorean. Profitul obţinut din vânzarea de energie electrică şi agentul termic, în cadrul procesului tehnologic, va contribui la scăderea preţului gigacaloriei şi la o reducere cu 25% a facturilor

populaţiei. Durata de proiectare şi execuţie a centralei este de 24 de luni, de la data validării contractului, aşa încât la sfârşitul anului viitor Timişoara va avea primul incinerator bio din ţară, care produce energie electrică şi termică.

Masterplan în domeniul energiei

Timişul dispune, din acest an, de un masterplan în domeniul energetic care cuprinde un bilanţ de profil al judeţului. Prin intermediul acestuia, vor fi indentificate principalele deficienţe şi vor fi propuse soluţii pentru dezvoltarea sectorului energetic, mai ales prin exploatarea resurselor regenerabile de energie, precum biomasa sau energia geotermală.

Masterplanul oferă o imagine de ansamblu a situaţiei din domeniul energetic şi facilitează atragerea de fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020.

Potenţialul de energie din biomasă este unul important la nivelul Timişului, datorită activităţii agricole intense, însă adevărata "revoluţie" energetică a judeţului ar putea să o reprezinte exploatarea resurselor de energie geotermală, având în vedere potenţialul extraordinar existent în această parte a ţării.

Potrivit studiilor realizate de-a lungul timpului de specialişti, de apele fierbinţi din adâncuri ar putea beneficia locuitorii de pe jumătate din suprafaţa judeţului Timiş.

Estimările indică faptul că temperatura apei la o adâncime de 3.000 de metri atinge chiar şi 160 de grade în unele părţi, iar ca atare ar putea fi utilizată pentru producţia de energie electrică, iar acolo unde temperaturile sunt ceva mai scăzute, ar putea fi folosită pentru alimentarea instalaţiilor de încălzire a sute de gospodării.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

În mineritul Văii Jiului se dă stingerea!

45

de Carmen COSMAN-PREDA

Istoria mineritului în Valea Jiului se stinge pe zi ce trece. Dintr-o masă de peste 50.000 de oameni, câţi erau în timpul mineriadelor, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) – din care fac parte şi cele 4 mine viabile din Valea Jiului - abia mai are vreo 6.600 de oameni şi asta cu tot cu energeticienii de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni.

Doar o decizie politică mai poate salva Complexul Energetic Hunedoara, din care fac parte minele Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni, toate din Valea Jiului. Pentru celelalte trei, considerate neviabile prin prisma indicatorilor tehnico – economici şi incluse în Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului – istoria deja s-a scris. Conform acordului parafat de Uniunea Europeană, pentru exploatările de cărbune de la Petrila, Paroşeni şi Uricani punctul final se pune cel mult în 2018.

Zonă monoindustrială, Valea Jiului este dependentă de minerit, iar restructurarea industriei miniere a adus declinul. Aninoasa, prima localitate din România care şi-a declarat falimentul în instanţă, poate fi considerată „proiectul” pentru ce înseamnă oraşele zonei fără exploatarea cărbunelui: oraşe moarte, fără perspectivă, în care doar bătrânii mai rămân să aştepte sfârşitul. Cei care mai lucrează în minerit, în „zona viabilă” simt că ziua în care peste Valea Jiului se trage cortina este tot mai aproape.

Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de insolvenţă din cauza datoriilor acumulate şi a pierderilor din exploatare şi asta după doar doi ani de la înfiinţare şi după numai un an de la înglobarea unităţilor extractive declarate viabile. Complexul Energetic Hunedoara a fost gândit ca un tot – unitar: huila extrasă din Valea Jiului este arsă în cuptoarele Termocentralelor Mintia şi Paroşeni, iar produsul finit ajunge în sistemul energetic naţional. Din păcate, CEH este la un pas de insolvenţă. Pierderile CEH

au crescut de 6,1 ori în primul semestru faţă de perioada similară a anului trecut şi au ajuns la 167,47 milioane de lei (37,5 milioane de euro), arată datele prezentate de companie. De asemenea, afacerile companiei au scăzut cu 10% în intervalul analizat, la 346,47 milioane de lei de la 387,7 milioane de lei, cât erau anul trecut. În schimb, cheltuielile cu personalul au crescut de 3,7 ori, de la 40,23 milioane de lei la 149 milioane de lei, rezultat ce putea fi anticipat din moment ce numărul angajaților s-a mărit de 3,5 ori, de la 1.918 angajați în prima jumătate a lui 2013 la 6.738 de angajați în prezent. Sunt cifre reci, care însă exprimă realitatea dură, iar zona neagră rămâne industria extractivă, aducătoare de mari pierderi din exploatare.

Directorul CEH, Aurel Niculescu, este conştient că entitatea energetică trăieşte de pe o zi pe alta şi chiar recunoaşte deschis acest lucru. Crede că un plan de reorganizare ar putea ajuta societatea să meargă mai departe, atât pe partea minieră, cât şi pe cea de energie, pentru că vorbim despre un tot unitar. Dar asta înseamnă noi restructurări de personal şi restrângerea activităţii pentru cei care mai rămân în sistem. „În acest an vor fi concediați între 300 și 400 de salariați. În cea mai mare parte este vorba despre oameni care îndeplinesc condițiile de pensionare la cerere, nu anticipat.

Cea mai mare parte a posturilor vizate pentru reducere provin din divizia minieră. Este vorba, în principal, despre personal TESA și personal indirect productiv.

46

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O a doua etapă a reducerilor de personal va fi anul viitor.

Restructurările se vor face în funcție de gradul de funcționare a celor două termocentrale și, implicit, în funcție de cantitatea de cărbune care trebuie produsă”, a spus Aurel Niculescu.

Chinezii şi polonezii, priviţi ca salvatori

Dar, dincolo de tăieri şi reduceri, este nevoie de investiţii masive, mai ales în retehnologizare, iar Guvernul a explicat clar că banii trebuie să-i găsească chiar CEH-ul, în buzunarele tot mai sărace.

Pentru partea de energie, speranţele celor care conduc destinele CEH stau în îndepărtata Chină, de unde ar trebui să vină compania care s-a declarat interesată să participe la retehnologizarea Grupului 4 de la Termocentrala Mintia și la realizarea instalațiilor de desulfurare de la grupurile 3 și 4. O investiție cuprinsă între 200 și 220 de milioane de euro, pentru care se poartă negocieri de luni de zile. Directorul Niculescu spune că negocierile sunt avansate şi neagă informaţiile conform cărora s-ar fi ajuns într-un impas. Pentru minerit, în schimb, discuţiile s-au purtat cu polonezii, dar licitaţia a fost anulată în lipsa ofertei financiare absolut obligatorii. Polonezii de la consorţiul Kopex - Famur au fost şi singurii participanţi şi iniţial au fost declaraţi eligibili, deşi nu au prezentat oferta financiară, obligatorie pe lângă cea tehnică. Cei de la CEH sperau că oficialii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) îi vor lăsa să se strecoare pe lângă lege şi să meargă mai departe, dar nu a fost aşa. „Am trimis o adresă la ANRMAP Bucureşti să vedem dacă putem continua şi fără oferta financiară. Aproape două luni a durat să vină răspunsul, care a fost defavorabil. Nu puteam să mergem mai departe, pentru că riscam să ajungem la DNA. Dacă răspunsul celor de la ANRMAP era favorabil, era altceva, dar aşa nu putem continua”, a declarat directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drăgoi, care spune că se va organiza o nouă licitaţie. În acest caz, este vorba despe un contract de aproximativ 56 de milioane de euro, adică tocmai suma necesară pentru ca la unităţile miniere să fie aduse

echipamente performante. Anularea licitaţiei a venit după luni de negocieri între părţi şi amânări de termene, cu vizite deopotrivă în Valea Jiului şi în Polonia. În toată această perioadă, polonezii de la Kopex au promis că vor depune şi oferta financiară, dar nu s-au conformat cerinţelor stricte din caietul de sarcini, iar ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv. Polonezii ar fi trebuit să vină cu utilaje în valoare de 56 de milioane de euro, dar valoarea totală a creditului ce ar trebui acordat pe o perioadă de 10 ani este de 76 de milioane de euro. Pentru retehnologizarea minelor viabile este nevoie de complexe mecanizate, combine de înaintare în cărbune, în steril, dar şi staţii de degazare.

Ca acum 50 de ani

În minele din Valea Jiului se lucrează ca acum 50 de ani, iar investiţiile sunt considerate nu doar necesare, ci salvatoare pentru industria extractivă. „Dacă nu se investește în retehnologizare, activitatea se va închide de la sine. Încă mai avem exploatări sau abataje, în care se lucrează la fel ca acum 50 de ani. Asta face ca, acum, costurile de extracție a cărbunelui să fie ridicate. După retehnologizare, în 2016, sperăm să reducem aceste costuri cu cel puțin 40 la sută”, admite generalul CEH. Şi, în timp ce şefii minerilor vorbesc doar despre planuri, minerii au ajuns să îşi cumpere până şi banalele cuie. O spun chiar liderii lor, care au cerut demisia întregii conduceri a CEH, pentru management defectuos. „Noi în mină nu mai avem nici lucrurile de bază. Oamenii au ajuns să îşi cumpere cuie, lanţuri de drujbă, furtunele de perforat, vidiile şi alte obiecte care sunt necesare în activitatea de extracţie”, a precizat liderul minerilor de la Vulcan, Ion Ciubotaru. În plus, Petre Nica – preşedintele Sindicatului Muntele, care îi reprezintă deopotrivă pe ortaci şi energeticieni în relaţiile cu administraţia, a declarat că problemele vin şi din trecut: „Toate cele patru exploatări miniere au intrat în acest proces de fuziune dezbrăcate de tot ce înseamnă utilaj, piese de schimb pentru că în perioada de dinainte de fuziune, neavând acces la subvenţie, a trebuit să trăim doar din resurse proprii. Nu au existat bani pentru investiţii”.

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Se aşteaptă o decizie politică

De precizat, însă, că energia produsă de Complexul Energetic Hunedoara nu beneficiază de preţ reglementat, iar Guvernul aruncă pisica moartă în ograda Uniunii Europene.

Sindicatul Muntele spune că legea permite depăşirea constrângerilor europene invocate de Executiv şi cere instituţiilor statului român să intervină pentru a asigura continuarea activităţii la Complexul Energetic Hunedoara. „Statul român admite că CEH asigură securitatea sistemului energetic naţional. Cu toate acestea, CEH nu primeşte preţ reglementat pentru energia produsă, fiind invocate constrângerile legislative de la nivel european. Pe de altă parte, cei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei recunosc, printr-o adresă oficială, că există posibilitatea depăşirii legale a acestor constrângeri. Aşadar, ne aflăm iar într-un impas”, a declarat Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele.

Acesta este de părere că, până la obţinerea unui aviz de la Comisia Europeană care să permită statului român să sprijine CEH prin recunoaşterea unei cote de energie electrică reglementată, Guvernul României trebuie să consolideze sprijinul pentru entitatea energetică prin suplimentarea serviciilor de sistem. “Statul recunoaşte că suntem producător strategic în sistemul naţional. Acest sprijin intern reprezintă strict o voinţă a Guvernului”, a mai spus Nica. O decizie întârzie, totuşi, să apară, dar directorul Aurel Niculescu se declară optimist. „Problema Complexului Energetic Hunedoara este tratată cu mare atenţie. Există îngrijorare şi preocupare şi la nivel guvernamental. Urmează să propunem clar o serie de măsuri pentru redresarea economică. De exemplu, vom propune soluții prin care să creștem veniturile CEH fără ca acest lucru să se reflecte în facturile plătite de consumator, ci în reducerea profitului furnizorilor de energie”, a spus Niculescu. Acesta este de părere că entitatea energetică poate merge mai departe dacă soluțiile vor

fi agreate atât de Guvern, cât şi de autoritatea de reglementare în domeniul energiei.

Valea Jiului se depopulează

Situaţia din minerit se răsfrânge şi asupra comunităţilor. Lipsa de perspectivă îi alungă pe locuitorii Văii Jiului în alte zone, unde, parcă, viitorul este puţin mai roz. Garsoniere şi apartamente se vând pe preţuri de nimic cu toate bunurile din ele, iar oamenii speră că vor găsi o viaţă mai bună în altă parte. În anii comunismului, oamenii au venit aici din toate colţurile ţării, atraşi de salariile mari, lăsând în urmă tot ce au construit până atunci. Acum, tot mai mulţi pleacă din Valea Jiului spre zone unde există o speranţă pentru copiii lor. De data aceasta lasă în urmă case şi bunuri pe care le vând la preţuri de nimic, iar fenomenul migraţiei este mult mai pregnant în cartierele muncitoreşti, aflate în zonele periferice ale oraşului. Apartamente care altădată se vindeau cu 20 – 30.000 de euro nu mai interesează acum pe nimeni, deşi preţurile au scăzut dramatic. Este o situaţie similară cu cea din perioada imediat – următoare primului mare val de disponibilizări din minerit, din anii ’96 – ’97, când locuinţele au ajuns să fie vândute şi pe o ladă de bere. Preţul unei garsoniere în cartierul Aeroport din Petroşani a ajuns şi la 2.800 de euro, iar un apartament cu două camere, mobilat, se vinde şi cu 8.000 – 9.000 de euro şi asta în rate. Sumele pot coborî spectaculos pentru cei care plătesc cash şi cei mai mulți localnici spun că vând pentru că vor să plece în altă parte. „Preţurile vor mai scădea în general şi asta spun din 2009, când nimeni nu credea. Scad preţurile în continuare pentru că sunt foarte puţini cumpărători, extrem de puţini, aproape inexistenţi. Vom ajunge să nu mai putem să ne vindem proprietăţile. Poate 60% dintre cele pe care le-am vândut în ultimii ani sunt ale unor oameni care au plecat din Petroşani. Şi acum am câteva apartamente ale unor oameni care fie sunt pe picior de plecare, fie au plecat în Cluj, Timişoara, Bucureşti”, atrage atenţia Cristian Filipovici, agent imobiliar în Petroşani.

47

Regionalizarea fiscală la un an de la implementare

48

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La 1 august 2013, în România demara procesul de reorganizare a aparatului teritorial al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Acest proces a fost considerat finalizat la 15 mai 2014. Cum se vede acest proces după un an, într-un interviu cu directorul executiv al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Cluj, Mihai Costin. de Cornelia TRIF Ce a însemnat, de fapt, procesul de reorganizare al ANAF? Începând cu 1 august 2013, în baza actelor normative adoptate de Guvernul României privind organizarea şi funcţionarea ANAF, respectiv îmbunătăţirea funcţionării Agenţiei, a fost demarat procesul de reorganizare a aparatului teritorial al ANAF. Concret au apărut Direcţiile Regionale ale Finanţelor Publice (DRFP), direcţii organizate pe structura regiunilor de dezvoltare. Direcţia Regională Cluj acoperă judeţele Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud. Trebuie să precizez faptul că reorganizarea ANAF nu s-a produs peste noapte. A fost un proces de durată care a cuprins aprobarea structurii organizatorice şi apoi implementarea acesteia, chiar cu unele modificări impuse pe parcurs. Apoi s-a trecut la adoptarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi aşa mai departe. Practic au fost mai multe schimbări apărute pe parcurs, în funcţie de necesităţi. Există şi acum structuri teritoriale coordonate direct de minister, cum ar fi verificarea achiziţiilor publice, activitatea de inspecţie economico-financiară. Specialiştii din domeniu au venit cu propuneri pe parcurs, aşa că structura de organizare s-a adaptat. Acest proces s-a finalizat la mijlocul lunii mai, când a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiilor Regionale a Finanţelor Publice.

Acum a fost reorganizată şi Garda Financiară, atribuţiile sale fiind preluate de Direcţia Naţională Antifraudă, organizată pe aceeaşi structură ca şi DRFP. În acest moment putem spune fără riscul de a greşi că structurile sunt funcţionale şi că regionalizarea în România a debutat, cel puţin la nivelul ANAF. Concret, în acest moment, care sunt atribuţiile DRFP şi ce a mai rămas la nivelul judeţelor?

Direcţiile Regionale au preluat ceea ce numim servicii interne, respectiv contabilitate, resurse umane, financiar, audit intern, activitatea de contestaţii, servicii care, până la data reorganizării, existau în fiecare judeţ, iar acum funcţionează la nivel regional. La nivelul judeţelor a rămas activitatea de colectare, de inspecţie fiscală şi trezoreria, cu excepţia judeţelor unde îşi are sediul direcţia regională. La Cluj, fiind sediu regional, Trezoreria face parte din aparatul propriu al Direcţiei Regionale.

Desigur, reorganizarea a presupus şi o reaşezare a funcţiilor publice, au fost reduse un număr de posturi, nu extrem de multe, dar a existat o reducere a numărului de angajaţi. Nu aş putea să va spun exact câte posturi s-au redus, dar a existat o diminuare a numărului de funcţionari. Spre exemplu, prin reorganizare, noi am preluat şi activitatea vamală.

Concret am preluat activitatea a 12 birouri vamale de interior şi de frontieră, plus aparatul propriu al Direcţiei Regionale Vamale care era la Oradea. În acest moment, în

DRFP Cluj există 3085 de angajaţi, număr care reprezintă mult mai puţin decât totalitatea angajaţilor care existau înainte de reorganizare în structurile preluate.

Reorganizarea s-a făcut, structurile funcţionează, dar cum stăm cu colectarea veniturilor cuvenite statului?

Colectarea merge bine anul acesta. Regiunea Cluj, ca şi volum de colectare, în actuala structură de organizare, este a doua după Regiunea Bucureşti. Practic, la bugetul statului, cei mai mulţi bani sunt vărsaţi de ceea ce se cheamă marii contribuitori, apoi de Regiunea Bucureşti, urmată de regiunea Cluj. Aceasta, în condiţiile în care, anul acesta, 47 de firme clujene au trecut în categoria marilor contribuabili şi plătesc taxele şi impozitele direct la Bucureşti. Dacă şi aceste firme ar fi rămas la Cluj, altul ar fi fost volumul veniturilor. Totuşi, trebuie să recunoaştem că există o mişcare a contribuabililor de la judeţe către centru, dar şi invers. Ce trebuie să mai spunem, este faptul că 44% din totalul fondurilor colectate la bugetul de stat în regiunea noastră provine de la agenţii economici din judeţul Cluj. Pe locul doi, pe regiune, repet, este Bihorul, cu aproximativ 27%, urmat de Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.

Comparativ cu anul 2013, respectiv la şapte luni, care este situaţia încasărilor la bugetul de stat?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comparativ cu anul trecut, încasările au crescut şi pe regiune şi pe fiecare judeţ luat în parte. Au fost unele probleme cu încasările întâi la Maramureş, apoi la Bistriţa, dar, faţă de programul stabilit, pe luna iulie de 104,75 %, iar pe primele şapte luni cumulat pe total regiune avem încasări de 108,8 %. La nivelul judeţului Cluj, spre exemplu, în luna iulie am avut un program de încasări de 936 de milioane şi am realizat 981 de milioane de lei. De la începutul anului şi până la 31 iulie, la Cluj s-au colectat 2,3 miliarde de lei la toate bugetele, adică bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi cel al sănătăţii. La bugetul de stat s-au virat 1,2 miliarde de lei, la asigurări sociale 789 milioane de lei, la sănătate 309 milioane de lei şi 35 de milioane de lei la şomaj. „Vedeta” din punct de vedere a sumelor o reprezintă TVA-ul, care reprezintă 40 % din totalul veniturilor vărsate la buget de firmele clujene, respectiv 473 de milioane de lei.

Pe locul doi se situează impozitul pe venit, cu 405 milioane de lei. Sunt sume la şapte luni, iar colectările din ultima lună a intervalului ne fac optimişti în privinţa viitorului.

Trebuie să precizez, de altfel, că în luna iulie s-a înregistrat un record absolut la încasări, nu doar la nivelul regiunii noastre, ci la nivelul ANAF. În această lună s-au colectat la bugetul statului 18,4 miliarde de lei. Niciodată nu s-au mai reuşit asemenea încasări într-o singură lună.

Se poate spune că reorganizarea ANAF a fost de bun augur şi îşi arată roadele?

Această reorganizare nu a afectat decât în mică măsură activitatea de colectare, de inspecţie fiscală şi de trezorerie.

Spre bucuria noastră, anul acesta s-a înregistrat un progres în ceea ce priveşte colectarea atât la nivel de judeţ cât şi la nivel de regiune. Explicaţia nu constă doar în creştere economică, ci şi în îmbunătăţirea activităţii noastre. Cred că şi agenţii economici s-au conformat mai bine la plată,

INTERVIU

dar s-a datorat şi aportului de colectare şi de executare silită a rău-platnicilor. Pe de altă parte, în această perioadă s-au acordat şi o serie de eşalonări la plată, ceea ce asigură alimentarea bugetului cu unele sume în mod regulat. Pot spune că ANAF coordonează şi monitorizează acum mult mai bine activitatea fiscală. Desigur, reorganizarea aparatului nu se poate spune că funcţionează perfect, dar cred că s-a reuşit o eficientizare a activităţii. Să recunoaştem, exista un aparat supradimensionat, acum noile structuri sunt mai eficiente. Acum îşi intră în atribuţii şi noua Direcţia Naţională Antifraudă, fosta Gardă Financiară, care are drept scop combaterea evaziunii fiscale, sunt convins că pe viitor şi activitatea acestei instituţii va fi mult mai eficientă.

După cum sunt convins că şi reorganizarea ANAF va continua.

49

50

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2012-2014, plus de 53% la cazare pentru UNIVERS T

Hotelul „Univers T”, al cărui acţionar unic este Consiliul Judeţean Cluj, a avut în primul semestru din anul 2014 un grad de ocupare de 75%. Mai mult, unitatea a avut în trimestrul I 2014 o creştere a veniturilor totale, direct productive, cu 49% faţă de 2012 şi în creştere cu 15% faţă de 2013. de Cornelia TRIF Practic, într-o perioadă în care concurenţa pe piaţa hotelieră din Cluj-Napoca, precum şi criza financiară şi-au lăsat amprenta asupra domeniului hotelier, Univers T a reuşit să aibă o creştere sănătoasă. Rezultatele obţinute de echipa managerială instalată în toamna anului 2012 s-au concretizat la finele anului 2013 în situarea hotelului pe primele locuri în România şi pe primul loc în judeţul Cluj la categoria hoteluri de 3 stele.

4 Veniturile din cazare cu 53% față „Dacă până acum provocarea principală de 2012 și cu 17% față de 2013; a fost una de creştere a volumului 4 Veniturile la restaurant cu 44% activităţii şi a calităţii serviciilor noastre, limitările bazei noastre materiale şi facfață de 2012 și cu 16% față de 2013; tori externi specifici ne obligă să trecem 4 Veniturile din micul dejun cu la o consolidare a strategiei. Provocarea 63% față de 2012 și cu 11% față de noastră este de a creşte preţurile medii 2013; practicate la cazare, în aşa fel încât 4 Veniturile din minibar cu 43% preţurile noastre să reflecte în mod real față de 2012 și cu 14% față de 2013; calitatea deosebită a serviciilor pe care le 4 Veniturile din închirierea sălilor oferim. Acest lucru l-am reuşit până de conferință cu 83% față de 2012 acum în 2014, când, deşi am avut o și cu 14% față de 2014; creştere a gradului de ocupare cu 5 % faţă de anul anterior, am reuşit, totuşi, o ajustare a preţului mediu pe cameră şi, totodată, ne-am păstrat atitudinea pro activă faţă de sprijinirea evenimentelor cultural-artistice, sportive sau caritabile din judeţul Cluj”, a precizat Valentin Lungu, directorul complexului Univers T. Un avantaj incontestabil îl reprezintă poziţia hotelului: la câteva

Creșteri:

minute de aeroport, aproape de centrul oraşului, în vecinătatea unui mare complex comercial şi a unor instituţii academice prestigioase şi prezenţa în imediata vecinătate a celui mai modern parc de agrement din oraş, de curând reamenajat pe malul lacului Gheorgheni. Acest parc se află pe terenul proprietate a S.C. Univers T S.A., iar la amenajarea acestuia, societatea a contribuit indirect cu aproximativ 25 % din suma totală investită, în baza contractului de asociere cu Iulius Mall Cluj. „Finalizarea Iulius Parc la finele lui 2013 ne-a creat noi oportunităţi de atragere a clienţilor din Cluj-Napoca. În această vară am mărit terasa de pe malul lacului la peste 100 de locuri şi am instalat corpuri de iluminat ambiental, care creează seara o atmosferă deosebită. Tot în această vară, am instalat un sistem performant de sonorizare special pentru exterior şi rezistent indiferent de condiţiile meteorologice. De asemenea, aş vrea să amintesc că avem muzică live de o calitate excelentă, în fiecare miercuri şi duminică în intervalul 19.00 la 22.00”, a mai spus Valentin Lungu.

Vechiul Club, la doi paşi de redeschidere

Pentru perioada 2014-2015, managerul Univers T este la fel de ambiţios şi intenţionează să demareze ample lucrări de renovare-modernizare la amfiteatrul cu o capacitate de circa 310 de locuri şi la spaţiile anexe. ,,Acestea reprezintă a doua etapă a programului de renovare-modernizare a complexului hotelier, precum şi demararea lucrărilor la modernizarea bazei sportive. După modernizare, vor fi două terenuri de tenis acoperite, două în aer liber, iar un teren de tenis va fi transformat în teren de fotbal sintetic. Acestea vor fi dotate cu nocturnă şi vor avea servicii conexe precum duşuri, vestiare, băi, parcare, încălzire (cele acoperite), închirieri echipamente sportive etc.

Deasupra clădirii cu servicii va fi creată o terasă unde se vor putea servi băuturi diverse, deserturi, mici gustări etc. În perioada 2015-2016, preconizăm redeschiderea unui local de renume pentru Cluj-Napoca, Clubul Univers T, în cazul în care acest lucru se va dovedi oportun pe piaţa locală, dar este posibilă şi amenajarea unui centru SPA în acelaşi amplasament. În plus, dorim amenajarea cabanei de la Călăţele Pădure, pentru a putea fi reintrodusă în circuitul turistic”, conchide directorul general Valentin Lungu.

54

HOBBY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Emil Morariu. Pasiuni de milionar de Alin BOLBOS

După ce trec de un anumit nivel, unii oameni de afaceri români își cumpără elicopter sau jet, alții yacht, alții case la Viena sau în Caraibe. Târgumureșeanul Emil Morariu a preferat să revină la pasiunile din copilărie: porumbeii și caii de rasă.

Ajuns la 60 de ani, cu investiții de zeci de milioane de euro în energie, logistică, turism, industria mobilei, agricultură afaceri de care au grijă fetele și cei doi gineri -, Emil Morariu, fostul acționar de la Bere Mureș, are în sfârșit timp pentru marile sale pasiuni din copilărie: porumbeii și caii. Complexul construit pentru aceștia pe domeniul de la Bărdești întrece imaginația unui columbofil ori iubitor de cai obișnuit.

foarte încântat că după o viață de muncă, a venit vremea să mă reîntâlnesc cu pasiunile mele din tinerețe. Tot ce vedeți aici, și nu au fost puțini banii investiți în acest domeniu, am făcut din pasiune. Cheltuielile curente, participările la competiții, medicii, jocheii, oamenii care întrețin acest loc, toate depășesc posibilitățile unui om obișnuit și de aceea mă bucur că succesul din afaceri mi-a oferit șansa să îmi pot permite finanțarea acestor hobby-uri”, explică Morariu.

O zi obișnuită pentru Emil Morariu începe în cabana de bușteni construită pe domeniul din fața casei de la Bărdești.

De aici, scufundat într-un fotoliu, omul de afaceri își supraveghează pe fereastra largă sutele de porumbei care locuiesc în cuștile frumos aliniate, iazul pe care înoată păsări colorate și căluții scoși la antrenament de doi jochei profesioniști. Totul într-o armonie perfectă. Complexul dedicat activităților ecvestre a fost construit în ultimul an, iar standardele sale arată grija pe care stăpânul o poartă valoroaselor sale patrupede. De câteva ori pe an, acestea participă la concursuri naționale și internaționale, iar Morariu le însoțește peste tot, alături de jocheii care îl reprezintă. La fel face și cu porumbeii, de altfel, cu care participă la competiții în mai multe țări din Europa. “Sunt

În plus, timp liber are cât își dorește. Afacerile sunt pe mâini bune – cele două fete și ginerii se ocupă de 80% din business - și în general merg strună. Dezamăgirea vine însă tocmai din domeniul pe care Morariu a mizat foarte mulți bani: energia regenerabilă. "Am investit o mare parte din ce am realizat la Bere Mureș (35 de milioane de euro, reveniți lui Morariu după vânzarea fabricii către Heineken, în 2008) în energie verde, iar acum sunt în situația în care am o mulțime de certificate verzi pe care nu le pot vinde. Stau călare pe certificate verzi”, descrie, plastic, Morariu, cu ochii spre calul campion ieșit la antrenament. “Avem cam 2-3 milioane de euro blocați în certificate verzi. Sunt investiții pe care le-am încetinit din cauza faptului că nu putem vinde certificatele verzi și nu ne putem recupera măcar o parte din investiție”,

Locul care definește fericirea

Copiii au preluat ștafeta în afaceri

HOBBY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

spune Morariu. Noroc că celelalte investiții ale familiei s-au dovedit mai inspirate. Fabrica de mobilă Mobex, unde Morariu deține cca. 15% din acțiuni, se descurcă rezonabil, Hotelul Privo, de 4 stele, recent inaugurat în Târgu Mureș, și-a câștigat deja o mulțime de fani, parcul logistic din Târgu Mureș e în plină dezvoltare, clădirea de birouri din același oraș are chiriași importanți, afacerile derulate la Brașov merg bine – existând acolo chiar un proiect tip Privo, afacerea Supercoop Târgu Neamț, una dintre cele mai importante societăți în regim cooperatist ca volum de investiții, este o surpriză plăcută. În plus, Morariu a ochit un domeniu din nou drag sufletului său, agricultura. Familia sa deține de curând 15% din societatea Fruvinus SA, care are în patrimoniu 500 de ha de teren la Isaccea, în județul Tulcea, și care a avut în 2013 o cifră de afaceri de 1,2 milioane lei.

“Avem investiții într-o societate axată pe agricultură, unde

deținem 15%. Încă nu am început real activitatea în acest domeniu așa că nu pot să povestesc cum este, suntem la început. La Isaccea, în Tulcea, unde avem această investiție, se află și o parte din afacerile noastre cu energie verde”, povestește Morariu.

Familia, noua echipă

Să predai ștafeta către tânăra generație nu este ușor, iar majoritatea oamenilor de afaceri preferă să facă acest lucru treptat, transferând practic business-uri la cheie către moștenitorii lor. Emil Morariu a avut o altă abordare și a dat mână liberă copiilor să își creeze propriile business-uri, după propriile idei, el asigurând doar finanțarea. "Toată viața am lucrat în echipă, iar acum familia este noua mea echipă", spune Morariu.

55

Ţinutul Edenului mioritic WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TIMP LIBER

57

La 23 de kilometri de Bucureşti, departe de lumea dezlănţuită a marelui oraş se află o oază destinată mişcării în aer liber, aventurii, distracţiei şi relaxării alături de prieteni, de familie sau de unul singur. Toate acestea se numesc cu un singur cuvânt: Edenland. de Alice Valeria MICU Peste 20 de hectare de pădure tânără, de aproximativ 70 de ani, cu alei şi drumuri au fost transformate în cel mai sigur parc de aventuri din România. Doritorii beneficiază de 11 trasee alcătuite din tiroliene şi jocuri, prin asta înţelegând platforme, căţărări pe perete, scări sau frânghii, treceri în echilibru, suspendaţi, la care se adaugă biciclete, mese de tenis de masă, locuri de joacă pentru copii, tir cu arma şi cu arcul, teren de paintball şi atracţia unică, edenjump. Să sari în gol de la 15 metri de pe o platformă, cu o coardă fixă, înseamnă curaj şi multă adrenalină, chiar dacă, după câteva balansuri, un angajat al parcului care asistă la această săritură te va coborî apoi cu coarda până la pământ.

Am văzut aici părinţi cu copii de-o şchioapă care deprindeau tainele tirolienei şi parcurgeau un spaţiu special pentru începători de zeci de ori. Mai încolo, primele trasee destinate adulţilor începători şi copiilor însoţiţi. Pe avertizare am putut citi că înălţimea minimă pentru traseul respectiv este de 1,5 metri. Aşadar totul este aranjat şi planificat meticulos. Tot aici o tânără mamă îşi învăţa fiica să joace tenis de masă, iar năpârstoaca ţinea într-o mână paleta şi în cealaltă un căluţ de jucărie. Cam aceasta e atmosfera la Edenland. Deasupra capului vâjâie căţărători experimentaţi cu tiroliene, suspendaţi la înălţime şi solicitându-şi la maximum capacităţile fizice pentru o traversare dificilă pe corzi în balans, la capătul cărora picioarele aveau ca unic punct de sprijin nişte discuri metalice.

Spuneam că este cel mai sigur parc de aventuri din România şi când spun asta mă refer la existenţa unei carabine speciale care se introduce la începutul traseului şi se scoate la ieşire, alături de o carabină mobilă şi de cea pentru tiroliană. Linia vieţii se numeşte acest sistem, iar carabina fixă este zaza. A costat cu peste 30.000 de euro mai mult decât cea clasică.

Ea permite siguranţa maximă a utilizatorului pe traseu, cu condiţia respectării indicaţiilor de care fiecare turist beneficiază înainte de intrarea pe trasee. Un angajat al parcului face instructajul de 8-10 minute explicând şi supraveghind ca toată lumea să cunoască, să înţeleagă şi să manevreze corect carabinele prinse de hamul montat amatorilor de aventuri la Edenland.

Construirea parcului a început în urmă cu doi ani, anul trecut au fost inaugurate primele şase trasee, iar anul acesta, începând cu 29 martie a fost dat în folosinţă spaţiul, care suferă transfomări continue. Cei doi asociaţi, Sorin Gheţe şi Alex Tudor au pus la bătaie fondurile financiare proprii, unul extinzând afacerea cu schele, celălalt cu rezultatul a peste şase ani de muncă în domeniul bancar. Investiţia a costat până acum multe sute de mii de euro, iar firma care a proiectat în funcţie de teren şi a executat totul este una franceză. Traseele şi jocurile au fost analizate şi decise împreună, iar lor li s-au adăugat trei căsuţe în copac, utilate complet şi amenajate, dotate cu dormitoare pentru adulţi, cu baie individuală şi cameră pentru copii, toate cu sistem de încălzire propriu. Practic, de-a lungul întregului an, parcul poate fi vizitat de dimineaţă până la apusul soarelui şi se

poate locui în el, distracţia şi aventura fiind la cote maxime.

Deşi nu există legislaţie românească pentru asemenea obiective, cei doi asociaţi au apelat la cea europeană şi în deplin respect faţă de natură, fără să taie niciun copac au construit un parc cu sisteme demontabile, încât, la finalul activităţii totul va rămâne intact.

L-am însoţit la Edenland pe Florin Arjocu de la www.

Drumliber.ro şi am străbătut împreună parcul, el pe trasee, iar eu cu camera foto, încercând să surprind momentele de bucurie, dar şi de efort ale turiştilor şi vă pot spune că singurele insatisfacţii întâlnite acolo au fost ale celor care s-au văzut depăşiţi fizic de gradul de dificultate al traseelor. A, nu v-am spus, traseele poartă nume de maimuţe, au culori şi grade de dificultate diferite, dar există şi un traseu numit veveriţă, care presupune printe altele străbaterea unui culoar alcătuit dintr-o reţea de frânghii.

E o nebunie, nu vezi cum trece timpul şi te trezeşti că pleacă microbuzul pus la dispoziţie gratuit de organizatori şi mai stai până la următorul!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TIMP LIBER

Parc de distracţii, modernizat cu bani europeni

59

Investiţie de 6 milioane de euro

de Carmen COSMAN-PREDA

Nu mai puţin de 6 milioane de euro vor fi pompate pentru modernizarea singurului complex turistic cu tematică militară, Arsenal Park Orăștie – judeţul Hunedoara, ridicat pe teritoriul unei foste uzine de armament. Investiţia este derulată din fonduri europene şi presupune realizarea unui parc de aventură în interiorul complexului.

Proiectul de modernizare este unul generos şi se întinde pe durata unui an, însă investiţia a demarat deja. Valoarea totală a proiectului de la Arsenal Park este de 27.642.394,85 lei, din care asistența tehnică nerambursabilă este de 12.076.423,39 lei. Proiectul de la Arsenal Park este cofinanțat prin REGIO. De la Fondul European de Dezvoltare Regională vine 55,33% din sumă, bugetul de stat acoperă 4,67%, iar restul reprezintă contribuţia beneficiarului (40%), în baza contractului de finanțare încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Banii vor fi folosiţi pentru construirea unui loc de joacă pentru copii, a unui parc de aventură – traseu de cățărare în copaci, cu șase trasee de diferite dificultăți, pentru copii și adulți, formate din peste 70 de platforme și dispozitive amplasate la o înălțime de până la 25 de metri. Totodată vor fi realizați 9 kilometri de piste de biciclete și plimbare, asfaltate, un tur pentru sporturi extreme ce va avea o înălțime de 40 de metri. De pe acest turn va pleca cea mai lungă tiroliană din țară, în lungime de 600 de metri. Tot pe acest turn va funcționa un dispozitiv Powerfan cu ajutorul căruia se va putea face bungee jumping. Tot în cadrul proiectului, la Arsenal Park se va construi un patinoar sintetic, un skate parc din beton, dar și un centru de agrement pentru călărie și un centru SPA. ”Întreaga structură care se va crea prin intermediul proiectului va funcționa ca un tot unitar, fiind destinată atât turiștilor care vor utiliza și serviciile de cazare din cadrul Arsenal Park, cât și turiștilor interesați doar de componenta de agrement. Structura de agrement care face obiectul proiectului, va cuprinde centru SPA, sală multifuncțională, loc de joacă pentru copii, traseu de cățărat în copaci, piste pentru biciclete, turn pentru sporturi ex-

treme, skate parc”, spune Marius Cristescu, preşedintele Bega Grup şi reprezentantul Arsenal Park.

Banii sunt investiţi „cu bătaie” lungă, iar reprezentanții parcului de aventură speră că, în acest fel, complexul își va consolida poziția ca principalul loc din România de desfășurare a team-building-urilor, de divertisment și de petrecere a timpului liber. ”Avem în vedere extinderea capacității de cazare până la 400 de locuri și executarea unui foraj de apă termală pentrul alimentarea SPA-ului și pentru încălzirea întregului complex”, a mai spus Marius Cristescu.

Cifrele oficiale arată că anul trecut s-au cazat la Arsenal Park 35.000 de turiști, complexul fiind vizitat de alte 40.000 de persoane. Anul acesta au intrat pe poarta complexului cu 17 la sută mai mulți clienți față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar aproximativ 15 procente din numărul total de vizitatori au fost străini din Ungaria, Serbia, Croația, Germania, Danemarca și Statele Unite ale Americii.

Complexul de vacanţă, ridicat pe teritoriul unei foste fabrici militare, include 200 de locuri de cazare, de la paturi amplasate pe afeturi de tun sau în TAB-uri, la camere simple sau apartamente în vile. În complex se practică diverse activităţi, printre care instrucţie militară, lupte de airsoft şi paintball, tir cu arme foc, cu arme de airsoft şi paintball, tir cu arcul, plimbări cu transportorul şenilat, concursuri de drezină, închiriere maşini de golf, biciclete, go-kart bikes, segway etc. Spa-ul Arsenal Park dispune de o sală de fitness, saune finlandeze şi cu infraroşu, o piscină cu dispozitive de masaj în apă şi cu înot contracurent, o cameră de relaxare şi camere pentru masaj şi tratamente corporale.

Băile Boghiş revin pe harta balneară

62

travel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Staţiunea termală Băile Boghiş se află în zona de nord-vest a României, mai exact în comuna sălăjeană Boghiş. Din punct de vedere geografic, Boghişul este situat în depresiunea Barcăului, pe valea pârâului cu acelaşi nume, între Munţii Plopiş şi Măgura Şimleului.

Trei foraje cu ape minerale sulfuroase, sodice, bicarbonatate şi termale, la temperatura de +42 grade Celsius alimentează staţiunea, cărora li se adaugă trei foraje cu apă rece (potabilă).

Băile Boghiş sunt cunoscute pentru tratarea deficienţelor locomotorii, ale sistemului nervos periferic, artrozelor, poliartrozelor, a bolilor ginecologice, a colitelor biliare şi a litiazelor renale.

După ce anul trecut Elena Udrea a achiziţionat 50% din acţiunile Staţiunii Băile Boghiş, administratorul grupului de Firme Vidalis, Lia Stanca, şi Elena Udrea au decis investiţii majore şi intenţionează să facă din Băile Boghiş o staţiune de cinci stele. Luna mai a fost dedicată modernizării zonei ştrandurilor, care au fost reabilitate. Acum, turiştii care ajung la Boghiş pentru relaxare şi recuperare au acces la patru bazine moderne, din care unul pentru copii, dotate cu diferite efecte: fântâni de apă, hidromasaj, tobogane, inclusiv figurine gonflabile plutitoare, concepute special pentru cei mici. Condiţiile de cazare sunt moderne, de patru stele şi, potrivit Elenei Udrea, investiţiile vor continua cu modernizarea bazinului din interior şi a spaţiilor de cazare în cursul anului viitor. Clădirile au 4800 de metri pătraţi suprafaţă desfăşurată, numărând 150 de camere. Investiţia cuprinde o suprafaţă mult mai mare, de 12 mii de metri pătraţi şi va include un centru SPA, o zonă wellnes, o piscină acoperită şi o piscină exterioară cu dublu acces, inclusiv din interiorul hotelului, sală de conferinţe şi restaurant, precum şi alte zone destinate servirii turiştilor la cele mai înalte standarde. Dacă prima etapă a investiţiei s-a realizat din capital propriu în părţi egale, pentru hoteluri se vor face demersuri în vederea accesării de fonduri europene, necesarul total fiind de 2.400.000 de euro.

Bazinul mare a fost compartimentat în trei elemente: una destinată copiilor, o zonă de relaxare pentru adulţi şi una de

tratament prevăzută cu umbrare şi cu spaţii speciale pentru şezut în apă. Celălalt bazin este de adâncime mixtă destinat adulţilor, are amenajată o zona cu instalaţii de hidromasaj şi una cu ţâşnitoare. ”Eu sunt cumva sălăjeancă prin faptul că particip la dezvoltarea staţiunii Băile Boghiş şi consider cumva că judeţul Sălaj este mai apropiat de mine decât celelalte”, a declarat Elena Udrea, care a continuat: „Vorbim despre un concept nou de bazin, o zonă destinată tineretului, bazin cu jocuri pentru copii. Vrem să vină aici nu doar persoanele cu diverse afecţiuni, ci şi tinerii, în căutare de distracţie, şi familiile cu copii”.

Deşi se estimase finalizarea lucrărilor şi deschiderea staţiunii odată cu timpul frumos, propice distracţiilor în aer liber la băi, atât de îndrăgite de sălăjeni, abia din 7 august ne putem bucura de efectele terapeutice ale apelor sulfuroase de la Boghiş într-o staţiune nouă, ce se doreşte a rivaliza cu staţiunile din ţara vecină, Ungaria. „Am pornit de la un proiect mic şi am ajuns la unul foarte mare, atât ca şi bani, cât şi ca şi timp. Iniţial am zis că deschidem la 1 mai, apoi în 15 mai şi, tot aşa, am ajuns să sperăm că vom deschide în 11 iulie.

Cel puţin aşa promite constructorul”, afirma Elena Udrea. „Nu m-am aşteptat ca aici, la Boghiş, lucrurile să fie aşa de complicate, adică am sperat că este ceva mai uşor, că e o modernizare simplă, însă o staţiune care n-a fost reabilitată de 20 şi ceva de ani desigur că avea nevoie de mai mult decât de o simplă modernizare, aşa că proiectul s-a tot prelungit în timp şi în costuri, ceea ce desigur că a generat oarece dificultăţi”, a mai precizat aceasta. Ştrandul a oferit aproximativ 100 de locuri de muncă, iar turiştii trebuie să scoată din buzunar 20 de lei pentru adulţi în cursul săptămânii şi 25 de lei în weekend, iar pentru copiii sub 12 ani, taxa este de 10 lei în timpul săptămânii şi 15 lei în weekend.

ILV AN

W.T RA NS

WW

SS .RO

INE

US

IAB

ines s

Tran bus silvania

Cultural

64

EDITORIAL

Spaţiile iubirii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Cărţile au apărut pentru a fi văzute, atinse, luate în palme şi duse în fotoliu, pe o bancă din parc, pe canapea, în tren ori direct pe iarbă, la plajă, în avion ori în hotel. Oamenii citesc aşteptând, visând, sperând, de la primele ore ale dimineţii până la asfinţitul soarelui, dar şi în nopţile de lungi insomnii. În sala de aşteptare, în concediu, acasă ori pe drum, un roman ne este prieten statornic, ce nu are nevoie de curent electric, de o versiune nouă de program, nu-i e somn şi nu-l doare capul. Cartea suportă cu resemnare mâzgălelile cu pixul ori cu creionul pe care cei mai pasionaţi dintre noi le facem, ca să marcăm ceea ce ne-a impresionat, îndură cu stoicism paginile îndoite în lipsa unui semn de carte, dar cea mai eroică suferinţă a unei cărţi este lipsa unui cititor. O carte trăieşte atâta timp cât cineva o deschide şi citeşte din ea, în rest, timpul este suspendat undeva, pe un raft, în aşteptarea unei mâini providenţiale care să o readucă la viaţă. Cineva spunea odată că cititul generează dependenţă asemănătoare cu fumatul, deosebirea fiind că nimeni nu-ţi va cere vreodată să te laşi de citit.

Trenurile sunt cea mai vastă şi mai plurilingvistică sală de lectură. Între o călătorie de trei ore cu maşina şi una de cinci ore cu trenul o aleg mai mereu pe cea din urmă, când mă detaşez de sporovăiala din jur cu căştile pe urechi şi muzica preferată picurând în ureche sunete alese, iar eroii unui roman cu destinele lor ori poemele vibrante mă însoţesc până la destinaţie.

Când citesc, nu mai sunt eu, uit cine sunt şi pătrund în viaţa mea paralelă, unde sunt înconjurată de prieteni, vieţi, întâmplări, sentimente, vii şi morţi trăind laolaltă cu timpul.

Să spuneţi precum Polonius, observându-l pe Hamlet: „E nebun, însă-i nebunie bine chibzuită”.

Luăm cu noi din ceea ce citim cuvinte şi gânduri, le ducem mai departe, le arhivăm în sufletul nostru şi atunci când viaţa ne întâmpină cu inevitabile situaţii, ne agăţăm de ele precum de geamanduri. Cânta Fiorella Mannoia în piesa „Ceea ce nu spun femeile”: „Ne ţin tovărăşie anumite scrisori de dragoste, cuvinte care rămân cu noi; nu ne ferim, ci le folosim ca să ne ascundem de durerea care alunecă peste noi: o vom simţi altădată”.

Literatura abundă în iubire şi suferinţă. Uneori un poet reciclează atâta iubire şi moarte, încât îşi epuizează orice urmă de umanitate, iar destinul lui se topeşte în spaţiul sacru al poeziei. Dar există spaţii ale iubirii în care te pierzi, pentru ca mai apoi să te regăseşti într-o splendidă plenitudine a transparenţei. Aceste spaţii sunt uneori plăsmuiri ale imaginaţiei, ale acelei chimii neexplicate încă, ce se naşte şi funcţionează ca o adevărată uzină de prelucrare a firii, care ne determină uneori să ne lăsăm prinşi de furia fluxului său tehnologic atât de îmbietor sau, dimpotrivă, să ridicăm în jurul nostru ziduri ale conştiinţei, ale responsabilităţii, ale fricii de ridicol. Ziduri ale neputinţei construim drept pavăză în faţa persoanei care a generat toată cascada simţurilor ce năvăleşte în noi. Întâlnim în întreaga literatură asemenea spaţii ale iubirii: o sală de bal, o arenă, o bancă din parc, o cetate, o cafenea, o cameră de hotel, o librărie, o stradă, un oraş, o catedrală, o bibliotecă, un regat, o livadă, un burg uitat de lume, malul unei mări, culisele unei săli de spectacol, o uliţă strâmtă sau vârful unui munte. Sunt sigură că simpla enumerare a acestor spaţii v-a adus în memorie

titluri, destine, personaje. „Focul vânăt e gonit de vânt/, zările-au uitat să mă mai doară./ De iubire-ntâia oară cânt/, la scandal renunţ întâia oară” scria Esenin, cel bântuit de patimi. Poveştile de dragoste au ţinut mereu prima pagină a literaturii, astăzi ele sunt pretext de călătorii şi inevitabile câştiguri. Cine ar vizita Verona în lipsa poveştii lui Romeo şi a tragicei Juliete? Locuitorii din Mallorca au urât cuplul Chopin - George Sand, iar celebrul pian de la Valdemossa e un fals, cum este şi patul în care dormea compozitorul, căci, îndată ce îndrăgostiţii au plecat de pe insulă, sub pretextul că Chopin era tuberculos, mallorchinii au aprins mobila şi tot ce era înăuntru, ceea ce nu-i opreşte astăzi să câştige de pe urma celor pe care odată i-au dispreţuit. „Mai tare ca moartea”, „Dama cu camelii”, „Doctor Jivago”, „Dragostea în vremea holerei”, „Moartea la Veneţia”, „NotreDame de Paris”, „Fantoma de la Operă”, „Ignoranţa” sunt tot atâtea titluri clasice care au străbătut, cu consecvenţă, veacurile, înrădăcinându-se în memoria afectivă a cititorilor de pretutindeni. Suferinţa vinde, tragedia vinde şi vedem asta în fiecare zi, dar suferinţa din iubire este materia predilectă a literaturii, cu toate nepoatele ei, mai mult sau mai puţin reprezentative ca act de cultură. Am auzit şi am citit nu o dată că suferinţa din iubire i-a crăpat inima unui personaj. You break my heart este un vers des întâlnit şi cântat, dar există realmente o boală, care face ca inima să se fărâme fără nicio nuanţă retorică şi departe de orice metaforă. Este un sindrom feminin, dovadă că femeile iubesc altfel decât bărbaţii. Şi mor altfel decât bărbaţii. Este vorba de sindromul Tako-Tsubo, rezultat al stresului emoţional, în urma căruia creierul femeii descarcă nişte hormoni ai fricii, responsabili de dezastrul ulterior asupra inimii. Practic, ventriculul stâng se deformează şi ia forma unui vas antic japonez, utilizat de pescari pentru capturarea caracatiţelor, ce se aseamănă cu o carafă. Apoi inima se frânge. Însă nici fericirea nu e mai lesne iertătoare şi în romanul „La răscruce de vânturi”, semnat Emily Brontë, cei doi îndrăgostiţi Catherine şi Heathcliff sunt nemulţumiţi şi chiar frustraţi: „Fericirea sufletului meu îmi ucide trupul şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

totuşi nu-i îndeajuns de satisfăcătoare în sine”.

Trăieşti, iubeşti, suferi, eşti fericit, urăşti, eşti dezamăgit. Ca să te salvezi, citeşti, te laşi pradă ritualurilor mai mult sau mai puţin meticuloase care presupun, preced şi însoţesc lectura. Strategia este una defensivă, recunosc, însă previzibilă şi funcţională. Ca să te salvezi, citeşti. Te analizezi, îţi faci anamneza suferinţei, îţi prescrii un tratament de hârtie şi-ţi administrezi panaceul perfect. Să citeşti înseamnă să îţi fixezi un reper fix şi astfel nu mai eşti nevoit să-ţi ridici privirea şi să iei parte la confuzia şi demenţa lumii reale. Îţi pironeşti ochii supra rândurilor şi scapi de tot ceea ce nu mai vrei să vezi, să auzi, să simţi, să recunoşti. Încetul cu încetul cuvintele se aliniază în jurul tău şi ridică ziduri, adună toată

EDITORIAL urâţenia din jur, zgomotele, imaginile, mirosurile, supafeţele, volumele le varsă într-o albie întunecată şi impenetrabilă şi le conduce înspre ceea ce numim cărţi. O laşă, dar subtilă şi rafinată formă defensivă, de refugiu înspre insulele pe care suferinţa se revarsă asupra altora, mereu asupra altora. Un secret şi dulce adăpost este o carte care începe în mâinile noastre, unde propria viaţă, întreaga viaţă se concentrează cu toată forţa şi încrederea în primul rând, în prima pagină a unei cărţi.

Tainică ascunzătoare a tuturor spaimelor omeneşti, carte, ne faci să descoperim sentimente despre care nu ştiam că există!

Sălajul antic-Porolissum Fest 2014

Cel mai nordic bastion al Imperiului Roman din provincia Dacia a fost, în 16-17 august, gazda unei noi ediţii a Festivalului „Porolissum Fest”, dedicat reconstituirii istorice a luptelor de acum 2000 de ani dintre daci şi romani.

Cercetătorii de la Muzeul de istorie din Zalău îşi unesc forţele cu alţi împătimiţi ai arheologiei şi ai civilizaţiei antice, reconstituind an de an, la Porolissum, epoci, evenimente, bătălii, spre satisfacţia lor şi a sutelor de turişti veniţi atât din Sălaj, cât şi din judeţele transilvane ori de pe alte continente. Am întâlnit mereu sălăjeni naturalizaţi în Canada ori Statele Unite veniţi în concediu în România care şi-au adus copiii născuţi peste Ocean să asiste la derularea unor glorioase episoade din istoria strămoşilor.

Evenimentul organizat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău la Complexul Arheologic Porolissum de la Moigrad a fost sprijinit de Consiliul Judeţean Sălaj, iar tema aleasă, “Un împărat roman la Porolissum”, s-a datorat împlinirii a 1.800 de ani de la vizita împăratului roman Caracalla în Dacia, la Porolissum. Istoricii au pus la cale excursii tematice, un concurs de cultură generală despre Porolissum, bătălii între daci şi romani, sprijiniţi de trupele de reconstituire istorică prezente la eveniment, dar şi concerte. Şi-au demonstrat măiestria trupele din cadrul Asociaţiei “Amicii Muzeului”, prin Cohorta III Campestris, Magna Sarmatia, Lupii Daciei Zalău, Nimfele Daciei, Vox Dacorum, Legiunea VM Terra Dacica Aeterna Cluj – Napoca, Legiunea XIII Gem – Apulum din Alba Iulia, Lupii Apoulonului – Alba Iulia, Omnis Barbaria – Satu Mare şi Lupii Pustei -Oradea.

Cine a fost Caracalla?

Marcus Aurelius Antoninus, născut la 4 aprilie 188, la Lugdunum, Lyon-ul de astăzi, şi asasinat în 8 aprilie 217, în timpul campaniei militare din Mesopotamia, cunoscut sub numele Caracalla, a fost un împărat roman din dinastia Severilor între anii 211 - 217. Fiul lui Septimius Severus și al Iuliei Domna, a fost desemnat Caesar în 196 și Augustus în 198, iar la moartea tatălui său, în 4 februarie 211, Caracalla a devenit coîmpărat, alături de fratele său Geta. Aşa cum era de aşteptat, ura dintre

cei doi frați a dus, în februarie 212, la asasinarea lui Geta în palatul din Roma şi mai apoi la uciderea a 20.000 de susținători ai acestuia. Caracalla a continuat linia politică iniţiată de Septimius Severus şi avea în vedere întărirea autorității imperiale, cu sprijinul esenţial al armatei.

Sursele istorice îl prezintă pe Caracalla ca fiind un eretic și neglijent în cadrul atribuțiilor privind conducerea imperiului, dar lui i se datorează edictul Constitutio Antoniniana, emis în primul său an de domnie. În plan militar, Caracalla a dus o politică externă ofensivă, efectuând, în 213, o călătorie în Dacia, în cadrul programului său militar de întărire a fruntariilor europene ale Imperiului Roman. Prezența sa a fost atestată de inscripții și câteva fragmente statuare găsite la Porolissum. Fortificațiile romane de aici, împreună cu un sistem defensiv complex, situat pe culmile sau la poalele Munților Meseșului, au reprezentat cheia de boltă a apărării romane în regiune.

Autointitulat "pacator" și "nume praeseus", Caracalla s-a declarat un Alexandru al Orientului.

Revenind la festival, după o excursie tematică la “Apeductul roman” şi concursul de cultură generală despre Porolissum şi obiectivul vizitat, primirea trupelor de reenactment şi realizarea taberei militare, seara de sâmbătă a fost încheiată de concertul trupei “Krems” şi de o simulare a atacului nocturn al cetăţii dacice.

Duminică, 17 august, a fost deschis oficial festivalul, a continuat cu evocarea şi elogiul împăratului Caracalla în vizită la Porolissum, dansul arhaic al Nimfelor Daciei, parada, decernarea diplomelor, demonstraţiile trupelor de reconstituire istorică. Nu au lipsit luptele de gladiatori, una reconstituind confruntarea dintre daci şi sarmaţii iazigi din anul 104 în nordvestul Daciei, marcându-se cei 1900 de ani de atunci, apoi reconstituirea unui ritual de sacrificare a unui barbar capturat de către daci şi bătălia finală – Dacia romană atacată de carpi şi aliaţii lor. Seara s-a încheiat cu concertul trupei “Ad Hoc” .

65

Asta este viaţa mea

66

AI CARTE, AI PARTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul cărţilor e efervescent şi de fiecare dată când se lansează o carte este la fel de emoţionant ca la botezul unui prunc: mirosul de carte proaspătă, foşnirea uşor agitată şi nesiguranţa autorului, lumina aproape materială, stăpânirea de sine şi certitudinea lucrului bine făcut a criticului, toate compun şi recompun de fiecare dată în sufletul meu o stare unică şi irepetabilă pentru alte evenimente. de Alice Valeria MICU

Am avut în aceeaşi zi două bucurii, pe care le-am socotit urări de bun-venit în Cluj, una a fost bucuria de mamă că fiica mea a intrat la Liceul de Arte Plastice Ladea, iar cealaltă bucuria de cititor pătimaş de poezie de a putea asista la lansarea unei răscolitoare cărţi de poezie, semnată Marta Petreu, „Aceasta nu este viaţa mea”, apărută la Editura Humanitas, în prestigioasa colecţie de autor. Valentin Derevlean a fost, ca de fiecare dată, o gazdă generoasă la Librarium Book Corner, căci nu degeaba a fost premiat la Festivalul de poezie şi muzică de cameră „Poezia e la Bistriţa” şi desemnat librarul anului. Traducătorul şi criticul unei cărţi ajung să-l cunoască pe autor mai bine decât cei mai apropiaţi şi uneori mai bine decât autorul înşuşi, iar aceasta s-a întâmplat şi de această dată când Ruxandra Cesereanu a descusut, cu abilitate, sub-

tila şi complicata ţesătură a textului, făcând să crească în noi nerăbdarea de a ne retrage în frumoasa singurătate în doi a cititorului cu cartea de poezie. Ne-a îndulcit aşteptarea Miriam Cuibus, cea care a dat glas poemelor Martei Petreu, oferindu-ne inegalabilele stări de graţie ale poeziei pure.

Deşi am fost avertizaţi de vrednicul librar că autoarei nu-i place să vorbească despre cărţile ei, satisfacţia minunatelor excepţii ne-a copleşit şi, cum sunt o generoasă, împart bucuria mea cu voi, fără să uit a mulţumi în gând tehnicii care face posibilă capturarea acestor splendide momente. „Mulţumesc Ruxandrei pentru că a acceptat să lanseze cartea, a citit-o atent şi a făcut-o atentă, construită şi splendidă interpretare - lectură pentru mine şi pentru dumneavoastră. Mulţumesc lui Miriam că a acceptat să-mi

AI CARTE, AI PARTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

citească poemele, de multă vreme o pândesc şi caut ocazia să-i pun un text de-al meu în mână, să-mi ascult un text de-al meu în lectura ei, să văd ce face cu el, pentru că face bine. Şi, sigur, vă mulţumesc dumneavoastră că sunteţi aici.

Nu-mi place să vorbesc despre cărţile mele şi nu-mi plac nici lansările. Îmi place să scriu, asta-mi place foarte tare, îmi place să-mi construiesc cărţile după ce le-am scris şi asta-mi place foarte tare, îmi place să le văd apărând şi după aceea nu mai îmi place nimic. Mi-amintesc când am scos cealaltă carte de poezie, la care nu-mi aduc aminte dac-am făcut lansare la Cluj sau nu, cât am putut eu, m-am ferit de lansări. Îmi amintesc când a apărut „Scara lui Iacob”, avusese loc un spectacol la Teatrul Naţional şi era cocktail-ul la ultimul etaj, era Adrian Popescu, căruia îi dădusem cartea şi care mi-a spus: „După cartea asta nu înţeleg unde se mai poate merge!”

Eu i-am răspuns foarte cuminte, foarte sinceră şi deci foarte imprudent: „Poezia n-o face poetul, merge acolo unde te duce Dumnezeu, Adrian!” Nu greşesc niciun cuvânt din afirmaţia mea.

M-am gândit azi dimineaţă enervată, agitată de ideea de lansare, câte trepte de înţelegere a lumii mi-a făcut mie cadou poezia pe care am scris-o şi am ajuns la concluzia că e al cincelea fuscel pe care am urcat. Anterior a fost „Scara lui Iacob”, din care destul de puţină lume a înţeles, dar eu ştiam că n-o să înţeleagă ce a scris mâna mea sub dictare acolo. Înainte fuseseră vreo patru volume, trei-patru volume, care au fost o altă etapă de înţelegere şi prima carte o etapă. La urma urmelor trebuie să fiu recunoscătoare destinului, am fost un om norocos, am fost folosită ca instrument de scris şi am scris atent, fără să trădez ceea ce mi-a fost dictat.

N-am stricat instrumentul, ăsta e meritul meu, pentru că în poet asta este, un instrument prin care specia umană îşi trimite ei înseşi mesaje sau, dacă vreţi să formulez în limbaj

religios, Dumnezeu trimite mesaje oamenilor prin profeţi şi poeţi, iar cum profeţii sunt din ce în ce mai puţini, au rămas poeţii. Unii strică instrumentul, eu cred că nu l-am stricat.

După ce am terminat cartea asta şi după ce l-am rugat pe Ion Vartic să mi-o citească şi să-mi spună ce trebuie să arunc afară pentru că erau mult mai multe poeme şi eu aruncasem până rămăseseră cam câte sunt, am zis: „N-am stricat instrumentul, am şi eu un merit”. Mă bucur că de data asta nu sunt cu această carte la fel de însingurată cum am fost la „Scara lui Iacob”, care a fost o carte copios insultată împreună cu autoarea, cu mâna care a scris. Mă bucur că Ruxandra şi alţi cititori ai cărţii au receptat ceea ce am scris, ceea ce am scris în sensul de mână care scrie. Am ajuns încet-încet, şi asta n-are legătură cu cartea, am ajuns încet-încet la o concepţie foarte modestă cu privire la ce este un poet, care, după ce mi s-a cristalizat bine, mi-am dat seama că se potriveşte perfect cu concepţia lui Goethe despre ce este un poet şi ce face un poet. Goethe era foarte atent când îi venea inspiraţia şi vorbesc şi vorbesc în limbajul cel mai comun cu putinţă, fugea repede şi scria, nici nu conta cu ce se scrie sau cum mergeau versurile pe coală, putea să scrie strâmb sau nici nu se aşeza, nu se făcea comod, scria repede repede pentru a nota tot ceea i se dictează pentru că ştia că orice fleac poate să tulbure starea asta. Goethe credea că scrierea unui poem în care el nu este decât cel care scrie, dar poemul vine din altă parte, este o manifestare a naturii, natura se manifestă, natura scrie. Cred şi eu chestia asta şi v-am spus care este singurul meu merit. Le mulţumesc încă o dată celor două doamne (Ruxandra Cesereanu şi Miriam Cuibus n. red.), e o afacere de doamne astăzi, care ați fost cu mine, vă mulţumesc dumneavoastră, e frumos din partea dumneavoastră că sunteţi aici, asta mă emoţionează extraordinar”.

Cu ochii închişi Marta Petreu

Tată – e bine. Curge sîngele tău peste mine Oho. Îl iau asupra mea Fă-mă de la-nceput: căleşte-mă. Trece-mă ca pe-o sabie prin carne şi foc Fă-mi cu de la tine putere pielea ca oi armură înzestrează-mă cu gheare coif lance scut Dă-mi cuvîntul cu muchii pe dinăuntru mieros pe dinafară tare ca fierul iute ca oţelul roşu ca mărul sclipitor ca steaua dă-mi retorica ta de predicator întru apocalipsă judecată scrum pucioasă şi aşa mai departe şi aşa mai departe De asemenea gura unghiile mărul lui Adam Am părul tău am trupul tău osos şi-aplecat Am vîrsta ta pe pămînt cînd ai murit fă-mă încă o dată ca pe-o casă dar ceva mai potrivită pentru viaţa de-acum şi de-aici că pentru cealaltă m-ai pregătit destul că despre moarte mi-ai tot spus ce era de spus că despre dincolo oho ştiu aşa de multe că-ţi pot da acuma eu ţie lecţii Aşază-te pe umărul meu ca un porumbel pe stinghie Sîngele tău bolboroseşte în inima mea

Fă-mă de la-nceput cu gheare cu carapace Luminează-te şi tu măcar o dată cînd mă priveşti să prind puteri pune pe mine bun de tipar Tată al meu fără cruţare Ca Dumnezeul tău apocaliptic în cer Ca Dumnezeu tău făcător nimicitor Cel ce nu mîntuieşte pe nimeni Cel ce nu făgăduieşte nimănui cee ce el însuşi nu are Dumnezeul tău căruia în copilărie noi ne rugam amîndoi cu ochii închişi în fiecare seară stînd în picioare cu mîinile împreunate în faţa mesei puse pentru cină – mămăligă fierbinte cu brînză Si-i ceream amîndoi într-un singur glas tot ce nu ne-a dat niciodată nici ţie nici mie nici alor noştri: un strop de milă cerească nu multă – numai cît s-o scoatem la capăt Niciodată. Nici măcar un strop

67

Ceea ce rămîne din poezie este acea frumuseţe care tulbură

68

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Miezul de iulie a consemnat pe harta poeziei cea de-a VI-a ediţie a Festivalului de poezie şi muzică de cameră „Poezia e la Bistriţa”, organizat de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi Societatea de Concerte Bistriţa, sub mâna lui Gavril Ţărmure şi entuziaştii Dan Coman, Marin Malaicu Hondrari, Ana Toma. De anul trecut festivalul este unul internaţional.

de Alice Valeria MICU

Dezbaterile au alternat cu recitaluri de poezie şi concerte de înaltă ţinută, totul într-o neasemuită atmosferă de prietenie, având ca liant esenţial poezia. Tot de anul trecut este invitat un prozator, iar anul acesta a fost Petru Cimpoieşu.

Savuroasele dialoguri au fost moderate de Radu Vancu ce i-a avut ca parteneri pe Florin Iaru, Ernest Wichner, Bogdan Ghiu şi Petru Cimpoieşu la Plan B Club Café.

Organizatorii l-au desemnat pe librarul anului în persoana lui Valentin Derevlean, prietenul nostru de la Librarium Cluj, iar în prima seară de festival au susţinut lecturi de poezie Ionel Ciupureanu, Raluca Boantă, Florin Iaru, Domnica Drumea, Dumitru Crudu şi Ruxandra Cesereanu, punctaţi muzical de recitalul susținut de Matei Ioachimescu la flaut şi Marius Popescu la pian. Seara a fost încheiată la Biserica Evanghelică din Bistriţa cu Concertul simfonic extrordinar susținut de Noua Orchestră Transilvană – Dirijor: Romeo Rîmbu şi Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș – Dirijor: Vasile Cazan.

Claudiu Komartin – poetry, spoken word, voice FX, Sorin DespoT – poetry, Delia Andrieș – voice / voice FX şi Miriam Toma – keys au construit împreună un performance live de music, poetry & spoken word.

La Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa, lecturile de poezie au continuat în serile următoare cu Ioana Dunea, István Kemény, Adela Greceanu, Bogdan Ghiu, Andrei Dósa, Ernest Wichner, Tara Skurtu, Claudiu Komartin, Ioana Crăciunescu, Ion Mureșan, Trond Bjertnes şi cu István Vörös, Aleksandar Stoicovici, Adrian Alui Gheorghe, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ștefan Baghiu, Mihail

Vakulovski, Mihai Ignat.

Ne-a luminat muzical Maria Răducanu, cea care, acompaniată la contrabas de Pedro Negrescu, ne-a demonstrat cum se poate transforma un cântec de leagăn într-o capodoperă. Li s-a alăturat la chitară Frode Barth, norvegianul care a descoperit cu uimire the magic drops, picăturile magice şi de neconfundat, cu aroma lor de prune patriotice.

Tot muzical, dar în altă arie, Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu au interpretat la patru mâini lucrări semnate Astor Piazzolla, Maurice Ravel, precum şi o lucrare compusă special pentru acest duo de Sabin Pautza şi interpretată în primă audiţie în Sinagoga bistriţeană.

Recitalul extraordinar susținut de Ştefan Horváth la vioară şi Răzvan Suma la violoncel au încheiat componenta muzicală a festivalului.

Dar aşa cum îi stă bine unui festival de poezie în primul rând, succesul a fost disputat între lecturile de seară şi dezbaterea de la Plan B Club. Vinovaţii Florin Iaru, Ernest Wichner şi Bogdan Ghiu, instigaţi de Radu Vancu, au încercat să descifreze pentru noi ce înseamnă poezia ca mod de acţiune, „ghetoizarea“ poeziei şi strategiile poetice minime pentru ieşirea din „ghetoul“ cultural, prieteniile literare şi solidaritatea dintre scriitori. S-au depănat amintiri, iar Bogdan Ghiu ne-a mărturisit câte ceva despre Cenaclul de luni: „Şi acum când scriu îmi aduc aminte de chiotele lui Florin, care era singurul care intervenea în timpul lecturilor mai mult afectiv, suprasegmental. Am interiorizat nişte cititori de o exigenţă critică extraordinară. Numai cu ai tăi eşti dur,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

restul „lasă-i să moară proşti“. Cu cei care simţi că au ceva de spus, cu aceia eşti un bun critic. Cenaclul de Luni a fost şi o familie de exigenţă critică, deci şi o şcoală de literatură.

Cred oricând în existenţa de singuratici (pentru că scriem singuri), trebuie să existe măcar un moment de literatură in praesentia care se face, de fapt, in absentia. E bine la un moment dat să îţi vezi cititorul cu ochii. (...) Cred că poezia este o formă anume de acţiune. Poezia îi permite omului să se audă vorbind. Uneori nu ştim să ne spunem lucrurile, ne hrăneşte un discurs fără vorbe, cu imagini. Şi acolo vin alţii şi dau imagini, încât noi să ne putem structura raportul cu lumea care trece prin raportul cu noi înşine. Un raport deficitar interior: din acest tip de raport rezultă dezastrul raportării exterioare. Poezia, chiar şi cea mai dificilă, dă o frazare prin care să ne putem auzi vorbind cu literatura. Îl auzim pe altul vorbind în noi, care poate fi poet…, dar aflăm cum trebuie să ne structurăm discursul. Eu cred că acolo este locul de acţiune al poetului… în modul de adresare şi deci în capacitatea de a accede la celelalte forme de acţiune (chiar politice)”. Pomenitul Florin nu este altul decât Florin Iaru, cel de care pe unii dintre noi ne leagă duioase amintiri din acele vremuri când, liceeni fiind, ne îndemna în tabăra de creaţie Excelsior să tragem câte un scaun câştigător. Despre acele vremuri ne-a vorbit Florin Iaru şi despre descoperirea marii literaturi: „Celor tineri de aici le este greu să înţeleagă că 95% din literatură nu exista în România. Şi brusc, când noi aveam 12-14 ani, deci vârsta la care creierul se deschide spre experienţele literare, spre lumile artificiale ale lui Baudelaire, vine literatura lumii tradusă cu o viteză fabuloasă. Acesta a fost un moment extraordinar. Ţin minte cum citeam literatură şi nu-mi venea să cred. La 14 ani am citit sub pătură: pe vremea aia, părinţii ne spuneau că nu e bun cititul seara fiindcă strică ochii. Ei bine, eu mi-am stricat ochii citind sub pătură, cu lanterna, „Muntele vrăjit”.

Acela a fost „declanşatorul“ meu pentru literatură. Ce descopeream era virtutea poetică a prozei. Erau fraze care păreau a fi poetice de la un cap la altul. Dar nu în sensul poeziei pe care o citisem până atunci. Înţelegeam cu totul altceva. Era o lume aproape poetică. Foarte multe propoziţii, printr-un joc foarte ciudat al lucrurilor, deveneau poetice.

Al doilea avantaj: un poet remarcabil şi pervers al anilor ’50, A.E. Baconsky, publică, la începutul anilor ’70, Panorama poeziei universale contemporane.(...) Erau două şcoli diferite. Dar a existat un soi de simpatie reciprocă, un soi de solidaritate de la distanţă. Madi (Mariana) Marin a fost omul deplin al grupului german. Era şi cea mai socială şi mai

TRANSILVANIA LA PAS

politică dintre noi. Ceea ce rămâne din poezie este acea frumuseţe care tulbură. (...) Când mi-a rămas în cap „Cetitor, deparazitează-ţi creierul!“, care este veche de 80 de ani.

Asta e, aia e poezie, care poate fi citită ca şi cum ai fi contemporan cu ea după 80 de ani, 200 de ani. „Cântă zeiţă mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul“. Gata, în clipa asta sunt omul tău. Am să te citesc până la capăt. Asta e tot, nu-i nimic altceva. Tocmai de-aia spun că poezia e cea mai grea dintre arte. Pentru că există foarte mulţi poeţi şi poezia pe care o putem duce cu noi e foarte puţină. Poeţii au cel mai greu pariu, pariul cu uitarea. Nu regimurile politice fac poezia. Ea devine periculoasă pentru că vorbeşte despre un adevăr intim, care este imposibil de modificat de orice sistem politic. Nu există sistem politic care să îţi modifice felul de a gândi, de a privi, de a reacţiona. Dacă ţi l-a schimbat, eşti un om mort. N-ai să mai scrii niciodată. Poezia este şi un act de împotrivire.”

Pentru că la dialogul moderat de Radu Vancu, jalonat de Marin Malaicu Hondrari, a participat şi poetul german de origine română Ernest Wichner, acesta a răspuns la provocarea adresată de Radu Vancu, dacă înţelegeau în acelaşi fel poezia ca acţiune sau poezia însemna un alt fel de manifestare: „Noi eram convinşi că schimbăm lumea, că am descoperit poezia modernă şi că noi suntem trimişi în lume ca să o popularizăm, să spunem tuturor ce bună, ce mare, ce importantă e şi că fără ea nu poţi să trăieşti. Şi, observând cât ne tulbură pe noi, cât ne influenţează, cât ne schimbă existenţa, va fi şi un mobil prin care schimbi existenţa altora… şi astfel schimbi ceva la nivel social. (...) Vorbind despre vârstele poeţilor, mi-a tot trecut prin cap că experienţa mea de cititor nu este să mă întreb câţi ani are poetul ăsta, ci poezia îmi spune mie când o citesc ce vîrstă are acesta. Şi atunci în capul meu se formează o imagine de poet sau de poetă care a scris poezia asta, deşi nu ştiu vârsta din buletin şi nici nu mă interesează. Şi câteodată citesc poezie recentă scrisă de un poet de 22 de ani şi am impresia că citesc o poezie foarte veche. Şi câteodată citesc o poezie de acum 200 de ani şi am impresia că este scrisă ieri. A fost scrisă chiar pentru mine. Cititorul face, de fapt, poezia pe care o citeşte.”

Cu afirmaţia lui Ernest Wichner mă opresc cu orgoliul satisfăcut că ideea mea despre cititorul de poezie-creator îşi are substanţă şi nu e doar o fantasmă de femeie exaltată până la poezie şi înapoi. Căutaţi poezia din voi, prieteni, şi, atunci când căutarea e dificilă, încercaţi poezia din cărţi, iar poezia lumii vi se va deschide!

69

Prinţul din cetatea culorilor

70

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Într-o fierbinte zi de iulie, când Sighişoara era în plină efervescenţă festivalieră medievală, iar turiştii invadaseră cu aviditate fiecare colţişor din cetate, l-am întâlnt în straie de epocă, cămaşă de piele întoarsă şi cască metalică pe cel mai cunoscut pictor al Sighişoarei, Mihai Alecu.

Într-o bojdeucă din cetate i-a fost pus la dispoziţie un atelier, unde pictează atunci când nu zugrăveşte biserici, el fiind unul din cei mai prolifici pictori monumentali. Cea mai amplă lucrare este, fără îndoială, cea de la Biserica Sf. Gheorghe din Turda, unde a reuşit să acopere cu fresce o suprafaţă de 2200 metri pătraţi, iar lucrările au durat 7 luni.

Aţi început cu pictura de şevalet. Cum aţi ajuns la icoană?

Am făcut Liceul de Artă Plastică la Tîrgu Mureş, am avut o expoziţie de pictură în 1984 la Editura Cartea românească, a fost absolut o întâmplare, invitat de Mircea Nedelciu, care era librar. Florin Iaru se ocupa de arhivă în vremea respectivă. Era festivalul de poezie din Sighişoara, pe marginea căruia am făcut la fiecare ediţie câte o expoziţie de pictură, în foaierul sălii Eminescu, se citea poezie, mai ales ceea ce nu se putea publica.

M-am dus la şcoala de pictură bisericească şi acolo am fost întrebat prima dată cum stau cu condiţia fizică. Alergător de 3000 de metri e suficient, am răspuns eu cu o întrebare. Mi-au spus olandezul zburător pentru că săream de la un metru şi jumătate de pe schelă. Am terminat în 1990 şi apoi am mers la Facultatea de Arte Plastice la Cluj, unde la o temă răspundeam cu câte cinci lucrări. La un moment dat nu mai aveam cartoane şi am pictat pe dos, aşa am predat lucrările. În atelier nu pot să lucrez doar pe un singur tablou, am mereu două-trei lucrări, în tehnici diverse, dar prefer culorile de A renunţat la învăţământ din cauza apă. birocraţiei, iar copiii din Sighişoara au pe cine regreta. Colaborează cu o Ce-i reproşaţi uleiului? fundaţie finanţată de statul german, E o tehnică îmbâcsită, n-are oxigen, prin care sunt aduşi copii din Gern-are ce trebuie. Uleiul e o invenţie care mania cu afecţiuni neuro-psihiatrice, şi suferă tehnic, cele mai vechi lucrări iar el încearcă terapia alternativă rezistă pentru că nu sunt în ulei. Uleiul e prin desen. Îşi aminteşte cu drag de biodegradabil, iar fresce avem şi de 3000 un copil deosebit, tratat de de ani şi rezistă. Leonardo da Vinci a picschizofrenie, provenit dintr-o familie tat-o pe Mona Lisa în tempera pe lemn, abuzivă de alcoolici. Copilul stătea de unde pânză? ore în şir în atelier alături de Mihai Alecu şi picta. Amândoi lucrau şi asPreferaţi lemnul ca suport, în detricultau muzică, iar copilul recunoştea mentul pânzei, vi se pare mai oferbucăţile muzicale propuse de pictor tant? de la primele măsuri, lucra ore în şir, Da, este mult mai solid, dacă e bine dovedind că nu de medicamente preparat şi bine lucrat, fără discuţie, avea el nevoie, ci de un mediu priepânza e un element efemer, e ca noi. tenos, de încrederea celor din jur, îi Fresca este regina tehnicilor, cea mai lipsea o pasiune, iar Mihai Alecu i-a grea, cea mai complexă, presupune cultivat-o pe cea pentru pictură. viteză mare de execuţie. Nu poate Copiii au mare nevoie să nu fie oricine. Eu desenez direct, fără şabloane, ignoraţi şi un om ca Mihai Alecu a e o tehnică foarte dificilă, care se bazează reuşit multe lucruri frumoase cu ca liant pe un proces chimic natural între copiii aduşi la el în atelier. hidroxidul de carbon din var, din ten-

Sătul de birocraţie

cuiala proaspătă şi dioxidul de carbon care asigură o peliculă de carbonat de calciu şi asta o face rezistentă, pe măsură ce trece timpul. Presupune experienţă îndelungă, un frescar se formează în cel puţin 10 ani, ca un medic radiolog.

Până atunci eşti doar un ucenic?

Dacă, şi după aceea, dacă nu înveţi să fii propriul tău ucenic, n-ai reuşit nimic.

E mai riscant să devii propriul tău ucenic sau propriul tău maestru?

Nu este riscant, este vital să devii propriul tău ucenic. Înainte de 90 nu găseam pigmenţi. Eu lucram la laborator, la Faianţa, şi mi-am făcut propriul atelier, preparam pigmenţii pe şantier, în biserică. Îl las undeva, pe o schelă în Sighişoara, dar îl regăsesc în frescele pictate de el pe tot cuprinsul ţării şi în tablourile pe care fericiţii soartei le au aşa, precum prietenii mei din Sighişoara, familia Ciucan, care au ţinut neapărat ca în pensiunea lor Bella Vista, de pe terasa căreia se poate admira o frumoasă panoramă a oraşului, să existe şi o frescă a vechii şi bătrânei Sighişoara, purtând semnătura lui Mihai Alecu.

La vremuri noi, istorii noi

72

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

La cei 63 de ani de existenţă, Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău cunoaşte o a doua tinereţe. „Pot spune că este unul dintre cele mai moderne şi atractive muzee din ţară”, a spus Corina Bejinariu, managerul instituţiei. După reabilitarea și reamenajarea ce a durat patru ani, Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău și-a deschis porţile pentru publicul larg.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a parcurs un minuţios proces de reabilitare a clădirii şi de reamenajare integrală a expoziţiei permanente. Prima etapă s-a desfăşurat graţie proiectului Restaurarea patrimoniului istoric şi cultural al Consiliului Judeţean Sălaj – clădirile centrului Militar Judeţean, Muzeul de Istorie Zalău şi Galeria de Artă Ioan Sima, finanţarea fiind asigurată prin POR – Axa 5.1. Amenajarea expoziţiei permanente a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău s-a făcut prin reconstituiri istorico-tematice, iar Consiliul Judeţean Sălaj şi veniturile proprii ale muzeului au asigurat sursele de finanţare. „După aproape 30 de ani de la ultima reamenajare a expoziţiei permanente, am reuşit să restructurăm fundamental conceptul de amenajare expoziţională, încercând să apropiem vizitatorul cât mai mult de obiectul de muzeu.

Elementul de maximă noutate este asigurat de prezenţa reconstituirilor istorico-tematice care conferă mesajului expoziţional accesibilitate şi atractivitate sporită. Din punct de vedere tematic, expoziţia propune vizitatorului o călătorie în timp, valorizând cele mai reprezentative elemente pentru istoria şi tradiţiile locale. Astfel, pentru prima dată la muzeul din Zalău, vizitatorul se poate confrunta direct cu realităţile epocilor îndepărtate, intrând în peştera cu picturi rupestre de la Cuciulat sau pătrunzând triumfător în oraşul roman Porolissum. De asemenea, călătoria în timp îl va transpune în atmosfera începutului de secol XX a târgului de la Zalău sau îl va transforma în eroul bătăliei secolelor, din sala războinicilor”, a declarat Corina Bejinariu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

Specialiştii muzeului au apelat la un concept nou de expunere, cu un impact puternic asupra vizitatorilor care s-au întâlnit cu cei mai vechi locuitori ai meleagurilor noastre și au păşit în târgul Zalăului de altădată. Picturile rupestre de la „intrarea” în peştera de la Cuciulat şi de la „intrarea” în oraşul roman Porolissum au fost un important punct de atracţie, alături de camera dedicată Epocii de aur a României, ce le-a trezit unora amintiri din perioadă trecută. Au trecut pragul Muzeului Judeţean numeroşi copii, impresionaţi de „camera războaielor”, de luptătorii de la începutul paleoliticului şi până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Muzeul Judeţean de Istorie și Artă Zalău a fost înfiinţat în 15 mai 1951, prin decizia numărul 3.438, la început cu patru încăperi modeste la etajul clădirii de pe strada Crinului nr.

1. În acelaşi an, Vasile Lucăcel a primit funcţia de director al instituţiei, iar la 1 august 1952 are loc prima expoziţie. În intervalul de timp 1956 - 1976 au avut loc trei reorganizări semnificative ale expoziţiei de bază, iar în 1986 a beneficiat de o nouă organizare a expoziţiei de bază, când în actuala clădire au rămas exponate aparţinând istoriei și etnografiei.

Din anul 1990 până în prezent, din cauza tranziţiei și a crizei financiare nu s-a întreprins o reorganizare majoră a

expoziţiei de bază până în anul 2010, când imobilul secţiei de Istorie a intrat într-un proces de reabilitare capitală, iar exponatele au fost reorganizate. Instituţia a fost condusă, de la înfiinţare până în prezent, de Vasile Lucăcel (1951-1983), Alexandru V. Matei (1983-1999) şi (2008-2010), Dumitru Gheorghe Tamba (2000-2006), Elena Musca (2006-2008) şi Corina Bejinariu din anul 2010 până în prezent. „Era momentul şi cazul ca şi muzeul din Zalău, după aproape 30 de ani de la ultima amenajare de expoziţie, să intre într-un proces de reabilitare şi de refacere a expoziţiei vechi, pentru că, în 30 de ani, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Muzeul este o instituţie care face imagine judeţului, iar, din acest motiv, eu cred că a meritat această reabilitare. Înaintea inaugurării, am început campania de promovare; Lucrăm pe mai multe paliere de promovare, pentru că nu ne adresăm doar comunităţii locale. Vrem să aducem de pe regional oameni interesaţi, oameni care îşi fac sejurul în zonă, chiar şi grupuri de protocol, de delegaţii. Noi facem deja publicitate în presa scrisă din judeţele din jur, facem reclamă în centrele comerciale din judeţul Cluj. O să ne ducem şi către Timişoara. Avem panouri de promovare la intrare și ieşire pentru cei care tranzitează judeţul”, a conchis Corina Bejinariu.

Bugetul anual al muzeului este de aproximativ 1.500.000 1.600.000 de lei.

Vai de capitala mea!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MANIFEST

73

Când marile oraşe ale României luptă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021, tocmai în cultură se petrec evenimente ale căror consecinţe le vom percepe curând, dar dimensiunea pagubelor nu va putea fi nicicând evaluată. de Alice Valeria MICU

Imobilul în care funcţiona Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), depozitar al unui adevărat tezaur, a fost retrocedat de peste 10 ani. Muzeul Naţional al Literaturii Române este administrat de municipalitatea bucureşteană şi îşi desfăşoară activitatea în actualul sediu din 1971. În 2002 imobilul a fost retrocedat, iar proprietarul a cerut evacuarea lui. De atunci, edilii nu au găsit o soluţie rezonabilă. La 30 mai, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a respins cererea de suplimentare a bugetului instituţiei cu 2,55 milioane de lei, pentru a se putea elibera clădirea şi a fi mutat patrimoniul la Casa Presei, după cum a decis primarul Capitalei, Sorin Oprescu, înainte ca muzeul să fie evacuat, iar patrimoniul scos în stradă.

"Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă deja de igienizarea şi pregătirea spaţiului şi are în responsabilitate şi întreţinerea lui ulterioară, astfel încât valorile inestimabile ale Muzeului Naţional al Literaturii Române să fie păstrate în condiţii optime şi de maximă siguranţă. În perioada imediat următoare vor fi făcute demersuri pentru identificarea unui imobil adecvat funcţionării Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru expunerea tezaurului literar, pe măsura prestigiului instituţiei de cultură", declarau reprezentanții Primăriei Capitalei.

Directorul muzeului, Ioan Cristescu, a precizat că: "Există nişte proceduri care trebuie respectate şi, conform legislaţiei muzeale, mutarea se va desfăşura cu tot ce înseamnă securitate, condiţii de transport, de depozitare. Mutarea va dura aproximativ două luni de zile", dar urmările asupra mutării manuscriselor sunt cunoscute de arhivişti şi bibliotecari, ele urmând a fi afectate puternic.

Patrimoniul de la MNLR este evaluat la peste 1 miliard de euro, însă mai presus de această sumă este valoarea sa istorică şi culturală. Ca o ironie a sorţii, Muzeul a fost închis tocmai în 15 iunie, dată ce coincide cu moartea lui Mihai Eminescu.

Deşi au avut loc mai multe acţiuni de protest şi manifestări de susţinere a MNLR, cum a fost "Recviem pentru Muzeu", organizat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie și Normalitate (ARCEN) în fața Muzeului Literaturii Române, unde membrii ARCEN au citit fragmente din Emil Cioran şi Mircea Eliade, a fost întreruptă alimentarea cu apă şi gaze

Alte bordeie, cam aceleaşi obiceie

a clădirii, iar proprietarul, care nu doreşte să scoată imobilul la vânzare, mai suportă câteva luni patrimoniul în interiorul clădirii, cu condiţia ca primăria să plătească un milion de euro pentru ultimii trei ani. În semn de solidaritate, Muzeul NaÎn acelaşi timp, Iaşiul cunoaşte ţional al Ţăranului Român, a promis că proteste asemănătoare, scriitorii şi va pune la dispoziţie câteva spaţii de organizaţiile ecologiste protestând depozitare, pentru a proteja patrimoîmpotriva deposedării oraşului de niul MNLR. una din emblemele sale: teii. BuleSoluţia finală aleasă de primărie vardul Ştefan cel Mare însă, e acum înseamnă, de fapt, închiderea muzeuunul pustiit. Iaşiul fără tei e o lui, deoarece spaţiul de la Casa Presei Constanţă fără mare, un Braşov fără nu este igienizat și prezintă risc seismic munte, un Târgu Jiu fără Brâncuşi. ridicat. Muzeul Naţional al Literaturii Protestul oamenilor de cultură a Române deţine peste 300.000 de piese cunoscut două componente, una organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), animată de Dan Perjovski cu slocuprinzând manuscrise ale scriitorilor ganul:”Iaşi cu tei- aş fără tei” şi unul români, precum Mihai Eminescu, Ion în care scriitori din ţară s-au înfrăţit Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian prin intermediul lui Liviu AntoneBlaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi sei cu tei din oraş. Din nefericire, mulţi alţii. Apoi sunt manuscrise din soarta copacilor se aseamănă cu cea secolele XV-XVI cu valoare impora oamenilor de rând, care sunt luaţi tantă, carte rară, de secol XVII-XVIII, de valul birocraţiei şi al admiBiblia de la București fiind un exemplu nistraţiilor locale. Deh, după buget, grăitor, Cazania lui Varlaam, peste coane Fănică!

10.000 de cărți rare. Aici mai există manuscrise valoroase ale unor scriitori străini remarcabili, cum sunt Marcel Proust, omas Mann, Paul Valery, Giovani Papini, Giorgio Ungaretti şi alţii.

Orice clădire care ar putea găzdui în condiţii rezonabile Muzeul, trebuie închiriată sau cumpărată, iar instituțiile statului – Ministerul Culturii, RAAPPS - au comunicat că nu au disponibile clădiri de acest tip.

O cabană în centru...

La Casa Tranzit

74

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În 23 - 25 septembrie 2014, o nouă versiune a proiectului ”O cabană în centru” va fi prezentată la Casa Tranzit în cadrul festivalului internaţional de artă electronică Clujotronic iniţiat de Institutul Francez şi Centrul Cultural German din Cluj-Napoca.

cabana_cluj_day02_performance

Ramona Poenaru [artist multimedia, performer, regizor de film] şi Gael Chaillat [actor, dramaturg, autor de teatru] fondează în 2012 la Strasbourg, în Franţa, compania Des châteaux en l'air [Castele de nisip] din dorinţa de a pune în scenă piese hibride purtate de o gândire alternativă ancorată în prezentul social şi politic.

Numele companiei face referinţă la un pasaj din cartea “Walden sau Viaţa în pădure” a filozofului american Henry David oreau [1817-1862] în care acesta relatează experienţa profundă a unei vieţi simple petrecută timp de doi ani într-o cabană construită de el însuşi, în pădure, pe malul lacului: ¨ În proporţia în care îţi simplifici viaţa, legile universului vor apărea mai puţin complexe, iar singurătatea nu va fi singurătate, nici sărăcia sărăcie, nici slăbiciunea slăbiciune.

Dacă ai construit castele de nisip, munca ta nu va fi în zadar; aşa ar trebui să fie. Acum pune temeliile la ele." În aprilie 2013, în urma unei rezidenţe la Filature - Scenă naţională la Mulhouse, Franţa, cei doi creează ”Ma cabane”, un spectacol-instalaţie multimedia inspirat de "Walden”. Piesa

a fost montată cu adolescenţi care au participat la ateliere de ”filozofie practică” în care experimentau posibilităţile tehnice şi tehnologice de a exprima o gândire în sunet, imagine şi formă. Experienţa simplificării şi a reducerii la minim a nevoilor, trăită de oreau, măsurile antropometrice ale locuinţei sale, raportarea la spaţiu şi la mediu sau meditaţiile asupra societăţii contemporane au fost unele din pistele escaladate. Rezultatul: o construcţie din cutii de carton ”activată” de o proiecţie video-mapping în care lumina e tăiată cu cuţitul, având ca bandă-sunet o muzică de cuvinte.

Dorinţa de a explora alte teritorii şi de a lua Walden ca unealtă, ca punct de plecare, se formulează ca o evidenţă.

O cabană în centru

Între mai şi iunie 2014, cei doi vin la Cluj în rezidenţă la Spaţiul INTACT / Fabrica de pensule şi timp de 5 săptămîni întâlnesc multă lume, observă, notează, fotografiază, construiesc şi dărîmă arhitecturi mentale. O întrebare deschide discuţiile: ce

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CULTURĂ

75

cabana_cluj_Mappa_mundi

e cabana ta şi îşi intitulează proiectul ”O cabană în centru” şi prezintă publicului 3 zile de performance la care reunesc poeţi, muzicieni, dansatori, istorici, activişti, cercetători, arhitecţi, liber-cugetători etc. O construcţie din 400 de cutii de carton reproducând cabana lui oreau înclinată până la ultima limită înainte de prăbuşire: sprijinită într-un singur punct, ea dă acces înăuntru direct - pântec de balenă şi peşteră fractală.

Pe un perete, o schemă ”desenată” cu scotch şi post-it-uri trasează o hartă a conexiunilor, o geografie subiectivă a Clujului - Mappa mundi.

Cele trei zile de performance sunt intitulate după capitole din Walden: 1.Încălzirea locuinţei: lectură de poezie cu participarea clubul de lectură Nepotu' lui oreau şi VJ-ing: compoziţii arhitecturale improbabile proiectate în videomapping; 2. Vizitatorii: un performance-discuţie în jurul întrebării: ”Ce e cabana ta”; 3. Unde am trăit şi pentru ce am trăit: un live-act în care obiectul ”cabană” este central, în interacţiune cu performerii şi muzicienii prezenţi, într-un echilibru fragil.

La performance-ul Vizitatorii, spectatorii au asistat la discuţia purtată între cei 14 ”performeri” instalaţi în cabană fără să-i vadă pe aceştia, prin amplificarea sunetului transmis printr-un microfon în exterior. O întrerupere de curent a periclitat înregistrarea discuţiei, prevăzută pentru o difuzare ulterioară, dar nu şi performanace-ul, care a luat aluri de conspiraţie.

După constatarea pierderii definitive a înregistrării, Ramona Poenaru îl contactează pe fiecare participant cerându-le să-şi transcrie partea de ”discurs” cu un maxim de detalii pentru a tenta o reconstituire a discuţiei. O legendă se naşte.

A posteriori, cabana, ca subiect de discuţie şi ca formă estetică, le-a servit de unealtă pentru a întâlni oameni şi pentru a permite oamenilor să se întâlnească. În fond, au creat o ”sculptură socială” [în sensul dat de Beuys], o microsocietate adunată în jurul unei idei. În 23 - 25 septembrie 2014, o nouă versiune a proiectului ”O cabană în centru” va fi prezentată la Casa Tranzit în cadrul festivalului internaţional de artă electronică Clujotronic iniţiat de Institutul Francez şi Centrul Cultural German din ClujNapoca. ”O cabană în centru” instalaţie videomapping performance, inspirată de Walden sau viaţa în pădure de H. D. oreau producţie Des châteaux en l’air [Ramona Poenaru & Gaël Chaillat] co-producţie Institut Français + Ville de Strasbourg rezidenţa susţinută de Fundaţia Culturală Intact, Institut Français Cluj-Napoca, Asociaţia 2580 sponsor DS Smith http://deschateauxenlair.jimdo.com

cabana_cluj_construcția

cabana_cluj_day01_performance

cabana_cluj_day03_performance

Premieră la Sibiu Festivalul “Clara Haskil”

76

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sibiul găzduiește, în premieră națională, în perioada 30 august – 4 septembrie, în Sala alia a Filarmonicii de Stat, Festivalul Internaţional “Clara Haskil”, dedicat memoriei celebrei pianiste de origine română. de Cristiana FOTA

Primul proiect de anvergură din România conceput în memoria pianistei de origine română Clara Haskil a luat naştere la iniţiativa pianistei Alina Azario, pianistă de renume care dorește să mențină în România memoria vie a legendarei pianiste care, spune Arazio, este mai cunoscută peste hotare decât în țară.

Alina Azario, și ea pianistă de origine română stabilită în Italia, spune că a ales orașul Sibiu ca loc de desfășurare a festivalului atât datorită logisticii de care dispune, cât și dorinței de-a oferi publicului din orașele mai mici acces la artiști de talie internațională. ”Am ales Sibiul pentru că este un oraș cu o bogată tradiție culturală, un oraș frumos care dispune de toate condițiile pentru un festival de talie internațională. Are Aeroportul Internațional, Sala alia, pe care o iubesc, are o acustică bună. De fiecare dată când am venit în Sibiu, ca pianist, m-am simțit ca acasă.

Sala are o acustică foarte bună, are un instrument foarte bun, pianul”, a declarat Alina Azario.

Mari muzicieni ai lumii, parte din ei aflați pentru prima dată în România, Clara Haskil, figură legendară a precum Marina Chiche, Julien muzicii clasice de secol XX, este Quentin, István Várdai, Tiberiu Soare, unul dintre cei mai renumiţi artiști Adam Laloum, Alina Azario, Françoisde origine română în plan inXavier Poizat, vor urca pe scena Sălii ternaţional, recunoscută deopoalia din Sibiu în săptămâna dedicată trivă de către public și de către Festivalului Internaţional “Clara artiști. Supranumită „Clara cea Haskil”. De asemenea, recitalurile susperfectă”, este singura pianistă de ținute la Sibiu vor fi susținute în acomorigine română al cărei nume este paniamentul Orchestrei Simfonice astăzi legat de unul dintre cele mai Bucureşti şi al Cvartetului Arcadia. mari concursuri de pian din lume, Orchestra Simfonică Bucureşti, diConcursul Internaţional de Pian rijată de Tiberiu Soare, va cânta în Clara Haskil din Vevey, Elveţia. concertul de deschidere al festivalului, care va avea loc pe 30 august, în Sala alia. Alături de ei va fi violonista franceză Marina Chiche.

De asemenea, lucrări compuse de doi dintre cei mai cunoscuţi muzicieni români pe plan internaţional, George Enescu şi Dinu Lipatti, vor fi interpretate într-o seară specială.

Recitalul susţinut de violonista franceză Marina Chiche şi pianista de origine română Alina Azario va aduce pe scena Sălii alia din Sibiu, pe 3 septembrie, celebra “Sonată Nr. 2 pentru Vioară şi Pian în Fa Minor”, de George Enescu, şi “Nocturna în Fa diez minor”, de Dinu Lipatti.

Clara Haskil, cea despre care Charlie Chaplin spunea că este “un geniu”, a marcat un secol de muzică internaţională şi a rămas şi astăzi un reper în ceea ce priveşte căutarea perfecţiunii, interpretarea la cele mai înalte standarde şi iubirea necondiţionată pentru muzica clasică.

„Clara cea perfectă”

Prestigioase instituţii s-au alăturat demersului organizatorilor festivalului, în efortul de a readuce numele Clarei Haskil în România şi de a îl repune în valoare, printre acestea numărându-se Fundaţia Internaţională “Clara Haskil” (Elveţia), Ambasada Elveţiei în România, Ambasada Israelului în România şi Institutul Francez.

Biletele pentru Festivalul Internaţional “Clara Haskil” sunt disponibile pe Eventim.ro, iar din data de 20 august se vor putea achiziționa și de la Sala alia din Sibiu. Organizatorii pun la dispoziție 3 categorii de bilete: VIP (56 lei), categoria I (36), categoria II (20).

Intrarea tinerilor sub 18 ani este gratuită, iar studenții și pensionarii beneficiază de o reducere de 50%.

“În viaţa mea am întâlnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein și pe Winston Churchill” , Charlie Chaplin

“Ascultând-o pe Clara Haskil interpretând Mozart, îţi dai seama cât de departe de adevăr suntem noi toţi”, Dinu Lipatti

Aplicaţia care va preveni accidentele rutiere

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Augustin STANCIU

Pentru a veni în întâmpinarea şoferilor şi, implicit, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere, un tânăr inginer informatician de 24 de ani a construit o aplicaţie pentru dispozitivele mobile, aceasta având rolul de a avertiza conducătorul auto, sonor şi vizual, atunci când întâlneşte un obstacol în preajma autovehicului.

Aplicaţia cu pricina se numeşte Drive Assist şi va putea fi instalată, în viitorul apropiat, pe orice dispozitiv mobil, indiferent că este smartphone sau tabletă. În momentul de faţă aplicaţia concepută de către Răzvan Itu se află într-o versiune alpha, fiind testată de mai multe sute de useri, urmând ca după finalizarea testelor şi pe baza feedback-ului obţinut să remedieze eventualele bug-uri. “Am început lucrul la această aplicaţie la începutul anului 2013, când încă studiam la facultate, ideea mi-a venit prin a combina cele două pasiuni ale mele, respectiv maşinile şi tehnologiile mobile. Legătura dintre cele două este realizată printr-o serie de algoritmi de procesare a imaginii pe care le-am aplicat în diverse scenarii din trafic. Am pornit de la ideea că, în momentul de faţă, numărul accidentelor rutiere este foarte mare, iar folosind acest soft s-ar putea preveni unele dintre acestea. Practic, prin această aplicaţie eşti alertat de posibilele obstacole care pot apărea în faţa ta, iar prin obstacole mă refer la maşini mici, autobuze sau camioane, biciclişti, pietoni, animale, inclusiv copaci căzuţi în drum după o furtună. Practic am reuşit să detectez cam tot ce se mişcă pe carosabil, în faţa vehicului, indiferent dacă obstacolele sunt statice sau în mişcare”, a declarat Răzvan Itu.

Merge pe orice smartphone!

Tânărul informatician clujean spune că aplicaţia pe care a conceput-o poate fi folosită, deocamdată, pe orice dispozitiv dotat cu Android, testele efectuate pe mai multe device-uri dotate cu sistemul de operare al companiei Google oferind rezultate foarte bune. Acesta spune, de asemenea, că va pregăti, în viitorul apropiat şi o variantă pentru dispozitivele dotate cu iOS sau Windows Mobile. “Am reuşit să realizez pe telefon aproape tot procesul de detecţie care se referă la achiziţia de imagini, procesarea acestora şi afişarea rezultatului. Totul se face în timp real pe un telefon mobil. Am efectuat teste pe diverse device-uri mobile dotate cu Android şi rezultatele au fost foarte bune, indiferent că au fost telefoane dotate cu procesoare single-core, dual-core sau quad-core. Deci, practic, utilizatorul nu este limitat de calitatea hardware-ului telefonului pe care îl deţine, această aplicaţie funcţionând şi pe un telefon entry-level, chiar dacă are anumite limitări, mai ales în ceea ce priveşte rezoluţia imaginii oferite. Singura cerinţă este ca şoferul să aibă un suport de parbriz în care să aşeze device-ul şi care să ofere spaţiu liber pentru cameră.

Aplicaţia este gata în proporţie de 80-90%, fiind nevoie să mai lucrez la o interfaţă grafică mai intuitivă”, a mai spus Itu.

Accesibilă şi uşor de folosit

Răzvan Itu mai spune că principalele avantaje ale aplicaţiei sunt că aceasta este uşor de utilizat, va fi foarte accesibilă, iar rezultatele sunt cât se poate de fidele. “În ziua de azi observăm că tehnologia a evoluat foarte mult, mai ales telefoanele mobile, dar, în acelaşi timp, maşinile au rămas puţin în urmă.

Avem smartphones, dar nu avem smart vehicles. Vehiculele inteligente sunt în stadiu de cercetare sau sunt foarte scumpe, având, în acelaşi timp, dotări la fel de scumpe. Un foarte mare avantaj al aplicaţiei este că oferă, folosind un device pe care deja îl ai, un factor în plus de siguranţă pentru conducătorii auto. Practic ofer un sistem de asistenţă a şoferului, un sistem portabil, mobil şi accesibil ca preţ.

Producătorii auto oferă sisteme similare, on-board, dar clientul trebuie să cumpere toată maşina, cu tot cu sistemul de asistenţă. Eu pun la dispoziţie o aplicaţie, accesibilă ca preţ, dar care va funcţiona în mare măsură la fel de bine”, mai spune Itu. Chiar dacă pe piaţă mai există aplicaţii similare, Răzvan Itu spune că din toate testele efectuate, Drive Assist a dat cele mai bune rezultate. Mai mult, conform acestuia, marea parte a concurenţei s-a concentrat pe detecţia de maşini, în timp ce Drive Assist detectează toate obstacolele care ar putea pune în pericol siguranţa şoferului şi a pasagerilor. Aplicaţia tânărului clujean a intrat în vizorul mai multor investitori, Răzvan Itu aflându-se, în acest moment, în discuţii cu mai multe entităţi din Statele Unite, Anglia şi Germania, printre care şi o serie de corporaţii. “În momentul de faţă sunt în discuţii cu mai multe companii care ar dori să investească în această aplicaţie, printre ele se află şi corporaţii mari, dar în momentul de faţă nu doresc să dau mai multe detalii pentru a nu afecta procesul de negociere”, mai spune Itu.

77

Evenimente B2B

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sărbătoarea economiei austriece

BIFE – SIM 2014

Secţia Comercială a Ambasadei Austriei la Bucureşti vă invită marţi, 9 septembrie 2014, la tradiţionala sărbătoare de toamnă a economiei austriece în România, aflată deja la a patra ediţie. Ca invitaţi de onoare şi-au anunţat participarea Excelenţa Sa Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, şi Excelenţa Sa Ambasadorul Austriei la Bucureşti, Dr. Michael Schwarzinger. Sunt invitate să participe la schimburile de experienţă şi la networking personalităţi din mediul politic, economic şi din instituţiile de stat. Evenimentul va avea loc în curtea Secţiei Comerciale a Ambasadei Austriei la Bucureşti.

Dress Code: Business Attire. Înregistrarea: bukarest@advantageaustria.org, attn: Anemone Franz. Participarea este gratuită, dar trebuie anunţată ori în prealabil, ori prin prezentarea invitaţiei în ziua respectivă. Detalii: www.advantageaustria.org

Aniversare IEAS

79

DK Expo organizează International Electric & Automation Show 2014, ediția a X-a, între 9-12 septembrie, la Palatul Parlamentului. Organizatorii promit ca ediția aniversară IEAS să reprezinte cel mai important eveniment dedicat industriei de profil și noi recorduri de vizitatori, companii participante și industrii abordate.

Concomitent, are loc evenimentul CEER 2014, un congres dedicat energiei și echipamentelor electrice, sub egida Ministerului Educației Naționale. Participarea la CEER este gratuită, însă necesită înregistrare prealabilă. Detalii: www.ieas.ro

Expoziția industriei mobilei organizată în anul 2014 sub genericul BIFE-SIM reunește, între 10-14 septemrie, la complexul expozițional ROMEXPO numeroase firme, din țară și străinătate. Aflat în creștere cu aproximativ 10% față de ediția precedentă, BIFE-SIM 2014 promite o ofertă reînnoită și îmbunătățită de produse la prețuri speciale. Vizitatorii vor avea acces gratuit la o serie de evenimente și programe organizate în cadrul complexului expozițional în perioada desfășurării BIFE-SIM. Tot în cadrul BIFE-SIM va avea loc o nouă ediție a Conferinței de Design cu titlul “Life in Design”, pe 11 și 12 septembrie, în Sala Iorga din Pavilionul C6. BIFE-SIM 2014 este organizat de Romexpo și co-organizat de Asociația Producătorilor de Mobilă din România, Camerele de Comerț și Industrie din România și Euroexpo. Detalii: www.bifesim.ro

Premiile ARILOG

Asociația Română de Logistică organizează evenimentul ARILOG Logistics & Supply Chain Awards, ediția a VI-a, pe 25 septembrie, la Palatul Ghika.

Parteneri, clienți și persoane interesate sunt invitate să celebreze inovația și excelența în industriile de logistică și supply chain din România.

Gala de premiere va cuprinde o cină rafinată, program artistic și va culmina cu ceremonia de decernare a distincțiilor. RSVP: Oana Nae, office@arilog.ro. Detalii: www.arilog.ro

Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Iaki, unul din cele mai luxoase si renumite hoteluri de pe litoralul romanesc, se bucura de recunoastere internationala pentru calitatea serviciilor oferite oaspetilor sai, la cele mai inalte standarde, precum si a locatiei exceptionale. Avand in vedere ca toamna se apropie, Complexul IAKI lanseaza un nou pachet, conceput special pentru a raspunde nevoilor clientilor dupa o vara calduroasa. Pachetul ”Spa Romantic Experience” include: 2 nopti de cazare in camere elegante, cu vedere la mare si mic dejun inclus (a 3-a noapte de cazare este gratuita si nu include micul dejun), acces IAKI Spa, pentru: piscina interioara, sauna, jacuzzi, fitness, dus emotional, dus cervical si tratamente IAKI Spa: baie cu sare de la Marea Moarta & masajul scalpului si un tratamente Intraceuticals – pentru doamne, ritual facial si impachetare cu namol de la Marea Moarta – pentru domni.

Tariful pachetului este de 1097 Lei / pachet / camera dubla si este valabil in perioada 14 Septembrie – 14 Octombrie 2014.

Detaliile si informatiile despre ofertele speciale ale Complexului IAKI sunt prezentate pe site-ul www.iaki.ro.

Contact: Hotel IAKI, Mamaia, 0241/831025, 0241/831360, marketing@iaki.ro , www.iaki.ro

Noua colecție Seroussi, toamnă – iarnă 2014

80

Lifestyle

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Luna august a acestui an introduce o minunată colecție de Toamnă-Iarnă, care cuprinde binecunoscutele costume clasice business, dar și noutăți spectaculoase și foarte moderne. Echipa de designeri și de marketing vă aduce o mare diversitate de tipare moderne care stau la baza modelelor croite pe corp, aflate în trend.

Seroussi nu a preluat șabloane aflate în vogă în alte țări, ci a prelucrat tipare special pentru bărbații din România, urmărind și urmând sfaturile și sugestiile clienților săi.

Varietatea acestei excepționale colecții este dată și de texturile și cromatica țesăturilor condimentate cu detalii chic, precum cusături și tighele în contrast cu stofa sau cotiere din imitație de piele. La costume veți găsi stofe fine uni sau cu desen, în mai multe nuanțe de albastru, marou și gri, până la negru.

Sacourile vor îmbogăți rafturile magazinelor noastre prin culorile electrizante și desenele minunate ale stofelor, armonia finală fiind creată prin combinarea acestora cu pantalonii separați din catifea raiată sau din bumbac.

Sacoul a devenit o piesă vestimentară foarte căutată, deoarece te poate scoate din impas în ocaziile când ai nevoie să fii elegant, dar nu dorești să fii prea formal. În plus, acest obiect de îmbrăcăminte susține lozinca noastră conform căreia Cel mai important pentru orice bărbat elegant este să se simtă bine în ceea ce poartă.

Desigur, a fi în trend cu moda nu înseamnă că trebuie să vă schimbați în totalitate garderoba de anul trecut, însă, dacă sunteți pasionat de eleganță, trebuie să adăugați și lucruri noi în dulap, chiar dacă este doar un mic accesoriu. Și în acest sezon am adus o multitudine de accesorii sublime prin culori și forme, de la cămăși cu contrast la guler, la nasturi și la mânecă, până la fulare, eșarfe, cravate, ascoturi, batiste decorative și multe altele.

Nu am uitat nici de îmbrăcămintea de gală, Seroussi venind și în acest sezon în întâmpinarea celor care vor participa la unul dintre cele mai importante evenimente din viața fiecăruia: nunta. Fie că sunteți mirele, fie că sunteți naș, socru sau sunteți invitat la nuntă, trebuie să arătați și să vă simțiți extraordinar la această festivitate unică. Smochingul este și va fi întotdeauna vedeta stilului formal masculin. Aveți de ales dintr-o varietate de modele, diferite din punct de vedere al țesăturii, culorii acesteia, al reverului și al nasturilor. Vă oferim pe lângă clasicul smoching negru, desigur în modele

diferite, și smochinguri confecționate din țesături bleumarin, gri sau grena. Avem pentru Dumneavoastră și sacouri din catifea, cu sau fără rever satinat, perfecte pentru evenimentele din sezonul rece.

Desigur, mai sunt și paltoanele și pardesiele din țesături de lână și cașmir, în diferite culori de la nuanța fină camel la veșnicul elegant negru. O noutate la acest capitol o reprezintă geaca impermeabilă pe care v-o propunem pentru anotimpul ploios. Pe lângă efectul de a vă proteja sacoul elegant de picăturile de ploaie, este o piesă vestimentară modernă, pretabilă și la ieșiri cu prietenii în seri mohorâte de toamnă. În speranța că v-am trezit interesul, vă invităm să vizitați magazinele Seroussi – în orice sezon, pentru orice ocazie! www.seroussi.ro