Transilvania Business 46

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 46 • 26 sep - 25 oct 2014

Arhitectul fără colțuri

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 10-11 Cemacon dă tonul în piața de profil pag. 15-31 Ziua Unității Germane pag. 37 Cu Tintag nu te mai rătăceşti!

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-8

cover story Arhitectul fără colțuri

12-13

AGRO Donau Soja marea provocare pentru fermierii români

32 - 33 35

CONSTRUCȚII Avantgarden 3, sub brandul Maurer Imobiliare

44-45

EVENIMENT Târgul Regional de Inovare, la borna 2

IT & C Viitorul IT-ului clujean începe la ACADEMY+PLUS

EXPO CJ Alba susţine şi promovează afacerile locale

48-49

1

Brașovul devine capitala vinului!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

3

Timp de o săptămână, Brașovul va deveni “Capitala Vinului”, intervalul 4-9 noiembrie marcând desfășurarea a două evenimente de referință pentru industria vinului: competiția “Premiile de Excelență Vinul.Ro” și târgul de vinuri “Transylvania Wine Fair” (TWF).

Aflat la cea de-a doua ediție, TWF se va desfășura în perioada 7-9 noiembrie, în aceeași locație de excepție de anul trecut, respectiv Brașov Business Park. Prima ediție a înregistrat un succes, organizatorii Kron-Tour Expo, divizia de evenimente a Kron-Tour Lufthansa City Center, pregătesc pentru anul acesta noi suprize plăcute. Ca și anul trecut se va organiza o degustare dedicată managerilor din Horeca, dar de această dată vor fi invitați mai multi participanți, sala cu 40 de locuri de anul trecut, dovedindu-se a fi neîncăpătoare. Succesul primei ediții a TWF a determinat Selgros Cash & Carry și Casa de Vinuri Cotnari să se alăture și la cea de-a doua ediție tot în calitate de parteneri ai eveni-

mentului, Selgros fiind Partener Oficial, iar Casa de Vinuri Cotnari – Partener Strategic. Târgul beneficiază și de sprijinul celor mai importante asociaţii profesionale de somelieri din România – A.S.R. și O.S.R.2011, ambele organizații oferind consultanță și susținând cursuri de degustare a vinului pentru vizitatorii interesați.

Arome și premii

Competiția “Premiile de Excelență Vinul.Ro” se va desfășura la Brașov în cele 4 zile premergătoare TWF, respectiv în pe-

rioada 4-7 noiembrie a.c. Va fi un eveniment de jurizare și de promovare a vinurilor de cea mai bună calitate. Gazda acestui eveniment: complexul hotelier Aro Palace 5*.

Medaliații concursului de vinuri vor fi anuntați vineri, 7 noiembrie, în cadrul ceremoniei de deschidere oficială a târgului “Transylvania Wine Fair”. Toți vizitatorii și oaspeții evenimentului vor avea ocazia să deguste și să achiziționeze vinuri … “medaliate”! “Două sunt motivele principale pentru care, anul acesta, Premiile de Excelență Vinul.Ro se desfașoară în orașul de sub Tâmpa: în primul rând, nevoia de a aduce cultura acestui produs cât mai aproape de consumatori și de profesioniștii sectorului Horeca – o categorie foarte numeroasă în zona Brașovului, în al doilea rând, proximitatea “Transylvania Wine Fair”, un târg de vinuri care Tarife preferențiale ,prin eforturile organizatorilor și cu sprijinul producătorilor și importatoîn perioada celor rilor, a devenit deja și poate crește ca două evenimente principal vector de promovare a vinului în zona centrală a României”, a dePentru a facilita accesul la aceste clarat organizatorul concursului două evenimente, agenția Kron“Premiile de Excelență Vinul.Ro”, Cezar Tour Lufthansa City Center, liderul Ioan. Reunirea acestor două mari pieței de servicii turistice din zona evenimente la Brașov, unul care Centru, pune la dispoziția doritoevaluează și evidențiază vinurile de rilor tarife preferențiale negociate calitate, iar celălalt care oferă posibilicu partenerii locali. Sunteți tatea promovării produselor de clasă, asteptați la TWF, după următorul atât în rândul specialiștilor cât și în program: 7 noiembrie, între orele rândul publicului larg, este menită a 12:00 -20:00; 8 noiembrie, între face din ‘Transylvania Wine Fair’ unul orele 10:00 – 20:00; 9 noiembrie, dintre cele mai importante târguri de între orele 10:00 - 16:00 vinuri din România.

4

AGENDA EVENIMENTE Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Automotive Forum SGP Sorting Group organizează cel mai important eveniment de business al industriei automotive din România, anul acesta la Timișoara, în perioada 20-21 octombrie. Automotive Forum România aduce în orașul de pe Bega parteneri și lideri în industria auto din România și Europa, furnizori de servicii dedicate industriei, organisme de certificare, companii de consultanță fiscală și instituții ale statului, într-un eveniment ce se va desfășura în incinta Hotelului Timișoara.

Agenda Automotive Forum România va cuprinde 4 sesiuni de conferințe, 8 workshop-uri și întâlniri Business to Business. În cadrul conferințelor, reprezentanți ai Renault Technologie Roumanie, ACAROM, Automotive Cluster Serbia, Noerr Romania, Consiliile Județene Timiș și Arad vor susține prezentări de noi produse și soluții din industria auto. Detalii: www.automotiveforumromania.ro

Cursuri de zbor Vreau să fiu Stewardesă organizează, între 16-19 octombrie, cursul intensiv pentru pregătirea persoanelor care vor să treacă cu succes de interviul la o companie aeriană, cu accent pus pe specificul interviurilor organizate de companiile arabe care vin să recruteze în România.

Cursul este unul complex, se desfăşoară în limba engleză, durează 4 zile, 8 ore zilnic, şi va fi susţinut de către un însoţitor de bord ce are o experiență de 10 ani în aviație și recrutare, din care în ultimii 5 a ocupat funcţia de Cabin Services Director. Înscrierea se face pe baza completării formularului de înscriere. Confirmarea participării la eveniment se realizează printr-un email trimis de echipa Vreau să fiu Stewardesă, după achitarea taxei de participare. Detalii: www.vreausa fiustewardesa.ro

Arhitecture Conference & Expo Libero Events și Ordinul Artitecților din România organizează pe 3 octombrie, la Cluj Napoca, evenimentul Arhitecture Conference & Expo în cadrul e Office Cluj Napoca. Sub genericul ecosisteme și arhitectură sustenabilă, în program sunt stabilite, între orele 13.30 și 18.30, prezentări ale unor companii active în domeniu și exemple de bună practică interne și internaționale, perspective și analize de piață. Arhitecții cu drept de semnătură beneficiază de intrare gratuită.

Evenimentul include și o zonă de expoziție. Detalii: www.arhitecture.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Arhitectul fără colțuri de Alin BOLBOS foto: Cristina GÂNJ

Era doar un copil când tatăl său, fost inginer la Azomureș, s-a apucat de afaceri într-o casă veche, cu o curte mare, plină de utilaje ponosite, pitită undeva pe strada Mărăști.

Astăzi, la 28 de ani, arhitectul Iancu Laurean Costin conduce cu dezinvoltură un business de 40 milioane euro, cinstind astfel memoria părintelui său, pierdut în urmă cu doi ani.

5

6

cover story Compania Citadin Prest are în acte o vârstă de 19 ani, apărând prin divizarea RAADP Mureș, dar adevărata ei istorie este legată de numele lui Laurean Costin, cel care a preluat-o în anul 2000 și a așezat-o, cu mână de fier, pe un traseu ascendent. Cum a reușit un fost inginer din Combinat, fără experiență solidă în business, să construiască în numai 10 ani un adevărat brand local, lider în domeniul construcțiilor și reparațiilor de drumuri? Fiul său, Iancu, managerul de azi al companiei, încearcă o explicație: “Eu eram un copil pe atunci, nu știu resortul care l-a împins inițial, cred că a fost curiozitatea. Avea doi-trei prieteni împreună cu care a pornit la drum, a prins gustul, a învățat din mers și apoi nu s-a mai oprit. Era o fire foarte ambițioasă și nu credea în eșecuri, mereu vroia să câștige. Îmi amintesc că prima mare lucrare realizată de Citadin a fost Bulevardul Gheorghe Doja, din Târgu Mureș. Când s-a terminat, eu, adolescent fiind, am fost teribil de mândru de tatăl meu!”

Mâna de fier a seniorului

În deceniul 2000-2010, Citadin Prest s-a dezvoltat rapid, sub mâna sigură a managerului Laurean Costin. Au fost achiziționate utilaje de ultimă generație, angajații au fost calificați prin cursuri de specializare, casa veche de pe Mărăști –sediul companiei - a lăsat locul unei clădiri moderne, contractele au început să capete consistență. Printre clienții care au avut încredere în acești ani în profesionalismul Citadin Prest sunt Primăria Târgu Mureș, Consiliul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Județean Mureș, primăriile și consiliile locale ale mai multor localități din Mureș, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România etc. Privind la cifrele companiei din acei ani, totul mergea bine, in crescendo, Citadin consolidându-și întruna poziția de lider la nivel local. Laurean Costin era mulțumit de ce realizase și nici prin cap nu-i trecea să încerce o expansiune a firmei și în afara județului Mureș. Era omul locului, îi plăcea acasă, îi plăcea nivelul jocului la care ajunsese și pe care îl controla foarte bine. Un om ambițios, dar conștient de riscurile pe care le presupunea intrarea într-o ligă mai mare a constructorilor. Își folosise la maximum a doua șansă pe care i-a dat-o viața, după anii petrecuți în Azomureș, construise o afacere prosperă și o savura din plin, fără alte mari ambiții.

Managerul surpriză

În această perioadă de glorie locală pentru Citadin Prest, în martie 2013 s-a produs șocul: Laurean Costin s-a stins din viață. În acel moment, mulți s-au întrebat ce se va alege din micul imperiu construit cu migală de acesta? În acele săptămâni, unii beneficiari de lucrări chiar au forțat nota și au amânat plățile nepermis de mult, în speranța că totul se va prăbuși și vor evita să-și achite datoriile.

Surpriza a venit de la Cluj. Copilul răsfățat plecat să studieze arhitectură la Universitatea Tehnică a devenit, peste noapte, din cauza tragicului eveniment, bărbat. Iancu a fost desemnat de familie lider și și-a asumat greaua responsabilitate să preia afacerea tatălui său. “Până atunci eram un tânăr oarecum rebel, ce încerca să-și croiască un drum propriu. Încă din anul 2 de studenție mi-am înființat la Cluj un birou de arhitectură și vroiam să mă desfășor separat de ceea ce făcea tata la Mureș. Mare centru universitar, cu o piață imobiliară uriașă, Clujul îmi părea locul unde eu, viitor arhitect, mă voi descurca pe propriile picioare. Cu tata colaboram destul de puțin, când ajungeam pe-acasă discutam orice cu el numai afaceri nu. Eram buni prieteni, dar când ajungeam la business, el avea opiniile lui, eu pe ale mele. El mă vedea un visător, cum credea că sunt arhitecții, el era foarte așezat și direct. Îmi amintesc că orice făceam nu era bine, nu era mulțumit, dar realizez acum că vroia doar să mă ambiționeze și așa cred că am învățat mai multe lucruri decât dacă m-ar fi lăudat întruna. Avea un stil aparte de a mă dăscăli. Mă lăsa să mă lovesc de lucruri, ca să am de unde învăța. Așa a fost și când mi-a finanțat vreme de un an prima afacere, un club în centrul Târgu-Mureșului, deși mi-a zis din start că n-o să meargă. A avut dreptate. Îi mulțumesc pentru lecțiile sale și cred că azi ar fi mândru să vadă că firma a semnat în 2014 contracte de 40 milioane euro, după ce, în 2013, cifra de afaceri s-a învârtit pe lângă 3 milioane euro”, povestește Iancu.

Momentul de cumpănă

Momentul dispariției lui Laurean Costin a fost un moment de cotitură pentru Citadin Prest. Iancu, sosit de la Cluj pentru a-i prelua atribuțiile, spune că în primele săptămâni s-a simțit depășit de situație, chiar a cochetat cu ideea de a vinde compania. Apoi, încet, supervizat de mama sa Angela și, alături de sora lui Anca, a preluat frâiele. A pornit aproape de la zero, așa cum pornise și tatăl său în urmă cu 15 ani. “Au fost clipe dificile, trebuia să acumulez într-un timp scurt foarte multe lucruri. Aveam contracte în derulare care trebuiau respectate, facturi care trebuiau încasate, furnizori care veneau să fie plătiți, angajați care își așteptau salariile. Atunci am descoperit că am moștenit și eu ceva important de la tata: flerul și capacitatea de a mă descurca

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sub stres. La scurt timp, după ce am studiat dosarele firmei, mi-am dat seama că nu e atât de grea situația. Lăsase în urmă un business sănătos, care trebuia doar continuat. Și asta a urmat. Am continuat ce a început el și, mai nou, am început să-mi pun și eu amprenta venind cu proiecte noi”, spune tânărul manager al Citadin.

Marile proiecte

Cel mai important contract din istoria companiei a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni și e prima lovitură de business din era Iancu Costin. OMV – Petrom a scos la licitație o lucrare de 34 milioane euro, la care se adaugă TVA, căutând o firmă care să demoleze sondele dezafectate de pe teritoriul României și să readucă perimetrele respective la stadiul natural. Citadin s-a înscris la licitație și, spre surprinderea contracandidaților, companii mult mai mari și mai bine cotate, a câștigat. Este vorba de un contract pe patru ani, care duce la dezvoltarea serioasă a Citadin, pentru că derularea lui presupune angajarea a încă 100-150 de oameni, achiziția de utilaje joi, mai ales în zona parcului auto.

Firma preconizează investiții de cca. 3 milioane euro în următorul an, pentru a putea derula profesionist acest contract.

Contractul cadru pe care Citadin Prest îl are cu Primăria Târgu Mureș expiră în acest an și Iancu Costin se gândește să participe din nou cu o ofertă la licitația pe care edilii o vor organiza. Dar viziunea lui nu se oprește în marginile județului Mureș, nu e un om prizonier al locului, așa cum era tatăl său. Dorește ca, începând din 2015, Citadin Prest să participe la cât mai multe licitații în județele apropiate, primul pas fiind făcut deja, spre Cluj. “Eu așa văd viitorul acestei afaceri. Vrem să devenim dintr-un brand local un brand regional, sau chiar național. Vom putea câștiga licitații și să derulăm contracte în orice colț al țării. Ce ne recomandă în fața altora? Lucrările de calitate premium, prețurile cumsecade și bunul simț ardelenesc!”, susține Iancu. Un al proiect al managerului Citadin este efectuarea unui pas hotărât spre construcțiile civile. Și, pentru că familia

Costin deține mai multe terenuri în Cluj-Napoca, a apărut ideea construirii unui prim cartier rezidențial, începând cu 2015. Acesta va fi localizat în Baciu și va însemna 4 blocuri a câte 7 etaje (în jur de 200 de apartamente), plus un resort de relaxare, cu spații verzi, spa și shopping. O investiție de cca. 8 milioane de euro, pentru care Citadin va obține sprijin financiar din partea unor bănci. “Noi am evitat până acum băncile, dar în sfârșit au ajuns să aibă condiții decente de finanțare pentru astfel de investiții. Dacă acest proiect imobiliar va fi un succes, el va fi repetat și în alte zone ale Clujului, pentru că acest oraș are un deficit extraordinar de locuințe”, explică Iancu Costin.

Așa cum nu a lucrat cu băncile în ultimul deceniu, nici cu fondurile europene, având proceduri anevoioase, nu s-a complicat Citadin. Dar pentru că noul manager vede altfel lucrurile, un prim astfel de proiect pe bani europeni stă să se nască. Pasionat de electronică de mic, Iancu mereu s-a întrebat de ce acumulatorii – de orice tip – nu reușesc să acumuleze mai multă energie electrică? Și pornind de la această întrebare, i-a venit ideea deschiderii unui centru de cercetare pe acumulatori și energie, unde studenții eminenți ai Clujului să poată căuta răspunsuri la astfel de probleme.

Centrul de cercetare va fi construit în Cluj-Napoca și va dispune de mai multe laboratoare, dotate cu echipamente de ultimă generație. Iancu gândește și un posibil parteneriat cu Universitatea Tehnică, de unde speră el să atragă cei mai buni cercetători.

Visul din Dubai

Arhitect de talent, propria-i casă din Cluj stând mărturie, Iancu a visat mereu să deseneze o clădire impresionantă. Nu a participat niciodată la vreun concurs de arhitectură, dar mereu a așteptat să aibă o șansă mare de a arăta ce poate. Și aceasta a venit acum. În Dubai trebuie construite 200 de hoteluri până în 2020, dacă acolo se vor ține Jocurile Olimpice. Unul dintre ele ar putea avea semnătura lui Iancu Costin.

7

8

cover story

“Am decis să intru în competiție cu alți arhitecți din lume cu un proiect special. Am gândit un hotel cu 110 etaje, în formă de picătură de apă, construcția lui fiind evaluată la 800-900 de milioane euro. Proiectul a trecut de faza preliminară și la sfârșitul lunii noiembrie va trebui să fac o prezentare mai amplă a lui, sub forma unui film. Din câte știu, sunt singurul arhitect din România înscris în această competiție și cred în șansa mea. Planul meu, dacă voi câștiga, este să nu le cer șeicilor bani pentru acest proiect, ci să-mi ofere un etaj din acel hotel, adică 500600 mp”, spune Iancu Costin.

Curbele lui Gaudi

Migala cu care lucrează la proiectele sale se vede cel mai bine la casa sa din Cluj. Pornit inițial ca o locuință cu arhitectură modernă, în urmă cu 7 ani, imobilul s-a transformat într-o poezie, cu forme gaudiene. Evaluată la 2 milioane de euro, casa nu are nicio linie dreaptă, nici un unghi de 90 de grade, doar curbe și rotunjiri, multă piatră naturală și lemn, gravuri spectaculoase în tencuieli, decoruri surprinzătoare, compartimentare spectaculoasă. “Am muncit 7 ani, dar mi-am creat un stil propriu. Lumea Clujului a început deja să audă de <<casa fără colțuri>>. Nu vei mai întâlni, probabil, o astfel de locuință decât prin Barcelona. Am construit-o pentru mine, dar am deja un client care dorește să o achiziționeze și așteaptă să fac ultimele retușuri. O s-o vând, pentru că am în minte deja proiectul următoarei case, pe care vreau s-o construiesc în același stil dar puțin mai modernă, în Făget, în pădurea de lângă Cluj. Din nou fără colțuri”, explică arhitectul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Zodia sportului

Gestul de a organiza, începând din 2014, o competiție sportivă care să poarte numele tatălui său, mare iubitor de fotbal, a surprins plăcut comunitatea din Târgu Mureș. “Cupa Laurean Costin” înseamnă un turneu dedicat echipelor de copii din toată țara, prezente în număr mare încă de la prima ediție.

“Organizarea evenimentului a început oarecum târziu și, fiind la prima ediție, au fost și lucruri pe care trebuia să le învățăm, dar per ansamblu suntem foarte mulțumiți de ce a ieșit. O să fie un turneu care va crește de la an la an în calitate, veți vedea.

Ediția din 2015 începem s-o organizăm încă din ianuarie, iar perioada de desfășurare cred că o vom muta la începutul verii, în iunie-iulie”, spune Iancu. El însuși un mare pasionat de sport, tânărul om de afaceri, burlac fiind, își petrece puținul timp liber călare pe o motocicletă puternică, colindând alături de prietenii săi dealurile de lângă oraș. A participat la un singur concurs de enduro până acum, dar, când timpul îi va permite, va repeta gestul. Adrenalina din competiție e unică, recunoaște Iancu. O altă mare pasiune a sa sunt autoturismele. În mod regulat conduce un Bentley (ediție limitată, doar 200 de bucăți în toată lumea), primit cadou de la tatăl său. De multe ori, mai ales când merge pe șantier, sare într-un Mercedes ML sau alege altă mașină din colecție. N-a renunțat nici la prima mașină pe care a avut-o, un Mercedes CL600, o amintire frumoasă, ținută în garaj. Recunoaște că are un interes deosebit și pentru mașinile clasice și că urmează să-și întregească portofoliul și cu asemenea minunății. Până atunci însă, spune tânărul, prioritate au proiectele care au prins formă în mintea sa. Nu sunt multe, dar sunt extrem de ambițioase. Dar dacă firma sa și-a crescut afacerile de 14 ori într-un singur an, de ce nu ar arăta firești și planurile sale de viitor?

10

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cemacon, producătorul de cărămidă transilvănean, dă tonul în piața de profil Revoluție românească în construcții

Producătorul autohton de cărămidă, Cemacon a trăit în cei 45 de ani de existență vremuri de glorie, momente turbulente și acum a redescoperit succesul. Ingredientele rețetei constau în gama de produse revoluționare lansate într-un an, cărămizile EVOCERAMIC, și un management responsabil și inovator.

Piața materialelor de construcții, mai exact a cărămizilor, înregistrează de ani buni o stagnare a ofertei. În contextul crizei financiare, producătorii nu și-au îmbogățit portofoliul în mod considerabil, ceea ce a făcut ca oferta să fie una aproape liniară.

Acesta a fost climatul ideal pentru relansarea cu succes a unui brand românesc, cu tradiție, din Transilvania. Mai exact, Cemacon. Distribuitorii de materiale de zidarie, constructorii și beneficiarii au avut parte de o surpriză, anul trecut, la apariția gamei de cărămizi EVOCERAMIC. Realizate de Cemacon, care anul acesta a împlinit 45 de ani de existență, cărămizile EVOCERAMIC s-au impus rapid printro serie de calități revoluționare, practic inexistente în cazul concurenței. „Am făcut ceea ce restul nu știu și nu pot face”, a explicat Liviu Stoleru, Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Cemacon. De exemplu, cărămida EVOCERAMIC 44 SUPER TH, unică în România, nu mai necesită termoizolare. În afară de rezistența oferită viitorului imobil, cărămida ajută constructorii să termine într-un timp mai scurt zidăria. Mai mult, beneficiarul scapă de chetuielile pentru manoperă și materialul termoizolant. Acesta e doar un exemplu din portofoliul bogat al Cemacon, completat de celelalte produse, EVOCERAMIC 24 LM și EVOCERAMIC 29 LM, cu ajutorul cărora utilizatorii pot obține reduceri semnificative de cost. Și în acest caz e nevoie de un număr mai mic de materiale și de mai puțin timp pentru realizarea construcției, datorită dimensiunilor blocurilor ceramice.

Compania a „renăscut” cu adevărat în urmă cu trei ani, responsabil pentru acest lucru fiind cel care a implementat strategia de turn-around, Liviu Stoleru și echipa sa de management. În 2010, când a ajuns la Cemacon, Liviu Stoleru a fost nevoit să gestioneze o situație riscantă. Compania avea un credit dificil de suportat și o rețea de distribuție inexistentă. Fabrica era în vechea locație din Zalău, o nouă linie de producție urmând să fie inaugurată la acea vreme în Recea, județul Sălaj.

În urmă cu cinci ani, notorietatea Cemacon era redusă, iar compania, împovărată de datorii, risca să ajungă față în față cu insolvența, dacă trendul ar fi fost continuat. Din fericire, lucrurile nu au ajuns într-un asemenea punct critic. Până la urmă, o poveste de succes se construiește după mai multe suișuri și coborâșuri.

Una dintre primele măsuri luate de Liviu Stoleru a fost schimbarea managementului. A adus la Cemacon oameni tineri. Din rațiuni legate de business, birourile managementului au fost mutate la Cluj. Întreaga producție a început, din acel moment să fie asigurată de noua linie de producție de la Recea, în timp ce fabrica de la Zalău a fost lăsată în conservare.

Liviu Stoleru, Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Cemacon

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Toată distribuția Cemacon a fost pusă la punct în așa fel încât de la 10 puncte în trei județe din nord-vestul țării s-a ajuns la un număr de 200 de puncte de distribuție în toată țara.

A urmat unul dintre cele mai îndrăznețe momente din istoria Cemacon, mai exact rebranduirea companiei, o investiție considerabilă în marketing și lansarea unui nou portofoliu de produse, gama EVOCERAMIC. În 2013, au fost lansate cinci produse în același timp, o măsură nemaintâlnită în țara noastră.

Politica managerială, reflectată într-un volum crescut de vânzări, a trezit interesul investitorilor. În aceste condiții de performanță, banca a acceptat restructurarea creditului care apăsa atât de greu pe umerii companiei în momentul când Liviu Stoleru a preluat conducerea Cemacon.

Toate aceste măsuri au readus compania pe făgașul normal și au transformat-o într-unul dintre liderii pieței producătorilor de cărămidă din România. Între 2010 și 2014, Cemacon și-a dublat cifra de afaceri și a câștigat constant cotă de piață, de la 6% la 16% la nivel național, în contextul în care piața a scăzut permanent, puternic lovită de criză.

Totodată, Cemacon a reușit anul trecut să utilizeze fabrica la un nivel record, de 88% din capacitate, în timp ce media pieței se situează între 60 și 70%. În primul semestru al anului 2014, CEMACON a înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri, de 41%, față de anul anterior, fiind si primul semestru din ultimii 3 ani în care a obținut profit net.

Strategia Cemacon pentru anul acesta mizează pe cercetare, dezvoltarea de noi produse și consolidarea rețelei de distribuitori.

“Anul acesta avem ca obiectiv poziția de lider pe piața din Transilvania, o regiune strategică pentru noi. Totodată, vom continua să creștem și la nivel național, unde țintim o nouă creștere a cifrei de afaceri. Până la sfârșitul anului 2014 avem de încheiat procesul de restructurare financiară și atingerea țintelor de creștere a cifrei de afaceri și a profitului operațional, cu 31%, respectiv 28% față de 2013. Am dovedit că putem avea creșteri semnificative, acum ne asumăm trecerea pe profit net. Am crescut puternic în ultimii ani, pentru a dovedi că suntem o companie care, din punct de vedere operațional, poate să obțină rezultate excepționale. Am reușit, astfel, să parcurgem cea mai amplă restructurare ope-

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

11

rațională și financiară realizată în afara insolvenței din România. Acum ne aflam într-o altă etapă, avem un alt obiectiv: rezultate financiare pozitive. Am stabilizat business-ul, îl consolidăm și ne pregătim creșterea financiară”, a explicat Liviu Stoleru, Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Cemacon.

De altfel, compania este și un important motor în economia regională din vestul României. Cemacon dispune de cea mai Top 5 lucruri mare și modernă linie de producție de cărămizi din sud-estul Europei, fiind un despre Cemacon: angajator de top în piața locală, cu 148 de l 45 de ani de existență locuri de muncă în Cluj și în Sălaj.

Cemacon este o companie percepută l cota de piață de 16% la nivel drept inovator în piața de construcții și a național, cu obiectivul de a deveni devenit un trend-setter la nivel de prolider de piață în Transilvania dus, imagine și de abordare a pieței. l creștere cu 41% a cifrei de afaceri în semestrul I din 2014, față de pePentru a convinge mai ușor clienții de rioada similară din 2013. Este primul beneficiile obținute cu EVOCERAMIC, semestru în care se înregistrează compania a lansat pe siteul www.cemaprofit după trei ani con.ro o aplicație comparativă, destinată l cea mai mare și modernă capacelor interesați de realizarea unei citate de producție de blocuri ceconstrucții de cărămidă, fie că este vorba ramice din SE Europei, unde se de specialiști sau beneficiari. Aplicația realizează un porpermite realizarea de calcule, în funcție tofoliu de produse de proiect, pentru a vedea care este suma unic în România economisită, datorită calităților prol o aplicație onduselor din gama EVOCERAMIC. line comparativă Românii au înțeles deja că EVOCEce îți permite să RAMIC reprezintă o alegere inspirată calculezi econocând vine vorba de construcții din mia pe care o faci cărămidă. Cei care au ales produsele cu blocurile EVOCERAMIC, disCemacon sunt încântați și la rândul lor au ponibilă oricui, la adresa recomandat produsele companiei cluwww.cemacon.ro/comparatie jene.

De exemplu, lângă Zalău, a fost ridicat un elegant complex rezidențial de 30 de case folosindu-se peste 2.000 de metri cubi de EVOCERAMIC. În zona Bihor-Arad, un număr de 8 blocuri cu 6 sau 8 etaje au fost construite cu 5.000 de metri cubi de cărămizi EC29 și EC12NF de la Cemacon. În Sibiu au fost ridicate 4 blocuri cu 9 sau 16 etaje. În Cluj există un cartier rezidențial și o clinică, unde constructorii au preferat cărămida EVOCERAMIC. În București, zona Moldovei sau Banatului, mai multe blocuri sau ansambluri rezidențiale vor fi mai trainice datorită cărămizilor Cemacon. Si acestea sunt numai cateva exemple.

EVOCERAMIC 44SUPER TH – singura cărămidă din România care nu necesită termoizolație

Avantgarden 3, sub brandul Maurer Imobiliare

12

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Maurer Imobiliare a ajuns numărul 1 în Transilvania şi în top 3 pe ţară din punct de vedere al vânzărilor de apartamente în fază de proiect. Este un brand puternic, o companie solidă, care a contribuit major la dezvoltarea zonei de nord-vest a Braşovului, creând în acelaşi timp peste 300 de noi locuri de muncă.

Care este povestea/motivaţia implicării în afaceri a dlui.

Simon Maurer în România şi a dezvoltării Maurer Imobiliare?

Fiind născut în România (n.red. Simon Maurer), am revenit acasă – după ce am petrecut foarte mulţi ani în Germania – din dorinţa de a împărtăşi din experienţa mea, în calitate de antreprenor, dar şi de a construi ceva durabil.

De-a lungul întregului parcurs profesional, dar şi ca om, am cunoscut o diversitate de oameni şi ţinuturi, însă România a rămas destinaţia de suflet. Am simţit mereu că aparţin acestui loc şi tot aici mi-am întemeiat familia. Cunoscând potenţialul zonei, am dorit mereu să aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea rezidenţială în Transilvania.

Primul pas a fost făcut în 2005, la Cluj-Napoca, iar obiectivul a fost construcţia unui imobil de lux, cu 29 de apartamente. Ulterior, atenţia dezvoltatorului Simon Maurer s-a îndreptat către oraşul de la poalele Tâmpei. Numărul dezvoltărilor rezidenţiale noi era extrem de scăzut în Braşov, iar acest segment de piaţă prezenta potenţial la nivelului anului 2006.

Avantgarden 1 a fost primul proiect de amploare, ce includea 365 de locuinţe cu suprafeţe generoase, dispuse în 17 imobile tip vilă. După finalizarea cu succes în 2008 a proiectului, dar şi după o separare de asociatul său, Simon Maurer a continuat singur dezvoltarea zonei de nord-vest a Braşovului prin demararea construcţiei celui de-al treilea proiect: Avantgarden 3. Momentul nu era prielnic, întrucât piaţa imobiliară se afla în plină criză. Însă decizia s-a dovedit corectă: de cinci ani deţine o companie profitabilă în domeniul dezvoltărilor rezidenţiale. Maurer Imobiliare a ajuns numărul 1 în Transilvania şi în top 3 pe ţară din punct de vedere al vânzărilor de apartamente în fază de proiect. Este un brand puternic, o companie solidă, care a o contribuit major la dezvoltarea zonei de nord-vest a Braşovului, creând în acelaşi timp peste 300 de noi locuri de muncă.

Printr-un mod de a construi sistematic şi echilibrat, proiectul Avantgarden 3 reprezintă nu numai o investiţie solidă, cu capital străin, dar şi o investiţie în viitorul acestei zone, prin aport estetic şi funcţional, adus calităţii vieţii.

Ce mesaj aveţi cu prilejul Zilei Unităţii Germane?

Germania este o ţară unde există în continuare diferenţe între regiuni din punct de vedere al tradiţiilor. 3 octombrie este o sărbătoare relativ nouă, datând din 1990, însă această zi marchează reunificarea Germaniei şi constituie prilej de bucurie pentru nemţii din toată lumea. În fiecare an, Ziua Naţională are o nouă capitală, acest rol avându-l, consecutiv, capitalele celor 16 landuri. Acest aspect contribuie la consolidarea ideii de unitate, în ciuda ideologiilor diferite din regiunile ţării. Ceea ce doresc pentru viitor este o Europă unită, iar la această unitate să contribuie toate statele membre, aşa cum se întâmplă an de an în Germania.

Din perspectiva şi experienţa dvs. care sunt atuurile principale ce caracterizează un dezvoltator imobiliar de succes în România?

Un dezvoltator imobiliar de succes trebuie să dea dovadă în permanenţă de seriozitate şi de perseverenţă, dar mai ales să prezinte întotdeauna credibilitate. Respectarea promisiunilor făcute clienţilor este factorul care poate înclina balanţa în favoarea sa.

Viziunea şi cunoaşterea în detaliu a pieţei sunt, de asemenea, necesare oricărui antreprenor, cu atât mai mult într-un domeniu atât de sensibil cum este cel al construcţiilor rezidenţiale.

Adaptabilitatea şi flexibilitatea sunt esenţiale, atât din punct de vedere a modificării suprafeţelor în funcţie de cerinţele clienţilor, cât şi a modalităţilor de plată. Încrederea în Dumnezeu te ajută însă în momentele dificile, de cumpănă, în care nu te poţi baza doar pe experienţă. Aşa s-a întâmplat în cazul meu înainte de a demara proiectul Avantgarden 3. Era o situaţie de criză, iar inspiraţia divină a fost salvatoare. Am înţeles atunci, după îndelungi frământări, că trebuia să adaptez proiectul meu de locuinţe la situaţia economică din ţară. O tendinţă clară a dezvoltatorilor din România era de a face locuinţe cu suprafeţe mari, ceea ce ducea la preţuri mari, bineînţeles. Ideea salvatoare pe care am primit-o de la Dumnezeu a constat tocmai în adaptarea proiectului la situaţia economică a românilor, adică de a construi apartamente mai mici, cu materiale de calitate, dar la preţuri accesibile pentru posibilităţile tuturor. Am luat măsuri urgente pentru diminuarea costurilor de construcţie (renunţarea la demisol, micşorarea suprafeţelor apartamentelor, blocuri cu mai multe etaje). Datorită unui management bun şi a stabilităţii financiare a firmei, am putut fi maleabili cu clienţii care nu se puteau încadra în rigorile stabilite din punct de vedere al modalităţilor de plată. Am dat dovadă de flexibilitate şi am găsit în permanenţă soluţii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt reperele ce definesc activitatea şi proiectele de până acum, care au fost caracteristicile ce au asigurat succesul şi care sunt în sinteză proiectele pentru 2014 şi 2015?

Valori germane în România este sloganul sub care ne desfăşurăm activitatea. Precizia, organizarea şi seriozitatea sunt valori emblematice, care au contribuit la succesul înregistrat până în prezent de proiectul Avantgarden 3 din Braşov. În Germania am învăţat întregul proces de elaborare a obiectivelor din construcţii: de la proiectare până la punerea lor în operă, de la finanţare până la implementarea acestora în mod consecvent, până la obţinerea rezultatului dorit şi a standardelor prestabilite. Tot în Germania mi-am însuşit atât cunoştinţele pentru a face performanţă în sfera antreprenorială, cât şi valorile de întreprinzător. Aceleaşi valori le-am implementat în proiectele actuale, pentru ca împreună cu echipa pe care am format-o să beneficiem de un cadru transparent de muncă, de dotări moderne şi, nu în ultimul rând, de o ambianţă în care primează confortul şi funcţionalitatea. În acest mod, datorită calităţii şi durabilităţii materialelor de construcţii utilizate, precum şi sustenabilităţii consumului, locuinţele sunt aliniate standardelor occidentale. În ceea ce priveşte proiectele de viitor, avem în acest moment planuri doar pentru două dintre cele mai frumoase oraşe din Transilvania: Braşov şi Sibiu.

Recent, Avantgarden a fost desemnat cartier oficial al municipiului Braşov printr-o hotărâre a Consiliului Local, la solicitarea noastră. În acest context, ne-am bucurat să anunţăm că Maurer Imobiliare, dezvoltatorul a peste 80% din cartierul Avantgarden, rămâne singur să construiască în această zonă.

Am prins rădăcini aici, de aceea continuăm ceea ce am început, mai mult, contribuim cât mai mult la dezvoltarea acestei zone a oraşului. Suntem aici pe termen lung, avem încă mult de lucru, tocmai de aceea am cumpărat teren pentru extindere.

Prima fază a proiectului rezidenţial Avantgarden 3 Braşov, ce cuprinde 1670 de apartamente este aproape de finalizare, iar locuinţele au fost vândute în proporţie de 99 %. Am demarat, în luna mai, cea de-a doua etapă a proiectului, apartamentele urmând a fi construite pe un teren de 5 ha, iar în luna iulie a fost finalizată procedura de achiziţionare a terenului de 3.4 ha, situat pe latura de nord, unde va fi dezvoltată cea de-a treia fază a proiectului. În următorii ani avem în plan construcţia a peste 1900 de unităţi locative. În anul 2013 am demarat un proiect de 1800 de apartamente şi la Sibiu, în apropiere de parcul de retail Sibiu Shopping City. În această lună (septembrie) va fi livrat primul bloc din proiect, iar cel de-al doilea este deja în construcţie, cu termen de finalizare în vara anului 2015. Construcţia celorlate imobile va fi accelerată, dacă numărul unităţilor vândute justifică acest demers.

Cum se identifică relaţia investitor/dezvoltator - arhitect, constructor, beneficiari, prin ce procese trece proiectul de contopire a viziunilor înainte de startul proiectului, care au fost partenerii în dezvoltarea proiectelor şi în ce formă parteneriatele au determinat succesul proiectelor?

Este nevoie de viziune înainte de demararea oricărui proiect, dar şi de o echipă competentă care să pună planul în practică. Ţinând cont de sfaturile arhitecţilor, în primele două proiecte am construit apartamente cu suprafeţe generoase, finisaje de lux, situate în imobile cu regim de înălţime scăzut pentru un plus de confort. Criza însă a schimbat situaţia. Pentru proiectul care ne-a consacrat, Avantgarden 3, am avut inspiraţia de a ne adapta cerinţelor pieţei. Am conştientizat că este nevoie să reducem suprafaţa apartamentelor şi, din fericire, am găsit şi persoana care să vină cu cele mai bune propuneri de structuri. Sugestiile de compartimentare eficientă nu au venit de la un arhitect, ci de la un designer de mobilier care cunoştea foarte bine piaţa şi solicitările clienţilor la momentul respec-

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

tiv.

Iniţial, pentru demararea proiectului Avantgarden 3, am luat decizia de a construi apartamente pe care să le oferim clienţilor în stadiul de semifinisaj, deoarece situaţia financiară nu ne permitea mai mult în acel moment. Însă, criza a avut şi o parte bună: costurile materialelor şi a manoperei au scăzut mai mult decât am anticipat. Când am conştientizat acest lucru, am hotărât, ca, în loc să-mi cresc profitul, să le oferim clienţilor apartamente la acelaşi preţ, dar gata finisate (gresie, faianţă, centrală termică, granit pe casa scării, balustrade inox etc.), iar pereţii interiori de rigips au fost înlocuiţi în totalitate cu pereţi de cărămidă. Aşadar, cu bani mai puţini, într-o criză financiară pronunţată, Dumnezeu ne-a ajutat să construim apartamente la preţul cel mai mic de pe piaţă şi la o calitate superioară apartamentelor pe care le construisem până atunci.

Colaboratorii, designerul, precum şi întreaga echipă de constructori au avut încredere în decizia mea, iar rezultatele nu au întârziat să apară: înainte de a pune prima cărămidă la primul bloc din Avantgarden 3, vândusem deja 83 de apartamente într-o lună, stabilind un record la vânzări în acea perioadă de criză. Cuvântul de ordine care a asigurat succesul proiectului în faza următoare a fost: flexibilitate maximă. Deoarece aproape totul era într-o continuă schimbare, atât eu, cât şi echipa trebuia să fim flexibili şi deschişi la noile schimbări şi să găsim soluţii viabile.

Cum vedeţi în continuare potenţialul pieţei imobiliare pentru Braşov şi Sibiu, care sunt principalele investiţii ce credeţi că ar determina dezvoltarea în continuare a acestor zone?

Din perspectiva Maurer Imobiliare, vânzările înregistrate în ultimii ani se datorează faptului că avem un istoric, ne-am ţinut promisiunile pe perioada de criză şi am oferit clienţilor un produs foarte bun, la un preţ corect.

Comparând cu perioada similară a anului 2013, în acest an am înregistrat o creştere de aproape 10 %. Ritmul actual al vânzărilor poate da indiciul că piaţa imobiliară se înscrie într-un trend ascendent. Această tendinţă, alături de alţi factori din piaţă, precum şi alte semnale macroeconomice sunt cele care pot întări această idee, că piaţa rezidenţială îşi revine.

Categoric, dezvoltarea infrastructurii şi atragerea de investiţii străine, acompaniate de o creştere economică pot influenţa pozitiv segmentul rezidenţial în cele două oraşe.

De exemplu, Braşov şi Sibiu sunt două dintre oraşele vizate de investitorii din IT care au ales să-şi extindă activitatea pe piaţa locală, Regiunea Centru oferind, în mod tradiţional, foarte mulţi programatori pe piaţa muncii. Însă IT-ul nu este singurul domeniu care poate atrage investiţii străine în centrul ţării. Construcţia aeroportului la Braşov şi dezvoltarea turismului pot fi factori ce pot influenţa considerabil dezvoltarea zonei.

13

Cine, cum şi unde mai construieşte în Cluj-Napoca?

14

CONSTRUCȚII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La fel ca toate oraşele patriei, şi municipiul Cluj-Napoca a cunoscut dezastrul urbanistic tipic perioadei comuniste. Au apărut cartierele mari ale oraşului, mai întâi Grigorescu şi Gheorgheni, prin anii 60, apoi „cutiile de chibrituri” construite în Mănăştur, începând cu anul 1973, urmate de Mărăşti şi Zorilor. de Cornelia TRIF Cu toată birocraţia, cu toate problemele, în oraş se construieşte. „Acum se construiesc mai ales case, locuinţe pentru oamenii cu venituri medii. Sunt rare proiectele pentru blocuri, lumea a început să-şi dorească să iasă din blocuri, să aibă alt confort. Criza economică a lovit puternic domeniul imobiliar, blocurile sunt mai greu de vândut acum. Pe de altă parte, s-au ieftin materialele de construcţie, la rândul lor, constructorii au redus manopera pentru a nu dispărea de pe piaţă, aşa că se merge pe construcţiile familiale, sunt investiţii mai mici. Dacă vinzi un apartament şi mai ai şi ceva economii, poţi să construieşti o casă. Este adevărat că nu e vorba despre case mari, luxoase, dar sunt locuinţe cochete, lumea e totuşi pretenţioasă”, ne face rapid o sinteză a pieţei contrucţiilor Florina Nicoleta Florian, arhitect la Arh Consult Solution. Lipsa investitorilor afectează şi domeniul construcţiilor industriale, la această dată investiţiile în hale de producţie fiind extrem de reduse, prin urmare nici arhitecţii nu sunt solicitaţi în acest domeniu.

Problema urbanismului?

Legătura cu politicul

Municipiul Cluj-Napoca nu are, la această oră, un Plan Urbanistic General actualizat, ceea ce permite „derogări” şi dă bătăi de cap arhitecţilor. „Am avut un proiect, în cartierul Europa, unde aveam prevăzute case, aşa că ne-am conformat şi am solicitat ca, la marginea parcelei, să ni se permită să construim blocuri. Nu s-a aprobat, ni s-a spus că e zonă de case, iar după două săptămâni vecinul de parcelă primeşte aviz pentru blocuri!”, spune Florina Nicoleta Florian. Ea crede că există situaţii când urbanismul, decizia în domeniu, este una strâns legată de politic. Şi asta deoarece are surprize mari. „La alt proiect, am întocmit Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), aşa cum s-a solicitat, am obţinut avizele necesare, după care mi se spune că e nevoie să întocmesc un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Or asta este incredibil! Pentru PUZ e nevoie de acordul tuturor proprietarilor din zona respectivă, deşi poate nu asta e marea problemă. E nevoie să iei de la capăt toată procedura, iar asta poate dura doi ani! Iar aceşti doi ani nu înseamnă timpul scurs de la prima schiţă, ci perioada în care un proiect obţine avizele necesare. Altădată, pentru obţinerea unui aviz de la o instituţie, mi s-a cerut să scriu pe fiecare filă din dosar că este conform cu originalul, că aşa cere domnul director. În dosar erau planşe originale, realizate de mine, eu eram arhitectul, mi s-a părut aiurea ca eu să-mi certific munca, dar nu a contat, trebuia să respect o cerinţă a domnului director, aşa că am făcut cum mi s-a cerut! Mai mult, există o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) de prin 2009, de pe vremea când primar era Sorin Apostu, care impune dezvoltatorilor imobiliari obligativitatea asfaltării dru-

murilor de acces spre şantier. Nu e suficientă pietruirea drumului, urmată de cilindrare, e necesară asfaltarea. Desigur, e firesc să asfaltezi strada la finalul proiectului, dar e ilogic să faci asta după care să o spargi pentru a introduce utilităţile, ştiut fiind că utilităţile vin treptat, nu chiar la începutul proiectului. Pe de altă parte, această HCL, adoptată în 2009, a fost ignorată până acum, nu a fost aplicată, cineva a descoperit-o şi a decis să o aplice acum. Nu discut obligativitatea de a respecta legile sau HCL-urile, dar mă întreb de ce se aplică acum şi de ce factorii de decizie nu văd absurdul situaţiei”, explică Florina Nicoleta Florian.

Discuţia curge uşor, de la sine… între două telefoane şi un client. „Marea problemă a tuturor arhitecţilor din oraş este PUG-ul. Adică lipsa lui… Dacă noul PUG nu se va adopta până la sfârşitul anului, vom fi blocaţi, nu se mai poate merge pe derogări şi prelungiri, avem nevoie de reguli urbanistice noi, clare, chiar dacă nu perfecte. Desigur, nu ştiu dacă e nevoie de străzi de 18 metri, aşa cum e prevăzut pentru o zonă rezidenţială unde adâncimea parcelelor este de 30 de metri, ceea ce înseamnă că rămâi cu 12 metri, pe care nu ai ce construi, după cum nu e normal să introduci utilităţile pe banii tăi şi apoi să le predai operatorilor de servicii publice. Dar măcar să avem reguli generale. Predictibilitatea este necesară şi arhitecţilor”, completează arhitectul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

15

“Alegerile nu trebuie să conducă la încetinirea reformelor

E.S. Werner Hans Lauk:

Excelența Sa Werner Hans Lauk este, din iulie 2013, şeful misiunii Republicii Federale Germania în România și explică prioritățile mandatului său.

A consemnat Ionuț OPREA Foto: Mihai Constantineanu

Cum ați descoperit într-un an de mandat România și care sunt concluziile după întâlnirile avute pentru noi proiecte ale investitorilor germani?

Am avut de mai multe ori ocazia, încă din primele 14 luni în calitate de ambasador al Republicii Federale Germania în România, de a vizita diverse regiuni din România. În urma numeroaselor discuții purtate cu politicieni locali, reprezentanți germani și români ai mediului economic, elevi, studenți, profesori, jurnaliști și reprezentanți massmedia, directori de muzee și artiști, precum și cu membrii minorității germane din România, mi-am format o imagine complexă și nuanțată despre România. Relațiile dintre Germania și România sunt intense nu doar în domeniul economic, între cele două state existând numeroase alte punți de legătură și conexiuni care merită extinse și consolidate.

Unul dintre proiectele care mie îmi este foarte drag este cel al cooperării germano-române în ceea ce privește introducerea sistemului dual în învățământul din România. Acest proiect se bucură și de susținerea activă a investitorilor germani în România: obținerea de forță de muncă calificată a devenit pentru mulți investitori germani din România unul dintre aspectele centrale în contextul prezenței acestora și în viitor în România.

Care ar trebui să fie trei măsuri luate de Guvernul Romaniei și orice administrator de județ sau oraș pentru a genera o infuzie mai mare de capital german și dezvoltarea relațiilor comerciale între cele două părți?

Cele mai importante condiții pentru orice dezvoltare economică pozitivă consider că sunt predictibilitatea și securitatea raporturilor juridice. O investiție este la urma urmei, pentru orice companie și pentru orice investitor privat, un risc. Înainte să îți asumi un risc, este normal să vrei să cunoști condițiile în care îți vei dezvolta afacerea. Dacă în aceste două domenii au loc reforme, cu siguranță aceasta va avea efecte benefice asupra disponibilității de investire în România. Cel de-al treilea punct, absolut obligatoriu, mai exact dezvoltarea infrastructurii, ar profita la rândul său de aceste reforme.

Ce afaceri românești credeți că ar avea succes în Germania?

Am cunoscut o serie întreagă de companii româneși inovatoare ale căror produse au calitatea necesară pentru a le asigura prezența pe piața internațională. Domeniul extrem de ambițios al IT-ului se pare că înregistrează o dinamică deosebită. Și agricultura românească are în continuare și în mod incontestabil un mare potențial. Așadar este probabil ca în viitor să vedem o prezență mai susținută a produselor alimentare românești pe piețele europene.

Care considerați că sunt prioritătile investitorilor și

oportunitățile în România pentru 2014 și 2015?

Mulți observatori văd în continuare bune oportunități în sectorul IT&C din România. Și agricultura României oferă, în continuare, foarte bune oportunități. Investițiile germane sunt însă aproape la fel de diversificate ca economia germană: pe lângă marile branduri cunoscute din industria auto și retail, găsim companii germane și în sectorul financiar, industria mobilei, aeronautică, agricultură și în multe alte domenii. În cazul în care România se va deschide prin autostrăzi și linii de cale ferată modernizate, cu siguranță aceasta va face și ca anumite regiuni care acum par prea izolate să intre în atenția investitorilor străini.

Care sunt, pentru viitor, direcțiile politice principale de acțiune pentru cele două țări, ce politici externe putem dezvolta împreună?

Cea mai importantă platformă de cooperare între România și Germania este, fără îndoială, Uniunea Europeană. De asemenea, strânsa colaborare în cadrul alianței transatlantice a dobândit o nouă dimensiune în lumina ultimelor evoluții îngrijorătoare din regiune – vezi Ucraina/Rusia; și în acest context ne străduim să găsim împreună soluții pentru a face față cât mai bine noilor provocări, astfel încât Europa să rămână un continent al păcii, bunăstării și libertății.

Ne unește, de asemenea, și dorința de a aduce statele din Balcanii de Vest în structurile europene. Ambele țări își pot valorifica în acest sens propriile experiențe – Unitatea Germană și aderarea României la UE. Un alt domeniu important este utilizarea eficientă a fondurilor puse la dispoziție României de către Uniunea Europeană pentru îmbunătățirea infrastructurii țării și sporirea pe termen lung și în mod sustenabil a nivelului de trai al populației. România încă nu utilizează aceste mijloace financiare așa cum ar trebui, ceea ce, cu ajutorul altor parteneri UE, ar trebui să se schimbe cât mai curând posibil.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

AHK România se implică pentru îmbunătățirea mediului de afaceri

Rețeaua de delegații si reprezentanțe ale economiei germane a crescut în ultimii ani permanent, fiind prezentă astăzi în 90 de țări cu 130 de birouri. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), parte a rețelei Camerelor de Comerț bilaterale germane (AHK) din străinătate, este reprezentanța oficială a economiei germane în România și a fost înființată în septembrie 2002.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este de peste 10 ani actorul central în relațiile economice româno-germane, contribuind activ la dezvoltarea acestora.

Fiind cea mai mare asociație economică bilaterală din România și reunind peste 530 de firme membre românești și germane, AHK România reprezintă, totodată, interesele membrilor săi în fața autorităților publice și locale. Pentru membrii săi, AHK România organizează numeroase evenimente care au ca scop principal schimbul de experiențe și de informații între firme și oferă accesul la o comunitate de business importantă și extinsă. Printre evenimente se numără întâlnirile lunare ale membrilor și conferințe de specialitate precum „Cities of Tomorrow” care are ca temă centrală dezvoltarea durabilă a orașelor. Cele două evenimente de anvergură, Recepția de Anul Nou și Sărbătoarea Verii, reunesc fiecare peste 700 de invitați. AHK România este, de asemenea, prezentă, prin organizarea de seminarii și conferințe, și în alte regiuni din țară, în afara Bucureștiului. Astfel am organizat și continuăm să organizăm evenimente la Sibiu, Cluj, Timișoara sau Arad.

Printre serviciile oferite de AHK România se numără consilierea de piață, căutarea individuală de parteneri de afaceri, recrutarea de personal, consiliere pentru desfacere și achiziții pe piața germană, formarea profesională și formarea continuă, facilitarea prezenței la târguri, platforma econet, Curtea de Arbitraj. O atenție deosebită vom acorda pe viitor domeniilor Green Tech, formării profesionale și Curții de Arbitraj. Platforma econet romania (www.econetromania.com) pune la dispoziție informații actuale și analize detaliate despre energie regenerabilă, tehnologie de mediu, sectorul construcțiilor și oferă accesul la informații despre know-how-ul german pentru dezvoltare durabilă. Pe lângă organizarea programelor de formare profesională complete, vă oferim informații utile legate de sistemul dual de învățământ din Germania și modalități de aplicare a acestui model în România. Oferim, de asemenea, consiliere în ce privește conceperea măsurilor de formare profesională și a programelor de formare profesională complete, organizarea formărilor de tip “train the trainer”, dar și organizarea şi coordonarea examinărilor intermediare și finale după modelul dual, inclusiv acordarea de certificate de calificare profesională. Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de

Comerț și Industrie Româno-Germană a fost înființată relativ curând, respectiv în 2011, iar dezvoltarea acesteia necesită timp, pentru că trebuie întocmite contracte care să conțină clauza compromisorie, apoi trebuie să se ajungă la un conflict între părți și abia atunci intervine rolul Curtii de Arbitraj. Suntem convinși că pe viitor tot mai multe companii vor apela la acest tip de rezolvare a litigiilor. Un nou proiect inițiat de AHK România și pus în practică din luna septembrie, care aduce noi beneficii membrilor, este programul Members2Members. Prin acest program, membrii AHK România beneficiază de condiții speciale pentru serviciile noastre, dar și de reduceri la serviciile și produsele oferite de ceilalți membri ai Camerei.

Suntem permanent în contact cu autoritățile, cu factorii de decizie, pentru a îmbunătăți condițiile cadru economice. În acest sens realizăm anual un chestionar de conjunctură, în care atragem atenția și asupra domeniilor care necesită îmbunătățiri. Astfel putem să facem și propuneri concrete de îmbunătățire, de exemplu, prin grupul de lucru înființat în cadrul AHK România pe tema achizițiilor publice. Acest aspect este foarte important nu doar pentru firmele germane din România, ci și în general pentru economia românească.

Serviciile noastre sunt dedicate în special IMM-urilor cărora le oferim servicii personalizate pentru intrarea pe piața românească a firmelor germane și pe cea germană a firmelor românești. Obiectivul nostru este ca printr-un dialog constructiv sa îmbunătățim mediul de afaceri și investițional. Mai multe informații despre AHK România găsiți la www.ahkrumaenien.ro.

17

18

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stabilitate (politică), stabilitate şi, din nou, stabilitate.

Investitorii străini au 3 interese:

de Nicolae POP Foto: Constantin Duma

România a atras mulţi investitori străini în anii trecuţi, însă nu ar trebui să se bazeze pe aceste succese economice. Concurenţa nu doarme, de aceea, proiectele de infrastructură trebuie promovate constant.

Sunt sfaturile viceconsulului german din cadrul Consulatului din Timişoara, Siegfried Geilhausen, pentru Guvernul şi administraţiile publice locale româneşti.

Ce comunicăm publicului larg şi mediului de afaceri despre activitatea instituţiei dumneavoastră? În sfera de competenţă a consulatului se încadrează o multitudine de activităţi. Printre cele mai importante se numără, în prezent, minoritatea germană din Banat şi Transilvania de Nord, relaţiile economice şi culturale româno-germane, precum şi asistenţa consulară acordată cetăţenilor germani.

Eu personal doresc să aduc laolaltă oamenii şi interesele şi împreună cu numeroşi multiplicatori să contribui la consolidarea unei prietenii şi mai strânse între România şi Germania.

Având în vedere vasta dumneavoastră experienţă, ce părere v-aţi format despre Banat, ce noi proiecte ale investitorilor germani sunt dezvoltate aici?

Vestul României m-a impresionat şi încântat încă din prima zi prin dinamica sa, diversitatea culturală, multilingvismul, etniile şi religiile. Multiculturalitatea este prezentă aici de secole. Oamenii sunt deosebit de prietenoşi, săritori şi dispun de un nivel înalt de educaţie, care înainte de toate este foarte apreciat de numeroşii investitori străini. În această regiune, oameni motivaţi, bine pregătiţi din punct de vedere profesional, cunoscători de limbi străine produc, zi de zi, produse de înaltă calitate.

Cum consideraţi că sunt receptate brandurile germane în Banat, o zonă oricum cu vechi influenţe ale culturii germane?

Produse şi mărci germane întâlnim în fiecare zi. Timişorenii care merg cu maşina lor germană în supermarketul german şi cumpără produse germane apreciază produsele de calitate de provenienţă germană. Aici, în vest, „Made in Germany” se bucură, în continuare, de o reputaţie foarte bună. Încet, cu progrese constante se impune şi aici în vestul României sistemul german deja consacrat de educaţie duală.

Urmare a unei iniţiative a Clubului Economic German Banat şi a numeroase firme germane, o serie întreagă de tineri au fost şcolarizaţi, pentru ca imediat după absolvirea cursurilor subvenţionate financiar să-şi găsească un loc de muncă bun.

Ce sfaturi aţi da Guvernului Romaniei şi administraţiilor locale pentru a dezvolta prezenţa capitalului german şi a îmbunătăţi raporturile comerciale între cele două ţări?

România a atras mulţi investitori străini în anii trecuţi, însă nu ar trebui să se bazeze pe aceste succese economice.

Concurenţa nu doarme, de aceea proiectele de infrastructură aflate în curs de derulare sau în faza de planificare trebuie promovate constant, ele oferă ţării un avantaj competitiv major.

Continuu trebuie căutaţi stimuli care să atragă investitorii germani sau alţi investitori în România. Viitorii potenţiali angajatori care doresc să-şi construiască aici o prezenţă nu pot

fi descurajaţi prin obstacole birocratice. Descentralizarea, respectiv consolidarea regiunilor joacă din acest punct de vedere un rol important. Înainte de toate însă, investitorii străini au 3 interese: stabilitate (politică), stabilitate şi din nou stabilitate.

Ne puteţi spune care sunt obiectivele principale ale investitorilor pentru perioada imediat următoare, raportat la condiţiile economice din România? În condiţiile unei stabilităţi politice, următorii ani vor oferi României şi investitorilor străini suficiente oportunităţi de extindere şi dezvoltare continuă.

Pentru investitor, deschiderea sau continuarea unei afaceri trebuie să se dovedească profitabilă, însă totodată trebuie motivat şi muncitorul calificat să rămână în ţară.

Ce politici comune pot dezvolta cele două ţări pentru viitor?

Guvernul român este dator să se concentreze asupra bunăstării poporului, să stabilească semnale clare pentru o dezvoltare economică continuă şi înainte de toate sigură a ţării. În întreaga tară şi, în special, aici în vestul ţării, oamenii trebuie să simtă siguranţa unui beneficiu dacă alege să rămână să muncească şi să trăiască aici, în special în contextul actual când mulţi investitori germani şi străini se plâng de o situaţie îngrijorătoare, aceea de a nu putea angaja suficient personal calificat. Riscul de decompensare al României, declanşat de emigrarea muncitorilor calificaţi şi a personalului cu pregătire academică trebuie contracarat cu mijloace adecvate de politică economică.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

10 ani de business german WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Ludger ol conduce Clubul oamenilor de afaceri de limbă germană din nordul Transilvaniei și dezvoltă proiecte cu încredere în viitorul regiunii și al orașului Cluj Napoca.

A consemnat Ionuţ OPREA

Care a fost motivaţia iniţială a înfiinţării DWNT, care e rolul şi menirea clubului?

“Clubul DWNT – Clubul oamenilor de afaceri de limbă germană din nordul Transilvaniei” - a fost înfiinţat în forma sa actuală în anul 2011 ca o continuare a clubului DWN, care a fost înfiinţat în 2004. Scopul nostru este să oferim firmelor care doresc să realizeze o investiţie în România sau celor care deja sunt activi pe piaţa românească ajutor din toate punctele de vedere. Am dorit ca DWNT să reprezinte o platformă de networking în afaceri. Clubul DWNT este o organizaţie nonprofit şi apolitică, fiind înregistrată la Registrul Comerţului din Cluj. Membrii clubului plătesc o cotizaţie în funcţie de numărul angajaţilor firmei.

Care este numărul şi structura membrilor, ce avantaje au ei? Care sunt principiile ce reunesc şi definesc agenda clublui? În momentul de faţă avem peste 100 de firme membre de diferite mărimi şi din domenii diferite: de la microîntreprinderi până la firme mari cu 700 de angajaţi din domenii precum IT, electro, electronică, prelucrare metale, furnizor auto, tipografie, construcţii, servicii financiare şi juridice, agricultură etc. Membrii clubului nostru îşi doresc să aibă, desigur, avantaje în calitate de membri DWNT. Astfel, clubul oferă întâlniri lunare pentru membri pe diferite teme, din domeniile economie, fiscal sau juridic, unde se fac schimburi de informaţii. În continuare oferim şi evenimente de networking de diferite tipuri, unde se pot lega relaţii cu oficialităţi, universităţi şi întreprinderi. Posibilitatea de networking se oferă, în special, în cadrul celor trei mari evenimente organizate de club, la Recepţia de Anul Nou în luna ianuarie, Sărbătoarea verii în iunie şi Festivalul de toamnă al economiei germane din Piaţa Unirii în primul week-end din luna octombrie. Punem mare accent, în calitate de club nonprofit, să rămânem apolitici.

Care sunt în sinteză principalele proiecte derulate de DWNT şi care sunt rezultatele lor?

Un proiect important este a 3-a ediţie a Festivalului de toamnă al economiei germane, unde combinăm subiecte economice cu o atmosferă de Oktoberfest. Firmele membre DWNT se promovează publicului larg în cadrul acestui festival prin standuri de prezentare. Este vorba de un eveniment de imagine al economiei germane din regiunea Cluj. Momentan lucrăm împreună cu Prefectura Cluj, Inspectoratul Școlar, două şcoli profesionale şi alte firme pentru înfiinţarea unui sistem dual de învăţământ pentru elevi după modelul german. Dorim astfel să suplimentăm pe termen mediu lipsa muncitorilor calificaţi din România. Primele clase se vor crea deja din toamnă. Este important să prezentăm acest subiect privind alternativa faţă de studiile superioare şi să evidenţiem perspectivele unei astfel de educaţii.

Cum apreciaţi din perspectiva dvs. şi a clubului potenţialul de dezvoltare al regiunii şi al oraşului Cluj Napoca? Dar al relaţiilor economice dintre România şi Germania?

Tinerii de aici sunt talentaţi şi bine educaţi, calificaţi şi vorbitori de mai multe limbi străine. România nu are probleme etnice, iar impozitele sunt încă avantajoase pentru firme. În special, regiunea Cluj cu universităţile sale renumite, aeroportul internaţional şi administraţiile locală şi judeţeană sunt şi vor fi pe viitor foarte interesante pentru investitori.

Relaţiile economice dintre Germania şi România sunt foarte bune, Germania fiind momentan cel mai important partener comercial al ţării. Situaţia economică internă nu este bună, din păcate. Există prea multă muncă la negru, statul pierzând astfel acele impozite. Un ajutor pentru această situaţie ar fi firmele străine care oferă multe locuri de muncă. Cred că situaţia economică românească va rămâne în aceeaşi stare până când problemele fundamentale nu vor fi rezolvate.

România are nevoie de un guvern puternic şi ambiţios ca să rezolve problemele existente.

Ce mesaj aveţi cu prilejul Zilei Unităţii Germane?

Doresc României un guvern care, împreună cu partidele din opoziţie, să guverneze după principiile democraţiei pentru binele populaţiei. Trebuie să se termine cu mentalitatea coruptă şi conflictele din cercurile guvernamentale. Viitorul ţării şi al populaţiei trebuie asigurat înainte să fie prea târziu.

Proiectele DWS

20

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. Wiegand Helmut FLEISCHER este membru CA şi director executiv DWS şi anunţă organizarea Conferinţei Cluburilor Economice din Europa de Est la Sibiu.

A consemnat Ionuţ OPREA

Care a fost rolul DWS atunci când a apărut, care este rolul său acum? Începuturile Clubului Economic German Transilvania (Deutscher Wirtschaftclub Siebenbürgen – DWS) se regăsesc în ultimul deceniu al secolului 20. La invitaţia Consulului general al Republicii Federale Germania de la Sibiu s-au întâlnit oameni de afaceri germani. Aceste întâlniri informale au dus la înfiinţarea DWS în anul 1998 sub forma unei asociaţii. Motivaţia iniţială a fost dorinţa de a se întâlni şi a face schimb de opinii, dar şi de se sfătui reciproc şi chiar de a colabora în domeniul afacerilor. Menirea clubului este de a fi liantul între membrii noştri (companii mari, IMMuri, instituţii), facilitând comunicarea, schimbul de idei, dar şi colaborarea între membri. DWS este o platformă care oferă membrilor informaţii, dar sprijină proiecte sociale. Nu în ultimul rând, DWS are rolul de promotor al mediului de afaceri din România în ţară şi în străinătate.

Care e ponderea membrilor, ce avantaje au ei?

Avem un număr de aproximativ 170 de membri. Majoritatea sunt firme constituite în România cu capital integral sau aport de capital din Germania, Austria, Elveţia sau Olanda. În rândul membrilor se află şi instituţii şi câteva persoane fizice. Ei aşteaptă să le oferim informaţii de interes, să organizăm evenimente interesante şi să realizăm proiecte utile. Agenda prevede întâlniri ale membrilor, respectiv adunări generale ale membrilor într-un interval de şase săptămâni.

Care sunt principalele proiecte derulate de către DWS? Pe lângă întâlnirile şi adunările regulate ale membrilor DWS, care asigură posibilitatea de întâlnire într-un cadru organizat, de schimb de opinii, de networking, dar şi de a lua decizii la nivel de DWS, principalele proiecte derulate, care se află în derulare sau care urmează a fi derulate până la sfârşitul anului 2014, sunt: continuarea programului de parteneriat business - DWS Business Partner Programm – acesta oferă oportunitatea membrilor DWS să cumpere produse şi servicii de la partenerii business la preţuri preferenţiale; iniţierea programului de pregătire duală împreună şi pentru o parte din firmele membre DWS Duale Ausbildung -, acest program va acoperi o parte din necesarul de forţă de muncă calificată pentru membrii DWS, dar, în acelaşi timp, oferă multor tineri o perspectivă bună; organizarea competiţiei anuale de fotbal - DWS Fußballcup – este un prilej de a face sport şi de interacţionare între angajaţii firmelor DWS, dar şi cu angajaţii unor instituţii publice; organizarea sărbătorii vinului - DWS Weinfest – este o posibilitate de întâlnire a membrilor DWS însoţiţi de familiile lor într-un cadru frumos în Cisnădioara, situat la aproximativ 10 km de Sibiu; organizarea celei de-a treia Conferinţe a Cluburilor economice din

Europa de Est - 3. Konferenz der DWC in Osteuropa – este un eveniment special, de anvergură, la care vor participa reprezentanţi importanţi ai Cluburilor Economice Germane din Europa de Est. Primele două conferinţe au fost organizate la Kiev şi Berlin şi anul acesta avem ocazia plăcută de a organiza acest eveniment la Sibiu. Regiunea şi oraşul Sibiu reprezintă zone bine dezvoltate, cu administraţii moderne.

Perspectivele de dezvoltare sunt favorabile, în special, datorită existenţei Aeroportului Internaţional Sibiu, a investiţiilor în infrastructura rutieră, care este mult îmbunătăţită, şi aşteptăm acelaşi lucru şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. Germania este cel mai important partener economic al României şi am convingerea că îşi va păstra această poziţie în următorii ani şi va constitui, în continuare, un factor de echilibru şi de dezvoltare pentru economia României.

Ce mesaj aveţi cu prilejul Zilei Unităţii Germane?

Cu prilejul Zilei Unităţii Germane, prin care se aniversează unificarea celor două state germane, aş dori să subliniez importanţa relaţiilor economice dintre Germania şi România. De asemenea aş dori să mulţumesc reprezentanţilor instituţiilor germane din România pentru colaborarea foarte bună, să-mi exprim convingerea că relaţiile economice româno-germane vor continua la aceleaşi standarde înalte şi să urez tuturor persoanelor care sărbătoresc astăzi „Ziua Germaniei” o petrecere cât mai plăcută!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

21

„Nu cred în stereotipuri” Fabian Mühlthaler, directorul Centrului Cultural German Cluj-Napoca

Fabian Mühlthaler este, începând cu anul 2010, directorul Centrului Cultural German ClujNapoca. Jurnalist pentru o perioadă la postul de televiziune ARTE, manager de proiecte şi nu numai la Cairo, în Egipt, Fabian Mühlthaler a acceptat să vorbească pentru Transilvania Business despre activitatea Centrului Cultural German din Cluj-Napoca.

A consemnat Cornelia TRIF Centrul Cultural German din Cluj-Napoca a împlinit 20 de ani. Considerați că și-a împlinit menirea, și-a atins obiectivele?

Atunci când o instituție ajunge să serbeze 20 de ani de activitate și se află într-o continuă dezvoltare, este un semn clar că este deja o instituție consacrată. Scopul nostru de a îmbunătăți dialogul între Germania și Transilvania, de a preda limba germană tuturor celor interesați și de a asigura un schimb de experiență constant între culturi, nu va fi nicioadată atins, dar este într-o continuă schimbare. Precum se schimbă țările în sine, Germania și România, astfel se schimbă și munca noastră. Încercăm mereu să aducem mai aproape temele de actualitate din Germania, noutăți în materie de muzică și film, precum și autori actuali de literatură germană. În același timp, facilităm și susținem crearea de legături între scena culturală locală și cea germană. Cred că suntem astfel pe drumul cel bun, iar activitatea Goethe-Zentrum este un impuls pozitiv la nivel de oraş.

De curând, Centrul a fost distins cu titlul „Goethe-Zentrum“. Cât de important este acest titlu?

Titlul de Goethe-Zentrum demonstrează faptul că în ultimii ani am lucrat din punct de vedere calitativ la un nivel înalt. Este o apreciere a muncii noastre în domeniul cursurilor de limbă, a programului cultural și a bibliotecii. Lucrăm la aceleași standarde de calitate precum un Institut Goethe și ne bucurăm că titlul nou dobândit exprimă întocmai acest fapt.

Cine sunt principalii beneficiari ai Centrului?

Noi sperăm că activitatea Goethe-Zentrum este în beneficiul întregului oraș, fie sub forma centru de iniţiative, fie pentru cei interesaţi de Germania, cultural și limba acesteia. În acest sens, nu aș foloși termenul de “beneficiar”, ci aș vorbi mai degrabă despre parteneri. Toate proiectele sunt organizate pe bază partenerială, ceea ce înseamnă că noi colaborăm cu organizații, instituții, inițiative și artiști din Cluj. Printre aceștia se numără și câteva instituțiii oficiale și altele de pe scena culturală independentă, precum UAD, UBB, Filarmonica de Stat sau Fabrica de Pensule, Casa Tranzit sau TIFF. De asemenea avem colaborări foarte bune cu administrația locală, instituții de cultură străine, precum Institutul Francez.

Ultimii ani au adus în zonă companii germane. Aveți colaborări cu acestea? Într-adevăr, în utimii ani au venit multe firme germane în zonă, fapt ce ne bucură. Lucrăm deseori împreună în ceea ce privește cursurile de germană pe care le oferim firmelor. Desigur, noi sperăm mereu ca firmele să fie interesate și de proiectele noastre, fapt ce să le determine și dorința de implicare în acestea. În cele din urmă, cultura și economia germane profită reciproc una de pe urma celeilalte, așa ca ele ar trebui să meargă mână în mână. Transmiterea unei imagini moderne a Germaniei și

promovarea limbii germane își aduc contribuția la construirea unei imagini a Germaniei în Cluj, imagine care se răsfrânge și asupra firmelor prezente aici.

Care considerați că sunt atuurile Clujului?

Clujul are un potențial foarte mare, la care alte oraşe, chiar la nivel mondial, pot doar să viseze. Aici mă refer la numărul mare de persoane tinere, educate și foarte deschise spre nou.

Datorită dinamicii create de aceștia, Clujul beneficiază de o viaţă culturală ieșită comun, atât în ceea ce privește sectorul public, cât și cel independent. Într-un loc unde se adună atât de mulți tineri se instalează un anumit grad de deschidere, curiozitate și acceptare a diverselor stiluri de viață. Iar eu cred că tocmai această atmosferă unică face ca acest oraș să fie unul aparte.

Ce îi lipsește Clujului?

Pentru ca acest potenţial despre care vorbeam mai sus să fie folosit la maxim, mai este nevoie de timp. Noile investiţii în zonă sunt un mijloc bun de a atrage tinerii să rămână aici. Factorul economic este determinant pentru tinerii care vor să își construiască o viață undeva, iar Clujul trebuie să ofere cât mai multe posibilități din acest punct de vedere pentru a atrage tinerii să rămână aici.

Dacă ați avea de susținut o conferință acasă, în Germania, ce le-ați spune conaționalilor dvs. despre români?

Imaginea românilor în străinătate suferă adesea o distorsiune din cauza prejudecăților, în general nejustificate, iar GoetheZentrum se pune și în slujba acestei cauze. Invitaţii noștri sunt mereu copleșiti și foarte încântați de deschiderea și atmosfera plăcută pe care le întâlnesc în Transilvania. Eu, personal, nu cred în stereotipuri și consider că oamenii sunt asemănători peste tot în lume. În acest sens, le-aș spune oamenilor din Germania că românii sunt foarte diferiţi de cum își imaginează ei și mult mai asemănători lor.

22

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kromberg & Schubert – Fabrica de producţie de la Mediaş

Companie multinaţională ce activează ca jucător important în domeniul cablajelor auto, Kromberg & Schubert a reuşit în cei 9 ani de existenţă la Mediaş să aducă performanţa şi calitatea germană în zona de Nord a judeţului Sibiu. La nivel de concern, anul trecut, compania a câştigat un important proiect care a fost direcţionat spre fabrica de producţie de la Mediaş.

De la sfârşitul anului trecut, la Kromberg & Schubert Mediaş se fac numeroase modificări în vederea începerii producţiei de cablaje pentru noul proiect. În imediata apropiere s-a construit o nouă hală de producţie cu scopul de a suplimenta spaţiul necesar producţiei. Cei 20.000 de metri pătraţi actuali s-au dovedit a fi neîncăpători pentru toate proiectele aflate în derulare, aşa că la sfârşitul lunii mai a fost dată în folosinţă această hală suplimentară de 8000 m2.

Noul proiect reprezintă o provocare pentru fabrica de la Mediaş, dar în acelaşi timp şi o recunoaştere a performanţei şi calităţii la nivel de concern. În plus, cu producţia de cablaje integrale pentru noul Audi A4, cifra de afaceri a companiei se estimează că va ajunge la 150.000.000 de euro. Pentru a atinge maximul de producţie estimat, numărul de angajaţi va fi până la jumătatea anului viitor de peste 3.000. În 2015, la Kromberg & Schubert Mediaş se vor produce cablaje pentru actualul model de Audi A4 în diferite variante, pentru Volkswagen Golf şi Amarok. Noul proiect presupune 12 linii de producţie unde vor fi asamblate modulele pentru a se realiza întreg cablajul care traversează maşina. În plus, pe lângă procesele speciale

existente deja, se fac pregătiri pentru optimizarea procesului de injecţie mase plastice şi instrucţiuni specifice pentru lucrul cu fire din aluminiu.

Prima linie a noului proiect a fost instalată deja şi aduce şi ea o noutate prin poziţionarea planşetelor orizontal.

Următoarea linie va fi montată în cursul lunii noiembrie, urmând ca până la mijlocul anului 2015 să fie instalate următoarele. Fiecare linie are câte 10 planşete orizontale, câte 5 maşini de sudură cu ultrasunete şi câte 2 maşini de jetonare.

Diferit de celelalte linii tradiţionale, linia pentru noul proiect are schimbat total conceptul de lucru. Este prima linie din Mediaş care va lucra cu conceptul “stop and go“; acest lucru înseamnă că operatorii din producţie o să-şi facă munca doar atunci când linia staţionează. Acest concept ajută foarte mult operatorii de la operaţiile speciale, dar şi operatorii din producţie care nu trebuie să se mai deplaseze după materiale la regale, pentru că materialele o să se afle sub planşetă.

Perioada de producere a unor cablaje de test a început deja de la sfârşitul anului trecut, ceea ce le oferă extraordinara şansă de a face din timp ajustările necesare pentru producerea cablajelor la un nivel calitativ cât mai aproape

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de ţelul companiei: “Zero Greşeli”. Cablajele de test sunt importante şi pentru gestionarea tuturor celorlalte procese directe sau auxiliare. Fiecare departament este implicat într-un mod cât mai activ, fapt ce are ca unic rezultat trecerea cât mai uşoară şi mai lipsită de neprevăzut la producerea în serie a noului cablaj.

“Avem încredere că implementarea noului proiect la Mediaş va fi o reuşită graţie tuturor programelor pe care le-am gândit strategic. Prin noua hală construită, Kromberg & Schubert Mediaş devine fabrica cu cel mai mare spaţiu de producţie din zonă. Cu peste 3.000 de angajaţi vom fi din nou cel mai mare angajator din regiune. Suntem conştienţi că, pe lângă recunoaşterea performanţei atât la nivel de concern, cât şi local, acest nou proiect ne obligă.

Trebuie să fim în continuare foarte buni, dar şi să aducem un plus de valoare comunităţii din care facem parte. Tot în acest context, cele 2 premii pe care le-am luat la începutul acestui an: “Plant of the Year 2013” şi “Quality Award – Best of the best” acordate de către concern în urma unei analize detaliate a tuturor indicatorilor de performanţă operaţională şi financiară din anul 2013 nu fac decât să ne dea încredere în noi şi în reuşita acestui proiect foarte important pentru Kromberg & Schubert”, ne-a declarat Directorul General al companiei, Ciprian Hanea.

Pentru proiectele deja existente în fabrică s-au combinat cu succes două linii de producţie - Basis şi Endmontage, Kromberg & Schubert Mediaş reuşind astfel să fie pioner în concern pentru acest concept. În acest mod s-au economisit linii de producţie, echipamente, spaţiu şi oameni.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Kromberg&Schubert - Centrul de competenţe IT Sibiu

O echipă flexibilă de 20 profesionişti IT funcţionează la Sibiu pentru a asigura suport level 2 pentru întregul concern Kromberg & Schubert. Scopul principal al formării acestei echipe a fost acela de a crea, a implementa şi a verifica standardele IT în toate locaţiile grupului.

Centrul de Competenţe IT Sibiu a reuşit să pună bazele unui Helpdesk global, disponibil 24 h, 7 zile pe săptămână pentru toţi utilizatorii sistemelor IT, clienţilor şi, bineînţeles, tuturor companiilor cu care interacţionează în fiecare zi. În anul 2015, echipa va creşte cu încă 7 ingineri.

Kromberg&Schubert - Centrul de Cercetare – Dezvoltare Sibiu

La Sibiu în Centrul de Cercetare-Dezvoltare, înfiinţat din 2005, un colectiv ambiţios participă la dezvoltarea cablajelor şi componentelor din plastic pentru industria auto germană.Inginerii folosesc expertiza tehnică acumulată pentru dezvoltarea instalaţiei electrice şi a elementelor de protecţie din plastic corespunzătoare. Proiectele dezvoltate sunt legate de generaţii de autoturisme aflate în serie (de ex. Audi A4, VW Tiguan, Mercedes SLS), dar şi pentru generaţiile noi de autoturisme (de ex. Audi A4 model 2015, VW Tiguan MQB model 2015).

23

Brandul german Casa Moda împlinește 90 de ani

24

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În 2014, brandul german Casa Moda - renumit producător de îmbrăcăminte pentru bărbaţi – împlinește 90 de activitate, dintre care 12 ani plini de succes în România. Koldtex Albeşti – partenerul local al nemților – se dezvoltă încontinuu sub bagheta managerului Adriana Cândea, aplicând la sânge principiile și rigorile școlii germane de business.

Totul a început în 1924, în Germania, când a fost fondată compania Ernst Winter Oldenburg, care comercializa materiale textile, textile de casă, cămăşi de lucru şi industriale. Cinsprezece ani mai târziu, în 1939, un tânăr de 27 de ani, Heinrich Katt, începe să lucreze la micuţa firmă. După doar cinci ani, Katt devine coproprietar al companiei. În 1955 începe extinderea, dar abia în 1962 de pe poarta fabricii iese prima cămaşă. Alături de fiul său Klaus, Heinrich Katt începe, în 1981, demersurile de a schimba denumirea firmei în Heinrich Katt GmbH&Co şi alături de brandul de cămăşi EWO a introdus şi eticheta Katt.

A urmat o nouă perioadă de dezvoltare, în 1987, firma ajungând să producă 2000 de cămăşi pe zi, cu 110 angajaţi şi o cifră de afaceri de 20 milioane mărci germane. Brandul Casa Moda a apărut în 1989, cei doi Katt hotărând să diversifice şi tipurile de cămăşi produse. Aşa au apărut cămăşile de party, de oraş, de timp liber. După 1989, Casa Moda a devenit un brand european, fabrica deschizând facilităţi de producţie în Macedonia şi România şi extinzându-şi vânzările în mai toate ţările occidentale: Marea Britanie, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Olanda, Macedonia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria, SUA şi, desigur, România. Producţia a fost diversificată, alături de cămăşi apărând jeanşii, jachetele, puloverele, tricourile, fularele etc. Astăzi, produsele Casa Moda, împreună cu celelalte două branduri Venti şi Cotton Island, sunt respectate şi apreciate în întreaga Europă pentru calitatea şi designul lor plăcut.

Aventura din România a celor de la Casa Moda a început în 2002, când Adriana Cândea, un manager cu experiență în producția de textile, a primit oferta din partea nemților de a deschide o fabrică la Sighișoara. După 12 ani de la investiția inițială, afacerea merge strună, Koldtex devenind unul dintre furnizorii de bază ai concernului pentru piața europeană și americană. În primii zece ani, unitatea din România a fost axată strict pe producția pentru export, dar, din 2010 încoace, piața internă a

început să devină și ea interesantă. Magazinul situat lângă fabrica de confecţii de pe drumul european ce duce spre Braşov are deja un renume. În plus, Koldtex are și o serie de parteneri în mai multe orașe mari ale țării, care-i vând produsele. Până la o extindere în România cu magazine proprii, realizabilă în anii viitori, fabrica mizează în continuare pe exporturi, mai ales că destinaţia mărfii este una precisă: grupul de firme Casa Moda Heinrich Katt din Germania, care o comercializează în reţeaua de magazine proprii ori în magazine partenere din mai multe ţări din Europa. “Spre deosebire de alte firme de confecţii care aleargă după comenzi, noi avem un partener cert, care asigură vânzările cămăşilor noastre şi ne încurajează mereu să producem mai mult şi mai bine! Este reconfortant să ştii acest lucru, dar şi o mare responsabilitate. Nu putem face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda şi, de aceea, regulile la noi în companie sunt foarte stricte. Nu acceptăm greşeli!”, explică Adriana Cândea secretul succesului la Koldtex, acum după un deceniu de creştere continuă.

Atuurile Koldtex

În opinia Adrianei Cândea, cele două atuuri care diferenţiază Koldtex de competitorii săi sunt calitatea ridicată a produselor şi capacitatea de adaptare a personalului cu rigorile locului de muncă. “Pentru a putea menţine parteneriatul cu un investitor german eşti nevoit să îţi însuşeşti mentalitatea germană. Trebuie să fii în stare să susţii calitatea la un nivel ridicat, să reduci în paralel costurile, pentru a avea o productivitate sporită, lucruri care într-un sistem funcţional sunt normale. La noi adaptarea se poate face doar cu un efort deosebit din partea managementului unei societăţi. Cu cât adaptarea va fi mai rapidă şi personalul va înţelege că numai un efort susţinut ne ajută să avem în continuare capacitatea de producţie asigurată, efectele crizei nu se vor lăsa simţite”, explică managerul Koldtex de ce compania sa nu a avut probleme majore în ultimii ani, vreme în care aproape 100.000 de firme mici şi mijlocii au dispărut de pe piaţă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

ifm electronic – close to you!

25

Înființată în 1969, ifm electronic este o companie de familie, ce produce senzori și echipamente în domeniul automatizării industriale. La nivel mondial, deservește aproape 100.000 de clienți, în peste 70 de țări.

În ultimii ani, cifra de afaceri a crescut constant și a ajuns astăzi la peste o jumătate de miliard de euro. În fiecare zi, peste 2.500 de clienți primesc îndrumare din partea personalului ifm electronic. Grupul deține cinci fabrici în Germania, o fabrică nouă în Singapore, iar cea mai nouă unitate de producție se află în Polonia. Fiecare este orientată pe o anumită gamă de produse, iar împreună produc, anual, peste 13 milioane de senzori şi sisteme. În Europa, compania este prezentă, cu sucursale proprii, în 25 de țări și are la dispoziția clienților peste 650 de angajați. ifm electronic România a prins viață în 2006. De atunci, a evoluat de la un număr de cinci la 12 angajați, care sunt aproape de peste 1.800 de clienți și a trecut, în anul 2013, de o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro.

Din dorinţa de a fi şi mai aproape de partenerii săi, din octombrie 2013, ifm electronic România s-a mutat într-un sediu nou, dotat cu săli de conferinţă şi sală de training, sediu care reflectă întocmai stilul şi filozofia concernului.

Politica ifm este de a lansa mereu produse noi, inovatoare.

Acest lucru este posibil cu ajutorul celor 460 de ingineri care lucrează în departamentul de cercetare și proiectare. De altfel, ifm electronic este compania cu cele mai multe produse inovatoare patentate - 440. Multe dintre ele au fost și premiate: premiul “Reddot Design”, în 2004, “Hermes”, în 2005, nominalizare la “Industrie Preis”, în 2009, premiile “Top Inovatori” și “Axia”, în 2010, nominalizare la premiul “Top angajatori”, în 2006, 2009 și 2012, Premiul “Product Design

Award“ în 2014.

Ne mândrim cu calitatea produselor noastre. Familia de produse a crescut constant, de la primul senzor de proximitate inductiv, în 1969, la peste 9.000 de produse, astăzi.

Filozofia noastră este aceea de a crea parteneriate pe termen lung. Și, de aceea, motto-ul companiei este <close to you!> - aproape de dumneavoastră.

Kathrein, regina antenelor de comunicaţii

26

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Laura M. BONDRILĂ

Grupul german Kathrein, cel mai vechi şi mai mare jucător de pe piaţa mondială a producătorilor de antene şi echipamente de comunicaţii, reprezintă o investiţie-cheie pe piaţa din vestul ţării şi din România. De aproape 15 ani de când este prezentă în Banat, compania şi-a triplat numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, la fel şi capacităţile de producţie şi testare.

Timişoara şi regiunea Banat reprezintă de mai bine de două decenii încoace un adevărat “magnet” pentru investitorii occidentali. Un loc cu totul aparte în acest peisaj socio-economic extrem de dinamic şi oarecum atipic pentru România, în care noţiunea de “şomaj” a devenit în timp un cuvânt tot mai rar, îl ocupă, fără doar şi poate, investiţiile germane.

Dovadă cele circa 1.500 de companii cu capital german, care au investit sute de milioane de euro în această parte a ţării.

Nume precum Continental Automotive, Siemens, Bosch, Kromberg & Schubert, Hella şi multe altele rescriu de aproape un sfert de veac istoria Banatului şi a Timişoarei.

Surprinzător sau poate nu, criza economică mondială, care încă îşi mai face simţite efectele, nu a reuşit să pună la pământ investiţiile germane din Banat. Ba, dimpotrivă. Sunt concerne care, chiar şi în perioadă de criză, nu numai că nu şi-au restrâns activitatea, ci chiar şi-au dezvoltat capacităţile de producţie şi şi-au mărit numărul de angajaţi. Este şi cazul renumitului concern german Kathrein, al cărui fondator, Anton Kathrein – care astăzi nu se mai află printre noi (afacerea fiind preluată de fiul său, Anton Kathrein jr.) - deține titlul de primul mare investitor german în Timișoara.

Trend ascendent

Fondat în 1919, în Rosenheim – Germania, Grupul Kathrein este activ în România prin două firme: Romkatel – agentul care comercializează echipamente și serviciile asociate, cu sediul la București, și Kathrein România, unitate de producție a echipamentelor, care activează în Timișoara.

Kathrein România a fost fondată în anul 2000, principalul obiect de activitate fiind producţia de antene de comunicaţii mobile, antene de broadcast, antene de recepţie terestră (pentru CATV) şi antene comerciale de recepţie terestră.

Această din urmă categorie a constituit majoritatea producţiei în primii ani de activitate, ponderea sa scăzând apoi în favoarea antenelor de comunicaţii mobile. Începând din 2004, producţia de antene de comunicaţii mobile a crescut constant ajungând la peste 96% din volumul total al producţiei. Spaţiile de producţie au ajuns să-şi dubleze

suprafaţa, pentru ca la ora actuală să fie de trei ori mai mare decât la început. Dacă, în anul 2008, compania îşi dubla spaţiile de producţie, ajungând la o capacitate de 7.000 de metri pătraţi, în prezent, Kathrein România şi-a triplat capacitatea. Halele de producţie şi testare şi depozitele sunt, la ora actuală, desfăşurate pe o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi construiţi, unitatea de la Timişoara fiind una dintre cele mai importante din cadrul grupului. Pe acelaşi trend ascendent s-a situat şi partea de personal, dar şi cea financiară. Astfel, dacă, în 2008, Kathrein număra aproximativ 630 de angajaţi, în primăvara acestui an, compania “contabiliza” 1.900 de salariaţi, iar, potrivit directorului general pe România, până la finele lui 2014, numărul acestora va creşte cu încă aproximativ 35-40%. “Pregătim a noua hală de producţie la fabrica din Timişoara. Avem peste 1.900 de angajaţi, iar până la sfârşitul acestui an dorim să ajungem la 2.500”, a declarant Dan Tomin, directorul general al Romkatel & Kathrein România, cu ocazia celei de-a XII-a ediţii a Congresului Internaţional a Broadcaster-ilor, derulat în acest an la Timişoara. La fel, evoluţia cifrei de afaceri vorbeşte de la sine… Dacă, în 2004, compania germană înregistra o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de euro, în 2011, aceasta se cifra la peste 68 de milioane euro, iar în 2013 trecea de 85 de milioane de euro.

Explozia 4G – noua provocare

Structura producţiei se schimbă o dată cu noile tehnologii.

Apar tipuri noi de antene în benzile de 900, 1800 şi 2000 MHz. Această creștere vine din cererea tot mai mare de antene de la la clienți autohtoni, cât și de pe piețele internaționale, Europa, America de Sud și chiar Africa, aces-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tea fiind unele dintre cel mai importante destinații ale produselor Kathrein, conform oficialilor companiei. Producţia de antene de comunicaţii mobile este azi orientată spre tipuri de antene de generaţie nouă, înglobând tehnologii avansate, cu un mare grad de complexitate. Asamblarea antenelor se face respectând cerinţele stricte de calitate. Din toamna lui 2012, pe piața din România, segmentul comunicațiilor mobile se confruntă cu o nouă provocare – 4G. Marile companii de telefonie mobilă au comandat imediat după finalizarea licitațiilor din 2012 pentru licențele 4G antene compatibile cu noua tehnologie, afirmă Costel Iordache, directorul comercial al Romkatel. Potrivit aceleiaşi surse, „pe comunicații mobile după finalizarea licitației de LTE (4G) au existat clar comenzi dedicate tehnologiei sau îmbinării tehnologiilor existente, iar comenzile vor continua, este clar. Este vorba de antene care să conțină și noile benzi de frecvență dedicate LTE, care să meargă până la 2600 MHz”. Unii dintre operatori s-au pregătit deja pentru “dividendul digital”, din 2014-2015.

Kathrein România este, în prezent, cel mai important producător naţional şi exportator de antene, afiliat al KATHREIN - Werke KG din Germania.

La conferință a venit și tânărul proprietar al Grupului Kathrein, cu sediul central în Rosenheim (Germania), Anton Kathrein jr., prezent în premieră la Timișoara, după decesul tatălui său, de anul trecut, pentru a-și reînnoi colaborarea cu mediul economic și universitar românesc. Tatăl său, Anton Kathrein, deține titlul de primul mare investitor german în Timișoara încă din 1998.

"Memorandum of Understanding"

În planurile de viitor ale Grupului Kathrein, Timişoara şi Banatul ocupă o poziţie extrem de importantă. Capitalul uman reprezintă una dintre cele mai de preţ investiţii a germanilor, iar, din această perspectivă, bănăţenii chiar se pot simţi privilegiaţi. Aceasta întrucât compania va asigura viitorul profesional, pentru următorii zece ani, celor mai buni studenţi din mediul universitar timişorean. În aprilie anul trecut, liderii grupului Kathrein, între care şi fiul fondatorului, Anton Kathrein junior, au semnat un nou "Memorandum of Understanding" cu Universitatea "Politehnica" din

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Timişoara, pe o nouă perioadă de 10 ani. Astfel, studenții care învaţă aici au posibilitatea să desfășoare stagii de practică atât în unitatea din Timișoara, cât şi în cea din Germania, pentru specializări. Cei mai buni dintre aceștia vor fi angajați la compania Kathrein din Timișoara. Acest parteneriat este o formă foarte utilă de fidelizare, mai mulți dintre liderii actuali ai companiei din România urmând, la rândul lor, același traseu.

Istorie de 95 de ani

În 1919, în Rosenheim - Germania, Anton Kathrein senior punea bazele unei companii care avea să-i consacre numele în domeniul producţiei de antene: firma Kathrein.

KATHREIN-Werke KG devine astfel producătorul de antene numărul unu, cu cea mai lungă tradiţie în acest domeniu.

Astăzi, produsele Kathrein sunt definite de două caracteristici principale: calitate şi fiabilitate. Tehnologia utilizată şi experienţa celor 95 de ani de activitate plasează firma în topul celor mai buni producători de antene din lume.

Grupul Kathrein înseamnă astăzi 22 de centre de producţie, 61 de filiale şi afiliaţi în toată lumea, personalul însumând 6.800 de angajaţi. În 2013, cifra de afaceri a grupului a depăşit 1.36 miliarde de euro. Sloganul Kathrein: “Quality leads the way” este cheia succesului companiei.

27

Durkopp Adler crește producția și în 2014

28

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Durkopp Adler România, membru important al concernului Durkopp Adler, producător mondial de mașini de cusut, înregistrează și în acest an o creștere a producției. Johann Hermann, administrator al uneia dintre cele mai importante investiții germane din Transilvania, ne-a oferit detalii despre noutățile din cadrul Durkopp Adler România.

Care este, pe scurt, istoria celor 17 ani trecuți de la înființarea Durkopp Adler România?

Am început activitatea în 1997, într-o hală închiriată.

Datorită calificării personalului și produselor bune făcute de noi am trecut la mărirea capacității de producție. În anul 2000 am ridicat prima hală la actualul nostru sediu din Sângeorgiu de Mureș. Am început cu 112 oameni, ajungând în 2008 la peste 400 de angajați. Criza venită ulterior a redus numărul personalului la aproximativ jumătate. Am reușit să trecem peste criză, ne-am revenit rapid. Am avut creșteri de cel puțin 20 % anual. Și anul 2014 este unul dintre anii buni. La jumătatea anului am realizat aproape cât în tot anul 2012, iar la sfârșitul anului vom avea o creștere de peste 20 % față de anul trecut.

Continuăm să câștigăm piețe, mai ales în zonele netradiționale, cum ar fi Asia sau America de Sud, cu produse care sunt calitativ foarte ridicate și au prețuri moderate. Prin achiziția a încă doi foști competitori, care s-au integrat în cadrul concernului, sarcina noastră a devenit aceea de a le furniza și lor piese, astfel încât exporturile au crescut foarte mult. În ce măsură v-au ajutat investițiile făcute ?

Am avut un ritm intens de investiții, toate făcute în domeniul creșterii productivității și calității produselor. La ora actuală producem aproape exclusiv pe mașini cu comandă numerică, facem aproape exclusiv programarea prin digi-

Ion Bârlean Director vânzări „Anul 2014 a fost un an bun pentru Durkopp Adler România și în privința vânzărilor. Am constatat că există o deschidere mai mare în rândul companiilor pe ceea ce numim Proiecte din Fonduri Europene, mai ales în domeniul tapițării. În piață a crescut volumul de investiții pentru capitolul mașini automatizate, ca mijloc pentru creșterea productivității.

Am remarcat creșteri în domeniul confecțiilor, al producției de încălțăminte, al pielăriei. Apropo de deschidere, la târgurile la care am participat, ca expozanți, am observat că au venit destul de multe companii și din țările învecinate, cum ar fi Moldova, Bulgaria, Ucraina. Există un interes sporit și în aceste țări pen-

tru mașini și utilaje performante, iar cum Durkopp Adler oferă produse de mare calitate și foarte fiabile, cred că ne vom lărgi portofoliul de clienți în perioada care urmează”.

talizare, măsurarea produselor se face prin digitalizarecomandă numerică, în așa fel încât influența erorii umane să fie minimă. Personalul calificat este greu de găsit pe piață, mai ales la programatori sau reglori, care sunt oameni cheie, dar am încercat să atragem prin diverse facilități forța de muncă existentă pe piață și să calificăm noi acest personal. În al treilea rând, prin automatizare am redus cererea internă. Astfel, un om specializat poate face reglaje la mai multe mașini. De asemenea, am urmărit ca programele să fie interschimbabile, pentru a fi utilizate în mai multe părți din fabrică în timp foarte scurt.

Recent am avut o vizită din SUA, de la un renumit producător de mașini cu comandă numerică. Erau curioși să vadă cine cumpără în România mașini cu comandă numerică performante, de mare precizie și pentru ce.

Acestea sunt folosite și în industria armamentului, existând anumite restricții de utilizare. Au văzut că ceea ce producem necesită precizie și înaltă calitate și are scop pur civil. Au fost impresionați de capacitatea noastră de a integra aceste utilaje în fluxul de producție și și-au notat anumite solicitări referitoare la conectarea în intranet a acestor mașini, în compatibilitate cu celelalte utilaje pe care le avem în sistem. Deși aveau programată o vizită de 30 de minute, au rămas la noi peste 4 ore, în care am avut discuții foarte interesante. Au preluat la rândul lor o serie de lucruri de la noi, în special în privința digitalizării complete a informațiilor pentru fluxul de producție.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții în tehnologie performantă Vajda Ibolya - Finance Manager/director economic “An de an, activitatea firmei Durkopp Adler România a crescut, datorită creșterii volumului de comenzi și a diversificării produselor comandate, atât de către firma mamă, cât și de către clienți din țară sau din străinătate. În anul 2013, cifra de afaceri a crescut față de de anul 2010, cu 45 %, adică de la 22 milioane de lei la 32 de milioane de lei. În anul curent preconizăm realizarea unei cifre de afaceri de 38 de milioane de lei.

Pentru a face față creșterii producției, am mărit numărul mediu de angajați de la 210, cât a fost în anul 2010, la 330 în prezent,

umând ca în 2015 să ajungem la aproximativ 350 de angajati. Pe lângă creșterea volumului de producție, ne-am străduit să creștem calitatea și competitivitatea produselor, deci am devenit mai exigenți cu noi înșine. În acest scop am achiziționat și dotat secțiile de producție cu o serie de mașini și utilaje noi, performante, cum ar fi: 3 strunguri CTX Alpha 300 Gildemeister, Mașină de șlefuit Smart, 5 centre de prelucrare verticală de mare viteză HAAS, mașină de marcat cu laser Trumark, centre de prelucrare micron etc.

Anul acesta am reușit să modernizăm secția de tratamente termice cu un cuptor CBUT (cu bazin integrat de ulei și mașină de spălat), costul investiției ridicându-se la peste 170.000 de euro. În ultimii patru ani, volumul total al investițiilor s-a ridicat la peste

ZIUA UNITĂȚII GERMANE 4,7 milioane de lei, din care investiții în mașini și utilaje 2,9 milioane de lei. Finanțarea investițiilor a fost făcută din resurse proprii, prin leasing financiar și operațional.

Ca urmare a creșterii an de an a producției și a profitului, am reușit să acordăm angajaților, pe lângă salarii, o serie de bonificații, tichete de masă, tichete cadou de sărbători, decontarea cheltuielilor cu transportul la și de la locul de muncă, premii, ajutoare sociale. Asigurăm asistență medicală de specialitate angajaților: cardiologie, oftalmologie, EKG, verificarea nivelului glicemiei etc.

Trebuie să menționez că avem probleme în găsirea de personal calificat și a unor specialiști pentru deservirea mașinilor unelte.

Ar mai fi de spus că diversificarea producției se datorează și preluării de către Grupul Durkopp

Ce noutăți aveți în privința sistemelor de transport fabricate la Durkopp Adler România ?

Construcțiile sudate și sistemele de transport, care au ca scop modernizarea și automatizrea sistemelor de producție reprezintă o a doua activitate a firmei noastre.

Am introdus recent în programul de producție componente noi de automatizare solicitate de beneficiari, cum ar fi mesele de tapițat. Avem solicitări în acest sens din țară, din Olanda etc. Raportul calitate-preț este foarte bun, așa că din piață vin multe solicitări. În utimii ani, clienții nu mai au ca principal criteriu de alegere prețul. E vorba de un pachet, cu bunuri și servicii, cu promptitudine la intervenții, cu specialiști pe care îl oferi, iar, dacă acest pachet este foarte bun, ești apreciat și căutat.

Pál Ioan Manager - Managementul Calității

“În anul 2007 am făcut primii pași pentru a certifica Durkopp Adler România din punct de vedere al asigurării calității pe baza standardului ISO 9001.

Acest standard nu este impus de lege, dar reprezintă o siguranță pentru beneficiar, vizavi de calitatea produselor. După certificarea făcută de AFAQ (AFNOR Certification - Franța), pe parcursul anilor, conform graficelor, am constatat o creștere a calității produselor și o diminuare a rebuturilor.

În fiecare an se face o supaveghere a certificării, iar din trei în trei ani se face recertificarea sistemului implementat. Certificarea este utilă și din perspectiva faptului că datorită ei pe fluxul de fabricație există o serie de reguli, de instrucțiuni, pe care oamenii trebuie să le respecte. Sigur, există și alte standarde tehnice, în cadrul firmei, al căror conținut este avut în vedere la crearea fișelor tehnologice necesare la uzinarea pieselor.

Avem și un laborator de metrologie unde se face verificarea instrumentelor de măsurat. Dacă sunt depistate aparate sau instrumente necorespunzătoare se

trece la repararea sau înlocuirea acestora.

Pentru diferite măsurători pe care nu le putem face aici apelăm la diverse firme sau la firma mamă. Mă refer, în special, la analiză de material.

Legat de asigurarea calității pieselor, ar fi de amintit și faptul că, pe parcursul ultimilor ani, au fost făcute multe investiții în echipamente performante de măsură și control. De exemplu, pe baza fișierelor de tip CAD, după măsurarea și/sau scanarea produsului, prin digitalizare 3D se realizează o analiză pe computer, cu rezultate de ordinea miimilor de milimetru”.

29

Adler a firmei PFAFF din Germania, producătoare de mașini de cusut industriale, care a fost unul din concurenții noștri. Acum este parte a Grupului Durkopp Adler, fiind și unul dintre beneficiarii pieselor de schimb pentru mașini de cusut realizate la noi.

Semtest BVN - calitate germană, profesionalism românesc

30

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Semtest BVN este cel mai mare Centru de Însămânțări Artificiale din România și unul dintre cele mai mari centre din Europa de Est, reprezentând una dintre investițiile germane importante din Transilvania. Directorul Semtest BVN Mureş, Valer Sician, ne-a oferit cele mai noi informații referitoare la activitatea firmei din Sângeorgiu de Mureș.

A consemnat Florin Marcel SANDOR Ce aduce toamna pentru Semtest BVN ? În luna octombrie, noi suntem în vârf de sezon, în sensul că, de fiecare dată, cu Parada Taurilor declarăm închis un an de activitate. Încheiem un an foarte bun, în care suntem pe creștere, în care am reușit să fim prezenți și activi atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. În piața internă suntem, în continuare, lideri în furnizarea materialului genetic, cu o ofertă foarte bogată pentru crescători, iar pe piața externă, pe lângă partenerii tradiționali, cum ar fi Germania, Iran, Moldova etc., începând de anul trecut a intrat și China. Este un partener strategic, deoarece potențialul de absorbție al zootehniei din China este imens. Am reușit să livrăm deja primele 50.000 de doze spre această țară. Reacțiile sunt pozitive, în sensul că toată cantitatea livrată a fost difuzată în teren, la ferme, iar primul indicator, care reprezintă fecunditatea materialului seminal, a fost pozitiv. Ceilalți indicatori, în special însușirile de producție și reproducție vor putea fi observați în 4-5 ani. Avem deja o comandă fermă pentru încă 50.000 de doze, pe care sper să le putem livra până spre sfârșitul anului.

Centrul de Însămânțări Artificiale Semtest BVN deține 130 tauri pe categorii de folosință (exploatare, așteptare, testare genomică), iar ca structură de rasă predomină rasa Bălțată tip Simental. În România Semtest BVN este principal furnizor de genetică în cadrul rasei Bălțată de tip Simental, acoperind, în special, zona Transilvaniei, Moldovei și Banatului.

Pentru zona de Sud există, de asemenea, o ofertă competitivă pe rasele specializate de lapte Holstein Friza și Red Holstein.

Pentru crescătorii de Brună și Pinzgau, Semtest BVN are oferte care să permită creșterea și ameliorarea în rasă curată.

Calitatea fecundată a materialului seminal este dată de întreg sistemul de management al Centrului de recoltare, pornind de la întreținerea și furajarea excelentă a taurilor cu furaj produs special în unitate, completat cu microelemente importate direct din Germania, continuând cu sistemul de recoltare și împaietare a msc-ului.

Cum merge activitatea în plan intern?

Pe lângă calitatea de furnizori de genetică, am început și o organizare a reproducției și a însămânțărilor artificiale. Începând din ianuarie derulăm un program de instruire a colaboratorilor, care a ajuns la a 6-a serie de cursanți. Este un program care se bazează pe un curs redactat și tipărit de către echipa Semtest BVN, cu sprijinul colegilor din Germania. Este pus la dispoziția participanților și prezintă cele mai importante elemente de teorie, cu aplicabilitate practică. Avem parteneriate și cu stațiunile de cercetare, cu patronatul medicilor privați din România și, practic, reușim să facem într-o perioadă scurtă de timp o pregătire pe partea de însămânțări artificiale. Am pregătit deja în jur de 70 de medici și fermieri la nivel de țară, din toate județele. La ora actuală mai avem pe listă încă 40 de medici veterinari și fermieri planificați pentru cursuri.

Ce alte proiecte ați mai derulat?

A mai rămas încă un punct pe care l-am programat la început de an și suntem aproape de finalizarea lui. Pentru operator am făcut agenda operatorului, în care el își poate nota toate datele interesante pentru activitatea sa, iar pentru fermă

am creat registrul de fermă. Acesta exista, dar acum a fost îmbunătățit și adaptat situației actuale. Am creat un soft, un program național, Program Bază de date de Reproducție, în care toate aceste date pot fi introduse, fiind de mare ajutor pentru întreaga activitate. Pot fi prelucrate ușor informații, rapoarte, indiferent că e vorba despre fecunditate, producție sau eficiența unui operator într-o anumită zonă ori o evaluare generală. Programul este în testare și sperăm ca în octombrie să fie pus în lucru oficial. Evident, poate fi îmbunătățit oricând pe parcurs.

Care este relația cu partenerul german?

Pentru noi anul 1999 a însemnat o cotitură importantă, pozitivă, a activității. Cea mai mare unitate de însămânțări artificiale din Germania, BVN Besamungsverein Neustadt a cumpărat Semtest Sângeorgiu de Mureș. Am devenit Semtest BVN. Ne-am putea rezuma la a spune că, în mare parte, Semtest-urile din țară care au rămas singure, fără sprijin, au dispărut. Faptul că la Semtest BVN Mureș există la ora actuală 130 de tauri de genetică de vârf, faptul că facem față unei competiții internaționale sunt argumente care vorbesc despre câștigul pe care zootehnia românească l-a avut ca urmare a acestei colaborări. Pe de altă parte, partenerii germani au găsit aici, de fiecare dată, respect, responsabilitate și corectitudine față de investiția făcută. Eu cred ca sunt mulțumiți de ceea ce facem noi aici la Semtest BVN.

32

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Donau Soja – marea provocare pentru fermierii români Proiectul care propune Europei soia curată

Programul derulat de Asociația Donau Soja, privind promovarea culturii de soia nemodificată genetic, a făcut un nou pas mare înainte. În zilele de 6 și 7 august 2014, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda a găzduit cu succes un eveniment dedicat fermierilor transilvăneni. de Augustin STANCIU

Chiar dacă în ţările fostului bloc comunist s-a manifestat, în primii ani după 1989, o respingere aproape generalizată a subiectului “soia”, în ultimii ani, tot mai mulţi fermieri au decis să cultive această plantă, fiind conştienţi de beneficiile ei atât în alimentaţie cât şi în furajare.

Asociaţia Donau Soja a apărut în 2011, la Viena, tocmai pentru a ajuta fermierii din Europa să acceadă mai uşor pe piaţăş, dar şi pentru a reduce importurile din Statele Unite ale Americii, Brazilia şi Argentina, prin creșterea rentabilității producției de soia nemodificată genetic în bazinul dunărean. De asemenea, membrii acestei organizaţii vizează şi realizarea unei mărci de origine şi calitate pentru proteina vegetală nemodificată genetic din bazinul dunărean, dar şi facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire şi pregătire şi transfer de know-how. În momentul de faţă, Donau Soja are peste 100 de membri, în 12 ţări, respectiv Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Olanda, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Cehia şi România.

Soia cu OMG, risc ecologic major

Această organizaţie a fost fondată în contextul în care în Uniunea Europeană se cultivă doar 0,4% din suprafaţa mondială de soia, care însumează peste 103 milioane de hectare, acest lucru ducând la dependenţa UE de impor-

turi, în principal din Statele Unite şi America de Sud. Din aceste zone vin anual, spre Europa, peste 35 de milioane de tone, din care doar şapte milioane reprezintă soia nonOMG. Problemele apar în contextul în care soia este cel mai important component proteic al furajelor şi al alimentelor. Or, în condiţiile în care în UE se importă peste 90% din necesarul de soia, din spusele reprezentanţilor Donau Soja, aceste importuri pot cauza probleme ecologice grave în ţările de dincolo de Ocean, mai ales că peste 90% din suprafaţa cultivată acolo este semănată cu soiuri modificate genetic, or, în contextul în care europenii caută o alternativă mai durabilă din punct de vedere ecologic şi social, iniţiativa Donau Soja pare tot mai viabilă.

Soia fără modificări genetice

Mihai Grigoraş, reprezentant al Federaţiei Cooperativelor din Elveţia (FENACO), având afaceri în agricultură alături de asociatul său Florin Ciosan, spune că această iniţiativă (proiectul Donau Soja n.r.) a fost constituită atât pentru a sprijini fermierii care doresc să cultive soia nemodificată genetic, dar şi pentru a stabili un standard de calitate solid, care să fie recunoscut pe piaţă. “Începând cu anul trecut am devenit parte a proiectului Donau Soja, o iniţiativă pornită de către o fundație austriacă. Motivul principal al constituirii acestei organizații internaționale este

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

Potențialul României

În România s-au cultivat, în 1989, peste 550.000 de hectare cu soia. În prezent, suprafața cultivată nu depășește 70.000 hectare, în timp ce, conform studiilor organizaţiei, potenţialul ţării este de peste 717.000 hectare.

dependența Europei de importul de soia. Mai mult, există în momentul de faţă un trend prin care consumatorii doresc produsele nemodificate genetic, însă aceste două pieţe de unde se importă soia sunt specializate în modificarea genetică a produselor. Iniţiativa Donau Soja a început în ideea în care o parte din proteina vegetală pe care ţările din Europa o importă să vină din regiunea Dunării, aceasta fiind o zonă propice pentru cultivare, astfel şi fermierii europeni poducători de soia să aibă anumite beneficii pentru a produce soia în detrimentul altor culturi.

Esența Donau Soja este lipsa Organismelor Modificate Genetic (OMG), un sistem de monitorizare (trasabilitate) și de certificare care presupune declararea din partea fermierilor a suprafețelor însămânțate și inspectarea și certificarea punctelor de depozitare și a procesatorilor.

Proiectul raspunde nevoii de proteină vegetală de pe piața europeană, iar soia certificată Donau Soja este achitată către fermierii români cu un bonus de preț care să-i încurajeze să crească suprafețele cultivate, respectiv să-i ajute să devină furnizori de încredere pentru procesatorii europeni”, a declarat Mihai Grigoraş.

Fermierul, pe primul plan

Mihai Grigoraş mai spune că cel mai important avantaj al acestui program este că bunăstarea fermierului este pusă pe primul plan. “Noi reprezentăm România în FENACO, care importă în jur de 1,1 milioane de tone de produs agricol pe an pentru a suplini nevoia de furaje. În 2013 am inițiat un program prin care am achiziționat de la două depozite din România soia nemodificată genetic, iar de anul acesta am început să realizăm contracte de producție. Soia contractată de FENACO România este destinată pieţei elveţiene de furaje, iar cota de cultivare pentru 2014 a fost de 10.000 de tone. În funcţie de evoluţia pieţei se doreşte creşterea acestei cote de la an la an. Suntem în discuții cu 12 fermieri, pe care îi vom certifica Donau Soja, acest standard fiind o garanție la fel de puternică precum un certificat eco. Noi lucrăm ca și comisionari pentru FENACO, fermierul român primește un contract de producție pe o anumită suprafață pe care o decide el, contractul fiind construit pe baza prețurilor cotate

la bursa din Chicago, care guvernează prețul soia la nivel mondial. Fermierul primește acea valoare de cotare, plus un bonus de 70 de euro pe tonă şi se suportă și cheltuielile de certificare.

Fermierul din momentul încheierii contractului până în data de 1 septembrie a fiecărui an are dreptul să își stabilească singur prețul, practic, el decide la care cotaţie dorește să fie plătit, iar în cazul în care prețul crește i se restituie diferența sumei din creștere 20 euro/tonă, aceasta fiind marja noastră de siguranță. Pentru ca acest proiect să funcționeze, fermierul trebuie să fie foarte avantajat, acei 70 de euro trebuie să intre în buzunarul lui, nu al altor comercianți”, mai spune Grigoraş.

Rezultatele programului Donau Soja în 2013

În 2013, la doar un an de la înfiinţare, organizaţia a reuşit să certifice peste 70,000 tone de soia în Austria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi România. Donau Soja îşi propune ca până în anul 2020 să certifice, conform standardului propriu, peste patru milioane de tone în toată Europa.

PITECH+PLUS susţine inovaţia în IT-ul clujean

34

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Augustin STANCIU

Una dintre companiile care fac cinste IT-ului clujean este PITECH+PLUS. Printre cele mai importante proiecte de care informaticienii clujeni s-au ocupat sunt site-urile mărcilor de lux Cartier şi Louis Vuitton, dar şi proiecte extrem de complexe cu un impact major asupra societăţii globale precum dezvoltarea de sisteme de gestiune de risc pentru mai multe vămi de pe mapamond.

Compania PITECH+PLUS a fost înfiinţată de către Bogdan Herea după ce acesta a revenit în România, din Franţa, loc în care a studiat şi muncit timp de mai mulţi ani. “După ce am terminat liceul în România, am obţinut o bursă la o şcoală de ingineri din Franţa, INSA Lyon, pe care am terminat-o în 1998. Până în 2005, moment în care am revenit în România şi am fondat compania PITECH+PLUS, am lucrat la o companie de servicii IT din Hexagon, timp în care am învăţat cum se manageriază, profesionist, o afacere în acest domeniu. După mai puţin de zece ani de la fondare, PITECH+PLUS are peste 200 de angajaţi în birourile din ClujNapoca, Târgu-Mureş, Bucureşti, Paris, Lyon, Berlin şi Bruxelles, activitatea principală de producţie realizându-se, în principal, în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, celelalte locaţii fiind concepute ca birouri de vânzări”, a declarat Bogdan Herea.

Securitatea Africii, în mâna IT-iștilor clujeni

Printre cei mai importanţi clienţi ai companiei clujene se află E.ON România, dar şi Organizaţia Mondială a Vămilor. “Pentru E.ON România am dezvoltat platforma de facturi online, dar şi proiecte care sunt mai apropiate de core business-ul companiei, adică o platformă de gestiune de măsurare a consumului de energie. Mai mult, în momentul de faţă putem spune că beneficiem de expertiză importantă în ceea ce priveşte securitatea şi aici mă refer la proiectele pe care le-am derulat pentru Organizația Mondială a Vămilor, acest fapt ne dă posibilitatea să avem o acoperire globală din punct de vedere al clienţilor. Practic, noi dezvoltăm sisteme de gestiune de risc care mai apoi sunt puse la dispoziția vămilor care nu au capacitatea de a şi le dezvolta singure. Banca Mondială sau Statele Unite finanţează proiectele, noi dezvoltăm platformele, iar mai apoi facem deployment. Am lucrat foarte mult în Africa, respectiv în Mauritius sau Nigeria, dar şi pe alte continente, în ţări precum Sri Lanka, Jamaica sau Bahamas, urmând ca, în lunile următoare, să facem deployment în Maldive, Panama şi probabil în Pakistan. Sistemul pe care l-am conceput nu se referă doar la partea de control al paşapoartelor pentru persoanele care doresc să viziteze ţările cu pricina, munca vameşilor fiind mult mai complexă decât atât.

Aceştia controlează toate bunurile care intră şi ies dintr-o ţară.

Practic, într-un port intră o navă cargo cu containere, acestea neputând fi verificate în totalitate şi atunci am realizat un sistem în care adunăm datele, le analizăm şi rezultatul le spune

vameşilor care containere ar trebuie verificate şi care reprezintă cel mai mare risc.

Acest algoritm este legat şi de know-howul vameşilor din ţara cu pricina. De exemplu, vameşul din Panama o să verifice, în principal, containerele care ar putea transporta droguri, în timp ce în Sri Lanka se va uită după părţi care să poată fi utilizate în confecţionarea bombelor. Am vrut la început să facem un sistem automatizat, dar am zis să lăsăm mai mult partea umană să facă chestiunea asta. Noi, practic, le-am pus la dispoziţie un tool care să faciliteze, să le automatizeze munca”, mai spune Herea.

Informaticienii de la PITECH+PLUS au lucrat şi la o serie de proiecte din zona exclusivistă a fashion-ului mondial. „Am lucrat la mai multe portaluri de e-commerce şi de conţinut pentru companii mari şi foarte mari din zona produselor de lux, printre clienţii noştri se numără companii din grupul Louis Vuitton, Cartier sau Kenzo. La aceste proiecte am lucrat fie cu brandurile, direct, fie cu agenţii care nu au capacitatea digitală de a produce genul acesta de platforme.

Pentru aceste companii am realizat fie soluţia completă, fie am creat părţi din platformele lor”, a declarat Bogdan Herea.

PITECH+PLUS susţine inovaţia

Compania clujeană a investit, în ultimii ani, şi într-o serie de start-up-uri din Europa, Bogdan Herea declarând că prin aceste acţiuni doreşte să susţină inovaţia din IT. „De asemenea, lucrăm cu 35, 40 de start-up-uri din Franţa, Germania sau Marea Britanie, companii pe care le susţinem, atât din punct de vedere financiar, dar şi cu idei de dezvoltare a produselor şi din punct de vedere al business-ului. Mai mult, avem proiecte de start-up-uri pe care fie le lansăm noi, fie cu ajutorul Clusterului Cluj IT. În momentul de faţă avem un proiect care este dezvoltat de Cluster, dar pe care l-am iniţiat noi şi pe care îl dezvoltăm împreună şi care se referă la gestiunea inteligentă a locurilor de parcare din oraşe. Avem, de asemenea, încă un proiect pe care îl vom lansa, sperăm noi, la finele anului, şi care este legat de plata facturilor şi impozitelor. Această activitate ne permite să ne transformăm business-ul dintr-unul de outsorcing într-unul în care incubăm.

Totodată este un demers strategic și pentru echipa noastră. Ne place să spunem că am învățat de la corporații cum să ne adaptăm normelor, rigorilor și procedurilor, însă am preluat spiritul antreprenorial, energia și entuziasmul clienților tip start-up”, a încheiat Bogdan Herea.

Viitorul IT-ului clujean începe la ACADEMY+PLUS WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT&C

35

de Augustin STANCIU

Compania clujeană de servicii și consultanță IT PITECH+PLUS a inițiat, la începutul lunii august, un program denumit ACADEMY+PLUS, o şcoală în care absolvenții de liceu sau persoanele care doresc să se recalifice profesional pot accede gratuit, urmând ca timp de trei ani să fie introduși în tainele practice ale programării.

Bogdan Herea, fondatorul PITECH+PLUS, compania care a iniţiat şi care finanțează ACADEMY+PLUS a declarat că principalul motiv pentru care a lansat acest program în România este acela de a pregăti tinerii absolvenţi de liceu sau persoanele care doresc să se reconvertească profesional în domeniul IT. Mai mult, Herea spune că acest demers educaţional vine ca urmare a unei nevoi tot mai acute de informaticieni bine pregătiți.

“Am pornit acest demers și am lansat academia anul acesta din mai multe motive. În primul rând, atât noi cât și restul companiilor cu profil IT din Cluj-Napoca suntem tot timpul în căutarea unor noi talente în informatică. Totodată, importanța acestui demers vine și din a încuraja tinerii să inoveze în zona de produse. România are avantajele ei ca dimensiune a pieței și în momentul de față este oportun pentru unele companii să își transfere business-ul din zona de outsourcing înspre zona produselor proprii. În calitate de membri ai Clusterului, în ultimii ani am încercat să lucrăm cu universităţile care lucrează alături de noi în această structură pentru a obține suportul lor în rezolvarea acestei probleme. Din nefericire, sistemul nu se mișcă uneori cu aceeași viteză cu care clienții noștri ne solicită competențe complexe pe anumite proiecte. Din acest motiv, companiile rămân să rezolve problema resurselor umane, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Deși apreciem valoarea și rolul universităților de profil din România, suntem conștienți de natura birocratică a sistemului atunci când vine vorba de implementat programe noi sau de mărit numărul de locuri. Spre exemplu, o facultate nu poate să decidă singură dacă o să mărească sau nu numărul de locuri.

Totodată de când am început să lucrăm pe proiectul academiei ne-am dat seama că nici în zona de absolvenți de liceu lucrurile nu stau excelent. Avem aproximativ 47% din elevi care nu au promovat examenul de bacalaureat în ultimii patru ani. Ce se întâmplă cu ei, cum pot fi aceștia din urmă integrați social? Știe cineva ce aptitudini au, îi testează cineva? Din fericire, la ACADEMY+PLUS nu am cerut diplome și am avut mari surprize. Copii care altfel nu ar fi avut nicio șansă au oportunitatea să învețe, acum, o meserie de viitor”, mai spune Herea.

Preiau modelul franţuzesc

Fondatorul PITECH+PLUS mai spune că ideea acestui proiect a venit din Franța, acolo unde un mogul telecom, Xavier Niel, finanţează o şcoală privată gratuită care pregăteşte, în acest moment, peste 800 de elevi. “Anul trecut am mers în Franţa unde am luat legătura cu o entitate care se numeşte Ecole 42, o instituţie de învăţământ care a fost creată de către un grup de persoane care erau în staff-ul

Epitech, cea mai mare şcoală privată de IT din Franţa. Ei au luat modelul şcolii private şi l-au transformat. În primul rând, Ecole 42 este gratuită, există un Mecena, Xavier Niel, fondatorul celui de-al treilea grup telecom din Franţa după Vodafone şi Orange, care finanţează acest program. El a pornit de la ideea că există o penurie de informaticieni pe piaţă şi nu a dorit să aştepte ca problema să se rezolve contând pe decizii politice”, mai spune Herea.

ACADEMY+PLUS a preluat modelul de funcționare a Ecole 42 din Paris, sistemul fiind diferit față de facultățile de profil tradiționale. “Şcoala nu este gândită ca un program universitar clasic. Nu există ani de studiu, semestre, cursuri sau note. Avem un program în care studenţii au probleme de rezolvat, la început mai simple, apoi din ce în ce mai complicate şi, în momentul în care au terminat toate problemele, au finalizat şi studiile, fiind recompensaţi cu o diplomă de analist programator. Programul este conceput să dureze trei ani, dar poate fi încheiat şi mai repede, în funcţie de cât de repede avansează fiecare elev în parte. Un alt avantaj al acestui program este că studenţii noştri pot să vină la şcoală oricând, academia fiind deschisă 24 de ore din 24 în perioada de testare, numită în mod ironic “Piscina”. Acest proiect se adresează atât tinerilor absolvenţi de liceu, chiar dacă nu au o diplomă de bacalaureat, singura condiţie fiind să aibă 18 ani împliniţi, de asemenea, la aceste cursuri pot participa şi persoane care urmăresc să se reconvertească profesional. După ce au fost acceptaţi în program, urmează o perioadă de testare de 28 de zile şi în fiecare zi o să aibă trei sau mai multe probleme de rezolvat. Tot procesul de învăţare se desfăşoară folosind suporturi video şi text în care o să li se explice elevilor cum se rezolvă o problemă dată”, mai spune Herea.

KL Software dă soluții pentru IMM-uri

36

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Codrin PÂRCĂLAB, Augustin STANCIU

Compania de soluţii IT KL Software pare la prima vedere una foarte atipică, fiind una dintre puţinele societăţi clujene de profil care, încă de la momentul fondării, s-a concentrat pe realizarea de produse marketabile proprii şi doar după ce a ajuns un nume de referinţă în domeniu a decis să îşi extindă activitatea şi în zona serviciilor de outsourcing.

Erik Barna, unul dintre fondatorii KL Software, spune că principalul domeniu de interes al companiei este să construiască produse şi platforme care să îi ajute pe micii întreprinzători să îşi desfăşoare mai eficient activitatea. „Obiectivul companiei este ca în scurt timp să devenim cunoscuţi ca un principal furnizor de soluţii IT în mediul de business românesc, în speţă pentru segmentul IMM. Este destul de greu să ajungem în zona de enterprise, deocamdată nu suntem destul de mari. Totuşi nu acesta a fost motivul pentru care vrem să ne axăm pe IMM, ci pentru că ne place să inovăm”, a spus Erik Barna, co-fondatorul companiei KL Software Compania a fost înfiinţată în anul 2004, în momentul de faţă, societatea are peste 50 de angajaţi. „Am folosit această firmă, la început, pentru a putea factura proiectele pe care le aveam din zona de freelance, în timpul facultăţii. Până în 2008 am lucrat tot în regim de “firmă de apartament”, însă din luna septembrie a aceluiaşi an m-am asociat cu un fost client, Cătălin Chiş, CEO la Active Power Solution, partener Vodafone pe segmentul business-to-business, acest fapt oferindu-ne posibilitatea de a ne dezvolta. Această asociere a fost una de bun augur, am rămas împreună, iar din acel moment am început să dezvoltăm businessul într-o manieră profesionistă, m-am dedicat total companiei”, a mai spus Erik Barna.

Gestionează asigurările din România

Până în acest moment, compania clujeană a lansat cinci produse proprii, toate fiind platforme care eficientizează munca în cadrul companiilor. Primul produs care i-a pus pe harta IT-ului românesc este 24broker, o aplicaţie care gestionează activităţile de brokeraj în asigurări. Această platformă a fost lansată în toamna anului 2008, de atunci fiind în continuă dezvoltare. Baza de date pe care o are compania în acest moment s-a extins de la doi clienţi iniţiali la aproximativ 100 brokeri de top din România, printre care grupul Porsche Finance, Safety Broker sau Transilvania Broker, aproximativ 70% din tot ce înseamnă activitate de brokeraj în România se desfăşoară prin platforma dezvoltată de KL Software. „Aplicaţia gestionează întreaga activitate de business în brokeraj, de la emitere de poliţe şi cotaţie, până la gestionarea plăţilor către agenţi, incluzând şi metode de securitate în cazul în care nu se respectă anumiţi parametri, totul în timp real şi este interconectată cu toţi marii asiguratori din România. Aplicaţia este destinată întregii forţe de vânzare a unui broker, agent final, mobil sau în puncte de lucru, în bănci, în societăţi de leasing, birouri de înmatriculări, dar şi backoffice-ul care urmăreşte activitatea, toată partea contabilă şi financiară. Avantajul este că toată activitatea este

centralizată, brokerii fiind scutiţi de anumite costuri operaţionale, prin simplul fapt că nu sunt nevoiţi să ţină training-uri costisitoare cu fiecare angajat în parte. Un alt avantaj ar fi generat de faptul că această aplicaţie rulează în timp real şi aici mă refer în special la companii mari unde gestiunea în sine este dificilă dacă toate acţiunile desfăşurate nu sunt centralizate. Anul trecut s-au intermediat tranzacţii, prin această platformă, de aproximativ 120 milioane de euro.

Succesul acestei aplicaţii este clar, platforma fiind folosită, în acest moment, de către şapte din primele zece companii de brokeraj din România”, a mai spus Barna.

Sănătate şi transport rutier

O altă aplicaţie de care sunt mândri cei de la KL Software este medXline, o platformă de gestiune pentru policlinici şi cabinete medicale. „Această aplicaţie a fost lansată la începutul anului 2010 şi a fost implementată, până în momentul de faţă, în clinici şi policlinici din Cluj, dar şi din ţară, respectiv în Craiova, la o maternitate, în Bucureşti şi Suceava la nişte clinici de cardiologie, iar în Iaşi la o clinică de ginecologie. Această platformă merge pe partea de flow management şi management al pacienţilor, dar realizează şi partea de interfaţare cu aparatură medicală, toate datele fiind transmise direct la aparatura necesară pentru teste, nefiind nevoie de reintroducerea datelor pacientului în acel aparat, după care sunt retrimise spre fişa pacientului, totul fiind, din nou, în timp real”, afirmă co-fondatorul companiei. De asemenea, societatea clujeană a mai implementat şi un sistem care gestionează activitatea de transport rutier persoane la Tabita Tour din Bistriţa. „Această soluţie reprezintă tot ce are nevoie o companie pentru a gestiona activitatea de transport, de la emiterea de bilete la urmărirea flotei şi la alocarea locurilor şi achiziţie de bilete online. Ca şi costuri de dezvoltare, aplicaţia s-a ridicat la aproximativ 200.000 euro, şase oameni implicaţi direct şi doi ani pentru a reuşi implementarea”, a încheiat Erik Barna.

Cu Tintag nu te mai rătăceşti!

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

de Augustin STANCIU

Doi tineri antreprenori clujeni, Alexandru Chiş şi Andrei Vig, au lansat un produs inovativ, care poate fi ataşat la orice obiect şi astfel acesta este monitorizat printr-o aplicaţie dedicată, instalată pe un terminal mobil. Chiar dacă mai există dispozitive similare, acesta are avantajul că este prevăzut cu o baterie reîncărcabilă şi, de asemenea, este rezistent la apă.

Dispozitivul creat de cei doi tineri antreprenori se numeşte Tintag, are doar câţiva centimetri şi poate fi foarte uşor ataşat de orice obiect, indiferent că sunt chei, poşete, valize sau chiar la zgarda animalului de companie. Mai mult, dispozitivul cu pricina este legat de un smartphone sau o tabletă, printr-o aplicaţie dedicată, deocamdată doar pentru sistemele iOS şi Android, care îi indică utilizatorului în timp real unde se află obiectul supravegheat. Odată ataşat dispozitivul şi instalată aplicaţia, în caz că utilizatorul nu îşi găseşte un obiect monitorizat, activează din aplicaţie dispozitivul. În acest moment, aplicaţia indică distanţa şi direcţia până la obiectul respectiv. În plus dispozitivul ataşat de obiectul respectiv începe să sune, asemenea unui telefon mobil, pentru ca acesta să poată fi găsit mai uşor. În cazul în care un obiect monitorizat iese din raza de acţiune standard a antenei bluetooth, dispozitivul ataşat de acesta va comunica cu orice telefon mobil ce intră în raza sa de acţiune şi care are instalată aplicaţia mobilă Tintag.

Inovează şi în domeniul hardware!

Poate cea mai importantă inovaţie adusă de către dispozitivul inventat de către cei doi clujeni este că, spre deosebire de celelalte dispozitive aflate pe piaţă, Tintag are o baterie reîncărcabilă, după o singură încărcare, el poate funcţiona încă patru luni, asta în condiţiile în care produsele concurenţei nu oferă o astfel de facilitate, consumatorul fiind nevoit fie să schimbe bateria, fie să cumpere un dispozitiv nou. Mai mult, cei doi clujeni spun că Tintag este rezistent la apă, dar şi că, în condiţiile în care dispozitivele tradiţionale au raza de acţiune de maxim 50 de metri, Tintag “bate” până la 100 de metri distanţă. În plus, dispozitivul atenţionează utilizatorul atât sonor cât şi vizual prin intermediul unui LED. Totodată, dispozitivul poate fi sincronizat cu mai multe telefoane care au instalată aplicaţia dedicată, în acest caz, acelaşi dispozitiv Tintag poate semnaliza mai multe telefoane în acelaşi timp, în timp ce majoritatea dispozitivelor concurente pot comunica doar cu un singur telefon.

Piaţa cere Tintag!

Alexandru Chiş şi Andrei Vig spun că doresc să producă acest dispozitiv în Cluj, totuşi, costurile pentru achiziţionarea aparaturii necesare sunt destul de ridicate. În acest sens au demarat, la începutul lunii septembrie, o campanie pe un site de crowdfunding, în mai puţin de două săptămâni reuşind să strângă peste 37.000 de dolari pentru proiectul lor, fiind foarte posibil ca până la finalul campaniei, la începutul lunii noiembrie, să adune toţi cei 50.000 de dolari necesari. “După circa un an de dezvoltare şi testare, am lansat, în 8 septembrie, o campanie de crowdfunding pe indiegogo.com în care ne-am propus să

strângem 50.000 de dolari din pre-comenzi. Această campanie va fi un foarte bun indicator al capacităţii pieţei de profil şi al performanţelor produsului nostru. După ce vom fi trecut de acest pas, urmează provocarea pentru producţia în masă şi distribuţia la nivel internaţional. Dar noi suntem foarte încrezători, avem un produs pe care-l considerăm foarte competitiv”, a spus Alexandru Chiș, co-fondator Tintag. Andrei Vig, celălalt fondator al companiei clujene, spune că ideea acestui dispozitiv le-a venit după ce i-a fost furată bicicleta. “Ideea a pornit în 2012. Amândoi foloseam foarte mult bicicleta ca şi mijloc de transport. Totuşi, după ce mie mi-a fost furată şi am avut drumuri nesfârşite la Poliţie şi nu am reuşit să o găsesc, am zis ce bine ar fi dacă ar exista o soluţie prin care să poţi identifica un obiect pierdut. Varianta ar fi nişte cipuri GPS, dar soluţia nu este fiabilă pentru că acestea consumă multă baterie şi costau foarte mult. Aşa că ne-am uitat în piaţă şi am identificat nişte produse similare cu Tintag, dar acelea nu oferă funcţiile pe care le căutam noi. În primul rând, majoritatea nu sunt dotate cu baterii reîncărcabile şi nu sunt rezistente la apă.

Mai mult, noi am gândit acest produs şi pe o componentă de comunitate, încărcătorul bateriei va servi ca hotspot, ceea ce va creşte foarte mult raza de acoperire, aceste hotspoturi putând fi folosite de toţi posesorii unui device Tintag pentru a identifica un obiect pierdut care nu se află în raza de acţiune normală a aplicaţiei”, a spus Andrei Vig, co-fondator Tintag.

Copiii se joacă de-a programarea la CoderDojo

38

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Augustin STANCIU

Domeniul serviciilor IT este unul dintre cele mai bănoase, atât în România cât şi pe mapamond, la această situaţie contribuind şi faptul că societăţile de profil se plâng, tot mai des, de lipsa acută de personal calificat, necesarul de forţă de muncă fiind cu mult peste ceea ce poate oferi piaţa, studiile menționând că lipsesc peste 1.5 milioane de programatori din Europa.

Or, în aceste condiții, o meserie în acest domeniu pare tot mai atractivă, mai ales în condițiile în care studiile de specialitate spun că situația problematică din industrie nu se va schimba foarte rapid. Chiar și așa, un job în industria de IT nu este foarte simplu de obținut, fiind nevoie de cunoștințe temeinice în domeniu și, evident, de anumite abilități native ale fiecăruia. Totuși, pe lângă facultățile de profil sau programele profesionale au apărut o serie de inițiative concepute special pentru tineri, în care aceştia sunt introduşi în tainele programării încă de la vârste fragede. Un asemenea program este CoderDojo, o mişcare internaţională, iniţiată în Irlanda în urmă cu trei ani cu scopul de a oferi copiilor interesaţi contextul în care să poată învăţa programare într-un mediu informal, prin sesiuni regulate, în afara programului scolar.

Acest program a ajuns și la Cluj-Napoca începând cu luna iunie a acestui an, locul de desfășurare fiind ClujHUB, până în momentul de față având loc cinci ediții, la care au participat între 20 și 30 de elevi, cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani, coordonați de o echipă de 7 mentori voluntari - tineri programatori, urmând ca acest eveniment să fie reluat în septembrie, odată cu începerea noului an școlar. Copiii care au participat la sesiunea de vară, dar și care vor lua parte la următoarele sesiuni sunt învăţaţi să programeze, să dezvolte site-uri web, aplicații, programe sau jocuri. Reprezentanții proiectului spun că în cadrul Dojo-urilor se pot organiza și alte tipuri de evenimente, precum tururi ale companiilor de tehnologie, primirea în vizite a unor profesioniști care să povestească despre cariera lor s.a.m.d. Totodată, reprezentanții CoderDojo mai spun că practicile de lucru folosite încurajează învățarea intuitivă, prin descoperire, stimulând gândirea logică și creativitatea copiilor. Plat-

formele de învățare pe care se bazează cursurile au fost validate internațional de numeroase sesiuni de programare cu copiii, fiind adaptate nivelului lor de înțelegere și intereselor specifice vârstei lor. Până în acest moment, proiectul numără peste 350 de dojo-uri în toată lumea, în România, viitorii programatori putând învăța tainele meseriei în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Lugoj, Lipova, Iași, Oradea și în comuna Dumbrăvița, județul Timiș.

Creativitate și originalitate

Cristian Dascălu, co-fondator al ClujHUB, gazda evenimentului CoderDojo, a declarat că această inițiativă trebuia implementată și în Cluj-Napoca. „Deoarece observăm că abilitățile digitale devin tot mai indispensabile în societatea prezentului și, mai ales, a viitorului am decis ca, în cadrul ClujHUB, să atragem acest proiect și la Cluj. Fiind o comunitate internațională care se regăsește în principalele orașe cu orientare tehnologică am decis că și Clujul merită pentru tinerii săi și pentru societatea de mâine să aibă aceste competențe”, a declarat Cristian Dascălu. Acesta mai spune că proiectul urmează să se dezvolte continuu, în cadrul acestei inițiative urmând să fie cooptate firmele de IT din Cluj, dar și Clusterul Cluj IT. Ada Lungu, coordonatoarea proiectului, spune, de asemenea, că „aceste cursuri îi ajută pe copii să își dezvolte gândirea logică și stategică și, nu în ultimul rând, creativitatea. Dar poate cel mai important este alternativa și perspectiva pe care le-o oferă participarea la aceste cursuri, aceea de a fi nu doar niște consumatori, ci creatori ai propriilor jocuri sau aplicații. Copiii participanți au dat dovadă de multă originalitate, demonstrând potențialul pe care îl au, în ciuda vârstei lor. Deviza CoderDojo este să transforme programarea într-o activitate distractivă, atractivă pentru copii și să confirme faptul că programarea în noua eră digitală nu are vârstă”, a declarat Ada Lungu.

iQuest revoluționează IT-ul în Cluj IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

de Codrin PÂRCĂLAB

iQuest este un grup internațional de servicii IT, care de mai bine de 16 ani a avut drept obiect de activitate furnizarea de soluții personalizate de software, produse si servicii de integrare în Europa și SUA. iQuest are echipe locale din Elveția, România și Statele Unite. Cornelius Brodyi, CEO companiei, a acordat un interviu revistei Transilvania Business.

Ne-aţi putea face un scurt istoric al companiei, cum a început totul şi care este secretul succesului dumneavoastră?

Compania a fost fondată în 1998 de către mine. Obstacolele primilor doi ani au fost aproape insurmontabile. Să încerci să vinzi în Germania software produs în România cere cel puțin trei ingrediente verificabile: referințe solide în Germania, calitate înaltă și o stabilitate exprimată prin mărimea și longevitatea firmei. În momentul în care nu ai niciuna din aceste componente e virtual imposibil să vinzi. A durat 2 ani până am reușit prima vânzare în Germania, după care a trebuit să livrăm ce am promis prin contract. După aceea am început tot mai mult să fim respectați și căutați pentru calitatea ieșită din comun a muncii noastre, fapt care a dus la o retenție extraordinară a clienților. Odată ce încep să lucreze cu noi, ne rămân clienți pe termen lung. Puncte importante în dezvoltarea firmei au fost deschiderile birourilor noi, în Brașov în 2002, București în 2007, Sibiu în 2011, Palo Alto în 2012, Craiova în 2013 și Zürich în 2013.

Pe tot acest parcurs, iQuest a fost și rămâne un pol de atracție pentru specialiști pasionați, interesați de o creștere stabilă într-un mediu de înalt nivel profesional și cred că și uman.

Câţi angajaţi aveţi în acest moment în Cluj-Napoca, dar şi la nivelul întregii companii? De asemenea, în condiţiile în care Cluj-Napoca este un centru universitar puternic, care produce mulţi specialişti în domeniul IT, aveţi demarate programe dedicate studenţilor? În acest moment, iQuest numără peste 550 angajați în toate sediile sale, din care în Cluj avem 336 de colegi. Trend-ul evoluției personalului în cadrul iQuest a fost unul liniar și consistent relativ la necesitățile venite din partea clienților noștri. În ultimii 5 ani am avut o creștere constantă de 20%- 25% pe an. Estimăm același ritm și pentru următorii 3-4 ani.

Compania iQuest și-a arătat, de-a lungul timpului, permanenta preocupare pentru sprijinirea dezvoltării tinerilor talentați în domeniul IT. În acest sens, în cadrul iQuest există diferite forme de interacțiune cu elevii și studenții care studiază în domeniul informaticii și matematicii, toate acestea sub cupola programului iQuest University. Pe lângă acest program ne implicăm și în alte activități, evenimente tehnice sau competiții IT adresate studenților și elevilor din domeniu. iQuest este atât un loc pentru adevăraţii profesionişti IT cât şi o rampă de lansare pentru tineri de valoare. Compania oferă un mediu cu adevărat motivant, ca şi catalizator pentru dezvoltarea unei cariere de succes. Fiecare persoană este încurajată să-şi pună în valoare aptitudinile, să fie un adevărat profesionist. iQuest University a ajuns la a 8-a ediție anul acesta. Proiectul se încadrează în acțiunile de succes și cu tradiție inițiate de iQuest pentru studenții cu profil informatic. Combinația de informații teoretice și proiectele practice presupuse de acest program, le asigură participanților posibilitatea de a explora oportunitățile de carieră din domeniul IT, sub îndrumarea

experților iQuest, iar cei mai pasionați participanți la program au posibilitatea de a se alătura echipei iQuest și de a-și începe cariera într-un mediu de lucru plăcut și motivant.

Care sunt cei mai importanţi clienţi ai dumneavoastră? Ştiu că aveţi semnate parteneriare cu companii precum Vodafone, Aegon, HP, Financial Times, IKEA, Cora sau Puma.

De ce anume sunt interesaţi aceştia şi care sunt, predominant, serviciile pe care le oferiţi clienţilor dumneavoastră?

Din punct de vedere al veniturilor, principalele proiecte livrate pe piața externă sunt furnizate clienților ca Roche, Virgin Atlantic Airlines, Vodafone și Microsoft, iar pentru piața românească, atât în sectorul public cum ar fi: Arhivele Naționale, AJOFM Sibiu, BNR, dar și în sectorul privat: Gedeon Richter, Leonardo, Elmas, Metrorex, E Van Wijk, Banca Transilvania, Aegon.

Printre cele mai populare soluții și servicii în 2013 am menționa soluțiile Mobile, M2M și cele de e-commerce. Pe lângă aceste trend-uri, în 2014 vedem creșteri și în zonele de Cloud, big data și e-government.

Compania dumneavoastră este unul dintre partenerii ARCA (Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică). Ce anume realizaţi pentru ei şi, mai mult, participaţi în vreun fel la programul spaţial al României 2012-2025? iQuest susţine iniţiativele extraordinare ca parte din programul companiei de responsabilitate socială. O astfel de inițiativă este și proiectul ARCA. Credem şi susţinem pasiunea şi inițiativa.

Cele două valori fac parte din cultura iQuest şi din modul în care noi ne desfăşurăm activitatea. Încă de la înfiinţare am încercat să transmitem acest mod de gândire și acţiune şi în societate, iar acţiunile şi proiectele susţinute până acum au demonstrat acest lucru. Suntem onoraţi că putem fi alături de echipa ARCA în iniţiativa lor din cadrul competiţiei Google Lunar X Prize. Inovaţia proiectului ARCA, tradusă în avionul supersonic IAR-111, este un motiv de mândrie pentru români şi o dovadă că putem şi noi ajunge la performanţă în măsura în care ne dedicăm cu pasiune vocaţiei. Momentan susținem doar financiar acest proiect.

40

IT&C

Crema cercetării din domeniul energiei la UPEC 2014 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Augustin STANCIU

La începutul lunii septembrie a avut loc la Cluj-Napoca cea de-a 49-a ediţie a UPEC - Universities’ Power Engineering Conference, una dintre cele mai prestigioase conferinţe internaţionale în domeniul energiei. Evenimentul a fost organizat de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), în parteneriat cu Universitatea Politehnică din București și Universitatea Politehnică Timișoara.

Conferința a fost organizată pentru prima dată în România, de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Inginerie Electrică, în parteneriat cu Universitatea Politehnică din București și Universitatea Politehnică Timișoara. UPEC se adresează, în primul rând, tinerilor cercetători, doctoranzi și ingineri din industria electrică și energetică, în cadrul conferinţei de la Cluj discutându-se, în principal, teme de interes din domeniul energetic, precum energiile regenerabile, integrarea surselor regenerabile, ICT, generare distribuită, modelarea, simularea şi analiza reţelelor electrice, calitatea energiei electrice sau reţele inteligente. Reprezentanţii UTCN spun că acest eveniment creează premise concrete de consolidare sau iniţiere a consorţiilor şi parteneriatelor în domeniul CDI la nivel naţional şi international: universitate – mediu economic – societate care poate conduce la intensificarea participării româneşti la programele Uniunii Europene (HORIZON 2020). De asemenea, organizatorii spun că aceată conferinţă are ca scop şi promovarea domeniilor tehnice de cercetare vârf vizate şi de impact asupra dezvoltării economiei naţionale, în contextul penetrării accentuate a surselor de energie regenerabile, eoliană și fotovoltaică. Mai mult, în cadrul acestei conferinţe se creează premisele transferului tehnologic şi a posibilelor parteneriate cu mediul industrial şi economic, prin implicarea activă a acestora din urmă, dar şi creşterea vizibilităţii comunităţii ştiinţifice naţionale pe plan internaţional.

UTCN, etalon în cercetarea energetică

Prof. Dan Micu, coordonatorul UPEC 2014, spune că în cadrul acestei conferinţe s-au prezentat 247 lucrări științifice, depășind media ultimelor trei ediții. “Aș dori să vă spun în câteva cuvinte povestea din spatele organizării.

Fiind membru în Comitetul internațional UPEC, în anul 2011, am înscris Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în competiția pentru organizarea celei de-a 49-a ediții a acestei conferințe la Cluj. După aproximativ un an de prezentări, evaluări de competitivitate, evaluări de risc, comitetul internațional a decis ca în perioada 2 - 5 septembrie 2014, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca să găzduiască una dintre cele mai prestigioase conferințe internationale din domeniul energiei, UPEC (Universities’ Power Engineering Conference). Conferinţa a fost structurată în 40 de sesiuni paralele în care s-au prezentat oral 247 de lucrări științifice, depășind media ultimelor trei ediții de la Dublin-2013, Londra-2012, Soest-2011”, a spus Micu.

La UPEC 2014 au participat peste 250 de cercetători din străinătate, de la 95 de universităţi, 12 institute de cercetare şi 23 de companii din 41 de țări, dar şi cercetători de la şapte

universităţi, un institut de cercetare şi 15 companii din România. “Participarea cu lucrări în cadrul conferinţei a unor companii şi operatori de distribuţie a energiei s-a dovedit a fi foarte utilă în contextul sensibilizării actorilor din piaţa de energie privind importanţa aplicării rezultatelor cercetării ştiinţifice inovative şi dezvoltarea capacităţii de absorbţie de tehnologie de ultimă generaţie”, a spus Aurel Vlaicu, rectorul UTCN. Rectorul UTCN a mai afirmat că această conferinţă a oferit posibilitatea specialiştilor să discute despre provocările din domeniul energiei pe fondul apariţiei noilor tehnologii.

“Operatorii de distribuție a energiei din România se confruntă deja cu creșterea peste limite a consumului propriu tehnologic, cu congestii de sistem, cu dezvoltări dezechilibrate ale rețelelor electrice, respectiv cu transformarea rețelelor din sisteme pasive, în sistem capabile să se adapteze variabilităților de producție și consum - sisteme inteligente. A fost, astfel, un bun prilej de a trata profesionist, prin diseminare validată științific, toate aceste subiecte, ca parte a dezvoltării sustenabile și eficiente a securității energetice din România, pe de o parte, iar pe de altă parte menţine prezența consistentă a comunității științifice și tehnice românești în contextul internațional. Conferinţa a urmărit şi crearea unui cadru stimulativ pentru iniţiativa mediului industrial de dezvoltare a unor instrumente de comercializare a rezultatelor de CDI şi de credibilizare a parteneriatelor dintre universităţi, centre de cercetare şi mediul economic la nivel naţional şi internaţional. În acest fel, prin tranziţia de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare este atins unul dintre obiectivele susţinute prin Strategia Naţională de CDI, creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare”, a mai afirmat Aurel Vlaicu.

Rectorul adaugă, totodată, că la această conferinţă, lucrările au atins subiecte critice în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă în energie.

relocare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Frigoglass TM absoarbe subsidiara turcă

41

Principalul furnizor de ambalaje al concernelor Coca-Cola şi Pepsi

de Laura M. BONDRILĂ

Unitatea din Timişoara a companiei Frigoglass a devenit cea mai importantă unitate de producţie din Europa, după ce reprezentanţii companiei au anunţat integrarea unităţii din Turcia în fabrica timişoreană. Ca urmare a acestui proces, fabrica din Silivri, Turcia, îşi va înceta operaţiunile până la sfârşitul lui 2014. În timp ce o serie de importante companii şi-au restrâns activitatea sau chiar au îngheţat-o, Frigoglass România îşi dezvoltă investiţia din Banat, preluând întreaga activitate a subsidiarei din Turcia. Activităţile comerciale şi de servicii cu clienţii din Turcia vor continua fără întrerupere pe durata integrării, dar şi ulterior.

Prin această acţiune, Grupul Frigoglass îşi ajustează capacitatea de producţie la nivelul scăzut al cererii din Europa ultimilor ani. Îmbunătăţirile continue ale productivităţii realizate prin implementarea principiilor de producţie de tip Lean în cadrul fabricii din România au generat o capacitate suficientă pentru a prelua activităţile din Turcia şi pentru a face faţă oricăror potenţiale cereri viitoare. De asemenea, un lanţ de aprovizionare reconfigurat va asigura produse de calitate excepţională şi un timp de livrare scurt pentru clienţii din Turcia şi Europa. Acest proces de integrare va permite şi consolidarea gamei Frigoglass în Europa către o platformă de produse modulare inovatoare, care va acoperi toate cerinţele existente. Astfel, va fi redusă complexitatea activităţilor, se vor eficientiza costurile şi se va securiza nivelul excelent de calitate. Mai mult, Frigoglass îşi va menţine angajamentul faţă de inovaţie şi va investi în continuare în departamentul de Proiectare şi Dezvoltare a produselor în România. Prin urmare, va creşte viteza de reacţie la solicitările clienţilor şi va fi creată valoare prin soluţii de răcire inovatoare. ”Integrarea operaţiunilor din Turcia în cadrul fabricii din România este un pas important pentru Frigoglass. Va genera economii importante, va îmbunătăţi absorbţia costurilor în general şi va reduce complexitatea operaţiunilor noastre din Europa. În plus, faţă de optimizarea competitivităţii costurilor, această decizie va permite trecerea la următoarea etapă a transformării de tip Lean către excelenţă operaţională şi calitate impecabilă. Cu această integrare demonstrăm că suntem gata să facem schimbări majore pentru a îmbunătăţi continuu performanţa companiei şi pentru a creşte valoarea pentru clienţi”, a declarat Torsten Tuerling, Chief Executive Officer Frigoglass.

Frigoglass este partener strategic al companiilor de băuturi la nivel mondial. Este lider global în domeniul Ice Cold Merchandiser (ICM) şi principalul furnizor de ambalaje din sticlă pe pieţele în creştere din Africa de Vest. ”În sectorul ambalajelor de sticlă, compania se concentrează pe pieţele din Africa şi Orientul Mijlociu, acestea fiind principalele zone în care clienţii investesc. Frigoglass creează valoare pentru clienţi prin consolidarea poziţiei de lider pe acest sector şi pe cel al soluţiilor de ambalare complementare în Africa de Vest şi Orientul Mijlociu, a precizat, la rândul său, George Carpov, PR Account Director Communication.

Frigoglass este cea mai mare şi mai dezvoltată organizaţie din punct de vedere geografic din piaţa de echipamente frigorifice comerciale de pe mapamond. Unităţile de producţie pe care aceasta le deţine sunt situate în state precum România, Rusia, Grecia, Turcia, India, China, Indonezia, Africa de Sud şi Nigeria.

Printre clienţii tradiţionali ai concernului se numără: îmbuteliatorii Coca-Cola, importanţi producători de bere (AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Diageo, Efes şi mulţi alţii), îmbuteliatorii de Pepsi şi companii de produse lactate (Nestlé, Danone).

Potrivit oficialilor Frigoglass, angajaţii concernului reprezintă cea mai valoroasă resursă a companiei şi formează o echipă diversă şi dedicată ce împărtăşeşte aceeaşi pasiune de a reuşi, în ciuda diferenţelor culturale, de fus orar, de ţară sau continent.

Cu alte cuvinte, oamenii Frigoglass sunt forţa ce susţine şi conduce obiectivele strategice de inovare, leadership, încredere şi excelenţă ale companiei.

Cifre 30 hectare teren 180000 mp suprafață utilă 10 mil. euro valoarea investiției Facilități fiscale pentru clienți

Stadiu: Drumuri de acces, parcări, trotuare, parcele: 70%.

Finalizare: Primăvară 2015

Constructori: ARL Cluj - Strabag și Serbis

Parc Industrial Bistrița Sud Infrastructură (canalizare, apă, electricitate, gaz): 60%.

Beneficiari: Consiliul Local Bistrița Năsăud

Contact: Business Park Bistrița Sud SRL Tel.: 0744-772 139 office@bizpark.ro ; www.bizpark.ro

156 de milioane lei în sistemul de colectare a deșeurilor WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

43

Locuitorii județului Bistrița-Năsăud au parte din luna septembrie de un sistem unic de colectare selectivă a deșeurilor. Noutatea acestui sistem este reprezentată de containerele semiîngropate, utilizate în premieră în Bistrița-Năsăud. de Bianca SARA

De 11 ani a avut nevoie pentru materializare proiectul de management integrat al deșeurilor. Dacă în multe dintre județele din țară care au luat în calcul un sistem integrat de management al deșeurilor licitațiile pentru lucrările la centrele de colectare abia sunt în desfășurare, în BistrițaNăsăud, sistemul funcționează din luna septembrie.

Bistrița-Năsăud este și primul județ din țară unde se utilizează pentru colectarea selectivă a deșeurilor containere semi-îngropate. Delia Duican, directorul general adjunct al SC Iridex Group Plastic, companie care s-a ocupat de achiziționarea și montarea acestor containere, spune că acest proiect este unul ambițios și superior colectării clasice cu containere supraterane.

Cele peste 2200 de containere montate permit o mai bună colectare a deșeurilor selective. La acestea au acces doar persoanele autorizate, asta datorită capacului etanș și a sistemului de închidere. Practic, fiecare container are un sac unde ajung deșeurile. Sacul care este prins de capac este ridicat de autospeciale cu o macara specială și golite în remorca autospecialelor.

Vitalia Servicii pentru Mediu, societatea comercială care se ocupă atât de colectare cât și de administrarea centrului de colectare de la Tărpiu, a fost nevoită să aducă mașini speciale din străinătate cu care să golească containerele semiîngropate. 37 astfel de autospeciale vor fi utilizate pentru golirea containerelor semi-îngropate. Printre acestea se numără și câteva adaptate pentru spațiile înguste. „Îmi doresc ca începând de luni să se vadă o schimbare profundă a modului în care se colectează deșeurile în județ.

Toți cei care nu vor respecta din momentul de față legea și nu vor depozita deșeurile astfel încât ele să poate fi colectate vor fi sancționați pentru că este obligatoriu să respectăm mediul înconjurător”, a precizat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 156 de milioane de lei. Din cifra de afaceri anuală înregistrată de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Tărpiu, unde vor ajunge gunoaiele, 20% ajunge la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, dar nu mai puțin de 200.000 de euro. Consiliul Județean primește și o redevență de 7% din cifra de afaceri a activității

de colectare, însă nu mai puțin de 450.000 de euro anual.

Instituția nu se va putea folosi însă de această sumă în alte scopuri, fondurile rezultate urmând să fie utilizate doar pentru întreținerea și dezvoltarea sistemului, adică pentru extindere și modernizări.

Proiectul a presupus realizarea a peste 950 de platforme de colectare cu peste 2200 de containere semi-îngropate a câte trei metri cubi fiecare. La acestea se adaugă și peste 81.000 de pubele a câte 80 de litri fiecare pentru colectarea deșeurilor mixte, care au fost oferite cu titlu gratuit persoanelor fizice care locuiesc la casă și celor juridice.

Containerele semi-îngropate vor permite colectarea selectivă a hârtiei, plasticului, metalului și sticlei. Administratorul centrului de la Tărpiu va putea valorifica aceste deșeuri.

Noul sistem de colectare a deșeurilor se va simți și în buzunarul bistrițenilor, aceștia urmând să plătească mai puțin pentru gunoi. Astfel, în zona urbană a județului, dacă până acum se plătea 9,8 lei de persoană lunar, din septembrie se plătește doar 3,5 lei, adică un sfert. În mediul rural se va plăti doar 1,8 lei lunar pentru ridicarea gunoiului.

Fiecare container este etichetat cu tipul de deșeuri care trebuie depozitate acolo. Pentru informarea populației va fi realizată o campanie de promovare ce va fi susținută inclusiv în școlile din Bistrița-Năsăud. În mediul urban, containerele cu deșeuri mixte vor fi golite de trei ori pe săptămână vara și de două ori în timpul iernii. În zona de case din mediul urban, precum și în mediul rural, colectarea deșeurilor mixte se va face o dată pe săptămână.

Hârtia și cartonul vor fi colectate în mediul urban săptămânal, iar în cel rural, o dată la două săptămâni. Plasticul și metalul vor fi colectate în mediul rural o dată la 22 de zile, iar în cel rural o dată la 40 de zile. Sticla va fi colectată doar în mediul urban, o dată la două săptămâni.

44

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Târgul Regional de Inovare, la borna 2 În Regiunea de Vest,

În acest an, în data de 12 noiembrie 2014, va avea loc cea de-a doua ediție a Târgului Regional de Inovare din Regiunea Vest.

Târgul Regional de Inovare este rezultatul activităților de peste 15 ani pe care Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest le desfășoară în vederea sprijinirii dezvoltării Regiunii Vest prin inovare, precum și rezultatul colaborării acesteia cu Asociația Tehimpuls-Centrul Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic, asociație a cărei misiune este de a crește competitivitatea economică a Regiunii Vest prin facilitarea cooperării dintre mediul de business și universități și centre de cercetare.

Târgul vizează un domeniu particular al inovării – eco-inovarea și soluțiile eco-inovative. Produsele, serviciile sau tehnologiile eco-inovative sunt soluțiile inovative care își găsesc aplicarea concretă în susținerea dezvoltării sustenabile prin reducerea impactului asupra mediului sau prin folosirea eficientă a resurselor.

Cea de-a doua ediție a Târgului Regional de Inovare se va desfășura la Expo Arad Internațional și va cuprinde atât standuri expoziționale, cât și prezentări și dezbateri privind oportunităţile de finanţare oferite de programul Orizont 2020 pentru dezvoltarea de proiecte regionale strategice în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare şi dezvoltarea afacerilor innovative. Vor fi premiate produsele/tehnologiile/ soluțiile eco-inovative înscrise în Compeția Regională de Eco-inovare, competiție lansată în Regiunea Vest din data de 2 septembrie 2014, ce se adresează organizațiilor și persoanelor fizice din Regiunea Vest care realizează produse eco-inovative și/sau furnizează servicii eco-inovative.

Câștigătorii Competiției Regionale de Eco-Inovare din Regiunea Vest vor fi premiați cu sesiuni de training, scheme de consultanță și grant-uri în valoare de 10.000 de euro pentru dezvoltarea de start-up-uri inovative, scopul competiției fiind acela de a sprijini eco-inovația, start-up-urile eco-inovative și integrarea produselor/serviciilor eco-inovative în cadrul unor afaceri deja existente.

Depunerea aplicațiilor pentru Competiția Regională de EcoInovare din Regiunea Vest (organizată în cadrul proiectului „Întreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest”, finanțat prin Programul Inovare în Industria Verde România al mecanismului financiar norvegian 2009-2014 – Norway Grants – al

cărui operator de program este Innovation Norway) se poate face până în data de 10 octombrie 2014, după încheierea acestei etape urmând jurizarea și anunțarea câștigătorilor în cadrul Târgului Regional de Inovare 2014, ediția a II-a.

Asociația Tehimpuls – Centrul Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic este un organism non-guvernamental, non-profit, creat în anul 2006 cu misiunea de a creşte competitivitatea economiei Regiunii Vest prin facilitarea cooperării dintre firme şi universităţi, cât şi organizaţii de cercetare-dezvoltare şi inovare. Membrii fondatori ai Asociaţiei Tehimpuls sunt ADR Vest, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest şi Asociaţia Inginerilor din România. Acestora li s-au alăturat, în anul 2010, Azur SA şi Obrist Eastern Europe SRL, iar, în anul 2013, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Prima ediție

Peste 650 de persoane au luat parte la prima ediție a Târgului Regional de Inovare InnoMatch ce a avut loc în 3 - 4 aprilie 2013 la Expo Arad Internațional, organizată de ADR Vest în parteneriat cu Asociaţia Tehimpuls - Centrul Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic, Agenţia de Inovare Szeged, Institutul Fraunhofer IPA (Institutul pentru Producție în Inginerie și Automatizare IPA din Stuttgart) și cele două clustere ale Regiunii Vest - clusterul regional Automotivest și clusterul regional Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Vizitatorii târgului au putut vedea de la imprimante 3D și produse realizate cu imprimante 3D, la table inteligente, sisteme de irigare pe bază de energie solară, modele de sere care se autosusțin, ouă lichide pasteurizate, propuneri de scădere a costurilor de încâlzire pentru locuințe pe baza

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

utilizării energiei solare, precum și soluții soft de îmbunătățire a calității vieții.

La prima ediție a Competiției Regionale de Inovare au fost premiate cele mai bune produse și soluții inovative după cum urmează: premiul cel mare - premiul regional de inovare - a fost acordat Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara cu un preparat gemoterapic pentru tratamentul diabetului non-insulinodependent pe bază de Momordica charantia (plantă tropicală), premiul doi a revenit Universității Politehnica din Timișoara pentru un procedeu și o instalație de ardere combinată - cu cărbune - a deșeurilor de biomasă sau urbane, iar premiul trei a fost acordat organizației CavityEye din Ungaria pentru controlul calității produselor realizate prin injecția de mase plastice cu măsurarea presiunii în cavitate.

Premiile au constat în sume de bani și scheme de consultanţă, precum și în sesiuni de training gratuite având ca temă proprietatea intelectuală. În cadrul spațiului expozițional al Târgului Regional de Inovare InnoMatch au fost prezentate o serie de demonstrații de bună practică realizate de organizații precum Microsoft România, Alcatel-Lucent România, ELI-HU Nonprofit Ltd - Extreme Light Infrastructure din Ungaria, Livestock din România, Stratasys GmbH - partener al NUTechnologies din Germania, Digital Geek din România, de Rețeaua Regiunilor Europene pentru Aplicarea Tehnologiei Comunicaţiilor (ERNACT) din Irlanda și de organizația Innovation Norway - reprezentanța din România.

Invitații care au vorbit în cadrul conferinței și au reprezentat organizații importante din Uniunea Europeană au lăudat inițiativa Regiunii Vest de a organiza un târg de inovare și au fost impresionați de numărul mare de organizații din regiune care acordă o atenție sporită activităților de inovare.

EVENIMENT

45

La conferința organizată în cadrul târgului au participat peste 300 de persoane - atât la sesiunea plenară, cât și în cadrul panelurilor tematice. Atât temele abordate (dezvoltarea regională, specializarea inteligentă, tehnologia informației și comunicațiilor, domeniul automotive, finanțarea inovării și proprietatea intelectuală, clusterele asocierile de organizații, energiile regenerabile și eficiența energetică), cât și vorbitorii din cadrul conferinței au avut un impact important asupra participanților. Dintre vorbitori îi amintim pe domnul Sorin MAXIM - Director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, domnul Mikel LANDABASO - Șeful Unității - Coordonare tematică și inovare din cadrul Directoratului Regio, Comisia Europeană, domnul Gheorghe FALCĂ - Primarul Municipiului Arad și alții.

64 de pagini trimestriale despre agricultură în Transilvania. Căutați-l la standurile de presă.

46

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Trebuie să creştem importanţa produselor inovative în IT” Aurel Vlaicu, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca:

Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), prof. univ. dr. Aurel Vlaicu a vorbit, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre proiectele de cercetare, pe care le are în derulare universitatea pe care o reprezintă, acesta afirmând, că, doar anul trecut în conturile UTCN au intrat aproximativ 17 milioane de lei pentru contractele de cercetare. de Augustin STANCIU În momentul de față, UTCN este una dintre cele mai prolifice instituţii de învăţământ din România în ceea ce priveşte accesarea de fonduri pentru cercetare. Am dori să ne spuneți, aproximativ, câți bani ați accesat, în ultimii ani, care au fost principalele surse de finanțare și, mai mult, care a fost strategia universităţii pe care o reprezentați în ceea ce privește accesarea de fonduri pentru cercetare?

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, una dintre cele 12 universităţi de cercetare avansată şi educaţie din România, a acordat întotdeauna o atenţie deosebită activităţii de cercetare relevante atât în contextul ştiinţific internaţional, cât şi în cel economic, cu deschidere către piaţa europeană. În anul 2013, în conturile UTCN au intrat aproximativ 17 milioane de lei pentru contractele de cercetare, sumă în uşoară scădere faţă de anii precedenţi. Această scădere se datorează, în special, derulării contractelor de cercetare cu finanţare publică naţională, care nu a putut fi compensată de creşterea relativ la anul 2012 a încasărilor pentru contractele cu partenerii industriali. În consecinţă, o importanţă deosebită este acordată proiectelor cu finanţare internaţională, respectiv celor solicitate de industrie. De altfel, UTCN este angajată în susţinerea demersurilor de asistare a firmelor industriale, în special din regiune, în vederea întăririi capabilităţilor tehnice şi, implicit, în întărirea poziţiei acestora pe piaţă, sursă sustenabilă de progres pentru întreaga zonă. Între aceste eforturi se înscriu şi proiectele tot mai numeroase de cercetare – dezvoltare – inovare destinate direct firmelor industriale, proiecte care îmbracă cele mai felurite forme, de la servicii de analiză şi consultanţă, până la proiecte de mare anvergură, utilizând resurse importante ale universităţii.

Care sunt cele mai importante proiecte de cercetare pe care le gestionează UTCN în acest moment şi, mai mult, ce arii acoperă acestea? În prezent, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca derulează proiecte de cercetare de amplitudine diversă în funcţie de solicitări, dar cărora li se acordă importanţă similară, pe toate direcţiile specifice facultăţilor componente, în special în zona tehnică: de la construcţii, instalaţii şi arhitectură, la ştiinţa calculatoarelor, automatică, electronică, telecomunicaţii, tehnologia informaţiei şi inginerie electrică, respectiv de la ingineria mecanică şi a fabricaţiei, la robotică, autovehicule, transporturi, materiale sau protecţia mediului. Multe dintre aceste proiecte se derulează trans şi interdisciplinar, beneficiind de colaborarea între cele peste 70 de structuri de cercetare care fiinţează în cadrul departamentelor universităţii. Ştim că UTCN a încheiat parteneriate cu mai multe companii importante din Transilvania. Care ar fi acestea și, mai mult, care este aportul companiilor în procesul de cercetare întreprins de către Universitatea Tehnică?

După cum am precizat, Universitatea Tehnică din ClujNapoca pune accent deosebit pe colaborarea cu industria, în special cu cea din regiune, deşi avem din ce în ce mai multe colaborări cu industria din ţările europene. Toate companiile care au venit și vin spre UTCN primesc o atenție deosebită, indiferent de mărime, dorindu-se crearea unui mediu industrial puternic în zonă. Pe de altă parte, companiile mari din Cluj-Napoca şi din regiune au fost foarte active în această relaţie. Dintre cele mai reprezentative companii cu care UTCN a dezvoltat proiecte numai în ultimul an amintesc: Bosch, Continental, Eckerle, Emerson, Enea, Greent, Guehring, Hewlett-Packard, IBM, Isoin, Microsoft, National Instruments, Pirelli, Siemens, Software AG, Volkswagen, Star Transmission, Tenaris, Tunstall, Wattics.

Care sunt cele mai importante inovaţii sau tehnologii care au fost create sau la care lucrează, în momentul de față, cercetătorii din cadrul UTCN? În universitatea noastră se acordă o importanţă deosebită activităţii de inovare şi inventicii. De altfel, organizăm un salon de inventică internaţional, ProInvent, devenit un brand

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

al Clujului. La rândul său, acest salon, care în acest an a ajuns la ediţia a XII-a, este marca înregistrată cu numărul 100.000 la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România (O.S.I.M.) şi aparţine Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Direcţiile tematice pentru invenţiile şi inovaţiile noastre sunt cele mai diverse, acoperind tot spectrul de preocupări din cadrul facultăţilor universităţii şi axându-se pe necesităţile mediului socio-economic înconjurător. Inventatorii aduc anual universităţii noastre zeci de medalii la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică. Dacă luăm doar ultimul dintre acestea, desfăşurat la Iaşi, 13 dintre invenţiile prezentate de noi au primit medalia de aur, două fiind premiate şi cu medalia „Gânditorul de la Hamangia” (Hamangia inker), iar o alta cu Diploma de Excelenţă şi Cupa oferite de Centrul Naţional de Sănătate al Republicii Moldova. Premiul Special al (O.S.I.M.) a fost acordat invenţiei „Robot Chirurgical” prezentată de cercetători ai UTCN. Chiar dacă universitățile tehnice din România sunt recunoscute pentru calitatea educației oferite viitorilor ingineri, sunt încă la distanță de universitățile cu tradiție în domeniu, cum ar fi MIT sau Imperial College of London. Care credeți că ar fi soluția prin care universitățile din România și, implicit, UTCN să ajungă la un nivel de performanță comparabil cu universitățile renumite din domeniu?

Nu trebuie uitat că finanţarea instituţiilor pe care le menţionaţi, precum şi a multor altora din străinătate, care nu se apropie de performanţele acestora, este incomparabil mai mare decât a celor din România. Nu se pot compara rezultatele fără să se ţină seama de nivelul de finanţare. Ba chiar, dacă s-ar face un raport finanţare – performanţe, s-ar vedea că universităţile tehnice din România nu sunt chiar atât de departe de cele care ocupă locurile fruntaşe ale clasamentelor. Totuşi este extrem de important faptul că introducerea noilor tehnologii, care evoluează exploziv în toate domeniile tehnicii, presupune investiţii mari pentru echipamente şi infrastructură de cercetare, iar intrarea sau menţinerea în vârful ierarhiei performanţei presupune o creştere continuă a nivelului acestor investiţii. Un alt aspect, care este direct legat de cel anterior, este cel al mentalităţii.

Un cercetător, un descoperitor pasionat în domeniul lui, este greu de motivat în condiţiile în care nu simte că munca îi este apreciată plenar şi nu poate beneficia de condiţii măcar comparabile cu ale colegilor din alte universităţi.

Cum vedeţi cercetarea tehnică românească în momentul de faţă? Care sunt punctele forte și, de asemenea, punctele nevralgice? Ce ar trebui să facă statul român, companiile sau universităţile pentru a creşte valoarea cercetării tehnice din România?

Tradiţional, cercetarea în domeniul ingineriei a beneficiat şi beneficiază de personal pasionat, dedicat şi de foarte bună calitate. În mare parte, există zone ale ingineriei care beneficiază de o veche tradiţie a performanţei, la care se adaugă altele noi, multidisciplinare, care dau dovadă de mare dinamism. Totuşi, pe fondul subfinanţării, devine tot mai problematică păstrarea în cercetare a tinerilor valoroşi şi, mai ales, aducerea altora noi, în contextul în care industria le oferă condiţii salariale net avantajoase. Insuficienţa fondurilor pentru investiţii în cercetare are, de asemenea, după cum am mai menţionat, un efect demotivant asupra acestora. Devine tot mai evident că este necesară o corelare a eforturilor tuturor celor implicaţi – universităţi, institute de cercetare, industrie, factori naţionali şi europeni de decizie – pentru crearea cadrului propice creativităţii tehnice şi asigurării continuităţii personalului de cercetare, ca sursă de dezvoltare durabilă a societăţii şi de motivare şi stabilizare a tinerilor valoroşi.

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre lipsa forței de muncă din IT-ul clujean, dar și din România. Mai mult, pe fondul creșterii salariilor din industrie există, conform specialiștilor din domeniu, un risc tot mai pronunțat ca marile corporații să renunțe la contractele cu companiile românești, fapt ce va duce, implicit, la prăbușirea unei industrii care își bazează, în momentul de față, peste 80% din activitate pe proiecte de outsourcing. Cum credeți că se poate contracara această tendință?

Care credeți că este rezolvarea acestei probleme?

Industriile foarte dinamice şi în creştere, cum este şi IT, duc întotdeauna lipsă de personal, motiv pentru care salariile sunt în continuă competiţie. În ultimii ani, un număr extrem de mare de firme din domeniul IT s-au stabilizat în zona noastră, iar efectul asupra pieţii forţei de muncă este evident. Multe dintre acestea se bazează pe încă semnificativa diferenţă salarială faţă de piaţa occidentală şi, mai puţin, pe proiecte originale şi pe creativitatea angajaţilor. Această diferenţă, însă, tinde să se micşoreze. Evident, soluţia ca această micşorare de decalaj salarial să nu afecteze forţa de muncă implicată în IT este de creştere a importanţei produselor inovative, care încorporează multă inteligenţă tehnică. Această abordare este singura care poate aduce sustenabilitate pe o piaţă cu un atât de mare dinamism, fără ca personalul angajat să fie afectat salarial. Studenţii UTCN sunt pregătiţi în acest spirit şi aşteptăm de la ei să participe activ la dezvoltarea inteligentă a societăţii, atât din perspectivă antreprenorială, cât şi din cea a inovării şi creaţiei.

47

48

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Judeţean Alba susţine şi promovează afacerile locale

Consiliul Judeţean Alba derulează proiecte şi acţiuni prin care încearcă să sprijine şi să promoveze afacerile producătorilor locali. Târgul Apulum Agraria, ajuns în acest an la cea de-a XXIII-a ediţie şi care s-a desfăşurat în luna septembrie, este una dintre acţiunile realizate de instituţie în sprijinul producătorilor din agricultură şi industria alimentară. de Dan LUNGU Consiliul Judeţean Alba s-a orientat în ultimii ani spre a sprijini şi promova mult mai puternic producătorii locali, astfel încât prin dezvoltarea acestora să se asigure o dezvoltare economico-socială susţinută a judeţului. În cadrul instituţiei a fost constituit un compartiment de dezvoltare economică a cărui activitate se focalizează, pe de o parte, pe furnizarea de date privind situaţia economico-socială şi oportunităţile de investiţii din judeţ, iar, pe de altă parte, pe facilitarea contactelor agenţilor economici locali cu parteneri externi, închegarea mediului de afaceri şi stimularea accesării de fonduri europene.

De asemenea, încă din 2006, Consiliul Judeţean Alba a iniţiat constituirea Comitetului de Dezvoltare Economică, organism fără personalitate juridică, care are ca scop cooperarea activă şi funcţională între autorităţile locale şi mediul de afaceri. Membrii acestui comitet sunt firme reprezentative din toate domeniile economice din judeţ, care participă periodic la: seminarii de consultanţă, târguri şi expoziţii de profil dar şi întâlniri cu parteneri externi.

Târg pentru promovarea agriculturii

Târgul „Apulum Agraria” este una dintre acţiunile de tradiţie ale Consiliului Judeţean Alba prin care promovează agricultura judeţului. Ajuns în acest an la cea de-a XXIII-a ediţie, evenimentul expoziţional s-a desfăşurat în luna septembrie la Alba Iulia şi a reunit producători agricoli şi din industria alimentară, firme de unelte, utilaje şi produse fitosanitare dar şi producători de vinuri.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, susţine că Apulum Agraria este unul dintre cele mai importante evenimente economice organizate de instituţie având în vedere că promovează agricultura şi industria alimentară,

cele mai importante ramuri economice ale judeţului. „Este unul dintre cele mai importante evenimente economice din judeţ, poate cel mai important ţinând cont de ponderea agriculturii şi industriei alimentare în economia judeţului Alba. Este o acţiune prin care îi ajutăm în special pe micii producători, dar nu numai să îşi prezinte şi să îşi promoveze produsele. Astfel încercăm şi noi, Consiliul Judeţean, să sprijinim asociaţiile, producătorii din judeţul Alba să îşi dezvolte afacerile din agricultură. Totodată îi consiliem şi sper să folosească la maxim oportunităţile europene pentru a accesa finanţări care să îi ajute să dezvolte economia rurală necesară satelor noastre”, afirmă Ion Dumitrel.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba spune că agricultura şi industria alimentară a ajutat judeţul în perioada de criză astfel încât economia acestuia nu a cunoscut o scădere. „Noi, contrar a ce se spune legat de criză, în judeţul Alba nu am înregistrat scădere în dezvoltarea economică şi asta s-a datorat în primul rând industriei alimentare şi agriculturii, iar apoi şi investiţiilor străine. Vorbind de capitatul autohton, agricultura şi industria alimentară sunt la un nivel foarte important pentru economia judeţului. Mulţi dintre producătorii din agricultură şi industria alimentară din Alba sunt branduri naţionale recunoscute”, spune Dumitrel.

Cooperaţia – soluţie pentru agricultori

Tot mai mulţi agricultori din judeţul Alba şi-au dat seama în ultimii ani că singuri nu pot face faţă pe o piaţă cu o ofertă extrem de mare şi inundată de produse din străinătate la preţuri foarte mici. Astfel fermierii au început să se organizeze în cooperative, entităţi care să le reprezinte interesele, să îi ajute să îşi vândă marfa şi să îşi maximizeze profitul.

Tudor Man este preşedintele Consiliului de Administraţie

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

al Cooperativei Agricole Horticola Alba, una dintre organizaţiile care reuneşte agricultorii din judeţ şi care în acest an şi-a promovat membrii la Târgul Apulum Agraria. „Cooperativa a fost înfiinţată în anul 2011 şi numără circa 100 de membri înscrişi. Avem în rândurile noastre crescători de animale, producători de legume, de fructe de pădure, de arbuşti fructiferi sau de miere de albine. Vrem să dezvoltăm această idee şi sperăm ca în câţiva ani buni să ajungem şi noi ca şi cooperativă să fim ceea ce sunt cooperativele în Europa, respectiv o forţă în agricultură, o forţă de reprezentare a producătorului. Este un principiu viabil: producătorul trebuie să se gândească să producă eficient şi cât mai bine, iar rolul cooperativei pentru membrul cooperator este acela de a-i desface marfa într-un mod cât mai agreabil şi mai profitabil”, spune Tudor Man. Potrivit acestuia cooperativa are membri din întreg judeţul, numărând de la producători care cultivă câteva hectare până la societăţi care cultivă peste 200 de hectare.

Tudor Man afirmă că, pentru producătorii din Alba, 2014 a fost un an agricol destul de bun, însă probleme au avut apicultorii care au o producţie mică din cauza ploilor din prima parte a anului.

Afin american cultivat în Apuseni

Albaiulianul Bogdan Petraşcu, unul din membrii Cooperativei Agricole Horticola Alba, cultivă în Munţii Apuseni afin american, plantă de cultură realizată în vitro şi aclimatizată în zonă. „Cultura este pe Valea Negrilesei, în Bucium, în apropierea Poienii Narciselor, fiind înfiinţată, în 2012. Ca şi suprafaţă momentan cultivăm un hectar cu planuri de extindere.

Plantele sunt clonate, realizate în vitro, asta pentru a elimina bolile care le afectează”, povesteşte agricultorul.

Bogdan Petraşcu spune că afinul s-a adaptat foarte bine în Apuseni, investiţia pe un hectar de cultură se ridică la 50.000 de lei ceea ce include plantele, folie, instalaţie de irigat, gard şi va fi amortizată în al treilea an, iar din al cincilea an speră să intre pe profit. „Afinele le şi procesăm prin metode tradiţionale, ca la mama acasă, şi producem sirop, dulceaţă şi compot. Kilogramul de afine va ajunge la vânzare la 15 lei, iar produsele procesate costă între 10 şi 15 lei”, mai spune Petraşcu.

Dulceţuri după reţete săseşti

Un alt expozant din cadrul târgului, Daniela Dreghici Popa, se mândreşte cu siropurile şi dulceaţa realizată după o reţetă tradiţională săsească. „De curând ne-am atestat ca şi producător de dulceţuri tradiţionale sub brandul „Dulceaţa Domniţa”. Este vorba de o reţetă tradiţională săsească pentru că noi în Sebeş am convieţuit mulţi ani cu saşii şi am învăţat lucruri bune de la ei. Fructele şi florile din care facem dulceţurile şi siropurile sunt de pe Valea Sebeşului şi începem din primăvară, din luna mai de când înfloresc salcâmii, apoi socul şi pe urmă căpşunii, caişii, piersicii, continuând până târziu cu fructele toamnei şi fructele de pădure foarte multe din Munţii Sebeşului. Folosim o reţetă săsească tradiţională, sunt dulceţuri preparate în bloderia. Bloderia este cuptorul sobei tradiţionale pe lemne. Sunt la foc de lemne şi nu conţin conservanţi. Metoda de producţie nu este complicată, este ceva simplu ce, probabil, gospodinele de ani de zile făceau acasă”, povesteşte Daniela Dreghici Popa.

Femeia de afaceri mai spune că firma sa produce şi siropuri

din fructe de pădure, siropuri de soc şi de trandafir, dar şi zacuscă de hribi din Munţii Sebeşului. „Pe piaţă, oferta este destul de mare, clientul selectează produsul şi, din păcate, de cele mai multe ori se uită la preţ şi mai puţin la calitate. Încercăm să intrăm pe piaţă cu produse de calitate şi la preţuri relativ mici. Începem cu produse de la 5 lei, siropuri la 7- 8 lei, mai scumpe sunt dulceţurile de trandafir la 10 lei şi de nuci verzi la 12 lei”, mai spune Daniela Dreghici.

Afaceri cu lavandă şi uleiuri presate la rece

Un alt expozant în cadrul târgului de agricultură, Emilia Berghian îşi prezintă cu încredere afacerea cu lavandă. Femeia împreună cu familia cultivă la Tiur, în zona Blajului, lavandă, afacere în care a investit 8.000 de euro pentru pregătirea solului şi achiziţionarea butaşilor şi pe care speră să o amortizeze în următorii doi ani. „Plantaţia este înfiinţată de anul trecut, anul acesta am avut prima producţie, pe care deja am vândut-o în întregime la florării. Pentru producţia de anul viitor avem deja oferte ca să o vindem verde pentru distilerii. Anul acesta, fiind primul an de producţie, am avut doar 30 la sută din producţie. Nu este o cultură pretenţioasă, îi place foarte mult soarele, nu îi place să aibă foarte multă apă”, a mai spus Emilia Berghian.

Potrivit acesteia, recolta maximă de lavandă de pe un hectar se ridică la 6 – 7 tone.

O altă afacere inedită pe care a pus-o pe picioare de câţiva ani un localnic din Ocna Mureş este producerea uleiurilor presate la rece. Iacob Haiduc produce de doi ani uleiuri presate la rece din floarea soarelui, seminţe de dovleac şi din rapiţă. „De doi ani de zile producem uleiuri presate la rece din floarea soarelui, seminţe de dovleac şi mai nou din rapiţă.

Am început să producem aceste uleiuri pentru că dorim să mâncăm cât mai sănătos posibil. Sunt mult mai sănătoase decât celelalte procesate clasic deoarece nu sunt procesate chimic, nu este niciun adaos în ele”, spune Haiduc.

Fermierul, care susţine că are experienţă de mulţi ani în agricultură, cultivă 20 de hectare pe an de floarea soarelui din care procesează uleiul, între 2 şi 5 tone pe an, iar ce rezultă de la procesare, şrotul, îl foloseşte într-o fermă proprie de porci.

49

50

eveniment

Vardo, drumul printre lumi.

O nouă gamă de vinuri lansată de Domeniul Coroanei Segarcea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Patru vinuri roșii care trasează harta unei călătorii printre podgoriile istorice ale Europei au fost recent grupate la Segarcea sub un nume plin de istorie și de simboluri – Vardo.

Numele noii game lansată recent de Domeniul Coroanei Segarcea a fost inspirat de denumirea romani a căruței cu coviltir, trimitere transparentă spre istorie, tradiție, dar și spre drumul deschis, fără bariere, și spre bucuria călătoriei. Însă spiritul liber nu este singurul invocat în această colecție. Încă de la înființarea celor 12 Domenii ale Coroanei, în 1884, atât pe domeniile oltenești, din Segarcea și Sadova, cât și în alte regiuni, rromii au constituit, o lungă perioadă, principala resursă umană pentru lucrările agricole. Faptul că se stabiliseră în localități din apropiere nu le-a schimbat tradițiile, bucuria de a trăi, muzica sau mitologia.

Veniturile decente și accesul la educație pe care le asigurau cele 12 Domenii ale Coroanei din întreaga țară pentru lucrători și pentru copiii acestora făceau statutul de angajat al Administrației Domeniilor Coroanei extrem de dorit.

De altfel, în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile dintre Administraţia Domeniilor Coroanei şi etnia romă erau atât de strânse încât mulți dintre țiganii din Oltenia s-au refugiat în zona Segarcei (sau Șegarcea, cum îi spun ei şi astăzi), locul în care au găsit adăpost, muncă şi unde au avut parte de protecţie în faţa regimului legionar.

Dintr-un punct de vedere, acele vremuri, mai simple, erau mai aproape de ceea ce se numește îndeobște conviețuire. Accesul la școlile și bibliotecile înființate de Coroană nu se făcea pe criterii etnice. Astăzi, însă, putem spune că ne revine datoria, fiecăruia dintre noi, să facem un pas către o societate normală.

Trebuie să ne oprim o secundă și să descoperim că, dincolo de ceea ce se vede la televizor, țiganii au o cultură și o istorie care merită cunoscute.

Pornind de la aceste adevăruri, Domeniul Coroanei Segarcea a simțit că e momentul să punem cu toții stereotipurile deoparte și să privim realitatea într-o lumină nouă, în pas cu vremurile care descoperă frumosul acolo unde puțină lume l-a căutat vreodată. Vinurile Vardò sunt pasul pe care îl face Domeniul Coroanei Segarcea, la 130 de ani de la înființare,

atrăgînd atenția asupra faptului că mai există încă, în 2014, discriminare și rasism, fapt ce ne ține departe de lumea civilizată.

Este nevoie doar de un pic de bunăvoință și deschidere pentru a face primul pas către o lume cu un strop mai bună, mai tolerantă, mai bogată prin diversitate culturală.

Agenția de comunicare Vitrina Advertising a preluat această idee generoasă și a construit brandul VARDŌ. Cu accent pe "o", Vardo este nu doar căruța cu coviltir ci şi, prin extensie, caravana țiganilor, cu tot microuniversul său fantastic, clădit în jurul celor patru elemente primordiale care definesc un mod de viaţă: Focul, Apa, Pământul şi Aerul. Așa cum vița de vie are nevoie doar de apă, soare, pământ și aer pentru a rodi, la fel și adevăratul spirit țigănesc are nevoie numai de cele patru elemente ale naturii pentru a-și putea manifesta libertatea, croindu-și propriul destin. „Patima Serii” (Fetească neagră) este un vin inspirat din ritualul focului de seară, la care se încălzesc şi în jurul căruia cântă ţiganii, e flacăra ce aprinde dragostea de viaţă. „Picătura Vieţii” (Touriga nacional) are ca element-reper apele, locul de popas ideal, unde se curăță praful drumului, se ostoiește setea și se pregătește curgerea mai departe a poveștilor. „Puterea Voinţei” (Marselan + Cabernet Franc) îşi trage seva din pământul-mamă, a cărui atingere îl hrănește pe cel care a învățat să-l iubească. Drumurile și răspântiile care brăzdează fața pământului dezvăluie desenul singurei rădăcini a călătorului – pretutindeni și nicăieri în același timp, cu lumea întreagă drept casă și cu cerul în loc de acoperiș. „Adierea Vântului” (Syrah) face trimitere la forța strunită, stăpânită. Furtuna pune la pământ păduri și palate, pe când zefirul aduce bucurie și plăcere călătorului ostenit, dar și cea mai slabă adiere are forța de a șlefui, în timp, un munte.

Gama Vardo e disponibilă în reţeaua HORECA şi în magazinele partenere de specialitate.

Participare record la Agromalim

52

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Liliana BRAD

Cea de-a XXV-a ediţie a târgului Agromalim a atras o participare record. Peste 250 de firme şi crescători de animale din nouă ţări: România, Ungaria, Germania, Austria, Italia, Slovenia, Spania, Polonia şi Serbia şi-au expus produsele şi serviciile în cadrul evenimentului pe o suprafaţă record de 3.500 metri pătraţi interior şi 25.000 metri pătraţi exterior. În cadrul Agromalim au fost expuse tehnologii, maşini şi utilaje agricole, inputuri pentru fermele de cultura plantelor, sisteme de creştere şi furaje pentru animale, medicamente şi instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, ambalaje, servicii de consultanţă, reviste, cărţi şi cataloage de specialitate, animale de rasă şi animale de hobby. „Cea de-a XXV-a ediţie Agromalim a propus o abordare modernă, axată în principal pe oportunităţi de dezvoltare. Întâlnirile de afaceri internaţionale organizate au dat şansa participanţilor să îşi creeze noi pârghii de colaborare în ţară sau peste hotare.

Conferinţele desfăşurate pe parcursul evenimentului au tratat măsurile din PNDR 2014 – 2020, precum şi alte forme de sprijin pentru agricultori pe diferite programe naţionale şi europene de finanţare şi susţinere a agriculturii. O altă noutate pentru eveniment a fost cursul de agricultură ecologică mixtă, o şansă pentru toţi cei care sunt interesaţi să se perfecţioneze în domeniu, dar şi pentru cei care sunt la început într-o astfel de afacere”, a declarat Adrian S. Negrau, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad. În cadrul târgului, ECOHORNET a prezentat un produs în premieră mondială. Acesta este un generator de aer cald, de capacitate mare, mobil, care utilizează cu eficienţă peleţi fabricaţi din tot ce arde: resturi vegetale şi deşeuri agrozootehnice, paie, buruieni, coceni de porumb, rumeguş şi dejecţii de la pui, bălegar, coji de floarea soarelui, corzi de viţă de vie etc., adică toate resturile de care agricultorii se chinuie să scape.

Loc de întâlnire a GAL-urilor

Agromalim a fost şi locul de întâlnire a Grupurilor de Acţiune Locală. Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală din România (FNGALR) a organizat, prin intermediul celor patru GAL-uri din judeţul Arad, Conferinţa „Programarea PNDR 2014-2020 şi dezvoltarea micro-regională prin intermediul Grupurilor de Acţiune Locală”. Participanţii au discutat despre exemple de bune practici în implementarea abordării LEADER în România şi despre felul în care acestea vor fi utilizate prin stimularea funcţionării eficiente a GAL-urilor pe viitor. Succesul dezbaterii a fost indicat şi de faptul că la eveniment au participat numeroşi fermieri şi primari din judeţul Arad, beneficiari sau viitori beneficiari ai finanţărilor disponibile prin intermediul Grupurilor de Acţiune Locală, curioşi să afle care vor fi paşii următori în domeniu şi să primească răspunsuri la problemele lor. „Până în acest moment, la nivelul GALurilor din România au fost selectate şi semnate contracte de finanţare pentru circa 5.100 de beneficiari. Chiar dacă va-

loarea medie a acestor proiecte este una relativ mică, acesta fiind de altfel specificul abordării LEADER, ele sunt proiecte extrem de importante în contextul necesităţilor microregionale. În plus, marele câştig al acestor trei ani de activitate a GAL-urilor din România este numărul impresionant de experţi în dezvoltare rurală creat, capital uman de care România are nevoie. Tocmai de aceea, principala noastră preocupare, în acest moment, ţine de continuitatea în acest sector al dezvoltării rurale, în cadrul noii perioade de programare 2014-2020”, a declarat Alexandru Potor, preşedintele FNGALR. Organizatorii spun că ediţia cu numărul 25 a celui mai mare eveniment internaţional de agricultură din vestul ţării, Agromalim, a avut un succes răsunător. Aproximativ 12.000 de vizitatori au trecut pragul târgului şi au admirat produsele expuse.

„Este pentru prima dată în 25 de ani de eveniment când Agromalim adună la Arad peste 250 de participanţi şi o suprafaţă record de expunere. Pentru instituţia Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad este o confirmare a unui bun management şi a unei strategii care dă roade. Am reuşit să creştem acest eveniment, astfel încât să fie printre cele mai căutate puncte de interes pentru nouă ţări.

Mai mult decât atât, Agromalim a adus în faţa participanţilor, un produs în premieră mondială”, Gheorghe Seculici, preşedintele CCIA Arad.

Goana după aur românească în Măgura Ilvei WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

de Bianca SARA

Următoarea localitate din România unde se va căuta aurul este comuna bistrițeană Măgura Ilvei. În următoarea perioadă se vor lua la puricat aproape 10 kilometri din una dintre cele mai pitorești comune din Bistrița-Năsăud.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a scos la licitație patru perimetre din țară unde se vor căuta minereuri polimetalice și auro-argentifere. Cele patru perimetre au o suprafață totală de 27 de kilometri pătrați, de două ori mai mult decât suprafața inclusă în proiectul Roșia Montană.

Este vorba despre Troița-Pițiguș, cu o suprafață de 2,3 kilometri pătrați, și Certej Nord, cu o suprafață de 8,3 kilometri pătrați în județul Hunedoara, Geamăna – Colții Lazărului, cu o suprafață de 7,2 kilometri pătrați, în Alba, și Măgura Olvei cu o suprafață de 9,2 kilometri în Bistrița-Năsăud.

Dacă se vor găsi semne că în locurile cu pricina există zăcămintele căutate se va lua în calcul și exploatarea, care se va face cel mai probabil cu tehnologia utilizată în prezent în Uniunea Europeană, bazată pe cianură. Locațiile din Europa unde funcționează mine de exploatare a aurului pot fi numărate pe degete.

Comuna Măgura Ilvei este situată pe cursul văii Ilva, care desparte Munții Bârgăului de Munții Rodnei. În ciuda eforturilor autorităților locale de a crea toate condițiile de confort, comuna Măgura Ilvei rămâne una dintre cele mai pitorești din Bistrița-Năsăud. Locuitorii săi încă mai poartă costumul popular la biserică.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu a anunțat autoritățile locale despre intenția sa, astfel că primarul comunei Măgura Ilvei a aflat din presă despre ce are să se întâmple în localitatea pe care o conduce. „A apărut documentul în Monitorul Oficial, acolo am văzut că perimetrul de care se vorbește este undeva la limita cu comuna Ilva Mare, cred că trece și pe teritoriul comunei Ilva Mare. Oricum este situat în extravilan, într-o zonă împădurită”, spune primarul Valer Avram.

Comuna Măgura Ilvei are o suprafață de 27 de kilometri pătrați, perimetrul luat în calcul pentru prospecțiune

reprezentând o treime din suprafața acesteia. În zona funcționează și 5 cariere de piatră, exploatarea de piatră din zonă având o istorie destul de lungă. „Nu știu detalii, însă cred că, dacă se va găsi aur aici și se va exploata, se vor crea și câteva locuri de muncă. Și carierele de piatră au dus la dezvoltarea economică a comunei”, precizează Valer Avram.

Reprezentantul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din Bistrița-Năsăud, Valerian Sălăgean spune că, de regulă, agenția efectuează astfel de prospecțiuni la cererea unei companii, care de cele mai multe ori are date că acolo s-ar afla minereuri. Acesta mai spune că poate cei care au cerut prospecțiuni în Măgura Ilvei se bazează pe rezultatele obținute în momentul în care s-a cercetat zona pentru exploatarea de piatră, adică în anii `70-`80. „Goana” după aur nu este o noutate pentru Bistrița-Năsăud, istoricii susținând că mai multe meleaguri bistrițene au fost populate tocmai de acești căutători de aur. În revista istorică Arhiva Someșană se nota în 1929 că ultimul „spălător” de aur din Bistrița-Năsăud, Vasile Irini din comuna Rebrișoara și-a încheiat activitatea în 1926.

Locuitorii acestei zone au învățat să exploateze zăcămintele de aramă și cositor, dar și aur, pe care-l spălau din nisipurile Someșului și ale afluenților săi. Aurul din întreg Ardealul ajungea în țările din sud și sud-vest, unde metalele prețioase au început să fie apreciate și căutate. Aurul era dat la schimb pentru animale și cereale. Cu timpul exploatarea s-a mutat de pe râul Someș în munți.

Centrul exploatărilor miniere a fost Rodna, acest lucru fiind dovedit și de grandioasele catacombe din subsolul acestei comune. În 1989 la minele de la Rodna încă mai munceau peste 2200 de oameni. De altfel, la minele de la Rodna a fost găsit și aur, însă acesta nu s-a mai exploatat. Exploatarea Minieră Rodna nu mai funcționează din 2006.

53

54

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La moţi pe moţul lumii

Să mergi la Mărişel e ca şi cum ai urca spre cer. Treci pe lângă ţinutul păstrăvilor de la Gilău, priveşti copacii oglindiţi în lacul Tarniţa şi când crezi că nimic nu te mai poate surprinde, începi urcarea abruptă, cu serpentine, cu mesteceni ce par să-şi prăvălească asupra ta coroana zveltă, cu flori de curcubeu topit, răsărite prin toate cotloanele şi deodată ajungi să vezi de sus vârfurile brazilor falnici ai Apusenilor. de Alice Valeria MICU Mai trec două-trei viraje, aerul tare îţi face sângele să circule parcă mai repede şi te trezeşti pe un platou montan, numai cu cerul deasupra ta. Păşuni cât vezi cu ochii, clăi mari de fân mirosind îmbietor a vacanţă la bunici, case risipite ca din penel şi o pace adâncă, încât te întrebi dacă nu cumva ai nimerit un tunel al timpului care te-a azvârlit cândva, într-un timp nedefinit. Dar maşinile trec pe lângă tine, câte o pensiune îşi iţeşte mândră acoperişul spre nori şi abia aştepţi să iei la pas drumurile ce se aştern în faţa ta.

Am străbătut şi eu un asemenea drum şi m-au întâmpinat în pragul pensiunii Popasul Iancului soţii Victoria şi Viorel Pleşa: pălinca era proaspătă şi aspră, balmoşul adia arome de stână şi în ceaun carne şi legume laolaltă făcuseră pace întru desfătarea turiştilor.

Popasul Iancului este o afacere de familie, la care s-au adăugat patru angajaţi. Dotat şi modernizat cu sprijinul SAPARD, Viorel Pleşa a investit aproximativ 100.000 de

euro, dar încercările ulterioare de accesare a unor noi fonduri guvernamentale pentru I.M.M.-uri au eşuat, ceea ce l-a determinat să contracteze un credit bancar pentru extindere de 40 000 de euro. Turiştii sunt aşteptaţi în 9 camere de trei stele, într-o pensiune cu parfum de Apuseni, unde poţi admira o colecţie de radiouri vechi ori războiul de ţesut, vechi de 100 de ani, ce a aparţinut Mariei Pleşa. O sală de conferinţe proaspăt dată în folosinţă vine să completeze oferta de servicii a pensiunii şi nu puţine sunt companiile care organizează acolo diverse evenimente, atraşi de mâncarea tradiţională, aerul inegalabil al munţilor şi de zâmbetul soţilor Pleşa.

Cap sau pajură?

Mărişelul cu împrejurimile sale poate rivaliza oricând cu Poiana Braşov, dar ce te faci când turiştii vor să viziteze

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

locurile celebre din apropiere cum este gheţarul Scărişoara, cascada Vălul Miresii, Belişul, iar pentru a parcurge 18 kilometri ai nevoie de 45 minute - o oră?

Dar hai, mai bine să vorbim despre lucrurile frumoase, cum este Asociaţia Pelaghia, al cărei preşedinte este Viorel Pleşa. Înfiinţată în 2006, asociaţia îşi propune să promoveze dezvoltarea zonei şi promovarea turismului în Mărişel şi împrejurimi. Asociaţia deţine şi 5% din acţiunile Teleschi Leşu-Mărişel, companie care are pârtia de schi de aici.

Efortului celor 32 de membri ai asociaţiei li se adaugă vorbele bune cu care pleacă de la Mărişel toţi turiştii porniţi în una din cele mai frumoase aventuri ale vieţii lor. Aici, familia Pleşa, gazde primitoare precum toţi mărişelenii, îi tentează cu plimbări prin împrejurimile limpezi ale zonei, cu pasul ori cu căruţa ori iarna cu sania trasă de cai, drumeţii înspre atracţiile turistice ale Apusenilor, dar şi cu sesiuni de recoltat fructe de pădure sau ciuperci. Toate aceste activităţi se desfăşoară graţie colaborării cu sătenii, fermieri inimoşi, gata să le arate copiilor mai puţin norocoşi, care nu au bunici la ţara, bucuria viţelului cu botul plin de lapte proaspăt, mieii cu lâna cărlionţată sau caii blânzi, învăţaţi cu poverile apăsătoare ale vieţii la munte.

Asociaţia Pelaghia colaborează strâns cu Asociaţia francoromână Noroc, înfiinţată de artista plastică Monica Vaupre.

De atâtea ori au închinat francezii din La Pesse paharul generos cu care i-au îmbiat mărişelenii, încât au decis ca numele asociaţiei lor să fie cuvântul pe care l-au rostit cel mai des în limba română: noroc! În zona La Pesse sunt 180 de asociaţii, care îşi promovează cu profesionalism oferta turistică, asezonată cu meşteşuguri locale şi sport, adică ingredientele aflate din belşug la Mărişel şi în întreaga ofertă a Munţilor Apuseni.

La Popasul Iancului găseşti câte o surpriză unde nu te aştepţi. În curte, lângă cuptorul şi ceaunul pregătite pentru

TRAVEL ospeţe, părinţii pot savura liniştiţi câte o ţuică tare ca aerul de munte, pentru că Viorel Pleşa a construit un spaţiu de joacă pentru copiii temerari, un colţişor de parc tematic, unde puştii se pot căţăra pe o plasă de frânghie, de exemplu, dovedindu-şi forţa fizică şi spiritul de aventură. Iar în timp ce unii se vor deda cu totul plăcerii de a aluneca pe zăpadă în fel şi chip, doamnele mai puţin amatoare de distracţii hibernale le vor putea admira pe femeile din Mărişel pe care Victoria Pleşa le invită la câte o şezătoare ca pe vremuri.

Moţii şi moaţele vin îmbrăcaţi în portul popular specific Munţiilor Apuseni, aducând cu ei caiere de lână sau câlţi, vârtelniţe, pânză pentru cusături. Nu lipsesc nici bunătăţile care fac deliciul tuturor, brânza de oaie şi de vacă, slănina, cârnaţii, lângă care stau trufaşe ceapa roşie, murăturile şi ţuica. Nici de lăutari nu duc lipsă Apusenii şi astfel turiştii au parte de o petrecere în toată puterea cuvântului. Pentru că reînvierea tradiţiilor nu înseamnă doar cazanul de ţuică, tăiatul porcului ori ceaunul pe pirostrii, la Mărişel s-a reluat colindatul junilor, de Crăciun. Junii de aici joacă precum căluşarii, iar dansul lor este gustat şi apreciat de turiştii ce poposesc pe moţul lumii.

Dacă vă mai spun că familia Pleşa şi familia Hossu, de la Cabana moţilor sunt singurii care trăiesc exclusiv din activitatea de turism, nu-mi mai rămâne decât să vă invit la Mărişel, fie că o faceţi în această toamnă, tentaţi de ultimele ciuperci şi de fructele de pădure, dar cu părerea de rău că sezonul de pescuit în apele de munte s-a încheiat la 15 septembrie, fie că o faceţi la iarnă. Nu ştiaţi? La Mărişel se schiază pe o pârtie de 750 de metri, amenajată cu teleschi, iar un nou proiect ameninţă să transforme Mărişelul şi pantele lui ameţitoare, ce alternează cu cele mai domoale, în cea mai căutată destinaţie de iarnă a Apusenilor. Nu vă spun mai mult, dar dacă ne reîntâlnim în numerele următoare ale revistei, promit să aduc veşti noi şi bune.

55

Turism cu voluntari în Parcul Național Călimani WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CSR

57

În 16 august a fost inaugurată singura potecă tematică din țară și unica situată într-un parc național. Proiectul care a implicat amenajarea a 42 de kilometri de drum care urca și la 1900 de metri altitudine a fost posibil cu sprijinul Raiffeisen Bank, dar și a 250 de voluntari din 12 țări, coordonați de Tășuleasa Social.

Asociația Tășuleasa Social, sprijinită de peste 250 de voluntari din 12 țări, dar și de Raiffeisen Bank a dat vara asta lecții de voluntariat, dar și de turism. Aceștia au pus la punct în aproximativ o lună un traseu de 42 de kilometri numit „Via Maria eresia” ce a fost inaugurat prin mai multe competiții sportive, printre care un maraton, un semi-maraton și o probă de mountain biking.

Competițiile au adus în comuna Șaru Dornei din Suceava și în Pasul Tihuța peste 1000 de persoane, jumătate fiind doar concurenți sau drumeți. Startul s-a dat la fosta mină de sulf din Munții Călimani, iar finish-ul s-a aflat la 42 de kilometri distanță, în județul Bistrița-Năsăud, mai exact în Pasul Tihuța.

300 de concurenți din întreaga țară, dar și din Belgia sau Italia s-au aliniat la start. Printre concurenți s-a numărat și președintele Raiffeisen Bank România, Steven Van Groningen, dar și soția sa, campioana olimpică la caiac simplu la Olimpiada din 1984, Valeria Van Groningen.

Cei doi s-au înscris la proba de semi-maraton, președintele și CEO Raiffeisen Bank România Steven Van Groningen fiind întâmpinat la start de către autoritățile locale din Suceava cu pâine și sare. „Ne bucurăm că avem posibilitatea să sponsorizăm acest eveniment ca bancă. Cred că aici avem mai multe elemente care se adună la un loc. Ținem să promovăm stilul de viață sănătos și echilibrat. Un alt element este Tășuleasa Social, un ONG cunoscut, cu o reputație excelentă. Este o plăcere să lucrăm cu ei. Traseul Via Maria eresia mai are și elementul istoric. Și toate aceste elemente au dus la o idee extraordinară care merită sprijin”, a declarat Steven Van Groningen, care a parcurs alături de soția sa 21 de kilometri din traseu.

Via Maria eresia reprezintă, în primul rând, o oportunitate de turism montan, fiind prima potecă din țară care pe lângă încărcătura istorică are 25 de kilometri incluși într-un parc național. Pe lângă această oportunitate de turism, Via Maria eresia reprezintă cel mai mare proiect de volun-

tariat al anului 2014, implicând peste 250 de voluntari din 12 țări.

Pe tot parcursul traseului au fost montate aproape 450 de borne de marcaj și peste 4000 de plăcuțe reflectorizante.

De asemenea au fost înlăturate vegetația și pietrele, au fost amenajate Poteca tematică Via Maria eresia mici locuri de popas și au fost montate urmează vechiul drum istoric ce și-a panouri informative cu conținut iscăpătat numele de la împărăteasa toric, ce le vorbesc drumeților despre austro-ungară ce a cerut amenadrumul amenajat prima dată de ausjarea drumului, împreună cu fiul tro-ungari, pe vremea împărătesei său. Împăratul Iosif al II-lea, dar și Maria eresia. împărăteasa Maria eresia au Datorită faptului că este situat într-un făcut mai multe vizite în Transilvaparc național, intervențiile în natură au nia. fost sumare, dar asta nu înseamnă că În 1783, cei doi s-au hotărât să ceară eforturile nu au fost considerabile, mai amenajarea unui drum care să lege ales că cel mai înalt punct al traseului cele două provincii istorice Transiltrece de 1900 de metri. vania și Bucovina. Ba mai mult, „O provocare a fost natura, iar aici mă împăratul Iosif al II-lea a revenit în refer la configurația terenului, precum Transilvania trei ani mai târziu, și la condițiile meteo. Reamenajarea pentru a se convinge că drumul pe drumului a implicat eforturi uriașe care l-a cerut și care a împrumutat pentru toți voluntarii, dacă avem în numele mamei sale a fost făcut. vedere că pentru semnalizarea traseuDrumul era utilizat atât pentru lui au fost cărați în spate, pe creastă, negoț și schimb de mărfuri între peste 450 de stâlpi. Un stâlp are 15 cele două regiuni, cât și pentru kilograme, 2,5 metri lungime și transaprovizionarea frontului și a portul lor s-a desfășurat pe distanțe graniței. În trecut putea fi parcurs mai mari de 7 kilometri”, ne explică și cu trăsura, în prezent acesta fiind Alin Ulhmann Ușeriu, președintele mai îngust, permițând parcurgerea Asociației Tășuleasa Social, care a sa doar la pas sau pe două roți. amenajat drumul istoric.

Drum cu istorie

58

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC la Salonul VINTEST București

de Lucia PÎRVU

Salonul Național de Vinuri al României VINTEST București se va desfășura la Sala Palatului în perioada 24-26 octombrie 2014. Aflat la a 4-a ediție, evenimentul este organizat de Lucia Pîrvu, expert degustător, vicepreședinte al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, care, timp de 10 ani, a inițiat și coordonat Salonul Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara.

Având convingerea că afirmația IUBESC VINUL ROMÂNESC reprezintă un adevăr valabil atât pentru producătorii de vin cât și pentru promotori, ediția a 4-a este dedicată cu prioritate vinului românesc, liant între România și alte popoare, sursă puternică de captare și orientare a atenției turiștilor din țară și din străinătate către zonele viticole ale țării. Organizatorii şi-au propus să reunească sub același acoperiș brand-urile de mare popularitate din lumea vinului, precum și pe cele proaspăt create, cu deschidere către reprezentanții lumii, special invitați pentru a asigura succesul acestui demers. Ambiția și determinarea cu care propulsăm către dumneavoastră această invitație, se bazează pe încrederea reciprocă în ceea ce privește calitatea produselor și a serviciilor, precum și pe afilierea noastră, a tuturor, în slujba produsului românesc numit VIN. Primul tur al Campaniei IUBESC VINUL ROMÂNESC, o inițiativă Lucia Pîrvu, VINVEST & Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST, susținută de Domeniile Anastasia, s-a desfășurat pe parcursul a peste 2000 de km în 22 de crame, muzee și instituții din următoarele zone viticole: Buziaș, Miniș, Mehedinți, Drăgășani, Dealu Mare și Vrancea. Scopul campaniei constă în stimularea interesului consumatorului față de vinul românesc, cunoașterea procesului de producție, înțelegerea importanței pe care o are interacțiunea personală cu oenologii și oamenii locului, recunoașterea și valorificarea calității acestui produs.

Mulțumiri tuturor celor care au răspuns până în prezent mesajului nostru de solidaritate: Crama Dealul Dorului, Wine Princess, Avincis, Casa de Vinuri Iordache, Prince

Stirbey, Viile Metamorfosis, Licorna Winehouse, SERVE, Davino, LacertA Winery, Domeniile Blaga, Aurelia Vișinescu Wines, Domeniile Dealu Mare Urlați, Domeniile Anastasia, Muzeul Crama 1777, Primăria Valea Călugărească, Rovit Valea Călugărească, Vincon Vrancea, Crama Gârboiu, Stațiunea de Cercetare Pietroasele, Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului, Valea Călugărească, Vinarte.

Punctul de vârf al campaniei va fi salonul VINTEST, eveniment dedicat industriei de vin din România, cu invitați internaționali, locul de testare a vinurilor românești, de cunoaștere a societăților producătoare de utilaje, a metodelor de vinificare și întreținere a viei și, nu în ultimul rând, locul de întâlnire al profesioniștilor și iubitorilor de vin, al investitorilor și oenologilor, creatorii licorii bahice.

Evenimentul se va desfășura pe parcursul a trei zile și se va adresa atât consumatorului final, cât și delegațiilor de la ambasadele din București care au fost alături de VINTEST în număr mare (41) încă din 2011.

Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC va continua și în luna noiembrie.

Partenerii principali ai Salonului Național de Vinuri al României sunt: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională pentru Turism, Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Antena Satelor, Radio București FM, Casa Lux, Secretele bucătăriei, Esquire, Auto Motor și Sport, Mens Health, Ferma, APAR și Travel Mix TV.

60

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Dă-i, Doamne fiecăruia moartea Fursecuri din aluat de visuri

sa!” - R.M. Rilke de Alice Valeria MICU

Uneori clădim piesă cu piesă un vis şi atunci când el este pe cale să se împlinească cineva, ceva, un amănunt banal îl demontează cu aceeaşi meticulozitate. Piatră pe piatră nu mai rămâne din sărmanul nostru vis. Cel mai adesea e luciditatea crudă şi enervantă a judecăţii, tăietura aspră a logicii care separă cu precizie chirurgicală ceea ce este de ceea ce-ar fi putut fi.

Iluziile, visurile sunt adesea pista de urgenţă, pe care lăsăm să alerge proiecţiile eului nostru, aspiraţiile înspre relaţia perfectă, slujba perfectă, concediul, casa, copiii… E o tentaţie căreia cu greu îi putem rezista, aşa suntem construiţi, să visăm, să dorim mai mult decât putem avea vreodată. Blestemul şi norocul nostru este că Cel de Sus nu ne împlineşte mai multe visuri decât putem duce. Aş face un simplu exerciţiu de imaginaţie: vă provoc să facem împreună cumplitul experiment! Alegeţi în gândul cel mai tainic relaţia ideală, slujba ideală, casa ideală, copiii, concediul, prietenii, tabloul, cartea, simfonia. Nu-i aşa că puse toate la un loc e înfricoşător?

Aşadar, Rilke avea dreptate! „Dă-i, Doamne fiecăruia moartea sa!” şi viaţa sa, casa, prietenii, copiii, cărţile sale. Şi da, să nu uităm să-I cerem fiecare iubirea noastră. Gata, mă judecaţi deja? Fără iubire un loc rămâne gol în viaţă, iar spaţiile goale din existenţa oricui sunt cele mai teribile. Nu moartea, nu suferinţele, nu eşecurile, din ele ieşim mereu învingători într-un fel sau altul. Doar vidul ne face nişte învinşi, acel emptiness, căruia cu greu îi găsim un echivalent rezonabil în limba română este singurul capabil să demoleze întreaga axiomă a existenţei umane. Este adevărat, uneori le socotim nişte victorii zilele când nu ne-a durut nimic şi le contabilizăm optimişti, dar cât de infinit mai epuizante sunt zilele care trec pe lângă noi ca nişte ferestre goale.

Nimic nu se zăreşte dincolo de ele, niciun nor nu-şi oglindeşte trecerea, nicio pasăre nu sparge cu glasul ei tăcerea aşternută în straturi succesive. „Dacă mă doare înseamnă că sunt viu”, îţi spui, iar între sufletul şi creierul tău se instalează ca un microcosmos armonia, acel psyche care ne ajută să traversăm temerari spaţiul dizarmonic al vidului.

Atunci când viaţa ne trăieşte pe noi, când amintirile stării de bine nu mai reuşesc să umbrească urâciunea din noi şi din jurul nostru, recursul la poezia taumaturgă e pasul pe care unii dintre noi îl facem. Iar din tărâmul făgăduinţei ne alegem cu câte un vers ce ne este toiag, liman şi acoperământ sufletului, căci acolo găsim fantastica poveste a unei prăbuşiri până dincolo de sine şi urcuşul tot de acolo începe. Îmi veţi spune, poate că poezia nu poate aduce îmbunătăţiri vieţii de zi cu zi, că este doar un detaliu de microafecte insignifiante, că în lume se moare de foame, de frig, de răutate, de nebunie, de prea mult rău şi prea mult bine, iar a te ocupa de poezie seamănă oarecum cu gestul acelei familii care şi-a dus peştişorul din acvariu să fie operat pentru a-i curma o suferinţă pe care necuvântătorul o transmitea, în ciuda barierelor de înţelegere. S-ar putea să aveţi dreptate, dar cât

de infinit vindecătoare poate fi poezia, cea mai subtilă formă de comunicare umană, dacă şi bietul peştişor a fost capabil să-şi transmită suferinţa!

Tot v-am obişnuit cu exerciţiile de imaginaţie, aşa că nu va fi ceva nou pentru dumneavoastră dacă vă voi tenta cu încă unul. Silogismul e simplu: când nu ştii la ce foloseşte un lucru, încearcă să vezi cum ar fi viaţa fără el. Aşadar, viaţa fără poezie. Se vor şterge din hardul umanităţii Iliada şi Odiseea şi nu veţi mai şti ce înseamnă să-ţi aştepţi soţul plecat cu anii prin lume, lupta lui cu tentaţiile viclene, cu iluziile, cu timpul. Se vor şterge cântecele de leagăn şi glasul fiilor voştri rostind peltic „Căţeluş cu pălul cleţ” şi „O fulnică duce-s spate, un glăunte zumătate!” Vor dispărea colindele de Crăciun, catrenele din caietele de amintiri, serenadele făcute la fereastra iubitei în amintirea celebrului balcon, bileţelul strecurat primei iubiri şi credeţi-mă că nu mai pot continua acest exerciţiu. Ar însemna să se anuleze ani din viaţa mea, când aproape totul se rotea şi o mai face încă în jurul poeziei şi asta nu ar fi nimic pe lângă anii şi vieţile dedicate poeziei de poeţii minunaţi ai lumii acesteia.

Poezia e ca un cromozom suplimentar, de care te molipseşti de la părinţi, de la profesori ori de la poeţii pe care-i citeşti.

Poemele lor ţi se încrustează în sânge, definind pentru totdeauna ADN-ul tău cultural şi spiritual. Poezia e o stare de îndrăgostire perpetuă, ştii că va trebui să cedezi teritorii din sufletul tău, că-ţi va aduce toate suferinţele, obsesiile, trăirile pe care fiecare poet le reciclează şi le reintroduce în universul sensibil, dar cu toate acestea cauţi poezia din tine şi din jurul tău. Iar atunci când cele două se întâlnesc este precum întâlnirea dintre un colibri şi un elefant, împărtăşindu-şi experienţele: mulţi vor afla de ea, câţiva vor încerca să înveţe din acea experienţă, puţini îşi vor dori să aibă parte de propria lor întâlnire miraculoasă.

Trăim, gândim, visăm, iar poezia e punctul de întâlnire dintre real şi imaginar, dintre fantastic şi cotidian, dintre cuvânt şi sunet, dintre noapte şi zi, dintre cer şi pământ.

TRANSILVANIA LA PAS

Dilema Veche, o ecuaţie interculturală fără necunoscute WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

de Alice Valeria MICU

O singură dilemă ne ţine mintea trează şi inteligenţa ascuţită, deopotrivă agreată şi invidiată, pe măsura celor care-i ţin flacăra vie. Dilema e cea veche, revista în care cele mai importante nume ale momentului au semnat de-a lungul vremii, iar de câţiva ani încoace îşi adună fiii şi fiicele risipitoare într-ale înţelepciunii în inima ţării, la Alba Iulia.

Pentru că nu se poate să ai numai calităţi, are şi Dilema Veche defectele ei: e orgolioasă şi fiţoasă. Şi-a pus în cap, aşa, ca o toană de moment să facă festival în 2011, adunând floarea cea vestită a vieţii culturale româneşti. Apoi dacă i-a ieşit aşa de bine de prima dată, când ne-am putut delecta cu Dan C. Mihăilescu, Ion Barbu, Vintilă Mihăilescu, Mircea Dinescu, Florin Iaru, Robert Şerban, Radu Pavel Gheo şi dilemiştii consacraţi, anul trecut, toana s-a transformat în obicei şi cum aţi putut citi în rândurile revistei noastre, o a doua ediţie s-a desfăşurat cu succes de public, menit să confirme că eforturile financiare depuse deopotrivă de Primăria Municipiului Alba Iulia şi de Consiliul Judeţean Alba, alături de Mircea Vasilescu şi echipa sa şi-au găsit răsplata în aplauzele participanţilor.

Ediţia 2014 a Festivalului ”Dilema Veche” s-a desfăşurat sub sloganul “Noi suntem ceilalţi” în perioada 22 – 24 august 2014.

Dilematici cu vechime sau mai noi cititori ai revistei, turişti veniţi cu această ocazie la Alba Iulia ori simpli gură-cască ne-am înfruptat cu toţii din oferta generoasă de evenimente. În principiu, a fost un fel de revistă pe viu, festivalul reluând conceptul publicaţiei şi îmbinând astfel vârfuri ale vieţii culturale, dialogul pe teme sociale şi de actualitate europeană, scriitori de certă valoare, artişti vizuali, muzică şi umor.

Poezia este în ochiul care vede

Dacă anul trecut, conferinţa lui Andrei Pleşu a coagulat un interes puternic din partea publicului, debutul ediţiei din acest an l-a constituit conferinţa „Edificiul literaturii”, susţinută de Mircea Cărtărescu şi primită cu interes de un număr foarte mare de iubitori ai literaturii. Chiar şi ploaia, anunţată de

ameninţătoare şi sumbre prognoze meteorologice şi-a amânat partitura, lăsând spectatorilor posibilitatea de a se bucura în curtea mândrei cetăţi Carolina de discursul pervaziv al scriitorului, din care vă ofer şi dumneavoastră un fragment. „La un moment dat Kafka îi scrie logodnicei sale următoarele cuvinte: În definitiv, eu nu sînt decît literatură”. Vreau să vă spun că din adolescenţă, din momentul în care am citit aceste cuvinte pe care Kafka nu le destinase publicării, erau nişte cuvinte intime pe care el le spunea iubitei sale, fiinţei omeneşti cea mai apropiată de el, am încercat să înţeleg ce înseamnă acest lucru, cum e cu putinţă ca un om să nu fie decât literatură moment cu moment şi clipă de clipă în viaţa sa.

Cred că acest moment, în care eu am descoperit această spunere a lui Kafka a fost şi începutul meu în literatură. Eu am început să scriu literatură, încercând să înţeleg acest lucru: de ce unii oameni se identifică atât de tare cu arta lor, încât, până la urmă pot să spună că ei nu sunt nimic altceva decât propria lor artă.

Mi-am dat seama foarte târziu, cred că acum şapte-opt-zece ani, pe când scriam încă la „Orbitor”, că, de fapt, acest lucru nu se poate înţelege, se poate doar trăi. Nu poţi înţelege cum un om este numai literatură sau este numai pictură sau numai muzică. Poţi însă, la un moment dat să intuieşti acest lucru prin propriile tale trăiri. Într-un moment în care scriam o frază oarecare din volumul al doilea din romanul meu „Orbitor”, deodată pixul mi-a rămas în aer şi mi-am dat seama că, de fapt, şi eu într-un fel nu am fost decât literatură şi că destinul meu este pur literar, fără niciun fel de altă intruziune, că de fapt tot ce-am trăit, tot ce-am iubit, tot ce-am sperat, tot ce-am înţeles din viaţa asta s-a legat de această practică cotidiană obsedantă, obsesivă, maniacală, aş spune eu, de a scrie literatură.

Spălându-şi de sânge cuţitul Picătura de poezie

de Viorel Mureşan

o cu totul o altă privire avură după ce au traversat trâmba de praf ochii mei coborând treptele duceau între ei o casă care astă-toamnă a ars şi o ţineau de acoperişul ei roşu iar fumul din hornuri părea o conversaţie dintre doi vânători acei ochi i-am mai văzut undeva

şi prin apropiere se aude cum se potcoveşte un cal în casa noastră cresc pe pereţi dealuri trenul opreşte în dreptul fiecărei oglinzi cu ochii aceştia m-am mai întâlnit undeva cu ei văd printre copaci felinarul de gheaţă al munţilor

62

TRANSILVANIA LA PAS Tot ce-am făcut, faptul că am predat la facultate şi le predau în continuare la facultate studenţilor mei literatură, faptul că am scris articole politice în momente de rătăcire ale minţii mele, pe care le regret foarte tare acum, tot literatură am încercat să fac şi acolo, nu politică propriu-zisă pentru care n-am nici apetenţă nici vocaţie, faptul că ştiu eu, îmi beau cafeaua cotidiană este tot literatură pentru mine, pentru că literatura, poezia, dacă vreţi, care este esenţa literaturii nu înseamnă pagini înnegrite, mâzgălite cu vorbe, ci înseamnă un fel de a vedea lumea, un fel de-a vedea realitatea. Cineva care este poet, nu poate fi decât poet şi nu mai poate fi nimic altceva, pentru că esenţa vieţii lui se suprapune esenţei artei lui, şi anume poezia. Pentru acest om a privi, aşa cum privesc eu acum o cupolă de biserică, a privi un om care-l priveşte în ochi, a vedea marea, de pildă, nu înseamnă decât poezie, pentru că poezia este în ochiul care vede şi nu în ceea ce vede.

Intrând eu în această relaţie intimă, foarte personală cu literatura, am început să meditez mai mult la arta căreia îi sunt şi eu dedicat şi devotat, în primul rând. Pentru că până la urmă, aşa cum spunea George Enescu, esenţa artistului nu este actul scrierii, ci este meditaţia. Meditaţia ca şi în mistică, ca şi în religie, ca şi în orice ne leagă de ceva superior nouă şi care ne domină, este şi pentru artist lucrul cel mai important de pe lume, mai important chiar decât scrisul propriu-zis, este meditaţia la ceea ce faci, este meditaţia la arta ta”.

Programul primei zile de festival a cuprins şi spectacolul ACT ORCHESTRA (9G la TNB) în Piaţa Cetăţii, urmat de concertul trupei Zdob şi Zdub.

Ziua secundă a debutat sub semnul artelor vizuale cu vernisajul expoziţiei artistului plastic “Devis Grebu – Cetăţean al lumii… tehnicilor picturale”.

De-a lungul manifestării, copiii au fost tentaţi cu ateliere, desfăşurate în paralel: „Ziarul Cetăţii”, sub îndrumarea lui Cosmin Bumbuţ şi Elena Stancu, Atelierul Fantastic cu Ioana Nicolae sau benzi desenate, cu Alexandru Ciubotariu şi Adina Popescu.

La Carolina Café ne-au îmbiat cu lectură de proză scurtă Radu Mareş, Alex Tocilescu, Lavinia Branişte şi Adina Popescu.

Artele vizuale au revenit în forţă odată cu expoziţia de fotografie semnată Cosmin Bumbuţ şi intitulată “Teleleu”, artistul fotograf surprinzând de-a lungul festivalului frumoase şi inspirate instantanee.

Momentul de forţă al zilei l-a constituit, fără îndoială, dezbaterea „New Narrative for Europe”, ce i-a avut ca protagonişti pe Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Hugo De Greef, manager cultural, membru în Board-ul Asociaţiei „A Soul for Europe”, Bruno Mazzoni, profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Pisa şi traducător, Iulia BadeaGueritée, jurnalistă a prestigioasei publicaţii Courrier International.

Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în Romania, a declarat, în exclusivitate pentru TB: “A fost o dublă bucurie participarea la Festivalul Dilema Veche. Pe de o parte, pentru că mi-a dat ocazia să regăsesc un oraş metamorfozat de cetatea Alba Carolina, o adevărată comoară de istorie, arhitectură, cultură şi spiritualitate. Pe de altă parte, pentru că am putut respira atmosfera cu totul specială a Festivalului Dilema Veche, unde idei şi poveşti se luau la întrecere care mai de care să ne cucerească atenţia, mintea, inima. A fost un privilegiu că în acel loc minunat şi în acest festival de excepţie să fim găzduiţi cu dezbaterea despre povestea Europei, o dezbatere greu de oprit întotdeauna, pentru că Europa ideilor şi poveştilor depăşeşte cu mult graniţele ei fizice şi geografice. Am participat cu bucuria de a asculta istoriile personale/perso-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nalizate ale Europei din România şi cu frustrarea că nu a fost suficient timp pentru un subiect atât de generos. Concluzia: o dezbatere despre povestea Europei nu este de ajuns. Ea trebuie continuată.”

Iulia Badea-Gueritée, jurnalist Courrier International, membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni şi deţinătoare a premiului Louise Weiss, 2006 pentru cel mai bun jurnalist european, ni s-a confesat: „Am revenit pentru a doua oară la festivalul Dilema Veche de la Alba Iulia şi sentimentele pe care le-am avut, ca şi anul trecut, sunt împărţite. Ca festival, are o înaltă ţinută intelectuală: discuţii, concerte, întâlniri, ateliere, lecturi, toate ingredientele unui mozaic intelectual concentrat sunt aici. A fost o ediţie şi mai bogată ca cea de anul trecut, cu o temă generoasă şi complicată: "Noi suntem ceilalţi". O temă pe care am recunoscut-o în arhitectura umană a locuitorilor Albei Iulia. Din an în an, ei arată că sunt europeni, cosmopoliţi, identici cu populaţia Parisului sau a Vienei.

A Berlinului sau a Londrei. Oraşul, în sine, înfloreşte, iar adăpostirea unui festival internaţional, singurul organizat de o revistă din România, nu face decât să îi sporească faima, să-i îmbunătăţească imaginea. Şi e doar începutul.

Ascensiunea cetăţii Alba Iulia este în progresie.

Dezbaterea la care am participat, New Narrative for Europe, a fost în acelaşi timp problematică şi generoasă. Europa, în general, Uniunea Europeană, în special, se confruntă cu o problemă de identitate şi legitimare în faţa cetăţenilor ei. Singura şansă de a continua este printr-un nou început, o nouă poveste, care să atingă ceva în sufletul şi imaginarul europenilor, să-i convingă în acelaşi timp.

Cam exact acelaşi demers pe care l-a întreprins Alba Iulia cu imaginarul românilor. Probabil că Bruxelles s-ar putea inspira! Edilii din Alba, intelectualii de la Dilema, inimoşii din România îi aşteaptă!

Seara a continuat cu proiecţia filmului: “Tatăl meu, Lucian Blaga”, realizat cu sprijinul fiicei poetului, Dorli Blaga, pentru a se încheia muzical cu recitalul “Bach to Showbiz” a lui Zoli Toth şi concertul Farfarello feat. Ovidiu Lipan Ţăndărică.

Fiecare zi a festivalului a fost condimentată cu defilări şi demonstraţii de virtuozitate ale Scottish Pipes Band Itinerant, cărora li s-au adăugat defilarea Legiunii a XIII-a Gemina şi Lupii Apoulonului, celebrele ceremonialuri de schimbare a gărzii itinerante, pe traseul celor Trei Fortificaţii, Poarta a IV-a şi Poarta a III-a.

Ultima zi de festival a fost aşezată sub semnul poeziei, la umbra generoasă a unui copac adunându-ne cu toţi iubitorii genului pentru a asista la lecturile susţinute de Svetlana Cârstean, Ioana Nicolaie, Teodor Dună, Dmitri Miticov, punctate ilar de vocea unui agent de ordine publică, ce se răstea la mulţime din adâncul megafonului.

Moderatorul lecturilor de proză scurtă şi poezie de anul acesta a fost jurnalistul, criticul literar şi scriitorul Marius Chivu, care ne-a dăruit secvenţe semnificative ale literaturii române contemporane.

Svetlana Cârstean, poetă şi o excelentă traducătoare a deschis lectura de poezie şi iată unul dintre poemele citite de ea: *** uită mîngîierile, îmi spune. uită-le. nu mai striga în urechea mea, vorbele astea sînt arme pe care tu ştii să le mînuieşti. auzul e ultimul dintre simţuri care dispare atunci cînd mori. cine nu e primit în casă nu aparţine nimănui.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cine nu e strigat pe numele lui a fost uitat. cine nu e mîngîiat nu există.

Dmitri Miticov a fost felicitat de Mircea Cărtărescu, motiv pentru care vă las şi vouă bucuria de a-i citi unul din poemele cu care ne-a captivat la copacul cu poezie de pe esplanada din faţa Catedralei Ortodoxe.

F-I-V

Spune cu mine: e din ce în ce mai rău. Şi acum spune singur: e din ce în ce mai rău.

Cînd te-ai simţit bine ultima dată: în depăşire, cînd soarele din retrovizoare a trecut pe sub soarele din retrovizoarele lor.

Cînd te-ai simţit rău ultima dată, de exemplu acum.

De unde optimism şi dezinvoltură, cînd oricît ai munci la cubul Rubik, există undeva un copil de zece ani care-l poate rezolva mai repede ca tine.

Respectul de sine şi siguranţa, de unde să faci rost de ele, cînd în orice joc cel puţin o duzină de oameni au trecut la nivelul următor.

Ce e umilinţa, e momentul cînd ţi se explică îngăduitor că totul nu-i decît o serie de algoritmi.

Gîndurile pozitive îţi vor schimba viaţa, aşa ţi-au spus. Cum să ai succes: zece paşi siguri, au simţit nevoia să adauge.

Gîndeşte-te la ceva frumos, de exemplu un cîmp cu maci. Ştiu un loc în care există o gingăşie irezistibilă a felului în care poate ajunge la tine mirosul de acetonă.

Ce scrie pe fişa medicală, scrie fără indicaţie chirurgicală.

Asta cum e. E bine, dar a sunat ca şi cum ar fi rău.

Ce a zis el, a zis nu există remediu demonstrat a fi eficient. Ce am zis eu, gîndurile pozitive îţi vor schimba viaţa nu.

Cum să ai succes: gîndeşte-te la un cîmp cu maci. Şi acum spune singur: e din ce în ce mai rău. Acum spune-o din nou ca şi cum ar fi ceva bun. Şi dă-ne un semn cînd eşti pregătit să faci zece paşi siguri.

TRANSILVANIA LA PAS

Nu-i aşa că poezia poate schimba lumea? Recunoaşteţi cinstit, boieri dumneavoastră, mai ales cei ce nu aţi mai citit demult o poezie, că sună bine şi vă pune pe gânduri.

Orice naş îşi are naşul

Mircea Vasilescu, redactorul şef al revistei Dilema Veche şi principalul vinovat al frumoasei aventuri Festival Dilema Veche, a condus ostilităţile celor mai importante momente şi şi-a asumat din plin bucuria reuşitei declarând: ”Ceea ce se străduieşte Festivalul Dilema Veche să construiască este o stare, o prelungire în lumea reală a spiritului revistei. De mai bine de 20 de ani, Dilema Veche cultivă dialogul, diferenţa opiniilor, spiritul de dezbatere, curiozitatea pentru fenomene culturale diferite, umorul şi buna dispoziţie.

La Festival, se găseşte câte ceva din toate acestea. Plus o stare de spirit care poate fi trăită numai în Cetatea Alba Iulia. Împreună cu oamenii din partea locului, cu turiştii veniţi pentru un sfârşit de săptămână de relaxare inteligentă într-un oraş unic, împreună cu artiştii şi scriitorii invitaţi la festival”.

Din ecuaţia interculturală Dilema Veche nu putea lipsi muzica clasică şi ea a venit din clapele magistral trezite la viaţă de Alina Azario, într-un extraordinar concert în ambianţa Catedralei Romano-Catolice, unde au picurat în auzul nostru Preludiile pentru pian de Claude Debussy. „Tandreţuri pentru femei cu cei patru corifei” – Nicu Alifantis, Alexandru Andrieş, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă - au încheiat seria concertelor în aer liber şi au marcat finalul festivalului.

Una peste alta ne-am întâlnit şi, după caz, reîntâlnit, devoratori de festivaluri, jurnalişti, public de diverse genuri, cu personalităţi importante ale fenomenului cultural actual şi trebuie să recunosc sincer că o întrebare tot îmi stăruie în minte: cu ce ne va surprinde, anul viitor, Mircea Vasilescu şi echipa sa de dilematici? Rămâne să savurăm pe îndelete amintirile extrem de plăcute lăsate şi de această ediţie, cu speranţa sinceră că cele două instituţii ale administraţiei publice locale, implicate în susţinerea financiară şi logistică a evenimentului vor găsi şi peste un an resursele de disponibilitate necesare desfăşurării acestui frumos festival.

63

Nostalgie de toamnă. Întoarcerea fiului risipitor

64

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Mihai Teodor OLTEANU

Când eram copil, mi-am dorit din prea mare teamă de singurătatea ce va veni, curând, mi-am dorit să fiu înger zugrăvit pe peretele bisericii roşii din deal, spre a putea păzi zi şi noapte credincioşii ce intrau în biserică şi cu evlavie, frică, iubire de D-zeu, spuneau în grabă o rugăciune şi plecau apoi iute să nu fie văzuţi, de cine, de ce se temeau şi de ce nu îşi îngăduiau măcar răgazul aşteptării unui fugar răspuns de la El. Acel înger zugrăvit l-am iubit atât de mult, m-am zidit zi de zi în el şi peretele bisericii şi mi-am spus răspicat atunci că voi fi zugrav, un zugrav veşnic tânăr. Apoi desprinzându-mă o seară din zid am văzut în muzeele Ardealului pictura lui Andreescu: plângerea unei flori în glastra smălţuită, a unui drum şerpuind la margine de pădure, a unui arbore crescut în întâmpinarea pădurii sale Mama, pictura suavă ca un spic de grâu, melancolică, arsă de soarele pustiitor, dar veşnic bogată în uimire, în neuitare, în minuni retrăite între cele două lumi, a reveriei şi a ceasului trăit atunci. Nu ştiam atunci nimic despre el decât că îi iubeam tristeţea, că mă va îmbia să-i fiu urmaş al darului şi împărtăşirii lui în miezul grâului şi al pădurii, că într-un târziu mă voi regăsi la marginea pădurilor lui, arbore singuratec, ce îşi păzeşte de rău, de grindină şi trăsnet mama pădure din care s-a născut, dar a crescut un pic mai încolo, iubind-o mai de departe, privind-o din margine, s-o poată alinta. După alţi ani, văzând în imagini, am iubit un alt pictor mare al lumii ce-şi dorea o înălţare a omului la “visul Tatălui Nostru ceresc”, la visul îngăduit de creşterea noastră şi pudoarea deopotrivă, de pioşenia şi mireasma unui vis încă neatins.

El Greco-Înălţare, iubire, neîntoarcerea din drum, din zbor, din veşnicie, - neatârnare... oare e primul pictor ce şi-a părăsit pământul iubit spre a fi el iubit de alt pământ, de alţi oameni ai Lumii Noi? Nu departe în timp, fiind încă copilandru, îi citesc scrisorile lui Vincent către Teo, iluminate şi răscolitoare pagini de jurnal, îi văd în albume imensele lanuri de grâu copt, cu cerul înnegrit de corbii răscolind văzduhul, şi mă tem pentru prima oară că-mi voi trânti copilăria de un pod, de-o luntre, de vreun corb, doar spre a iubi fără ruşine soarele lui revărsat, luminile lui îngheţate, grâul lui pârguit în lumina gălbuie, oglindită în metalul rece al secerii. Floarea lui, a soarelui nostru, iubirea semănătorului, aruncatul grăunţei în pământ pentru a rodi o nouă lume, un nou lan de grâu. El iubea doar începutul mirific, inefabil răsăritor, el nu voia ca nimic în jurul lui să îmbătrânească, doar să răsară.

Răsăritul lui Vincent mi-a purtat, îmi poartă paşii în cel mai frumos drum al vieţii, acela în care simt că sunt iubit, eu şi bucăţile de soare şi de lună izvorâte din Iubirea spre Ea, Îngerul ce mă visam de mic, Ea, îngerul ce trebuie să împlinească acel vis ce vrea să-mi mărturisească venirea, opreliştea şi plecarea. Acolo e întâlnirea atunci şi niciodată - e inefabilul, e crezul în arta lor, a Magiştrilor, nu a mea, ci a lor şi a Domnului nostru. A iubi Timişoara înseamnă a te pune pe tine chezăşie spre frumuseţile, virtuţile şi jertfele ei, ce alţii le-au folosit la fel ca noi crescuţi aici ori lipiţi Ei prin inimă şi nu prin legi.

Timişoara e prima oglindă a sufletului meu încă de copil.

Ea mi-a adus tatăl înapoi în suflet ştiind, simţind pentru prima oară că, tâinuind, el nu făcea altceva decât să

aştearnă mângâiere unde durerea era asemeni cu o moarte. Atunci lângă treptele Catedralei, zilele şi nopţile superbe l-am reîntâlnit, l-am revăzut, l-am ascultat. El îmi cerea ca o rugăciune mută să-i duc acasă pe acei morţi ce doar plecau de lângă noi spre viaţa ce va fi să fie vie. Nu ele, Icoanele născute şi presărate în faţa Catedralei au plâns atunci morţii noştri - ci pământul de sub ele, pământul ce nu dorea să fie martorul unui martiraj.

17 decembrie 1989 în noapte cu un frate şi un câine îmi căutam fraţii căzuţi pe caldarâm. Eu nu puteam să cred că nu au deja o groapă, o cruce, un buchet de crizanteme nestemate, nu credeam că preotul, tatăl ori mama vlăguită de puteri nu le va da ultimul sărut. Au fost alungaţi din istorie spre a nu vorbi niciodată de noua facere a neamului nostru drag. Cinstiţi-i, iubiţi-i. El i-a luat atunci atât de repede în zborul lor atât de tineri fiind, încât nu s-au putut dezmetici, ei rămânând eroi nejeluiţi cât meritau, nenumiţi cât ar trebui, dar iubiţi până în veşnicie. Culoarea e exaltare, e margine a vieţii şi a pieririi, dar stă în faţa ultimei, stă şi murmură asemeni simfoniilor celeste dirijate şi cântate de acolo de unde-şi pleacă muzele spre nemurire, neuitare şi nemărginire.

Arta nu are început, nici sfârşituri, e veşnicia iubirii dăruită în cascade spre a umple întregul univers, poezia lumii, un dar divin, e Harul însuşi. Arta şi iubirea nu mor niciodată doar nasc alte iubiri înlănţuite fără de capăt, fără de începuturi.