Transilvania Business 47

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 47 • 27 oct - 27 nov 2014

Hirschmann România, activitate strategică

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 13-15 Expo Real 2014. România vrea investitori pag. 16-17 Strabag îşi anunţă revirimentul pag. 33 Consulul Ştefan Moţec: “Există tot mai multe oportunități”

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20-21

TOP Campionii business-ului bănăţean

AFACERE Hirschmann România, activitate strategică

9 -12 PROIECT Bypass pe apă-canal

5-8

28

CONSTRUCŢII/ IMOBILIARE

TOP Profesionalism şi excelenţă în business

Acelaşi dezvoltator, altă perspectivă

2-4

34-35

ENERGIE

INDUSTRIE

100 de ani de transport de gaze naturale în România

Azomureş.

Expediţia investiţiilor

36-37

1

2

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aşa va arăta noul sediu de birouri

Acelaşi dezvoltator, altă perspectivă Benţa Towers

BENŢA Towers, proiectat ca un complex de patru corpuri de clădiri de apartamente integrat cu parcări şi spaţii comerciale, urma să fie o creaţie unică în Târgu-Mureş. De atunci, ţinând cont de cerinţele pieţei, proiectul a fost modificat. Mai multe însă am aflat dintr-un interviu cu Remus Aurel BENŢA, proprietarul companiei RCB Development&Consulting, dezvoltatorul proiectului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce ne puteţi spune despre proiectul BENŢA Towers de pe Bulevardul Pandurilor?

Proiectul BENŢA Towers, demarat la finele anului 2007, se dorea a fi un complex de patru corpuri de clădiri de apartamente integrat cu parcări şi spaţii comerciale, o creaţie unică în Târgu-Mureş. Pentru asta am ales o locaţie care să satisfacă cerinţele pieţei de atunci. Am fost influenţaţi desigur de contextul economic şi am fost nevoiţi să regândim proiectul iniţial. Am ales să căutăm soluţii şi am regândit întreaga structură a proiectului.

Vedem activitate intensă acolo, şantier, macarale, ce se întâmplă?

La începutul lunii aprilie 2014 au demarat lucrările de execuţie a unei clădiri cu destinaţia birouri dezvoltată de către firma noastră RCB Development & Consulting. Ne bucurăm că suntem printre puţinele companii care dezvoltă proiecte imobiliare în această perioadă. Într-adevăr pe Bulevardul Pandurilor, lucrurile se mişcă foarte repede şi avem convingerea că zona va deveni în scurt timp un reper important, de calitate în peisajul arhitectural al oraşului prin ceea ce facem.

Termenul de finalizare al proiectului este unul ambiţios – octombrie 2015. Suntem în grafic. Odată cu finalizarea acestei clădiri se încheie proiectul complexului intitulat BENŢA Towers. Noua clădire cu destinaţia birouri va avea opt etaje şi va fi dotată cu parcări subterane şi facilităţi multiple pentru cei care vor lucra acolo.

Ce individualizează acest proiect în arhitectura Tîrgu Mureşului?

Proiectul este unul de anvergură în Tîrgu Mureş şi nu numai. Suntem bucuroşi că prin finalizarea acestei investiţii

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

“Sunt convins că, dincolo de acest aspect al arhitecturii moderne, proiectul va genera un câştig în plan local şi mă gândesc la taxele care vor fi încasate de municipalitate, la locurile de muncă, iar satisfacţia cea mai mare va fi legată de crearea atmosferei unui oraş în dezvoltare”, Remus Aurel BENŢA, proprietar RCB Development&Consulting

se completează urban Bulevardul Pandurilor, iar clădirea va da plusvaloare zonei prin arhitectura ei. Sunt convins că, dincolo de acest aspect al arhitecturii moderne, proiectul va genera un câştig în plan local şi mă gândesc la taxele care vor fi încasate de municipalitate, la locurile de muncă, iar satisfacţia cea mai mare va fi legată de crearea atmosferei unui oraş în dezvoltare.

Care etapă este mai dificilă în derularea unui asemenea proiect – proiectare, autorizare, construcţie şi de ce? Ţinând cont de scăderea cererii pieţei, influenţată de situaţia economică, cel mai greu a fost să regândim proiectul prin schimbarea destinaţiei iniţiale din clădire de apartamente în clădire de birouri. Ne-am bucurat de întreaga susţinere a autorităţilor locale, a Comisiei de urbanism şi le mulţumesc pe această cale că ne-au ajutat şi au crezut că acest proiect este benefic pentru oraş.

3

4

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

Ulterior, am fost foarte atenţi şi am investit aproape doi ani timp şi resurse pentru a elabora în detaliu proiectul. Aş spune că această etapă este ca o piatră de temelie. Succesul întregului proiect depinde de ea.

Ce dificultăţi/provocări aţi întâmpinat în dezvoltarea acestui proiect? În contextul pieţei financiare de astăzi a fost o provocare să poţi să convingi că proiectul tău este fezabil şi să obţii finanţare pentru el. Banca Comercială Română a ales să acorde această încredere şi finanţează acest proiect.

Ce presupune logistic, respectiv uman dezvoltarea unui asemenea proiect?

Dezvoltarea unui astfel de proiect presupune în primul rând abordarea cu o mare atenţie a încadrării în timp şi buget.

Pentru asta e nevoie de oameni. În consecinţă, am încercat să aducem Valoare proiect: 29 milioane de împreună cei mai buni oameni pe euro domeniul lor, să formăm o echipă Nivel de înălţime: 8 etaje consolidată. Beneficiem şi de knowTermen de începere a lucrărilor: how-ul şi experienţa unor echipe de aprilie 2014 arhitecţi din Bucureşti şi Tîrgu Mureş, Termen de finalizare a lucrărilor: care prin utilizarea celor mai noi octombrie 2015 tehnologii şi a unei organizări eficiente garantează finalizarea profesională şi la timp a proiectului. De asemenea, suntem sprijiniţi de echipa de project management a companiei Immorent. Experienţa acestor companii va fi regăsită în proiectul nostru.

Care este valoarea investiţiei?

Valoarea investiţiei în clădirea nouă de birouri este evaluată în jurul sumei de 29 de milioane de euro.

Cine va beneficia de această clădire?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nu mai este o noutate acest lucru. Această clădire va găzdui angajaţii unei companii de prestigiu din România.

De ce un antreprenor general din Bucureşti? Nu erau firme de construcţii în Tîrgu Mureş?

A fost o selecţie de oferte publice, iar criteriile după care am ales au fost de performanţă şi experienţă. Bog’art a fost desemnat antreprenorul general, cu un portofoliu de peste 80% din clădirile de birouri din Bucureşti. Vă daţi seama ce experienţă a acumulat. Sigur că Bog’art lucrează şi cu firme din zonă, una dintre aceste firme fiind Contrascom BENŢA care realizează structura de rezistenţă – de asemenea, o companie cu experienţă în domeniu. Contrascom BENŢA se află momentan în proces de reorganizare, având ca obiectiv separarea activităţilor de dezvoltare imobiliară faţă de activitatea de construcţii.

Ce înseamnă în opinia dvs. un dezvoltator imobiliar de succes?

Un dezvoltator imobiliar de succes este din punctul meu de vedere acea persoană/companie care identifică nevoia pieţei şi livrează întocmai un produs finit, indiferent că vorbim despre case sau apartamente.

Această definiţie o pot da în special după experienţa anilor 2007 – 2008, perioadă în care au apărut mulţi dezvoltatori imobiliari, dar produsele lor nu erau în concordanţă cu realitatea. Îmi aduc aminte de creşterile nejustificate de preţuri ale terenurilor care aveau impact major în preţul caselor şi apartamentelor.

Mă bucur că situaţii de tipul acesta nu se mai găsesc în piaţa imobiliară, iar aceşti dezvoltatori oportunişti au dispărut. Din păcate, această experienţă a presupus costuri decontate de către toţi factorii implicaţi în procesul de development. Sunt convins că din această lecţie am învăţat cu toţii.

Vă aşteptăm să ne vizitaţi şantierul, un exemplu de organizare pentru piaţa din România şi nu numai. Cu mare plăcere vă informăm şi pe viitor despre evoluţia proiectului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

Bypass pe apă-canal de A.B.

De decenii bune, compania Hidroconstrucția are privilegiul de a derula proiecte care schimbă substanțial viața comunităților locale. De această experiență va beneficia în această perioadă și orașul Târgu Mureș, unde compania va înlocui sau va adăuga infrastructură de apă-canal pe o lungime adunată de 80 km.

5

6

PROIECT Cât de greu poate fi să restructurezi și să faci competitiv un mastodont precum Hidroconstrucția? Unul care a ridicat baraje în toată țara și în străinătate, cu mii de angajați, cu orgoliu și statură, cu un portofoliu de lucrări impresionant?

Răspunsul ni-l oferă ing. Cornel Naic, responsabil de multe lucrări mari ale companiei, managerul de proiect, printre altele, la Depozitul Ecologic Sânpaul (Mureș), finalizat de mai bine de un an: “Foarte greu, dar suntem în plin proces de transformare. Hidroconstrucția trece de câțiva ani prin aceste schimbări, iar rezultatele încep să se vadă, mai ales acum de când a venit la centrală, la București, noul director general, Mihăiță Fundeanu. De exemplu, vremea lucrărilor foarte mari – în genul barajelor – care presupuneau șantiere serioase, ani de muncă, oameni numeroși – s-a dus. Nu mai există acest gen de lucrări. Și noi trebuia să facem ceva. Astfel am virat spre lucrările finanțate din fonduri europene, participând la licitații în toată țara. Așa am ajuns să ne specializăm pe construirea de depozite ecologice, pe închiderea vechilor gropi de gunoaie, pe refacerea ori introducerea infrastructurii de apă-canal etc., proiecte medii ca dimensiune (sub 20-30 milioane de euro), dar care însumate înseamnă foarte mult. Ca să putem câștiga însă aceste licitații, ca să putem derula proiectele și finaliza lucrările a fost nevoie de o schimbare majoră în companie. Mă refer aici la introducerea noțiunilor de competitivitate, flexibilitate, capacitate de a lua decizii corecte într-un timp scurt, responsabilitate individuală etc.”. În opinia lui Naic, fiecare dintre proiectele derulate de companie ar trebui să aibă un manager propriu, care să răspundă cu capul. În prezent, câțiva ingineri cu experiență coordonează fiecare mai multe lucrări, ceea ce, spune Naic, nu e un lucru benefic pe termen lung. Încărcătura pe care o presupune fiecare lucrare poate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duce la scăpări. Tocmai din acest motiv, s-a gândit ca la lucrarea din Târgu Mureș să-i dea o șansă tânărului Aurelian Badiu și să-l propună manager de proiect.

Provocarea celui mai tânăr manager

La 28 de ani, Aurelian Badiu este cel mai tânăr manager de proiect al Hidroconstrucția. Face parte din echipa construită de Naic pe Valea Bârgăului (Bistrița Năsăud), acum 4-5 ani, la un mare proiect de aducțiune apă-canal, echipă care l-a urmat și la lucrările următoare. La construcția depozitului ecologic de la Sânpaul, Badiu a fost adjunctul inginerului Naic, dovedind că este pregătit să facă pasul înainte. Vorbește cu dezinvoltură despre proiectul în desfășurare la Târgu Mureș, unde are pe mână responsabilități de aproape 60 milioane de lei: “Regia de apă Aquaserv, beneficiarul nostru, a scos la licitație 16 proiecte pe raza județului Mureș, iar noi ne-am înscris în competiție pentru două dintre ele, pe care le-am și câștigat: reabilitare și extindere infrastructură de apă și canalizare în Târgu Mureș și aducțiune de apă pe Valea Nirajului. Lucrarea din Târgu Mureș are ca termen de finalizare martie 2016 și are o dificultate destul de ridicată. E imposibil ca într-un oraș mare, cu populație densă, să te apuci să excavezi străzile și să nu primești și înjurături. Dar asta e meseria noastră, a constructorilor, ne asumăm și aceste minusuri”, explică Aurelian Badiu.

Târgu Mureș.

O lucrare complexă

Hidroconstrucția are și un partener în această lucrare, SC Elsaco Botoșani, colaboratorul tradițional al companiei pe partea electrică a proiectelor. El este cel care va realiza și instala sistemul de monitorizare SCADA, cu senzori pe țevile de apă, astfel încât, la finalizarea celor 16 proiecte derulate de Aquaserv, beneficiarii să poate primi date precise privind debitele, pierderile de apă, locațiile eventualelor avarii.

Aceste informații vor fi colectate într-un Centru Operațional Regional, pe care Hidroconstrucția va trebui să-l ridice, conform contractului. “Contractul a fost semnat la finalul lunii mai, cu ordin de începere pentru 26 iunie.

Proiectul are 6 sectoare, 5 dintre ele reprezentând zone ale orașului în care vom lucra, al șaselea fiind sectorul lucrărilor executate de Elsaco. Cele 5 sectoare în care intervenim noi au fost calculate să fie relativ echilibrate, însemnând practic 57 de străzi, cu o lungime totală de 80 km. Vorbim, în special, de periferia orașului, dar ne apropiem foarte serios și de centru. Conform graficului nostru, vom lucra simultan în toate aceste sectoare, după un plan stabilit împreună cu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

administrația locală. De la semnarea contractului, am început etapa premergătoare construcțiilor efective, adică organizările de șantier, obținerea de autorizații și de avize, lansarea de comenzi pentru materiale, semnarea de contracte cu diverși prestatori de servicii”, explică tânărul manager de proiect. “O lucrare atât de complexă presupune mult mai mult decât execuția efectivă”, intervine și mult mai experimentatul Cornel Naic, cel care și-a asumat rolul de sfătuitor din umbră al lui Badiu. “Imaginați-vă că la depozitul de la Sânpaul am avut cca. 150 de poziții de materiale, iar aici avem 2-3000. Toate aceste comenzi trebuie făcute din timp, la cantități exacte, pregătite conform graficului de lucrări. Avem de realizat vreo 2500 de cămine din beton, o mulțime de capace pluviale, am comandat capace carosabile inscripționate în Franța, pentru că acolo se fabrică cele mai bune, avem nevoie de diverse tipuri de țevi, de fittinguri, de conecții, de robineți etc. În momentul în care intri pe o stradă și începi excavările trebuie să știi că ai totul gata pentru a finaliza. Nu poți opri lucrarea pentru că nu ți-a venit un capac, pentru că îți creezi singur probleme. Oricum e o chestiune destul de delicată ceea ce facem noi. Vor fi cu siguranță și câteva întreruperi de apă care vor afecta mare parte din populația orașului. Vă dau un exemplu, pe strada Insulei, vom face o conecție la o țeavă care va duce la întreruperea apei pentru mai multe ore, poate 14-20 de ore. În alte părți, pe străzi mai mici, intervențiile vor dura maximum 30 de minute. Apoi, se pot întâmpla fenomene accidentale, mai ales că nu există o hartă precisă a vechii rețele subterane. Putem atinge un cablu de fibră optică, un cablu de curent, o conductă de gaze. Sigur, avem experiență, știm să gestionăm astfel de incidente, dar intervențiile vor lua ceva timp”, spune Naic. „Și tot din experiența noastră vastă vă spun că, prin specificul lor, lucrările la infrastructura de apă-canal au trei faze pentru populație: prima, în care oamenii se bucură că se introduc aceste utilități, a doua e faza complet deranjantă din cauza zgomotului, a blocajelor, a circulației restricționate; a treia etapă e cea de fericire, când utilitățile au fost introduse și carosabilul refăcut. Ar mai fi o variantă, cea în care oamenii au deja apă și canal prin rețeaua veche, iar înlocuirea acesteia nu le aduce nicio satisfacție palpabilă. Ei simt doar că au fost deranjați. De asta spun că e delicată această lucrare. Sperăm ca oamenii să înțeleagă că lucrăm, de fapt, spre binele lor. De altfel, Primăria a promis deja că în limita fondurilor disponibile, va încerca să asfalteze complet străzile pe care încheiem noi lucrările, ceea ce ar fi probabil o premieră într-o comunitate din România. Să rezolvi apa și canalul și imediat să asfaltezi.

Asta ar aduce într-adevăr bucurie locuitorilor acelor străzi.

Până una alta, în perioadele de maxim, noi vom ataca aproximativ opt străzi pe sector, ceea ce înseamnă în total cam 150 de oameni. Va fi un pic de deranj în oraș, mai ales în perioada primăvară – decembrie 2015, dar un asemenea proiect e foarte important pentru viitorul orașului”, adaugă inginerul.

Șantierul a prins viață pe 8 Martie

Lucrările au început efectiv pe strada 8 Martie, în acest moment, constructorii având avizele necesare pentru realizarea a opt străzi. Pe măsură ce vin alte avize, șantierul va crește ca dimensiune și va cuprinde tot orașul. “Este tipul de lucrare complexă care ne place nouă. Și cu siguranță vom respecta toate graficele, astfel încât să ne putem încasa banii.

Dacă ar fi să vorbim despre profit, cred că ne vom atinge targetul: 3-5% din valoarea lucrării. Cine spune în

PROIECT

construcții că scoate profit mult peste 5% ori fură ori minte!

Noi lucrăm mult și în afara țării și știm că aceasta este marja care se obține peste tot în lume. Numai la noi se obțineau până acum câțiva ani profituri uluitoare în acest sector. La această lucrare, dacă realizăm în doi ani un profit de 7800.000 euro cred că e acceptabil. Iar dacă e vorba și de fonduri europene, vă dați seama ce stricte sunt verificările și plățile. Dar noi am ales să lucrăm cu fonduri comunitare pentru că avem o bună capacitate de gestionare a proiectelor, avem resurse să finanțăm primele etape ale lucrărilor și avem siguranța plăților la termen, dacă totul iese conform planului. Și iese!”, spune Naic. De fapt, spune inginerul, orice lucrare care iese pe plus este binevenită, mai ales că ea se adaugă la vastul portofoliu al companiei, cel mai de preț bun al Hidroconstrucția, care-i permite să participe la orice licitație. Portofoliul reprezintă și o carte de vizită pentru marile societăți de construcții din străinătate, care oferă lucrări în subantrepriză firmei românești.

7

8

PROIECT

Viitorul după Niraj

Undeva la mijlocul lui 2015, Hidroconstrucția va finaliza și aducțiunea de apă Niraj (tot în județul Mureș), o magistrală în lungime de 30 km, care va aduce apa de la Stația de Tratare Miercurea Nirajului până la Gheorghe Doja. Lucrarea, în valoare de 21 milioane de lei, este coordonată de același Cornel Naic. “Proiectul a fost demarat în iulie 2013, țeava e introdusă în proporție de 99%. În mod normal ar fi trebuit să recepționăm deja lucrarea, dar au apărut câteva mici probleme. Există în proiect niște supratraversări pe care trebuia să le executăm, dar până am ajuns la ele s-a schimbat legislația și a apărut o normă care îți interzice să te legi cu conducte de podurile existente. În aceste condiții, Consiliul Județean Mureș ne-a transmis să găsim soluții alternative. Cea mai bună soluție este subtraversarea, cu foraje pe sub albia râului. Așa vom face, însă ne mai trebuie niște avize de la Apele Române, să putem demara aceste foraje. În rest, totul a ieșit foarte bine, lucrarea a fost relativ simplă”, povestește inginerul. Între alte proiecte coordonate de Naic în județul Mureș se numără Stânceni (aducțiune de apă + construcție grădiniță și cămin cultural, valoare cca. 12 mil. lei – în fază de recepție) și Depozitul de deșeuri Sânpaul – aproape de faza de recepție. În județul Covasna, Naic a avut recent de pasivizat patru depozite de gunoaie (Întorsura Buzăului – finalizat; Covasna – finalizat; Târgu Secuiesc – aproape de finalizare; Sfântu Gheorghe - în lucru). Apoi, în Harghita, Hidroconstrucția și partenerii săi au de pasivizat șase depozite de deșeuri, dintre care cel mai mare e Miercurea Ciuc. “Sunt foarte multe lucrări în care suntem angrenați, abia mai facem față! De aceea, suntem optimiști pentru viitorul pe termen scurt și mediu. Avem licitații la Oradea, la Baia Mare, Satu Mare, Cluj – unele câștigate, unele încă nefinalizate – care ne dau încredere. De exemplu,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pasivizarea groapei de gunoi de la Pata Rât va fi din nou scoasă la licitație și cred că vom participa și noi. Mi-ar face mare plăcere să finalizez această lucrare, un proiect pe care tot eu l-am început acum mulți ani, pe vremea fostului primar al Clujului. În altă ordine de idei am primit de la Ministerul Fondurilor Europene lista cu obiective care ar urma să primească finanțare în perioada 2016-2020. Deja cam știm la ce licitații vom merge – sunt multe lucrări de infrastructură apă-canal, asemănătoare celei de la Târgu Mureș, depozite de gunoaie, aducțiuni etc.”, a încheiat Naic.

Datele proiectului

Compania AQUASERV implementează proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, în valoare de 110,8 milioane de euro, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Prin intermediul acestui proiect, peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne de alimentare cu apă şi canalizare, dintre care aproximativ 60.000 vor avea acces, pentru prima oară, la sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare. Proiectul va permite Companiei AQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în 7 oraşe – Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc - precum şi în 57 de comune. Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea vor fi construite sau modernizate 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

Activitate strategică în economia județului Mureș Hirschmann România,

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Importantă investiție austriacă în Transilvania, Hirschmann România se află în topul angajatorilor din județul Mureș și este compania mureșeană care a făcut cele mai multe angajări în acest an. Ing. dipl. Virgil Traian Roman, director general Hirschmann România, ne-a oferit detalii despre evoluția firmei în 2014.

9

10

AFACERE

Cum a fost acest an pentru Hirschmann România?

Anul 2014 a însemnat pentru noi o perioadă de creștere, marcată și prin reamenajarea unei hale achiziționate în toamna anului 2013 și mutarea a peste 85% din procesele din hala actuală din Parcul Industrial Mureș în noua hală, aflată la 9 km, în comuna Sânpaul. De asemenea, în spațiul eliberat au fost transferate din fabrica din Cehia procese noi ale căror produse se focalizează în zona trenului de rulare, respectiv, sistemul de frânare. Toate aceste mișcări au generat necesitatea de noi competențe și creșterea numărului locurilor de muncă disponibile, atât la nivel operator, cât și la nivel de ingineri și personal administrativ.

Veți continua cu investițiile și în 2015 ?

Pentru anul 2015 avem planificată continuarea activităților de reamenajare și dotare a încă 5000 de metri pătrați din hala nouă, cu sisteme de răcire tehnologică, alimentare cu energie electrică și climatizare, necesare proceselor planificate a fi relocate în noul spațiu. Această extindere atrage după sine și creșterea capacității de manipularea mărfii, prin construirea a trei rampe de andocare și facilitarea accesului de pe Drumul European E60, prin crearea unei benzi suplimentare de decelerare pentru accesul dinspre Târgu Mureș și accelerare pentru ieșirea spre localitatea Luduș.

Tot pentru anul viitor, avem în plan conectarea la rețeaua de canalizare a comunei, precum și la noua stație de furnizare a energiei electrice, aflate deocamdată în construcție, pentru un plus de putere și siguranță din punct de vedere energetic.

Ce activități cu impact social ați avut în acest an?

Din punct de vedere social, în anul care a trecut am respectat calendarul de evenimente al companiei. Au fost multe activități, dar m-aș rezuma la cele care vizează, în mod direct, instruirea și informarea elevilor, studenților.

Putem aminti organizarea de porți deschise în luna iunie, susținerea programului “Școala altfel”, prin organizarea de vizite în cadrul companiei, îm-

preună cu diferite școli și grădinițe. De asemenea, am continuat colaborarea cu universitățile mureșene în privința programelor de Hirschmann România, parte a practică și proiectelor de licență. PenHirschmann Automotive, grup cu tru anul 2015, pornind cu experiența sediu în Rankweil, a luat ființă în acumulată în anul trecut și cu lecțiile 2007. Compania are drept obiect de învățate, ne vom pregăti mai temeinic, activitate producția de cablaje auto, pentru a crește calitatea factorului clienți fiind principalii producători educațional și a implicării sociale. germani de automobile. CapaciÎn concluzie, încheiem un an cu multe tatea de producție s-a dublat schimbări și încercări, pe care am aproape în fiecare an, pornind de la reușit să le trecem cu bine. Putem privi 2500 de metri pătraţi în 2007 și în viitor la anul 2015 cu și mai multă înajungând în 2014 la 16500 de metri credere în puterea și dedicarea echipei pătrați.

Hirschmann România.

AFACERE Rezultate economice bune în 2014

Ec. Paul Ilea, Director General Hirschmann România, confirmă, prin cifre, evoluția favorabilă a companiei. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 44 milioane de euro, fabrica din Parcul Industrial Mureș se numără printre cei mai mari agenți economici ai județului.

“Din punct de vedere financiar, anul 2014 a fost un an bun pentru Hirschmann România, cifra de afaceri crescând în comparație cu primele nouă luni ale anului 2013. A ajuns la un nivel de 34 milioane euro, cu 10 procente mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Până la sfârșitul anului prognozăm o cifră de afaceri de 44 de milioane euro.

Pentru anul 2015 planificăm o creștere de aproximativ 20%, cu o cifră estimată de peste 50 milioane de euro. Acest lucru vine ca urmare a creșterii comenzilor de la clienți, pentru produsele aflate deja în producția de serie, dar și datorită noilor proiecte, unele fiind deja în faze înaintate de implementare.

Costurile de producție au cunoscut, din păcate, o creștere semnificativă, atât din motive care țin de retehnologizarea fabricii și a creșterii cu peste 40 % a numărului de operatori, cât și din cauze independente de organizația noastră, cum ar fi creșterea salariului minim.

Pentru anul 2015, investițiile planificate în extinderea capacității de producție, prin reamenajarea și dotarea noului spațiu de producție, se ridică la peste 3,5 milioane de euro.

Suma va fi completată cu încă 3 milioane de euro, destinate achiziționării unor echipamente noi.

Cu aceste investiții estimăm ca la încheierea anului 2015 să ajungem la un total de 1800 de angajați, ceea ce ne plasează printre angajatorii importanți din zona Târgu MureșTârnăveni-Luduș.

Toate aceste rezultate se datorează devotamentului și energiei echipei Hirschmann România, al cărei crez îl reprezintă Îmbunătățirea Continuă și Responsabilitatea Socială.

Peste 500 de angajări în 2014

«În resurse umane, anul acesta a fost un an dedicat recrutării și instruirii. De la începutul anului am angajat și instruit peste 500 de oameni pentru cele două locații ale firmei Hirschmann România. Pozițiile au fost cât se poate de diversificate, fiecare departament fiind nevoit să își mărească echipa, pentru a putea face față noilor provocări.

A fost important să găsim oamenii potriviţi pentru fiecare post, deoarece fiecare angajat contribuie la realizările companiei. Ne-am axat pe a alcătui echipele din oameni

ambițiosi, cu studii relevante pentru poziție. Angajații noi trec la început printr-o perioadă de instruire teoretică și practică, ce pornește de la noțiuni generale despre companie și metode de lucru, continuând apoi cu un plan de instruire personalizat pentru fiecare poziție în parte (după perioada inițială de instruire urmărim dezvoltarea lor profesională, printr-un plan de training întocmit anual). Aceste instruiri personalizate implică un efort suplimentar din partea tuturor departamentelor, dar, în același timp, considerăm că acest efort va pune bazele succesului nostru pe termen lung. » Csiszer Melinda Manager Resurse Umane

Performanțele managementului integrat

«Realizările mari au nevoie de un suport extraordinar. Procesele de bază ale companiei sunt în permanență susținute, ghidate și îmbunătățite prin efortul continuu al echipelor multidisciplinare. Contribuția fiecărui membru pentru principalul proces, producția de serie, este decisivă. Cu siguranță, managementul activ și promovarea leadershipului prin exemplul propriu, reprezintă cheia pentru o dezvoltare durabilă a afacerii.

Succesul Hirschmann Automotive România are la originea sa oamenii. "Omul sfințește locul" nu este doar un proverb. În fabricile noastre este un fapt.

Mediul creat în România a schimbat mentalități și comportamente și nu se oprește aici. Fundația Sistemului de Producție Hirschmann este solidă și înseamnă responsabilitate proprie, motivare, informare, instruire și ajutor reciproc. Spiritul îmbunătățirii continue prezent în echipele noastre, cu aplicarea instrumentelor KAIZEN potrivite, fac din noi o organizație proactivă, orientată către rezolvarea problemelor la toate nivelurile.

Dacă există un lucru esențial ce poate determina performanța unei companii, acesta este nivelul de implicare al oamenilor săi. Vocea angajatului trebuie nu doar auzită, ci ascultată și urmată, iar sugestiile lui implementate.”

Damian Florin Ciprian Lupeiu Coordonator Sistem Management Integrat

11

12

AFACERE Pregătiți pentru tehnologii avansate

“Producție de top pentru mașini de top – toată producția noastră merge spre marii producători de autoturisme din industria germană, industrie care cere un nivel de calitate apropiat de perfecțiune, numit sugestiv – Strategia Zero Defecte – ceea ce este o mare provocare pentru locația noastră de producție.

Am învățat să avem tot mai multă rigoare și să răspundem rapid atunci când apar potențiale riscuri.

Produsele noastre în mașina ta – mașinile din generația de după 2010 au tot mai mulți senzori încorporați, sisteme noi care schimbă modul de condus, pentru ca totul să fie cât mai simplu și sigur pentru șofer. Practic, mașina dorește să se apropie de un organism viu care oferă feedback din interacțiunea sa cu mediul înconjurător.

Noi cei de la Hirschmann România suntem mândri să construim părți din acest sistem – sistem nervos al mașinii, prin care impulsurile senzorilor sunt transportate la unitatea centrală, pentru a fi interpretate și pentru a putea da o comandă fermă mașinii tale, pentru a o ține pe trasa ideală, pentru a avea un confort sporit, pentru a-ți transmite dacă are nevoie de realimentare sau revizie ori de un filtru nou.

Pregătiți pentru următoarea generație – încet, dar sigur, apar mașinile electrice, care vor fi mașinile din generația de după 2015-2020. Noi producem componente și pentru aceste mașini, în serii tot mai mari, și suntem pregătiți să acoperim o piață tot mai largă ».

Cristian Birta Head of Production

Filozofia Zero Defecte în managementul calității

« Prin susținerea de către management a unui sistem bazat pe filozofia Zero Defecte, Hirschmann România a ajuns să pună calitatea produselor și proceselor pe primul loc! Departamentul calitate, din cadrul companiei Hirschmann România, a avut o amplă dezvoltare în ultimii 2 ani. Printre punctele de cotitură se numără: dezvoltarea laboratorului intern cu echipamente de ultimă generație (de exemplu: echipament cu raze x, test de etan-

șeitate), dezvoltare de competențe noi pe parte de calitate producție și proces, implementare de sisteme pentru monitorizarea statistică a proceselor.

Cel mai important eveniment îl constituie dezvoltarea unei noi competențe în Hirschmann România, care până la începutul anului 2013 a fost realizată exclusiv în fabrica mamă din Austria. E vorba despre departamentul pentru validarea produselor inițiale de către client pentru producția de serie (PPAP- Production Part Approval Process). Fără acest pas de validare, produsele nu pot fi realizate în producția de serie. Momentan, acest sub-departament numără 3 persoane și, începând din 2015, devine centru de competențe pentru noua fabrică din grup, Hirschmann China.»

Kali Karoly Manager Calitate

Mentenanță cu personal propriu

« Departamentul de Mentenanță s-a dezvoltat odată cu extinderea producției și, mai nou, cu înființarea celei de a doua fabrici “TM2”, la Sânpaul. Departamentul numără 38 persoane, printre care mecanici, tehnicieni facility, electricieni, ingineri și magazioneri, care răspund de mentenanța echipamentelor, a clădirii și a instalațiilor tehnologice. Pe lângă activitățile de mentenanță planificată, reparațiile utilajelor și ale echipamentelor sunt făcute, în procent de peste 95%, cu personalul propriu, chiar și pe echipamente cu un grad mare de complexitate.

Instalarea echipamentelor noi, modificări în linii de fabricație și relocări de utilaje – toate astea sunt activități zilnice. La fiecare fabrică avem ingineri de test responsabili pentru echipamentele complexe de testare a produselor, cu criterii de calitate foarte severe.

O altă activitate a departamentului este reprezentată de constructia matrițelor de injectare, prin atelierul de sculărie. Inginerii noștri realizează componentele matrițelor folosind echipamente, tehnologii și materiale de ultimă generație. Unele piese de schimb sunt fabricate tot aici. Multe din matrițele fabricate la Hirschmann România ajung să fie folosite în străinatate, pentru a produce componente la autovehicule cu nume sonore. Asigurarea pieselor de schimb pentru sutele de utilaje este realizată prin intermediul magaziilor de piese de schimb.

Departamentul este într-o continuă creștere și dezvoltare, care trebuie să țină pasul cu ultimele noutăți tehnologice din industria auto. Acest lucru generează modificări permanente în liniile de producție.

Pentru a putea face față acestor provocări, tehnicienii noștri participă în mod regulat la instruiri în străinatate, cu ocazia relocărilor de tehnologii și linii de fabricație, respectiv asimilarea tehnologiilor de ultimă generație.»

Barta Csaba Coordonator Maintenance

Expo Real 2014. România vrea investitori cu sprijinul TAROM - www.tarom.ro

Real Estate

13

de Ionuţ OPREA

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat pentru a treia oară o participare comună a României la târgul EXPO REAL München - cea mai mare expoziţie europeană pentru proiecte imobiliare şi investiţii la nivel internaţional. România ca destinaţie pentru investiţii a fost analizată într-un forum special.

La standul României sectorul imobiliar a fost reprezentat de Primăria Bucureşti – în calitate de reprezentant al autorităţilor locale, Tetarom Cluj şi Eurobusiness Parc Oradea – două parcuri tehnologice în căutare de investitori, WDP Development Romania, Lupp Projekt Transilvania şi Plana-Innova – companii care au ca activităţi de bază dezvoltarea de parcuri industriale, respectiv servicii de proiectare şi construcţii civile şi industriale. Primăria Municipiului Bucureşti a prezentat în cadrul târgului “proiectul de închidere a inelului median de circulaţie la zona nord/autostrada urbană” şi proiectele Piaţa Constituţiei - spaţiu public şi parcaj subteran, precum şi modernizarea spaţiului urban public Sala Palatului cu parcaj subteran. În cadrul Investment Forum s-a desfăşurat pentru a doua oară la Expo Real conferinţa cu tema „România ca destinaţie investiţională”. În acest an, subiectul central al dezbaterii s-a axat pe zonele industriale şi pe potenţialul de dezvoltare a României în acest segment.

Atuuri – România şi Transilvania

Viorel Ciocoiu, consilier în cadrul Direcţiei pentru Investiţii Străine în cadrul Guvernului României, a lansat invitaţii: “România este a doua ţară după Polonia ca mărime în spaţiul CEE, avem o economie relativ stabilă, în ultimii 3-4 ani am experimentat o dezvoltare bună, dar mai există încă o diferenţă importantă între percepţie în mediul de business şi realitate. Poveştile de succes ale unor investiţii în România dovedesc că afaceri bune pot fi făcute în aproape toate sectoarele. Aşa că veniţi şi descoperiţi oportunităţile care există”. Laszlo Csiki, Country Manager Development Romania & Hungary, Immofinanz, a fost cel care a punctat strategic şi emoţional perspectivele pentru investitori. “Avem rădăcini adânci în România, nu doar Immofinanz, ci şi eu însumi, căci sunt născut în această ţară minunată, aşa că sunt profund optimist în privinţa României. Immofinanz are un număr uriaş de investiţii dezvoltate în fiecare tip de active imobiliare şi o imensă rezervă de teren în România ceea ce înseamnă că suntem foarte interesaţi ca România să progreseze. Ceea ce remarc, de fapt, este că fie că vorbim de birouri, retail, rezidenţial – unde avem multe apartamente construite sau proiecte în desfăşurare, văd semne pozitive, aşa că ajutaţi-mă, dar nu găsesc puncte negative ale pieţei.

Aş spune să fim precauţi, să facem paşii corecţi în viitor, să avem o dezvoltare constantă în anii viitori, când mă uit la portofoliul nostru, sunt foarte optimist şi putem porni în fiecare zonă activităţi noi. Referitor la Adama, în sectorul rezidenţial avem deja construite 2.700 de apartamente, unele construite în vremurile de criză când activele nu aveau finanţare şi nimeni nu construia, noi ne-am păstrat ritmul,

iar acum este o plăcere ca băncile să ne contacteze pentru a ne oferi finanţare. Rezerva uriaşă de teren, disponibilă pentru noi dezvoltări rezidenţiale este, de asemenea, un semn pozitiv. Aş fi fericit dacă Guvernul ne oferă predictibilitate, credibilitate şi proiecte de infrastructură care vor determina venituri mai mari pentru populaţie, mai mulţi bani disponibili pentru achiziţii şi o mai mare poftă pentru rezidenţial sau retail”, a subliniat Laszlo Csiki. Eugen Pănescu, partener şi fondator al Planwerk, birou româno-german de arhitectură, a vorbit despre poli regionali de dezvoltare: “Prin proiectele Şi municipiul Cluj Napoca a fost pe care le derulăm găsim soluţii cuspromovat la Expo Real 2014 într-un tomizate nu doar pentru administraţie, stand distinct sub umbrela Transylci şi pentru parteneri privaţi, chiar vania Evolution, care a organizat şi dacă administraţia este targetul nostru un workshop pentru investitorii principal şi încercăm să găsim soluţii interesaţi. Cel mai entuziast lobby pentru blocajele principale în dezaici a fost făcut de fostul prim-minvoltarea unor noi proiecte. Nu doar istru, primarul oraşului Cluj avem sediul în afara Bucureştiului, dar Napoca – Emil Boc, care a insistat de asemenea susţinem prin munca că datorită forţei de muncă bine noastră, într-o reţea, oraşele secundare pregătite, a celor mai mici taxe loşi regiunile care pot furniza şi balansa cale, a proiectelor realizate şi în la nivel naţional. Căutăm să găsim perspectivă şi datorită conexiunilor soluţii în cel puţin două aspecte: unul de infrastructură ce vor fi îmar fi zone de dezvoltare, în oraşe, dar şi bunătăţite constant, Clujul este cea lângă acestea – în regiuni de dezmai bună destinaţie de investiţii voltare, pentru că putem găsi poli, în pentru România. Conceptul Cluj afara capitalei, în diferite regiuni, şi Innovation City, Cluj IT Cluster, oraşe care cooperează din întâmplare proiecte de dezvoltare urbană sau şi nu din dorinţă. Ne concentrăm şi pe extinderea proiectului Liberty a găsi oportunităţi mai bune de Technology Park Cluj au fost proparteneriat, nu putem crea partenerimovate către cei interesaţi. ate, dar putem furniza oportunităţi.

14

REAL ESTATE

cu sprijinul TAROM - www.tarom.ro

Desigur ne concentrăm pe viteză, una din marile probleme la nivel naţional, viteza dezvoltărilor, dar şi viteza deciziilor.

Am întâlnit de-a lungul a 10 ani de experienţă interesul investitorilor de a veni în Transilvania, desigur recunoaştem că interesul major este pentru capitală, dar interesul se extinde şi la oraşele din apropiere şi asupra unor regiuni”, a explicat Pănescu.

Preţul terenurilor şi alte influenţe pentru tranzacţii

Răzvan Iorgu, Managing Director, CBRE România, a explicat tendinţele în piaţă: “Vedem tranzacţii şi în Bucureşti şi în ţară, înseamnă că preţurile sunt la un nivel rezonabil pentru dezvoltatori. Ceea ce e important aici este că real estate nu mai înseamnă “Avem un directorat pentru doar construcţii şi preţul terenului, investiţii străine care face ceea ce e contează mult şi costurile cu forţa de specific unei agenţii de promovare muncă, accesul la ajutoare de stat etc. a investiţiilor, încercăm să fim one Noile companii care vin în România, stop shop pentru potenţiali investicele care există şi se extind, sunt pe tori, să îi ghidăm de la analiza piaţă deoarece are sens pentru ele. primară a pieţei până la debutul Faptul că IBM, HP, Dell, Accenture, investiţiei. Trebuie să recunosc că Siemens sunt companii active în în ultimii ani România nu a fost această piaţă şi cred că toate au mai foarte activă în domeniul mult de 1.000 dacă nu mai mult de promovării, aşa că trebuie să avem 2.000 de angajaţi, este un motiv să creo conduită mai proactivă şi o abordem că este tentant să facă business în dare pragmatică. Începând de la România. Şi cred că trebuie să ne mijlocul acestui an încercăm să fim uităm nu doar la preţul terenului, ci şi mai activi. Din perspectivă la end-useri, chiriaşi, ocupanţii guvernamentală, ajutoarele de stat proiectelor dezvoltate. Şi aceştia sunt sunt un factor cheie, desigur stabicei care “impun” trendul pe piaţă, cei litate, şi alţi factori amintiţi sunt care au realizat deja aici dezvoltări şi foarte importanţi, cooperarea cu care au succes. ambasadele, camerele de comerţ, Dacă ne uităm la noi dezvoltări pe secîncercăm toate activităţile tipice de torul de birouri în Bucureşti şi vedem promovare şi marketing care să dezvoltatori precum AFI şi Skanska, ce sprijine atragerea de investiţii în au grad maxim de ocupare acum, au România”, început speculativ şi ambii au avut sucViorel Ciocoiu, consilier în cadrul ces, pentru că nu mai sunt multe alte Direcţiei pentru Investiţii Străine opţiuni. Dacă ne uităm la Timişoara şi vedem ce Nepi şi Ovidiu Şandor au realizat acolo, din nou gradul de ocupare este maxim şi majoritatea clienţilor sunt companii internaţionale, dacă ne uităm spre Cluj, din nou Nepi face o treabă foarte bună acolo şi sunt alţii care vor să intre pe piaţă. Dacă ne uităm, în general, la sectorul Office şi Industrial remarcăm sustenabilitate datorită chiriaşilor, care sunt dispuşi să intre pe piaţă, nu doar în Bucureşti ci şi în plan regional. Cred că Vestul nu mai este definit doar de preţul

terenului, pentru că vorbim preponderent despre dezvoltări industriale, este vorba despre costul cu forţa de muncă. Este întrebarea majoră pe care chiar şi noi ca o firmă de consultanţă trebuie să răspundem, când promovăm soluţii sustenabile şi avem nevoie de o agenţie de promovare a investiţiilor pentru asta. Cred că este momentul în care România este pe hartă, întotdeauna concurăm cu ţări din jurul nostru, nu mai concurăm între noi, avem nevoie să aducem investitorii şi chiriaşii în ţară, pentru a avea business”, a conchis Răzvan Iorgu. El a fost completat de Viorel Ciocoiu: “Preţul terenului contează foarte mult în mixul de factori care să determine, în final, decizia unui investitor să vină în România. Este unul important, dar mai sunt şi alţi factori uneori şi mai importanţi. Ne uităm la cifrele investiţiilor din ultimii ani, majoritatea în zone industriale, sunt mai mulţi factori precum costul cu forţa de muncă, existenţa unor clustere, inclusiv uneori ajutoarele de stat. Începând din acest an avem o nouă schemă de ajutoare de stat şi, de fapt, potenţialii investitori pot accesa aproape 600 milioane de euro în următorii ani. Încă o perspectivă neexploatată suficient a României este poziţionarea, avem o lacună în a promova că suntem atractivi datorită poziţiei geostrategice, mă refer în special la servicii de logistică, transport şi depozitare, nu folosim la maxim atuurile pre-

REAL ESTATE

cu sprijinul TAROM - www.tarom.ro

15

cum Portul Constanţa, fluviul Dunărea, care ar trebui să devină porţi reale spre Europa”, a mai spus acesta. Însă destinaţia şi tipul investiţiei trebuie alese cu grijă, a mai arătat Eugen Pănescu. “Avem regiuni dinamice, dar avem şi probleme în disponibilitatea unor oameni, ratele mari ale şomajului sunt o problemă în oraşele mari, alte regiuni se ridică mai mult datorită infrastructurii mai bune şi a forţei de muncă pentru producţie. Chiar şi pentru un oraş care vrea să se dezvolte în sectorul serviciilor sau IT s-ar putea să nu fie potrivit pentru sectorul secundar sau terţiar, pentru că oamenii au lucrat pe maşini vechi, iar noile facilităţi de producţie necesită alte aptitudini. De aceea, mulţi investitori fac cursuri ulterior şi nu este doar necesar, dar şi merită pentru că apoi au angajaţi mai productivi”, a atras atenţia fondatorul Planwerk.

A trecut criza?

Ce urmează?

“Ar trebui să privim cu optimism precaut provocările pentru anii viitori. Ceea ce autorităţile sau investitorii analizează este că spaţiul CEE, incluzând România, a avut câţiva ani de creştere, de care ar trebui să ne bucurăm şi să profităm, desigur, nimeni nu poate prezice ce se va întâmpla peste 20 de ani, nimeni nu poate şti ce se poate întâmpla peste câţiva ani la est de graniţa noastră. Strict despre România din perspectivă generală, suntem pe partea superioară a unui grafic de creştere, atât pentru office, industrial, retail, noi la CBRE nu avem un departament pentru rezidenţial, dar am hotărât să începem din ianuarie, vedem potenţial. Lucrurile se întâmplă. Este o alegere, o decizie pentru dezvoltatori, dacă vor să fie aici sau nu, unii vor fi”, susţine Răzvan Iorgu, managing director CBRE România. “Înregistrăm o perioadă când o bulă speculativă nu va mai veni, chiar şi investitorii analizează mai mult înainte de a decide, majoritatea investiţiilor sunt în sectorul industrial, dar avem potenţial de investiţii în sectorul energetic, în infrastructură. România este stabilă la nivel regional, dacă ne uităm la o scară mai mare în regiune, avem nişte semne în ultimele luni ale acestui an, fiind o ţară membră a UE, a NATO ne conferă o percepţie diferită a potenţialilor investitori”, crede Viorel Ciocoiu. “Să ne întoarcem să ne gândim la lecţiile învăţate, să începem cu rezidenţial, nu construiţi apartamente mari, nu construiţi ceea ce piaţa nu are nevoie, am învăţat din asta, construim apartamente mici şi eficiente, sustenabile, cu ajutorul conceptului Prima Casă, nu vom mai face din nou acele greşeli. Pentru zona de retail: oamenii nu au venituri suplimentate, nu este o creştere majoră, există o creştere în comparaţie cu Ungaria, România a recuperat mult faţă de Ungaria, dar matematica arată că nu mai poţi face dezvoltări în sectorul de retail, nu îţi poţi permite mai mulţi bani pentru achiziţia terenului sau pentru investiţie, deoarece oamenii nu au mai mulţi bani. Precaut, piaţa creşte, dar să evităm greşeli pe care le-am făcut în trecut.

Cluj şi Timişoara sunt, desigur, unele dintre destinaţii, când vom vedea autostrăzi care să lege aceste zone mai dens, atunci vor deveni hotspot. Când comparăm resursa umană disponibilă cu siguranţă este un atu, şi văd cerere în Cluj, văd cerere pentru logistică şi rezidenţial, avem şi la Braşov terenuri disponibile, ne interesează şi aceste zone. Dacă apetitul investitorilor va creşte, ne vom regândi pentru că avem disponibilităţi foarte bune”, a mai completat Laszlo Csiki. “Piaţa merge înspre bine, nu doar în Transilvania, cred că putem anticipa o dinamică în creştere la nivel regional, inclusiv în capitală, iar aici putem adăuga factorul de cooperare care poate doar creşte din partea administraţiilor pentru a permite condiţiie mai bune de negocieri pentru dezvoltare urbană, ceea ce a lipsit foarte mult până acum,

în capacitatea unor proiecte de parteneriat public privat, dar şi în capacitatea sectorului privat de a-şi dezvolta proiectele green sau brown. Desigur putem doar anticipa îmbunătăţirea infrastructurii care să conecteze regiunile mai dinamice.

“Cred că cel puţin până acum nu Putem, de asemenea, să ne uităm la oaam fost foarte buni la promovarea meni, să vedem că trăiesc altfel, nu de ţară, faptul că suntem împreună doar îşi pot permite diferite lucruri, la această masă, că ne-am cunosdar vor să trăiască diferit şi vor să lucut, agendele noastre sunt sincreze diferit”, crede şi Eugen Pănescu. cronizate şi sunt similare, e important. Avem nevoie să cunoaştem companii private şi sectorul public şi să încercăm să “Echipele noastre de evaluare trebuie realizăm lucruri împreună, nu să fie conservatoare, întotdeauna avem avem parteneriate public-private în discuţii, echipele de evaluare şi cele de România, şi ar trebui să avem, şi consultanţă au discuţii dure despre mai sunt multe de făcut împreună”, randamente în Bucureşti, toată lumea Răzvan Iorgu, Managing Direcdin Bucureşti spune că piaţa este tor, CBRE România subevaluată, pe de altă parte nu am avut o vânzare majoră în ultimii ani.

Ceea ce facem azi, dacă ne uităm la 1.655 de expozanți din 34 de țări și birouri, putem vorbi de randamente un total de peste 36.900 de sub 7 - 7.5 şi retail 8, şi industrial sub profesioniști au stabilit afacerile și 10. Sunt puţini investitori, cumpătrendurile cheie în real estate la rătorii au decis să nu vină încă în Expo Real 2014. Ediția viitoare va România, cred că cea mai mare dificulavea loc între 3-5 octombrie 2015, tate este să fie vânzări la randamentele la Munchen. dorite. Dacă vorbim de fonduri americane sau britanice de investiţii, e dificil pentru ei când încă nu au intrat pe piaţă, în 2007 -2008 au considerat că sunt norocoşi că nu au făcut achiziţii aici, este dificil să mute graniţa din Cehia spre est acum. Au înţeles că vor face bani dacă vin în Bucureşti acum, dar este dificil să vândă board-urilor această idee”, crede Răzvan Iorgu.

Randamente

Strabag îşi anunţă revirimentul

16

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de A.B.

Deşi grupul Strabag, liderul constructorilor de pe piaţa locală, a înregistrat în prima jumătate a acestui an o cifră de afaceri de 70,7 milioane de euro, în scădere cu 49% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, perspectivele nu sunt sumbre deloc. ARL Cluj, parte din grupul Strabag, pune serios umărul la revirimentul companiei austriece.

Portofoliul de comenzi al grupului în România a crescut în prima jumătate a anului cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 471,6 milioane euro. La nivel global, afacerile Strabag au ajuns la 15,4 miliarde euro, în special graţie proiectelor mari care au fost preluate în 2013, în Germania, Chile, Slovacia şi Ungaria, dar şi celor din Danemarca şi Austria, contractate în acest an. „În special în România şi în regiunea adriatică, situaţia dificilă de finanţare (a proiectelor de construcţii – n.red.) creează o competiţie acerbă pentru puţinele contracte existente, rezultând o presiune asupra marjelor de profit“, se arată în raportul pe primele şase luni publicat de grupul austriac. omas Birtel, CEO al Strabag, a analizat într-un ton optimist situaţia grupului, mulţumit că volumul afacerilor va fi cel puţin la nivelul celui de anul trecut.

La nivelul României, colosul austriac deţine în prezent mai multe companii, în diverse zone ale industriei de construcţii.

Pe lângă firma STRABAG, din grup fac parte şi Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări (ARL) Cluj, BHG Comercializare Bitum, CARB SA Braşov, BITUNOVA România, BMTI Tehnica Utilajelor pentru Construcţii SRL, DRUMCO SA Timişoara, MINERAL ROM, SAT Reabilitare Reciclare, STRABAG Facility Management, TPA Societate pentru Asigurarea Calităţii şi Inovaţiei SRL, ZÜBLIN Romania SRL şi DYWIDAG Romania SRL.

ARL Cluj, jucător important în Transilvania

Dintre acestea, ARL Cluj, condusă de ing. Dan Mihancea, se distinge prin portofoliul uriaş de lucrări şi experienţa de peste 20 de ani în construcţii. Achiziţionată de Strabag în 2007, cu 5,2 mil. euro, compania cu sediul central în Cluj acoperă o zonă geografică întinsă din Transilvania, având baze de producţie în şapte judeţe, dotate cu instalaţii performante şi personal calificat, dotare ce îi conferă o 4 Modernizare drumuri şi reaprezenţă flexibilă şi eficientă în mediul lizare pod nou în oraşul Târgu concurenţial tot mai intens pe piaţă. AcLăpuş; tivitatea societăţii este organizată în 4 Reabilitare şi modernizare străzi cadrul a cinci grupe, astfel încât princiîn zona centrală a Bistriţei; palele materiale necesare lucrărilor de 4 Consolidare DN1 prin coloane drumuri, sunt produse în bazele de forate zona Turda; producţie proprii. Societatea are înregistrate puncte de lucru în judeţele: Cluj, 4 Drumul Naţional DN19C, lângă Alba, Bihor, Bistriţa-Năsaud, Sălaj, SatuSăcuieni; Mare şi Maramureş.

4 Cluj Arena; Generic, ARL Cluj execută servicii de 4 Platforma Polus Center; transporturi generale şi specializate pre4 Sângiorz Băi; cum şi livrări de semifabricate: mixturi 4 Măguri Răcătău asfaltice, agregate (balast, cribluri, nisip

Alte lucrări în portofoliu

şi pietriş concasat). Pentru a asigura mobilitatea deplină a activităţii de construcţii şi reparaţii drumuri, S.C. ARL Cluj S.A. are propriul parc auto pentru aprovizionarea cu materiale necesare fabricării mixturilor asfaltice şi transportul produselor finite şi a mixturilor asfaltice. Societatea deţine autobasculante cu capacităţi cuprinse între 16-30 to, trailere, remorci cisterne cu apă, autogudronatoare pentru transportul şi punerea în manoperă a emulsiei bituminoase, autotren pentru tratamente asfaltice, truse pentru aşternere mixturi asfaltice (finisoare, cilindri compactori, tăietoare de rosturi), utilaje pentru nivelare (buldozer, autogreder), utilaje pentru săpături (excavatoare, buldozere, încărcatoare). În măsura disponibilităţilor, autoutilajele din parcul propriu se

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

echipamente de ultimă generaţie şi efectuează determinări rutiere (construcţii drumuri, poduri, autostrăzi).

Miza pe diversitate

Proiecte în derulare:

4 Parcul Industrial Bistriţa Sud; 4 Modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială în ClujNapoca – lucrări de poduri.

4 Creşterea accesibilitatii urbane prin modernizarea străzii Electrolizei din municipiul Baia Mare 4 Reabilitare DJ 792A BeliuTinca- Leş; 4 Pasaj de cale ferată pe centura Oradea;

ARL Cluj a executat lucrări de ranforsări sistem rutier, covoare asfaltice, tratamente bituminoase rutiere, ziduri de sprijin, podeţe, marcaje rutiere, refaceri după calamităţi (sistem rutier, ziduri de sprijin, terasamente, podeţe), înlocuire pot închiria la terţi.

BMTI este responsabil cu întreţinerea şi reparaţiile necesare a rosturi, hidroizolaţii şi refacere căi de fi efectuate parcului auto. BMTI - Tehnica utilajelor pentru comunicaţii, poduri, întreţinere drumuri, construcţii SRL, este o societate a concernului Strabag SE care apărări de mal şi regularizări cursuri, se îngrijeşte de întreg ciclul de viaţă al fiecărui utilaj şi al fiecărui lucrări de deszăpezire, consolidări autovehicul care se află în activele mobile ale unei firme din versanţi de sprijin, platforme industriale, pasaje căi ferate, reparaţii capitale şi modernizări drumuri judeţene şi comunale. concern.

Verificarea calităţii mixturilor produse de ARL şi a umidităţii Printre lucrările finalizate recent se numără: Proiect VI de reaagregatelor este în sarcina laboratoarelor TPA. Acestea sunt un bilitare Drumuri, Lot E Contract 6R14 – Proiectare şi execuţie centru de competenţă al tehnologiei materialelor pentru asfalt, DN15A Reghin – Sărăţel şi DN15 Târgu Mureş - Reghin; Reabilitarea şi modernizarea străzii Sigmibeton, terasamente şi inginerie georului şi a pasajului denivelat peste calea tehnică în unul din cele mai mari grupuri ferată - legătura între DN 17 şi DN - şosea de construcţii din Europa, şi anume Straocolitoare, Municipiul Bistriţa; Creşterea bag SE. Ca o organizaţie de laborator inaccesibilităţii urbane prin modernizarea dependent, TPA este reprezentată în străzii Grănicerilor din municipiul Baia circa 20 de ţări europene, fiind astfel una Mare; Reabilitare drum naţional DN19 din cele mai mari companii de laborator Sediu central: Bihor – Satu Mare; Alimentare cu apă şi private din Europa. TPA a luat fiinţă în Cluj-Napoca, Str. Fabricii Nr. 131 canalizare în localităţile comunei Bârsău, România în septembrie 2005, fiind o soCod poştal: 400632 jud Satu Mare; Proiect integrat de apă şi cietate a concernului Strabag responTel./Fax: 0264-418620 canalizare pentru satele Berindu şi sabilă cu asigurarea calităţii şi inovaţiei.

E-mail: arl@arlcluj.ro Mihăeşti din comuna Sânpaul, jud. Cluj.

Laboratoarele TPA sunt dotate cu

A.R.L. CLUJ S.A.

17

Elveţienii investesc masiv în proiecte industriale

18

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Divizia din România a grupului elveţian Artemis Holding AG a lansat de curând şase noi proiecte imobiliare, dintre care cinci cu profil industrial şi unul rezidenţial, după ce a achiziţionat suprafeţe importante de teren în zone-cheie din jurul Timişoarei. de Laura M. BONDRILĂ Sub „amprenta” Artemis Real Estate – divizia din România a holdingului elveţian cu acelaşi nume, în judeţul Timiş a început construcţia a cinci noi parcuri industriale, precum şi a cartierului rezidenţial denumit „Orăşelul elveţian”.

Investiţia se va dezvolta pe o suprafață de 128 de hectare, în imediata apropiere a Timişoarei, şi va cuprinde în plan inclusiv o importantă suprafaţă de teren din proximitatea Aeroportului Internaţional „Traian Vuia”. Ambiţiosul proiect a avut ca punct de pornire achiziţia unor importante suprafeţe de teren, pentru care elveţienii au făcut deja demersuri de scoatere din circuitul agricol. Cele peste o sută de hectare au primit destinație industrială sau rezidențială, fiind deja realizate planurile urbanistice zonale şi parte importantă din elementele de infrastructură şi utilităţi necesare pentru dezvoltarea unor proiecte de o asemenea anvergură. Potrivit proiectului, clienții au opțiunea de a închiria sau cumpăra diverse suprafețe sau parcele de teren, iar dezvoltatorul asigură, la cerere, inclusiv partea de construire a unităţilor de producţie şi de depozitare.

Alegerea judeţului Timiş nu a fost una întâmplătoare.

Potrivit administratorului companiei Artemis Real Estate, dr. Michael Soormann, elveţienii au avut în vedere, în principal, potenţialul de dezvoltare a regiunii de vest pe acest segment. „Având expertiza din Elveția, dar și din țări precum Polonia și SUA, suntem convinși că vom stimula și mai mult apetitul pentru investiții în jurul Timișoarei. Zonele în care proiectele noastre sunt amplasate oferă un acces facil către cele mai importante noduri de transport din vestul Europei şi sunt într-un proces de evoluţie constantă şi durabilă”, a explicat dr. Soormann. De asemenea, „din punct de vedere logistic, regiunea prezintă o serie de avantaje competitive care favorizează dezvoltarea în ritm susținut a afacerilor şi poate asigura forța de muncă necesară”, a mai precizat acesta.

Parcuri industriale

Pe cele 128 de hectare achiziţionate vor fi construite şi dezvoltate proiectele Sânandrei Industrial Park, Swiss Park Giarmata Mare, Timișoara Airport Industrial Park, Dudeștii Noi Industrial Park, Timişoara Airport Business Center şi Swiss Village (Orăşelul elveţian) Giarmata. Potrivit oficialilor companiei, cel mai avansat este proiectul de investiţie de la Sânandrei, în nordul Timișoarei, unde a fost

deja finalizată infrastructura (rețelele de apă, canalizare, curent electric, gaz, acces la DN 69 Timişoara-Arad şi la fiecare parcelă în parte din parc, drumuri betonate şi trotuare). Obiectivul se va întinde pe o suprafaţă de 10,5 hectare şi va cuprinde un număr de nouă parcele.

Timişoara Airport Industrial Park, proiectul ce se va construi lângă Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, se întinde pe o suprafaţă de 8 hectare şi va reprezenta o oportunitate unică pentru investitori, graţie poziţiei sale strategice. Faptul că este situat în imediata vecinătate a platformelor din incinta aeroportului, îi conferă un avantaj competitiv pentru dezvoltări logistice, dar şi pentru activităţi de servicii şi birouri.

“Eco Friendly Houses”

Cea mai mare suprafaţă de teren achiziţionată de elveţieni în Timiş va fi destinată construirii unei zone rezidenţiale cu totul deosebită, pe model occidental, din care, evident, nu vor lipsi casele “eco”. Denumit “Orășelul elvețian”, cartierul se va dezvolta în prima fază pe o suprafață de 21 hectare și care va fi apoi extins cu încă 83 de hectare. Oficialii companiei afirmă că, în prezent, au fost create un număr de 99 parcele pentru construcția de case, iar clienţii au de-acum posibilitatea de a alege unul din cele cinci proiecte de casă puse la dispoziție, astfel încât zona să se păstreze unitară.

De asemenea există posibilitatea achiziţionării şi de case gata construite, care beneficiază de sisteme ecologice și care folosesc energii regenerabile, în condiţiile în care “Orășelul elvețian” susține conceptul “Eco Friendly Houses”.

Ansamblul rezidențial are în componenţă și cinci zone de servicii în care se dorește construirea unui hotel, restaurant, grădiniță, magazin alimentar, precum și o suprafață de 5000 mp destinată zonelor de agrement care va include: parc, loc de joacă pentru copii, foișor pentru petreceri comune ale comunității, terenuri de sport (tenis, baschet, fotbal).

Centrul de Afaceri , în șantier WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Andrei POPOVICI, www.bizbrasov.ro

Anterior a fost semnat contractul de lucrări după ce licitaţia de desemnare a constructorului a fost blocată aproape un an, din cauza piedicilor cauzate de contestaţii.

Proiectul presupune construirea unei clădiri cu demisol, parter şi etaj, având o amprentă la sol de 10.409 metri pătraţi, o suprafaţă construită desfăşurată de 18.242 de metri pătraţi şi spaţii verzi pe 36.300 de metri pătraţi.

Clădirea va oferi antreprenorilor o sală de conferinţe, un amfiteatru, centru de informare şi documentare, spaţii expoziţionale, un restaurant tip cantină şi diverse săli de şedinţă. Conform proiectului, în exteriorul Centrului de Afaceri se va amenaja un parc multifuncţional tematic, de agrement, cu funcţiuni pentru experimente în domeniul energiei durabile. În acest parc se vor desfăşura şi activităţi de cercetare, susţinute de doctoranzii Universităţii „Transilvania“, dar şi evenimente expoziţionale.

Lucrările vor fi executate de firma buzoiană Integral SA, costul total al investiţiei fiind de 49.967.339,33 lei, cu tot cu TVA, jumătate din banii necesari fiind din fonduri europene, iar restul, cofinanţarea Primăriei Braşov.

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

Primăria Braşov a predat, la începutul lunii octombrie, amplasamentul constructorului şi a emis ordinul de începere a lucrărilor la Centrul de Afaceri Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri, care se va amenaja în zona Institutului Cartofului.

Centrul, unde vor fi atrase 70 de întreprinderi mici şi mijlocii şi vor fi create 128 de noi locuri de muncă, va fi unul regional, pentru toate cele şase judeţe din Regiunea Cen-

tru. Beneficiarii proiectului susţin că noul centru de afaceri din Bartolomeu va contribui la consolidarea economică şi la creşterea nivelului de trai al comunităţii locale din Braşov, dar şi din întreaga Regiune Centru, ţinând cont că investiţia a fost concepută pentru a adăposti funcţiuni multiple. Totodată, va fi amenajat un parc multifuncţional tematic de agrement, care va fi folosit şi pentru experimente în domeniul energiei durabile şi alte domenii conexe, activităţi de cercetare şi evenimente expoziţionale. Parcul este compus din zone verzi înierbate, plantaţii de arbori, plantaţii de vegetaţie arbustivă, dar şi alei nebetonate şi platforme pavate.

e Government of Romania and Romania’s largest oil and gas producer, OMV Petrom, have confirmed to present at the upcoming Romania Oil and Gas Conference which will take place on 18 – 19 November 2014 in Bucharest.

Marking its third edition, the event connects local and industry oil and gas experts to discuss latest industry developments, such as energy export routes, natural gas infrastructure, liberalisation of Romania’s energy market, onshore and offshore exploration and production, plus more.

Răzvan-Eugen Nicolescu, Minister Delengate for Energy, Government of Romania and Mihail Fâcă, Secretary of State, Ministry of Environment and Climate Change, Government of Romania will begin the conference with their welcoming addresses.

Mihnea Constantinescu, Ambassador-at-Large, Special Representative for Energy Security, Government of Romania and Gabriel Ionescu, Director Exploration Division,

OMV Petrom will also join the speaker line-up.

Participation from the Government of Romania is timely as the domestic energy sector is now a top 5 economic priority, with initiatives already in place to open the sector to more competition and investments whilst further liberalising the national economy. e Government is also seeking to raise royalties received from oil and gas production to at least 10% in a new framework that will be introduced in 2015.

Participation from OMV is also apt with the company recently discovering a new offshore oil reservoir in the Romanian Black Sea with a potential production of 1,500 – 2,000 boepd.

For more information or to view the full programme, visit www.romania-og.com Delegate registration closes on 18 November 2014. To register, please contact Andrew Miller on +44 (0) 207 596 5152 or email og@ite-events.com

Se vor crea 128 de locuri de muncă

Government of Romania and OMV Petrom presenting at Romania Oil and Gas Conference

19

20

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Campionii business-ului bănăţean

de Laura M. BONDRILĂ Foto: Constantin DUMA

Cea de-a 21-a ediţie a Topului Firmelor din Judeţul Timiş, a cărei gală s-a derulat la mijlocul lunii octombrie, a reunit aproape 6.000 de firme, pe podiumul de premiere urcând peste o mie de “campioane” ale business-ului din vestul României. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT).

Sărbătoarea business-ului bănăţean a reunit, vineri, 17 octombrie, sub eleganta cupolă a Centrului Regional de Afaceri din Timişoara aproape 800 de participanţi, pentru a celebra cea de-a 21-a ediţie a Topului Firmelor. Un adevărat spectacol de lumini, muzică şi culoare, Gala de Excelenţă în Afaceri i-a adunat laolaltă pe cei mai buni dintre cei buni din toate sferele business-ului bănăţean. Dintre cele aproximativ 23.500 de companii care au depus bilanţul contabil, conform unei metodologii unitare care îmbină criterii unice la nivel naţional care evidenţiază activitatea desfăşurată de companii în anul financiar precedent, un număr de 5.975 de

firme au îndeplinit aceste condiţii, intrând în competiţia de top. Dintre acestea, 1020 de finaliste au reuşit să se claseze pe locurile I, II şi III, în şase domenii de activitate (Cercetare-Dezvoltare şi High Tech; Industrie; Agricultură, Silvicultură, Pescuit; Construcţii; Servicii, Comerţ şi Turism), 198 de grupe (conform codurilor CAEN) şi 5 clase de mărime (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari şi întreprinderi foarte mari). “Ne mândrim că dintre firmele laureate, 160 sunt membre ale organizației noastre”, spunea în mesajul de bun enit preşedintele CCIAT, Georgică Cornu.

Topul exportatorilor, ca parte integrantă a topului firmelor, a recompensat cu trofee cele mai bune 10 firme pentru excelenţă în activitatea de promovare a produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele internaţionale. Succesul unei firme este deplin dacă aceasta este şi creativă. Astfel, unităţile de cercetare şi învăţământ şi unităţile de producţie care au dovedit un înalt grad de creativitate în domeniul lor de activitate, în baza datelor puse la dispoziţie de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, au primit Trofeul Creativităţii.

Aflat la cea de-a 6-a ediţie, Topul Instituţiilor de Învăţământ Superior vine să consfinţească locul şi rolul pe care universităţile timişene le deţin în elita învăţământului academic românesc. “Tenacitatea şi perseverenţa în afaceri sunt calităţile incontestabile ale celor 99 de firme care în ultimii patru ani s-au clasat pe primele trei locuri în top, recompensate cu Distincţia de Excelenţă. În egală măsură, fidelitatea și consecvenţa sunt meritele de necontestat ale celor 61 de firme care s-au menținut pe podium în ultimii șase ani şi care sunt distinse cu Trofeul de Excelenţă”, a mai spus Georgică Cornu, citându-l pe Alfred Tennyson, care spunea despre tenacitate că înseamnă „a năzui, a căuta, a găsi și a nu a ceda”. Acesta este și crezul care a condus firmele

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

timișene să ajungă în Top, adevărată carte de vizită a succesului în afaceri.

„Oscar” pentru campioni

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a organizat şi în acest an un spectacol de excepţie, cu ocazia celui mai important eveniment pentru mediul de afaceri din vestul ţării – Topul Firmelor, manifestare considerată un fel de “Oscar” pentru business. Gala a fost deschisă de un recital de excepţie, care a curprins partituri celebre în interpretarea Corului Operei Române din Timişoara. Pe parcursul a câtorva ore, într-o atmosferă strălucitoare, la propriu şi la figurat, invitaţii galei au mai avut parte şi de alte momente artistice deosebite puse în scenă de grupul studenţesc VOX CANTI al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, precum şi de îndrăgitul interpret de muzică uşoară Cătălin Crişan, care a susţinut un recital extraordinar. Unul dintre punctele spectaculoase din program a fost prezentarea tortului creat special pentru eveniment, pe fundalul artificiilor şi în ropotele de aplauze ale participanţilor la ceremonie. Firmele laureate au fost prezentate de binecunoscuta realizatoare TV Mirela Boureanu-Vaida. Între companiile care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului s-au numărat: Flextronics Romania SRL, Telco-PE SRL, ELMA Electronic SRL, Kathrein Romania, AEM SA, ITROM, Auto-Mec SRL, Elba SA, Banattika SRL, Alcatel Lucent Romania SRL, Datatim SA, Cramele Recaş SA, Mondial SA Lugoj şi multe altele. Premiate au fost şi cele patru mari universităţi timişene – Universitatea Politehnica, Universitatea de Vest, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului şi Universitatea de Medicină şi Farmacie - în cadrul secţiunii Topul Instituţiilor de Învăţământ Superior, aflat la a şasea ediţie. De asemenea, o categorie aparte de premiaţi au fost companiile distinse în cadrul secţiunii “Topul exportatorilor”, între care îi amintim pe Flextronics Manufacturing Europe, Continental Automotive Products, Delphi Packard, Procter & Gamble ş.a.

Totodată, un număr de 99 de firme care, în ultimii patru ani, s-au clasat pe unul dintre primele trei locuri în Top, au fost recompensate cu Distincţia de Excelenţă, iar 63 de firme care au reuşit să se menţină pe podium în ultimii şase ani au fost distinse cu marele premiu – Trofeul de Excelenţă. Îi nominalizăm aici pe: AEM SA, Agache SRL, Agil SRL, Agrigros SRL, Alcatel-Lucent Romania, All Cargo Expres SRL, Aquatim SA şi mulţi alţii. În plus, au fost acordate premii firmelor care au împlinit 20 de ani de activitate, adevăraţi supravieţuitori şi performeri, care activează în diverse sfere economice.

“Top al supravieţuitorilor”

Premiile sunt considerate adevărate echivalente ale Oscarurilor, în domeniul afacerilor, însă ediţia din acest an a fost una cu atât mai importantă cu cât – aşa cum spunea preşedintele CCIAT - a fost un adevărat top al supravieţuitorilor. „Cred că este un top al supravieţuitorilor pentru că această criză a afectat foarte multe firme şi, în special, pe cele cu capital românesc şi care lucrează în ţară”. Domnia sa nu a ocolit să vorbească şi despre problemele care macină de câţiva ani mediul de afaceri românesc, cu referire, în special, la cel din vestul ţării: “Sunt multe firme care au intrat în insolvenţă, firme care au intrat în faliment, firme care şi-au întrerupt activitatea, iar comisia de validare a topului a fost nevoită să scoată aceste firme”. Cu alte cuvinte, deşi există cert o revenire a mediului de afaceri, efectele crizei economice mai sunt încă resimţite la nivelul unor companii. Dacă unele dintre acestea nu au reuşit să depăşească criza, dispărând definitiv din peisajul economic, în schimb, există o serie de companii care au învins bătălia cu austeritatea. Între acestea există firme care au obţinut chiar şi două sau trei premii, dar şi companii care reuşesc să se menţină de ani de zile în top.

Potrivit şefului CCIAT, în metodologia întocmirii Topului Firmelor a fost introdus, ca o noutate pentru acest an, tocmai criteriul conform căruia firmele în insolvenţă, în faliment sau care şi-au întrerupt temporar activitatea nu au putut fi luate în considerare la întocmirea clasamentului.

O altă noutate absolută a fost recompensarea pentru Responsabilitate Socială cu Trofeul de Excelenţă a Fundaţiei CardioPrevent, pentru strategia de încurajare a unei vieţi sănătoase legată de activitatea fizică, alimentaţie şi aer nepoluat, precum şi prin susţinerea parteneriatului cu Primăria Timişoara pentru obţinerea titlului de "Healthy City", acordat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un alt moment special a fost acordarea unei Diplome aniversare companiei AZUR SA Timişoara, la împlinirea a 170 de ani de la înfiinţarea sa de către familia Farber, a cărei istorie de viaţă a fost şi va rămâne parte integrantă din istoria Banatului.

Diplomele şi trofeele au fost înmânate, într-o atmosferă de mare ţinută, emoţionantă, de prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, precum şi de personalităţi ale mediului de afaceri, academic, diplomatic şi, nu în ultimul rând, conducerea camerei de comerţ timişene, organizatorul galei.

21

22

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vasile Onofrei: “Oportunități există”

Vasile Onofrei conduce Consulatul Onorific al Republicii Austria la Timișoara și detaliază intențiile companiilor austriece în zona Banat.

A consemnat Nicolae POP Care sunt principalele activități derulate de dvs. și Consulatul pe care-l conduceți?

Activitățile în susținerea comunității austriece de business se derulează împreună cu Biroul Consilierului Comercial al Ambasadei Austriei și cu Ecoplus Timișoara, agenția economică a Landului Niederoesterreich care au atribuții specifice de susținere a mediului de afaceri austriac în România. Consulatul realizează informări privind oportunitățile de afaceri, constituie interfața între autorități administrative și furnizează informații juridice cu caracter general.

Cum este percepută România în general și zona Banatului în special de către oamenii de afaceri austrieci?

Zona Banatului și zona de vest a României care face parte din aria consulară au reprezentat și reprezintă oportunități de investiții și servicii în industria de prelucrare, construcții de drumuri, transport, agricultură, energie regenerabilă, servicii turistice.

Ce sfaturi puteți să dați autorităților române, din administrația centrală sau locală, ca urmare a discuțiilor

cu investitorii austrieci, pentru a crește nivelul colaborării economice româno-austriece?

O predictibilitate și stabilitate mai mare din punct de vedere fiscal și legislativ, rezolvarea problemei cadastrului, tribunale comerciale cu termene de judecată mult mai scurte, diligența sporită în rezolvarea problemelor punctuale ale firmelor (licențe, autorizații etc.).

Considerați că există anumite priorități ale investitorilor austrieci în legătura cu dezvoltarea de afaceri în Banat în perioada următoare?

Energie regenerabilă, agricultură, turism, industria lemnului. Consider că s-au adaptat foarte bine realității din România societățile de asigurări, societățile bancare, OMV, societățile din industria lemnului și agricultură.

Ce măsuri de ordin politic ar trebui întreprinse de cele două țări în vederea consolidării relațiilor comerciale?

Relațiile politice dintre cele două țări sunt de foarte bună factură. Un schimb mai intens de informații și oportunități ar putea duce la dezvoltarea și consolidarea relațiilor comerciale dintre cele două țări.

”Dunărea de Jos”, primul Consorțiu de Clustere din Regiunea de Sud- Est

Parcul Industrial din Galați, Asociația Clusterelor din România- Clustero, APITSIAR, împreună cu cele două Universități din Galați ”Danubius” și Dunărea de Jos”, au facilitat constituirea Primului Consorțiu de Clustere din Regiunea de Sud- Est - Consorțiul ”Dunărea de Jos”. Evenimentul a avut loc pe 8 octombrie, la Galați.

“Scopul constituirii acestui consorţiu este acela de a contribui prin mijloace preponderent economice la dezvoltarea economică, socială şi culturală a întregii zone geografice în care clusterele membre activează. Parcul Industrial din Galați este principalul promotor al acestui proiect, unul din rolurile sale fiind acela de a susține transferul tehnologic între mediul academic și mediul de afaceri”, a spus dr. ing. Costică Voicu, Director General Industrial Parc Galați.

Consorțiul a fost constituit din cele 5 clustere ale Regiunii de Sud-Est, și anume CLUSTERUL REGIONAL ”PENTRU SĂNĂTATE DUNĂREA DE JOS”, reprezentat prin ASOCIAȚIA ”SMURD” GALAȚI, CLUSTERUL REGIONAL ”GREEN SOLUTIONS LOW DANUBE”, reprezentat prin ASOCIAȚIA REGIONALĂ PENTRU ENERGIE ȘI MEDIU DUNĂREA DE JOS (R.A.E.E. -LOW DANUBE) din Galați, CLUSTERUL MEDGREEN, reprezentat prin Asociaţia „Cluster pentru promovarea afacerilor specializate în ecotehnologii şi surse alternative de energie – MEDGreen (Regiunea Sud-Est şi Regiunea Bucureşti-Ilfov)”, din Medgidia, CLUSTERUL ”TRADIȚII MANUFACTURĂ VIITOR”, reprezentat prin ASOCIAŢIA „TRADIŢII MANUFACTURĂ VIITOR” (TMV) din Focșani, CLUSTERUL ”ROMANIAN RIVER TRANSPORT”, reprezentat prin UNIUNEA PORTURILOR INTE-

RIOARE ROMÂNEȘTI (UPIR) din Galați și ASOCIAȚIA CLUSTERELOR DIN ROMÂNIA - CLUSTERO. Evenimentul a avut loc odată cu organizarea Primului Simpozion dedicat Inovării la Galați și aniversarea a 60 de ani de la înființarea Facultății de Mecanică Galați.

Printre câștigătorii medaliei de aur a salonului de inventică s-au numărat și doi dintre membrii clusterelor: Electronic Doctor din cadrul clusterului ”Pentru Sănătate Dunărea de Jos” și Ecohornet din cadrul clusterului ”Medgreen”.

Printre personalitățile ce au susținut și participat la constituirea Consorțiului ”Dunărea de Jos” s-au numărat Ministrul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Florin Nicolae Jianu, Președintele Asociației Clusterelor din România, Daniel Coșniță, și Secretarul General al Asociației Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România, Traian Bărbat. S-a făcut astfel un pas în stabilirea unor noi punți de legătură între factorii decisivi în dezvoltare, regiunii de Sud-Est a României.

“Clusterele reprezintă un potenţial valoros de creştere pentru regiune, deoarece sunt instrumente eficiente pentru impulsionarea avansului tehnologic, a competitivităţii şi a dezvoltării economice”, a spus Costică Voicu, Director General Industrial Parc Galați.

Toamna economiei austriece WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AUSTRIEI

23

Și în acest an, Secția Comercială a Ambasadei Austriei la București a organizat, pentru a cincea oară, tradiționala recepție de toamnă a economiei austriece. Evenimentul a fost dedicat comunității austriece de business din România și partenerilor locali, precum și reprezentanților autorităților și firmelor românești.

de Ionuţ OPREA

Având ca motto „Aus´gsteckt is“, evenimentul a fost nu numai un bun prilej de networking, ci și o ocazie de a savura specialităţi culinare și băuturi din Austria și România de la bufetul Heurigen. După discursul de deschidere al gazdei susținut de Rudolf Lukavsky, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei la București, au adresat câteva cuvinte de deschidere invitații de onoare ai evenimentului, respectiv Secretarul de Stat în Ministerul Economiei Maricel Popa şi Michael Schwarzinger, Ambasadorul Austriei în România.

Cu acest prilej au fost transmise ambasadorului Dr. Michael Schwarzinger şi soţiei sale, Rosemaria, mulţumiri pentru sprijinul oferit economiei austriece în România în cei patru ani de mandat, iar pentru viitor, toate urările de bine atât pe plan profesional cât şi pe cel personal. Reprezentanți ai firmelor austriece din România și partenerii lor locali au avut posibilitatea ca în cadrul acestui eveniment de networking să facă schimb de experiență și de informații și să poarte discuții cu autoritățile locale și cu reprezentanți ai societății politice și economice. Evenimentul a avut loc în grădina Secției Comerciale a Ambasadei Austriei la București, iar vremea frumoasă precum și muzica clasică, cea live oferită de cântăreaţa Mona Sora din România, au contribuit la crearea bunei dispoziții. Aproape 300 de invitați au putut savura atât muzica live cât și bufetul variat cu preparatele tradiționale austriece și românești.

La eveniment au participat și alţi reprezentanți de onoare ai Guvernului României, precum Aurelia Cristea, Ministru Delegat pentru Dialog Social, secretarul de Stat Peter Tamas Nagy din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alături de reprezentanţi din Parlamentului României, ai Biroului Primului Ministru, din Ministerul Economiei, din Ministerul Educaţiei, din Ministeriul Mediului şi din Ministerul de Externe, precum şi Aurelian Gogulescu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Prahova, și reprezentanți ai altor diverse ambasade.

Marți, 21 octombrie, E.S. Ambasadorul Gerald Reiweger a înmânat Preşedintelui Traian Băsescu scrisoarea de acreditare. În cadrul dialogului cu Gerhard Reiweger, Ambasadorul Republicii Austria în România, Preşedintele Traian Băsescu a subliniat relațiile bilaterale foarte bune dintre cele două țări, exprimându-şi speranța intensificării cooperării economice, la nivelul schimburilor comerciale şi al investițiilor.

Austria este unul dintre principalii parteneri economici ai României, fiind pe locul II în clasamentul investitorilor străini, după capitalul investit, şi pe locul VIII în clasamentul partenerilor comerciali. În anul 2013, volumul schimburilor româno-austriece a înregistrat o creştere cu 2,21% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, din care exportul a crescut cu 14,36% (locul 11, pondere: 2,37%), iar importul a înre-

gistrat o diminuare de -3,26% (locul 7, pondere: 4,00%). Ponderea în total este de 3,23%, Austria ocupând locul 8 în topul partenerilor comerciali ai ţării noastre. Conform datelor statistice ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 ianuarie 2014, numărul societăţilor române cu capital austriac s-a ridicat la 6.687 societăţi (pondere 3,50%), cu un capital total investit (investiţii directe) de 4,951 miliarde de euro (locul 2, pondere 14,59%). În cursul anului 2013, numărul societăţilor cu capital austriac s-a majorat cu 225 societăţi mixte noi, iar capitalul înregistrat s-a majorat cu 293,7 milioane de euro. Principalele domenii în care s-a investit sunt: 42,8% - industria extractivă şi prelucrătoare; 29,4% - sistemul bancar, intermedieri financiare şi asigurări; 9,7% - energie electrică şi termică, gaze şi apă; 6,9% construcţii; 3,4% - comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparare autovehicule.

Macromex dezvoltă cel mai mare High-Bay din Europa

24

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În primăvara anului 2013, Macromex a demarat la Câmpia Turzii construcția unuia dintre cele mai complexe proiecte logistice din România. Acesta a fost inaugurat oficial la mijlocul lunii septembrie a acestui an. Tot din acest an este funcţional centrul de distribuție Edenia Distribution Center, denumit după cel mai important brand de produse congelate deținut de Macromex. de Codrin PÂRCĂLAB Există două elemente principale care fac ca acest centru de distribuție să fie un proiect unic în România, şi anume designul inovativ, prin construcția complexului, care include cel mai înalt depozit de frig de tipul High-Bay din Europa, și eficiența ridicată, datorată tehnologiilor ultra-moderne din interior.

Locația centrului de distribuție este una strategic aleasă, Câmpia Turzii, un nod important cu conexiuni directe atât către zona de nord-vest a României, cât și către marile orașe din nord-vestul Europei. Această poziționare permite livrarea produselor în cele mai importante piețe din Europa în aproximativ 24 de ore.

Depozitul High-Bay, una dintre cele mai importante zone ale complexului logistic, are o înălțime de 42 m și 16 nivele de depozitare, cu o capacitate de stocare de 15.560 de paleţi. Este unicul depozit High-Bay cu temperatură controlată din România și este complet automatizat. Trei macarale automate, speciale, adaptate la condițiile de temperatură, echipate cu camere cu vedere de noapte, deservesc non-stop locațiile depozitului.

Ele sunt de 5 ori mai eficiente decât stivuitoarele clasice. Întreaga construcție ocupă o suprafață de 6.900 mp, are o capacitate de stocare de 17.000 paleţi și este formată din mai multe zone cheie: depozitul High-Bay, zona de depozitare pentru paleţi, zona de picking, zona de triere și expediție paleţi. În toate aceste spații se operează la o temperatură constantă de -24 OC, asigurându-se astfel păstrarea lanțului de frig pe întreg fluxul operațional. În proiectarea acestei construcții s-a avut în vedere, pe lângă eficientizarea proceselor logistice, și reducerea consumului și minimizarea impactului asupra mediului. Astfel, o parte din energia necesară operării întregului depozit provine de la panourile solare aflate în imediata vecinătate a complexului. De asemenea, având în vedere importanța păstrării temperaturii

scăzute din interior, s-au folosit soluții de izolare de înaltă calitate.

Proiectul a avut la bază conceptul unui expert logistic internațional, iar partenerul principal pe partea de construcție a fost ACI Cluj. Complexul are o structură modulară, special concepută pentru a acomoda extinderi ulterioare.

Investiția totală, care s-a ridicat la suma de 17 milioane de euro, a fost susținută din resurse proprii însoțite de o finanțare acordată de către BCR. Este o investiție binevenită atât pe plan economic, cât și pe plan social, Câmpia Turzii fiind o regiune cu un potențial extrem de mare în ceea ce privește forța de muncă calificată. Peste 500 de oameni au fost implicați în procesul de construcție al complexului logistic din Câmpia Turzii și au fost create mai mult de 100 de locuri de muncă directe și indirecte.

Edenia Distribution Center are ca scop principal stocarea și distribuirea în zona de nord-vest a produselor din portofoliul Macromex, inclusiv cele produse la fabrica de pâine congelată La Lorraine, aflată în același parc industrial.

Finalizarea proiectului Edenia Distribution Center creează, de asemenea, condițiile pentru consolidarea unui pol logistic în zona de nord-vest a României - județul Cluj, care va avea ca rezultat intensificarea activităților de producție și a celor comerciale din zonă, permițând firmelor din industria alimentară, retail și transport să-și îmbunătățească afacerile într-un mod sustenabil.

Macromex activează de 20 de ani pe segmentul produselor cu temperatură controlată. Compania are în portofoliu o serie de branduri proprii, Edenia - brandul multi-categorie de produse congelate de o calitate superioară, lider pe segmentul premium, La Strada - brandul care a adus moda în industria înghețatei, devenind prima înghețată prêt-à-porter din lume, Corso înghețata cool a noii generații. Gama de produse este întregită și de alte branduri proprii Macromex - Gruia, Azuris, Casa Gruia, dar și de brandurile partenere - La Lorraine, Dr. Oetker, President, Akadia, Philadelphia, Farm Frites, Mars.

Contabilii Ecoconsult, cei mai buni din Mureş WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSULTANŢĂ

25

Pentru al treilea an consecutiv, societatea Ecoconsult SA Târgu-Mureş a fost distinsă cu premiul special al anului 2014 de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Mureş. Acordarea premiilor către cele mai bune societăţi de contabilitate a avut loc la sediul CECCAR Mureş.

de Alex TOTH

Premierea a fost făcută de Maria Pop, director executiv al CECCAR Mureş, care a anunţat şi societăţile aflate pe podium. Astfel, pe locul secund în Topul local al celor mai bune societăţi membre ale CECCAR se situează Duolexacont SRL Târgu-Mureş, iar pe locul trei Pro Strategy Expert Contab SRL Târgu-Mureş şi Cont House SRL Sighişoara. „Filiala noastră are în evidenţă 1.140 de membri, din care 144 sunt societăţi comerciale. Premiile sunt acordate sub formă de trofee şi diplome, criteriile de acordare fiind următoarele: în ultimii trei ani, societatea să aibă activitate, să aibă viză de exercitare a profesiei, nivelul cifrei de afaceri, numărul de clienţi şi diversitatea activităţii”, a precizat Maria Pop. „Au fost premiate societăţile de expertiză contabilă care s-au evidenţiat în cadrul muncii pe care o desfăşoară”, a completat Dănilă Buculeu, preşedintele CECCAR Mureş.

Organizarea, cheia succesului

Administratorul societăţii Ecoconsult SA Târgu-Mureş, Todor-Soo Ignaţie, a dezvăluit, pe scurt, care este secretul succesului precum şi satisfacţiile profesiei de contabil. „Ne desfăşurăm activitatea într-o societate organizată, avem şase angajaţi şi este foarte normal ca un colectiv să producă mult mai mult decât o persoană, într-un cabinet. Consider că acest fapt e determinant, că facem totul ca o afacere şi nu

ca o prestaţie simplă”, a explicat Todor-Soo Ignaţie. „Satisfacţiile profesiei de contabil sunt relativ puţine deoarece se plăteşte destul de slab această muncă. În schimb, satisfacţia principală a meseriei de contabil este că îţi impune să fii la zi cu tot ce apare în legislaţia fiscală în special şi cu normele care reglementează activitatea contabilă”, a mai punctat Todor-Soo Ignaţie.

Diplome pentru cei mai activi contabili

În cadrul aceleiaşi întâlniri, membrii CECCAR Mureş au fost felicitaţi de Ioan Matei - directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, Adela Banu - şef adjunct Inspecţie fiscală, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, şi Radu Bălănean - vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor IMM din Regiunea Centru.

De asemenea, Dănilă Buculeu a acordat diplome de merit celor mai activi membri de la nivelul filialei CECCAR Mureş: Ramona Neag, Tatiana Dănescu, Viorica Pârlea, Ercsei Francisc Iosif, Mircea Mera, Adina Roxana Frăţilă, Emil Moldovan, Kiss Ilona, Nagy Iuliana, Rodica Maria Bumbu, Domahidi Katalin, Zitsmoud Tunde, Keresteszi Ana şi Gal Elisabeta.

Cifre 30 hectare teren 180000 mp suprafață utilă 10 mil. euro valoarea investiției Facilități fiscale pentru clienți

Stadiu: Drumuri de acces, parcări, trotuare, parcele: 70%.

Finalizare: Primăvară 2015

Constructori: ARL Cluj - Strabag și Serbis

Parc Industrial Bistrița Sud Infrastructură (canalizare, apă, electricitate, gaz): 60%.

Beneficiari: Consiliul Local Bistrița Năsăud

Contact: Business Park Bistrița Sud SRL Tel.: 0744-772 139 office@bizpark.ro ; www.bizpark.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

Jupânu`, de 20 de ani pe masa bistrițenilor

27

de Bianca SARA

Anul acesta, Agro Invest Prod, liderul pieței de carne și preparate din carne din Bistrița-Năsăud sărbătorește 20 de ani de la înființare. Cei 20 de ani au fost marcați alături de consumatori prin evenimentul „Toamna bucatelor de la Jupânu`”, care a ajuns anul acesta la ediția cu numărul VII. De la o mică carmangerie, Agro Invest Prod a ajuns să cucerească piața județului și să facă din bucatele preparate alimente nelipsite de pe masa bistrițenilor. Produsele proaspete și diversificate produse de Jupânul se regăsesc în farfuriile bistrițenilor de 20 de ani.

Agro Invest Prod a pus bazele a două branduri cunoscute în Bistrița-Năsăud. Este vorba despre Jupânu` și Bistricior, care produc semipreparate, produse fier-afumate, produse din porc de casă sau afumate în mod tradițional.

Povestea companiei începe în anul 1994 cu deschiderea unei mici carmangerii, a unui magazin de desfacere a cărnii și preparatelor din carne. De-a lungul timpului, compania a reușit să depășească cu succes provocările mediului economic românesc și a reușit să se impună pe piața locală și datorită investițiilor în tehnologie performantă.

Anul 2008 a fost unul important pentru activitatea Agro Invest Prod. Atunci activitatea de abatorizare s-a mutat în unul dintre cele mai moderne abatoare mixte de bovine, ovine și porcine din țară. Tot atunci s-a creat personajul cu aer de măcelar medieval „Jupânu`” care apare și pe eticheta produselor și a avut loc prima sărbătoare a acestui măcelar numită „Toamna bucatelor de la Jupânu`”. În momentul de față, compania bistrițeană are 14 magazine deschise în Bistrița-Năsăud dar și în județele limitrofe. În 2013, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 95,8 milioane de lei, în creștere cu 14 milioane de lei comparativ cu anul 2012.

Profitul însă este în scădere, de la 202 de mii de lei cât se înregistra în 2012 la 158.157 de lei în 2013. Numărul de angajați a crescut și el de la 136 în 2012 la 168 în 2013.

Cei 20 de ani de existență au fost marcați la Bistrița printr-un eveniment dedicat tot consumatorilor. Agro Invest Prod a adus în centrul istoric al municipiului preparatele sale cele mai

îndrăgite, iar evenimentul a fost presărat cu concursuri, dar și concerte de muzică populară.

Anul acesta „Toamna bucatelor de la Jupânu`” a ajuns la ediția a VII-a și a transformat pentru prima dată pietonalul Liviu Rebreanu în raiul gurmanzilor.

Spre deosebire de alte companii care folosesc personaje fictive pentru a-și promova produsele, Agro Invest Prod s-a inspirat tocmai din bucătăria Hotelului Castel Dracula.

Cel care apare pe etichetele produselor și care întreține atmosfera la evenimentele anuale organizate de Agro Invest Prod este Nicolae Forfotă, care lucrează ca bucătar la Hotel Castel Dracula încă din 1992.

Nicolae s-a transformat dintr-un bucătar iscusit în Jupânul care recomandă an de an produsele care-i poartă imaginea. Nu a renunțat însă nici la preparate, implicându-se inclusiv în realizarea rețetelor produselor Jupânu`. Acesta a dezvoltat o rețetă de kaiser și una de mușchi file umplut care au urcat în scurt timp în topul preferințelor consumatorilor.

Agro Invest Prod este parte a grupului de firme din care fac parte Hotelul Coroana de Aur, care anul acesta a sărbătorit 40 de ani de la înființare, Hotelul Castel Dracula, prezent pe piața serviciilor hoteliere de peste 31 de ani, Hotelul Codrișor și fabrica de procesare carne Combis, cu o capacitate de producție de peste 14 tone/zi.

Ioan Moldovan, administratorul grupului, a ocupat în 2013 poziția 296 în Topul Forbes al celor mai bogați români, cu o avere estimată la 12 milioane de euro.

28

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Profesionalism şi excelenţă în business Topul firmelor arădene,

de Sorin TROCAN

În Topul firmelor arădene, 1.503 societăţi comerciale se situează în primele 10 locuri ale clasamentului. Cele mai bune rezultate în afaceri au fost obţinute în domeniul Serviciilor, urmat de cele din Industrie, Comerţ şi Turism. În anul financiar 2013, firmele prezente în clasament au realizat o cifră de afaceri de 3.571 milioane de euro.

Unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale economiei arădene este Topul firmelor, care premiază performanţele obţinute în afaceri de agenţii economici care activează pe raza judeţului. Ierarhizarea se realizează după o metodologie unică, având ca punct de plecare datele obţinute de la Finanţe. „Competiţia este cheia progresului. Sub acest slogan, de peste 20 de ani, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad organizează Topul Judeţean al Firmelor, locul unde promovează şi premiază elite. Topul Firmelor este un barometru al situaţiei economice locale, fiind oglindită activitatea societăţilor comerciale care au înregistrat cele mai bune rezultate din punct de vedere economic, în anul financiar anterior”, a declarat arh. Gheorghe Seculici, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Festivitatea de premiere a elitelor economiei arădene a avut loc la Complexul Expo Arad International. Participarea a fost una de excepţie, gazdele pregătind, pe lângă premierea propriu-zisă, şi o serie de surprize pentru cei prezenţi.

Metodologia după care a fost realizat Topul firmelor arădene a fost una extrem de concretă. „Ca preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad sunt onorat să reprezint un mediu de afaceri prosper care, an de an, dă dovadă de profesionalism şi excelenţă în business, la cele mai înalte cote. Clasamentul premianţilor a fost furnizată de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, în baza unui regulament aplicat unitar, în toată ţara. Potrivit rezultatului financiar pe care agenţii economici l-au declarat la 31 decembrie 2013, 1.503 societăţi comerciale se situează în primele 10 locuri ale clasamentului.

Domeniul cel mai reprezentativ este cel al Serviciilor, cu un număr de 458 de societăţi comerciale, urmat de Industrie cu 389 şi la mică distanţă de Comerţ şi Turism cu 368 de reprezentanţi. Anul 2013 a fost un an bun pentru Agricultură, Piscicultură şi Pescuit cu un număr de 115 agenţi economici în clasament, urmat de Cercetare, Dezvoltare şi High-Tech cu 61 de societăţi. În anul financiar 2013, firmele prezente în clasament au realizat o cifră de afaceri de 3.571 milioane de euro”, a declarat arh. Gheorghe Seculici, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Premii în premieră

Festivitatea din acest an a avut şi câteva elemente în premieră. Având în vedere situarea judeţului Arad la marginea de vest a ţării, pe principala rută de legătură a României cu Europa, a fost acordată o atenţie specială firmelor care se ocupă de importuri. „Pentru prima dată în istoria Topului Firmelor, au fost premiaţi cei mai mari 10 importatori, în conformitate cu criteriile de clasificare pe care le prevede metodologia în vigoare. Topul Exportatorilor, reintrodus la ediţia anterioară, va evidenţia cei mai importanţi agenţi economici din domeniu”, a declarat arh.

Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Continuând tradiţia, şi în acest an au fost acordate distincţii de excelenţă, care au vizat firmele cu rezultate deosebite pe o perioadă mai mare de timp. Astfel, s-a căutat evidenţierea meritelor celor care au înţeles că derularea unei afaceri de succes necesită abordarea unei strategii cu rezultate întinse pe un termen mai lung. Nu în ultimul rând, s-a dorit şi stimularea altor oameni de afaceri să aspire spre un asemenea titlu în viitorii ani. „117 societăţi au meritul Distincţiei de Excelenţă pentru clasarea în ultimii trei ani consecutivi în primele trei locuri ale clasamentului Topul Firmelor, iar 175 de agenţi economici vor fi răsplătiţi cu Trofeul de Excelenţă pentru clasarea în primele trei locuri în ultimii cinci ani consecutivi. 63 de companii din judeţ au reuşit performanţa de a se regăsi în Topul Naţional al Firmelor şi vor fi premiate în cadrul evenimentului de gală organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Transmit sincere felicitări tuturor celor care au reuşit deosebita performanţă de a fi prezenţi în Topul Firmelor 2013, locul unde se întrunesc agenţii cu cele mai notabile rezultate financiare pe parcursul unui an. Clasarea pe oricare dintre locurile Topului este o performanţă, iar cei care ocupă podiumul reprezintă elita învingătorilor într-o „arenă” economică atât de dificilă”, a declarat arh. Gheorghe Seculici, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Afacere pornită din Ardeal şi extinsă în trei ţări WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

29

de Liliana BRAD

În anul 2004, trei prieteni au fondat firma Ascent Group, un integrator de servicii. După zece ani are birouri în Sibiu, Braşov, Bucureşti şi în alte trei ţări din regiune. În acest an, Ascent Group a fost premiată la Topul firmelor arădene. Despre firmă ne-a vorbit mai multe Adela Cristea, managerul companiei.

Ce înseamnă pentru Ascent Group acest premiu?

Acest premiu care ne onorează este o recunoaştere a activităţii pe care o derulăm deja de mulţi ani aici, la Arad.

Pe noi ne bucură pentru că grupul nostru de firme, de fapt, e un grup românesc de firme, a pornit din Arad şi are în momentul de faţă birouri în Sibiu, Braşov, Bucureşti şi inclusiv în alte trei ţări din regiune. Poate este unul dintre cazurile de firme în care reuşim să arătăm faptul că poţi porni de la Arad şi să dezvolţi o afacere regională. Aşa că ne bucură faptul că munca pe care am făcut-o în anii aceştia ne-a fost recunoscută, că suntem aici alături de cele mai importante firme din judeţul Arad şi că inclusiv în domeniul nostru, al serviciilor, este premiată performanţa, pentru că eu cred în calitatea serviciilor.

Cum a primit piaţa asemenea propuneri de afaceri?

Firmele străine poate sunt mai apropiate de parteneri în consultanţă, dar firmele româneşti sunt mai puţin pregătite?

E foarte adevărat, tendinţa asta încă se menţine. Poate că şansa noatră a fost tocmai faptul că în zona de vest a ţării există companii străine, iar clienţii noştri, la început, au fost tocmai aceste companii, companiile multinaţionale care cunosc din ţările de unde provin aceste servicii şi aveau nevoie de ele şi în România. În timp, noi am încercat să ne apropiem şi de societăţile româneşti, tocmai pentru că am vrut să le ajutăm să îşi crească performanţa. Eu cred că în România nu vom avea o economie sănătoasă până când nu vom avea un mediu antreprenorial local sănătos. Aceste companii străine mari sunt extrem de importante pentru noi, dar în acelaşi timp nu au legătură foarte mare cu spaţiul în care ne aflăm şi există în orice moment riscul ca ele să se relocheze într-o altă zonă, unde au o profitabilitate mai mare. În aceste condiţii, eu cred că România trebuie să pună foarte mare accent pe creşterea unui business local, sănătos.

Eu consider că avem un rol important prin serviciile de formare pe care le prestăm, pentru că noi ajutăm managerii companiilor româneşti să devină mai eficienţi şi am făcut un efort conştient să ne apropiem de companii româneşti.

Chiar dacă şi astăzi ponderea mare a clienţilor noştri sunt companii străine, eu cred că am reuşit mult să creştem, să contribuim la dezvoltarea antreprenoriatului local şi al managementului local.

Aţi accesat fonduri europene, chiar în domeniul formării. Cum îi veţi ajuta pe tineri să-şi găsească jobul potrivit?

Practic e un început şi pentru noi. Am accesat în acest an o linie de finanţare pe resurse umane pentru consilierea tinerilor, a elevilor din şcolile arădene. Am plecat de la o nevoie din piaţa muncii, faptul că elevii termină şcoala şi nu sunt orientaţi spre profesii. Noi am încercat să aducem expertiza

noastră din piaţa muncii şi să facem cursuri de formare cu ei, să facem consiliere, să le organizăm stagii de practică. Nu e uşor, e o experienţă nouă. Absorbţia de fonduri europene e lentă, nu doar pentru că oamenii nu ştiu cum să aplice, ci pentru că procedurile sunt extrem de greoaie, e foarte multă birocraţie. Noi am intrat cu mult elan în proiectul acesta şi pe parcurs am avut şi momente în care poate ne-am dorit s-o fi făcut doar ca voluntariat, pentru că trebuie să facem atât de multe raportări pentru lucruri pe care le-am făcut în realitate, să demonstrezi cu atât de multe documente, încât uneori devine chiar o frână. Dar este o experienţă din care eu cred că învăţăm şi până la urmă trebuie să ne concentrăm pe finalitate, iar finalitatea proiectului în cazul nostru sunt 400 de copii pe care îi vom ajuta să îşi găsească un loc de muncă şi să îşi găsească probabil o direcţie în piaţa muncii.

Ce planuri de viitor aveţi?

Curajoase! Noi, pe lângă consolidarea a ceea ce am reuşit să construim în aceşti ani, dat fiind că în ultima perioadă am simţit din nou un trend de creştere în economie, vrem să ne reluăm planurile de extindere, care înseamnă deschiderea şi a unor alte noi birouri, atât în România, cât şi în alte ţări din Europa de Est. Dorim aceasta tocmai pentru a avea o acoperire regională şi a da acestui business o expunere internaţională, exact pe ideea că noi credem că, inclusiv pornind de la Arad, poţi să ai impact economic şi în afara oraşului tău.

Investeşte în eficienţa energetică a clădirilor

30

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primăria din Alba Iulia îşi propune ca în următorii ani să acceseze mai multe proiecte europene prin care să reabiliteze termic câteva mii de locuinţe în oraş. Municipalitatea a semnat în octombrie contractul de finanţare pentru un prim proiect prin care vor fi reabilitate termic trei blocuri din Alba Iulia. de Dan LUNGU

Primăria municipiului Alba Iulia şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru au semnat în luna octombrie un proiect prin care, cu fonduri europene, vor fi reabilitate termic trei blocuri de locuinţe din municipiu. Proiectul ce prevede „Creşterea performanţei energetice a unor blocuri de locuinţe din Municipiul Alba Iulia” are o valoare totală de 2,77 milioane lei, din care 1,44 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă solicitată, iar diferenţa dintre cele două sume reprezintă cofinanţarea asigurată de către beneficiarii proiectului.

Fondurile sunt solicitate pentru reabilitarea a 264 de apartamente amplasate în şase scări ale unor blocuri de pe Bulevardul Transilvaniei, respectiv Bl. 16, Bl. 18 şi Bl 20. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a locatarilor şi implementarea cu succes a acestui proiect de investiţii, Primăria Alba Iulia a estimat ca sunt necesare 9 luni de activitate. Din fondurile alocate se vor executa lucrări de termoizolare pereţi exteriori, termo-hidroizolare terasa, înlocuire tâmplărie în apartamente şi casa scării, lucrări de demontare şi remontare instalaţii de pe faţada clădirii, lucrări de refacere finisaje anvelopă-copertină, lucrări de reparaţii ale faţadelor. De asemenea, proiectul mai prevede ca în zonele ce prezintă un potenţial pericol de desprindere, de exemplu zona băilor sau plăcile balcoanelor, să se efectueze lucrări conexe şi totodată să se realizeze trotuarele.

Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat că schema de finanţare pentru reabilitare înseamnă ca toate costurile să fie împărţite şi suportate în procent de 60% de Uniunea Europeană, 20% Consiliul Local şi 20% cetăţeanul.

Potrivit edilului în medie, suma se ridică la 2.500 de lei pentru fiecare proprietar de apartamente. „Acest proiect elaborat de Primăria municipiului Alba Iulia face fericiţi locatarii a 264 de apartamente din cele 3 blocuri situate pe Bulevardul Transilvaniei. Sunt mulţumit că fondurile europene sprijină, în mod direct, calitatea vieţii cetăţenilor din Alba Iulia, precum şi cea a factorilor de mediu. Prin soluţiile tehnice propuse de proiectantul lucrărilor de reabilitare, locatarii vor beneficia de o reducere a facturilor la energie de aproximativ 45%, economii care vor îmbunătăţi nivelul de trai al celor care locuiesc în aceste blocuri. În egală măsură, confortul şi siguranţa locuirii sunt acompaniate de îmbunătăţirea esteticii ansamblului locativ aferent uneia din cele mai populate zone din municipiu”, a declarat Mircea Hava.

Hava a mai spus că, în următorii ani, administraţia din Alba Iulia şi-a propus să reabiliteze termic aproape 10.000 de locuinţe din municipiu, în special vechile blocuri construite înainte de 1989. Edilul a explicat că în această perioadă administraţia locală pregăteşte o analiză privind imobilele care au nevoie de reabilitare şi totodată va informa şi consulta locuitori cu privire la aceste viitoare proiecte. „După ce am modernizat străzile, după ce am restaurat

Cetatea nu putem să ne oprim. Fondurile de la Uniunea Europeană sunt o oportunitate şi împreună cu specialişti din primărie am stabilit că prioritară ar trebui să fie în următorii ani reabilitarea termică a blocurilor vechi”, a mai spus Hava.

Fonduri europene pentru reabilitare termică

Proiectul promovat de administraţie este cofinanţat din bugetul Programului Operaţional Regional, derulat la nivel regional de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, prin măsura 1.2. – Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe.

Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, a declarat că la nivel regional sunt disponibile pentru astfel de proiecte 9,55 milioane de euro fonduri nerambursabile.

Potrivit acestuia, la nivelul Regiunii Centru, un număr de 14 proiecte au fost depuse din decembrie 2012 spre finanţare nerambursabilă pe acest domeniu.

Simion Creţu a precizat că 7 proiecte au fost contractate până în prezent, fiind alocate reabilitării de locuinţe 5,3 milioane euro din fonduri nerambursabile. În prezent, ADR Centru are două proiecte în etapa precontractuală, iar contractele de finanţare urmează a se semna in perioada următoare. „Prin această schemă de finanţare sunt vizate blocurile construite în perioada 1950 – 1990, ce au un regim minim de înălţime de minim P+3, iar în cazul acestui proiect depus de Primăria Alba Iulia, avem trei blocuri de zece etaje, subsol şi parter”, a declarat Simion Creţu, director general ADR Centru.

32

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ultimii cultivatori de tutun

Tutunul se întindea în Bistrița-Năsăud pe sute de hectare în perioada comunistă. Astăzi, deși statul acordă ajutoare în încercarea de a stimula producția de tutun, în Bistrița-Năsăud mai există o singură familie, în localitatea Chiochiș, care îl mai cultivă. de Bianca SARA

Doar într-o singură localitate a județului, tutunul se întindea pe zeci de hectare în perioada comunistă. După `90 s-a încercat stimularea cultivării tutunului prin ajutoare de stat, Bistrița-Năsăud numărându-se printre județele cu cel mai mare număr de cultivatori.

Cei care s-au încumetat după Revoluție să cultive tutun au fost, în special, agricultorii din zona de câmpie a județului.

Numărul celor care cultivau în urmă cu câțiva ani tutun ajungea la nivel național la 150, iar la nivel județean la câteva zeci.

Astăzi au mai rămas doar doi cultivatori, frații Mureșan, care-și desfășoară activitatea în localitatea Chiochiș și care sunt motivați să ducă această tradiție de familie mai departe mai degrabă printr-un proiect cu finanțare europeană decât de profitul adus.

Proiectul îl obligă pe Grigore Mureșan să cultive anual timp de cinci ani câte un hectar de tutun. În urmă cu doitrei ani, Grigore și Vasile Mureșan cultivau câteva hectare bune. Au fost descurajați însă de „neseriozitatea” statului.

Vasile Mureșan a fost primul din familie și din județ care a început cultivarea tutunului după Revoluție. A început în 1993-1994, încurajat fiind de cunoștințele transmise de către părinții săi, care înainte de Revoluție au lucrat decenii bune în acest domeniu.

Agricultorul din comuna Chiochiș ne dezvăluie faptul că înainte de Revoluție culturile de tutun se întindeau în satul Apatiu pe zeci de hectare. Marea majoritate a locuitorilor micuței localități munceau la tutun.

Preț de 7-8 ani, Vasile Mureșan a cultivat tutun, însă a abandonat când s-a trezit că statul a înjumătățit subvenția

oferită și a întârziat peste un an cu plata. Statul a lovit din nou în cultivatorii de tutun deoarece i-a obligat să plătească semințele și folia, care până de curând erau oferite gratuit de către Ministerul Agriculturii.

Acesta a fost descurajat și de faptul că tutunul a devenit o cultură pretențioasă în ultimii ani din cauza diferiților paraziți care-l atacă și îi înjumătățesc producția. Munca fizică intensă nu este nici ea de ignorat.

Agricultorul recunoaște că în primii ani după Revoluție era chiar profitabil să cultivi tutun, asta în mare parte datorită sprijinului statului.

La un hectar se obțin în jur de 1000 de kilograme de tutun, care ajung la unul dintre puținele centre de colectare din țară, unde se oferă 2,5-3 lei per kilogram. Statul oferă 2 euro per kilogramul de tutun produs. Cultivatorii au nevoie și de un spațiu de uscare închis și aerisit corespunzător pentru o producție decentă. În România există doar trei firme de prim-procesare, astfel că nu există concurență serioasă în domeniu, iar prețurile de valorificare a tutunului sunt destul de mici, făcând ca această cultură să nu fie deloc rentabilă.

La noi în țară se cultivă cinci tipuri de tutun – Oriental, semi-Oriental, Virginia, Burley și tipul de mare consum.

Peste 60% dintre fermieri cultivă tutun Burley care pleacă la export. În țară cultivatorii valorifică tutunul de tip Virginia.

Cele mai mari culturi se găsesc în podișul Transilvaniei – pe Mureșul superior, în zona Carei-Satu Mare, în podișul Moldovei - de la Suceava până la Iași și în zona Munteniei și Olteniei.

“Există tot mai multe oportunități” WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

33

A consemnat Nicolae POP

Ștefan Moțec este consul onorific al Republicii Cehe la Timișoara și crede în dezvoltarea relațiilor bilaterale între cele două țări.

Consulatul onorific al Cehiei la Timișoara a fost deschis relativ recent. Care credeți că au fost resorturile acestei decizii ale Guvernului de la Praga? În mod cert a fost o decizie care nu s-a luat în pripă, ci în baza unor studii preliminare, prin care s-au stabilit necesitățile de natură consulară (și nu numai) în partea de vest a țării, fiind astfel identificată și implementată această formă de optimizare a activității consulare în România, deschizându-se un consulat onorific care să sprijine, conform competențelor sale, activitatea Ambasadei Republicii Cehe din București, sub a cărei autoritate directă se află consulatul onorific din Timișoara.

Ce ne puteți spune acum, la 4 ani de la deschiderea consulatului de la Timișoara, despre relațiile bilaterale cehoromâne, cu trimitere, desigur, la zona Banatului?

Nici nu știu când au trecut cei 4 ani de la deschiderea consulatului, însă dacă este să privim în urmă, este evident că această decizie de a se deschide un consulat onorific la Timișoara a fost de un real folos pentru cetățenii cehi care vizitează sau tranzitează România și care, din diferite motive, au avut nevoie de un suport consular, fiind scutiți de a face o deplasare costisitoare până la ambasadă, care este situată la București. Totodată, au fost și situații în care și cetățeni români, mai cu seamă cei de naționalitate cehă, care locuiesc în Banat, au optat pentru serviciile consulare ale consulatului onorific din Timișoara, fiindu-le mult mai facilă deplasarea doar până la Timișoara. Desigur, consulatul onorific a fost implicat în mod activ și în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor economice între companii cehe și românești.

Ce companii cehe s-au adaptat cel mai bine pieței din România și celei locale?

Nu există o anumită categorie specifică pe care să o amintim, ci suntem în prezența unei sfere mai largi și diversificată de companii cehe care de-a lungul timpului au investit în România sau au încheiat relații comerciale cu parteneri români, inclusiv în zona Banatului. Chiar dacă în ultima perioadă am parcurs o perioadă de criză sau stagnare a dezvoltării economice la nivel internațional, trebuie să constatăm, cu bucurie, că aceasta nu a avut un efect negativ determinant pentru relațiile economice și comerciale – cel puțin regionale – ceho-române.

Care sunt perspectivele dezvoltării relațiilor economice ceho-române în regiunea pe care o deserviți. Ce proiecte comune se vor dezvolta aici?

Există tot mai multe oportunități de dezvoltare a acestor relații economice și sunt convins că printr-o promovare mai susținută și concertată a acestora, atât la nivel național, cât

mai ales la nivel regional, acestea pot fi fructificate de către investitorii cehi, atât de cei care deja sunt prezenți în România, cât și de cei care intenționează să intre pe piața națională.

Apreciez că perspectiva dezvoltării relațiilor economice ceho-române este una ascendentă și ea se va concretiza în proiecte concrete, care să fie reciproc avantajoase – atât pentru partea română, cât și pentru partea cehă. În ce măsură autoritățile locale/regionale se implică în dezvoltarea de parteneriate cu companii sau investiții din Cehia?

Trebuie să recunoaștem deschiderea, implicarea și meritul autorităților locale și a celor regionale pentru dezvoltarea parteneriatelor ceho-române. Ori de câte ori s-a apelat la aceste autorități, am găsit o deosebită deschidere pentru comunicare, sprijin și implicare pentru identificarea oportunităților investiționale.

Considerați că există anumite priorități/exigențe ale investitorilor cehi privind dezvoltarea de afaceri în Banat în perioada următoare?

Investitorii cehi se caracterizează prin prudență când este vorba de investiții pe termen mediu și lung, motiv pentru care orice decizie investițională se ia în timp, după ce în prealabil sunt analizate mai multe elemente preliminare ale oportunităților investiționale. O zonă de interes pentru investitorii cehi, care încă se menține și este de actualitate, este cea a investițiilor în energia regenerabilă, precum și în infrastructură. Nu de mai mică importanță este și sfera activității de comerț și de servicii, care se dezvoltă în mod constant.

Ce măsuri de ordin politic ar trebui întreprinse de cele două țări în vederea dezvoltării relațiilor comerciale?

Apreciez că relațiile politice dintre cele două țări sunt dintre cele mai bune, din toate punctele de vedere, și nu există anumite zone care să necesite anumite recuperări ale unor decalaje. Desigur, trebuie insistat pe o comunicare activă sectorială, în așa fel încât aceste bune relații politice, la nivel general, să fie valorificate la maxim inclusiv din punct de vedere economic și comercial, la nivel particular și sectorial. În acest sens, trebuie remarcată și apreciată implicarea activă a Ambasadei Cehiei de la București în dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări, nu doar la nivel politic, ci mai ales cu accent în zona economică, iar în ceea ce privește consulatul onorific, nu ne rămâne decât să identificăm cât mai multe oportunități de afaceri, pe care să le prezentăm într-o formă atractivă potențialilor investitori cehi. Acest trend trebuie continuat și în mod cert va fi încununat cu succes.

100 de ani de transport de gaze naturale în România

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Elitele energiei româneşti, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice naţionale şi locale au sărbătorit, la Mediaş, 100 de ani de existenţă a transportului gazelor naturale în România.

Gazda evenimentului a fost managementul Societăţii Naţionale de Transport de Gaze Naturale Transgaz.

Text şi foto: Alex TOTH Preşedintele Consiliului de Administraţie al Transgaz, Ion Sterian, a transmis felicitări partenerilor instituţionali, colaboratorilor şi colegilor, subliniind importanţa strategică a companiei Transgaz pentru sectorul energetic autohton. „Sunt onorat să mă aflu astăzi alături de familia Transgaz, transmiţând un salut cald şi acesteia şi tuturor partenerilor instituţionali şi colaboratorilor care au contribuit în timp la consolidarea actualului statut al societăţii. Nu întâmplător ne aflăm în sala ce poartă numele ilustrului precursor al industriei gazifere, Constantin Motaş, pentru că aici, în inima ţării, la Mediaş, s-a născut familia Transgaz şi tot aici îşi va continua întotdeauna activitatea de bază”, a afirmat Ion Sterian. „Marcarea unui secol de existenţă a transportului gazelor naturale în România reprezintă un arc peste timp în care sunt subliniate realizările remarcabile obţinute prin efortul conlucrat ale multor generaţii de gazişti, dar şi perspective de dezvoltare viitoare ale companiei. Parcursul ascendent al Transgaz, societate de importanţă strategică pentru sistemul energetic al României, a contribuit la listarea noastră în Registrul Naţional şi European al Transportatorilor de Gaze Naturale. Pentru toate eforturile depuse până astăzi, dar şi cu îndemnul pentru performanţe viitoare, cu respect şi consideraţie, doresc să-mi exprim întreaga gratitudine pentru toţi cei care continuă drumul european al transportului de gaze naturale”, a adăugat Ion Sterian.

Istorie bogată în succese

Directorul general al Transgaz, Petru Văduva, a făcut o scurtă prezentare a principalelor repere din istoria de 100 de ani a Transgaz, aducând mulţumiri tuturor celor care au contribuit la succesele companiei din 1914 şi până în prezent. „Aş vrea să subliniez că în afară de faptul că avem un secol de activitate, acest secol a fost presărat cu premiere europene, deci noi

sărbătorim astăzi nu numai un secol de activitate, dar sărbătorim prima conductă europeană de transport de gaze naturale Turda - Sărmăşel, de 55 de kilometri, care a fost inaugurată în 1914. În 1925, am avut o nouă premieră, prin montarea primei staţii de reglare - măsurare, iar în 1928 am instalat primul compresor de gaze cu motocompresor. În continuare, în 1965, am avut încă o premieră europeană instalând primul turbocompresor de mare capacitate de gaze. Precum ştiţi, în 1974, am inaugurat prima conductă de tranzit care a fost urmată în 1989 şi în 1999 de celelalte două conducte de tranzit. În principiu, generaţie după generaţie am construit de la cei 55 de kilometri în 1914, cu profesionalism, dăruire, mândrie, 13.000 de kilometri de conducte, peste 1.000 de staţii de reglare - măsurare şi peste 500 de kilometri de conducte de mare capacitate de tranzit. Acestor generaţii de profesionişti care şi-au dedicat viaţa companiei Transgaz, ţării şi acestei industrii, cred că ei sunt primii cărora ar trebui să le mulţumim

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În cuvântarea sa, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Eugen Nicolescu, a reamintit importanţa atragerii de fonduri structurale, astfel încât Transgaz să continue cu succes investiţiile necesare unei companii performante. „Suntem a treia ţară din punct de vedere a independenţei energetice în Uniunea Europeană, însă trebuie să ne orientăm mai mult către viitor şi viitorul pentru Transgaz, pentru sectorul de gaz din România, arată foarte bine. Vreau să-i mulţumesc primului-ministru şi celorlalţi colegi din Cabinet pentru că am găsit sprijinul necesar ca să reuşim să dublăm suma care poate fi accesată de către Transgaz din fondurile structurale pe următorul exerciţiu bugetar, deşi, după cum este cunoscut, din nefericire, suma totală alocată României nu este una impresionantă, doar 20 de miliarde care trebuie împărţite între foarte multe priorităţi”, a spus Răzvan-Eugen Nicolescu, care i-a înmânat directorului general al Transgaz o Diplomă de Excelenţă din partea Ministerului Economiei - Departamentul Energiei, pentru întreaga activitate a companiei Transgaz.

cât rezultatele Transgaz vor fi pozitive, Guvernul nu va decide mutarea sediului central al companiei în capitală. „Nu vă ia nimeni să vă mutaţi, staţi foarte bine la Mediaş, aş vrea să vă dezvoltaţi în cât mai multe zone din România, aş vrea să vă dezvoltaţi acţiunile şi capacităţile de transport, spre Moldova în primul rând, spre sud”, a precizat Victor Ponta. „Nu vă mută nimeni, cu o singură condiţie: să aveţi performanţă, să fiţi competitivi şi, sigur, din când în când, ca orice reprezentant al acţionarului, Mesaje ale premierului Victor Ponta să plătiţi şi dividende”, a completat pentru managementul Transgaz şeful Guvernului.

- „Eu nu cred că Guvernul României Referindu-se la strategia energetică a trebuie să rămână cu 58%. Poate să-şi României, Victor Ponta a solicitat reducă participaţia. ” conducerii companiei Transgaz să - „Putem să atragem noi investitori dea dovadă de predictibilitate, astfel privaţi, putem să atragem noi capiîncât unul din obiectivele prioritare taluri care să vă permită să vă ale ţării noastre, ajungerea la stadiul dezvoltaţi în continuare.” de independenţă energetică, să fie în- „Vreau să vă rog - respectând obiecdeplinit cu succes. „Jucaţi un rol tivele companiei - să vă încadraţi în esenţial pentru că cea mai importantă strategia naţională pentru care vă pot provocare pentru România este spune, Moldova este prioritate strategia de dezvoltare energetică şi absolută.” atingerea obiectivului fundamental - „Tot ce gândim despre energie, fie de a fi independenţi energetic. Or, aici gaze, fie energie electrică, gândim nu jucaţi un rol important, nu mai pentru România doar, ci pentru sunteţi o simplă companie care România şi Moldova.” respectă toate regulile oricărei com- „Eu nu cred că România va fi cu panii private, aici trebuie să vă adevărat puternică şi independentă, asumaţi o responsabilitate alături de decât atunci când n-o să mai depinceilalţi producători, transportatori dem din punct de vedere energetic de din zona energiei pentru că nimeni în mod special.” independenţa energetică a României - „Modul în care dumneavoastră vă reprezintă un obiectiv şi o strategie faceţi strategia pe viitor ne va asigura fundamentală pentru noi, ca ţară. nouă, ca ţară, independenţa enerAsta înseamnă următorul lucru: getică care înseamnă independenţă înseamnă că trebuie să vă gândiţi politică, care înseamnă capacitate de foarte bine în viitor care sunt dezvoltare.” proiectele cu adevărat strategice care ne pot asigura independenţa. Eu mă gândesc la câteva, dar ştiu că dumneavoastră aveţi şi altele în minte, mă gândesc la faptul că trebuie să aducem la ţărm resursele pe care aproape cu siguranţă le vom putea exploata din Marea Neagră. Însă nu putem să le punem pe un vapor sau pe un tir şi să aducem resursele la ţărm, le puteţi aduce dumneavoastră prin canalizarea investiţiilor de infrastructură şi prin modelul în care vă încadraţi în strategia naţională”, a punctat prim-ministrul României.

Cel mai aşteptat discurs a fost cel al premierului Victor Ponta, care a precizat că va vorbi în dublă calitate, de reprezentant al acţionarului majoritar şi cea de şef al Guvernului. „Ca acţionar majoritar nu pot decât să vă spun să continuaţi să fiţi o societate care să funcţioneze după cele mai înalte standarde de competitivitate, de performanţă, să investiţi, să vă dezvoltaţi, să înţelegeţi că Europa înseamnă oportunităţi, dar înseamnă şi o competiţie foarte mare şi să vă spun că ne vom comporta ca orice acţionar privat, şi anume: aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri dacă se poate. Nu ne lăcomim, nu vrem imediat profiturile să le încasăm atâta timp cât dumneavoastră le reinvestiţi şi în felul acesta consolidaţi compania şi nu veţi avea niciodată, cum n-aţi avut nici până acum de altfel, vreun fel de influenţă politică în conducerea sa”, a menţionat Victor Ponta.

Premierul României a reamintit celor prezenţi că atâta timp

Evenimentul a continuat cu o vizită la Muzeul Gazelor din Mediaş, unde dr. ing. Dumitru Chisăliţă, personalitate marcantă în domeniul gazelor naturale din România, şi-a lansat cartea „Un secol de transport gaze naturale”, lucrare care a necesitat o documentare de cinci ani. „Este o carte a cărei documentare a însemnat cinci ani de studiu a Arhivelor Judeţene, a Arhivei Naţionale, de studiu la Biblioteca Academiei şi la diverse biblioteci din ţară, Biblioteca Universitară, Muzeul Petrolului din Ploieşti, Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, Universitatea din Petroşani, în care am încercat să redau sub formă scriptică ceea ce am surprins în cei 100 de ani de transport gaze naturale. Este o carte pe care doresc să o dedic tuturor celor care au activat în sectorul gazelor naturale şi, mai ales, pe partea de transport, în special celui care mi-a fost profesor, coleg, director, prieten, domnul Nicolae Simescu care a plecat dintre noi de foarte puţin timp”, a afirmat dr. ing. Dumitru Chisăliţă.

şi să le dăm toată căldura sentimentului nostru pentru realizările lor”, a afirmat Petru Văduva.

De asemenea, directorul general al Transgaz a făcut referire şi la viitorul companiei, exprimându-şi încrederea că acesta va aduce cu sine creşterea performanţelor economice. „În acelaşi timp, Transgazul de astăzi simte responsabilitatea viitorului şi sperăm că vom continua să adăugăm încă o pagină strălucită acestui trecut special, continuând să modernizăm sistemul şi să-l facem extrem de performant, pentru a face faţă tuturor provocărilor care au apărut în ultimul timp datorită resurselor din România, datorită contextului european”, a punctat Petru Văduva.

Distinşi cu Diploma de Excelenţă

„Aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri”

Lansare de carte

35

Azomureş. Expediţia investiţiilor

36

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Text şi foto Ligia VORO

La începutul lunii octombrie, un grup de jurnalişti mureşeni pornea într-o expediţie de peste 2000 de km pentru a avea propria măsură a ce va însemna modernizarea instalaţiilor de uree de pe platforma Azomureş SA Tîrgu Mureș. Un proiect de 78 de milioane de euro încredinţat companiei cehe Chemoprojekt Nitrogen.

Într-o dimineaţă de miercuri, pe 1 octombrie, ne îmbarcam în două microbuze în faţa sediului companiei Azomureş pentru a începe expediţia noastră de lucru în Austria şi Cehia. Înainte de a ajunge la prima destinaţie înnoptăm în oraşul campioanelor Europei la handbal feminin, Győri AUDI ETO KC. Un oraş cu un puternic accent baroc ce merită, cu siguranţă, a fi degustat mai mult de o seară pe fugă.

A doua zi dimineaţa, tot la prima oră, plecăm spre Ternitz, prima oprire din expediţia noastră. Terenurile cu viţă de vie, casele cochete, de dimensiuni civilizate, drumurile decente spre foarte bune ne colorează dimineaţa înainte de a parca lângă calea ferată ce se învecinează cu platforma industrială unde îşi are sediul Schoeller-Bleckmann Nitec (SBN) GmbH, unul din subcontractorii cu care lucrează firma cehă Chemoprojekt, companie care a semnat un contract pentru modernizarea instalaţiilor de uree cu Azomureş încă din 2013. Înainte de vizita în fabrică ni se face un scurt instructaj, primim ochelari şi cască de protecţie şi ni se spune că putem fotografia sau filma doar cele trei echipamente care vor fi livrate AZO. „Modernizarea acestor instalaţii se va face după o licenţă Stamicarbon, o firmă olandeză de prim rang în materie de producere a ureei, ce au o tehnologie foarte avansată şi sunt printre primii în lume în acest domeniu, ingineria de detaliu fiind dezvoltată de firma Chemoprojekt în baza documentaţiei pe care o primesc de la Stamicarbon. Ceea ce am văzut noi aici sunt doar trei dintre utilajele care fac parte Schoeller Bleckmann Nitec (SBN) din această modernizare, cele mai ima fost înfiinţată în 1862, a fost portante, am putea spune, pentru că deţinută de diverse companii sunt utilaje de înaltă presiune şi care străine, dar din 2008 face parte lucrează într-un mediu coroziv şi comdintr-un holding austriac din Graz, ponentele acestor utilaje sunt foarte Christof Group. Compania axată corozive şi necesită materiale speciale.

90 % pe export numără 160 de Ţevile şi căptuşelile acestor vase sunt angajaţi. realizate dintr-un material dezvoltat de

Plaftorma industrială de la Ternitz

Stamicarbon împreună cu firma Sandvik din Suedia, material care se numeşte Safurex, material care este foarte dificil de sudat în condiţii normale, necesită o tehnologie specială pe care, deocamdată, o au doar Stamicarbon şi Sandvik, precum şi câteva firme agreate ca să execute aceste suduri de către cele două companii amintite anterior”, ne explică Virgil Stan, directorul de investiţii al Azomureş.

Cel mai mare utilaj este un un reactor de 160 de tone, care va fi livrat într-o singură piesă pe Dunăre, probabil până la Constanţa, de unde va fi adus pe şosea. Al doilea echipament este o coloană de distilare, iar cel de-al treilea – un separator.

Profanii ca noi vedem un cilindru de dimensiuni mari umplut cu multe ţevi, un altul în care un angajat sudează de zor şi un altul de care muncitorii Schoeller-Bleckmann Nitec (SBN) GmbH nu se ocupă momentan.

Sudură controlată

Pentru angajaţii companiei austriece, comanda primită de la Chemoprojekt pentru Azomureş este, din nou, o provocare şi presupune un proces foarte complex. “Cel mai dificil proces este sudura în partea de placă tubulară şi ţevi. Aşa cum aţi văzut, la al doilea utilaj, la coloana de distilare, se sudează de două ori, două pasuri cum se zice, sunt două rânduri de sudură, două treceri, pare foarte uşor, dar este un proces foarte lung, mai ales că acolo temperatura la care se sudează este foarte controlată. Înainte de a începe sudura, antrenăm sudori, sunt calificaţi de către Stamicarbon pentru acest tip de material, iar totul este simulat, temperatura de sudare, temperatura ţevilor, temperatura plăcii tubulare, în aşa fel încât atunci când sudăm, ştim că fiecare tub a fost sudat cu aceeaşi temperatură.

Bazat pe aceşti parametri se poate calcula şi rata de coroziune.

Fiecare sudură este verificată de către inspectorii Stamicarbon, cu echipamentul lor şi fac control 100% cu ultrasunete”, ne prezintă Othmar Posch, directorul general al Schoeller-Bleckmann Nitec (SBN) GmbH, pas cu pas, ceea ce vedem.

Lucrul la reactor este mult mai complicat decât la coloana de distilare şi presupune ca o particularitate controlul după

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foto: Dorina Matiş - Agerpres

fiecare sudură. „Capul de sudare intră în placa tubulară care este foarte groasă, în partea opusă este împinsă ţeava şi se realizează o sudură invizibilă operatorului pentru că totul se realizează în interiorul plăcii tubulare, acesta nu are posibilitatea să verifice vizual cum se realizează sudura. Se începe din centru cu un rând. Ceea ce este diferit de alte suduri este faptul că introducem un film în fiecare ţeavă, în zona sudurii, film care, prin iradiere, ne va da rezultatul sudurii, adică poate fi verificat, practic, filmul fiecărei sudări din fiecare tub. Din momentul în care un rând a fost sudat, este verificat cu raze, se developează filmul, se verifică şi doar după aceea se trece la următorul rând, pentru a fi siguri că atunci când ne ducem în lateral cu următoarele rânduri nu există nicio posibilitate să ne întoarcem ca să reparăm un tub care este defect. În cazul în care sudura nu reuşeşte va fi înlocuită, acel tub va fi remaşinat, urmând să le resudeze. În cazul în care este o porozitate sau un defect de mică anvergură, se mai dă încă un strat de sudură, se verifică din nou cu raze şi doar după aceea se trece mai departe”, ne explică Othmar Posch de ce aceste echipamente sunt sigure şi performante. Extrem de sigure şi extrem de performante pentru că în 15 ani de când sunt folosite nu a cedat nicio singură sudură.

Producţie mai mare, poluare redusă

Această modernizare are un dublu scop: mărirea de capacitate şi rezolvarea problemei emisiilor. Astfel, „ceea ce au dezvoltat duce la o creştere de capacitate de la 900 de tone la 1425, soluţia de uree care se produce în aceste instalaţii de uree este trimisă după aceea la o instalaţie de granulare, instalaţie complet nouă, şi este după licenţă şi design Chemoprojekt. Practic, soluţia de uree este trimisă în acest granulator, se reduc foarte mult emisiile, din punct de vedere al problemelor de mediu, pe parte de uree, această instalaţie de granulare va rezolva problemele. Contractual, Stamicarbon trebuie să se încadreze în BAT (Best Available Technics)-uri”, explică, în continuare Virgil Stan.

După modernizare, instalaţiile de uree vor lucra la o presiune de 160 de bari, adică va coborî de la 200 de bari la cât funcţionează în prezent echipamentele. “Prin faptul că ei reduc presiunea pentru noi este un avantaj pentru că toate utilajele lucrând la o presiune mai mică, automat nu necesită gabarit atât de mare, grosimi de pereţi atât de mari etc.”, subliniază directorul de investiţii al Azomureş un alt avantaj ce va rezulta în urma procesului de modernizare.

La sediul general al proiectantului

Părăsim fabrica austriacă pentru a ne îndrepta spre cea de-a doua destinaţie a călătoriei noastre, vizita la Chemoproject Nitrogen din Praga, compania care s-a angajat că va moderniza instalaţia de uree până la 1 ianuarie 2016, contra unei sume totale de 78 milioane de euro. Seara ajungem la Praga,

37

foto: Dorina Matiş - Agerpres

fosta capitală a Boemiei şi unul dintre bastioanele rezistenţei anti-comuniste.

Cea de-a treia dimineaţă ne-o petrecem în sediul modern al Chemoprojekt, unde board-ul de conducere al companiei este pregătit pentru a ne explica de ce managementul Azomureş a decis să îi acorde contractul.

“Practic din fabrica de uree nu va rămâne decât foarte puţin din zona umedă, se va schimba tehnologia total, vom trece de la prill, la granulat, care înseamnă cu totul altă tehnologie. Să zicem că pe o rază de 1.000 de kilometri nu există niciun producător. Este un alt produs. Este tot uree, dar alt produs, mult mai eficient pentru fermieri. Are partea de levigaţie mult mai bună. Avantajul granulei mai mari şi uniforme este dată de faptul că îngrăşământul se distribuie cu nişte palete elicoidale care îl aruncă de la 15 la 30 de metri. Granula fiind constantă şi mare, pe teren se face o distribuţie uniformă şi constantă, iar eficienţa fermierilor este mult mai mare.

Deci nu vor fi mai fi zone în care pământul va fi ars, iar în alte zone nu vom avea deloc îngrăşământ. Acesta Este o firmă cehă, membră a SAeste marele avantaj al acestui produs.

FICHEM GROUP, având o poziţie Preţul pe piaţă al acestui produs va fi mai de lider în asigurarea serviciilor mare, datorită acestui avantaj, dar nu va complete legate de proiecte de increşte pentru că Azomureş va face ginerie, achiziţii şi construcţii, peneficienţă energetică”, a explicat Mihai tru proiectarea, ingineria şi Aniţei, directorul general al companiei administrarea construcţiei şi putârgumureşene ce va însemna implenerii în funcţiune, la execuţia mentarea soluţiei proiectate de cehii de investiţiilor în linii de producţie la Chemoprojekt. legate de chimia azotului: acid Aflaţi la primul proiect în România, azotic, azotat de amoniu, uree reprezentanţii proiectantului şi execulichidă şi granulată, amoniac, tantului lucrărilor de modernizare a producţia de îngrăşăminte şi instalaţiilor de uree ne-au prezentat ce anilină. efecte va avea implementarea sa. “Prin investiţie se va face reducerea consumului de energie, tratarea apei uzate, reducerea emisiilor de amoniac, se modifică transportul produsului finit în depozit. În cazul granulării, toată partea de aer contaminat este spălată într-un vas, cu apă sau acid azotic, în diferite etape, fiind purificat şi evacuat apoi prin coş.

Cu o producţie anuală de 1.3 miLa ora actuală, în România nu există o lioane de tone, rezultatul activităţii astfel de soluţie. Toate fabricile de uree a 2700 de angajaţi, Azomureş este produc prilling, deci folosesc turn”, a principalul producător de îngrăspus, succint, Ivan Hula, directorul de şăminte pentru agricultură din proiecte al Chemoproject Nitrogen a.s.

România. Produsele Azomureş Concluzionând, în cadrul acestei ajung la fermieri din România, alte investiţii, Azomureş va moderniza faţări din Europa, Africa, China, brica de uree, va construi un nou turn de Japonia, America de Sud şi din granulare cu o instalaţie modernă, ce va Statele Unite. Proprietarul majoripermite companiei să se conformeze tar al Azomureş este Ameropa cerinţelor de mediu privind emisiile de Holding AG din Elveţia, un trader particule şi de amoniac. Nouă nu ne internaţional de cereale şi rămâne decât să avem răbdare şi să îngrăşăminte. aşteptăm.

Liderul Chemoproject Nitrogen

Cel mai important producător

38

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Staţii de epurare la standarde europene la Alba Iulia şi Blaj

Furnizorul de apă şi servicii de canalizare din judeţul Alba, compania APA CTTA Alba, a inaugurat, în luna octombrie, două staţii de epurare moderne care vor deservi municipiile Alba Iulia şi Blaj. Investiţiile se ridică în total la peste 15 milioane de euro şi sunt realizate printr-un proiect european.

de Dan LUNGU

SC APA CTTA S.A., compania judeţeană de apă şi canalizare din Alba, a inaugurat în luna octombrie două investiţii importante prin care a realizat două staţii de epurare la standarde europene care vor deservi municipiile Alba Iulia şi Blaj. Cele două investiţii se ridică la peste 15 milioane de euro şi au fost realizate printr-un proiect european cofinanţat prin Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”.

Proiectul are o valoare de 102 milioane euro şi prevede reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba.

Peste 10 mil. euro în staţia de la Alba Iulia

Noua staţie de epurare a apelor uzate din Alba Iulia a însemnat o investiţie de peste 10 milioane de euro, iar inaugurarea acesteia s-a făcut în prezenţa ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, dar şi a reprezentanţilor administraţiei locale şi judeţene.

Eugen Teodorovici a spus că investiţia inaugurată la Alba Iulia este extrem de importantă atât pentru oraş şi pentru judeţ cât şi pentru România deoarece este încă un pas făcut de ţara noastră spre a îndeplini obligaţiile de conformare privind protecţia mediului la care s-a angajat ca membră a Uniunii Europene. „O investiţie extrem de importantă pentru oraş, pentru judeţ, dar până la urmă şi pentru România pentru că este o obligaţie a ţării noastre de a ne conforma la ceea ce ne-am angajat atunci

când am aderat la Uniunea Europeană, la acele standarde de mediu. Este o investiţie extrem de utilă. Din fericire pentru locuitorii judeţului este terminată pentru că în alte zone ale ţării sunt proiecte care sunt întârziate şi poate va fi posibilă chiar o amendă, o penalitate pe care Uniunea Europeană o va impune atunci când termenele pe care ni le-am asumat vor fi depăşite”, a spus Eugen Teodorovici.

Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a spus că administraţia locală pregăteşte noi proiecte pe POS Mediu pentru alocarea financiară viitoare 2014 – 2020. „Mă bucur că am reuşit să definitivăm încă un proiect pentru Alba Iulia şi pentru oamenii din Alba Iulia. Nu vă explic ce înseamnă pentru oraş staţia de epurare pentru că oricine îşi dă seama că este o investiţie indispensabilă pentru un oraş european. Pe lângă această staţie de epurare în Alba Iulia au fost extinse şi modernizate reţele de apă şi canalizare pe câţiva kilometri. Ne pregătim pentru alocarea financiară din perioada 2014 – 2020 şi avem conturate alte proiecte pe mediu”, a spus Mircea Hava.

Staţie modernă pentru 84.000 de locuitori

Noua staţie de epurare a apelor uzate din Alba Iulia a fost construită în cartierul Partoş, pe malul Râului Mureş, urmând să deservească până la 84.000 de locuitori, precum şi agenţi economici din municipiu.

Potrivit reprezentanţilor SC APA CTTA SA, noua staţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

utilizează un proces de epurare biologică avansată care presupune trei grupe de obiecte tehnologice: tratarea primară, tratarea biologică avansată şi tratarea nămolului. Staţia include o linie de tratare a nămolului, stabilizarea acestuia fiind realizată prin fermentare anaerobă. Nămolul procesat în staţia de epurare va fi îngroşat şi deshidratat, iar produsul final va putea fi utilizat în agricultură şi silvicultură sau depozitat la groapa de gunoi în perioadele în care cererea fermierilor nu acoperă producţia de nămol. Din punct de vedere chimic, se preconizează că nu există riscuri de utilizare în agricultură în ceea ce priveşte conţinutul de metale grele.

Lucrările de realizare a noii staţii de epurare a apelor uzate din Alba Iulia au fost executate de un consorţiu format din firmele germane Holchtief Solutions AG şi Von ROLL BHU Umwelttechnik GMBH. Contractul a fost semnat în martie 2012, iar lucrările au fost terminate în toamna acestui an. Lucrările au presupus construcţia complet nouă a staţiei de epurare a apelor uzate şi demolarea completă a vechii staţii, în condiţiile în care aceasta din urmă era deteriorată şi depăşită.

Vechea staţie de epurare care deservea până acum municipiul Alba Iulia era formată din două staţii de epurare, una construită în 1965, iar cea de-a doua în 1990, dar care nu a mai fost finalizată. Din cauză că vechile instalaţii nu puteau asigura capacitatea necesară, aproximativ 30 % din apele uzate colectate din municipiu erau deversate direct în râul Mureş. De asemenea, aparatura şi obiectele existente în cele două staţii de epurare erau într-o stare avansată de degradare, astfel încât s-a ales ca fiind cea mai viabilă soluţie construirea unei noi staţii în locul acestora.

Blajul, un oraş prietenos cu mediul

Compania APA CTTA Alba şi administraţia locală din Blaj au inaugurat în luna octombrie noua staţie de epurare care va deservi oraşul.

Investiţia se ridică la aproximativ 5 milioane de euro şi, potrivit primarului Blajului, Gheorghe Valentin Rotar, este un pas spre un grad de civilizaţie obligatoriu şi spre statutul de „oraş prietenos cu mediul”. „Am reuşit să punem în funcţiune cea mai importantă investiţie privitoare la un grad de civilizaţie absolut obligatoriu. În sfârşit putem să spunem ca blăjenii locuiesc într-o zonă în care mediul înconjurător este protejat. Construcţia staţiei noastre de epurare reprezintă practic o investiţie în viitorul nostru, dar mai ales în viitorul copiilor noştri”, a spus primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

Noua staţie de epurare este cea mai importantă investiţie în protecţia mediului realizată în ultimii 20 de ani în zona municipiului Blaj şi va deservi peste 25 000 de persoane.

Lucrările de execuţie a noii staţii de epurare s-au derulat pe du-

PROIECT

39

rata a doi ani, acestea finalizându-se la Investiţiile în cele două staţii de epusfârşitul lunii iulie 2014. De atunci şi în rare a apelor uzate din Alba Iulia şi luna octombrie s-au parcurs primele Blaj au fost realizate printr-un proiect etape ale graficului de punere în european implementat la nivelul funcţiune a staţiei, iar apoi sub supravejudeţului Alba de SC APA CTTA gherea constructorului s-au făcut S.A., compania judeţeană de apă şi reglajele procesului de epurare în vederea canalizare. Proiectul denumit „Extinatingerii tuturor parametrilor proiectaţi. derea şi reabilitarea infrastructurii de Staţia de epurare din Blaj preia apele apă şi apă uzată în judeţul Alba” uzate menajere colectate printr-o reţea prevede investiţii în şapte aglomerări de canalizare extinsă care este foarte urbane din judeţ, respectiv Alba Iulia, aproape de finalizare. Administraţia Sebeş, Blaj, Aiud, Cugir, Ocna Mureş publică locală se pregăteşte de racorşi Cîmpeni. Proiectul este cofinanţat darea a peste 1000 de locuinţe în peprin Fondul de Coeziune prin Prorioada imediat următoare dării în gramul Operaţional Sectorial funcţiune a staţiei de epurare. „Mediu” şi presupune investiţii în ex„De departe impactul cel mai important tinderea şi reabilitarea sistemelor de al acestei investiţii va fi asupra râului Târapă potabilă, precum şi în sistemul de nava Mare. Evacuarea apelor uzate colectare a apelor uzate. menajere colectate de la populaţie şi de Valoarea proiectului este de 102 milla agenţii economici se va face după ioane de euro din care peste 94 de curăţarea acestora de substanţele polumilioane sunt fonduri europene, iar ante. Practic puritatea apei ce va fi aproape 8 milioane este cofinanţarea deversată în râu se va încadra în limitele societăţii asigurată printr-un împrumaxime admisibile. Un alt beneficiu immut bancar. portant va avea mediul agricol din zonă prin fertilizarea terenurilor agricole cu nămolul biologic rezultat în urma procesului de epurare”, a mai spus primarul Blajului.

Potrivit edilului, construcţia unei staţii noi de epurare a fost dezideratul mai multor administraţii blăjene încă din primii ani după Revoluţie dar, deşi o astfel de investiţie a fost demarată la începutul anilor ’90, aceasta a fost abandonată în 1998 din lipsa unei finanţări adecvate.

Aceasta investiţie vine să alinieze municipiul Blaj la standardele europene în privinţa mediului şi sănătăţii publice, având o durată de funcţionare prognozată de 50 de ani.

NIS Petrol redesenează harta zăcămintelor în Banat

40

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Harta zăcămintelor naturale din subsolul Banatului va fi cât de curând reconfigurată, după ce compania sârbă NIS Petrol, o subsidiară a diviziei de petrol a gigantului rus Gazprom, a demarat recent activităţi de prospectare geofizică pentru petrol și gaze naturale, în perimetrul mai multor localităţi timişene. de Laura M. BONDRILĂ

Compania sârbă NIS Petrol, subsidiară a diviziei de petrol a gigantului rus Gazprom, a demarat, la începutul lunii octombrie, ample activităţi de prospectare geofizică pentru petrol şi gaze naturale, în perimetrele EX 7 Periam şi EX 8 Biled, din județul Timiş, zonă cunoscută ca având un important potenţial de resurse naturale. Suprafața pe care se desfăşoară operaţiunile este de 580 km2 şi cuprinde aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare. În funcţie de prognoza meteo, perioada în care se vor efectua activităţile de prospectare geofizică ar urma să se încheie în luna ianuarie 2015, dată după care se va cunoaşte adevăratul potenţial petrolier al Banatului.

NIS Petrol a obţinut de la statul român un acord petrolier, care dă dreptul companiei, în prima fază, să facă nişte operaţiuni, neinvazive pentru mediu, de căutare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. Mai exact, operaţiunile de prospectare nu prezintă niciun risc de poluare a mediului şi nu pune în pericol sănătatea populaţiei, întrucât nu se intră în contact cu sursele de apă potabilă, nu sunt folosite substanţe chimice sau periculoase şi nu se folosesc explozibili, dau asigurări reprezentanţii companiei.

Potrivit NIS Petrol, proprietarii terenurilor pe care se desfășoară operaţiunile au fost notificaţi şi, așa cum prevede legea, vor fi despăgubiţi pentru pagubele care, în timpul prospecţiunilor, ar putea fi produse recoltelor. Înainte de începerea prospecţiunilor, NIS Petrol (prin firmele care se ocupă efectiv de faza de prospecţiune) a achitat o medie de 100 de lei pe hectar afectat fiecărui proprietar sau arendaş care are teren în zonă, urmând ca, ulterior, prin evaluări comune companie-proprietari să achite diferenţele la un preţ de referinţă al produsului agricol corelat cu bursa de profil de la Paris.

Potenţial de gaze şi petrol

NIS Petrol urmează să realizeze o nouă hartă a zăcămintelor din zonă, cu metode şi mijloace mai perfecţionate decât cele

utilizate în ultimele decenii, adică fac o investigare 3D (tridimensională), faţă de investigaţiile bidimensionale realizate până acum. Prezenţa celor de la NIS Petrol în zonă este, într-o bună măsură, dovada că în acel perimetru există resurse importante de hidrocarburi, în principal gaze naturale şi petrol, milioanele cheltuite cu prospecţiunile având rolul stabilirii cu precizie a punctelor optime de forare.

Deocamdată, toate datele converg spre ipoteza potrivit căreia NIS Petrol nu este interesată de exploatarea unor zăcăminte prin metoda fracturării hidraulice (gaze de şist), obiectivul declarat şi aparent fiind extragerea clasică, prin tehnici de forare, a petrolului şi a gazelor. În faza de prospecţiune, compania realizează o hartă complexă a subsolului prin prospectare geofizică, metodă folosită încă de acum 70 de ani în România şi care constă în măsurarea timpului de propagare a undelor sonore de mică intensitate, de la punctul de generare determinat cu exactitate la suprafaţa Pământului, pe drumul de emisie şi, ulterior, de reflecţie a undelor către punctele de recepţie. Înainte, acest lucru se realiza prin detonarea succesivă în anumite puncte prestabilite a unor mici încărcături explozive şi înregistrarea parametrilor de propagare a undelor de şoc. Acum, NIS Petrol folosește nişte utilaje foarte mari care provocă vibraţii puternice, timpii de propagare şi de reflexie fiind măsuraţi prin sute de senzori (geofoni) amplasaţi la suprafaţa solului în puncte prestabilite. Tot sistemul este dirijat computerizat dintr-o cabină de control, coordonarea utilajelor realizându-se prin tehnologii radio, inclusiv prin coordonarea GPS. “Prospectarea geofizică este principala metodă folosită încă din anii ’50 în România, pentru investigarea structurilor geologice şi stratigrafice complexe din subsol ce pot prezenta situaţii favorabile acumulării hidrocarburilor. Procesul constă în măsurarea timpului de propagare a undelor sonore de mică intensitate, de la punctul de generare determinat cu exactitate la suprafaţa Pământului, pe drumul de emisie şi, ulterior, reflecţie a undelor către punctele de recepţie”, explică Mikhail Danilin, director executiv la NIS Petrol.

Sinterom, modernizare de 3,2 milioane euro

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

41

de Codrin Pârcălab

Sinterom Cluj-Napoca a finalizat în acest an proiectul european “Modernizarea fluxurilor tehnologice în cadrul secției de produse sinterizate metalice complexe în vederea creșterii competitivității firmei S.C. Sinterom S.A.”, proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Proiectul finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” a fost implementat în perioada 18 aprilie 2013 – 17 august 2014, iar valoarea totală a proiectului este de aproximativ 14 milioane lei, adică 3,2 milioane euro, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de aproximativ 5,6 mlioane lei.

Obiectivul proiectului a fost consolidarea și dezvoltarea activității Sinterom, prin implementarea unor tehnologii moderne, care să conducă la îmbunătățirea și eficientizarea fluxului tehnologic. Proiectul a avut ca rezultat modernizarea spațiilor de producţie și achiziția a șapte echipamente noi, ce oferă avantaje privind realizarea de piese sinterizate complexe și care crește capabilitățile proceselor de producție, dar și al calității.

“Procesul constă în presarea bilaterale a unei pulberi metalice în niște matrițe precise, urmat de procesul de sinterizare, ceea ce însemnă realizarea unor legături între particulele de pulberi, cu niște forțe fizice slabe, însă după trecerea prin cuptor piesa capătă proprietăți mecanice deosebite, ajungând chiar la 80%90% dintr-o piesă forjată, prelucrată, dar care nu este realizată cu asemenea precizie și la care procesul ar fi mult mai costisitor din toate punctele de vedere”, a spus directorul tehnic, inginer Alexandru Gaciu.

Compania se află și în acest moment în plină modernizare și au planuri mari cu aceste noi tehnologii. Prima achiziţie importantă în cadrul proiectului a fost maşina de măsurat în

coordonate 3D, multisenzor, cu sistem tactil şi optic de la ZEISS, instalată încă de la finele anului trecut. În prima lună a acestui an a fost instalat un cuptor de sinterizare Mahler, fiind complet automat în tot ce înseamnă procesul de producție. În aceeași lună a fost instalat și un nou strung de înaltă precizie. În luna martie 2014 a fost asamblată şi pusă în funcţionare instalaţia de debavurare – spălare –uscare de tip Rosler. În luna mai 2014 a fost instalată presa hidraulică de la firma DORST, dar și un al doilea cuptor de sinterizare de tip MAHLER dotat cu zonă de răcire rapidă.

Datorită acestor achiziți în vederea modernizării și creșterii capacității de producție Sinterom a mai creat alte 45 locuri de muncă, dar au și redus costurile la energie electrică, gaz şi apă, dublarea volumului producției de piese sinterizate în cinci ani de la finalizarea proiectului, creșterea cu 50% a cifrei de afaceri, în cinci ani de la finalizarea proiectului, dublarea numărului de piese sinterizate de complexitate și precizie ridicată, dar și creșterea cu 34% a productivității muncii în fabricația de piese sinterizate.

Printre cei mai importanți clienți ai companiei clujene se numără Delphi Diesel din Spania, Grupul Renault, Bosch, Welles din Statele Unite ale Americii sau Autonova. Exporturile au crescut de la an la an, de la 27% din producție în 2008 au ajuns la 57% în anul 2012, produsele fiind exportate în Belgia, Italia, SUA, Polonia, Slovenia, Olanda, Germania şi Ungaria.

Producătorul de materiale chimice de construcţii Sika România, care îşi are sediul în Braşov, a lansat pe piaţă cinci noi produse din gamele de adezivi, pardoseli şi impermeabilizare, fabricate în unitatea inaugurată în acest an la Căpuşu Mare, judeţul Cluj. Fabrica de mortare şi adezivi speciali pentru construcţii deţinută de Sika în judeţul Cluj este a doua unitate de producţie a elveţienilor pe plan local, alături de fabrica de aditivi inaugurată la Braşov în 2008. „Treptat, gama de mortare şi adezivi pentru finisare şi amenajare SikaHome va fi dezvoltată prin lansarea de produse ce vor fi dezvoltate în noua noastră fabrică. De asemenea, alături de gama SikaHome, în fabrica din Cluj s-a început producţia pentru o serie de produse din categoriile destinate pardoselilor şi impermeabilizărilor”, a declarat Laurenţiu Ştefănescu, director general Sika România.

Unitatea de la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, are o capacitate

50.000 de tone anual şi produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi. La mijlocul anului trecut, Sika România a achiziţionat, în comuna Căpuşu Mare, o hală de 2.000 de metri pătraţi, împreună cu spaţii de depozitare şi birouri, amplasate pe un teren cu o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, dar şi echipamente constând în două linii de producţie complet automatizate.

Compania Sika România a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 82 milioane de lei (18,5 mil. euro) şi un număr mediu de 56 de angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice. Sika România, subsidiara concernului elveţian Sika AG, a fost înfiinţată în anul 2002, iar începând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov, prima unitate de producţie Sika din România.

(Ovidiu Vrânceanu, www.bizbrasov.ro)

Sika a lansat cinci noi produse

42

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premii pentru cei mai performanţi oameni de afaceri Topul firmelor organizat de Camera de Comerţ Alba:

Camera de Comerţ şi Industrie Alba a premiat, în luna octombrie, cele mai performante, mai creative şi mai puternice companii din judeţ, în cadrul „Topul Firmelor 2013”, eveniment ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediţie. Clasamentul de business realizat de instituţie a inclus peste 1300 de firme departajate pe baza rezultatelor economice din 2013. de Dan LUNGU Camera de Comerţ şi Industrie Alba a premiat, în luna octombrie, companiile din judeţ care au obţinut performanţe şi rezultate economice bune în anul precedent, în cadrul „Topul Firmelor 2013”, eveniment ajuns la cea de-a XXI-a ediţie.

Clasamentul de business realizat de instituţie a inclus peste 1300 de companii, iar departajarea acestora a fost realizată pe baza rezultatelor economice obţinute de acestea în 2013. În final au fost premiate 698 de firme clasate pe primele locuri în domenii precum cercetare, dezvoltare şi high-tech, industrie, agricultură, pescuit, piscicultură, construcţii, servicii şi comerţ-turism. În top nu au fost admise firmele ale căror cuantum, format din suma datoriilor, în legătură cu bugetul asigurărilor sociale, bugetul statului, impozitele şi taxele neplătite la termenul stabilit, a depăşit cuantumul creanţelor.

Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Alba, Cornel Orzea, clasamentul a inclus în acest an 1353 de firme, care s-au situat pe primele locuri la nivelul judeţului Alba, în cele şase domenii majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare şi high-tech (44 companii), industrie (366 companii), agricultură, pescuit, piscicultură (117 companii), construcţii (105 companii), servicii (367 companii) şi comerţ-turism (354 companii). În top au fost incluse şi primele 10 companii exportatoare, respectiv primele 10 companii importatoare.

De asemenea, firmele care s-au clasat trei ani consecutiv pe primul loc în top, respectiv 121 de agenţi economici, au primit „distincţii de excelenţă”, iar 48 de companii care s-au clasat cinci ani consecutiv pe aceeaşi poziţie de lider în top au primit „trofee de excelenţă”.

O altă distincţie oferită a fost trofeul creativităţii, în clasament intrând firmele din judeţul Alba, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut în urma solicitării de titluri de protecţie la OSIM şi obţinerii acestora în ultimii ani. În 2013, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cele mai puternice companii din Alba au rămas cele din industria lemnului, industria alimentară, a construcţiilor de piese de

maşini şi a extracţiei de minereuri, dar şi cele care comercializează energie electrică.

Pe primul loc, din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate anul trecut, s-au clasat în Alba companiile Holzindustrie Schweighofer Sebeş (industria lemnului), Kronospan Sebeş SA Sebeş (industria lemnului) şi Transavia Oiejdea (industria alimentară).

150 de ani în slujba mediului de afaceri

Camerele de comerţ din România au o istorie de peste 150 de ani, cele din Transilvania fiind cele mai vechi şi cu o tradiţie care începe în jurul anului 1850. În acest an camerele de comerţ au aniversat 150 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat prima lege care reglementa funcţionarea acestor entităţi, după cum a spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Alba, Cornel Orzea. „În acest an s-au împlinit 150 de ani de când Cuza a dat prima lege a Camerelor de Comerţ. În Transilvania, Camerele de Comerţ au existat încă de la 1850, camera de comerţ din Alba făcând parte din această elită alături de cele din Braşov, Timişoara şi Cluj. Camerele de comerţ sunt instituţii ale oamenilor de afaceri, făcute de oameni de afaceri pentru a sprijini mediul de afaceri”, a spus Orzea.

El a explicat că „Topul Firmelor 2013” a fost făcut de camera din Alba împreună cu Camera de Comerţ a României, informaţiile fiind luate din depunerile de fiscalitate de Direcţia de Finanţe. „Faptul că în acest top sunt prezente 1353 de societăţi comerciale arată că judeţul Alba este unul dintre judeţele care este printre primele 10 judeţe din România ca dezvoltare economică. Mediul de afaceri din judeţul Alba merită să fie apreciat pentru că datorită lui şi judeţul se dezvoltă. Vreau să mulţumesc mediului de afaceri din Alba pentru că a adus

TOP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

judeţul Alba printre primele din România ca export şi import”, a mai spus Cornel Orzea.

La rândul său primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, le-a mulţumit oamenilor de afaceri prezenţi la eveniment, pentru rezultatele economice obţinute în 2013 care au ajutat la dezvoltarea proiectelor administraţiilor locale şi celei judeţene. „Dumneavoastră, oamenii de afaceri, sunteţi cei care ţineţi România, aşa cum este România cu bune şi cu rele. Vă felicit pentru ceea ce faceţi şi vă mulţumesc că existaţi şi că prin activitatea ne ajutaţi şi pe noi să avem bugete care să dezvolte localităţile pe care le conducem”, a mai spus Hava.

Topul societăţilor comerciale după

cifra de afaceri:

1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş (tăierea şi rindeluirea lemnului) 2. Kronospan Sebeş SA Sebeş (fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn) 3. Transavia SA Oiejdea (creşterea păsărilor) 4. Elit SRL Cugir (prelucrarea şi conservarea cărnii) 5. Bosch Rexroth SRL Blaj (fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie) 6. Star Transmission SRL Cugir (fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule) 7. Romenergy Industry SRL Alba Iulia (comercializarea energiei electrice) 8. Cupru Min SA Abrud (extracţia altor minereuri metalifere) 9. Supremia Grup SRL Alba Iulia (fabricarea condimentelor şi ingredientelor) 10. Rekord SRL Alba Iulia (fabricarea încălţămintei)

Topul societăţilor comerciale după profitul curent: 1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş 2. Transavia SA Oiejdea 3. Apa CTTA SA Alba Iulia 4. Elit SRL Cugir 5. Florea Grup SRL 6. Jidvei SRL Filiala Alba 7. Cupru Min SA Abrud 8. IPEC SA Alba Iulia 9. Rekord SRL Alba Iulia 10. Giro SRL Vinţu de Jos.

Top 10 companii exportatoare din judeţul Alba în anul 2013: 1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş 2. Kronospan Sebeş SA Sebeş

3. Star Transmission Cugir SRL 4. Bosch Rexroth SRL Blaj 5. Pehart Tec SA Petreşti 6. Rekord SRL Alba Iulia 7. Simpe SRL Sebeş 8. IPEC SA Alba Iulia 9. Transavia SA Oiejdea 10. Apulum SA Alba Iulia

Top 10 companii importatoare din judeţul Alba în anul 2013: 1. Star Transmission Cugir SRL 2. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş 3. Kronospan Sebeş SA Sebeş 4. Bosch Rexroth SRL Blaj 5. Pehart Tec SA Petreşti 6. Supremia Grup SRL Alba Iulia 7. Albalact SA Oiejdea 8. Rekord SRL Alba Iulia 9. Simpe SRL Sebeş 10. Galway SRL Aiud

Trofeul Creativităţii:

1. Albalact SA Alba Iulia 2. Jidvei SRL Filiala Alba 3. Prefera Foods SA Galda de Jos 4. Supremia Grup SRL Alba Iulia 5. Dacia Plant SRL Sebeş 6. Centru de Cetcetare, Proiectare şi Producţie Refractare SA Alba Iulia 7. Ciserom SA 8. Apulum 94 SRL 9. Apidava SRL Camera de Comerţ şi Industrie Alba a acordat în acest an şi „Trofeul Excelenţei în Afaceri”, distincţie pe care au primit-o 48 de firme din judeţ: Agra Consult SRL, Albalact SA, Albena Trade Tur SA, Aloref SRl, ALS Romania SRL, Apa CTTA SA, Arieşul Conf SA, Ascensorul SRL, Blackie Vet SRL, Casa Auto Sebeş SRL, Condorul Protecţie şi Pază SRL, Construcţii şi Servicii SRL, Cuplaje Prod SRL, Dacia SA, Delta Plus SRL, Domeniile Boieru SRL Electrosim SRL, Elis Pavaje SRL, Elit SRL, Ensol SRL, Express Curier SRL, Flore Grup SRL, Gami Clean SRL, General Game SRL, Holzindustrie Schweighofer SRL, IAMU SA Blaj, Idea Glass SRL, Instalatorul SA, IPEC SA, Jidvei SRL, Lin & Ema SRL, Marbis SRl, Mercado SRL, Newamport Compani SRL, Omig SRL, Oprean SRL, Parc SA, Prometeu SRL, Rekord SRL, Rivier Company SRL, Saturn SA, Savini Due SRL, Trans Iviniş & Co SRL, Transavia SA, Transilvania Societate Cooperativa Meşteşugărească, TUE SRL, Unilact Transilvania SRL, Unirea Pres SRL.

43

Conferința ARThitecture la al doilea succes!

44

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expo-conferinţa care a strâns arhitecţi din România şi Marea Britanie a avut un real succes.

Cifrele demonstrează în ce măsură a fost apreciat ARitecture de către participanţi: • peste 180 de participanţi, dintre care 82% arhitecţi, 14% specialişti din domenii conexe şi 4% oameni de presă • toate locurile s-au ocupat cu două săptămâni înainte de ziua evenimentului • au participat arhitecţi din peste 24 de localităţi din întreaga ţară: Cluj Napoca, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Braşov, Târgu Mureş, Sighişoara, Bacău, Suceava, Alba Iulia, Deva, Râmnicu Vâlcea, Roman, Fălticeni, Zalău, Bistriţa, Făgăraş, Reghin, Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc.

Bryan Avery, denumit „expertul arhitecturii futuriste din Londra”, şi-a împărtăşit experienţa în cadrul prezentării „e Seven Verities”. Arhitectul londonez şi-a prezentat câteva dintre proiectele care i-au solicitat cel mai mult expertiza, prin intermediul principiilor de lucru la care Avery ţine cel mai mult. „Cele șapte principii sunt ca niște instrumente la care eu cânt ca un muzician zilnic în profesia mea. Aceste principii fac referire la expresia englezească traveling the seven seas, o expresie care înseamnă că persoana respectivă explorează lumea.

Același lucru se aplică și prezentării mele, numai că lumea la care fac eu referire este arhitectura”, a mărturisit Bryan Avery în cadrul Expo-Conferinţei ARitecture.

Istoricul clujean Attila Varga a prezentat importanţa moştenirii lăsate de arhitectul mason Pákei Lajos asupra Clujului ca oraş „verde”. „Pákei Lajos a văzut Clujul „verde” ca o armonie între natură și construcții. De ce această viziune? Progresul în gândire este strâns legat cu gândirea masonică, în privința biopoliticii (crearea unui organism supranațional, care pentru confort și echilibru, care le cerea persoanelor renunțarea la drepturi individuale). Gândirea se aseamănă cu situația de astăzi, cu forma suprastatală a Uniunii Europene”, a fost una dintre cele mai importante concluzii ale lui Attila Varga.

Arhitectul Daniela Maier a deschis lanțul conferințelor ARitecture. Aceasta a prezentat proiectul Scena Urbană, în calitate de coordonator al proiectului și de vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania (OAR).

Prezentarea Danielei Maier a fost unul dintre cele mai bune exemple în care arta și arhitectura se reunesc armonios: Scena

Urbană. Proiectul a reușit să aducă în atenția publicului larg sculpturi care pun în valoare spațiul de desfășurare. ”Fiecare dintre spațiile folosite de noi are un alt scop pentru care a fost construit, are o istorie în spate. Noi îl folosim altfel.

Pentru prima dată orașul a fost un spațiu de spectacol. Față de Grădina Botanică, de exemplu, am constatat că aveam aceleași amintiri, fiecare ne-am pierdut prin ea prima dată când am vizitat-o. Scena Urbană a reușit să adune oamenii prin niște sculpturi pe care le-am considerat importante pentru societate”, a declarat Daniela Maier.

Debate-ul din cadrul Expo-Conferinţei a punctat câteva controverse din lumea arhitecturii. Marina Neagu (economist urbanist), Eugen Pănescu (arhitect, profesor de arhitectură) și Constantin Geoagea (jurnalist pentru publicația Zeppelin, de arhitectura, arhitect) au fost actorii debate-ului.

Discuțiile s-au direcționat spre rolul educației în cadrul arhitecturii și în spațiul public.

S-a concluzionat că la noi în țară nu problemele economice sunt cele mai importante când vorbim de calitate, ci mai degrabă nivelul cultural, care poate fi îmbunătățit, întrucât calitatea ține și de capacitatea de reglementare. În prezent, România are un cadru sistematic destul de fix, iar relaționarea profesională cu instituțiile publice este mai dificilă.

Expo-Conferința ARitecture, organizată de Agenția Libero Events, s-a desfăşurat în data de 3 octombrie, în cadrul centrului de conferințe e Office din Cluj Napoca, sub tema Ecosisteme şi Arhitectură Sustenabilă: principii de proiectare bioclimatică şi aplicarea tehnicilor naturale şi inovatoare.

Evenimentul a reunit o seamă de speakeri arhitecți apreciați ca surse de inspirație pentru întreaga industrie arhitecturală.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Endava investeşte consistent în Silicon Valley de Transilvania

Potenţialul IT al zonei a fost observat şi de către companiile internaţionale care fie au preluat pachetele majoritare de acţiuni ale unor companii clujene de IT, fie au deschis subsidiare puternice în zonă. Una dintre aceste societăţi este Endava, care de curând a inaugurat un nou sediu în Cluj-Napoca, în incinta United Business Center Tower. de Augustin STANCIU Endava, compania britanică de servicii IT înfiinţată în urmă cu 14 ani, este una din societăţile de profil cu cea mai rapidă creștere din Europa. Societatea are 11 sedii în Marea Britanie, Statele Unite, Germania, România, Republica Moldova și Macedonia şi peste 1600 de angajaţi, dintre care peste 1100 lucrează doar în România. Britanicii sunt specializaţi pe livrarea de soluţii de business şi servicii informatice, în special pentru organizaţii mari din domeniul financiar, asigurări, plăți electronice, retail, telecomunicații și media. De asemenea, Endava este specializată în livrarea de servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicații Software. Aceste produse au generat anul trecut o cifră de afaceri de peste 81 milioane de euro.

Sediu nou pentru Endava

Pentru a eficientiza activitatea de producţie din Cluj-Napoca, compania britanică şi-a mutat activitatea într-un nou spațiu de birouri pentru centrul său de dezvoltare și suport, ce numără în prezent 550 de angajați și livrează proiecte pentru clienți din diferite domenii, precum bănci, plăți electronice, asigurări, retail, telecomunicații și media. În plus, reprezentanţii companiei Endava anunţă că vor continua angajările în perioada următoare și planifică o creștere a echipei din Cluj-Napoca până la 850 de persoane în următorii doi ani. Noul sediu al companiei britanice din Cluj-Napoca ocupă opt din cele 11 etaje ale proaspăt inauguratei clădiri de birouri, United Business Center Tower, deținută de Iulius Group, proprietarul rețelei de mall-uri Iulius Mall și include, pe lângă zona open space cu birouri, 48 de săli de conferință, două săli pentru relaxare și o zonă de luat masa, cu o capacitate de 100 de locuri. De asemenea, în noul sediu este disponibilă și o sală de training cu o capacitate de aproximativ 100 de locuri pentru Endava University, program dedicat pentru perfecţionarea angajaților companiei. Centrul de dezvoltare și suport din Cluj-Napoca este cel mai mare la nivel de grup, din punct de vedere al numărului de angajați, fiind urmat în România de cel din București, cu 280 de angajați, și cel din Iași, cu 270. În total, cele trei sedii ale Endava din România numără peste

1.100 de angajați, în creștere cu peste 40% față de numărul mediu de angajați înregistrat în 2013, compania continuând să angajeze, în medie, 10 specialiști IT în fiecare lună. În prezent, noul spațiu de birouri din United Business Center Tower este ocupat în proporție de 65%, iar compania plănuiește să angajeze în centrul din Cluj-Napoca încă 140 de specialiști în următoarele 12 luni, fiind în căutare de profile cum ar fi: dezvoltatori software (Java, .NET, mobile), specialiști testare software, manageri de proiect, arhitecți software, analiști de business, ingineri suport IT, ingineri de rețea, ingineri sisteme IT, manageri de proiect pentru infrastructuri, precum și analiști service desk. John Cotterell, CEO Endava, spune că societatea pe care o conduce a ales să investească în Cluj-Napoca datorită resursei umane, dar și din cauza facilităților logistice pe care orașul le pune la dispoziție. „Prin mutarea în sediul nou consolidăm operațiunile noastre din Cluj-Napoca într-un singur spațiu de birouri, ce ne va permite să menținem ritmul de creștere al vechipei cu 25% anual.

Plănuim să angajăm încă 140 de specialiști IT la Cluj-Napoca în următoarele 12 luni, iar în doi ani ne-am propus să trecem de 850 de persoane angajate în acest sediu. Am ales să ne extindem în Cluj deoarece este un centru IT care va continua să se dezvolte. Clujul este un centru universitar important și aici există o comunitate IT dinamică. În plus, beneficiază de zboruri directe către multe orașe europene și are o infrastructură de business ce favorizează dezvoltarea companiilor IT”, a declarat John Cotterell.

Confort în stil autentic

46

travel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La capătul călatoriei dumneavoastră spre București vă așteaptă Suites Hotel, destinația de 4 stele.

Bucharest Comfort

Încă de acum mulți ani, când am tăiat panglica de inaugurare, suntem pregătiți să întâmpinăm cele mai rafinate dintre gusturi, indiferent ce drum vă poartă în orașul nostru, fie pentru afaceri sau agrement. Dincolo de căldura ambientală a hotelului nostru, vă așteaptă confortul unor servicii croite atent pe măsura dorințelor și nevoilor dumneavoastră. Bine conectat la arterele mari ale orașului, situat în inima centrului vechi sau al “Micului Paris”, hotelul propune, pentru interior, un contrast unitar și elegant.

Pășind pe marmura din holul recepției, veți simți căldura interioară, poate veți observa decorurile clasiciste sau nu, dar cu siguranță veți ști că vă aflați într-un loc ce oferă intimitate și odihnă. Pentru oricare dintre cele 26 de camere ați opta, veți aprecia generozitatea spațiilor și utilitatea chibzuită. Deși întregul interior se simte și este nou, lemnul natur dă o notă solidă de clasic, iar fiecare detaliu a fost gândit să vă răsfețe prin ambianță, calitate și funcționalitate.

Dotări și atracții

Bucharest Comfort Suites Hotel are 26 de camere clasice, elegante, proiectate și realizate special pentru a fi în concordanță cu istoria orasului București, a “Micului Paris”… Toate camerele dispun de: sistem de climatizare, telefon cu linie directă (națională și internațională), LCD, minibar, internet wireless, senzori de fum. Băile spațioase, complet utilate și decorate modern sunt dotate pentru a oferi confortul necesar: produse cosmetice, jacuzzi, cadă de duș. Bucharest Comfort Suites Hotel se regăsește în imediata vecinătate a celor mai apreciate magazine, restaurante, cluburi și a celor mai importante obiective turistice ale capitalei. Bucharest Comfort Suites Hotel a fost întotdeauna un loc de întâlnire pentru călătorii români și străini, aflați în interes de afaceri sau turistic, călători ce au găsit aici un beneficiu major – posibilitatea de a fi aproape de toate informațiile și facilitățile necesare. Bucharest Comfort Suite Hotel și București, Orașul, vă așteaptă cu drag să-i fiți oaspeți într-o experiență de 4 stele.

Vă dorim de pe acum o ședere plăcută!

Bucharest Comfort Suites Hotel B-dul Nicolae Bălcescu Nr. 16 Sector 1, 010052 Bucureşti, România Tel.: +4 021.310.28.84 / 85 Fax: +4.021.310.28.87 E-mail: office@comfort-suites.ro Web: www.comfort-suites.ro

48

EDUCAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Puterea exemplului funcţionează şi în spaţiu

de Alice Valeria MICU

Biroul European pentru Resurse Educaţionale Spaţiale din România a susţinut financiar şi logistic organizarea unui prim curs de iniţiere în activităţi şi tehnologii spaţiale. Cursul s-a desfăşurat la Mărişel, în judeţul Cluj, în cadrul Şcolii de Vară “Generaţia Următoare” în perioada 4-7 septembrie 2014.

Cursul, care se desfăşoară în mai multe etape, are ca scop folosirea spaţiului cosmic ca un context atractiv pentru predarea materiilor STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Matematică). Au fost abordate subiecte precum prezentarea ESERO Romania, a resurselor educative ale Agenţiei Spaţiale Europene, noţiuni de bază de astronomie, sateliţii artificiali ai Pamântului, noţiuni de bază ale telecomunicaţiilor spaţiale, CanSat, precum şi activităţi practice, de tip hands on, în cadrul cărora au asistat şi au intermediat recepţia undelor electromagnetice de joasă frecvenţă, realizarea analizei spectrale a semnalelor recepţionate şi interpretarea spectrelor obţinute, transmiterea semnalului vocal prin intermediul unor corzi elastice, construcţia unui ceas solar, determinarea direcţiei meridianului locului şi momentului în care Soarele traversează acest meridian, scanarea cerului cu un radiotelescop de uz didactic şi realizarea unei hărţi radio elementare a cerului vizibil, transmiterea de imagini şi sunet pe cale radio, la mare distanţă, utilizând antene de receptie de mare directivitate. Nu au fost uitate însuşirea deprinderilor pentru utilizarea receptoarelor GPS în deter-

minarea orei exacte şi a coordonatelor geografice, transformări de coordonate geografice exprimate în format zecimal în coordonate exprimate în format sexazecimal şi invers, iar pentru utilitatea acesteia nu trebuie decât să ne amintim că despre Mărişel s-a aflat odată cu teribilul accident aviatic. S-a realizart o hartă elementară cu ajutorul receptorului GPS, s-a vizitat Centrul de cercetrare ştiinţifică şi tehnologică al firmei BITNET CCSS, s-au recepţionat imagini ale Pamântului transmise în timp real, linie cu linie, de sateliţii meteorologici ai NOAA şi s-au efectuat observaţii astronomice în funcţie de condiţiile meteo.

ESERO este un network de birouri înfiinţat în statele membre ale Agenţiei Spaţiale Europene. Născut ca urmare a unui parteneriat între Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Română (ROSA), ESERO România se alăturǎ unei reţele europene prezente la momentul actual în 10 ţări de pe continent. Lansarea oficială a avut loc în cadrul “Romanian Space Week”, o conferințǎ științificǎ anualǎ organizată de ROSA în perioada 12-16 mai 2014.

Astfel, România face parte din acest club select, deschis de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

integrarea cu drepturi depline a ROSA (Agenţia Spaţială Română) în ESA (Agenţia Spaţială Europeană) în 2011.

Pe lângă ESERO România (www.esero.ro), programul mai este prezent şi în Belgia, Irlanda, Olanda, Ţările Nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda), Polonia, Portugalia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

ESERO România îşi propune să folosească spaţiul cosmic ca pe un context formativ în educarea tinerilor şi predarea materiilor STEM. Proiectul iniţiat de către ESA are scopul de a folosi fascinaţia pe care o prezintă domeniul spaţial pentru a încuraja predarea şi învăţarea de materii STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) în şcolile europene primare şi secundare. Prin acest centru, ROSA și ESA doresc să răspundă nevoilor educaționale specifice din România, astfel încât tinerele generații să fie încurajate către o carieră din domeniile STEM. Profesorii au la dispoziţie o mare varietate de materiale didactice şi de informare, precum şi cursuri de formare şi workshop-uri pentru a-şi continua dezvoltarea profesională. Activităţile vor profita de bogăţia de resurse legate de spaţiu deja puse la dispoziţie de către ESA. La deschiderea cursului a participat şi Marius Ioan Piso, preşedintele ROSA, care s-a adresat participanţilor: „România a fost admisă în Agenţia Spaţială Europeană în urma unui proces care a durat 20 de ani, am fost urmaţi doar de Polonia, iar lista s-a cam închis. Puţini ştiu că România participă la câteva programe foarte importante, cum e realizarea rachetelor de tip ARIANE, programe de observare a Terrei, de navigaţie prin satelit, la programele de comunicaţii, la realizarea unei micronavete spaţiale şi la o serie de programe de tehnologie foarte avansată. Aş menţiona unul dintre ele, programul PROBA 3, care înseamnă realizarea unui zbor în formaţie a doi sateliţi, cu 144 metri distanţă, care constituie un telescop. Sateliţii vor fi menţinuţi cu precizie de sub un milimetru la această distanţă şi ea va fi o performanţă de nivel maxim în lume.

De asemenea, lucrăm pentru misiunea JUICE, ceea ce înseamnă Jupiter Ice, care va căuta gheaţă pe sateliţi ai lui Jupiter. Misiunea EUCLID este o misiune care va identifica cu fineţe şi mai mare vârsta Universului, dar vom participa şi la misiunea Age of Mars, vor fi două misiuni, un Orbiter şi un Asalt 2018 Rover. În contextul în care cercetarea şi industria lucrează destul de serios pentru succesul acestor misiuni, cee ce ne lipseşte cel mai mult este resursa umană. Sunt aproximativ 550 de persoane cu echipament şi normă întreagă şi peste 1000 în întreg Programul Spaţial Naţional. Noi, ca organizaţie, nu ne ocupăm de pregătirea oamenilor, o facem la nivel maximum masters şi doctorat, dar cele mai importante persoane sunteţi dumneavoastră şi asta v-o spun foare serios. Problema cea mai mare este la nivel de liceu, noi suntem în situaţia în care putem oferi posturi foarte bune pentru absolvenţi, putem să facem training cu ei, românii se pot angaja în ESA în acest moment, dar nu are cine. Ne lipseşte această substanţă foarte importantă, care sunt oamenii. Noi avem o responsabilitate foarte mare, dar şi dumneavoastră, şi atunci, prin acest sistem ESERO, încercăm să impulsionăm activităţile STEM, cu direcţionare pe domeniul spaţial. Avem o comunicare foarte bună cu conducerea Ministerului Educaţiei şi aşteptăm de la dumneavoastră un feed-back puternic, să putem îmbunătăţi acest sector, iar dumneavostră sunteţi cei mai importanţi.”

Cu educaţia în spaţiu

Cursul de la Mărişel a avut un precedent internaţional, între 21 şi 25 iulie 2014, desfăşurându-se workshop-ul de

EDUCAŢIE

vară organizat anual de către ESA pentru profesori şi găzduit la Centrul European de Cercetări și Tehnologii Spațiale (European Space Research and Technology Centre – ESTEC) în Noordwijk, Olanda, la care au luat parte 40 de cadre didactice din 17 state membre ESA. În timpul acestui eveniment dedicat profesorilor de liceu care predau Științe, Tehnologie, Inginerie sau Matematicǎ, acestora le-au fost prezentate diferite metode și resurse care le permite să aducă domeniul spațial în sala lor de clasă. Ovidin Trofin, profesorul român care a luat parte la eveniment, a rezumat workshopul în următoarele cuvinte: “Am văzut pe peretele muzeului Space Expo lângă ESTEC scrise câteva cuvinte care cred că reflectă un lucru atât de adevărat: «Pământul are nevoie de mai mult spațiu».” În cadrul evenimentului au avut loc prezentări inspiraţionale, ateliere practice și diferite experimente.

Workshop-ul din acest an a fost concentrat pe Rosetta, misiunea istorică ESA, care va ateriza pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko în cursul anului 2014. Experimentele folosind comete și misiunea Rosetta au fost realizate pentru a ilustra concepte fundamentale din fizică și chimie, iar aplicaţiile în chimie și biologie au fost discutate cu profesorii în detaliu.

Alte sesiuni ale acestui workshop au inclus o demonstrație de resurse legate de teledetecție, Stația Spațială Internațională, și vehiculele de transport automat ESA și nu a fost uitat nici rolul birourilor naționale ESERO, care a fost evidențiat profesorilor.

“Vrem să retrezim în noua generație dorința de a deveni astronauți, ingineri sau oameni de știință”, a afirmat Virgiliu Pop, manager ESERO România. „Se aleg cariere în ştiinţe umane, dar e nevoie de pregătirea şi formarea de specialişti în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. De aceea ne-am propus să furnizăm resurse educaţionale prin profesori, direct către clasele de elevi, pentru a atrage tânăra generaţie spre aceste domenii. Există o mulţime de elevi preocupaţi de olimpiade şi alte concursuri şcolare naţionale şi internaţionale, mulţi au rezultate excepţionale, alţii au o slabă cultură ştiinţifică. ESERO vine să fie o punte către cele două extreme, prin intermediul spaţiului cosmic, un domeniu plăcut pentru predarea atractivă a disciplinelor STEM.”

49

Parco Cavalli, atracţia de la poalele munţilor Vâlcan WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Cai, ponei şi şarete la poalele Munţilor Vâlcan. Un parc de echitaţie pentru copiii şi adulţii cu probleme de sănătate, gândit de un tânăr care a demonstrat că prin ambiţie şi muncă orice problemă poate fi lăsată în urmă.

51

de Carmen COSMAN-PREDA

Andrei Sălăgean nu are încă 30 de ani, dar a muncit şi a trăit până acum cât alţii într-o viaţă. Provine dintr-o familie nevoiașă, cu mulți copii şi, poate tocmai de aceea, s-a ambiționat să demonstreze că se poate, că, până la urmă, viaţa este aşa cum ţi-o faci. Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă, spune o vorbă din bătrâni, aşa că Andrei a muncit pe brânci pentru a-şi vedea visul cu ochii. A devenit mai întâi specialist în gastronomie, iar acum îi ajută şi pe alţii, în special copii şi persoane adulte cu probleme de sănătate, prin hipoterapie.

Andrei Sălăgean a înființat un parc de echitație în Vulcan. Caii, poneii și șaretele respectivului parc s-au dovedit a fi o minune pentru copiii și părinții lor și o atracție pentru ceilalți. De fapt este primul și singurul club de echitație terapeutică și de agrement din Valea Jiului, înfiinţat la Vulcan. Andrei a început „de jos”, cum se spune. Ca să supravieţuiască şi să îşi ajute şi frăţiorii s-a angajat mai întâi pe la localurile de alimentație publică de pe litoralul românesc și străin, ca „femeie de serviciu”. I-a fost greu, după cum chiar el povesteşte, dar nu s-a lăsat. „Când am ajuns acolo, m-au băgat direct la curățenie. M-au cam chinuit colegii de serviciu pentru că era mare concurența și fiecare își apăra postul. Dar nu m-am lăsat și am fost și al doilea an și al treilea și așa am învăţat, furând meseria. Apoi am ajuns să lucrez cu maeștri bucătari, care sunt apreciați nu numai în țară ci și în străinătate. Am lucrat și în Valea Jiului, chiar și în Straja și mi-am lăsat amprenta peste tot și mulți folosesc rețete de-ale mele”, povesteşte Andrei Sălăgean, care acum lucrează într-o pizzerie din Valea Jiului.

Din puţinul lui a decis să-i ajute pe alţii

Visul lui era însă altul. Nu-i vorbă, îi place mult ceea ce face, dar dorinţa ascunsă în inima lui se lega de ajutorarea celor cu care soarta a fost nedreaptă. A iubit dintotdeauna caii, pe care îi consideră nişte animale nobile, iar proiectul lui tocmai de cai era legat sau mai bine spus de înfiinţarea unui club de echitaţie, de hipoterapie. Un club pentru copii şi adulţi cu probleme de sănătate, mai ales că ştie ce înseamnă suferinţa. A avut noroc

şi proiectul gândit de Andrei Sălăgean a fost susținut de Primăria municipiului Vulcan, care i-a acordat locaţia vechiului stadion, care astfel a fost valorificată. ”Eu iubesc caii și am făcut o pasiune pentru călărie. Așa a venit și ideea... Eu am un frate cu probleme, în cărucior cu rotile, și știam câte beneficii are echitația în boli precum autismul, retard, scolioză lombară, sciatică, obezitate, sindromul Down, în dificultățile de integrare socială, în depresie și multe altele. Au venit și vin părinți cu copii cu probleme și este impresionant să-i vezi pe cei mici cum efectiv se transformă, cum le apare pe chip surprinderea, râsul și bucuria. Cei care erau apatici au reacționat surprinzător, se entuziasmau și râdeau. Vă dau un exemplu. O doamnă doctor a venit cu băiețelul căruia îi era frică de cățel și nici vorbă să-l atingă. După ce l-am urcat pe cal, pe măsură ce prindeam gradual viteză și râsul și însuflețirea copilului creșteau. A fost ceva extraordinar. Mama lui plângea de fericire pentru că nu-l mai văzuse așa. Mă bucur că pot oferi așa ceva și sper să fac și mai mult”, explică tânărul. Dar nu numai acestei categorii i se adresează parcul de echitaţie. Aici vin şi cei care vor să călărească pentru agrement sau care doresc să deprindă tainele acestui sport, dar, la sfârşit de săptămână, locaţia se umple de râsetele şi chiotele copiilor de la casa de copii din Lupeni. „Avem și șaretă, ponei, iar pe viitor voi cumpăra și animăluțe, care să folosească copiilor, să-i bucure. Cei cu probleme de sănătate au parte de serviciile noastre gratuit”, mai spune Andrei. Parco Cavalli are deja peste 50 de copii și persoane cu probleme care vin săptămânal la echitație, iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că investitorul vrea să se dezvolte. Pe banii lui, pe care îi câştigă mai ales la pizzeria unde lucrează şi unde a dovedit că este indispensabil. Iar răsplata financiară o investeşte tocmai în proiectul său de suflet. “Eu sunt foarte bucuros când văd oamenii fericiţi”, conchide tânărul, care spune că nu a avut nevoie decât de dorinţă ca să îşi vadă visul împlinit.

Livrări “cât ai clipi” cu Transilvania Post WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

53

de Augustin STANCIU

Pe piaţa tot mai puternică a serviciilor de curierat şi-a făcut apariţia, începând cu 2009, şi o societate clujeană, Transilvania Post, care oferă servicii specializate în 15 judeţe din Transilvania.

Raţionamentul a fost ca societăţile din această zonă a ţării să beneficieze de servicii rapide de curierat, la preţuri competitive.

Doru Berar, director executiv al companiei clujene, spune că cel mai important avantaj al Transilvania Post, în comparaţie cu celalate societăţi de profil este rapiditatea cu care societatea clujeană livrează coletele clienţilor, acesta afirmând că un pachet poate ajunge la destinaţie, în unele cazuri, în mai puţin de 12 ore, oriunde în Transilvania. “Compania Transilvania Post s-a înfiinţat, în 2009, ca o societate de nişă. Noi suntem o companie care oferă servicii de coletărie doar în Transilvania. În urma unei analize am observat că în Transilvania circulă foarte multe colete între firme şi cea mai mare parte trebuie să ajungă foarte repede la destinatar. Iar o firmă naţională nu poate asigura rapiditatea pe care unii clienţi o doresc. Transilvania Post s-a axat pe această nevoie a companiilor de a trimite colete în cel mai scurt timp posibil şi în perfectă stare beneficiarilor.

Sunt mulţi clienţi în Transilvania care trimit colete şi doresc să fie livrate înainte de ora 11. Noi venim în ajutorul acestora prin serviciile personalizate prin care, în locaţiile principale, evidenţiate pe harta noastră, livrăm la primele ore ale dimineţii.

De asemenea, spre deosebire de alte societăţi de profil, noi preluăm colete, în Cluj-Napoca, de exemplu, până la ora 21, cu maşinile noastre, iar după aceasta oră, clienţii cu contract pot veni să lase coletele pe care doresc să le trimită direct la sediul nostru, urmând ca dimineaţa să ajungă la destinatar”, declară Doru Berar.

Calitate şi rapiditate

Directorul executiv al societăţii clujene de curierat mai spune că la început s-au lovit de reticenţa companiilor de a lucra atât cu o firmă de curierat care distribuie la nivel naţional, cât şi cu una care distribuie la nivel de Transilvania, dar odată ce s-au convins de calitatea serviciilor oferite, au ales să lucreze constant şi cu societatea clujeană. „Noi ne axăm, în primul rând, pe servicii de coletărie, de la plicuri, până la colete de 50 de kg.

Avem clienţi care ne solicită să trimitem transporturi de o tonă, dar acestea sunt împărţite pe mai multe colelte. Sunt anumite domenii care au nevoie de livrare foarte rapidă, cum ar fi piesele auto, pentru că toţi au nevoie de rapiditate pentru că aşteaptă clientul. Sunt foarte puţine firme care vând doar în Transilvania, majoritatea vând în toată ţara, dar aceste societăţi

s-au convins de calitatea şi rapiditatea serviciilor noastre şi apelează constant la serviciile noastre”, a mai declarat Doru Berar. Acesta mai afirmă că, pentru a furniza coletele în cel mai scurt timp şi pentru a satisface exigenţele tot mai ridicate ale clienţilor, Transilvania Post a apelat la subcontractori în multe din cele 15 judeţe în care operează, acest fapt ajutând la o mai bună gestionare a activităţii. „În toate judeţele există firme care au subcontractat serviciile Transilvania Post. În unele judeţe realizăm transportul coletelor cu maşinile noastre, în alte judeţe am încheiat contracte cu câteva societăţi comerciale, dar care operează ajutaţi de logistica pe care noi le-o punem la dispoziţie. În momentul de faţă avem peste 100 de maşini care distribuie zilnic peste 5000 de colete sau plicuri în toată Transilvania”, a mai declarat Doru Berar. De la înfiinţare, până în prezent, compania clujeană a avut o evoluţie ascendentă, anul trecut, cifra de afaceri a companiei depăşind un milion de euro. De la înfiinţare, în 2009, şi până în prezent, Transilvania Post şi-a mărit constant atât flota de maşini, numărul de angajaţi, dar şi portofoliul de clienţi, cei mai importanţi parteneri fiind companii din domeniul comercializării de piese auto, subansamble, IT, piese agricole, papetărie sau magazine on-line.

Serviciile oferite de către Transilvania Post SERVICIUL PRIMA ORĂ: livrarea în intervalul 8-11 a.m. în toate localităţile marcate pe hartă; SERVICIUL 24: livrare în maximum 24 h în localităţile aflate pe o rază de 20 km de punctele marcate de pe hartă; SERVICIUL 48: livrare în maximum 48 h în orice localitate din aria de acoperire; Sistem electronic de urmărire a coletelor; Sistem de ridicare-livrare a expediţiilor din uşă în uşă; Avizarea destinatarului în cazul absenţei; Posibilitatea plăţii la destinaţie a serviciului prestat; Redirecţionarea expediţiei la cererea expeditorului; Retur de documente ştampilate (ordin de plată, cec, facturi, avize de expediţie) Posibilitatea trimiterii expediţiilor cu ramburs; Posibilitatea de asigurare a mărfii.

EVENIMENT

Festivalul tuturor simţurilor

54

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unul din cele mai îmbietoare mirosuri este acela al bucatelor preparate în aer liber, nu degeaba asiaticii au o adevărată cultură a gătitului pe stradă. Cum nici noi, românii, nu suntem mai prejos la acest capitol, Clujul găzduieşte de vreo opt ani încoace un Campionat Internaţional de Gătit în Aer Liber. de Alice Valeria MICU

Bucătari cu sau fără titlu, maeştrii cu diplome de campioni mondiali, master chefi, concurenţi s-au întâlnit la Cluj la mijlocul lui septembrie unde au ridicat gastronomia la rang de artă şi spectacol, lucru de care s-au bucurat şi au beneficiat norocoşii ce şi-au umplut nările de aromele îmbietoare, şi-au încântat ochiul cu standuri, platouri, ceaune şi cuptoare încântătoare şi, cel mai important, s-au înfruptat din minunăţiile gastronomice preparate acolo.

De la preparatele specifice ţărilor de provenienţă ale concurenţilor şi pizza până la preparatele cazone, de unde nu au lipsit bunătăţile la ceaun, toate au adus în aerul Clujului o combinaţie de arome căreia cu greu îi puteai face faţă. Cum se finaliza procesul de jurizare a unui stand, mulţimea se aşeza la cozi aproape ordonate, de unde mâini pline de generozitate împărţeau porţii generoase, până la ştersul cazanului cu coajă de pâine. Liniştea se lăsa în jur, lumea savura, se lansa în comentarii, făceau comparaţii, ce mai, vox populi, vox dei şi mai multe nu. În anii anteriori, clujenilor li s-a oferit o mămăligă gigant, la prepararea căreia a participat până şi primarul Clujului Emil Boc, tradiţionala varză à la Cluj, dar anul acesta provocarea a constituit-o mâncarea de cazarmă. Am fost primiţi în bucătăriile militare, unde produsele de bază sunt cartofii, fasolea, varza şi orezul. S-a copt pâine, s-a fiert fasole şi binecunoscutul gulaş, ce mai? să mori de ciudă dacă nu ai ajuns acolo! Dacă ai cumpărat din vinul de Aiud ori de Tokaji sau din pălinca aurie, atunci poţi spune că te-ai răsfăţat pe deplin. Făceau cu ochiul borcanele pântecoase cu murături, mierea parfumată, plăcintele, nelipsitele produse artizanale ori cozonacul secuiesc, cel ce te ameţeşte de atâta răsucit, cu aroma de scorţişoară, caramel, nucă sau cocos.

Anul acesta au participat la competiţia organizată de Asociația Culturală Euro Est Alternativ (ACEEA) bucătari din România, Austria, Israel, Serbia, Finlanda, Suedia, Cipru, Ungaria, Portugalia, Cipru, Azerbaidjan, Elveţia, Italia, Coreea de Sud, Malta, Iordania, Albania. Evenimentul a căpătat în timp un caracter internaţional menit să aşeze România pe harta competiţională gastronomică mondială. Pentru o mai mare deschidere, concursul se adresează atât profesioniştilor, care au nevoie de un mediu competitiv, cât şi amatorilor. Deşi în România se găteşte acasă şi doar o mică parte a populaţiei active mânâncă cel puţin o dată pe zi la restaurant sau apelând la servicii de catering, organizatorii au avut în vedere puterea exemplului şi au dorit să le reamintească celor care au pierdut legătura cu bucătăria, cât este de important ce şi cum gătim, ce şi cum mâncăm, pentru sănătatea noastră şi a familiei.

Dacă pentru prima ediţie au fost necesari circa 25.000 de euro, care au acoperit costurile concrete cu festivalul, în timp s-au alăturat parteneri care au ajutat pe partea de servicii, astfel că se poate vorbi de un buget de circa 40.000 de

euro, în care a intrat şi campania. Punctul culminant l-a constituit, potrivit lui Radu Zărnescu, anul 2010 când s-a desfăşurat o etapă la Cluj, la Polus, și una la București, ceea ce a făcut ca sumele vehiculate să fie, în total, de circa 100.000 de euro.

Din 2009, în ACEEA au fost extinse câteva departamente care au ca scop formarea de personal, instruirea, competițiile externe. „ACEEA s-a transformat într-o afacere, pe lângă Campionatul de Gătit în Aer Liber, prin dezvoltarea acestor departamente. Astfel a trebuit să ne mai atragem parteneri și să avem contracte comerciale și la alte evenimente: ne cheamă să organizăm mese festive ori diverse demonstrații culinare. Deci, din 2009, asociația s-a dezvoltat la nivel economic altfel decât un simplu ONG. La ora actuală avem circa 10 oameni pe posturi fixe și încă 7 pe tehnic. Pe lângă aceștia avem membri activi, pentru care trebuie să asigurăm diurne și să acoperim costurile de deplasare. Festivalul și evenimentele mari pe care le organizăm sunt în obiectivele și în țelurile organizației de a dezvolta gastronomia. Desigur ne acoperim la fiecare astfel de eveniment costurile cu oamenii, mentenanța, ne acoperim toate contractele cu furnizorii și partenerii, dar, ca să menținem nucleul asociației și să ne dezvoltăm, trebuie să avem și alte activități economice din care să ne mai atragem fonduri”, afirmă Radu Zărnescu, secretarul general ACEEA.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Artist al vinului

Distincţia unui restaurant o garantează, printre altele, prezenţa unui somelier şi de aceea l-am provocat pe Cristian Mihai Florea, membru fondator al Asociaţiei “Organizaţia Somelierilor din România 2011”.

Pentru unii moft, pentru alţii artă, asocierea dintre un fel de mâncare cu băutura cea mai potrivită suscită interesul tot mai pregnant al celor care îşi rafinează existenţa cu delicatesuri. Cum se ajunge de la purtător de samar la vrăjitor de suflete? Care sunt calităţile esenţiale pentru ca un tânăr să încerce această cale?

Cristian Florea: În primul rând trebuie urmat un curs de somelier pentru a putea începe această meserie, veche peste hotare, nouă la noi în ţară, asocierea mâncare-băutură, care este şi rolul somelierului într-un restaurant, şi de a explica clientului cam ce băutură s-ar potrivi la un anume fel de mâncare, pentru a ajuta clienţii să înţeleagă acest context.

Calităţile nu sunt prea multe, în primul rând trebuie să-i placă această meserie şi, bineînţeles, să înveţe zi de zi ceea ce înseamnă meseria de somelier şi să exerseze, dar să şi înveţe ceea ce ţine de aceasta cultură, aş putea spune. Cu puţină voinţă, se poate.

mişcare viticultura de calitate, prin investirea în domeniul vinificării, achiziţionarea de noi utilaje pentru susţinerea viilor şi cultivarea acestora în condiţii cât mai prielnice şi favorabile, susţinerea şi valorificarea viticulturii în aceasta ţară, la un nivel cât mai înalt.

Producătorii de vinuri sunt într-o continuă competiţie.

Ce fel de competiţii ierarhizează mândra breaslă a somelierilor?

C.F.: Da, într-adevăr, producătorii sunt într-o competiţie continuă, pentru că fiecare dintre ei vor să se afirme cu vinuri cât mai bune şi de o calitate extraordinară, pentru a-şi putea vinde produsele. As putea spune că pentru noi, somelierii, competiţiile înseamnă deplasări la crame, degustări de vinuri, dar, în special, cele nou apărute, pentru a şti ce vinuri au producătorii şi pentru a şti ce vinuri vom introduce în restaurante, studierea revistelor ce apar, dar şi alte articole din domeniu.

Hai să trecem şi la campionatul de pizza, desfăşurat cu mare interes, unde l-am zărit pe un multiplu campion. Da, aţi citit bine, există campioni de pizza, iar unul dintre ei este maestrul Ovidiu Chebac.

Pentru cei mai obişnuiţi oameni ai planetei, Italia înseamnă fotbal şi pizza. Ce înseamnă pentru Ovidiu Chebac Italia?

Ovidiu Chebac: Pentru mine Italia e una din ţările de top în arta culinară! E un muzeu al operelor de artă şi monumentelor istorice deosebite!

Riscaţi o ierarhie a vinurilor româneşti de ieri şi de azi.

Ce vinuri ar alcătui oferta de aur a vinurilor noastre?

C.F.: Nu aş putea să vă spun ce vinuri sunt bune şi care nu sunt, pentru că cel ce alege aceste vinuri este consumatorul, de la sec la dulce. Clienţii sunt numeroşi şi fiecăruia îi place alt fel de vin, dar după părerea mea, vinurile care sunt seci, vinificate corect şi sunt cel putin IG (indicaţie geografică) sau DOC (denumire de origine controlată) sunt vinuri bune, în general, dar şi cele de desert sau licoroase.

Cum a fost competiţia gastronomică de la Cluj?

C.F.: Competiţia de la Cluj a fost destul de echilibrată şi de interesantă, ţinând cont că au participat echipe din mai multe ţări, fiecare cu preparatele alese de ei. Este în continuă creştere această competiţie, se vede şi după numărul persoanelor interesate de acest concurs, dar şi prin dorinţa de a menţine această linie dreaptă, de a se organiza în fiecare an acest eveniment. Ar fi benefic pentru noi toţi, cred.

Ce se poate face pentru o adevărată cultură gastronomică şi vini-viticolă în România?

C.F.: Cred că pentru a se înţelege această cultură, ar trebui să fie mult mai mediatizată şi atunci, cu siguranţă, şi lumea ar fi mai receptivă şi mai deschisă către acest subiect. Să fie mai informată despre gastronomie, fără de care nu am înainta în viaţa de zi cu zi. Am observat că, pe zi ce trece, tot mai multă lume este mai perceptivă şi vor să ştie cât mai multe lucruri pe care noi, cu drag, îi sfătuim să le urmeze, pentru a putea înţelege cât mai bine această cultură gastronomică. Am observat că şi în România s-a pus deja în

Campionul de pizza

Să aduci echipa României pe locul 5, imediat după Italia la Copa del Mondo Pizza este o performanţă. Care a fost drumul până aici?

O.C.: Am câştigat locul 2 la campionatul mondial de pizza fără gluten la Rimini, locul 5 la Campionatele mondiale cu echipa României şi altele, cum a fost Campionatul de pizza chef Bucureşti, precum şi mai multe campionate naţionale italiene! Dar nu a fost uşor: sacrifici pasiunile personale, acorzi ani mulţi de studiu şi multă ambiţie de a deveni pe zi ce trece tot mai bun!

Cultura gastronomică italiană presupune tradiţii, muncă, promovare, competiţii. Cum e să ocupi locul 1 la categoria Pizza clasică italiană, ca reprezentant al unui regiuni italiene, aşadar asimilat total acestui ţinut?

O.C.: Asimilat în totalitate? Nu, cu siguranţă! Dar am cunoscut şi persoane deosebite care m-au ajutat să trec mai uşor de dorul de casă, mai ales că eram singur printre străini.

Aţi putea alege emblema gastronomică a României? Care ar fi şansele ei reale de promovare la nivel mondial?

O.C.: Stema gastronomică a României? Ar putea aduce un zâmbet răspunsul meu! Dar mereu mi-a plăcut ideea de stemă a bucătăriei române: un vas de lut cu desene etnice, plină cu sarmale! România gastronomică în lume? Până nu schimbăm puţin modul de a gândi, e cam greu, dar nu imposibil, şi aici îmi aduc aminte de un sfat al unui mare CHEF din România! Noi, bucătarii, nu suntem importanţi pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce facem.

55

Inovația care a dublat numărul turiștilor WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

57

de Bianca SARA

Deși pare greu de crezut, un lift amplasat în turnul unei biserici istorice, lăsată moștenire de către sașii care au stăpânit și populat Bistrița, a reușit să crească numărul de turiști care aleg să viziteze orașul. Numărul turiștilor s-a dublat efectiv în doar câțiva ani, iar reprezentanții Serviciului de Turism din cadrul Primăriei Bistrița văd „responsabilă” de asta Biserica Evanghelică. În anul 2012, o ciudățenie avea să atragă atenția reprezentanților mass-media din întreaga țară. La Bistrița se punea în funcțiune primul lift amenajat într-o biserică istorică, veche de aproape 700 de ani. Nu mai puțin de 70.000 de euro a investit Primăria Bistrița în liftul care avea să-i poarte pe bistrițeni și pe turiști deasupra micului burg săsesc din inima Ardealului.

Biserica Evanghelică a fost zidită între anii 1320-1470, fiind refăcută în perioada 1560-1563. Turnul de 75 de metri a fost, inițial, construit separat de biserică, fiind cel mai înalt turn de piatră din Transilvania.

Lăcașul de cult adăpostește pe peretele de sud și cea mai veche sculptură gotică din Transilvania, care datează din 1320. Multe legende au circulat de-a lungul vremii despre această sculptură ce pare să înfățișeze un cavaler cu spadă și scut.

Turnul, care este exploatat turistic la sute de ani de la ridicare, trebuia să fie o expresie reprezentativă a bogăției orașului, dar și să îndeplinească funcția de turn de veghe, ocupând un loc important în sistemul de apărare al orașului.

Interiorul bisericii ascunde, de asemenea, comori, precum o ușă greoaie care datează din anul 1563, strane și bănci datate la începutul secolului al XVI-lea, precum și un altar construit în secolul al XVII-lea sau o orgă cu decor rococo, construită de organistul Johannes Prause în 1795, în care au fost inserate piese din vechea orgă, construită în anul 1569. În anul 2008, turnul Bisericii Evanghelice era în flăcări, spre disperarea bistrițenilor care credeau că aveau să piardă simbolul orașului. În ultimii ani, atât turnul cât și biserica în ansamblu au beneficiat de ample lucrări de modernizare și recondiționare.

Cireașa de pe tort a fost însă liftul amplasat în lăcașul de cult în anul 2012, transformând Bistrița în primul oraș din țară care are un monument istoric cu lift. Deși a fost pus în funcțiune în anul 2012, abia din anul 2013, vizitatorii au început să fie taxați cu 10 lei pentru a admira Bistrița de la înălțime. „Cei care au vizitat turnul s-au arătat impresionați, le place să admire orașul de sus, admiră panorama. Acesta este cel mai vizitat obiectiv din Bistrița”, spune Ovidiu Bozbici, directorul Serviciului Turism din cadrul Primăriei Bistrița.

Potrivit acestuia, până acum au fost înregistrați 22.898 de vizitatori care au plătit bilet ca să urce în turnul Bisericii Evanghelice. Dacă se iau în calcul și gratuitățile, numărul vizitatorilor ajunge undeva la 26-27.000 din anul 2013, de când s-a început taxarea vizitelor.

171.770 de lei, adică aproximativ 40.000 de euro au fost încasaţi până în acest moment, investiția urmând să fie recuperată la un calcul simplu în anul 2015, fără a se lua în considerare costurile de întreținere a liftului sau personalul angajat care se ocupă de acesta.

Ovidiu Bozbici spune că inaugurarea acestui lift, reabilitarea

Parcului Municipal și a centrului istoric al municipiului, au influențat mult creșterea numărului de turiști care aleg să viziteze Bistrița.

Astfel, în anul 2011, Centrul de Informare Turistică înregistra 2533 de turiști, în 2012, numărul ajungea la 4264 de turiști, urmând ca în 2013 să ajungă deja la 7497 de turiști.

Dintre aceștia peste 4000 au fost străini. În 2014, până în luna septembrie au fost înregistrați 7812 de turiști.

95% dintre cei care aleg să viziteze orașul sunt din Uniunea Europeană, cei mai mulți provenind din Austria și Germania, mai ales în ultimii ani când multe dintre evenimentele dedicate sașilor i-au determinat pe etnicii germani care au părăsit Bistrița să se întoarcă pe plaiurile natale. „Bistrița și Biserica Evanghelică sunt incluse într-un circuit național al burgurilor săsești din Transilvania. De asemenea, se colaborează cu principalele agenții de turism din țară și din străinătate”, precizează Ovidiu Bozbici.

Municipalitatea a început și demersurile pentru ca Biserica Evanghelică să fie introdusă în circuitul turistic internațional.

„Cei care au vizitat turnul s-au arătat impresionați, le place să admire orașul de sus, admiră panorama. Acesta este cel mai vizitat obiectiv din Bistrița”, Ovidiu Bozbici, director Serviciul Turism din cadrul Primăriei Bistrița

Insula fericirii WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

de Alice Valeria MICU

Omenirea a sperat dintotdeauna şi poate că încrederea în reuşită a fost adevăratul motor al progresului spiritual. Fără o reţetă anume, fiecare generaţie a ştiut să-şi împacheteze aspiraţiile şi să le arunce, precum buzduganul din basme, înspre viitor, crezând că undeva, cândva îi va aştepta un tărâm al făgăduinţei, grădina Raiului, iubirea cea unică şi irepetabilă, sfârşitul singurătăţii, ţinutul dreptăţii şi al desăvârşirii.

Să pornim, aşadar, precum Ulise, peregrinarea noastră imaginară printre insulele din oceanul cultural al omenirii.

Primul popas care îmi vine în minte acum e Atlantis, insula despre care Platon vorbeşte pentru prima dată în dialogurile sale, aflată undeva, dincolo de Coloanele lui Hercule, Gibraltarul de azi, potrivit unora ori tărâmul celor zece dinastii care ar fi guvernat pământul înaintea potopului lui Noe, dacă ar fi să luăm în considerare înţelepţii Evului Mediu. Atlantis a fascinat mereu, e cumva, izvorul omenirii, scufundată în oceanul patern primordial, despre care Ignatius L. Donnelly a încercat să demonstreze în lucrarea sa „Atlantida: Lumea de dinaintea potopului”, că toate marile civilizaţii din antichitate aveau la origine civilizaţia neolitică a Atlantidei.

Odiseu sau Ulise, cum mai este el cunoscut, e, poate, cel mai faimos călător printre insule. Rege în Itaca, insula sa, şi participant la nu mai puţin celebrul război troian, mijlocitor iscusit în misiuni dificile, rătăceşte drumul spre casă, unde îl aştepta Penelopa cea virtuoasă şi fiul lor, Telemah. De pe o insulă pe alta, vrăjit de nimfa Calypso, mâniind zei, înduioşând-o pe Nausicaa, se întoarce pe insula unde nimeni nu-şi mai amintea de el.

Mereu şi mereu insula a fost simbolul speranţei. Regi şi simpli muritori deopotrivă ne proiectăm aspiraţiile spre perfecţiune, spre eliberare ori nemurire, aruncând totul precum o capsulă a timpului înspre un tărâm unde să fim fericiţi, sănătoşi, protejaţi şi iubiţi. O insulă este, la urma urmelor, singura noastră dorinţă. Chiar şi cei ce caută răzbunare, nu fac decât să se izoleze pe ei înşişi pe o insulă a urii, a nefericirii şi a singurătăţii mai depline decât moartea cea de pe urmă.

Ceea ce Dumnezeu i-a poruncit lui Noe să ridice, arca, e tot o insulă, în esenţă, pe care o regăsim şi în mitologia sumero babiloniană. Faptele de vitejie ale legendarului Ghilgameş sunt povestite în douăsprezece tăbliţe de lut. În biblioteca regelui asirian Assurbanipal s-au păstrat toate cele douăsprezece tăbliţe. După moartea prietenului său Enkidu, cel zămislit din lut, Ghilgameş a hotărât să plece în căutarea vieţii veşnice la străbunul său, Utnapiştim, care trăia printre zei, pentru a afla cum să-i izbăvească pe oameni de moarte.

Utnapiştim este singurul om care a obţinut nemurirea vieţii, un Noe al sumero-babilonienilor, ce s-a salvat de la catastrofa potopului într-o corabie şi locuia pe insula fericiţilor.

Dacă tot am intrat pe tărâm oriental, vă invit în cel extrem, căci există şi acolo o asemenea insulă, despre care Magicianul Li Chao-Kiun îi spune împăratului Wu-Ti din dinastia Han: “Adu sacrificii cazanului (tsao) şi vei putea să convingi fiinţe (supranaturale). Convinge fiinţe (supranaturale) şi vei fi în stare să schimbi praful de cinabru în aur galben. Din acest aur galben vei putea face vase din care să mănânci şi să bei. Îţi vei prelungi atunci viaţa. Prelungindu-ţi viaţa, vei fi în stare să-i vezi pe <<fericiţii>> (hsien) din insula P’ong-lai,

care se află în mijlocul mării. Atunci vei putea împlini sacrificiile fong şi shan şi nu vei mai muri.”

Să ne întoarcem acasă pentru moment şi vă propun să ne oprim asupra bătrânului sihastru Euthanasius, cu a cărui scrisoare începe capitolul III al nuvelei eminesciene „Cezara”.

El descrie grădinile luxuriante ale insulei, înconjurate de stânci şi intrarea dintr-o peşteră. Acea insulă e o desăvârşită viziune paradisiacă, asemănată cu grădinile Raiului, cadru pentru povestea de dragoste dintre călugărul Ieronim şi Cezara, locul ideal pentru întâlnirea finală dintre cei doi şi soluţie magică pentru rezolvarea dramei personajelor. Insula lui Euthanasius se demonstrează a fi miraculoasă şi devine, astfel, o insulă a fericiţilor.

Nici exilul îndelungat al lui Robinson Crusoe nu ar fi fost celebru fără insula sa. Să vă amintesc de insula Monte Cristo şi de contele ei? Veţi spune că sunt, mai degrabă, insule ale nefericiţilor şi nu vă contrazic, vă las pe dumneavoastră să recitiţi aceste poveşti în cheia fericirii pământene. Acum să nu mă trimiteţi pe insula Elena, să-l plâng pe Napoleon, ştiţi că sunt o optimistă din fire şi de aceea prefer să navigăm tot prin acele ape, înspre insula Lampedusa, poarta de intrare a nefericiţilor Africii către dorita fericire a Europei. A, nu vă place? Nici mie, recunosc, şi atunci hai să traversăm Atlanticul până pe insula Ellis, în chiar gura de vărsare a Hudsonului. Câte speranţe de fericire au fost legate de insula mândrei Statui a Libertăţii, câte vise au debarcat, câte buzunare şi suflete goale au fâlfâit la vederea micuţei palme de pământ din apropierea Manhattan-ului! Credeţi cu adevărat că s-au împlinit? Mândrul Camelot a fost şi el un fel de insulă, deopotrivă temută şi râvnită precum tărâmul făgăduinţei, dar insula fericirii o ducem în suflet, chiar dacă imaginea, pe care o proiectăm în adâncul nostru ori împreună cu cel iubit, ia forma unei insule greceşti cu maluri stâncoase, oglindite în soarele Egeei de opal ori al unei insule tropicale cu nisip şi palmieri. Insula este, în ultimă instanţă, bucata de Paradis spre care ne îndreptăm sufletul, tăria de a mai parcurge, cu încă o zi, drumul spre fericire.

59

Minorităţile în festival la Arad

60

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De un an de zile, Festivalul Minorităţilor Naţionale de la Arad este inclus în Mişcarea Charta XXI pentru reconcilierea popoarelor. Ediţia din acest an a s-a desfăşurat, în premieră, pe parcursul a două zile. Programul a cuprins un simpozion, o expoziţie şi o manifestare artistică. de Liliana BRAD Festivalul Minorităţilor Naţionale a făcut parte din manifestările care se organizează pentru promovarea candidaturii Aradului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. „Suntem competitori pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii şi ne dorim să transmitem un mesaj al bunei convieţuiri între oamenii de diferite etnii din Arad”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad. Însă, manifestarea a dorit să evidenţieze relaţiile de bună colaborare ale municipiului Arad cu oraşele înfrăţite. Astfel, la eveniment au participat delegaţii ale oraşelor Zrenjanin (Serbia), Praga 5 (Cehia) și Gyula (Ungaria).

Festivalul Minorităţilor Naţionale de la Arad a început cu un simpozion dedicat istoriei minorităţilor naţionale şi contribuţiei acestora la patrimoniul municipiului și judeţului Arad. La eveniment a participat și Laszlo Surijan, președintele Mișcării Charta XXI pentru Reconcilierea Popoarelor și fost vicepreședinte al Parlamentului European. În dezbaterea prezentată în debutul simpozionului, Laszlo Surijan s-a referit la relaţiile dintre reprezentanţii etniilor cu populaţia majoritară care de-a lungul timpului au creat punţi de legătură între popoare.

Reprezentaţii minorităţilor naţionale și-au prezentat, în cadrul simpozionului, diverse comunicări, care au evidenţiat cele mai valoroase aspecte din trecutul dar și din prezentul comunităţilor pe care le reprezintă. Astfel, Maria Hailemas, reprezentant al comunităţii bulgare din Arad, a prezentat tema „Istoricul minorităţii bulgare din judeţul Arad”, Ionel Schlessinger, preşedinte al Comunităţii evreilor din judeţul Arad a dezbătut subiectul „Istoricul şi influenţa evreilor în istoria Aradului”, UJJ Janos, reprezentant al comunităţii maghiare din Arad, a arătat „Contribuţia unor personalităţi maghiare la dezvoltarea Aradului”, Michael Szellner, preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Arad a prezentat tema „In memoriam Lambert Steiner, Capelmaister, 1914-2014”, Bojidar Panici, reprezentant al comunităţii sârbe din Arad a vorbit despre „Comunitatea sârbilor din Arad – Trecut, prezent şi viitor”, Cristina

Jucan, documentarist al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, filiala Arad, a prezentat tema „Comunitatea slovacă din Nădlac, de la migraţie la stabilire” și Maria Curac, reprezentantă a comunităţii ucrainiene din Arad, a vorbit despre „Poetul Taras Şevcenko, în conştiinţa poporului ucrainean”.

Atracţia Festivalului Minorităţilor Naţionale de la Arad a fost parada minorităţilor, care s-a desfășurat în centrul municipiului Arad. Orchestra de fanfară slovacă „Nadlačanka“ din Nădlac a deschis parada, fiind urmată de reprezentanţi ai tuturor celor nouă minorităţi care trăiesc în municipiul Arad, care au defilat în costume populare.

Festivalul Minorităţilor Naţionale de la Arad s-a încheiat cu un spectacol artistic de gală la care au participat peste 300 de membri ai ansamblurilor și formaţiilor folclorice aparţinând minorităţilor din municipiul și judeţul Arad. Pe scenă au urcat Ansamblul de dansuri şi cântece populare sârbeşti „Kolo“, ansamblul „Balgărce” din Vinga și două formaţii de dansuri ale Cercului cultural Banat-JA. De asemenea, au evoluat în faţa publicului arădean, Ansamblul de dansuri populare maghiare al Colegiului Naţional „Csiki Gergely“ din Arad, care a participat la acest spectacol cu 20 de perechi de dansatori, elevi ai Colegiului. Comunitatea rromilor a fost reprezentată de Formaţia de dansuri tradiţionale ţigăneşti a Complexului „Curcubeul” din municipiul Arad. La spectacol au venit membri ai Ansamblului folcloric Sálašan din Nădlac, care au prezentat, scenic, dansurile, cântecele şi obiceiurile slovacilor. Comunitatea ucrainienilor a fost reprezentată de grupul vocal ,,Lileia” (Crinul) din localitatea arădeană Dud. Invitaţii speciali ai Festivalului Minorităţilor au fost 33 de componenţi ai Ansamblului folcloric „Národopisný soubor Dúbrava” din Cehia. Aceștia au venit la Arad unde au prezentat cântece și dansuri populare din regiunea Moravia Slovacă, respectiv sudul regiunii orașului Kyov. Spectacolul s-a încheiat cu evoluţia Ansamblului „Zărandul” al Palatului Copiilor, cu o suită de dansuri populare tradiţionale din Ţara Zărandului.

Sărutul și umbra I’am sărutat talpa și în simțuri fermata iarba I’am sărutat glezna căprioara din ele cu simțuri ciulite I’am sărutat pe rând degete micuțe și stranii I’am sărutat gamba pielea întinsă a ei I’am sărutat genunchiul ca nod fermecat I’am sărutat piciorul de sus până de naștere am dat Frunzișul ei așteptând, tremura…

Un mic geamăt în noapte ca venit de de-

parte Era cald și bine, începutul lumii era.

I’am sărutat bazinul răbdător pe de rost învățându’l I’am sărutat sânii și un miros de piersică m’a cuprins I’am mușcat ca în vis cu dinți omenești I’am sărutat gâtul din față I’am dat la o parte părul și ceafa ei umbrită de el a dat de lumină I’am sărutat lumina atunci I’am sărutat gura și s’au întâlnit limbile Afară neînceputul începea să se miște

Picătura de poezie George V. Precup

I’am sărutat ochii mătasea din pleoape I’am sărutat părul vuietul despletirea de delta ieșită în larg Puteam să mor, puteam să urc în insondabil vedeam cu ochii ei mergeam cu gleznele ei cu limba ei gustam ce era respirare din mine era tot a ei Miroseam a început de lume a proaspăt frunziș Eram și eu născător Lumea putea să sfârșească I’am sărutat umbra, umbra’i devenind!

Toamna se numără festivalurile WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRANSILVANIA LA PAS

61

de Alice Valeria MICU

Opt zile cu două festivaluri au marcat din punct de vedere literar toamna clujeană a acestui an. Startul a fost dat duminică, 5 octombrie, cu Festivalul Naţional de Literatură, aflat la prima sa ediţie, când Clujul a fost asediat de scriitori şi critici literari din întreaga ţară, invitaţi ai Irinei Petraş şi ai membrilor Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor.

Ne-am bucurat de prezenţa lui Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Corneliu Antoniu, Aurel Maria Baros, Mircea Bârsilă, Dumitru Chioaru, Aurel Pantea, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Gellu Dorian, Mircea Mihăieş, Horia Gârbea, Ioan Groşan, Nicolae Leahu, Ion Bogdan Lefter, Dan Mircea Cipariu, Adrian Lesniciuc, Silvia Kerim, Ioan Matiuţ, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Peter Sragher, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Spătar, Adrian Lesniciuc, Traian Ştef, Arcadie Suceveanu, Petre Tănăsoaica, Radu Voinescu, Razvan Voncu, George Vulturescu şi mulţi alţii, alături de care au fost scriitorii clujeni, atât de dragi inimilor noastre. Locul de pornire a festivalului a fost Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, de unde manifestări diverse au punctat acest festival, cu lecturi maraton, lansări de carte, întâlniri cu cele mai importante reviste literare transilvane, completate de evenimente festive ori sensibile şi fructuoase întâlniri cu publicul tânăr.

„Oamenii nu îţi văd sufletul, îţi văd cuvintele”

Aşa cum îi şade bine unui festival, am avut un invitat de onoare, în persoana prozatorului lusitan Antonio Lobos Antunes, căruia Universitatea „Babeş-Boyai” (UBB) i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Cu toţii am aşteptat înfriguraţi anunţarea deţinătorului de anul acesta al Premiului Nobel pentru Literatură. Nici în acest an nu i-a fost atribuit scriitorului portughez şi nici candidatului nostru, Mircea Cărtărescu, dar ne vom aminti cu reală satisfacţie de prezenţa sa aici şi de dialogul purtat cu Dinu Flămând, traducătorul operelor sale în limba română, cel care ne-a intermediat accesul şi înspre un alt mare autor portughez, Fernando Pessoa.

“Distins auditoriu. Astăzi ne este oaspete din nou, în această venerabilă aulă, marea literatură. După Mario Vargas Llosa, continuăm sărbătoarea latinităţii, în urma răspunsului generos pe care scriitorul Antonio Lobos Antunes l-a dat invitaţiei noastre, făcute prin prisma unui mesager de marcă şi prieten, scriitorul Dinu Flămând. S-a uneltit cu pasiune venirea scriitorului portughez la Cluj şi este meritul conjugat al Facultăţii de Litere a universităţii noastre, al Senatului universităţii noastre, de-a fi participat la acest mic complot.

Domnia sa, scriitorul, nu are nevoie de superlative şi nu-i plac laudele scoase din context. De aceea este de prisos să îi redăm aici marile calităţi narative, arta de-a mânui limba lui Camões, formulele unice de adresare către publicul cititor, calitatea sa de medic de suflete, în dublul său brevet, o vor face însă, desigur, cei îndreptăţiţi să o facă cu mijloacele meseriei. Într-un interviu dat nu demult la Bucureşti, scriitorul spunea: „Vă dau sufletul meu, încerc să exist în ochii

voştri. Eu exist, dar nu sunt cel pe care-l vedeţi, iar celălalt, dindărătul cuvintelor e cel mai important. Oamenii nu îţi văd sufletul, îţi văd cuvintele”. Şi totuşi, forma de expresie a literalului sunt întotdeauna cuvintele care generează cuvinte. (…)

Antonio Lobos Antunes mărturisea că vrea mereu „să pună lumea între copertele unei cărţi”. Nu este niciodată mulţumit de rezultat, de aceea încearcă mereu spre marea noastră încântare. Vine dintr-o margine a latinităţii în alta, fascinat de varietatea continentului, a continentelor, a oamenilor.

Vine din ţara care l-a făcut pe un mare antecesor al nostru, Lucian Blaga, dascăl al acestei universităţi, să exclame mirat cât de asemănător este vocativul feminin singular din română cu cel din portugheză, când într-o dimineaţă, la Lisabona, o voce blând-poruncitoare din vecini striga: Mărio!(…) Antonio Lobo Antunes vine la noi cu tot farmecul lumii lusitane revărsat în cărţile sale, cu o bogăţie de sensuri exprimate în cuvinte, cu o ordine naturală a lucrurilor de care uitaserăm şi pe care domnia sa, cu atâta insistenţă blândă, ne-o aduce aminte. Îl primim cu mare mulţumire în această universitate, loc dedicat literelor şi virtuţii, literis et virtuti încă de la 1581, când un rege de sorginte maghiară a Poloniei, prinţ al Transilvaniei din Vilnius, pe vremea aceea uniunea polonolituaniană, fonda la Cluj un colegiu catolic iezuit major, Collegium Maius în care plănuia să înveţe un fiu de principe ortodox. Azi, această universitate în care se învaţă în câteva limbi locale şi în altele multe de circulaţie internaţională, aduce un elogiu latinităţii şi alterităţii, diversităţii, interculturalismului, ecumenismului (…), dar cel mai bine ar fi să zicem că aduce un elogiu dialogului”, a spus rectorul UBB, Ioan Aurel Pop.

62

TRANSILVANIA LA PAS “Aici sunt înconjurat de prieteni. Am cunoscut România în… Finlanda, era începutul anilor ‘80. Eram în Finlanda la o întâlnire literară foarte importantă care se ţinea întotdeauna vara. Eram o întreagă delegaţie, stăteam în nişte pavilioane şi locuiam doi câte doi. Eu, de exemplu, stăteam împreună cu un eseist din Uruguay. Fiecare avea camera lui şi aveam o baie comună. Sovieticii dormeau toţi împreună, erau păziţi de gărzi şi erau diferiţi. Marea mea mirare era că italienii, germanii, uruguayenii încercau să contrazică ceea ce spuneau sovieticii, dar au contrazis şi un tânăr poet român. Acesta era ca şi mine, debutant pe atunci, el spunea nişte lucruri şi i-am spus să aibă grijă. Am văzut curajul acestui băiat care contrazicea ceea ce spuneau sovieticii şi spunea adevărul. Ne-am uitat unul la celălalt şi am devenit prieteni din copilărie, prietenia este ca şi dragostea. Iată cum am devenit noi prieteni şi am început să vorbim despre ţara lui. Mi-a povestit despre o Românie care avea un sentiment de durere, o Românie despre care am auzit după aceea”, a afirmat Antonio Lobos Antunes în Aula Magna a Universităţii clujene, vorbind despre prietenia sa cu Dinu Flămând.

Un adevărat desant a fost dezlănţuit prin intermediul scriitorilor prezenţi la festival, în 15 facultăţi, colegii şi licee din oraş, prilej cu care s-au întâlnit cu studenţii şi elevii clujeni, au susţinut lecturi şi dialoguri pasionale. N-ar strica să se repete această experienţă cu scriitorii clujeni şi la nivelul şcolilor gimnaziale, pentru că, nu-i aşa, florile se cresc în grădini, iar viitorii cititori pe băncile şcolii.

Pentru că scriitorii noştri nu mânuiesc doar cuvântul, ci şi penelul, aceştia şi-au demonstrat talentul plastic în cadrul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni. Şi cum să nu faci asta, după ce am savurat cu toţii vinul românesc ce a exemplificat cu succes volumul lui Răzvan Voncu, Istoria literară a vinului în România. Ştiu că v-a lăsat gura apă şi promit să revin cu amănunte despre această carte, lansată la Cluj, personajele, aventurile şi ingredientele care îi fac deliciul.

La Facultatea de Litere a UBB, în prezenţa unui numeros public, scriitorul António Lobo Antunes a purtat un dialog în limba franceză cu poetul şi criticul literar Dinu Flămând despre procesul extenuant de scriere a unei cărţi, relaţia cu cititorii şi raportarea sa la tema morţii. Au fost aduse cu umor în discuţie câteva referinţe biografice legate de începuturile sale ca scriitor, când nu a ţinut cont de sfatul mamei, care i-a prezis o viaţă de cerşetor, dacă se va apuca de scris.

A trecut un an!

Şi uite aşa am ajuns la a treia zi a FestLit Cluj Napoca 2014, care a coincis cu debutul celei de-a doua ediţii a Festivalului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Internaţional de Carte Transilvania. S-a cântat şi s-a dansat în prima zi de Festival, alături de Orchestra de Estradă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, sub coordonarea profesorului Gheorghe Pardău.

Pot să vă mărturisec ceva? S-a împlinit un întreg an în care m-am străduit să aduc mai aproape de dumneavoastră evenimentele culturale transilvane la care am avut bucuria să iau parte, căci s-a rotunjit un an în care mi-am împlinit visul din copilărie. Dacă m-aţi fi întrebat acum, oho, mulţi ani, ce vreau să mă fac atunci când voi fi mare, v-aş fi răspus jurnalist, poet şi prezentator de spectacole. Ei bine, pot spune că am reuşit! Iar primul material găzduit de Transilvania Business a fost tocmai cel în care vă povesteam ce şi cum cu Festivalul de carte Transilvania, ediţia întâi.

Dar să revenim la această a doua ediţie şi sloganul atractiv sub care organizatorii au pus întregul eveniment şi pe care, în buna tradiţie a Eikoniştilor, l-au pus şi pe tricouri: „De carte nu scapi!” „Dacă vei găsi pe vreo bancă, în vreo cafenea ori pur şi simplu pe stradă un pachet ca cel din poză atunci nu-ţi fie teamă să-l deschizi! E pentru tine! Nu conţine nimic altceva decât CĂRŢI! Şi nu orice fel de cărţi, sunt chiar cărţile invitaţilor speciali ai Festivalului Naţional de Literatură FestLit”, ne-au avertizat pe contul lor de Facebook şi s-au ţinut de cuvânt, am avut un Cluj plin de cărţi.

A, nu v-am spus cine sunt organizatorii festivalului? Aţi uitat de anul trecut, vă iert! Editura Eikon, în parteneriat cu Asociaţia Culturală Eikon, Ministerul Culturii, Primăria şi Consiliul Local Cluj Napoca, precum şi cele mai sonore nume ale economiei transilvane au pus alături efort financiar şi intelectual, logistic ori de imaginaţie, multe nopţi nedormite, multe zile cu prea puţine ore, pentru a ne dărui un eveniment ce a pus în centru cartea. Am fost, aşadar, tentaţi cu lansări şi lecturi maraton, cu târg de carte, concerte de muzică de la folk, jazz-pop-funk, blues, rock, la muzică tradiţională, pop electronic şi muzică clasică. Dacă prin lansare de carte se înţelege îndeobşte o distinsă adunare de scriitori, critici, prieteni şi gură-cască, cu autorul în centrul acţiunii, ei bine, n-a fost să fie numai aşa şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

organizatorii au adus în piaţă un lansator de cărţi, o maşinărie din lemn, cu basculă. Cu ajutorul ei au fost efectiv lansate în public, nimic altceva decât cărţi ce au plonjat direct în braţele doritorilor. N-am aflat cine a prins, în cele din urmă buchetul, poate data viitoare încercăm să forţăm mâna destinului şi să prezicem care dintre scriitorii prezenţi va lansa în lumea fabuloasă a cuvântului următoarea carte de succes. „Scriitori pe scenă” a însemnat lansări de carte-maraton pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, în prezentarea autorilor Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Carmen Elena Andrei, Adriana Babeţi, Iulian Boldea, Gabriel Chifu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Dinu Flămând, Horia Gârbea, Săluc Horvat, Silvia Kerim, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Leahu, Adrian Lesenciuc, Riri Manor, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Gheorghe Pârja, N. Prelipceanu, Gh. Schwartz, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Traian Ştef, Cornel Ungureanu, Vasile Bogdan, Varujan Vosganian.

Prima seară de festival a marcat şi lansarea cărţii „Inima inimii” de António Lobo Antunes, apărută la Editura Humanitas Fiction, în Colecţia „Raftul Denisei”, prezentată de Ruxandra Cesereanu, Corin Braga şi Dinu Flămând, traducătorul volumului, şi cu participarea lui António Lobo Antunes şi a Excelenţei Sale Domnul João-Bernardo Weinstein, Ambasador al Portugaliei în România. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Ambasada Portugaliei în România, Camões – Instituto da Cooperação e da Língua şi Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Dezbaterile îşi au locul binemeritat şi iată că dezbaterea Cartea – încotro?, moderată de prof. univ. dr. Doru Radosav, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, s-a bucurat de participarea editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor, cărora li s-au alăturat autori, ziarişti şi iubitori ai cărţii.

Sălajul şi-a pus nota sa specială prin lansarea volumelor „Între două lumi” de Emil Chendea şi „Rafturi cu linişte”/Shelves with silence (haiku-uri) de Viorel Mureşan, cu versiunea în limba engleză de Teodor Mateoc şi prezentarea grafică a lui Emil Chendea. Vinovate au fost Editurile Caiete Silvane şi Eikon. Şi cum nu se poate Sălaj fără istorie, a fost prezentată publicului „Monografia familiei Coposu. Între istorie şi memorie”, semnată Marin Pop. Dar lumea e un teatru, o confirmă volumul „Ospiciul local” al lui Flavius Lucăcel, volum apărut şi el la Editura Caiete Silvane.

Numeroase edituri prezente au adus în faţa publicului, prin lansări, o parte din oferta bogată, cu care au umplut standurile târgului de carte şi fiecare dintre ele merită toată recunoştinţa noastră pentru efortul de a veni cu producţii editoriale de înaltă ţinută. Este cazul Editurii Eikon, Tracus Arte, Renaşterea, Charmides, Caiete Silvane, Colorama, cărora li s-a adăugat Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa –Năsăud, care a lansat câteva volume valoroase în

TRANSILVANIA LA PAS

colaborare cu Consiliul Judeţean Bistriţa.

Un moment aparte l-a constituit lansarea volumului „Nodul Dacic” al sculptorului filosof Ioan Marchiş, Tătuca, aşa cum îi spun cu drag prietenii, prin efortul Fundaţiei Culturale Archeus şi Editurii Eikon, prezentat de inegalabilul Ion Mureşan. Veţi spune că nu e tocmai evenimentul anului, dar dacă aţi fi fost acolo, să-i ascultaţi vorbind şi mai apoi să-i auziţi pe Ion Pop şi grupul Iza şi să vedeţi un grup de tineri studenţi la Cluj, care au încins, mai întâi timid, apoi tot mai înflăcărat, un joc moroşenesc, să le treacă dorul de casă, atunci mi-aţi fi dat dreptate. Iar când ceteraşii au coborât de pe scenă, tinerii au făcut horă în jurul lor şi în admiraţia maşinilor ce conturau piaţa, uitând să mai înainteze, au cântat cu toţii un „Maramureş, plai cu flori”, cum rar mi-a fost dat să aud. Şi aţi citit bine, tinerii!

Alte zile, alte cărţi

Editura Eikon a continuat parada cu „Visul Mariei” de Cristina Plămădeală, „7,63” de Eduard Dorneanu, „Tanagre. Îmblânzirea amintirilor” de Eliza Macadan, „Mâna scrie sunetul. Elecţiuni afective de poezie italiană contemporană”, traducere şi ediţie îngrijită de Eliza Macadan, „Cultura vizuală. Experienţe vizuale în era postmodernă” de Elena Abrudan. Cum aş putea să nu vă spun despre „Nebunul lui Dumnezeu”, semnat Vianu Mureşan, „O lună în confesional.

Convorbiri cu Liviu Antonesei” de Nicoleta Dabija, „Văzătorul” de Carmelia Leonte, „Moartea formei, Etnofrumosul sau Cazul Mărie, Antropologia, o ştiinţă neocolonială” de Petru Ursache ori de „Ipostazele ajutorului frăţesc – RPR şi războiul din Coreea” de Radu Tudorancea. „O singură patrie, mai multe Românii” de Dan Jurcan şi „Presa clujeană. De la începuturi până azi (170 de ani)” de Mircea Popa au fost prezentate de Dan Chiribucă, Vasile Sebastian Dâncu şi Mircea Muthu.

Numeroase alte cărţi şi-au găsit drumul prin intermediul lansărilor la acest excelent festival, dar trebuie să amintesc prezenţa alături de Antonio Lobo Antunes a altor invitaţi străini de prestigiu, Jean Poncet, cunoscut scriitor şi traducător, care a făcut cunoscută în lumea francofonă opera poetică a lui Lucian Blaga în integralitate, cea mai importantă prozatoare norvegiană, Hanne Ørstavik şi Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi.

Premii celor mai prestigioşi, muzică melomanilor, cărţi pasionaţilor de lectură, expoziţie de fotografii pentru amatorii de artă vizuală, plimbare cu balonul deasupra Clujului, poezie, romane, piese de teatru, istorie, filozofie, jurnalistică, memorialistică, sport, iată într-o banală înşiruire ce a însemnat a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. Să mai adaug prietenii, întâlniri de neuitat şi toate acestea prin magia de neegalat a cărţii.

63

64

agenda evenimente

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor

Topul Național al Firmelor

RIFF 2014

Camera de Comerţ Naţională organizează în exclusivitate, pe 6 noiembrie, la Romexpo, Topul Naţional al Firmelor, activitate de tradiţie a Sistemului Cameral în beneficiul comunităţii de afaceri. Celebrat în cadrul unei Gale la care vor participa cca. 500 de invitaţi – companii, reprezentanţi ai autorităţilor, ai Corpului Diplomatic, Topul Naţional ediţia a XXI-a marchează noua strategie de dezvoltare a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, centrată cu prioritate pe măsuri ce contribuie în mod real la consolidarea continuă a mediului de afaceri din România, prin creşterea nivelului comerţului intern şi extern şi internaţionalizarea companiilor româneşti. Ediţia a XXI-a din 2014 a Topului Naţional al Firmelor, reflectată pe site-ul oficial al evenimentului www.tnf.ro, clasează pe primele locuri la nivel naţional 6.486 operatori economici. Companiile premiate în cadrul Topului Naţional al Firmelor sunt selectate pe baza unei metodologii complexe şi unitare la nivel naţional, implementată de întregul Sistem Cameral românesc, în toate judeţele ţării. Detalii: www.tnf.ro.

ABplus Events, Ordinul Arhitecților din România – OAR organizează Expoconferința Internațională de Arhitectură RIFF 2014, între 10-11 noiembrie, la Hotel Radisson Blu din București. RIFF este un eveniment internațional dedicat arhitecturii fațadelor, acoperișurilor și izolațiilor, care promovează exemplele recente de bună practică din arhitectura românească și internațională, proiectele premiate, arhitecții cu rezultate deosebite. Evenimentul face parte din seria expoconferințelor internaționale organizate de ABplus Events, Ordinul Arhitecților din România, Asociația Arhitecților Polonezi și Camera Arhitecților din Ungaria, la București, Varșovia și Budapesta.

Detalii: www.ieriff.ro

B-Fair by Femei în Afaceri

Shadows of leadership

Pe 14 şi 15 noiembrie 2014, la Bucureşti, este programat B-Fair by Femei în Afaceri, târgul de business al acestei toamne, dedicat femeilor din mediul de afaceri din România. Aflat la prima ediţie, B-Fair vine în întâmpinarea femeilor din mediul de business, antreprenoare sau specialiste într-un domeniu de activitate şi aduce, în spaţiul elegant din Maison 13, business-uri dedicate lor, cu produse şi servicii menite să le ajute în desfăşurarea activităţii, în dezvoltarea afacerilor sau în promovarea carierei, în atingerea echilibrului între muncă şi timp liber. Pe lângă vânzare directă şi consultanţă, târgul îşi propune să faciliteze crearea de noi relaţii de business, colaborări şi parteneriate, contacte cu furnizori, firme de fiscalitate, audit, contabilitate, soluţii informatice, case de avocatură şi multe altele. Înfiinţată în 2009 de Alice Botnarenco, organizaţia Femei în Afaceri dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor şi femeilor care lucrează în companii. Detalii: www.femei-in-afaceri.ro

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

European Coaching and Mentoring Council Romania organizează marţi, 11 noiembrie a.c., cea de-a III-a Conferință EMCC Romania cu participare internațională, având tema „Shadows of leadership”, la Hotel Epoque din Bucureşti. Evenimentul este adresat liderilor, profesioniștilor în coaching şi mentoring, profesioniştilor în HR, trainerilor şi consultanților în diverse domenii, precum și tuturor celor interesați de domeniul coaching, mentoring şi leadership. Anul 2014 este un an important pentru EMCC Romania, deoarece este un an dedicat creşterii organizaţiei şi poziţionării ei ca spaţiu de întâlnire al profesioniştilor în coaching şi mentoring, precum şi al tuturor celor care vor să investească energie și entuziasm în extinderea culturii coaching-ului și mentoringului. Detalii: www.emccouncil.org/ro