Transilvania Business 48

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 48 • 28 NOV - 29 DEC 2014

Panemar, brandul clujenilor cu suflet

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 28-29 Libertatea regăsită, zi de zi, în avocatură de Vasile Costea pag. 36-37 „Caravana Meseriilor”, un proiect marca DWK pag. 40-41 La 30 de ani, manager regional pe 14 ţări la JCB

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

cover story Panemar, brandul clujenilor cu suflet

AFACERE Kastamonu pariază pe blaturile Technotop

12-13 SĂNĂTATE

21

Brain Team, debut cu succes la Polisano Sibiu

29

IT&C

INDUSTRIE

Provocările unui business 100% românesc

La un pas de exploatare

30-31

35

EVENIMENT

REAL ESTATE

Topul performanţei - premiile CCIR

Anul recordurilor. Ce urmează în 2015?

44

1

2

Ionuţ Ţaţa şi priorităţile clusterului IT Braşov IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionuţ Ţaţa, preşedintele Clusterului pentru Inovare si Tehnologie Braşov, a vorbit într-un interviu acordat revistei Transilvania Business despre provocările industriei IT din România anului 2014, care sunt soluţiile de creştere a acestui sector, dar şi care este viitorul acestui domeniu tot mai performant. de Augustin STANCIU

Am dori să ne vorbiţi, în câteva fraze, despre Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie. Ce reprezintă şi, mai ales, de ce a fost înfiinţat? Înfiinţată în septembrie 2013, Asociaţia Cluster pentru Inovare şi Tehnologie Braşov reuneşte 23 de membri - companii de renume din industria IT&C (Siemens, Pentalog Romania, BIT Software, Flashnet, Rosoftlab, Diginesis etc.), companii de consultanţă (Iceberg, Firestarter), Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Camera de Comerţ şi Industrie şi Universitatea Transilvania. Viziunea clusterului este aceea de a transforma Regiunea Centru într-una dintre cele mai dinamice din punct de vedere al industriilor creative din Europa de Est. Clusterul nostru îşi propune să realizeze acest lucru valorificând creativitatea şi noile tehnologii, susţinând iniţiativele antreprenoriale, atrăgând investiţii, încurajând inovarea şi conectarea la piaţa globală. În momentul de faţă, la nivel naţional, Braşovul este unul dintre principalii poli ai industriei creative. Cele 856 de firme din judeţul Braşov cu activităţi declarate în domeniul industriilor creative (inclusiv IT&C) au realizat, în 2012, o cifră de afaceri de 419 milioane de lei, angajând 3.579 de persoane. Dintre acestea, firmele reunite în Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie realizează o cifră de afaceri de 148 milioane de lei şi angajează 882 de persoane. Astfel considerăm atât din punct de vedere al reprezentativităţii cât şi al acţiunilor pe care ni le-am propus pentru următorii cinci ani - promovarea inovaţiei în rândul companiilor locale, dezvoltarea antreprenoriatului local, polarizarea capitalului uman către industriile tehnologice şi promovarea internaţionalizării economiei locale – că putem avea un impact pozitiv determinant asupra dezvoltării economice a Regiunii Centru şi a întregii ţări.

Scopul declarat al Asociaţiei Cluster pentru Inovare şi Tehnologie este acela de a transforma Braşovul în cel mai important centru al industriilor creative din Regiunea Centru. Care sunt mijloacele sau metodele prin care doriţi să realizaţi acest lucru? Practic care sunt proiectele pe care le vizează Clusterul în viitorul apropiat?

Pentru a realiza scopul nostru, trebuie să creăm la Braşov un ecosistem competitiv nu doar la nivel regional, ci şi la nivel european. Pentru început, căutam să animăm ecosistemul existent şi să îl conectăm la piaţa internaţională. Am organizat deja prima ediţie a ALT Festival, festival internaţional de tehnologie care îşi propune să devină un nou tip de reper cultural pentru oraş. Anul viitor vom lansa şi primul nostru program de accelerare pentru startup-uri tehnologice şi vom căuta să atragem către Braşov

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

antreprenori şi din alte părţi ale ţării. În paralel dezbatem deja împreună cu Universitatea Transilvania din Braşov modul în care putem creşte cantitatea şi calitatea absolvenţilor relevanţi pentru industrie. Cu participarea universităţii sperăm să putem demara şi primele proiecte de cercetare în domeniul Internet of Things, în beneficiul firmelor membre. În vremurile noastre, pentru a completa un ecosistem competitiv, trebuie acordată o atenţie deosebită start-up-urilor. Hub Onezero, un spaţiu de incubare şi accelerare pentru start-up-uri tehnologice, face parte din cluster şi în viitor ne propunem să ne implicăm în proiecte mai mari de incubare şi accelerare. Căutăm să ne împlicăm şi în dezvoltarea unui mecanism de tip seed funding şi discutăm cu fonduri de investiţii şi business angels despre modalităţi de cooperare pentru finanţarea start-up-urilor tehnologice localizate la Braşov. În paralel, trebuie însă să susţinem firmele membre în cluster în activitatea lor comercială şi de dezvoltare. În următorul an vom organiza două participări la târguri internaţionale pentru membrii clusterului şi vom căuta să facilităm cât mai multe contracte pentru membrii noştri. De câteva săptămâni am demarat şi un program de training destinat membrilor, susţinut de Asociaţia Naţională a Managerilor de Cercetare, care a început să producă rezultate foarte bune.

Clusterul Cluj IT are în plan realizarea proiectului Cluj Innovation City în viitorul apropiat. Aveţi şi dumneavoastră în plan o iniţiativă similară?

Cred că, după 2009, dimensiunea imobiliară poate reprezenta doar o prioritate secundară în strategia de dezvoltare a unei industrii la nivel local, fie că e vorba de Braşov, de Cluj sau de orice alt oraş. Desigur, povestea cu Sillicon Valley ajută la vânzarea de ziare şi mobilizează moralul oamenilor, dar trebuie să fim realişti: priorităţile oricărui cluster IT din România trebuie să fie lucruri precum resursa umană sau inovarea, nu dezvoltările imobiliare. Asta nu înseamnă că în planul nostru de dezvoltare nu am identificat o zonă de polarizare a localizării industriei pe viitor. În zona de nord a Braşovului, între cartierul Bartolomeu şi locaţia viitorului Aeroport Internaţional Braşov, sunt deja localizate câteva investiţii care determină viitorul eco-sistemului IT din Braşov: Institutul de Cercetare şi Dezvoltare al Universităţii Transilvania din Braşov şi viitorul Incubator de Afaceri al oraşului. Ne propunem să fim cât mai puternic implicaţi în activitatea celor două structuri şi ne aşteptăm ca, în mod natural, companiile din industrie să se localizeze în aceeaşi zonă.

Care consideraţi că sunt cele mai mari provocări ale industriei de IT, în momentul de faţă, dar şi care sunt vulnerabilităţile?

Evident, provocarea resurselor umane este cea mai mare.

Am trăit mult timp amăgindu-ne cu idei precum aceea ca limba română este a doua cea mai utilizată la Microsoft, de unde rezulta ca sistemul de educaţie românesc era suficient atât cantitativ cât şi calitativ. Acum a devenit evident că nu este aşa. Educaţia universitară nu a reusit să ţină pasul cu evoluţia cantitativă şi tehnologică a industriei şi astăzi suntem semnificativ mai puţin competitivi din punctul ăsta de vedere decât acum 5 ani. A doua provocare este cea a finanţării companiilor şi start-up-urilor în IT. Atâta timp cât atât băncile, cât şi statul susţin financiar mai degrabă companii de outsourcing software decât cele care dezvoltă produse proprii, va fi greu să lansăm produse IT competitive pe piaţa globală. A treia provocare ţine de relaţia între cercetare, inovare şi piaţă. Cercetarea este prea puţin conectată la piaţa reală, prea puţine (spre zero) rezultate ale cercetării româneşti în IT devin produse

româneşti IT. De partea cealaltă avem însă inovatori.

Aceştia se transformă de obicei în antreprenori şi se lasă facil exportaţi, pentru că piaţa românească nu prea cumpără inovarea. Trebuie reîntregit lanţul de valoare în industria IT şi făcută legătura între cercetare şi piaţă. Inovatorii din afara mediului academic trebuie să aibă parte de acelaşi tip de sprijin ca cei din sistemul academic. În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre lipsa forţei de muncă din IT-ul transilvănean, dar şi românesc. Mai mult, pe fondul creşterii salariilor din industrie există, conform specialiştilor din domeniu, un risc tot mai pronunţat ca marile corporaţii să renunţe la contractele cu companiile româneşti fapt ce va duce, implicit, la prăbuşirea unei industrii care îşi bazează, în momentul de faţă, peste 80 % din activitate pe proiecte de outsourcing. Cum credeţi că se poate contracara această tendinţă? Care credeţi că este rezolvarea acestei probleme?

Vedeţi, tocmai de aceea trebuie să nu mai considerăm industria IT ca pe o nouă Mecca imobiliară, ci să ne gândim cum putem transfera capacităţile de lucru dinspre BPO spre IPO şi de aici spre creaţie de software şi produse integrate. De dragul echilibrului, guvernul va trebui să înceapă să susţină mai mult antreprenoriatul şi într-o măsură mai moderată corporaţiile. În absenţa acestui sprijin, noi dinspre industrie ne facem treaba noastră, explorând proiecte de cercetare şi inovare, pentru a genera produse şi servicii ce pot fi lansate pe o piaţă globală, pentru a asigura această tranziţie. Cumva, va trebui să găsim o soluţie şi pentru a regândi modul de finanţare a afacerilor în IT – băncile, dar şi statul, finanţează mai degrabă companii care au contracte de tip BPO/IPO decât companii care dezvoltă un produs inovativ cu un potenţial de piaţă infinit, pentru că nu înţeleg potenţialul, ci doar riscul unei afaceri. Avem nevoie de un mindshift, de introducere a prezumţiei de nevinovăţie a antreprenorului român şi de un pic de optimism din partea sistemului financiar. Faptul că în Transilvania avem patru clustere IT, în timp ce în restul ţării mai avem încă jumătate pe atât, este un semnal pozitiv în direcţia redresării industriei IT. Se vorbeşte tot mai mult despre inovare şi inovaţie în IT-ul românesc ca unică metodă de supravieţuire a industriei, mai ales în condiţiile în care pieţele asiatice sunt mult mai atractive, mai ales prin prisma preţului redus de producţie. Credeţi că este posibil ca în viitorul apropiat companiile româneşti să îşi reorienteze business-ul înspre zona produselor marketabile proprii sau din contră vor rămâne şi în următorii ani doar furnizori de servicii pentru multinaţionale? Cum vedeţi viitorul IT-ului românesc?

Da. Deja sunt multe astfel de companii, câteva dintre ele chiar şi în clusterul nostru. De multe ori ele nu sunt cunoscute în România, pentru că pieţele lor sunt altundeva. În Cluj, Timişoara, Braşov şi Iaşi veţi găsi cel puţin câte 20 de astfel de companii, iar în Bucureşti probabil că numărul lor este dublu sau triplu. Promovarea modelelor lor de succes trebuie să fie parte din misiunea clusterelor, pentru a inspira şi pe alţii să facă la fel. Pentru a fi competitivi pe o piaţă globală, avem însă nevoie de un mind-shift la nivelul valorilor antreprenoriale. Investitorii, antreprenorii şi inovatorii, toţi au o abordare foarte conservatoare şi statică privind organizarea şi funcţionarea afacerilor lor. Teama de eşec sau teama de faliment sunt o parte din factorii care determină comportamentul acestora, chiar şi în industria IT. Avem nevoie de o educaţie antreprenorială şi de business competitivă, iar clusterele îşi pot asuma un rol crucial în această direcţie.

3

4

esential

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Scrisoare deschisă Agențiilor de Publicitate din București

Și Transilvania e țara voastră! Și presa din Transilvania... Inclusiv printul economic. Ziar sau revistă.

Cu atât mai mult cu cât am ales președinte sas de la Sibiu și o primă doamnă, ca și mine, de la Reghin.

Câți din colegii din agențiile de publicitate or fi fost la Gaudeamus să vadă coada de la lansarea cărții Pas cu Pas? Or fi fost și buyerii din agenții? Și planerii pe print? Să vadă că hârtia, printul chiar au adus oamenii la rând vreme de patru ceasuri...

Drept e – pentru cartea noului președinte. Sincer, nu am cum să nu vă reamintesc despre propunerea noastră de model de leadership de la Primăria Sibiu pe care l-am promovat în 2010 în revista Transilvania Business... Cover story!

Urmărim, ne inspirăm, învățăm, admirăm evoluția presei scrise economice pe print din România, ce apare, evident, în capitală. ZF, BIZZ, Forbes, Capital, Bursa, Business Magazin.

Suntem de doi ani în BRAT, cu tiraj auditat și cu recunoașterea clară ca suntem o publicație cu strategie pe distribuție controlată câtre decidenți economico-financiari din Transilvania și Banat și București.

Am făcut pași serioși pentru design competitiv, pentru suplimente trimestriale de 64 pagini fiecare: Doctor și Agro TB. Am organizat conferințe naționale tematice. Am editat ediția a doua a Catalogului Parcurilor industriale, centrelor logistice și de birouri în iulie 2014, iar în octombrie am particpat la cel mai mare târg de investiții imobiliare la München. Avem plan de dezvoltare clar pe 2015. Și totuși citesc, urmăresc atent, periodic, raportările BRAT pe consum publicitate și nimic – nimic – nimic pe Transilvania. Nimic pentru presa economică din Transilvania. Mereu sintagma, dacă erați naționali. Păi suntem... Păi dacă erați aici la București... Păi dacă faceați aici în capitală - cu 45 vedete de business - conferințe, pe care să le publicați în revistă... Păi facem – dar în Ardeal... E o treime din țară. Și ce treime!

Permanent, invariabil regăsesc doar în publicațiile editate și vizibile la București - un minimum 8 pagini publicitate pe ediție în cotidian financiar și 15-18 pagini publicitate în reviste bilunare și lunare cu tematică economică. Valoare – recunosc.

O parte. Tiraj – recunosc. O parte. Repere între cunoscători. Recunosc. Nu căutăm vini sau explicații oricum tardive, dimpotrivă... apreciem. Învățăm. Și tocmai de aceea am pornit o

periegheză din agenție în agenție, prima data acasă dincoace de munți și după 1 decembrie și la agențiile naționale. Să ne prezentăm. Din nou. Veți fi plăcut surprinși de calitățile publicațiilor noastre. TB & comp. Și dacă 9000 de exemplare nu e tiraj...

Rog reprezentanții companiilor partenere cu Transilvania Business – TB - să fie promotoare ale ideii de revistă economică a Transilvaniei, îndeosebi pentru că, datorită spriritului lor antreprenorial și încrederii în profesionalismul editorial și publicitar al echipei noastre, ne îndreptăm spre cinci ani de scriitură din fabrici și companii, ferme și clinici, congrese și întreg spectrul vieții economice din Ardeal!

Cum suntem parteneri dedicați ai Camerei de Comerț, și la București pentru țară, și în cele 15 județe din Transilvania și Banat, vom intra cu revista în birourile managerilor – antreprenorilor – acționarilor de la primele 300-500 companii din fiecare județ şi la primele 2000 de companii naționale.

Vreau să cred că mitul simplității și ușurinței împărțirii banilor pe online nemăsurat și fară informații locale din întreaga țară – apropo la ce distanță de ani lumină ar fi un site al ziarelor locale sau toate adunate pentru vânzare publicitate – primele 3 – din fiecare județ, comparativ cu ce numim azi lideri de piață pe online, poate fi destructurat – în parte - de încrederea fidelilor Transilvania Business?! Și despre nețărmurita dragoste a risipirii banilor din publicitate pe outdoor - necuantificabilă și asta – multe putem aduce în discuție în argumentările despre print și rostul nostru încă nemuritor al foilor de ziar – de revistă... Într-o țară cu rost.

Așa cum un dublu minoritar de la Sibiu a reușit, așa și noi de la Cluj – Târgu Mureș, cu revista economică creată în provincia care a dat președintele, ne propunem, acum, în al 5-lea an de existenţă, să intrăm în cărțile bugetate ale agențiilor de publicitate decidente de la București. Și lui Iohannis i-a luat 5 ani de la propunerea din 2009... ... Și noi de atunci avem sloganul la Transilvania Business: Mândria lucrului bine făcut.

Arhiva e dovada...

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Panemar, brandul clujenilor cu suflet Foto: Emanuil Iova, Dacian Groza, Timotei Jinar

La 20 de ani de la coacerea primei pâini, Panemar, una dintre cele mai iubite companii de pe piața transilvăneană a produselor de panificație, a ajuns să producă zilnic 13 tone de pâine și 4 tone de produse de patiserie. Evoluând organic și păstrând proaspătă dragostea pentru pâine, brandul clujean își continuă drumul temeinic, investind constant în calitate și în oamenii care îi dau viață.

5

6

cover story

Povestea „pâinii cu suflet“ s-a născut în 1993, odată cu speranța tuturor românilor. Un grup de clujeni vrednici și cu minte s-au gândit atunci că, în loc să tot aștepte să primească ajutoarele din Occident, mai bine să înceapă să se ajute singuri. Au discutat o vreme în ce direcție să o apuce și, de comun acord, au ales să meargă pe drumul pâinii. Pentru asta aveau, însă, nevoie de un cuptor trainic, care trebuia ridicat din temelii. Au cumpărat teren pe strada Târnavelor și s-au socotit din nou: „Cine vrea să încerce să ridice acest cuptor?“. „Mai pusesem acasă faianță și gresie și îmi spuneam că nu poate fi mare lucru să faci un cuptor’’, își amintește azi Nicolae Chiorean, administratorul companiei Panemar. „Dacă cineva vrea azi să mă șicaneze, îmi amintește cum le-am spus tuturor foarte încrezător: <Dați-mi două luni și două milioane de lei și am să îl fac>. Nu am anticipat deloc că în scurt timp banii se vor devaloriza’’, continuă el oarecum amuzat povestea.

Elanul lui aproape copilăresc i-a convins pe ceilalți, așa că Nicolae Chiorean și-a luat pentru o lună concediu fără salariu și, împreună cu patru nepoți, s-a apucat de lucru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Credea într-adevăr că totul se va termina foarte repede. Cele două luni și două milioane de lei s-au transformat însă în 15 luni și 28 de milioane de lei. Dar cum lucrul început trebuie să fie dus la bun sfârșit, nu a mai fost loc de întors. Nicolae Chiorean și-a dat mai apoi demisia de la fostul loc de muncă pentru a conduce mica fabrică de pâine nou înființată, iar plecarea de acolo a fost unul dintre cele mai grele momente ale vieții lui: „Lucrasem acolo 19 ani și 6 luni, mă înțelegeam bine cu toată lumea, și am plâns ca un copil când mi-am depus cererea de lichidare’’.

Anii de început

În 10 decembrie 1994, din cuptorul tradițional de cărămidă de pe strada Târnavelor nr. 28 din Cluj-Napoca ieșea prima șarjă de pâine Panemar. Numele companiei fusese ales după o logică a bunului simț și avându-și originea în două cuvinte: „panificație’’ și Mărăști, cartierul în care se afla sediul social al societății și primul punct de lucru. ‘’Cu șase oameni am început să facem pâine, dintre care patru în sală. Unii dintre cei cu care am început sunt în firmă și acum’’, povestește Nicolae Chiorean.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Mare de un kilogram, albă și rotundă precum o lună și făcută după o rețetă tradițională autentică, pâinea Panemar s-a vândut inițial la chioşcul ridicat pe Târnavelor, acolo unde era și cuptorul de pâine. Cu timpul, compania a deschis și alte chioscuri în oraș, câte unul și mai apoi două pe an, primul dintre acestea fiind în Mănăștur, pe strada Grigore Alexandrescu. Timp de trei ani și jumătate pâinea a fost făcută doar în acel singur cuptor, pe vatră, dar piața cerea suplimentarea producției, așa că tot pe acel teren s-a mai ridicat un al doilea cuptor. „Undeva la 70% din producție o vindeam prin chioscurile noastre, restul cu terți. Aveam un colaborator pe strada Fabricii și, prin contract, eram obligați să-i ducem sâmbăta mai multă pâine decât în restul săptămânii. Îmi amintesc că, la un Crăciun, prin ’97-’98, era o coadă pe Târnavelor de vreo sută de oameni. Aveam o singură mașină la dispoziție, am încărcat-o să îi ducem omului de pe Fabricii pâinea, când au venit vreo 10 bărbați de la coadă, s-au pus lângă mașină, au prins de o parte de ea și-au zis: <Domnule, dacă pâinea asta pleacă, mașina asta se răstoarnă. Dacă vrei să nu se răstoarne, lasă pâinea aici>. Am lăsat-o, ce era să fac? Domnul de pe Fabricii a venit la noi val-vârtej, supărat că nu i-am trimis pâinea, dar când a văzut ce de lume stătea la coadă s-a liniștit și mi-a zis să-i trimitem pâinea când putem, după-masă’’, rememorează Chiorean.

O nouă investiție: moara de la Jucu

După șase ani în care a produs doar un singur fel de pâine pâinea de casă care se face și acum și se vinde cu același succes, Panemar a început să scoată pe piață franzela, iar mai apoi produse de patiserie. Dezvoltându-se pe o piață în tranziție, într-un mediu legal puțin predictibil, fabrica de pâine avea însă probleme nu doar cu modificarea fluctuantă a legislației și a prețurilor la materia primă, ci și cu calitatea făinii folosite. „Aprovizionarea cu făină era o problemă deoarece aceasta trebuia să prezinte siguranță din punct de vedere al calității, să fie constant bună. Am trimis deseori

făină înapoi la furnizori și au fost zile când aveam făină doar de azi pe mâine. Lucrul cel mai neplăcut era că, în același camion, găseam făină de diferite calități. Sacii erau la fel, dar o șarjă ieșea bună, iar alta nu știam de ce nu iese cum trebuie“, spune administratorul Panemar.

Pentru a rezolva această problemă esențială, în 2001 s-a hotărât investirea într-o moară proprie, cu o diagramă care să permită obținerea făinurilor proprii unui proces de fabricație specific companiei Panemar. Nicolae Chiorean recunoaște astăzi că a fost o decizie grea, de care nu era 100% sigur, dar care s-a dovedit un pas înțelept pentru dezvoltarea ulterioară a companiei. După ce au studiat întregul proces și au discutat cu specialiști în domeniu, cei de la Panemar au ales să construiască moara de la Jucu cu un neamț născut la Timișoara, care avea tradiție în familie pe diagrame și construcție de mori: ’’Am cerut să avem o moară nemțească și așa ne-a făcut-o. Aproape toți cei din Ardeal cărora neamțul le-a mai construit mori și-au schimbat în timp diagrama, ca să obțină productivitate mare în timp scurt. Asta presupune un măcinat intensiv, rapid, în care să strivești bobul de să nu mai știe ce-i de capul lui.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi am rămas cu vechea diagramă și vom rămâne cu ea pentru că face făina exact așa cum avem noi nevoie’’.

Cum pentru o făină bună trebuie un grâu pe măsură, Panemar cumpără grâu atât de pe piața românească, cât și de pe piața internațională.’ ’Cine vrea calitate pe termen lung este imperios necesar să caute surse alternative de grâu cu calități de panificație superioare’’, explică Nicolae Chiorean.

Mai mult de atât, compania a investit în urmă cu cinci ani într-un laborator intern de încercări fizico-chimice, care acum trei ani a fost acreditat RENAR. Acest laborator permite realizarea de analize recunoscute la nivel european, cu ajutorul lor compania putând controla atât materia primă și semifabricatele, cât și produsul finit.

Pentru a face față cererii crescute de pâine, în 2007 lângă moara de la Jucu s-a ridicat o nouă capacitate de producție, în paralel deschizându-se noi puncte de vânzare a pâinii.

2007 a adus totodată și schimbarea acționariatului Panemar, Nicolae Chiorean intrând, alături de familia sa, în po-sesia acțiunilor companiei.

Un concept aproape de inima oamenilor

În acest punct se afla compania când economia a intrat în criză. Uitându-se înapoi, însă, Nicolae Chiorean spune că pentru Panemar „criza n-a fost criză’’, ci momentul în care au decis că e timpul să aducă în secolul XXI conceptul de magazin de pâine. „Criza a fost o provocare și am simțit atunci că este vremea să trecem într-o nouă etapă. Oarecum am sesizat un vid în piață. Nimeni nu se avânta să treacă pragul acesta, al comerțului moștenit din regimul trecut.

Am avut și feedback de la clienți. Ei ne-au dorit să fim și altfel. Ne spuneau: <Aveți produse bune, dar nu le știți vinde>.

Asta m-a deranjat mult, m-am simțit încolțit“, povestește Chiorean. Știau deja cum se prezintă piața de profil din Italia, Germania, Austria, America, studiaseră ce au făcut alții atât la fața locului, cât și uitându-se pe internet. Ca urmare, au discutat în familie așa cum fac întotdeauna când trebuiesc luate decizii importante pentru dezvoltarea companiei și au hotărât, în 2009, că este necesar să se rebranduiască. „Am avut discuții la nivel de familie și asociați, am căutat în familia noastră lărgită oameni care s-ar pricepe să facă chestiunea asta, ei au venit cu propuneri pe care le-am analizat

împreună și pe care le-am pus mai apoi în practică“, explică administratorul Panemar. În cursul procesului de rebranduire, vechiul logo cu moara, spicul și sacul de făină a fost înlocuit cu mâna cu spic. Sloganul „pâine cu suflet’’ a venit parcă de la sine, reflectând spiritul care i-a condus întotdeauna pe cei de la Panemar, de la prima șarjă de pâine scoasă pe piață. „Trebuia să venim în întâmpinarea clienților cu ceva real, care să meargă la inima lor. Ei veneau să cumpere de la noi mânați de ceva din interior, simțeau că noi lucrăm cu suflet. În plus, clienții trebuie să fie apreciați, iubiți, să simtă că înseamnă ceva pentru noi. Fiecare are nevoie de semnificație, să aibă un rost în viața celorlalți, iar noi ne-am găsit astfel rostul“, spune, cu adevărat convins de aceste lucruri, Chiorean.

Una dintre deciziile luate în cursul acestui proces de rebranduire a fost aceea de a include în noile magazine Panemar o zonă de bistro, unde clienții își pot comanda sandwichuri Fresh, cafea sau răcoritoare. „N-a fost greu să luăm decizia pentru zona de bistro. Am avut la început un pic de reticență, pentru că ne întrebam dacă e complementară imaginii noastre generale. E o atitudine specifică pe un domeniu pe care nu-l cunoști în totalitate, e reticența justificată de nou. Am decis tot în familie, cu consens, să facem acest pas.

Este una din deciziile față de care nu am decât un regret: că nu am făcut-o mai repede. Dacă pâinea, în general, e un domeniu fascinant și care nu are limite în exprimare, ne-am dat seama că și domeniul bistro este la fel și împreună poate crea un tandem câștigător pe termen lung“, arată administratorul Panemar.

Primul magazin deschis în 2011 în baza noului concept a fost cel situat în Piața Mihai Viteazul colț cu strada Croitorilor. Odată cu acest magazin, Panemar a devenit un creator de trend, fiind luat ca model de concurență. Pe lângă zona de bistro, noul concept a adus și diversificarea sortimentelor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story pe piață ar fi o pierdere care i-ar afecta sub toate aspectele, inclusiv emoțional. Vorba unei doamne, clientă de-a noastră, Panemar e și o sursă de bucurie. Relația noastră cu clienții e o relație în virtutea proverbului românesc <Cine se aseamănă, se adună>’’.

Pentru a onora cum se cuvine dragostea clienților pentru brand, Panemar nu face niciun moment rabat de la calitate.

Pâinea este făcută și astăzi după aceeași rețetă tradițională cu care s-a început acum 20 de ani și care presupune un timp îndelungat în procesul de fabricație și mai multe faze de dospire în care aluatul capătă aromă, rămâne constant după coacere și reține apa. Pe lângă un proces tehnologic respectat cu sfințenie și materie primă de calitate, Panemar se bucură și de o echipă de oameni pricepuți, care pun suflet atunci când plămădesc pâinea și care sunt apreciați de conducere pentru dedicarea și talentul lor. Toate aceste ingrediente la un loc dau pâinea cu suflet iubită de clujeni.

de panificație, clujenii găsind pe rafturile Panemar pe lângă pâinea de casă și pâine cu măsline, pâ-ine mexicană, pâine rustică, baghete multicereale, minichifle cu susan, croissant, mufin, ștrudel, cheescake și alte bunătăți de patiserie.

Panemar, un stil de viață

Moderne, prietenoase și calde, magazinele Panemar s-au transformat peste noapte în locurile în care clujenii își dau întâlnire ca într-o cafenea și unde se pierd în povești dimineți întregi. „Îi simt pe consumatorii noștri ca fiind oameni împliniți vizavi de alegerea făcută față de Panemar, care își doresc să fie cu noi și pentru care lipsa noastră de

Crescând liniștit și încet, ca o pâine bine făcută, Panemar a ajuns astăzi să acopere 15% din piața clujeană și să numere 30 de spații comerciale. Pe o piață concurențială puternică, în care există aproape 150 de brutării și în care vin cu produse de panificație producători din Gherla, Dej, Beclean, Bistrița, Satu Mare, Târgu Mureș, Oradea, Zalău, Panemar reușește să se mențină lider și să impună un stil de viață, privind concurența ca pe o provocare. Cu aceeași meticulozitate și dăruire, conducerea Panemar își dorește ca, pe termen lung, să consolideze afacerea astfel încât atât produsele, cât și serviciile să vină mereu în întâmpinarea nevoilor reale ale consumatorilor. Și chiar dacă au existat momente în care nu vedea luminița de la capătul tunelului din cauza legislației și fiscalității rigide, Nicolae Chiorean nu se poate gândi cum ar fi să trăiască fără comunitatea Panemar căreia i-a dat viață: „Când vine cineva cu propuneri de cumpărare, mă gândesc la ce spunea un ardelean de-al nostru <Sunt sufletul din sufletul neamului meu/Și-i cânt bucuria ș-amaru’>. Prefer să rămân să trec prin greu și bine cu clienții noștri și cu toți cei ce-au rămas și-au fost cu noi până aici. Nu-mi pot imagina cum ar fi să vând Panemar. Ar însemna să vând o parte din mine, o parte din sufletul meu’’.

9

Celebrul caș de Năsal revine pe mesele românilor INAUGURARE

La mai bine de un an şi jumătate de când compania olandeză FrieslandCampina, deţinătoarea brandului Napolact, a decis punerea în conservare a fabricii de prelucrare a laptelui din comuna clujeană Ţaga, locul unde se producea celebrul caş de Năsal, la finele lunii noiembrie, compania olandeză împreună cu AgroTransilvania Cluster au decis să reia activitatea în cadrul fabricii clujene. de Augustin STANCIU Producția la fabrica de brânzeturi din comuna clujeană Țaga a fost repornită la finele lunii noiembrie, după mai bine de un an şi jumătate de când compania FrieslandCampina a decis să pună în conservare unitatea de producţie, asta după ce olandezii au semnat un parteneriat cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania, societatea înfiinţată prin asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș. Mai mult, oficialii celor două entităţi spun, că cel mai probabil, produsele realizate la Ţaga vor putea fi cumpărate din magazine la finele lunii decembrie, aceştia afirmând că celebrul caş de Năsal, produs emblematic pentru agricultura clujeană va păstra aceleaşi calităţi recunoscute, urmând să fie comercializat tot în acelaşi ambalaj din lemn, dar va avea un preţ mult mai mic decât înainte ca fabrica să fie închisă.

Acordul prevede producția caşului de Năsal, sub brandul Napolact, în timp ce restul sortimentelor de brânzeturi care vor fi produse la Ţaga vor fi comercializate sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster. Totodată, înţelegerea dintre Fabrica de Brânzeturi Transilvania şi FrieslandCampina prevede că Fabrica de brânză și grota de la Țaga, precum și brandul Năsal rămân în proprietatea FrieslandCampina România, AgroTransilvania Cluster fiind doar chiriaş.

Totuşi, oficialii celor două entităţi au fost rezervaţi în a oferi detalii suplimentare legate de contractul cu pricina.

Caşul care va dezvolta agricultura clujeană

Ioan Oleleu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi preşedinte al AgroTransilvania Cluster, consideră că acordul dintre compania olandeză şi clusterul clujean va contribui serios la dezvoltarea agriculturii clujene. “Asocierea pentru redeschiderea fabricii de la Țaga este pentru noi un motiv de bucurie și de mândrie. AgroTransilvania Cluster susține prin toate proiectele sale antreprenorii din agricultură, fermierii, micii producători. Prin acest proiect, reușim să ducem mai departe rețetele și tradițiile clujene, într-un mod durabil pentru Cluj și pentru fermierii din zonă. Credem cu tărie că astfel de asocieri pot duce la dezvoltarea sectorului agricol din România”, a declarat Ioan Oleleu. Opinia preşedintelui clusterului clujean este împărtăşită şi de către oficialii companiei olandeze. Cornel Cărămizaru, Director de Vânzări FrieslandCampina România, consideră că înţelegerea dintre cele două entităţi înseamnă revitalizarea unei unităţi-unicat în România. “Suntem extrem de mulțumiți că am reușit, prin această soluție inovatoare de business, să repunem în funcțiune fabrica de la Țaga, o unitate-unicat în România. Răspundem, astfel, cererilor consumatorilor noștri, precum și ale membrilor comunității locale, care și-au dorit să consume, mai departe, Brânza de Năsal. Acest parteneriat cu Fabrica de Brânzeturi Transil-

vania, care, prin definiție, înseamnă un efort comun, reprezintă acum soluția noastră pentru a le putea oferi, din nou, românilor, o specialitate cu o tradiție și un renume aparte”, a declarat Cornel Cărămizaru, Director de Vânzări FrieslandCampina România.

Năsal, un caş de legendă

Localnicii spun că proprietăţile unice ale peşterii au fost descoperite atunci când mai mulţi locuitori ai comunei au furat o parte din caşul unui grof care stăpânea întreaga zonă şi au depozitat produsele în peştera cu pricina. După un timp au observat că brânza a căpătat o culoare gălbui-roşiatică şi avea un gust foarte bun, în ciuda mirosului respingător.

Potrivit localnicilor, brânza se face în zonă de foarte mult timp, unii spun că încă de pe vremea romanilor. Totuşi, caşul de Năsal se produce, intensiv, doar din 1948, atunci când peştera principală a fost naţionalizată. Peștera de la Țaga în care se ţine preparatul la maturat are 125 de metri lungime, iar în roca grotei trăiește o bacterie numită Brevibacterium Linens, care acționează, în timp, asupra brânzeturilor. Bucăţile de brânză lăsate la maturat sunt întoarse pe toate părţile o dată la trei zile şi întreţinute cu saramură, în condițiile în care temperatura și umiditatea de aici sunt constante, respectiv 14 grade Celsius şi 93% umiditate. La final, brânza este așezată cu grijă în cutii din lemn. Fiecare bucată are o greutate standard de 350 de grame şi un termen de valabilitate de 45 până la 60 de zile, dacă este păstrată la 48 grade Celsius.

11

12

AFACERE

Kastamonu Romania pariază pe blaturile Technotop de A.B.

Kastamonu Romania, companie controlată de Kastamonu Entegre, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul prelucrării lemnului din sud-estul Europei, și-a lansat în piață gama de blaturi de lucru numită Technotop. Lansarea a avut loc la BIFE SIM 2014, cel mai important târg de mobilă, echipamente și accesorii, desfășurat la București în perioada 10-14 septembrie. „Parte a proiectului de lărgire continuă a portofoliului de produse, Kastamonu Romania a finalizat în 2014 o investiție de 8 milioane de euro, concretizată prin punerea în funcțiune a unei noi linii de fabricație pentru blaturi de lucru. Este prima unitate de producție de acest gen din România și din grupul Kastamonu și beneficiază de o tehnologie de ultimă generație”, a declarat Radu Corăbian, director de vânzări Kastamonu Romania.

Blaturile de lucru „Technotop” de la Kastamonu Romania reprezintă soluţia ideală pentru amenajări inspirate ale spaţiilor de locuit, atât din considerente estetice cât şi funcţionale. Sunt recomandate pentru întrebuinţări multiple, atât în bucătărie cât şi în alte zone, pentru amenajări care implică suprafeţe cu proprietăţi specifice de rezistenţă şi durabilitate.

Noul produs va corespunde celor mai exigente standarde de calitate, fapt susținut atât prin procesul elaborat de fabricație cât și prin natura elementelor componente: laminate cu rezistență mare la uzură și durabilitate, postforming cu profil întărit cu MDF, picurător din poliuretan topit pentru sigilarea îmbinării, hârtie balans cu protecție la umiditate, marginea din spate acoperită cu cant PVC. “Avem încredere în reuşita blaturilor Technotop care completează gama de produse existente, oferind colaboratorilor noștri un pachet atractiv alături de PAL melaminat, PAL brut şi plăci ultralucioase GlossMax”, spune Radu Corăbian.

Tot în cadrul BIFE SIM 2014, au fost prezentate şi cele 15 noi decoruri de PAL melaminat incluse în colecţia Vision, decoruri dezvoltate în concordanţă cu noile tendinţe în materie de design şi amenajări.

AFACERE

Creșterea afacerilor în 2014

După 16 ani de investiții continue, la final de 2014, Kastamonu România se poate lăuda cu o platformă industrială de prelucrare a lemnului modernă și complexă și cu o poziție recunoscută la nivel regional, în rândul producătorilor de PAL și la nivel mondial, în rândul producătorilor de fețe de uși din HDF texturat.

Dacă, în 2013, Kastamonu România a încheiat anul cu o cifră de afaceri de cca. 100 de milioane de euro, trendul actual confirmă estimarea inițială pentru 2014, respectiv o creştere de aproximativ 20% raportată la anul trecut.

Evoluţia pozitivă a pieţei din acest an a fost susţinută atât de

contextul economic general din plan intern, precum şi de climatul favorabil existent în unele ţări din Uniunea Europeană. În 2014, ponderea exportului în cifra de afaceri a fost de aproximativ 75%. Cele mai importante piețe externe pentru Kastamonu Romania sunt Turcia, Ungaria, Serbia, Macedonia și Bosnia, care reprezintă aproximativ 30% din cifra de afaceri generată de export. „În anul următor, ne propunem să susţinem direcția de dezvoltare a companiei, atât prin consolidarea poziției pe pieţele pe care activăm cât şi prin actualizarea permanentă a gamelor de produse existente. Astfel, pentru 2015, previzionăm o creștere a cifrei de afaceri cu peste 10% raportată la anul în curs”, a adăugat Radu Corăbian.

13

Povestea de succes a paharelor din carton produse la Reghin AFACERE

15

O poveste frumoasă şi-a făcut simţită prezenţa la Reghin, izvorâtă din pasiunea pentru un business bine făcut adusă de doi întreprinzători care au pus pe picioare firma Siba Packaging SRL Reghin. Mai exact, este vorba de singurul producător de pahare din carton din ţară, astfel că ceaiul, cafeaua să-şi găsească un suport nu doar estetic, dar şi eficient. de Alin ZAHARIE Povestea Siba Packaging SRL Reghin a început în anul 2012 când Siko Janos, cunoscut ca şi administrator al firmei Consicom din Reghin, s-a decis să atragă fonduri europene în vederea unei investiţii. Ideea de început era o hală pentru conservarea produselor alimentare, o fermă, planuri care aveau să se schimbe când l-a întâlnit pe Baruch Laszlo, tânăr reghinean cu idei în lumea business-ului. „În 2012 eram interesat de accesarea de fonduri europene. Aveam ideea să fac ceva producţie, mă gândeam la o hală pentru conservarea produselor agroalimentare, să fac o fermă, iar toamna şi vara să am un loc unde să depozitez produsele. M-am întâlnit cu actualul meu partener, Baruch Laszlo, el fiind obişnuit cu accesarea de fonduri europene. Nu a durat două săptămâni şi m-a sunat să ne întâlnim la o discuţie. La această întâlnire el a venit cu propunerea ca eu să finanţez ideea lui de a face pahare de unică folosinţă din carton deoarece cele din plastic vor fi scoase cu timpul şi înlocuite de pahare din carton. I-am dat un timp de gândire şi după o săptămână i-am spus: prietene, hai să vorbim mai concret despre această afacere. El avea cunoştinţe în acest domeniu şi, practic, aşa a luat naştere această afacere care a început să prindă contur începând cu anul 2013”, a precizat Siko Janos, administratorul Siba Packaging SRL Reghin.

Punerea pe picioare a afacerii

Ideea a prins viaţă, a urmat punerea ei în practică şi a început construcţia fabricii, la intrarea în municipiul Reghin pe stânga cum vii dinspre Târgu Mureş. „Am găsit locaţia şi am început să demarăm proiectul. În 10 martie 2013 am început prima săpătură la fundaţia noii fabrici. Aveam proiectul aprobat, totul era în regulă. Construcţia noii fabrici a fost finalizată în luna septembrie a anului trecut. Între timp am adus şi utilajele, le montam, iar la finele anului am început şi cu producţia”, spune Siko Janos.

Singurii producători din ţară

Producţia de pahare a crescut treptat, ajungând în prezent ca fabrica să producă în jur de 7 milioane de pahare pe lună, graţie muncii celor 18 angajaţi cât îi are firma în prezent. „Practic, mai pe înţelesul tuturor, facem pahare de unică folosinţă din carton pentru automate de cafea. Aici vine materia primă brută, hârtie în role mari din care, prin diverse operaţii, ies paharele de carton. Nu mai există astfel de firme în ţară, suntem singurii în ţară în ce priveşte producţia de pahare din carton de unică folosinţă. Am început efectiv producţia de pahare de unică folosinţă din carton în ianuarie

acest an cu un singur schimb, în februarie am făcut două schimburi, în martie trei, ajungând ca în luna mai să avem patru schimburi. În prezent lucrăm la foc continuu. Suprafaţa fabricii este de 1000 mp, iar numărul total al angajaţilor este, în prezent, de 18. Producţia realizată pleacă în toată ţara, distribuţia acesteia fiind făcută de firmele care au automate de cafea, o pondere importantă fiind zona Bucureştiului”, afirmă Siko Janos.

Extinderea producţiei

Speranţele firmei se leagă de mărirea capacităţii de producţie, fapt pentru care profitul este reinvestit în dezvoltarea fabricii. „Dorim în primul rând să ne extindem producţia. Deja am luat a doua maşină de format pahare care urmează să fie pusă în funcţiune. Mai avem comandată încă o maşină de format paletiere, mai exact spus linguriţe pentru cafea. E simplu când te uiţi la un pahar, dar nu e deloc simplu să-l şi produci. E nevoie de o tehnologie complexă, de la maşina de tăiat hârtia, tipografie, maşină de ştanţat care scoate formele înainte să se formeze paharul şi maşina de format pahare. Avem momentan două astfel de maşini de format „Plasticul nu este un material pahare. Avem contracte cu marii disbiodegradabil, în schimb hârtia da tribuitori de cafea, momentan nu avem şi se poate recicla. Paharul din carcapacitatea care să ne permită să ton e mult mai altfel, poţi să-l prinzi căutăm clienţi noi, dar în perspectivă, cu mâna, nu te arde, în schimb la după mărirea capacităţii, ne vom axa şi cele din plastic e invers. Alt avantaj pe acest aspect”, spune Siko. este acela că clientul îşi alege dePerspectiva paharelor din carton fabrisignul, paharele sunt personalizate cate la Reghin este una mai mult decât cu firma clientului, ceea ce la papozitivă, datorită spiritului întreharele din plastic nu e posibil”, prinzător al celor doi asociaţi, dar şi al ne-a explicat Siko Janos. lucrului bine făcut, controlat şi sigur.

De ce carton şi nu plastic?

Nordenlor, pas spre 20 de ani de activitate

16

CONSTRUCŢII/IMOBILIARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Kis Iuliu este printre puținii investitori locali din România care au reușit prin propriile puteri să mențină o afacere solidă în domeniul materialelor de construcții. Sprijnit de familie și de o echipă performantă, duce firma Nordenlor din județul Mureș spre aniversarea de 20 de ani, care va avea loc anul viitor.

Sunteți în pragul aniversării a 20 de ani de la înființare.

Cum ați caracteriza evoluția firmei Nordenlor?

Dacă ar fi să facem câteva aprecieri legate de rezultatele muncii noastre, aș spune că anii 2006-2007, în care am avut rulaje mari și profit pe măsură, au fost printre cei mai buni. La polul opus ar fi ultimii 2-3 ani, extrem de dificili din cauza greutăților economice care nu au ocolit nici România. Totuși, cu eforturi mai mari, cu o eficientizare a activității, cu o mai bună organizare, am reușit să ne păstrăm pe drumul bun și în acești ultimi ani.

Vorbind despre cifre, am încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de aproximativ 21 de milioane de lei și undeva la acest nivel vom fi și la finele acestui an.

Cum ați descrie, pe scurt, compania Nordenlor?

Nordenlor are 38 de angajați, care activează în patru puncte de lucru, care au ca principal obiect de activitate comercializarea materialelor de construcții. Sediul principal este în Sângerorgiu de Mureș, două puncte de lucru sunt în Reghin și mai avem unul în Ernei unde funcționează un uscător de cherestea. Avem și acest obiect de activitate deoarece cheresteaua uscată este un produs căutat de mulți clienți.

Avem o gamă largă de materiale de construcții, cu un stoc foarte bun, ceea ce ne ajută mult în competiția din piață. E important să ai stocuri pentru a oferi clienților produse pe loc și pentru a putea lucra cu discounturi ori diverse promoții.

Cred că un alt atu al nostru vine din investițiile făcute la toate punctele de lucru. Avem marfa bine structurată în depozite și este curățenie peste tot. Clientul apreciază acest lucru. Aici aș preciza că, în ultimii ani, pretențiile clienților au crescut și este normal să se întâmple acest lucru. Ca să folosesc o sintagmă cunoscută, aș spune că atât magazinele, cât și spațiile noastre sunt la nivel european.

Cum vedeți concurența din piață?

Mă nemulțumește tipul de concurență făcut de majoritatea

lanțurilor naționale ce furnizează materiale de construcții.

Unele sunt prezente și la noi în județ. Sunt multe situații în care acestea vin cu prețuri sub nivelul real, pentru a beneficia de cash și vânzări rapide. E un fel de concurență neloială. Din păcate, trebuie să constat că în continuare nu există niciun fel de strategie la nivel județean sau național, la nivelul camerelor de comerț, de sprijinire a investitorilor autohtoni. Din câte văd pentru unii nu contează că impozitele și taxele pe care le plătim merg în totalitate la bugetul local.

Cu toate acestea, la multe produse, prețurile practicate de magazinele care fac parte din lanțurile naționale sunt mai mari decât ale noastre. Am mers tot timpul cu adaosuri mici pentru a putea câștiga clienți pe termen lung.

Care este principalul atu al firmei Nordenlor?

Cred că buna organizare pe care am implementat-o împreună cu cei doi fii ai mei implicați în activitatea firmei este principalul nostru atu. E foarte important să ai o echipă funcțională.

Dacă nu ții totul sub control, și e greu să faci acest lucru singur, riști să duci activitatea într-o direcție greșită.

Aș mai spune că nu ne-am hazardat când a fost vorba de cheltuieli și investiții. Am făcut totul cu răbdare, la momentul potrivit.

Seamănă firma de acum cu ceea ce v-ați gândit acum 20 de ani că puteți deveni?

Cu siguranță că în 1994, când am deschis, nu m-am gândit că vom ajunge să avem un depozit de 7000 de metri pătrați, betonat, pavat, plus alte puncte de lucru. Multă muncă, optimism și dorința de a face lucrurile tot mai bine ne-au ajutat să ajungem aici. Le mulțumesc băieților mei, întregii echipe Nordenlor și, desigur, clienților care au avut și au încredere în noi.

Iaşi, noi planuri de afirmare WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AVIAŢIE

de Ionuţ OPREA

IC Aviation în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi şi Aeroportul Iaşi au organizat între 1920 noiembrie conferinţa „Viitorul Aviaţiei în Europa de Est”. Speakeri români şi străini au prezentat tendinţe internaţionale, proiecte sau oportunităţi de finanţare ori de business.

Tom Shearer, director al IC Aviation, a vorbit despre condiţiile pieţei în această zonă geografică: “Sunt trei trenduri cheie: primul este că operatorii tradiţionali se luptă pentru profitabilitate, al doilea că boomul low-cost continuă şi, în special, în piaţa din Europa de Est segmentul low-cost este foarte important şi a fost un catalizator uriaş de creştere în această piaţă în ultimii ani, iar al treilea este că aeroporturile regionale sunt probabil într-o situaţie de competitivitate cum n-au mai fost până acum. Ca operator tradiţional, reper pentru piaţa din Europa de Est, LOT Polish Airlines este cel mai mare operator pe această piaţă, a făcut un profit net de 8.6 mil. dolari în 2013, e un trend pozitiv, dar au fost agresivi în reducerea costurilor, mai degrabă decât inventivi în a găsi alte fluxuri de venit, iar acum caută alte oportuntăţi.

Există multe iniţiative de marketing şi parteneriate de promovare pe care le încep, proabil vor urma câţiva ani mai pozitivi pentru LOT dacă vor continua pe acelaşi drum.

Tarom, un operator foarte important pentru piaţa din România evident, este, se poate spune, pe cale să-şi îmbunătăţească indicatorii, mai există pierderi, însă acestea au fost reduse. Există o declaraţie recentă foarte interesantă a CEO-ului Tarom care susţine că Tarom va trece pe profit din 2015. Rămâne de văzut, însă este un algoritm de redus costurile într-o piaţă cu provocări şi Tarom are cel mai puternic concurent din segmentul lowcost – Wizz Air în aceeaşi piaţă şi o prezenţă în creştere a Ryanair. Boomul low-cost continuă şi interesant este că în anii precedenţi creşterea era reprezentată de Ryanair care înregistra 15-20% rată de creştere anuală, au încetinit semnificativ când noua lor comandă de avioane a fost finalizată, însă, în termeni reali, rămâne cel mai mare transportator low-cost din piaţă. E interesant de urmărit şi evoluţia Pegasus Airlines şi trebuie să vorbim despre Turcia, Instanbul are două aeroporturi, să nu uităm, şi nu doar Turkish Airlines creşte la o rată fenomenală, există şi aeroportul low-cost pe care Pegasus creşte capacităţile spre Europa din Instanbul la o rată “alarmantă”. La fel e remarcabilă creşterea numărului de pasageri transportaţi de Vueling din Spania, Norwegian Airlines a înregistrat o creştere de 17% şi, bineînţeles o creştere susţinută şi stabilă în ultimii ani în Europa şi în special pe piaţa din est. AirSerbia este iarăşi un exemplu important după ce şi-a crescut capacitatea de transport cu 40%. Wizz stăpâneşte însă piaţa în Europa de Est şi a făcut o treabă foarte bună în a dezvolta un brand puternic, iar creşterea este focusată pe zona centrală şi de est, noile baze de operare sunt preponderent în Europa de Est. Aeroporturile regionale sunt supuse unei presiuni uriaşe de a deveni profitabile şi noile reguli şi programe de finanţare ale UE vor avea un impact semnificativ asupra destinului multora dintre aeroporturile regionale. Şi, nu în ultimul rând ope-

17

ratorii precum Etihad şi Emirates vor avea un impact şi mai mare asupra pieţei din Europa de Est”, a sintetizat Tom Shearer, care între 2009 şi 2012 a fost business development manager al Ryanair.

Planurile pentru Aeroportul Iaşi

“Aeroportul ieşean a cunoscut o evoluţie putem spune chiar fantastică în ultimii doi ani. În 2012 se opera o singură cursă externă regulată, astăzi, după doi ani de zile, sunt operate 9 curse externe regulate şi, evident, perspectiva este extrem de îmbucărătoare, în anul următor vom deschide alte noi destinaţii externe. Am reuşit să construim o nouă pistă de aterizare/decolare într-un timp extrem de scurt, practic într-un an de zile, astăzi operăm pe o nouă pistă, prima pistă pe structură flexibilă din România. Suntem în procedură de construire a unui nou terminal de pasageri la Iaşi (programat să fie inaugurat în mai 2015, n.r.). Acum ne preocupă mărirea capacităţii de procesare a pasagerilor şi chiar vorbim de o creştere semnificativă a acestor capacităţi, vom avea o infrastructură ce permite procesarea pasagerilor într-un număr mult mai mare, astfel încât într-un viitor mai îndepărtat să avem posibilitatea să procesăm 2 milioane de pasageri anual”, Marius Bodea, preşedintele CA al Aeroportului Iaşi.

“Zona target include 3.8 milioane de locuitori doar în plan intern, însă nimeni nu se gândeşte cu adevărat la arealul din Ucraina. Foarte important pentru noi, următoarea destinaţie pentru marketing este Ucraina”, Cristian Adomniţei, preşedintele CJ Iaşi.

Cifre 30 hectare teren 180000 mp suprafață utilă 10 mil. euro valoarea investiției Facilități fiscale pentru clienți

Stadiu: Drumuri de acces, parcări, trotuare, parcele: 70%.

Finalizare: Primăvară 2015

Constructori: ARL Cluj - Strabag și Serbis

Parc Industrial Bistrița Sud Infrastructură (canalizare, apă, electricitate, gaz): 60%.

Beneficiari: Consiliul Local Bistrița Năsăud

Contact: Business Park Bistrița Sud SRL Tel.: 0744-772 139 office@bizpark.ro ; www.bizpark.ro

Centru de excelență a sticlei la Primer Electro WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

19

Primer Electro, cel mai important centru de sticlă din județul Mureș și unul dintre principalii jucători la nivel național pe această piață, face noi investiții. Recent, compania mureșeană a achiziționat un cuptor de securizare și o mașină de laminat, care dau noi posibilități de prelucrare a sticlei. de Florin Marcel SANDOR

Banala sticlă, obișnuitele oglinzi folosite în viața de zi cu zi, de mai toată lumea, ori tablourile pot fi văzute într-o altă lumină în atelierele companiei mureșene Primer Electro. Oameni special pregătiți, folosind utilaje speciale, prelucrează sticla în diverse forme, făcând de multe ori trecerea de la prelucrare de sticlă la artă.

Cei care vor să aibă în casă un tablou deosebit, găsesc la Primer Electro rame de o frumusețe rară, oglinzile pot fi îmbrăcate și ele în rame elegante, iar vitraliile făcute de specialiștii firmei mureșene ajung să fie admirate în multe biserici din țară sau în diverse alte spații.

Tehnologiile avansate de prelucrare folosite la Primer Electro, generate de mari investiții efectuate în cei 18 ani scurși de la înființarea firmei, permit aproape orice în materie de prelucrare a sticlei. E vorba atât despre aspect, cu posibilitatea alegerii culorilor preferate, a gradului de mătuire etc., cât și despre proprietăți speciale, cum ar fi protecția termică sau fonică.

Practic, specialiștii firmei invită clienții într-un univers al sticlei, în care posibilitățile de prelucrare și gama largă de materiale pot mulțumi și cele mai extravagante gusturi.

Lorincz Attila şi Kocsis Lajos, administratorii companiei, au explicat care au fost pașii parcurși de Primer Electro: „Am început activitatea în 1996 cu un atelier mic, închiriat. Am crescut și ne-am specializat în permanență. În 2000 am construit primul atelier, dar ulterior a fost nevoie de mai mult spațiu, așa că în 2007 a fost finalizată o a doua hală de producție. Am achiziționat noi utilaje pentru prelucrarea sticlei, cuptoare etc. Am ajuns la nivelul actual deoarece profitul a fost reinvestit în tehnologie performantă, iar astfel gama de produse oferite clienților a crescut foarte mult de la an la an.”

Chiar dacă Primer Electro are în portofoliul de colaboratori multe firme din diverse județe, iar în Târgu Mureș este cel mai important furnizor de sticlă atât pentru companii cât și pentru persoane fizice, planurile de investiții nu s-au oprit nici în acest an. Grație unor proiecte cu fonduri europene, susținute și de resurse financiare proprii, un cuptor de securizare și o mașină de laminat vin să completeze liniile tehnologice care permit prelucrări spe-

ciale ale sticlei.

Ar mai fi de amintit că sticla folosită de Primer Electro este de la Saint Gobain, ceea ce înseamnă materie primă de calitate. Având și soluții personalizate, inclusiv lucrări de manoperă, diversitate de produse, o echipă tânără și dinamică, Primer Electro are motive să privească cu optimism la perioada care urmează. Pe pagina web a companiei mureșene www.centrudesticlă.ro, găsiți detalii despre produsele și serviciile oferite Sticlă Float, Sticlă Reflexiv, Sticlă orde Primer Electro. namental Sticlă prelucrată: curbată, bombată, pictată, vitralii, sticlă cu rășine, securizată, laminate Termopan: sticlă duplex (securizată), termorezistentă, antiefracție, lowe, 4 Season Oglindă: cristal, fumurie Măsuțe de sticlă, mobilier de sticlă, înrămare tablouri și oglinzi Manoperă: găurire, gravare, lipire

Produse marca Primer Electro

20

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drumul de la lipitori la masajul la birou Secretele succesului lui Simion Pop sau

de Bianca SARA

Simion Pop, un bistrițean de 46 de ani, ne demonstrează că odată ce-ți găsești drumul în business-ul care ți se potrivește, nimic nu-ți poate sta în cale. Bistrițeanul a renunțat la o carieră militară pentru terapiile complementare. Terapeutul oferă câteva servicii noi pe piață, precum masajul la birou destinat angajaţilor firmelor și hirudoterapia sau tratamentul cu lipitori.

Simion Pop are 46 de ani și este terapeut în terapii complementare de 10 ani. În tinerețe a practicat artele marțiale, după care a încercat să-și clădească o carieră militară. A renunțat însă la aceasta în 2004 pentru a se dedica terapiilor complementare.

Deși a cochetat cu terapiile complementare încă din anul 1995, abia în 2004 a avut curaj să renunţe la un loc de muncă stabil pentru a-și investi economiile într-un cabinet de masaj terapeutic și de relaxare.

Spune că trebuie să ai o anumită stare de spirit și o anumită deschidere pentru oameni pentru a practica această meserie. Așa și explică de ce unii, deși investesc sume importante în cabinete de masaj nu reușesc să își amortizeze investiția, ba se văd chiar nevoiți să îl închidă la scurt timp.

Potrivit terapeutului acest gen de business nu te îmbogățește, dar îți permite să trăiești decent. Acesta pledează și pentru investirea economiilor în România, în comunitățile în care te-ai format și nu peste hotare. „Chiar fac un apel către cei care au plecat în străinătate să se întoarcă și să facă ceva în țară. Sunt cam aceleași venituri și îți ajuți astfel comunitatea care te-a crescut”, a precizat Simion Pop. De câțiva ani buni, terapeutul oferă și câteva servicii noi pentru piața bistrițeană. Acesta oferă masaj de revigorare la birou, destinat firmelor care doresc să-și recompenseze angajații cu „sănătate curată”. La aceste servicii apelează, în special, marile companii, dar și băncile, care își permit să-și

răsfețe angajații astfel o dată sau de două ori pe săptămână. „Cererea a venit mai mult din partea foștilor clienți care știu de noi. Este vorba despre oameni care țin la angajații lor, care abordează un management mai aparte, mai deschis, orientat către oameni”, spune terapeutul.

Cele 10-15 minute de masaj nu rezolvă probleme de sănătate, însă reușesc să detensioneze, iar efectele se văd imediat în starea fizică și psihică a angajaților. De multe ori terapeutul este căutat și la cabinetul său de către cei pe care îi detensionează la birou. „10-15 minute e suficient să te trezească, să te relaxeze, nu e suficient pentru a rezolva o problemă de sănătate. Marea majoritate îşi iau numărul nostru de telefon şi apelează la noi pentru masaje terapeutice de o oră la noi la cabinet.

Găsim acolo tot felul de probleme, cele mai multe, ignorate în timp”, completează Simion Pop. Masajul de revigorare este adesea acompaniat și de o mică educație la locul de muncă. Angajații sunt încurajați să ia pauze în care să își detensioneze corpul cu exerciții fizice și să-și aerisească încăperea în care lucrează.

Simion mai oferă o terapie care încet, dar sigur prinde teren și în România. Este vorba despre hirudoterapie sau terapia cu lipitori. Terapeutul folosește lipitori crescute în laborator, special pentru acest lucru.

Tratamentul vine în sprijinul problemelor circulatorii, dar și pentru tratarea fracturilor sau recuperarea postoperatorie. Acesta nu este dureros, asemănându-se cu înțepăturile unui ac. Se folosesc și 4-5 lipitori, iar după tratament vietățile care sunt de unică folosință, putând fi utilizate doar o singură dată, sunt oferite clienților.

Brain Team, debut cu succes la Polisano Sibiu WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

21

Spitalul european Polisano continuă să introducă stilul de lucru din Occident și a înființat la Sibiu, în premieră națională, Brain Team – o echipă de medici specializați în mai multe discipline, dedicată diagnosticului și tratamentului afecțiunilor cerebrale. de Cristiana FOTA

În Echipa Creierului a fost cooptat renumitul doctor Ștefăniță Dima, cel care a realizat prima embolizare a unui anevrism cerebral în România. Primul caz preluat de echipa de la Sibiu, un cetățean francez ajuns în comă în urma ruperii unui anevrism, a fost tratat cu succes în doar câteva zile, prin intervenții de tip endovascular și clasic. ”Fără să folosesc cuvinte mari, vreau să spun că asistăm la un moment istoric în medicina românească pentru că, în România, structura este făcută așa încât nu acceptă, în general, echipe de medici. Conlucrarea pluridisciplinară este un lucru care s-a dovedit extraordinar de eficient în Europa, iar în România a întârziat foarte mult să apară. În Sibiu, la Spitalul Polisano am găsit aceeași atmosferă ca-n Occident, unde toți din echipă am lucrat o perioadă îndelungată. Medicina făcută conform studiilor, conform celor mai recente statistici, se aplică în cadrul Echipei Capului și în Spitalul Polisano”, a declarat, în conferință de presă, doctorul Stefănița Dima.

Conform procedurii, niciun pacient ajuns aici nu este examinat de un medic individual. Echipa formată din mai mulți medici analizează fiecare caz în parte și decide ”ce este mai bine pentru pacient”, în urma unei consultări comune.

O astfel de abordare s-a făcut chiar de la primul caz, cel al unui cetățean străin ajuns în comă la spital, în urma unei hemoragii craniene masive. ”A fost introdus în sala de operație unde am procedat la un drenaj ventricular extern care controla situația, scăzând presiunea intracraniană și reducând din hemoragie. Ulterior, l-am contactat pe dr. Dima care a venit de urgenţă de la București și a procedat la o angiografie unde a diagnosticat un anevrism fuziform pe care, ulterior, l-a stentat. După câteva zile de comă indusă, pacientul a fost trezit. A fost cu final fericit în sensul că nu a avut deficite motorii sau neurologice”, a explicat dr. Claudiu Matei, șeful Șecției de Neurochirurgie a Spitalului Polisano.

Pacientul francez în vârstă de 57 de ani a revenit la o viață normală, urmând să parcurgă etapa de recuperare postintervențională.

Odată cu lărgirea spectrului terapeutic în neurochirurgie, din luna noiembrie, la Polisano se poate realiza tratamentul endoscopic al anevrismelor, cunoscute drept ”gâlme” apărute

pe vasele de sânge, dar și al malformațiilor artero-venoase cerebrale și spinale.

Un astfel de tratament, care presupune introducerea în anevrism a unor spirale metalice, se face în doar trei centre din țară și presupune o tehnică specială și complexă realizată pentru prima dată în România în 2005 chiar de către doctorul Ştefaniţă Dima.

Spre deosebire de celelalte centre, tratamentul aplicat la Sibiu se face în cadrul Echipei Creierului care monitorizează cazul continuu. ”Metoda endovasculară presupune introducerea unor spirale metalice din platină în interiorul anevrismului, astfel încât plombăm anevrismul. Fiecare caz este analizat în parte. Doctorul Matei, cu o pregătire îndelungată în Germania, are capacitatea de-a rezolva chirurgical, prin metoda clasică minim invazivă, cu incizii din ce în ce mai mici, iar echipa noastră proaspăt adusă în Sibiu din București are capacitatea de a rezolva pe cale endovasculară. În permanență, lângă pacient, se află neurochirurgul”, a povestit doctorul Ştefaniţă Dima.

Costurile unui tratament endovascular sunt diferite, de la caz la caz. Pornesc de la 2-3 mii de euro și pot ajunge la câteva zeci de mii de euro.

Simptomele anevrismului cerebral variază, de la caz la caz, motiv pentru care medicii spun că orice cefalee intensă trebuie luată în serios. ”Sunt anevrisme care se asociază anumitor patologii din partea altor aparate și sisteme care pot asocia anevrisme intracraniene, iar aici sunt chemați pacienții care cunosc o astfel de problemă. Screening poate să facă oricine dorește, dar există o conduită medicală”, a declarat dr. Claudiu Matei.

Patologia vasculară cerebrală ocupă un loc de frunte în cadrul morbidității și mortalității la nivel mondial. Este a doua cauză de mortalitate din lume și prima de invaliditate, începând cu 2014. Potrivit statisticilor, 3% din persoane au anevrism cerebral. Femeile au mai multe anevrisme ca bărbaţii, printre cauze fiind fumatul și stresul.

Pacienții care se adresează medicilor de la Spitalul Polisano sunt atât din Sibiu, cât și din restul țării. Într-un an, echipa Secției de Neurochirurgie a realizat 300 de intervenții chirurgicale.

22

investiție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O idee de succes

Programul Operaţional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

La finalul lunii noiembrie, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat la Cluj-Napoca conferinţa regională de prezentare a Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” având ca principale teme stadiul implementării POS CCE în Transilvania de Nord, dar și viitoare oportunități de finanțare în cadrul Programului Operaţional Competitivitate (POC) pentru perioada 2014-2020. de Codrin PÂRCĂLAB Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Ministerul Economiei au semnat, în 11 martie 2013, acordul-cadru de delegare a atribuţiilor privind implementarea Programului Operaţional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa 1. Prin acord, Ministerul Economiei, ca Autoritate de Management a POSCCE, a delegat un număr de atribuţii structurii Organismului Intermediar POSCCE care va fi stabilită în cadrul ADR Nord-Vest, atribuţii care vizează implementarea Axei Prioritare 1 – Un sistem de producție inovativ și eco-eficient.

Astfel, ADR Nord-Vest a preluat atribuţiile privind implementarea şi comunicarea pentru patru operaţiuni: 1.1.1 sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile - investiții pentru întreprinderi mici și mijlocii, 1.1.2 sprijin pentru implementarea standardelor internaționale, 1.1.3 sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare, dar și 1.3.2 sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor. Scopul principal al Organismului Intermediar POS CCE este de a asigura evaluarea, contractarea, verificarea şi monitorizarea proiectelor implementate în regiunea de Nord-Vest, dar și de gestiune a operațiunilor.

Până în acest moment 410 cereri de finanțare au fost evaluate acumulând un total al valorii nerambursabile de aproximativ 170 milioane euro, cele mai multe dintre ele fiind pentru axa 1.1.1 A2, investiții mici, cu un număr de 197 cereri evaluate și un cumul de 156 de milioane de euro.

Tot în acest timp, alte 460 de contracte de finanțare au fost semnate acumulând o valoare nerambursabilă totală de 498 milioane euro, cele mai multe fiind, ca și mai sus, tot pe axa 1.1.1 A2, investiții mici, cu un număr de 259 de proiecte.

Monitorizare în implementare pentru 465 de proiecte, concretizată în peste 1050 notificări verificate şi avizate, circa 1000 rapoarte de progres prelucrate și 150 vizite de monitorizare. La nivel regional, POSCCE gestionează un număr total de 680 de proiecte aflate în diferite etape. Din acestea, circa 57%, reprezentând 388 de proiecte, au fost finalizate. În județul Cluj au fost cele mai multe proiecte contractate, 146 la număr, cu o valoare totală nerambursabilă de aproximativ 100 de milioane, urmat de județul Bihor cu un număr de 135 de proiecte, iar pe ultimul loc se află județul Bistrița-Năsăud cu doar 31 de proiecte contractate.

Cele mai de succes proiecte

Unele dintre cele mai reușite proiecte de mici dimensiuni din județul Cluj au arătat că programele europene sunt un succes pentru creșterea competivității, a producției și a calității.

SC Awp Impex Srl a achiziționat un strung cu comandă numerică şi un centru de prelucrare vertical finanţate prin

POSCCE, care au o viteză superioară de prelucrare față de maşinile pe care le folosea firma clujeană, motiv pentru care se vede şi o creştere a productivităţii cu 10%. Valoarea totală a proiectului este de 1.159.108,48 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 651.037,84 lei. Alte beneficii ale proiectului sunt creşterea cifrei de afaceri cu 11,84% şi crearea a şapte noi locuri de muncă.

La SC Gpo Graphics Srl, proiectul finanţat prin POSCCE a constat în achiziţia unei linii de procesat şi finisat albume foto. Post-implementare, firma are deja o creştere a cifrei de afaceri de 11%. Valoarea totală a proiectului este de 1.717.697,60 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 954.240,00 lei. Beneficii au fost și creşterea cifrei de afaceri cu 11,00 % şi crearea a trei noi locuri de muncă.

SC M&C Business Srl a implementat un proiect cu valoarea totală finală de 717.436,27 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 496.795,78 lei. Cifra de afaceri a crescut cu 15% şi au fost create patru noi locuri de muncă. În județul Bihor, SC Constructorul Sălard Srl a atras un proiect cu valoarea totală aprobată de 1.310.285,48 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 638.509,10 lei. Proiectul a însemnat, de asemenea, creşterea cifrei de afaceri cu 14,60% şi crearea a 27 de noi locuri de muncă prin achiziția unei autobasculante şi a două încărcătoare unul frontal telescopic, iar celălalt multifuncţional.

Medierea poate creşte productivitatea în cadrul companiilor Consultanţă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Conflictele sunt o parte integrantă din viaţa cotidiană, dar şi, implicit, din cea de business, totuşi, acestea se rezolvă de cele mai multe ori prin intermediul instanţelor de judecată în cadrul unor procese costisitoare, atât financiar cât şi emoţional. Or, pentru a scăpa de cheltuieli inutile de timp şi bani există o variantă mai accesibilă, şi anume medierea. de Augustin STANCIU

Chiar dacă medierea este privită ca o metodă de rezolvare a conflictelor între două entităţi economice, ea mai poate rezolva şi situaţii conflictuale în cadrul companiei, fie că este vorba de certuri sau neplăceri între două departamente, dar, de asemenea, poate rezolva problemele de comunicare între management şi angajaţi. Christian Chereji, mediator şi director al Centrului pentru Studiul Conflictelor, spune că cel mai important avantaj al medierii în zona comercială este timpul foarte scurt în care un conflict poate fi aplanat. “Medierea este o modalitate de soluţionare a conflictelor care se bazează pe voinţa părţilor. În România companiile merg pe ideea că nu trebuie să cheltuie bani pe mediatori în condiţiile în care au angajaţi negociatori care să rezolve astfel de probleme. Şi surprinzător, chiar la nivelul multinaţionalelor, nu există mişcare spre mediere la modul foarte consistent. În schimb, în SUA, peste 85 % din conflictele de natură comercială se soluţionează prin mediere pentru că nimeni nu-şi permite să piardă ani de zile prin tribunale, să cheltuie bani mulţi pe avocaţi. Un alt avantaj al medierii este că în cazul în care începi un proces comercial, dar găseşti o rezolvare prin mediere, ţi se returnează taxa de timbru. Este incredibil cât de uşor se pot rezolva cazurile comerciale, au rata cea mai mare de succes, în două trei întâlniri se rezolvă pentru că, de cele mai multe ori, în medierile comerciale vin, de regulă, oameni care au experienţă, dar aceştia trebuie puţin ajutaţi să depăşească anumite momente, unele de natură personală.

Dacă la divorţuri există o încărcătură emoţională puternică, în litigiile comerciale discutăm de nişte situaţii care pot fi negociate mult mai uşor. Entităţile care sunt parte într-un conflict sunt cel mai prost poziţionate să-l soluţioneze pentru că ele au o anumită percepţie asupra modului în care au decurs lucrurile, au o anumită istorie şi, evident, o anumită viziune cu privire la soluţionare. Este nevoie de un terţ neutru care să nu fie încărcat de toată experienţa relaţiei respective, care să aibă experienţa, dar, mai mult şi creativitatea şi flexibilitatea de a vedea şi alte soluţii acolo unde părţile văd doar una”, afirmă Christian Chereji.

Productivitate via mediere

Adrian Pop, mediator şi preşedinte al Institutului Transilvan de Mediere, spune că, pe lângă litigiile comerciale, un mediator poate ajuta companiile şi în relaţia cu angajaţii lor şi, implicit, să crească productivitatea.

“Pe lângă partea de mediere în litigiile comerciale, noi oferim şi alte servicii companiilor. De exemplu, am construit, prin mediere, pentru o societate, un regulament de ordine interioară.

Practic, în cadrul companiei respective existau dispute între angajaţi şi management şi am reuşit, prin mediere, să găsim o punte de legătură între cele două părţi. La momentul în care am fost contractaţi productivitatea în cadrul companiei era la pământ, comunicau deficitar şi, în plus, exista o dinamică a forţei de muncă care dăuna serios respectivei firme. Noi am utilizat medierea ca o tehnică de comunicare şi am discutat cu fiecare angajat în parte pentru a afla exact care sunt problemele cu care se confruntă. În momentul în care managementul a văzut suma de probleme a fost uşor să înţeleagă care sunt problemele şi, mai mult, cum să le rezolve.

Acum respectiva firmă este una din cele mai performante companii de pe segmentul lor. Ideea e că multe companii mici şi mijlocii sunt conduse de un antreprenor care ştie să facă produse bune, dar nu ştie cum să comunice eficient cu angajaţii şi, implicit, să fie productivi. Ce facem noi e să creem mecanisme performante de soluţionare a conflictelor în interiorul companiilor pentru că o companie care este măcinată de dispute nu va fi niciodată performantă. Noi îi ajutăm să îşi construiască ceea ce noi numim un sistem integrat de management al disputelor din firmă. Cu alte cuvinte structurăm în interiorul firmei un astfel de mecanism pe baza resursei umane disponibile, îi facem un training adecvat, îi monitorizăm, îi evaluăm, după care ei îşi pot rezolva singuri disputele. Ce stă în spatele acestei filosofii este faptul că disputele sunt inerente, inevitabile.

Dacă tu ai capacitatea în interior de a gestiona eficient aceste dispute, compania va funcţiona excepţional şi cu minimum de cheltuieli”, a încheiat Adrian Pop.

Banii nu sunt o problemă!

24

CONSULTANŢĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Problematica banilor este intens dezbatută în fiecare zi, de fiecare dintre noi, indiferent de activitățile noastre.

Asistăm la o dezvoltare fără precedent a societății din punct de vedere economic, informatic și tehnic, fapt care generează situații noi, legate de profitabilitate și lichiditate. În cadrul marilor companii, acestea sunt privite cu maximă seriozitate fiind create structuri interne de studiu și de aplicare a unor metodologii cu scop final de îmbunătățire a ratei de profit.

Indiferent dacă ne raportăm la o aplicare industrială sau individuală, câștigurile pot fi optimizate. În vederea eficientizării acestora, este necesară, în primul rând, identificarea simptomatologiei. De exemplu, orele suplimentare efectuate în cadrul unei companii care ar putea provoca pierderi financiare semnificative pentru aceasta, pot fi generate de următoarele cazuri: ineficiența personalului, ineficiența echipamentelor, rata de defecte ridicată, lipsa muncii în echipă, lipsa conștientizarii propriilor obiective și nivelul actual al performanțelor.

Banii și lichiditățile ne afectează direct și în cadrul vânzărilor, reducerea volumului acestora fiind una dintre cele mai grave consecințe alături de: clienți nemulțumiți, întârzierea livrărilor, întârzierea proiectelor, prețurile necompetitive, probleme de livrare și calitate. La fel și costurile ridicate se află în legătură directă cu: rate ridicate de rebuturi, echipamente ineficiente, personal ineficient, ore suplimentare, încărcare ineficientă a personalului.

Mulți dintre noi, chiar dacă suntem conștienți de aceste probleme, sperăm fără temei la o rezolvare favorabilă de la sine. Ei bine, aceasta nu se va întâmpla! Dacă dorim rezultate trebuie să acționăm în consecință și să abordăm problemele pas cu pas, fiind în permanenţă orientaţi spre maximizarea profitului.

Așadar trebuie pornit de la identificarea „cauzelor rădăcină” (root causes) urmând apoi o abordare metodică în optimizarea soluțiilor.

Pentru a ne mări profitabilitatea trebuie să eliminăm posibilele pierderi în totalitate. De-a lungul timpului s-a demonstrat că

tipurile de pierderi se identifică ca fiind următoarele: transportul realizat inutil, stocuri de materiale nenecesare, așteptarea între procese, defectele și reprelucrarea, supra-producția făcută fără comandă, mișcările din procese făcute în exces, procesarea în cazul livrării unui produs mai calitativ fără a fi solicitat de către client, respectiv talentul potențial nefolosit al personalului.

Majoritatea pierderilor pot fi înlăturate prin aplicarea unor metodologii simple, preluate din industrii cu eficiență ridicată cum ar fi: auto și electronică. O parte se rezolvă prin instruirea și conștientizarea personalului. Dar, de cele mai multe ori, un program de training nu asigură calea succesului, compania având nevoie și de alte măsuri pe lângă acesta!

Consultanții calificați, cu experiență în industrie reprezintă o soluție extrem de eficientă în optimizarea ratei profitabilității.

Aceștia identifică, în termeni cât mai reali, soluțiile pentru problemele care generează pierderi companiei, prezintă remediile financiare sau strategice care trebuie să fie adoptate, elaborează măsuri de dezvoltare competitivă a societății, implementează tehnici de minimizare a costurilor, instrumentează planuri de supraviețuire în situații extreme etc. Aceștia sunt orientați în permanență spre îmbunătățirea continuă (kaizen) a organizației. O dată implicați, rezultatele pozitive devin inevitabile. Mai mult decît atât, de cele mai multe ori, aceștia sunt plătiți din economiile aduse societății, necauzând costuri suplimentare, ci chiar profit.

Strategia de operare a consultanțiilor calificați are în vedere înlăturarea pierderilor prin aplicarea a șase elemente simultane: îmbunătățirea muncii în echipă (fiecare membru să se focuseze pentru antingerea aceluiași scop), managementul echipamentelor (maximizarea profitabilității pe fiecare echipament în parte), managementul obiectivelor (obiectivele trebuie să fie cunoscute și asumate de fiecare membru al echipei), management vizual (arma cea mai puternică de comunicare a ma-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nagerului), standardizare (5S, instrucțiuni și proceduri), îmbunătățire continuă (motivarea echipei și a clienților de a deveni proprii consultanți și agenți de îmbunătățire). În ajutorul acestor instrumente mai vin și altele precum și conceptul Definește-Măsoară-Analizează-Îmbunătățește-Control (DMAIC), acest concept denumit și Six Sigma. El este un ajutor redutabil spre finalizarea și fixarea unui proiect de eficientizare, făcând procesele transparente și uşor măsurabile în întreaga organizație. Prin urmărirea metodologiei, DMAIC plasează compania spre drumul cel mai rapid de rezolvare și îndeplinire a obiectivelor. Fiecare pas este foarte important precum: Definește (putem defini și pregăti echipa, găsi resursa), Măsoară (măsoară stadiul actual, schițează procesul și colectează datele), Analizează (Identifică cauzele), Îmbunătățește (Aplicarea instrumentelor) și Control (Continuu urmează îmbunătățirile).

Toate aceste elemente aplicate gradual și permanent duc la procese simplificate și eficiente cu un minim de: cost, de resurse și de timp. Totodată, membrii echipei sunt și sursa principală de prosperitate a companiei implicate în proces. Aceștia operează și întrețin echipamentele și facilitatea, mențin relația cu clienții și furnizorii, oferă date esențiale despre business, urmând ca managementul să ia decizii. Este foarte important ca și datele oferite de aceștia să fie utile, reale, actuale și măsurabile pentru a lua deciziile vitale într-un business.

Menționez faptul că procesul este unul complex și implică în special devotamentul companiei. Nu oricine poate da dovadă de seriozitate și consecvență fiind necesare o experiență și calificare adecvată. În măsura în care programul ar fi instrumentat de persoane interne/externe pseudo-instruite nu se vor obține rezultatele dorite. Pentru a înțelege pe deplin importanța implicării organizației în program, mă voi raporta la o simplă analogie cu situația unei persoane care începe un proces de slăbire în greutate. La început în acest caz sunt rezultate ușor vizibile. Ulterior, intervine rutina și lipsa de entuziasm, fapt care

CONSULTANŢĂ

generează în ambele cazuri revenirea la vechile obiceiuri, fiind astfel stopat orice rezultat favorabil, uneori chiar înrăutățind situația. Cea mai puternică armă în schimbarea comportamentului personalului este perseverența însoțită de instrumente profesionale și consultanți profesioniști. În marea majoritate a cazurilor ai doar o șansă și aceasta poate face diferența dintre succes sau eșec, așa că trebuie cumpănit foarte bine momentul și instrumentele.

Conchid prin a-mi exprima convingerea că, în condițiile societății actuale, într-adevăr, banii nu sunt o problemă! Cauza pierderii se identifică, în realitate, printr-o gestionare defectuoasă a resurselor, aceasta putând fi eliminată oricând prin implicarea persoanelor calificate în domeniu și manifestarea managementului în spiritul eficienței.

Claudiu Luntraru Branch Manager claudiu.luntraru@rina.org http://www.rina.org

25

26

JURIDIC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Libertatea regăsită, zi de zi, în avocatură de Vasile Costea

Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu Mureş la vremea respectivă, Vasile Costea a făcut în 2005 pasul spre avocatură. Motivul: „Mi-a plăcut, din nou, ideea de a fi independent financiar şi profesional. Nicio profesie nu exprimă atât de bine cele două concepte ca şi avocatura”. Mai multe însă într-un interviu în care aflăm despre business-ul Costea şi Asociaţii.

A consemnat Ligia VORO Cum a fost trecerea de la profesia de procuror la cea de avocat?

Perioada mea de formare profesională a fost în Parchet. Practic a fost o acumulare foarte intensă de elemente juridice şi de logică juridică şi de tot ce ţine mai mult de exersarea a ceea ce înseamnă pledoaria, de fapt, pentru că, făcând foarte multe şedinţe de judecată, automat, în momentul în care ai intrat în avocatură, ai schimbat doar viziunea asupra cauzei. A fost atunci momentul 2005, cochetam deja de un an cu această idee, când am simţit că maturizarea mea profesională în Parchet se încheiase, nu mai vedeam rostul acumulării respective, voiam un alt domeniu, în care să continuu ce am făcut în Parchet, dar să mă definesc profesional. Şi visul meu a fost să îmi construiesc o casă de avocatură care să exprime şi spiritul meu destul de liber, să nu depind de un sistem. Mie mi-a plăcut ideea că eşti bun în ceea ce faci, dar trebuie să se vadă şi roadele. Mi-a plăcut, din nou, ideea de a fi independent financiar şi profesional. Nicio profesie nu exprimă atât de bine cele două concepte ca şi avocatura. Atunci, din proprie iniţiativă am luat această decizie, iar, după ce am plecat eu, nu reţin să mai fi ieşit cineva la cerere.

De ce avocatura?

Avocatura e o profesie de vis. Poţi să visezi, pentru a-ţi face planuri, dacă eşti bun în ceea ce faci, e clar că se văd şi rezultatele pe parcurs. Şi de aici vin toate: prestigiu, faimă, renume şi

răsplată financiară. Nu ai cum să îţi faci planuri financiare atunci când eşti funcţionar public şi ai doar venituri din salariu. Pe când atunci când eşti în avocatură ţine de tine, poţi să ai venituri mari sau poţi să mori de foame. Pornind de la această idee, am dat examen, am intrat şi am început încet-încet să îmi construiesc o casă de avocatură. Eu trăiesc prin prisma acestei profesii, eu mi-am găsit vocaţia. Iar un exemplu este şi faptul că am fost 8 luni la Bucureşti (n.red. secretar de stat în Ministerul Apărării) pentru că am fost solicitat şi am cerut să plec. E a doua oară când o fac şi tot pentru profesia aceasta. Nu ştiu când intru în cabinet, nu ştiu când ies, nu ştiu când trece timpul, dar o fac cu mare plăcere.

Cum au fost începuturile în avocatură, pentru că presupunem că această trecere nu a fost una foarte lină?

Nu, într-adevăr. La început nu aveam niciun cabinet, mi-am închiriat o cameră într-o agenţie imobiliară în Tudor şi acolo a fost prima dată cabinetul meu, era o cămăruţă, secretara avea biroul împreună cu alte persoane într-o altă cameră. Probabil unele persoane au venit pentru că m-au cunoscut din perioada în care eram procuror, dar acest lucru nu îţi aduce clientelă.

Clientul nu vine la tine dacă nu îi dovedeşti că eşti un bun avocat şi poţi să îi gestionezi problemele lui. Cu timpul lumea te apreciază dacă te-a perceput ca un om corect şi profesionist.

Aceasta a fost perioada de început. Apoi am investit în pregătire,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

am adus o echipă de oameni, am fost asociat cu mai multe persoane, timp de opt ani, până în vara aceasta, într-o societate de avocatură, iar de la 1 iulie, aceasta se numeşte Costea şi Asociaţii. Am selectat oameni tineri, pregătiţi, cu perspective.

Selecţia a fost strict pe criterii profesionale pentru că e un domeniu în care nu funcţionează relaţiile, pentru că prestigiul casei de avocatură şi calitatea actelor ce ies din ea ţin de oamenii care lucrează aici.

Deoarece aveaţi deja experienţa de procuror, v-aţi specializat pe cauze penale sau nu doar? Într-o pondere mare – da, ceea ce nu înseamnă că nu abordez şi celelalte domenii, dar, pentru că niciun avocat nu poate să facă toate genurile de cauze, pentru că se risipeşte, am specializat oameni pe domeniul comercial-fiscal şi atunci ne-am îndreptat spre domeniul de business. Orice om de afaceri are nevoie în jurul lui de specialişti în domeniul juridic, în dreptul muncii, contravenţional, fiscal, penal. Atunci toată structura societăţii de avocatură a fost gândită pentru a răspunde acelor nevoi, neajunsuri ale unui om de business şi am dezvoltat foarte mult conceptul de permanenţă juridică, un gen de contract lunar, de abonament care e o umbrelă pentru o societate comercială prin faptul că o casă de avocatură îi furnizează un pachet de servicii juridice mai diversificate, mai eficiente şi mai ieftine decât plata unui jurist care nu poate să înlocuiască mai multe creiere din casa de avocatură.

O dată cu trecerea anilor, cu experienţa vine şi o selecţie a clientelei... Întotdeauna am făcut o selecţie a clientelei, nu am angajat orice fel de cauze, în primul rând am angajat cauzele în care am crezut că pot să fac apărarea. În al doilea rând pe cele în care am văzut şansa, deoarece altfel îl duci în eroare pe client pentru că tu nu vezi nicio şansă, dar îi iei banii. Am avut o abordare întotdeauna transparentă şi corectă faţă de potenţialii mei clienţi şi faţă de clienţii mei.

Ce nu trebuie să îi lipsească un avocat?

Un avocat dacă nu are limbaj, nu are cum să aibă performanţă, pentru că totul porneşte de la cum ştii să îmbraci cuvintele, cum ştii să le pui în context, cum ştii să le aduci argumentele logice, juridice pe foaie şi în faţa unui magistrat. De aceea am făcut şi Ştiinţe Politice. E foarte complex totul, de aceea cred eu că şi avocatura ca şi alte profesii este apanajul unor oameni educaţi.

Eu sunt de acord că în ultimii ani, în baza unor examene foarte dure, intră foarte puţini în barou, pentru că intră cei care au nişte calităţi, înseamnă că oamenii aceia nu am cum să fie nepregătiţi. Şi e normal, un avocat gestionează destinul unui om care păşeşte în biroul său.

Ultimii ani au adus multe schimbări la nivel de legislaţie, ce înseamnă pentru un avocat această avalanşă de noi informaţii juridice? În afară de efortul intelectual pe care trebuie să îl faci, orice schimbare aduce lucruri bune, pentru că în momentul în care e un drum nou şi nu e bătătorit, automat poţi să faci argumentaţii juridice, poţi să faci speculaţii juridice, care de foarte multe ori pot să fie în favoarea clientului. Schimbările de sistem, cum au fost şi cele ale codurilor, sunt cu totul altceva, dar facem parte din ele şi am participat la toate aceste schimbări.

Volumul de informaţii şi de argumente care se lansează într-o anumită cauză poate să descopere lacune ale legii pe care vine apoi legiuitorul şi le umple, aşa cum fac, de fapt, chiar noile coduri. Foarte multe din prevederi au corectat nişte lacune ale vechii legislaţii.

Aţi resimţit vreodată în instanţă mult-discutatul conflict judecător – avocat?

Din fericire – nu. Nu am perceput niciodată ca o luptă, mai

JURIDIC degrabă vezi lupta aceasta în cauzele penale, unde parchetul este cel care acuză, iar avocatul cel care apără, un conflict de idei există totdeauna între procurorul din instanţă şi avocatul care este de partea cealaltă. Judecătorul trebuie să fie un arbitru în această confruntare a argumentelor.

Competiţia alegerilor: avocat sau magistrat?

Sunt subiectiv, cred că meseria de avocat este mai frumoasă decât cea de magistrat, pentru că are o mai mare libertate, libertate de manifestare şi poţi să îţi pui în valoare calităţile, în mai mare măsură decât în magistratură, unde eşti înconjurat de nişte reguli ale sistemului. În avocatură ai mai puţine reguli, dar eşti obligat faţă de clienţi. Evoluezi într-o piaţă concurenţială, este o competiţie normală, naturală.

Se vorbeşte foarte mult despre justiţie la televizor, ca avocat cât de mult te poate ajuta sau încurca mass-media?

Actul de conducere al unei ţări nu trebuie comentat, trebuie sancţionat dacă nu e eficient. Nu trebuie comentat în fiecare seară la televizor, cum nu trebuie comentat un caz, pentru că una se vede de la televizor şi alta este situaţia când o vezi din interior, unele sunt argumentele în sala de judecată şi altele sunt percepţiile unui om de pe stradă, aici e o chestiune specializată, e o chestiune de profesionişti. Prea multe dezbateri care de multe ori s-ar putea să nu aibă legătură cu cazul pot să facă mult rău omului sau să influenţeze magistratul prin însăşi presiunea care există asupra acelui caz. Un caz, spun eu, trebuie să rămână în instanţă.

Bănuiesc că o societate de avocatură nu are probleme legale? În mod normal nu ar trebui să aibă, cei care o compun trebuie să ştie cum să se ferească de ele, să preia doar problemele clienţilor.

După aproape 10 ani, consideraţi că o societate de avocatură este o afacere?

Da, este un business de calitate cu un specific anume, adică nu tranzacţionezi anumite lucruri, tranzacţionezi probleme, gestionezi probleme ale unor persoane într-un sistem juridic, ceea ce este cu totul altceva. Este un business pentru că generează venituri şi presupune cheltuieli. Combinaţia între talent, abnegaţie, aplecare şi alte calităţi trebuie să se materializeze însă şi financiar, în rezultate financiare. Încasările mai mari înseamnă rezultate mai bune, înseamnă bani mai mulţi pentru investiţii în echipă, în tine etc. Este un indicator al succesului societăţii de avocatură.

Cum percepeţi bancul potrivit căruia avocaţii se duc în iad?

Evident că este un sâmbure de adevăr. Dar un om care este foarte contestat, nu înseamnă neapărat că e rău, înseamnă că face ceva, totul este să se încadreze în limitele licitului, nu ale ilicitului.

Sunteţi pasionat de artă, mai aveţi timp şi cum se mai traduce această pasiune în viaţa dvs.? Îmi pare rău că nu am mai avut timp de nişte vernisaje pe care mi le-am propus. Îmi place să particip şi la licitaţii, nu neapărat ca să cumpăr ceva, ci înveţi cum se valorizează munca unui om. Arta reprezintă şi un mod de a mă încărca pozitiv.

Aveţi o filosofie în carieră?

Am un motto care îmi place foarte mult: „Creează ca un zeu, condu ca un rege şi munceşte ca un sclav”. Mi s-a părut genial pentru că are cele trei componente: a crea, a conduce şi a munci şi cred că acestea sunt cele trei acţiuni care te pot duce spre o împlinire profesională.

27

Centenarul cimentului de la Fieni

28

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Carmen COSMAN-PREDA

Veşnicia s-a născut la sat, iar cimentul pare să se fi născut la Fieni. Industria cimentului e atât de bine înrâdăcinată în conştiinţa oamenilor de aici, încât nu mai concep existenţa localităţii fără “plămânul” economic al urbei.

V-aţi întrebat vreodată ce stă la baza Teatrului Naţional, Hotelului Intercontinental sau barajului de la Vidraru, cel mai mare baraj în arc din România? Cine a contribuit la ridicarea acestor obiective, dar şi la construcţia României, încă din 1914?

Răspunsul este simplu, chiar dacă puţini îl cunosc: cimentul de la Fieni, fabrică ce recent a aniversat 100 de ani de activitate.

Fabrica de ciment de la Fieni, înglobată în grupul de firme al Carpatcement este singura în funcţiune din România cu 100 de ani de producţie continuă şi, mai ales, neîntreruptă. O fabrică – istorie, ce a contribuit nu doar la dezvoltarea şi construcţia României moderne, ci şi la progresul industriei cimentului încă din 1914.

Un secol de care se leagă nu numai numele cimentului, ci şi întreaga dezvoltare a oraşului situat la confluența Ialomiței cu afluentul ei, Ialomicioara, ce datează din anul 1532. Localitatea este atestată printr-un hrisov domnesc de pe 14 iulie 1532 și provine din cancelaria domnitorului Vlad Înecatul.

Acum, fabrica de la Fieni este membră cu drepturi depline a grupului de branduri centenare din România ce au trecut cu brio testul rezistenței de-a lungul timpului. Istoria celei mai vechi fabrici de ciment în funcțiune din România a început la Fieni în 1914. Atunci, datorită câtorva ingineri de excepție, care au putut să anticipeze și să răspundă provocărilor ivite într-o industrie abia apărută, au fost puse bazele unei fabrici ce avea să devină mai târziu un simbol al inovației și profesionalismului.

Cel care vine cu ideea construirii fabricii, în anul 1914, este inginerul Mihai Lupescu, diplomat al școlii centrale din Paris. Lui i se alătură mai mulți oameni de bază din Fieni, printre care ing. Zane, Stroescu, Bragadiru, Săpunaru, Eremie, Grigoriu. De fapt, toți acționarii fondatori ai fabricii de ciment de aici au fost ingineri, iar istoria economică mai arată că în Consiliul de Administrație au existat, în perioada 1923-1948, trei mari personalități ale vieții politice și culturale românești, care aveau vederi democratice și progresiste, respectiv Vasile Goldiş, David Emmanuel şi Radu Rosetti. Un succes ce avea să vină în scurt timp, iar în 1940, fabrica de la Fieni devine cel mai mare producător de ciment din România. Odată cu instalarea regimului comunist, lucrurile se schimbă şi la fabrică. Datele vremii arată că directorul de la acea vreme, unul dintre cei mai iubiți și respectați ingineri, a fost înlocuit peste noapte cu un agent KGB, Steriopol Anatolie, urmat de un mecanic de motoare cu numai șase clase elementare. Al doilea muncitor devenit director a fost electricianul Ion Bulgărea, recrutat din Fabrica Titan, București. Dar chiar şi aşa istoria cimentului de la Fieni s-a scris în continuare, mai ales că, după domolirea „elanului proletar”, la cârma fabricii aveau să vină oameni experimentați, specializați. În 1990, fabrica cunoaşte încă o transformare şi ia numele de Romcif S.A. Tot atunci se alătură fabricile de ciment Bicaz și Câmpulung și, împreună cu două companii comerciale cu un capital extern, Eransclear și Multitrade, creează o societate de comercializare a produselor

fabricii cu sediul în București – United Cement Group. Iar în octombrie 2002, fabrica, numită până atunci Tagrimpex Romcif Fieni intră în componenţa HeidelbergCement România.

Centenara fabrică este proprietatea Carpatcement Holding S.A, o companie înfiinţată în anul 2004 de grupul german HeidelbergCement, prin fuziunea companiei de management Carpatcement Romania SRL şi a fabricilor de ciment pe care le deţinea în ţară.

A construit România

„Timp de 100 de ani, Fabrica de ciment de la Fieni a existat continuu, traversând diferite etape ale istoriei care au marcat evoluția și dezvoltarea acesteia. (…) Avem în continuare datoria să facem tot ce depinde de noi astfel încât acest stindard al fabricii și industriei cimentului să fie dus mai departe către generațiile viitoare cu mândrie și respect”, declară Florian Aldea, Președinte - Director General al Carpatcement Holding. „Pentru localnicii din Fieni, Fabrica de Ciment reprezintă un simbol al perseverenței și al calității, obținute prin eforturile susținute ale lucrătorilor. Cu toate acestea, nu privim vechimea în piață ca un semn al calității sau ca pe o dovadă a valorii companiei. Obiectivul principal este să continuăm să creștem și să ne dezvoltăm în continuare, demonstrând responsabilitatea și calitatea brandului nostru în fiecare zi”, a spus şi Cristian Voinițchi, directorul fabricii la aniversarea centenarului de la Fieni.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La un pas de exploatare

29

Zăcământul de aur de la Certej,

Puţin mai este până când în perimetrul minier auro-argintifer de la Certej – judeţul Hunedoara vor începe lucările de exploatare. Deja se lucrează la organizarea de şantier, pentru care a fost emis acordul de mediu. de Carmen COSMAN-PREDA

Lucrurile au început să se mişte în perimetrul auro-argintifer de la Certej – judeţul Hunedoara, acolo unde se va relua exploatarea zăcământului, după ce ani de zile a fost închisă. O investiţie estimată la 200 de milioane de euro, aflată, încă, la început. Vestea îi bucură pe localnicii care întrevăd un viitor pentru comunitatea lor, unde şomajul a crescut alarmant după închiderea exploatării miniere, însă activiştii de mediu nu văd cu ochi buni reluarea activităţii, de teama cianurilor folosite în procesul tehnologic. Aceştia au reclamat deja posibile încălcări ale normelor legale, dar Garda Naţională de Mediu (GNM) dă asigurări că nu există încălcări ale legislaţiei în acest caz. Comisarii de mediu au efectuat, de curând, un control privind derularea proiectului minier din perimetrul Certej, tocmai ca urmare a sesizărilor venite din partea societății civile, referitoare la începerea lucrărilor de amenajare aferente proiectului.

Acţiunea de verificare, spun oficialii GNM, s-a derulat în zona perimetrului minier Certej, situat în localitatea Bocșa Mică, comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, iar rezultatele au fost de natură să liniştească, cel puţin pentru moment, spiritele. “Cu ocazia verificărilor, s-a constatat că S.C. DEVA GOLD S.A., titularul proiectului „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, județul Hunedoara”, deține Acordul de mediu nr. 8 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, necesar în vederea derulării proiectului. În timpul inspecției pe teren, comisarii GNM — CJ Hunedoara au constatat ca S.C. DEVA GOLD S.A. a început execuția unor lucrări în cadrul Obiectivului Organizare de șantier-iazuri de decantare steril de flotație și iaz de decantare steril de cianurație”, au declarat reprezentanţii GNM. Practic, se lucra la decaparea stratului vegetal pe o suprafață de aproximativ 8 ha, depus în halda temporară de sol vegetal aliată în vecinătatea organizării de șantier, se efectuau lucrări de terasamente (excavații și umpluturi) prevăzute în cadrul documentațiilor tehnice. De asemenea, în perimetrul minier se lucrează la realizarea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale pentru protecția lucrărilor prevăzute în documentație, pe o lungime de aproximativ 1.700 m, precum şi la realizarea drumurilor industriale de acces în interiorul platformei”, au mai precizat sursele citate.

Aproximativ 10 % din totalul lucrărilor prevăzute au fost deja efectuate, toate operaţiunile fiind cuprinse în Acordul de Mediu. Şi, ca să nu fie nicio problemă, comisarii GNM au impus deţinătorilor licenţei de exploatare să notifice Comisariatul de Mediu Hunedoara în momentul în care se vor finaliza lucrările aferente obiectivului „Organizare de șantier” din cadrul proiectului pentru care S.C. DEVA GOLD S.A. deține autorizația de construire. În acelaşi timp, GNM spune că activitatea de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej poate

fi demarată doar după obţinerea Autorizației Integrate de Mediu, la care se lucrează în prezent.

Investiţia declarată “strategică”

De precizat că investiţia de la Certej a devenit, anul trecut, parte integrantă a Planului Naţional de Investiţii Strategice elaborat de Guvernul României. Potrivit datelor tehnice, exploatarea auriferă de la Certej se va întinde pe o suprafaţă de 456 de hectare, iar proiectul care tocmai a primit aviz de mediu presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tona de minereu, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, adică pe perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare. Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deţinea 80 % din societatea S.C. DEVA GOLD S.A., celelalte 20 % din acţiuni fiind deţinute de compania Minvest Deva.

30

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocările unui business 100% românesc Adrian Barcutean, Managing Partener Infrasoft bucureşti, despre

Adrian Barcutean, Managing Partener INFRASOFT, vorbeşte, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, despre naşterea şi dezvoltarea afacerii pe care o reprezintă.

Cum a apărut, inițial, conceptul companiei, cum au fost definite poziționarea și liniile de dezvoltare? În anul 2004, după aproximativ 10 ani de experiență personală în industria IT – începând cu poziții de programator, team leader, project manager și account manager – inclusiv la marii jucători de pe piața IT din România, am decis să fondez propria companie. Principalul argument care m-a determinat să fondez propria companie a fost acela că în firmele în care am lucrat nu am putut întotdeauna să îmi pun în practică propriile idei și propriul mod de lucru, principii pe care acum încerc să le transmit produselor pe care le elaborăm și serviciilor pe care le livrăm.

INFRASOFT, la începuturile sale, din 2004 până în 2008 a livrat servicii de consultanță, programare și management de proiect. Din 2008 am început să lucrăm la propriul brand – platforma Documenta – care include soluții de business pentru Managementul Documentelor, Managementul Flotelor Auto - inclusiv un domeniu pe care încă nu se pune accent suficient în România: Drivers Behavior – analiza comportamentului șoferilor în trafic.

Gama Documenta este întregită de Documenta ERP – soluție completă de gestiune a resurselor unei organizații: aprovizionare, vânzări, gestiune – stocuri, contractare, facturare, contabilitate, financiar, resurse umane, producție – inclusiv un modul dedicat producției de unicate prin rețete complexe de fabricație.

Care au fost principalele provocări în dezvoltarea business-ului?

Principalele provocări au apărut în momentul în care am început să ne creem propriul brand de produse – platforma Documenta. Dacă pe zona de servicii am găsit destul de repede clienți la prețuri competitive – având o experiență, CV și câteva realizări atât personale cât și ca echipă în proiecte software de nivel/importanță națională, pe zona de produs lucrurile au fost destul de complicate.

Dezvoltăm software pe platforme competitive, pe tehnologii

„Dezvoltăm software pe platforme competitive, pe tehnologii de ultimă oră la nivel mondial – și mă refer aici la JAVA și ORACLE. Astfel, costurile de dezvoltare și costurile cu resursele umane au fost și sunt unele semnificative. În timp, prin optimizarea proceselor de implementare și diminuarea costurilor de dezvoltare – platforma fiind acum una matură și care nu mai necesită costuri mari de dezvoltare ci doar de întreținere, actualizare (gen versiune mobile, web services etc.) am reușit să ducem platforma într-o zonă de rentabilitate financiară”, Adrian Barcutean, Managing Partener INFRASOFT

de ultimă oră la nivel mondial – și mă refer aici la JAVA și ORACLE. Astfel, costurile de dezvoltare și costurile cu resursele umane au fost și sunt unele semnificative. În timp, prin optimizarea proceselor de implementare și diminuarea costurilor de dezvoltare – platforma fiind acum una matură și care nu mai necesită costuri mari de dezvoltare, ci doar de întreținere, actualizare (gen versiune mobile, web services etc.) am reușit să ducem platforma într-o zonă de rentabilitate financiară.

Care sunt principalele tipologii de companii și industrii cărora INFRASOFT le poate furniza soluții? Care este acum nucleul principal de clienți?

Ne adresăm în principal companiilor medii – cu un număr de angajați între 30 și 1-2000. Având în vedere că toate companiile utilizează documente cel puțin pe partea financiarcontabilă, clienți, furnizori, personal - prin prisma produselor din platforma Documenta, acoperim o gamă foarte variată de domenii dintre care amintesc: sectorul de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

servicii, retail, financiar-bancar, asigurări, utilități, legal, distribuție.

Soluția noastră de Fleet Management & Drivers Safety se adresează, în principal, companiilor de transport și organizațiilor cu o flotă de peste 100 de vehicule și utilaje.

Ce echipă lucrează la dezvoltarea soluţiilor INFRASOFT, care au fost pașii pentru dezvoltarea ei?

Avem o echipă tânără, capabilă și energică formată, în principal, de absolvenți de facultăți și universități de profil și mă refer aici la ASE - Cibernetică, Universitate – Informatică, Politehnică – Automatică și Calculatoare. Lucrăm pe ultimile tehnologii în materie JAVA, ORACLE, Cloud, Amazon, Google și alte instrumente pe care le-am studiat noi sau le-am învățat prin prisma dezvoltărilor comune de software pe care le realizăm cu companii partenere din America.

Echipa este în creștere, momentan avem undeva la 20 de programatori. Recent am demarat un set de pateneriate cu universitățile de specialitate și câteva programe de internship prin care să ne creștem echipa.

Care sunt componentele, pașii și beneficiile urmărite prin Programul Național pentru informarea cu privire la necesitatea utilizării unei soluții de management electronic al documentelor (PNDMS)?

Programul Național își propune în primul rând o mai bună popularizare a soluțiilor și conceptelor de tip Electronic Document Management. Deși există multe organizații și chiar și la nivel guvernamental se vorbește des de tendința “VERDE” și de protejare a naturii – pașii din legislație, iden-

IT&C

31

tificarea și popularizarea soluțiilor electronice/software care pot contribui semnificativ la economisirea hârtiei – se lasă mult asteptați. În cadrul acestui program, noi organizăm un set de evenimente și workshopuri prin care arătăm agenților economici cum pot să își organizeze birourile într-o manieră “Paper Less Office”. Tot în cadrul acestui program oferim discounturi de până la 50% din prețurile de listă pentru participanți. Mai multe informații despre PNDMS se pot regăsi la adresele: www.documenta.ro și www.Infrasoft.ro Adrian Barcutean, Managing Care sunt obiectivele INFRASOFT Partener INFRASOFT, are 36 de pentru 2015? ani şi se poate lăuda cu o experienţă Pentru 2015 avem 2 direcții imporde 15 ani în domeniu, după ce a abtante în planul nostru de afaceri. Prima solvit Facultatea de Cibernetică, direcție ar fi să creștem ponderea Statistică şi Informatică din cadrul clienților de DMS din piața româAcademiei de Studii Economice nească. Până în prezent ne-am concenBucureşti. A fost programator, trat pe proiecte externe din Statele team leader, project manager și acUnite și pe proiecte interne cu clienți count manager la Oracle, IBM sau mari și foarte mari din România gen Microsoft.

PETROM, METROREX, Sisteme informatice de nivel național. O a doua direcție este intrarea pe piața din Turcia și creșterea numărului de clienți din UE cu produsele din gama Documenta plus un produs dezvoltat împreună cu partenerul nostru din SUA – inthinc – lider mondial în zona de Drivers Behavior și Fleet Management.

15 ani de experienţă

Femei de succes, premiate de Camera de Comerţ Mureş

32

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

12 femei - manager din judeţul Mureş au primit joi, 30 octombrie, Diplome de Onoare din partea Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş. Distincţiile au fost acordate într-un moment festiv, în cadrul celei de-a 21-a ediţii a Topului Firmelor din Judeţul Mureş, eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş şi găzduit de restaurantul Hotelului Grand din Târgu-Mureş.

Text: Alex TOTH & Teodora MÎNDRU | Foto: Bristena Au primit Diplome de Onoare, în aplauzele asistenţei: Lucia Bucin (Bucin Mob), Ana Cândea (Koldtex), Daniela Ciulei (Bio Eel), Valeria Dan (Gedeon Richter România), Jenica Fărcaş (Silvana), Adriana Gomotîrceanu (Centrul Medical TopMed), Maria Huprich (Autodomus), Mirela Moscviciov (Anvico), Violeta Oltean (Maviprod), Claudia Pescar (Grand), Ioana Pop (Ghiocelul Com) şi Ani Teglaş (Rotecom).

Premierea a fost realizată de Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, care a apreciat calităţile deosebite demonstrate în domeniul business-ului, pe parcursul anului 2013, de cele 12 reprezentante ale sexului frumos. „Distincţiile sunt acordate femeilor manageri care au avut succes deosebit în anul 2013. În total, 12 doamne de elită pentru economia judeţului Mureş, pe care le felicităm”, a spus Vasile Pop.

Ani Teglaş: „La muncă se rezumă totul”

Administratorul societăţii Rotecom, Ani Teglaş, a mărturisit că distincţia primită e meritată de toată familia, care formează o echipă redutabilă atunci când vine vorba de business. „A fost o surpriză pentru mine şi le-am şi spus domnilor care mi-au acordat premiul că afacerea pe care o conduc este una de familie. Premiul respectiv merge către toată familia, de fapt e puţin impropriu spus că premiul mi se adresează mie. Eu sunt administratorul firmei, dar munca şi rezultatele sunt ale întregii familii”, a declarat Ani Teglaş. „Am început afacerea de foarte mult timp, am avut curaj, un pic de nebunie şi foarte multă muncă. Câte un pic din fiecare, dar foarte multă muncă în final. La muncă se rezumă totul”, a adăugat femeia de afaceri.

Jenica Fărcaş: „Felicit Camera de Comerţ”

Reprezentanta societăţii Silvana, Jenica Fărcaş, s-a arătat onorată pentru prezenţa pe lista celor mai de succes managere din judeţul Mureş şi a transmis felicitări organizatorilor Topului Firmelor din Judeţul Mureş pentru iniţiativa avută. „Felicit Camera de Comerţ şi Industrie Mureş pentru că s-a gândit şi la femeile implicate în afaceri. Le mulţumesc că s-au gândit şi la mine. Suntem o firmă care activăm de 23 de ani, iar în ultimii şapte-opt ani suntem o prezenţă constanţă pe primul loc în ierarhia întocmită de Camera de Comerţ, ceea ce dovedeşte că am muncit şi cineva a ştiut să aprecieze rezultatele muncii noastre. Mă bucur pentru că echipa Camerei de Comerţ s-a gândit ca şi noi, femeile, să fim apreciate şi transmit felicitări realizatorilor Topului pentru iniţiativa lor”, a menţionat Jenica Fărcaş.

Claudia Pescar: „E motivant când ai parte de recunoaştere”

Managerul Grand SA, societate care deţine şi Hotelul Grand, Claudia Pescar, a declarat că distincţia primită o motivează să îşi continue activitatea după aceleaşi principii ca şi până în prezent. „După eforturile pe care le-am depus la Grand în ultimii ani unde practic am transformat Hotelul Grand dintr-o ruină în ceea ce e în prezent, pe undeva mi s-a părut firesc să primesc o recunoaştere publică pentru efortul depus şi având în vedere că investiţia pe care am făcut-o e foarte vizibilă pentru Târgu-Mureş. Pe de altă parte, e motivant atunci când ai parte de recunoaştere publică pentru munca depusă. E motivant pentru că mai departe nu ai voie să dezamăgeşti şi mă refer aici mai ales la colegii mei şi pe ceilalţi oameni de afaceri care au o anumită părere despre mine şi e clar că asta mă motivează foarte mult să merg înainte, împreună cu ei, bineînţeles”, a subliniat Claudia Pescar.

Valeria Dan: „Sunt onorată pentru nominalizare”

Directorul general al companiei Gedeon Richter România, Valeria Dan, s-a declarat onorată pentru distincţia acordată de conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş. „Faptul că în fiecare an am avut rezultate pozitive, recunoscute prin distincţii şi diplome, a constituit, probabil, elementul hotărâtor care a condus la onoarea de a fi nominalizată să fac parte dintre cele 12 doamne premiate ca şi manageri de succes. Majoritatea din persoanele nominalizate cred că au experienţă suficient de vastă încât să poată să conducă şi să reprezinte cu succes un colectiv”, a afirmat Valeria Dan.

Violeta Oltean: „Muncă, seriozitate şi responsabilitate”

Managerul societăţii reghinene Maviprod, Violeta Oltean, a mărturisit că principalele „ingrediente” ale reţetei succesului în afaceri sunt munca, seriozitatea şi responsabilitatea. „Pentru mine, includerea pe lista celor mai bune femei manager este o onoare, mă simt onorată pentru acest premiu şi nu pot decât să mulţumesc celor care s-au gândit şi la mine. În prezent, la Maviprod asigurăm 50 de locuri de muncă. Nu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

cred că există o reţetă clasică a succesului. Cred că e vorba de muncă, seriozitate şi responsabilitate. Acestea sunt principiile după care îmi ghidez activitatea: muncă, seriozitate şi responsabilitatea lucrului bine făcut”, a punctat Violeta Oltean.

Maria Huprich: „Trebuie să fii lângă afacere”

Administratorul firmeiAutodomus, Maria Huprich, a fost de părere că pentru reuşita unei afaceri este nevoie de foarte multă dedicare. „A fi femeie – manager de succes înseamnă foarte multă muncă şi atenţie deosebită şi multă implicare.

Mă implic mereu cât mai mult pentru bunul mers al afacerii. Într-adevăr, dacă te implici şi munceşti poţi să ai şi rezultate pe măsură. Trebuie să fii acolo, la locul de muncă, permanent.

Dacă ai o afacere trebuie să fii permanent lângă afacerea respectivă”, a explicat Maria Huprich.

Adriana Gomotîrceanu: „Am colegi performanţi”

Directorul general al Centrului Medical TopMed, Adriana Gomotîrceanu, a transmis că rezultatul obținut în acest an la Topul Firmelor reprezintă o recunoaștere a activității de zi cu zi și a spus că întreg colectivul merge în aceeași direcție, având același scop, drept pentru care rezultatele bune nu întârzie să apară. De asemenea, directorul general al Centrului Medical Top Med a afirmat că mulțumirea unui pacient reprezintă resursa din care vine puterea de a continua. „Pentru mine, această distincție înseamnă o recunoaștere a activității de zi cu zi și sunt bucuroasă. Am reușit în ultimii ani să fim în Topul Firmelor și să ocupăm locul întâi și de aceea am primit anul acesta și primul premiu de excelență și vreau să spun că sunt fericită nu numai pentru mine, ci și pen-

tru colectivul pe care îl conduc, pentru că împreună am reușit această performanță. Această performanță a fost celebrată pentru anul 2013, noi deja încheiem acum anul 2014. Am făcut investiții, ne-am extins și ne-am continuat activitatea, așa încât eu sper că și la anul vom fi în top. Cu multă muncă și seriozitate eu sunt convinsă că lucrurile vor merge în direcția bună, în acea direcție trasată de noi în urmă cu 18 ani, când am început firma. Am început de la un cabinet în care lucram singură și pe parcurs mi-am găsit colaboratori pentru toate domeniile și consider că aceasta este rețeta, faptul că lucrăm în echipă și că mi-am ales colegi care sunt performanți și care își doresc să aducă excelență în munca pe care o desfășurăm și mulțumirea unui pacient este resursa din care noi ne extragem puterea de a continua. O altă explicație ar fi și aceea că am făcut în permanență investiții și ne-am extins. Colectivul nostru numără actualmente peste 100 de persoane, suntem un grup de firme, tragem în aceeași direcție și suntem mândri de ceea ce am reușit. Eu cred că aceste premii le vor face o mare bucurie și colegilor mei”, a afirmat Adriana Gomotîrceanu.

33

Campionii mureşeni ai afacerilor

34

EVENIMENT

Text: Alex TOTH Foto: Bristena

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

795 de societăţi se regăsesc în ediţia din acest an a catalogului „Topul Firmelor din Judeţul Mureş”, publicaţie editată de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş şi lansată cu ocazia celei de-a 21-a ediţii a Topului Firmelor din Judeţul Mureş, eveniment găzduit de restaurantul Hotelului Grand din Târgu-Mureş.

Premierea celor mai buni oameni de afaceri a fost făcută de Vasile Pop – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş, şi de Illes Kalman şi Radu Pescar – ambii membri ai Colegiului de conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş. „Şi în acest an celebrăm elita mediului de afaceri mureşean. Ca la fiecare competiţie, există învinşi şi învingători. Dacă la start au pornit 15.650 de firme, la finiş au sosit 795, care se regăsesc în catalogul „Topul Firmelor Mureşene”. Aţi câştigat concursul, aţi ajuns la finiş şi 416 de firme se regăsesc pe locul întâi. Ce este plăcut, judeţul Mureş s-a situat din punct de vedere economic pe poziţia a zecea din ţară, iar 63 de firme se regăsesc pe locurile 1, 2 şi 3 în Topul Naţional întocmit de Camera Naţională de Comerţ şi Industrie”, a afirmat Vasile Pop. Potrivit acestuia, în întocmirea Topului s-au avut în vedere cinci indicatori după bilanţurile contabile depuse la sfârşitul anului 2013. „Indicatorii luaţi în calcul au fost: cifra de afaceri, profitul din exploatare, rata profitului, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului investit.

După aceşti indicatori, firmele au fost apreciate şi clasificate.

De asemenea a mai fost luat în calcul un indicator care a exclus mai multe firme de succes, este vorba despre datoriile mai mari decât creanţele. Vă mulţumim că existaţi, vă dorim succes şi, de asemenea, doresc să mulţumesc instituţiilor publice care au fost în permanenţă lângă noi: Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, Consiliul Judeţean Mureş şi Primăria municipiului Târgu-Mureş”, a precizat Vasile Pop.

Mulţumiri „Membrilor de Aur”

De asemenea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş a adus mulţumiri „Membrilor de Aur” ai instituţiei. „Doresc să mulţumesc tuturor partenerilor, în mod special „Membrilor de Aur” ai Camerei de Comerţ, care sunt de fiecare dată lângă noi: Agrosprint, Alpina Shoe Production, Anvico, Azomureş, BSG Security, Castel Vinum, Compania Aquaserv, Durkopp Adler, E.ON Gaz Distribuţie, Eldi Brutăria, Farel Impex, Farmaceutica B&B, Fortis Co, Grand, Germisara Complex Hotelier, Herlitz România, Insta Grup, Instaservice, IRUM, Izorep, Kastamonu România, Koldtex, Las Prom, Lazăr, Mondo Trade, Napa Impex, Oltean Prodlemn, Oprea Avicom, Premaco, Robex, Rom Olsena Company, Sandoz, Sefar International, Socot, erezia Prodcom şi Tiger Security”, a menţionat Vasile Pop. Comisia judeţeană de validare a rezultatelor obţinute prin prelucrarea automată a datelor Topului Firmelor din Judeţul Mureş a avut următoarea componenţă: Vasile Pop preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş, Victor Manolache - secretar general al Camerei de

Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş, Vasile Oprea - prefectul judeţului Mureş, Ciprian Dobre - preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Dorin Florea - primarul municipiului Târgu-Mureş, Felicia Pop - şef administraţie, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, Ioan Matei - director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, Dănuţ Ştefănescu - director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş şi Remus Benţa preşedintele Patronatului UGIP Mureş.

Topul performanţei – premiile CCIR WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) i-a premiat pe cei mai performanţi oameni de afaceri din România, în cadrul Galei Topului Naţional al Firmelor, eveniment care a marcat noua strategie de dezvoltare a CCIR, orientată către creşterea nivelului comerţului intern şi extern şi internaţionalizarea companiilor româneşti.

Cu acest prilej, Camera de Comerţ şi Industrie a României – singura entitate abilitată printr-o lege organică să organizeze Topul Firmelor, a acordat premii de excelenţă în afaceri şi jurnalism. Topul Naţional al Firmelor organizat de CCIR este o „lucrare laborioasă, o carte de vizită a mediului de afaceri din România”, în cadrul căreia au fost premiate 6.486 de companii, a punctat preşedintele CCIR, Mihai Daraban, în deschiderea Galei TNF 2014. El a felicitat companiile premiate şi a rugat mediul de afaceri să se alăture cu încredere Camerelor de Comerţ, „un factor de moderaţie între decidentul politic şi mediul de afaceri”. „În prim-planul Ministerului Economiei este mediul de afaceri”, a declarat Ministrul Economiei, Constantin Niţă, notând că, prin parteneriatul cu CCIR, mediul de afaceri „va fi cât mai bine reprezentat în străinătate”. Ministrul Economiei a felicitat oamenii de afaceri pentru premiile obţinute şi le-a urat succes în activitate. Celebrat în cadrul unei Gale la care au participat în jur de 500 de invitaţi – companii, reprezentanţi ai Autorităţilor, ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, Topul Naţional al Firmelor a fost organizat în baza unei metodologii axată pe indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi a capitalului angajat.

Distribuţia pe podium

Ediţia a XXI-a din 2014 a Topului Naţional al Firmelor a clasat pe primele locuri la nivel naţional 589 de firme care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech; 2.393 de companii industriale; 346 de firme din domeniul agricol, pescuit sau piscicultură; 281 de firme de construcţii; 1.955 din sectorul serviciilor şi 922 din comerţ-turism. Dintre acestea, 919 firme au primit Premiul Naţional (locul I), în timp ce 797 de companii s-au clasat pe locul II şi 717 companii pe locul III, primele trei locuri însumând o cifră de afaceri de 80 de miliarde de euro.

35

„Caravana Meseriilor”, un proiect marca DWK

36

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Diana DROBOTĂ

În luna noiembrie, Clubul Economic German din Braşov a lansat proiectul “Caravana Meseriilor”. Detalii despre proiect ne-a oferit preşedintele Werner Braun.

Cum v-a venit ideea proiectului “Caravana Meseriilor”?

Ideea mi-a venit prin prisma marelui succes pe care l-am avut cu şcoala profesională germană Kronstadt, unde, anul acesta, 104 din 111 absolvenţi au fost preluaţi de către firmele la care au activat elevii. Avem în vedere totuşi că mai avem mult de lucru. În România, şcoala profesională nu are importanţa pe care ar trebui să o aibă, pentru că sunt mulţi care nu vor, în special părinţi, să îşi dea copiii să înveţe o meserie. Pentru acest fapt am zis că vrem să facem un program care să îi convingă atât pe tineri, cât şi pe părinţi, că formarea profesională este o alternativă adevărată, în sensul că nu îi opreşte după formarea profesională să rămână la acest stadiu, ci au posibilitatea să îşi continue studiile, chiar să meargă la universitate şi să devină ingineri. Şi pentru firmele din clubul nostru este foarte clar că aceşti directori sau ingineri care au avut o formare profesională şi, ulterior, şi-au continuat studiile, sunt unii dintre cei mai pricepuţi manageri, pentru că aşa cunosc toate nivelele.

Ce doriţi să transmiteţi prin “Caravana Meseriilor”?

Sunt multe lucruri pe care trebuie să le transmitem copiilor şi părinţilor, lucruri pe care ei nu le cunosc. De exemplu, nu cunosc ce înseamnă o meserie modernă în ziua de astăzi.

Acum nu se mai lucrează într-o hală neîncălzită, până la urechi în ulei sau unde trebuie să faci o muncă fizică grea, nu!

Sunt locuri de muncă foarte moderne, tehnologia a avansat foarte mult, sunt locuri la standarde europene. Este vorba de locuri de muncă care oferă posibilităţi de dezvoltare, iar asta e o alternativă bună pentru aceşti tineri. Vrem ca şi copiii care îşi doresc şi sunt pregătiţi pentru cercetare şi pentru învăţământul academic, să îşi continue drumul. Unii copii, poate, la vârsta asta încă nu sunt pregătiţi; eu, de exemplu, cred că am fost la fel, m-ar fi ajutat mult întâi să învăţ o meserie şi după aceea să merg la facultate, să fac studii teoretice. Acesta este motivul principal pentru care noi am gândit acest proiect, pentru a promova avantajele acestui învăţământ şi pentru a încuraja lumea şi ministerul să continue cu implementarea acestor şcoli profesionale în sistem dual. Pentru că nimeni alţii decât noi, membrii economici, nu vă putem spune cât de mare nevoie şi cât de mare este cerinţa pe piaţa pentru aceşti specialişti. E şi motivul pentru care noi, cei din Caravană, mergem din oraş în oraş, ne ducem în săli de sport ale şcolilor, unde invităm Inspectoratul Şcolar, dar şi firmele locale, pentru ca reprezentanţii Inspectoratului să le explice părinţilor care este conţinutul unui învăţământ profesional în sistem dual, iar cei ai firmelor care sunt perspectivele pe viitor, ce fel de joburi sunt căutate, din ce domenii. Astfel, copilul poate decide ce meserie să înveţe, care să îi şi garanteze un loc de muncă. Deci, vrem să informăm, să coordonăm, evident la nivel local, cerinţa locurilor de formare profesională, cu şcolile, cu părinţii şi cu mediul economic. La noi, foarte mult timp asta s-a făcut centralizat şi nu poate să funcţioneze; acum invităm la un di-

alog direct, să se vadă de ce are nevoie, de fapt, mediul economic în următorii ani, în oraşul respectiv.

Până când se va desfăşura?

Proiectul va dura până aproape de Crăciun; iniţial am impus un deadline, 12 decembrie, dar avem deja foarte multe cerinţe şi din alte oraşe, astfel vedem că avem posibilităţile logistice de a merge în mai multe oraşe, cu mai multe firme, mai ales când proiectul va fi extins la începutul primăverii anului viitor.

Vreau neapărat să mulţumesc firmelor care au participat, chiar imediat ce au auzit de acest proiect, l-au susţinut şi am reuşit să realizăm o adevărată caravană foarte bine organizată, foarte bine dotată cu locuri de muncă specifice. Suntem, deci, definitiv determinaţi şi încurajaţi să continuăm şi cu partea a doua.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

Ce susţinere aţi primit pentru acest proiect?

A fost un proiect foarte amplu şi aici vreau să mulţumesc Ambasadei Gemane care ne-a susţinut cu o mare parte a finanţării acestuia. Ambasada ne-a finanţat pentru derularea proiectului. Pregătirea şi dotarea cu locuri de muncă a fost investiţia mediului economic. Firmele s-au implicat cu locuri de muncă, adică atât material, cât şi cu resurse umane. În ziua de astăzi este totuşi foarte lăudabil, pentru că fiecare firmă care ne-a ajutat are nevoie de fiecare resursă şi cel mai greu pentru ei e să îţi dea două săptămâni câte doi oameni, de exemplu. Este o problemă, dar este una plăcută şi mă bucur mult că suntem în situaţia asta.

Aţi mai derulat şi alte proiecte asemănătoare?

Noi am organizat un grup de lucru care se numeşte Fit For Future, care se ocupă de educaţie şi pregătirea grupului de tineret. Avem de 6 ani un proiect la care noi invităm elevii de clasa a XI-a, la începutul anului, să participe la un proiect de practică. Le oferă posibilitatea timp de o săptămână să îşi croiască jobul pe care şi-l doresc; e un proiect în care ei exersează şi procesul de aplicare pentru un job. Noi mergem, prezentăm joburile în licee, după care ei trebuie să aplice la acest job, să vină la interviu, noi le punem la dispoziţie un şef de resurse umane din firmele noatre care îi consiliază, îi învaţă cum să scrie un CV, o scrisoare de aplicaţie, cum să se comporte la un interviu, după care vin la interviu, sunt selectaţi şi o săptămână lucrează efectiv. Noi ne obligăm să punem la dispoziţie resurse care se ocupă numai de aceşti copii o săptămână, ceea ce înseamnă că tinerii nu stau şi se uită ce fac angajaţii, ci invers, ei primesc cazuri şi angajaţii îi ajută, le explică cum să rezolve ei înşişi. Proiectul se încheie cu o prezentare la care invităm părinţii, copiii, profesorii, dar şi oameni din instituţiile locale, iar copiii îşi prezintă experienţa.

Este un proiect de mare succes care creşte de la an la an, iar copiii, dar şi noi suntem mulţumiţi de rezultate.

Mai avem şcoala profesională germană Kronstadt, un proiect pe care l-am pornit acum 6 ani, iar anul acesta am avut primii absolvenţi. Este prima şcoală profesională în sistem dual, care este o persoană juridică independentă şi care funcţionează foarte bine, la standarde de calitate foarte înalte. Chiar avem şi un sistem de management Kaizen, dar este şi o şcoală extrem de bine dotată şi extrem de bine condusă. Rezultatul se vede în faptul că sunt copii care în cea mai mare măsură sunt preluaţi imediat ce termină studiile.

Care este scopul şi care sunt principiile după care se ghidează Clubul Economic German?

Sunt mai multe scopuri. Ne-am focusat pe educaţia tinerilor.

Un proiect care pentru noi a avut prioritate maximă şi din care s-au dezvoltat şi celelalte proiectele este cel despre care am vorbit până acum. Avem şi proiecte caritative, culturale, din

care s-a născut până la urmă şi Oktoberfestul, de foarte mare succes, care a fost gândit de fapt pentru a-i invita pe experţii care vin să lucreze aici cu oamenii din Braşov. În continuare este foarte important pentru crearea reţelelor, adică a networkingului; în timp am reuşit să îl aducem acolo unde vrem, de fapt ceva ce este şi la Munchen, un proiect la care, pe lângă distracţie, e foarte important pentru networking din punct de vedere economic. Obiectivul principal pe care îl avem este, normal, îmbunătăţirea mediului de afaceri din zona noastră, atragerea de investitori, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru cei care sunt deja aici. Ne-am pus ca ţel să susţinem copiii, atât prin proiecte caritative, cât şi, în special, în domeniul învăţământului.

Avem firme mari, multinaţionale, cum este Ina Schaeffler, Draxlmaier, dar avem şi firme mici şi medii, IMM-uri, sau chiar persoane fizice care au intrat şi ei în club. Deci unul din ţelurile pe care ni le punem pentru anul următor este susţinerea imm-urilor pentru a crea investiţii în zona noastră.

Este un proiect prin care noi vrem să le acordăm un fel de susţinere pentru a le ajuta investiţia şi demararea businessului în zona Braşov.

37

EDUCAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

Parteneriat între UBB şi Emerson Studenţii vor face practică în fabricile de la Cluj ale companiei americane

Studenţii Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) vor avea ocazia de a face practică la compania americană Emerson, graţie unui protocol de colaborare încheiat între între cele două entităţi.

Protocolul va fi activ timp de un an. de Cornelia TRIF

Protocolul dintre Universitatea Babeş-Bolyai şi compania Emerson va fi valabil timp de un an şi va avea în vedere dezvoltarea unor programe comune, îmbunătăţirea condiţiilor de studii, acordarea unor burse doctorale pentru studenţii de top ai UBB, implicarea specialiştilor companiei în consilierea şi orientarea profesională a studenţilor. Concomitent vor fi elaborarate programele de studii, vor fi organizate sesiuni ştiinţifice, conferinţe şi sesiuni de practică. Parteneriatul va reprezenta documentul cadru pentru orice colaborare viitoare între structurile companiei Emerson şi facultăţile universităţii clujene. Programele realizate de compania Emerson sunt create cu scopul de a creşte potenţialul de dezvoltare profesională a studenţilor de la UBB. Reînnoirea angajamentului de colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai continuă un parteneriat care durează de mai bine de şapte ani şi care şi-a propus să susţină studenţii în procesul de planificare a carierei şi de familiarizare cu valorile mediului de afaceri. „Obiectivul nostru este acela de a crea un mediu de învăţare, atât pentru studenţi cât şi pentru proaspeţii absolvenţi. Pentru Emerson este esenţială susţinerea dezvoltării carierei acestora, într-un mediu profesional care valorizează talentul şi angajamentul total pentru excelenţă. În ultimii 3 ani am avut aproximativ 60 de studenţi de la UBB care au făcut internship la noi.

Din aceştia 55% au fost angajaţi”, a precizat Hopka Balazs, directorul general al Emerson România.

Studenţii clujeni vor avea acum posibilitatea efectuării unor stagii de practică sau programe de training la Emerson, compania care şi-a asumat angajamentul de a susţine Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, prin: propunerea şi organizarea unor programe de internship, în colaborare cu universitatea, care să le asigure studenţilor pregătirea practică necesară; oferirea programelor de internship pentru angajaţii universităţii, care să le faciliteze acestora o interacţiune directă cu cerinţele mediului de afaceri; sprijinirea universităţii, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii şi a oportunităţilor de training, în cadrul universităţii; sprijinirea universităţii, în vederea organizării şi participării la conferinţe de interes, atât pentru studenţi, cât şi pentru companie; susţinerea, unor cursuri, de către angajaţi valoroşi ai Emerson, prin care aceştia să împărtăşească studenţilor din experienţa şi cunoştinţele lor.

UBB are parteneri de top!

„Suntem încântaţi de această colaborare, care ne angajează la performanţă. Universitatea este privilegiată de acest protocol de colaborare şi sfătuiesc şi celelalte universităţi să dezvolte parteneriate cu acest gen firme. Noi mai avem parteneriate şi cu alte companii, între exemplele cele mai edificatoare se numără Porsche, BNR, Brinel, Ursus, Banca Transilvania, fiind, de asemenea, în lucru un protocol cu compania Bosch, care a inaugurat în acest an o fabrică la Jucu”, a declarat prof. univ. dr.

Ioan Aurel Pop, rectorul UBB. De altfel, rectorul universităţii

clujene şi-a exprimat speranţa că, pe lângă studenţii facultăţilor de fizică, matematică, chimie, informatică sau litere, şi cei care studiază la facultăţi cum ar fi biologia, geografia sau asistenţa socială vor beneficia în viitor de posibilitatea de a face practică în cadrul unor companii.

Emerson, 100 de milioane la Cluj

Compania Emerson este lider global în tehnologie şi proiectare, oferă soluţii inovative clienţilor săi, care operează în cadrul pieţelor industriale, comerciale şi de consum, din întreaga lume. Emerson a început investiţiile la Cluj în 2006, în Parcul Industrial Tetarom II. Prima bază de producţie a fost inaugurată în 2007. Până în prezent, în campusul din Cluj-Napoca, Emerson a angajat 2.100 de persoane şi are aproximativ 200 de poziţii noi deschise, adică posturi care aşteaptă să fie ocupate.

Activităţile companiei în campusul de la Cluj-Napoca includ producţie, servicii de inginerie şi suport back-office pentru departamentele de business şi corporate.

Investiţiile Emerson la Cluj au ajuns până acum la aproximativ 100 milioane de dolari. Emerson este cel mai mare angajator din judeţul Cluj, cu peste 2100 de angajaţi.

La 30 de ani, manager regional pe 14 ţări la JCB

40

PORTRET

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un tânăr sătmărean, George Struţă a reuşit, la doar 30 de ani să conducă activitatea de vânzări, în 14 țări din regiunea Europei Centrale, de Sud-Est şi Elveţia a companiei britanice JCB, una dintre cele mai prestigioase societăţi care produce echipamente de construcţii şi utilaje agricole. de Augustin STANCIU

George Struţă, un tânăr sătmărean de 30 de ani conduce, în momentul de faţă, biroul de vânzări de la Viena, pe regiunea Europei Centrale, de Sud-Est şi Elveţia al J.C. Bamford Excavators Limited (JCB), al treilea producător mondial de echipamente de construcţii şi singura companie importantă din domeniu al cărui pachet majoritar de acţiuni este deţinut de către aceeaşi familie de la înfiinţare şi până în prezent.

George Struță spune că a obţinut această poziţie după ce timp de cinci ani a lucrat pentru o companie parteneră a JCB, fiind ulterior ofertat de către reprezentanții corporației britanice. „Eu am finalizat studiile economice în România, în limba germană, iar în timpul studiilor am lucrat în domeniul finanţărilor de produse şi servicii din ţară. Ulterior, am decis că doresc să mă reprofilez, dar şi să mă perfecţionez, aşa că am aplicat pentru un masterat în Austria. După ce am fost acceptat, mi-am dat seama că va trebui să îmi finanţez, cumva, studiile în Viena, aşa că am căutat un job.

Am avut norocul că cei de la VB Leasing International, din grupul Volksbank, căutau o persoană care să ocupe poziţia de key account manager, în cadrul companiei, pentru un mare partener de-al lor, care la momentul respectiv era JCB. Am deţinut această poziţie timp de cinci ani, până când, anul trecut, reprezentanţii companiei britanice m-au ofertat să preiau poziţia pe care o deţin în momentul de faţă. La JCB am început anul trecut, de la 1 septembrie, poziţia pe care o deţin fiind cea de director regional pe regiunea Centru, Sud-Estul Europei şi Elveţia. JCB este în continuare o afacere de familie, fiind deţinută de familia Bamford,

originară din Anglia, fiind şi singura companie de familie care a ajuns la un nivel destul de important, astfel încât să joace un rol consistent pe piaţa globală de echipamente de construcţii. Ca volum de produse vândute, ne aflăm pe locul al treilea pentru echipamente de până în 46 tone, dar ca valoare, ca cifră de afaceri suntem în primii zece furnizori la nivel global. Compania vinde aproximativ 66.000 de echipamente în fiecare an, având o cifră de afaceri de aproximativ 2,7 miliarde de euro. În regiunea care intră în responsabilitatea mea vindem peste 1400 de unităţi în fiecare an, în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro. În România am vândut, în perioada de creştere, adică până în 2007-2008, aproximativ 700 de echipamente pe an, însă în 2009 a căzut piaţa cu 60-70%, iar de atunci, din păcate, vânzările stagnează la aproximativ 170 de utilaje pe an. Chiar şi aşa, am reuşit să creştem performanţa şi să ajungem la o cotă de piaţă de 20% pe segmentul vânzării de echipamente de construcţie, în România, iar anul acesta, conform prognozei, planificăm să ajungem la o cotă de piaţă de 30%. Este o piaţă atipică din cauza faptului că există o necesitate în segmentul construcţiilor, proiecte ar fi destule, mai ales pe partea de infrastructură, dar nu există capital care să le susţină”, a spus George Struţă.

Prognoză pe creştere

Acesta spune că, de când a preluat această funcţie, sectorul de care se ocupă a reuşit să mărească numărul de utilaje

PORTRET

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vândute, proiecţia pentru anul acesta fiind, de asemenea, optimistă. „Biroul din Viena coordonează două segmente mari, echipamente de construcţii şi echipamente agricole, acoperind tot ce avem în portofoliu, adică peste 300 de produse. Dealerii vând direct, iar în tot lanţul acesta noi suntem furnizorul, însă avem o politică, pe care noi o considerăm sănătoasă, respectiv nu ne interesează doar să ne vindem produsul dealerului, ci ne interesează ce se întâmplă cu produsele noastre la clientul final din piaţă.

Mai mult ajutăm dealerul şi prin suport tehnic, traininguri sau organizare de evenimente. Noi dorim ca atât dealerul, cât și consumatorul final să fie cât mai mulțumit de produsele pe care noi le oferim. Partea bună este că am reuşit să performăm anul acesta. Comparativ cu anul trecut, în 2014 vom vinde cu 200 de echipamente mai mult, proiecţia noastră este că anul acesta vom creşte vânzările cu 30 % într-o piaţă în creştere cu 10 procente”. Acesta mai spune că una din filosofiile pe care le-a insuflat echipei sale este legată de o apropiere cât mai strânsă între furnizor și client. „Dintr-o săptămână, o zi sau două sunt la biroul din Viena şi în rest sunt în regiuni. Cu cât eşti mai aproape de piaţă cu atât poţi influenţa şi poţi vedea rezultatele mai concret. Abordarea mea, pe care am insuflat-o şi echipei este să fim cât mai aproape de deal-uri şi să şi participăm, unde se poate, la discuţii, cel puţin la întâlnirile cu clienţii mari. Mai mult, invităm clienţii la fabricile din Anglia, pentru că astfel clientul se va identifica şi cu firma producătoare şi va vedea exact ce stă în spatele unui echipament, câtă tehnologie există, ce investiţii se realizează, iar atunci va relaţiona altfel vizavi de brand şi de echipamente. Pieţele sunt foarte volatile în momentul de faţă, mai ales cele din Europa de Est, din păcate, segmentul de maşini de construcţii este influenţat de economia naţională şi de politic. Este destul de greu să prezici dacă piaţa creşte sau nu. Noi ne pregătim, acum, din păcate

pentru o perioadă de stagnare din cauza situaţiei din Ucraina şi Rusia care va avea, cu siguranţă, repercusiuni serioase şi asupra zonei. Asta înseamnă că orice constructor sau companie de construcţii într-o perioadă de instabilitate va prefera să aştepte, să vadă cum decurg lucrurile, ceea ce înseamnă că va investi mai puțin în echipamente noi sau va încerca să îşi acopere necesarul cu ce flotă are sau să închirieze. Strategia noastră este să dezvoltăm mai mult şi partea de rental, chirie pe termen scurt, cu posibilitate de cumpărare”, a mai afirmat Struţă.

Perseverenţă şi deschidere către nou

George Struţă consideră că reţeta succesului pentru un tânăr care doreşte să ocupe o poziţie similară este să fie perseverent, să aibă un ţel bine definit, dar şi să accepte să iasă constant din zona sa de confort. „Poate cel mai important lucru pentru a reuși într-o astfel de poziție este să ai un ţel bine definit. Să ai un drum pe care ţi l-ai stabilit din timp. Nici eu nu am ajuns aleatoriu, nici în industrie, nici în această poziţie. Ştiam că vreau să merg pe segmentul de construcţii, acum, aşteptarea a fost că am ajuns în acest domeniu din cel financiar, dar am avut o specializare. Apoi, din momentul în care am început să-mi pun bazele unui drum, am avut targetul de a mă specializa constant, de a creşte în carieră.

Oportunităţile apar dacă eşti perseverent şi dacă ştii ce vrei. Nu ştiam acum cinci ani că o să ajung director regional la JCB, dar ştiam că doresc să mă dezvolt cât mai mult în această industrie. De asemenea, trebuie să fii deschis pentru nou şi să accepţi să ieşi din zona de confort şi nu în ultimul rând să te autodepăşeşti constant”, a încheiat Struţă.

41

Până la golf, componente pentru Ikea

42

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Are 33 de ani, licenţă în sociologie şi 10 ani de experienţă în afaceri. A început în domeniul construcţiilor, acum face componente de mobilă pentru Ikea. Peste şase ani speră să vadă finalizat un proiect extrem de ambiţios: o staţiune turistică şi de agrement în comuna sălăjeană Hida. de Cornelia TRIF Rareş Ferdean este unul din miile de tineri ai României care şi-a închis afacerile imobiliare din cauza crizei şi s-a reorientat. „Am început afacerile în anul 2004, prima mea investiţie fiind în domeniul imobiliar. Iniţial m-am ocupat doar cu amenajările interioare, apoi, după un an, am început să şi construiesc locuinţe. Cum s-ar spune, eram dezvoltator imobiliar”, spune Rareş. Asemenea altor oameni de afaceri din domeniu, criza economică l-a afectat, astfel că o vreme nu a mai construit, s-a mulţumit să vândă locuinţele deja ridicate.

Deoarece construcţiile stagnau şi nu exista niciun semn de revenire a pieţei, în 2010 a început să lucreze în proiecte cu parteneri străini. „Am avut şansa de a dezvolta parteneriate cu firme din străinătate care doreau să achiziţioneze terenuri în România, astfel că am ajuns consultant de vânzări şi manager de proiecte. Partenerii mei din Irlanda au venit cu un proiect ambiţios pentru care era nevoie de o suprafaţă mare de teren. Şi de acces facil spre acel teren! Am umblat, am întrebat, am văzut, am negociat şi am cumpărat. Acum avem circa 600 de hectare de teren în comuna Hida, din judeţul Sălaj”, precizează Ferdean. El spune că a ales această zonă pentru că e relativ aproape de Cluj-Napoca şi pentru că aici a găsit suprafaţa de teren suficient de mare pentru proiectul manageriat în numele companiei irlandeze. Acesta va îngloba terenuri de golf şi de tenis, trasee de echitaţie, centre spa şi un hotel de lux. Valoarea investiţiei se ridică la 250 de milioane de euro.

Pentru realizarea acestui proiect s-a reunit o echipă internaţională de profesionişti, majoritatea din străinătate, dar masterplanul a fost proiectat de arhitecţii clujeni de la firma Dico & Ţigănaş. „Piesa de rezistenţă a proiectului va fi primul teren internaţional de golf, destinat profesioniştilor şi care va fi proiectat de prestigioasa companie Arnold Palmer Design Company, care a construit peste 300 de terenuri de golf, în 40 de ţări. Proiectul va aduce beneficii semnificative în judeţul Sălaj, va moderniza zona; va genera venituri şi oportunităţi de muncă - atât în stadiul de proiect, cât şi în etapele următoare; va asigura un nou nivel şi stil de viaţă. Întreaga echipă implicată în realizarea acestui proiect – de la investitori până la autorităţi locale – este preocupată de dezvoltarea responsabilă a zonei, prin construirea acestei staţiuni turistice”, adaugă Rareş Ferdean. Deocamdată, deşi au acordul de mediu, proiectul stagnează, în principal din cauza lipsei infrastructurii. Pentru a asigura accesul de la aeroport spre Hida, e obligatoriu să fie continuate lucrările la autostrada Transilvania, şi nu se ştie când vor fi finalizate…

Pentru că proiectul de la Hida este complex şi implementarea lui va debuta abia după finalizarea lucrărilor de infrastructură rutieră, Rareş s-a gândit să facă şi altceva. „În 2012 am înfiinţat o nouă firmă şi fabric componente de mobilă pentru Ikea. Nu direct, ci prin intermediul unei firme suedeze, Ecolor. Sunt un fel de subcontractor, dar muncitorii mei produc mobilă de calitate excepţională. În plus, tot ceea

ce producem este ecologic, tot ceea ce folosim este ecologic, lemnul este certificat FSC”, spune Ferdean. Ironic este faptul că, deşi există suficiente firme care se ocupă cu exploatarea şi vânzarea lemnului necesar pentru mobila pe care o produce, a fost nevoit să contracteze o firmă olandeză. Seriozitatea partenerilor români i-a cam creat probleme de calitate, aşa că a decis să nu mai rişte. Şi e firesc să facă asta dat fiind faptul că a investit peste 150 de mii de euro în utilaje… „Am o cifră de afaceri de aproximativ 500 de mii de euro/an, am 30 de angajaţi şi în curând voi mai deschide o unitate de producţie, cu 10 angajaţi plătesc mii de euro lunar taxe şi impozite către stat, dar nu mi se pare că statul se arată dornic să ajute tinerii să-şi dezvolte afacerile. Nu mă plâng, dar e o luptă continuă şi când ştii că de tine depind câteva zeci de familii, nu e chiar uşor”, mărturiseşte Rareş. Totuşi, se declară fericit că reuşeşte să găsească personal calificat la bursele de locuri de muncă.

Cât despre specializarea sa în sociologie, spune că i-a folosit extrem de mult, mai ales în relaţiile cu oamenii, în afaceri.

Nu ştie exact cum va fi anul 2015, dar ştie cum ar vrea să fie 2020: adică anul în care pe aeroportul din Cluj vor ateriza chartere cu oameni care vor veni în staţiunea de la Hida! „Atunci o să simt că sunt împlinit, că mi-am văzut visul cu ochii”, încheie tânărul clujean.

Anul recordurilor.

Ce urmează în 2015?

44

Real Estate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ionuţ OPREA

Volumul tranzacţiilor imobiliare înregistrat în T3 2014 este estimat la 377 milioane de euro, volumul investiţiilor înregistrat în primele 3 trimestre ale anului este estimat la 809 milioane de euro, cea mai ridicată valoare din 2008 până în prezent, conform datelor prezentate într-un raport de analiză al Jones Lang la Salle România.

De altfel, JLL a asistat cumpărătorul, P3 Logistic Parks, în achiziţia Europolis Park Błonie, Europolis Park Poland Central şi Europolis Park Bucharest, un portofoliu de 467.000 mp de spaţii închiriabile. Achiziţia a inclus, de asemenea, 165 de hectare de teren, în principal în Polonia şi în România.

Parcul logistic din Bucureşti este cel mai mare dintre cele trei active achiziţionate de către P3 şi cea mai mare dezvoltare logistică existentă în România. Acesta oferă 215.000 mp de spaţii de depozitare şi 40 de hectare de teren pentru dezvoltare în proximitatea Bucureştiului. Gijs Klomp, Director General şi director al departamentului de investiţii al JLL în România, a comentat: „Intrarea pe piaţă a unui investitor instituţional de o asemenea anvergură, specializat în logistică, confirmă potenţialul uriaş al sectorului industrial din România, semnează cea mai mare tranzacţie imobiliară pe segmentul industrial-logistic încheiată vreodată în România. Echipa JLL din România, implicată în tranzacţie, îi include şi pe Andrei Văcaru – Head of Research & Consultancy şi Cristina Pop – Head of Industrial Agency.”

Noul “office boom”

În T3 2014, 3 clădiri de birouri mici au fost livrate, care împreună au adăugat o suprafaţă de aproximativ 7,000 m² de spaţiu clasa A şi B la oferta totală iniţială. Pentru ultimul trimestru al anului se estimează a fi finalizaţi încă 70.000 m².

Două proiecte majore, City Offices, reconversia fostului City Mall deţinut de Globalworth (care ar putea totuşi să fie finalizat în 2015), şi Green Court, prima clădire a lui Skanska în România, au reprezentat 60% din întregul stoc ce va fi livrat în 2014. Mai mult, AFI ar putea livra proiectul AFI Park 3 în 2014, mai devreme decât preconizat, ţinând cont de stadiul avansat al construcţiei. Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a ajuns în prezent la 2,16 mil. mp, conform aceluiaşi raport al JLL. Globalworth a încheiat un contract de închiriere cu Telekom Romania Telecommunications (fostul Romtelecom), parte a Deutsche Telekom, pentru 25.000 mp, respectiv prima clădire de birouri din complexul Globalworth Campus (în final, aici vor fi 3 clădiri interconectate inclusiv cu staţia de

2015: Catalogue Industrial, Office and Logistic Facilities Transilvania Business va publica, în 2015, a III-a ediţie a anuarului dedicat sectorului real estate pentru a promova oportunităţi de investiţii. După includerea în premieră a capitolului special – Office în 2014, ediţia din 2015 va integra şi proiecte din spaţiul CEE. Detalii: ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

metrou, în total 105.000 mp, n.r.), care va fi dezvoltat în Pipera.

Globalworh menţionează că a închiriat 60% din suprafaţa proiectelor de birouri pe care le are în construcţie în Bucureşti, Globalworth Campus şi Bucharest One (la sfârşitul lunii decembrie 2015 va avea 23 de etaje, 53.923 mp, n.r.). Globalworth extinde şi parcul industrial Timişoara Airport Park. Şi NEPI a mai anunţat finalizarea achiziţiei unui teren de 1,2 hectare adiacent Promenada Mall (complex comercial cumpărat recent pentru aprox. 150 mil. euro) pentru a dezvolta o nouă clădire de birouri de aprox. 50.000 mp, iar Grupul Sema Parc, controlat de omul de afaceri Ion Rădulea, a anunţat lansarea unei noi faze, constând în două clădiri de birouri, din proiectul imobiliar dezvoltat pe terenul fostei fabrici Semănătoarea, din zona Grozăveşti din Bucureşti. Fostul şef al Anchor Grup, Răzvan Gaiţă, va manageria dezvoltarea Sema New Project, care în 4-5 ani va completa zona din Splaiul Independenţei cu 100.000 mp de birouri, prima clădire urmând a fi livrată la jumătatea anului viitor. Grupul austriac CA Immo îşi propune ca din primăvara anului viitor să înceapă lucrările la un proiect de birouri din zona Orhideea, pe terenul de la intersecţia dintre Splaiul Independenţei şi Şoseaua Orhideelor, în dreptul pasajului Basarab, la intrarea în campusul universitar Regie, unde vor fi ridicate două turnuri cu o suprafaţă estimată la 37.000 mp. Portland Trust pregăteşte un nou complex de birouri în zona Barbu – Văcărescu după finalizarea Floreasca Park, iar Skanska a vândut prima clădire din Green Court Bucharest la doar o lună de la inaugurare către acelaşi Globalworth. Proiect format din trei clădiri de birouri, cu o suprafaţă totală de 52.000 mp, Green Court Bucharest este primul proiect dezvoltat de către Skanska în România. Suedezii au mai anunţat că, cel mai probabil, până la sfârşitul acestui an, vor cumpăra un nou teren în Bucureşti, pentru o dezvoltare imobiliară viitoare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

Promovat cu rețete culinare unice

47

Parcul Național Munții Rodnei,

de Bianca SARA

Comunitățile din jurul Parcului Național Munții Rodnei profită de sute de ani de flora oferită de paradisul aflat la doi pași. Plantele folosite la supe, sosuri, ceaiuri și siropuri în peste 30 de comunități din Bistrița-Năsăud și Maramureș au fost luate la inventariat și vor lua forma unei cărți menite să atragă mai mulți turiști în Parcul Național Munții Rodnei.

Parcul Național Munții Rodnei este luat la pas de către sute de turiști străini anual, care se delectează cu aerul curat, dar și cu peisajele de vis oferite de acest paradis natural.

Claudiu Iușan, biologul Parcului Național Munții Rodnei, vrea să sporească numărul de turiști cu ajutorul preparatelor culinare ce utilizează flora chiar din Parcul Național Munții Rodnei. „Plantele culinare din flora spontană a Munților Rodnei constituie o resursă formidabilă, iar prin proiectele anterioare am colectat multe rețete din satele limitrofe.

Am observat că este o tradiție de a utiliza diverse plante pentru ciorbe, dulcețuri, sosuri. Aceste plante fac parte din viața comunității, fiind mult apreciate de turiști”, ne explică Claudiu Iușan.

Biologul a pus la punct o adevărată cercetare bazată pe chestionare, inventarierea plantelor comestibile și utilizate în bucătăria locală întinzându-se pe 10 ani. Peste 1000 de chestionare au fost aplicate cu privire la plantele spontane utilizate și rețete. La acestea s-au adăugat și 500 de interviuri. În urma cercetării a ieșit în evidență faptul că Parcul Național Munții Rodnei oferă nu mai puțin de 300 de plante culinare utilizate de către localnici.

Toate informațiile adunate vor lua forma unei cărți ce va avea 500 de pagini și va reuni sute de rețete, precum și poveștile lor care dau detalii despre împrejurările în care erau consumate diferitele tipuri de mâncăruri. „Ideea de a strânge informații cu privire la aceste plante din natură mi-a venit chiar din copilărie, când mergeam cu bunicul după „verza”, porumbele, coarne, chimen și eram foarte atent cum le pregătește bunica”, precizează biologul Claudiu Iușan.

Până în prezent, biologul, care a lucrat singur la documentarea acestei cărți, a reușit să colecteze 500 de rețete de supe, ciorbe, garnituri, sucuri, dulcețuri, prăjituri și ceaiuri. O parte dintre ele le cunoștea din copilărie, iar o parte le-a aflat de la bătrânii din comunitățile din apropierea parcului național.

Claudiu Iușan a reușit să prepare și să guste aproape 300 dintre cele 500 de rețete adunate, biologul pro punându-și să le testeze pe toate. Cele care l-au impresionat au fost supa de chimen, supa de stevie, dulceața de coarne, dulceața de fructe de soc, dar și sosurile de afine și merișoare sau omleta cu flori de salcâm.

Impresionat a rămas și de supa de bulbi de crin, care este tot mai rar întâlnită, asta pentru că floarea nu mai este așa comună în Parcul Național Munții Rodnei.

Rețeta a primit-o de la o femeie în vârstă din localitatea Cârlibaba.

Toate aceste rețete scot în evidență bogăția culturală a acestei zone, unde, deși se apelează la mâncăruri sim-

ple, acestea sunt îmbogățite cu diverse mirodenii. De exemplu, în cele 30 de comunități din jurul Parcului Național Munții Rodnei ce se întind pe două județe, se folosește oregano românesc sau sovarv, cimbrișorul de câmp sau menta la sosuri, supe sau chiar garnituri.

Secretele sturionului la Romuli

48

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Bianca SARA

Un om de afaceri din Bistrița-Năsăud se numără printre puținii curajoși din România care încearcă să adapteze sturionul la condiții de munte. Gavrilă Rus a început să investească în domeniul piscicol în anul 2011, principiul după care își conduce afacerile fiind riscul, care până în moment i-a adus doar beneficii.

Gavrilă Rus, un bistrițean de 43 de ani din Romuli este curajul întruchipat. După ce și-a încercat norocul cu mici magazine alimentare, a exploatat zona transportului de persoane, iar în 2011 a investit o sumă considerabilă în domeniul piscicol. Alegerea sa este cu atât mai de neînțeles cu cât omul de afaceri nu cunoștea nimic despre acest domeniu.

A învățat însă din mers și din cărți, fiind ajutat în acest demers atât de către soția sa, care se ocupă de bucătăria proaspătului restaurant care completează păstrăvăria din această toamnă, dar și de către socrul său, care îl ajută la munca efectivă. „Am început timid în 2011, iar în 2012 deja amenajam următoarele trei bazine. M-au încurajat primele vânzări, dacă nu vindeam încă de la început, nu știu dacă mai continuam”, spune Gavrilă Rus, administratorul Păstrăvăriei Romuli. Întrebat dacă nu i-a fost frică să se avânte într-un domeniu total necunoscut lui, Gavrilă Urs precizează că niciodată nu i-a fost frică să încerce lucruri noi, chiar dacă au presupus investiții importante. În păstrăvăria de la Romuli a investit în jur de 100.000 de euro și nici nu se gândește încă la amortizarea investiției.

Vinde cam 5-6 tone de pește pe an, anotimpul când vânzările merg cel mai bine fiind vara, însă se vede o creștere și cu ocazia sărbătorilor religioase care permit doar consumul de pește și de Revelion. „Loc pe piață este pentru pește, încă nu se produce câtă necesitate este. Este foarte greu de produs, iar investiția necesară este și ea mare. La noi încă nu există timpul acela de așteptare. Mulți dintre cei care investesc și-ar dori să scoată investiția într-un an-doi, însă în tipul acesta de afacere nu se poate”, povesteşte investitorul.

„Loc pe piață este pentru pește, încă nu se produce câtă necesitate este. Este foarte greu de produs, iar investiția necesară este și ea mare. La noi încă nu există timpul acela de așteptare. Mulți dintre cei care investesc și-ar dori să scoată investiția într-un an-doi, însă în tipul acesta de afacere nu se poate”, Gavrilă Rus, administrator Păstrăvăria Romuli În 2013, Gavrilă Rus a încercat să ducă păstrăvăria la un alt nivel și să încerce să adapteze sturionii la condițiile de munte, experiment pe care puțini afaceriști din zona piscicolă din România s-au îndurat să-l pună în practică.

A început prin a cumpăra 15 exemplare de nisetru, pe care l-a crescut alături de păstrăvi, în bazine descoperite, fără a le asigura condiții speciale, care să se apropie de cele de Dunăre. Spre surprinderea sa, sturionii nu au murit, ba chiar au luat câteva kilograme în greutate.

Exemplarele achiziționate erau deja în curs de dezvoltare, omul de afaceri propunându-și ca în primăvara anului viitor să achiziționeze sturion, pentru a vedea dacă acomodarea este posibilă și la acest nivel.

Gavrilă Rus nu exclude posibilitatea ca în câțiva ani să se transforme într-un distribuitor de icre negre, considerate delicatese. Carnea este și ea luată în calcul, prețul de vânzare al acestei specii fiind ridicat. În condiții naturale, nisetrul poate fi găsit în Marea Neagră și Marea Caspică, precum și în fluviile care se varsă în ele: Volga, Ural, Cura, Don Rion, Nipru, Bug, Nistru și Dunăre.

Sturionul ajunge la o lungime de 1-2 metri și la o greutate de 20-30 de kilograme, ajungând să trăiască 50 de ani. Capturile de nisetru au scăzut în cazul Dunării cu 99% în ultimii ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BILANT

49

Evenimentele anului la BBP

Kron-Tour Expo Fairs & Exhibitions devine unul din cei mai importanți actori în domeniul organizării de târguri și expoziții. Cu un portofoliu larg de evenimente desfășurate la Brașov, în locația Brașov Business Park, această companie s-a remarcat prin nivelul înalt de organizare recunoscut și apreciat de către toți participanții.

Kron-Tour Expo Fairs & Exhibitions este divizia specializată în organizarea de evenimente a agenției de turism KronTour Lufthansa City Center, liderul pe piața de servicii turistice din Regiunea Centru, din ultimii 16 ani. În 2015, agenția va sărbători “primii 25 de ani”, aşa cum îi place să spună lui Sorin Dencescu, acționarul principal al societății. Începând cu anul 2011, Kron-Tour Lufthansa City Center a devenit contractant general pentru toate evenimentele ce sau organizat/se vor organiza în cel mai modern Centru Expozițional din Brașov, respectiv Brașov Business Park (BBP). Brașov Business Park a fost inaugurat ca centru expozițional tot în 2011, iar de atunci a găzduit mai mult de 40 de evenimente și peste 100.000 de vizitatori i-au trecut pragul.

Alături de evenimentele proprii, respectiv Brașov Wedding Days, Târgul Imobiliar Brașov (bianual), Transylvania Tourism Fair, Salonul Auto Brașov și Transylvania Wine Fair, Kron-Tour Expo a organizat în locația BBP în colaborare cu alți organizatori de evenimente și Târgul Național de Carte și Muzică, Salonul Național de Optică și Optometrie, Gastropan, Expo InterCars etc. Fiecare eveniment organizat de Kron-Tour Expo se impune prin originalitate, motiv pentru care, anul acesta, cea de-a VII-a ediție a “Transylvania Tourism Fair” (TTF) a obținut premiul pentru “Inovație în Turism”, în cadrul “Incoming Romania Travel Gala”, desfășurată în luna septembrie. Juriul format din jurnaliști și specialiști din acest domeniu au optat pentru TTF având în vedere mai multe argumente: organizarea de fam-tripuri în timpul evenimentului,

invitarea unor firme și specialiști din străinătate, susținerea de conferințe și seminarii în paralel cu târgul, continuitatea și, nu în ultimul rând, locația de excepție unde se desfășoară acest eveniment, respectiv Brașov Business Park. Cel mai recent eveniment desfășurat în perioada 7-9 noiembrie a fost “Transylvania Wine Fair” (TWF) - cel mai important târg de vinuri din Transilvania, aflat anul acesta la cea de-a doua ediție. Evenimentul de anul acesta a beneficiat de o participare numeroasă a producătorilor de vinuri, reunind astfel peste 40 de expozanți: importatori și distribuitori de vinuri, băuturi alcoolice, ciocolată, cafea, miere, ceaiuri și uleiuri. Grație publicului elevat și a numeroșilor specialiști din HoReCa prezenți la eveniment, “Transylvania Wine Fair” s-a dovedit și de această dată un real succes!

50

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai noi tendinţe în e-commerce La TeCOMM

de Augustin STANCIU

Potrivit celor mai importanți jucători de pe piața de e-commerce, anul trecut românii au cumpărat din magazinele online autohtone produse de peste 600 milioane de euro, piața de profil din România fiind a patra din regiune după Polonia, Ungaria, Cehia sau Austria. La această situaţie contribuie şi faptul că peste 70% din volumele cumpărate online de către români sunt din străinătate.

Acesta este contextul în care a avut loc cea de-a patra ediţie a TeCOMM Cluj-Napoca, un eveniment de referinţă al pieţei de comerţ electronic din Transilvania. Evenimentul care a avut loc la finele lunii octombrie a adus peste 380 de participanţi, în special reprezentanţi ai industriei, care timp de două zile au putut asista la prezentări şi participa la workshopuri menite să ofere soluţii concrete la problemele cu care se confruntă deţinătorii de magazine online şi furnizorii de servicii web. Cea de-a patra ediţie a TeCOMM a cuprins şi alte trei evenimente conexe menite să ajute specialiştii din diverse domenii, respectiv MarkDay, HotSpot Fashion şi Digital Travel Forum. MarkDay este un eveniment de marketing digital care a reunit speakeri internaţionali cu o incontestabilă experienţă în domeniu. Luke Brynley-Jones, Ilyan Kovatchev, Andre Alpar şi Adelina Oprea au oferit sfaturi concrete şi soluţii practice pentru campaniile de marketing. De asemenea, tot în cadrul TeCOMM a avut loc şi HotSpot Fashion, un eveniment unic în ţară, acesta fiind dedicat în întregime segmentului fashion din e-commerce. Inovaţia, suportul pentru clienţi, brandul personal şi endorsementul au fost doar câteva dintre tendinţele dezbătute la eveniment. Cel de-al treilea eveniment conex TeCOMM a fost Digital Travel Forum, acesta fiind dedicat tuturor celor care activează în domeniul turismului, de la operatori şi agenţi de turism, hotelieri, linii aeriene, Distribution Systems (GDS) şi reservation (CRS).

Conform reprezentanţilor TeComm, agenda evenimentului a fost adaptată nevoilor pieţei, acoperind subiecte legate de

oportunităţile şi provocările întâlnite de magazinele online. În cele două zile au fost prezenţi 50 de speakeri, care au susţinut peste 30 de prezentări şi workshopuri în cadrul celor patru evenimente conexe. Printre speakerii prezenţi s-au numărat reprezentanţi ai unor mari jucători din comerţul electronic românesc şi internaţional cum ar fi Estee Lauder, Google România, Fashion Days, Aoro.ro, F64, MasterCard, Cargus, FAN Courier, Mobil Pay, aceştia prezentând cele mai noi tendinţe de pe piaţa de profil, care este situaţia curentă a pieţei, evoluţia e-commerce-ului în România, nu doar pentru vânzări mai mari, ci mai ales pentru strategii de orientare către client şi loializarea acestuia, prin customer support şi securitate a datelor.

Tot în cadrul TeCOMM, compania de curierat Cargus a prezentat cele mai noi servicii şi instrumente specializate pentru antreprenorii care vor să dezvolte oportunități de afaceri în mediul online. Prin programul Cargus e-Succes, compania oferă o soluție integrată care să ajute mediul de afaceri din România şi să ofere suport operaţional, financiar, comercial şi tehnic antreprenorilor. Serviciul este dedicat atât persoanelor care doresc să iniţieze un start-up, cât şi celor care vor să își dezvolte afacerea online în activitate. De asemenea, compania de curierat a prezentat un proiect inovativ pentru piaţa de profil din România, respectiv plata cu cardul la livrare. Acesta a fost dezvoltat în colaborare cu MasterCard România, tehnologia mobilă POS urmând a fi integrată cu sistemul de gestiune a coletelor. Procesul de plată este simplificat pentru consumatori, dar şi pentru curierii care transportă o cantitate mai mică de numerar zilnic.

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bestern, franciză românească la standarde americane Două decenii de performanță în domeniul hotelier

de Sorin TROCAN

Best Western Central Hotel din Arad este unul dintre hotelurile cu tradiție din Arad. Pornit la drum imediat după 1990, fiind prima unitate hotelieră privatizată din județ, fostul Hotel Central a devenit o unitate reprezentativă a Aradului. Managerul Florin Torcoș a încercat să explice câteva dintre secretele succesului Best Western Central Hotel Arad.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră faptul că de 20 de ani vă regăsiți în mod constant în topul firmelor arădene?

Faptul că am reușit timp de 20 de ani această performanță de a obține locul întâi au fost un stimulent și o mobilizare continuă pentru noi. Acest lucru nu a rămas fără urmări și ca atare rezultatele au fost pe măsură. Ele au fost scoase în evidență, au fost apreciate și de cei de la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, care ne-au recompensat cu un nou loc fruntaș binemeritat în Topul firmelor arădene pentru anul 2013.

Cum puteți să vă mențineți în top, având în vedere concurența tot mai mare din domeniul serviciilor hoteliere?

Este greu de ținut pasul, dar prin serviciile de calitate, prin dotările pe care le-am realizat de-a lungul timpului, hotelul a pornit de la o stea și are acum 4 stele de 2 ani de zile. Au fost îndeplinite niște criterii de calitate care m-au obligat să țin pasul cu concurența.

Când ați pornit în aventura economică, prin privatizare, erați printre primii din domeniul hotelier care au făcut acest pas. Cum ați văzut atunci viitorul? Cum ați avut curajul să demarați această acțiune?

Atunci când am pornit procesul de privatizare al unității, eram primul hotel în Arad care a făcut pasul spre privatizare. Lăsând la o parte celelalte mari unități hoteliere de pe raza municipiului, chiar dacă eram mai mici, de o categorie inferioară, am avut curajul să pornesc actul privatizării prin sistemul și metoda MEBO care s-a practicat în anii 92-93. Am ținut pasul cu toate complexitățile procesului de trecere, de tranziție de la perioada pe care am avut-o până în 1990, cea centralizată spre cea descentralizată, când am ajuns de sine stătători, ne gospodăream, ne organizam și funcționam după principiile pieței de capital.

De curând ați demarat un program intens de remodernizare și reamenajare a întregului complex hotelier. Ce a însemnat pentru acest efort investițional?

După cum am precizat încă de la început, în atenția noastră a stat tot timpul modernizarea și dezvoltarea unității, a spațiilor de cazare, a serviciilor privind zona de alimentație, de gastronomie. În acest an am finalizat practic tot procesul de modernizare, de investiții care s-a derulat de-a lungul ultimilor ani. Pot spune că suntem cu lucrările finalizate. Efortul de finanțare pentru acest an a fost în jur de 200.000 de euro prin extensia zonei de alimentație publică, deci la acest nivel s-au plasat investițiile. În afară de activitatea strict de cazare, ce alte activități credeți că trebuie să dezvoltați pentru a rămâne competitivi pe piață?

Pentru partea hotelieră nu am alte obiective, însă aș putea a-

minti un obiectiv oarecum mai interesant, care ar putea fi supus discuției. Este vorba despre extensia noastră spre Occident. Trebuie să precizez faptul că deținem o pensiune de vreo patru ani de zile, în Germania, la Passau, care funcționează, poate nu la parametrii atinși în Arad, dar avem interese și acolo de dezvoltare, de menținere pe piață și în Occident, în Germania.

Faceți parte dintr-un mare lanț hotelier. Cum ați reușit să convingeți ca să puteți fi parte a acestui lanț?

Lanțul hotelier este Best Western, cu sediul în America, direcția la greci și a fost mai greu să ajungem acolo. Din 1999 suntem printre primii sau primele hoteluri fondatoare ale lanțului în România și vorbesc aici despre conceptul de Best Western franciză. Eu cred că am fost printre cei doi sau trei care l-am implementat în România. La ora actuală suntem 16 unități hoteliere Best Western în țară. Este un lanț de anvergură mondială, cu 4100 unități de cazare. Avem niște criterii de performanță pe care trebuie să le respectăm, să le îndeplinim, suntem mereu sub vizorul și controlul atât al forului din Grecia, al direcției respective, cât și al forului mondial.

Ce vă propuneți pentru viitor?

Ca și planuri de viitor, dorim să ne menținem standardul cât mai ridicat, să păstrăm linia pe care am adoptat-o, trebuie menținut și păstrat nivelul înalt de calitate a serviciilor pe care le oferim clienților noștri, la care am ajuns acum.

51

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AVANPREMIERA

Transilvania pe harta internaţională a vinului Prin WINEUP Fair

53

de Augustin STANCIU

În momentul de faţă, în Transilvania există cea mai mare mişcare în ceea ce priveşte consumul de vin de calitate. Sunt foarte multe cluburi de vin, sunt foarte mulţi pasionaţi de domeniu. Acesta este contextul în care a apărut WINEUP Fair, primul eveniment dedicat producătorilor, distribuitorilor, dar, nu în ultimul rând, pasionaţilor acestei licori bahice.

Ioana Bidian Micu, managing director Artvinium, organizatorul WINEUP Fair, consideră că acest festival a apărut ca o necesitate pe piaţă, mai ales în condiţiile în care în ultimii ani au apărut o serie de crame mici şi mijlocii în Transilvania care pun, în primul rând, accent pe calitate. “WINEUP Fair in Transylvania va pune oraşul Cluj-Napoca pe harta târgurilor internaţionale de vin prin profesionalism, calitate şi eleganţă, un concept inovativ şi modern, căruia împreună îi putem da unicitate şi eleganţă. Acesta va aduce oameni și vinuri împreună într-o clădire simbolică a orașului, Casinoul din Parcul Central al municipiului Cluj-Napoca în perioada 26-29 martie 2015. De asemenea, WINEUP Fair va deschide noi porţi către lumea fascinantă a vinului, aducând producătorii de vin mai aproape de consumatori, pasionaţi şi profesionişti”, a declarat Ioana Bidian Micu, organizatorul evenimentului. Mai mult, aceasta consideră că WINEUP a apărut ca o necesitate pe piaţă, scopul acestui târg fiind acela de oferi un nou model de prezentare și promovare a vinului românesc pe plan național și internațional. “Dacă în ultimele decade am fost cunoscuţi pe plan internaţional mai ales prin prisma cantităţii de vin pe care o produceam, în momentul de faţă s-au dezvoltat, cu ajutorul fondurilor europene, foarte multe crame mici şi mijlocii care pun preţ pe calitate, în primul rând. Or, noi, prin acest târg, dorim să promovăm atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional calitatea vinului românesc şi, mai mult, să creem cadrul prin care distribuitorii şi importatorii să vină şi să guste vinurile româneşti ca mai apoi să le promoveze pe pieţele externe”, mai spune Ioana Micu.

Calitatea primează

Totodată, WINEUP Fair in Transylvania va crea, conform spuselor managing director Artvinium, cadrul adecvat pentru stabilirea unor relații comerciale între producătorii de vin și posibili parteneri pe plan regional, național și internațional, programul târgului va include o zi dedicată industriei de profil în cadrul căreia se vor organiza sesiuni de networking cu reprezentanți ai industriilor conexe, prezentări de vinuri destinate sectorului HoReCa cu participarea distribuitorilor naționali și internaționali. “WINEUP va pune oraşul Cluj-Napoca pe harta târgurilor internaţionale de vin. O să aducem aici la Cluj, în acelaşi loc, pasionaţii de vin, producătorii şi importatorii şi ne dorim să creem cadrul adecvat prin care să funcţioneze şi să se stabilească relaţiile de business. Vom desfăşura foarte multe workshop-uri, cursuri şi matsterclass-uri dedicate, în general, celor care au ajuns la un anumit nivel şi doresc să ştie mai multe. De asemenea vom organiza o serie de activităţi pentru tineri, în condiţiile în care, anul viitor, Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului. Astfel vom organiza o serie de cursuri de iniţiere în tot ceea ce înseamnă partea

“WINEUP va pune oraşul Cluj-Napoca pe harta târgurilor internaţionale de vin. O să aducem aici la Cluj, în acelaşi loc, pasionaţii de vin, producătorii şi importatorii şi ne dorim să creem cadrul adecvat prin care să funcţioneze şi să se stabilească relaţiile de business. Vom desfăşura foarte multe workshop-uri, cursuri şi matsterclass-uri dedicate, în general, celor care au ajuns la un anumit nivel şi doresc să ştie mai multe. De asemenea vom organiza o serie de activităţi pentru tineri, în condiţiile în care, anul viitor, Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului”, Ioana Bidian Micu, managing director Artvinium, organizatorul WINEUP Fair

de asociere între vin şi gastronomie, scopul acestora fiind acela de educare a tinerilor în legătură cu consumul de alcool”, mai spune Ioana Micu. Aceasta mai afirmă că WINEUP Fair pune accent doar pe calitatea vinului, nu şi pe prezentarea acestuia. “În cadrul acestui târg va vorbi doar calitatea vinului, standurile urmând să fie identice şi vor fi personalizate doar la nivel de identitate vizuală. De asemenea, WINEUP Fair in Transylvania va fi inclus în calendarul anual al târgurilor de profil atât pe plan național cât și internațional şi ne dorim ca brandul WINEUP să devină lider în domeniul evenimentelor de acest gen”, a încheiat Ioana Micu.

Turism la 20 de kilometri la oră WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

Turismul se poate face și pe sine, iar acest lucru ni-l confirmă și mocănițele care încă cutreieră alene munți, câmpii și păduri, oferind călătorilor lor peisaje de poveste. Cristian Răspopa este unul dintre oamenii de afaceri care a investit într-o astfel de rută, pe care vrea să o scoată din anonimat în 2015. de Bianca SARA Foto: Cristian SILAŞI După aproape 20 de ani de absență, Mocănița Transilvaniei, cum a fost branduit, de curând, trenul care circulă pe ruta care leagă județele Bistrița-Năsăud de Mureș se reîntoarce pe şine. În urmă cu patru ani, omul de afaceri din Târgu Mureș Cristian Răspopa concesiona ruta Râciu-Târgu Mureș-Lechința cu depou, linie și chiar angajați, asta după ce timp de 15 ani nu s-a mai auzit niciun șuierat de tren prin zonă. Încă de acum patru ani, intenția lui Cristian Răspopa a fost să transforme Mocănița Transilvaniei într-un tren turistic.

I-a dat drumul în anul 2012, însă în 2013 abia a făcut câteva curse. În 2014 i se pregătește terenul pentru anul 2015, când Mocănița Transilvaniei va fi scoasă din anonimat, promite Cristian Răspopa.

Acesta este încurajat de interesul crescut manifestat de agențiile de turism cu care colaborează și de străinii care au dat alte țări europene pentru peisajele pitorești din BistrițaNăsăud și Mureș admirate pe îndelete, la 20 de kilometri la oră. Deși nu a pus la punct un program stabil al excursiilor, Cristian Răspopa spune că mocănița i-a adus un profit de 15.000 de euro în această vară.

Cei mai mulți turişti au venit din Ungaria, Austria și din Germania. Sunt fascinați de peisajele sălbatice, de câmpiile întinse, de livezi dar și de „tunelul” format parcă din vegetație prin pădurea de aproape 5 kilometri pe care o străbate.

Din cei 100 de kilometri câți avea inițial, în momentul de față mai sunt funcționali 35 de kilometri, care leagă județele Mureș de Bistrița-Năsăud pe ruta Teaca- Râciu. Omul de afaceri târgumureșean vrea să prelungească această rută cu încă 10 kilometri până la Lechința, lucrările urmând să fie finalizate până la începutul anului 2015.

Cei care îi dau planurile peste cap omului de afaceri sunt hoții de fier vechi, care au și făcut să dispară mai bine de jumătate din ruta iniţială.

Linia a fost începută în 1914, fiind finalizată în doi ani. La începuturile sale, această rută era folosită să transporte persoane și marfă la Târgu Mureș. În anul 1918, ruta a ajuns din nou în curtea CFR, însă a fost „recuperată” din nou de maghiari în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Această rută era folosită pentru a lega Târgu Mureș de Budapesta, fiind prelungită în 1940 în doar trei luni până la Lechința, asigurându-se astfel legătura cu Ungaria.

Maghiarii se foloseau de această rută pentru a-și asigura transportul armamentului în zonă. Mocănița a șuierat pe această rută aproape 100 de ani, după care, în 1995 a fost închisă. În anul 2010 a fost concesionată.

Trenul, compus dintr-o locomotivă cu aburi și două vagoane, poate să transporte în jur de 100 de persoane, o excursie întinzându-se pe aproape o jumătate de zi. Locomotiva a fost fabricată în urmă cu 65 de ani în Polonia, iar parte din calea ferată este datată din 1985.

Primul pas în promovarea Mocăniței Transilvaniei l-a făcut producătorul filmului Billion Star Hotel, Ovidiu Vasu, care a inclus-o în pelicula sa. O săptămână au filmat actorii acestei producții pe traseul de 35 de kilometri, iar rezultatul va putea fi văzut în film.

55

EDITORIAL

Chitul de supravieţuire WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Ador copiii care trag concluzii haioase, în urma observaţiei şi a fragilei lor experienţe! Felul în care descoperă ei viaţa, ordinea lucrurilor şi umorul involuntar pe care îl au în cumplita lor seriozitate cu care li se deschide lumea este fermecător. Prietenii se întrec în a ne informa nu ce vrăji a mai făcut nevasta lor, ca să parafrazez titlul unui celebru serial TV al anilor ’70, ci cu ce trăznăi i-au mai uimit copiii lor.

Spuneţi şi voi, cum să nu te înduioşezi, când un puşti de o şchioapă începe să-ţi povestească ce făcea el când era mare sau atunci când ieri, azi şi mâine nu se mai înşiruie în ordine şi tot acest univers al lor seamănă cu fericita planetă a Micului Prinţ. Sunt clipe extrem de preţioase pe care am vrea să le închidem într-un loc special, la care să avem acces atunci când viaţa ne trage covorul brusc de sub picioare. Din astfel de momente, din frânturi de sentimente, din zile când ne-am simţit vii şi din zile când am ţinut cu dinţii orizontul ca să nu ne prăbuşim şi-am reuşit, din cuvinte care nu ne-au rănit, din cuvinte care ne-au spus ceea ce nu speram să auzim vreodată şi ele au venit înspre noi atunci când am renunţat să le mai aşteptăm, cu aşa ceva se umple chitul nostru de supravieţuire. Cu fiecare etapă adăugăm câte ceva, construim edificiul în spatele căruia să ne retragem, să ne simţim protejaţi. Mai punem umbrele celor care ne-au iubit, ştergem urmele celor care ne-au urât aşa cum în aceste zile, toamna este încărcată în camioane şi dusă undeva, departe de oraş, acolo de unde o vom aştepta cu dor în anul ce va să vină.

Zilele trecute urcase în troleibuz un bărbat care a aşteptat câteva minute şi după ce ne-am pus din nou în mişcare, a început, cu o voce puternică, dar echilibrată să ne ceară ajutor pentru fiul său bolnav. Am auzit cu toţii astfel de intervenţii, eu însămi sunt destul de cinică, deşi nu s-ar zice, şi neîncrezătoare într-un demers de acest tip şi, totuşi, ceva m-a impresionat. „Nu mă judecaţi!”, a spus la un moment dat şi parcă era în mintea mea. Apăsa pe butoanele necesare, în momentele oportune, semn că cineva foarte isteţ alcătuise discursul, demontând obiecţiile în secunda următoare formulării lor în mintea celor care ascultau fără voia lor. Mi-am adus aminte de vorbele înţelepte ale tânei Ileana (tână, prescurtare de la bătrână, specifică în zona Năsăudului n.r.): „Pune-te în situaţie!” Şi m-am pus. E un exerciţiu eficient de testare a propriilor reacţii şi cum de data aceasta nu v-am propus niciun alt exerciţiu de imaginaţie, vi-l propun pe acesta, atunci când prima pornire este de a judeca un comportament. Ce-aş face eu în situaţia ipotetică de părinte care nu are sursele financiare necesare pentru a-şi salva copilul, asigurândui un transplant de măduvă? Nu mă trimiteţi acum să-mi verific cardul, ar fi deprimant. Ştiu, veţi spune că exact pe acest tip de naivitate se mizează, dar adevărul e că aceste situaţii există. Poate că de data asta nu copilului meu, dar ziua de mâine cine poate şti ce aduce şi cui? Mărturisesc, o lacrimă a fugit pe sub ochelarii de soare, dar nu sunt atât de ipocrită, încât să pretind că de mila acelui părinte, cât de amintirea unei situaţii medicale asemănătoare prin care am trecut cu fiica mea, dar care s-a rezolvat fără o intervenţie complicată, ci prin mâna unui medic pe care-

l pomenesc adesea, deşi el a ales să părăsească scena.

Mulţumesc, Magelan, acolo unde eşti! Suntem singuri în faţa vieţii şi şansa noastră stă într-un chit de supravieţuire bine garnisit.

Am adăugat azi un cânt gregorian care mi-a tulburat fiinţa. Mă gândeam la sărmanul Lazăr şi la chitul de supravieţuire cel gol al bogatului cu buzunarul plin. „Muiere slabă!”, veţi zice unii şi nu vă contrazic. Dar vă voi duce cu gândul mai departe la exemplul de supravieţuire supremă, care e viaţa veşnică. Vă povestisem de Utnapiştim, nemuritorul de pe insula fericiţilor din Epopeea lui Ghilgameş şi am să vă tot spun de scrierea aceasta până o veţi citi, am să ştiu eu când o veţi face! Dar parcă nici basmul românesc „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte” nu e chiar de lepădat, nu-i aşa? Chitul de supravieţuire conţinea la textul sumero-babilonian buruiana nemuririi, culeasă de pe tărâmul morţii, iar în basmul nostru, apă vie, apă moartă şi trei smicele de măr dulce.

Vă aud murmurând, ştiu, aşteptaţi să vă spun iar despre poezie. Ei bine, da, în chitul meu de supravieţuire există multă poezie sau amintirea poemelor care m-au traversat, sunt secvenţe întregi de proză, de teatru, de film, de muzică, de viaţă, sunt vorbe înţelepte ale străbunicii mele, aduse în viaţa mea de mama, zâmbetul fiicei mele, dragostea părinţilor, amintirea unui sărut, a unei îmbrăţişări, a unei lacrimi. Mai nou, arhivez, graţie tehnicii, întâlniri memorabile, pe care, ca o femeie generoasă, vi le împărtăşesc şi dumneavoastră. Poate că unii se refugiază în pasiunea pentru muzică, sport, gătit, şofat, poate escaladaţi munţi ori sfidaţi înălţimile, zburând, poate pescuiţi, pictaţi ori faceţi din casa şi grădina voastră un rai al florilor şi al armoniei. Dar dacă un cuvânt pe care l-am aşternut pe hârtie a ajuns în chitul de supravieţuire al unui singur om, atunci mi-am câştigat clipa mea de nemurire pentru care nu voi mulţumi niciodată îndeajuns.

57

58

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul cărţilor şi alungarea morţii prin lectură

Mărturisesc sincer că protagoniştii evenimentului la care vreau să vă fac părtaşi sunt doi dintre puţinii autori care au reuşit să rămână definitiv în sufletul meu de cititoare profesionistă, aşa cum, lipsită de orice modestie, mă consider. de Alice Valeria MICU

Faptul că am adeseori fericirea să stau de vorbă cu domniile lor, să mă bucur de lumina din ochii lor atunci când ne întâlnim, este doar o frumoasă întâmplare a vieţii mele.

Rămân cărţile şi numele lor înscrise pe o plină de lumină filă a istoriei literaturii române care se scrie, din fericire, sub ochii noştri. Ştiu că nu mai aveţi răbdare şi atunci vă spun că este vorba de Ion Mureşan şi Alexandru Vlad sau de Alexandru Vlad şi Ion Mureşan, deopotrivă de dragi inimii şi minţii mele, iar evenimentul dublu de la care am pornit a fost lansarea volumelor „Cenuşă în buzunare”, semnat Alexandru Vlad, şi „Oglinda aburită” a lui Ion Mureşan.

Nobilul mujic

Nu pot să nu mulţumesc încă o dată tehnicii şi să vă invit la lansarea celor două volume, urmărind-o pe Irina Petraş,

preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi amfitrionul principal al evenimentului găzduit de Librăria Book Corner Librarium şi Valentin Derevlean. „Sunt gata să vă invidiez, să fiu chiar geloasă, pentru că, deşi la filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, scriitorii se simt acasă şi acolo sunt nenumărate lansări de carte, tot mai des se întâmplă ca unul sau altul dintre colegi să spună „Nu te supăra, dar aş vrea să fac lansarea la Book Corner. Prin urmare, la mulţi ani! domnului Ţărmure, un soi de la mulţi ani pentru tot ce a făcut la o editură care poate să concureze cu cele mai mari edituri, nu întotdeauna cele mai bune şi nu intru în amănunte. Iarăşi, tot mai des mi se întâmplă când îmi caut cărţile despre care să scriu în „România literară” să-mi cadă ochii pe editura Charmides. (…)

Despre cele două cărţi nu voi vorbi decât mai ales despre Ion Mureşan, mai puţin despre această carte pe care am primit-o acum, fiindcă încă nu m-am lămurit exact ce a ales Alexandru Vlad, vreau să ştiu, să mă uit pe îndelete cum

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

şi-a compus această carte nouă, însă voi spune doar atât, că e un prozator pe care pariez, iar dacă vă gândiţi numai ce se găseşte în prăvălia lui literară, veţi vedea imediat că este vrăjitorească, e plină de grifoni, de curcubeie şi măsline şi cenuşă acum, sticle de lampă, ca să nu mai vorbesc de ploile amare, deci nu pot ieşi decât lucruri bune dintr-un asemenea amestec. Am ales să vorbesc în seara asta mai ales despre „Oglinda aburită”, fiindcă am o datorie faţă de mine, apropos de această carte. Ion Mureşan este martor că de-a lungul anilor i-am tot spus că aceste texte trebuie neapărat adunate într-o carte. De câte ori apăreau într-o revistă le citeam acasă cu voce tare lui Petru Poantă şi culmea este că nu reuşeam să scoatem decât exclamaţii: „Vai, fii atent!”, „Uite!” şi „Fii atent!” Era tot ce se putea spune. În momentul în care a apărut cartea, am citit-o o dată şi încă o dată şi am tot amânat să scriu despre ea, fiindcă nu eram întrutotul de acord cu eseurile conversaţionale, chiar dacă e destul de limpede explicat la început, nu neapărat că nu se potrivesc, dar parcă nu asta era, nu găseam formula, cuvântul de la care să încep să descriu ce se întâmplă în „Oglinda aburită”.

Am descoperit că se întâmplă, din punctul meu de vedere, ceva pe dos decât crede Alexandru Vlad. Alexandru Vlad zice în prefaţă că el crede că aceste texte au fost scrise ca să ne explice nouă poemele lui Ion Mureşan, care sunt mai greu de rumegat de toată lumea. Am descoperit, de fapt, argumente pentru o formulă pe care am născocit-o când am scris despre poezia lui Ion Mureşan, aceea de „nobilul mujic”. Şi culmea este că am găsit în această expresie, care ar putea să fie luată şi în rău, deşi, pentru mine, era numai în excelent, deloc în rău acolo, am descoperit că acolo se găseşte, de fapt, taina şi că tot ce se găseşte în „Oglinda aburită” sunt, de fapt, nişte transpuneri în pagină a felului de a privi lumea a lui Ion Mureşan. Aşa vede lumea, de la bun început şi până azi, în această clipă, Ion Mureşan.

Foloseam sintagma aceea de „nobilul mujic” pentru că iarăşi, căutând ceva care să-mi explice de ce este atât de fantastică poezia lui, de ce reacţionezi aşa de bine la ea, de ce te simţi atât de bine în amestecul acela de umor negru şi zglobiu, dar şi căderi în întunericul cel mai sclipitor, dacă îmi daţi voie să spun aşa. Ce se întâmplă acolo este că la fiecare pagină poţi găsi o poveste şi chiar vorbeam despre poveste, dar nu am fost prima, despre narativitatea poemelor sale s-a mai vorbit, de ce aceste poveşti aveau ceva atât de fermecător, acesta era cuvântul. Şi atunci mi-au venit în minte filmele din copilărie, nu cred că cineva dintre cei de faţă e destul de bătrân ca să-şi aducă aminte de filmele din anii 50-60, când toate erau cam ruseşti şi când se făceau tot felul de filme după texte de Gogol sau gogoliene, de Tolstoi sau tolstoliene, nu mai ştiu, la vârsta asta ce fel de filme erau, important e că erau filme în care erau căsuţe ca de poveste, tot felul de monştri care nu te speriau, de bătrâni mujici care tropoteau deasupra unor case dimpreună cu monştrii, care puteau să spună tot felul de lucruri. Erau de o veselie molipsitoare, dar în acelaşi timp înfricoşătoare, deci un amestec de alb-negru, de vineţiu şi roşu, de veselie aparentă şi nu neapărat tristeţe, dar o gravitate atât de cutremurătoare, încât eu, copil fiind, am rămas cu imaginea acelor poveşti ca despre imaginea unei lumi făcută din cupluri care nu se împacă pentru lumea obişnuită, dar care aici se împăcau, puteau să stea unul lângă celălalt. Am descoperit că în aceste texte din „Oglinda aburită”, pornind de la nobilul mujic, se întâmplă acest lucru: locuirea la comun şi despre ce vreau să spun. În literatura noastră şi poate că nu numai în a noastră există cazuri de copii de ţăran care ajung la oraş şi care devin altceva, care se îndepărtează de limbaj, perspectivă, viziune, chiar şi stare de spirit, tot ceea ce îi făcea, să fie la un moment dat copiii de ţăran şi care împrumută nişte haine care nu li se potrivesc foarte bine, dar de care ţin cu dinţii.

TRANSILVANIA LA PAS Bineînţeles, aceasta este varianta cea mai neagră, de parvenire şi nu vreau să mai intru în amănunte. Ei bine, pentru Ion Mureşan, în textul pe care l-a scris pentru un volum pe care l-am editat la filială, chiar din Clujul lui cuminte, nu ajungi în Cluj niciodată. Culmea este că nici în sat nu a mai ajuns niciodată. Şi-atunci el se găseşte la o răscruce, o răscruce în care locuirea aceasta în comun a ţăranului cu tot ce înseamnă înţelepciunea aceea ghiduşă, ironică, cu limbajul care nu se încurcă deloc cu limbajul filosofului, a absolventului de filozofie, un comentator de politică ce ştie exact ce se întâmplă pe lume, un ins care poate să scrie editoriale pe absolut orice subiect, care poate să trimită la biblioteci întregi pentru că le-a citit pe toate, ştie poezie, dar ştie şi muzică, ştie şi pictură, prin urmare este doldora de valenţe culturale pe care le-a câştigat plecând de la ţară, dar care n-au îndepărtat deloc ţăranul. Prin urmare, nobilul mujic locuieşte în comun, cele două feţe, dar care sunt mult mai multe, locuiesc în comun şi în modul cel mai paşnic, poetul, filosoful, editorialistul, prietenul şi el, degustătorul de pictură, de muzică, frecventatorul de cărţi grele de filozofie, cunoscătorul de poezie românească şi a lumii, toţi aceştia sunt împreună, îşi împrumută limbajele în aşa fel încât niciunul nu sună strident, au un limbaj, cum zic, la comun, în care sclipesc aşa, ca nişte cioburi, metaforele. Prin urmare, eu spun că această viziune de răscruce, de coexistenţă paşnică şi simultană a tuturor vârstelor sale nu s-a îndepărtat şi nu s-a apropiat până într-acolo de niciuna dintre feţele sale, încât celelalte să nu mai încapă, încap toate şi iese de-aici ceva ce se numeşte Muri sau Ion Mureşan, un extraordinar poet, dar şi un extraordinar ce? Stătea pe gânduri şi Vali (Valentin Derevlean n.r.) când vorbea despre carte, prozator, eseist, memorialist, de toate. În cartea aceasta veţi găsi şi nu pot spune ca într-o mină, nici nu pot să vorbesc de un compost, pentru că acela este foarte amestecat, aici e ceva, o temelie, o temelie care e doar o parte din ceea ce se întâmplă zi de zi. De această temelie este hăituit, zi de zi, Ion Mureşan, cred eu, zi de zi, de dimineaţa până seara şi de seara până dimineaţa şi în această temelie se nasc metaforele, care apoi devin poeme. Oglinda aburită e aburită fiindcă în această fază toate ideile, indiferent că vorbeşte despre un tractor, despre praful care cade pe cărţi şi felul în care pot fi scuturate cărţile, despre cum citeşte un doctor care adună cărţi pentru pensie şi cum moartea poate fi alungată de lectură, despre fiica mezină care n-a avut o copilărie fericită, toate aceste întâmplări, sunt aici, colcăie şi din ele poate să extragă la un moment dat, dar nu într-o manieră simplă şi nouă accesibilă. Putem citi de o mie de ori şi nu vom scoate de aici poemele lui Ion Mureşan, numai Ion Mureşan poate s-o facă, pentru că el locuieşte în fiecare cuvânt din această carte, în fiecare imagine din această carte, în toată această răscruce care e „Oglinda aburită”. Oglinda e aburită şi ea se va aşeza, aşa cum se limpezeşte, cred, vinul, după ce a fost tulburel, deci se limpezeşte şi de acolo ies poemele. Te poţi întoarce de la poeme aici? Poate că dacă aş cerceta foarte atent, aş putea să urc de aici în poeme şi din poeme să regăsesc nenumărate motive pe care le puteţi găsi aici. La prima vedere sunt anecdote dezvoltate. La a doua vedere sunt amintiri din copilărie, fiindcă, aici este ceva în comun poemelor şi textelor din „Oglinda aburită”, recursul la miniatural. Sunt îngeraşi, copilaşi, grădiniţe, totul este mic, dar ascunde cele mai mari, mai înfiorătoare, mai cutremurătoare şi mai sublime, dacă vreţi, lucruri care se pot întâmpla într-o existenţă de om. Vă rog să citiţi „Oglinda aburită”, o să vedeţi şi lumea altfel şi s-ar putea să vă apropiaţi altfel, ca să-i dau dreptate şi lui Alexandru Vlad, de poemele lui Ion Mureşan. E o carte extraordinară, Sandu Vlad, să nu fii supărat, promit să citesc cu atenţie „Cenuşa din buzunare” şi să scormonesc acolo ceva drăcuşori.”

59

60

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cenuşa aburită sau mic tratat de prietenie Literatura pe viu

de Alice Valeria MICU

Am început de anul acesta proiectul intitulat Literatura pe viu şi sper să vă bucure paginile în care aduc scriitori, cu predilecţie transilvăneni, în faţa domniilor voastre. E o bucurie neasemuită pentru mine şi sper din toată inima să fie pentru toţi cei ce vor citi să asiste la viaţa vie şi efervescentă a literaturii române contemporane.

Aproape toţi cei pe care intenţionez să-i cuprind în acest proiect au reflectat într-un fel sau altul şi una din marile literaturi ale lumii, astfel că la final, când toate acestea vor lua forma unitară a unei cărţi să arate celor care încă mai au îndoieli, cât de mare este literatura română, ce bine se scrie la noi şi ce indisolubil este ea legată de literatura universală.

Am asistat la un moment sublim, cu ocazia lansării duble a volumelor Oglinda aburită a lui Ion Mureşan şi Cenuşă în buzunare a lui Alexandru Vlad şi nu puteam să nu vă spun şi dumneavoastră, dragii mei, cei care aveţi bunătatea să răsfoiţi revista şi să vă opriţi asupra literaturii române contemporane.

Iată, aşadar, a doua parte a evenimentului, în care protagoniştii au vorbit unul despre altul şi despre prietenia ce îi leagă.

Ion Mureşan: Vreau să vă mulţumesc dumneavoastră că aţi venit aici şi lui Alexandru Vlad, care a auzit de atâtea ori numele meu, că s-o fi săturat!

Alexandru Vlad: O să pun lucrurile la punct!

I. M.: N-a spus nimeni că el este şi personaj în „Oglinda aburită”, de foarte multe ori, îi preiau vibraţiile minţii cu totul şi le pun cu neruşinare pe hârtie, în loc să şi le pună el, le pun eu, profit, ca un parazit zilnic, stradal.

De ce trebuie să citiţi Alexandru Vlad? Dacă aveţi încredere în mine, citiţi, pentru că el scrie mult mai bine decât mine, scrie aşa cum aş vrea eu să scriu. Foarte bună observaţia lui Victor Cubleşan că scrie cu o exactitate extraordinară şi în acelaşi timp cu o ambiguitate fascinantă. Frazele lui sunt teribil de exact construite, fiecare cuvânt are locul lui, alt cuvânt nu locuieşte acolo nici într-un caz şi, până la urmă, iese ceva în preajma poeziei, e o ambiguitate aproape poetică, îmi aduce aminte de Conrad (Joseph Conrad, scriitor englez, n.r.), o scriitură care e foarte bine închisă la toţi nasturii şi în acelaşi timp e deschisă la toţi nasturii. După ce o închei la toate părţile de vorbire, ajungi să constaţi că n-ai încheiat nimic şi totul explodează. De asta trebuie să citiţi şi să vă minunaţi de scrisul lui, sigur, şi pentru că suntem prieteni trebuie să-l citiţi!

A. V.: Şi asta o s-o lămuresc odată!

I. M.: Eu i-am oferit şi loc de veci, la mine-n cimitir, la Vultureni, nu vrea să profite. Sigur, cât mai târziu… Şi el mi-a oferit la el în sat acelaşi privilegiu.

Vasile G. Dâncu: Unul merge-n sat la celălalt şi invers!

I. M.: Probabil că, până la urmă, ne vor rătăci.

A. V.: Acum e momentul să pun eu unele lucruri la punct!

Lumea ne întreabă de ce suntem noi prieteni. Suntem prieteni şi umblăm împreună, pentru că, altfel, lumea ne confundă.

Mă rog, bărbi, am albit… ştiu eu, aceeaşi statură… L-am întâlnit pe ministrul Culturii, care ne cunoaşte pe amândoi şi l-am salutat şi mi-a răspuns „Bună ziua, domnul Mureşan!”

Acelaşi lucru i se întâmplă lui Muri la Bucureşti, Dan C. Mihăilescu, după ce au vorbit, l-a salutat cu deferenţă pe Alexandru Vlad. De fapt, noi suntem prieteni, pentru că în teribila neîncredere între noi trebuie să ne ţinem tot timpul

sub supraveghere reciprocă.

Totul a început clar şi precis într-o zi prin ’76, când venea la Anticariat şi-mi cerea cărţi de poezie, cărţi de filosofie, cărţi de proză şi am zis: „Aşa nu merge!” Nu merge. Şi-am ieşit amândoi în faţă, în piaţă (Piaţa Libertăţii, azi Piaţa Unirii din Cluj), pe pietrişul din faţa statuii (Mathias Rex) şi i-am zis: „Ce vrei tu să faci în viaţă?” „Eu vreau să scriu poezie şi deci tu o să scrii proză”, a zis „Chiar aşa, chiar tu hotărăşti?” „Dăm cu banul! Pajura e poezia şi capul e proza”. Bine. Şi-a dat poetul cu moneda şi-a căzut capul. M-am uitat, pe sus trecea o pasăre, pân-atunci a profitat şi-a întors moneda. „Acum dă tu!” Şi-am dat eu, şi-a ieşit pajură. Atunci a fost el înţelegător, şi-a înnodat un şiret, pân-atunci am întors eu moneda. Cam aşa stau lucrurile.

Acum eu îmi cer scuze, vorbitorii au fost extraordinar de gentili cu mine şi ce să mai spun cu Ion Alexandru…( râsete puternice!), cu Ion Mureşan, până la urmă a fost ceva între Alexandru Vlad şi Ion Mureşan, nu-i vorba de Ion Alexandru (râsete continue pentru adorabila greşeală!). Cartea a apărut abia astăzi (Cenuşă în buzunare), această antologie, chiar dacă scrisul meu era cunoscut de cei ce au vorbit azi aici şi l-au apreciat cu exactitate. Trebuie să spun, să fac o mărturisire simplă: eu nu am scris nimic timp de treizeci de ani. Asta a fost între 1985, când am avut de-a face cu cenzura de două ori într-un an, cu un roman „Frigul verii” şi cu un volum de nuvele „Drumul spre Polul Sud”, când am negociat cuvinte care să rămână în text şi la apariţia cărţii nu mai erau, când a trebuit să retrag proze din volum pentru că pur şi simplu atâtea obiecţii erau la o singură frază, când am ajuns la Editura Militară, pentru că mi-au spus că ei n-au cenzură, ei… la Biroul Politic Superior al Armatei, pe Cobălcescu (stradă în Bucureşti n.r.)… Talpeş, Vasile Ionel, ăştia citesc! Ei, n-a fost aşa! Cenzura a cerut cartea şi-am avut de două ori parte într-un an de acelaşi calvar. Ei, toţi au trecut prin asta, dar eram tânăr, eram orgolios, eram hotărât să nu am acea fisură pe care o depistam la cei din jurul meu în acele vremuri.

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

N-am mai scris nimic până prin 2005. O singură excepţie, nişte note de drum în Grecia, pe care le-am scris mai mult ca să nu încep să-nvăţ să vorbesc greceşte, dar le-am publicat în volum mult mai târziu. Am tradus în intervalul acesta, e adevărat, ceea ce e o stilistică, e cel mai aproape lucru de a scrie, scriitori preferaţi din engleză, Joseph Conrad, Graham Bill, John Banville şi nu m-am reinventat cum s-a spus despre „Ploile amare”, nu, ci pur şi simplu am luat-o de la capăt, cu foarte mult efort şi foarte multă răbdare. Trecuseră vreo zececincisprezece ani de presă, fraza se scurtase, stilistica se schimbase şi atunci când m-am gândit să scot o antologie de proză scurtă din cele cinci volume ale mele ce să fi făcut?

Probabil cea mai bună soluţie ar fi fost s-o facă domnul profesor (Horea Poenar), domnul Periam, prietenul meu, dar ei sunt prea serioşi, o iau de la-nceput, mai citesc o dată, nu-i sigur că le place nici de data asta şi-am ales soluţia de-a-mi citi eu textele şi-a vedea câte mai suportă lectura autorului.

Cele în care multe secrete au fost ascunse sub fraze, cele care făceau o stilistică reverberativă, cu o sintaxă aproape englezească nu mi-au mai comunicat nimic, am ales pur şi simplu prozele care mi-au comunicat ceva. Aceasta e metoda pe care am folosit-o, altfel se poate vorbi mult mai simplu despre lucrurile acestea.

Când veneam, m-a oprit un tip pe care-l cunosc şi-a zis „Unde te grăbeşti aşa?” Zic: „Mă duc la librărie, am lansare!” „Ei, lasăi, că se descurcă şi fără tine” „Dar am eu lansare, zic, eu lansez!” „Ce lansezi, măi, o carte?” „Da” „Cum îi zice?” „Cenuşă în buzunare” „Ai cenuşă-n buzunare?”, m-a-ntrebat el. „Sigur că am!” L-am întors pe dos. Ca la orice fumător de pipă a ieşit o groază de cenuşă. Atâta-i tot, vă mulţumesc!

I. M.: Nu v-am spus, titlul l-am luat de la Alexandru Vlad.

A.V.: Împrumut! Dacă într-o zi găsiţi cartea fără titlu la dumneavoastră pe raft să ştiţi că eu, în noaptea aia, având insomnie l-am retras!

Povestea împrumuturilor între Alexandru Vlad şi Ion Mureşan e lungă şi cu tâlc. În primăvară, de ziua internaţională a poeziei, i-am provocat pe cei doi, alături de

care era şi George Vulturescu să ne plătim cafeaua cu câte o poezie, scrisă pe şerveţelele pe care ne invită Julius Meinl de doi ani încoace. Cum sunt econoamă din fire şi nu las nimic la voia întâmplării, am făcut fotografii memorabile, între care şi şerveţelelor cu pricina, ca să am de unde vă povesti şi dumneavoastră. După câteva luni mă întâlnesc la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor cu Alexandru Vlad, la o lansare de carte.

Cum mă vede, se îndreaptă spre mine triumfător şi împungând aerul cu degetul, ca să marcheze şi mai mult importanţa dezvăluirii, îmi mărturiseşte că, citind materialul meu, a constatat că poemul scris de Ion Mureşan pe şerveţel îi aparţinea, de fapt, lui, dar că mai exista o strofă pe care Muri nu o scrisese, probabil pentru că nu o ţinuse minte. Şi-mi spune strofa cu pricina, cu un zâmbet larg pe faţă şi cu ochi strălucitori, ce străbăteau cu toatele din barba căruntă şi inconfundabilă. Povestea descoperirii s-a mai repetat o dată, după alte câteva luni, dar nu m-a lăsat inima să-l opresc, doar pentru că îmi spusese deja povestea. Radia de încântare. Ce dovadă mai profundă de prietenie, decât să scrii, chiar parţial, poemul prietenului! Şi iată cum s-a mai aşternut o filă din literatura aceasta, trăită pe viu!

a şasea confesiune

erau cu toţii împreună sub cerul ca un raft de bibliotecă erau ei cu cărţile lor cu biografiile cu criticii şi revistele ce-i făceau fericiţi pentru mai mult de-o clipă

azi e o zi ca oricare alta şi cerul a înghiţit încă o dată fericit că are cu cine bea cu cine comenta ultima tentativă de asasinat asupra sa cui mărturisi ultima spaimă

precum pe-un raft de bibliotecă stăteau ei sub cer şi cerul îi înghiţea pe toţi ca pe-o tabletă de alungat tristeţi ca pe-o gură zdravănă de vin i-a sorbit de-a valma cu fumul unei ţigări cât furnalul combinatului şi cu o musculiţă ce se rătăcise în mândreţea de vin

ei erau cu toţii acolo sub cer eu priveam cum le venea tuturor rândul cum îl înghiţea pe unul schimba două-trei vorbe cu următorul apoi îl momea cu un pahar de vin şi bâldâbâc îi găsea un loc pe rafturile cerului laolaltă cu norii laolaltă cu păsările laolaltă cu lăcustele şi cu morţii cei de demult

n-a ştiut cerul de ea s-o roage să-şi tragă picioarele să nu-i zgârie înghiţitura i-au rămas pe gât două linii adânci două rânduri ca şinele de tramvai pe care nici un poet nu-şi va afla vreodată sfârşitul

după o înghiţitură de vin cerul păsărilor se face una cu cerul oamenilor şi cu cerul cărţilor ei erau cu toţii acolo sub cerul cărţilor de-a valma

Picătura de poezie de Alice Valeria MICU cărţile viilor cu cărţile morţilor şi între ele sclipeau paharele de vin ca lumânările şi cerul abia mai putea să înghită câte unul-doi pe zi atât de lung era acum paharul de vorbă dintre ei că abia dacă se mai făcea ziuă mai ia o măslină spunea cerul către cei mai dragi ai lui sunt aproape gratis iar tu să vii cu îngeraşii de pahar cu tot să ne tragă de mânecă atunci când jos se face rândul lung şi dimineaţa începu să tremure ca un bolnav de Parkinson eram şi eu undeva la marginea cerului într-un poem fără ieşire şi mă gândeam când va veni ziua de muncă printre cărţi şi pahare de vin pentru virtuoasa lui bibliotecară

61

Glasul pietrelor

62

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sudul Transilvaniei este ţinutul bisericilor fortificate şi al satelor croite după alte tipare peisagistice. Bisericile de lemn sunt în marea lor majoritate pe culmile satelor, în timp ce bisericile fortificate sunt amplasate în chiar centrul locuirii, o inimă ce pulsa pentru întreaga zonă, atât spiritual, cât şi matern, apărător.

Când drumul îţi aşterne în cale uliţi largi şi drepte, cu porţi înalte şi case nu foarte semeţe, dar pline de rigoare şi demnitate e semn că acolo poţi găsi şi o biserică fortificată.

Punct de atracţie turistică mereu în creştere în ultimii ani, dar şi exemple de arhitectură şi inginerie din alte vremuri, bisericile-cetăţi au un farmec aparte, pe care l-au impregnat întregii Transilvanii şi au înscris pe harta comorilor multe locuri de vizitat şi de arătat celor ce vor să cunoască adevărata Transilvanie. Învăluite în legende misterioase şi picante pe alocuri, satele acestea sunt caracterizate de un sistem de cultivare al terenului specific modelului de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti, păstrat şi transmis încă din Evul Mediu. Bisericile fortificate domină localităţi în care întâlneşti clădiri ce ilustrează secolul al XIII-lea şi al XVIlea, dintre care cel mai renumit este Biertanul.

Cu sprijinul fondurilor europene a fost implementat proiectul „Tezaure Fortificate Redescoperite – Dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru”, care şi-a propus punerea în valoare a potenţialului turistic al unei adevărate reţele de biserici fortificate, răspândite în judeţele Alba, Braşov, Mureş şi Sibiu.

Valoarea totală iniţială a proiectului a fost de 22.062 de milioane de lei, din care 16.593 milioane de lei au constituit-o fondurile nerambursabile alocate în baza contractului semnat în octombrie 2010, alături de conducerea Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru. Procedurile de achiziţie publică au făcut ca valoarea totală a investiţiilor realizate prin acest proiect să ajungă la 16.931 milioane de lei.

Cele 18 biserici au suportat lucrări de reabilitare, cu un dublu rol, atât să asigure dăinuirea monumentelor, cât şi să accelereze turismul în regiune, fenomen generator de creştere şi dezvoltare economică a comunităţilor locale şi a întregii Transilvanii, la urma urmelor, căci un turist încântat de obiectivele vizitate va poposi cu plăcere, va căuta şi altele, iar acest lucru se răsfrânge la nivelul întregii vieţi comunitare.

A fost crescută calitativ infrastructura de orientare, accesul şi primirea turiştilor în zona localităţilor vizate, ceea ce s-a repercutat asupra întregii regiuni, si au fost astfel încurajate investiţii complementare în acele comunităţi. Impactul acestor investiţii va putea fi cuantificat abia atunci când turismul va creşte simţitor în zonă, iar turiştii vor acorda mai mult timp vizitării regiunii centrale a României.

Roadele acestor investiţii nu au întârziat să apară chiar înainte de finalizarea lucrărilor şi la trei dintre bisericile cuprinse în proiect (Apold, din judeţul Mureş, respectiv Curciu şi Ighişu Nou, din judeţul Sibiu) au fost descoperite picturi murale foarte vechi, de prin secolul al XIV-lea, cu reprezentări ale unor scene biblice, cum sunt Fecioara înţeleaptă din pilda fecioarelor înţelepte şi nebune la Biserica fortificată din Apold, o pictură de secol XIV, ori

scena Judecăţii de Apoi din Biserica fortificată Ighişu Nou, pictură murală de secol XIV.

Când marea suspină cu vorbe de piatră

Ne-am propus să vă facem cunoştinţă cu patru dintre bisericile fortificate braşovene, şi anume cu cele din satele Criţ, Buneşti, Meşendorf şi Cincşor.

Primul popas îl facem la Criţ, denumit mai demult Cruce, Criş, Crişu, (în dialectul săsesc Detschkrets, Krets, în germană Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz, în trad.

"Cruce", în maghiară Szászkeresztúr, în trad. "Cristuru Săsesc"). Satul a fost în Evul Mediu posesiune a Mănăstirii Cârţa, ale cărei prime menţiuni documentare datează de la 1270-1272. Vechea denumire, Kreuz, cruce, a luat-o, conform tradiţiei, datorită unei cruci mari, înfipte pe un promontoriu, ceea ce o făcea vizibilă de la distanţă, din comunele învecinate, Cloaşterf şi Mesendorf. În jurul ei s-au aşezat primele case şi s-a înălţat biserica de piatră, închinată Sfintei Cruci.

Pe la 1500, Criţ se număra printre comunele Scaunului de Sighişoara, dar din vechea biserică a Sfintei Cruci, demolată în 1810, nu s-a păstrat niciun document grafic

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care să ne dea o idee asupra înfăţişării sale de odinioară.

Un alt loc în care pietrele vorbesc şi azi celor ce calcă pragul cetăţii este Buneşti, cu denumirea veche Bundorf, (în dialectul săsesc Bondorf, Bondref, Bodndref, în germană Bodendorf, Budendorf, în maghiară Szászbuda), o altă localitate braşoveană care are în patrimoniul său o biserică fortificată, cuprinsă în amplul proiect de conservare.

Aici exista o bazilică romanică târzie, ridicată la sfârşitul sec. al XIII-lea şi care a fost fortificată devreme, prin demolarea navelor laterale, iar peste nava principală şi peste turn s-au ridicat caturi de apărare. Corul a fost înălţat în 1500 cu un cat de apărare, prevăzut cu maşiculiuri, contraforturi unite la capetele superioare prin arcaturi de zidărie. Un turn ridicat în 1847 completează structura arhitectonică de azi a bisericii, iar zidul de fortificaţie, ridicat în secolul al XIV-lea a fost prevăzut cu patru turnuri şi nelipsitele cămări pentru provizii înspre curtea interioară. În imnul “Transilvania, dulce casă” se spune “Transilvania, fund de mare al unei inundaţii de mult retrase, o mare de spice care se odihneşte acum la pieptul raiului”. Este povestea mării ce odinioară acoperea regiunea în era mezozoică şi vă întrebaţi, pe bună dreptate care e legătura cu Biserica fortificată din Buneşti. Ei bine, roca utilizată la construirea ei este rocă marină sedimentară, cu fosile vizibile în zidărie. Casele din aceeaşi perioadă fuseseră construite însă din lemn şi în timpul atacurilor din care nu lipseau niciodată incendierile, sătenii se refugiau în fortificaţia de piatră, ce rezista focului şi vicisitudinilor vremii. În asemenea situaţii, acolo se adăpostea şi preotul.

Stau mărturie pereţii care încă mai poartă povara cuvintelor de îmbărbătare, scrise în timpuri de grele încercări.

Adăpostit în acea încăpere, preotul Johannes Nösner a scris pe perete: „Hör! Hast Vor eIne gVte SaCh, aber`s geht Von statt geMaCh, fahre getrost fort, nICht Verzag, es fäLLt keIn aLt EICh aVff eInn SChlag”. (Ascultă! Eşti pe drumul cel bun, chiar dacă mersul e încet, nu dispera, niciun stejar bătrân nu cade sub o singură lovitură).

Literele accentuate în textul original sunt cifre romane, care alcătuiesc anul 1680.

Ca să ajungi la Messendorf treci la doar 8 kilometri spre vest de şoseaua dintre Sighişoara şi Rupea, printre dealuri, pe un drum bun şi nimic nu te avertizează asupra ceea ce urmează să descoperi. Meşendorf (în dialectul săsesc Meschenderf, Mešndref, în germană Meschendorf sau arhaic: Meschdorff, Mesche, în maghiară Mese, latină: villa Meschonis) este copleşit de prezenţa bisericii cetate, mândră acum că este din nou în putere să înfrunte vremurile.

Odată cu recensământul domeniilor ce aparţineau fostei mănăstiri Cârţa din ordinul cistercian, în 1322, se vorbeşte de existenţa localităţii, sub denumirea Messendorf. Aşa cum se întâmpla adesea, un incendiu puternic a distrus aproape întreaga localitate în 1469, iar din 1474, când mănăstirea cisterciană Cârţa a fost desfiinţată, localitatea a intrat în administrarea Scaunului Sighişoarei.

Liniştea domină satul şi biserica este impresionantă, cu altarul ei triptic, din anul 1653 si cei patru evanghelişti, pictaţi atât de special. Tot acolo poţi admira panourile decorate cu scene ale Patimilor lui Iisus. Ca orice biserică săsească ce se respectă, nu lipseşte orga, amplasată deasupra altarului, la care se ajunge urcând treptele de lemn de pe flancuri. Balcoanele sunt decorate tradiţional, cu frumoase motive populare săseşti şi cu tavanul casetat. Motivele decorative ale balcoanelor se regăsesc la amvon, în plus stând o coroană aurie deasupra. Ca să ajungi în turnul bisericii fortificate din Messendorf trebuie să urci pe scările de lemn, trecând pe lângă mecanismul ceasului ce este într-o uimitoare stare de funcţionare. Clopotele au

TRANSILVANIA LA PAS fost donate de Hermannstadt, adică de oraşul Braşov.

La Biserica din Meşendorf găsim un zwinger, adică un spaţiu îngust între exteriorul zidului principal şi un al doilea zid mai scund şi paralel cu primul, ce funcţiona ca obstacol, o capcană în faţa invadatorilor. Un cordon de ziduri ce alcătuiesc un poligon neregulat, cu un turn pătrat în colţul din vest, îmbrăţişează monumentul, iar incinta exterioară este bine conservată. În 1568, zeciuiala din Meşendorf s-a strâns pentru reclădirea bisericii distrusă de un incendiu. Mai târziu, în 1817, din cauza pericolului prăbuşirii, a fost necesar ca bolta sălii să fie demolată şi înlocuită cu un planşeu cu grinzi. La începutul secolului XX, corului i se adaugă o boltă cilindrică, aşa-numita boltă cu nervuri, dreaptă şi cu arc de întărire. Pictura galeriilor este restaurată în 1914 de către Josef Vogel. În colţul de nord-vest găsim un turn masiv, numit Turnul de Carne, dotat cu un coridor de apărare cu zidărie-schelet de lemn şi acoperiş piramidal.

Cel din urmă popas este, de această dată, la Biserica evanghelică fortificată din Cincşor, comuna Voila, construită începând cu secolul XIII. Cincşor, cu denumirea veche de Cincu Mic, Şincşor, Şinchişor (în dialectul săsesc Kli-Schink, Klišink, în germană Klein-Schenk, Kleinschenk, în trad. "Hanul Mic", în maghiară Kissink) este la 14 km de Făgăraş şi 3 km de Voila. Prima atestare documentară a aşezării menţionează anul 1377 în listele fiscale papale (Rudbertus de Parvo Promotorio). Cincşor devine un bastion în calea popoarelor migratoare, a turcilor, a tătarilor şi din această perioadă timpurie datează şi biserica fortificată.

Ansamblul bisericii fortificate cu hramul ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” este una din cele mai bine conservate biserici din Transilvania, iar de-a lungul secolelor intervenţiile au fost minimale. Găsim aici un turn în colţul vestic, ridicat în anul 1427, în timp ce lucrările de construcţie au demarat din 1421. Pe la 1450 a fost ridicată prima incintă şi adăugat un etaj de apărare deasupra corului, cu o galerie scoasă în exterior. Soluţia de construcţie fiind de tip hourds, varianta în demiboisage şi a constat în executarea unei structuri de susţinere din lemn completată cu paiantă. Biserica în stil gotic târziu are o clopotniţă, patru turnuri de apărare şi două incinte împrejmuite cu ziduri de apărare. Lângă ea este fosta parohie evanghelică şi fosta şcoală evanghelică. Biserica actuală a fost construită, ca în multe cazuri, pe fundaţia unei vechi bazilici romane cu turn, existentă încă din secolul al XIIIlea. La parter găsim o serie de arcade intersectate şi deschise în arcade rotunde înspre naos. Acolo putem citi anul construcţiei sale, 1421. În secolul al XIX-lea tavanul naosului a fost înlocuit cu unul din lemn.

Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit aici este actualul altar pictat de celebrul pictor transilvănean Carl Dorschlag în anul 1868, dar vechiul altar triptic al bisericii se află la Muzeul Ţării Făgăraşului din anul 1951 şi a fost restaurat în perioada 2004 - 2006 de Laboratorul zonal de restaurare al Complexului muzeal ASTRA din Sibiu. În micul muzeu din incinta bisericii pot fi admirate un potir similar cu cele de la Birthalm şi Cincu, datat în secolul al XV-lea şi un clopot mic din anul 1499. De asemenea, o clepsidră din amvon, realizată din patru cilindri de sticlă, permitea preotului şi enoriaşilor să urmărească durata serviciului religios. Pe unul dintre turnuri se văd urmele unui ceas solar, iar pe altul două forme geometrice. În acest colţ sud-estic al Transilvaniei, saşii au ştiut să-şi imprime specificul şi să ne lase până azi urmele vizibile ale unei vieţi înfloritoare, fără să fie lipsită de evenimente care i-au forţat să se adapteze şi ne-a rămas astfel amprenta specifică a satelor săseşti, bisericile fortificate, care nu lipsesc din niciuna dintre aceste comunităţi.

63

64

agenda evenimente

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Bucharest Christmas Shopping

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Protecția datelor

Editor: Lucian Lazăr Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad

În perioada Sărbatorilor de Iarnă, cel mai mare târg de cumpărături, dar și de distracţie este organizat la București, între 1 și 21 decembrie 2014. 21 de zile de shopping în complexul Romexpo reprezintă provocarea de a găsi cele mai frumoase cadouri oferite de peste 500 de expozanți. Mesteșuguri tradiționale românești, decorațiuni artizanale, îmbrăcăminte, jucării pentru cei mici și multe alte produse ce pot fi puse pe masa de Crăciun ori pot deveni un cadou vor putea fi achiziționate la prețuri de producător, fară adaosuri și cu discount-uri de sezon. Detalii: www.bucharestchristmasshopping.ro.

București Business Days

Doingbusiness.ro împreună cu BSA și Poliția Română organizează evenimentul “Protejează-ți compania și informațiile personale”, pe 4 decembrie, de la ora 9, la JW Marriot București (sala A&B). În contextul dezvoltării tehnologice explozive și a informatizării în permanentă expansiune, strategiile de afaceri se schimbă. Astfel, planurile de adopție și implementare a noilor resurse IT&C sunt din ce în ce mai prezente pe agenda fiecărei companii. Specialiști recunoscuți, avocați, consultanți și reprezentanți ai autorităților vor oferi informații utile despre beneficiile tehnologiei, riscurile de securitate sau de imagine, instrumente de a dezvolta afaceri în siguranță etc. Detalii: http://evenimente.doingbusiness.ro.

Târgul de Crăciun

Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

În zilele de 10 şi 11 decembrie 2014, 1.500 de participanţi şi 150 de speakeri sunt aşteptaţi, la Bucureşti, la cel mai mare eveniment de business din acest an, Bucureşti Business Days, ce va avea loc la Centrul de Evenimente al Hotelului Caro.

Business Days a doborât în acest an record după record în ceea ce priveşte numărul de participanţi: 900 la Iaşi, 1.000 la Timişoara şi 1.300 la Cluj.

Temele alese pentru ediţia de la Bucureşti reflectă nevoile de dezvoltare a antreprenorilor români, aşa cum au rezultat din întâlnirile şi studiile realizate de organizatori. Astfel, domeniile de interes ale antreprenorilor din zona de sud-est a ţării sunt: vânzările/negocierea, networkingul, comunicarea, marketingul de produs, excelenţa în relaţia cu clienţii, social media, managementul echipelor şi leadership. Detalii: www.businessdays.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Ediția a 8-a a Târgului de Crăciun din Sibiu a debutat în 21 noiembrie. Timp de peste o lună, localnicii și turiștii vor găsi în cele 65 de căsuțe expozanți din întreaga țară, cu produse atent selecționate, iar copiii pot participa la mai multe ateliere tematice desfășurate în Atelierul lui Moș Crăciun. Programul cultural al evenimentului este structurat în 5 weekend-uri tematice. Deschis pentru prima dată în anul 2007, an în care Sibiul a deținut titulatura de Capitală Culturală Europeană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul întregii țări pentru amploarea și tradiția creată. Detalii: www.targuldecraciun.ro