Transilvania Business 49

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 49 • 15 feb - 15 mar 2014

Pariul JIDVEI: Vinurile de Transilvania

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 17 Cesiro în Japonia pag. 30-33 „Best of Business” pag. 42-43 Model CSR: Romgaz investește în Educație!

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

5-9

cover story Pariul JIDVEI: Vinurile de Transilvania

AFACERE Goldplast, o poveste de succes pe un sfert de secol

18 AUTO

11

Noul Ford Mondeo lansat și în Transilvania

19

EVENIMENT

REAL ESTATE LTP

Provocare: anul inovației

Cluj Un mediu dinamic

28

52-53

AFACERE

TURISM

Distrugătorii de mituri pentru scepticii din economie

Vinurile Anastasia un nou început!

62-63

2

Știri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Promovare turistică

BIHOR

În 10 februarie a avut loc prima ședință a adunării generale a Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și regiune. Președinte a fost ales primarul municipiului, Ilie Bolojan, funcţia de vicepreşedinte al asociaţiei urmând să fie ocupată de viceprimarul în funcție al muncipiului Oradea care coordonează Direcția Economică. Planul de activități aprobat pe anul 2015 va avea ca obiective principale promovarea destinației turistice OradeaBăile Felix în cadrul târgurilor de turism din România și străinătate, în cadrul unui concept turistic unitar, care să cuprindă oferta celor două destinații turistice. S-a stabilit crearea unui pachet de materiale de informare pentru turiști: hărți, obiective importante de prezentare a celor două destinații turistice, Oradea - Băile Felix, suveniruri și dezvoltarea suplimentară a aplicației Oradea City App, recent lansată (foto: oradeainimagini.ro) (I.O.)

Planul de închidere al Europharm

BRAȘOV

Fabrica de medicamente Europharm din Braşov, a britanicilor de la GSK, care urmează să-şi închidă porţile la finele acestui an, se află în curs de definitivare a etapelor prin care va trece până la finele anului, au anunțat reprezentanții companiei. Aceştia nu au precizat data la care va începe efectiv transferul de producţie şi disponibilizările, dar au arătat că informaţiile anunţate în iunie rămân valabile. „Aşa cum am anunţat iniţial, în iunie, anticipăm că fabrica din Braşov va ieşi din reţeaua globală de producţie a GSK până la sfârşitul lui 2015. Producţia va fi transferată în Polonia şi Spania”, au mai spus reprezentanţii GSK România. În iunie, GSK a anunţat că nu a găsit cumpărător pentru Europharm Braşov, după 10 luni de căutări, şi a decis închiderea unităţii, proces care va fi finalizat până la finele anului. În prezent, în fabrica de la Brașov mai lucrează aproximativ 200 de persoane, câteva

zeci plecând pe joburi ceva mai sigure.

GSK a luat decizia de a renunţa la fabrica din Braşov ca urmare a unei supracapacităţi de producţie pentru formele orale solide la nivelul grupului.

Referitor la angajaţi, aceştia vor primi pachete compensatorii şi suport în găsirea unui nou loc de muncă. Grupul britanic a cumpărat, în 1996, 65% din acţiunile Europharm. În 2003, GSK a preluat şi restul de 35% din acţiunile Europharm. (Ovidiu Vrânceanu www.bizbrasov.ro)

Ungurii de la TriGranit vând terenul

Compania maghiară TriGranit, controlată de cel mai bogat om din Ungaria, Sandor Demjan, și de bancherul Nathaniel Rothschild, a scos la vânzare terenul pe care îl deține la Brașov pe care intenționa să construiască un centru comercial sub brandul Polus Center. Pe terenul de 22.000 de metri pătrați, amplasat lângă magazinul Hornbach, la ieșirea spre Ghimbav, maghiarii intenționau să investească aproximativ 180 de milioane de euro în 2008. Venirea crizei, însă, a domolit aspirațiile dezvoltatorilor, proiectul fiind amânat ani la rând. Între timp, alți dezvoltatori au luat avans în ceea ce privește construirea unor centre comerciale, ceea ce i-a făcut pe maghiari să renunțe la dezvoltarea proiectului de la Brașov. Sandor Demjan, fondator al companiei de dezvoltare imobiliară TriGranit, a preluat anul trecut integral mallul Atrium Center din Arad, dezvoltat de compania Atrium Centers, condusă de Michael Israeli. Demjan, care a dezvoltat şi mallul Polus din Cluj, controla 50% din Atrium Arad încă din 2010, de la deschiderea proiectului, când investitorii au cedat 50% către firma de construcţii Arcadom, controlată de Demjan. TriGranit a fost implicat în mai multe proiecte din România în anii de boom ai pieţei imobiliare, inclusiv în dezvoltarea mall-ului Maritimo din Constanţa (care a fost finalizat de Immofinanz), dar cel mai important proiect al său propus în România a fost Esplanada de pe Bulevardul Unirii din Bucureşti, un parteneriat public-privat care însă nu a mai fost pus în practică. (Ovidiu Vrânceanu - www.bizbrasov.ro)

Silnef SRL preia controlul

Silnef SRL, companie controlată de omul de afaceri brașovean Silviu Strejuț, ar urma să devină acționarul majoritar al firmei care va rezulta din

fuziunea Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște cu uzina metalurgică Industria Sârmei Câmpia Turzii. Silnef a ajuns cel mai mare creditor al celor două companii în momentul în care a preluat datoriile acestora către grupul Mechel. Planul de reorganizare a COS Târgoviște, propus de Silnef, prevede reducerea capitalului social de la 172 milioane de lei la 6,8 milioane de lei, prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor de la 2,5 lei la 0,1 lei. După reducerea de capital, combinatul de la Târgovişte va fuziona cu uzina metalurgică Industria Sârmei Câmpia Turzii, preluând activele şi datoriile acesteia. Operaţiunea va fi urmată de conversia în acţiuni a creanţelor deţinute de Silnef SRL, o firmă de reciclare a fierului vechi din Braşov care a devenit cel mai mare creditor al ambelor uzine în momentul în care a preluat datoriile acestora către grupul Mechel. Firma braşoveană nu va recupera însă niciun leu din datoria COS Târgovişte, miza ei fiind doar continuarea relaţiei comerciale cu combinatul, care este principalul cumpărător de fier vechi.

Cum alternativa ar fi falimentul combinatului, Silnef a considerat că renunţarea la recuperarea creanţelor este justificată economic. În acest moment, COS Târgovişte şi Industria Sârmei sunt deţinute în proporţie de 86% de Invest Nikarom, o firmă controlată de doi cetăţeni ruşi care au cumpărat combinatele de la Mechel.

SIF Oltenia deţine 8,9% din COS Târgovişte, iar SIF Banat-Crişana are 11% din Industria Sârmei. (Ovidiu Vrânceanu - www.bizbrasov.ro)

Profesionalizarea IT-iștilor clujeni

CLUJ

Clusterul iTechSylvania, format în cadrul Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi de Software (ARIES), filiala Transilvania, pregăteşte 17 cursuri destinate programatorilor clujeni care ocupă poziţii senior în cadrul companiilor-membre, pentru dezvoltarea abilităţilor tehnice şi non-tehnice. Asociaţia are la

Știri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dispoziţie un buget de 894.620 lei, obţinut prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. „În industria informatică trebuie să ai capacitatea de a ţine pasul cu ultimele tehnologii nu doar pentru a fi competitiv pe piaţă, dar şi pentru a putea inova”, a spus Voicu Oprean, preşedintele ARIES Transilvania. Asociaţia va derula 12 cursuri tehnice şi încă cinci de soft skills. Cu 250 de membri la nivel naţional, Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi de Software (ARIES) susţine interesele companiilor care fac parte din organizaţie în relaţia cu autorităţile centrale şi locale, având filiale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Iaşi şi Braşov. (I.O.)

de 2.7 mil euro în 2013, iar în 2014 a fost implicată în proiecte precum: amenajarea birourilor unui client american în parcul Tetarom II, Hidroelectrica, Nobel Oil Downstream, Wrigley Romania și Qualitance București. (I.O.)

Pâinea şi Tortul Anului 2015 la Gastropan

MUREȘ

Omifa, birou în Liberty Park

Omifa, furnizorul de soluții pentru amenajarea spațiilor de birouri, a deschis cel de-al doilea birou din România, la Cluj-Napoca, în Liberty Technology Park, pe strada Gării nr.

21, pentru a deservi clienții din zona centrală și de nord a țării. Compania Omifa a fost prezentă constant pe piața din Transilvania încă din anul 2008, oferind servicii de consultanță și design de spații de lucru, mobilier și partiții de birou, pentru companii precum UniCredit Țiriac Bank, IBC Focus, Esarom Sibiu sau Aeroportul Internațional Cluj-Napoca. “Avem planuri foarte mari pentru biroul nou inaugurat”, subliniază Laura Irimies, regional manager Omifa Cluj. Înființată în România în 2002, compania Omifa și-a dezvoltat în permanență gama de servicii, iar astăzi este un constructor complex având la bază experiența și abilitatea necesară realizării unei plaje largi de proiecte.

Omifa a înregistrat o cifră de afaceri

Rezultate spectaculoase

Trofeele Pâinea şi Tortul Anului 2015 sunt doar o parte din premiile care se vor decerna la Concursurile GastroPan, eveniment care va avea loc la Târgu-Mureş, în perioada 19-21 martie. Potrivit organizatorilor, pe lângă standurile celor 130 de expozanţi români şi străini care vor prezenta gama completă de soluţii şi tehnologii pentru afacerile de profil, expoziţia GastroPan găzduieşte concursurile cu acelaşi nume, competiţii în cadrul cărora sunt dezvăluite cele mai inovatoare produse care se vor impune pe piaţă. Informaţii suplimentare despre Concursurile GastroPan pot fi aflate pe site-ul www.gastropan.ro, unde se află inclusiv un formular de înscriere, dar şi imagini de la ediţiile anterioare.

(A.T.)

Profit cu 52% mai mare la Transgaz

SIBIU

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA Mediaş a înregistrat, în exerciţiul financiar 2014, un profit net de 507,42 milioane lei, cu 52% mai mult faţă de anul 2013, potrivit unui raport financiar făcut public vineri, 20 februarie, pe site-ul societăţii. Conform aceluiaşi document, SNTGN Transgaz SA Mediaş şi-a majorat cu 10% veniturile din activitatea de exploatare, de la 1,51 miliarde lei la data de 31 decembrie 2013, la 1,66 miliarde lei la finalul anului trecut. (A.T.)

Principalul producător şi furnizor de gaze naturale din România, Romgaz SA Mediaş, a înregistrat în exerciţiul financiar 2014 o creştere de 15,38% a cifrei de afaceri şi de 44,09% a profitului în comparaţie cu anul anterior.

Rezultatele financiare neauditate au fost făcute publice joi, 19 februarie, pe site-ul propriu, www.romgaz.ro, precum şi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. Potrivit documentului, cifra de afaceri a crescut de la 3,89 miliarde lei în 2013 la 4,49 miliarde lei la data de 31 decembrie 2014, în timp ce profitul s-a majorat de la 995,55 milioane lei la finalul anului 2013 la 1,43 miliarde lei în 2014. Romagaz a mai raportat cheltuieli privind investiţiile de 1,08 miliarde lei – reprezentând o creştere de 27,97% faţă de nivelul realizat în anul 2013, venituri din activitatea de înmagazinare de 425,83 milioane lei – reprezentând o creştere cu 16,69% comparativ cu anul 2013 şi venituri din sectorul de energie electrică de 324,6 milioane lei – producţia de energie electrică reprezentând 2,4% din producţia totală de energie electrică a României. Romgaz SA Mediaş și-a consolidat producţia la nivelul de 5,66 miliarde metri cubi pentru al patrulea an consecutiv. (A.T.)

3

4

esential

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Cercetarea românească între glorie și noile provocări

Există încă în mentalul colectiv românesc ideea că românii sunt foarte inventivi, că cercetătorii noștri au obținut nenumărate premii la diferite concursuri internaționale de inventică și cercetare, că mințile noastre luminate au plecat pe la universități străine, pe la institute de cercetare și companii din țările dezvoltate unde își pot pune în valoare rodul inteligenței lor și a științei acumulate în țară. Și, pe bună dreptate, ne mândrim cu asta …!

Se mai spune că pe vremuri cercetătorii erau integrați în diferite colective de specialiști la întreprinderi, iar institutele de cercetare aveau strânse colaborări cu acestea, astfel încât inteligența omului de știință era rapid absorbită și pusă în slujba economiei. Însă neajunsurile centralismului economic socialist au dus la colapsul sistemului, iar cercetătorii au resimțit printre primii efectele.

Până nu demult se organizau proteste, chiar greve, ale cercetătorilor români, cerând un procent mai mare din PIB pentru acest domeniu. S-au dumirit apoi, la fel ca și noi, că economia românească de stat nu mai putea susține cercetarea pentru că nu mai avea cine să le preia rezultatele muncii lor. Fluxul era întrerupt. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană au renăscut speranțele, prin programele de finanțare ale unor proiecte sau programe de cercetare derulate de universități, institute sau centre de excelență. Problema majoră a rămas însă: industria românească nu poate integra rezultatele cercetării în procesele de producție astfel încât să se producă feedback-ul, inclusiv din punct de vedere financiar. Așa s-a ajuns ca specialiștii să plece în alte țări, în alte economii. Globalizarea economică nu a rezolvat încă această chestiune. Cel mult, în cazul nostru, participăm la programe de cercetare internațională, dar cu aplicabilitate în economiile performante. În această paradigmă trebuie să plasăm cercetarea românească.

Mai există speranță? Nu știm sigur. Sunt însă domenii care par să renască. Este cazul agriculturii unde universitățile noastre furnizează, în ritm crescător, soluții tot mai bune. Una din explicații ar putea fi că agricultura românească devine tot mai performantă și mai căutată de investitori, străini și români. Ca urmare universitățile de profil își dau concursul. La fel în cazul IT-ului, domeniu în care dinamica fluxurilor investiționale este uriașă, iar nevoia de inovare este imensă. Poate că aici este vorba despre mâna de lucru românească ieftină, dar, în acest moment, asta

contează mai puțin, important e că există deja proiecte comune între universitățile clujene și companii private.

S-a mai ivit o problemă care a barat oarecum legătura între cercetător și piață – comunicarea. Cu greu ajunge informația de la cercetător la antreprenor/investitor, în formele ei general tangibile. Decidenții nu au catadicsit să găsească soluții de remediere a acestui blocaj. Nu poți avea pretenția ca un antreprenor interesat să investească într-o afacere, din domeniul agricol de exemplu, să știe în detaliu toate datele științifice despre cultura de varză. Nu are timp și pregătirea de specialitate. Mulți renunță înainte de a începe, energia și resursele de care dispun risipindu-se sau fiind canalizate spre domenii facile. Nu în producție. Este mai simplu ca universitățile de profil, centrele și stațiunile de cercetare, agricolă în cazul acesta, să furnizeze informații în piață, să participe la diverse conferințe cu public interesat, dar nespecializat, sau prin alte forme de comunicare să-i spună potențialului investitor care sunt caracteristicile generale ale unei culturi de varză, iar mai apoi să stabilească un parteneriat și o formulă de finanțare a acestuia, în beneficiu reciproc și cu o valorizare mai profitabilă a produsului în piață.

Există preocupări evidente de racordare la programele internaționale de cercetare – amintesc doar programul european Orizont 2020 – cu un buget de 70 miliarde de euro pentru 7 ani, dar și parteneriate ale universităților cu diferite companii private ce operează sau nu în țara noastră, care alocă bugete tot mai mari pentru propriile proiecte de cercetare.

Revista Transilvania Business își propune să suplinească o parte din acest neajuns și să intermedieze între cercetare și mediul de afaceri, să disemineze în piață performanțele cercetătorilor și a proiectelor derulate în universități ori institute de cercetare din Cluj Napoca, într-o formulă închegată – cercetarea clujeană – în care să evidențiem capabilitățile și infrastructura de cercetare existentă în unul din cele mai mari centre universitare din România.

Așadar, într-una din edițiile viitoare a revistei Transilvania Business, cititorii vor putea descoperi ce a fost, dar mai ales ce este și ce va fi cercetarea clujeană, ce își propun rectorii universităților și conducătorii institutelor de cercetare din Cluj Napoca.

Nicolae POP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Jidvei, pariul pe vin de Transilvania de Alex TOTH, Alin BOLBOS, Aurelian GRAMA foto: Cristina GÂNJ

După ce în 2014, Grupul Jidvei a inaugurat prima cramă gravitațională din această parte a Europei, la Tăuni, pe dealurile Târnavelor, vremea investițiilor mari în infrastructură s-a încheiat pentru compania deținută de familia Necșulescu. În anii care vin, managerul Claudiu Necșulescu își propune să exploateze cum se cuvine podgoria și cele patru crame și să facă primii pași pentru promovarea vinurilor “de Transilvania”.

5

6

cover story

Cu cele 2700 de hectare de vie lucrate, Jidvei ocupă azi primul loc între producătorii de vin din România după întinderea podgoriei, deși cuvântul de ordine în compania familiei Necșulescu este: calitatea. “Noi facem vin din struguri, și atât!

Nu adăugăm nimic, pentru că ținem la blazonul nostru”, spune cu mândrie domnul Liviu Necșulescu, tatăl managerului, cel care la peste 80 de ani aleargă ca un maratonist prin fermă cât e ziua de lungă.

Patru crame are astăzi compania, dintre care două la Jidvei, una la Blaj şi una la Tăuni, inaugurată în toamna trecută. Ultima, cu o capacitate de 6 milioane de litri de vin, se află în mijlocul unei plantații de vie tinere, de peste 500 de hectare, pe un platou minunat ce domină dealurile din jur. Este o investiție unică în această parte de continent, atât prin tancurile și cisternele de depozitare a vinului, prin instalațiile din dotare, dar mai ales prin tehnologia folosită. Practic, această cramă funcționează pe principiul vaselor comunicante, prin folosirea energiei gravitaționale.

A fost nevoie de noua capacitate pentru că, an de an, suprafața podgoriei și prin urmare producția a crescut, după un calendar de care familia Necșulescu a ținut cu dinții, de la preluarea în urmă cu 15 ani a fermei Jidvei. Trecerea de la aproximativ 600 de hectare de vie îmbătrânită, la momentul preluării, la cele 2700 de hectare de vie tânără și la cele patru crame moderne de astăzi, arată cu adevărat dimensiunea performanței realizate de familia Necșulescu.

În vie, cu ochii spre Bruxelles

„Primul proiect pe fonduri europene l-am făcut pe picior în subsolul unui hotel din Bruxelles. Aveam un proiect depus prin PNDR și am aflat că sunt bani alocați și pe un alt program. Am schimbat rapid macazul, am redepus dosarul și am luat acele fonduri”, povestește Claudiu Necșulescu, cel care ține cu mare pricepere frâiele afacerii Jidvei. Acesta are o idee personală despre cum ar trebui să funcționeze lucrurile între București și Bruxelles, în ceea ce privește agricultura, cel puțin: “Eu spun că ar trebui să avem la nivel naţional nişte entități care să studieze sensibilităţile şi problemele celorlalte state din UE. Noi ne calăm strict pe necazurile noastre, fără a vedea ce probleme au alte țări, probleme pe care le-am putea exploata în anumite negocieri în folosul României. Unii au probleme cu serele, alţii cu laptele, alții cu viile, iar acolo la Bruxelles totul se negociază. În final, la nivelul Comisiei, deciziile se iau prin consens. Noi ar trebui să avem la Bruxelles acei oameni care să ştie ce îi doare pe reprezentanţii altor ţări şi care să negocieze ca atare, în folosul țării noastre!”

De la primul proiect european al lui Claudiu Necșulescu au trecut mulți ani, dar experiența de atunci a fost de mare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

folos. Tot ce înseamnă astăzi compania Jidvei a fost construit și cu aportul banilor europeni. “Cele mai mari fonduri au fost pe zona reconversiei structurale, unde am refăcut tot patrimoniul viticol şi am şi reuşit să creştem suprafeţele, în condiţiile în care am renunţat la unele suprafeţe care erau oarecum în afara arealului, mă refer la fostul IAS Dumbrăveni, fostul IAS Petreşti. Am renunţat la respectivele plantaţii pentru a ne reloca mai aproape de Jidvei. Au fost trei proiecte depuse pentru crame, unul de 4 milioane de euro pe crama Jidvei, unul de 2 milioane de euro pe crama Blaj şi unul de 4 milioane de euro pe crama Tăuni. Cu certitudine, aceste fonduri europene au reprezentat un sprijin major pentru noi, în marele proces de reconversie a terenurilor, început în 2007”, povestește Claudiu Necșulescu.

Conștiința vinului de regiune

“Jidvei a terminat cu reconversia, am ajuns la 2.700 de hectare lucrate, din care 2.500 de hectare sunt proprietate personală.

E timpul să lucrăm bine ceea ce avem, să avem producție bună, să păstrăm calitatea recunoscută și să facem pași în ce privește promovarea vinurilor noastre la nivel internațional. Și vorbesc de o promovare a vinurilor pe regiuni, pentru că în afară rareori se vorbește de un anumit vin, Jidvei, de exemplu, sau Cotnari, sau Murfatlar, ci despre vin produs în regiunea X sau Y. Sper ca străinii să vorbească într-o bună zi de vinurile de Transilvania, de Dobrogea, de Banat sau de Moldova. Din acest punct de vedere, apariția unor alți producători de vinuri de calitate în Transilvania – chiar dacă vorbim de podgorii mici – este de bun augur. Era ciudat să explic la târgurile internaționale că regiunea Transilvania e reprezentată doar de Jidvei. De acum, putem vorbi fără teamă de vinurile de Transilvania”, explică Necșulescu. În acest context, managerul Jidvei crede că, în perioada 20142020, Uniunea Europeană va aloca mult mai mulți bani pentru componenta de promovare a vinurilor. „Pe noul buget, România va avea 47 de milioane de euro pentru viticultură.

Noi putem stabili: alocăm 3 milioane la promovare, 5 mi lioane la săli de degustare, pe investiţii, şi 39 pentru reconversie, şi ,când spun noi, mă refer la organizaţiile profesionale.

Interesul este să consumăm acei bani”, spune Necșulescu.

Ideea promovării integrate a vinurilor de Transilvania vine după ani de zile în care compania Jidvei, pe cont propriu, și-a promovat produsele, în special la nivel internațional. Cu rezultate limitate, însă, pentru că o singură companie nu poate face față campaniilor agresive ale unor producătoristat, cum ar fi Chile sau Argentina. „Până acum, ne-am promovat în China, Japonia şi SUA. Pe piaţa din China a avut

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

succes doar Crăiţa, dar Japonia este o adevărată revelaţie pentru noi. Japonezii ştiu să aprecieze un vin de top. Am participat la târguri, am organizat degustări, au fost apariţii media.

Recent am depus spre finanțare un proiect de promovare a vinurilor noastre în SUA, prin care vom înancerca să sprijinim trei importatori de acolo, plus să organizăm degustări şi participări la târguri de profil. Succesul noilor jucători, Chile, Argentina, Noua Zeelandă, Africa de Sud derivă din faptul că ei au pavilion naţional la evenimentele la care participă. Noi ar trebui să avem măcar un stand naţional. Ca țară, ori te duci şi ocupi un pavilion ori nu te duci, ca să nu te faci de râs. O companie singură, de exemplu, poate lua 12 18 metri pătraţi.

Noi mergeam la Dusseldorf, de pildă, şi standul României avea 50 de metri pătraţi, în timp ce alte țări ocupau câte un pavilion întreg. Chile are o politică naţională foarte bine pusă la punct, orice negociere cu un alt stat porneşte de la taxele pe vin. Au făcut din viticultură o prioritate naţională și le-a ieșit! Acum, în urma acțiunilor noastre, nu putem spune că exportul a crescut substanţial. Dacă anul 2013 a fost unul foarte bun pe partea de vânzări, în 2014, piaţa s-a comprimat foarte mult şi cu toate eforturile de susţinere nu am reuşit să evităm o scădere. Am coborât cu 3,6% volumul de vânzări. Sperăm să urcăm din nou în 2015, mai ales că majoritatea producătorilor din România au anunţat recolte mult mai mici în 2014 faţă de 2013, iar Jidvei a reuşit performanţa unei producţii mai mari. 2014 a fost un an cu provocări mari pentru viticultori, iar cei care au reuşit şi au avut logistică şi resurse financiare să poată susţine intervenţiile pentru stoparea şi prevenirea bolilor au reuşit şi în acest an să facă o recoltă absolut deosebită”, susține managerul Grupului Jidvei.

Nec Plus Ultra: Maria și Ana

Pe lângă brandurile consacrate și foarte medaliate în ultimele decenii, Jidvei a introdus în piață, în ultimii cinci ani, câteva nume noi de vinuri. Dintre ele, poate cel care se distinge cel mai tare este Nec Plus Ultra, Sauvignonul care a luat anual minim șapte medalii la concursurile internaționale, cel care în 2014 a fost declarat cel mai bun Sauvignon din lume. În al doilea rând, Jidvei a lansat gama Owner’s Choice, cu patru vinuri, două denumite, simbolic, Maria, două Ana, după numele celor două fete ale lui Claudiu Necșulescu. Aceste vinuri speciale sunt de găsit în principal în rețeaua HoReCa. Managerul Jidvei amintește însă și de gama Mysterium, care pe lângă multe calităţi beneficiază de o etichetă foarte reuşită, medaliată cu aur la Londra. Mysterium este vinul care i-a

7

„Bucuria mare e că am reuşit practic să adunăm în Asociaţia Vitis Transilvania peste 90% din producătorii de struguri şi vin din această regiune a țării. E nevoie să construim acea conştiinţă a vinului de Transilvania, apoi o imagine a lui. Și să o promovăm asiduu. Nu există alt areal viticol în România cu un potenţial atât de mare pentru vinurile albe de calitate!”

Claudiu Necșulescu, manager Grupul Jidvei

cucerit pe japonezi, iar rosé-ul Mysterium a fost singurul rosé românesc premiat cu aur la Mondiale.

Casa cu struguri a Grupului Jidvei

Anul 2015 înseamnă pentru Jidvei și un an aniversar: se împlinesc patru decenii de la lansarea celebrei etichete cu bănuți a gamei Riesling, poate cea mai longevivă etichetă de pe piaţă.

8

cover story

Momentul special prinde Grupul Jidvei într-un sediu nou, amenajat superb pentru a găzdui toate companiile aparținând familiei Necșulescu. „Eram foarte dispersaţi și aveam nevoie de un sediu unitar pentru o mai bună comunicare. În plus, nu era firesc ca partea de office să fie în incinta cramei. Producţia e producţie şi biroul e birou.

Clădirea aceasta a fost pe vremuri proprietatea unei Asociaţii Economice Intercooperatiste care se numea „Foamea”. Ca proiect iniţial, era gândită pentru o secţie de confecţii textile. Ea nu a fost finalizată, am cumpărat-o şi am modernizat-o, cu sprijinul arhitectului sibian Andu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mărginean. Vedeți și dumneavoastră transformarea!”, spune Claudiu Necșulescu.

Model de angajat, patron model

„Anul 2014 a fost un an viticol foarte bun, dar greu. A fost, cred, printre cei mai grei ani, în sensul în care pentru a reuşi să menţii starea fitosanitară corectă au fost necesare mult mai multe tratamente şi intervenţii repetate. Cine nu a avut capacitatea să intervină la timp, deoarece au fost precipitaţii puţine, a pierdut”, spune Marin Cucură, inginerul-șef al podgoriei.

Bistrițeanul Cucură s-a angajat la Jidvei recomandat de un fost profesor de la USAMV Cluj. “Ce știi să faci, domnu’ inginer?” a fost întrebarea lui Necșulescu la angajare. “De toate” a venit răspunsul simplu al tânărului absolvent, conștient că, munca în viticultură înseamnă mult mai mult decât să urmărești via cum crește. În câteva luni a devenit inginer-șef și așa a rămas.

Astăzi, Cucură conduce cu pricepere cea mai mare plantație de vie din România și vorbește cu enorm respect despre angajatorii săi: “Spuneți-mi voi mie ce patron asigură muncitorilor săi, aproximativ 1200 la număr, pe lângă salariu, o pâine pe zi, timp de 365 de zile pe an, chiar şi sâmbăta şi duminica, sau în concediu? Dar cine oferă gratuit lapte și brânză muncitorilor, din ferma înființată special pentru asta? Ce patron susține gratuit toate nunţile, botezurile, înmormântările din comună cu colaci, cozonaci şi vin? Noi n-am mai auzit de patroni ca ai noștri și ei au tot respectul nostru!”

Vinul și gravitația lui

Crama Tăuni, inaugurată în noiembrie 2014, se află în aer liber, iar bunul mers al activităţilor este supravegheat de inginerul Florin Frăţilă, aflat de zece ani în grupul Jidvei. Acesta explică, simplu, conceptul de cramă gravitaţională: „Mustul îl trimitem la fermentare gravitaţional. Este foarte important deoarece întreg procesul este natural, nu este sub acţiunea pompelor, nu este centrifugat, iar mustul nu este stresat, se scurge liber, în cădere gravitaţională, la fermentare, ceea ce e un avantaj foarte important”. Investiţia beneficiază de un grad avansat de automatizare, astfel încât nicio activitate din fluxul tehnologic nu este făcută la voia întâmplării. De asemenea, fiecare operaţiune este dirijată dintr-o cabină de comandă. „De aici se dirijează întreaga activitate, de la buncăr în prese.

Este un display cu touchscreen de unde se transmit diverse comenzi la prese şi la tancuri. Având un nivel de automatizare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ridicat, crama este deservită de un număr redus de persoane, maxim şase persoane pe schimb. Capacitatea totală de stocare a cramei este de aproape 5 milioane de litri”, a explicat inginerul Florin Frăţilă.

Mustul este colectat în rezervoare marca Team Limited Bulgaria, acestea impresionând atât prin dimensiuni, cât şi prin siguranţa pe care o oferă procesului tehnologic. „Cea mai mare parte a rezervoarelor s-au făcut în franciză la noi, la Jidvei, ca să nu fie nevoie de transport din Bulgaria. Au venit ei cu tablă, cu tot ce aveau nevoie. Un rezervor pentru macerat are 20 de metri cubi, respectiv 20.000 de litri. Presele sunt complet automatizate, cu display şi touchscreen, se selectează modul în funcţie de soi. Ele îşi fac singure treaba: presează, învârt, storc, evacuează mustul mai departe. Toate operaţiunile sunt făcute cu ajutorul calculatorului. Cele patru prese sunt supravegheate de un operator”, a continuat inginerul Florin Frăţilă prezentarea fluxului tehnologic.

După presare, mustul este pompat printr-un sistem de conducte din inox în secţia de limpezire-clarificare, aflată la un alt nivel, inferior. „Avem şase rampe unde prelucrăm mustul din prese. Aici stă la limpezire, se administrează materiale eonologice şi se clarifică, fie prin metoda de sedimentare clasică, fie prin flotaţie. El stă maxim opt ore aici, după care este clarificat separat de resturile solide. Mustul curat, limpede, este trimis la următorul nivel, la fermentare. Rezervoarele sunt din inox, au izolaţie de zece centimetri, au doi pereţi şi sunt dotate cu senzori de temperatură şi cu senzor de nivel electronic. Totul apare pe un calculator”, a explicat Frățilă.

La un nivel mai jos, se află rezervoarele pentru fermentat. „Fiecare rezervor are capacitatea de 36 metri cubi, adică 36.000 de litri. Rezervoarele au mantale de răcire, pot fi răcite, au control de temperatură şi nivel. Spălarea lor se face manual, fiind făcute din inox alimentar sunt foarte uşor de igienizat”, a menţionat inginerul Florin Frăţilă. Cel mai mare avantaj al noii crame este locația ei, deoarece strugurii din via ce acoperă dealurile din jur ajung foarte rapid la macerare, evitându-se astfel oxidarea lor. Cu cât îi bagi în cramă mai repede după recoltare, cu atât procesul de oxidare e mai mic și strugurii își păstrează calitățile. La Tăuni, vinul se păstrează până la faza de vrac, după care condiţionarea, stabilizarea şi îmbutelierea au loc la crama Jidvei.

Castelul contelui Jidvei

Familia Necşulescu a investit şi în refacerea Castelului de la Cetatea de Baltă, cumpărat de la moştenitorii contelui Bethlen. Aici, chiar în fostele grajduri ale contelui, a fost amenajată o pensiune turistică de patru stele. Castelul este inclus deja într-un circuit destinat oenoturismului. Pentru doritori, aici se organizează degustări, însoţite şi de un program artistic. „Castelul a fost construit ca un castel de vânătoare, de agrement, şi nicidecum pentru apărare. A fost construit cu patru turnuri, după un model de pe Valea Loarei. În 1770 a fost construit frontispiciul castelului, prima uşă e una nouă, iar cea de-a doua datează din 1560. În jurul castelului exista, şi mai există încă, un şanţ care nu a fost umplut cu apă niciodată. În timpul comunismului, în acest castel s-a făcut şampania de Jidvei, iar după 1989 castelul a devenit proprietate privată, a familiei Necşulescu, odată cu privatizarea fostului IAS. Familia Necşulescu a cumpărat castelul de la proprietarii de atunci, familia Haller. Din anul 2000 s-a început renovarea castelului, în prezent fiind refăcută doar pivniţa, parterul şi etajul doi. În curte avem opt camere de primire a oaspeţilor, dar, deocamdată, castelul are un circuit închis fiind utilizat doar pentru promovarea vinurilor de Jidvei”, explică Maria Incze, administratorul castelului.

cover story

9

Noul Ford Mondeo lansat și în Transilvania

AUTO

Într-o piață auto care încearcă să-și recâștige încet cadența din vremurile bune, Ford dă un ton optimism vânzărilor pe 2015 cu Noul Mondeo. Mașina a fost lansată în a doua parte a lunii februarie de Autohaus Westcar, din Târgu Mureș, unul dintre cei mai importanți dealeri Ford din Transilvania.

Clienți și prieteni ai mărcii Ford au participat, pe 19 februarie, la evenimentul de lansare al Noului Ford Mondeo în județul Mureș. Autoturismul a fost prezentat de Autohaus Westcar, dealer Ford, la show-room-ul companiei mureșene. Oficiile de gazdă au fost făcute de Angelo Mitache, directorul general Autohaus Westcar, iar Ede Nagy, directorul executiv al firmei târgumureșene, a prezentat cel mai nou produs al mărcii Ford.

Dincolo de look-ul spectaculos, noul model îi impresionează pe cei familiarizați puțin cu tehnologia. Noul Ford Mondeo este disponibil la comandă cu 14 combinații de motoare (pe benzină, motorină sau hibride) oferind, astfel, cea mai largă gamă de motoare disponibilă vreodată pentru clienții Mondeo.

Ar fi de amintit, în primul rând, premiatul motor EcoBoost 1.0 litru benzină, eficientul motor diesel de 1.5 litri și cel mai puternic motor, un diesel de 210 PS 2.0 litri (dezvoltă o putere de 203 sau 240 CP).

Noul produs Ford, pentru care au fost făcute peste 8000 de comenzi cu luni bune înainte ca mașina să fie lansată, punctează și la capitolul tehnologii avansate.

Dacă ar fi să amintim câteva dintre performanțele Noului Ford Mondeo în materie de tehnologie, putem enumera: suspensia spate multi-braț reproiectată, care oferă un mai bun control și calitate a deplasării, comenzile de schimbare automată, cu padele (facilitează schimbarea rapidă și fără efort a treptelor de viteză), sistemul de tracțiune integrală inteligentă - IAWD (acționează și se adaptează instantaneu la diferite tipuri de teren, transmițând cu precizie cantitatea necesară de cuplu către roțile care necesită cel mai mult aderență), posibilitatea echipării celor două scaune spate dinspre exterior cu o caracteristică de siguranță unică: o centură de siguranță cu airbag încorporat (în eventualitatea unui impact, airbag-urile se declanșează și distribuie forțele generate de coliziune pe o zonă a corpului de patru ori mai mare decât centurile convenționale), farurile autoadaptive cu dispozitive LED ce oferă o vizibilitate foarte bună, asistența activă la parcare.

Ar mai fi de spus că vânzarile noului Ford Mondeo au crescut cu aproximativ 30% an de an, iar la dealerii din Franța creșterea cererii este de peste 60% la noul model. Peste 50 la sută dintre clienți au optat pentru dotarea cu Asistență Activă

la Parcare și 44% au ales farurile autoadaptive cu tehnologie LED. Autohaus Westcar, compania care reprezintă marca, produsele și interesele Ford Motor Company în județul Mureș și în România, activează din anul 2000. Autohaus Westcar este unul dintre dealerii din Transilvania care organizează lansări ample la fiecare nou model al mărcii.

Noul Mondeo oferă 14 combinații de motoare ca parte a unei game complete cu patru uși, cinci uși și caroserie wagon, inclusiv: • 125 CP 1.0 litri EcoBoost benzină manual • 160 CP 1.5 litri EcoBoost benzină manual și automatic • 203 CP si 240 CP 2.0 litri EcoBoost benzină automatic • 120 CP 1.5 litri TDCi diesel manual • 150 CP si 180 CP 2.0 litri TDCi diesel manual și automatic • 150 CP si 180 CP 2.0 litri TDCi diesel Intelligent AllWheel Drive • 210 CP 2.0 litri TDCi diesel automatic • 187 CP hibrid benzină-electric

11

12

OPINIE

Energia anului 2015

Ce energie va avea anul 2015? Cu ce energie l-am întâmpinat noi? Care sunt energiile pe care vrem să le canalizăm, transmitem, captăm? Multe întrebări la care sperăm să le citim răspunsul pe măsură ce anul se rostogolește spre un nou capăt.

Până atunci să vedem de unde am plecat în 2015? În primul rând de la noi modificări privind tarifele aprobate la energie electrică, gaze naturale. Nu sunt relevante procentele aici, doar fundamentarea. Și anume faptul că România a promis din nou, printr-un angajament luat, că va elimina preţurile reglementate pe piața gazelor naturale şi de energie electrică. Proces care se va încheia în 2017-2018. Dar să mergem mai departe.

Care a fost bomba de început de an? Din punctul meu de vedere, știrea ce a explodat în piața energiei a venit de pe bloomberg.com, sec, în scrierea lui Joe Carroll: “Chevron plans to quit searching Romania’s shale fields this year after abandoning Polish and Ukrainian prospects in 2014”. Adică în româna noastră de acasă: “Chevron intenționează să renunțe la explorările de gaze de șist din România în acest an după ce a renunțat la prospecțiunile din Polonia și Ucraina în 2014. Materialul a fost publicat în 20 februarie fără alte explicații. Și nici nu am văzut vreun comunicat mai explicit în mass-media naționale sau internaționale.

Variantele care ar explica renunțarea pot fi următoarele, slaba susținere europeană, deși Uniunea Europeană a spus cu jumătate de gură da explorărilor și exploatărilor. Apoi, nu ne-am lămurit dacă sunt gaze de șist și de ce zăcăminte ar fi vorba din punct de vedere cantitativ și calitativ. Dacă sunt într-adevăr, care sunt costurile, de la ecologie la resurse umane și suport pentru comunitățile unde ar urma să fie uti-

lizate acele sonde speciale, ca să le denumim generic, pentru extracția gazelor naturale și, probabil, a petrolului de șist.

Ce se anunță pe piața energiei? Cel puțin un lucru interesant, și anume instituirea Registrului naţional al participanţilor la piaţa angro de energie şi aprobarea Procedurii de înregistrare a participanţilor la piaţa angro de energie. Mai precis, potrivit articolului 1, “Începând cu data de 18 martie 2015 se instituie Registrul naţional al participanţilor la piaţa angro de energie la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care centralizează, validează şi actualizează permanent informaţiile din acest registru”. Registrul se referă atât la piața de energie electrică cât și la cea de gaze naturale.

Participanții aveau deja obligația, potrivit ultimului regulament european, să raporteze către Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei-ACER fiecare tranzacție, inclusiv fiecare ordin de tranzacționare de pe piețele angro.

O altă noutate ar fi deplasarea Electrica SA către Est, peste Prut, spre Moldova.

Este una dintre deciziile interesante ale marilor jucători de pe piața energiei. Dacă tot am ajuns aici, ar trebui să zăbovim puțin și asupra a ceea ce spun aceștia. Ceva simplu de tot: predictibilitate și stabilitate a pieței.

Dar ca să ajugem aici ar trebui să avem ceva care pare tare complicat de nu e gata nici în acest an, deși am fost amenințați cu data de 15 ianuarie 2015: strategia energetică. Strategie al cărei termen de finalizare s-a mutat în toamnă. Doar să nu fie la Sfântul Așteaptă.

Ligia VORO

IAA YP vrea să unească MarComul clujean într-un singur trib MARKETING

13

Asociația tinerilor profesioniști în marketing și comunicare, IAA YP Cluj, a organizat Marketing Tribe 2.0, eveniment care şi-a propus să afle care sunt of-urile din MarCom, dar şi care sunt soluţiile de rezolvare a acestora. de Augustin STANCIU La eveniment au participat o serie de speakeri reprezentativi, din mediul de business local și naţional: Sergiu Mircea, Head of Marketing, Segments and Retail Products la Banca Transilvania, Răzvan Crișan, Director General MSA Advertising, Victor Gavronschi, Director General Loopaa Marcom, Sonia Nechifor, Managing Partner PR Venture și Director Editorial Revista Bulevard, Andi Vanca, PR Manager Electric Castle Festival și Ioana Căprar, Consultant MarCom. Moderatorul evenimentului a fost Călin Biriș, Președintele asociației IAA YP Cluj și Digital Director în agenția Loopaa Marcom. La evenimentul respectiv au participat peste 200 de specialişti în marketing care au avut ocazia să interacționeze cu speakerii și să găsească împreună soluții la problemele reale cu care se confruntă agențiile, companiile, dar şi specialiștii de marketing și comunicare.

Of-urile şi rezolvarea acestora

Călin Biriş, preşedintele IAA YP Cluj, organizatorul evenimentului, consideră că acest gen de evenimente sunt cât se poate de benefice pentru că aduc comunitatea mai aproape şi împreună pot găsi soluţiile la problemele specifice. “Prin acest eveniment am adus la un loc comunitatea de specialişti din marketing şi antreprenorii pentru a se întâlni şi a face, împreună, parte din tribul de marketing. Există pe piaţă nevoia foarte pronunţată de schimb de idei, de experienţă pentru ca acest trib de marketing să se dezvolte şi să producă plusvaloare. Am observat că, dacă am fi mai uniţi, dacă am discuta mai mult, şi dacă ne-am întâlni mai des am putea să creştem comunitatea prin schimb de idei, schimb de experienţă, dar, din păcate, acest lucru lipseşte la nivelul Clujului şi al Transilvaniei. Finalitatea practică al acestui eveniment o reprezintă creşterea nivelului de specializare a oamenilor din domeniu, dar care este un rezultat calitativ, care este destul de greu de măsurat. Chiar şi aşa dacă ştim că oamenii interacţionează în tribul de marketing, câştigă idei şi experienţă şi în plus o să fie mai buni în ceea ce fac, noi o să considerăm că ne-am atins obiectivul. Ca asociaţie, unul dintre scopurile noastre este să dezvoltăm mediul de marketing şi specialiştii din domeniu şi credem că prin acest eveniment şi prin platforma marketingtribe.ro, pe care am lansat-o astăzi, o să putem creşte gradul de specializare a oamenilor din domeniu”, consideră Călin Biriş. De asemenea, preşedintele IAA YP Cluj afirmă că cele mai mari probleme identificate au legătură cu specializarea oamenilor din domeniu, dar şi cu lipsa de înţelegere a fenomenului de către antreprenori. “În această seară am avut alături de noi atât directori de agenţii cât şi specialişti cu foarte mulţi ani de experienţă în spate care conduc bran-

duri de nivel naţional cu rezultate chiar şi la nivel internaţional. Am adus aceşti speakeri pentru a discuta despre of-urile din marketing pentru că am considerat că problemele ne unesc, ne conferă apartenenţă la aceeaşi comunitate şi mai mult am dorit să încercăm să găsim soluţii la problemele tot mai stringente cu care se confruntă breasla. Noi am grupat of-urile din marketing în trei categorii, respectiv nevoia de mai multă educare a specialiştilor care să facă schimb de idei, de experienţă, care să înveţe unii de la ceilalţi, lucru care în momentul acesta nu se întâmplă într-un mod organizat. Apoi, o altă problemă este legată de faptul că mulţi antreprenori nu înţeleg atât de bine marketingul, fie că este on sau offline, şi asistăm la o luptă continuă pentru bugete, pentru a explica că investiţiile în marketing se întorc în câştiguri pentru companie, şi, nu în ultimul rând, faptul că angajaţilor din domeniu li se cer, de către angajatori, să realizeze task-uri care nu au legătură cu marketingul”, mai spune Biriş. În cadrul evenimentului, IAA YP a lansat marketing-tribe.ro, platformă care se adresează atât specialiştilor din domeniu care pot accesa cele mai relevante articole de specialitate, resurse utile, oportunităţi de joburi, evenimente din domeniu, cât şi agenţiilor şi companiilor care pot să recruteze specialişti sau care care pot să-şi comunice serviciile şi oferta.

SăNăTATE

Q Clinic, în slujba comunității

14

Q Clinic - Centrul de Chirurgie, Medicină Estetică și Terapii Integrate ale Pielii, una dintre cele mai moderne clinici private din Cluj-Napoca, a lansat două programe unice pe piaţa serviciilor medicale din Transilvania, respectiv Q Life, un program de intervenţii reparatorii realizate pro-bono, și Q Education, primul centru de training privat de medicină estetică și chirurgie din România. de Augustin STANCIU

Cele două inițiative ale clinicii clujene vin pe fondul unei investiții de două milioane de euro, bani cu care s-a renovat noul sediu al clinicii şi s-a achiziţionat aparatură medicală de ultimă generaţie. Dispus pe patru nivele, noul sediu are o suprafață de aproximativ 1.000 mp, cu șapte cabinete de consultații, patru saloane pentru pacienți, un bloc operator și un altul de terapie intensivă. Dotate cu o aparatură de top, medicii din cadrul clinicii pot efectua intervenții dificile, de amploare, greu de realizat în alte condiții. Medicul Adrian Avram spune că aceste iniţiative vin în completarea filosofiei clinicii, adică o combinaţie între know-how, tehnologie de vârf şi o relaţie medic - pacient optimă. “Proiectele pe care le-am demarat în ultima perioadă doresc să ofere acces la toată tehnologia de care noi dispunem unui segment care nu îşi permite acest lucru sau specialiştilor care doresc să se perfecţioneze. Q Life este un proiect desfășurat prin intermediul Fundației omonime, al cărui scop este realizarea de intervenții chirurgicale plastice și reparatorii, de medicină regenerativă, dar si de oftalmologie, prin divizia Q Vision.

O parte dintre acestea urmează să fie făcute de medici din străinătate pe care îi vom invita special în acest sens. Persoanele pe care le vom opera vor trece prin două filtre, respectiv vor fi evaluate atât din punct de vedere social, cât şi medical. Apoi, vom demara procesul de identificare a fondurilor necesare pentru intervenţia respectivă, urmând să operăm pacientul în clinica noastră şi să-i oferim şi tratament post-operator”, spune dr. Adrian Avram, medic specialist Chirurgie Estetică, Plastică și Reparatorie în cadrul Q Clinic. Un al proiect lansat de către centrul medical clujean este Q Education, o iniţiativă care îşi propune să ofere trainig specialiştilor din domeniu, atât în cadrul clinicii, cât şi prin intermediul realităţii virtuale. “Cea de-a doua inițiativă a noastră, Q Education se adresează studenților și doctorilor tineri aflați la început de drum, care vor avea șansa aprofundării studiilor de specialitate printr-un program de burse interne în cadrul Q Clinic. De asemenea, pe zona de infrastructură educativă, clinica dispune de o sală media conectată la blocurile operatorii și sălile de tratamente, astfel încât cursurile pot fi completate și cu transmisii în timp real ale intervențiilor de interes, indiferent de natura lor”, explică dr. Adrian Avram.

Calitate dublată de investiţii

În momentul de faţă, Q Clinic are trei filiale active, la Zalău, Bistrița și Satu Mare, un parteneriat la Brașov cu Clinique Lara Estetic și dispune de o echipă de medici condusă de dr.

Adrian Avram. “Q Clinic e un brand de servicii medicale cu o filozofie simplă. Q înseamnă "Quality", Calitate, înseamnă un întreg concept construit pe îmbinarea dintre tehnologia

de vârf, know-how și relația medic-pacient pentru a obține maxim de rezultate, cu complicații minime, în terapiile pielii. Transpus în cifre, Q înseamnă pentru clinica clujeană peste 3.500 de terapii estetice minim invazive (peste 1.000 pe an), mai bine de 10.000 de terapii laser dermatologice și chirurgicale (la o medie de peste 2000 de terapii pe an) și peste 100 de intervenții chirurgicale estetice și reconstructive. Dar Q Clinic este și un business cu o strategie de dezvoltare susținută de investiții constante în tehnologie performantă, dublate de implementarea continuă a noutăților din domeniu. Fondată în 2007, Q Clinic aducea la Cluj-Napoca, la niciun an de la înființare, prima platformă laser din România, Palomar Star Lux 500, implementând odată cu aceasta medicina estetică minim-invazivă și primele tratamente non-invazive ale pielii”, mai afirmă doctorul clujean. Reprezentanţii clinicii spun că în viitorul apropiat doresc să atragă noi clienți prin dezvoltarea turismului medical, implementarea unui sistem de Telemedicină pentru optimizarea comunicării la distanță, dezvoltarea diviziei de Medicină regenerativă (celule stem, factori de creștere etc.), dar și extinderea teritorială prin noi parteneriate și în regim de franciză.

Georg Lecca, omul minune din economia bistrițeană

16

PORTRET

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unul dintre oamenii care a influențat cel mai mult bunul mers al economiei bistrițene după Revoluție a fost, cu siguranță, Georg Lecca. Meritele sale au fost, de curând, recunoscute și de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care i-a conferit titlul de cetățean de onoare al județului. de Bianca SARA Georg Lecca locuiește de mai bine de 30 de ani în Germania, însă vine în România ori de câte ori are ocazia.

Spune că îl leagă de Bistrița-Năsăud, în primul rând, oamenii, aici se simte ca într-o familie mare. De asemenea nu poate să nu remarce relaxarea pe care i-o conferă fosta stațiune Sângeorz-Băi.

A cutreierat județul Bistrița-Năsăud încă din copilărie, iar maturitatea l-a adus tot în inima Transilvaniei. După `90, meseria de expert tehnic în construcții de mașini l-a adus în Bistrița-Năsăud.

Spune că după București, Bistrița-Năsăud este județul cu cele mai multe firme cu export, iar acest lucru l-a atras și l-a determinat să se implice. La începutul anilor 1990, societățile comerciale din România, proaspăt înființate și intrate în economia de piață erau expuse unor riscuri foarte mari pe o piață concurențială, în care companiile străine care beneficiau și de un management performant și de o mai bună tehnologie aveau un avantaj. Unele dintre ele s-au confruntat cu blocajele, altele chiar cu falimentul.

Din acest punct de vedere, societățile comerciale din Bistrița-Năsăud au fost avantajate pentru că au cunoscut privatizări deosebit de reușite bazate pe mobilitatea și dinamismul oamenilor de afaceri. Pe lângă aceste motive, trendul ascendent al acestor companii a fost influențat și de prezența la Bistrița a unor oameni devotați și cu experiență.

Unul dintre acești oameni a fost Georg Lecca. Deși era stabilit în Germania, acesta a rămas devotat României și a încercat prin experiența dobândită ca și consultant să transmită și să implementeze în companiile din BistrițaNăsăud sisteme noi de conducere și procedee performante prin implementarea sistemului de management al calității. În urmă cu 10-15 ani, numărul companiilor certificate din țară ajungea la 36, dintre care 11 erau din BistrițaNăsăud. Acest lucru s-a datorat în primul rând lui Georg Lecca.

Multe dintre aceste firme funcționează și astăzi datorită neamțului, care le-a sprijinit să ajungă la standarde înalte, unii fiind lideri de piață în economia națională. An de an, Georg Lecca le-a urmărit și a intervenit în punctele ce trebuiau corectate.

Economia nu a fost singurul sector pe care Lecca l-a sprijinit. Acesta și-a făcut simțită prezența și în zona culturală a județului printr-o serie de proiecte și donații care au avut în centru atât Liceul de Arte Plastice, cât și Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi.

De curând, consultantul în managementul calității care a avut un aport important în economia județului în ultimii 25 de ani a primit titulatura de cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud din partea Consiliului Județean.

„Am fost foarte emoționat. Am primit titlul cu bucurie, sincer nu mă așteptam pentru că nu este doar meritul meu aici, ci al unui întreg colectiv care a sprijinit economia locală, eu am fost doar un mic pion”, Georg Lecca, expert tehnic în construcții de mașini

Cesiro în Japonia WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

În ultimii ani, precum majoritatea producătorilor din industria ceramicii și sticlei, Cesiro s-a confruntat cu problema creșterilor repetate ale costurilor cu energia, aspect care a afectat substanțial prețul produsului finit. În consecința imposibilității de a transfera integral costul consumului industrial și inerția foarte mare la transferul acestor costuri către marile concerne de tip hypermarket și design interior care ne sunt clienți am decis reevaluarea poziționării produselor Cesiro pe piața internațională. În urma unui studiu amănunțit al pieței asiatice și americane, unde am dori să ne îndreptăm exportul, am hotărât elaborarea unui plan de abordare a acestor piețe cu potențial imens, dar cu dificultăți de intrare pe măsura oportunităților. Principalul dezavantaj ar fi accerba concurență cu produsele chinezești, cu aspect similar, dar calitate net inferioară, dar având avantajul proximității față de piața țintă.

Pe piața americană, cu sprijinul Ministerului Economiei și Ministerului Afacerilor Externe, prin participarea, pentru al doilea an consecutiv, la misiunea economică desfășurată pe perioada expoziției New York Tabletop Show, care are loc în luna aprilie, unde am reușit sa stabilim contacte importante cu potențial înalt. Efortul de a obține o primă comandă este relativ înalt, dar întrucât piața este atât de vastă și comenzile sunt de volume considerabile.

Pe piața japoneză, de asemenea, procesul de intrare este extrem de lent și dificil, cu eforturi majore, orientate în special în direcția realizării de conexiuni și obținerii de recomandări de la japonezi adresate către alți japonezi din același cerc de afaceri. Cea mai dificilă parte, constând în câștigarea încrederii potențialilor parteneri de afaceri, poate fi realizată în primul rând prin prezența unui reprezentant permanent în Japonia, un Ambasador al brandului respectiv, jucând rolul de interfață între compania japoneză și cea europeană. De asemenea, prin prezența produselor la târgurile internaționale organizate în Tokyo și prin corectitudinea și promptitudinea de realizare și livrare a comenzilor. În urma procesului de selecție a candidaților pentru programul EU Executive Trainning Programme în Japonia, desfășurat în 2013, Cesiro prin reprezentantul său, Sonia Pupaza, a fost selectată pentru a participa la ediția cu nr.

29 a acestui program, care în anul 2014 a împlinit 35 de ani de existență. În cadrul acestei ediții, reprezentanții României au fost acceptați și selectați pentru prima dată.

Programul poate fi considerat o oportunitate unică pentru companiile și managerii europeni de a-și extinde activitatea comercială în Japonia și Coreea. Condițiile participării la acest program sunt limitative, procesul e dificil și necesită timp investit pentru realizarea planului de afaceri de intrare pe piața japoneză, respectiv coreeană, dar foloasele sunt pe măsura așteptărilor. În primul rând oferă participanților uneltele necesare atingerii scopului de a fi prezenți pe aceste piețe, în al doilea rând oportunitatea de a învăța limba și de a participa la cursuri de cultura afacerilor în Asia, dar mai ales timp pentru a acumula informații, a interacționa cu localnicii, a înțelege nevoile consumatorului și timpul pentru a decide care e produsul/serviciul cel mai potrivit pentru a satisface nevoile pieței, din întreaga paletă de produse/servicii a companiei participante la program.

Participanții României în cadrul acestui program s-au bucurat, de asemenea, de suportul Ambasadei României la Tokyo, prin reprezentarea D-lui Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Japonia Dr. Radu-Petru Șerban și a reprezentantului Secției Economice – Dl. Ministru consilier Valentin Pavel.

Mediul de afaceri japonez este relativ închis, dificultatea penetrării pe această piață este considerat atât de înalt încât UE a decis să investească în oameni capabili să depășească barierele culturale. Este într-adevăr greu și necesită o răbdare de fier, uneori poate dura și câțiva ani, timp necesar construirii încrederii reciproce. Cesiro a decis să investească timp în construirea unui brand european în Japonia, țară care reprezintă o piață cu profitabilitate înaltă, dar cu acces restrictiv.

Cesiro a decis să accepte această provocare.

Pentru o informare constantă asupra activității Cesiro puteți vizita pagina de facebook: Cesiro SA Sighișoara.

17

Goldplast, o poveste de succes pe un sfert de secol

18

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Goldplast este una dintre primele companii bistrițene de după Revoluție. Compania care a pornit cu doar câțiva angajați și a ajuns unul dintre principalii producători de ambalaje din prolietilenă și polipropilenă este visul lui Ioan Stejerean. Omul de afaceri continuă să dezvolte compania pe care a fondat-o în urmă cu aproape 25 de ani. de Bianca SARA

Ioan Stejerean este sufletul companiei Goldplast, nu stă o clipă locului și încearcă să-și facă timp și să stea de vorbă cu oricine îl solicită. Acesta a pus bazele companiei care a ajuns unul dintre principalii producători de ambalaje din prolietilenă și polipropilenă, în urmă cu aproape 25 de ani, iar de atunci a dezvoltat încontinuu unitatea de producție.

Omul de afaceri își amintește că a început imediat după Revoluție. Până în `90 a lucrat doar în domeniul comercial, în companiile de stat comuniste. Întrebat dacă nu i-a fost frică să pornească pe cont propriu, antreprenorul povestește: „Nu mi-a fost niciodată frică, pentru că știam domeniul comercial și știam să-l stăpânesc. În prima fază am vândul de toate, de la cabluri, baterii, cherestea, până la mobilă și materiale de construcții. În `90 am cumpărat terenul pe care e situată fabrica și am început cu un utilaj, am continuat cu altul și tot așa. Ne-am dezvoltat încet, încet”.

Omul de afaceri spune că a ales acest domeniu pentru că a studiat piața și a ajuns la concluzia că e nevoie de ambalaje. În `98 România importa 70% din ambalajele de polietilenă, iar acest lucru l-a motivat pe bistrițean și mai mult să investească în acest domeniu.

Acesta mai spune că s-a modernizat și echipat în mare parte prin credite și prea puțin prin fondurile europene, pe care Ioan Stejerean le consideră costisitoare, pentru că trebuie să te împrumuți la bănci până când vin banii de la Uniunea Europeană, iar dobânda percepută nu este de neglijat. „Numai cu sectorul privat lucrăm, cu statul nu lucrăm deloc.

Nu am participat niciodată la vreo licitație publică și nu mă interesează acest aspect”, completează Ioan Stejerean, care ține să precizeze că nu i-a permis niciodată corectitudinea să dea vreo șpagă, cum se așteaptă adesea în cazul colaborării cu instituțiile statului. În acest moment, Goldplast are peste 600 de clienți, printre care se numără Auchan, Profi, Tymbark, Leonardo, Dedeman.

Merge foarte mult pe sistemul de dealer și pe companii mari

„Nu mi-a fost niciodată frică, pentru că știam domeniul comercial și știam să-l stăpânesc. În prima fază am vândul de toate, de la cabluri, baterii, cherestea, până la mobilă și materiale de construcții. În `90 am cumpărat terenul pe care e situată fabrica și am început cu un utilaj, am continuat cu altul și tot așa. Ne-am dezvoltat încet, încet” Ioan Stejerean, proprietar Goldplast cu care colaborează direct. Printre produsele oferite de Goldplast se numără foliile pentru ambalat, sacoșe, pungi și saci și țevi din polietilenă pentru alimentarea cu apă. Țevile din polietilenă sunt produse de Goldplast abia de anul trecut, compania încercând să profite de noul masterplan de apă și canalizare care obligă zonele rurale din Bistrița-Năsăud să se alimenteze cu apă până în 2020.

Investițiile în utilaje au fost constante și până în acest moment au ajuns la 4 milioane de euro. Reprezentanții companiei consideră tehnologizarea foarte importantă în poziționarea și menținerea pe piața de profil. Întrebat care este secretul succesului acestui business care rezistă pe piață de aproape 25 de ani, Ioan Stejerean spune că în primul rând succesul, iar pe urmă realismul în ceea ce privește planificarea obiectivelor.

Compania a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro, în creștere cu aproximativ 40% față de 2013. Anual, Goldplast prelucrează în jur de 2000 de tone de polietilenă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un mediu dinamic

REAL ESTATE

19

Parcul tehnologic de la Cluj la început de 2015

Inaugurat în decembrie 2013, Liberty Technology Park Cluj integrează toate elementele necesare unui mediu business efervescent. De la spații de birouri de ultimă generație la gama completă de facilități, alături de un spațiu dedicat organizării de evenimente și un teren de sport multifuncțional.

Liberty Technology Park Cluj oferă toate componentele esențiale pentru ca atât rezidenții cât și oaspeții ocazionali să beneficieze de cea mai plăcută experiență în incinta parcului. Din luna februarie parcul tehnologic inaugurează și Liberty Event Venue, zona destinată organizării de conferințe și evenimente. Aceasta a fost creată cu scopul de a încuraja, susține și iniția un dialog constructiv între profesioniști pasionați de tehnologie. Liberty Event Venue se adresează publicului larg oferind toate facilitățile necesare pentru găzduirea de evenimente tematice. Spațiul cuprinde o sală de conferințe și o sală de întâlniri mai restrânse. Sala de conferințe are o capacitate în aranjarea tip teatru de 150 de locuri și un spațiu total de 170 mp. Este prevăzută cu toate facilitățile necesare: sistem de sunet, microfoane, video proiector precum și o zonă de networking și coffee break. Sala de întâlniri este prevăzută cu o masă oferind o capacitate de 16 locuri și un spațiu de 34 mp. Pentru a întregi habitatul tech creat, parcul tehnologic va pune la dispoziție și o sală de fitness ce va fi deschisă publicului din 16 februarie 2015. Liberty Fitness cuprinde o zonă de cardio dar și aparate pentru diferite exerciții de fitness.

Alături de sala de fitness, Liberty Technology Park Cluj pune la dispoziție și un teren multifuncțional de sport.

Finalizarea etapei a doua a proiectului

Inițiativa ce a transformat o platformă industrială într-un veritabil parc tehnologic a avut un impact pozitiv asupra mediului business local. Spre exemplu, lansarea Spherik Accelerator, o platformă menită să ajute, să crească și să dea viață afacerilor cu potențial, a ajutat 5 echipe să lanseze proiecte noi. „Fotocolaj” este unul din proiectele deja lansate ce beneficiază de ajutorul echipei Spherik pentru îmbunătățirea serviciilor oferite, iar aplicația „Primul doctor” urmează să fie lansată la începutul lunii martie, fiind primul start-up inițiat, crescut și dezvoltat prin intermediul platformei Spherik. „Eforturile noastre dau roade, parcul

evoluează constant, de la inaugurare și până în prezent am contribuit la generarea a peste 400 de locuri noi de muncă alături de rezidenții noștri” – a spus Ion Sturza, Chairman Fribourg Capital.

Procesul de reconversie pentru cea dea doua etapă a proiectului se apropie de final. Ca structură și fațadă, clădirile D și E se finalizează în cursul lunii februarie când se livrează un total de 13.412 mp destinați amenajării de spații de birouri clasa A. Antreprenorul general, CON-A, a declarat că lucrările au decurs conform graficului. Ei estimează că finisajele si compartimentările la cheie vor dura aproximativ 3 luni în funcție de specificațiile clientului.

Prima fază a proiectului este în totalitate ocupată, iar pentru cea de-a doua s-au semnat antecontracte pentru 30% din suprafața oferită. Primii clienți ai fazei a doua a proiectului se vor muta în noile spații de birouri la începutul lunii mai. Cea de-a treia și ultimă etapă a proiectului va consta în construirea unor clădiri noi în cadrul parcului tehnologic. Pavilioanele noi vor răspunde creșterii afacerilor, dar și numărului de angajați ai rezidenților crescuți în parcul tehnologic. Lucrarea este planificată pentru 2016 și va fi demarată la cerere.

Despre proiect

Liberty Technology Park Cluj este un parc tehnologic construit întrun spațiu revoluționar, creat pentru a oferi condiții excepționale de creștere și dezvoltare companiilor din domeniile IT&C și R&D. Parcul tehnologic găzduiește următoarele companii: Siemens, Halcyon Mobile, Recall Information Services, Control Data Systems, KPMG, La Casa, Makronetz, Ecuson Studio, Spherik Accelerator și Tulemod.

Proiectul ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea este o inițiativă Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza. Investiția până în momentul actual a fost de peste 10 milioane de euro. „Suntem pregătiți să primim rezidenții nou-veniți cu același profesionalism cu care am făcut-o și până acum. Le vom oferi facilități premium, infrastructură de ultimă generație în spații livrate la cheie, personalizate în funcție de nevoile companiei și ale angajaților”, a declarat Nina Moldovan, CEO Liberty Technology Park Cluj.

Inovare cu finanțare norvegiană

20

PROIECT

Excelența Sa doamna Tove Bruvik Westberg - ambasador al Norvegiei în România – a fost prezentă în Regiunea Vest la invitația Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) și a Asociației Tehimpuls - Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic. Întâlnirea a fost organizată ca urmare a câștigării, de către Asociația Tehimpuls – Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic, a unei finanțări norvegiene pentru proiectul „Întreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest” – acesta fiind singurul proiect finanțat în Regiunea Vest. Întâlnirea cu Excelența Sa doamna Tove Bruvik Westberg, ambasador al Norvegiei în România, a cuprins prezentări ale ADR Vest și ale Asociației Tehimpuls, precum și prezentări realizate de câștigătorii premiilor 1,2 și 3 din cadrul Competiției Regionale de Eco-Inovare din Regiunea Vest - competiție organizată în cadrul Târgului Regional de Inovare ce a avut loc în Arad în data de 12 noiembrie 2014.

Cei trei câștigători ai competiției și participanți în cadrul întâlnirii cu Excelența Sa doamna Tove Bruvik Westberg sunt: drd. ing. Pavel Ștefan (Medical Safe by Politehnica SRL, produs câștigător: instalație pentru decontaminarea apei reziduale medicale), conf. dr. Narcisa Mederle (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ,,Regele Mihai I al României" din Timișoara, produs câștigător: Su-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Nicolae POP

pliment alimentar din plante utilizat în prevenirea şi combaterea Nosemozei la albine) și director QES Anișoara Bejinaru (SC AZUR SA, produsul câștigător: vopsea lavabilă cu proprietăți termoizolante).

De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost organizată o vizită la proiectul City Business Development Centre – Structură de sprijin pentru afacerile inovative din Timişoara, al cărui beneficiar este SC Modatim Business Facility SRL și care a fost implementat cu finanțare europeană nerambursabilă prin Regio – Programul Operațional Regional, și o vizită la compania Digital Geek din Timișoara – membru al Asociației Cluster Regional Tehnologia Informației și a Comunicațiilor al cărei membri fondatori sunt ADR Vest și Asociația Tehimpuls.

Proiectul Asociației Tehimpuls „Întreprinderi Eco-Inovative în Regiunea Vest” - finanțat în cadrul Programului Inovare în Industria Verde România prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian Norway Grants al cărui Operator de Program este Innovation Norway - are o valoare totală de 179.024 euro dintre care 160.000 euro reprezintă grant-ul din partea Norway Grants iar restul reprezintă co-finanţarea Asociaţiei Tehimpuls. Proiectul a început în data de 2 iunie 2014 și se implementează pe parcursul a 23 de luni, urmând a se finaliza în data de 30 aprilie 2016.

ISDC, excelența olandeză în IT IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

21

de Alex TOTH

Compania olandeză de software Integrated Systems Development Corporation (ISDC), specializată în tehnologii și soluții pentru clienți de tip enterprise, lideri pe piețele din Benelux și Germania în domeniul financiar-bancar, e-learning, sănătate, media, a deschis, începând cu 1 noiembrie 2014, un Centru Tehnologic de Excelenţă în Târgu-Mureş.

Centrul funcţionează în clădirea de birouri situată pe strada Mihai Eminescu nr. 60. Momentan, echipa din Târgu-Mureș este alcătuită din şase programatori, însă, până la sfârșitul anului 2015, conducerea companiei și-a propus o triplare a numărului de angajați specializați în tehnologiile .NET și Java.

Competențele căutate sunt abilitatea de a livra soluții software complexe, orientare către calitate, proactivitate, adaptabilitate, spirit de echipă, cunoașterea metodologiilor de lucru agile și a limbii engleze la nivel avansat. “Am ales Târgu-Mureș ca și locație pentru noul nostru Centru în urma unui amplu studiu din care a rezultat un potențial foarte ridicat al forței de muncă în domeniul IT în acest oraș. Din experiența noastră de până acum, acest lucru s-a confirmat și în întâlnirile pe care le-am avut cu potențiali candidați și drept urmare creșterea rapidă la şase colegi în primele luni și obiectivele noastre ambițioase pentru 2015. Pentru moment punem un accent mai puternic pe găsirea de programatori cu expertiză în tehnologii .NET de ultimă generație și o înțelegere a mediului de business în care activăm, e-learning și financiar. În viitorul apropiat dorim să lărgim căutarea și spre colegi cu alte profiluri și o gamă mai largă de tehnologii, cum ar fi Java, MarkLogic”, a declarat Daniel Bica, Managing Director al ISDC România.

Know-how pentru comunitatea IT locală

Reprezentanţii ISDC, companie cu sediul central în Olanda și două Centre Tehnologice de Excelență în Cluj-Napoca (România) și Sofia (Bulgaria), care facilitează clienții săi prin dezvoltarea de proiecte în trei domenii de aplicabilitate a tehnologiei: inovație, inteligență și integrare, sunt de părere că

“Am ales Târgu-Mureș ca și locație pentru noul nostru Centru în urma unui amplu studiu din care a rezultat un potențial foarte ridicat al forței de muncă în domeniul IT în acest oraș. (...) Pentru moment punem un accent mai puternic pe găsirea de programatori cu expertiză în tehnologii .NET de ultimă generație și o înțelegere a mediului de business în care activăm, elearning și financiar. În viitorul apropiat dorim să lărgim căutarea și spre colegi cu alte profiluri și o gamă mai largă de tehnologii, cum ar fi Java, MarkLogic” Daniel Bica, Managing Director al ISDC România

expertiza IT dezvoltată în centrul municipiului Târgu-Mureș susține dezvoltarea de software și soluții pentru clienți din domeniul e-learning, care operează global și care derulează proiecte complexe, inovatoare pentru interacțiunea online, având la bază cele mai noi tehnologii .NET. Cu mai mult de 16 ani de experiență pe piața din România și peste 25 de ani pe piața din Olanda, ISDC este o organizație matură și inovatoare, cu cei mai experimentați specialiști IT locali, expertiză care va fi împărtășită și în comunitatatea IT din Târgu-Mureș. “Sediul din Cluj-Napoca are un număr de peste 200 de experţi IT, care au avut posibilitatea să avanseze în carieră prin intermediul trainingurilor și programelor de dezvoltare puse la dispoziție de către companie, prin participarea la conferințe de specialitate, dar, mai ales, prin schimbul de experiență în cadrul sesiunilor de transfer a cunoştinţelor și a comunităților interne de practică.

Credem cu tărie în dezvoltarea continuă și o susținem prin programe interne personalizate. Dorim să transmitem această cultură dezvoltată de-a lungul a 25 ani de activitate şi colegilor din Târgu-Mureș, precum şi comunității locale de IT prin evenimentele pe care le organizăm”, a subliniat Adina Dragoș, HR Manager, ISDC România.

“ITea Afternoon”, pentru dezvoltarea comunităţii IT ISDC este printre primele firme IT care a organizat un eveniment dedicat profesioniştilor din IT, în iulie 2014, intitulat “ITea Afternoon”. În cadrul acestuia, trei specialiști din domeniu au împărtășit cunoștințele lor din arhitectură software, testare şi tehnologii Microsoft cu cei peste 20 de participanți.

Totodată, ISDC intenționează continuarea seriei de evenimente “ITea Afternoon” în vederea susținerii dezvoltării și consolidării comunității IT locale, în perioada următoare fiind planificat un concurs de codare dedicat pasionaților de .NET. Mai multe detalii pot fi aflate la adresa web www.isdc.eu, precum şi la Târgul de Cariere care va avea loc în 29 aprilie 2015.

22

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alba Iulia – exemplu de succes în folosirea fondurilor structurale

Primăria municipiului Alba Iulia a fost premiată la sfârşitul anului trecut în cadrul Galei Fondurilor Structurale pentru modul în care a folosit fondurile atrase de la Uniunea Europeană.

Municipalitatea a fost recompensată cu premiul I la secţiunea „Bucuroşi de oaspeţi” pentru un proiect ce a vizat punerea în valoare a Cetăţii Alba Carolina. de Dan LUNGU Primăria municipiului Alba Iulia a fost apreciată şi premiată la sfârşitul anului trecut în cadrul Galei Fondurilor Structurale, eveniment organizat sub coordonarea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Organizatorii au dorit să premieze cele mai bune proiecte finanţate din fonduri europene în perioada 2007-2013 şi, totodată, să crească vizibilitatea oamenilor şi proiectelor care au generat cu adevărat schimbare şi impact în comunităţile locale unde acestea au fost puse în practică.

Competiţia în care au putut fi înscrise proiecte cu finanţare europeană a avut zece secţiuni, un proiect putând fi înscris doar o singură dată, la o singură secţiune.

Gala finală, desfăşurată în luna decembrie la Bucureşti, s-a bucurat de prezenţa vicepreşedintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarului european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, şefei Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, şi ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Gala Fondurilor Structurale a avut mai multe secţiuni în cadrul cărora au putut fi înscrise proiecte cu finanţări europene respectiv: „Şcoala face omul OM”, „Cu impact INCLUS”, „Administraţie user-friendly”, „Impact MACRO la nivel MICRO”, „Out of the (innovation) box”, „Verde la proiecte!”, „Infrastructura pe… catwalk”, „Schuman-ul european în Poiana lui Iocan”, „Bucuroşi de oaspeţi” şi

„Prâslea cel voinic în Ţara Finanţărilor”. Proiectele au fost apreciate de un juriu compus din profesionişti în domeniul finanţărilor europene şi din personalităţi cu competenţe recunoscute în domeniul care face obiectul fiecărei secţiuni în parte.

Premiul I la secţiunea „Bucuroşi de oaspeţi”

Municipalitatea din Alba Iulia a fost premiată în cadrul Galei Fondurilor Structurale la secţiunea „Bucuroşi de oaspeţi” pentru proiectul „Reconstituire şi punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba Carolina, Fortificaţia de tip Vauban”, proiect finanţat din fonduri europene şi implementat cu succes de administraţia albaiuliană.

Proiectul a ocupat locul I în cadrul secţiunii „Bucuroşi de oaspeţi”, iar premiul i-a fost înmânat primarului Mircea Hava de către Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene.

Printre competitorii de la această secţiune s-au numărat: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin, Consiliul Judeţean Brăila, Consiliul Judeţean Tulcea, Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Vrancea, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Judeţului Braşov. „E un premiu pe care, spun fără falsă modestie, îl meritam.

Sunt onorat că Alba Iulia şi oamenii ei de azi înseamnă performanţă. Practic, Alba Iulia nu înseamnă Mircea Hava, e clar că totul a reprezentat un efort comun pentru a face un lucru cu adevărat ieşit din comun. Nu eu singur, ci toată echipa care a lucrat pentru acest proiect, ne-am asumat riscuri şi am transformat o provocare, pe care Cetatea noastră o aşteaptă de 300 de ani, într-o mare realizare. Asta, în vremuri în care a pune beţe-n roate sau a acuza a devenit mod de viaţă în România. Este firesc să ne bucurăm când vedem că toată munca ne este răsplătită de la cel mai înalt nivel. Se recunoaşte municipiului Alba Iulia valoarea turistică în creştere. Titlul de „Destinaţie europeană de excelenţă”, conferit în 2012 de Comisia Europeană în parteneriat cu organizaţiile naţionale de turism, validează evoluţia noastră. Este o distincţie care apreciază calitatea de obiectiv turistic al municipiului Alba Iulia, dar această calitate a crescut tot pe baza proiectelor europene. Premiul de acum este puţin mai tehnic, s-a analizat un proiect în sine, de la A la Z, nu doar efectele sale”, a afirmat Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia.

La rândul său administratorul public al municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan, apreciază că premiul primit în cadrul Galei Fondurilor Structurale este dovada că municipalitatea din Alba Iulia a reuşit să îşi valorifice foarte bine potenţialul turistic accesând fonduri europene. „În urma amplului efort de regenerare, Cetatea a devenit parte a potenţialului de dezvoltare economică a oraşului.

Creşterea numărului de vizitatori va impune extinderea şi diversificarea industriei locale a turismului şi serviciilor conexe. Fără îndoială că astfel de aprecieri aduc bucurie, dar şi cresc aşteptările albaiulienilor faţă de echipa care pregăteşte documentaţiile pentru proiectele europene.

Simţim o oarecare presiune, acum după ce am ridicat ştacheta atât de sus. Suntem unul dintre municipiile date ca exemplu în privinţa dezvoltării finanţate cu fonduri nerambursabile şi dorim să ne menţinem la acelaşi nivel. Pentru viitoarea alocare financiară competiţia va fi mai mare pentru că vor fi şi mai mulţi cei care îşi vor dori să obţină finanţare europeană pentru proiectele lor”, a mai spus Nicolaie Moldovan, city managerul Municipiului Alba Iulia.

Latura de vest a Cetăţii reconstituită

Proiectul european pentru care Primăria din Alba Iulia a fost premiată a presupus reconstituirea şi punerea în valoare a laturii de vest din Cetatea Alba Carolina, fortificaţia de tip Vauban din municipiu.

Administratorul public al municipiului, Nicolaie Moldovan, spune că proiectul a fost „un demers foarte îndrăzneţ”, fiind parte integrantă a punerii în operă a unui număr de 18 proiecte întocmite de administraţia albaiuliană cu diverşi parteneri, care au fost finanţate din fonduri europene, din bani de la bugetul de stat şi din cel local, fonduri norvegiene, fonduri de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare sau parteneriate private care au avut ca scop scoaterea la lumină şi punerea în valoare a celei mai reprezentative şi pline de istorie fortificaţie bastionară de tip Vauban din România şi chiar din sudestul Europei. „La momentul finalizării lucrărilor, pentru prima dată după aproape 95 de ani, Cetatea Alba Carolina a putut fi văzută şi vizitată în întreaga sa splendoare. Finalizarea proiectului, finanţat 98 % din fonduri europene şi naţionale, permite astăzi vizitatorilor să vadă Cetatea în

EVENIMENT

23

300 de ani de la construire

ansamblul ei, aşa cum era înainte de 1921, când a fost dinamitată şi apoi acoperită cu pământ o parte a şanţului vestic”, a mai spus Moldovan.

Proiectul a avut o valoare de 60 de milioane de euro, bani europeni în cea Anul acesta, municipalitatea din mai mare parte, şi a presupus reconstiAlba Iulia pregăteşte un amplu protuirea laturii de vest a Cetăţii Alba Cagram prin care vrea să marcheze îmrolina şi a şanţului din faţa Catedralei plinirea a 300 de ani de la Reîntregirii, zonă care a fost modificată construirea Cetăţii Alba Carolina, în 1921 când a fost construită cateuna dintre cele mai frumoase drala. Lucrările au presupus, practic, fortificaţii de tip Vauban din Europa. excavarea şi refacerea şanţului cetăţii, Cetatea din Alba Iulia a fost reconstituirea zidului şi a unei părţi a construită la începutul secolului al bastionului care fuseseră dinamitate în XVIII-lea, între anii 1714-1738. timpul construcţiei catedralei.

Planul cetăţii a fost întocmit de arhi„Finalizarea şi inaugurarea pentru altectul italian Giovanni Morando baiulieni şi vizitatori a zonei din faţa Visconti, sub conducerea generalucatedralei a marcat finalul unor inlui Ştefan de Steinville, completat vestiţii în valoare de peste 60 de miapoi de generalul Weiss. Lucrările lioane de euro. Cetatea Alba Carolina propriu-zise la fortificaţia de la Alba a devenit în doar cinci ani cea mai Iulia au început la 4 noiembrie 1715, atractivă destinaţie turistică de acest când s-a pus piatra de temelie a basgen din România. Dovadă stau miile tionului Carol, dedicat împăratului, de turişti ce au vizitat-o în ultimii ani situat pe latura de nord a cetăţii. de când în mare parte s-a restaurat şi Cetatea a fost în timp centrul militar a devenit mai vie ca niciodată. S-au al Transilvaniei şi depozitul general înregistrat 130.000 de turişti în 2014 pentru armament, având valoare la Muzeul Naţional al Unirii, peste arhitecturală datorită lucrărilor în 300.000 de turişti au fost prezenţi la piatră realizate de sculptori italieni evenimentele culturale organizate de în urmă cu 300 de ani. Perimetrul administraţia locală, judeţeană, partezidurilor este de aproximativ 12 neri privaţi, sponsori, între 1 aprilie şi kilometri, acestea fiind ridicate cu 15 septembrie 2014. În 2008, numărul ajutorul a 20.000 de iobagi. total al turiştilor care au vizitat Alba Locul pe care se află Cetatea din Iulia nu depăşea 32.000 de persoane”, Alba Iulia este încărcat de istorie a mai spus Nicolaie Moldovan. deoarece înainte de a se ridica Astăzi, latura de vest a Cetăţii Alba fortificaţia de tip Vauban aici a mai Carolina din Alba Iulia constituie existat o cetate medievală, iar în 104 scena unor importante festivaluri un castru roman. naţionale şi internaţionale de muzică, film, teatru, divertisment, scenete istorice, fiind şi locul unde a fost montat în premieră în România, în aer liber, spectacolul de operă AIDA de Verdi. Printre evenimentele cu ecouri naţionale care au loc aici şi care atrag mii de turişti se numără Sărbătoarea Muzicii, Festivalul Dilema Veche sau Festivalul de Muzică şi Film.

Watman aduce peste 6 milioane de euro în Mureş WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

Proiect de 63 de milioane de euro, din care 6,1 milioane de euro au ca destinaţie managementul apelor judeţului Mureş. Este vorba despre proiectul european Watman, câştigat de Administraţia Naţională ,,Apele Române”, un proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS ,,Mediu”.

Watman – sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor, proiectul prezentat de către directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Mureș ing. Nicolae Bărbieru, este un proiect prin care se pun bazele aplicării strategiei naţionale pentru managementul resurselor de apă, inclusiv a situaţiilor generate de fenomenele hidrologice extreme, cum ar fi seceta şi apele mari, poluările sau accidentele la sistemul de gospodărire a apelor. Lucrări de infrastructură vor fi realizate în toate cele 11 bazine hidrografice, respectiv Someş – Tisa, Crişuri, Banat, Jiu, Olt, Argeş – Vedea, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad, Dobrogea – Litoral şi, desigur, bazinul Mureşului, iar dotările şi echipamentele vor fi instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Cu o durată de implementare de 12 luni, proiectul va contribui la managementul resurselor de apă în vederea reducerii incidenţei dezastrelor naturale, mai exact va întări capacitatea de intervenţie în caz de inundaţii a ,,Apelor Române”, îmbunătăţind în acelaşi timp sistemul de alarmare şi avertizare a populaţiei şi reducând timpii de reacţie în caz de dezastre naturale. ,,Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv considerabil asupra populaţiei prin faptul că aproximativ 1,5 milioane de locuitori din zonele vulnerabile vor beneficia de informaţii în timp real privind evoluţia şi gestionarea fenomenelor hidrologice extreme, riscul de producere al acestora, la nivelul celor 11 bazine hidrografice, fiind diminuat cu 7 %”, a arătat inginerul Nicolaie Bărbieru. Beneficii ale proiectului Watman sunt şi creşterea numărului de persoane care pot fi salvate datorită prevenţiei, diminuarea pierderilor care pot surveni în procesul de producţie al companiilor, ca urmare a deteriorării infrastructurii de telecomunicaţii, drumuri şi căi ferate, precum şi în domeniul turismului, din cauza deteriorării infrastructurii şi peisajului. La acelaşi capitol al beneficiilor sunt optimizarea securităţii şi a eficienţei infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel naţional, informatizarea sistemului de colectare a datelor de la staţiile automate care vor fi montate la barajele de importanţă majoră, monitorizarea continuă a modului de comportare a construcţiilor hidrotehnice şi retehnologizarea mijloacelor de intervenţie, a mai explicat specialistul de la Administrația Bazinală de Apă.

11 staţii automatizate

În cadrul primului obiectiv de investiţie, destinat măririi gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice, 40 de staţii automatizate, împărţite pe categorii de folosinţe, vor fi amplasate în cadrul bazinului hidrografic al râului Mureş, dintre care 11 vor fi amplasate pe teritoriul judeţului Mureş.

O staţie pentru măsurarea calităţii apei va fi amplasată la Iernut, o alta, amplasată la Târgu Mureş, va măsura debitele la folosinţe. Cinci staţii cu senzori pentru măsurarea

precipitaţiilor lichide şi solide vor fi la Batoş, Crăieşti, Răstoliţa, Deda şi Lunca Bradului, două vor fi dotate cu senzori pentru mărirea gradului de siguranţă la barajele de la Sângeorgiu de Pădure şi Miercurea Nirajului, alte două staţii automatizate fiind destinate pentru posturile hidrometrice pe afluenţii Mureşului, la Iernut şi la Eremitu. În ce priveşte cel de-al doilea obiectiv de investiţie, acesta va creşte capacitatea de intervenţie în caz de calamităţi naturale. În cadrul acestuia, la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş vor fi construite 3 centre de intervenţie rapidă la Alba Iulia, Arad şi Târgu Mureş, precum şi centrul de coordonare al acestora, care se va afla la Târgu Mureş. Administraţia Bazinală de Apă Mureş este dotată şi cu o serie de echipamente precum hidrobaraje de ultimă generaţie, stivuitoare, baraje absorbante şi bancuri plutitoare. Prin toate măsurile planificate, acest proiect este cel mai mare proiect de management şi de întărire a capacităţii instituţionale şi decizionale derulat până în prezent în România. Pe lângă impactul social amintit de inginerul Bărbieru, acesta va îmbunătăţi standardul de viaţă al populaţiei, contribuind semnificativ şi la îndeplinirea acordurilor ţării noastre cu Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte protecţia mediului.

25

Consiliul Judeţean Alba – cel mai mare buget din ultimii 25 de ani

26

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Judeţean Alba are la dispoziţie în acest an un buget de peste 380 de milioane de lei, acesta fiind cel mai mare buget al instituţiei din ultimii 25 de ani. Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat într-un interviu pentru Transilvania Bussiness că în 2014 instituţia pe care o conduce a reuşit să încheie cu succes proiecte importante, iar pentru 2015 îşi propune să direcţioneze bugetul pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare.

A consemnat Dan LUNGU Domnule preşedinte cum a fost anul 2014 pentru Consiliul Judeţean Alba?

Ion Dumitrel: În 2014 am reuşit să ne atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus, pe care consilierii judeţeni le-au aprobat odată cu bugetul pe acest an. A fost un an aşa cum cred că a fost pentru toţi românii şi cu bune şi cu rele, iar în final suntem mulţumiţi că am reuşit să încheiem câteva proiecte importante.

Care sunt cele mai importante proiecte implementate cu succes în 2014 de Consiliul Judeţean Alba?

Ion Dumitrel: Dacă ar fi să vorbim de lucruri concrete, aş putea să vă dau exemplul investiţiilor în alimentări cu apă, iar aici trebuie menţionat faptul că urmează să facem recepţia sistemului microregional de alimentare cu apă din zona Seceşelor care va rezolva problema aducţiunii cu apă în zona localităţilor Daia, Cut, Gârbova, Câlnic, Doştat şi Şpring. Prin acest proiect, care a fost o prioritate asumată în 2014, rezolvăm o mare problemă privind alimentarea cu apă a acestei zone. Urmează să rezolvăm în anii următori problema aducţiunii de apă de la Mihoieşti la Abrud, aici, în perioada de secetă, Abrudul are o mare problemă în ceea ce priveşte alimentarea cu apă. Cred că acest proiect va fi implementat în anii următori însă printr-un proiect ce va fi implementat de operatorul judeţean de apă SC APĂ CTTA SA. În mare, obligaţiile Consiliului Judeţean Alba privind alimentarea cu apă sunt îndeplinite, iar acum trecem la înlocuirea şi modernizarea instalaţiilor mai vechi. Angajamentul nostru, asumat şi de România ca ţară membră a Uniunii Europene, este să alimentăm cu apă în sistem centralizat toate localităţile judeţului Alba.

Vreau să vă spun că în acest an am finalizat investiţii şi în domeniul canalizării. Au fost date în funcţiune două staţii de epurare la standarde europene la Alba Iulia şi la Blaj, iar acum se lucrează la cele de la Câmpeni sau Sebeş, care urmează a fi date în folosinţă în prima parte a acestui an.

Consiliul Judeţean Alba are în administrare peste 1.000 de kilometri de drumuri judeţene. Cât aţi investit în modernizarea drumurilor?

Ion Dumitrel: În ceea ce priveşte drumurile judeţene vă spun că avem o reţea de drumuri pe care se circulă foarte bine. Am continuat şi în acest an modernizarea unor drumuri judeţene importante. Chiar dacă aş putea fi considerat lipsit de modestie, vă spun că judeţul Alba este un exemplu pentru judeţele din regiune în ceea ce priveşte calitatea drumurilor judeţene.

Avantajul nostru este că avem o societate proprie de drumuri şi poduri locale şi, lucrând prin această societate, putem repara drumuri la preţuri foarte bune. Lucrăm la preţurile corecte şi la calitate superioară. Interesul nostru este să lucrăm bine şi ieftin astfel încât să putem asfalta cât

mai mult. Ca să vă dau un exemplu, prin această societate, ne costă 250.000 de lei în medie un kilometru de drum asfaltat, preţ care este mult chiar şi sub normativele impuse de Guvern.

Pentru că începe Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 ne-am stabilit ca prioritate accesarea de fonduri europene pentru asfaltarea drumului de la Oaşa la Poarta Raiului, într-o zonă turistică în care vrem să dezvoltăm o staţiune montană modernă, drumul Râmeţ – Ponor şi să rezolvăm urcarea şi coborârea pe autostradă la Şibot. De asemenea avem în plan construirea unei ocolitoare pentru localitatea Vinerea care să lege direct oraşul Cugir de autostradă, investiţie care este necesară în condiţiile în care oraşul are o zonă industrială în continuă dezvoltare. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră urmărim cu precădere să

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

facem accesibile zonele turistice, zonele populate şi cele cu dezvoltare industrială.

Anul acesta am investit în drumuri peste 20 de milioane de lei în infrastructura rutieră şi înseamnă aproximativ 60 de kilometri de drumuri judeţene pe care am lucrat pentru a le aduce la condiţii optime.

Consiliul Judeţean Alba a avut în 2014, după mulţi ani, o rectificare pozitivă. Cum aţi reuşit?

Ion Dumitrel: Da, este adevărat, am avut o rectificare pozitivă în toamnă. Când am estimat veniturile am făcut o evaluare modestă în sensul în care să putem preveni o situaţie nefericită în care să nu putem să ne ducem la bun sfârşit proiectele asumate. Practic am încercat să fim realişti şi să nu începem lucruri pe care nu le putem termina. În final, sumele din impozitul pe venit anul acesta faţă de 2013 au fost cu aproape 10 la sută mai mari.

Domnule preşedinte, ce priorităţi are Consiliul Judeţean Alba pentru 2105?

Ion Dumitrel: Bugetul pe 2015 este axat pe proiectele de dezvoltare, iar infrastructura rutieră va fi şi în acest an prioritară şi vom continua investiţiile în alimentare cu apă sau în extinderea reţelelor de canalizare. Spitalul Judeţean Alba, unitate medicală pe care o avem în administrare, se va afla printre priorităţile noastre pentru că vrem să construim un nou sediu pentru Secţia de Psihiatrie, care este acum în interiorul cetăţii. Vom investi cât putem de mult în sănătate pentru că este un serviciu indispensabil pentru oamenii din Alba. În 2015 vom începe amenajarea unui nou sediu pentru Consiliul Judeţean deoarece clădirea în care funcţionăm trebuie să o lăsăm Curţii de Apel Alba Iulia care trebuie să se extindă. Şi acum funcţionăm cu anumite servicii sau instituţii din subordinea Consiliului Judeţean Alba în spaţii închiriate. Vor fi, de asemenea, cofinanţări pentru proiecte, un exemplu fiind proiectul ce priveşte implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor.

Dorim să demarăm tot în acest an şi construirea unui teatru în zona istorică, proiect întârziat din cauze tehnice şi financiare, dar pe care îl vom începe în 2015. Nu vom uita în 2015 nici de cultură şi vom susţine evenimentele pe care Consiliul Judeţean Alba le-a dezvoltat în ultimii ani şi care au devenit mărci înregistrate ale judeţului. Promovarea economică şi turistică a judeţului va fi, de asemenea, o prioritate şi o provocare pe care noi ne-am asumat-o în ultimii ani şi care a dat rezultate.

Cum vă aşteptaţi să fie anul 2015 pentru administraţia judeţeană?

Ion Dumitrel: În concluzie, eu sunt optimist cu privire la anul 2015 şi cred că va fi mai bun decât anul trecut în care au existat şi probleme politice deoarece au fost două runde de alegeri. Pentru judeţul Alba cred că cel mai important lucru va fi începerea lucrărilor la Autostrada Sebeş – Turda şi pe această axă noi, administraţiile locală şi cea judeţeană, va trebui să gândim să oferim facilităţi pentru dezvoltarea economică. Deja judeţul Alba este un judeţ atractiv pentru investitori şi vă dau doar câteva exemple de companii mari, de renume mondial, care au ales să se dezvolte în zonă, precum Mercedes la Sebeş şi Cugir, Bosch la Blaj sau VCST la Alba Iulia. Aleg această zonă pentru că găsesc un mediu prielnic, iar acest lucru a fost spus şi de Ambasada Germaniei la Bucureşti dar şi de reprezentanţii marilor concerne. Noi, cei din administraţie, asta trebuie să facem: un mediu prietenos pentru cei care vor să investească.

Cred că pentru 2015, dar şi pentru următorii ani o problemă importantă căreia va trebui să îi găsim o soluţie va fi dezvoltarea economică a Munţilor Apuseni. Aici vor trebui investiţii în primul rând în infrastructură şi, mai ales, în dru-

murile naţionale, pe care noi nu putem interveni pentru că nu sunt în administrarea noastră. Consiliul Judeţean a început să discute cu mediul de afaceri din Munţii Apuseni, cu administraţiile locale şi căutăm soluţii pentru revitalizarea acestei zone. Eu sper să găsim un partener şi în administraţia centrală pentru a rezolva problemele comunităţilor din Munţii Apuseni, zonă care se confruntă cu sărăcie dar şi cu lipsa dezvoltării economice. Totuşi vă spun că sunt optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a judeţului Alba în viitor pentru că este un judeţ cu potenţial agricol, industrial dar mai ales turistic.

Buget istoric pentru Consiliul Judeţean Alba

Consiliul Judeţean Alba va avea în 2015 un buget de peste 380 de milioane de lei, acesta fiind cel mai mare buget al instituţiei din ultimii 25 de ani. Bugetul este mai mare cu aproximativ 110 milioane comparativ cu 2014. Sumele sunt completate în acest an şi de un credit în valoare de 20 de milioane de lei pe care instituţia l-a contractat, în special pentru susţinerea unor proiecte europene şi a unor investiţii. În 2014, primele trei domenii în care s-a distribuit bugetul judeţului Alba au fost: activitatea socială, proiecte de infrastructură şi sănătate.

27

Provocare: anul inovației

28

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Inovația” a fost tema celei de-a treisprezecea ediții a Recepției de Anul Nou, organizate de AHK România, pe 29 ianuarie. Peste 950 de membri și invitați au sărbătorit planuri îndrăznețe la Palatul Parlamentului. de Ionuț OPREA

În cuvântul său de salut, dr. Radu Merică, președintele AHK România, a subliniat importanța acestui concept. “Trăim într-o lume unde se impune tot mai mult sintagma “Go innovate or go home”. Inovația înseamnă creativitate, deschidere, viziune. AHK România se implică pentru o mai intensă promovare a inovării, pentru ca potențialul României în acest domeniu este imens. De câțiva ani suntem activi, printre altele, în îmbunătățirea sistemului de învățământ profesional din România, astfel încât piaţa muncii să beneficieze de forță de muncă bine calificată”.

Ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, a subliniat în discursul său importanța schimburilor comerciale între Germania și România, “Germania este principalul partener relație construită pe claritate, sincericomercial al României. Relațiile bilatate și transparență. Guvernul dorește terale au cunoscut, în ultimii ani, o să susțină societățile comerciale și să dezvoltare semnificativă. În anul creeze un climat de stabilitate. “Se 2014, pentru prima dată, exporturile dorește consultarea mediului de afaRomâniei pe piața Germaniei s-au ceri, de exemplu în ce privește Codul ridicat la peste 10 miliarde de euro, iar Fiscal”, a susținut ministrul. Vâlcov comerțul bilateral a depășit 20 de mile-a mulțumit tuturor celor care au înliarde de euro. Așadar, circa 20% din credere și investesc în România. comerțul exterior al României are ca partener Germania. În același timp, este un semn bun, de ameliorare a competitivității, faptul că peste trei Achim Tröster, Reprezentantul permasferturi din exporturile românești nent al Ambasadorului Germaniei la adresate pieței germane sunt produse București, a făcut o scurtă retrocu valoare adăugată superioară. Cu spectivă a anului 2014: “un an care a toate acestea, comerțul bilateral are avut multe lucruri pozitive de oferit: încă multe avantaje comparative care creștere economică, evoluție bună a pot fi valorificate. Exporturile proexporturilor, investiții importante – venite din România reprezintă doar multe din acestea realizate de firme 1% din totalul importurilor germane germane. Desigur că s-au putut ob(comparativ cu Polonia și Cehia, cu serva și evoluții care nu au dus la o simponderi de peste 3%), iar procentul plificare a activității economice. Au fost este chiar mai mic în privința ponnumite, în acest sens, modificările derii importurilor României în totalul bruște și dese ale Codului Fiscal, proexporturilor Germaniei. În acest sens, bleme la licitațiile publice și, din păcate, consolidarea cooperării economice realizarea a foarte puțini kilometri de dintre România și Germania repreautostrăzi. Dar perspectivele pentru zintă o prioritate, și nu doar în plan 2015 sunt bune și dau impulsuri noi, comercial, ci și în planul investițional. ceea determină investitorii să arate în În prezent, investițiile germane ocupă continuare încredere în România”. locul 3 în topul investițiilor străine din Partea oficială a Recepției de Anul Nou România (după Olanda și Austria), cu s-a încheiat cu mesajul Președintelui peste 12% din totalul investițiilor României, Klaus Iohannis, transmis de străine” - Mesajul Preşedintelui Rocătre consilierul prezidențial, Cosmin mâniei, Klaus Iohannis, transmis cu Marinescu. “Important este ca Româprilejul Recepției organizate de Camenia să urmeze un nou model de dezra de Comerț și Industrie Românovoltare economică, axat pe pilonii Germană. competitivității și ai inovării. Iar Ger-

Perspective

mania ne dezvăluie, din acest punct de vedere, exemple și oportunități. Germania este pe primele locuri din Europa la finanțarea sectorului cercetare-dezvoltare, precum și în privința parteneriatului dintre industrie și universități în domeniul cercetării. În continuare a subliniat relațiile bilaterale care au cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare semnificativă, iar consolidarea cooperării economice dintre România și Germania reprezintă o prioritate, și nu doar în plan comercial, ci și în planul investițional”, a punctat acesta.

Şanse noi – scopuri noi WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

29

Tradiţionala recepţie de anul nou a clubului Oamenilor de Afaceri Vorbitori de Limba Germană din Transilvania de Nord a reunit oameni cu planuri încrezătoare pentru Cluj Napoca.

A consemnat Ionuț OPREA

“Majoritatea românilor, la fel ca şi noi, investitorii, o stare de spirit pozitivă şi încep anul 2015 cu multă încredere. Rezultatul surprinzător al alegerilor prezidențiale arată că populația românească a pavat calea pentru o nouă etică și credibilitate în politica românească. Klaus Iohannis, ca nou președinte al României, nu numai că dă curaj românilor pentru viitor, ci aduce și o schimbare decisivă în bine a imaginii României în străinătate, dar mai ales în Germania. Iar când se fac mai multe investiții străine în România, de acest lucru beneficiază economia Romaniei și, nu în ultimul rând, întreaga populație a acestei țări. Noi, investitori vorbitori de limbă germană, privim pozitiv spre viitor. Așteptările investitorilor germani prezenți aici în seara aceasta nu pot fi trecute cu vederea.

Salut toate firmele membre în clubul DWNT, îi salut pe reprezentanţii economiei, ai mediului universitar, ai celor două şcoli profesionale nou înfiinţate, al autorităţilor, ai culturii şi ai mediului de zi cu zi. Doresc tuturor multă sănătate şi success pentru anul 2015 proaspăt început şi să vă atingeţi obiectivele personale şi profesionale”, a transmis în mesajul său președintele DWNT, Ludger ol. “Am un respect deosebit pentru tot ceea ce înseamnă economia germană, pentru că știu că odată cu business-ul la Cluj Napoca și cu cele 8.000 de locuri de muncă în zona Transilvaniei, create doar de membri DWNT, în această zonă a noastră de oarecare romantism balcanic este prezent și spiritul german. Avem atât de multă nevoie de spiritul german în tot ce înseamnă activitatea noastră. Vreau să le mulțumesc tuturor investitorilor germani și domnului Președinte ol pentru implicarea pe care o aveți în comunitatea noastră. Împreună, în 2014 am realizat prima școală profesională de tip dual aici, la Cluj Napoca. Începând de anul acesta am suplimentat cu încă 20 de clase de școală profesională pentru că simțeam că nevoia era una în această direcție în mai multe domenii de activitate pentru a veni în întâmpinarea afacerilor dvs. Ba mai mult, am aflat că anul acesta guvernul german susține învățământul românesc cu 750.000 de euro respectiv pentru copiii care studiază în limba germană. Avem nevoie de această infuzie de capital inclusiv aici, la Cluj Napoca și noi suntem mândri că numărul tinerilor care vor să studieze în limba germană este unul foarte important. Un an bun în afaceri și în viața privată și să le spuneți celorlalți colegi că la Cluj se pot face afaceri rentabile. La mulți ani!”, a transmis prefectul județului Cluj, Gheorghe Vuşcan.

Alături de DWNT

Lista oficialităților prezente alături de oameni de afaceri i-a inclus pe: Gheorghe Vuşcan – prefect; viceprimarul Gheorghe Surubaru. Ambasada Germaniei a fost reprezentată de departamentul economic al instituţiei, prin Sebastian Gromig, împreună cu Judith Urban, Consul - Sibiu. De asemenea și consulii - al Franţei, Pascal Fesneau, al Canadei,

“Felicit reprezetanții DWNT pentru activitatea susținută pe care o desfășoară. Companiile germane, peste 500 la număr, reprezintă o prezență importantă în zona Clujului, iar prezența dvs. aici reprezintă mai mult decât o simplă sărbătorire a noului an, este practic garanția lucrului bine făcut și garanția de a împărtăși succesul dvs. cu noi. Municipiul Cluj Napoca își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Este un spațiu al realizării individuale și colective cu cetățeni activi, cu un mediu economic creativ, complex și competitiv capabil să utilizeze în mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității. Pentru 2015 continuăm dezvoltarea proiectelor importante: CREIC și TEAM (n.r. parte a Cluj Innovation Park), iar printre prioritățile municipalității: menținerea taxelor și impozitelor locale la același nivel, acordarea în integralitate a facilităților fiscale pentru firmele din parcurile industriale și menținerea facilităților fiscale pentru construcția clădirilor verzi” – mesajul primarului Emil Boc, transmis de viceprimarul Gheorghe Surubaru.

Neil Swein, al Ungariei, Mile Lajos, şi al Olandei, Reijers Wouters, au onorat manifestarea și au căutat să dezvolte relațiile economice în această regiune.

30

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Best of Business” Performanţa în mediul de afaceri premiată de CJ Alba

de Dan LUNGU

Consiliul Judeţean (CJ) Alba a organizat o nouă ediţie a evenimentului „Best of Business”, gală prin care instituţia a evidenţiat şi recunoscut performanţele economice obţinute în anul 2013 de către companiile din judeţ. Într-un cadru festiv au fost oferite distincții firmelor cu capital românesc şi străin care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică.

Consiliul Judeţean Alba a organizat, în luna decembrie 2014, cea de-a VIII-a ediţie a evenimentului „Best of Business”, gală prin care instituţia a evidenţiat şi recunoscut performanţele economice obţinute în anul 2013 de către operatorii economici din judeţul Alba. Potrivit organizatorilor, „Best of Business” este doar una dintre acţiunile prin care, anual, administraţia judeţeană sprijină şi încurajează mediul de afaceri al judeţului, investiţiile, crearea unor noi locuri de muncă, promovarea exporturilor, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor productive şi promovarea produselor tradiţionale. Într-un cadru festiv, conducerea Consiliului Judeţean Alba a oferit distincții firmelor cu capital românesc şi străin din industrie, construcţii, servicii şi agricultură care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică a judeţului.

IMM-uri 1. Implicare în viaţa comunităţii Leier Rom Livio-Dario Simodorgrup Oprean Grup Tico România Impex Prefera Foods Instalatorul Tobimar 2. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ

Transilvania Business a fost premiată în cadrul galei de Consiliul Judeţean Alba pentru aportul pe care revista şi l-a adus în 2014 la promovarea mediului de afaceri din judeţ.

Premiile „Best of Business 2014” care au fost acordate firmelor au fost stabilite pe baza unor criterii: la industrie fiind investiţii de capital românesc şi străin în economia judeţului, contribuţii la bugetul judeţului, valoarea exporturilor firmelor cu capital românesc şi străin din judeţ, cei mai buni angajatori, locuri de muncă nou create în judeţ de firme cu capital românesc şi străin, crearea şi susţinerea brandului judeţului prin brandul propriu şi implicarea în viaţa comunităţii., iar la agricultură valoare investiţii realizate, valoarea producţiei realizate în sector pomicol şi viticol şi valoarea producţiei realizate în sector zootehnic.

Indicatorii economico-financiari care au stat la baza

de către firme cu capital românesc Livio – Dario Nova Grup Albani Forex Marinex 3. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de către firme cu capital străin VCST Automotive Production Fair Play Impex 4. Cei mai buni angajatori Tobimar

Broll Pigments Ener Rom Trans Iviniş & Co Domeniile Boieru 5. Cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital străin din judeţ Kosmos Tre Fair Play Impex Broll Pigments VCST Automotive Production Pema Electrotehnic Baumit Romania Com

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

realizării clasamentelor au fost furnizaţi de către Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi firmele din judeţul Alba. „Mediul de afaceri este foarte important pentru orice administraţie, fie că este judeţeană, locală sau naţională, pentru că, dacă nu ar exista aceşti oameni, nu ar exista locuri de muncă, nu am avea bugete locale şi naţionale şi practic nu am putea să implementăm proiectele pe care ni le asumăm an de an. Avem noroc ca în Alba să avem un mediu de afaceri care se dezvoltă de la un an la altul şi normal că şi veniturile la buget sunt mai mari. Prin evenimentul „Best of business” nu facem decât să le mulţumim celor din mediul de afaceri pentru contribuţia pe care o au la dezvoltarea judeţului”, a declarat preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, despre acest eveniment. „Dezvoltarea mediului de afaceri înseamnă dezvoltarea judeţului şi de aceea este normal să le mulţumim acestor oameni. Cred că 2015 va însemna anul în care dezvoltarea economică a judeţului va cunoaşte o creştere importantă generată de noua autostradă Sebeş - Turda”, a spus Florin Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba. „Este un eveniment 100 la sută business prin care Consiliul Judeţean Alba premiază oamenii de afaceri din judeţ. Este un lucru extrem de important pentru judeţul nostru pentru că astfel apreciem munca pe care mediul de afaceri o face în folosul cetăţenilor şi a judeţului. Banii de la buget sunt din taxele şi impozitele pe care aceste companii le plătesc an de an şi ne bucură când vedem că se dezvoltă. Practic, acest eveniment este un gest pe care îl facem an de an şi prin care vrem să ne exprimăm recunoştinţa faţă de oamenii de afaceri care contribuie la dezvoltarea judeţului”, a declarat Alin Cucui, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba.

An bun pentru vinurile din Alba

Anul 2014 a fost, în ciuda problemelor generate de ploi, un an bun pentru companiile care activează în viticultura din judeţul Alba.

Directorul general al companiei de vinificaţie „Domeniile Boieru”, Florin Dănoaie, spune că 2014 a fost un an cu multe probleme din punct de vedere agricol pentru viticultură mai ales din cauza precipitaţiilor abundente din vară, însă s-a încheiat cu un sezon de toamnă bun. „Putem spune că 2014 este un an care a creat destul de multe probleme viticultorilor, dar care s-a încheiat bine cu un sezon de toamnă foarte bun, cu un soare prelungit şi cu

o recoltă destul de bogată, de calitate foarte bună. Vinificaţia este un sector foarte frumos, iar vinul este unul dintre produsele de care se poate vorbi îndelung, mai ales după ce se şi degustă. Trecând peste această glumă vă spun că este un sector în care, dacă depui muncă şi pasiune, îţi aduce şi satisfacţii odată cu premiile şi medaliile care certifică faptul că vinurile produse sunt de calitate”, a spus Dănoaie.

Viticultorul spune că în prezent cultivă aproximativ 160 de hectare de vie pe rod şi produce anual circa 1 milion de litri de vin, producţie care ajunge atât pe piaţa românească dar şi în străinătate în ţări precum Germania şi Danemarca, iar pe viitor în Cehia şi Polonia. „Anul 2014 a fost mai dificil comparativ cu 2013 pentru că s-a simţit o micşorare a pieţei, dar pe final ne-a surprins cu rezultatele şi sperăm ca, după ce tragem linie, să ajungem la aceleaşi rezultate ca şi în 2013. Cifra de afaceri este de aproximativ 1 milion de euro”, a mai spus Dănoaie.

Boala limbii albastre a scăzut afacerile

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Alba, dr.

Horia Moruţan, spune că anul 2014 a fost un an greu pentru crescătorii de animale români, iar una dintre problemele majore cu care s-au confruntat a fost boala limbii albastre care a oprit comercializarea animalelor.

7. Cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului VCST Automotive Production Ener Rom Baumit Romania Com

nesc în economia judeţului Instalatorul Oprean Electroconstrucţia Elco Alba Iulia Domeniile Boieru Mobilaiud Livio – Dario SimodorGrup Monolit Junior Alredia Tobimar Construct TEA Transilvania Production Nova Grup Grupul de Firme Tipo Rex

8. Cele mai mari investiţii de capital româ-

9. Contribuţii substanţiale la bugetul

6. Cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital românesc din judeţ Oprean Mobilaiud Apidava Nova Grup Transilvania Production TEA Albani Forex

judeţului Firme cu capital românesc Nova Grup Tobimar Construct Instalatorul Transilvania Production TEA Prefera Foods Sipatub Livio - Dario Firme cu capital străin Kosmos Tre VCST Fair Play Pema Electrotehnic DN Agrar

31

32

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Anul acesta nu a fost un an bun pentru crescătorii de animale.

Au apărut tot felul de probleme, dar cred că de menţionat este binecunoscuta boală a limbii albastre care a stopat comercializarea animalelor şi, în special, exportul. Toate lucrurile au dus la scăderea de preţuri şi, bineînţeles, la un anumit blocaj pentru crescători”, a spus Moruţan.

Potrivit acestuia, asociaţia din Alba are peste 1.000 de membri, crescători de animale care au de la câteva sute până la mii de oi.

An bun pentru agricultura din Alba

Anul 2014 a fost un an bun pentru agricultură, firmele care activează în acest domeniu din judeţul Alba spunând că ar fi unul dintre cei mai productivi ani.

Administratorul firmei, Mexol Galda, Vasile Seneşan, spune că, pentru compania sa, 2014 este un an cu producţii forte bune. „Poate este cel mai bun an agricol din ultimii ani. A fost un an care nu numai a că a început bine, dar s-a şi terminat bine, poate cu singurele excepţii lunile august - septembrie cu ploi mai puţine, dar pe general am avut producţii foarte bune în acest an”, a spus Seneşan.

Potrivit acestuia, producţiile în 2014 au fost la grâu de aproximativ 5 tone la hectar, iar la porumb între 8 şi 9 tone la hectar.

Mexol Galda a cultivat anul trecut peste 1000 de hectare, aproximativ 100 de hectare fiind de sfeclă de zahăr.

Vasile Seneşan susţine că sfecla de zahăr este o cultură foarte rentabilă, iar în prezent are un contract ferm şi avantajos cu Fabrica de Zahăr Luduş pentru livrarea producţiei. „Agricultura este o loterie, dar atunci când o faci cu drag şi eşti îndrăgostit de ceea ce faci atunci nu numai că nu ţi se pare greu, dar ai şi rezultate. Problema care ne doare pe noi, pe agricultori, este faptul că aceste preţuri mici în agricultură sunt doar la noi în România. În Uniunea Europeană se păstrează preţurile”, a mai completat agricultorul.

Industria mobilei afectată de prețuri

Anul trecut a însemnat provocări pentru firmele din industria mobilei care au trebuit să găsească soluţii la creşterea preţurilor materiei prime.

Simone Albani, managerul Albani Forex, companie ce produce scaune şi canapele, afirmă că, în ciuda creşterilor preţului materiei prime, firma sa a avut o creştere cu aproximativ 20 la sută a cifrei de afaceri şi cu 35 la sută a numărului de angajaţi. „A fost un an în care am reuşit să creştem şi care a pregătit drumul pentru schimbările pe care dorim să le facem în 2015.

AGRICULTURĂ

10. Ferme mari, cele mai mari investiţii şi producţii în domeniul agricol precum şi pentru contribuţia substanţială la bugetul judeţului Transavia Grupul de firme DN Agrar Grupul de firme Jidvei 11. Producţii realizate în sector vegetal Ferme mijlocii Mecsol Galda Fitomar Vinţana Frăţia 92 Agrobiana Sebeşana Bioterra Unilact Transilvania 12. Producţii realizate în sector pomicol, viticol şi floricol Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Vitivinicolă Blaj Pomicola Boz Molnar Mol Exim Ciumbrud Plant 13.Producţii realizate în sector

zootehnic Ferme mijlocii Lactate CH Albatros Gold Bioterra Agro-Lact Stazoo Sipig Ferm Unilact Transilvania

Întreprinderi mari

14.Implicare în viaţa comunităţii Transavia Grupul de societăţi Jidvei Florea Grup Albalact Elis Pavaje Savini Due Supremia Grup Arieşul Conf Saturn Star Transmission 15. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de firme cu capital străin Star Transmission Bosch Rexroth Apulum Rekord

Savini Due 16. Crearea de noi locuri de muncă în judeţ de către firme cu capital românesc Grup de Societăţi Jidvei Florea Grup Transavia Alpin 57 Lux IAMU IPEC Albalact 17. Cei mai buni angajatori Rekord Star Transmission Elis Pavaje 18. Cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital străin din judeţ Bosch Rexroth Star Transmission Rekord Apulum Saturn Savini Due Galway Sport 19. Cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital românesc din judeţ

Pehart Tec Transavia Uzina Mecanică Cugir IAMU Supremia Grup Arieşul Conf Ciserom 20. Cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului Bosch Rexroth Star Transmission Savini Due Rekord Apulum 21. Cele mai mari investiţii de capital românesc în economia judeţului Transavia Albalact Florea Grup Grupul de societăţi Jidvei Elis Pavaje IAMU Supremia Grup Prebet Aiud Alpin 57 Lux Ipec Pehart Tec

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

A fost un an al eforturilor atât financiare cât şi ca efort de muncă. Am noroc că în jurul meu am reuşit să îmi creez o echipă de oameni buni care lucrează pentru companie şi nu muncesc pe ideea că trebuie să vină la un serviciu şi atât, ci pun suflet în ceea ce fac. A fost un an cu probleme pentru că materia primă a crescut foarte mult. A fost un an cu scumpiri în care, dacă nu reuşeam să creştem firma, să creştem producţia, nu reuşeam să facem faţă. Pentru cei care lucrează doar cu lemnul a fost un an extrem de dificil”, a spus Simone Albani.

Albani Forex are 145 de angajaţi şi avut în 2014 o cifră de afaceri de aproximativ 3,2 milioane de euro, iar producţia realizată a ajuns în cea mai mare parte la export în ţări precum Germania, Italia, Anglia şi Olanda.

De la confecţii la afaceri cu produse lactate

Una dintre dovezile că firmele din Alba sunt în continuă dezvoltare este grupul Arieşul Conf din Baia de Arieş care, în ultimii ani, de la afaceri în domeniul confecţiilor textile s-a extins la procesarea şi fabricarea produselor lactate.

Reprezentanta companiei, Dana Mucea, spune că, în prezent, Arieşul Conf produce articole textile în sistem lohn pentru mărci renumite precum Versace, Moncler, Benetton sau Campagnolo, având o cifră de afaceri de aproximativ 2,7 milioane de euro pe an.

Compania are 400 de angajaţi în trei unităţi de producţie specializate în confecţii uşoare, confecţii cămăşi şi confecţii grele: costume de schi, costume de motociclişti considerate confecţii complexe. „Afacerea a fost începută în 1993. Am lucrat pentru italieni, firme nu foarte cunoscute, dar am lucrat produse complexe, iar în timp am ajuns să fim căutaţi noi de clienţi pentru calitatea pe care o oferim”, amintește Dana Mucea.

Potrivit acesteia, compania s-a extins de la confecţii la procesarea şi producerea produselor lactate afacere pe care doreşte să o dezvolte în următorii ani sub brandul Arieşul Agrolact. „În urmă cu 10 ani, tatăl meu, care s-a născut la ţară, a început să investească în agricultură. La început a fost ca un hobby, a 22. Contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme cu capital străin Categoria Mari contribuabili Bosch Rexroth Star Transmission Saturn Pehart Tec Rekord Intreprinderi Mari Savini Due Galway Sport 23. Contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme firme cu capital românesc Categoria Mari contribuabili Transavia UM Cugir Albalact Apulum Elis Pavaje Supremia Jidvei Alpin 57 Lux Florea Grup

cumpărat teren, câteva animale şi am început să procesăm produse lactate. În ultimii ani am investit 2,3 milioane de euro în această afacere din care aproape 1 milion de euro din fonduri europene şi am ajuns la o fermă de 150 de vaci, 600 de oi şi 400 de capre precum şi la o mică fabrică de procesare”, ne spune Dana Mucea.

Potrivit acesteia, fabrica de procesare a laptelui are o capacitate de 10.000 de litri pe zi, însă în prezent procesează doar 1.200 urmând să îşi mărească producţia în anii următori.

Arieşul Conf mai derulează activităţi şi în domeniul turismului având o unitate proprie de turism.

Intreprinderi Mari Ipec IAMU Prebet Aiud Ciserom Elis Agregate Arieşul Conf 24. Crearea şi susţinerea brand-ului judeţului prin propriul ei brand Albalact Alpin 57 Lux Jidvei Transavia 25. Colaborarea cu mediul academic din judeţul Alba - Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia - Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, extensia Alba Iulia 26. Implicarea asociaţiilor profesionale de fermieri în dezvoltarea economiei județului Alba Asociaţii profesionale • Asociaţia Ţara Vinului Alba

• Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine Alba • Asociaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba • Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba Transilvania • Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România • Asociaţia franco-română de dezvoltare agricolă AFRODA 27. Contribuţia adusă la promovarea produselor tradiţionale şi ecologice din judeţul Alba - Compil Moţul – preparate din carne - Cândea Ioan „Cami” – produse lactate - Bau Master – produse obţinute din fructe şi legume - Stupina Biriş – miere ecologică - Rustiq – produse de panificaţie 29. Parteneri în dezvoltarea economiei județului: Transavia, Star Transmission, Bosch Rexroth, Jidvei, Alpin 57 Lux, Albalact, Supremia Grup, Ipec

Pasiune pentru expansiune WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

35

P3 Logistic Parks, investitor specializat, dezvoltator și manager de proprietăți europene de logistică, și-a prezentat, în 4 februarie, la București, planurile pentru România și noua echipă de management. Pentru început, după achiziția primului asset pe piața locală, fiind și cea mai mare tranzacție din piața logistică din România, P3 Park Bucharest va fi extins pe o suprafață de 75.000 mp, după investiții de 35 mil. euro. Planurile de dezvoltare includ Timișoara și Cluj. de Ionuț OPREA După ce între aprilie 2014 și ianuarie 2015, prin achiziții în Europa, P3 și-a crescut capacitățile de suprafețe închiriabile de la 1.57 mil mp la 2.9 mil mp, dar și cele de a dezvolta noi depozite de la 540.000 mp la 1.57 mil mp, P3 are un portofoliu de la Madrid la București, care include 299 de clienți. Începând cu acest an, P3 Logistic Parks și-a extins echipa locală prin cooptarea Corei Stolz, în funcția de Country Head în România, împreună cu Șerban Juverdeanu - Head of Construction, și Laurențiu Duică – Head of Leasing. După achiziția companiei a celui mai mare parc logistic din România, în București, de la CA Immo, Cora Stolz este responsabilă de procesul de integrare a noului proiect în portofoliul P3, de extindere a activităților P3 în România prin noi dezvoltări, achiziții de noi active și creșterea echipei P3. “Ne concentrăm pe build to suit, facem astfel mult mai ușor posibile planurile pe care clienții le au pentru extindere”, a precizat Cora Stolz. “Pentru moment, cererea este mai mare decât oferta de spații logistice în multe piețe, ceea ce duce la o perspectivă pozitivă pentru creșterea

închirierilor", a subliniat Ian Worboys, CEO-ul P3, despre contextul internațional al pieței în care activează compania. Compania are activități în toată Europa și are un portofoliu de 141 de depozite în nouă țări în care este prezentă.

EVENIMENT

WineUp Fair, primul târg de vinuri din inima Transilvaniei

36

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Artvinium a anunțat lansarea oficială a proiectului Wine Up Fair in Transylvania, primul târg internațional dedicat vinurilor care va fi organizat la Cluj-Napoca. Artizanul acestui proiect este Ioana Bidian Micu, fondatoarea Artvinium, o bună cunoscătoare a pieței vinurilor locale și o mare iubitoare de artă. de A.B.

Târgul va avea loc în perioada 23-26 martie și va reuni câteva zeci de producători de vinuri din România. În căutarea unor noi provocări, conceptul Wine Up a apărut firesc ca o necesitate pe piața de profil căutând să ofere un nou model de prezentare și promovare a vinului românesc pe plan național și internațional. Cu o bogată experiență în organizarea de evenimente destinate educării consumatorilor și promovării vinurilor, Ioana Bidian Micu își propune să ofere un proiect integrat lumii vinului, în care să se regăsească sub aceeași cupolă consumatori, pasionați, producători și specialiști în domeniu. “WINEUP Fair in Transylvania” pune oraşul Cluj-Napoca pe harta târgurilor internaţionale de vin prin profesionalism, calitate şi eleganţă, un concept inovativ şi modern, căruia împreună îi putem da unicitate şi eleganţă. Aduce oameni și vinuri împreună într-o clădire simbolică a orașului, Casinoul din Parcul Central Cluj Napoca în perioada 26-29 martie 2015.

Deschide noi porţi către lumea fascinantă a vinului, aducând producătorii de vin mai aproape de consumatori, pasionaţi şi profesionişti”, spune Ioana Bidian Micu, managing director Artvinium. “În plus, WINEUP Fair in Transylvania va crea cadrul adecvat pentru stabilirea unor relații comerciale între producătorii de vin și posibili parteneri pe plan regional, național și internațional. Programul târgului va include o zi dedicată industriei de profil în cadrul căreia vom organiza sesiuni de networking cu reprezentanți ai industriilor conexe, prezentări de vinuri destinate sectorului HoReCa cu participarea distribuitorilor naționali și

internaționali. În zilele dedicate publicului larg pe lângă posibilitatea de a degusta vinurile din cadrul târgului, vizitatorii vor avea ocazia să participe la diverse cursuri, workshopuri și masterclassuri. WINEUP Fair in Transylvania va fi inclus în calendarul anual al târgurilor de profil atât pe plan național cât și internațional, ne dorim ca brandul WINEUP să devină lider în domeniul evenimentelor de acest gen”, susține Ioana Bidian Micu.

Clujenii apreciază vinurile de calitate

Clujul are cei mai mulți amatori de vinuri de calitate din România. Asta susțin organizatorii Wine Up Fair in Transilvania. “România există ca țară viticolă, există ca țară care produce vinuri de calitate. Din păcate, la nivel internațional suntem văzuți doar ca și producători de cantități. Perioada comunistă exact asta a furnizat, aproape 20 de ani nu am existat în acest domeniu. Însă infuzia de fonduri europene a dus la apariția cramelor mici, care se ocupă doar de calitate”, spune Ioana Bidian Micu. “În Transilvania există cea mai mare mișcare în ceea ce privește consumul de vin de calitate. Sunt foarte multe cluburi de vin, sunt foarte mulți pasionați de vin aici, care încep cumva să meargă în direcția de cunoaștere și cultură în domeniul gastronomiei și vinului. WineUp Fair in Transilvania va pune orașul ClujNapoca pe harta târgurilor internaționale de vin. Discutăm

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu foarte multe publicații internaționale care să fie invitate în cadrul târgului și care să promoveze târgul ca și un punct de referință pe harta târgurilor internaționale”, susține Ioana Bidian Micu.

Cursuri pentru cunoscători și pentru începători

În cadrul târgului vor fi organizate workshop-uri și masterclass-uri pentru cei care au ajuns deja la un anumit nivel de cunoaștere în ceea ce privește vinurile și doresc să afle mai mult. “Ce ne va diferenția de celelalte evenimente de acest tip din România – vom face o selecție a producătorilor -, aici va vorbi doar calitatea vinurilor, pentru că standurile vor fi identice. Ne dorim ca oamenii să poată să deguste vinurile și să schimbe păreri despre asta. Participanții vor putea să își ia note despre degustare, în așa fel încât să știe, când pleacă de la târg, ce vinuri au degustat și ce le-a plăcut”, explică organizatorii. Wine Up Fair in Transilvania va avea loc în Parcul Central și va avea o zi dedicată exclusiv producătorilor și restaurantelor. Participarea la eveniment se va face pe bază de bilet de intrare, care va fi vândut în două variante – pentru cei care vor să aibă acces și să deguste cele mai scumpe vinuri produse în România, prețul va fi puțin mai mare. “Pentru a se degusta vinurile respective se va achita un alt plafon. În felul acesta, și noi, și producătorii se asigură că la aceste vinuri au acces doar cei care sunt cu adevărat interesați de ele. Participanții vor intra doar cu paharul lor de degustare. Unele degustări vor fi conduse - există posibilitatea să ceară explicații, informații. În felul acesta, credem că avem șanse mai mari să popularizăm ideea că în România se fac și vinuri de calitate”, explică Ioana Bidian Micu.

Tinerii, aproape de cultura vinului

Recent, WineUp® Fair for Youth, parte din proiectul mare Wine Up Fair in Transylvania, a fost inclusă în calendarul de evenimente Cluj Capitală Europeană de Tineret 2015. Una dintre preocupările constante ale organizatorilor o constituie educarea și atragerea publicului larg mai aproape de cultura vinului și cea gastronomică, astfel, pe parcursul zilelor de desfășurare a târgului se vor organiza cursuri, masterclass-uri și workshop-uri. WineUp® Fair for Youth dorește să aducă tinerii mai aproape de cultura vinului și cea gastronomică prin organizarea cursurilor de inițiere în degustarea, servirea și asocierea culinară a vinului.

37

38

CAPITAL

SSIF Broker și BVB – eveniment financiar de marcă la Cluj WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de A.B.

În ce investești când dobânzile sunt jos? Cum construiești un portofoliu? Care sunt azi forța și strategia de dezvoltare a Bursei de Valori București (BVB)? Care e avantajul de a lucra cu un intermediar major, cu 20 de ani de experiență în spate, precum SSIF Broker? Răspunsuri la aceste întrebări puteți găsi la „Forumul BVB pentru investitori de retail”, organizat la Cluj, în perioada 27-28 februarie 2015.

Organizator: Bursa de Valori București. Gazdă: Universitatea Babeș Bolyai, prin Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Unul dintre principalii parteneri: SSIF Broker SA Cluj Napoca, singura companie de brokeraj listată la bursă, care în toamna trecută a împlinit două decenii de activitate în piața de capital.

Sub aceste auspicii se înscrie unul dintre evenimentele financiare importante organizate la Cluj, dedicat în special investitorilor din retail. “Acest eveniment regional este primul dintr-o serie pe care BVB dorește să le organizeze aici, prin care își propune să reunească principalii intermediari din piață localizați în Transilvania. Pe lângă acești intermediari, organizatorii așteaptă și persoane interesate din zona băncilor care oferă servicii pentru retail în domeniul pieței financiare, dar și investitori privați. Toți vor asista și se vor implica în dezbateri interactive, într-o sală cu 400 de locuri pusă la dispoziție de FSEGA. Ideea centrală este de a aduna investitorii de retail într-un cadru în care să afle ultimele noutăți ale băncilor, ale SSIF-urilor, ale Bursei, ale Autorității de Supraveghere Financiară. Până acum nu a existat un astfel de eveniment integrat din câte știu eu, o întâlnire a tuturor acestor entități. Cred că va fi un eveniment de foarte mare succes, două zile de dezbateri, mese rotunde, prezentări”, susține Darie Moldovan, lector universitar doctor la FSEGA și, în același timp, consultant pentru SSIF Broker.

Argumentele SSIF Broker

a fost considerat perfect pentru asta. Locația efectivă, în cadrul FSEGA, a fost aleasă practic de directorul Bursei, Ludwik Sobolewski, care a mai participat la un eveniment în sala respectivă în 2014 și a fost plăcut impresionat de condițiile oferite. Inițial, BVB a dorit să organizeze acest eveniment la finalul anului trecut însă timpul era prea scurt.

SSIF Broker este unul dintre partenerii „Forumului BVB pentru investitori de retail”, colaborarea dintre compania clujeană și Bursă fiind strânsă și cu ocazia altor proiecte de imagine și educație financiară, cum este Academia Broker. “Cred că SSIF Broker are parte de beneficii multiple prin asocierea la un astfel de eveniment. Pe lângă notorietatea câștigată, există și șanse mari să atragă noi clienți.

Cred că între partenerii evenimentului va avea loc o competiție ad-hoc, fiecare va încerca să-și prezinte atuurile. SSIF Broker are două argumente importante cu care se va prezenta la eveniment: platforma de tranzacționare internațională (prin care un investitor poate să intre pe foarte multe piețe din lume, pe foarte multe instrumente financiare) și produsele structurate ale companiei. Prin aceste produse, SSIF Broker oferă și celor care vin cu bani mai puțini posibilitatea de a investi în instrumente care până nu demult erau rezervate doar unor investitori cu bani foarte mulți”, explică Darie Moldovan.

Inițiativa aparține BVB, care a dorit să iasă din București de data aceasta și să construiască un eveniment regional, iar Clujul

2015, anul de cotitură pentru SSIF Broker Una dintre cele mai vechi societăţi de servicii de investiţii financiare, SSIF Broker, a împlinit, la finalul lui 2014, douăzeci de ani de activitate pe piaţa de capital. Cu această ocazie Grigore Chiş, director general al societăţii, povesteşte despre evoluţia companiei, greutăţile pe care le-a înfruntat aceasta de-a lungul celor două decenii şi planurile de viitor.

Ce simbolizează această aniversare a 20 de ani de la înfiinţarea companiei pentru dumneavoastră? Dar pentru piaţa de capital din România?

Grigore Chiş: Această aniversare reprezintă pentru mine un motiv de mândrie personală, deoarece am petrecut în cadrul SSIF Broker peste 10 ani din cei 17 de pe piaţa de capital. Este compania în care am crescut, în care am acumulat experienţă

profesională şi de care mă leagă cele mai frumoase amintiri.

Sper ca împreună cu colegii mei şi cu acţionarii firmei să readucem SSIF Broker între primele trei firme din România în privinţa cotei de piaţă deţinută şi a profitabilităţii. Pentru piaţa de capital, SSIF Broker a fost în permanenţă o companie fanion. A fost una dintre fondatoarele majorităţii instituţiilor pieţei de capital din România, implicându-se permanent în dezvoltarea acestui domeniu în ţară.

SSIF Broker este într-adevăr una dintre cele mai vechi şi renumite societăţi de servicii de investiţii financiare din ţară, având o contribuţie puternică la dezvoltarea pieţei de capital. Puteţi puncta în acest sens câteva astfel de momente?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

G.C.: Pot spune că un moment important în acest sens a reprezentat participarea activă a SSIF Broker la întocmirea primelor regulamente şi reguli de tranzacţionare de pe piaţa de capital din România. Compania a fost şi cea care a adus unsprezece din primele douăsprezece societăţi comerciale la cota Bursei de Valori Bucureşti, când aceasta şi-a reînceput activitatea de tranzacționare în anul 1996. Nu în ultimul rând, suntem prima şi singura societate de servicii de investiţii financiare listată la categoria I a BVB. Totodată, pot spune că în cadrul SSIF Broker s-au format de-a lungul timpului adevăraţi profesionişti, oameni pentru care meseria a devenit o vocaţie. Datorită renumelui căpătat pe piaţa de capital, în prezent, aceştia conduc cu succes firme de brokeraj sau societăţi de administrare a investiţiilor.

Uitându-vă în urmă, am dori să ştim care consideraţi că a fost cel mai reprezentativ moment pentru SSIF Broker de-a lungul celor 20 de ani?

G.C.: Cu siguranţă că cel mai important moment l-a reprezentat listarea SSIF Broker la Bursa de Valori Bucureşti în februarie 2005. De atunci pot spune că am reuşit să acumulăm în mod constant capitaluri proprii an de an, iar profitând de trendul major de creştere din piaţă şi de comisioanele de tranzacţionare practicate, maximul acestor creşteri a fost atins în anul 2007. Sunt convins că odată ce vom finaliza procesul de implementare necesar pentru finalizarea paletei de servicii şi produse, vom putea să reluăm ciclul de creştere. De asemenea sunt convins că vom putea atrage resursele financiare necesare dezvoltării activităţii şi a creşterii profitabilităţii firmei atât în folosul acţionarilor, cât şi în folosul dezvoltării profesionale a salariaţilor.

Vorbind însă despre momente reprezentative pentru companie, am dori să aflăm şi care consideraţi că a reprezentat momentul cu cele mai multe încercări de-a lungul acestor ani.

G.C.: Cred că momentul care ne-a “încercat” cel mai puternic l-a reprezentat aşa-numitul scandal de la Deva din 2009.

Pentru că societatea era însă listată şi s-a reuşit de-a lungul anilor despăgubirea tuturor clienţilor păgubiţi, a fost posibilă continuarea activităţii SSIF Broker, recâştigarea încrederii pe piaţa de capital şi crearea premiselor favorabile pentru a ne poziţiona în piaţă drept o companie care poate oferi în

CAPITAL

mometul de faţă cea mai largă paletă de servicii şi produse financiare din România.

Cum a "crescut” compania de-a lungul anilor?

G.C.: Evoluţia SSIF Broker a urmat evoluţia pieţei de capital din România. Pot spune că în acest moment avem tranzacţii peste tranzacţiile intermediate în anul 2007. Între timp însă, comisioanele percepute clienţilor au scăzut în valoare absolută cu peste 85%. Astfel, am ajuns de la 1.78% comision mediu net de tranzacţionare în 2007, la 0.25% în anul 2014. Suntem însă într-o piaţă în care toţi participanţii înregistrează pierdere din exploatare, desigur cu excepţia celui de pe locul I. Strategia noastră de contracarare a acestei concurenţe acerbe, de-a dreptul canibalice pot spune, este cea de diversificare a serviciilor şi produselor pentru clientelă. Acestea au ca scop facilitarea obţinerii de valoare adaugată pentru ambele părţi.

Care sunt planurile de viitor ale companiei? Cum vedeţi evoluţia acesteia?

G. C.: Cel mai important activ al companiei consider că este echipa SSIF Broker. Investirea, în mod continuu, în specializarea profesională a angajaţilor, oferirea unui plan de carieră atractiv, care să poată concura de la egal la egal sau să fie chiar peste oferta băncilor, este soluţia dezvoltării noastre pe termen lung. Pot spune că am finalizat peste 90% din schimbările care erau absolut necesare. Cea mai mare provocare pentru anul 2015 o reprezintă pentru noi ambiţia de a înregistra profit din exploatare. Pentru aceasta, trebuie să reuşim să atragem suficiente resurse financiare în administrare pe fondurile de investiţii administrate de SAI Broker şi trebuie să popularizăm într-un mod eficient cea mai competitivă platformă de tranzacţionare pe pieţe externe din România. Ne propunem, de asemenea, să ajungem la un portofoliu de minim 30 de produse cu capital protejat listate la Bursa de Valori Bucureşti şi dorim să finalizăm restructurarea portofoliului propriu. Sunt convins că odată ce aceste scopuri vor fi atinse, vom reuşi să ne finanţăm prin intermediul pieţei de capital, atât prin emisiune de obligaţiuni convertibile în acţiuni, precum şi prin majorare de capital. Dorim să acumulăm suficient capital propriu pentru a-l putea pune la dispoziţia clienţilor care doresc să tranzacţioneze în marjă.

Anul 2015 este anul care va face schimbarea noastră vizibilă pentru toate părţile: acţionari, angajaţi şi posibili investitori.

39

Cu drag, din Belgia

40

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ambasada Belgiei a redevenit neîncăpătoare cu ocazia recepției dedicate Sărbătorii Regelui. În discursul său, E.S. Philippe Beke, Ambasadorul Belgiei în România, a subliniat trendul ascendent al afacerilor dintre cele două țări. Belgian Romanian Business Association (BEROBA) va organiza Belgian Week 2015, între 20 și 26 aprilie, la București. de Ionuţ OPREA

“2014 este în multe privințe un an istoric. În acest an, o nouă Comisie Europeană s-a confruntat cu provocări în circumstanțe noi uneori. În acest an, atât în Belgia cât și în România s-au creat noi medii politice prin desfășurarea de alegeri parlamentare în Belgia și alegeri prezidențiale în România. 2014 este, de asemenea, un an în care Belgia comemorează începutul Primului Război Mondial, în care s-au dus lupte crâncene pe teritoriul Belgiei, până la sfârșitul acestuia în 1918. Cei care consideră astăzi încă războiul ca fiind o opțiune viabilă ar trebui să se uite în urmă la tragedia 1914-1918. Belgia și România au demonstrat în urma cu 25 de ani solidaritate față de un regim autoritar. Peste 250 de municipalități belgiene și române au luat atitudine împotriva planurilor de urbanizare înainte de revoluția din decembrie 89’. Câteva dintre aceste parteneriate funcționează eficient și în anul 2014, În România funcționează Belgian într-un context european, făcând Romanian Business Association schimb de bune practici și consolidând (BEROBA) cu obiectivul de a capacitățile administrative în manageîmbunătăți mediul de business și de mentul local. Decorarea de azi a lui a crește competitivitatea ecoJohnny Suru, managerul Fundației pennomică a României. BEROBA va tru Dezvoltarea Asociațiilor de Ajutor organiza, între 20 și 26 aprilie, la Mutual (FDAAM) din Slatina Timiș București a treia ediție a evenimeneste dovada faptului că o cooperare tului “Belgian Week”, cu zile spereală poate crea un mediu nou, pozitiv. ciale de networking, workshopuri, S-a creat astfel o autentică inițiativă expoziție și cină de afaceri, pentru românească a celor mai bune practici. comunitatea interesată să dezvolte Ținem să amintim astfel și de uciderea noi proiecte în România în 2015. lui Dany Huwé, jurnalist la o televiziune Potrivit Ministerului Afacerilor Exbelgiană ce a fost împușcat în sectorul terne la 31 decembrie 2013, pe 6 pe 23 decembrie 1989. 2014 a relaţia cu Belgia, exporturile s-au reprezentat pentru afacerile belgiene un ridicat la 933,66 milioane de euro, an ce a oferit atât investitorilor cât și în creştere cu 18,7% faţă de pecomercianților motive de mândrie. Noi rioada similară a anului 2012, iar investiții belgiene în Ploiești, București importurile la 1215,37 milioane de și Slatina ca și dezvoltarea afacerilor euro, în creştere cu 8,16%, balanţa existente în noi situri de producție au comercială înregistrând un deficit sporit numărul personalului angajat în de 281,7 milioane de euro. Poncompanii belgiene la 20.000 de perderea Belgiei în comerţul României soane, iar pentru al treilea an la rând era de 1,88% la export şi 2,2% la ims-a depășit recordul anterior de comerț port. Conform statisticilor minisbilateral. Creșterea competitivității ecoterului belgian de interne, în 2013 nomice în mediul european cade atât în erau înregistraţi cca. 55.000 de sarcina autorităților naționale, cât și a cetăţeni români cu sejur legal în celor europene. Statul de drept, política Belgia. Dintre aceştia, aproape fiscală echitabilă și promovarea unei jumătate sunt înregistraţi în bune calități a vieții sunt obiective ce ar Regiunea Bruxelles-Capitală, iar trebui împărtășite în egală masură de ceilalţi repartizaţi aproximativ egal către toți actorii. Permiteți-mi să profit în Regiunea Flamandă şi Regiunea de ocazie, domnule Procuror General, Valonă, cu concentrări mai imporsă felicit prin intermediul dumneatante la Antwerp (Anvers) şi Liège. voastră pe toți acei magistrați care au

demonstrat în 2014 că aplicarea primatului legii conferă statului puterea și prestigiul pe care le merită. Permiteți-mi să profit de ocazie și pentru a felicita din tot sufletul platforma română de afaceri ”Coaliția” pentru munca importantă pe care a depus-o începând cu luna mai a anului trecut, ca și pentru cooperarea productivă cu biroul Primului Ministru și cu majoritatea ministerelor de resort. Ca membru al Consiliului Director voi continua să vă susțin în noul climat politic ce urmează alegerilor prezidențiale. Aș vrea să profit, de asemenea, de această ocazie pentru a mulțumi tuturor compatrioților prezenți aici pentru eforturile lor continue de a oferi imaginii Belgiei în România vizibilitatea pe care o merită. De asemenea, sper că în timp vom putea contribui în continuare la creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerilor din România asupra propriei lor responsabilități pentru viitor. Încă de la începuturile României, Belgia și-a dovedit dorința de a se angaja în diferite domenii ale societății, punând la dispoziția partenerilor cunoștințele de care beneficia. În cadrul UE există dorința de a aborda subiecte care se impun în actualul context politic. Să încercăm să potențăm aceste eforturi”, a fost mesajul E.S. Philippe Beke.

Model CSR: Romgaz investește în Educație!

42

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35 de elevi cu rezultate deosebite la școală, din 26 de localități ale județului Mureș și Sibiu, au fost premiați și promovați în cadrul proiectului “Romgaz investește în Educație”. Desfășurat în perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015, proiectul a fost derulat de Asociația Educație pentru Europa, cu sprijinul decisiv al companiei Romgaz SA Mediaș.

O echipă de jurnaliști, specialiști în comunicare și proiecte de responsabilitate socială, adunați sub umbrela Asociației Educație pentru Europa, a muncit mai multe săptămâni pentru a implementa proiectul care aduce recunoaștere valorii acestor elevi speciali. Sub supravegherea atentă a experților în comunicare ai sponsorului Romgaz SA Mediaș, beneficiind de sfaturile prețioase ale conducerilor Inspectoratelor Școlare din cele două județe, ale dascălilor din comunitățile locale vizitate, chiar ale primarilor din aceste localități, proiectul a decurs în condiții optime.

Reacția generală a celor 35 de elevi, premiați de Romgaz cu sume consistente în bani, a fost extraordinară: copiii s-au declarat uimiți că există cineva care s-a gândit la ei, cineva care să le recunoască meritele, să le ofere o mână de ajutor și chiar să-i transforme în adevărate vedete locale, exemple de urmat printre ceilalți copii de localitate. Pentru prima oară în viața lor acești copii au fost în centrul atenției unui public larg, au acordat interviuri mass-media, au apărut într-o revistă dedicată acestui proiect, s-au simțit importanți, pe măsura rezultatelor lor la învățătură. Și au înțeles, dacă nu au știut până atunci, că Educația poate fi marea lor șansă.

Virgil Metea: „Venim în întâmpinarea nevoilor sistemului educaţional”

“Proiectul „Romgaz susţine educaţia ta!” a răspuns dorinţei noastre de a evidenţia importanţa dezvoltării şi evoluţiei tinerei generaţii. Educaţia și formarea dezvoltă capacitatea membrilor unei comunităţi de a răspunde unor provocări socioeconomice, demografice, de mediu și tehnologice, iar investiția eficientă în capitalul uman prin susţinerea educației și formării reprezintă o componentă esențială. Indiferent de circumstanțele personale, sociale sau economice ale tinerilor, considerăm că este important ca aceştia să dezvolte competențe specifice domeniului de activitate pe care îl aleg, să practice cetățenia activă și dialogul social, astfel vor învăţa să devină responsabili şi independenţi, fără a-şi pierde însă rădăcinile, conservând valorile propriei comunităţi şi naţiuni. Eficacitatea cu care şcoala îşi îndeplineşte rolul este esenţială pentru afirmarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi învăţare. Calitatea vieţii unei comunităţi, a unei naţiuni, va scădea, dacă va lipsi învăţarea continuă şi dezvoltarea capacităţii personale de a se adapta şi de a promova valori etice. Romgaz vine în întâmpinarea nevoilor sistemului educaţional, considerând cooperarea între mediul de afaceri şi comunitate o condiţie prealabilă pentru evoluţie şi prosperitate. Sistemul educaţional este confruntat cu impactul noilor tehnologii

de cunoaştere şi comunicare, cu ritmul rapid al schimbărilor, din acest motiv este deosebit de important ca fiecare să asimileze cunoştinţe şi să dezvolte abilităţi pentru a deveni acei cetăţeni de care o comunitate sănătoasă şi stabilă are nevoie. „Romgaz susţine educaţia ta!” a venit în întâmpinarea tinerilor care prin efortul lor, au devenit un exemplu de excelenţă şi motivaţie, astfel am dorit să le acordăm recunoaşterea binemeritată şi să-i încurajăm în

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

misiunea lor de promovare a succesului prin educaţie”, a declarat Virgil Metea, director general Romgaz SA.

Proiecte, acțiuni, inițiative CSR

Responsabilitatea socială reprezintă pentru Romgaz o iniţiativă corporativă liber aleasă, dincolo de obligaţiile economice sau legale, în scopul obţinerii succesului economic într-o manieră etică, cu respect faţă de comunitate şi mediul înconjurător. Romgaz doreşte să fie o companie prezentă în viaţa comunităţii în care desfăşoară activităţi, fie prin susţinerea iniţiativelor locale de îmbunătăţire a calităţii mediului urban şi social, fie prin implicarea în proiecte sau programe de interes pentru progresul comunităţilor.

Cele patru direcții principale de responsabilitate socială au făcut ca resursele financiare Romgaz să se concentreze în mod strategic spre proiecte din aceste domenii. Educația este un domeniu prioritar pentru companie, deoarece stă la baza formării viitoarelor generații de profesioniști și pregătește resursa umană, ingredientul principal al oricărei comunități. În acest sens, Romgaz s-a implicat în 2014 în proiecte locale sau naționale care sprijină sistemul educațional și îl ajută sa se dezvolte. Un exemplu este parteneriatul cu UNICEF, pe proiectul național de prevenire a abandonului școlar “Hai la școală”. Proiectul își propune să ofere școlilor ca instituție, dar și personalului școlii, câteva instrumente care să sprijine eforturile educaționale zilnice, atât în activitatea la clasă, cât și “pe teren”, în relația cu elevii și familiile acestora.

Un alt exemplu este Șahul în școli, prin susținerea Campionatului Național de șah pe echipe, dar și a altor manifestări legate de sportul minții. Practicarea șahului de la vârste fragede este dovedit că aduce beneficii în dezvoltarea unei gândiri strategice. Începând cu acest an șahul este materie opțională în școlile publice din România, demers realizat de către Federația Română de Șah, unul dintre partenerii sprijiniți de către Romgaz.

Cinema Edu este un proiect național de educare nonformală cinematografică dedicat liceenilor. Anul acesta s-a derulat în comunitățile din Ploiești, Craiova, Mediaș, Târgu Mureș, Iernut și Roman.

Campania “Dăruiește o carte, creează o bibliotecă”, desfășurată odată pe an în cadrul companiei. Salariați ai societății au donat cărți din colecțiile personale pentru înființarea de biblioteci în școlile din mediul rural sau în centre de zi pentru copii cu probleme sociale. În colaborare cu reprezentați ai autorităților locale, organizații sau instituții de învățământ, Casa Gazelor Naturale Romgaz din Mediaș găzduiește evenimente pentru comunitate, cum ar fi lansări de carte, vernisaje de pictură și arte plastice, simpozioane, majoritatea dintre ele cu scop educațional.

Performanță în sport

Romgaz susține performanța în sportul românesc, implicarea sa în comunitatea sportivă vizând o paletă variată de activități, cum ar fi fotbalul, baschetul, popicele, tenisul de masă, tenisul de câmp și aeromodelismul.

Un exemplu de succes este Andreea Dragoman de la CS Romgaz Mediaș, antrenată de Gheorghe Vaida, care a câștigat medalia de aur cu echipa României la europenele de tenis de masă din Italia, iar echipa Feminină de popice Romgaz Electromureș este campioană europeană în 2014, în urma competiției desfășurată în Croația.

În 2014, “Turneul Regilor”, competiția internațională de șah, singura de Grand Slam din România, a ajuns la ediția a VIII-a. Organizată în parteneriat cu Asociația “Elisabeta Polihroniade” și Federația Română de Șah, anul acesta s-a desfășurat într-un format nou, un joc pe echipe între selecționatele olimpice ale României și Chinei - campioana olimpică en-titre. Trofeul Romgaz a fost câștigat de echipa Chinei.

Educație, cultură și comunitate

Romgaz pune accent pe sprijinirea acțiunilor de interes pentru comunitate, oferind sprijin în organizarea unor evenimente cu impact pozitiv asupra educației si dezvoltării societății, cum ar fi: organizarea “Zilelor Academice ULBS45” la Sibiu, organizarea de către Societatea Academică de Management din România, Filiala Sibiu, a conferinței internaționale “Challenges, Performances and Tendencies in the Organization Management” sau organizarea Ediției a 41-a a Simpozionului Internațional 2014, cu tema “Tehnologia în vremuri de tranziție”, susținut de Universitatea Transilvania, Brașov.

Romgaz a susținut organizarea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu care reprezintă probabil cel mai complex festival de gen din România, fiind recunoscut internațional ca cel de-al treilea festival de arte ale spectacolului din Europa.

Lumea filmului european are, de asemenea, susținere din partea Romgaz în organizarea "Festivalului Internațional de Film MECEFF", iar lectura este încurajată prin aportul adus de Romgaz la organizarea celei de-a II-a Ediții a Festivalului de Carte Transilvania de către Asociația Culturală Eikon, Cluj Napoca. În perioada Turneului Regilor, ediția a VIII-a, s-a organizat la Mediaș - Open Romgaz o competiție de șah cu premii, pe grupe de vârstă, dedicată comunităților locale. Concursul a înregistrat peste 170 de participanți din județele Sibiu, Alba și Mureș.

Războiul Minților, concurs pe teme de cultură generală pentru elevii de liceu din județul Mureș, este o emisiune TV realizată de asociația Permanent Activ împreună cu studioul TVR Târgu Mureș și Inspectoratul Școlar și care a pus în valoare tinerii capabili în cadrul unei competiții antrenante. Romgaz a susținut această acțiune care se alătură proiectelor educaționale dedicate comunităților.

43

Romgaz, undă verde pentru investiții la Termo Iernut

44

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alex TOTH

Acţionarii Societăţii Naţionale de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaş au aprobat achiziţionarea unor servicii de consultanţă juridică, asistenţă şi de reprezentare juridică, de specialitate, pentru demararea proiectului de dezvoltare a Termocentralei Iernut în structură juridică asociere în participațiune/joint-venture.

Directorul general al SNGN Romgaz SA Mediaş, Virgil Metea, s-a arătat mulţumit de rezultatul votului din Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, întrunită în ședință în 26 ianuarie. Votul consfinţeşte demararea planului de dezvoltare a Termocentralei Iernut, preluată în anul 2013 de la producătorul de energie termică Electrocentrale Bucureşti, în schimbul stingerii unei datorii. „Proiectul începe de la alegerea consultantului, în vederea proiectării şi după aceea continuării achiziţiei pentru dezvoltarea centralei. Mai întâi se va proiecta şi după aceea se va achiziţiona şi se va trece la acţiune cum ar veni şi se va intra în parteneriat cu cineva”, a declarat Virgil Metea pentru revista Transilvania Business.

Proiectul iniţiat de SNGN Romgaz SA Mediaş constă în construirea a două grupuri energetice moderne, mai puţin poluante şi mai flexibile, fiecare cu o putere de 69 MW şi cu un randament mai mare cu până la 20% comparativ cu grupurile actuale. Pentru realizarea proiectului, Romgaz va încheia un parteneriat cu o companie de expertiză care va oferi consiliere în ceea ce priveşte structura juridică a joint venture-ului şi cadrul legal de funcţionare a centralei.

„La doi ani de când s-a preluat acest activ, afacerile nu sunt foarte reuşite şi atunci a apărut ideea identificării unei societăţi specializate pe mentenanţă şi exploatare şi găsirea unei formule astfel încât să crească valoarea centralei. Romgaz va renunţa astfel la ceea ce nu ştie să facă. Pentru a eficientiza activitatea, prefer să mă duc la o firmă mare şi să reduc toate costurile şi să cresc calitatea”, a precizat Dumitru Chisăliţă, membru în Consiliul de Administraţie al SNGN Romgaz SA Mediaş.

Cum folosim din plin avantajele unui parc industrial

Parcul Industrial Bistrița Sud Desfășurat pe o suprafață totală de 30 de hectare, Parcul Industrial Bistrița Sud se află la doar 12 kilometri de centrul municipiului Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Această platformă integrată de dezvoltare industrială pune la dispoziția rezidenților condiții excelente de lucru, precum și sprijin - logistic și financiar – în ceea ce privește creșterea afacerilor.

Caracteristicile principale ale parcului industrial Bistrița Sud sunt: 1) Infrastructură modernă, de calitate, livrată la cheie – platformă industrială de secolul 21, pentru afaceri ale secolului 21: - Drum de acces din DN 17 Suceava-Cluj (1112 km).

- Carosabil, trotuare, pistă de biciclete (1616 km) - Sensuri giratorii (4) - Locuri de parcare publice și private (1783 locuri) - Parcele de teren delimitate, cuprinse între 400 și 10.000 metri pătrați.

- Loturi de teren dedicate diferitelor industrii (mică, medie, mare, logistică, birouri).

- Stație electrică și posturi transformare.

- Stație măsurare și control gaz metan.

- Apă curentă și industrială.

- Canalizare menajeră și pluvială, inclusiv stație de epurare proprie.

- Telefonie mobilă și fixă, internet prin cablu optic.

2) Avantaje pentru rezidenți oferite de Consiliul Local al municipiului Bistrița: - Scutire de la plata impozitului pe clădiri și pe clădirile speciale.

- Scutire de la plata impozitului pe teren.

- Scutire de la plata taxei privind scoaterea terenului din circuitul agricol.

3) Serviciile oferite de firma - administrator a parcului industrial Bistrița Sud – pachet de bază: - Recepție și info-point pentru clienții/vizitatorii rezidenților.

- Pază și monitorizare permanentă a parcului industrial, inclusiv control registru trafic auto.

- Întreținerea/Repararea/Mentenanța infrastructurii comune a parcului industrial.

- Iluminat public stradal și pietonal.

- Curățenie și întreținere spații verzi.

- Paza și stingerea incendiilor.

4) Alte servicii și facilități disponibile pentru rezidenții parcului industrial: - Finanțare pentru construcția halelor de producție, conform proiectului rezidentului.

- Asistență în obținerea de credite bancare pentru echipamente și capital circulant.

- Asistență în obținerea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat.

- Certificat de urbanism, acord de mediu, studii topo și geo pentru terenul concesionat.

- Asistență în obținerea autorizației de construcție.

- Asistență medicală pentru personalul din incinta parcului industrial.

- Servicii de catering, booking, ticketing.

5) Alte informații utile - Acces la stație de cale ferată cu platformă de încărcare.

- Acces la drumul european E 58, care leagă Viena (Austria) de Rostov pe Don (Rusia).

- Pe o rază de 100 km se află aeroporturile din Cluj și Târgu Mureș.

6) Date de contact SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL Strada Nicolae Titulescu nr. 6, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud E-mail: office@bizpark.ro, www.bizpark.ro Mobil: 0040-744-772139 Tel/Fax: 0040-263-237920 Sunați sau vizitați www.bizpark.ro pentru a descărca broșura gratuită, precum și pentru a afla informații suplimentare despre parcul industrial Bistrița Sud.

46

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Corin Braga și zborul interior

Printre cărţi, lucrări de cercetare, ziduri încărcate de amintiri, zgura muncii administrative şi bucuria dialogurilor pline de miez, îl găsesc pe decanul Facultăţii de litere al Universităţii „Babeş-Bolyai”, profesorul universitar dr. Corin Braga. Vă invităm să vă bucurați de un interviu atipic în compania domniei sale.

Ca să justific dialogul cu dumneavoastră ar trebui să aplic frumuşel şi comod câteva etichete, conform ipostazelor publice care vă conturează imaginea exterioară. Cum vă raportaţi la etichetele care vi se pun, domnule Corin Braga?

Nu am prea avut parte de etichete sau porecle. Sau nu leam aflat eu... Însă probabil vă gândiţi la slujbele, funcţiile, atribuţiile cu care ne încarcă viaţa în societate. Când eram tânăr îmi făceam planuri să merg, atunci când voi fi matur, la o mânăstire, într-un ashram, pe un vârf de munte... Dar mi-am dat seama, pe măsură ce înaintam în vârstă şi în mereu alte şi alte ”aventuri” existenţiale, că am prea multe alte proiecte de viaţă pe care trebuie să le las să se trăiască în această viaţă: să scriu proză (şi să explorez visele), să fac cercetare şi să citesc tot felul de cărţi (în continuare sunt atras în cele mai diferite direcţii, de la teme erudite, cum sunt călătoriile iniţiatice, paradisurile pierdute, antiutopiile până la fizică cosmologică, teoria corzilor şi altele), să mă implic în lume, ca profesor, ca purtător de proiecte, ca înte-

meietor de reviste, centre etc.

Aşa că, vrând-nevrând, viaţa şi-a urmat un curs de la sine, m-a dus pe un drum aici în lumea aceasta, mi-a făcut o carieră în universitate şi o prezenţă socială. De multe ori simt toate sarcinile şi corvezile administrative ca o ghiulea de plumb, care mă ţine prizonier şi nu mă lasă să zburd prin cărţi şi vise. Dar în acelaşi timp, obligaţiile acestei vieţi publice, frecuşurile şi experienţele care se tot acumulează, sau coagulat într-un fel de armură, de platoşă, care mă apără atât de presiunile din afară, cât şi de propriile timidităţi, însingurări, sentimente de alienare.

Deşi vă limitaţi la maximum prezenţa în viaţa publică, am reuşit să vă întâlnesc anul trecut la două evenimente: un colocviu de literatură comparată la Universitatea Bucureşti şi dubla, mai bine zis tripla lansare de carte, alături de soţia dumneavoastră, Ruxandra Cesereanu.

Este creatorul potenţat de cercetător, de profesor sau e, mai degrabă, o complementaritate fericită? Cu alte cu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vinte, imaginarul influenţează realul sau se împletesc?

Aş vorbi nu de două laturi, ci chiar de mai multe laturi sau personalităţi complementare. În cuvântul introductiv la Acedia, jurnalul de vise pe care l-am publicat în 2013 la editura Polirom, descifram în mine coabitarea a cel puţin trei figuri distincte, care fiecare îşi cere dreptul la viaţă. Platoşa, omul tăbăcit de viaţa socială şi de treburile administrative, este ca o mască (nu însă în sensul de prefăcătorie, ci în cel de identitate alternativă, de piele în care intri într-un anumit context) ce mă ajută să fac faţă lumii.

L-am numit Ăla, prin simetrie cu o altă figură interioară, Aia. Aia este imaginaţia mea nocturnă, care mă poartă în locuri câteodată înfricoşătoare şi coşmareşti, altădată feerice, însă întotdeauna supranaturale, dincolo de lumea concretă a lui Ăla. Aceştia sunt, în opoziţie, omul administrativ (decan, director de centru etc.) şi prozatorul din mine.

Dar profesorul universitar este animat de altcineva, de un individ speculativ, căruia îi plac ideile şi teoriile (cum spuneam, de la cele literare la cele cosmologice), care predă cursuri de literatură comparată, istorie a religiilor şi a ideilor, şi scrie cărţi de analiză literară, sinteze culturale, studii erudite. Nu i-am dat un nume. Şi mai există apoi în mine şi un Peter Pan, un copil bătrân (sau poate doar înţelept), care râde, zboară, face yoga şi speră că există mântuire. Suntem o familie numeroasă, după cum se vede...

Ca să rămân în aria imaginarului, dacă v-aţi trezi, printr-un joc al hazardului, regizor de film, ce scenariu aţi alege pentru ecranizare dintre „Monastirea Argeşului” şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”? ”Tinereţe fără bătrâneţe”, fără nicio ezitare. Ar fi povestea lui Peter Pan, copilul care nu vrea sau nu poate să îmbătrânească. După cum ştiţi, basmul acesta pare a fi unul cult, prelucrat sau chiar inventat de Ispirescu, deoarece etnologii şi folcloriştii i-au găsit prea puţine surse în literatura noastră populară. Cercetând, în câteva cărţi publicate în franceză, tema călătoriei (eşuate) la paradisul pierdut, cred că am găsit şi rădăcinile europene ale acestui basm. El provine din literatura celtică, cea irlandeză în special, unde se vorbeşte de nişte insule miraculoase, locuite de făpturi supranaturale: Insulele celor tineri, Insulele femeilor, Insulele de sub ape etc.

Războinicii irlandezi sunt adeseori atraşi pe aceste insule, seduşi de fetele supranaturale ce îşi caută un logodnic. După ce stau o lună, un an, un timp oarecare, eroii sunt cuprinşi de dorul de casă, de familie, de prieteni şi vor neapărat să se întoarcă, în ciuda împotrivirii soţiilor lor. Dar atunci când revin în Irlanda, descoperă că timpul a trecut aici mult mai repede, că anul petrecut de ei în starea de beatitudine a durat aici o sută de ani sau mai mult, încât rudele, prietenii, sunt toţi morţi demult şi chiar amintirea lor s-a şters din memoria urmaşilor. Iar dacă fac greşeală să atingă pământul, atunci timpul îi ajunge şi pe ei din urmă şi îi transformă instantaneu în cenuşă...

Preferaţi să vă canalizaţi forţele înspre creaţie. Cum se echilibrează energetic un creator, dacă acceptăm că actul în sine al creaţiei este un continuu exerciţiu de vulnerabilitate? Într-adevăr, atunci când scrii, ”scrii cu sânge”, cum spunea foarte adevărat Nichita Stănescu. Există forme şi forme de literatură, unele care te implică mai profund, altele mai detaşate sau obiectivate. Explorarea viselor presupune o participare directă şi necontrolată: personajele tale vor merge pe urmele de neon hipnotic ale propriilor tale vise şi coşmare şi vor descoperi lucruri pe care nici tu nu le ştiai, vor trăi experienţe care pot ajunge să te modeleze pe tine însuţi. Jurnalele de vise sunt şi mai deschise, ca nişte răni vii, care te

INTERVIU expun şi te fac vulnerabil.

După ce am publicat Oniria, în 1999, mai multe luni m-am simţit dezvăluit, nu îmi venea să ies din casă, să dau ochii cu oamenii, ca într-un vis în care te pomeneşti în pielea goală pe stradă sau pe o scenă. Dar nu am simţit niciodată atracţie nici faţă de jurnalele sau memoriile ”realiste”, în care sunt notate întâmplările de peste zi, nici faţă de proza cotidianului.

De acestea am parte în viaţa de fiecare zi, de ce să le mai şi povestesc în romane? Prefer ca scrisul să mă poarte pe căile lumii celeilalte...

Care dintre realizările dumneavoastră vă bucură cel mai mult din lungul şir ce umple fişa dumneavoastră biografică? La urma urmelor, cine este Corin Braga, dincolo de această fişă?

Cele mai ”hrănitoare” realizări (în sensul că îţi dau putere să mergi mai departe, că ţi-au hrănit creşterea) sunt cărţile pe care le-am scris. Afectiv vorbind, adică vibrând cel mai adânc în mine, sunt romanele onirice şi jurnalele de vise. În ele m-am putut Corin Braga este decanul Facultăţii exprima şi m-am putut cunoaşte de Litere a Universităţii „Babeşmai profund decât prin alte scrieri.

Bolyai” din Cluj-Napoca, profesor Dar nu aş năpăstui nici cărţile ”teode literatură comparată, doctor în retice”, de literatură comparată. Şi filologie, cu teza „Lucian Blaga. ele se nasc dintr-o tensiune inteGeneza lumilor imaginare” (UBB, rioară, dintr-o dorinţă şi plăcere a Cluj, România) şi în filosofie, cu cunoaşterii şi a cercetării, pe care teza „De l’utopie à l’antiutopie aux nu îmi doresc să o reprim.

XVI-XIXe siècles” (Lyon, Franța), E adevărat, lumea fantasmelor şi fondator şi director al Centrului de lumea ideilor nu e bine să fie amesCercetare a Imaginarului de la Fatecate: dacă începi să raţionalizezi cultatea de Litere, Cluj, romancier episoadele şi să teoretizezi ceea ce și critic literar, membru al Uniunii fac personajele, vei falsifica roScriitorilor din România din 1994. manul, îi vei pierde funcţia exploratorie, îl vei reduce la stereotipii narative; dacă îţi prelucrezi teoretic şi logic însemnările de jurnal, pierzi firul viu al duratei interioare pe care încerci să o surprinzi pe pagina de hârtie; dar şi invers, dacă te laşi condus de reverii şi alunecări vagi de sens în scrierile teoretice, nu vei mai gândi clar, nu vei mai putea demonstra concepte; iar dacă te comporţi ”oniric” în administraţie, ar fi un dezastru...

Cred că sunteţi singurul scriitor care şi-a visat personajul. Ce făcea Luiza Textoris în vis? Care este, de fapt, relaţia autorului cu personajele? Nu încetează aceasta odată cu finalizarea scrierii? Cât de viu rămâne textul după tipărirea lui?

Cunoaşteţi celebra afirmaţie a lui Flaubert: ”Doamna Bovary sunt eu”. Parafrazându-l, aş putea spune ”Luiza Textoris sunt eu”. Dar şi Fulviu Friator, prietenul şi partenerul Luizei de aventuri onirice, sunt tot eu. Ei sunt dublii mei de vis, aşa cum Adela şi Anir (din romanele Hidra şi Claustrofobul) sunt dublii lor de vis. Nu trebuie să îi visez anume, ei sunt cei care îmi preiau şi îmi trăiesc, în paginile cărţilor, visele. Şi nu mă pot rupe din legătura cu ei, pot doar evolua odată cu ei. Dacă vreunul e în agonie în mine şi se resoarbe, atunci nici nu voi mai avea ce scrie despre el; dacă renaşte şi îşi ia zborul interior, atunci şi scrisul meu îşi ia avântul şi impulsul ca să-i urmărească.

Dacă ar fi ca, printr-o ironie a sorţii, să poată rămâne în pneuma mundi o singură urmă semnată Corin Braga, aşa, ca pe o arcă a salvării spirituale şi intelectuale a omenirii, pe care aţi alege-o?

Ciclul Noctambulii, după ce îl voi fi terminat, cu toate ramificaţiile lui, atât romanele cât şi jurnalele de vise, fiindcă în structura lor palimpsestică, etajată, mă regăsesc cel mai complet, sunt eu însumi.

47

Năsăudul, din nou interbelic... pe hârtie WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PORTRET

49

de Bianca SARA

Tinerii vor schimba lumea, este vorba pe care o auzim tot mai des și care se pare că uneori chiar se dovedește a fi adevărată. Ne-o demonstrează Iustin Nechiti, un tânăr arhitect, care a schimbat, deocamdată doar pe hârtie, fața orașului în care a crescut, Năsăud. De Ziua Unirii Principatelor, tânărul le-a prezentat proiectul autorităților locale. În perioada interbelică, Năsăudul, orașul academicienilor, era un burg cu adevărat viu. Centrul orașului era inima lui, locul de întâlnire al locuitorilor, unde aceștia socializau, se plimbau și unde luau naștere povești de dragoste.

Centrul orașului găzduia târgurile de animalele, o piață de unde locuitorii se aprovizionau, dar și băncile, primăria și școlile. Comunismul a mutilat centrul orașului grăniceresc cu un sens giratoriu, care a adus tot traficul de tranzit chiar prin inima burgului.

Motivat de aspectul orașului Năsăud, dar și de dragostea și nostalgia care-l leagă de această localitate, Iustin Nechiti, un tânăr arhitect de 25 de ani s-a încăpățânat să-l înfrumusețeze, cel puțin pe hărtie.

Iustin s-a născut și a crescut în Năsăud, orașul care a dat României nu mai puțin de 21 de academicieni. 17 dintre ei au fost dați de Colegiul Național „George Coșbuc”, unitatea de învățământ unde a studiat și Iustin.

Arhitectul și-a axat lucrarea de diplomă pe centrul orașului Năsăud, unde propune o piațetă pietonală cochetă, care să redea burgului grăniceresc strălucirea de altădată. „Puteam să aleg orice altceva, dar având în vedere că sunt și din Năsăud cunosc problemele cu care se confruntă, așa că am zis să îmi fac și proiectul de diplomă și să vin și cu o soluție pentru centrul orașului”, spune arhitectul.

Proiectul conține pe lângă o piațetă pietonală și un centru cultural, practic o transformare a actualei case de cultură.

Centrul cultural, de care Iustin spune că Năsăudul are nevoie ca de aer, găzduiește în proiectul său casa de cultură, sediul bibliotecii și o cafenea cu librărie. „Centrul a fost gândit inițial ca o piață, care a fost mutilată în perioada comunistă când s-a făcut acolo un sens giratoriu. Alții își creează de la zero așa ceva, iar noi avem fondul construit deja și nu îl exploatăm”, este de părere Iustin. În proiect, Iustin închide circulația în centrul orașului, care este transformat într-o zonă pietonală, menită să găzduiască evenimentele sociale. Pentru ca acest proiect să se poată realiza, orașul Năsăud are nevoie de o centură ocolitoare, care să preia tot traficul și să aerisească centrul orașului.

Iustin crede că pentru ca acest proiect să fie unul de succes și să revitalizeze viața socială a năsăudenilor, autoritățle lo-

„Dacă s-ar pune în practică acest proiect cred că ar înfrumuseța orașul și ar duce la o evoluție mai sănătoasă socială a oamenilor.

Năsăudenii trebuie să aibă un spațiu unde să evolueze, unde să se îndrăgostească, unde să se plimbe, unde să-și formeze amintiri, să-și dezvolte personalitatea. Acest lucru îl poți face și prin arhitectură și urbanism dacă privești lucrurile astfel” Iustin Nechiti, arhitect cale trebuie să colaboreze cu investitorii: autoritățile locale să pună la dispoziție spațiul proaspăt amenajat, iar investitorii să dezvolte partea de servicii și evenimente. „Dacă s-ar pune în practică acest proiect cred că ar înfrumuseța orașul și ar duce la o evoluție mai sănătoasă socială a oamenilor. Năsăudenii trebuie să aibă un spațiu unde să evolueze, unde să se îndrăgostească, unde să se plimbe, unde să-și formeze amintiri, să-și dezvolte personalitatea. Acest lucru îl poți face și prin arhitectură și urbanism dacă privești lucrurile astfel”, explică Iustin.

Autoritățile locale au fost încântate de proiectul tânărului, singura problemă care le stă în cale fiind momentan lipsa unei centuri ocolitoare care să preia traficul. Mai mult, tânărul pune la dispoziție în mod gratuit proiectul său autorităților locale.

Proiectul a fost prezentat public chiar de Ziua Unirii Principatelor și a reunit arhitecți și experți în urbanism, dar și autorități locale.

Nunta, o afacere fără granițe WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

51

de Sorin TROCAN

Nunta s-a dovedit a fi o afacere extrem de profitabilă. Peste 80 de firme din România și Ungaria și-au expus oferta la Arad în cadrul celui mai mare târg de nunți și organizări de evenimente din vestul țării, „Petreceri de Vis”.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad a organizat în perioada 20 - 22 februarie 2015, la Complexul Expozițional EXPO Arad, cel mai mare târg de nunți și organizări de evenimente din Vestul țării: „Petreceri de Vis”. Suprafețele alocate de organizatori pentru ediția cu numărul opt a evenimentului au fost ocupate în totalitate.

Peste 80 de firme din România și Ungaria au prezentat în cele două pavilioane ale complexului Expo Arad cele mai importante noutăți din domeniu: dantele, broderii, voaluri și materiale prețioase ale rochiilor de mireasă, costume pentru miri, ținute pentru ocazii speciale, bijuterii și accesorii, pantofi, aranjamente florale, locații pentru petreceri, servicii foto-video și sonorizare, coafuri și machiaj, oferte pentru luna de miere, servicii de catering, torturi și prăjituri și multe altele.

Consiliere pentru viitorii însurăței

Viitorii miri care au venit la „Petreceri de vis” au văzut ultimele noutăți în materie de nunți. Conform tendințelor sezonului 2015, specialiștii în organizarea evenimentelor au oferit consiliere pentru ca evenimentul organizat să fie unul de succes. Pe parcursul celor trei zile de expoziție a fost pregătit un bogat program conex, prin care viitorii miri au putut să vadă „pe viu” tot ce este nou în materie de modă a nunților în 2015. Au avut loc prezentări de rochii de mireasă și de seară, demonstrații de make-up și hair-style, prezentări de bijuterii, dansuri latino și de societate, gimnastică aerobică, muzică live, recital pop-operă și muzică fado, ansambluri artistice de muzică populară și multe altele. Toate acestea au adus în scenă obiceiurile și tradițiile românești de nuntă, iar cocktail-urile, momentele de magie, ursitoarele și costumele de poveste vor întregi atmosfera de sărbătoare. În 2015 nu mai este în tendințe rochia de mireasă „tip prințesă”. Acum, specialiștii prezintă rochia din dantelă, lungă, care urmează linia corpului. Se poartă atât culoarea albă, dar și cea a untului. Pentru viitorii miri sunt oferite costume gri, albe sau chiar negre, simple și elegante, iar cravata sau papionul se asortează cu rochia miresei. Bijuteriile speciale pentru nuntă au fost prezentate de firme din România și Ungaria. În domeniul bijuteriilor sunt preferate creații albe, cu perle, speciale pentru eveniment. Torturile și prăjiturile au impresionat vizitatorii. Nunțile selecte ale anului 2015 vor avea platouri etajate cu macarons, torturi cu glazuri din marțipan roz sau verde. Specialiștii în organizări de evenimente au prezentat aranjamente florale și buchete de mireasă, cu flori aduse direct de la Budapesta. Ei spun că cele mai căutate au fost orhideele, deși în anul 2015, moda

este trandafirul cu perle și cu cristale Swarovski.

O noutate a târgului a fost BYMBO PARTY, care a avut o ofertă extrem de atractivă: în cadrul nunții se organizează un loc special pentru copii, unde o firmă cu personal specializat îi preia pe cei mici și se ocupă de asigurarea distracției. Astfel, părinții petrec liniștiți, iar copiii sunt atent supravegheați și nu se pot plânge că se plictisesc. Lor li se oferă chiar și mâncare preparată special, în funcție de vârsta fiecăruia. În parcare au fost expuse limuzine de nunți ale unor firme din Ungaria și România, iar vizitatorii târgului au putut observa atent ofertele de închiriere, unele fiind „la pachet” cu șampanie, prăjituri, muzică etc.

Saloane de coafură și machiaj au prezentat coafuri moderne pentru mirese, iar firmele specializate în foto-video au avut noutăți pentru viitorii miri: albume pentru nași, miri, părinți, dar și clipuri speciale pentru postat pe contul de Facebook al mirilor.

Evenimentul a fost urmărit și pe Facebook la adresa https://www.facebook.com/petreceridevisarad.

52

AFACERE

Distrugătorii de mituri pentru scepticii din economie WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Mircea CRIŞAN

Octavian şi Adrian Nistor din Seini sunt doi fraţi care demonstrează că nu este o regulă că tinerii „toacă” banii părinţilor, ba mai mult, pot duce mai departe afacerea cu succes. Urmează o poveste reală şi o lecţie cum se poate face performanţă în „economia reală” din ziua de azi.

Octavian Nistor este un fost handbalist din perioada de aur a Minaur-ului, ajungând chiar să fie selecţionat în lotul naţional de tineret. Iar fratele lui, Adrian Nistor, a jucat rugby la Universitatea Cluj. Ei au preluat în 2003, de la tatăl lor, firma Nistem din Seini, o firmă care funcţiona deja din 1991.

De obicei, firmele ridicate de părinţi sunt „tocate” de copiii care preiau afacerea. Dar nu şi în acest caz: „Nu am stricat firma, pentru că la noi acasă a fost o regulă foarte simplă: dacă ai de învăţat, du-te învaţă, dacă nu ai de învăţat, hai la lucru. De exemplu, când s-a ridicat benzinăria, eu cu fratele meu am făcut betoane de ne-au sărit capacele. Aşa am înţeles valoarea lucrului şi mă bucur că părinţii ne-au învăţat să fim responsabili de ce facem. Am văzut în jur că mulţi părinţi fac greşeala să le ofere copiilor totul, iar asta le creează un comportament de „mi se cuvine”, fără să fie pus la muncă. A fost foarte important că nu am fost cocoloşiţi”, spune Octavian Nistor.

De la început firma s-a numit Nistem şi prima activitate a fost comerţul de carburant. În ’94 a început să funcţioneze benzinăria din Seini. „După ce am terminat facultatea de construcţii, am angajat nişte băieţi să pun în practică ce am învăţat. Eram hotărât să nu fac comerţ, ci să fiu constructor, mai ales că în anul de masterat eram şi preparator la catedra de beton în Bucureşti. Am început cu nişte hale pentru o firmă care producea alcool, apoi am făcut şanţuri, garduri şi alte lucrări mai mici.

Tata a renunţat la un moment dat la management şi ne-a lăsat firma mie şi fratelui meu, Adrian. În 2007 aveam aproape 100 de angajaţi. Firma are trei domenii: partea de carburanţi unde e benzinăria şi comerţ en-gros, partea de

„Piaţa de carburanţi e o piaţă de monopol a companiilor străine. Drept dovadă că au rămas foarte puţini privaţi. Noi am mers mai departe pentru că a fost o activitate susţinută şi de celelalte activităţi ale Nistemului, dar, dacă ar fi să trăim după carburanţi, nu am putea. Dar fiind o piaţă monopolistă nu poţi să cumperi şi să vinzi decât la preţuri impuse. Noi cumpărăm din depozit şi vindem mai departe, dar mai mult de 3 – 4% nu avem adaos comercial, din care plătim salarii, curent etc. Dacă vine cineva să alimenteze cu cardul, unde plătesc comision, eu sunt pe minus. Când statul administra depozitele de carburant ieşeau din rafinării şi produse inferioare calitativ, dar acum nu mai riscă nimeni să vândă produse de calitate proastă, că nu-ţi mai vine nimeni. E un mit să nu iei de la cutare sau cutare. Pot să spun că nu mai exisă marfă proastă pe piaţă” Octavian Nistor, administrator Nistem transport care a apărut ca o necesitate după ce ne-am dezvoltat şi partea de construcţii care a rămas activitatea principală. Partea de transport este ca un compartiment pentru că transportăm combustibil cu cisterna noastră. Nu facem transporturi de mărfuri, dar avem şi transporturi agabaritice pentru utilajele noastre”, povesteşte Octavian Nistor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nistemul a prins şi partea de ascensiune economică, dar şi perioada de criză: „Nu a fost uşor să rezistăm, dar am rezistat pentru că noi nu am avut niciodată lucrări cu statul. Ne-am bazat pe un circuit economic normal şi corect, iar clienţii au fost în general firme private şi persoane juridice cu bani. Am fost partener bun pentru cei care aveau nevoie de lucrări industriale pentru că avem oameni pregătiţi şi dotare tehnică bine pusă la punct. Am făcut şi lucrări rezidenţiale pentru persoane fizice. În 2007 aveam 100 de angajaţi. Iar acum am rămas la 28 de angajaţi pentru că e perioadă de iarnă, dar vom mări din nou numărul pentru că am semnat un contract de subantrepriză pentru lucrările de canalizare din Seini, lucrare a Societăţii Vital”, spune Octavian Nistor.

Cea mai ciudată lucrare a Nistemului? „Am făcut un depozit de produse petroliere la Teiuş pentru un client. O lucrare de 5 milioane de euro, care trebuia făcută după nişte tehnologii speciale şi trebuia să fie buni meseriaşi cei care execută. Pentru că erau nişte condiţii speciale pentru protecţie anti-foc, anti-explozie etc.”. O altă caracteristică rară pentru o firmă de construcţii este că Nistem îşi plăteşte angajaţii şi pe perioada iernii: „E un paradox că angajatorii se plâng că nu găsesc personal, iar oamenii se plâng că nu găsesc de muncă.

E o mare problemă în sensul că nu găseşti personal calificat. Şi atunci, efortul să găseşti noi persoane este din perspectiva pierderilor ca şi cum i-ai ţine pe perioada de iarnă. Aşa că încerc să găsesc lucrări să putem munci şi iarna, chiar dacă pentru mine lucrările sunt pe minus, dar în felul acesta îmi păstrez meseriaşii”.

Cea mai mare dezamăgire? „Statul este cea mai mare dezamăgire. Pentru că Statul are nişte oameni incompetenţi care nu analizează şi nu văd problemele pe care le au agenţii economici. În loc să încurajeze firmele mici şi mijlocii, le sufocă. Avem o grămadă de controale pentru că prin ele se urmăreşte să se aducă bani la buget şi, în general, inspectorii de control vin la tine ca la un infractor. Nu o dată am avut cazuri că mi-au spus de la intrare „să ştii, trebuie să-ţi dau amendă”. Asta pentru că omul are un plan de făcut şi pentru că şeful lui trebuie să vadă că a găsit ceva. Inspectorii nu sunt rău intenţionaţi, dar e ca şi cum mi-aş trimite eu oamenii şi le spun aveţi de făcut gardul acela. La fel trebuie ei să aducă bani la buget. Şi nu e ok. Am ajuns la jumătatea registrului, aşa de multe controale am avut. Asta pentru că avem trei activităţi şi când termină cu un control încep cu altă activitate. Normal că te saturi la un moment dat”, explică Octavian Nistor. Bineînţeles că l-am întrebat şi despre cea mai mare satisfacţie: „De câţiva ani suntem între primele trei firme din Seini. E o mare realizare. O altă satisfacţie este că 70% din personal are o vechime de 8 – 9 ani în firmă. Asta înseamnă că am şi ales oameni buni şi sunt şi ei mulţumiţi de ce este la noi”.

Având în vedere că firma are doi şefi, eram curioşi cum se face distribuţia muncii astfel încât lucrurile să funcţioneze: „În perioada asta de criză am mai înfiinţat o firmă, un service auto autorizat, pe care am gândit-o ca o firmă care să acopere necesităţile din Seini. În 2010 l-am inaugurat, iar fratele meu se ocupă de partea asta, iar eu de Nistem. Suntem în cotă parte egală la fiecare firmă. Am avut şi noroc cu firma auto, pentru că, de exemplu, iarna construcţiile nu merg, dar reparaţiile auto merg, pentru că vin acasă din străinătate.

AFACERE

Este un service auto bine pus la punct, în sensul că avem şi parte de vopsitorie cu cuptor. Am avut şi un proiect de finanţare europeană care ne-a permis să dotăm cu ce era nevoie. Plus că pe firma aceea nu avem niciun credit care să ne sufoce. Am fi trecut şi mai uşor peste perioada de criză, dar am avut ţepe în valoare de peste 250 de mii de euro, din cauza unor firme intrate în insolvenţă şi faliment, care nu ne-au mai plătit. Am rezistat, dar foarte greu”. În final l-am întrebat pe administratorul Nistem ce le spune celor care-şi imaginează că e bine să fii patron, dar nu au curajul să se apuce de treabă: „În general e o mentalitate greşită a oamenilor faţă de patroni. O mentalitate formată în 50 de ani de comunism. Din păcate, comuniştii ne-au dat o istorie pe care au scris-o ei. Tinerii şi cei de vârsta mea am ştiut o istorie greşită. Am învăţat noţiunea de patron şi de şef ulterior. Şi mi-am dat seama că nu-i ce spuneau cei dinainte, pentru că era promovată imaginea de „ghiaburi” cu toate aspectele ei negative. Însă, situaţia de acum demonstrează că doar prin muncă şi seriozitate poţi să rezişti pe piaţă”

53

Întrecerea timpului WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

editorial

de Alice Valeria MICU

Cum staţi cu timpul, domniile voastre? Timpul a devenit atât de prezent în viaţa noastră, ne croim existenţa în funcţie de trecerea sa, îl măsurăm, îl împărţim, nu ne este niciodată îndeajuns şi am adus la desăvârşirea unei arte - talentul de a-l pierde.

Le cerem atât de des celorlalţi să aibă răbdare o secundă, dar, dacă veţi avea curiozitatea să căutaţi definiţia secundei, veţi găsi în spaţiul internautic un disc negru ce pulsează ritmic şi menţiunea că o secundă este reprezentată de fiecare pâlpâire. Mai departe aflăm că este una dintre cele şapte unităţi fundamentale şi definită complicat în funcţie de tranziţia dintre cele două niveluri hyperfine ale stării fundamentale ale atomului de cesiu 133 în repaus la tempe ratura de zero grade Kelvin. Parcă era mai simplu atunci când secunda era legată de împărţirea unei zile solare medii şi de rotaţia, aşa inconstantă cum e, a Pământului.

La urma urmelor nici nu e atât de important cum reuşesc unii sau alţii să definească secundele, câtă vreme trecerea lor contează pentru cei mai mulţi dintre noi doar ca să nimerim consistenţa potrivită a ouălor fierte ori garanţia uscării unor lianţi şi a banalului lac de unghii. Nu poţi trăi într-o secundă, nu poţi iubi într-o secundă, nici pentru moarte o secundă nu pare a fi îndeajuns. Secunda le-a fost suficientă doar celor iubiţi de Dumnezeu, care s-au împărtăşit de iluminare, căci, pentru revelaţia spiritului, secunda poate fi o eternitate. Cât o fi durat marea revărsare a apei pentru Arhimede ori newtoniana cădere a mărului?

Cine poate cântări secunda de fericire? De câte clipe de iubire este nevoie să umpli o viaţă? Am devenit interogativ-patetică pentru gustul vostru, dar aşa se întâmplă atunci când întreaga umanitate se pregăteşte să marcheze, ordonat, trecerea de la un an la altul. Da, anul, o unitate de măsurare a timpului în care par să încapă toate şi bune şi rele, şi catastrofe şi miracole, înălţare şi decădere, sublim şi josnicie, iubire şi lipsă de iubire, dor şi insuportabil. Puteţi adăuga fiecare, după cum v-a fost anul şi după cum vi-l doriţi pe următorul, viaţa lasă această listă deschisă pentru toată lumea. Vă doriţi bani mai mulţi? E liber! Vă doriţi succes în afaceri, la locul de muncă, în societate?

Asemenea! Vă doriţi doar ca anul viitor pe vremea asta să fie lângă dumneavoastră cineva care să vă îmbrăţişeze? Suntem oameni şi ar trebui să avem dreptul să visăm orice. Singurul obstacol pare a fi timpul, trecut mult prea repede pe lângă noi, cu viaţa noastră alăturea. „Dacă te-aş fi cunoscut acum 25 de ani, aş fi fost scutit de multă suferinţă”, spunea cineva, dar câţi or fi rostit această frază de-a lungul istoriei, de când primul om mai perspicace a observat că umbra făcută de el însuşi îşi schimbă direcţia în timpul zilei? Grecii aproximau un moment al zilei măsurând lungimea umbrelor făcute de coloanele solare, dar cine poate spune cu exactitate din câţi paşi se face o umbră în stare să acopere tot ceea ce nu vrem să ne amintim, tot ce am vrea să dispară, tot ce ne doare sau golurile din viaţa noastră?

În Orientul Mijlociu, dar şi la Atena, apa ce se scurgea printr-un orificiu din partea inferioară a vaselor măsura trecerea unidirecţională a timpului. Dar, noaptea, timpul trece la fel, chiar dacă umbrelor nu li se mai pot număra paşii, iar iarna apa îngheaţă în vase.

Unii încercau să trişeze, mituindu-i pe cei ce răspundeau de ceasurile de apă să toarne mai puţină, atunci când măsurau la un proces, timpul acordat pledoariei adversarilor. Dar cine fură cu adevărat timpul suntem noi înşine, atunci când ne risipim în lucruri mărunte, în minciună, în egoism şi răutate, căci nimeni nu va putea să adauge lungime vieţii sale. În mănăstirile medievale, timpul era marcat de clopote trase după un anumit număr de pagini citite de călugării-ceas, a căror lectură era cronometrată în prealabil pe timpul zilei, iar primele ceasuri mecanice par a fi fost inventate de arabi şi aduse în Europa de cruciaţi. Însă indiferent cum alegem să ţinem cont de trecerea timpului, colecţionând ceasuri, umplând clepsidre ori alegând sugestivele lumânări consumate, craniile ori petalele de trandafir căzute, relativitatea timpului enunţată de Einstein rămâne pentru noi un vis cu care nu vom putea niciodată să ne întoarcem la ceea ce am înţeles prea târziu că a fost secunda de aur a vieţii noastre.

Afară totul e încremenit, dar cine poate şti adevărata stare de agregare a sentimentelor în clipa supremă dintre doi ani, dintre două existenţe, dintre azi şi mâine, dintre ceea ce a fost şi ceea ce va fi? La mulţi ani, dragii mei şi dragostea lui Dumnezeu să fie cu voi!

55

Amedeea Paradise, cel mai modern spa din țară WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIFESTYLE

57

de Augustin STANCIU

SunGarden Golf & SPA Resort a inaugurat în comuna clujeană Baciu cel mai modern circuit spa din țară, Amedeea Paradise, reprezentanții resortului garantând o experiență straveche ce include cinci saune noi și inedite, o călătorie seculară pe marginea unei vetre antice, un vis misterios în zona de Mystic Relaxing Volcano, dar și multe alte experiențe unice.

Daniela Martin, Marketing Specialist SunGarden Golf & SPA Resort, afirmă că serviciile oferite de Amedeea Paradise sunt recunoscute la nivel internațional, dovada fiind premiul obținut din partea International Fitness, Wellness & Spa Association. „SunGarden Golf & SPA Resort a inaugurat, la finele anului trecut, pentru toţi iubitorii de spa un circuit absolut inedit în Transilvania. Acest fapt este dovedit de premiul pe care l-am câştigat, adică locul I „Excellence Awards Romania 2014, „oferit de International Fitness, Wellness & Spa Association în colaborare cu Federația Română de Fitness Wellness și Spa la categoria „Luxury Golf Fitness Wellness & SPA Resort”, afirmă Daniela Martin.

Aceasta mai spune că acest circuit vine, de fapt, în completarea unuia deja existent, zona Aqua Experience. „Amedeea Paradise va oferi clienților noștri o experienţă unică, acest spa este, de fapt, o poveste, o poveste seculară în contrast cu zona Aqua Experience astfel încât să putem să fim transpuşi în mai multe lumi. Pentru oaspeţii noştri avem zone de relaxare absolută, putem în primul rând să poposim la marginea unei vetre străvechi citind poate o carte sau lăsându-ne purtaţi pe aripile timpului, apoi pentru a ne acomoda cu atmosfera terapiilor şi a ritualurilor avem o zonă de relaxare mistică, zona Mystic Relaxing Volcano şi totodată putem să începem să parcurgem aceste tratamente în cele cinci zone de saună pe care noi le-am creat şi care au fost apreciate ca fiind unele dintre cele mai frumoase din Europa. Avem, totodată, o zonă de aroma sauna, realizată din lemn de cedru care este veșnic mirositor, așadar ne vom trata, totodată și sufletul, bucurându-ne de atmosfera din această saună. O altă parte a saunei este cea sărată, avem și zona orientală, o baie turcească pe aburi, un hamam, un ritual absolut inedit. Dacă dorim să facem o pauză între aceste tratamente putem să ne scăldăm în bazinul cu apă rece sau chiar să ne bucurăm de fântâna de gheață. Totodată, putem, de asemenea, să intrăm într-o saună bio sau să ne relaxăm cu ceva răcoritor în zona de wathertavern unde, de asemenea, putem să ne bucurăm de o piscină senzațională”, mai spune Daniela Martin. Aceasta mai afirmă că tarifele sunt accesibile pentru oricine și, mai mult, SunGarden Golf & SPA Resort va oferi pachete personalizate pentru fiecare client în parte. „Venim cu pachete deosebite de abonamente lunare care vin în completare cu o serie de ritualuri, în funcție de gusturile fiecăruia, respectiv împachetări cu ciocolată, exfolieri, tratamente de purificare, detoxifiere, tratamente signature impresionante, masaje, terapii și ritualuri alese din toate colțurile lumii. Împreună cu cei de la Federația Română de Fitness, Wellness și Spa dorim să elaborăm programe prin care să ne axăm pe nevoile fiecărui client în parte. Vom dezvolta pachete personalizate de detoxifiere, de întreținere corporală, chiar și de nutriție astfel încât fiecare invitat să se simtă cât mai bine”, a încheiat Daniela Martin.

58

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții de 17 milioane de euro la marea de la munte

În ultimul an, Consiliul Județean și-a concentrat atenția asupra uneia dintre cele mai atractive zone din Bistrița-Năsăud, care este pe punctul de a primi oficial titulatura de stațiune turistică.

Instituția propune investiții care trec de 17 milioane de euro în următorii ani la „marea de la munte”. de Bianca SARA Localitatea Colibița este situată la nici 40 de kilometri de municipiul Bistrița și își are începuturile în 1850. A început cu 14 locuitori, o biserică și un drum care lega zona de Mureșenii Bârgăului pentru favorizarea transportului de material lemnos.

Numele acestei localități vine tocmai de la „colibele”, locuințele temporare, amenajate de către primii ciobani care s-au stabilit în acele locuri. Bazele unei stațiuni care atrăgea românii și străinii pentru relaxare și chiar și tratament au fost puse încă din 1922. Din 1979, natura sălbatică și spectaculoasă este completată de un superb lac, care, deși avea scopuri practice, a înfrumusețat zona și a făcut-o mai atractivă.

Nici până în ziua de astăzi Colibița nu și-a căpătat titulatura de stațiune turistică, deși autoritățile locale și județene asigură că este doar o chestiune de timp până când acest lucru se va întâmpla.

Consiliul Județean își concentrează atenția asupra acestei zone și propune investiții majore, care trec de 17 milioane de euro. Printre proiectele propuse se numără un centru nautic de agrement.

Acesta ar urma să aibă un debarcader pentru bărci cu pânze și hidrobiciclete, o clădire principală în care ar urma să funcționeze un restaurant cu bar, vestiare, punct de depozitare și închiriere echipament sportiv, punct de prim ajutor și grupuri sanitare. De asemenea, pe lac se propune o terasă cu piscină, o zonă de plajă și una de plimbare.

Centrul nautic de agrement ar urma să se întindă pe peste 6500 de metri pătrați pe pământ și pe 352 de metri pătrați pe luciul de apă. Consiliul Județean a estimat investiția la 2,2 milioane de euro, instituția bazându-se fie pe fonduri europene, fie pe investiții private în cadrul unui parteneriat public-privat.

Aceasta nu este însă singura investiție care ia în calcul localitatea Colibița. Consiliul Județean pregătește și un domeniu schiabil. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect este deja în lucru.

Se iau în calcul trei instalații de transport: telegondolă, teleschi și covor rulant, precum și șase pârtii de schi, trei de dificultate medie, două de dificultate redusă și una pentru schiorii profesioniști. Lungimea totală a acestor pârtii este de 5 kilometri.

Pentru a se asigura constanța utilizării pârtiei și atunci când nu avem parte de zăpadă, se vor lua în calcul tunurile de zăpadă, iar pentru întreținerea pârtiei mașini de bătut zăpada.

Nu va fi ignorată nici baza domeniului schiabil, unde se va crea o zonă de servicii cu locuri de parcare, casierie, punct salvamont și de prim ajutor, centru de închiriere echipament sportiv, un fastfood și grupuri sanitare.

Pentru ca acest proiect să se materializeze ar fi nevoie de nu mai puțin de 15 milioane de euro. Și în cazul acestui proiect se iau în calcul atât fondurile europene cât și un parteneriat public-privat.

60

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O Răzvănărie cu năzdrăvănii

Am trecut într-o zi prin centrul Clujului şi ochii mi-au căzut pe firma unui nou spaţiu comercial, care promitea multe: Răzvan şi a lui Dulceaţă. Am revenit când totul a fost pus la punct şi magazinul deschis. Sau ceea ce credeam eu că este. de Alice Valeria MICU

Mi-au furat ochii zecile de borcane de dulceaţă, zacuscă şi magiun, aliniate soldăţeşte pe rafturile de scândură ingenios prelucrată, ce umplu pereţii până aproape de tavan. Pe numai 13 metri pătraţi găseşti răspuns la tot ce-ţi pofteşte inima: plite pe care Paolo, prietenul italian a lui Răzvan Rusu coace clătitele fermecate, un expresor de cafea, de unde acelaşi iscusit meşter stoarce licoarea întunecată atât de dragă tuturor, un blat unde pe câteva scaune poţi savura bunătăţile oferite alături de dulceţurile fermecate. Nu lipsesc pralinele de ciocolată ce te ispitesc dintr-un coşuleţ, alături de câteva sticle de vin nobil, care completează micul rai al lui Răzvan.

Cum alături de el stă Alexandra, întâmplarea a făcut ca după câteva zile, când am revenit acolo, Răzvan să fie la Idicel Pădure, astfel că am stat de vorbă doar cu Alexandra. Am încercat să desluşesc ce se ascunde în spatele unui loc atractiv prin simplitate, calitatea produselor şi sinceritatea celor care au găsit cele mai potrivite ingredient pentru reuşita lor.

Acum, când oferta de produse tradiţionale este destul de abundentă, faţă de anii precedenţi, de ce să cumpărăm Razvan si nu altceva?

Alexandra: Pentru că au personalitate. În produsele noastre veţi găsi gusturile din copilărie, nu reinterpretate, ci uneori îmbogăţite. De exemplu la zacuscă ne-am întors la varianta ei de bază, o facem la ceaun, nu facem legumele pastă, ci le tocăm bucăţele, nu folosim pastă de roşii, ci utilizăm roşii întregi, le punem pe grătar şi le tăiem după aceea. Magiunul, de asemenea, îl fierbem la ceaun, fără strop de zahăr, până se face bun, 12 ore minimum. Putem vorbi de o reinterpretare a reţetelor vechi în ideea că brandul devine urban, l-am adus în Cluj, l-am adus aproape de oameni şi de clienţii noştri. Într-adevăr, remarc o deosebită atenţie la detalii, nimic din ce ajunge sub ochii potenţialilor clienţi nu este întâmplător, totul este gândit, fiecare aspect legat de ambalaj şi prezentare poartă amprenta spiritului liber şi al tinereţii.

A.: Noi n-am vrut să recurgem la tricolor, nu pentru că nu ne-ar reprezenta, nicio bunicuţă oarecare, am vrut să luăm o parte din Idicel, din satul unde se face dulceaţa şi s-o aducem în Cluj, un oraş plin de studenţi şi de oameni care lucrează în multinaţionale.

Deci, reţete tradiţionale în ambalaje noi şi prietenoase.

Care este aportul inovativ?

A.: Aportul inovativ este partea de design şi faptul că niciun produs nu este utilizat la întâmplare, am gustat pentru fiecare reţetă ingredientele şi ne-am străduit să fie un produs de excepţie în fiecare borcănel care pleacă de la noi. De obicei, în dulceţurile de casă este destul de mult zahăr, noi am renunţat la această variantă şi produsele noastre au undeva în jur la 30 % zahăr, limita maximă, iar magiunul nu conţine

deloc zahăr. Nu folosim conservanţi deloc, nu folosim suc de mere, ci doar fructele de bază, fructe de pădure şi fructe sălbatice, aceasta e marea inovaţie.

Ce le spuneţi celor care de vreo 10-15 ani si-au schimbat modul de a mânca? E uşor să desfiinţezi produsele fastfood, dar cum îi convingeţi pe cei care preferă bucătăria fusion, celor care mănâncă mediteranean sau oriental?

Cu ce veniţi în faţa amatorilor de humus ori a diverselor diete sănătoase din tradiţia altor popoare?

A.: Nu avem ce să le spunem, fiecare are dreptul la opţiunea lui, noi doar îi invităm să vină şi să guste din ce avem noi aici şi am încredere că se vor convinge singuri. Cred că omul îşi dă seama ce îi face bine. Evident, gusturile nu se discută, până la urmă, dacă nu-ţi place zacusca, nu mănânci zacuscă, iar cu dulceaţa la fel. Marea noastră competiţie a fost şi va rămâne cu gospodinele. Încercăm să luptăm cu asta şi avem o zonă de clienţi care nu mai au timp să gătească, nu mai au timp să-şi facă acasă conservele şi căreia îi este mult mai uşor să vină să cumpere. Şi preţurile sunt accesibile. E adevărat, gustul de acasă este cel mai bun, suntem conştienţi de asta, cu zacusca e un lucru comun deja.

Am observat că oferiţi clienţilor şi câteva sortimente din vinurile unei podgorii pe care o admir, Petro Vaselo, din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

arealul Recaş. Aveţi nişte înţelegeri de parteneriat în promovare sau aţi dorit doar să completaţi posibilitatea de a face un cadou deosebit, cu produse ale locului?

A.: E foarte bine să fie ajutaţi producătorii locali, noi avem, în cea mai mare parte produse de-ale noastre, dar avem, de exemplu, dulceaţa de rebarbăr, pe care o produce un prieten de-al nostru, e foarte gustoasă şi oamenii nu cunosc produsul, dar aşa au oportunitatea de a-l cunoaşte, venind aici.

Cred că ar trebui să ne gândim mai mult să ne sprijinim unii pe ceilalţi. Vinul ne-a fost recomandat, însă noi doar îl comercializăm fără niciun parteneriat de promovare, ne-am gândit, pur şi simplu că se potriveşte bine cu produsele noastre.

Cât a durat perioada de îndrăgostire de produsele si de năzdrăvănia aceasta?

A.: Sinceră să fiu, pe partea de dulceaţă, înainte de a începe activitatea propriu-zisă, nu m-am implicat foarte tare. Ştiam ce face Răzvan şi l-am ajutat cât am putut, dar nu m-am implicat în business-ul lui, dar din iulie am început să merg la Idicel, să văd ce înseamnă să faci dulceaţă, să etichetezi borcane, să pregăteşti o comandă şi mi-a prins foarte bine, am înţeles câtă muncă este într-un borcan de dulceaţă şi să-l apreciez mai mult decât înainte. Am înţeles foarte bine ceea ce voi vinde, dar am mai înţeles că nu aş putea rămâne doar acolo, la producţie, pentru mine nu era mediul în care aş fi putut continua. Iniţial am zis că vom face magazinul aici şi vom vinde doar la geam, era mai simplu, dar apoi ne-am gândit mai bine şi am realizat că avem un produs cu multă personalitate şi cu o poveste destul de lungă în spate şi atunci am renunţat la vânzarea la geam, care ne-ar fi confundat cu mulţi alţi comercianţi şi ar fi făcut să se piardă tocmai personalitatea produselor. Atunci am decis să amenajăm acest loc în aşa fel încât să putem comunica eficient cu clienţii.

Da, ar fi fost mare păcat, eu am fost copleşită când am intrat aici prima dată de mirosurile îmbietoare de cafea şi clătite, de culori, de mulţimea de borcănele.

A.: Am recurs la arhitect, dar ne-am trezit cu un mobilier care nu încăpea în acest spaţiu mic şi am renunţat la orice alt specialist, am consultat reviste şi site-uri de profil, am găsit apoi un tâmplar din Dej, care ne-a ajutat foarte mult.

I-am împărtăşit ideile noastre şi a ieşit ceea ce vedeţi aici.

Fiecare element în parte are povestea sa, am căutat mult până am ales şi gresia şi faianţa şi structura aceasta pentru plite, cum să fie, s-o încadrăm şi să rămână spaţiu. Aceasta a fost o altă provocare pe care am trecut-o cu bine. În momentul în care am pus sufletul nostru în proiectul acesta toate s-au rezolvat.

Povestea şi business-ul lui Răzvan este mai veche, nu-i aşa?

A.: Da, el a terminat Agro-business în cadrul FSEGA şi-a căutat ceva de lucru fără succes, s-a implicat în câteva proiecte de cercetare în satul Idicel cu privire la tot felul de subiecte, laptele din sat, produsele agro-alimentare specifice şi la un moment dat, cu toate studiile şi vizitele lui prin sat s-a întâlnit cu tanti Veronica, cea care i-a spus că la ei sunt multe cireşe şi ar putea încerca să facă ceva cu ele, un desert, o dulceaţă. În vara acelui an au făcut câteva încercări, în curtea doamnei Veronica, absolut artizanal, prima dulceaţă s-a prins şi a trebuit să fie aruncată, apoi au reuşit şi au făcut dulceaţă din ce în ce mai bună, au făcut mai multe sute de borcane şi în toamna acelui Răzvan a mers împreună cu un prieten la acelaşi Salon Internațional al Alimentelor de la Paris, unde a ajuns anul acesta cu sprijinul Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc. Atunci a dus la Paris trei borcănaşe de dulceaţă, cireşe, zmeură şi afine. Apoi a contactat un investitor care l-a invitat la Londra şi de acolo a început totul, el a susţinut investiţia în părţi egale cu

AFACERE

Răzvan şi au deschis linia de producţie la Idicel. Primul pas a fost făcut, iar al doilea a fost contractul semnat cu Mega Image, în sistem private label, cu o altă reţetă şi alt tip de borcane, iar acest contract a asigurat un cash-flow constant, ceea ce i-a permis să poată lucra eficient, deoarece anterior vindea doar în târgurile de profil, adică venituri inconstante şi cu un rulaj insuficient. Mai ales că dulceţurile se vând până prin februarie, iar vara aproape deloc.

Aveţi şi alte contracte, pe lângă Mega Image, vă doriţi, intenţionaţi să abordaţi şi alte pieţe de acest tip?

A.: Suntem la Mega Image şi cu brandul nostru, bineînţeles, cu alte tipuri de dulceţuri, alături de cele trei anterioare cu private label. Am intrat şi în reţeaua Auchan iarna trecută, dar nu am înregistrat aceleşi rezultate. De fapt, nici nu ne dorim foarte multe contracte cu acest gen de magazine, le preferăm pe cele de proximitate, să putem fi aproape de oameni, astfel că în Cluj, în afară de cel în care suntem acum, mai puteţi găsi produsele noastre la carmangeria Moldovan atât aici, în centru, cât şi în cartierul Zorilor.

Mai visaţi şi la alte produse tradiţionale sau reinterpretate, pe care să le puteţi oferi în ambalaje mici, potrivite esenţelor tari?

A.: Ne dorim să ne dezvoltăm pe parcurs. Anul acesta am introdus zacusca, magiunul şi dulceaţa de vişine şi ne dorim să dezvoltăm în primul rând partea de dulceţuri, dar şi un alt tip de zacuscă, poate murături, ne dorim poate şi ciocolată, aşa cum aţi văzut că ne tentăm clienţii să guste. Cam acestea sunt visele principale, dar e important că aici, la clătitărie aflăm exact ce îşi doreşte clientul şi atunci putem ţine cont de ceea ce îşi doreşte el, având contact direct. Şi noi ne mai plictisim de ce avem în cămară şi atunci vrem să venim cu cât mai diverse produse este posibil, să oferim clienţilor posibilitatea de a gusta o dulceaţă fină alături de o cafea şi de ce nu, o clătită. Ciocolata încercăm să o oferim, cum vedeţi şi în cutii din lemn de prun, unde vor fi praline umplute cu magiun sau cu dulceţurile noastre, în lemn tot din zona Idicelului.

61

62

TURISM VITIVINICOL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vinurile Anastasia - un nou început pentru o tradiție veche de mii de ani!

Spunem că povestea este una specială pentru crama Domeniile Anastasia. În anul 2008, odată cu venirea pe lume a micuței Anastasia, a fost cumpărată la Urlați o suprafață de 7 ha, un loc însorit cu sol calcaros, tocmai bun pentru alchimia bobului de strugure…, așa s-au născut ”Domeniile Anastasia”, proprietatea întreprinderii individuale MARIN N. CONSTANTIN –PRODUCĂTOR DE VINURI.

Alegerea amplasamentelor pentru plantaţiile de vie nu a fost întâmplătoare. Din cele 7 ha cumpărate au fost păstrate în producţie şi reabilitate numai 1,2 ha cultivate cu soiul Merlot, iar celelalte au fost defrişate şi replantate cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurile roşii, şi cu soiul Chardonnay pentru vinuri albe.

Capacitatea de prelucrare a cramei este de 100 de tone de struguri, iar capacitatea de stocaj este de 700 hl. Dotarea cramei este făcută la standarde europene şi reprezintă o combinaţie între modern şi tradiţional, atât ca tehnici cât şi ca echipamente utilizate.

Deținem un laborator autorizat pentru efectuarea analizelor fizico-chimice, dotat cu tot ce este necesar pentru determinarea parametrilor fizico-chimici ce definesc calitatea strugurilor, mustului și vinului.

Din dorința de a pune la dispoziția consumatorilor, vinuri de cea mai bună calitate, începând cu anul 2011 au fost achiziționate baricuri (butoaie din stejar de 225 litri) produse în Franța și Ungaria, folosite la depozitarea și învechirea atât a vinurilor albe (Chardonnay), cât și a celor roșii (Merlot și Cabernet Sauvignon).

Importanța pe care Domeniile Anastasia o acordă maturării și învechirii vinurilor a determinat amenajarea unei pivnițe destinată păstrării baricurilor și vinurilor îmbuteliate, în suprafață de 500 mp, la o adâncime de 6 m, unde vinurile vor găsi condiții naturale, la parametri optimi de temperatură și umiditate.

Strategia programului de vinificaţie este aceea de a produce vinuri speciale, de calitate, cu fidelitate faţă de ca-

racterul unic al acestei zone viticole.

Vinul din stoc cuprinde, pe lângă producția anilor 2009 din soiul Merlot (vin cu Indicație Geografică Dealurile Munteniei) și vinuri din plantațiile tinere de Chardonnay, Merlot și Cabernet Sauvignon. Începând cu toamna anului 2011, aceste vinuri au primit certificate de atestare, ca vinuri cu Denumire de Origine Controlată - Cules la Maturitate Deplină (D.O.C.-C.M.D.).

Prima noastră ”ieșire în lume” a fost cu Merlot 2009, vin obținut de pe 1,2 ha din via păstrată și modernizată, când, cu mult curaj, echipa care a contribuit la obținerea lui l-a prezentat la Târgul de la Timișoara - VINVEST, în anul 2011. Aprecierile deosebit de favorabile obținute din partea juriului (format din membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România), concretizate printr-un punctaj de medalie de argint (86 de puncte), au dat un impuls continuării investițiilor, atât în plantațiile de viță de vie cât și în cramă și sectoarele auxiliare.

Efortul a fost răsplătit an de an, atât prin obținerea de medalii și diplome la diverse târguri și concursuri naționale și internaționale, cât și prin aprecierea publicului consumator, cum a fost manifestarea cu tema “Știința viei, arta vinului”, organizată de către Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, în colaborare cu Centrul Cultural “Carmen Silva - Clubul Seniorilor” și Domeniile Anastasia, în parcul Ghica din Sinaia în 2012. Cu această

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ocazie au avut loc prezentări, dezbateri și mai ales degustări ale vinurilor prezentate de ”Domeniile Anastasia”, ce au fost deosebit de bine apreciate, atât de public cât și de presa prahoveană.

Tot în anul 2012, la Salonul Internațional de Vinuri – VINVEST Timișoara și la Concursul Internațional de Vinuri București a fost prezentată noua gamă de vinuri Premium, învechite la baric. Cabernet 2011 a fost apreciat la ambele evenimente cu medalie de argint, iar Merlot 2009 și Chardonnay 2011 au primit punctaj de peste 80 de puncte. În același an, la Concursul Național de Vinuri de la Alba Iulia - STRUGURELE DE AUR și la Concursul Național de Vinuri de la Focșani - BACHUS, Merlot 2009 a obținut medalii de aur, iar Chardonnay 2011 medalie de argint. În anul 2013, la Concursul Internațional de Vinuri București, Cabernet Sauvignon a obținut punctaj de medalie de argint, iar Chardonnay 2012, la Expo-Drink București, a primit diploma de ”Vinul anului 2013”, premiu acordat de participanții la acest târg. De asemenea, și Cabernetul 2011 și-a păstrat locul de onoare, primind o nouă medalie de argint la VINVEST Timișoara 2013.

Pentru că numai prin comparație se poate evidenția un vin bun, au fost organizate tot în 2013 degustări la Good Point Iași, în prezența unor personalități în domeniu precum Dr. Valeriu V. Cotea, prof. universitar, președintele comisiei de oenologie a OIV, Dr. Crăciunescu Gheorghe, oenolog, de peste 40 de ani în domeniu, degustător expert, membru în juriul a numeroase concursuri naționale și internaționale și alții... În 2014, pentru noul sortiment de vin din gama Premium - Merlot Rose 2013, am primit două medalii de argint, una la Concursul Internațional de Vinuri București și una la VINVEST Timișoara, unde și Cabernet Sauvignon 2011 șia păstrat locul binemeritat, primind din nou medalia de argint.

TURISM VITIVINICOL

Vinuri născute din iubire la Domeniile Anastasia

63

I-am întâlnit prima dată pe cei de la Domeniile Anastasia în 2009, cu ocazia Salonului Internațional de Vinuri de la Timișoara, VINVEST. Cu toate că aveau un singur vin de prezentat și doar 7 ha cultivate cu viță de vie, au considerat că, datorită calității, pot sta alături de nume consacrate din viticultura românească. Au pornit la drum cu un inginer foarte bun, Ioan Matei, care și astăzi are grijă de plantație cu măiestria pe care ți-o dau mulți ani de experiență. În prezent, s-au extins, pe lângă via de la Valea Călugărească a apărut și cea de la Urlați, iar în portofoliu au patru vinuri. Vă recomand să degustați un Cabernet Sauvignon 2011, premiat cu aur anul trecut la Concursul Național Bachus de la Focșani. Dacă doriți să-i cunoașteți mai bine, vă invit la Timișoara, în perioada 3-5 aprilie, la Centrul Regional de Afaceri cu ocazia celei de-a 12-a ediții a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST.

64

agenda evenimente

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj

Schimbarea: provocări și oportunități

Sonia Năstase, Country Manager Nestlé Nespresso România, este speakerul evenimentului Meet the WOMAN!, organizat de Femei în Afaceri în București, marţi, 24 februarie 2015, ora 19:00, la Capital Plaza Hotel. Tema evenimentului va fi „Schimbarea în carieră: provocări şi oportunităţi”. Meet the WOMAN! este un eveniment de business networking ce are loc lunar şi se adresează atât antreprenoarelor, cât şi femeilor care lucrează în companii şi sunt specialiste într-un domeniu de activitate. Înfiinţată în 2009 de Alice Botnarenco, organizaţia Femei în Afaceri dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor şi femeilor care lucrează în companii. Detalii: www.femei-in-afaceri.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Woman la Cluj

Femeile au devenit mult mai vizibile și mai competitive în mediul de business și în același timp au devenit interesate de tendințele din business și interesate să descopere acele povești de admirat ale altor femei de succes. Libero Events organizează conferința e Woman, pe 6 martie 2015, la Cluj Napoca. De-a lungul celor 3 ediții, din anii precedenți, “e Woman” a devenit sursă de inspirație pentru un număr foarte mare de femei antreprenoare și cu o carieră în top managementul diferitelor companii din România, femei care și-au dezvoltat propria afacere sau care sunt la început de drum și își doresc să își dezvolte o carieră profesională performantă. Detalii: www.thewoman.ro

Cities of Tomorrow

Primăvară și vacanțe

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și Asociația Zeppelin organizează în data de 24 martie 2015 la Hotel Crowne Plaza din București cea de-a treia ediție a forumului Cities of Tomorrow, cea mai importantă întâlnire din România dintre business, arhitectură și administrație. Evenimentul este gândit ca un mix intens și bogat de prezentări, discuții întrun cadru organizat și networking. Conferințele unor personalități internaționale se combină cu analize și propuneri adaptate contextului românesc. Vor fi prezentate studii despre cum ne mișcăm în și între orașe, despre cum se mișcă orașele și arhitectura, despre cum să accelerăm și să ghidăm dezvoltarea, despre noi sisteme de transport și infrastructură inteligentă, tehnologii pentru comunicare, gestiune și construcții. Detalii: http://rumaenien.ahk.de

Târgul de Turism al României 2015, ediția de primăvară, va avea loc între 12-15 martie la Romexpo în 6 pavilioane, C1- C6, transformând centrul expozițional într-un spațiu al vacanțelor de vis. Ajuns la cea de-a XXXIII-a ediție, Târgul de Turism al României rămâne locul ideal de prezentare a celor mai interesante oferte și atracții turistice, atât din România, cât și din străinatate, incluzând: turismul cultural, rural sau de business, turismul de tratament, destinațiile exotice, croazierele și turismul de aventură. Din ofertele companiilor expozante nu lipsesc nici accesoriile și gadget-urile necesare în orice călătorie. Pe lângă elementul B2C, Târgul de Turism al României are o importantă latură B2B. Detalii: www.targuldeturism.ro

Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro