Transilvania Business 50

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 50 • 21 mar - 20 apr 2015

O NOUĂ PRIMĂVARĂ A AUTOSTRĂZILOR

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 6-7 Gedeon Richter România are un nou director general pag. 16-17 Geiger Transilvania, seriozitate germană în proiecte româneşti pag. 58-59 Diplomatul american ce poartă Transilvania în suflet

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

4-5

cover story O nouă primăvară a autostrăzilor

12-13

25

REAL ESTATE Mobilitate în oraşele viitorului

EVENIMENT Bistriţa Business 2015.

Cum să ai succes ca antreprenor?

30-31

INTERVIU

AFACERE

Cristina Chiriac şi lecţia sa de curaj

datesantiere.ro îţi „vânează” proiectul de construcţii

32-33

50-51

INTERVIU

TRAVEL

Reformele lui Burleanu în fotbal

Oază de relaxare la Băile Banffy din Topliţa

60-61

2

Știri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi distribuitori pentru Infrasoft

BUCUREŞTI

În perioada 16-20 martie 2015 a avut loc în Hanovra - Germania, târgul internațional de tehnologie – CeBIT 2015 (www.cebit.de ) unde compania locală INFRASOFT (www.infrasoft.ro) a prezentat jucătorilor de IT&C de pe piața europeană și nu numai produsul Documenta DMS – platforma End-toEnd de management al documentelor. În cadrul târgului au fost susținute demonstrații live ale componentelor soluției: platforma browser-based (www.documenta-dms.com ) inclusiv versiunea mobile, Documenta Drive, Documenta Microsoft Office Integration, Documenta Scan & Fax, Documenta Registratură Electronică, Documenta Arhivare, Documenta Workflow Engine, Documenta Content Management, Documenta Projects, Documenta Outlook Integration. În urma prezentărilor, importante companii din Polonia, Cehia, Turcia, Germania, Italia, Spania, Franța, Olanda, China au apreciat soluția ca fiind una competitivă, modernă și performantă manifestându-și interesul de a deveni distribuitori ai produsului Documenta DMS în țările lor. Până la ora redactării prezentului material au fost deja formalizate acordurile de reprezentare pe piețele din Polonia și Olanda. «Ne bucurăm să constatăm ca produsul Documenta DMS are parte de aprecieri pozitive, cu atât mai mult cu cât acestea vin din partea unor specialiști IT&C, buni cunoscători ai pieței și produselor din domeniu. Este momentul să ne facem mai cunoscuți pe piața internațională nu doar cu servicii de resurse umane și outsourcing dar și cu produse software: ”Made in Romania”», a declarat Adrian Bărcuțean, director general Infrasoft. Produsul Documenta DMS susține companiile în eforturile lor de gestionare și organizare eficientă a documentelor și circulației acestora în interiorul dar și între departamentele financiar-contabil, resurse umane, ju-

ridic, producție și alte departamente specializate.

Energia verde, la puterea a opta

Jucătorii cheie se vor reîntâlni între 1820 noiembrie la RENEXPO® SOUTHEAST EUROPE, Platforma României pentru energie regenerabilă și eficiență energetică. Evenimentul va reveni în 2015 cu cea de-a VIII-a ediție la Sala Palatului din București. Ediția din acest an își propune să abordeze tematici pentru un viitor sustenabil, să concentreze într-un singur loc factori de decizie, investitori și beneficiari și să faciliteze transferul de know-how. O atenție deosebită va fi acordată tematicii de eficiență energetică. Pentru a promova energia durabilă în sectorul privat, BERD și UE, prin intermediul băncilor românești, oferă finanțare și îndrumare companiilor care doresc să investească în eficiență energetică și în proiecte la scară mică de energie regenerabilă. Până în prezent, BERD a investit mai mult de 7 miliarde de euro în 370 de proiecte din România. De asemenea, Banca a mobilizat mai mult de 14 miliarde de euro pentru aceste proiecte din alte surse. Partea de expoziție a evenimentului va găzdui companii din domenii ca: energie solară fotovoltaică, hidroenergie, eficiență energetică, biomasă, biogaz, cogenerare, consultanță energetică, servicii de finanțare și altele. În paralel cu târgul vor avea loc o serie de conferințe naționale și internaționale, dublate de alte evenimente conexe, iar noutatea acestei ediții va fi adusă de Primul Summit Internațional pe Eficiență Energetică, organizat de compania REECO în România. Summitul va trata două mari tematici și anume: Eficiența Energetică în Clădiri și Eficiența Energetică în Industrie. Tot pentru prima oară, în paralel cu târgul vor fi organizate workshop-uri care vor dezbate probleme de finanțare a proiectelor în domeniu și subiecte legate de inițiativa României de a exporta energie.

Bucharest Fashion Week Spring

Designeri şi branduri din Franţa, Italia, Maroc, Ucraina, Republica Moldova şi, evident, România vor urca pe podiumul Bucharest Fashion Week (24-26 aprilie 2015) la cea de-a XXII-a ediţie a celui mai important festival de modă din ţară. După ce a stârnit ropote de aplauze cu cea mai nouă colecţie a sa la Paris Fashion Week, franţuzoaica Claudine Ivari va aduce pe catwalk-ul

Bucharest Fashion Week 20 de piese vestimentare Made in France, cu detalii fine, brodate de mână. O colecţie mixtă Haute Couture & Luxury ReadyTo-Wear. Claudine Ivari este doar unul dintre cei aproximativ 30 de designeri care îşi vor prezenta cele mai noi creaţii ale lor pe podiumul BFW – Spring. Ediţia de primăvară a Bucharest Fashion Week va avea loc la Ambasad’Or Events & Leisure (str.

Drumul Odăii 34-36, Otopeni), în zilele de 24, 25 şi 26 aprilie, începând cu orele 20:00. Evenimentul va fi transmis LIVE pe bfashionweek.com, fashiontvromania.com

National Instruments s-a extins

CLUJ

Prezentă de 10 ani în România, National Instruments a inaugurat noul sediu pentru Centrul de Cercetare şi Dezvoltare din România, la ClujNapoca, în clădirea e Office. În noul spaţiu de peste 1.800 mp se vor desfăşura activităţi de cercetare în domeniul embedded software, activităţi de vânzari şi customer service pe care compania le furnizează clienţilor din întreaga lume, din sectorul public, dar şi din domenii cum sunt educaţia, cercetarea avansată, automotive, aerospaţial, electronice, automatizare industrială sau energie. „Avem multe elemente în comun cu celelalte companii de software din Cluj-Napoca, dar sunt şi lucruri care ne diferenţiază, cum ar fi mediul de lucru şi produsele foarte interesante pe care le dezvoltăm, precum compilatoare, mediul grafic de dezvoltare software LabVIEW, sisteme dedicate de comunicaţii în reţea sau sisteme de operare în timp real”, a afirmat Horia Hedeşiu, directorul Centru-

Știri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lui de Cercetare şi Dezvoltare din ClujNapoca al National Instruments. „Angajăm oameni inteligenţi, dar le acordăm independenţa de care au nevoie, ca să vină cu modele lor, cu ceea ce vor să facă, într-o activitate de strânsă colaborare cu cei din Austin, ca o echipă cu puternice legături. Angajând un om deosebit de inteligent, beneficiezi de faptul că ştie singur ce are de făcut, nu trebuie să i se spună şi atunci vine cu soluţii la care nici nu teai fi gândit să i le ceri. Cam aceasta e viziunea celor din CEO pentru recrutarea angajaţilor doriţi de noi”, nea explicat Omid Sojoodi, Directorul LabVIEW FPGA and Real-Time al companiei. National Instruments investeşte anual cel puţin 16% din venituri în acţiuni de cercetare şi dezvoltare, iar ca venituri globale, a înregistrat intrări de 1,24 miliarde dolari în 2014, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. (A.V.M.)

Louis Purple, un nou magazin

Compania Formens a inaugurat vineri, 20 martie, în Iulius Mall Cluj Napoca etaj 1, un nou magazin, parte a dezvoltării în România a unui lanţ al mărcii Louis Purple. Inaugurarea survine după ce au mai fost deschise magazine în Iaşi, Timişoara şi Bucureşti. Poziţionată într-o zonă cu tradiţie în industria confecţiilor, prima fabrică din România a grupului Formens producea primul său costum în anul 1999, iar compania avea să devină lider pe piaţa franceză a costumelor bărbăteşti în doar câţiva ani. Încrederea astfel dobândită, susţinută de tradiţia şi experienţa echipei de croitori alimentează dorinţa unei noi provocări. Gama de produse ready to wear Louis Purple include atât articole din gama business sau smart casual cât şi atât de necesarele ţinute de ceremonie, gata de a fi purtate direct din magazin, într-o varietate excepţională.

Zona de Made to measure a magazinului oferă clientului sofisticat exact ceea ce căuta de foarte mult timp: posibilitatea de a-şi exprima stilul exact aşa cum îşi doreşte. Acesta are la dispoziţie peste 18.000 de combinaţii cu posibilitatea de a alege de la ţesătură, croială, tip de rever şi buzunare, până la butoniere şi nasturi, detalii care îm-

preună fac unică fiecare piesă din garderobă. Folosind ultima tehnologie de scanare 3D a întregului corp, procesul de măsurare a clientului se reduce de la 30 de minute la 5 minute.

(I.O.)

Endava, start la recrutări

Endava, una dintre companiile de servicii IT cu cea mai rapidă creştere din Europa, a lansat programele de anul acesta dedicate studenţilor şi absolvenţilor din domeniul tehnologiei, în cadrul evenimentului Open Day din centrul din Cluj-Napoca. Compania are în prezent peste 60 de poziţii deschise la Cluj pentru dezvoltare software, pe tehnologii precum Java, .NET, Siebel, Sharepoint, dar şi pentru testare software şi servicii de suport IT, de la activităţi de service desk până la consultanţă pentru infrastructuri IT complexe. Programul dedicat absolvenţilor, axat pe dezvoltare şi testare software (Java şi .NET), va începe pe 6 mai, termenul limită pentru trimiterea aplicaţiilor fiind 1 aprilie 2015. Participanţii selectaţi vor fi angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată şi vor beneficia de două luni de training-uri intensive, atât în zona de tehnologii, cât şi de soft skills, urmând apoi să fie implicaţi în proiecte interne şi externe din cadrul Endava. Internship-ul din divizia de dezvoltare software a centrului Endava din Cluj-Napoca va începe la 1 iulie, iar cei interesaţi de participare pot trimite aplicaţiile până pe 5 mai 2015. Studenţii şi absolvenţii selectaţi vor lucra pe proiecte reale, 6 ore pe zi, timp de 6 săptămâni, alături de profesionişti cu experienţă din cadrul Endava. (I.O.)

Raport ARCON

COVASNA

Grupul ARCON, unul dintre cei mai importanţi jucători din zona producţiei de termo şi hidroizolaţii, a în-

ceput anul în creştere datorită unui efort susţinut pe toate direcţiile de business, în ţară şi la export. „2015 a început bine pentru noi, avem o creştere de 23 de procente faţă de perioada similară a anului trecut. Evoluţia pozitivă este datorată unei uşoare dezmorţiri a pieţei, dar şi introducerii în reţeaua de distribuţie a noii game de adezivi si mortare uscate ARCO”, declară Ioan Ţiţeiu, director general al Grupului ARCON. Grupul ARCON intră în 2015 cu companiile sale din Bucureşti, ARCON Amvic şi ARCON Corina Gealan, deja restructurate.

Anul trecut ARCON a vândut peste 900 mii de mp de termosistem ARCO, pe fondul unei creşteri a pieţei de termoizolaţii de circa 10 procente, datorată, în principal, termoizolărilor în regim privat. Grupul ARCON are 250 de angajati specializaţi în sectorul industrial şi de construcţii. Grupul ARCON deţine compania ARCON, înfiinţată în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, cea mai mare companie românească producătoare de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolaţii.

ADN de antreprenor

MARAMUREŞ

La Baia Mare a avut loc un nou curs din programul de antreprenoriat StartUp ADN, primul program lansat vreodată în Maramureș dedicat dezvoltării competențelor antreprenoriale.

Cursul cu numărul doi, intitulat "Finanțarea Afacerii", i-a avut ca speakeri pe Petronela Despoiu, analist regional Clienți Corporativi la Banca Transilvania, și Dana Ghineț, fondatorul companiei Acces Project Investments, specializată în consultanța privind accesarea fondurilor nerambursabile europene sau guvernamentale. Cursanții programului StartUp ADN au avut ocazia să descopere ce analize stau la baza deciziilor băncilor de a acorda credite companiilor, care sunt instrumentele de creditare la care se poate apela în diferite etape de dezvoltare ale afacerilor, care sunt fondurile nerambursabile pe care companiile le pot accesa până în 2020, ce trebuie să conțină un proiect de solicitare finanțare, astfel încât acesta să fie unul câștigător, și multe alte elemente care vor aduce clarificările necesare oricărui antreprenor.

Programul de antreprenoriat StartUp ADN este dezvoltat de Asociația Centrul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, prin clubul de afaceri Maramureș Business Club și este susținut de Banca Transilvania și Ernst&Young România. (N.P.)

3

4

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O nouă primăvară a autostrăzilor

de Ligia VORO

Primăvara înfloresc, în sens figurat, şi şantierele de construcţii. Printre cele mai aşteptate sunt cele de autostrăzi pentru că fiecare român cu afaceri în Uniunea Europeană speră că acel Coridor IV şi Autostrada Transilvania să îi ducă spre Vest mai devreme de două decenii. Speranţe pe care le nutrim şi noi în căutarea bunăstării în macro şi microeconomia românească.

Dacă e să ne luăm după declaraţiile făcute de către reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, inclusiv ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în acest an va fi doborât recordul de kilometri de autostradă ce vor fi inauguraţi. Vestea e şi mai bună dacă ne gândim la planul pe 2015-2016 care arată că vor fi daţi în folosinţă peste 200 de km de şosele – declaraţia ministrului Transporturilor, Ioan Rus, din luna ianuarie 2015 - şi care ar putea fi respectat inclusiv datorită faptului că anul viitor e an electoral şi basmele cu promisiuni pur electorale nu mai prind la cetăţenii români la fel ca acum 15-25 de ani. De aceea, speranţele noastre că proiectele anunţate vor fi şi realizate sunt mai mari decât de obicei.

Ceea ce însă ar putea impulsiona şi mai mult construcţia autostrăzilor sunt ameninţările voalate sau chiar directe ale marilor angajatori şi contributori la bugetul de stat al României.

Intervievat de hotnews.ro, Nicolas Maure, preşedinte al Automobile Dacia, a susţinut la începutul lunii aprilie că, dacă autostrada Sibiu-Piteşti nu este gata până în 2020, va trebui să “luăm decizii importante”, mai ales că, potrivit aceluiaşi, uzinele Renault din Maroc şi Turcia sunt mai competitive. “În primul rând sunt bani la dispoziţie pentru autostrăzi, atât la bugetul de stat, cât şi fondurile europene. Întrebarea e cum să vă concetraţi pe proiecte şi cum să le puteţi pune în practica într-un interval de timp rezonabil. Am revenit în România în ianuarie 2014, am dezbătut cu autorităţile, cu Ioan Rus şi credem că decizia de a face autostrada, şi nu drum expres, între Sibiu şi Piteşti este cea bună fiindcă e

vorba de Coridorul IV către Ungaria”, a spus liderul companiei de la Mioveni.

Automobile Dacia are în jur de 14.000 de salariaţi şi a obţinut în 2013 un profit net de 337 milioane de lei.

De aceleaşi neajunsuri s-au plâns şi managerii uzinei Ford din Craiova. Americanii prezenţi în România de mai bine de şapte ani şi-au manifestat exasperarea în legătură cu incapacitatea Guvernului de a asigura infrastructura de transport, un cost de producţie care contribuie, de asemenea, la rentabilitatea unei afaceri. „Noi nu plecăm, nici nu ameninţăm cu plecarea, nu avem facilităţi de producţie în Africa”, a declarat Zoltan Brassai, promovat Brand Director, Large Cars Ford Europe, atunci când i-a predat ştafeta noului Director General Ford România, Valerio Brenciaglia.

Totuşi, Ford are în România peste 3000 de angajaţi şi momentan şi-a suspendat investiţiile în uzina de la Craiova. Şi, dacă luăm fiecare interviu pe care îl realizăm cu investitori în România, vom observa că una dintre problemele pe care le semnalează în ţara noastră este infrastructura de transport proastă.

Master Plan optimist

Cu aceste premise, în luna februarie a fost prezentată strategia de finanţare a Master Planului de transport în care se arată că suma ce va fi asigurată pentru realizarea infrastructurii rutiere va ajunge la câteva miliarde de euro. "Suma totală pe care România o are la dispoziţie, în perioada de

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

programare 2014-2020, pentru cele patru sectoare de transport (rutier, feroviar, naval, multimodal) este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul l-a aprobat care vor proveni din împrumuturi publice – IFI - şi din acciza pe carburanţi, în vederea asigurării surselor de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro", au arătat, la momentul respectiv, reprezentanţii Guvernului într-un comunicat de presă.

Până în 2030 însă proiectele de infrastructură de transport identificate se cifrează la 45 de miliarde de euro.

Master Plan-ul de transport se referă la construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare de 13,7 miliarde de euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

De asemenea, în documentul amintit, mai sunt cuprinse investiţii în obiective portuare şi aeroportuare.

Proiectele de autostrăzi aprobate prin cuprinderea în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km).

Sumele necesare pentru construcţia acestor tronsoane de autostradă trec de 6,5 miliarde de euro, fără TVA.

Şantierele, la zi

Până va începe însă construcţia acestora să vedem care este situaţia la zi pe şantierele de autostrăzi.

Potrivit declaraţiei optimiste a directorului CNADNR, Narcis Neaga, în acest an vor fi deschişi circulaţiei peste 80 de km de autostradă, deoarece mai multe tronsoane vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2015 şi înainte de termenul prevăzut în contracte. “Nădlac - Arad va fi în totalitate gata în 2015, Timişoara - Lugoj lotul al doilea în totalitate gata în 2015, deşi contractual trebuie să se termine în 2016. Surpriza a venit de la un constructor de pe Lugoj - Deva lotul 2, care va finaliza în acest an 17 kilometri”, a spus Narcis Neaga, directorul CNADNR, după o vizită în teren.

Mai precis, la autostrada Lugoj – Deva se lucrează pe tronsoanele trei şi patru de un an, pe lotul IV fiind turnat deja asfalt pe o porţiune de câţiva kilometri. Lotul IV, de 22,1 kilometri, a fost proiectat şi este construit de asocierea de firme Tehnostrade şi Spedition UMB. Contractul care are o valoare de 419,4 milioane de lei fără TVA, va fi finanţat în cea mai mare parte din fonduri europene.

Pe lotul al treilea, de 21,2 kilometri, lucrează asocierea de firme Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA şi Arcadis Eurometudes SA. Acest tronson va costa 580 de milioane de lei, fără TVA. Dacă rămânem în zonă, momentan se lucrează şi pe autostrada Lugoj-Timişoara, pe lotul al doilea de 26,5 kilometri, care ar asigura un punct nou de urcare pe autostrada Lugoj-Deva. Tronsonul între Şanoviţa şi Izvin este realizat de Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi valoarea contractului se cifrează la puţin peste 611 milioane de lei.

În pregătire

Cea mai recentă veste de la CNADNR se referă la continuarea tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău-Borş,

cu o lungime de 60 km. Licitaţia a fost câştigată de asocierea de firme Corsan-Corviam Construccion, Consinit şi Road Consulting & Design. Tronsonul va fi finalizat pentru 700 de milioane de lei.

Recent, reprezentantanţii CNADNR au semnat contractele pentru autostrada Tîrgu Mureş – Câmpia Turzii care face parte din Autostrada Transilvania, lucrări care au fost licitate anul trecut. Pentru lotul Ogra – Iernut, în lungime de 3,6 kilometri, cea mai bună ofertă din punct de vedere financiar a fost declarată cea a asocierii de firme dintre Geiger Transilvania SRL şi Wilhelm Geiger GmbH & Co. KG şi are valoarea de 55.782.941 lei, fără TVA. Pentru lotul Iernut – Cheţani, în lungime de 17,9 kilometri, oferta câştigătoare a fost desemnată cea a asocierii de firme Strabag SRL şi Straco Grup SRL (397,71 milioane lei, fără TVA).

Lotul Cheţani – Câmpia Turzii, în lungime de 15,7 kilometri, a fost câştigat de asocierea Straco Grup SRL – Specialist Consulting SRL – Total Road SRL, cu 279,74 milioane lei, fără TVA. Pe zona Ogra – Tîrgu Mureş vor lucra pentru realizarea Lotului 1 Târgu Mureş - Ungheni şi drum de legatură, în lungime de 9,2 kilometri, asocierea Lemacons Vega 93 - Arcada Company. Valoarea contractului este de peste 179,787 milioane de lei fără TVA, iar durata execuţiei 12 luni. Perioada de garanţie este de patru ani.

Lotul 2 Ungheni - Ogra (10,10 km) va fi realizat de asocierea JV SC Strabag SRL - SC Straco Grup SRL într-un contract de peste 251,349 milioane de lei, fără TVA. Durata execuţiei este de 12 luni, iar perioada de garanţie de patru ani.

Tot anul trecut au fost organizate şi licitaţiile pentru cele 4 loturi ale Autostrăzii Sebeș – Turda care ar urma să fie finalizată în 2016. Lotul 1, de 17,0 km de la intrarea pe autostrada în Sebeş până la Pârâul Iovului, va fi construit de asocierea SC Impresa Pizzarotti & C SpA - SC Pomponio SRL, la o valoare estimată a contractului de 539.488.704 lei.

Lotul 2 va avea 24,3 km, ţine până la intrarea în Aiud şi are drept constructori asocierea Aktor SA - SC Euroconstruct Trading SRL. Contractul a fost estimate la 460 de milioane de lei. Asocierea Tirrena Scavi SpA, Societa Italiana per Condotte d'Acqua S.p.A este contractată pentru execuţia lotului 3, cu o lungime de 12,5 km de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, la un preţ estimativ de 420,511 milioane de lei. De la Decea la Turda va lucra asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH. Tronsonul are 16,3 km şi va costa 470 de milioane de lei.

Studii revizuite

În luna februarie, CNADNR a desemnat asocierea Spea Ingineria (Italia) – Tecnic Consulting Engineering România drept câştigătoare a licitaţiei pentru contractul de revizuire şi actualizare a studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Contractul are o valoare estimată de 29,1 milioane de lei. Durata de realizare a studiului este de 12 luni.

Autostrada Sibiu – Piteşti în lungime de 120 de kilometri face parte din Coridorul IV Paneuropean – Nădlac – Arad – Lugoj - Deva – Orăştie – Sibiu – Piteşti.

Ar mai fi de menţionat că la începutul lunii aprilie, CNADNR a semnat contractul care are ca obiect: "Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Făgăraş".

Contractul va fi executat de asocierea AECOM INGENIERIA SRL - CONSITRANS SRL - SEARCH CORPORATION SRL. Valoarea estimativă a acestuia este de 16,313 milioane de lei. În 2014, CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostradă - 28 de kilometri între Nădlac şi Arad şi 22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu.

5

6

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gedeon Richter România are un nou director general

Gedeon Richter România, una dintre cele 7 subsidiare ale concernului Gedeon Richter, companie multinaţională cu o activitate de peste 110 ani în producţia şi cercetarea produselor farmaceutice, are un nou director general.

Dana Chelărescu ne-a dezvăluit câte ceva despre provocările funcţiei de director general într-o firmă importantă, oferindu-ne şi detalii legate de activitatea Gedeon Richter România.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Doamnă Dana Chelărescu, vă rugăm să ne faceţi o prezentare a activităţii dvs. în plan profesional, cu accent pe activitatea din industria farmaceutică.

Dana Chelărescu: Lucrez în acest domeniu, al producţiei de medicamente, din anul 2001, odată cu angajarea la Gedeon Richter România, la acea vreme Armedica SA. Mi-am început activitatea ocupând poziţia de şef de compartiment la Aprovizionare Transport. De atunci am ocupat mai multe funcţii în cadrul companiei – Şef Departament Logistică, Director de Logistică al companiei de distribuţie a grupului Gedeon Richter în România, iar în ultimii 6 ani am făcut parte din bordul al companiei în poziţia de Director General Adjunct.

Noua postură, cea de director general, v-a adus o nouă perspectivă asupra activităţii din cadrul Gedeon Richer România? Vedeţi altfel compania din această poziţie de lider şi principal factor de decizie?

Dana Chelărescu: Priorităţile companiei sunt aceleaşi, iar felul în care văd compania este acelaşi, având în vedere faptul că am făcut parte din bordul de conducere din perioada precedentă, într-o poziţie apropiată de cea de director general. Provocările şi sarcinile sunt de aceeaşi natură ca şi în anii precedenţi, accentul mutându-se de pe un aspect pe altul în anumite perioade de timp. Cunosc echipa, am lucrat împreună mult timp şi am realizat împreună proiecte frumoase. Schimbarea a adus o perspectivă nouă asupra responsabilităţilor pe care le am, cele legate de dezvoltarea acestor proiecte şi de stabilirea şi îndeplinirea de noi obiective.

Cu ce gânduri, obiective, ambiţii aţi preluat funcţia de director general al unei companii importante ?

Dana Chelărescu: Am preluat conducerea companiei într-un moment în care constrângerile din piaţă sunt semnificative: nivelul taxei clawback a ajuns la valori de 25% din valoarea vânzărilor, discutăm de noi reaşezări ale preţurilor medicamentelor în perioada următoare, numărul firmelor din domeniu care intră în insolvenţă este în creştere, cu impact asupra producătorilor de medicamente. Predictibilitatea măsurilor legislative rămâne scăzută, astfel că principalul obiectiv este de a orienta compania astfel încât să facă faţă cât mai bine acestor provocări. În general, funcţiile de conducere presupun autoritate multă, dominaţie, pe alocuri chiar o oarecare duritate în relaţia cu subordonaţii. Pe de altă parte, de la femei se aşteaptă să fie mai sociabile, mai centrate pe problemele oamenilor.

Cum pot fi armonizate cele două orizonturi de aşteptare de către o femeie manager ?

Dana Chelărescu: Aici cred că trebuie să vorbim mai degrabă despre strategii, obiective, evaluări, motivare şi alte instrumente de business. Nu cred că poţi ocupa o poziţie nouă într-o companie şi, mai ales, una de conducere, pornind de la duritate în relaţia cu angajaţii. Cu siguranţă nu poţi avea rezultate pe termen lung având o astfel de abordare. Suntem un colectiv închegat de aproximativ 550 de angajaţi, care lucrăm împreună de mult timp, ne cunoaştem şi ne sprijinim reciproc, iar preocuparea pentru dezvoltarea angajaţilor din punct de vedere profesional este o constantă în cadrul companiei.

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt principalele atribute/calităţi de care are nevoie o femeie pentru a fi un bun lider într-o companie?

Credeţi că există femei model în România, care să inspire în ceea ce priveşte formarea unor cariere de succes pentru femei?

Dana Chelărescu: Există multe femei care conduc afaceri de succes în România şi în industria farmaceutică în mod particular, pentru că este o industrie care angajează multe femei. Dar indiferent dacă vorbim despre femei sau bărbaţi manageri, valorile apreciate trebuie să fie aceleaşi: integritate şi seriozitate, viziune, voinţa de a realiza ce ţi-ai propus, devotament şi pasiune în ceea ce faci. Trebuie să ne realizăm cu toţii obiectivele, chiar dacă modul de realizare presupune uneori abordări diferite; important este însă să respectăm principiile amintite anterior.

Care credeti ca sunt principalele elemente care au mentinut compania Gedeon Richter România într-o poziţie bună, pe o piaţă cu un ridicat nivel concurenţial?

Dana Chelărescu: Factorul de succes îl reprezintă calitatea produselor fabricate de Gedeon Richter România, ceea ce s-a obţinut şi s-a menţinut datorită investiţiilor mari făcute în zonele de fabricaţie, de control al calităţii, de logistică şi de dezvoltare de produse noi, precum şi datorită calităţii resursei umane din companie. Domeniul farmaceutic este unul extrem de reglementat, care solicită resurse mari pentru conformarea la cerinţele legislative, iar Gedeon Richter s-a aliniat întotdeauna cu stricteţe la aceste cerinţe.

Ce noutăţi aduce în piaţa farmaceutică Gedeon Richer România în acest an?

Dana Chelărescu: Suntem pe cale de a finaliza un proiect important pentru companie, şi anume construirea şi dotarea cu echipamente moderne a unui nou centru de cercetare-dezvoltare. Proiectul este cofinanţat prin POSCCE din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în calitate de Organism Intermediar, având o contribuţie de 50% din partea companiei.

Continuăm proiectele de investiţii în cadrul fabricii prin extinderea unor zone de producţie şi achiziţionarea de noi linii de fabricaţie. Investiţiile care se fac în mod constant la Târgu Mureş reprezintă încrederea în efortul nostru şi aprecierea calităţii produselor fabricate de Gedeon Richter România, produse care ajung în întreaga lume.

Despre Gedeon Richter România

Gedeon Richter România este una dintre cele 7 subsidiare producătoare şi de cercetare ale concernului Gedeon Richter. În calitate de companie multinaţională, cu o activitate de peste 110 ani în producţia şi cercetarea produselor farmaceutice, Gedeon Richter este prezentă pe mai multe continente în 38 de ţări, având 7 facilităţi de producţie şi cercetare, 29 de reprezentanţe şi 27 de subsidiare comerciale. Compania pune accent pe inovaţie şi cercetare-dezvoltare, deţinând unul dintre cele mai mari centre de cercetare-dezvoltare din Europa Centrală şi de Est şi o echipă de aproape 1000 de cercetători.

Activitatea de cercetare-dezvoltare a echipei din Târgu Mureş a fost recunoscută şi premiată pe plan internaţional, iar produsele fabricate la Târgu Mureş fac parte din portofoliul întregului grup Richter şi ajung în numeroase ţări din toată lumea. Subsidiara din România se bazează pe o forţă de muncă de peste 550 de angajaţi.

7

ENERGIE

Descoperire importantă pentru Romgaz în Suceava şi Mureş WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Două noi descoperiri de gaze naturale în judeţele Suceava şi Mureş au crescut portofoliul de resurse al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaş şi producţia zilnică cu aproape 500.000 de metri cubi. Dumitru Rotar, director general adjunct pe Explorare – Producţie în cadrul Romgaz, crede că investiţiile făcute în ultimii ani încep să dea roade.

Producţia zilnică realizată prin aceste două sonde noi este de peste 2.600 de barili echivalent petrol (BEP) pe zi (n.r. unitate de măsură internaţională a zăcămintelor de hidrocarburi, 1BEP=cca 170 mc), adică aproximativ 3% din producţia zilnică de gaze naturale a companiei. Ambele zăcăminte, aflate în Platforma Moldovenească şi Bazinul Transilvaniei, pe raza localităţilor Frasin (jud. Suceava), respectiv Criş (jud. Mureş), se înscriu în ceea ce înseamnă zăcăminte convenţionale de hidrocarburi.

Potrivit informaţiior furnizate de Romgaz, sonda de la Frasin, forată la o adâncime de 4.100 de metri, se află în perimetrul de explorare-dezvoltare-exploatare RG 04 Moldova Nord, zonă în care Romgaz extrage gaze naturale încă din anul 1972. Prin acest foraj, finalizat în cursul lunii ianuarie 2015, a fost pus în evidenţă un zăcământ de gazcondensat pentru care în acest moment se află în derulare programul de dezvoltare.

Sonda de la Criş (comuna Daneş, jud. Mureş) este realizată la adâncimea de 2.600 de metri şi este cuprinsă în perimetrul RG 03 Transilvania Sud, unde există unele dintre cele mai vechi zăcăminte de gaze naturale din România. Descoperirea, realizată în cursul lunii ianuarie 2014, a identificat un nou zăcământ de gaze naturale pe care în acest moment se desfăşoară forajul mai multor sonde care vor permite evaluarea şi dezvoltarea completă a acestuia.

Declinul producţiei a fost stopat

„În ultimii ani, unul dintre cele mai importante obiective ale managementului Romgaz a fost şi continuă să fie creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de gaze, prin descoperirea unor zăcăminte noi şi prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea recuperării resurselor deja descoperite. Pentru aceasta, compania a alocat resurse în creştere pentru reabilitarea şi modernizarea facilităţilor existente, precum şi pentru noi investiţii în special în explorare geologică şi exploatare. Astfel, în anul 2014, Romgaz a realizat investiţii de 1.085,5 milioane de lei, din care cheltuielile pentru explorare geologică şi exploatare au reprezentat circa 54%.

Anularea declinului de producţie realizată în ultimii 4 ani confirmă potenţialul existent în perimetrele de explorare şi cele aflate în faza de dezvoltare-exploatare şi ne încurajează să intensificam eforturile pentru valorificarea acestui potenţial. În continuare, ne vom concentra pe căutarea de soluţii atât pentru creşterea productivităţii şi a gradului de recuperare a zăcămintelor vechi, cât şi pentru descoperirea de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze”, a declarat Dumitru Rotar, director general adjunct – Explorare şi Producţie – SNGN Romgaz SA Mediaş.

Despre SNGN Romgaz

SNGN Romgaz SA este producător şi furnizor de gaze naturale în România, principalele segmente ale activităţii sale fiind: explorarea şi producţia de gaze naturale, furnizarea de gaze naturale, înmagazinarea de gaze şi producerea de energie electrică. În anul 2014, Romgaz a produs 5,66 miliarde mc de gaze naturale şi, conform ANRE (la 30 septembrie 2014), a avut o cotă de piaţă de 47,4% din vânzările de gaze provenite din producţia internă. Compania a mai reuşit în 2014 consolidarea procesului de stabilizare a producţiei la nivelul de 5,66 mld. mc pentru al patrulea an consecutiv, fiind astfel anulat declinul de producţie. Cheltuielile Romgaz privind investiţiile s-au situat la nivelul de 1.085,5 mil. lei, înregistrând o creştere de 27,97% faţă de nivelul realizat în anul 2013. Veniturile din activitatea de înmagazinare au crescut cu 16,69% faţă de anul 2013, fiind estimate la 425,83 mil. lei. Veniturile din sectorul de energie electrică s-au ridicat la 324,6 mil. lei; producţia reprezentând 2,4% din producţia totală de energie electrică a României. Cifra de afaceri a SNGN Romgaz în 2014 a fost de 4.49 miliarde lei, compania având un profit de 1.43 miliarde de lei.

9

12

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistriţa Business 2015. Cum să ai succes ca antreprenor?

Creativitate, viziune, curaj – trei calităţi pe care trebuie să le aibă astăzi un antreprenor pentru a reuşi. Bistriţa Business a fost evenimentul în care oameni de afaceri, membri ai societăţii civile, politicieni şi jurnalişti s-au întâlnit pentru a pune pe tapet dezvoltarea locală şi naţională a economiei. de Bianca SARA, Alin BOLBOS

A fost ce-a de-a treia ediţie a “Bistriţa Business”, eveniment organizat de Gabriela Montoiu, specialist PR, în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Antreprenorilor şi Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Aproximativ 100 de invitaţi, într-una dintre sălile de conferinţe ale Hotelului Metropolis, au interacţionat cu antreprenori de succes, leau ascultat poveştile de business, proiectele de viitor şi principiile după care se ghidează. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai administraţiei locale, cum ar fi Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi politicieni de calibru precum Cătălin Predoiu sau Ioan Oltean.

Despre Creativitate

Despre creativitate a vorbit Emanoil Viciu, cel care în ultimele două decenii a crescut Teraplast de la o fabrică de teracotă la un business divers, de zeci de milioane de euro, lider naţional în producţia de materiale din PVC pentru construcţii. Astăzi, Emanoil Viciu este unul dintre acţionarii mari ai grupului Teraplast, dar nu mai e implicat serios în managementul afacerii, preferând să dezvolte câteva proiecte proprii. După câţiva ani petrecuţi în Târgu Mureş, acolo unde credea că se va aşeza definitiv (el fiind mureşean la origine), Viciu a gândit iar pentru viitor şi s-a mutat în Cluj-Napoca. Alături de fiica sa, specialist în design, omul de afaceri a iniţiat un business rar în România: a deschis un Centru de Design. După zeci de vizite în străinătate la companii cu acest profil, Viciu şi fiica sa au creat o afacere cu enorme posibilităţi de dezvoltare. “Totul se bazează pe creativitate. Creativitatea îţi asigură puterea. Trebuie însă să ai şi curaj să faci o companie care se bazează pe creativitate, pentru că implică multe schimbări, care sunt greu de acceptat. De asemenea, dacă nu înveţi cum să transformi creativitatea în dolari, n-ai făcut nimic! Noi avem acum câţiva tineri specialişti în design, lucrăm cu câţiva clienţi importanţi, de la care am primit comenzi, dar visul nostru e să dezvoltăm produse proprii, pe care să le lansăm în piaţă.

Avem în acest moment în lucru două astfel de produse, cu unul dintre ele fiind foarte avansaţi. Dacă acesta iese în piaţă

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

aşa cum ne-am propus, cifra noastră de afaceri va exploda la câteva milioane de euro!”, a explicat Emanoil Viciu.

Despre Viziune

Despre viziune a vorbit Ioan Repede, directorul general al Rombat SA, cel mai mare producător de acumulatori auto din România. Cine şi-ar fi închipuit că întreprinderea comunistă din 1990, cu grave deficienţe în domeniul securităţii în muncă, va deveni o poveste de succes după 25 de ani? “Am fost puţini care am avut această viziune, care intuiam potenţialul fabricii bistriţene. Am luat şi decizii potrivite la momente potrivite şi, iată-ne azi, cu un business modernizat, beneficiind de sprijinul unui investitor strategic, livrând acumulatori de ultimă generaţie în toată lumea graţie contractelor pe care le avem cu constructorii de automobile. Venirea investitorului Metair a fost o ocazie pentru toţi foştii acţionari Rombat să-şi marcheze investiţia şi să câştige nişte bani. Grupul Metair care a venit ca şi acţionar a fost de acord să cumpere 100% şi, în felul acesta, au avut ocazia să-şi vândă acţiunile toţi. De obicei, investitorii cumpără 51% şi apoi, prin majorări repetate de capital, ceilalţi 49% dispar fără să se bucure de un preţ bun al acţiunilor. Grupul Metair a fost disponibil să cumpere 100% şi, în felul acesta, toţi acţionarii au avut ocazia să-şi vândă acţiunile şi practic aşa s-a şi întâmplat. Apoi, există două categorii de investitori, unii financiari, care vin pentru trei ani de zile şi vor să plece apoi cu buzunarele pline fără să îi intereseze ce se întâmplă cu firma, şi investitori strategici care activează în ramura industrială în care suntem şi noi, care vin pe termen lung să dezvolte firma. Din acest punct de vedere, noi, ca şi angajaţi, ne-am bucurat să dobândim un acţionar strategic care a venit să dezvolte firma pe termen lung. Rombat este lider pe piaţa naţională, iar aproximativ 60% din producţie merge la export. Rombat este un fabricant de baterii de nouă generaţie start-stop, baterii care vor deţine piaţa în următorii ani”, a explicat Ioan Repede.

Despre Curaj

Despre curaj, cel mai în măsură să vorbească a fost Clement Ivănescu, director de Strategii la compania RAAL Bistriţa. Întâi curaj personal, pentru că acum 16 ani a lăsat în urmă Bucureştii, după o carieră în industria aeronautică, şi a venit la Bistriţa pentru a lucra la RAAL, ai cărei proprietari îi erau prieteni. S-a îndrăgostit de această afacere atât de tare, încât

faptul că familia sa a rămas să locuiască în Capitală şi o vede destul de rar nu a contat decisiv. “Noi am trecut prin multe la RAAL în toţi aceşti ani. Am cunoscut şi agonia şi extazul.

Am fost sus, ne-am trezit tăvăliţi pe jos şi am avut puterea să urcăm iar la înălţime. Avem o gaşcă nebună la RAAL, la nivel de conducere. Au fost momente în care am luat decizii aproape nebuneşti, am riscat aproape totul, dar finalul a fost unul fericit. Au fost şi momente când acţionarii au refuzat oferte serioase de preluare a companiei de către alţi investitori, pentru simplul motiv că acest business e jucăria noastră dragă, e copilul nostru şi nu-l dăm din mână. Erau bani mulţi la mijloc, dar decizia a fost clară. Iată, dovezi de curaj care explică ceea ce vrem, facem şi reuşim noi la RAAL. Astăzi suntem într-o poziţie foarte bună, colaborăm cu firme foarte mari, cum ar fi John Deere, avem contracte bune, avem în plan investiţii serioase. Afacerea a intrat pe un făgaş de creştere rapidă şi asta ne bucură foarte tare”, a povestit, în stil de mare narator, Clement Ivănescu.

Faţetele unei afaceri

Dincolo de cei trei antreprenori care au oferit audienţei modele de business, o prezentare foarte interesantă a avut şi Iulius Dumitru, managerul Parcului Industrial Bistriţa Sud. Acesta a explicat că proiectul platformei industriale de la marginea Bistriţei este pe final, în sensul în care constructorul ARL – Strabag şi-a făcut treaba în proporţie de 90%.

Primele parcele din parcul industrial vor fi închiriate începând din această toamnă, cei mai interesaţi de ele fiind antreprenori locali, dar şi mai mulţi investitori străini.

“Vrem investiţii cu valoare adăugată mare, vrem acei investitori care se bazează pe cretivitate, viziune şi curaj. Le vom acorda tot sprijinul nostru!” a spus Dumitru.

Discursuri foarte interesante au avut şi Livia Tane, preşedintele Asociaţiei Jurnalism pentru Şanse Egale, fost editor-şef al postului Realitatea TV, Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor din România, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România şi Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei. Ultimul speech a aparţinut lui Yang Zhaoyu, prodecan al Institutului Confucius din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, care a prezentat cum este gândit şi aplicat managementul afacerilor în China şi cum pune accent pe educaţia antreprenorială una dintre cele mai mari puteri economice ale lumii.

13

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15

Parcul Industrial Bistriţa Sud, recomandat de liderul afaceriştilor germani Preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri Germani din Transilvania de Nord (DWNT), Ludger ol, a vizitat recent Parcul Industrial Bistriţa Sud şi s-a declarat încântat de oportunităţile de investiţii de aici. El a promis că va promova proiectul în rândul investitorilor străini care vin în România. de (A.B.)

Ludger ol a fost prezent la Bistriţa la invitaţia lui Iulius Dumitru, administratorul Parcului Industrial Bistriţa Sud. “Noi suntem în căutare de investitori, iar Germania este primul partener comercial al României ca mărime şi al treilea investitor în ţara noastră, după valoarea investiţiilor. E firesc să fim atenţi la mişcările pe care investitorii germani le fac pe piaţa Europei Centrale şi de Est, iar domnul ol este cu siguranţă persoana care ne poate ajuta să facem acest lucru. În calitate de preşedinte al Clubului, dânsul reprezintă, de fapt, peste 90 de companii din România, în spatele cărora sunt investitori vorbitori de limbă germană, deci nu numai germani ci şi austrieci, olandezi, belgieni, chiar români. Vorbim aici şi de nume mari din domeniile financiar, logistic, imobiliar, energetic, dar şi de companii de mărime medie, din zona producţiei industriale. Toate, prin investiţiile pe care le au în România, sunt foarte interesante pentru noi. E adevărat, nu visăm relocarea lor în Parcul Industrial Bistriţa Sud, dar partenerii lor, clienţii lor, furnizorii lor oricând pot alege să vină mai aproape de ei şi platforma de la Bistriţa poate deveni tentantă. De asemenea, investitorii străini noi, fără legătură cu companiile din Club, dar care aleg această parte a ţării pentru deschiderea unei afaceri, bat de multe ori la uşa DWNT pentru a cere informaţii. Noi vom fi acolo, prezentaţi ca o oportunitate demnă de luat în calcul”, a explicat Iulius Dumitru motivul pentru care a lansat invitaţia către Ludger ol.

Thol: „Un proiect de calitate”

În vizită pe platforma industrială de la Sărata, lângă Bistriţa, Ludger ol, a lăudat calitatea construcţiilor executate de compania ARL Cluj, parte din concernul austriac Strabag.

“Spre deosebire de alte parcuri industriale din Transilvania, şi am fost în multe, se vede că proiectul de aici e foarte bine gândit şi executat. În întâlnirile noastre cu investitorii străini o să le prezint cu plăcere oportunitatea de a face afaceri la Bistriţa. Distanţa Parcului de aici faţă de două aeroporturi mari, Cluj şi Târgu Mureş, este de numai 100 km, viitoarele autostrăzi fiind şi ele destul de aproape. Locaţia nu reprezintă deci un impediment major, forţa de muncă specializată fiind primul lucru pe care-l caută investitorul. Dacă există deja parteneriate cu universităţile apropiate şi cu centrele de formare profesională, aşa cum am înţeles, totul este în regulă în ce priveşte forţa de muncă pe viitor. Apoi, preţurile pe care le solicită conducerea Parcului pentru chirie şi administrare sunt chiar rezonabile, în comparaţie cu alte locaţii, facilităţile acordate de Consiliul Local – proprietarul – sunt atractive. Şi nivelul de calitate a vieţii pare ridicat în Bistriţa, care e un oraş frumos, cu evidente origini săseşti. E deci un loc cu spirit german, unde o investiţie poate să rodească. Există câteva ingrediente vitale pentru succes, dar e nevoie de multă muncă şi răbdare”, a declarat Ludger ol.

Parcul, un proiect pe fonduri europene al Municipiului Bistriţa, în valoare de 35 milioane lei, e construit deja în proporţie de 90% şi va fi inaugurat în acest an.

Structura parcului: • suprafaţă totală: 30 ha • spaţii logistică: 12 % • spaţii industrie: 38% • administraţie: 5% • spaţii verzi: 15 % • drumuri şi tehnico –edilitare: 30% • regim de înălţimi : max. 16 m • clădiri: P+2 • parcări

16

CONSTRUCŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Geiger Transilvania, seriozitate germană în proiecte româneşti

Compania Geiger Transilvania SRL Cristeşti, unul dintre principalii jucători de pe piaţa lucrărilor de infrastructură din România, continuă tradiţia calităţii şi seriozităţii germane începută în urmă cu aproape două decenii şi îşi reconfirmă poziţia de vârf în ierarhia societăţilor de top din domeniul construcţiilor din România. de Alex TOTH Unul din proiectele de impact pentru comunitatea mureşeană aflat în curs de realizare este „Reabilitarea sitului poluat istoric - iaz batal 30 de hectare Târgu-Mureş”. Acesta are o valoare de 50,04 milioane lei şi are ca beneficiar Primăria municipiului Târgu-Mureş. „Partea de proiectare a început în iulie 2014, iar, în septembrie, proiectul a fost depus pentru aprobare. Ordinul de începere a lucrării a fost dat în 19 noiemAlte proiecte ale combrie 2014, după care s-a trecut la paniei Geiger Transilvaamenajarea drumurilor tehnologice, la amenajarea organizării de şantier, prenia în curs de execuţie: cum şi a drumurilor adiacente din jurul iazului batal, care fac parte din proiect Construire Viaduct Calea Şurii şi a rampelor de acces pe suprafaţa Mici - Kogălniceanu în municipiul iazului, astfel încât să permită accesul Sibiu, beneficiarul lucrării este auto pentru transportul materialelor Primăria Municipiului Sibiu pe suprafaţa batalului. Proiectul constă Extinderea şi reabilitarea reţelelor în închiderea unei suprafeţe de 30 de de alimentare cu apă şi canalizare hectare de teren cu deşeuri provenite din localităţile Cisnădie şi Răşinari, din procesul tehnologic al societăţii beneficiar fiind SC Apă Canal SA Azomureş, un depozit în care s-a acuSibiu. mulat o cantitate de circa 800.000 de În curs de contractare: Închidere şi metri cubi de şlam, un rezid rezultat ecologizare depozite neconforme din urma producţiei de îngrăşăminte şi de deşeuri urbane din Câmpia care după accesarea de fonduri euTurzii şi Dej, beneficiar fiind Conropene de către beneficiar, în speţă siliul Judeţean Cluj.

Primăria municipiului Târgu-Mureş, a

intrat în proces de reabilitare”, a declarat Horea Cosman, inginer constructor şi şef de şantier din partea Geiger Transilvania.

Soluţie tehnică îndrăzneaţă

Potrivit acestuia, ideea principală a proiectului este izolarea depozitului de deşeuri, astfel încât apele pluviale să nu interacţioneze cu masa de şlam depozitat în batal. „Practic, este o încapsulare a întregii suprafeţe a batalului, cu un sistem de geosintetice şi pământ. În cadrul proiectului s-a prevăzut împărţirea suprafeţei batalului în mai multe tronsoane, cu ajutorul unor diguri care vor avea rolul şi de a asigura stabilitatea în timp pentru încărcările date din materialele care vor acoperi suprafaţa batalului. Totodată, digurile vor avea un rol de separaţie între materialul dintre compartimentele create, astfel încât să nu poată să migreze masa de şlam în timp, după încheierea lucrării. Cu ajutorul acestor diguri se va realiza accesul utilajelor pe suprafaţa depozitului, deoarece materialul depozitat nu are capacitate portantă suficientă pentru a susţine greutatea autocamioanelor de mare tonaj. După realizarea acestor diguri, se dispune un strat suport din geotextil care are un dublu rol, atât de separaţie între materialul depozitat care astfel nu va putea să pătrundă către următoarele materiale, pre-

CONSTRUCŢII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cum şi un rol de ranforsare şi pentru a îmbunătăţi rezistenţa pentru a susţine încărcările date de materialele care vor fi dispuse ulterior. Practic, e un strat cu dublu rol, atât de ranforsare cât şi de separaţie. Peste acest strat de geotextil se realizează un strat din balast şi alte materiale granulare din care se realizează forma de acoperire a iazului, astfel încât să se poată prelua apele pluviale. Există un şanţ colector proiectat, unde se vor scurge toate apele de ploaie ulterior.

Acel prim strat creat din balast sau alte materiale granulare are rolul de a da forma necesară captării apelor pluviale.

După realizarea acestui prim strat, urmează partea de impermeabilizare care este realizată din alte geosintetice speciale. Peste aceste două straturi se va dispune un strat de 85 de centimetri de pământ steril şi 15 centimetri de pământ vegetal, care urmează ulterior să fie înierbat”, a explicat ing.

Horea Cosman paşii proiectului.

De asemenea, vor fi realizate şi puţuri pentru monitorizarea apei. „Ele sunt prevăzute în cadrul lucrării ca şi lucrări de monitorizare ulterioare execuţiei, de unde se vor putea preleva probe pentru a se analiza apa din subsol, în timpul şi după execuţia lucrării”, a completat şeful de şantier. Într-unul din tronsoanele iazului batal, activitatea este în toi, astfel încât termenul de finalizare a lucrării să fie respectat. „În prezent, este construită organizarea de şantier, rampele de acces şi s-a început un prim tronson experimental, cu o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi, unde s-a realizat stratul de separaţie din geotextil, precum şi stratul de formă, prin care se asigură colectarea şi scurgerea apelor, acest strat fiind din balast şi materiale similare. Într-o altă zonă a batalului, în celula imediat apropiată, ne aflăm la stadiul aşternerii stratului de geotextil, peste care s-a pus deja acelaşi strat din balast. Conform contractului, termenul de finalizare este luna martie a anului viitor, dar noi facem toate eforturile să finalizăm lucrarea până la sfârşitul acestui an”, a punctat ing. Horea Cosman.

”În 2015 plecăm la drum cu un plan cel puţin la fel de ambiţios ca şi 2014, existând însă argumente solide de a ne putea dezvolta în continuare. Avem un portofoliu de contracte importante în aproape toate departamentele şi regiunile noastre, în unele cazuri având deja asigurată cifra de afaceri aproape la nivelul anului trecut, cu toate că sezonul abia va începe. Mai mult de atât, sunt premise serioase de a contracta lucrări noi şi de o anvergură mai mare. Un lucru şi mai important din punctul nostru de vedere este şi faptul că avem şansa să executăm anumite proiecte deosebite din punct de vedere tehnic şi din domenii diferite precum lucrările de artă din domeniul infrastructurii rutiere sau mediu” Csongvay Attila Director executiv construcţii „Lucrarea va avea o perioadă de garanţie de 48 de luni, iar tipurile de lucrări care vor fi realizate sunt următoarele: relocări de utilităţi - telecomunicaţii, apă, gaz, realizare de terasamente, două pasaje cu lungime de 40 de metri peste autostradă, un pod pe autostradă cu deschidere de 21 de metri, şase podeţe, infrastructură şi suprastructură drum, drumuri de întreţinere, lucrări auxiliare - parapeţi, semnalizare, scurgerea apelor, lucrări pentru telecomunicaţii”, a declarat Ştefan Bârsan, de la Departamentul Ofertare Proiecte Mari din cadrul Geiger Transilvania.

Tronson de autostradă, pe lista proiectelor

O altă lucrare importantă aflată în portofoliul Geiger Transilvania este proiectarea şi execuţia Autostrăzii Braşov Târgu-Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 2A - Ogra - Câmpia Turzii, Lot 1 - Ogra - Iernut, în lungime de 3,6 kilometri.

Contractul în valoare de 69,17 milioane lei a fost semnat la data de 16 februarie 2015, între Asocierea Geiger Transilvania - Wilhelm Geiger GmbH & Co.KG şi beneficiarul proiectului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în procent de 85% şi de Guvernul României în procent de 15%, iar termenul de execuţie este de 16 luni, astfel: patru luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie.

17

Firma Geiger este prezentă pe piaţa din România încă de la începutul anilor 90, fiind una din primele firme de construcţii germane din România. Primele proiecte de succes în domeniul construcţiilor de drumuri au fost realizate cu mai mult de 15 ani în urmă în zona Transilvaniei.

Astăzi, grupul Geiger România deţine 4 sucursale în Sibiu, Târgu-Mureş, Iaşi şi Bucureşti având peste 280 de angajaţi profesionişti şi motivaţi.

Perspective de CEO

18

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evenimentul ,,CEO Conference - Shaping the future’’ a reunit peste 200 de manageri de top din România şi a reprezentat platforma pentru lansarea celui mai recent studiu al EY Romania despre percepţia cu privire la potenţialul mediului de afaceri din România. Evenimentul a fost organizat la Bucureşti, în data de 19 februarie 2015, de către doingbusiness.ro împreună cu EY Romania. de Ionuţ OPREA Perspectivele economice şi de afaceri ale României, investiţiile şi finanţarea în scopul unei evoluţii economice sustenabile, revoluţia energetică, viziunea pentru creştere a managerilor români, precum şi recâştigarea încrederii consumatorilor au reprezentat principalele teme de dezbatere ale conferinţei. Participanţii au transmis mesaje privind starea actuală şi tendinţele economice din România pentru anul 2015. ,,Prima mega-tendinţă este convergenţa digitală care obligă şi business-urile româneşti să se conecteze cu tendinţele globale, iar a doua este creşterea anterprenoriatului care devine din ce în ce mai mult un antreprenoriat generat de oportunităţi şi nu de necesitate. Astfel, sistemul public şi cel privat trebuie să sprijine dezvoltarea ,,CEO Conference - Shaping the Fuecosistemului antreprenorial, mai ales ture” a reprezentat şi platforma de că în România vedem multă energie în lansare a editiei din 2015 din studiuprivinţa acestui mega-trend”, a translui EY România ,,O nouă viziune a mis Bogdan Ion, Country Managing creşterii”. Studiul reprezintă o Partner EY Romania. ,,La nivel perspectivă a dezvoltării afacerilor naţional, am impresia că multe dintre în următoarele 12 luni şi include resursele pe care le avem sunt folosite aşteptările legate de profit, vânzări, pentru a face lucrurile mai complicate, număr de angajaţi, perspective mai scumpe, mai dureroase. Facem salariale, modificări ale cererii conmulte pentru a îmbunătăţi reglesumatorilor şi noile nevoi din piaţă, mentarea, dar trebuie să aşezăm şi aşa cum rezultă din chestionarea a bazinul de active pentru investitorii peste 200 de manageri de top. Elena instituţionali şi pentru fondurile de Badea, director de marketing şi coSunt şi veşti bune: ştirea că gupensii. municare al EY România, coordonavernul vrea să introducă taxarea zero a toarea barometrului EY a declarat: dividendelor a ajuns imediat în presa ,,Avem un număr de 202 de economică din regiune (spre exemplu răspunsuri la această ediţie, ceea ce în Polonia). Este o măsură nedureroasă este un număr record şi face studiul pentru buget şi îi poate transforma pe foarte relevant, în pondere 54% oameni din consumatori în investitori”, companii româneşti şi 46% coma completat Ludwik Sobolewski, CEO panii cu capital străin prezente în Bursa de Valori Bucureşti. ,,Sectorul România. Distribuţia pe sectoare public este cel mai mare jucător economice a companiilor selectate investiţional din economie şi, de aceea, respectă ponderea de formare a calitatea politicilor pe termen lung produsului intern brut din România. contează enorm pentru traiectoria Barometrul este un instrument releconomiei. Trebuie să ne mutăm de la evant cu privire la sentimentul o politică de investiţii ad-hoc spre una mediului de afaceri din România cu pe termen lung, care să includă privire la evoluţiile companiilor în bugetarea bazată pe rezultate”, a atras acest an”. 48% dintre respondenţi atenţia Cătălin Păuna, country econovăd o creştere semnificativă a cifrei mist, World Bank. “Constatăm un de afaceri din România. Doar 4% apetit mai mare de cheltuire în pedintre respondenţi văd o scădere a rioada următoare. Vedem în 2015investiţiilor pentru anul 2015, iar 2016 o creştere anuală a consumului de 71% dintre respondenţi văd o 3%, ceea ce este o cifră bună comparacreştere a numărului de salariaţi în tiv cu ceea ce vedem la nivel european”, anul 2015. a remarcat Ionuţ Dumitru, Preşedinte

Consiliul Fiscal. Nenad Pacek, fondatorul Global Success Advisors (care a moderat prima sesiune a conferinţei), a prezentat şi perspectiva marilor companii cu prezenţă în Europa Centrală şi de Est, asupra României: ,,În 2014, 74% dintre companiile întrebate au avut creşteri ale cifrei de afaceri în România, iar 79% au avut şi creşteri de profituri în România - al doilea cel mai bun rezultat din regiune, după Turcia. Asta atrage atenţia corporaţiilor şi, probabil, acesta este motivul pentru care executivii români vor fi contactaţi mai des în 2015, pentru oportunităţi de afaceri”, a detaliat Nenad Pacek.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Un partnership pentru realizarea de instalații fotovoltaice de calitate EXE SOLAR SI ELETTROFAENZA IMPIANTI TECNOLOGICI SRL:

Elettrofaenza Impianti Tecnologici SRL are o experiență de treizeci și trei de ani în sectorul instalațiilor electrice și de patru ani lucrează în Romania în sectorul instalațiilor fotovoltaice, realizând instalații pe câmp sau pe acoperiș.

Elettrofaenza, în parteneriat cu firme române, realizează instalații la cheie, de la studii de fezabilitate, proiecte, la furnizare de materiale, manoperă, testare și punere în funcțiune. În plus se ocupă de realizarea documentelor și obținerea licenței si acreditării ANRE a instalației în vederea vânzării energiei electrice produse şi a Certificatelor Verzi.

Este distribuitor unic pentru România a panourilor fotovoltaice marca Exe Solar, o firmă italiană care produce panouri de înaltă calitate, cu centru de producție în Portugalia și sediul central în Bolzano, în nordul Italiei.

Fiecare modul Exe Solar vine supus la un control riguros de producție, cu testare individuală. Panourile au 12 ani garanție a produsului și 25 ani garanţie de randament. În plus, lucru foarte important pentru România, au certificare maximă pentru încărcarea la zăpadă: 8000 Pa. De asemenea, panourile mai dețin certificări de încercare de coroziune la ceața salină și încercare de coroziune la amoniac. Toate aceste certificări sunt date de către un organism de certificare extern elvețian, care testează panourile în laborator.

Investiția se amortizează în 5 – 8 ani

Realizarea unei instalaţii fotovoltaice pentru producţia propriei energii electrice este avantajoasă din mai multe puncte de vedere: se reduc costurile cu energia electrică, se realizează o investiţie pe termen mediu şi se produce energie verde din surse nepoluante, declară Pier Giorgio Fontana, administratorul societăţii Elettrofaenza.

Acesta mai spune că, locurile de producţie, unde se înregistrează un mare consum de energie electrică, îşi amortizează costul investiţiei în 5-6 ani, dat fiind că durata de viaţă certificată a unui panou fotovoltaic este de 25 de ani, după această perioadă iniţială, se merge în regim de profit. În opinia managerului italian şi realizarea unei instalaţii strict în vederea vânzării energiei reprezintă o investiţie care prezintă interes. „Noi realizăm instalaţia după care, prin partenerii noştri de afaceri, cumpărăm energia produsă; în acest caz investiţia se recuperează în 8 ani după care instalaţia merge pe profit pentru cel puţin alţi 17 ani”.

Calitatea și experiența un atu important

„Calitatea produselor folosite pentru a realiza cele mai bune lucrări reprezintă un aspect esenţial pentru noi”, spune în continuare Fontana. „Satisfacţia clienţilor noştri, care se poate vedea din multele instalaţii realizate în toate sec-

toarele de activitate, este foarte importantă. Când vezi că o instalaţie fotovoltaică, care reprezintă o investiţie importantă, îţi permite să economiseşti bani la capitolul energie electrică şi în plus îţi dă ocazia să vinzi energie electrică la un preţ convenabil, ai confirmarea că nu ai făcut promisiuni în vânt, ci că ai obţinut rezultate concrete respectând un bussines plan precis. De aceea investitorii aleg cu încredere societatea noastră”, completează acesta. În plus, spune Pier Giorgio Fontana, experienţa este un factor important în realizarea instalaţiilor fotovoltaice. „Refacerea impermeabilităţii acoperişului, verificarea rezistenţei statice, instalarea structurilor pentru fixarea panourilor care nu suferă modificări în Elettrofaenza a fost fondată în Italia timp şi care rezistă la zăpadă şi la vânt; în anul 1992 şi a realizat sute de experienţa, parteneriatul direct cu instalaţii electrice şi zeci de producătorii de panouri, a invertoainstalaţii fotovoltaice, chiar şi în relor (aparate electronice care transRomânia; pagina web www.elettroformă curentul continuu produs de faenza.it şi paginile din reţelele de panouri în curent alternativ monofazic socializare (twitter şi facebook), sau trifazic) a structurilor, ne permit să exemplifică lucrările realizate vindem direct materialele clienţilor fiprezentând materialele folosite. nali oferind asistenţa la montare sau,

Despre companie

împreună cu partenerii noştri de afaceri români, putem efectua lucrări de la A la Z”. „Lucrăm împreună cu firme româneşti aducând know-howul şi realizând împreună proiecte, deoarece credem în faptul că producând energie electrică, într-un mod nepoluant pentru a proteja planeta, reprezintă o valoare foarte importantă, la fel cum este şi crearea de locuri de muncă realizând investiţii care aduc un venit economic. La ultima instalaţie realizată pe un acoperiş din Cluj-Napoca au lucrat multe persoane şi am folosit o tehnologie de ultimă generaţie: centrala este controlată prin internet, ne informează câtă energie produce instalaţia şi ne avertizează imediat în cazul apariţiei unor probleme”, declară cu satisfacția lucrului bine făcut Pier Giorgio Fontana.

20

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Azomureş curăţă apele Investind 12 milioane de euro într-o staţie de tratare

12 milioane de euro va investi SC Azomureş SA Tîrgu Mureş pentru construcţia staţiei de tratare ape uzate de la Cristeşti din vecinătatea staţiei de epurare a municipiului Tîrgu Mureş.

Investiţia a demarat la începutul lunii martie, iar în noiembrie reprezentanţii companiei speră că vor efectua testele de performanţă.

de Ligia VORO

Pe şantierul de la Crişteşti, echipele de muncitori angajate de către compania SC Azomureş SA Tîrgu Mureş pentru realizarea investiţiei „Construire staţie de epurare, branşare la utilităţi, căi de acces şi comunicaţie, post trafo şi împrejmuire” au deja câteva săptămâni de muncă. Au fost efectuate săpăturile pentru realizarea fundaţiei viitoarei staţii de tratare a apelor uzate, lucrare ce ar urma să fie realizată până aproape de venirea iernii, în luna noiembrie. „Valoarea investiţiei va ajunge la 12 milioane de euro şi este parte din investiţia de 220 de milioane de euro, este o parte din investiţia destinată protecţiei mediului. Presupune o aerare biologică, o aducţiune de la combinat până aici, iar la finalizare va fi predată spre operare către Aquaserv. Avem garanţia că la finalizare va corespunde cerinţelor de mediu”, explică, din punct de vedere a cifrelor şi a obiectivelor investiţiei, Mihai Aniţei, director general SC Azomureş SA. Realizarea acestei staţii de epurare va fi şi în beneficiul oraşului, susţine acelaşi reprezentant Azomureş SA. „În primul rând apa evacuată de noi se potriveşte foarte bine cu evacuarea de la oraş, pentru că ionul de amoniu devine hrană pentru substanţa organică. Apoi va însemna o supracapacitate a staţiei existente, adică oraşul se va putea baza pe o creştere a numărului de locuitori, a zonei industriale fără a avea grija că nu va avea unde evacua apa uzată”, arată acesta.

Reprezentanţii Companiei Aquaserv văd acest parteneriat ca o oportunitate de business. „Acest proiect înseamnă şi pentru noi foarte mult, în primul rând recunoaşterea Azomureş prin selecţia noastră la implementarea şi operarea obiectivului înseamnă că se cunosc competenţele noastre profesionale şi au încredere că

ceea ce vom face va fi benefic pentru toată lumea. Un alt element este oportunitatea de a face un ban cinstit şi serios din exploatarea acestui obiectiv şi veniturile noastre vor fi din două direcţii – pe seama din prelucrarea nămolului care provine din această staţie, respectiv acele tarife pe care le vom practica la exploatarea acestei staţii. În acest moment nu am decât să ne doresc succes în implementarea acestui proiect şi să ne vedem sănătoşi la punerea în funcţiune în luna noiembrie”, a subliniat Bauer Csaba, manager Ape Uzate al Companiei Aqua serv.

Aurel Botezan, directorul tehnic al SC Azomureş SA, a prezentat succint ce va presupune şi ce va urmări realizarea investiţiei de la Cristeşti. „Scopul obiectivului este depoluarea apelor industriale de pe platforma Azomureş şi aducerea lor la calitatea cerută de standardul naţional şi european. Dezvoltarea sustenabilă şl durabilă a companiei noastre presupune respectarea cerinţelor de mediu. Practic, standardele europene şi naţionale de apă cer ca apele industriale să fie aduse aproximativ la calitatea apei de băut, apei potabile, ceea ce înseamnă că am fost nevoiţi să identificăm soluţia tehnică de tratare a apelor noastre industriale şi aducerea calităţii acestora la cerinţele standardului naţional NTPA 001”, a explicat acesta. În primă fază au fost întocmite mai multe studii de fezabilitate în decursul anului 2012-2013. „Ele au indicat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că cea mai bună soluţie ar fi să intrăm într-o colaborare cu Aquaserv şi Heineken. Pentru aducerea şi reducerea cantităţii de poluant până la nivelul celui de apă potabilă nu este o treabă simplă, soluţia tehnică identificată a fost tratarea biologică. Tratarea biologică însemna elaborarea unui proiect care să minimizeze riscurile, de asemenea reprezenta eliminarea nămolului biologic rezultat din staţia de tratare şi presupunea soluţii pentru a avea o sursă de carbon”, a explicat directorul tehnic al producătorului de îngrăşăminte chimice.

Procesul de tratare biologică presupune trei faze. „Procesul tehnologic specific de pe platformă generează ape reziduale încărcate în azot, asupra cărora noi facem tratarea primară la sursă, urmând ca tratarea finală şi aducerea la calitatea standardului menţionat anterior să se facă prin tratare biologică. Prima fază a procesului tehnologic este denitrifierea, o fază anaerobă, în urma căreia nitratul care vine de pe platformă este transformat în azot gazos. Următoarea fază este nitrifierea unde ionul amoniu şi uree care vine de pe platformă este transformat în ion nitrat. După descompunere urmează faza de separare de nămol. Pe partea de tratare este gândită în aşa fel încât are două linii de tratare separată încât putem face şi revizia tehnică necesară pe câte o linie fără a opri complet funcţionarea staţiei”, a arătat specialistul.

De ce la Cristeşti, în vecinătatea staţiei de epurare a municipiului Tîrgu Mureş? „Tratarea biologică generează nămol, avem o colaborare foarte bună cu Aquaserv pe linia prelucrării nămolului şi aducerii lui la standardul de calitate cerut după anul 2016. De asemenea, tratarea biologică necesită o sursă de carbon şi intenţionăm ca din 2016 să dezvoltăm acest proiect, în sensul preluării şi a apelor reziduale de la Heineken, ape care au o încărcare puternică organică, ei consumă chimicale pentru pretratarea lor, noi consumăm aici substanţă – metanol - pentru tratarea biologică şi prin această colaborare intenţionăm ca, per ansamblu, impactul asupra mediului să fie minim prin tratarea apelor reziduale de la Heineken şi de la Azomureş”, a încheiat directorul Botezan.

Lucrările civile se vor încheia undeva la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, apoi urmează montajul mecanic, pentru ca la sfârşitul lunii septembrie să înceapă testele hidraulice şi probele preliminare punerii în funcţiune a staţiei de tratare.

INVESTIŢIE

21

Antreprenorul general al lucrărilor este compania olandeză Nijhuis Water Technology BV, iar antreprenorul specialitate rezistenţă – CON-A SRL, firmă înregistrată în judeţul Sibiu. Proiectarea a fost încredinţată SC Aludesign Construcţii Civile SRL Bucureşti.

Staţia de epurare biologică a apelor uzate rezultate din activitatea Azomureş va cuprinde: - Bazinele de pre-denitrificare, bazinele de aerare (nitrificare), bazinele de post-denitrificare şi 2 decantoare secundare pentru separarea nămolului. În toate aceste bazine se vor monta echipamentele tehnologice aferente. Bazinele şi decantoarele vor fi realizate din beton armat cu o grosime a pereţilor de 500 mm.

- Două staţii de pompare nămol recirculat şi în exces, aferent fiecărui decantor secundar, staţii care vor pompa nămolul din decantoarele secundare în bazinul de aerare (recirculare externă) şi nămolul biologic în exces către îngroşătoarele gravitaţionale din staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti, în vederea prelucrării lui ulterioare (îngroşare, fermentare, deshidratare, uscare).

- Instalaţie de stocare - dozare metanol şi instalaţie de stocare - dozare acid fosforic (pentru asigurarea chimicalelor necesare în procesele biologice).

Rezervoarele vor fi confecţionate din oţel inox şi vor fi prevăzute cu cuve de retenţie.

- Difuzoare de aer (pentru asigurarea oxigenului necesar proceselor biochimice (aerării) în bazinele de nitrificare) alimentate de suflante care vor fi instalate într-o construcţie adiacentă (hala suflantelor). Hala suflantelor va fi o construcţie metalică, dezvoltată pe 2 niveluri, cu suprafaţa la sol de 16,7 m x 8,2 m şi înălţimea la streaşină de 9,35 m.

- Clădirea administrativă, în care va fi amplasat şi tabloul de comandă şi control al instalaţiei, biroul şi spaţiile tehnice şi sanitare necesare personalului de operare şi mentenanţă. Clădirea va fi dezvoltată pe un singur nivel, va fi confecţionată din panouri sandwich pe structură metalică şi va avea o suprafaţă la sol de 7,5 m x 14,5 m.

- Drumuri de acces şi o parcare.

- Construirea tuturor reţelelor de utilităţi necesare funcţionării staţiei (alimentare cu energie electrică şi alimentarea cu apă potabilă)

Verde - culoarea energiei la Enreg

22

ENERGIE VERDE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Sorin TROCAN

Specialiștii din șase țări s-au reunit la Arad la cea de-a VII-a ediție ENREG ENERGIA REGENERABILA®, cel mai mare și important eveniment pe energie regenerabilă și eficiență energetică din triunghiul de frontieră România - Ungaria - Serbia. Acesta s-a desfășurat împreună cu a treia ediție PV Platform Romania - punctul de întâlnire pentru experții din domeniul fotovoltaic. În perioada 4-6 martie, la complexul Expo Arad au avut loc Târgul și conferințele sub genericul ENREG ENERGIA REGENERABILA. A fost cel mai important eveniment de energie regenerabilă și eficiență energetică din euroregiune. Specialiști din șase țări au prezentat noutățile și inovațiile din acest domeniu. Târgul a fost patronat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și s-a bucurat de susținerea unor importanți parteneri.

Printre oaspeții de seamă s-a numărat viceconsulul Germaniei la Timişoara.

Peste 40 de expozanți din șase țări europene împreună cu o serie de conferințe și forumuri de specialitate au adus în atenția vizitatorilor noutăți și inovații în domeniu. Pe parcursul a trei zile de eveniment expozanții și-au prezentat produsele, serviciile, posibilitățile de finanțare și proiectele realizate sau plănuite pe viitor în acest domeniu. În pofida unei reale scăderi a investițiilor în energiile regenerabile, există semnale optimiste care demonstrează că acest sector rămâne în continuare atractiv pentru România. Aceasta scădere reflectă o maturizare a industriei. Specialiștii au explicat că, în prezent, accentul trebuie pus pe maximizarea investițiilor și implementarea de noi proiecte, cu atât mai mult cu cât segmentul energiei regenerabile devine din ce în ce mai competitiv din punct de vedere al costurilor. Atenția investitorilor și a instituțiilor în domeniu se îndreaptă anul acesta către micile investiții pentru mentenanța clădirilor, unde beneficiarii direcți vor fi consumatorii, persoane fizice și companii mici.

Conferințe pentru strategii verzi

În paralel s-au desfășurat conferințe și alte evenimente conexe din domenii ca energie solară, eficiența energetică, biogaz etc. Unul dintre cele mai importante evenimente a fost cea de-a III-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Viitorul pieţei PV în România”, organizată în colaborare cu Asociaţia Electricienilor din România.

Conferința a adunat la un loc companii din sectorul eficienței energetice, reprezentanți ai administrației publice locale, specialiști din energie, finanțatori dar și consumatori finali.

Au avut loc discuţii pe marginea unor subiecte importante pe piața energetică din România. Astfel, s-au dezbătut teme ca „Optimizarea juridică - economică a utilizării resurselor regenerabile de energie la nivel european în contextul Strategiei Europene 2035”, „Prețul reglementat pentru centrale sub 500KW - între dorință și realitate”, „Sistemele fotovoltaice - componenta de bază

a eficienței energetice”. Un subiect extrem de interesant pentru participanți în contextul actual al pieței energiei verzi din România a fost o analiză de piață, „Finanțarea sistemelor fotovoltaice rezidențiale și industriale”, fiind urmată de „O nouă afacere: închirierea de acoperișuri poate fi o soluție de producere a energiei din surse fotovoltaice?”. Un interesant studiu de caz l-a reprezentat „Autoconsumul între sistemele conectate la rețea și sistemele hibride”. Au fost apreciate temele ca „Noile invertoare hibride cu MPPT inclus”, „Soluții de siguranță în caz de incendiu pentru sistemele fotovoltaice”, „Microgenerarea: soluția practică pentru localități izolate - exemple practice”, „Criterii de selecție pentru alegerea funrizorului de echipamente”, „Cum să îți alegi instalatorul pentru sistemele fotovoltaice: costuri și probleme!”.

O altă conferință a fost „Eficiența Energetică în Clădiri și Industrie”, care a dezbătut programul de eficientizare energetică a blocurilor de locuințe în sistem ESCO. Un subiect extrem de interesant a fost realizarea casei ecologice, „ECO - Bordei - Dezvoltarea unei soluții moderne de realizare a construcțiilor din materiale locale

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE VERDE

tradiționale”. S-a discutat despre sistemele performante pentru eficientizarea energetică a clădirilor, eficiența energetică în sisteme de pompare, considerată o comoară ascunsă, programul ROSENC de eficiență energetică în iluminatul public, compensarea energiei reactive capacitive produse de cabluri lungi, software pentru management și eficiența energetică în industrie, stocarea energiei sustenabile sub forma de aer sau facilități de finanțare a energiei durabile pentru IMM din România.

De asemenea, a avut loc workshop-ul internațional „Biogaz din deșeuri”, în cadrul căruia s-a discutat despre dezvoltare durabilă prin valorificarea potențialului energetic al nămolului provenit din stațiile de epurare municipale, sorgul zaharat, materie primă ideală pentru biogaz, alți combustibili și bioproduse și soluții ultramoderne pentru producerea, prelucrarea și utilizarea biogazului şi altele.

Vizită consulară

Energia regenerabilă a devenit un subiect european. Interesul mare al specialiștilor pentru evenimentul de la Arad a fost marcat, în de-a doua zi a târgului şi conferinţelor ENREG ENERGIA REGENERABILA, de vizita viceconsulului Republicii Federale Germania la Timişoara, Siegfried Geilhausen. Acesta a vizitat şi a discutat cu expozanţii prezenţi la târg, s-a informat asupra barierelor legislative din domeniu, a primit cu bucurie feedback-ul pozitiv al unora din expozanţii, care continuă să desfăşoare proiecte în România şi a salutat iniţiativele organizatorilor de a insista asupra unui domeniu de viitor. Viceconsulul s-a declarat încrezător că își „doreşte o regiune de vest a României atât verde cât şi smart, iar acest lucru să nu rămână doar la nivel declarativ, ci să se şi concretizeze”. „Apreciez interesul şi implicarea din partea domnului

viceconsul asupra regiunii de Vest, asupra energiei regenerabile şi asupra mediului economic în general. Aşa cum am transmis şi pe parcursul întâlnirii cu Domnia Sa, o prioritate pentru Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, precum şi pentru mine personal este identificarea de soluţii pentru un mediu mai curat, care se reflectă asupra activităţii cotidiene a fiecăruia dintre noi. Am convingerea că efortul comun este răspunsul la toate întrebările legate de mediu”, a declarat Adrian S. Negrău, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

La târgul și conferințele ENREG ENERGIA REGENERABILA de la Arad au fost prezentate cele mai noi informații, tendințe și prognoze despre energiile regenerabile și eficiența energetică din vestul României.

Profesioniști din domeniu au venit cu exemplare concrete și au propus soluții de creștere a competitivității atât în sectorul industrial, cât și în cel administrativ sau rezidențial.

23

Mobilitate în oraşele viitorului WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

real estate

A treia ediţie a Forumului “Cities of Tomorrow”, organizat de Camera de Comerţ Româno – Germană împreună cu Asociaţia Zeppelin a avut loc pe 24 martie, la Hotel Crowne Plaza Bucureşti. La eveniment au participat peste 200 de persoane, arhitecţi şi urbanişti, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sectorului public.

Conferinţa a fost deschisă de către preşedintele Camerei de Comerţ Româno – Germane, Dr. Radu Merica, şi de Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hans Lauk. De asemenea, din partea Ministerului Transporturilor a luat cuvântul Secretarul de Stat Stelian Matache. Prima parte a evenimentului a avut ca temă centrală discursul prof. Jörn Walter, directorul de planificare urbană a oraşului Hamburg, una dintre cele mai dinamice metropole din Uniunea Europeană şi punct de atracţie pentru numeroase companii internaţionale şi instituţii. Acesta a subliniat importanţa mobilităţii într-un oraş strategic din punct de vedere logistic precum Hamburgul, în contextul dezvoltării urbane. De asemenea, prof. Walter a insistat asupra necesităţii unei noi abordări a stării de fapt, care nu este întotdeauna cea dezirabilă şi asupra importanţei implicării partenerilor de proiect. Oraşul trebuie transformat pas cu pas începând de la lucruri minore, trebuie lucrat la mentalitatea oamenilor şi a autorităţilor. Din respect pentru oraş, cetăţeanul nu trebuie să încalce regulile, iar reprezentantul autorităţii de resort nu trebuie să treacă indiferent peste un astfel de aspect.

Inspiraţie din NY

În continuare, primul panel, moderat de către Gijs Klomp, director Capital Markets în cadrul CBRE, i-a avut invitaţi pe Dr. Urb. Arh. Monica Oreviceanu, director de proiecte al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Arh. Eugen Pănescu, partener fondator al Planwerk Cluj, şi pe Ivan Patzaichin, preşedinte al Asociaţiei Mila 23. Participanţii au discutat propuneri de îmbunătăţire a infrastructurii în marile oraşe şi necesitatea dezvoltării acesteia, iar, dat fiind potenţialul navigabil al României, punerea la punct a infrastructurii navigabile în zone precum Galaţi – Brăila pentru relegarea oraşelor la apă. Au fost dezbătute şi dezideratele investitorilor din marile oraşe. Cel de-al doilea key speaker al evenimentului a fost Dr. Ing. Michael Horodniceanu,

preşedinte al MTA Capital Construction, autoritatea metropolitană de transport din New York. Românul, emigrat împreună cu familia sa în urmă cu peste 50 de ani, a ajuns să gestioneze proiecte de peste 20 miliarde de dolari şi traficul metropolei New York. Acesta a subliniat tendinţa populaţiei tinere, numită sugestiv “millennials” de a se deplasa preponderent pe jos sau cu mijloacele de transport în comun, în detrimentul autovehiculelor personale, aceasta tendinţă având efecte benefice atât asupra mediului, cât şi financiare. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi a transportului au la bază mai mulţi piloni. Dintre aceştia, un rol foarte important îl au arhitectura şi arta, dar şi tehnologia şi foarte important, implicarea comunităţilor.

Mobilitate şi arhitectură

Cele două workshop-uri intitulate “Oameni mobili, arhitectura mobilă” şi “Oraşe în transformare” au completat discuţiile pe tema necesităţii de dezvoltare şi îmbunătăţire a infrastructurii în Bucureşti şi în România, fiind moderate de Arh. Constantin Goagea şi Arh. Ştefan Ghenciulescu de la Asociaţia Zeppelin. Preşedintele Skanska Property Romania, Marcin Lapinski, a exemplificat pe baza conceptului şi dotărilor proiectului Green Court Bucharest filosofia Skanska de a susţine transformarea sustenabilă a oraşelor.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Germană (AHK Romania) este reprezentanţa oficială a economiei germane din România. Înfiinţată în septembrie 2002, AHK Romania numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. Asociaţia Zeppelin este o organizaţie dedicată promovării arhitecturii, comunităţilor creative, oraşului sustenabil.

25

26

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Concluzii interesante despre piaţa imobiliară şi construcţii

Business Mark a reunit la Real Estate & Construction Forum jucătorii din cadrul acestui segment de business pentru a dezbate asupra celor mai de interes subiecte ale momentului.

Text şi foto: BusinessMark Forumul a reprezentat un prilej de dialog între reprezentanţii companiilor de construcţii, investitorilor şi dezvoltatorilor imobiliari şi furnizorilor de soluţii şi tehnologii pentru o dezvoltare urbană sustenabilă. În cadrul evenimentului a fost analizată piaţa de real estate din România: cele mai atractive proiecte ale dezvoltatorilor pentru piaţă în 2015– rezidenţial, comercial şi birouri, evoluţia preţurilor şi sursele de finanţare, piaţa materialelor de construcţii, aspecte fiscale şi legislative specifice industriei.

Vorbitorii primei sesiuni de discuţii au fost: Dragoş Vîlceanu, Preşedinte Asociaţia Brokerilor Imobiliari, Adrian Vascu, Preşedinte Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România şi Alexandra Smedoiu, Senior Manager Consultanţă Fiscală PwC România, iar moderatorul panelului – Daniel Drăgan, Managing Partner BusinessMark. ”Potrivit Agenţiei Naționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în anul 2007 au fost înregistrate 700.000 de tranzacţii. În anul 2009, numărul lor a scăzut la jumătate, 350.000. În 2011 au fost înregistrate 550.000 de tranzacţii, în 2012, 700.000, iar în anii 2013 şi 2014, numărul tranzacţiilor s-a menţinut la 825.000 de tranzacţii”, a declarat Dragoş Vîlceanu.

Adrian Vascu, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România a prezentat o analiză a orașului Cluj-Napoca. ”Numărul de locuinţe a crescut constant în perioada 19772011, în paralel cu creşterea suprafeţei locative. Creşterea de 59%, respectiv aproape 42.000 locuinţe construite în pe-

rioada 1977-1992 reflectă dezvoltarea extinsă a blocurilor de locuinţe din perioada comunistă. În această perioadă, creşterea suprafeţei locative a depăşit uşor creşterea numărului de locuinţe, ceea ce a condus la o minoră creştere a indicatorului care reflectă suprafaţa medie/ locuinţă, de la aprox. 32 mp/ locuinţă în 1977 la 35 mp/ locuinţă în 1992”, a precizat Adrian Vascu.

Potrivit acestuia, locuinţele construite în perioada 19922002 au fost mai spaţioase decât în perioada precedentă şi numărul acestora a crescut cu 2%. În perioada 2002-2012 numărul de locuinţe şi numărul de camere au crescut semnificativ, deşi populaţia a înregistrat o uşoară scădere (3%). ”Anul 2014 a fost marcat de foarte multe probleme practice: impozitul pe construcţii, impozitul pe clădiri aplicabil în cazul amenajărilor de clădiri, reevaluări de clădiri, demolări şi modernizări. Anul în curs va fi marcat de scutirea amenajărilor la clădiri de impozit pe construcţii (indiferent de valoare), reducerea impozitului pe construcţii de la 1,5% la 1% şi de regulile speciale pentru contribuabilii care aplică IFRS”, a subliniat Alexandra Smedoiu, Senior Manager Consultanţă Fiscală PwC România.

Cea de-a doua sesiune de discuţii, moderată de acelaşi Daniel Drăgan, i-a avut ca invitați pe: Claudiu Georgescu, Preşedinte Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România, Bogdan Pîrvu, CEO AdePlast, Andrei Sulyok, Director General Lindab Romania, şi Bogdan Bălan, Product Manager Saint-Gobain Romania. ”AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu capital 100% românesc. Este totodată singura companie din România care produce ter-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mosistem complet cu certificare europeană ETAG”, a declarat Bogdan Pîrvu, CEO AdePlast. Compania este prezentă în Oradea şi Ploiești, iar în 2013 o nouă investiție a fost lansată în Roman. ”Aerul conţine peste 300 de compuşi organici volatili din care peste 20 dăunează sănătăţii. Aerul neventilat afectează sistemul respirator, nervos şi imunitar, conduce la stări de ameţeală, alergii, iritaţii ale ochilor, nasului, pielii, tulburări de somn şi digestive. 40 % din copiii de 4 ani suferă de câte o formă de afecţiune alergică. Umiditatea de la interior ne influenţează direct starea de sănătate. Nu putem avea control asupra umidităţii fără un sistem mecanic, centralizat, care să controleze circulaţia aerului interior – exterior”, a explicat Andrei Sulyok, Director General Lindab Romania.

Acesta a prezentat avantajele Lindab Inside, sistem de ventilaţie centralizat, care asigură în permanenţă aportul de aer proaspăt. ”De ce ne interesează tendinţele în evaluarea impactului asupra mediului? În 2008 certificarea clădirilor era “right thing to do”, în 2014 ea se face la cererea clienţilor (dezvoltatori). Specialişti în domeniu apreciază că peste 50% din spaţiile de birouri noi din Bucureşti ţintesc în 2015 o clasificare de sustenabilitate”, a declarat Bogdan Bălan, Product Manager Saint-Gobain Romania.

Compania a fost înfiinţată în 1665 în Franţa. Este prezentă în 64 de ţări şi are 193.000 de angajaţi. ”Deşi industria construcţiilor a scăzut cu 10% în 2014 în România, piaţa materialelor de construcţii a crescut cu 3% anul trecut. Putem înţelege că apare un fenomen prin care industria materialelor începe să se distanțeze de industria construcţiilor. Acest lucru se realizează în primul rând prin creşterea exporturilor”, a declarat Claudiu Georgescu, Preşedinte Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România.

REAL ESTATE

27

28

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Şansa să ieşiţi din umbra marilor retaileri Confort Construct&Instal 2015,

de Liliana BRAD

În pofida situaţiei sensibile cu care se confruntă domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, evenimentul internaţional Confort Construct&Instal a adunat la Arad în acest an peste 70 de firme din România şi Ungaria. În perioada 19-22 martie 2015, la Complexul EXPO Arad, s-a desfăşurat cea de-a XXI-a ediţie a evenimentului internaţional Confort Construct&Instal. Firme din România şi Ungaria au prezentat produse şi tehnologii inedite pentru sectorul construcţiilor.

Confort Construct&Instal a oferit vizitatorilor ceea ce nu găsesc în marile magazine de bricolaj. În cadrul evenimentului de la Arad, din totalul participanţilor, peste 30% au fost companii din Ungaria. Oferta participanţilor s-a adresat atât firmelor cât şi persoanelor fizice interesate să realizeze sau să modernizeze construcţii civile şi industriale. „O vizită la Confort Construct & Instal a oferit posibilitatea de a găsi o ofertă personalizată nevoilor dumneavoastră, alta decât cea pe care o puteţi găsi în fiecare zi în magazinele specializate. Contactul direct cu ofertantul, posibilitatea de a vedea produsul şi a solicita

informaţii şi compararea cu produse şi servicii similare, sunt doar câteva avantaje pe care le-aţi putut obţine participând la eveniment”, a declarat Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Confort Construct&Instal dă, în fiecare an, startul în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, fiind o platformă dedicată antreprenorilor care produc, comercializează şi prestează servicii în construcţii, instalaţii, decoraţiuni interioare, energii neconvenţionale, şi celor din sectorul imobiliar. „Participarea cu un stand în cadrul evenimentului a oferit firmelor, indiferent de mărimea acestora, şansa de a se prezenta vizitatorilor şi de a arăta că au produse şi servicii de calitate şi o mai mare flexibilitate în relaţia cu clientul. Într-o perioadă în care mulţi dintre agenţii economici din sector caracterizează piaţa ca fiind una apatică, realizarea unui eveniment atractiv care să relanseze interesul clienţilor este posibilă doar printr-un parteneriat între firmele din domeniu şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, în calitate de organizator”, a declarat Cimi Enache, managerul evenimentului.

Momentul vedetă camionul demo

Vizitatori din vestul ţării au venit la Expo Arad pentru a vizita, pe o suprafaţă de câteva mii de metri pătraţi spaţiu interior şi exterior, produsele şi serviciile expuse în cadrul târgului. Printre acestea au fost tehnologii şi materiale de construcţii folosite pentru proiectarea, construcţia, renovarea sau modernizarea construcţiilor civile şi industriale, decoraţiuni interioare, instalaţii sanitare, termice şi electrice, echipamente de climatizare şi condiţionare a aerului, tehnologii şi echipamente de producere apă caldă şi energie electrică din surse regenerabile, oferte imobiliare, servicii şi echipamente de pază şi protecţie.

Cel mai gustat moment a fost prezenţa la Arad a camionului demo RIDGID Road Show Event 2015, Orientul Mijlociu – Europa. Pornit în 6 ianuarie din Arabia Saudită, Road Show-ul RIDGID - scule pentru instalatori, a poposit în 25 de ţări din Orientul Mijlociu şi Europa. Aradul este singurul oraş din zona de Vest a României în care s-a oprit, următoarea staţionare fiind în Croaţia. Specialiştii prezenţi la camionul demo RIDGID au oferit instalatorilor interesaţi informaţii despre sculele expuse şi lucrările la care acestea pot fi utilizate.

Pe parcursul celor patru zile de expoziţie au fost organizate întâlniri de afaceri între agenţi economici din ţară şi străinătate, oferind şansa participanţilor să identifice noi posibilităţi de afaceri şi şanse de investiţie pe pieţe noi, în alte zone.

30

Real Estate

datesantiere.ro îţi „vânează” proiectul de construcţii WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

datesantiere.ro este proiectul tinerilor antreprenori Radu Nap şi Gal Robert, asociaţi în cote egale în compania Callinvest. Site-ul reprezintă o interfaţă online unde orice categorie de firme, din domeniul construcţiilor, îşi poate găsi şantiere şi proiecte la nivel naţional, regional sau doar pe un anumit judeţ.

Transilvania Business: datesantiere.ro este o afacere pornită în anul 2012, la câţiva ani de la debutul crizei imobiliare care a afectat serios domeniul construcţiilor inclusiv în România. Ce v-a determinat să începeţi un asemenea business în acest context?

Radu Nap: Istoria ne învaţă că după orice recesiune urmează o perioadă de prosperitate. Pot spune că am avut şi puţină exerienţă în domeniu, dar asta nu ne-a ajutat să ajungem aşa departe. Consider că am fost mereu consecvenţi şi ne-am adaptat uşor oricărei situaţii. Chiar dacă în primul an lucrurile nu se mişcau suficient de repede, am realizat că pe termen lung segmentul de construcţii reprezintă o adevărată oportunitate.

Transilvania Business: Ce tipuri de servicii oferiţi clienţilor prin datesantiere.ro?

Radu Nap: Site-ul datesantiere.ro reprezintă o interfaţă online unde orice categorie de firme, din domeniul construcţiilor, îşi poate găsi şantiere şi proiecte la nivel naţional, regional sau doar pe un anumit judeţ. Cu alte cuvinte, facem o intermediere între beneficiari şi firmele de construcţii, proiectanţi sau antreprenori pe toată ţara. Pe lângă informaţii şi suport, încercăm să oferim şi servicii suplimentare, precum e-mail marketing sau campanii de promovare. Cumulate, aceste 3 tipuri de servicii reduc

CV-uri de asociaţi Nap Radu

Educaţie - Liceul ”Nicolae Bălcescu” din Cluj Napoca, secţia Filologie, absolvent promoţie 2006 - Universitatea Dimitrie Cantemir, Drept, licenţiat, absolvent promoţie 2010 Experienţă: Customer support representative - 1st level, SC UPC SRL, Cluj Napoca, 2010-2011 - Relaţii cu clienţii şi Vânzări-

Gal Robert

Educaţie - Liceul Teoretic ”George Bariţiu”, uman-bilingv, absolvent promoţie 2006 - Facultatea de Geografie, absolvent promoţie 2009 - Facultatea de Business, în curs Experienţă: - 2007-2008- S.C. Imagistica S.R.L- Telesale - 2009-2011- U.P.C- Customer service - Activităţi de Telesale B2B -

semnificativ costurile departamentelor de vânzari, iar ocazional le pot chiar înlocui.

Transilvania Business: Ce atuuri are datesantiere.ro?

Radu Nap: Suntem o echipă tânără, dinamică, mereu în evoluţie şi încercăm să aducem noi îmbunătăţiri sistemului. Toate sugestiile şi opiniile partenerilor le tratăm cu respect şi dacă sunt şi realizabile le transformăm în fapte. Un client mulţumit va aduce un alt client.

Transilvania Business: Care sunt principalele categorii de companii/clienţi cărora vă adresaţi?

Radu Nap: Serviciul nostru oferă un spectru larg de posibilităţi. Nu suntem îngrădiţi de o anumită nişă de clienţi. Ne adresăm tuturor firmelor de construcţii, producători de materiale, furnizori, proiectanţi, dirigenţie de şantiere, închirieri etc. Chiar mai mult monitorizăm şantierele în funcţie de stadiu, iar odată finalizate aceste proiecte pot fi utilizate de alt tip de clienţi. Aici mă refer la firme de curăţenie, dotări, mobilă, închirieri aparatură, supraveghere video, pază şi altele.

Transilvania Business: Cu toţii suntem de acord că şi această piaţă s-a profesionalizat în ultimii ani, iar clienţii sunt tot mai pretenţioşi. Ce feedback aveţi din partea acestora?

Radu Nap: Feedback-urile sunt cele care ne motivează şi care ne-au ajutat să ajungem aici. În curând vom începe un nou proiect unde vom posta toate sugestiile şi opiniile

Real Estate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ales că investitori importanţi din Europa şi nu numai sunt interesaţi de piaţa românească de profil?

Radu Nap: Categoric! Odată ce lucrurile se vor sedimenta pe piaţa românească şi vom observa o creştere a acestui segment, expansiunea serviciului va fi inevitabilă. Cu atat mai mult cu cât în momentul de faţă avem cereri de acest gen de la parteneri care au posibilitatea de a construi peste graniţă.

Transilvania Business: Având în vedere expertiza acumulată în aceşti ani, vă rog să ne spuneţi cum apreciaţi evoluţia pieţei construcţiilor în ultimii ani şi care consideraţi că sunt trendurile pentru perioada următoare?

Radu Nap: Anul 2013 a fost un an dificil. Toată lumea credea că piaţa construcţiilor va fi locomotiva ieşirii din recesiune, dar s-a dovedit a fi ultimul vagon. Această piaţă începe abia în 2014 să dea uşoare semne de revenire, în special datorită proiectelor de infrastructură şi datorită faptului că 2014 a fost şi un an electoral. Oricum, lucrurile s-au mişcat destul de greu pe parcursul anului. Veştile bune încep cu 2015, an în care se preconizează o creştere de peste 5% faţă de anii precedenţi. Atât datorită alocării de fonduri europene pentru perioada 2014-2020 cât şi datorită unei nevoi de creştere economică la nivel demografic.

partenerilor, dar şi cele ale pubilcului larg. Mai multe nu vreau să spun momentan, doarece vrem să fie o surpriză.

Transilvania Business: Aţi luat în calcul furnizarea de servicii către/pentru parteneri din afara României, mai

Date firma: SC Callinvest SRL Sediu: Cluj-Napoca, Bld. Eroilor, nr. 12, J12/2551/2012 RO 30687535 Web: www.datesantiere.ro

31

Cristina Chiriac şi lecţia sa de curaj

32

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Conferinţa regională anuală „e Woman”, dedicată business-ului feminin mi-a prilejuit întâlnirea cu Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor din România, pe care am provocat-o la dialog, vegheate de ii şi fote vechi şi noi, unite de pasiuni comune, de un soi de complicitate rară, ca şi cum ne-am cunoaşte de-o viaţă.

Ce poate învăţa un antreprenor de la un copil?

Cristina Chiriac: O, ştii ce face copilul meu mai mare?

Desenează flori de ie. De ce n-am înţeles, dar el a văzut că atunci când eu discut despre ii, mă joc cu ele, pentru că sunt momente când le iau, ating ţesătura, o miros, mă întorc cumva în trecut şi încerc să-mi imaginez ce-au simţit femeile respective şi-i povestesc, el a simţit că eu mă transpun, sunt mai caldă, mai pasională. El nu ştie să deseneze florile aşa, în forma naturală, dar îmbină culori, pe caietul acela de matematică, pe pătrăţele, îmbină culori, face flori din forme geometrice şi la sfârşit vine şi spune: „uite, mama, asta-i pentru tine, dacă vreodată vrei să faci ceva, să creezi ceva, eu vreau să te ajut, să te foloseşti de ideile mele”. Pe el, pentru că are zece ani şi poate exprima coerent o idee, îl consult, când vreau să aleg un model, vreau să aflu dacă îi place şi el îmi spune. Uite zilele trecute m-a anunţat că a găsit un slogan pentru”Flori de ie”. L-am întrebat de unde ştie el ce e un slogan, dar mi-a spus că se uită şi el la televizor. „Flori de ie - o, ce bucurie!” a fost propunerea lui.

Nu încerc să-i viciez gândurile, încerc să preiau ideile lui şi să-l fac să fie mândru de mine, cred că asta este cea mai mare bucurie a unui copil, să constate că părintele lui apreciază şi valorifică ceea ce a putut el să facă. Asta este valabil şi ca adulţi şi un rol foarte mare în dezvoltarea noastră ca indivizi în societate îl are curajul. Poţi să ai foarte multe idei bune, poţi să ai iniţiative, dar, dacă la un moment dat îţi dispare curajul, totul se poate termina. Curajul îţi dă încredere să mergi

mai departe, curajul înseamnă să dobândeşti capacităţi la care, poate, nu te-ai gândit niciodată, să apuci pe drumul pe care nu te-ai gândit niciodată că vei apuca. Sau curajul poate să însemne un nou început, fie că vorbeşti de viaţa personală, fie că vorbeşti de viaţa profesională. Sunt momente în viaţa fiecărui om când trebuie să te restartezi, dar, dacă n-ai curaj să apeşi pe buton şi să spui „STOP!”, poţi să rămâi acolo blocat şi să se piardă tot ce ai acumulat până atunci în viaţa ta.

Ce ar avea de învăţat un copil de la un antreprenor?

Cristina Chiriac: Dacă mâine aş putea schimba ceva în educaţie, i-aş învăţa pe copii, încă din clasa zero să-şi câştige primii bani. În străinătate, pentru un copil care împarte ziare şi câştigă 10 cenţi pentru un ziar distribuit, sunt numai cuvinte de laudă. Dacă în România un copil vrea să muncească ceva, pe puterile lui, părinţii acestuia sunt arătaţi cu degetul pentru incapacitatea de a-i cumpăra copilului ce îşi doreşte.

Munca nu este o ruşine, indiferent ce faci. Dacă faci cu pasiune şi pui suflet, orice muncă te înnobilează, nu-ţi va aduce prejudicii, nu te va degrada. Există cursuri de antreprenoriat care se predau începând cu clasa a V-a şi în momentul în care copilul este în clasa a VIII-a ştie exact ce fel de liceu să urmeze, fie că este unul cu profil real, uman sau vocaţional, pentru că el are deja capacitatea de a alege ce îşi doreşte, dacă cei care l-au format, cadrele didactice, i-au oferit tot suportul pentru a discerne singur ce e bine pentru el.

Sunt câteva iniţiative de genul acesta şi în România, dar ele

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sunt prea puţine şi se ajunge ca absolvenţii de facultate să nu fie pregătiţi pentru ce îi aşteaptă, mulţi pleacă din ţară, acolo unde li se oferă alte oportunităţi. Şi dacă e vorba de educaţie aş adăuga ceva. Nu e o ruşine să faci voluntariat, indiferent de cauze, fie ea una socială, punctuală ori una generală, nobilă. Dacă un procent semnificativ, cam 20% din punctajul necesar pentru un liceu bun ar fi obţinut din acţiunile de voluntariat la care ai participat, atitudinea faţă de muncă şi faţă de om ar fi alta. Aş introduce voluntariatul încă din şcoala generală sub formă opţională, dar ca disciplină obligatorie în liceu. Asta nu ar face decât să se cristalizeze în sufletul tinerilor că este în regulă să ajuţi pe cineva, că este în regulă să munceşti pentru ţara ta, pentru societatea în care trăieşti, fără să aştepţi un răspuns pecuniar pentru acţiunile tale. S-ar crea astfel acea mişcare socială, necesară fiecărui stat care se vrea democratic, pentru că democraţia nu există în afara laturii sociale, a aplecării înspre umanitate. Ne lipseşte din ce în ce mai mult în ultima vreme respectul faţă de noi şi faţă de sine, de vecinii noştri, de oamenii cu care interacţionăm. Am uitat să căutăm binele din jurul nostru.

Dacă în momentul acest, prin absurd, nu ai mai putea face tot ceea ce faci acum şi ar trebui să o iei de la capăt, cu ce ai începe?

Cristina Chiriac: Nu ştiu. Aş încerca să redescopăr dacă în mine mai există pasiune. Eu mi-am pus această întrebare, dar altfel, m-am gândit ce aş face dacă mâine aş pierde tot ce am acum în viaţă, ce aş face, dacă aş mai avea capacitatea să mă ridic şi să merg mai departe. Ştii, există o caracteristică absolut constantă în viaţa mea, dorinţa de a studia, pentru că prin studiu îţi poţi îmbogăţi cunoştinţele, te poţi defini ca om şi într-o zi m-am gândit că ar putea să existe posibilitatea ca tot ceea ce am făcut să nu mai corespundă sau să nu mai am cum să fac lucrul acela. M-am gândit cum aş putea să trăiesc, dacă aş fi capabilă să fac orice fel de meserie pentru a-mi întreţine copiii şi nu cred că există una pe care nu aş putea s-o practic. În realitatea românească de azi, pentru femeile trecute de 40 de ani, aşa ca mine, este nevoie de curaj ca să-şi găsească un loc de muncă, nu cred că angajatorii îşi vor schimba opinia şi nici nu se vor schimba lucrurile peste noapte, dar există o alternativă, iar acesta este antreprenoriatul. Nu ai ce să pierzi, trebuie să existe o îndemânare pe care s-o fi dobândit în copilărie sau de-a lungul vieţii. Când eram în şcoala generală tricotam pulovere, ajunsesem să fac unul în trei zile. Mâine, dacă mi-aş pierde locul de muncă, aş începe să tricotez, miaş crea un cont on-line pe o reţea de socializare, aş socoti cât am dat pe lână, cât ar fi munca mea şi aş începe să vând pulovere. Aş găsi o soluţie, astfel încât să nu mor de foame. Ca mine sunt convinsă că sunt multe femei, unele ştiu să brodeze, altele ştiu să coasă altele ştiu să facă cozonaci.

Eu cred că îndepărtarea de tradiţii nu a fost un lucru pozitiv.

Acum 100 de ani femeile nici nu aveau drept de vot în România, dar atunci reuşeau să-şi întreţină familia, au fost două războaie mondiale, iar ele creşteau cinci sau şapte copii, îi hrăneau, îi îmbrăcau, găseau soluţii şi asta nu înseamnă decât că femeile sunt puternice. Din cauza mesajelor viciate şi-au pierdut încrederea în forţele lor, de aceea am spus că trebuie să se iubească, să aibă încredere în ele şi să aibă curaj.

Femeile ştiu să răspundă foarte bine provocărilor dar nu prea ştiu să creeze acele provocări. Se poate învăţa asta dacă nu eşti foarte tânără?

Cristina Chiriac: Mi-e teamă că nu. Ştii, o vorbă din popor spune că este imposibil să schimbi obiceiurile cuiva care a trecut de 30 de ani. Poţi să remodelezi ceva, să atenuezi un riddouă, dar mai mult nu prea. De aceea spuneam cât de importantă este educaţia pentru generaţiile care vor veni şi pentru care schimbarea este posibilă, prin puterea exemplului pozitiv, care în ultima vreme cam lipseşte în România.

INTERVIU Suntem înconjuraţi de aspectul comercial din toate laturile şi nu vorbesc doar de ia românească, ci de tot ce ne înconjoară, de la formatori de opinie la demnitari, suntem foarte comerciali, nu reuşim să ne promovăm valorile, oamenii de artă care pot defini imaginea României şi pe care noi nu-i vedem fiindcă sunt acoperiţi de oamenii comerciali. Şi totuşi, ai peste 40 de ani, eşti împlinită din toate punctele de vedere şi oferi un exemplu pozitiv: elaborarea unei teze de doctorat. Care este subiectul ei?

Cristina Chiriac: Este unul din cele mai delicate subiecte ale economiei româneşti şi anume restructurarea proprietăţii în România. Teza este într-o fază incipientă, abia am terminat cu documentarea, strângerea analizelor şi interpretarea rezultatelor, e o temă de cercetare în adevăratul sens al cuvântului şi doar preambulul altor analize ce vor urma. Este o muncă pe care am dus-o trei ani şi în contextul actual teza mea face radiografia tuturor transformărilor din ultimii 25 de ani în ceea ce priveşte proprietatea în societatea românească. Ea va aduce un element de noutate în peisajul românesc şi anume va scoate în evidenţă deficienţele şi părţile pozitive ale transferului de proprietate în ultimii 25 de ani.

Poate fi văzută o ie ca o bancă din spiritualitatea trecutului, un vehicul energetic dinspre trecut înspre viitor?

Cristina Chiriac: Da, asta încerc să fac eu în acest proiect, pentru că fiecare ie are un mesaj, unul complicat ori un mesaj simplu, în funcţie de încărcătura energetică şi spirituală a zonei de unde provine, are legătură cu capacitatea de-a explica gândurile, sentimentele femeii care a ţesut, a cusut acea ie, cămaşă populară tradiţională românească. De aceea este

important să ne aducem aminte toate aceste mesaje care neau fost lăsate de-a lungul timpului şi care pentru câţiva zeci de ani au fost uitate, cam de prin 1980 şi până acum 2-3 ani.

Mă gândeam ce minunat ar fi să exportăm ia românească în ţări cum ar fi China, Japonia sau Statele Unite.

Sunt ţări cu un nivel de trai mai scăzut, cu o rată a şomajului mult mai ridicată, dar care au reuşit să-şi protejeze brandul de ţară. Pentru mine ia este cea mai reprezentativă marcă ce ar putea constitui brandul nostru de ţară. S-au copiat modele româneşti, s-a încercat reproducerea lor, să ne gândim doar la Matisse, dacă alţi oameni au văzut câtă încărcătură spirituală, estetică, energetică există în mâneca unei ii, trebuie oare să aşteptăm să i se demonstreze valoarea peste hotare, pentru ca abia apoi să conştientizăm că acel obiect vestimentar este valoros? Cu ia se repetă cumva istoria şi mă doare sufletul, are aceeaşi soartă cu Brâncuşi. Coloana fără sfârşit. „Flori de ie” este mai mult decât pasiune pentru mine, e o parte din ceea ce în viitor o vom numi zestrea neamului românesc. Nimic din ceea ce este vechi nu se mai poate multiplica, n-ai cum să multiplici o pânză de sute de ani, o cusătură de atunci. Da, e adevărat că poţi pune amprenta şi transforma ceva nou după modelul vechi, dar valoarea e dată de patina timpului, nicidecum de prezentul actual.

33

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afaceri pe tocuri

Povețele bistrițencelor care îmbină familia cu business-uri de succes

De ani de zile, bistrițencele nu se mai mulțumesc cu treburile casnice, copii și un job stabil.

Bistrițencele vor să conducă, vor să dezvolte și vor să organizeze afacerile precum o fac cu propria familie. de Bianca SARA

An de an, în luna martie, performanța femeilor de succes din Bistrița-Năsăud este recunoscută de Fundația Doris Moldovan. Negreșit, în fiecare ediție a Galei Femeii Europene, sunt și reprezentante ale sexului frumos care au reușit și în afaceri.

Anul acesta, jumătate din femeile premiate au fost femei de business, care au învățat să jongleze aproape perfect cu sarcinile de familie și cele impuse de propria afacere. „Am ales câteva femei de afaceri care reușesc de ani buni de zile cu succes să își conducă afacerile. Sunt perseverente, ambițioase, ordonate în munca lor și toate reușesc să îmbine munca cu familia. Toate au avut piedici pe care le-au depășit cu optimism și încredere”, ne explică Doris Moldovan, organizatoarea evenimentului.

Cele afirmate de Doris Moldovan, care se încăpățânează de opt ani să premieze femeile de succes din BistrițaNăsăud, sunt confirmate de Flori Pop, o bistrițeancă ce a părăsit România pentru a-și face un rost în Austria.

Preț de două decenii și jumătate, bistrițeanca a economisit din ce reușea să câștige în Austria cu ideea că într-o zi va putea să se întoarcă pe pământul natal și să investească.

Această clipă a venit, iar Flori Pop a investit tot ce a reușit să economisească în imobiliare, în Bistrița-Năsăud. „O femeie de succes este una puternică care știe ce vrea de la viață, care știe să coordoneze o afacere și în același timp și familia”, ne dezvăluie secretul succesului său Flori Pop. Despre succes a vorbit și Gabriela Bălan, care conduce de mai bine de două decenii un laborator de analize. După ani buni în care și-a desfășurat activitatea la Spitalul Județean

de Urgență, Gabriela Bălan și-a luat inima în dinți și a deschis primul laborator de analize din Bistrița, care rezistă din anii `90 pe piață. „Nu mă interesează doar să încasăm niște bani, iar clientul când pleacă de la mine din magazin să nu fie pe deplin mulțumit de produsele și serviciile oferite”, ne dezvăluie o fărâmă din filosofia sa de a face business Angela Dănoiu, o bistrițencă ce deține unele dintre cele mai longevive magazine de îmbrăcăminte din municipiu.

Curajul reprezintă o componentă importantă în business, ne demonstrează Corina Farcaș, care după ce a condus jumătate de deceniu unul dintre cele mai importante hoteluri din municipiul a avut îndrăzneala să schimbe macazul la 180 de grade. Din manager, Corina s-a transformat într-un formator de succes. „Singurul moment când nu mai putem face ceva este atunci când nu mai suntem. Nu există nu pot! În momentul în care tu, ca femeie, ești independentă inclusiv financiar, poți să faci tot ceea ce dorești, când dorești”, spune Corina Farcaș.

O lecție de perseverență și organizare ne-a dat și Cristina Toadere, care din 2010 a preluat imperiul lăsat de tătăl său Ioan Sighirtău care a decedat. Brusc, tânăra care acum are trei copii, s-a trezit administrând mai multe firme din domeniul auto, fashion și decorațiuni interioare. „Succesul îl atingi când ai lăsat ceva în urma ta. Pentru a reuși asta trebuie să îți construiești succesul pas cu pas, să-l pregătești în fiecare zi”, ne dezvăluie unul dintre principiile sale de viață Cristina Toadere.

ALISIA ENCO, manifest pentru creativitate WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

35

Alice Botnarenco a fondat organizaţia Femei în Afaceri şi dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor şi femeilor active în companii. Acum, le provoacă şi să adopte un stil aparte: stilul ALISIA ENCO.

Care a fost motivaţia pentru dezvoltarea acestui business, care sunt acum serviciile disponibile?

ALISIA ENCO a fost inspirată de experienţa mea alături de Femei in Afaceri – comunitate de business la feminin pe care am înfiinţat-o în anul 2009. După ani de implicare în acest proiect am luat decizia de a crea ceva ce mă reprezintă pe mine, astăzi, într-o manieră ce fructifică spiritul meu antreprenorial. Acest ceva este ALISIA ENCO, un brand creat pentru a răspunde exigenţelor femeii contemporane. Brandul a fost construit în jurul unei piese centrale, cămaşa, cu misiunea de a inspira femeile să îşi dezvolte sau, după caz, să îşi cultive stilul personal.

Ce caracterizează brandul Alisia Enco, ce îşi doreşte să inspire, ce îl diferenţiază, care sunt trăsăturile esenţiale pentru succesul său?

Consider că viziunea ALISIA ENCO este cel mai bine exprimată prin manifestul pentru creativitate care conceptualizează spiritul mărcii: să deschidă, dincolo de rigorile simplei camăşi, un întreg univers de posibilităţi de a o purta, să elibereze charisma şi creativitatea fiecăreia dintre noi. Am gândit colecţiile pornind de la tipologia femeii puternice, echilibrate, auto-asumate. ALISIA ENCO a fost creată pentru a răspunde aşteptărilor acestei femei în ceea ce priveşte ţinuta de business oriunde şi oricând.

Care sunt principalele tipuri de produse şi colecţiile disponibile, şi ce planuri există pentru 2015?

Cămaşa albă - "the little black dress" a ţinutelor de afaceri a fost aleasă drept piesă-icon pentru ALISIA ENCO. Colecţia propune şi cămăşi cu personalitate şi fler, distinctive prin forţa detaliului. Gama de cămăşi este completată, momentan, prin colecţia de eşarfe, care propune variante clasice şi pentru manşetă. Lucrăm la dezvoltarea unor colecţii de cravate din mătase şi de şaluri din in, viziunea pe termen lung fiind de a crea o gamă vestimentară completă pentru femei in afaceri. În cursul acestei veri vom deschide şi primul showroom ALISIA ENCO în Bucureşti.Cum sunt alese materialele, culorile, liniile de design şi compoziţia pentru colecţii?

Accentul în dezvoltarea colecţiilor cade pe calitatea ţesăturii – numai bumbac 100%, în diferite texturi, achiziţionat din Marea Britanie şi Italia – şi pe confortul croielii – cămăşile ALISIA ENCO se disting prin lungimea suplimentară, gulerul drept şi masculin, mânecile lungi şi lejere.

Mă implic în întregime în alegerea fiecărei ţesături şi a fiecărei combinaţii de culori. În aceeaşi linie, croiala a fost gândită de mine, raportându-mă la

nevoile pe care le-am identificat folosind diferite cămăşi care nu îmi asigurau confortul necesar zi de zi.

Cum a fost primit brandul până acum, care sunt cele mai căutate/achiziţonate produse?

Calitatea ţesăturii şi comoditatea croiului au fost cele mai apreciate de către doamnele care au îmbrăcat cămăşile noastre. Reacţiile lor mi-au confirmat că am canalizat eforturile de dezvoltare a colecţiiilor ALISIA ENCO în direcţia potrivită. Oricât de bine a fost primit brandul la nivel “virtual”, contactul cu produsul în sine a fost cel care a punctat cu adevărat pozitiv. Cămăşile din colecţia Creative Business au fost în mod deosebit apreciate, alături de variantele pe roz din colecţia Classic with a Twist.

Ca antreprenor, manager şi promotor al dezvoltării unor comunităţi de afaceri, ce însemnătate/pondere acordaţi elementelor de modă şi detaliilor ţinutelor business în succesul final?

Personal, am pornit de la o valorizare minimă a stilului vestimentar în business, prin prisma formării mele profesionale, însă am învăţat că feminitatea şi spiritul antreprenorial se pot alimenta reciproc. Consider că cea mai importantă virtute în alegerea ţinutelor business este autenticitatea: a arăta, a te simţi şi a te comporta în conformitate cu eul interior, a-ţi asuma individualitatea şi a o lăsa să se reflecte în atitudinea business – implicit şi în vestimentaţie – este cheia succesului.

36

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Şcoala de schi a unei braşovence Pasiunea pentru sport transformată în afacere

Pornind de la ideea că ”oricine poate fi campion, indiferent de categorie, pentru că viaţa luptă la diferite categorii”, o braşoveancă şi-a transformat pasiunea pentru sport într-o afacere de succes. Un succes pe care ea îl cuantifică mai ales prin zâmbete de copil. de Diana RADU Cunoscută în special pentru şcoala de schi pe care o conduce, Adriana Dulăcioiu s-a ghidat după principiul că un câștig mai mic realizat pe termen lung e mai sănătos decat un câștig mare pe termen scurt şi oferă copiilor – dar şi adulţilor – instructaj în schi dar şi în alte sporturi– înot şi tenis. În completarea acestor activități sportive și pentru a desprinde copilul de “fusta mamei”, de a-l face independent, curajos, dornic să exploreze, organizează tabere în vacanţele şcolare, drumeţii, ture cu bicicletele unde participă atât copiii cât și adulții.

S-a implicat şi în activitatea de team building pentru companii, dar recunoaşte că aici ar fi loc de mai mult. Acest gen de afaceri a prins şi la Braşov, o zonă de munte cu multiple posibilități – existând câteva companii inclusiv unele care organizează astfel de servicii în străinătate, însă ea susţine că este nevoie de investiţii masive pentru a putea oferi servicii de acest gen companiilor la nivelul celor din parcul tematic situat în judeţul Hunedoara. ”Am absolvit facultatea de industrie alimentară. Am ajuns acolo datorită tradiției din familie, dar nu știam efectiv ce înseamnă să fii inginer de industrie alimentară. Si se pare ca nu a fost domeniul care să mă atragă pentru că am ajuns în învăţământ. De atunci m-a atras munca cu copiii. Când l-am avut pe primul meu copil, parcă avusesem o sută înainte, ştiam ce să-i fac, fără să mă fi învăţat cineva ceva. În orice domeniu în care lucrezi cu copiii – dar şi cu adulţii - cred că trebuie să ai ”pedagogie”, în afară de faptul că trebuie să-ţi placă, trebuie să ştii cum să iei fiecare persoană, fie că e copil sau adult. Anii aceia de învăţământ – opt, doi în învăţământul universitar şi restul în preuniversitar - nu au făcut decât să mă rodeze. Acum lucrez inclusiv cu bebeluşi. Cel mai vârstnic elev al meu, anul acesta, are 72 de ani… E ceva să înveţi pe cineva de vârsta aceasta, pentru că trebuie să fii la fel de grijuliu cu el ca şi cu un copil care învață să schieze doar că problemele pot fi mult mai mari”, spune Adriana Dulăcioiu, cea care a înfiinţat, în 2005, firma Sport Schi Club din Braşov.

De la zero

Destinul şi cariera ei au fost conturate de mai multe fapte mai mult sau mai puțin plăcute, toate având aceeași finalitate - a fi sau a nu fi independentă financiar. Fostă vicecampioană naţională la schi, Adriana Dulăcioiu cocheta de mai mulţi ani cu ideea de a înfiinţa o şcoală de schi, însă i-a luat ceva timp să o pună în practică. ”La 35 de ani, m-am văzut pusă în situaţia de a o lua de la zero. Pasiunea pentru schi, straduința, multă muncă și determinarea m-au convins că sunt o învingătoare și că pot să las ceva în urma mea. Rolul femeii în secolul XXI nu este acela de casnică. Femeia secolului XXI este o femeie activă, implicată, stăpână pe situația ei financiară. Plecând de la o

idee a celui care a fost promotorul activităților sportive la copii după ce aceștia își desfășurau activitatea școlară, un fel de after school sportiv pe care l-a frecventat și băiatul meu cel mare m-am gândit că pot face și eu ceva asemănător, dar în care să implic mult mai multe sporturi, iar copilul să vină la cursurile noastre un timp mai îndelungat. Pentru a face treaba asta am luat-o treaptă cu treaptă – m-am angajat la o şcoală de schi, să văd cum e să predai - pentru că una e să faci performanţă şi alta să predai lecții de schi. Am stat un sezon – în care nu am câştigat prea mult şi am îngheţat - şi am zis: eu ştiu să fac asta, o să o fac şi mai bine şi am să reuşesc”. La început era greu – aveam doi copii, mergeam pe munte de două ori pe săptămână – însă am perseverat, am văzut că mă iubesc copiii, ştiam că pot să reuşesc şi am mers mai departe. Viața mi-a demonstrat că alegerea făcută a fost una care m-a îmbogățit suflețește, mia redat încrederea în forțele proprii și m-a făcut să merg mai departe”, spune Adriana Dulăcioiu. Şi-a luat atestatul ISIA, şi-a format o echipă de profesioniști și a pornit la treabă. În același timp, vreme de cinci sezoane de schi, a urmărit cum se derulează cursurile la şcolile de schi din Austria. Din echipă fac parte profesori de înot, de schi, de tenis, instructori de alpinism. ”Unul dintre colegi a fost campion la tenis dublu mixt, în 2011, la Olimpiada Poliţiştilor de la New York. O altă colegă, care a terminat IEFS, are specializarea schi, înot, eu am atestat de instructor de schi. Toţi avem un domeniu în care suntem mai buni”, ne povestește Adriana.

Fosta schioare de performanţă spune că, în zece ani de când lucrează pe pârtie, din sutele de copii care ”i-au trecut prin mână” sunt foarte puţini cei cu adevărat talentați sportului. ”Dacă printre copiii noştri avem unii pe care îi vedem, îi simţim că pot face mai mult, îi îndrumăm spre performanţă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

Noi nu antrenăm copiii la performanță, dar putem să-i îndrumăm spre cei care fac acest lucru. Aşa mi se pare corect. De la colegii noştri care fac performanţă cu copiii am avut numai cuvinte de laudă şi drept dovadă avem câțiva copii în lotul de schi şi altul cu premii naționale la înot. Ca să obţii rezultate, eu zic că totul porneşte din pasiune și se termină cu multă muncă. Suntem recunoscuţi ca fiind profesioniști în ceea ce facem şi deşi, ne-am făcut publicitate –şi în ziare şi cu flyere – cea mai bună reclamă e cea făcută de părinţi”.

Cazarea bate team-building

Pe partea de tabere, dar şi de team building, ea colaborează cu oameni care au făcut parte din sistemul militar şi care pot să asigure o atmosferă ”de cazarmă”, în care disciplina are un rol primordial, necesară activităţilor care se desfăşoară în campus, de supravieţuire în natură. Nu este uitată, desigur, nici distracția.

Pentru Adriana Dulăcioiu, dezvoltarea segmentului de team building ar fi una dintre cele mai mari provocări, însă o astfel de afacere, spune ea, necesită o bază materială care se poate realiza numai cu investiţii serioase. În prezent, susţine ea, companiile cu buget mai redus preferă jocurile outdoor, tiroliană, căţărare etc., iar cei mai pretenţioşi - salt cu parapanta, avioane ultrauşoare, rafting. Însă pentru toţi sunt importante condiţiile de cazare. ”Partenerul meu cu care colaborez pe acest segment are o cabană pe Valea Glăjeriei, care este gândită mai mult ca tabără pentru copii. Este un potenţial, dar pe majoritatea care vin îi interesează condiţiile de cazare, nu neapărat rezultatele activităţilor pe care le fac. În concepţia mea, team building înseamnă un conglomerat de activităţi la finalul căruia să spui: la activitatea respectivă angajatul x s-a comportat întrun anumit fel și ce se poate face pentru a îmbunătăți activitatea”, explică Adriana Dulăcioiu.

Scopul taberelor este acela de a-i învăţa pe copii să devină independenţi. ”Scopul echipei mele este să-i înveţe pe copii să se descurce în orice situaţie și un lucru început trebuie dus până la capăt. Activitățile din tabere sunt variate și implică lucrul în grup, luare de decizii, curaj și stăpânire de sine, caracteristici importante pentru adultul de mâine.

Cred că înotul ar trebui introdus obligatoriu în şcoli pentru că este singurul sport recomandat de medici până la 10 ani. Și oare noi nu ne dorim un copil sănătos?”, subliniază instructorul.

E bine, se poate și mai bine

În ceea ce priveşte condiţiile din Poiana Braşov, unde se desfăşoară majoritatea lecţiilor de schi în prezent, ea susţine că ”sunt din ce în ce mai bune” şi punctează că este staţiunea unde raportul calitate-preţ este incontestabil cel mai bun faţă de celelalte domenii schiabile din România. ”În Poiană, s-au îmbunătăţit condiţiile faţă de perioada de început, când nu aveam zăpadă, nu funcţionau instalaţiile tot timpul din lipsa clienților dar după FOTE din 2012, pârtiile de începători sunt mai multe și domeniul schiabil s-a mărit şi se poate lucra în condiții optime cu copiii. Comparativ cu orice staţiune din afara țării, pârtiile sunt puţin mai înguste şi asta e o problemă. Acum avem posibilităţi mai mari de a duce turişti în Postăvaru pentru că există mijloace de transport pe cablu performante, însă pârtiile nu suportă afluxul de turiști, astfel s-a ajuns la o aglomerare a acestora.

Însă raportul calitate-preţ este incontestabil cel mai bun faţă de celelalte domenii schiabile din România. Ceea ce nu ne avantajează este că aceşti copii, pe care noi îi învăţăm azi să schieze, sunt viitori clienţi ai staţiunii, și așa cum se procedează în orice țară civilizată ar trebui ca aceștia să beneficieze de gratuitate pe transportul pe cablu până la șase ani, indiferent de cine îl însoțește. În privința parcarilor, poate că Primăria (administratorul domeniului schiabil-n.r.) ar putea să pună la dispoziţia şcolilor de schi câteva locuri de parcare, pentru că noi nu suntem nişte turişti care vin în weekend şi ocupăm parcările, noi facem asta în mod constant. Clienţii constanţi aduc venituri constante”, explică aceasta.

37

38

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anevrism cerebral tratat în două ore Premieră naţională

de Amalia VASILESCU

O pacientă de 53 de ani a fost tratată de anevrism cerebral, cu un dispozitiv revoluţionar, prin tehnici minim invazive, fiind prima intervenţie de acest gen din România. Reuşita medicală de la Târgu Mureş a fost posibilă datorită colaborării dintre neuro-radiologi intervenţionişti din Târgu Mureş şi Bucureşti.

Premiera naţională a fost posibilă la Tîrgu Mureş, în cadrul Compartimentului de Radiologie Intervenţională din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU). ”Pacienta are 53 de ani, este din Bucureşti, cu anevrism pe artera cerebrală medie stângă, la nivelul bifurcaţiei acesteia.

Dispozitivul introdus este un aliaj de nichel şi titan, materiale bine tolerate şi compatibile cu organismul, dacă e să facem o comparaţie, putem spune că se deschide ca un fel de lalea, ca să susţină materialele ce le introducem în anevrism. Ne bucurăm de suportul moral şi informativ tehnic prin prezenţa celor doi reprezentanţi ai companiei care produce acest dispozitiv, oameni de o eleganţă deosebită, care gestionează sume mari de bani şi se bucură de fiecare dată la fiecare reuşită”, a declarat dr. Lucian Mărginean, coordonatorul Compartimentului de Radiologie Intervenţională din cadrul SCJU. ”Intervenţia a fost o performanţă, un eveniment profesional ştiinţific ce vizează acest domeniu fascinant atât de complicat al neuroradiologiei. Este vorba de anevrismele cerebrale care în ultimul timp au beneficiat de nişte tratamente extraordinar de avansate şi complicate, în acelaşi timp, dar toate numai în beneficiul bolnavului”, a declarat prof. Mircea Marian Buruian, Radiologie – imagistică medicală. În echipa de medici au fost prezenţi şi colegi din Bucureşti. ”În premieră în România, am folosit un dispozitiv revoluţionar produs de o firmă germană, pCONus, un fel de stent care reuşeşte să ţină spiralele în interiorul anevrismului.

Pacienta nu avea altă soluţie de vindecare decât acest dispozitiv care ne-a ajutat să tratăm cazul în mai puţin de două ore,

iar cu noroc, ea va pleca mâine acasă şi va avea grijă de familie, iar luni va merge la serviciu. Începem să ne aliniem la standardele europene şi mondiale, iar faptul că acest dispozitiv, recent apărut pe piaţa mondială a procedurilor neurointervenţionale, l-am folosit şi la nivel naţional, eu consider că este un semn foarte bun. În acest moment, 99% din anevrismele cerebrale pot fi tratate endovascular cu succes prin interiorul vasului de sânge cu o mică puncţie, intrăm pe o înţepătură de ac, practic, nici nu se vede la final, iar perioada medie de spitalizare este în jur de 36 de ore. Eu sunt din Bucureşti, în acest spital am văzut o colaborare pluridisciplinară, mă simt ca într-o familie aici, este un adevărat climat pentru a face performanţe şi pentru a trata pacienţii”, a declarat dr. Ştefăniţă Dima, Institutul de Boli Cardiovasculare din Bucureşti.

Phenox, un deceniu

Phenox este o companie germană ce extinde portofoliul de produse inovatoare prin oferirea de noi opţiuni în tratamentul intracranian de accident vascular cerebral ischemic. Implantul este o nouă categorie de dispozitive intraluminal destinat pentru a trata anevrisme complexe la bifurcaţie intracraniană, conceput pentru a sprijini masa bobinei la nivelul gâtului acestor anevrisme, care nu pot fi uşor spiralate sau tratate chirurgical. Structura oferă ancorarea sigură şi stabilitatea pe termen lung. ”Sunt vicepreşedinte al companiei Phenox, companie ger-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mană care în luna aprilie împlineşte 10 ani de existenţă pe piaţa internaţională, se ocupă de neuroradiologie intervenţională, un domeniu dinamic. Dacă în urmă cu un deceniu se puteau trata cu succes 50% din cazurile de anevrism, la ora actuală se tratează 99%. Mă bucur de rezultate, mă bucur să văd că materialele noastre sunt implementate şi în ţări mai nevoiaşe, cum sunt Polonia şi Ungaria, iar azi în România”, a declarat James Lago, vicepreşedinte Phenox, sosit la Târgu Mureş, după un drum lung din Statele Unite ale Americii, California.

Majoritatea dispozitivelor sunt fabricate manual, pentru un singur dispozitiv este necesar un flux continuu de 22 de ore, sunt extrem de fine, de până la 2 mm, pentru că medicii lucrează pe un cateter de mărimea unui vârf de pix sau chiar fir de păr.

Este o onoare să fiu aici şi voi veni de câte ori vom avea câte un dispozitiv nou pentru a salva vieţi”, a declarat Arndt Becker, director pe Europa al companiei Phenox.

Târgu Mureş, centru pilot

Fineţea şi materialele din care sunt făcute aceste dispozitive determină ca preţurile lor să nu fie mici, dar producătorii depun efortul în a încerca să dezvolte tehnicile astfel încât acestea să fie diferenţiate, suportând o parte din preţ. România nu are un sistem de rambursare foarte bine pus la punct, iar preţurile sunt ajustate şi coborâte faţă de cele din Germania sau Statele Unite, oscilând între 3000-5000 euro. Decizia terapeutică a pacientului se ia în urma realizării unui bilanţ interdisciplinar. Având în vedere faptul că SCJU este inclus într-un program în care activează de mai mulţi ani de zile, făcând de fiecare dată dovada procedurilor şi justificarea finanţărilor de care a beneficiat, şi achiziţia acestui dispozitiv revoluţionar a fost posibilă. Remarcându-se pentru numeroase intervenţii medicale în premieră naţională şi prin existenţa unui Centru de simulare şi abilităţi practice la Universitatea de Medicină şi Farmacie, unde studenţii, începând

SĂNĂTATE cu anul trei de studiu şi până la absolvirea facultăţii, pot studia pe simulatoare performante toate situaţiile patologice pe care le vor întâlni în practica medicală, Târgu Mureş se doreşte să devină un centru pilot, de excelenţă, în care se face instrucţia celor care vor să urmeze diferite specialităţi din medicină, la ora asta, într-un progres extraordinar.

Externare după două zile

Anevrismul este o zonă dilatată a peretelui arterial, ca o umflatură pe traiectul unei artere cerebrale care irigă creierul. În marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic şi trece neobservat, iar în cazuri rare, acesta se rupe şi duce la hemoragii cerebrale reprezentând cauza unui accident vascular cerebral. Când un anevrism cerebral se rupe, hemoragia este subarahnoidiană. În funcţie de severitatea hemoragiei cerebrale, se poate instala o afectare permanentă a creierului sau decesul.

Tratamentul anevrismului cerebral variază în funcţie de mărimea arterei dilatate, vârsta pacientului, structura şi mărimea anevrismului, starea de sănătate generală a bonavului. Implantul pCONus reprezintă un nou tip de stenturi intraluminale, este o strategie de tratament mult simplificată şi, mai presus de toate, mai sigure. ”Dacă facem o comparaţie între tratamentul endovascular şi cel chirurgical, în intervenţia clasică de tratare a anevrismului, complicaţiile sunt mult mai mari şi frecvenţa lor e mult mai mare. În intervenţia de astăzi, în maxim două zile pacienta este acasă”, a declarat dr. Simona Retegan, medic primar Anestezie Terapie Intensivă.

Apărut doar de câte luni de zile pe piaţa mondială, în premieră la Târgu Mureş, pCONus a salvat o viaţă datorită unei echipe medicale ce şi-a demonstrat încă o dată înaltul profesionalism. La nivel mondial, în 10 ţări, aproximativ 400 de pacienţi au beneficiat de acest produs, fără de care cazurile ar fi fost pierdute.

Şeful farmaciştilor, moderator la Pharma Forum de Amalia VASILESCU

Participanții la Pharma Forum, desfăşurat la Tîrgu Mureş, au beneficiat de expuneri ale producătorilor şi distribuitorilor de medicamente, care vin în întâmpinarea nevoii de informare a farmaciștilor prin conectarea acestora la noutățile existente pe piața de profil.

Evenimentul a fost organizat de Pharma Business în parteneriat cu Colegiul Farmaciștilor din România în perioada 1-2 aprilie la Hotel President. Alături de moderatorul conferinței, prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România (CFR), participanții au avut ocazia de a se întâlni cu specialiști de renume din domeniu, autorități ale sistemului farmaceutic și lectori de pe plan local, și de a dezbate problemele și provocările cu care se confruntă sistemul farmaceutic. ”Toate lucrările prezentate în aceste două zile sunt o imagine clară asupra activității desfășurate și felicit cu o admirație sinceră participanții, pentru că eu vin dintr-un colegiu mult mai mare în care lucrurile nu se articulează atât de bine. În Mureș a existat totdeauna o relație corectă între farmaciști și Casa de Asigurări, totdeauna s-a găsit un limbaj de dialog și punere la punct a problemelor, Rodica

Biro, director executiv Direcţia Relaţii Contractuale, CJAS Mureş, reprezintă un exemplu de cum ar trebui să existe o colaborare între casa de asigurări și furnizorii de servicii farmaceutice, iar farmaciștii mureșeni, un model pentru colegii lor din țară”, a declarat prof. dr. farm. Dumitru Lupuleasa.

Abordând tema legată de „Soluţii de marketing pentru farmacia independentă”, Marius Cherecheș, vicepreşedinte al Colegiului Farmaciştilor Mureş, a afirmat că, marketing înseamnă să ai sistematic și consistent planuri și acțiuni care să aducă mai mulți oameni să cumpere produsul, de mai multe ori și cu mai mulți bani. ”Activitatea de marketing este egoistă, sunt 8200 de farmacii în țară, mai devreme sau mai târziu multe din acestea vor intra în insolvență. Noi vindem un serviciu cu scopul pentru a-l face bine pe pacient, iar dacă nu-l ajutăm, el are toate motivele să nu mai vină înapoi.

Pacientul poate studia pe internet, acceptă sau ignoră, se informează, decide și evaluează. Conform unor statistici, un pacient, chiar dacă este nemulțumit, mai merge încă o bucată de timp la aceeași farmacie, în jur de vreo șapte ori după cum afirmă unii, până ajunge la un grad de saturație”, a declarat Marius Cherecheș.

39

Sucul viu – picături de viaţă

40

AFACERE BIO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul este cunoscut dintotdeauna ca un important centru medical, dar sănătatea nu se recuperează doar, ci se construieşte zi de zi. „Sucul viu” oferit de Laura Apahidean este o cale agreabilă de a începe ziua cu o sursă de vitamine şi minerale pe care ne putem baza cu încredere. de Alice Valeria MICU

Fie că suntem adepţii unei alimentaţii sănătoase ori am constatat că în timpul iernii sau în ultimii ani am luat ceva în greutate, fie că ni s-a şubrezit sănătatea, vrem să ne detoxifiem odată cu venirea primăverii, vrem să ţinem post ori pur şi simplu ne dorim o doză de energie exclusiv naturală, „Sucul viu” este răspunsul optim pentru toate acestea. Ştiu, o să-mi spuneţi că oricine poate să-şi cumpere un storcător şi să-şi facă acasă sucul. Aveţi dreptate, însă doar parţial. Laura a apelat la reţetele unui medic nutriţionist care a studiat în S.U.A. valenţele combinatorii ale fructelor şi legumelor, astfel că oferta ei este una generoasă şi variată. În plus, ea se aprovizionează din surse diverse, de la depozite de fructe până la gospodăriile ţărăneşti, acolo unde morcovii, sfecla, ţelina şi merele mai au gustul pe care cei mai norocoşi dintre noi îl ştiu din copilărie. În ambalaje de sticlă de 330 ml, Laura ne îmbie cu picături de viaţă, combinate pentru toate gusturile. De la clasicul „Good morning” la „Antioxidant Boost” ori „ Hangover juice”, toate sucurile sunt mixate în aşa fel, încât să respecte principii de digestie cu efect maxim şi beneficii pe măsură.

Noutatea primăverii cu care ne provoacă Laura Apahidean, este o cură de detoxifiere de trei zile, cu şase sucuri pe zi, planificate pe ore. Totul este foarte simplu: e de ajuns o simplă comandă telefonică, fructele şi legumele sunt procesate pe loc, iar comanda este livrată într-o oră. Termenul de consum este de maximum 12-15 ore, fiind lipsite de conservanţi.

Tânăra antreprenoare, subţire ca un lujer de floare şi cu zâmbetul pe buze a absolvit liceul de balet şi facultatea de drept, însă viitorul ei aparţine antreprenoriatului. Nu peste mult timp, bazându-se pe sugestiile aceluiaşi nutriţionist, va extinde oferta cu propunerea unor salate în amestec cu germeni, adevărate celule stem vegetale şi, de ce nu, chiar

un mic restaurant cu produse neprocesate termic, unde să poată interacţiona cu clienţii. De fapt, propunerea ei este un alt stil de viaţă, adaptat efortului fizic redus, stresului şi ritmului trepidant, precum şi schimbărilor de metabolism observate în ultimii ani.

Sucurile pe care le oferă sunt extrase prin presare şi nu prin centrifugare, iar Laura îşi doreşte să investească în viitorul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE BIO

apropiat într-un aparat de ionizare, care elimină toxinele din fructe şi legume, într-un mod asemănător filtrelor pentru apă.

Sucul viu e pentru toată lumea

Clienţii sucurilor vii sunt atât persoane fizice, care îşi completează micul dejun cu un mixt sănătos de suc din fructe, legume şi chiar condimente, dar şi corporaţii, bănci, saloane de beauty, săli de fitness, săli de sport, cabinete de avocatură, centre medicale, centre de nutriţie ori profesori în şcolile clujene.

Am întrebat-o pe Laura dacă nu se teme că reţetele îi vor fi copiate, dar când m-am uitat mai bine pe lista cu oferte, mi-am dat seama că nu atât componenţa sucurilor, cât proporţia fiecărui element e cheia. Imaginaţi-vă ce-ar putea ieşi dacă am pune la întâmplare suc de morcov, măr, sfeclă, ţelină, portocală, ghimbir şi turmeric (cunoscut şi sub denumirea de curcumă sau şofranul săracilor)? În niciun caz „Fantasy”, unul din sucurile de mare succes.

Iată un sfat, pe care generoasa antreprenoare ni-l dă: fructele dulci se pot combina cu fructele sub-acide sau cu fructe acide, dar combinaţia ideală este din fructe subacide. Iată de ce în „Special One” găsim banane, alune caju, curmale, vanilie, scorţişoară, sirop de agave şi apă filtrată, singurul, de altfel care conţine apă. Niciun suc, oricât de dulce nu conţine adaos de zahăr sau îndulcitori, ele bazându-se doar pe fructoza şi zaharoza din fructele utilizate.

Dimineţile multor clujeni sunt energizate de sticluţele cu sucuri colorate, ce-şi duc cu supunere la gât etichetele adecvate, legate cu tradiţionala sfoară de cânepă, rustic, precum multe din componentele pentru care trudesc

bunicuţele harnice, după cum au apucat din bătrâni, în straturi cuminţi, fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, străjuite de tufe de busuioc şi cimbru, umbrite de mărarul cel obraznic. Aţi zâmbit, v-am prins! Aşa arătau şi în copilăria mea, iar dacă atunci legumele şi fructele de la bunici erau un ingredient important al stării de bine, de ce nu ar fi şi acum, cu câte un suc vioi, potrivit gustului şi nevoilor fiecăruia!

41

Aeroportul Internaţional Cluj - 83 de ani WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

43

de Alice Valeria MICU

Cei 83 de ani de activitate ai Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj au fost marcaţi într-un cadru festiv la Cluj-Napoca, în prezenţa conducerii aeroportului şi cu participarea a numeroşi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Înfiinţat la 1 aprilie 1932, Aeroportul Civil din Cluj, aşa cum a fost numit iniţial, a operat primul zbor regulat, pe ruta Bucureşti-Cluj din 1933. De atunci s-au schimbat multe, iar Aeroportul Internaţional Avram Iancu este azi unul din importantele aeroporturi ale României. De la 32.538 de pasageri consemnaţi în 1996, anul redeschiderii aeroportului, s-a ajuns la peste un milion în 2013, iar intenţia de a atinge cifra de 1,4 milioane de pasageri în 2015 pare una tangibilă. „Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a înregistrat în 2014 creşteri semnificative de trafic, numărul total de pasageri ajungând la un record de 1.180.000, cu 14% mai mult decât în anul 2013. Acest trend ascendent este continuat şi în primul trimestru al anului 2015, când se înregistrează un trafic total de pasageri cu 34% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, a subliniat directorul David Ciceo.

Cele câteva impedimente care inhibă dezvoltarea aeroportului vor fi înlăturate, pe viitor. Se doreşte extinderea pistei de rulare de la 2100 la 3500 m, însă aceasta a fost deocamdată oprită, până la rezolvarea problemelor privind regimul proprietăţilor, exproprierea terenurilor necesare şi obţinerea

avizele de mediu. Cu un an a fost amânată şi construirea nodului de transport intermodal, iar spaţiile de parcare a avioanelor, APRON, sunt problematice, din cauza aceloraşi litigii de proprietate nerezolvate.

Odată cu vara lui 2015 se vor relua zborurile turistice şi va creşte frecvenţa destinaţiilor. Peste 23 de zboruri regulate spre 11 ţări sunt operate în prezent pe aeroportul clujean, care dispune de o infrastructură modernă, o pistă de decolareaterizare nouă, trei terminale de pasageri şi opt porţi de îmbarcare.

Circa 1000 de persoane, din care 230 angajaţi ai instituţiei lucrează în prezent, la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

Gherla - un viitor pe măsura trecutului WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAŢIE

45

Proiectele municipiului Gherla şi visele unui edil îndrăzneţ au fost subiectele dialogului cu primarul frumoasei urbe transilvane, inginer Marius Calin Sabo. de Alice Valeria MICU Sursa foto: Skyscrapercity.com şi primaria-gherla.ro Gherla are numeroase elemente de unicitate în peisajul românesc, dar problemele esenţiale, cu care se confruntă orice administraţie locală sunt, în esenţă, aceleaşi: infrastructură, învăţământ, sănătate, sport şi agrement, dar, nu în ultimul rând, cultură. „Suntem în faza de implementare a unui proiect european, în valoare de 500.000 de euro, referitor la sistemul de încălzire la Liceul Teoretic „Petru Maior” Gherla, cu termen de finalizare noiembrie 2015. În planul administraţiei locale sunt prevăzute un drum în lungime de 4,4 km, care va face legătura cu satul Băiţa, aparţinător municipiului Gherla, valoarea proiectului fiind de aproximativ 2 milioane de lei, precum şi drumurile din alte două sate aparţinătoare, Hăşdate şi Silivaş, în valoare de 4 milioane de lei. Sunt în stadiul de proiectare şi 15 străzi urbane, cam 5,6 km, pentru care la mijlocul lunii aprilie ar trebui să înceapă procedurile de licitaţie. Toate aceste proiecte de drumuri sunt finanţate integral din bugetul local.

Suntem la faza de semnare a unui contract de finanţare cu fonduri europene, în valoare de 100.000 euro pentru un Centru de informare turistică. Sunt elaborate alte trei studii de fezabilitate pentru trei grădiniţe din municipiul nostru, precum şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 şi Nr. 2. Obiectivele vor cuprinde o extindere prin mansardare, reabilitare, o nouă sală de sport şi modernizarea bazei sportive, cu un teren de baschet şi unul de minifotbal. Sala de sport va avea 180-200 de locuri, iar investiţia se va ridica la 1.500.000- 2.000.000 euro”.

Ca orice primar gospodar, inginerul Marius Calin Sabo a constatat că şi clădirea Primăriei are nevoie de lucrări urgente de reabilitare şi de aceea se va elabora un studiu de fezabilitate şi pentru acest proiect, mai mult decât necesar. Clădirea se află în zona centrului istoric al Gherlei, unde este necesară respectarea criteriilor arhitecturii baroc, mândria oraşului.

Nu doar clădirea Primăriei are nevoie de intervenţii, ci şi străzile şi de aceea se intenţionează achiziţionarea unei maşini moderne de curăţat, aspirat şi spălat străzile, în valoare de 120 000 de euro.

La capitolul planuri de viitor, primarul Marius Calin Sabo îşi doreşte un centru de afaceri la Gherla şi câţiva antreprenori şiau manifestat deja interesul pentru un asemenea obiectiv.

Gherla - o bijuterie baroc

Deşi populaţia oraşului a scăzut ca număr, dar a crescut ca medie de vârstă, Gherla este un oraş în care învaţă copii şi tineri din oraş şi din satele din jur, un oraş profund ancorat în istorie, dar care priveşte încrezător spre viitor. Nici nu este greu atunci când un primar tânăr şi ambiţios are planuri generoase pentru oraşul ale cărui destine sunt vremelnic în mâinile sale.

Cu parcul oraşului intrăm pe alt tărâm. Mi-a mărturisit că planul este făcut, studiul de fezabilitate este elaborat, iar valoarea proiectului este de 2 milioane de lei.

Povestea spune că cel care a conceput şi realizat Parcul Elisabeta

din Gherla era grădinar şi a participat efectiv la executarea parcului celebrului Palat Schönbrunn din Viena. O greşeală a acestuia l-a trimis la puşcărie în Cetatea Martinuzzi, cetatea Gherlei, iar de aici a început totul.

Parcul Elisabeta, conceput în stil englezesc, este pe drept cuvânt supranumit "Micul Schönbrun". A fost inaugurat în 1864, iar pe cele aproximativ 40 de hectare, unde nimic nu este la întâmplare, pot fi admirate aleile principale, de forma rozei vânturilor, pe direcţia punctelor cardinale, dar şi o mare diversitate de arbori şi arbuşti autohtoni şi exotici, chiar doi arbori Ginkgo Biloba.

Proiectul de suflet pe care şi l-ar dori edilul Gherlei este unul legat de trecut şi cu privire înspre viitor: reabilitarea centrului baroc al oraşului. Ca de fiecare dată, principala problemă sunt banii, deşi Gherla a fost selectată cu centrul ei baroc într-un program pilot, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Valoarea estimată a proiectului este, conform estimărilor, de 70 de milioane de euro. Doar studiul de fezabilitate pentru acest proiect, 5% din valoarea sa totală s-ar ridica la 3,5 milioane de euro, adică bugetul municipiului Ghela pentru un an. Singura cale de elaborare a acestui studiu ar fi mobilizarea unei consistente acţiuni de voluntariat. Primul oraş regal declarat liber ar merita un asemenea demers.

„Transportatorul de Pasageri al Anului 2015” - Tabita Tour WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRANSPORTURI

47

Eforturile companiei bistrițene Tabita Tour de a le oferi cele mai bune condiții celor care apelează la serviciile sale au fost răsplătite la început de 2015. De curând, compania care face parte din grupul Filadelfia a fost desemnată „Transportatorul de Pasageri al Anului 2015”. În total, bistrițenii au venit acasă cu patru premii. de Bianca SARA

Compania Tabita Tour a fost marea câștigătoare a competiției „Romanian Passenger Transport Company of the Year”, care s-a desfășurat la Târgu Mureș în perioada 27-28 martie. Un cuvânt de spus l-a avut publicul printr-un sistem de voting, dar și un juriu format din reprezentanți ai autorităților, ai asociațiilor patronale din transporturi și specialiști în domeniile financiar și al asigurărilor.

Bistrițenii de la Tabita Tour au obținut cel mai bun punctaj din partea juriului, primind titulatura de „Transportatorul de Pasageri al Anului 2015”. Pe lângă marele premiu, compania a primit și trei premii speciale pentru Siguranță Rutieră, IT și Stabilitate Financiară. „Am intrat în această competiție încrezători că vom obține un loc pe podium, dar faptul că am obținut patru premii din șapte ne-a depășit așteptările. Marele premiu și cele trei premii speciale au venit ca o confirmare a faptului că investițiile sunt garantul unui business de succes. Am investit constant în modernizarea parcului auto, în sistemele IT menite să optimizeze și să eficientizeze activitățile de transport, dar și în pregătirea personalului nostru. Am făcut toate aceste investiții pentru a spori confortul și siguranța pasagerilor noștri, fiind conștienți de faptul că noi, transportatorii, avem obligația de a crește nivelul pieței prin oferirea unor servicii de calitate superioară.

Ne bucurăm că eforturile noastre sunt apreciate”, spune Ioan Sighiartău, directorul general al Filadelfia Group, din care face parte compania Tabita Tour.

Compania bistrițeană a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de aproape 60 de milioane de lei, în creștere cu 5,5% față de anul 2013. De asemenea, compania a raportat, față de 2013, o creștere cu 17% a numărului de pasageri, totalizând, numai anul trecut peste 130.000 de călători care au ales Tabita Tour pentru a ajunge în diverse locații din România, dar și în Spania, Italia sau Franța.

De asemenea, tot în anul 2014, Tabita Tour a achiziționat patru autocare noi, investiție care a atins 1,3 milioane de euro. În același an a fost implementat sistemul informatic 24 Routier, care s-a dovedit a fi un instrument eficient de gestionare și control al parcului auto.

Acest sistem face parte din programul Enterprise Resources Planning (ERP) cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare

Regională. Valoarea totală a investiției se ridică la 170.000 de euro, aproape 60.000 de euro reprezentând finanțare din fonduri europene.

Anul 2014 a adus și un nou terminal de îmbarcare/debarcare a pasagerilor la Arad, care este momentan încă în lucru. „Anul 2014 a fost un an al investițiilor. Suntem o companie în continuă expansiune, și fiindcă ne dorim ca Tabita Tour să fie, pentru clienți, prima opțiune atunci când aceștia au nevoie de transport, planurile de dezvoltare continuă și în acest an. Ne propunem să achiziționăm încă trei autocare, să finalizăm terminalul de la Arad și să începem construcția unei noi clădiri administrative”, dezvăluie câteva dintre planurile de viitor Ioan Sighiartău.

Tabita Tour este prezentă pe piața transportatorilor de peste 13 ani. Aceasta are capital 100% românesc și operează, în special, pe destinații ca Spania, unde are o rețea de 25 de agenții, Italia, cu trei agenții, și Franța cu o agenție. Flota Tabita Tour este formată, în prezent, din 61 de autocare și 25 de microbuze, clasate la 3-4 stele.

Compania este parte a grupului Filadelfia Group, care include mai multe firme cu activități în diverse domenii: transport rutier de persoane intern și internațional, turism, asigurări, service auto, transport de marfă și construcții.

Obiectiv 60 - Sortilemn

48

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aproape 100 % din acţiunile Sortilemn SA Gherla au fost cumpărate de la statul român în 1999/2000, după ce compania fusese privatizată în prealabil – 1991 – prin celebra metodă MEBO. Pe atunci, cifra de afaceri se ridica la 3,5 milioane dolari şi număra 700 de angajaţi. În prezent, Sortilemn are o cifră de afaceri de 45 milioane de euro şi 1300 de angajaţi. Între aceste două repere sunt ani de muncă. de Alice Valeria MICU Sunt multe de spus despre ce s-a întâmplat de-a lungul anilor la Sortilemn. În primul rând s-a muncit şi rezultatele nu au întârziat. De la placaj, PAL, furnir şi alte materiale, la Sortilemn s-au scris multe pagini din istoria celei mai întâlnite piese de mobilier: scaunul. În timp ce Călin Onisor, directorul comercial, îmi spunea cu însufleţire şi nostalgie povestea transformării Combinatului de Prelucrarea Lemnului Gherla în Sortilemn SA, în sala de protocol alăturată se aflau reprezentanţi ai unuia din clienţii tradiţionali, norvegienii de la Stokke. Acestora li se adaugă Ikea, Holsag, ForaForm, Lekolar, Tibro Mobelindustri, Varier Furniture, Jech, Kettler, ceea ce face ca scaunele de la Gherla să ajungă în întreaga lume.

Deşi pe scheletul de infrastructură a vechiului combinat, compartimentarea internă a Sortilemn este total schimbată, interesul pentru eficientizarea muncii a făcut ca, dea lungul anilor, sectoarele de producţie să-şi schimbe locul.

Numărul mare de angajaţi de care vorbeam la început nu înseamnă că în ora petrecută în secţii am întâlnit un furnicar de oameni, cum se întâmpla acum 25-30 de ani în fabricile de mobilă. Utilajele cu înalte tehnologii, munca în două schimburi şi cele câteva unităţi distincte, fac din Sortilemn un adevărat consorţiu, chiar dacă, din punct de vedere organizaţional, societatea nu este constituită astfel.

Aşa se face că am străbătut doar o parte din platforma Sortilemn, începând cu buştenii dedicaţi transformării lor în furnir, după tratarea termică prin fierbere, derularea furnirului, uscarea şi separarea sa pe clase de calitate, am ajuns în zona de presare. Aici este respectată documentaţia tehnică, titlul de produs, grosimea dorită şi calităţile de suprafeţe. În zona de presare, producţia se realizează în mod centralizat, pentru toţi clienţii, după care produsele se despart şi urmează fluxul propriu, în funcţie de cerinţele clienţilor. Urmează spintecare, şlefuire, găurire, în funcţie de fluxul distinct al fiecărui produs, până ajunge la finisaj, unde scaunele sunt asamblate final, dacă este cazul, verificate şi cele mai multe demontate şi aşezate pe paleţi şi ambalate, totul după cerinţele exacte ale clienţilor.

Practic, la Sortilemn se produc scaune din elemente mulate în diverse combinaţii, cu lemn masiv, metal sau plastic.

Ecologizarea, o prioritate

Între paleţii de placaj mulat, calote şi alte elemente care la capătul fluxului tehnologic formează produsele finite, am admirat noua linie de finisaj, inaugurată la sfârşitul lunii februarie, cu ajutorul căreia se pulverizează lacuri pe bază de apă, nepoluante.

La Sortilemn nu se pierde nimic, iar preocuparea pentru ecologizarea producţiei, una din lecţiile importante, învăţate de la parteneri, s-a materializat într-o centrală proprie de cogenerare, bazată pe biomasă. Practic, Sortilemn

produce energie electrică verde, pe care o livrează sistemului energetic naţional, de unde o cumpără apoi. Toate deşeurile de lemn masiv sunt tocate, se brichetează şi sunt destinate comercializării, iar deşeurile de elemente mulate, care nu pot fi brichetate, din cauza amestecului cu clei, sunt utilizate în centrala verde. Putem să-l numim trend, dar el este justificat economic, prin valorificarea la maximum a resurseslor de materie primă şi de la 200 tone de brichete pe lună, cât produceau acum şase –şapte ani, azi s-a ajuns la peste 1.000 de tone. Cantitatea nu este foarte mare, având în vedere că la Sortilemn nu se lucrează exclusiv cu lemn masiv, în acele cazuri ajungându-se chiar la 3-4000 de tone de brichete pe lună.

Centrala de cogenerare de înaltă eficienţă pe biomasă de la Sortlemn a fost recompensată cu locul al II-lea la Gala Fondurilor Structurale, secţiunea Impact Macro la nivel Micro.

Valoarea proiectului s-a ridicat la 6.901.099 de euro, din care 2.393.000 de euro au fost un grant obtinut de la UE, iar 4.508.099277.145 de euro au constituit partea de cofinanţare. Parteneri în acest proiect au fost Innovation Norway, Stokke, DCC Management şi MDA Global Audit Cluj în acest proiect a fost EnergyServ Bucureşti.

50

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reformele lui Burleanu în fotbal

Team-building și cursuri de formare pentru oamenii care lucrează în Federația română de Fotbal (FrF), eficientizarea cheltuielilor, obținerea de fonduri din proiecte europene, dezvoltarea și fundamentarea unor canale noi de venituri pentru federație, noi parteneriate cu sponsorii, înființarea unor centre de excelență la Târgu Mureș și Timișoara, înființarea unui departament care are drept obiectiv modificarea cadrului normativ dedicat sportului românesc. Sunt câteva din ceea ce am putea numi „reformele lui Burleanu”. La un an de la preluarea șefiei FrF, răzvan Burleanu este prezent în revista Transilvania Business, pentru a ne spune cât și ce a reușit să realizeze din ideile, planurile pe care şi le-a expus în publicația noastră, cu puțin timp înainte de a deveni președintele Federației române de Fotbal.

A consemnat Florin Marcel SAndor

Rep.: Domnule Răzvan Burleanu, cum apreciați, la modul general, perioada scursă de când ați preluat șefia FRF? Răzvan Burleanu: Un an de reforme structurale, profunde, o perioadă de limpezire și, în același timp, chiar în același timp!, una în care am construit din mers. M-aș fi bucurat să pot spune că am construit de la zero, dar în multe dintre zonele de activitate a trebuit să începem de la nivelul -1.

Adică să eliminăm vicii și tare, personaje incompatibile cu performanța, integritatea și valorile sportului.

A fost un prim an tumultuos și extrem de intens, în care am funcționat, atât eu, cât și echipa mea, cu motoarele turate la maximum. Am reușit să contabilizăm foarte multe proiecte încheiate cu rezultate bune și foarte bune, am elaborat strategii inovatoare la nivel tehnic, sportiv și instituțional. Facem trialuri, prin departamentul de scouting, pentru tinerii jucători români cu potențial, din diaspora, am lansat campania “4 e Future” pentru dezvoltarea fotbalului juvenil, iar loturile reprezentative beneficiază de pachete de pregătire la cel mai înalt nivel. Totodată, am modificat criteriile de selecție pentru antrenorii loturilor.

Am regândit abordarea financiară a Federației, organizăm sesiuni de team-building și cursuri de formare pentru oamenii care lucrează în instituție. departamentele lucrează

cu obiective precise, racordate la o strategie clară a Federației.

Mai avem foarte mult de lucru, dar suntem chiar mai dedicați și mai siguri de reușită.

Rep: Vorbeați la momentul de dinaintea alegerilor de intenția dvs de a introduce în cadrul FRF proceduri manageriale și financiare mai bune, mai eficiente, o organigramă mai suplă și mai funcțională. Ce ați reușit să faceți în acest sens?

Răzvan Burleanu: Federația română de Fotbal beneficiază acum de o organigramă suplă și funcțională, asta deși au fost create departamente noi, premiere în istoria acestei instituții, fără de care nu poate fi concepută performanța.

Vorbim despre departamentele de scouting, dezvoltare instituțională, formare profesională, politici publice sau proiecte europene. În plus, am construit departamente care anterior existau doar “pe hârtie”: comunicare, marketing, integritate.

Lucrăm în baza unor proceduri manageriale și am reușit în 2014 să reducem cheltuielile Federației cu aproximativ 15% față de ce exista înainte de martie 2014. Am redus deficitul previzionat cu aproximativ un milion de euro, aproape de 4 milioane de euro, față de 5 milioane, cât se previziona. Iar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în 2015 ne propunem să încheiem cu un deficit de doar 0,5 milioane de euro, pentru ca din 2016 să putem intra pe plus financiar.

Rep.: Ce noutăți există în relația cu sponsorii vechi și în strategia de atragere de noi sponsori la FRF? Răzvan Burleanu: Aș vrea să evidențiez faptul că Federația română de Fotbal a intrat și în această zonă într-un proces de regândire radicală și de implicare directă în zona de business. Încă din primăvara anului trecut am constituit cu adevărat primul departament de marketing din istoria acestei instituții, un departament dedicat, format din profesioniști, care s-a completat pe parcurs și constituie acum o echipă funcțională și complexă.

Totodată, așa cum vă anunțam în primul interviu pe care l-am acordat publicației dumneavoastră, FrF are acum un manager pentru dezvoltarea activităților comerciale. Cum vă spuneam și atunci, maximizăm aportul din active și am lucrat la dezvoltarea și fundamentarea unor canale noi de venituri.

Această echipă, în zona de marketing și comercială, a fixat o strategie performantă și a repoziționat în timp foarte scurt Federația română de Fotbal în zona de business. Să nu uităm că abia de la începutul anului 2015 am reușit să nu mai fim intermediați în aceste acțiuni de terți care să oprească din banii pe care Federația și membrii afiliați trebuiau să îi încaseze. rezultatele de până acum? Am reușit să facem profit din partide organizate de FrF, am reușit să obținem cheltuieli totale de organizare echivalente cu cele alocate doar pentru catering în anii anteriori la un astfel de eveniment! Am regândit sistemul de ticketing, în folosul spectatorilor. Am readus alături de echipa națională un vechi prieten, Bergenbier, iar în zilele acestea urmează anunțarea de noi parteneriate. Unele care răsplătesc financiar performanța, pentru că noi pentru performanță lucrăm.

Rep.: Infrastructura în domeniul fotbalului se număra printre subiectele prioritare ale activității dvs. la FRF? Ce noutăți aveți în această privință?

Răzvan Burleanu: Zona de infrastructură sportivă reprezintă una din prioritățile strategice ale proiectului nostru. Infrastructura fotbalistică, deficitară la nivel general în românia, are nevoie de un proiect atent structurat, în urma unei analize atente. ne-am propus dezvoltarea a opt Centre regionale de Excelență, primele două, Târgu-Mureș și Timișoara, vor fi inaugura în vara acestui an. Sunt elemente extrem de importante în configurarea unei infrastructuri fotbalistice durabile.

Lucrăm alături de toți factorii implicați în proiectul Euro 2020 și sunt sigur că patru din stadioanele Capitalei, cele ale echipelor Steaua, rapid și dinamo, plus stadionul Arcul de Triumf, vor intra în programe eficiente de refacere.

Vom lansa în scurt timp cel mai mare proiect competițional destinat zonei grassroots, astfel că, în parteneriat cu autoritățile, vom demara și un proces în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii fotbalistice în teritoriu.

Rep.: În ce măsură ați reușit să demarați discuții cu factori competenți, în direcția unor modificări legislative (elemente noi în Codul Fiscal de exemplu) care să îmbunătățească activitatea sportivă din România?

Răzvan Burleanu: La nivelul FrF am creat un compartiment de politici publice, după cum vă spuneam. Un departament care are drept obiectiv modificarea cadrului normativ dedicat sportului românesc. În toată această perioadă de timp s-a lucrat intens la nivelul grupurilor de lucru formate din reprezentanții FrF, MTS și CoSr. Principalele propuneri pentru modificarea Codului Fiscal,

INTERVIU

51

aflat în această perioadă în dezbatere publică, vizează îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la sponsorizări, includerea unui regim diferențiat de TVA pentru utilizarea bazelor sportive și accesul la evenimente sportive, lărgirea prevederilor articolului 42 din actualul Cod, privind neimpozitarea primelor și indemnizațiilor sportive pentru înaltă performanță, reglementarea finanțării cluburilor sportive în baza Legii Sportului, precum și limitarea plății contribuțiilor sociale până la valoarea a maximum cinci salarii medii brute pe economie. Sunt etape majore pe care le-am parcurs, dar vă asigur că suntem doar la începutul unui drum pe care ni l-am asumat și pe care îl vom parcurge cu rezultate foarte bune.

Răzvan Burleanu - preşedinte al FRF

S-a născut la 1 iulie 1984 Absolvent al Facultății de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii naţionale de Studii Politice şi Administrative (SnSPA) din Bucureşti. după ciclul de licenţă, a urmat: • la SnSPA, cursurile masterale ale programului: relaţii internaţionale, analiză şi soluţionarea conflictelor; • la Universitatea naţională de Apărare Carol I, Colegiul naţional de Apărare, cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate, finalizate cu o teză despre refacerea parteneriatului transatlantic. Și-a definitivat studiile prin susţinerea, la SnSPA, a tezei de doctorat în domeniul schimbărilor organizaţionale produse în românia ca urmare a proceselor instituţionale de europenizare.

A lucrat la: • Primăria municipiului Bacău, • Parlamentul româniei – Comisia juridică, • Autoritatea Electorală Permanentă – controlul respectării legalităţii în procesele electorale, • Administraţia Prezidenţială – departamentul pentru minorităţi naţionale. din 2008 este co-preşedinte al Institutului European pentru democraţie Participativă – Qvorum. În 2012, la Praga, alături de alţi reprezentanţi ai minifotbalului din Europa, a pus bazele federaţiei continentale care, în prezent, reuneşte 29 de federaţii naţionale. Cu acea ocazie a fost ales, cu unanimitate de voturi, preşedinte al Federaţiei Europene de Minifotbal. În 2013, la Birmingham, în Marea Britanie, împreună cu ceilalţi preşedinţi ai forurilor continentale din întreaga lume şi cu alţi oficiali din minifotbal, a pus bazele Federaţiei Internaţionale de Minifotbal.

Este președintele Federației române de Fotbal din 5 martie 2014.

„Poete, dar nu vezi că sunt viu?”

52

IN MEMORIAM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ion MUREŞAN

Prietenul meu, Alexandru Vlad, a murit. Spun propoziţia asta, mărturisesc, cu gândul că s-ar putea să-l enervez atât de tare încât să se ridice de faţă cu toţi şi să mă contrazică: „Poete, dar nu vezi că sunt viu?” Iar dacă până ce voi termina de citit rândurile aceste nu o va face, este pentru că ţine să rămână un excentric ca întotdeauna. Numai că de data aceasta a cam întrecut măsura. Oricum impresia că asistăm la o piesă de teatru, la o farsă, va fi greu de şters. Ieri, înainte de a înregistra o emisiune pentru televiziune, Irina m-a întrebat pe cine să mai invităm. I-am răspuns fără nicio ezitare: pe Alexandru Vlad.

N-o să te uităm niciodată, cu câteva ore înainte să pleci, din uşa camerei tale, ridicat în picioare, ne-ai zâmbit blând şi luminos şi ne-ai făcut cu mâna semne de rămas bun, ca de la fereastra vagonului.

Sunt sigur că prietenii tăi plecaţi înainte, Alexandru Muşina, Mircea Ivănescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Andrei Bodiu, Traian T. Coşovei, Mariana Marin, Vasile Sav, Tudor Dumitru Savu, blândul Negoiţă Irimie şi alţii mulţi alţi se vor aduna într-o şedinţă de cenaclu acolo în ceruri şi te vor ruga să le citeşti ceva din ultimul tău roman „Omul de la fereastră”. Mă înfioară gândul că ai ştiut că vei pleca în zorii zilei, că te-ai pregătit ca un ţăran care are de mers la lucru la o mare depărtare de sat. Deci vei începe lectura aşa: Acoperişurile plate începeau să se perceapă tot mai clar, pe ele se profila pădurea încâlcită de antene vechi pe care nu se va mai obosit nimeni să le dea jos. Acum televiziunea e prin cablu, dar prin ele se va putea lua oricând contactul cu lumea veche, cea de care ni se părea că scăpasem.

“Se vedea de ziuă, şi de fiecare dată mijitul zorilor ne dă senzaţia c-am fi fost orbi şi ne-am recăpăta vederea. Trebuia să plec. Nu mai am de ce rămâne eu însumi. Am crezut că în ţara mea vor urma schimbări care să facă să merite să fii tu însuţi.

Voi apărea în altă parte. Cei de-acolo vor privi o vreme cu circumspecţie noua prezenţă, voi fi clasat ultimul în comu-

nitatea lor, dar, iertată-mi fie banalitatea exprimării, nu vor şti că-s eu. Avantajul celor care nu s-au făcut remarcaţi în viaţă. Nu voi povesti nimic, ca bolnavii de amnezie. Întâi se vor sesiza cei de la serviciu, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, trecându-mă cu scrupulozitate absent zi după zi şi aşteptându-mă ca să mă pedepsească după codul muncii.

Vor trimite până la urmă pe cineva la mine acasă, cineva care ştie unde locuiesc. Se va sesiza şi vigilentul administrator, pentru taxele neplătite. Într-un târziu vor sparge uşa. Duhul a fugit din sticlă. Absenţa li se va părea pe moment neverosimilă, dar asta nu mai era problema mea, va trebui notificată ca să fiu absolvit de restanţe. Am repetat în gând cu satisfacţie: absolvit de restanţe!

O dispariţie care nu va afecta pe nimeni şi, e limpede, ca să poţi începe o viaţă nouă trebuie să dispari mai întâi din cea veche. S-ar putea să mă înşel iar. N-o fac cu optimism: natura umană m-a dezamăgit profund (omul fiind singura fiinţă care se minte pe sine, şi unele animale mint, dar nu se mint).

Dacă miracolul ni se pare posibil, preferăm miracolul. Suntem victimele propriilor autoamăgiri şi trezirea este cu atât mai dureroasă. Dacă ne-am vedea aşa cum suntem n-am avea prea multe motive să fim încântaţi. Ne privim cu indulgenţă şi construim o imagine pe care s-o arătăm celorlalţi. Pe măsură ce înaintăm în viaţă încep să se vadă fisurile, lustrul se şterge, şi punem toate astea pe seama bătrâneţii şi decrepitudinii ca fenomen. De fapt, vopseaua s-a uscat şi s-a cojit. Fardul a căzut ca făina de orez de pe ridurile permanentizate. Schimbăm reţeta: vorbim despre trecut aşa cum damele de bordel evocă nostalgic perioada lor activă. Dacă ne jenăm de propriul trecut, inventăm un altul. Şi cu asta ne dovedim cu atât mai abitir propria natură pe care ne-am străduit s-o ascundem. Şi cum se poate oare trăi viaţa, câtă o fi rămas, după ce a fost cu totul dezvrăjită? “ Fragment din “Omul de la fereastră” de Alexandru Vlad.

(Sursa foto: citynews.ro)

Clujul din oglindă WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Editorial

de Alice Valeria MICU

Există momente în care realizezi că toată zbaterea de zi cu zi nu este nimic altceva decât un efort derizoriu şi inutil şi atunci poţi cădea în plasa amăgitorului şi să-ţi spui că mâine va fi mai frumos, mâine lumea va fi altfel şi lumina mai caldă. Vei continua să cauţi binele, uitând că binele e calea.

Sau poţi, pur şi simplu, să porneşti agale pe străzi, fără să vezi oraşul, pietrele pe care calci, clădirile pe lângă care treci şi oamenii din preajma ta, ci oraşul din oglindă, din sufletul tău, acolo unde amintirile tale de ieri se amestecă firesc şi fără supărare cu secvenţele de azi, cu amintirile părinţilor, cu cele din cărţile ce ţi-au străjuit mintea şi nopţile.

Mi s-a întâmplat şi mie de curând, când mijlocul de martie a făcut să coboare umbra peste Cluj şi peste literatura română. Alexandru Vlad are de-acum o altă „cenuşă în buzunare” şi ne oferă din lumea cu lumini „măsline aproape gratis”, dintr-un cer de unde „aripa grifonului” face să cadă „ploile amare”, mult prea curând. Din frigul verii va răsări mereu „curcubeul dublu” şi doar lumina caldelor amintiri va mai lumina prin „sticla din lampă”. În Clujul din oglindă ajungi la gară şi tramvaiele noi, violet trec nestingherite prin vagoanele prăfuite, albe cu galben, cu verde şi cu multe amintiri. Te aşterni pe strada Horea, ce poartă în spinare şiruri de linii de tramvai, vechi şi noi, printre care mai sclipesc sfios potcoavele cailor de demult.

Treci neapărat pe trotuarul din dreapta să vezi fetele de la litere cum intră cu servietele pe cap de teama porumbeilor şi de la ferestre se aud suprapuse vocile lui Sextil Puşcariu, Marian Papahagi, Ioana M. Petrescu, lalolaltă cu cele calde de azi, profesori şi studenţi de ieri şi de azi, cu Echinoxul alături. În Clujul din oglindă, dis-de-dimineaţă, lăptarii aliniază la porţi, pe caldarâm ori în pragul uşilor, sticle pântecoase de lapte proaspăt, iar pe sfori subţirele atârnă covrigi proaspăt rumeniţi, mirosind îmbietor. În Clujul din oglindă, mamele îşi mai caută fiii studenţi, intrând la „Metropol”, după vorba cântecului, apoi trec strada pentru o cafea la „Urania” şi visează ca data viitoare să poată lua o cameră la „Astoria”, ca să vadă mai bine şi mai temeinic unde învaţă copilul cel drag. În Clujul din oglindă studenţii se mai opresc şi-acum la „Croco” pentru prima cafea, îşi iau un corn şi desfac aluminiul argintiu de pe o sticlă gâtuită de Sana la „Dorna”.

Dacă priveşti atent Clujul din oglindă îl vezi pe Lucian Blaga, străbătând cu paşi măsuraţi strada Napoca şi intrând pe colţ la Librăria Universităţii, iar librarul şef, domnul Vlas îi prezintă ultimele cărţi de filosofie. Ceva mai încolo Ion Agârbiceanu, cu o carte sub braţ păşeşte în „Schimbarea la Faţă” cu gândul la Fefeleaga de ieri şi de azi.

Spuneţi-mi că vi s-a făcut poftă de-o cafea! În Clujul din oglindă „Arizona” e deschisă non-stop, Bădică e înconjurat de studenţi şi se discută aprins. La o masă alăturată se zăresc din fum o pipă şi o pereche de ochelari cu ramă groasă.

Petru Poantă şi Alexandru Vlad îşi deapănă poveştile nestingheriţi, ceşcuţe, lume, vorbe, fum…

Ultima dată când am vorbit cu Alexandru Vlad mi-a spus: „Gata, de-acum să nu mai scrii despre mine. Scrie despre Muri, că el e poetul!”

Iartă-mă, aşadar, domnule Alexandru Vlad, dacă azi, de Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu, când m-am alăturat celor ce ţi-au privegheat plecarea pe drumul cu lumini, îmi încalc promisiunea. Acum un an consemnam poemul cu care aţi plătit o cafea de Ziua internaţională a poeziei şi azi o citesc cu ochii de-acum, dar o aşez cu drag în Clujul din oglindă. „Toamna pe malul Senei Mi-am găsit numele scrijelit În scoarţa albicioasă a unui copac Lângă o bancă pe care nu stătea nimeni Primăvara următoare nu mai era acolo.”

Câte vise, câte amintiri, ale noastre, ale părinţilor noştri, ale prietenilor, ale maeştrilor, ale profesorilor noştri, câte cărţi, câte discuţii aprinse, câte simfonii, câte tuşe, câtă bucurie, câte lacrimi şi toate încap în Clujul din oglindă, în scoarţa albicioasă a unui copac, lângă o bancă pe care va sta de fiecare dată cineva, mereu acolo în toate primăverile viitoare.

Daţi-i un leu de tri lui Lulu, mă ceacanăilor, că prea demult stă la uşă de unul singur!

53

54

PORTRET ALB-NEGRU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Blândul Adrian Popescu şi urmele în materie ale Domnului

Dacă ar fi să caracterizăm oamenii cu un singur atribut, probabil că în cazul lui Adrian Popescu, redactorul şef al revistei „Steaua” din Cluj-Napoca, acesta ar fi, la prima vedere, blândeţea. de Alice Valeria MICU

I-am descoperit însă de-a lungul anilor seninătatea, generozitatea şi o anumită forţă interioară, a cărei sorginte mi s-a revelat intr-o zi specială, când l-am văzut în Biserica „Schimbarea la Faţă”, alături de preotul care unea lungul şir de credincioşi cu Preaînaltul, umilit în chip de pâine şi vin.

Abia atunci mi s-a întregit în minte şi în suflet portretul unui om fără de care Clujul ar fi incomplet şi mult mai sărac.

Cuminţenia, reproşată de unii, este de fapt încrederea în posibilitatea ultimă de a câştiga lumina, cum spunea cândva Adrian Popescu şi cu acest gând am îndrăznit să-l învit pe domnia sa să amintească pentru cei care îl cunosc mai puţin, câteva pagini din istoria sa personală. Este o istorie a literaturii pe viu, aşa cum încerc de multă vreme să o descopăr în cei care au construit-o cu iubire şi lumină.

Echinox o prietenie exigentă

„Echinoxul a însemnat mult, înseamnă şi acum, multora lea dat o exigenţă, să spunem, eram prieteni, dar nu ne menajam când era vorba de comentat sau de apreciat un text. Era o prietenie exigentă, desigur o exigenţă afectuoasă, dar sigură. Cam aceasta a fost formarea mea şi mediul, evident, excelent, cu profesori buni la Filologie. Dacă vorbim de întâlniri fundamentale la Echinox trebuie amintit că l-am adus aproape prizonier pe Ion Iliescu, ca să susţină revista noastră, pentru că înainte, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Ioana şi Liviu Petrescu încercaseră să înfiinţeze la Cluj, dar nu li s-a aprobat. Noi am fost mai norocoşi, a contat, probabil şi acest dialog. A contat şi faptul că noi am încercat să oferim în trei limbi o imagine a culturii clujene, a culturii transilvane. După primul număr din ’68, unde noi am avut, ştiu eu, curajul nebun, i-aş spune, să publicăm o traducere dintr-un filosof german considerat reacţionar, Heidegger, „Ce este literatura” se numea articolul respectiv.

A venit apoi un duş rece şi revista a fost, pentru imaturitate ideologică, practic în pragul desfiinţării. Noroc că la Cluj, în acea perioadă foarte agitată a sosit Ion Gheorghe Maurer, care, cu dorinţa de a reprezenta un intelectual comunist, de a fi un om mai deschis, tot ce însemna o liberalizare, să-i spunem a comunismului, a fost sensibil la îndrăzneala lui Ion Pop, care i s-a plâns că o revistă a tinerilor studenţi din acest oraş universitar este pe punctul de a fi desfiinţată şi că totuşi ar fi bine să fie refăcută. Cu ajutorul lui Constantin Daicoviciu, cu această binevoitoare deschidere a lui Ion Gheorghe Maurer, care vroia şi el să pozeze în intelectual am putut continua cu Ion Pop redactor şef, care a fost benefic acestei reviste şi este.

Se împlinesc 50 de ani de la debutul meu la o rubrică în revista Steaua, „Condeie noi” se numea pe atunci, erau două poezii de notaţie, în spiritul revistei, ele veneau înspre un fel

de citadinism, care avea susţinerea unui sentiment de participare, de deschidere, de descoperire a lumii. Erau publicate într-o revistă de primă mână, o revistă a Uniunii Scriitorilor, lucru care, sigur, m-a onorat foarte mult, am fost bucuros, eram încă elev în clasa a IX-a. Avusesem o încercare şi în ziarul local, în Făclia, dar adevăratul debut sigur că a fost în Steaua, în lumea mare, în lumea literară”, ne povesteşte scriitorul.

Cu Adrian Popescu, dialogul este ca un sfat de taină, are comori de amintiri şi de învăţături pe care nu le iveşte cu ostentaţie, ci aproape cu sfială, aproape mirându-se uneori de celebrităţile printre care i s-a jalonat parcursul său literar, profesional şi personal, atât de armonios conjugate şi iluminate de franciscanimul laic şi citadin care i-a amprentat providenţial şi îi luminează vizibil existenţa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Costumul negru şi puloverul lui Nichita Stănescu

L-am întrebat dacă îi mai vine costumul negru, deşi nu-mi era străină metafora care dădea titlul volumului său, „ Costumul negru”, apărut la Polirom în 2013, costumul reprezentând, de fapt, trupul nostru pe care odatăt îl vom dezbrăca, după propria-i mărturisire. Dar cu modestia sa binecunoscută a ales să nu vorbească despre sine şi volumul respectiv, ci despre ceilalţi, aşa cum a înţeles din marea lecţie a literaturii. Aşadar, mi-a mărturisit că îi mai vine costumul negru, dar înainte de acesta a fost puloverul lui Nichita Stănescu. „Am avut ocazia să călătoresc cu el la Strunga, în Macedonia, unde a primit premiul „Coroana de aur”, în ’82. Atunci ne-am concentrat asupra unui fapt anecdotic sau, oricum, ieşit din comun, de când el venise la Cluj cu o trupă de teatru în recital cu Jebeleanu şi cu o piesă a lui Mircea Micu şi la o petrecere de după premieră, la Teatrul Naţional, întro sală de sus, folosită şi acum pentru asemenea ceremonii, ne-am schimbat hainele, gest, sigur, un pic bizar, el mi-a dat un pulover cumpărat la Veneţia, un verde smarald, eu i-am dat o helancă cu gât, mie mi-a venit mare puloverul lui, lui i-a venit mic tricoul meu. Astăzi mi-e bun, lui nu ştiu dacă îi e la fel de bun acolo unde este”, spune Adrian Popescu şi se opreşte gânditor. „Lumea a aplaudat, ideea, cam trăznită, a fost a mea: Hai, Nichita, tot eşti tu un rus alb, după mamă, suntem pe undeva rude într-o alchimie, într-o geografie imaginară, hai să ne schimbăm hainele, că, de fapt, fotbaliştii, după un meci, cum fac? Noi de ce să nu facem la fel? El, „Bătrâne, sigur că da!... Mă rog, a fost aşa, un gest de tinereţe”, a adăugat mirat oarecum de îndrăzneala gestului. Revine la întrebarea mea despre „Costumul negru”, volumul său de versuri, dar în afară de a-mi explica simbolistica titlului, legată de tatăl său, trece repede la alte subiecte, pomenind multe nume ale poeţilor apreciaţi, premiaţi.

Sărăcuţul

„E o descoperire providenţială, aş putea să spun, deşi nu o meritam, evident. Primul moment este cel amintit, când am ales să traduc „Cântecul Fratelui Soare”, a Sfântului Francisc de Assisi, am reluat după aceea, am vrut să văd locurile Sărăcuţului, a lui Poverello, adică Umbria, am scris, cu ajutorul lui Marian Papahagi, am primit o bursă, am mai fost încă o dată cu Vasile Igna, cu o bursă acordată de aceeaşi facultate pentru străini din Perugia. Mi se ştia, deja, „nebunia” italiană şi de atunci, de la Uniunea Scriitorilor, prin D.R. Popescu, care m-a ajutat de-a lungul existenţei mele literare, am reuşit să obţin o bursă la Roma. După aceea au urmat alte călătorii, chiar dacă nu în spaţiul franciscan, dar cu discuţii şi căutări ale tiparelor franciscane în toată Italia, am fost în Sicillia, am avut câteva participări la un festival al poeţilor pentru pace cu Ion Alexandru, cu Ana Blandiana, Cu Alexandru Andriţoiu, Alexandru Căprar, Aurel Gurghianu, mulţi alţii, pe care în momentul de faţă nu mi-i amintesc, dar a avut o influenţă fundamentală.

Pe lângă spaţiul italian, care m-a format a fost o filosofie, pe care am descoperit-o prin Bonaventura şi alţii, care ar însemna urmele în materie ale Domnului, ale lui Dumnezeu Creatorul, urme care ar trebui păstrate, pentru că lumea e frumoasă, aşa cum a fost ea modelată de aceste degete demiurgice. Ar mai fi elogiul luminii, specific franciscan şi există mulţi filosofi care aduc laudă luminii. Acestea ar fi cele două

PORTRET ALB-NEGRU note fundamentale tipic franciscane, alături de care ar fi înfrăţirea cu regnurile, comunicarea şi umilinţa franciscană, asumarea, pentru că spiritul franciscan e luminos şi acceptă de bunăvoie chinurile.

Sf. Francisc spune în una dintre cărţile lui de învăţătură, „Fioretti”, adică „Floricele” despre începuturile legendare ale franciscanismului, că dacă noi n-am fi primiţi la mănăstire, după ce am umblat prin frigul iernii, ci am fi alungaţi ca nişte cerşetori, atunci ar trebui, pentru Domnul, să ne asumăm această încercare şi să nu fim resentimentari, să primim totul cu seninătate. Este o altă învăţătură franciscană, să accepţi la fel şi mierea şi fierea, să iei aşa cum e viaţa, să-ţi asumi şi plăcerea şi durerea. Franciscanismul e formator, nu doar pentru practică, ci şi pentru viziune. Pe scurt, am găsit puncte de sprijin teoretice şi practice în Sfântul Francisc.

Un mod de-a înţelege lumea

„Iubesc literatura pentru că mi-a dat un mod de-a înţelege lumea. Eu citesc cu pasiunea cu care dimineaţa îmi spun rugăciunile şi ziua mi se poate altfel ordona în jurul unui nucleu. Literatura mi-a dat o putere de a primi şi binele şi aparentul rău cu o anumită seninătate. Poate că aş fi fost foarte nenorocit, sărac şi dezorientat fără această putere pe care mi-a dat-o literatura. Îi sunt recunoscător, aşa cum îi sunt soţiei mele Angela, băieţilor mei, Mihnea şi Horea, că au avut răbdare să nu-mi oprească acestă pasiune, uneori devastatoare pentru literatură. Sigur, ea ne poate învăţa că deasupra există ceva mai preţios, că există un izvor din care curge acestă iubire a literaturii pentru noi şi a noastră pentru literatură. Oricum, fără a scrie, eu cred că am fi nişte oameni sărmani, nişte oameni bolnavi şi egoişti. Literatura ne învaţă şi generozitate şi acestă putere de-a admira frumosul în ceilalţi. Pentru asta îi sunt infinit recunoscător literaturii”, încheie Adrian Popescu.

Literatura italiană

„Am avut secţia secundară la o universitate italiană, împreună cu colegii mei deja pomeniţi. M-a pasionat Sfântul Francisc, prima traducere a fost în’70- ’71. Am fost pasionat de Sf. Francisc, am tradus din Iacopo de Promontorio şi alţi italieni de secol XIII. Am tradus, după aceea, încurajat de Doriana Umfeld, directoarea centrului cultural italian din Cluj, Georgio Caproni „Sămânţa plânsului”, o secţiune din opera acestui mare poet din Livorno, dintr-o zonă poetică extraordinară, cu Montale şi ceilalţi.

Mi-a plăcut Caproni, un om deschis, o poezie foarte simplă, aproape sentimentală, dar simplitatea este poate cel mai greu de atins. Apoi am tradus din Bertoluci (Attilio Bertolucci n.r.), tatăl cunoscutului regizor Bernardo Bertolucci, un roman familiar, aproape un roman în versuri, cum se practica şi la noi de către un Ion Gheorghe, de exemplu. Am avut apoi o solicitare de la editura Polirom prin Denisa Comănescu, o excelentă traducătoare, anglistă cu serii la acea editură, şi am tradus trei romane „Ocean mare”, „ Cu sânge rece” şi „ Mătase” ale cunoscutului prozator italian Alessandro Baricco. Ar urma să apară la editura Humanitas ediţia a doua a romanului „Mătase”, un roman foarte ciudat, care ar fi trebuit iniţial să fie ecranizat, în regia lui John Madden, cunoscut pentru filmul său „Shakespeare in Love”, dar care a văzut lumina marelui ecran graţie regizorului francez Francois Girard”, povesteşte Adrian Popescu.

55

I.C.R. Viena - o Românie frumoasă în faţa Europei

56

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Viena este un oraş cu puternice ecouri în memoria istorică şi culturală a Europei şi nu de puţine ori românii şi-au legat într-un fel sau altul numele de această metropolă. Directorul I.C.R. Viena, Irina Cornişteanu a avut amabilitatea de-a ne face părtaşi o clipă, la viaţa culturală românească, aşa cum se vede ea în capitala vieneză. de Alice Valeria MICU

Institutul Cultural Român face la nivel cultural ceea ce face orice ambasadă a României, iar I.C.R. Viena este locul unde importanţi oameni de cultură din ţară se fac vizibili atât vienezilor, cât şi românilor de aici, prin limbajul comun şi subtil al spiritualităţii româneşti, al artelor frumoase, al literaturii. V-aş ruga să rememoraţi câteva din evenimentele pe care aţi avut onoarea să le organizaţi şi să le promovaţi şi v-au rămas mai apropiate sufleteşte ori ca impact.

Irina Cornişteanu: Institutul Cultural Român de la Viena este, într-adevăr, o misiune diplomatică şi are atribuţii precise în domeniul cultural şi al diplomaţiei publice. Urmărim aceleaşi obiective pe care le au şi alte institute de cultură europene, reţeaua Institutului Cultural Român având dezavantajul de a fi fost înfiinţată cu doar 11 ani în urmă. Purtăm acest dialog după primele 10 luni în care am condus Institutul Cultural Român de la Viena. Primul bilanţ este marcat de entuziasmul care a definit întreaga activitate de până acum. Artele vizuale şi literatura au strălucit în Austria în 2014: accentul pus pe artiştii români la VIENNAFAIR e New Contemporary şi LET’S CEE Film Festival a oferit unui public foarte larg o imagine amplă despre cultura noastră contemporană; turneul lui Mircea Cărtărescu cu volumul Orbitor. Aripa dreaptă, apărut la editura vieneză Paul Zsolnay, a avut niste ecouri fabuloase.

Iată că la scurt timp după publicarea trilogiei în limba germană, Mircea Cărtărescu a fost desemnat câştigător al premiului literar care va fi decernat peste o lună la Târgul de carte de la Leipzig. Acestor trei manifestări asupra cărora m-am oprit li se adaugă însă încă o sută de evenimente organizate în 2014 fără de care imaginea culturii române ar fi fost mult mai palidă în ochii publicului din Austria. Pentru reuşita întregii noastre agende de anul trecut a fost nevoie de voinţă şi mobilizare.

Am debutat spectaculos la Vienna Design Week şi am surprins cu talentul tinerilor noştri designeri. Satisfacţia de a fi reuşit să aducem Corul Madrigal la Stephansdom, succesul concertului Ruxandra Donose cu Ensemble RARO la Konzerthaus sau ecourile evenimentelor literare de la Donau Lounge demonstrează că performanţele Institutului Cultural Român de la Viena sunt pe măsura oamenilor de cultură români valoroşi, nelipsiţi de la evenimentele internaţionale din Austria.

Seria de evenimente „Enescu şi Viena“ organizată în colaborare cu Societatea „George Enescu“ din Viena debutează în luna mai, când comemorăm 60 de ani de la moartea compozitorului. Periodic timp de opt luni, până la Ziua Naţională, vor urma manifestări dedicate moştenirii enesciene.

Fără să pot detalia în acest moment, cred că Vienna Biennale şi un important concert la Konzerthaus vor fi alte două vârfuri ale agendei culturale 2015. Evenimentele organizate sub egida EUNIC Austria se vor diversifica anul acesta şi vor cuprinde spectacole de teatru, în afară de manifestări literare şi muzicale sau expoziţii. Cooperarea europeană în Viena are anul acesta inclusiv componenta Eurovison. Ne dorim ca traducerile care vor apărea cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii – CENNAC să ofere ocazia organizării unor evenimente literare notabile la târgul de carte BUCH WIEN, la care Institutul Cultural Român de la Viena va avea, pentru al doilea an consecutiv, propriul stand.

Deşi suntem la început de an, agenda I.C.R. Viena este bogată în evenimente ce se vor desfăşura în acest an.

Puteţi să ne dezvăluiţi câteva dintre ele?

Irina Cornişteanu: Primele luni din an sunt marcate de evenimente muzicale: am sărbătorit Ziua Culturii Române printr-un concert la Palais Schönborn, apoi a urmat concertul Sebastian Spanache Trio la Teatrul Pygmalion şi recitalul din luna martie al pianistului Matei Rogoz la sediul nostru.

Cultura este o modalitate complementară de promovare a României. Care sunt căile de promovare a evenimentelor I.C.R. Viena pe care le utilizaţi?

Irina Cornişteanu: Efortul de promovare e unul constant.

Misiunea noastră este tocmai promovarea culturii naţionale.

Atingem acest obiectiv major prin vizibilitatea evenimentelor organizate şi prin reprezentativitatea noastră ca instituţie de cultură în contextul de aici, prin activitatea

Cu siguranţă aţi observat câteva prezenţe aproape constante la evenimentele organizate de dumneavoastră.

Care sunt categoriile cele mai receptive şi cum vă propuneţi să lărgiţi aria de acţiune, astfel încât ecoul culturii române să fie auzit în medii cât mai diverse şi importante ale vieţii culturale vieneze?

Irina Cornişteanu: Încă de la începutul activităţii mele aici am simţit nevoia unei mobilizări pentru a câştiga un public mai numeros. Am reuşit prin mai multe iniţiative întreprinse simultan, inclusiv prin lărgirea ariei de acţiune, care acum cuprinde toate sferele. Trebuie să satisfacem deopotrivă cererea unui public elitist, sofisticat şi nevoia de autenticitate a actului artistic. Am mărit frecvenţa evenimentelor de la sediu şi am diversificat oferta acoperind şi aşteptările unui public de nişă.

Ne-am asociat cu parteneri puternici care organizează evenimentele internaţionale din Austria şi au propriul public, am creat curiozitate şi dorinţă de colaborare în rândul partenerilor instituţionali, am comunicat insistent pe mai multe canale, am căutat organisme care sa contribuie la promovare. Nu ne limităm la Viena: anul trecut am fost prezenţi cu evenimente în mai multe oraşe austriece şi în Ucraina, la Liov, în 2015 ne-am propus, în afară de alte oraşe din Austria, proiecte pentru Belgrad şi Bratislava.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

noastră zilnică în contact cu parteneri instituţionali şi prin relaţia cu oamenii de cultură români pe care îi invităm. Ne preocupă în continuare extinderea categoriilor de public nu doar din perspectiva prezenţei fizice la evenimente, ci şi din cea a comunicării informaţiei către o audienţă cât mai largă.

Pentru răspândirea unui mesaj cultural pe o piaţă ca cea austriacă, cu o bogată ofertă culturală, comunicatorii nu sunt niciodată suficienţi. Cele mai prestigioase instituţii de cultură austriece concurează la rândul lor pentru a câştiga interesul publicului larg.

Vă mulţumesc pentru dialog şi vă invit pe final să ne mărturisiţi cum se vede cultura română de la Viena.

Irina Cornişteanu: Din afara ţării este mai uşor să observăm prin ce se distinge şi prin ce se aliniază la cea europeană. Viena este un oraş populat cu foarte mulţi iubitori de cultură. Cunoscătorii sunt şi extrem de receptivi la informaţie nouă. Prestigiul culturii române în acest spaţiu

INTERVIU

ne ajută să pătrundem mai lesne în mediile selecte de aici.

Cele mai avantajate sunt arta contemporană, zona de performance şi dans contemporan, literatura. Pe de altă parte, George Enescu este încă insuficient cunoscut aici, locul în care a studiat timp de şase ani şi în care a debutat.

Avem datoria să schimbăm acest lucru. În acest sens ne sprijină, exigentă, dar generoasă, „instituţia” Ioan Holender.

Prin programele permanente dezvoltate la sediul Institutului Cultural Român de la Viena am reuşit să intrăm în conştiinţa publicului drept „locul în care publicul internaţional din Viena întâlneşte cultura română“: Cinemateca ICR Viena, Galeria ICR Viena şi Biblioteca ICR Viena oferă constant prilejul de a lua contact cu artele vizuale şi cultura scrisă din România. În paralel se desfăşoară câte două sesiuni anuale de cursuri de limbă română, atât pentru străini, cât şi pentru copiii de origine română. Vă invit la rândul meu să descoperiţi şi ceea ce nu reuşesc eu să spun astăzi dintr-o răsuflare!

57

Diplomatul american ce poartă Transilvania în suflet

58

EXCLUSIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mark Taplin a fost adjunct al Ambasadei SUA la Bucureşti în perioada 2005-2008. Viaţa l-a purtat însă prin România de mic copil, ca fiu al unui diplomat american cantonat aici în anii 60’. A învăţat carte şi fotbal la Bucureşti. A vizitat Târgu Mureşul şi Clujul şi oraşele i-au rămas în suflet. După 50 de ani a revenit în Transilvania copilăriei sale. de Alin BOLBOS

Bine aţi venit în România, bine aţi venit în Târgu Mureş, ce vă aduce aici?

Am sosit la invitaţia Ambasadei de la Bucureşti, în contextul aniversării a 135 de ani de relaţii diplomatice între Statele Unite şi România. Vom avea nişte evenimente dedicate acestui subiect la Bucureşti, iar până atunci am acceptat cu plăcere provocarea să călătoresc la Târgu Mureş şi Cluj, pentru a le vorbi studenţilor din aceste oraşe despre viziunea americană asupra conflictului Rusia – Ucraina, mai ales că am o expertiză pe această zonă, prin natura joburilor pe care le-am avut în acest colţ de lume.

Aveţi o lungă relaţie personală cu România. Putem vorbi despre ea?

Nu ştiu dacă mă puteţi opri, pe acest subiect. Îmi amintesc perfect călătoriile împreună cu tatăl meu prin România. El a fost consul aici la Ambasada SUA în Bucureşti, în perioada 1963-1965 şi în acelaşi timp şef al Biroului CIA. Doi ani am locuit aici, dar eram destul de mărişor încât să văd lucruri şi să le ţin minte. Am învăţat la Şcoala Americană din capitală, îmi amintesc că eram numai vreo 12 elevi pe atunci. Azi, din ce mi s-a spus, sunt aproape 1000 de copii ce studiază acolo. Aici am învăţat să joc fotbal, adevăratul fotbal, nu ceea ce avem noi în SUA. E adevărat, nu am mai alergat de mult, mai ales pentru că am constatat că şi acest joc s-a schimbat, a devenit mult mai brutal. În anii 60’ fotbalul era cumva mult mai poetic. Dar cei doi fii ai mei joacă în mod constant şi mă bucur că le-am putut arăta primele mişcări. Venirea în România a fost o experienţă interesantă pentru familia mea, prima într-o ţară comunistă, într-o societate foarte închisă. În anii premergători locuiserăm în Vietnam, în Elveţia, apoi în ailanda – dar sentimentul mutării în România a fost unic. Experienţa de aici e considerată un reper în familia noastră până în ziua de azi.

Am găsit un loc complicat, o ţară sufocată, înfometată, cu oameni trişti, cu o geografie minunată, în schimb. Locuiam în zona Dorobanţi, îmi amintesc şi acum cămara gigantică unde ai mei stocau alimente şi alte produse cumpărate o dată la şase luni din Austria şi Germania, pentru că aici nu găseai mare lucru. Oamenii nu prea vorbeau nu noi, le era teamă. Aveam în general contact doar cu câteva familii care fuseseră proeminente înainte de a ajunge comuniştii la putere. Dacă nu mă-nşel, profesoarea de limba română a mamei mele făcea parte din familia Brătianu şi la cât avuseseră deja de suferit membrii acestei familii, doamnei nu îî mai era teamă să aibă această legătură cu noi. Tata trebuia să informeze Washingtonul despre tot ce se întâmplă important în România. Dar pentru că de multe ori nu se întâmpla nimic spectaculos şi pentru a scăpa de atmosfera apăsătoare din Bucureşti, ne urca în maşină, un Plymouth, şi ieşeam prin ţară, să căutăm şi cealaltă faţă a României.

Aşa am ajuns la Târgu Mureş, la Cluj sau în alte locaţii. Îmi

aduc aminte că am fost invitaţi la masă de o familie de la ţară, aici în Transilvania, ţuica am refuzat-o, doar eram copil, dar prăjiturile de casă au fost grozave. Am fost fascinat încă de atunci de istoria, cultura şi limba dumneavoastră.

Iată, câteva secvenţe din viaţa mea în România, acum 50 de ani. Mult mai târziu am aflat că viaţa noastră de atunci a fost strict monitorizată, chiar am găsit şi numele meu în nişte dosare ale fostei Securităţi. Vreau să scriu o carte despre experienţele mele în România, cred că prea puţine lucruri există scrise în limba engleză despre România.

V-aţi întors ca diplomat, după 40 de ani, între anii 2005 şi 2008. Care a fost impresia domniei-voastre despre noua Românie?

Lucrurile s-au schimbat dramatic, îm mod clar. Lucrurile, oamenii, viaţa nu mai erau gri, ca în copilăria mea. Totul părea că pulsează în jurul meu şi m-am bucurat. Când eram puşti, am trecut cu tata de multe ori pe lângă cetatea de la Rupea. Eram convins că acolo a trăit Dracula. Chiar înainte să părăsim România am urcat cu tata până acolo şi eram fascinat de acel loc. Ei, acelaşi traseu l-am făcut şi la întoarcerea ca diplomat în România şi am fost fericit că cetatea fusese renovată. Era încă un semn că lucrurile s-au mişcat bine aici.

Cum aţi defini munca domniei-voastre la Ambasadă?

Care consideraţi că sunt cele mai mari împliniri din cea perioadă?

Cea mai mare realizare cred că este contribuţia mea la întărirea relaţiilor şi parteneriatului dintre cele două ţări.

Parte din jobul meu a fost să informez Washingtonul despre schimbările prin care trece România, în contextul aderării la NATO şi la UE şi asta am făcut, încercând în acelaşi timp să repar imaginea nedreaptă creată României până atunci, de ţară a orfanilor. Aţi realizat multe ca ţară în 20 de ani, nici nu vă imaginaţi!

Din afară par multe realizări în 20 de ani? Noi avem impresia că am ratat 20 de ani.

Douăzeci de ani înseamnă o perioadă scurtă pentru o asemenea evoluţie, când te gândeşti cât de mult a fost de recuperat. Când am fost la Sibiu, în 2006, pentru festivitatea alegerii drept Capitală Culturală Europeană, atunci am simţit că românii pot fi şi foarte mândri de ceea ce au reuşit.

După plecarea domniei-voastre din Ambasadă, a urmat scandalul Wikileaks, iar numele domniei-voastre a fost prezent acolo, ca fiind diplomatul care a stat de vorbă cu toţi acei politicieni români care veneau să-şi plângă oful la americani. Cum comentaţi?

Să ştiţi că acest mod de lucru, întâlnirile cu politicieni locali, e un mod normal de a face diplomaţie pentru SUA. E firesc să culegem astfel de informaţii şi să le transmitem oficialilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EXCLUSIV

59

noştri. Sper că ne-am făcut treaba mai bine ca alte ambasade. Am însă un sentiment de disconfort că unele rapoarte diplomatice ce le-am considerat confidenţiale au ieşit în presă.

Dar ce sentiment aveţi când îi vedeţi la închisoare pe unii politicieni români cu care vă întâlneaţi atunci?

Chiar sunt interesat să aflu ce se întâmplă, n-am apucat să mă informez. Îmi amintesc însă începuturile DNA, eram aici, am cunoscut-o atunci pe doamna procuror general. Îmi amintesc că am zis că are calitate, inteligenţă, energie – dar...

Nu o fi oare prea tânără pentru jobul ăsta?, ne-am întrebat noi la Ambasadă. Va fi ea în stare să ducă această luptă? Iată, această îndoială s-a spulberat acum. A fost în stare.

De ce aşa târziu, totuşi? Are legătură întârzierea cu schimbarea preşedintelui în toamna trecută?

Cred că n-are legătură cu schimbarea preşedintelui, nu pot comenta prea mult despre asta. Ştiu că astfel de dosare de corupţie durează destul de mult. Cel mai important pentru credibilitatea oricărui sistem democratic e să scoată la suprafaţă câteva dosare mari de corupţie în rândul politicienilor. Oamenii de rând trebuie să ştie că şi politicienii pot merge la închisoare. Guvernatorul de Virginia merge acum la închisoare pentru că un om de afaceri a plătit nunta grandioasă a fiicei sale.

România e partenerul strategic al SUA. De ce acest partener strategic nu are ambasador american de peste doi ani?

Totul se explică prin blocajul nostru politic din SUA, între democraţi şi republicani. Sunt mai multe cazuri asemănătoare, dar nu are legătură cu parteneriatul dintre cele două ţări. E adevărat, doi ani e un timp lung, prea lung, nu face bine relaţiilor noastre. Sper că problema se rezolvă cât mai curând. (N.R. În timpul scurs de la data interviului, administraţia Obama a nominalizat un ambasador pentru România, în persoana diplomatului Hans G. Klemm) Cum explicaţi că investiţiile americane în Ungaria se cifrează la 9 miliarde de dolari, iar cele în România, o ţară de trei ori mai mare şi, iarăşi, partener strategic, ele abia depăşesc un miliard?

Asta e o problemă care a fost acolo de-a lungul istoriei relaţiilor noastre. Toată lumea recunoaşte potenţialul României, dar nu ne înghesuim cu investiţiile. Cred că lipsesc anumite punţi în relaţiile noastre economice pe care doar un ambasador bun le poate construi. E vorba de încredere. Şi aşa a fost mereu în istorie, din păcate. Mereu au fost obstacole.

Vremurile sunt favorabile pentru investiţii în România

“Lucrurile sunt simple: nimeni nu va investi acum în Rusia. Ucraina, din păcate, e într-o stare nu tocmai bună pentru investiţii. Imaginea guvernului din Ungaria transmite nişte semnale de precauţie către investitori. Bulgaria continuă să aibă mari probleme, Grecia e şi ea problematică. Aşa că toate drumurile duc către Polonia şi România. Sunt cele două ţări care au greutatea necesară, piaţă de desfacere şi potenţialul real. România e, probabil, mai bine plasată în acest binom, din cauza faptului că unele posibilităţi de dezvoltare nu au fost epuizate încă, prin comparaţie cu Polonia. Investitorii cu care am vorbit sunt de părere că acum este o perioadă bună pentru România. Probabil nu va dura la infinit, dar acum vremurile sunt favorabile”, a declarat Mark Taplin.

Ce credeţi despre subiectul Rusia-Ucraina? Aţi lucrat şi la Moscova şi la Kiev. Din experienţa domniei-voastre unde poate duce acest conflict?

Nimeni nu ştie, toţi care spun că ştiu ce vrea Putin – greşesc.

Chiar dintre oamenii bine informaţi din Rusia - nici ei nu ştiu. E greu de prezis. Cred că pericolul e de fapt instabilitatea creată, care poate dura mulţi ani şi afecta toate ţările din jurul Ucrainei. Eu nu încurajez nici să înarmăm Ucraina, dar nici să nu o susţinem militar. Sunt oarecum de acord cu preşedintele Obama, care zice că nu e momentul acum.

Deocamdată susţinem Ucraina politic, diplomatic, economic. Când va fi timpul potrivit pentru arme, îl vom şti.

Şi cred că acea diplomaţie e a noastră, a lumii vestice. Da, ca să vă răspund, este incitant ca profesionist, dar mai bine nu aveam astfel de vremuri.

E o perioadă interesantă să fii diplomat în aceste vremuri tulburi? Mai este loc pentru diplomaţie?

Acum e chiar vremea ei, putem să facem diplomaţie în adevăratul sens al cuvântului. Dar să folosim acea diplomaţie care a fost de succes în această perioadă recentă.

Când vă întoarceţi în diplomaţie?

Deocamdată mă concentrez pe familie, mă bucur de statutul de cetăţean. Poate o să găsesc timp şi inspiraţie să scriu acea carte despre România. Dar posibil să mă întorc în diplomaţie. Sunt de acolo.

60

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oază de relaxare la Băile Banffy din Topliţa

de Alin ZAHARIE

Cunoscut pentru pârtiile de schii şi mănăstirile din zonă, municipiul Topliţa are din acest an un nou punct de atracţie pentru turişti prin Centrul Wellness de la Băile Banffy Topliţa, inaugurat la începutul acestui an în Staţiunea Băile Banffy, pe drumul de coastă ce duce la cele două pârtii de schii.

Investiţia realizată de municipalitate din fonduri proprii vine să aducă acea oază de relaxare vizitatorilor prin bazinul acoperit de 400 mp, sala de fitness, salina, trei saune şi un salon de masaj. „Acest centru Wellness a costat în jur de 1,2 milioane euro, este realizat după toate standardele moderne. În primul rând această investiţie este realizată pentru localnici prin care le oferim un mijloc de a face mişcare şi în acelaşi timp un mijloc de a petrece timpul într-un mod plăcut, un loc în care copii din Topliţa pot să înveţe cu un antrenor să facă înot. Dar în acelaşi timp se adresează şi turiştilor, în special pe timp de iarnă când avem foarte mulţi turişti care vin la schiat. Iată că Topliţa oferă în acest moment, în afară de schi şi posibilitatea ca după o zi de schiat să faci înot, să faci o saună. Vara, pe lângă cele două ştranduri clasice oferim încă o alternativă la zilele ploioase. Având şi aceste bazine încălzite, unul fiind acoperit, astfel că oamenii nu mai sunt puşi în situaţia să vină la Topliţa şi să nu ştie ce să facă”, a declarat Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa.

Centrul vine să răspundă unei nevoi a turiştilor şi localnicilor, fiind printre puţinele locuri de relaxare pe o rază de 200 de kilometri. “De la Târgu Mureş până la Miercurea Ciuc, pe o distanţă de 200 de kilometri, chiar şi spre Piatra

Neamţ în acest areal nu există un centru atât de modern, diversificat şi de bine pus la punct precum cel din Băile Banffy. Prin acest centru prelungim sezonul de vară, iarna avem schiorii care vin la Topliţa pentru care le oferim un serviciu în plus. Suntem convinşi că această investiţie organizată în totalitate din fonduri proprii va aduce o dezvoltare a turismului în zonă deoarece nu vorbim doar de băi mezotermale, nu vorbim doar de schi, vorbim şi de turism montan, de turism religios prin mănăstirile de aici.

De asemenea, aici se practică ciclismul montan, avem un centru Salvamont foarte bine pus la punct, cu o construcţie nouă şi cu o echipă de tineri inimoşi. Putem spune că turismul în Topliţa se dezvoltă constant”, a precizat primarul municipiului Topliţa

Tarife sub nivelul concurenţei

Centrul este situat strategic la jumătatea distanţei dintre pârtiile de schi şi centrul oraşului, în Staţiunea Băile Banffy. Facilităţile centrului se traduc printr-un bazin acoperit de 395 mp, unul descoperit de 200 mp care va fi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

folosit pe timp de vară, un jacuzzi, o saună uscată finlandeză, o saună umedă turcească, o cameră salină şi în curând un cabinet de masaj. La toate acestea se adaugă o sală modernă de fitness unde cei doritori pot face mişcare.

Tot acest pachet costă 20 de lei pentru adulţi, respectiv 10 lei pentru copii, elevi, studenţi, pesionari, pentru patru ore. “În acest tarif de 20 de lei intră absolut toate serviciile centrului, bazinul de înot, jacuzzi, salină, saunele şi sala de fitness. Sala de fitness e dotată cu aparate extrem de moderne, de ultimă generaţie, cu benzi de alergare, steppere, şi două aparate complexe pentru forţă. În perspectivă dorim să avem în cadrul centrului şi activităţi de gimnastică aerobică, de relaxare, de recuperare. Tarifele practicate aici sunt sub orice concurenţă. Ideea este că noi nu suntem un SRL să facem neapărat profit. Încercăm să ne acoperim costurile, nu să câştigăm cine ştie ce. Acesta este rolul administraţiei publice, să atragă turişti, investitori, să construiască pensiuni, ceea ce duc la locuri de muncă şi la dezvoltarea zonei pentru toată lumea”, afirmă Adrian Stan, administratorul Centrului Wellness Băile Banffy Topliţa.

Mişcare în tot timpul anului

“Mişcarea înseamnă sănătate. Dacă dorim să ne menţinem sănătoşi la orice vârstă, trebuie să facem mişcare. Că înseamnă înot, schi, drumeţii, ciclism, mişcarea se traduce prin multe lucruri. Dintre toate acestea înotul este unul din cele mai accesibile sporturi la o gamă extrem de largă de oameni. Ca şi schiul, pe cele două pârtii de schii veţi vedea peste 1000 de oameni, de la copii de patru ani până la vârsnici de peste 80 de ani.

La fel şi la înot, este practicat de copii de la patru ani până la persoane trecute bine de 70 de ani. Aşadar, acest Centru Wellness din Băile Banffy oferă posibilitatea de a face mişcare în tot timpul anului. Până acum înotam două, trei luni pe an la cele două ştranduri, iar acum putem face înot tot timpul anului” Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa

TRAVEL

61

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

63

Cel mai mare proiect al unei agenţii de mediu La Sibiu a fost lansat

de Ligia VORO

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu implementează proiectul “Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă” alături de mai multe municipalităţi din Regiunea 7 Centru, inclusiv Primăria Tîrgu Mureş. Cea mai mare parte a finanţării, 3,5 milioane de euro, sunt fonduri donate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

Conferinţa de lansare a proiectului a fost deschisă de către reprezentantului promotorului de proiect, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Sibiu, Bogdan Trif, directorul agenţiei. “Este cel mai mare proiect accesat de o agenţie de mediu, valoarea proiectului ridicându-se la peste 4,5 milioane de euro. Dar este şi cel mai mare proiect din punct de vedere a anvergurii lucrărilor”, a susţinut acesta.

“Vom învăţa în aceşti ani unii de la alţi, ne vom împărtăşi experienţele”, a transmis Elita Cakule, Head of International ProjectsandGunnbjørgNaavik, Special Adviser, e Norwegian Association of Local and Regional Authorities-KS, partenerul principal al proiectului.

Marisanda Pîrîianu, director Direcţia Programe cu Finanţare Externă – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a fost, de asemenea, optimist: “Sperăm foarte mult în acest proiect, îl considerăm un proiect ambiţios, un proiect pilot la nivelul României şi asigurăm promotorul de proiect că îi vom fi alături pe toată perioada de implementare şi îi vom acorda tot sprijinul”, a spus reprezentanta Ministerului Mediului, minister care are calitatea de operator de program. „Mi-aş dori foarte mult pentru că noi suntem o picătură în marea această a proiectului care a fost iniţiat de Sibiu să punem duce împreună în acest context sau puţin mai lărgit noi proiecte care completează această gândire, strategică chiar pentru România”, a subliniat Csegzi Sándor, consilier al primarului municipiului Tîrgu Mureş. „Una din cele mai importante măsuri pe care trebuie să o luăm în cadrul acestei adaptări la schimbări climatice cred că este educaţia în rândul tinerilor, precum şi creşterea nivelului de implicare şi angajament din partea locuitorilor oraşului pentru că oricât te-ai strădui tu, administraţie publică, nu poţi face fără întreaga comunitate schimbări majore”, crede arh. Marilena Manolache din cadrul Primăriei Municipiului Braşov.

Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, instituţie, de asemenea, parteneră, a declarat că proiectul: “Înseamnă o provocare, totodată un pionierat pentru Regiunea 7 Centru, dar nu numai, ci la nivelul României, în contextul în care suntem contemporani cu fenomenul schimbărilor climatic. Staţiile meteorologice ce vor fi achiziţionate în cadrul proiectului vor fi amplasate în judeţele Mureş, Braşov şi Sibiu pentru că cele trei municipalităţi vor elabora strategiile şi au nevoie de o monitorizare şi o îmbunătăţire a densităţii staţiilor în zonă pentru a avea cât mai multe informaţii din perspectiva evoluţiei condiţiilor meteorologice”, a precizat Mateescu.

Ce va aduce nou proiectul?

Prezentarea propriu-zisă a proiectului i-a revenit Melindei Dragomir, ofiţer de proiect comunicare - Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu.

Potrivit prezentării, proiectul îşi propune următoarele obiective

specifice: creşterea capacităţii, cunoştinţelor şi conştientizării privind evaluarea şi reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice a instituţiilor, organizaţiilor şi publicului din Regiunea 7 Centru, elaborarea strategiilor şi planurilor de măsuri pentru a demonstra adaptarea la schimbări climatice, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii APM Sibiu, a clădirii Grădiniţei Fraţii Grimm şi a clădirii Centrului Social Tîrgu Mureş.

Pentru îndeplinerea acestora vor avea loc mai multe activităţi pe durata proiectului care va fi de un an şi jumătate. Astfel vor fi elaborate studii meteorologic, vor fi elaborate şi redactate strategiile şi planurile de acţiune privind adaptarea la schimbări climatice în trei municipalităţi (Sibiu,Tîrgu Mureş, Braşov) din Regiunea 7 Centru, bazate pe sondaje municipale, evaluări de risc şi vulnerabilitate, hărţi tematice şi studiile meteorologice, vor fi elaborate cinci ghiduri cu privire la adaptarea la schimbări climatice în Regiunea 7, va fi implementat un proiect pilot integrat pentru sectoarele vulnerabile „energie” şi ”infrastructură/construcţii/planificare urbană” în clădiri publice - APM Sibiu şi Grădiniţa Fraţii Grimm Sibiu, bazat pe studii privind eficienţa energetică şi realizarea studiilor privind eficienţa energetică la Centrul Social Tîrgu Mureş. Proiectul este finanţat prin fonduri donate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014 (SEE) cu o sumă nerambursabilă în valoare de 3.822.997,51 de euro, valoarea totală a proiectului fiind de 4.546.115 de euro, cofinanţare 15% - 674.646 de euro.

Parteneri în proiect mai sunt şi Primăria Municipiului Sibiu şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.

64

agenda evenimente

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Caravana IMM ReStart

Rommedica la Romexpo

Seria de evenimente „IMM ReStart – Descoperă-ţi potenţialul” continuă la Arad (28 aprilie 2015), Sibiu (12 mai 2015), Piteşti (28 mai 2015), Iaşi (9 iunie 2015), Târgu Mureş (17 septembrie 2015), Galaţi (15 octombrie 2015) şi Oradea (12 noiembrie 2015). Conferinţele, care au început la Braşov pe 26 martie, vor acoperi în 2015 cele mai importante centre de afaceri din ţară şi propun participanţilor două sesiuni de conferinţă, un workshop dedicat celor mai noi instrumente şi soluţii din sfera tehnologiei şi, totodată, întâlniri private cu reprezentanţii Telekom Romania, Bursa de Valori Bucureşti, EY Romania, REI Finance Advisors, SAS Romania şi Perpetuum Lease, pentru a beneficia de servicii personalizate de consultanţă gratuită. Detalii: www.doingbusiness.ro

Târgul international de medicină şi farmacie va avea loc în perioada 22-25 aprilie 2015, în Pavilionul C1 din cadrul Centrului Expoziţional Romexpo. Expoziţia va prezenta cele mai noi tendinţe din domeniul medical, fiind un eveniment adresat firmelor de aparatură şi soft medical, companiilor farmaceutice, băncilor şi societăţilor de finanţare şi leasing, centrelor medicale private şi asociaţiilor din domeniu. În cadrul Rommedica vor avea loc lansări de produse, tehnologii şi informaţii de ultimă oră şi vor fi organizate conferinţe şi seminarii. În 2014 au expus 53 de companii din 12 ţări. Detalii: www.rommedica.ro

Strategii la Energy Forum

Urban 360 – Cities Forum

Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

BusinessMark organizează pe 28 mai, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, Energy Forum. Evenimentul constituie un prilej de analiză, iar printele temele dezbătute se numără: Strategia Energetică a României, liberalizarea preţului gazelor, dezvoltarea infrastructurii de transport, distribuţie şi depozitare, piaţa energiei electrice, reţeaua electrică transfontalieră şi interconectarea, finanţarea proiectelor energetice, energia nucleară, eficienţa energetică şi viitorul sistemelor centralizate de termoficare, preţul energiei – perspective, reglementări, impactul asupra economiei şi a marilor consumatori, aspecte juridice şi fiscale specifice industriei. Mai multe detalii: www.business-mark.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

BusinessMark organizează pe 14 mai, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, URBAN 360 – Cities Forum, un eveniment ce va dezbate cele mai importante aspecte despre perspectivele de dezvoltare ale mediului urban din România. Printre temele forumului se numără: stadiul lucrărilor la marile proiecte de infrastructură, surse de finanţare, transportul în comun, sistemele publice de alimentare cu apă, eficientizarea alimentării cu energie termică, managementul deşeurilor, oraşele viitorului, parcuri industriale, centre logistice, iluminat inteligent şi eficientizare, turismul urban – între cultură şi infrastructură perspective în principalele oraşe ale României.

Detalii: www.business-mark.ro