Transilvania Business 51 by Transilvania Business

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 51 • 21 apr - 31 mai 2015

Noul Azomureș

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 16-17 Afaceri belgiene, noi proiecte în Transilvania pag. 20-21 AAGES, perfecțiune în domeniul încălzirii prin inducție pag. 58-59 65 de ani de activitate ştiinţifică în slujba pomiculturii

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-7

cover story Noul Azomureș

24-25

INFRASTRUCTURĂ Pista intră în conservare

38-39

PROFIL Compania Aquaserv Furnizor de civilizaţie

28-29 INEDIT

INDUSTRIE

Antreprenoriatul influenţat de comunicare

Aţi distrus mineritul, aţi distrus România!

42-43

AFACERE

CULTURAL

Colecție de eșarfe de lux

Gaudeamus clujean 2015

62-63

Agenda evenimente

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Health Forum

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad

BusinessMark anunţă organizarea celei de a II-a ediţii a ”Health Forum” ce va avea loc pe 11 şi 12 iunie la Hotel Howard Johnson Grand Plaza, Bucureşti. Forumul îşi propune să vină în întâmpinarea specialiştilor din sectorul de sănătate şi farmaceutic cu discuţii utile asupra problemelor

Facility & Property Management Conference

cu care se confruntă sistemul în România, dar şi asupra perspectivelor de dezvoltare. Astfel, prima zi a evenimentului va fi dedicată sectorului farmaceutic, iar a doua zi va fi dedicată sectorului de sănătate. Detalii: www.business-mark.ro

ICEEfest 2015

Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Evensys organizează a 7-a ediţie a evenimentului Facility & Property Management Conference, pe 10 – 11 iunie, în cadrul JW Marriott Bucharest Grand Hotel şi este dedicată specialiştilor din zona de mentenanţă şi gestionare a utilităţilor din cadrul clădirilor. Cele două zile de conferinţe şi seminarii vor oferi o introspectivă amplă asupra tendinţelor regionale şi locale cu care se confruntă această industrie, care sunt semnele pozitive şi provocările induse de peisajul economic global şi regional asupra acestui domeniu, alături de numeroase subiecte de interes pentru reprezentaţii din zona de FPM. Detalii: www.facilityconference.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

ICEEfest – Interactive Central and Eastern Europe Festival, organizat de inkDigital, este programat în 11-12 iunie la Grand Cinema Digiplex în cadrul Băneasa Shopping City. Unii dintre cei peste 50 de speakeri cheie care vin la ICEEfest vor prezenta şi la Cannes Lions, la final de iunie, sau au fost deja premiaţi acolo. Sunt oameni care au fost pe scene ale festivalurilor de comunicare şi marketing din Londra, New York sau SXSW, plus executivi din companii de top şi agenţii de media ori creaţie cu multe premii la activ. ICEEfest va avea, în premieră, mai multe scene (INNOVATION / KNOW HOW şi ariile VIP) unde vor fi disecate zone de interes majore, de care depinde viitorul industriei de marketing, media şi comunicare. Detalii: www.iceefest.com.

Știri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţii marca CTP

ARAD

Compania cehă CTP, care a achiziţionat parcul logistic Cefin Arad, a anunţat că va investi până la 15 milioane de euro în acest proiect, care devine CTPark Arad. Conform lui Remon Vos, CEO al CTP, compania va relua extinderea în România şi are pregătite pentru investiţii 100 milioane de euro. Managerii CTP au explicat la Arad că sunt în procedura de achiziţie a parcului logistic construit de grupul italian Cefin, parc aflat lângă autostrada pan-europeană A1 şi lângă DN 69 Arad-Timişoara. Parcul, care se va numi CTP Park Arad, are o suprafaţă de 93.000 de metri pătraţi, din care 43.000 sunt închiriabili. Achiziţia şi modernizările estimate să coste 15 milioane de euro vor fi finalizate în acest an, dar compania ar putea achiziţiona şi noi terenuri în zonă. "România este o piaţă importantă de creştere pentru CTP şi credem că este momentul potrivit pentru a extinde reţeaua CTPark în regiune", a declarat Remon Vos. CTP este al patrulea cel mai mare dezvoltator industrial din Europa şi consideră România ca "următoarea piaţă cheie pentru extinderea la nivel mondial". Compania cehă a finalizat recent predarea unei proprietăţi de 4.000 mp pentru compania Fränkische, existent în CTPark Turda, şi a cumpărat de la fondul american de investiţii Heitman aproiectul Mercury Logistics Park din apropierea autostrăzii BucureştiPiteşti, unde au clienţii Rhenus Logistics, Dumagas Transport şi Tibbett Logistics. (I.O.)

Podium pentru AIHCB

BUCUREŞTI

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a fost clasat de către Airports Council International-Europe pe locul al treilea în topul euro-

pean al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în primul trimestru al anului 2015, la categoria aeroporturilor care au avut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a înregistrat, în primul trimestru al anului 2015, un trafic aerian record, de 1.808.332 pasageri şi 21.532 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul pasagerilor care au tranzitat AIHCB în primele trei luni din 2015 a înregistrat o creştere de 15,5%. Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti devansează semnificativ tendinţa generală de 5,2%, înregistrată la nivel european. Pe

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti operează în prezent 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii. În anul 2014, pe AIHCB au început să opereze două noi companii aeriene, Ryanair şi Air Baltic. (I.O.)

Lansare Touristry.ro

Pentru a arăta şi faţa nevăzută, dar la fel de spectaculoasă, a unor zone turistice ale lumii, Alice Udrea a lansat Touristry (www.touristry.ro) – un proiect menit să prezinte, prin experienţa şi călătoriile proprii, turismul dincolo de clişee şi care i-ar putea ajuta pe mulţi turişti români să-şi reaşeze priorităţile în materie de turism. Recomandarea turistică a lunii mai: 1 zi, 2 castele şi 1 hipodrom lângă Paris. Alice Udrea activează în domeniul turismului de mai bine de 10 ani

şi este iniţiatorul proiectului Touristry. Şi-a desfăşurat activitatea în domeniul hotelier, a condus o firmă de consultanţă în management hotelier, care a asigurat servicii de sales şi marketing externalizat pentru hoteluri din România şi Austria. Proiectul Touristry cuprinde secţiuni atât pentru cei pasionaţi de turism (pentru cei care îşi doresc o sursă de inspiraţie pentru vacanţele lor), cât şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea profesională în acest domeniu (proiectul prezintă interviuri, cariere în ascensiune, ştiri, studii de caz, dezbateri, evenimente etc.). (I.O.)

Mădălina Rachieru, partener global

Firma globală de avocatură Clofford Chane a anunţat, la finalul lunii aprilie, promovarea a 25 de avocaţi la poziţia de Partener global, printre aceştia se numără şi Mădălina Rachieru din biroul de la Bucureşti. Cu o experienţă de peste 13 ani şi un portofoliu solid în domeniu, Mădălina coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. În urma acestei promovări, Mădălina se alătură celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti Daniel Badea, Managing Partner, şi Nadia Badea. În plus, încă doi dintre cei şapte counseli din echipa Clifford Chance Badea, cu expertiză în practicile Corporate şi M&A, respectiv Banking & Finance/Project Finance sunt implicaţi în acest moment în procesul de promovare la parteneriatul global. Noii parteneri ai Clifford Chance confirmă determinarea firmei de avocatură de a consolida şi menţine poziţia de lider global cu practici ce răspund celor mai complexe şi importante provocări cu care se confruntă clienţii pe pieţe în permanentă evoluţie. (I.O.)

Infrastructură

Pista intră în conservare WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Plenul Consiliului Județean (CJ) Brașov a decis înființarea unei comisii de negociere pentru atribuirea contractului de administrare a lucrărilor executate până în prezent la Aeroportul de la Ghimbav. Text și foto: Andrei Popovici, bizbrasov.ro

Firma care va executa aceste servicii va avea obligația să conserve, să mențină și să prevină degradarea a ceea ce s-a executat până acum din acest obiectiv de investiții. Practic, până la această dată, autorităţile judeţene au investit în împrejmuirea terenului, nivelarea lui şi realizarea pistei de 2.850 de metri, iar investiția totală se ridică la suma de 24 de milioane de euro. „Până nu se lămurește situația terenului, nu putem demara următoarea etapă de lucrări, astfel că această comisie, care este condusă de către directorul executiv al CJ Brașov, Mihai Pascu, va avea obligația să contracteze o firmă care să se ocupe de paza obiectivului, dar și de controlul periodic și remedierea eventualelor degradări”, a precizat Claudiu Coman, vicepreședintele CJ Brașov. Acesta a spus că negocierea se va face cu firma Vectra Services, care a executat lucrările la pistă. La începutul anului, în bugetul CJ Brașov, pentru întreținerea lucrărilor deja efectuate la aeroport au fost alocate aproximativ 500.000 de lei. Odată atribuit acest contract, societatea va avea obligația să mențină curățenia în incinta obiectivului și să distrugă buruienile de pe întreaga suprafață de 209 hectare, să controleze trimestrial atât suprafața de mișcare cât și acostamentele și să sesizeze CJ Brașov dacă apar exfolieri, erodări, alunecări sau fisuri. Firma care se va ocupa de conservarea aeroportului va fi obligată prin contract să curețe pământul și nisipul adus de vânt care se depune în rosturile de la pistă, astfel ca să împiedice formarea de vegetație. În conformitate cu contractul de lucrări pe care Vectra l-a încheiat în 2012 cu autoritatea județeană pentru execuția lucrărilor la pistă, este stipulat faptul că executantul are obligația de a preda CJ Brașov o „poliță de asigurare de pagube materiale și împotriva riscului profitului nerealizat în favoarea achizitorului, care să acopere riscurile, în valoare de 1,8 milioane de euro, pe o perioadă de 6 ani”. În conformitate cu același contract, constructorul a dat o garanție de 9 ani pentru lucrările de la pistă.

Problema terenului ajunge în dezbaterea Senatului

Problema terenului aeroportului s-ar putea rezolva relativ repede, ținând cont că proiectul legii privind prelungirea termenului de finalizare a obiectivului de la 5 la 15 ani a primit și raportul de admitere din partea Comisiei Juridice a Senatului, după ce a trecut de celelalte comisii. „Cel mai probabil, actul normativ va intra în dezbaterea plenului la începutul săptămânii viitoare. Potrivit proiectului, termenul de finalizare al aeroportului de la Brașov se prelungește, de la 5 la 15 ani”, a precizat senatorul

brașovean Nicolae Vlad Popa. „Am fost la ședința de comisie și am explicat necesitatea prelungirii acestui termen și mă bucur că s-a înțeles cât de important este pentru comunitatea brașoveană această investiție. Următorul pas este aprobarea proiectului în plen, ceea ce cred că va fi o formalitate, având în vedere faptul că toate comisiile au avizat pozitiv”, a spus și senatorul brașovean Sebastian Grapă. Deputații PNL brașoveni Gabriel Andronache, Gheorghe Ialomițianu și Mihai Donțu au depus acest amendament la Legea 197/2009 (prin care a fost transmis din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean un teren de aproximativ 200 de hectare, necesar construirii aeroportului) încă din luna februarie. După ce trece de Senat, proiectul legislativ va urma aceeași procedură în Camera Deputaților, care este for decizional. Odată reprimit terenul, CJ Brașov va putea continua lucrările la aeroport. „În momentul în care vom avea clarificată această problemă a terenului, vom lansa licitație internațională atât pentru realizarea celorlalte construcții, cât și pentru administrarea aeroportului”, a explicat Coman. Valoarea totală estimată a lucrărilor din cea de-a treia etapă, respectiv pentru suprafeţele de mişcare și canalizarea pluvială și a drenajului pentru pistă, este de 28.661.780 de lei, fără TVA, pentru care licitația este în curs de derulare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Noul Azomureș de Alin BOLBOS

Peste 230 de milioane euro investiți în retehnologizare la Azomureș vor schimba începând cu anul viitor fața marelui combinat. După decenii în care bătrânele instalații și-au făcut cu prisos datoria, proprietarii elvețieni ai companiei doresc un nou început, cu accent pe protecția mediului, pe o producție sporită și diversificată și pe un consum de energie mai mic.

cover story

Miercuri, 20 mai 2015. Două autoturisme ale Azomureș gonesc spre Budapesta, pasagerii – câțiva jurnaliști mureșeni și oficiali ai combinatului - trebuie să prindă cursa de avion spre Varșovia. Lângă capitala Poloniei, grupul vrea să viziteze o stație de epurare a unui uriaș combinat de prelucrare a cărnii. Apoi, în Olanda, va vizita compania Nijhuis, cea care realizează noua stație de epurare a Azomureșului.

Noul combinat

Drumul spre Budapesta este lin, mai ales după ieșirea din România. Discuția cu Viorica Mihalache, inginer specialist Investiții în cadrul Azomureș, devine interesantă. Cifrele alocate de elvețieni sună sec: 110 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de amoniac, 85 de milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor de uree și construirea unei noi instalații de granulare uree, 12 milioane de euro pentru o stație de epurare nouă, 10 milioane de euro pentru modernizarea stației de tratare a gazelor evacuate de instalațiile de azotat de amoniu, 3 milioane euro pentru construirea unei instalații de tratare a gazelor evacuate la coșul NPK. Suma acestor investiții aflate în derulare este consistentă, iar rezultatul lor va fi spectaculos, atât pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

companie, cât și pentru târgumureșeni. Pentru prima dată inesteticii nori de abur de deasupra combinatului vor dispărea complet, lăsându-i pe contestarii de serviciu fără obiectul muncii. Azomureș va respecta toate normele de mediu impuse de legislația românească și cea europeană, ba chiar se va situa cu cca. 20% sub aceste limite admise. “Nu cred că mai există în industria din România un astfel de proiect, atât de consistent, care să aibă în centru protecția mediului. Suntem în grafic cu toate aceste investiții și ne dorim să intrăm în anul 2016 cu o nouă autorizație de mediu, cu produse noi, cu producție sporită și un consum de energie scăzut. Acestea sunt țintele noastre pentru noul Azomureș”, spune și Mihai Aniței, directorul general al companiei.

Modelul polonez de epurare a apelor

Varșovia este un oraș minunat, dar care respiră încă aerul suferințelor prin care a trecut. Dincolo de liziera sa însă, satele poloneze par mult mai vii, dominate de o agricultură modernă, sectorul care a ferit, de altfel, țara de criza financiară globală din ultimul deceniu. Combinatul Cedrob de la Chiechanow beneficiază de o nouă stație de epurare, realizată de olandezii de la Nijhuis, firmă în care și-a pus acum încrederea și Azomureș. O bijuterie a tehnologiei de secol 21, care, cu un alt design, cu alți parametri, la o altă scară, se construiește acum și la Târgu Mureș. Evident, investițiile în retehnologizarea unui combinat de dimensiunea Azomureșului nu se fac peste noapte. Doar la stația de epurare a apelor uzate se lucrează de peste doi ani, munca însumând studii de fezabilitate, proiectare, cercetare de laborator, construcție efectivă etc. Nijhuis a fost, de fapt, singura companie dintre cele care au depus oferte, care a garantat beneficiarilor că apa uzată în combinat va fi atât de curată la deversarea în Mureș încât, glumind, normele legale în vigoare vor părea prea relaxate. De aproape un an, după ce au finalizat proiectul tehnic al stației, specialiștii olandezi transportă mostre de apă de la Azomureș la laboratorul lor din Doetinchem și dezvoltă cu succes o specie de bacterii care anulează compușii nocivi din apele ieșite din instalații.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În paralel, la Târgu Mureș, construcția stației de epurare este realizată de un partener local al Nijhuis, compania CON-A din Sibiu, lucrarea fiind într-un stadiu avansat de execuție. Undeva în toamnă, stația va fi pusă în folosință și vor urma câteva săptămâni de reglaje și observație, astfel încât în ianuarie 2016 totul să funcționeze impecabil, cu rezultatele promise.

Nijhuis – partenerul care oferă încredere

Doetinchem este un mic orășel industrial unde își are sediul central compania Nijhuis, partenerul Azomureș. Mașinile aleargă repede din Dusseldorf – Germania (unde grupul de jurnaliști și oficiali ai firmei mureșene a aterizat după ziua petrecută în Polonia) – spre Doetinchem, în Olanda. Nijhuis este o companie fondată în 1904, care a început cu servicii de reparații a echipamentelor pentru atelierele de textile, lăptării și măcelării. În 1917, proprietarii au început să dezvolte propriile lor instalații și utilaje necesare în industriile respective. În 1930, au apărut pompele marca Nijhuis, care au avut mare succes în industria transportului maritim. În anii 60’ – 70’, a apărut necesitatea purificării apelor uzate din măcelării în Olanda și compania a căpătat un nou avânt. Astăzi, Nijhuis operează în 2400 de locații din

Europa, Statele Unite și Asia, urmând ca în acest an să fie cucerite și Africa și Orientul Mijlociu. Printre clienții foarte mari ai olandezilor se numără Mars, Unilever, Carlsberg, Pepsico, Coca Cola, Exxon Mobil, BP, Kraft, Cargill, Nestle. Directorul executiv al grupului Nijhuis Industries, Menno Holterman, o gazdă perfectă, alături de colegii săi, pentru grupul din România, crede că investiția în valoare de 12 milioane de euro în stația de epurare a apelor reziduale de la Azomureș este a cincea ca mărime și complexitate pe care compania sa o realizează în acest an. “Proiectul de la Târgu Mureș este, cred, unic în lume, prin modul în care trei entități distincte își vor aduce aportul în funcționarea stației de epurare: Azomureș, producătorul de bere aflat în vecinătate și compania Aquaserv, care va administra obiectivul. Prin acest proiect ambițios, Azomureș își asigură pe termen lung funcționarea în condiții optime, cu referire la tratarea apelor uzate. Am gândit soluții high tech, totul este automatizat și monitorizat. Noi dezvoltăm tehnologii separate, adaptate în funcție de proveniența apelor uzate. Proiectarea este specifică fiecărei investiții, iar după punerea în funcțiune a instalațiilor se asigură mentenanță și service oriunde în lume”, explică Menno Holterman. Nijhuis este prezentă în România de câțiva ani, implementând 22 de proiecte până acum. “Piața românească este foarte interesantă în perioada următoare pentru domeniul tratării apelor uzate. Dacă vom avea clienți din România în acest ritm, cu siguranță vom deschide un birou și în această țară. Estimăm că ne vom dubla numărul de angajați (240) în următorii ani”, a mai spus Menno Holterman.

Ceva se întâmplă la Azomureș

Sâmbătă, 23 mai 2015. După două zile minunate petrecute în Arnhem, în apropiere de Doetinchem, grupul jurnaliștilor și oficialilor Azomureș ajunge, parcă cu părere de rău, la timp în aeroport pentru cursa Eindhoven – Cluj-Napoca. Limbajul tehnic dintre cele două tabere a dispărut. Totul pare limpede acum, toți vorbesc aceeași limbă. Toți înțeleg cum va funcționa, de exemplu, noua stație de epurare: Azomureș scoate din instalații apă cu ioni de amoniu, producătorul de bere și compania de apă a județului vin cu apele bogate în carbon. Specialiștii de la Nijhuis aduc niște triburi de bacterii speciale – numele lor sunt un secret bine păzit - care mănâncă efectiv substanțele nocive din aceste ape. O soluție perfectă, pentru o stație de epurare a viitorului. Și mai e ceva limpede. Ceva se întâmplă la Azomureș. Nu disponibilizări, nu poluare, nu probleme financiare. Ceva bine. După decenii de imobilitate, marele combinat se mișcă spre modernitate.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Raul Tamas, „magicianul sunetului” de la Sound Works Transylvania

A absolvit facultatea la Amsterdam, în urmă cu doi ani, la SAE Institute School of Engineering, specializarea inginerie de sunet şi producţie muzicală şi a decis să revină acasă, în Mureş, pentru a demara propriul business. Astfel, în urmă cu şapte luni, Raul Tamas deschidea, împreună cu un partener olandez, SWT - Sound Works Transylvania.

de Alex TOTH Tânărul în vârstă de 26 de ani îşi aminteşte cu plăcere de momentele în care s-a decis către o carieră în domeniul muzicii, alta decât studiul intrumentelor muzicale. „De mic copil am simţit că am o latură muzicală destul de dezvoltată şi, după ce am terminat liceul, nu ştiam exact ce vreau să fac. Am aflat că în Olanda există o facultate în engleză, care are legătură cu muzica. Nu Conservator sau studiul vreunui instrument, ci o altă latură a industriei muzicale. Am dat un interviu, mi-a plăcut şi mi-am spus că e un domeniu cu care pot să mă identific”, rememorează Raul Tamas, inginer de sunet şi producător muzical. Însă mirajul străinătăţii nu i-a făcut cu ochiul prea mult târgumureşeanului, care a luat o hotărâre deloc uşoară, şi anume să revină acasă şi să performeze în domeniul în care s-a pregătit. „La un moment dat, am început să lucrez în Olanda, în acest domeniu, dar m-am întors acasă deoarece am avut oportunitatea de a deschide un studio şi să creez plusvaloare acasă, la mine în ţară. Inima îţi e tot acasă, indiferent în ce ţară eşti. Am început afacerea în urmă cu aproximativ opt luni, când lam cunoscut pe partenerul meu Herman van der Veen,

care e olandez şi are o firmă de web design în România. Practic, am pornit împreună şi în prezent lucrăm cu patru-cinci compozitori din Târgu-Mureş, Cluj şi din alte localităţi din ţară. Colaborăm cu orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureş, de 120 de persoane, cor plus instrumentişti, şi cu mulţi alţi artişti din ţară. Investiţiile au fost realizate din fonduri proprii. Studioul din Sângeorgiu de Mureş a fost realizat din economiile mele, iar studioul din Sâncraiu de Mureş a fost făcut cu investiţia partenerului meu”, explică Raul Tamas. Cei doi parteneri le oferă celor interesaţi servicii complexe în cele două studiouri SWT - Sound Works Transylvania care se află la doar câţiva kilometri de municipiul Târgu-Mureş. „Serviciul principal oferit de noi este compunerea de muzică pentru filme şi jocuri, înregistrăm spoturi publicitare, muzică şi tot ce ţine de domeniul audio. În zona Mureşului mai sunt şi alte afaceri similare, dar acestea nu au o arie aşa de complexă ca a noastră. În general, studiourile se ocupă de creaţie muzicală şi înregistrare de muzică, cu trupe. Noi oferim aceste servicii, dar o facem şi cu orchestre şi lucrăm pe o arie un pic mai mare a industriei, nu numai pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

secvenţa muzicală, ci şi pe secvenţa filmelor şi a jocurilor. Plusul pe care noi îl aducem este dat de calitatea echipei cu care lucrăm şi, nu în ultimul rând, de echipamentele folosite. Preferăm să lucrăm „hibrid”, atât cu echipamente digitale cât şi cu echipamente clasice, deoarece acestea oferă o calitate sonoră mai „caldă”, adaugă căldură sunetului, pe care doar în anii 70-80 o mai întâlneam, la formaţii cum ar fi Led Zeppelin”, punctează antreprenorul şcolit în Olanda.

„Să nu te dai bătut niciodată”

Deşi afacerea e încă la început şi piaţa muzicală autohtonă pare „închegată” în zona capitalei, planurile celor doi asociaţi sunt ambiţioase şi prevăd întocmirea unui proiect de extindere a studioului prin accesare de fonduri europene. „Avem în plan să deschidem un studio mai mare, în Sâncraiul de Mureş, care să se preteze mai bine la orchestre, demers pe care încercăm să îl ducem la îndeplinire cu fonduri europene. În prezent, înregistrările pentru orchestre le facem la Palatul Culturii. Momentan, din cauza birocraţiei şi a dificultăţilor e mai greu să accesăm bani europeni, dar sperăm ca până în 2016 să reuşim”, mărturiseşte Raul Tamas. „La noi în România este piaţă, mai ales la nivelul trupelor. De exemplu, şi noi închiriem studioul pentru repetiţiile unor trupe. La nivelul acesta este cerere, dar în ceea ce priveşte înregistrarea albumelor, cererea este ceva mai mică, puţin închisă spre Bucureşti şi noi tocmai asta am urmărit şi urmărim în continuare, să adăugăm plusva loare la nivel local. Motto-ul meu preferat e „să nu te dai bătut niciodată”. În orice domeniu, dar mai ales în industria muzicală întâmpini mereu diverse dificultăţi.

„Keep learning” e un alt motto care îmi place foarte mult”, completează producătorul muzical. Tot la capitolul planuri de viitor, cei doi asociaţi intenţionează să organizeze cursuri de teorie şi pratică recunoscute în Uniunea Europeană, astfel încât SWT Sound Works Transylvania să devină o pepinieră de ingineri de sunet de valoare. „În prezent, oferim cursuri de inginerie audio şi producţie muzicală pentru tineri şi nu numai - care sunt interesaţi să înveţe despre ce înseamnă să înregistrezi muzică, să produci muzică, să o compui şi să o publici la radio. Noi oferim şi practică, timp de şase luni şi acum suntem în procedură de acreditare din partea statului pentru ca la finalul cursurilor să oferim o diplomă care să fie recunoscută în domeniu, la nivel cel puţin naţional”, conchide Raul Tamas. Cele două studiouri SWT - Sound Works Transylvania se află în Sâncraiu de Mureş - strada Mureşului nr. 136, respectiv Sângeorgiu de Mureş - strada Aleea Pinului nr. 4, iar asociaţii pot fi contactaţi la numerele de telefon 0752-948.686 (Raul Tamas) şi 0730-033.733 (Herman van der Veen), precum şi la adresa web www.soundworkstransylvania.com.

SĂNĂTATE

De la contrabanda cu țigări la stop fumat A șasea Conferință Națională de Tabacologie,

de Amalia VASILESCU

Creșterea taxei pe țigări cu 10% ar duce la o scădere a numărului de fumători cu 4% în țările bogate și 6% în restul, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această reducere ar salva 10 milioane de vieți. Companiile de țigări susțin că o creștere a taxelor ar duce la creșterea contrabandei cu țigări. Studiile realizate contrazic, însă, acest lucru. Secțiunea Tabacologie din cadrul Societății Române de Pneumologie (SRP) a organizat, în Sala Grand a Hotelului Grand din Tîrgu Mureș, o conferință de presă cu tema ”Ziua Mondială fără tutun”, înscrisă în mani festările World No Tobacco Day 2015. Evenimentul a adus în prim plan problema fumatului în contextul european și la nivelul României și a fost marcat de prezența prof. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP, dr. Ovidiu Butuc, managerul Spitalului Clinic Județean Mureș, dr. Ioana Munteanu, președintele Secțiunii Tabacologie, dr. Corina Mărginean, coordonator al Centrului Stop Fumat Mureș, Cornel Radu-Loghin, Director of Policy and Strategy European Network for Smoking and Tobacco Prevention, Marius Eremia, președintele Asociației Aer Pur. În deschiderea conferinței a luat cuvântul prof. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP, care a atins delicatul subiect al contrabandei cu țigări. Potrivit IGPF, cele mai „active” zone de contrabandă cu țigări sunt cele de frontieră cu Republica Moldova și Ucraina, unde sunt capturate aproape 40% din țigări. Contrabandiștii provin, de regulă, din Republica Moldova și România și s-au ales fie cu amenzi, fie cu dosare penale. Cele mai traficate mărci de țigări au fost L&M, Plugarul, Doina, Jin Ling, Ronson, Marble, Monte Carlo. Prin frontiera de Nord pătrund țigările de origine ucraineană, traficanții fiind organizați în grupuri infracționale, cu ramificații în străinătate, la frontieră și în interiorul țării. Ei trec baxurile de țigări peste frontiera verde noaptea. În județele din sud-vestul

țării au fost descoperite, în general, țigări de calitate medie și superioară, achiziționate din magazinele dutyfree și transportate peste frontieră. În perioada 20082010, România a pierdut anual la buget între 500 de milioane de euro și un miliard de euro. 1 din 10 țigări consumate la nivel mondial provin din comerțul ilicit cu țigări. Conform estimărilor Comisiei Europene la nivel de UE se pierd anual 10 miliarde de euro. În noiembrie 2012 a fost încheiat primul protocol OMS-FCTC de eliminare a comerțului ilicit de tutun la nivelul întregii comunități internaționale. Despre experiența sa și metoda prin care a renunțat la acest viciu în anii studenției a vorbit dr. Ovidiu Butuc, managerul Spitalului Clinic Județean Mureș. Ioana Munteanu, președinte Secțiunea Tabacologie, și-a concentrat prezentarea asupra parteneriatului medical - o soluție spre o lume fără fumat. Obiectivele secțiunii sunt necesitatea acordării asistenței medicale specializate fumătorilor, pregătirea specialiștilor în domeniu, rea lizarea de parteneriate de colaborare cu alte specialități, universități și asociații medicale și de pacienți. În cadrul programului „STOP FUMAT” se oferă medicaţie şi consiliere gratuită, nu este necesar bilet de trimitere de la medicul de familie şi nici ca fumătorul în cauză să fie asigurat. Pentru tratamentul medicamentos sunt eligibile doar persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani. Numărul femeilor fumătoare este aproximativ egal cu cel al bărbaților, care doresc să abandoneze fumatul. Fumătorii căsătoriți care doresc să renunțe la

SĂNĂTATE fumat sunt mai numeroși decât cei necăsătoriți. Începând cu anul 2007, adresabilitatea la Centrul STOP FUMAT din Târgu Mureș coordonat de dr. Corina Mărginean, a crescut progresiv, iar procentul celor care au reușit să renunțe la acest viciu, în urma tratamentului, depășește rezultatele publicate în revistele de specialitate.

Rolul femeii în lupta împotriva fumatului

la care sunt expuși. Este esențială abordarea complexă, multidisciplinară și în etape succesive a acestui tip de patologie extrem de răspândită și insuficient denominată ca și gravitate. Fumatul pasiv este inhalarea involuntară a fumului de tutun produs de un fumător. Conform datelor OMS, anual 600.000 nefumători mor în urma bolilor provocate de fumatul pasiv. Importanța efectelor fumatului pasiv rezultă din faptul că sunt implicate un număr mare de persoane, nu există un nivel de siguranță al expunerii la carcinogeni și crește riscul de îmbolnăvire în populația generală. Cele mai expuse categorii la fumatul pasiv sunt gravidele și copiii. Efectele fumatului pasiv la gravide sunt reprezentate cel mai frecvent de malformații congenitale, nașteri premature, greutate mai mică (200-300 grame) a copiilor la naștere, creșteri tensionale la nou născut, avort spontan.

Cea de-a VI-a Conferință Națională de Tabacologie, care s-a desfășurat la Târgu Mureș, în perioada 28-30 mai, cu tema „Rolul femeii în limitarea fumatului -asumare, cauzalitate și impact”, a prezentat semne sensibile și abordări inedite precum Tabagismul la sexul feminin o altă formă de exprimare?, Impactul fumatului activ și pasiv al gravidei asupra copilului, Femeile din România și renunțarea la fumat: abordări psihologice în cadrul programului STOP FUMAT; Abordarea ”controlului tutunului” din perspectiva Valentin Nădășan, Bálint József, drepturilor omului; Fumatul la mâna Loránd Ferencz, Ștefan Mihăicuță, a treia și implicațiile sale ”medicoCristina Golea, Zoltán Ábrám, din sociale”; Consilierea fumătorilor pe cadrul Universității de Medicină și filiera părinți-copii; Țigara electro Farmacie Târgu Mureș și Universinică–substitut sau factor de risc; tatea de Medicină și Farmacie ”VicAbordarea cognitiv-comportamentator Babeș” Timișoara, au făcut lă în renunțarea la fumat la femei. cercetări ce vizează prevalența În prezent, 6,4 milioane de români experimentării țigărilor și a unor fumează fără să-și aprindă o țigară, produse alternative tutunului la eleci doar inhalând fumul pe care îl vii de clasa a IX-a. Eșantionul a inexpiră, nepăsători, fumătorii. Ei sunt clus toate clasele a IX-a din Tîrgu așa-numiții ”fumători la mâna a Mureș cu excepția a 3 clase, respecdoua”. Pentru adulți, fumatul la mâna tiv toți elevii claselor participante a doua dublează riscul de a dezvolta cu excepția celor absenți sau un sindrom anxios sau bronhopneunecooperanți. Chestionarul a fost mopatie cronică obstructivă și crește administrat online în laboratorul de cu 40% riscul de îmbolnăvire prin informatică, după obținerea accepcancer pulmonar. Un procent de 78% tului părinților. dintre copiii europeni sunt expuși fuDin totalul de 1841 de subiecți, matului pasiv, iar dintre aceștia, 86% 46,55% au fost băieți, iar 53,45% sunt expuși în spațiul public. În ulfete. Potrivit rezultatelor, niciunul timii 20 ani, în România numărul fedin produsele alternative tutunului meilor fumătoare s-a dublat aproape, nu este experimentat de un număr atingând 21,9 % în 2009, cu maximă la fel de mare ca țigările obișnuite. reprezentare în perioada de vârstă Cele mai încercate produse alternafertilă. tive fumatului au fost țigările elecÎn timp ce în România încă se tronice, trabucul și narghileaua. vorbește despre diminuarea consu Elevii au experimentat cel puțin o mului de tutun, la nivel internațional dată în viață următoarele produse: are loc o schimbare de optică, schimțigări obișnuite: 965 elevi (52,42%); bare care aduce în discuție sfârșitul țigări electronice: 709 elevi (38,51%); definitiv al tabagismului și conduce trabuc: 579 elevi (31,45%); pipă: 124 la apariția primei generații fără elevi (6,74%); narghilea: 389 elevi tutun. Mesajul acestui congres este (21,13%); tutun de mestecat: 29 elevi de a crește nivelul de conștientizare (1,58%); alte tipuri de tutun de uz asupra riscurilor consumului de oral: 72 elevi (3,91%) și tutun de uz tutun, creșterea numărului de pernazal: 21 elevi (1,14%). Studiul a fost soane care nu încep să fumeze și a finanțat de Fogarty International celor care se lasă de fumat, dar și să Center și National Cancer Institute – asigure protecția fumătorului pasiv. National Institutes of Health în baza Cea mai ușoară cale spre o viață grantului nr. R01TW09280 ca parte sănătoasă este varianta prin care a proiectului ”Building Capacity for alegem să nu fumăm, dar sănătatea Tobacco Research in Romania”. nu e o cauză pierdută nici pentru fumători, dacă aceștia înțeleg riscul

Fumatul în licee

Pro sau contra țigării electronice

Ţigara electronică este un subiect la modă cu multe dezbateri pro și contra. În cadrul celei de-a VI-a Conferință Națională de Tabacologie, profesorul doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, a ținut să specifice că nu are conflicte de interese de declarat legate de acest subiect, după care a abordat rând pe rând următoarele capitole: de ce trebuie să analizăm regulat acest fenomen? Care sunt percepţiile pacientuluipersonalului medical, aspecte legate de nocivitatea ţigării electronice, unde s-a ajuns cu reglementările? Care sunt îngrijorările nemotivate?! Ce trebuie să spunem pacienţilor?, și a continuat cu analiza şi modul cum a ajuns această ţigară electronică să devină o problemă românească. De când a apărut această țigară comercială, a înregistrat o creștere fie întâmplător, fie zilnic, unii doar testează, alții au devenit consumatori permanenți, pentru că este la modă și atrăgătoare. În plus, 75% dintre cei care consumă țigara elecronică o preferă din dorința de a reduce fumatul, 14% pentru întrerupere, 25% pentru a nu-i perturba pe ceilalți și 85 % pentru „smoke free places”, respectiv evitarea interdicțiilor. Fumatul țigării electronice este un fenomen în creștere cu îngrijorări legate de adolescenți, efectele pe termen lung sunt necunoscute, dar acest produs a căpătat tot mai multă popularitate în ultimii ani, mai ales în rândul persoanelor care încearcă să se lase de fumat şi nu reuşesc prin metodele recomandate de medici. Nu are reglementări legislative coerente în multe țări și necesită o nevoie imperioasă de reglementat prin ghiduri medicale.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Îngrijorați de resursa umană Mureș Business Roundtable

Antreprenori mureșeni interesați de dezvoltarea județului din punct de vedere a forței de muncă și a infrastructurii de afaceri și-au dat întâlnire la o primă masă rotundă pentru a da formă unor soluții. Ideile lansate vin să suplinească reacțiile și inițiativele destul de palide din partea statului. de Ligia VORO, Alex TOTH Foto: Alex TOTH Mureș Business Roundtable reprezintă o inițiativă a trei antreprenori – Cristian Tălmăcean, directorul general al societăţii Business Foundation Consulting, Mircea Solovăstru, membru în Consiliul de Administraţie al SSIF Swiss Capital Bucureşti, și Gogolák Hrubecz Zsolt, director general Multinvest SRL, la care au aderat răspunzând invitației la evenimentul organizat la sfârșitul lunii aprilie la modernul Hotel Privo din Tîrgu Mureș. Masa rotundă de afaceri a fost centrată pe două teme alese după discuții cu antreprenorii. Prima temă și o primă problemă de care se lovesc oamenii de afaceri e cea a personalului și a pregătirii acestora, ne-a explicat Corina Damian, Regional Manager Business Foundation. Așa a fost stabilită tema „Fabricat în Mureș – Soluții pentru performanță managerială și formare profesională”. ”Noi când am avut ideea acestei întâlniri, chiar de aici am plecat să facem un prim pas, pentru ca după aceea să putem dezvolta, să nu rămânem doar la nivelul de discuții, să facem ceva, să găsim soluții, să pregătim oamenii. Spre exemplu,

universitățile nu cunosc toate nevoile investitorilor”, ne-a explicat reprezentanta Business Foundation Consulting.

Forța de muncă, o problemă

Tema privind forța de muncă și pregătirea acesteia a fost sintetizată de către directorul general al Business Foundation Consulting, Cristian Tălmăcean, în cadrul primului panel. „Există probleme în ceea ce priveşte creşterea din punct de vedere calitativ şi numeric a forţei de muncă în judeţul nostru, trebuie să vedem care sunt principalele provocări. Aş vrea să vă rog astăzi să punem accentul pe viitor, experienţa ne ajută să ne formăm o viziune. Pornim de la experienţă, o presupunem asimilată, nu putem să rezolvăm astăzi lucruri, nu este scopul pe de-a-ntregul să rezolvăm, ci doar să exprimăm la nivel managerial, patronal, cam ce ar fi frumos să fie şi pe urmă vom avea grijă ca grupuri de acţiuni să ducă spre realizare aceste obiective”, a completat directorul general al societăţii Business Foundation Consulting. Din discuțiile mediate de Cristian Tălmăcean şi conf. univ. dr. Daniel Ştefan – prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, ce au avut loc și care au reflectat experiența participanților, manageri sau proprietari de companii, legat de forța de muncă s-au desprins mai multe posibile direcții și strategii în vederea pregătirii și formării profesionale a angajaților. Unele companii au rezolvat deja această problemă prin crearea unor centre de instruire proprii. Este cazul IRUM Reghin, a DAW Bența Sâncraiu de Mureș sau, parțial, a Valpet SA Tîrgu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mureș. Petru Moldovan, manager în cadrul DAW Bența, ne-a explicat că e o problemă a ultimilor ani care, dacă nu va fi rezolvată rapid, va crea mari probleme companiilor care activează în acest domeniu. DAW Bența derulează de acum opt ani programe de instruire, astfel că peste 1000 de persoane pe an sunt instruite în centrul de instruire din Tîrgu Mureș. Recent, compania a deschis în București un asemenea centru. Dr. Alexandru Pozdîrcă, Project Manager în cadrul IRUM SA Reghin, a dat exemplul propriu al companiei în care activează. „Noi am inițiat un program de instruire internă a angajaților noștri, colegii de la proiectare au și scris manuale de instruire și tocmai în acest an, probabil în toamnă, inaugurăm un centru de cercetare-dezvoltare care va avea valențe și de instruire”, a povestit acesta. Mihai P. Sala, director general al firmei de construcții Valpet SA Tîrgu Mureș, a recunoscut că și în compania pe care o conduce se derulează un program de instruire la locul de muncă. „Noi avem deja acest segment de şcolarizare, dar îl facem rudimentar, fără mare implicaţii. O facem pe cont propriu şi problema e că pe când învaţă ceva, tinerii pleacă pentru că eu din punct de vedere legislativ nu îi pot „lega” sub nicio formă de firmă. Legal, n-am cum să zic că după ce l-am învăţat să am pretenţii să îmi dea contravaloarea banilor consumaţi pentru formarea lui. Mă întreb de ce la fotbalişti se poate şi la noi nu”, a spus acesta.

Altfel de practică, altfel de școală

Exemplele proprii ale companiilor ar putea fi multiplicate cu sprijinul fie a autorităților centrale, fie locale? Răspunsurile și soluțiile oferite de către participanții la Mureș Business Roundtable au fost extrem de variate. „Crearea acestui parteneriat între companii şi statul român sau mai bine zis universităţi, şcoli postliceale, toate tipurile de învăţământ, acestea urmând să conducă, într-adevăr, la dezvoltarea viitorilor angajaţi. Noi ne-am arătat disponibilitatea să facem parte din această activitate, să primim în practică elevi, studenţi într-o practică de zi cu zi în care aceştia să vină câteva

EVENIMENT

ore. Îi învăţăm cum se lucrează în aceste domenii în care lucrăm noi”, a propus Bogdan Bărbulescu, proprietarul companiei Cotraco Rom. Reprezentantul IRUM SA Reghin a lansat ideea că o asemenea inițiativă de instruire poate fi gestionată și de către companii. „O asemenea inițiativă poate să pornească și dinspre Inspectoratul Școlar, dar la fel de bine și dinspre întreprinderi, există nevoia formării și nevoia creării cadrului. Există o nevoie de forță de muncă și, mai ales, de forță de muncă înalt calificată și există o nevoie de formare corectă de ucenici care să cunoască elemente de desen tehnic, să aibă cunoștințe despre mașini”, și-a expus dr. Alexandru Pozdîrcă, Project Manager în cadrul IRUM SA Reghin, punctul de vedere. Ideea unui parteneriat public-privat a fost susținut și de către administratorul G & M Instalaţii, Floare Govier, care a lansat o altă inițiativă – centre de consiliere în carieră în școli, inițiativă care a plecat de la un program cu finanțare europeană pe care antreprenoarea l-a derulat –„Drumul spre succes”. „Sunt idei și ideile vin având discuții, poate fi o idee bună să ne organizăm noi, firmele, împreună cu școlile, cu universitățile și cu societatea civilă mai mult sau mai puțin organizată în Tîrgu Mureș și să stabilim niște punți de legătură între noi. Ideea era ca prima punte de legătură ar fi să conștientizăm cu toții nevoia de a conlucra, de a ne cunoaște nevoile. Ideea era dacă am putea constitui niște centre de consiliere în carieră în școli, în licee, de exemplu, și poate și mai devreme și care să ia pulsul situației din școală, să le afle pasiunile, aptitudinile, interesele copiilor și apoi să împărtășească cu noi ceilalți și să găsim în felul acesta soluții. Este o idee care trebuie gândită și pusă pe hârtie”, a susținut aceasta. Mergând pe ideea de consiliere în carieră spre cea de determinare a vocației unui tânăr, reprezentantele Grup Simex, Carmen Muntean și Flavia Blaj – au susținut următoarele: „În primul rând învățământul nostru nu este unul vocațional, adică pornind de la clasele mici nu se identifică cu adevărat abiliățile și capacitățile copiilor, au o programă extraordinar de aglomerată și ajunge la un moment dat să se creeze o oarecare confuzie, iar deciziile de a alege o formă de învățământ o iau după modă sau condiționat de ce le impun părinții. Și de aici mai departe apare și acea lipsă de interes a tânărului față de profesia pe care ajunge să o practice, o oarecare frustrare. Ar fi nevoie de niște eforturi conjugate prin schimbarea programei școlare, limitarea accesului la anumite forme de învățământ, educarea lor în spiritul respectului față de profesie”. Alin Plopeanu, directorul general al Construct Mapcom, consideră că una dintre soluțiile viabile este implementarea unor modele occidentale de pregătire și formare profesională. „Este o reală problemă cu forța de muncă în construcții, în sensul că muncitorii calificați în construcții sunt maturi și vârstnici marea lor majoritate și cei care vin din spate, tinerii, sunt foarte puțini și atunci trebuie să ne gândim ce soluții găsim. (...) Eu sunt adeptul soluțiilor simple și care se pot realiza, eu cred că am putea să vedem alții cum procedează, cum sunt școlile profesionale acolo și să transferăm de acolo conceptul exact așa cum e, sigur vor fi câteva lucruri care trebuie sincronizate. În Vest,

eveniment școala profesională face un contract cu părintele copilului care va urma cursurile respective și în care există un fel de parteneriat în care îți asumi niște drepturi și obligații”, crede directorul general al companiei de construcții. Ovidiu Moldovan, administrator al companiei Adoxi SRL Sighișoara, vede rezolvarea acestei probleme a forței de muncă și prin salarizarea corespunzătoare. „Foarte multă lume din zona Sighișoarei lucrează afară, în agricultură, îngrijesc bătrâni, iar motivul pentru care aleg calea străinătății sunt salariile foarte mici în Sighișoara, unde este foarte multă industrie ușoară. În concluzie, salariile ar fi un factor determinant pentru rămânerea lor în țară. Apoi o altă problemă este faptul că multe persoane nu au decât opt clase și nu pot fi angajați pentru că nu au o diplomă și nici măcar nu pot fi calificați deoarece nu au școală”, a subliniat antreprenorul sighișorean.

Schimbarea de mentalitate, o problemă

Soluții concrete au fost identificate, dar cum schimbăm mentalitatea, deoarece atât părinții cât și copiii sunt refractari la ideea de învățământ profesional? „Ar trebui să îl conştientizăm pe acel tânăr, fie că e vorba de un liceean sau de un student, ca să conştientizeze ceea ce face. Eu am întâlnit studenţi, veniţi la firmă, care terminau facultatea şi nu ştiau absolut nimic, erau după părerea noastră la nivelul clasei a IX-a, iar la întrebarea de ce aţi făcut această facultate, tinerii răspundeau că au făcut facultate ca să aibă o diplomă. Soluţia ar fi şcolile profesionale”, a susținut Ioana Biernatek, manager Humi Reghin. Alin Plopeanu, directorul general al Construct Mapcom, spune că e o problemă care poate fi soluționată în timp. „Cred că, în timp, mentalitatea se va schimba pentru că sunt tot mai mulți absolvenți care nu își găsesc loc de muncă și atunci o să își dea seama că e o soluție. E păcat ca în zona noastră unde anumite meserii au avut tradiție, acestea să nu fie reluate”, a explicat acesta. Petru Moldovan de la DAW Bența crede că o soluție ar fi și interacțiunea posibililor angajați cu angajații firmelor. „Probabil o metodă ar fi să dăm exemple, mă gândesc la exemple din cadrul firmei, în momentul în care se organizează vizite ale elevilor în diferite companii, să le dăm exemple de personal care a absolvit o școală profesională cam ce face, ce efort depune și ce beneficii are, poate chiar mergând mai departe și ce hobbyuri are acea persoană, ce nivel de trai își poate permite, poate așa vom putea schimba mentalitatea. Poate s-ar integra mai bine în acea zonă, ar duce un trai decent decât să fie șomer sau să culeagă căpșuni cu două facultăți asbolvite”, a explicat acesta.

Livrat în Mureș

Cea de-a doua sesiune, „Livrat din Mureş – Soluţii pentru provocările accesării de pieţe noi şi de capital pentru investiţii”, a adus în discuţie teme precum provocările legate de deschiderea de pieţe noi pentru produsele fabricate în Mureş şi identificarea oportunităţilor şi soluţiilor pentru atragerea de finanţări pentru investiţii. În cadrul acestei sesiuni, Gogolák Hrubecz Zsolt, iniţiator şi fondator Green Building and Development Cluster Mureş, fondator şi director general Multinvest, a prezentat un concept propriu cu privire la cum ar trebui să fie un parc industrial ideal pentru un investitor. „Eu am lansat o idee care spune aşa: ce ar fi dacă în următorii cinci ani am crea 5.000 de locuri de muncă? Şi, dacă ai făcut 5.000 de locuri de muncă, deja se schimbă tot în judeţul Mureş. Bineînţeles că nu eu trebuie să fac treaba asta, trebuie să strângem lângă noi oameni talentaţi, că sunt, şi să

vrem acelaşi lucru, pentru că pe lângă aceste fabrici şi noi vom merge mai sus. Vom avea o activitate mai intensă. E o idee care credem noi că se poate implementa în judeţul Mureş în trei, patru, cinci locuri pentru că astăzi ar fi chiriaşi. E facil să faci un parc industrial lângă un oraş, dar acest oraş nu e doar TârguMureş, e şi Sighişoara, Luduş, Târnăveni. Acolo sunt fabrici foarte mari care nu mai funcţionează şi au capacitate electrică imensă, care se poate folosi pentru că atunci când vine un investitor se interesează de teren şi de energie electrică”, a spus Gogolák Hrubecz Zsolt. Despre oportunitatea înfiinţării unui fond de investiţii pentru oamenii de afaceri mureşeni a vorbit Virgil Zahan, directorul general al societăţii SSIF Goldring. „Am încercat în ultima perioadă să venim cu o completare a ofertei pe care am avut-o până acum pentru cei care investeau şi să ne adresăm şi societăţilor care încearcă să obţină finanţare pentru activitatea pe care o au sau cofinanţare pentru a obţine fonduri europene”, a explicat Virgil Zahan. Specialistul în capital a vorbit apoi despre piaţa AeRO, o alternativă recentă de finanţare pentru companiile autohtone. „Avantajele unei astfel de cotări pe piaţa AeRO ar fi în primul rând marketingul. Dacă am o afacere trebuie să mă gândesc mai ales la partea de vânzări, aici intervine automat marketingul, iar la Bursă înseamnă apariţia în fiecare jurnal financiar dacă societatea este tranzacţionată şi este lichidă. Acest lucru înseamnă credibilitate pentru partenerii de afaceri, înseamnă posibilitate de fidelizare a angajaţilor prin plata lor în acţiuni şi înseamnă foarte mult pentru acţionarii care la un moment dat au nevoie de lichidităţi, posibilitatea de a-şi face un exit”, a subliniat Virgil Zahan. Tot despre surse de finanţare a vorbit şi analistul economic Mircea Solovăstru, membru în Consiliul de Administraţie al SSIF Swiss Capital Bucureşti, care a oferit celor prezenţi două exemple concrete. „Văd o companie foarte mare aici, IRUM. Dacă ea ar avea nevoie de finanţare prin intermediul pieţei de capital n-ar mai apela la domeniul bancar, văzându-l pe Virgil Zahan. Piaţa de capital trebuie să fie o alternativă de finanţare a economiei româneşti. Atunci ar putea să emită nişte obligaţiuni, dar e o temă destul de vastă. Dacă se pune problema înfiinţării unui parc industrial şi neexistând sursă de finanţare, cred că societăţile de investiţii financiare gen Goldring, care este cea mai mare din Târgu-Mureş, ar putea să facă un prospect de emisiune şi să atragă aceşti bani, fie de pe piaţa internă, fie de pe piaţa externă”, a menţionat Mircea Solovăstru. Finalul întâlnirii i-a aparţinut directorului general al societăţii Business Foundation Consulting, care a adus în discuţie necesitatea şi oportunitatea înfiinţării unui Centru de expoziţii şi pentru găzduirea unor conferinţe de afaceri. „În măsura în care mai multe entităţi consideră că le-ar fi util deoarece cheltuie mult mergând la expoziţii în alte părţi, atunci ei pot deveni parteneri astfel încât să organizeze expoziţii sau să participe la ele mai aproape de casă”, a spus Cristian Tălmăcean.

Coceptul 2 în 1: tabletă şi laptop WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Maura TROCAN BĂRBULESCU

interviu

În industria IT, trendul ajunge în Europa de Est, deci şi în România, după ce a străbătut întreg globul. „Moda” pleacă din Asia, trece prin Statele Unite, ajunge în Europa de Vest şi abia apoi în Est. Piaţa românească este însă una extrem de interesantă pentru producători. O afirmă şi Adrian Cioroianu, Business Development Manager Intel Corporation într-un interviu acordat TB.

Ce înseamnă piaţa din România pentru Intel? Adrian Cioroianu: Practic, ce vedem faţă de anul trecut? Vedem o restabilizare a pieţei PC-urilor. Adică, în primul rând, dacă în ultimii ani am tot văzut căderi, acum, de anul trecut deja, observăm din nou o creştere de două cifre, pentru că, practic, oamenii şi-au dat seama că există un loc pentru toate dispozitivele. Vrem să consumăm content, putem să o facem de pe tabletă, dar atunci când este nevoie de productivitate, avem nevoie de laptop. Acesta poate că e şi motivul pentru care am adus cele două categorii împreună şi am creat acel concept de 2 în 1, astfel încât să ai tabletă când îţi doreşti, dar în momentul în care, să zicem, o înfigi într-o tastatură, să devină un laptop. Este un concept interesant. Care este viitorul lui? A.C.: Practic, acum dacă stăm să ne gândim un pic istoric, tradiţional, în zona de PC-uri să zicem, notebook-uri sau desktop-uri, era foarte important acolo să avem partea de productivitate, să fie foarte puternice din punct de vedere al performanţei. Dar nu se punea problema bateriei pe care o avem, de exemplu, în cazul tabletelor sau al smartphone-urilor. Dacă vorbim de tablete şi de smartphoneuri, acolo mai important este cât te ţine bateria, nu neapărat câtă productivitate ai pe acel dispozitiv şi atunci ideea a fost: OK, hai să vedem ce putem să facem. Următorul pas logic al evoluţiei a fost ultrabook-ul, un concept pe care noi l-am adus pe piaţă şi l-am pus în aplicare împreună cu partenerii noştri, cu producătorii de astfel de dispozitive, pentru că, până la urmă, noi de la Intel avem echipamentele noastre, produsele noastre sunt încorporate în produsele altor producători. Atunci, primul pas logic a fost ultrabook, astfel încât să putem să avem laptopuri mai subţiri, mai sigure, mai bune, dar care să arate bine. Ne amintim acum câţiva ani de acele laptopuri sub formă de armă de atac, cu care puteai să spargi capul cuiva. Acum, după pasul acesta de ultrabook, a venit pasul normal încât OK, hai să vedem ce se întâmplă, avem tabletă, avem laptopuri, avem telefoane, cumva ele converg către un echipament. Pentru că vedem lucrul acesta pe pieţele asiatice, de acolo vine trendul, pleacă din Asia, trece prin Statele Unite, ajunge în Europa de Vest şi apoi ajunge în Europa de Est. Şi, de exemplu, în Asia am observat următorul lucru: faptul că oamenii încep să renunţe uşor, uşor, la partea de tablete şi să folosească acele phableturi, adică telefoane mai mari pe care poţi să le foloseşti şi ca telefon mobil, dar şi ca tabletă când este cazul şi, în plus, în loc să aibă laptop sau tabletă sau să facă o alegere între cele două, merg către acest concept, astfel încât 2 în 1 înseamnă o tabletă practic împreună cu o tastatură detaşabilă, astfel încât, când vrei să ai laptop, e laptop, când vrei să ai tabletă, este tabletă.

Ce se va întâmpla cu PC-urile clasice în următorii 10 ani? Vor mai exista pe piaţă? A.C.: Cu siguranţă o să fie. Aceeaşi întrebare a fost pusă în anii 2007, 2008, după lansarea iPhone, după lansarea iPad şi după ce a prins amploare toată partea asta de mobilitate şi foarte mulţi atunci au prevăzut sfârşitul erei PC-ului, lucru care nu s-a întâmplat nici până în acest moment. Şi peste 10 ani, PC-ul cu siguranţă va exista. Nu în forma pe care o avem astăzi, pentru că deja dacă vorbim de PC-uri, de Desktop-uri, avem aceleaşi anumite NUC-uri, unde deja PC-ul nu mai este acea cutie mare pe care o ştim toţi de sub birou, ci este o cutie foarte mică pe care poţi oarecum să o ascunzi şi într-o geantă. Până la urmă, cu siguranţă ne îndreptăm către alte lucruri, ne îndreptăm către controlul PC-ului prin intermediul gesturilor, prin intermediul vocii, ne îndreptăm către realitatea augmentată şi multe, multe alte lucruri, cu siguranţă.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afaceri belgiene, noi proiecte în Transilvania

de Ionuţ OPREA

Ambasada Belgiei în România şi Asociaţia de Afaceri Belgia – România (BEROBA) au celebrat relaţiile dintre România şi Belgia, între 20 – 26 aprilie, în cadrul Belgian Week, eveniment dedicat bucătăriei belgiene şi business networking-ului, organizat la Crowne Plaza Bucureşti. BEROBA va lansa în iunie o filială pentru Transilvania, la Cluj Napoca. Totalul schimburilor comerciale exterioare româno-belgiene a crescut în 2014 cu 11% faţă de anul trecut. Belgia a intrat în doar şase ani de pe poziţia 2 pe locul 9 în 2014 în rândul investitorilor străini, potrivit unui raport ISD (Investiţii Străine Directe), reprezentând peste 22.000 de locuri de muncă în România, dublu faţă de 2011. Succesul înregistrat de maşinile bugetare în Belgia a stimulat creşterea exporturilor româneşti, în timp ce numărul companiilor belgiene ce investesc în România a crescut substanţial în ultimii patru ani. Cele mai importante pieţe pentru investiţiile belgiene sunt outsourcing-ul şi near sourcing-ul, prezente în Bucureşti, Bihor, Banat şi zona Iaşilor. Companiile belgiene ocupă un loc de frunte în logistică, transportul intermodal, depozitare, distribuţie, managementul proprietăţilor şi centre de afaceri. În producţia de alimente, companiile belgiene au dezvoltat, în ultimul timp, o politică regională, incluzând nu numai piaţa românească, ci şi pieţele din ţările vecine. Acesta este cazul sectorului de distribuţie, ce include supermarketuri şi hypermarketuri, precum şi companii care furnizează servicii pe piaţa locală. "Parteneriatul economic dintre Belgia şi România are o tradiţie puternică, având în vedere că Belgia este un investitor important în România încă din 1920. Sunt foarte încântat de evoluţia

relaţiilor economice dintre cele două ţări din ultimii ani şi cred că o săptămâna dedicată acestor relaţii a creat noi oportunităţi de colaborare", a declarat E.S. Philippe Beke, Ambasadorul Belgiei în România. Acesta a amintit de expansiunea VPK Packaging în Salonta sau cea a VCST în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Alba Iulia, dar şi alte investiţii importante în Slatina sau la Ploieşti în 2014. Pentru 2015 au fost anunţate o investiţie nouă a Siniat la Turceni, o fabrică pentru componente auto în Sibiu, o altă unitate de producţie industrială la Turda, dar şi una de panificaţie la Sibiu, în timp ce la Brăila, dezvoltatorul logistic internaţional WDP continuă lucrările împreună cu Yazaki. E.S. Philipe Beke a mai declarat că speră ca, în acest an, Poşta Română şi bpost să ajungă la un răspuns decisiv şi că, din nefericire, proiectul modernizării şi reconfigurării obiectivului Gara de Nord nu a fost pe deplin apreciat şi integrat în noul masterplan pregătit de Ministerul Transporturilor, iar acesta nu va mai fi posibil.

Noi proiecte

Evenimentul Săptămâna belgiană a avut şi o componentă culinară puternică şi a fost dedicat iubitorilor de mâncare belgiană sau celor dornici să o descopere, iar de-a lungul "Săptămânii belgiene", au avut loc şi alte evenimente seminarii despre locuinţele pasive, economia socială, ambalaje, tehnici de gestionare a imaginii şi altele, activităţi de networking, o zi dedicată mediului de business belgian şi un eveniment de gală. “Toate au fost posibile datorită membrilor minunaţi ai BEROBA. Am primit foarte mult feedback din partea companiilor care ne-au spus că, în general, totul se întâmplă la Bucureşti şi prea puţin de cealaltă parte a munţilor, am decis să lansăm o filială a asociaţiei la Cluj Napoca, pentru că este în centrul Transilvaniei, pentru a susţine dezvoltarea şi promovarea companiilor active aici. În curând vor fi disponibile mai multe informaţii online, vom avea lansarea înaintea vacanţei de vară”, a precizat Alain Schodts, preşedintele BEROBA. Bart Dobbelaere, managing director al VPK Packaging va avea rolul principal în dezvoltarea proiectului BEROBA în Transilvania.

Liebrecht & wooD Group, compania europeană care activează în România din 2001, a organizat conferinţa “Sustainable Housing”, în parteneriat cu Machiels Building Solutions, GDF Suez, Coilprofil şi Reynaers Aluminium. Lista vorbitorilor a inclus reprezentanţi ai companiilor Liebrecht & wooD, Opus Land Development, Machiels Building Solutions, GDF Suez, Coilprofil, Reynaers, DMA Design, Ingenium, BuildIN, Colliers International, BuildGreen Romania, precum şi ai organizaţiilor Passiefhuis Platform - Belgia, Ecopolis - România şi RICS Ungaria. Participanţii au discutat pe marginea stadiului actual al dezvoltării sustenabile din România, precum şi a provocărilor imediate. De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. În prezent, Liebrecht & wooD începe lucrările la proiectul Cernica Park - o destinaţie de cumpărături internaţională, situată în apropierea autostrăzii A2 şi a centurii Bucureşti, cu o suprafaţă totală de 88.000 m.p. şi peste 3.500 de locuri de parcare.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Indienii de la Tata au vrut să facă o fabrică Jaguar la Brașov

Grupul britanic Jaguar Land Rover, deţinut de indienii de la Tata, a testat piața românească în vederea construirii unei fabrici, având discuții în acest sens și cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Brașov, mai ales că indienii sunt prezenți la Brașov prin preluarea în urmă cu ceva timp a americanilor de la Cambric, care au un centru de dezvoltare în orașul nostru. de Ovidiu VRÎnCEAnU, bizbrasov.ro

Investiția, cifrată la sute de milioane de euro și care urma să creeze 8.000 de locuri de muncă, a fost mutată în Slovacia, potrivit presei din această țară. Grupul britanic a înregistrat anul trecut o creştere puternică a vânzărilor de maşini, avans susţinut în special de modelele Range Rover, ale căror preţuri depăşesc pragul de 100.000 de euro. Spre comparaţie, în 2014 mărcile Jaguar şi Land Rover au punctat un avans de 6% la peste 136.000 de maşini, pe o piaţă europeană care a crescut cu 5,4% anul trecut. Slovacia este una dintre ţările cu cea mai mare producţie de automobile din Europa, cu aproape un milion de maşini asamblate anul trecut, cele mai multe de către Grupul Volkswagen urmat de Kia Motors şi PSA Peugeot-Citroën. Mai mult, în timp ce în România preţul mediu al maşinilor asamblate aici nu depăşeşte 15.000 de euro, slovacii produc maşini de zeci sau chiar sute de mii de euro, de la VW Touareg la Porsche Cayenne (parţial asamblat), şi vor produce (tot parţial) şi viitorul SUV Bentley Bentayga, al cărui preţ va sări de 200.000 de euro. „În România, dacă nu se remarcă din partea investitorilor potenţiali o politică încurajatoare, se duc în Slovacia, Polonia sau Ungaria, care sunt practic sufocate de investitori din toată lumea. De asemenea, investitorii se uită la «reuşita» lui Ford de la Craiova (care la nici opt ani de la preluare nu a beneficiat de nicio modernizare a infrastructurii din regiune – n.red). Investitorii se uită la mediul de afaceri, la perspective. În România se sprijină industria prin declaraţii“, a spus Constantin Stroe,

preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). În opinia sa, una dintre cele mai mari probleme ale industriei auto româneşti, în special la nivelul producătorilor de componente, o reprezintă lipsa de productivitate. Dacă în România lucrează aproape 111.000 de angajaţi în cadrul producătorilor de componente, fiind depăşiţi numai de Polonia, unde sunt peste 116.300 de salariaţi, în ceea ce priveşte cifra de afaceri a componentiştilor România este pe ultimul loc după Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia. „Dacă în statistică am include şi producţia de cablaje (realizată de cei mai mari producători de componente, precum Dräxlmaier sau Yazaki – n.red.) debalansarea dintre cei doi indicatori va afecta şi mai mult productivitatea muncii. Costul mediu al muncii în sectorul auto este mai redus la noi, dar indicele de creştere din 2013 a fost de peste 7%“, a spus Constantin Stroe la începutul lunii mai. El declara atunci că un al treilea investitor în industria auto analizează România, însă infrastructura este un argument important în luarea deciziei. Spre exemplu, guvernul a promis grupului Ford o autostradă Piteşti – Craiova care apare momentan doar ca desen în noul masterplan, în timp ce pentru Dacia, deşi s-a spus că autostrada Piteşti – Sibiu va fi construită până în 2020, guvernul a aşteptat expirarea vechiului studiu de fezabilitate, iar noul studiu va fi gata abia în 2017, ce ar lăsa numai trei ani pentru construcţia unei autostrăzi de 120 km la munte.

afacere

AAGES, perfecțiune în domeniul încălzirii prin inducție WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia VORO

Nucleul actual al companiei mureşene AAGES s-a constituit acum 30 de ani, când spiritul antreprenorial al asociaților s-a afirmat în cadrul filialei Tîrgu Mureș a Institutului de Cercetare pentru Electrotehnică București. De atunci, firma și-a rafinat în permanență oferta dedicată partenerilor săi, mai ales că, din cauza diminuării pieţei interne, exportul a devenit preponderent în desfacerea produselor AAGES.

Molnár Gábor, director general AAGES Într-o secție a filialei târgumureșene a Institutului de Cercetare pentru Electrotehnică București, un grup de 10 cercetători pasionați de munca lor au închegat în anii 1980 o oază de libertate într-o economie centralizată cum era cea românească dinainte de 1989. Printre reușitele echipei s-a numărat și realizarea primelor convertizoare statice destinate încălzirii prin inducție a metalelor. Nu bănuiau la acea vreme că peste ani suflul acela de independență va fi determinant pentru ca AAGES, puternica firmă ce s-a afirmat în domeniul proiectării și construcției echipamentelor electrice și electronice, să fie printre primele “Asociaţii cu scop lucrativ” care s-au înfiinţat în 1990 în Tîrgu Mureş. „Am pornit împreună în 1984 – 1985. În 1990 când am înfiinţat firma deja a fost o echipă care venea din acele vremuri grele în care totuşi oamenii vroiau să facă ceva util. Noi munceam în anii 80 pentru că ne plăcea. Eram oarecum pe cont propriu, eram un grup de cercetători, aveam temele noastre şi vroiam să rezulte ceva palpabil după munca noastră, de aceea au rămas în acest grup doar acei oameni care aveau o viziune similară.”, își amintește Molnár Gábor, directorul general al companiei. În 1991, AAGES s-a înregistrat sub forma juridică societate cu răspundere limitată. Compania era înființată, echipa exista, de clienți nu păreau să ducă lipsă, așa că erau toate premisele ca AAGES să devină o afacere profitabilă. În plus, au primit și o mână de ajutor din exterior. Deoarece partenerii care s-au asociat în AAGES nu dispuneau de resurse financiare, au reușit să îi convingă pe cei de la BRD să le acorde un credit. Relația dintre companie și bancă s-a păstrat de atunci încoace, de fiecare dată când AAGES avea nevoie să își susțină cheltuielile materiale, care reprezintă 65% din preţul final al instalațiilor, unitatea de credit amintită i-a sprijinit cu împrumuturi. Însă nu au fost ani ușori, mai ales până în 1999, când, rând pe

Simon József, responsabil proiectare AAGES rând, au dispărut numeroși clienți români ai companiei. „Spre regretul nostru, în lipsa unei politici economice convergente și gândite pe termene care să depășească un ciclu electoral, mulți dintre primii clienți ai firmei au dispărut și cu ei s-a pierdut și o mare parte din cultura tehnică cumulată de-a lungul anilor. Însă lucrările din anii ’90 au făcut posibile pentru AAGES cumularea experienței practice în toate domeniile principale ale încălzirii prin inducție, începând de la topirea metalelor, la încălzirea în masă pentru forjare și pentru călire prin inducție”, explică Molnár Gábor. Compania avea colaborări cu multe firme din Baia Mare, Braşov unde managerii au încercat tot ce au putut ca să menţină industria românească în viaţă şi să crească. „Îi am în minte pe acei directori care în ciuda condiţiilor foarte grele au investit, au încercat să modernizeze instalaţiile în aceste oraşe, în care în mod deosebit am întâlnit un mediu receptiv”, povestește Molnár Gábor.

Spre lumea largă

Nu a fost suficientă voința acestora, iar multe dintre companii s-au prăbușit. Pentru AAGES, dispariția unei cote însemnate a pieței interne a echivalat cu regândirea întregii filosofii a firmei, astfel încât managementul a început vânătoarea piețelor externe, convins că poate exporta produsele companiei. “Întreaga noastră filosofie a fost să ţinem acasă inteligenţa şi să exportăm rezultatele, produsele lor. Şi faptul că am ajuns astăzi aici dovedeşte că se poate, deşi mi-ar fi plăcut, bineînţeles, să fie mai uşor, mi-ar plăcea să ştiu că de aici va fi uşor şi bine. În al doilea rând, firma a crescut fiindcă, pe de o parte, asociaţii s-au lăsat convinşi să creştem, pe de altă parte am avut colaboratori, angajaţi foarte buni, care, de asemenea,

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

au vrut să îşi creeze un rost în viaţă acasă”, deconspiră Molnár Gábor ingredientele și sintetizează secretele din spatele succesului AAGES. Compania a ajuns astfel să numere la sfârșitul anilor ’90 nu mai puțin de 50 de salariați, iar producția s-a diversificat, oferind instalații de încălzire complete pentru toate cele trei mari tipuri de aplicații. În plus s-a produs și o schimbare radicală, parteneriatul cu o firmă din Germania. Împreună cu aceasta, echipa de proiectanți ai AAGES a dezvoltat în mai puțin de un an seria de convertizoare cu tranzistoare, care sunt fabricate și în prezent după ce au mai suferit îmbunătățiri de-a lungul timpului. Din această gamă s-au vândut 1500 de exemplare pe toate cele cinci continente ale Globului. Mai mult, acest pas uriaș în istoria firmei a însemnat și o turnură în ceea ce privește piața de desfacere, peste 70 % dintre produse fiind exportate către companii de renume. Astfel, în portofoliul furnizorului AAGES se regăsesc HILTI, Daimler Mercedes, Linamar, Valeo, INA Schaeﬄer și mulți alții. “Piaţa internă este destul de mică şi mai specială, fiindcă firmele vestice îşi mută de obicei unităţile de producţie aici şi aduc şi instalaţii vechi aici în loc să facă investiţii noi acolo. Şi de aceea firme româneşti, autohtone, care să facă investiţii sunt relativ puţine, iar firmele mari care vin au nevoie doar după câţiva ani de alte instalaţii. Din acest motiv noi vindem la export, peste 70 %”, conchide Molnár Gábor. În plus, AAGES și-a cucerit piața și altfel, a făcut multe depanări pentru că sunt multe firme care nu mai asigură service-ul după ce vând o instalație. “Am fost noi, le-am reparat, au mai funcţionat cât au mai funcţionat şi când au văzut că nu se mai pot repara, le-au demontat şi au cumpărat de la noi. Nu a fost o piaţă uşoară, nu a fost uşor de cucerit, aşa am început, spre exemplu, în Turcia”, ne explică Simion Oprea, inginerul care se ocupă de partea de service și implicit de susţinerea vânzărilor pe pieţele externe. Recomandările clienţilor au contat iarăşi foarte mult şi le-a asigurat o promovare, pentru că AAGES și-a făcut cunoscută oferta la conferinţe de turnătorie, târguri internaţionale, a ajuns cu propriul stand care simula la scară mică exact ce se întâmpla în secțiile fabricii din India până în Germania. Astăzi, compania și-a stabilit cartierul general la Sângeorgiu de Mureș, fiind ridicate mai multe hale și sediul firmei cu o suprafață de peste 3300 mp. Chiar şi fiul directorului general, Molnár Tamás, recunoaște că era sceptic că acel câmp pe care l-a văzut la cumpărare se va transforma vreodată în fabrica de acum. Anual, managementul și echipa de 100 de salariați reușesc să obțină o cifră de afaceri de 4,5 – 5 milioane de euro.

Punctul zero, proiectarea

Unul dintre cele mai importante activităţi din cadrul AAGES este proiectarea. În prezent, compania are 14 proiectanți preocupați să ofere produse noi, fiabile, eficiente și cu un grad ridicat de automatizare, pe de o parte, și să ofere front de lucru pentru atelierele de producție, pe de altă parte, ne explică directorul general. Prezent în firmă de 22 de ani, inginerul Simon József își amintește și astăzi prima lucrare și cum a evoluat secția de proiectare de-a lungul timpului. „Calculatorul era şi pe atunci indispensabil, de atunci tot mai mult au fost făcuţi paşii de proiectare pe suport electronic”, explică inginerul. Câteodată este vorba doar de o adaptare a unei soluţii bine cunoscute la cerinţele clientului, în alte cazuri trebuie să sape mai adânc, să proiecteze o placă electronică câteodată, să scrie programele. Câteodată trebuie să meargă şi mai departe, să gândească soluţia de la zero. “Câteodată creăm noi soluţia, deşi nu ne-am gândit niciodată să brevetăm soluţiile. Am realizat mai multe circuite de con-

Simion Oprea, șeful echipei de service AAGES

trol al diferitelor invertoare, produsul nostru de bază”, povestește Simon József. Semn al evoluției tehnice și tehnologice mai este unul de care ne amintește inginerul proiectant. “În 2004 am creat un circuit complet digital. Astăzi, unde am reuşit să eliminăm circuitele analogice, am făcut-o”, povestește Simon József. Însă inginerii de la proiectare se pot lăuda și cu alte lucrări, circuite de control de tot felul, maşini de călire dezvoltate orizontal şi vertical, mai ales că acestea reprezintă 40% din producţia AAGES. Multe sunt unicate, mai exact peste 90% din echipamentele proiectate și produse. După ce plăcile, echipamentele sunt proiectate, acestea ajung în următoarele secții. “Noi le testăm pe masă şi le punem în parametri iniţiali de pornire, după care se predau înapoi în magazie, se montează de către colegii electricieni în instalaţii, iar noi începem punerea în funcţiune. Când e totul terminat, se alimentează şi începem probele electrice şi probele tehnologice, 547530 Sîngeorgiu de Mures după care instalaţia este dusă la client şi str. Agricultorilor nr. 16 noi mergem la punerea în funcţiune. Tel.: +40 265 213043; +40 265 Punerea în funcţiune înseamnă probe 215960 tehnologice, de faţă cu clientul ca să Fax: +40 265 215769; +40 265 vedem dacă e mulţumit de ceea ce a 250706 contractat”, ne prezintă, succint, ingiE-Mail: oﬃce@aages.ro nerul Simion Oprea un proces complex care poate dura între o lună și o lună și jumătate. Echipe din companie fac training la sediul clientului, client care se poate afla pe unul dintre cele cinci continente, cu personalul ce urmează să manipuleze mașina. Aşa ajung instalaţiile proiectate şi fabricate de AAGES la clienţii care fiind mulţumiţi de calitatea produselor şi a serviciilor aferente devin cei mai buni agenţi de vânzare ai firmei certificînd în practică sloganul stabilit acum 25 de ani: „Dacâ alegeţi AAGES, alegeţi calitatea ”. Aceleași echipe AAGES se ocupă apoi de service, garanţie şi post-garanţie. Până acum, spune cu mândrie Simion Oprea, nu a fost semnalată nicio problemă, “deşi avem sute spre 1000 de instalaţii pe care le-am produs şi pus în funcţiune”.

Contact

Michael Lassel şi lumile analoage

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Cristina SIMION

În ajunul expoziției retrospective „Lumi analoage” (Analoge Welten), programată între 20 mai şi 18 iunie la galeria Tiny Griﬀon Gallery din Nurnberg, l-am vizitat pe Michael Lassel în atelierul său din Fuerth, Germania, ca să vorbim despre valoarea operei de artă şi felul în care artistul îşi evaluează şi propune publicului propria operă. Domnule Lassel, deşi mai puţin cunoscut în România, figuraţi în topul celor mai bine vânduţi artişti, unele dintre lucrările dumneavoastră fiind vândute cu peste 100.000 euro. Care e valoarea unei opere de artă? Cine o stabileşte? Primul care o propune este, desigur, artistul. El e cel care evaluează conceptul, energia, dragostea, timpul incluse într-o lucrare. Şi aici mă refer la timpul universal, nu la timpul particular, la destinul fiecăruia, căci opera unui artist este, în opinia mea, măsurată în timpul universal. După ce părăsesc atelierul, lucrările au nevoie de validarea publicului, de promovarea galeriilor, muzeelor, a colecţionarilor de artă. Cine decide valoarea de piaţă a unei lucrări de artă? Truismul e inclus chiar în expresia „valoare de piaţă”. Sigur că societatea în care trăieşti e cea care e interesată sau nu să preţuiască opera de artă la valoarea propusă de artist. Dar eu văd valoarea de piaţă ca un amestec compozit, între efortul creator al artistului şi valoarea socială a operei, dată mai ales de mândria de a poseda o lucrare care te reprezintă. Sigur că această balanţă fină e influenţată de formatori de opinie. Uneori, ajunge ca un singur mare colecţionar să plătească un preţ foarte mare pentru această valoare socială, pentru ca artistul să asiste la o creştere a preţului operei sale pe care nu a anticipat-o. Aţi menţionat rolul galeriilor şi, mai ales, al muzeelor în consacrarea unui artist în raport cu publicul. Cum funcţionează acest mecanism? Este vorba, de multe ori, de o decizie pur subiectivă, de valoarea pe care ţi-o atribuie persoana de decizie, galeristul sau curatorul unei expoziţii, uneori directorul unui muzeu. Există şi reacţii în lanţ, amplificate pe parcursul unei expoziţii, căci o lucrare călătoreşte şi, în drumul său, poate fi valorizată diferit, influenţând cota artistului. Îmi puteţi da un exemplu în acest sens? Am un exemplu din propria carieră. Aceeaşi temă, Babylon,

Despre autoare

Cristina Simion, galerist şi proprietar al Tiny Griﬀon Gallery, o ambiţioasă şi unică, în forma ei, galerie de artă în Nurnberg, Germania, căci promovează artişti români şi cu originea în Romania.

Myth and Reality, a fost diferit exploatată de curatorii unor expoziții din Berlin, Paris şi Londra. Organizatorii expoziţiei berlineze i-au pus alături, în aceeaşi expoziţie, pe Albrecht Duerer şi Michael Lassel, atragând atenţia asupra operei mele celor de la British Museum, astfel că am fost contactat direct de directorul British Museum, dl. Neil MacGregor, pentru a participa la expoziția "Babylon". Aşa am ajuns să fiu, după știinţa mea, singurul artist contemporan de origine română care a expus în British Museum. Cum şi cât contribuie artistul la construcţia valorii sale de piaţă? Artistul e primul care îşi evaluează opera. Dar el trebuie să dea dovadă de flexibilitate, să se pună de acord cu galeristul, să fie prezent în zona muzeală, să aleagă cea mai bună formă de expunere şi comercializare a lucrărilor sale. Trebuie să se poate desprinde emoţional de opera abia creată, într-atât încât să se poată despărţi de aceasta. Daca nu te poţi desprinde, dacă nu poţi înțelege că, odată o lucrare terminată, ea aparţine, într-un fel, tuturor, îţi pui singur bariere în calea propriei afirmări. În final, cine alege pe cine? Artistul alege galeria sau invers? Galeria alege artistul, indiscutabil. Artistul poate alege să expună în marile saloane, căci marile galerii îşi aleg adesea artiştii din aceste expoziţii. E drumul pe care l-au ales cei mai mulţi artişti mari pe care îi ştiu. Puterea unei galerii de a stabili şi consolida cota unui artist depinde de valoarea şi prestigiul galeriei, care se câştigă în timp. Desigur, e foarte important să existe o secţiune de aur între preţ şi valoare. Un galerist bun e ca un preot, reuşeste să închege o comunitate în jurul său şi să propage cota unui artist. Care sunt raţiunile unui cumpărător, când alege o operă de artă? În primul rând, lucrarea trebuie să te atragă! Te poate însoţi întreaga viaţă, poţi alege (sau poţi fi obligat de împrejurări) să te desparţi de ea, dar atunci când decizi să o cumperi trebuie să te atragă. Să îţi spună şi să spună şi altora ceva despre tine.

Despre pictor

Când Deutsche Bank a lansat campania de informare a germanilor în legătură cu trecerea de la marca germană la euro, clipul video a inclus o imagine neobişnuită: fotografia unei picturi aparţinând parcă epocii baroc, dar incluzând în construcţia sa elaborată bancnote şi monede contemporane. Puţini au ştiut că autorul, lucrând în vechea tehnică trompe l'oeil, era un cunoscut artist contemporan, Michael Lassel, plecat din Logig, România, să transforme viziunea sa artistică într-o marcă proprie. Michael Lassel, supranumit de prestigioasa revistă Weltkunst „regele trompe l'oeil contemporan”, este un artist cu o carieră impresionantă și unul dintre cei mai bine vânduţi artişti de origine română.

PROFIL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Furnizor de civilizaţie S.C. Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureş

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă din Tîrgu-Mureş a început în urmă cu peste 100 de ani. Drumul parcurs de la fântâna cântătoare a lui Bodor Peter din centrul municipiului Tîrgu-Mureş, la prima Uzină de Apă a oraşului construită în 1908, până la Operatorul Regional Compania AQUASERV de astăzi ilustrează setea oamenilor de a trăi mai sănătos şi mai confortabil. Compania AQUASERV S.A. deţine încă din 2006 licenţa clasa I pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi Operatori Regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România şi singurul operator regional licenţiat în domeniu din judeţul Mureş. Dezvoltarea continuă a sistemului de alimentare cu apă a reprezentat şi reprezintă în continuare, o sursă de civilizaţie

şi dezvoltare pentru comunităţile din aria de operare AQUASERV. Compania operează în oraşele Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în 80 de localităţi rurale din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa Năsăud. Serviciile furnizate populaţiei sunt indispensabile pentru desfăşurarea activităţilor zilnice şi includ: producerea şi distribuţia apei potabile, colectarea şi epurarea apelor uzate, colectarea şi managementul apelor pluviale. Pe lângă acestea, Compania AQUASERV mai oferă şi următoarele servicii conexe: emiteri/reactualizări avize, branşări/racordări la reţeaua de apă /canalizare, separare punct de consum apă, desfundare canale interioare, spălare canale interioare, vidanjare ape uzate, verificare, reparare, reglare contoare, analize de laborator.

Cifre cheie

Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă operate în prezent este de peste 1150 de km, iar cele de canalizare depăşesc 800 de km, deservind aproximativ 300.000 de locuitori, printre clienţii ei numărându-se şi 4000 de agenţi economici şi instituţii publice, respectiv 3 distribuitori pen-

PROFIL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tru zonele rurale. Cifra de afaceri netă înregistrată de Compania AQUASERV în anul 2014 este de 78,4 milioane lei, în creştere cu aproape 10% faţă de 2013. Cantitatea de apă potabilă facturată anual este de 15 milioane m3, iar cantitatea de apă uzată facturată anual este de aproximativ 16 milioane m3. Cifrele de mai sus plasează Compania AQUASERV S.A. între primii 10 Operatori Regionali ai serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din România, fiind unul dintre cele mai apreciate companii din acest domeniu.

Programe de investiţii derulate

Compania AQUASERV în calitate de operator în domeniul apei potabile şi apelor uzate are drept obiectiv principal satisfacerea cerinţelor clienţilor săi şi o cât mai bună gestionare a resurselor umane printr-un management competitiv. În atingerea acestui ţel un rol important îl reprezintă Programele/Proiectele de finanţare externe şi interne derulate de către organizaţie, în valoare totală de peste 50 de milioane de euro. Primul proiect implementat în perioada 1995-2001 a fost MUDP I, în valoare de 6,6 mil USD şi a avut ca obiectiv reabilitarea infrastructurii de apă-canal. Alte două proiecte importante au fost implementate în perioada 1998-2000 cu ajutorul Guvernului Olandez. Programul Olandez Apă potabilă, în valoare de 1,1 mil. USD şi Programul Olandez Ape uzate, în valoare de 1 mil. USD au avut ca obiective urmărite reducerea emisiilor de CO2 prin reducerea consumului de energie electrică. Cel mai important proiect implementat în perioada 2000 – 2006 este proiectul ISPA, în valoare de 27,9 mil. euro. Valoarea proiectului a fost constituită din 20,9 mil. EURO finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi 7 mil. EURO credit BERD, iar obiectivul acestui proiect a fost dezvoltarea infrastructurii de apă – canal la nivelul cerinţelor U.E. Au mai fost implementate proiectele EcoLinks, 49.456 USD, Ciocârlia, 50.000 guldeni olandezi şi Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor profesionale în administraţia publică locală, 64.645 euro.

Investiţii în derulare

În prezent compania Aquaserv implementează proiectul Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş. Valoarea totală a proiectului este de 110.875.965 euro, perioada de implementare 2011-2015, iar beneficiarii direcţi ai proiectului sunt aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare a companiei Aquaserv. Proiectele cu finanţare europeană finalizate, ISPA şi SAMTID, reprezintă argumente solide în favoarea atragerii altor fonduri europene destinate dezvoltării zonei în care

operează AQUASERV, iar pentru a atinge standardele Uniunii Europene sunt necesare investiţii în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform Master Planului realizat. Prin proiectul POS Mediu, Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, cofinanţat de către Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune şi AQUASERV se află în prezent, cu implementat în perioada 2011 – 2015, 3,86 lei/m3, la mijlocul unui clasaaproximativ 111 milioane de euro sunt ment al tarifelor pentru apă investiţi în sistemele de alimentare cu potabilă din România? Mai exact, la apă şi cele de canalizare din zona de 1 ianuarie 2015, compania se situa operare a Compania AQUASERV S.A.. în topul naţional al tarifelor, pe Acest proiect permite Companiei locul 23 din 45 de companii de proAQUASERV să extindă şi să modernfil din ţară. izeze reţelele de apă şi canalizare în 7

Ştiaţi că...

oraşe - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc - precum şi în 57 de comune din judeţele Mureş şi Harghita. Tot în cadrul acestui proiect, peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare sunt construite sau reabilitate, iar 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii de epurare a apelor uzate vor fi construite de la zero sau modernizate. Proiectul implementat de către Compania AQUASERV S.A. reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum, din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, la finalizarea acestui proiect majoritatea populaţiei din regiunea deservită de AQUASERV va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare, iar mediul înconjurător va fi protejat prin creşterea gradului de epurare a apelor uzate. Mai multe detalii cu privire la proiectul POS Mediu puteţi găsi la următoarea adresă: https://www.aquaserv.ro/index.php?page=110#

Investiţii în pregătire

În acest moment Compania AQUASERV pregăteşte documentaţia necesară pentru accesarea programului de finanţare - Programul Operaţional pentru Investiţii Majore – POIM 2014-2020. Valoarea iniţială propusă a proiectului este de 143,14 milioane euro, iar obiectivul urmărit este cel de investiţii în sistemele de apă/canal din localităţile rurale cu peste 2000 de locuitori. Prin implementarea acestui proiect Compania Aquaserv îşi propune extinderea ariei de operare, accesarea şi controlul unor resurse de apă pe o arie geografică mai extinsă precum şi accesarea fondurilor structurale şi de coeziune post aderare.

Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

Piața programelor antreprenoriale pare că este suficient de largă și de diversă, lăsând impresia că orice actual sau viitor întreprinzător găsește în ea exact oportunitatea de care are nevoie pentru a începe sau a dezvolta o afacere. În realitate, însă, oferta de asemenea programe este alcătuită mai degrabă din feliuțe de oportunitate, furnizând cel mai adesea soluții parțiale pentru nevoile unui antreprenor, mai ales dacă experiența lui este redusă sau dacă este debutant.

De ce ar mai fi fost nevoie de un program dedicat viitorilor antreprenori, încă unul alături de nenumărate altele? În primul rând, pentru că încă este loc și nevoie de programe integrate, care să ofere micilor antreprenori o formare completă, de la A la Z, plus o orientare pragmatică pe piețele reale (locale!) pe care fiecare dintre ei operează sau vor opera, plus o soluție adaptată de finanțare, plus un plan de afaceri perfect alcătuit, conform rigorilor și pretențiilor unei bănci, pe o idee de afacere viabilă în mediu real, plus sprijin total pentru înființarea întreprinderii, de la alegerea celei mai potrivite forme de organizare juridică la înregistrarea ei legală. În al doilea rând, pentru că este loc și nevoie de programe care să se adreseze aspiranților la antreprenoriat din mediul rural, prea ignorați și ținuți la periferia bunelor intenții care animă marea majoritate a proiectelor de gen. În al treilea rând, pentru că este loc și nevoie de programe care, dincolo de formarea de competențe antreprenoriale – bune, în principiu, oriunde și oricând – sau de înființarea de firme noi, să creeze afaceri bine poziționate în piață, sănătoase și sustenabile, care să genereze venituri și locuri de muncă. “Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală” este un proiect integrat care lansează afaceri viabile în mediul rural. Cofinanțat de Fondul Social European - POS DRU 20072013, Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare, Domeniul de intervenție 5.2 - Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă, “Antreprenor 4x4 cu tracțiune in tegrală” este una dintre ofertele pe care le așteaptă viitorii întreprinzători din zonele non-urbane. Realizat în parteneriat de trei organizații neguvernamentale – Centrul de Analiză și Inovare Economico-Socială (CAIES), Centrul Român pentru Educație Economică (CREE) și Integra România (IRO) – proiectul este implementat în localități rurale din regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Est și București-Ilfov. Așa cum îl arată și numele, “Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală” este un proiect integrat care pune la dispoziția participanților un set complet de mijloace de proiectare, demarare și conducere a afacerilor. Grupul-țintă, alcătuit inițial din 738 de persoane per-

soane inactive, aflate în căutarea unui loc de muncă sau ocupate în agricultura de subzistență, beneficiază de servicii de informare și consiliere psiho-profesională și de motivare și orientare în afaceri (Roata 1), la capătul cărora, pe baza unor teste profesionale de personalitate, aptitudini, atitudine etc., sunt selectați participanții la faza următoare. Pachetul de activități denumit Roata 2 vizează formarea, dezvoltarea și consolidarea competențelor și abilităților antreprenoriale, printr-un proces de învățare gradual, aplicativ și selectiv, la care se adaugă formarea de competențe de utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor. Roţile 3 și 4 sunt consacrate construcției practice a afacerilor de către participanți. Mai întâi, prin pachetul de servicii de consiliere (în domeniile juridic, etic, financiar și al creditării). Apoi, prin pachetul de servicii de formare și consiliere pentru identificarea ideilor de afaceri în mediu real, proiectarea afacerilor, inclusiv folosind o aplicație care simulează diverse scenarii, în funcție de datele introduse, alcătuirea unor planuri alternative de afaceri, evaluarea lor comparativă și alegerea variantei optime în fiecare caz. Pentru ca, în final, înregistrarea noilor firme să recompenseze efortul și calitatea celor mai înzestrați, capabili și determinați 78 de participanți de a conduce afaceri de succes.

Antreprenoriatul influenţat de comunicare

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Sorin TROCAN

Paul Bărbulescu este un tânăr economist din Arad, care se afirmă în domeniul public speaking-ului. Din perspectiva experienţei dobândite în acest domeniu, el ne dezvăluie câteva dintre secretele care stau la baza reuşitei în afaceri pornind de la dezvoltarea abilităţilor personale de comunicare şi leadership. Care sunt scopurile urmărite de Toastmasters? Paul Bărbulescu: Toastmasters are misiunea de a oferi un mediu de învăţare pozitiv şi de suport reciproc, prin intermediul căruia fiecare membru are oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile de comunicare şi de leadership, toate acestea ducând la creşterea încrederii în sine şi la dezvoltare personală şi profesională. Înfiinţată acum mai bine de 80 de ani, această organizaţie a devenit în prezent un punct de referinţă pentru practicarea comunicării orale şi dezvoltarea abilităţilor de conducere ale membrilor săi. De la primul club care şi-a început activitatea în 1924, în California, Toastmasters a crescut pentru a deveni în prezent cea mai importantă organizaţie din lume în domeniul comunicării, având aproximativ 280.000 de membri în 13.500 de cluburi din 116 de ţări. De-a lungul timpului, mai mult de 4 milioane de oameni au beneficiat de avantajele de a fi membru într-un club Toastmasters. Ai obţinut rezultate remarcabile la concursul de discursuri şi evaluări organizat de Toastmasters International. Care este structura acestui gen de competiţii şi cui se adresează? P.B.: Sub egida Toastmasters România se organizează patru competiţii distincte, care au avut faze locale, regionale şi naţionale: concursuri de discursuri pregătite în limba română, de discursuri pregătite în limba engleză, de evaluări de discursuri în limba română şi de evaluări de discursuri în limba engleză. În cadrul acestor concursuri, încă de la faza locală se înscriu cei mai buni vorbitori ai fiecărui club Toastmasters, metodele de evaluare fiind deosebit de riguroase. Se ţine cont de structura discursului, de limbajul nonverbal, de cel paraverbal, de impactul asupra publicului, de folosirea materialelor ajutătoare, de fluenţa în vorbire, de vorbirea corect gramaticală, de eficienţă, de încadrare în timp, de credibilitatea cu care este transmis mesajul etc. Este un concurs greu încă din etapa locală, dar merită chiar şi doar să participi pentru experienţa de a ţine un discurs în condiţii de stres. Presiunea resimţită în cadrul concursului este mare şi atunci devine necesar să ai nervii tari ca să poţi transmite stările şi emoţiile dorite atât publicului, dar mai ales evaluatorilor. Eu am profitat de ocazia acestui concurs pentru a îmi dezvolta capacitatea, de a-mi gestiona emoţiile pentru a fi veridic în ceea ce simt când vreau să o transmit o stare publicului publicului. Spre exemplu, dacă scopul tău este să transmiţi o stare pozitivă şi de acţiune imediată prin intermediul discursului, chiar dacă eşti trist şi apatic, este imperativ să îţi gestionezi eficient emoţiile, astfel încât să reuşeşti să aduci în tine acele stări pentru a le putea transmite publicului într-o manieră cu adevărat convingătoare. Este un procedeu care se învaţă cel mai bine empiric şi

devine cu atât mai greu cu cât presiunea creşte. De aceea, dacă îţi doreşti, un concurs poate fi ocazia perfectă pentru a antrena acest „muşchi”.

Speaking şi marketing

Ai ajuns campion naţional şi ai reuşit performanţa de câştiga mai multe premii la faza naţională. În ce a constat secretul tău? P.B.: Eu am câştigat toate cele patru concursuri la etapa locală în Arad, calificându-mă la etapa regională care a avut loc la Oradea. La faza regională am întâlnit-o ca şi concurent pe celebra Mihaela Tatu, la secţiunea de discursuri în limba română. Este un vorbitor formidabil cu o dicţie şi o fluenţă rar întâlnită. M-am simţit realmente onorat să concurez alături de o persoană pe care o stimez. A fost o adevărată provocare, dar m-am clasat din nou pe primele trei locuri la toate concursurile la care am participat. Pentru faza finală, am fost singurul concurent care s-a calificat la trei din cele patru competiţii, în care am obţinut unul din primele două locuri, regulamentul prevăzând că doar primele două locuri oferă posibilitatea participării la faza superioară a competiţiei. La Timişoara, la etapa naţională, am obţinut titlul de campion naţional la secţiunea de discusuri în limba română şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

două locuri trei la secţiunile de evaluare de discursuri în limbile română şi engleză. Prin urmare, am reuşit să mă clasific pe podium la toate concursurile la care am participat. Succesul este unul de răsunet, mai ales că survine după doar un an de zile de când activez în cadrul unui club din reţeaua Toastmasters International. Secretul a constat în muncă depusă de proporţii colosale şi acumulare de know-how în timp record. Când îţi doreşti ceva cu adevărat, nimic nu mai pare atât de greu, precedentul nu mai contează, pentru că stabileşti tu un precedent. Mă simt onorat că am concurat alături de cei mai buni vorbitori din Toastmasters România şi pregătirea pentru acest concurs a fost cel mai mare câştig. Ce influenţă are abilitatea de a susţine discursuri publice asupra comportamentului în afaceri? P.B.: Pentru a vedea ce influenţă are abilitatea de a susţine discursuri publice asupra comportamentului în afaceri este necesar doar să privim spre ceva ce ne este la îndemână, fenomenul tabletelor şi telefoanelor. Microsoft a prezentat prima tabletă electronică, ce dispunea de tehnologia touch screen în anul 2001. Dacă vă sună cunoscută tehnologia, dar nu aţi auzit de Tableta Microsoft şi atribuiţi această inovaţie produselor iPad şi iPhone care au fost lansate 6 ani mai târziu, de către compania Apple, atunci puteţi cântări ce impact are susţinerea unui discurs bun când este lansată sau prezentată o companie sau un produs. Steve Jobs, CEOul din 2007 al Apple care a prezentat iPhone-ul, iPad-ul şi alte produse ale companiei care au făcut istorie, era un public speaker deosebit de priceput. Vă recomand să căutaţi pe internet cele 2 prezentări, cea facută de Microsoft şi cea a lui Steve Jobs. Veţi putea înţelege în mod direct de ce unul a devenit fenomen global, iar celălalt a rămas unul din multele produse electronice fără o notorietate deosebită. O companie sau un produs pot fi deosebit de performante sau inovative pentru vremea lor, dar prezentarea face diferenţa dintre un produs bun şi un produs de impact, cu notorietate. Marketingul aşterne planul de imagine, dar cineva trebuie să îl susţină, să îl prezinte, cineva trebuie să reprezinte compania, iar acest lucru este public speaking.

Firmele au nevoie de speakeri de calitate

Este interesant pentru un antreprenor să dezvolte abilităţi de comunicare prin sistemul implementat de Toastmasters? Dar pentru un angajat? P.B.: Eficacitatea formulei de învăţare propuse de Toastmasters este susţinută de faptul că, în prezent, mai mult de 40% dintre cluburile înfiinţate în întreaga lume funcţionează în cadrul unor companii. Acest lucru cred că defineşte cel mai bine din punct de vedere statistic, importanţa pe care o poate avea un mediu de exersare şi dezvoltare a abilităţilor de public speaking şi leadership într-o companie. Fie că eşti antreprenor, fie că eşti angajat, abilităţile de comunicare sunt esenţiale pentru ambele părţi, în special în funcţiile de conducere. Reprezintă un fundament al leaderului, capacitatea de a comunica eficient informaţii şi/sau emoţii celorlalţi. Când te adresezi angajaţilor sau când te adresezi colegilor este important să o faci într-o manieră care să fie în concordanţă cu ceea ce vrei să obţii. Altfel riscăm celebrele cazuri când „un individ” tot urlă să fie înţeles, iar ceilalţi sunt exasperaţi de urlat şi nu înţeleg ce se aşteaptă concret de la ei. Mai sunt cazurile celor care dispun de un know-how important, dar nu au capacitatea de a-l

transmite mai departe într-o manieră cât mai facilă sau cazurile când performanţele unei companii sunt deosebit de bune, dar cel ce reprezintă compania în cadrul evenimentelor şi/sau conferinţelor de profil reuşeşte „performanţa” de a o face să pară la fel ca toate celelalte. Abilităţile de public speaking ale reprezentatului firmei, fie că este angajat, fie că este antreprenorul în sine au un impact răsunător în capitalul de imagine. Iar aceste abilităţi trebuie lucrate constant, cum ne lucrăm corpul la sala de fitness, la fel, ne trebuie un mediu special unde să ne lucram abilităţile de public speaker, iar acest mediu este Toastmasters. Cum privesc firmele româneşti acest fenomen, faţă de cele străine? P.B.: Toastmasters România este partener Business Days, cel mai mare eveniment de business networking din ţară. Membrii Toastmasters participă la toate conferinţele în calitate de evaluatori, oferind feedback vorbitorilor din cadrul evenimentelor Business Days din toată ţara. Acest aspect cred că dovedeşte două lucruri. Primul ar fi acela că public speaking-ul a devenit un element esenţial pentru promovarea firmei sau a propriei imagini, odată cu apariţia acestor tipuri de evenimente de business networking şi pe plaiurile româneşti. Ne aliniem la un trend global şi adaptarea va face difeneţa. Al doilea este afirmarea nevoii de public speaking de calitate. Dacă Toastmasters este partener la astfel de evenimente, aceasta dovedeşte dorinţa oamenilor din mediul de business de a-şi imbunătăţi abilităţile de public speaking prin feedback de calitate. Este un fenomen ce ne demonstrează că firmele româneşti au nevoie şi apreciază vorbitori de calitate.

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea “Intim”, readusă la viaţă de Dacia SA Reghin

Una dintre cele mai vechi societăţi reghinene postrevoluţionare, SC DACIA SA aniversează cei 20 de ani de la înfiinţarea printr-o serie de investiţii importante. Rebranduirea restaurantului Intim este doar un exemplu. de Alin ZAHARIE

Înfiinţată în 1992, SC DACIA SA din Reghin aniversează, în acest an, 20 de ani de la momentul privatizării. Povestea a început în primăvara lui 1995 cu privatizarea prin metoda MEBO, care a ţinut în viaţă fostul comerţ de stat deţinut de fostul ICSM. ”La acea dată, capitalul social al societăţii era de 321.390 de lei, plătit de către cei 190 angajaţi, în calitate de acţionari. Din 1995 şi până acuma au rămas 60 de acţionari, din cei 190, ceilalţi şi-au vândut acţiunile. Consiliul de Administraţie m-a mandatat în funcţia de preşedinte, astfel că am un contract de mandat cu societatea şi eu răspund de toată activitatea din societate. Acest constract de mandat presupune ca eu să raportez la şedinţele Consiliului de

Administraţie acţiunile pe care le-am întreprins de-a lungul timpului. Ţinem cont de hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor, unde se aprobă planul de investiţii, în funcţie de necesităţi şi de posibilităţile financiare”, afirmă Leon Teodor Pop, managerul general şi preşedintele Consiliului de Administraţie al SC DACIA SA Reghin. Ce este interesant şi care merită menţionat este faptul că, din 1995 până în prezent, societatea DACIA nu a înregistrat niciodată pierderi, nici la nivelul situaţiei financiare anuale, nici măcar la cele lunare. “Nu am avut niciodată datorii. Cu toate că rezultate au fost, într-un singur an am dat dividente, deoarece toţi banii pe care i-am obţinut au fost direcţionaţi spre dezvoltare. Mulţi care cunosc această societate, cum a fost şi cum este ea în prezent, pot vedea că ea este schimbată total. Profitul mediu, din 1995 şi până în prezent nu a fost foarte mare pe an, în jur de 500 de milioane lei vechi, toţi aceşti bani fiind reinvestiţi în reamenajarea unităţilor”, spune Leon Pop.

Renaşterea restaurantului “Intim”

Degringolada anilor 90 pare să nu fi afectat societatea Dacia, care a reuşit nu doar să se menţină, ci să se dezvolte în anii care au urmat. “Au mai fost societăţi de stat, toate s-au dus de râpă. Noi suntem o societate care ţinem stindardul unităţilor şi magazinelor principale din oraş, spaţii pe care le-am preluat şi pe care trebuie să le gospodărim. Am trăit şi înainte de revoluţie, am fost directorul ICSM-ului, şi a fost destul de greu să ne schimbăm, în sensul gândirii în primul rând. Înainte era comerţul super planificat ori acum mergem la cerere şi ofertă. E o chestiune care trebuie să o studiezi permanent. Astfel am început să ne bazăm foarte mult pe cei tineri. Cine ştia atunci după 1990 de calcula-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

toare, a fost o schimbare destul de greoaie pentru cei de vârsta mea. Dar am ţinut cont de toate noutăţile şi am mers înainte”, povesteşte Leon Pop. Un exemplu elocvent în ceea ce priveşte adaptarea la noile nevoi ale pieţei se numără şi cea mai nouă investiţie a societăţii reghinene, respectiv rebranduirea fostului restaurant “Intim” din Reghin. Cunoscut multă vreme ca un local din centrul oraşului, perioada de după 1990 a adus un regres al localului, fapt pentru care spaţiul fost dat în chirie unei bănci, păstrându-se un mic salon cu câteva mese pentru servirea mesei. “Fostul Restaurant Intim l-am închiriat pentru Banca Românească în urmă cu 10 ani. Am luat această măsură, restaurantul fiind unul cu tradiţie în oraş, cu o bucătărie foarte mare, fiind şi cel mai central din oraş, din cauză că oamenii care veneau la mese organizate, nu aveau unde să iasă afară, nu era o curte amenajată, pusă la punct, mobilierul existent era unul vechi şi atunci restaurantul a început să nu mai meargă. Au apărut alte restaurante, frumoase, cu un mediu ambiental extraordinar”, spune Leon Pop. Cum anexele, bucătăria şi grupurile sociale erau foarte generoase, s-a născut ideea punerii în valoare a acestora, soluţia fiind beciul de sub restaurant, idee venită din partea lui Radu, fiul lui Leon Pop. Acesta a avut curajoasa idee de a pune în valoare beciul, transformat într-un local cu gust pentru reghineni. “Am propus să ne extindem spre beci, idee care la început părea puţin ieşită din comun, în sensul că spaţiul din beci era unul jalnic. Am făcut, iniţial, un plan de investiţii de 50.000 de euro. Am vorbit cu arhitectul, cu constructorul şi am făcut un calcul că în şase luni investiţia va fi gata. După un an aveam doar săpat şi turnată placa. Munca a durat peste doi ani, până să inaugurăm noul local. Nu e, de fapt, un restaurant, nici club, nici pub. E de fapt un amestec care să le includă pe toate. În Reghin, dacă vroiai să ieşi seara undeva în oraş, aveai de ales între un loc unde mergi să mănânci sau un loc unde să şi mergi să bei un pahar. Nu aveai un loc unde să le faci pe amândouă, să poţi să şi rămâi până la miezul nopţii să te simţi ok. Asta a fost ideea acestui loc, să simţi cât mai puţin mirosul de mâncare, să fie şi muzică, să stai seara la o poveste”, afirmă Radu Pop.

Loc plăcut, fără exagerări

La un an de la deschiderea noului “Intim”, a venit rândul terasei din spate să prindă viaţă, care în această vară va fi extinsă cu un loc destinat servirii mesei. La aceasta se adaugă spaţiul restaurantului, cu patru separeuri, aspect care îi conferă statutul de loc ideal pentru servirea mesei, a momentelor de relaxare în compania prietenilor, nicidecum a meselor organizate sau a altor evemimente de gen. “Nu e un spaţiu destinat meselor organizate sau petrecerilor. În schimb, spaţiul se pretează întâlnirilor de business, cu grupuri mici. Evităm să închidemn localul pentru diferite evenimente deoarece avem clienţii care vin zi de zi şi nu ne putem permite să le spunem că avem închis pentru cine ştie

ce masă organizată. Standardul ni-l facem în funcţie de clientela din Reghin. Nu poţi să stai cu ştacheta foarte sus pentru că nu ai pentru cine, dar nici prea jos. Noi încercăm ceva mediu, pentru toată lumea, să nu exagerăm cu nimic, să venim cu preţuri ok, cu produse ok, undeva mediu pentru tineri. Ca şi afacere, am pornit dintr-o dată, nu a fost ceva treptat. Deschiderea Intimului pot spune că a fost un succes, care nu se traduce neapărat în bani. Ne-am bucurat de lumea care ne trece pragul, ea este prezentă în continuare, şi pentru noi nu este un business care să genereze un profit deocamdată”, spune Radu Pop.

Tocmai, un proiect îndrăzneţ, transferat pe OLX

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bianca Dăncilă, primul angajat al site-ului www.tocmai.ro, este considerată „mama lui Văru`”, după reclama care a adus faima site-ului. În curând, www.tocmai.ro va dispărea, deoarece a fost achiziţionat de OLX. Din 13 aprilie, toate anunţurile au migrat pe OLX. de Maura TROCAN BĂRBULESCU Cum ai ajuns „naşa” site-ului? Bianca Dăncilă: Proiectul meu de suflet a fost tocmai.ro, pentru că am fost primul lor angajat în România, primul om care a implementat de la birouri, echipă, tot ce s-a întâmplat. A fost un proiect foarte îndrăzneţ de la început, pentru că nimeni nu credea în noi. Chiar şi brandul tocmai.ro, sau cuvântul tocmai îmi aparţine, fiindcă îl foloseam foarte des în perioada în care am făcut proiectul şi, mergând pe ideea „Cum să facem un brand cât se poate de popular”, investitorul cu care colaboram la momentul respectiv mi-a spus: „Cel mai des cuvânt pe care tu îl foloseşti este tocmai. Cum ţi se pare să facem brandul tocmai.ro?”. În momentul de faţă, emoţional vorbind, ataşamentul meu faţă de brand este foarte mare, mai ales acum cu transferul către OLX. Mă bucur că am ajuns la stadiul de a fi atât de mari şi de importanţi încât să se facă o integrare mondială şi să trecem sub un brand internaţional. Cum aţi impus pe piaţa românească acest brand? B.D.: Ştiu şi acum că la început, când povesteam tuturor că vom face un site care o să fie numărul UNU în România în maxim 3 ani, se uita toată lumea la noi şi spunea: „Tocmai.ro, numărul unu în România? Serios?”. În timp, lucrurile au ajuns atât de departe şi brandul a ajuns atât de departe încât oamenii, care foloseau involuntar într-o conversaţie tocmai.ro, în momentul în care spuneau cuvântul, deja se gândeau la noi. Deci s-a format o expresie pe seama asta, de tocmai.ro. Ca orice business, este foarte greu şi mai ales că nu l-am făcut cu foarte mulţi bani în spate. Aportul echipei a fost foarte mare pentru succesul proiectului. Site-ul a devenit popular în urma difuzării reclamelor cu „Văru`”. Cum v-a venit ideea să-l folosiţi pe „Văru`”? B.D.: La momentul respectiv s-a dorit o campanie virală, care să fie în gura tuturor. Şi, într-adevăr, copiii cunoscuţilor, toţi ştiau de „Văru`” şi le spuneau părinţilor în situaţii critice că „îl chemăm pe Văru` că te rezolvă”. Şi mie mi se întâmpla foarte des când spuneam că sunt de la tocmai.ro, să îmi spună lumea că sunt verişoara lui „Văru`”, mama lui „Văru`”, mai puţin şi spuneau că sunt şi bunica lui „Văru`”. Chiar la Business Days Bucureşti am păţit asta, şi pe Facebook mi-a scris cineva: „Am cunoscut-o pe mama lui Văru`”. Ştiu că l-am făcut, dar nu sunt chiar mama lui. A fost făcut cu o agenţie şi s-a văzut foarte clar intervenţia unei agenţii profesioniste, specializate pe zona aceasta, de comunicare. Ce înseamnă industria online pentru o afacere şi cum înţeleg investitorii români necesitatea online-ului? B.D.: Industria de online creşte atât de repete, încât cine

nu prinde valul şi nu îl fructifică, va avea pierderi pe termen lung. Îţi dau un exemplu: a îţi amâna vânzările online cu şase luni, fă şi tu un calcul raportat la business-ul tău cât poate însemna asta. Şi ce este foarte important în ziua de astăzi este că managerii nu calculează preţul pe care îl plătesc pentru că nu fac lucruri. Adică ei în momentul în care au opţiunea de online, calculează: „Cât mă costă să apar, să încep vânzarea online a produselor mele? Mă costă X euro site-ul, mă costă bugetul atât”, dar calculul pe care nu îl fac este cât îi costă să nu fie acolo şi costul se raportează la vânzările în minus pe care le au. În general, oamenii iau decizia de a investi în zona aceasta când primesc nişte targeturi importante de afară sau de la grup sau de la management. Targeturi atât de mari, încât îşi dau seama că nu le pot acoperi offline, pe calea tradiţională. Şi atunci când văd dublarea cifrei de afaceri şi ştiu că au o poziţie de consolidat în piaţă, încep să respire şi zic: „Păi, dacă angajăm oameni noi, de vânzări, nu se întâmplă. Dacă facem asta, nu se întâmplă. Dacă facem asta, nu se întâmplă. Ce ne rămâne? Online-ul. Hai să ne apucăm”. Deci, cam aşa stau lucrurile.

Cum folosim din plin avantajele unui parc industrial

Parcul Industrial Bistrița Sud Desfășurat pe o suprafață totală de 30 de hectare, Parcul Industrial Bistrița Sud se află la doar 12 kilometri de centrul municipiului Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Această platformă integrată de dezvoltare industrială pune la dispoziția rezidenților condiții excelente de lucru, precum și sprijin - logistic și financiar – în ceea ce privește creșterea afacerilor. Caracteristicile principale ale parcului industrial Bistrița Sud sunt: 1) Infrastructură modernă, de calitate, livrată la cheie – platformă industrială de secolul 21, pentru afaceri ale secolului 21: - Drum de acces din DN 17 Suceava-Cluj (1112 km). - Carosabil, trotuare, pistă de biciclete (1616 km) - Sensuri giratorii (4) - Locuri de parcare publice și private (1783 locuri) - Parcele de teren delimitate, cuprinse între 400 și 10.000 metri pătrați. - Loturi de teren dedicate diferitelor industrii (mică, medie, mare, logistică, birouri). - Stație electrică și posturi transformare. - Stație măsurare și control gaz metan. - Apă curentă și industrială. - Canalizare menajeră și pluvială, inclusiv stație de epurare proprie. - Telefonie mobilă și fixă, internet prin cablu optic. 2) Avantaje pentru rezidenți oferite de Consiliul Local al municipiului Bistrița: - Scutire de la plata impozitului pe clădiri și pe clădirile speciale. - Scutire de la plata impozitului pe teren. - Scutire de la plata taxei privind scoaterea terenului din circuitul agricol. 3) Serviciile oferite de firma - administrator a parcului industrial Bistrița Sud – pachet de bază: - Recepție și info-point pentru clienții/vizitatorii rezidenților. - Pază și monitorizare permanentă a parcului industrial, inclusiv control registru trafic auto. - Întreținerea/Repararea/Mentenanța infrastructurii comune a parcului industrial. - Iluminat public stradal și pietonal. - Curățenie și întreținere spații verzi. - Paza și stingerea incendiilor. 4) Alte servicii și facilități disponibile pentru rezidenții parcului industrial: - Finanțare pentru construcția halelor de producție, conform proiectului rezidentului. - Asistență în obținerea de credite bancare pentru echipamente și capital circulant. - Asistență în obținerea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat. - Certificat de urbanism, acord de mediu, studii topo și geo pentru terenul concesionat. - Asistență în obținerea autorizației de construcție. - Asistență medicală pentru personalul din incinta parcului industrial. - Servicii de catering, booking, ticketing. 5) Alte informații utile - Acces la stație de cale ferată cu platformă de încărcare. - Acces la drumul european E 58, care leagă Viena (Austria) de Rostov pe Don (Rusia). - Pe o rază de 100 km se află aeroporturile din Cluj și Târgu Mureș. 6) Date de contact SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL Strada Nicolae Titulescu nr. 6, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud E-mail: oﬃce@bizpark.ro, www.bizpark.ro Mobil: 0040-744-772139 Tel/Fax: 0040-263-237920 Sunați sau vizitați www.bizpark.ro pentru a descărca broșura gratuită, precum și pentru a afla informații suplimentare despre parcul industrial Bistrița Sud.

Rege Automotive a fost preluată de un grup indian AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Amtek Auto, unul dintre cei mai mari producători de piese auto integrate din India, a anunţat săptămâna trecută semnarea unui contract pentru achiziţia Rege Holding din Germania, care produce componente pentru industria auto, dar şi non-auto. Rege deține o fabrică și la Brașov, singura din afara Germaniei. de Ovidiu VRÎNCEANU, bizbrasov.ro

niturile consolidate ale grupului Amtek Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută Veniturile anuale ale concernului în primul trimestru din anul fiscal 2015 publică şi se va încheia în luna august a Rege sunt de aproximativ 200 de (nr. – care cuprinde ultimele trei luni acestui an. Achiziţia fabricilor Rege se milioane de euro şi are, potrivit din 2014) au fost de 756 de milioane de va face prin subsidiara din Singapore, site-ului propriu, 1.670 de angajați. dolari. Amtek Precision Engineering Pte Ltd. Principalii clienţi pentru care produc În fabrica Rege România, inaugurată în sunt BMW, BorgWarner, Caterpillar, 2006, se produce corpul metalic al blocului de supape pentru ABS, dar şi două unităţi de CNH America, Cummins, Fiat, Ford, GM, Halliburton, producţie în Germania. Printre clienţii mari pentru care Hero, Honda, JCB, Maruti Suzuki, Tata JLR, Timken şi produce se numără Continental, General Motors, Kia Mo- Volkswagen. tors, Nemak și Volkswagen. Rege Automotive România a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 9,08 milioane de euro și un număr de 213 angajaţi. „Suntem încântaţi să anunţăm achiziţia Rege, care întăreşte poziţia Amtek pe piaţa din Europa. Tranzacţia ne asigură acces la capacităţi semnificative de prelucrare şi ne La Brașov mai funcționează două fabrici germane controlate consolidează producţia de cilindrii şi carcase din afara In- de chinezii de la Joyson Electronics – Preh România și Quin diei. În plus, afacerea achiziţionată ne oferă şi diversificare România. Preh a intrat în portofoliul grupului chinez în prin segmentul non-auto”, a declarat John Flintham, urmă cu aproximativ cinci ani, în timp ce preluarea celor de la Quin a avut loc în urmă cu un an. vicepreşedinte al Amtek Auto. Preh produce comutatoare multifuncţionale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de control al climei şi elemente de comandă din consola centrală, clienţii companiei fiind producătorii auto BMW, Volkswagen, Porsche, Skoda, Indienii de la Amtek şi-au anunţat încă din 2007 planuri Seat, Audi şi Daimler, în timp ce Quin produce game variate pentru deschiderea unei fabrici în România, însă până în de elemente ornamentale pentru interiorul autovehiculelor acest moment nimic nu s-a concretizat. Anul acesta, Amtek (ornamente de bord, ornamente de uşi, console, în variante a ieşit la cumpărături şi şi-a adăugat în portofoliu un pe furnir şi plastic), game de volane auto în variante de lemn producător german – Scholz Edelstahl, dar şi unul din şi piele, dar şi schimbătoare de viteză. Principalii clienţi ai Japonia – Asahi Tech Corp. Quin România sunt Daimler, Audi, BMW, Autoliv şi alţi Înfiinţată în 1985, Amtek Auto deţine fabrici în Germania, furnizori pentru industria auto. Italia, Marea Britanie, Ungaria, Statele Unite şi Mexic. Ve-

Și chinezii au trecut la preluări

Cine este Amtek Auto

INDUSTRIE

Aţi distrus mineritul, aţi distrus România! Începe împărţeala? WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În ultima şedinţă de guvern a fost aprobată actualizarea taxelor miniere cuvenite statului român. În dimineaţa şedinţei de guvern nu se ştia despre ce taxe este vorba. Unii specialişti au afirmat că urmează creşterea redevenţelor, deşi acestea au crescut la sfârşitul anului trecut. de Nicolae TEREMTUŞ

După mai multe ore, după desfăşurarea şedinţei a apărut şi proiectul de hotărâre pe larg. Taxele în cauză sunt cele pe care statul le încasează în urma activităţii miniere din ţară. Plecând de la acest proiect de hotărâre am realizat o scurtă analiză a ceea ce înseamnă minerit în nord, sau ceea ce nu mai înseamnă şi impactul noilor valori ale taxelor miniere. Guvernul a actualizat, printr-o Hotărâre, valorile taxelor miniere cuvenite statului român din activităţile de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale desfăşurate de titularii actelor de dare în administrare sau de concesiune. Astfel, aceste taxe miniere au fost actualizate după cum urmează: 4 Taxa anuală pentru activitatea de prospecţiune se majorează de la 320 lei/kilometru pătrat la 341 lei/kilometru pătrat; 4 Taxa anuală pentru activitatea de explorare se majorează de la 1.280 lei/kilometru pătrat la 1.367 lei/kilometru pătrat; 4 Taxa anuală pentru activitatea de exploatare se majorează de la 32.000 lei/kilometru pătrat la 34.180 lei/kilometru pătrat. Valoarea acestor taxe se actualizează cu rata inflaţiei, prin Hotărâre de Guvern. Ultima modificare a acestor taxe s-a făcut prin Hotărârea Guvernului nr. 463/2013 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţi miniere. Se estimează că aplicarea noilor valori ale taxelor miniere de prospecţiune, de explorare şi de exploatare a resurselor minerale va determina o creştere anuală a veniturilor bugetare cu 0,9 milioane de lei. Desfăşurarea activităţilor miniere este reglementată prin Legea minelor nr. 85/20013, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit unor prevederi ale acestui act normativ, va-

loarea taxelor miniere de prospecţiune, de explorare şi de exploatare a resurselor minerale se actualizează în funcţie de rata inflaţiei. Prima constatare este legată de nivelul încasărilor la buget din activităţi miniere. Dacă creşterea de acum aduce încasări suplimentare la buget de 900 de mii de lei rezultă că activităţile miniere din ţară sunt puţine. Se cuvine a explica puţin ce înseamnă aceste taxe. Când se obţine o licenţă de exploatare, aceasta cuprinde o suprafaţă de teren în care are loc prospectarea, explorarea şi exploatarea. Acest teren este măsurat cu GPS şi se măsoară în kilometru pătrat. O companie care începe o activitate minieră are de plătit taxe către stat în funcţie de felul activităţii pe care o desfăşoară. Când se ajunge la exploatare, adică se intră în valorificarea zăcământului, că vorbim de neferoase, feroase, cărbune, ape minerale, sare, petrol sau altele, taxele către stat sunt cele mai mari şi se plătesc pe toată durata licenţei de exploatare. Pe lângă aceste taxe, se plătesc şi altele, de la celebra taxă pe stâlp, la redevenţă, care apare în momentul în care începe producţia. Revenind la suma foarte mică, încasată de stat în urma activităţii miniere, se redeschide una din marile dureri ale nordului. Închiderea mineritului neferos şi prin extensie a metalurgiei a fost cea mai mare provocare pentru Maramureş. Dintr-un judeţ cu o activitate economică puternică, nordul ţării a devenit un judeţ de consum, în care singurele activităţi economice dezvoltate în ultimii ani au fost, în mare parte, cele legate de comerţ. Baia Mare a devenit, aşa cum şi-au dorit unii din administraţia târgului, oraşul mall-urilor.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria grea, inexistentă

În ţară nu mai există licenţă de exploatare în execuţie pe minereuri solide, o licenţă care să producă. Nu ne referim la cărbune, un zăcământ care are un alt statut. În ţară nu se mai exploatează zinc, cupru, plumb, aur, argint, nimic! Nu se mai produce nimic! Chiar dacă aceste lucruri se cunosc, nu trebuie să uităm cel mai mare dezastru produs în ţară, după 1989. În 25 de ani s-a reuşit punerea pe butuci a celei mai importante părţi a economiei: mineritul şi metalurgia, industria grea. Mineritul este baza economiei, datorită acestei activităţi se dezvoltă industria constructoare de maşini şi pe orizontală toate industriile. Fără minerit, totul s-a dus pe râpă. În momentul de faţă, România importă tot ceea ce produceam în ţară în procente mari, aproape îndestulătoare. Este paradoxul celor 25 de ani. Avem bogăţii, dar nu le exploatăm noi, ci se încearcă exploatarea lor de firme din străinătate. Că nu este ceva în regulă, putem să ne dăm seama mai ales acum, privind în urmă spre cei 25 de ani care au trecut. Toate prospecţiunile începute în mineritul neferos, în aceşti ani, au avut ca acţionari doar firme străine. Nu există nicio firmă românească care să investească în prospecţiune, explorare şi exploatare. A fost povestea de la Cupru-Min, dar lucrurile sunt neclare. Statul român nu mai este partener în niciun proiect de acest tip, ceea ce este de neînţeles şi greu de digerat în acest moment. Iar firmele străine nu pot lucra, deoarece nu există cadru legislativ şi din cauza opoziţiei comunităţilor în care există zăcăminte. Desigur, sunt situaţii şi situaţii, dar una peste alta, nu se poate desfăşura o activitate minieră în ţară. România are mineri, ingineri, geologi, toată infrastructura umană necesară pentru această activitate, dar degeaba. Cu trecerea anilor, numărul acestor specialişti s-a diminuat, ei plecând spre alte zări pentru a lucra pentru alţii. Această masă de specialişti se obţine greu şi într-o perioadă de timp mare cu costuri mari. În concluzie, România a pierdut de mai multe ori: zăcămintele, industria şi specialiştii, locuri de muncă pe orizontală, reducerea nivelului de trai.

O ţară condusă de ONG-uri

O altă constatare interesantă este cea legată de apariţia ONGurilor pe probleme de mediu, mai ales. Până la un punct este corect, chiar necesar. Din experienţa ţărilor dezvoltate, societatea civilă are un rol important în menţinerea unei activităţi economice în limite legale şi de respectarea mediului. Dar în România aceste limite au fost depăşite cu mult. În orice punct din ţară, unde are loc o activitate minieră, aceste organizaţii pornesc protestele. Justificate sau nu, protestele ecologiştilor, un fel de-a spune, duc spre absurd un rol al societăţii civile. Din acest motiv orice încercare de activitate este aproape sortită eşecului. Despre acest subiect se poate vorbi la nesfârşit, dar ar trebui început cu cei care finanţează aceste ONG-uri. Şi surprizele ar fi destul de mari! Interesele unor firme, a unor ţări, sunt exprimate prin astfel de activităţi. Sună a teoria conspiraţiei, dar realitatea bate teoria. În momentul de faţă, ţara noastră moare încet, din punct de vedere economic, iar altele, din jur, reuşesc să reziste, ba chiar cresc şi se dezvoltă. Printre specialiştii din minerit exista o vorbă: când se închide o mină în România, se deschide alta în Chile, Africa sau Europa. Pe aceeaşi idee, în alte domenii s-a întâmplat acelaşi fenomen.

Dacă luăm lista industriilor româneşti, care au fost închise, ne cutremurăm de forţa pe care a avut-o această ţară şi neputinţa în care am ajuns. Ne referim la modul general! Cu siguranţă ar fi fost nevoie de retehnologizări, de modernizări în multe din aceste industrii dispărute, dar ele puteau produce în continuare, pentru acest popor amărât, plus valoarea după care acum plângem. Este tot mai limpede că industria românească a deranjat în momentul în care se pregătea să intre în grupul ţărilor europene. S-ar fi produs dezechilibre între ţările dezvoltate datorită produselor provenite din România. Aceeaşi situaţie a fost în cazul tuturor ţărilor din fostul bloc comunist. Şi Europa occidentală a rezolvat această problemă, condiţionând intrarea în structurile dorite prin regândirea activităţii economice, cu toate componentele sale. Mai pe româneşte, s-a cerut micşorarea producţiei, mai ales în industriile importante. Ţările din est s-au conformat, doar România a sărit calul! Noi am închis totul! Ţările din jur au redus, au modernizat s-au adaptat unei pieţe concurenţiale şi au rămas cu industrii pe care ţara noastră le-a executat din motive greu de înţeles. Petre Roman a spus că e un morman de fier vechi, Ion Iliescu nu a făcut nimic, iar Emil Constantinescu a desăvârşit dezastrul. Cu atât mai grav e că fostul preşedinte este geolog şi cu siguranţă cunoaşte ce rezerve minerale sunt în România şi ce posibilităţi sunt în exploatarea lor.

Nu distrugeţi şi învăţământul!

În ultima perioadă, tunurile celor care distrug au fost puse pe învăţământul superior în care se pregătesc specialişti pentru industriile distruse. În Baia Mare se doreşte închiderea facultăţilor ce pregătesc specialişti pentru minerit. Teoria e cea pe care o tot auzim. Nu mai avem nevoie de ingineri minieri, deoarece nu mai sunt mine. Mergând pe firul teoriei conspiraţiei, după distrugerea industriei urmează închiderea instituţiilor de învăţământ superior şi mediu. În zona Baia Mare sunt mine care ar putea fi redeschise şi ar fi nevoie de personal. Cel puţin Remin pentru un astfel de scenariu se pregăteşte. Interesant este că în ţările din jur şi învăţământul superior şi mediu în minerit a luat din nou avânt. Polonia are universităţi care pregăteşte zeci de mii de studenţi în mai multe specializări miniere. La fel este şi în Cehia. Chiar şi Ungaria a redeschis învăţământul liceal minier. O ţară care nu are prea multe posibilităţi de a angaja astfel de muncitori. Atunci?

EVENIMENT

Vinul a revenit în a sa Capitală WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În perioada 3-5 aprilie 2015, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, s-a desfăşurat cea de-a 12-a ediţie a Salonului Naţional de Vinuri VINVEST, organizat de inimoasa Lucia Pârvu – expert oenolog, în parteneriat cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

Manifestarea s-a derulat sub deviza I Love Timişoara, de 12 ani capitala vinului românesc şi a reunit, în principal, producători şi distribuitori de vin, utilaje de vinificaţie, accesorii de vin şi material săditor, oenologi, somelieri şi experţi degustători, edituri dedicate literaturii de specialitate. Au fost prezenţi Jidvei, Domeniile Anastasia, Viile Budureasca, Crama Dealul Dorului, Vincon, Sâmbureşti, Iaşi Probota, dar şi de la alte podgorii. Partenerul principal al evenimentului a fost Domeniile Anastasia, care a prezentat o serie de vinuri de excepţie, între care un Chardonnay din 2014 medaliat la concursul de vinuri organizat de Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România cu câteva zile anterior Salonului Vinvest. ”Apreciem calitatea ediţiei din acest an a Salonului Vinvest, a publicului vizitator şi o felicit pe doamna Lucia Pârvu pentru efortul depus în acest sens. Consider că ar fi nevoie de o implicare mai mare a autorităţilor statului în ceea ce înseamnă promovarea vinului românesc », a spus Marin Constantin - proprietarul de la Domeniile Anastasia. În cadrul evenimentului a avut loc şi o degustare de vinuri la tânăra Crama Dealul Dorului de lângă Buziaş, unde proprietarul, Doru Husarciuc, a prezentat şase vinuri dulci, seci sau demiseci – trei albe şi trei roşii (Riesling, Muscat Otonel, Cabernet, Burgund) – unele premiate la concursurile internaţionale. Surpriza a fost un Merlot roşu din 2013 medaliat cu aur. „Ne dorim să fim din ce în ce mai buni, să construim un brand care să fie cunoscut şi respectat pe piaţă. Este mult de muncă, ştim că este un drum lung, dar în fiecare zi ne străduim să îmbunătăţim ceea ce facem şi ceea ce oferim”, a

declarat Doru Husarciuc. Podgoria Dealul Dorului are o suprafaţă de 16 hectare şi este amplasată într-o zonă cunoscută pentru vinurile roşii. Vizitatorii au putut degusta vinuri recent intrate pe piaţa românească, între care cele de la Guarini din Italia, dar şi vinurile spumante Giusti ce provin de la podgoria de 50 ha situată la nord de Veneţia, în regiunea Treviso.

“Timişoara poate fi numită pe drept cuvânt Capitala Vinului: argumentul forte sunt cei 12 ani în care am organizat cu perseverenţă VINVEST-ul. Acest lucru se datorează în întregime specialiştilor din domeniu şi jurnaliştilor care au susţinut evenimentul, precum şi numărului mare de vizitatori care au achiziţionat cu entuziasm produsele expozanţilor”, Lucia Pîrvu, expert degustător

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Colecție de eșarfe de lux dintr-o pasiune nebună pentru accesorii Tradiție și eleganță învelite în materiale fine, cam așa s-ar putea descrie colecția de eșarfe care s-a născut la Bistrița. Protagonista acestui business de nișă este Gabriela Montoiu, o femeie de afaceri din Bistrița, care a început aventura în această lume a bărbaților încă din anul 2007.

de Bianca SARA Relaxată și pasionată de domeniile în care-și desfășoară activitatea. Așa am găsit-o pe Gabriela Montoiu, o femeie de afaceri din Bistrița, care în luna martie a lansat o colecție de eșarfe de lux inspirată din desenele și picturile fiicei sale adolescente. Colecția de eșarfe se numește Romana, numele fiind și el „împrumutat” de la fiica Gabrielei. Mai mult, Gabriela Montoiu își dorește ca peste câteva decenii fiica sa să preia acest business și să-l ducă mai departe. „Nu aș putea să descriu ce simt când pronunț acest nume. Este foarte frumos și plin de semnificații. Implică tot freamătul de tradiții, de cultură, de valori, pornite din sufletul românilor”, dezvăluie Gabriela Montoiu. Cum a luat naștere totuși acest business de nișă? Ne explică chiar protagonista: „A pornit din două motivații: fiica mea, care desenează și pictează foarte frumos și m-a inspirat cu talentul său și pasiunea mea pentru accesorii. (...) În 2014 deja cochetam, totul era la nivel de idee atunci. Mă tot gândeam ce aș putea să fac, ceva ce să stăpânesc cât de cât și care

să mă facă să fiu dornică să acumulez informații, pentru că totul e industrie, sunt foarte multe lucruri pe care le înveți din mers”. Gabriela Montoiu se folosește de mătase naturală albă, pe care o cumpără de la un furnizor care asigură acest material și pentru marile case de modă precum Hermes, Dior și Chanel. Aceasta este mai apoi prelucrată și pe ea sunt imprimate desenele Romanei convertite digital. Înainte ca prima colecție să se materializeze, Gabriela Montoiu a început o colaborare cu Cristina Chiriac și colecția sa de ii și haine tradiționale care se numesc „Flori de Ie”. Din acest motiv, Gabriela a fost oarecum nevoită să schimbe direcția și să se îndrepte mai mult spre tradițional, pentru ca produsele făcute de ea să se potrivească cu conceptul „flori de ie”. Mai mult, eșarfele Romana pot fi achiziționate din magazinul Flori de ie dintr-un mall bucureștean. De asemenea, eșarfele pot fi găsite și pe un magazin online creat special pentru acest brand. Este vorba despre romanaart.ro. Momentan sunt disponibile 22 de modele de

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eșarfe, de două dimensiuni. Cea care se apropie de un metru pătrat costă 440 de lei, iar cea de jumătate de metru pătrat 220 de lei. În total au fost create până acum 70 de modele de eșarfe, însă au fost materializate doar 22 momentan. „A fost o nevoie de a mă manifesta și într-o altă zonă. A fost așa ca un fel de refulare. Îmi place foarte mult că este un proiect frumos, care nu provoacă decât zâmbet, bucurie, stare de bine”, spune Gabriela. Tânăra afaceristă, care are un adevărat cult pentru accesorii, mai spune că eșarfele îi completează personalitatea, motiv pentru care a reușit să adune o adevărată colecție de eșarfe în ultimii ani. „Toate accesoriile la care apelăm ne ajută să nu uităm de feminitate, să nu uităm că, oricât de mult ne masculinizează societatea de astăzi, suntem femei. Trebuie să avem grijă de noi și să luăm în calcul lucrurile care ne fac mai frumoase. Trebuie să ținem cont de aspectul nostru exterior, care este o extensie a ceea ce avem noi acumulat în minte și suflet”, explică Gabriela.

Colecții de lux

Bistrițeanca spune că s-a axat pe produse de lux tocmai pentru că nu a interesat-o un business în care să meargă pe un volum mare de produse. A interesat-o în primul rând calitatea și nu s-a uitat niciodată la preț. „Niciodată nu mă voi uita la preț, pentru mine calitatea a fost cel mai important lucru, începând de la prezentare și până la ambalare. Este un preț acceptabil care poate să garanteze calitatea”, completează Gabriela Montoiu. Deși unii sunt sceptici când vine vorba despre profitabilitatea produselor de nișă, de business care mai sunt băgate și în categoria de lux, bistrițeanca spune că eșarfele „made in Bistrița” au fost foarte bine primite în piață. Feedback-ul a fost și el pozitiv, iar acest lucru se vede atât în vânzări, cât și în intenția unora de a colabora. Momentan doar o parte din producție se realizează în Bistrița, însă anul acesta Gabriela Montoiu intenționează să achiziționeze o linie de producție. Deși până acum a investit fonduri personale, pentru linia de producție se gândește să acceseze fonduri europene. Gabriela recunoaște că partea de vânzare încă o studiază. În acest sens a primit mai multe propuneri de colaborare, în special din partea celor care produc și alte accesorii, cum sunt gențile. „Acum urmează să lucrăm pentru o colecție de eșarfe dedicate bărbaților. Dorim să facem inclusiv ii din mătase. Vrem să facem inclusiv halate din mătase, pentru că sunt niște articole pe care nu le prea găsești pe piață”, dezvăluie Gabriela

„Niciodată nu mă voi uita la preț, pentru mine calitatea a fost cel mai important lucru, începând de la prezentare și până la ambalare. Este un preț acceptabil care poate să garanteze calitatea”, Gabriela Montoiu

Montoiu câteva dintre planurile sale de viitor. De asemenea, aceasta vrea să realizeze un model special în memoria Reginei Maria, una dintre distinsele doamne care a promovat tradițiile românești oriunde a mers. Dacă domeniul accesoriilor este unul nou pentru Gabriela, ideea de business și afacere proprie nu îi este străină deloc. Aceasta a înființat prima firmă Prompt Communication în anul 2007. Prompt Communication oferă servicii de comunicare, imagine, publicitate, începând de la idee și până la partea de producție publicitară. „Am ales acest domeniu pentru că sunt specializată în asta, sunt studiile pe care eu le-am aprofundat. Îmi place foarte mult pentru că acest domeniu înseamnă foarte multă pasiune, dedicare și creativitate, poate mai mult decât în alte domenii”, explică Gabriela Montoiu. Gabriela își oferă serviciile atât în Bistrița-Năsăud, cât și în afara județului, încercând să garanteze calitatea întâlnită doar în marile orașe ale țării, pentru că spune ea „profesionalismul trebuie să fie la fel, indiferent de zona unde activezi”.

Cât de complicat este să cultivi cânepă în România agro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Până după Revoluție, cânepa a fost planta simbol a românilor. Odată inclusă pe lista narcoticelor ițele acestei plante, din care până acum 25 de ani se făceau costumele populare, s-au complicat atât de tare, încât cei care se mai încumetă să cultive cânepă pot fi numărați pe degete. de Bianca SARA

Până în anul 1989, România ocupa primul loc în Europa la producția de cânepă, furnizând între 56 și 70% din producția totală europeană. România se clasa pe locul trei în lume, cu 45.000 de hectare cultivate cu cânepă. După 1990, suprafețele cultivate cu cânepă au început să scadă treptat, iar cea care a omorât orice entuziasm venit din partea agricultorilor a fost Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Cânepa este inclusă pe lista plantelor narcotice, iar cultivarea sa ajunge să fie controlată foarte strict de stat. Legea vizează cannabisul, rezina de cannabis și uleiul de cannabis, fără însă să se facă o distincție clară între cannabis sativa (planta tehnică, cultivată pentru fibre, cu conținut psihotrop infim) și cannabis indica (planta cu conținut psihotrop ridicat). Pentru a cultiva cânepă, cei care se încumetă să pună pe picioare o astfel de afacere au nevoie inclusiv de acceptul structurilor antidrog din cadrul Poliției. Situația este la fel de problematică și atunci când vine vorba despre cultivarea macului. Cât de complicat este să primești undă verde de la autorități pentru a cultiva cânepă ne spune Iosif Ciunterei, un tânăr student de 20 de ani din Bistrița-Năsăud. Acesta vrea să le arate românilor cum se transformă această plantă în țesătură pentru mândrul costum național, care acum este realizat din bumbac și nu din pânzătură de cânepă, ca acum 100 de ani. Tânărul student la Etnologie a plantat în luna mai primele semințe de cânepă pe doar trei ari de teren, situate, culmea, în curtea unui muzeu clujean, întrucât Iosif nu vrea în primă fază să dezvolte o afacere din asta, ci doar să refacă „Drumul cânepii”, de la plantă la țesătură. Pentru a putea pune în practică acest proiect, Iosif a bătut preț de câteva luni pe la ușile instituțiilor, din încercarea disperată de a completa dosarul necesar pentru cultivarea acestei plante. Studentul a ajuns și la DIICOT, unde a prezentat certificatul seminței achiziționate, care atestă procentajul de substanțe psihotrope. Mai mult, reprezentanții DIICOT i-au impus lui Iosif să păzească terenul cu ajutorul camerelor de supraveghere, asta deși acesta este situat în curtea unui muzeu. Se pare că brigăzile antidrog vor fi cu ochii pe plantația lui Iosif până la recoltă. „Te obligă să ai un contract cu o firmă de procesare, dar abia mai găsești firme care să proceseze semințe de cânepă. Am obținut un contract cu o firmă de procesare ca și dovadă la dosar. Eu mi-am propus să fac cam tot drumul cânepii, de la semănat, până la recoltat, prelucrat, tors, țesut și îmbrăcăminte”, explică Iosif Ciunterei. Deși aveți nevoie de mult calm și perseverență pentru zeci de drumuri la instituțiile statului pentru avizele și documentele necesare, în final veți ajunge la concluzia că o cultură de cânepă este profitabilă.

„Te obligă să ai un contract cu o firmă de procesare, dar abia mai găsești firme care să proceseze semințe de cânepă. Am obținut un contract cu o firmă de procesare ca și dovadă la dosar. Eu mi-am propus să fac cam tot drumul cânepii, de la semănat, până la recoltat, prelucrat, tors, țesut și îmbrăcăminte”, Iosif Ciunterei, student

Asta pentru că toate părțile plantei pot fi exploatate industrial. Veniturile obținute din cânepa de fibră de pe un hectare de teren variază între 2600 și 3900 de euro. Un hectar de teren cultivat cu cânepă poate să producă și 20 de tone de cânepă. Pentru a acoperi un hectar aveți nevoie de 20-30 de kilograme de semințe, adică de mai puțin de 1000 de lei. Cânepa se cultivă pentru semințele sale, din care se poate face ulei benefic pentru sănătate. Acesta reduce nivelul de colesterol și scade tensiunea arterială, menținând inima sănătoasă. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile și destul de rezistente. Acestea se utilizează la confecționarea unei game largi de produse textile rezistente la putrezire chiar și păstrate în apă. Fibrele scurte nu se irosesc, folosindu-se la confecționarea saltelelor și a materialului izolator.

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65 de ani de activitate ştiinţifică în slujba pomiculturii Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa

Înfiinţată în urmă cu 65 de ani, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, instituţie publică de interes national, este una din cele mai vechi unităti din municipiul Bistriţa şi de profil din ţară. de Director, Dr. ing. Ioan Platon Secretar ştiinţific, Dr. ing. Ioan Zagrai Potrivit actului său de “naştere” HCM nr. 1307 din 31 decembrie 1949, la început a funcţionat sub denumirea de Staţiunea Experimentală Pomicolă Bistriţa, până în anul 1977, moment de la care a primit denumirea de Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa. Bistriţenii o cunosc şi prin numele de ICAR, datorită faptului că la începutul existenţei sale staţiunea era subordonată Institutului de Cercetări Agronomice din România (ICAR). După decembrie 1989, datorită reformelor din cadrul sistemului unităţilor de cercetare şi armonizării denumirii unităţilor de cercetare cu legislaţia europeană, staţiunea ajunge să poarte numele de astăzi, respectiv Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistriţa. La ora de bilanţ a activităţii desfăşurate în cei 65 de ani de existenţă, SCDP Bistriţa se prezintă cu realizări remarcabile în diferite domenii ale cercetării pomicole. Astfel, în domeniul ameliorării genetice au fost omologate şi introduse în sortiment 35 de soiuri, din care 10 de măr (Auriu de Bistriţa, Aura, Ionaprim, Starkprim, Bistriţean, Salva, Goldprim, Alex, Dany, Doina), unul de păr (Aromata de Bistriţa), 11 de prun (Iulia, Delia, Jubileu 50, Ivan, Geta, Matilda, Dani, Doina, Elena, Zamfira, Romaner), 12 de cireş (Uriaşe de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Timpurii de Bistriţa, Roşii de Bistriţa, Jubileu 30, Rubin, Iva,

Someşan, Roze, Ana, Gloria, Ivona) şi unul de vişin (Ilva), precum şi cinci portaltoi. Majoritatea soiurilor de măr prezintă rezistenţă la rapăn, ceea ce permite reducerea considerabilă a numărului de tratamente fungice şi, implicit, a costurilor de producţie. Unele soiuri de prun tolerează bine atacul unor viroze cu impact deosebit asupra culturii prunului. Soiurile de cireş create la SCDP Bistriţa valorifică foarte bine condiţii nu tocmai propice acestei culturi, permitând cultivarea lor în zone destul de reci. Referitor la portaltoii obtinuţi la SCDP Bistriţa, cel putin doi sunt de mare interes practic. De exemplu, portaltoiul vegetativ BN 70, are o largă utilizare la înmulţirea părului datorită compatibilităţii foarte bune la altoire cu majoritatea soiurilor, fiind în prezent portaltoiul cel mai des utilizat pentru înmulţirea speciei păr în România. Portaltoiul pentru prun denumit Mirobolan BN 4kr este singurul tip de mirobolan rezistent la virusul Plum pox, o caracteristica extrem valoroasă. Realizări importante există, de asemenea, în domeniul tehnologiilor pomicole şi protecţiei pomilor fructiferi. De exemplu, experimentarea în module cu densităţi mari (2500 5000 pomi/ha) a unor soiuri de măr (Florina, Generos, Idared, Auriu de Bistriţa) altoite pe doi portaltoi (M9 si M26), conduse sub formă de fus şi forma “V”, a relevat un potenţial de producţie foarte ridicat (40 – 121 t/ha) şi poate reprezenta un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

model pentru înfiinţarea de plantaţii noi, moderne finanţate prin programul de reconversie. Experienţele de fitopatologie, entomologie şi fitofarmacie au permis elaborarea a numeroase programe de combatere integrată a bolilor şi daunătorilor pentru măr, păr, prun, cireş şi vişin, cu deosebită importanţă practică. De asemenea, rezultatele din ultimii ani privind potenţialul utilizării capcanelor feromonale indică reuşita aplicării compusului feromonal Semnal AC-ICCRR în reducerea semnificativă (cu 30-50 %) a populaţiilor de Adoxophyes reticulana şi Carpocapsa pomonella. Conform studiilor efectuate, compusul poate fi utilizat cu succes în producţie, în tehnologia de combatere integrată. Realizări deosebite în ultimii ani s-au obţinut în domeniul virusologiei pomicole, cercetările fiind axate, în principal, pe studiul virusului Plum pox, cel mai distructiv agent patogen şi principalul factor limitativ al profitabilităţii culturii prunului nu numai România, dar şi în multe alte ţări europene. De exemplu, rezultatele obţinute de SCDP Bistriţa elucidează pentru prima dată variabilitatea acestui virus la nivel naţional şi completează datele la nivel mondial, rezultatele având o deosebită importanţă atât ştiinţifică cât şi practică. Un alt exemplu al unei realizări deosebite în domeniul virusologiei sunt rezultatele obţinute în cadrul unui proiect internaţional finanţat de Comisia Europeană care a vizat studiul prunului transgenic. SCDP Bistriţa a demonstrat în premieră, împreună cu colaboratori din SUA, Franţa şi Spania, că prunul transgenic prezintă un înalt grad de rezistenţă la virusul Plum pox şi nu prezintă riscuri pentru mediu. Rezultatele au contribuit substanţial la aprobarea pentru introducerea în cultură a prunului transgenic în SUA. Există şanse reale ca acest prun să fie autorizat pentru cultivare şi în Uniunea Europeană, astfel încât atât producătorii cât şi consumatorii să beneficieze de avantajele acestui prun. Graţie colaborărilor internaţionale din ultimii ani, SCDP Bistriţa a implementat pentru prima oară în cercetarea pomicolă românească tehnicile de diagnostic molecular, fără de care sistemul de certificare al materialului săditor pomicol liber de boli virotice la standardele europene nu poate fi conceput. SCDP Bistriţa a reuşit în premieră, în România, în pe-

ANIVERSARE

rioada 2008-2013, implementarea standardelor şi directivelor europene în domeniul obţinerii materialului săditor din categoriile biologice superioare la specia prun, iar, în prezent, activitatea a început să fie extinsă şi la speciile măr, păr, cireş şi vişin.

Ambasadoare în lume

De-a lungul anilor staţiunea bistriţeană a fost prezentă anual la numeroase sesiuni de comunicări ştiinţifice, aducându-şi contribuţia prin rezultatele de cercetare obţinute, la modernizarea pomiculturii, prin promovarea unor secvenţe tehnologice noi, înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi în sistem intensiv şi superintensiv în judeţ (peste 5000 ha) şi nu numai. Prin întrunirile de specialitate organizate anual de staţiune s-au specializat zeci de generaţii de tehnicieni şi ingineri care au activat în domeniul pomiculturii româneşti.

ANIVERSARE

În perioada de tranziţie, cu toate greutăţile care i-au stat în faţă, SCDP Bistriţa a făcut faţă şi a încercat să-şi aducă aportul prin rezultatele de cercetare la progresul pomiculturii din zona sa de influenţă, rămânând singura unitate de profil din Transilvania. Rămasă ca o “oază de verdeaţă” într-o perioadă când alte staţiuni au dispărut, când cercetarea ştiinţifică din agricultură a fost şi este încă subfinanţată, SCDP Bistriţa prin colectivul de cercetători şi salariaţi s-a “încăpăţânat” să nu dispară şi a luptat pentru învingerea greutăţilor. Prin cele mai cunoscute şi înmulţite soiuri de cireş, Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Jubileu, Rubin, soiurile de măr Auriu de Bistriţa, Aura, Bistriţean, portaltoiul de păr BN70, portaltoiul de prun BN4Kr, cât şi prin rezultatele deosebite din domeniul virusologiei pomicole, staţiunea este cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind un ambasador al oraşului în lume.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Participarea cercetătorilor din staţiune numai în ultimii 15 ani, de la aniversarea celor 50 de ani de existenţă a unităţii, se cifrează la peste 50 prezenţe la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, la care se adaugă numeroase vizite de documentare şi specializări în străinătate. SCDP Bistriţa a reprezentat, de asemenea, o şcoală la care şi-au pregătit proiectele de diplomă mulţi studenţi. Staţiunea are, în prezent, un număr de 32 salariaţi din care 4 doctori în ştiinţe cu specializări în tehnologii pomicole, ameliorare genetică, virusologie şi înmulţire, 1 doctorand, 1 expert contabil, 1 economist, 3 ingineri, 2 tehnicieni şi 20 salariaţi cu studii medii şi generale. Ca urmare a legilor proprietăţii, patrimoniul actual al SCDP Bistriţa este de 151,3507 ha, din care 96 ha baza experimentală de cercetare-dezvoltare situată în municipiul Bistriţa şi 40 ha pepinieră în localitatea Baţa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În prezent, staţiunea dispune de laboratoare moderne, dotate cu aparatură de ultimă generaţie şi resursă umană specializată pentru producerea de material săditor pomicol liber de virusuri din categoriile biologice superioare. Staţiunea, prin filiala Societăţii Române a Horticultorilor din România, care editează un Buletin documentar informativ horticol, ajuns în momentul de faţă la al 35-lea număr, contribuie la promovarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în pomicultura judeţului Bistriţa-Năsăud şi în alte judeţe ale Transilvaniei. În ultimii 15 ani, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a colaborat şi participat la rezolvarea multor teme de cercetare din cadrul proiectelor finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator de proiecte sau partener cu USAMV Iaşi, Cluj, Bucureşti, ICDP Piteşti – Mărăcineni, Institutul de Cercetări Chimice din Cluj, Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice Bucureşti. SCDP Bistriţa este singura staţiune pomicolă din ţara care a reprezentat România la doua proiecte internaţionale finanţate pe programele Cadru 5 şi 7 ale Comisiei Europene. La acestea se adaugă alte patru granturi şi cooperări bilaterale cu SUA, Franţa, Bulgaria şi Slovenia. În prezent, SCDP Bistriţa reprezintă România într-un nou proiect internaţional pe progranul ORIZONT 2020 al Uniunii Europene, proiect care vizează implementarea la nivel european a unei tehnici de ultimă generaţie în diagnosticul de mare precizie al virusurilor. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a organizat loturi demonstrative împreună cu multe companii de prestigiu din domeniul protecţiei plantelor (Dow Agrosciences, BASF, Adama, Bayer, Cropsciences, Syngenta, NaturEvo, Dafcochim) pentru utilizarea în schemele de tratamente a celor mai noi produse fitofarmaceutice destinate combaterii bolilor şi dăunătorilor din pomicultură, prilej cu care s-au realizat vizite în câmp.

ANIVERSARE

În contextul noului program PNDR 2015-2020, Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa îi revine sarcina de a furniza material săditor pomicol din cele mai valoroase soiuri de pomi fructiferi, din categorii biologice superioare. În această situaţie, cu sprijinul MADR, staţiunea şi-a extins câmpurile de marcotiere şi plantaţii mamă din cadrul pepinierei. Pentru realizările obţinute pe parcursul celor 65 de ani de existenţă, felicităm întreg personalul şi dorim tuturor sănătate, iar celor care lucrează în prezent multă putere de muncă şi noi realizări pe tărâmul ştiinţei pomicole româneşti. La acest ceas aniversar multumim pentru sprijinul acordat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conducerii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni şi tuturor colaboratorilor.

Ofertă de vacanţe testate, la World Travel Shop!

TRAVEL

Dumnezeu a creat Pământul cu toate minunăţiile sale: cascade, jungle, savane, păduri tropicale, deşerturi şi canioane şi l-a dăruit oamenilor. Aceştia, la rândul lor, au încercat săl facă mai atractiv şi mai interesant, construind încă din Evul Mediu palate, clădiri şi oraşe de admirat prin arhitectură şi decoraţiuni. S-au dezvoltat şi au dispărut civilizaţii, lăsând în urmă vestigii nenumărate. Natura, la rândul ei, îşi trăieşte propriul ciclu construind, transformând şi modificând peisajele. Civilizaţia noastră de azi s-a dezvoltat mult, astfel încât aduce toate aceste locuri şi peisaje, prin intermediul imaginii, în casele oamenilor care, până acum, doar au visat la aceste locuri. Opţiunea de a vedea aceste locuri este în mâinile noastre. Astăzi toate porţile sunt deschise, putem ajunge tot mai uşor oriunde şi putem transforma visele în clipe de neuitat. Acum însă ni se oferă posibilitatea de a ajunge în aceste locuri mult visate. O dată vizitată, o regiune sau o ţară devine o adevărată experienţă sufletească şi, chiar dacă nu putem reveni, cu sufletul vom fi mereu acolo. Am deschis agenţia de turism World Travel Shop cu intenţia de a oferi oricui posibilitatea de a călători în locurile pe care, cu emoţie, chiar noi le-am vizitat.

De ce tocmai World Travel Shop?

Pentru că... - obiectivele noastre se referă nu numai la proceduri eficiente de lucru în cadrul firmei şi cu parteneri şi cu clienţi, ci şi la furnizarea de servicii de calitate ridicată. - clienţii noştri sunt cea mai importantă resursă a firmei şi avem grijă de ei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

- implicăm competenţele noastre profesionale pentru a le oferi excursia pe care o caută, gama şi calitatea serviciilor pe care le aşteaptă.

Câteva destinaţii deja vizitate de noi:

Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Polonia, Austria, Germania, Italia (Insula Capri), Rusia, Gruzia, Ucraina, Vatican, San Marino, Andorra, Monaco, Franţa, Grecia (Insulele Santorini, Creta, Corfu, Rhodos, Zakynthos, Skiathos, assos, Kos ), Spania (Tenerife, Gran Canaria, Mallorca), Portugalia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Cipru, Cipru de Nord, Turcia, Bulgaria, Suedia, Danemarca, Norvegia, Egipt, Tunisia (Insula Djerba), Maroc, Kenya, Tanzania (Insula Zanzibar), Liban, Gibraltar, Iordania, ailanda, Malayzia, Singapore, Indonezia (Insula Bali), Venezuela (Isla Margarita), Malta, Myanmar (Burma), Mallorca, Emiratele Arabe Unite (Dubai, Abu Dhabi, Sharja, Ajman, Ras Al Kahaima, Umm al-Quain, Fujairah), Israel, Albania, Cambodgia, SUA (Florida, Miami, Washington), Aruba, Curacao, Granada, Barbados, St. Vincent, St. Kitts and Navis, USA Virgin Islands, Republica Dominicană, Grand Turks & Caicos, Brazilia, Argentina, Uruguay, Mexic, Hong Kong, Macau, Maldive, British Virgine Islands, Antigua, Martinique, Guadalupe, St. Lucia, St. Maarten, Sri Lanka, Cuba etc.

Cine e World Travel Shop?

Agenţia de turism World Travel Shop a fost înfiinţată în anul 2004. Personalul agenţiei World Travel Shop, calificat la cel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai înalt nivel profesional, stă oricând la dispoziţia clienţilor, călătorilor, le furnizează informaţii concrete, utile, detaliate ale destinaţiilor dorite, pune la dispoziţie trasee turistice variate, bogate în obiective turistice, oferă organizare impecabilă, minuţioasă, rezervă programe turistice dinamice. Drept recunoştinţă a calităţii muncii depuse şi a experinţei de specialitate, în anii trecuţi World Travel Shop a fost desemnată ca cea mai bună agenţie revânzătoare din ţară, la doi dintre cei mai mari touroperatori din România. Secretul acestei recunoştinţe stă în atitudinea serioasă şi punctuală a personalului agenţiei, colaborarea fructuoasă cu agenţiile turistice cele mai renumite din ţară şi străinătate şi, nu în ultimul rând, în munca dinamică, precisă, fermă a fiecărui agent în parte, spre bucuria clienţilor noştri. Echipa noastră este alcătuită din persoane entuziaste, cu o vastă experienţă în domeniul turismului: peste 80 de ţări vizitate şi mai mult de 120 de destinaţii. Pentru activitatea desfăşurată de-a lungul timpului World Travel Shop a fost premiat de mai multe ori de către Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Mureş. Referitor la Sistemul de Management al Calităţii, începând cu anul 2009, World Travel Shop a primit certificarea ISO 9001:2008. În acest sens, s-a constatat că Sistemul de Management folosit de agenţia noastră îndeplineşte toate cerinţele pe care le solicită ISO 9001:2008. Certificatul ISO obţinut de World Travel Shop poartă numărul SCS.09.H.003/Q. Totodată suntem membrii Agenţiei Naţionale al Agenţiilor de Turism din România (ANAT). Prin Departamentele sale specializate, World Travel Shop vă oferă servicii complete, la standarde de calitate internaţionale: - turism intern şi internaţional, bazat pe pachete prestabilite sau create la cererea clienţilor, individual sau de grup; - rezervări la hoteluri şi pensiuni în ţară şi străinătate; - programe de week-end;

TRAVEL

- închirieri autocare sau microbuse; rent a car; - vânzări bilete de avion pentru orice destinaţie ; - bilete de odihnă şi tratament în zone montane şi balneare din ţară şi străinătate; - asigurări medicale de călătorie; - pachete turistice complexe, sub formă de sejururi sau circuite, care integrează cazări, mese, transport aerian sau terestru cu autocare, respectiv microbuze, transferuri; - turism specializat: safari, lună de miere, exotice, croaziere, concerte, evenimente sportive, wellness, tabere pentru tineret; Declaraţia noastră de intenţie este angajamentul nostru pentru excelenţă, creativitate şi integritate.Vă mulţumim! Echipa World Travel Shop

imm

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transparenţă la informaţii Reprezentanţii IMM-urilor arădene vor controale fără abuzuri

Este nevoie de bani la bugetul de stat, însă aceştia se pot colecta fără abuzuri din partea organelor de control. Aceasta a fost concluzia reprezentanţilor IMM-urilor arădene care au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţilor de control fiscal şi de eliminare a practicilor exagerate asupra IMM-urilor. de Liliana BRAD

Mihaela Breaz, director executiv al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Filiala Arad, spune că este nevoie de măsuri de creştere a accesului IMM-urilor la informaţii, aplicate în mod continuu şi constant. Astfel se propune sistematizarea reglementărilor şi obligaţiilor fiscale pe categorii de contribuabili, în special pentru IMM-uri. De asemenea, se doreşte publicarea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală şi a celorlalte acte normative cu caracter fiscal în formă actualizată şi consolidată, cu toate modificările şi completările ulterioare, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi accesibile IMM-urilor. O altă pro punere este publicarea datei înregistrării unei societăţi în Registrul Contribuabililor inactivi disponibil pe site-ul ANAF, pentru a se putea verifica situaţia de fapt a acelei societăţi de la o anumită dată şi asigurarea accesului gratuit pentru IMM-uri la informaţii din Registrul Comerţului, pentru a se putea verifica eficient situaţia furnizorilor şi prestatorilor cu care sunt încheiate contracte sau sunt în derulare comenzi, cu îmbunătăţirea accesibilităţii şi conţinutului platformei on-line. „Realizarea inventarului complet al taxelor fiscale şi nefiscale, al avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţilor comerciale, inclusiv a procedurilor aplicabile pentru obţinerea acestora, care să fie accesibil on-line şi care să conţină informaţii actualizate şi practice pentru IMM-uri”, a explicat Mihaela Breaz.

Amenzi înlocuite cu avertismente

Întreprinzătorii arădeni spun că o mare parte din amenzile care sunt aplicate IMM-urilor se datorează faptului că legislaţia nu este clară şi lasă loc la interpretări. Mai mult, sunt o mulţime de norme de aplicare pe care trebuie să le studieze şi pe care le găsesc destul de greu, deoarece nu există transparenţă totală. Organele de control aplică direct amenzi, la valoarea maximă, în locul unor avertismente. De altfel este cunoscută procedura că orice control înseamnă o amendă, iar pentru în treprinzătorii arădeni nu există prezumţia de nevinovăţie. Reprezentanţii IMM-urilor arădene propun stabilirea planurilor de control cu prioritate pentru combaterea marii evaziuni fiscale şi aducerea lor la cunoştinţa opiniei publice. Ei cer adaptarea resurselor umane, materiale şi a mijloacelor aplicate la situaţiile concrete cu diferenţieri de proceduri şi metodologii specifice pentru fiecare categorie de contribuabili: microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari şi informarea permanentă a opiniei publice. „Solicităm previzionarea şi realizarea de acţiuni de informare a IMM-urilor şi diseminarea

informaţiilor privind cadrul legal din domeniul fiscal şi aducerea lor la cunoştinţa opiniei publice. De asemenea, sunt binevenite previzionarea şi realizarea de acţiuni pentru exercitarea funcţiei preventive a controlului, cu acordarea de avertismente înainte de aplicarea amenzilor şi sancţionarea contravenţională numai în caz de neconformare a întreprinzătorilor, în termenul stabilit de control şi anunţarea lor”, a declarat Mihaela Breaz. Întreprinzătorii arădeni ar dori individualizarea cuantumului amenzilor raportată la gravitatea faptei şi diferenţiat pe categorii de contribuabili, cu neaplicarea maximului amenzii contravenţionale pentru toţi întreprinzătorii, pentru orice faptă. Ei cer eliminarea subiectivismului şi a promovării şi protecţiei unor interese în activitatea de control prin adoptarea unor măsuri de perfecţionare a procedurilor şi trainingului în cadrul ANAF. De asemenea, ar fi binevenită îmbunătăţirea comunicării instituţiilor cu atribuţii de control cu mediul de afaceri, stabilind un mecanism coerent. Reprezentanţii IMM-urilor arădene cer reducerea cu minimum 25% a numărului de plăţi fiscale pentru întreprinzători, care în România este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, de 3,11 ori mai mare decât media UE. În ţara noastră se fac 39 de plăţi fiscale pe an, în timp ce media UE este 12,5 plăţi/an. În Suedia, întreprinzătorii au de efectuat anual patru plăţi/an, iar în Cipru, 30.

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centru de specializare inteligentă și o facultate separată

Universitatea Tehnică are planuri mari la Bistrița

de Bianca SARA

În luna aprilie, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) a primit o clădire monument-istoric de la autoritățile județene. Aceasta permite extinderea activității, UTCN anunțând că, în următorii ani, Bistrița va avea o facultate distinctă, nu doar o extensie, dar și un centru de specializare inteligentă, realizat pe fonduri europene.

Sprijinul venit din partea mediului de afaceri bistrițean, care are nevoie de forță de muncă specializată și calificată, dar și din partea autorităților locale dă aripi Universității Tehnice Cluj-Napoca, aceasta pregătindu-se să se extindă. În luna aprilie, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a hotărât să ofere în administrare Universității Tehnice Cluj-Napoca pentru aproape jumătate de secol o clădire monument-istoric de tip B din centrul orașului. Este vorba despre o clădire construită în 1850, care a fost utilizată preț de 150 de ani ca sediu al Tribunalului BistrițaNăsăud, al Judecătoriei și al Parchetului, precum și de alte instituții publice pentru perioade mai scurte de timp. În 2014, clădirea a ajuns la autoritățile județene, care în prima fază intenționau să o reabiliteze cu ajutorul fondurilor europene. În clădirea în cauză vor fi amenajate săli de curs, laboratoare, săli de seminarii și cercuri științifice, precum și un centru de specializare inteligentă. Acesta va fi realizat cu ajutorul fondurilor europene, finanțare care va include și reabilitarea clădirii, aflată momentan într-un stadiu avansat de degradare. „Este un moment istoric, acela al stabilirii definitive în Bistrița a unei universități regionale românești, care are astăzi 24.000 de studenți”, susține profesorul Virgil Ispas, reprezentantul la Bistrița al UTCN. Aceasta nu este singura noutate pregătită de Universitatea Tehnică. Președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, a dezvăluit faptul că, în următorii ani, UTCN pregătește o facultate de sine stătătoare la Bistrița, care să nu aibă statut de extensie. „Universitatea Tehnică, la propunerea mea, a venit, în urma deciziei Senatului Universității, cu varianta de a organiza o facultate cu mai multe specializări la Bistrița, cu un termen rezonabil de câțiva ani”, a precizat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan.

Se pare că cel care a sprijinit dezvoltarea Universității Tehnice pe pământ bistrițean este tocmai mediul de afaceri din județ. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca colaborează cu companii precum Comelf, RAAL, Teraplast sau Rombat, care au avut un cuvânt de spus și când a venit vorba despre specializările care pot fi urmate de către studenți la Bistrița. Mediul de afaceri și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini financiar cofinanțarea proiectului pe fonduri europene ce va avea în centru noua clădire preluată de UTCN. Doar reabilitarea acestui monument istoric va costa câteva milioane bune de euro. „Vom face tot ce ține de noi ca mediul universitar să vină spre Bistrița și să se dezvolte”, a completat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan. În acest moment, extensia Bistrița a UTCN oferă programe de studii de licență din domeniile inginerie industrială, inginerie și management, mecatronică și robotică și științe inginerești aplicate. Universitatea este prezentă în Bistrița cu două facultăți: cea de Construcții de Mașini și Inginerie Electrică. Specializările oferite sunt: mașini unelte și sisteme de producție, inginerie economică industrială, robotică și inginerie medicală. În total, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și-a dezvoltat în ultimii ani 4 extensii, în Alba-Iulia, Satu Mare, Zalău și Bistrița. În anul 2012, Universitatea Tehnică din ClujNapoca a fuzionat cu Universitatea de Nord Baia-Mare, care a devenit Centrul Universitar Nord. Numărul facultăților care funcționează sub umbrela Universității Tehnice a ajuns la 13. Odată cu dezvoltarea Extensiei Bistrița a Universității Tehnice Cluj-Napoca se vor crea noi specializări. Este vorba despre informatică și construcții la nivel licență și despre trei noi masterate în robotică, asigurarea calității și sudură.

Nu pierzi niciodată, câştigi şi înveţi WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

de Alice Valeria MICU

Despre apelul telefonic de vânzare perfect şi multe alte strategii de vânzare au învăţat numeroşi specialişti în vânzări din companii, dar şi administratori de societăţi în cadrul unui seminar de vânzări organizat de Libero Events, agenţie de evenimente B2B şi B2C.

Cluj Sales Conference a fost cel mai important eveniment regional din Transilvania dedicat vânzărilor şi cadrul ideal de întâlnire pentru cei ce activează în domeniul vânzărilor şi al marketingului, care a oferit participanţilor posibilitatea de a descoperi noutăţile din domeniul vânzărilor şi de a face knowledge sharing. Invitatul de onoare al evenimentului a fost Tony Morris, speaker internaţional, trainer pe vânzări şi co-fondator al companiei Sales Doctors. Tema aleasă de către britanic a fost "The Perfect Sales Call" – Apelul telefonic perfect de vânzare. „Când un agent de vânzări va înţelege că el ajută, nu vinde, va avea succes”, a afirmat Tonny Morrris în cadrul seminarului, insistând asupra câtorva lucruri importante: lista ţintă, obiectivele bine definite, plierea pe client sau importanţa capitală a primelor 7 secunde ale convorbirii telefonice de abordare a unui nou client, fixarea unui nou apel telefonic, a unei întâlniri, obţinerea de referinţe. Cât de importante sunt cuvintele pe care le folosim, limbajul trupului şi felul în care comunicăm, cele patru culori cu care pot fi etichetaţi clienţii în funcţie de cum comunică ei şi felul în care le arată biroul, precum şi alegerea strategiei de abordare în funcţie de aceste informaţii, iată câteva secrete împărtăşite în cele patru părţi ale seminarului la care au participat cu preponderenţă tineri. L-am întrebat pe Tonny Morris în timpul primei pauze care a fost cea mai mare provocare din cariera sa. „Ah, e o întrebare foarte bună! Am pierdut o afacere, a fost acum 9 ani, vindeam un software şi nu am înţeles niciodată unde am greşit. Au câştigat cei cu care concuram şi cred că ei au scăzut mult preţul. A fost destul de dificil să gestionez înfrângerea, pentru că era primul meu comision de 30.000. Pe atunci erau o grămadă de bani, şi acum sunt şi a fost greu să accept acea înfrângere, dar nu am renunţat şi ea m-a motivat să fiu mai bun. Ştiu că există momente când pierzi, dar trebuie să ştii să accepţi asta şi să mergi mai departe, căci fiecare înfrângere este o lecţie din care înveţi ceva, o lecţie care te face mai bun şi mai puternic”, ne-a povestit Tony Morris. Pentru că în viaţa personală are cea mai bună soţie pe care şi-o putea dori un om de vânzări, l-am întrebat care a fost cea mai mare provocare din viaţa personală. Răspunsul său: „Cred că momentul în care mi-am pierdut tatăl acum opt ani a fost cel mai dificil moment, eram tânăr, sigur şi acum sunt, dar aveam 28 de ani, a fost greu, eram foarte apropiat de tatăl meu. A trebuit să învăţ cum să conduc o afacere, să am grijă de mama şi de sora mea, da, a fost cea mai mare încercare din viaţa mea”. Ratările din viaţa profesională te pot pregăti pentru încercările din viaţa personală, se influenţează reciproc? „Da, enorm! Îmi amintesc ce spunea acum mulţi ani Michael Jordan : „ Nu pierzi niciodată, câştigi şi înveţi”.

Asta mă face ca de fiecare dată când pierd în viaţa personală sau profesională să mă gândesc bine care este lecţia pe care trebuie să o învăţ sau dacă următorul telefon ori întâlnire mă va face mai puternic sau mai bun. Faptul că l-am pierdut pe tata m-a făcut mai puternic şi am înţeles cât am fost de norocos să am un tată senzaţional în cei 28 de ani, cât mi-a fost alături. Unii prieteni au 40 de ani şi nu au taţi prea grozavi, aşa că am înţeles cât de importantă este familia şi cât de norocos sunt”, crede Tony Morris. Cât e de important pentru un om de vânzări să fi avut părinţi înţelegători, care să-l susţină şi să-l încurajeze? „Cred că este nevoie să beneficiezi de susţinere de peste tot, de la familie la cei alături de care munceşti, pentru că în vânzări trebuie să înveţi în primul rând să accepţi să fii refuzat, să înveţi cum să gestionezi eşecurile. Dacă ai un şef sau o soţie care bombăne mereu este destul de dificil să treci peste aceste momente”, spune acesta. Nu fiecare apel telefonic se va desfăşura aşa cum vă planificaţi, nu aşa se întâmplă în viaţa reală, totuşi luaţi în considerare fiecare răspuns ca să puteţi învăţa din aceste experienţe şi să le utilizaţi data viitoare. Ieşiţi şi pregătiţi-vă lista-ţintă, pregătiţi-vă pentru cei pe care vreţi să îi aveţi clienţi şi desfăşuraţi sute de apeluri telefonice de vânzare perfecte” sunt concluziile cu care Tonny Morris îşi încheie cartea pe care a primit-o fiecare participant la seminar. Un lucru este clar: de azi înainte partenerii Libero Events vor fi mult mai pregătiţi şi vor şti cui să-i mulţumească.

Trilogia amintirilor

IN MEMORIAM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă ziua de 9 mai a cunoscut de-a lungul timpului diverse semnificaţii, prilej de festiviste manifestări, de la Ziua Independenţei în 1877, la ziua capitulării Germaniei în 1945, devenită Ziua Europei, pentru cei născuţi în zodia cărţilor, 9 mai înseamnă ziua de naştere a lui Lucian Blaga, dar şi ziua sa de întoarcere în sânul veşniciei. de Alice Valeria MICU

Este reperul fix al luminii, al corolei de minuni a acestei lumi, a nebănuitelor trepte ce fac să urcăm printre diferenţialele divine până la Marele Anonim. Pe cel ce-a definit dealul şi valea noastră ancestrală, într-un sublim suiş şi coborâş, de la efort la căutare, de la efort la cunoaştere, de la efort la împlinire, vremelnicul locuitor al casei de pe Măcinului, din Cluj, de unde cobora spre centrul intelectual al oraşului ronţăind câteva boabe de cafea, ei bine pe Lucian Blaga, lacrima nemângâiată a Lancrămului l-au sărbătorit clujenii. Nu oricum şi nu la întâmplare, ci oameni care l-au cunoscut. La „Fundaţia pentru îngrijirea vârsticului” din cartierul Mănăştur am asistat la o evocare unică a poetului, filozofului şi profesorului Lucian Blaga şi asta nu pentru că cineva trebuia să bifeze o acţiune, ci pentru că seniorii de acolo aveau printre ei câţiva care l-au cunoscut, au fost contemporani marelui cărturar. Profesor Sinefta Vasile a ţinut un adevărat curs, în care, deşi avea pagini multe la îndemână, ca orice dascăl conştiincios, a selectat câteva aspecte, evocând perioada interbelică precum un Olimp al culturii române, cu zei precum Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi, Ion Barbu, George Enescu, Vasile Voiculescu. O lecţie pe care mulţi ar fi trebuit să o audă, dar pe care au ascultat-o privilegiaţii. Doamna profesor este unul dintre cei ce a participat la înmormântarea poetului, după ce profesorul Daicoviciu se îngrijise să aibă parte de ritualul creştinesc şi, în finalul expunerii, a amintit una din vorbele înţelepte ale marelui Blaga: „Durerile nu sunt adânci, decât atunci când râd”. Lulu popii, cum i se spunea în Lancrăm, prefera plimbările solitare, în cursul cărora căuta trifoi cu patru foi, pe care îi presa în cărţi, spre aducere aminte. În casa memorială de la Lancrăm i-am văzut, dar profesorul Vasile Muţ, prezent şi el la fundaţie şi-l aminteşte nu din casa devenită muzeu, ci din Cluj. Ca tânăr student la română-franceză, a auzit pentru prima dată vorbindu-se de Blaga, cel interzis. A încercat să asiste la lansarea traducerii lui Faust, făcută de Blaga, dar sala cea mică destinată manifestării era inutilă mulţimii care venise să asiste la eveniment, într-un număr impresionant, putând să umple sala Teatrului Naţional. Sperau în reabilitarea sa, dar n-a fost să fie. L-a văzut mai târziu, în 7 mai 1961, pe catafalcul aşezat în capela spitalului. I-a rămas întipărită în minte fruntea imensă a poetului, pe care nu s-a sfiit s-o mângîie. „Am avut senzaţia că ţin în palme întregul univers Mioritic”, a conchis emoţionat Vasile Muţ. În „Revista seniorilor clujeni” al cărei cel mai proaspăt număr a fost dedicat lui Lucian Blaga, este prezent şi profesorul Ioan Hentea, fostul director adjunct al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, care l-a angajat ca bibliotecar pe

Lucian Blaga, în acel trist moment al existenţei marelui cărturar. Adevăratul motor al activităţilor culturale ale fundaţiei este Ioan Vlas, cel care din 1940 până în 1988 a condus Librăria Universităţii din Cluj. Cu o duioasă generozitate, Ioan Vlas a amânat, evocarea sa, deşi este cel care de-a lungul anilor, l-a primit pe Lucian Blaga în librărie, prezentându-i noile apariţii ale cărţilor de filozofie. „ Când intra în librărie, fetele mă chemau repede şi eu îl duceam în sectorul cu cărţi de filozofie unde îi prezentam fiecare carte nouă, aşa că aveam mereu grijă să am temele făcute”, povesteşte Ioan Vlas cu bucurie. „Era un bărbat frumos, se purta ca un brad, purta pălărie pe care o scotea de câte ori era salutat pe stradă. Nu zâmbea niciodată”. Toate acestea le-am aflat cu câţiva ani în urmă, ca bibliotecar la Zalău, dar l-am „închiriat” azi pe Ioan Vlas din „Biblioteca vie”, un proiect al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” din Cluj. La cei 89 de ani ai săi, cu mintea sprinţară şi umorul mereu proaspăt, Ioan Vlas este o arhivă însufleţită a unui Cluj cultural pe care îl evocă adesea şi mereu cu tinereţea spiritului, cea dăruită de cărţile printre care a trăit şi pe care le-a slujit cu devotament neschimbat. Două sunt volumele care s-au născut din viaţa sa printre scriitori: „Amintirile unui librar” şi „Un cititor librar - Autografe culese într-o jumătate de secol”. Peste 500 de cărţi din biblioteca personală a lui Ioan Vlas sunt cu autografele autorilor, din care a ales 50 de clujeni pentru această carte. Cronicar plin de culoare, Ioan Vlas face o strălucită acoladă între evenimentele consemnate şi cu care a fost contemporan şi noi, cei ce ne bucurăm azi de memoria sa formidabilă şi simţul umorului inconfundabil. Semnături celebre, transcrierea dedicaţiilor şi datele bio-bibliografice ale autorilor se regăsesc în paginile cărţii din care lipsesc amintirile personale ale lui Ioan Vlas, trezorierul unei părţi consistente a literaturii române.

Balada mâinilor WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Opinie

de Alice Valeria MICU

În fiecare primăvară contabilizez cu nedisimulată bucurie întoarcerea în circuitul vegetal activ al fiecărui copac, al fiecărei flori şi în lipsa unor victorii personale care să-mi preocupe fiinţa mai mult de o secundă, le contabilizez exaltată la rubrica simbolizată cu plus. „ Au înflorit magnoliile!”, îmi spun, deşi nu am niciun merit în asta, iar magnoliilor, cu siguranţă, nu le pasă de naiva şi inutila mea efervescenţă. „Ai văzut, toporaşii sunt încă proaspeţi, deşi a înflorit liliacul, cred că n-am scăpat încă de frig”. Nu poţi să nu remarci inevitabila victorie a naturii, dar frumuseţea în care doar divinul creator e singur vinovat e mai presus decât demersul hedonist al extazului în faţa unui inocent fir de Nu-mă-uita. O floare e frumoasă doar pentru că fost plămădită de mâna Domnului, iar criteriul estetic se aplică doar la ceea ce prin mâna omului se clădeşte, aşa zic unii, dar nu stau acum nici să le dau dreptate, nici să-i contrazic. Mă las condusă mai degrabă de mâna gândului. „Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit”, spun oamenii, mai ales atunci când simt că viaţa le fuge printre degete şi vor să o ia din nou în propriile lor mâini. Caută o mângâiere, amintindu-şi de mâinile alinătoare ale mamei, de felul în care ştia să umbrească o vânătaie, tristeţea, dezamăgirea sau uitarea. Apoi se îndrăgostesc şi prima îmbrăţişare, primii paşi mână în mână vor fi rememoraţi cu tandreţea începuturilor şi nostalgia calină a tinereţii. Îi ceri mâna şi lumea poate începe. Îi zăreşti palma pe pântecul cel roditor şi te trezeşti cu o parte din tine în braţele ce nu mai pot fi niciodată goale. Mâinele mâinilor tale te privesc cu ochii cât inima ta şi viaţa se rostuieşte de-acum altfel. De-a lungul întregii vieţi, oricum se defăşoară ea, totul se caracterizează cu expresii legate de mâini: şi-a făcut-o cu mâna sa, mi-am luat mâinile de pe el, nu-i stă nimic în mâini, are mână grea, e mână-largă, pici tu pe mâna mea, sunt mână în mână şi multe altele sunt câteva expresii cu care ne-am obişnuit să punctăm plastic evenimentele din jurul nostru. Veşnica dispută dintre creaţionism şi evoluţionism nu va fi degrabă încheiată, dar ce-ar fi mâna omului, dacă Mâna cea atotcuprinzătoare şi-ar ridica o clipă un singur deget de pe creaţia sa? Pe tavanul Capelei Sixtine, Dumnezeu stă şi acum cu mâna întinsă, încercând să-l atingă pe Adam. Poate că în viziunea sa, Michelangelo Buonarotti a surprins nu clipa creaţiei, ci clipa în care omenirea s-ar desprinde de Creator, cu Adam cel veşnic, prim şi ultim OM. Să asiste la extincţia rasei umane, precum Brâncoveanu, de la naşterea până la moartea fiecărui fiu, acesta ar fi scenariul apocaliptic al destinului adamic. Omenirea, la distanţă de un gând bun de Dumnezeu, deşi indecizia particulelor denumite mesonul B pare a fi, în ochii oamenilor de ştiinţă, degetul lui Dumnezeu, căci oscilează, de mii de miliarde de ori pe secundă, între starea de materie şi antimaterie, dar oscilează mai repede către materie decât către antimaterie, iar în cele din urmă materia devine preponderentă. Poate nu întâmplător, începuturile artei figurative se regăsesc pictate pe pereţii peşterilor europene şi constituie un salt uriaş pentru cultura umană. Sunt mâini, ce altceva credeaţi, în peştera spaniolă din El Castillo. Uneori mâinile spun mai mult decât vorbele şi e de ajuns

să ne amintim de Cicero: nu doar capul său ce rostise cumplite vorbe, ci şi mâinile care acuzau cu gestul lor au fost expuse în for. Să ne gândim la mudre, diversele poziţii ale mâinilor practicate în budism şi hinduism, fiecare având semnificaţia ei aparte. Asta ca să nu vorbim de arta mimico-gestuală sau de ceea ce spun mâinile, ca element al comunicării nonverbale. Vreţi să aruncăm o privire în creierul uman? Ei bine, toată lumea ştie de centri, dar există acolo o întreagă arie motorie, care corespunzătoare neuronilor ce deservesc mâna. Nu e doar un centru, ci o suprafaţă pe scoarţa cerebrală denumită homunculus motor, care arată precum un om deformat. Aceste arii ce corespund mâinii şi braţului sunt cele mai extinse comparativ cu zonele corespunzătoare celorlalte părţi ale corpului. Să revenim la cuvânt şi să vedem ce minunată cvasi-omonimie există între „mâini” şi „mâine”, viitorul nostru fiind organic legat de puterea creatoare. Poate de aceea li se încrucişează morţilor mâinile, ca semn al ruperii de trecut şi intrarea în viitor. În forma latinească, mâna se regăseşte semantic într-o expresie a puterii bărbatului asupra femeii şi în întreaga literatură antică greco-romană e prezent dualismul mâinilor. Este de ajuns să ne gândim la Plaut, atât de apropiat de expresia christică: „Altera manu fert lapidem, panem ostentat altera”, adică „O mână îţi aruncă o piatră, cealaltă îţi întinde pâinea”. Nu pot să nu vă amintesc de Manu, considerat primul om. De altfel, în sanscrită "manii" înseamnă om primordial, iar "manusa", Omul Strămoş al Omenirii. Numele Mani e regăsit în mitologia vedică la 14 strămoşi ai omenirii, iar primul, Manu Svayam-Bhuva, este autorul cunoscutului Cod de legi al lui Manu. El este considerat primul fiu al lui Brahma, născut de zeul însuşi şi venerat ca atare ca prim genitor al omenirii, ca strămoş arhetipal. Dacă aţi mers pe mâna mea până aici, permiteţi-mi un sfat: Daţi-vă mai des mâna, prieteni!

Cu poezia pe metereze

Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Despre Sighişoara se ştiu multe lucruri şi totuşi, de fiecare dată când paşii mi se aştern pe pietrele cetăţii, am impresia că ceva foarte important, dar subtil scapă din nou percepţiei mele sărace. de Alice Valeria MICU

Să fie umbrele poeţilor optzecişti care iluminau cu libertatea spiritului şi a expresiei anii de izolare culturală, când Festivalul de Poezie de aici era unul din cele mai remarcabile bastioane ale libertăţii poetice? Să fie ecourile Evului Mediu, cu ruguri aprinse, ghiulele ce şfichiuiau aerul ca să se înfigă în zidurile bătrâne şi suflete ce nu şi-au aflat odihna până în ziua de azi? Ori paşii lui Ţepeş? Să fie glasuri în pereţii blândelor case de meşteşugari? Poate spiritul poeziei, trezit la efervescenţă odată cu poeţii care au străbătut în cruciş şi-n curmeziş străduţele cetăţii, în căutarea muzei potrivite. Câte ceva din fiecare ori nimic din toate acestea, paşii şcolarilor pe treptele de lemn sau şoaptele pietrelor de mormânt din cimitirul din vârf, fâlfâitul de aripi din Piaţa răţuştelor să fi fost? Tihna matinală a piaţetei din faţa şcolii din deal, azi Liceul Teoretic Joseph Haltrich sau viziunile lui Hermann Oberth poate. Nu ştiu. Căutaţi dumneavoastră poemul unui menestrel şi închipuiţi-vă că-l auziţi din spatele unei ferestre, la umbra muşcatelor în floare. Poezia să vă călăuzească inima printre turnuri de bresle şi pietre de râu pe străduţele inegalabile ale fermecătoarei Sighişoare! Ceva mai prozaic am să vă povestesc eu acum, despre cum a fost Sighişoara pentru două zile, arena literaturii române contemporane, în interiorul căreia s-a desfăşurat „Turnirul scriitorilor”, un festival de literatură aflat la cea de-a doua ediţie, iniţiat şi organizat de scritoarea dr. Mariana Gorczyca. Evenimentul ce a adus împreună poeţi, critici literari, traducători, jurnalişti, istorici şi public pasionat de literatură a demarat în 30 aprilie cu dialogul “Ardealul multiculturalităţii”, purtat în Sala Barocă a Primăriei din Sighişoara, între Marko Béla şi criticul Alexandru Cistelecan, pornind de la cartea “Ruleta maghiară”, apărută la Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2014, în traducerea cunoscutei

Anamaria Pop. Scriitoarea Gabriela Adameşteanu s-a confruntat cu iscoditorii tineri cititori, elevi ai Colegiului „Mircea Eliade” din Sighişoara, care au lecturat, sub îndrumarea profesorului Carmen Duşmănescu, romanele cunoscutei scriitoare şi apoi au dovedit lectura aplicată şi interesul pentru mecanismele interioare ale scrierii, sursele de inspiraţie şi raportul scriitoarei cu propriile personaje. “Toata viaţa am fugit de meseria de scriitor. Am revenit mereu. (…) Drumul spre literatură e complicat si greu, dar nimic din jurul tău nu te ajută să o iei în serios”, a mărturisit Gabriela Adameşteanu în deschiderea dialogului. La finalul festivalului Gabriela Adameşteanu s-a dovedit plăcut surprinsă: „M-am simţit extraordinar de bine, m-a impresionat foarte mult ca şi pe colegii mei, moderatorii Carmen Muşat şi Ovidiu Şimonca, atât prezenţa masivă a tinerilor, cât şi felul participativ al lor. Evident, din păcate, lucrul acesta este aproape o excepţie, faţă de nivelul, în general, al tinerilor din ziua de azi care, se ştie, citesc mai puţin. Eu am mai fost şi la alte întâlniri, dar pe aceasta nu o compar decât cu întâlnirea de la Iaşi, din cadrul Festivalului de Literatură, FILIT-ul”. Prima parte a turnirului a continuat cu lansarea seriei de autor „Gheorghe Crăciun“, un proiect al Editurii Cartea Românească, în prezenţa şi cu mărturisirile fiicei scriitorului, Oana Crăciun.

Să fii sas înseamnă...

Ardealul multiculturalităţii a continuat în partea a doua a discuţiei, cu o întrebare: „Ce sunt şi ce vor saşii din Ardeal?”,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

decupată din studiul lui Nicolae Iorga, apărut la scurtă vreme după Unirea Transilvaniei cu Regatul şi retipărit la Editura Tradiţie, la Bucureşti, în 2014. Au participat Christel UngarŢopescu, Anne Türk-König, istoric şi traducător, Ştefan Gorczyca – preşedintele Forumului Democrat German din Sighişoara, dr. Karl Scheerer. Preotul Johannes Halmen a prezentat câteva contribuţii ale femeilor sase din Sighişoara la viaţa şi literară a cetăţii, dar ne-a încântat cu sfioşenia cu care-şi umezea buzele, recitând în limba română şi în săsească poezie, precum şi cu versiunea muzicală a unui imn religios, pe care l-a tradus pentru enoriaşi. Am reţinut definiţia sa pentru comunitatea pe care o reprezintă: „Să fii sas înseamnă să fii evanghelic şi să-ţi pese de capra vecinului”. Şi am mai simţit ceva: dorinţa de a avea un asemenea preot ca paroh. Un adevărat maraton al manifestărilor culturale, „Turnirul scriitorilor” a continuat cu poeta, prozatoarea şi traducătoarea Nora Iuga, cea care la cei 85 de ani ai săi, cu o tinereţe inegalabilă a spiritului, s-a lăsat purtată de valul amintirilor şi a rememorat Festivalul Naţional de Poezie din Sighişoara de odinioară. „Sinceră să fiu nu m-am gândit absolut deloc la ce am să vă spun astăzi. Vreau să mă las în voia sentimentului pe care-l simt întotdeauna când păşesc în acest oraş. Îi spuneam astăzi la prânz lui Carmen Muşat, la care ţin enorm, că pentru mine Sighişoara este cel mai metafizic oraş pe care l-am văzut vreodată, pentru că Sighişoara face puntea dintre astăzi şi un trecut îndepărtat, pe care îl simţim în noi, dar nu îl cunoaştem, un trecut unde suntem întotdeauna absorbiţi de un mare mister, unde am vrea să trăim, dar nu ştim exact cum e. Şi toate zidurile acestui oraş, şi toate potecile şi ferestrele şi unghiurile şi fiinţele care-ţi apar dintr-o dată în faţă, un câine, un om cu o tobă, o mască, o halebardă, aicea este lumea toată, înţelegeţi? Lumea toată! Dar nu lumea noastră, a omului, este lumea sufletului şi a spiritului, este lumea care nu se vede, de obicei, în ziua de astăzi în jurul nostru, nici în Occident şi probabil că nici în partea cealaltă”, a spus printre altele Nora Iuga. O mare parte a seminariilor şi dialogurilor purtate în cadrul festivalului au beneficiat de intervenţia inspirată a moderatorilor Carmen Muşat şi Ovidiu Şimonca de la „Observator Cultural”.

Finalul primei zile, adjudecat de poezie

Turnirul poeţilor în runde cu halebarde, recitiri auctoriale, recitări actoriale, reprezentând Turnul croitorilor şi pe cel al fierarilor au fost susţinute de Nora Iuga, Ion Mureşan, Ioana Crăciunescu, Magda Cârneci, Simona Grazia-Dima, Dan Mircea Cipariu, George V. Precup, Vasile George-Dâncu, Radu Vancu, Alice Valeria-Micu. Jurizarea şi monitorizarea estetică a bătăliei a aparţinut celor trei juraţi, Al. Cistelecan, Dan Shafran şi Ştefan Damian. Au punctat cu efecte speciale, ambuscade şi diversiuni cantautorul Adrian Ivaniţchi şi actorul Nelu Roman, iar Ioana Crăciunescu a încântat cu un poem semnat Ion Mureşan. Poetul italian Marco di Pasqule a susţinut o lectură publică în limba italiană, iar versiunea în limba română a aparţinut traducătorului Ştefan Damian. În foaierul Sălii Baroce au expus şi oferit spre vânzare cărţi editurile Cartea Românească, Curtea Veche, Eikon, Polirom, Xantusz Könyv KFT, Şcoala Ardeleană, Tradiţie. Seminarul cu tema „Jurnalism şi scriere creatoare”, cu care a debutat a doua zi a festivalului, a suscitat un interes extrem de mare, urmat apoi de prezentarea PEN International, asociaţia scriitorilor, jurnaliştilor şi istoricilor din lumea întreagă, fondată în 1921, cea mai veche organizaţie pentru drepturile omului, dar şi cea mai veche organizaţie literară

Transilvania la pas

internaţională. Au făcut cunoscute celor prezenţi aspecte ale PEN România preşedintele în exerciţiu, Magda Cârneci, secretarul Simona Grazia-Dima şi fostul preşedinte, Gabriela Adameşteanu. O plăcută surpriză ne-a oferit-o Liliana Nicolae, cea care a evocat, într-un material radiofonic de mare sensibilitate, personalitatea scriitorului şi jurnalistului de odinioară, BruneaFox. Turnirul de la Sighişoara şi-a propus şi a reuşit să pună în lumină efortul traducătorilor, cei care fac, la urma urmelor, ca literatura universală să existe. Au venit în arenă traducătorii Steinar Lone din Norvegia, Gabriella Koszta, Lora Nenkovska şi Ivan Radev din Bulgaria, Dan Shafran, preşedintele ICR Stokholm, Dana Ligia Ilin, Florica şi Jean Louis Courriol din Franţa, Corina Bozedean, care au dezbătut problema traducătorilor şi rolul lor de mediatori între culturi, despre perceperea traducerii ca act cultural, menit să unească lumi şi rolul său, comparabil cu diplomaţia în domeniul politicii internaţionale. Iniţiatorul şi organizatorul acestui festival, dr. Mariana Gorczyca, a identificat una din posibilele teme de dezbatere ale viitoarei ediţii, şi anume managementul cultural şi necesitatea unui management de calitate în cultură. „Este un proiect gândit pentru a scoate în evidenţă la fiecare ediţie o anumită parte a literaturii. Anul trecut au fost prozatorii în prim-plan şi am avut prozatori de raftul întâi. Aceeaşi dorinţă am avut-o şi în acest an ca la Turnirul scriitorilor 2015 să avem poeţii în centrul atenţiei”, a declarat scriitoarea Mariana Gorczyca. După cum a intenţionat domnia sa, starea de acasă, în literatură, a fost una firească la Sighişoara, iar la aceasta şiau adus contribuţia ICR, prin Centrul Naţional al Cărţii, alături de Primăria Sighişoara, Revista Observator Cultural şi Rotary Club Sighişoara, cărora li s-au alăturat alte contribuţii financiare şi umane, precum şi partenerii media. Unul dintre ţelurile principale ale Clubului Rotary Sighişoara, menite să adauge calitate vieţii comunităţii este acela de a promova şi recompensa excelenţa, iar manifestările Turnirului scriitorilor aduc în viaţa culturală sighişoreană, precum şi în domeniul literaturii române, în general, un nou reper de calitate al actului cultural. Şi-au adus în mod consistent contribuţia dr. Codruţa Morar, preşedintele clubului, şi pr. Daniela Ciucan, prezenţă constantă atât a acestei ediţii, cât şi a celei anterioare, când a deţinut preşedinţia clubului. Sprijinul Clubului Rotary poate fi considerat parte integrantă a programului internaţional aflat anul acesta rotarian sub deviza „Light up Rotary”.

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gaudeamus clujean 2015

În România lui 2015 a fi intelectual are o conotaţie cvasipeiorativă, aşa cum s-a întâmplat, din nefericire, cu multe alte noţiuni, domenii, ocupaţii. Dar uitându-mă de aproape la mulţimea care a vizitat standurile „GAUDEAMUS - Carte de Învăţătură”, nu pot să disimulez satisfacţia personală în faţa interesului manifest şi elocvent pentru carte. de Alice Valeria MICU

La urma urmelor, intelectualul e acea persoană care cumpără mai multe cărţi decât poate citi, spunea cineva şi nu e vorba deloc de cumpărătorii ocazionali de carte la metru, pe culori de cotoare ori pe ediţii de lux, cu rol strict decorativ şi eventual pentru impresionat musafirii naivi. Da, în România lui 2015 se mai moare de foame, de boli, de indiferenţă, de prostie, de inconştienţă, de lene, de frig, de băutură, de intoleranţă. Dar tot în România lui 2015 se munceşte, se fac afaceri, se investeşte, se câştigă premii pentru invenţii, se riscă totul pentru un vis şi da, se scrie, se citeşte şi se cumpără cărţi. Un privitor obiectiv putea să înţeleagă un fapt simplu, în Piaţa Unirii din Cluj, şi anume că o societate şi o comunitate tânără, plină de viaţă, de perspective, orientată spre viitor, spre dezvoltare, are nevoie de o formare intelectuală şi pentru aceasta, gestul simplu de a se opri în faţa unui stand de cărţi, a privi oferta şi a răsfoi câteva nu este de ajuns. Iar la Cluj, în cele cinci zile de bogate şi intense activităţi s-a cumpărat carte. Una peste alta,

a fost o ediţie superioară cantitativ, din punctul de vedere al volumului de vânzări faţă de anul 2014 şi asta e bine. Cei 500 metri pătraţi de standuri din pavilionul amplasat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca au adus în faţa publicului 89 de expozanţi din principalele domenii ale pieţei editoriale şi educaţionale, pe 59 de standuri care au atras aproximativ 27.000 de vizitatori, ceea ce a făcut să fie doborât recordul Caravanei GAUDEAMUS de 23.000, monitorizaţi de organizatori la ediţia 2014. Nu mai puţin de 77 de evenimente au fost organizate pe parcursul acestei ediţii, dovedind interesul organizatorilor, al expozanţilor, precum şi al publicului.

Ai atâtea vieţi, câte cărţi citeşti

Dar să revedem împreună ce şi cum a fost pe acolo, mai ales că târgul a coincis, în 23 aprilie cu Ziua Mondială a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cărţii. Vizitatorii au fost tentaţi de reducerile atractive pe care le-au practicat expozanţii, aceşti furnizori de viaţă, iar zicala conform căreia ai atâtea vieţi, câte cărţi citeşti ne îndeamnă nu doar să cumpărăm, ci să şi citim. Acesta a fost şi îndemnul adresat tuturor de Irina Petraş, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, în deschiderea târgului, dar şi exemplul viu pe care l-au dat scriitorii prezenţi în permanenţă acolo, nu doar lansând cărţi sau asistând la acest tip de eveniment, dar şi cumpărând cărţi. Cu această ocazie, în 24 aprilie s-a desfăşurat faza zonală a Concursului Naţional de Lectură "Mircea Nedelciu", iniţiat de Radio România pentru promovarea lecturii în rândul elevilor. Câştigătorii concursului au fost: Cristian Patrick Palffy - locul 1, Laura Tocilă - locul 2 şi Dragoş Şter - locul 3, elevi ai Liceului Teoretic "Onisifor Ghibu". Premiile în bani oferite de organizatori au fost destinate cumpărării de cărţi cu ocazia târgului. Cristian Patrick Palffy, câştigătorul locului I, va participa la faza naţională a concursului, în cadrul ediţiei a XXII-a a Târgului Internaţional GAUDEAMUS - Carte de Învăţătură (Bucureşti, 18 - 22 noiembrie a.c.). Votul Publicului a desemnat trofeele GAUDEAMUS ale ediţiei clujene 2015. Astfel, locul I a fost adjudecat de Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca, locul al IIlea de Editura Nemira, iar locul al III-lea de Okian. Tot publicul a decis cea mai râvnită carte, titlul revenindu-i volumului "Triburile. Patologii ale politicii româneşti, de la Revoluţie la Generaţia Facebook" de Vasile Sebastian Dâncu, preşedinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Volumul a fost publicat de Editura Şcoala Ardeleană. Rectorul Universităţii „Babeş Bolyai”, profesorul Ioan Aurel Pop a fascinat, ca de fiecare dată mulţimea impresionantă de vizitatori ai târgului, veniţi să asiste la lansarea acestei cărţi. „Aici nu e vorba de apartenenţa la o comunitate religioasă, etnică sau confesională ori de profesiune, fiindcă oamenii trăiesc în comunităţi. E vorba despre esenţa umană, după părerea mea. Omul e o fiinţă socială, mereu căutătoare de comunităţi, de solidarităţi, de identităţi colective, bazate, fireşte, şi pe interese materiale, că nu putem trăi altfel, dar bazată, în primul rând, pe interese spirituale. Domnul profesor Dâncu, veştejind triburile şi vorbind de maladii, vă rog să vă uitaţi şi în titlul cărţii şi în titlurile unora dintre eseuri, vorbeşte, spuneam de patologii, maladii, de boli, medicii sunt aici şi ne pot confirma. Sunt bolile societăţii noastre contemporane. Domnia sa vrea să ne reamintească de faptul că trebuie să trăim în comunităţi şi în comunităţi bazate, cum zicea George Bariţiu, în urmă cu aproape 200 de ani, pe inimă şi pe spirit, pe minte şi pe inimă. Foaie pentru minte, inimă şi literatură era înainte de 1848 un important fenomen literar al Gazetei de Transilvania. Încă de acum două-trei mii de ani, împărţirea pe triburi era baza societăţilor primitive, unde era nevoie de supravieţuire, de atac, de jaf şi câteodată de apărare. Faza tribală a fost depăşită de omenire, fiindcă devenise malefică şi stingea totul. Omenirea a avut nevoie de idealuri generoase de dreptate, de frumos şi de bine pentru că lupta brutală şi sângeroasă pentru existenţă e distrugătoare şi nici măcar regnul animal nu o practică decât în anumite secvenţe şi în momente de criză. Oamenii nu trebuie să lupte, după părerea mea, ca să supravieţuiască şi aici mă întâlnesc în opinii cu autorul, cu domnul profesor Dâncu, ci trebuie să lupte ca să vieţuiască demn şi curat, să convieţuiască, mai ales. Din păcate, noi nu mai ştim

TRANSILVANIA LA PAS să convieţuim. (...) În ciuda aparenţelor, în ciuda cuvintelor tăioase, este o carte care ne îndeamnă la optimism, ne îndeamnă la faptul esenţial de-a convieţui”, a adăugat rectorul Ioan Aurel Pop, în finalul intervenţiei sale.

Premii peste premii

„Triburile înseamnă a partaja emoţii. Noi astăzi nu mai partajăm foarte mult idei, nu mai partajăm foarte mult programe, contracte sociale. Contractul social a dis părut, iar astăzi există foarte mult individualism. Una dintre cele mai periculoase idei pe care o auzim la televiziune este aceea că societatea poate progresa numai prin competiţie. Eu consider că această competiţie dusă la extrem poate crea o violenţă în toate domeniile. Această violenţă printre noi distruge ţesutul social. Subiectivităţile noastre trăiesc prin Facebook şi prin alte forme, de fapt, o adevărată închidere. Noi ne prefacem că avem 5.000 de prieteni pe Facebook, dar nu avem nicio responsabilitate, le putem da “unfriend” fără nicio problemă, fără nicio obligaţie. A construi o reţea din propriile noastre subiectivităţi înseamnă salvarea societăţii noastre”, a afirmat autorul cărţii, sociologul Vasile Sebastian Dâncu. Alte trofee au fost acordate publicaţiilor şi radioului, iar Premiul Educaţia a fost decernat Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ClujNapoca. Nu au lipsit premiile acordate cititorului, astfel că premiul Miss Lectura a fost câştigat de Ionuţa Camelia Haiduc, absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai, secţia Sociologie. Organizatorii au derulat şi Tombola GAUDEAMUS în cele cinci zile ale Târgului, vizitatorii au avut ocazia să participe la extragerea organizată pe baza buletinelor pentru Votul Publicului. Radio România a recompensat rezultatele inter naţionale ale învăţământului românesc în cadrul proiectului „Invitaţi de nota 10”. Aşa s-a întâmplat şi la Cluj, unde elevii din Cluj-Napoca premiaţi la olimpiade internaţionale la mai multe discipline au fost premiaţi. Este vorba de Velea Alexandru, de la Liceul de Informatică "Tiberiu Popoviciu", Fazakas Borbála şi Szőcs Orsolya, de la Liceul Teoretic "Báthory István" şi Garfield Adrienne, de la Liceul Teoretic "János Zsigmond". Au oferit premii acestor merituoşi elevi Radio România, Automobile Dacia, Restaurant Shanghai şi câţiva expozanţi de la Gaudeamus Cluj 2015, Fischer International, Getmusic.ro, editurile Antet, Casa Cărţii de Ştiinţă, Corint, Curtea Veche, Eikon, Galaxia Gutenberg, Humanitas, Nemira, Niculescu şi Trei). Campania „Cărţile se întorc acasă” face ca donaţiile de carte, făcute de expozanţi şi vizitatori să ajungă în bi bliotecile unor comunităţi nesusţinute pentru achiziţia de carte, demers susţinut încă de la primele ediţii ale Târgului Internaţional GAUDEAMUS, prin intermediul Coşului Târgului. Apoximativ 2.000 de volume au fost colectate la ediţia din acest an a Târgului GAUDEAMUS Cluj-Napoca, care vor ajunge în bi blioteci publice din Sighetul Marmaţiei. Partenerul principal al Caravanei GAUDEAMUS 2015 a fost BRD Groupe Société Générale, iar sponsorii ediţiei au fost Automobile Dacia, Casa Augustin, Restaurant Shanghai, Azaria Cosmetics şi Asociaţia Clujul de altădată. Proiectul a fost susţinut de Ministerul Culturii. Evenimentul iniţiat şi organizat de Radio România, în cadrul Caravanei GAUDEAMUS 2015 s-a desfăşurat cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.