Transilvania Business 52

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 52 • iunie 2015

Hidroconstrucția.

Apă pentru Maramureș

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 13-32 Ziua Aviației 2015 pag. 33-35 AgroTB , prezent la conferința Meat&Milk 2015 pag. 65-67 Județul Sibiu, magnet pentru turiști

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

cover story Hidroconstrucția.

Apă pentru Maramureș

5-9 37-39

3

SĂNĂTATE Soluții pentru probleme de vedere la Dora Optics

60-61

EVENIMENT INVEST IN SIBIU, la puterea a doua

AFACERE

AFACERE

Cafe Frei, o nouă experiență a cafelei în România

Pantofii lui Andrei Țințoc spun povestea familiei

48-49 72-75

TRAVEL

REAL ESTATE

Primii investitori români în paradisul maldivian

Clujeanul Dorin Bob a preluat compania Profelis

78-79

Soluții optime pentru probleme de vedere la Dora Optics SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

3

Dora Optics este un centru integrat de oftalmologie, chirurgie oftalmologică și optică medicală, care în 7 ani a avut o creștere remarcabilă, din toate punctele de vedere. Compania târgumureșeană, specializată în servicii integrate de optică și oftalmologie, asigură soluții pentru o gamă largă de probleme legate de vedere și de ochi.

Compania a fost înființată în 2008, având un singur punct de lucru, de la care s-a ajuns la 4 puncte de lucru de optică în județul Mureș, 4 cabinete medicale, o sală de operație și colaborări cu alte 3 policlinici din județele limitrofe.

Magazinele de optică de la Dora Optics oferă toată gama de produse de optică existente la prețuri competitive. Pacienții sunt tratați conform celor mai noi informații medicale sau cu cele mai eficiente proceduri chirurgicale, cu aparatură de cea mai bună calitate.

Dora Optics oferă rame de ochelari de la firme cu renume, dar și de la firme mai puțin cunoscute însă cu produse accesibile și de bună calitate. Aici pot fi găsite rame din metal, din plastic, cu capse/șurub sau pe fir. Există o gamă largă de rame de ochelari, ochelari de soare cu dioptrie, lentile de contact și soluții de întreținere.

Cu o echipă medicală tânără și motivată, Dora Optics oferă publicului cele mai moderne intervenții, tratamente și instrumente din domeniul oftalmologiei, multe dintre ele fiind unice în oraș și regiune.

Cei care vor să scape de ochelari și/sau de lentilele de contact au acum o oportunitate, pot beneficia de un tratament nou la Dora Optics. Serviciile de chirurgie pentru cataractă

și glaucom s-au îmbogățit cu tratamentul cu laser pentru corecția refracției. Aparatul laser ALEGRETTO WAVE EYE-Q a fost achiziționat de la ALCON, lider mondial în producerea CONTACT: aparaturii medicale și consumabilelor WWW.DORAOPTICS.RO chirurgicale.

Optică, cabinet consultații: Tîrgu Mureș, P-ța Mărășești nr. 21, Testimoniale ale pacienților: tel. 0733 553976 “Am ales operația refractivă deoarece Tîrgu Mureș, B-dul 1918 nr. 126, sunt purtător de ochelari de foarte tel. 0755 088 379 mult timp și prin operație am găsit o Reghin, B-dul Libertății nr. 12/2, soluție ca să scap de ochelari. Mă simt tel. 0265 512095, 0733 553 971 bine fără ochelari, sunt complet Miercurea Nirajului, Str. Pompiemulțumit, vederera mea este 100%. rilor 2, tel. 0733 553 973 Părerea mea despre medici și persoCentru de diagnostic, sală de nalul de la Dora Optics este pozitivă, operații: Tîrgu Mureș, P-ța Măsunt profesioniști, erau pregătiți, am rășești nr. 21, tel 0733 553976 fost informat despre procedura operației, sunt mulțumit.”

J. Sz. (28), Târgu Mureș “Am ales operația refractivă, ca să scap de ochelari. A fost o decizie bună, vederea mea este mai bună, pe o scală de la 1 la 10 este 10. Părerea mea despre medici și asistenți este pozitivă. Am fost informat detaliat și sunt mulțumit.”

T.I. (36), Vlahița “Apreciez operația refractivă, a fost o alegere bună, o schimbare pozitivă în viața mea. Circumstanțele sunt potrivite, atitudinea personalului este precisă, sterilitatea e perfectă, sunt mulțumit.”

M.Ö. (29), Miercurea Ciuc

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Hidroconstrucția.

Apă pentru Maramureș de Alin BOLBOS

Proiectul gigant de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Maramureș, în valoare totală de peste 500 de milioane lei, se apropie de finalizare.

Unul dintre marii antreprenori implicați în acest proiect, SC Hidroconstrucția SA, face pași repezi înainte pentru a finaliza lucrările în acest an, conform graficului. Cu o valoare a lucrărilor de peste 70 milioane de lei, Hidroconstrucția este al doilea mare contractor în cadrul proiectului care va schimba radical viața Maramureșului.

5

6

cover story Inginerul Adrian Botez a terminat Facultatea de Construcții Hidrotehnice din Iași, promoția 1982, an în care a și intrat în familia Hidroconstrucția. A început la Barajul Drăgan (unicul din țară construit în dublu arc, la înălțimea de 120 m), la limita județului Cluj cu Bihorul, o lucrare reper în istoria companiei. A lucrat apoi doi ani la Lugaș, în județul Bihor, la amenajarea de pe Criș, iar în 1989 a fost cel care a deschis șantierul de la Răstolița (în județul Mureș) și a realizat galeria de deviere, predând apoi proiectul altor echipe din Hidroconstrucția. Următorul pas a fost Colibița (în județul Bistrița Năsăud), unde a stat mai bine de un an, co-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ordonând lucrările la galeriile de deviere și la galeriile de aducțiune principală în lac. În 1996, familia Botez a decis să se mute la Baia Mare, iar inginerul a început munca la Acumularea Firiza. Dar pentru că beneficiarul Hidroelectrica nu a mai alocat bani de investiții pentru Firiza (ca și pentru multe alte obiective începute), lucrarea a fost lăsată neterminată și Hidroconstrucția s-a reorientat mai mult spre lucrări finanțate din fonduri europene. “Din păcate, a rămas un dezastru acolo unde Hidroelectrica a decis să stopeze investițiile. Armăturile au ruginit, copaci s-au prăbușit, părți din galeriile săpate s-au surpat. Bani îngropați, fără posibilitatea de a-i recupera. Vorbeau că trec aceste lucrări în conservare, dar și această fază presupune finanțare. Conservare nu înseamnă doar să oprești lucrările și să angajezi o firmă de pază. Acest mod de a gestiona situațiile respective aduce zilnic pierderi imense, iar noi, cei care ne-am petrecut ani din viață pe acele șantiere neterminate, nu putem face nimic. Suntem la mâna guvernelor, care alocă sau taie finanțări dintr-un birou de la București”, povestește cu amărăciune inginerul Adrian Botez.

Un contract aproape în grafic

Participarea la proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş”, cofinanţat din Fondul de Coeziune prin POS Mediu 20072013, nu este prima experiență a Hidroconstrucția în acest tip de lucrări, în Maramureș. În perioada 2004-2006, compania a derulat cu succes contractul de alimentare cu apă a orașului Baia Mare, o investiție prin programul ISPA, de 16 milioane euro, tot din fonduri europene. Proiectul curent înseamnă în total 131 km de apă și canalizare, pe raza a 7 localități: Baia Mare, Sighetu Marmației, Baia Sprie, Seini, Târgu Lăpuș, Tăuții Măgheruș și Vișeu de Sus. Termenul de finalizare a lucrărilor este 21 noiembrie 2015, destul de incomod, spune, zâmbind, Adrian Botez, dar perfect realizabil. “Suntem într-o mică întârziere, pentru că abia în octombrie 2014 am reușit semnarea contractului. Apoi, proiectul tehnic a fost întocmit și el în grabă și găsim mici deficiențe în el, care ne impun găsirea de soluții alternative. În fine, suntem în urmă puțin, pe anumite segmente de lucrare, din cauza unor avize lipsă din partea unor instituții ale statului, cum ar CNADNR sau CFR, care se codesc să ne dea voie să lucrăm pe porțiuni de teren aflate în administrarea lor. Bineînțeles, cel care se ocupă de obținerea acestor avize este beneficiarul, operatorul regional de apă SC Vital SA. Probleme mai serioase sunt în zona Sighet, unde lucrarea noastră este proiectată în proporție de 50% pe un drum național, asfaltat în urmă cu numai doi ani.

Deocamdată, înțeleg că există reticență la CNADNR în a aproba lucrări de excavare pe acel drum. Dacă nu primim curând avizul necesar, este evident că nu vom putea respecta termenul de execuție, cu părere de rău. Chiar și fără acel segment de drum, cred totuși că vom reuși să atingem procentul de 92% necesar pentru ca Bruxelles-ul să nu ceară beneficiarului banii înapoi și să ne mai păsuiască un an cu finalizarea”, explică Adrian Botez. El spune că Hidroconstrucția își dorește încheierea cât mai grabnică a contractului, mai ales că până acum a executat lucrările pe banii săi (cu excepția unui avans, primit acum trei săptămâni, bani “păpați” – se exprimă plastic Botez - de furnizorii de materiale, care au alimentat șantierul timp de 6-7 luni) mecanismele de încasare a fondurilor europene fiind încă greoaie. Pentru un constructor, întârzierile fac însă parte din viață, pentru că foarte multe etape birocratice dintr-un proiect nu depind de el. Șantierul Hidroconstrucția din Baia Mare înseamnă 65-70

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

de oameni, organizați zilnic în 7-9 formații, care „atacă” deodată 7-9 străzi ale municipiului. Inginerul Botez încearcă să reducă la minimum disconfortul locuitorilor orașului, menținând echipele și utilajele pe străzi doar atât cât este necesar. Surplusul de pământ excavat este încărcat și dus la groapa de gunoi, iar șanțurile care găzduiesc noile conducte de apă și canalizare sunt astupate cât mai repede posibil și carosabilul refăcut. Desigur, strădania muncitorilor de la Hidroconstrucția este răsplătită uneori cu prăjituri și cafele oferite de gospodinele din blocuri, alteori cu ouă și pungi cu apă aruncate în cap de către copii teribiliști sau bătrânei sătui de pocnetul dominator al picamerului. Alte momente inerente în viața de constructor. În Sighet și la Vișeu, compania a găsit subantreprenori pe care se poate baza, iar lucrările sunt pe mâini bune.

Hidroconstrucția în pole position la licitații

Oricât de multe lucrări ar avea o companie de dimensiunea Hidroconstrucția, ele niciodată nu par îndeajuns. Este vorba, de fapt, despre acceptarea provocărilor și câștigarea licitațiilor, pentru că execuția e deja floare la ureche. Inginerul Botez așteaptă relaxat rezultatele la licitația pentru amenajarea unei porțiuni a râului Tisa, o lucrare de vreo 5 milioane de euro. Și aici va fi un termen de execuție foarte scurt, adică noiembrie 2015, beneficiarii forțând limitele companiilor de construcții participante la licitație. Cum să amenajezi în doar câteva luni marginile unui râu ca Tisa?

“Este posibil, dacă ne unim forțele două-trei companii”, spune Botez. Fiind fonduri europene și în acest caz, deadline-ul este vital, pentru a putea încasa banii, însă antreprenorii nu se mai sperie. “A fost o situație în care ne-am propus să participăm la licitația pentru construirea depozitului ecologic de gunoaie al județului. Colegii de la Cluj n-au ajuns însă la timp cu documentațiile și astfel am rămas în afara competiției. Tot răul însă spre bine, pentru Hidroconstrucția, pentru că acolo ar fi fost într-adevăr

foarte stresant din punct de vedere al timpului de execuție.

O lucrare de asemenea amploare nu poți, totuși, s-o realizezi la anumite standarde, în numai câteva luni, plus că proiectul tehnic spunea una, iar situația din teren era total diferită.

Nu cred că ar fost o lucrare profitabilă pentru noi, așa că mai bine că nu am participat”, explică Botez.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autoritățile locale sprijină constructorul

Proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş”, cofinanţat din Fondul de Coeziune prin POS Mediu 2007-2013, are o valoare totală de 521.641.697 de lei. Planul de finanţare al proiectului include contribuţia Uniunii Europene care reprezintă 77,31%, subvenţia de la bugetul de stat este de 11,82%, împrumutul contractat de Operatorul Regional S.C. VITAL S.A. este de 9,05%, iar contribuţia de la bugetele locale de 1,82%. Proiectul este împărțit în 14 contracte, unul dintre ele, al doilea ca valoare, fiind al Hidroconstrucției. „Acest contract este unul important din punct de vedere valoric, de 57 de milioane de lei (...). Lucrările, pe lângă faptul că au un impact pozitiv asupra civilizației și asupra mediului, au și o anumită conotație negativă și trebuie să recunoaștem acest lucru. Să introduci apă și canalizare nu este un lucru ușor. Majoritatea comunităților, când se raportează la apă și canalizare, se gândesc doar la robinet, cum îl închid și cum îl deschid. Prea puțini își imaginează ce eforturi se fac pentru aceste lucrări, care sunt condițiile în care lucrează oamenii și care sunt condițiile tehnice în care se realizează aceste lucrări. A trage conducte de apă și canalizare înseamnă un efort important și nu le poți pune pe cer, trebuie să le pui în pământ și asta înseamnă să deranjezi familii, să strici drumuri, lucruri care se remediază ulterior, dar până atunci lumea e deranjată, iar primarii și cei de la Vital sunt apostrofați și neînțeleși. Din acest motiv (...) societatea care execută aceste lucrări trebuie să aibă o relație corectă cu autoritățile locale, dar în primul rând să aibă o relație corectă și o bună comunicare cu fiecare cetățean, cu

fiecare familie în parte, prin fața casei căreia treci cu astfel de lucrări”, a explicat Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, la momentul lansării proiectului.

Directorul general adjunct al societății Vital, Mircea Mecea, crede că lucrările pe care le face Hidroconstrucția reprezintă un proiect dificil, fiind împărțit în șapte localități. Potrivit lui Mecea, în cadrul acestui contract, în municipiul Baia Mare rețeaua de apă potabilă este extinsă cu aproape 11 km, iar alți aproape 4 km sunt

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

reabilitați. Sunt prevăzute, de asemenea, trei stații de pompare. În ceea ce privește rețeaua de canalizare, în cadrul contractului, în Baia Mare, aceasta este extinsă cu peste 18 km și sunt prevăzute cinci stații de pompare pentru canalizare.

45 de ani experiență pentru Hidroconstrucția Ardeal

Cu cifră de afaceri de peste 500 milioane lei și peste 3000 de angajați, Hidroconstrucția este unul dintre cei mai mari constructori din România. Compania specializată în construcțiile hidrotehnice și hidroenergetice a fost fondată în 1950, anul în care a început să activeze sub numele de Direcția Generală a Hidrocentralei Bicaz, urmând ca abia în 1990 să își schimbe denumirea în Hidroconstrucția.

Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA a împlinit 45 de ani de activitate. Înființarea sucursalei a fost determinată în 1970 de aprobarea investiției amenajării hidroenergetice Someșul Cald. Deşi, în cele patru decenii de existenţă, sucursala şi-a schimbat de mai multe ori denumirea, ca urmare a extinderii numărului de proiecte în Nord-Vestul Transilvaniei, compania şi-a păstrat profesionalismul şi calitatea lucrărilor executate, multe dintre ele fiind premiate de-a lungul anilor. Încă de la început, Hidroconstrucţia SA “Ardeal” a preluat execuţia lucrărilor de amenajare a Someşului Cald de la Grupul Argeş şi a primit continuarea execuţiei Acumulărilor Gilău pe Someşul Mic şi Leşu pe Valea Iadului - bazinul Crişul Repede, care au avut ca beneficiar Apele Române. Prin acestea se asigura alimentarea cu apă a oraşelor Cluj-Napoca, respectiv Oradea. Concomitent, s-au realizat şi cele patru centrale electrice aferente, la Mărişel, Tarniţa, Gilău şi Leşu. Ulterior, lucrările de amenajare ale Someşului Cald şi Someşului Mic au continuat până în Cluj-Napoca, incluzând execuţia de noduri hidroenergetice şi amenajarea albiei pe 25 de kilometri.

Datorită profesionalismului şi performanţei organizatorice, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA a primit, de-a lungul timpului, mai multe proiecte de anvergură, printre care amenajarea complexă Drăgan-Iad, o lucrare cu o tehnicitate sporită, în condiţii hidrogeologice deosebite. Doi ani mai tîrziu, în 1976, au început lucrările la Acumularea Colibiţa, pentru alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa, iar în 1980 la centrala hidroelectrică Colibiţa. Trei ani mai tîrziu a fost demarată acumularea Lugaşu, din cascada Crişului Repede. În 1988 au început lucrările la două dintre cele mai importante obiective pe care Hidroconstrucţia SA Ardeal le are în prezent: Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, în bazinul Mureşului, şi AHE Runcu-Firiza, în Maramureş.

Lipsa de finanţare, conservare şi sistarea execuţiei lor în anii ‘90 şi în primii ani după 2000 fac însă ca acestea să fie şi astăzi în plină execuţie. După 1990, compania și-a extins portofoliul de lucrări, derulând și alte tipuri de proiecte în afara celor hidrotehnice și hidroenergetice.

9

Bosch continuă să inoveze eveniment

Fabrica Bosch din Blaj și-a deschis porțile cu prilejul primei ediții a evenimentului Bosch Innovation Day, organizat pe 6 iunie. Vizitatorii au avut ocazia să descopere şi să testeze produsele finale care folosesc tehnologie inovativă. Bosch a adus în România noutăţi prezentate la târgul din Hanovra 2015, cel mai mare târg industrial din lume.

de Ionuț OPREA „Bosch Rexroth vede în România nu doar o locaţie foarte productivă, ci şi o piaţă interesantă cu perspective de creştere“, a argumentat Werner Richter, manager general al Bosch Rexroth în România. Începând din anul 2007, compania produce, în Blaj, părți componente ale tehnologiei liniare pentru construcţia de utilaje. În anul 2014 Bosch Rexroth a înființat în România și o divizie proprie de vânzări şi service. „În România trăim actualmente o expansiune a industriei constructoare de maşini şi oferim produsele şi expertiza noastră în materie de aplicaţii pentru găsirea de soluţii la cel mai înalt nivel al tehnicii", a declarat Werner Richter. "Am făcut anul trecut 210 milioane euro vânzări consolidate la nivel de țară, am făcut investiții totale de circa 8 milioane de euro, achiziții de peste 126 de milioane de euro, de la firme românești, de pe teritoriul României, deci este o afacere balansată, ceea ce face să fim noi, România, numărul 5 în ceea ce privește livrările către grupul Bosch, este un loc foarte bun în Europa Centrală și de Est. Am avut un început foarte bun în primul trimestru, o creștere cu două cifre față de aceeași perioadă a anului trecut, estimăm că vom ajunge la un 12-15% creștere anul acesta în România, ceea ce înseamnă o situație mult peste creșterea pieței. Până la finalul anului 2015 dorim să ajungem la un număr de 3.000 de angajați, la ora actuală avem 2.700 de angajaţi în România. Pentru umătorii doi ani, estimăm investiţii de peste 55 de milioane de euro.", a declarat Mihai Boldijar, director general Robert Bosch SRL, reprezentantul Grupului Bosch în România.

“Blajul se dezvoltă pas cu pas, susținut de această dată și de un investitor cum își dorește orice administrație publică locală din România, un investitor corect și implicat în toate aspectele comunității de zi cu zi.

Bosch Rexroth a schimbat în cel mai profund mod întregul parcurs economic și de dezvoltare al acestui oraș” Gheorghe Valentin Rotar, primar Blaj.

„Investiția Bosch nu înseamnă doar locuri de muncă, ci un stil de viață european, un stil de viață în care oamenii își pot face planuri pe termen lung pentru că știu că se bazează pe parteneri puternici și serioși” Ion Dumitrel, președintele CJ Alba.

Aprecieri de la președinte

"Consider că este atât momentul cât și locul potrivit ca să reafirm importanța inovării în progresul unei companii, al unei regiuni și, bineînțeles, pentru progresul întregii economii. Cei care investesc constant în cercetare și dezvoltare vor fi, fără îndoială, mult mai puternici. Inovația este esența dezvol tării. Compania Bosch, fabrica de la Blaj constituie exemple dintre cele mai bune. Doresc să salut decizia companiei Bosch de a investi în economia românească. Investiția de aici, de la Blaj, a făcut ca Bosch să devină unul dintre cei mai mari angajatori din regiune.

Există, firește, beneficii majore obținute de ambele părți.

Ceea ce contează sunt oportunitățile de afaceri pe care România le oferă investitorilor străini. Investițiile străine înseamnă, printre altele, apanajul transferului de tehnologie și know-how, avantaj esențial în construirea unei economii competitive. În această etapă de consolidare post-criză, România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică, bazat pe competitivitate și inovare, pe creștere economică eficientă. Salut eforturile Bosch și vă felicit pe toți, angajatori și angajați, pentru realizările de până acum și pentru organizarea acestui eveniment care este și un foarte bun exercițiu de educație economică și antreprenorială de calitate", a spus în discursul său, președintele României, Klaus Johannis, prezent la Bosch Innovation Day la Blaj.

11

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2015

Realizări printre stele Dr. Michael Kerkloh, CEO-ul Aeroportului din Munchen – primul și singurul aeroport din Europa clasificat la 5 stele de către Skytrax, detaliază impactul dezvoltării strategice datorat conexiunilor globale. De la MIAMI, Tony Tyler, CEO-ul IATA, anunță perspective de creștere și optimism pentru piața central și sud-europeană, la aniversarea a 70 de ani pentru IATA. SkyTeam a împlinit 15 ani. Aeroportul Henri Coandă e în topul creșterilor traficului aerian. Aeroporturile din Cluj Napoca, Iași, Mureș, Sibiu se dezvoltă și se modernizează.

Alte proiecte speciale aduc creșteri și optimism. Sărbătorim împreună, realizări și perspective, la Bucharest International Air Show, BIAS 2015, pe 20 iunie, la Romaero – Băneasa...

13

14

ZIUA AVIAȚIEI 2015

Bucharest International Air Show 2015

de Liliana DINU

Sunteți amatori de adrenalină, spectacol, zgomot intens și situații limită? Atunci vă invităm la Bucharest International Air Show 2015, unde veți avea parte de cele mai tari senzații, unde timpul se oprește în loc și cerul nu are margini, unde piloții se transformă în supereroi, iar avioanele lor în forțe fantastice.

Iar voi, publicul spectator, veți fi hipnotizați de magia evoluțiilor aeriene și vă veți încărca pentru câteva ore cu bună dispoziție, curaj, dorință și putere nemărginită de a rezista oricărui obstacol. Dacă nu ne credeți pe cuvânt, trebuie doar să aflați că invitații speciali de anul acesta sunt pregătiți să depășească limite și să vă ofere cel mai spectaculos airshow din ultimii ani.

Astfel, pe 20 iunie, Aeroportul Internațional București

Băneasa Aurel Vlaicu devine punctul de întâlnire al celor trei Forțe: Forțele Aeriene Britanice, Forțele Aeriene ale Turciei și Forțele Aeriene Române!

Forțele Aeriene Britanice vor participa cu supersonicul Eurofighter Typhoon FGR4, un avion de luptă multirol, extrem de agil și capabil, folosit pentru întreg spectrul de operațiuni aeriene, inclusiv poliție aeriană, menținerea păcii și conflicte de maximă intensitate. Viteza maximă pe care o poate atinge

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eurofighter-ul este 1.8 Mach, având 2 motoare Eurojet EJ200 turbojets. Forțele Aeriene Române se întorc pentru a fi alături de noi cu spectaculoasele MIG-uri 21 Lancer.

Forțele Aeriene ale Turciei vor fi reprezentate de Turkish Stars, vedetele de anul acesta, formație care evoluează cu 8 avioane de luptă supersonice, NF-5. Cu alte cuvinte, chiar este o ultramegasupergiga întâlnire de gradul 3! Dacă încă nu v-am convins că va fi un show unic, vă mai spunem că lista invitaților este mult mai vastă și menționăm: Aeroclubul României și Hawks of Romania, care vor fi la înălțime, așa cum ne-au obișnuit în fiecare an, Iacării Acrobați și Jurgis Kairys. Flying Bulls vor reveni la București cu un spectaculos elicopter de luptă, numit sugestiv Cobra; și tot din categoria elicoptere, veți putea urmări cel mai popular elicopter cu motor cu reacție din toate timpurile, Bell 206 B3, al echipei Sanaero. O altă revenire în forță va fi cea

ZIUA AVIAȚIEI 2015

a piloților de la Baltic Bees, care au pregătit un program unic, cu cele 6 aeronave L-39C Albatros. Lista evoluțiilor este completată de prezența Serviciului Român de Informații și Tarom. Și, pentru că show-ul este în primul rând un motiv de a bucura sufletele, avem și o surpriză de ultimă oră, și anume Pakistan Aeronautical Complex, care vor participa cu o aeronavă MFI-17 Mushshak, folosită pentru formarea și pregătirea piloților, dar și pentru operațiuni de recunoaștere, observare și transport.

Organizatorii Bucharest International Air Show 2015 (Compania Națională Aeroporturi București, Aeroclubul României, ROMATSA, Clubul Sportiv AIBO, Romaero) vă așteaptă vineri, 19 iunie, la Expoziția de Aviație Generală și sâmbătă, 20 iunie, la cel mai mare show aviatic, cu multe surprize și adrenalină, la cote maxime!

15

16

ZIUA AVIAȚIEI 2015

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul Internațional Iași a pornit “turbomotoarele” Pentru finalizarea proiectului de modernizare

În anul 2013, Comisia Europeană a aprobat eligibilitatea modernizării Aeroportului Internațional Iași, prin ”Studiul de prioritizare a investițiilor la aeroporturile regionale din România”, reprezentanții europeni fiind de acord că aceasta ar reprezenta o investiție viabilă din punct de vedere economic și, totodată, fundamentul dezvoltării durabile a întregii Regiuni de Nord-Est. Proiectul de modernizare a Aeroportului Internațional Iași are o valoare de 56,7 de milioane de euro, în această sumă fiind inclusă decontarea lucrărilor pentru construcția noii piste și finanțarea realizării căii de rulare, a platformei mărite și a unui nou terminal (T3), cu o suprafață de 3.600 de metri pătrați, adică de trei ori mai mare față de cea a terminalului recent construit (T2). În aceste condiții, noile capacități de procesare a pasagerilor vor putea suporta un trafic de 2 milioane de pasageri pe an.

Pe 21 august 2014, reprezentanții Aeroportului Internațional Iași inaugurau, în prezența Ministrului Transporturilor de la acea vreme, Ioan Rus, ambasadorilor şi membrilor corpului diplomatic, parlamentarilor, primarilor, reprezentanţilor celor mai importante firme din Regiunea de Nord-Est, reprezentanţilor băncilor şi ai agenţiilor de turism, membrilor comunităţii academice şi ai societăţii civile, liderilor politico-administrativi ș.a., cea mai modernă pistă de aterizare din România. „A fost un volum imens de lucrări,

cu o concentrație impresionantă de utilaje și muncitori, în condiţii severe şi într-un timp foarte scurt. S-au excavat trei milioane de metri cubi de pământ şi au fost mutaţi într-un alt loc doar pentru a asigura planeitatea pistei. Am înaintat pe un teren minat, cu capturi de muniţie de război neexplodată, care a bătut orice record din ţară la acest capitol. În plus, toate lucrările s-au desfăşurat sub trafic aerian continuu. Este o performanţă pentru binele comunităţii. Tot ce s-a întâmplat aici poate fi preluat ca model de referinţă.

Am fost contemporani poate cu cea mai mare desfăşurare de forţe de lucru şi mobilizare a acestora din istoria recentă a construcţiilor din România. Fiecare metru din această nouă pistă ne duce spre locul în care merităm să fim, spre punctul unde năzuinţele fireşti de bunăstare economică vor deveni certitudini. Orice aeroport care a dezvoltat o infrastructură aeriană modernă a schimbat în bine şi în mod durabil destinul respectivei comunităţi. Am reușit să construim aproape 280 metri de pistă în numai 5 zile, timp în care s-a lucrat 24 de ore din 24, profilul căii de rulare fiind identic cu cel al pistei propriu-zise, ceea ce este un lucru inedit în domeniul construcţiilor în România”, a declarat Președintele Consiliului de Administrație, Marius BODEA. Lucrările la noua pistă (flexibilă) de la Aeroportul Iași au început pe data de 7 august 2013. Asocierea Max Boegl România, SC Vega '93 SRL și SC UTI Grup SA a executat constructia suprafețelor de mișcare aferente unei piste noi cu lungimea de 2.400 metri. Termenul de execuție a lucrărilor a fost devansat cu un an datorită desfășurării impresionante de forțe și a bunei coordonări interne dintre constructor și proiectant. În luna martie a acestui an, au început lucrările la noul terminal de pasageri, T3, etapa finală a proiectului „Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Suprafaţa construită va fi de 3600 mp, noul terminal având o capacitate de procesare de 320 de pasageri pe oră și 6 birouri de check-in.

Terminalul 3 va fi dat spre folosinţă în luna august 2015.

Constructorul este SC UTI GRUP SA, contractul pentru acest obiectiv având o valoare de 11 milioane de euro. „În ultimii doi ani, ieşenii au putut observa schimbările majore realizate la Aeroportul Internaţional Iaşi, cel mai nou obiectiv care se construieşte la aerogara noastră fiind cel de-al treilea terminal, T3. De trei ori mai mare decât T2, terminalele Aeroportului Internațional Iași vor asigura un trafic de 2 milioane de pasageri pe an. Astfel, pentru următoarea perioadă, Iaşul îşi consolidează poziţia şi imaginea de aeroport regional principal al Moldovei şi confirmă misiunea de deschidere economică a judeţelor din Regiunea de Nord-Est”, a declarat Marius BODEA, Preşedintele Consiliului de Administraţie al R.A. Aeroportul Iaşi.

Investițiile masive în infrastructura aeroportuară și serviciile de calitate pe care Aeroportul Internațional Iași le oferă companiilor aeriene partenere, precum și pasagerilor ce tranzitează aerogara ieșeană au generat, în primul trimestru al anului 2015, o creștere cu 41% a numărului de pasageri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De asemenea, în paralel cu lucrările de modernizare a infrastructurii, Aeroportul Iaşi este interesat în a face parte din proiecte de anvergură în domeniul aeronautic.

De aceea, în 2014 a găzduit Conferinţa internaţională pe tema aviaţiei „Viitorul Aviaţiei în Europa de Est” care a avut loc în intervalul 19-20 noiembrie. Cu această ocazie la Iaşi au venit participanţi din toată Europa de Est şi nu numai, dar şi invitaţi sau speakeri ce au prezentat informaţii de maxim interes pentru acest domeniu de activitate: reprezentanţi ai companiilor aeriene, ai furnizorilor de echipamente sau servicii specifice, consultanţi. Evenimentul s-a adresat atât aeroporturilor cât şi altor organizaţii interesate în a dezvolta colaborări în domeniile specifice aviaţiei:

ZIUA AVIAȚIEI 2015

dezvoltarea de rute, turism, dezvoltare regională, transport şi conectivitate, securitate aeroportuară, protecţia mediului, accesarea de finanţări nerambursabile şi aşa mai departe. În 2015, Workshop-ul Internaţional „Managing Aviation Noise Impacts – Mapping Future Research Priorities” coorganizat de Institutul Naţional De Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI şi Aeroportul Iaşi, a avut loc în intervalul 5-6 mai la Iaşi.

Obiectivul principal al acestui workshop a fost de a identifica şi consolida priorităţile de cercetare în ceea ce priveşte impactul zgomotului produs de aeronave.

Evenimentul s-a adresat, în principal, practicienilor, cercetătorilor şi profesorilor din întreaga Europă care sunt implicaţi în cercetarea efectelor zgomotului produs de aeronave. Lucrările au fost susţinute integral în limba engleză şi au continuat discuţiile iniţiate la Bruxelles pe 1 si 2 octombrie 2014. Aceste discuţii sunt legate de dezvoltarea unui plan avansat de lucru care să suporte livrarea pe termen lung a obiectivelor de minimizare a zgomotului, obiective susţinute de ACARE - Advisory Council for Aeronautics Research in Europe.

17

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2015

Looking back to where it all started

19

Sky Team’s 15th Anniversary

By Michael Wisbrun, SkyTeam Managing Director

Airline alliances were born from the desire of multiple airlines with similar outlooks to unite their networks across the globe and offer their customers more choices and benefits. History leads to milestones, and as SkyTeam celebrates its 15th anniversary, we would like to share with you a little bit about our history.

As we begin the countdown to June 22nd, marking 15 years of SkyTeam’s alliance operations, it is natural for me to reflect on our roots and what we have achieved so far. e objective for any airline wishing to offer a global network is to expand their geographic scope while avoiding prohibitive capital investment. Alliances offered and continue to offer this huge opportunity, enabling airlines to serve the global market together and provide customers with more connections. SkyTeam’s history is unique. It can be traced to long before the alliance was established in an unexpected way by two airlines creating their own alliance 11 years before SkyTeam was founded, two airlines that would not even become members of SkyTeam until four years after it was established. ese two airlines, Northwest Airlines (now merged with Delta Airlines), and KLM (now part of Air France-KLM), came together in 1989 to begin establishing what would become the most integrated airline agreement of its time.

Now, fast forward to June 22nd 2000, when SkyTeam was formed in New York City, bringing together Air France, Korean Air, Aeroméxico and Delta Air Lines. On this date, these four airlines began offering their passengers an enhanced level of service with 6,402 flights per day to 451 destinations in 98 countries. Less than four months later, SkyTeam pushed the boundaries of what an alliance offered its customers with the establishment of SkyTeam Cargo. We have been busy since June 2000; in 15 years we have grown and deepened cooperation between our members, covering 90% of the most important traffic flows. SkyTeam has members in the most relevant existing and emerging markets.

We are the leading alliance in Greater China with 4 mem-

bers in the region. Last year, our members recorded 27% more cooperation through codeshares. More than 26 million passengers used at least two or more SkyTeam carriers to complete their journeys.

Fifteen years after we started, tomorrow's ambition remains the same... Caring more about you.

Our focus remains on the customer. While we have achieved a relevant global foothold, we do not necessarily aim to be the biggest alliance. Bigger is not always better.

SkyTeam is focused on complementary airlines spanning the globe to provide travelers with an efficient and consistent experience. History allows SkyTeam to reflect on its roots, and allows you, who make everything we do possible, to know that we will never rest on our laurels. It's what led us to introduce SkyPriority, a global standard for all members, helping top customers travel faster through the airport, from check-in, to security, boarding and bag collection. From smooth airline-to-airline transfers, outstanding integrated frequent flyer benefits, 629 lounges making your experience as comfortable as possible, and even seamless cargo services, SkyTeam is proud of our past.

We’re proud of where we are today, but constantly looking towards the future. Upcoming blog posts will share more details on our initiatives to improve YOUR travel experience by enhancing seamlessness and creating efficiencies between member airlines. Join us as we celebrate our 15th anniversary. Get to know us. Share your history with us and follow us as we open up our doors to share our stories with you throughout 2015. #SkyTeam15 is a wonderful year

ZIUA AVIAȚIEI 2015

OPORTUNITATE DE INVESTIŢII – Aeroportul Internaţional Sibiu

22

În cadrul Conferinţei Internaţionale: Oportunităţi de investiţii în judeţul Sibiu – Valoare adăugată afacerii tale – ediţia a II-a, cel mai important eveniment de promovare economică a judeţului Sibiu, care contribuie la dezvoltarea viitoare a regiunii, organizată de Consiliul Judeţean Sibiu în parteneriat cu Prefectura Judeţului şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Aeroportul Internaţional Sibiu a susţinut două ateliere de lucru oferind ocazia operatorilor aerieni, operatorilor de turism, investitorilor, dezvoltatorilor şi antreprenorilor din regiune să interacționeze asupra a două subiecte de actualitate, precum tendințele dezvoltării traficului aerian din perspectiva turismului şi oportunitățile de dezvoltare a unei platforme logistice în cadrul aeroportului, oferind o bază de dezvoltare operațiuni.

Obiectivele workshop-urilor au urmărit promovarea potenţialului Aeroportului Internaţional Sibiu către un public specializat, identificarea celor mai viabile posibilități pentru deschiderea de noi destinații europene, valorificarea potențialului turistic din regiune, introducerea necesității și oportunității dezvoltării unei platforme logistice adiacentă infrastructurii aeroportuare, prospecte de investiții prin prisma inițierii de noi parteneriate/cooperări internaţionale, facilitarea contactelor între actorii economici interesaţi, precum şi susţinerea mediului de afaceri sibian.

Cei peste 50 de participanţi care au luat parte la eveniment au avut ocazia să descopere în prezentările susţinute pe parcursul celor două sesiuni de conferinţă, cele mai noi informaţii din sfera activităţii dinamice a Aeroportului Internaţional Sibiu utile în descoperirea potenţialului de creștere a traficului de pasageri prin prisma specificului regiunii cât şi a prospectelor de dezvoltare a unei platforme logistice, soluție de mobilitate eficientă pentru conexiuni multimodale, optimă unei dezvoltări sustenabile în regiune.

Prin conlucrarea principalilor jucători ai pieţei în cadrul acestui eveniment au fost stabilite bazele unui proces structural de elaborare a proiectelor propuse, conferind odată în plus Aeroportului Sibiu rolul de catalizator în dezvoltarea economică directă și indirectă a Regiunii Centru.

TURISM ŞI DEZVOLTARE

TRANSPORT PASAGERI

Tendinţele actuale şi cele previzionate reflectă legătura între turism şi transportul aerian, activitățile asociate celor două industrii cu rol strategic în dinamica regiunii dezvoltându-se în strânsă interdependență și cooperare. Urmărind în-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

deaproape impactul acestui proces, Aeroportul Internaţional Sibiu a organizat pe parcursul conferinţei un workshop cu scop lucrativ în cadrul căruia au fost expuse destinaţiile targetate în baza unui studiu de piață derulat recent pentru aeroport, operatorilor aerieni şi operatorilor de turism prezenţi la eveniment.

Odată cu finalizarea procesului de modernizare al aeroportului şi intensificarea circulaţiei turistice, în cadrul strategiei de extindere a reţelei de rute operate de la/la Aeroportul Sibiu s-au conturat obiective de dezvoltare pe destinaţii de interes pentru turismul incoming/outgoing.

DEZVOLTARE PLATFORMĂ LOGISTICĂ LA AEROPORTUL INTERNAŢIONAL SIBIU

Extinderea traficului aerian vine să susţină prospectele de creştere economică şi investiţii în regiune, cu precădere în valorificarea potenţialului turistic, dar şi la nivel de transport şi comerţ international, prin dezvoltarea unei platforme logistice conectate la un sistem intermodal de transport rutier şi de cale ferată.

Impactul unui terminal intermodal la Aeroportul Internaţional Sibiu în cadrul regiunii centru, conectată direct la reţeaua de transport TEN –T a determinat iniţierea acestui proiect deziderat DEZVOLTARE PLATFORMĂ LOGISTICĂ expus în cadrul celei de-a doua sesiuni a evenimentului. Proiectul va reprezenta o platformă de operațiuni logistice și de transport care vine să susțină atât companiile specializate la nivelul regiunii Sibiu și a județelor adiacente cât și micii fermieri și întreprinzători din regiune. Spectrul de industrii și afaceri de diferite dimensiuni care vor beneficia de acest nou proiect de dezvoltare logistică în cadrul aeroportului este unul larg și divers generând plusvaloare judeţului Sibiu.

Prima etapă a acestui proiect de anvergură a fost atinsă prin finalizarea procedurii publice de selecție pentru elaborarea studiului de oportunitate ce va sta la baza dezvoltării etapelor ulterioare, a stabilirii valorii proiectului și identificării surselor posibile de finanțare. În expunerea proiectului, în cadrul atelierului de lucru Marius Ioan GÎRDEA, directorul Aeroportului Internațional Sibiu a declarat, “Suntem dedicați să îmbunătățim în permanență serviciile aeroportului și să creăm sinergii la nivelul mediului economic, astfel încât să putem oferi comunităţii facilităţi şi soluții logistice complexe și eficiente.“

Global report from Miami WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2015

25

IATA (International Air Transport Association) represents some 260 airlines comprising 83% of global air traffic. IATA Annual General Meeting and World Air Transport Summit took place in MIAMI, with celebration for the 70 years anniversary of the organization included.

Airlines in South East Europe are expected to add 6.5% to capacity to meet a 6.8% expansion in demand.

by Ionut OPREA

e International Air Transport Association (IATA) announced an upward revision of its 2015 industry outlook to a $29.3 billion net profit. On expected revenues of $727 billion, the industry would achieve a 4.0% net profit margin. e significant strengthening from the $16.4 billion net profit in 2014 (re-stated from $19.9 billion) reflects the net impact of several global factors, including stronger global economic prospects, record load factors, lower fuel prices, and a major appreciation of the US dollar. All regions are expected to see an improvement in profitability in 2015 compared with 2014. ere are, however, stark differences in regional economies, which are also reflected in airline performance. “e industry’s fortunes are far from uniform.

Many airlines still face huge challenges”, said Tony Tyler, IATA’s Director General and CEO. Over half the global profit is expected to be generated by airlines based in North America ($15.7 billion). “For the airline business, 2015 is turning out to be a positive year. Since the tragic events of September 2001, the global airline industry has transformed itself with major gains in efficiency. is is clearly evident in the expected record high passenger load factor of 80.2% for this year. e result is a hard-earned 4% average net profit margin. On average, airlines will retain $8.27 for every passenger carried,” said Tony Tyler, IATA’s Director General and CEO.

Passenger & cargo

e passenger business is expected to grow some 6.7% in 2015, an acceleration on the 6.0% growth recorded in 2014.

Passenger numbers are still expected to top 3.5 billion for the first time in 2015. e cargo business is expected to grow 5.5% this year, which is a slightly slower pace than the 5.8% realized in 2014. ere was a strengthening of the cargo business in 2014 that continued into this year. Expected revenues - estimated at $62 billion - would have exceeded the $67 billion peak in 2011 were it not for the appreciation of the US dollar. European airlines are expected to post a collective profit of $5.8 billion in 2015 for net margin of 2.8% ($6.30/per pasAviation’s global connectivity now senger). e prospects for airlines spans 16,485 city-pairs (2014), based in the region have improved which is nearly double the number slowly over the last two years. is is in 1994. is connectivity is a cataparticularly true for network airlines lyst for economic benefits for users serving the North Atlantic, which and the wider economy. Over that looks set to continue generating decent same period, average airfares have returns. Long-haul markets have been fallen around 64% (after inflation), stronger than home markets, which which has been a major stimulus have been depressed by the ongoing for trade, tourism, and foreign didebt problems of Southern Europe. rect investment associated with Economic growth is starting to pick up global supply chains. e number even in Southern Europe and has been of aviation jobs is rising although adjusted upward in 2015. Airlines in the pace of hiring is expected to the region are expected to add 6.5% to taper slightly in 2015. Total direct capacity to meet a 6.8% expansion in employment in the sector is exdemand. European airlines have benepected to reach 2.5 million (up fited from lower fuel prices but again 3.1% on 2014). e total airline this has been limited by the strength of payroll in 2015 is expected to reach the US dollar. Consequently, growth in $150 billion (up from $142 billion profitability is lagging behind that of in 2014). Airlines are expected to US airlines. And the region’s operating use 288 billion liters of fuel in 2015. environment continues to be hindered In doing so, the industry is exby onerous regulation, high taxes, and pected to emit 757 million tons of both infrastructure deficiencies and incarbon. efficiencies.

Value to customers:

26

ZIUA AVIAȚIEI 2015

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

How to be Europe's first Five Star Airport

by Ionut OPREA

“Munich Airport is proud to be Europe's first Five Star Airport”, states Dr. Michael Kerkloh - CEO Munich’s Airport & President of German Airports Association. His perspectives about how Munich Airport has massively contributed to developing Munich and Bavaria into a leading business region in Germany and Europe, in this exclusive interview…

Which were, in brief, the key moments for the development of Munich Airport, what determined the relocation and “restart” of operations in 1992, how would you characterize now the role of Munich - Franz Josef Strauß Airport for the Bavaria’s economic development and for Germany? e decision to move Munich Airport from downtown Munich 33 kilometers North-East near to Freising and Erding was made in the 1960's. e reason was that Munich Airport's capacities had come to a limit. For further growth and expansion the airport had to move out of the inner city limits. Munich Airport was re-opened on May 17, 1992. e development into a major hub airport started when Lufthansa stationed the first 2 long-haul aircrafts in 1994/95 and continued with the opening of the "Terminal 2 jointventure". Since 1992, Munich Airport has constantly increased with regard to passenger and employee figures. It is a real "job-motor" that started off with 12,000 employees in 1992 and counts 32,000 employees on the entire campus today. Proximity to the airport and its offering of growing global flight connections have been important criteria in attracting international companies to settle in the vicinity. us, Munich Airport has massively contributed to deve-

loping Munich and Bavaria into a leading business region in Germany and Europe.

You offer now services far beyond Munich, what objectives and new services will be provided after the implementation of the expansion plans? What’s next in the

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

medium term: the satellite for Terminal 2 will be completed in 2015? What is the status of the project for the third runway? How about future predictions for the share of aviation business/non-aviation business in the total revenue of the FMG Group, or the diversification of the business services – future real estate developments on campus and cargo sector evolution? e new satellite terminal - a joint venture of Munich Airport and Lufthansa will be completed during the fourth quarter of 2015. A comprehensive test period will start after the completion. e official opening of the facility is planned during the summer flight schedule 2016. Until now, all construction works and plannings for the satellite are on time. As far as Munich Airport's planned third runway is concerned, the airport is waiting of some final court decisions. In case of positive court decisions in favour of the third runway, the three shareholders (City of Munich, Free State of Bavaria, Federal Republic of Germany) need to take a final decision. Non-aviation contributed nearly half of Munich Airport's total revenues. For the future there is a good chance that non-aviation revenues might grow faster than aviation results especially since Munich Airport functions as a "full-service" operator on diverse business fields. e airport campus offers attractive real estate areas for further future developments. e Hilton Hotel for example will be the next expansion on the airport premises. Cargo facilities might expand next as soon as more capacities are needed.

You had the aim and a strategy to become Europe’s first airport to achieve five-star rating, and now you own the title from Skytrax. How did you feel, what does it mean for the team and for the future positioning among world’s best airports?

Munich Airport is proud to be Europe's first Five Star Airport. And we will continue to further improve our service portfolio to meet standards and expectations as well as to remain among Europe's top airports with regard to convenience, comfort and efficiency.

What are you predictions for this year in passenger numbers and airfreight, how do you feel the development of business liaisons with the Central and Eastern European Region? From your perspective, what determines the role of Munich as one of the leading European hubs?

Munich Airport expects to reach over 40 million passengers in 2015. e cargo volume is expected to grow double-digit this year. Due to the Crimea crisis the traffic growth to and from Eastern Europe has been stagnating. e traffic between Romania and Munich though remained strong with

ZIUA AVIAȚIEI 2015

27

Dr. Michael Kerkloh (third from left), President and CEO Munich Airport, received the Award as Europe's first 5 Star Airport by Edward Plaisted (second from left), Head of the London based Aviation Research Institute Skytrax.

positive trends. e airport's central location, its efficient terminal facilities, unbeaten minimum connecting time and passengers comforts make Munich Airport one of the most popular hub airports in Europe and beyond.

Key figures:

e M – brand states: Living ideas – Connecting lives, now after more Munich Airport was re-opened on than 100 years of commercial flight, May 17, 1992 what will define the Airport City’s fuMunich Airport counts 32,000 emture? We’ll celebrate Aviation Day in ployees on the entire campus today Romania – what made you personMunich Airport's satellite terminal ally love this sector and motivates will be completed during the fourth you to have a career in this field, quarter of 2015 what message would you send to Non-aviation contributed nearly those who work in Aviation? half of Munich Airport's total ree airport city's future will be defined venues by the traveller's needs to shop, dine Munich Airport expects to reach and be entertained. Airports like Muover 40 million passengers in 2015 nich have turned into a place of ene airport city's future will be decounters for travellers and locals alike fined by the traveller's needs to to meet for events, to experience retail shop, dine and be entertained offers and culinary delights. It is great to meet people from all over in our nowadays so to say "digital world". Me, personally I cannot think of any other more diverse and more fascinating workplace than an airport: e world in one spot - a melting pot with so many nationalities working here and travelling through.

10th anniversary of the Timisoara – Munich route WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2015

Lufthansa is celebrating 10 years since the first Lufthansa flight Timisoara - Munich took off, on June 1st 2005.

Lufthansa’s passengers flying out of Timisoara experienced a pleasant surprise on Monday afternoon, 1st of June 2015. Together with its partners, Traian Vuia International Airport Timisoara and Munich Airport, Lufthansa prepared a Bavarian atmosphere, greeting its guests with traditional German snacks, beverages and other treats.

Timisoara is one of the four cities in Romania linked to the world by Lufthansa. Munich, the connecting airport, is Lufthansa’s second hub, and first European airport awarded with 5 Stars by the international rating agency Skytrax. This summer Lufthansa offers 2.267 weekly frequencies from Munich Airport to 132 destinations in 47 different countries. Thereby, Frankfurt, Paris and London are the favorite destinations of our Romanian customers.

Lufthansa is flying out of Timisoara three times daily. The flights are operated by the modern and efficient Embraer E95 aircraft with a two class-configuration - Business and Economy Class. Passengers of the Business Class can benefit from the quality leather seating. The aircraft contains eight Business Class seats of with a lot of leg room and an empty seat next to them.

29

“Secretele” zborului

30

ZIUA AVIAȚIEI 2015

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TAROM își propune să prezinte și oameni care nu sunt vizibili pasagerilor, dar care se ocupa zilnic de întreţinerea şi menţinerea componentelor în stare de aeronavigabilitate astfel încât aeronavele să fie gata de zbor.

Ce se întâmplă în laboratorul de testare starter-generatori ce echipează aeronavele ATR42/72? Înainte de fiecare zbor, motoarele aeronavelor ATR prind viaţă cu ajutorul unui motor electric, denumit starter-generator. Acesta furnizează energia de start necesară punerii în mişcare a motorului turbopropulsor până la o valoare de 5.400 rotaţii pe minut, valoare după care pornirea este încheiată, iar motorul funcţionează autonom. După ce este atinsă valoarea de 7.500 rotaţii pe minut, starter-ul devine generator furnizând curent electric pentru diversele echipamente ale aeronavei.

Cum se testează

Periodic, această componentă esenţială a aeronavei, este verificată şi testată în sarcină maximă, în cadrul laboratorului de testare automată a mașinilor electrice. Laboratorul a fost conceput şi executat exclusiv în cadrul Direcţiei Tehnice TAROM. Laboratorul are capacitatea de a testa complet starter-generatorii, monitorizând și înregistrând parametrii de funcționare. Modul de lucru este complet automat, întregul proces fiind guvernat de interfața soft proiectată în cadrul Direcției Tehnice (de către Ing. Constantin Petrescu).

Astfel, după selectarea modelului de generator, procesul de testare se va desfășura complet automat, la final fiind generat un raport de testare ce va contine toți parametrii înregistrati. La finalul procesului, pe baza raportului de testare, generatorul este recertificat de către specialişti, având astfel permisiunea de a fi instalat pe aeronavă.

1

STARTER-GENERATORUL are două funcții: în primă fază pornește motorul turbopropulsor. După ce motorul ajunge la 7.200 de turații/minut, starterul primește funcția de generator, alimentând cu energie toți consumatorii de la bord, inclusiv cele două motoare. În prezent, flota TAROM include 9 aeronave care funcționează cu acest tip de startergenerator.

2

După 2.400 de ore de zbor, aparatul trece printr-o verificare completă, denumită overhaul. Laboratorul de testare mașini electrice și softul aferent se ocupă de testarea finală în condiții asemănătoare funcționării pe aeronavă. Reprezentanții celor mai importante nume din domeniul aeronautic, Airbus, Boeing, Lufthansa, AirFrance, Sabena Technics, au fost impresionați de performanțele tehnice ale laboratorului.

3

Softul controlează automat procesul de testare și emite un raport final. Procesul de testare poate fi supervizat de la distanță și poate primi setări și comenzi prin e-mail. Pentru a evita orice pericol, softul monitorizează constant mediul din interior, și nu poate fi folosit pe un alt computer decât cel din laborator

4 5

Programul de comandă și control trimite automat raportul de testare la anumite adrese de e-mail spre a fi utilizat sau arhivat.

Fiecare operațiune care compune testarea este înregistrată în istoric și stocată de soft. De asemenea, fiecare etapă este anunțată prin sinteză vocală astfel încât membrii echipei să poată auzi chiar dacă sunt în laboratorul alăturat celui de testare. Pentru evitarea oricărui pericol (testarea se desfășoară la 14.000 rotații/minut), laboratorul este înconjurat de un zid de protecție blindat.

6

Următorul pas în evoluția softului deja existent este upgradarea lui pentru testarea IDG (integrated drive generator) de la bordul aeronavelor Airbus 318 și Boeing 737. Lucrările de upgradare au pornit deja.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2015

31

O platformă care oferă aripi.

O echipă care împlinește visuri Vreau să fiu Stewardesă

Fără să fiu superstițioasă în vreun fel, cred că 13 este numărul meu norocos. În 2013, am lansat prima platformă din România dedicată persoanelor care visează la o carieră în aviație și, de atunci și până acum, acest număr 13 m-a însoțit, sub diverse forme, în toate întâmplările frumoase prin care acest proiect a trecut. Și n-au fost puține la număr, o pot spune cu mândrie. de Anca Dumitrescu, partener, www.vreausafiustewardesa.ro

Când am început să construim Vreau să fiu Stewardesă aveam în gând, în primul rând, o platformă online care să ofere cât mai multe informații despre cum poți accede la o carieră ca însoțitor de bord și o serie de evenimente prin care să punem față în față specialiștii din industrie cu cei care visează să lucreze "printre nori".

Modul în care au evoluat lucrurile ne-a întrecut însă cu mult așteptările. Și de ce spun că 13 este un număr norocos? Pe 13 februarie 2015, la nici 2 ani de când www.vreausafiustewardesa.ro devenea oficial primul site din România dedicat viitorilor însoțitori de bord, echipa din care fac parte a bifat un nou succes: platforma noastră devine internațională, astfel încât oameni din toată lumea să poată fi parte din acest proiect. How to be cabin crew este extensia internațională a proiectului nostru din România și a venit ca o consecință firească a muncii depuse de noi până atunci în țară. Este încă un proiect în plină dezvoltare, la care lucrăm intens în fiecare zi și prin care ne-am propus să facem un pas semnificativ în activitatea noastră de pregătire și recrutare de viitori însoțitori de bord.

Sute de cursanți au prins aripi

În momentul în care scriu aceste rânduri, 3 din 5 cursanți Vreau sa fiu Stewardesă se află într-un avion, operând un zbor internațional. Pot fi oriunde: Asia, America, Australia sau Europa. Îi vedem în fotografii pe Facebook, primim de la ei mesaje sau emailuri și ne bucurăm de fiecare dată când avem șansa să îi vedem purtând uniforma de însoțitor de bord. Căci știm cât de mult și-au dorit acest lucru și cât au luptat ca să ajungă acolo. Aici, la Vreau să fiu Stewardesă, ne considerăm o mare familie de "zburători", o echipă de oameni pasionați de aviație care și-au propus să ofere aripi celor din jur. Iar până în acest moment am făcut acest lucru cu peste 700 de cursanți. În aproape 2 ani de activitate am organizat peste 40 de cursuri pregătitoare, iar website-ul www.vreausafiustewardesa.ro a ajuns să fie accesat lunar de peste 100.000 de cititori. Am extins cursurile la nivel național și ne-am bucurat să pregătim viitori însoțitori de bord la Cluj, Timișoara și Iași.

Viitorul sună bine

Vreau să fiu Stewardesă înseamnă un proces continuu de creștere și dezvoltare. Am lansat o nouă interfață a website-ului și alte câteva instrumente utile pentru cursanții noștri, astfel încât toate informațiile să fie mult

mai ușor de accesat. Vom lansa și un program special de burse, prin care lunar vom oferi un loc gratuit la cursurile noastre. Și pentru că e nergia bună pe care o depunem în proiect se întoarce înapoi la noi sub diverse forme, anul acesta am câștigat pentru a doua oară consecutiv premiul pentru "Proiectul special al anului" în cadrul Galei Digital Divas. Punctăm astfel două premii importante în palmaresul nostru, premii care ne motivează și ne dau încredere să mergem mai departe cu platforma Vreau să fiu Stewardesă.

Gânduri bune, ne vedem printre nori!

AgroTB, prezent la conferința Meat&Milk 2015 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

de Dorel VIDICAN

Organizată de infoGROUP, conferința Meat&Milk - ”Politici de sprijin, Retehnologizare, Performanță - Priorități pentru ieșirea din impas”, desfășurată la începutul acestei luni la Hotel Alpin din Poiana Brașov, a reunit la un loc factorii de decizie și cele mai importante companii din domeniu. În cadrul acesteia au fost dezbătute aspecte fiscale și legislative specifice industriei, precum și teme legate de procesarea cărnii și a laptelui în cea ce privește accesul la resurse, tehnologii și noi piețe, care sunt provocările pentru fermele de carne și de lapte. „Vă mărturisesc că la începutul mandatului meu, în anul 2012, doream foarte tare să reducem TVA, dar nu eram atât de optimist. Astăzi, suntem într-un moment în care nu mai vin să vă promit, ci de câteva zile vorbim deja de un TVA redus și sper ca, în câteva zile - săptămâni - luni, să vorbim și despre efectele acestei reduceri“, a declarat șeful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Constantin, prezent și el la lucrările conferinței.

Potrivit afirmaţiilor ministrului Agriculturii, în momentul de faţă se poate vorbi, fără urmă de îndoială, graţie reducerii TVA la alimente, de o relansare a consumului: ”Statisticile arată că România are nevoie în momentul de față, dar și dumneavoastră - producătorii, procesatorii, aveți nevoie de relansarea consumului, aveți nevoie de o piață mai mare, de un consumator puternic, iar eu cred că reducerea TVA poate să asigure atingerea acestui obiectiv. Sigur că nu sunt convins că reușim într-un timp foarte scurt. Nu vom reuși numai cu consumatorii din țara noastră de aceea poate că, în dezbaterile de astăzi, discutăm să vedem ce putem face, pașii următori pentru a depăși piața națională pe care ne batem în momentul de față, fie că este vorba despre produsele de carne, fie de cele din lapte”, a susţinut ministrul Daniel Constantin.

Acesta a reafirmat că ministerul face „eforturi pentru găsirea unor piețe externe mai mari decât piața europeană, cum sunt cele din țările arabe și chiar cea din SUA”, pre-

cizând că va face o vizită pe continentul american, în scurt timp.

Daniel Constantin a amintit de problemele cu care s-a confruntat sectorul de lapte în ultimii ani, mai ales din cauza importurilor, a lipsei de competitivitate a producătorilor români, dar și generate de faptul că nu au existat suficiente ferme de producție, de reproducție, „situații care s-au mai rezolvat și s-au corectat cu ajutorul fondurilor europene”.

El a subliniat că Programul Național de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014-2020 vine și continuă linia de dezvoltare care pune accent pe dezvoltarea fermelor de producție și a reproducției. „Mă bucur foarte tare că sectorul de producție alimentară depășește constant, ca și procent din PIB, sectorul de agricultură, creștere care, de multe ori, s-a bazat pe ceea ce au însemnat importurile, cel puțin în sectorul de carne.

M-aș bucura foarte tare ca, prin aprobarea Programului de Dezvoltare Rurală, prin relansarea consumului care va duce la creșterea producției și competitivității, odată cu reducerea TVA, să putem să rezolvăm problemele pe care le au producătorii”, a subliniat Daniel Constantin.

Agenție pentru promovarea produselor românești

Tot în cadrul conferinței internaţionale Meat&Milk, ministrul a anunţat că va fi înfiinţată o agenţie de promovare a produselor româneşti, care să sprijine accesul producătorilor pe piaţa locală şi în străinătate, iar noua structură va fi lansată în baza parteneriatului public-privat. „România are nevoie să găsească noi pieţe de desfacere pentru noi.

33

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În primul rând, este o provocare pentru noi să recâştigăm piaţa internă, în primul rând, dar, odată cu relansarea consumului, creşterea puterii de cumpărare, avem nevoie şi de extinderea pieţelor. O astfel de Agenţie ar putea fi o măsură în sprijinul producătorilor români şi a produselor româneşti”, a afirmat ministrul MADR. „Este adevărat că, în acest moment, legea Parteneriatului Public Privat nu funcţionează chiar aşa cum ne-am dori, dar am încredere că în perioada următoare vom reuşi să venim cu acele modificări legislative care să o facă operaţională”, a mai spus Constantin.

Cornul și Laptele o gură de oxigen

Viorica Dăncilă, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European s-a referit pe larg la evoluția sectorului de lapte după eliminarea cotelor, la modificările care au început deja în piața laptelui, precum și la necesitatea stringentă de ajutorare a fermierilor români producători de lapte. În opinia parlamentarului, eficientizarea programului Cornul și Laptele, conform programelor Uniunii Europene, ar reprezenta un real sprijin atât pentru fermieri cât și pentru procesatorii români.

Referitor la problematica etichetării de origine a produselor din carne, Viorica Dăncilă a evidențiat faptul că o eventuală obligativitate a procesatorilor din țările membre UE ar crea numeroase dificultăți. Totodată, Dăncilă s-a referit și la necesitatea deschiderii procesatorilor din România spre alte piețe, evidențiind eforturile depuse de autoritățile de la București pentru câștigarea altor piețe.

La rândul său, Dumitru Băiculescu, președinte al ANSVSA, a prezentat pe scurt ultimele acțiuni întreprinse de instituția pe care o conduce, exprimându-și însă regretul pentru faptul că încă nu se ajunge la un acord cu fermierii, în privința vaccinării împotriva Bluetongue (n.red. boala limbii albastre). În același timp, Băiculescu a anunțat, în premieră, faptul că România a fost trecută pe lista țărilor UE care, în curând, vor putea exporta carne pe piața Mexicului.

Marius Alexandru Dunca, preşedintele ANPC, a prezentat comunicarea privind “Respectarea legislaţiei referitoare la Protecţia Consumatorului, condiţie esenţială pentru succesul afacerii”, iar Romulus Duică, director adjunct la Autoritatea pentru Managementul PNDR, a oferit informații cu privire la “Accesarea noului PNDR de către fermieri”.

Workshop procesare carne

În cadrul acestui atelier au susținut prezentări: Radu Timiș președinte Asociaţia Română a Cărnii (ARC), care a prezentat ultimele acțiuni ale asociației, Leonard Ilincan - director general GEA Refrigeration – “Soluții de refrigerare în industria cărnii”, Remus Rogoz - director general Sudpack România – “Mărirea termenului de valabilitate utilizând soluții inovatoare de ambalare”, în timp ce Gabriel Pavel, marketing director la Romanian Business Solutions, a vorbit despre – “Logistică și trasabilitate în 2015”.

Punctul de interes al atelierului l-a reprezentat dezbaterea finală cu titlul – “Etichetarea de origine a produselor din carne și relația procesatorilor cu hipermarketul, marile probleme ale sectorului românesc al cărnii”, la care au participat: Delia Nica - director executiv AMRCR, Cristian Popa - consultant etichetare, Gabriel Ecobici - director ANSVSA, Paul Anghel director ANPC, Vladimir Mănăstireanu - director executiv ARC, Sorin Minea - președinte Romalimenta, și Dumitru Băiculescu - președinte ANSVSA.

Workshop procesare lapte

Având ca tematică – “Performanța într-un mediu economic instabil”, atelierul a găzduit comunicarea lui Arnud Kulas – GEA Westfalia Separtor – “Innovation is our Tradition”, pe cea a medicului veterinar Desislava Parushevo, manager Biotrend Plus – “Metode alternative și rapide pentru siguranța și sănătatea produselor”.

Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul Român pentru Politici Europene, a analizat – “Eficiența programului național - Laptele în școli - în contextul Schemei Europene”. „Ordinul 111 și siguranța alimentară a produselor lactate” a fost analizat de directorul ANSVSA, Dana Tănase, în timp ce dr.

Grigore Lungulescu de la Almera International a prezentat lu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

crarea – „Tehnologii inovative de fabricare a produselor lactate fortifiate cu concentrate proteice LACTOPROT”.

George Badea, director Comagrimpex B&B, Stefano Berto, director Pramo SPA, au vorbit despre „Della Tofola Goup Soluții complete de procesare și îmbuteliere lapte și produse derivate”.

O altă temă de interes pentru sectorul laptelui a fost comunicarea făcută de medicul veterinar Ion Nicolae, director în cadrul companiei Romvac, sub titlul ”Zerul, poluant la nivel global sau importantă bioresursă pentru preparatele de uz uman și veterinar?”, în care a detaliat preocupările științifice de cercetare, dar și de producție, ale companiei pe care o reprezintă, în procesarea zerului, anunțând și elaborarea de produse rezultate de pe urma acestui proces tehnologic.

Dezbaterea care a încheiat atelierul de lucru a avut tema: Hipermarketul, partener sau concurent? și i-a avut ca invitați pe Florin Căpățână, AMRCR, și Dorin Cojocaru, președinte APRIL.

Workshop ferma de carne Prezențe de marcă în și lapte rândul firmelor clujene

La acest atelier Sandu Miclăuș, Director al GEA Farm Technologies, a prezentat ”Robotică și automatizare în sistemele de muls și furajare”, iar Matijaz Podmiljsak, președintele Uniunii Cooperativelor Agricole din Slovenia, a prezentat activitatea fermierilor sloveni și drumul lor spre succes, în comunicarea cu titlul ”Modelul sloven, modelul succesului european”.

Despre impactul genetic în producția cărnii de porc a vorbit Ioan Ladosi, director regional la PIC International Group, în timp ce sibienii de la Cargil Nutriție Animală, în frunte cu directorul comercial Ștefan Vaiu, au prezentat “Noi concepte și soluții de nutriție a animalelor”.

Atelierul s-a încheiat cu o dezbatere privitoare la condiția fermierului român în care care au avut intervenții Ioan Ladosi de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România și Claudiu Frânc, președinte Federația Crescătorilor de Bovine din România. În după masa fiecărei zile de conferință s-au efectuat vizite de documentare. Prima la Fabrica de Nutrețuri Concentrate și abatorul complexului Europig de la Șercaia, care aparține companiei Sergiana, iar a doua la ferma Honigberg Lactate din Hărman unde vizitatorii au avut ocazia să vadă modul în care se implementează un proiect start-up. În cadrul secțiunii EXPO au participat cu standuri companiile: GEA Group Aktiengesellshaft, CRIS-TIM, Albalact, Romvac Company, Agricola Internațional Bacău, Five Continents, Air Liquide Romania, Angst, Danone România, Biotrend Plus, Zimbria, Mirdatod, Tetra Pak, Webasto, Hanna Instruments, HBP Eko Distribution și IVECO.

Clujenii de Servelect, Iulia Chinta și Andrei Ceclan au stârnit interesul participanților prin prezentarea făcută în tandem sub titlul “Soluții practice de reducere a consumurilor și costurilor cu energia în industria laptelui”, cei doi detaliind avantajele energetice și financiare pentru cei care vor adopta propunerile Servelect.

Prezent la conferință, clujeanul Marius Maier, director general CMC Grup Broker de Asigurare, a abordat tema “Afacerile riscante vs. riscurile afacerilor”, vorbind despre soluţia de a inova sau retehnologiza strategia de gestiune a riscurilor.

Soluții privind “Monitorizarea siguranței alimentare cu instrumentele certificate HACCP” au fost oferite de către directorul Testo România, Horațiu Bașa. Astfel, publicul a putut afla că siguranța alimentelor poate fi măsurată “de la fermă la furculiță”, Testo oferind instrumente de măsură certificate HACCP pentru măsurătorile realizate în următoarele sectoare ale industriei alimentare: producție și asigurarea calității, transport, supermarketuri, lanțuri de restaurante, bucătării și cantine şi restaurante. HACCP este abrevierea pentru Hazard Analysis Critical Control Points, adică Analiza riscului și punctelor critice de control, scopul acestor norme fiind acela de monitorizare și menținere sistematică a siguranței și calității în toate procesele alimentare.

La secţiunea EXPO a participat cu stand propriu filiala clujeană a firmei Hanna Instruments, furnizor de instrumente pentru aplicaţii în: industrie, laboratoare, tratarea apelor, agricultură, monitorizarea factorilor de mediu, industria alimentară, piscine, piscicultură, instalaţii de încălzire şi răcire.

35

Cum folosim din plin avantajele unui parc industrial

Parcul Industrial Bistrița Sud Desfășurat pe o suprafață totală de 30 de hectare, Parcul Industrial Bistrița Sud se află la doar 12 kilometri de centrul municipiului Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Această platformă integrată de dezvoltare industrială pune la dispoziția rezidenților condiții excelente de lucru, precum și sprijin - logistic și financiar – în ceea ce privește creșterea afacerilor.

Caracteristicile principale ale parcului industrial Bistrița Sud sunt: 1) Infrastructură modernă, de calitate, livrată la cheie – platformă industrială de secolul 21, pentru afaceri ale secolului 21: - Drum de acces din DN 17 Suceava-Cluj (1112 km).

- Carosabil, trotuare, pistă de biciclete (1616 km) - Sensuri giratorii (4) - Locuri de parcare publice și private (1783 locuri) - Parcele de teren delimitate, cuprinse între 400 și 10.000 metri pătrați.

- Loturi de teren dedicate diferitelor industrii (mică, medie, mare, logistică, birouri).

- Stație electrică și posturi transformare.

- Stație măsurare și control gaz metan.

- Apă curentă și industrială.

- Canalizare menajeră și pluvială, inclusiv stație de epurare proprie.

- Telefonie mobilă și fixă, internet prin cablu optic.

2) Avantaje pentru rezidenți oferite de Consiliul Local al municipiului Bistrița: - Scutire de la plata impozitului pe clădiri și pe clădirile speciale.

- Scutire de la plata impozitului pe teren.

- Scutire de la plata taxei privind scoaterea terenului din circuitul agricol.

3) Serviciile oferite de firma - administrator a parcului industrial Bistrița Sud – pachet de bază: - Recepție și info-point pentru clienții/vizitatorii rezidenților.

- Pază și monitorizare permanentă a parcului industrial, inclusiv control registru trafic auto.

- Întreținerea/Repararea/Mentenanța infrastructurii comune a parcului industrial.

- Iluminat public stradal și pietonal.

- Curățenie și întreținere spații verzi.

- Paza și stingerea incendiilor.

4) Alte servicii și facilități disponibile pentru rezidenții parcului industrial: - Finanțare pentru construcția halelor de producție, conform proiectului rezidentului.

- Asistență în obținerea de credite bancare pentru echipamente și capital circulant.

- Asistență în obținerea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat.

- Certificat de urbanism, acord de mediu, studii topo și geo pentru terenul concesionat.

- Asistență în obținerea autorizației de construcție.

- Asistență medicală pentru personalul din incinta parcului industrial.

- Servicii de catering, booking, ticketing.

5) Alte informații utile - Acces la stație de cale ferată cu platformă de încărcare.

- Acces la drumul european E 58, care leagă Viena (Austria) de Rostov pe Don (Rusia).

- Pe o rază de 100 km se află aeroporturile din Cluj și Târgu Mureș.

6) Date de contact SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL Strada Nicolae Titulescu nr. 6, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud E-mail: office@bizpark.ro, www.bizpark.ro Mobil: 0040-744-772139 Tel/Fax: 0040-263-237920 Sunați sau vizitați www.bizpark.ro pentru a descărca broșura gratuită, precum și pentru a afla informații suplimentare despre parcul industrial Bistrița Sud.

Invest in Sibiu, la puterea a doua WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

37

de Ligia VORO

Consiliul Județean a găzduit, pentru al doilea an consecutiv, conferința internatională ”Oportunități de investiții în județul Sibiu – Valoare adăugată afacerii tale”. Peste 50 de invitați din străinătate au participat la atelierele de lucru organizate, la expoziția Produs în Sibiu și la inaugurarea Clubului Francofon de Afaceri.

Pentru trei zile, Consiliul Județean Sibiu, cu sprijinul Instituției Prefectului și a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură, a adunat în același spațiu oameni de afaceri sibieni și nu numai, reprezentanți ai instituțiilor coordonate de autoritatea județeană, șefi sau mandatați ai acestora din deconcentratele sibiene și mai ales delegați ai ambasadelor străine în România interesate de oferta economică a județului. În total, în jur de 100 de persoane angrenate în aceste discuții aplicate.

Deschiderea oficială a avut loc joi, după ce în ziua precedentă, la Biblioteca Astra s-au desfășurat două ateliere deosebit de interesante, și anume unul denumit ”Menține Sibiul Competitiv”, iar cel de-al doilea intitulat “Kaizen”.

Primul atelier, girat de Camera de Comerţ Industrie si Agricultură (CCIA) Sibiu, s-a concentrat pe identificarea unor măsuri pentru a crește competitivitatea companiilor din Sibiu, prin coagularea unui plan de achiziție de energie electrică și gaz metan la prețuri mai mici. Cel de-al doilea, organizat de CCIA și Asociația Produs în Sibiu, a adus în discuție managementul îmbunătățirii continue promovat de organizația mondială de consultanță și instruire ”Kaizen”.

Dr. Julien Bratu, Directorul Kaizen Institute Romania, și invitați din Japonia: Hidesaburo Kagyiama, Președintele Fondator al Asociatiei Clean Up Japonia și Yoshihito Tanaka, Președintele Asociației Clean Up Japonian (n.a.

Kaizen a fost implementat pentru prima oară la fabricile Toyota), au fost prezenți la acest atelier.

Revenind la evenimentul inaugural de joi, rolul de gazdă i-a revenit președintelui Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea. ”Provocarea pentru noi ca administrație județeană este să profităm de atractivitatea municipiului Sibiu și să ducem dezvoltarea mai departe, spre alte localități care au avut tradiție industrială, care au forță de muncă și care oferă condiții optime de investiții prin parcurile și zonele industriale pe care le-au deschis. Este vorba despre acele localități care, în perioada de tranziție din ultimii 25 de ani, de la o economie centralizată la o economie de piață, au pierdut

multe locuri de muncă, dar dispun de capacități și condiții care merită atenția oricărui investitor”, a fost mesajul acestuia pentru participanții la conferința internațională.

La deschiderea oficială au mai participat și au adresat mesaje de bun venit oaspeților Ioan Ovidiu Sitterli, prefectul județului Sibiu, Astrid Fodor, primarul interimar al municipiului Sibiu, Gheorghe Aldea, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Sibiu, prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, rectorul Universității ”Lucian Blaga” Sibiu, Simion Crețu, directorul general ADR Centru, și Cristian Laudoniu, reprezentantul ministrului energiei, întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.

După deschiderea oficială care a avut loc în sala de conferințe a Consiliului Județean, invitații și gazdele s-au mutat la Sala Transilvania unde a fost organizată expoziția Produs în Sibiu. Suita oficială a trecut pe la toate standurile celor 30 de expozanți, companii și furnizori de servicii din județ, urându-le participanților mult succes.

De la industrie la agricultură

După amiaza celei de-a doua zile a fost rezervată altor două ateliere, cu temele “Industrie/parcuri industriale” și “Agricultură, industrie alimentară și gastronomie”. Primul atelier l-a avut ca moderator pe directorul general al CCIA Sibiu, Eugen Iordănescu, de altfel director și al firmei care administrează Parcul Industrial Sibiu de la Șelimbăr. În cadrul panelului au susținut prezentări profesorul Maria Vințan de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (ULBS), care a recunoscut că: „Suntem norocoși pentru că am beneficiat și beneficiem de boomul din Sibiu. Beneficiem desprijinul financiar și logistic al companiilor. (...) Suntem foarte deschiși să îmbunătățim această colaborare, dar suntem deschiși și la alte colaborări, cu alte companii”.

38

EVENIMENT Zona Industrială Ocna Sibiului (ZIOS) a fost prezentată de către directorul Florin Drăguț. ZIOS are la dispoziție 50 de hectare, din care este ocupată, prin cumpărare, jumătate din suprafața totală. Zona este viabilizată, iar în prețul de 20 de euro/mp este oferită și infrastructura asigurată de ZIOS. Până acum, în ZIOS au fost investiți 1,5 milioane de euro pentru a fi funcțională, motiv pentru care managementul zonei nu este interesat de accesarea de fonduri europene.

Ioan Dorel Pop, directorul societății administrator a parcului industrial de la Șura Mică, a lăudat amplasamentul parcului, considerat un atu pentru investitorii care vor să cumpere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

parcele de teren acolo.

Cel mai mic parc industrial din județul Sibiu, de 14 ha doar, Automecanica Mediaș este ocupat în întregime. Cel mai important și cel mai mare investitor de aici este JLG. În total, parcurile din Sibiu cuprind o suprafață de 208 ha.

“Dezvoltarea parcurilor industriale reprezintă pentru economia județului Sibiu o miză importantă, datorită investițiilor mari care sunt atrase în zonele unde se află aceste parcuri.

Pulsul afacerilor existente aici se simte foarte bine cu ajutorul profiturilor declarate de societatile care administrează aceste perimetre”, a susținut Eugen Iordănescu, director general CCIA Sibiu.

Prof. univ. dr. Ovidiu Tița, decanul Facultății de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului din cadrul ULBS, a deschis cel de-al doilea panel al celei de-a doua zi și a moderat discuțiile care au atins de la măsurile ce se vor finanțate prin PNDR până la subvențiile date prin APIA sau prezentarea unor modele de bune practici în domeniu.

Georgeta Purima, directorul Camerei Agricole, a prezentat „Modele de bună practică pentru valorificarea produselor locale din județul Sibiu”. Una dintre inițiative este înființarea Pieței Țărănești Transilvania pe platoul din fața Sălii Transilvania.

Florian Petru, director al Direcției Agricole Sibiu, și-a concetrat prezentarea pe elementele specifice activății direcției.

Unul dintre cele mai interesante aspecte atins în prezentare a fost aplecarea asupra agriculturii ecologice, care ar trebui exploatată mai mult, mai ales că zona Sibiului este permisivă, solul nu este infestat și nu este nicio parcelă însămânțată cu organisme modificate genetic, a susținut Florian Petru.

Valentin Tudorache, reprezentant al Autorității de Management pentru PNDR - in județul Sibiu, a vorbit despre „Oportunitățile PNDR 2014-2020 pentru o valoare adăugată afacerii în spațiul rural”. Și Valentin Tudorache a insistat asupra oportunității pe care o reprezintă agricultura ecologică într-un județ curat, dar a amintit și de averea pe care o reprezintă zona Hârtibaciu, inclusă în situl Natura 2000, care trebuie protejată.

Reprezentantul autorității de management a mai insistat asupra Măsurii 16 din PNDR – Cooperare până la formarea clusterelor alcătuite din universități, institute, producători, procesatori, marketing și piață - vânzători care să deruleze proiecte pilot. În final, Valentin Tudorache a mai amintit de coșul țărănesc, lanțul scurt producători - consumatori care este încă o noutate în Europa. Astfel de coșuri țărănești, o cerere directă, un fel de abonament, sunt active în Cluj, Timișoara sau București.

Construcții, turism și cargo

Dorin Moldovan de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca a fost moderatorul atelierului Construcții și Materiale de Construcții. Oana Popa - director Direcția Strategii și Proiecte din cadrul Consiliului Județean Sibiu, a adus în discuție importanța investițiilor în infrastructură în dezvoltarea economică a județului. „Bugetul propriu nu ne ajută foarte mult, de aceea cautăm surse alternative”, a susținut directorul care a prezentat mai multe proiecte, în același timp modele de bună practică care pot fi multiplicate la nivel național, împreună cu primăriile - Centre medico-sociale, drumuri comunale, centre culturale, terenuri de joacă, terenuri de sport. După cum a subliniat Oana Popa, toate aceste proiecte au fost gândite și fac parte dintr-un program strategic, care și-a propus sa contracareze depopularea satelor. Județul Sibiu, a mai punctat directorul, a atras cei mai mulți bani în infrastructura de transport din România.

Reprezentanții mai multor companii au prezentat și soluții

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

inovative pentru domeniul construcțiilor cum au fost cele ale Antalus - din Cehia care au și parteneri români în județul Timiș și în Constanța, Elis pavaje - cea mai mare firmă de pavele vibropresate etc. Despre cea de-a doua companie ar fi de menționat că a pornit în 1991 de la trei pavele aduse în portbagaj din Germania pentru ca astăzi fabrica să producă 8000 de mp/zi de pavele.

Aeroportul Internațional Sibiu (AIS), o regie aflată în subordinea și finanțarea Consiliului Județean Sibiu, a organizat două dintre cele mai interesante ateliere din cadrul Conferinței Internaționale. Primul workshop, cu tema Turism și Transport Pasageri la care au participat reprezentanți ai unor companii aeriene, aeroporturi și specialiști din domeniul turismului (agenții de turism, tour-operatori) a cuprins prezentări ale ofertei turistice a Județului Sibiu. Simina Manea, director executiv al Asociației Județene de Turism, a captivat cu prezentarea sa, cu siguranță, iar Radu Bondar, președintele Consiliului de Administrație al AIS, și Marius Gîrdea, directorul AIS, ne-au convins că regia are viitor în lumea aviației civile românești și internationale fie că vorbim de transport de pasageri sau futurist despre platforma logistică. Și astfel am trecut spre cel de-al doilea atelier supervizat de către reprezentanții AIS, și anume cel intitulat Dezvoltarea unei plarforme logistice la AIS. Dezvoltatori și manageri de parcuri logistice și industriale, reprezentanți ai industriei de transport și logistică, inclusiv pe calea aerului, producători industriali din zona deservită de aeroport, precum și alți reprezentanți ai mediului de afaceri, au dezbătut necesitatea și oportunitatea dezvoltării acestui concept. În cadrul workshop-ului, discuțiile cu potențialii investitori au pornit de la prezentarea studiului realizat de PwC privind oportunitatea și necesitatea unui astfel de proiect. “Mai mult ca oricând este vizibil faptul că Aeroportul Internațional Sibiu este parte integrantă semnificativă a resursei economice a judetului și că funcționăm și ne dezvoltăm împreună”, a declarat Marius Gîrdea, directorului general AIS și moderator al celor două ateliere.

Cei peste 100 de participanți din străinătate și din țară au avut posibilitatea de a vedea un exemplu de parc industrial, cel de la Șelimbăr, iar din program nu au lipsit punctele culturale: vizite la Muzeul Astra din Pădurea Dumbrava și la

Clubul oamenilor de afaceri francezi

Tot vineri, Clubul Francofon de Afaceri Sibiu și-a primit botezul în prezența ambasadorului Franței la București, E.S. François Saint-Paul, a președintelui Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, gazda evenimentului (n.a. inaugurarea simbolică a clubului a avut loc în curtea CJ Sibiu), a primarului interimar al municipiului Sibiu, Astrid Fodor, al președintelui Asociației de Prietenie Illeet-Vialine, Alin Chipăilă, și a directorului general SNR Rulmenţi Sibiu și, totodată, președinte al Clubului Patrick Moleins. ”Este o deosebită onoare pentru noi să vă fim astăzi gazde și să marcăm împreună începutul unei asociații francofone de afaceri pe care Sibiul și comunitatea francofonă din sudul Transilvaniei o merită. (…) Consider că acest Club va fi o legătură între companii, oamenii de afaceri care există și funcționează în judetul Sibiu și autoritățile locale.

Avem un singur scop: acela de a sprijini investițiile, afacerile si cooperările în județul Sibiu între companiile cu capital francofon și nu numai. Faptul că dinamica investițiilor franceze și francofone a crescut în ultima

EVENIMENT

Palatul Brukenthal de la Avrig, precum și vizionări de spectacole din cadrul Festivalului Internațional de Teatru, inclusiv celebra producție ”Faust” a Teatrului Național ”Radu Stanca”.

perioadă demonstrează că își găsesc un teren fertil. Faptul ca NTN-SNR, prima mare investiție care s-a instalat în zona industrială Vest, a prosperat, demonstrează că aceste afaceri își găsesc fructificare favorabilă în județul Sibiu și au tot ansamblul de condiții necesare”, a subliniat Ioan Cindrea.

Ambasadorul Franței a apreciat în mesajul său relațiile excelente între România și Franța, între Sibiu și Franța, și s-a arătat deosebit de încântat de momentul ales pentru inaugurarea Clubului Francofon de Afaceri Sibiu. ”Sunt foarte fericit să fiu alături de domniile voastre și faptul că astăzi este și deschiderea Festivalului Internațional de Teatru, și inaugurarea Clubului Francofon de Afaceri, și Conferința Internațională de la Consiliul Județean Sibiu, reprezintă un moment foarte important și simbolic. Cred că între francezi și români avem o relație istorică și nu doar una în trecut, ci și una pentru viitor. Această relație nu poate rămâne doar economică și intelectuală, ci trebuie să fie una globală. Acest lucru înseamnă că vrem să lucrăm împreună pentru un viitor comun, iar acesta este proiectul pe care îl avem împreună. Sunt convis că acest mediu de afaceri și cultura pot să facă multe pentru viitorul nostru comun”, a declarat ES François Saint-Paul.

Clubul Francofon de Afaceri Sibiu este fondat de 10 firme cu capital francez sau francofon.

39

40

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O Universitate pentru comunitate Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş

Structura academică şi de cercetare a Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu Mureş este constituită din componente ce asigură desfăşurarea activităţilor didactice şi de cercetare.

În cadrul universităţii funcţionează Facultatea de Inginerie (1990), Facultatea de Ştiinţe şi Litere (Facultatea de Ştiinţe -1993, transformată în Facultatea de Ştiinţe şi Litere -1995) şi Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative 2002, transformată în Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative în 2005). În 2007, Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş a devenit Instituţie Organizatoare de Studii Universitare Doctorale, în domeniul Filologiei. Şcoala doctorală este o structură instituţională aflată în subordinea Universităţii „Petru Maior” şi reuneşte toţi conducătorii de doctorat din domeniul filologiei. La nivelul Şcolii Doctorale s-a constituit un Consiliu Ştiinţific, care e responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi de pregătire.

Directorul Consiliului ştiinţific al Şcolii Doctorale este Prof. univ. dr. Iulian Boldea. În cadrul Şcolii Doctorale funcţionează şi un Laborator de studii literare doctorale, unde sunt finalizate proiecte de cercetare, sunt pregătite volume colective ale doctoranzilor, se desUniversitatea „Petru Maior” făşoară activităţi ştiinţifice. Până în din Tîrgu Mureş prezent, există 46 de absolvenţi ai Str. Nicolae Iorga, nr. 1, Şcolii Doctorale de Studii Literare, 540088, Tîrgu Mureş, ROMÂNIA dintre care 33 sunt absolvenţi ai Şcolii Tel/Fax +40-265-262275 Doctorale ale căror teze de doctorat www.upm.ro au fost validate de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. În cadrul Şcolii Doctorale, unsprezece doctoranzi au fost implicaţi în trei proiecte POSDRU, obţinând burse doctorale. De asemenea, un număr de şapte doctoranzi şi-au publicat tezele de doctorat, acestea fiind bine recep-

tate în mediul academic şi literar românesc. Sub egida Şcolii Doctorale au fost organizate două conferinţe cu participare internaţională, care au reunit peste 300 de doctoranzi, fiind editate, între anii 2009-2013, trei volume colective ale doctoranzilor. În anul 2013 au absolvit studiile doctorale un număr de treisprezece doctoranzi, ale căror teze au fost foarte apreciate de către comisiile de susţinere.

Este încă o recunoaştere a valorii de necontestat a şcolii de critică şi istorie literară din cadrul acestei universităţi, în care sunt angrenaţi importanţi scriitori mureşeni.

În continuă dezvoltare

Începând cu anul universitar 1990-1991, Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu Mureş a cunoscut o puternică dinamică instituţională exprimată în apariţia a noi facultăţi şi programe de studii, în creşterea numărului de studenţi şi cadre didactice. Managementul universitar, strategia dezvoltării şi modernizării au produs efecte benefice pentru consolidarea instituţională şi pentru calitatea procesului de învăţământ, sporindu-i prestigiul şi autoritatea.

Universitatea dispune de spaţii moderne de învăţământ, săli de curs, laboratoare de specialitate destinate domeniilor pe care le organizează asigurând o dotare modernă cu echipamente specifice pentru activităţile didactice şi de cercetare, reţele moderne de calculatoare şi biblioteci bine dotate. Universitatea găzduieşte unul din nodurile principale ale reţelei naţionale de comunicaţii de date ROEDUNET pentru învăţământ şi cercetare.

Eforturile şi resursele alocate au avut darul de a crea o personalitate instituţională specifică, capabilă să facă din universitate un interlocutor şi partener credibil şi atractiv pe plan naţional şi internaţional.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

41

Integrarea în viaţa comunităţii academice internaţionale şi preocuparea pentru schimbul internaţional de valori ştiinţifice se regăsesc în numeroasele acorduri bilaterale internaţionale şi în numărul mare de mobilităţi studenţeşti, mobilităţi de misiune didactică, proiecte de dezvoltare curriculară, masterate europene, burse individuale pentru asistenţii de limbi străine, cursuri de vară.

Continuarea şi îmbunătăţirea participării universităţii la acţiunile Programului ERASMUS PLUS reprezintă una dintre cele mai mari priorităţi ale universităţii.

Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş se declară ca instituţie de educaţie şi cercetare ştiinţifică, cultivă valorile ştiinţei, tehnicii şi ale culturii universale.

Prin activitatea ştiinţifică desfăşurată, un număr important de cadre didactice ale universităţii se bucură de o recunoaştere din partea comunităţii naţionale şi internaţionale, fiind reprezentate în ARACIS, CNATDCU şi alte organisme profesionale şi ştiinţifice europene.

Recunoaștere internă și internațională

Pentru activitatea ştiinţifică de excepţie, în ultimii 20 de ani, opt cadre didactice au primit premii ale Academiei Române: Prof. dr. Grigore Ploeşteanu (1994), Prof. dr. Ioan Nicola (1997), Prof. dr. Adrian Husar (2001), Prof. dr. Cornel Sigmirean (2002), Conf. univ. dr. Corina Teodor (2005), Conf. univ. dr. Simion Costea (2006), Lector univ. dr. Eugeniu Nistor (2009, 2011, 2012), Prof. univ. dr. Iulian Boldea (2011, 2013). De asemenea, cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, au obţinut mai multe premii precum: Premiul MEN – UEFISCDI 2013 acordat pentru Conf. univ. dr. Rozalia Gabor, Medalia Revista de Audit Financiar 2013 acordat pentru Prof. univ. dr. Tatiana Dănescu, Ordinul „Bărbăţie şi credinţă” în gradul de CAVALER cu însemn pentru militari conferit de Preşedintele României în anul 2010 acordat pentru Lector dr. Nicolae-Dragoş Ploeşteanu. Amintim câteva dintre premiile obţinute la concursurile internaţionale de către studenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu Mureş, coordonaţi de Lector dr.

Nicolae-Dragoş Ploeşteanu: Andrei Palade - Premiu pentru cel mai bun pledant la faza naţională a Philip C. Jessup International Law Moot Court Competition - Bucureşti 2013, Organizator şi preşedinte de juriu la Cambridge University International Model United Nations – Cambridge 2012, Premiul I pentru cea mai bună argumentaţie scrisă, Telders - Haga 2012, Premiul I, Oxford University International Model United Nations - Oxford 2011, Luminiţa Gabura - Diplomă de excelenţă academică conferită de Primul-Ministru al Republicii Moldova – Chişinău 2014, Raul Miron - Menţiune, Cambridge University Model United Nations - Cambridge 2012, Premiul I pentru cea mai bună argumentaţie scrisă, Telders - Haga 2012, Diana Chibulcutean, Iulia Diana David, Premiul I, concurs naţional de pledoarii „Fiat Justitia” – Tîrgu Mureş 2013.

Echipa de studenţi ai Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş a câştigat în 2015 locul I la etapa naţională a concursului de drept internaţional public „Telders International Law Moot Court Competition”, disputat între Universitatea Bucureşti, Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj–Napoca şi Universitatea Petru Maior, calificându-se la faza internaţională a competiţiei, desfăşurată la Haga, în incinta Curţii Internaţionale de Justiţie, în perioada 6 - 8 mai a.c. Telders International Law Moot Court Competition este cel mai prestigios concurs de drept internaţional public din Europa, aflându-se anul acesta la cea de-a

XXXVIII-a ediţie. Anual, echipe din peste 40 de universităţi din Europa se întrec în rundele naţionale urmând ca echipele câştigătoare să îşi reprezinte ţara în faza internaţională Conducerea academică a a competiţiei.

Universităţii „Petru Maior” Prin intermediul competiţiei, studin Tîrgu Mureş denţii sunt iniţiaţi în practica juridică şi se familiarizează cu principii priRector vind statul de drept, societatea civilă Prof.univ.dr. Călin ENĂCHESCU şi elemente de drept internaţional Tel/Fax +40-265-262275/ 101 public. Concursul stimulează, de aseE-mail: ecalin@upm.ro menea, munca în echipă şi integrarea europeană. Studenţii şi academicienii Preşedintele Senatului consideră foarte importantă particiProf. univ. dr. Cornel SIGMIREAN parea la acest concurs, o mare onoare Tel: 40-265-236213/ 260 şi experienţa unei competiţii amicale Fax: +40-265-262275 şi internaţionale care nu poate fi E-mail: csigmirean@upm.ro uitată.

Se remarcă activitatea de cercetare şi Prorector didactic invenţie a Facultăţii de Inginerie prin Prof.univ.dr. Tatiana DĂNESCU prototipuri create de studenţi şi cadre Tel: +40-265-215958 didactice şi participări la concursurile Fax: +40-265-211838 naţionale şi internaţionale: Concursul E-mail: tatiana.danescu@ea.upm.ro internaţional Bosch Rexroth”- Avenprorector_didactic@upm.ro tics Pneumobil”, Ungaria, unde echipa Facultăţii de Inginerie a obţinut locul Prorector ştiinţific II în 2011 şi 2015, în 2012 locul I la Prof.univ.dr. ing. Liviu MOLDOVAN Concursul Internaţional "Alternative Tel/Fax +40-265-211838 Energy", organizat de Audi Ungaria, E-mail: liviu.moldovan@ing.upm.ro pentru cel mai bun proiect, în 2013 prorector_stiintific@upm.ro locul III pe echipe la Concursul internaţional CLAAS Unitech – Torokszentmiklos – desfăşurat în Ungaria, locurile I, III şi două menţiuni la Concursul Digilent Design Contest 2014, UTCluj, în 2015 - locurile I şi II la Concursul naţional Continental Students Competition Sibiu şi locul II la Concursul naţional de Inginerie economică – Constanţa.

De menţionat şi faptul că Facultatea de Inginerie a depus la OSIM în anul 2012 un număr de 25 de brevete de invenţie, 12 brevete de invenţie în anul 2013, iar în 2014 un număr de 2 brevete de invenţie. În contextul actual al învăţământului superior românesc, Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş se impune ca o instituţie cu tradiţie şi totodată dinamică, deschisă total spre societatea modernă europeană, ce cultivă şi perpetuează educaţia academică autentică, în elementele ei esenţiale: exigenţă, autoritate, respect, calitatea educaţiei, cultul performanţei.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

43

Pirates on Shore au acostat la Cluj

de Alice Valeria MICU

Efervescenţa creatoare, spiritul antreprenorial, puterea de convingere şi ideile de afaceri în domeniul IT au fost ingredientele principale ale unei întâlniri deloc protocolare, oragnizată de Pirates on Shore în 19 mai, la Hub Club ClujNapoca cu susţinerea Techsylvania.

Evenimentul a adus faţă în faţă numeroşi tineri potenţiali antreprenori în domeniul IT şi Pirates on Shore, organizaţia care conectează antreprenoriatul local, piaţa locală de start-

up din Europa cu investitori internaţionali şi mentori, persoane care au demonstrat cu propriile realizări că succesul nu este greu de atins.

Au avut expuneri atractive Till Ohrmann -Pirate Summit, Cosmin Ochisor -hub:raum Krakow, Marius Jumolea - Connatix.com, urmate de un dialog fără menajamente între mentori, de competiţia propriu-zisă şi de o sesiune de networking.

Pirates on Shore organizează anul acesta între februarie şi iunie un turneu de aproape 50 de evenimente similare în întreaga Europă. Singura ţară unde sunt abordate trei oraşe este România, după Bucureşti şi Cluj, Timişoara fiind următorul oraş unde antreprenoriatul local poate beneficia de un start-up finanţat de investitori internaţionali cum sunt Venture Capitalists şi Business Angels.

Fiecare proiect antreprenorial este analizat în parte, iar câştigătorul va primi un wildcard pentru Pirate Summit Day. Este cea mai nebunească şi neconvenţională conferinţă europeană de start-up, unde îşi dau întâlnire importante companii de profil, investitori şi companii care au beneficiat de finanţare pentru un start-up eficient şi sunt în stadiul de început al acestei finanţări. Conferinţa se va desfăşura în 23 septembrie, iar protagonişti vor fi personalităţi şi mentori din lumea de succes IT.

44

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Abecedarul medicamentului la Școala de vară pentru jurnaliști

Jurnaliști din presa scrisă și vorbită din țară au fost instruiți despre tot ce înseamnă medicament și lanțul de distribuție până la beneficiarul final, în perioada 04-06 iunie 2015, la cea de-a doua ediție a “Școlii de Vară pentru jurnaliști – jurnalism farmaceutic”. Desfășurat la Sighișoara, la Hotelul ”Cavaler”, evenimentul a fost organizat de Colegiul Farmaciștilor din România (CFR).

Prin contractele cost-volum se încearcă obţinerea unor preţuri mai mici la medicamente, astfel încât să se asigure tratament pentru toţi pacienţii, indiferent că este vorba de oncologie, HIV/SIDA, diabet, hepatită. Despre acordul cost-volum și cost-volumul rezultat în piața farma, a vorbit Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), specificând că insistă pe rezultate și pe a deconta ceea ce aduce un plus cost și că dorește în continuare să fie un proces transparent, clar și previzibil. ”Jobul meu este să asigur fonduri pentru toți pacienții și nu voi plăti pentru medicamente mai scumpe, atâta timp cât există și variante mai ieftine cu aceeași substanță activă, pentru că bugetul Casei este limitat și, oricât de mare ar fi acesta, nu cred că la sfârșitul anului va exista un excedent”, a mai adăugat Vasile Ciurchea. Problema pornește de la prescriptori, ei trebuie să fie corecți cu pacienții și să le spună care medicamente există la noi pe piață în acest moment, iar cele care nu există, sunt medicamente pe care fiecare și le achiziționează cu costurile și riscurile asumate. În plus, faptul că unele medicamente dispar de pe piață și apar altele noi, este un proces continuu, dar procentul celor care vor dispărea nu pune în pericol tratamentul pacienților.

Din iulie, tratament pentru hepatita C

“Aproape 5.000 de pacienţi ar putea primi din iulie noul tratament pentru hepatita C, primele contracte dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi producători, pentru terapia fără interferon, putând fi semnate la sfârşitul lunii iunie.

Sperăm să obținem un preț bun, la care să asigur tratamentul pentru toți, dacă se poate, sau pentru un număr cât mai mare de pacienți. Este greu de negociat şi sunt sume extrem de im-

portante. Dacă ne uităm la prețurile din CaNaMed, cu acele prețuri este imposibil să tratăm toți pacienții si nu este corect să tratăm doar 500 din 5.000. Cu aceste negocieri, dacă se poartă în liniște, atunci, cu siguranță, lucrurile vor fi bune.

Există presiuni și încercăm de fiecare dată să explicăm pacienților că există boli care trebuie tratate ACUM, care nu au alte alternative. Hepatita și oncologia sunt afecțiuni de care trebuie să te ocupi repede, oricât ne străduim să mulțumim pe toată lumea, cineva tot va avea nemulțumiri”, a declarat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea. Tot acesta a mai precizat faptul că interferon free pentru hepatita C intră pe lista de compensate și gratuități doar în urma negocierilor dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și producători. Negocierile pentru introducerea terapiei fără interferon, prin contractele cost-volum, se poartă cu patru companii farmaceutice. Potrivit lui Ciurchea, abia la începutul lunii februarie, medicamentele au primit avizul de punere pe piață, apoi a fost un termen până s-a stabilit prețul, iar fără preț, nu se putea începe nicio discuție oficială. România este printre primele țări din Europa care ar acorda tratamentele pentru hepatita C, alături de Portugalia, Germania și Spania.

Demnă de Cartea Recordurilor

Despre reglementarea din domeniul sănătății, a vorbit Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, aducând aminte că în acest an se împlinesc 50 de ani de când la nivel european a început să fie reglementată activitatea de farmacie, prin prima directivă care a fost dată în anul 1965.

Președintele Comisiei, Florin Buicu a făcut o invitație tuturor celor prezenți și nu numai, în luna octombrie, la Târgu Mureș, când va avea loc o conferință de farma-economie și management sanitar. ”Economia este, la urma urmei, știința care poate furniza decidenților politici sprijinul academic al unor studii

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care să permită președintelui Ciurchea să facă negocierile pe care le are pe cost-volum. Dacă un medicament tratează 70% din pacienți, poate că domnului președinte CNAS îi convine să plătească pe rezultat. Spre exemplu, o companie introduce 100 de pacienți, dar decontarea nu va fi făcută pentru cei 100 care se află sub tratament, ci pentru cei 70 care, practic, la finalul tratamentului devin sănătoși. Pare un paradox, s-ar putea ca prețul pentru tratamentul celor 70 să fie mai mare decât prețul unitar, dar oricum va fi mai mic decât prețul unitar anterior înmulțit cu 100”, a mai adăugat președintele Florin Buicu.

Deputatul a făcut o scurtă statistică a farmaciilor din România: în anul 2004 aveam 4300 de farmacii care deserveau 5049 de oameni, în 2007 existau 5400 de farmacii care deserveau 3994 de persoane, iar în 2011, 7150 farmacii, la 2995 de persoane. În afară de beneficiul pentru asigurați, este bine să avem și o predictibilitate în politica medicamentului, iar anumite prevederi nu stau în pixul unui ministru, indiferent de culoarea lui politică. Anumite prevederi legate de modalitatea de stabilire a prețurilor la medicamente în România trebuie să fie incluse în lege, modalitate care, probabil, ar putea fi finalizată până la sfârșitul acestui an.

Parlamentarul social-democrat a adus în discuție și problema legii care guvernează sănătatea. ”Legea 95, legea reformei din sănătate, este demnă de Cartea Recordurilor, pentru că are peste 1300 de modificări prin 267 de acte normative din 2006 până în 2015, dar nu a fost republicată niciodată. În ultimele două luni s-a lucrat pe fiecare articol din această lege, au fost necesare 400 de modificări și sper să poată fi republicată până la finalul acestei sesiuni parlamentare”, a declarat acesta.

Medicamente contrafăcute

”Medicamentele contrafăcute, o problemă de sănătate publică” a fost tema dezbătută de Marius Tănasă, vicepreședintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), specificând în deschidere că aceasta este o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, ce interferează cu mai multe instituții ale statului, respectiv Ministerul Sănătății, ANMDM, poliție, parchet, vamă, Ministerul Finanțelor, SRI. Cazul ”Pegasys” a provocat multă agitație în urmă cu doi ani. În septembrie 2013 s-a primit alerta de suspiciune de falsificare de la autoritatea competentă din Germania, iar studiul trasabilității a arătat faptul că produsul falsificat provine de la un distribuitor din România. Produsele au pătruns în lanțul legal prin intermediul unui distribuitor care le-a achiziționat dintr-o farmacie, ulterior produsele au trecut la o farmacie care avea și depozit de facturare și date altui distribuitor. ”Despre relația ANMDM cu mass-media, între parteneriat real și deziderat utopic” a vorbit farm. pr. Anca Crupariu, șef departament politici și strategii. Mass-media este principalul mediu de difuzare a informațiilor despre medicament către publicul larg, are un rol de informare și formator de opinii, idei și atitudini. Relația ANMDM cu presa trebuie să fie în așa fel construită încât corpusul de informații despre medicamente, în special cele legate de siguranța în administrare să fie precise, clar și adecvat exprimate pentru a asigura un grad maxim de înțelegere din partea publicului larg.

Cum s-a calculat prețurile medicamentelor Directorul Direcției Farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătății, Mihaela Udrea, le-a vorbit jurnaliștilot prezenți despre ”Rolul farmaciei comunitare și a farmacistului în con-

”Noi nu încurajăm achiziționarea medicamentelor de pe internet sau din alte surse, verificarea lor poate costa mai mult decât achiziția în sine. În România există medicație, medicul poate prescrie tratamentul așa cum este în ghidul terapeutic, dar cu alte medicamente generice similare existente.

Unitățile care nu sunt în relație cu CNAS trebuie să găsească modalitatea și posibilitatea să deconteze la prețul cel mai mic pentru pacient, diferențe de prețuri nu vor exista”,

Alin Țucmeanu, Ministru Secretar de Stat în Ministerul Sănătății.

sumul de medicamente”. În situația în care un distribuitor engros facturează către alt distribuitor en-gros, cei doi neavând relația contractuală cu CNAS, există riscul să achiziționeze la prețul mic din CaNaMed și să factureze cu prețul mare din Catalogul public. Publicat în Monitorul Oficial, Ordinul 75 stabilește modalitatea de calcul a medicamentelor. Pentru medicamente inovative originale, prețul se reglementează dintr-un curs de 12 țări, iar pentru medicamente generice există o dublă referențiere, atât cursul celor 12 țări, precum și un procent de 65% din medicamentul original. Se constată o diminuare a prețului medicamentelor față de catalogul care este la acest moment în vigoare”, a declarat Mihaela Udrea.

Prin ieftinirea medicamentelor generice, reprezentanții Ministerului Sănătății doresc realizarea unei economii care să permită introducerea de noi terapii pentru pacienții români și micșorarea valorii taxei clawback.

Catalogul public național al prețurilor, denumit Catalog naţional public cuprinde preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman ce vor fi comercializate în România.

Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, denumit CaNaMed, cuprinde prețurile maximale ale medicamentelor comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate și direcții de sănătate publică. Sunt produse la care s-au diminuat prețurile cu 30% sau 20%. O medie de minim 10% va duce și la o scădere a taxei clawback, ceea ce înseamnă economii în sistem și introducerea a noi medicamente compensate.

Despre ”Îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente compensate și gratuite”, a vorbit Alin Țucmeanu, Ministru Secretar de Stat MS, o prezentare Farmexpert a fost făcută de către directorul general Iulian Trandafir, prezentarea Boiron i-a aparținut directorului general Silvia Măinescu, cea despre Cegedim directorului general Petru Crăciun, iar despre farmacia în zilele noastre a vorbit Speranța Iacob, vicepreședinte CFR. Jurnaliștii au primit informații și sfaturi și de la prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, președintele CFR, Clara Popescu, vicepreședinte CFR, Iustina Vas, președinte Colegiul Farmaciștilor Mureș, prof. dr. univ. farm. Camil Vari, prorector științific UMF Târgu Mureș.

45

EUROAVIA Cluj-Napoca, pasiunea aeronauticii

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

47

EUROAVIA este Asociaţia europeană a studenţilor pasionați de domeniul aerospaţial, fondată în 16 martie 1959 în Olanda. Este o organizaţie non-profit, non-politică condusă de studenţi.

Asociaţia are 38 de societăţi afiliate (AS) în 19 ţări, cu peste 2000 de membri.

EUROAVIA Cluj-Napoca a fost fondată în octombrie 2008, în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca și are ca membri studenţi, masteranzi şi doctoranzi motivaţi, cu spirit de echipă, având cunoştinţe multi-culturale, comunicativi, entuziaști și pasionați de aeronautică.

Până în prezent am organizat evenimente atât pe plan internaţional (O vizită tehnică în 2010, Congresul anual al EUROAVIEI în 2013), cât și pe plan local, cum ar fi: sesiunea de prezentări din domeniul aeronautic „Luna Aviaţiei la Universitatea Tehnică”, concursul de rachetomodelism “Rocket Workshop Cluj-Napoca”, editarea şi tipărirea Calendarelor EUROAVIA, cât şi distribuirea „Hărții bobocului”.

Organizăm, de asemenea, vizite tehnice la Flotila Aeriană 71, la Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, la compania Universal Alloy Corporation Europe, precum și excursii la spectacole aviatice internaţionale (Kecskemet 2010 și 2013, Ungaria şi Radom 2011, Polonia).

Cu sprijinul Universal Alloy Corporation Europe și a altor parteneri, am reușit să realizăm în perioada 30 martie - 8 aprilie 2015 cea de-a patra ediție a evenimentului „Luna Aviaţiei la Universitatea Tehnică”, în cadrul căreia au fost cinci zile de prezentări despre aviație, abordând subiecte precum: Istoria zborului, Cosmosul, Fotografia aeriană, Aviația militară, Aviația civilă, Controlul traficului aerian, Aeronave ultraușoare, Drone și Aeromodelism.

Prezentările au fost susținute atât de membrii Asociației EUROAVIA Cluj-Napoca, cât și de invitați speciali: un fotograf de la Asociația “Transilvania Spotters”, doi piloți din Forțele Aeriene Române, un pilot civil, șeful agenției Tarom ClujNapoca, un controlor de trafic aerian, o însoțitoare de bord, un specialist în drone și alții.

Evenimentul s-a încheiat cu o vizită la Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, unde am avut ocazia să observăm avioanele de pe pistă și să urcăm în turnul de control. În perioada 14 - 17 mai 2015 a avut loc cea de-a doua ediție

a singurului concurs de rachetomodelism din Transilvania, “Rocket Workshop Cluj-Napoca 2015”, unde participanţii au avut posibilitatea de a-şi proiecta, construi şi lansa propriile modele de rachete sub stricta supraveghere a membrilor noștri. Rachetele au transportat o sarcină utilă, respectiv un ou de prepeliță, care trebuia să ajungă intact la sol.

Joi, 14 mai, evenimentul a debutat cu deschiderea oficială, unde partenerii noștri Universal Alloy Corporation Europe au susținut o prezentare pentru studenții din Universitatea Tehnică, iar membrii EUROAVIA Cluj-Napoca au făcut o prezentare tehnică despre construirea unui rachetomodel.

Vineri, cele 5 echipe participante, fiecare având 4-5 membri, au realizat calculele și predimensionarea modelului, iar sâmbătă au construit și și-au pus creativitatea la încercare în realizarea și designul rachetelor.

Duminică, 17 mai, a avut loc lansarea celor 5 rachete ale echipelor participante, precum și a altor două rachete construite de copii în cadrul evenimentului Expomodelism organizat de Asociația Părinte înFlorești. Rachetomodelele au ajuns la înălțimi cuprinse între 250 și 300 de metri și au avut un zbor spectaculos, un singur ou fiind spart la impactul cu solul. În urma jurizării s-a desemnat echipa câștigătoare, numită e Gunners, formată din patru studenți de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Tehnice din ClujNapoca.

La locul lansării au avut loc și demonstrații de aeromodelism, respectiv executarea de figuri acrobatice cu elicoptere și aeromodele radiocomandate de către piloți de la Asociația Română de Aeromodelism.

Mai multe detalii despre EUROAVIA Cluj-Napoca și despre evenimentele noastre găsiți pe site-ul asociației: http:// www.cluj-napoca.euroavia.eu Președinte EUROAVIA Cluj-Napoca, Daniel Timiș Secretar General EUROAVIA Cluj-Napoca, Mihaela Popescu

48

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cafe Frei, o nouă experiență a cafelei în România Gusturile şi aromele lumii într-un singur spaţiu

de Ligia VORO

Cafe Frei este una din creațiile ce poartă semnăturile câștigătorului Premiului Pulitzer Frei Tamás și a antreprenorului de succes Langár Tamás. După cei 20 de ani petrecuți în peste 130 de țări de reporterul de televiziune și cei 20 de ani de experienţă în industria alimentară şi de patiserie a celuilalt Tamás, fondatorii ne dăruiesc experiența unică, exotică a lumii cafelei adusă din 18 țări.

Prima cafenea Frei s-a deschis în aprilie 2007, în Budapesta.

De atunci s-a extins continuu şi acum este al doilea lanţ de cafenele din Ungaria, cu mai mult de 20 de locații. Datorită sistemului său unic de francize, în 2013, brandul Cafe Frei a ajuns la nivel internaţional, atunci când primele cafenele și-au primit clienții în centrul Europei (în România şi Slovacia). În aprilie 2014, primul depozit Cafe Frei a fost inaugurat în Dublin şi încă 12 proiecte adiţionale sunt în construcţie din Suedia până în Maroc.

Cafe Frei operează cu două platforme industriale. În Szecseny – fabrica centrală Roasting & Packing – unde sunt prăjite şi împachetate cafele “terroir”, provenite de la 26 de plantaţii de înaltă calitate, din 18 ţări diferite. Cealaltă locaţie (lângă Paszto) este fabrica de panificaţie şi congelare. De asemenea, Cafe Frei deține propriile facilităţi de depozitare la rece şi un centru de logistică şi livrare. În mod curent, la fabricile și cafenelele Frei lucrează peste 200 de oameni.

Universul Cafe Frei

Cafe Frei este o reţea unică din câteva perspective. În magazinele de cafea, oaspetele este invitat „să guste lumea”. Cafelele sunt întotdeauna preparate din cafea Arabica de plantaţie, proaspăt prăjită, sortată manual. Cafe Frei oferă peste 70 de reţete diferite de cafea, din marile „bucătării” de cafea ale lumii - japoneză, italiană, franceză, arabică, americană, latinoamericană. Pe lângă Cafeaua Lunii şi Ediţie Limitată de Cafea de Plantaţie, Cafe Frei oferă şi specialităţi în meniu.

Există 12 tipuri proprii de amestecuri de ceaiuri, 8 reţete diferite de ciocolată caldă şi rece. Limonadele home-made şi shake-urile fac parte, de asemenea, din selecţia de produse oferite. Întreaga varietate poate fi găsită în Revista proprie, la fiecare două luni este publicată o nouă ediţie care se găsește în fiecare locație Cafe Frei și le oferă clienților articole interesante despre cafea şi lumea culinară, descrierea băuturilor, a mâncărurilor şi indicarea preţurilor.

Pe lângă băuturi, celor care îi trec pragul, Cafe Frei le testează

papilele gustative cu o varietate interesantă de produse de patiserie, alături de selecţia savuroasă de mâncare World Bistro.

Cafe Frei are propria sa linie de producţie, incluzând savori tradiţionale, sortimente exotice internaţionale de mâncare şi produse dulci de patiserie. În toate locațiile Cafe Frei, clienţii pot cumpăra cafea proaspăt prăjită, ceaiuri, accesorii pentru ceai şi pentru consumarea cafelei.

Filosofia business-ului

Ca şi alte opţiuni ale brandului, politica preţului şi filosofia de business diferenţiază Cafe Frei de alţi competitori din piaţă. În funcționarea lanțului Cafe Frei nu există intermediari, materia primă fiind achiziționată de la producători, cu

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care se stabilesc raporturi comerciale directe. Aceasta face parte din filosofia comerțului conștient!

Majoritatea cafelelor servite în rețeaua de cafenele Frei sunt produse organice purtând certificate ale Uniunii Europene.

Cafe Frei patronează Alianţa Rainforest, deoarece protejarea pădurilor tropicale este extrem de importantă, motiv pentru care susțin procurarea cafelei numai din plantaţii Birdfriendly. În 2013, Cafe Frei este recunoscută internaţional primind premiul Superbrands Award. Ținând cont de premiul câștigat, cei de la Cafe Frei se străduie să fie cei mai buni din perspectiva principiului “value for your money” faţă de competitori. În toate locațiile Cafe Frei, fiecare client este apreciat în mod deosebit şi se depun eforturi maxime ca dorințele acestuia să fie îndeplinite.

Calitatea este obiectivul principal al Cafe Frei, în toate etapele de operare. În fabrici sunt testate regulat noi produse. Ele sunt introduse în lanţul de cafenele doar după ce a fost obţinută aroma perfectă.

Ambientul Cafe Frei

Conceptul Cafe Frei înseamnă “a călători în jurul lumii” nu numai prin gusturile cafelelor, dar şi prin înfăţişarea cafenelelor. Design-ul cafenelelor este inspirat din coloristici exotice. Când clienţii intră, ei pot “călători” în spaţii îndepărtate. Pot descoperi mobilier în stil african, sud-american, arab sau asiatic, dar și alte accesorii. Stiluri diferite ale scaunelor şi meselor reflectă, de asemenea, acest design unic.

Fiecare cafenea are elemente individuale care dau un spirit aparte locaţiei respective. În procesul de proiectare a noii cafenele, specialiștii Cafe Frei sunt preocupați să păstreze valorile de bază ale brandului.

Oamenii au sentimentul unui loc exotic, cosmopolit, cu o gastronomie excelentă. Aplicarea soluţiilor arhitecturale, elementele de decor, materialele şi fiecare detaliu trebuie să reflecte filosofia Cafe Frei. În mod curent, câteva cafenele sunt în construcţie în diferite oraşe europene. Cu aceste noi magazine, compania intră în locaţii europene majore şi trece la un nou nivel al

Părinții brandului Cafe Frei

Mult timp, Frei Tamás a fost reporter care a realizat reportaje de pe toate continentele, majoritatea fiind din zone de conflict, din Columbia până în Somalia, unde a intrat în contact cu cultivatorii de cafea, devenind un pasionat degustător al acestei băuturi. Așa s-a născut ideea Café Frei. „Cafeaua a intrat în viaţa mea datorită călătoriilor mele, pe parcursul cărora ea a devenit oarecum un hobby. Mi se pare o treabă extraordinar de palpitantă și complexă prepararea cafelei așa cum o facem noi la Cafe Frei”, a declarat Frei Tamás la deschiderea cafenelei din Tîrgu Mureș.

Celălalt partener, Langár Tamás, cu o experiență de 20 de ani în patiserie, este cel care creează rețetele de patiserie în laboratoarele din Ungaria. Pe lângă propriile rețete, acesta selectează și recomandă și alte rețete de patiserie specifice bucătăriilor din diverse țări ale lumii care, în opinia sa, se potrivesc cel mai bine cu cafelele preparate și servite în cafenelele Frei.

operaţiunilor sale. Cafe Frei duce negocieri, în mod continuu, cu parteneri posibili care doresc să se alăture sistemului său de franciză de succes.

Cafe Frei se extinde în România

Inițiativa aparține târgumureșeanului Orbán Levente, cel care la sfârșitul anului 2014 a deschis la Tîrgu Mureș cea de-a treia Cafe Frei din România. Deținătorul master-francizei pe România, Orbán Levente și-a propus să demareze procesul de extindere a lanțului Cafe Frei în România. Ideea înființării unei cafenele proprii o avea deja de câțiva ani, dar târgumureșeanul nu dorea o simplă cafenea în care se servește aceeași cafea ca în toate celelalte cafenele, ci visa la un loc unic, cu cafele unice. Și le-a găsit atunci când a descoperit brandul Cafe Frei, exotismul și unicitatea cafenelelor Frei. De aici a mai fost doar un pas. În 2013 s-a întâlnit cu Frei Tamás și după mai multe discuții a decis deschiderea Cafe Frei Tîrgu Mureș. Aromele Cafe Frei erau deja savurate la Oradea și Miercurea Ciuc, iar forța brandului pare că nu poate fi stăvilită deoarece Orbán Levente și-a propus să deschidă și alte cafenele în România. Cu sprijinul echipei din Ungaria, târgumureșeanul s-a hotărât să ducă spiritul Cafe Frei în București, în toamna acestui an, dar ținta sa este deschiderea de cafenele în toate orașele importante din România. ”Am de gând să dezvolt acest brand în mai multe zone din țară. Vom începe în București, dar avem deja inițiate discuții cu parteneri din mai multe orașe importante din România, împreună cu care conclucrăm pentru a deschide alte Cafe Frei în aceste orașe. Este destul de dificil, întrucât trebuie să găsim și locația, dar și înțelegerea necesară pentru a respecta toate regulile și principiile brandului Frei”, ne dezvăluie Orbán Levente planul. Cu siguranță, unul fezabil și realizabil.

49

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

Cât de mult ești dispus să riști pentru a începe o afacere?

51

Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală

Diana Grădinaru recunoaște că la originea afacerii pe care o conduce a stat plăcerea ei de a mânca dulciuri. O “bucurie vinovată”, care a provocat o documentare asiduă privind ingredientele care pot substitui zahărul.

Așa a aflat de o plantă-minune, Stevia Rebaudiana, folosită de secole de triburile Guarani din Paraguay și Brazilia, dar pe care lumea civilizată a descoperit-o abia în secolul XX. În Japonia s-au dezvoltat cele mai avansate tehnologii comerciale de producere a extractului de Stevia R. (de 250-300 de ori mai dulce decât zahărul, dar absolut non-caloric), iar consumul acestuia a devenit deja tradițional. În lumea occidentală, ingredientul a fost întâmpinat inițial cu suspiciune și ostilitate, pe o piață aglomerată de furnizori concurenți, iar cercetările și evaluările au pornit târziu, prin anii ‘90.

De regulă, trebuie să pui cam totul la bătaie

“Îmi dădeam seama că fac un act de pionierat. Așa că, vreme de doi ani, a trebuit să fac muncă de cercetare”, spune Diana Grădinaru. A studiat documentația științifică. A negociat cu producătorii japonezi, care comercializează extractul de Stevia R. în condiții foarte stricte, pentru a proteja reputația produsului. A încercat tehnologii de utilizare alimentară a îndulcitorului pentru diverse versiuni de produse. A testat tehnologii conexe (de conservare a fructelor prin deshidratare, de exemplu). Pe tot acest traseu, dar mai ales la capătul lui, au fost investițiile financiare, care, la fel ca în povestea oricărui antreprenor debutant, dar mai ales într-un asemenea caz, înseamnă să pui la bătaie cam tot ce are și reprezintă familia ta: avutul, energia, liniștea, siguranța zilei de mâine, viitorul copiilor.

A fost un pariu teribil, dar a fost un pariu câștigător. Astăzi, firma ei are în ofertă o gamă largă de produse, are o clientelă în continuă creștere, dar mai ales stăpânește o piață cu un potențial imens de expansiune și pe care, cel puțin deocamdată, nu există competitori.

“Sunt economistă, ca și soțul meu, de altfel. Dar am refuzat să-mi fac un plan de afaceri. Fiindcă știam că, dacă l-aș fi făcut, după toate regulile, mi-ar fi ieșit totul pe minus. Și n-aș mai fi pornit în veci afacerea asta”, povestește Diana Grădinaru. Și

totuși, admite că a avut mereu în minte o schemă de acțiune, o planificare pe care o ajusta și o dezvolta cu fiecare pas.

Atunci când mintea îți este antrenată să lucreze în marje și indicatori, este imposibil să ignori matematica afacerii. Dar a avut norocul să poată lăsa în seama soțului detaliile care ar fi putut s-o descurajeze, riscurile și toate argumentele contra, pentru a se concentra pe conceptul afacerii, dezvoltarea ei și toate motivele care o îndemnau să meargă înainte.

Ce înveți și cât poți să copiezi dintr-o afacere de succes

Povestea afacerii Dianei Grădinaru este doar unul dintre zecile de studii de caz analizate în cadrul proiectului “Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală”, cofinanțat de Fondul Social European - POS DRU 2007-2013 și implementat de Centrul de Analiză și Inovare Economico-Socială (CAIES), Centrul Român pentru Educație Economică (CREE) și Integra România (IRO).

Dintr-o asemenea poveste – cu adevărat excepțională și pilduitoare – afli ce înseamnă viziunea, pasiunea, curajul, intuiția, riscul, perseverența, informația, cât de important este să descoperi o nișă de piață și câtă muncă presupune pregătirea unei afaceri. Este o poveste care te inspiră și te motivează. La fel ca oricare alt studiu de caz, fiecare fiind un model posibil, diferit de toate celelalte, de a-ți gândi și proiecta propria afacere.

Fiecare poveste de afaceri, actuală sau viitoare, își are propriul ei traseu și propria ei chimie: altă piață și altă nișă, alte riscuri și provocări, alte oportunități și beneficii, alt segment de clienți și alți competitori. Este ceea ce învață participanții la cursurile și activitățile din proiectul “Antreprenor 4x4 cu tracțiune integrală”, până ce, la final, ajung să-și definească propria afacere și să-și deschidă propria firmă.

Ioan Man păstorește 1000 de oi pe Valea Gurghiului

52

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioan Man din Gurghiu este un oier destoinic cu un efectiv de 1000 de capete, aspect care îi conferă şi statutul de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Tocaru din Gurghiu.

Alin ZAHARIE

Totul a început în urmă cu 15 ani atunci când Ioan Man a fost ales şef de stână, cum cere tradiţia, fiind desemnat să păstorească un efectiv de 600 de oi cât avea comuna Gurghiu la vremea respectivă. “Au fost cinci cereri şi cel cu mai multe voturi trebuia să fie şeful de stână. Eu am fost cel mai tânăr dintre toţi şi lumea m-a ales pe mine ca şef de stână. Asta se întâmpla în urmă cu 15 ani. A fost destul de greu la început, erau oile satului, nu erau ale mele, erau în jur de 600 de oi în total. Am ajuns şef de stână, aveam în jur de vreo 20 de oi, iar în cei 15 ani am ajuns la un efectiv de o mie de animale”, povesteşte Ioan Man. Nu a fost simplu și majorarea efectivelor de animale a presupus multă muncă. “Am mai cumpărat animale, plus că în fiecare an îmi ţineam mieluţele pe care le aveam.

Aşa am ajuns astăzi să am o mie de animale. Munca la aceste animale e foarte multă şi grea. E practic non stop, zi şi noapte, nu contează că e vară, iarnă, trebuie să fii lângă animale non stop. Munca cu animalele o facem mai mult noi, cei din familie, Noua hală agroalimentară care va fi eu, soţia Mirela şi fata Alexandra”, construită în Piaţa Mare din Reghin spune Ioan Man. speră să rezolve şi problema Pe lângă munca grea, vremea şi provânzării în piaţă pentru problemele cu subvenţiile dau mari ducătorii locali, trecuţi pe plan sebătăi de cap oierilor din zonă. cund de cei din Bistriţa care au “Primăvara din acest an ne-a creat invadat piaţa. “Speranţa noastră mari probleme. A venit mai târziu cu este ca producătorul local să poată aproximativ o lună, a trebuit să mai să-şi vândă marfa în piaţa din cumpăr fân, că nu prea era de ajuns, Reghin. Să nu vină tot felul de plus că nu te poţi baza pe nimic. Nici producători din alte judeţe şi să pe miei, nici pe brânză, pe nimic. ocupe piaţa. Să vină, nu avem Crescătorii nu sunt mulţumiţi absonimic împotrivă, dar prioritate să lut deloc, din cauză că sunt prea aibă cei de aici din zonă. Ne-ar multe taxe şi impozite. O dată plătim ajuta foarte mult să avem prioritate. impozitul pe teren, la primărie, apoi Dacă noi mergem în alte judeţe, ne-au pus taxă pe cap de animal, la una două ne scot afară. Din judeţul ANAF, iar în ce priveşte actele, oaMureş nu merge nimeni cu brânză menii nu prea ştiu ce trebuie să facă în piaţă la Bistriţa fiindcă nu te lasă. şi nu-s lămuriţi cât o să fie impozitul, De ce să nu se facă la fel şi aici. după casă, după miei, după lână.

Dacă eşti din zonă, să ai posibiliPlătim după lână, după caş, după tatea să vinzi în piaţă. 70 % din cei lapte, după toate, şi nu mai ştii ce să care vând în piaţă sunt bistriţeni. faci.

Mai mult decât atât, subvenţia Prin asociaţia pe care o conduc pe cap de animal ne-au redus-o la sperăm să rezolvăm şi acest aspect. jumătate, ea fiind acum de 27 de lei.

Facem o cerere, o depunem la De acolo îţi mai trage impozit banca, primărie şi să vedem ce se poate la finanţe trebuie să mai plătim face. Dacă nu, mergem la aproape 10 lei şi rămânem cu o Prefectură, nu lăsăm lucrurile aşa”, subvenţie cât un pachet de ţigări pe concluzionează Ioan Man. cap de animal. În Ungaria, valoarea

Concurați acasă

acesteia este de 100 de lei, de trei ori mai mare ca la noi.

Din păcate la noi subvenţiile se dau tot aiurea”, povesteşte ciobanul din Gurghiu.

Problema este că așa vom ajunge să avem efective din ce în ce mai reduse, iar cei care ar trebui să îi preocupe, nu par interesați. “Din păcate, cei de la minister nu se prea interesează de problemele reale ale noastre, ale celor care facem agricultură. Nu cunosc situaţia reală din teritoriu, ştiu doar să pună taxe şi impozite. (...) Să vină unul de la minister să-l pun la lucru măcar o zi în locul meu, să vadă cât e de greu. Să facem schimb o săptămână, el să vină la fermă şi eu să stau la minister şi cu siguranţă mă descurc, dar pe el nu-l văd bine cu munca la animale”, spune Ioan Man. Problemele nu se opresc aici, costurile cu motorina, plus desfacerea în piaţă, îngroașă şirul problemelor pentru crescătorii de animale.

Certificatul de demnitate

54

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Cred că numai la noi subvenționarea culturii de către stat este considerată un bau-bau și este opusă (materialist-dialectic, aș spune) celei private, deși aceasta din urmă strălucește prin insuficiență”. Afirmația îi aparține lui Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, care a acordat un interviu revistei Transilvania Business. de Alice Valeria MICU Cei mai mulţi dintre noi se bucură de comoditatea anonimatului, iar renunţarea la acest statut şi intrarea în viaţa publică implică renunţări şi sacrificii.

Ce mai înseamnă să fii ministru în România anului 2015? Înseamnă și lucruri plăcute, și neplăcute. Cele plăcute țin de posibilitatea de a face bine, de a face ceea ce nu s-a făcut de decenii, de a deschide căi care păreau închise pentru totdeauna. Asta, dacă ai sensul servirii interesului public și îți asumi responsabilitatea pentru asta. Cele neplăcute țin de atmosfera de suspiciune, care domină atât societatea, cât și viața publică, și de o anumită neîncredere, cvasi-generală, în capacitatea noastră de a surmonta dificultățile și de a progresa. Astea vin dintr-o cultură a confruntării, care s-a dezvoltat sub stindardul prea multor ”cauze” care nu au legătură cu agenda publică, dar fac bine, zic unii, la ”popularitate”, sau la rating.

Că fac rău coeziunii sociale nu intră în discuție, pentru că și viziunea noastră despre ce înseamnă o societate modernă e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Nu am să menționez aici inconvenientele de a te afla sub lupă, în permanență, și de a te trezi batjocorit și ironizat pentru cea mai mică scăpare. Eram prevenit asupra lor. Cine nu e capabil să suporte zeflemeaua ieftină a galeriei, să nu se facă om politic. Deși pentru binele ambelor părți, galerie și om politic, un demers critic, bazat pe respect și pe argumente pertinente, ar fi mult mai productiv.

Aţi avansat ca prioritară necesitatea democratizării accesului la cultură, aţi obţinut reducerea TVA la 5% la carte, din susţinerea revistelor de cultură faceţi o prioritate legislativă şi strategică. Pe de altă parte, ICR se vede în faţa situaţiei de a se autofinanţa. Ce se poate face pentru a stimula mecenatul, având în vedere că statul nu poate şi nu trebuie să aibă rolul de finanţator absolut al culturii?

Mi-ar plăcea să trăiesc într-un stat în care finanțarea culturii să se facă exclusiv din surse private. Dar utopiile, oricât de frumoase ar fi pe hârtie, mai mult încurcă decât ajută. Revenind în realitate, un asemenea stat nu există nicăieri în lume. Chiar și ultraliberalele State Unite ale Americii subvenționează cultura: celebra revistă Poetry este finanțată de guvernul federal. Dar nu doar ea. Până și state cunoscute pentru problemele pe care le au cu sărăcia și subdezvoltarea subvenționează unele activități culturale: muzee, biblioteci, ba chiar și reviste literare.

Cred că numai la noi subvenționarea culturii de către stat este considerată un bau-bau și este opusă (materialist-dialectic, aș spune) celei private, deși aceasta din urmă strălucește prin insuficiență. Dacă am trece peste abordarea dogmatică a temei, am înțelege și motivele:

orice stat responsabil investește în viitorul lui. Iar cultura este o dimensiune importantă a viitorului.

Am expus mai demult ce intenționez să fac, pentru a completa finanțarea de la buget cu cea privată. Doresc să am un dialog cu cele mai profitabile companii din România, argumentându-le, prin performanțele interne și internaționale ale culturii române, necesitatea investiției în susținerea ei și avantajele de imagine ale acestui parteneriat. Intenționez, în perspectiva eficientizării funcționării Ministerului Culturii, să creez o structură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

specializată tocmai în atragerea de fonduri private.

De decenii ne batem joc de artiști și de managerii culturali, cerându-le ca, în loc să se ocupe de creație, să fie vânători de fonduri, agenți de publicitate, contabili și avocați. Dacă am putea ușura măcar misiunea organizatorilor de festivaluri și a managerilor de mari instituții, calitatea actului cultural va avea de câștigat. Știu că așteptați să spun că voi modifica Legea sponsorizării. Nu e atât de simplu, nu presupune doar voință politică și, oricum, efectele unei asemenea legi, în materie de cultură, sunt supraestimate. Nici în țări în care legea sponsorizării e mai avantajoasă pentru cultură, finanțarea privată nu alimentează decât arareori creația, ci doar premiază produsul finit. Or, la noi, principala problemă este, cred eu, să continuăm să întreținem creația de calitate. Banii publici, mulți, puțini, oferă stabilitate și predictibilitate unor acțiuni și instituții culturale, iar asta este extrem de important.

William Shakespeare spunea că „Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem, pentru că acest "vrem" se schimbă şi are scăderi şi amânări”. Cum pot fi susţinute politic aceste direcţii lăudabile şi necesare, dar şi transpuse în practică în teritoriu, cu riscuri cât mai mici de derapaje deontologice şi morale?

Sincer, e o întrebare cam teoretică pentru un ministru care are un buget foarte mic, dar probleme și răspunderi foarte mari.

Cred că, printr-o Strategie Culturală Națională, asumată prin consens de toate forțele politice și transformată în legislație, am putea imprima o anumită coerență politicilor culturale, pe de-o parte, și (în numele interesului național) am putea scoate, în mare măsură, cultura de sub zodia politicului, pe de alta.

Dacă forțele noastre politice vor fi capabile să ajungă la un compromis acceptabil, e o altă poveste. Misiunea mea este să lansez, în spațiul cultural, cadrul și inițiativa elaborării acestei strategii. După care vom vedea cine sunt forțele și politicienii care o vor susține și cine sunt cei care, în numele dreptului la opoziție, o vor boicota.

Sunt optimist. Până acum, inițiativele pozitive privind cultura s-au bucurat, în Parlament, de o susținere unanimă.

Revin și asupra unora dintre cele spuse: a face implică și renunțarea la cultura confruntării. Politica nu e nici război, nici câmp de luptă. Cultura, cu atât mai puțin.

Operăm cu politici publice. Care sunt operă colectivă, presupun o cooperare între toți cei interesați. Dacă uităm asta și ne ocupăm de dărâmarea adversarilor, nu facem nimic, nici când vrem noi, nici când vor ceilalți.

Nu vom face decât liste cu cei ”morți în luptă”.

Cultura poate fi definită ca fiind spiritul omenesc ridicat la rang de artă. Care este rolul unui ministru în contextul ecuaţiei interculturale mondiale, când arta se manifestă ca un atac la libertatea inte lectuală a ignoranţilor?

Nu cred că ministrul se poate substitui artiștilor înșiși, ba chiar cred că ar fi mai bine să n-o facă. Misiunea lui se rezumă la a crea condiții cât mai bune pentru ca artiștii să se poată manifesta. Cât îi privește privește pe ignoranți, e bine să le protejăm libertatea intelectuală, asta fără a renunța să-i scoatem din ignoranță. Nu costă prea mult, și nu doare. S-ar putea să avem surprize plăcute, în ceea ce-i privește. Pentru asta însă trebuie să le facem oferte de nerefuzat în materie de cultură de calitate. Publicul se formează. E o idee nouă? Nu, doar una uitată sau ignorată...

INTERVIU Vă implicaţi punctual în remedierea unor monumente ale culturii şi spiritualităţii româneşti deopotrivă.

Există o evidenţă clară a acestora la nivel naţional?

Intenţionaţi să vă implicaţi mai puternic pentru a i se reda României memoria istorică?

Din păcate, nu bugetul modest este problema cea mai gravă cu care se confruntă Ministerul Culturii. Ci acumularea unei liste extrem de lungi de probleme nerezolvate, în domenii foarte delicate, cum este cel al gestiunii memoriei.

Cred că trebuie schimbată, mai întâi, optica asupra acestei memorii colective. Care nu este doar un inventar mort de monumente și instituții, ci este însuși ADN-ul nostru cultural colectiv.

Da, am în proiect mai multe inițiative privind memoria colectivă. Unele sunt răspunsuri la crize de moment, cum sunt cele provocate de pierderea sediilor unor muzee și biblioteci. Altele țin de modificarea de optică de care vorbeam mai sus. Nu am obiceiul să anunț proiecte bombastice, după care să nu urmeze nimic. Prefer să spun ce am de gând să fac și să las publicul să afle despre ce se întâmplă, după ce se întâmplă.

Cu o agendă atât de bogată, cu prezenţa activă în viaţa culturală a României, mai are ministrul Culturii timp şi pentru el?

Mai are. Continui să citesc, merg regulat la spectacole și expoziții, mai trag cu ochiul la un meci de fotbal. Nu cred în mitul ministrului care stă 17 ore în ședințe. Pentru a fi eficient, trebuie să-ți încarci periodic bateriile.

Nu pot să pierd din vedere faptul că, anul acesta, Clujul este capitală europeană a tineretului, iar cultura, alături de educaţie este definitorie pentru viitorul acestor generaţii. Cum intenţionează să interacţio neze Ministerul Culturii cu tinerii clujeni şi de pretutindeni în acest an?

Ministerul este doar un susținător al activităților pe care le presupune acest statut, nu un inițiator. De aceea, pe proiectele găzduite deja de instituțiile clujene care aparțin Ministerului Culturii, vom răspunde, în măsura posibilităților, la solicitările venite de aici. Clujul este, sub toate aspectele, un oraș reprezentativ al României, iar succesul Capitalei Europene a Tineretului este și succesul țării noastre. Am avut deja două runde de discuții, la Cluj-Napoca, pe această temă, cu managerii unor instituții culturale implicate în proiect.

Sper să reușim să îi atragem pe tinerii participanți și în sălile de spectacol sau de expoziție și, de asemenea, să arătăm că România are nu numai tineri sportivi foarte talentați, ci și tineri artiști promițători. M-aș bucura dacă și colaborarea cu administrația publică locală ar decurge mai bine decât până acum: ar fi un semn că ne-am maturizat.

Pentru că tinerii sunt categoria cea mai vulnerabilă, inclusiv din punct de vedere cultural, vă invit ca pe final, mulţumindu-vă pentru generozitatea de a răspunde întrebărilor, să le vorbiţi tinerilor, pentru anul acesta care este al lor, într-o formă specială, dar şi pentru toţi anii ce vor veni şi care sunt mai ai lor decât vor fi vreodată pentru noi.

Nu am vocație de guru. Vreau doar să spun că am încredere în tinerii României și că, dacă și ei înșiși ar avea mai multă încredere, ar putea transforma țara din temelii.

Cultura română este un certificat de demnitate, care le dă dreptul de a păși în viață cu fruntea sus.

55

Clujul cărţilor: Literatura câştigă un pariu cu memoria

56

Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu un destin asemănător celui al românilor din Ip şi Trăznea, tragedia italienilor din Istria, Dalmaţia şi Fiume, una mai puţin vehiculată de istorici, şi-a găsit drumul întru revalorizarea memoriei în romanul profesorului Stefano Zecchi, „Când tata m-a învăţat să fluier”, tradus admirabil de Gabriela Lungu şi apărut la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj. de Alice Valeria MICU „1945, un an tragic pentru italienii din Istria, Dalmaţia şi Fiume, care îşi văd teritoriile ocupate şi identitatea naţională periclitată. Cartea lui Stefano Zecchi îşi propune o punere în abis a istoriei prin povestea destinului unei familii. Tatăl şi fiul, Flavio şi Sergio, traversează infernul în care soarta lor de refugiaţi îi impinge şi se îndreaptă spre o viaţă nouă. Istoria tragică se oglindeşte în istoria intimă: masacrele din foibe (unde, pe lângă italieni, şi-au aflat sfârşitul şi mulţi istro-români) şi dragostea dintre un tată şi fiul său îşi găsesc expresia fericită în acest roman muzical, dar riguros în construcţie”, scrie pe coperta IV a romanului „Când tata m-a învăţat să fluier”, cu titlul original „Quando ci batteva forte il cuore”. Traducătoarea a ales pentru versiunea românească să utilizeze replicile de început şi de sfârşit de roman ale personajelor, pentru a sublinia legătura fantastică dintre tată şi fiu.

Stefano Zecchi, născut la Veneţia, la 18 februarie 1945, este scriitor, jurnalist şi profesor de estetică al Universităţii din Milano. Romanul „Când tata m-a învăţat să fluier” a fost distins cu premiile „Acqua storia” şi „Biblioteche di Roma”. După cum ne-a mărturisit, acest din

urmă premiu se acordă, în cea mai mare măsură graţie voturilor acordate de persoanele private de libertate, care îşi ispăşesc pedeapsa în penitenciarele din Roma.

Pentru a scrie acest roman, profesorul a refăcut drumul celor doi protagonişti, tată şi fiu, dar s-a şi documentat, utilizând nume reale ale unor persoane care au traversat în mod tragic perioada la care face referire în roman. Mai mult, a făcut apel, utilizând internetul, şi astfel a citit numeroase scrisori care i-au fost puse la dispoziţie, scrisori trimise de oamenii acelor vremuri, în care descriau multe întâmplări.

Autorul spune povestea celor 350.000 de italieni care şi-au părăsit casele, locurile de muncă, prietenii şi au mers în zone unde nu aveau nimic, doar ca să rămână italieni.

Numărul victimelor găsite în foibe, în gropile comune este de aproximativ 15.000, dar nu se ştie cu precizie.

Există în roman un moment cutremurăror, acela când tatăl şi fiul aud, în fuga lor, noaptea, gemetele, ţipetele după ajutor al celor din foibe. Oamenii fuseseră legaţi unul de altul cu sârmă ghimpată şi aruncaţi în aceste gropi comune, fără să fie ucişi.

Cum de la o uitare voită la comercializarea memoriei nu e decât un pas, cimitirele italienilor de pe coasta dalmată sunt menţinute doar cu aport financiar, lucru totuşi realizabil, dacă ne gândim la cimitirele româneşti de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, arate de noile administraţii. „Literatura îl învaţă pe om lucruri care istoria nu i le-a spus”, zicea Gabriela Lungu, iar povestea foibelor e una dintre ele.

Marea şi adevărata trădare este să uiţi

La întâlnirea cu autorul m-am strecurat şi eu în sală, fără să ştiu ce voi afla, iar cu învoirea afectuoasă a profesorului Zecchi vă invit în lumea Italiei de odinioară. „Eu sunt veneţian, m-am născut la Veneţia, apoi am mers la Milano, unde am predat la universitate şi când eram copil la Veneţia vedeam sosind pe malul lagunei ambarcaţiunile cu cei care se refugiau din Istria la Veneţia.

Bunica mea, care locuia cu noi era nemţoaică (şi era o nemţoaică habsburgică), trăise perioada aceea la Trieste, atunci era cu noi în Veneţia, aşadar italiancă şi nu voia cu niciun chip să devină şi iugoslavă. Când s-a mutat la Veneţia cu noi, a început să ne povestească despre cei care se exilau de pe coasta dalmată, erau poveşti care se ştiau mai mult sau mai puţin şi pe care eu, încetul cu încetul, am început să le aud. Tatăl meu, mama mea, bunica mea povesteau despre tragedia acestor refugiaţi, dar în jurul meu la şcoală, profesorii, restul lumii considerau că ei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plecaseră de acolo nu pentru că fuseseră persecutaţi, nu dintr-o tragedie umană extraordinară, ci pentru că erau nişte hoţi, nişte asasini, care nu făceau altceva decât să părăsească raiul comunist. Aşa era şi în cărţile de istorie şi nu în nişte cărţi oarecare, ci în cele scrise de profesorii de la universitate, asta în cazul în care istoria nu era mistificată, nu doar necunoscută şi de atunci se spune şi despre conaţionalii noştri că fuseseră fascişti, implicaţi într-o istorie fascistă cumplită. Această poveste, chiar şi pentru mine care atunci eram doar un copil, a fost uitată.

Am crescut, am studiat, am devenit profesor, iar acum şapte ani am ajuns chiar consilier pe probleme de cultură al Primăriei din Milano şi a trebuit să organizez o manifestare în memoria evenimentelor din acea perioadă a copilăriei mele. Ea a avut loc la 10 februarie, data la care în 1947 a fost semnat tratatul prin care Istria şi Dalmaţia au fost cedate Iugoslaviei de atunci. În acel moment am început să-mi reamintesc tot ceea ce bunica mea, tatăl meu şi mama mea îmi povestiseră, tot ceea ce nu ne spuseseră profesorii şi mi s-a făcut ruşine. Sunt profesor la o universitate italiană, mi-am spus, şi eu nu ştiu nimic sau nu mi-am adus aminte nimic despre ceea ce s-a întâmplat. Atunci am început să adun amintirile mele cu ceea ce citeam, din mici cărţi de istorie, insignifiante, cărţi aproape necunoscute, publicate de edituri mici, în mod absolut privat, care spuneau, în sfârşit adevărul. Eu nu sunt un istoric, nu am o metodă, dar aveam norocul unui contract extraordinar cu Editura Mondatori, care spunea că pot să scriu ce vreau şi cât vreau, aşa că m-am apucat să spun povestea, aşa cum ştiam eu, fără metoda unui istoric, nu cu armele istoricului, ci cu armele scriitorului.

I-am mărturisit celui de la editură că vreau să scriu o carte despre acea perioadă istorică şi el a fost totalmente împotrivă, dar eu i-am dat cartea aceasta cu care a câştigat destul de bine, mai ales că au fost scoase vreo10-12 ediţii şi a luat premii.

Am construit o mică poveste personală de care aveam nevoie pentru a o insera în istoria mare a acestei perioade.

Eu am un copil mic, îl am doar pe acesta, dar am observat că figura paternă este una subestimată şi am vrut să reevaluez importanţa tatălui în economia unei familii. Am schimbat puţin cărţile, pentru că, în general, bărbaţii se ocupă de politică, dar eu am trişat puţin şi în cartea mea, femeia este cea care se ocupă de politică. Mama devine astfel figura tragică, pentru că ea este cea care încearcă să apere italienitatea locuitorilor şi pune în pericol viaţa familiei pentru un deziderat mai înalt şi atunci tatăl este cel care salvează copilul. Întrebarea pe care am dorit să o pun cu romanul meu este următoarea: Cât e de corect, just ca o mamă să sacrifice raportul cu fiul ei în numele unui ideal care este, în această carte, apărarea italienităţii unei comunităţi ameninţate cu dispariţia. Copilul protagonist, atunci când creşte îşi pune această întrebare şi nu justifică sacrificiul mamei, o condamnă, în timp ce identifică în figura tatălui pe cea salvatoare. În ultimă instanţă problema era dacă fusese mai importantă apărarea unei mici istorii familiale faţă de responsabilitatea politică a istoriei celei mari, a istoriei mondiale.

Am dedicat această carte fiului meu ca să nu uite. Un popor trebuie să aibă memorie, căci memoria este o rădăcină. Fără aceste rădăcini, el creşte strâmb şi creşte greşit, fără forţă şi fără capacitatea de a se dezvolta. Iată de ce adevărata şi marea trădare este aceea de a uita”, și-a încheiat profesorul povestea.

Copilul salvat de tată bănuieşte că mama şi-a găsit sfârşitul într-o foibă, în unul din cimitirele croate. N-a găsit putere să o ierte şi nici soldaţii lui Tito nu au făcut-o. În finalul romanului, când vizitează oraşul natal Pola şi duce flori la mormintele bunicilor, pentru care plăteşte în

Transilvania la pas

mod constant, pentru ca acestea să rămână intacte, în apropiere găseşte un alt mormânt ce fusese deschis, iar cineva pusese pe pământul proaspăt un carton pe care scria în italiană: „Un popor care nu cunoaşte mila, nu va fi niciodată liber”.

Nici literaturii române nu i-ar sta rău cu un roman care să evoce masacrele de la Ip şi Trăznea, chiar voalat într-o istorie personală, a unei familii ce putea fi a oricăruia dintre noi, deşi uitarea pare adânc şi uneori definitiv imprimată în legile omeneşti.

57

Curajul de a fi liber

58

Portret

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Poate că niciodată nu s-a potrivit mai bine unei persoane simbolul teatrului, precum în cazul Dariei Gănescu, actor păpuşar şi alter ego-ul ei Suzi, clovnul care aduce, cu floarea pălăriei şi inevitabilul nas roşu, frânturi de lumină pe feţele copiilor din spital. de Alice Valeria MICU

Sunt atâtea lucruri de spus despre Daria, încât caruselul de idei, întâmplări şi imagini din mintea mea are nevoie de ajutor. Ştiu, eu continui să le rotesc şi voi spuneţi când vreţi „Stop!” Gata? Aaa, să vă spun atunci că Daria Gănescu este mezina unei familii de păpuşari, pentru o vreme singura familie completă de actori păpuşari şi constructori de păpuşi. Între noi fie vorba, cu o asemenea mamă nici nu se putea altfel. Rodica Alboiu, Lady, pe numele de alint, a mânuit pentru 34 de ani sute de păpuşi în spatele paravanului, simbol al lumii nevăzute de deasupra, în care cu toţii experimentăm inocenţa copilăriei perpetue. A trecut pe la teatrele de păpuşi din Galaţi şi Cluj, dar cea mai mare parte a carierei sale a petrecut-o în Teatrul de păpuşi din Baia Mare, al cărei membru fondator Rodica Alboiu şi este. Cu un talent pedagogic şi o tehnică impecabilă, ea şi-a contaminat cu dragostea pentru păpuşi toţi copiii, Călin, Stanca şi, cu voia dumneavoastră, Daria Gănescu.

Cu o bogată experienţă în Teatrul „Ţăndărică”, stagii profesionale la Charleville Mezieres, cu Bunraku, şi la Bruxelles, cu Teatru de umbre, proiecte personale şi roluri fascinante, participări la festivaluri şi turnee, Daria a decis să înlăture paravanul şi să intre direct în universul fragil al copiilor cu care soarta este uneori crudă. Dar nu înainte de a-l ajuta pe Vasilache, celebrul personaj de teatru popular să treacă, în premieră mondială, Oceanul. A fost pentru prima dată când Vasilache, îl ştiţi, partenerul Mărioarei, a fost jucat în varianta 100 % feminină. Și asta în cadrul unui faimos festival american - „Puppet mania”, în 2000, în California.

Nu ştiţi cine-s Vasilache şi Mărioara? Ei sunt personajele unui spectacol tradiţional, care făcea odinioară la bâlciuri, în târguri şi la marginea oraşelor, deliciul tuturor. Vasilache şi Mărioara râdeau din orice şi de oricine şi spuneau lucrurilor pe nume fără să le fie frică. Vasilache e frate bun cu Punch, cu Pulcinella, cu Vitéz László şi este mereu în conflict, ca un erou, cu toate formele negative ale autorităţii abuzive, cu poliţia, apoi cu popa, cu dracul şi cu moartea. El reacţionează ca un om de rând, însă exagerat, astfel că personalitatea şi replicile sale stârnesc hohote. E satiră pură, cu dialoguri dinamice, cu un limbaj şi replici adesea deochiate, ironizând violenţa domestică şi diluând-o cu ironia grosieră şi umorul spumos.

Daria Gănescu pare să fi găsit o sursă inepuizabilă de energie şi preocupările ei ating mai multe arii, încât te întrebi uneori dacă există ceva ce nu ar putea face. Are un blog, DARde DARia, unde a reluat, printre altele, însemnările la Caietul Dariei, o jumătate din cartea „Noi în secolul XXI”, scrisă alături de Daniela Marin. Textul a stat la baza primei piese de teatru spiritual, jucată cu succes în stagiunea proaspăt încheiată, la Teatrul de Artă Bucureşti, „Eternul spectator”, în care Daria joacă alături de Daniela Marin, Ioan Gyuri Pascu şi alţii.

Ca să-şi încarce bateriile, Daria Gănescu se întoarce în oaza

de lumină a casei sale, unde zămisleşte minuni din mărgele.

Milioane de mărgeluţe colorate, de accesorii din argint tibetan îşi găsesc răbdătoare locul pe firele Dariei, de unde se întorc lumii sub formă de coliere, brăţări şi cercei. Pe vremuri ne amuzam de gluma despre culesul orezului în China: Se strâng recoltele-n Shanghai/ Un om un pai, un om un pai! Cam aşa e şi cu răbdarea de chinez bătrân a Dariei, ca să rămân în temă, cu fiecare mărgică, Daria părând să adune stropi din energia universului, ca să aibă apoi ce ascunde în spatele nasului roşu al lui Suzi, cu care îi întâmpină pe copiii vlăguiţi de durere, de perfuzii, de citostatice, de lacrima neştearsă a părinţilor.

Cât este de important de unde venim? Chiar aşa, de unde vii, Daria Gănescu?

Dacă ar fi să-ţi răspund oficial, ţi-aş spune că vin din Baia Mare. Dacă ar fi să-ţi răspund sincer, ţi-aş spune că încerc mereu să vin din „acasa mea”.

Ai avut vreodată senzaţia că ai venit în lume cu un program? Ai fi putut face multe alte lucruri, de ce tocmai arta mânuirii păpuşilor şi nu altceva? Te-au ales păpuşile pe tine?

Cred că toţi venim în lume cu un program, atât personal, cât şi colectiv (adică programul personal va servi întotdeauna programului colectiv). Pot în continuare să fac aproape toate lucrurile pe care le-am putut, pe care am avut încredere că pot să le fac. Păpuşăria mi s-a părut întotdeauna firească. Nu

Portret

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ştiu cum s-o descriu altfel... Poate pentru că mă trag dintr-o familie de păpuşari?

De câtă vreme luminezi zilele copiilor bolnavi? Povesteşte-ne, te rog mai multe.

Se implinesc 13 ani de când sunt clovn în spitale. Am aflat despre meseria asta în '96, dar am reuşit „să intru” abia în 2002. Era un program al UNITER-ului, care a răspuns cu entuziasm la propunerea d-nei dr. Alexandra Zugravescu (pediatru) şi au format împreună prima echipă de clovni de spital. Ideea a fost adusă din Olanda, dar sămânţa o are în SUA, unde Patch Adams (medic) a fost primul care şi-a pus un nas roșu pentru a schimba starea de spirit a unor copii dintr-o secţie de oncologie. El a fost primul care a avut curajul să spună: pacientul nu este un diagnostic, este o persoană.

Ideea a răsunat ca un clopot de catedrală în sufletul şi în mintea mea pentru că am avut întotdeauna credinţa că arta trebuie să folosească, nu doar să „se dea mare”. Arta e o unealtă a spiritului, e limbajul sufletului în manifestare.

Ai cel mai dificil public în faţa căruia poate performa un artist. Cum faci să rămâi la suprafaţă?

Multă lume consideră copiii ca fiind cel mai dificil public. Eu zic că, dimpotrivă, e mult mai simplu să ai un public abrupt de sincer şi e îngrozitor de dificil să te exprimi în faţa unui public care îşi cenzurează atitudinea. Cu copiii poţi fi absolut sincer, pentru că nu judecă, ei doar sunt altături de tine, orice ar fi. Singura condiţie este să fii la fel de sincer.

Care e atitudinea personalului medical şi sanitar faţă de voi?

Ca a oamenilor, în general: unii (majoritatea) se bucură împreună cu noi, alţii se uită ca la maşini ciocnite sau chiar cu dispreţ. Îi iau pe toţi aşa cum sunt, dar recunosc că mă distrez demenţial când (rar) am de-a face cu persoane „hipermature”. Mă distrez că pot dărâma ziduri emoţionale, că pot zdruncina programe mentale vicioase şi pot pune oglinda în faţa oamenilor. Clovnul are libertate de exprimare. Nu doar beţivii şi copiii spun adevărul! :) Te rog să evoci câteva momente speciale din viaţa lui Suzi.

Momente speciale... fiecare întâlnire cu copiii e specială! Nu ştiu niciodată la ce să mă aştept; de fapt nu mă aştept la nimic.

Dacă vrei, singura aşteptare ar fi bucuria. E singurul bagaj pe care îl iau cu mine.

Au fost momente de recunoştinţă, când copii veniţi la control sau doar în vizită ne-au căutat şi s-au bucurat să ne revadă.

Au fost momente delicate, în care nu ştiam pe cine să strâng în braţe mai întâi: mama sau copilul; aveau nevoie amândoi.

Au fost momente magice, când un copil nonverbal mi-a rostit numele. Au fost momente în care ne-am simţit puternici, împuterniciţi cu darul bucuriei, şi momente în care ne-am simţit nevolnici, când am putut doar să fim şi să iubim, pentru că bucuria nu îşi găsea loc în atâta durere.

Sunt momente albe, negre, colorate cu toate culorile universului şi asta face ca fiecare zi să fie unică.

Clovnii au nevoie de o zână care să le împlinească o dorinţă? O zână, peştişorul de aur, coşarul, bănuţul lui Suzi dintr-o fântână încotro s-ar duce? Dar al Dariei Gănescu?

Clovnii au nevoie de zâne, de peştişori de aur, coşari, elfi, ştrumfi, dragoni, Cosânzene şi Feţi-Frumoşi! Au nevoie de toate creaturile mitice şi fantastice la grămadă! Dar cel mai mult, clovnii au nevoie de o anumită fiinţă atotputernică: Omul. Au nevoie de basmul frumos din sufletul omului, de iubirea din el. Asta încercăm sa facem: să stârnim acea furtună de flori ce se iscă în inima omului. Şi da, bănuţul lui Suzi s-ar duce într-un loc şi-ntr-o zi în care să vadă în ţara

asta, oameni coloraţi, bucurându-se că sunt, că pot dărui ceea ce sunt. Şi, da, Daria are un vis (printre multe alte vise): să vadă mulţi actori curajoși, renunţând la orgoliu şi devenind clovni. Dezbrăcându-se de morga importanţei de sine şi având curaj să fie liberi! Şi pentru că nu admiraţia faţă de ea doresc să v-o stârnesc, ci bucuria şi firescul de a fi oameni, am să comit o indiscreţie necaracteristică mie şi am să fur pentru dumneavoastră ceva din darul Dariei:

Încăpăţânare

S-a mai scurs o zi şi habar nu am de ce.

Habar nu am dacă a fost o zi însemnată sau nu, dacă am făcut bine cu adevărat sau nu.

Mi se spune că nu mă apreciez destul, că nu apreciez îndeajuns lucrurile frumoase pe care le fac.

Mi s-a spus chiar că nu ştiu să primesc complimente, că nu primesc admiraţia celor din jur.

Nu! Nu ştiu cum altfel le-aş putea primi decât în felul în care o fac: refuzându-le!

Nu mi se pare normal să consider de admirat o mână de ajutor, un zâmbet sau o vorbă bună!

Nu mi se pare normală o lume în care gesturile frumoase şi generozitatea să fie considerate deosebite. Nu mi se pare normal să trebuiască să vorbim despre acte umanitare ca despre ceva ieşit din comun. Aşa cum nu mi se pare normal să cerşeşti dreptul de a face bine şi de-a aduce frumosul printre semenii tăi.

Cunosc oameni care se luptă de ani de zile pentru a ajuta, pentru a bucura, pentru a îmbunătăţi. Pe ei îi consider normali. Şi cu cine se luptă? Cu semenii lor!

Să te lupţi cu unii pentru a-i putea ajuta pe alţii, mi se pare ANORMAL! De mii de ani se-ntâmplă la fel! Chiar nu învăţăm nimic?

Chiar nu se desprinde de pe noi jegul ăsta?

Să-mpărţim bureţi de sârmă! Zic. Încă mai am încăpăţânarea de a visa la o lume în care facerea de bine să nu însemne altceva. O lume în care bunătatea şi grija faţă de semeni sa fie general valabile, considerate normale, fără să stârnească doar admiraţia. Încă mai am încăpăţânarea de a crede în puterea oamenilor de a se ridica în poziţia bipedă, de a privi cerul şi a simţi că îi aparţin. Încă mai am încăpăţânarea. Şi mulţi alţii, ca mine.

59

60

Afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pantofii lui Andrei Țințoc spun povestea afacerii de familie Purtați la Bienala de la Veneția și la Olimpiada de la Londra

Pentru o lungă perioadă de timp, încălţămintea sport de iarnă însemna bocanci de Clujana, după cum încălţămintea elegantă era musai Guban Timişoara. Astăzi pare să reînvie meşteşugul confecţionării manuale, cu materiale de cea mai bună calitate, serii restrânse dintr-un model şi grijă specială pentru fiecare pereche de pantofi. de Alice Valeria MICU Ei bine, Clujului nu putea să-i lipsească un asemenea atelier şi cum n-am rezistat tentaţiei de a-i trece pragul, m-am întors cu o poveste frumoasă. Nu e povestea Cenuşăresei, ci mai degrabă a prinţului aflat în căutarea pantofului de aur.

Andrei Ţinţoc este al treilea meşter în piele din familie. Totul a început cu bunicul său, care a fost unul din cei 30 de meşteşugari ai Clujului. Cartea de meşteşugar a bunicului, obţinută în 1971, stă la vedere în atelier. Andrei Martin Ţinţoc avea atelierul de confecţionat şi reparaţii încălţăminte pe strada Moţilor. „Trebuia să duci o dovadă că eşti bolnav, ca să primeşti cartea de meşteşugar, puţini o obţineau, că nu prea îi suportau pe micii capitalişti”, spune Andrei Ţinţoc-tatăl. Aţi crezut că greşesc? Nu, n-am greşit, toţi bărbaţii familiei Ţinţoc au prenumele Andrei, iar ceea ce-i diferenţiază e un al doilea prenume. În rest, iubesc cu toţii pielea şi din mâinile lor au ieşit mereu bijuterii. Chiar şi cel mai mic membru al familiei, fiul tânărului creator de pantofi este tot Andrei şi stă cu aceeaşi plăcere în atelier, chiar dacă nu înţelege mare lucru din ceea ce se întâmplă acolo.

Contaminat de plăcerea de a lucra cu pielea, Andrei Ţinţoc a

urmat cursurile şcolii profesionale ale Liceului MIU, la clasa de marochinărie-încălţăminte. Îi era uşor, crescuse cu mirosul de piele şi adezivi, mai ales că şi tatăl său a fost tot marochiner, lucrând la Cooperativa „Solidaritatea”, la „Clujana”, pentru ca mai târziu să colaboreze cu 12 artişti clujeni prin cunoscutul Fond Plastic, iar în martie 1990 să deschidă primul atelier autorizat din Cluj. Cu mama în aceeaşi branşă, era firesc să nu urmeze altă meserie. Până la satisfacerea stagiului militar, ca să-şi facă bani de buzunar lucra în atelierul tatălui său la portmonee şi curele.

După armată s-a întors hotărât să confecţioneze încălţăminte. A deschis un atelier de reparaţii încălţăminte, unde avea un angajat, iar el s-a apucat ardeleneşte, de treabă. Păstrează şi acum prima faţă de pantofi croită şi făcută împreună cu tatăl său.

Prima pereche de pantofi a ieşit din atelier în aprilie 2001.

Povestea şi ochii i s-au luminat de duioşie. „Într-o zi mama a mers prin piaţă şi a văzut un bărbat încălţat cu nişte pantofi deosebiţi. L-a întrebat dacă nu vrea să vadă nişte pantofi speciali, lucraţi 100% manual. Au venit împreună la atelier şi a rămas de atunci client fidel”, povestește acesta.

Afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Andrei Ţinţoc nu-şi face reclamă. I-o fac clienţii şi în micul atelier poposesc cei care îşi doresc o pereche de pantofi absolut speciali.

Aşa se face că vârfurile de comenzi sunt în perioada verii, iar mirii sunt o categorie aparte. Poate că nimic nu e mai important decât să te simţi bine la evenimentul în care investeşti suflet, sentimente şi efort, iar cei ce abia au aşteptat să-şi arunce definitiv perechea de pantofi care i-au chinuit, înţeleg cel mai bine asta.

De aceea, Andrei Ţinţoc acordă aceeaşi importanţă fiecărei etape, fiecărui aspect. Aşa se face că pielea este de cele mai multe ori adusă din Italia, de la cei mai buni prelucrători, rama pantofilor o croieşte tot el din crupon, precum şi tocul pantofilor, pe care îl clădeşte singur, din straturi de lemn sau piele.

Pantofii Ţinţoc au feţele din piele de viţel, dar şi anghilă, pisică de mare sau piton, iar interiorul din piele de viţel sau capră. Tatăl său îşi aminteşte de anii tinereţii, când recunoştea fără greşeală unde era prelucrată o piele doar pipăind-o.

Aproximativ 80% din pantofii comandaţi sunt negri, dar clienţii urmăresc atenţi trendul şi pentru anul acesta sunt foarte căutaţi pantofii cognac la costum bleumarin, însă o pereche de pantofi din piele de piton albastru îşi aşteptau făloşi proprietarul.

L-am întrebat care a fost cea mai trăznită comandă, dar mi-a răspuns calm că nimic nu i se mai pare acum ieşit din comun.

Totuşi, mi-a adus din depozit o pereche de pantofi făcuţi pentru o zi de 1 Decembrie, la care un pantof era jumătate roşu şi jumătate galben, pe lungime, iar celălalt era jumătate galben şi jumătate albastru.

Fie că sunt pantofi, ghete sau cizme, încălţămintea ieşită din mâinile lui Andrei Ţinţoc e mândră, cu combinaţiile ei de culori, de texturi, de modele, e lucru mare, cum ar spune nenea Iancu.

Drumul pantofilor

De cele mai multe ori, pantofii sunt executaţi după modelul ales de client, dar în atelier se fac şi pantofi după designul tănărului meşter, căci el a deprins şi tainele de modelor. A învăţat de la Mehmet, designer şi modelor, un turc ce avea atelier la Cluj şi făcea cele mai bune tipare, el l-a iniţiat în tainele croitului de pantofi. Întâi creează o pereche mărimea 41-42, ca să le poată proba singur, apoi îi dă altcuiva la gradat şi acela execută tiparul cu seria pentru toate numerele.

Apoi comandă un calapod, care pe vremuri se făcea la Clujana, dar pentru care acum merge la Oradea. Acolo este executat un calapod pe jumătate exact, cealaltă jumătate urmând să o ajusteze el până la modelul dorit. Când ajunge la forma şi modelul urmărit, dă comanda pentru calapoade pentru întreaga serie.

Prima zi este dedicată mai multor etape: croit, subţiat, montat şi cusut. A doua zi trage feţele pe calapod unde stau câteva ore, după care aplică minimum 120 de cuie pentru o pereche de pantofi.

Pielea vine îmblânzită cu cel puţin 200 de lovituri de ciocan, astfel că ea se udă şi se lasă de pe o zi pe alta, până se înmoaie. „Cel mai uşor de îmblânzit este velurul”, completează domnul Ţinţoc senior, urmărind atent şi cu mândrie ceea ce-mi spunea fiul său.

Pantoful lăsat pe calapod până în următoarea zi vine tălpuit brut, adică i se aplică rama, talpa, tocul construit anterior şi flecul şi se obţine, astfel, pantoful semifinisat. După ce se încheie procesul

de tălpuire, se lasă la uscat o zi, după care se finisează, se vopseşte, se ceruieşte, se şlefuieşte rama, pantoful capătă moliciunea şi luciul dorit.

Aici pantofii sunt executaţi, în mod obişnuit, în 10-14 zile, în atelier lucrând alături de cei doi Andrei Ţinţoc, tatăl şi fiul, încă două ajutoare.

Palmares

În cadrul Bienalei de la Veneţia din 2010, o pereche de pantofi semnată Andrei Ţinţoc a făcut parte din galeria cu care România şi-a prezentat standul în faţa lumii. A rămas în urmă catalogul bienalei şi o frumoasă amintire.

Pentru Olimpiada de la Londra din 2012, în atelierul său au fost executate 50 de perechi de pantofi pentru sportivii români. Designul a aparţinut unui creator din Bucureşti, dar pantofii, mulţi cu mărimi extreme, au ieşit din atelierul clujeanului.

Un loc mai spaţios îşi doreşte Andrei Ţinţoc de la zâna cea bună a pantofilor, dar şi colaboratori. Din nefericire, tinerii nu se prea înghesuie să înveţe această meserie.

Cu speranţa că dorinţele îi vor fi ascultate, aştept să revin şi eu în atelierul cu utilajele bunicului, experienţa tatălui şi hărnicia, entuziasmul şi modestia fiului, cu angajaţi dornici să facă parte din această frumoasă poveste, poate cu o pereche de pantofi purtând semnătura Andrei Ţinţoc.

Povestea pantofului

Oamenii au simţit nevoia să-şi protejeze picioarele atunci când vânătoarea i-a făcut să se caţere pe stânci. Aşa se face că cea mai veche piesă de încălțăminte deocamdată descoperită se află în statul american Oregon, iar specialiştii spun că are o vechime de aproximativ 10.000 de ani. Este o sanda confecţionată din fibrele copacului Artemisia tridentata.

Cea mai veche pereche de pantofi din piele a fost descoperită într-o peşteră din Armenia. Păstrată în condiţii perfecte, cele mai vechi încălţări din lume au aproape 5.500 de ani şi sunt făcute din piele de vacă, dar conţin şi fire de iarbă, pentru a asigura căldură degetelor de la picioare sau a menţine forma pantofilor.

De la pantoful armean până la pantoful de azi au trecut câteva mii de ani. Ei s-au schimbat mereu, dar forma consacrată a pantofilor este cea cu toc.

Unul dintre cei mai faimoşi colecţionari şi purtători de pantofi cu toc era regele Ludovic al XIV. Cunoscut pentru pasiunea sa faţă de lux şi modă, dar şi pentru că era destul de scund la cei 1,63 metri, pantofii purtaţi de Regele Soare aveau tocuri de 10 centimetri, consideraţi foarte masculini. Aceştia aveau pictate scene de luptă, iar tocurile erau întotdeauna roşii.

Deşi tocurile erau un element strict masculin, prima utilizare a pantofilor cu toc este consemnată, cu toate acestea, în tabăra feminină. Purtătoarea lor nu este mai puţin faimoasă, Caterina de Medici încălţându-i în 1533, în drumurile ei de la Florenţa la Paris, pentru a creşte în ochii celui ce avea să-i devină soţ, Henric de Valois, cunoscut ca rege al Franţei sub numele de Henric al II-lea.

61

Francezii de la Novae Group alocă 9 milioane de euro PS Aero WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria aeronautică

63

de Ovidiu VRÂNCEANU, bizbrasov.ro

Grupul francez Novae Aerospace va investi nouă mi lioane de euro în fabrica pe care o deține în Ghimbav – Piese Subansamble Aero (PS Aero) SRL – în cadrul unui program de retehnologizare și dezvoltare care va cuprinde fabricile din România și Franța. Potrivit lui Cedric Taveau, CEO-ul Novae Aerospace, investițiile de la Brașov vor fi realizate în cursul anului viitor și vor viza „ridicarea nivelului de competitivitate a pieselor produse aici”. Programul de investiții are o valoare de 15 milioane de euro și în cadrul acestuia va mai fi dezvoltată fabrica pe care grupul o deține în Franța, lângă Reims. Acesta a mai spus că fabrica este importantă pentru grup în contextul în care francezii vor să atace piețele din Rusia și Turcia.

Grupul a fost înființat în 2003 și are fabrici în Franța, Maroc, Emiratele Arabe Unite și România, având peste 450 de angajați, mizând anul acesta pe o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro.

Compania Piese Subansamble Aero a fost înființată în 2011, încheind anul 2013 cu o cifră de afaceri de 5,43 milioane de lei și un profit de 0,84 milioane de lei, cu un număr mediu de 41 de angajați.

Printre clienții importanți ai companiei se numără Airbus, Safran, Snecma, Daher și Dassault Aviation.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Județul Sibiu, magnet pentru turiști

TRAVEL

Cu oferta sa bogată, autentică și diversificată,

La poalele Carpaţilor Meridionali, în centrul României, se află Judeţul Sibiu, una din cele mai frumoase regiuni ale ţării, ale cărei numeroase atracţii aşteaptă să fie descoperite deopotrivă de vizitatori aflaţi în căutarea frumuseţilor naturale şi de cei atraşi de bijuteriile patrimoniului cultural transilvan.

Sibiul este uşor accesibil vizitatorilor străini datorită conexiunilor directe de pe Aeroportul Internaţional Sibiu cu marile oraşe din Europa, precum Munchen, Viena, Stuttgart, Dortmund, Londra (www.sibiuairport.ro).

Judeţul Sibiu este destinaţia de vacanţă care răspunde dorinţelor de autentic şi oferă experienţe de călătorie multiple în timp scurt. Sibiul se mândreşte cu destinaţii de renume internaţional: Municipiul Sibiu, Tânăr din 1191 capitală a culturii şi a evenimentelor; zona pastorală Mărginimea Sibiului, ţinutul satelor săseşti cu biserici fortificate (Biertan şi Valea Viilor-situri UNESCO), rutele alpine Transfăgărăşan şi Transalpina, staţiuni balneare (Ocna Sibiului şi Bazna), staţiunea montană Păltiniş şi zona Bâlea; muzee de renume internaţional - Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de icoane pe sticlă Sibiel - sau ambasadori culturali precum Teatrul „Radu Stanca”, Ansamblul „Cindrelul-Junii Sibiului”, Filarmonica de Stat.

Regiunea este renumită pentru brânzeturi de oaie, mezeluri, pâine şi dulciuri de casă, fructe şi legume bio. Specialităţile sibiene le puteţi găsi pe mesele restaurantelor şi ale pensiunilor. Savuraţi preparate din bucătăria tradiţională în gospodăriile din regiunea Mărginimea Sibiului (Răşinari, Sibiel, Gura Râului, Sălişte, Tălmăcel, Tilişca), preparate din produse bio în ţinutul bisericilor fortificate (Moşna, Nucet, Hosman, Stejărişu) sau cele specifice bucătăriei maghiare (Sibiu). De-a lungul anului, puteţi participa la numeroase

festivaluri şi evenimente gastronomice pentru a degusta mâncăruri pregătite din produsele locului. Opriţi-vă în pieţe şi târguri pentru a cumpăra produse de sezon direct de la micii producători.

Tot timpul anului, Judeţul Sibiu se transformă într-o scenă generoasă pentru festivaluri internaţionale de teatru, film documentar, muzică rock sau folclor, evenimente gastronomice, sărbători, pieţe şi târguri locale, petreceri în aer liber şi concursuri sportive. Consiliul Judeţean Sibiu susţine peste 80 de proiecte prin intermediul agendelor culturală şi sportivă, ceea ce face ca judeţul să fie animat de o paletă largă de evenimente tot timpul anului.

Pentru a descoperi bogăţia şi diversitatea cultural-turistică a judeţului Sibiu, vă invităm să participaţi la programul de toamnă al Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, un maraton cultural iniţiat şi coordonat de Consiliul Judeţean Sibiu.

Timp de cinci săptămâni, numeroase localităţi sunt animate de expoziţii, spectacole folclorice, concerte de muzică clasică, proiecţii de film, ateliere meşteşugăreşti, târguri de produse tradiţionale, vizite şi excursii turistice. Participaţi la programul de descoperire turistică „Plimbări culturale” pentru a descoperi farmecul satelor transilvane, pentru a interacţiona cu oamenii locului şi a le cunoaşte poveştile de viaţă.

Secolele de co-existenţă a românilor, saşilor, maghiarilor şi rromilor au creat contextul ideal pentru dezvoltarea unei culturi marcate de contraste fascinante.

65

66

TRAVEL

Astăzi zonele etno-folclorice ale judeţului Sibiu se individualizează atât de bine, fiecare în parte cu propriile particularităţi, ce pot fi descoperite prin parcurgerea itinerariilor culturale tematice propuse de Consiliul Judeţean Sibiu şi de Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu.

Drumul brânzei în Mărginimea Sibiului

Descoperiţi lumea pastorală din Mărginimea Sibiului, cu localităţi înstărite şi aşezări pitoreşti de munte unde oieri pricepuţi produc brânza telemea şi brânza de burduf. Pe jos sau cu bicicleta, parcurgeţi traseele marcate din Munţii Cindrel ce pornesc din fiecare localitate şi din staţiunea Păltiniş.

Tot de aici se poate ajunge pe cea mai înaltă şosea din România, Transalpina.

Mărginenii au drag de joc şi cântec popular şi se bucură de viaţa în comunitate de câte ori au ocazia, la festivaluri şi sărbători locale. În 4-5 iulie savuraţi o „cină ca la stână” cu ocazia Festivalului Bujorului de la Gura Râului, participaţi la nedeia de la Jina – Sus pe muntele din Jina la sfârşit de iulie, descoperiţi cetatea dacică de la Tilişca în 15 august, de Sărbătoarea oierilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vămile Făgăraşilor în Ţara Oltului

Ţara Oltului este teritoriul istoric de legătură între imperii şi regiuni româneşti, încadrat de râul Olt şi Munţii Făgăraş, care modelează vizual teritoriul şi oferă condiţii pentru practicarea unei game variate de activităţi sportive: pescuit, echitaţie, drumeţie, MTB, escaladă, parapantă. Din fiecare localitate se desprind trasee turistice marcate spre culmile Făgăraşului. Traseul de creastă este o provocare sportivă, dar şi o încântare a simţurilor. Vă puteţi opri la cabanele Suru, Bărcaciu, Paltinu, Bâlea sau Podragu pentru un ceai de plante şi pentru a împărtăşi impresii de drum.

Iubitorii de adrenalină la volan nu trebuie să rateze Transfăgărăşanul - „un drum fabulos, cel mai uimitor pe care l-am văzut vreodată”, aşa cum l-au numit realizatorii Top Gear. În piemontul Făgăraşului, veţi cunoaşte un patrimoniu cultural unicat: abația cisterciană de la Cârța, Palatul Brukenthal de la Avrig, casa memorială Badea Cârţan. De-a lungul timpului, multe meşteşuguri s-au dezvoltat în această zonă, însă cele mai cunoscute au rămas ţesutul, boştinăritul, fabricarea sticlei şi pictura pe sticlă.

Drumul naturii pe Valea Hârtibaciului

În triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara se întinde Valea Hârtibaciului, regiune de păşuni, fâneţe şi păduri de foioase, caracterizată printr-o mare biodiversitate, perpetuată de practicile agricole tradiţionale. Aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România, efective importante de huhurez mare, caprimulg, cristel de câmp sau ghionoaie sură. Pe lacurile de la Brădeni trăiesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare.

Drumul naturii vă conduce prin sate aşezate de o parte şi de alta a râului Hârtibaci, renumite pentru Transilvanian Brunch-urile ce pun în valoare patrimoniul construit, produsele bio ale fermierilor şi îndemânarea meşterilor locali.

Pentru experienţe memorabile, vizitaţi Ferma şcoală Cor-

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

năţel, plimbaţi-vă cu motodrezina pe linia fostei mocăniţe.

Recent, Prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat regiunea poposind la atelierul de ţiglărie din satul Apoş.

Drumul fortificaţiilor pe Valea Târnavelor

Mergeţi pe jos sau cu bicicleta pe trasee marcate şi exploraţi sate pitoreşti din jurul cetăţilor medievale Mediaş şi Sighişoara. Ascunse între coline, aşezări precum Alma Vii, Aţel, Bazna, Copşa Mare, Mălâncrav, Moşna sau Richiş păstrează farmecul de odinioară, dominate de biserici fortificate impunătoare, numai bune pentru şedinţe de fo-

tografie. Comunele Biertan şi Valea Viilor fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. Efectele terapeutice ale sării de Bazna, sesiunile de echitaţie şi de cross-country în împrejurimile Prodului, înnoptarea în case şi conace vechi sunt alte experienţe de încercat în zonă.

Drumul sării în Ţara Secaşelor

Drumul sării are origini în trecutul îndepărtat, atunci când romanii au inclus Ocna Sibiului într-o reţea complexă de exploatare salină. Pe locul fostelor mine de sare, după inundare, s-au format lacurile sărate în jurul cărora s-a întemeiat staţiunea balneo-climaterică renumită în prezent pentru efectele terapeutice. Supranumită „Litoralul Ardealului”, staţiunea este un magnet pentru sezonul estival.

Continuaţi aventura... ... colindând oraşele istorice medievale Sibiu şi Mediaş.

Sibiul este un oraş captivant atât prin trecutul său istoric încărcat, cât şi prin varietatea atracţiilor turistice. Străduţele pietruite, coloritul clădirilor istorice din cele trei pieţe centrale, arcadele caselor, curţile interioare şi tunele misterioase, pasajele înguste şi acoperişurile pestriţe cu „ochii” larg deschişi vă vor face să simţiţi farmecul deosebit al oraşului.

Oraşul Mediaş are imaginea tipică a unui burg medieval cu străduţe înguste, fortificaţii puternice străjuite de turnuri şi bastioane. Dar nu este o cetate oarecare; dincolo de zidurile sale, oraşul păstrează poveşti, legende, simboluri ce vă dezvăluie misterele trecutului său.

Informații utile: www.cjsibiu.ro [1] și www.sibiu-turism.ro [2].

67

Râşnovul, un brand turistic de milioane

68

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Diana RADU Foto: Bristena

Ridicat pe ruinele unei vechi aşezări dacice, Cumidava, de coloniştii din spaţiul germanic, în locul denumit Valea Trandafirilor, Râşnovul - Rosenau (Oraşul trandafirilor) este o localitate care, în ultimii ani, s-a luptat să-şi recapete statutul de staţiune turistică, după ce a trecut printr-un proces de industrializare forţată.

Năzuinţele administraţiei locale de a-l transforma într-un brand pe piaţa naţională şi internaţională turistică şi culturală dau roade, anul acesta recunoaşterea venind sub forma unui premiu acordat de Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România, Federația Patronatelor din Turismul Românesc și Fashion TV, în cadrul celei de-a V-a ediții a Galei Turismului Fashion TV Tourism Awards, pentru promovarea celui mai important obiectiv turistic din oraş, Cetatea. Punerea în valoare a acestui monument istoric, dar şi alte proiecte ale administraţiei locale, unele finalizate, altele în derulare sau aflate în pregătire, fac din Râşnov un brand de milioane de zeci de milioane de euro. Valoarea acestor proiecte se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, conform declarației primarului Râşnovului, Adrian Veştea. ”Dacă în trecut singura atracţie turistică era cetatea, astăzi putem spune că, pe lângă aceasta – care a beneficiat deja de restaurare şi care va intra şi pe următoarea axă de finanţare europeană cu un amplu proiect (nu am putut să depunem unul până acum pentru că am avut un litigiu şi este bine că acesta s-a terminat în favoarea comunităţii râşnovene, iar cetatea, în prezent, este un monument clasa A care aparţine oraşului Râşnov) - astăzi există Peştera Valea Cetăţii, care este foarte bine pusă în valoare, unde anual se organizează concerte deoarece are o acustică foarte bună – şi avem Biserica Evanghelică, care are o orgă a doua ca mărime după cea de la Biserica Neagră din Braşov sau Biserica Ortodoxă, construită în secolul 13, foarte bine restaurată (chiar dacă mai sunt lucrări la aceasta) ori complexul turistic pentru sporturi de iarnă”, relatează primarul Adrian Veştea.

Totodată, din 11 iunie, în vecinătatea Cetăţii, turiştii, cu mic cu mare, se pot bucura de un parc tematic cu dinozauri, care va fi primul muzeu în aer liber de acest gen din România, cu 46 de exponate în mărime naturală. Dino Parc Râşnov are o colabo-

rare cu geoparcul de la Haţeg, astfel că toţi cei curioşi vor putea vedea o expoziţie de ouă de dinozauri autohtoni precum şi cu scheletul unui dinozaur pitic din Ţara Haţegului. De asemenea, pe lângă exponate, vizitatorii au la dispoziţie un cinematograf, expoziţii ştiinţifice, locuri de joacă pentru copii (atât indoor cât şi outdoor), trasee de adventure parc, căsuţe în arbori unde se desfăşoară activităţi de pictat şi sculptat dinozauri, un vulcan care erupe şi creează un cutremur în vecinătatea lui, trasee de noapte cu iluminat inteligent şi, bineînţeles, un magazin de suveniruri. ”Un alt proiect care prinde contur şi ne ajută foarte mult pe partea de accesibilitate este cel al liftului de pe Cetate. Dacă, în trecut, turiştii erau cu ochii pe ceas din dorinţa de a pleca din cetate spre o altă destinaţie, vrem să ”îi încurcăm” în Râşnov, să rămână cât mai mult şi, pentru a realiza acest lucru, avem acest lift pe cremalieră care face legătura între Cetate şi Centru.

Este un mod inedit de a coborî din Cetate”, precizează edilul Râşnovului. Liftul pe plan înclinat va avea o lungime de 165 de metri, o diferenţă de nivel de 94 de metri, unghiul de înclinare va fi de 34 de grade şi va avea două staţii, una de pornire, aflată la Casa de Cultură, şi una la sosire, cu cinci metri înainte de intrarea în Cetate. Viteza de deplasare va fi de 2,5 metri pe secundă, iar capacitatea cabinei, de 30 de persoane. Liftul pe plan înclinat pe cremalieră va face 12 curse pe oră, transportând în acest interval 700 de persoane. ”Ne propunem ca, pe viitor, turiştii care ajung în Râşnov - pentru că oraşul are o clădire foarte frumoasă, Casa de Cultură să o restaurăm şi să o transformăm într-un centru cultural unde să aducem expoziţii temporare pe care să le punem gratuit la dispoziţia vizitatorilor noştri”, subliniază primarul localităţii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

El mai promite că, până la sfârşitul anului, se va finaliza un alt proiect, cel al unei parcări de 100 de locuri dar şi transformarea zonei centrale într-un pietonal, cu bănci, terase şi fântâni arteziene. ”Dar, pe lângă toate acestea, Râşnovul are o agendă culturală şi sportivă pe măsură. Avem foarte multe evenimente, unele unice în România şi chiar cu caracter internaţional. Vorbim aici de festivalul de film, de cel de reconstituire istorică, festivalul de muzică rock sau cel ecvestru, precum şi de ”Joc mania”, unul pentru copii. Totodată, avem Complexul pentru sporturi de iarnă se organizează foarte multe evenimente sportive. Trebuie menţionat Festivalul Olimpic al Tineretului European din 2013 cât şi etapele de Cupă Mondială pentru fete (sărituri cu schiurile-n.red), desfăşurate în 2014 şi 2015, dar şi ceea ce vom organiza anul viitor – Râşnovul alături de Cheile Grădiştei şi de Predeal urmând să fie gazda unui eveniment mare pentru România, Campionatul Mondial pentru Juniori pentru Sporturi nordice – fond, sărituri cu schiurile şi combinată nordică.

Am gândit să creăm acest parteneriat din care fiecare comunitate şi fiecare agent economic (în cazul celor de la Grădişte) vom avea de câştigat atât din punct de vedere economic cât şi mediatic”, spune Adrian Veştea. Baza olimpică din Râşnov este unul dintre cele mai moderne centre din Europa pentru sărituri cu schiurile, care are trei trambuline, dotate atât pentru sezonul de iarnă cât şi pentru cel estival.

Ce îi mai lipseşte oraşului?

O grădină botanică şi un parc dendrologic, susţine el. ”Suntem cu o serie de proiecte în pregătire, ne propunem ca, pe viitor, să amenajăm o grădină botanică, un parc dendrologic şi un rozarium, în acest sens avem un parteneriat cu Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania şi sperăm ca acest proiect să prindă contur în perioada următoare”, precizează edilul.

Ceea ce s-a investit până în prezent şi se va investi ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro: complexul de sporturi de iarnă – 5 milioane de euro, centru istoric – 5 milioane de euro, parcul cu dinozauri - 5 milioane de euro, liftul pe cremalieră – aproape 3 milioane de euro, restaurare a cetăţii – 5 milioane de euro sau proiecte de infrastructură, realizate din venituri proprii – 4 milioane de euro etc. ”Ne propunem să abordăm o arhitectură peisagistică în aşa fel încât Râşnovul – Rosenau, care înseamnă oraşul florilor, să fie un oraş foarte primitor şi foarte plăcut. (…) Practic, toate aceste proiecte care în prezent sunt conturate – unele sunt finalizate, altele pe care să se finalizeze, creează o ofertă turistică pe partea de agrement foarte bună, tuturor celor care ajung în Râşnov, fie că sunt cazaţi aici sau în Poiană, Culoarul Bran-Moeciu- Fundata, Predeal sau Braşov. Râşnovul reuşeşte să aibă, la ora actuală, o ofertă integrată pentru turişti. Este un oraş viu, în care se întâmplă câte ceva în fiecare zi, iar acest lucru nu face altceva decât să crească numărul turiştilor care înnoptează în localitatea noastră. Rezultatele sunt spectaculoase. Dacă acum zece ani aveam sub 100 de locuri de cazare, acum am reuşit să avem peste 2500. De asemenea, am reuşit să avem, din punct de vedere al numărului de turişti, o creştere spectaculoasă. Dacă ne raportăm la anul 2013, când am avut 208.000 turişti, în anul 2014 am avut 241.500, deci o creştere de 15%, cu peste 30.000 de turişti şi sperăm ca, după finalizarea tuturor acestor proiecte, să ajungem la un număr mult mai mare de turişti în aşa fel încât comunitatea să aibă posibilitatea de a dezvolta noi activităţi şi de a dezvolta noi proiecte pe partea de infrastructură de agrement”, spune edilul, menţionând că, în zilele de weekend şi sărbători, numărul vizitatorilor cetăţii a ajuns la 4000.

Dezvoltarea localităţii se reflectă şi în veniturile proprii ale

municipalităţii, care au crescut de patru ori în ultimii patru ani, iar dacă vorbim de bugetul general – unde sunt foarte multe fonduri atrase din cele europene - acesta a crescut de 10 ori pe partea de investiţii, precizează primarul Adrian Veştea.

Oraşul Râşnov este, din noiembrie 2012, a treia sţaţiune de interes naţional din judeţul Braşov, după Poiana Braşov şi Predeal. Oraşul a obţinut acest statut pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii de atestare, printre care amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existenţa utilităţilor urban-utilitare, a serviciilor de informare şi promovare turistică, precum şi îndeplinirea unor criterii suplimentare de atestare a staţiunii turistice, cum ar fi existenţa unor săli de spectacole, cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre de informare turistică, organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive.

69

Dragoş Vasiliu, imaginea de 10 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

71

de Edith VEREŞ

Târgumureşenii au avut ocazia să-l cunoască pe Dragoş Vasiliu în urmă cu 10 ani. Pe atunci, s-a remarcat prin ochii mari şi senini cu care privea lumea, printr-o curiozitate nestăpânită şi, nu în ultimul rând, prin drăgăleşenie. Era doar la grădiniţă şi lumea i se părea plină de promisiuni. Atunci a fost descoperit de echipa cotidianului „Zi de Zi”, fratele mai mare al revistei Transilvania Business. Povestea unui copil care răstoarnă criticile la adresa educației românești în cele ce urmează.

Ne doream „imaginea”, acea figură care poate să reprezinte, poate, şi propriul curaj, al ziarului, pe piaţa presei mureşene.

Iar acele promisiuni s-au îndeplinit. Şi nu oricum.

L-am regăsit la terminarea clasei a VIII-a, la Gimnaziul „Liviu Rebreanu”. L-am regăsit în postura de şef de promoţie. Patru ani la rând a avut doar medii de 10. Media generală a ciclului gimnazial 10. Asta într-o perioadă în care, în afară de vreme, cel mai mult se discută despre ineficienţa sistemului de educaţie. Ineficiență care nu i se aplică și lui Dragoş. Cei 10 ani de când l-am întâlnit, spune el, au trecut repede. Cu bine, cu mai puţin bune. Mama lui, economista Adriana Vasiliu, îşi aminteşte fiecare clipă. Îşi aminteşte chiar şi întrebările de copil mic ale lui Dragoş. „Mamă, oare cei de la Zi de Zi au uitat de mine?”, se gândea el. Astăzi însă, la absolvire, este extrem de emoţionat. „Toate s-au terminat cu bine. Sunt bucuros şi emoţionat. Şi îmi vine greu să cred că depăşim o etapă. Mi-am făcut mulţi prieteni la şcoală, chiar şi printre profesori. Şi din fericire de colegi nu mă voi despărţi, pentru că mai mulţi dintre ei se pregătesc pentru Papiu, ca şi mine”, povesteşte Dragoş. Deocamdată sufletul îl trage către informatică, către programare, asta pentru că, susţine el, are logica destul de bună. Iar mama, pentru care copiii sunt cea mai frumoasă realizare, l-a iniţiat în programare. Nu poţi şti dacă-ţi place ceva fără să guşti...

Iar notele, chiar şi astfel de note, nu sunt foarte greu de obţinut, consideră Dragoş. „Secretul este perseverenţa şi ambiţia. Nu în ultimul rând contează şi comportamentul la şcoală. Multă muncă şi dăruire”, povesteşte tânărul. Ambiţia ca ambiţia, dar 4 ani?!

Învăţătura, o adevărată pasiune

Conştiinciozitatea lui s-a manifestat încă din primele zile de şcoală. Nu a trebuit niciodată împins de la spate. Dimpotrivă.

A fost şi este extrem de competitiv. Un adevărat învingător. „Îmi amintesc primele concursuri, Cangurul, altele... Ne antrenam serile, în joacă, care dintre noi are rezultate mai bune...”, îşi aminteşte mama. Pe nesimţite, învăţătura a devenit o adevărată pasiune pentru Dragoş. Iar pentru părinţii lui, festivitatea absolvirii a fost un moment de neegalat. „Finis coronat opus” (Sfârşitul încununează opera). Chiar dacă Dragoş mai are ani grei în faţă, ani de muncă la fel de susţinută şi perseverentă, drumul lui este stabilit. A prins gustul notei de 10. A prins gustul adevăratei performanţe. Şi a prins drag de profesori, de şcoală. Tot mama lui este cea care îl dă de gol. „Sunt mulţi profesorii pe care îi consideră adevărate modele în viaţă. Începând de la învăţătoarea Leontina Cuc, diriginta Mimi Cuciureanu. A prins drag de profesoara de română, Todea, dar şi de profesorii de matematică, soţii Gânţa. Ba şi de profesorul de istorie, care în ultimul an

i-a dat un 4, ambiţionându-l să ia 10 de 10. Şi de profesorul de geografie, Sebastian Pui, şi de profesoara de franceză”, enumeră mama recunoscătoare. De dragul profesoarei s-a dus şi la olimpiada de limbă franceză, pentru că nu prea se înghesuiau colegii. „Mami, trebuie să mă duc, pentru doamna profesoară”, îşi aminteşte Adriana Vasiliu. Şi a luat, şi acolo, locul III. Pentru un anglofon, nu e rău. Cu siguranţă cei care au avut răbdarea să citească până aici şi-au format deja nişte imagini personale, pe care mă După ce a fost premiat la școală, bucur să le dezmint. Dragoş nu este aplaudat și felicitat, Dragoș a fost deloc tipul de copil „tocilar”. Este un recompensat pentru performanța tânăr foarte popular, cu mulţi prieteni, sa cu un echipament sportiv de la sportiv, activ, cu umorul caracteristic Joma, firma care îmbracă acum perioadei preadolescentine. Este un chiar Naționala de fotbal a Româtânăr ca toţi ceilalţi. Doar că de 10. Şi niei. aşa să ne regăsim şi peste 10 ani.

Un premiu pentru performanță

72

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primii investitori români în paradisul maldivian O familie de maramureşeni

Paradisul este un loc de pe pământ şi, pentru cei mai mulţi specialişti dar şi pentru turişti, „raiul pământesc” are un singur nume: Maldive. Doi maramureşeni, soţii Corina şi Mihai Mulea au avut curajul să viseze la mai mult: să devină, din turişti, gazde şi să ofere altora o experienţă maldiviană aşa cum le-ar fi plăcut lor să trăiască. de Ioana LUCĂCEL, Mircea CRIŞAN Paradisul pe pământ sigur există. Acesta este undeva pe o plajă tropicală, cu apă cristalină, nisip alb şi oameni zâmbitori.

Apa este atât de limpede încât peştii pot fi văzuţi până departe. Culorile vieţuitoarelor mării sunt ca rupte din curcubee, iar spectacolul la care poţi asista, numai cu o pereche de ochelari de înot, este mai bun decât orice film.

Companiile de turism fac, de ani buni, clasamente, dar, cele mai frumoase plaje din lume tot cele din Oceanul Indian au rămas.

Pentru cei mai mulţi dintre specialişti, dar şi dintre turişti, paradisul are un singur nume: Maldive. Cei care au avut norocul să ajungă aici, declară literalmente că au văzut „raiul pe pământ” şi www.hibarufishinglodge.com că şi-ar dori să se întoarcă. facebook.com/ hibarufishinglodge Soţii Corina şi Mihai Mulea, din Baia Tel: 0755097791 Mare, au fost pentru prima dată în Malcontact@hibarufishinglodge.com dive în urmă cu opt ani, în luna de miere. Amândoi sunt pasionaţi de călătorii şi le place să descopere locuri, culturi, şi mai ales, oameni. Deşi, atunci au locuit într-un resort care nu le-a oferit posibilitatea de a interacţiona cu

băştinaşii, au rămas fascinaţi de frumuseţea locurilor. Au ştiut că au ajuns în cel mai frumos loc din lume. Ulterior, după ce au vizitat numeroase alte zone ale globului, această senzaţie a devenit certitudine. Mihai Mulea povesteşte: „Suntem căsătoriţi de 8 ani. Eu am o mare pasiune pentru pescuit, dar amândurora ne place marea şi excursiile în zonele mai puţin vizitate. În luna de miere am fost în Maldive şi ne-a plăcut extraordinar de mult, deşi am fost într-un resort, o insulă care aparţine unui concern şi practic n-am prea interacţionat cu băştinaşii, decât cu cei care lucrau acolo. După aceea am continuat să mergem în Oceanul Indian în mai multe locaţii şi putem spune că cel mai mult din lume ne-a plăcut în Maldive.

Am fost fascinaţi de pescuit şi de minunile de sub apă: corali, miliarde de peşti, diavoli de mare uriaşi, rechini de recif care au dimensiuni de doi metri. Am fost în America, în Canada, toată Europa, Reunion, Mauritius, Africa etc., dar Maldive e cel mai frumos dintre toate locurile pe care le-am vizitat”.

Cei doi soţi şi-au dorit, firesc, să revină în paradisul maldivian.

Dar pe atunci nu sperau încă că ar putea deveni chiar ei investitori în acea zonă. La a doua vizită au ales o pensiune care le-a oferit o interacţiune mai bună cu localnicii, cu cultura şi cu locurile. Atunci a început să se contureze visul de a deschide şi ei o pensiune, aşa cum le-ar fi plăcut lor să găsească

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

şi la preţuri accesibile: „După luna de miere am mai fost în Maldive chiar la o pensiune de tipul celei pe care am făcut-o şi ne-a plăcut ideea să stăm pe insulă cu băştinaşii, să mergem cu ei, să reducem costurile la mai puţin de jumătate decât era la resort, plus că ţi se oferă mai mult decât la resort unde plăteşti nejustificat de mult. Am vizitat câţiva atoli, am intrat în contact cu mai mulţi băştinaşi. Atolii sunt o aglomerare de insule. Coralii tot cresc de milioane de ani până reuşesc să străpungă suprafaţa apei. Se depune nisip, cresc cocotieri şi apar nişte insule lunguieţe. Aceste insuliţe formează aproximativ un inel şi acesta e un atol. Un atol poate avea sute de insule şi de recifuri care aproape străpung suprafaţa apei.

Maldivele au 26 de atoli, fiecare cu numele şi administraţia lui. Noi am vizitat mai mulţi atoli şi ne-am fixat într-unul”.

Locul ales de soţii Mulea este situat pe insula Dharavandhoo din atolul Baa, declarat de UNESCO Rezervaţie Naturală a Biosferei. Atolul este format din 105 recife de corali. Aceste recife străpung suprafaţa apei formând 61 de insule cu vegetaţie şi un număr variabil de bancuri de nisip. Insula Dharavandhoo este o insulă tipică de pescari cu o lungime de 1330 m şi o lăţime de 480 m. Plajele magnifice din jurul insulei se pierd uşor în apele calde ale lagunei şi ale recifului – locul ideal pentru snorkeling şi înot în condiţii de siguranţă.

Insula este înconjurată de ape limpezi cunoscute sub numele de „Dharavandhoo ila & Hanifaru Bay” care sunt renumite printre scafandri din întreaga lume, este un sanctuar pentru vietăţile marine, inclusiv diavolul de mare gigant (Manta ray) şi rechinii balena (whale sharks). Hanifaru Bay, care este cunoscut pe plan local ca Vandhumaafaru Adi este considerat a fi unul dintre puţinele locuri din lume unde rechinii-balenă se adună pentru a se împerechea.

Doi ani de la vis la inaugurare

Evident, îndrăzneţul vis nu a devenit uşor realitate. Cei doi povestesc că: „Ne-am hotărât în 2013 şi am început să adunăm informaţii şi inaugurarea am avut-o în 10 februarie 2015. Pe lângă casă şi teren avem şi o barcă”. Casa lor de oaspeţi se numeşte Hibaru Fishing Lodge care în limba localnicilor înseamnă peşte spadă şi este locul ideal pentru grupuri de pescari, familii cu copii, tineri îndrăgostiţi sau chiar grupuri de prieteni, având posibilitatea să cazeze un număr maxim de până la 14 persoane simultan.

Cei aproape doi ani, din 2013 până la inaugurarea din acest an au însemnat documentare, adunare de informaţii, investiţii, drumuri. Toate într-o ţară cu totul diferită: „Sunt mai multe rute până în Maldive, noi am bătut până acum 4 rute mari.

Zborurile le facem din Budapesta, şi zburăm între 7 şi 9 ore.

TRAVEL

73

Cum ne-a venit ideea că se poate face o pensiune? Am văzut că au făcut alţii. Din câte ştim, din România suntem primii, deşi am studiat mult pe internet această temă, nu am găsit o investiţie românească similară. Acolo nu se poate cumpăra niciun metru de pământ, nu vând nimic. Dacă ar fi 24 de ore la vânzare, sunt convins că s-ar cumpăra tot. Avem un partener maldivian care este proprietarul pământului şi pe pământul lui am făcut pensiunea. Este o insulă locuită, cu un mic aeroport. Poţi „Acum am primit un premiu de la să zbori din capitală pe insula care are un ONG care protejează ţestoa650 de locuitori. Pare mult pentru o sele, pentru că am salvat trei insulă de un kilometru lungime şi lăţime ţestoase din plasele de pescuit. În de 400 m, dar sunt familii cu mulţi copii, unele părți ale oceanului se pesaşa că în trei căsuţe sunt zeci de oameni. cuieşte industrial, iar unele plase se Localnicii sunt musulmani, dar sunt din rup şi plutesc în derivă ajungând aceia liniştiţi, se ocupă 90% cu pescuitul până în Maldive. Acele plase dar un pescuit de subzistenţă. Unii formează o umbrelă la suprafaţa lucrează cu lemn, fac bărci, obiecte de apei şi acolo se duc la umbră artizanat, iar de când s-a dezvoltat tupeştişori mici. Bineînţeles că vin şi rismul, unii lucrează în resorturi şi vin prădători. Broaştele vin să se acasă câteva zile la două luni. Pe insula odihnească şi se încurcă în plase. aceasta localnicii sunt deschişi, te salută Noi am avut de trei ori şansa să le şi vorbesc cu tine. Dar am vizitat şi alte eliberăm. Fundaţia care ne-a preinsule unde sunt mai timizi, sfioşi, fără miat monitorizează câte plase au nicio urmă de duşmănie. Nu aş zice că fost, ce fel de plase, câte ţestoase sunt săraci, dar au un trai simplu. Venis-au prins, ce fel de broaşte, unde tul mediu este un pic mai mare decât al le-am salvat. De fiecare dată când românilor. Capitala e o insuliţă cu 19 mii salvăm facem poze şi trimitem un de locuitori, iar acolo sunt mai mulţi raport. Până acum au fost salvate bani, în rest pe insule nu ai nevoie de 150 de ţestoase în Maldive, dintre prea mulţi bani că nu ai ce să faci cu ei. care pe 3 le-am salvat noi”.

Limba localnicilor e divehi.

74

TRAVEL

Au fost colonizaţi de prinţi din Persia, din India, apoi în centru au venit arabii şi în sud africanii. Limba lor e un mix între toţi aceştia. E foarte grea, cu multe consoane şi se pronunţă greu.

E uşor să îţi dai seama de cuvinte şi le înţelegi, dar nu le poţi pronunţa.

Din 2011, statul a dat voie ca maldivienii să facă pensiuni. Ei nu aveau bani să facă pensiuni şi atunci au cooptat câte un prieten. Practic, s-a pornit o chestie nouă care se adresează întregii planete ca şi oamenii cu venituri normale să poată vizita acest paradis la preţuri normale. Acum e începutul practic”.

Partenerul maldivian le-a pus la dispoziţie terenul şi o casă bătrânească a bunicului său pe care au renovat-o, au mobilat-o şi aranjat-o foarte frumos: „A fost un drum pe care am mers fără a avea cu cine să ne sfătuim când am decis să deschidem o pensiune în Maldive, pentru că nu ştiam pe nimeni. Pe acest partener l-am cunoscut pe internet şi abia apoi am mers acolo să vedem ce e de făcut. Primii clienţi au fost un grup de pescari din Germania. Eram epuizaţi şi emoţionaţi când au ajuns, pentru că am terminat finisajele la pensiune exact în dimineaţa când au venit turiştii. Ei erau în avion şi noi încă mai aveam de lucru, dar ne-am încadrat la fix cu pregătirile. A fost foarte greu pentru că pe insulă depinzi de un vas care-ţi aduce ma-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

teriale şi, dacă ai rămas fără şuruburi, ţi se spune că miercurea viitoare vine vaporul şi poţi să le iei. Avem 6 camere, un living şi bucătărie. Fiecare cameră are baie, aer condiţionat şi tot ce trebuie. Le oferim cazare, trei mese pe zi, băuturi răcoritoare şi apă, plus că, în preţul excursiei primesc trei excursii: o excursie pe o insulă nelocuită, o partidă de pescuit noaptea şi o excursie la snorkeling. Se asigură totul, gratuit: echipamentul de pescuit (beţe, mulinete, fire). Pescuitul de noapte e fascinant. De multe ori oceanul e nemişcat, o linişte deplină, vezi soarele la apus, după ce se întunecă poţi vedea în apă fitoplancton bioluminiscent care se activează la cea mai mică mişcare în apă, valurile create de barcă sunt luminoase, e o imagine incredibilă. Partenerul nostru maldivian are grijă ca totul să meargă bine, dar avem o echipă: un bucătar, un om care se ocupă de clienţi şi e ghid, căpitan şi un ajutor la barcă pentru că aproape în fiecare zi se merge cu barca, şi un om care se ocupă de curăţenie. Pe insula noastră este un aeroport, spital, şcoală şi tribunal. Faci 18 minute cu avionul până în Capitală, Male. Noi avem un om care-i aşteaptă pe clienţi în aeroportul internaţional şi stă cu ei până decolează spre insulă. Iar la aterizarea pe insulă îi aşteaptă angajaţii noştri. Nu ne-a fost greu să asigurăm toate verigile pentru că am copiat modelul din ce am văzut, nu am inventat noi primirea şi transferul turiştilor”.

Cu 50 % mai ieftin

Hibaru Fishing Lodge are deja clienţi, majoritatea din Occident dar şi din România. Soţii Mulea spun că: „Faţă de un resort bun, preţurile noastre sunt sub 50%, plus că poţi să faci şi să vizitezi mai multe. Pescuitul este un punct forte al nostru.

După părerea mea, pescuitul la „big game” este cel mai ieftin din lume la noi. Majoritatea peştilor îi eliberăm, dar bineînţeles că reţinem câţiva pentru că turiştii mănâncă peşte şi e subiectul principal la masă. Ca şi capturi este ceva spectaculos. Noi avem barcă dotată cu tot ce trebuie pentru pescuitul peştilor de mari dimensiuni. Trebuie doar să-și dorească să iasă la pescuit şi echipajul e prezent pe barcă cu sfaturi şi echipament pentru partida de pescuit. Nu este greu să prinzi peşti uriaşi pentru că sunt în număr foarte mare. Am făcut totul aşa cum ne-ar fi plăcut nouă să ne ofere cineva pe unde am umblat”.

Evident, investiţia soţilor Mulea din Maldive nu s-a terminat.

Cei doi se gândesc mereu cum să-şi îmbunătăţească serviciile. În prezent se gândesc să cumpere încă o barcă. Deşi le e greu să gestioneze o afacere de la mii de kilometri distanţă, Corina şi Mihai au reuşit să treacă şi peste acest impediment: „De când am început, am fost de multe ori în Maldive. Acum s-a pornit şi pensiunea se autofinanţează, deşi e deschisă doar de câteva luni. Acolo totul este diferit. Băştinaşii sunt musulmani. Trebuie ştiut că acolo nu se poate consuma alcool. Peste tot e interzis alcoolul, mai puţin în resorturi. Dar, pentru cei care nu pot să nu bea o bere în vacanţă, la 15 minute de noi este un resort”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai important e că Hibaru Fishing Lodge se mulează perfect pe cerinţele clienţilor: „Lumea ne poate găsi pe facebook şi pe site. Cine e interesat trebuie să ne scrie un e-mail în care ne spune ce-şi doreşte şi noi facem totul ca să le oferim vacanţa personalizată pe care şi-o doreşte fiecare.”

Practic, soţii Mulea au devenit acum prieteni ai băştinaşilor.

Merg acolo ca şi acasă. Se cunosc şi se salută cu toţi, iar băiatul lor, Tudor, are numeroşi prieteni acolo. Surprinzător, şi localnicii sunt la fel de fascinaţi de ţara noastră ca şi noi de insula lor: „unii dintre localnicii de pe insula noastră au fost în România, pentru că majoritatea au fost marinari. Şi destul de mulţi au ajuns în Constanţa, Galaţi sau Brăila. Este cea mai joasă ţară din lume. Cea mai mare înălţime în Maldive e 2,5 m. Localnicii sunt impresionaţi de pozele cu autostrăzi, cu munţi, cu păduri, cu zăpadă, cu schiuri etc. Ei nu-şi pot imagina cum e să îţi fie frig. La ei temperatura este in jur de 30-31 grade și variază foarte puțin în timpul anului”.

Clienţii Hibaru Fishing Lodge pot experimenta bucătăria locală, dar nu lipsesc nici preparatele europene: „În principal gătim din bucătăria lor tradiţională, dar pregătim şi mâncare europeană. Toate mesele sunt cu bufet suedez. Sunt multe fructe exotice, predomină cocosul. Peştele se găteşte în foarte multe feluri. Mâncarea lor tradiţională e uşor picantă, dar noi ne adaptăm în funcţie de client. Oricum, noi vorbim cu clienţii după ce îşi exprimă intenţia să facă rezervare şi organizăm excursia oarecum personalizată în funcţie de preferinţele fiecăruia”.

Iar preţurile oferite fac paradisul accesibil oricui. Tot acest pachet, cu cazare, masă, băuturi răcoritoare şi cele trei excursii opţionale costă 90 de dolari pe noapte de persoană: „Aici intră cazarea, trei mese cu toate băuturile răcoritoare incluse şi cele trei excursii. De exemplu, un cuplu nu a fost interesat de o excursie pe care le-am oferit-o aşa că am înlocuit pescuitul cu o cină romantică la apusul soarelui pe plajă, cu făclii şi toate cele necesare. Avem şi un grup de localnici care vin şi fac seri tradiţionale cu dans şi muzică.

Biletul de avion variază ca preţ în funcţie de perioadă şi cu cât timp faci rezervarea înainte. Un preţ mediu este de 600 de euro, dar am găsit şi cu 430 de euro dus-întors. Turiştii care au fost la noi ne-au scris şi avem doar reacţii pozitive. Personalul le îndeplineşte toate dorinţele. O să avem de organizat şi o nuntă, dar o să fie ceva simbolic, pentru că e mai dificil să

TRAVEL

75

duci preot special pentru asta. Când intri în ţară ţi se spun câteva reguli: este interzis consumul de alcool, droguri, să propovăduieşti sau să duci simboluri creştine în acest scop.

Că ai o cruciuliţă la gât nu e nicio problemă, dar să nu te apuci să predici. De asemenea, nu e voie cu câini şi cu pornografie.

Ei nu au niciun câine în Maldive, numai pisici şi papagali. Nu au nici vaci sau cai”.

Povestea soţilor Mulea este, cu adevărat, una despre Paradis. Şi la propriu şi la figurat. Şi demonstrează că niciun paradis nu poate fi cucerit dacă nu ai curajul să îndrăzneşti, să lupţi şi să perseverezi.

„Din februarie nu a fost plin tot timpul la pensiune, dar suntem uimiţi cât de bine merge. Pe insulă este şi un centru de scufundări al unor italieni. Din mai până în august în zonă sunt aglomerări de diavoli de mare şi rechini balenă (cei mai mari rechini din lume, ierbivori) pentru că vin să se hrănească, acolo fiind una dintre cele mai cunoscute rezervaţii. Pe partea insulei noastre există un fel de amfiteatru format dintr-un arc de corali. Când curentul împinge planctonul acolo, acesta rămâne captiv în amfiteatrul respectiv, iar uriaşii ăştia vin cu sutele şi intră acolo să mănânce. Diavolii de mare se numesc manta. Iar cel mai bun loc din lume să vezi aglomerarea de manta este la un kilometru de insula noastră. Italienii care au centrul de scufundări sunt acolo de 10 ani, iar noi avem mulţi clienţi de-ai lor pentru că ei nu au cazare. Am avut şi clienţi din România. La sfârşitul lui iulie va fi un concurs mondial de fotografie subacvatică unde vin cei mai buni fotografi subacvatici din lume. O parte dintre ei o să fie cazaţi la noi la pensiune.”.

La Cluj se coace o revoluție pe piața de mobile IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

de Bianca SARA

Adina Morariu, o bistrițeancă de 32 de ani din Rebrișoara, alături de echipa sa lucrează la o platformă ce promite să revoluționeze piața de servicii pentru mobile din Statele Unite. Proiectul care este implementat în proporție de 90% de români aparține unei companii americane din Silicon Valley, care i-a dat mână liberă bistrițencei.

Adina Morariu are 32 de ani, este originară din comuna bistrițeană Rebrișoara. Definitivarea studiilor a determinat-o pe bistrițeancă să lase locurile natale pentru Cluj-Napoca, acolo unde a fost asistent universitar la Universitatea Tehnică, unitate de învățământ pe care a și absolvit-o.

Destinul avea însă alte planuri pentru bistrițeancă. În urmă cu câțiva ani, Adina și-a urmat fostul soț în Statele Unite, unde acesta a primit un job în IT. A făcut acest pas fără să stea pe gânduri, deși nu avea asigurat un loc de muncă în SUA. „Am plecat întâmplător, nu am căutat efectiv să plec. Fostul meu soț a primit un job în Statele Unite, iar eu am renunțat la job-ul meu din România și am plecat”, precizează Adina.

Odată ajunsă pe „tărâmul făgăduinței”, Adina a început să-și caute un loc de muncă. La scurt timp aceasta a fost angajată într-un start-up, ca intern. De acolo, Adina a ajuns la cunoscuții de la Sony Ericsson pe o poziție de senior developer, după care a ocupat o poziție de team leader la Huawei.

Acolo l-a și cunoscut pe proprietarul companiei 05 Media, care-și desfășoară activitatea în celebrul Silicon Valley. Acesta i-a propus o colaborare, iar bistrițeanca nu a ezitat nici de data aceasta. „Aceasta este o experiență pe care orice programator merită să o trăiască măcar o dată în viață. A contat enorm pentru mine. Acolo am început cariera de programator, pentru că înainte să plec din România nu am lucrat la nicio firmă de programare. În America m-a ajutat foarte mult faptul că am avut un doctorat. Am fost privită altfel, ușile mi s-au deschis mult mai ușor, pentru simplul fapt că am avut un doctorat”, explică bistrițeanca.

Americanii au ajuns să aibă atât de multă încredere în bistrițeancă, încât i-au propus să pună pe picioare o companie în România, care să se ocupe de dezvoltarea unora dintre proiectele companiei mamă.

Este vorba despre Linkscreen și Linxjobs, care-și desfășoară activitățile în Cluj-Napoca și la care lucrează în jur de 30 de români și alți 10 colaboratori. Cum de a avut încredere compania americană să își lase proiectele pe mâna românilor? La această întrebare ne răspunde chiar Adina: „A contat și faptul că în România sunt developeri foarte, foarte buni și că nivelul lor de cunoștințe este cel puțin la nivelul celor din Silicon Valley. Dat fiind faptul că lucram de ceva vreme cu ei și au văzut că un român poate să facă performanță în domeniul acesta chiar dacă nu are studiile făcute în Statele Unite, pot să spun că am avut credibilitate și nu a fost greu să îi aduc aici”.

Revoluție pe piața mobile

Linkscreens lucrează de mai bine de doi ani la o platformă ambițioasă ce promite să aibă un impact major pe piața serviciilor mobile din SUA și nu numai. „Este vorba despre un proiect foarte mare, aș putea zice că pe piața actuală nu există o astfel de platformă, cel puțin nu pen-

tru mobile: tablete și telefoane mobile. Ceea ce pot să zic este că o să inoveze tot ceea ce înseamnă media în momentul de față și social networking. O să fie accesibilă această platformă fără să îți faci un nou abonament, fără să plătești ceva în plus.

O să poți să-ți folosești abonamentul pe care îl ai de la provider. De asemenea, utilizatorul nu va mai fi nevoit să instaleze 100 de aplicații”, explică Adina Morariu.

Mai mult, această platformă care va reuni tot ce înseamnă media și social media, va permite și interacțiunea cu conținutul. De exemplu, în timp ce vizionează un meci de fotbal, utilizatorul este întrebat dacă crede că cineva va marca un gol în următoarele 5 minute. Răspunsul la întrebare îi poate aduce puncte, care funcționează ca recompensă și asigură accesul la diferite servicii ale platformei.

Aceasta va avea și un modul dedicat fan cluburilor. Punctele adunate de useri le pot garanta acestora chiar și o convorbire de câteva secunde cu vedeta preferată. La scară largă, platforma va fi disponibilă cel mai probabil la finalul anului viitor. Întrebată unde vede acest proiect peste 4-5 ani, Adina spune: „Peste 4-5 ani, proiectul îl văd la nivelul Facebook-ului, cel puțin”. Și Linxjobs, prin intermediul portalului ClujJobs vine cu o inovație pe piața românească. Compania oferă servicii de plasare a forței de muncă pentru piața IT. Compania se ocupă de externalizare și consultanță, dar și de recrutare și plasare.

Atuul acestei companii este tocmai faptul că este specializată pe IT și vine cu know-how-ul necesar pentru a găsi omul potrivit pentru locul potrivit.

Clujeanul Dorin Bob a preluat compania Profelis

78

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Antreprenorul clujean Dorin Bob, unul dintre cei mai implicați și pasionați investitori prezenți pe piața imobiliară din Transilvania, a devenit acționar majoritar al firmei sibiene de distribuție de materiale de construcție Profelis. de Dorel VIDICAN Compania activează pe piață de 5 ani, având contacte cu unii dintre cei mai importanți producători de materiale de construcții, instalații și finisaje din România și Europa și contracte cu dezvoltatori și constructori din Transilvania și nu numai. Profelis dispune de o platformă logistică de peste 7.000 mp și o flotă auto proprie compusă din peste 100 de camioane și automacarale.

Decizia de a prelua Profelis a fost luată după o analiză serioasă a pieței românești de profil și a plecat de la o nevoie: aceea de a lucra cu materiale de calitate, sustenabile și soluții profesionale integrate.

Experiența din domeniul construcțiilor, implicarea în proiecte imobiliare „verzi" prin compania Studium Green

pe care o conduce, precum și dorința de a eficientiza investiția și procesul de construcție l-au determinat pe Dorin Bob să caute să lucreze mereu cu cei mai buni arhitecți, executanți și producători de materiale de construcții. „Necesitatea de a fi cât mai aproape de producători și de crea o platformă logistică care să facă legătura între aceștia și dezvoltatorii imobiliari a dus la invesția în firma Profelis, bineînțeles după ce am analizat temeinic piața românească de profil. Îmi propun să dezvoltăm un portofoliu complet de furnizori-producători cu focus pe materialele sustenabile. Vrem să acoperim toate nevoile actuale ale pieței de construcții prin găsirea de produse și soluții

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

tehnice complete, performante, eficiente și inovatoare pe care să le oferim într-o primă fază dezvoltatorilor din zona Transilvaniei, iar în anii următori celor din întreaga țară’’, a declarat Dorin Bob.

Arovit și Studium Green, alte două branduri celebre din portofoliu

Sătmărean la origini și inginer agronom de profesie, Dorin Bob a intrat în lumea afacerilor acum mai bine de 20 de ani, pornind împreună cu familia un business în domeniul agricol. Astfel, în 1994 a înființat firma Mib Prodcom, producătorul cunoscutului brand Arovit, companie care, în timp, a devenit unul din principalii jucători pe piața prelucrării legumelor și fructelor din România.

Din dorința de a dezvolta afacerile familiei și anticipând creșterea pieței imobiliare din România, în 2003, Dorin Bob a făcut trecerea către acest sector prin înființarea firmei Krioval, care are ca obiect de activitate construcțiile și dezvoltările imobiliare rezidențiale. În 2010, Krioval a devenit membru al Romania Green Building Councile (RoGBC), iar în 2013 firma a trecut printr-un proces complex de rebranduire.

Sub noul nume - Studium Green, compania a devenit liderul pieței în dezvoltarea proiectelor rezidențiale „verzi’’ din România, reușind să obțină prima certificare BREEAM International Bespoke pentru proiectul Studium Green Campus (CH3).

Beneficiile pentru ocupantul unei locuințe certificate "verde" includ costuri reduse de mentenanță și operare pe durata de viață a clădirii, beneficii fiscale, calitate superioară a mediului interior și o locuință cu impact

Portofoliul companiei Studium Green include peste 100.000 mp de locuințe, spații comerciale și de birouri finalizați în cadrul a 11 proiecte, derulate în perioada 2007-2014 în Cluj-Napoca și în alte orașe din țară. Vision by Studium Green, un proiect finalizat în 2014, este primul proiect certificat GREEN HOMES și este în curs de certificare BREEAM (Building Research Establishment Environmenta Assessment Methodology), asigurată de către echipa EcoVision Enviromental Services din Cluj-Napoca. Tot în 2014 compania Studium Green a obținut premiul „Compania Sustenabilă a anului 2014“, acordat de RoGBC pentru pionieratul din domeniul sectorului rezidențial și angajamentul de a construi sustenabil. În prezent, Studium Green derulează patru proiecte imobiliare rezidențiale și comerciale însumând peste 125.000 mp de locuințe, spații comerciale și birouri, parkinguri subterane și supraterane. Proiectele vor fi finalizate în următorii trei ani, unul dintre acestea - Venus by Studium Green fiind prima clădire din România proiectată BREEAM Excellent. redus asupra mediului.

De altfel, Dorin Bob este convins că trecerea la „verde“ nu va fi o revoluție, ci o evoluție, acest crez personal materializându-se și în sloganul companiei Studium Green – “Treci pe verde“.

79

80

EVENIMENT

Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Filmul festivalului de film

De piatră să fi fost şi tot nu rezistai în cele zece zile ale TIFF să nu te contaminezi de voluptatea cu care s-a consumat film, spectacol, muzică, expoziţii, master-class, dialoguri şi tot ceea ce face dintr-un festival un fel de tornadă care înghite totul în calea ei. de Alice Valeria MICU

Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Filme de lungmetraj, documentare, scurt-metraje, filme româneşti, filme în competiţie, filme-eveniment, acestea au fost elementele componente ale reţetei de succes pentru cea de-a XIV-cea ediţie TIFF. Cu cartea de identitate în buzunar, festivalul creşte de la an la an, precum bulgărele de zăpadă aruncat ca în joacă de Tudor Giurgiu înspre străzile pietruite ale Clujului, unde sperăm să vedem în anii viitori nume tot mai mari ale cinematografiei mondiale, filme româneşti de succes, filme internaţionale cât mai interesante, regizori cu viziune, documentare de excepţie şi, cu voia dumneavoastră, sponsori generoşi, care să stârnească prin generozitatea lor, invidia celor care nu vor fi reuşit să se întoarcă de la festival cu un premiu.

Mai este cineva care nu ştie premianţii? Să vedem, atunci câte ceva din palmares: Trofeul Transilvania a fost adjudecat de filmul argentinian Incendiul / El incendio, în regia lui Juan Schnitman. Premiul în valoare de 15.000 de euro a fost oferit pe scenă de actrița Nastassja Kinski, de Dennis Lim, membru al juriului competiției, și ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu.

Premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 5000 de euro, a fost oferit de Juliette Lepoutre, alături de Alteța Sa Regală Principesa Maria, Kristinei Grozeva și lui Petar Valchanov, pentru filmul lor, Lecția / e Lesson / Urok.

Actorul Marin Moraru a fost distins, în aplauzele publicului, cu Premiul de excelență pentru întreaga activitate, iar Nastassja Kinski a fost distinsă cu Premiul Special pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale.

Un moment special l-a constituit omagierea postmortem a actorului britanic Richard Johnson cu un Premiu pentru întreaga carieră, in memoriam. El s-a stins din viaţă în timpul festivalului, în ziua de 5 iunie, cu două zile înainte de a primi acest premiu.

Ni-l amintim cu toţii din rolul comandantului roman Tiberius, interpretat în 1968 în filmul Columna, regizat de Mircea Drăgan.

După ce anul trecut a câştigat Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea pentru „Al doilea joc”, Corneliu Porumboiu a recidivat anul acesta la aceeaşi secţiune cu filmul „Comoara”. Premiul în valoare de 6.000 de euro constă în servicii de post-producție oferite de Cinelabs România.

Despre filme nu vă spun nimic, pentru că nu e ca la politică şi fotbal, unde se pricep toţi. Har Domnului, sunt oameni care ştiu să aleagă din producţiile naţionale şi mondiale în aşa fel încât fiecare să-şi găsească filmul său. Mi l-am găsit şi eu. Iar Mihai Chirilov, selecţionerul festivalului, a avut grijă să avem de toate. Da, chiar şi cei amatori de fotbal, că tot l-am pomenit, au avut filmul lor. Ei, nu mă întrebaţi care, veţi regreta că n-aţi fost aici.

E de ajuns să vă spun că până sâmbătă seara, la momentul decernării premiilor, 65.000 de spectatori asistaseră la proiecţiile festivalului, iar pentru a doua zi, filmele din competiţie au rulat cu sala plină.

Dacă vă plac aşa de mult cifrele, atunci ar trebui să ştiţi că au fost vândute cu 27% mai multe bilete decât anul trecut, aşadar TIFF creşte cu fiecare ediţie.

Dacă tot utilizăm atât de des criteriul hedonist, mi-au plăcut, în mod special, dialogurile cu invitaţii. Ei, da, ne dăm în vânt după statul la taclale, dar când o faci cu folos, cu oameni care au ce să spună, totul se transformă într-un constructiv şi eficient dialog al ideilor. Mihnea Măruţă a intermediat cu dezinvoltură şi fler jurnalistic în Piaţa Unirii dialoguri absolut speciale între public şi invitaţi, din care decupez câteva ziceri memorabile ca să vă deschid apetitul pentru relatări mai ample.

Cristi Puiu dixit: „Este foarte greu să spui povestea zilei prin care-ai trecut (...) O să spui ceea ce vrei să spui despre tine în ziua de ieri. (...) Tu, ca autor, trebuie să te salvezi în propriii tăi ochi”. „E ca o baltă de sânge istoria povestită cu ajutorul cinemaului”. „Nu poți intra în relație cu adevărul. E la vedere, ține de cum te raportezi”.