TB 54

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 54 • 1 sept-2 oct 2015

Pledoarie pentru Cercetare

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 26-27 vehiculele electrice, propulsate pentru protecția mediului pag. 17 2015 are semne bune pentru Teraplast pag. 34-35 „The Wine Book of Romania”, primul ghid al vinurilor românești de top

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story Pledoarie pentru Cercetare

5-8 10-11

12

ENERGIE Consorții chineze pentru proiectul de la Tarnița

INVESTIȚII Repcon SA securizează râul Niraj

32-33

INTERVIU

EVENIMENT

„Salvaţi inima unui copil”, şansa copiilor cu malformaţii cardiace

„Săptămâna Haferland” i-a adus acasă pe sași

30-31

5-7

AGRO TB

AGRO TB

Glasul pământului

Agricultura Câmpiei Transilvane, de la potenţial la perspectivă

9-13

1

2

STIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Card de reduceri

BUCUREȘTI

Flash Office Solutions a lansat primul card de reduceri permanente, cardul Flash Office Instant Office Benefits.

Fiecare membru al centrelor Flash Office Solutions primește gratuit cardul Flash Office - INSTANT OFFICE BENEFITS prin care are acces la servicii și produse cu un preț mai mic, printr-un sistem de reduceri între 10 și 20%.

Firmele care sunt găzduite de centrele Flash Office Solutions, angajații lor și partenerii lor de afaceri primesc carduri de reduceri permanente pentru produse și servicii, din domeniile de servicii profesionale, de consultanță și IT&C, dar și servicii personale corporate, precum food&catering, styling, sport, florărie, îmbrăcăminte, accesorii de purtat la birou și chiar home&deco sau servicii medicale. Flash Office Solutions, prin cardul de beneficii, facilitează discounturi permanente semnificative la 21 de firme. Lista rămâne deschisă, iar viitoarele discounturi urmând a fi actualizate în secțiunea specială a cardului Flash Office de de site-ul companiei http:// www.flashoffice.ro/ro/cardul-flash-office/ Flash Office Solutions este un centru de ultimă generaţie de instant & serviced offices, care asigură clienţilor la costuri fixe spaţii de birouri complet echipate şi mobilate, pentru perioade foarte flexibile, cu toate serviciile necesare funcţionării la cel mai înalt standard profesional. Compania Flash Office Solutions a fost înfiinţată în 2013.

IMMOFINANZ vinde parcurile logistice

Consiliul Executiv și Consiliul de Supraveghere al IMMOFINANZ au aprobat planurile pentru vânzarea portofoliului de logistică, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 1 milion de metri pătrați. Procesul de vânzare a fost demarat deja. Proprietățile logistice reprezintă aproximativ 8% din portofoliul Grupului, după vânzarea City Box. După finalizarea planurilor de vânzare a proprietăților logistice și excluzând proprietățile vândute recent (lanțul de auto-depozitare City Box din Olanda, proprietăți rezidențiale și un hotel în Viena), structura portofoliului IMMOFINANZ ar arăta în felul următor: 48,8% Retail, 43,7% Birouri și 7,5% Altele, iar vânzarea proprietăților secundare incluse în cea din urmă categorie va continua. De asemenea, IMMOFINANZ își propune să înstrăineze acțiunile deținute în BUWOG, conform anunțului anterior. Procesul este planificat pentru anul financiar 2015/16. IMMOFINANZ Group este o companie imobiliară pur comercială centrată pe piața europeană. De la înființarea sa, în 1990, IMMOFINANZ Group şi-a constituit un portofoliu de investiții de înaltă calitate, ce include în prezent peste 470 de proprietăți, cu o valoare de piaţă de aproximativ 6,7 miliarde de euro. Compania își concentrează activitatea pe segmentele de retail, birouri și logistică în opt pieţe regionale principale: Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Polonia şi Rusia.

Premii de 8.000 de dolari la PGL Cosplay Open

CLUJ

PGL Cosplay Open, convenția cu cele mai mari premii din România, va avea loc la Cluj-Napoca, în incinta Sălii Polivalente, în perioada 29 octombrie - 1 noiembrie 2015. Jocuri, workshopuri, dezbateri și distracție… acestea și multe alte surprize îi așteaptă pe artiștii costumați la PGL Cosplay Open, plus competiția în care se pot înscrie și care le va oferi premii în valoare totală de 8.000 de dolari.

Cosplayerii din România și din stră-

inătate se pot înscrie până pe 2 octombrie în concursul din cadrul PGL Cosplay Open. Înscrierile în concurs se fac doar prin intermediul formularului de înregistrare de pe pagina oficială a convenției.

Pe parcursul concursului, membrii juriului vor acorda participanților puncte în funcție de calitatea costumelor. În urma preselecțiilor, 10 cosplayeri se vor califica în marea finală, unde își vor pune în scenă reprezentațiile.

PGL Cosplay Open va împărți Sala Polivalentă cu DreamHack Cluj-Napoca 2015, iar convenția va avea o zonă specială, Cosplay Area, în care vor fi pregătite o sumedenie de surprize dedicate cosplayerilor. Conform tradiției PGL, toți cosplayerii care se prezintă în costum la eveniment vor beneficia de acces gratuit în Cosplay Area și la DreamHack Cluj-Napoca.

Pentru mai multe informații despre concurs și Cosplay Area, accesați pagina oficială. Cosplayerii sunt în mod special invitați să intre în grupul de Facebook PGL Cosplay Legends.

Bilete și abonamentele DreamHack Cluj-Napoca 2015 pot fi cumpărate de pe shop.computergames.ro

Investiții la Aeroportul Cluj

Aeroportul Internaţional Cluj a înregistrat o creştere a traficului aerian de 30% în primul semestru al anului 2015 (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior). Pentru anul 2015 fiind estimată atingerea cifrei de 1,4 milioane de pasageri transportaţi de pe Aeroportul Internaţional Cluj.

Cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, în perioada următoare, vor fi demarate o serie de investiţii care vor viza creşterea capacităţii de procesare a pasagerilor şi sporirea gradului de confort în zona de îmbarcare, extinderea platformei de parcare aeronave pentru a permite dezvoltarea traficului şi lucrări de reparaţii la suprafeţele de mişcare aeroportuare (platforma de parcare aeronave şi calea de rulare Delta), construite în anul 1968. În prezent, de pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sunt operate 23 de destinaţii regulate spre 11 ţări din Europa şi Orientul Mijlociu, prin intermediul a 4 operatori aerieni.

Pentru perioada următoare au fost anunţate lansarea de 2 noi zboruri: spre Dubai (cu Wizz Air din 19 decembrie 2015) şi spre Varşovia (cu LOT Polish Airlines din 2 ianuarie 2016).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGENDA EVENIMENTE

Mobilă și accesorii

TransLogistica 2015

19 – 23 septembrie este perioada în care la Bucureşti se va desfăşura cel mai important eveniment expoziţional din sud-estul Europei dedicat sectorului mobilei – Târgul Internaţional de Mobilă, Echipamente şi Accesorii BIFESIM. Evenimentul se anunţă un eveniment echilibrat, căruia industriile autohtone de profil îi acordă o binemeritată atenţie, pentru că este, deopotrivă, o sărbătoare şi un prilej de testare a celor mai noi concepte de amenajare şi produse.

BIFE-SIM promite să fie platforma de lansare a noutăţilor a aproximativ 300 de firme din România, Bulgaria, Germania, Italia, Moldova, Polonia, Ucraina şi Ungaria. Găzduit de şapte pavilioane expoziţionale, ce totalizează peste 30.000 de mp pătraţi, BIFESIM 2015 este organizat conceptual în 6 saloane menite să faciliteze accesul vizitatorilor la zonele care îi interesează în mod deosebit şi să le permită acestora alegeri informate şi inspirate. Detalii: www.bife-sim.ro

TransLogistica - prima expoziție dedicată produselor, serviciilor și soluțiilor inovative din transporturi comerciale, expedieri de mărfuri și canale logistice va avea loc în spațiile centrului expoziţional Romexpo București, în perioada 14 17 octombrie 2015, în organizarea Distinct Image și Romexpo. TransLogistica va fi scena pentru a expune și promova cel mai noi produse, platforma pe care se vor face demonstrații sau încerca utilaje și echipamente, dar va include și mese rotunde pentru a descoperi noi parteneri de afaceri. Echipa Distinct Image are experiența unor expoziții de nivel internațional precum Salonul International Auto Bucuresti (SIAB), Sport and Adventure Moror Show (SAMS), festivaluri transfrontaliere Danube Eco Summer Fest sau dedicate unor ramuri profesionale - Bucharest School Fest. Detalii: www.translogistica.ro

Business & limba germane Architecture Conference & Expo

Centrul de Limbi Străine A_BEST organizează, în parteneriat cu Porsche Finance Group România - Member of Porsche Bank Group, seminarul „Ascensiunea în mediul de business prin limba germană”. Evenimentul va avea loc pe 1 octombrie 2015, între orele 17.30 – 19.30, la Hotelul Cișmigiu din București și se adresează directorilor și specialiștilor de resurse umane din companiile multinaționale. Participarea la seminarul „Ascensiunea în mediul de business prin limba germană” este gratuită și se face pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile. Centrul de Limbi Străine A_BEST a fost înființat în 2008. Detalii: www.abest.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Libero Events organizează cea de-a III-a ediție a evenimentului Architecture Conference & Expo, în 2 octombrie, în incinta Liberty Technology Park Cluj Napoca. Peste 10 speakeri din țară și din străinătate au confirmat prezența la eveniment ș peste 250 de arhitecți vor participa la această ediție a cărei tematică este Prezervarea Patrimoniului Arhitectural, Restaurări și Reconversii Inovatoare. În cadrul evenimentului pe lângă dezbateri și prezentări, este inclusă o zonă expozițională și un tur al locației Liberty Technology Park. Zona expozițională este adresată participanților care doresc să intre în contact direct cu furnizorii de servicii.

Detalii: www.architectureconf.ro

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Anuarul

Oglinda Energiei.

Un proiect naţional Am auzit nu de puţine ori, din gura câte unui ambasador, sau om de afaceri, că România nu are cu ce se prezenta la târgurile sau forumurile internaţionale dedicate investiţiilor în diverse domenii economice. Ţările serioase au standuri uriaşe şi chiar pavilioane, şi multiple instrumente de promovare, construite pentru a atrage investitorii pe tărâmul lor. România, ca stat, de cele mai multe ori se prezintă cu câteva pliante şi tradiţionalele pâine, sare şi pălincă, îmbrăcate în motive populare. La ce investiţii are nevoie ţara aceasta şi la ce oportunităţi de business sunt aici, strategia naţională de promovare a economiei româneşti este mai puţin decât infimă.

Mult mai mult fac entităţile private şi câteva administraţii locale din România, decât statul însuşi. Un exemplu de bune practici este compania Tetarom, care investeşte anual sume considerabile pentru a-şi face cunoscută oferta la importante târguri internaţionale. La fel fac de câţiva ani şi câteva oraşe (ex. Braşovul, Cluj-Napoca) care au propriile standuri la diferite astfel de evenimente.

Cât de important este, aflându-te într-o piaţă comună a Uniunii Europene şi întro piaţă tot mai globalizată la nivel mai larg, să fii prezent la un târg internaţional dedicat investiţiilor, pe un anumit sector, să spunem? Un târg dedicat Turismului?

Un târg dedicat Petrolului şi Gazelor Naturale? Un târg dedicat Energiei Regenerabile? Dacă eşti activ în oricare dintre aceste industrii, sau altele, şi îţi doreşti să creşti, prezenţa ta acolo este obligatorie. Este o mutare de PR în primul rând, dar şi momentul în care poţi afla ultimele noutăţi din industrie, poţi socializa cu oameni importanţi din sectorul tău, poţi găsi noi parteneri de afaceri, poţi culege contacte pe care le vei materializa în viitor. Creşti, inclusiv în ochii tăi, printr-o astfel de prezenţă, îţi dai seama de dimensiunea, de valoarea şi de potenţialul tău.

Cu ce instrumente de marketing te duci însă acolo e mai important decât simpla ta prezenţă. Încerci acelaşi pliant colorat de anul trecut? Mai duci un roll-up nou unde zâmbeşti alături de directorii tăi, cu logo-ul companiei deasupra capului? Te preocupă un produs mai complet, mai rafinat, pe care să-l poţi arăta fără ruşine unui investitor neamţ sau elveţian sau

american interesat de afacerea ta? Nu poţi merge tu, dar poţi fi reprezentat acolo într-un fel? Măcar prin prezenţa într-un Catalog Naţional, dedicat industriei tale?

Orice variantă ai alege este mai bună decât să aştepţi ca statul să facă un gest pentru tine! Ideea unei strategii naţionale de promovare cel puţin a anumitor sectoare din economie s-a devalorizat serios odată cu campania ratată a grădinii carpatice promovate de Ministerul Turismului.

Exemplul Tetarom nu este întâmplător, pentru că şi datorită lor s-a născut proiectul “Office, Industrial, Logistic Facilities in Romania”, un Anuar editat deja în trei ediţii de echipa Transilvania Business, care a reprezentat interesele parcurilor industriale şi logistice, avide de investitori strategici, la câteva evenimente internaţionale majore.

Ce propunem azi? Catalogul “2016 Oglinda Energiei din România”. Mai bine zis: “2016 - Energy Mirror of Romania”, pentru că vorbim de un produs exclusiv în limba engleză. Cel mai complet produs dedicat companiilor cu afaceri în Energie. Ne-am bucura să avem parteneri principali precum Romgaz, ANRE sau Hidroelectrica sau parteneri ştiinţifici precum Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, Universitatea Tehnică Cluj sau Universitatea Tehnică Bucureşti. E un interes comun. Construim un instrument de marketing internaţional, unde fiecare producător, furnizor, distribuitor, prestator de servicii în domeniul Energiei îşi va putea prezenta businessul şi oferta de produse şi servicii. Catalogul va fi distribuit la 5 târguri internaţionale de profil (Abu Dhabi, Milano, Sydney, Cairo, London) şi la toate târgurile din România. Un tiraj de 9000 exemplare, un volum de 250-280 pagini. Ce resurse de energie are România? Gaz, petrol, hidro, vânt, soare, cărbune, centrale nucleare, biomasă. Cine explorează? Cine exploatează? Cine transportă? Cine vinde produsul final? Cine face servicii conexe? Cine oferă consultanţă? O hartă precisă a tuturor acestora. În limba engleză. Distribuită extern şi intern. Pentru a atrage investitori. Pentru România.

Merită?

Alin Bolbos

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Pledoarie pentru Cercetare de Alin BOLBOS

IRUM Reghin inaugurează în 11 septembrie 2015 Centrul de Cercetare și Dezvoltare iFOR, prima entitate de acest gen înființată de un antreprenor local după 1990 în domeniul agribusiness si forestier. iFOR înseamnă o investiție de 11,9 mil. lei, realizată în 21 de luni, finanțată parțial printr-un proiect european, în valoare de 6,41 mil. lei, din care nerambursabili 2,22 mil. lei.

5

6

cover story Divizia de cercetare și dezvoltare a IRUM are la origine nevoia proprietarilor companiei de a veni cu produse noi într-o piață globală, în care marii jucători pun preț uriaș pe inovație. La toate târgurile internaționale de profil, la toate vizitele efectuate la parteneri importanți din lume, la toate training-urile la care a participat echipa de top management a IRUM, aceasta a învățat un lucru esențial: Un produs care inovează valorează mult mai mult decât un produs obișnuit.

Un produs obișnuit satisface doar o nevoie, un produs novator creează o nevoie, iar marele succes va fi al celor care reușesc să creeze nevoi. De aici, a devenit imperativă construcția unui centru de cercetare și dezvoltare.

Un motiv secundar, dar la fel de important pentru apariția iFOR, este nevoia IRUM de a dispune de un ambient profesionist pentru echipa sa de ingineri creatori.

Cum atragi specialiștii să lucreze într-o companie de succes, dar care, datorită specificului ei, nu este localizată într-un mare centru universitar, sau într-un oraș căutat de tineri?

“Ce le putem oferi acestor specialiști? Noi, la IRUM, căutăm continuu ingineri buni sau absolvenți promițători, dar faptul că îi chemăm să se relocheze în orășelul nostru nu le e întotdeauna pe plac. Reghinul este o urbe cochetă, cu un plăcut aer de epocă, dar tinerii, spre nenorocul nostru, aleg orașele mari. Și atunci ce le oferim? Începând de astăzi le propunem un ambient ideal unde se pot dezvolta. Un centru de cercetare și dezvoltare unde își pot pune la bătaie ideile, creațiile, invențiile, în beneficiul unei companii serioase, cu planuri ambițioase pentru viitor. Le propunem de asemenea, o instruire riguroasă, cu participări la training-uri locale și în afara țării, o preocupare de altfel permanentă a noastră pentru tot personalul grupului” explică Andrei Oltean, directorul de dezvoltare al IRUM Reghin, fiul președintelui - director general Mircea Oltean. De asemenea, compania va asista viitorii angajați sosiți din afara Reghinului în procesul de relocare.

Istoria unui lider

IRUM SA este beneficiarul istoriei de peste 60 de ani a fabricii de utilaje pentru industria forestieră și agricolă din Reghin, fosta Întreprindere de Utilaje și Piese de Schimb. Înființată în 1953, uzina a devenit un reper în această piață

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai ales după 1990, când fabricile cu același profil au dispărut una câte una. Marea schimbare s-a produs însă în 1998, când compania a fost cumpărată de la Fondul Proprietății de Stat de societatea MAVIPROD, deținută de familia Oltean. Un amplu proces de restructurare a dus rapid afacerea pe profit și de atunci a început o dezvoltare spectaculoasă a fabricii, în paralel cu MAVIPROD, până la ceea ce este azi. Platforma industrială de la Reghin arată

“Am învățat de la partenerii noștri globali să punem mereu accentul pe inovație, care trebuie să fie motorul dezvoltării oricărei companii.

Prin deschiderea acestui centru de cercetare-dezvoltare dovedim că inovația stă în centrul afacerilor noastre, lucru care se va vedea în produsele noastre viitoare!”

Mircea Oltean, președinte și director general al IRUM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

acum ca o uzină occidentală, cu hale noi, echipamente performante, căi de acces, un parc imens bine îngrijit, locuri de repaos. Proiectul TAF 2012 – noua generație de utilaje forestiere - , asamblarea și vânzarea de tractoare agricole împreună cu partenerul Belarus, noua stație de galvanizare, investițiile din secția Mașini unelte comandă numerică, investițiile din Turnătorie, centrul de cercetare și dezvoltare, parcul fotovoltaic, relația strânsă cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș etc. sunt elemente care dau încredere că IRUM este, de fapt, abia la început de drum.

Etalon pentru relansarea Cercetării

Dar tocmai această dezvoltare incredibilă a IRUM a dus la o nevoie acută de oameni buni. Pe de altă parte, decăderea școlilor profesionale în deceniile de după Revoluție a dus și ea la diminuarea forței de muncă specializate și a obligat companii precum IRUM să meargă în școli și să-și promoveze afacerea în mediul educațional. Ori să-și convingă proprii angajați să-și angajaze copiii în fabrică și să-i instruiască personal. Cu specialiștii însă, e mai greu decât atât. Inginerii buni sunt vânați astăzi de foarte multe companii și au început să fie foarte bine plătiți. Plecând de la toate aceste realități, având sub ochi planurile de viitor ale companiei, managerii IRUM au decis dezvoltarea Atelierului de Proiectare din cadrul uzinei și transformarea acestuia într-un Centru de Cercetare și Dezvoltare. O entitate nouă, care beneficiază de o clădire modern amenajată, care dispune de ultimele tehnologii, împărțită în două departamente: Cercetare Științifică, respectiv Dezvoltare Tehnologică. Un mediu de lucru occidental, care să atragă ingineri creativi și dornici de muncă. ,,Împreună cu inginerii pe care-i avem

deja (un nucleu de 40, din care 20 angajați în 2014 si 2015) și datorită tehnologiei avansate din societatea noastră am reușit să dezvoltăm deja o serie de produse care sunt certificate: Tractoarele Articulate Forestiere (TAF) modelul 690PE, TAF2012, în conformitate cu Directiva 2006/42/CE și standardul armonizat ISO11850:2011. Din momentul începerii efective a activității acestui Centru de Cercetare și Dezvoltare am înregistrat la OSIM un număr de 4 cereri de brevete de invenții, care se află în diverse faze de analiză, trei dintre ele fiind publicate în revista de specialitate a instituției. Pentru viitor preocupările noastre se îndreaptă în direcția modernizării unor utilaje pentru exploatarea forestieră si agricultură. Vrem să devenim un etalon pentru relansarea cercetării în producția de utilaje pe acest sector” susține Mircea Oltean, președinte și director general al IRUM SA.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În paralel cu investițiile de la Reghin, unde managerii doresc o creștere a producției cu 15% față de 2014 pe segmentul pieselor turnate şi al prelucrărilor mecanice, IRUM va inaugura în această toamnă și un centru de vânzări și service, în localitatea Afumaţi, de lângă Bucureşti.

Despre IRUM

IRUM Reghin a realizat în primul semestru din 2015 o cifră de afaceri de 27,8 mil. lei (6,2 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită dezvoltării reţelei de vânzări. Compania a avut anul trecut afaceri totale de peste 75 mil. lei (aproximativ 17 mil. euro) şi mizează în acest an pe o creştere de 15% a afacerilor faţă de 2014. „Afacerile noastre au fost susţinute de dezvoltarea reţelei de vânzări, atât în ţară, cât şi în străinătate. În ceea ce priveşte piaţa, s-a păstrat aceeaşi tendinţă ca şi anul trecut. Anul 2014 a fost încheiat cu o creştere de 25% faţă de 2013, în condiţiile în care am câştigat noi contracte pentru utilajele agricole şi forestiere şi clienţi noi din Germania şi Franţa pe segmentul de piese turnate. Anul trecut, compania mureșeană şi-a extins reţeaua de dealeri externi pentru tractoarele forestiere TAF, cea de dealeri naţionali pentru tractoarele agricole TAG, crescând totodată şi exportul de piese turnate şi prelucrate” explică Mircea Oltean.

Capacitatea anuală de producţie a companiei din Reghin este de 250 de tractoare forestiere, 500 de tractoare agricole şi 1.200 de tone de piese turnate, iar partenerii externi de afaceri sunt firme de exploatare forestieră din Spania, Germania, Franta şi Bulgaria, dar şi diverşi producători de utilaje din Germania, Franţa şi Italia. Ponderea exportului ajungea anul trecut la aproximativ 10% din totalul cifrei de afaceri a com¬paniei.

Despre MAVIPROD

MAVIPROD SRL, celălalt business important al familiei Oltean, a avut în 2014 o cifră de afaceri de 53 mil. lei, realizată cu cca. 70 de angajați. În 1993, Mircea și Violeta Oltean au înființat compania MAVIPROD, într-un apartament micuț din Reghin. De ce a fost nevoie pentru a duce această afacere din bucătăria unde cei doi soți completau avizele de livrare și scriau facturi la un sediu de 1,5 milioane euro lângă Budapesta și un business de dimensiuni impresionante, cu parteneri de renume mondial, precum Perkins, MTW Belarus, Sauer-Danfoss, Eaton, LUK, NAF, Cobo, Bibus, Stihl, KR INDUSTRIES? “De curaj, de intuiție, de pricepere”, explică Mircea Oltean cum au fost

puse bazele afacerii de care azi se ocupă împreună cu soția sa, Violeta. “Tata avea un atelier de tâmplărie pe vremea lui Ceaușescu și lucra în acel regim semi-privat. Am putut vedea de copil ce înseamnă un client, un produs, o livrare, o plată. Am crescut în acest mediu. După 1990, când toată lumea putea să intre în afaceri, am stat și noi, eu și soția, și ne-am socotit. Rămânem angajați, cu servicii și venituri cât de cât stabile, sau riscăm totul pe o afacere? Nu ne-a luat foarte mult să ne decidem. Legat de afaceri, am știut mereu că dacă vrei să ai succes trebuie să faci ceva diferit decât alții. În acei ani, toți făceau pufuleți, sucuri, înghețată, vindeau îmbrăcăminte etc. Am văzut că zona pieselor pentru utilaje forestiere e complet liberă, nimeni nu se ocupa serios de vânzarea lor. Și fiind de meserie, asta am ales. Am riscat serios atunci și am muncit pe brânci, dar norocul a fost cu noi”, povestește Oltean. Ce înseamnă azi MAVIPROD? Un punct central la Reghin, cu cel mai modern centru de reparații de motoare din România, un sediu de 1,5 milioane de euro la Budapesta, depozite și puncte de lucru proprii la Reșita, Vișeu de Sus, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuți, Piatra Neamt, Anieș, Sebeș și Onești. Înseamnă 70 de angajați, din care jumătate ingineri și economiști. Înseamnă zeci de distribuitori independenți.

2,7 mil. euro investiția în iFOR 32 mil. euro cifra de afaceri a grupului 62 ani de la înființarea IRUM 22 ani de la înființarea MAVIPROD 5 ani de la expansiunea MAVIPROD în Ungaria

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înseamnă o relație de peste 10 ani cu Perkins (parte din grupul american Caterpillar), unul dintre marii producători mondiali de motoare diesel. Astăzi, MAVIPROD reprezintă interesele Perkins în România, Republica Moldova și Ungaria, adică tot ce înseamnă vânzări de motoare, piese de schimb, service. În ultimii ani, Perkins a apreciat că MAVIPROD este unul dintre cei mai buni partener din Europa din punct de vedere al performanței și al dezvoltării. “Ei sunt cei care ne țin conectați foarte mult la ce se întâmplă în lume în piețele pe care activăm.

Participăm activ la toate conferințele, training-urile lor, oriunde ar fi pe planetă. Informațiile acumulate alături de ei sunt foarte importante pentru noi”, susține Violeta Oltean, administrator al MAVIPROD.

Istoric

• 1993 - Ia naștere la Reghin compania MAVIPROD • 1998 - MAVIPROD achiziționează fabrica de utilaje IRUM S.A. Reghin • 1999 - La IRUM Reghin începe un amplu proiect de retehnologizare și investiții în infrastructură • 2002 - MAVIPROD devine unic distribuitor al motoarelor Perkins în România • 2004 - Se deschide primul magazin MAVIPROD din ţară • 2004 - IRUM vinde primul utilaj în Germania • 2005 - MAVIPROD devine unic distribuitor Perkins în Republica Moldova • 2007 - MAVIPROD continuă dezvoltarea şi ajunge la patru magazine proprii în ţară

cover story

• 2009 - În urma investițiilor, IRUM deține una dintre cele mai moderne turnătorii de fontă și oţel din ţară • 2010 - MAVIPROD devine unic distribuitor al motoarelor Perkins și al generatoarelor de curent FG WILSON în Ungaria. Se deschide un sediu la Budapesta.

• 2010 - IRUM produce primul tractor agricol • 2014 - MAVIPROD ajunge la 14 magazine proprii în Europa de Est

9

10

INVESTIȚII

Repcon SA securizează râul Niraj de A.B.

Inundațiile în bazinul hidrografic Niraj vor rămâne doar o amintire neplăcută pentru locuitorii acestei zone din județul Mureș, după ce compania Repcon SA Oradea va finaliza în decembrie, cel mai târziu, lucrarea de 17 milioane de euro contractată pe fonduri europene.

O lucrare care părea imposibil de realizat în termenul impus de beneficiar pentru a nu rata fondurile europene se apropie cu pași repezi de finalizare. Aproape 300 de oameni ai constructorului Repcon SA împânzesc zilnic râul Niraj în această perioadă, lucrând ore suplimentare, sâmbete și sărbători, cu zeci de camioane, excavatoare, cife de beton și pompe, o desfășurare de forțe rar văzută până acum în județul Mureș. Mai bine de doi ani, Mircea Nistreanu, directorul general al Repcon, s-a luptat pentru a putea începe această lucrare, iar contractul a fost, în fine, semnat în iunie 2015. Cu eforturi mari, după drumuri nenumărate la București, după “lupte” grele cu ONG-urile ce protejează natura, lucrările au putut demara. “Am început foarte târziu, unii din breaslă mi-au zis că sunt nebun, pentru că nu voi putea respecta termenul. În acest moment am depășit pragul de 60 % din execuția lucrării. Avem atacate toate

punctele de lucru, unele dintre ele sunt finalizate. Mobilizarea a fost foarte bună, oamenii noștri au înțeles că nu există altă variantă decât să finalizăm la termen. Oricum, bucuria lor că Repcon intră din nou în horă cu lucrări importante este mare, după 2-3 ani de agonie. Au poftă de lucru. Le comunic că avem deja lucrări angajate pentru următorii doi ani, să fie pregătiți. În al doilea rând, vreau să le mulțumesc locuitorilor de pe Niraj că au înțeles importanța muncii noastre, au respectat prezența noastră aici, ba chiar unii ne-au ajutat cu ce au putut ca să avansăm rapid.

Nu e plăcut să ai un șantier imens în fața casei, dar după ce plecăm noi omul poate să constate și beneficiile. Mulțumesc și autorităților locale și județene, precum și beneficiarului, ABA Mureș, care au înțeles că vrem să lucrăm accelerat ca să fim în grafic și ne-au ajutat cu tot ce am avut nevoie.

Acum, după ce am trecut bine de jumătatea lucrării, termenul de finalizare pare de-a dreptul rezonabil”, explică Mircea Nistreanu.

Lupii tineri ai lui Nistreanu

Excavatoarele mușcă din malurile nesigure ale Nirajului, camioanele cu pământ și piatră cară ca furnicile, cifele cu beton își învârt de zor cocoașele. Oameni asudați cofrează febril parapeți, taie cu flexul fier beton, trag cu sete de brațul pompei de beton. O zi de lucru pe șantierul Repcon pare infernală pentru cineva din afară. Inginerul Adrian Rațiu, unul dintre “lupii tineri” crescuți de Nistreanu încă de la ieșirea din facultate, își petrece jumătate din ziua de lucru încingând la maximum două telefoane, supraveghind punctele de lucru pe care le-a primit în subordine. Ioan Matei, un alt “lup tânăr” al lui Nistreanu, e puțin mai tăcut, telefonul lui sună mai rar. Cei doi fac parte dintr-un grup de

INVESTIȚII

ingineri pe care Nistreanu i-a angajat la Repcon după ce au terminat școala, i-a pus în pâine, le-a acordat încredere și responsabilități. Astăzi, deși aflați în jurul vârstei de 30 de ani, au experiență serioasă în hidroconstrucții. Pe Niraj, ei sunt sub coordonarea inginerului Marius Niță, un specialist vechi în Repcon, și a managerului de proiect Mircea Pol – un alt lup tânăr, de altă factură însă, recrutat mai recent, cel care răspunde efectiv de lucrare.

Cifrele proiectului de pe Niraj

La final, albia râului Nitraj va fi recalibrată pe o lungime de 31,9 km, vor fi construite 7 km de diguri noi, 1,6 km de ziduri și 1,2 km de casete de beton, vor fi amenajate supraînălțări de diguri și va fi reabilitat nodul hidrotehnic din Miercurea Nirajului, la confluența dintre pârâul Vețca și Niraj.

Localitățile Miercurea Nirajului, Dumitreşti, Găleşti, Bolintineni, Păsăreni, Murgeşti, Acăţari, Stejeriş, Crăciuneşti şi Cinta – toate cu istoric grav în privința inundațiilor - vor fi în sfârșit protejate de furia naturii. La final, 800.000 mc de pământ vor fi mutate cu utilajele, 29.000 mc de beton vor intra în ziduri, în noduri hidrotehnice și în casete, 80.000 tone de piatră vor fi folosite.

Despre Repcon SA Oradea

Repcon este una dintre cele mai mari companii românești dedicate exclusiv construcțiilor hidrotehnice. Istoria Repcon

începe în urmă cu peste 25 de ani, odată cu înființarea Șantierului de construcții hidrotehnice speciale în cadrul Grupului de Șantiere Tîrgu Mureș aparținând Trustului de Construcții Hidrotehnice Speciale București. Sub denumirea pe care o știm astăzi funcționează din 1993, când a avut loc privatizarea. După 22 de ani de experiență în gospodărirea apelor și amenajările hidro, Repcon Oradea se prezintă cu o carte de vizită impresionantă, realizând în tot acest timp cele mai importante lucrări hidro din Transilvania. În 2014, un an foarte dificil pentru Repcon, cifra de afaceri a fost de 14,2 milioane lei, iar cel mai bun an al companiei a fost 2009, cu 149 milioane de lei.

11

Consorții chineze pentru proiectul de la Tarnița WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

13

Trei consorții chineze au trecut de etapa de precalificare a investitorilor interesați în participarea la dezvoltarea proiectului „Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești”. Rezultatul a fost comunicat în prima jumătate a lunii august de către oficialii Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. de Transilvania Business

La începutul acestui an, cinci consorții chineze au depus oferte preliminare pentru dezvoltarea proiectului „Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) TarnițaLăpuștești”. Dintre acestea, trei au trecut de etapa de precalificare, potrivit unui anunț al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri remis în data de 11 august 2015. China Gezhouba Group Company Limited și WU Lingpower Corporation Limited, China Huadian Engineering Co. Ltd. și Guizhou Wujiang Hydropower Development Co. Ltd., respectiv Huaneng Lancang River Hydropower Inc. și Hydrolancang International Energy Co. Ltd. sunt cele trei consorții care au avut documentația de precalificare completă și vor fi invitate să participe la rundele de negocieri preliminare și neangajante. În funcție de rezultatele obținute, societatea Hidro Tarnița S.A., sub coordonarea Comisiei de Negociere și Implementare, va elabora Caietul de Sarcini final, document care va conține toate elementele și condițiile ofertei finale și angajante, ofertă pe care consorțiile chineze vor fi invitate să o depună, se mai arată în anunțul Ministerului Energiei. Desemnarea dezvoltatorului proiectului va avea loc după finalizarea ultimei etape, care presupune derularea licitației cu oferta închisă în plic sigilat.

Realizarea centralei hidroelectrice Tarnița-Lăpuștești presupune o investiție green-field estimată la aproximativ un miliard de euro. CHEAP Tarnița-Lăpuștești va fi localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 km de orașul Cluj Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Dezvoltarea proiectului, dincolo de importanța sa pentru securitatea energetică a României, va însemna și un plus de peste 4.000 de locuri

de muncă în faza de execuție deoarece una dintre condiții este folosirea forței de muncă autohtone.

Construirea centralei de acumulare prin pompaj este programată să dureze între cinci şi şapte ani.

Potrivit proiectului, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti va avea o capacitate instalată de 1.000 MW şi va fi echipată cu patru turbine-pompă. Centrala va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 MW. Lacul de acumulare va avea un volum de 10 milioane metri cubi şi o suprafaţă de 40 ha.

Societatea Hidro Tarniţa are patru acţionari - Complexul Energetic Oltenia, Electrica, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Hunedoara - fiecare cu câte 25 la sută. Proiectul de construire a centralei de la Tarniţa/Lăpuşteşti este vechi de cel puţin 30 de ani, iar autorităţile române postdecembriste au reluat discutarea acestui proiect în urmă cu aproximativ cinci-şase ani, când s-au demarat şi procedurile de căutare a unui investitor.

„Centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița devine foarte importantă în economia SEN pentru că are rolul de a compensa intrările în sistem - mai puțin predictibile, ale surselor eoliene, solare sau hidro” Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului

EVENIMENT

Clusterul Alt Brașov a obținut certificarea „Bronze”

14

de Ovidiu Vrânceanu, bizbrasov.ro

Cum noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost recent aprobat, am străbătut alături de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin o mare parte din judeţul Cluj, unde fermieri şi edili, membri ai Grupurilor de Acţiune Locală şi ai cooperativelor, cercetători ai Centrului Experimental Turda s-au întâlnit cu domnia sa.

Clusterul pentru Inovare și Tehnologie Alt Brasov a obținut în luna august certificarea „Bronze” din partea Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor (ESCA), certificare care atestă inițierea procesului de îmbunătățire a calității managementului.

Raportul realizat de ESCA conține o analiză comparativă cu un portofoliu de peste 190 de clustere, în urma căreia este creionată o imagine clară a poziționării Clusterului comparativ cu celelalte clustere europene în ceea ce privește structura de cluster, managementul acestuia, posibilități de finanțare, serviciile furnizate și recomandări de îmbunătățire a activității în conformitate cu cerințele certificării valabile pentru doi ani.

Conform datelor furnizate de Asociația Clusterelor din România, la sfârșitul lunii ianuarie 2015, în evidența Ministerului Economiei – Direcția de Politică Industrială și Competitivitate existau 79 de clustere și poli de competitivitate.

Până în prezent, 15 clustere au obținut medalia de bronz pentru excelența în managementul de cluster în urma exercițiului de benchmarking desfășurat de către Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor, însă doar 10 dintre acestea mai au acest certificat valabil.

La nivelul județului Brasov, există șapte clustere înregistrate la nivelul Ministerului Economiei, patru fiind înființate cu personalitate juridică – Clusterul Regional Electrotehnic ETREC, Carpathian Tourism Cluster, Clusterul Transylvania Aerospace și Clusterul pentru Inovare și Tehnologie Alt Brașov. Un singur cluster a obținut finanțare în cadrul Operațiunii 1.3.3 POS CCE „Clustere”. „Suntem onorați să ne aflăm printre leaderii clusterelor europene. Certificatul de excelență pe care tocmai l-am obținut reprezintă un pas în față în vederea atingerii obiectivelor stabilite de către membrii Clusterului și implicit o dovadă ca Alt Brașov are parte de o dezvoltare corectă și performantă”, a declarat Ionuț Țața, președinte Alt Brașov.

Certificarea Bronze va facilita accesul la oportunități de colaborare cu clustere din Europa, la parteneriate și dezvoltarea de proiecte comune. Pe lângă beneficiile de imagine, obținerea acestei distincții presupune și obligativitatea ca Alt Brasov să devină un Cluster de inovare și tehnologie cu adevărat competitiv, motiv pentru care următorul pas firesc este îmbunătățirea mecanismelor actuale de management și automat obținerea unei certificări superioare – Silver Label.

De aceasta certificare vor beneficia indirect toți membrii Clusterului, în special datorită faptului că fac parte dintr-un ecosistem cu posibilități sporite de a obține finanțare pentru cercetare și dezvoltare.

Alt Brașov a fost înființat în anul 2013 și contribuie la dezvoltarea, promovarea și sprijinirea industriilor inova-

toare din zona centrală a României. Inițiativele Alt Brașov vor oferi dezvoltare economică și valoare adăugată comunităților din Brașov și Regiunea Centru prin susținerea inițiativelor antreprenoriale, atragerea de investiții, încurajarea inovației și conectarea acestora la piața globală. În momentul de față, la nivel național, Brașovul este al treilea cel mai dezvoltat pol al industriei de software. Cele 856 de firme din județul Brașov cu activități declarate în domeniul industriilor creative (inclusiv IT&C) au realizat o cifră de afaceri de peste 400 milioane de lei la nivelul anului 2012, angajând aproximativ 3.500 de persoane.

Dintre acestea, cele 17 companii reunite in Clusterul pentru Inovare și Tehnologie au avut o cifră de afaceri de peste 100 milioane de lei (21% din totalul industriilor creative) și angajează 542 de persoane (15% din totalul industriilor creative).

Cum folosim din plin avantajele unui parc industrial

Parcul Industrial Bistrița Sud Desfășurat pe o suprafață totală de 30 de hectare, Parcul Industrial Bistrița Sud se află la doar 12 kilometri de centrul municipiului Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Această platformă integrată de dezvoltare industrială pune la dispoziția rezidenților condiții excelente de lucru, precum și sprijin - logistic și financiar – în ceea ce privește creșterea afacerilor.

Caracteristicile principale ale parcului industrial Bistrița Sud sunt: 1) Infrastructură modernă, de calitate, livrată la cheie - platformă industrială de secolul 21, pentru afaceri ale secolului 21: - Drum de acces din DN 17 Suceava-Cluj (1112 km) - Carosabil, trotuare, pistă de biciclete (1616 km) - Sensuri giratorii (4) - Locuri de parcare publice și private (1783 locuri) - Parcele de teren delimitate, cuprinse între 400 și 10.000 metri pătrați.

- Loturi de teren dedicate diferitelor industrii (mică, medie, mare, logistică, birouri) - Stație electrică și posturi de transformare - Stație măsurare și control gaz metan - Apă curentă și industrială - Canalizare menajeră și pluvială, inclusiv stație de epurare proprie - Telefonie mobilă și fixă, internet prin cablu optic 2) Avantaje pentru rezidenți oferite de Consiliul Local al municipiului Bistrița: - Scutire de la plata impozitului pe clădiri și pe clădirile speciale - Scutire de la plata impozitului pe teren - Scutire de la plata taxei privind scoaterea terenului din circuitul agricol 3) Serviciile oferite de firma - administrator a parcului industrial Bistrița Sud – pachet de bază: - Recepție și info-point pentru clienții/vizitatorii rezidenților.

- Pază și monitorizare permanentă a parcului industrial, inclusiv control registru trafic auto - Întreținerea/Repararea/Mentenanța infrastructurii comune a parcului industrial - Iluminat public stradal și pietonal - Curățenie și întreținere spații verzi - Paza și stingerea incendiilor 4) Alte servicii și facilități disponibile pentru rezidenții parcului industrial: - Finanțare pentru construcția halelor de producție, conform proiectului rezidentului - Asistență în obținerea de credite bancare pentru echipamente și capital circulant - Asistență în obținerea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat - Certificat de urbanism, acord de mediu, studii topo și geo pentru terenul concesionat - Asistență în obținerea autorizației de construcție - Asistență medicală pentru personalul din incinta parcului industrial.

- Servicii de catering, booking, ticketing 5) Alte informații utile - Acces la stație de cale ferată cu platformă de încărcare - Acces la drumul european E 58, care leagă Viena (Austria) de Rostov pe Don (Rusia) - Pe o rază de 100 km se află aeroporturile din Cluj și Târgu Mureș 6) Date de contact SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL Strada Nicolae Titulescu nr. 6, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud E-mail: office@bizpark.ro, www.bizpark.ro Mobil: 0040-744-772139 Tel/Fax: 0040-263-237920 Sunați sau vizitați www.bizpark.ro pentru a descărca broșura gratuită, precum și pentru a afla informații suplimentare despre parcul industrial Bistrița Sud.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

2015 are semne bune pentru Teraplast

17

Anul 2015 se anunță a fi unul dintre cele mai bune pentru Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți de pe piața construcțiilor și instalațiilor. 2015 a adus nu doar o extindere în Republica Moldova, ci și o creștere a cifrei de afaceri cu 19%, înregistrate în primul semestru.

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor și-a îmbunătățit simțitor indicatorii financiari în primul semestru al acestui an. Rezultatele înregistrate în primele trei luni ale anului sunt cele mai bune din ultimii 10 ani.

Cifra de afaceri a Grupului Teraplast a înregistrat o creștere de 19 % în prima jumătate a anului 2015, ajungând la valoarea de 164 milioane de lei. Grupul este format din companiamamă Teraplast, Plastsistem, Teraplast Moldova și Teragrass.

De asemenea, grupul deține 50 % din Politub.

Profitul net înregistrat de Grupul Teraplast în prima parte a anului a ajuns la 14 milioane de lei, cu aproape 10 milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

La nivel individual, Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 117,9 milioane de lei, în creștere cu 14 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net a ajuns și el la 11 milioane de lei, în creștere cu 10 milioane de lei comparativ cu primul semestru al anului 2014. Începând cu trimestrul al II-lea, veniturile companiei Teraplast sunt generate de trei linii de business: instalații, granule și profile tâmplărie. În luna aprilie a acestui an s-a alăturat și linia business tâmplărie termoizolantă, făcându-se transferul de la compania Teraglass. „Poziția financiară a Teraplast este vizibil îmbunătățită față de aceeași perioadă a anului trecut, pe de o parte ca urmare a măsurilor operaționale implementate, iar pe de altă parte în urma acțiunilor de eficientizare financiară. Îmbunătățirea rețetelor de fabricație, cu aportul departamentului nostru de cercetare, și investițiile în creșterea productivității au fost principalele motoare de creștere pentru rezultatul operațional. În cazul rezultatului financiar, trecerea de la pierderea financiară la profit financiar s-a produs pe fondul reducerii cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a diminuării valorii datoriilor și ca urmare a renegocierii contractelor de credit existente, dar și pe fondul scăderii cheltuielilor cu diferențe de curs valutar. Suntem în acest moment echilibrați din punct de vedere financiar și preconizăm că vom reuși să realizăm cifrele bugetate pentru

acest an”, explică Edit Orban, directorul financiar al Teraplast.

Grupul Teraplast deține poziții de top pe o mare parte din piețele pe care le activează. Teraplast se numără printre primii trei jucători din piață pe segmentele de canalizări exterioare, interioare, granule și lambriuri, iar Plastsistem se află pe primele poziții pe piețele de panouri sandwich și structuri metalice zincate. În doar doi ani, Plastsistem a reușit să se poziționeze pe locul al doilea în piața de elemente structurate zincate, cu o cotă de 28 % în 2014. „Rezultatele Grupului Teraplast pe primul semestru sunt conforme cu așteptările noastre, fiind obținute într-un context economic în continuare destul de volatil. Principalele provocări în prima parte a anului au fost generate de creșterile cu peste 50 % ale prețurilor principalelor materii prime, precum și de disponibilitatea redusă a acestora. Am reușit să gestionăm însă cu succes procesele de aprovizionare, astfel încât să putem să onorăm comenzile clienților noștri. Suntem în continuare concentrați pe optimizarea modelului de business Teraplast, iar obiectivele nostre pentru anul în curs au în vedere creșterea veniturilor și a profitabilității, pentru a aduce valoare adăugată pentru acționari”, precizează Dorel Goia, președinte al Consiliului de Administrație Teraplast.

Evoluția cifrei de afaceri la nivel de Grup Teraplast a fost susținută de creșterile înregistrate de piețele concordante, în primele șase luni ale anului lucrările de construcții crescând cu peste 10 %. Reprezentanții Teraplast susțin că toate liniile de business ale grupului au avut o contribuție pozitivă în creșterea cifrei de afaceri, majoritatea înregistrând creșteri peste evoluția pieței. În prima parte a acestui an, Grupul Teraplast a realizat investiții totale în valoare de aproape 10 milioane de lei. Pentru întreg anul, grupul și-a propus să investească în total peste 19 milioane de lei. Cea mai mare parte din această sumă va merge spre achiziția de echipamente.

De asemenea, în martie, Teraplast a participat cu 51% din capital la constituirea unei societăți cu răspundere limitată în Republica Moldova. Prin acest pas, Teraplast și-a dorit să dezvolte prezența Teraplast pe piața din Republica Moldova.

Moldova Business Center caută chiriaşi

24

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ionuţ OPREA

Moldova Business Center, cel mai nou imobil de birouri din Iași, a fost inaugurat în ultima zi a lunii august. Şi componenta office a ansamblului urbanistic Palas Iaşi se va extinde cu încă 9.000 mp, prin clădirea United Business Center 6. Iaşiul devine astfel un pol de interes tot mai activ în zona investiţiilor imobiliare şi extinderii activităţii unor companii internaţionale.

„Sunt foarte mulţumit de acest proiect şi consider că am va avea o suprafaţă închiriabilă de 9.000 mp, 4 etaje şi un resursa necesară pentru a-l face funcţional şi de succes. nivel alocat camerei tehnice. Clădirea este situată în Cred ca există un potenţial foarte ridicat în acest oraş, de vecinătatea UBC 3, având conexiune directă cu Palas Mall care m-am îndrăgostit real odată cu implementarea proiec- şi zona de food-court şi acces la parcarea subterană a tului, iar firmele care vor veni îl vor folosi cu siguranţă”, a ansamblului. Lucrările respectă principiile „clădirilor verzi” spus omul de afaceri Gheorghe Iaciu la inaugurarea şi se vor finaliza la începutul anului 2016. Investiţia va coninvestiţiei. Cu o suprafață totală de tribui la dezvoltarea economică a zonei 14.500 de metri pătrați, din care 11.600 şi va facilita crearea a aproximativ de metri pătrați sunt alocați birourilor, 1.000 de locuri de muncă. UBC 6 este În 2015, volumul livrărilor de spații clădirea oferă posibilitatea dezvoltării închiriată în procent de 100 %. Iulius noi în Cluj, Timișoara, Iași și Brașov a peste 1.200 de noi locuri de muncă.

Group deţine o reţea de retail care va fi de două ori mai ridicat, conProiectul Moldova Business Center cuprinde patru shopping mall-uri form unei analize DTZ. În 2014, beneficiază de finisaje şi dotări stan(Iulius Mall Iaşi, Iulius Mall Timişoara, cererea pentru spațiile moderne de dard, încadrate în clasa A şi de o serie Iulius Mall Cluj, Iulius Mall Suceava) şi birouri din Cluj, Timișoara, Iași și de tehnologii verzi. Birourile de clasă A ansamblul urbanistic multifuncţional Brașov a înregistrat o creștere de ocupă etajele 2-6 ale clădirii, lor li se Palas Iaşi. Pe segmentul office, compa200%. Cu un stoc modern de adaugă o zonă de retail, situată la parter nia deţine la nivel naţional peste 55.000 124,500 mp, Iași este a doua cea mai şi etajul 1, în care se află spaţii comermp de birouri clasa A în operare, la Iaşi dezvoltată piață de birouri din afara ciale, restaurante, diverse servicii, faşi Cluj-Napoca. În ansamblul Palas Iaşi, capitalei. În 2015, Iași va fi alături de cilităţi banking, magazine de modă, compania are patru clădiri de birouri Cluj cea mai activă piață în ceea ce bijuterii şi cosmetice, precum şi un suclasa A, sub brandul United Business privește livrările de spații noi. permarket Billa.

Center, cu o suprafaţă închiriabilă de Printre proiectele ce trebuie livrate 38.000 mp. Datorită numeroaselor se numără Moldova Center (inaucompanii care şi-au dezvoltat sediile gurat deja), United Business Center aici, UBC a devenit, în scurt timp, cen5 și Tester Center. Activitatea de trul de afaceri al Iaşului, unde lucrează tranzacționare în 2014 a însumat peste 3.000 de persoane. În prezent, se 6.000 mp, fiind cu 75% mai ridicată lucrează la clădirea UBC 5 (suprafaţă Grupul de companii Iulius dezvoltă o față de 2013. În general, suprafața închiriabilă de 15.000 mp) şi la clădirea nouă clădire de birouri clasa A în medie tranzacționată la Iaşi în 2014 UBC 6 (suprafaţă închiriabilă de 9.000 cadrul ansamblului multifuncţional a fost de 500 mp. mp).

Palas. United Business Center (UBC) 6

Extinderi pentru Palas

Vehiculele electrice, propulsate pentru protecția mediului

26

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia VORO

Încet și încă la mare distanță de avântul pe plan european, cel puțin, și în România își fac loc pe piață vehiculele autopropulsate cu motoare electrice. Un ajutor ar putea veni din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care a modificat, la sfârșitul lunii august, ordonanța privind programul vehicule electrice, derulat de Administrația Fondului de Mediu.

În 2013 era publicat, în vederea explicitării legislației ce viza dezvoltarea parcului auto de vehicule electrice, Ordinul 2366 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului de promovare a vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. Acesta prevedea, la articolul 3,

că „Obiectul programului îl reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achizitionarea autovehiculelor electrice noi, nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic”.

Scopul generos al programului era îmbunătățirea calității mediului, prin diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului și sănătății populației, cauzate de emisiile de gaze de eșapament și prin diminuarea efectelor poluării solului și apei cauzate de scurgerile de substanțe periculoase de la autovehiculele ce utilizează alte sisteme de propulsie decât cel electric.

Bineînțeles, aceste deziderate puteau fi atinse doar prin înlocuirea treptată a parcului auto învechit cu autovehicule electrice.

Programul beneficia, firesc, de o componenă stimulativă, intitulată ecotichet, al cărui cuantum a fost stabilit la acea vreme la 12.000 de lei. În ciuda stimulentului, programul nu a avut succesul scontat, nefiind rezolvat la acea oră unul dintre cele mai importante aspecte: vehiculele electrice au o autonomie de minim 100 de km și maxim aproape 500 de km, astfel că după această distanță bateriile trebuiau încărcate, iar acele prize de încărcare nu existau. Și totuși, oficialii de la Mediu nu au renunțat și au plusat, în acest an, la cuantumul ecotichetului și au modificat Programul Rabla astfel încât o persoană care intenționează să își

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

înlocuiască mașina veche prin achiziționarea unui vehicul electric să poată aplica și cumula sumele acordate prin ambele programe. „Prin Hotărâre de Guvern, s-a aprobat și ecotichetul.

Vom lansa săptămâna viitoare (n.red. prima săptămână din septembrie), cred, exact care vor fi pașii pentru achiziționarea mașinilor electrice și hibrid electrice, suma va fi destul de mare pentru că s-a mărit ecotichetul față de anul trecut, inclusiv cu adăugarea la el a tichetelor Rabla, proiectul este extrem de ambițios”, a explicat, la Tîrgu Mureș, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu.

Mai precis, la sfârșitul lunii august, a fost publicat, în Monitorul Oficial, actul normativ potrivit căruia persoanele fizice, firmele și instituțiile publice care doresc să achiziționeze un vehicul autopropulsat cu motor electric vor beneficia de un ecotichet de 4.500 de euro. Finanțarea pentru o mașină hibrid electrică este de 1100 de euro. De asemenea, prin Programul Rabla, o persoană fizică, dacă are în proprietate o mașină veche poate obține și cei 6500 de lei acordați prin acest program, plus două ecobonusuri, fiecare a câte 1500 de lei, pe care să îi adauge celor 4.500 de euro. Ambele programe sunt derulate prin Administrația Fondului de Mediu, din bugetul Fondului de Mediu.

Viziunea reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este că, inclusiv prin stimularea financiară a dezvoltării parcului de vehicule electrice, vor dispărea din trafic 20.000 de vehicule poluante, iar România va părăsi ultimele locuri în clasamentul european unde primele poziții sunt deținute de Norvegia, Franța, Olanda, Marea Britanie și Germania.

Finanțare pentru prize

Inițiativele Ministerului Mediu însă bat și mai departe și răspund întrebării care a fost ridicată de acum câțiva ani când acest program și-a făcut loc în agenda publică și a fost materializat legislativ: bun, bun înlocuim, dar unde încărcăm? Mai ales că, potrivit unor statistici, România este departe, după numărul prizelor de încărcare, și de prima sută. Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat că intenționează să finanțeze 10.000 de prize, o cifră spectaculoasă dacă ne gândim că în mare parte a statelor occidentale, cu câteva excepții, nu s-a atins încă un asemenea nivel. Ținând cont însă că tehnologiile în domeniul autonomiei mașinilor electrice evoluează rapid și deja se tinde spre o țintă de 2000 km la o singură încărcare rămâne întrebarea dacă România are, într-adevăr, nevoie de acest număr și de o asemenea investiție. Probabil că un studiu de fezabilitate va lămuri acest aspect.

Până atunci însă inițiativele de acest gen aparțin unor companii private. De la societăți care patronează restaurante la companii care administrează diferite tipuri de parcuri la stații de distribuție a carburanților, administratorii au înțeles nevoile pieței. Una dintre cele mai recente investiții de acest gen a fost făcută la Cluj. La sfârșitul lunii iulie, Liberty Technology Park a inaugurat prima priză publică de alimentare a mașinilor electrice din Cluj-Napoca. Potrivit datelor comunicate de investitor, proiectul, realizat în parteneriat cu Siemens România, a presupus montarea noului model de priză Sentron 5TT32011KK25 în parcarea parcului tehnologic. Priza va putea fi folosită de rezidenții parcului și nu numai, fiind semnalizată și din stradă.

Cum stăm la vânzări

Vânzările de vehicule autopropulsate cu motoare electrice sunt încă scăzute, probabil pentru că fondurile alocate pentru acordarea ecotichetelor sunt încă limitate. Spre exemplu, până acum, finanțarea anuală acoperea contravaloarea unui număr de 100 de ecotichete. Este unul dintre motivele pentru care

27

„În cadrul Liberty Technology Park Cluj ne preocupăm permanent de tehnologii inovative, iar mașinile electrice sunt calea către un viitor mai sigur pentru noi toți. Reducerea și renunțarea treptată la combustibilul mineral trebuie să devină o prioritate pentru societatea contemporană. Soluțiile alternative de alimentare a mijloacelor de transport vor reduce semnificativ poluarea” Ion Sturza, Chairman of the Board, Liberty Technology Park Cluj Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile APIA raporta că pe primul trimestru au fost achiziționate un vehicul electric și 58 hibride, un salt însă de peste 15 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Interes din partea producătorilor de autovehicule există. Dacă în 2013, doar două companii producătoare erau validate, în prezent au oferte de vehicule electrice Mitsubishi, Volkswagen, Renault, Automobile Bavaria Group sau Ford, iar lista nu se încheie aici.

Mai mult, companii care aparent nu au legătură cu domeniul sunt dispuse să investească în inovație și să ofere alternative prizelor de încărcare clasice. Un asemenea exemplu l-am întâlnit în județul Mureș, unde Fomco Group a prezentat, în a doua jumătate a lunii august, o mașină electrică încărcată de la un ansamblu de panouri solare. Fomco Eco Friendly, cum a fost botezată mașinuța, este un Renault Twizy, pe patru roți, cu două locuri, care poate circula 100 de km după o încărcare completă de 5 ore.

Potrivit soluției tehnice alese de către specialiștii companiei Fomco Group, sistemul fotovoltaic va permite înmagazinarea energiei solare captate de 40 de mp de panouri în acumulatori special fabricați pentru aplicații solare și va putea asigura necesarul zilnic de energie pentru încărcarea unui automobil electric. Mașina alimentată de sistem poate fi încărcată și pe timpul nopții. Costul ansamblului panouri solare/mașină electrică ajunge la aproximativ 17.000 de euro care se adaugă la costurile de achiziție a unui vehicul electric care sunt între 30.000 de euro și 130.000 de euro.

Piața vehiculelor electrice comportă, cu siguranță, și alte discuții și pot fi subliniate și alte aspecte. Însă într-o piață a energiei electrice în care aproape o treime din producția de energie nu este absorbită de către consumatorii interni, această nișă a vehiculelor electrice poate să fie un client stabil și de durată. În plus, costurile pentru alimentarea vehiculelor sunt net în favoarea celor electrice momentan.

30

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Salvaţi inima unui copil”, şansa copiilor cu malformaţii cardiace

Promotorul proiectului „Salvaţi inima unui copil” în România, omul de afaceri israelian ing.

Victor Steinberg, a efectuat zilele trecute o vizită în staţiunea Sovata. Membru din 1989 al Clubului Rotary Ramat Aviv din Tel Aviv, Victor Steinberg a acordat un interviu revistei noastre, prilej cu care a oferit mai multe detalii despre proiectul „Salvaţi inima unui copil”.

A consemnat Alex TOTH Care este povestea proiectului „Salvaţi inima unui copil”?

Povestea a început după ce am văzut la TVR International un reportaj în care se afirma că, în fiecare an, în România vin pe lume 1.000 de bebeluşi cu malformaţii cardiace. Am aflat că la spitalul Wolfston din Israel se operează copii cu astfel de malformaţii şi că organizaţia non-profit „Salvaţi inima unui copil” - Save a child heart-SACH - patronează tratamentul medical pentru copii din diferite ţări străine unde aceste operaţii nu se pot face. În urmă cu 20 de ani, organizaţia SACH a fost iniţiată de către medicul Ami Cohen de origine american, după un model american al unei organizaţii care finanţează astfel de proiecte în afara Americii, dar nu le şi implementează. Se spune despre dr.

Ami Cohen că făcea alpinism în Kenya, urcând vârful Kilimanjaro, şi a venit înapoi cu o fetiţă din Tanzania care avea o malformaţie cardiacă, pe care a operat-o la spitalul Wolfson. Aşa i-a venit ideea să dezvolte o organizaţie care să ajute copii din ţări din Africa şi Asia şi a înfiinţat organizaţia SACH, condusă în ultimii ani de rotarieni israelieni. Dr. Ami Cohen a decedat în urmă cu mulţi ani.

Cum a ajuns proiectul în România?

Am vorbit cu directorul SACH, avocatul Simon Fischer, pe care l-am întrebat dacă proiectul poate avea beneficiari şi din România. El mi-a răspus că au o donaţie de la un fond internaţional, dedicat pentru cinci operaţii la copii israelieni, palestinieni sau români şi poate aloca toată donaţia pentru copii din România, întrucât israelienii se bucură de asigurare medicală, iar pentru palestinieni există Matching

Granturi între Guvernul Israelian şi Uniunea Europeană.

Din 2009, proiectul a fost implementat şi în România, graţie unei duble înfrăţiri dintre Rotary Club Ramat Aviv şi Rotary Club Piteşti şi colaborării între cele două cluburi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cât de scumpă este o operaţie?

O astfel de operaţie costă 10.000 de dolari, care acoperă şi costurile de spitalizare şi de întreţinere înainte şi după operaţie. Costurile de transport, consultaţii medicale locale şi alte costuri sunt suportate de cluburile Rotary din România, până ce copilul ajunge în Israel.

Există şi costuri conexe pentru familiile copiilor?

Nu. Mama şi copilul primesc tot tratamentul în Israel gratuit. Se asigură toate costurile, de la A la Z, atât pentru copil cât şi pentru mama care îl însoţeşte. Copilul şi mama primesc casă şi masă la căminul SACH unde se aşteaptă să se intre la operaţie, aşteptare care poate dura câteva săptămâni. Evident, îndată ce copilul ajunge în Israel, primul pas se face la spital, unde se efectuează o ecografie şi un control medical. Rândul la operaţie este stabilit în primul rând de urgenţă şi apoi de asigurarea condiţiilor optime pentru recuperare, mă refer la unele echipamente speciale. Unele dintre acestea, deloc ieftine, se comandă tocmai din SUA.

INTERVIU Din 2009 şi până în prezent, aţi avut alături foarte mulţi oameni inimoşi în acest proiect. Cine sunt aceştia?

Lista e numeroasă, într-adevăr. Aş aminti însă aportul deosebit al domnului ing. Radu Popescu, Guvernatorul Rotary România şi Moldova 2012-2013 şi al doamnei dr.

Magda Iorga de la clubul Rotary Iaşi 2000, care au dus proiectul la dimensiunile actuale şi continuă să-l promoveze. De asemenea, trebuie amintit sprijinul de nepreţuit al domnului profesor dr. acad. Mircea Enescu de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, avocatul Simon Fischer - directorul SACH, şi a medicilor de la spitalul Wolfson, între ei prof. dr. Tiberiu Ezri, originar din România.

Apropiindu-ne de finalul interviului, doresc să fac o precizare extrem de importantă, şi anume că „Salvaţi inima unui copil” nu este numai proiectul meu, ci este un proiect Rotary International, este proiectul umanitar bilateral între Rotary Israel şi România, cu participarea celor 118 cluburi Rotary din România şi al clubului Rotary Ramat Aviv sprijinit de Rotary Israel, SACH şi medicii de la centrul Medical Wolfson.

Câţi beneficiari din România au fost până acum?

Până în prezent, prin SACH s-au făcut aproximativ 3.500 de operaţii de copii, majoritatea din Asia si Africa. În general, spitalizarea durează câteva zile şi un sejur cam două-trei săptămâni la căminul SACH. După operaţie, unii copii chiar fug pe scări, aşa rapidă e recuperarea, iar dacă examinările au rezultate bune, majoritatea copiilor revin acasă în scurt timp. Din cei 3.500 de copii trataţi, aproape 70 au fost din România, iar pentru acest an sunt programaţi încă 11 copii, din care doi au fost operaţi nu de mult. Fondurile pentru operaţiile acestor 11 copii s-au obţinut prin contribuţia cluburilor Rotary din România, Israel, SUA şi Franţa, Fondului Rotary International şi mulţumită contribuţiei speciale a organizaţiei SACH şi a medicilor de la spitalul Wolfson.

Ce alte activităţi importante s-au efectuat în cadrul proiectului?

O componentă extrem de importantă a proiectului o reprezintă specializarea cadrelor medicale, care urmează să opereze la Bucureşti. Până în prezent, au fost specializaţi în Israel, la spitalul Wolfson, trei medici şi un tehnician pentru echipamentul sălii de operaţie de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. Vreau să menţionez că doctorii israelieni vor sprijini echipa locală de medici în caz de nevoie. De asemenea, vreau să menţionez că, în fiecare an, o echipă de medici israelieni ajunge la Iaşi pentru câteva zile şi împreună cu medici de la spitalul local de copii examinează candidaţii pentru operaţiile viitoare în Israel.

Pot fi aceşti medici nucleul necesar pentru continuarea proiectului „Salvaţi inima unui copil” în România?

Da, de fapt, acesta a fost şi scopul pentru care medicii s-au specializat, pentru a mări numărul copiilor ce pot fi operaţi şi salvaţi în România. În acest sens doresc să precizez că avem speranţe că până la sfârşitul acestui an se vor putea face operaţii în cadrul proiectului la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, unde s-a construit o aripă specială cu sprijinul Primăriei Sectorului I din Bucureşti, iar Ministerul Sănătăţii a contribuit la dotarea acesteia cu echipamente.

Ce trebuie să facă părinţii care au nevoie de ajutor pentru copiii lor?

Să apeleze cu încredere la cluburile Rotary din comunităţile lor, iar din 2016 la spitalul „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.

Gazde ospitaliere la Sovata

Întâlnirea lui Victor Steinberg cu rotarienii mureşeni s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, în incinta Hotelului „Hefaistos” din Sovata. Au fost prezenţi Cristian Dan - preşedintele Rotary Club Sovata pentru anul rotarian 2015-2016, Gheorghe Neag - directorul Hotelului „Hefaistos” şi membru al Rotary Club Sovata, Vasile Hârşan - membru al Rotary Club Sovata, Cristian Tălmăcean - preşedintele Rotary Club Târgu-Mureş pentru anul rotarian 2015-2016, şi Silviu Puni - asistent guvernator al Districtului 2241 România şi Republica Moldova şi membru al Rotary Club Târgu-Mureş. „În ideea continuării, valorificării şi pe viitor a bunelor rezultate ale programului “Salvaţi inima unui copil”, pentru cazurile ce necesită intervenţii specifice şi, nu în ultimul rând, pentru persoanele şi companiile ce pot sprijini financiar pe viitor acest program, cei interesaţi se pot adresa cluburilor Rotary din comunităţile lor. În limita resurselor curente şi a celor viitoare destinate acestui program, cluburile Rotary sesizate cu solicitări documentate urmează să pună în aplicare doleanţele primite, în ordinea de prioritate dată de natura excepţională a cazurilor şi de imposibilitatea de soluţionare în timp real a acestora în cadrul sistemului naţional de sănătate, cu prioritate pentru cazurile medicale critice provenite din medii defavorizate”, a fost mesajul rotarienilor din Târgu-Mureş.

31

„Săptămâna Haferland” i-a adus acasă pe sași

32

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peste 1.500 de sași, turiști și invitați, s-au aflat în 8 august în localitatea Criț, din județul Brașov, la sărbătoarea sașilor, „Săptămâna Haferland” – unul dintre cele mai mari festivaluri săsești din Transilvania. de Teodora MÎNDRU

Inițiatorii evenimentului, Fundația „Michael Schmidt”, împreună cu Fundația Tabaluga, susținute de Fundația ADEPT și „Mihai Eminescu Trust”, și-au propus să sprijine activ conservarea și restaurarea moștenirii culturale a sașilor, inclusiv promovarea turistică a zonei.

Președintele Fundației „Michael Schmidt”, omul de afaceri Michael Schmidt, a transmis că ideea de a organiza acest eveniment i-a venit în urma unei discuții pe care a avut-o cu cântărețul Peter Maffay. Cei doi au vrut să scoată în evidență frumusețea și bogăția Țării Ovăzului și tradiția sașilor care au trăit și încă trăiesc aici. „Este a treia oară când organizăm această săptămână culturală din Țara Ovăzului.

Cum s-a născut această idee? Stăteam cu Peter Maffay la el acasă, într-o zi de vară, și mi-a spus: „Michael, anul viitor, în august, te invit la Roadeș fiindcă fac porțile deschise de la proiectul meu Tabaluga în Roadeș”. În secunda aceea, mi-a venit ideea de a ne uni forțele și a face ceva împreună pentru toată regiunea aceasta minunată. Așa s-a născut „Săptămâna Haferland”. Am aflat, prin povestiri, că această zonă se numea Țara Ovăzului, pentru că țăranii de aici cultivau ovăz”, a transmis Michael Schmidt.

Țelul festivalului: promovarea bogăției culturale

Peter Maffay, prin Fundația Tabaluga, și-a dorit ca manifestarea să reprezinte și un prilej de întâlnire a sașilor, iar evenimentul să devină o frumoasă tradiție a regiunii dintre Rupea și Sighișoara, menit să scoată în evidență patrimoniul cultural, frumusețea și bogăția zonei. „Noi, Fundația

Tabaluga, cu sediul în Roadeș, ne bucurăm să fim o parte din acest eveniment. „Săptămâna Haferland” are loc pentru a treia oară și a devenit deja tradiție. Tot mai mulți oameni iau în considerare acest eveniment, care a devenit și loc de întâlnire. Se întâlnesc aici oameni care au rădăcini în această regiune. Acesta a fost de la început țelul inițiatorilor, de a promova frumusețea și bogăția culturală. Ne dorim ca sinergiile care rezultă din înțelegerea și încrederea dintre noi să ne dea puterea de a schimba condiția în această regiune în favoarea oamenilor”, a transmis Peter Maffay.

„România are motive de optimism”

Șeful Cancelariei Președintelui României, consilierul prezidențial Dan Mihalache, a fost prezent la Criț și a transmis organizatorilor, sașilor și invitaților salutul prietenos al președintelui Klaus Iohannis. Acesta a subliniat că țara noastră are motive de optimism, deoarece oamenii pot reconstrui împreună relații durabile și solidarități. „Vreau să mulțumesc pentru invitația de a participa la a treia ediție a acestui eveniment minunat și doresc să transmit și salutul formal al Instituției Prezidențiale, dar mai ales salutul informal, foarte prietenos, al domnului președinte Klaus Iohannis. Eu cred, însă, că există în România și motive de optimism și faptul că noi suntem astăzi aici, oameni atât de diverși, oameni din atâtea colțuri ale României, oameni cu preocupări diferite – toate acestea arată că în România se poate reconstrui și că există dorință de implicare, de a reconstrui nu doar biserici, nu doar monumente, ceea ce e foarte important, ci de a construi solidarități, spirit comu-

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nitar, relații între oameni care trec dincolo de, să spunem, beneficiul și profitul imediat”, a transmis consilierul prezidențial Dan Mihalache.

Cât despre implicarea celor care au făcut posibil acest eveniment, Dan Mihalache a spus că o societate nu se bazează doar pe partea materială, ci și pe spirit comunitar și dorință de implicare. „Faptul că există organizații, ca Fundația „Michael Schmidt”, Fundația „Peter Maffay”, ca „Mihai Eminescu Trust” și altele arată că există totuși disponibilitate de a reclădi, de a reconstrui o societate, pentru că o societate nu se bazează doar pe ceea ce înseamnă partea materială, ci se bazează pe spirit comunitar, pe implicare, pe dorința de a trece dincolo de ziua de astăzi și de a vedea în perspectivă”, a arătat Dan Mihalache.

Legătura dintre educație, tradiție și păstrarea identității

Ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu, s-a aflat, de asemenea, la Criț, unde a vorbit despre valorile culturale ale comunității săsești din Transilvania și despre importanța păstrării acestor tradiții. Ministrul a subliniat că valorile culturale justifică existența unui popor, în acest sens explicând că educația ne ajută să ne regăsim identitatea și să ne păstrăm tradițiile. „Acest remarcabil eveniment pune în valoare atât de bine tradiția și valorile culturale ale comunității săsești din Transilvania. Mă bucur că această ediție, a treia, se desfășoară sub egida Anului Educației. Organizatorii își propun să conserve moștenirea culturală, să revitalizeze și să mențină vii tradițiile din regiunea transilvăneană. Păstrarea tradiției reprezintă menținerea identității oricărui grup social, iar cultura și educația sunt instrumente care cultivă inteligența și împiedică manipularea. Cu toții ar trebui să realizăm importanța patrimoniului cultural. Fără obiceiuri, tradiții și fără o moștenire culturală nu însemnăm mare lucru. Valorile culturale sunt acelea care justifică existența și misiunea unui popor. Particip cu onoare la acest eveniment care promovează obiceiurile, tradițiile, meșteșugurile și cultura sașilor. Inițiatorii evenimentului demonstrează, prin coerența programelor culturale, implicarea în consolidarea identității comunității săsești din localitățile Fișer, Saschiz, Viscri, Criț, Roadeș și Meședorf. Istoria ne învață multe, dar trebuie să ținem seama de învățăturile ei, spunea Constantin Dobrogeanu Gherea. Pentru a nu uita lecțiile trecutului, pentru a nu ne pierde tradițiile, pentru a ne regăsi identitatea trebuie să acordăm atenție educației”, a transmis ministrul Sorin Cîmpeanu. Și senatorul Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei de Educație a Senatului României, le-a mulțumit organizatorilor pentru invitație, iar în acest sens a ținut să-i ofere o diplomă lui Michael Schmidt, în semn de apreciere pentru organizarea festivalului. Ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Werner Hans Lauk, a transmis: „Mă bucur foarte mult să revin în Țara Ovăzului. Mulțumesc organizatorilor care au contribuit la realizarea acestui eveniment. O astfel de organizare este posibilă doar dacă colaborăm împreună la un proiect”.

Întoarcerea sașilor acasă, vara, un fenomen de masă

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Paul Porr, a precizat că vara au loc o mulțime de astfel de întâlniri, înregistrându-se și un fenomen de masă,

deoarece mii de sași se întorc vara acasă, în satele din Transilvania. „Trebuie menționat că sunt foarte multe întâlniri similare în cel puțin zece localități din Ardeal, dar dintre toate eu cred că aceasta este cea mai importantă, pentru că face parte dintr-o întreagă săptămână culturală, care nu se referă numai la o localitate, ci la o regiune, adică regiunea dintre Sighișoara și Rupea. Pe an ce trece vin tot mai mulţi saşi. Sunt şi oameni sau familii care şi-au redobândit casa şi care vin două-trei luni cu prieteni şi rude şi acest fenomen este deja aproape un fenomen de masă. Noi îi numim saşi de vară. Saşii au contribuit în aceste regiuni simţitor, şi saşii din Ardeal, şi şvabii din Banat. Sigur este convenabil pentru toată lumea”, a precizat Paul Porr.

Ziua s-a încheiat cu Balul Tradițional Săsesc - un moment mult așteptat de către sași, turiști și invitați.

Expoziție dedicată învățământului

În cadrul evenimentului, s-a organizat și expoziția „Istoria ne învață”, care și-a propus să transpună în imagini frânturi din învățământul german și românesc din Transilvania de acum câteva sute de ani. În plus, a avut loc și o oră deschisă de limba germană, la care au participat elevi îmbrăcați în port tradițional săsesc. Michael Schmidt, a transmis că expoziția se dorește a fi o informare despre învățământul cu predare în limba germană din Transilvania, care trebuie să dăinuie într-o societate europeană creștină. Acesta a mai precizat că expoziția va putea fi văzută până la sfârșitul anului și în alte locuri.

33

34

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„The Wine Book of Romania”, primul ghid al vinurilor românești de top

Un juriu format din opt experți internaționali s-a aflat, în luna august, la Valea Verde, în satul Cund, din județul Mureș, unde a evaluat aproximativ 250 de vinuri de top din România și Republica Moldova, cu scopul de a realiza prima ediție a Cărții Vinurilor din România și Republica Moldova - „e Wine Book of Romania”, ce va fi lansată în martie 2016.

de Teodora MÎNDRU

„e Wine Book of Romania” reprezintă primul proiect care reunește vinurile din zonele viniviticole ale celor două țări.

Președintele juriului și cea care a inițiat acest proiect, Marinela Vasilica Ardelean, a declarat că a degustat, în perioada aprilie – august, aproximativ 3.000 de vinuri pentru a le identifica pe cele mai potrivite. „E nevoie să avem catalogul nostru propriu, pentru că toate țările au un catalog propriu de cele mai bune vinuri și pentru că ne aflăm la început de drum. Avem nevoie de o direcție, să fim oarecum orientați, iar un juriu internațional ne va ajuta enorm de mult în acest sens. Eu am fost la aproape 100 de crame în România și am degustat aproape 3.000 de vinuri, pentru a le identifica pe cele mai potrivite, pentru a ne reprezenta atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Am selecționat aproape 250 de vinuri de la aproximativ 90 de producători, vinuri din România și din Republica Moldova”, a explicat aceasta.

Ce vinuri s-au căutat

Marinela Vasilica Ardelean a precizat că, în acest proiect, au fost căutate vinurile autentice și elegante în același timp, dar și cele care să ofere plăcerea de a mai dori încă un pahar. „Am căutat, în primul rând, vinurile bune, pe care poți să le deschizi atunci când ai un musafir sau când vrei să faci cadou unei persoane și un vin care să-ți ofere încredere atunci când vrei să te simți bine. Apoi, am căutat vinuri fără defecte, am căutat tipicitate. Atunci când noi cerem o Tămâioasă Românească sau un Cabernet Sauvignon vrem ca acel vin să aibă gust și miros de Cabernet sau de Tămâioasă. Căutăm autenticitate. Nu dorim vinuri care să fie asemănătoare sau copiate. Avem nevoie de propria noastră identitate. Caut să încurajez identitatea noastră din punct de vedere al vinurilor românești. Mai

mult decât atât, caut eleganța și acea plăcere de a mai dori încă un pahar din acel vin”, a declarat Marinela Vasilica Ardelean.

Imagine prin vinurile românești

Marinela Vasilica Ardelean a transmis că își dorește să contribuie la îmbunătățirea imaginii României prin vinurile românești și a subliniat că țara noastră se află într-un moment foarte important din punct de vedere al evoluției calității vinurilor. „Dorim să scoatem în evidență faptul că avem vinuri bune și suntem într-un moment foarte important din punct de vedere al evoluției calității vinurilor românești. Ceea ce eu îmi doresc în mod personal este să pot să contribui la îmbunătățirea imaginii României prin vinurile românești.

Consider că vinul este un element foarte important, care poate să pună la aceeași masă împreună cu mâncarea diferite persoane și să ne facă chiar mai buni și să deschidă dialoguri care au fost până acum mai dificil de abordat”, a spus Marinela Vasilica Ardelean.

Ce părere au avut jurații

Oaspeții din străinătate s-au arătat încântați de ideea pe care a avut-o Marinela Vasilica Ardelean și impresionați de Valea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Verde, o oază de liniște și relaxare în inima Transilvaniei, departe de agitația urbană și stresul cotidian. „Membrii juriului sunt extrem de entuziasmați și încântați de această oportunitate, pentru că nu s-a mai realizat o astfel de degustare și jurizare în mijlocul naturii, dar, în același timp, la standardele internaționale. De ce aici și de ce nu într-un oraș mai mare, de ce nu într-o cramă? În primul rând, pentru că nu am vrut să influențez în nicio formă, nici cu vreun anume brand, nici cu vreun anume oraș. Am vrut să transmit un mesaj al României. Această atmosferă de natură, dar foarte autentică. Se simt în mijlocul Transilvaniei, ceea ce pentru ei este fenomenal”, a arătat Marinela Vasilica Ardelean.

Unde va ajunge „The Wine Book of România”

Inițiatoarea proiectului a afirmat că își dorește ca acest catalog al vinurilor să ajungă la instituțiile culturale, la ambasade, la târgurile internaționale de vinuri, la cele mai importante expoziții, la importatori și distribuitori și, în special, la consumatori, pentru ca aceștia să aibă mai multă încredere în vinurile românești. „Toate soiurile autohtone au fost degustate de către toată lumea, astfel încât persoanele care s-au aflat aici să aibă o impresie, o imagine referitoare la vinurile românești destul de puternică, astfel încât să devină ambasadorii noștri.

Le-am dat și posibilitatea să-și aleagă câte un vin preferat și acela îl vor descrie în cartea pe care eu o scriu, „e Wine Book of România”. Eu sper ca acest catalog să ajungă în cele mai îndepărtate locuri. Avem nevoie să ajungă la instituțiile culturale, la ambasade, la târgurile internaționale de vinuri, la cele mai importante expoziții, la importatori și distribuitori și la consumatori, la noi. Avem nevoie să ne orientăm puțin și să avem mai multă încredere în vinurile noastre, în vinurile românești. Eu m-am pregătit pe vinurile italiene și pe cele din Franța, dar sunt convinsă că nu avem nimic de invidiat acestor țări, acestor vinuri, așadar trebuie doar să le cunoaștem mai bine și pe urmă să le înțelegem și să încurajăm acești producători care depun foarte multă muncă și enorm de multe sacrificii pentru a fi unde sunt”, a explicat Marinela Vasilica Ardelean.

„Avem soiuri autohtone deosebite”

Marinela Vasilica Ardelean a mai explicat că atunci când alegem un vin ar fi bine să ne îndreptăm atenția asupra soiurilor autohtone și să avem curajul de a încerca mereu ceva

INEDIT

nou, pentru că în acest fel ne vom descoperi propriul gust. „Când o persoană caută un vin trebuie să înțeleagă, în primul rând, pentru ce dorește acel vin. Dorește să-l facă cadou, dorește să-l consume cu persoana aleasă sau dorește să-l consume la o masă cu prietenii. Cel mai ușor este, probabil, să alegi vinul pentru o masă cu prietenii. Oamenii nu trebuie să fie prea mult influențați de prețul unui vin. Cu această evaluare am încercat să pun în evidență cu adevărat calitatea. Sunt vinuri care nu vor costa atât de mult precum este calitatea lor, în sensul că întotdeauna trebuie să avem curiozitatea de a încerca mereu ceva nou până descoperim propriul nostru gust. Hai să alegem mai mult soiurile autohtone! Avem soiuri autohtone deosebite”, a mai transmis Marinela Vasilica Ardelean.

35

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

Herbstfest, business și petreceri Festivalul de Toamnă al Economiei Germane 2015

Clubul oamenilor de afaceri de limba germană din Transilvania de Nord (DWNT) organizează, între 2-4 octombrie, un eveniment amplu pentru afaceri savuroase, în stil și spirit german. Detalii oferă Florin Bugnar, organizator și PR al Herbfest. de Ionuţ OPREA

Ce înseamnă Herbstfest?

Herbstfest 2015 înseamnă împletirea culturii germane cu economia sa. Înseamnă conectarea mediului de afaceri german din Cluj-Napoca cu locuitorii orașului. Înseamnă conectarea tinerilor din Cluj la cultura germană. Și mai înseamnă promovarea acesteia prin ceea ce îi este atât de caracteristic: prietenie, ospitalitate, rigurozitate.

Care este structura evenimentului?

Primul sfârșit de săptămână din octombrie devine weekendul dedicat culturii germane, printr-un program de activități care este conceput în jurul a trei mari teme: economie, cultură, networking. Componenta economică este cea care stă la baza acestui eveniment și își propune familiarizarea publicului clujean cu munca și importanța companiilor cu specific german la Cluj, cu caracteristicile acestora, cu poveștile lor și cu iubirea lor față de acest oraș, în care au ales să se stabilească. Această componentă, pe lângă prezentarea de companii, își propune și prezentarea oportunităților studenților, tinerilor clujeni și altor firme de a interacționa și colabora cu aceste companii (ex. de activități - sesiuni de Q&A, workshop-uri, prezentări, story-telling, conferințe în mediul academic etc.). Componenta culturală a evenimentului vorbește atât despre cultura germană, cât și despre caracterul multicultural al orașului nostru. Ne dorim concerte, ne dorim ateliere interactive, ne dorim instalații artistice și colaborări cu centrele culturale și școlile de profil din municipiu și din județele din Transilvania. Componenta de conectare este puntea de legătură între primele două. Prin conectare ne dorim apropierea mediului de afaceri german și a culturii germane cu Clujul, cu locuitorii lui, cu studenții lui (exemple de activități – prezentarea oportunităților de angajare oferite de firmele germane, test drive cu mașini germane, sesiuni zilnice de networking ș.a.).

Ce activități mai cuprinde festivalul?

Alături de dezbaterile economice şi prezentările de firme, în cadrul festivalului vor fi organizate diferite activităţi cu adresabilitate extrem de variată, piese de teatru în aer liber, dansuri tradiţionale germane, concerte live şi degustare de produse tradiţionale germane. Mediul academic va juca un rol important în organizarea şi găzduirea conferinţelor tematice cu rol în sprijinirea învăţământului universitar şi profesional, pentru a oferi noi oportunităţi în întâmpinarea nevoilor de angajare a investitorilor deja prezenţi în mediul economic clujean şi a celor care urmează să îşi dezvolte activitatea în această zonă. Firmele membre ale asociaţiei DWNT se vor organiza pentru a oferi tinerilor doritori consiliere în carieră şi dezvoltare profesională, oferte de joburi, traininguri şi proiecte de workshop. Pentru tinerii școlari şi preşcolari festivalul oferă activităţi de facepainting, jonglerii cu foc, dresură de câini rasa ciobănesc german, expoziţie de comics şi parade stradale.

Evenimentul va avea loc între 2 şi 4 octombrie 2015 și se va desfăşura în Piaţa Unirii, în două corturi profesionale de evenimente, unul destinat standurilor expoziţionale ale companiilor şi activităţilor de networking, iar altul pentru activităţi culturale şi momente artistice: muzică germană live cu orchestră şi concerte live, prezentări ale membrilor DWNT, prezentări culturale ale Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) din Cluj-Napoca şi ale Asociaţiei Studenţeşti Gutenberg, momente culturale ale Centrului Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg), proiecţii tematice şi concursuri cu premii conform programului atașat. Proiectul susține candidatura orașului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Mocănița Transilvaniei împlinește 100 de ani WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

39

Șase tineri ambițioși din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș au înființat, în urmă cu o lună, o asociație cu scopul de a pune în valoare trenurile de epocă, care circulau odinioară pe calea ferată îngustă din Câmpia Transilvaniei, în contextul în care anul acesta, în octombrie, se aniversează 100 de ani de la inaugurarea căii ferate înguste. de Teodora MÎNDRU Asociația „Mocănița Transilvaniei” a organizat în zilele de 15 și 16 august un eveniment menit să aigure un viitor trenului mic din Câmpia Transilvaniei, iar astfel Mocănița Transilvaniei să fie inclusă în Patrimoniul Național. Peste 100 de persoane s-au aflat în localitatea Teaca, acolo unde a sosit din nou trenul cu aburi, care i-a dus într-o plimbare până la Râciu. Președintele asociației, Cristi Moldovan, a povestit de unde a venit ideea înființării unei astfel de asociații și ce și-au propus tinerii care s-au unit în această inedită mișcare. „Ne bucurăm să fim împreună când se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea căii ferate de la Târgu-Mureș la Iuda sau Viile Tecii, cum este cunoscută astăzi zona. (...) Vrem să încurajăm și să promovăm cât mai mult acest tip de turism, acest mod de a-ți petrece timpul liber și totodată de a salva o mocăniță care are o istorie de peste 100 de ani”, a transmis Cristi Moldovan. Și pentru ca zilele de 15 și 16 august să rămână în memoria oamenilor și în istoria gării din Teaca a fost realizată o plachetă comemorativă cu un mesaj inedit. „Pentru a celebra acest moment, ne-am gândit să facem o plachetă comemorativă, pe care am expus-o pe gara

din Teaca și pe care e scris următorul mesaj: „La data de 23 octombrie 1915 s-a dat în folosință calea ferată îngustă dintre Târgu-Mureș și Iuda. Întotdeauna va exista un tren după altul”, a mai transmis președintele Asociației „Mocănița Transilvaniei”.

Voluntarii care au muncit cot la cot cu membrii asociației au primit, în semn de recunoștință, diplome și mulțumiri.

Mecanicii care și-au dedicat întreaga viață acestei meserii au povestit cu melancolie despre vremurile de odinioară, când au apărut primele trenuri de călători și marfă pe traseul ce străbate Câmpia Transilvaniei între Târgu-Mureș și Lechința. Aceștia au rămas fideli unei meserii pe care și-ar dori s-o lase urmașilor.

Turiștii și localnicii care s-au aflat la Centenarul Mocăniței Transilvania au putut vizita și o expoziție inedită amenajată în fostul birou de mișcare din gara Teaca, în care s-au aflat obiecte vechi de zeci de ani, de la casa de bilete, imagini din registrul vechi, compostorul de bilete, lanterne, felinare, un plan al stației și un album foto.

42

CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primele cele mai bune patru orchestre ale lumii încântă publicul la Festivalul Enescu În această lună, Festivalul Internațional George Enescu aduce publicului din București și din alte orașe din țară peste 2.500 dintre cei mai valoroși artiști români și străini. În total, șapte orchestre din top 20 cele mai bune ale lumii în acest an concertează pe scena ediției 2015 a Festivalului Internațional George Enescu (30 august - 20 septembrie, București). Astfel, publicul Festivalului se va putea bucura inclusiv de primele patru cele mai bine cotate orchestre ale lumii. Topul celor mai bune orchestre la nivel mondial a fost realizat de prestigioasa publicație britanică “Gramophone”.

Royal Concergebouw Amsterdam, Filarmonica din Berlin, Orchestra Filarmonicii din Viena, precum și London Symphony Orchestra, desemnate la finalul lunii aprilie de prestigioasa publicație “Gramophone” drept cele mai bune patru orchestre din lume ale momentului, vor susține concerte în cadrul ediției 2015 a Festivalului Internațional George

Enescu (30 august – 20 septembrie, București). Cu 90 de ani de tradiție jurnalistică, revista “Gramophone” este considerată un reper în lumea culturală internațională.

Filarmonica din Berlin, în România după 15 ani de negocieri

Filarmonica din Berlin susține un concert extraordinar în Festivalul Enescu pe 3 septembrie, la Sala Palatului, avândul la pupitru pe legendarul dirijor Sir Simon Rattle. Orchestra va fi prezenta la București în premieră, după 15 ani de negocieri. Royal Concertgebouw Amsterdam, “orchestra cu cel mai catifelat sunet din lume”, potrivit criticilor de specialitate, revine în Festivalul Enescu – orchestra a fost prezentă, deja, în trei ediții ale evenimentului – și, în 2015, va bucura publicul în ultimele două zile de Festival Enescu, pe 19 septembrie și pe 20 septembrie. La pupitrul orchestrei se va afla unul dintre muzicienii în plină ascnesiune internațională, dirijorul de origine letonă Andris Nelsons căruia revista BBC Music îi dedică un portret chiar în numărul curent, de iulie. London Symphony Orchestra (8 și 9 septembrie, Sala Palatului) va fi dirjată pe scena Festivalului Enescu de cunoscutul dirijor de origine română, Ion Marin.

Valentina Nafornița, o stea a operei internaționale

În același timp, concertul susținut de renumita Orchestră a Filarmonicii din Viena pe 16 septembrie la Sala Palatului va

CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

marca o dublă premieră. Solista concertului va fi soprana Valentina Nafornița, care a absolvit cursurile Universității Naționale de Muzică din București, “o stea a muzicii clasice internaționale”. Valentina Nafornița este membră a ansamblului legendarei Opere de Stat din Viena.

Pe lângă cele patru orchestre cele mai bune din lume, alte orchestre situate în Top 20 alcătuit de “Gramophone” vor mai fi prezente în ediția 2015 a Festivalului Enescu, printre acestea numărându-se Staatskapelle Dresden și San Francisco Symphony Orchestra – orchestră distinsă cu un Pulitzer Prize pentru Muzică –, care va interpreta în premieră lucrarea Voix de la Nature, de George Enescu.

Zeci de artiști români de top

În anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea legendarului compozitor finlandez Jean Sibelius, violonista Sarah Chang, despre care New York Times scrie că “talentul ei este la un nivel atât de înalt, încât nu ne rămâne decât să îl venerăm”, a adus pe scena Festivalului Internațional George Enescu chiar Concertul Nr. 2 pentru vioară și orchestra Re minor de Sibelius, unul dintre cele mai frumoase concerte pentru vioară compuse vreodată. Violonista Sarah Chang a debutat la vâsta de doar 8 ani, alături de prestigioasa New York Philharmonic și, în anul 2012, a împlinit 20 de ani de înregistrări exclusive pentru celebra casă de discuri EMI Classics.

Pe scena Sălii Palatului, în seara de deschidere a Festivalului Enescu, violonista a fost acompaniată de Orchestra Română de Tineret, formată din cei mai valoroși tineri muzicieni din România. Recunoscută la nivel internațional, orchestra a fost invitată de-a lungul timpului în cadrul unor festivaluri internaționale de top, de la Berlin, la Paris și a susținut o serie de concerte inclusiv pe scena sălii Santa Cecilia din Roma, între primele cele mai râvinite săli pentru evenimente muzicale din lume.

O seară Mozart, sub bagheta lui Mădălin Voicu

Pe 12 septembrie, la Ateneul Român, publicul se poate bucura de o seară integrală Mozart, în intepretarea Orchestrei de Cameră București “Ion Voicu”, sub bagheta cunoscutului dirijor Mădălin Voicu. Soliștii vor fi o alăturare pe cât de surprinzătoare, pe-atât de frumoasă: violonistul Ștefan Tarara, născut la Heidelberg din părinți români și laureat al ediției 2014 a Concursului Enescu, într-o finală cu ovații și strigăte de “bravo”, va concerta alături de unul dintre cei mai reputați violoniști ai lumii, violonistul francez Pierre Amoyal. Cei doi vor aduce publicului Concertul pentru două viori în Do Major de Mozart.

Cristian Mandeal și Ruxandra Donose, pe aceeași scenă

Unii dintre cei mai aclamați muzicieni români în plan internațional, dirijorul Cristian Mandeal și mezzosoprana Ruxandra Donose se întâlnesc pe aceeași scenă la Festivalul Enescu, în după-amiaza de 16 septembrie, la Ateneul Român. Le va fi alături Monte Carlo Philharmonic Orchestra. Formată din 87 de instrumentiști, orchestra este cea mai veche orchestră din lumea francofonă. În program sunt lucrări de Bartók, Enescu și Mahler.

“Descoperă-l pe Enescu!”, în Bucureștiul Creativ

La această ediție a Festivalului, Bucureștiul Creativ este dedicat descoperirii muzicii lui George Enescu, prin proiecte inedite în spațiul public – de la instalații și expoziții, la ateliere de creație pentru copii. Programul complet al evenimentelor care sunt gratuite, poate fi consutat pe site-ul Festivalului Enescu, la adresa http://festivalenescu.ro/bucuresticreativ/.

Cel mai mare eveniment internațional cultural organizat de România

Unul dintre cele mai importante evenimente culturale internaționale organizate de România, Festivalul Internațional “George Enescu” aduce în medie 20.000 de turiști străini la București și are o acoperire mediatică ce variază de la televiziuni cu renume – CNN, Euronews –, la BBC și remarcabile cotidiene străine și publicații de specialitate (e Guardian, Gramophone), la mass-media de top în plan național. Putând fi considerat un adevărat brand cultural de țară, Festivalul duce mai departe valorile în care credea George Enescu: creativitate, generozitate și implicare.

O medie de 20 de lucrări ale compozitorului român sunt astăzi interpretate în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, în viziunea contemporană a unora dintre cele mai importante ansambluri simfonice ale lumii, având la pupitru dirijori de marcă. Este parte din identitatea Festivalului să promoveze și să valorizeze creațiile enesciene, atât în țară, cât și în plan internațional –să le readucă în repertoriul internațional.

Concertele, transmise live pe site

În linia deschiderii către un public culutral cât mai numeros, Festivalul George Enescu este conectat la noile tehnologii.

Publicul din întreaga țară și din lume se va putea bucura de cea mai mare parte dintre concertele Festivalului Enescu în transmisii live la calitate HD pe site-ul Festivalului Enescu, www.festivalenescu.ro, dar și la Grand Cinema Digiplex Băneasa (București), precum și la mall-urile Cluj, Contanța, Oradea și Pitești.

43

Coregrafia frumosului invizibil WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PORTRET

45

În complicata şi frumoasa geografie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), una din cărări mi l-a adus în cale pe făcătorul de dansuri Gigi Căciuleanu, în pragul aniversării a 50 de ani de activitate.

Mai degrabă gramatician al trupurilor şi al minţii decât coregraf, Gigi Căciuleanu are tolba plină de metafore şi amintiri fabuloase, pe care le deşartă cu vioiciunea şi cu naturaleţea cu care a umplut scenele lumii din România în Franţa şi America Latină, de unde au plecat spre toate zările spectacole de o inegalabilă frumuseţe.

Poezia dansului, a gândului ce precede mişcarea şi urmele fizice lăsate în memoria spectatorului mult timp după ce ultimul pas de pe scenă şi-a stins ecoul, toate mărturisesc despre un om care vorbeşte nu doar cu o splendidă candoare, dar şi cu fiecare mişcare a braţului, punctând expresiv fiecare frază, cu o anume răsucire a palmei, cu o mereu altă lucire în ochi, totul integrând un unic şi irepetabil crochiu al frumosului invizibil.

Eu nu mă consider coregraf. Eu mă consider Gigi Căciuleanu

Arta are sens doar în dialog cu celălalt, în solitudine, ea fiind doar un exerciţiu de filtrare şi convertire a propri-

ilor trăiri într-o formă convenabilă, în primul rând, celui ce o generează şi face ca astfel ele să devină cel puţin suportabile. Din această perspectivă, orice dialog cu Gigi Căciuleanu este o formă de înţelegere a mecanismului descoperirii propriei identităţi, despre legitimarea în dialogul cu acest celălalt, fie el instrument al artei sau receptor şi care anume sunt elementele ce configurează la urma urmelor identitatea unui făcător de dansuri, aşa cum îi place să spună domniei sale. O fi spaţiul, şcoala în care s-a format, e ceva ce se transmite într-un fascinant arbore genealogic, sunt oamenii cu care in teracţionează, spectacolele în care dansează sau pe care le gândeşte, e un set de valori ce transgresează epoci, graniţe, convenţii, clişee sau doar spiritul acestor valori?

La conferinţa de presă din una din frumoasele dimineţi de festival aş fi stat mult şi bine să-l ascult vorbind şi doar perspectiva de a-l provoca eu însămi la dialog m-a făcut să accept mai uşor finalul ei. Mereu inimă largă, vă deschid puţin fereastra spre adâncul Librăriei Habitus din Sibiu şi discuţiile moderate de Octavian Saiu, critic de teatru și profesor universitar, care l-a provocat pentru noi pe Gigi Căciuleanu.

46

PORTRET „Cred că prima formă de a te legitima ar fi personalitatea, spunea Gigi Căciuleanu. Un coregraf, ca orice artist, e interesant când face lucruri personale, nu când face ceea ce se face. Eu nu mă consider coregraf. Eu mă consider Gigi Căciuleanu. Un scriitor scrie aşa cum gândeşte el că trebuie să scrie, cei care fac ceea ce se face se legitimează mai greu ori se legitimează doar ca aparţinând unui anume curent. Ceea ce e foarte important e personalitatea şi faptul că nu te trădezi pe tine însuţi. Problema coregrafului este că nu e singur, el are nişte dansatori, are o scenă, are lumini, depinde de tot felul de alte considerente decât el însuşi. Un pictor este în faţa tabloului şi îl reprezintă exact, atunci când abordează acest gen, un scriitor la fel, un poet. Un regizor se apropie mai mult de noi, dar noi suntem şi autorii mişcărilor şi trebuie să-i convingem pe dansatori să facă ceea ce credem noi că trebuie să facă. Ei vor face ce vor putea şi pentru ce sunt pregătiţi.

Mi s-a întâmplat să lucrez cu balerini clasici şi ei văd altceva decât le arăt eu şi atunci trebuie să mă adaptez, mă legitimez doar pe jumătate în faţa lor şi astfel ne legitimăm împreună. Deci un coregraf nu se legitimează doar pe el însuşi, ci şi pe ceilalţi şi compania cu care lucrează. Sunt coregrafi care lucrează cu aceeaşi companie, alţii cu companii diferite, eu am avut norocul să le fac pe ambele. Când lucrez cu compania mea, această problemă se pune, dar mai puţin, pentru că ne cu noaştem foarte bine şi începem să ne dibuim, să ne simţim, eu devin ei şi ei devin eu. Cu companii la care eşti invitat trebuie să te pui la diapazonul celor care te pot înţelege. Când lucrez cu o companie de teatru liric e într-un fel, cu o companie de dans contemporan e altfel, iar cu o companie de dans clasic e din nou altfel. Pro blema mea este aceeaşi peste tot, că le cer să facă ceea ce ei nu fac, dar fac eu, aşadar să mă legitimez de fiecare dată”, a afirmat acesta.

Personalitatea şi adevărul

Problema este aceeaşi, dar totuşi alta atunci când raportul de legitimare nu se face doar între coregraf şi dansator, între maestru şi ucenic, ci şi între doi artişti, fiecare cu personalitatea sa şi cu afinităţile sale, dar care abordează împreună un act artistic. „Spuneam că personalitatea e cea mai înaltă formă de legitimare, dar e mai mult de atât, e o luptă pe viaţă şi pe moarte. În momentul când te întâlneşti cu cineva cu o personalitate foarte puternică nu poţi s-o omori şi să-i spui „gata!”, nici el nu poate să facă acest lucru cu tine.

Mă gândesc la Zmeul care se luptă cu Făt-Frumos şi o pasăre îi aduce puţină apă vie. Ei bine, această apă vie îl salvează, pentru că în loc să ne omorâm unul pe altul, ne hrănim unul pe altul.

Cu Maia aşa a fost. Cu Maia Pliseţkaia a fost o întâlnire minunată. Eu am întârziat ca şi astăzi, venind la gară să o iau, trebuia să lucreze cu mine la Rennes. Eram deci într-un orăşel de provincie în Franţa, lângă ocean, pescăruşii strigau prin aer, gara era goală, cheiul gării gol, pentru că am întârziat, trenul venise deja, aşa, ca-ntr-un tablou de Delvaux, cu semafoarele roşii aprinse şi Maia singură stând pe cheiul trei, pe mijloc, pe-acolo, cu o valijoară, într-un fâş de leopard, bineînţeles, cu părul ăla al ei roşu, vâlvoi... nu vâlvoi, în vântul pescăruşilor şi eu o strig: „Maia, Maia, am întârziat, scuzaţi!”. Ea îmi spune (şi imită felul rar, plin de a vorbi al Maiei, plin de importanţă şi atitudinea maiestuoasă): „Te rog să-mi arăţi imediat mişcările pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care le-ai inventat pentru mine!”. Eu acolo în gară îmi scot geaca, nici nu inventasem nicio mişcare, abia mă gândeam că o să lucrăm, am început să dansez ca un trăznit acolo, ca un nebun, nu mai ştiam şi ea m-a lăsat zece minute, eram deja transpirat total, mort şi ea zice: „Da, îmi place. Dar, te rog frumos, să nu cumva să mă laşi să fac altceva decât ai făcut şi tu aici”, o spune cu aceeaşi rostire lentă, cu pauze după aproape fiecare cuvânt, vizibil emoţionat de retrăirea acelei întâlniri, însă cu umorul ce-l caracterizează. „E minunat să-mi zică aşa ceva. În loc să-mi spună „eu fac un arabesc şi asta ştiu şi lasă-mă-n pace, eu astea le fac foarte frumos sau moartea lebedei, ea spune „să nu mă laşi!” Această luptă pe viaţă şi pe moarte s-a exprimat într-o secundă prin inteligenţa unei doamne mari a dansului, care transcende pe undeva dansul clasic şi personalitatea ei enormă. Aşa s-a întâmplat cu Pina (Pina Bausch n.r.) când dansam într-un spectacol, ea pe ale ei, eu pe-ale mele. Coboram din scenă şi mă uitam la ea, o dansatoare minunată, o dansatoare de excepţie, pe lângă coregrafă, pe lângă ceea ce ştiţi dumneavoastră. Când dansa Pina era parcă un dinozaur îngeresc, aşa ca un animal enorm. Nu lucra deloc, nu se pregătea şi dansa cu un adevăr extraordinar. Deci al doilea cuvând cheie ar fi adevărul. Dacă rămânem adevăraţi, cred eu că reuşim, adică dacă punem adevărurile cap la cap şi împreună reuşim foarte bine, dacă nu, încep ipocriziile, încep micile aranjamente şi oprortunităţi şi acelea cred eu că-s mai proaste ca orice”, continuă să ne farmece Gigi Căciuleanu cu povestea sa.

Spartul clişeelor e meseria mea

Gigi Căciuleanu îşi pune amprenta personalităţii sale şi reuşeşte să depăşească toate canoanele atunci când spune poveşti pe scenă. O face în dans, dar şi în teatru, mai ales în acele elemente mai puţin sau aproape deloc vizibile pe scenă, când lucrează cu actori pe care nu-i transformă neapărat în dansatori, dar îi aduce într-o stare de graţie, cât mai departe de automatismele profesiei, dar şi atunci când lucrează cu dansatori, pe care îi conduce într-o zonă în care ei părăsesc toate clişeele de expresie. E un dublu proces de memorare şi uitare, asimilare şi părăsire simultană a reperelor. „Clişeul e un alt cuvânt cheie, toţi trăim prin clişee, fără să vrem, dar atâta timp cât clişeul devine semnătură e un lucru bun. Când depăşeşte semnătura şi devine un fel de rutină, abia atunci este prost şi de evitat. Spartul clişeelor e meseria mea. Eu nu sunt deloc coregraf, ci catalizator. Prefer să-i duc pe interpreţi în stări care să le spargă nişte automatisme şi după aceea să le creez alte automatisme, ale lor şi să le spargă şi pe acelea. Eu sunt dansator întâi şi întâi şi nu mă consider altceva decât dansator, chiar şi atunci când alţii dansează pentru mine, întotdeauna am lăsat spaţii de libertate, chiar şi atunci când mi-am fixat o coregrafie, mi-am zis: „Nu se poate, dacă fac aşa, e ca şi cum aş merge pe un drum intuibil, un drum pe care l-a ghicit toată lumea, aşadar trebuie să sparg clişeul chiar şi pentru mine. E un moment de improvizaţie, aşa cum fac muzicienii de jazz, care la un moment dat ies din temă, o cântă foarte bine şi la un moment dat o iau razna frumos. Aşadar le arăt dansatorilor nişte mişcări foarte precise, le spun că e aşa şi nu altfel, dar cu permisiunea imediată de-a le sparge. Foarte puţini reuşesc să le spargă realmente, adică nu să dărâme şandramaua, ci să spargă clişeul. Un dans nu spune o singură poveste, spune multe poveşti în foarte scurtă vreme.”

AGRO TB. Anul 2, nr. 6, IUNIE - SEPTEMBRIE 2015. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro

susĹŁinut de

Soluții și parteneri din Transilvania - Lunar, 68 de pagini, oportunități de afaceri - Interviuri exclusive, analize, studii de caz - Coverstory-uri exclusive corelate cu evenimente și investiții cheie - Promovarea dvs. la cele mai importante târguri, expoziții și forumuri - Oportunități de promovare online - Suplimente: Cultural, Doctor și Agro TB - Catalogul centrelor logistice și de birouri (anuar, ediţia a III-a) - Tendințe și recomandări internaționale abonamente@transilvaniabusiness.ro, Tel: 0740 115 167, Fax: 0265 215 613

Abonament revista tb: 250 lei/an

SUPliment transilvania business

1

EVENIMENT

Crescătorii de bovine români, în familia europeană a Bălţatei Congresul Internaţional al Rasei Bălţată tip Simmental, eveniment organizat de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial a Producţiilor (COP)-ACTJM Târgu-Mureș și Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România și-a deschis lucrările vineri, 7 august la Palatul Administrativ din Târgu-Mureș.

Alin Zaharie Printre obiectivele congresului s-a numărat şi afilierea crescătorilor de Bălţată din România la grupul european de crescători, precum şi armonizarea programului de ameliorare din România cu Programul European Comun. „Zootehnia în Transilvania este ramura agriculturii pe care noi ar trebui să o susţinem cel mai mult. Nu spun acest lucru întâmplător, deoarece judeţul Mureş nu demult era judeţul cu cea mai mare producţie de lapte şi număr de bovine pe cap de locuitor din România. Cu alte cuvinte, consider că judeţul Mureş nu a fost ales întâmplător să găzduiască acest congres, are o perspectivă în ceea ce înseamnă creşterea bovinelor şi îmi exprim totala susţinere pentru revigorarea acestei ramuri a agriculturii româneşti”, a precizat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

„Să facem o tradiţie”

Dr. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România a trecut în revistă etapele care au dus la momentul organizării congresului la Târgu-Mureş. „Acum trei luni de zile am participat la o întâlnire cu cei din Germania. Am mers, ne-am prezentat, am spus ce vrem şi fără ruşine le-am spus că dorim să fim ca şi ei. Termenul a fost extraordinar de scurt în care s-a luat decizia de organizare a Congresului European de Rasă Bălţată de tip Simmental în România. Fără aportul tuturor colegilor din Federaţiei, al Consiliului Judeţean Mureş, al preşedintelui Ciprian Dobre personal, care la prima noastră solicitare după întoarcerea din Germania a făcut

eforturi deosebite de a susţine în Consiliul Judeţean Mureş toate posibilităţile de sprijin, inclusiv unul financiar remarcabil, pentru a ne susţine în realizarea acestui eveniment, acest congres de la Târgu-Mureş nu ar fi fost posibil. Vrem ca din acest congres al Rasei Bălţate de tip Simmental desfăşurat la Târgu-Mureş să facem o tradiţie. Se fac foarte multe evenimente expoziţionale în România, dar niciuna cu dedicaţie vacii. Acesta este de fapt scopul nostru al Federaţiei, de a demonstra şi de a organiza un târg, o expoziţie pentru crescătorii de animale din Români”, a precizat dr. Claudiu Frânc.

„Cerem înfiinţarea unei baze de date naţionale”

Printre temele abordate în cadrul congresului s-au numărat şi propunerile Federaţiei Crescătorilor de Bovine pentru programul naţional de reproducţie la specia bovină. „Cerem prin acest congres susţinerea şi armonizarea programului naţional de reproducţie propus de noi, în funcţie de interesul naţional şi al tuturor fermierilor din România. De asemenea cerem înfiinţarea unei baze de date naţionale pentru centralizarea tuturor datelor de reproducţie, a datelor de control oficial al performanţelor, şi nu în ultimul rând a cărţii de rasă şi sprijinirea organizaţiilor de control şi inspecţiile în teren, unde se efectuează aceste lucruri. Sunt lucruri extraordinar de importante şi trebuie să înţelegem că toate aceste servicii sunt de fapt prestări de

Dr. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine alături de Dr. Georg Röhrmoser, Secretarul General al Asociaţiei Europene de Bălţată

servicii pentru fermieri, acesta fiind cel care le plăteşte şi este proprietarul tuturor acestor date. Nu poate nimeni să se subroge pe una dintre aceste segmente. Acestea sunt date proprietate ale fermierului care a plătit, din bani personali sau din bani publici, aceste servicii”, a subliniat dr.

Claudiu Frânc.

Ajutorul prietenilor, important și necesar

Oaspetele special al congresului a fost dr. Georg Röhrmoser, secretarul general al Asociaţiei Europene de Bălţată, care a salutat demersurile crescătorilor români de a face pasul spre Asociaţia Europeană de Bălţată. „Am receptat dorinţele dumneavoastră de aderare la Asociaţia Europeană de Bălţată, şi în calitatea mea de Secretar General sunt onorat să pot sta la acest prezidiu.

2 EVENIMENT

Congresul Rasei Bălţată tip Simmental găzduit de Palatul Administrativ

“Unelte” pentru crescătorii români

Această asociaţie europeană a fost fondată în urmă cu peste 50 de ani, România fiind membră vreme de 40 de ani a acestei asociaţii, cu contacte şi relaţii foarte bune. Din păcate, calitatea de membru a României a cam fost pusă le rece în ultimii trei ani şi dorinţa noastră, a Asociaţiei Europene, este să vă reluaţi calitatea de membru, prin care să reluăm colaborarea care am avut-o.

Pentru dezvolarea economică a acestei rase pline de potenţial care este Bălţata de tip Simmental, este necesar să urmaţi câţiva paşi, printre care crearea şi conducerea rasei, constituirea unei importante şi complete baze de date. În acest sens, atât noi cei din Bavaria cât şi colegii din Austria vă putem sprijini. Sunt prezenţi la acest congres colegi de-ai mei specialişti, de la care, cu experienţa pe care o au, puteţi învăţa foarte multe. Eu, personal, am să fac tot ce-mi stă în putinţă să vă sprijin, să vă organizaţi în aşa fel încât toate verificările şi testele să fie trecute cu brio. În aceste vremuri, ajutorul prietenilor este foarte important şi necesar”, a afirmat dr. Georg Röhrmoser.

A urmat parafarea actului de aderare a Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România la Asociaţia Europeană de Bălţată, după care speciliştii germani şi austrieci şi-au exprimat speranţa că acest pas făcut de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România va duce la dezvoltarea zootehniei româneşti.

„

“Crescătorii de animale sunt agricultori, sunt meşteşugari care au nevoie de unelte pe măsură, respectiv cunoştinţe de specialitate. Ceea ce putem noi să facem este să punem la dispoziţia crescătorilor români uneltele potrivite.

Una dintre aceste importante unelte este este culegerea, centralizarea şi prelucrarea tuturor datelor, care să ducă la obţinerea rezultatelor scontate. M-aş bucura nespus ca după acest congres să începem să contemplăm, să centralizăm şi să prelucrăm datele şi să le punem la dispoziţia crescătorilor români pentru ca aceştia să se poată folosi de ele” Dr. Aumann Johannes, director Besamungsverein Neustadt

Nevoia unui sistem centralizat de control

„În România, creşterea bovinelor are o îndelungată tradiţie, cu foarte bune perspective pentru viitor. De aceea, este foarte important ca într-un viitor cât mai apropiat creşterea bovinelor din România să se integreze în marea familie europeană. De aceea, este deosebit de important să se pună la punct un sistem centralizat de control al producţiei, o bază de date pentru identificarea animalelor, să se înceapă obţinerea cărţilor de rasă. Existenţa tuturor acestor lucruri îi ajută pe toţi, atât pe fermieri, cât şi organismul de control, care să ducă la un management şi o eficienţă a activităţii. De aceea noi, cei de la asociaţia bavareză, ne-am arătat disponibilitatea de a susţine implementarea unui sistem de comunicare şi gestionare naţională a datelor. Sunt convins că, beneficiind de ajutorul nostru, cu costuri relativ reduse, va fi posibil să integrăm rapid acest sistem astfel încât să vă aliniaţi cerinţelor europene” Juergen Duda, reprezentantul Organizaţiei de COP-LKV-Bayern

Importanţa cărţilor de rasă

„Este foarte importantă conducerea corectă a cărţii de rasă, modul cum este întocmită şi condusă în totalitate. Ea constituie un punct important în organizarea şi dezvoltarea unei afaceri proprii în acest domeniu. Constutuie de asemenea un element deosebit de important în momentul în care se comercializează animalele de prăsilă. Nu este chiar foarte simplu să constitui şi să conduci o carte de rasă, dar drumul pe care aţi pornit, şi anume colectarea şi prelucrarea de date în comun România-Germania, este drumul cel bun, care vă va simplifica munca şi vă va scuti şi de costuri suplimentare. Mă bucur că priviţi cu atâta interes această activitate şi am convingerea că, prin angajamentul pe care l-aţi semnat, veţi avea în curând un succes în activitatea din România” Albert Strotz, director Program Ameliorare

“Un aspect important pentru crescătorii români este cel al calităţii. În acest sens, vă vom sprijinii cu toate puterile în dezvoltarea programelor de îmbunătăţire a calităţii. Mă bucură faptul că crescătorii români au făcut acest pas spre Asociaţia Europeană de Bălţată, benefică nu doar pentru ei, ci pentru toată lumea” Thomas Nibler, reprezentantul Federaţiei Crescătorilor de Bovine (ASR) din Germania

„

Franz Kaltenbrunner, directorul Asociaţiei Austria

„Un aspect foarte important este însămânţarea artificială. Este foarte impor tant să-ţi alegi cel mai bun taur. Doar folosind metoda de însămânţare artificială vom ajunge să promovăm progresul şi la fermierii români. Vă vom sta la dispoziţie cu tot ceea ce putem pentru a promova aceste lucruri”

SUPliment transilvania business

EVENIMENT

Târgu-Mureș, capitala europeană a Bălţatei Simmental Aproximativ 100 de exemplare din rasa Bălţata Românească de tip Simmental au participat, în incinta sălii Manej a Depozitului de Armăsari, la o expoziţie de profil organizată în a doua zi a Congresului Internaţional al Rasei Bălţată tip Simmental.

Alex TOTH

Centru expoziţional al bovinei din România

Organizatorii principali ai expoziţiei au fost Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial a Producţiilor - ACTJM Mureş şi Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România. „Tot ce este astăzi aici, şi ce a fost ieri, a fost imposibil de realizat fără sprijnul colegilor de la Federaţia Naţională a Crescătorilor de Bovine, unde de câteva luni avem alături de noi Organizaţia Naţională de Însămânţători din România. Acest pachet atât de necesar pentru activitatea noastră din fermă, Organizaţia de Însămânţări, Federaţia Naţională prin asociaţia din Mureş, este de fapt încununarea muncii noastre, a fermierilor”, a afirmat, în deschiderea expoziţiei, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. „Vreau să vă asigur că acesta este doar începutul.

Aşa cum am mai spus, avem foarte multe târguri şi expoziţii pe domeniul agriculturii, dar le punem pe toate la grămadă. Vreau şi avem convingerea că împreună putem să realizăm singura expoziţie cu specific clar, pe zootehnie, pe vacă din România şi vrem ca acest lucru să rămână peren în TârguMureş. Sperăm ca această minunată locaţie care există aici să o aducem la nivelul la care ar trebui să fie un centru expoziţional al bovinei din România”, a completat Claudiu Frânc.

Organizaţii profesionale importante

Unul din amfitrionii evenimentului a fost ing. Valer Sician, reprezentant al Organizaţiei Naţionale a Însămânţătorilor Artificiali şi director al

companiei Semtest BVN Mureş. „Referitor la această mare sărbătoare, aş spune că de fapt sunt două sărbători, vineri a fost sărbătoarea organizaţiilor profesionale din România şi în numele Organizaţiei de Însămânţări Artificiale, daţi-mi voie să felicit delegaţiile din Europa conduse de domnul secretar general al Federaţiei Europene, domnul Georg Rohrmoser, care alături de domnul doctor Aumann Johannis, reprezentantul Staţiunii de Însămânţări Artificiale din Bayern, şi alţi invitaţi de seamă din Germania şi Austria au făcut acest efort şi neau făcut bucuria de a fi astăzi alături de noi. Astăzi, la expoziţie, este ziua fermierilor şi ne dorim să arătăm că judeţul Mureş este capitala europeană a rasei Bălţate şi pot spune că acest fapt nu este întâmplător”, a spus, în aplauzele asistenţei, ing. Valer Sician. „Pot să spun că în Mureş avem trei din cele mai importante organizaţii profesionale, Semtest BVN Mureş, care se ocupă de genetică şi de reproducţie, şi aici veţi avea parte să vedeţi şi exemplare de la această unitate care lucrează de peste 40 de ani în acest domeniu. De asemenea, avem

o organizaţie mai tânără, reprezentată de domnul preşedinte Iacob Boca, organizaţie care a arătat că ştie ce are de făcut în domeniul controlului oficial al producţiei, şi totodată aş aminti Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş reprezentată de domnul doctor Ioan Oroian, care de peste 40 de ani desfăşoară activitate pentru progresul genetic, pentru identificarea şi dezvoltarea de noi însuşiri ale acestei rase”, a adăugat ing. Valer Sician.

Tradiţie bogată pentru judeţul Mureș

Tânărul director al companiei Semtest BVN Mureş a prezentat expoziţia alături de deputatul mureşean Kelemen Atilla, medic veterinar şi vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor. „Mergem în urma unei tradiţii, tradiţia de zootehnie în judeţul Mureş a fost una foarte bogată. De 45 de ani, de când sunt medic veterinar de circumscripţie, la Circumscripţia Pănet, s-au găsit nişte procese verbale unde

3

4

se arată că Asociaţia Fermierilor şi a Gospodarilor din Pănet în 1886 a trimis doi gospodari şi învăţătorul din sat, vorbitor de limba germană, chiar în localitatea Simmental, să cumpere doi tauri. De asemenea, în 1986, prima mare Conferinţă Europeană s-a organizat aici, la Târgu-Mureş, la care o contribuţie deosebită a avut-o cel care este şi astăzi printre noi, inginer Magdun Horea”, a menţionat Kelemen Atilla. „Este o reuşită extraordinară ce s-a făcut astăzi şi nu cred că a existat ceva pentru care să nu servească scopului penru care s-a făcut expoziţia.

Este un foarte bun început şi trebuie să continuăm, cu multă muncă, dăruire, pricepare şi cu genetica pe care Semtest BVN o asigură de ani de zile în judeţul Mureş, şi nu numai”, a concluzionat Kelemen Atilla.

Câștigătorii expoziţiei MARELE PREMIU: Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş CATEGORIA „VACI MULTIPARE” Locul 1 - Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş Locul 2 - Liviu Teban Locul 3 - Liviu Teban CATEGORIA „VACI PRIMIPARE” Locul 1 - Liviu Teban Locul 2 - Doina Dan Locul 3 - Alexandru Torkos

La ceremonia de deschidere a expoziţiei a participat dr. Georg Rohrmoser, secretarul general al Asociaţiei Europene de Bălţată, care i-a felicitat, deopotrivă, pe organizatori şi participanţi. „Dragi iubitori ai Bălţatei, crescători de vite din Mureş şi nu numai, vă transmit că noi, cei din Bavaria şi Austria, suntem onoraţi că am fost invitaţi să participăm la acest congres internaţional. Am petrecut două zile foarte interesante şi foarte instructive aici la Târgu-Mureş”, a spus dr. Georg Rohrmoser, care a catalogat apoi municipiul Târgu-Mureş drept „capitală a crescătorilor de Bălţată” şi i-a oferit prefectului judeţului Mureş, dr. Lucian Goga, o cravată „cu bălţată”, cu sigla Asociaţiei Europene a Crescătorilor de Bălţată.

Cercetare şi Dezvoltare pentru Bovine, avem Semtest BVN, unităţi emblematice pentru creşterea bovinelor din România şi nu numai”, a punctat dr. Lucian Goga.

Printre vorbitori s-a numărat şi Iacob Boca, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Mureş, care a transmis mulţumiri echipei de organizare dar şi fermierilor participanţi, precum şi Consiliului Judeţean Mureş pentru sprijinul acordat. „Le mulţumesc şi colegilor mei de la asociaţie, a fost o muncă de organizare titanică, dar rezultatele se văd. E un început bun, chiar dacă sunt puţin supărat pentru că în momentul de faţă zootehnia din România se află în cădere totală”, a spus Iacob Boca, dezamăgit de reacţia pasivă a reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, care au spus „pas” evenimentului.

Fruntași la creșterea bovinelor

Genetică de vârf, la Semtest BVN

Felicitări din partea dr. Georg Rohrmoser

În discursul său, dr. Lucian Goga, prefectul judeţului Mureş, a subliniat tradiţia deosebită pe care judeţul Mureş o are în rândul crescătorilor de bovine din România. „Sunt extrem de bucuros că am avut privilegiul să particip, începând de vineri, la primul congres internaţional al rasei Bălţată Românească de tip Simmental. De asemenea, sunt extrem de bucuros că locul ales pentru desfăşurarea acestui eveniment a fost judeţul Mureş, municipiul Târgu-Mureş. Nu este întâmplător, judeţul Mureş are un efectiv mare de bovine, e pe un loc fruntaş în ţară, avem Staţiunea de

În cadrul expoziţiei a luat cuvântul şi dr. Lucian Hârceagă, care a vorbit despre posibilităţile de embriotransfer oferite de societatea Semtest BVN Mureş. „Prin biotehnologiile de reproducţie, pe lângă însămânţarea artificială, o cale mai rapidă de a ajunge la o genetică de vârf este transferul de embrioni, care are o tradiţie considerabilă în judeţul Mureş, astfel încât putem oferi crescătorilor de bovine şi această alternativă”, a afirmat dr.

Lucian Hârceagă. „În ultima perioadă avem exporturi în China şi fermierii care doresc să intre în acest program ei sunt proprietarii embrionilor şi pot

CATEGORIA „JUNINCI GESTANTE” Locul 1 - Alexandru Torkos Locul 2 - SC Karma SRL Locul 3 - Liviu Dobrău „CATEGORIA „TINERET PRĂSILĂ” Locul 1 - Liviu Dobrău Locul 2 - SC Karma SRL Locul 3 - SC Ceragrim SRL PREMII SPECIALE Anghel Luca - cel mai tânăr fermier Toloş Gabor - cel mai vârstnic fermier

avea venituri financiare şi pe această cale”, a mai spus specialistul Semtest BVN în genetică de vârf.

Surpriza lui Ionică Pop

Una din surprizele expoziţiei a fost asigurată de fermierul Ionică Pop, proprietarul societăţii Ceragrim Ungheni, care a pus „la bătaie” un premiu special constând într-o viţică. Desemnarea norocosului câştigător s-a făcut printr-o extragere, iar viţica a intrat în posesia lui Francisc Mozer, unul din cei mai cunoscuţi crescători de bovine din Transilvania. „Ţinând cont că expoziţia a fost la prima ediţie, eu zic că a fost una reuşită, iar fermierii din judeţul Mureş au răspuns la solicitările noastre ca să participe. Sperăm ca la ediţiile viitoare să ne organizăm mai bine, să avem un număr cât mai mare de participanţi. Eu consider o reuşită şi îmi pare rău că cei din Ministerul Agriculturii nu au dat curs invitaţiei noastre, dar aşa se întâmplă la noi, în România, se pare că interesul pentru relansarea rasei Bălţată Românească de tip Simmental este mai mare în rândul fermierilor decât în cel al Ministerului Agriculturii”, a declarat Ionică Pop. „Firma noastră fiind una care se ocupă şi cu creşterea bovinelor, chiar una dintre cele mai mari, am hotărât să sponsorizăm premiul cel mare cu o viţică. Spre satisfacţia noastră, premiul a fost câştigat de un fermier mare din Satu Mare de care suntem ferm convinşi că va avea grijă de ea aşa cum trebuie”, a adăugat proprietarul societăţii Ceragrim Ungheni.

SUPliment transilvania business

INTERVIU

Glasul pământului Agricultura românească a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani și nu mai este un secret pentru nimeni faptul că acest lucru s-a petrecut și în urma activităţii susţinute de Ministerul Agriculturii și Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, care, prin programele derulate, au adus milioane de euro în satele României, atât în agricultură, cât și în infrastructură.

Alice Valeria Micu Cum noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală a fost recent aprobat, am străbătut alături de Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin o mare parte din judeţul Cluj, unde fermieri şi edili, membri ai Grupurilor de Acţiune Locală şi ai cooperativelor, cercetători ai Centrului Experimental Turda s-au întâlnit cu domnia sa.

Directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Oficiul Județean Cluj, Mariana Maier a organizat un traseu edificator pentru dezvoltarea rurală a judeţului şi mi-a prilejuit o experienţă inedită, în urma căreia m-am întors încrezătoare în destinul agriculturii româneşti, dar şi cu un dialog cu Ministrul Agriculturii.

A fost o zi grea, a fost o zi frumoasă, dar cred că aţi avut multe zile grele şi frumoase în fruntea caravanei PNDR prin ţară. Cum s-a schimbat viaţa dumneavoastră de când sunteţi în fruntea Ministerului Agriculturii?

Daniel Constantin: Nici nu mai ştiu să vă spun, sunt deja trei ani şi trei luni de când sunt în acestă funcţie! Dar aţi spus o zi grea şi frumosă. Eu aş spune mai mult frumoasă, pentru că de greu nu trebuie să te plângi când munceşti, face parte din efort, e ceva natural.

Am organizat această caravană, vrem să mergem în teritoriu, am vorbit foarte mult de la centru, de la televizor şi mergem pentru că sunt lucruri care s-au întâmplat şi lucruri care sunt aşteptate de oameni.

Suntem pe cale de a încheia un ciclu financiar. Mergem să arătăm oamenilor nu numai ce vom face, ci şi ce am făcut până în momentul de faţă.

Puterea exemplului funcţionează mai ales aici, în zona Ardealului.

Am participat şi eu la câteva întâlniri organizate de PNDR aici, la Cluj şi am văzut multe poveşti frumoase de succes, finanţate prin măsurile aplicate. Ca om politic, fiind pregătit să înfruntaţi mai ales aspectele negative ale activităţii, vă pregăteşte ceva pentru poveştile de succes?

Daniel Constantin: Eu am o oarecare dezamăgire, de aceea şi încerc să merg în teritoriu să mi-o înfrâng, pentru că poveştile de succes, aşa cum le numiţi dumneavoastră, nu sunt mediatizate aşa cum ar trebui, dar dacă se greşeşte cu ceva, acel lucru este mediatizat înzecit.

Vreau să vă dau câteva exemple: am fost în comuna Borş, la limita ţării. Am vazut acolo un centru pentru îngrijirea vârstnicilor realizat de primărie pe fonduri europene, prin PNDR, extraordinar. Oamenii mergeau acolo, iar capacitatea era ocupată la maximum. Am văzut în alte comune, în Maramureş, zilele trecute un centru de zi în care persoanele de vârsta a III-a merg şi au diverse activităţi, de la utilizarea computerului până la activităţi inovative, chiar tratamente. Sunt centre despre care nu ştiam că au fost finanţate prin PNDR, chiar le-am considerat poveşti de succes şi nu puteam decât să-i felicit. Şi aici, vedeţi, suntem la Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, dar, din păcate, numărul bivolilor a scăzut foarte mult în ultimul timp, dar faptul că avem o asociaţie care se ocupă de perpetuare, cred că este un lucru lăudabil şi face parte din poveştile de succes.

Cum v-aţi apropiat de agricultură şi de Facultatea de zootehnie?

Daniel Constantin: În primul rând au fost anii de viaţă pe care i-am petrecut alături de bunici în mediul rural și care m-au făcut să mă apropiu de acest domeniu. Pe de altă parte soţia mea, care este şi ea inginer zootehnist - am plecat împreaună la Facultatea de Zootehnie, sigur, după aceea, lucrurile s-au dezvoltat, am avut o rampă, să-i spunem aşa, şi anume Liga Studenţilor din Universitate.

De acolo am interacţionat cu foarte mulţi oameni, am învăţat foarte multe lucruri şi aşa am ajuns în Ministerul Agriculturii şi după aceea, pas cu pas, am ajuns în această funcţie.

Nu vă e dor de ferma ţărănească tradiţională?

Daniel Constantin: Ba da şi vreau să vă spun că această fermă tradiţională, care încă există, încercăm să o perpetuăm, dar, în egală măsură, să o şi dezvoltăm, pentru a asigura venituri pentru familiile respective.

5

6

Am introdus un concept din 2012, acela de Fermă de familie, pe care aş vrea să-l văd multiplicat cât mai mult.

Pentru acest lucru, sigur că e greu în primul rând să defineşti o fermă de familie, noi am încercat din punct de vedere legislativ să creăm anumite limite. Celor care lucrează în familie și obțin produse numai pentru familia proprie, chiar şi tradiţional, cum spuneţi, le dăm posibilitatea, prin proiecte tip să se dezvolte. Dacă este vorba de zootehnie, vor avea posibilitatea să nu producă doar pentru ei, ci să iasă şi pe piaţă şi să aibă astfel venituri suplimentare.

De asemenea, noi lucrăm acum pentru mediul rural şi avem măsuri din PNDR prin care vrem să dăm posibilitatea celor care fac agricultură de avengură redusă, ferme mici, exploataţii reduse, grădini, să dezvolte şi o activitate nonagricolă, pentru ca atunci când, să spunem, este un an secetos sau unul cu diverse alte calamităţi să aibă, totuşi o sursă de venit. De asta PNDR-ul vine şi finanţează nu numai activităţile agricole, ci şi pe cele nonagricole, dar care se desfăşoară în mediul rural.

Vă referiţi la zona agroturismului?

Daniel Constantin: Nu numai asta, şi servicii, chiar partea de producţie în mediul rural, precum mobila, de exemplu, partea de activităţi meşteşugăreşti, cabinete medicale, cabinete stomatologice, astfel de servicii pot fi finanţate prin PNDR, pentru cei care locuiesc acolo.

Cum vi se par politicile de protejare a produselor româneşti pe

piaţa internă? Se poate face ceva mai mult pe viitor ca să poată fi protejate mai eficient, poate cu instrumente financiare?

Daniel Constantin: În primul rând, eu cred că trebuie să promovăm foarte bine produsele româneşti pe piaţa naţională, am făcut apel de fiecare dată şi am văzut, chiar zilele trecute, că şi în alte state există această tendinţă de a promova cât mai mult consumul de produse din ţara respectivă. Toată lumea se întreabă cum să cucerim din nou hypermarketurile, care sunt multinaţionale, cu produse româneşti? În felul acesta, dezvoltând încă o dată acel sentiment pe care-l avem, de patriotism, pentru produsele pe care le avem din ţara noastră, dincolo de limitele legislative care sunt statuate şi aici nu cred că sunt discuţii. Avem legislaţie şi la nivel naţional şi la nivel european, acolo unde, din păcate, nu am reuşit să avem o protecţie bună pentru foarte multe produse. Avem doar două produse în momentul de faţă, altele care sunt în faza de analiză, putem să facem mai mult.

Spuneaţi că trebuie să ducem procesarea mai aproape de fermă, însă oamenii par reticenţi la astfel de propuneri, deşi au probleme în a-şi desface produsele agricole. Se schimbă ceva în urma campaniilor PNDR şi a întâlnirilor de pe teren, învaţă oamenii ceva de la dumneavoastră sau învăţaţi dumneavoastră ceva de la ei?

Daniel Constantin: Ambele variante cred că sunt valabile, dar nu ştiu cât de repede se vor schimba lucrurile în această privinţă, le aştept şi eu de

foarte mulţi ani. Eu cred că toţi miniştrii agriculturii au avut intenţii bune în ideea de a se realiza asocierea, comasarea terenurilor sau organizarea de cooperative. Din păcate, avem răni atât de multe vis-a-vis de trecut şi de modalitate în care s-au constituit şi au funcţionat cooperativele, încât va fi un proces foarte dificil. Încă există o reticenţă foarte mare, de aceea nu mai venim doar să-i convingem, încercăm să venim cu stimulente financiare, despre care am vorbit la toate întâlnirile şi aţi asistat azi, vrem să venim cu facilităţi fiscale, în următoarele zile, dincolo de ceea ce deja este un drept câştigat pentru cei care formează cooperative sau grupuri de producători şi anume, procente mai multe nerambursabile.

O societate comercială care face investiţii pleacă de la o finanţare nerambursabilă de 50%, cei care aplică pentru fonduri organizaţi în cooperative pleacă din start de la 70% şi pot creşte, în funcţie de diverse criterii, până la 90 de procente. Am trecut, deci, de la faza de convingere la faza de stimulare.

Credeţi că poate fi mărită capacitatea de agroexport a României cu legume şi fructe?

Daniel Constantin: În primul rând trebuie să câştigăm piaţa noastră, dar sigur, un obiectiv pe care-l avem este şi va rămâne exportul. Am exportat în ultimii ani mai mult decât am importat, iar acesta e un lucru foarte bun.

Pe partea de legume-fructe, însă, mai avem de lucru, ca să nu spun că suntem deficitari, pentru că încă importăm foarte multe legume şi fructe.

SUPliment transilvania business

Asta nu pentru că nu am produce, noi producem mai mult decât avem nevoie pentru consum, dar, din păcate, nu suntem organizaţi cum trebuie, nu avem depozite, nu avem centre de colectare, comercializăm încă pe marginea drumului, de multe ori nu numai produse româneşti, ci şi produse de import, care ajung să fie comercializate ca produse româneşti.

Paşi legislativi s-au făcut şi în perioada imediat următoare probabil că se vor vedea realizări, dar, repet, trebuie să trecem la nivelul următor de organizare, de aceea am vorbit de grupuri de producători, astfel încât să putem să cucerim din nou magazinele mari din România, hypermarketurile în special, care reprezintă 50% din piaţa de desfacere. Dacă reuşim să creăm centrele de colectare, dacă avem cantitate, dar şi calitate, cu siguranţă vom reuşi să câştigăm. În momentul în care aţi preluat mandatul la Ministerul Agriculturii, sunt convinsă că v-aţi gândit că va veni şi ziua în care acesastă etapă se va sfârşi. După mai bine de trei ani se apropie momentul, sunteţi mulţumit de cea ce lăsaţi în urmă?

Daniel Constantin: Da, când eşti numit ministru te gândeşti că se poate întâmpla să pleci şi mâine, pentru că asta este viaţa politică. Eu am încercat să gândesc o strategie pe termen mediu şi cred că ne-a reuşi până în momentul de faţă, activitatea la Ministerul Agriculturii s-a văzut.

Eu pot să spun că şi mâine dacă n-o să mai fiu Ministrul Agriculturii, sunt foarte multe lucruri pe care mi-am propus să le realizez şi s-au realizat.

Chiar mă uitam pe subiectele pe care le-am prezentat în prima şedinţă când am fost audiat de Comisia de Agricultură, toate punctele, cu o excepţie, au fost realizate şi sigur că punctele bune nu am să le evidenţiez acum, pentru că ele nu ar rămâne în memoria colectivă, ci ar rămâne acea nerrealizare care e pe punctul de a se împlini şi anume partea de irigaţii.

Pentru acest aspect am făcut tot ce am putut prin Fondul de Dezvoltare Rurală, am alocat pentru noul program peste 400 milioane de euro. După ce se vor finaliza investiţiile cu cele 400 milioane de euro, dar şi cele care sunt deja începute, vom avea 700.000 de hectare ce pot fi irigate cu o in frastructură secundară reabilitată, cu costuri de energie foarte mici, fără pierderi, aşadar eficiente.

Asta e partea bună. Partea mai puţin bună este că nu reuşim şi nu avem posibilitatea din Fondul de Dezvoltare Rurală să reabilităm şi infrastructura principală, de care este nevoie urgentă, pentru că ele trebuiesc dezvoltate în paralel. Sigur că am depus proiecte şi acolo, la planul Junker, dar încă nu avem rezultatele.

Ca să vă răspund direct, sunt foarte mulţumit, PNDR-ul vechi are cel mai înalt grad de absorbţie dintre toate programele şi lucrăm într-un ritm alert până la sfârşitul acestui an.

Noul PNDR este aprobat, suntem singurul minister care are majoritatea măsurilor de interes deschise, sunt zece măsuri, numai anul acesta avem 900 milioane euro puse la dispoziţia fermierilor, iar în septembrie vom avea, probabil, încă 200 milioane euro pe zona de infrastructură pentru

mediul rural, deci lucrurile au mers, ne-a ajutat şi vremea, am exportat, am reuşit în doi ani de mandat din trei cu balanţă comercială pozitivă. Cred că sunt realizări pe care mi le voi aminti cu plăcere peste timp.

Ce vă doriţi pentru perioada următoare?

Daniel Constantin: Îmi doresc, sigur, dacă nu voi mai fi ministru, un ministru care să continue proiectele.

De altfel, nici nu poate să schimbe foarte multe lucruri pentru că strategia e stabilită pentru următorii ani până în 2020, dar îmi doresc să continue proiectele bune, sigur, cu politica fiecăruia şi cu adaptările în funcţie de dorinţele proprii, dar cred că asta e cea mai mare realizare.

Eu am învăţat din trecut, am fost preşedinte la Liga Studenţilor, am fost director, am fost coordonator al consilierilor, director în Agenţia de Plăţi şi întotdeauna mi-a plăcut să mă asigur că după mine vine cineva care nu îmi distruge munca. Abia atunci eşti un manager bun.

Regretaţi că nu aţi făcut ceva?

Daniel Constantin: Sunt multe regrete, dar le lăsăm pentru memorie, pentru că poate multe le-aş fi făcut altfel, mai ales din punct de vedere politic.

7

2

SUPliment transilvania business

Agricultura Câmpiei Transilvane, de la potenţial la perspectivă Câmpia Transilvaniei este considerată, pe bună dreptate, zona cu cel mai bun potenţial agricol al Transilvaniei, datorită condiţiilor pedoclimatice existente aici, extrem de favorabil cerealelor, plantelor tehnice, dar și producţiei zootehnice. Pentru a cunoaște mai multe despre potenţialul agricol al acestei zone, se cuvine o scurtă incursiune în zona de câmpie, profesor fiindu-ne dr. ing. Marian Pogăcian, om al locului, unul dintre specialiștii reprezentativi mureșeni în ce privește agricultura.

Cine este dr. ing. Marian Pogăcian?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Îndrăgesc Câmpia Transilvaniei, sunt născut, crescut şi lucrez în acest areal. Sunt agronom de meserie, cu o pregătire tehnică puţin mai deosebită, în sensul că am doctoratul în Agrotehnică, mai precis în Biologia şi Combaterea Buruienilor. Am activat 22 de ani ca și cercetător la Staţiunea de Cercetări Zootehnice de la Sângeorgiu de Mureş, iar din 2003 sunt coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureş. Facultatea am absolvit-o în 1982, la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, specializarea Agricultură, iar doctoratul l-am terminat în anul 2000, la aceeaşi instituţie de învăţământ.

De ce agricultură ?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Mi-a plăcut această meserie şi, cât mă ţine sănătatea şi am mintea limpede, tot în acest domeniu voi activa. Toată familia mea este din Câmpie, zona Sînpetru-Răzoare, bunicii fiind ţărani, e adevărat, unii cu mai mult pământ. Doar tata şi mama nu au făcut agricultură, fiind cadre didactice. Eu m-am reîntors la tradiţia familiei, cu ceva mai multă şcoală, sunt un ţăran mai cu şcoală, dacă pot spune aşa.

De ce Câmpia Transilvaniei ?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Câmpia Transilvaniei este un areal cu veche tradiţie în ce priveşte agricultura, cu o istorie deosebit de interesantă. Interesant este şi modul în care s-a despădurit această zonă. Fiind un teritoriu de silvostepă, cu dealuri domoale, împădurite, cu implicarea unei politici de stat începând de acum 300-

400 de ani, dar în special în secolul XIX şi până aproape de zilele noastre, terenurile au fost despădurite. Cred că s-a exagerat cu tăierea pădurilor, suprafaţa lor actuală este departe de optim. Sunt o serie de terenuri erodate, în special pante cu expoziţie sudică, alunecări, care nu se pretează pentru producţie agricolă, nici măcar pentru păşunat, care ar trebui reîmpădurite cu specii care să reziste pe aceste suprafeţe. Despădurirea fără discernamânt a avut efecte negative asupra climei zonei, constatânduse o scădere constantă a cantităţii anua le de precipitaţii şi o creştere a temperaturii medii anuale. Dacă la începutul secolului trecut, precipitaţiile medii anuale erau de circa 650l/ mp, în ultimii ani acestea au scăzut la 550-570 l/mp şi cu o distribuţie pe lunile de vegetaţie tot mai nefavorabile producţiei agricole (perioade lungi de secetă cu temperature ridicate).

Câmpia Transilvaniei are tradiţie în producţia agricolă vegetală, dar şi în producţia zootehnică. Câmpia era recunoscută pentru numărul mare de animale, de vaci si oi în primul rând, dar și de porci şi păsări. Este tradițională în această zonă creşterea animalelor, sunt târguri cu o tradiţie de sute de ani, unde se vindeau produsele agricole de pe Câmpie. Un caz concret în acest sens este satul bunicilor, Sînpetru de Câmpie, unde târgul dura o săptămână şi unde veneau comercianţi din toată Europa, în special după grâu, porumb, bovine, oi, miere, dar şi alte produse.

Revenind la producţia agricolă, acum trăim alte timpuri, pretenţiile popu laţiei și nivelul de trai au crescut.

Pentru a susţine aceste pretenţii, cât şi creşterea demografică, trebuie să creştem productivitatea activităţilor agricole. Ca să creşti productivitatea trebuie să porneşti de la resursele pe care le ai.

9

10

Ce agricultură să facem?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Părerea mea este că trebuie să te axezi pe ce se pretează a se produce în zonă, ce merge şi mai ales ce poți vinde. O zicală spune “Nu produce ce nu poţi vinde“, şi eu completez: “la un preţ rezonabil”. Aici statul poate interveni, favorizând obţinerea anumitor produse prin subvenţiile pe care le poate oferi.

Un alt aspect de care trebuie să se ţină cont, după ce stabilim cam ce am vrea să producem, sunt condiţiile climatice. O anumită activitate agricolă se pretează pe un teren aluvionar într-o luncă, o cu totul alta pe o pantă de expoziţie sudică sau nordică.

Orografia terenului contează extrem de mult, dar sunt şi alte criterii, de exemplu distanţa faţă de un drum de acces pentru cultura de sfeclă de zahăr. Apoi, se va ţine seama şi de cunoştintele pe care le avem pentru a face ceea ce dorim să facem.

La începutul secolului trecut, marele nostru agronom Ionescu Siseşti spunea că agricultura preponderent cerea lieră este o agricultură primitivă.

Aşa şi este, cel mai uşor lucru este să faci cereale, cereale păioase sau porumb şi este mult mai complicat să te ocupi de plante tehnice, cum ar fi sfecla de zahăr, o cultură de tradiţie în judeţul Mureş, la care se adaugă cultura de tutun, de cânepă, care, din păcate, au dispărut din această zonă.

Apoi, creşterea animalelor, o altă activitate care presupune cunostinţe, implicare şi foarte multă perseverenţă. În agricultură, o anumită productivitate are unul care a terminat o şcoală tehnică de profil şi alta cel cu doar patru clase. Trebuie folosită teh-

nologie performantă. De aceşti mulţi factori depinde răspunsul la întrebarea: ”ce putem face?”.

Unde să producem?

Dr. ing. Marian Pogăcian: În Câmpia Transilvaniei, iar cazul meu în Câmpia Sărmaşului, inima Câmpiei Transilvaniei. Geografic, Câmpia Transilvaniei se întinde între Luţ, râul Mureş, la sud râul Arieş şi se apropie în partea de vest către Someş. În judeţul Mureş, din cele 220.000 de hectare teren arabil, jumătate sunt în Câmpia Transilvaniei şi circa 60% din producţia agricolă se obţine aici. Calitatea şi productivitatea terenurilor din câmpie nu se compară cu cele din zonele cu dealuri mai înalte sau cele montane. Câmpia dispune de soluri foarte favorabile agriculturii, cum este cernoziomul levigat, format pe argilă care e ceva mai greu de lucrat, dar în acelaşi timp un teren care ţine şi la secetă. Aici seceta nu este atât de accentuată cum este la solurile din sud sau la terenurile aluvionare.

Câmpia are ca specific cultura mare, în principal în ferme vegetale, culturi care se pretează acestei zone, cum sunt cerealele păioase, porumbul, dar şi culturi tehnice, ca sfecla de zahăr, floarea soarelui sau culturi furajere.

Fermele din câmpie sunt în primul rând vegetale, dar sunt şi ferme zootehnice performante, germenii unor ferme comerciale existând în toate satele câmpiei. În câmpie, aproape nu mai găsim terenuri nelucrate, iar cei care vor să ia în arendă teren nu mai au de unde, ceea ce este un lucru îmbucurător. Terenul câmpiei este unul fertil, cu potenţial deosebit de producţie, care trebuie exploatat raţional.

Cu ce să producem?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Din fericire, câmpia întotdeauna şi-a lucrat terenul, ţăranul câmpiei a fost recunoscut ca un bun lucrător cu sapa. Şi pe vremea CAP-urilor, terenul a fost lucrat, s-a introdus mecanizare, au apărut tractoare, combine şi alte utilaje care au permis obţinerea unor producţii bune pentru acea perioadă.

După revoluţie, în ultimii 15 ani în special, au intrat în Câmpie foarte multe utilaje agricole performante.

Au început arăturile cu plugurile reversibile, baza agriculturii, în ce priveşte adâncimea, uniformitatea terenu lui. Apoi, aderarea României la Uniunea Europeană a permis intrarea în ţară, pe lângă utilaje performante de mare randament, şi unele soiuri şi hibrizi foarte performanţi care să completeze genetica românească.

Inputurile din agricultura ţărilor dezvoltate (seminţe, pesticide, ferti lizanţi, utilaje) se găsesc şi în România.

Marele nostru noroc este că avem aproape Azomureşul, care produce îngrăşămintele cele mai bune calitativ din România, încă la preţuri ridicate, dar accesibile pentru cei care fac un pic de agricultură performantă.

Deci, avem unde şi cu ce să facem o agricultură competitivă. Pentru cine nu face performanţă, sita cerne şi, încet, încet dispar. Tehnologia a progresat. În ce priveşte producţia, am ajuns la un anumit prag, care se menţine constant de câţiva ani. Aici mă refer la producţii de 4-5 tone de grâu la hectar, 5-6 tone de porumb pe hectar, peste 50 de tone de sfeclă, trei tone la floarea soarelui. La aceste praguri doar visam în urmă cu ani şi, spre bucuria noastră, am reuşit să-l atingem şi să-l

SUPliment transilvania business

menţinem. Acum, se pune problema cum să trecem de aceste praguri, să ne ducem la producţii de 6-8 tone la grâu, 10-12 tone la porumb, 5 tone la floare şi 80-100 de tone la sfeclă. Pentru asta trebuie deja o altă tehnologie şi alt ecunoştinte, mult îmbunătăţite. Aici, deja intrăm la alte întrebări, respectiv cum facem şi cu cine facem.

Cum facem?

Dr. ing. Marian Pogăcian: Ca să creştem randamentul trebuie să ne ducem spre ferme comerciale, ferme specializate în producţie. Fermele comerciale sunt cele adaptate economiei de piaţă. Aici nu vorbim de ţărani, ci vorbim de fermieri, de oameni care produc ca să vândă. Aşa face toată lumea civilizată, de aceea au şi nivelul de trai pe care îl au, iar noi trebuie să ne adaptăm exact la această condiţie de bază. Apoi trebuie să intrăm în ce priveşte utilizarea tehnologiilor avansate. Dacă până acum pentru 4-5 tone/ha grâu, era suficient să ştii să ari, să semeni la timp, să mai dai cu îngrăşăminte, astăzi nu mai este suficient acest lucru şi trebuie să mergem mai sus. Trebuie să ştim ce cantitate de îngrăşământ trebuie să aplicăm, cum ţinem cultura curată de buruieni, de boli şi de dăunători.

Deja când vindem, nu o mai facem la kilogram, vindem la conţinutul de gluten, la proteină, să nu aibă mult fuzarium şi multe alte aspecte. De asemenea, ca să faci o producţie de 7-8 tone de grâu trebuie să te duci cu soiuri performante, cu o îngrăşare echilibrată. Avem nevoie în acest sens de cartări agrochimice, de cunoştinţe legate de tehnologia de cultură, de cum ţinem curat solul şi în ce mo-

ment utilizăm tratamentele foliare sau inhibitori de creştere la soiurile cu talie înaltă. Un bun exemplu de creștere a randamentelor la hectar este cultura de sfeclă de zahar, unde s-a restrâns atat suprafaţa cultivată, cât și numărul de producători. Dacă până mai ieri erau zeci de mii de producători, s-a ajuns ca fabrica să aibă sub 2.000, iar tendinţa este să fie sub 1.000 de producători, care să producă cât o făceau ceilalţi înainte. Anul trecut, pentru sfeclă a fost unul de excepţie, nu se ştie în istoria fabricii de zahăr de la Luduş să se obţină o producţie de 55 de tone neto de plantă pe hectar. Este, într-adevăr, o producţie extraordinară pentru acest moment, cu un conţinut ridicat de zahăr si cu beneficii financiare bune.

Consider că, deşi este o producţie bună, în condiţiile producerii sfeclei în ferme specializate nu va mai trece mult timp şi va fi depăşită.

Nevoia de cunoștinţe Dr. ing. Marian Pogăcian: Este nevoie de cunoştinţe pentru calitatea producţiei, nu doar în cazul grâului, dar şi la lapte. Strămoşii noştri au fost agricultori, dar ce ne dorim astăzi este un lapte salubru, cu un număr de germeni cât mai scăzut, cu un număr de celule somatice cât mai scăzut şi alţi indici de calitate. Trebuie să ne obişnuim să facem tehnologie, să producem mult şi de calitate. Cine nu se adaptează, va ieşi din această ecuaţie. Aceasta este tendinţa în toată agricultura performantă, la care trebuie să ne aliniem şi noi. În ce priveşte productia vegetală, este nevoie de o chimizare

echilibrată, o aplicare de pesticide în cunoştinţă de cauză. O agricultură sustenabilă pe termen lung, prietenoasă cu mediul natural, nu este numai o dorinţă, este o necesitate stringentă.

Desigur, e nevoie de anumite măsuri restrictive pentru cei care nu respectă condiţiile legale de protecţia mediului pe care ar trebui să le aplicăm.

Mentalitatea, școala Dr. ing. Marian Pogăcian: Pentru cei care lucrăm în agricultură şi care dorim să facem performanţă, o mare problemă este sistemul nostru de învăţământ şi mentalitatea populaţiei. Vorbesc aici în primul rând de poziţia faţă de muncă. Sunt pentru un patriotism bine înţeles, deşi după revoluţie, din păcate, această noţiune a căpătat alte înţelesuri. Patriotism înseamnă şi ideea de a consuma produse româneşti. Atunci când consumi produsele noastre, plăteşti şi răsplăteşti munca celui care le-a produs, respectiv munca românului. Nu se poate la nesfârşit doar să importăm, ceva trebuie să dăm în schimb, să putem să existăm. Din acest punct de vedere, trebuie să ne schimbăm mentalitatea, deoarece produsele româneşti au gust, calitate superioară, comparativ cu produsele ce vin din alte zone ale lumii.

De asemenea, intervine problema învăţământului. Din şcoală trebuie promovat respectul faţă de muncă.

Mă deranjează când aud pe cineva ce spune: de ce copilul meu să facă practică? E necesară această practică, partea proastă e că liceele şi facultăţile cu profil agricol fac prea puţină practică.

11

12

Dacă eşti elev sau student, trebuie să lucrezi câteva luni în agricultură, să dovedeşti că poţi face acest lucru. E inadmisibil să termini liceul agricol şi să nu ştii ce înseamnă agricultură sau să termini o facultate şi să nu ai cunoştinţele necesare. Nu este nevoie de şcoli şi facultăţi de produs diplome, care scot atâţia ingineri care nu ştiu ce să facă, în schimb e nevoie de oameni calificaţi care să cunoască tehnologie, care să se poată adapta la noile tehnologii care apar.

Politica statului Dr. ing. Marian Pogăcian: Sunt multe de spus în ce priveşte acest aspect.

Sunt câteva doleanţe ale celor care fac agricultură, iar Câmpia Transilvaniei nu face excepţie. Chiar dacă are un potenţial important, această zonă e văduvită de multe dintre facilităţile care ţin de rolul statului să le rezolve.

Mă refer aici în primul rând la infrastructură. Ne trebuiesc drumuri, căi de acces în câmp, desecări, canalizare, facilităţi la obţinerea de credite, subvenţii şi multe altele. Dau doar un exemplu: la sfeclă, în ferma pe care o avem în familie, noi trebuie să punem sfecla undeva aproape de o cale de acces.

La un kilometru am un teren foarte propice acestei culturi, dar nu pot să-l folosesc deoarece sfecla vine recoltată în octombrie - noiembrie şi, cu o toamnă ploioasă, nu am elicopter sau alt utilaj să scot de acolo. Aici trebuie să intervină statul, prin drumuri de acces în câmp, drumuri de exploatare.

Valorificarea resurselor Dr. ing. Marian Pogăcian: Noi ne plângem că nu există suficientă apă.

Sigur, irigaţiile la noi în Transilvania sunt o problemă mai deosebită, cu ex-

cepţia câtorva terenuri în jurul luncilor râurilor, restul nu au apă. De abia ajunge pentru populaţie apa, de unde și pentru agricultură. Dar, prin tehnologiile pe care le facem, putem să economisim apa.

Aici iarăşi ne întoarcem la tehnologie, la cunoştinţe. Dar sunt şi unele terenuri cu exces de apă, cu bălţi, cu tufărişuri, unde de asemenea ar trebui să intervină statul prin executarea de secări, de decolmatarea terenurilor. De asemenea, statul poate interveni în sistemul de subvenţii prin care să stimuleze producerea unor anumite specii de plante sau animale care prezintă un interes aparte. Aşa cum se dau mai mulţi bani pentru soia, sfecla de zahăr la fel s-ar putea da şi pentru alte specii. Noi trebuie să ne obişnuim să facem producţie, să facem şi calitate şi cantitate.

Accesul la proiectele de dezvoltare Dr. ing. Marian Pogăcian: Avem probleme din cauza lipsei unor spaţii mai mari de depozitare. Sunt proiectele care se fac prin programele de dezvoltare rurală, prin grupurile de acţiune locală, dar la care ajungem greu. Doar o mică parte din Câmpia Transilvaniei este considerată zonă defavorizată, iar când este vorba de punctaje, ajungem la concursuri sau licitaţii pentru aprobarea acestor programe cu valori mici, fără şansă de reuşită. Noi nu ne putem compara cu zonele defavorizate, nu avem nici zone cu interes ecologic şi atunci e greu să ajungem la aceste proiecte.

Banii, subvenţiile Dr. ing. Marian Pogăcian: O problemă deosebită a noastră este cea a re-

surselor financiare. Majoritatea fermierilor de succes din această zonă nu lucrează cu credite. Sistemul de finanţare în agricultură este unul deficitar după părerea mea, în sensul că cei care fac producţie agricolă au un ciclu de producţie la un an, sau în horticultură la mai mulți. Noi avem un singur ciclu pe an, care este un caz fericit comparativ cu cel pe care îl are o vacă cu lapte. Acum i s-a născut viţelul şi doar după trei, patru ani începe să scoată bani după animal. Nu poţi să mergi să creditezi pe toţi la fel, să avem acelaşi statut în ce priveşte accesul la credite, cu cei care fac comerţ sau altă activitate industrială. În toate ţările cu economie dezvoltată există legea creditului rural sau există credite special pentru agricultură pe termen lung şi cu dobândă mică, cu garanţii din partea statului. O altă problemă este aceea că nu putem pune ca şi garanţii bancare clădirile din fermă, majoritatea fiind în extravilan, iar băncile nu iau garanţie aceste clădiri.

Dacă noi vrem să ajungem la nivelul la care este vestul în ceea ce priveşte agricultura, atunci să vedem ce fac ei ca să ajungă la acel nivel. O economie de succes trebuie luată în calcul ca exemplu, nu neapărat copiată, dar de care să ţii cont. Degeaba încercăm noi cu economia noastră originală, cu mentalitatea noastră şi mai originală, că nu reuşim mare lucru. Din păcate, ”originali” suntem şi în ce priveşte nivelul de trai. E trist, dar asta este realitatea.

Subvenţia la motorină se primeşte când se primeşte, dar dacă te uiţi în Franţa, ei au motorina la jumătate de euro, iar noi mergem către un euro, şi chiar dacă primim un leu pe litru, discrepanţa faţă de ei este prea mare. De asemenea, ei au un sistem de subvenţii echilibrat, net superior nouă. Ni se spune că aşa s-a negociat, dar cine a negociat intrarea noastră

SUPliment transilvania business

în Europa rău a negociat, deoarece am intrat pe o piaţă concurenţială puternică, care are puţin loc pentru cei subdezvoltaţi. Suntem în Uniunea Europeană toţi pe acelaşi picior (de egalitate), sau cel puţin aşa ar trebui să fim, doar că cei care dau subvenţii mai mari, sau dau sume mascate prin investiţii în fermă, aceia într-un fel fură startul. Şi eu aş dori să am subvenţiile lor şi facilităţile pe care le au ei, şi atunci ne-am dezvolta şi am putea ajunge la productivitatea pe care o au ei.

Perspectiva agriculturii Dr. ing. Marian Pogăcian: Trebuie să gândim pozitiv, deoarece o tot spun, agricultura noastră mai jos nu are cum să meargă, suntem pe un trend ascendent şi acest trend ne va duce mai sus. Poate în cinci ani nu, dar în 10 ani deja agricultura României va avea un cuvânt greu de spus în Uniunea Europeană. Avem condiţii, avem suprafaţă, a intrat tehnologie, au intrat mijloace foarte eficiente, utilaje, chimizare, dar pe lângă acestea avem şi oameni, cu ferme bine dezvoltate care au făcut bani frumoşi. Cei care câştigă din agricultură aduc un plus, şi bine ar fi ca cei care merg bine să fie ajutaţi să meargă şi mai bine, pentru a putea fi competitivi.

Nevoia de asociere Dr. ing. Marian Pogăcian: Trebuie să ne învăţăm să ne adunăm, să ne apărăm interesele, să reuşim să facem asociaţii, cooperative sau cum vreţi să le numiţi, pentru că una este să vinzi 100 de tone şi alta să vinzi 10.000 de tone. La mentalităţile pe care le-am avut, şi pe care din păcate le mai avem, aceste forme asociative sunt mai greu

de realizat, dar nevoia ne va învăţa şi cei care vor fi mai dezgheţaţi şi vor vedea că aşa se poate, vor strânge rândurile. Nu-i opreşte nimeni, nu trebuie să se adune 10 inşi din care trei nu se înţeleg. Se adună doar patru care se împacă şi ulterior grupul să fie mărit. Am fost în Statele Unite invitat de o cooperativă a producătorilor de lapte. Atât de mare era, încât un sfert din producţia de lapte din SUA era făcută de acea entitate. Vă daţi seama că ei, când negociază cu Guvernul pentru o anumită facilitate, negociază de pe poziţia celui ce are în spate un sfert din producătorii de lapte, şi nimeni nu-şi permite să nu nu-i bage în seamă, să nu le asculte doleanţele.

Sigur, în funcţie de posibilităţile pe care le are o ţară, se pot acorda anumite facilităţi sau nu, dar trebuie să ne obişnuim să ne adunăm şi să ne impunem punctele de vedere.

Implicarea statului Dr. ing. Marian Pogăcian: A venit acum această secetă acută, mai puţin în zona de câmpie, dar şi aici, dacă nu va ploua, vom avea mari probleme. Şi aici, trebuie să ne obişnuim să ne adunăm, noi cei care lucrăm în agricultură. Nu dorim să facem avere în aceşti ani cu secetă, dar dorim să fim sprijiniţi în anii cu greutăţi, care nu depind de noi, ci de condiţiile meteorologice. Măcar să ne scoatem investiţiile pe care le-am făcut. Noi plătim taxe, impozite, plătim angajaţi, dar nu poţi să lucrezi 10 de ani şi apoi să ai un an atât de prost şi după aceea să mai lucrezi alţi 10 ani să-ți recuperezi paguba! Agricultura are un specific mai aparte şi din păcate depindem prea mult de voia naturii şi a Celui de Sus. Există resorturi, de aceea trăim într-un stat la care plătim

taxe şi impozite, ca atunci când avem nevoie, să fim şi ajutaţi. Sigur, este rolul reprezentanților statului să vadă dacă ai avut sau nu pagubă, cau zele producerii acesteia, iar dacă se dovedeşte că această pierdere este cauzată de faptul că nu eşti în stare să faci o tehnologie, e problema ta. Însă dacă ai făcut o tehnologie şi condiţiile climatice nu te-au ajutat deloc, să beneficiezi de asigurări pentru toate calamităţile, cum e la grindină sau incendii, însă la secetă nu te asigură nimeni.

Popularitatea fermierilor Dr. ing. Marian Pogăcian: Este de dorit o popularizare mai amplă a activităţii fermelor, a producătorilor agricoli cu afaceri de succes. La televizor sau în mass media, din păcate, sunt promovate mai degrabă crimele, violurile şi nu activitatea de zi cu zi a anumitor oameni care au investit, au riscat şi asigură hrana acestei naţii. Ţărănimea a fost talpa ţării, ea este şi acum, iar talpa ţării sunt aceşti fermieri. Activitatea unor asemenea ferme trebuie cunoscută şi mai ales conştientizată. Este şi o răsplată morală, în afară de bani mai există şi altceva şi acest ceva este faptul că cineva le apreciază activitatea. Sunt familii serioase, care riscă, care se preocupă, care au un plan de afaceri, care plătesc taxe, impozite, şi care duc in spate agricultura zonei Câmpiei Transilvaniei.

13

14

Performanţa agricolă, etalon al Câmpiei Transilvaniei cu ing. Dorel Istrate Unul din cele mai respectate nume în materie de agricultură din Câmpia Transilvană este cel al inginerului Dorel Istrate, din comuna Șăulia, judeţul Mureș, administratorul societăţii Istrate Prodserv SRL. În spatele acestui respect de care se bucură fermierul stă dragostea și pasiunea pe care o pune în ceea ce face.

Alin Zaharie

Ieșirea din sistem, pasul spre agricultura performantă

Ing. Dorel Istrate, administratorul societăţii Istrate Prodserv din Şăulia

Ca mulţi alţii, Dorel Istrate a dorit să pornească pe cont propriu imediat după revoluţie, nemulţumit de sistemul de stat care nu-i oferea mari perspective. “În 1991 am decis să părăsesc sistemul de stat, mi-am cumpărat un camion pe care lucram ca şi persoană fizică. Trei ani mai târziu am înfiinţat societatea, cu angajaţi, cu contabilitate, cu tot. Am început cu doi angajaţi, am luat credite prin Banca Agricolă, am cumpărat un tractor 650, pe care îl ţin şi acum în curte, un disc, o semănătoare, am luat vreo 15 hectare de pâmâmt în arendă şi aşa am început să ne dezvoltăm. În prezent avem un parc de utilaje foarte performante, la care se adaugă 320 de hectare de pământ pe care le lucrăm”, afirmă ing. Dorel Istrate.

Utilaje moderne, agricultură performantă

Pentru o agricultură performantă, ai nevoie de utilaje performante, aspect luat foarte în serios de ing, Dorel Istrate, obsesia sa fiind în special tractoarele Fendt. “În 1997 am fost pentru prima dată în Germania. Acolo am găsit un neamţ care mi-a spus: dacă vrei să ai linişte în curte, trebuie să-ţi cumperi un tractor Fendt şi o combină Claas. Într-adevăr, calitatea acestor

utilaje s-a adeverit, lucru pe care l-am transmis şi colegilor. Unii m-au înţeles, alţii nu, dar 50 % din zonă sunt doar tractoare Fendt, iar rezultatele din acest punct de vedere sunt foarte bune. În 2007 am avut un program SAPARD, prin care am luat un tractor Fendt, cu un scarificator după el, un utilaj de care de asemenea sunt foarte mulţumit. În 2011, firma MEWI a venit cu o ofertă, în care mi-au spus că-mi oferă un tractor Fendt nou nouţ de 400 de cai, cu plata în rate când pot eu. Au fost foarte mulţumiţi că le-am făcut reclamă în zona noastră, fapt care a dus la această achiziţie.

Cu utilajele pe care le deţin la ora actuală, pot spune că fac o agricultură performantă”, spune Dorel Istrate.

An agricol bun

Anul 2015 din punct de vedere agricol se anunţă unul bun pentru ing. Dorel Istrate, la cele cinci culturi pe care le cultivă, grâu, porumb, sfeclă de zahăr, soia şi lucernă. “În total, la grâu am avut 126 de hectare, iar producţia medie înregistrată este undeva la 6.350 kilograme la hectar. Am avut nişte soiuri mai timpurii care ne-au tras în jos, dar calitatea fiind foarte bună, suntem mulţumiţi de ce am realizat. La sfecla de zahăr am 40 de hectare, iar la porumb de sămânţă avem 30 de hectare, soiul Turda Star, un hybrid foarte bun, realizat de Staţiunea de Cercetări Agricole de la Turda, Floarea soarelui nu am deloc în cultură. Am multă soia, pe 60 de hectare. Apoi mai avem lucernă de sămânţă şi porumb de consum. Bai e

cu această căldură din ultima vreme, canicula asta o să ne dijmuiască foarte mult din producţia de soia şi de porumb”, afirmă Istrate.

Dezamăgit de instituţiile statului

Dacă producţia dă motive de bucurie, nu acelaşi lucru se poate spune despre anumite instituţii care ar trebui să ajute fermierul, nicidecum să-l obstrucţioneze, după cum declară Dorel Istrate. “Am încercat nişte programe prin FEADR, dar cei de la Târgu-Mureş, o instituţie de îndrumare şi prelurea dosarelor, sunt din păcate doar de preluare a lor. Când începi cu îndrumarea, îţi spune să verifici pe site. Eu aşteptam altceva de la ei, că nu dau banii de la ei din straiţă, să îndrume într-adevăr fermierii. Am avut un proiect foarte bun pentru o fabrică de peleţi din paie şi depozit de cereale. Cu peleţii din paie alimentam uscătorul, se făcea o economie foarte mare, dar cei de la FEADR au considerat că nu-i eligibil, pe motiv că nu am avut cisternă de transport paie, ci doar remorcă. Am fost la mediu, la instutuţiile statului care trebuiau să le aprobe, au spus că e un program foarte bun, atâtea capete cu care am lucrat şi-au pus aprobarea pe acesta, iar cei de la FEADR au considerat că nu e eligibil, pentru nişte chichiţe, o poartă sau o balama la uşă.

De aceea consider că ce au făcut ei e rea voinţă. M-am enervat şi am luat credite, am făcut totul pe cont propriu”, declară Dorel Istrate.

SUPliment transilvania business

Kodagro, povestea de succes a agriculturii mureșene Perioada recoltatului grâului a scos combinele în lanurile aurii, să adune rodul câmpului, unul deloc de neglijat, având în vedere bogăţia recoltei verii acestui an. Un astfel de tablou animat am găsit la SC Kodagro SRL, una dintre societăţile agricole de succes ale judeţului, graţie calităţii muncii prestate.

Alin Zaharie

De la 14 la 1.100 ha

Povestea Kodagro a început în urmă cu aproape 10 ani, când Kosa Gyula, împreună cu fiul său, puneau bazele societății, animați de dorința de a realiza o agricultură performantă „Această firmă este făcută de mine în 2006, în asociere cu băiatul meu și cu încă doi parteneri, având activitatea de bază producția agricolă vegetală.

Am început inițial cu 14 hectare, în prezent am ajuns la o suprafață de 1.100 de hectare, localizate în două amplasamente mai mari, pe raza a cinci unități administrative, respectiv Târnăveni, Gănești, Băgaciu și, mai nou, Voivodeni, dar și în Glodeni.

Ultimele două locații sunt achiziții mai recente, practic e primul an când suntem pe Valea Mureșului, restul fiind amplasat pe Valea Târnavei”, ne-a declarat Kosa Gyula, administratorul SC Kodagro SRL.

„Am reușit să facem o echipă extraordinar de echilibrată”

Fără oameni calificați, fără tehnologie, dar mai ales fără ajutorul na-

turii nu poți obține rezultate, lucru conștientizat și de cei de la Kodagro, un aport fiind adus și de Compania Dafcochim, cea care deține 50 % din societate. „Atât factorul uman, cât și cel tehnologic sunt extrem de importante, dar cel mai important este cel natural. Noi suntem extrem de dependenți de natură, unde nu putem interveni. La factorul uman și tehnologic putem să venim cu modificări în sensul pozitiv, dar la cel natural este un pic mai greu. În ce privește factorul tehnologic, din momentul în care acționariatul acestei societăți este format din reprezentanții Dafcochim - SC Kodagro SRL ca atare face parte din grupul de firme Dafcochim - vă dați seama că lucrăm cu ce are mai bun această companie. Cheltuim mai mult pentru anumite produse, dar rezultatele se văd cu ochiul liber. Factorul uman este de asemenea foarte important pentru noi. În decursul anilor am reușit să facem o echipă extraordinar de echilibrată, cu o medie de vârstă undeva la 35 de ani. În perioada 20062007 am început cu o generație de vârsta mea, dar între timp am încercat să aducem pe lângă noi personal tehnic tânăr. Dacă vă uitați la utilajele pe care le avem, deja trebuie să ai un

pic de habar de informatică, deoarece sunt niște utilajele, cum ar fi combinele, la care trebuie și un pic de gândire, sunt mai aproape de tehnologia informatică a zilelor de astăzi”, ne-a declarat Kosa Gyula.

Parc auto nou și performant

Plusul de calitate al activității Kodagro este adus și de parcul auto, aproape toate utilaje fiind noi, grație unei politici chibzuite a societății.”90 % din utilajele pe care le deținem sunt noi.

Această societate s-a format pe ideea integrării României în Comunitatea Europeană. Știind că urmează niște posibilități de accesare a fondurilor europene, noi am început în 2006 cu un proiect SAPARD, iar un an mai târziu am și avut un parc de mașini în dotare. Anul trecut, prin GAL Podișul Târnavelor, am reușit încă o investiție pe mașini agricole, în valoare de 400.000 euro. Toate aceste aspecte ne fac să spunem că 90 % din utilajele pe care le deținem sunt noi”, mai spune Kosa Gyula.

15

16

Producţia, factor esenţial

Dar principalul aspect într-o societate agricolă de succes este cea a producției, în cazul Kodagro aceasta fiind axată pe cultura de rapiță, grâu, porumb, floarea soareluii, soia și sfeclă de zahăr. „Din totalul suprafeței, 1520% este cultivată cu rapiță, 20-30% grâu, floarea soarelui 10%, soia, plus tradiționalul porumb pe o o suprafață de 340 de hectare. Mai există o cultură, care este cea mai bănoasă, cea de sfeclă de zahăr. În acest an avem o suprafață cultivată cu sfeclă de 100 de hectare, iar anul trecut am avut 150 ha, dar politica fabricii de zahăr a fost ca să reducă, din păcate, în defavoarea noastră, suprafețele cultivate”, afirmă administratorul Kodagro.

Producţie bună de rapiţă

Pregătirea producției are la bază calcu le temeinice, care să genereze un raport calitate-preț cât mai bun. „În agricultură, după cum se știe, investim acum, iar rezultatele se văd peste un an de zile. Am început pregătirea recoltei din această vară în urmă cu un an, în luna august a anului trecut, cu pregătirea terenului, în septembrie-octombrie am făcut semănatul culturilor la rapiță și grâu, pe o suprafață de 240 de hectare grâu, din care am avut și o parte de grâu de sămânță pe 40 de hectare, plus 130 de hectare de rapiță, pe care am recoltat-o demult, are o coacere mai rapidă față de grâu. Suntem foarte mulțumiți de producția pe care am rea lizat-o, precum și de prețul de vânzare. În ce privește producția la grâu, ea se situează undeva la peste 6.000 de

kilograme la hectar. Am văzut anul trecut că toată lumea avea o producție de grâu de 6.000- 7.000 kg, și a vândut kilogramul la 50 de bani, iar noi am vândul la 75 de bani, în condițiile anului trecut, pentru că era calitate.

Contează foarte mult raportul dintre cantitate și calitate”, ne detaliază Kosa Gyula.

Soiul Midas, cultivat cu succes de Kodagro

Activitatea societății este axată în prezent asupra recoltatului grâului, în special a soiului Midas, jumătate din recoltă fiind deja strânsă. „La grâu, cantitatea totală realizată va fi în jur de 1.450-1.500 de tone de grâu, cu sămânță cu tot, realizată pe o suprafață de 40 de hectare. Se recoltează soiul Midas, un soi cu calități de panificație foarte bune, cu o producție ridicată, care permite realizarea unui preț extraordinar de bun. Mai mult de jumătate din suprafața cultivată cu grâu este cu acest soi Midas. Am făcut trei tratamente pentru boli foliare și dăunători. Am fertilizat în toamnă cu MPK, important la aceste soiuri, având o talie foarte înaltă, fertilizarea cu azot s-a făcut în mai multe faze.

Aceeași cantitate de îngrășăminte s-a aplicat la toți cultivatorii, dar cu specificarea că nu am aplicat deodată, ci în diferite faze de vegetație a culturii. Așa am avut o eșalonare a substanței active, a azotului, în momentele cheie a consumului, la alungirea paiului, la formarea bobului sau la ieșirea din iarnă” ne-a declarat Marinel Ștefan, șef Divizia Agro din cadrul Companiei Dafcochim.

Cultura de sfeclă, mândria celor de la Kodagro

Mândria celor de la Kodagro o reprezintă, însă, cultura de sfeclă de za hăr, pe cât de consistentă, pe atât de aducătoare de profit. „Cultura de sfeclă din acest an se prezintă splendid.

Chiar dacă a fost bătută de grindină, de ploi torențiale, am reușit să avem o cultură care se prezintă foarte bine. În ce privește producția, nu facem estimări, doar la toamnă. Am avut situații în care a venit grindina și ne-a dat peste cap toate estimările și nu mai facem predicții, vorbim doar când e recoltatul”, spune Kosa.

Pregătirea viitoarei recolte

Munca în câmp nu oferă pauze, după recoltat urmează pregătirea viitoarei producții, lucru facilitat și de tehnologia modernă utilizată de cei de la Kodagro. „Nu am de ce să fac pauză. În trecut, conjunctura mă forța să am o pauză, deoarece nu aveam utilaje cu ce să lucrez. Pentru mine, ca specialist, sunt convins că ce fac în câmp este foarte favorabil, am timp, deoarece am macerat solul pentru semănăturile de toamnă, iar solul la rândul lui are aibă timp să se structureze, să se pregătească ca pat germinativ pentru următoarea cultură. Până acum, nu aveam utilaje suficiente pentru aceste activități. Acum am și știu că în data de 7 august se închide ferma timp de două săptămâni și toată lumea merge în concediu,. Nu mai sunt astfel forțat să lucrez și pot să fac acest lux, ca în agricultură să fac concediu cu tot personalul. Noile utilaje pe care le deținem permit o afânare a solului la

SUPliment transilvania business

adâncime de până la 15-20 cm, fără a întoarce brazda, fără a da posibilitatea naturii să uște pământul și să scoată apa din sol. În prealabil, discurile fac o mărunțire, după aceea vine acest organ activ care face afânarea de adâncime, mișcă în interior solul, dar nu-l întoarce, iar în spate vine încă un rând de discuri, care iar mărunțește pământul, iar la final îl tasează cu roțile de cauciuc. Aceste roți au practic rolul de a așeza și de a sparge bulgării de pământ. Pământul rămâne afânat pe profunzime, frezat, iar o lună și jumătate, pe la finele lui august, începutul lui septembrie, când e semănatul la rapiță, vom intra cu un alt utilaj, cu care facem patul germinativ și semănăm. Până acum, fiind atâta vegetație, covorul de paie rămas în urma recoltatului trebuia să-l întorc sub brazdă, să-l ar. Cum l-am arat, automat am pierdut apa din sol și ceea ce este cel mai necesar pentru plante se pierde. Cu acest utilaj pe care-l avem nu reușesc să rețin toată apa în sol, dar reduc față de arătură cel puțin 60-70 % pierderea de apă. De aceea, acest utilaj este atât de important și valoros pentru noi”, afirmă Kosa.

Venitul, în creștere cu 10 %

Anul agricol 2015 aduce semne bune, nu atât producției, cât prețului, peste cel de anul trecut. „Ce ne avantajează în acest an sunt prețurile care, față de anul trecut, sunt mult mai bune.

De exemplul, la grâu era 0,50 lei la recoltat, iar acum prețul de de 0,75. La rapiță, anul trecut a fost un preț 1,1-1,2 lei, iar anul acesta prețul a fost de 1,6 lei pe kilogram. Sunt diferențe foarte mari de preț. La rapiță, producția din

acest an a fost mai mică, dar compensează prețul, mult mai bun în acest an. Venitul realizat pe hectar față de anul trecut este mai mare cu 10%”, spune administratorul Kodagro.

Politica pașilor mărunţi

„Dorim și mai mult, cu asta trăim, să fie tot mai bine, dar trebuie să avem și răbdare. Toate la timpul lor, suntem adepții politicii pașilor mărunți, nu ne hazardăm, deoarece agricultura oscilează. Au fost perioade foarte grele, și înainte de ‚89, și după. În 2006, când am început această afacere, toată lumea fugea de agricultură, au rezistat doar cei care au avut credință în această activitate. Acum, agricultura a devenit un trend, în sensul că toată lumea vrea să facă. Adevărat e că mulți cedează. În prezent, sunt exploatații puternice, care adoptă tehnică și care au rezultate financiare deosebite.

Categoric, există cazuri fericite, în care se face profit din agricultură.

Aici, ca în orice business, trebuie săți faci foarte bine calculele pentru a avea reușite. Trebuie să ai o viziune pe termen mediu și lung. Degeaba îți cumperi un utilaj de sute de mii de euro, dacă nu reușești să faci profitul care să-ți acopere cheltuiala. Noi am făcut niște eforturi extraordinar de mari să cumpărăm mașină de recoltat sfeclă când am avut 50 de hectare, noi aveam deja o viziune pentru viitor.

Ne gândeam că mergem înainte, tot timpul gândirea a fost pentru viitor.

Rezultate în agricultură are doar acela care ține pasul cu noua tehnologie, cu imputuri noi, cu utilaje noi. Dacă nu evoluezi, lucru pe care îl spun și colegilor, atunci nu poți obține rezultate”, completează Kosa.

Reinvestirea profitului

Viitorul sună bine, doar pentru cei care se îngrijesc de acest, lucru dovedit din plin de cei de la Kodagro. „Anul trecut am reinvestit 1.300.000 lei din profitul realizat. Categoric, în fiecare an o parte din profit este reinvestit.

Pe lângă acest aspect, căutăm soluțiile cele mai eficiente pentru optimizarea producției. Obiectul muncii rămâne la fiecare același, nu mai poți să te extinzi, deoarece pământul nu e precum latexul. Pe viitor, cred că tot pământul va fi lucrat. Eu, ca să mai pot evolua, ori cumpăr pământ de la cei care renunță la agricultură, ori ne axăm pe niște suprafețe care erau ultima speță a agriculturii, dealuri și alte locații, unde nu s-a lucrat deoarece era foarte costisitor.

Acum începem deja să lucrăm, să luam terenuri cu stagnări de apă, să le desecăm, versanții cu eroziuni să-i îndreptăm. Eu așa văd, că avem viitor, să ne apropiem ca cei din vest unde tot pământul este exploatat. În acest an, peste 20 de hectare am reușit să le readuc în circuitul agricol. Dacă eu reușesc în fiecare an să reintroduc 1520 de hectare, aici mă refer la propria exploatație, în perspectivă putem vorbi de un plus de producție și venit”, a concluzionat Kosa Gyula.

17

18

Alcrisagro, trei generaţii în slujba agriculturii Câmpia Transilvaniei oferă nu doar terenuri propice agriculturii, ci și specialiști care să readucă acest sector în locul ei binemeritat, zona fiind considerată pe bună dreptate motorul agriculturii mureșene, graţie condiţiilor existente aici. Un astfel de exemplu l-am găsit în comuna Sînpetru de Câmpie, judeţul Mureș, mai exact la societatea Alcrisagro SRL, administrată de ing. Maria Pogăcian, societate având ca obiect de activitate producerea de seminţe.

Alin Zaharie

Șansa de a munci mai mult

Originară din Ardud, judeţul Satu Mare, ing. Maria Pogăcian a absolvit studiile primare şi liceale la Carei, după care a făcut pasul spre Institutul Agronomic din Cluj-Napoca. După absolvire, în 1982, repartiţia a adus-o la CAP Sabed, lângă Riciu, iar în perioada 1985-1997 a activat în cadrul Staţiunii de Cercetări Zootehnice de la Sângeorgiul de Mureş. „Sunt printre puţinele femei care şi-au croit drumul într-o lume dominată de bărbaţi. Ştiu că ceea ce am devenit până la această vârstă e doar rodul muncii mele, un marş împotriva vântului care a suflat mereu din faţă. În cercetare mă simţeam strivită, sufocată şi nu reuşeam să-mi înghesui visele de mărire.

Nu eram făcută pentru munca de birou. Vroiam libertate, mişcare, spa-

ţiu. Am tânjit nebuneşte după şansa de a munci mai mult. În 1997 a venit clipa, momentul în care, fără să privesc înapoi, fără remușcări, am renunţat la programul fix şi m-am avântat fără ezitări, cu un elan nebun, pe drumul izbânzilor fără odihnă şi al carierei fără nesaţ”, afirmă ing.

Maria Pogăcian, administratorul SC Alcrisagro SRL.

Calitate, nu cantitate

Astfel, a luat fiinţă în 1997 SC Alcrisagro SRL din Pogăceaua, judeţul Mureş, o afacere de familie, în care fiecare membru îşi are rolul şi misiunea binedefinită. Activitatea firmei a pornit la drum cu 150 de hectare, ajungând în prezent la o suprafaţă de 700 ha, din care 300 ha loturi semincere (culturi de seminţe), restul fiind completat de plantele tehnice. „Faptul că amândoi am lucrat în domeniul cercetării, soţul în domeniul pesticidelor, iar eu în domeniul îngrăşămintelor chimice, a făcut să avem un atuu faţă de colegii din breaslă, şi anume accesul la informaţii şi tendinţe despre viitorul agriculturii, condiţie obligatorie pentru progres.

Calităţile unui manager de succes sunt pregătirea profesională, voinţa, atitudinea, echilibrul, un curaj exagerat aş putea spune, chiar şi o doză de nebunie şi mult noroc de la Dumnezeu. Motto-ul firmei noastre este «Calitate, nu cantitate», iar

obiectivul firmei este multiplicarea de hibrizi şi soiuri, aceasta fiind o treaptă superioară în producerea de seminţe agricole. De-a lungul anilor, firma noastră s-a specializat în multiplicare, primind recunoaşterea meritată atât la nivel naţional, cât şi internaţional, devenind astfel un jucător important pe piaţa producătorilor de seminţe agricole. Tuturor acestora li se adaugă şi partea de consultanţă specifică, pe care societatea noastră o oferă”, afirmă ing. Maria Pogăcian.

Profesionalismul și respectarea tradiţiilor

Ceea ce a asigurat progresul societăţii în decursul anilor au fost valorile pe care şi le-au însuşit şi asumat cei din familie: respectul faţă de parteneri şi competitori, munca în echipă, inovaţia în cercetare, încrederea în misiumea pe care o au şi, nu în ultimul rând, perseverenţa. „Viziunea noastră pe termen lung este aceea de a devenit lider regional în producerea de seminţe agricole, bazându-ne pe un set de convingeri care includ profesionalismul şi respectarea tradiţiilor.

Dovada faptului că societatea este ancorată în evoluţia agriculturii mondiale o reprezintă parteneriatul cu Agroprospect Braşov, firma privată specializată în testări de pesticide şi soiuri pentru omologare pe teritoriul ţării, cu certificare europeană”, spune ing. Maria Pogăcian.

SUPliment transilvania business

Producerea de seminţe, prioritatea Alcrisagro

Producția agricolă se îmbină fericit cu producerea de seminţe, lucru dovedit din plin de societatea din Sînpetru de Campie, de la producţii profitabile la o politică chibzuită în ce priveşte producerea de seminţe. În 2014, societatea a avut peste 80 ha de loturi de hibridare la cultura de porumb. Este o tehnică superioară, care necesită spaţii de izolare de 200-300 de metri. Societatea s-a extins treptat, din punct de vedere al dotărilor, dispunând astăzi de toate utilajele agricole necesare multiplicării de seminţe (cereale şi plante tehnice).

De asemenea, firma dispune de maşini de tratat şi ambalat, precum şi de spaţii de depozitare corespunzătoare de peste 1500 de metri pătrați. Primordială este producerea de seminţe la porumb, dar societatea produce seminţe pentru toate speciile; floarea soarelui, grâu, orz, triticale, orzoaică, ovăz şi plante furajere. De asemenea, se cultivă sfeclă de zahăr, o cultură mai dificilă şi costisitoare, producţia medie pe ultimii 3 ani fiind de 52 de tone / ha, iar în acest an se apropie de 60 de tone.

“Împreună formăm un grup care determină un progres”

Pentru a dezvolta o afacere e nevoie de bani. Există varianta creditului bancar, dar care aduce cu sine şi alte griji. Nu este cazul societăţii Alcrisagro, care

nu a lucrat niciodată cu împrumuturi, limitându-se la mai puţin, reinvestind câştigul periodic. Bunăstarea societăţii nu se rezumă doar în producţii record, ci şi în bunăstarea celor care trudesc în cadrul societăţii. Fără aportul acestora rezultatele s-ar lăsa aşteptate. “În prezent, societatea are 12 angajaţi. Este efoarte important să ştii să foloseşti ajutorul angajaţilor, experienţa lor fiind esenţială în activitatea de zi cu zi a societăţii. Încercăm în acest sens să creăm condiţii foarte bune de lucru pentru angajații firmei.

Sunt 10 familii care trăiesc din această activitate, fapt pentru care facem tot posibilul să le asigurăm condiţii de lucru favorabile şi utilaje performante. Împreună, formăm un grup care determină un progres, atât în ceea ce priveşte agricultura, cât şi nivelul de trai”, declară ing. Maria Pogăcian.

Așchia nu sare departe de trunchi – spre a treia generaţie

Continuitatea este o altă constantă a societăţii, fiind dată şi de valoarea familială, reprezentată de triada părinţi - copii - nepoţi. „Bogăţia noastră cea mare sunt cei doi băieţi, Adrian şi Cristian. Cel mare, Adrian, a terminat Ştiinţele Economice, Management, lucrând pe partea economică şi cea a relaţiilor cu beneficiarii şi clienţii noştri. În paralel şi-a definitivat studiile post-universitare cu un masterat la Moscova timp de doi ani.

Cel mic, Cristian, a terminat facultatea de inginerie mecanică la Universitatea ”Petru Maior”, în para-

“Să ai centrul de greutate cu tine” Moştenirea cea mai de preţ lăsată urmaşilor este puterea de a rezista greutăţilor, de a merge pe propriul drum, după cum afirmă şi administratorul Alcrisagro. „Le-am arătat copiilor mei, prin tot ce am făcut cu atâta trudă şi sudoare, cât este de importat să-ţi iei destinul în mâini, dar mai ales să ştii ce să faci cu el, că se poate trăi frumos oriunde, dacă te străduieşti să faci lucrul acesta. Cu o condiţie: să ai centrul de greutate cu tine”, a conchis ing.

Maria Pogăcian.

lel studiind agricultura la USAMV Cluj-Napoca, continuând astfel tradiţia businessului. Noi am pornit greu cu aceasta firmă, lucru care nu mai e valabil pentru noua generaţie, care poate învăţa din experienţa noastră în ce priveşte activitatea agricolă. Cu toate că ei vin cu o energie şi mentalitate nouă, e necesară seriozitatea şi cunostinţele în domeniu. Noua generaţie are o altă concurenţă şi trebuie să facă mai mult decât am făcut noi. Au alte posibilităţi, au alte cunoştinte. Trebuie să se axeze pe creşterea productivităţii, pe calitate, respectiv pe partea de marketing. Sperăm ca noile generaţii să continue activitatea şi să o diversifice”, declară ing. Maria Pogăcian.

19

20

Recolta Câmpiei Transilvane, scoasă la iveală de Constantin Bîrlean Printre poveștile de succes în ce privește agricultura Câmpiei Transivane este și cea a scrisă de Constantin Bîrlean din localitatea Fânaţe, comuna Band, judeţul Mureș. Moștenind pasiunea și dragostea pentru agricultură de la tatăl său, fost președinte de CAP pînă în 1989, Constantin Bîrlean a ajuns să fie astăzi unul din cei mai respectaţi agricultori de pe câmpie, cu producţii semnificative la grâu, porumb, floarea soarelui și sfeclă, întinse pe o suprafaţă de 300 de hectare.

Alin Zaharie

Spaţiu de depozitare de 2.000 de tone

Constantin Bîrlean alături de fiul său Ciprian, sufletul afacerii de succes din Fânaţele Bandului

„Am început imediat după revoluţie.

Tatăl meu a fost preşedinte de CAP aici, în Fînaţe, până în decembrie 1989. Avea cunoştinţe de agricultură, de cultură mare, fiind timp de două decenii preşedinte de CAP. Şi eu, la rândul meu, i-am călcat pe urme, am terminat Liceul Agroindustrial din Târgu-Mureş, speciliatatea veterinară. Am început din 2002 cu un tractor și o combină. Încet, încet am luat pământul familiei, respectiv 10 hectare, la care s-a adăugat rând pe rând teren luat în arendă, plus teren cumpărat. Am preluat treptat atribuţiunile tatălui meu, deoarece vârsta îşi spunea cuvântul la el, şi aşa am pornit pe acest drum, care continuă frumos şi astăzi”, spune Constantin Bîrlean.

De la românescul 650, la americanul John Deere

Una dintre preocupările constante ale societăţii agricole administrată de Constantin Bîrlean a fost achiziţia

de utilaje performanete, fără de care de o producţie bună nici nu poate fi vorba. „În 1992, am achziţionat un tractor 650 de producţie românească luat prin Comcereal, el fiind primul utilaj mai important cu care am început. Apoi, în 1993, tot prin Comcereal am achiziţionat o combină Semănătoarea CP 12. În fiecare an ne-am mărit numărul utilajelor, ajungând la 5 tractoare 650 şi toată gama de utilje. După ani şi ani, am trecut la tractoarele cu putere mai mare, până la 250 de cai. Aşa se face că în prezent deţin două tractoare Landini, un Massey Ferguson şi un John Deere, majoritatea fiind noi. La acestea se mai adaugă trei tractoare U 650 pe care le folosesc la muncile mai uşoare. În acest an, printr-un credit, în colaborare cu IPSO România am achiziționat un tractor John Deere de 250 de cai, precum și un plug cu cinci trupițe, un scarificator de trei metri și o sapă rotativă de patru metri, în valoare de 170.000 de euro”, spune Bîrlean.

Investiţiile nu se opresc doar la tractoare. „În 2011 am achziţionat un uscător pentru cereale, a costat undeva la 100.000 de dolari, deoarece e un produs american. Tot în anul 2011 am am construit o magazie unde se pot depozita 2.000 de tone de cereale. A fost cea mai importantă investiție deoarece în perioada recoltării prețurile sunt mici, după care ele încep să crească. Investiția cu aceste spații de depozitare se ridică la suma de 150.000 de euro. Tot în 2011 am achiziționat un cântar electronic de 60 de tone. Trebuie să știm exact producția care intră din câmp, să știm stocul pe care îl deținem și pe ce ne bazăm”, afirmă Bîrlean.

De la 10 la 300 de hectare

La aşa utilaje, e nevoie de teren ca să faci producţie. Zis şi făcut, după ce iniţial a pornit cu 10 hectare, printr-o politică chibzuită, Bîrlean a ajuns în prezent să facă agricultură cu peste 300 de hectare. “Încet-încet am preluat, în special de la rude, teren în arendă, ajungând până în prezent să avem undeva la peste 300 de hectare, din care proprietate personală avem 80 de hectare. În ce priveşte culturile, ne-am axat în primul rând pe cultura mare, respectiv grâu, 95 de hectare, porumb 86 de hectare, sfeclă de zahăr cu 50 de hectare, rapiță, pe o suprafață de 28 de hectare, 25 de hectare floarea soarelui, și restul lucernă”, spune Bîrlean.

SUPliment transilvania business

Pregătirea recoltei

Ajungem la producţia anului 2015, nu înainte ca Bîrlean să facă un mic istoric al pregătirii din toamnă, respectiv primăvara acestui an. “Am început să pregătim recolta din acest an în toamna anului trecut, prima dată la rapiță. Deși a fost o vară destul de călduroasă, fără precipitații, s-a pregătit recolta destul de greu. Am semănat 28 de hectare de rapiță în toamna anului trecut. Din cauza lipsei de precipitații răsărirea nu a fost una bună, dar a rămas cultura. Apoi, la începutul lui octombrie am început pregătitul pentru grâu, axându-ne în special pe soiuri românești, Arieșan, Glosa, Andrada, care este în primul an la mine și care a dat rezultate destul de bune. Am și câteva soiuri străine din import, cum ar fi Exotic, Midas. Am fertilizat în toamnă, atât rapița cât și grâul cu 300 kilograme de îngrășăminte complexe MPK. Apoi în primăvară timpuriu am mai administrat 200 de kilograme azotat, atât la rapiță cât și la grâu, produs de Azomureș. În ce privește însămânțările de primăvară, am început cu discuit, cu ierbicidat, la floarea soarelui și porumb. Am folosit îngrășăminte o dată cu semănatul, 250 kilograme la hectar. Am folosit sămânță bună, certificată de la Pioneer, trei hibrizi foarte buni, cu care am obținut anul trecut producții foarte bune la porumb, undeva la 13 tone la hectar stas.

Nu am lăsat obișnuința de a erbicida premergent, înainte de semănat. Am folosit un disc, am erbicidat și am folosit un combinator pentru a nivela solul și a pregăti un pat germinativ bun. Mai nou, tehnologia s-a mai schimbat, pentru a fi cât mai economici se trece direct în câmp cu un singur utilaj, se seamănă și se erbicidează post emergent. După răsărire, unde a fost nevoie am mai trecut cu o erbicidare de corecție, şi am mai folosit şi sapa mecanică. Avem o prăşitoare care admimnistrează şi îngrăşăminte chimice şi astfel am mai adminsitrat 200 de kilograme de azotat la porumb. În primăvară am semănat porumb, floarea soarelui şi sfeclă. Sfecla s-a semănat prima dată, undeva pe la sfârşitul lui martie. În ultimii ani am semănat o suprafaţă de 50 de hectare de sfeclă, anul trecut obţinând o producţie destul de bună, undeva la 95 de tone, recalculat la 16 digestie pe hectar”, povesteşte Bîrlean.

Recoltă bogată

Ajungem şi la recoltat, prima cultură fiind cea de rapiţă, urmată de cea de grâu, cu o producţie bună, mulţumitoare pentru fermierul din Fânaţe.

“Am început cu recoltatul la rapiţă.

Pe lângă calitatea de agricultor, Constantin Bîrlean mai are o calitate, poate cea mai importantă, şi anumea cea umană. Dovadă stă sprijinul oferit bisericii din Fânaţe, ultima ispravă de suflet fiind un iconostas donat bisericii. “De felul meu sunt credincios, că nu merg chiar în fiecare duminică la biserică e altceva, un agricultor e mereu ocupat cu munca. Dacă Dumnezeu ne dă, şi noi la rândul nostru să oferim ceva, fapt pentru care am donat un iconostas bisericii de Fânaţe în valoare 50.000 lei. E gestul nostru de mulţumire faţă de grija Celui de Sus ca noi să avem producţii bune şi să mergem frumos şi sănătos înainte”, a conchis Bîrlean.

Iconostasul donat bisericii din Fânaţe de Constantin Bîrlean

Aici nu am avut o densitate prea bună din cauza problemelor din toamnă.

Iniţiat am dorit să seamăn altceva, dar până la urmă m-am gândit totuşi să o păstrez, şi am obţinut în acest an undeva la 2.500 de kilograme la hectar, atât cât m-am gândit că aş putea scoate. Am început apoi recoltatul la grâu, secerişul a decurs destul de bine. Am făcut reviziile în timp util, cu piese originale, astfel ca totul să decurgă bine. În ce priveşte producţia la grâu, am finalizat recoltatul cu o producţie foarte bună, cu indici destui de buni, greutate hectolitrică peste 75, ajungând la unele soiuri chiar la 82 , în special la soiul Glosa, un soi românesc bun pentru panificaţie. În ce priveşte floarea soarelui, cultura arată destul de bine şi dacă totul decurge normal, preconizăm de asemenea o recoltă foarte bună. La sfeclă, la ora actuală am făcut primul tratament împotriva bolilor. Cultura se prezintă destul de bine, iar dacă mai vin ceva precipitaţii, zic eu că trecem de 60 de tone la hectar”, afirmă Constantin Bîrlean.

Dacă la producţie semnele sunt bune, acelaşi lucru pare că se întâmplă şi în cazul preţului la cereale. “Anul acesta putem spune că la grâu a crescut puţin preţul. Dacă anul trecut, cam pe vremea asta, kilogramul de grâul se vinde cu 0,50-0,55 lei, la ora actuală la grâul panificabil preţul este undeva la 0,600,65 kilogramul luat din curte. Noi avem spaţii de depozitare şi la ora actuală încă nu vindem nimic, doar dăm arenda la proprietarii de teren. Se tot vorbeşte de creşterea preţului de după recoltare, dar nu e o regulă” declară Bîrlean.

Afacerea, pe mâni bune

Pe lângă factorul tehnologic, la reuşita societăţii din Fânaţe stă şi mun-

ca oamenilor care activează în sectorul agricol. “Administrez această societate împreună cu băiatul meu, Ciprian Constantin Bîrlean, absolvent al Facultăţii de Agronomie de la Cluj.

El are 27 de ani şi va trebui să preia din mers atribuţiunile. Pe lângă noi doi, mai avem angajaţi încă trei mecanizatori cu studii mecanice, pregătiţi de şcolile profesionale de tractorişti, unde se făcea meserie. La ora actuală e o problemă foarte mare, dacă mai vreau să angajez o persoană, un mecanizator, efectiv nu mai ai pe cine angaja. Mulţi nu vor să mai lucre, plus lipsa şcolilor profesionale cum erau pe vremuri”, spune Bîrlean.

Speranţe pentru hambarul plin la toamnă

După atâta muncă, firesc vine şi răsplata, care în acest an pare să fie una pe măsură, graţie recoltelor şi a culturilor existente în câmp la ora actuală.

“Datorită faptului că seceratul la grâu s-a încheiat cu o producţie bună, preţul având o tentă de creştere, plus restul de culturi, floarea soarelui, porumbul şi sfeclă arată bine, eu zic că din punct de vedere financiar 2015 va fi un an cu profit. Totdeauna cei care lucrează corect au şi rezultate. Chiar dacă sunt ani cu producţii mai mici, preţul creşte, iar cel care are producţie are şi profit. Estimarea pentru acest an la porumb este de peste 10.000 kg, implicit şi un profit. Anul 2014 a fost un an bun din punct de vedere al producţiei, poate cel mai bun de după revoluţie, poate mai puţin în ce priveşte preţurile, dar raportat la producţia obţinută a fost cel mai bun an de după 1989. Sper ca anul 2015 să se apropie de el”, afirmă Constantin Bîrlean.

21

22

Rodul Câmpiei Transilvane, tranșat cu succes de Dorel Velcherean Periplul printre fermierii Câmpiei Transilvaniei ne duce pașii în localitatea Văleni, comuna Pogăceaua, din judeţul Mureș, mai exact la societatea Velcherean SRL, administrată de Dorel Velcherean.

Alin Zaharie

De la industria cărnii la cultura mare

Începuturile activităţii agricole ale societăţii le găsim după anii 2000, când Dorel Velcherean se stabileşte la Văleni, după ce o perioadă a activat în industria cărnii la Târgu-Mureş.

Revenit în satul părinţilor, face pasul spre agricultură, la început cu animale, apoi doar pe cultura mare. “Înainte am fost mezelar, am lucrat în industria cărnii, iar după desfinţarea societăţii unde lucram am decis să fac pasul spre agricultură. În 2002 m-am stabilit la Văleni, iar în 2006 mi-am înființat firma. Până să fac această firmă am mai lucrat la alte două, dar nu mi-a plăcut şi am decis să merg pe cont propriu”, spune Dorel Velcherean.

Dorel Velcherean, fermierul de succes al Câmpiei Transilvaniei

Dezvoltarea afacerii

Prima ocupaţie a lui Dorel Velcherean, revenit în satul părinţilor, a fost creşterea animalelor, înlocuită apoi de cultura mare. Firma s-a dezvoltat

treptat, tractoarele vechi de fabricaţie românească fiind ajutate de utilaje performante, necesare unei producţii eficiente. “Prima dată am început cu animale, cu porci, vaci, ca la ţară. Apoi mi-am luat un tractor de producţie românească, urmat în 2003 de un alt tractor, tot subvenţionat ca şi primul.

Lucrurile au început să meargă ceva mai bine, iar în 2007 mi-am luat un tractor Fendt, care a adus un plus în ce priveşte activitatea societăţii.

La început, aveam undeva la 10-15 hectare, apoi am mai cumpărat, am mai luat în arendă, iar în prezent am ajuns să lucrăm undeva la 200 de hectare, situate în zona Văleni, Pogăceaua. Cele două tractoare româneşti cu care am început încă sunt în fermă, mi-s tare dragi şi încă le păstrez, iar lor li se adaugă tractoarele mai performante, de care sunt foarte mulţumit. Parcul de utilaje cuprinde în prezent patru tractoare, o combină, semănători, tot ce trebuie să ne desfăşurăm în bune condiţii activitatea. Am investit şi într-un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 600 de tone. La acesta urmează un uscător, investiţie aflată pe lista

noastră de priorităţi. La firmă lucrează un număr de cinci persoane, cu tot cu mine, raportat la cele 200 de hectare pe care le lucrăm”, afirmă Velcherean.

Cinci culturi de bază

Firma administrată de Dorel Velcherean se axează pe cinci culturi, respectiv grâu, sfeclă, soia, floarea soarelui şi porumb, recolta preconizată în acest an fiind una bună, văduvită însă de canicula din ultima vreme. “La grâu avem undeva la 65 de hectare, 18 hectare de soia, 36 de hectare de sfeclă şi 48 de hectare de porumb. Doar grâul l-am semănat în toamnă, restul culturilor în primăvară. Condiţiile climatice din această primăvară au fost ok, am avut o răsărire perfectă, care să ne de-a speranţe pentru un rod bogat al acestui an.

Am finalizat recoltatul la grâu în luna august, unde am înregistrat o producţie bunicică. Producţia am depozitat-o şi, în momentul în care preţul ne convine, o vindem. Momentan, preţul e de 0,70 lei kilogramul şi aşteptăm să se facă 80 de bani. Şi anul trecut, preţul a crescut după recoltare şi acum aşteptăm.

SUPliment transilvania business

Cultura de soia, nelipsită din portofoliul culturilor

Avem spaţiu de depozitare, nu e nicio problemă”, spune Velcherean.

Speranţe pentru o recoltă bună

Cum fermierii nu au timp de pauză, următorul pas este în septembrie, respectiv terminarea recoltatului la culturile aflate în câmp, precum şi pregătirea recoltei pentru anul viitor.

“Următoarea cultură care va intra la recoltat este cea de floarea soarelui, undeva prin luna septembrie. Aici nu e nicio problemă, se prezintă foarte bine în câmp, în schimb cu soia avem ceva probleme din cauza secetei. Până acum a fost frumoasă cultura, dar căldura o cam dă peste cap. La fel şi la porumb, a crecut frumos, dar seceta îşi spune cuvântul. Cu toate acestea, ne aşteptăm la o producţie bună la porumb şi soia, chiar dacă seceta ne dă de furcă. La sfeclă, de asemenea nu ar strica un pic de ploaie, ea fiind una din cele mai costisitoare culturi. Se întreţine destul de greu, dar e şi cultura care te pune pe picioare din punct de vedere financiar.

Am un contract cu fabrica de zahăr din Luduş, practic toată producţia de sfeclă merge la ei”, declară Dorel Velcherean.

Colaborare bună cu Dafcochim

Pentru o recoltă bogată, un rol impor tant îl au tratamentele plantelor şi culturilor, lucru reliefat la firma coordonată de Dorel Velcherean de buna colaborare cu compania Dafcochim, reflectată şi în producţiile bune obţinute de Dorel Velcherean în ultimii ani. “În ce priveşte tratamentele, folosim produse de la compania Dafcochim. Cu ei ne-am învăţat, cu ei mergem înainte.

Colaborarea cu ei este una foarte bună, atât în ce priveşte produsele

pe care ei ni le oferă, cât şi pe partea de specialişti, orice problemă ai, ei te ajută. 2014 a fost din punct de vedere agricol un an «beton», iar 2015 sperăm măcar se se apropie cât de cât de producţiile de anul trecut, chiar dacă e foarte greu de crezut. Anul acesta producţiile la grâu au fost sub cele de anul trecut, dar la porumb va fi mult mai mică, probabil şi la sfeclă, unde anul trecut am avut o producţie foarte bună, cea mai bună de după revoluţie. Şi anul acesta sperăm la o recoltă frumoasă la sfeclă, în câmp se comportă foarte bine şi, dacă mai vine şi o ploaie, atunci va fi şi mai bine”, apune Velcherean.

Rotaţia culturilor

Un rol important în ce priveşte productivitatea este şi acela al rotaţiei culturilor, respectat întocmai de Dorel Velcherean. “Imediat după recoltat, pregătim terenul pentru următoarea cultură. Noi facem totaţia culturilor, după grâu, de regulă punem sfeclă. Soia e undeva la patru, cinci ani pe acelaşi asolament. După soia punem grâu, la fel şi după floarea soarelui.Această rotaţie a culturilor ajută foarte mult, mai scapi de boli, de dăunători.De exemplu, sfecla nu are aceleaşi boli ca şi grâul sau porumbul.

Mai încercăm să o punem şi după porumb, dar de regulă o punem după grâu, când pregătim terenul mult mai uşor”, precizează Dorel Velcherean.

Canicula, marele dușman al fermierilor

Problema cea mai mare o reprezimtă vremea, lipsa precipitaţiilor din această vară dând peste cap planurile multor fermieri. Dacă la subvenţii, des-

23

Spaţiu de depozitare, investiţie de succes a lui Dorel Velcherean

Claas Dominator, utilaj performant din dotarea firmei condusă de Dorel Velcherean

facere, şi alte aspecte lucrurile se mai pot îndrepta, în faţa condiţiilor meteo fermierii rămân neputincioşi. “În ce priveşte subvenţiile, au fost ceva mici probleme, dar nu ceva grav. Despre alte probleme nu ştiu ce să spun, în principiu, ne descurcăm. Desfacerea ar trebui asigurată mai bine, nu să treacă prin tot felul de verigi, tot felul de intermediari. Dar nu avem ce face, ei fac jocurile. Vin, îţi fac o ofertă, iar când stabilim un preţ batem palma.

Nu pot spune că am avut o colaborarea rea cu ei, în sensul că nu am avut o problemă prin care să nu putem vinde.

Dacă anul trecut a fost unul bun, sperăm şi acesta măcar să se apropie de 2014. Anul trecut am rămas cu ceva mai mult, dar în ce priveşte acest an, nu ştim ce şi cum va fi în materie de profit. Toate speranţele noastre se îndrteaptă acum către vreme. O ploaie ne-ar ajuta enorm, ar fi preferabil să vină cât mai repede, ar fi benefică atât pentru culturile din câmp, cât şi pentru pregătirea terenului pentru anul viitor.

Deja am ajuns în situaţia în care nu mai putem ara. Apoi, în toamnă ne apucăm de însămânţări, prima cultură fiind cea de grâu. Deja începem să-l selectăm, să-l pregătim, să-l tratăm”, a conchis Dorel Velcherean.

24

Panificaţia și cultura mare, tandem de succes pentru familia Cismaș din Pogăceaua

Imediat după decembrie 1989, în comuna Pogăceaua, judeţul Mureș își făcea simţită prezenţa o mică afacere administrată de Nicolae Cismaș, mai exact o brutărie, sub egida SC Bologa SRL. Dacă la început brutăria producea undeva la 300 de pâini pe zi, în prezent producţia ajunge la peste 4.000!

Alin Zaharie Nicolae Cismaş, alături de fiul Gheorghe, în lanul de grâu administrat de Agro Cismaş

„Am început imediat după revoluţie cu o brutărie mai micuţă, apoi am început uşor să ne dezvoltăm. La început, brutăria era pe vatră, făceam pâine la modul tradiţional, cum se făcea de când lumea. Apoi lucrurile s-au schimbat, am început să achiziţionăm cuptoare electrice, care să ducă la creşterea producţiei”, a declarat Nicolae Cismaş, administratorul brutăriei SC Bologa SRL.

Pasul spre cultura mare

Afacerea a început să se extindă, pasul următor fiind către cultura mare, lucru concretizat în urmă cu trei ani, odată cu înfiinţarea SC Agro Cismaş, administrată de Gheorghe Cismaş. „Am început să ne ocupă şi de agricultură în urmă cu trei ani. La început, am lucrat ca persoană fizică, iar din 2012 a apărut firma, SC Agro Cismaş SRL. Ne-am axat pe agricultură, pe cultura mare, văzând că nu ne descurcăm cu făina. Atunci ne-am gândit să lucrăm pământul, semănăm grâu, facem recoltă, o ducem la moară şi facem pâine. Ce câştigam cu brutăria mai cumpăram un hectar de pământ, apoi am luat teren în arendă şi tot aşa, şi s-au adunat câteva sute de hectare de teren. În prezent, avem 250 de hectare situate în zona comunei Pogăceaua. Am ţinut şi animale, într-un an am ajuns la un efectiv de 300 de porci şi 30 de vaci. Cu preţul la lapte care e acum, nu mai rentează, şi am vândut tot”, a afirmat Nicolae Cismaş.

Reînnoirea parcului auto

Un aspect deloc de neglijat de cei care adminstrează afacerea din Pogăceaua

îl reprezintă dotarea cu utilaje, firma ajungând în prezent să dețină un parc nou şi performant. „La început am cumpărat un tractor de 650 CP, apoi unul de 445. Am mers apoi în Germania de unde am cumpărat un John Deere de 150 CP, apoi un Styer de 180 CP, iar anul trecut am mai luat un John Deere cu banii jos şi o semănătoare de la reprezentanţa lor, de la Sânpaul.

Fără utilaje noi nu poţi face agricultură.

Am făcut un proiect Sapard, care din păcate a fost declarat eligibil, dar fără finanţare. Dacă aşa au decis unii, am mers în Germania şi am luat o combină Claas Mega 2018 foarte bună. Avem, de asemenea, semănători cumpărate, de grâu, de porumb, practic toate utilajele pe care le folosim sunt noi. Pe lângă asta am construit spaţii de depozitare pentru cereale. Acelaşi lucru e valabil şi la brutărie, am învestit în cuptoare noi, plus cinci dube Mercedes pentru vânzarea cantităţii de pâine obţinută”, a menţionat Nicolae Cismaş.

Recoltă bogată, preţ bun

Activitatea agricolă a familiei Cismaş se rezumă la cultivarea a 80 de hectare cu grâu, 90 cu porumb şi 80 cu floarea soarelui. „La grâu, anul acesta recolta este una foarte bună, la fel cum s-a întâmplat şi în 2014, iar în ce priveşte porumbul şi floarea soarelui, culturile în câmp arată foarte bine. Dacă nu ne face figura vremea, recolta va fi una foarte bună. Plus că în acest an este şi un preţ bun, la care se adaugă cantitate şi tot ce trebuie la țăranul agricultor. Să nu spună cineva că anul asta nu e rentabil, că nu îl cred. Ne-a ajutat şi vremea, dacă ai semănat de calitate, dacă te-ai îngrijit

de plante, le-ai tratat, atunci musai să iasă şi cantitate şi calitate. Producţia o vindem la intern. Preţul la grâu în acest an este de 56 de bani, care e unul foarte bun. Dacă ai unde să depozitezi grâul, să-l poţi vinde mai târziu, se poate ajunge chiar şi la 1 leu kilogramul. La recoltarea grâului de anul trecut, a fost 48 de bani kilogramul de grâu. L-am ţinut până în februarie şi l-am dat cu 87 de bani kilogramul. La sute de tone e un avantaj, se adună nişte bani frumoşi”, a explicat Nicolae Cismaş.

„Am muncit, am făcut, am cumpărat”

Viitorul pare să fie pe mâini bune în ce privește afacerea familiei Cismaş din Pogăceaua. Fiul lui Nicolae, Gheorghe, nu doar că administrează societatea agricolă, dar şi studiază agronomia la Cluj, el fiind cel care va duce mai departe tradiţia familiei. „Cât am investit în toți acești ani?

Greu de spus, dar pot spune că foarte mult. Tot ce am muncit de 25 de ani, totul e aici, toată familia a muncit, iar profitul a fost mereu reinvestit.

Agricultura e profitabilă, dar toată treaba este că trebuie să investim în utilaje. Noi tot ce am am câştigat am dat pe utilaje. Am muncit, am făcut, am cumpărat. Credite bancare nu am avut niciodată, iar în ce priveşte banii europeni, am avut un proiect Sapard dar de care s-a ales praful. Ştafeta am să o predau băiatului, el fiind şi student la agronomie la Cluj, fapt ce dovedeşte că îşi dă tot interesul ca activitatea firmei să meargă cât mai bine”, a precizat Nicolae Cismaş.

Vă oferim un portofoliu complet de produse necesare întreţinerii industriale şi agricole: · simeringuri şi garnituri · rulmenţi industriali, agricoli şi auto · curele de transmisie agricole de orice tipodimensiune · lanțuri industriale şi agricole: lanțuri pentru heder · lubrifianţi: uleiuri minerale, semi sintetice şi sintetice de porumb şi de elevator pentru toate tipurile de pentru domeniul industrial, agricol şi auto combine (Geringhoff, Fantini, Oros, John Deere, · vaseline de uz general şi agricol Claas etc.)

26

Lecţia franceză cu randament românesc pentru Vasile Greu din Zau de Câmpie

Printre fermierii destoinici ai Câmpiei Transilvane se numără și Vasile Greu din comuna Zau de Câmpie, judeţul Mureș, asociat unic al societăţii Agrom Zau Prod SRL. Povestea societăţii a început după 1989, când Vasile Greu era angajat la fostul SMA din comună, care își trăia ultimele clipe, după o tentativă de privatizare prin metoda MEBO. Așa se face că a început pe cont propriu, reușind în 1992 să pună pe picioare o asociaţie familială, devenită ulterior, în 2003, societate comercială.

Alin Zaharie “După perioada petrecută la SMA am decis să cumpăr un tractor, să-mi ajut familia pentru a putea lucra pământul.

Aşa a fost achiziţionat primul tractor, luat din dezmembrări, l-am reparat şi l-am pus în funcţiune. Era un 650 românesc, cu care practic am început.

Din ce vindeam am început uşor să ne luăm alte utilaje, printre care un alt tractor, luat tot din bucăţi, la care am lucrat vreo doi ani până să-l punem pe picioare. În ultimii doi ani am început să achiziţionăm utilaje noi, respectiv un tractor New Holland şi un tractor Kubota cu încărcător, de producţie japoneză. În total, avem aceste două tractoare noi pentru semănat şi trei tractoare vechi de 185 de cai pentru lucrările grele. Am avut anul trecut un proiect finalizat pe Măsura 322 pentru două semănători noi, una de prăşitoare şi o semănătoare directă, în valoare de 90.000 euro”, spune Vasile Greu.

Producţie bună

Pornită la drum cu o suprafaţă de 5 hectare, activitatea a început uşor să se extindă, astfel că în prezent a ajuns la o suprafaţă de 320 de hectare. În 2003, anul în care afacerea de familie devenea societate comercială, s-a consemnat achiziţia fostul atelier mecanic de la IAS Zau de Câmpie. Altă etapă importantă în evoluţia fermei a fost transformarea magaziei existente şi o parte din şopronul de utilaje în loc de depozitare pentru cereale, completat cu un depozit adus din străinătate, format din câte cinci celule a câte 60 de tone fiecare.

“În ce priveşte recolta din acest an, la rapiţă am închis undeva la 3.600 kilograle pe hectar, iar la grâu, în funcţie de soiuri, am avut o producţie între 5.5 şi 8 tone la hectar. Am avut chiar două parcele cu o producţie de 8 tone la hectar. În rest, floarea soarelui se prezintă în condiţii foarte bune în câmp, la fel şi porumbul, are densitate, are talie, dar are nevoie de preciptaţii pentru a ajunge la un potenţial de producţie acceptabil. Nu avem cultură de sfeclă. Am şi animale, dar zootehnie şi sfeclă nu se poate, trebuie să fi dedicat în totalitate acestei culturi. Am undeva la 90 de capete de bovine, din care 45 de vaci cu lapte. Producţia obţinută o vindem la Terezia”, a precizat Vasile Greu.

Suflu francez pentru productivitate crescută

Unul din momentele de cotitură în dezvoltarea fermei l-a constituit colaborarea cu agricultorii din Franţa.

Cum utilajele din afară erau mai performante, Vasile Greu a apelat la ajutorul unor persoane care se ocupau cu transportul acestora din Franţa. “În momentul în care mi-am dorit un utilaj am plecat în Franţa, să văd exact despre ce e vorba. Fiind şi ei agricultori ca şi mine, relaţiile au continuat, ne-am împrietenit, colaborăm, ne vizităm, facem schimb de păreri. Sunt din localitatea Prunay-

Belleville, în opropierea de Troyes, a treia generaţie de fermieri în locaţia unde îşi desfăşoară activitatea. Această a treia generaţie de agricultori lucrează terenul în aceeaşi fermă, în timp schimbându-se doar utilajele.

Bunicii lor sunt acţionarii Tereos, firma franceză care a cumpărat fabrica de zahăr de la Luduş”, afirmă Vasile Greu.

Organizarea franceză

Primul lucru descoperit de Vasile Greu în Franţa a fost modul de organizare, precum şi modul de aplicare a tratamentelor la plante. “În ce priveşte cultura de grâu, ei sunt uniţi în 25 de familii independente. Au doi specialişti angajaţi, plătesc 5 euro pe hectar, iar cei doi se ocupă de tot ce înseamnă tehnologie, ierbicide, ferti lizare, probe de sol. La partea de vânzări, 30% din cantitate o vând pe contract, pentru restul au o persoană specializată cu vânzarea. Pe partea de sfeclă, sunt asociaţi într-o cooperativă, o altă cooperativă pe partea de lucernă, iar la orzoaică, cânepă şi mac sunt indepedenţi”, afirmă Vasile Greu.

Aplicarea cunoștinţelor

Lecţia învăţată în Franţa, musai să fie aplicată şi pe dealurile câmpiei, lucru dovedit din plin de Vasile Greu, care şi-a crescut productivitatea graţie cunoştinţelor dobândite.

SUPliment transilvania business

“Am încercat să aplic o parte din tehnologia lor, să o adaptez condiţiilor de la noi. Diferenţa este că ei au foarte multe precipitaţii raportat la un sol foarte slab. Ca să vă închipuiţi, stratul fertil la ei e undeva între 10 şi 12 centimetri, iar jos e numai piatră. În ce priveşte fertilizarea la grâu, ei o fac începând din luna februarie şi fac trei fertilizări cu azot. Mi-au spus că dacă ai un grâu cu potenţial bun de producţie, furajer, i-ai aplicat la înflorire azot şi ridici cu 2-3 procente glutenul, poţi să-l ajuţi să fie panificabil şi apoi să ieşi pe piaţă. Până nu ajungi să vezi concret, la faţa locului, nu poţi cunoaşte acest mod al lor de organizare, sunt câteva lucruri simple, dar care au o importanţă extrem de mare. Tehnologic şi noi stăm bine, avem utilaje, avem teren foarte bun, avem seminţe, avem multe, dar dacă ajungem la detalii tehnice, pe un fermier de la noi îl depăşesc. Oricât ai încerca să studiezi, nu poţi să fi în câmp, să te şi documentezi. O vizită obligatoriu în Franţa şi fermierii s-ar convinge că putem reuşi”, povesteşte Vasile Greu.

Substanţa activă, fără denumiri comerciale

“Vă povestesc o experiență pe care am avut-o anul trecut, în Franța, când am fost invitat de unul dintre colaboratorii pe partea de seminţe şi ierbicide. În câmp, ne-au arătat o parcela de grâu, soiul x, de opt pe opt metri. Jumătate tratat şi jumătate netratat, începând de la cele mai ieftine şi mai simple substanţe active până la cele mai scumpe. În momentul în care ai văzut o combinaţie, pe mapa respectivă era trecut tipul de substanţă şi preţul pe hectar. În funcţie de ce ţi-ai dorit tu să investeşti, te uitai cum îţi apare cultura, îţi bifai pe mapă şi cu aia te duceai. Repet, substanţa activă, fără denumiri comerciale, cum e la noi.

Tu alegeai în funcţie de cât vrei să investeşi în hectar şi cu ce vrei să te duci.

Din păcate, la noi contează mai mult numele firmei decât substanţa activă”, afirmă Vasile Greu.

Următoartea lecţie franceză pentru Vasile Greu va avea loc în toamna acestui an, una mai mult decât necesară în vederea viitoarei campanii de toamnă. “Anul acesta am ratat însămânţările de primăvară şi voi merge în toamnă, când ei încep semănatul la grâu. Am fost de fiecare dată în Franţa doar primăvara, niciodată toamna şi vreau în acest an să merg în toamnă la rapiţă şi la grâu”, afirmă Greu.

Aportul factorului uman

Pe lângă factorul tehnologic, un rol esenţial în bunul mers al fermei îl reprezintă factorul uman, plilonii de bază fiind cei trei frați Greu: Vasile, Ioan şi Beniamin. “Norocul meu la această societate este că suntem trei fraţi care ducem greul. Avem în total 13 angajaţi, cu îngrijitori, mecanizatori şi paznici. O parte din mecanizatorii care îi avem au activat şi în cazul fostului SMA, plus încă doi tineri pe care i-am format la noi.

Aportul angajaţilor este unul foarte important, oricâte utilaje ai avea, Asta e valabil la noi unde, pe 320 de hectare suntem legaţi de agricultură şase persoane. Unul dintre prietenii mei din Franţa are 350 de hectare pe care le lucrează singur. Asta spune multe despre diferenţele dintre cele două ţări. El are 7 parcele la 350 de hectare, iar eu am 195 de parcele la 320 de hectare.E greu doar să le numeri, să le inventariezi, dar să şi lucrezi...”, precizează Vasile Greu.

“Te vede, te aude dar nu te înţelege”

Oful fermierului din Zau se leagă de politica statului în ce priveşte agricultura, incapabil să-i înţeleagă problemele, după cum afirmă Vasile Greu. “Toate guvernele care au fost de la revoluţie până în prezent, la capitolul agricultură au fost ca şi un copil mic - te vede, te aude, dar nu te înţelege. Între noi, agricultorii şi fac-

torul decizional e o ruptură, suntem ca două căi ferate paralele. Pentru mine, Uniunea Europeană nu a reprezentat un mare câştig, singurul câştig efectiv pentru noi ar fi, dacă printr-o lege sau prin alte mijloce, am rezolva situaţia terenurilor. Ele sunt marea noastră problemă, sunt foarte fărămiţate. Din păcate, cei de la centru văd aceste probleme, dar nu le înţeleg. De asemenea se tot vorbeşte despre implicarea tinerilor în agricultură, de sprijinirea formelor asociative, dar nu se face mai nimic.

Generaţia noastră nu va reuşi. Bine ar fi să greşesc, dar sunt slabe şanse, deoarece nu ai cu cine. E foarte greu să existe o coagulare a fermierilor.

Lumea e comodă şi foarte greu poate fi influenţată. Din păcate, vin foarte puţini tineri care să investească în agricultură. Vă spun şi de ce - eu am doi băieţi. Am încercat să le fac două programe, pe Măsura 141 «Promovarea tinerilor fermieri». În momentul în care eram în stadiul de construcţie al proiectului, ne-au băgat la condiţii artificiale că părintele nu are voie să sprijine copilul. Acel copil de unde să aibă sprijin? Trebuie să meargă singur la bancă, dar nu are credibilitate. Am încercat să-l ajut cu teren lângă fermă, dar ei spun «nu».

Nici măcar consultantul nu are voie să fie acelaşi. Au fost două proiecte pe Zau făcute de acelaşi consultant, dar a trebuit să renunţăm la unul din cauza acestor condiţii artificiale. Atunci vă întreb: cum veţi vedea instalarea tinerilor fermieri, dacă părintele nu are voie să-l ajute, banca nu-i dă, iar statul nu-l ajută? Am început cu această firmă în 1992, am luat-o pas cu pas, dar au fost alte vremuri. Acum e imposibil pentru un tânăr să intre în agricultură. Din ce resurse?”, se întreabă Vasile Greu.

27

SUPliment transilvania business

29

Al 8-lea simpozion internaţional Soil Minimum Tillage Systems

25-26 iunie 2015, USAMV Cluj-Napoca Al 8-lea simpozion internaţional „Soil Minimum Tillage Systems” a fost organizat în 25-26 iunie 2015 la USAMV Cluj-Napoca, sub egida Facultăţii de Agricultură, a Academiei de Știinţe Agricole și Silvice - Filiala Cluj, a Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda și a Societăţii Naţionale Române pentru Știinţa Solului - Filiala Transilvania. de Prof. dr. Rusu Teodor Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca; E-mail: trusu@usamvcluj.ro Obiectivul simpozionului a fost prezentarea celor mai recente rezultate ştiinţifice de cercetare, inovaţie şi dezvoltare în domeniul agrotehnicii conservative și adaptarea tehnologiilor agricole la schimbările climatice. Au fost discutate soluţii raţionale, cu aplicabilitate în exploataţiile agricole care se confruntă cu situaţii practice, generate de nevoi economice, tehnice şi de instruire profesională. Temele abordate au fost următoarele: sisteme conservative de lucrare a solului: minimum tillage și no-tillage; sisteme de cercetare pentru conservarea solului, apei și carbonului; tehnologii alternative în sistemul de agricultură conservativă; priorități de cercetare în lucrările solului, îmbunătățirile funciare și protecția mediului.

Simpozionul „Soil Minimum Tillage Systems” a reunit personalităţi marcante ale mediului academic şi din cercetare, precum şi specialişti, studenți şi fermieri, constituind un prilej de ample dezbateri privind prezentul şi viitorul sistemelor de lucrare a solului, de promovare a celor mai noi realizări în domeniul tematicii abordate, stimu larea creativităţii inovatoare, dezvoltarea parteneriatelor în vederea realizării proiectelor şi programelor europene.

Simpozionul s-a bucurat de un interes deosebit, fiind selectate pentru prezentarea în programul simpozionului 48 lucrări științifice: 22 de lucrări pentru prezentare orală, iar

26 sub formă de poster. Lucrările in extenso, care au corespuns criteriilor impuse de organizatori, au fost publicate în volumul simpozionului, respectiv in revista ProEnvironment, Vol. 8, Nr. 22, Iunie 2015, Editura Bioflux.

Selectarea lucrărilor pentru prezentare orală a urmărit orientarea dezbaterilor pe 3 teme de importanță internațională în domeniul managementului solului, apei și a combaterii deșertificării: 1. Îmbunătățirea sistemelor de lucrare a solului şi stabilirea influenței acestora asupra fertilității și biologiei solului, a echilibrului dintre humificare și mineralizare, respectiv circuitul carbonului, emisiile de gaze și impactul asupra schimbărilor climatice globale.

2. Influența tehnologiei agricole asupra înmagazinării apei în sol, precum și măsuri de reacție la fenomenul de secetă, frecvent în ultimul deceniu în România.

3. Modelarea impactului: agricultură – lucrările solului - schimbări climatice și măsuri de adaptare, sub aspectul randamentelor energetice, productivității și eficienței economice a sistemelor agricole conservative. În cadrul simpozionului, au prezentat lucrări în plen, personalități de renume internațional: Prof. dr. Gheorghe SIN – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”;

Prof. dr. David WEINDORF – Texas Tech University, SUA; Prof. dr. Lech Wojciech SZAJDAK - Institute for Agricultural and Forest Environment, Polonia; Prof. dr. Teodor RUSU - Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca; Prof. dr. Boris BOINCEAN – Research Institute of Field Crops „Selectia”, Republica Moldova.

Activitatea de teren a cuprins prezentarea, la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda, a câmpurilor experimentale cu sisteme conser vative de lucrarea solului, de către directorul stațiunii, Prof. dr. Ioan HAŞ.

PARTENER ȘTIINŢIFIC

30

Importanţa fertilităţii solului și securitatea alimentară

PARTENER ȘTIINŢIFIC

Odată cu apariţia agriculturii, sedentare acum circa 10.000 de ani, omenirea a dus la apariţia a două miliarde de hectare de terenuri agricole degradate, proces ce continuă inclusiv în secolul al XXI-lea. În prezent, umanitatea, prin cele 6,8 miliarde de oameni, mai are încă aproximativ 1,5 miliarde de hectare de teren agricol disponibil pentru a se hrăni, ceea ce ar corespunde la 2.400 m² pe cap de locuitor. Cu toate acestea, societatea de tip occidental consumă în medie 6.000 m2 de teren cultivat pe cap de locuitor. Acest calcul rapid duce la ideea că, există oameni în diferite părţi ale planetei ce suferă de foame, respectiv 1 miliard, conform statisticilor FAO, iar numărul lor crește continuu. Între timp, agricultura de tip intensiv prin lucrările sale compromite cca. 15 milioane de hectare în fiecare an (prin procesele de eroziune, deșertificare, salinizare), la care se mai adaugă și o pierdere de 5 milioane de hectare din cauza urbanizării. Pentru a compensa, ar fi necesară o defrișare de cca. 10 milioane de hectare de păduri tropicale. de Horea Cacovean Dacă suprafața agricolă a Terrei nu crește, în schimb populația lumii crește cu 75 milioane de euro/an.

Deci, în fiecare an, suprafața agricolă / cap de locuitor scade într-un ritm îngrijorător. Deci, noi trebuie să învățăm să creştem culturi fără erodarea solului. Pentru acest lucru se impune aplicare și respectarea metodelor de bună lucrare a solului în agricultură. Înainte de a vorbi de metodele agronomice și agrochimice este important să se definească ceea ce reprezintă un sol și care sunt principalele bazele de funcționare. Acesta este compus dintr-un material organic (proces de descompunere a organismelor, humus) și materiale minerale (argila, roci). Vorbind despre par tea organică a solului- acesta găzduiește 80% din biomasa vie din lume – fiind chiar mai complex decât învelișul hidrosferic sau atmosferic.

Degradarea totală a unui sol se face în trei etape. În primul rând vine așa-numită moarte biologică, care se declanșează odată cu utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice ce intensifică mineralizarea materiei organice și scăderea conținutului de microorganisme din sol. Lipsită

de hrană, biomasa din sol începe să dispară. De la terminarea celui de al doilea război mondial, utilizarea pe scară largă a pesticidelor (erbicide, insecticide, fungicide etc.) a dus la o reducere cantitativă a populațiilor de râme, microfauna, ciuperci și microbi etc.

Agricultura europeană contribuie puternic la asigurarea securității alimentare a omenirii. Nevoile alimentare continuă să crească puternic odată cu datele demografice, astfel că, problema securității alimentare rămâne o prioritate. Culturile agricole au nevoie de apă și de substanțe nutritive pentru dezvoltarea și creșterea lor. Fertilizarea solurilor a apărut din necesitatea de a produce nutrienții de bază necesari solului pentru a menține plantele bine hrănite și să mențină fertilitatea acestuia.

Utilizarea peste măsură a îngrășămintelor chimice a dus la o deteriorare severă a solului arabil, reprezentând o amenințare serioasă la producția de cereale. China, începând cu anul 2007, a fost cel mai mare consumator din lume de îngrășăminte chimice, folosind mai mult de 50 de milioane de tone în fiecare

an, de patru ori valoarea din anii 80.

Teoria agronomilor chinezi a fost „mai multe îngrășăminte chimice, duc la o mai mare producție de cereale”. Din păcate, această teorie nu a avut în vedere și protecția mediului înconjurător, unde o mare parte din lacurile din China suferă de un proces de eutrofizare. Experiența agriculturii chineze ne arată că, „riscurile apărute ca urmare a extinderii suprafețelor de teren cultivate ar duce la o scădere a randamentului agricole în următorii ani, deoarece solul este prea fragil pentru a rezista dezastrelor naturale, care vor deveni mult mai severe din cauza schimbărilor climatice”. Îngrășăminte minerale sunt o componentă esențială a agriculturii durabile. Ele sunt folosite pentru a ajusta conținutul de nutrienți necesari pentru o creștere optimă a plantelor, în funcție de cantitățile de minerale și de materie organică din sol. Cu toate acestea, industria de îngrășăminte chimice consumă energie și emite în atmosferă dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră (GES). Distribuția emisiilor de GES în timpul producției industriale și utilizarea îngrășămintelor chimice în

SUPliment transilvania business

agricultură nu ar trebui să fie evaluată în mod independent de beneficiile lor pentru producția agricolă.

Producția agricolă suficientă, precum și utilizarea îngrășămintelor minerale în agricultură constituie elemente esențiale în asigurarea securității alimentare la nivel mondial, acestea oferind, de asemenea, o soluție la problema schimbărilor climatice. În perioada 2009-2010, la nivel mondial, în agricultură a fost folosită o cantitate de 164 milioane de tone de substanțe nutritive furnizate de îngrășăminte minerale, inclusiv azot (N), fosfat (P2O5) și potasiu (K 2O) (IFA 2010).

Prin natura sa, solul poate oferi în mod natural mineralele necesare plantelor, dar cantitatea lor va depinde de tipul de material parental, rocă, istoricul acțiunilor de fertilizare pe fiecare parcelă. Acest lucru implică faptul că disponibilitatea de elemente nu este echilibrat întotdeauna. În plus, lipsa unui singur element nutritiv poate afecta în mod sever procesul de creștere al culturilor agricole. Îngrășămintele minerale permit o aplicare orientată pe fiecare element nutritiv în doze precise, acesta combinându-se cu una sau mai multe elemente sub diferite formule. Această combinație va ajuta în asigurarea de hrană echilibrată pentru culturile de câmp, urmată de ameliorarea fertilității solului. În condițiile evoluției natalității actua le, se așteaptă ca populația lumii să ajungă la peste 8 miliarde de oameni și asta până în anul 2030, reprezentând o creștere de 40% față de mijlocul anilor ‚90 (FAO 2003). Ca o paralelă, în aceeași perioadă, se aș-

teaptă ca producția mondială de cereale să crească cu 50%, asigurându-se în parte o îmbunătățire a siguranței alimentare la nivel mondial.

Erisman și colab. (2008) au estimat că, în prezent, jumătate din nevoile alimentare (48%) ale populației mondiale este produsă și ca urmare a utilizării de îngrășăminte chimice cu azot mineral. Ținând cont de tendințele istorice și de proiecțiile pentru următorii ani publicate de Smil (2001), FAO (2003, 2006a) și Erisman et al. (2008), contribuția de îngrășăminte minerale la producția de alimente la nivel mondial va crește mult mai mult în viitor.

Principalele forme de azot mineral din sol sunt de amoniu (NH4+) și nitrat (NO3): - Amoniul rezultă din mineralizarea materiei organice, sau din anumite forme de îngrășământ organic (gunoi de grajd, compost etc.) și îngrășămintele minerale care conțin forme de azot, uree și amoniac.

- Nitrații provin din transformarea amoniului în sol sub acțiunea bacteriilor nitrificatoare, sau din aplicarea în mod direct pe sol a îngrășămintelor minerale ce conțin azot (ex. azotatul de amoniu sau azotatul de calciu).

Creșterea productivității agricole în Europa a fost în ultimii 10 ani de 0,3% pe an, fapt ce a dus la o îmbunătățire a securității alimentare de pe bătrânul continent. Supraproducția actuală de produse alimentare ar permite ca pe viitor, importul net al țărilor membre ale Uniunii Europene să fie redus cu 15%, ceea ce ar echivala cu o scădere de 5,3 milioane de hectare de

teren agricol pierdute prin eroziune, deșertificare, construcții etc., de pe celelalte continente. Îngrășămintele minerale alături de alături de amendamentele minerale bazice au devenit esențiale pentru menținerea fertilității solului și a îmbunătățirii productivității culturilor agricole. Agricultura trebuie să răspundă provocării dată de insecuritatea alimentară și să respecte în același timp cererea mondială de produse alimentare, furaje și hrană pentru animale, de energie regenerabilă din biomasă și bioresurse. Contribuția agriculturii la schimbările climatice este semnificativ, în special din cauza schimbărilor modului de utilizare a terenurilor (terenuri agricole rezultate din defrișări) de animale rumegătoare (fermentație enterică CH4) și producția vegetală (emisiile de N2O din solurile).

Optimizarea productivității terenuri lor cultivate existente ajută și la păstrarea spațiilor pentru ecosistemele agricole naturale. De aceea, serviciile oferite de aceste ecosisteme naturale sunt de mare importanță, ce se remarcă prin potențialul ridicat privind sechestrarea carbonului, menținerea biodiversității, protecția apelor, zone de recreere. Aplicarea tehnologiilor avansate de producție de îngrășăminte chimice (mai ale cele cu o performanță energetică ridicată, cata liză și reducerea N2O), combinate cu practici durabile de management agricol pot reduce semnificativ amprenta de carbon a producției vegetale începând de la scară locală până la scară mondială.

31

32

Agroecologia, între tradiţional și modern Agenda politică agricolă a ultimilor ani, dar și cercetarea știinţifică, discută de ceva vreme necesitatea unei schimbări radicale în sistemele agricole și alimentare care să asigure în mod durabil necesarul de hrană pentru populaţia lumii aflată în continuă creștere. de dr. Mignon Șando,

șef de lucrări

PARTENER ȘTIINŢIFIC Suportul unei astfel de schimbări îl poate da agroecologia, definită de către C. Francis ca fiind studiul complex al sistemelor alimentare care integrează trei dimensiuni: ecologic, economic și social. Integrarea unor principii agroecologice în fiecare verigă a lanțului alimentar, de la producător la procesator, comerciant și consumator poate oferi baza unei astfel de schimbări.

Acestă schimbare trebuie realizată în contextul altor provocări cu care se confruntă omenirea și care sunt legate de agricultură: epuizarea și gestiunea incorectă a resurselor naturale, schimbările climatice globale, pierderea biodiversității, poluarea.

Noua Politică Agricolă Comună a UE consideră menținerea diversității biologice, gestiunea durabilă a pădurilor, sechestrarea carbonului, managementul durabil al resurselor de apă, menținerea calității solurilor, adaptarea la schimbările climatice globale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca principale priorități în perioada imediat următoare și introduce stimulente financiare pentru practicile agricole care concordă acestor priorități. Acest lucru reprezintă un pas important pentru stimularea unor practici agricole care au la bază principii agroecologice.

Din păcate însă, adesea, integrarea unor principii agroecologice în agricultură rămâne doar un deziderat pe hîrtie fără aplicabilitate practică.

Astfel, durabilitatea sistemelor agricole rămâne doar un concept inte-

resant, utilizat foarte des și cu mare ușurință, dar care nu produce efectele asteptate.

Există și o explicație a acestei situații nedorite, tranziția de la o agricultură axată pe producție și productivitate, dependentă de outputuri și dezechilibrată, către una care să integreze pe lângă producție și aspecte de calitate, de mediu, de autonomie nu se poate face rapid și fără dificultăți.

Principiile care au stat la baza dezvoltării agreoecologiei ca știință cum ar fi reciclarea biomasei şi obţinerea unui echilibru în fluxul de nutrienţi, asigurarea unui aport ridicat de materie organică în sol şi a unei activități biologice intense, menţinerea şi îmbunătăţirea biodiversităţii funcţionale a agroecosistemelor, promovarea și stimu larea relațiilor sinergice, utilizarea eficientă a resurselor locale, legatura dintre productivitate și condițiile climatice locale, diversificarea activităților, autonomie și autosuficiență sunt principii care pot fi folosite cu succes pentru asigurarea durabilității sistemelor agricole.

Un bun exemplu al unui astfel de sistem, construit pe principiile amintite, îl reprezintă sistemul de agricultura tradițională (țărănească). Există mulți susținători ai ideii conform căreia agroecologia se bazează în primul rând pe redescoperirea, studiul și înțelegerea agriculturii tradiționale țărănești și necesitatea adaptării acesteia la condițiile agriculturii moderne.

Acest tip de agricultură a rezistat în timp, s-a dezvoltat în condiții specifice locale și a reușit să conserve o serie de cunoștințe informale care ar putea fi folosite pentru asigurarea durabilității sistemelor agricole. Din păcate însă, acest tip de cunoștere riscă să fie pierdut definitiv mai ales în țările dezvoltate ale lumii.

Pe de altă parte există instituții de educație formală și nonformală, ONG-uri, asociații profesionale, grupuri de lucru care încearcă să conserve și să pună în valoare aceste cunoștințe extrem de valoroase.

USAMV Cluj-Napoca este direct implicată într-un astfel de demers printrun proiect european realizat împreună cu un număr de 11 parteneri din 7 țări ale Europei. Proiectul se numește Savoirs agroécologiques et ingéniosité des terroirs (www.sagiter.eu) și este finanțat prin programul Leonardo da Vinci al Uniunii Europene. Ceilalți parteneri implicați în acest proiect sunt Supagro Florac (Franța, coordonator proiect), Fumeterre (Franța), Savoir-Faire & Découverte (Franța), CFPPA du Merle (Franța), Geyser (Franța), Universitatea din

SUPliment transilvania business

Marburg (Germania), Federația Școlilor Familiale Agrare din Galitia (Spania), Vlaamse Landmaatschappij (Belgia), Camera de Agricultură și Silvicultură din Slovenia (Slovenia), Universitatea Szent Istvan (Ungaria).

Proiectul are la bază ipoteza conform căreia progresul spre o agricultură durabilă poate fi obţinut combinând cunoştinţele ştiinţifice cu cele neştiinţifice, pentru a evita, astfel, această viziune asimetrică a lumii care consideră cunoştințele ştiinţifice ca raţionale şi astfel „corecte”, iar cunoaştințele populare ca iraţionale şi astfel „greşite”.

Cunoștințele populare pot oferi informații valoroase despre ecosistemele și peisajul local (ansamblului de ecosisteme), despre legătura comunității rurale cu aceste ecosisteme, despre modul în care acestea sunt gestionate.

Mai mult decât atât, practicile agricole din fermele tradiționale pot fi sursă de inspirație în vederea găsirii unor soluții eficiente pentru obținerea durabilității sistemelor agricole.

Prin acest proiect partenerii se vor implica dinamic în promovarea şi actua lizarea cunoştinţelor agroecologice tradiționale şi a sistemelor ingenioase de cunoaştere dezvoltate în teritoriu de-a lungul timpului, în preluarea cunoștințelor informale din teritoriu, în reintroducerea şi reutilizarea anumitor tehnologii tradiționale, în crearea și consolidarea unor reţele şi legături sociale construite în jurul cunoștințelor agroecologice tradiționale.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt: - crearea unui modul pedagogic de formare pentru formatori care să integreze diferite abordări pedagogice adaptate pentru considerarea, promovarea, învăţarea şi implementarea cunoaşterii agroecologice - să facă schimburi de idei legate de conceptul de agroecologie, noţiunea de cunoştinţă agroecologică, experienţele pedagogice ale partenerilor, necesităţile modulului de formare - să dezvolte o strategie de învăţare pe baza observaţiilor, a inventarului de practici, a opiniilor şi experiențelor fermierilor care să-i ajute pe formatori să înţeleagă poziţia în care se găsesc, cea de mediator al învățării - să dezvolte metode inovative de învăţare adaptate transmiterii cunoştinţelor informale, caracteristicilor acestora şi relaţiei formator – elev Pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în România a fost creat un grup țintă alcătuit din fermieri din diferite sectoare ale agriculturii și gospodari (locuitori de la sat care produc numai pentru nevoile personale). Grupul țintă este constituit din fermieri certificați ecologic, aflați în perioada de conversie și fermieri care produc convențional. Acești fermieri au fost intervievați în legatură cu practicile agricole, modul de producție, tehnicile și tehnologiile folosite în fermă, conceptul de agroecologie și cunoștință agroecologică.

Informațiile obținute în urma acestor interviuri vor constitui punctul de plecare pentru crearea unui modul de formare inovativ care să combine cunoștințele agroecologice informale cu cele formale.

Pe termen lung, proiectul va avea un impact direct asupra fermierilor prin îmbunătăţirea cunoştinţelor lor ca rezultat a învăţării prospective și a participării lor la rețeaua nou crea-

tă. În plus, această rețea va asigura promovarea conceptului de agroecologie și va fi utilă statelor membre în contextul noii politici agricole comune a UE și a implementării acestora în teritoriu.

33

34

Interacţiune om-animal la Congresul IVSA Asociaţia Internţională a Studenţilor Veterinari (IVSA), cea mai mare asociaţie internaţională a studenţilor mediciniști veterinari din lume, s-a întrunit timp de două săptămâni, între 27 iulie și 8 august, la Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a 64-a ediţii a Congresului de Vară, găzduit de Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară.

Alice Valeria Micu

PARTENER ȘTIINŢIFIC IVSA îşi propune îmbunătățirea standardelor internaționale ale învățământului veterinar prin schimburi de idei, cunoștințe și cultură, în cadrul unui complex de acţiuni, precum congrese și simpozioane. Cu acest prilej, au loc licitații prin care par ticipanții sunt implicați în opere caritabile, fondurile obţinute fiind donate facultăților din alte țări slab dezvoltate.

Asociaţia funcționează în beneficiul animalelor și al oamenilor din lumea întreagă, iar organizaţia clujeană, afiliată de foarte puţin timp, are deja în portofoliu schimburi de experienţă cu studenţi din ţări ca Algeria, Turcia, Serbia sau Austria şi participarea în 2014 la un simpozion în Ankara.

Organizarea ediţiei din acest an a congresului IVSA a fost câştigată de USAMV Cluj-Napoca după o con-

fruntare cu universităţi din Rusia și a Franţa.

Tema congresului a fost „Human-animal interaction. Amazing Transylvania!”, ceea ce a oferit gazdelor şi organizatorilor posibilitatea de a exploata această ramură a medicinii veterinare, oferind participanţilor expuneri atractive, cursuri și worshopuri în incinta USAMV cu lectori, cadre didactice - Cosmin Mureșan, Andrei Mihalca, Gianluca D’amico, Mircea Mircean, Raul Pop, Lucia Bel, Răzvan Codea, Cristian Popovici, Iuliu Scurtu, dar şi Petru Nicolae - absolvent USAMV, Alina Rusu – Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Sandor Attila, Marius Pintea și Bogdan Ferședi - Altius și Rareș Căpitan cu Geanina Răsvan Șoltz - Royal Canin. La acestea s-au adăugat excursii la ferma didactică de la Cojocna și la Herghelia Beclean.

Alături de secţiunea didactică a fost şi componenta turistică şi de promovare a Transilvaniei, în cadrul căreia delegații au avut parte de un traseu memorabil, din care nu au lipsit frumuseţile din adâncuri, descoperite cu satisfacţie de toţi participanţii la Salina Turda, dar și alte splendori naturale cum sunt Cheile Turzii, Rezer vația de bizoni de la Recea, Rezervația de urși de la Zărnești.

Ce-ar fi fost o călătorie prin Transilvania

SUPliment transilvania business

fără perlele ei, Cetatea de la Alba Iulia și Castelul Peleș?

Au sosit la Cluj 110 delegații din patru continente, Europa, America, Asia și Africa, reprezentând 31de țări. Aceste întâlniri prilejuiesc, pe lângă experienţa ştiinţifică, noutăţi despre felul în care se practică medicina veterinară în diferite zone ale globului, întâlnirea cu specii de animale diverse, dar şi schimburi culturale de neuitat, cu studenţi provenind din zone foarte îndepărtate unele de altele, atât geografic vorbind, cât şi ca mentalitate şi tradiţii.

Aşa se face că delegaţii au avut ocazia să socializeze şi să guste din mâncărurile tradiționale românești, să se bucure de un foam party și de o petrecere la piscină, dar şi de secțiunile tradiţionale ale asociației. Între acestea, au fost international stands, unde fiecare țară în parte şi-a amenajat un stand de prezentare a facultăţii, serile culturale, în cadrul cărora fiecare țară prezintă mâncarea și băutura tradițională, dar şi ”Silent action” și ”Live action” acțiuni în cadrul cărora se licitează item-uri aduse din toată lumea de către delegați, iar suma obținută se donează, sub formă de aparatură în general, țărilor subdezvoltate ale căror facultăți de medicină veterinară sunt mai slab dotate.

Era de aşteptat ca, după ediţia anterioară a congresului, organizată în Indonezia, să participe numeroşi studenţi din Asia şi am stat de vorbă cu un grup gălăgios format din delegaţi din diverse ţări ale continentului de la răsărit. Fuseseră impresionaţi de o expunere despre vietăţile apelor şi cei mai mulţi se pregăteau să lucreze cu animale mari şi mai puţin cu micile animale de companie. Veniseră pentru prima dată în România, erau plăcut impresionaţi de dotările facultăţii şi îşi doreau să revină pentru un schimb de experienţă.

Panagiotis Galatsanos vine din Grecia, de la Universitatea din Salonic şi eram curioasă cum a ales să studieze medicina veterinară. „În primul rând pentru că îmi plac animalele”, a răspuns el. ”Apoi, întotdeauna am dorit să studiez biologia, eram curios cum funcţionează corpul uman mai întâi, dar ca să nu rămân în zona teoretică am ales medicina veterinară. Alegerea mea a fost influenţată şi de faptul că Thessaloniki oferă bune oportunităţi de angajare pentru absolvenţii de veterinară.

Până să vin la congres mă gândeam să mă specializez în capre, deoarece Grecia are mare tradiţie în creşterea lor, dar acum mă gândesc să studiez peştii şi celălalte specii marine, noi

având atâtea în ţară, iar în Grecia, dar şi în multe alte ţări nu sunt destui medici vererinari pe acest domeniu.

Am mai participat până acum la trei congrese şi pot spune că organizarea aici este foarte bună, dar aştept alte subiecte. Până acum mi-au plăcut cele legate de peşti şi despre câinii utilitari”.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul conducerii USAMV și al Facultății de Medicină Veterinară, a prorectorului Adrian Oros și a decanului Cornel Cătoi, dar nu putea fi organizat fără munca entuziastă a studenţilor, coordonaţi de Ioana Pădurean, președintele comitetului de organizare şi absolvent al facultăţii, promoţia 2015.

35

36

Profit din ouă de prepeliţă, la Microferma Sâncrai Revista Transilvania Business vă prezintă povestea uneia dintre puţinele microferme din judeţul Mureș, care are ca obiect de activitate creșterea prepeliţelor și comercializarea ouălor de prepeliţă.

Microferma Sâncrai se află în comuna Sâncraiu de Mureș, pe strada Plopilor nr. 25 și este deţinută de soţii Maria și Nicolae Radu.

Alex TOTH

De la 250 la 700 de păsări

Business-ul a demarat iniţial în parteneriat cu un prieten care a plecat în străinătate, astfel încât microferma de prepeliţe a rămas în administrarea familiei Radu. „De trei ani mă ocup cu creşterea prepeliţelor. Eram partener cu un coleg, el avea păsările şi eu hrana pentru păsări, el a plecat în străinătate şi atunci am preluat eu microferma.

Am început cu 250 de păsări şi acum avem circa 700”, îşi aminteşte Nicolae Radu, pensionar în vârstă de 66 de ani. „Ouăle le comercializăm numai în judeţul Mureş, prin magazinele Palas.

Am avut şi în magazinele Darina, dar s-a băgat cineva peste mine şi l-am lăsat pe el să se ocupe. Afacerea este una e familie, suntem doar eu şi soţia mea, Maria”, completează fermierul, care mai creşte şi păsări de curte şi porci.

Aflăm, de asemenea, că prepeliţele sunt foarte sensibile atunci când vine vorba despre condiţiile din microfermă. „Mâncarea pentru prepeliţe este specială, amintesc aici porumb, sămânţă de sorg, orz, grâu, floarea soarelui şi soia. Ca şi condiţii de creştere, trebuie să ai spaţiu adecvat, cu lumină şi căldură adecvate. Stingerea e la 10 seara, până la 4 dimineaţa, când începe iluminatul, care porneşte şi se opreşte

automat. E nevoie de o temperatură de 22 de grade şi vara ai nevoie de ventilatoare, ca să ţii temperatura sub control. De asemenea, mâncarea şi apa sunt automatizate”, precizează crescătorul de prepeliţe.

Producţia zilnică, 500 de ouă

Ouăle sunt recoltate manual, iar producţia zilnică a microfermei este de circa 500 de ouă. „După ce recoltăm ouăle, urmează ambalarea în cofraje de 20 de bucăţi, etichetarea şi drumul către supermarketuri. Noi ne extindem în raport de cerere. Vara e mai mică cererea, însă iarna facem faţă cu greu cererii Scot cam 1.000 - 1.200 lei lunar profit după ele, iar după o prepeliţă profitul anual este cam de 100 de lei”, punctează Nicolae Radu, care poate fi contactat pentru comenzi la numărul de telefon 0749-169.339.

Proprietăţi terapeutice

În ceea ce priveşte proprietăţile terapeutice ale oului de prepeliţă, aflăm că

în comparaţie cu oul de găină acesta conţine de patru ori mai multă vitamina B1, de 15 ori mai mult vitamina B2, de cinci ori mai mult fosfor, de opt ori mai mult fier şi microelemente de potasiu, zinc, calciu şi sulf şi lista ar putea continua. „Ouăle de prepeliţă sunt foarte bune în ameliorarea a numeroase afecţiuni, cum ar fi diabetul zaharat, arteroscleroza, obezitatea, colesterolul, TBC, bolile cardiovasculare, bolile alergice, astmul bronşic, conjunctivitele, sinuzitele, afecţiunile gâtului, ulcerul gastric, tulburările digestive, afecţiunile ale tenului, impotenţa şi eliminarea radiaţilor din organism. În plus, coaja de ou este o sursă ideală de calciu. Coaja de ou de prepeliţă este de 90% carbonat de calciu foarte uşor de digerat de organism şi conţine 27 de elemente necesare pentru om. După ce e spălat, oul se pune la uscat şi apoi se macină cu râşniţa, obţinându-se un praf fin. Pulberea din coaja de ou se poate amesteca cu patru-cinci picături de lămâie şi poate fi consumată oricând pe parcursul unei zile”, a subliniat Maria Radu, care a mai dezvăluit că atunci când prepeliţele ascultă muzică la radio, producţia de ouă este mai bună decât de obicei.

SUPliment transilvania business

Adi del Boca, zootehnia de success a Câmpiei Transilvane Recunoscută pentru cultura mare, Câmpia Transilvaniei oferă nu doar fermieri destoinici cu producţii mari la păioase sau plante tehnice, ci și fermieri care fac din zootehnie o afacere de success. Este și cazul societăţii Adi del Boca SRL din comuna Șăulia, judeţul Mureș adminstrată de Cosmin Boca.

Alin Zaharie Cum aşchia nu sare deperte de trunchi, Cosmin fiind fiul lui Iacob Boca, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Mureş, acesta a pus pe picioare o firmă care ţine sus steagul zootehniei din zona de câmpie.

Tradiţia familiei

Povestea firmei îşi are rădăcinile în dragostea pentru creşterea animalelor a familiei Boca, precum şi în însorita Spanie, locul unde Cosmin a trudit din greu pentru a aduna banii necesari punerii pe picioare a unei ferme.

Având şi sprijinul familiei, reuşeşte în 2008 să demareze o afacere de succes.„Am locuit în Spania vreme de opt ani, iar în 2008 m-am reîntors acasă. Familia se ocupa de creşterea animalele, tata de când se ştie tot cu animalele a fost. Aşa am început să cumpărăm vaci, să le înmulţim. În acest sens am fost în Danemarca şi Olanda, de unde am adus un nucleu de 70 de capete, rasa Red Holstein, în urmă cu patru ani, iar acum deja avem tineret, juninci de la aceste vaci, pe care le mulgem deja. Fără această tradiţie din familie nu cred că puteam să mă descurc singur. Eu am terminat Liceul Agricol la TârguMureş, dar singur, fără ca cineva să

Cosmin Boca, administratorul societăţii Adi del Boca

te sprijine este imposibil. Mi-s tare dragi animalele de mic, de aceea am ajuns să am această activitate”, spune Cosmin Boca.

La început, firma a avut în jur de 25 de vaci cu lapte, în prezent fiind mulse zilnic undeva la 105 vaci, efectivul total al fermei fiind de 186 de capete. Ferma este localizată în comuna Miheşul de Câmpie. „Am cumpărat ferma fostului IAS şi acolo avem animalele. Pentru bunul mers al fermei lucrează trei tractorişti, doi văcari şi cu noi, familia, încă trei. În ce priveşte animalele, la muls avem două femei, în rest noi, familia, facem totul”, ne-a declarat Cosmin.

Dragoste și pasiune

Pentru o afacere de succes, pe lângă forţă de muncă ai nevoie de utilaje, pământ, dar mai ales dragoste şi pasiune pentru animale, lucruri care nu lipsesc din ferma familiei Boca. „Uşoară nu e nicio muncă, iar creşterea animalelor nu face excepţie. Noi la bază avem animalele şi agricultura.

Aici trebuie să fi foarte atent cu pământul, care e cea mai dificilă treabă. Noi nu cumpărăm niciun furaj, în totalitate acesta este produs de noi. Avem peste 280 de hectare pe care le lucrăm, siloz, grâu, porumb, floare, noi ne facem singuri furaje. În ce priveşte utilajele, avem trei tractoare New Holland, cumpărate la mâna a doua, dar care îşi fac treaba foarte bine. În rest, combine nu avem, pentru 100 de hectare de păioase nu se merită să cumperi o combină, iar una performantă coastă foarte mult. Dorim acum să cumpărăm o tocătoare de siloz Claas Jaguar. Anul trecut am avut un astfel de utilaj, l-am vândut şi am cumpărat un tractor”, spune Cosmin Boca.

1.800 de litri zilnic

Producţia de lapte a societăţii se ridică la 1.800 de litri de lapte zilnic,

achiziţionat de fabricile de lapte Albalact şi Romfulda. „Producţia medie este de 28 de litri zilnic pe cap de animal. Avem undeva la 1.800 de litri pe zi. Majoritatea laptelui pleacă la Albalact, deoarece considerăm noi că este cea mai serioasă firme din toate câte există în acest sector. Preţul laptelui de regulă diferă, în funcţie de grăsime, în funcţie de piaţă, în funcţie de anotimp. Acum preţul e undeva la 1,1- 1,5 lei litrul. Preţul e constant, dar din păcate nu poţi trăi de pe urma lui”, spune Cosmin.

Primii pași și spre producţia de carne

Fiind axată pe producţia de lapte, SC Adi del Boca SRL nu exclude şi sectorul producerii de carne, testând în prezent acest sector„Am început mici paşi şi spre rasele de carne, respectiv rasa Angus. Dacă putem să facem un nucelu de 40-50 de capete, ne vom axa şi pe acest sector”, afirmă Cosmin.

Greutăţile par să nu-i ocolească nici pe crescătorii de animale, de la subvenţii, la lenea unora, care optează pentru un ajutor social decât să presteze o muncă. „E foarte greu. Subvenţiile întârzie, nu te poţi baza pe ele. E greu şi cu munca, nu mai ai timp de nimic. Nu ai timp de familie, de viaţă personală, eşti ocupat cu munca de dimineaţă până seara. La 4 jumate dimineaţa scularea, pleci la muncă şi ajungi acasă seara la 11. E destul de greu, dar nu avem ce face, nu putem toţi să stăm să hodinim, cineva mai trebuie să şi lucre. În schimb se odihnesc alţii. Când merg la poştă şi văd ce se întâmplă acolo te doare sufletul, să vezi oameni claie grămadă care aşteaptă tot felul de ajutoare.

Câteodată mai ai nevoie de unul, de altul, dar refuză să vină pentru 50 de lei pe zi, plus masă şi alte lucruri”, spune administratorul SC Adi del Boca SRL din Şăulia.

37

38

Mezeluri ca pe vremuri, la Maris Prod Carm Povestea fabricii Maris Prod Carm a început în 2006, an în care târgumureșeanul Marin Franc a decis să înfiinţeze brandul Maris, unul din cele mai apreciate branduri de pe piaţa locală a preparatelor din carne. Absolvent al Liceului AgroIndustrial din Târgu-Mureș în 1988, fost angajat al Fabricii de preparate „Gloria” din Târgu-Mureș, șef de abator la Reghin până în 1998, acţionar la un abator din Târgu-Mureș până în 2006 când asocierea s-a „rupt” și a fost creat brandul Maris, Marin Franc este în pofida tinereţii sale unul din cei mai experimentaţi manageri din industria de profil. L-am intervievat, pentru a-i afla povestea de succes...

Alex TOTH

Magazinele, asaltate la propriu de clienţi

Care e povestea înfiinţării şi evoluţiei firmei Maris Prod Carm?

Marin Franc: Firma funcţionează din 2006, an în care am ieşit dintr-o asociere care era tot în acest domeniu.

După înfiinţare, am intrat pe piaţă cu trei magazine, după care în paralel am lucrat la o finanţare europeană, câştigată în anul 2010. În acelaşi an, au început lucrările de construcţie pentru fabrica de preparate din carne situată pe strada 8 Martie nr. 86/A. În paralel, am lucrat în magazinele cu tranşare şi în regim de carmangerie, carne tocată şi pastă de mici, iar după terminarea lucrărilor, la fabrica nouă

de preparate din carne am crescut de la 3 muncitori în anul 2006, la 49 de muncitori în prezent. Conduc o afacere de familie, lucrez cu soţia şi mai nou cu fiica noastră, care a absolvit liceul în acest an şi imediat după finalizarea examenelor s-a angajat la firmă, fiindu-ne de mare ajutor.

Cât de important a fost proiectul european pe care l-aţi derulat?

M.F.: Datorită lui am crescut la dimensiunile actuale, ne-am majorat atât cifra de afaceri cât şi numărul angajaţilor. În plus, şi statul a beneficiat

din plin, prin taxele şi impozitele plătite de-a lungul anilor. Nu a fost şi nu este uşor nici acum, dar precizez că firma pe care o conduc împreună cu soţia mea este la zi cu plata impozitelor şi taxelor către stat.

Ce producţie zilnică aveţi? Care e piaţa de desfacere?

M.F.: Avem peste 50 de sortimente şi facem în medie 3 tone/zi de preparate din carne, iar pe partea de tranşare avem zilnic cam 40 de porci destinaţi producţiei. Pentru cele necesare producţiei, mai tăiem circa 10 bovine săptămânal, din care o parte merge în producţie şi o parte către magazinele proprii. Tot ceea ce producem azi, a doua zi se vinde în cele şase magazien proprii pe care le avem. La noi marfa nu stă în magazin, iar 70% din producţie se vinde în magazinele proprii. Avem şi două maşini de distribuţie care zilnic încarcă marfa proaspătă, pe care o livrăm în localităţi şi sate de raza judeţului, de la Răstoliţa la Târnăveni, Şăulia, Râciu.

Ce satisfacţii aveţi în activitatea dumneavoastră?

M.F.: Avem satisfacţia că ne-am îndeplinit ţinta de producţie, calitatea şi cel mai important lucru, în magazinele noastre au fost zile de

SUPliment transilvania business

39

Maris Prod Carm, o afacere de succes

Dinamica Maris Prod Carm An

Cifră de afaceri

Profit

Angajaţi

2014

13.640.497 lei

899.103 lei

49

2013

9.270.369 lei

461.666 lei

42

2012

4.174.101 lei

52.663 lei

32

2011

2.482.224 lei

27.888 lei

18

2010

2.337.701 lei

7.707 lei

18

2009

2.687.455 lei

35.725 lei

16

2008

2.395.974 lei

12.799 lei

13

2007

1.782.157 lei

19.795 lei 12 (Sursa: www.listafirme.ro) Produsele Maris Prod Carm, proaspete şi accesibile din punct de vedere al preţurilor

vineri în care am ajuns la 5.000 de bonuri fiscale. Asta înseamnă că în magazinele noastre au intrat 5.000 de cumpărători, ceea ce ne oferă satisfacţia că avem un număr mare de clienţi la nivelul municipiului TârguMureş care sunt foarte mulţumiţi de calitatea produselor noastre şi de preţurile practicate.

Care e motto-ul Maris Prod Carm?

M.F.: Avem sloganul „Maris, tradiţia vremurilor bune”, ca să ne aducem aminte de mezelurile bune şi de calitatea lor. Mulţi mureşeni ne-au spus să facem un salam ca pe vremuri şi de acolo a pornit un alt slogan, „Mezeluri ca pe vremuri”. Este foarte important ca mureşenii să ştie că preparatele şi carnea pe care o vinde societatea Maris Prod Carm sunt de provenienţă românească, nu din import. De asemenea, ne aprovizionăm din două în două zile cu carcasă de porc proaspătă, porcii sunt tăiaţi cu o zi înainte de a

ajunge în măcelărie şi zilnic tăiem un taur sau doi, în funcţie de nevoi.

Avem tot timpul marfă proaspătă în magazin.

A avut vreun efect scăderea TVA la alimente?

M.F.: Da, a fost un lucru foarte bun, noi simţim asta printr-o creştere a producţiei. S-au ieftinit preţurile la fiecare sortiment, am rămas cu preţul de producţie la care am aplicat 9%, lucru care se poate verifica în toate magazinele noastre.

Ce proiecte de viitor aveţi?

M.F.: Dorim să ducem la bun sfârşit proiectul european de 1.160.000 de euro, din care 50% este contribuţia Uniunii Euopene şi 50% contribuţie proprie, pe care l-am implementat iar acum suntem în perioada de monitorizare din partea Uniunii Europene. Apoi ne vom gândi la un alt proiect, pe creştere sau pe abatorizare. Momentan, procesăm...

Societatea asigură 49 de locuri de muncă

40

Utilajele Mecanica Ceahlău, prezentate la Șăulia Mecanica Ceahlău, producător românesc de utilaje agricole, a organizat la finele lunii iulie, în comuna Șăulia, judeţul Mureș, o sesiune demonstrativă în teren, prilej cu care și-a prezentat utilajele fabricate la Piatra Neamţ. Demonstraţia a fost găzduită de SC Istrate Prodserv SRL, administrată de Dorel Istrate, firma punând la dispoziţie atât terenul, cât și întreaga logistică necesară demonstraţiei din câmp.

Alin Zaharie

Aproape de nevoile fermierilor

Dorel Istrate, gazda demonstraţiei Cei aproximativ 50 de fermieri prezenţi au putut vedea la lucru utilajele specifice pregătirii patului germinativ pentru grâu, respectiv plugul OPTIM, grapa Magnum şi semănătoarea pentru cereale păioase SUP 48 DKL. S-a accentuat faptul că plugul, combinatorul şi semanatoarea fac parte din noua gamă de produse pe care Mecanica Ceahlău le are în portofoliu, iar fermierii pot beneficia de condiţii foarte avantajoase de finanţare pentru achiziţia lor.

Una dintre atracţiile demonstraţiei a fost semănătoarea universală pentru plante păioase cu brăzdar dublu disc (SUP 48DKL), soluţia optimă pentru însămânţarea pe terenuri pregătite cu prelucrare minimă. Printre avantajele cele mai importante ale utilajului se numără cutia de viteze tip Norton cu 72 de trepte pentru seminţe mici

şi 72 de trepte pentru seminţe norma le, precum şi brăzdarul dublu disc care nu adună resturile vegetale, contribuind la mărunţirea acestora.

“Această demonstraţie a fost plănuită de ceva tip, dar, din cauza unor condiţii meteo, a tot fost amânată. Acum, din fericire, s-a găsit un timp pentru a putea fi organizată, împreună cu dealerul nostru, S.C. Tehnosad Agricultura S.R.L. Gazda noastră, Dorel Istrate, administratorul Istrate Prodserv, ne-a pus la dispoziţie cele două loturi de teren, plus toată logistica, toate tractoarele, ferma sa, unde am putut regla utilajele. S-a făcut un demo cu plugul OPTIM, produs în totalitate de Mecanica Ceahlău, cu patru trupiţe. Apoi, grapa Magnum cu discuri independente, o noutate pentru fermieri, produs lansat recent pe piaţă. Demonstraţia a mai cuprins combinatorul Solaris cu lungimea de lucru de 5 metri şi semănătoarea 48 DKL”, ne-a declarat Laura Nechifor, coordonator marketing Mecanica Ceahlău din Piatra Neamţ.

Potrivit reprezentanţilor Mecanica Ceahlău, demonstraţia de la Şăulia se înscrie în demersurile companiei de a fi cât mai aproape de nevoile fermierilor din întreaga ţară. “Încercăm să facem câte un demo în zona fiecărui agent de vânzări, deoarece fiecare are o anumită zonă din ţară, împreună cu un dealer. Nu sunt foarte dese astfel de evenimente, dorim măcar ca fiecare agent să aibă măcar o demonstraţie pe an. Acoperim întreaga arie geografică a ţării, avem şase agenţi împărţiţi pe şase zone geografice a ţării, practic acoperin întreaga ţară. Ne mândrim că aceste produse sunt fabricate în România, apreciate de fermieri. Chiar şi după această demnonstraţie, au fost fermieri care au spus că deţin utilaje produse de noi şi că merg foarte bine, sunt mulţumiţi de randamentul lor şi nu renunţă la ele. Deja avem câteva utilaje contractete care vor rămâne aici, respectiv semănătorile. Suntem în discuţii avansate pentru plug, deci prezenţa noastră aici a fost un succes. Este foarte important să fim cât mai aproape de fermieri, deoarece primim feedbackul lor direct, şi astfel ştim ce vor, ce au nevoie. Avem şi utilaje îmbunătăţite şi asta tot datorită feedbackul fermierilor, pentru că ei au spus ce au nevoie, ce merge, ce nu merge, ce ar mai avea nevoie. Contabilizăm şi eventualele critici venite din partea lor, ne sunt necesare atât feedbackurile negative, cât şi cele pozitive, pentru a ne îmbunătăţi performanţele utilajelor noastre”, a menţionat Laura Nechifor.