Transilvania Business 55 by Transilvania Business

E.ON România

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 55 • 3 oct - 2 nov 2015

10 ani de provocări şi succese

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 9-20 Ziua Unității Germane pag. 31-40 Provocări în energie pag. 46-52 2015 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story E.ON România 10 ani de provocări şi succese

5-8 12-14 ZIUA UNITĂȚII GERMANE

16-17

Două decenii pentru dezvoltarea Bosch

ZIUA UNITĂȚII GERMANE “Avem o relație privilegiată cu Germania”

38-40

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

ENERGIE

"Drumul către Unitatea Germană”

Piața între securitate, integrare și vulnerabilități

74-75

AGRO TB

TIMP LIBER

În Serele Dalin, succesul are gustul dulce acrișor al roșiilor

Office şi vin la un dop distanţă

șTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Interes american pentru Hidroelectrica

E-Value International în Coresi Business Park

BUCUREȘTI

Av. dr. Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica, şi Karoly Borbely - manager departament Strategie Investiţională – IPO, au participat, în perioada 28 septembrie - 2 octombrie, în cadrul Misiunii Economice a Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Statele Unite ale Americii, se arată într-un comunicat al companiei producătoare de energie electrică. Misiunea a fost structurată în doua etape: perioada 28-30.09.2015 la New York, respectiv 30.09-01.10.2015 la Washington. La New York, delegaţia Hidroelectrica a participat la lucrările Forumului Economic Best Invest, precum şi la o serie de întâlniri bilaterale cu reprezentanţii fondurilor de investiţii participante, dintre care amintim: SEGRA Capital Management, EATON VANCE Investment Managers, LR Global, NEWTYN Capital, DRIEHAUS Capital Management, Benclinov & Associates. La Washington au avut loc întrevederi cu conducerea USTDA (Agenţia Americană pentru Comerţ şi Dezvoltare), cea a OPIC (Agenţia pentru Investiţii Străine), precum şi cu reprezentanţii Camerei de Comerţ a Statelor Unite şi cei ai firmei de consultanţă McGuireWoods (prezentă şi în România prin intermediul biroului de la Bucureşti). Totodată, delegaţia Hidroelectrica a avut o întrevedere cu John Engler, guvernator şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Guvernatorilor, precum şi al Business Roundtable, o asociaţie a executivilor celor mai importante companii americane. “Participarea delegaţiei Hidroelectrica (...), ca iniţiativă de atragere a investiţiilor americane în România şi de consolidare a relaţiilor economice şi comerciale între cele două state, a fost un succes, fapt confirmat de numărul mare de fonduri de investiţii şi companii de consultanţă interesate de viitoarea listare la bursă a companiei şi de schimbul de experienţă extrem de constructiv cu reprezentanţii unor companii de renume în domeniu”, apreciază oficialii Hidroelectrica. Partener al misiunii a fost şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

P3, investiție nouă

P3, investitor specializat, dezvoltator și manager de proprietăți europene de

BRAȘOV

logistică, începe construcția speculativă a unei noi clădiri în cadrul parcului P3 Bucharest din România. Depozitul de 28.000 m2 este prima clădire dezvoltată de P3 în România după achiziția parcului logistic P3 Bucharest – cel mai mare din țară – la începutul acestui an. Construcția a fost demarată la sfârșitul lunii septembrie, spațiul fiind disponibil pentru închiriere în perioada următoare. Parcul are o locație strategică, fiind situat la intrarea în București, la km 13 de pe autostrada A1, și cuprinde, în prezent, 215.000 m2 de spații pentru depozitare ocupate în totalitate. De asemenea, parcul dispune de 40 de hectare de teren și permite dezvoltarea a peste 160.000 m2 de spații suplimentare cu unități începând de la 5.000 m2 și până la 50.000 m2. Noua clădire, care are ca termen de finalizare luna aprilie 2016, va fi construită pe un teren de 6 hectare. Noua clădire va fi una dintre construcțiile de nouă generație ale P3, concepută conform standardelor europene de protecție a mediului, pentru a reduce costurile operaționale. Prin urmare, P3 va implementa soluții de reducere a costurilor cu energia și soluții tehnologice de dezvoltare durabilă precum iluminatul cu LED, panourile de fațadă eficiente energetic, sistemele de reducere a consumului de apă și un sistem complet de management al clădirii. „Am început procesul de obținere a autorizațiilor pentru dezvoltarea de noi clădiri pe terenul existent imediat după finalizarea procesului de achiziție a parcului P3 Bucharest. Prin obținerea acestor aprobări din timp, ne-am asigurat că putem răspunde rapid cererii de spații de tip Build-ToSuit și reduce timpul de livrare a unei clădiri noi la doar 5-6 luni. Am lucrat intens să punem acest proiect pe picioare. Considerăm că va atrage noi clienți în parcul nostru și, nu în ultimul rând, va genera noi locuri de muncă în regiune”, a explicat Laurențiu Duică, Head of Leasing al P3 România.

E-Value International operează într-un spațiu de birouri de 1.400 mp din cadrul clădirii T42 a Coresi Business Park Brașov. Compania E-Value International, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de intermediere telefonică din sud-estul Europei, este membră a OTE Group și Deutsche Telekom și oferă un portofoliu de servicii complete de tip Contact Center, 24/7, de la servicii de relații cu clienții și de asistență tehnică, până la soluții de retenție a clienților și de vânzări. În centrul operațional din Brașov își desfășoară

activitatea 300 de angajați. “Un argument puternic l-a constituit planul nostru strategic de extindere a operațiunilor pe termen mediu și lung, ce ne permite să răspundem prompt și competitiv cerințelor pentru proiectele regionale și internaționale, ce implică mărirea numărului de operatori și extinderea spațiului de lucru. În plus, valorile companiei noastre și orientarea către angajați ne ghidează să deschidem centre operaționale în spații prietenoase. Cei 20,000 de mp de spații verzi amenajate, spațiile de parcare generoase și conexiunile bune cu mijloacele de transport în comun existente în Coresi Business Park sunt câteva dintre beneficiile cheie pe care le oferim angajaților noștri din Brașov”, a declarat Akis Gerontopoulos, reprezentant E-Value International.

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

5 ANI TB

Felicitări echipei Transilvania Business pentru 5 ani de când realizăm revista economică născută din ideile efervescente de la Tîrgu Mureș și de la Cluj. Fără a face un bilanț exhaustiv, conștientizăm mândri că participarea a doua oară la conferințele și târgurile de la Viena și München cu Anuarul de Real Estate al României, manifestări ce au avut loc toamna și la care am fost singura publicație românească de profil datorită ambiției și perseverenței vârfului nostru de lance Ionuț Oprea. Aveți în față un număr consistent, fain, cu declarația în exclusivitate a Președintelui de Ziua Germaniei, despre germanii ce au dat crezare economiei competitive în România. Pe concept au conlucrat Alin Bolbos, Nicolae Pop și Florin Marcel. Bogat septembrie în ciocniri de teorii și previziuni despre oglinda energiei românești. A participat discret deocamdată la discuții – dezbateri – concluzii - redactorul șef Ligia Voro, ce se pregătește de participarea la forumul energetic de la Istanbul. Dar mai ales pentru generoasa radiografie a ce avem mai de preț: gaz, petrol, cărbune, uraniu apă grea, energie din apă – soare și vânt. Oglinda Energiei. De sprijinit tandemul ei cu Alin Bolbos întru realizarea anuarului ce va fi în mapele expozanților interesați de magia energiei românești la Amsterdam, Milano, Sydney, Cairo și Londra. Revenim la un plan editorial tematic cu Dorel Vidican pe AGRO TB, sprijinit de Ștefan Brumar și Alin Zaharie, cu Teodora Mîndru la Doctor Transilvania Business, iar Alex Toth a ales să deschidă drum economic în jurnalismul din județele transilvane, mai ales pe surse deschise oferite de ADR-uri, CCIA din 15 județe, listafirme.ro, Statistică, licitații, mari proiecte de infrastructură, în condițiile în care Bucureștii nu prea mai au ochi,

timp, energie și spațiu de emisie sau de tipar pentru afacerile ardelene sau bănățene. Și nu-i defel un complex provincial, ci o crudă realitate lipsa de corespondenți în reședințele de județ. Având drept reper și folosindu-ne de unicitatea și poziționarea în piață - fară lipsă de modestie - drept lider pe segmentul acesta de print, Catalogul "2015 Yearbook: Oﬃce, Logistic and Industrial Parks in Romania", Marius Morar și Nicolae Pop au pregătit proiectul România Rezidențial 2016, cu tot ce înseamnă azi cartiere și ansambluri rezidențiale, dezvoltatori, amenajări și produse și soluții de finanțare, rezidențe de lux. Din Arad, Lili și Sorin Trocan, de la Baia Mare, Ioana Lucăcel, de la Bistrița, Bianca Sara, de la Alba, Dan Lungu, de la Cluj, Alice Valeria Micu, din Sibiu, Andreea Ștefan, de la Brașov, Diana Radu au adus subiectele economice în Transilvania Business. 55 de ediții. Plus 16 suplimente. Să colaborăm mai bine pentru susținerea antreprenorilor ce dau credit presei scrise, scriiturii economice, părții pozitive a lumii acesteia. Știu că apar în caseta de redacție – dar merită și aici La mulți ani!, tehno și dtp Răzvan, Iulian, Mihai, Claudiu, administrativ Mia, Lia, Ema, Gaby, Atti, Ștefan. Așteptăm Midas să transforme în aur și publicitățile de la București. Și noi avem BRAT. Și noi avem spațiu pentru machete cu mașini, bănci, asigurări, comunicații etc… Mulțumesc cititorilor de revistă pe print, colaboratorilor de peste ani, abonaților, clienților de publicitate și celor ce au cât de cât încredere că-i putem convinge de necesitatea și utilitatea revistei Transilvania Business. Aveți, domnilor, asigurarea celor mai alese sentimente! Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

E.ON România - 10 ani de provocări şi succese de Alin BOLBOS

A venit în România în urmă cu zece ani şi a făcut parte, de la început, din echipa managerială a Grupului E.ON. Frank Hajdinjak, CEO E.ON România, spune că în toată această perioadă, împreună cu colegii săi, a trecut prin experienţe deosebite, dificile şi provocatoare în acelaşi timp.

cover story

„Ne-am adaptat permanent la o piaţă a energiei care a suferit schimbări majore şi a trebuit să facem faţă nu o dată unor schimbări legislative survenite peste noapte. Am învăţat unii de la alţii şi am demonstrat că rigurozitatea germană face casă bună cu spiritul românesc. Aşa am găsit cheia succesului, lucrând împreună, cunoscându-ne unii pe alţii şi trăind împreună experienţe diverse. Am căutat mereu să ajungem la clienţi, să le înțelegem mai bine dorințele și nevoile. Ne mândrim că astăzi suntem un jucător principal pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică din România”, spune Frank Hajdinjak, Directorul General E.ON România, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre cei 10 ani pe care îi marchează E.ON în România. Care sunt cele mai semnificative rezultate ale E.ON de la intrarea pe piaţa din România? În acești ani am parcurs etape importante care au consolidat activitatea companiei şi ne-au ajutat să devenim un jucător important pe piaţa de energie. A fost un deceniu de provocări continue, de adaptare şi evoluţie, în care am reuşit să depăşim cu încredere fiecare obstacol, ceea ce ne-a făcut mai puternici şi mai pregătiţi pentru viitor. În acelaşi timp, am respectat ceea ce am promis la venirea în România, şi anume de a fi un investitor strategic pe termen lung, care să contribuie la modernizarea sectorului energetic românesc. Am investit în România aproximativ 1,3 miliarde de euro, prioritar pentru modernizarea şi reabilitarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate. Reţeaua de gaze naturale a fost modernizată (înlocuire conducte şi protecţie catodică) pe o

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lungime de aproape 6.350 de kilometri şi a fost extinsă pe o lungime de circa 1.250 de kilometri. În ce priveşte reţeaua de energie electrică, aceasta a fost modernizată şi reabilitată pe o lungime de circa 2.700 kilometri, extinsă pe o lungime de peste 1.100 de kilometri pentru racordarea de noi consumatori, iar 2.550 de posturi de transformare au fost înlocuite sau modernizate. Efectele acestor investiții sunt confirmate inclusiv de ANRE într-un raport referitor la calitatea serviciului de distribuţie de energie, care subliniază o îmbunătăţire generală la acest capitol. În plus, așa cum a confirmat și Ministerul Energiei, nu doar ne-am îndeplinit obiectivele de investiții asumate la preluarea celor două foste distribuții de la stat, ci chiar le-am depăşit. În același timp, am fost şi buni contribuabili la bugetul statului, fapt evidențiat de cele circa 1,4 miliarde de euro virate la buget sub formă de taxe şi impozite. Astfel, datorită realizărilor și progreselor înregistrate, E.ON România este acum una dintre cele mai importante Unități Regionale din cadrul Grupului E.ON, alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Cehia. Care au fost investiţiile E.ON în 2014 şi care sunt planurile pentru acest an? Anul trecut am investit în total aproximativ 420 milioane de lei (94 milioane euro), aceasta fiind cea mai mare sumă alocată în acest scop în ultimii ani. Investiţiile au fost direcţionate, în principal, către modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Pentru 2015 sunt bugetate investiţii de aproape 400 de milioane lei (90 de milioane euro), sume ce vor fi alocate, de asemenea, prioritar către proiectele de modernizare a reţelelor de distribuţie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe partea de gaze naturale, în 2014 au fost investite 161 milioane de lei (peste 36 milioane de euro), sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de peste 500 km şi extins pe o lungime de 85 kilometri. Pentru 2015, bugetul prevăzut pentru investiţii se menţine la un nivel apropiat de cel din anul precedent, obiectivele principale vizate fiind modernizarea a circa 550 kilometri de conducte şi branşamente şi extinderea sistemului de distribuţie cu 120 kilometri. Pe partea de electricitate, valoarea investiţiilor a fost, în 2014, de peste 220 milioane lei (50 milioane euro), cele mai mari de la preluarea în 2005 a distribuţiei de energie electrică în zona Moldova. Principalele obiective avute în vedere

cover story

au fost implementarea SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune. Pentru anul în curs au fost bugetate investiţii de circa 200 milioane lei (45 milioane euro). Care sunt strategia şi obiectivele companiei pentru perioada următoare? Suntem deja în etapa de dezvoltare a unor proiecte ambițioase pentru asigurarea unor produse și servicii adaptate nevoilor clienților și, mai mult, în linie cu cerințele și provocările actuale.

cover story

Am pornit de la o organizare care să ne aducă mai aproape de clienți, de la redesenarea și îmbunătăţirea continuă a proceselor. Pentru fiecare segment de piaţă dezvoltăm oferte comerciale adecvate nevoilor de consum, la preţuri corecte, de piaţă concurenţială, în condiţii contractuale transparente şi echilibrate, precum şi servicii de consultanţă comercială în susţine-

rea unor relaţii de colaborare eficiente, de durată. Totodată, oferim clienților noștri un pachet de servicii complet și nu vrem "doar" să furnizăm energie și gaze. Oferta include soluţii de eficiență energetică și servicii pentru instalaţiile interioare etc. De exemplu, auditul energetic care realizează bilanţuri optimizate ale consumurilor în vederea eliminării pierderilor de energie este unul dintre serviciile oferite de E.ON. Un instrument care permite optimizarea funcţionării echipamentelor şi eficienţei consumurilor este E.ON Data, care monitorizează consumurile de energie, iar termografierea permite prevenirea defectării echipamentelor electrice şi depistează pierderile de căldură. Noi credem că acest lucru va face mai uşoară viaţa clienţilor noştri și ne va ajuta să dezvoltăm un parteneriat de încredere și solid cu aceştia. Continuăm să găsim soluții pentru clienții noștri, să le oferim produse flexibile în funcție de specificul consumatorului și nevoile sale, dezvoltăm proiecte pentru comunitățile unde credem că putem să avem municipalitățile ca parteneri ai noștri. Practic, vrem să ne adăugăm în portofoliu mai multe servicii, astfel încât să devenim un “one stop shop” pentru clienţii pe care îi deservim. Sunteţi foarte prezenţi în comunitate prin intermediul proiectelor de CSR. Care sunt domeniile şi proiectele în care v-aţi implicat cu predilecţie în cei 10 ani de prezenţă în România? Începând cu anul 2005, E.ON România a susţinut cu peste 7,8 milioane de euro numeroase proiecte de responsabilitate socială în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea, numărul total al beneficiarilor acestor iniţiative ridicându-se la aproximativ 235.000. Educaţia este unul dintre domeniile pe care compania le-a susţinut prioritar. Astfel, în cei 10 ani,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

au fost derulate, cu sprijinul financiar al E.ON, proiecte în valoare totală de 3,5 milioane de euro, prin care compania a contribuit la educarea şi dezvoltarea viitoarelor generaţii, de acestea beneficiind mai mult de 155.000 de copii. Totodată, o atenţie aparte a fost acordată încurajării iniţiativelor şi proiectelor din domeniile sănătate, cultură şi social, acestea fiind finanţate cu peste 3,7 milioane de euro. Susţinerea sportului a reprezentat un alt domeniu de interes în care compania E.ON s-a implicat, de la competiţii şi jocuri pentru cei mici, până la proiectele care încurajează mişcarea şi un stil de viaţă sănătos şi activ. Compania noastră a investit peste 510.000 euro în acest domeniu, prin proiecte precum „E.ON Kinder” sau „Bucurie în mişcare”, numărul total al beneficiarilor fiind de peste 10.000. În acelaşi timp, în cadrul companiei a fost acordată o mare atenţie dezvoltării unei culturi a voluntariatului, astfel că peste 1.400 de angajaţi s-au implicat ca voluntari în numeroase proiecte ale E.ON, având împreună o contribuţie la acest capitol de aproximativ 4.000 de ore de voluntariat. În anul 2015, E.ON a continuat să se implice în cadrul comunităţilor, atât prin proiecte deja consacrate, cum ar fi parteneriatul „Împreună pentru siguranţă” alături de I.G.S.U, „Energie în şcolile copilăriei” şi „E.ON Kinder”, dar şi prin proiecte noi, precum „10 elevi de nota 10”, prin intermediul căruia am recompensat 100 de elevi merituoşi din 10 județe pentru performanţe la învăţătură, sau „Dăruiește lumină”, în cadrul căruia au fost donați 100.000 kWh unui număr de 12 instituții sociale din România.

Aţi împlinit 3 ani de parteneriat cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care sunt rezultatele campaniilor desfăşurate? Este un parteneriat de o importanţă deosebită atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noştri. La fel de important este parteneriatul strategic pe care îl avem cu SMURD, marcăm în acest an nu mai puţin de 8 ani

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de când am devenit parteneri în diverse proiecte de impact pentru comunitate, E.ON fiind printre primii susţinători ai Serviciilor Mobile de Urgenţă. În aceşti ani am contribuit la formarea Fundaţiei pentru SMURD, am dotat 50 de echipaje ale serviciului cu echipamente speciale, am oferit sprijin pentru dezvoltarea bazei aeriene SMURD din București, dar şi pentru inaugurarea altor servicii din ţară. În anul 2012, ne-am implicat în dotarea şi inaugurarea Unităţii de Primire Urgenţe din Târgu-Mureş şi am acordat sprijin financiar pentru diverse misiuni umanitare. Revenind la parteneriatul cu IGSU, ne bucurăm că acesta a fost înnoit recent, întrucât ne va permite să lansăm noi campanii de informare despre siguranţă, precum şi diverse alte activităţi dedicate acestui subiect foarte important. Parteneriatul s-a concretizat până acum prin derularea campaniei, deja cunoscută, “F.O.C – Flăcările Omoară Copii” (lansată în luna septembrie 2012), destinată conştientizării pericolelor la care sunt expuşi copiii lăsaţi singuri sau nesupravegheaţi în casă. Proiectele ulterioare - “R.I.S.C.- Renunţă! Improvizaţiile sunt Catastrofale!” (lansat în luna noiembrie 2012), respectiv „R.I.S.C. – Siguranţa NU e un joc de noroc!” (decembrie 2013) şi-au propus nu doar să informeze şi să sensibilizeze populaţia, ci şi să schimbe, în timp, comportamentul legat de utilizarea corectă a surselor de energie. În luna martie a acestui an, E.ON România s-a alăturat campaniei „Nu tremur la cutremur”. Cred că sunteţi de acord cu mine că siguranţa reprezintă o temă permanentă, inepuizabilă, aşadar măsurile de prevenţie nu pot intra niciodată în vacanţă. Din fericire avem veşti bune: din septembrie 2012 până în august 2015, în aria de acoperire a companiei, s-a înregistrat o scădere cu circa 39% a numărului de intoxicaţii şi asfixii cu monoxid de carbon faţă de perioada similară anterioară (septembrie 2009-august 2012). În ceea ce priveşte numărul persoanelor afectate, scăderea este de aproape 44%! Chiar dacă putem spune că, în acest interval, campaniile noastre de informare şi-au arătat rezultatele, nu putem să nu remarcăm faptul că în continuare, sute de adulţi şi zeci de copii îşi pierd viaţa sau sunt afectaţi de incendiile la locuinţe. Totodată, în acest an, re-

cover story

marcăm o tendinţă de creştere a numărului cazurilor de intoxicaţii şi asfixii, lucru care ne îngrijorează în mod deosebit. În amintesc de un caz petrecut la începutul anului, în judeţul Mureş, când o familie formată din cinci persoane a ajuns la spital în urma intoxicaţiei cu monoxid de carbon, din cauza folosirii unui aragaz pentru încălzirea locuinţei. Evenimentul a fost înregistrat în cursul serii, însă acumularea în încăpere a gazelor arse ar fi fost fatală pentru întreaga familie, formată din trei adulţi şi doi copii de doar 1 şi 5 ani, dacă evenimentul s-ar fi petrecut în timp ce aceştia dormeau. De aceea, dorim să tragem un semnal de alarmă şi îi atenţionăm pe consumatorii de gaze naturale să acorde maximă atenţie coşurilor de fum, felului în care sunt construite şi modului de curăţare a acestora. Şi asta fiindcă orice greşeală sau neglijenţă, oricât de mică ar fi în aparenţă, poate fi fatală! De aceea, vom continua campaniile comune de informare şi conştientizare a populaţiei şi vom pune accentul nu doar pe informarea adulţilor, ci şi a copiilor şi tinerilor, fiindcă deprinderile corecte se formează la vârste fragede! Preocuparea E.ON pentru siguranţă este o prioritate, iar programele de investiţii derulate dar şi alte proiecte confirmă locul central pe care îl ocupă siguranţa consumatorilor şi a propriilor angajaţi.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Planurile companiei vizează construirea de noi hale și livrarea utilajelor pentru proiectul 9G-Tronic Din 2001, Star Transmission, filiala Daimler, scrie o poveste de succes. Cei peste 1500 de angajați trăiesc această poveste zi de zi!

Istoria companiei Star Transmission a început acum 14 ani, odată cu înființarea unui Joint-Venture între Daimler AG și Uzina Mecanică Cugir. Daimler AG deținea 58% din acțiuni iar UMC 42%. Datorită Know-how-ului ambilor parteneri și a avantajelor locale, compania a crescut și a ajuns să ocupe un loc important în rândul furnizorilor de componente pentru industria de automobile. Odată cu trecerea timpului, Daimler a devenit acționar unic al companiei, iar în anul 2011 s-a deschis o unitate de producție suplimentară în orașul Sebeș.

Istoria uneia dintre cele mai puternice companii din județul Alba a fost scrisă cu ajutorul investițiilor din Germania, iar motivele principale pentru care s-a decis o investiție de amploare aici sunt apropierea de granița de vest a României, colaborarea bună cu autoritățile locale, dar și infrastructura ce este într-o continuă dezvoltare, Sebeșul fiind atât un nod rutier, cât și unul feroviar important, iar aceste două beneficii avantajează exportul și importul.

Investiții importante

Societatea are în prezent două locații: Cugir și Sebeș. În timp ce la Cugir se produc componente pentru motoare, cutii de viteză, întinzătoare de lanț și pinioare, tot aici fiind și un centru de proiectare dispozitive și prototipuri, locația din Sebeș este una relativ nouă. La Sebeș se montează cutii de viteză cu cinci trepte, pentru microbuzele Mercedes Benz. La începutul anului trecut a fost demarată montarea de cutii de viteză cu dublu ambreiaj pentru modele A şi B Klasse. Începând cu anul viitor se vor monta aici și cutii de viteză de ultimă generaţie, proiect ce necesită o investiție de 300 de milioane de euro și presupune aproximativ 500 de locuri de

muncă nou create. În plus, pentru montarea cutiilor de viteze cu dublul ambreiaj 7G-DCT, proiect ce a fost lansat la începutul anului trecut, s-au investit 40 de milioane de euro. “Cred că este foarte important de menționat faptul că există personal calificat pe piața muncii în regiune, iar acest lucru se datorează universităților din Alba Iulia și, în același timp, existenței unei școli germane în Sebeș, ceea ce a condus la foarte mulți vorbitori de limbile germană și engleză. În plus, mulți candidați au pregătirea tehnică pe care o căutăm. Toate aceste motive fac ca investițiile să continue în această regiune", ne-a declarat Bernd Krottmayer, directorul general Star Transmission S.R.L. Conducerea companiei ne-a explicat faptul că la baza deciziei extinderii companiei în Sebeș au stat pe de o parte, criterii cantitative, iar, de cealaltă parte, cele calitative. Disponibilitatea și condițiile solului, precum și infrastructura și disponibilitatea resurselor și profilul furnizorilor au fost motivele care au cântărit greu atunci când s-a luat această decizie. Cu ajutorul investițiilor susținute, dar și a unui plan de business bine pus la punct, compania a devenit unul dintre furnizorii de top de componente Powertrain al companiei Daimler. “Nu consider că există o rețetă strictă pentru suc-

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

tWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cesul unei companii, fiecare trebuie să-și stabilească strategiile și țelurile. Compania noastră are drept baza succesului investiția în oameni. Dacă angajații noștri sunt motivați, au parte de aprecieri și un climat propice, atunci producția funcționează normal. Credem în <STC is more than work>, suntem ca o familie”, a adăugat Bernd Krottmayer.

Planuri pentru 2015

Anul curent este considerat unul cu multe provocări pentru companie, mai ales că se dorește o dezvoltare a activității în ambele locații. Oficialii Star Transmission sunt însă de părere că implicarea, pasiunea, ambiția și seriozitatea sunt ingredintele care nu pot conduce decât la succes. “Avem în plan construirea noilor hale, stabilizarea proiectelor noi și a producției și livrarea utilajelor pentru proiectul 9G-Tronic, dar și punerea lor în funcțiune până la primul test de producție care va avea loc la sfârșitul anului. De asemenea, ne-am propus să recrutăm personal nou, să implementăm procese, sisteme și metode de lucru Daimler, îmbunătățind astfel procesele de lucru actuale”, ne-a declarat Bernd Krottmayer, directorul general Star Transmission.

Angajații: viitorul companiei

Fluctuația angajaților în cadrul companiei Star Transmission este de doar 6% pe an, în condițiile în care procentul implică și persoanele care suspendă contractul pentru creșterea copilului până la doi ani, precum și persoanele care ies la pensie. Cei mai mulți dintre cei care aleg să plece din companie sunt persoane care vor să-și mute domiciliul în străinătate. Procentul mic al fluctuației este datorat unui pachet atractiv, care cuprinde nu doar salarizare la standarde corecte, ci și condiții de muncă bune și posibilitatea de dezvoltare personală, programe medicale, masă caldă sau transport asigurat. “Multe societăți spun că oferă angajaților dezvoltare profesională, planuri de carieră și posibilități de promovare. De multe ori însă toate acestea rămân doar la un nivel declarativ. La noi nu se întâmplă acest lucru, dezvoltarea este una exponențială, angajăm foarte multe persoane noi, avem programe de formare de competențe în multe direcții, domenii noi pentru companie, dar chiar și pentru piața forței de muncă din țara noastră. Apar poziții de conducere într-un mod natural, iar angajații performanți și talentați au șanse reale de a le ocupa. În cifre, în ultimii doi ani s-au creat 27 poziții noi de conducere, iar 24 au fost ocupate de către persoanele talentate din rândul angajaților existenți”, ne-a declarat Oana Tatiana, director de HR Star Transmission. Cei care doresc să se angajeze în cadrul Star Transmission trebuie să demonstreze cunoștințele teoretice solide, dar și experiență. În plus, este nevoie de candidați capabili, entuziaști, cu atitudine proactivă, integri și responsabili, spun oficialii companiei. “Toate pozițiile deschise sunt publicate în primul rând pe site-ul companiei. Urmând calea: www.stcu.ro - carieră - posturi disponibile, doritorii găsesc informațiile necesare despre posturile disponibile, cerințele necesare, responsabilitățile ocupantului postului. Un mail către adresa recrutare@daimler.com le facilitează posibilitatea de a aplica online, iar în acest fel aplicația ajunge di-

rect și rapid în baza de date a echipei de la Resurse Umane”, explică directorul de HR.

Dezvoltare

Anul trecut a fost unul foarte bun pentru Star Transmission, de altfel rezultatele au fost pe măsura celor înregistrate de grupul Daimler. Valoarea vânzărilor a crescut de la 37 milioane euro, la 57 milioane euro, marcând astfel o creștere de 59%, iar profitul pentru anul 2014 a fost de 3,2 milioane euro. În ceea ce privește numărul salariaților, acesta a crescut de la 1167, la aproape 1.500. “Volumul total al investițiilor s-a ridicat la 69 milioane de euro, această sumă reprezentând un indiciu clar al dezvoltării activității în firma Star Transmission”, ne-a declarat Bernd Krottmayer, directorul general Star Transmission.

Star Transmission şi-a făcut loc printre marii exportatori

Compania Star Transmission a intrat anul trecut în top 100 cei mai mari exportatori direct pe locul 32, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Școala profesională duală

Din septembrie 2013, odată cu inaugurarea Școlii Duale din Alba-Iulia, STC instruiește după modelul statului german Baden-Württemberg, alături de alte 4 companii din județ, tineri în profesii tehnice, cum ar fi electro-mecanică sau turnător modelier. Fiind o noutate şi în acelaşi timp o provocare pentru învăţământul profesional din Alba, Şcoala Profesională Germană oferă următoarele avantaje: îi pregăteşte pe tineri pentru piaţa muncii, le asigură un proces de instruire de calitate, le dă posibilitatea de a învăţa în spaţii renovate, cu ateliere dotate cu echipamente moderne, dar şi oportunitatea de a se angaja la finalul cursurilor. Nu în ultimul rând, bursele de studiu la care au acces constituie o motivaţie în plus pentru elevi pentru a respecta condiţia de a nu lipsi de la ore. În final, tinerii beneficiază de o tranziţie mai eficientă spre activitatea de producţie, prin practica la agenţii economici implicați în acest proiect. În prezent 93 de elevi din Alba Iulia și zonele limitrofe frecventează cursurile acestei forme de învățământ.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Două decenii pentru dezvoltarea Bosch "Prioritatea în 2016: atragerea de noi proiecte"

Mihai Boldijar, General Manager al Robert Bosch SRL România şi Robert Bosch Eood Bulgaria & Reprezentant al Grupului Bosch în România şi Bulgaria, este motivat, după 20 de ani de carieră în cadrul concernului german, să dezvolte mai departe proiectele companiei în România, dar și de evoluția sistemului economic autohton. Vicepreședinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, el continuă o poveste reper pentru relațiile economice dintre cele două țări. de Ionuț OPREA

Vă mai amintiți cum ați ajuns în echipa Robert Bosch SRL? Eram la începutul anului 1995, mă întorsesem recent din Germania, unde am condus o echipă într-un parteneriat dintre o firmă românească și o firmă germană. Îmi doream să revin acasă, să încep aici o carieră, să mă desăvârșesc, să dezvolt ceva, să fiu recunoscut în țara mea. Am considerat că trebuie să existe ceva și în România. Lucrasem în producția de utilaj petrolier, într-un institut de inginerie tehnologică și proiectare de fluxuri tehnologice, și am considerat că, având această experienţă, pot găsi ceva în ţară. Am văzut un anunț, nu știam la început că este vorba despre Bosch, căutau reprezentant comercial pentru o mare firmă germană. Au urmat o serie de interviuri și teste, ulterior am aflat că au fost foarte mulți candidați - era perioada în care firmele veneau, dar nu era așa o multitudine de poziții sau de joburi pe care puteai să le accesezi. La un moment dat am aflat că e vorba de Robert Bosch, m-am bucurat, și am luat un post reprezentant vânzări pentru brandul Blaupunkt, care a făcut parte până acum câțiva ani din Grupul Bosch. Ceea ce făceam în vremea aceea era să vindem casetofoane și alte echipamente car multimedia, care aveau un preț cât o jumătate de Dacie, unor consumatori care nu erau obișnuiți cu asemenea prețuri astronomice. A fost o perioadă foarte interesantă în care mergeam în țară și căutam clienți, a fost o muncă pe care practic am luat-o de la zero, am construit brandul, am avut niște realizări foarte bune, iar, dacă acum sunt în poziția în care sunt, înseamnă că decizia pe care am luat-o atunci a fost cea corectă.

În doar 2 ani ați fost numit Country Sales Manager, apoi, în 2005, Director Regional - Europa de Sud Est, pentru ca în 2009 să urmeze provocarea în Asia de Sud Est - ca Director Regional, Automotive Aftermarket. Era ceva planificat sau proiectele au decurs de la sine? Cum ați trăit această evoluție? Da, mi-am dorit să fac pași în carieră, clar. Evoluția afacerii în România m-a ajutat să fac acest lucru. Cred că și faptul că m-am ghidat după valori care probabil au coincis cu valorile firmei m-a ajutat. La un moment dat, după vreo 2 ani, am cumulat activitatea pe brandul Blaupunkt cu cea pe piese și componente auto și atunci am fost numit șeful departamentului de piese, componente și accesorii auto. Apoi s-a luat decizia de a uni, practic, afacerile din România, Bulgaria și Republica Moldova, într-o regiune care a fost definită ca Europa de Sud Est. La câțiva ani după ce preluasem business-ul de componente auto, formându-se această regiune, am avut onoarea și șansa să primesc acest post. A fost o altă expunere, erau, de fapt, patru țări, făceam afaceri și în Macedonia, prin Bulgaria pe vremea aceea, iar ca și complexitate și structură poziția devenise extrem de interesantă. A fost o activitate care m-a ținut foarte ocupat câțiva ani de zile, până când am avut șansa unei alte provocări, de a prelua, de data aceasta, 10 țări din Asia de Sud Est. Am acceptat această provocare imediat, fără să stau prea mult pe gânduri. A durat câteva ore, de seara de la ora 8, când mi s-a propus, până dimineața la ora 5 eram deja hotărât, iar la 7 i-am dat un telefon șefului meu și i-am spus că accept. Am căutat ulterior informații, am văzut că distanțele geografice sunt de două ori mai mari ca în Europa,

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dar şi că era o piață emergentă cu 550 milioane de locuitori, o piață care trebuia dezvoltată. Sigur că după aceea te lovești și de bune și de rele, realizezi și în ce bărcuță te-ai urcat și ce ocean trebuie să navighezi, dar, dacă într-adevăr vrei să faci ceva, dacă ești decis și dacă ești conștient de faptul că s-a avut încredere în tine că poți dezvolta o afacere, atunci îți sufleci mânecile, pornești și îți faci treaba. Am plecat după mai puțin de-o lună. Familia a venit ulterior și a fost mai bine așa, pentru că primele săptămâni au fost cu un program de circa 18-20 de ore pe zi. Lucrurile au intrat într-un făgaș normal după 1 an și jumătate, era și perioada 2008-2009, când Europa se adâncise în criză, când Asia o resimțea, dar nu așa de tare precum criza financiară din '97. Asia a trecut mai ușor prin criza asta, dar în tot cazul cifrele nu erau deloc îmbucurătoare și atunci trebuia să iei niște măsuri radicale ca să aduci business-ul pe făgașul care trebuia.

Despre Grupul Bosch

Grupul Bosch este prezent pe piaţa din România de peste 20 de ani şi numără aproximativ 2.700 de angajaţi în patru entităţi. În anul 2014, Bosch a înregistrat un volum de vânzări de 210 milioane de euro. Pe lângă noul centru de cercetaredezvoltare şi unitatea de producţie pentru tehnologia auto din Cluj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnică liniară şi una de tehnologie auto în Blaj, precum şi un centru de consultanţă şi asistenţă tehnică în Timişoara. În Bucureşti, există o societate de distribuție de scule electrice și accesorii, termotehnică, sisteme de securitate şi siguranţă şi produse destinate industriei auto. În plus, în capitală există o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor. Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii și servicii. În anul fiscal 2014, cei aproape 360.000 de angajaţi au generat vânzări de 49 miliarde de euro. Grupul Bosch este structurat în patru sectoare de activitate: Soluții de mobilitate, Tehnologie industrială, Bunuri de larg consum, Tehnologie pentru construcţii și energie.

Ce filosofie de leadership ați folosit, care au fost diferențele, provocările? Există foarte multe similitudini între cele două regiuni: sunt piețe emergente, în care funcționează alte reguli decât în piețele mature. Bazat pe experiența pe care o aveam de aici, am putut să înțeleg repede ce se întâmplă și într-o zonă emergentă ca acolo. În privința leadership-ului, în ambele regiuni cei pe care îi conduci se așteaptă de la tine să iei o decizie, să le indici ce trebuie să facă, așteaptă de la un lider să vină cu soluții - asta înseamnă și preluarea responsabilității. Pe de altă parte, am observat că în momentul în care aplici un stil de leadership bazat pe o încredere mare în cei pe care îi conduci, prin a le crea posibilitatea și spațiul de

a fi creativi, de a veni cu propriile idei, de a-i face să înțeleagă că, de fapt, nu șeful trebuie să vină cu ideile, șeful trebuie să aibă o viziune, să le spună în ce direcție se îndreaptă, dar, tot ceea ce înseamnă ca drum parcurs până acolo, trebuie să fie o muncă colectivă, lucrul acesta înseamnă o mare schimbare. Așa a fost și acolo, când le ceream să nu vină cu explicații de ce nu merge ceva, ci să vină cu soluții și propuneri, această schimbare a însemnat pentru ei un fel de revelație: venea cineva dintr-o țară pe care nu știau prea bine unde să o plaseze, pentru că nu știau de România mai nimic (auziseră însă de Gheorghe Hagi și Nadia Comăneci), și imprima un nou stil de leadership. Și asta cred că a făcut ca întreaga organizație, care însemna vreo 150 de persoane, în 6-7 țări, să evolueze într-un alt fel decât o făcuse până în momentul respectiv. Asta a reieșit apoi și din cifre, când conduci o organizație bine se vede în cifre, și în studiile pe care le-am făcut în ceea ce privește indicarea gradului de satisfacție a angajaților într-o organizație și care în doi ani făcuseră un salt impresionant ca și scor. Acest lucru m-a făcut să am încredere că felul în care conduceam organizația era cel corect.

Cum ați redescoperit România și evoluția companiei aici? Care sunt principalele realizări ale companiei în ultimii doi ani și țintele dvs. pentru 2016/2017, respectiv proiectele de dezvoltare ale companiei în România? N-a fost greu să mă decid dacă să vin înapoi sau nu, era a doua oară când o făceam în 20 de ani. Am avut dintotdeauna încredere că România e un pol care trebuie să se dezvolte, poate să se dezvolte și se va dezvolta.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE Cunoscând și faptul că între timp au avut loc investiții la Blaj, Cluj, Timișoara, am venit cu foarte mare încredere. Sigur că ce am găsit după 4 ani are o altă dimensiune decât ceea ce lăsasem anterior. Dar am văzut și amprenta pe care au lăsat-o cei patru sau cinci ani de criză financiară, în care trebuie să spun sincer că, cel puțin în partea activitate comercială, lucrurile nu au mers așa de bine cum eram obișnuiți. Cu toate astea însă, pozitiv e faptul că, în special în acești ani, numărul de angajați a crescut, pentru că s-a dezvoltat fabrica de la Blaj și a apărut cea de la Cluj. Am înţeles imediat ce trebuie făcut și cam care sunt direcțiile în care vom evolua și cred că de un an și jumătate ne aflăm pe o direcție bună. În 2014-2015 am vrut să ne consolidăm practic, în special ceea ce am început la Cluj, pentru că proiectul de la Blaj se afla deja într-o oarecare măsură către maturitate. Clujul era însă o entitate nouă, trebuia stabilizată, trebuia să punem și bazele centrului R&D, să facem față valului de angajări. Obiectivul nostru este să menținem și să creștem partea comercială și să stabilizăm proiectele și procesele care sunt în lucru. Reușim, pentru că după 9 luni avem o creștere de două cifre per total, ceea ce mă face să cred că 2015 va fi un an bun. În ceea ce privește 2016, prioritatea este clar atragerea de noi proiecte. Asta înseamnă noi produse care vor fi alocate de către concern celor două unități de producție, respectiv proiecte de soluții de business și de outsourcing către Timișoara. Și cu asta cred că din nou creem o nouă bază pentru creșterea locurilor de muncă în cele trei entități. Care este prognoza dvs. privind potențialul României de a menține sau dezvolta un ritm accelerat de atragere a altor investiții străine? Cred că, dacă punem în balanță atuurile strategice și temele pe care le are de rezolvat România, balanța ar înclina către acestea din urmă. Dar, dacă e să privim către partea pozitivă și să ne referim la atuuri, da, fără doar și poate, România, în ultimii doi ani, a dovedit că poate face față oricărui fel de cereri venite din partea celor care au avut inițiativa să investească în România și să se așeze aici. Noi, spre exemplu, la fabrica din Cluj avem rezultate extrem de bune și avem recunoașterea tuturor fabricanților de automobile din Europa și din lume, ceea ce ne dă încredere și pentru viitor. La Blaj, de asemenea, avem o calitate excepțională a produselor, practic într-un timp foarte scurt am dovedit că putem face față oricărui tip de provocări. Colegii de la R&D din Cluj sunt tot așa de bine văzuți ca și produse livrate de către concern, așa încât cred că, cel puțin din punctul nostru de vedere, ca și competitivitate, luând în calcul calitatea produselor și serviciilor livrate, suntem practic asigurați. Revine în discuție competitivitatea pe care România o are față de celelalte țări din regiune. Și aici vorbim de factori externi: infrastructură, predictibilitate fiscală, legislație, vorbim de tot ceea ce practic face ca investitorii să fie poate mai reținuți decât în cazul altor țări. Dar în contextul geo-politic și economic actual, România cred că are șanse mari. Însă apelurile care se fac de către firmele deja prezente sau care au de gând să investească aici, de către camerele de comerț, de către toată comunitatea de business către guvernanți, trebuie auzite. Pentru că sunt teme care trebuie rezolvate și care trebuie puse la punct, pentru a ridica competitivitatea României, pentru a diminua afluxul celor care pleacă din țară și să fie create condiții pentru cei care se întorc sau vor să se întoarcă. Mai este o problemă, care nu se va rezolva decât în momentul în care o să avem o infrastructură: este un dezechilibru al zonei de vest față de zona de est și de sud, clar din cauze geografice și din cauze logistice, dar se vede și din numărul de angajați pe județe sau din procentul de ocupare a locurilor de muncă. Trebuie găsite soluții pentru crearea unui echilibru între zonele mari ale țării.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ați resimțit dezvoltarea unor proiecte de infrastructură, cum au influențat creșterea companiei? Sincer să fiu nu și cred că mai durează până când le vom resimți. Ne așteptăm probabil la o dezvoltare mult mai rapidă pentru că e o temă care ne preocupă de 25 de ani. Avem nevoie de infrastructură, de ieșiri direct la autostradă din Cluj, din Blaj, avem nevoie de conexiuni aeriene de pe aeroporturile noastre către principalele orașe din Europa. De aceste lucruri au nevoie, cu siguranţă, și alte firme care vor investească. Cum apreciați relațiile economice dintre România și Germania, care sunt cele mai importante nevoi ale comunității de afaceri germane în România? Foarte bune. Chiar și ultimul barometru al Camerei de Comerț și Industrie Româno - Germane arată că încrederea firmelor germane în România crește. Spre exemplu, 52% din companii intenționează să crească numărul de angajați (conform Raportului de conjunctură 2015 realizat de AHK România, n.r.). Noi simțim pe relația Germania o colaborare deschisă, onestă, transparentă și cred că lucrurile vor evolua pozitiv și în viitor. Cea mai mare nevoie a comunității de business germane, având în vedere că sunt firme de producție și de servicii, este personalul pe care îl putem găsi aici, respectiv nivelul și calitatea învățământului. Aici ne preocupăm, avem inițiative în ceea ce privește sistemul de învățământ dual, cel după modelul german, care este în curs de implementare. Foarte multe firme se angajează în asemenea programe și cred că aici ar trebui făcut ceva urgent și de către Ministerul Educației. Am putea defini un sistem optim care să susțină evoluția unor manageri români, competitivi pe o piață globală? Cred că este o problemă extrem de acută, noi discutăm tot timpul de forță de muncă calificată, dar, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că oamenii aceștia pot fi conduși de cineva. Cu ani de zile în urmă, pozițiile principale au fost ocupate și la noi de expați, dar sunt absolut convins că a venit vremea în care liderii români să preia frâiele afacerilor și să le conducă și sunt foarte multe exemple de succes. Într-adevăr trebuie pus accentul pe crearea unui sistem care scoate şi lideri, nu numai manageri, și aici probabil că mai sunt lucruri de făcut.

Telekom Romania: Un an de experiențe împreună! WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Premiere comerciale, orientare către excelență în relația cu clienții, o filosofie all-in-one, investiții semnificative în tehnologie și infrastructură sunt câteva dintre cele mai importante rezultate ale strategiei Telekom Romania bazate pe inovație și leadership tehnologic, la un an de la lansarea pe piaţă, după rebranding-ul Cosmote şi Romtelecom. Potrivit lui Nikolai Beckers, CEO, grupul de companii Telekom Romania, compania şi-a atins obiectivele asumate la rebranding, în septembrie 2014. Astfel, după primul an de prezență pe piața românească a brandului Telekom, ofertele MagentaONE au înregistrat succesul scontat, aproximativ 150.000 de clienți alegând pachete integrate fix-mobil. Noul concept comercial MagentaONE lansat în primăvara acestui an vine cu soluţii simple atât pentru clienţii persoane fizice şi familiile acestora, cât şi pentru clienţii companii: un singur loc pentru toate serviciile mobile şi fixe (televiziune, internet şi telefonie), o singură factură, un punct unic de contact, un My Account şi o singură aplicaţie de mobil pentru toate serviciile. În acelaşi timp, ca urmare a investiţiilor permanente în tehnologie, Telekom Romania a continuat extinderea reţelei de fibră optică, care în prezent asigură acoperire pentru 1,3 milioane de gospo dării, depăşind astfel ţinta de un milion de gospo dării propusă pentru sfârşitul acestui an. În linie cu misiunea companiei de a oferi experienţe memorabile clienţilor săi, primul an de prezenţă pe piaţa autohtonă a însemnat o atenţie deosebi tă acordată segmentului TV, prin furnizarea de con ţinut sportiv şi de di ver tisment unic şi prin dezvoltarea serviciului de televiziune interactivă. În plus, toți clienții Telekom TV se pot bucura în prezent de o experiență completă în timp ce vizionează în exclusivitate toate meciurile UEFA Champions League și UEFA Europa League. Aceștia pot beneficia de calitate HD deoarece Dolce Sport HD a devenit parte din toate pachetele de bază pentru platformele TV din portofoliul Telekom. Mai mult, Dolce Sport 2 HD este acum disponibil și pentru clienții de televiziune prin satelit în toate pachetele de bază, în plus față de cele dedicate utilizatorilor TV Interactiv. Un alt pas important făcut de companie pentru a îmbunătăţi nivelul de excelență al serviciilor de relaţii cu

clienţii este asigurarea unui timp de răspuns la apelul în call center de 10 secunde, în medie, pentru clienţii cu pachete integrate fix-mobil, atât rezidenţiali, cât şi de business. În ceea ce priveşte segmentul IT&C pe care Telekom este prezent cu soluții la cheie, în perioada următoare, clienții business corporate vor beneficia de rezultatele proiectelor-pilot pentru Smart Cities, precum Smart Lighting, Smart Parking, Video Surveillance, Smart Transportation. Printre obiectivele strategice IT&C ale Telekom pentru următoarele 12 luni se numără, printre altele, dezvoltarea continuă a serviciilor de tip „ma -

naged” și lansarea de noi servicii din zona IT&C, cum ar fi Mobile PoS, Branch of the Future for banking, Managed Wi-Fi as a Service, soluții de semnătură digitală, arhivă electronică, Cloud CRM și ERP. Portofoliul M2M este, de asemenea, în creștere cu soluții precum Elevator Emergency sau Taxi Dispatch. Parte din familia Deutsche Telekom, Telekom Romania este cel mai mare operator de servicii integrate de telecomunicații de pe piaţa autohtonă, oferind servicii de telecomunicaţii fixe şi mobile complete, inovatoare, personalizate pentru o comunitate vastă de clienți.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Avem o relație privilegiată cu Germania” Mesajul Președintelui României, Klaus Werner Iohannis cu ocazia Zilei Unității Germane

A consemnat Ionuț OPREA Foto: Administrația Prezidențială Departamentul Comunicare Publică

Klaus Werner Iohannis, Președintele României, conturează, în exclusivitate pentru Transilvania Business, reperele dezvoltării relațiilor bilaterale cu principalul partener economic al țării noastre. „Reunificarea Germaniei a însemnat și începutul reunificării Europei, după o perioadă îndelungată de fractură/divizare politică, economică și culturală. Trebuie să recunoaștem și să onorăm rolul Germaniei în acest sens”, susține Domnia Sa. Ce regiuni sau domenii cu potenţial aţi descoperit în România în primul an de mandat şi care sunt concluziile după întâlnirile avute aici pentru noi proiecte ale investitorilor germani? Fiecare regiune din România are potenţialul de a atrage investitori, iar aceștia trebuie susținuți în toate domeniile pentru care există interes economic. Investiţiile germane, evident, sunt foarte importante pentru România. După cum bine ştiţi, Germania ocupă primul loc în topul partenerilor comerciali ai României şi ne dorim să continue această experiență de succes a investitorilor germani prezenţi pe piața românească. Este important însă ca viziunea mediului politic să fie una pe termen lung și să aibă în vedere, totodată, valorificarea potențialului economic prezent și în regiuni mai puțin avantajate. Spre exemplu, o infrastructură de calitate este astăzi indispensabilă pentru obținerea performanței economice și face o regiune mai atractivă sau, dimpotrivă, lipsa ei constituie un obstacol pentru investitori. În același timp, predictibilitatea și transparența sunt esențiale dacă vrem să încurajăm investițiile. Una dintre temele majore pe care le-am lansat de curând se referă la calitatea legislației din România și la nevoia unor reguli clare, unitare, care nu se schimbă de pe-o zi pe alta. Modificările neașteptate și frecvente de legislație afectează mediul de afaceri și împiedică investitorii să gândească proiecții pe termen lung. De aceea, cred că asigurarea unui climat de afaceri corect, stabilitatea cadrului legislativ, a celui macroeconomic, dar și eficiența și transparența în cheltuirea fondurilor publice sunt de natură să transmită un mesaj pozitiv investitorilor. Care consideraţi că sunt priorităţile investitorilor şi oportunitățile pentru 2015 şi 2016? România deține sectoare care au potențialul de a genera avantaje comparative şi aici pot să enumăr sectorul energiei, agricultura, infrastructura, sectorul IT și sectorul transporturilor. Dincolo de multiplele oportunități de investiții oferite de România, sectorul energetic este, în același timp, unul de importanță strategică și una dintre cele mai bune modalități de a atrage investitori străini. Asigurarea independenței energetice a României, precum și valorificarea șansei de a deveni exportator de hidrocarburi sunt obiective economice esențiale. În acest sens, România susține proiecte majore la nivel regional, cum ar fi explorarea și exploatarea rezervelor de gaze din zona Mării Negre, cu ajutorul investițiilor străine. De asemenea, continuarea procesului de privatizare prin listarea unor companii din sectorul energiei, transporturi, telecomunicaţii şi industrie este de natură să crească lichiditatea bursei de valori din România şi să asigure alternative pentru plasarea economiilor populaţiei şi a activelor deţinute de fondurile de pensii. Competitivitatea economiei româneşti, conform ultimului raport al Băncii Mondiale, se află în creştere. Dar este esențial să lucrăm acum pentru a face din

România o destinaţie atractivă pentru investiţii, unde antreprenorii găsesc reguli simple și clare pentru dezvoltarea afacerilor lor, indiferent de mărimea capitalului investit. Este repolarizarea socială, criza imigranţilor, tendinţa accelerată de mobilitate a persoanelor o ameninţare sau un atu pentru evoluţiile economice ulterioare? Este adevărat că diferenţele de dezvoltare reprezintă o realitate cu care Uniunea şi statele membre se confruntă. Există politicile şi instrumentele necesare pentru reducerea acestor disparităţi, atât la nivel naţional cât şi european, menite a sprijini eforturile de convergenţă şi de coeziune economică şi socială şi de evitare a unui proces de repolarizare socială. Din perspectiva României, este esenţială menţinerea unităţii şi integrităţii proiectului european prin evitarea creării unor demarcaţii între statele/regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Criza economică recent parcursă a arătat, în mod clar, faptul că nu se poate asigura o evoluţie economică sustenabilă la nivel european decât cu efortul conjugat al tuturor statelor membre. Este esenţială contribuţia tuturor statelor membre la construirea unei Uniuni a responsabilităţii şi creşterii economice, bazată pe disciplină macroeconomică şi încurajarea competitivităţii, prin asigurarea concurenţei libere şi utilizarea avantajelor comparative şi competitive de care statele dispun. Din perspectiva noastră, o Uniune puternică și unită, capabilă să răspundă provocărilor actuale, este posibilă doar prin consolidarea metodei comunitare, dublată de instituții eficiente și funcționale. De altfel, rezultatele macroeconomice la nivelul UE arată o tendinţă pozitivă în evoluţia economiei europene pentru perioada următoare. Eforturile conjugate depuse de UE şi de statele membre, atât pe palierul economic - consolidarea guvernanţei economice, cât şi pe cel social - orientate, în principal, spre reducerea ratelor şomajului, în special în rândul tinerilor, încep să producă rezultate. Uniunea Europeană este confruntată în prezent cu o serie de provocări, atât de natură economică, cât şi de natură politică şi securitară, iar migraţia este una dintre aceste provocări majore. Situația actuală trebuie gestionată într-un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate. Trebuie, de asemenea, să distingem clar între cei care au dreptul să beneficieze de sprijinul UE, şi cei care sunt doar în căutarea unor condiţii economice mai favorabile, fără a fi ameninţaţi în ţara de origine de vreun conflict. În acelaşi timp, esențială va fi capacitatea de integrare a refugiaţilor în societăţile de primire. Dincolo de răspunsul imediat la presiunea exercitată de valul actual de refugiați, migraţia legală este un instrument care poate să genereze, dacă este gestionat de o manieră adecvată, efecte pozitive pe termen lung. Astfel, mobilitatea persoanelor înspre UE poate constitui un potenţial de redinamizare a economiei şi de diversificare a resurselor umane disponibile, inclusiv în ceea ce priveşte atragerea de forţă de muncă din state terţe prin intermediul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

iniţiativei Blue Card care permite statelor membre să selecteze specialişti din afara Europei în funcţie de necesităţile de dezvoltare economică de la un moment dat. În ceea ce priveşte libera circulație a cetățenilor europeni în interiorul UE, este deja demonstrat de o serie de studii că aceasta reprezintă o sursă de dezvoltare economică pentru statele membre. Care sunt pentru viitor direcțiile politice principale de acțiune pentru România și Republica Federală Germania, ce politici externe putem dezvolta împreună? Avem o relație bilaterală privilegiată, bazată pe un set de valori comune şi pe o tradiţie îndelungată a unei colaborări prolifice în mai multe domenii. Este bine cunoscut faptul că Germania este unul din principalii noștri parteneri politici (și principalul partener economic), atât în cadru bilateral, cât și al UE și NATO. Totodată, pe fondul evoluţiilor actuale, se remarcă o creştere a profilului şi rolului asumat de Germania în politica europeană şi internaţională. În acest context, există un spectru larg de teme în care ne regăsim în mod natural cu interese similare, fie că vorbim de vecinătatea României, în estul Europei (de pildă: Republica Moldova, Ucraina, asocierea la UE a partenerilor estici), în spaţiul balcanic sau în direcţia sudului continentului, fie că vorbim de teme de interes mai larg, aflate pe agenda de dezvoltare a ONU, de exemplu. Avem interese

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

similare şi consultări apropiate pe toate aceste dosare, iar acolo unde opiniile nu coincid, căutăm, prin dialog şi în spirit partenerial, să identificăm împreună o soluție constructivă şi durabilă. Care este mesajul dumneavoastră la aniversarea a 25 de ani de la reunificarea Germaniei, respectiv către comunitatea germană cu ocazia Zilei Unității Germane? Reunificarea Germaniei a însemnat și începutul reunificării Europei, după o perioadă îndelungată de fractură/divizare politică, economică și culturală. Succesele construcției europene din ultimii 25 de ani sunt numeroase și trebuie să recunoaștem și să onorăm rolul Germaniei în acest sens. Într-o mare măsură, această zi este un moment de referinţă şi pentru români, nu numai prin faptul că reprezintă, în mod simbolic, punctul de plecare pentru reunificarea europeană care, cu sprijinul semnificativ al Germaniei, a adus şi România în rândul statelor UE şi NATO, dar şi pentru posibilitatea pe care a deschis-o sutelor de mii de cetăţeni originari din România, membri ai diasporei din Germania – etnici români sau germani – să se regăsească în interiorul Europei Unite. Cu ocazia Zilei Unității Germane, doresc să transmit, în numele poporului român și al meu personal, cele mai calde felicitări și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului german.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Filosofia câştigătoare a WESSLING Romania "Suntem acolo unde clientul nostru are nevoie",

de Ligia VORO

Au lucrat pentru branduri cu rezonanţă internaţională precum OMV, Petrom, Gedeon Richter şi nu numai. Este vorba de echipa profesionistă a companiei târgumureşene WESSLING Romania, specializată în recoltare de probe pentru mediul înconjurător, analize chimice pentru probe de sol, ape, aer, deşeuri, analize ale surselor de poluare a aerului şi a calităţii aerului (emisii, imisii), analize de alimente, consultanţă de mediu, cooperare în cercetarea ştiinţifică. De sorginte germană, compania mureşeană WESSLING Romania oferă servicii pe principiul QSHE (Quality, Safety, Health & Environment – ro. Calitate, Securitate, Sănătate, Mediu înconjurător). De la contractarea primului client, în august 2003 – Gedeon Richter România – şi până la numeroşii actuali nu a abdicat de la valorile pe care conducerea firmei şi le-a stabilit din prima zi de funcţionare: independenţă, ofertă completă de servicii acreditate, servicii de calitate superioară, experienţă şi performanţă, disponibilitate şi confidenţialitate. Sufletul acestei companii, primul şi la începuturi singurul angajat este Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING Romania. Drumul a fost greu, recunoaşte astăzi acesta, pentru că a făcut pionierat în multe domenii. Până atunci, nimeni nu făcuse analizele pe care WESSLING avea know-how-ul german al firmei mamă, logistica şi resursele să le facă. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, cu analizele de mediu, mai ales că la orice transfer de proprietate era necesară o investigaţie de mediu. „Nu exista noţiunea de analize complexe pentru protecţia mediului, eram pionieri”, își amintește Ioan Haşegan. Activitate ce le-a asigurat, mai ales începând cu 2005, o prezenţă consistenţă pe piaţă şi a determinat extinderea naţională, prin înfiinţarea, în 2007, a unui punct de lucru în Bucureşti. WESSLING putea oferi în acest domeniu inclusiv consultanţă pre- şi post - vânzare diferiţilor clienţi – de la agenţiile pentru protecţia mediului la orice firmă care are nevoie de autorizaţie de mediu pentru a funcţiona. Un alt eveniment important în autobiografia firmei e legat de acelaşi an 2007. Atunci OMV a decis să ridice, la Străuleşti, sediul central al companiei din România, denumit Petrom City, pe un sit contaminat. La acea oră a fost un proiect pilot şi cel mai mare proiect de ecologizare a unei zone contaminate din ţara noastră. Zona contaminată se întindea pe 20 de ha, iar WESSLING a fost contractată pentru analize. “Am participat la proiecte cu care ne mândrim, am recoltat probe din foraje de observație, pânza freatică era plină de petrol, apa se aduce din pânza freatică într-o instalaţie, se separă poluanții şi apoi se reinjectează în pământ, aceste ape freatice se monitorizează încă şi azi. Solul a fost decontaminat și a fost pus înapoi pe amplasament, la apa freatică încă se lucrează. Apa freatică trebuie curăţată, adică decontaminată, astfel încât să

poată fi băută. Toate aceste operațiuni sunt verificate prin laboratorul WESSLING”, explică Ioan Haşegan. În portofoliul WESSLING se află şi alte proiecte ce au vizat remedierea de situri poluate, cum sunt cele de pe şantierele de autostrăzi. Astfel, un alt contract ce a reprezentat o provocare este cel pentru Autostrada Transilvania unde WESSLING a lucrat ca laborator subcontractat pentru analize cu firma de construcții Euroconstruct, pe zona Turda, unde era un spaţiu contaminat cu pesticide și mercur. În 2009, WESSLING Romania mai face un pas mare în acest business şi îşi dezvoltă şi partea de control alimentar, pentru ca în 2013, când activitatea se putea autosusţine să fie achiziţionat un laborator existent de analize de alimente în Bucureşti. Opţiunea pentru Capitală a fost determinată de piaţă - acolo sunt retailerii şi tot acolo producătorii îşi au depozitele. În 2014, laboratorul din Bucureşti îşi extinde activitatea pe sectoarele microbiologie şi control fizico-chimic al alimentelor și furajelor. Deoarece, de-a lungul timpului, WESSLING şi-a demonstrat imparţialitatea, independenţa şi incoruptibilitatea, astăzi Laboratorul companiei efectuează analize pentru Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clienţi care se adaugă portofoliului extrem de diversificat al WESSLING Romania.

WESSLING România Târgu Mureş, Mureş, România Str. Pavel Chinezu nr. 10 Tel. +40 265 212 953 Fax + 40 265 206 419 Mobil +40 742 076 424 oﬃce@wessling.ro www.wessling.ro

"Drumul către Unitatea Germană” WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

de Ionuț OPREA

Anul acesta se aniversează 25 de ani de la reunificarea Germaniei. Cu acest prilej, Fundaţia Federală pentru Studiul Dictaturii PSUG şi Ministerul Federal al Afacerilor Externe au realizat, la Biblioteca Națională a României, expoziţia „Drumul către Unitatea Germană”. „Astăzi, cu 25 de ani în urmă, la 8 septembrie 1990, încă nu fusese semnat „Tratatul privind reglementarea definitivă cu privire la Germania”, aşa-numitul „Tratat Doi plus Patru”, iar ţara mea, Republica Federală Germania, nu era încă pe deplin suverană sub aspectul politicii externe. Abia în ziua semnării Tratatului, la 12 septembrie 1990, s-a încheiat pentru Germania perioada postbelică. Abia prin semnarea acestui Tratat şi-au încheiat cele patru puteri victorioase ale celui de-Al Doilea Război Mondial – Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii „drepturile şi responsabilităţile faţă de Berlin şi întreaga Germanie”. Drumul către Unitatea Germană nu a fost nicidecum prevăzut de la bun început. El a fost rezultatul unor mari eforturi, depuse timp de câteva luni atât la nivel internaţional cât şi la cel al Germaniei. Da, acest drum a necesitat nenumărate ore de negocieri şi pe plan intern, multe compromisuri politice dar şi financiare, precum şi foarte multă solidaritate între germani. [...] Desigur că nu ne putem limita la o retrospectivă a ultimilor 25 de ani. Chiar în aceste săptămâni se petrec tragedii umane înăuntrul şi în afara Europei, zeci de mii de refugiaţi speră să găsească un nou cămin în Europa. Conform ultimelor estimări, numai în Germania ne aşteptăm până la finele anului la sute de mii de refugiaţi. Acest lucru ne dovedeşte că Germania se află, în prezent, în faţa unei provocări naţionale, care necesită un efort similar celui de acum 25 de ani pentru Unitatea Germană – aşa cum a declarat răspicat şi doamna cancelar federal Merkel săptămâna trecută. Cine urmăreşte dezbaterile actuale din Germania, ştie că Germania abordează provocările la toate

nivelurile – fie la nivelul oraşelor şi comunelor, la nivelul politicii federale sau la cel al societăţii civile şi până la nivelul fiecărui cetăţean care împarte sticle cu apă sau alimente în gara centrală din München sau din alte localităţi. Însă, ca şi acum 25 de ani – dacă îmi permiteţi această paralelă de istorie contemporană – aceasta nu este o situaţie cu care se confruntă numai Republica Federală Germania. Şi astăzi, această provocare are o dimensiune europeană. Desigur, ţara mea se așteaptă ca ţările Europei, ţările Uniunii Europene, să îşi împartă responsabilitatea faţă de aceşti oameni care solicită azil, să facem faţă împreună acestei situaţii europene, ca responsabilităţile să fie împărţite în mod echitabil. Solidaritatea nu are voie şi nu poate fi unidirecţională, cu precădere într-o comunitate de valori cum este Uniunea Europeană. Preluarea refugiaţilor este o responsabilitate a întregii Europe, care priveşte toate societăţile Europei şi care Întâlnirea saşilor la necesită o împărţire şi distribuire echiMediaş, ediţia 2015 tabilă şi solidară a sarcinilor. Înainte şi după evenimentele istorice ale anului Ambasadorul german Werner Hans 1989, Germania a fost adăpost pentru Lauk a participat, pe 19 septembrie, mulţi oameni din Europa de Est şi de la cea de-a 25-a întâlnire a saşilor la Sud-Est, provenind din ţări care astăzi Mediaş. Alţi oaspeţi de onoare ai resunt, parte dintre ele, membre ale Uniunii uniunii au fost deputaţii din BunEuropene. [...] Drumul către Unitatea destag, dr. Bernd Fabritius şi dr. Germană, pe care am aniversat-o cu 25 Christoph Bergner, precum şi depude ani în urmă la 3 octombrie, a fost tatul minorităţii germane în Parlarezultatul unor eforturi naţionale şi mentul României, Ovidiu Ganţ. internaţionale. Am fost, însă, pregătiţi iar Punctele culminante ale manifestării aceasta a reprezentat un pas important au fost, pe lângă slujba religioasă de pe drumul către Uniunea Europeană, aşa sărbătoare, manifestarea festivă în cum o ştim noi astăzi. Să sperăm că vom cadrul căreia i-a fost decernată domputea afirma în câţiva ani acelaşi lucru şi nului dr. Hermann Pitters medalia despre abordarea noastră europeană Honterus pentru angajamentul său în comună în ceea ce priveşte provocările favoarea comunităţii saşilor transilactuale în urma valului masiv de refugiaţi văneni. Reuniunea de anul acesta s-a şi imigranţi”, a transmis, în alocuţiunea sa, desfăşurat sub motto-ul “Şcoala Ambasadorul Republicii Federale Gerieri, astăzi, mâine”. mania, E.S. Werner Hans Lauk

Piața muncii din România, un factor economic pozitiv

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companiile germane dobândesc din nou încredere în România ca amplasament investițional și privesc cu optimism către viitor. Acest lucru reiese din chestionarul de conjunctură realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AKH Romania) în rândul companiilor cu capital german din România. de Ionuț OPREA Situația economică a țării, situația propriei companii și cea a propriei branșe sunt apreciate mai bine de către firmele germane față de anul trecut. Rămân însă multe domenii care trebuie îmbunătățite, cum ar fi lupta împotriva corupției, achizițiile publice, predictibilitatea politicilor fiscale, stabilitatea sistemului juridic și infrastructura. Aceste aspecte sunt foarte importante pentru o dezvoltare pozitivă a țării.

Optimism în procente

15% din companiile germane din România participante la chestionar apreciază situația economică a țării ca fiind bună, peste jumătate (56%) sunt de părere că economia românească va evolua mai bine decât anul trecut. În ce privește situația propriei firme pentru anul în curs așteptările sunt, de asemenea, pozitive. Numărul celor care consideră situația propriei firme ca fiind bună în prezent a crescut la 54% (2014 - 50%, 2013 - 36%, 2012 - 42%), iar în ce privește situația de anul acesta comparativ cu anul trecut, 75% sunt de părere că aceasta se va îmbunătăți (2014 - 54%). În ce privește factorii economici se observă progrese în mai multe domenii, atât în ce privește anumite aspecte politicoeconomice, cât și funcționalitatea mediului de afaceri și piața muncii. Măsurile și evoluțiile din ultimii doi-trei ani în ce privește combaterea corupției au schimbat percepția companiilor în bine. Totuși 43% din companii sunt încă nemulțumite când vine vorba de corupția din România, dar numărul celor mulțumiți de progresele realizate de lupta anticorupție a crescut la 20% (2014 - 3%). Un criteriu important în alegerea amplasamentului investițional îl constituie condițiile de pe piața muncii. Salariile mici în comparație cu alte state ale Uniunii Europene se numără printre avantajele amplasamentului investițional. În ce privește costurile cu forța de muncă, firmele germane din România sunt și în acest an mulțumite (37%, 2014 - 31%) sau foarte mulțumite (5%, 2014 - 7%).

Angajări noi?

În ce privește productivitatea muncii, România se situează peste media celorlalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) participante la chestionar: 50% dintre companii sunt mulțumite, doar 10% se arată nemulțumite, restul fiind indecise. În ce privește intențiile de angajare, România se poziționează în comparație cu celelalte țări din ECE foarte bine, și anume pe locul al doilea: 52% din companii intenționează să crească numărul de angajați (2014 - 46%) și doar 7% vor să reducă personalul (2014 - 14%). Acest rezultat este cel mai bun din 2008 încoace. Legat de disponibilitatea forței de muncă, doar 24% din companiile chestionate sunt mulțumite, 40% în schimb sunt nemulțumite.

Sebastian Metz Acest lucru are legătură și cu situația din învățământul românesc care, în continuare, nu este deloc mulțumitoare. Totuși se remarcă progrese în privința învățământului profesional. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană se implică și susține activ crearea unui sistem de învățământ profesional după modelul sistemului dual din Germania. „În general, piața muncii și dreptul muncii sunt apreciate pozitiv de către investitorii germani din România. Acest lucru se datorează, nu în ultimul rând, modificărilor Codului muncii și introducerea Legii Dialogului Social din anul 2011 care au dus la o flexibilizare a raporturilor de muncă. Noile reglementări de atunci au fost apreciate de investitorii germani ca fiind un pas important în direcția bună, având efecte pozitive asupra mediului de afaceri din România. Propunerile actuale privind modificarea și completarea Codului Muncii și ale Legii Dialogului Social în schimb, care conform experților ar duce la o pierdere a flexibilității în relațiile de muncă, dau motive de îngrijorare. Punerea acestora în practică ar putea duce la o regândire din perspectiva angajatorului în ce privește intențiile de angajare și, în cel mai rău caz, la reducerea locurilor de muncă”, susține Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gühring SRL, de 12 ani în România

Atunci când utilizați sculele noastre vă puteți baza pe faptul că materialul, geometria de tăiere și acoperirea sunt adaptate corelat între ele. Productivitate maximă, economicitate ideală și rezultatele cele mai bune în exploatare sunt principiile după care Gühring își aliniază propriile produse și servicii.

Peste 5000 de angajați, preocupați de mulțumirea clientului, lucrează la noi în Grup și fac din Gühring un producător renumit în scule așchietoare rotative. Producția proprie de carbură metalică sinterizată, mașini unelte și echipamente, propriile tehnologii de acoperire precum și propriile compartimente de cercetare dezvoltare ne asigură un rol semnificativ în promovarea tehnologică în scule rotative. În domeniul sculelor de catalog și al celor speciale dezvoltăm scule optimizate cu un foarte bun raport preț performanță. Cele peste 600 de brevete proprii din întreaga lume sunt o dovadă sigură a capacității noastre inovative. Numeroasele norme interne din Grupul nostru, cum ar fi: acoperirea TiN, suporții de prindere HSK sau tehnologia MQL au stabilit de-a lungul timpului tendințele bine definite în industria sculelor așchietoare. Noul nostru strat de acoperire Signum (unul dintre cele mai dure straturi nitridice de pe piață), noile scule pentru prelucrarea eficientă a materialelor compozite și mandrinele hidraulice de înaltă precizie pentru diametre foarte mici pot aduce fiecare, în mod sigur, câte un nou impuls pentru viitor. Sistemele/conceptele specifice pe client de Tool Management combină modulele de planificare a proceselor, logistica, exploatarea și recondiționarea în variante detaliat adaptate la condițiile fiecărei situații. Generația nouă de sisteme de eliberare automată a sculelor acoperă de la variantele simple de atelier la cele mai complexe (pe produse, procese sau centre de cost) al întregii palete de logistică a sculelor într-o firmă.

Pentru a asigura avantajele soluțiilor de scule așchietoare, propuse de noi, la nivel mondial, în imediata proximitate a clienților noștri, Gühring este prezent internațional cu 28 Centre de producție, 47 Centre de Service, 46- Filiale naționale și numeroși parteneri distribuitori. Standardele uniformizate la nivel global ne asigură același nivel al calității Gühring în întreg Grupul. Din 2003, Gühring este prezent cu filiala lui națională în România.

La Gühring SRL- locația din Sibiu dispunem de următoarele subunități:

4 Compartiment de producție burghie din Carbură sinterizată masivă și burghie de găurit adânc (Gun Drill) Capacitate: 700.000 burghie/an Angajați: 128 4 Compartiment de pregătirea fabricației Angajați: 8 4 Compartiment servicii recondiționare scule (Reascuțire/reacoperire) Capacitate: 220.000 Scule/an Angajați: 14 4 Compartiment vânzări - Vânzare pentru toate produsele

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

și serviciile Grupului Gühring, Consultanță tehnică și comercială, testare scule. Serviciu extern: 9 angajați Serviciu asistență vânzări: 6 angajați

La Gühring SRL- locația din Cluj dispunem de următoarele subunități:

4 Compartiment OEM din 01.07. 2008 4 Compartiment PCD - scule diamantate - din 01.10.2008 4 Compartiment scule Hollfelder – scule speciale - din 01.07.2010 4 Compartiment Cercetare&dezvoltare - din 01.11.2010 Angajați: 71 Gühring SRL - locația din Cluj este azi un Centru Tehnologic cu 3 compartimente de proiectare și un compartiment de cercetare & dezvoltare cu laboratoare proprii de testare și măsurare. *Compartimentele de proiectare sunt legate direct prin sever de Centrala din Germania și pot prelucra proiecte de primă dotare cu scule pentru mașini unelte (OEM), oferind un sistem complet de la alezajul axului principal, la tăișul sculei, conform cerințelor clientului, însoțit de normarea timpilor de așchiere, plane de operație, verificare la coliziune. Aici lucrăm cu: UG/Siemens NX, AutoCAD, PLM, SAP. *Compartimentul Cercetare&dezvoltare este dotat cu mașini unelte de ultimă generație și aparatura de măsurare pentru testare complexă și riguroasă la teme interne și teme pentru clienți.

Punctele noastre forte:

4 TEHNOLOGIE PROPRIE LA SINTERIZAREA CARBURII METALICE 4 TEHNOLOGIE PROPRIE LA ACOPERIREA METALICĂ A SCULELEOR 4 CONSTRUCȚIA PROPRIE A MAȘINILOR UNELTE DE PRODUCȚIE A SCULELOR *CERCETARE & DEZVOLTARE PROPRIE 4 ASIGURAREA REASCUȚIRII ȘI REACOPERIRII ÎN REGIM DE SERVICIU 4 CENTRE PROPRII PENTRU PRIMA DOTARE DE PROCESE DE PRELUCRARE ÎN CONSTRUCȚIA DE AUTOMOTIVE; AERONAUTICĂ

Avantajele clientului:

4 ARE LA DISPOZIȚIE UNUL DIN CELE MAI MARI PROGRAME STANDARD CU SCULE AȘCHIETOARE ROTATIVE 4 CEA MAI BUNĂ SCULĂ AȘCHIETOARE LA UN PREȚ DE PIAȚĂ ECHITABIL 4 CONSULTANȚĂ DE SPECIALITATE PENTRU UTILIZAREA OPTIMĂ A SCULELOR DIN DOTARE 4 AJUTOR EFICIENT PRIN SISTEMELE DE TOOL MANAGEMENT 4 CONSILIERE ȘI SUPORT ÎN ZONA LOCAȚIEI PROPRII

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Caparol: calitate, inovație, gamă complexă de produse și design

Caparol oferă produse inovatoare și servicii, pentru cel mai bun design posibil, atât pentru protecția spațiului locuit cât și pentru conservarea valorii acestuia. Pe plan internațional, a dobândit o reputație de partener demn de încredere pentru profesioniști.

„Succesul nostru național și internațional se bazează, în primul rând, pe: calitate, inovație, gamă largă de produse și design. Punem preț pe menținerea calității de primă clasă: doar cele mai bune materii prime sunt utilizate, iar un constant control al calității producției oferă siguranță în acest sens. Încă de la înființare, unul din obiectivele declarate ale noastre este îmbunătățirea continuă a standardelor de calitate, cu accent pe produsele de top, ecologice și care nu afectează sănătatea”, susține Remus Aurel Bența, directorul general al companiei DAW BENȚA România.

Izolare termică de la Caparol

Începând din 1957 suntem prezenți pe piață cu sistemele de înaltă performanță de termoizolație ale clădirilor. Fie că e vorba de construcții noi sau de modernizarea și reabilitarea termică a celor vechi, cei care vor monta o izolație termică pe fațadă vor beneficia de avantajele acesteia timp de decenii.

Termoizolarea fațadelor

Izolația clădirii este și rămâne o componentă importantă în vederea creșterii eficienței energetice a clădirilor, economisirii energiei și reducerii emisiilor de CO2 - dăunătoare climei, creșterii valorii proprietății, precum și al asigurării confortului zilnic. Sistemele compozite de izolare termică la exterior (ETICS) de la Caparol reprezintă, de multă vreme, fațadele high- tech, "Made in Germany". Milioanele de metri pătrați termoizolați cu produse Caparol și experiența îndelungată a unui producător de marcă, garantează o izolație termică cu excelente caracteristici de performanță. Fie că vorbim de eficiență economică, flexibilitate sau de posibilitățile multiple de design - cu gama de produse de termoizolație Caparol, clienții și partenerii noștri profită de sisteme de termoizolație pentru fațade complete, la cea mai înaltă calitate.

Soluții inteligente de izolație - un sistem potrivit pentru orice cerință de izolare

Cerințele unui sistem compozit de izolare termică sunt determinate de către proiect, de starea construcției, de cerințele clientului, precum și de alți factori și pot fi foarte diferite de la un caz la altul. În consecință, de-a lungul deceniilor, Caparol a oferit clienților săi o gamă extinsă de produse pentru termoizolare, pentru îndeplinirea tuturor cerințelor de ordin tehnic și de design. O caracteristică nouă este orientarea clară și configurarea a șase tipuri de sisteme de termoizolație, care simplifică alegerea și care le diferențiază în funcție de performanțele lor. Cele trei sisteme de termoizolație clasice - Basic-Line, Minera-Line și Top-Line - oferă o izolație termică convențională la binecunoscuta calitate Caparol, utilizând atât polistiren expandat cât și vată minerală. Acestea sunt tipurile de sisteme de termoizolație cel mai des solicitate în piață, fiecare dintre ele îndeplinind din punct de vedere tehnic și economic, toate cerințele necesare pentru o termoizolare durabilă a fațadelor, fiind experimentate pe parcursul a decenii întregi în practică. În cazul unor cerințe ridicate privind performanțele sistemului de termoizolație, respectiv ale suprafeței fațadei, cum ar fi, de exemplu, cea mai mare rezistență la impact, un design nelimitat al culorilor chiar si pentru culori intense, o rezistență maximă la decolorare sau o construcție de perete deosebit de subțire, Caparol poate oferi trei sisteme premium din ediția CARBON: Carbon, Carbon S și Carbon Extra. Odată cu ediția CARBON, Caparol a lansat pe piață o nouă generație de produse, care au stabilit standarde absolut noi în ceea ce privește aspectul fațadei, rezistența la factorii de mediu și durata de viață. Cea mai ridicată clasă de rezistență reunită în trei sisteme complete high-tech: în funcție de natura cerințelor, ediția CARBON oferă sisteme de termoizolație perfect adaptate, la cea mai bună calitate Caparol. Un plus special în ceea ce privește rezistența: sistemele de termoizolație din clasa CARBON, datorită produselor armate cu fibră de carbon,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

asigură o protecție sigură împotriva solicitărilor mecanice dintre cele mai puternice (ex. lovire, grindină, mingi).

Rezistența la impact – fațade high-tech rezistente la solicitări extreme

Masele de șpaclu din cadrul sistemului de termoizolație Carbon oferă o protecție imbatabilă împotriva grindinei sau a altor solicitări mecanice de tip presiune sau lovitură, chiar și aplicate într-un strat subțire (4 mm). Rezistența la smulgere a fibrelor de carbon este de 20 de ori mai mare decât în cazul titanului, metal ale cărui proprietăți de rezistență și duritate sunt binecunoscute. Aceste sisteme termoizolante oferă o protecție maximă împotriva grindinei (clasa 5) și a loviturilor de mingi, conform DIN 18023-3, restabilind limitele în ceea ce privește rezistența mecanică a fațadelor termoizolate. Datorită rezistenței sale mecanice deosebit de ridicate, sistemele de termoizolație Carbon stabilesc etalonul în clasa lor!

Termoizolare superioară – plăcile termoizolante Dalmatina®

Pe lângă rezistența deosebit de ridicată la solicitări mecanice, prin utilizarea plăcilor termoizolante Dalmatina®, sistemele Carbon asigură o termoizolare superioară cu 15% față de polistirenul obișnuit și, implicit, un perete cu o grosime mai redusă. Datorită tehnologiei utilizate în cadrul tencuielilor și a vopselelor de fațadă din gama Carbon, se oferă posibilități nelimitate de alegere a nuanțelor, chiar și a celor întunecate, în condiții de stabilitate ridicată la radiațiile UV și siguranță la fisuri. Caracteristicile dezvoltate datorită tehnologiei nano- hibrid (NQG), întărită cu fibre de carbon, permit apli-

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Numele CAPAROL este considerat, pe plan european dar și local, o garanție pentru calitate și competență, iar sortimentul se remarcă prin diversitate și prin permanenta adaptare la cele mai moderne tehnologii și exigențe. “Am încercat să transferăm aici din experiența de piață a concernului CAPAROL Germania, o afacere de familie de la 1895; am reușit să fim cunoscuți în România, în cei peste 14 ani de activitate, pentru soluțiile de top și produsele de cea mai bună calitate“, spune Remus Aurel Bența, directorul general al DAW BENȚA România. carea acestor produse de finisaj final, pe toate sistemele de termoizolație, oferind: protecție înaltă împotriva intemperiilor, durabilitatea ridicată a finisajelor, permeabilitate foarte bună la vaporii de apă, protecție împotriva apariției și dezvoltării algelor, ciupercilor și mucegaiului și, nu în ultimul rând, păstrarea aspectului proaspăt al culorilor, inclusiv a celor în nuanțe întunecate. Utilizând produsele extrem de robuste din gama Carbon, veți beneficia de o protecție de lungă durată a fațadei!

Centrul CAPAROL Tîrgu-Mureș, strada Ștefan cel Mare, nr. 37

Cea mai vastă și complexă gamă de produse din domeniu

Prezentă pe piața românească începând cu anul 2001, DAW BENȚA este reprezentanța pentru România a concernului german DAW, unul dintre cei mai mari producători din Europa din domeniul vopselelor și materialelor de finisaj în construcții, o afacere de familie cu o vechime de 120 ani. DAW BENȚA a reprezentat cu succes compania în piață și a construit un renume local pentru brandul CAPAROL, datorită seriozității echipei, serviciilor profesionale, dar mai ales a produselor de calitate oferite clienților. În România sunt comercializate mărcile aparținând grupului DAW, CAPAROL, CAPATECT și DISBON, dedicate segmentului profesional, precum și brandul ALPINA, comercializat în retail prin intermediul rețelelor de bricolaj. Gama de produse comercializate acoperă sectorul vopselelor lavabile de interior și exterior, amorse, tencuieli structurate, lacuri și lazuri, tapete și produse decorative speciale, produse de hidroizolație și sisteme de termoizolație pentru fațade, vopsele epoxidice pentru pardoseli și servicii de colorare prin sisteme de nuanțare computerizată. Pentru a afla ultimele noutăţi despre vopsele, decoraţiuni, termoizolaţii şi sisteme de protecţie a faţadelor, vă invităm la Centrele noastre CAPAROL.

2015, cel mai bun an pentru Dürkopp Adler România

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro și produse de calitate, Dürkopp Adler România este un reper pe piața mondială a mașinilor de cusut. Secretul succesului este ușor de descifrat: un management profesionist, deschis spre soluții care măresc permanent productivitatea și calitatea produselor, bazat pe o echipă valoroasă capabilă să asimileze cele mai moderne metode de lucru în domeniul mecanicii fine. Directorul Dürkopp Adler România, Johann Hermann, ne-a oferit ultimele noutăți legate de activitatea fabricii din Sângeorgiu de Mureș. de Florin Marcel SANDOR

Cum a fost anul 2015 pentru Dürkopp Adler România? Johann Hermann: Pot spune că este cel mai bun an al companiei. Previziunile arată că până la sfârșitul anului vom depăși 10 milioane de euro, ca cifră de afaceri. Ne-am modernizat în permanență, folosind doar resurse proprii. Ca un rezultat al acestor investiții, productivitatea s-a dublat în ultimii doi ani. Producția noastră principală sunt componentele de uzură pentru mașini de cusut, seturile de coasere, graiferele, cuțitele. Atât la graifere, cât și la cuțite suntem numărul 1 european, în ceea ce privește cantitatea și sunt convins și calitatea produselor. Prin achiziționarea unor firme de prestigiu precum Pfaﬀ® Industrial și KSL Keilmann Sondermaschinenbau GmbH, de către Grupul Shang Gong, din care face parte grupul Dürkopp Adler, a dus la o masivă creștere a volumului de piese noi asimilate în producția noastră. Pentru Pfaﬀ® Industrial am devenit principalul furnizor de piese, ca de altfel și pentru KSL, care este specializată pe roboți de coasere și utilaje pentru aplicații speciale, cum ar fi, de exemplu, airbaguri, saltele sau aplicații în domeniul aeronautic precum bordurile pentru avioane Airbus. Aproximativ 75 % din airbagurile de pe plan mondial sunt cusute cu automatele KSL. Cererea în continuă creștere a dus la nevoia de a ne implica tot mai mult

ca furnizori de piese și chiar utilaje…, primul automat pentru fabricarea saltelelor fiind în curs de asimilare la noi. În secția de construcții metalice, care reprezintă, de asemenea, o parte importantă a activității noastre, am crescut mult și în ceea ce privește volumul de benzi transportoare, stivuitoare tip clemă pentru confecții, mese de tapițat etc. Aveți creșteri și la numărul de angajați? Johann Hermann: Da, dar nu foarte mult, deoarece crescând considerabil productivitatea, prin achiziția de utilajele noi, de înaltă productivitate, nu a fost nevoie de o creștere substanțială a personalului. Avem între 340 și 350 de angajați, cu mici fluctuații, în funcție de necesar. Ce noutăți aveți în linia de producție? Johann Hermann: Referitor la utilaje, ultima achiziție este un strung Nakamura, cu două capete de prelucrare, care concomitent prelucrează graiferul din ambele părți. Astfel, timpul de prelucrare a scăzut considerabil, fiind înjumătățit și numărul de personal necesar. Ar mai fi de spus că anul acesta am mai cumpărat încă patru centre de prelucrare extrem de performante, plus alte utilaje pentru debavurare, de exemplu, care scurtează mult timpii de prelucrare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Am investit și în infrastructură, în acest an, îmbunătățind condițiile de lucru prin sisteme noi de ventilație și climatizare a halelor de producție, cu capacitate foarte bună. Planuri de viitor? Johann Hermann: Dorim să achiziționăm, cu aportul unor bani veniți din fonduri europene, aparatură de ultimă generație și pentru operațiunile de rectificare, unde actualmente se fac încă operații individuale, procesul fiind destul de fragmentat. Acest lucru nu influențează precizia, dar ne ajută la îmbunătățirea timpului de execuție. Aceste mașini de rectificat, cu comandă numerică, ar aduce, cum spuneam, o economie importantă de timp, deci o mai mare productivitate. Cum este văzută Dürkopp Adler România în cadrul concernului? Johann Hermann: Firma mamă, din care face parte Dürkopp Adler, a fost cumpărată, în 2007, în proporție de 94%, de grupul chinez Shang Gong din Shanghai. De atunci aparținem acestui grup. S-a dovedit o mișcare bună pentru companie. Chinezii care au avut nevoie de tehnologie, de inovație pentru piața locală în masivă dezvoltare au păstrat și dezvoltat filialele europene, iar prin ultimele achiziții au integrat într-un singur grup tot ce e mai bun în domeniu pe piața europeană. Lărgirea grupului a fost benefică pentru noi,

deoarece necesarul de piese de schimb de bună calitate a crescut. În plus, am început să exportăm și în China, din produsele noastre pentru benzile de montaj de acolo. V-ați întors recent din China, de la o aniversare importantă. Cum a fost ? Johann Hermann: Am fost invitați la aniversarea de 50 de ani de la înființarea Grupului Shang Gong. Au fost prezenți peste 800 de participanți, într-o hală imensă care avea înălțimea a 3 etaje. Am avut ocazia să vizităm și una din întreprinderile noastre de acolo pe care o aprovizionam cu piese, dintr-un “orășel”, de 2,5 milioane de locuitori. Am constatat cu bucurie că noi, cei din Europa, suntem foarte bine priviți în cadrul grupului. Munca ne este apreciată. Doi dintre angajații noștri, domnul Ion Bârlean, director de vânzări, și domnul Helmut Reddig, director de producție, au fost evidențiați și premiați în cadrul întâlnirii pentru aportul deosebit adus la bunele performanțe ale firmei Dürkopp Adler SRL din România. Munca noastră din România e extrem de bine văzută, având în vedere că avem comenzi din ce în ce mai mari, iar creșterea nu se va opri aici. Pentru bugetul anului 2017 avem deja prevăzută o creștere de circa 10% a volumului de producție, astfel că viitorul firmei noastre este asigurat pentru perioada următoare.

Taurii Semtest BVN, cei mai frumoşi din Europa

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conducerea Semtest BVN Mureş, unitate de elită în domeniul reproducţiei animalelor, a premiat, la începutul acestei luni, cele mai competitive ferme şi cei mai buni operatori ai anului, cu ocazia Paradei taurilor, organizată în comuna Sângeorgiu de Mureş. de Alex TOTH Parada taurilor a bifat cea de-a XIV-a ediţie. După cum a subliniat şi ing. zoot. Valer Sician, directorul Semtest BVN Mureş, una dintre importantele investiții germane din Transilvania, este singurul eveniment de acest gen din România. Parada s-a bucurat de un interes maxim din partea spectatorilor, care au aplaudat cele 32 de exemplare care au defilat în şase grupe de prezentare: Eurocarne, Holstein Friza, Euroeconomic, Eurotop + Euroclasic, Eurotop Genomic II şi Eurotop Genomic I. În cadrul evenimentului au fost premiați 10 fermieri şi 60 de operatori, la două categorii „Ferma anului” și ,,Operatorii anului”. În tribunele arhipline ale cochetei arene din incinta societăţii Semtest BVN Mureş s-au aflat numeroşi invitaţi speciali, dintre care îi amintim pe: Willi Bürger - preşedintele Consiliului de

Semtest BVN – Partenerul

crescătorilor de bovine din România

Centrul de Însămânțări Artificiale Semtest BVN deține 130 tauri pe categorii de folosință (exploatare, așteptare, testare genomică), iar ca structură de rasă predomină rasa Bălțată tip Simental. În România, Semtest BVN este principal furnizor de Genetică în cadrul rasei Bălțată de tip Simental, acoperind în special zona Transilvaniei, Moldovei și Banatului. Pentru zona de Sud există, de asemenea, o ofertă competitivă pe rasele specializate de lapte Holstein Friza, Red Holstein. Pentru crescătorii de Brună și Pinzgau, Semtest BVN are oferte care să permită creșterea și ameliorarea în rasă curată. Calitatea fecundată a materialului seminal este dată de întreg sistemul de management al Centrului de recoltare, pornind de la întreținerea și furajarea excelentă a taurilor cu furaj produs special în unitate, completat cu microelemente importate direct din Germania, continuând cu sistemul de recoltare și împaietare a msc-ului.

Administraţie al BVN Germania, dr. Johannes Aumann - director BVN Germania, dr. Claudiu Frânc - preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. „Cu siguranţă ce vedeţi aici este o genetică de top care este solicitată şi căutată la nivel mondial. Mă bucur că o astfel de genetică de vârf pe care o avem şi noi în Germania poate fi utilizată şi de crescătorii din România”, a afirmat Willi Bürger. Dr. Johannes Aumann a vorbit la rândul lui despre nivelul profesional deosebit de ridicat: „Sunt sigur că în spatele acestei sărbători stă muncă multă, de generaţii de specialişti”. Referitor la ceea ce reprezintă Semtest BVN Mureş pentru domeniul reproducţiei animalelor și care sunt cele mai importante noutăți ale unității din Sângeorgiu de Mureș, Valer Sician ne-a spus: “Principala noutate o reprezintă Programul Național de Reproducție la Bovine (PNRB) creat cu scopul de a organiza datele de reproducție și însămânțări artificiale la bovine. Programul se adresează atât fermierilor cât și prestatorilor de servicii medici veterinari și Operatori de I.A. Prin acest program venim în sprijinul colaboratorilor noștri prin crearea unui suport electronic ce conține informații privind activitatea de reproducție și I.A., în care datele primare de reproducție sunt înregistrate, urmând ca utilizatorul să completeze cu datele personale și efectuarea înregistrării animalelor, iar programul va genera buletinele de I.A., precum și alte rapoarte solicitate. Programul a fost în testare în 4 județe din țară în 2014 și începând cu 2015 a fost pus la dispoziția colaboratorilor noștri”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Viessmann Transilvania, paradisul colecţionarilor de jucării

Înfiinţată în urmă cu un deceniu datorită priceperii şi viziunii unor investitori din Germania, societatea Viessmann Transilvania SRL Sâncraiu de Mureş este în prezent unul din cele mai apreciate branduri de pe piaţa jucăriilor din Europa. Compania asigură aproape 100 de locuri de muncă, iar 100% din producţie, alcătuită din jucării pentru colecţionari, merge la export. de Alex TOTH Povestea Viessmann a început în urmă cu două decenii şi jumătate în Germania şi s-a dezvoltat apoi în Ungaria şi în România. „Firma s-a înfiinţat în Germania, în urmă cu 25 de ani. După cinci ani, s-a extins în Ungaria, unde s-a construit o fabrică, iar în România a ajuns în anul 2002, şi în anul 2005 în formă actuală, Viessmann Transilvania. În 2002 s-a pornit cu şase angajaţi, în 2005 erau aproximativ 50, iar acum echipa este alcătuită din 95 de persoane”, ne-a declarat András Blanka Ildikó, director economic şi administrator al Viessmann Transilvania SRL Sâncraiu de Mureş. Jucăriile fabricate la Viessmann Transilvania sunt destinate colecţionarilor de profil, iar portofoliul de produse este mai mult decât impresionant. „Societatea a pornit în România cu câteva modele de lămpi şi semnale şi pe parcurs portofoliul de produse s-a dezvoltat, astfel încât în momentul de faţă avem aproximativ 600 de tipuri de produse pentru colecţionari. Totul este practic făcut la o scară mai mică la ce există în realitate, de la căsuţe, trenuleţe, sisteme de cale ferată, clădiri. În principal nu se poate vorbi de concurenţă pentru că fiecare fabrică de jucării e specializată în anume produse, în stâlpi, pe semnale, pe lămpi sau pe trenuleţe. Desigur, fiecare producător preferă să aibă întreaga gamă deoarece sunt colecţionari care preferă să aibă pe machetă o singură marcă”, a menţionat András Blanka Ildikó. „O lampă se vinde cu preţuri între 10 şi 40 de euro, depinde de dimensiune şi complexitate. Noi trenuleţe nu producem, în schimb facem sisteme care ajută la menţinerea şi construcţia căii ferate, avem diverse maşinuţe, autoutilitare. Preţul unei maşinuţe variază între 20 şi 100 şi ceva de euro. Toată producţia merge în Germania şi de acolo se distribuie, mai departe, în toată lumea”, a completat directorul economic al Viessmann Transilvania.

Modele proprii de jucării funcţionale

Adeptă a inovaţiei, dar şi din respect pentru clienţii societăţii, echipa de ingineri de la Viessmann Transilvania

a dezvoltat, în decursul anilor, mai multe modele proprii de jucării. Acestea nu au rol decorativ, ci funcţionează aidoma modelelor după care au fost concepute, evident la scară redusă. „La început, toate modelele au fost concepute de către inginerii din Germania. Patronul a fost unul dintre ei, care a participat la proiectarea produselor, noi am primit în România proiectul la câteva modele, am primit practic toată tehnologia şi pe parcurs au fost multe modele pe care le-am dezvoltat. De exemplu, în 2008 am cumpărat un catalog, erau nişte maşinuţe şi trenuleţe turnate în plastic, nefuncţionale, dar firma noastră se pricepe foarte bine la electronică, mecanică şi marea noutate a fost introducerea sistemelor de iluminat, a elementelor de mecanică. Le-am făcut, practic, funcţionale. Stopurile, farurile, girofarurile, toate funcţionează”, a punctat András Blanka Ildikó. Procesul tehnologic de fabricare a jucăriilor este supravegheat cu atenţie, dedicare şi pricepere de Tóth Zoltán, primul angajat din România al companiei Viessmann, de la care aflăm că fiecare produs este conceput manual. Aproape ca la o bijuterie. „Lămpile stradale au cel mai mare succes. Pe lângă lămpi avem mai multe accesorii care pot fi mai scumpe decât lămpile. Totul e manufactură, se asamblează manual, de la A la Z, De la turnat mase plastice, tampografiere până la montare. Folosim în general granule, alamă, alpaca pentru stâlpi şi piese palstice care sunt injectate la noi. În rest, comandăm din toată lumea piese electronice, de la leduri la beculeţe, cabluri. Într-un an folosim cam un milion de metri de cabluri. Avem doi ingineri proiectanţi care concep modele noi de lămpi stradale şi semnale luminoase. Totul se proiectează aici, iar după ce se primeşte avizul favorabil din Germania începe producţia zero, iar atunci când totul e ok modelele apar într-un catalog şi demarează producţia constantă”, a menţionat Tóth Zoltán.

Strategia energetică, esențială pentru jucătorii din piață WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

Strategia energetică a României rămâne una din doleanțele companiilor care activează în acest sector. Oficialii Ministerului Energiei susțin, pe de altă parte, că își doresc o reformare profundă a sistemului energetic prin această strategie care să integreze țara noastră în piața unică energetică europeană. Însă, o dată certă nu a fost avansată. de Ligia VORO

Strategia energetică a României continuă să preocupe mediul de business din piața de energie, orice eveniment în acest domeniu nu ocolește o asemenea temă. Provocarea de a discuta despre noua strategie energetică, ultima fiind asumată în 2007, a fost lansată astfel și de către organizatorii unei conferințe de profil ce a avut loc la București la jumătatea lunii septembrie. Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, a recunoscut că se lucrează la strategie şi că se doreşte ca, prin aceasta, să fie, într-adevăr, o reformă a sistemului energetic. “În România, de foarte multă vreme se discută despre strategia energetică, avem o strategie energetică (n.a. din 2007), în schimb după ce elaborăm strategiile, e nevoie să le și implementăm. Nu ducem lipsă de strategii, ducem lipsă de coerență în implementarea strategiilor. Actuala echipă privim această strategie ca o chestiune extrem de serioasă, care nu am dori să fie un exercițiu de imagine, un document care să zacă undeva pe un site și din când în când să îl mai citim ca să ne amintim ce ne-am propus și ce ar trebui să facem. Dorim, prin această strategie, o reformare profundă a sistemului energetic, care vizează modificări legislative, o aliniere la principiile care vor constitui fundamentul pentru o uniune energetică”, a susţinut reprezentantul ministerului. Potrivit acestuia este lansat un document în dezbatere, o pictură a situației actuale pentru a avea răspunsurile la întrebări precum: Unde ne aflăm acum? Ce este bine? Ce nu a funcționat? Ce se poate îmbunătăți? Martin Zmelik, CEO CEZ România, a subliniat, de asemenea, importanţa strategiei energetice în proiectarea afacerilor companiei. “Ne gândim foarte serios la această piață, doresc să subliniez un punct care ne lipsește și anume strategia energetică. (...) Pentru noi este foarte important să înțelegem care este viitorul, care este cadrul, care sunt regulile și cum ne putem adapta la acestea”, crede managerul ceh.

Dispută pe tema pierderilor pe rețea

O altă temă abordată a fost cea a investiţiilor, unde viziunea ministerială s-a ciocnit cu cea a operatorilor de reţele şi de transport, sector caracterizat de monopolul legal instituit şi pe care oficialii guvernamentali l-ar vrea spart şi nu fac secret că se gândesc la acest lucru. „Nu avem competiție, sigur datorită statutului de monopol, în zona de transport și distribuție. Pe această zonă avem mult de lucru, avem semnale de la diverși operatori care spun că ne-am dori să preluăm noi pentru că noi credem că putem face mai bine, cu preț mai mic pentru cetățeni și cred că acesta este obiectivul final: să avem o energie cât mai

ieftină”, a „atacat” frontal secretarul de stat Badea, pentru a continua: „Purtăm discuții cu colegii de la ANRE pentru a gândi un mecanism și în zona de distribuție, transport, astfel încât dacă vom constata că vor crește în continuare consumurile proprii tehnologice, pierderile vor crește și nu vor scădea, așa cum ne dorim, să avem mecanismele legale pentru a fi stimulați pe dos operatorii să își reducă pierderile, să facă investiții, pentru că am sesizat o încetineală, în condițiile în care România are nevoie disperată de investiții, o încetineală în condițiile în care sectorul energetic trăiește 90 % din investițiile făcute înainte de 1990. În afară de sectorul energiei regenerabile au apărut investiții noi, în ultimii ani, datorate unei scheme extrem de generoase, în ceea ce privește alte investiții, în rețele, în mari capacități de producție, suntem deficitari. (...) Este important ca acești operatori care au avut șansa ca într-o anumită perioadă să se construiască mult și să preia activele de la acel moment să înțeleagă că aceste capacități într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat vor ieși din funcțiune și vor trebui să pună altceva în loc. Pentru chestiunea asta trebuie o viziune, un plan, bani”.

ENERGIE Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a susținut însă că și autoritățile din domeniu au partea lor de vină în privința rezervei pe care operatorii o manifestă în legătură cu proiectele de investiții ample. “Sunt investiții și strategii pe care operatorii și le fac și și le fac pe termen lung, iar această încetinire a investițiilor poate nu trebuie să fie pusă în cârca operatorilor neapărat, ci autoritățile ar trebui să se întrebe de ce în ultima vreme operatorii preferă să facă investiții ușoare? Pentru că nu mai avem nicio stabilitate legislativă, nu avem o predictibilitate, acum câteva luni știam că începând cu 1 ianuarie va fi eliminată taxa pe stâlp și taxa de monopol, ele vor rămâne în continuare, sunt taxe care, deși au fost bugetate, au fost făcute niște planificări pentru anii următori, constatăm că ele trebuie avute în continuare în vedere și să sperăm că doar în 2016, dar ne putem aștepta ca la sfârșitul lui 2016, știți că bugetul are în continuare nevoie de bani de la operatori și mai prelungim câțiva ani pentru că cel mai ușor de a colecta taxe este de la operatorii de distribuție și transport energie electrică, gaze, petrol, deci cei care sunt companii mari, serioase ale căror cifre se reflectă, sunt raportate la autoritățile fiscale”, a apreciat Silvia Vlăsceanu. De altfel, potrivit unui comunicat postat pe site-ul federației în 28 septembrie și desprins din studiul efectuat de Boston Consulting Group la solicitarea ACUE, “între 2008 și 2014, au fost realizate investiții semnificative în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice, în valoare de 9,7 miliarde de lei. Alte 1,9 miliarde de lei au fost investite, în perioada 2008-2013, în rețelele

“România, statistic vorbind, și-a atins țintele în ceea ce privește eficiența energetică, dar și le-a atins într-o manieră pe care, cel puțin pe mine, mă îngrijorează, ne-am atins-o pentru că au scăzut consumurile, nu pentru că am implementat niște măsuri extraordinar de consistente pe această zonă, un aport extraordinar l-a avut sectorul de locuințe, anvelopări care au readus foarte mult consumurile. Mi-aș dori foarte mult ca și în zona de energie să discutăm de măsuri concrete de eficiență energetică” Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de distribuție a gazelor naturale în scopul întreținerii, extinderii și îmbunătățirii calităţii acestora. De la privatizare până în prezent, companiile de gaze naturale și electricitate, membre ale Federației ACUE, au investit în România circa 8,7 miliarde de euro și au planuri de investiții pentru 2015 de aproximativ 600 de milioane de euro, ceea ce dovedește angajamentul lor față de sectorul energetic românesc”. Silvia Vlăsceanu a mai susținut că operatorii de transport și distribuție sunt interesați de reducerea pierderilor, dar soluționarea acestei probleme care se resimte în facturile consumatorilor depinde, de asemenea, de autoritățile publice. “E adevărat sunt pierderi mari pe rețele. Cum ajută autoritățile reducerea acestor pierderi, pentru că aceste pierderi reflectă, în primul rând, furtul de energie electrică și gaz. Legislația nu ne ajută pentru a recupera aceste pierderi. Trebuie să te duci în instanță, procesele durează câțiva ani, în acest timp cel care a apucat să fure fură în continuare, este normal că CPT-ul (n.red. consumul propriu tehnologic) a crescut și va crește în continuare, dacă statul, printr-o legislație coerentă, nu va veni în sprijinul operatorilor”, a precizat Silvia Vlăsceanu. Cătălin Chimirel, membru în Directoratul CNTEE Transelectrica SA, a subliniat, de asemenea, interesul pe care managementul companiei o acordă problemei reducerii pierderilor. “Transelectrica este, în permanență, preocupată să reducă cât de mult sarcina pe care o preia consumatorul atunci când plătește factura. Din acest motiv, nivelul CPT-ului în Transelectrica este la o medie anuală în jurul valorii de 2,5 %. Faptul că este relativ bun nu ne oprește și luăm în continuare măsuri pe toate direcțiile în așa fel încât costurile consumatorului final să scadă. Asta înseamnă că aplicăm atât măsuri de reducere a CPTului, și din punct de vedere operativ și din punct de vedere tehnologic și nu în ultimul rând facem toate demersurile să obținem costuri pentru aceste CPT-uri cât mai reduse”, a punctat reprezentantul transportatorului de energie.

România – hub energetic

Posibilitatea și oportunitatea ca România să devină un hub energetic pentru regiunea Balcanilor nu a fost ocolită în timpul conferinței. Secretarul de stat Bogdan Badea recunoaște că țara noastră are această șansă, însă șansa

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

trebuie dublată de investiții majore pentru realizarea rețelelor care să ne permită interconectarea la alte piețe. “Acolo unde statul este acționar vom încerca să aliniem viziunea pe care statul român o are din punct de vedere a securității energetice cu activitatea operatorilor economici și să reușim să creăm acea stabilitate și acel confort care să facă din România ceea ce ne dorim cu toții de atâția ani: să devenim un hub energetic. Putem să o facem, dar asta înseamnă investiții în interconectare, nu puține și nu e ușor, poate suntem și foarte talentați în a avea un cadru legislativ care ne întârzie foarte tare în realizarea unor investiții, începând de la exproprieri și terminând cu achizițiile publice care se sfârșesc după 2-3 ani de contestații”, a declarat oficialul din Ministerul Energiei. Interes și susține există și din zona operatorilor. “Am fi mai mult decât bucuroși să contribuim la acesta. Am credința că această țară poate deveni un jucător important nu doar în zona balcanică, dar și în Uniunea Europeană. Există destule resurse și foarte buni spe cialiști”, a anunțat Martin Zmelik, CEO CEZ România.

Suntem competitivi pe piețele europene?

Interconectarea cu alte piețe este contestată însă de către reprezentanții Hidroelectrica SA dacă, în paralel, nu dispar anumite impedimente legislative și reglementăro. „Astăzi, nicio companie nu poate să vândă energie electrică afară cu toate că avem capacități instalate de 22.000 MW, consumul astăzi 6.700, nu am trecut de 9.500 decât foarte rar, deci este un challenge foarte mare atât pentru Minister cât și pentru ANRE cât și pentru ma nagementul companiilor de stat, în curs de privatizare sau de altă natură”, a susținut Borbely Karoly, director de dezvoltare în cadrul companiei. Fostul secretar de stat a mai susținut că producătorii din România nu au cum, momentan, să fie jucători pe piața europeană de energie, pentru că nu își permit să exporte ieftin și eficient, motiv pentru care 90 % importăm energie electrică și doar 1015 % exportăm. O barieră este considerată de către directorul de dezvoltare al Hidroelectrica SA și faptul că producătorii de energie nu pot vinde direct, ci doar prin intermediul traderilor, adică 40-50 de companii care fac legea pe piață. Cătălin Chimirel, membru în Directoratul Transelectrica, are o altă părere însă și consideră că România face export semnificativ de energie electrică. “Noi nu credem în a obstrucționa producătorii să exporte energie, mai mult chiar o măsură relativ recentă cu aplicare de la 1 iulie anul acesta a prevăzut aproape desființarea tarifului de introducere a energiei în rețea, făcând astfel ca producătorii români să fie și mai competitivi la export. Probabil vor veni și alte măsuri”, a precizat acesta. Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a completat și a explicat pe larg situația producătorilor de energie care sunt și exportatori de electricitate. “Avem un export de circa 12 %, chiar acum avem o producție de 7500 MW, iar exportul este 900 MW. Care este problema care, cred eu, că nemulțumește? Pe piața internațională, prețul energiei a scăzut. Pe lângă prețul energiei, în România se mai percep anumite taxe: taxa de injecție, taxa de extracție în și din sistemul național de transport, se plătește bonusul de cogenerare, certificatele verzi. Dacă le introducem pe toate într-un pachet de export, automat nu mai avem loc pe piața externă. Am luat câteva măsuri: am exclus bonusul de cogenerare și am

micșorat taxele sau chiar am renunțat la unele dintre ele. Cred că problema cea mai importantă nu este lipsa tehnică de interconectare, de reglementare, pentru că chiar nu avem, ci ține de faptul că un producător nu poate intra direct pe piața de export sau în general pe piață. Este vorba de exigențele Legii 123, celebrul articol 23, care obligă ca toată producția de energie să fie pusă pe piață, urmând ca de acolo să ia direcția pe care o dorește traderul, furnizorul, cel care se ocupă de comerțul cu energia electrică”, a subliniat Niculae Havrileț. Discuțiile nu au ocolit nici tema mixului de energie sau cea referitoare la programele de eficiență energetică.

Concurența energie electrică – gaze naturale

În România se discută deja de ceva vreme despre surplusul de energie electrică, se ridică întrebări despre utilizarea altor surse de producere a energiei termice decât gazele naturale şi sunt disecate alte aspecte ce ţin de o creştere a eficienţei energetice pentru consumatorii casnici şi nu numai, respectiv de cheltuieli mai reduse cu energia. Dincolo de analizele şi cifrele optimiste aruncate în piaţă de către specialişti în domeniul energiei, statisticile oficiale arată altceva. Astfel, interogat de ce nu este încurajat consumul casnic de energie electrică pentru producerea de agent termic şi apă caldă, respectiv o trecere de la consumul de gaze naturale la energie electrică, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a răspuns franc că: “Deocamdată până la finalizarea proceselor de liberalizare, energia electrică este de 3 ori mai scumpă decât gazele”. Concret, 1000 MW din gaze naturale este 125 de lei, iar mia de MW de energie electrică se cifrează la 400 de lei. Ceea ce explică de ce nu există cel puţin în prezent o politică naţională în vederea încurajării consumului de energie electrică. Mai mult, începând din 1 iulie a anului viitor se estimează chiar o ieftinire a gazelor naturale cu 10 %, mai precis a preţului gazului din cadrul facturii, după cum a subliniat preşedintele ANRE.

ENERGIE

International Electric & Automation Show – spectacolul tehnologiei WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

International Electric&Automation Show (IEAS) le-a oferit și în acest an participanților un cocktail interesant de conferință, ateliere de lucru și o expoziție de echipamente si tehnologii dedicate energiei electrice, automatizări industriale, tehnologii și aplicații smart destinate orașelor, dar și multe inovații pentru industria din România. Evenimentul a fost organizat de Grupul DK. de Ligia VORO | Foto: IEAS 2015

Imediat ce urcai treptele spre intrarea la IEAS, îți atrăgea atenția copacul solar, creat de către cei de la Vstechnik Energy, o companie română care a virat spre conceperea de mobilier urban după ce piața energiei regenerabile a început să dea semne de slăbiciune. Copacul solar are mai multe utilități printre care: încărcător de gadgeturi și mașini electrice și furnizor de energie rețelei energetice a orașului. În aceeași zonă “verde”, două companii auto și-au prezentat două modele de vehicule autopropulsate cu motoare electrice. Renault a venit cu Zoe, iar BMW cu i3. În interior, 3600 de mp au fost ocupați de expozanții care au venit să își prezinte noutățile. Potrivit organizatorilor, anul acesta, companiile străine au fost interesate în număr Smart City este un concept foarte mai mare de IEAS față de ediția precedinamic, un proces de transfordentă. Astfel au fost prezente firme din mare continuă prin inovare tehnoBulgaria, Cehia, Italia, Germania, Polonia, logică, urbanistică și managerială, Turcia și Ungaria. un concept ce înglobează elemente “Aplicații inovative dedicate orașelor, ce fac ca orașele să răspundă rapid managementului de trafic, iluminatului cerințelor noastre, ca locuitori. Un inteligent, sisteme pentru casa automaoraș smart poate fi descris ca unul tizată, de măsurare și control al mediului dotat cu următoarele atribute: – dedicat atât consumatorului final cât și clădiri inteligente, mobilitate intelidezvoltatorilor, tehnologii fără fir pentru gentă, infrastructură inteligentă, o mobilitate crescută, sisteme de automatehnologie inteligentă, energie intetizare industrială, contoarele inteligente, ligentă, cetățeni inteligenți, concabluri rezistente în mediile extreme și ducere și educație inteligente. multe altele. Au fost prezente și imprimante 3D, sisteme de infotouch-uri industriale, roboți și soluții de automatizare pentru aceștia, dar și trotinete electrice”, au sintetizat organizatorii, Grupul DK.

Ce înseamnă Smart City

Soluții și tehnologii inedite

Dar să vedem mai detaliat cu ce soluții și tehnologii noi au venit expozanții. Compania franceză Bibus a propus prima roată electrică industrială oferind motorul, transmisia, controllerul și bateriile încorporate. Această soluție revoluționară se poate monta rapid și ușor pe orice cărucior dedicat pentru manipularea de sarcini/greutăți sau de transport persoane. Producătorul propune două variante de roți autopropulsate ezWheel, și anume Seria 300, respective Seria 160. Producătorul Italian Cabur, cu o istorie de 60 de ani în sectorul electric, a adus ca inovație-soluție imprimanta CABUR JET Soluţie Plug & Print. Aceasta este realizată pentru obţinerea la nivel de maximă eficiență a procesului de identificare. Astfel, imprimanta lucrează la o viteză de imprimare de 24.000 etichete pe oră, are un consum redus energetic sub - 300 W și un consum redus de cerneală -100 000 etichete cu 80 ml, rezoluție 360 Dpi.

Lider de piață în Polonia, Elko-Bis a venit cu o gamă de electrozi cu construcție modulară, conductoare de înaltă tensiune a căror izolație asigură o distanță de separație echivalentă de 1500 mm și programul de configurare și proiectare a instalațiilor, Elko-Bis CAD. Produsele Elko-Bis sunt comercializate în România prin S&S Consulting SRL Cluj-Napoca. Smart by Luxten definește proiectul Luxten Lighting Company S.A. inițiat din 2014 de implementare a conceptului smart city, ca un concept integrat de dezvoltare a infrastructurii urbane, abordând iluminatul public ca un instrument de redescoperire și promovare a identității orașelor. Astfel au fost lansate două proiecte-pilot în infrastructura sistemului de iluminat public din Municipiul Bucuresti: unul a avut ca obiectiv gestiunea, monitorizarea și controlul parametrilor tehnico-funcționali ai serviciului și sistemului de iluminat public, concretizate în aplicația Light Smart System (în zona Dorobanți). Al doilea a urmărit implementarea de sisteme și echipamente inteligente pentru asigurarea siguranței și integrității infrastructurii de iluminat public, concretizate în aplicația Luxten Security (în zona Parcului Unirea). Socomec a prezentat sistemul de măsurare şi monitorizare a instalaţiilor electrice DIRIS Digiware, descris a fi cea mai eficientă soluţie pentru contorizarea consumului, măsurarea şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

monitorizarea calităţii energiei electrice în aplicaţii industriale şi comerciale. Weidmüller, stabilit în Brașov Business Park, și-a extins familia de produse consacrată TERMSERIES cu noi variante performante cu care pot fi comutate sarcini inductive şi capacitive în mod fiabil şi pe termen lung. Noua gamă TERMSERIES cuprinde trei produse, un contact inversor, 16 A, un contact normal deschis, 16 A HC (High Current) și un contact normal deschis, 16 A HCP (High Current Peak). La acestea, se adaugă două completări de sortiment. Actemium, marca industrială a VINCI Energies, oferă, în România, soluții și servicii la cheie în domeniile: electric, instrumentație și automatizări. Portofoliul companiei cu sediul în Ploiești cuprinde clienți din sectoarele industrial importante din România, petrol & gaze, chimie, energie, automotive, industria agroalimentară, bunuri de larg consum și nu numai. Electrotel, companie din Alexandria, care a avut un spațiu expozițional extrem de interesant pentru participanții specializați în domeniu și a prezentat, în atelierul de lucru, o tehnologie revoluționară româno-germană aplicată la celule de medie tensiune, respectiv distribuția modular debroșabilă de joasă tensiune pentru prevenirea arcului electric. Schneider Electric s-a remarcat, de asemenea, cu unul dintre cele mai inovative standuri la cea de-a 11-a ediție a IEAS. Specialistul mondial în managementul energiei și automatizări a arătat cele mai noi soluții de eficiență energetică, distribuție electrică, soluții de automatizări și control industrial. Bineînțeles au fost mult mai multe soluții, echipamente, tehnologii pe care le-am remarcat și fiecare expozant a venit cu ce are mai deosebit.

Smart City, un concept tot mai actual

În ultimii ani se discută tot mai mult despre utilizarea eficientă a energiei, astfel încât resursele de energie electrică să fie folosite în mod inteligent, să fie reduse costurile și consumul de energie electrică. În același timp, eficiența energetică presupune și prevenirea, combaterea și reducerea poluării. Toate aceste tendințe au putut fi observate și în cadrul expoziției, industria de profil orientându-și proiectele și, implicit, executând produsele finite pe această linie de eficiență energetică, unul din mecanismele dezvoltării durabile. În plus, nici conferința organizată în cadrul evenimentului nu a ocolit acest concept. Conferința cu tema “București pe ruta Smart City”, organizată în prima zi a evenimentului de la Palatul Parlamentului, s-a circumscris conceptului de oraș inteligent, inovativ, un concept adoptat de mai multe orașe din România. Organizatorii și-au propus ca participanții să conștientizeze acest concept, și au adus în atenție două proiecte puse în practică în București și care să

ENERGIE

fie punctul de pornire pentru un studiu de caz alături de alte inovații din Ierusalim, Buenos Aires – ambele prezentate de MER Group, Hamburg – prezentat de SWARCO, și Londra – prezentat de Siemens. Astfel, ministrul secretar de stat în Ministerul Afacerilor și Internelor dr. Raed Arafat a vorbit despre Centrul de Management Integrat pentru Situații de Urgență, iar arhitectul șef al Municipiului București, Gheorghe Pătrașcu, despre “Calea Victoriei – un spațiu pentru bicicliști și pietoni”. Celor prezenți li s-a adresat și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Narcis Cătălin Beciu. Asociația Smart City Pro a avut botezul tot în cadrul IEAS 2015. Asociația și-a stabilit ca scop conștientizarea conceptului de Smart City. MER Group este una dintre cele mai mari companii din Israel, recunoscută internațional pentru proiectele de comunicații și tehnologie inteligentă. Principalele domenii de activitate sunt telecomunicații, securitate și "tehnologie curată" . SWARCO reprezintă un grup de 80 de companii din 24 de țări, producătoare de sisteme de management al traficului urban și interurban, soluții pentru parcări, soluții pentru transport public, siguranță și securitate. SIEMENS reprezintă un nume de referință la nivel global, în special în domeniile electric, automatizări și digitalizări. Siemens este unul dintre cei mai mari producători globali de tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de energie și de resurse, precum și unul dintre cei mai mari furnizori de sisteme de generare și de transport de energie.

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transelectrica, pe linia investițiilor

de Ligia VORO

Directoratul CNTEE Transelectrica SA și-a mutat atenția spre investițiile mai dificile, mai ample, cele în liniile electrice, astfel încât interconexiunile între Vest-Est și Nord – Sud, atât național cât și transfrontalier, să devină funcționale, iar în plus producătorii să aibă acces real la alte piețe unde să își vândă producția de energie electrică. Operatorul de transport și de sistem CNTEE Transelectrica SA a fost supranumit, într-o conferință de profil, un campion al investițiilor, deoarece, spre exemplu, din cele 81 de stații pe care le are în gestiune Transelectrica, 41 sunt deja retehnologizate. Aceste investiții au fost importante, dar piața a așteptat și un alt semnal, cel al proiectelor de mare amploare, în liniile electrice, astfel încât compania să evolueze o dată cu zona de producție, reconfigurată în mod semnificativ, numărul de producători de energie electrică majorându-se de la an la an, fiind, de altfel, cea mai dinamică piață din marea piață a energiei. Managementul Transelectrica a gândit astfel o strategie privind dezvoltarea capabilităților rețelei pentru a răspunde cererii în creștere din partea producătorilor. În plus, proiectele de realizare a unor linii electrice urmăresc să permită creșterea capacității de interconexiune a sistemului românesc, facilitând în acest fel integrarea pieței românești în marea piață europeană și internațională. De altfel, crearea unei piețe unice

este un deziderat pe care toate statele membre și-l doresc și pentru care se derulează foarte multe proiecte la nivel european. Începând din anul trecut, din noiembrie, deja pentru piața cu o zi înainte funcționează o piață de a doua zi, care cuplează România, Ungaria, Cehia și Slovacia. Piața funcționează cu anumite limitări din cauza sistemului de interconectare, mai ales dintre România și Ungaria, a precizat Cătălin Chimirel, membru al Directoratului CNTEE Transelectrica, la o conferință de profil.

Ce proiecte sunt dezvoltate?

Programul investițional pentru perioada 2015-2017 a fost planificat la peste 250 de milioane de euro. Potrivit planului de investiții al companiei va continua modernizarea și retehnologizarea celorlalte stații rămase.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Astfel, în acest an și următorii doi, alte 12 unităţi vor fi modernizate și retehnologizate. Ne referim la retehnologizarea stațiilor de la Câmpia Turzii, Domnești, Turnu Severin Est, Bradu și Tulcea Vest. De asemenea vor fi modernizate stațiile electrice de 110 kV și 20 kV Suceava. Planul cuprinde modernizarea și retehnologizarea altor 21 de staţii până în 2023, anul până când este elaborat programul de investiții al operatorului de transport al energiei electrice și de sistem. Zonele de interes pe partea de inteconexiune și în care sunt derulate investiții sunt atât în partea de vest, unde există o linie în construcție Reșița – Pancevo (Serbia) ca parte a proiectului “Mid Continental East Corridor”, cât și în partea de Răsărit unde sunt demarate proiecte care să asigure stabilitatea și condițiile de evacuare a unei producții de foarte multe ori puternic exce dentară. Dezvoltarea proiectului “Mid Continental East Corridor” este justificat pentru realizarea interconexiunii nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”), a interconexiunilor și liniilor interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile. Proiectul a fost inclus de Comisia Europeană în prima listă de Proiecte de Interes Comun (PCI) – în 2013, formând „Grupul România - Serbia, între Reşiţa şi Pancevo”, care include următoarele proiecte de interes comun: LEA 400 kV dublu circuit (d.c.) Reşiţa (România) – Pancevo (Serbia), LEA 400 kV Porţile de Fier – Reşiţa şi extinderea staţiei 220/110 kV Reşiţa prin construcţia staţiei noi de 400 kV, respectiv trecerea la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reşiţa –Timişoara – Săcălaz - Arad, inclusiv construirea staţiilor de 400 kV Ti mişoara şi Săcălaz. Proiectul “Mid Continental East Corridor” va permite integrarea producţiei din centralele eoliene (aproximativ 1.000 MW instalați) preconizate în zona de sudvest a României și din zona de nord-est a Serbiei, precum şi din amenajarea hidroelectrică Porţile de Fier (România) respectiv Djerdap (Serbia), existente. Tot în partea de Vest a țării este în curs de finalizare proiectul de investiții LEA 400kV d.c. Oradea-Nădab. Linia dublu circuit Gutinaș- Smârdan, respectiv linia Cernavodă-Stâlpu și racord cu un circuit intrare/ieșire în Gura Ialomiței este un alt proiect cuprins în programul de investiții pentru anul acesta și următorii doi, care însă a fost, de asemenea, inclus de Comisia Europeană în prima listă de Proiecte de Interes Comun (PCI). Denumit Proiectul “Black Sea Corridor”, acesta alcătuiește împreună cu trei proiecte de linii şi staţii din Bulgaria, „Grupul Bulgaria-România, creşterea

ENERGIE capacităţii”. În afară de liniile dublu circuit amintite mai sus, proiectul mai cuprinde, ca proiect de interes comun, execuția LEA 400 kV s.c. Suceava – Gădălin. De altfel, de realizarea LEA Suceava – Gădălin depinde execuția LEA 400 kV Suceava – Bălți care este partea de interconexiune care îi revine României în proiectul cu Republica Moldova. Proiectul “Black Sea Corridor” este necesar pentru coridorul prioritar privind energia electrică: “Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”)”: interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile. Astfel, va fi realizată interconexiunea de la coasta Mării Negre la marea Nordului/ Oceanului Atlantic și va fi consolidat coridorul de transport al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria) și între coastă și restul Europei și Turcia. Proiectele de interconexiune vor mai presupune reconfigurarea zonei în stația Medgidia Sud, cu regândirea interconexiunilor care merg acum de la Isaccea la Dobrudja și Varna cu preluarea acestor linii de Medgidia Sud și realizarea legăturilor cu sistemul bulgăresc din Medgidia Sud spre Dobrudja și Varna.

Despre Transelectrica SA

Transelectrica a fost înființată în 2000 în urma separării fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) și administrează sistemul energetic ca operator. Compania este listată la Bursa de Valori București începând cu 29 august 2006. Principalul acționar, majoritar, este statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, care deține 58,688 % din acțiuni. SIF Oltenia este singurul acționar persoană juridică minoritar care deține mai mult de 5 % din acțiuni – 5,667 %. Alte persoane juridice dețin un pachet de acțiuni de 27,612 %, pe când persoanele fizice – 8,32 %. Numărul angajaților operatorului de transport trece de 2000. Compania a obținut pe primul semestru al anului venituri din exploatare cu 8,1 % mai mari raportat la aceeași perioadă a anului trecut – 1.426 de milioane de lei. Cheltuielile din exploatare s-au majorat cu 10 % - 1,17 miliarde de lei, iar cele financiare cu 16,5 % - 31,8 milioane de lei raportate la venituri financiare de 30,9 milioane de lei (scădere cu 36 % față de aceeași perioadă a anului trecut).

Piața între securitate, integrare și vulnerabilități

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piața unică europeană de energie, proiectele strategice de interconectare transfrontaliere, nevoia de securitate energetică, protecția consumatorilor vulnerabili, eficiența energetică, cadrul legal și de reglementare sunt doar câteva din temele care au fost dezbătute, la București, la cea de-a de-a 14-a ediţie a Conferinţei pe teme de investiţii şi reglementare în domeniul energiei.

de Ligia VORO 115 reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare din 37 de ţări s-au întâlnit, timp de două zile, la Bucureşti, la cea de-a 14-a ediţie a Conferinţei pe teme de investiţii şi reglementare în domeniul energiei, în organizarea Autorității Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi ERRA (Asociaţia Regională a Reglementatorilor în domeniul Energiei). Lucrările au fost deschise de către preşedintele ERRA, comisarul turc al autorității de reglementare omoloage Alparslan Bayraktar, care a avut o prezentare succintă despre eveniment şi asociaţie, şi de către Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, care a vorbit despre contextul dificil în care evoluează, astăzi, autorităţile de reglementare în domeniul energiei. “Conferinţa noastră are loc într-un context dificil atât la nivel internaţional cât şi european, marcat de provocări diferite care includ şi domeniul energiei. Una dintre cele mai stringente provocări este aceea referitoare la asigurarea securităţii energetice a ţărilor noastre, luând în considerare teme dificile precum schimbările climatice, creşterea cererii globale de energie şi viitorul nesigur referitor la accesul la resursele de energie. Toate aceste provocări pe care le întâmpinăm astăzi ne determină la coerenţă, la o politică coordonată, o viziune sustenabilă, pe termen lung”, a subliniat Niculae Havrileț. Președintele ANRE a mai adus în discuția participanților proiectul ambițios al Uniunii Europene de înfiinţare a uniunii energetice, pentru care existenţa unei infrastructuri energetice este vitală, piața de energie să cuprindă inclusiv producătorii de energie regenerabilă, să asigure aprovizionarea cu energie, o mai mare transparenţă privind costurile de producţie, astfel încât piaţa internă să nu poată să fie distorsionată şi altele. Având în vedere criza din Ucraina, ţara noastră poate juca un rol esenţial în crearea pieţei unice, a mai susținut preşedintele ANRE. Acesta a mai amintit de proiectele de interconectare în

domeniul gazelor naturale cu Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova sau de cuplarea pieţelor de a doua zi dintre Cehia, Slovacia, Ungaria şi România pe zona de energie electrică. Pentru 2015, obiectivele sunt creşterea eficienţei energetice a pieţelor, integrarea lor în piaţa europeană, armonizarea legislaţiei primare cu cea secundară şi cu prevederile europene, dezvoltarea platformelor de tranzacţionare, aplicarea reglementărilor europene referitoare la integritatea şi transparenţa platformelor de tranzacţionare, utilizarea surselor de energie regenerabilă într-un mod sigur şi de încredere, încurajarea investiţiilor în reţele inteligente, informarea şi protejarea consumatorilor. „În vederea găsirii soluţiilor la provocările din sectorul energetic şi asigurării energiei la preţuri accesibile, Uniunea Europeană are nevoie de o piaţă internă de energie care să fie competitivă, integrată şi fluidă”, a conchis președintele ANRE.

Mesaje guvernamentale

Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a anunțat, în cadrul sesiunii de deschidere a conferinței, semnarea Cartei Energiei de către România și și-a exprimat disponibilitatea ca țara noastră să organizeze în 2018 întâlnirea semnatarilor cartei. Ministrul a anunțat că elaborarea unei noi strategii în domeniul energetic este în curs și ia în considerare mai multe aspecte. “Dorim ca şi pe viitor să ne bazăm pe un mix energetic complex - hidro, nuclear, cărbune, petrol, gaze, energie regenerabilă, iar politica noastră energetică să fie centrată pe conceptele de securitate şi independenţă energetică. România are parte de noi provocări, creşterea dependenţei energetice faţă de ţări din afara Uniunii Europene, volatilitatea preţurilor combustibililor fosili, îmbătrânirea infrastructurii energetice atât centrale electrice cât şi reţele, precum şi îngrijorarea faţă de consecinţele încălzirii globale, care înseamnă necesitatea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Urmărim securitatea furnizării energiei, în special prin folosirea resurselor energet-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ice indigene cât şi prin diversificarea surselor de furnizare a energiei electrice. Privim întreaga dezvoltare a sectorului energetic la nivel macroeconomic şi ţinem cont de faptul că preţul energiei influenţează competitivitatea industriei, locurile de muncă, investiţiile locale şi veniturile la bugetul de stat. Dorim să asigurăm preţuri accesibile la energie şi să protejăm consumatorii vulnerabili”, a declarat ministrul Gerea. Oficialul guvernamental a dat și o serie de mesaje către industrie și piață. “Urmărim investiţii strategice în proiecte energetice ce pot revitaliza industria românească, cum ar fi proiectul Unităţilor III şi IV de la Cernavodă, proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, construirea unei termocentrale cu o capacitate de 600 MW în Oltenia, redresarea sectorului producţiei de energie pe bază de cărbune şi modernizarea minelor, dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine, crearea premiselor pentru expansiunea companiilor energetice româneşti pe pieţele externe. În tot acest context susţinem că avem nevoie de energie regenerabilă, în special de biomasă şi bioenergie, însă ne propunem să atingem şi să menţinem acel echilibru benefic între investitorii din sectorul energiei regenerabile, consumatorii casnici şi sectoarele industriale consumatoare de energie. Suntem interesaţi de creşterea competitivităţii sectorului energetic românesc prin reformarea şi îmbunătăţirea mecanismelor pieţei energiei electrice, participarea activă la crearea pieţei regionale de energie şi a pieţei unice a Uniunii Europene. În acest moment ne lipseşte infrastructura adecvată, iar pentru crearea acesteia avem nevoie de investiţii considerabile”, a radiografiat Andrei Gerea situația și perspectivele de pe piața energiei românești și europene.

Spre o lume verde

Urban Rusnak, secretar general al Cartei Energiei, a fost unul dintre invitații de onoare ai evenimentului. Acesta a făcut o prezentare a Cartei Energiei, semnată la Haga în luna mai a acestui an pentru ca apoi să se refere la starea pieței. “Tranziţia către o economie fără emisii de carbon a început în sectorul energiei electrice unde este o penetrare semnificativă de energie regenerabilă. (...) Obiectivul este de a reduce consumul de energie electrică şi de a genera alte surse de energie, dar există o îngrijorare faţă de capacitatea de a atrage investiţii viitoare. Recuperarea investiţiilor în energie regenerabilă au scăzut, politicile nesigure cresc riscurile pentru investitori peste tot, tranziţia spre o energie sustenabilă a creat totuși oportunitatea de a reduce emisiile de carbon prin reducerea dependenţei de importurile de petrol, asigurarea durabilă pentru consumatori de energie regenerabilă necesită investiții de cel puțin 48 de triliarde de dolari în următorii 20 de ani, pentru extragerea combustibililor fosili, construcția de stații electrice, de turbine eoliene, instalații solare, capacități de stocare și de transport și altele. Iar 70 % din aceste investiții sunt legate de combustibilii fosili. De asemenea, o investiție considerabilă este legată de eficiența energetică. Reglementatorii naționali au un rol instituțional crucial în atingerea acestor obiective”, a precizat secretarul general al Cartei Energiei. Urban Rusnak a mai insistat că investițiile nu se vor realiza dacă nu vor fi mobilizați investitorii privați și finanțatorii, doar că statul are din ce în ce mai mare influență în acest domeniu. “Reglementatorii naționali trebuie să joace și joacă un rol decisiv în asigurarea condițiilor pentru realizarea investițiilor care sunt de interes public a fi realizate. Dacă guvernul schimbă regulile în timpul jocului și într-un mod nepredictibil devine foarte dificil pentru investitori să demareze un proiect. De aceea, obiectivele și sarcina autorităților de reglementare trebuie să fie dezvoltarea unui cadru stabil, pe termen lung”, a fost mesajul lui Urban Rusnak care s-a regăsit de altfel pe parcursul celor două zile și în discursurile și prezentările altor speakeri.

ENERGIE

Conceptul de uniune energetică și rolul României

Primul panel de discuții l-a avut ca deschizător de discuții pe Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care a făcut o radiografie densă a conceptului de uniune energetică europeană, a sectoarelor în care e nevoie de eforturi susținute pentru a se ajunge la o piață integrată complet, a nevoii de armonizare legislativă, de protejare a consumatorilor vulnerabili. Uniunea Europeană, cel mai mare importator de energie din lume, deoarece 53 % din necesarul de energie este acoperit din importuri, are reglementări în domeniul energiei la nivel unional, dar practic are 28 de cadre de reglementare naționale. “Această situație nu mai poate continua, e nevoie de o singură piață și nu de 28 de piețe cu aceleași reguli. O piață integrată este necesară pentru a asigura o mai mare competiție, a duce la o mai mare eficiență energetică și la utilizarea mai bună a facilităților de energie în Europa și de a oferi prețuri accesibile consumatorilor. Piața de retail nu funcționează adecvat, mulți consumatori nu au variante multiple pentru a-și alege furnizorul și au un control redus asupra costurilor cu energia. Infrastructura este veche și este nevoie de adaptarea capacităților de producție, în special pentru energia regenerabilă. Energia regenerabilă nu este în totalitate integrată în rețea și pe piață, avem nevoie de reglementări speciale. Avem șase state care sunt dependente de un singur furnizor. O altă temă importantă este legată de eficiența energetică. 75 % din casele din Europa sunt ineficiente din punct de vedere energetic. O altă temă este legată de costuri. Uniunea Europeană cheltuie 120 de miliarde de euro anual, direct sau indirect, pentru subvenții, uneori nejustificat. Până în 2020, avem nevoie de 1,3 triliarde de euro pentru investiții. Când vine vorba de prețuri, prețul energiei electrice care este cel mai scăzut în Europa, acesta este cu 30 % mai mare decât în Statele Unite ale Americii. Dacă vorbim de gaze naturale, practic prețul este dublu”, a construit Ion Lungu tabloul unei Europe unde este mult de lucru până la o uniune energetică și o piață unică. În acest sens, Uniunea Europeană și-a stabilit cinci direcții de acțiune. Prima se referă la securitate energetică, solidaritate și încredere. A doua direcție este de a avea o piață de energie integrată în totalitate. A treia dimensiune se referă la creșterea eficienței energetice în vederea modernizării sistemului. A patra se referă la economii fără emisii de carbon, Uniunea Europeană a stabilit o politică foarte ambițioasă în ceea ce privește clima, propunându-și să devină numărul 1 la energie verde. A cincea direcție privește cercetarea, inovarea și competitivitatea. Aceasta vizează investițiile în tehnologii cheie, iar una dintre ele este în energie verde, captare și înmagazinare.

energie Legat de uniunea energetică, președintele AFEER a mai sugerat ca subiect al primului panel următoarea întrebare: Este România pregătită pentru această uniune, care sunt cele mai mari provocări pentru ea și care ar fi rolul ei? Ion Lungu a mai lansat în dezbatere și o altă temă, cea a investițiilor și a zonei unde ar trebui investit – în producție sau în rețele? În România, cum a precizat președintele asociației, multe capacități de producție sunt depășite, 30 % din acestea au peste 40 de ani vechime. Și s-a întrebat dacă România este pregătită pentru aceste investiții uriașe? Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii și Servicii din cadrul Camerei Deputaților, moderatorul primului panel, a preluat sarcina de a căuta împreună cu speakerii invitați Ciprian Octavian Alic, director Departament Accesare Fonduri Europene şi Relaţii Internaţionale - SNTGN Transgaz SA, Cristina Setran, reprezentan OPCOM SA, și Virgil Mușatescu, consilier Consiliul Național al Energiei, răspunsuri la aceste întrebări și la aceste provocări. “În fața noastră sunt multe întrebări. Cum poate noua uniune energetică europeană să ofere răspunsuri reale la aceste întrebări. (...) Trebuie să ne redesenăm politicile, viziunile în care consumatorii sunt în centrul lor, sistemele mai flexibile, iar cetățenii – jucători cheie în piață. Suntem consumatori vulnerabili, dar cum se poate rezolva acest lucru când Uniunea Europeană cheltuie 6 miliarde de euro pentru energie. Cum vom deveni o piață unică dacă rețelele de transport nu sunt interconectate și aceasta nu este o prioritate?”, a lansat punctat Iulian Iancu alte teme. Pași se fac. A spus-o Cristina Setran, reprezentant al OPCOM SA, care a vorbit despre funcționarea platformelor de tranzacționare a energiei electrice și gaze naturale, despre proiectele OPCOM SA, despre REMIT, instrumentul de monitorizare paneuropeană a tranzacțiilor care să aducă mai multă transparență a costurilor ce se reflectă în facturile consumatorilor. Ciprian Octavian Alic, director Departament Accesare Fonduri Europene şi Relaţii Internaţionale - SNTGN Transgaz SA, a recunoscut vulnerabilitățile pieței într-un context dificil și geopolitic, dar a prezentat și proiectele mari, strategice care vizează interconectarea piețelor europene interne. “Da, Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie al lumii, da, avem nevoie de infrastructură pentru că avem o piaţă slab integrată, da, trebuie să ne uităm la preţuri pentru a pune în acord interesele consumatorilor, industriali şi casnici, da, am văzut că recentul conflict din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă este Europa când depinde 30 % de un singur furnizor de gaze naturale, da, avem nevoie să dezvoltăm aceste cinci dimensiuni conform noii strategii a Europei, dar trebuie să vedem unde sunt banii care să finanţeze aceste dimensiuni pentru că dacă găsim banii, vom găsi soluţii comerciale”, a spus directorul Transgaz SA. Ciprian Octavian Alic a recunoscut că este imposibil să ai o predictibilitate în acest sector, este imposibil să lucrezi la un plan pe 10, 20 de ani şi să reuşeşti să parcurgi toţi paşii pentru că piața este la fel de volatilă ca și gazul. Și totuși, unul dintre proiectele ambițioase ale Transgaz, ce va însemna o investiție de 1,5 miliarde de euro, într-un orizont de timp de 10 ani, și care va însemna inclusiv diversificarea surselor de aprovizionare presupune interconectarea din sudul Balcanilor spre Vestul Europei, prin unirea Greciei cu Europa Occidentală. BRUA este un proiect interstatal dezvoltat de Bulgaria, România, Ungaria, Austria, de aici și acronimul BRUA, considerat de Uniunea Europeană unul dintre Programele de Interes Comun (PCI) și deja finanțat pe partea de studii. Proiectul oferă securitate energetică, diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv din Marea Neagră și interconectarea Greciei, Bulgariei, României, Ungariei, Austriei și Europei Occidentale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Virgil Mușatescu a ridicat problema cogenerării, o Cenușăreasă a pieței energiei, inclusiv aici în România.

De ce vin (sau nu) investitorii?

Care sunt condițiile cheie pentru atragerea investițiilor cheie a fost tema unei alte discuții interesante moderate de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, între Emil Calotă, vicepreședintele ANRE, Răzvan Purdilă, manager Transelectrica SA, Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Cătălina Dragomir, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană. În deschiderea panelului, Emil Calotă a punctat câteva aspecte care îi atrag pe investitori. “Pentru a fi făcute investiții e nevoie de stabilitate politică, stabilitate instituțională, cadru legal și de reglementare stabil, predictibil și transparent, iar jucătorii cheie să aibă ușile deschise pentru orice discuție”, a spus vicepreședintele ANRE. Acesta a atins și problema finanțărilor din partea Uniunii Europene pe Programele de Interes Comun. Un răspuns a venit din partea lui Răzvan Purdilă, manager Transelectrica SA, care a subliniat importanța PCI-urilor, dar a sugerat că trebuie căutate și alte surse de finanțare. “Sunt foarte importante PCI-urile, sunt de acord că Uniunea Europeană trebuie să fie mai atentă cu investițiile, dar eu spun că trebuie să ai un proiect bun și o companie bună și banii vor veni”, crede managerul. Cătălina Dragomir, președintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, și Silvia Vlăsceanu, directorul executiv ACUE, au subliniat problemele generate investitorilor de schimbarea cadrului legislativ, care au determinat riscuri mai mari și pierderi de investiții. Cea de-a doua parte a zilei și a doua zi a conferinței a adus discuții interesante ce preocupă reglementatorii și jucătorii de pe piața energiei din Europa și din lume. Invitații au vorbit de marile proiecte de interconectare de gaze naturale TANAP, TAP, South Stream, despre platformele de tranzacționare, despre lipsa unei interconectări între țări precum Austria și Cehia, care doresc să își mărească participarea în piața de gaze naturale, dar nu au luat în calcul Slovacia și capacitatea operatorului din această țară de transport, despre Gazprom și jocurile pe care le-a făcut și le face susținând sau nu anumite proiecte de interconectare, despre controversata problemă a gazelor de șist, văzută la conferință ca o resursă sigură și fără a afecta mediul și apa (n.a. a spus-o Nyikos Attila – vicepreședinte pentru Afaceri Internaționale al Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei și Utilități Publice din Ungaria, vorbind de o posibilă exploatare în zona Makó). Dincolo de discuțiile interesante a fost și un moment de sărbătoare, deoarece ERRA aniversează, în decembrie, 15 ani de la înfiinţare, iar printre cei 15 membri fondatori se numără şi autoritatea de reglementare din ţara noastră - ANRE.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Târgul Național Imobiliar, un

Real Estate

eveniment reper în piața de rezidențial Un eveniment, patru categorii de oferte: LOW COST, SMART DEAL, BUSINESS și PREMIUM. Ultimele reduceri de prețuri din segmental imobiliar, 120 de companii expozante, 30.000 unități locative scoase la vânzare, consultanță financiară gratuită, BUY-BACK imobiliar, conferințe pe tema dezvoltării construcțiilor verzi, valoarea portofoliului imobiliar al evenimentului: 150 milioane.

Singurul eveniment imobiliar “complet” - Târgul Național Imobiliar TNI - ce reunește atât ofertele LOW COST, SMART DEAL, BUSINESS, cât și PREMIUM a avut loc în 25-27 septembrie 2015, în Sala Unirea a Palatul Parlamentului. Principalele 120 de companii ce activează în domeniul imobiliar, construcții și financiar din România și-au expus produsele – aproximativ 30.000 de unități locative - pentru care au conceput oferte speciale și reduceri de preț. Portofoliul variat al expoziției a cuprins oferte de locuințe noi și vechi, spații comerciale, terenuri din București, Ilfov, litoral, Valea Prahovei, dar și din celelalte zone ale țării. Evenimentul TNI a fost creat de BDOBC Business Center pentru a răspunde nevoii pieței de a aduce într-un singur loc cererea și oferta imobiliară. Ediție după ediție, Târgul Național Imobiliar și-a dovedit eficiența în calitate de platformă interactivă pentru jucătorii segmentului imobiliar, contribuind activ la dezvoltarea și revigorarea pieței de real estate. Lansat în anul 2005, Târgul Național Imobiliar este evenimentul definitoriu pentru sectorul imobiliar și domeniile conexe acestuia, ce reunește în același loc și timp companii prestigioase, profesioniștii în domeniu, presa de specialitate și publicul larg. Continuând cei 10 ani de tradiție, Târgul Național Imobiliar marchează trendurile în imobiliar, creează oportunități de afaceri și vine în sprijinul companiilor expozante cu o platformă de promovare și dezvoltare a activității ce și-a dovedit eficiența pe parcursul celor 21 de ediții ale TNI. Prețul minim pentru o proprietate ofertată în cadrul evenimentului ce a avut loc la finele lunii septembrie, la Palatul Parlamentului a fost de 4.000 de euro pentru un teren intravilan de 780 mp situat în Breaza, iar prețul maxim din cadrul târgului a fost de 8,4 milioane de euro pentru un teren de 65.000 mp din Bușteni, zona Piatra Arsă. Prețurile imobilelor din București, prezente exclusiv la TNI, au pornit de la 17.500 de euro pentru o garsonieră de 25 de mp utili, situată în sectorul 4 al Capitalei, în ansamblul Family Residence Poștalionului și au ajuns până la 247.605 de euro pentru un apartament de 5 camere, 142 mp utili, situat în vecinătatea Complexului Mall din Calea Vitan, în ansamblul de locuințe Vitan Residence 2.

Anul 2015 este cel al revigorării segmentului imobiliar din România!

Conform statisticilor BNR, volumul total de credite imobiliare acordate de bănci, inclusiv cele prin Prima Casă, a

crescut în prima jumătate a anului 2015 cu un ritm de aproape 100%, dublându-se comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, de la 2 la 4 miliarde lei. În plus, numărul autorizațiilor de construcție pentru locuințe a crescut în primele șapte luni ale anului cu 3,3% față de aceeași perioadă a anului anterior, la 22.271, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). ”Ținând cont de apetența pentru proprietate a românilor, la TNI s-au regasit și oferte low cost, adresate tinerilor și clienților cu buget relativ restrâns, pentru locuințe situate la periferia Suprafața expoziției: 2.200 mp Bucureștiului, dar în vecinătatea reNumăr expozanți: 120 companii țelelor de transport în comun. Și perNumăr agenții imobiliare: 15 soanele pentru care raportul calitateNumăr dezvoltatori: 98 preț primează în alegerea casei mult Număr instituții financiare: 7 visate au beneficiat de ofertele de tip Număr vizitatori în expoziție: 3.970 Smart Deal: imobile la prețuri co(contorizați după biletele vândute recte, dar care, în plus, au avut și rela intrare) duceri pe durata expoziției: de exemplu apartament de 3 camere la preț de 2 sau vilă la preț de apartament. Segmentul ofertelor Business s-a dovedit a fi atrăgător pentru clienții ce au deja o locuință, dar dispun de bani pe care nu doresc să îi mai țină în bănci fiind dispuși să investească într-un teren, o casa de vacanță sau o proprietate cu posibilități de închiriere în regim hotelier. Ofertele imobiliare de lux au revenit în atenția cumpărătorilor cu potențial, în ultima perioadă înregistrându-se o creștere a numărului de proprietăți Premium vândute chiar și în faza off-plan”, a declarat Cristina Bercea - PR Manager Târgul Național Imobiliar TNI.

Informații expoziție:

EVENIMENT

Târgul Apulum Agraria promovează producătorii locali

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Dan Lungu

Afacerile din agricultură şi industria alimentară din judeţul Alba au fost promovate şi în acest an la Târgul „Apulum Agraria”. Evenimentul, desfăşurat la sfârşitul lunii septembrie la Alba Iulia, este organizat anual de Consiliul Judeţean Alba în scopul promovării producătorilor locali. Consiliul Judeţean Alba împreună cu Primăria Municipiului Alba Iulia şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba au organizat la sfârşitul lunii septembrie, la Alba Iulia, Târgul „Apulum Agraria”. Ajuns în acest an la cea de-a XXIV-a ediţie, evenimentul expoziţional are ca scop promovarea agriculturii judeţului Alba, respectiv a fermierilor – membri ai asociaţiilor profesionale din judeţ - şi a produselor agricole ale acestora. În cadrul târgului au fost organizate expoziţii cu vânzare de produse alimentare, standuri cu legume, fructe şi material săditor, expoziţii de animale şi pasări, expoziţii de unelte, utilaje şi echipamente agricole, standuri cu produse fitosanitare, concursuri şi demonstraţii culinare. Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat pentru Transilvania Business că târgul a fost pornit în urmă cu 24 de ani de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba, iar în timp a intrat în organizare şi administraţia judeţeană aducând alături de ea organizaţiile producătorilor agricoli şi crescătorilor de animale din judeţ. „Scopul Târgului „Apulum Agraria” este de a promova agricultorii din judeţul Alba, de a-i face cunoscuţi consumatorilor. Avem ce arăta pentru că suntem un judeţ cu o industrie alimentară şi o agricultură foarte dezvoltate, suntem un judeţ care beneficiază de efortul pe care îl fac cei care derulează afaceri în aceste domenii”, a spus Ion Dumitrel. Potrivit preşedintelui CJ Alba, Târgul Apulum Agraria este astfel unul dintre cele mai importante evenimente economice organizate de instituţie având în vedere că promovează agricultura şi industria alimentară, cele mai importante ramuri economice ale judeţului. „Suntem la o ediţie deosebită a acestui târg cu un număr mare de participanţi şi o nouă locaţie mult mai generoasă ca spaţiu. Apulum Agraria a ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie şi a adunat în acest an peste 100 de producători, la care s-au adăugat crescători de animale şi firme care furnizează utilaje şi unelte pentru agricultură”, a spus şi Corneliu Orzea, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba. Cea de-a XXIV-a ediţie a Târgului „Apulum Agraria” s-a desfăşurat în perioada 25 – 27 septembrie 2015, evenimentul fiind organizat de Consiliul Judeţean Alba împreună cu Primăria Municipiului Alba Iulia şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba. Parteneri în organizarea acestui eveniment au fost Camera Agricolă Judeţeană Alba, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Alba, Asociaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba, Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine Alba, Asociaţia Ţara Vinului şi Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, Ecologice şi de Casă „Alba Transilvania”.

2015 – un an agricol marcat de secetă

Agricultorii din Alba se plâng că anul agricol 2015 este un an marcat de secetă, iar lipsa precipitaţiilor, în special din timpul verii, se resimte în producţia agricolă. Administratorul companiei Mexol galda de Jos, Vasile Seneşan, spune că 2015 poate fi considerat un an la fel de slab în agricultură ca şi 2012, iar seceta se resimte aproape la fiecare cultură agricolă. „A fost un an agricol mai dificil decât 2014 şi 2013, care au fost doi ani buni pentru agricultură. Am putea spune că anul 2015 a fost la fel de greu pentru cei care lucrează în agricultură cum a fost şi 2012. A fost un an foarte secetos şi asta se vede în recoltă. Dacă în anii trecuţi aveam o recoltă bună, anul acesta la grâu avem cu 1.000 – 1.500 de kilograme mai puţin la hectar, floarea soarelui 1.000 mai puţin ca anul trecut, dar nu suntem pe pierdere, însă nu suntem nici mult pe plus ca în anii trecuţi”, spune Seneşan. Vasile Seneşan afirmă că în România se poate face agricultură performantă dacă investeşti continuu în utilaje agricole. „Sunt în agricultură de peste 20 de ani şi m-am dezvoltat pentru că am sperat şi cred în continuare că oamenii se vor îndrepta spre agricultură pentru că fără mâncare nu se poate trăi”, explică Seneşan. Agricultorul povesteşte că în cultivarea terenurilor foloseşte şi metode tradiţionale precum gunoiul natural folosit pentru creşterea calităţii solului. „Paiele le valorificăm superior în sensul că le balotăm şi le livrăm unei firme care creşte pui de carne, iar ulterior aducem gunoiul şi îl folosim ca îngrăşământ. Am crescut la ţară şi ştiu că fără gunoi nu se poate face agricultură, humusul nu-l poţi obţine decât prin gunoi, iar calitatea terenului o dai prin îngrăşămintele organice pe care le foloseşti”,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai spune Seneşan. Compania agricolă Mexol galda de Jos cultivă în prezent aproximativ 1.000 de hectare în zona localităţilor galda de Jos şi Cricău, dintre care 60 de hectare sfeclă de zahăr, 300 de hectare cu grâu, 50 de hectare cu orz, 200 de hectare cu floarea soarelui şi circa 300 de hectare de porumb. Firma are, în prezent, 20 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro anual. În ultimii doi ani, Mexol galda de Jos a derulat un proiect european prin care a achiziţionat tractoare şi utilaje agricole în valoare de peste 700.000 de euro. La rândul său nicolae nemeş, administratorul unei alte companii agricole, Vinţana Vinţu de Jos, afirmă şi el că anul 2015 este un an mai slab pentru agricultură care se resimte în special la porumb. „Anul agricol 2015 l-aş împărţi în două: unul foarte bun până în luna iunie şi din luna iunie marcat de o secetă foarte puternică care ne afectează foarte mult producţia, în special la porumb. În rest suntem mulţumiţi de producţia de grâu, de orz”, crede nemeş. Agricultorul susţine că agricultura din România este rentabilă, însă acest domeniu este marcat încă de incertitudine generată de lipsa sistemelor de irigaţie şi de fluctuaţiile mari la preţul produselor agricole. „nu aş putea să vă spun că agricultura în România nu este rentabilă pentru că imediat aş fi întrebat de ce mă mai ocup de aşa ceva. Eu zic că este rentabilă, dar totul depinde de precipitaţii şi de preţul la livrarea produselor, pe care nu îl ştim niciodată. În agricultură nu te poţi baza pe un preţ deoarece poate înregistra fluctuaţii foarte mari. utilajele şi performanţa participă la profit în proporţie de 30 %, restul e şi puţină loterie pentru că depinzi foarte mult de vreme”, a mai spus nemeş. Vinţana Vinţu de Jos cultivă în prezent peste 700 de hectare de culturi agricole, majoritatea luate în arendă. În ponderea suprafeţelor cultivate, peste 35 % o ocupă păioasele, iar restul sunt culturi de porumb, floarea soarelui, rapiţă, sfeclă de zahăr şi cartof. Firma are o cifră de faceri anuală de aproximativ 1 milion de euro, 10 angajaţi permanenţi şi alţi angajaţi sezonieri. În ultimii doi ani a investit aproape 800.000 de euro în cumpărarea de utilaje performante. „Produsele noastre ajung direct în port şi de acolo în alte ţări. nici nu cunoaştem clienţii finali ci doar firmele intermediare. În ţară sunt trei – patru firme mari care preiau produsele agricole şi, din păcate, ele dictează şi preţul. Au creat un fel de monopol ascuns, nu se vede, nu se sancţionează dar există”, mai spune nicolae nemeş.

Afacere de familie la Mogoş

În zona montană din judeţul Alba există numeroase mici ferme agricole de creştere a animalelor, afaceri de familie care se chinuie să găsească piaţă pentru vânzarea produselor sau procesatori care să le preia laptele. unul dintre exemple este fermierul Ioan Moisiu din Mogoş care a dezvoltat o mică fermă de creştere a vacilor, având în prezent peste 20 de animale. Bărbatul povesteşte că s-a orientat spre creşterea animalelor în urmă cu cinci ani când a rămas şomer, iar acum în mica fermă lucrează împreună cu familia. El spune că din păcate nu poate valorifica laptele pentru că în zonă nu mai există niciun procesator interesat să îl preia. Fermierul a reprezentat o pată de culoare la Târgul Apulum Agraria prin exemplarele sale de Bălţată Românească care au fost expuse, animale care ajung să cântărească peste 1.000 de kilograme. „La noi în zonă nu prea există tractoare şi folosim boii la munca câmpului. Cu ei arăm, cu ei ducem produsele.

EVENIMENT

Lucrăm încă tradiţional cu boii. un exemplar ajunge la o greutate de peste 1.000 de kilograme”, explică fermierul Ioan Moisiu.

Produse din Alba atestate ecologic şi tradiţional

Târgul Apulum Agraria 2015 a reunit şi numeroşi producători de produse tradiţionale şi ecologice din judeţul Alba organizaţi în Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, Ecologice şi de Casă „Alba Transilvania”. Preşedintele asociaţiei, Călin Matieş, şi el producător de produse tradiţionale de panificaţie, spune că scopul organizaţiei este să conştientizeze producătorii din România că trebuie să consume produse româneşti pentru a ajuta astfel producătorii locali să supravieţuiască. „Încercăm să conştientizăm consumatorii din România că trebuie să consume produse tradiţionale, trebuie să consume produse româneşti deoarece astfel producătorii locali vor putea să supravieţuiască. Dacă vom cheltui banii noştri doar pe produse din Olanda, din germania sau din alte ţări vom rămâne o ţară de consumatori. ne doare inima când vedem că pentru că este mai scump cu doar 50 de bani, însă mult mai bun calitativ, consumatorul român nu cumpără produsul românesc ci cumpără produse străine. Ar trebui să încercăm să fim şi noi poate puţin mai patrioţi şi să ne gândim că într-o fabrică românească de procesare poate lucrează mătuşa, sora sau vecina noastră şi locurile lor de muncă depind de faptul că noi cumpărăm produse româneşti, produse tradiţionale”, spune Călin Matieş El susţine că asociaţiile de genul celei pe care o conduce duc în prezent o adevărată luptă cu hipermarketurile care percep comisioane foarte mari pe care nu şi le permit producătorii de produse tradiţionale româneşti. Potrivit lui Matieş, există un proiect legislativ în Camera Deputaţilor menit să sprijine producătorii români, însă actul normativ este tergiversat. „Sprijinul pentru micii producători autentici de produse tradiţionale şi ecologice trebuie să vină atât de la stat cât şi de la consumatori. La fel cum respectăm tradiţia, muzica şi portul popular românesc, la fel ar trebui să respectăm şi produsele tradiţionale româneşti pentru că fac parte din tezaurul României”, susține Călin Matieş. Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale, Ecologice şi de Casă „Alba Transilvania” are înregistraţi în judeţul Alba peste 30 de producători de produse tradiţionale care au atestate produse ca fiind ecologice sau tradiţionale precum pâine, produse de patiserie, preparate din carne, dulceţuri, siropuri şi conserve.

INVESTIȚIE

Parcul Industrial Bistrița Sud – gata pentru chiriași WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de A.B.

Parcul Industrial Bistrița Sud a fost finalizat de către constructorii ARL Strabag – Serbis la finalul lunii septembrie și predat proprietarilor. De acum, spune Iulius Dumitru, administratorul parcului, companiile care și-au exprimat intenția de a-și dezvolta afaceri aici pot începe mutarea efectivă. În momentul de față, există 12 scrisori de intenție din partea unor companii care doresc să-si dezvolte afacerile în parcul industrial, atrase fiind de condițiile foarte bune, de infrastructura la cheie, precum și de prețurile rezonabile. Negocieri sunt deschise și cu alte companii, care urmează să se decidă în următoarele luni dacă aleg platforma de lângă Bistrița, spune Iulius Dumitru, administratorul parcului, cel care de aproape doi ani duce o muncă laborioasă de marketing și de promovare a noului parc. Una dintre ultimele acțiuni importante ale managerului a fost întâlnirea cu o delegație din Landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală şi districtul Mecklenburgische Seenplatte – Germania. Din acea delegație au făcut parte Sabine Lauﬀer - şefa Oficiului de Promovare economică a districtului, Werner Wendt - firma Fahrrad & Rollstuhlservice Wendt GmbH, Uwe Lüdemann - firma Energieanlagen Nord GmbH, Erwin Braatz - firma Remondis – Recycling, Service und Wasser, Roland Wdowicz - firmă de transport. Dumitru le-a vorbit și acestora despre atuurile Parcului Industrial Bistrița Sud, dar și despre planul său de a dezvolta un incubator de afaceri în cadrul parcului, finanțat tot prin fonduri europene.

Oricât de ieftin ar fi un român, un chinez e și mai ieftin

Managerul Iulius Dumitru explică, pentru cititorii Transilvania Business, de ce investitorii străini nu se înghesuie în România în ultimii ani și ce soluții există la îndemână pentru a-i convinge să se apropie. “Deși suntem la coada clasamentului în ceea ce privește costul forței de muncă, statistica arată că în ultimii 10 ani acesta a crescut în România cu 240%. Acesta este unul dintre motivele pentru care investițiile străine directe au scăzut cu 700 milioane de euro în perioada 2013-2014. Teoretic, un investitor străin își va reloca o fabrică în România în două situații: fie aici găsește specialiști mai buni, fie găsește costuri de producție mai mici decât în țara-mamă. Specialiștii cu adevărat buni pot pleca ușor în țările dezvoltate, pe salarii mult mai bune decât în România”, explică Iulius Dumitru. El demontează și mitul potrivit căruia costurile de producție sunt mai mici în România decât în țările de origine ale investitorilor străini. “La costul forței de muncă se adaugă costul cu instruirea personalului, dar și costurile adiacente cauzate de lipsa infrastructurii, în special a autostrăzilor, ceea ce conduce la un cost foarte ridicat al transportului. Dacă investiția este localizată într-o zonă fără acces la infrastructură, partida este pierdută din start și în întregime. Astfel, la 100 euro salarii plătite, profitul investitorului este de 5 euro, adică 5 %. În Ungaria, cu toate că salariul este mai mare decât în România (7 euro/oră), profitul investitorului la 100 euro salarii plătite este de 11 euro, adică 11 %. Acest

lucru se datorează în special existenței infrastructurii, care reduce semnificativ costurile cu transportul”, spune Dumitru. Alte cauze ale diminuării investițiilor străine în România sunt scăderea prețului țițeiului, ieftinirea transportului și deschiderea comercială internațională. “Vom asista și pe viitor la dispariția unor industrii întregi și meserii din România și relocarea acestora înspre alte zări, în special Asia de Sud Est. Astfel, oricât de ieftin ar fi un român, un chinez este și mai ieftin!”, explică managerul.

Ce este de făcut?

Potrivit lui Dumitru, există soluții pentru a depăși aceste neajunsuri. “Întâi, aș propune concentrarea pe industrii de vârf, inovative, cu marje mari de profit, care să compenseze costurile adiacente mari. Apoi, trebuie să schimbăm accentul de pe industriile de volum pe cele de marjă, astfel încât să se poată plăti salarii apropiate de cele pe care forța de muncă angajată le-ar putea primi în țările dezvoltate. De asemenea, trebuie să realizăm produse cu valoare adăugată mare și scumpe, în detrimentul celor ieftine. Încurajarea înființării de companii mixte între investitori străini și români prin care să se realizeze TTQM (Technology Transfer and Quality Management) este, de asemenea, o soluție. Contribuția investitorului străin va consta în tehnologie, know-how și piață (clienți). Contribuția investitorului român va consta în asigurarea locației, recrutarea forței de muncă și asigurarea finanțării necesare, prin accesarea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat. Localizarea companiilor mixte trebuie să fie în parcuri industriale cu infrastructură modernă, în vederea acordării de facilități. Astfel, autoritățile publice locale vor scuti rezidenții parcurilor industriale de la plata oricăror taxe și impozite datorate bugetelor locale. În cele din urmă, trebuie să încurajăm antreprenoriatul și inovarea prin înființarea de incubatoare și acceleratoare de afaceri”, a adăugat Iulius Dumitru.

2015 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionuț OPREA ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Transilvania Business a publicat a treia ediție a anuarului exclusiv de real estate ce include prezentări de proiecte comerciale, studii de piață și interviuri sau tendințe pentru România și spațiul CEE - un proiect unic cu distribuție națională și internațională. Pentru prima oară, ca instrument de business PR & marketing pentru piața din România, un anuar print integrează oportunități de investiții într-un produs menit să constituie o oglindă cât mai completă și elocventă a potențialului și dezvoltării pieței de real estate, alături de prezentări exclusive ale unor dezvoltatori reper internaționali și autoh toni care au ales să aibă astfel, tot în premieră, și cea mai bună reprezentare internațională la forumuri sau târguri & expoziții. Ne-am bucurat să descoperim tot mai mulți dezvoltatori și tot mai multe proiecte, investitori sau planuri pentru proiecte noi. Dinamismul și potențialul pieței de real estate sunt dovedite nu doar de indicatorii macro economici dar și de tranzacțiile sau proiectele finalizate ori în construcție. Cele mai importante dintre ele sunt prezentate în capitole dedicate în acest anuar. Mai mult, am rugat proprietarii, managerii, experții din piață să exprime argumente strategice pentru care care au investit în România, i-am provocat să explice tendințele și perspectivele pieței, astfel că răspunsurile lor ar trebui să stârnească și mai mult interes, res pectiv atractivitate pentru noi afaceri aici. După un nivel al activităților ce a consemnat recorduri pentru 2014, anul acesta a adus noi achiziții, livrări și planuri de extindere, fie în sectorul logistic/industrial sau în cel office, iar piața este caracterizată de o competiție mai acerbă, mai ales pentru pozițiile de top. Immofinanz, Globalworth, Nepi, Skanska, Anchor Grup, CA IMMO, Sema, Atenor sau P3, Alinso, CTP, Immofinanz, Portland, Valad, WDP, Helios Phoenix, VGP, Universal Property, NGB, Sema Parc Logistics, Transilvania Construcții sunt nume care au fost pe buzele tuturor în această perioadă, alte câteva proiecte fiind în dezvoltare din partea unor companii care vor să țină ritmul. Chiar dacă noi parcuri industriale trebuie să-și demonstreze potențialul, 8 titluri au fost acordate de MDRAP în prima parte a anului, în județe precum: Timiș, Satu Mare, Cluj, Bihor, Alba, Prahova sau Iași, iar în sectorul birourilor, până la intrarea

în piață a unor investitori instituționali, noua provocare a fost lansată de Iulius Group care pregătește o nouă clădire care să fie cea mai înaltă din România, parte a unui amplu proiect imobiliar de regenerare urbană, la Timișoara, completând astfel aspirațiile sau așteptările pentru o posibilă piață regională după tot mai multe noutăți în orașe precum Iași, Cluj Napoca, Brașov, desigur alături de Timișoara. Acceptând că, până acum, România a avut și o problemă de PR și că investițiile în spațiul CEE pot fi la fel de atractive, chiar dacă realizările de aici nu sunt atât de bine cunoscute, împreună cu proprietari, dezvoltatori, manageri, consultanți, fonduri de investiții și entități reper pentru dezvoltarea și promovarea pieței, suntem onorați să continuăm acest proiect și vă pro mitem alte prezentări de proiecte cheie în anuarul ediția 2016. Între timp ne-am bucura de feedbackul dvs. după ce veți primi acest anuar sau îl veți descoperi la evenimente exclusive B2B atent selecționate, inclusiv la Vienna, München, Varşovia, Dubai și București, iar în ediția viitoare a revistei lunare vom decoperi împreună concluziile Expo Real 2015.

The new Romania

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania Business published the 3rd edition of an exclusive, premium real estate yearbook, with projects - commercial presentations, investment opportunities and market trends in Romania and CEE, with national and international distribution (Munich, Vienna, Warsaw, Bucharest), bilingual product: English & Romanian, index of parks. We have been delighted to discover more and more projects, developers, investors and plans for new projects. We have asked owners, managers, experts to express their strategic arguments for investing in Romania, so their answers should rally more interest in and business deals for Romania. esting oﬃce/residential projects, in the next few years Marian Roman, Managing Director CA IMMO, Romania

Romania is one of the IMMOFINANZ core markets that we have designated as a focal point of our development activities in the coming years. is is consequent to economy being on a steady road to recovery and is growing faster than in other CEE countries, which also means a stepwise increasing demand for high-quality commercial properties. e volumes on the transaction market also show that Romania is now back on the radar screen of international investors and this is also an indicator we pay attention to. In Romania, IMMOFINANZ Group is one of the leading real-estate developers and investors with a portfolio of 82 properties in mostly oﬃce and commercial space, estimated at 957 million EUR. Romanian ranks 3rd in the total Group portfolio holding a 14.0% share after Russia and Austria - Sorin Visoianu, Country Manager Oﬃce & Logistic Romania and Bulgaria IMMOFINANZ Group

After 18 years on the Romanian market, I think it is safe to say that what best defines Anchor Grup is its stability, while constantly evolving. We’ve built the first modern shopping center in Romania - Bucuresti Mall, then the first A-class oﬃce building integrated to a shopping center - Anchor Plaza. Now we are the first to completely renovate not one, but both our commercial centers, at once, without closing them. We set ambitious goals for ourselves, then we always manage to reach them. Year by year we are facing a more mature market, a more educated consumer, sharper competition. It’s competition actually, as well as our customers’ constant increasing demands and needs that set our view for the next period - Aﬀan Yildirim, General Manager of Anchor Grup.

During the last years, Bucharest has gained more and more attention from the prospective tenants, looking to secure local/regional oﬃce hubs, taking advantage of the skilled labor force, especially on IT&C and services (SSC). Based on it, we could consider that Bucharest is representing a viable alternative to the other capitals, from business perspective. Last year has proven a more healthy investment climate in Bucharest, with important transactions performed by reputable investors. In 2015, the trend will witness a comparable level. As well on the other activity sectors, Romanian real estate market has targeted the established models in the CEE, corroborated also with the specific requirements locally imposed by customers and law. Orhideea Towers will become part of Central-West submarket – an emerging oﬃce district with high potential, as developers with excellent track record announce to deliver in this area inter-

I have extensive experience on the Polish market, which is one of the most competitive in the region, and I am glad to say that latest projects in Bucharest have similar quality. is proves a growing degree of maturity of the market. What is quite unique for this market is the fact that some big players are acting both as investors and developers resulting in actively seeking for purchasing fully leased buildings and at the same time active looking at development opportunities. I think this fact will help the market to become even more mature and create more proper investment products with fully secured cashflow. As for Bucharest, I think the interest will remain high, as it currently is the main business hub in Romania. ere are many companies setting business here and growing in the near future, especially those from the outsourcing industry which represent today the big power on the market, creating a lot of demand. Marcin Łapiński - President Skanska Property Romania

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

At P3 Logistic Parks: "Warehouses are our Passion" and there is no market in CEE that we are more passionate about than Romania. We believe the market has huge potential for growth, based on its rapidly expanding manufacturing base and the skills of its competitive labour force, including a high level of English speaking. P3 opened its first oﬃce in Bucharest in 2010 as the company recognized Romania's potential to become an important European manufacturing and logistics hub. At the beginning of 2015 we finalized our biggest deal in this market, which was the acquision of the Bucharest logistics park from CA Immobilien - Peter Becar, Managing Director CEE, Country Head Romania - P3 Parks

We as Artemis Real Estate can offer our clients land for sale or rent, we can offer the financing of a building (logistics, production) combined with a long term rent or rent & buy contracts. Our flexibility and our financial strength are our advantages, where our clients or partners can rely on. Timis County has today a strong industrial base with many wellknown European companies. We are convinced that strong economical growth will be seen in the coming years because many foreign companies will start to invest in the area. Further developments in e.g. infrastructure will support this – Laura Szime, Office Manager, Artemis Real Estate Romania

e advantages of Romania are, in my opinion, very strong: public debt and fees at a low level, a strong domestic market, availability of raw materials, excellent geographical localization, high level educated people and a strong industrial background. I believe that all these strong points should be better communicated to improve the external perception of Romania, unfortunately quite unfavorable, as the country is, at the moment, one of the key points on Europe logistic map. e key challenge of Romania is to achieve steady economic growth and improve living standards while meeting fiscal targets, and to continue structural reforms and the modernization of the public administration - Ivan Lokere, Alinso Group CEO

CTP exploded onto the Romanian market in early 2015, securing a number of high-profile acquisitions which means that it is now one of the market leaders in terms of gross lettable area. Romania is an important growth market for CTP, and we believe that the time is right to expand the CTPark network into the region. More than 37,000 people are employed in our parks in the Czech Republic alone, so CTP’s Romanian entry can be seen as a key driver for lowering unemployment rate in the cities and regions in which we locate our parks. 400 international companies call the CTPark network home and I know that many of these companies are actively looking for opportunities in Romania. CTP eyes Romania as an important next step, and is leveraging market opportunities for growth - Remon Vos, CEO of CTP.

REAL ESTATE

Toamna continuă semnele bune WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dezvoltatorii au anunțat și în a doua parte a anului proiecte sau chiriași noi, precum și consolidarea unor parteneriate existente. de Ionuț OPREA

IMMOFINANZ, unul dintre principalii investitori de pe piața imobiliară din România și cel mai important proprietar de clădiri de birouri din București, a anunțat mai multe parteneriate noi și extinderi ale colaborărilor cu chiriași din sectorul local de birouri, pentru suprafețe de peste 21.000 metri pătrați. Astfel, compania a prelungit și extins contracte existente pentru mai mult de 19.000 de metri pătrați și a atras chiriași noi pentru aproximativ 2.400 metri pătrați în cinci dintre proprietățile sale de birouri Clasa A din București. „Pe măsură ce continuăm să dezvoltăm noi proprietăți de birouri premium, precum Metroﬃce, suntem încântați de cererea constantă pentru proprietățile noastre existente. Extinderea a numeroase contracte de închiriere, precum și noii chiriași care ni se alătură demonstrează că strategia noastră de a prioritiza nevoile clienților și de a construi relații pe termen lung cu aceștia va da întotdeauna rezultate”, a declarat Sorin Vișoianu, Country Manager Oﬃce & Logistics pentru România și Bulgaria în cadrul IMMOFINANZ. După ce recent a întâmpinat un nou chiriaș, Grupul Media Camina (Radio Zu și Radio Romantic) și-a consolidat parteneriatul cu Syngenta Agro, veștile bune din Victoria Park continuă: marele dezvoltator de software SIVECO România a prelungit pentru încă șapte ani contractul de închiriere pentru 5.500 metri pătrați în clădirea de birouri premium a IMMOFINANZ. Acest parteneriat a început în 2006 și se va întinde, astfel, pe o perioadă de cel puțin 17 ani. Un alt chiriaș pe termen lung al grupului austriac, KPMG a ales să extindă suprafața închiriată în Victoria Park cu aproape 670 metri pătrați, la aproximativ 6.400 metri pătrați, și a prelungit contractul de închiriere pentru încă cinci ani. Astfel, parteneriatul dintre IMMOFINANZ și KPMG se va întinde pe o perioadă totală de cel puțin 15 ani.

Idei de expansiune

Skanska a inaugurat a doua clădire din proiectul Green Court Bucharest, după o investiție de 35 milioane de euro, adăugând astfel stocului de birouri din zonă încă 18.000 mp, iar apoi a anunțat finalizarea tranzacției pentru o suprafaţă totală de 21.306 metri pătraţi, localizată în zona centralvestică a Bucureștiului. Compania a achiziționat un nou

teren pe Bulevardul Iuliu Maniu, numărul 6, sector 6, București, România. Vânzătorul terenului este Pumac S.A., iar tranzacția a fost intermediată de către JLL România. "Terenul Pumac este un loc excepțional aflat în inima segmentului de piață central-vestic, una dintre cele mai interesante zone de birouri din București. Consider că această achiziție din partea Skanska va impulsiona dezvoltarea întregii zone. Este, cu adevărat, o situație win-win: o locație excepțională cumpărată de un dezvoltator excepțional", a declarat Attila Peli, head of development and land department al JLL. Și dezvoltatorul S Group, ce are în portfoliu Green Gate, a comunicat informații conform cărora va dezvolta încă un proiect de birouri în timp ce compania de dezvoltare imobiliară Globalworth, fondată şi condusă de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a informat printr-un raport că a semnat, în septembrie, memorandumuri de înţelegere pentru potenţiala achiziţie a unui portfoliu imobiliar extins de circa 30 de active, care include atât clădiri finalizate cât şi terenuri, precum şi achiziţia a două clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 35.000 de metri pătraţi. Investiţia în preluarea acestor active este estimată la circa 120 de milioane de euro, pe lângă proiectele aflate în lucru. Strabag, liderul pieţei de construcţii din România, a intrat și în piața de project development după ce a preluat echipa locală a Raiﬀeisen evolution, compania austriacă ce a dezvoltat cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Sky Tower, aflată în proprietatea Raiffeisen Property, precum şi centrul comercial Promenada Mall, care a fost vândut ulterior către NEPI.

Timișoara Centrum

Alpha Group Investments a anunțat că a modificat conceptul proiectului Timișoara Centrum la circa 2 luni de la prezentarea inițială, mărind suprafața închiriabilă cu aproape 40%, investiția totală urmând să ajungă la 90 de milioane de euro. Astfel, proiectul Timișoara Centrum va avea o suprafață închiriabilă de 80.000 de mp, din care 70.000 spații de retail și 10.000 mp de birouri. Investitorul, alături de TBE Business Solutions, compania condusă de omul de afaceri Ali Ergun Ergen, care se ocupă și de managementul proiectului, a modificat și designul acestuia, precum și mixul de chiriași.

INOVAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cercetare la nivel european la IRUM Reghin

de Alex TOTH

Primul centru de cercetare şi dezvoltare pentru utilaje agricole şi forestiere din România a fost inaugurat vineri, 11 septembrie, în incinta IRUM Reghin, companie 100% cu capital românesc. Investiţia se cifrează la 11,9 milioane lei şi a fost finanţată parţial printr-un proiect în valoare de 6,4 milioane de lei, din care 2,2 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene. Tăierea panglicii inaugurale a avut loc în prezenţa a numeroşi invitaţi din opt ţări europene, parteneri şi colaboratori, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice

judeţene şi locale şi ai mediului de afaceri. În cuvântarea sa, ing. Mircea Oltean, directorul general al IRUM Reghin, a făcut un scurt istoric al companiei pe care o conduce, de la anul înfiinţării, 1953, la cel al privatizării, 1999, şi până în prezent. „Vreau să vă mulţumesc că neaţi onorat astăzi cu prezenţa, într-o zi istorică pentru compania IRUM şi - de ce nu - şi pentru industria românească. Din momentul achiziţiei IRUM, gândurile noastre au fost direcţionate în a menţine în piaţă atât o fabrică, cât şi un produs românesc, lucru pe care l-am şi realizat. Totodată, am demonstrat că industria românească nu era doar un morman de fier vechi cum spuneau unii politicieni în anii 90. IRUM, cu o tradiţie de peste 60 de ani, reprezintă un loc unde o serie de oameni bine calificaţi, dar trecuţi de prima tinereţe, şi-au găsit un loc de muncă unde să-şi continue activitatea şi nu au îngroşat rândurile şomerilor sau pensionarilor de boală. Toate aceste lucruri au fost posibile datorită reinvestirii profitului obţinut în fiecare an şi prin infuzia de capital făcută de Grupul Maviprod, începând cu anul 1999, când am achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni”, a afirmat ing. Mircea Oltean.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Inovaţia şi cercetarea, motorul oricărei companii

Directorul general al IRUM Reghin, companie care a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 32 milioane de euro şi care asigură, în prezent, 500 de locuri de muncă, a menţionat că inovaţia şi cercetarea stau la temelia oricărei afaceri de succes şi a mulţumit atât familiei, cât şi angajaţilor şi colaboratorilor pentru susţinerea şi determinarea demonstrată în dificilul demers de înfiinţare al Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere, unde îşi desfăşoară activitatea o echipă alcătuită din 40 de specialişti coordonaţi de Ionică Vascovici şi Mircea Fărcaş. „După o serie de ani în care am reinvestit foarte mult în retehnologizare şi infra structură, în anul 2012 a venit momentul să demarăm un alt proiect pe termen lung pe care l-am denumit atunci iFOR. Acest proiect s-a născut datorită celor învăţate de la partenerii noştri globali, adică faptul că inovaţia şi cercetarea trebuie să reprezinte motorul oricărei companii. Astfel, acest centru de cercetare şi dezvoltare pentru utilaje agricole şi forestiere are ca scop crearea de produse care să corespundă cerinţelor mondiale şi care să reprezinte cu succes numele IRUM şi al României pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Totodată, acest centru

INOVAȚIE

reprezintă şansa tinerilor ingineri din judeţul Mureş de a lucra într-un mediu modern, bine dotat şi de a-şi crea o carieră de succes, ajutându-i să rămână aproape de familiile lor, să nu mai prefere exodul. Chiar dacă inaugurăm acest centru astăzi, preocupările noastre pentru cercetare sunt mai vechi, mărturie fiind cele patru brevete de invenţii aflate în diferite stadii şi campaniile de recrutare a tinerilor absolvenţi. Toate aceste proiecte nu erau posibile fără ajutorul familiei, căreia vreau să îi mulţumesc şi fără ajutorul oamenilor alături de care am abordat aceste proiecte. În acest sens, vreau să vă spun că în cadrul Maviprod şi IRUM avem o serie de oameni care sunt alături de noi încă de la înfiinţare”, a punctat ing. Mircea Oltean.

Serbare câmpenească şi muzică de calitate

După discursurile oficiale, a urmat cel mai emoţionant moment, tăierea panglicii inaugurale a Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere de către Violeta Oltean, Andrei Oltean şi primarul Maria Precup. Programul a continuat cu vizitarea celor mai importante secţii ale fabricii IRUM şi cu o serbare câmpenească bogată în bucate alese, „condimentate” cu muzică de calitate asigurată de solistul Marius Ciprian Pop, Orchestra Casei de Cultură „Dr. Eugen Nicoară” din Reghin şi formaţiile Brio Sonores şi Holograf.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TM. Făcut în Tîrgu Mureș Dosar de candidatură pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

Să auzi cel puțin de la un turist român sau din oricare altă țară că Tîrgu Mureșul este un oraș special, cu un stil inconfundabil ori că este, poate, cel mai frumos oraș al Transilvaniei, reprezintă un fapt aproape cotidian. Istoria a creat un peisaj urban unic, cu o fizionomie proprie, aceasta fiind șansa valorificării unui patrimoniu de cultură și civilizație reprezentativ pentru spiritualitatea europeană. Foto credit: Cristina Gânj (Bristena) Istoria recentă a Tîrgu Mureșului a fost umbrită de conflictul din martie 1990 și a lăsat urme adânci în mentalul colectiv. La 25 de ani de la momentul martie 1990, 70% dintre localnici consideră că Tîrgu Mureșul nu mai are probleme interetnice, iar 80% spun că, indiferent dacă sunt români, maghiari sau țigani, simt că au drepturi egale și că nu sunt discriminați (sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, iunie 2015). Însă, același sondaj indică faptul că 17,3% dintre locuitorii orașului consideră că românii și maghiarii trăiesc în comunități separate. Este, așadar, timpul unei reinventări și a unui plan de (re)generare urbană. Primarul municipiului Tîrgu Mureș, Dorin Florea: “Eram

prefectul județului Mureș când am făcut primul pas în proiectul reconcilierii româno-maghiare, după conflictele din martie 1990. Am inițiat atunci, la Tîrgu Mureș, o întâlnire între Președinții României și Ungariei. În anii ce au urmat, am creat proiecte de infrastructură în beneficiul tuturor locuitorilor orașului, ceea ce îi face pe mulți să spună că avem unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Dar, dincolo de acestea, am realizat că cel mai important liant de comunicare între oameni este cultura și de aceea am promovat sloganul orașului <<Armonie, nu conflict>>. Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii este, de fapt, parte a proiectului comunității din Tîrgu Mureș de a trăi liberi de prejudecăți, într-un oraș european”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021, Tîrgu Mureșul beneficiază de susținerea Sighișoarei și a orașului Sovata. Sighișoara, „Bijuteria medievală a României”, aflată la 60 de kilometri de Tîrgu Mureș este singura cetate medievală locuită din sud estul Europei. Orașul se mândrește, de asemenea, cu singurul centru istoric din lume inclus în patrimoniul mondial UNESCO. S-a recunoscut astfel valoarea de unicitate, autenticitate și mărturie remarcabilă a vechiului burg german, aflat multă vreme la intersecția a două lumi medievale, aparent asemănătoare dar totuși diferite. Viceprimarul municipiului Sighișoara, Ionel Gavrilă: “În Sighişoara, copiii noștri au posibilitatea de a studia în trei limbi: română, germană şi maghiară. Sunt reprezentate toate cultele religioase recunoscute oficial la nivel naţional. Patrimoniul cultural material, respectiv întregul sit arhitectonic, integrat din 1999 în patrimoniul UNESCO, este reprezentativ pentru Evul Mediu european şi românesc, fapt ce valorizează prezentul şi îi conferă un caracter unic. Acest lucru a înscris Sighișoara pe harta celor mai vizitate obiective turistice din România. Situl istoric este binecunoscut, însă pentru valorizarea patrimoniului material şi imaterial al Sighişoarei, este nevoie de generarea unor proiecte culturale. De aceea candidăm, alături de Tîrgu Mureș, la titlul de Capitală Europeană a Culturii”. Sovata a apărut pe harta celor mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din lume acum 165 de ani, deși a fost menționată pentru prima dată ca loc tămăduitor încă din 1597. Este unică în Europa, datorită lacului salin helioterm Ursu. Sovata este exemplul cel mai bun de regenerare: dacă după Revoluția din 1989 ajunsese o ruină, stațiunea a renăscut și acum este plină de turiști străini. Primarul orașului Sovata, Péter Ferenc: “Sovata este o stațiune cu sezon permanent, menționată ca loc tămăduitor încă din secolul al XI-lea. Faptul că județul Mureș se află pe locul 4 în țară ca număr de turiști sosiți, este datorat în bună măsură și orașului nostru, unde anual vin la odihnă și tratament peste 100.000 de turiști din România și din străinătate. La Sovata, orașul unde maghiarii sunt în procent de aproape 90%, se spune că întâlnești cele mai ospitaliere gazde, indiferent de limba pe care o vorbești. Candidăm alături de Tîrgu Mureș la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a dovedi că tradițiile și obiceiurile zonei sunt mijloace de comunicare și apropiere între oameni și nicidecum un motiv de separare a acestora”. Datorită Sighișoarei și Sovatei, județul Mureș a urcat, în numai patru ani, de pe locul 8 pe locul 4 în România la număr de turiști, cu 410.904 sosiri în 2014. Mureșul este depășit în acest clasament doar de București – Capitala României, Constanța – oraș aflat pe litoralul Mării Negre, și Brașov – recunoscut pentru cadrul natural deosebit, oferit de Munții Carpați. Conceptul de candidatură a Tîrgu Mureșului pleacă de la premisa că orașul este un organism viu și creativ, ce își așteaptă momentul potrivit ca să se dezvăluie: anul 2021 Capitală Europeană a Culturii. Orașul va deveni locul în care oameni ai locului sau cetățeni ai Europei vor învăța, experimentând diversitatea. În Tîrgu Mureș înveți că Europa nu este o idee. Europa e ceea ce învățăm să facem unul de la celălalt. Sloganul campaniei de comunicare a conceptului, “Făcut în Tîrgu Mureș” are menirea de a ilustra activitățile culturale pe care europenii le vor învăța pe viu, de la tîrgumureșeni. “Inspirați de modelul de excelență pe care orașul l-a oferit în medicină prin SMURD, Universitatea de Medicină și secția de cardiologie a Spitalului Județean, ne-am dat seama că se poate atinge același nivel de top și în domeniul culturii. Cea mai mare bogăție a Tîrgu Mureșului sunt oamenii și așa

EVENIMENT

ne-a venit ideea de a-i implica pentru a oferi vizitatorilor o experiență unică, aceea de a învăța cultura direct din comunitățile locului”, a spus Dana Pascu, senior strategic planner la GMP Advertising. Nucleul programului artistic Tîrgu Mureș 2021 este „TM. Făcut în Tîrgu Mureș”, care definește conceptul de candidatură, abreviază numelui orașului (TM simbolizează și “marca înregistrată”, tușa unică și forma specială pe care orașul o deține în raport cu alte centre urbane) și îi prezintă avantajul competitiv, respectiv acela de pol de învățare, dezvoltare și măiestrie. Președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre: “În 2013, când am organizat Centenarul Palatului Culturii din Tîrgu Mureș, spuneam că, după 100 de ani, le suntem datori celor care l-au construit cu un proiect cultural de recunoștință. Tot atunci, adăugam că le suntem datori și generațiilor de peste încă 100 de ani cu o faptă pe măsură. De aceea, în ultimii doi ani, am construit cel mai important proiect al județului Mureș – candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost cel mai evident mesaj de unitate din ultimii 25 de ani. Fără excepție, partidele politice, organizațiile minorităților naționale și oamenii de cultură din zona publică și neguvernamentală au agreat și au susținut, încă din prima clipă, această inițiativă. A fost o lecție de respect față de valorile noastre tradiționale și o dovadă de conștientizare a apartenenței la valorile europene”. Dosarul de candidatură va fi depus oficial pe 10 octombrie 2015, perioada de jurizare urmând sa aibă loc în două etape: o preselecție, în decembrie 2015, și selecția finală, în septembrie 2016.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UMF Tîrgu Mureș, o Universitate tot mai căutată și apreciată în țară și peste hotare

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș a fost şi în acest an printre cele mai căutate universităţi din ţară, Facultatea de Medicină în limba română înregistrând a doua concurenţă între UMF-uri, la mică distanţă după facultatea de profil din Bucureşti. În anul în care UMF Tîrgu Mureș sărbătorește 70 de ani de la înființare, bobocii UMF70 au trecut printr-un examen de admitere cu un grad ridicat de dificultate și astfel au început o nouă călătorie educațională. Rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, ne vorbește despre noul an universitar și despre noutățile pe care acesta le aduce, despre „Săptămâna Bobocilor” și despre evenimentele lunii octombrie, dar și despre moneda de argint lansată de Banca Națională a României cu ocazia UMF70. La UMF Tîrgu Mureș, a început un nou an universitar cu promoția de boboci UMF70. Cum s-a desfășurat în acest an, admiterea? Prof. dr. Leonard Azamfirei: Am început anul universitar 2015 – 2016 cu promoția de boboci UMF70, o promoție cu totul specială, pentru că studenții care au reușit să intre la Universitate în acest an au trecut printr-un examen de admitere dificil, mai dificil ca în anii anteriori, ceea ce ne conferă speranța că sunt studenți de foarte bună calitate, trecând prin două filtre succesive: examenul de bacalaureat și examenul de admitere. La fel ca anul trecut, și anul acesta, concurența la Medicină, mai ales la programul în limba română, a fost foarte mare. Au fost peste 4 candidați pe un loc bugetat, fapt ce a situat Universitatea pe locul doi pe ţară între UMF-uri, la mică distanţă după facultatea de profil din Bucureşti. Este un trend care s-a menţinut întrucât anul trecut ne-am situat pe primul loc. Subiectele au fost de un nivel de dificultate mult crescut față de anul 2014, ceea ce s-a și văzut în distribuția mediilor de la admitere. Începem anul universitar cu peste 1.300 de studenți la programul de licență, la care se adaugă studenții la programele de masterat și doctoranzii, având astfel, în primul an, peste 1.600 de studenți. Un alt lucru remarcabil în acest an este faptul că numărul de studenți, în anul I, la programele în limba engleză s-a dublat față de anii anteriori, ca o consecință a politicii noastre de internaționalizare a Universității, dar şi a unui sistem de admitere special de tip early admission prin care am reuşit să recrutăm studenţi foarte buni. De asemenea, am început anul universitar cu un nou program de studii, și anume programul de Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic, o profesie pe care am conceput-o la UMF Tîrgu Mureș și pe care am acreditat-o la nivel național. La noul program, Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic, cât de mare a fost concurența? L.A.: Orice campanie de promovare aduce roade în timp, nu doar în câteva luni, dar suntem bucuroși că s-au ocupat toate locurile scoase la concurs. Vorbind de concurență, aș vrea să remarc faptul că la doctorat am avut o concurență de trei pe un loc, cea mai mare concurență de când funcționează școala doctorală în structura actuală. Vorbim de doctoranzi foarte bine pregătiți, care au demonstrat în momentul admiterii că au deja experiență în cercetarea științifică și sperăm că vor fi în stare să ducă la bun sfârșit studiile doctorale de bună calitate, pentru că UMF Tîrgu Mureș are unul dintre cele mai ridicate standarde din țară în privința criteriilor pentru susținerea tezelor de doctorat. Suntem într-un moment de maturizare instituțională și punem

accent din ce în ce mai mult nu pe numărul de studenți pe care vrem să-i școlarizăm, ci pe calitatea profesională a celor care termină studiile universitare. Anul acesta, s-a organizat, în premieră, la UMF Tîrgu Mureș, „Săptămâna Bobocilor”. Cum s-au desfășurat activitățile? L.A.: Așa cum fac și alte mari universități din lume, în acest an am schimbat abordarea față de studenții internaționali, îndeosebi faţă de bobocii care vin din alte țări. A fost o acțiune extrem de reușită, pe care studenții de la ligile studențești au organizat-o. Toți bobocii au fost primiți într-o săptămână a bobocilor, au fost preluați de către studenții mai mari care le-au devenit tutori, arătându-le tot ceea ce trebuie să știe în Tîrgu Mureş. Când vii pentru prima dată într-un oraș necunoscut, în care nu știi pe nimeni, o astfel de ocazie de socializare e binevenită. Am încercat să venim în fața unor tineri care își lasă acasă părinții și care vin cu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

întrebări și uneori cu îngrijorări, deoarece necunoscutul induce o îngrijorare. În egală măsură şi studenţii români au beneficiat de o primire asemănătoare. Vom repeta evenimentul și în anii care urmează. În Universitate se lucrează intens, iar holurile din clădirea principală arată foarte frumos. Despre ce lucrări mai este vorba? L.A.: Există mai multe proiecte de construcții și reabilitare în campus. Cele mai cunoscute sunt Centrul de Cercetări Avansate Medico – Farmaceutice, pe care intenționăm să-l inaugurăm în decembrie. Se construiește noul sediu al Facultății de Farmacie. În această vară și toamnă, am reușit să finalizăm o renovare extrem de pretențioasă din punct de vedere arhitectural a clădirii centrale, a holurilor principale. Fiind o clădire monument istoric, echipele care au lucrat au fost extrem de atente ca să păstreze sau să reconfigureze aspectul inițial al clădirii, astfel încât aceasta, de la intrare și până la ultimul etaj, a îmbrăcat o haină nouă, elegantă, care i se potrivește foarte bine. Se întâmplă și lucruri care nu sunt atât de vizibile. Orice instituție are nevoie de lucrări de întreținere, pe care le facem din mers. Aș spune, de pildă, că s-au renovat și s-au adus la standarde înalte de confort și de tehnologizare cele trei amfiteatre mari ale Universității din clădirea cen trală. În continuare, vor fi aduse la același nivel toate sălile de demonstrații din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș și ne aflăm în faza de achiziție și sper ca în această toamnă să rezolvăm o problemă acută a studenților le gată de un nou vestiar, situat pe două nivele, suficient de încăpător pentru studenţii din cadrul Spitalului Clinic Jude țean de Urgență Tîrgu Mureș. În octombrie au loc două evenimente importante la UMF Tîrgu-Mur eș: o expo ziție inedită de fotografii și un târg de carte. Câteva cuvinte despre cele două evenimente. L.A.: Expoziția de fotografii „UMF Tîrgu Mureș ieri și azi” este un proiect cu o deosebită valoare sentimentală. Există, în Tîrgu Mureș, colecționari care au adunat de-a lungul timpului și uneori au și postat în mediile de socializare fotografii cu Tîrgu Mureșul din perioada interbelică sau din jurul anilor '50, '60, '70. În aceste fotografii am regăsit de multe ori clădirea Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, care a reprezentat pentru fiecare decadă de timp un obiectiv semnificativ. Am putut observa astfel dinamica clădirii, a campusului și a mediului în care acestea s-au dezvoltat. Ulterior, am descoperit, la persoane care au asemenea pasiuni, unele fotografii inedite ale Univer sității, ale clinicilor și spitalelor din Tîrgu Mureș și am identificat un album al unui ofițer pensionar cu interioare ale clădirii Universității din perioada în care în această clădire funcționa Liceul Militar „Mihai Viteazul”. Am făcut demersurile necesare de a fotografia aceste imagini, de a le prelucra și facem un colaj, care se va regăsi într-o expoziție fotografică și care va avea

vernisajul în această lună. Colecţia se va regăsi și într-un album cu fotografii pe care îl vom lansa în decembrie, cu ocazia Zilelor Universității. Al doilea eveniment din luna octombrie va pune în valoare activitatea științifică a cadrelor didactice din UMF Tîrgu Mureș în ceea ce priveşte cartea medicală. Alături de editura Uni versităţii, University Press, şi alte edituri din Tîrgu Mureș și din țară vor lua parte la un târg de carte de tip Bookfest. O parte a acestui eveniment va fi legată de ocazia pe care o creăm unor cadre didactice, unor medici, cu aptitudini literare, de a-și lansa propriile cărți. Vor fi patru lansări de carte. Una dintre ele este cartea intitulată „Haz de necaz”, scrisă de profesorul Gabriel Gurman, din Israel, Doctor Honoris Causa al Uni ver sității. Cartea pre zintă întâm plări hazlii din lumea medicală. A doua carte e, de fapt, un album de artă al profesorului Marius Sa bău, fost rector al Universității, cu aptitudini remarcabile în pic tură. A treia carte este deja cunoscută, mai ales în Tîrgu Mureș, a doctorului Dan Fărcaș, o incursiune în modul de gândire uman, carte intitulată „Virtuți adormite”. O altă carte este într-un fel o datorie morală pe care o avem față de profesorul Mircea Chiorean, fostul șef al Clinicii de Anestezie și Terapie Intensivă, şi care se intitulează „Iluzia nemuririi”. Banca Națională a României a lansat, în circuitul numismatic, o monedă de argint dedicată împlinirii a 70 de ani de la înființarea Universității. Ce înseamnă pentru Universitate acest lucru? L. A.: Este o onoare pentru UMF Tîrgu Mureș să beneficieze de atenția Băncii Naționale a României prin lansarea acestei monede cu valoare numismatică. Asemenea evenimente sunt atent selecționate de către Banca Națională a României și acest semn de prețuire și de recunoaștere a rolului pe care Universitatea îl are în societatea românească. Tirajul este destul de mic, producându-se doar 250 de monede, dintre care 150 vor fi achiziţionate de către UMF. Asemenea emisiuni numismatice, cu cât sunt mai puține, cu atât sunt mai va loroase. Intenționăm să facem o lansare oficială a acestei monede cu ocazia Zilelor UMF Tîrgu Mureș.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cine salvează o viață, salvează o lume întreagă! 25 de ani de SMURD în România:

de Teodora MÎNDRU & Alex TOTH

25 de ani de la înființarea celui mai dotat sistem de medicină de urgență din Europa, a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) din România, au fost sărbătoriți, în 25 septembrie, la TârguMureș, printr-o expoziție tehnică a SMURD, o ceremonie impresionantă în centrul municipiului şi o defilare a forţelor SMURD. Sărbătoarea s-a încheiat cu Gala SMURD – 25 de ani. Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, JeanHubert Lebet, al Marii Britanii, Paul Brummell, şi al Germaniei, Werner Hans Lauk, au primit diploma şi placheta de onoare SMURD pentru contribuţia adusă de statele lor la dezvoltarea acestui serviciu în România. Pe lângă cei trei ambasadori participanţi la ceremonii, au mai primit placheta de onoare şi preşedintele României, Klaus Iohannis,

Ambasada Franţei la Bucureşti, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, o serie de foşti miniştri ai sănătăţii şi secretari de stat, precum şi numeroase personalităţi locale care s-au implicat în susţinerea SMURD. Fondatorul SMURD, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, a mulţumit tuturor celor care au crezut în ideea lansată de el şi de o echipă de medici tineri, în 1990, la Târgu-Mureş. „Pentru noi, ce se întâmplă astăzi este de o importanță maximă, pentru că noi sărbătorim, de fapt, 25 de ani de muncă în echipă, ca să ajungem unde este SMURD-ul astăzi și nu numai SMURD-ul, ci întregul sistem de urgență. S-a început cu o mașină, cu niște nebuni, printre care doctorul Boeriu, care au acceptat să se implice și au rămas așa până în ziua de astăzi. De la o mașină am ajuns la un sistem pe o țară întreagă. Acest lucru nu putea să aibă loc dacă nu-i aveam pe cei care au crezut la început, cei care au sprijinit, cei care au văzut, au început să creadă și au sprijinit mai departe și aici vorbesc de toți care au participat, fie că sunt oameni care ne-au sprijinit chiar și cu un gând bun, fie voluntari sau oameni care ne-au sprijinit din pozițiile lor politice și care au continuat și ne-au permis să ajungem unde suntem printr-un sprijin foarte important la nivel guvernamental. Colaborăm cu multe instituții ale sta-

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tului: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Serviciul de Telecomunicații prin 112, Sistemul de Telemedicină, Serviciile de Ambulanță. Astăzi, sunt prezenți și oaspeți străini fără de care nu puteam continua în primii ani și probabil că fără ei n-am fi ajuns la calitatea pe care o avem astăzi. E o recunoaștere, o mândrie, o asociere. Un proiect început în anul 1990 fără a fi planificat să ajungă unde e azi a ajuns de fapt unde este în ziua de astăzi”, a transmis dr. Raed Arafat. Acesta a amintit de sprijinul pe care SMURD l-a primit de la început de la locuitorii acestei țări, care au donat bani și astfel s-a putut achiziționa prima ambulanță și, ulterior, primul avion. Arafat a spus că SMURD datorează, în aceste momente de sărbătoare, tuturor un singur cuvânt, acela fiind „mulțumesc”. Arafat își dorește, în continuare, implementarea echipajelor de prim ajutor în zonele rurale, creșterea nivelului calitativ a asistenței medicale de urgență, precum și o dotare mai bună. „În următorii 25 de ani, mă văd cu un SMURD mai complet, un sistem de urgență mai complet, un sistem integrat care acoperă absolut toată România, zonele rurale să fie acoperite, calitate mai bună, dotare mai bună. Sunt convins că vom face aceste lucruri. Continuăm implementarea echipajelor de prim ajutor, mai ales în zonele rurale, dar și a echipajelor de terapie intensivă mobilă în județele în care nu avem încă. Foarte important, creșterea nivelului calitativ a asistenței medicale de urgență”, a explicat fondatorul SMURD. Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat că tatăl său a făcut parte din proiectul SMURD, iar acum se bucură că poate, la rându-i, să contribuie la dezvoltarea acestui sistem. Ministrul a vorbit și despre performanța SMURD. „Astăzi, SMURD înseamnă 1.100 de intervenții în 24 de ore, ceea ce este extraordinar și preia foarte mult din cazurile care altfel s-ar duce la Ambulanță și ar fi supraaglomerat, deci practic împreună cu Ambulanța reprezintă piatra de temelie a sistemului de urgență românesc și îi urez să aibă alți 25 de ani cât mai fructuoși, cu dezvoltare, cu echipamente cât mai bune, să aibă mai multe elicoptere, mai mulți voluntari și cât mai mult personal”, a precizat Nicolae Bănicioiu.

Gala SMURD – 25 de ani

Numeroşi invitaţi din ţară şi din străinătate au participat în seara de 25 septembrie, în Sala Mare a Palatului Culturii, la „Gala SMURD - 25 de ani”, spectacol aniversar organizat cu ocazia împlinirii unui sfert de secol de la demararea, la Târgu-Mureş, a proiectului Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare (SMURD). În cadrul galei au fost premiaţi toţi cei care, de-a lungul anilor, au contribuit la dezvoltarea şi transformarea SMURD într-un brand recunoscut şi respectat în ţară şi în acelaşi timp luat ca model în numeroase state ale lumii. Cele 10 categorii au fost distinse cu Monedă, Medalie şi Diplomă Aniversară.

Oamenii de afaceri alături de SMURD

„Partenerii-sponsori” distinși în cadrul Galei SMURD sunt: Vodafone (Florina Tănase), Fundaţia Vodafone România (Angela Galeţa şi Georgiana Iliescu), E.ON România (Daniel Morari), Metro România (Ionuţ Moise), Raiﬀeisen Bank (Delia Vasiliu), Rompetrol (Costina Drăgan), Atlassib (Daniel Mincu), Fundaţia pentru SMURD (Adrian Diţă), Azomureş (Mihai Aniţei), Raja Constanţa (Felix Stroe), SC Tomek SA (Ilyas Ahmet), Ambient SA (Ion Ciolan), Centrul

pentru Politici şi Servicii de Sănătate (Ioana Dărămuş) şi Dispeceratul 112 Târgu-Mureş (Sergiu Oltean). Au mai fost menţionaţi următorii parteneri-sponsori: Pro Design (Marcel Creţiu), Airbus Helicopter (Serge Durant, Radu Ştefan), Romgaz (Virgil Metea, Avram Pantelimon), Lidl, Loteria Română şi Deltamed

Ce greutăți au fost întâmpinate

Coordonatorul Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu-Mureş, dr. Cristian Boeriu, a spus că una dintre greutățile întâmpinate în decursul celor 25 de ani de SMURD a fost mentalitatea. „În acești ani, au fost mai multe elemente grele, printre care se numără și mentalitatea și îmi aduc În prezent, SMURD are la aminte de problemele pe care le-am dispoziţie 9 elicoptere care în anul avut în special la începuturi, în primii 2014 au efectuat 944 de intervenţii 10 ani, când SMURD-ul nu exista ca primare, 1.760 de intervenţii seSMURD, cel puțin în primii cinci ani. cundare şi 12 misiuni de transExista doar o idee, existau două mașini plant, instituţia care efectuează care se plimbau prin județul Mureș, misiunile aeriene ale SMURD fiind dar fără să aibă un cadru legal foarte Inspectoratul General de Aviaţie. clar și din această cauză noi am fost de foarte multe ori atacați, cu toate că în anul 1993, printr-un Ordin de ministru, s-a înființat un centru pilot pentru asistență medicală de urgență la Spitalul Județean de Urgență din TârguMureș”, a precizat dr. Cristian Boeriu.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Studenţie franceză la Cluj - integrare şi armonie

Centrul de Cultură Urbană Casino a găzduit, în 21 septembrie, Forumul ONG-urilor la ClujNapoca, organizat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC) și Corporation Médecine Cluj (CMC-Asociația studenților francezi la medicină), în parteneriat cu Agenția Consulară a Franței la Cluj și Institutul Francez din Cluj. de Alice Valeria MICU Într-o atmosferă deloc formală, cu studenţi gălăgioşi, cu părinţi emoţionaţi şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, dornici de colaborare cu voluntari, forumul s-a dovedit a fi o platformă prietenoasă între părţile angajate într-o frumoasă tranzacţie: pe de o parte, părinţii care îşi lasă fiii la studiu, cadrele universitare ce îi vor îndruma şi instituţiile publice care îi vor sprijini pe tinerii studenţi pentru ca şederea lor la Cluj să fie una fructuoasă, valoroasă şi generatoare de satisfacţii intelectuale, culturale şi amintiri nemaipomenite, pe de altă parte, studenţii, unii emoţionaţi, uşor pierduţi, alţii

dezinvolţi, părând să aparţină deja acestor locuri. Excelența Sa Ambasadorul Franței în România, François Saint-Paul, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, Consulul onorific al Franței la Cluj, Pascal Fesneau, şi Benoît Bavouset, director delegat al IFR la Cluj, au adresat, alături de Mihaela Popa, director de cursuri al Institutului Francez de la Cluj, tinerilor studenţi francezi şi părinţilor acestora, prezenţi la Centrul de Cultură Urbană Casino, cuvinte de bun venit şi i-au familiarizat cu Clujul şi cu organizaţiile nonguvernamentale ce îşi derulează activitatea aici. Dintre ONG-urile prezente am remarcat Asociaţia Femeilor de Afaceri, Cluj Guided Tours, Crucea Roşie şi Asociaţia Naţională Little People, care se ocupă de copiii din secţia pediatrică a Spitalului de Oncologie, sprijinindu-i cu activităţi şcolare şi extraşcolare, de familiarizare cu instrumentarul medical, dar, în primul rând, fiind alături de ei.

De ce un Forum al ONGurilor?

Contextul socio-economic marcat de prezența a trei actori importanţi, aflaţi în plină dezvoltare, comunitatea francofonă doritoare de a se integra și de a participa la acțiuni de voluntariat, societatea civilă activă de la Cluj și interesele sporite și diversificate ale întreprinderilor de implicare în viața socială au condus la necesitatea organizării unui Forum al ONG-urilor în Cluj. Evenimentul îşi pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pune integrarea celor 1100 de studenți francezi în societatea civilă din Cluj prin acțiuni de voluntariat, mediatizarea proiectelor și acțiunilor ONG-urilor în rândul angajaților firmelor din Cluj și publicului în general, crearea unui spațiu de întâlnire între firme și ONG-uri, crearea unei rețele de ONG-uri care să permită schimbul de experiență, de idei, de parteneriate şi difuzarea valorilor francofone de multiculturalism, de toleranță și de solidaritate. Pentru că numărul studenţilor francezi şi francofoni este într-o continuă creştere, l-am întrebat pe Benoît Bavouset, director delegat al IFR la Cluj, care sunt atuurile principale ale Clujului capabile să atragă studenţii francezi. Mi-a răspuns inginereşte, în trei puncte, cu maximă eficienţă: „Primul este Francofonia. Dacă nu s-ar manifesta o francofonie atât de puternică, nu ar exista secţiuni francofone şi atât de mulţi studenţi francofoni. La Cluj sunt 30.000 de elevi, de la învăţamântul primar până la la facultăţi, trecând prin cel gimnazial şi liceal care învaţă limba franceză, de aceea este posibil să se creeze filiere francofone. Anul acesta, studenţii francezi la Cluj numără 1.100 de persoane, asta înseamnă că este cea mai mare comunitate de studenţi francezi în Europa Orientală, am spus francezi, nu francofoni, adică acum sunt mai mulţi studenţi francezi la Cluj decât la Moscova. Al doilea element este aeroportul, sunt trei zboruri spre lumea francofonă, mai mult, chiar patru spre Beauvais, care nu e departe de Paris, Mulhouse, Geneva şi Charleroi şi toate acestea permit studenţilor francofoni să vină şi să plece din vest. Ultimul element este legat în special de studiile de medicină, deoarece există o bună tradiţie a schimbrurilor între medicii români si medicii francezi, care urcă undeva în secolul al XVII-lea”. Excelența Sa Ambasadorul Franței în România, François Saint-Paul a avut amabilitatea să ne vorbească despre contextul economic al relaţiilor româno-franceze, ca element fundamental în dezvoltatea unei baze pentru schimburile de studenţi, medici şi cadre didactice între România şi Franţa. Şi a făcut-o în limba română. „Avem în România multe societăţi franceze şi societăţi româneşti cu capital francez. Ele se dezvoltă şi sunt foarte ataşate de România. Credem în viitorul ţării şi suntem foarte optimişti. Bineînţeles, trebuie să continuăm construirea de autostrăzi, să dezvoltăm pe mai departe învăţământul şi sănătatea, iar societăţile franceze şi-au exprimat dorinţa de a participa la dezvoltarea României. Toate ţările au şi calităţi şi elemente ce pot fi îmbunătăţite, atât Franţa, cât şi România şi alte ţări. Eu cred că România a făcut numeroase progrese şi toţi mi-au spus că România de acum e foarte diferită de România de altădată şi asta într-un sens bun. Există o marjă de progres ca şi în alte ţări, dar aici putem remarca domenii precum învăţământul, sănătatea, investiţiile publice şi cele în administraţia publică”, a subliniat Excelența Sa.

Când un Institut trece de birocraţie

Mihaela Popa, director de cursuri al Institutului Francez, este artizanul din umbră al întregului complex de evenimente care a debutat cu o reuniune în decursul căreia s-au putut cunoaşte studenţi, părinţi, conducerea Institutului Francez şi a Corporaţiei Médecine Cluj, urmată de vizitarea Universităţilor de Medicină şi de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), precum şi ateliere de limbă română, ce s-au desfăşurat pe parcursul întregii săptămâni. Prima zi a consemnat şi întâlnirea cu Pierre

EVENIMENT

Yves le Borgn, deputat în cea de-a şaptea circumscripţie (Germania – Europa Centrală şi Orientală). Studenţii s-au reîntâlnit cu Excelența Sa Ambasadorul Franței în România, François Saint-Paul pentru a se familiariza cu serviciile de asistenţă oferite de ambasadă, iar la USAMV a avut loc o reuniune de informare cu serviciile publice româneşti, dar şi o discuţie pe tema responsabilităţii civile în România. Tot aici s-a desfăşurat şi o întâlnire cu senatorul Olivier Cardic, reprezentant al francezilor stabiliţi în afara graniţelor Franţei. Am întrebat-o pe doamna Mihaele Popa care au fost elementele ce au determinat construirea acestui demers în sprijinul studenţilor francezi. „Am pornit, într-o primă instanţă de la evenimentele care au zguduit comunitatea studenţilor francezi în această primăvară şi cred că sunteţi la curent, au fost două sinucideri şi două tentative de sinucidere. La momentul acela, pe lângă şocul pe care l-am resimţit cu toţii, la Institutul Francez, care la bază nu are o astfel de vocaţie, am organizat o celulă de criză pentru ambele familii şi ne-am ocupat de însoţirea celor două familii, inclusiv pe partea administrativă. Celula de criză s-a extins înspre toţi studenţii francezi, pentru că au fost bulversaţi de aceste evenimente nefericite. Organizarea celulei de criză a presupus, printre altele, intervenţia unui medic psihiatru din Franţa, a unuia român, inclusiv serviciile Ambasadei şi ale Consulatului. Discutând cu studenţii şi cu familiile lor ne-am dat seama că problema era mult mai profundă, că erau nişte probleme ale lor de integrare în societatea românească, la modul larg, şi în societatea clujeană, în mod particular. Când spun probleme de integrare spun una lingvistică, pentru că ei învaţă mai puţin limba română, integrare culturală, integrare socială. Ideea acestui seminar a venit la scurtă după evenimentele nefericite, noi discutasem şi înainte cu ei şi cu cadrele Universităţii de Medicină şi Farmacie, dar seminarul acesta s-a dorit a fi mai mult decât întâlnirile de la început de an universitar. Am plecat de la o idee simplă, aceea a integrării lingvistice şi de aceea coordonez eu întreaga activitate. Tot ce am avansat în pregătirea seminarului ne-a demonstrat că existau şi alte probleme de integrare culturală şi socială. Pe măsură ce lucram la program, ni s-au alăturat foarte multe entităţi, ambasada a fost partenerul nostru de la bun început, precum şi Clubul Francofon de Afaceri, Consulatul ne-a sprijinit, evident, dar ecoul în societatea franceză a fost atât de puternic, încât ni s-au alăturat demersului nostru un senator ce îi reprezintă pe francezii stabiliţi în afara graniţelor Franţei, un deputat şi un consilier consular”.

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Virtuți Adormite”, un ghid de supraviețuire pentru oameni Cardiologul Dan Fărcaș lansează

De aproape 26 de ani, medicul cardiolog Dan Fărcaș trăiește cu boala Parkinson. A trecut peste prejudecați, nu s-a dat bătut și și-a văzut mai departe de viață, ca un om perfect sănătos. Medicul și-a dorit să le transmită gândurle sale oamenilor sănătoși sau bolnavi și a scris astfel cartea „Virtuți Adormite”. Volumul va fi lansat la sfârșitul lunii octombrie, în data de 29.. De unde v-a venit ideea de a scrie această carte? Ideea acestei cărți a plecat de la o veche dorință de a mea. Îmi doream să scriu o carte despre senzații și despre trăirile mele. Mi-am dat seama că cel mai important este să-ți duci dorința ta la bun sfârșit. Când am început să scriu, nu am pornit cu ideea de a scrie o carte. În 19 decembrie 2014, am pornit cu ideea de a scrie o notă de fundamentare pentru accesarea unui proiect educațional european prin care să-mi îndeplinesc visul de a înființa Centrul Național de Educație pentru Pacienții cu Boala Parkinson. Pe măsură ce au trecut zilele, am simțit o dorință de a scrie. De multe ori, nu știam de unde vin cuvintele. Parca era un robinet deschis al cuvintelor. Din dorința mea veche de a scrie o carte despre senzații, la care s-a adăugat dorința de a scrie o notă de fundamentare pentru proiectul european, a ieșit cartea „Virtuți Adormite”. De ce i-ați dat acest titlu? „Virtuți Adormite” este, de fapt, un brand, o marcă înregistrată de către Clubul Pacienților cu Boala Parkinson, este titlul proiectului educațional. M-am gândit ce urmăresc, ce îmi doresc să fac cu acest proiect și dorința mea este, de fapt, să-i fac pe oameni să-și regăsească posibilitățile nebănuite ale corpului lor. Căutând, vom găsi, cu siguranță, resursele necesare pentru a depăși anumite bariere. Apoi, mi-a venit în minte titlul „Virtuți Adormite”, de care sunt foarte mândru. Convingerea mea este că, dacă cineva practică 10% din ce scrie în această carte, este suficient să-ți îmbunătățești calitatea vieții. Sunt niște capitole mai speciale, care m-au marcat mai mult. Toate popoarele care practică recunoștința sunt niște popoare fericite. Oamenii au uitat să spună „mulțumesc” și sunt convinși că sunt mai puțin decât merită. Care este mesajul cărții și cui îi este adresată? Cartea este o mărturie, o confesiune, o cale a regăsirii. Este un ghid de supraviețuire pentru toți oamenii – sănătoși sau bolnavi, care vor să-și îmbunătățească calitatea vieții și vor să schimbe ceva în viețile lor. Cartea este o pledoarie pentru autocunoaștere, pentru a căuta răspunsurile în interiorul nostru. O mare problemă a oamenilor este că nu știu să pună întrebări. Vocea noastră ne răspunde cu condiția să ne punem bine întrebarea. Trebuie să facem introspecție. Dacă fiecare pacient cu boala Parkinson ar citi cartea și ar înțelege mesajele pe care le-ați transmis, atunci probabil ar reuși să-și accepte mai ușor boala... Boala Parkinson poate fi încetinită în evoluție. Tot ce se întâmplă cu noi se întâmplă în capul nostru. Eu mi-am schimbat gândirea și paradigma și starea mea s-a ameliorat fantastic. Capul face, capul trage. Este pefect demonstrat. Sunt imediat 26 de ani de când conviețuiesc cu „domnul

Parkinson”. Dacă m-aș fi lăsat pradă bolii, aș fi fost la fel ca acum trei ani. A fost un proces lung, deci trei ani și ceva a durat această schimbare, dar zic că merită orice efort. Redescoperirea și reinventarea ta ca persoană o poți face oricând, nu trebuie să fii neapărat bolnav, poți să fii perfect sănătos și să fii nefericit. Nu ai o calitate a vieții dacă ești nefericit. Mai bine să te redescoperi, să-ți redescoperi potențialul interior, să te reinventezi și să începi ceva nou. Revenind la proiectul educațional, înțeleg că pe lângă Clubul Pacienților cu Boala Parkinson doriți să înființați un Centru Național de Educație pentru Pacienții cu Boala Parkinson. Este un centru pilot și ce noutate aduce el? Nu au rămas fără ecou demersurile mele. Prefectura și Primăria s-au arătat interesate de acest proiect, pentru că ar însemna ca Târgu-Mureșul să devină un centru pilot, un centru național de educație. Am primit ecouri pozitive și de la Colegiul Medicilor și probabil până la urmă va fi organizat pe lângă Universitatea de Medicină și Farmacie. Menirea acestui centru este de a aduce pacienților informații de ultimă oră despre bolile lor, ce posibilități terapeutice au, pentru că majoritatea pacienților din țară, din lume se rezumă doar la terapia medicamentoasă. Este o mare greșeală. Terapia medicamentoasă nu este suficientă, nu este suficient să iei un pumn de medicamente. Trebuie să faci și tu ceva. Trebuie să devii avocatul propriei tale vindecări. A fi împăcat cu tine are multe conotații și sensuri. Unii înțeleg că trebuie să pună armele jos. Nu! A fi împăcat cu tine înseamnă a te accepta pe tine așa cum ești, a-ți conștientiza unicitatea, a-ți iubi imaginea din oglindă, a nu dori ca cel din oglindă să fie altfel decât îl vezi tu. În momentul în care apare acceptarea ta ca individ, atunci apare liniștea și pacea. Trebuie să plecăm de la premisa că suntem unici.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evenimentele de afaceri crescute cu pasiune consolidează BusinessMark Pe o piață foarte aglomerată, BusinessMark, start-up din zona de organizare de evenimente business, reușește să își facă loc prin proiecte din ce în ce mai vizibile și relevante. Lansată în 2013 de trei tineri antreprenori din București, compania a reușit să crească în fiecare an, iar planurile pentru 2016 sunt de continuare a dezvoltării prin extinderea proiectelor și în alte zone ale țării. În luna aprilie 2013, BusinessMark își începea activitatea prin organizarea unui eveniment B2B adresat celor din industria agriculturii. În septembrie 2015, echipa aniversa al 60-lea eveniment și calcula că, până la sfârșitul anului, portofoliul va include peste 70 de proiecte. Daniel Drăgan, Andreea Păun și Dan Popescu, cei trei acționari ai companiei, au pornit afacerea cu o investiție minimă, având drept buget de plecare doar suma necesară înființării firmei. Prima conferință organizată a reușit să ofere baza financiară necesară organizării următorului eveniment, iar apoi, după cum povestesc cei trei, lucrurile au început să meargă în ritmul pe care și-l doreau. În acest moment, aproximează că vor încheia anul 2015 cu o cifră de afaceri dublă față de 2014 care fusese deja de două ori mai mare decât cea din 2013. Ritmul de creștere îi ajută pe cei trei să se gândească la dezvoltare: ”Chiar dacă investiția inițială a fost minimă, am fost mereu încrezători că vom depăși greutățile de început de drum. Bineînțeles că partea financiară a fost o preocupare foarte importantă pentru noi, nedispunând de un buget confortabil. Dar am rămas realiști și am știut că, pentru ca veniturile să crească, trebuie ca proiectele noastre să fie foarte bune. Nu numai că piața pe care activăm noi este una foarte aglomerată, dar se bucură și de câteva branduri foarte puternice ce activează de mulți ani și au proiecte valoroase.

Astfel, în loc să ne poziționăm în raport cu veniturile pe care le doream, ne-am raportat mereu la calitatea evenimentelor. Am mutat accentul de pe buget pe proiect. Datorită acestui mindset cred că am reușit să oferim servicii bune și, în consecință, să creștem business-ul”, spune Andreea Păun. Contextul în care BusinessMark și-a început activitatea a definit, de asemenea, câteva provocări specifice. Majoritatea companiilor sunt mult mai atente la cum își alocă bugetele raportat la ce se întâmpla acum câțiva ani. “Chiar dacă poate sunt mai puțini bani în piață, în anumite industrii, pentru noi acest lucru a reprezentat o oportunitate. Pentru că de la început modelul nostru de business a fost bazat pe ROI. Am crezut în oportunitățile pe care le oferă piața și am fost convinși că ne vom găsi un loc printre jucătorii reprezentativi de evenimente B2B”, consideră Daniel Drăgan. Încrederea celor trei antreprenori a venit, după cum ne povestesc chiar ei, dintr-o bună cunoaștere a pieței și a publicului țintă. Cunoșteau așteptările oamenilor, iar restul a ținut doar de implementare. ”Pentru a avea succes trebuie să faci totul din plăcere, să muncești mai mult decât ți-ai imaginat la început, trebuie sa fii pregătit să treci peste momentele dificile. În spatele fiecărui eveniment este foarte multă muncă, în primul rând, totul trebuie să fie foarte bine organizat, iar satisfacția cea mai mare o ai atunci cand pri-

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mesti feedback pozitiv din partea participanților. Astfel de lucruri te ajută să păstrezi o viziune optimistă. Concurența este destul de dură în orice domeniu, însă diferența se face prin calitatea produsului livrat”, susține Dan Popescu.

Echipă în creștere, parteneri fideli

Cei trei parteneri consideră că este o mare provocare la început să păstrezi echilibrul între partea de business development și partea de executive. Au început într-o echipă de trei și au făcut primele proiecte singuri, fără angajați, asigurând toată partea de project management. Acum sunt o echipă de șapte oameni, la care se adaugă colaboratori sau servicii externalizate. Fiecare partener are niște funcțiuni bine definite, industrii sau arii de expertiză pe care le coordonează. “Este foarte important să înțelegi business-ul clienților tăi, să identifici nevoile lor și să definești foarte bine așteptările. Este primul pas pentru a dezvolta o relație de business de lungă durată. Cred că dezvoltarea noastră este una sustenabilă. Lucrăm și acum cu clienții din 2013, am continuat și în 2015 cu partenerii noi din 2014. În fiecare an am adăugat new business păstrând majoritatea partenerilor deja existenți. Gradul de retenție al clienților este unul foarte ridicat, iar pentru noi acesta este un indicator foarte important că business-ul funcționează așa cum trebuie”, susține Daniel Drăgan.

Dedicați majorității industriilor

Evenimentele pe care BusinessMark le organizează sunt atât evenimente de industrii, cât și evenimente adresate anumitor arii profesionale. Dorința celor trei parteneri din BusinessMark a fost de la început să se poziționeze ca un organizator de evenimente care să acopere majoritatea industriilor. “Aveam know-how-ul necesar, o experiență bună, dar, bineînțeles, multe se schimbă atunci când totul se întâmplă sub umbrela unui brand nou. În primul an au fost companii cu care ne-am întâlnit, dar care au așteptat să vadă cum evoluăm, ce evenimente facem. În 2014 am simțit cu adevărat că piața este atentă la evenimentele noastre, că sunt companii care vin spre noi și că avem deja o bază de proiecte care să ne recomande ca un organizator cu portofoliu. Cred că faptul că organizăm evenimente pe majoritatea industriilor reprezintă un avantaj competitiv. Pe de o parte ai un portofoliu de proiecte care se pliază pe nevoile multor industrii și companii, pe de altă parte, ești mai tot timpul în atenția partenerilor, ai o comunicare continuă”, consideră Daniel Drăgan Conceptele evenimentelor sunt dezvoltate de membrii echipei, provocare ce îi ține mereu conectați la actualitate. ”Cea mai importantă parte a unui eveniment, la nivel de project management, este cea de creare a conceptului. Provocarea este de a găsi, în permanență, subiecte de interes pentru participanți. Dacă propui pentru un eveniment cu o tematică ce nu este foarte bine conectată cu dinamica mediului de afaceri, pot spune că proiectul nu are nicio șansă. Iar atunci când compui tematica, ai în vedere toate celelalte elemente ale unui eveniment: speakeri, participanți, parteneri. Consider că partea de concept este esențială pentru succesul unui proiect. Iar acest lucru ne obligă să fim ancorați în realitatea pieței, să fim la curent cu toate noutățile și să identificăm oportunitățile. Fiecare eveniment pentru noi este un nou început, practic. Poți să ai azi succes cu un eveniment, iar cel de mâine să fie un eșec, dacă nu ești atent. Spre deosebire de natura altor afaceri din zona de ser-

vicii, unde poți avea un client care să îți asigure un cash flow pentru măcar câteva luni, specificul activității de organizare evenimente B2B este acela că o iei mereu de la capăt. Dacă un eveniment nu este valoros, nu contează istoricul, financiar proiectul nu va sta bine, iar câteva astfel de experiențe se simt rapid în stabilitatea financiară per total, atunci când compania este mică”, povestește Andreea Păun.

Interesați de extindere

În 2014, BusinessMark a dezvoltat o nouă linie de activitate, BusinessMark Event Management, prin care oferă servicii de management de eveniment pentru companii, adaptate obiectivelor acestora. Abordarea este practic în oglindă, pornind de această dată, în conceperea evenimentului, de la nevoile directe ale clientului. Pe lângă dezvoltarea legată de activitate, echipa plănuiește, însă, și o dezvoltare regională. Până în prezent, proiectele BusinessMark s-au desfășurat în procent covârșitor în București, fiind o piață mult mai cunoscută celor trei acționari. Din 2016, însă, BusinessMark are în vedere o extindere a activității în alte câteva orașe mari ale țării, prin proiecte adaptate dinamicii fiecărei regiuni. ”Am constatat că sunt destul de mulți participanți care vin din alte zone ale țării la evenimentele noastre. Ne dorim să identificăm câteva regiuni în dezvoltare din punctul de vedere al mediului de afaceri și să aducem evenimentele mai aproape de ei cu proiecte adaptate nevoilor lor”, concluzionează Andreea Păun.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Impresii despre tehnologii mobile de la clujenii din Codespring După Târgul mondial din Barcelona,

de Alice Valeria MICU

Companiile de IT clujene, cu activitatea lor prolifică, au făcut din acest oraş un rai al tehnologiilor inteligente şi nu a mai mirat pe nimeni participarea semnificativă a informaticienilor din Cluj-Napoca la Târgul mondial de tehnologii mobile din Barcelona. Diana Ciorba, reprezentant pentru comunicare al Codespring, ne-a dat câteva detalii despre companie și participarea la congres.

Ce înseamnă Codespring în peisajul IT clujean? Codespring este o prezență autentică în peisajul IT clujean, o echipă agilă de software development şi outsourcing ce dezvoltă soluţii personalizate şi elemente add-on pentru întreg ciclul de viaţă al unui proiect complex de dezvoltare software. Fiind o afacere cu capital 100% autohton, compania de software livrează preponderent servicii IT pentru export, înregistrând un grad de retenție al clienților de 90% în 2014/2013. Cunoașterea proceselor de business și expertiza tehnică în varii industrii constituie două surse de plusvaloare pentru proiectele în care este implicată echipa. Printre punctele forte ale Codespring se numără cei 17 ani de experienţă în ITC, echipele dedicate, cultura europeană de afaceri şi abilitatea de a face ajustări fine în cadrul fiecărei colaborări. tuturor. Eforturile contemporane de a folosi tehnologia într-un Care au fost obiectivele companiei la Târgul mondial de mod cât mai puțin invaziv în spațiul fizic, de a crește mobitehnologii mobile din Barcelona? litatea, autonomia și securitatea individului în viața de zi cu Preocuparea majoră pentru 2015 și perioada următoare este zi și în viața profesională, sunt conștientizate de toți implicarea Codespring în proiecte de dezvoltare a aplicațiilor participanții la proces – dezvoltatori și utilizatori. industriale complexe și în proiecte ce necesită expertiză de programare în domeniul embedded şi mobile (de exemplu Care sunt perspectivele pentru acest an pentru piața IoT - Internet of ings), în mod special aplicații ce rulează mondială IT și cum se poziționează Codespring? pe elemente hardware dedicate. Piața mondială de IT va continua evoluția pozitivă în Prin prisma acestui fapt, obiectivele companiei la Târgul următorii ani, conform prognozelor din domeniu. Tendințele mondial de tehnologii mobile din Barcelona (2-5 martie cu impact major asupra cursului industriei IT afectează im2015) s-au referit la analiza soluţiilor plicit clienții care contractează servicii tehnologice propuse de companiile din de software development. Ne referim domeniul inovării şi cercetării, la stacu precădere la: creșterea importanței bilirea de noi contacte şi parteneriate pe experienței utilizatorului (UE – user expiaţa europeană şi nu numai, precum şi perience), prevalența dezvoltării tehnoPotrivit Raportului Ericsson Mobilla prezentarea serviciilor şi soluţiilor logiilor embedded în universul IoT ity, aproape 90% din locuitorii de Codespring. (Internet of ings), dezvoltarea tehnopeste 6 ani ai planetei vor avea şi Impresia noastră despre Barcelona logiilor 3D printing, pervazivitatea și utiliza până în 2020 un telefon 2015 este că sectorul mobile se maaprofundarea analizei de date, dezmobil, abonamentele asociate nifestă pe o piață crudă din toate puncvoltarea sistemelor de tip rich-context, a smartphone-urilor, care au cucerit tele de vedere: această caracteristică se tehnologiilor smart, a arhitecturilor definitiv piaţa, vor depăşi fără datorează pe de o parte conținutului cloud/client și dezvoltarea sistemelor de probleme pragul de 6 miliarde. acestui sector – volumul de inovații și Securitate bazate pe risc, cu o abordare Numai în 2014 au fost încheiate invenții generate, cantitatea și calitatea multifațetată. peste 800 milioane de abonamente soluțiilor propuse, impactul pe care îl În acest cadru, Codespring propune pe noi. Vânzarea de smartphone-uri a au asupra stilului de viață și modului de piață expertiza sa în tehnologiile emcunoscut creşteri semnificative în lucru; pe de altă parte, se datorează bedded și mobile ca un element critic 2014, ajungând la 65-70% din telenumărului și tipului de actori ai secîn implementarea conceptelor IoT, ce foanele vândute în al treilea torului – de la mastodonții globali, ai devin un focus al produselor și procetrimestru al anului 2014. Cu toate căror departamente specializate pun în selor digitale atât în context industrial acestea, smartphone-urile înseampractică cercetările proprii, până la cât și operațional. Cooperările antană doar 37% din abonamentele la freelanceri sau startup-uri care propun mate cu departamentele specializate ale reţeaua mobilă de telefonie. Aşadar, soluții în afara tiparelor, o viziune unor companii de calibru și cu institute cei mai mulţi utilizatori nu proaspătă și tehnologii disruptive. de cercetare vor continua, de preferință, beneficiază de accesul mai bun la A funcționa pe o asemenea piață cere pe direcția dezvoltării unor aplicații inInternet şi de aplicaţiile funcţionale. multă energie și deschidere din partea dustriale complexe.

Previziuni

Transilvania Post curierat rapid, cât ai clipi

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Alex TOTH

Intrată pe piaţa serviciilor de curierat în anul 2009, la Cluj Napoca, firma Transilvania Post furnizează, în prezent, servicii de curierat pentru 15 judeţe din Transilvania şi Banat. Detalii despre avantajele serviciilor furnizate de Transilvania Post am aflat de la Cosmin Cenan, directorul de vânzări al companiei. Când aţi intrat pe piaţă şi câte judeţe acoperiţi în prezent? Ne aflăm pe piaţă din februarie 2009, iar sediul central al firmei se află la Cluj Napoca. În prezent, aria de acoperire a serviciilor noastre este de 15 judeţe din arcul carpatic, care acoperă în mare parte zona Transilvaniei. Suntem prezenţi în judeţele Alba, Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu şi Timiş. Prin ce se diferenţiază serviciile furnizate de Transilvania Post comparativ cu alte firme care au activitate de curierat? Activăm în zona curieratului din anul 2000 şi am realizat în decursul anilor că există unele zone care se deservesc foarte greu. De exemplu, dacă trimiteţi, astăzi, un colet de la Tîrgu Mureş către Timişoara, vă garantez că mai repede de ora 12 - 13 a doua zi nu ajunge cu un curier de la nivel naţional. Noi, desfăşurându-ne activitatea numai în această zonă, centrul de sortare se află în Cluj, coletele sunt sortate pe timpul nopţii şi livrarea este mai rapidă deoarece rutele sunt mai scurte de la Cluj Napoca şi maşina se află la Timişoara la 7 dimineaţa şi la 8 începe livrarea. De altfel, livrarea se face între orele 8 - 11. Livrarea coletului se face de obicei în 12 ore, în maxim 24 de ore de la primirea lui. Transilvania Post garantează seriozitate şi rapiditate în cel mai scurt timp şi program prelungit de preluare a comenzilor. De asemenea, oferim clienţilor noştri un sistem electronic de urmărire a coletelor şi servicii personalizate în funcţie de nevoile fiecăruia, căutând să găsim cele mai eficiente soluţii pentru ele. Peste 95% din coletele livrate sunt livrate între orele 9 - 11. Dacă alegeţi, de exemplu, un alt curier să livreze

la ora 8 dimineaţa, acesta percepe o taxă suplimentară de 20-25 de lei, ceea ce noi nu avem. Livrarea noastră este mult mai rapidă, iar costurile mai mici deoarece nu avem taxe suplimentare. În ce constă sistemul de urmărire electronică a coletelor? Toate coletele sunt însoţite de un cod de bare pe care sistemul îl vede pe anumite puncte şi se poate urmări în timp real pe ce rută se află.

Cum procedați?

Spre exemplu, dispeceratul din Mureş răspunde la numărul de telefon 0734-440.540, iar curierii se deplasează după colet la domiciliul clienţilor. Mai multe detalii însă puteți afla accesând pagina companiei www.transilvaniapost.ro.

Agricultură ca mod de viață

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Printre societățile care fac o agricultură de succes în zona Câmpiei Transilvane se numără și SC Agro Antocris SRL, din localitatea Răzoare, comuna Miheșu de Câmpie, județul Mureș, administrată de Ionela Țogorean, asociat fiind soțul acesteia, Vasile Liviu Țogorean. de Alin ZAHARIE Educația primită de la părinți a inclus și respectul pentru munca câmpului, care continuă să stea la baza întregii activități a business-ului familiei Țogorean din Răzoare. “Încă din copilărie am lucrat în agricultură, îmi ajutam părinții aici, la Răzoare. După ce am terminat clasele primare nu m-am îndepărtat de agricultură, am urmat școala profesională la Iernut, profilul mecanică agricolă. După cei trei ani de școală m-am și angajat la SMA Răzoare. Am lucrat doi ani de zile acolo, în 1997, lucrurile s-au stricat de tot și am decis să merg pe cont propriu. Așa se face că, împreună cu soția, atunci eram doar împreună, mi-am cumpărat primul tractor, un 650 de producție românească. Îl am și în prezent, de care nu mă voi despărţi cât timp voi trăi. Cu el am început practic, lucrând pământul părinților. De la trei hectare cât aveau părinții, am ajuns în prezent la 100 de hectare de teren arabil pe care îl exploatăm. Din această suprafață 15 hectare sunt proprietatea noastră, restul e luat în arendă”, a declarat Vasile Liviu Țogorean.

Dotarea cu utilaje prin fonduri europene

Treptat, utilajele au început să-și facă simțită prezența în cadrul firmei din Răzoare, dublat și de creșterea suprafeței lucrate. Fiind într-o continuă dezvoltare, Țogorean privește spre viitor, deschis spre finanțările europene derulate prin Ministerul Agriculturii și Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR). ”După ce am achiziționat primul tractor neam căsătorit, iar din banii de la nuntă am luat utilaje. În 2007 am achiziționat un tractor din Germania, un Massey Ferguson de care sunt tare mulțumit. Avem toată gama de utilaje, plus un spațiu de depozitare de 200 mp. Nu ne oprim aici, ne gândim și la finanțările pe bani europeni pentru dotarea cu utilaje. Soția, având vârsta sub 40 de ani, poate să beneficieze de fonduri europene pentru achiziția de utilaje. Urmează să vedem dacă ne încadrăm la măsura cu 90 % din bani nerambursabili, dacă nu mergem și pe varianta de 50 %, dar care se încadrează la o altă măsură. Dorim, neapărat, să achiziționăm o combină performantă în pantă care să ne ajute, date fiind condițiile georgrafice în care ne desfășurăm activitatea”, a menționat Țogorean.

An bun pentru cultura mare

Obiectul principal de activitate al societății este cultura mare, respectiv grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, lucernă, ponderea cea mai mare fiind culturile de porumb, grâu și floarea soarelui. ”Producția din acest an a fost una bună, în special la grâu, mai puțin la floarea soarelui, porumb și soia, culturi afectate din cauza secetei. La începutul lunii octombrie am terminat recoltatul la floarea soarelui, am tras linia cum se

zice, recolta a fost bună, iar acum urmează recoltatul la porumb. Am recoltat deja o mică parte dar cu o umiditate destul de mare și am decis să mai așteptăm un pic cu recoltatul. Pentru recolta de anul viitor am început deja pregătirile, am semănat în jur de 10 hectare de orz, și urmează să pregătim floarea soarelui și să semănăm din nou porumb. Avem în perspectivă să semănăm 60 de hectare cu această cultură în această toamnă. În totalitate, producția obținută o vindem la o firmă din apropiere, o firmă serioasă”, a menţionat Vasile Țogorean.

”Trebuie să ai o fire optimistă”

Un factor esențial în ce privește agricultura îl reprezintă producția, dublată de cunoștințe, tehnologie și seriozitate, aspecte deloc neglijate de către cei care se îngrijesc de munca câmpului din zona localității Răzoare. ”În zona noastră, chiar dacă pui în discuție dacă e rentabil sau nu să mai faci agricultură, nu ai altceva ce să faci decât agricultură. E singura ramură care ți-este la îndemână. Nu poți spune că aici nu ai ce să lucri, dacă ești harnic, receptiv la toate informațiile și tehnologiile, eu zic că poți face agricultură, chiar una de succes. Condiția e să ai și utilaje, la care se adaugă și oameni care știu să facă agricultură. Până la un anumit nivel de producție poți face agricultura la modul clasic, ari, discuiești și apoi ce o da Dumnezeu. Dar suntem în secolul XXI, iar pentru nivelul anului 2015 trebuie să avem și un pic de tehnologie, un pic de experiență, și așa mai departe. Un rol important îl au tratamentele, fără îngrășăminte nu poți face agricultură la un nivel performant. În agricultură totul e o loterie, așteptăm întotdeauna să fie mai bine, dar trebuie să ai o fire optimistă. Nu poți spune niciodată că ești mulțumit în totalitate, poate ai greșit la semănat, la recoltat dar una peste alta, eu zic că este bine”, a subliniat Vasile Țogorean.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Serele Dalin, succesul are gustul dulce acrișor al roșiilor

În 2010 pornea la drum o afacere cu totul inedită în zona municipiului Reghin, cunoscută sub numele de Serele Dalin. Povestea roşiilor crescute în serele din comuna Breaza porneşte, paradoxal, de la afacerea cu mobilă a familiei Cotoi, Mobila Dalin din municipiul Reghin. de Alin ZAHARIE

Cum rumeguşului şi altor deşeuri din lemn trebuia să li se găsească o utilitate, cei din familia Cotoi s-au gândit că ar fi numai bune pentru a genera o afacere, care să fie scutită de costurile întreţinerilor legate de încălzire. Aşa se face că s-a ajuns la ideea serelor pentru producerea roşiilor. „Ideea acestei afaceri a prins contur în 2010. Cum familia deţine şi fabrica de mobilă, Mobila Dalin, existau foarte multe deşeuri de lemn şi rumeguş. E o problemă când nu ai la ce le folosi şi principalul cost într-o afacere de producţie, cum sunt serele, este încălzirea. Atunci am zis că e o idee bună să valorificăm ce nu se putea folosi la fabrica de mobilă. Iniţial am dorit să mergem pe segmentul florilor, am văzut un reportaj la televizor cu aşa ceva, ne-am documentat puţin, dar până la urmă am zis că totuşi e mai bine cu legume”, afirmă Călin Cotoi, administra-

torul Serelor Dalin. După ce ideea a prins contur, a urmat găsirea locaţiei şi derularea efectivă a afacerii. Locul ales a fost comuna Breaza, unde Serele Dalin se întind pe o suprafaţă de două hectare şi jumătate. „Locaţia din Breaza am ales-o să fie aproape de Reghin, o comună destul de mare, cu forţă de muncă. Nu o puteam face nici în oraş, iar la Breaza am găsit teren comasat suficient pentru a ne putea desfăşura activitatea. Iniţial am dorit să facem un proiect pe fonduri europene, dar am renunţat, nu s-a putut. Cauza a fost birocraţia prea mare, plus că în acel an tocmai s-a schimbat legislaţia, condiţiile pentru obţinerea creditului. Trebuia să ai peste 50 % din veniturile anului anterior din agricultură, iar noi cum nu aveam o astfel de activitate, am renunţat la proiect”, spune Călin Cotoi.

Salata, cel mai nou produs Serele Dalin

Afacerea pusă pe picioare avea să se axeze, în principal, pe producţia de roşii, cultivate în trei sere. Recent, producţia s-a diversificat, castraveţii şi salata fiind produse în serele de la Breaza. „Prima producţie de roşii am început-o pe 1 mai, 2012. Atunci am recoltat primele lăzi de roşii. Am reuşit o producţie anuală de 50 de kilograme pe metru pătrat. Pe cei 12.000 mp, cât însumează întreaga suprafaţă cultivată cu roşii. În ce priveşte producţia de castraveţi suntem în primul ciclu de producţie. Am construit sera în această iarnă, în primăvară am plantat, dar rezultatele nu au fost cele scontate. Din această cauză, anul viitor nu vom mai pune castraveţi, ne vom axa doar pe producţia de roşii. Avem deja experienţă la această cultură, ştim să producem mai mult. Avem în producţie cultura de

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

salată, o seră micuţă, experimentală, unde învăţăm să producem salată. Prin noua seră de 4.500 mp care va fi construită în acest an ne vom tripla producţia de salată pe care o avem la momentul de faţă, de 8.000 bucăți pe săptămână. Iarna, producţia va fi ceva mai mică, undeva la 5.000, dar vara ajunge la 10.000”, explică managerul Serele Dalin.

Pasul spre supermarketuri

Pentru a putea accede pe piaţa de profil, în marile supermarketuri, e nevoie, în primul rând, de o producţie pe măsură, care să aibă la bază tehnologii avansate. Iar Serele Dalin nu fac excepţie în această privinţă, tehnologia serelor hridoponice, tratamentele naturale pentru combaterea dăunătorilor sunt doar două din motivele care au dus la prezenţa roşiilor Dalin în marile supermarketuri. „În ce priveşte vânzarea, noi lucrăm cu trei supermarketuri. La început, în primul an nu am lucrat cu ele, ziceam atunci că e imposibil de intrat în supermarketuri. Aşa am lucrat cu micii comercianţi, en gros-urile mai mici, mai mari, din Reghin, Târgu-Mureş, Bistriţa. Ne-am descurcat, dar ne-am dat seama că nu e chiar atât de greu să intri în supermarketuri. Nu a fost ceva de pe o zi pe alta, dar încet am ajuns să colaborăm cu trei supermarketuri”, menţionează Călin Cotoi.

În pas cu cerinţele pieţei europene

Principala preocupare pentru Serele Dalin este creşterea productivităţii, prin preluarea reţetelor de succes de afară şi adaptarea lor condiţiilor climaterice existente la noi. „Încă nu pot spune că suntem mulţumiţi sută la sută, deoarece se pot obţine producţii şi mai mari. Noi tot timpul ne documentăm, participăm la seminarii. În acest sens am fost în Olanda, Belgia, Croaţia, demersuri prin care încercăm să creştem producţia. Avem chiar şi un specialist din Belgia, un consultant care vine la noi tocmai pentru a găsi soluţiile cele mai eficiente pentru creşterea productivităţii. Când vezi o cultură în Olanda, spui că e ok, dar la noi clima e alta şi nu poţi obţine niciodată la noi o producţie ca în Olanda. Clima de la ei e mult mai potrivită, în special vara. Nu au temperaturile ridicate cum sunt la noi. Cu toate acestea încercăm să adaptăm şi noi ce fac cei din afară, pentru a fi cât mai eficienți”, spune Călin Cotoi.

Dăunători de tot felul şi combaterea acestora

În agricultură nimic nu e sigur, la fel şi într-un business cum e cel cu producerea de legume. Fluctuaţia preţurilor, face ca afacerea să fie în aşa fel chibzuită pentru a rezista pe piaţă. La toate acestea se adaugă şi lipsa de fair-play din partea unor producători dezinteresaţi total de regulile unui business corect

„Insecticidele sunt foarte periculoase, plus că nu prea se fac analize. În ceea ce ne priveşte avem o combatere biologică cu insecte. Folosim alte insecte, care parazitează sau mănâncă insectele dăunătoare. Sunt scumpe, dar eu nu pot să-mi permit să stropesc cu o substanţă interzisă, să ajung să facă cineva o analiză şi să dau faliment” Călin Cotoi, administrator Serele Dalin

şi cinstit. „Sunt optimist de când mă ştiu, dar încep să mai pierd din acest optimism. Am fost optimist că o dată cu scăderea TVA va fi mai bine, dar din păcate e mai rău, ca şi preţ, nu ca şi vânzare. Preţul de vânzare a scăzut. Nu mă aşteptam să scadă, poate un pic să crească, dar nu a fost aşa. Plus că sunt mulţi producători din bazinele legumicole cunoscute, Matca, Balta Doamnei, care încă lucrează la negru. Este o problemă foarte mare. Nu ştiu aceştia ce fel de taxe plătesc, dacă le plătesc şi nimeni nu le are baiul. Problema şi mai mare este dată de faptul că ei fac o agricultură după ureche. Tratamentele pe care le fac la plante practic ne otrăvesc. De exemplu, musculiţa albă de seră, un dăunător foarte periculos care azi îl stropeşti cu o substanţă, mâine trebuie să dublezi doza. Insecticidele sunt foarte periculoase, plus că nu prea se fac analize. În ceea ce ne priveşte avem o combatere biologică cu insecte. Folosim alte insecte care parazitează sau mănâncă insectele dăunătoare. Sunt scumpe, dar eu nu pot să-mi permit să stropesc cu o substanţă interzisă, să ajung să facă cineva o analiză şi să dau faliment. La cel care produce în solarii, cine ştie dacă roşiile au fost stropite? Ce li se întâmplă acestora dacă sunt prinşi?”, se întreabă Călin Cotoi.

Gustul dulce acrişor specific românesc

Până să aflăm un eventual răspuns, consemnăm un business de succes pe meleagurile reghinene, pornit din dorinţa de a recicla rumegușul rezultat în urma producerii mobilei, valorificat şi transformat într-o afacere cu gust sănătos şi românesc. „Serele Dalin este unul dintre cei care se străduiesc să aducă pe piaţa românească cele mai gustoase roşii. Gustul dulce acrişor specific românesc şi corpul suculent sunt garanţia înaltei calităţi pe care echipa noastră de specialişti o menţine la înalte standarde, lucru de care noi suntem mândri, iar clienţii noştri mulţumiţi”, concluzionează Călin Cotoi, managerul Serelor Dalin.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pratosem, de la cultura mare la zootehnie pe meleaguri bistriţene

SC Pratosem SRL din localitatea Sângeorzu Nou, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud, administrată de Traian Ilisie Pașca, şi-a făcut simţită prezenţa în peisajul agricol al Câmpiei Transilvane în anul 2002. Rădăcinile agricole ale lui Traian Ilisie Pașca le găsim însă cu mult timp înainte, începând cu Institutul Agronomic din Cluj şi mai apoi la Societatea de Pajiști din Bistrița. de Alin ZAHARIE

În prezent, societatea lucrează aproximativ 500 de hectare, producerea de seminţe fiind una din priorităţile societăţii, la care se adaugă şi buna colaborare cu cei de la Azomureş. „Pe cele 500 de hectare pe care le lucrăm, jumătate sunt cu plante furajere, unde intră şi porumbul pentru siloz, apoi seminţe de grâu, triticale, orz, ovăz, lucernă, pe care le producem. Comercializăm toată gama de seminţe, inclusiv porumb, dar în cantitate mai mică. În jur de 100 de hectare le cultivăm cu semincieri şi 100 de hectare cu porumb boabe. Suntem dealer pentru Azomureş pentru judeţul Bistriţa. Avem o legătură foarte bune cu ei, atât în ce priveşte produsele lor cât şi pe partea de specialişti. Am lucrat cu Azomureş imediat după revoluţie, avem o relaţie bună cu ei, dacă îţi plăteşti datoriile şi nu creezi probleme. Din câte ştiu în Bistriţa suntem singurii dealeri Azomureş”, spune Traian Paşca. Pe partea de dotare cu utilaje, Traian Paşca aduce un echilibru, New Holland făcând casă bună cu tractoarele IRUM fabricate la Reghin. „În 2009 am accesat un program FEADR prin care am reuşit să achiziţionăm o serie de utilaje, am mai cumpărat şi direct, astfel că în ce priveşte dotarea cu utilaje stăm foarte bine. Avem o combină care ne este suficientă, o remorcă tehnologică, tractoare de tot felul, de la New Holland la IRUM Reghin”, ne explică fermierul bistriţean.

Pasul spre zootehnie

Un moment important în dezvoltarea societăţii din Sângeorzu Nou l-a constituit pasul spre zootehnie, pas făcut în 2007. Pe lângă cele 500 de hectare, societatea mai deține în jur de 400 de animale, vaci cu lapte, tineret bovin. “Producem în jur de 22-23 de litri de lapte, media pe cap de vacă mulsă, totalul pe zi fiind în jur de 5.500-6.000 de litri de lapte, care este valorificat la fabrica din Lechinţa. În dorinţa de a ne dezvolta, am adus din import peste 250 de juninci gestante Holstein şi Red Holstein, din Olanda şi Germania. Acum intenţionez să pot vinde juninci, dacă îmi asigur şeptelul. Sper să aducă un plus, e o variantă, e un loc în plus în ce priveşte valorificarea, la o adică să faci un ban. Ne-am gândit şi la rase de carne, dar la noi nu primeşti aproape nimic în plus”, afirmă Paşca. Partea din vegetal, cea mai mare, exceptând seminţele, este integrată în zootehnie, în fermă. “Avem avantajul că terenul pe care îl avem e grupat, în jur de 400 de hectare legate în zonă, plus încă o sută în altă parte, aspect care se simte, în special în ce priveşte consumul de motorină. Noi nu lucrăm pământul decât aici în Sângeorzu Nou”, subliniază fermierul.

„Luăm lucrurile aşa cum sunt”

Traian Paşca evită se se plângă, munca fiind prioritară, poate doar subvenţiile care ar putea fi cât de cât egale cu cele primite

de către fermierii din vest. „Nu sunt baiuri, luăm lucrurile aşa cum sunt şi încercăm să profităm din ce ni se oferă. În rest muncim. Baiul e la subvenţii, dacă ar fi egale în toată Uniunea Europeană, cum e şi comerţul liber, cred că nu ar fi nicio problemă. Dar ne dezavantajează foarte mult la subvenţii faţă vecini şi faţă de alte state. Diferenţa între subvenţia de la noi şi cea de afară este suficient de mare ca să creeze un embargo, în special la lapte. Nu ştiu care sunt politicile şi când vom fi toţi egali, mai bine nu ar mai da subvenţie la nimeni, să stăm pe picior de egalitate”, spune Traian Paşca.

De la valorificare la productivitate

Eficienţa producţiei la societatea din Sângeorzu Nou este dată de diversificarea activităţii, fiecare sector aducând plusul necesar dezvoltării. „Sunt ferme mijlocii cum este şi a mea, până la 500 ha cu un efectiv de 400 de vaci. În străinătate am văzut ferme mici, unde nu cred că poţi avea şi productivitate zootehnică ca la o fermă mai mare. Noi mergem pe toate variantele, seminţe, lapte, îngrăşământ natural. Practic tot ce se de obţine în această fermă este valorificat, laptele se vinde la fabrica de procesare, seminţele se vând direct la populaţie şi, nu în ultimul rând, comerţul cu îngrăşăminte. Aici câştigurile sunt mai mici, dar e o activitate care mă ajută. E un avantaj şi pentru mine, dar şi pentru fermieri deoarece, fără să fiu lipsit de modestie, sunt un fermier cunoscut în zonă, şi lumea întreabă ce îngrăşământ sau sămânţă folosesc, cantitatea pe care o folosesc, şi îmi cere sfatul”, spune administratorul societăţii Pratosem SRL.

Linţuca, succesul din naturaleţea laptelui de Breaza

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alin ZAHARIE

Până acum câţiva ani, judeţul Mureş abunda de atâţia procesatori de lapte, lucru explicabil având în vedere potenţialul zootehnic al zonei. Puțini sunt cei care au reuşit să reziste pe piaţă și să înfrunte, cu stoicism, normele impuse de UE, precum şi concurenţa cu produsele din import. Printre aceştia se numără şi SC Linţuca Prodcom SRL din comuna Breaza, judeţul Mureş, administrată de Vasile Nicuşan.

Povestea fabricii de procesare a laptelui din Breaza începe în 1996, pusă pe picioare de Vasilică Nicuşan, fost director al fabricii de lapte din Reghin, cu o experienţă de pestre trei decenii în acest sector. „S-a început cu paşi timizi, cu o cantitate foarte mică de lapte. Se procesa atunci undeva la 200300 de litri de lapte pe zi. Încet a început să se adune mai mult lapte, tatăl meu fiind din domeniu, cunoscând acest fenomen, şi firma a ajuns în câţiva ani să proceseze undeva la două, trei mii de litri de lapte pe zi. Producţia rezultată se vindea atunci în special în Bucureşti, la doi beneficiari care aveau magazine în capitală”, spune Vasile Nicuşan, administratorul SC Linţuca Prodcom SRL. Anul 2004 avea să aducă schimbul de ştafetă, tatăl lăsând loc fiului la conducerea societăţii, una deloc uşoară având în vedere că aderarea la Uniunea Europeană bătea la uşa României aducând cu ea norme peste norme pentru procesatori. „A fost atunci un şoc puternic pentru noi, pentru micii procesatori. Erau făbricuţe, chiar dacă erau în regulă, totuși nu erau la standardele cerute de Uniunea Europeană. În acel moment, mulţi au renunţat. Am luat decizia să merg mai departe, plin de entuziasm şi curaj”, spune Vasile Nicuşan.

Alinierea la standardele europene

A urmat o perioadă de dezvoltare a societăţii, tehnologizarea fiind absolut necesară pentru a rezista pe piaţă o dată cu apariţia normelor europene. „Încet, încet, prin muncă am început să ne punem la punct. Fabrica de la început a rămas pe locul ei, am făcut alta mai mare care a înglobat făbricuţa. Practic, suprafaţa fostei fabrici a fost mărită de 10 ori. Am început să achiziţionăm utilaje noi, performante, tot ce înseamnă tehnologie pentru industria laptelui, practic, tot profitul era reinvestit în tehnologizarea fabricii. Ne-am aliniat în cele din urmă la cerinţele Uniunii Europene. După finalizarea lucrărilor de modernizare la fabrica nouă am avut un control din partea Uniunii Europene, au constatat că suntem în regulă, fapt pentru care am primit licenţă de export. În momentul de faţă procesăm în jur de 10.000 de litri de lapte pe zi, materia primă o colectăm din comuna Breaza şi împrejurimi. Prin

munca celor 28 de angajaţi ai societăţii în ce priveşte procesarea laptelui rezultă brânza burduf, brânza de vaci, smântâna, telemea, caşcaval de diferite sortimente, produse pe care le valorificăm în reţeaua naţională Selgros şi în două magazine proprii, unul în Reghin şi unul în Târgu-Mureş”, declară administratorul societăţii Linţuca Prodcom SRL.

„E o concurenţă neloială”

Nemulţumirea lui Vasile Nicuşan se leagă de produsele din afară intrate pe piaţă care ocupă rafturile supermarketurilor. „E foarte greu, în sensul că trebuie să-ţi vinzi marfa. Concurenţa este extraordinară deoarece sunt foarte mulţi procesatori în ţară şi greu găseşti un loc unde să-ţi vinzi produsele. În supermarketuri sunt pline rafturile de brânză, la care se adaugă produsele venite din import. Eu fac produse doar din lapte, sută la sută naturale, având în compoziţie doar lapte de vacă, cheag, sare şi cam atât. Alţii în schimb vin cu tot felul de adaosuri, coloranţi şi cine ştie ce alte adaosuri. E o concurenţă neloială pentru că ei vin cu produse sintetice, la care pot să ofere un preţ mic, ieftin la raft, iar românul cumpără ce e ieftin, neinteresându-l ce conţine acel produs sau de cine este fabricat”, spune Nicuşan. De multe ori auzim de nemulţumirile producătorilor de lapte faţă de procesatori, cauza fiind preţul oferit pe lapte. Din punctul de vedere a lui Vasile Nicuşan lucrurile nu stau chiar aşa. „Laptele luat de la micul fermier îi oferă acestuia o siguranţă că îi va fi plătit laptele, la un preţ, poate nu cel mai bun de multe ori, dar are siguranţa că îşi va primi banii. Eu distribui marfa în toată ţara şi nu am siguranţa că îmi primesc banii, pentru că aşa-numitele ţepe pe care le cunoaştem sunt un fenomen cât se poate de real. Apoi sunt cei din hipermarketuri cu o sumedenie de taxe de raft, de reclamă, de tot felul. Astea tot noi le suportăm, plus comisioane din vânzări. Sunt nişte bani pe care trebuie să-i dai şi ajungi să pui un preţ să poţi concura cu cel care vine cu produse sintetice, ca să poţi să vinzi şi să încasezi ceva. Am aşteptat şi aşteptăm o rezolvare din partea statului român pentru această problemă, a oamenilor care muncesc cu adevărat şi care se zbat să facă ceva”, încheie administratorul

Icon Business Advisor – experţii în servicii financiar bancare 80

AFACERE

Înfiinţată în anul 2014, compania Icon Business Advisor îşi propune să devină una din cele mai active societăţi de pe piaţa serviciilor de intermedieri financiare. Conceptul Icon vine în sprijinul mediului de afaceri, care în această perioadă se confruntă cu o lipsă acută de capitalizare a afacerii, identificând cele mai bune oportunităţi de finanţare şi se bazează pe experienţa de business şi management precum şi pe experienţa financiar-bancară a acționarilor companiei Icon Business Advisor, precum și a echipei de profesioniști cu expertiză în domeniul financiar bancar. Icon Business Advisor este o societate de intermedieri financiar bancare care oferă servicii de consultanță pentru finanţarea afacerilor şi proiectelor speciale și finanţarea nevoilor personale. Pentru persoanele juridice, Icon Business Advisor asistă şi consiliază clienţii în vederea obţinerii celor mai avantajoase soluţii financiare prin credite noi sau refinanţări. Oferim servicii de expertiză în vederea dimensionării unei linii de credit adaptată nevoilor companiei, dimensionarea finanţării şi corelarea scadenţei ratelor cu încasările companiei. De asemenea oferim servicii şi expertiză pentru Credite pentru dezvoltare, Credite pe documente în curs

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de încasare, Credite ipotecare, Credite profesii liberale, Credite start-up companii şi Leasing financiar şi operaţional. Asumându-ne rolul de consilieri, asistăm clienţii noștri pe toată etapa derulării negocierilor cu băncile pentru costurile şi clauzele contractuale, având în vedere că pe parcursul negocierilor pot să apară modi ficări în structura creditelor. Oferim soluţii şi consiliem persoanele fizice pentru a obţine cel mai bun cost şi clauze contractuale pentru Creditul de nevoi personale fără ipotecă, Credite de nevoi personale garantate, Prima casă, Credite ipotecare, Refinanţări şi restructurări credite, Finanţări proiecte profesii liberale. “Rolul consultantului financiar bancar va fi tot mai prezent și necesar într-o piață concurențială, în care scăderea costurilor și restructurarea finanțărilor existente, precum și identificarea celor mai avantajoase costuri pentru finanțările noi, se vor transpune într-o îmbunătățire a condiției financiare a clientului”, a precizat Cristian Kadar, asociat Icon Business Advisor. Adresa: Tîrgu Mureş, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 171, etaj 2 Tel. 0265 22.00.94, e-mail: contact@iconadvisor.ro

Investiții promovate pentru Ningbo

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public Privat, în parteneriat cu Guvernul Municipiului Ningbo, cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze a organizat la București, în 23 septembrie 2015, evenimentul „China (Ningbo) – Romania Investment Forum”, dedicat promovării avantajelor competitive ale României în fața investitorilor și autorităților din orașul Ningbo (China). Evenimentul organizat la Hotelul JW Marriott a inclus semnarea a două documente care pun bazele unei colaborări pe termen lung între cele două părți. Primul este un acord între Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public Privat și Comisia de Comerț a orașului Ningbo, iar cel de-al doilea document este o scrisoare de intenție pentru o investiție, semnată între compania Ningbo HuaXiang Electronic din China și HIB-ROLEM TRIM, o companie germano-română care activează în domeniul componentelor auto. Forumul face parte din seria de evenimente “Ningbo Week“ - săptămâna de cooperare Europa - Ningbo inițiată de autoritățile Municipiului Ningbo, ce presupune derularea unor acțiuni de cooperare bilaterală Europa - Ningbo la nivel regional, cu accent pe România, Polonia și Bulgaria. „Prezența, la acest eveniment, a unei delegații semnificative de oficiali și companii chineze provenind din Ningbo, o regiune cu o puternică dinamică economică și a unui număr ridicat de companii autohtone, demonstrează potențialul enorm de cooperare economică dintre cele două țări. Am încredere că după acest eveniment se vor concretiza numeroase parteneriate de afaceri ce vor avea un aport semnificativ la creșterea investițiilor chineze în România”, a afirmat Alexandru Năstase, șeful Departamentului pentru Investiții și Parteneriat Public Privat.

O nouă întâlnire la Beijing

La eveniment, ce s-a desfășurat la Hotelul JW Marriott din București, au participat reprezentanți ai mediului de afaceri chinez, dar și înalte oficialități ale Municipiului Ningbo, precum Wang Jianhou, Viceprimar al Guvernului Municipiului Ningbo, și Chen Xiuzhong, Director General al Comisiei pentru Comerț din Municipiul Ningbo, și Xu Feihong, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România. Din partea oficialităților din România au fost prezenți Alexandru Năstase, șeful Departamentului pentru Investiții și Parteneriat Public Privat, Costin Mihalache, secretar de stat, Cancelaria Primului Ministru și Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului. De asemenea, la eveniment au participat peste 100 de reprezentanți ai unor companii românești și autorități centrale și locale. ”Guvernul României încurajează activitățile economice nu numai cu municipalități din Republica Populară Chineză, ci cu potențiali investitori din întreaga lume. În ultimii doi ani și jumătate, începând cu 1 ianuarie 2013, am avut sarcina de a mă ocupa în cadrul Cancelariei cu repunerea pe făgașele de normalitate a relațiilor bilaterale cu Republica Populară Chineză”, a spus Mihalache. "Ne dorim ca, în perspectiva Comisiei bilaterale interministeriale economice ce va avea loc în noiembrie, a Forumului 16+1 care va avea loc la Beijing în noiembrie, unde vor participa și șefii de guverne și unde este foarte posibil să avem și noi o parti-

cipare, să încercăm ca, începând cu această zi importantă, să repunem pe tapet proiectele care și-au pierdut din vizibilitate în ultima perioadă și să le aducem din nou în atenție pentru a le face o analiză serioasă. Vorbim despre proiecte pe linie energetică, în agricultură, în infrastructură și altele. Consider că este un moment bun pentru a redemara prin proiecte mai mici relația noastră investițională, care să aibă un ”win-win situation” și să încercăm să fim mai activi pe viitor în ceea ce privește prezența Chinei în zonă, în regiune, pe strategia Dunării, pe noul Drum al Mătăsii”, a mai subliniat secretarul de stat.

Despre Departamentul pentru Investiții și Parteneriat Public Privat (InvestRomania) Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat reprezintă organismul Executivului responsabil cu promovarea și atragerea investițiior străine în România și punctul de contact pentru investitorii străini. Departamentul se află în coordonarea PrimuluiMinistru. Despre Municipiul Ningbo Oraș port, parte a provinciei chineze Zhejiang, având la Est Marea Chinei de Est, municipiul Ningbo este poziționat la Sud de Golful Hangzhou, aproximativ 200 de kilometri de Shanghai. Având o populație de 7,6 milioane de locuitori, din care 3,5 milioane în zona nou construită, Ningbo este recunoscut prin dimensiunea economică, istorică, universitară şi culturală, fiind unul din oraşele pilot din China în domeniul inovării. În 2013 a obţinut statutul de oraş cu cel mai bun mediu investiţional din China.

S-a întâmplat să pot trăi din artă WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cultural

de Alice Valeria MICU

De zece ani, miezul de vară se pârguieşte la Ocoliş în focul artelor şi al prieteniei. Cu generozitatea cunoscută şi căldura nu rural- patriarhală, mai degrabă de Pater familias, Ioan Marchiş îşi întâmpină în fiecare an prietenii în raiul de la Ocoliş, comuna Groşi, la o aruncătură şi ceva de băţ de Baia Mare. Aici la Ocoliş vremea parcă nu curge la fel. Cum curge vremea pentru dumneata, Tătucă? La Ocoliş, pentru că e spaţiul acesta atât de frumos, natura şi râul şi aerul, lumea se desparte de ceea ce înseamnă viaţa cotidiană. Aici s-a petrecut următorul lucru: întâi am impus programe în tabără. „Facem luni şedinţă de cenaclu, marţi ne ducem la pescuit, miercuri mergem să vedem monumente...” şi am forţat lucrurile. Aici vin artişti plastici, scriitori din diferite generaţii, cu diverse stiluri, ziarişti şi fiindcă lumea e aşa de pestriţă, în sensul diversităţii, împreună cu Ion Mureşan şi cu Ioan Groşan am lucrat la un fel de dezmembrare a acestei rigidităţi şi ne facem programul după cum simt cei de-aici, o zi e mai tristă, una mai veselă... Anul acesta este a zecea ediţie a taberelor şi 21 de ani de la apariţia revistei, am organizat parastasul pentru Mihai Olos şi am fost puţin mai trişti la început, Ion Mureşan a ţinut un discurs emoţionant acolo, la troiţă, unde avem pământ de la mormintele unei mulţimi de scriitori români, maramureşeni şi nemaramureşeni. De pe fiecare mormânt am adus câte o nucă de pământ şi l-am îngropat aici, într-un adevărat ritual de iniţiere şi în fiecare an facem pomenirea scriitorilor dispăruţi. Ocolişul este locul unde nu ţi se cere nimic, ţi se cere să revii la sine, să începi ceva nou, să faci sau să nu faci nimic, să spui sau să nu spui ceva, nu se forţează discursuri. Uneori am asistat la discursuri spectaculoase, astăzi au fost cuvintele lui Ion Mureşan şi ale prefectului care a ţinut să recite o poezie, dar nu ne impunem nimic. Poate fi definită sculptura şi ca o îndreptare a rigidităţilor? Sculptura este în primul rând o îmblânzire a spaţiilor şi precum arhitectura, n-ar fi existat dacă omul n-ar fi sesizat dezordini spaţiale în jurul lui. De altfel arhitectura a apărut din dorinţa de a stăpâni spaţiul, omul se sperie de spaţiu, are diferite boli ale spaţiului şi sunt cunoscute agorafobia şi claustrophobia, dar mai sunt şi altele şi atunci sculptura este, în primul rând, organizarea spaţiului şi asta înseamnă organizare mentală. Revenind, Ocolişul este o tabără în care eşti invitat să fii tu însuţi. Nu est o tabără spectaculară, nu vrea să concureze, cum am mai spus, cu nimeni, nici prin amploare, nici prin oameni şi nici prin calitatea lucrărilor artistice sau diversitate. Aici a fost teatru, muzică, spectacole de folclor şi se vede că tabăra a ieşit aşa cum n-am vrut noi, că omul trebuie să vină aici să se liniştească şi dacă asta este puţin, atunci facem puţin, iar dacă e mult, facem mult. S-a creat pe sine tabăra asta şi din energiile celor care au participat? Numai din asta, pentru că ai avut posibilitatea să fii tu însuţi, să te retragi. Spaţiul este mare, artiştii au avut la dispoziţie locuri ample pentru muncă sau inspiraţie. La un moment dat,

fiul meu mai mic, Lucian, n-a vrut să facă sculpturi, spunând că toţi fac şi atunci a făcut arcuri, le-a expus ca să fie altfel. Atunci mi-am dat seama că, aici, fiecare recunoaşte că e diferit de celălalt. Aici s-a zămislit un copil, o poetă frumoasă şi iubitul ei, care nu era din tabără, iar copilul este acum copilul Arheus, în mod simbolic. La Arheus e bine, e verde, nu trebuie să faci nimic. Citeşti când vrei, dacă vrei, participi la o dezbatere sau te duci la pescuit, iar dacă dormi toată ziua nu e nicio problemă. E momentul să vă spun că tabăra este finanţată în totalitate de Ioan Marchiş. Poate de aceea libertatea de a nu face nimic este cel mai preţios lucru care ţi se poate oferi. Şi ţi se oferă. Tu oricum dăruieşti prin prezenţa ta acolo. Simplitatea de a fi este lecţia cu care pleci, furând un strop din magia locului, ştirbindu-i frumuseţea cu purtarea amintirilor. Pentru că dialogul nostru a depăşit inevitabil de mult cadrul şi rigorile unui interviu, arunc cu greu în luptă o întrebare lumească. Cum se poate trăi din sculptură în România lui 2015? Eu am reuşit asta fără să vreau. Am făcut această casă din sculpturi, am lucrat mult figurativ, am făcut bronzuri, monumentul din Bogdan Vodă, de la Pintea Viteazul, am avut comenzi sociale. Chiar şi tabăra este susţinută graţie unei comenzi. Îmi plac artele moderne, cu formele lor, aceste structuri spaţiale, dar şi cele clasice. Din păcate, azi, tehnica a luat locul mesajului de dinainte şi arta este mai degrabă un mesaj al tehnicii. Eu am rămas figurativ, în esenţă, creez uneori şi structuri spaţiale, însă mă consider de dincoace de Brâncuşi. Deşi nu este bine să ai ambiţii mici, am venit în Maramureş când puteam să rămân la Cluj sau să merg la Oradea, când, în 1981, oraşele erau închise şi aceasta ar fi fost o cale de a ajunge acolo, dar eu am vrut să rămân la locul meu, căci sunt maramureşean născut aici, ficior de morar. S-a întâmplat să pot trăi din artă.

Toamna literară continuă cu FestLit şi FICT Cluj 2015 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cultural

Începutul de octombrie va aduce la Cluj nu doar soare şi studenţi, ci şi două evenimente importante din calendarul cultural clujean. de Alice Valeria MICU

Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2015, aflat la ediţia secundă, se va desfăşura între 4 şi 6 octombrie, la iniţiativa Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi va fi organizat de Filiala Cluj a USR. Vor păşi în templul cultural şi universitar transilvan reprezentanţi de seamă ai celor 20 de filiale ale acestei uniuni de creaţie, iar alături de ei, iubitorii scrisului vor fi prinși într-un vârtej de activităţi, adresate atât celor ce fac literatura, cât şi celor care se bucură de ea. Tentaţiile se concretizează într-un tradiţional rond de gală al scriitorilor, lecturi publice şi simpozioane. În acest an, tematica simpozioanelor este una pe cât de pretenţioasă, la prima vedere, pe atât de aplicată la realităţile transilvane: Şcoala Ardeleană – începutul modernităţii româneşti şi Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române. Elevii de liceu şi studenţii nu vor fi ocoliţi nici în acest an de un desant scriitoricesc în facultăţi, colegii, licee, biblioteci. Invitaţilor din ţară li se vor alătura membri ai filialei clujene a USR şi împreună vor asalta Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică, Departamentul de Jurnalism al Universității „Babeș-Bolyai”, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, liceele şi colegiile Clujului. „De anvergură naţională şi gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit Cluj speră să contribuie la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor şi metodelor de promovare a lecturii”, se afirmă pe site-ul USR Cluj. Ca la orice festival respectabil, se va acorda Marele Premiu al Festivalului, în urma selecţionării atente din partea unui juriu prestigios, alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Daniel CristeaEnache, Emilian Galaicu-Păun, Ioan Holban, Antonio Patraş, Irina Petraş, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu. Printre nominalizaţi se află Graţiela Benga, Corin Braga, Rodica Braga, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Mircea M. Ionescu, Angelo Mitchievici, Doru Munteanu, Aurel Pantea, Doina Ruşti, Octavian Soviany, Victor Gh. Stan, George State, Maria Şleahtiţchi, Cornel Mihai Ungureanu, Dumitru Ungureanu. Nu vor lipsi nici de această dată expoziţiile şi anul acesta vor colora simeza FestLit 2015 Irina Petraş, Rada Niţă, Laura Poantă. Ca şi anul trecut, ultima zi a FestLit va coincide cu debutul celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (FICT) cu un prolog inedit, un Marş al lecturii. Toţi Cititorii sunt aşteptaţi la ora 12.00 în faţa Universităţii „Babeş-Bolyai” (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1), unde vor avea asupra lor, ca semn de recunoaştere, o carte. Marşul se va îndrepta spre Piaţa Unirii unde, la ora 13.00, are loc deschiderea oficială a FICT, însoţită de câteva popasuri de lectură. Cei care doresc, vor citi cu glas tare un fragment din cartea purtată. Scriitorii participanţi sunt invitaţi să dea startul la lectură. Evenimentul este realizat în colaborare cu Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană „Octavian

Goga” Cluj, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania, Uniunea Scriitorilor – Filiala Cluj şi FestLit. La deschiderea oficială a FICT, va fi prezentat câştigătorul Marelui Premiu al Festivalului Naţional de Literatură – FestLit 2015. Vasile George Dâncu, directorul Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, dezvăluie din programul pregătit în marele spectacol al cărţii: „Primul act al FICT vă invită la o sindrofie a artelor: lansarea seriei de autor Gabriela Adameşteanu (Editura Polirom; prezintă Irina Petraş); vernisajul expoziţiei Mircea Bochiş, Condeiul şi penelul – „De carte nu scapi!” (în cadrul expoziţiei va avea loc şi lansarea volumelor Sissi şi Amore, More, Ore, Re de Pavel Şuşară şi Societatea de socializare din Medio Monte de Marian Ilea – Editura Tracus Arte. Participă Ioan Cristescu, Ion Pop, Doru Radosav şi Pavel Şuşară); concertul Formaţiei RRH: Gheorghe Pardău (saxofon), Marius Munteanu (pian), Josua Dascăl (tobe) şi Alex Ţârc (bass)”. Festivalul Internaţional de Carte Transilvania va avea loc în perioada 6-11 octombrie, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, şi este organizat de Asociaţia Culturală Eikon şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca. După cum spune sloganul festivalului, „De carte nu scapi”, şi cele două evenimente vor umple pofta cititorilor pe parcursul a opt zile pline cu cărţi şi făcătorii de cărţi, de la scriitori la editori, librari şi bibliotecari. Să avem parte, aşadar, de zile frumoase, la umbra cărţilor în floare!

Office şi vin la un dop distanţă WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Timp liber

de Alice Valeria MICU

Vinul e o băutură nobilă şi dacă este tratat pe măsură, ales cu grijă, degustat alături de prieteni şi într-un loc special, el îţi picură direct în suflet. La asta s-au gândit cei ce au dăruit clujenilor un local inedit, amplasat într-o clădire de birouri, Oﬃce Wine Bar. Călătoriile sunt un mod extraordinar de a cunoaşte locuri noi, pentru cunoscători- vinuri de calitate, iar Decebal Cotoc, proprietarul Amprenta Advertising, agenția care administrează localul, a ţinut să aducă la Cluj mostre parfumate, cu buchet şi culoare din multe părţi ale lumii, dar şi din podgoriile României într-un local special. „În această seară vinul mă-nvaţă-un sens mai pur: Cu sânge cast, de roze, paharele ni-s pline, Iar cupa-i modelată din închegat azur. Şi noaptea-i pleoapa unei lăuntrice lumine...”, spunea Omar Khayyam, cel ce-a adus ulciorul de vin în poezie ca nimeni altul. La Office Wine Bar nu vom găsi ulcioare, ci sticle arătoase, cu care cei doi designeri au îmbinat frumuseţea formelor cu simplitatea şi au ales să decoreze spaţiul, aşezându-le cuminţi pe pereţi, printre imense fotografii cu elefanţi şi lei, ideea şi simţurile combinându-se şi sugerând celor ce trec pragul să îşi pună împreună cele două elemente. Sticlele creează un impact vizual major, un pas introductiv în povestea vinurilor. The Office Wine Bar reprezintă un loc al influenţelor culturale şi tradiţiilor adunate din toate colţurile lumii pentru a crea o ambianţă perfectă, un decor unic. Poate părea bizară amplasearea într-o clădire de birouri, dar workaholicii care vor porni spre locul de muncă în zilele de odihnă vor avea plăcuta surpriză de a nu greşi drumul şi a-şi petrece ore agreabile în compania prietenilor şi a vinului bun. De aceea, numele localului a fost ales în concordanţă cu amplasarea acestuia în cadrul clădirii de birouri The Office. „Am ales un nume simplu, clar şi de efect. Credem că de cele mai multe ori simplitatea şi bunul gust construiesc lucruri durabile şi de calitate. Iar acesta este şi scopul nostru”, au spus cei de la Amprenta. „În spatele servirii impecabile şi a atmosferei unice stă o echipă de specialişti instruiţi cu rigurozitate”, îşi laudă Decebal Cotoc, cu generozitate, echipa de colaboratori. „Specialistul nostru în vinuri ne-a ajutat în selecţia cramelor de renume, aducând mireasma şi aroma celor mai apreciate

vinuri în meniul nostru. Pot spune că nu a fost tocmai uşor, însă în final am tras linie şi am rămas cu ce e mai bun. Toate aceste lucruri pentru a satisface şi gusturile celor mai pretenţioşi clienţi care ne calcă pragul. La capitolul crame străine The Office Wine Bar enumeră: Franța - Chateau, Fontareche, Italia - Tenuta, Sant'Antonio, Tare de Vino Piemonte, Feudo Arancio Sicilia, Argentina - Zorzal, Spania - Muga, Chile - Morande. Office Wine Bar se doreşte a fi o adevărată casă a vinurilor, unde educaţia oenologică să depăşească simpla cultură potatorică, unde se vor organiza degustări, seri tematice, dar şi evenimente culturale sau de fashion. „Ne dorim tare mult ca acest Wine Bar să devină un loc apreciat nu doar pentru calitate, decor şi ambianţă, ci şi pentru evenimentele deosebite organizate. Ne concentrăm atât pe partea de entertainment, cât şi pe partea culturală. Degustările de vin săptămânale, evenimentele tematice, lansările de carte, party-urile din weekend, serile live şi nu numai se vor armoniza perfect pentru un calendar al evenimentelor diversificat. Ne dorim ca acţiunile noastre viitoare să creeze o compatibilitate între lumea care ne calcă pragul şi locul în sine, astfel toate evenimentele pe care le pregătim să fie pe lista lor de priorităţi, iar ambianţa şi relaxarea să primeze”, ne-a povestit, cu entuziasm, Decebal Cotoc. Proprietarul Amprenta Advertising și-a propus însă mai mult. „Credem că este foarte important să punem accentul pe informarea clienţilor, pe crearea unei poveşti a vinului pe care clienţii să o parcurgă, să o înveţe. Întotdeauna vinul bun are secrete, iar, de aceea, noi suntem cei care dezvăluim aceste secrete cu scopul dezvoltării cunoștinţelor despre arta consumării vinului. Meniul The Office Wine Bar este completat şi de o serie de specialităţi ale bucătăriei franţuzesti, italiene, care se asortează perfect cu cele peste 130 etichete de vin pe care le avem în acest moment în casă”, a conchis Decebal Cotoc. În cursul săptămânii, de luni până joi, iubitorii vinului sunt aşteptaţi la Oﬃce Wine Bar de la orele 9 la 23, iar vinerea şi sâmbăta, începând cu orele 9 şi până în zori, la 5 dimineaţa, sfârşitul de săptămână fiind rezervat petrecerilor.

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CEE Entrepreneurship Summit 2015

TIB la Brașov Business Park

Business Days, platformă de oportunități de afaceri din România, anunță primul eveniment de afaceri dedicat culturii antreprenoriale din Europa Centrală și de Est, CEE Entrepreneurship Summit 2015. Acesta este primul eveniment din seria Business Days gândit special pentru o audiență internațională, prin participarea unor companii străine, din regiune și nu numai. CEE Entrepreneurship Summit 2015 se va derula la Cluj-Napoca, între 14 și 16 octombrie, în incinta Grand Hotel Napoca. Pe durata a două dintre cele trei zile de desfășurare, acesta se va suprapune cu Cluj Business Days 2015 – cele două evenimente fiind însă diferite, primul fiind orientat cu precădere către o audiență internațională. CEE Entrepreneurship Summit va reuni peste 1.000 de participanți, peste 100 de speakeri și va beneficia de susținerea a peste 100 de parteneri. Detalii: www.businessdays.ro

Kron-Tour Expo Fairs & Exhibitions organizează ediția de toamnă a Târgului Imobiliar Brașov (TIB), în perioada 8-11 octombrie 2015, în cadrul Brașov Business Park. Eveniment cu notorietate pe piața brașoveană și nu numai, TIB s-a remarcat de fiecare dată prin prezența numeroaselor oferte imobiliare ale celor mai importante firme brașovene. De asemenea, la baza acestui eveniment stau parteneriatele de încredere pe care organizatorii le-au încheiat cu firme de succes din Brașov, partenerul principal fiind CUBO DESIGN, specialistul în amenajări interioare. La târg vor participa cei mai mari și reprezentativi dezvoltatori imobiliari din Brașov, agenții imobiliare, bănci care finanțează proiecte imobiliare, firme de amenajări precum și publicații de specialitate. Ca de fiecare dată, expozanții vin în întâmpinarea brașovenilor cu cele mai bune oferte de case, apartamente, garsoniere, terenuri, dar și cele mai în vogă soluții de amenajare interioară, mobilă, sisteme de alarmă. Detalii: www.expobbp.ro

Conferința anuală ABSL

RIFF Bucharest

Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL) organizează a 3-a conferință națională dedicată membrilor acestui sector. Evenimentul intitulat “Romania: e Shining Star of Business Services. Delivering High End Solutions Across the Globe” are loc pe 8 octombrie, la Radisson Blue Hotel în București și va reuni reprezentanți ai companiilor reper care oferă servicii pentru afaceri, din România și din străinătate, autorități guvernamentale și locale, dar și reprezentanți ai unor organizații care sprijină creșterea acestui sector. Evenimentul include o gală pentru recunoașterea și premierea celor mai inovative inițiative în domeniu. Detalii: www.absl.ro

ABplus Events organizează conferința internațională RIFFFațade, Acoperișuri, Izolații în perioada 26 - 27 octombrie 2015, la Radisson Blu București. Proiectul „Stejarii Country Club”, câștigător la Anuala de Arhitectură 2015 – secțiunea „Arhitectură socio-culturală”, va fi prezentat în cadrul evenimentului. Situat în Pădurea Băneasa, Stejarii-Country Club, unul dintre cele mai mari country club-uri din Europa de Est, se întinde pe o suprafață de aproximativ 22.000 mp. RIFF este un eveniment creat de ABplus Events, organizator profesionist cu o experiență de 18 ani în sectorul arhitecturii și construcțiilor, și face parte din seria expoconferințelor internaționale pentru arhitecți și contractori, alături de INGLASS, LAUD, GIS și CONTRACTOR, realizate în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Detalii: www.bucharest.ieriﬀ.eu.

Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro