TB 56

Mihai Aniței, director general:

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an VI • NR 56 • 3 nov - 9 dec 2015

“Industria are viitor în România!”

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 20-21 Kronospan pune România pe harta europeană a industriei de prelucrare a lemnului pag. 24-25 Advantage Austria. A partner for 65 years. pag. 39-41 95 de ani de performanță - Universitatea Politehnica Timișoara

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-10

INDUSTRIE Mihai Aniței, director general: "Industria are viitor în România!"

11-14 INVESTIȚIE

16-17

Deșeurile europene ale Harghitei

REZIDENȚIAL Eficiența energetică a clădirilor ar trebui să fie prioritară

28-29

REAL ESTATE

ZIUA AUSTRIEI

România la Expo Real

S IMMO. The winning strategy

18-19 64-66

SĂNĂTATE

AGRO TB

Dotări de ultimă oră și modernizare amplă la SCJU Tîrgu Mureș

Pepiniera Mihai Viteazul, o pepinieră pentru un viitor verde

68-69

1

Lupta titanilor din mediul de business, ediția 2015 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) va premia joi, 5 noiembrie, în cadrul Topului Naţional al Firmelor, cele mai puternice firme din România în cadrul unui eveniment de gală. Detalii oferă președintele CCIR, Mihai Daraban. de Ionuț OPREA

Topul reflectă perfomanţele economice obţinute de firme în cursul anului 2014. Câţi premianţi aveţi la această ediţie la nivel naţional?

Ediţia a XXII-a a Topului Naţional al Firmelor a clasat pe primele locuri la nivel naţional 6.630 operatori economici, în creştere faţă de anul 2013. Dintre acestea, 602 de firme activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech; 2.424 sunt companii industriale; 259 de firme activează în agricultură, silvicultură şi pescuit; 269 sunt firme de construcţii; 2.035 sunt profilate pe servicii şi 941 sunt firme de comerţ-turism. Dintre acestea, 941 de firme vor primi Premiul Naţional (locul I), 815 companii s-au clasat pe locul II şi 734 companii s-au clasat pe locul III. Premianţii vor putea fi cunoscuţi în cadrul galei organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a României, în data de 5 noiembrie, la Romexpo. Ne interesează să stimulăm în continuare transferul de know-how şi tehnologii de ultimă generaţie în economie, cu precădere de la firmele româneşti care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech şi credem că anul 2014 a fost benefic sub acest aspect, având în vedere numărul firmelor din acest domeniu care s-au clasat în Topul Naţional.

Prin ce se deosebeşte Topul Naţional de celelalte topuri sau ierarhii ale companiilor realizate pe piaţa românească?

Topul Naţional al Firmelor este un barometru al performanţei economice şi un eveniment în onoarea antreprenorilor români. Vrem să evidenţiem reuşitele mediului de afaceri şi să atragem atenţia asupra nevoilor şi intereselor acestuia. Topul Naţional al Firmelor, organizat anual de CCIR, este un riguros clasament pus la dispoziţia mediului de afaceri din ţară şi din străinătate, realizat pe baza unor criterii complexe multisectoriale, aplicate unitar, în toată ţara, de Sistemul Cameral. Pe scurt, Topul Naţional selectează şi premiază elitele, care reprezintă, în mod evident, motorul unei economii.

Doresc să subliniez că acest clasament al firmelor poate fi verificat, informaţiile privind rezultatele economice ale companiilor fiind furnizate de către instituţiile statului, iar veridicitatea lor poate fi controlată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Întregul demers este reflectat în mod transparent pe site-ul oficial al evenimentului www.tnf.ro.

Cum arată mediul de afaceri românesc prin prisma rezultatelor Topului Naţional al Firmelor?

Un clasament al domeniilor arată că industria este, în continuare, pe primul loc, în ceea ce priveşte cifra de afaceri, şi anume 49 miliarde de euro, în creştere faţă de 2013. Pe locul doi vine din urmă domeniul de comerţ şi turism, deşi, ca număr de companii, este la aproximativ

jumătate faţă de cel de servicii. Din păcate, agricultura, silvicultura şi pescuitul înregistrează cea mai mică cifră de afaceri, 2,6 miliarde euro. Agricultura rămâne un domeniu cu un mare potenţial, dar şi o provocare totodată. Având în vedere că mărirea competitivităţii sectorului agricol e un obiectiv esenţial, vreau să subliniez importanţa atragerii investitorilor străini şi români deopotrivă pentru a avea rezultate pozitive de la an la an.

Camera de Comerț și Industrie a României este vocea mediului de afaceri atât în țară cât și în afara granițelor.

Toate misiunile economice, foumurile de afaceri organizate la Bucureşti, în ţară sau în străinătate, întrevederile cu oficialitățile, absolut tot ce face CCIR este pentru companiile autohtone, pentru sprijinirea dezvoltării capitalului românesc.

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Sara Bianca, Alex Toth, Alice Valeria Micu DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Piața de rezidențial – o nouă provocare

Asistăm în ultima vreme la o relansare a construcțiilor de locuințe, cu precădere în marile orașe ale României, ceea ce reprezintă un semn al creșterii economiei românești. De doi ani încoace s-au născut ori au renăscut tot mai multe șantiere, tot mai mulți dezvoltatori au finalizat proiecte rezidențiale, fie cartiere de blocuri, fie ansambluri de case/vile sau imobile izolate, dar au lansat și numeroase alte propuneri. Împrejurimile marilor orașe, precum București, Brașov, Cluj Napoca, Timișoara sau Sibiu, dar nu numai, sunt acum niște aglomerări de șantiere, de utilaje și echipe de constructori care lucrează în ritm alert la edificarea noilor ansambluri rezidențiale. Majoritatea dezvoltatorilor sau agențiilor imobiliare implicate susțin că se confruntă cu o însemnată cerere de locuințe, chiar mai mare decât oferta existentă acum pe piață.

Care este explicația? Cea mai pertinentă ar fi dinamica forței de muncă în marile orașe ale țării. În București, în ultimii 3-4 ani, s-au construit și dat în folosință clădiri de birouri unde s-au instalat head-quarter-urile marilor companii din România, au apărut noi fabrici, s-a dezvoltat sectorul serviciilor, fenomen ce a determinat un aflux consistent de forță de muncă.

Firesc, angajații din corporații, din servicii sau industrie sunt clienții cei mai potriviți pentru achiziția de locuințe. Situația s-a multiplicat și în alte orașe unde a crescut numărul locurilor de muncă stabile și salarizate peste medie. Investițiile realizate în aceste orașe dau roade și din acest punct de vedere. Vorbim de o categorie de populație activă, cu vârsta între 20-35 de ani, familiști sau nu, persoane realizate profesional, dispuse să cheltuie suficient de mult pentru a-și întemeia un cămin la standarde de ultimă oră, acolo unde și-au găsit un loc de muncă stabil și remunerat corespunzător. Adăugăm prețurile relativ scăzute ale noilor locuințe, comparativ cu anii trecuți,

raportat la venituri, este o altă cauză a creșterii vânzărilor de locuințe.

Există oferte de preț extrem de atractive pentru o familie cu doi salariați, iar diversificarea soluțiilor de finanțare, uzitate de dezvoltatori/agenții imobiliare, dar și programul Prima Casă derulat prin bănci (ce s-a dovedit o adevărată bulă de oxigen), la care adăugăm o anumită stabilitate a ratelor la credite, contribuie la acest fenomen.

Până una alta, dezvoltatorii, constructorii, arhitecții, producătorii și distribuitorii de materiale de construcții, profită de această situație și lansează pe piață noi și noi ansambluri rezidențiale, unele cu facilități speciale, tehnologii tot mai performante, soluții arhitecturale deosebite, materiale ecologice sau eficiente energetic, contribuind din plin la dezvoltarea per ansamblu a industriei de profil. În acest context, Anuarul România Rezidențial 2016. Ghidul locuinței perfecte, ce va fi editat de echipa revistei Transilvania Business, și care va fi pe piață în primăvara anului viitor, va radiografia la nivel național piața de rezidențial din România. Tipărit în aproximativ 15.000 de exemplare, anuarul va conține prezentări de ansambluri rezidențiale, blocuri sau vile, finalizate sau aflate în diferite faze de construcție, dezvoltatori, constructori, proiectanți, producători și distribuitori de materiale de construcții și amenajare interioară și exterioară, soluții de finanțare, dar și tendințe privind noile tehnologii ori în ce privește alegerea locuinței.

Va fi un instrument premium de marketing și vânzare a locuinței, extrem de util, pentru cei implicați în industrie și pentru cumpărători, în vederea calibrării viitoarelor strategii investiționale, dar mai ales pentru clienții care vor să-și aleagă locuința perfectă.

Nicolae POP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

“Industria are viitor în România” Mihai Aniței, director general:

de Ligia VORO | foto: Cristina GÂNJ

Azomureș SA, cel mai important producător de îngrășăminte chimice din România, trăiește în aceste zile un moment istoric: finalizarea unui program impresionant de investiții, în valoare de 240 de milioane de euro, și inaugurarea unor instalații de top ce rivalizează, ca performanță, cu cele ale marilor coloși din industria chimică din lume. În spatele acestei reușite stă o echipă inimoasă, care și-a pus sufletul, cunoștințele, munca și timpul în acest proiect care va însemna continuitatea producției pe platforma combinatului chimic, va dovedi respect pentru mureșeni și va aduce o calitate crescută a vieții acestora prin implementarea programului de protecție a mediului. Iar investițiile nu se vor opri aici, echipa de manageri a Azomureș întocmind deja un portofoliu de proiecte ce vor fi dezvoltate și implementate până în 2020, după obținerea acordului acționarului elvețian majoritar, compania Ameropa.

5

6

INDUSTRIE Ne-am reîntors după câteva luni pe platforma industrială a companiei Azomureș în prag de punere în funcțiune a noilor instalații – unele deja funcționale - pentru a trăi și a vedea pe viu ce înseamnă în teren realizarea celui mai important program de investiții pe care combinatul chimic mureșean l-a traversat în ultimii 30 de ani. Echipele angrenate în execuția lucrărilor și montarea echipamentelor de la instalațiile de Amoniac III și IV, Uree, NPK nu mai prididesc cu treaba pentru ca în 19 noiembrie, la inaugurare, toate fabricile să fie pregătite pentru teste. Pentru noi, cei care nu suntem zi de zi pe platforma Azomureș, schimbările sunt evidente și spectaculoase. Instalații vechi s-au prefăcut în unele adaptate anului 2015, lângă acestea au răsărit unele noi – cum e la Secția Uree -, o mașinărie perfectă de tubulaturi, în interiorul cărora au fost fixate compresoare, condensatoare și alte echipamente livrate din hala de la Ternitz, de compania Schoeller Bleckmann Nitec, “caracatițe” gigantice din inox atașate turnurilor de granulare pentru a prelua pulberile, spălate într-un scruber uriaș livrat de SNC Lavalin, cu diametrul de 10 m și înălțime de peste 15. Din coșurile de la Azomureș mai ies acum doar aburii aceia lăptoși de la turnurile de răcire.

Nici managerii nu prea mai au timp de respiro, ședințele de lucru sunt tot mai dese unde se pun la punct ultimele detalii, iar prezența lor pe șantier este solicitată încontinuu și aproape indispensabilă. Cu toate acestea, își fac timp pentru noi în agenda zilnică, supraîncărcată și contracronometru care a mai rămas de parcurs până la momentul zero când instalațiile vor fi puse în funcțiune acționate de la camera de comandă computerizată, nou ridicată și dotată conform ultimelor standarde în domeniu.

Echipa de proiecte, la care simțim un ușor aer de oboseală dublat însă de entuziasmul prefacerii, zi de zi, într-o platformă modernizată cu tehnologie de vârf, furnizată de companii de top, a fost alcătuită din Aurel Botezan, director tehnic, Vasile Stan, director Departamentul investiții, ing.

Dan Crihălmeanu, Project Management ARP, ing. Adriana Soare, Project Manager Uree, Viorica Mihalache, Project Manager NPK, alături de care au muncit o echipă de specialiști tineri și angajați cu state vechi din combinat. Nu au fost mulți, dar pasionați.

Viitor cu Ameropa

Aurel Botezan, director tehnic al Azomureş, este de o jumătate de viaţă activă în Combinat. După ce a absolvit Tehnologie Chimică Anorganică la Institutul Politehnic Iași în 1987, cu lucrarea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de diplomă “Modernizarea coloanei de sinteză la amoniac” şi o perioadă de stagiatură la Fabrica Apă Grea din Turnu Severin, exact în perioada în care se făceau probe tehnologice, s-a întors acasă, după Revoluţie, de fapt s-a întors la Azomureş.

A “profitat” de schimbările în legislaţia muncii care a însemnat înfiinţarea celei de-a cincea ture în combinat şi angajări. A muncit cinci ani de zile la Amoniac, participând la modernizarea coloanelor de sinteză, apoi a câștigat postul de șef secție la Melamină, unde a rămas până în 2009. La Melamină, prin management propriu AZO, capacitatea de producție a fost majorată cu 70 %, a fost montată o instalație de depoluare a apelor reziduale și de separare a suspensiilor care erau deversate în emisar. Din 2009, când se întrevedeau la orizont proiectele mari, de la Amoniac și de la Uree, proiecte în valoare de aproape 200 de milioane de euro, a preluat secția de Uree pentru a pregăti proiectul mare de modernizare, şi anume mărirea capacității de producție cu 60 %, o instalație complet nouă de granulare care să rezolve problemele de poluare și implementarea DCS –controlul procesului prin intermediul calculatorului. “Era o tentație și am acceptat, am participat la pregătirea datelor pentru ofertele pe care le-am primit de la companiile implicate în modernizare, s-a deschis un caiet de sarcini și a fost inițial un studiu de fezabilitate, apoi am primit niște oferte. De asemenea am fost solicitat să mă implic și în pregătirea proiectului de la Amoniac și, practic, la începutul anului 2011 am fost avansat pe funcția de director tehnic adjunct”, îşi aminteşte Aurel Botezan. În 2011 a devenit oficial anunţul că fostul acţionar al Azomureş intenţionează să vândă compania, iar în primăvara anului următor, AMEROPA cumpăra pachetul majoritar de acţiuni.

“Nu prea vedeam vreun orizont la AZOMUREȘ după 2015 dacă AMEROPA nu prelua combinatul”, susţine, astăzi Aurel Botezan.

Au avut loc foarte multe schimbări în combinat de atunci, a avut loc o revizie capitală, a început o perioadă de mentorat intens pentru înlocuirea cu tineri a celor peste 700 de pensionari care activau în companie, a fost externalizată mentenența și s-a trecut de la o mentenanță corectivă la una preventivă, s-a schimbat stilul de managament și a fost adoptat unul prin bugete, însă cea mai importantă, a șasea etapă în dezvoltarea companiei, crede directorul tehnic, se desăvârșește în aceste zile.

“Pentru minimizarea riscurilor am ales să încheiem contracte la cheie de la furnizarea tehnologiei până la punerea în funcțiune. A presupus desemnarea unor manageri de proiect, a echipei, de la specialiști în mecanică, construcții civile etc. până la cost controlleri și chiar înființarea unui nou de-

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

partament – planificarea. Ne-am împărțit, pentru proiectele mari a fost constituită o echipă de management dedicată 100 % managementului și pregătirii proiectelor, începând din faza de inginerie și continuând cu faza de construction și punere în funcțiune. Pe partea de proiecte mai mici nu au fost echipe dedicate, doar managerul de proiect, și cu suport de la mentenanță pentru specialități, de la operare pe partea de inginerie, de la financiar pe partea de cost-controller, de control al costurilor și bugetului, și pe raportare proiecte și planificare. Am avut întâlniri săptămânale pentru analiza proiectelor, suport din partea top-managementului pentru project-manager”, sintetizează directorul tehnic pașii de la faza de proiect la cea în care ne aflăm astăzi.

Aproape de punctul final al investiției, Aurel Botezan recunoaște că a muncit sub presiunea timpului care a fost foarte puternică în condițiile în care pentru un proiect de o asemenea anvergură sunt necesari aproximativ trei ani și, mai mult, nu a beneficiat de o perioadă de tranzație pentru a se acomoda cu noul post pe care îl ocupă azi, cel de director tehnic. “A fost o provocare și profesională, am alocat foarte mult timp din viața personală companiei și satisfacția, dincolo de cea profesională, este să aibă viitor compania și după 2015 și să putem privi în urmă cu liniște. Este foarte important ca proiectele demarate în 2012 și în 2013 să își vadă, la finalul acestui an, rezultatele, acest lucru va fi un element de încredere pentru acționariat și cred că în baza acestor lucruri o să putem merge în continuare, pentru că acționariatul pe care îl avem acum nu urmărește câștigurile imediate, ci dorește dezvoltarea durabilă și sustenabilă a companiei”, își prezintă, simplu și fără eufemisme, ultimii trei ani de viață și dorința de viitor, directorul tehnic al colosului industrial.

“Am făcut o echipă”

Vasile Stan, directorul Departamentului de Investiții și deputy din partea Azomureș pe lângă compania de Project Management, a venit la finalul anului 2012 în echipa restrânsă de proiecte în combinat. Este absolvent al Facultății de Mecanică, la Timișoara, și primul proiect la care a participat a fost unul girat de Electrocentrale din orașul de pe Bega. A ajuns în Tîrgu Mureș prin căsătorie și a activat pentru patru ani, până în 1994, ca inginer la Atelierul Mecanic de la Amoniac din cadrul Azomureș. Din 1994 până în 2012 a bătut întreg mapamondul pentru compania elvețiană Amonia Casale, azi Casale Group, pe parte de inginerie, procurement și punere în funcțiune de instalații de amoniac, uree, metanol. “Știam că în Azomureș va începe un proiect foarte mare

de investiții, am fost contactat de Azomureș, de domnul Botezan, iar apoi am avut discuții și cu domnul Aniței și m-au solicitat să vin să preiau întreg departamentul de investiții.

Fiind o provocare așa de mare, am pus în balanță pro și contra și am decis să plec de la firma elvețiană și să vin aici”, povestește Vasile Stan, recrutat în 2012 de managementul combinatului târgumureșean. “În momentul în care am venit nu știam ce mă așteaptă, la început au fost cele două proiecte mari şi în cele două proiecte mari am avut nevoie de investiţii pentru a aduce instalaţiile la nevoile proiectelor. În proiecte, contractorii au venit cu o soluţie tehnică pe care vroiau să o implementeze, dar ei vroiau să fie siguri că implementarea se face într-o fabrică funcţională. Anumite aspecte pe care le-am descoperit pe parcursul negocierii contractelor ne-au apărut ca proiecte suplimentare, așa-numitele blackbox-uri pe care trebuia să le aducem la nivelul proiectelor lor. Aici a fost o mare necunoscută şi credeam că o să fie mai uşor”, recunoaște directorul de investiții. În ciuda necunoscutelor a avut noroc cu echipa deoarece, spune apăsat, că a găsit aici un mediu foarte deschis, competitiv și profesionist, mult diferit de cel de care își amintea.

Recunoaște că a acceptat fără să știe în detaliu cât de amplu era planul, care va fi rolul său. “Eu nu mai lucrasem în investiții înainte, am întâlnit o echipă de specialiști foarte bună, dedicată, profesionistă, la care se adaugă tinerii, în jur de 10 tineri avem acum, care azi sunt pe picioarele lor, s-a format o echipă cu care m-aș duce oriunde în lume”, trage linie Vasile Stan după trei ani plini de provocări.

Totuși este și meritul său pentru că echipa e astăzi atât de puternică și bogată profesional. “Cred că singurul meu mare merit este faptul că am făcut o echipă. Le-am dat încredere, la un moment dat ajunsesem să fiu supraîncărcat de probleme care practic puteau fi rezolvate de ei, ştiau să le rezolve, dar erau învăţaţi să ceară la fiecare pas de la cineva ok-ul, eu zic că am reuşit să formăm o echipă cu care de acum încolo ne putem descurca fără să mai avem nevoie de acea companie de project management”, recunoaște, în cele din urmă, directorul de investiții.

Rezultatul unei mari familii

Inginer de profesie, Dan Crihălmeanu, absolvent de Chimie Industrială la București, a trăit după Revoluție eșecul de a fi admis la Medicină și s-a reorientat rapid pentru că era foarte bun la chimie.

7

8

INDUSTRIE

Problema mare a fost că întreg procesul de modernizare a avut loc în instalaţie, nu a existat o locaţie separată”, spune Dan Crihălmeanu. În afară de modernizarea instalațiilor de la Amoniac, unde a avut rolul de a supraveghea că investiția se desfășoară conform contractului încheiat cu Casale Group, îl completează pe directorul de investiții Vasile Stan în privința acelor multe proiecte de mai mică valoare care au fost în sarcina sa directă.

“Pe lângă cele două mari proiecte de modernizare desfăşurăm şi o activitate de retehnologizare, dar care nu face scopul contractului. Așa sunt modernizările la compresorul de sinteză, la sistemul de control al compresorului de sinteză, modernizările la arzătorul de la cazanul auxiliar, schimbare de soluţii de etanşare la compresorul aer”, ne spune inginerul Dan Crihălmeanu, asemenea unui actor ce își știe pe dinafară textul indiferent de oră.

Toate aceste proiecte derulate sub coordonarea companiei de management a proiectului sau a sa directă au urmărit îmbunătățirea procesului tehnologic, creșterea capacității de producție şi scăderea consumurilor specifice.

Dincolo de discuția inginerească, exactă, Dan Crihălmeanu subliniază că proiectele nu ar fi avut rezultatul scontat dacă nu s-ar fi putut baza pe marea familie Azomureș. Așa a numit-o simplu: “o mare familie”. “Oamenii în Azomureş sunt foarte uniţi, implicaţi, de aceea nu am niciun motiv să refuz vreun proiect”, subliniază Dan Crihălmeanu.

Cel mai îndrăzneț proiect

Inginer chimist, Adriana Soare a plecat la drum în carieră de la Facultatea de Chimie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. Din 1996 lucrează în Azomureș, întregind clubul – alături de Aurel Botezan și Dan Crihălmeanu - al celor care activează de peste 20 de ani în combinat din echipa de proiect. Primii patru ani i-a petrecut în Uzina de Materiale Fotosensibile, iar din 2000, face parte din departamentul de investiţii, unde a parcurs toate treptele profesionale. În 2013 a preluat ca manager de proiect cel mai îndrăzneț proiect din cariera sa: cel de modernizare al instalaţiei Uree. “În instalaţia de uree nu s-au făcut investiţii de o asemenea amploare niciodată, un proiect îndrăzneţ şi pentru întreg combinatul şi pentru Europa Centrală şi de Est. Este de departe cel mai important proiect din activitatea mea profesională în cadrul departamentului de investiţii, nu atât prin valoare, cât prin complexitatea activităţilor şi obiectivelor. Proiectul şi-a propus să modifice tehnologia de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

obţinere a ureei. Am construit o unitate nouă de granulare uree, am mărit capacitatea instalaţiei existente cu 60 %, am integrat procesul tehnologic într-un sistem centralizat de comandă şi control, în aşa fel că procesul va fi condus de acolo. Am implementat un sistem de oprire de urgenţă, ceea ce este foarte important pentru că lucrăm cu presiuni şi temperaturi ridicate. Şi în primul rând am încercat să avem la sfârşitul proiectului o instalaţie prietenoasă cu mediul înconjurător, în sensul că toate sistemele au fost în aşa fel gândite încât să facem recuperarea amoniacului şi a pulberilor de uree astfel încât în exterior să nu mai ajungă aproape nimic”, ne vorbește Adriana Soare, cu o patimă așezată despre ultimii trei ani de activitate.

De altfel nu se sfiește să se declare onorată și recunoscătoare că a făcut parte din echipa de proiect. “Am pus extrem de multă pasiune în proiectul acesta, sunt extrem de puţini de ingineri de investiţii în România care se pot mândri cu participarea la un proiect de o asemenea anvergură. Nimic nu se poate realiza singur, poate să pară un eufemism că nu faci nimic singur, dar chiar nimic nu se poate face singur într-un asemenea proiect.

Echipa a fost fantastică, în primul rând pentru că am avut prilejul să lucrăm timp îndelungat, să ne cunoaştem şi să reuşim acum spre sfârşitul proiectului să ne înţelegem din priviri, a fost o foarte mare onoare pentru mine să lucrez cu colegii din Azomureş în această echipă şi cu colegii din echipa integrată”, ne mărturisește managerul de proiect.

Mândria mentoratului

Manager de proiect pe Desprăfuiri la Azotat, filtrele de la NPK, iar pe restul coordonator, Viorica Mihalache și-a făcut stagiatura la Combinatul din Brăila, după ce a absolvit Inginerie chimică la Iaşi. După 6 ani petrecuți la malul Dunării a revenit acasă în departamentul de investiții din Azomureș.

Din 2000, cu o pauză de patru ani când a lucrat în proiectare, este un membru de bază al echipei de investiții a combinatului. În proiectul mare a fost implicată încă din faza de concepție și, deși și-ar fi dorit să fie manager pe un alt proiect, atunci când a aflat cine va fi echipa sa ştia că se va descurca şi la desprăfuiri, așa cum o făcuse și la un an când a ajuns în combinat și i s-a încredințat un proiect la Azotat. “Am acceptat fără să mă gândesc la altă variantă, suntem aici ca să ajungem acolo unde ne dorim. Sunt proiecte de mediu, care urmăresc reducerea poluării, în primul rând cu pulberi, de 3 săptămâni funcţionează prima instalaţie şi rezultatele cred că le poate observa oricine. Nu a fost un contract la cheie,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de aceea au fost peste 25 de firme contractate”, ne povestește inginerul Viorica Mihalache. Ştiind miza proiectelor de mediu pe care le-a coordonat, sigur provocarea a fost şi mai mare atât ca rezultate cât şi ca termene. “Presiunea termenelor a fost una dintre cele mai mari presiuni pe care le-am simţit în toată perioada”, nu se sfiește managerul de proiect să ne mărturisească. În tot acest răstimp, pentru inginerul Viorica Mihalache a contat foarte mult echipa, având și o misiune de mentorat a celor trei ingineri debutanți pe care i-a coordonat.

“Am învăţat că echipa este foarte importantă, echipa dacă este lângă tine, indiferent cât este de greu, cu siguranţă vei realiza ce ţi-ai propus. Colegii mei tineri, luaţi de pe băncile facultăţii, sunt pregătiţi acum să preia orice proiect. Am fost foarte deschisă cu ei, primul lucru pe care i-am învăţat a fost că, dacă greşim, întâi vedem care sunt modalităţile să reparăm greşeala şi după aceea vedem de ce am greşit, cine a fost responsabil. I-am îndemnat să cunoască foarte bine proiectele, le-am studiat împreună, să le înţelegem, le-am discutat împreună. Mă simt mândră de rezultat, mă simt mândră de aceşti tineri pe care i-am format şi sunt sigură că vor fi manageri de proiect foarte buni în viitor şi să mă înlocuiască cu succes oricând”, recunoaște Viorica Mihalache, al cărei suflet bate, cu siguranță, și pentru Azomureș.

Cea mai mare provocare timpul

Directorul general al companiei Azomureș, Mihai Aniței a acceptat în 2012 provocarea de a conduce compania Azomureș și de a manageria un program investițional gigant. Spune că finalizarea programului înseamnă, pentru Azomureș, intrarea într-o fază de normalitate. Însă și-ar dori ca “Azomureș să fie un exemplu că industria în Romania are viitor”.

Cum s-a derulat programul de investiţii din punctul dvs. de vedere, sub o presiune constantă a timpului? În 2012 am avut în față un termen destul de lung la prima vedere, 4 ani, dar care odată ce au început studiile și apoi lucrările efective s-a dovedit destul de scurt. Am știut însă tot timpul că ne vom putea încadra în termene și iată că ajungem astăzi să spunem că așa este.

Care a fost cea mai mare provocare căreia aţi fost nevoit să îi faceţi faţă în perioada derulării programului investiţional?

INDUSTRIE

Cea mai mare provocare a fost timpul, dar a fost un factor pe care l-am manageriat destul de bine.

Ce înseamnă această investiţie raportat la respectarea normelor de mediu, respectiv din punct de vedere al creşterii capacităţilor de producţie în condiţiile în care Azomureş este deja cel mai important producător de îngrăşăminte chimice din România?

Pentru Azomureș este intrarea într-o fază de normalitate, dar aș dori să mă uit mai departe de Tîrgu Mureș și aș vrea ca Azomureș să fie un exemplu că industria în Romania are viitor. Nu trebuie să ne bazăm doar pe ce fac alții și să importăm. Cred că suntem capabili să fim o forță din punct de vedere industrial.

Finalizarea investiţiei aduce în portofoliul de produse al Azomureş uree granulată, care vor fi beneficiile pentru fermieri? Aveţi o strategie de vânzare a acestui produs şi pe pieţele externe, ştiut fiind faptul că Azomureş şi-a schimbat politica de vânzări-desfacere a producţiei, concentrându-se pe piaţa internă?

Vom avea practic un produs unic în Europa de Sud-Est, un produs folosit pe scară largă în Europa și cred că din acest punct de vedere Azomureș va putea să ocupe un loc important la nivel regional. Dar nu trebuie neglijată deloc piața locală a agriculturii care a cunoscut o dezvoltare impresionantă pentru Azomureș. Am ajuns anul acesta să depășim 50 % cotă de piață la nivel național și să livrăm peste 70 % din marfa produsă la Tîrgu Mureș.

Noile capacități ne vor permite să fim și mai competitivi astfel că acest procent ar putea crește până la 90 %.

Păstrăm și piețele tradiționale externe, în special piața asiatică, dar ne concentrăm atenția și pe piața regională, balcanică.

Programul de investiţii nu se opreşte aici. Ce va cuprinde noul program din punct de vedere investiţional şi ce urmăreşte el – alte pieţe, diversificarea producţiei, creşterea capacităţilor de producţie, reducerea poluării, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc.?

Am rezolvat în acești 4 ani o parte din problemele Azomureș. Din fericire, cele de mediu, poate cele mai importante. Ne-am stabilit deja și alte ținte pentru continuarea modernizărilor, atât a instalațiilor cât și a condițiilor de muncă. E un proces continuu, care este determinat și de progresul tehnologic la nivel mondial. Azomureș va fi întro permamentă schimbare atâta vreme cât tehnologia se schimbă”.

9

10

INDUSTRIE

Cum arată noul Azomureș?

Din primăvara anului 2012, atunci când a primit din partea statului român, prin intermediul unei autorizații de funcționare, garanția că are timpul necesar pentru a moderniza instalațiile de la Tîrgu Mureș, Ameropa a dat startul celui mai amplu program de investiții din ultimii 30 de ani.

Peste 240 de milioane de euro au fost alocate și s-au făcut de atunci pași foarte importanți, iar planul de conformare impus de autoritățile de mediu este respectat cu strictețe. Verificările periodice ale autorităților competente au scos în evidență progresele realizate. Proiectul a constat, printre altele, în Fondată în 1948, Ameropa este un modernizarea instalaţiei de produtrader internaţional de cereale şi cere a Ureei, modernizarea instalaîngrăşăminte, din Elveţia, aflat în ţiilor Amoniac III şi Amoniac IV şi proprietate privată, care acoperă construcția unei noi stații de tratare pieţe tradiţionale, cum sunt Statele a apelor industriale.

Unite, America de Sud, Europa, Modernizarea instalaţiilor de uree, Asia şi Australia, la fel ca şi pieţe un contract în valoare de 78 de miemergente din Africa de Nord şi lioane de euro, s-a făcut după o liOrientul Mijlociu. Intermediază cenţă Stamicarbon, o firmă olandeză anual 10 milioane de tone de de prim rang în materie de produîngrăşăminte şi 10 milioane de tone cere a ureei, ce au o tehnologie foarte de cereale. avansată şi sunt printre primii în lume în acest domeniu, ingineria de detaliu fiind dezvoltată de firma Chemoprojekt în baza documentaţiei pe care o primesc de la Stamicarbon.

Această modernizare a avut mai multe obiective: mărirea de capacitate, de la 900 de tone pe zi la 1.425 de tone/zi, schimbarea tehnologiei, însemnând trecerea de la producerea de uree prill la uree granulată, reducerea consumului de energie, tratarea apelor uzate, reducerea emisiilor de amoniac.

Prin punerea în funcțiune a noii instalații de producere uree granulată, Azomureș devine singurul producător de acest gen din Sud-Estul Europei.

Contractul pentru modernizarea celor două fabrici de amoniac (produs intermediar pentru obţinerea fertilizanţilor), încredințat Casale Group, s-a ridicat la o valoare de 86 de milioane de euro. În afară de îndeplinirea tuturor cerinţelor de mediu, retehnologizarea celor două fabrici a mai vizat reducerea consumului energetic cu 13 % prin reducerea consumului specific de gaz metan, modernizarea sistemului de comandă şi control automat al procesului şi al opririlor de urgenţă prin introducerea DCS (sistemul de comandă şi control distribuit) şi mărirea capacităţii de producţie a fiecărei instalaţii de la 900 t/zi în prezent la 1.050 t/zi.

Despre Ameropa

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrările la noua instalație de azotat de amoniu au fost realizate în baza unui proiect al companiei canadiene Lavalin, una dintre cele mai renumite companii din lume în acest domeniu, iar la montajul întregii instalații au lucrat firme românești, precum: Comoserv, Moldocor, Actemium și Emerson. Pe parcursul a 5 luni, întreaga echipă Azomureș a reușit să finalizeze în termenul de timp propus noua instalație de filtrare – echipamente de captare și spălare a emisiilor – rezultatul acestei investiții de 4 milioane de euro conducând la încadrarea în noii parametri de mediu, conform directivelor Uniunii Europene de protecția mediului înconjurător. Mai mult decat atât, lucrările la noua instalație de filtrare pentru cea de a doua unitate de granulare a azotatului de amoniu (îngrășământ) au fost finalizate și funcționează acum la parametri optimi.

Valoarea investiției se ridică la aproximativ 4,5 milioane de euro.

Stația de tratare ape uzate este un proiect de referință pentru România. Scopul obiectivului este depoluarea apelor industriale de pe platforma Azomureş şi aducerea lor la calitatea cerută de standardul naţional şi european. Antreprenorul general al lucrărilor este compania olandeză Nijhuis Water Technology BV, iar antreprenorul specialitate rezistenţă – CON-A SRL, firmă înregistrată în judeţul Sibiu.

Proiectarea a fost încredinţată SC Aludesign Construcţii Civile SRL Bucureşti. Valoarea contractului se cifrează la 12 milioane de euro.

Sunt trei ani pe care cine nu i-a trăit aici nu prea are cum să îi înțeleagă.

Pasiunea pentru fabrica lor, grija pentru oamenii cu care lucrează, respectul față de mureșeni i-au ținut în multe zile departe de familii și de hobby-urile lor. După câteva zile petrecute pe platforma industrială ne rămâne doar regretul că nu avem atâta spațiu încât să înșirăm toate poveștile captivante pe care ni le-au spus, însă sperăm să fi transmis câte puțin din emoția care îi încearcă acum când noul Azomureș are liniile extrem de apăsat conturate.

86 de milioane de euro modernizarea instalațiilor Amoniac III și IV 78 de milioane de euro uree 12 milioane euro pentru o stație de epurare nouă 10 milioane euro pentru modernizarea stației de tratare a gazelor evacuate de la instalațiile de azotat de amoniu 3 milioane euro pentru construirea unei instalații de tratare a gazelor evacuate la coșul NPK 1,8 milioane euro camera de control centralizată pentru instalaţiile Amoniac şi Uree 550.000 euro modernizarea turnului de granulare NPK

tWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

Deșeurile europene ale Harghitei de Alin BOLBOS | foto: Cristina GÂNJ

Prima autospecială încărcată cu deșeuri va putea sosi în martie 2016 în noul depozit ecologic al județului Harghita, construit la Remetea, estimează ing. Cornel Naic, managerul proiectului din partea Hidroconstrucția – Sucursala Ardeal. Lucrările sunt gata în proporție de 90%, spune constructorul. În total, peste 164 milioane lei – din care 70,5 % fonduri europene – au fost investiți de către autoritățile județului pentru a dezvolta un sistem integrat de gestionare a deșeurilor.

11

12

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Remetea este un sat aruncat romantic la poalele Munților Gurghiului, având o istorie de peste 500 de ani și bogății naturale din belșug, precum ape minerale, păduri, piatră pentru construcții etc. Istoricii spun că, atunci când plecau plutele pe Mureș la vale spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia sau Arad, de la Remetea plecau, localitatea fiind astfel un nod de legătură foarte important între ținutul Gheorgheni și restul țării. După cinci secole, iată, Remetea a ajuns iarăși să fie un punct central pe harta zonei, fiind aleasă să găzduiască marele depozit de deșeuri al Harghitei, care îi va deservi pe cei 300.000 de locuitori ai județului. "Acest proiect - sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţ – este de o importanţă majoră, nu doar pentru că are cel mai mare buget dintre proiectele CJ, dar va avea un impact pozitiv foarte mare şi asupra mediului. Obiectivul lui principal este să închidem «bomba ecologică» care există la ora actuală în Harghita", spunea la demararea proiectului, Barti Tihamer, vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

Februarie 2016 – termen final

La niciun an distanță, grație eforturilor constructorilor și autorităților județene și locale, proiectul este aproape de finalizare. În asociere cu SC Secvision Business Solutions, SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Ardeal a câștigat trei componente din acest uriaș proiect: construirea și utilarea efectivă a depozitului cu tot ce ține de el (în două etape distincte, numite FIDIC roșu și FIDIC galben – FIDIC însemnând un set de standarde și reguli agreat la nivel internațional), și închiderea și ecologizarea a opt gropi de deșeuri neconforme de pe teritoriul județului (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Bălan, Vlăhiţa, Cristuru Secuiesc, Borsec, Topliţa şi Gheorgheni).

“Cea mai mare bucurie a noastră ar fi să câștigăm lucrarea la Depozitul de deșeuri de la Cluj. În 2003-2004, Hidroconstrucția – cu mine manager de proiect - începuse lucrarea, dar edilii care au venit după Funar au stopat-o. Știți ce a urmat, a sosit o firmă care și-a bătut efectiv joc de lucrare. Ar fi frumos s-o reluăm noi, după un deceniu, și să dăm Clujului un depozit modern, european. Va urma o licitație și probabil că Hidroconstrucția va depune o ofertă!”

Cornel Naic, manager de proiect din partea Hidroconstrucția SA

Lucrările din cele 3 contracte au fost împărțite echilibrat între cele două companii, valoarea celor efectuate de Hidroconstrucția ridicându-se la aproximativ 42 milioane lei. “Ne-am înțeles în felul următor: Hidroconstrucția face integral lucrările aferente FIDIC roșu (adică celula propriu-zisă, garaj, atelier mecanic, clădire administrativă, cabină poartă, cântare pentru bascule, o parte din drumurile interioare, colectarea apelor de suprafață, bazinele de levigat, stațiile de pompat, împrejmuirea pe 22 de hectare, iluminatul exterior, posturile de transformare) și 45% din FIDIC galben (adică platforma de maturare și compostare, hala de presortare, o hală de depozitare baloți, hala mare de sortare, câteva drumuri asfaltate și alte obiective ce țin efectiv de prelucrarea deșeurilor).

Partenerii de la Secvision realizează 55 % din FIDIC galben și închiderea celor 7 gropi neconforme. Atât la partea noastră, cât și la cea a Secvision, lucrările sunt foarte aproape de finalizare. Din câte știu eu, închiderea depozitului de la Miercurea Ciuc le dă un pic de furcă celor de la Secvision, fiind unul foarte mare, care necesită o tehnologie mai specială. Dar suntem cu toții în grafic, având în vedere condițiile. Ar fi trebuit să finalizăm la finalul lui noiembrie, dar am cerut o decalare de termen, până pe 20 februarie 2016. Principala cauză este drumul de acces la depozit, care este aproape impracticabil și care ne-a adus mici întârzieri. Acum, am găsit soluția unui drum de rezervă, construit de noi în aceste ultime săptămâni cu aprobarea beneficiarilor proiectului, care ne ajută mult să recuperăm întârzierea”, explică inginerul Naic.

Experiența inginerului Naic

Cornel Naic este obișnuit cu lucrările mari și cu termenele strânse. El este specialistul care a realizat prima groapă ecologică din România, cea de la Sighișoara, în perioada 1994-1996 și deci experiența lui nu poate fi pusă la îndoială.

Vorbește cu ușurință despre lucrările mari ale Hidroconstrucția - Sucursala Ardeal pentru că la multe dintre ele a fost martor sau chiar manager de proiect, cum e și cazul depozitelor de la Sânpaul (Mureș) sau Remetea (Harghita).

“Sighișoara a fost o lucrare de nota 10, a ieșit foarte bine. E drept, fiind pionieri în România în construcția de gropi ecologice, firma ne-a trimis mult afară, în Vest, să vedem cum se fac astfel de lucrări. De acolo am învățat. După Sighișoara

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

am făcut Argeșul și alte genuri de lucrări mari, cum ar fi cele din programul ISPA de apă-canal pe Valea Bârgăului (Bistrița Năsăud), proiectul de apă-canal de la Agnita (Sibiu), proiecte asemănătoare la Stânceni (Mureș) și Moisei (Maramureș). În scurt timp vom finaliza și o lucrare mărișoară de apă-canal la Sfântu Gheorghe (Covasna). E adevărat, construcția unui depozit ecologic de deșeuri e o lucrare complexă, dificilă, nu oricine știe s-o facă, unde ai parte de cam tot ce înseamnă construcție. E un loc unde tinerii ingineri au ce învăța”, spune Naic.

Depozit pentru 25 de ani

Depozitul de la Remetea va avea în componență trei celule: prima (cea construită acum de Hidroconstrucția) are o capacitate de 450.000 mc și va primi până în 2020, conform estimărilor, o cantitate de 337.500 tone de deșeuri. Durata de viață a acestei celule este, conform proiectului, de 6,25 ani, dar, pe baza experienței sale, Cornel Naic spune că aceasta se va umple abia în 10 ani. “De regulă, estimările privind cantitățile de deșeuri dintr-un județ sunt prea optimiste, realitatea arată că cifrele sunt mult mai mici decât cele de pe hârtie. Cu părere de rău spun asta, pentru că, spun specialiștii, cantitatea de gunoaie arată, în general, bunăstarea populației”, explică inginerul. După patru ani de funcționare a primei celule, trebuie să înceapă construcția celei de-a doua, iar apoi a celei de-a treia. Cantitatea anuală

a deșeurilor care vor fi depozitate la Remetea este de 49.310 tone / an, la un grad de compactare de 0,9 tone/m3. Capacitatea totală proiectată a platformei este de 1,8 milioane m3, cu o durată de funcționare de 25,15 ani.

Importanța selectării deșeurilor

Managerul de proiect din partea Consiliului Județean, Zolya Laszlo, a spus că obiectivul final al proiectului “Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în Harghita” este de a refolosi deşeurile colectate într-un procent de peste 50 la sută, de a le composta într-o măsură de 20-30 la sută şi a le depozita numai în proporţie de 30 la sută. “Este foarte important să se selecteze gunoiul, ca să prelungim viaţa celulei de depozitare finală. În prezent, cantitatea deşeurilor reciclate şi refolosite la nivel naţional este de aproximativ unu la sută. Prin implementarea acestui sistem, judeţul Harghita va beneficia de mai multe dezvoltări şi investiţii, între care achiziţionarea a peste 35 de autospeciale şi a 37.500 de containere de diferite tipuri şi volume, înfiinţarea a opt centre de colectare selectivă prin aport voluntar, cu un efectiv de 106 de containere mari, construirea unei platforme de compostare a deşeurilor organice la Sânsimion şi a două staţii de compactare la Corund şi Miercurea Ciuc. Totodată, prin realizarea acestui proiect se vor crea cel puţin 120 de locuri de muncă”, a declarat Zolya Laszlo.

13

14

INVESTIȚIE

Luni de foc în vremuri de iarnă

Până în februarie 2016, echipele coordonate de Cornel Naic lucrează contracronometru. Celula 1 este acoperită cu membrană și apoi versanții cu un strat gros de sort. Drumurile din incinta depozitului și mai multe platforme vor fi asfaltate sau betonate. Halele vor fi închise și finisate. Utilajele care vor deservi depozitul de deșeuri (buldozere, încărcătoare, spălătoare de roți, aparatură de laborator, măturători etc. au fost comandate și au început să sosească.

Toate instalațiile vor fi montate. “Noi am început lucrările abia în luna martie, din cauza vremii reci din această regiune, și știam ce ne așteaptă, ce luptă vom da să finalizăm în termen. O lucrare de așa amploare e greu s-o faci în câteva luni și numai o companie cu experiența și resursele umane și financiare ale Hidroconstrucția – pentru că aici nu s-a încasat niciun avans, lucrând din surse proprii – putea s-o facă. Nimeni, acum un an, nu-și putea imagina că va fi posibil, dar iată că ne apropiem de final. Sigur, meritul autorităților județene și locale este la fel de mare. Fără implicarea lor totală n-am fi ajuns aici. Avem o relație extraordinară cu șefii acestor instituții. Primarul de aici, din Remetea, e un tip deosebit. După ce Consiliul Județean a colindat mai multe locații pentru a identifica un amplasament pentru acest depozit și a fost întâmpinat cu reticență de către alte autorități locale, la Remetea s-a înțeles că vorbim de o investiție uriașă, modernă, europeană, care va aduce taxe la bugetul local și locuri de muncă. Un astfel de depozit nu mai înseamnă o groapă de gunoi așa cum o știm noi de pe vremuri, ci o adevărată platformă industrială, monitorizată, păzită, cu birouri, cu laboratoare, cu specialiști etc.”, povestește Cornel Naic.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hidroconstrucția aniversează 65 de ani

Hidroconstrucția își are originea în vechea Întreprindere de Construcții „Centrala Hidroelectrică V. I. Lenin”, cu sediul în Bicaz, înființată prin Ordinul Ministrului Energiei Electrice, Nr. 596 din 30 noiembrie 1950, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri Nr. 1182/13.11.1950 privind construirea pe râul Bistrița a unui mare baraj pentru crearea unui lac de acumulare cu o capacitate de circa 1.200 mil. mc de apă și construirea unei centrale hidroelectrice la Stejaru, cu o capacitate de 210.000 KW. În anul 1961, unitatea de construcții a fost mutată în București sub numele de „Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice” (I.C.H.), având ca obiect de activitate execuția lucrărilor hidroenergetice din toată țara, transformată în timp în „Trustul de Construcții Hidroenergetice” (T.C.H.), apoi „Trustul Antrepriza Generală de Construcții Hidroenergetice” (T.A.G.C.H.) București, pentru ca din anul 1990 să se numească Hidroconstrucția SA. Sub toate formele și denumirile menționate, societatea a realizat, în cei 65 de ani de activitate, aproape toate investițiile hidroenergetice, inclusiv lucrările conexe și colaterale aferente, al căror beneficiar a fost Ministerul Energiei Electrice, actualmente Hidroelectrica, și alte lucrări în Algeria, Iran, Germania, Belgia, Republica Moldova și Irak.

Compania a executat/are în execuție un număr de 169 baraje din beton/materiale locale cu înălțimi de până la 168 m și un volum total de acumulare de 10.500 mil. mc de apă, 175 de centrale hidroelectrice, circa 1.000 km de diguri de retenție sau dirijare, peste 850 km galerii subterane, precum și toate lucrările de acces, amenajare, gospodărirea apelor și terenurilor, de mediu, sociale și tehnologice necesare pentru execuția și exploatarea fiecăruia dintre obiectivele hidroenergetice analizate.

După 1989, ca urmare a diminuării investițiilor în hidroenergie, compania s-a adaptat pentru execuția tuturor genurilor de lucrări, respectiv lucrări civile și industriale, drumuri (autostrăzi, drumuri naționale și regionale), poduri și lucrări de infrastructură de mediu, participând activ pe piața construcțiilor în domeniul public și privat, atât în țară cât și în străinătate, derulând contracte cu finanțare externă prin programe BERD, BIRD, ISPA, PHARE, BEI, FEDR etc. În cadrul acestora a a executat 3.590 km rețele de conducte, din care rețea de apă 2.184 km și rețea de canalizare 1.763 km, 17 depozite deșeuri, 4 stații de sortare deșeuri, 3 stații compost și o stație de tratare mecanobiologică, 10 stații de epurare și 6 stații de tratare apă.

Hidroconstrucția SA, cu sediul central în Bucuresti, își desfășoară activitatea prin 6 sucursale teritoriale cu largă autonomie, 3 sucursale în străinătate (Germania, Belgia și Irak) și o reprezentanță în Republica Moldova. În 65 de ani de activitate, compania a rămas cel mai important constructor în domeniul amenajărilor hidroenergetice și hidrotehnice din țară, dar și cel mai mare constructor general cu capital românesc. În 2014, compania a avut o cifră de afaceri de peste 500 milioane de lei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

15

Peste 300 de arhitecți la Architecture

Conference & Expo Cluj-Napoca

Peste 300 de arhitecți și specialiști din domenii conexe au participat, în 2 octombrie, la cel mai mare eveniment de arhitectură din Transilvania, Architecture Conference&Expo unde 15 speakeri din țară și din străinătate au împărtășit experiențele lor din domeniul arhitecturii.

Evenimentul a reunit arhitecți din România care s-au întâlnit la Liberty Technology Park din Cluj-Napoca pentru a discuta despre Prezervarea Patrimoniului Arhitectural, Restaurări și Reconversii Inovatoare. 15 speakeri din țară și din străinătate precum Bas ten Brinke (Amsterdam), Charles Phu (Olanda), Șerban Sturdza (București), Șerban Țigănaș (Cluj-Napoca), Caroline Fernolend (Mihai Eminescu Trust), Iulia Stanciu (STARH), Niculae Grama (membru Pictogram), Miruna Pavoni (Pavoni Studio), Robert Farczadi (Project A), Alexandra Stoica (Das Engineering), Daniel Popa (Reynaers), Attila Beer (Alukoenigstahl), Alin Popescu (CENIT) și Attila Varga (Academia Română) au abordat această tematică în cadrul prezentărilor și dezbaterilor. ”Sunt foarte impresionat de mărimea evenimentului și diversitatea audienței deoarece pe lângă arhitecții prezenți, mai sunt și companii, furnizori de servicii care fac din acest eveniment o platformă foarte bună nu doar la un nivel local, ci și internațional. Mă simt privilegiat să fiu aici și să iau parte la acest eveniment, să îmi împărtășesc experiența participanților”, a declarat Charles Phu, fondatorul biroului de arhitectură Office for Architectural Culture din Londra.

Cei peste 300 de arhitecți prezenți la eveniment au intrat în contact direct cu furnizorii de servicii prin intermediul

zonei expoziționale, unde peste 25 de Architecture Conference&Expo companii și-au promovat produsele. în cifre: Companii de renume precum CENIT, - peste 350 participanți prezenți la Alukoenigstahl sau Reynaers au pareveniment ticipat la eveniment și au împărtășit - 40 parteneri, furnizori de servicii publicului inovațiile din domeniile din domeniile conexe arhitecturii conexe arhitecturii.

- 26 expozanți Cea de-a III-a ediție a evenimentului a - 38 parteneri de comunicare inclus și un tur al locației Liberty - 15 speakeri prezenți la eveniment Technology Park, fosta fabrică Libertatea din Cluj-Napoca, restaurată și reconvertită în cel mai mare parc tehnologic din România. Cu ocazia Architecture Conference&Expo, arhitecții au inaugurat corpul D al clădirii.

Despre Libero Events

Architecture Conference&Expo a fost organizat de Libero Events, agenția de evenimente şi PR, B2B şi B2C, sub semnătura căreia au loc conferinţe şi workshop-uri: e Woman, HR Summit, TeCOMM, MarkDay, Architecture, Software Architecture Day, Digital Travel Forum, Cluj Sales Conference, Signal Connect, dar şi târguri: Touristica.

16

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eficiența energetică a clădirilor ar trebui să fie prioritară

de Nicolae POP

După studii și experiență practică de câțiva ani în Marea Britanie, tânărul antreprenor brașovean Vlad Ciobanu propune soluții și strategii de eficientizare energetică a imobilelor. Compania pe care a înființat-o, Zecaph Consult, este specializată în identificarea și implementarea soluțiilor optime din acest punct de vedere.

Anul acesta ați înființat, în Brașov, firma Zecaph Consult care oferă soluții performante în eficiența energetică a clădirilor. Cum v-a venit această idee?

Dorința de a ridica standardele de proiectare și construcție în România m-a făcut să mă întorc acasă după 5 ani de studiu și practică în Marea Britanie. ZECAPH (ZEro CArbon PassivHaus) s-a născut și dintr-o mare pasiune, imens bagaj de cunoștințe combinate cu o motivare enormă de a schimba felul în care gândim construcțiile. Cred cu tărie că cea mai mare valoare pe care o putem adăuga unei clădiri este eficientizarea energetică. Viziunea și scopul meu e simplu, să creez construcții sănătoase, confortabile și cu un consum aproape zero de energie, indiferent de anotimp; și să provoc industria să mă urmeze și să facă la fel.

Ce tip de servicii oferiți și cui vă adresați? În majoritatea proiectelor mă implic atât în partea de concept-proiectare-strategie de reducere a necesarului de căldură/răcire, cât și în partea de implementare - urmărire șantier. Degeaba gândim soluții – strategii de eficientizare energetică dacă nu sunt implementate corect. O simplă greșeală în punerea în operă a izolației poate schimba total parametrii gândiți teoretic. Astfel, în toate proiectele, înaintea execuției unei etape, organizez mici cursuri de inițiere a personalului sau a inginerilor/maiștrilor responsabili cu execuția. Până în prezent am fost și sunt implicat îndeosebi în eficientizarea energetică a caselor, complexurilor rezidențiale, blocuri de locuit și hoteluri - atât la construcții noi, cât și reabilitarea termică a celor vechi. Sper ca în viitorul apropiat să mă pot implica în conceperea școlilor, grădinițelor sau birourilor cu un consum aproape zero de energie.

Având în vedere diferențele mari de temperatură între anotimpuri, în România, soluțiile avansate de dvs. ar

trebui să fie bine receptate. Cum reacționează piața românească? Care sunt principalele obstacole?

Nicio clădire nu seamănă cu alta, de aceea pentru fiecare proiect trebuie găsită o soluție personalizată în funcție de zona climatică, tipul construcției, sistemul constructiv, orientare, dimensiune. Nu putem pune aceeași haină pe o clădire din Constanța, Brașov, Iași sau Cluj, ceea ce în România se practică acum. Momentan, 40 % din resursele de energie sunt consumate pentru a ne ține construcțiile confortabile – în special pe timpul iernii. Nici răcirea nu trebuie ignorată, deoarece statistic vorbind se consumă de 3 ori mai multă energie pentru a răci cu un grad Celsius o clădire decât a o încălzi cu un grad pe perioada sezonului rece. În acest caz trebuie găsită „îmbrăcămintea” care să fie potrivită atât iarna cât și vara pentru fiecare clădire. Această „haină” are scopul ca iarna să nu piardă deloc căldura produsă sau acumulată. Vara în schimb scopul este să nu acumuleze sau să primească căldură. Până acum toți cei care își fac pentru ei chiar și o mică casă, sunt interesați de costurile exploatării ei. Deja văd o schimbare în mentalitate, dacă în 2000 construiam doar case peste 250 mp, acum marea majoritate a beneficiarilor se opresc la o suprafață de

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

150 mp, gândindu-se la costurile ulterioare de exploatare. Lipsa unor strategii guvernamentale de influențare a construcțiilor cu un consum aproape zero, prin beneficii financiare, își spune iarăși cuvântul în decizia oamenilor de a opta pentru maximul de eficiență energetică. Ar fi ideal dacă acești beneficiari - investitori ar fi scutiți de unele taxe sau să se reducă TVA-ul la 5% la fel ca și pentru prima casă.

CV Vlad Ciobanu

După absolvirea, în 2010, a cursurilor universitare de Inginerie civilă și Managementul construcțiilor, a continuat studiile în aceste domenii la Heriot Watt University din Edinburgh (UK), urmând în același timp și numeroase cursuri de specializare în eficiență energetică, fiind certificat ca expert în eficiență energetică și în energie verde de către Centrul European de Energie.

Ca expert energetic, a lucrat la Weatherseal Ltd – Edinburgh și Future Komfort Ltd din Rosyth, Scoția și la Timber World Ltd din Harrow – UK, dar și la Ergio Prod SRL din România. Este fondatorul și managerul portalului http:// greener-planet.info, iar din 2015 conduce firma Zecaph Consult SRL cu sediul în Brașov.

Enumerați care sunt atuurile acestor metode de eficientizare energetică.

Ce recomandați constructorilor de locuințe? Dar cumpărătorilor?

Investiția în eficiența energetică este, fără îndoială, cea mai bună investiție pe care o putem face. Statistic vorbind, are cea mai mare amortizare reală în timp. Reducerea cu până la 90 % a consumului schimbă radical balanța între construcții, energia neconsumată fiind cea mai ieftină. De obicei, o casă de 150 mp, bine gândită, o putem încălzi anual cu un cost de maximum 100 de euro. Reducerea necesarului de energie, în principiu, se rezumă strict la o mult mai bună izolare a anvelopei, fără punți termice, etanșare perfectă, montarea unor ferestre performante, dar și a unui sistem de ventilație pentru aport constant de aer proaspăt, care folosește căldura aerului viciat evacuat pentru a-l încălzi pe cel care este adus. Ca recomandare, le pot spune că facturile din exploatare, de obicei, reprezintă amenzile ce trebuie plătite

din cauza lipsei unei perspective, a unei strategii focusată pe eficiența energetică, rabat la calitatea materialelor sau a manoperei. Nu putem genera construcții sănătoase, confortabile și eficiente energetic prin aceleași metode de proiectare și lucru ca și pănă acum.

Ce părere aveți despre revenirea în forță a pieței românești de imobiliare, tendință evidentă în ultima perioadă?

Părerea mea este că în continuare se construiește destul de prost, mai ales dacă-i strict pentru vânzare. Se urmărește, în continuare, profitul dezvoltatorilor/constructorilor, nu beneficiul adus clienților. O mare parte a construcțiilor de azi se rezumă strict la tipul de gresie-parchet, mobilier, geometrie sau poziționare.

Asfel producem construcții „luxoase” care generează facturi mari în exploatare din cauza ineficienței energetice, neconfortabile (friguroase iarna / fierbinți vara), dar și mai important poate este faptul că se creează medii nesănătoase pentru noi, oamenii.

Pe altă parte se promovează excesiv tot felul de soluții sau echipamente miraculoase și destul de scumpe care ne ajută să generăm energie sau să producem căldura mai iefin, conservarea energiei fiind pe ultimul loc. Propunerea și strategia noastră este strict focusată pe conservarea de energie, necesarul rămas putând fi suplinit prin soluții ieftine doar prin impulsuri foarte rare.

17

18

REAL ESTATE

Cu sprijinul

România la Expo Real 2015

Trei zile pline de târg, un program de întâlniri și discuții individuale la fiecare stand. Toți factorii de decizie din sectorul imobiliar s-au reunit în perioada 5 – 7 octombrie 2015 la EXPO REAL München, târgul reușind încă o dată să fie punctul de întâlnire principal al branșei. Pentru al patrulea an consecutiv, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat, cu susținerea Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, o participare comună a României la târgul EXPO REAL München. de Ionuț OPREA, corespondenţă specială de la München 37.857 de participanți (n.a. la ediţia din 2014 au participat 36.893) din 74 de țări au venit la a 18-a ediție a Târgului Internațional de Proiecte Imobiliare și Investiții. Creșterea de anul acesta confirmă că EXPO REAL este cel mai important eveniment european pentru sectorul imobiliar, târgul consolidându-și poziția ca platformă pentru schimbul de opinii pe teme de actualitate din acest sector.

1.707 de expozanți (2014 - 1.655) din 33 de țări au luat parte la EXPO REAL Anuarul de real 2015. România a revenit anul acesta în estate al României, forță, reușind să ocupe locul 7 în ce privește numărul de expozanți după la Expo Real Germania, Austria, Olanda, Elveția, Polonia și Marea Britanie. Pentru al paTransilvania Business a publicat și trulea an consecutiv, Camera de Comerţ distribuie a 3-a ediție a anuarului şi Industrie Româno-Germană (AHK exclusiv de real estate ce include România) a organizat, cu susținerea Deprezentări de proiecte comerciale, partamentului pentru Investiții Străine studii de piață și interviuri sau și Parteneriat Public-Privat, o particitendințe pentru România și spațiul pare comună a României la târgul EXPO CEE - un proiect print, în limba REAL München. Standul României a engleză, cu distribuție națională și fost reprezentat de sectorul imobiliar internațională. Cu sprijinul AHK și din România prin expozanții: AFI EuDPIIS publicația "2015 Yearbook: rope Romania, Globalworth Real Estate Office, Logistic and Industrial Investment Global, Guvernul României, Parks in Romania" a fost disponiprin Departamentul pentru Investiții bilă la standul României în cadrul Străine și Parteneriat Public-Privat, celei mai mari expoziții europene Consiliul Județean Satu Mare și Primăria B2B pentru proprietăți comerciale, București – în calitate de reprezentanți proiecte de dezvoltare și investiții ai autorităților locale, Eurobusiness Parc la nivel internațional, la forumul Oradea și Tetarom Cluj – două parcuri special "Invest in Romania - Buildtehnologice în căutare de investitori ing successful business" dar și în îninteresați de amplasamente în România, tâlniri de business.

Artemis Real Estate Timișoara, Bardeau

Imobiliare, ICCO Parc Industrial Brașov și WDP Development Romania – actori ai mediului economic, având ca activități de bază dezvoltarea de parcuri industriale, respectiv construcții civile și industriale.

"PR de țară"

România a fost prezentă, ca și în anii trecuți, în cadrul târgului cu conferința “Invest in Romania – building successful business”, dedicată promovării avantajelor competitive ale României. Conferința moderată de Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România, s-a bucurat de prezența în rândul audienței a unor companii importante la nivel global și a oamenilor de afaceri din diferite domenii, interesați de oferta de țară a României. De asemenea au luat cuvântul Alexandru Năstase, Secretar de Stat al Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Viorel Ciocoiu, Director în cadrul Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Direcția Investiții Străine și Stamatis Sapkas, Director de Investiții al Globalworth Real Estate Investments. „Anul 2015 va marca, probabil, revenirea segmentului industrial – o tendință care s-a conturat de-a lungul ultimilor ani prin numeroase oferte de investiții și care este de așteptat să sporească, datorită cererii în creștere de spații industriale în zone rurale și a interesului sporit pentru dezvoltări noi. Suntem aici pentru a oferi cea mai bună asistență celor ce vor să se angajeze în implementarea unor proiecte noi. Ne dorim ca România să fie alegerea investitorilor în Uniunea Europeană!”, a declarat Alexandru Năstase, completat, printr-o prezentare amplă a reperelor pozitive din economie și avantajelor strategice neexploatate încă, de către Viorel Ciocoiu, cel care a pledat și pentru avantajele oferite de programele și schemele de ajutoare de stat pentru investiții

travel partner

REAL ESTATE

Strategic partner

viitoare. "România este o țară care în principiu nu are acum cea mai bună reputație, nu are cel mai bun PR în mediul internațional, dar ceea ce vedem și ce încercăm să facem și noi ca și grup este să convingem că este o piață în care merită să fie făcute invesiții. România este acum un nou hub în regiune, veți găsi aici chiriași companii multinaționale, nume importante care au investit în România și continuă să se extindă, aceasta este, în principiu, esența a ceea ce încercăm să facem și cum încercăm să creștem. România este o țară cu indicatori macroeconomici fundamentali buni care au ge-

Feedback expozanți

Tal Roma - Business Development Manager AFI Europe Romania: „Suntem mândri că AFI Europe România a fost una din cele 11 companii care a reprezentat România la târgul internațional EXPO REAL 2015 la München.

Evenimentul și standul României ne-au dat șansa de a intra în contact cu reprezentanți ai pieței imobiliare din toată Europa și să stabilim oportunități de afaceri pentru viitorul apropiat. Pentru prima dată de la criza financiară, România, cu un stand considerabil și susținută de datele economice favorabile, s-a prezentat într-un mod foarte respectabil și pozitiv!”.

Viorel Găvrea, directorul SC Tetarom SA: „Să facem parte din standul României la Expo Real e un lucru care ne onorează și ne obligă. Este al doilea an în care participăm alături de colegii din București și din țară și suntem extrem de mulțumiți. Comparativ cu anul trecut, standul a fost mult mai mare, ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a avea mai multe întâlniri cu potențiali investitori într-un cadru primitor și elegant. În câteva cuvinte, România a făcut o impresie bună și o figură frumoasă la ediția din acest an, mărturie stând numeroasele vizite la stand ale unor oameni de afaceri, companii sau reprezentanți ai regiunilor din Europa și nu numai. Cu siguranță vom participa și la următoarele ediții.” „Anul acesta am constatat un interes crescut al investitorilor pentru România, Spre deosebire de anul trecut, am remarcat tendința investitorilor de a-și orienta atenția nu numai spre capitală, dar și spre orașele de rang doi din România, orașe care au devenit poli industriali importanți și care asigură un nivel de trai bun. Această fereastră de oportunitate trebuie folosită inteligent de țara noastră, iar autoritățile centrale și locale trebuie să lucreze concertat și să nu uite că suntem într-o competiție globală, pe care putem să o câștigăm numai prin politici fiscale coerente, investiții în infrastructură, simplificarea birocrației și creșterea transparenței sistemului public”, Delia Ungur, director general Eurobusiness Parc Oradea.

nerat și performanțe solide în piața de real estate", a susținut și Stamatis Sapkas, argumentând și cu exemplul "propriu" al Globalworth care de la fondarea în 2012 a dezvoltat un portofoliu evaluat la aproximativ 810 milioane euro, cuprinzând 14 investiții diferite, în principal în București - segmentul Office, dar și unul dintre cele mai mari parcuri logistice din țară și active în rezidențial, fiind astfel unul din liderii în segmentul office și una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din real estate. "În ce privește investițiile în real estate dacă în 2011 - 2012 nu prea existam, în 2014 și în acest an, România a început să recupereze și, chiar dacă în cuantum să spunem de 15-17 % față de nivelul din Cehia sau Polonia, investițiile sunt aici, în ultimul an, în special, în sectorul industrial. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în acest an în CEE și România putem vedea că sectoarele office și retail au fost cele mai atractive pentru investiții în CEE, în timp ce în România, datorită tranzacțiilor făcute de P3 sau CTP, sectorul industrial a fost vedeta în prima jumătate a anului. Cine sunt chiriașii?

Dacă ne uităm la sectorul Office și ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului, cifrele sunt impresionante datorită alcătuirii segmentelor: dacă în urmă cu câțiva ani nu aveam contracte de preînchiriere în România, nu exista prea multă cerere pentru spații noi, acum acestea acoperă mai mult de 15% din cerere, fie din sectorul IT dar și alte sectoare. Desigur, am văzut în anul trecut și vom vedea și anul acesta facilități de producție care vor fi dezvoltate în sectorul industrial în România", a arătat Răzvan Iorgu.

Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și, totodată, cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. AHK România aparține, alături de Camerele de comerț și industrie germane (IHK), rețelei globale a Camerelor de comerț germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK). Înființată în 2002, AHK România numără peste 530 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este, totodată, partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România, AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

19

20

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Kronospan pune România pe harta europeană a industriei de prelucrare a lemnului Grupul austriac Kronospan este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din lume, cu o istorie care se întinde pe mai bine de un secol, și deservind, la nivel global, o piață de aproape 900 de milioane de clienți. Peste 12.000 de oameni lucrează zilnic pe platformele din cele 41 de fabrici din Europa, Asia și America de Nord, uniți de un obiectiv comun: excelență în prelucrarea lemnului.

Compania a intrat în România în anul 1999, la Braşov, prin aducerea pe piaţa locală a produselor grupului comercializate la nivel internațional. În anul 2004, a fost începută şi activitatea de producție în România, la Sebeş, prin preluarea platformei industriale de la Sebeş de la Grupul Fratti. Înainte de a fi achiziționată de austrieci, platforma din Sebeș a trecut prin grele încercări, confruntându-se cu probleme legate de calitatea plăcilor, care nu se ridica la cea de pe piaţa externă. Compania austriacă este cea care a adus la Sebeș sisteme performante și a alocat sume importante pentru dezvoltarea de tehnologii de protecție a mediului. A adus, în timp, platforma la standardele celor din afară, crescând performanța și competitivitatea produselor locale pe piața internațională. Astfel, prin implementarea unor tehnologii și echipamente de ultimă generaţie, a reușit să transforme fabricile locale cu un viitor incert, în producători de talie europeană.

Investiții de peste jumătate de miliard de euro pe piața locală

Până la momentul actual, Kronospan a investit pe piața din România peste 600 de milioane de euro, nu doar în Sebeș, ci și în alte orașe din țară în care este prezent, ridicând standardele de producție și protecție a mediului la normele occidentale.

La Brașov, spre exemplu, unde compania a construit în 2009 o fabrică pentru producţia OSB printr-o investiție de 250 de milioane de euro, marele producător a implementat cele mai noi tehnologii din domeniul industriei lemnului. Fabrica de acolo deține cea mai modernă instalație pentru protecția plăcilor OSB din Europa și este singura de acest tip din România.

La Constanţa, grupul deţine divizia de operare şi depozitare mărfuri a companiei - Kronospan Zona Liberă Constanța –

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

prin care oferă servicii personalizate în funcţie de nevoile fiecărui client, într-o locaţie cu grad înalt de securitate.

Valoarea investițiilor în Sebeș se ridică la peste 250 de milioane de euro. Kronospan a devenit, astfel, cea mai puternică societate din zonă şi, totodată, motorul dezvoltării industriale la nivel local.

Susține 7.000 de locuri de muncă la Sebeș

Activitatea companiei de la Sebeș constă în preluarea deşeurilor de la fabricile de mobilă şi cele de exploatare a lemnului și prelucrarea acestora în plăci PAL și MDF de calitate superioară.

Plăcile sunt folosite, în principal, pentru industria mobilei, plinte, ambalaje, industria uşilor şi orice aplicaţii, de la coperţi pentru cărţi până la pantofi. Totodată, divizia chimică, care are drept scop fabricarea produselor chimice organice, de bază, are o capacitate de producție de 30.000 de tone pe an.

Pentru a susține activitatea companiei, Kronospan a creat și facilitat dezvoltarea a peste 7.000 de locuri de muncă, prin angajați și colaboratori, precum firme de întreținere mecanică, electrică, mentenanță, firme de IT, de logistică sau furnizori de materii prime.

Au adus pe piață produse inovatoare

Grupul austriac a adus pe piața locală nu doar locuri de muncă, ci și produse inovatoare, de ultimă generație, care răspund cerințelor moderne.

Spre exemplu, sub denumirea „Kronoart”, au fost aduse în atenţia publicului din România plăcile Compact Exterior, plăci pe bază de lemn ce pot fi utilizate pentru placarea faţadelor. Colecția a fost lansată în luna martie a acestui an şi marchează începutul unei noi ere în arhitectură prin opţiunile nelimitate de design pe care le oferă. Kronoart include peste 100 de decoruri noi care au fost realizate în strânsă colaborare cu unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți și designeri ai lumii.

Cu o rezoluție a printului de peste 1 milion de culori, elementele de fațadă exterioară Kronoart oferă o copie fidelă a materialelor naturale precum stejarul, frasinul, marmura, oțelul sau gresia. Aceste materiale sunt recreate atât de realist, iar culorile sunt atât de vii, încât e dificil să faci diferența între reproducere și realitate. Plăcile Compact Exterior Kronoart se produc în Polonia, dar se comercializează și în România.

Mai mult, compania a inițiat dezvoltarea unor produse noi chiar în fabricile din România. Astfel, anul trecut, Kronospan a introdus la Brașov dezvoltarea produsului OSB Film, care aduce progrese importante în industria prelucrării lemnului.

Acesta are o multitudine de posibilităţi de utilizare, în diverse domenii: realizarea cofrajelor de ciment, pentru podeaua camioanelor sau ca parte interioară la panourile tip sandwich din construcţii. OSB Film este superior din punct de vedere tehnic și eficient din perspectiva costurilor de producție, venind în întâmpinarea exigenţelor pieţei cu privire la calitatea slabă a produselor de acest tip disponibile până acum.

ZIUA AUSTRIEI

Progres determinat de demersuri sociale cu efecte reale

21

Kronospan traduce principiile și valorile de bază pe care le aplică în dezvoltarea produselor sale – respect, excelență și integritate – și în derularea acțiunilor sociale. Astfel, compania a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase proiecte cu impact tangibil la nivelul comunităților locale, atât pe plan economic cât și cultural. Cele mai multe dintre acestea urmăresc două direcții principale - sprijinirea tinerilor, prin facilitarea unor oportunități de dezvoltare 1999 – Kronospan a intrat pe piața educațională, și protejarea mediului din România, prin deschiderea unei înconjurător. O parte dintre proiecte firme de import. sunt dezvoltate prin Fundația Kro2004 – Kronospan a achiziționat nospan, motorul activităților sociale. de la Gruppo Fratti fabrica de la „Ne dorim să fim un membru implicat Sebeș care produce PAL și MDF, în comunitatea în mijlocul căreia ne într-o tranzacție de 250 de milioane desfășurăm activitatea și să contribuim de euro. la dezvoltarea societății. Angajamentul 2009 – Kronospan a inaugurat la de a sprijini educația este adânc Brașov o fabrică de plăci din lemn înrădăcinat în valorile noastre și în OSB (plăci din fibre orientate) în convingerea că <educația este cea mai care a investit 250 de milioane de puternică armă pentru a schimba euro. lumea>. Vrem să susținem tinerii deosebiți în dezvoltarea lor personală și profesională, pentru că aceștia au dorința și entuziasmul care inspiră progres în comunitate”, spune Oana Bodea, director de PR Kronospan Sebeş şi președintele Fundației Kronospan.

Un angajament pe care compania l-a transpus în proiecte de succes, precum „Bursa de Excelență Kronospan”, proiect prin care grupul susține elevii merituoși din Sebeș oferindu-le burse de performanță. În aceeași direcție se înscrie și „Bursa Kronospan la Colegiul Babson” (Boston), oferită de Fundația Kronospan, care permite unui candidat ales anual la nivel național să își trăiască visul și să studieze la o instituție de prestigiu din SUA. Un alt proiect este „Kronospan te ajută să îți amenajezi clasa”, dedicat modernizării claselor de studiu din cadrul școlilor din Sebeș. Cel mai recent program din această serie s-a încheiat chiar luna trecută, cu modernizarea a patru clase din trei instituții de învățământ.

Totodată, compania organizează frecvent activități de ecologizare, atât în Sebeș, cât și în Brașov, implicând elevi voluntari. În total, în cadrul acțiunilor de mediu au fost curățate peste 100 de hectare de teren. Iar prin proiectul „Mereu Verde”, debutat în anul 2008 sub sloganul „Plantăm viitorul împreună!”, Kronospan desfăşoară periodic activităţi de împădurire, cu implicarea atât a autorităţilor locale şi naţionale, cât şi a partenerilor sociali (instituţii de învăţământ, ONG-uri etc.).

Până acum, proiectul „Mereu Verde” a însemnat plantarea a peste 100.000 de puieţi.

Date importante

Perspective de dezvoltare

Pentru viitor, Kronospan are planuri de extindere prin creșterea capacității de producție. În 2014, compania a inițiat un proiect în acest sens prin construirea unei instalații de formaldehidă care urmează să fie integrată în sistemul de producție, imediat ce procesul de obținere a autorizațiilor necesare va fi finalizat.

Perspectiva dezvoltării Kronospan pe plan local indică faptul că industria de prelucrare a lemnului din România va continua să crească, compania contribuind într-o proporție semnificativă la poziționarea țării noastre printre jucătorii importanți la nivel european pe acest segment.

22

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România, pol de investiții în CEE?

de Ionuț OPREA, corespondenţă specială de la Viena

Potențialul României pentru noi investiții în real estate a fost analizat în cadrul unui panel dedicat la CEE Property Forum, eveniment organizat de Portfolio Conferences și RICS, la Viena, pe 23 septembrie, la Hotel Park Royal Palace, unde au participat peste 300 de experți interesați de proiecte și afaceri în real estate. Urmează, pe 11 noiembrie, la Londra, un briefing exclusiv la care vor participa investitori, dezvoltatori și bancheri activi în CEE, iar apoi Property Investment Forum 2015 la Budapesta, pe 24 noiembrie.

Ilinca Păun, Managing Director Romania, Colliers International, a deschis dezbaterea, printr-o prezentare sinteză a atuurilor României. "Din 2010, de când sunt managing director, mi-am făcut un scop personal din a face lobby pentru România, a atrage investiții și de a transforma Colliers România într-o plaftormă cu servicii integrate pentru investitori și dezvoltatori care vin în această piață", a subliniat Ilinca Păun, care în nume personal a adăugat la atuurile pieței, campania anticorupție în desfășurare. "Foarte pe scurt, indicatorii macroeconomici sunt favorabili României, lucrurile s-au îmbunătățit în ultimele 18 luni, sau 12 luni deja, avem creșterea PIB etc. Din perspectiva mea, ceva despre care nu prea am vorbit este procesul de "curățire" prin care trece România, poate este unul prea zgomotos sau, cum ar spune unii, doar de imagine, dar pentru mine este important și vă încurajez să vă gândiți la România ca la un loc care trece prin ceva prin care poate a trecut Polonia acum 10 ani, așadar, acest proces înseamnă că România are și suportul internațional și agențiile guvernamentale care anchetează toți acești oameni la nivel înalt, cred că este cheie pentru atractivitatea țării, este un beneficiu pe termen lung", a spus managerul Colliers. În continuare, pentru a argumenta existența unor investiții și creștere a companiilor - chiriași în sectorul Office, Ilinca Păun a evidențiat cultura și trăsăturile pozitive ale angajaților români. "România este o țară latină în spațiul CEE, ceea ce este și bine și rău. E bine pentru că suntem flexibili, sociabili - prietenoși, iubim investitorii, iubim străinii, poate mai mult decât pe semenii noștri, suntem o țară ospitalieră, vorbim multe limbi străine ceea ce, de asemenea, facilitează să vă înțelegeți cu noi. Cultura înseamnă, de asemenea, motivația oamenilor, și nivelul la care sunt ei. Să ne uităm la oraș: când veniți la București veți vedea că este vibrant, vesel, plin de oameni, plin de viață, este curat, este bine iluminat, există o diferență uriașă când

veniți astăzi la București, este cu adevărat un oraș european.

Dacă privim oamenii, ei fac sport, sunt fascinați de viață sănătoasă, climatul general în România nu mai este despre siguranță, hrană, supraviețuire, este o preocupare pentru a crea un loc grozav de trăit și o economie puternică în CEE, așadar țineți minte pasiunea oamenilor, poate acesta va fi o motivație în plus pentru a veni și investi în România", a concluzionat Ilinca Păun.

Optimism, cifre și argumente

Conform datelor Colliers, rata de neocupare în piața de birouri din București este de 12%, o pondere bună pentru noi dezvoltări, iar disponibilitatea unor terenuri în zone centrale, deservite foarte de bine de infrastructura de transport public, este un alt atu pentru noi companii mari care vor să-și dezvolte sedii pe măsură. Al treilea trend încurajator este cererea în creștere din partea mediului de business, în special a companiilor din IT, BPO, SSC, nu doar pentru operațiuni ghidate de costuri, ci și pentru procese cu valoare adăugată precum marketing, vânzări, R&D, aplicații de dezvoltare.

"Companiile vin în România pentru a valorifica capacitatea intelectuală, flexibilitatea, trăsăturile sociale și capacitatea de a vorbi limbi străine a oamenilor", a mai adăugat Ilinca Păun.

Managerul Colliers a mai previzionat dezvoltări în retail în orașele secundare, dar a amintit și cererea în creștere pentru sectorul industrial, o piață pentru numeroase proiecte buildto-suit, o competiție în creștere - agresivă în sectorul logistic, precum și randamentele superioare pentru tranzacții în București față de alte capitale din CEE. Chiar dacă răspunsul la chestionarul electronic interactiv organizat cu cei din sală a fost în majoritate "nu" la întrebarea "Este România noua

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Polonie?", managerii activi în România au identificat trăsături ale pieței care indică o dezvoltare viitoare sănătoasă. "România are a doua populație ca mărime în CEE și potențialul de a deveni a doua economie ca mărime în CEE, dar a rămas în urmă câțiva ani, cu siguranță, de când sunt eu în România, am văzut acest grup al CEE mergând înainte aproape în stilul Poloniei. România a rămas în urmă, am început să vorbim despre SEE, că ar fi parte a SEE, am auzit argumente că România ar trebui să fie liderul SEE, dar România are mulți factori acolo care indică potențial. De asemenea, și pentru mine este dificil, marii investitori instituționali privesc totul ca o regiune, vor să vadă o regiune, dar fiecare țară are o structură socială diferită, PIB diferit, un ritm intern diferit, așadar cred că trebuie să te uiți la fiecare țară individual, de aceea cred că România ar trebui privită de investitorii internaționali categoric înaintea Ungariei și Cehiei", a susținut David Hayward, Managing Director, Adval Asset Management, companie ce manageriază proprietăți office, rezidențial dar și o componentă de industrial. "Sunt și eu foarte încântat că România face acum titlurile știrilor. Cred că piața a început să recupereze, să își revină în 2014, așteptăm ca un cumpărător, pentru aceia care caută investiții, da suntem deschiși și căutăm, există produse foarte bune și valoare bună adăugată pentru investiții", a mai anunțat David Hayward. "Când am venit în 2004, am făcut comparații constant cu Polonia, iar răspunsul la întrebare era că urma să fie (România, noua Polonie, n.r.), dar după ce am petrecut mai mult timp aici, am încetat să mai fac comparații. Așa cum spunea și David este o cultură diferită decât a țărilor din CEE, sunt multe diferențe despre care putem vorbi. Cea mai mare problemă este o percepție moștenită, pentru România ca țară, dacă întrebi majoritatea oamenilor, de exemplu de unde vin eu din Marea Britanie, ce știu despre România, ei cred că România este o societate săracă, un loc în care povești din anii '80 continuă să acopere partea întunecată a României, dar este un fapt: dacă ai fost acolo, dacă ai petrecut timp acolo, înțelegi că este un loc grozav, în ce privește cultura, oamenii, atmosfera vibrantă și talentul/capacitatea oamenilor, mă refer, spre exemplu, dacă întrebi sau rogi un român dacă o sarcină poate fi rezolvată, nu vei obține un nu. În plus, țara este împărțită în regiuni Nord – Nord-Est care este o fostă provincie fostă austro-ungară și Sud Est care este complet diferită istoric în felul în care oamenii gândesc și limba vorbită.

Cred că România poate urma pașii Poloniei, în ceea ce privește potențialul, deznodământul economic, dezvoltarea nu a atins încă reperele din Polonia. Cred că, deși există similitudini, căci există oportunități logistice strategice, între unde este poziționată Polonia în piața din Europa, și unde este poziționată România, are port la Marea Neagră, coridoare rutiere care o leagă de Europa dar și de Rusia, dar logistica din Polonia și cred că putem trage o paralelă, va fi mai mult mai puternică și similară Poloniei", a argumentat Tim Wilkinson, Managing Partner, Redstone Asset Management.

Acesta a subliniat și potențialul pieței de rezidențial datorită

ZIUA AUSTRIEI

preferinței românilor de a fi proprietari, respectiv dorinței și nevoii de a se muta în locuințe noi. "Cred că în ultimii ani am fost fericit să văd că România este înapoi pe agendă, este o problemă de percepție, am petrecut ultimii 11 ani aici, crezând că este un loc care are un potențial imens, care încă nu a fost înțeles", a mai spus Tim Wilkinson. "Fiind un jucător major de finanțare în această regiune, noi știm și îngrijorările rezonabile ale dezvoltatorilor în ce privește Polonia, care desigur nu sunt valide când vorbim despre România și, desigur, multe dintre îngrijorări când vine vorba despre România, dar, din fericire, acestea încep să se estompeze, pentru că așa cum s-a menționat sunt dezvoltări importante care au loc acum în țară și schimbări din punct de vedere politic dar și administrativ. Relația dintre diferite regiuni cu specificul lor este și în legătură cu infrastructura, din fericire acum partea de Vest a României are o legătură excelentă cu Europa Vestică prin autostradă și vedem în sectorul logistic investițiile în Timișoara. A fost multă cerere pentru facilități de producție în acea parte a țării, în special în ultimii doi ani, și sperăm cu adevărat că acest fenomen va continua și în alte părți ale țării sau în alte regiuni", a completat și Ana Dumitrache, Head of Real Estate Financing Department, Banca Comercială Română. "Cred cu tărie că partea juridică este foarte importantă și toți investitorii, în special investitorii instituționali, sunt atenți la un sistem politic și legislativ stabil și echilibrat, am avut câteva modificări ale legislației, mai există loc de mai bine. Desigur, investitorii verifică un background legislativ curat, avocații ajută de partea investitorilor. În real estate este foarte important să verificăm lanțul titlurilor de proprietate, este un punct sensibil pentru România, din cauza implicării regimului comunist care a naționalizat multe proprietăți ale unor persoane private și acest aspect trebuie verificat foarte meticulos. Cred că un alt aspect legislativ important este planificarea urbană, care nu a fost luată în totalitate înseamnă de toți investitorii. Dar care este foarte importantă, în special, pentru proiectele mari atât rezidențiale cât și industriale", a arătat Roxana Dudau LL.M., Associated Partner - Practice Group Real Estate Investment, Noerr. Speakerii au dat și răspunsuri unor întrebări suplimentare legate de calitatea proiectelor în piață sau a unor trenduri viitoare: "Dezvoltările și calitatea sunt impuse acum de companii, în special de nou veniți, companiile din SSC sau BPO au ca principală preocupare implicarea talentelor și caută birouri de top, pot să le obțină și la chirii avantajoase. Sunt prezenți în România dezvoltatori internaționali de top CA IMMO, IMMOFINANZ, Skanska, și au produse incredibile. Eu cred că deja există dezvoltări suficiente pentru următorul val de cerere, suficient ca investitorii să vină să cumpere pentru a beneficia în următorii doi ani. Există proiecte foarte bune pe hârtie care așteatpă un client ancoră sau un contract de preînchiriere, ba chiar unii au început să construiască, avem Vastint, CA IMMO, Skanska construiește speculativ, ceea ce arată încredere în piață și că vor fi produse pentru achiziții în următorii doi ani", a mai spus Ilinca Păun.

23

Advantage Austria.

A partner for 65 years.

24

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

by Ionut OPREA

e economic relationship between Romania and Austria is a continued success story with our bilateral trade volume increasing rapidly over the past years. Mr. Rudolf Lukavsky, Commercial Counsellor at Austrian Embassy, explains the trends.

How did you feel at the 65 Anniversary of Advantage Austria, what is the significance of this moment, what is your message to the Austrian business community in Romania?

Romania and Austria have a longstanding history and therefore I am proud and happy to say, that our organization, which supports and fosters bilateral trade and investment between our two countries, has been an active player in Romania over the past 65 years. Romania has always been one of Austria’s most important partners in South Eastern Europe, is among Austria’s top 20 economic counterparts worldwide and our most important trading partner in the region. Romania has produced extraordinary growth figures over the last years and hopefully continues this path of continuous and lasting growth. Austria is proud to be a reliable partner in this process.

How was the business year 2015 for the Austrian companies active in Romania? e economic relationship between Romania and Austria is a continued success story with our bilateral trade volume increasing rapidly over the past years. Romanian exports to Austria have gained momentum and amounted to EUR 1,21 bn in 2014 – a plus of 9,5% year-on-year. It was also a good year for Austrian exports with a total volume of EUR 1,88 bn (+4,4%). e first half year of 2015 sees a continued positive trend, further intensifying our bilateral trade relations.

Austria is also a major investor in Romania. According to the latest available official figures, the overall investment by Austrian companies reached EUR 11.4 bn, amounting to 19.1% of total investments in Romania, compared to EUR 10.9 bn and 18.5% by the end of 2012. According to surveys of the Romanian National Bank, Austria therefore remains a top investor. As investment capital flows are becoming more and more complex with statistics not fully reflecting actual origins of investments, we can constitute that Austria is the strongest investor in Romania and one of the major driving forces of economic development and progress in the country.

What are the perspectives for 2016?

For the years to come, we expect the overall investment amount to increase at a sustainable pace and the economic relationship to tighten further. A lot of the new investment projects come from companies that are already established investors on the market which is a clear evidence of the excellent relationship that our countries enjoy. Most Austrian companies that are large enough to invest in Romania are already present. Hence, it is rather existing investors who aim to expand their presence in Romania. However, there is always room for more, especially with costs and prices continuously increasing in the Far East, Romania becomes an attractive alternative for near shoring of cost efficient and time sensitive productions.

What do you think about the economic potential of Romania for the next years? e economic potential of Romania is without doubt one of the biggest in the EU. With growth rates high above the European average, Romania is increasingly capitalizing on this potential. In contrast to the boom years in 2007 and 2008, Romania has seen more sustainable growth the last couple of years. Prolonging this trend will require a set of measures by the Romanian Government.

Which are the main disadvantages that Romania still needs to improve?

Romania faces several challenges as there are a number of aspects of the law that could be improved or revised. Polit-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ical stability and predictability of political decisions is without doubt the biggest issue for foreign investors. Investments require long term planning and strategizing, which is particularly difficult if the legal and tax framework is changed as frequently as in Romania. In this regard, unfortunately, the image of Romania as a business destination has suffered in the recent past. e changes in the renewable energy support system and the introduction of the building tax are clear examples of how foreign investors were severely affected by short term alterations of the Romanian legal framework. Rule of law, transparency and bureaucracy are further issues that will need to be addressed. Another issue that concerns also Austrian investors is an increasing lack of skilled labor in Romania. e Austrian system of dual education could prove a helpful model in this regard as it has two major benefits: It gives businesses the chance to interact with educational institutions on training plans to teach the skills thought after by companies and also offers

ZIUA AUSTRIEI

students a highly practical and attractive training, providing them with an education to succeed on the job market. A highly skilled labor force is also a substantial competitive advantage for a market to attract investment and to increase the value added of local businesses. e Commercial Section of the Austrian Embassy is already working with a school in Bucharest on a pilot project for dual education in the field of retail salesmen, further projects are under preparation.

How do you see the common economic future of the two countries?

Romania nowadays focuses on a lasting and sustainable approach to business which led to extraordinary results and growth figures over the past years. Austrian investors have been steady and reliable partners in this process and are proud to help strengthen Romania’s economic stability also in the future.

25

26

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2015, anul expansiunii pentru Hirschmann România

Compania Hirschmann România, una din investiţiile austriece de top din România, şi-a mărit considerabil numărul de angajaţi în 2015, an în care a bifat şi diversificarea portofoliului de produse. În prezent, activitatea firmei se desfăşoară în două hale de producţie, amenajate în Parcul Industrial Mureş din localitatea Vidrasău (Ungheni), respectiv în localitatea Sânpaul. de Alex TOTH Potrivit directorului general financiar al Hirschmann România, Paul Ilea, în prezent, în cadrul companiei îşi desfăşoară activitatea 2.640 de angajaţi din aproximativ 160 de localităţi. „Anul acesta, începând cu lunile mai-iunie, până acum, au fost circa 1.400 de angajări. Avem un contract cu o firmă de leasing care a adus, până acum, 100 de persoane din judeţul Prahova. Pentru noi, resursa umană reprezintă una din cele mai constante investiţii. Resursa umană nu înseamnă doar costuri cu salariile, ci menţinerea şi dezvoltarea angajaţilor. După cum s-a putut vedea în zonă, am fost foarte prezenţi cu anunţuri de angajare, pe bannere, în ziare, pe facebook. Am avut o campanie bună de angajări, graţie căreia ne-am extins de la 70 la 160 de localităţi de unde avem angajaţi. Deja facem cam 400.000 de kilometri lunar ca să putem aduce oamenii la muncă. A fost o cam-

panie destul de agresivă, iar acum ne dorim o perioadă de menţinere şi dezvoltare a angajaţilor”, a menţionat Paul Ilea.

Instruiri pentru personal

Referindu-se la instruirile pentru personal, directorul general financiar al Hirschmann România a subliniat că acestea sunt de două tipuri. „Avem două tipuri de instruiri, internă şi externă. Pe cea internă o numim Şcoala Hirschmann, în cadrul căreia angajaţii nou veniți sunt instruiţi la începerea contractului, cu privire la ce au de făcut şi cum să îşi îndeplinească atribuţiunile şi, în acelaşi timp, dacă este nevoie de o reinstruire, să putem să îi acordăm o a doua şansă. Al doilea tip de instruire este o campanie pentru calificarea angajaţilor. Avem parteneriate cu firme de specialitate prin intermediul cărora le oferim şansa muncitorilor necalificaţi să se califice şi să devină astfel operatori confecţioneri cablaje. Asta ne face să ne gândim că devenim atractivi şi motivanţi pentru cei care doresc să lucreze la noi.

E mult mai uşor să obţii un loc de muncă în calitate de muncitor calificat”, a afirmat Paul Ilea.

După angajare, există o perioadă de introducere, formată dintr-o săptămână de instruire teoretică şi practică, după care salariaţii intră într-un program de două luni, timp în care sunt supravegheaţi de instructorii din linie. „Gradul de automatizare la noi e mic, avem mai mult semiautomatizare, şi am putea spune că depindem undeva la 70-75 % de resursa umană. Ca orice firmă din România, ne confruntăm şi noi cu lipsa personalului instruit şi nu mă refer la operatori, pe care îi instruim aici în cadrul unor programe de calificare, ci la angajaţii cu pregătire medie, tehnicieni, reglori, mecanici, electricieni. Sunt destul de puţini pe piaţă. Sunt ceva iniţiative şi aderăm la cea a Forumului German din Mureş, care are un proiect pentru revigorarea învăţămân-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tului dual după principiul celui din Braşov. Ca şi condiţii de muncă, oferim transportul gratuit de la orice distanţă. Avem o colaborare cu două companii de transport și folosim staţii proprii. De asemenea, se oferă echipamente de lucru, încălţăminte, tricouri, astfel încât activitatea să se desfăşoare într-un cadru cât mai organizat și sigur. Avem vestiare cu duşuri, temperatura în hală e corespunzătoare, iar iarna se poate lucra chiar şi în tricou. Există şi posibilitatea de dezvoltare în cadrul companiei. Avem angajaţi care au învăţat să lucreze la PC, prin preluarea de noi operaţiuni sau prin trecerea către funcţia de inspector de calitate, şef de linie sau trainer instructor. Organizăm frecvent diverse cursuri şi instruiri de specialitate, din care atât persoana cât şi fabrica pot beneficia. Ascultăm ce au de spus angajaţii, avem şi un segment de îmbunătăţire a activităţii şi oricine doreşte să transmită observaţii managerilor sau are vreun proiect, o poate face utilizând cutiile poştale ale managerilor unde pot fi lăsate mesaje, având certitudinea că doar managerul respectiv are cheia de la căsuţă. De asemenea, avem şi o revistă internă în care orice angajat poate publica articole”, a precizat Virgil Roman, director general operaţional al Hirschmann România.

Hală nouă de producţie, în Sânpaul

Anul 2015 a însemnat pentru Hirschmann România atât lărgirea portofoliului de produse, cât şi extinderea producţiei într-o nouă hală, de 10.000 de metri pătraţi, în localitatea Sânpaul. „Ca şi activitate, în acest an ne-am continuat partea de dezvoltare pe zona de produse folosite pentru trenuri de rulare, cablaje pentru frână, pentru ABS şi diferite alte cablaje care fac legătura între sistemele de suspensii şi sistemul central. În acelaşi timp, am făcut primele livrări dintr-o familie mai atipică de produse pentru noi, şi anume cablajele de conectare a panourilor fotovoltaice, care depăşesc sfera de componente pentru automobile şi intră în domeniul „energie verde”. Anul acesta am pornit linia de cablaje de conectică pentru aceste produse. Ne-am lărgit aria de activitate cu componente în care integrăm senzori sau elemente de conectică. Din punct de vedere al vânzărilor, am urmat planul preconizat la început de an, cu mici variaţii, dar nesemnificative. Am finalizat investiţia pentru

ZIUA AUSTRIEI

construirea unei hale în Sânpaul şi am început zona de producţie acolo, în total fiind vorba despre o suprafaţă de circa 10.000 de metri pătraţi”, a arătat Virgil Roman.

Stabilizarea activităţii, obiectiv pentru 2016

În ultimii doi ani, grupul Hirschmann s-a extins pe toate continentele deţinând fabrici în Austria, Cehia, România, Maroc şi China, iar în 2016 se preconizează deschiderea unei fabrici în Mexic. Referindu-se la perspectivele de viitor ale business-ului, directorul general operaţional al Hirschmann România, a dezvăluit că, după mai mulţi ani de creştere continuă principalul obiectiv al anului 2016 este stabilizarea activităţii. „Pentru viitor, urmează să dezvoltăm şi mai mult partea de cablaje pentru zona trenurilor de rulare, astfel încât la începutul anului viitor vom începe activitatea în hala de la Sânpaul cu produse similare, iar produsele pe bază de fire pe care le realizăm acum le vom transfera în prima jumătate a anului 2016 către fabrica Hirschmann din Maroc. Totodată, mai avem în plan creşterea numărului de maşini de injectare de la 110 la 150. În ceea ce priveşte anul 2016, ne dorim o creştere a vânzărilor. Nu ne-am propus o creştere spectaculoasă, deoarece ne dorim un an de stabilizare, având în vedere că în ultimii trei-patru ani am crescut continuu şi se simte nevoia unui an de stabilizare a activităţii”, a conchis Virgil Roman.

27

S IMMO. The winning strategy.

28

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

by Ionuţ OPREA

An exclusive analyze of the real estate market at the anniversary of 5 years for Sun Plaza, with Friedrich Wachernig, Member of the Board of S IMMO AG, and Bernd Himmler, Head of Project Development and Asset Management CEE/SEE at S IMMO AG.

What motivated the decision of S IMMO/which were the strategic arguments to invest in Romania?

Friedrich Wachernig: We entered the Romanian market in 2006. We strongly believed – and still do so – that the process of convergency will bring a sustainable and ongoing upswing to the region of Southeastern Europe. Our strategic core shareholders Erste Group and Vienna Insurance Group had already been active in Romania at that time – a fact that supported our decision to invest there. It is our fundamental strategy to invest in capital cities within the European Union, therefore Bucharest was the right choice for us. It is the sixth largest agglomeration within the European Union and we see strong potentials for investments in this area.

Bernd Himmler: We opened doors to the Sun Plaza shopping centre in 2010, which was a very difficult time due to the financial crisis. But even back then, people literally overran the centre at its opening. We are very proud that we managed to establish the centre during the last five years as one of the largest and most important shopping locations in Bucharest and that we recorded increasing visitor numbers ever since the opening. Currently we

have reached 13 million visitors per year. Regarding our office project Sun Offices, it took a little longer to fully let this property.

Nevertheless, we proved that you can even succeed in difficult times if you have the right product at the right location. Today we are very proud to have such renowned companies as Regina Maria, Siepcofar (Dona) or Pepsi as tenants in our Sun Offices.

How would you define now S IMMO Romania, its expertise and key services, which are the main differentiators for its success?

Friedrich Wachernig: S IMMO Romania stands for proven expertise within the real estate business, highly motivated and experienced employees and closeness to its properties. e latter means, that due to having an office in Bucharest we are able to react quickly and can easily be on site. Furthermore, S IMMO Romania together with its parent company S IMMO AG is a sustainable and long-term investor that does not hesitate to invest in standing properties in order to improve them.

Bernd Himmler: Each of our properties on the Bucharest market has certain key strengths. Novotel: the hotel has an excellent

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AUSTRIEI

inner city location and a large, experienced international operator. e property itself has a remarkable historic entrance façade.

Sun Plaza is located in the south of Bucharest in the city’s fourth district, at the place where two main traffic arteries meet. In addition to direct access to the metro – a unique feature in Romania – the centre has an excellent connection to the road network and to numerous forms of public transportation. With nearly 2,000 parking spaces on two levels, the centre is easy to reach by car. Sun Plaza’s catchment area is very large and the shop mix perfectly fits its visitors. Furthermore, with about 130 shops and about 80,000 m² of retail space Sun Plaza has a competitive size.

Besides the shops it offers numerous cafes, a food court with 1,200 seats, a cinema centre, a bowling alley, child care facilities and a sports hall. Sun Offices: e Sun Offices are characterized by efficient floor plans and a direct connection to the underground as well as enough parking spaces. And not to forget: You have a large shopping centre and all its amenities within the building. e Mark: What is special about the project “e Mark” is its top quality location, its exciting architecture and of course, S IMMO as a strong investor in the background.

Which are the main accomplishments of the company in the last two years, the objectives for 2015/2016?

Friedrich Wachernig: We not only managed to fully let Sun Plaza but also the Sun Offices above the centre. As a long term investor we always consider to further improve our standing properties based on our tenants’ and customers’ needs and expectations and our ideas for growth. e start of the office project e Mark is planned for the year 2016.

How would you characterize the construction market in Romania, the current foreign investments rhythm and future perspectives for new investments in Romania?

Bernd Himmler: ere is a clear upswing noticeable on the Bucharest real estate market. Companies, particularly shared service centers and business process outsourcing companies, are looking for space. After a long time in which the market has seen not many new developments, project developers are now back.

A lot of projects are currently under construction. For 2015 alone, the delivery volume is expected to reach 117,000 m². Further 13 properties are under construction. According to JLL, there is still a major pricing gap between Romania and other CEE markets. e yield compression in markets like Poland and the Czech Republic has led to more investors looking at Romania for investments.

What kind of strategies do you apply nowadays to cope with the increasingly competitive environment?

Bernd Himmler: We focus on long-term reliable partners and local expertise. is includes our relationship management towards tenants as well as service providers. Moreover, we regularly invest in our properties to improve them and we conduct business based on a long-term orientation as well as on sustainability. A close relationship to our customers is also very important to us.

29

30

ZIUA AUSTRIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Orhideea Towers, o investiție de 75 milioane de euro CA Immo începe un nou proiect de birouri în București

by Ionuţ OPREA

Fondul de investiții CA Immo, care deține, în România, cinci clădiri de birouri cu o suprafață închiriabilă de 106.000 de metri pătrați, a început în această toamnă dezvoltarea unui nou proiect pe piața locală. Orhideea Towers este amplasat în zona de centru-vest a Bucureştiului, în apropiere de stația de metrou Grozăvești și va absorbi o investiție totală de 75 de milioane de euro.

Proiectul totalizează o suprafață închiriabilă de aproximativ 37.000 de metri pătrați și este din compus din două turnuri de birouri, amplasate în forma literei H, precum petalele unei orhidee și conectate între ele printr-o punte cu suprafețe vitrate. Construcția a început în luna octombrie 2015 cu lucrările de fundații speciale, pentru care CA Immo a ales compania Octagon Contracting & Engineering S.A. și se va încheia în anul 2017. „Portofoliul actual pe care îl deținem în București a fost ocupat aproape integral în ultimii ani. De aceea, pentru a putea da curs solicitărilor de extindere ale chiriașilor actuali, am decis să ne conCA Immo este specializat în solidăm poziția prin dezvoltarea unui deținerea și dezvoltarea de spații de nou proiect de birouri, care respectă birouri în orașele capitală din Eutoate criteriile CA Immo în ceea ce ropa Centrală. Compania a fost privește locația și arhitectura”, a defondată în anul 1987, iar în prezent clarat Marian Roman, Managing Dieste activă pe piețele din Austria, rector CA Immo România. După Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, finalizare, Orhideea Towers va răSlovacia și România. CA Immo este mâne în portofoliul de investiții al CA listat la Bursa de Valori din Viena Immo. Orhideea Towers va fi consub indexul ATX și deține un portostruit în conformitate cu cele mai înalte foliu în valoare de 3,5 miliarde de standarde ale CA Immo, privind atât euro. În România, CA Immo este designul și specificațiile tehnice, cât și prezent din anul 2003 și deține un criteriile de sustenabilitate specifice portofoliu de cinci clădiri de clădirilor verzi și va fi certificat conbirouri, Opera Center 1 și 2, River form ratingului LEED Gold, CA Place, Europe House și Bucharest Immo având o bogată experiență în Business Park, care totalizează o dezvoltările de birouri verzi. Cele suprafață închiriabilă de aproximadouă turnuri ale clădirii vor avea 13 tiv 106.000 metri pătrați.

(P+12), respectiv 17 (P+16) etaje supraterane cu suprafețe generoase,

Despre CA Immo

de până la 2.700 metri pătrați pe etaj și câte două etaje subterane. Proiectul include 406 de locuri de parcare, precum și spații de depozitare pentru biciclete, cu dușuri și vestiare pentru bicicliști. „Zona de centru-vest a Capitalei are tot potențialul necesar pentru a deveni noul pol de birouri al Bucureștiului, proiectul River Place pe care îl deținem de asemenea în această zonă fiind un real succes, atrâgând chiriași precum British American Shared Services Europe, Misys, Ipsos, CGS, Thales, UPC sau PTC Eastern Europe”, a adăugat Marian Roman. Amplasat la intersecția Bulevardului Splaiul Independenței cu Șoseaua Orhideelor, cu acces direct la stația de metrou Grozăvești, proiectul Orhideea Towers are o locație unică, ce oferă o vizibilitate excelentă atât de pe Podul Basarab, circulat zilnic de până la 100.000 de mașini, cât și de pe Splaiul Independenței. În imediata apropiere se află cea mai mare concentrare de studenți din România: Universitatea Politehnică, unde studiază 25.000 de studenți și campusul studențesc Regie, în care locuiesc peste 15.000 de tineri. Datorită Podului Basarab se poate ajunge în doar câteva minute în Piața Victoriei, centrul de afaceri al Bucureștiului. De asemenea, la doar 10 minute de mers pe jos se află Grădina Botanică, iar în cel mult 10 minute de mers cu mașina se poate ajunge în Centrul Vechi al orașului.

Grand Rhapsody, cei mai buni în organizarea de evenimente

32

INDUSTRIA OSPITALITĂȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anca Pescar, manager Grand Rhapsody, ne mărturisește, în interviul acordat Transilvania Business, cum a fost anul 2015 în privința realizărilor, ce se va purta în 2016, ce înseamnă să conduci cea mai bună echipă, dar și ce reprezintă, pentru Grand Rhapsody, premiul obținut anul acesta la Topul Firmelor din județul Mureș, si anume premiul întâi în ceea ce privește organizarea de evenimente. de Teodora MÎNDRU Pentru dumneavoastră, cum a fost acest an? Care sunt bucuriile și realizările cele mai mari pe care le-ați avut?

Acest an, ca și precedenții, nu a fost deloc ușor. Activitățile organizate de Grand Rhapsody au început abia acum patru ani.

Este greu să îți faci loc într-o piață concurențială ce oferă servicii dintre cele mai bune din țară. În perioada în care Complexul Grand a fost închis, clienții fideli au descoperit locații noi, cu servicii de înaltă clasă. Nu este ușor să le recâștigi încrederea și în acelasi timp să dovedești noilor clienți superioritatea serviciilor de la Grand. Aceasta nu se face cu „vorbe în vânt”. Să convingi clienții că Hotelul Grand este cea mai bună locație pentru evenimentul pe care doresc să îl organizeze, apoi să îi impresionezi prin servicii și produse de cea mai bună calitate - aceasta este muncă. Multă muncă! Clienții noștri sunt, deopotrivă, oameni simpli cu gusturi modeste, dar și oameni sofisticați, oameni bine informați, care și în România, dar mai ales în alte țări au descoperit ce este ospitalitatea, calitatea, diversitatea și rafinamentul în servicii. Pornind de la aceste premise, șansa noastră de a reuși a fost și rămâne personalizarea serviciilor. Luând în considerare așteptările extrem de diversificate ale clienților, fără a ține cont de weekend, de momentul din zi sau noapte, am făcut tot ceea ce puteam astfel încât, la final, clientul să plece cu convingerea că alegerea serviciilor Grand a fost cea mai inspirată. Echipa de la Grand, formată și consolidată în cei foarte puțini ani de la deschiderea locației, desigur a avut rolul fundamental. Fără adevărații profesioniști, în bucătărie, în sala de restaurant, în fața clienților și în spatele tuturor evenimentelor, nu am fi reușit să ne facem remarcați. Această echipă este, probabil, cea mai importantă realizare din ultimii ani. Bucuriile sunt numeroase și extrem de profunde. Cele mai mari bucurii sunt telefoanele de după desfășurarea unui eveniment, în care clienții ne mulțumesc pentru calitatea serviciilor. După o zi, maxim două aud cuvintele: „Mâncarea a fost excelentă, servirea ireproșabilă! Va mulțumim mult pentru tot ceea ce ați făcut!

Toată lumea a fost încântată de eveniment!”. Acestea au fost

„bucuriile” care, după lungi și grele eforturi, mi-au dat mereu puterea și entuziasmul de a merge înainte, de a crește mereu calitatea în tot ceea ce înseamnă organizarea unui eveniment.

Vă felicităm și noi pentru premiul pe care l-ați obținut la Topul Firmelor. Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest premiu?

Această poziționare pe primul loc din județ în ceea ce privește organizarea de evenimente este onorantă, desigur. Este evident, validarea publică a rezultatelor obținute în urma unui deosebit efort de grup. Nu am făcut altceva decât să conduc cea mai bună echipă în organizarea evenimentelor. Fără profesionalismul echipei Grand, fără dăruirea și efortul deosebit al fiecărei persoane din această echipă, niciunul dintre evenimentele organizate de noi nu ar fi avut succesul pe care eu mi-l doresc. În același timp, însă, fiind considerați „the best of the best”, mă gândesc la obligațiile ce ne așteaptă. Atunci când un client se adresează celor mai buni dintr-un anumit domeniu înseamnă că are așteptările înalte și severe. Aceasta obligă! Nu putem în niciun caz să dăm greș. Nu mai putem ezita și nici șovăi. Pur și simplu suntem obligați să oferim serviciile de cea mai bună calitate. Preparatele care ies din bucătaria noastră vor fi cele mai bune, fiindcă asta înseamnă să fii cel mai bun.

Servirea clienților va fi de cea mai înaltă ținută, fiindcă asta așteaptă clienții care vin la Grand. Ansamblul serviciilor pe care le oferim atunci când organizăm un eveniment va fi cel mai bun, fiindcă sunt serviciile oferite de către „cei mai buni”.

Este o provocare și nu una facilă, dar am convingerea că, împreună cu echipa Grand, vom reuși să păstrăm, poate chiar să creștem calitatea serviciilor și a produselor noastre. Acest premiu înseamnă, deci, multe obligații față de noi înșine și, mai ales, față de toți clienții noștri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care este rețeta unei afaceri de succes?

Nu cred că sunt cea mai indicată persoană pentru a da sfaturi și rețete în ceea ce privește succesul în afaceri. Spun asta fiindcă vârsta mea nu îmi permite să dau sfaturi celor care fac afaceri de pe vremea când eu abia m-am născut. Respect activitatea lor și tocmai de aceea cred că ar fi o impolitețe să dau eu rețete în acest domeniu. Însă, cu siguranță, cred că rigurozitatea în ceea ce faci, ambiția, corectitudinea și, în primul rând, munca îi ajută pe cei care își doresc să aibă succes în orice domeniu.

Cum a fost anul 2015 în privința nunților și ce noutăți aduce anul 2016 la Grand Rhapsody?

Cred că am mai spus acest lucru, dar, cu riscul de a mă repeta, vă spun că, la Grand Rhapsody, suveran este clientul. În acești ani, clientul nostru s-a dovedit a fi o persoană sofisticată, informată, documentată, care știe bine ce dorește. Știe cât anume este dispus să cheltuie pentru un anume serviciu, își cunoaște bine drepturile de consumator și, aș spune, este exigent și pretențios. De aceea, în calitate de prestator, înțeleg să militez pentru creșterea diversității și calității produselor pe care le oferim, pentru oferirea serviciilor impecabile. Nunta este un eveniment deosebit, unic, poate cel mai important din viața tuturor celor care apelează la noi pentru a organiza acest eveniment. Chiar dacă, pentru noi, orice nuntă nu este decât „încă una”, suntem conștienți de faptul că ea este momentul unic, încărcat cu multă atenție, cu mult stres, implicare afectivă și, da, cu multă fericire pentru client. De aceea, abordăm și noi evenimentul ca și cum ar fi unic în activitatea noastră. Și fiecare nuntă este unică în felul ei. În aceste momente, Sala Rhapsody devine toată o explozie de culoare, uneori este roz, alteori albastră, poate întreg decorul să fie în alb cu negru sau o veritabilă expoziție de decor vintage. Totul este dictat de gusturile, preferințele și exigențele beneficiarilor.

Pentru tinerii care se iubesc, nunta este momentul lor de strălucire, momentul unic în care sunt vedete și de care își vor aminti toată viața. Iar rolul nostru este esențial, în a transforma acest eveniment într-o amintire frumoasă, o amintire plină de bucurie și fericire pentru protagoniști. Aceasta înseamnă o temeinică pregătire a tuturor detaliilor acestui eveniment, o sincronizare perfectă între momentul în care friptura este introdusă în cuptor cu momentul în care ea este servită nici prea fierbinte, dar nici rece, sincronizarea momentului în care se servește un fel de mâncare cu minutele în care mirii doresc să danseze, absolut totul este minuțios pregătit. Mănușa perfect albă, ținuta impecabilă a ospătarilor, asortate cu zâmbetul și amabilitatea lor, savoarea preparatelor din farfurie, toate, dar chiar toate aceste detalii duc în final la acel minunat sentiment de satisfacție, pe care numai „lucrul bine făcut” ți-l poate oferi. Iar pentru miri, o amintire frumoasă, unică, legată de Grand Rhapsody. Așa au fost, în 2015, nunțile de la Grand, iar pentru anul care urmează ne propunem să fim și mai buni în tot ceea ce facem. În 2016, urmează alte nunți, fiecare unică și deosebită față de cealaltă, fiecare o oportunitate pentru noi în a ne demostra dibăcia, dăruirea și profesionalismul. Vom profita de toate aceste oportunități pentru a ne întări poziția de lider în domeniu.

Ce se va purta în 2016 în materie de nunți? Care sunt tendințele?

Pentru a fi mereu la curent cu tot ceea ce este mai nou în materie de organizare de nunți, am participat și vom continua să participăm la Târgurile de Nunți, care sunt din ce în ce mai multe, pe măsură ce oferta industriei de profil din România s-a diversificat. Și, totuși, cum nu putem merge la zeci de târguri ce se organizează anual în toată țara, am ales și am participat la cele pe care le-am considerat cele mai utile pentru noi, respectiv: „Mariage Fest”, a cărui următoare ediție, a XVIII-a, va avea loc luna aceasta, în București. Târgul „Ghidul Miresei”, un

INDUSTRIA OSPITALITĂȚII târg de nunți care se organizează de trei ori pe an, și tot în Bucureşti are loc „ExpoMariage”, aflat deja la a XVI-a ediţie, organizat în atmosfera elegantă a JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Cu ocazia acestor târguri, am posibilitatea, de fiecare dată, să întâlnesc firme deja consacrate acestui domeniu strălucitor, firme care pun la dispoziţie alături de produse sau servicii de excepţie, experienţa lor de peste ani. Așadar, toate detaliile celei mai importante zile din viaţa clienților noștri, necesare unei nunţi reuşite, ne sunt cunoscute din timp.

Cunoscând tendințele anului 2016, suntem pregătiți pentru cel mai „exclusive event” la Grand Hotel Târgu-Mureș. Trendul de nuntă în stil romantic și vintage a cuprins, se pare, întreaga lume și continuă să devină din ce în ce mai popular la nunțile din 2016. Meniul organizat ca la carte va urma tema evenimentului și pentru ca prezentarea preparatelor noastre să aibă succesul scontat, acestea vor fi oferite după anumite reguli.

Preparatele ce alcătuiesc Meniul de Nuntă vor fi cât mai variate, astfel încât să fie pe placul tuturor invitaților și să satisfacă toate gusturile. Având o experiență vizuală și culinară plăcută, invitații vor pleca de la nuntă cu amintiri de neuitat. Recomand asortarea felurilor de mâncare ținând cont de perioada din an în care are loc nunta, dar și de tematica evenimentului. De la preparate tradiționale, la cele exotice sau franțuzesti, un meniu perfect trebuie organizat în cele mai mici detalii. Cu ocazia degustării, așa cum am procedat și până acum, vom face cunoscute familiei mirilor toate ingredientele folosite la prepararea fiecărui produs în parte. Prin modalitățile de a duce la nivel superior orice nuntă, cu siguranță, în 2016, nunțile de la Grand vor fi un adevarat răsfăț pentru papilele gustative și pentru văzul celor ce ne vor călca pragul.

33

INTERVIU

BNR, 95 de ani de seriozitate şi profesionalism la Tîrgu-Mureş

34

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În urmă cu exact 95 de ani, la data de 9 septembrie 1920, Consiliul General al Băncii Naţionale a României decidea înfiinţarea a trei agenţii noi, dintre care una la Tîrgu-Mureș. Detalii despre evoluţia BNR Mureş, dar şi despre paleta largă de activităţi derulate la nivelul municipiului Tîrgu-Mureș şi judeţului Mureş am aflat de la Maria Dornean, directorul Agenţiei BNR Mureş.

A consemnat Alex TOTH

La data de 9 septembrie se împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea Agenţiei BNR Tîrgu-Mureș. Care a fost contribuţia Băncii Centrale în acest interval de timp la dezvoltarea comunităţii din România şi, implicit, a celei mureşene? Într-adevăr, Banca Naţională a României a înfiinţat Agenţia Tîrgu-Mureș, devenită Agenția Mureș mult mai târziu, acum 95 de ani. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei din 9 septembrie 1920 a Consiliului General al BNR, sub conducerea guvernatorului I. G. Bibicescu. Atunci s-a decis crearea de noi agenţii în trei oraşe: „Arad, Sătmar şi Tîrgu-Mureșului”. Înainte să trecem la istoria Agenţiei BNR din Tîrgu-Mureș, aş dori să vă reamintesc că Banca Naţională a României a fost înfiinţată acum 135 de ani, la 17/29 aprilie 1880. Banca Naţională a României este o instituţie cu tradiţie, fiind printre primele bănci naţionale din lume. Importante bănci centrale din lume au fost înfiinţate după BNR, ca de exemplu: Banca Naţională a Japoniei în 1882, Banca Naţională a Italiei în 1893, Banca Naţională a Elveţiei în 1907, Federal Reserve sau Banca Americii în 1913.

Putem spune că, în Tîrgu-Mureș, activitatea a început efectiv în primăvara anului 1921, când a fost numit primul director al Agenţiei Mureş și când s-a preluat clădirea în care urma să funcționeze. Prima clădire unde banca şi-a desfăşurat activitatea se află pe strada Bolyai, în acele vremuri strada Ștefan cel Mare nr. 1. Clădirea a fost construită în anul 1901, în timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru filiala din Tîrgu-Mureș a Băncii Austro-Ungare. Această clădire a fost preluată de la Banca Austro-Ungară în 1921, în baza unui acord încheiat între Guvernul român şi Comisia de lichidare a Băncii Austro-Ungare. Imobilul de pe strada Bolyai este o clădire foarte

frumoasă. De ce spun asta? Pentru că în presa locală din anii 1900, adică înainte de construcţia clădirii, se făcea un scurt anunţ cum că „în vecinătatea palatului Papp din strada Bolyai, din faţa Poştei, Banca Austro-Ungară a cumpărat un teren pe care va ridica un ,,strălucit palat” al băncii…”. Acest palat a fost evaluat la aproximativ 110.000 coroane austro - ungare, preț achitat de Banca Națională a României. Diversificarea ulterioară a activităților desfășurate a condus la concluzia că această clădire nu mai corespundea necesităţilor băncii. Din acest motiv, „s-a ales o zonă ultracentrală, cu prăvălii şi spaţii comerciale” şi s-a construit un nou sediu. În prezent, ne desfăşurăm activitatea într-o clădire a cărei construcţie s-a finalizat în anul 1964.

Este dificil să creionăm în doar câteva cuvinte contribuţia băncii centrale la susţinerea economiei naţionale, deoarece, pe de o parte, aceste situaţii sunt multiple. Pe de altă parte, Banca Naţională a sprijinit şi sprijină în permanenţă politica economică a ţării. BNR a intrat în istoria mare a naţiunii, ca ax al sistemului bancar şi de credit modern, şi, în acelaşi timp, în istoria mică, în vieţile individuale ale celor care veneau şi se adresau funcţionarilor de la ghişeele băncii. Dacă la început, scena cea mai frecventă era aceea în care de la un ghişeu se cumpăra un bilet de bancă, pentru ca la cel alăturat să se preschimbe, astfel încât moneda sunătoare să dea siguranţă deţinătorului, într-un timp relativ scurt, graţie devalorizării accelerate a argintului, care era aruncat masiv pe piaţă, biletul a început să fie apreciat şi căutat. Însemnul de valoare a obţinut încrederea publicului şi rolul benefic al BNR a început să se contureze tot mai clar.

Până la Primul Război Mondial, BNR a fost principala sursă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

autohtonă de credit românesc şi a contribuit la mobilizarea capitalului financiar inactiv şi la canalizarea sa spre întreprinderile industriale şi comerciale productive, BNR susţinând dezvoltarea economică a ţării prin acordarea de credite la un nivel redus al taxei de scont. În perioada 1890 - 1892 a contribuit la elaborarea legilor pentru implementarea sistemului monetar. BNR a fost un actor important în momentele critice din viaţa ţării, susţinând financiar cheltuielile guvernului român în timpul participării României la Primul Război Mondial. După 1918 s-a ocupat de restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei de unităţi teritoriale ale băncii. În perioada crizei economice, Banca Naţională a participat la stabilizarea monetară din 1929, la controlul comerţului cu aur şi devize, la reglementarea comerţului de bancă începând cu anul 1934, când s-a constituit Consiliul Superior Bancar - prima instituţie de supraveghere a activităţii bancare în România, care funcţiona pe langă BNR. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Banca Națională a finanţat efortul de război, aprovizionarea armatei şi a populaţiei civile, s-a implicat în achitarea obligaţiilor asumate de România prin Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi în refacerea economiei naționale. În perioada comunistă, Banca Naţională a avut rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit, a contribuit la reformele monetare din 1947 şi 1952, la planificarea circulaţiei monetare şi la controlul modului de utilizare a creditelor acordate. În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie, în continuare, rolul BNR în asigurarea stabilităţii financiare a ţării?

Obiectivul principal al Băncii Naţionale a României este clar: asigurarea stabilităţii preţurilor. Într-un interviu realizat recent, domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, spunea: „BNR trebuie să fie preocupată de stabilitatea macroeconomică, pentru că aceasta influenţează stabilitatea preţurilor, misiunea principală a BNR, şi este o condiţie de îndeplinit pentru a avea o creştere economică de durată a ţării.”

Mandatul BNR este unul complex şi cuprinde mai multe dimensiuni. BNR, ca şi Banca Centrală Europeană, are un singur obiectiv fundamental, şi anume asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, însă are mai multe prerogative, spre deosebire de Statele Unite, unde FED are două obiective fundamentale: asigurarea stabilităţii preţurilor şi asigurarea creării de locuri de muncă. Cu alte cuvinte, BNR pe lângă obiectivul principal are un set de alte atribuţii. Astfel, obiectivul principal, stabilitatea preţurilor, se realizează prin elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. Celelalte responsabilităţi contribuie şi ele la asigurarea stabilităţii financiare, şi aici ne referim la: emiterea de bancnote şi monede în circulaţie, stabilirea regimului valutar, administrarea rezervelor internaţionale ale ţării, sprijinirea politicii economice generale a statului. De asemenea, să nu uităm că Banca Naţională a României asigură autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovează şi monitorizează buna funcţionare a sistemelor de plăţi, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii financiare. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi

INTERVIU

ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

Cum colaboraţi cu conducerea centrală a BNR şi cu Consiliul de Administraţie în atingerea acestor deziderate?

Noi ca şi agenţie facem parte dintr-un angrenaj complex în care fiecare rotiţă îşi are stabilite clar obiectivele. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii, politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora, măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat, direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii Naţionale a României, organizarea internă a băncii. Este cunoscut faptul că toate deciziile Băncii Naţionale a României sunt susţinute de studii şi analize despre situaţia economică şi financiară a ţării. Vedeţi, aici, agenţiile BNR, printre care şi cea din Tîrgu-Mureș, au o contribuţie importantă la realizarea acestor studii şi analize, cu sprijinul comunităţii locale de afaceri. De asemenea, avem şansa de a beneficia de o strânsă colaborare cu unul dintre membrii Consiliului de Administraţie al BNR, doamna conf. univ. dr.

Agnes Nagy care răspunde de relaţiile cu Agenţia Mureş.

De cât timp activaţi în echipa BNR? M-am alăturat relativ recent echipei BNR şi mă bucur foarte mult că am făcut acest pas care presupune încununarea unei cariere ca și lucrător de bancă. În ultimii 20 de ani am activat în domeniul bancar. În toată această perioadă am acumulat cunoștinţe solide în activitatea de organizare, contabilitate, audit și, nu în ultimul rând, o experienţă de mai mult de zece ani de management, elemente necesare conducerii unei agenţii a Băncii Naţionale a României.

Care sunt satisfacţiile activităţii dumneavoastră de zi cu zi?

Satisfacţia muncii împlinite, livrarea rezultatelor aşteptate la cele mai înalte standarde de calitate. Apartenenţa de o echipă de profesionişti în care munca depusă de fiecare membru al acesteia este recunoscută şi valorizată. Colaborarea cu persoane capabile de comunicare, cooperare, orientare către rezultate şi care dovedesc integritate, gândire analitică sau strategică.

35

Cum folosim din plin avantajele unui parc industrial

Parcul Industrial Bistrița Sud Desfășurat pe o suprafață totală de 30 de hectare, Parcul Industrial Bistrița Sud se află la doar 12 kilometri de centrul municipiului Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Această platformă integrată de dezvoltare industrială pune la dispoziția rezidenților condiții excelente de lucru, precum și sprijin - logistic și financiar – în ceea ce privește creșterea afacerilor.

Caracteristicile principale ale parcului industrial Bistrița Sud sunt: 1) Infrastructură modernă, de calitate, livrată la cheie - platformă industrială de secolul 21, pentru afaceri ale secolului 21: - Drum de acces din DN 17 Suceava-Cluj (1112 km) - Carosabil, trotuare, pistă de biciclete (1616 km) - Sensuri giratorii (4) - Locuri de parcare publice și private (1783 locuri) - Parcele de teren delimitate, cuprinse între 400 și 10.000 metri pătrați.

- Loturi de teren dedicate diferitelor industrii (mică, medie, mare, logistică, birouri) - Stație electrică și posturi de transformare - Stație măsurare și control gaz metan - Apă curentă și industrială - Canalizare menajeră și pluvială, inclusiv stație de epurare proprie - Telefonie mobilă și fixă, internet prin cablu optic 2) Avantaje pentru rezidenți oferite de Consiliul Local al municipiului Bistrița: - Scutire de la plata impozitului pe clădiri și pe clădirile speciale - Scutire de la plata impozitului pe teren - Scutire de la plata taxei privind scoaterea terenului din circuitul agricol 3) Serviciile oferite de firma - administrator a parcului industrial Bistrița Sud – pachet de bază: - Recepție și info-point pentru clienții/vizitatorii rezidenților.

- Pază și monitorizare permanentă a parcului industrial, inclusiv control registru trafic auto - Întreținerea/Repararea/Mentenanța infrastructurii comune a parcului industrial - Iluminat public stradal și pietonal - Curățenie și întreținere spații verzi - Paza și stingerea incendiilor 4) Alte servicii și facilități disponibile pentru rezidenții parcului industrial: - Finanțare pentru construcția halelor de producție, conform proiectului rezidentului - Asistență în obținerea de credite bancare pentru echipamente și capital circulant - Asistență în obținerea de finanțări nerambursabile și ajutoare de stat - Certificat de urbanism, acord de mediu, studii topo și geo pentru terenul concesionat - Asistență în obținerea autorizației de construcție - Asistență medicală pentru personalul din incinta parcului industrial.

- Servicii de catering, booking, ticketing 5) Alte informații utile - Acces la stație de cale ferată cu platformă de încărcare - Acces la drumul european E 58, care leagă Viena (Austria) de Rostov pe Don (Rusia) - Pe o rază de 100 km se află aeroporturile din Cluj și Târgu Mureș 6) Date de contact SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL Strada Nicolae Titulescu nr. 6, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud E-mail: office@bizpark.ro, www.bizpark.ro Mobil: 0040-744-772139 Tel/Fax: 0040-263-237920 Sunați sau vizitați www.bizpark.ro pentru a descărca broșura gratuită, precum și pentru a afla informații suplimentare despre parcul industrial Bistrița Sud.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

Universitatea Politehnica Timișoara

39

95 de ani de performanță

De aproape un secol, Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) este un punct de reper constant în istoria Timișoarei și a învățământului superior din România. De la cercetători și inventatori, la ingineri și constructori, UPT a pus tot timpul accentul pe educație și progres, performanță și seriozitate.

Zeci de mii de absolvenți care au urmat cursurile universității nu au învăţat doar o meserie, ci au reușit să devină lideri în domeniile în care activează și să confirme nivelul academic ridicat ce definește Politehnica Timișoara.

La 95 de ani de la înființare, UPT este singura instituție de învățământ superior din partea de vest a României clasată în prima categorie valorică din țară, aceea a universităților de cercetare avansată și educație și a fost desemnată, în 2015, cea mai transparentă instituție de învățământ superior din România – în urma studiului realizat de Societatea Academică din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Federația Studenților din Elveția.

Recunoașterea nu este una întâmplătoare, rezultatele academice și din cercetare, precum și cele ale studenților au făcut remarcată universitatea atât la nivel naţional cât şi internaţional. ”Sunt 95 de ani de educație la cel mai înalt nivel, seriozitate, rigoare și pragmatism – caracteristici definitorii ale Universității Politehnica Timișoara. Astăzi, instituția pe care o conduc impresionează, în primul rând, prin oamenii care o formează, dar și prin infrastructura de care dispune pentru un act educațional de înaltă calitate: zeci de amfiteatre, laboratoare moderne, spații pentru cazarea studenților dar și baze sportive, toate la cele mai înalte standarde” – spune prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban, Rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Cei peste 120.000 de absolvenți ai Școlii Politehnice – de la înființarea ei și până acum – reprezintă elita generațiilor trecute, nucleul pentru performanță a generațiilor actuale și viitoare. Deopotrivă, pe umerii lor și ai profesorilor care au activat de-a lungul timpului în cadrul UPT, universi-

tatea a reușit să-și creeze o imagine clară și să transmită un mesaj simplu: educația la cel mai înalt nivel înseamnă Politehnica Timișoara.

Universitatea Politehnica Timișoara, universitate de cercetare avansată și educație, este astăzi una dintre școlile românești cu tradiție. În structura sa sunt incluse zece facultăți – ce asigură programe de studii pentru aproximativ 13.500 de studenți – departamente, catedre, institute și centre de cercetare. 700 de cadre didactice formează un batalion academic al cărui scop este pregătirea studenților la cel mai înalt nivel.

40

EDUCAȚIE

25 de centre de cercetare oferă spațiul și infrastructura de ultimă generație necesară pentru echipele de cercetători care pun în practică cu succes strategia instituției din acest domeniu, aduc prestigiu universității și furnizează fonduri destinate dezvoltării. Munca lor, concretizată în lucrări științifice, brevete de invenție și produse realizate, constituie o garanție, pentru partenerii naționali și internaționali, a competenței și profesionalismului pe care îl reprezintă Universitatea Politehnica Timișoara.

Cele trei cicluri de studiu, licență, master și doctorat, sunt structurate pe specializări de actualitate și care oferă posibilitatea absolvenților de a se integra ușor pe piața muncii.

Ideea de a progresa odată cu avansul tehnologic și de a adapta învățământul la cerințele vremurilor este o caracteristică de bază a modului în care Politehnica privește importanța educației universitare. UPT organizează și programe de studii postuniversitate, ale căror obiectiv principal este actualizarea, dezvoltarea și perfecționarea în diverse calificări universitare.

Politehnica Timișoara a dovedit nu de puține ori că este una dintre cele mai bune instituții academice din țară, însă nu vrea să se oprească aici. Studentul – punctul central al atenției oricărei universități de elită – merită mai mult, astfel că internaționalizarea a devenit una din misiunile asumate de Universitatea Politehnica Timișoara. În acest sens, se dezvoltă relații de colaborare cu universități de prestigiu din Europa, Asia, America de Sud și America de Nord - Canada, concretizare în peste 190 de acorduri de colaborare.

UPT a decis să se implice activ în comunitate pentru crearea unui mediu de trai mai bun și, din convingerea că o consultare reală cu reprezentanții societății civile și mediului economic este esențială pentru dezvoltarea oricărei instituții de învățământ superior care pregătește specialiști pentru piața muncii, a creat în 2011 un organism consultativ – Comitetul Director. Din acesta fac parte 17 dintre managerii celor mai importante companii din România și Europa, precum și reprezentanți ai învățământului preuniversitar.

Nu în ultimul rând, Politehnica a fost și va rămâne un sinonim al performanței sportive, care este rezultatul spiri-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tului competitiv extraordinar al studenților și profesorilor.

Echipele UPT de fotbal și handbal se bazează întotdeauna doar pe forțele proprii și pe mulțimea de suporteri. Pentru ASU, galeria este întotdeauna „cel de-al doisprezecelea jucător” și reprezintă un motiv în plus pentru care jucătorii să dea tot ce pot pe teren, să rămână onești și să refuze orice compromis.

UPT, de aproape un secol, emblemă a Timișoarei

În urmă cu 95 de ani, la 11 noiembrie 1920, Universitatea Politehnica Timișoara, pe atunci „Școala Politehnică din Timișoara” își deschidea porțile – după cum se arată în Decretul Regal de înființare, semnat de Regele Ferdinand I al României. Înființarea Politehnicii a constituit răspunsul pentru una din cerințele formulate de societatea românească din acele vremuri, și anume de formare de ingineri, specialiști care să contribuie la construcția României, de după unirea teritoriilor românești în contextul european marcat de redefinirea statelor și de Primul Război Mondial.

Patru ani mai târziu, în 1924, prima promoție de ingineri părăsea Școala Politehnică. Avea să fie începutul unei lungi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

serii de absolvenți care aveau să schimbe, mai mult sau mai puțin, istoria României. În 1934, cele două secții, create la fondare, se transformă în facultăți. În 1938, Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj este transformată în facultate și încorporată în structura Politehnicii, până în 1945, când se reîntoarce la Cluj. În 1941, o altă emblemă a Politehnicii - Facultatea de Construcții - ia naștere, iar în 1953 se înființează Facultatea de Material Rulant, transformată, un an mai târziu, în secţie a Facultăţii de Mecanică.

La 50 de ani de la înființare, în 1970 se sărbătorește semicentenarul institutului, moment în care i-a fost acordat dreptul de a purta numele de ”Institutul Politehnic Traian Vuia” din Timișoara. La acea vreme, instituția academică avea cinci facultăți cu 24 de secții de specializare pentru ingineri și subingineri, cu 537 de cadre didactice și 5653 de studenți. Tot în 1970 iau ființă secţia de Arhitectură în cadrul Facultăţii de Construcţii şi secţia de Electronică Aplicată la Facultatea de Electrotehnică. După patru ani, Politehnica timișoreană dobândește ceea ce astăzi am numi „extensii universitare”, Institutele de subingineri din Hunedoara şi Reşiţa. Doar prima va rămâne în structura Politehnicii actuale. În 1991, instituția primește numele Universitatea Tehnică din Timişoara, pentru ca în 1995 să revină la vocația multipolară și prin denumire, devenind Universitatea "Politehnica" din Timişoara. În 2013 a fost adoptat numele de astăzi, Universitatea Politehnica Timișoara, moment care coincide cu schimbarea de siglă. De ce universitate? Pentru că de la începuturi, în legea de înființare a politehnicilor se vorbea despre faptul că ele au rang de universitate (Decretul-lege nr. 2521 referitor la înființarea și organizarea școlilor politehnice din România, 15 iunie 1920). Apoi, pentru că legislația privind învățământul superior în România s-a schimbat și a permis utilizarea acestei denumiri.

Schimbările n-au fost, însă, doar în denumire, ci și în structura instituției.

2005, respectiv 2011 reprezintă anii în care se înființează cele mai noi facultăți din cadrul Universității Politehnica Timișoara: Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Științe ale Comunicării.

Un alt moment important în istoria UPT avea să aibă loc anul trecut, în 2014, când la Universitatea Politehnica Timișoara se inaugura una dintre cele mai moderne biblioteci din România. Mutarea celor 700.000 de cărți a durat aproape șase luni.

Universitatea Politehnica Timișoara în pași mari spre viitor

Educația se află la o răscruce în societatea de astăzi. Pe de o parte, instituțiile de învățământ sunt responsabile să anticipeze nevoile omului modern și pregătirea necesară pentru a putea avea succes în viață, pe de altă parte, metodologia necesară unor astfel de practici nu poate fi definită decât după stabilirea unor norme clare și concise.

Această dihotomie se regăseşte, în special, în domenii precum tehnologia, unde inovația și schimbarea continuă sunt tot timpul constante.

Universitatea Politehnica Timișoara vrea să răspundă cât mai bine nevoilor studentului de astăzi, astfel că progresul societății aduce după sine o evoluție a învățământului în cadrul UPT. Pregătirea de cadre didactice, dezvoltarea laboratoarelor și a materialelor tehnice, informarea și specializarea în cele mai noi domenii sunt doar câteva dintre ariile în care se lucrează necontenit, în parteneriat cu Comitetul Director, pentru ca UPT să rămână un lider al

învățământului universitar. „Politehnica Timișoara se implică direct în dezvoltatea performanțelor educaționale, științifice, culturale și sportive ale studenților noștri. Modul în care UPT vede o astfel de evoluție face deja parte din istoria de 95 de ani a universității. Progresul continuu constituie una din caracteristicile noastre definitorii, iar totul, în final, se rezumă la student. El este cel mai de preț produs al nostru, este încununarea unui efort comun al tuturor celor ce reprezintă UPT și o mândrie pentru Politehnica din Timișoara” - prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban, Rectorul Universității Politehnica Timișoara.

41

42

AFACERE

Decoraţiunile GAP, cele mai frumoase din Europa de Sud-Est WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înfiinţată în anul 2009 din dorinţa de a redefini producţia autohtonă a printurilor, Global Art Production (GAP) Târgu-Mureş a reuşit să se impună pe piaţa de specialitate, fiind considerată cea mai competitivă societate de profil din Sud-Estul Europei. Ascensiunea firmei se datorează, în cea mai mare parte, viziunii celor doi asociaţi, Ştefan Ormenişan şi Victor Şerban.

de Alex TOTH

Povestea firmei Global Art Production (sau GAP Art) a început în anul 2009, când Ştefan Ormenişan împreună cu cei doi asociaţi pe care îi avea la momentul respectiv s-au gândit că e timpul să renunţe la producţia de printuri outdoor şi să demareze un business inedit pentru acele vremuri: imprimare de tablouri pe pânză. „Dintr-o dorinţă de a face ceva diferit, am început să tipărim tablouri pe pânză. Ne-a fost destul de greu în perioada respectivă pentru că aveam un utilaj destul de performant, iar firmele concurente aveau echipamente chinezești, mult mai ieftine şi ca atare produceau mai ieftin deoarece aveau costuri de producţie mai mici. Noi produceam calitate mai bună, cu cost mai mare de producţie, şi era greu să concurăm pe piaţă. Era greu să supravieţuim, mai ales că aveam şi un credit luat de la o bancă şi eram cumva cu ştreangul la gât, stresaţi să producem lunar suma aceea de bani necesară pentru bancă. Atunci ne-am gândit să facem altceva şi aşa am început să producem tablouri. La vremea respectivă nu mai erau alte firme pe piaţă care să facă tablouri, nu exista nici know-how şi nu exista nici piaţă, deoarece românii nu prea îşi puneau tablouri în casă. Era un domeniu fascinant şi am făcut multă documentare pe internet, dar şi din cataloage şi reviste de specialitate”, îşi aminteşte Ştefan Ormenişan.

Trecerea de la printurile outdoor la tablouri a fost oarecum impusă şi de neseriozitatea unor clienţi care au provocat o „gaură” de aproximativ 50.000 de euro în bugetul firmei. „Am luat o ţeapă consolidată în campania electorală din 2008, de la două partide. Era vorba de vreo 50.000 de euro şi în 2009 am decis împreună cu Victor că ori facem numai tablouri, ori nu mai facem nimic. Aveam o presiune generată de alte firme care aveau imprimante chinezeşti în garaj şi puteau oferi preţuri mult mai mici decât noi. Nu conta calitatea pentru mulţi clienţi.

Datoria aceea n-am recuperat-o niciodată. Noi ne-am plătit furnizorii din alte venituri, dar eram efectiv sufocaţi de datorie

şi am dat faliment cu firma veche. Am închis firma şi în 2009 am înfiinţat Global Art Production”, rememorează Ştefan Ormenişan.

Parteneri de afaceri din 2006, asociaţi din 2007

Actualii asociaţi ai companiei au intrat pentru prima dată în contact în 2006, când Victor Şerban a început să distribuie produsele Mediafor. „Iniţial, în 2006, Ştefan avea alţi doi asociaţi la firma de tipar digital şi eu aveam o agenţie de publicitate prin care vindeam produse, reviste, tot ce însemna campanii integrate pentru clienţi şi am ajuns să cumpăr din producţia lor de tipar digital şi să o promovez pe plan naţional”, spune Victor Şerban. „În 2007, ceilalţi doi asociaţi au decis să renunţe, după care implicarea lui Victor în firmă a fost mult mai activă. La un moment dat, am fost trei acţionari, cel de-al treilea acţionar renunţând în 2009”, completează Ştefan Ormenişan.

Ambient şi Mobexpert, primii clienţi importanţi

Cei doi antreprenori rememorează cu satisfacţie momentul încheierii primului contract important. Era anul 2008 şi intrarea Art Posters în reţeaua Ambient echivala cu trecerea la un alt nivel al business-ului. „Primul client principal pentru tablouri a fost Ambient, în 2008, când am adus şi utilajele pentru înrămare. Înainte de asta, noi făceam doar printurile pe pânză şi înrămam la Gecsat Târnăveni, de la care am cumpărat apoi echipamentele”, explică Ştefan Ormenişan. „Atunci am migrat din zona de servicii la cea a produselor finite, făcute

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

100% la noi. Am făcut brandul Art Posters”, adaugă Victor Şerban.

Un an mai târziu, Ştefan Ormenişan şi Victor Şerban semnau un contract cu Mobexpert, reuşită care a avut ca efecte creşterea comenzilor şi a portofoliului de clienţi. „După ce am avut tentativa cu Ambient ne-am spus că pentru a rezista în piaţă trebuie să vindem foarte multe tablouri. Ne-am gândit să mergem în vârful piramidei, să vedem cine vinde cele mai multe decoraţiuni în România. Răspunsul era Mobexpert.

Discuţiile au durat un an, iar prima livrare a fost făcută în vara anului 2009. Am reuşit să îi convingem pe cei de la Mobexpert, care până atunci nu avusese niciun furnizor din România.

Aduceau decoraţiuni din Anglia, Germania şi prima comandă a însemnat pentru noi cam cât vândusem până atunci. Mobexpert avea zece magazine, incluzând şi Bulgaria şi varianta noastră era să intrăm pe piaţă cu cel mai mare partener”, dezvăluie Ştefan Ormenişan. „Până atunci vindeam 5-10 tablouri la o comandă, şi comanda Mobexpert era de 400 de bucăţi. Asta a fost şi o carte de vizită în negocierile cu alţi clienţi. După Mobexpert au urmat Kika, Hornbach, Leroy Merlin şi desigur că în paralel aveam mici proiecte cu magazine de decoraţiuni, hoteluri, restaurante, partea de HoReCa în special”, spune şi Victor Şerban.

Exporturi „Made in Transylvania” în zece ţări

Treptat, calitatea furnizată de Global Art Production a determinat o creştere aproape exponenţială a producţiei, solicitată pe tot mai multe pieţe din Europa. „În 2012 am început să facem export la nivel de retail. Până atunci, făcusem export la nivel de HoReCa. Aveam nişte clienţi mici în Germania, dar exportul propriu-zis a început în 2012, în Grecia şi Cipru, cu rezultate bune, până la apariţia crizei din Grecia când şi vânzările noastre au scăzut. În 2013 am început să facem export la nivel masiv în Marea Britanie. După trei-patru luni de tatonări am intrat pe piaţă, la unul dintre cei mai mari retaileri de acolo, Next Home, care are 180 de magazine. Am crescut exponenţial. Îmi amintesc că atunci când au venit englezii eram 12 angajaţi şi la sfârşitul anului eram 30. Suntem în Leroy Merlin România, suntem în Hornbach care e la un alt nivel, iar produsele noastre au ca slogan „Made in Transylvania”, subliniază Ştefan Ormenişan. „În prezent, facem export în zece ţări, din care două sunt în afara Europei, Japonia şi SUA”, punctează Victor Şerban.

Rigiditatea băncilor, piedică în dezvoltare

În ceea ce priveşte dezvoltarea afacerii pe care o conduc, cei doi asociaţi mărturisesc, la unison, că deşi perspectivele sunt foarte optimiste, realitatea de pe piaţa bancară şi cea a resursei umane îndeamnă investitorii la o analiză serioasă. „Avem un proiect pentru care avem nevoie de 1,4 milioane de euro.

Nu avem cum accesa aceşti bani decât printr-un fond de investiţii, pentru că nicio bancă nu o să ne finanţeze, oricât de bun ar fi proiectul respectiv. La noi, profitul este reinvestit permanent în echipamente şi stocuri de materiale şi pentru participări la târguri. O participare la un târg internaţional poate costa şi 40-50.000 de euro. Ne dăm seama an de an că producţia e tot mai grea, iar migraţia forţei de muncă şi lipsa de personal specializat reprezintă impedimente pentru dezvoltarea unui asemenea business”, explică Ştefan Ormenişan. „Pe viitor vom investi mai mult în tehnologizare ca să putem să reducem resursa umană şi ne dorim să demarăm proiecte prin care să specializăm viitori angajaţi”, susţine şi Victor Şerban.

Studioul de design, „sufletul firmei”

În prezent, societatea condusă de cei doi tineri deţine un portofoliu alcătuit din 21 de tipuri de produse. „Ne-am propus ca în 2016 să ajungem la 55 de angajaţi, dar ne-am dat seama că va trebui să schimbăm planul, să rămânem cu acelaşi număr de angajaţi şi să creştem productivitatea şi să ne diversificăm portofoliul de produse. Facem tablouri pe patru tipuri de materiale de bază: pânză naturală, hârtie, sticlă şi lemn. Noi le grupăm sub forma de wall art, care se referă la decoraţiuni de perete. Tot ce pui pe perete, plus oglinzi. De un an am intrat şi pe zona decorativă şi acesta e unul dintre proiectele de viitor. Facem şi perne decorative, abajururi de lămpi şi în curând o să vindem lămpi complete, dar vindem și mult tapet tipărit. Zona de creaţie e nucleul, sufletul firmei pentru că de acolo pleacă tot. E un studio de design cu cinci - şase oameni care gândesc tot ce înseamnă colecţii noi, teme, tipuri de produse, materiale care vor fi folosite. Acest studio lucrează după modelul după care lucrează şi industria fashion pentru că fashion şi home fashion e aproape totuna. În toată Europa dezvoltată sunt colecţii pe sezoane, primăvară - vară, toamnă - iarnă. Sunt culori şi teme specifice, ca în industria modei”, povesteşte Ştefan Ormenişan.

Aproape de zona premium - lux

Recent, o echipă Global Art Production a fost prezentă cu un stand la Târgul Maison&Objet de la Paris, cel mai mare eveniment de decoraţiuni din lume, semn că atingerea următorului nivel al business-ului, şi anume trecerea pe piaţa produselor premium şi chiar de lux, e foarte aproape. „Lucrăm foarte mult pe două tipuri de clienţi: producem pentru branduri mari din Europa şi din acest an avem şi brandul propriu, pe care l-am lansat în septembrie 2015, la Târgul de la Paris. Planul nostru este să migrăm într-o zonă mai premium. Noi oricum nu suntem un producător ieftin, lucrăm cu materie primă 100% din ţări europene şi din SUA, într-o zonă cu produse unde valoarea adăugată este mult mai mare decât producţia de serie. Ne mândrim că nu folosim nimic din Asia, care din punctul nostru de vedere reprezintă o concurenţă foarte importantă şi în acelaşi timp ne-ar periclita calitatea şi imaginea noastră ca producător pretenţios. Deservim clienţi tot mai importanţi, tot mai scumpi ca branduri. Tendinţa noastră este să mergem spre produse premium - lux şi o să investim în tehnologie şi know-how pentru partea de accesorii pentru casă. După Târgul de la Paris am fost căutaţi de cei de la Amazon Germania pentru a deveni furnizorii lor. Suntem în faza finală de negocieri şi în cel mai scurt timp vom începe să livrăm produse”, dezvăluie Ştefan Ormenişan.

43

Afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ProTerm Line, succesul unei afaceri depinde de inventivitate și calitate

45

Când întrebi un om de afaceri care este cheia succesului său, răspunsurile pot să fie atât de variate... În cazul lui Mircea Archiudean, cheia succesului său este inventivitatea de care a dat dovadă pentru a se menține mereu atractiv pe o piață competitivă, dar și calitatea produselor oferite, care nu a dezamăgit niciodată. de Bianca SARA Mircea Archiudean este un inginer constructor de 40 de ani din Bistrița. În anul 2000, acesta a pus bazele ProTerm Line. Pasiunea pentru industria mobilei i-a fost insuflat de către socrul său, alături de care a muncit jumătate de an, înainte să-și înființeze propria firmă.

Dacă acum ProTerm Line este un producător recunoscut de subansamble, cu care îți poți mobila întreaga casă, la început, firma fostului inginer constructor oferea doar chiuvete incorporabile în blaturi. Era singura din Bistrița care venea cu o așa „nebunie”, care a ridicat sprâncenele bistrițenilor în prima fază. A continuat timid cu accesorii de mobilier, blaturi de bucătărie, după care a achiziționat o mașină de tăiat pal.

Compania bistrițeanului a luat un avânt puternic încă din primii 7 ani de activitate, acesta reușind să achiziționeze utilaje care să-i ușureze munca.

Mai mult, acesta și-a dezvoltat propriile softuri, unul pentru luat comenzi, iar altul pentru identificarea părții ce trebuie cantuită, cu ajutorul unei imprimante cu coduri de bare. Pe mașinile de cant sunt instalate scanere care identifică părțile ce trebuie cantuite cu ajutorul codurilor de bare. „Au fost lucruri dezvoltate de noi, în funcție de ce nevoi aveam, pentru că producătorul nu știa ce chichițe sunt în producție”, spune Mircea Archiudean.

Proprietarul ProTerm Line este convins că a reușit să reziste pe piață și să și crească cu ajutorul calității oferite de investițiile în utilaje. Până acum, bistrițeanul a investit în jur de 800.000-900.000 de euro în unitatea de producție. Investițiile au fost realizate cu ajutorul creditelor, care, în mare parte, au fost achitate.

Utilajele i-au permis omului de afaceri și să angajeze persoane mai puțin pregătite și chiar să reducă din personal.

Numărul angajaților a fost redus de la 40 la 20.

Ultimul utilaj, achiziționat în anul 2014, reușește să taie inclusiv rotund și să lipească cantul. Acesta este recomandat în special în cazul blaturilor de mese și birouri. „Am rezistat pe piață datorită calității și a investițiilor în utilaje. Avem capacitatea de a face componente la comandă, cu viteză de serie”, explică Mircea Archiudean. În ciuda creditelor și a crizei care a lovit puternic în sectorul construcțiilor și a tras în jos și cel de mobilă și amenajări interioare, Mircea Archiudean a rezistat pe piață, deși în perioada cu pricina a frânat puțin activitatea.

S-a bazat pe o strategie precaută. Criza l-a prins cu stocuri foarte mari, pe care a început să le lichideze, pentru a putea plăti creditele. A început atunci să lucreze pe comandă. Acest pas a frânat puțin activitatea, însă l-a scăpat de datorii. „Murea concurența și nu aveam niciun merit. Piața de construcții mergea în cap și trăgea și mobila. Am rămas în piață doar pentru că ofeream calitate. În ultimii doi ani

am revenit la nivelul de dinainte de criză. Cifra de afaceri pe anul 2014 a fost de 1,5 milioane de euro”, spune Mircea Archiudean.

Dacă la început, clienții ProTerm Line erau producătorii mici de mobilă, acum 70-80 % sunt persoane fizice. Subansamblele sunt ușor de montat, în plus le vine în ajutor și un soft care îți permite să îți calculezi singur dimensiunile mobilei și să dai singur comandă, fără a mai apela la un meșter.

Show-room-ul vine cu sisteme revoluționare

Show-room-ul bistrițenilor vine și cu alte elemente interesante, de la unii dintre cei mai buni producători din Europa. ProTerm Line este singura firmă din Bistrița-Năsăud unde puteți găsi sisteme și accesorii pentru mobilier, chiuvete și robineți Franke și Blanco, lideri în domeniu pe piața europeană.

Blanco vine cu chiuvete, baterii și electrocasnice, printre care se numără și o linie „retro” care oferă o pată de culoare și diversitate pe piața bistrițeană de profil. Cei care au probleme cu spațiul însă pot miza pe un mobilier inteligent marca Blum. Blum vine cu o nouă linie de corpuri pe rotile, care îți permit să le aranjezi în bucătărie în funcție de spațiu și de nevoi.

Acestea au și sisteme de închidere-deschidere controlate cu doar o atingere. Sistemele comunică între ele, nepermițându-ți să deschizi două dulapuri care s-ar putea bloca reciproc.

48

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş

Toate contractele cuprinse în cadrul proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, sunt în acest moment semnate, iar lucrările sunt demarate. Dintre cele 18 contracte incluse în proiect, 16 vizează lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului, iar 2 sunt contracte de servicii. În prezent rata de absorbţie a fondurilor pentru proiectul POS Mediu implementat de către Compania AQUASERV este de 60,51 %, iar progresul fizic al lucrărilor este de 45,22 %.

Acest proiect reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum, din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare, de pe urma căruia vor beneficia aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare AQUASERV, valoarea totală a lui fiind de 110.875.965 euro.

Investiţiile cuprinse în acest proiect vor permite Companiei AQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în 7 oraşe - Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc - precum şi să creeze condiţiile tehnice pentru realizarea sistemelor locale de distribuire apă potabilă pentru locuitorii din 57 de comune, datorită aducţiunilor construite în zonă. Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea vor fi construite sau modernizate 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare.

Mai jos sunt prezentate toate contractele de lucrări cuprinse în cadrul proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, fiind menţionate, firmele contractante, valoarea contractelor, data demarării lucrărilor, data programată pentru finalizare şi stadiul fizic al realizării acestora.

Tîrgu-Mureş - Reabilitarea/extindere a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare, sistem SCADA

Peste 2600 de tîrgumureşenii de pe 82 de străzi vor beneficia de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită investiţiilor făcute de către Compania AQUASERV din fonduri europene, în valoare de peste 48 de milioane de lei.

Lucrările includ reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă potabilă şi canalizare din Tîrgu-Mureş, pe o lungime de aproximativ 57 de km, reabilitarea staţiilor de pompare de pe străzile Trébely şi Verii, construirea a 4 staţii de pompare apă uzată şi a unei staţii de pompare apă potabilă, precum şi construirea Dispeceratului Central în vederea monitorizării sistemelor de apă și canalizare din aria de operare a Companiei AQUASERV. Toate aceste investiţii sunt incluse în proiectul Extinderea şi reabilitarea

REŢELE APĂ/CANAL

*revendicări ale antreprenorilor privind extinderea duratei de execuţie aflate în curs de evaluare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. În acest moment, lucrările sunt demarate şi se află în diferite stadii de realizare, pe următoarele străzi: Zona Tudor Vladimirescu • Sf. Ştefan - finalizată; • Sf. Ioan; • Piatra Corbului - se lucrează la refacerea carosabilului; • Rămurele - se lucrează la refacerea carosabilului; • Pomicultorilor; • Apicultorilor.

Zona Dâmbul Pietros • Ciucaş - se lucrează la refacerea carosabilului; • Ceahlău - se lucrează la refacerea carosabilului; • Bd. 1848; • Viile 1 Mai - se lucrează la refacerea carosabilului; • Viile Dealului Budiului.

Zona Cornişa • Nucului - se lucrează la refacerea carosabilului; • Abrudului - se lucrează la refacerea carosabilului; • Pasaj Pădurii - se lucrează la branşamente şi la refacere carosabilului; • Kos Karoly; • Mărăşti - se lucrează la refacerea carosabilului; • Livezii; • Papiu Ilarian - finalizat.

Zona Mureşeni • 8 Martie - s-au montat aproximativ 350 ml, se lucrează la branşamente; • Cristeşti; • Prutului; • Heliade Radulescu - finalizat.

Zona Remetea • Cetinei - finalizat; • Fânaţelor - finalizat; • Gladiolelor - finalizat; • Zarandului - finalizat; • Decebal - se lucrează la refacerea carosabilului.

De asemenea, lucrările avansează şi în privinţa construirii clădirii care va găzdui Centrul de comandă pentru sistemul SCADA, precum şi a staţiei de pompare.

Sighişoara/Cristuru Secuiesc - Reabilitare conducte de aducţiune, extindere rețele de apă potabilă şi canalizare, staţie de pompare apă potabilă, staţii de pompare apă uzată şi conducte de refulare Locuitorii de pe 36 de străzi din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc vor beneficia de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită investiţiilor făcute de către Compania AQUASERV din fonduri europene, în valoare de peste 19 milioane de lei.

Lucrările includ, printre altele, extinderea cu peste 5 km a reţelei de apă potabilă din Sighişoara pe 12 străzi şi construirea a 3 staţii de pompare apă potabilă. Reţeaua de canalizare va fi, de asemenea, extinsă cu peste 9 km, pe 14 străzi din localitate, urmând să se construiască şi 3 staţii de pompare ape uzate. La Cristuru Secuiesc, investiţia presupune extinderea reţelei de canalizare cu 5,5 km pe 10 străzi din oraş şi construirea unei staţii de pompare ape uzate. În urma acestor investiţii, mii de locuitori din cele două oraşe se vor bucura de servicii civilizate de alimentare cu apă şi canalizare. În acest moment, în Sighişoara se efectuează lucrările de reabilitare a conductei de aducţiune care aduce apa potabilă în oraş de la Uzina de apă, precum şi lucrări de extindere a reţelelor de canalizare pe Str. Viilor şi Dimitrie Cantemir. De asemenea, în Cristuru Secuiesc sunt în derulare lucrările de extindere a reţelelor de canalizare pe str. Berde Mosesz şi în zona ANL. Reghin- Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare

INVESTIȚIE

Lucrările în cadrul acestui contract sunt finalizate iar locuitorii de pe 35 de străzi din Reghin pot beneficia acum de servicii civilizate de canalizare, datorită unei investiţii de peste 10 milioane de lei.

Lucrările de extindere a reţelelor de canalizare din municipiul Reghin cu 15,5 km, au vizat următoarele străzi: Câmpului, Pădurii, Păşunii, Pietroasei, Prunului, Spicului, Ghiocelului, Narciselor, Orizontului, Gorunului, Ion Marinovici, Viilor, Mărului, Molidului, Semănătorilor, Căprioarelor, Cimitirului, Pandurilor, Dedradului, Şoimilor, Margaretelor, Trandafirilor, Nouă, Călimani, Mihai Viteazu (extinderea), Regeny, Florilor, Muncitorilor, Pavatorilor, Prelungire, Ierbuşului, Koss Ferenc, Simion Bărnuţiu, Gheorghe Şincai şi Lăcrămioarelor. Semnarea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor s-a făcut în data de 10.07.2015.

Târnăveni - Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompare apă uzata şi conducte de refulare În Târnăveni este în curs de extindere reţeaua de canalizare a oraşului cu peste 12 km. La finalizarea lucrărilor, peste 800 de locuitori de pe 34 de străzi din localitate se vor bucura de servicii civilizate de canalizare, datorită unei investiţii de aproape 8 milioane de lei. În acest moment, lurcrările sunt foarte avansate, iar din lungimea totală de 12,2 km reţea de canalizare, au fost realizaţi 10,7 km, ceea ce reprezintă un procent de 88 %. Din totalul de 297 cămine, au fost realizate 258, ceea ce reprezintă un procent de 87 %, iar din 826 de branşamente au fost realizate 687, ceea ce reprezintă un procent de 83 %. Străzile vizate sunt următoarele: Porumbeilor, Progresului, Digului, Crângului, Plugarilor, Bazinului, CFR, Plopilor, Luncii, Lebedei, Crizantemelor, Bradului, Câmpului, Pomilor, Cerbului, Petru Maior, Macului, Toamnei, Dezrobirii, Extindere CFR, Primăverii, Pinului, 22 Decembrie, Fagului, Avram Iancu, Victoriei, Republicii, Urcuşului, Târnavei, Codrului, 1 Iunie, Armatei, Horia, Dumbravei.

Luduş/Iernut - Reabilitare/extindere sisteme de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare Locuitorii de pe 45 de străzi din Luduş şi 15 străzi din Iernut vor beneficia şi ei de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită extinderii şi reabilitării reţelelor din cele două localităţi printr-o investiţie de 26,5 milioane de lei. În cadrul acestui contract se lucrează intens în prezent la extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, la Luduș, pe străzile Turzii, Republicii, Oarba, Baladei, Lungă şi Mică, iar în Iernut pe strada Sf. Gheorghe. De asemenea se efectuează extinderi şi reabilitări ale reţelei de apă din Luduş pe străzile Turzii, Lalelelor, Oarba şi str. De Sus, iar în Iernut pe str. Tudor Vladimirescu.

49

50

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UZINE DE APĂ

*revendicări ale antreprenorilor privind extinderea duratei de execuţie aflate în curs de evaluare

Miercurea Niraj - Captare şi staţie de tratare a apei Locuitorii de pe valea Nirajului vor beneficia de alimentare cu apă potabilă, datorită construirii unei Staţii de tratare a apei în Miercurea Niraj. În urma finalizării investiţiei în valoare de aproximativ 9 milioane de lei, peste 24000 de consumatori de pe valea Nirajului vor avea acces la servicii de alimentare cu apă potabilă. În prezent sunt în derulare lucrările la zona de captare precum şi la Staţia de tratare propriu-zisă, fiind în diferite stadii de construire, Deznisipatorul, Staţia de pompare, Bazinele de amestec şi reacţie, Decantorul lamelar, Staţia de filtre rapide, Bazinul intermediar, Bazinul de contact, Concentratorul de nămol, Staţia deshidratare şi cea chimică.

Sighişoara/Cristuru Secuiesc - Reabilitarea staţiilor de tratare a apei În Sighişoara şi Cristuru Secuiesc se află în derulare o investiţie de peste 26 de milioane de lei, pentru reabilitarea Uzinelor de apă din aceste localităţi. În urma finalizării lucrărilor, peste 46.000 de consumatori din cele două oraşe şi din zonele limitrofe se vor bucura de apă potabilă mai bună la robinet.

Până în prezent s-au recepționat lucrările de termohidroizolații aferente clădirilor existente de la cele două Uzine de apă, precum şi radierele de la Bazinul de retenţie şi Decantoarele lamelare la Sighişoara.

Târnăveni - Reabilitarea staţiei de tratare a apei La Târnăveni este foarte aproape de finalizare reabilitarea Uzinei de apă din oraş în valoare de 17,4 milioane de lei, în urma căreia toţi locuitorii oraşului, precum şi cei din localităţile limitrofe vor beneficia de o calitate crescută a apei potabile furnizate. Lucrările implică atât reabilitarea unor obiecte existente cât şi construirea unora noi, astfel încât la final, fluxul tehnologic să asigure tratarea apei la nivelul cerinţelor legislative în vigoare.

Practic, în prezent, sunt în curs de finalizare lucrările la bazinul de contact de sub filtrele cu cărbune activ şi se fac probele tehnologice necesare.

Luduş/Iernut - Reabilitarea staţiilor de tratare a apei Lucrările în valoare de peste 21 de milioane de lei implică atât reabilitarea unor obiecte existente cât şi construirea unora noi, astfel încât, la final, fluxul tehnologic să asigure tratarea apei la nivelul cerinţelor legislative în vigoare. Astfel, la Uzina de apă Luduş se vor moderniza sistemul de filtrare cu nisip şi sistemul de dezinfecţie a apei prin utilizarea de clor gazos. De asemenea, la Iernut s-au modernizat sistemele de predecantare şi cel de decantare; sistemul de filtrare cu nisip şi sistemul de dezinfecţie a apei prin utilizarea de clor gazos. Foarte importantă şi cu implicaţii importante în creşterea calităţii apei potabile furnizate este introducerea unor etape noi pe fluxul tehnologic al celor două uzine de apă, respectiv preoxidarea cu dioxid de clor, ozonizarea şi filtrarea prin cărbune activ.

STAŢII DE EPURARE

*revendicări ale antreprenorilor privind extinderea duratei de execuţie aflate în curs de evaluare

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În prezent sunt în curs de efectuare testele la terminarea lucrărilor, la ambele Uzine de apă.

Tîrgu-Mureş - Reabilitarea staţiei de epurare - linia nămolului Investiţia, în valoare de 28 milioane de lei, include construirea/reabilitarea treptei de prelucrare a nămolului şi anume: reabilitarea structurală a concentratoarelor gravitaţionale şi echiparea cu poduri racloare noi, furnizarea unei unităţi de concentrare mecanică nouă, unitate nouă de condiţionare a nămolului înainte de fermentare, demolarea rezervoarelor vechi de fermentare a nămolului cu capacităţi de 1500 m³, echiparea a două noi fermentatoare cu o capacitate de 4000 m³ fiecare, înlocuirea rezervoarelor existente de gaz cu altele noi cu membrană, construirea a două bazine tampon noi, construirea unei noi unităţi de deshidratare mecanică, construirea unui depozit de stocare temporară a nămolului şi a unei instalaţii de uscare avansată a nămolului.

Lucrările sunt finalizate în proporţie de 99 %, toate instalaţiile cuprinse în proiect sunt puse în funcţiune, fiind în fază de testare.

Reghin - Reabilitare şi extindere faza terţiară pentru staţia de epurare În cadrul acestei investiţii, în valoare de aproape 23 de milioane de lei, au fost finalizate până acum majoritatea lucrărilor, stadiul acestora fiind de aproape 90 %. În acest moment se lucrează la Decantorul primar şi la cele secundare, la hala de deshidratare şi la concentratorul gravitaţional de nămol, precum şi la instalarea echipamentelor în lucru. În urma acestei investiţii, gradul de protejare a mediului înconjurător va creşte substanţial.

Târnăveni - Reabilitarea staţiei de epurare Lucrarea, în valoare de peste 20 milioane de lei, include reabilitarea treptei de epurare primară: by-pass general al staţiei de epurare, grătare, staţia de pompare apă uzată, deznisipator-separator de grăsimi, decantoare primare, precum şi construirea unei trepte de epurare avansate a apei uzate: bazine biologice cu nitrificare, denitrificare şi eliminarea pe cale biologică şi chimică a fosforului, decantoare secundare, respectiv construirea/reabilitarea treptei de prelucrare a nămolului: rezervoare de fermentare a nămolului, concentrare şi deshidratare mecanică, depozit de stocare temporară a nămolului. În acest moment, treapta mecanică este terminată, treapta biologică este în curs de punere în funcţiune. Această investiţie va avea un efect benefic în primul rând asupra protejării mediului înconjurător, prin evacuarea unei ape epurate conform standardelor europene.

Luduş şi Iernut - Construirea unei noi staţii de epurare în Luduş, Iernut - reabilitarea staţiei de epurare Valoarea investiţiei este de peste 34 milioane de lei. În acest moment, la Staţia de epurare Luduş, lucrările sunt în fază de testare şi punere în funcţiune, iar la Iernut sunt în fază finală lucrările de

montaj, în luna au început testele pentru punerea în funcţiune.

Aducţiune Voiniceni-Sărmaşu - Reabilitarea conductei de aducţiune, staţii de pompare şi rezervoare apă potabilă Locuitorii din şase comune mureşene vor beneficia de apă potabilă de calitate, datorită reabilitării aducţiunii Voiniceni-Sărmaşu.

Lucrările, în valoare de peste 37 de milioane de lei, includ: reabilitarea conductei de aducţiune cu o lungime de 47 de km, precum şi a 3 staţii de repompare apă potabilă, reabilitarea rezervoarelor de apă din Voiniceni, Câmpeniţa, Pogăceaua şi Sărmaşu, reabilitarea staţiei de reclorare apă din Câmpeniţa şi construirea unei staţii noi la Pogăceaua. La terminarea lucrărilor, calitatea apei potabile de la robinetele consumatorilor va fi mult îmbunătăţită, iar de acest lucru se vor bucura cei aproximativ 23.000 de locuitori din cele 36 de localităţi alimentate prin această aducţiune.

Până în acest moment s-au montat 9,5 km de conductă pe raza localităţilor Ceauaşu, Sânpetru, Tuşin, Câmpeniţa, Săbed, Pârâul Crucii, Şincai şi Pogăceaua, iar în acest moment se lucrează la Staţiile de pompare apă potabilă din Voiniceni şi Câmpeniţa precum şi la rezervorul de stocare din Voiniceni.

Aducţiune Band-Pănet - Construcţie conductă de aducţiune, staţie de pompare, rezervor apă potabilă Locuitorii din şase localităţi rurale aparţinând de comunele Band şi Pănet vor beneficia de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă, datorită construirii unei aducţiuni în zonă.

Investiţia de peste 11 milioane de lei include construirea unei conducte de aducţiune cu o lungime de 19.7 km, o conductă de distribuţie de peste 500 de m, 3 staţii de pompare apă potabilă, 1 rezervor de înmagazinare şi o staţie de reclorare. În urma finalizării acestor lucrări, aproape 9.000 de locuitori din şase localităţi vor avea acces la servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă.

Până în acest moment s-au montat aproximativ 15 km de conductă pe raza localităţilor, Pănet, Berghia, Band şi Sâncraiu de Mureş. De asemenea, au fost turnate 61 de cămine, radierul și pereţii rezervorului de 350 mc din Pănet şi fundaţiile a două staţii de pompare.

Aducţiune Valea Nirajului - Conductă de aducţiune Lucrările de construire a conductei de aducţiune apă potabilă pe Valea Nirajului sunt finalizate. Astfel s-au creat condiţiile tehnice pentru realizarea sistemelor locale de distribuire apă potabilă pentru locuitorii din această zonă.

Investiţia de peste 17 milioane de lei include construirea conductei de aducţiune cu o lungime de aproximativ 33,5 km, inclusiv cămine de vane şi instalaţii hidraulice, precum şi construcţia unei staţii de pompare apă şi a unei staţii de reclorinare. Recepţia lucrărilor efectuate pe raza localităţilor Vărgata, Miercurea Niraj, Găleşti, Acăţari, Crăciuneşti, Gheorghe Doja, Măgherani, Păsăreni şi Bolintineni a fost făcută în data de 13.07.2015.

ADUCŢIUNI

*revendicări ale antreprenorilor privind extinderea duratei de execuţie aflate în curs de evaluare

51

52

ENERGIE

SNGN Romgaz SA a finalizat un proiect de peste 57 de milioane de lei WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conducerea Societății Naționale de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA a inaugurat, în prima jumătate a lunii octombrie, Stația de Comprimare Roman (județul Neamț). Noua stație de comprimare compensează scăderea energiei de zăcământ. Totodată, accesul gazelor în Sistemul Naţional de Transport va fi îmbunătățit semnificativ. de Ligia VORO În satul Hârlești, comuna Moldoveni, județul Bacău, sus pe o movilă, de la depărtare și chiar de pe Drumul European 85 de unde o cotim spre satul băcăuan, oricine poate observa o construcție nouă, zugrăvită în alb. Nu este orice fel de construcție, ci noua Stație de Comprimare Roman care a fost finalizată la sfârșitul lunii august și a primit, în 12 octombrie, botezul oficial. În prezența ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Andrei Gerea, a directorului general al SNGN Romgaz SA, Virgil Marius Metea, a directorului Sucursalei Mediaș a Romgaz, Costel Totan, a directorilor din celelalte sucursale ale companiei, a colegilor din STTM, SIRCOSS și a altor invitați a avut loc inaugurarea stației de comprimare, o investiție de peste 57 de milioane de lei, mai puțin cu peste 1 milion de lei decât estimarea inițială de peste 58 de milioane de lei. Obiectivul investițional a fost finalizat după aproape doi ani de de când a fost dat ordinul de începere a lucrărilor de construcție, de amplasare și de montare a echipamentelor.

Directorul general al SNGN Romgaz SA, Virgil Marius Metea, a felicitat echipa care a lucrat la acest proiect al companiei, iar după turul în stația de comprimare a explicat importanța acestei investiții care preia gazele naturale de la 70 de sonde din zona Buhuși, Moldoveni, Broșteni, Davideni, Mărgineni, Roman Secuieni.

“Noua facilitate asigură accesul la un volum de 500 milioane mc de gaze naturale. În urma testelor efectuate, a fost înregistrat un aport de debit de 176.000 mc/zi, urmând ca acesta să crească pe perioada exploatării”, a explicat Virgil Marius Metea la eveniment.

Investiția a fost apreciată, de asemenea, de către Andrei Gerea, ministrul Energiei, care a lăudat Romgaz că este printre companiile care reușesc să aibă și un profit apre-

ciabil și să facă și investiții.

“Felicitări celor de Romgaz pentru finalizarea acestei investiţii. Este o investiţie importantă pentru această regiune, care va asigura o presiune suplimentară în Sistemul Naţional de Transport. Se lucrează intens pentru îmbunătăţirea capacităţilor noastre. Pe lângă zona de stocare, avem nevoie să creştem presiunea cu care se operează, pentru că, altminteri, vom avea probleme mari în a ne interconecta cu ţările vecine. Prin această staţie se va asigura un plus consistent în zonă şi suntem încrezători că Romgaz îşi va îndeplini şi mai departe toate obligaţiile asumate”, a spus ministrul Andrei Gerea.

Proiect finalizat cu succes

Datele tehnice despre proiect au fost oferite de către directorul Sucursalei Mediaș a Romgaz, Costel Totan.

Contractul de execuție a lucrărilor, în urma licitației publice, a fost încredințat Asocierii SC Sutech SA Mediaș (liderul asocierii), SC Condmag SA Mediaș şi SC Inspet SA Ploiești, iar lucrările au început în 9 septembrie 2013.

Stația de comprimare dispune de echipamente foarte moderne - două compresoare Cameron acționate de motoare termice Waukesha, debit de gaze pe fiecare compresor 300.000 mc.

Investiţia a fost iniţiată în baza unui studiu de evaluare a resurselor geologice şi a performanţelor în exploatare a zăcământului comercial Roman, studiu care a estimat accesul la rezerve suplimentare prin comprimarea gazelor naturale. Concret, succint și pe înțeles, gazele naturale ajung – sunt aspirate, prin două catene colectoare, în stația de comprimare la o presiune de 3 bari și sunt refulate la o presiune de 24 de bari.

Prin finalizarea acestui proiect este compensată scăderea energiei de zăcământ cauzată de epuizarea formaţiunilor productive şi se realizează o creştere a factorului de recu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

perare. Totodată, se îmbunătăţeşte semnificativ accesul gazelor în Sistemul Naţional de Transport, cu efect pozitiv asupra serviciilor de furnizare şi distribuție a gazelor în zonele aprovizionate din Structura Roman, inclusiv jumătatea nordică a Moldovei.

Alte investiții

SNGN Romgaz are o serie de proiecte de investiții în derulare. În județul Mureș, pentru primăvara anului viitor este prognozată finalizarea investiției „Instalaţie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”, investiţie în valoare de 237,4 milioane lei (circa 53,6 milioane euro). Executantul lucrărilor este asocierea Condmag Braşov şi Inspet Ploieşti. Însă sunt studiate și alte oportunități, cum sunt exporturile de gaze naturale care vor fi permise în viitorul apropiat și extinderea activității pe zona de transporturi prin livrarea de gaz petrol lichefiat. În zona interconectării, Romgaz urmărește proiectul gazoductului AGRI - Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria.

“Noi suntem implicaţi în explorarea gazelor din Marea Neagră şi sperăm să avem succes în acest demers. Dacă operaţiunea va avea succes atunci se susţine şi proiectul de transport BRUA, prin care Transgaz va duce gazele de la Marea Neagră înspre vestul ţării”, a mai subliniat Virgil Marius Metea. BRUA, declarat de Uniunea Europeanpă Program de Interes Comun – este proiectul gazoductului Bulgaria – România – Ungaria – Austria.

Romgaz SA este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Acțiunile companiei deținută, majoritar, de statul român (70 % participație), sunt tranzacționate pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE).

Despre stațiile de comprimare

Pe măsură ce cantitatea de gaze din zăcământ se împuţinează, scade şi energia de zăcământ, aşa încât este nevoie de o energie mecanică suplimentară, de suprafaţă, care să faciliteze extracţia, transportul şi distribuţia gazelor naturale. Procedurile tehnologice necesare se realizează cu ajutorul staţiei de comprimare. Aceasta ajută la creşterea debitului sondelor şi la creşterea presiunii de livrare a gazelor dinspre sondă spre Sistemul Naţional de Transport şi, mai departe, spre consumatori. Nu în ultimul rând, staţiile de comprimare determină atingerea unei valori cât mai mari a factorului de recuperare a hidrocarburilor din zăcământ.

Zăcământ de gaze naturale în Marea Neagră

Oficialii Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaș au anunțat, în luna octombrie, descoperirea pe platforma continentală a României a unui important zăcământ de gaze. Rezervele s-ar putea cifra la peste 30 de miliarde de mc, ceea ce reprezintă aproape consumul țării noastre pe trei ani.

“Pentru Romgaz, parteneriatul în explorarea platformelor din Marea Neagră reprezintă o direcţie nouă de dezvoltare a afacerii precum și a portofoliului de zăcăminte. Suntem o companie cu experiență de peste 100 de ani în lucrări on-shore, dar suntem deschiși pentru noile provocări ale lucrărilor off-shore şi ne bucurăm să avem parteneri cu experiență în domeniu” – Virgil Marius Metea, director general - SNGN Romgaz SA Mediaş. Încă din 2011, în Perimetrul EX30 Trident efectuează lucrări de explorare compania LUKOIL Overseas Atash B.V., în calitate de operator, în baza Acordului de Concesiune încheiat cu Guvernul României. În acest moment cota de participare în Acordul de Concesiune este Romgaz S.A. - 10%, LUKOIL deţine 72%, iar PanAtlantic Petroleum Ltd. 18%.

Anul viitor va avea loc o reprocesare a datelor seismice și forajul pe zăcământul LIRA a unei sonde de explorare evaluare, în vederea confirmării volumului descoperirii și a confirmării potențialului de hidrocarburi, au mai arătat reprezentanții Romgaz SA Mediaș.

53

Start cu dreptul pentru Invest Club Mureş

54

BURSĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alex TOTH

Peste 60 de persoane pasionate de tranzacţionarea acţiunilor şi piaţa de capital au participat, în sala de conferinţe „Connect” a Hotelului „Privo” din Târgu-Mureş, la întâlnirea de constituire a Invest Club Mureş, al doilea club din România lansat sub denumirea de Invest Club, după cel de la Cluj Napoca, deschis în martie 2015.

În cuvântarea sa din debutul întâlnirii, Rareş Mihăilă, co-fondator al Invest Club Mureş, alături de Paul Maior, a mulţumit tuturor celor care au susţinut ideea şi a subliniat că potrivit statisticilor majoritatea românilor preferă să îşi investească banii în depozite bancare în lei, chiar dacă dobânzile practicate de bănci au scăzut până la 2-5%. „Numărul depozitelor bancare garantate de Fondul Naţional de Garantare a depozitelor bancare a crescut cu 8,7% faţă de 2014. Acest lucru se datorează şi lipsei de educaţie financiară. E cunoscut faptul că în România nivelul educaţiei financiare este sub cel al mediei mondiale”, a spus Rareş Mihăilă. „Lipsa educaţiei financiare face ca în România mulţi să confunde Bursa cu jocurile de noroc, cu speculaţiile valutare riscante sau cu pariurile”, a completat Rareş Mihăilă.

De asemenea, co-fondatorul Invest Club Mureş a menţionat că înscrierea în club este gratuită şi a dezvăluit principelele obiectivele ale clubului înfiinţat, la loc de cinste aflându-se livrarea de educaţie bursieră pentru comunitatea locală. „În primul rând, urmărim crearea unei comunităţi locale, o comunitate a investitorilor mureşeni care prin discuţiile noastre să livrăm educaţie bursieră. Dorim ca prin întâlnirile noastre să spulberăm miturile legate de piaţa de capital, să demonstrăm că Bursa nu înseamnă un joc de noroc, că oricine poate să investească la Bursă şi aşa cum zice sloganul Bursei de Valori Bucureşti, Bursa e pentru oameni. Dorim un contact direct între investitori. Dorim să organizăm întâlniri periodice în care să analizăm

companiile listate, să analizăm ce se întâmplă atât pe plan internaţional cât şi pe plan local, să identificăm împreună oportunităţile de investiţii şi să facem chiar sugestii de portofoliu. Dorim să organizăm cursuri şi seminarii atât pentru cei care deja sunt investitori, cât şi pentru cei care încă nu sunt investitori şi nu au curajul să îşi deschidă un cont de tranzacţionare”, a menţionat Rareş Mihăilă.

Susţinere din partea BVB

Au mai luat cuvântul Tudor Irimia - unul dintre fondatorii Invest Club Cluj Napoca, Bogdan Mugescu - business development specialist în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Virgil Zahan - proprietarul Goldring SSIF Târgu-Mureş, casă de brokeraj care a încheiat un parteneriat cu Invest Club Mureş şi Mircea Munteanu sociolog. „Planul nostru cu aceste cluburi de investitori este foarte simplu: vrem ca în cât mai multe oraşe din România să creem aceste comunităţi locale despre care vorbea Rareş şi să se propage această informaţie de educaţie financiară de la o persoană la alta. Cluburile funcţionează independent de casele de brokeraj”, a afirmat reprezentantul BVB, instituţie care susţine înfiinţarea de cluburi ale investitorilor pe piaţa de ca pital.

56

AFACERE

Oltean Prodlemn, valorificarea eficientă a lemnului WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alin ZAHARIE

Tradiția prelucrării lemnului face din județul Mureș o zonă de referință la nivel național, cadrul natural și meșteșugul oamenilor de pe aceste meleaguri fac ca firmele de prelucrare a lemnului să-și găsească un mediu propice de dezvoltare. Printre acestea se numără și SC Oltean Prodlemn SRL din localitatea Jabenița, comuna Solovăstru, administrată de Tiberiu Oltean.

Povestea Oltean Prodlemn începe cu mult timp înainte ca firma să apară în peisajul economic mureșean, de la tatăl lui Tiberiu Oltean, cel de la care a deprins meseria și dragostea pentru munca cu lemnul. ”Bazele meseriei le-am învățat de la tatăl meu, tâmplar particular pe vremuri la Jabenița. Am început să lucrez într-un mic atelier, într-o casă veche a bunicilor, chiar vizavi de locul actualei fabrici de la Jabenița. Eu eram maistru la elevii de clasa a IX-a și a X-a la școala din Solovăstru. Având timp după program și în timpul vacanțelor, am practicat această meserie și am început să fac uşi, geamuri şi mobilier. Asta se întâmpla înainte de 1989, cam prin anul 1980. După revoluție am luat câțiva ucenici, elevii de la școală pe care i-am știut mai buni, care făceau partea practică la mine, și cu ei am început să lucrez mai intens. Prima dată am lucrat cu autorizație de tâmplar individual, apoi în 1993 am înființat firma Oltean Prodlemn. Vizavi de casa părintească, în 1992 am construit prima clădire care era destinată pentru firmă”, afirmă Tiberiu Oltean, administratorul SC Oltean Prodlemn SRL.

De la uși, la mobilierul de grădină

Printre primele produse fabricate se numără ușile de apartament, grație cererii existente în perioada construcțiilor de apartamente din Târgu-Mureș, etapă care a precedat producția mobilierului de grădină, activitatea de bază a societății în prezent. ”Făceam atunci uși pentru intrarea în apartament. Atunci se construiau în Târgu-Mureș multe blocuri în Cartierul Tudor, care aveau uși destul de slăbuțe din PFL, și era o cerere foarte mare pentru uși din stejar. Am făcut un model de ușă mai deosebit și le-am prezentat celor din Târgu-Mureș. Așa am început să prindem comenzi. Am

început să facem aceste uși în serie, le trimiteam la TârguMureș, aveau aspect și calitate bună, prețul destul de mic, ceea ce ne-au adus multe comenzi. Cu acest produs am început să lucrez înainte de 1989, activitate pe care am avut-o până prin anul 2000. În paralel, în vechiul atelier lucram uși, iar în clădirea nouă de peste drum am început să fac mobilier de grădină din 1995, de când practic ne-am diversificat producția. Pe locul unde ne desfășurăm activitatea la Jabenița era un teren mlăștinos, loc unde se depozitau gunoaiele. De aici am tot construit pentru a avea spații de depozitare și producție, apoi treptat s-au luat utilaje. Era atunci o cerere destul de mare și ne-am axat pe mobilierul de grădină. Am început să iau muncitori mai mulți, am găsit partenerul din Austria pe care-l am și la ora actuală. Ne-am întâlnit, ne-am cunoscut și am început să colaborăm. Eu făceam producția, el se ocupa cu desfacerea în întreaga Europă”, spune Tiberiu Oltean.

Aprovizionarea cu masă lemnoasă

Pentru a avea o constanță în ce privește producția, Tiberiu Oltean și-a îndreptat atenția și în ce privește aprovizionarea cu masă lemnoasă, firma asigurându-și materia primă direct de la Romsilva. ”Fiind un consumator foarte mare de lemn, nu prea aveam asigurată constant materia primă și atunci am început să fac și exploatare forestieră. Cumpăr lemnul direct de la Romsilva la licitații, îl exploatăm cu ajutorul a șase echipe. Fiecare echipă are TAF-ul ei, vagonul de dormit și celelalte echipamente necesare. Așa îmi asigur tot lemnul de care am nevoie”, afirmă administratorul societății Oltean Prodlemn.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Portofoliul de produse SC Oltean Prodlemn

În prezent, producția realizată de SC Oltean Prodlem este valorificată în totalitate, lemnul este exploatat, tăiat, prelucrat și valorificat în mobilier de grădină. ”Producția principală se axează, în special, pe seturile berărie, produs care avea cererea cea mai mare. Celelalte produse din categoria mobilierului de grădini nu au o cerere atât de mare, și atunci ne-am axat pe acest tip de produs. Am ajuns în 15 ani să avem o producție care să permită exportul unui tir pe zi, respectiv 350 de seturi pe zi. Ele ajung în toată Europa, în standurile marilor hipermarketuri”, afirmă Tiberiu Oltean.

Valorificarea deșeurilor

Dacă, la început, lemnul era valorificat în produs finit, mai puțin deșeurile, lucrurile au început să se schimbe, astfel că peleții și brichetele completează portofoliul de produse realizate de Oltean Prodlemn. ”Era într-o fază în care nu valorificam lemnul în totalitate, multe din deșeurile rezultate erau risipite foarte ușor. O dată cu scumpirea lemnului a trebuit să valorificăm și ce rămânea de la prelucrarea lemnului, să avem grijă de ultima așchie. Ca și o necesitate în acest aspect, am făcut investiții, la ora actuală, rumegușul, deșeurile le tocăm, facem brichete, peleți, care de asemenea sunt valorificate pe piața externă”, povestește Tiberiu Oltean.

2000, an de cotitură

Un moment de cotitură în activitatea firmei a fost în anul 2000.

A fost momentul în care concurența, lipsită de fair-play, a acaparat forța de muncă existentă la SC Oltean Prodlemn. ”La nivelul comunei Solovăstru s-au înființat alte două firme cu același profil, respectiv producerea de mobilier de grădină.

Erau firme constituite de mai mulți asociați, care mi-au luat foarte mulți din muncitori. Cele două firme au apărut după mine, cu același specific, care mi-au luat aproape jumătate din muncitori. Am fost pe punctul de a nu mai avea oameni cu care să-mi desfășor activitatea. Au venit atunci, din întâmplare, doi băieți din Botoșani, care mi-au spus că la ei e foarte multă lume care nu are de lucru. Așa se face că ne-am dus la Botoșani, de unde am adus forță de muncă pentru a ne putea continua activitatea. A fost un timp când aveam peste 100 de moldoveni la firmă pe care i-am calificat la locul de muncã.

Așa am reușit să trecem de această problemă a lipsei forței de muncă. Apoi celelalte două firme au falimentat, moldovenii au plecat prin Italia, iar cei care au fost din comună plecați la cele două firme s-au reîntors și așa mergem în continuare, cu un număr de circa 230 de angajaţi”, a precizat Tiberiu Oltean.

Extinderea societății la Reghin

Un episod important în dezvoltarea societății l-a reprezentat investiția într-un spațiu existent în Reghin, în zona străzii Salcămilor, locul unde lemnul este valorificat și transformat în semifabricate pentru industria mobilei. ”Vroiam o locație mai bună, care să aibă deja infrastructura creată. Așa se face că am găsit spațiul de pe strada Salcămilor, fosta centrală termică a Întreprinderii ”Metalurgica” Reghin. Acolo ne desfășurăm activitatea pe o suprafață de aproximativ un hectar și jumătate.

Avem, de asemenea, închiriat spațiul fostelor Distilerii Regun.

Am ales această locație pentru a valorifica masa lemnoasă, cea de foioase, cea de rășinoase fiind prelucrată la fabrica din Jabenița. În urma exploatării, rezultă bradul, care este prelucrat

la Jabenița, iar partea cealaltă de foioase, fag, paltin și alte specii merg la punctul de lucru de la Reghin. Aici, materialul lemnos este decojit și debitat. Fagul este aburit, uscat, din care facem semifabricate pentru fabricile de mobilă, atât din țară cât și pentru export, în special China”, afirmă Tiberiu Oltean.

Investiție pentru producerea de peleți

Deșeurile rezultate la fabrica de la Reghin fac obiectul viitoarei investiții realizate de SC Oltean Prodlemn, respectiv o linie de producere a peleților, materia primă fiind rumegușul și deșeurile rezultate la fabrica din Reghin. ”Avem un proiect pe fonduri europene care se implementează în momentul de față. Prin acest proiect va fi construită o linie modernă pentru tocare, uscare și producerea de peleți.

Această linie va avea o capacitate de producție de 2,5 tone pe oră, complet automatizată. Sperăm ca prin această investiție să ne putem menține pe piață, deoarece, în prezent, lemnul are un preț foarte mare. Activitatea merge bine, dar profitul s-a diminuat substanțial în ultimii ani. De trei, patru ani, practic, prețul la lemn pe picior s-a dublat, iar prețurile la produsele finite au cam rămas aceleași”, afirmă Tiberiu Oltean.

Beneficiile noului Cod Silvic

Producătorii de lemn, cei mici în special, așteaptă, cu nerăbdare punerea în aplicare a noului Cod Silvic care, potrivit lui Tiberiu Oltean, le-ar aduce anumite avantaje, legate în special de achiziția de masă lemnoasă, respectiv a dreptului de preempţiune. ”Pe viitor dacă se va pune în aplicare noul Cod Silvic, acest lucru ne-ar ajuta foarte tare. În primul rând limitează fabricile mari care, până acum, cumpărau aproape tot lemnul de rășinoase, iar noi cei mici rămâneam cu puțin. Prin acest nou Cod Silvic le înjumătățește cota, care înainte era de 60 %, iar acum ea se reduce la 30 %. Practic, o firmă sau un grup de firme nu mai are voie să cumpere tot lemnul, doar maxim 30 %. Limitându-i în acest fel, va rămâne disponibil lemn și pentru firmele mai mici. De asemenea, o prevedere în acest nou Cod Silvic se referă la dreptul de preempţiune. Celor care avem industrie în acest domeniu să ni se asigure lemnul, deoarece acum suntem ca și la loz în plic. Mergi la licitație, nu știi dacă cumperi sau nu, ai contracte, rămâi cu un gol de producție și e foarte greu. Dar, dacă îți asigură lemnul, desigur la prețul pieții, atunci poți să-ți respecți planul pe care ți l-ai făcut. Noul Cod Silvic este aprobat, dar încă nu s-au emis normele de aplicare.

Sunt ceva discuții în acest sens și sperăm ca anul viitor el să intre în vigoare”, a subliniat Tiberiu Oltean.

57

58

TOP

Campionii afacerilor, premiaţi de Camera de Comerţ Mureş WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş a oferit, în 29 octombrie, 125 de Diplome şi Trofee de Excelenţă pentru tot atâtea societăţi comerciale din judeţul Mureş care s-au remarcat în ultimii cinci ani cu rezultate financiare pozitive. de Alex TOTH Cele 125 de firme au încheiat exerciţiul financiar 2014 cu o cifră de afaceri cumulată de 8,43 miliarde lei, un profit cumulat de 513, 04 milioane lei şi un număr total de 16.264 de angajaţi, potrivit informaţiilor furnizate de portalul www.listafirme.ro.

Topul Firmelor din Judeţul Mureş a bifat în acest an ediţia cu numărul 22 şi a avut loc în restaurantul Hotelului „Grand” din Târgu-Mureş, care s-a dovedit din nou a fi un spaţiu ideal pentru rigorile unei astfel de manifestări.

Reprezentanţii mediului de afaceri au fost felicitaţi de Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, care a explicat, pe scurt, metodologia utilizată pentru departajarea societăţilor comerciale. „Metodologia pe baza căreia a fost realizat Topul a avut la bază cinci indicatori: cifra de afaceri, profitul din exploatare, rata profitului, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa capitalului angajat. În acest an, au fost evaluate 16.055 de firme care au depus bilanţul contabil la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş. Din acestea, se regăsesc în Topul Firmelor 700 de firme clasificate pe locul 1, 2 şi 3, primul loc revenind unui număr de 443 de firme”, a afirmat Vasile Pop, care a transmis mulţumiri Membrilor de Aur

Diplome de onoare pentru femei manager de succes

Lucia Bucin (Bucin Mob SRL) Rodica Bândilă (Viva Com SRL) Ana Cândea (Koldtex SRL) Daniela Ciulei (Bio Eel SRL) Adriana Gomotîrceanu (Centrul Medical Topmed SRL) Mirela Moscviciov (Anvico SA) Violeta Oltean (Maviprod SRL) Delia Peteranderl (Aspharom SRL) Ioana Pop (Ghiocelul Com SRL) Anica Teglaş (Rotecom SRL) Magdalena Tamas (Monosuisse Ro RSL)

care au susţinut organizarea ediţiei din acest an a Topului Firmelor din Judeţul Mureş.

Judeţul Mureş, locul 10 pe ţară

Directorul executiv al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Mureş, Felicia Pop, a subliniat că, din punct de vedere economic, judeţul Mureş ocupă locul 10 pe ţară. „Asta înseamnă un procent important din PIB, asta înseamnă munca dumneavoastră, asta înseamnă rezultatele pe care le aduceţi. De asemenea, un lucru îmbucurător este faptul că anul 2014 faţă de anul 2013 a însemnat o creştere economică semnificativă. Asta înseamnă că uşor-uşor criza de care am vorbit ani la rând începe să fie depăşită, începem să ne reaşezăm pe un fundament mai bun şi să obţinem rezultate mai bune şi să ne stabilizăm din punct de vedere economic”, a punctat Felicia Pop.

Topul exportatorilor din judeţul Mureş 1. Azomureş SA 2. Kastamonu România SA 3. Hirschmann România SRL 4. Romcab SA 5. Sandoz AG 6. Cesiro SA 7. Cableteam SRL 8. CIE Matricon SA 9. Alpina Shoe Production SRL 10. Gedeon Richter România SA

60

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, unic în țară, la UMF Tîrgu Mureș

Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice al Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureş, în valoare de peste 10 milioane de euro, realizat printr-un proiect european, se va inaugura în data de 9 decembrie 2015, în cadrul Zilelor UMF Tîrgu Mureș. Centrul va funcționa într-o clădire nouă, ce are o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați și conține peste 400 echipamente de cercetare, unele dintre ele unice în țară. Clădirea este formată din demisol, parter și trei etaje ce vor încorpora spațiile pentru investigarea pacienților și recoltarea de probe biologice, spațiile pentru cercetare, spațiile pentru analiza și elaborarea materialelor științifice, spațiile tehnice și auxiliare, spații pentru asigurarea circulațiilor orizontale și verticale, precum și spațiile pentru stocarea informațiilor. Într-un interviu acordat publicației noastre, prof. dr. Minodora Dobreanu, șefa Laboratorului de Analize Medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș, ne descrie structura clădirii și ne vorbește despre obiectivele acestui Centru. de Teodora MÎNDRU

Putem spune despre Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Științifice că este evenimentul anului și un proiect unic pe acest domeniu. Ce va dezvolta la UMF Tîrgu Mureș acest Centru?

Prof. dr. Minodora Dobreanu: În România, dezvoltarea institutelor de cercetare în interiorul universităţilor este la început. Spre deosebire de institutele de cercetare naţionale, universităţile au puţine infrastructuri şi echipamente de cercetare performante. Construcția acestui Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice (CCAMF) este consecința câștigării unui proiect în competiția POS CCE, axa prioritară 2, şi s-a făcut cu scopul realizării unei infrastructuri moderne de cercetare, care să eficientizeze şi să relanseze activitatea de cercetare în UMF Tîrgu Mureș pentru integrarea acesteia în European Research Area, care să îi permită să atragă cercetători străini şi să realizeze parteneriate ştiinţifice eficiente în cadrul proiectelor internaţionale, prin care să contribuie la dezvoltarea stocului mondial de cunoaştere, precum şi creşterea calităţii sociale prin descoperirea de soluţii în domeniul sănătăţii.

Cât de important este Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice pentru centrul medical Tîrgu Mureș și care sunt obiectivele acestuia?

M.D.: Prin activitatea de cercetare, în sprijinirea sistemului sanitar românesc, CCAMF îşi propune să clarifice anumite probleme de sănătate publică. În patologia cardiovasculară, se știe că România are încă, între ţările din Europa, un nivel

de mortalitate foarte ridicat. Nu știm dacă avem și un background genetic mai particular față de alte popoare sau este numai din stilul de viață. Centrul își propune să facă studii la nivel populațional, plecând inițial de la grupul de pacienți cu patologie cardiovasculară. Sperăm că din rezultatele pe care studiile acestea le vor avea să putem da și răspunsuri la anumite întrebări de care sistemul nostru sanitar și Ministerul Sănătății are nevoie. Dotarea nu se restrânge strict pentru asigurarea cercetărilor în patologia cardiovasculară și neurologică, centrul va putea susține tehnic și proiecte în alte domenii.

Domeniile de cercetare care constituie prioritate pentru început: 1) Identificarea profilului de risc genetic pentru boala cardio-cerebro-vasculară prin screeningul genetic multiplu al unei populaţii de pacienţi cu boală manifestă. Depistarea profilului de risc genetic de patologie cardio-cerebrovasculară într-un grup populaţional semnificativ pentru România din regiunea Centru (corelaţie risc fenotipic-risc genotipic). Se va apela la screening genetic multiplu folosind tehnologie modernă de tip microarray gene, cu scopul obţinerii unui scor de risc genetic cardio-cerebrovascular în populaţia românească. Studiile genetice la pacienţii cu diabet zaharat și/sau boli cardiovasculare cu fenotip bine caracterizat pot fi utile pentru identificarea unor genotipuri care influențează susceptibilitatea la boală, răspunsul la tratament și, posibil, pentru ghidarea sau individualizarea strategiilor terapeutice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La acestea se vor adăuga substudii pentru explorarea unor patologii orfeline Mecanisme patogenice ale tulburărilor stării de conştienţă: - a. În patologia cardiacă – tulburări ale ritmului cardiac cu substrat genetic. Se vor explora din punct de vedere genetic gene responsabile de frecvente tulburări ale ritmului cardiac. Abordarea corespunzătoare a acestor maladii permite diagnosticarea lor, identificarea subiecţilor la risc de moarte subită şi implementarea de măsuri eficiente pentru prevenţia morţii subite cardiace.

- b. În patologia neurologică - genele implicate în epilepsia de cauză genetică 2) Determinarea surselor de variabilitate farmacocinetică şi farmacodinamică a răspunsului la medicamente. Prognosticul răspunsului adecvat/efectelor toxice la terapia antiplachetară, anticoagulantă, hipolipemiantă, antidiabetică este un concept de mare actualitate în medicină, având în vedere că tot mai multe medicaţii nu corespund principiului „one size fits all”.

3) Cercetarea unor mecanisme patogenice de instalare a bolii aterosclerotice şi identificarea unor biomarkeri.

Cum este structurată clădirea și ce se va regăsi în laboratoare?

M.D.: În ansamblu, Centrul constă într-o clădire nouă, care s-a construit de la zero. E o clădire pe cinci nivele și are puțin peste 4.000 de metri pătrați și constă în zece laboratoare de cercetare. Acestea au în dotarea lor peste 400 de echipamente, dintre care 52 foarte performante, iar 10 sunt competitive la nivel internațional și unele unice în România.

La parter, centrul are un ambulatoriu, cu o zonă de recepţie pentru pacienţii care necesită recoltări de probe biologice și investigații speciale.

La trei dintre nivelele clădirii CCAMF vor funcţiona 6 laboratoare de explorări funcţionale şi 4 laboratoare de cercetare, care vor fi dotate cu tehnologie de ultimă oră, după cum urmează: 1. Laborator de explorări funcţionale - Electroencefalografie şi electromiografie (EEG-EMG), 2. Laborator de explorări funcţionale - Sincopa şi alte tulburări autonome (SINC) 3. Laborator de explorări funcţionale - Imagistică cardiacă şi vasculară (ECO) 4. Laborator de explorări funcţionale - Electrocardiografie (ECG) 5. Laborator de explorări funcţionale - Testare de stres (STRESS) 6. Laborator de explorări funcţionale - Testări boli metabolice (METAB-DZ) 7. Laborator de analize imunologice (IMUNO) dotat cu: tehnologie xMAP 3D şi sistem de analiză prin tehnologie microarray pe microchip-uri pentru proteine şi acizi nucleici, care permit analiza concomitentă a zeci de markeri dintr-o probă biologică.

8. Laborator de Analize cromatografice şi spectrometrice de masă (CROMS), dotat cu un sistem LC-MS/MS QTOF triplu quadrupol cu timp de zbor. Detecţia QTOF în cazul LC a căpătat o mare popularitate în laboratoarele de cercetare biomedicale din Europa, datorită performanţelor sale deosebite, fiind prezent în România doar în câteva centre de cercetări, inclusiv medicale, modelul din dotarea CCAMF fiind primul de acest fel în România.

EDUCAȚIE 9. Laborator de Culturi celulare - analiza imunofenotip-microscopie (CITO), dotat cu un citometru in flux cu 4 lasere, un microscop confocal UV/VIS, microscoape cu fluorescenţă, sistem de microdisecţie LASER 10. Laborator de Acizi nucleici - genetică - genomică (BIOMOL) dotat cu tehnologie de ultimă oră: separator automat de acizi nucleici, sisteme clasic şi real time qPCR, sistem de secvenţiere prin electroforeză capilară, cu 24 capilare, sistem de secvenţiere de nouă generaţie.

Toate aceste laboratoare dispun de posturi de lucru pentru cercetători, complet utilate, precum şi de facilităţi specifice (reţele de energie electrică de putere şi de curenţi slabi, reţea de apă pură, reţele de canalizare, reţele de gaze, monitorizare climatologică, reţea de control acces, reţea de comunicaţii audio-video, reţea de supraveghere şi alarmare) şi sunt dotate cu echipamente state of the art de nivel european.

Se are în vedere şi realizarea unei bănci de celule, ADN şi plasme, utilă în cercetări ulterioare, precum şi implementarea unor soluţii IT moderne de gestiune de date şi monitorizare a spaţiilor de cercetare.

Ultimul nivel al clădirii, etajul 3 va fi dedicat studiului individual. Aici au fost construite 24 de locuri individuale de muncă pentru doctoranzi şi, de asemenea, săli de întâlnire pentru grupurile de lucru, un centru de multiplicare și documentare și departamentul administrativ al Centrului.

La parterul clădirii, există, de asemenea, un amfiteatru cu o capacitate de 50 de locuri, conceput în ideea de a organiza workshop-uri și prezentări.

Prin construirea acestui Centru s-au creat 15 noi locuri de muncă pentru cercetători și încă 10 poziții pentru personal auxiliar. Ne dorim să atragem și cercetători din afara țării și avem deja semnale că sunt români plecați care doresc să se întoarcă și să-și desfășoare aici activitatea. Ar fi foarte îmbucurător, pentru că am putea beneficia și de nivelul de expertiză tehnică pe care aceste persoane l-au obținut.

Câteva cuvinte despre echipa care a scris proiectul.

M.D.: Am conceput proiectul împreună cu o echipă de zece cadre didactice ale Universității noastre, medici şi farmacişti: profesor dr. Claudia Bănescu (disciplina de Genetică) a avut un aport esențial la proiect și la conceperea tehnică a Laboratorului de Biologie Moleculară, profesor dr. Silvia Imre s-a ocupat de Laboratorul de Cromatografie și Spectrometrie de Masă, alături de profesor Camil Vari și conferenţiar Amelia Tero-Vescan de la Facultatea de Farmacie; profesor dr. Simona Gurzu (disciplina de Morfopatologie) a conceput Laboratorul de Microscopie. Configurarea părții de ambulatoriu şi dotarea cu echipamente a fost realizată de profesor dr. Dan Dobreanu (Clinica de Cardiologie adulţi a Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu Mureş), conferențiar dr.

Alina Scridon Șerban (disciplina de Fiziologie), profesor dr. Rodica Bălașa (Clinica de Neurologie I a SCJU Tîrgu Mureş), conferențiar dr. Orban Kis Karoly (disciplina de Fiziologie) și șef de lucrări dr. Simona Cernea (Clinica Medicală 4).

Desigur că punerea în practică a acestui proiect nu ar fi fost posibilă fără suportul unei echipe complexe care a cuprins arhitecţi, constructori, tehnicieni, economişti şi jurişti, care au lucrat concertat pentru realizarea acestui centru.

61

Prima Conferință Națională de Nutriție Sportivă, la Tîrgu Mureș

62

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centrul medical și universitar din Tîrgu Mureș a găzduit, în perioada 28 – 31 octombrie, prima Conferință Națională de Nutriție Sportivă (CNNS), o manifestare ce a avut ca obiectiv îmbunătățirea cunoștințelor nutriționale de bază oferite sportivilor, reprezentând punctul în care valorile domeniului medical și sportiv se întâlnesc. de Teodora MÎNDRU Decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș, coordonatorul disciplinei Nutriție Comunitară și Igiena Alimentelor și organizatorul CNNS, conf. univ. dr. Monica Tarcea, a declarat, în deschiderea manifestării, că domeniul medical se îmbină cu cel sportiv, cu focusare pe o specializare nouă pe piața muncii, și anume nutriție și dietetică, iar specialiștii de medicină sportivă, medicii de familie, medicii specialiști, dieteticienii, sportivii, antrenorii și studenții s-au întrunit la Tîrgu Mureș pentru a arăta importanța conexiunilor dintre cele două domenii. „Este extrem de importantă conferința pentru că apar foarte multe informații, nu întotdeauna bazate pe dovezi sau pe studii legate de o nutriție corectă sau o anumită dietă și în unele cazuri poate fi vorba despre o lipsă de informație. În ambele situații, fie că e vorba de un pacient, fie că e vorba de un sportiv sau de o persoană sănătoasă, meniul și comportamentul alimentar pot duce la îmbolnăviri, la obezitate sau la subalimentație. Sunt fel de fel de probleme care apar clar corelate cu nutriția. Am simțit nevoia de a da aceste informații pe piață”, a declarat conf. univ. dr. Monica Tarcea.

CNNS, o premieră națională

Potrivit acesteia, în țară n-au mai fost organizate până acum astfel de manifestări. Ea a spus că există, în schimb, conferințe similare pe diverse domenii, dar care nu merg împreună cu nutriția și sportul. Manifestarea științifică este rezultatul unor studii, iar aceste studii vor fi incluse și în revista Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, Acta Medica Marisiensis, pentru a fi la îndemâna tuturor. „Ne dorim ca această manifestare să devină o tradiție. E gândirea noastră pozitivă, ne dorim să fie, dacă se poate, cel puțin o dată pe an, nu neapărat în Tîrgu Mureș, ci oriunde în țară, dar să continuăm această idee pe care am început-o.

Există conferințe similare pe diverse domenii, dar nu merg împreună nutriția cu sportul și ne-am dat seama că asta lipsește. De aceea, avem specialiști de medicină sportivă, medici, medici de familie, medici specialiști, dieteticieni, sportivi, antrenori și studenți, pentru a arăta importanța acestor conexiuni, a acestor punți de legătură între domenii, care sunt extrem de importante”, a afirmat decanul Facultății de Medicină.

Conf. univ. dr. Monica Tarcea a mai precizat că munca în echipă este esențială, iar specialiștii trebuie să primească informații corecte pentru a avea rezultate pe măsură. „Susținem importanța echipei de lucru în ceea ce privește o persoană. Medicul, antrenorul de educație fizică, nutriționistul și psihologul trebuie să-și spună punctele de vedere, să primească aceste informații și, în mod cert, rezul-

tatele vor fi cele mai bune”, a explicat decanul Facultății de Medicină.

Legea Dieteticianului, o recunoaștere

Cât despre Legea Dieteticianului, ce a fost aprobată recent, conf. univ. dr. Monica Tarcea a spus că după mai mulți ani de muncă se văd rezultate, aprobarea legii fiind o recunoaștere, însă greul abia acum începe. „Am muncit foarte mult să obținem aprobarea Legii Dieteticianului, este un prim pas, o confirmare, o recunoaștere, dar munca nu se oprește aici, ci abia acum începe greul, pentru că trebuie să ne prezentăm bine în fața celorlalți, să aibă încredere în pregătirea absolvenților noștri, să ne susțină punctul de vedere și împreună cu această lege care-i recunoaște se poate face și al doilea, și al treilea pas. Se merge treptat și sunt sigură că vom reuși poate chiar mai repede decât credem să sensibilizăm populația și domeniul medical despre importanța nutriției și dietei”, a explicat aceasta. Organizatorii au susținut că astfel de manifestări științifice sunt necesare în contextul inducerii unor rezultate favorabile în activitatea medicală și sportivă. „Sunt foarte bucuroasă să fiu aici din două motive: pentru că văd, în sală, multă lume tânără, cu energie, iar energia din sală ne este transmisă și nouă, dându-ne curaj să continuăm activitatea pe care o avem astăzi pentru prima dată. În al doilea rând, mă uit tot în sală și constat că nu am de cine să mă leg în ceea ce privește dieta. Îmi dau seama că generațiile care vor veni au o altă perspectivă și probabil sunt mai conștiente de rolul pe care îl au dieta și activitatea fizică în viețile lor. Este un indicator important al calității vieții noastre. Vom avea mese rotunde, workshop-uri și prezentări interesante”, a arătat prof. univ. Dana Bădău, unul dintre organizatorii evenimentului.

Soluții pentru problemele din Sănătate, la CNFMS 2015 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

63

Peste 300 de specialiști, manageri și directori de spitale, farmaciști și experți în farmacoeconomie, experți internaționali au participat, în perioada 14 - 17 octombrie, la cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS 2015). de Teodora MÎNDRU Evenimentul, organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie și Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, a debutat cu un curs de biostatistică aplicată în farmacoeconomie, susţinut de profesorul Vako Zoltan de la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta, și un curs privind administrarea şi monitorizarea activităţii spitalelor aflate în subordinea autorităţilor publice locale. Președintele CNFMS 2015, dr. Lorenzovici László, a declarat, în deschiderea Modulului de Farmacoeconomie, că principala problemă a sistemului sanitar nu sunt resursele, ci eficiența și echitatea utilizării acestora. „Anul acesta au fost mai multe inițiative în domeniul managementului sanitar. În cadrul lucrărilor vom avea prilejul să discutăm, căci sunt, cu siguranță, multe probleme și multe lucruri de rezolvat. Poate principala problemă a sistemului sanitar nu sunt resursele, deși aici putem mereu să discutăm față de alții cum stăm. Poate ar trebui să ne uităm și la eficiența utilizării acestora și la echitatea utilizării acestora, pentru că despre acest lucru se vorbește destul de puțin în România”, a declarat dr. Lorenzovici László.

„Participanții sunt invitați să ridice probleme și să găsească soluții”

Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Depu taților și unul dintre organizatorii CNFMS 2015, dr.

Florin Buicu, a afirmat că CNFMS este locul în care participanții sunt invitați să ridice probleme și să găsească soluții. „Anul trecut, la prima ediție a conferinței, am încercat să identificăm probleme, să pro punem soluții și în acest an putem vorbi de soluții deja aplicate pentru câteva dintre probleme. La prima ediție, discutam de necesitatea actualizării listei de medicamente gratuite și compesate și de anul trecut și până acum lista a fost actualizată, dacă nu mă înșel, de vreo 3 ori. Tot atunci, discutam de contractele cost - volum, care sunt încheiate de casele de asigurări. Acum putem discuta de contracte cost - volum încheiate deja de casele de asigurări pentru un anume tip de patologie. Putem spune că lucrurile discutate și ridicate anul trecut, în cadrul conferinței, au găsit soluții și putem spune, în acest an, că am rezolvat acele probleme. N-au putut fi rezolvate toate. Este locul în care participanții la conferință sunt invitați să ridice probleme, astfel încât împreună să putem găsi soluțiile și la anul, la următoarea ediție, să putem spune ce am rezolvat și ce mai avem de rezolvat”, a declarat dr. Florin Buicu.

Modulul de Management Sanitar a deschis a treia zi a CNFMS 2015

A treia zi a CNFMS 2015 a fost rezervată Modulului de Management Sanitar, iar ziua a debutat cu o festivitate de deschidere a prezentărilor, la care au luat parte specialiști, directori de spitale, manageri și oficialități locale, care au pus pe tapet aspecte legate de sistemul sanitar din România, un domeniu de interes major pentru toată lumea. A fost ziua în care s-a discutat despre salariile din sistemul sanitar, migrația medicilor, resursa umană, indicatorii stării de sănătate din România în context european, propuneri legislative pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România, efectul introducerii cardului de sănătate asupra serviciilor spitalicești, dar și despre analiza cheltuielilor cu resursele umane în spitalele din România. Dr. Florin Buicu a precizat că își dorește ca la conferința din anul 2016 să fie prezentate atât problemele din sistem, dar mai ales soluțiile găsite. „Spuneam că îmi doresc ca la conferința care va avea loc anul viitor să putem să spunem problemele identificate ale sistemului de sănătate, să prezentăm soluțiile și să putem bifa, la anul, măsurile luate și rezolvarea acestor probleme.

Identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor nu este posibilă și nu va fi posibilă fără experți și dați-mi voie să mulțumesc Școlii Naționale de Sănătate Publică, Biroului OMS pentru România, să mulțumesc doamnei Consilier de Stat, Diana Păun, de la Administrația Prezidențială, să mulțumesc prietenilor apropiați de Tîrgu Mureș, chiar dacă vin din alte centre universitare. Vreau să-i mulțumesc și domnului profesor Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și Casei de Asigurări, pentru că numai împreună cu expertiză, cu propuneri care vin partea actorilor din sistem, cu colaborarea pe care trebuie să o avem cu asociații ale pacienților să găsim cele mai bune soluții”, a transmis dr.

Florin Buicu.

64

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dotări de ultimă oră și modernizare amplă la SCJU Tîrgu Mureș Buget pentru investiții mai mare cu 2 % în 2015

de Ligia VORO

Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș (SCJU) a alocat, în 2015, investițiilor un buget cu 2 % mai mare din totalalul cheltuielilor față de anul 2014, adică de la 13,613 milioane de lei la 19,174 de milioane de lei. Sumele se regăsesc în dotarea cu aparatură medicală, dar și în lucrări de reparații capitale.

Anul 2015 a însemnat pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș realizarea unui program de investiții atent planificate, ce au urmărit atât îmbunătățirea actului medical, cât și reducerea costurilor în viitor, printr-o utilizare mai eficientă a resurselor de care dispune unitatea spitalicească.

Astfel, o prioritate a fost dotarea cu aparatură modernă, necesară stabilirii diagnosticului pacienților care se adresează SCJU Tîrgu Mureș. “Într-un spital trebuie să începi de la partea de diagnostic.

Dacă diagnosticul l-ai stabilit corect, atunci și costurile pe care le ai în tratarea bolnavilor poți să le determini corect şi să le reduci. În caz contrar, ai costuri mari. Am mers pe partea de diagnostic deoarece nu mai aveam aparate radiologice performante, acestea fiind vechi de peste 9 ani, iar anul acesta nici nu am intrat în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. În momentul de față avem finanțare pentru un aparat de radiologie, care este și comandat, iar alte trei sunt

prefinanțate. Așteptăm să ne vină finanțarea, să le comandăm și să le aducem până la sfârșitul anului. Mai avem încheiată o procedură privind achiziționarea unui aparat de rezonanță magnetică (RMN) de 1,5 Tesla, iar fondurile vor fi alocate de la Ministerul Sănătății pentru anul viitor, pentru că procedura s-a încheiat destul de târziu și nu mai exista posibilitatea tehnică de a fi adus și montat până la sfârșitul anului”, a subliniat Florin Crăciun, directorul financiar contabil al unității spitalicești.

SCJU mai dispune de un RMN, însă, în momentul de față este singurul în întreg orașul și, evident, că este suprasolicitat.

Acesta a fost motivul pentru care conducerea SCJU a decis, recent, reparația sa, deși aceasta a fost extrem de costisitoare, achiziționarea a două piese a costat în jur de 30.000 de euro.

Necesitatea dotării spitalului cu aparatură de înaltă performanță este justificată, însă, și prin faptul că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş este situat într-un centru universitar, fiind unul dintre cele mai mari spitale de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

urgenţă din ţară cu adresabilitate foarte mare, asigurând urgenţele medico-chirurgicale din întreaga Regiune 7 Centru.

“Lunar, externăm în jur de 3500 de pacienți pe spitalizare continuă și avem undeva la 6000 de pacienți pe spitalizare de zi, spitalizare cronici şi ambulator de specialitate. Există adresabilitate, dar se poate îmbunătăți prin achiziţionarea unui aparat performant”, mai explică directorul financiar nevoia unui nou RMN. Astfel, prin dotarea spitalului cu RMN se asigură activități de diagnostic de înaltă performanță conform cerințelor actuale, la standarde europene și mondiale în explorări de neurochirurgie, neurologie și ortopedie.

Pe partea de radiologie au mai fost achiziționate, în 2014 și 2015, șase ecografe pentru că o parte erau foarte vechi, iar o alta nefuncționale. Dintre acestea, patru sunt ecografe de înaltă performanță, suma alocată achiziționării acestora fiind de aproape 2 milioane de lei. Acestea vor fi destinate specialităților cardiologie, pediatrie, neonatalogie, gastroenterologie. De asemenea, în 2015, a fost aprobată achiziționarea unui electroencefalograf, în valoare de 35.000 de lei, și a 20 de electrocardiografe, suma totală investită fiind de 500.000 de lei.

De asemenea, programul de achiziții a mai presupus dotarea cu defibrilatoare – 18 bucăți – suma alocată a trecut de 1,4 milioane de lei, respectiv laringoscoape – 10 bucăți contra sumei de 630 de mii de lei, a secției Anestezie Terapie Intensivă (ATI) și a Urgenței.

“Am achiziţionat aparate de ventilație atât pentru ATI, cât și pentru Neonatologie pentru că noi suntem centru regional și asigurăm pe Regiunea Centru partea de neonatologie, dar ne vin pacienți din toată țara”, a explicat Florin Crăciun.

SĂNĂTATE

“Acestea au fost prioritățile pentru anul 2015, am avut resurse din venituri proprii, în jur de 4 milioane de lei, iar Ministerul Sănătătății ne-a alocat 11,724 de milioane de lei până în momentul de față. Mai avem o cerere de 10,409 milioane de lei la Ministerul Sănătății preaprobată. Am mai obținut fonduri și din sponsorizări. Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaș ne-a sponsorizat cu 1 milion de lei, bani din care vor fi cumpărate paturi la ATI, care sunt învechite, și astfel reușim să dotăm secția cu paturi moderne. E o procedură în curs, până la sfârșitul anului ne dorim să o finalizăm”.

Florin Crăciun, director financiar contabil SCJU Pe partea de urgențe medicale au mai fost achiziționate stații de monitorizare comunitare, pentru că și aici a fost constatată dotarea necorespunzătoare. “Anul trecut a fost cumpărată prima stație, iar în 2015 au fost achiziționate alte trei, cu 56 de monitoare pentru funcțiile vitale. Acestea sunt repartizare secțiilor de ATI, cardiologie, ginecologie, recuperare cardiovasculară”, spune directorul financiar contabil.

Laborator ultramodern

O altă prioritate în programul de investiții al echipei manageriale a SCJU a fost și upgradarea Laboratorului de Anatomie Patologică și dotarea sa la nivelul anului 2015.

65

66

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Acolo aveam aparate din 1975-1980. Am organizat licitație, au câștigat trei firme pe diferite tipuri de aparate și am dotat laboratorul cu o linie ultramodernă de anatomie patologică.

Acest lucru va însemna o calitate ridicată a rezultatelor, la nivelul secolului în care trăim, respectiv acum dispunem de o capacitate mult mai mare, pentru că nu e același lucru să primești un rezultat în 6 săptămâni sau în 6 zile pe oncologie.

A fost o investiție de 1,8 milioane de lei. De asemenea, dotarea cu aparatură modernă va avea ca rezultat reduceri de costuri pe partea de reactivi și consumabile”, a subliniat Florin Crăciun.

Plan complex de reparații capitale

În vederea îmbunătățirii actului medical și îndeplinirea de către spital a standardelor de calitate pentru acordarea serviciilor medicale, care privește toate aspectele și zonele funcționale ale spitalului - medicale, conexe, administrative și manageriale, respectiv de la internarea pacientului și până la externarea acestuia, s-a solicitat Consiliului Județean Mureș aprobarea inițierii demersurilor și procedurilor legale în vederea efectuării de lucrări de intervenție la următoarele clădiri: efectuarea DALI pentru demarea lucrărilor de reparații capitale și modernizare pentru clădirea Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, str. Gheorghe Marinescu, nr. 50; efectuarea DALI în vederea demarării lucrărilor

condiții de anul 2015 pentru primirea pacienților”, explică Florin Crăciun necesitatea unui program investițional care se anunță extrem de complex.

Astfel, în 2015, a fost aprobată suma totală de 1,8 milioane de lei care înseamnă, defalcat, următoarele obiective de investiții: Reparație capitală la Secția Clinică Chirurgie Generală II și Secția Clinică Chirurgie Generală I – 247.000 de lei, Reparație capitală Secția Clinică Medicină Internă III – 338.000 de lei, precum și alocarea sumelor pentru întocmirea Dali RK (n.a. reparație capitală) modernizare clădire Gheorghe Marinescu, nr. 50 – 1,1 milioane de lei, Dali RK modernizare și extindere clădirea Policlinicii sportive – 25.000 de lei, Dali RK modernizare și extinderea Ambulatoriului stomatologie – 25.000 de lei și Asistența tehnică pentru obiectivul “Lucrări civile de reabilitare a secțiilor de obstetrică și neonatologie și de modernizare a Clinicii de Obstetrică prin supraetajare” – 15.000 de lei.

Pe zona de modernizări și reabilitări clădiri ar mai fi de menționat că, în perioada 2014 – 2015, în Ambulatorul integrat al Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, este implementat de către Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș prin Direcția de Dezvoltare Regională și Implementare Proiecte – Serviciul Dezvoltare Regional proiectul “Reabilitatea, modernizarea și echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș”, fiind finanțat de către AM POR, acesta fiind modernizat și dotat cu aparatură și echipamente medicale.

Proiect de investiții cu sprijin de la Banca Mondială

de modernizare și extindere pentru clădirea Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, str. Revoluției, nr. 33; efectuarea DALI în vederea demarării lucrărilor de reparații capitale și modernizare pentru clădirea Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 40-42.

Prin Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 130 din data de 29 octombrie 2015, solicitarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș a fost aprobată, urmând ca unitatea spitalicească să demareze procedurile legale în scopul efectuării de lucrări de intervenție și reparații capitale.

“Spitalul are nevoie de reparație capitală pentru că de-a lungul timpului s-au făcut doar mici intervenții. În acest sens, am prevăzut în buget, din venituri proprii, pentru anul acesta, pentru toate clădirile pe care le avem în administrare, să facem partea de DALI. Nu vrem să fie realizată nici pe genunchi, nici în grabă, ne dorim să fie efectuată modular, suntem conștienți că nu pot fi obținute fonduri dintr-odată pentru renovarea întregii clădiri, dar să fie ca niște piese de puzzle. Dacă ai obținut doar pentru două niveluri, se fac doar două niveluri și tot așa. Ne dorim ca fiecare nivel să fie în oglindă, pe specialitățile care sunt pe nivel și să fie asigurate

Pentru viitor, însă, planurile nu se opresc aici. În vederea creșterii calității actului medical, precum și creșterea satisfacției pacienților internați, Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș a fost inclus în Proiectul privind Reforma Sistemului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, derulat de către Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Management a proiectelor - Banca Mondială, care va avea ca obiective finanțarea unității sanitare pe următoarele paliere, acestea fiind următoarele: Dotări cu aparatură medicală pentru UPU – SMURD - 145.000 euro; Lucrări de reparații capitale Secția Clinică ATI – 5.000.000 euro; Dotări cu aparatură medicală pentru Secția Clinică ATI - 1.333.000 euro; Înființare Compartiment Mari Arși – 3.000.000 euro; Dotări cu aparatură medicală pentru Compartiment Mari Arși - 2.000.000 euro; Lucrări de reparații capitale Blocuri operatorii – 5.000.000 euro; Dotări cu aparatură medicală pentru Blocuri operatorii – 1.500.000 euro.

Cu siguranță, investițiile nu se vor opri aici, echipa managerială a Spitalului Clinic Județean de Urgență fiind interesată de îmbunătățirea continuă a actului medical, diversificarea serviciilor și oferirea unor condiții europene pacienților care se adresează unității spitalicești.

68

Agro TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pepiniera Mihai Viteazul, o pepinieră pentru un viitor verde

Dacă viitorul umanităţii poate fi citit în şcolile din cele patru zări, viitorul planetei se citeşte în pădurile ei. Există nişte şcoli mai speciale, unde cresc şi sunt pregătiţi pentru viaţă nu puii de om, ci puii de pomi, de arbori, arbuşti şi acestea sunt pepinierele. de Alice Valeria MICU

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administra, prin Direcţia Sivică Cluj, o suprafaţă de 161,3 mii hectare de fond forestier în 2014, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Atât a rămas în urma retrocedărilor către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar, aceste suprafeţe având regim de proprietate publică a statului în judeţul Cluj.

Ca să poată răspunde necesităţilor interne de regenerare şi împădurire a terenurilor agricole degradate, dar şi pentru a acoperi sumele necesare desfăşurării unei activităţi eficiente, vechea pepinieră Mihai Viteazul de la Turda s-a adaptat noilor condiţii de piaţă şi acum este cel mai mare furnizor de material săditor forestier şi ornamental din Transilvania. Cu preţurile bune de producători, o calitate deosebită a produselor livrate, nu e de mirare că şi-au consolidat şi fidelizat un număr mare de clienţi.

Pepiniera Mihai Viteazul a fost înfiinţată în 1925, când Consiliul Agricol Turda a decis atribuirea a două iugăre de pământ Ocolului Silvic Turda, ca să acopere necesităţile de hrană ale pădurarului din zonă. În jurul acestui prim nucleu s-a dezvoltat în timp pepinieara care astăzi se întinde pe o suprafaţă de 26,3 ha, din care terenul efectiv destinat culturilor silvice este de 14,3 ha şi 7 hectare de pădure, restul fiind ocupat de clădiri, drumuri, poteci şi în ameliorare.

Dacă cifrele reflectă sec hărnicia oamenilor care trăiesc şi muncesc în pepinieră, atunci să o facem, de dragul preciziei. Conform inventarului, aici sunt 300.000 de plante, dintre care destinate comercializării 80.000 butaşi înrădăcinaţi şi 60.000 arbori, arbuşti şi flori gata de plantat. Dacă mai adăugăm aici o cifră de afaceri de 1.500.0001.600.000 anual şi 550.000 profit, adică o treime, avem în faţă un business avantajos pentru ambele părţi, furnizori şi clienţi, iar numărul lor şi zona de provenienţă a acestora din urmă creşte de la an la an. Că sunt preţurile accesibile ori calitatea materialului săditor, cert este că rulajul este

mare şi de aici profitul de invidiat, însă munca susţinută, temeinicia cunoştinţelor, îndemânarea şi dragostea pentru acest minunat dar al pământului trebuie să fie răsplătite.

Ofertă bogată

Am vizitat pepiniera într-o dimineaţă de toamnă când soarele şi-a revărsat cu zgârcenie razele peste arborii şi arbuştii aliniaţi soldăţeşte, pentru ca, la sfârşitul unei plimbări fermecătoare, în care am trecut pe la monumentul închinat voievodului Mihai Viteazul şi am aruncat un ochi în curtea mănăstirii din vecinătate la mândreţea de muşcate pentru care măicuţele sigur au o formulă secretă, norii şi apoi ceaţa să se lase peste drumul de întoarcere.

Ne-au însoţit prin pepinieră, dându-ne explicaţii şi căutând denumirea latinească a câte unui arbore mai special, şeful pepinierei, ing. Marcel Naşca, şi ing. Aurel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pepine, responsabilul compartimentului Regenerarea pădurilor din cadrul Direcției Silvice Cluj, doi oameni în mâinile cărora sunt destinele atâtor întinderi ce aşteaptă să devină pădure, dar şi a parcurilor şi grădinilor amenajate cu arbuştii ornamentali produşi aici.

Cele mai căutate specii sunt în prezent Teiul şi Thuja, iar molidul argintiu, emblema pepinierei, nu lipseşte niciodată din panoplia de arbori şi arbuşti care îşi aşteaptă un colţ de pământ şi o mână harnică să-l planteze şi să-l îngrijească, pentru ca apoi să răsplătească efortul cu frumuseţea coroanei, cu coloritul frunzişului ori cu florile pline de culoare.

Dacă până în 1990, aici se produceau doar puieţi forestieri, tei, paltin, frasin, molid, pin, pentru terenuri degradate, după 1990, din cauza reducerii la aproximativ 20 % din suprafeţele anterioare ale arealului alocat pepinierei pentru furnizare de material săditor, a început să fie dezvoltat sectorul de plante ornamentale şi în fiecare an sunt adăugate noi specii.

Aşa se face că aici găsim astăzi, alături de Salcâm,

Pepiniera creează spirit şi educaţie pentru generaţiile viitoare

Dacă discuţia cu cei doi responsabili direcţi ai pepinierei s-a îndreptat mai mult înspre latura economică, inginerul Dorel Oros, aflat la conducerea Direcţiei Silvice Cluj, a accentuat latura educativă. „Dacă în timpul comunismului aveam ceapă şi roşii în faţa blocului, din fericire mentalitatea s-a schimbat, lăsăm ţăranii să le cultive în grădină, iar în faţa blocului, oamenii mai pun un gazon, mai pun o uje, o magnolie, ceea ce este foarte bine. Dar nu tot ce se întâmplă la Cluj sau la Timişoara se întâmplă în toată ţara şi cine nu învaţă prin citire, învaţă prin comparaţie. În România, piaţa plantelor ornamentale este în creştere şi mai trebuie să crească.

După terminarea unei construcţii, locul trebuie înverzit şi noi încercăm să completăm cu partea sufletească expresia bunăstării dată de noile case, blocuri și alte construcţii. În plus, pepiniera e un loc bun pentru educarea copiilor, atât ecologică, cât şi economică, iar acţiunile de plantare cu ei sunt premisele unei generaţii viitoare în mâna cărora putem lăsa viitorul, căci pepiniera nu creează numai puieţi, creează spirit şi o educaţie pentru generaţiile viitoare”, crede Dorel Oros.

Agro TB

Sălcioară, Gorun, Stejar roşu, Sânger, Frasin, Mesteacăn, Ulm, Tei, Paltin, Platan, Glădită şi Molid argintiu, o serie de răşinoase, Thuja, Ienupăr, Pin pitic, Criptomeria, Magnolia, dar şi Ginko Biloba, Paulownia, Albizia, aclimatizaţi cu succes la noi, la care se adaugă arbori de talie medie cu frunziş arămiu, cum e Acer platanoides "Royal Red” sau frumoşi arbori penduli, care îşi apleacă, spre sol, coroana.

Nu lipsesc arbuştii şi arborii fructiferi, zmeur, alun, cătina albă, dud, cireş şi nici alte specii care fac plăcere ochiului, cum e arborele de lalele, iedera, lavanda cea parfumată, trandafirii, iasomia, liliacul, Hibiscus, Keria Japonica şi tot ce vă trece prin cap.

Credeţi că exagerez? Ei bine, nu, pentru că aici s-a dezvoltat o frumoasă reţea de prietenie şi colaborare cu producătorii olandezi. În cazul în care nu sunt cultivate în pepinieră unele specii pe care un client şi le doreşte, acestea sunt comandate din Olanda şi vor face ca întreaga listă de arbori şi arbuşti cu care se îndreaptă cineva spre această pepinieră să fie onorată la cele mai înalte standarde.

Sera a fost înfiinţată în 2005 şi acoperă 450 m.p. unde se fac butăşiri de răşinoase şi de foioase mai pretenţioase, precum şi altoirile. Cam 50-60.000 de butaşi de răşinoase se fac aici şi de la stadiul de butaş înrădăcinat până la arborele sau arbustul crescut la sol, orice variantă este disponibilă, astfel că pot fi cumpărate variantele intermediare pentru înfiinţarea unei pepiniere.

Registrul de ţevi şi de irigaţie din seră, reutilizarea apei de irigat arbuştii din standul pentru clienţi, toate sunt rodul colaborării cu olandezii, unde au fost cei de aici şi de unde s-au inspirat. În 2007 au venit de acolo cu o Dacie papuc plină de butaşi mici pe care i-au înrădăcinat în seră şi de la care au pornit cu multe specii. Liliacul, magnoliile sunt aduse şi acum ca butaşi mici şi crescute până sunt potriviţi vânzării.

Mi-a rămas gândul la frumoşii molizi argintii, altoiţi în puiet de molid forestier de doi ani. Altoirea se face în seră şi pentru alţi 7-8 ani cresc în pepinieră până ajung la talia de 2 metri şi frumoasa formă piramidală şi frunzişul albăstriu care îi dă frumuseţe şi distincţie oricărui spaţiu, dar sunt disponibili şi în variante intermediare.

Pentru a consulta întreaga ofertă de produse contactați Pepiniera Mihai Viteazul: Aleea Obeliscului nr. 1 Turda, Cluj, România Telefon: 0730-652.967 Telefon: 0748-264-530 E-mail: office@pepinieraturda.ro www.pepinieraturda.ro

69

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

71

The Dreaming – artă aborigenă în România

Asociația non-profit Seeds și SkyTower au organizat, în perioada 15 octombrie – 6 noiembrie 2015, în București, „e Dreaming” – cea mai mare expoziție de artă aborigenă contemporană din România.

de Ionuţ OPREA

Expoziția de artă aborigenă australiană s-a finalizat cu o licitație cu scop caritabil, iar fondurile obținute vor fi folosite de Asociația Seeds pentru a crea câteva cooperative de artă tradițională românească în comunități izolate și defavorizate. Arta aborigenă din Australia este un curent major în arta timpului nostru, devenind artă care se poate colecționa și a cărei valoare crește semnificativ odată cu trecerea timpului. „The Dreaming” reprezintă o călătorie unică în arta aborigenă și o reîntoarcere la esență prin intermediul celor 240 de picturi și obiecte de artă create de zeci de artiști aborigeni australieni în comunități și cooperative de producție artistice. Picturile au fost organizate în trei secțiuni diferite, reprezentative pentru momentele-cheie din evoluția artei aborigene: Geneza, Explozia, Universalitatea. Trăind pe pământurile lor timp de peste 60.000 de ani, păstrând mereu tradițiile și credințele ancestrale, aborigenii australieni pot spune cu mândrie că sunt cea mai veche cultură din lume, care a supraviețuit neîntrerupt până în zilele noastre. Chiar dacă nu au avut scriere fonetică, ei își transmiteau poveștile prin simboluri adaptate pentru a povesti narațiuni complexe, mediile folosite fiind piatra, nisipul, lemnul sau propriul corp. „The Dreaming” sau „Dreamtime” reprezintă un sistem complex de cunoștințe, precepte religioase și legi, derivate din miturile creaționiste și care cuprind toate aspectele spirituale și fizice ale vieții aborigenilor australieni. Picturile tradiţionale aborigene pot fi interpretate ca fiind cărți arhaice care folosesc un anume set de reprezentări iconografice, asemănătoare pictogramelor, în locul cuvintelor, pentru a relata mituri despre crearea Pământului și strămoşii totemici. Pictogramele compun hărţi care conțin informații esențiale despre surse de apă, plante sau hrană, hărți, fenomene atmosferice, spirite. „The Dreaming înseamnă indentitatea noastră ca oameni. Învățătura culturală și tot ceea ce face

parte din viața noastră” – bătrânul Merv Penrith, Wallaga Lake, 1996 „Succesul și recunoașterea artei ancestrale a aborigenilor din Australia nu ar fi fost posibile fără descoperirea modelului cooperativelor de producție artistică, în cadrul cărora membrii grupurilor aborigene au reînvățat să trăiască și să își exprime credințele străvechi prin arta modernă. Prin activitatea noastră, urmărim să dezvoltăm acest model de succes și în România, pentru a revigora și aduce în modernitate filonul artistic tradițional, prin crearea de obiecte autentice, utile și vandabile”, a declarat Dan Cristea, Președintele Asociației Seeds. Aflați povestea integrală a expoziției pe www.thedreaming.ro și urmăriți proiectele asociației pe www.theseeds.ro