Transilvania Business 57

Bența Office Building

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an VI • NR 57 • 10 dec 2015-20 ian 2016

devine sediul central al companiilor operaționale E.ON

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 56-67 Campionii apei pag. 42-43 Compania SIMACEK susţine creativitatea tinerilor artiști pag. 78-79 Gala „Best of Business” - afacerile de succes din Alba premiate de CJ

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

5-8

COVER STORY devine sediul central al companiilor operaționale E.ON

22-23 ENERGIE

30-33

Exploatările de cărbune rămân în strategia energetică

INVESTIȚIE Investiție de 17 milioane de euro finalizată cu brio de Repcon Oradea

INFRASTRUCTURĂ

35

40-41 REAL ESTATE

Investiție SF în infrastructura feroviară la Arad

2016, a fi sau a nu fi cel mai bun an?

50-53

EDUCAȚIE

EVENIMENT

Universitatea „Petru Maior”, partener pe piaţa regională a cunoaşterii

Premiile Media de Excelență s-au reinventat minunat la Opera Națională

84-85

2

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Levente Hugo Bara este EY Entrepreneur Of The Year - 2015 în România

Levente Hugo Bara, omul de afaceri din spatele afacerii din Alba-Iulia, Supremia Grup, a fost desemnat câștigătorul competiției EY Entrepreneur Of The Year® – România 2015. Antreprenorul a concurat alături de alți 47 lideri de business în cadrul programului organizat de EY România și va reprezenta țara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year®, unde va intra în competiție alături de antreprenori din peste 60 de țări.

Supremia Grup este jucătorul numărul unu al pieței de ingrediente alimentare din România și unul dintre jucătorii importanți la nivelul pieței europene. Grupul are 280 angajați, exportă pe 4 continente și achiziționează materie primă din 80 de țări. Cifra de afaceri a atins deja 35 milioane EUR în 2015, Levente Hugo Bara estimând o cifră de afaceri de 38 milioane EUR la sfârșitul anului.

De asemenea, în cadrul ceremoniei la care au participat peste 200 de reprezentanți ai comunității de business, Dan Isai, CEO Salad Box, a primit titlul Emerging Entrepreneur Of e Year, iar lui Cristian Ispas, Director General Motivation, i-a fost acordat titlul Social Entrepreneur Of e Year.

Salad Box, compania creată de Dan Isai în 2012, este în prezent al treilea lanț de restaurante fast-food ca mărime din România. În 2015, veniturile Salad Box sunt estimate să ajungă la 14 milioane EUR, după ce în 2014 compania a înregistrat vânzări de 8,6 milioane de EUR. Pentru perioada următoare, strategia companiei se va concentra pe extinderea afacerii atât pe piața internă, cât și în afara țării, Salad Box fiind deja prezentă pe piețele din Ungaria și Germania.

La o cifră de afaceri de 2,8 milioane EUR și un profit de 0,67 milioane EUR în 2014, Motivation SRL asigură aproximativ un sfert din bugetul fundației cu același nume. În 2014, Motivation SRL a vândut la nivel național, prin cele 15 echipe regionale, 1.186 scaune rulante pentru persoane cu dizabilități, aproape dublu față de 2010. Profitul Motivation este investit în derularea de programe pentru creșterea gradului de integrare și incluziune în comunitate a persoanelor cu dizabilități. „Antreprenorii sunt cei care percep oportunități acolo unde alții văd obstacole, de aceea contribuie mai mult ca oricare alt grup la bunăstarea economică și crearea de locuri de muncă. Vreau să îi felicit pe câștigători și pe toți cei 48 de concurenți deopotrivă, pentru viziunea și pasiunea investite în afacerile pe care le-au dezvoltat”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Premiile EY Entrepreneur Of The Year® - A doua ediție în România

Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year®, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Acest program a fost demarat de EY în 1986, în Statele Unite. Începând cu anul 1993, competiția se organizează și în alte țări, iar din anul 2000 se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year®.

EY Entrepreneur of The Year® se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

Travel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Winter Tour deschide oficial sezonul

distracției pe pârtiile de schi din România În sezonul rece, iubitorii sporturilor de iarnă sunt întâmpinați pe zece pârtii de schi din România de caravana e Winter Tour.

A treia ediție a caravanei aduce și mai multă distracție celor care aleg să-și petreacă weekendurile pe pârtiile din România. Pe lângă suprafața schiabilă, caravana îi așteaptă pe schiori la baza fiecărei pârtie cu o mulțime de activități outdoor, distracție și partyuri apre-ski. Distracția de la baza pârtiei le oferă șansa celor care participă la activitățile derulate acolo, să câștige excursii la unul din cele mai în vogă festivaluri de schi din străinătate, cursuri de scuba diving și multe alte premii surpriză.

Primele pârtii de schi din țară deschise sezonul acesta și în condiții bune de funcționare sunt Straja și Ranca, iar prognoza meteo anunță pentru următoarea perioadă ninsori și în celelalte zone montane. The Winter Tour deschide oficial sezonul de schi pe pârtia de la Straja și îl încheie după 3 luni și 10 stațiuni vi zitate, pe pârtia Transalpina. Piatra Neamț, Vatra Dornei, Suior, Băișoara, Arieșeni, Păltiniș, Predeal vor fi celelalte stațiuni animate de The Winter Tour în acest sezon.

Până în prezent, calendarul Winter Tour se conturează în felul următor, iar în funcție de condițiile meteo și starea pârtiilor, acesta va fi updatat în permanență: Straja - 09.01, Transalpina - 16.01, Vatra Dornei – 23.01, Piatra Neamț pârtia Cozla - 30.01, Arieșeni Vârtop - 06.02, Arieșeni Piatra Grăitoare - 06.02, Păltiniș pârtia Arena Platoș - 13.02, Suior - 20.02, Băișoara - 27.02, Transalpina - 05.03.

Ediția precedentă a caravanei a animat 8 stațiuni de schi, iar peste 2.000 de participanți din fiecare

stațiune au participat la buna dispoziție de la baza fiecărei pârtie. “În România, sezonul de schi este, din păcate, destul de scurt, iubitorii sporturilor de iarnă având la dispoziție doar 2-3 luni în care se pot bucura de zăpada de pe pârtii. Caravana The Winter Tour vine să intensifice experiența avută de iubitorii sezonului rece pe pârtiile din România, prin diversele activități propuse. Experiența unui schior pe pârtiile mai mari și mai complexe din străinătate este dificil de înlocuit în România, însă, variantele disponibile la noi în țară pot fi savurate la maxim, atunci când și vremea este de partea noastră. 2016 se anunță a fi un sezon bun, cel puțin pe pârtiile vizitate de caravana Winter Tour, vă invităm să profițați și să-l savurați din plin alături de noi”, spune Tiberiu Pop, Manager Winter Tour.

Informaţii utile:

Pentru 2-3 nopți petrecute într-o stațiune de schi din România, o persoană cheltuie în medie puțin sub 100 de euro (cazare, masă, schi-pass).

Pachetele disponibile pentru 5 zile în stațiunile montane din afara țării au prețuri începând de la 300 euro.

Update-urile referitoare la caravana The Winter Tour pot fi urmărite pe pagina oficială https://www.facebook. com/TheWinterTourRomania.

Distracție realizată cu sprijinul: BCR, Arobs, Aperol Spritz, Desperados, RedBull, Tatratea, Outdoor4You, Under The Tent, ScubaZone, Ski-Bus.

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Bianca Sara, Alice Valeria Micu, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Business puls În timp ce o clasă antreprenorială se redefinește sau se formează tot mai vizibil și puternic pentru a extinde rolul capitalului românesc, cât timp evoluăm pentru a mai ridica vălul de ceață sau "a ieși din nămeți", investitori sau manageri străini rostesc atribute tot mai pozitive pentru potențialul economiei și al României în general.

La București, Viena, München sau Londra, dar cu influențe și exemple din SUA ori mai puțin cunoscute din Asia, evenimentele sau întâlnirile cu oameni ce au expertiză internațională dau încredere, iar semnalul este încurajator. Veți întreba poate, de ce conteză atât de mult? Pentru că percepția și acțiunile lor stabilesc ritmul: doar 138 de companii cu capital privat românesc au afaceri în echivalent de peste 50 milioane de euro, față de 322 de firme cu capital străin și încă 30 de firme de stat care depășesc acest prag al cifrei de afaceri. În intervalul 10-50 milioane de euro se confruntă circa 1.300 de firme cu capital străin și doar 1.000 de firme cu capital românesc privat. Ce transmit acești "străini" colegilor din board-urile internaționale și investitorilor determină evoluția unor proiecte aici. În multe cazuri ei îndrăgesc și promovează mai mult România decât patronii sau managerii români. De la Recepția de Anul Nou a AHK din ianuarie, la CEO Conference (doingbusiness.ro) din februarie, târgurile și expozițiile de primăvară, ori summit-urile de transport, energie, construcții ale diferitelor entități media ori camere de comerț bilaterale, evenimentele asociațiilor de business ale firmelor străine, petreceri de vară, sărbători de toamnă ale economiei germane, austriece, ori powerlunch-uri, cine de networking sau degustări ori petreceri de Crăciun, o comunitate vibrantă de oameni, formată din

lideri cu experiență sau în devenire, transmit de la mic dejun până dincolo de miezul nopții preocuparea să crească proiecte și companii, iar eforturile lor se văd în indicatorii macroeconomici și ușor - ușor în calitatea vieții: angajaților, colaboratorilor, parten erilor, clienților și în conturile firmelor mamă. Revista Transilvania Business este parte a acestui "fenomen" și, după 5 ani de apariție, echipa simte tot mai multe intenții, inițiative și proiecte în curs sau în extindere, inclusiv în piața regională, și preocuparea unor companii majore de a investi și comunica și în orașe secundare după București, așa cum ați putut citi în proiecte dedicate peste an.

Veți descoperi, în 2016, investiții noi și povești noi. Până atunci ținem să mulțumim partenerilor cheie în promovarea mesajelor și publicațiilor direct către top management la evenimente B2B: AHK, BEROBA, TAROM, CNAB, doinbusiness.ro, Advantage Austria, Femei in Afaceri, Business Mark, Romexpo, Brașov Busines Park, CCIFER și pentru 2016 vă promitem integrarea informațiilor NRCC, BRCC, AmCham, RBLS. De asemenea, ne bucurăm de noile parteneriate externe cu Portolio Events, International Business Council sau IRN, iar pentru sprijinul strategic de promovare a anuarului de real estate al României, la Vienna, München sau Londra, alături de clienții strategici, apreciem contribuția AHK România, DPIIS (Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public Privat), Immofinanz, Portolio Events, Greet Vienna. Noi proiecte ne așteaptă pentru 2016.

Tuturor clienților, partenerilor, prietenilor și cititorilor Transilvania Business, mulțumiri. Sărbătorim împreună succesul și în 2016!

Ionuț OPREA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Bența Office Building

devine sediul central al companiilor operaționale E.ON de Ligia VORO

„Bența Office Building”, edificată pe Bulevardul Pandurilor din Târgu-Mureș, a fost inaugurată oficial după un an și jumătate de la prima cupă de pământ excavat. Evenimentul special de inaugurare i-a avut în centrul său pe Remus Aurel Bența, CEO RCB Development Office SA, proprietarul clădirii, și pe Frank Hajdinjak, CEO E.ON România, chiriașul acesteia. Clădirea de birouri de clasă A se întinde pe aproximativ 23.000 de metri pătraţi, pe verticală are 9 etaje și dispune de 160 de locuri de parcare. Valoarea investiției se cifrează la 29 de milioane de euro.

5

6

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

antreprenori de specialități - Contranscom Bența și LSC Group, alături de project managerii de la Erste Group Immorent”, a menționat Remus Aurel Bența, CEO RCB Development Office SA, în deschiderea evenimentului de inaugurare a Bența Office Building.

Finanțarea acestui proiect a fost asigurată de către Banca Comercială Română, iar ulterior a fost continuată de către CEC Bank.

Sprijin în derularea și finalizarea investiției a fost acordat și de către reprezentanții municipalității. “Autoritățile locale au fost alături de noi, au crezut în acest proiect și neau susținut, considerăm că este un proiect foarte important pentru orașul și județul nostru. Eu personal și colegii din compania noastră și nu numai considerăm că dincolo de aspectul unei arhitecturi moderne pe care o înfățișează această clădire, acest proiect generează deja un câștig în plan local, iar satisfacția cea mai mare pentru noi este legată de crearea atmosferei unui oraș în dezvoltare, cred că această clădire va rămâne o clădire de referință și este o clădire de referință pentru orașul nostru”, a subliniat, în mesajul său, omul de afaceri Remus Aurel Bența.

Investiția de 29 de milioane de euro în clădirea de birouri îşi datorează succesul unei echipe complexe, coordonată de dezvoltatorul proiectului, compania mureșeană RCB Development Office SA. “Cred că este cea mai mare investiție într-o clădire de birouri din ultimii 10-20 de ani, în orice caz este cea mai mare investiție și nu știu dacă în perioada viitoare va mai exista o asemenea investiție în Târgu-Mureș. Un proiect complex, ambițios, un proiect frumos și un proiect care a început acum 5 ani de zile, în faza inițială, un proiect în care am lucrat împreună cu proiectanții, cu reprezentanții tehnici ai chiriașului nostru, cu finanțatorul, managerii de proiect, constructorii și toți ceilalți din echipa de proiect astfel încât astăzi să putem sta aici și să inaugurăm această clădire de birouri modernă.

Aș vrea să menționez câteva persoane care au contribuit la realizarea acestui proiect compania Westfourth Architecture, în calitate de proiectanți generali, echipele de la Popp & Asociații și MC General Construct, proiectanții de specialitate, antreprenorul general - compania Bog’Art,

Sediu central al E.ON România

„Bența Office Building” găzduiește deja sediul central al uneia dintre cele mai mari companii din domeniul energiei din țara noastră, compania E.ON România. “Momentul de astăzi este un moment special atât pentru E.ON cât și pentru municipiul Târgu-Mureș și cred că și pentru domnul Bența și compania RCB. Și pentru mine este un moment foarte emoționant, eu am stat la Târgu-Mureș în perioada 2005-2008 și întotdeauna am avut probleme cu clădirile, cred că am avut aici 10 clădiri închiriate și în proprietate, iar situația a fost un dezastru pentru colegi.

Inaugurarea acestei clădiri de birouri în care vor lucra circa 700 de angajați ai E.ON coincide cu împlinirea a 10 ani de prezență a companiei noastre pe piața de energie din România. Colegii noștri vor avea condiții de muncă la cele mai înalte standarde și odată reuniți în această locație suntem convinși că activitatea lor de zi cu zi, fluxul de co-

Un proiect grandios

“Acest proiect a însemnat un volum imens de muncă și materiale. Au fost etape în șantier când am avut aproape 1.000 de muncitori, 1.000 de oameni care au lucrat pe zi, pentru cablarea tuturor aparatajelor, curent, aer condiționat s-au folosit peste 600 de km de cabluri. Pentru a putea respira un aer proaspăt, fiind totuși o clădire cu perete cortină, avem 10 centrale de tratare a aerului.

Apropo de siguranța, clădirii, putem spune că avem una dintre cele mai sigure clădiri, s-au utilizat 1.500 de detectori de fum și 2.000 de springere. Toate acestea au puse în operă într-un timp foarte scurt. Lucrările au fost finalizate într-un an și 6 luni, iar dezvoltarea și succesul unui astfel de proiect se bazează în primul rând, în acest context, pe înțelegerea nevoilor chiriașului, pe de o parte, iar pe de altă parte succesul înseamnă încadrare în termene și buget. Acest proiect ar putea fi un exemplu de ce înseamnă încadrarea în termene, el a fost început exact atunci când l-am planificat și l-am finalizat exact când l-am planificat și în bugetul planificat.”

Remus Aurel Bența, CEO RCB Development Office SA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

municare, procesele operaționale vor fi mult îmbunătățite.

Pe de altă parte putem spune că municipiul Târgu-Mureș își consolidează astfel rolul de centru de coordonare a activităților operaționale ale companiilor E.ON. Cred că este un semn important și pentru oraș și pentru angajați și pentru dezvoltarea orașului Târgu-Mureș”, a transmis Frank Hajdinjak, CEO E.ON România.

Gândurile președintelui E.ON România s-au îndreptat și către clienții companiei. “Desigur, ne dorim ca toate aceste beneficii să fie resimțite și de către clienții noștri.

Este promisiunea pe care am făcut-o când am venit în România, aceea de a fi aproape de ei și de comunitate. Tot atunci ne-am luat angajamentul de a fi un investitor pe termen lung, în deceniul care a trecut am făcut tot posibilul să ne respectăm această promisiune. Am investit în total circa 1,3 miliarde de euro, iar o sumă similară am virat la bugetul de stat, însemnând taxe și impozite. Preocuparea noastră principală este de a oferi servicii de calitate în condiții de siguranță și confort. Pentru cei peste 3 milioane de clienți, de consumatori de gaze naturale și energie electrică. În spatele acestor cifre stă efortul tuturor colegilor noștri din cele 20 de județe unde activăm. Le mulțumesc tuturor pentru efortul depus în acest an, în care am învățat unii de la alții și am demonstrat că rigurozitatea germană face casă bună cu spiritul românesc. Le mulțumesc, de asemenea, celor care au făcut posibilă mutarea noastră în această locație modernă, firmei RCB Development Office și colaboratorilor și le dorim mult succes în tot ceea ce fac”, a declarat Frank Hajdinjak, CEO E.ON România.

Reprezentantul companiei chiriașe a mai subliniat la finalul discursului său punctualitatea dezvoltatorului în a finaliza proiectul.

“Am fost într-o situație ciudată pentru că niciodată un proiect așa de mare nu e gata și realizat în timpul în care este planificat.

cover story

7

8

cover story

Noi am fost siguri că nu va fi gata în 2015, ci în 2016. Noi am închiriat clădirea, dar sunt niște standarde de contabilitate internaționale care tratează închirierea ca o investiție și noi am planificat această investiție pentru 2016 și am avut discuții mari în Germania pentru că avem acum o investiție mare, în 2015. Dar am rezolvat și acest lucru”, a povestit Frank Hajdinjak.

Povestea unei investiții

Construcția clădirii de birouri Bența a început în aprilie 2014. Printr-o mobilizare exemplară, constructorii au reușit ca până în decembrie 2014 să ridice structura de rezistență a clădirii. Au urmat lucrările la fațadă, 7000 de mp au fost montați în numai 5 luni. În paralel au fost executate lucrările de instalații. „Bența Office Building” dispune de un sistem de climatizare cu aport de aer proaspăt și centrale de tratare a aerului, un sistem de iluminat de clasă energetică A, sisteme de detecție și stingere a incendiilor, toate automatizate, integrate și controlate printr-un sistem inteligent.

Toate sunt sisteme eficiente, clădirea de birouri având eficiență energetică clasă B în proiectare și clasă A în exploatare. În aprilie 2015 au început lucrările de amenajări interioare, pereți de compartimentare, pardoseli flotante, uși și multe altele. Toate acestea au fost finalizate la un înalt standard de calitate până la mijlocul lunii octombrie 2015, la numai un an și jumătate de la prima cupă de pâmânt excavat. „Bența Office Building” are un volum dinamic, corespunzător amplasării la intersecția a două artere de circulație importante.

Pentru proiectarea imobilului au fost folosite cele mai moderne tehnici. Studiul de volumetrie pentru încadrarea în zona urbanistică și studiul de însorire sunt cele două elemente care au stat la baza proiectării sistemului de faţadă și a sistemului de climatizare.

Pentru atenuarea impactului unei clădiri de mari dimensiuni, în contextul dat de un cartier preponderent rezi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dențial, au fost aplicate tăieturi orizontale și verticale în volumetria clădirii. „Bența Office Building”, cu o suprafață construită de aproximativ 23.000 de metri pătraţi, are spații moderne de birouri, săli de ședință, săli de conferință, facilități conexe activității de birouri, toate acestea pentru circa 700 de angajați.

Parcarea este asigurată în parcaj subteran, cu 160 de locuri de parcaj.

O zonă de recepție vizibilă din toate punctele, somptuoasă prin simplitatea ei, prezintă o imagine impresionantă către stradă și oferă o impresie excelentă vizitatorilor clădirii.

Parterul este imediat vizibil din intrarea principală, supus controlului vizual de la biroul recepție și controlului accesului cu turnicheți. În parterul clădirii se află patru săli de conferințe ce pot găzdui până la 200 de participanți și o sală de videoconferință, toate dotate cu aparatură audio-video modernă, patru săli de ședință, registratura clădirii. Tot la parter se află și centrul de relații cu clienții unde se pot încheia contracte de furnizare sau se pot efectua alte diverse operațiuni care țin de relația cu furnizorul de gaze naturale.

Circulația verticală la etajele de birouri din clădire este asigurată de o baterie centrală de patru lifturi comandată de un sistem inteligent de trafic, care asigură un punct optim de circulație și o eficiență energetică ridicată. Pentru situațiile de urgență clădirea dispune de două scări de evacuare și de un lift special care deservesc toate etajele clădirii.

La etajele superioare se află spații de birouri, proiectate și executate pentru a asigura un climat optim pentru desfășurarea activităților specifice din clădire.

La etajul 1 se află un call-center care deservește toți clienții E.ON. Toată clădirea este dotată cu mobilier simplu, dar ergonomic, astfel încât toți cei ce își desfășoară activitatea în această clădire să poată avea un randament pozitiv în activitatea de zi cu zi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE/SĂNĂTATE

Retrospectiva UMF70. Șapte decenii de prestigiu, performanță și profesionalism

În anul 2015, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș a sărbătorit 70 de ani de la înființare, prima atestare oficială a UMF Tîrgu Mureș datând din 1945. Evenimentele organizate pe parcursul acestui an s-au aflat sub egida UMF70. Șapte decenii de prestigiu, performanță și profesionalism, instituția de învățământ fiind recunoscută atât în țară, cât și peste hotare. A fost un an plin de activități dintre cele mai diverse și o sărbătoare a întregii comunități academice. de Teodora MÎNDRU La final de UMF70, rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr.

Leonard Azamfirei, a transmis că Universitatea este o instituție dinamică, puternică și cu un ritm alert de dezvoltare, care a reușit să facă față unui mediu academic concurențial, o Universitate care are stabilitate, predictibilitate și o excelentă deschidere internațională. „A fost un an extrem de plin pentru Universitate, un an în care, în afara evenimentelor menționate, aceasta și-a continuat misiunea sa de formare profesională a medicilor și farmaciștilor. În prezent, UMF este o instituție dinamică, puternică, cu un ritm de dezvoltare alert, care a reușit să facă față unui mediu academic concurențial, o Universitate care are stabilitate, predictibilitate și o excelentă deschidere internațională. Eforturile făcute au permis Universității să-și creeze mecanisme eficiente de funcționare în paralel cu derularea multor proiecte de dezvoltare. Au apărut astfel programe de studii noi, au fost dezvoltate și susținute cele existente și s-a pus un accent puternic pe investiții, pe îmbunătățirea infrastructurii existente. Putem privi spre viitor cu încredere deplină în universitatea fanion a Tîrgu Mureșului”, a transmis prof. dr. Leonard Azamfirei. În decembrie 2014, sărbătoarea Zilelor UMF Tîrgu Mureș marca celebrarea unui an deosebit pentru UMF Tîrgu Mureș, și anume împlinirea a 70 de ani de activitate la Tîrgu Mureș. UMF70 era un proiect ce urma să se desfășoare cu mare succes pe durata anului 2015.

Sărbătoarea Universității a debutat cu inaugurarea Centrului de Recuperare și Instruire Salus Per Aquam, o investiție modernă derulată în ultimii şapte ani. Localizat în interiorul campusului, în imediata apropiere a complexului sportiv, centrul reprezintă o mare atracţie pentru studenţii Universităţii, fiind totodată deschis publicului doritor de exerciții fizice, dezvoltare personală și terapie prin mișcare.

Capsulă a timpului și plantarea celor 70 de stejari

La împlinirea a 70 de ani de la înființarea Universității, în curtea instituției a fost îngropată, în luna martie, o capsulă a timpului care va fi readusă la suprafață peste 30 de ani, în anul 2045. În capsula timpului, participanții la festivitate au depus obiecte dintre cele mai variate, personale și profesionale, a căror alegere a fost lăsată la libera imaginație a celor care au decis să lase un mesaj peste timp, rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, depunând atât lucruri ale instituției, cât și unele obiecte personale legate de profesie. Tot atunci, a avut loc plantarea a 70 de stejari pe Aleea Stejarilor. Stejarul este un arbore falnic cu o ținută impozantă și deosebită. În limbajul plantelor, stejarul este simbol al durabilității și al trăiniciei. Trăsăturile copacului simbolizează protecţie, putere și durabilitate.

Lansarea revistei „The Journal of Critical Care Medicine”

În luna februarie, a avut loc lansarea revistei „e Journal of Critical Care Medicine”, o revistă internațională de înaltă calitate cu o frecvență de patru numere pe an, ce se referă la medicina de îngrijire critică. Rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, este și redactorul-șef al revistei, iar din colectivul redacțional fac parte: prof. dr. Sanda Maria Copotoiu, editor adjunct, și prof. dr. eodora Benedek, managing editor. „Revista publică lucrări științifice referitoare la îngrijirea pacienților bolnavi critici și acoperă un spectru larg de discipline terapeutice, cum ar fi chirurgia generală, îngrijire perioperatorie, cardiologie, medicină internă, pneumologie, boli infecțioase, transplantul de organe, medicina de urgență sau neurologie”, declara prof. dr.

Leonard Azamfirei.

Aplicații în virusologie – oportunități și perspective de viitor

La începutul lunii martie, a avut loc workshopul „Aplicații în virusologie – oportunități și perspective de viitor.” Manifestarea a făcut parte dintr-un proiect de cercetare implementat de UMF Tîrgu Mureș. În cadrul proiectului, dr.

Adrian Man, șef de lucrări la Catedra de Microbiologie, a primit o bursă de studiu pentru un an la Institutul de Virusologie a Universităţii din Zurich, Elveția. În cadrul workshopului, a fost prezentată activitatea colaborării românoelvețiene, legată de terapie genică, de bolile autoimune şi degenerative.

9

10

EDUCAȚIE/SĂNĂTATE

Săptămâna Porților Deschise

În luna aprilie, UMF Tîrgu Mureș și Liga Studenților Tîrgu Mureș au organizat manifestarea „Săptămâna Porților Deschise”, prilej cu care elevii au putut vizita în campusul universitar unele puncte cheie: clădirea principală a Universității, Centrul Integrat de Medicină Dentară, Biblioteca, Grădina Botanică, Biobaza și Centrul de Simulare și Abilități Practice. Elevii au fost familiarizaţi cu oferta educaţională a Universității și au aflat ce înseamnă să fii student la Medicină Generală, Medicină Dentară și Farmacie.

Olimpiada Naţională de Biologie, în premieră la UMF Tîrgu Mureș

Tot în luna aprilie a avut loc, în premieră în cadrul unei instituţii de învăţământ superior, la UMF Tîrgu Mureş, Olimpiada Naţională de Biologie pentru elevii claselor IX-XII, sub genericul „UMF și olimpicii României”. Peste 300 de elevi din țară au susținut atunci probele scrise în amfiteatrele Universității, iar probele practice în laboratoarele acesteia. Olimpiada s-a desfășurat în organizarea comună a Inspectoratului Școlar Județean Mureș, Ministerului Educației Naționale și UMF Tîrgu Mureș.

Invitați de renume din țară și din străinătate la „Marisiensis”

A XIX-a ediție a Congresului Internațional de Comunicări Științifice pentru Studenți, Tineri Medici și Farmaciști „Marisiensis” s-a desfășurat în perioada 22-25 aprilie. Pe lângă medici din țară, la manifestare au luat parte și invitați internaționali, precum Prof. Univ. Dr. Andreas Böck, de la Universitatea de Medicină din Viena, Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu, cunoscut în România ca fiind cel care a introdus transplantul de ficat în practica medicală, și Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă, considerat cel mai bun neurochirurg din Europa.

Sesiunea Științifică Studențească (TDK), ediția a XXII-a

Din anul 1992 nu trece nicio primăvară fără ca Sesiunea Ştiinţifică Studenţească să nu fie organizată de către Asociaţia Studenţilor Maghiari din Tîrgu Mureş.

Congresul a ajuns în rândul evenimentelor de profil cu tradiţii la care participă anual studenţi, rezidenţi, medici şi cercetători atât din ţară, cât şi din străinătate. În luna martie a avut loc ediția a XXII-a a manifestării, participanții având posibilitatea de a-şi prezenta lucrările științifice.

Medisim, în premieră, la UMF Tîrgu Mureș

Prima conferință de simulări aplicate în medicină, Medisim, a avut loc la Centrul de Simulare și Abilități Practice, în perioada 24 – 25 aprilie. Cu acest prilej, participanții au luat parte la workshopuri bazate pe experiențe hands-on/live, cursuri pe teme diverse bazate pe simulări aplicate în medicină, dar și o expoziție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a echipamentelor din dotare. Cu aceeași ocazie a fost lansată la Tîrgu Mureș Societatea Română de Simulare Aplicată în Medicină, prima organizație de acest fel din România.

Cea mai mare lecție de igienă orală

În luna mai, Tîrgu Mureșul a intrat în Cartea Recordurilor după ce 1.507 persoane s-au spălat simultan pe dinți. Acest lucru a fost posibil datorită unei inițiative a studenților de la Medicină Dentară. Astfel, Facultatea de Medicină Dentară din cadrul UMF Tîrgu Mureș în colaborare cu Fundația „Studim” și Primăria municipiului Tîrgu Mureș au organizat o lecție de igienă orală de aproximativ 30 de minute, susținută de un profesor din Elveția.

Două familii regale, la UMF Tîrgu Mureș

Cei 70 de ani de prestigiu au fost sărbătoriți printr-un alt moment de referință. UMF Tîrgu Mureş a fost gazda, în luna mai, a două familii regale, simultan, timp de două zile. Alteța Sa Regală Principesa Muna a Iordaniei a participat la Congresul RomânoIordanian de Medicină, iar Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta şi Alteţa Sa Regală Principele Radu ai României au vizitat UMF Tîrgu Mureş. Curtea Veche Publishing a lansat volumul „Margareta. Mărturia unui sfert de veac regal” de Sandra Gătejeanu Gheorghe, director de protocol al Casei Regale a României. Volumul comprimă cei 25 de ani în fapte reprezentative ale Principesei Margareta, bogata activitate de binefacere şi contribuţia la dezvoltarea instituţională şi culturală a României. După lansarea cărții, Principesa Margareta a dezvelit efigia Regelui Mihai I al României amplasată în holul de la intrarea principală a UMF.

Al treilea Congres al Societății Române de Rinologie

La începutul lunii iulie, la Sighișoara a avut loc Congresul Societății Române de Rinologie, sub Înaltul Patronaj al Principesei Maria a României. Alteța Sa Regală a luat parte la festivitatea de deschidere a celui de-al treilea Congres al Societății Române de Rinologie, iar cu acest prilej a acordat Înaltul Patronaj Congresului Societății Române de Rinologie.

UMF Tîrgu Mureș a primit cea mai înaltă distincție a Ministerului Apărării Naționale

La sfârșitul lunii mai, UMF Tîrgu Mureș a primit de la ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, cea mai înaltă distincție a Mi-

tWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE/SĂNĂTATE

nisterului Apărării Naționale, Emblema de Onoare a Armatei Române cu Însemn de Pace pentru contribuția adusă de UMF Tîrgu Mureș sistemului militar românesc.

La împlinirea a 70 de ani de la înființarea Universității și a 25 de ani de la înființarea secției Institutului de Medicină Militară, ministrul Apărării Naționale a ținut să-i felicite pe studenții militari pentru profesionalismul și responsabilitatea de care dau dovadă în procesul medical și de pregătire. Pe lângă acordarea Emblemei de Onoare a Armatei României cu Însemn de Pace, 12 studenți la Medicină Militară au primit diplome de merit pentru rezultate foarte bune la învățătură.

Congresul Internațional de Nanobiologie

În luna mai, a avut la UMF Tîrgu Mureș Congresul Internațional de Nanobiologie, cu participarea extraordinară a unor personalităţi marcante pe plan internaţional din domeniul nanobiologiei: Prof. Dr. Bhanu P. Jena, George E. Palade University Professor & Distinguished Professor, Wayne State University School of Medicine, USA, Prof. Dr. Walter F. Boron, Myers/ Scarpa Professor and Chair Dept. Physiology and Biophysics Case Western Reserve University, Cleveland, USA, Prof. Dr. Charles Manke, Wayne State University USA.

Lansarea emisiunii filatelice

Emiterea, în parteneriat cu Romfilatelia, a unui timbru aniversar care marchează celebrarea a 70 de ani de la înfiinţarea Universității, în cadrul unei expoziţii filatelice. Broşurile includ certificatul de autenticitate pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi a casierului central.

Festivitatea de absolvire a promoției UMF70

Într-o zi însorită de vineri, 846 de absolvenți ai UMF Tîrgu Mureș au participat la festivitatea de absolvire a Universității.

Momentul festiv și în același timp emoționant al absolvirii de către o nouă generație, promoția aniversară UMF70, a unit într-o ipostază pe cât de onorantă, pe atât de emoționantă, cadre didactice, studenți și părinți, conștienți fiind de privilegiul de a fi parte la certificarea devenirii umane și profesionale a foștilor studenți și viitorilor medici. Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat la Departamentul Sănătate Publică a Administrației Prezidențiale a rostit din partea președintelui României, Klaus Iohannis, un mesaj de felicitare la ceas aniversar.

Mesajul a fost adresat în egală măsură absolvenților UMF Tîrgu Mureș, cât și cadrelor didatice care reprezintă un centru de excelență în pregătirea tinerilor medici și farmaciști.

Emoții la examenul de admitere

Peste 1.500 de candidați au susținut, în iulie, examenul de admitere la UMF Tîrgu Mureș. Anul acesta, la Facultatea de Medicină în limba română s-au înscris câte 4,25 de candidaţi pe un loc bugetat, fapt ce a situat-o pe locul doi pe ţară, la mică distanţă după facultatea de profil din Bucureşti. Potrivit rectorului UMF Tîrgu Mureș, la Facultatea de Farmacie s-au înscris câte doi candidaţi pe un loc la limba română şi câte 1,8 candidaţi pe un loc la limba maghiară, iar la Medicină Dentară concurenţa a fost de aproape 4 candidaţi pe un loc la limba română şi aproape 3 candidaţi pe un loc la limba maghiară.

Distracție la festivalul Medifun

Festivalul Medifun, cel mai așteptat și energic eveniment studențesc al anului a împlinit, în acest an, 15 de existență. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte marca Liga Studenților din Tîrgu Mureș, în care se implică zeci de studenți. Începând cu anul 2001, festivalul Medifun se desfăşoară anual, pe perioada verii, cuprinzând cinci zile de experienţă şi distracţie.

Școala de Vară pentru Elevi

Peste 100 de elevi din mai multe orașe din țară s-au aflat, la sfârșitul lunii iulie, pe parcursul unei săptămâni, la Tîrgu Mureș, la a treia ediție a Scolii de Vară pentru Elevi, un program organizat de Liga Studenților din Tîrgu Mureș și UMF Tîrgu Mureș.

Elevii, absolvenți ai clasei a XI-a, au avut oportunitatea de a trăi o experiență universitară unică într-un context educațional dinamic și competitiv.

Decorarea treptelor din curtea UMF

Amenajarea grafică a treptelor din curtea UMF Tîrgu Mureș, cu sprijinul unor artişti, ca simbol al ascensiunii prin intermediul educaţiei. Scările au fost pictate cu imaginea Universităţii şi cu imaginile unor volume pe care studenţii le răsfoiesc în toţi anii de studiu. „Este un proiect denumit Art Street, prin care noi am încercat să dăm o imagine tinerească, modernă, chiar progresistă a campusului Universităţii. S-au pictat două scări, una cu imaginea Universităţii, în culorile albastru şi alb, şi a doua scară, care are valoare simbolică semnificativă, o scară care ilustrează principalele cărţi, discipline, materii, pe care studenţii le studiază”, arăta prof. dr. Leonard Azamfirei.

Monedă aniversară din argint cu prilejul UMF70

Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş. Aversul monedei prezintă sediul Universității, o reprezentare parţială a unui laborator din universitate, valoarea nominală „10 lei”, stema României, anul de emisiune „2015” şi inscripţia „ROMANIA”.

Reversul prezintă holul intrării principale în sediul UMF Tîrgu Mureș, siluetele unor absolvenţi, o reprezentare simbolică a ştiinţei medicale, inscripțiile „70 ANI”, „Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș” şi „1945” - anul evenimentului aniversat.

11

12

EDUCAȚIE/SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„UMF Tîrgu Mureș: ieri și azi” și târgul de carte Book Fest

În luna octombrie, la UMF Tîrgu Mureș au avut loc două evenimente importante: târgul de carte Book Fest și o colecție fotografică extrem de valoroasă, care a prezentat Universitatea de acum 40, 50, 60 și 70 de ani.

Târgul de carte Book Fest a fost unul dintre cele mai interactive manifestări din cadrul proiectului UMF70. Evenimentul, marcă al University Press Tîrgu Mureș, s-a desfășurat în clădirea centrală a Universității, fiind prezenți reprezentanți ai editurilor din Mureș, Cluj, Brașov, Sibiu, Bistrița și Alba, pentru a le prezenta studenților ofertele lor în materie de cărți. Totodată, în cadrul manifestării au avut loc și trei lansări de carte.

Restaurarea holurilor centrale a Universității

Universitatea a trecut, în acest an, printr-o serie de acțiuni de reabilitare și restaurare. Holurile din clădirea principală au fost renovate, iar echipele care au lucrat la acest proiect au fost extrem de atente să reconfigureze aspectul inițial al clădirii, astfel încât aceasta, de la intrare și până la ultimul etaj, a îmbrăcat o haină nouă, elegantă și care i se potrivește foarte bine. În această toamnă, s-a finalizat o renovare extrem de pretențioasă din punct de vedere arhitectural a holurilor din clădirea principală a Universității.

S-au efectuat studii istorice și de parament, iar echipa de proiectare care s-a ocupat de restaurare a fost din Tîrgu Mureș. Proiectul a durat mai mult decât s-ar fi așteptat echipa, fiindcă a fost vorba despre o muncă migăloasă și pretențioasă în același timp.

Specialiștii au lucrat foarte mult la tot ce a însemnat detalii: picturi și la cornierele de pe stâlpi.

Prima Conferință de Nutriție Sportivă

Centrul medical și universitar din Tîrgu Mureș a găzduit, în perioada 28 – 31 octombrie, prima Conferință de Nutriție Sportivă, organizată de disciplina de Nutriție Comunitară și Igiena Alimentelor din cadrul UMF Tîrgu Mureș, în colaborare cu disciplina de Ştiinţele Motricităţii şi Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică. Conferința a îmbinat două domenii importante: cel medical și cel sportiv, cu focusare pe o specializare nouă pe piața muncii, și anume nutriție și dietetică, care a lipsit de pe scena academică și publică a țării noastre și este esențială pentru dezvoltarea sănătății și performanței sportive de la noi.

Seara Culturii Maghiare

În 2015, Sărbătoarea Zilelor Universității de Medicină și Farmacie a debutat cu Seara Culturii Maghiare, o manifestare inedită și o ocazie menită să creeze cadrul ca, prin manifestări culturale și artistice, să fie scos în evidență caracterul multicultural al Universității. Din filmele din arhivă puse la dispoziția organizatorilor de către Televiziunea Română și traduse în direct de translator a ieșit la iveală faptul că istoria Universității este strâns legată de scaunul stomatologic, primul rector în persoana doctorului Lajos Csőgör fiind medic stomatolog. La eveniment, a participat László Bölöni, fost jucător și actual antrenor de fotbal, absolventul Facultății de Medicină Dentară din Tîrgu Mureș. Atracția principală a Serii Culturale Maghiare a fost momentul când în aula Centrului Integrat de Medicină Dentară studenții din ansamblul artistic al Asociației Studenților Maghiari au prezentat dansuri tradiționale din meleagurile ardelenești.

Cercetare la nivel mondial, la UMF Tîrgu Mureș

Primul Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice din România, investiţie în valoare de peste 10 milioane de euro, realizat printr-un proiect european, s-a inaugurat, în data de 10 decembrie, în prezenţa reprezentanţilor din conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Sănătăţii şi a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, a cadrelor universitare de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, precum şi a reprezentanților autorităților publice locale. Proiectul se adresează patologiei cardio-cerebro-vasculare a carei terapie excelează în centrul medical din Tîrgu Mureș. Directorul Centrului Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, prof. dr. Minodora Dobreanu, a declarat că proiectul a fost unul cu totul special. S-a plecat de la un vis, care a început în urmă cu 10 ani. A prins contur datorită unui proiect în valoare de 10 milioane de euro, iar Centrul a fost finalizat în 10 luni. S-au înființat patru laboratoare de cercetare, șase laboratoare de explorări funcționale și o bancă de ADN, celule și plasmă, în suprafață totală de peste 4.000 de metri pătrați distribuiți pe cinci nivele. În dotare sunt peste 400 de echipamente, 50 dintre ele foarte performante, iar 8 dintre acestea sunt unice sau foarte rare în România.

Zilele UMF Tîrgu Mureș 2015, manifestare tradițională ce încheie în mod fericit UMF70

Zilele UMF Tîrgu Mureș din acest an au încheiat în mod fericit un an întreg de activități. Seara Galei Festive a UMF a fost una cu totul deosebită, care a conținut o serie de momente tradiționale: Discursul Anual al Rectorului, Premierea Excelenței în UMF, Retrospectiva UMF70, UMF în arhiva TVR, Lansarea Albumului – 110 de istorie, 70 de ani de UMF, Lansarea Monedei Aniversare UMF70 emisă de către Banca Națională a României şi Lansarea Emisiunii Filatelice UMF70 realizată de către ROMFILATELIA. În Discursul său Anual, rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr.

Leonard Azamfirei a început prin a trece în revistă anul 2015, în care s-au aniversat 70 de ani de învățământ medico – farmaceutic în Tîrgu Mureș, a amintit demersurile inițiate și realizate pentru dezvoltarea Universității, a vorbit și despre valoarea umană și lecția pe care a învățat-o în acest timp, și-a confirmat intenția pentru o nouă candidatură pentru un nou mandat de rector, transmițând că intenționează să propună noului Senat o strategie foarte concretă de reformă curriculară la care lucrează în prezent specialiști din UMF Tîrgu Mureș împreună cu specialişti din Universitatea de Medicină din Viena. Prof. dr. Leonard Azamfirei a mai arătat că faima de oraș medical a Tîrgu Mureșului trebuie reevaluată, iar în privința unor domenii clinice, în care Tîrgu Mureșul excela, trebuie găsită nișa de dezvoltare, în care centrul medical să fie unic și extrem de performant.

SĂNĂTATE

Centrul Medical Cardiomed, premieră în cercetare

14

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Teodora MÎNDRU

Centrul Medical Cardiomed din Tîrgu Mureș a câștigat un nou proiect de cercetare în domeniul medicinei computaționale, care se bazează pe colaborarea dintre informatică şi medicină. Detalii despre acest proiect, aflăm dintr-un interviu acordat de prof. dr. Imre Benedek, proprietarul centrului.

Ce înseamnă acest proiect?

Prof. dr. Imre Benedek: Este vorba despre un proiect depus în luna august la competiția de mari infrastructuri de cercetare, la care a participat echipa Centrului Medical Cardiomed, centru de cercetare de înaltă performanță validat pe plan european. Ideea a pornit, de fapt, în anii 2008 – 2009, când am propus Consiliului Județean un proiect pentru competiția de infrastructuri publice de cercetare, prin care se dorea crearea unei unități de vârf în domeniul imagisticii și terapiei cardiovasculare, care să includă un laborator de cateterism cardiac, ecocardiografe de mare performanță, RMN și un Angio CT. Doream atunci să construim o clădire, iar Consiliul Județean ne-a dat terenul, dar nu am primit sprijinul nici al Universității, nici al Spitalului Județean. Acum doi ani s-a repetat același lucru, proiectul colectivului nostru neregăsindu-se printre prioritățile acestora. Anul acesta, am participat cu echipa noastră la competiția de infrastructuri private, având în colectiv și o personalitate cu mare experiență în domeniul proiectelor de cercetare pe plan european. Este vorba de doamna profesor eodora Benedek, vicepreședinte al Panelului de Științele Vieții din programul „Marie Curie” al Comisiei Europene și expert european în imagistica cardiacă, care a avut un aport substanțial la conceperea și scrierea acestui proiect. Ideile pe care le-am pornit în urmă cu opt ani s-au regăsit în acest proiect, care a devenit câștigător. Ce înseamnă acest proiect? Deschide drumul pentru cercetarea și punerea în aplicare a ideilor care încă se frământă, sunt gândite, dar nu ar fi putut fi valorificate fără această dotare. Înseamnă lărgirea bazei umane, formarea și perfecționarea specialiștilor și posibilități pentru a oferi un tratament de înaltă performanță accesibil din punct de vedere financiar și în România. Astfel, rămânem lideri în România în domeniul diagnosticului și tratamentului bolilor cardiovasculare.

Am primit cel mai bun punctaj din toată țara și sperăm că în câteva zile se vor publica rezultatele definitive și se va finaliza și contractarea. Ne-am propus ca în luna august 2016 să inaugurăm noile laboratoare.

Ce beneficii va aduce pacienților acest proiect?

I.B.: Proiectul presupune o investiție de 2 milioane de euro în echipamente de înaltă performanță: RMN cardiac, Angio CT de ultimă generație și un supercomputer destinat imagisticii hibride și de fuziune. În primul rând, pacienții vor avea acces la o infrastructură încă indisponibilă în România.

Este vorba de Rezonanța Magnetică Nucleară cu aplicații de cardiologie de înaltă performanță, prin care se va putea evalua viabilitatea țesutului miocardic după un infarct miocardic acut și deci se va putea ghida tratamentul optim al acestor pacienți. În prezent, această tehnică nu este introdusă în România în aplicații clinice în sfera cardiologică. În al doilea rând, proiectul are o componentă

puternică destinată nanoimagisticii, prin care se vor utiliza tehnici speciale pentru detectarea din timp a plăcilor ateromatoase cu risc de producere a unui infarct miocardic, dar și ghidarea cu mare exactitate a tratamentului țintit. De asemenea, toată gama de patologii cardiace și vasculare poate fi vizualizată tridimensional până la nivel milimetric.

Vezi vasul înfundat, vezi cât efect are asupra mușchiului inimii, a elementelor care construiesc inima. Poți vedea diferențiat ce este de recuperat, dacă este de recuperat, ce efecte a produs sau poți face o simulare. Prin acest proiect, centrul nostru va fi dotat și cu un supercomputer ultraperformant, destinat aplicațiilor de medicină computațională și personalizată, prin care în urma introducerii datelor pacienților se poate simula o situație care va prezice răspunsul la un anumit tratament. Echipamentele vor servi și la deschiderea de noi colaborări interdisciplinare, deoarece aplicațiile nanoimagisticii se adresează nu numai cardiologiei, dar și altor domenii cum ar fi: gastroenterologia, neurologia, chirurgia, etc. Practic, toată sfera de cercetare clinică poate beneficia de noile colaborări care pot fi deschise prin acest proiect.

Mai sunt centre în țară, care să aibă astfel de aparatură?

I.B.: Centre care să aibă toate aceste echipamente nu mai există în țară. De obicei, acestea sunt dispersate în diferite unități din universități, în spitale mari. Aici, o echipă de cardiologi are totul la îndemână și poate integra toate informațiile furnizate de aceste tehnologii moderne pentru a oferi un tratament optim bolnavului cardiovascular.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Proiect de cercetare transnațional coordonat de la Tîrgu Mureș

15

Centrul Medical Cardiomed din Tîrgu Mureș a câștigat un proiect revoluționar de cercetare, finanțat de Comisia Europeană, care își propune să schimbe mentalitatea de abordare a pacientului cu durere precordială. Despre ce înseamnă acest proiect am discutat cu prof. dr. eodora Benedek, vicepreședinte al Panelului de Științele Vieții din programul „Marie Curie” al Comisiei Europene. de Teodora MÎNDRU Centrul Medical Cardiomed din Tîrgu Mureș a câștigat recent un proiect de cercetare revoluționar.

Despre ce proiect este vorba?

Prof. dr. Theodora Benedek: În Tîrgu Mureș ne mândrim cu o mare reușită în domeniul accesării granturilor europene de cercetare. În urmă cu câteva săptămâni a demarat Programul Discharge, un proiect câștigător finanțat de Comisia Europeană, prin programul FP7, la care a aplicat Centrul Medical Cardiomed în parteneriat cu 27 de centre medicale și universități din Europa. Din aceste 27 de centre, 23 sunt site-uri clinice, printre care și Centrul Medical Cardiomed. Proiectul a primit nota maximă la toate criteriile de evaluare și este un proiect revoluționar, care își propune să schimbe mentalitatea de abordare a pacientului cu durere precordială, își propune să demonstreze că diagnosticul neinvaziv, ca primă intenție, poate înlocui diagnosticul invaziv, bazat pe cateterism cardiac, în evaluarea circulației coronariene, folosind pentru aceasta Computer Tomografia Cardiacă.

Care sunt avantajele pe care le aduce acest program pacienților?

T.B.: Ar fi un mare avantaj pentru pacient. Înrolarea pacienților a început în urmă cu câteva săptămâni. Eu sunt coordonatorul tuturor centrelor clinice din Europa Centrală și de Est pe acest program, fiind și membru în Steering Committee al acestui mare trial. Programul este finanțat din bani europeni și va dura câteva luni. Centrul Medical Cardiomed a primit distincția de cel mai eficient centru din toate cele 27, pentru că am fost centrul care a reușit cel mai repede, mai eficient și în condiții de cea mai înaltă calitate să colecteze datele pacienților din studiul pilot. În urmă cu câteva săptămâni ne-am aliniat la start pentru a începe programul efectiv prin care pacienții cu durere precordială pot beneficia gratuit într-un centru medical privat de Angio Computer Tomografie. Deja avem 40 de pacienți incluși în acest proiect într-un interval de două săptămâni. Pot beneficia de acest program pacienții care se prezintă cu durere precordială și au un anumit risc de boală coronariană, risc care se determină computerizat pe baza vârstei, ti pului de prezentare și anamnezei. Dacă acest risc este între 20 și 60 %, atunci pacientul poate fi inclus în studiu și beneficiază de colorarea arterelor coronare, având diagnosticul clar, imaginea foarte clară a coronarelor sale. Practic, proiectul își propune să demonstreze că atunci când avem o suspiciune de boală coronariană, este mai bine să facem de primă intenție CT, pentru că astfel scutim pacientul de o intervenție invazivă, care implică mai multe costuri și complicații. Dacă riscul pacienților de a avea boală coronariană este foarte mare, atunci nu îi introducem în acest studiu, pentru că atunci va avea sigur nevoie de

procedură de stentare și merge direct direct la coronarografie.

Câteva cuvinte despre importanța interacțiunii dintre mediul academic și mediul privat.

T.B.: Una dintre prioritățile în cercetare ale Comisiei Europene este și întărirea interacțiunii dintre mediul academic și mediul privat, pentru că din această colaborare se nasc progresul și excelența. Noi am reușit ca în acest program Discharge să facă parte atât Centrul Medical Cardiomed cât și Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, care va avea o activitate de consultanță științifică în acest domeniu, ambele participări fiind o mare realizare pentru centrul nostru. În ambii parteneri sunt coordonator și sper să fac un lucru bun. Faptul că am reușit ca în România, prin acest proiect, să fie două site-uri și ambele în Tîrgu Mureș, singurele din România, este un mare succes pentru medicina tîrgu mureșeană și totodată arată că există pentru cercetare potențialul de colaborare între mediul academic și mediul privat. Consider o mare realizare atât faptul că aceste două site-uri merg împreună cât și distincția de cel mai eficient site clinic pe plan european, pe care am primit-o. Cred de asemenea că este o mare realizare și faptul că toate site-urile clinice din Europa Centrală și de Est sunt coordonate de la Tîrgu Mureș.

Prima Conferință Națională de Cardiologie „ConCORDIS”

16

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În contextul în care bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de morbiditate şi mortalitate în România, la Tîrgu Mureș s-a desfășurat, în perioada 9 – 13 decembrie, prima ediţie a Conferinţei Naţionale „ConCORDIS” de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară din România, cu participare internaţională.

de Teodora MÎNDRU

Organizată de Asociaţia „Tinerii Chirurgi”, în colaborare cu Societatea Studenţească de Chirurgie din România, filiala Tîrgu Mureş, sub coordonarea Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Tîrgu Mureş şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu Mureş, conferința a reprezentat oportunitatea perfectă pentru familiarizarea studenţilor şi tinerilor medici cu posibilităţile actuale de diagnostic şi tratament în acest domeniu. În cadrul manifestării, au fost tratate aspecte legate de procedee în cardiologia intervenţională, tehnici în chirurgia cardiovasculară şi noutăţi în metodele de abord endovascular.

Participanţii au avut ocazia de a participa activ atât la workshop-uri specializate încadrate în chirurgia cardiovasculară (bypass aorto-coronarian, înlocuire de valvă aortică, tratamentul chirurgical al defectelor cardiace congenitale, anastomoze vasculare), la workshop-uri de cardiologie intervenţională realizate pe simulatoare specifice, cât şi la workshop-uri ce urmăresc elementele clinice şi paraclinice de cardiologie.

Evenimentul s-a concluzionat cu o dezbatere în care au fost aduse în discuţie acele teme abordate pe parcursul conferinţei care prezintă un interes comun atât pentru chirurgia cardiovasculară, cât şi pentru cardiologia intervenţională, reliefându-se avantajele şi dezavantajele fiecărui tratament.

Societatea Studenţească de Chirurgie, o societate în creștere

Prezent la deschiderea conferinței, rectorul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, a vorbit despre ceea ce a reușit să realizeze Societatea Studenţească de Chirurgie, o societate care a pornit la drum cu avânt și dorința de a avea și alte preocupări, altele decât cele obișnuite. „Sunt extrem de bucuros atunci când văd inițiative studentești care mă fac să cred că mai există și alte preocupări decât cele standard.

Uitându-mă la voi și dând timpul înapoi, mă regăsesc cu bu-

curie și nostalgie, deoarece în urmă cu 20 de ani vedeam cât de frumoasă e medicina și câte satisfacții ne poate aduce.

Această societate de chirurgie mi-a solicitat un punct de vedere și mi s-a părut, la vremea respectivă, exaltată de ceea ce voia să facă. Rezerva pe care am avut-o inițial s-a spulberat repede și am urmărit de-a lungul timpul cu atenție ce face această societate. Ați reușit să adunați aici nu doar studenți, dar și personalități ale cardiologiei și chirurgiei cardiovasculare de prim rang din România și nu numai, iar acest lucru înseamnă că această societate este în creștere”, a afirmat rectorul UMF Tîrgu Mureș.

„Cardiologia la răscruce de drumuri”

Avându-l ca președinte al Comitetului de Organizare pe prof. dr. Dan Dobreanu, conferința a abordat o largă varietate de teme de mare interes medical în momentul actual. „Cardiologia la răscruce de drumuri. Poate că acesta ar fi cel mai potrivit motto pentru un congres apărut ca expresie a entuziasmului tineresc al unui grup de studenţi. Evident vorbind de cardiologie în general, ca artă a tratării bolilor de inimă. Decenii de-a rândul, la fel ca în aproape toate domeniile medicinei şi tratamentul suferinţelor cardiace s-a împărţit distinct: medicaţie şi chirurgie. Anii ’80 încep să aducă o dezvoltare fără precedent a tehnicilor de cardiologie intervenţională, apropiind tot mai mult cardiologul clinician de tratamentul de tip chirurgical. S-a ajuns astăzi practic la o ştergere a limitelor între cele două specialităţi, recurgându-se tot mai mult la proceduri hibride care rezolvă zone ale patologiei cardiovasculare considerate până nu demult de neatins. La această zonă se referă în primul rând acest congres şi faptul că tinerii au înţeles încotro ne îndreptăm nu face decât să confirme că viitorul cardiologiei este pe mâini bune”, a afirmat prof. dr. Dan Dobreanu.

Tematica congresului, extrem de îndrăzneață

Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) din Tîrgu Mureș, prof. dr. Horațiu Suciu, a transmis că medicina cardiovasculară este un concept interdisciplinar, iar chirurgia de cardiologie nu mai poate fi ruptă, „așa cum era pe vremuri”. El a spus că se bucură că această idee de interdisciplinaritate a fost sesizată și de către studenți. „Noi, cadrele didactice și profesioniștii, avem sarcina de a aduce cunoștințele, progresele care s-au realizat în acest domeniu și să vă ghidăm pentru un viitor în acest domeniu. Concepția mea despre acest tip de medicină este una de unitate și interdisciplinaritate”, a arătat prof. dr. Horațiu Suciu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

17

Dr. Laura Bota: „M-am visat doctoriţă de când mă jucam cu păpuşile!”

Antreprenoare de succes

Revista „Transilvania Business” vă face cunoştinţă cu dr. Laura Bota, unul dintre cei mai apreciaţi medici stomatologi din Transilvania. Echipate modern, cu aparatură de specialitate de ultimă oră, cabinetele HanyDenta din Satu Mare şi Negreşti Oaş oferă clienţilor servicii de calitate, furnizate cu profesionalism de echipa condusă de dr. Laura Bota.

A consemnat Alex TOTH

Care este povestea deschiderii HanyDenta?

Nu este o poveste deosebită. Fetiţa mea, care tocmai a împlinit 13 ani, se numeşte Hany şi, fiind sufletul meu, mi s-a părut firesc să dau numele ei cabinetului stomatologic.

Nu este nimic spectaculos în această decizie! Aşa am considerat normal.

La ce valoare se cifrează investiţia?

Nu aş putea să vă prezint un cuantum exact al investiţiei mele. Pentru a fi în pas cu ultimele noutăţi din domeniu, ca şi în orice sector de activitate de altfel, şi un cabinet stomatologic necesită permanent investiţii noi şi moderne în aparatură şi tehnologie. Suntem în epoca digitalizării, astfel încât nu poţi fi competitiv într-o piaţă concurenţială dacă nu te adaptezi permanent. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre un sector destul de dezvoltat în zonă, unde nu poţi să reuşeşti decât dacă investeşti. Când vorbesc de investiţii nu mă refer strict la partea de dotare, ci şi în pregătirea mea ca medic, în specializarea continuă, în ceea ce înseamnă o învăţare continuă şi adaptarea la noile provocări ale profesiei.

Ce înseamnă ca aparatură şi dotări un cabinet modern?

Cabinetul meu oferă toate tipurile de servicii stomatologice, mai puţin ortodonţie, respectiv îndreptarea şi corectarea poziţiei dinţilor. Aparatura şi dotările sunt extrem de performante, fiind în măsură să satisfacă ultimele cerinţe în domeniul stomatologic. Deţinem unituri dentare ergonomice moderne, se realizează tratamente de albire dentară în cabinet în doar trei şedinţe, cu obţinerea unor rezultate absolut spectaculoase. De asemenea, microscopul operator dentar este unul dintre echipamentele de ultimă generaţie în stomatologie şi îl folosesc pentru realizarea tratamentelor radiculare şi pentru rezolvarea obturaţiilor estetice, fiind singurul mod de identificare exactă a structurilor mici dentare. Locatorul de apexfinder este un aparat care ajută la măsurarea electronică a lungimii canalelor în timpul tratamentului radicular, fiind esenţial în realizarea unui tratament endodontic corect. Autoclavul este folosit în sterilizarea instrumentelor, fiind încadrat în clasa B, respectiv cea mai eficientă şi sigură gamă de aparate de sterilizat. Cabinetul meu dispune de un program complex de evidenţă şi administrare computerizată. Programul computerizat îmi permite o evidenţă clară şi acces rapid la lista completă a tratamentelor dentare solicitate de pacienţi. Poate stoca imagini şi îmi oferă în orice moment o panoramă reală asupra problemelor rămase de rezolvat. Monitoarele LCD ajută medicul să ilustreze mai uşor soluţiile de tratament propuse, utilizând imagini sau filme edificatoare. Camera intra-orală, o altă tehnologie de ultimă oră, îmi dă posi-

bilitatea ca, plimbând-o în interiorul cavităţii bucale, să le arăt pacienţilor în timp real, pe monitoare, problemele dentare cu care se confruntă. De asemenea, utilizarea camerei intra-orale îmi dă oportunitatea de a reuşi un control mult mai riguros prin mărirea optimă a imaginilor. Nu în ultimul rând, lampa cu ultraviolete serveşte la dezinfectarea aerului din cabinetul în care au loc tratamentele stomatologice. În fine, cabinetul meu dispune de un sistem modern de pază şi supraveghere video a bunurilor personale ale pacienţilor, astfel încât oamenii care apelează la mine sunt în siguranţă din toate punctele de vedere.

Prin ce se deosebesc serviciile dumneavoastră de cele ale altor cabinete?

Oferim absolut toate serviciile stomatologice, cu excepţia ortodonţiei. Nu vă pot răspunde exact prin ceea ce se deosebesc prestaţiile stomatologice ale noastre de ale celorlalţi colegi. Există o concurenţă normală, benefică şi cred că este loc pentru toată lumea. Ceea ce vă pot garanta, dumneavoastră, cititorilor publicaţiei dumneavoastră, precum şi tuturor sătmărenilor care mă cunosc şi mi-au călcat pragul cabinetului, este faptul că îmi cunosc foarte bine meseria, am deja o experienţă în domeniu, ştiu exact ce am de făcut. Cred că este important să şi evoluezi în această meserie, ca în orice domeniu, iar, dacă te preocupă aspectul respectiv, este imposibil să nu reuşeşti. Consider că am multe argumente în favoarea profesionalismului meu, dar nu aş vrea să vorbesc despre acest lucru, poate doar să spun că foarte mulţi sătmăreni plecaţi în străinătate se reîntorc periodic la cabinetul meu.

Modernizare prin investiții majore

18

SĂNĂTATE

de Liliana BRAD

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ambulatoriul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad a fost modernizat prin dezvoltarea şi îmbunătățirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicală, reabilitarea clădirii şi dotarea cu aparatură medicală.

Lucrările de modernizare au fost realizate pe o suprafaţă de 2.609,71 metri pătrați. „Consiliul Judeţean are o strategie centrată pe rezolvarea problemelor comunităţii în domeniul sănătăţii. Avem nevoie cu toţii de un spital cu nivel înalt de dotare, care să asigure furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate, atât în interesul pacienţilor, cât şi al corpului medical”, a declarat Adrian Ţolea. Noua secţie de Primiri Urgenţe a Spitalului este un proiect demarat în condiţiile în care, după unirea celor trei unităţi sanitare arădene, s-a desfiinţat Compartimentul de Primire Urgenţe existent în structura fostului Spital Municipal. „Interfaţa absolută a oricărui spital cu realităţile dure ale comunităţii este Unitatea de Primire Urgenţe, locul în care lupta cu secundele se dă permanent, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Astfel, am transformat într-o prioritate lucrarea de reabilitare, transformare şi extindere a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea Unitatea de Primire Urgenţe – SMURD. Totul din dorința de a oferi condiţii mult mai bune pentru desfăşurarea activităţii în acest sector deosebit de important”, a declarat Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad. Investițiile vor continua cu a doua etapă de extindere a Unităţii de Primire Urgenţe. „Intenţionăm să accesăm fonduri europene pentru dotarea unor săli pentru efectuarea unor intervenţii chirurgicale şi în special pentru crearea unui centru de imagistică dedicat strict Unităţii de Primiri Urgenţe. Extinderea va avea în vedere spaţiul unde a funcţionat cantina unităţii sanitare.

Prin ceea ce am făcut în ultimii ani avem motive să fim mândri şi optimişti: schimbarea în bine e posibilă. Iar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, e şi vizibilă”, spune Adrian Țolea. Dr. Monica Puticiu a subliniat, la rândul său, importanţa pe care această lucrare de extindere a UPU o are

asupra modului de desfăşurare a activităţii în Secţia de Primiri Urgenţe. „Proiectul reprezintă o investiţie generoasă a Consiliului Judeţean în beneficiul cetăţenilor. Anual, la UPU acordăm asistenţă medicală de urgenţă la aproximativ 60.000 de pacienţi. În noua structură sunt cuprinse o cameră de resuscitare de trei paturi, destinată strict cazurilor critice, o zonă de evaluare şi tratare imediată, ce cuprinde 11 paturi, cameră de observaţii cu două paturi, cameră urgenţe minore cu şase paturi şi zona de asistenţă de urgenţă pediatrică cu zece paturi. De asemenea, faţă de vechea structură, dispunem de un izolator, o zonă de contaminare, spaţiu pentru investigaţii radiologice, precum şi o sală de şedinţe şi instruire a personalului medical şi a studenţilor”, a declarat dr. Monica Puticiu, şef secţie UPU şi director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

20

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AR-MEDICA, cel mai mare eveniment medical din partea de vest

AR-MEDICA, cel mai mare eveniment medical din partea de vest a României, a reunit peste 95 de firme din țară, dar și din Italia, Pakistan și Ungaria, care au expus pe o suprafață interioară de 2.250 metri pătrați. Aflat la cea de-a 22-a ediție, târgul a fost organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad în prima decadă a lunii noiembrie. de Liliana BRAD Participanții au prezentat aparatură, echipament și instrumentar medical, produse farmaceutice, aparatură de laborator. Vizitatorii au putut vedea soluții de medicină naturistă și alternativă, ortopedie, optică, servicii medicale, clinici private, transport medical, estetică medicală și fitness, medicamente, aparatură recuperatorie, turism medical, IT medical, aparatură și instrumentar pentru medicina veterinară, echipamente și aparate pentru tratamente cosmetice, publicații de specialitate, servicii conexe. În cadrul salonului beauty au fost expuse o paletă variată de produse cosmetice și echipamente, estetică și îngrijire corporală, precum și cele mai noi metode în materie de înfrumusețare. „Ne mândrim cu faptul că am reușit, prin organizarea ediției din acest an a AR-MEDICA, să ocupăm un loc de frunte la nivel național în domeniul târgurilor cu tematică medicală complexă. Este o nouă dovadă a faptului că strategia Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Arad este una de succes, prin valorificarea potențialului deosebit de care dispunem la EXPO Arad. AR-MEDICA este un eveniment specializat care a reușit să-și câștige un binemeritat renume în lumea medicală”, a declarat arh. Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad. În cadrul ediției din acest an, la AR-MEDICA au avut loc conferințe științifice pentru toate specializările medicale: medici stomatologi, medici specialiști, medici veterinari, farmaciști, asistenți medicali, tehnicieni dentari. Acestea au fost organizate în colaborare cu Colegiul Medicilor Stomatologi Arad, Colegiul Medicilor Arad, Colegiul Farmaciștilor Arad, Colegiul Medicilor Veterinari Arad, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor Filiala Arad și Ordinul Tehnicienilor Dentari Arad și vor fi creditate EMC și EPC. În aceeași periooadă, o delegație a Camerei de Comerț și Industrie din Pancevo (Serbia), formată din Dragan Bosilj, preşedinte, Dragan Bukvić, vicepreşedinte, Milena Vujaklija, secretar al Centrului pentru Relaţii Economice, și Zoran Virić, secretar al delegaţiei, s-a aflat în vizită la sediul Camerei de

Comerț, Industrie și Agricultură Arad. Delegația sârbă a vizitat târgul AR-MEDICA, oaspeții fiind plăcut impresionați de anvergura manifestării expoziționale organizate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad. S-a stabilit ca pentru ediția din anul viitor, Camera din Pancevo să asigure participarea unor expozanți din Serbia la acest târg, dar și la alte evenimente care se vor desfășura la Expo Arad.

Congres internațional de medicină dentară

Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a organizat, în colaborare cu Colegiul Medicilor Dentiști din România, în cadrul târgului AR-MEDICA, Congresul internațional „Multidisciplinaritate în medicina dentară în vederea unui tratament echitabil şi de succes”, care a fost creditat de CMDR cu 24 credite. „Încă de la înființare și până în prezent, Universitatea noastră este hotărâtă să realizeze, pe plan național și județean, calitatea în învățământul medical, fie că este vorba despre medicină dentară, generală, farmacie, tehnică dentară și alte forme de programe de studiu pe care le avem. Am avut deosebita onoare să avem lectori trei decani de la Facultățile de Medicină din Cluj Napoca, Constanța și București, iar prin dl. decan Alexandru Bucur realizăm noi contacte și cooperări cu firme de prestigiu în domeniul stomatologiei. Obiectivul nostru final este acela de a avea studenți foarte bine pregătiți în programele de studiu din domeniul sănătate. Prezența întrun număr atât de mare la congresul internaţional multidisciplinar pe linie stomatologică, unde au participat peste 200 de invitați cu lucrări științifice, a cadrelor didactice și studenților, dovedește interesul de a căuta, în comun, soluții de îmbunătățire a activităţii de medicină dentară”, a declarat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș”. De altfel, reprezentantul Universității a anticipat deja continuarea colaborării cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.

22

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Exploatările de cărbune rămân în strategia energetică

Cărbunele va rămâne una din resursele care se va regăsi în strategia națională energetică a României, strategie care își așteaptă bunul de tipar de o vreme. A susținut-o, recent, actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu.

de L.V.

În contextul semnării acordului de la Paris în ceea ce privește menținerea creșterii temperaturii globale cu maxim 2 grade Celsius și, implicit, reducerea efectelor schimbărilor climatice, generate de emisiile de gaze cu efect de seră, au reaprins discuțiile pe marginea utizării cărbunelui în industrie. Potrivit specialiștilor, utilizarea cărbunelui generează, în țări precum Statele Unite ale Americii sau China, 90 % din volumul emisiilor de gaze cu efect nociv asupra climei.

Cărbunele, denumit, în continuare, cel mai murdar combustibil fosil (n.a. combustibili fosili sunt considerate și petrolul, și gazele naturale), este o resursă valoroasă însă pentru piața românească de energie, mai ales în perioadele în care nu poate fi asigurată energia din surse regenerabile, subvenționate sau nu.

De aceea, niciun ministru al Energiei nu și-a asumat să renunțe la această resursă. Mai mult chiar, mineritul și utilizarea cărbunelui în producerea de energie par să aibă viitor. În această toamnă, spre exemplu, fostul ministru al Energiei, Andrei Gerea, susținea că din viitoarea strategie națională

privind energia nu va lipsi nici menținerea și dezvoltarea industriei miniere axată pe extracția de cărbune, deoarece în perioada de secetă, cum a fost și în acest an, termocentralele au asigurat 35 % din producția necesară de energie electrică.

Nici actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, nu a ocolit subiectul, însă a dat un semnal că societățile care exploatează cărbunele și apoi îl utilizează în centralele proprii, cu predilecție, trebuie să se redefinească. Vorbim aici de Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, ambele companii aflate într-o prefacere continuă în ultimii ani în căutarea luminiței profitului de la capătul tunelului. În 5 decembrie, ministrul Victor Grigorescu posta, pe propria pagină de Facebook, un mesaj destinat celor două companii, din care spicuim următoarele: “Cred în echilibru atunci când privim către strategia energetică națională și acest echilibru nu poate fi asigurat fără exploatările de cărbune. Dar ca ele să își găsească locul firesc în energia românească avem nevoie de companii sănătoase, funcționale și conduse transparent. Aș vrea să priviți aceste cuvinte ca un apel la profesioniștii din domeniu, cu experiență îndelungată sau aflați la începutul carierei, pe care îi invit să ni se alăture în demersul nostru de transparentizare a sectorului mineritului. Vă asigur că procesul de recrutare este primul pas important într-un plan de consolidare a respectabilității acestui domeniu vital pentru noi, care este mineritul din România”.

Cum stăm cu resursele de cărbune

Potrivit unui draft al strategiei energetice realizat anul trecut cu sprijinul Centrului de Strategii Avansate, majoritatea zăcămintelor de huilă din România sunt concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, puterea calorifică medie a rezervelor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sigure fiind de 3.650 kcal/kg.

Cea mai mare parte a rezervelor sigure de lignit (95%) sunt localizate în Bazinul Minier Oltenia (județele Gorj, Mehedinți şi Vâlcea), puterea calorifică a rezervelor sigure fiind cuprinsă între 1.650 și 1.950 kcal/kg, cu o valoare medie de 1.800 kcal/kg.

Zăcămintele de lignit aflate în exploatare dispun de rezerve de peste 400 milioane de tone.

Rezervele de lignit concesionate pot asigura exploatarea eficientă a acestora pentru încă aproximativ 15 ani, la un nivel al producţiei de circa 30 milioane tone/an.

Capacitatea totală de producție a lignitului se ridică la circa 33 milioane tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnă o supracapacitate de producție de circa 10 milioane tone/an. În opoziție, producția națională de huilă nu acoperă cererea la nivelul pieței interne, fiind necesar importul.

Producția națională de cărbune s-a redus în ultimii trei ani cu 31%, aceasta în contextul diminuării producției de lignit cu 32%, respectiv a producției de huilă cu 13%.

Cine exploatează resursele

Cum aminteam deja sunt două companii angrenate în exploatările miniere de cărbune în România cu o istorie dacă o luăm în considerare și pe cea de dinainte de înființarea lor în baza HG 1023 și 1024 din 2011 extrem de tulbure, pigmentată cu restructurări, închideri de mine, disponibilizări, procese generate în cea mai mare parte de acumulările de datorii. În baza HG 1024/2011 a fost demarat procesul de înființare a Societății Complexul Energetic Oltenia (CEO) S.A., administrată în sistem dualist, prin Directorat și Consiliu de Supraveghere. Acționarul majoritar al companiei este statul român, prin intermediul Ministerului Energiei.

Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari și Brăila, asigură peste 20% din producția de energie electrică a României. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

CEO asigură cărbunele în principal pentru funcționarea centralelor proprii.

Complexul Energetic Hunedoara se află de câțiva într-un proces amplu de restructurare, un plan de restructurare fiind prezentat în această toamnă la Bruxelles. CEH a solicitat Comisiei Europene aprobarea pentru acordarea unui ajutor de restructurare destinat conversiei datoriilor și finanţării măsurilor din planul de restructurare. “Măsurile propuse prin planul de restructurare vor trebui cofinanţate si din resurse proprii ale CE Hunedoara, în condiţiile reducerii progresive a costurilor si demonstrarea viabilităţii activităţii, pe o perioadă de 3 ani”, s-a arătat într-un comunicat al companiei.

CEH a trecut și printr-un val de disponibilizări la începutul lunii decembrie, 341 de angajați plecând din compania. Complexul Energetic Hunedoara număra 6.426 salariaţi la momentul aprobării planului de disponibilizare în septembrie 2015.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost înfiinţată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.

1023/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin fuziunea a doi producători independenţi de energie electrică şi termică pe bază de huilă provenită, în principal, din bazinul minier al Văii Jiului: S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A., iar la data de 01 august 2013 Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fuzionat, prin absorbţie, cu Societatea Naţională a Huilei S.A., constituită la începutul anului 2013, prin desprinderea a patru unităţi de exploatare viabilă a huilei din fosta Companie Naţională a Huilei.

ENERGIE

23

24

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eficiența energetică, catalizator pentru primul summit internațional

Primul summit internațional de eficiență energetică a fost o componentă inedită a programului celui de-al VIII-lea Târg și Conferințe pe Energie + Eficiență - RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, desfășurat între 17-18 noiembrie. În afara conferințelor pe tema energiilor regenerabile, evenimentul a adunat în holurile Sălii Palatului din București, 50 de expozanți din România și din străinătate. de Ligia VORO

Târgul a prilejuit participanților care au vizitat standurile celor 50 de companii naționale și internaționale din 11 țări europene și din SUA să descopere noutățile tehnologice și echipamente produse pentru sectorul producătorilor de energie din surse regenerabile, să testeze soluții inovative pentru încălzire aflate în oferta expozanților și să descopere, direct de la sursă, servicii de finanțare în domeniul energiei verzi. În total, spațiul expozițional a acoperit o suprafață 1500 de mp. 1200 de vizitatori de specialitate au trecut pe la standuri în cele două zile ale evenimentului.

Interes au prezentat și cele 5 conferințe internaționale de specialitate, un forum și alte evenimente conexe pe diverse tematici din domeniul: eficienței energetice, energiei solare, hidroenergiei, biogazului, biomasei, energiei din deșeuri și altele, organizate în paralel cu expoziția.

Soluții de încălzire

A VII-a Conferință Internațională - Energia Solară în România a adus în discuție teme interesante și provocatoare pentru investitorii în acest sector, de la noutăți legislative la prezentări aplicate.

Dr. Cristina Micu, membru în Comitetul Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a abordat tema sensibilă a superinflației de certificate verzi, 5,5 milioane de certificate nu au avut piață, fenomen care repercusiuni în piața de energie, deoarece producătorii de pe aceste segment nu își mai recuperează investiția. “Suntem într-un model de piață destul de inflexibil care nu permite negocierea bilaterală directă și nu permite să se facă contracte pe cantități flexibile. Este foarte important pentru o investiție în producere să ai contracte

pe termen lung, contractul pe termen lung nu poate fi făcut pe o cantitate fixă și nici pe un preț fix. Practic avem o incertitudine mare atât în randamentul investițiilor în regenerabile cât și o incertitudine care vor fi targeturile de preț și cu cât va susține această energie”, a mai subliniat reprezentanta AFEER, asociație care concentrează prin cei 47 de furnizori membri 90 % din piața de energie electrică din România.

Pragmatic, Dorin Fleșeriu, director SC Delphi Electric SRL Alba Iulia, a făcut un lobby inteligent pentru casa electrică ca o soluție pentru încălzire și obținerea independenței energetice, uzând pentru comparație exemplele de locuințe ineficiente energetic care sunt predominante în România.

Delphi Electric comercializează trei grupe de produse: încălzirea radiantă, sisteme de degivrare și protectie împotriva înghețului și a zăpezii, iar mai nou, sistemele fotovoltaice conectate la rețea.

Alexandru Dumitrascu, project manager Altius Fotovoltaic, a adus în discuție procesul de producție a panourilor fotovoltaice. Compania din Giurgiu este momentan singurul producător românesc de panouri. “În procesul de producție trebuie să ai o sticlă foarte bună, curată, să nu ai impurități.

Toate acele impurități, urme de grăsime, insecte produc în locul respectiv o delaminare în locul respectiv, în timp. Calitatea și starea foliei înainte de laminare contribuie la durata în timp a panourilor fotovoltatice. Procesul de laminare este foarte important, temperatura trebuie să fie constantă pe toată suprafața de laminare. Ca să testezi dacă ai o laminare bună, trebuie să faci o analiză chimică pentru a constata procentul de gel din folie”, a prezentat acesta procesul tehnologic insistând asupra defectelor de fabricație sau a celor care pot apărea în timp și care scurtează durata de viață a panourilor fotovoltaice, durată estimată la 20-25 de ani.

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O nouă prioritate

A doua zi, poate cel mai interesant panel a fost Summitul Internațional pe Eficiență Energetică, organizat în premieră, la care au prezenți vicepreședintele Autorității de Reglementare în Energie (ANRE), dr. Emil Calotă, Cornel Rădulescu, director în cadrul ANRE, Virgil Mușatescu, consilier în cadrul Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și o serie de alți specialiști în domeniu.

Un rol determinant în atingerea țintelor naționale trasate prin programul Europa 2020, asumate de România privind Energia şi schimbările climatice în cadrul Programului Naţional de Reformă (PNR) 2015, îl are ANRE potrivit atribuţiilor conferite de prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, așa cum aveau să sublinieze în cadrul summitului cei doi reprezentanți ai autorității. ANRE urmăreşte aplicarea celor mai bune practici europene în domeniu, adaptate la specificul naţional, cât şi schimbul de informaţii pe probleme de eficienţă energetică, respectiv monitorizează implementarea reglementărilor privind liberalizarea pieţelor de energie în condiţiile de creştere a eficienţei energetice şi dezvoltării durabile, asigurării accesului nediscriminatoriu şi transparent la energie, cât şi protecţiei consumatorilor de energie.

Vlad Stanciu, director executiv al Clusterului de Energii Sustenabile din România ROSENC, și-a concentrat prezentarea pe “Realizarea studiului de fezabilitate pentru Sistemul ESCO (Energy Service Company) și creșterea acceptabilității Sistemului ESCO pe piața eficienței energetice a locuințelor colective“. Prin acest proiect se urmărește realizarea unui studiu de fezabilitate ce vizează atragerea unor finanțări pentru implementarea de măsuri de eficiență energetică în blocurile de locuințe din Timișoara. Pe lângă reducerea considerabilă a facturii consumului de energie la utilizatorii casnici, se dorește realizarea unor lucrări de eficiență energetică prin sistemul ESCO, gratuite pentru proprietarii imobilului.

Dipl. Ing. Carmen Pavel, vicepreședinte al Asociației Escorom a Serviciilor Energetice din România, a prezentat piața serviciilor de tip ESCO aflată la început în România.

Cosmin Drăgoi, director general Finacon România, și-a ales ca temă a prezentării Proiecte integrate de eficiență energetică. “Întotdeauna trebuie să avem în vedere integrarea proiectelor pentru că un proiect complet de eficiență energetică duce la o economie maximă. O economie maximă poate crea un model de business, un model de business care poate atrage multiple surse de finanțare. Dacă vorbim de un proiect integrat, avem mult mai multe șanse să reușim să îl implementăm”, a subliniat acesta.

Renergy Award, cu mai multe categorii

RENERGY AWARD a fost oferit pentru a patra oară în cadrul RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE. Premiul a fost acordat de data aceasta în trei categorii, unei Personalități Remarcabile, unei Tehnologii Inovatoare și unui Investitor Străin.

“E unul din oamenii din acest domeniu de adâncă specializare și inteligență tehnică pe care îl cunosc de foarte mulți și e unul din profesorii pe care regret că nu i-am avut când am fost student. Viața ne-a împletit într-un fel activitățile și expertiza, valoarea, talentul nu doar didactic s-au regăsit nu doar în încercările statului român de a-și defini viziuni economice și energetice în diversele proiecte de strategie”, a spus dr. Emil Calotă într-un laudatio înainte

“RENEXPO® își consolidează an de an statutul de platformă ideală de business pentru persoanele cheie din domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice. Cea de-a VIII-a ediție a evenimentului a concentrat timp de două zile la Sala Palatului din București, factori de decizie, investitori și beneficiari care au aprofundat tematici pentru un viitor sustenabil” Gabriela Bujeniță - Project Manager RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE de acordarea premiului pentru o Personalitate Remarcabilă prof. dr. ing. Virgil Mușatescu.

“Sunt absolut mișcat de acestea cuvinte deosebit de frumoase, lucrurile sunt pe undeva la mijloc, cu inima am fost, sunt și voi rămâne alături de eficiența energetică. Din punctul meu de vedere, eu cred că până și România o să ajungă în situația în care economia de combustibili, economia de surse primare, să reprezinte primul combustibil, cel mai important al mixului de combustibili”, a spus consilierul CNRCME. Premiul pentru Tehnologie inovatoare a fost acordat companiei Evinox Energy Ltd. din Marea Britanie, iar premiul pentru categoria Investitor Străin a fost adjudecat de către compania austriacă Global Hydro Energy GmbH. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE s-a desfășurat în acest an sub patronajul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri și a fost sponsorizat de companiile austriece Global Hydro Energy GmbH, Fronius International GmbH și compania finlandeză Valmet Technologies Oy.

Despre organizatori

REECO RO Expozitii S.R.L. este organizatorul târgurilor și conferințelor internaționale Renexpo® South-East Europe (București) și ENREG ENERGIA REGENERABILA® (Arad). REECO face parte din grupul REECO. Compania, cu sediul în Reutlingen-Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri și conferințe din Europa în domeniul energiei regenerabile, eficienței energetice, eficienței energetice în construcții și renovare.

25

26

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energia românească, cauză și soluție în criză În contextul schimbărilor de paradigmă la nivel european

Cum arată viitorul energetic al României în contextul strategiei europene în domeniu a fost tema care a legat specialiști din sectorul nuclear, al gazelor naturale și al petrolului la o dezbatere organizată la București, la World Trade Center, de Pro Business Tours, Techno Market și Centrul European Sintesis. de Ligia VORO

Moderatorul dezbaterii, în prima sa parte, a fost Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. Parlamentarul a readus în prim-plan noua viziune europeană asupra energiei care a generat o reașezare a politicilor în domeniu. “Redefinirea politicilor pentru că în faţa provocărilor cu care se confruntă Europa astăzi, respectiv securitate, schimbări climatice și inegalitate socială, toate agravate în ultimul an şi nu diminuate, răspunsul comun pentru toate aceste provocări vine de la energie, energia se regăseşte ca şi cauză, și dar şi soluție pentru cele trei mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE). Prin urmare, Uniunea Europeană a luat decizia să îşi redefinească strategia în domeniul energetic şi ca şi consecinţă şi-a stabilit câţiva piloni cheie la care pe primul loc a stabilit ca pilon fundamental – securitate, solidaritate şi încredere. Pe locul doi, Uniunea Europeană şi-a propus o interconectare şi realizarea interconectării depline a pieţei europene în domeniul energiei. Pe locul trei este eficiența energetică, pe locul patru decarbonizarea şi pe locul cinci investiţii masive, inovare, cercetare și competitivitate”, a sintetizat acesta noua ordine energetică în UE. Pentru atingerea acestor obiective e nevoie de o revoluție tehnologică, crede Iulian Iancu, motiv pentru care Uniunea Europeană a promovat în acest an o strategie privind tehnologiile de înaltă eficienţă în domeniul energetic într-un program strategic, care are următoarele priorități: investiții în tehnologie în energia regenerabilă, consumatorul, eficiența energetică, decarbonizarea, continuare investițiilor în domeniul captării, stocării bioxidului de carbon şi energia nucleară.

De asemenea, în contextul acordului internaţional privind reducerea efectelor schimbărilor climatice, Uniunea Europeană trebuie să îşi reanalizeze politicile în domeniul energiei în condiţiile în care este zona cu cea mai scumpă energie din lume. 11 miliarde e factura Europei pe zi pentru energie, preţul energiei electrice e cu 40 % mai mare decât în Statele Unite ale Americii, iar cel al gazelor naturale este de două ori mai mare. Sunt cifre care reprezintă tot atâtea provocări pentru UE de a le reduce, în contextul în care 40 % din consumatori sunt vulnerabili, însă necesarul de investiţii în domeniul energiei în Europa este de 1000 de miliarde de euro până în 2020.

Suma exorbitantă de care este nevoie pentru investiții în sectorul energiei este unul din motivele pentru care integrarea deplină a pieţei a eșuat pentru termenul fixat inițial – 2014, unul mai realist fiind stabilit pentru 2018.

Crearea unei piețe unice cu atingerea obiectivelor specifice a determinat pași concreți pe zona de interconectare. Malta de Italia, finanțarea proiectelor de interconectare de transport gaze naturale între Polonia – Lituania, proiect susținut, în afară de cele două state, atât de Uniunea Europeană cât şi de celelalte două ţări baltice -, realizarea altor două interconectări Polonia – Lituania şi Lituania – Suedia, pe zona de energie electrică.

UE a stabilit, de asemenea, ca program de urgenţă, dezvoltarea coridorului sudic şi asigurarea finanţării şi tranzitului primelor cantităţi de gaze din zona Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan, cu o primă lansare şi semnare a proiectului TANAP, apoi TAP şi primele 10 miliarde de mc dinspre Azerbaidjan - Șah Deniz 2 către Uniunea Europea-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

nă. În afară de aceste state, prioritate capătă Turcia, Orientul Mijlociu, Africa, Norvegia, cu integrare deplină, Canada şi Statele Unite. În acest context, a mai subliniat Iulian Iancu, România are două mari oportunităţi să producă gaz natural lichefiat şi să își dezvolte capacitățile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Bariere ar putea fi însă agenda politică care a fost mai mereu diferită agenda strategică, instabilitatea politică, lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă, cea veche din 2007 nu mai este de actualitate și nici nu a fost pusă în aplicare.

Perspective locale și globale

Carmen Neagu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a CNTEE Transelectrica SA, ne-a readus pe pământ. Sunt proiecte numeroase, ambițioase de interconectare doar că acestea sunt blocate de legislație, de procese.

“Conectivitatea fizică se loveşte de o serie de inadvertenţe, întârzieri, care nu au nicio legătură cu viziunea europeană, ci cu o perspectivă provincial-locală. Reşiţa – Pancevo (n.a.

LEA 400 kV dublu circuit (d.c.) Reşiţa (România) – Pancevo (Serbia)) este un proiect frumos, asigură o capacitate suplimentară de export de circa 1000 MW, însă dincolo de asta avem în execuţie închiderea inelului de 400 unde pe zona Oradea sunt 6 stâlpi, pe care nu reuşim să avem documentele, astfel încât România să exporte o capacitate suplimentară de 300 de MW”, a punctat Carmen Neagu.

Președintele Comisiei de Supraveghere a CNTEE Transelectrica vede mai nuanțat și problema securității energetice și, implicit, a consumatorului vulnerabil și a asigurării resurselor energetice pentru acesta.

“Punerea consumatorului în zona de maxim interes tehnologic este un pas care intră oarecum în contradicţie cu cei 40 % pe care îi anunţaţi ca şi consumatori vulnerabili. Noi trebuie să ne definim foarte clar în lege consumatorul vulnerabil şi să construim poiliticile pentru acest tip de consumator, astfel încât zona de dezvoltare de tehnologii inteligente pentru ca la nivelul consumatorului să fie corelată şi cu asigurarea soluţiilor pentru eradicarea sărăciei, mai ales că dezvoltările tehnologice pe zona de consumator ating o altă problemă cu impact extraordinar, securitatea energetică, și nu vorbim doar de asigurarea resurselor, ci și despre cyber-security, investițiile necesare pentru securizarea sistemelor este mult mai complicată și recuperarea acestor investiții este, iarăși, foarte dificilă”, consideră aceasta.

Adriana Mircea, director pentru dezvoltare al General Electric, companie care a preluat recent Alstom, a identificat de asemenea vulnerabilitățile în implementarea unor măsuri stabilite în legislația europeană și preluate în cea românească.

“Măsurile efective de eficiență energetică, de transpunere în practică a prevederilor din lege întârzie să apară. Statele Unite au dat un răspuns foarte bun crizei prin măsuri concrete în domeniul energiei, constatăm că în România, pentru că aceste măsuri nu s-au reflectat ferm, au rezultat problemele pe care le resimțim și astăzi pentru că motorul relansării economiei este energia”, crede directorul General Electric.

Aceasta a mai subliniat nevoia de investiții, susținând că unul dintre mecanismele pentru a da un impuls economiei poate fi planul Juncker (n.a Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene). Vorbim de 64 miliarde de dolari, care sunt destinați proiectelor din țările Europei, bugetul european finanțează 20 %, iar restul să fie asigurat din sectorul privat.

“Cred că este timpul ca noi ca și țară și noi ca și jucători – General Electric și toate companiile care sunt active în zona energiei să ne gândim cum putem să punem cu toții umărul, prin proiecte de parteneriat public-privat în zona energiei, pentru a face și România pași în planul Juncker, la fel cum alte țări au făcut, și pentru a atrage fonduri private și fonduri de stat pentru a revitaliza infrastructura din domeniul energetic pe cele trei componente identificate de Comisia Europeană – interconectare, eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a conchis Adriana Mircea.

Răspunsuri au fost așteptate de la Marian Cernat – director în cadrul ANRE, iar acestea nu sunt nicidecum pesimiste, iar pași se fac.

“La nivel european, targetul este de realizare a unei piețe unice europene, care poate fi tradus prin posibilitatea comercianților de a-și cumpăra de oriunde din sistemul interconectat european și de a o vinde oriunde în sistemul interconectat european fără restricții. Pentru a atinge această țintă, o etapă importantă pe care au prevăzut-o reglementatorii europeni este cea de realizare a așa-numitelor piețe regionale, după care pasul următor va fi cuplarea acestor regiuni și crearea pieței unice europene”, a spus directorul care a mai dat ca cert anul 2018 pentru liberalizarea totale a pieței energiei din România.

Viitorul energetic din punct de vedere al perspectivei europene nu este unul sumbru, ci unul optimist, a mai punctat Marian Cernat. “Sunt necesare anumite măsuri în special în domeniul producției de a lua în calcul modificările structurale produse în ultima vreme, respectiv creșterea ponderei de energie volatilă și de aici de a găsi măsuri de securizare a producției din surse termo care să compenseze variațiile de producție din sursele volatile, dar cred că vom face față fără probleme la aceste aspecte”, consideră directorul.

Petru Lificiu, consul onorific al Republicii Kazahstan în România, oficiali ai statelor Kazahstan și Azerbaidjan care au vorbit despre proiectele țărilor lor și cooperarea cu România au încheiat prin intervențiile lor prima parte a dezbaterii.

Pledoarie pentru energia nucleară

Teodor Chirică, director general al EnergoNuclear, a moderat secțiunea dedicată energiei nucleare. Temele propuse au fost cel puțin provocatoare: energia nucleară - o contribuţie importantă la viitorul omenirii în privinţa alimentării durabile cu energie;

27

28

ENERGIE

Energia nucleară – sursă puțin poluantă și factor de dezvoltare economică prin reducerea importurilor de gaze și cărbune; Necesitatea includerii în planul de dezvoltare pe următorii 10 ani a liniilor de transport de energie nucleară către toată țara, astfel încât rețeaua să poată prelua și energia produsă de sistemul de reactoare.

Cu aceste teme expuse, Daniela Lulache, director general CFO Nuclearelectrica SA, a fost tranșantă în ceea ce privește susținerea investiției de la Cernavodă. “Mai devreme sau mai târziu va trebui să aibă loc o revizuire a legislației atât primare cât și secundare în domeniul energiei și poate un prim pas va fi făcut cu ajutorul nostru, cu proiectul Unităților III și IV de la Cernavodă, care are nevoie de mecanisme de sprijin, el este necesar indiferent dacă există voci care încă mai încearcă să pună la îndoială un asemenea proiect. Poate că noi cu acest proiect vom reuși să mobilizăm autoritățile care sunt de acord să sprijine proiectul prin mecanismul de sprijin al contractelor pentru diferență și prin înțelegerea că un astfel de proiect trebuie să fie finanțat și ca să fie finanțat, trebuie să fie în primul rând finanțabil și ca să fie finanțabil are nevoie să probeze surse de rambursare ale acelor finanțări, deci se impune să putem încheia contracte de vânzare a energiei pe termen lung și ca atare este un proiect strategic, este un proiect prioritar și este un proiect pentru care toate autoritățile și-au arătat disponibilitatea de a asigura sprijin, în consecință mă aștept să genereze această dezabatere și modificare fără de care nu cred că putem să considerăm că avem o piață a electricității mature”, a spus directorul general.

Mihai Darie, directorul financiar al CFO Nuclearelectrica, a mai adus completări privind mecanismul de sprijin al contractelor pentru diferență și modul cum a fost acesta implementat în Marea Britanie.

După o lungă dezbatere, problema deșeurilor radioactive, a poluării generate de producerea energiei nucleare, precum și a riscurilor pe care le implic au rămas nelămurite.

Proiecte în înmagazinare

De la sectorul nuclear ne-am oprit la piața gazelor naturale, mai exact la zona înmagazinării. Dan Vecerdea, director înmagazinare gaze în cadrul SNGN Romgaz SA Mediaș, și-a început prezentarea cu o scurtă statistică a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

situației din țara noastră în domeniul înmagazinării subterană a gazelor naturale. Astfel, SNGN Romgaz SA Mediaș controlează 90 % din capacitățile de înmagazinare.

Capacitatea de înmagazinare a Romgaz este de aproape 3 miliarde de mc, ceea ce este suficient, potrivit directorului Dan Vecerdea, în contextul scăderii consumului de gaze naturale pe piața românească. La momentul conferinței, stocul de gaze naturale al Romgaz era de 2,6 miliarde de mc.

Un alt punct atins în prezentare au fost proiectele de investiții noi – fiind amintite cel de la Sărmășel și dublarea capacității de la Bilciurești pentru zona de consum București, cel mai mare centru de consum din România.

Romgaz mai are pe partea de înmagazinare două proiecte de interes comun acceptate de Comisia Europeană spre finanțare.

O prezentare în cadrul evenimentului a mai avut Ioan Popa, director în cadrul Conpet SA Ploiești, care a insistat asupra proiectelor derulate de operatorul sistemului de transport țitei brut.

Cuvântul de încheiere i-a aparținut lui George Rusu, President & CEO, Pro Business Tours. “Scopul acestui forum a fost de a crea acea sinergie între vorbitorii care au prezentat teme și audiența din sală, făcând această zonă de networking. A fost din punctul meu de vedere o reușită această dezbatere interactivă, o să creăm un summum de informații pe care să îl prezentăm cu ajutorul domnului președinte Iulian Iancu tuturor forurilor implicate”, a subliniat acesta.

Cifre din sectorul nuclear

27 % din energia electrică la nivel european provine de la 130 de producători, originari din 14 state membre Cifra de afaceri – 70 mld. de euro Locuri de muncă directe și indirecte 800.000 4 unități sunt în construcție – Finlanda, Franța și Slovacia 20 unități calificate, printre care și cele din România – Unitățile III și IV de la Cernavodă

30

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiție de 17 milioane de euro finalizată cu brio de Repcon Oradea

Compania Repcon SA Oradea a finalizat cu brio proiectul de reamenajare hidrotehnică a râului Niraj, din județul Mureș. Lucrările, în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, au fost recepționate luni, 21 decembrie, de către beneficiar - Administrația Bazinală Mureș (ABA) -, de către consultanții proiectului și de către reprezentanții Ministerului Mediului. de Alex TOTH O echipă largă de experți, reprezentanți ai constructorului Repcon - în frunte cu directorul general Mircea Nistreanu, ai ABA Mureș - în frunte cu directorul Mihai Blaga și directoarea de Investiții, Rodica Colceriu -, ai Ministerului Mediului – în frunte cu Gheorghe Tuluc, director general adjunct al Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (DIAPSP) – a verificat în teren calitatea lucrărilor hidrotehnice

executate pe o lungime de cca. 32 de km a râului Niraj.

Specialiștii au vizitat câteva puncte cheie ale lucrării, la Stejăriș, la Păsăreni, la Acățari, la Miercurea Nirajului. În opinia unanimă, constructorul Repcon și subantreprenorii săi și-au făcut treaba foarte bine, ținând cont de complexitatea proiectului și de deadline-ul infernal impus de beneficiar, pentru a nu fi ratată finanțarea europeană care a acoperit costurile lucrărilor. Mici detalii, legate de finisaje, au fost trecute într-o listă de subiecte care trebuie remediate în lunile următoare, dar din punct de vedere tehnic obiectivul a fost îndeplinit 100 %. La final, experții din comisia de recepție au semnat procesele verbale, moment în care lucrarea a trecut în administrarea ABA Mureș.

Conferința găzduită de ABA

Cu trei zile mai devreme, în 18 decembrie, la sediul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş a avut loc conferinţa de finalizare a proiectului „Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj, judeţul Mureş”. La eveniment au participat reprezentanţi ai managementului ABA Mureş, ai autorităţilor judeţene şi locale, precum şi ai ONGurilor şi firmelor implicate în derularea proiectului.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

„Am venit aici, pe Niraj, cu cei mai buni ingineri ai companiei și am angajat și câțiva oameni valoroși din Mureș. Eu le mulţumesc întâi lor, muncitorilor noștri și furnizorilor, pentru că fără ei nu puteam termina lucrarea.

Mircea Nistreanu, director general Repcon SA „Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj, judeţul Mureş” au fost aprobaţi prin Decretul nr. 258/1988.

Proiectul a fost gândit și început deci acum 27 de ani. Principalele obiective incluse încă de atunci în obiectivul de investiție au fost: realizarea acumulării nepermanente Valea pe râul Niraj, cu un volum total de 6 milioane mc; recalibrarea canalului Vețca pentru preluarea integrală a debitelor de pe Nirajul Mic și ale afluenților lui; amenajarea râului Niraj și a afluenților între localitățile Miercurea Nirajului și Ungheni pentru asigurarea capacității de scurgere și protejarea zonelor cu eroziuni active.

Din cauza costurilor ridicate impuse de realizarea acestor investiții s-a propus etapizarea lucrărilor. Etapa I a constat în realizarea acumulării nepermanente Valea și recalibrarea canalului Vețca, inclusiv regularizarea afluenților acestuia, lucrări finanțate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și de Guvernul României și care au fost finalizate și recepționate în anul 2002. Etapa a II-a a constat în amena-

jarea râului Niraj și a afluenților săi pe tronsonul cuprins între Miercurea Nirajului și Ungheni. Tronsonul cuprins între Cinta și Ungheni a fost finalizat în 2008, cu finanțare de la bugetul de stat și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Din cauza duratei mari de la elaborarea studiului de fezabilitate, pe tronsonul rămas, Miercurea Nirajului – Cinta, albia râului a suferit modificări, capacitatea de transport a albiei amenajate reducându-se. Ca urmare, studiul de fezabilitate a fost actualizat în 2011, fiind aprobat prin avizul MMSC nr. 26 din 03.10.2013. Aproape doi ani au mai trecut până, într-un final, a fost găsită finanțare prin Ministerul Fondurilor Europene și a fost semnat contractul cu constructorul.

Obiectivul general al proiectului curent îl reprezintă implementarea măsurilor adecvate pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic al râului Niraj, pe tronsonul cuprins între localităţile Miercurea Niraj şi Cinta, iar obiectivul specific este creşterea gradului de protecţie a teritoriului administrativ al localităţilor Miercurea Nirajului, Dumitreşti, Găleşti, Murgeşti, Păsăreni, Bolintineni, Acăţari, Stejeriş, Crăciuneşti, Cinta, pe o porţiune de 32 de kilometri.

31

32

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„În calitate de manager al acestui proiect, am coordonat toate activităţile care au făcut parte din proiect şi îmi place să cred că astăzi, aici, suntem o familie reunită a tuturor factorilor implicaţi, Instituţia Prefectului, reprezentanţii ONG-urilor şi ai autorităţilor publice locale şi centrale, agenţiilor de mediu şi, nu în ultimul rând, colegii de la echipa de implementare a proiectului şi ai constructorilor”, a afirmat Rodica Colceriu, directorul tehnic pentru Dezvoltare și Investiții al ABA Mureş. „A fost un proiect care s-a derulat într-un timp relativ scurt, având în vedere lungimea lucrărilor efectuate, şi anume 32 de kilometri”, a sintetizat managerul de proiect.

Repcon SA Oradea, misiune îndeplinită

Lucrările, deloc uşoare, au fost duse la bun sfârşit de compania Repcon SA Oradea, reprezentată la conferinţă de o echipă de ingineri în fruntea căreia a stat directorul general Mircea Nistreanu. „Am venit aici, pe Niraj, cu cei mai buni ingineri ai companiei și am angajat și câțiva oameni valoroși din Mureș. Eu le mulţumesc întâi lor, muncitorilor noștri și furnizorilor, pentru că fără ei nu puteam termina lucrarea. Mulțumesc și conducerii ABA Mureș, pentru modul în care s-a implicat și ne-a sprijinit, mulțumesc conducerii Consiliului Județean Mureș, mulțumesc tuturor autorităților locale și centrale care ne-

au ajutat, mulțumesc cetățenilor acestor comune care neau suportat prezența poate zgomotoasă și inconfortabilă de-a lungul lucrărilor. Timpul a fost scurt şi sunt conştient că nu poţi satisface toate părţile. Obiectivul acestei lucrări a fost apărarea împotriva inundaţiilor şi această lucrare şi-a atins scopul, şi vă spune asta cineva care lucrează în domeniu de 40 de ani. S-a lucrat pe câmp, pe teren, în grădinile oamenilor şi încă de la început i-am rugat pe inginerii mei să discute cu oamenii, să avem acceptul acestora”, a spus Mircea Nistreanu. „Lucrarea este gata din punct de vedere tehnic, dar mai sunt de rezolvat unele aspecte cum ar fi igienizarea locurilor unde am lucrat. Nu plecăm de aici până nu rezolvăm aceste aspecte. Vă asigur că pe unde am fost, şi multă lume de aici mă cunoaşte, eu am lăsat loc de bună ziua”, a adăugat Mircea Nistreanu.

Albia râului Nitraj a fost recalibrată pe o lungime de 31,9 km, au fost construite 7 km de diguri noi, 1,6 km de ziduri și 1,2 km de casete de beton, au fost amenajate supraînălțări de diguri și a fost reabilitat nodul hidrotehnic din Miercurea Nirajului, la confluența dintre pârâul Vețca și Niraj. Peste 800.000 mc de pământ a fost mutat cu utilajele, 29.000 mc de beton a fost folosit pentru ziduri, în noduri hidrotehnice și în casete, 80.000 tone de piatră au fost folosite.

„Ceea ce avem aici este un precedent pozitiv”

Obiectivele proiectului au fost cu atât mai greu de realizat cu cât o serie de ONG-uri de mediu s-au opus, constant, cu argumentul că reamenajarea şi securizarea bazinului

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

hidrografic Niraj ar avea efecte nefaste pentru biodiversitatea din zonă. Falka Istvan, biologul proiectului, a adus argumente potrivit cărora lucrările sunt realizate cu respectarea normelor din domeniul protejării florei şi faunei din arealul proiectului. „S-au marcat în jur de 1.000 de copaci şi a fost un proces de negociere extraordinară între constructori şi biologi, dacă va rămâne sau nu copacul, dacă se va face sau nu consolidare de beton. S-au plantat 12.000 de puieţi şi s-a făcut un inventar cu speciile locale.

Cred că merită felicitat atât custodele, cât şi executantul care au reuşit în condiţiile astea extrem de dificile. Aş dori să scot în evidenţă şi folosirea geocelulelor, datorită cărora s-au putut păstra copacii şi eu o văd ca pe o soluţie de viitor pentru alte proiecte similare”, a subliniat Falka Istvan. „Cred că trebuie să vedem şi partea pozitivă: este un prim caz, este un compromis cum a zis un inginer, din care pot învăţa toate părţile implicate. Acest proiect este un început şi ceea ce avem aici este un precedent pozitiv”, a completat biologul.

Despre Repcon SA Oradea

Repcon este una dintre cele mai mari companii românești dedicate exclusiv construcțiilor hidrotehnice. Istoria Repcon începe în urmă cu peste 25 de ani, odată cu înființarea Șantierului de construcții hidrotehnice speciale în cadrul Grupului de Șantiere Tîrgu Mureș aparținând Trustului de Construcții Hidrotehnice Speciale București. Sub denumirea pe care o știm astăzi funcționează din 1993, când a avut loc privatizarea. După 22 de ani de experiență în gospodărirea apelor și amenajările hidro, Repcon Oradea se prezintă cu o carte de vizită impresionantă, realizând în tot acest timp cele mai importante lucrări hidro din Transilvania. În 2014, un an foarte dificil pentru Repcon, cifra de afaceri a fost de 14,2 milioane lei, iar cel mai bun an al companiei a fost 2009, cu 149 milioane de lei.

17 milioane euro valoarea proiectului 32 km lungimea lucrărilor 10 localităţi beneficiare 12.000 de puieţi plantaţi la finalul lucrărilor 29.000 mc de beton folosiți

„În calitate de manager al acestui proiect, am coordonat toate activităţile care au făcut parte din proiect şi îmi place să cred că astăzi, aici, suntem o familie reunită a tuturor factorilor implicaţi” Rodica Colceriu, director Dezvoltare și Investiţii ABA Mureș

33

Investiție SF în infrastructura feroviară la Arad WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

35

Stația CFR Arad este cea mai modernă gară din România. Ea a fost reabilitată în cadrul unui proiect european, iar dotările sunt de domeniul SF. Ministerul Transporturilor intenționează ca acest proiect pilot să fie extins și la alte gări din România. de Liliana BRAD

Lucrările de modernizare a gării arădene au demarat în anul 2012, când Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a accesat proiectul „Reabilitarea liniei C.F. frontieră-CurticiSimeria parte componentă a coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”.

Contractul de execuție a fost semnat în 15 februarie 2012, cu asocierea „Alstom Transport SA, Swietelsky Baugesellschaft m.b.H., Astaldi S.p.A, Euro Construct Trading ΄98 SRL și Dafora SA. Valoarea proiectului a fost de peste 1 miliard de lei, fără TVA, iar termenul de execuție, de 27 de luni.

Lucrările au fost întârziate, însă acum sunt finalizate în proporție de 99 %. „Mai avem de realizat doar racordurile la utilităţi, adică la gaz şi la energie electrică. După evenimentul tragic de la clubul Colectiv din Bucureşti am decis să suplimentăm sistemele de siguranţă, trebuie ca cei de la ISU să vină să facă inspecţiile”, a declarat Gabriel Stanciu, directorul general al companiei Alstom.

Pe lângă reabilitarea liniei ferate, a fost construit un nou Centru de Management al Traficului în Arad care va coordona activitatea de trafic, semnalizare, electrificare, monitorizare deranjamente, monitorizare treceri la nivel și un nou Centru de mentenanță. Însă, cea mai spectaculoasă modernizare a fost cea a Stației CFR Arad. Gara arădeană este un nod important de cale ferată. Din punct de vedere al complexității, adică număr de linii, schimbătoare de cale, ramificații, instalații de semnalizare, este printre cele mai mari din Estul Europei având în exploatare o lungime desfășurată de 35 kilometri linie de cale ferată și 146 de schimbătoare de cale. În Staţia CFR Arad, accesul la peroane se face în prezent pe o pasarelă pietonală nouă care se desprinde din holul central al clădirii de călători. Aceasta a fost dotată cu toate facilităţile pentru călători şi pentru persoanele cu mobilitate redusă, lifturi, scări rulante, marcaje speciale etc. „Clădirea a primit o nouă faţă, este un amestec

fericit de tradiţional şi de modern, de utilitate pentru pasageri, dar şi o situaţie de confort şi de condiţii foarte bune de muncă pentru angajaţi şi toate acestea o recomandă ca fiind un proiect pilot care trebuie neapărat extins la nivelul întregii reţele din România“, a declarat Dan Costescu, noul ministru al Transporturilor. Acesta a explicat că, la ora actuală, Stația CFR Arad, prin dotările de care dispune, este mult superioară multor gări din Europa. Mai mult, a fost implementat un proiect pilot care urmează să fie preluat și în alte stații CFR din țară. „Mă bucur nespus că acest proiect pilot a început chiar la Arad, aici unde avem o tradiţie de peste 150 de ani de cale ferată. În prezent, gara din Arad este mai presus decât multe gări pe care le vedem în Europa Occidentală, este poate cea mai frumoasă din Europa de Est. Este un amestec fericit de utilitate pentru pasageri, dar şi o situaţie de confort şi de condiţii foarte bune de muncă pentru angajaţi şi toate acestea o recomandă ca fiind un proiect pilot care trebuie neapărat extins la nivelul întregii reţele din România”, a declarat ministrul Transporturilor. El a mai vorbit despre modernizarea parcului de vehicule feroviare, despre infrastructură și despre momentul în care atât calea de rulare cât și vehiculele feroviare vor permite un trafic cu viteza de 160 km/h, ceea ce va asigura tranzitarea României dintr-un capăt în celălalt, pe calea ferată, în doar 6-7 ore. „Ceea ce este important, în afară de lucrurile frumoase pe care le vedem oriunde în Europa, și ceea ce trebuie lumea să înțeleagă, este faptul că este o primă cărămidă la acest edificiu pe care vrem să îl construim. Astfel, trenurile vor circula fără să mai fie nevoie să oprească să schimbe locomotivele, fără să mai schimbe personalul, iar asta tocmai grație acestui sistem ERTMS Nivel 2 pe care l-am implementat, deocamdată doar în acest proiect. Gara Arad este un proiect pilot pe care mi-aș dori să-l extindem în perioada următoare”, a declarat ministrul Dan Costescu.

REAL ESTATE

"Sibiul crește an de an" WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

CEO-ul Zacaria Group, Jonathan Diamantino, analizează perspectivele Sibiului, pentru cei care vor să fie “acasă” într-unul din orașele tot mai iubite și vizitate în ultimii ani. Compania are însă planuri de extindere și în București...

A consemnat Ionuț OPREA

Cum apreciați impactul în piața locală a proiectelor rezidențiale finalizate de compania dvs. în ultimul an?

Considerăm că Zacaria Group a contribuit la creșterea calității complexurilor rezidențiale din Sibiu. Desigur, imobile noi apar în fiecare lună sau chiar săptămână, însă graba nu este niciodată “prietena” lucrurilor durabile. Prin proiectele dezvoltate de noi pe piața sibiană, Eva Residence și Golden Valley Residence, am reușit să oferim unor familii căminul ideal pentru o viață liniștită. Chiar dacă numărul dezvoltatorilor de imobiliare a crescut incredibil în ultimii doi ani, noi ne-am consolidat poziția pe piață și am devenit o certitudine. Desigur, cele două noi proiecte achiziționate de Zacaria Group în București, American Village și Valletta Residence, vor păstra aceleași linii de înaltă calitate și vor reprezenta o alternativă de luat în seamă atunci când cineva se va gândi să-și cumpere o nouă locuință.

Ce tip de proiecte rezidențiale credeți că sunt cele mai potrivite pentru clienții din Sibiu?

Piața din Sibiu este o piață diversificată. Există cerere atât pentru cartiere de blocuri, cât și pentru complexuri de vile.

Tinerii caută apartamente situate în zona prețurilor scăzute, din dorința de a avea o casă și a nu mai plăti chirie, este de înțeles. Pe de altă parte, există și familii care vor o vilă, vor să simtă senzația de “acasă” pe care le-o oferă spațiul generos al unei case. În același timp, se simte un mic boom imobiliar după ieșirea din criză, chiar și în Sibiu. Tocmai din această cauză există impresia că uneori se construiește haotic. Noi am încercat, și considerăm că am reușit, să construim imobile care satisfac atât cerințele de calitate ale clienților, cât și cerințele zonelor în care construim.

Care sunt principalele dvs. atuuri pe piață? Ce exigențe au clienții?

Credem cu tărie că principalul nostru atu pe piață este că știm să ascultăm. Vorbim aici de calitatea finisajelor și de variantele de personalizare a apartamentelor. Lucrăm împreună cu clienții noștri pentru a construi exact casa pe care și-o doresc. Desigur, există posibilitatea de a construi

mult, rapid și chiar ieftin, însă proprietarii vor simți după câțiva ani că au făcut rabat în primul rând de la calitate, iar calitatea este unul din puținele lucruri care durează. Noi am ales să construim în zone liniștite, zone mai apropiate de verdeață și mai îndepărtate de poluarea și zgomotul centrului. Pe termen lung credem că aceasta este soluția câștigătoare. Întinderea Sibiului și traficul de aici îți oferă această șansă de a construi în zone periferice și de a ajunge în același timp în 10 minute în centrul orașului, iar noi am profitat la maxim de acest lucru. Un alt atu demn de luat în seamă este oportunitatea de a rezerva un apartament fără niciun fel de taxă. Într-o piață sufocată de comisioane pentru rezervare, noi le oferim posibilitatea clienților de a rezerva o locuință fără a mai plăti în plus. În plus, ratele extrem de avantajoase la dezvoltator ne recomandă în fața clienților.

Cum apreciați evoluția pieței locale de rezidențial în următoarea perioadă?

Sibiul crește de la an la an, indiferent dacă ne referim la investițiile economice sau la numărul de persoane care vin să lucreze aici. Dezvoltarea firmelor industriale și din IT i-a făcut pe mulți să vadă Sibiul ca pe o alternativă la plecarea în București. Mai mult, Sibiul este pe locul 5 în topul salariilor medii din România în anul 2015, având totodată cel mai mic șomaj din Regiunea Centru. Sunt indicatori importanți care asigură o bază solidă pentru investitorii imobiliari. Am întâlnit, în ultimul timp, tot mai mulți clienți care iau legătura cu noi în vederea achiziționării unei case sau unui apartament și ne spun că vor să le cumpere acum. Aceste lucruri ne indică faptul că există o dorință din partea sibienilor de a deveni proprietari de locuințe noi, iar Zacaria Group o să vină în 2016 cu noi proiecte rezidențiale pe piața locală.

REAL ESTATE

REMS în "casă nouă"

38

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Real Estate & Management Solutions (REMS) a inaugurat în luna decembrie noul sediu, pe strada Constantin Brâncuși, eveniment parte a strategiei de dezvoltare. În 2016, REMS va lansa în premieră pentru Cluj Napoca un serviciu complet de relocări pentru persoane fizice și companii.

A consemnat Ionuț OPREA

"Dezvoltarea continuă a echipei dar și încercarea de a oferi cele mai bune condiții clienților și colaboratorilor REMS, ne-au făcut să luăm decizia de a ne muta într-un spațiu mai mare și într-o zonă care în ultimii ani a devenit o adevarată arteră comercială a orașului, strada Constantin Brâncuși, la numărul 128", explică managerul general Cristina Gherman. "Am fost plăcut impresionați de numărul mare de invitați care ne-au onorat cu prezența la evenimentul de lansare, lucru care nu ne lasă decât să credem că am colaborat extrem de bine în toți acești ani, iar clienții REMS apreciază implicarea noastră. Am primit numeroase cuvinte de laudă și apreciere în ceea ce privește noua locație dar și munca pe care o desfășurăm. Doresc să le mulțumesc în primul rând colegilor care au fost implicați direct în amenajarea noului sediu, precum și în realizarea evenimentului de lansare. Nu în ultimul rând, le mulțumim tuturor invitaților prezenți, dar și celor care nu au reușit să fie alături de noi și îi asigurăm în continuare de toată dedicarea noastră pentru a le oferi cele mai bune servicii, așa cum spune și motto-ul nostru: solutions made easy!", a mai transmis Cristina Gherman.

Cum ați defini acum agenția REMS, expertiza și serviciile sale cheie?

La baza brandului REMS stă un cuvânt simplu: echipa! În cei 4 ani de când activăm pe piața clujeană am înregistrat sute de tranzacții finalizate la nivel de companie, având ca și clienți renumite companii naționale, internațioanale și nu în ultimul rând persoane fizice. Avem o echipă tânară, unită, orientată spre succes, iar cheia succesului o reprezintă seriozitatea, promptitudinea și experiența de care dăm dovadă. Nivelul de expertiză al agenților REMS, deși destul de larg, este foarte atent distribuit astfel încât, indiferent de care este cererea unui client, chiar dacă e vorba de un apartament de cumpărat într-o anumită zonă din Cluj sau relocarea unei companii multinaționale, să existe în-

totdeauna la îndemană un profesionist, gata să ofere ajutor și soluții. Specializarea pe departamente și training-ul continuu ne asigură succesul pe o piață extrem de concurențială. REMS s-a născut în martie 2012 din pasiunea unui grup de oameni pentru imobiliare și pentru a transmite clienților adevăratul rol al agentului imobiliar. Am văzut nevoia de o abordare nouă și progresivă pe piața imobiliară din Cluj. Am vrut să demonstrăm clienților că se pot oferi servicii imobiliare bazate pe profesionalism, pasiune, ambiție, respect față de client, într-un domeniu de activitate prea puțin cunoscut în România. Filosofia noastră de lucru este simplă: „îți spunem ce trebuie să știi, chiar dacă nu este ceea ce ți-ai dorit să auzi”. Este un principiu pe care îl folosim pentru ca toate investițiile și tranzacțiile realizate prin intermediul REMS să fie sigure și rentabile. Din această cauză avem multe recomandări din partea clienților multumiți. REMS este o viziune completă, corectă și modernă despre tot ceea ce însemnă domeniul vast al serviciilor imobiliare.

Care sunt proiectele prioritare pentru REMS în 2016? În 2016 dorim să lansăm în premieră pentru Cluj Napoca un serviciu complet de relocări pentru persoane fizice și companii.

Dat fiind faptul că în ultima perioadă companiile din domenii de top și-au dezvoltat afacerile în orașul nostru, vrem să venim în întâmpinarea lor și încercăm să oferim un pachet complet celor care decid să se relocheze pe meleaguri clujene, indiferent dacă e vorba de închiriere sau achiziții de proprietăți, selecția unei școli potrivite pentru cei mici sau integrarea în comunitate. Toate acestea și multe altele vor fi implementate de către REMS începând cu primăvara anului 2016. În ceea ce privește departamentul de vânzări pe segmentul rezidențial, anul 2016 aduce două noi proiecte exclusive marca REMS. Este vorba de o construcție în imediata apropiere a ansamblului pe care cu succes l-am tranzacționat în perioada 2013-2015 în Gheorgheni, pe strada Romul Ladea, și un al doilea proiect - un imobil compus din parter și 4 etaje, cu o locație deosebită, în centrul Clujului, pe strada Someșului. Este dezvoltat de unul dintre cei mai noi colaboratori Rems, concernul Beyfin, care are deja o istorie în ceea ce privește construcțiile rezidențiale și nu numai.

40

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2016, a fi sau a nu fi cel mai bun an?

A consemnat Nicolae POP

Andreea Comșa, managing director Premier Estate Management, explică tendințe cheie în piața de real estate - sectorul rezidențial.

Ce a influențat revirimentul pieței imobiliare, sectorul rezidențial?

Segmentul rezidențial este pe un trend pozitiv în ceea ce privește numărul de tranzacții efectuate, lucru care se datorează unui cumul de factori. Doi dintre aceștia sunt creditul Prima Casa și cota de TVA redusă la 5 % pentru apartamentele ce se încadrează într-un plafon de preț de 380.000 de lei. Al treilea factor important, care are un impact pozitiv asupra pieței rezidențiale, constă în relaxarea condițiilor de creditare din partea băncilor, în special reducerea avansului minim și a dobânzii la creditele ipotecare.

Nu în ultimul rând, dobânzile minime la depozitele bancare au determinat atât clienții finali să achiziționeze apartamente în scop investițional în care obțin un randament de 2-3 ori mai bun, cât și investitorii care au preferat să demareze dezvoltări rezidențiale pentru care pot obține randamente extrem de avantajoase. Pentru 2016 – 2017, previziunile sunt optimiste și ne așteptăm ca vânzările să păstreze trendul ascendent, iar succesul dezvoltărilor imobiliare să atragă investiții suplimentare.

Care sunt principalele diferențe între București și celelalte zone ale țării din perspectiva dezvoltării unor noi proiecte/locuințe?

Domeniul construcțiilor de locuințe a înregistrat o creștere de aproximativ 11 % în primul semestru al acestui an, potrivit unor statistici INS publicate recent. Din totalul locuințelor finalizate, cele mai multe au fost construite în

regiunile țării aflate în dezvoltare, precum București – Ilfov, Centru, Sud – Est, Sud – Muntenia, Vest și Sud – Vest Oltenia, în timp ce scăderi au fost înregistrate în Nord – Vest și Nord – Est Moldova.

Ați fost prezentă la Târgul Imobiliar Național cu proiectul Cartierul Solar dezvoltat de compania pe care o conduceți. Care sunt principalele atuuri ale acestuia?

Cartierul Solar vine cu foarte multe elemente care-l diferențiază de alte proiecte existente în piață. Este primul ansamblu rezidențial din România dotat cu panouri solare fotovoltaice pentru generarea de energie verde – regenerabilă și nepoluantă. Aceste panouri vor produce peste 600 MWh oră pe an și vor contribui la reducerea costurilor de întreținere și a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest context, viitorii proprietari vor beneficia de costuri zero cu energia electrică consumată pentru părțile comune ale blocurilor - iluminatul din bloc, din zonele comune și funcționarea piscinei, iar energia produsă suplimentar în zile cu soare puternic va fi livrată în rețeaua tradițională.

Participarea noastră la târg cu acest proiect a fost una de un real succes, vizitatorii fiind interesați de tot ce aduce nou ansamblul, atât în ceea ce privește partea de energie regenerabilă cât și finisajele și construcția.

Ce impact ar putea avea legea referitoare la darea în plată asupra pieței imobiliare?

Piața imobiliară, după criza economică, este foarte fragilă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și influențată major de orice schimbare legislativă sau economică, nefiind o piață stabilă. În ultimii trei ani, piața a intrat pe un trend ascendent, înregistrând creșteri de la un an la altul. Estimările arată că anul 2016 va reprezenta apogeul acestor ultimi ani de creștere în sectorul imobiliar, atât ca număr de locuințe livrate, cât și ca valoare a investițiilor. Faptul că s-a reușit introducerea în noul Cod Fiscal, creșterea plafonului de TVA 5 % la 450.000 lei de la 380.000 lei cât era până acum, este unul dintre cele mai bune semnale pentru piața de locuințe deoarece nu doar că vor crește vânzările de apartamente care depașesc 80.000 euro, dar, pe cale de consecință, dezvoltatorii pot începe proiecte în zone mai centrale, de o calitate mai bună, iar acest lucru înseamnă o evoluție în piața rezidențială. Legea dării în plată în forma în care este formulată acum, adică incompletă, fără a face referire la un plafon al valorii proprietății sau să fie condiționată de locuirea efectivă a debitorului în apartamentul ale cărui rate nu și le mai poate permite, la care se adaugă și faptul că se aplică la toate contractele în vigoare, va crea un dezechilibru major în piața imobiliară, impactând în mod negativ economia. Deși această lege pornește de la principii corecte și încearcă să ajute clienții băncilor care mulți ani la rând au considerat că sunt lipsiți de drepturi în fața unor abuzuri făcute de acestea din urmă, forma în care este legea adoptată nu reprezintă o soluție doar pentru cei care cu adevărat au nevoie de ajutor, ci, simultan, pentru toți cei care au multiple proprietăți și credite ipotecare cu valori peste sumele obișnuite împrumutate pentru achiziționare de locuințe. Conform datelor BNR, ponderea sumelor restante pentru creditele mai mici de 150.000 euro, reprezintă doar 1.69 % din total, în timp ce restanțele pentru sumele care depășesc 150.000 euro și până în 2 milioane euro, reprezintă o pondere cuprinsă între 11.67 % și 38.5 %, iar cele peste 2 milioane euro, procentul ajunge la 46 %. Un alt lucru important de menționat constă în faptul că această lege nu vine cu soluții directe pentru ajutorul celor care locuiesc în apartamentele pe care nu și le mai pot plăti, motivul fiind că o familie nu renunță cu ușurință la căminul ei, nu își mută copiii de la școlile la care merg de ani de zile și nu își schimbă întregul mod de trai, pentru a da casa băncii.

Clienții de bună credință, vor încerca mereu să ajungă la soluții cu banca, iar această lege îi ajută indirect să își renegocieze ratele și dobânzile.

Ce modificări ar putea surveni?

Dacă legea ar conține limitări de plafon și condiționări care să ajute doar debitorii care cu adevărat au nevoie de ajutor, impactul în sistemul bancar și, implicit, în piața imobiliară, nu ar fi major. Cu toate acestea, dezechilibrul va fi reprezentat de multiplele proprietăți care vor fi date în plată de către cei care vor să scape de investițiile dezavantajoase pe care le-au făcut, fie că ne referim la mai multe apartamente care nu se mai vând, fie la terenuri sau case de vacanță. Pe cale de consecință, băncile vor avea în portofoliu, un număr crescut de proprietăți și un apetit scăzut pentru a mai oferi credite ipotecare, cu alte cuvinte oferta va crește și cererea va scădea, deoarece accesul la creditare va deveni mult mai

REAL ESTATE

greoi. La ofertele băncilor, adăugăm și oferta din piață care anul viitor va fi și mai mare decât a fost până acum. Acestea, coroborate cu scăderea aproape la jumătate a plafonului din programul Prima Casă și cu accesul îngreunat la credite ipotecare, vor genera o ofertă mult mai mare decât cererea.

Urmarea va fi o scădere a prețurilor care poate determina mai multe cazuri de dare în plată. Impactul va fi și asupra dezoltărilor imobiliare noi care de trei ani creează locuri de muncă nu doar în domeniul construcțiilor, ci în toate domeniile conexe, determinând creșterea consumului și contribuind, per total, la creșterea economică. În situația în care această lege va fi aplicată, iar băncile vor înăspri condițiile de creditare, toate dezvoltările care erau luate în considerare să înceapă sau să fie continuate de anul viitor și care să nu fie bazate exclusiv pe programul Prima Casă, se vor opri deoarece va deveni mult prea riscant pentru dezvoltatori, iar business plan-ul nu va putea fi respectat. Mai mult decât atât, chiar și proiectele care ar fi fost concentrate pe prețuri foarte mici și care vindeau în proporție de 90 % prin programul Prima Casă, își vor încetini ritmul, deoarece de anul viitor acest plafon scăzut aproape la jumătate, nu mai poate acoperi mii de locuințe care își caută clienți și ar fi fost nevoie de facilitarea creditării clasice, pentru a acoperi diferența. Așadar, în forma actuală, legea dării în plată nu vine în ajutorul economiei, ci va avea efecte negative, ducând piața imobiliară cu 4 ani în urmă, iar toate eforturile făcute în ultimii ani și toată creșterea estimată pentru anul viitor, se va transforma într-un blocaj din care vom ieși doar când legea va fi schimbată și completată astfel încât să își respecte doar intențiile de ajutor ale celor cu adevărate probleme și nu ale tuturor celor care au fost iresponsabili în anii de boom imobiliar. Dar până se va schimba legea, mulți își vor pierde locuri de muncă sau li se vor scădea salariile pentru că vor scădea comenzile, investitorii vor pleca în alte țări mai predictibile în legislație, iar economia va încetini.

Tocmai de aceea, este bine ca legea să nu fie aplicată de la început, dacă nu va fi modificată într-un mod responsabil.

41

Compania SIMACEK susţine creativitatea tinerilor artiști

42

CSR

Asociaţia clujeană „Educaţie pentru Europa” îşi respectă misiunea şi, la mijloc de decembrie, în colaborare cu compania SIMACEK a derulat proiectul intitulat”SIMACEK susţine creativitatea!”. Cu această ocazie, trei elevi de la Liceul de artă „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca au beneficiat de sprijinul financiar al companiei austriece, ceea ce le va permite achiziţionarea de materiale atât de necesare activităţii lor în domeniul artelor vizuale, pentru care se pregătesc.

Grupul de companii SIMACEK România face parte din SIMACEK Facility Management Group GmbH, având sediul central în Viena, cu o tradiție de peste 74 de ani în domeniul furnizării serviciilor de facility management. Afacerea de familie de trei generaţii este acum o companie austriacă de top, având peste 7000 de angajaţi în Austria şi Europa Centrală şi de Est. Prin extinderea continuă a portofoliului companiei, SIMACEK se numără în prezent printre liderii din acest sector. La puţin timp după intrarea pe piața din România în anul 2008, SIMACEK s-a impus ca un jucător puternic pe piaţa furnizării de servicii integrate, în concordanţă cu strategia europeană a grupului. Portofoliul de clienţi a evoluat semnificativ în ultima perioadă, iar oferta SIMACEK este la rândul ei tot mai diversă, pe măsură ce piaţa locală devine mai matură. Sediul central în România se află în Cluj-Napoca, de unde sunt coordonate toate proiectele existente în marile orașe din țară, precum: Timișoara, Constanța, Târgu Mureș, Sibiu, Pitești, Ploiești, Arad, Bacău, Satu Mare, Oradea sau Baia Mare. Printre serviciile consacrate și asigurate de personal propriu se numără: integrarea serviciilor de facility management; mentenanță tehnică preventivă și corectivă; servicii profesionale de curățenie; proiectarea, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, furnizarea și întreținerea plantelor de interior; pază umană și intervenție; furnizare consumabile igienice. Paleta serviciilor însă nu se rezumă doar la acestea, prin partenerii grupului sunt asigurate și serviciile complementare necesare unui pachet complet printre care putem aminti combaterea dăunătorilor, serviciul privat pentru situații de urgență sau deszăpezirea. Creșterea suprafețelor verzi în

zonele urbane și a biodiversității, respectiv reducerea noxelor, este un principiu fundamental pentru SIMACEK. Astfel, secțiunea de peisagistică a implementat un segment aparte și inovativ: promovarea, proiectarea, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi speciale. Cele mai reprezentative referințe în acest sens sunt acoperișurile verzi din cadrul eOffice Cluj-Napoca sau fabrica Continental Timișoara, grădina japoneză de la Promenada Mall București ș.a.m.d.

Tot la capitolul de proiecte de referință, la nivel de grup, SIMACEK se poate mândri cu asigurarea serviciilor profesionale în obiective renumite, precum: centre comerciale (Polus Center Cluj, Gold Plaza Baia Mare, Maritimo Constanța, Pitești Mall), galerii comerciale (în număr de 7, grupul francez Immochan), piața de retail și hipermarket-uri (Auchan, Cora), domeniul industrial (Emerson Cluj, Robert Bosch Cluj, De`Longhi România) sau clădiri de birouri (eOffice Cluj, Modatim Timișoara).

Pentru a se asigura de excelența serviciilor, SIMACEK a implementat standardele de calitate ISO 9001, ISO 14001 și ISO 18001.

Model de responsabilitate socială

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în toate companiile se oferă clienţilor, furnizorilor sau colaboratorilor mici semne de apreciere, de cele mai multe ori agende, calendare, pixuri.

CSR

SIMACEK a decis ca anul acesta sumele pe care le-ar fi cheltuit pe astfel de cadouri simbolice să aibă o altă destinaţie, să sprijine creativitatea. Astfel, trei elevi cu talent şi imaginaţie de la Liceul de Artă „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca au avut bucuria de a beneficia de un sprijin financiar din partea acestei companii.

Să fii elev la un liceu de arte vizuale este frumos, eşti mereu provocat să îţi dezvolţi abilităţile şi imaginaţia, dar pe lângă ceea ce oferă şcoala ca suport, e nevoie de bani pentru materiale, asta însemnând hârtie de o anumită textură, creioane, cărbune, hârtie pânzată, pânze pe şasiu, tempera, goaşe, vopsele acrylice şi pe bază de ulei, terpinol, ulei de in, pensule, cuţit de modelaj şi cuţit de pictură, şevalet pentru acasă şi lista contiună, dar e plictisitoare. Însă atunci când trebuie să le achiziţionezi şi o sumă importantă din bugetul afectat creşterii şi educării unui tânăr merge pe aceste materiale absolut necesare, mai ales atunci când copilul nu se rezumă doar la ceea ce face la şcoală, ci exersează acasă, totul devine mult mai complicat. Clujenii de la SIMACEK au înţeles că potenţialii angajaţi dintr-un viitor nu foarte îndepărtat au nevoie de susţinere, astfel că Sandra Creivean, Gema Bolduţ şi Bayso Gyozo, cei trei elevi selecţionaţi cu sprijinul profesorilor lor, au acum posibilitatea să arate o dată în plus că investiţia în educaţie şi în susţinerea creativităţii merită şi îşi va arăta roadele.

Una cu lutul

Deşi a început cu o natură statică în tempera, mezina grupului, Sandra Creivean, este în clasa a IX-a şi este o împătimită a lutului. Îşi doreşte să modeleze figurine, dar şi obiecte decorative pentru grădini, iar o serie de ghivece unicat, decorate special ar putea oferi personalitate chiar şi unui simplu pervaz. Îşi doreşte să studieze ceramica la Universitatea de Arte şi Design Cluj şi chiar dacă nu vorbeşte prea mult, atunci când începe să povestească despre lut, degetele ei încep să modeleze aerul, ca şi cum un obiect fragil şi vulnerabil urmează să apară pe planşetă. Încă de la grădiniţă s-a simţit atrasă de modelaj şi atunci a decis că asta vrea să facă, modelând plastilină, bineînţeles. „Arta plastică înseamnă să mă regăsesc în ceea ce fac, simt că fuzionez cu lutul” spune Sandra. Poate că o roată de olar norocoasă se va învârti în ritmul şi direcţia potrivită, iar Sandra ne va arăta peste câţiva ani ce înseamnă să îmblânzeşti lutul, să-l asculţi şi apoi să-l faci pe el să te asculte.

Răbdare de chinez bătrân

Gema Bolduţ este în clasa a X-a şi pasiunea ei este arta monumentală. Desenează în diverse tehnici pe suprafeţe mari,

acoperind cu minuţiozitate şi răbdare de chinez bătrân cartoane colorate cu gel alb sau negru, dar personajele ei ciudate se nasc şi pe pânză, cu câteva culori de ulei. Este atrasă de mozaic, ceea ce înseamnă că îşi va modela propriile bucăţele de lut care vor compune ulterior imaginea şi îşi doreşte să realizeze o asemenea lucrare pentru un spaţiu interior. Spune că îşi imprimă propria personalitate unei lucrări, dar la rândul ei se simte una cu lucrarea, în timp ce munceşte la ea. Îşi aminteşte de un desen de la 5 ani, când părinţii au descoperit că are dezvoltată vederea tridimensională mai devreme, ceea ce îi permite acum să acopere cu dezinvoltură spaţii ample, dar nu exclude desenul de mici dimensiuni, iar grafica de carte este o atracţie constantă. Îşi doreşte să urmeze secţia de restaurare a unei universităţi de artă, dar cu siguranţă se va ocupa şi de propriile creaţii.

Artistul ce visează să studieze în Canada

Bazso Gyozo este în clasa a XI-a şi tot ceea ce lucrează el îi poartă amprenta. „Muncă şi un mod de relaxare în acelaşi timp”, zice el că este arta, iar atunci când vezi cum îi strălucesc ochii vorbind depre pasiunea sa înţelegi cât este de importantă pentru el. La urma urmelor, sunt atâţia tineri care nu ştiu ce vor face peste câţiva ani, care nu se simt atraşi de nicio activitate în particular. Gyozo a realizat prin clasa a V-a că vrea să studieze artele plastice, iar atunci când l-am întrebat ce lucrare l-ar reprezenta ca artist, mi-a spus că ar dori să realizeze o frescă de exterior pe mari dimensiuni, cu mai multe reprezentări umane. „Cred că cele mai frumoase lucruri pe care le pot dărui unei lucrări sunt sinceritatea şi bunătatea” spune el şi nu trebuie decât să stai puţin de vorbă cu el şi îţi dai seama că aşa este. Visează să execute lucrări de design asistat de computer, de placa grafică şi de multă imaginaţie şi a găsit o singură universitate care oferă un asemenea program, tocmai în Canada. Nu mai are mult, aşa că va trebui să-şi alcătuiască o mapă bogată, care să demonstreze că poate face lucruri nemaipomenite.

SIMACEK l-a adus pe Moș Crăciun

Toți trei sunt cu capul în nori, ca orice artiști, visători şi plini de entuziasm când vine vorba despre artă, iar cadoul primit de la compania SIMACEK, în cadrul programului organizat de Asociaţia clujeană „Educaţie pentru Europa” a venit să le arate că Moşul există şi are sacul plin, iar cei de la SIMACEK nu exclud să-i sprijine şi pe viitor.

43

Licitație deschisă pentru parcele în Parcul Industrial Bistrița Sud WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

45

Până în 13 ianuarie 2016 va fi organizată prima licitație deschisă pentru concesionarea de terenuri în Parcul Industrial Bistrița Sud, urmând ca primii clienți să-și poată derula investițiile propuse. Detaliile despre această licitație sunt postate pe www.bizpark.ro.

A.B. de Biancade SARA Iulius Dumitru, administratorul parcului industrial, spune că, până în acest moment, 15 companii, locale și internaționale, și-au exprimat interesul pentru a concesiona parcele pe platforma industrială de lângă Bistrița. Conform scrisorilor de intenție existente, valoarea investițiilor propuse în parcul industrial depășește 20 de milioane de euro, urmând ca până la finalul anului 2017 să fie angajate 185 de persoane. “Principalele domenii de activitate ale solicitanților sunt: prelucrarea articolelor din metal, fabricarea articolelor din plastic, procesarea produselor din lapte, industria chimică, cabluri și conectică pentru industrie, recuperarea și reciclarea materialelor neferoase, producția de dulciuri și patiserie, iar echipamentele ce vor fi achiziționate sunt noi, de un nivel tehnologic ridicat”, explică Iulius Dumitru. Acesta spune că societatea administrator îi va sprijini pe rezidenți și prin asistență pentru accesarea de ajutoare de stat și finanțări nerambursabile pentru investițiile preconizate a se realiza în parcul industrial.

Elvețienii și arabii interesați de Bistrița

Platforma industrială construită lângă Bistrița, cu o suprafață de 30 hectare, dintre care 19,6 hectare disponibile pentru concesionare, a fost finalizată și predată beneficiarului la sfârșitul lunii septembrie 2015 de către companiile SC Antrepriza Reparații și Lucrări (ARL) SA Cluj – parte a grupului Strabag și SC Serbis SRL. În toată perioada construcției, administratorul Iulius Dumitru a întreprins multiple acțiuni de promovare a parcului în rândul investitorilor români și străini, atât în România cât și în afara țării. “Ultima acțiune consistentă a fost o campanie de promovare în presa specializată de afaceri din Elveția. În urma acestei campanii, am stabilit un contract de colaborare cu compania Dalinga, proprietar al parcurilor industriale DEGA (www.dega-ag.com). În cei 10 ani de existență, această companie a atras peste 2 miliarde de euro investiții în parcuri industriale din Europa și Rusia. Sperăm, de acum, ca va aduce investitori și la Bistrița”, spune Dumitru. O altă acțiune de marketing dătătoare de speranțe pentru parcul industrial este vizita de lucru pe care un grup de investitori imobiliari din Emiratele Arabe Unite a întreprins-o recent la Bistrița. Aceștia au în vedere relocarea unor investiții, eventual prin mărirea suprafeței de teren disponibilă cu încă 20 de hectare. “Aproape doi ani am tot semănat, ne-am străduit să facem cunoscut parcul industrial în toate zonele cu posibili investitori interesați de România și de Bistrița.

Cred că a cam venit momentul să culegem și roade și probabil că asta se va întâmpla începând cu 2016”, a mai spus Iulius Dumitru.

46

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cesiro SA Sighişoara investeşte în retehnologizare Pentru că în 2016 ţinteşte o creştere a afacerii cu 10 %

Cesiro SA Sighisoara, cel mai mare producător de articole de menaj din ceramică din Europa, a reuşit în 2015 să pătrundă pe noi pieţe de desfacere şi să menţină nivelul vânzărilor la 4,5 milioane de bucăţi pe lună. Singura problemă pe care producătorul sighişorean a întâmpinat-o a fost deficitul de personal. Pentru 2016, prognozele sunt de creştere a cifrei de afaceri cu 10-15 %.

de Ligia VORO În fabrica Cesiro, utilajele de fasonare şi cuptoarele de ardere funcţionează la viteza maximă, producţia e aproape de 100 % din capacitate, iar camioanele cu boluri, farfurii, ceşti şi alte articole din ceramică într-o paletă de culori extrem de variată pleacă zilnic spre ţările de unde provin comenzile. Lunar, în laboratorul de testare a glazurilor şi în atelierul de modelaj – matriţe ale fabricii, se testează mostre şi apoi se introduc, cu predilecţie la cererea clienților, noi modele, astfel că numărul lor ajunge într-un an la peste 100 modele noi.

Producţia neîntreruptă a determinat şi în 2015 o constanţă a pieţelor de desfacere şi cucerirea unora noi şi alţi clienţi mulţumiţi. În jur de 4,5 milioane de piese produse la Sighişoara au fost livrate pe pieţele externe şi pe cea internă.

“Din punct de vedere a comenzilor am fost tot timpul la maxim, avem o piață de 35 de țări, majoritatea europene, având ca și în ceilalți ani, ca principali clienți Carrefour, Ikea, Tesco, Auchan, Homebase și am început anul acesta cu Metro. Indirect suntem furnizori și pentru alte lanțuri de magazine din aproape toate țările europene”, subliniază Daniel David, directorul comercial al Cesiro SA. Dacă, în continuare, piaţa europeană rămâne cea mai importantă pentru Cesiro SA Sighişoara, totuşi, anul acesta, compania a reuşit să treacă şi primul test peste Ocean unde livrează o parte din producţie.

“Am reușit să găsim un lanț de hypermarketuri – TJX Canada si TJX SUA, aveam temeri în ceea ce privește piața americană, am intrat cu o gamă restrânsă. Produsele noastre au fost primite neaşteptat de bine, iar cererea este în creștere, ceea ce se va reflecta în cifra de afaceri”, povesteşte Daniel David despre descinderea pe piaţa nord-americană.

Vânzările de boluri și cești pentru SUA şi Canada vor însemna în bilanţul companiei câteva sute de mii de euro.

Produsele Cesiro mai ajung, în baza comenzilor, în Nordul Africii, în Maroc şi Tunisia, în timp ce pătrunderea pe piaţa japoneză rămâne încă în stand-by.

Singura piață pentru care Cesiro nu mai furnizează articole este Rusia, din cauza blocadei economice care a generat devalorizarea rublei cu 70-80 %.

Fabrica sighişoreană şi-a păstrat cota şi pe piaţa internă, unde a livrat prin propriul distribuitor, Cesiro House All, 10-15 % din produse către toate lanțurile de hypermarketuri.

Soluții pentru deficitul de personal

Al doilea angajator privat din judetul Mures, Cesiro SA s-a lovit în 2015 de problema stringentă a lipsei de personal, problemă care s-a agravat în primăvară şi a generat ca un efect imediat reducerea producţiei cu aproximativ 10 % şi,

implicit, întârzieri în livrarea comenzilor. “Anul trecut, în ianuarie, la Cesiro munceau 1770 de persoane, în 2015, în aceeași lună, erau 1550 de anagajați, iar până în august mai activau în fabrică 1280 de salariați. În iunie am fost nevoiți să oprim un cuptor din secția nouă și la sfârșitul lui august să oprim și pe cel de-al doilea. După o lună, la sfârșitul lui septembrie, am reușit să repornim un cuptor în secția nouă, doar cu sectorul de fasonare. Sperăm să reușim în luna ianuarie să repornim și cel de-al doilea cuptor, pentru a putea reduce timpul de livrare către clienți și să ajungem la zi cu onorarea comenzilor”, spune directorul comercial al Cesiro SA. Lipsa de personal a fost generată de două cauze: s-au deschis noi capacități de producție în Sighișoara, iar unii s-au îndreptat spre acestea, iar o mare parte din sighișoreni pleacă în fiecare an, din aprilie până octombrie, la muncă sezonieră în Germania. Anii trecuți, prin diverse facilităţi, spre exemplu asigurarea transportului pe o rază de 50-60 km în toate direcțiile, spre Târnăveni, Sovata, Cristuru Secuiesc, Laslea, Apold, conducerea Cesiro a reușit să recruteze noi angajaţi, însă acum este mai dificil.

Pentru rezolvarea acestei probleme, conducerea companiei a apelat la firme de recrutare care lucrează în leasing de persoane pentru a aduce personal din alte zone ale țării. “Sunt zone în Nordul Moldovei, în Oltenia, unde mai există excedent de personal raportat la locurile de muncă oferite acolo.

Pentru aceste persoane trebuie să asigurăm cazare și masă.

Masa nu este o problemă, pentru că avem cantina proprie, pentru cazare ne-am gândit la internatele scolare și la alte spații. E o experiență nouă, sperăm să reușim să ne asigurăm personalul pentru ca anul viitor să producem la capacitatea pe care o avem, de aproape 5 milioane de bucăți pe lună”, menţionează Daniel David.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții pentru reducerea costurilor

Conducerea Cesiro SA a menținut la același nivel costurile cu materiile prime, gazul, energia, inclusiv printr-o investiţie tehnologică proprie. “Anul acesta am reușit să realizăm o nouă instalație de recuperare a aerului cald, care a dus la oprirea multor arzătoare din zona uscătoarelor și la o economie de gaz în jur de 10 %. Încercăm să investim în această zonă de reducere a consumului de gaz și energie”, subliniază directorul comercial al Cesiro SA. Singurul cost care ar putea influența rezultatele financiare pe 2015, în jur de câteva procente, este creșterea salariului minim care de trei ani încoace se tot majorează.

“Din 2013 încoace, salariul minim a crescut la fiecare șase luni între 75 si 100 de lei, de la 650 de lei în 2012 la 1050 lei în prezent, ceea ce înseamnă peste 70 %. La un număr de angajați de peste 1500 a dus la o creștere de 15-18 % în totalul costurilor.

Dacă salariul minim va crește la 1200 de lei, cum se preconiza, această majorare va mai duce la un plus de 6 % în costurile totale ale Cesiro. Am încercat să obținem înțelegere de la clienți pentru majorarea prețurilor, cu unii încă mai purtăm negocieri, astfel încât să putem fi profitabili sau măcar să echilibrăm veniturile și cheltuielile”, analizează managerul Daniel David. În urma tuturor provocărilor anului 2015, care se reflectă şi în rezultatele financiare, Cesiro SA va avea în bilanţ o cifră de afaceri mai mică cu 10 % faţă de precedentul. “Anul acesta o să realizăm undeva la 23 de milioane de euro din exporturi și vânzări pe piața internă, din celelalte afaceri adiacente, cantina și supermarketul, care au rămas constante ca volum, vom mai realiza alte 2 milioane de euro, iar distribuitorul nostru pe România va ajunge, probabil, la 3 milioane de euro. Deci undeva vom ajunge aproape de 30 de milioane de euro, dar în scădere cu 10 % față de anul trecut”, trage linie directorul comercial.

Provocările pentru 2016

Pentru anul 2016, cea mai importantă direcţie în strategia companiei este menținerea clienților, a pieței, dar şi păstrarea nivelului de calitate. “Reclamațiile din ultimii ani au fost aproape de zero, nu am avut niciun retur”, spune, cu mândrie, Daniel David. În acest scop, vor continua investiţiile în fabrica Cesiro. “La anul intenționăm să cumpărăm o mașină de decorat modernă, asemănătoare celor care sunt utilizate pentru decorarea plăcilor de faianță, pavaje și pereți. Este asemănătoare cu o imprimantă.

Poate fi utilizată în industria ceramicii fine, de menaj pentru decorarea bolurilor și a farfuriilor”, precizează directorul comercial. Valoarea investiţiei se ridică la 200.000 de euro, iar

finanţarea va fi asigurată prin contractarea unui credit.

Cu această investiţie, cu noi salariaţi recrutaţi şi cu repornirea încă a unui cuptor, conducerea companiei Cesiro poate să privească mai optimist spre 2016 şi să spere că prognoza de 10-15 % creștere, peste 30 de milioane de euro cu toate afacerile şi o producţie la capacitate maximă – în jur de 5 milioane de piese livrate lunar, se va atinge atunci când se va trage linie la finele anului viitor.

Aproape 60 de ani de tradiţie

Cesiro SA Sighişoara continuă tradiţia fabricii sighişorene înfiinţate în 1957. Dacă în anii 90, compania desfăcea aproape întreaga producţie pe piaţa internă, astăzi se întâmplă exact invers. Exporturile masive au fost susţinute de un plan riguros de retehnologizare a fabricii. Producţia curentă a Cesiro se evidenţiază printr-o gamă foarte largă de produse, într-o paletă coloristică fără egal, precum: farfurii şi platouri, ceşti şi boluri, produse turnate (ceainice, vaze, suporturi de ou, suporturi de şerveţele, căniţe, doze etc). De asemenea, Cesiro poate crea produse decorate cu decalcomanii, dungi, linii, sitografie, tampografie, pictură manuală ş.a..

47

Cercetare şi excelenţă priorităţile USAMV Cluj

48

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cercetătorii universităţii clujene au încheiat un amplu proiect de susţinere a activităţii, „Programe doctorale şi postdoctorale pentru promovarea excelenţei în cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniile prioritare - agronomic şi medical veterinar, ale societăţii bazate pe cunoaştere”. de Alice Valeria MICU Proiectul implementat de USAMV ca beneficiar s-a finalizat cu succes, de el bucurându-se 121 doctoranzi şi 72 postdoctoranzi din 4 universităţi, celei clujene alăturându-i-se ca partenere universităţile de profil din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Durata de implementare a proiectului a fost de 18 luni + 2 luni, din 8 aprilie 2014 până în 7 decembrie 2015, avându-l pe prof. dr. Vasile Cozma manager de proiect. „Astăzi am avut şedinţa finală a proiectului „Programe doctorale şi postdoctorale pentru promovarea excelenţei în cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniile prioritare – agronomic şi medical veterinar, ale societăţii bazate pe cunoaştere”. Au fost activităţi care au avut un impact deosebit în stimularea cercetării doctorale şi postoctorale în cele patru universităţi partenere ale consorţiului, respectiv Universităţile de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România, Cluj, Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Astăzi, la moment de bilanţ, cred că cel mai important rezultat a fost creşterea prestigiului universităţilor prin publicaţiile şi cercetările care au constituit rezultatul acestui proiect. S-au publicat numeroase articole în reviste ISI, din baze de date internaţionale, respectiv reviste cu circulaţie internaţională.

Prin aceasta se realizează creşterea vizibilităţii cercetării agronomice şi medicinii veterinare din România pe plan internaţional. În al doilea rând a fost stimularea tinerilor pentru a se integra în activităţi de cercetare. Nu sunt activităţi facile, sunt domenii de cercetare care implică eforturi deosebite din punct de vedere intelectual şi al travaliului, de aceea cred că astăzi, prin acest tip de proiect, noi am făcut un pas înainte. A fost prima experianţă de acest tip între cele patru universităţi. De data aceasta, noi am fost tineri şi vrem să păstrăm această condiţie, ne gândim de pe acum la un nou tip de proiecte care se vor lansa pe resurse umane, să iniţiem unele care să continue ideea acestuia şi să o dezvolte. Avem o experienţă bogată, cu siguranţă o vom valorifica în mod superior”, ne-a mărturisit, la finalul evenimentului, prof. dr. Vasile Cozma.

Rectorul USAMV, prof. dr. Doru Pamfil a punctat câteva aspecte importante. „Universitatea noastră şi-a schimbat strategia, îndreptându-se spre acest nou tip de research university, iar astfel de proiecte sunt absolut necesare. De altfel, USAMV a şi fost clasificată între cele mai bune universităţi cu cercetare avansată. Astfel de programe sunt aproape o obligaţie în momentul de faţă şi cunoscând greutăţile inerente care apar pe parcurs, m-am bucurat enorm de reuşita acestui proiect, iar universitatea noastră are obligaţia morală de a continua cercetarea prin intermediul unor astfel de proiecte. Deşi la un moment dat, unii indicatori au fost criticaţi, ca fiind prea mari, adică cele două lucrări ISI pentru postdoctoranzi, dar dacă exigenţele universităţii şi condiţiile de cercetare pe care aceştia le au permit, putem încuraja şi pe mai departe astfel de obiective ambiţioase. Aş

vrea să menţionez un singur aspect şi să apreciez efortul care trebuie depus cu proiectele europene, cum este să cheltuieşti 10 milioane într-un an, cum a fost ultimul an, când universităţile s-au transformat în bănci creditoare şi aceasta este o problemă care merită discutată, inclusiv cu guvernanţa, pentru că nu ni se pare firesc să ne transformăm în creditori, la câtă birocraţie avem pe proiect. La Conferinţa rectorilor danubieni din noiembrie, unde m-am întâlnit cu reprezentanţii a 70 de universităţi din 15 state din zona danubiană, am descoperit, într-o oarecare măsură cu neplăcere, faptul că doar în România universităţile trebuie să-şi crediteze proiectele europene, iar în alte state garanţiile bancare şi liniile de credit, inclusiv dobânzile sunt susţinute de către guvern şi programele europene, cum, de altminteri mi se pare şi firesc”, a subliniat prof. dr. Doru Pamfil.

Obiectiv: stimularea cercetării

Valoarea totală a proiectului a fost de 12.755.460,25 lei, din care finanţarea nerambursabilă obţinută a fost de 12.500.351,05, iar contribuţia USAMV Cluj s-a ridicat la 255,109.21 lei.

Domeniile vizate de acest proiect au acoperit o paletă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

amplă: Agricultură, Horticultură, Zootehnie şi biotehnologii, Medicină veterinară din ariile Chimie, Microbiologie aplicată, Ştiinţa plantelor, Agricultură, Inginerie, Ştiinţe veterinare, Parazitologie, Inginerie alimentară, Ecologie şi Ingineria mediului, Biochimie si Biologie moleculară, Farmacie si Farmacologie, Ştiinţa materialelor, Spectroscopie, Fizică, Silvicultură.

Intenţiile proiectului au vizat stimularea evidentă a cercetării doctorale şi postdoctorale, creşterea emulaţiei individuale a doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctorali în abordarea de teme prioritare, dar şi un impact pozitiv asupra publicaţiilor cu circulaţie internaţională (BDI şi ISI).

Finanţarea acestui proiect a făcut posibilă achiziţia de echipamente necesare activităţii de cercetare, atât mobilier, cât şi material, dar cea mai importantă componentă a constituit-o acordarea burselor doctorale şi postdoctorale, sprijinul financiar pentru efectuarea unor stagii de cercetare externă, pentru participarea la workshopuri, seminarii şi conferinţe ştiinţifice interne şi internaţionale, tutorat şi îndrumare pe parcursul programelor doctorale şi postdoctorale.

S-a avut în vedere şi aspectul sensibil al integrării ceretătorilor doctoranzi şi postdoctoranzi în colective mixte de cercetare și încurajarea publicării de lucrări cu caracter interdisciplinar, asigurarea elementelor necesare de iniţiere privind elaborarea şi publicarea unui articol ISI, consiliere privind problemele identificate pe parcursul programului de cercetare doctorală, dar şi diversificarea formelor de pregătire pentru cercetători. În cadrul derulării acestui proiect, activităţile au vizat crearea și dezvoltarea de reţele, parteneriate și cooperare – cu agenţi economici, vizite de studiu la agenţi economici sau centre de cercetare din ţară.

Au fost organizate sesiuni specifice de formare pe tema dezvoltării durabile, sub forma unui curs de antreprenoriat, un workshop cu tema translaţională “Cercetare și practică – extensia agricultură sustenabilă”, precum şi cursuri opţionale, specifice pe domenii.

A fost urmărită cu rigurozitate participarea cercetătorilor doctoranzi şi postdoctoranzi la cel puţin o manifestare știinţifică organizată de către unul dintre partenerii proiectului, dar şi participarea cercetătorilor doctoranzi și postdoctoranzi ai partenerilor la cel puţin o manifestare știinţifică organizată de către USAMV Cluj.

Câteva activităţi şi acţiuni inovatoare, cum sunt “Zilele tânărului cercetător” sau “Redescoperă biblioteca” au avut un impact vizibil asupra participanţilor la proiect, dar şi

AGRO TB

asupra studenţilor care îşi doresc pe viitor să-şi desfăşoare activitatea în domeniul cercetării. Aceştia au participat la sesiuni şi module specifice privind managementul cercetării, în cadrul cursurilor “Bioetica cercetării ştiinţifice” şi „Managementul proiectelor”.

Vizitele de studiu externe au completat numeroasele aspecte şi acţiuni importante ale acestui extraordinar mijloc de susţinere a muncii de cercetare.

Suma totală care a revenit USAMV Cluj din acest proiect a fost de 5.030.000 lei, care a asigurat astfel 50 de burse doctorale, în cuantum total de 1.620.000 lei şi 1.800 lei/ bursă, precum şi 25 burse postdoctorale, în cuantum total de 1.665.000 lei şi 700 lei/ bursă.

Un număr de 10 de doctoranzi au primit supliment de bursă în cuantum de 2400 lei/lună sau a fost susţinută mobilitatea externă cu 4200 lei/lună.

Au fost atinse cu succes obiectivele principale ale proiectului, care a făcut posibilă derularea de sesiuni specifice de formare pe tematici transversale europene, derularea de mobilități interne, acordarea sprijinului financiar lunar, formarea de reţele interuniversitare, integrarea Școlilor Doctorale în rețelele europene, derularea de sesiuni specifice de instruire a grupului ţintă în managementul cercetării ştiinţifice. La acestea se adaugă creșterea vizibilității producţiei ştiinţifice, derularea de mobilități transnaţionale, de module pe teme orizontale, formarea unui mediu colaborativ virtual, derularea unor sesiuni specifice de instruire a grupului ţintă în managementul cercetării ştiinţifice.

Prezenţa la manifestări, conferinţe, simpozioane a tinerilor doctoranzi şi postdoctoranzi a fost una exemplară, depăşindu-se la toate capitolele cu procente ridicate atât aceasta, cât şi numărul de lucrări ştiinţifice publicate în revistele de specialitate.

Ca de fiecare dată, au fost întâmpinate dificultăți, legate de lipsa finanţării activităţii de cercetare, alocarea neritmică a sumelor pentru burse, birocraţia exagerată sau unele greutăţi privind publicarea în termen scurt a lucrărilor de cercetare.

USAMV Cluj a participat ca partener şi într-un alt proiect iniţiat de UMF „Iuliu Haţieganu”, „Parteneriat strategic pentru creşterea calităţii cercetării ştiinţifice din universităşile medicale prin acordarea de burse doctorale și postdoctorale”, la care au participat 6 universităţi, cu 115 doctoranzi, 95 postdoctoranzi, UMF „Iuliu Haţieganu” ca beneficiar, iar UMF Târgu Mureş, Craiova, Iaşi, Timişoara şi USAMV Cluj ca parteneri.

49

50

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea „Petru Maior”, partener pe piaţa regională a cunoaşterii de Alex TOTH

În lupta pentru excelenţă, universităţile sunt provocate să se transforme în actori importanţi pe piaţa cunoaşterii, atrăgând şi dezvoltând resurse umane de vârf şi concentrând facilităţi de cercetare importante. În aceeaşi linie se încadrează şi Universitatea „Petru Maior” din TârguMureş, unitate de învăţământ superior care are ca slogan „O universitate pentru comunitate”. În actualul mandat, care se desfăşoară în intervalul 20122016, Universitatea „Petru Maior” şi-a definit cu claritate politica de cercetare ştiinţifică, având în vedere că misiunea universităţii are două componente: una didactică, care se regăseşte în programele de studii, şi una de cercetare ştiinţifică. De asemenea, strategia de cercetare a Universităţii „Petru Maior” pentru perioada 2012-2016 este elaborată în consens cu Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru intervalul 2007-2013, a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. „Prin cercetare ştiinţifică, universitatea este chemată să producă cunoaştere. Această cunoaştere a fost restructurată şi regândită în intervalul 2012-2016, prin elaborarea în primul rând a unor documente programatice, care doresc să definească foarte bine jaloanele între care desfăşurăm această activitate de cercetare ştiinţifică şi cadrul în care urmează să producem cunoaştere. În primul rând, s-a definit cu claritate politica de cercetare ştiinţifică, ca principală modalitate de dezvoltare, de creştere a vizibilităţii internaţionale, de modernizare a programelor educaţionale şi implicare în viaţa comunităţii locale a Universităţii „Petru Maior”. Politica de cercetare ştiinţifică este în concordanţă cu planul strategic de dezvoltare a universităţii pentru intervalul 2012-2016, beneficiind de o finanţare adecvată pentru realizarea sa, prin alocări anuale din bugetul instituţiei, pentru susţinerea activităţii de cercetare ştiinţifică”, a precizat prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii „Petru Maior”.

Domenii strategice, vizibilitate internaţională

Detalii suplimentare cu privire la misiunea de cercetare ştiinţifică asumată de Universitatea „Petru Maior” ne-au fost oferite de prof. dr. ing. Liviu Moldovan, prorector ştiinţific, care a menţionat că Universitatea „Petru Maior” a urmărit constant în această perioadă să îşi crească productivitatea activităţii de cercetare ştiinţifică şi vizibilitate internaţională prin modul de valorificare a rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate, în concordanţă cu standardele internaţionale în domeniu. „Domeniile strategice de cercetare definite de universitate sunt congruente cu priorităţile naţionale de cercetare, cu tendinţele la nivel european şi internaţional. În cadrul instituţiei se desfăşoară cercetări în domeniile ingineriei, informaticii, filologiei, istoriei, economiei, dreptului, în fiecare din aceste domenii fiind stabilite priorităţi sustenabile care definesc obiective majore pentru o perioadă de cinci până la zece ani, prin precizarea domeniilor principale de cercetare pe care se concentrează instituţia. Modul de organizare a cercetării din cadrul instituţiei a promovat şi promovează în continuare colaborarea între departamente, facultăţi, prin elaborarea unor tematici interdisciplinare la domenii de graniţă între ştiinţe. Aceasta e una din priorităţile de finanţare şi de dezvoltare a direcţiilor de cercetare la instituţiile de învăţământ superior. De asemenea, instituţia s-a concentrat pe promovarea şi implicarea cadrelor didactice tinere şi a cercetătorilor, în participare la discuţii academice internaţionale, prin alocarea de granturi interne în cadrul instituţiei şi finanţarea participărilor la

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

conferinţe, iar în proiectele de cercetare dezvoltate sunt implicaţi constant studenţi, masteranzi şi doctoranzi, alături de echipele de cadre didactice”, a arătat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior” a mai subliniat că, în prezent, cercetarea ştiinţifică este profund ancorată în procesul educaţional, având în vedere definirea unui profil instituţional al cercetării, în concordanţă cu specializările şcolarizate. „Practic, cele două misiuni, didactică şi de cercetare, sunt îmbinate, susţinându-se reciproc. Desfăşurăm cercetări pe care ulterior le valorificăm, le valorizăm inclusiv prin publicarea unor manuale didactice actualizate. Astfel, Universitatea „Petru Maior” are aproape în totalitate actualizate manualele didactice în ultimii zece ani. Toate manualele didactice sunt actualizate cu ultimele cercetări în domeniu, cu descoperiri ale echipelor de cercetători din universitate, iar cunoştinţele care sunt prezentate în aceste manuale didactice sunt actualizate, fiind publicate în ultimii zece ani, la editura universităţii sau prin alte forme de publicare”, a explicat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Referindu-se la susţinerea financiară şi promovarea rezultatelor de cercetare ştiinţifică, prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior” a arătat că acestea se realizează în primul rând prin resurse materiale, care sunt alocate anual, în cuantumuri variabile, între 25.000 - 50.000 de euro/an, care permit fiecărui cadru didactic şi cercetător participarea în fiecare an la cel puţin o conferinţă cu participare internaţională. „Este targetul nostru, ca să promovăm această deschidere a cadrelor didactice, mobilizarea lor, întâlnirea cu echipe de cercetători şi în acest fel încărcarea resurselor intelectuale cu cele mai noi cunoştinţe în domeniu, relaţionarea, astfel încât ei să îşi creeze reţele, networking-uri de susţinere reciprocă în domeniile pe care le studiază şi aprofundează. Practic, este un standard instituţional ca să avem aceste participări anuale obligatorii ale cadrelor didactice la cel puţin o conferinţă internaţională şi care are o formă de valorificare crescută, prin indexare ISI omson sau prin indexare în baze de date recunoscute.

Totodată, în actualul mandat s-a încurajat organizarea de conferinţe internaţionale ale facultăţilor. Fiecare facultate are cel puţin o conferinţă de prestigiu mondial, care a depăşit graniţele ţării şi ale Europei, iar participarea este una mondială, de pe mai multe continente. În acest sens, folosim şi tehnologii de comunicare la distanţă, prin dezvoltarea unui laborator virtual de comunicare la distanţă care ne permite să efectuăm comunicaţii sincrone, să invităm cercetători şi speakeri de la alte universităţi, care pot susţine prelegeri în cadrul conferinţelor ştiinţifice sau cu alte ocazii.

„Universitatea „Petru Maior” se consideră un partener semnificativ pe piaţă regională a cunoaşterii şi îşi propune creşterea capacităţii de colaborare cu firme, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie, stimularea participării mediului privat la activităţile de cercetare ştiinţifică, iniţierea de proiecte de cercetare şi dezvoltare în parteneriat cu întreprinderi” Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rector

Aş exemplifica aici cu Conferinţa INTER-ING 2015, la care am avut participanţi din 21 de ţări, ediţiile conferinţei ICLPA cu participanţi de prestigiu din domeniul ştiinţelor juridice şi ştiinţelor administrative, respectiv EMQFB cu participanţi din domeniul economic. Suntem mândri de interesul mare manifestat la ediţiile Concursului internaţional de comunicări ştiinţifice studenţeşti din domeniul ştiinţelor juridice şi administrative „Tudor Drăganu”. Universitatea de Vară, organizată anual în colaborare cu Universitatea din Strasbourg, creează oportunitatea creşterii abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor. De asemenea, organizarea Conferinţei Internaţionale European Integration between Tradition and Modernity - EITM de către Facultatea de Ştiinţe şi Litere a devenit o tradiţie, în cadrul ei prezentându-se un număr mare de lucrări din diferite domenii ştiinţifice. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare este un alt aspect care ne preocupă şi care se realizează prin alocările de la bugetul de stat, care nu sunt foarte încurajatoare, însă ne permit anumite dezvoltări, dar şi în baza resurselor atrase de colectivele de cercetare prin participare la competiţii naţionale şi internaţionale, implicarea agenţilor economici, atragerea de fonduri de cercetare din străinătate, în parteneriate cu alte instituţii care depun proiecte”, a punctat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

51

52

EDUCAȚIE

Profil de cercetare ştiinţifică

Sub aspect organizatoric, la nivelul Universităţii „Petru Maior”, managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică se realizează în cadrul unei structuri organizate, şi anume Centrul de Management al Cercetării - Inovării, Granturi şi Finanţare Proiecte de Cercetare care asigură urmărirea desfăşurării proiectelor de cercetare ştiinţifică, a avizării interne a rezultatelor şi eliminării practicilor neconforme cu etica. „Aş pune accent pe această latură, de eliminare a practicilor neconforme cu etica, urmărim ca toate lucrările care sunt publicate sub egida universităţii să fie verificate din punct de vedere al plagiatului, în ceea ce priveşte lucrările de licenţă, lucrările de dizertaţie, dar şi lucrările care sunt publicate în cele cinci publicaţii periodice ale universităţii, precum şi în cadrul conferinţelor ştiinţifice. A fost achiziţionat un soft antiplagiat, fiecare lucrare fiind verificată din punct de vedere al aspectelor de etică”, a menţionat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Unul din documentele care definesc modul de desfăşurare a activităţilor de cercetare ştiinţifică este Profilul de cercetare ştiinţifică, elaborat cu scopul de a transpune în timp politica de cercetare ştiinţifică a universităţii. „Universitatea „Petru Maior” şi-a definit profilul de cercetare ştiinţifică, în concordanţă cu structura programelor educaţionale care sunt şcolarizate în cadrul universităţii. „Acest profil de cercetare ştiinţifică este organizat pe ramuri de ştiinţă, ingineria mediului, ingineria sistemelor, ingineria electrică, ingineria industrială, precum şi în domeniul ştiinţei şi literelor, ştiinţelor economice, juridice şi administrative şi este în concordanţă cu domeniul ştiinţei şi tehnologiei, conform clasificării UNESCO, iar pe fiecare domeniu universitatea are priorităţi şi obiective care sunt stabilite pentru următorii trei - cinci ani. Un astfel de document este un document programatic, cu ajutorul căruia noi reuşim să stabilim nişte obiective, repere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în timp, care ne permit să transpunem în fapt politica de cercetare ştiinţifică. De asemenea, el demonstrează concordanţa între cele două misiuni fundamentale, didactică şi ştiinţifică, adică producerea de cunoaştere ştiinţifică pe domeniile în care avem competenţe şi în care şcolarizăm tinerii şi putem să le oferim cele mai relevante aspecte din domeniile respective. Desigur, acest document este în concordanţă şi cu cerinţele internaţionale, de exemplu este o cerinţă din partea European University Association”, a menţionat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

Cinci obiective strategice

Conform strategiei cu privire la cercetarea ştiinţifică pentru perioada 2012-2016, care defineşte viziunea Universităţii „Petru Maior” în ceea ce priveşte activitatea de cercetare, aceasta reprezintă motorul afirmării instituţionale spre o mai bună cotare a universităţii şi a domeniilor de studii în ierarhia Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru învăţământul superior din România, care va avea ca efect asigurarea bunăstării personalului instituţiei, precum şi atingerea excelenţei ştiinţifice recunoscute pe plan naţional şi internaţional. „Universitatea „Petru Maior” şi-a fixat un număr de cinci obiective specifice din care a derivat strategii şi indicatori de performanţă. Un prim obiectiv îl constituie creşterea numărului de lucrări ştiinţifice, a participării la manifestări ştiinţifice, concomitent cu creşterea calităţii cercetării prin stabilirea unor indicatori de performanţă în cercetare congruenţi cu standardele din universităţile de educaţie şi cercetare ştiinţifică. Acest obiectiv considerăm că este realizat din plin, fiind la sfârşitul unui mandat, el este susţinut de dinamica rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică”, a explicat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Al doilea obiectiv constă în stabilirea unor domenii strategice de cercetare care să asigure Universităţii „Petru Maior” o cât mai bună vizibilitate ştiinţifică la nivel naţional şi internaţional. „Au fost identificate o serie de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

domenii de excelenţă care au dus la crearea unor colective de cercetare sub conducerea celor mai performanţi cercetători. Aceste domenii de cercetare sunt congruente cu priorităţile naţionale de cercetare şi cu tendinţele de la nivel internaţional. Ca domenii prioritare amintesc tehnologii ale societăţii informaţionale, energie, mediu, biotehnologii, materiale, procese şi produse inovative, cercetări socio-economice şi umaniste. Toate acestea sunt validate de către Consiliile facultăţilor şi Senatul universitar. Menţionez că structura organizatorică a instituţiei a cunoscut acreditarea unui număr de cinci noi centre de cercetare ştiinţifică. Astfel, acum avem zece centre de cercetare ştiinţifică. În cadrul centrelor de cercetare ştiinţifică sunt create colective de cercetare ştiinţifică, care sunt conduse de profesori cu reputaţie în domeniu şi cercetători recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional. Aceasta a permis o mai bună organizare, structurarea activităţii de cercetare şi obţinerea unor rezultate mult mai vizibile”, a menţionat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

De asemenea, prof. dr. ing. Liviu Moldovan a trecut în revistă şi celelalte obiective ale strategiei cu privire la cercetarea ştiinţifică pentru perioada 2012-2016. „Obiectivul trei este implicarea intensă a cadrelor didactice în viaţa ştiinţifică. Aceasta s-a realizat prin atragerea de cadre didactice cu experienţă, tineri cercetători doctoranzi şi postdoctoranzi în activităţile de cercetare ştiinţifică. Munca în echipă sub tutela unor cadre didactice cu experienţă este foarte importantă pentru cadrele didactice tinere, care au publicat, chiar şi debutanţii, cel puţin o lucrare anuală ştiinţifică, care a contribuit la ridicarea nivelului de ierarhizare al Universităţii „Petru Maior” şi al domeniilor de studii. Obiectivul patru este organizarea pe colective de cercetare care transpun în activităţile didactice rezultatele propriilor cercetări şi asigură servicii de specialitate în beneficiul comunităţii. Rezultatele obţinute de colectivele de cercetare sunt transpuse în manualele didactice, iar Universitatea „Petru Maior” a avut o politică de promovare a unor noi manuale didactice, având în vedere şi acreditarea instituţională pe care am traversat-o în cursul anului 2015, la care am obţinut gradul de încredere ridicat.

Obiectivul cinci este realizarea de cercetări ştiinţifice şi culturale de valoare, în beneficiul comunităţii regionale.

Noi suntem integraţi cu întreprinderi, cu agenţi economici, cu structurile administrative din judeţul Mureş, iar prin atelierele de micro-producţie pe care le deţinem se derulează o serie de contracte de colaborare cu agenţi economici. Se efectuează o serie de lucrări pentru care aceştia nu au capabilitate, iar universitatea noastră are resursele necesare, dotările adecvate şi know-how-ul pe care nu îl au agenţii economici”, a arătat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

EDUCAȚIE

Proiecte de succes derulate de Universitatea „Petru Maior”

- MPEAP - Master Professionel Europeen d’Asministration Publique (358.999 euro) - EEE - “Lifelong Learning Programme - EEE - European Entrepreneurship Education” (269.544 euro) - EQVET-US European Quality Assurance in VET towards new Eco Skills and Environmentally Sustainable Economy (262.254 euro) - EuPa - “Education Europeenne en Administration Publique” (216.443 euro) - ITSM 4SME IT - Service management for SMEs in Danube Region (112.600 euro) - SERENITI - Cyber Security and Resilience of Networked Critical Infrastructures (100.000 euro) - Done-IT - Develop of open systems services for smartphones that facilitates new evaluation methods, and anhances use of immediate feedback on evaluation results obtained in tests as a creative learning tool (44.796 euro) - Global SRS - Mobility learning methodology for European trainers and VET systems quality improvement (41.261 euro) - CHIMERA - Creative Holism to Improve management and Entrepreneurial Role Moldels and Approaches (29.532 euro) - Spread e ART of going Up (28.500 euro) - ESIENCE - rESeau maghrebIn de laboratoirEs a distance (28.467 euro) - ACTIV pe Piaţa Muncii - Abilităţi şi Competenţe Tehnice pentru Integrare şi Valorificare pe Piaţa Muncii (2.754.799 lei) - Sistem integrat de îmbunătăţire a calităţii cercetării doctorale şi postdoctorale din România şi de promovare a rolului ştiinţei în societate (2.245.982 lei) - Formarea - la timpul prezent pentru viitor (1.726.784 lei) - CommScie - Reţea transnaţională de management integrat al cercetării postdoctorale în domeniul Comunicarea ştiinţei.

Construcţie instituţională şi program de burse (740.000 lei) - DidaTec - Şcoală universitară de formare iniţială şi continuă a personalului didactic şi a trainerilor din domeniul specializărilor tehnice şi inginereşti (242.044 lei) - Grant CNCSIS - „Cercetări privind armonizarea educaţiei antreprenoriale în universităţile din România cu universităţile din Uniunea Europeană şi din estul Europei EDARO” (185.000 lei) - Excelenţă în formarea doctorală prin implementarea unui model european consacrat (140.000 lei) - Programe doctorale performante pentru formarea cercetătorilor competitivi în aria europeană a cercetării (99.552 lei)

53

54

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dies Academicus – Universitatea Politehnica Timișoara – 95 de ani

Inovație, creativitate, excelență – toate acestea definesc Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), singura instituție de învățământ superior din vestul României clasată în prima categorie valorică din țară, aceea a universităților de cercetare avansată și educație.

Universitatea Politehnica Timișoara a fost desemnată, în 2015, cea mai transparentă instituție de învățământ superior din România – în urma studiului realizat de Societatea Academică din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Federația Studenților din Elveția.

Inovația, creativitatea și excelența au caracterizat și evenimentul organizat de Universitatea Politehnica Timișoara cu prilejul celebrării celor 95 de ani de la semnarea decretului regal de înființare – ”Dies Academicus 2015”. La 11 noiembrie 1920, regele Ferdinand I semna decretul prin care se puneau bazele primei instituții de învățământ superior din vestul țării, iar, după aproape un secol, universitatea a devenit pol de dezvoltare, instituție de cercetare avansată și educație, recunoscută la nivel mondial. Săptămâna 9-13 noiembrie 2015 a însemnat acțiuni prin care au fost marcate cele mai importante momente din istoria și evoluția Universității Politehnica Timișoara, acțiuni la care au participat Înalt Prea Sfinția Sa, Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, autorități centrale și locale, profesori universitari din țară și străinătate, reprezentanții partenerilor din mediul economic și social, precum și întreg corpul didactic al instituției de învățământ superior și studenți. ”Universitatea Politehnica Timișoara reprezintă un magnet pentru dezvoltarea României și nu numai și este apreciată ca atare. Ne-am bucurat și am fost onorați să îi avem alături pe toți cei care au contribuit, într-o formă sau alta, la ceea ce este astăzi Universitatea Politehnica Timișoara. Tot ei sunt cei care vor contribui la ceea ce va deveni această instituție de învățământ superior”, a declarat Rectorul UPT, prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban.

Ziua Porţilor Deschise la Universitatea Politehnica Timişoara

Rectoratul, facultăţile UPT, laboratoarele şi centrele de cercetare sunt doar câteva din obiectivele ce au fost vizitate luni, 9 noiembrie, de sute de timişoreni dornici să vadă cum arată cea mai performantă universitate din vestul ţării. Cu prilejul marcării a 95 de ani de existenţă, Politehnica Timişoara a deschis porţile a 95 de puncte de interes ce fac parte din ansamblul universitar. Cei prezenţi în prima zi a evenimentelor aniversare au putut vedea cea mai frumoasă sală Art Nouveau din zonă, Sala Senatului Politehnicii, în Palat Lloyd din centrul Timișoarei.

De asemenea, vizitatorii au participat la experimente de fizică şi la discuţii cu specialiști în fenomene fizice, în Parcul Rozelor, la Experimentarium TM. A mai fost prezentat publicului primul calculator realizat într-o universitate românească, MECIPT 1 (Maşina Electronică de Calcul Institutul Politehnic Timişoara 1). Cu ajutorul dispozitivului

au fost făcute calculele necesare pentru barajul Vidraru și pavilionul RomExpo din Capitală. Nu în ultimul rând, în cel mai nou obiectiv inaugurat al Politehnicii, Biblioteca, au fost expuse 95 dintre cele mai vechi cărți din patrimoniu – cu publicații apărute începând cu anul 1798. Tot la bibliotecă au putut fi admirate primele 95 de cursuri scrise de profesorii Politehnicii.

Ziua performanței studențești și a parteneriatului

95 de studenţi şi 95 de parteneri economici ai Universităţii Politehnica Timişoara au fost premiaţi marţi, 10 noiembrie, de conducerea instituţiei în cadrul unei ceremonii de recunoaştere a performanţei. Tinerii care învaţă la UPT şi care s-au remarcat prin rezultatele lor au fost recompensaţi de instituţia de învăţământ superior, la moment participând şi companiile din vestul ţării, cu care Politehnica are încheiate mai multe colaborări.

“Așteptările noastre în zonă sunt de a descoperi oameni care au talent, pasiune și de a le dezvolta această pasiune în con-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

tinuare, de a contribui în industria automotive globală.

Compania noastră împreună cu alte companii a sprijinit premierea a 95 de studenți. Îi susținem în calea spre progres”, a spus Gelu Murariu, director general al Hella România.

Acţiunea de premiere a celor mai buni studenţi de la cele zece facultăţi a fost un semn de recunoaştere a muncii şi dedicaţiei lor, a rezultatelor atât în plan intern, cât şi extern şi care au adus prestigiu universităţii.

95 de companii din Timișoara au fost, de asemenea, premiate pentru susținerea performanței de la Universitatea Politehnica.

95 de ani de excelenţă academică – Universitatea Politehnica Timişoara

Punctul culminant al aniversării celor 95 de ani de la înfiinţarea Universităţii Politehnica Timişoara a reunit miercuri, 11 noiembrie, oficiali din toată ţara şi reprezentanţi ai mediului academic şi economic. La ceremonia festivă au participat aproximativ o sută de invitaţi din ţară şi străinătate, iar mesaje de felicitare pentru UPT au venit și din partea preşedintelui Klaus Iohannis – prin vocea consilierului pentru educaţie, Ligia Deca, şi de la Mitropolitul Banatului, Ioan Selejan. Şedinţa din Sala Senatului UPT, care a durat 95 de minute, a reprezentat un prilej de aducere aminte şi omagiere a celor 95 de ani de la înfiinţarea universităţii ce a contribuit la conturarea imaginii municipiului de pe Bega. Ziua a continuat cu inaugurarea expozitiei „UPT. 95 de secvenţe” – o expoziţie ce a surprins viaţa universitară a Politehnicii în 95 de ipostaze. Acţiunile de miercuri, 11 noiembrie, dedicate celor 95 de ani de la înfiinţarea instituţiei s-au încheiat cu două lansări de carte: Coleta De Sabata, „UPT – Oameni, Idei, Fapte” şi Mihai Botescu, „Ambient Arhitectural”.

Celebrarea Anului Internațional al Luminii la Timișoara

Universitatea Politehnica Timişoara a continuat joi, 12 noiembrie, seria evenimentelor aniversare cu o manifestare ştiinţifică şi tehnologică dedicată Anului Internațional al Luminii (International Year of Light – IYL 2015). Evenimentul a avut loc chiar în ziua în care, în urmă cu 131 de ani, Timişoara devenea primul oraş iluminat electric din Europa.

La Universitatea Politehnica Timişoara, evenimentul a fost marcat printr-o expoziţie tematică, cu cinci secţiuni: ştiinţă, comunicaţii, energie solară, industrie şi artă.

Evenimentul marca UPT, dedicat Anului Internațional al Luminii, a cuprins workshop-uri precum şi o expoziţie care cuprinde planșe laseri ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei; corpuri de iluminat auto - Elba SA; prototipuri de corpuri de iluminat realizate de studenții de la Facultatea de Arhitectură şi expoziție interactivă ”Light in a box”. Printre cei care au luat cuvântul în cadrul manifestărilor festive se numără academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi manager al proiectului ELI în România, managerul general al companiei Continental România, Christian von Albrichsfeld şi managerul general al ELBA, Bogdan Cocian.

De asemenea, cei prezenţi au putut admira o proiecţie 3D pe faţada clădirii Facultăţii de Arhitectură.

Ziua performanței sportive în Politehnică

Universitatea Politehnica Timișoara nu ar fi ceea ce este astăzi fără sport. Întreaga zi de vineri, 13 noiembrie, a fost dedicată activităților sportive – finale ale campionatelor de fotbal, tenis și baschet între echipele universității, expoziția ”95 de ani de performanță sportivă în Politehnică” dar și o lansare de carte dedicată handbalului timișorean. ”95 pentru Poli” a fost acțiunea care a încheiat săptămâna dedicată Universității Politehnica Timișoara și care a implicat studenți și cadre didactice. Fiecare a contribuit simbolic și a alergat o tură de stadion.

Manifestarea ”Dies Academicus – Universitatea Politehnica Timișoara – 95 de ani” – a conturat ceea ce înseamnă această instituție de învățământ superior și a evidențiat aportul pe care îl are în viața economică, socială, culturală și sportivă a Timișoarei și a României.

55

56

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2015 - Anul Fierbinte al Mediului Semnalul de alarmă

Potrivit Agenției Federale National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din SUA, 2015 urma să fie cel mai fierbinte an din istorie. Prognoza s-a adeverit, la nivel global am avut cel mai cald an din ultimii 135 de ani, de când se fac înregistrări meteo. Temperaturile medii la suprafața uscatului și a oceanelor au fost cu 1-2 grade Celsius mai mari ca acum 100 de ani. Iată motivul pentru care seceta a fost definită de nord-americani ca amenințare la siguranța națională, iar secolul 21 este deja numit și secolul secetei. de Nicolae POP | Iulia TARNU, PR Compania Apa Târnavei Mari La data de 18 iunie 2015, Papa Francisc dă publicității enciclica „Laudato Sí” prin care exprimă o poziție radicală față de problematica ecologiei și adresează „o invitaţie urgentă de a reînnoi dialogul asupra modului în care făurim viitorul planetei”.

Summitul de Mediu de la Paris sau provocarea celor două grade Celsius

După 13 zile de negociere, în cadrul Summit-ului de Mediu de la Paris, reprezentanții a 196 de state adoptă, la 12 decembrie 2015, un acord istoric pentru stoparea încălzirii globale și încheierea erei combustibililor fosili. Ținta este ca, peste 5 ani, să pășim către un viitor al energiei curate, al protejării sănătății publice și al consolidării siguranței naționale în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Documentul, care va intra în vigoare în 2020, este primul acord care prevede ca toate țările semnatare să-și reducă emisiile de carbon. Acesta vizează limitarea creșterii temperaturii medii la nivel global la mai puțin de 2 grade Celsius, chiar limitarea creșterea temperaturii medii la 1,5 grade Celsius, în contextul în care aceasta a crescut deja cu aproximativ un grad Celsius față de nivelul din perioada preindustrială.

Unii oameni de știință, însă, sunt sceptici, cu privire la atingerea acestei ținte ambițioase.

Pentru realizarea acestui obiectiv, guvernele s-au angajat să oprească creșterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră, astfel încât, după 2050, emisiile poluante să scadă la un nivel care să permită pădurilor și oceanelor să le poată absorbi.

Peste 180 de țări au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care începe în 2020. Doar de la țările dezvoltate se așteaptă să-și reducă nivelul emisiilor în termeni absoluți. Țările în curs de dezvoltare sunt, însă, și ele, încurajate să facă acest lucru. Până atunci, de la acestea se așteaptă doar să-și limiteze creșterea nivelului emisiilor.

Acordul nu prevede penalizarea țărilor care își ratează obiectivele cu privire la emisii, însă furnizează reguli de transparență, care să ajute și să încurajeze țările să facă ceea ce au promis că vor face.

Ministrul de Externe al Franței, Laurent Fabius: „Privesc sala, observ că reacția este pozitivă, nu aud nicio obiecție. Declar adoptat Acordul de Mediu de la Paris”.

Președintele SUA, Barack Obama: „Acest acord reprezintă cea mai bună şansă de a salva singura planetă pe care o avem. Cred că acest moment este un punct de cotitură pentru întreaga lume”.

Lupta României pentru ape curate

În această paradigmă, România a trebuit să acționeze atât pentru protecția mediului, dar mai ales pentru recuperarea decalajului față de statele vest-europene în ceea ce privește standardul de viață al populației, obiectiv major pentru realizarea căruia operatorii regionali de apă și apă uzată au un rol extrem de important.

Programul Operaţional Sectorial „Mediu” a stabilit strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în perioada 2007-2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi prin Fondul de Coeziune (FC), fiind unul din cele 7 programe operaţionale elaborate în cadrul Obiectivului „Convergenţă”.

Obiectivul general al POS Mediu a vizat, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu şi a urmărit reducerea diferenţei dintre infrastructura de mediu a României față de cea a Uniunii Europene. Ținta a fost consolidarea unor servicii publice de furnizare a apei, canalizare şi încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Bugetul total al POS Mediu a fost de aproximativ 5,191 miliarde euro, din care 4,412 miliarde euro au reprezentat finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi peste 0,73 miliarde euro, contribuţia naţională.

Ponderea cea mai mare a contractelor de finanţare semnate, raportate la alocarea financiară, a aparținut Axei prioritare 1 - „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, conform informațiilor furnizate de Autoritatea de Management POS Mediu, în Raportul Anual de Implementare 2014.

Finalul anului 2015 a însemnat și finalul exercițiului financiar al POS Mediu, ceea ce permite un prim bilanț al realizărilor proiectelor derulate.

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Investiții pentru a oferi servicii de apă și canalizare la standarde europene Compania SC Servicii Tehnice Comunale (STC) SA Sovata a derulat

Compania SC Servicii Tehnice Comunale (STC) SA Sovata activează ca operator pentru serviciile publice pe cele două domenii de activitate, respectiv: alimentare cu apă potabilă şi canalizare pentru oraşul Sovata şi toate localităţile situate între Sovata-Sângeorgiul de Pădure, cât şi pentru cele de pe ruta Sovata-Ernei. Despre proiectele companiei ne-a vorbit Florin Sîntean – directorul STC. Acum trei ani a fost realizat un amplu proiect de modernizare a sistemului de apă, canalizare și tratare a apei.

Ce a însemnat acest proiect pentru consumatori?

Modernizarea celor două uzine de apă, a Staţiei de Epurare, a unei bune părţi a reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare, aduce un plus major în ceea ce priveşte calitatea serviciilor în ansamblul lor. Utilizarea tehnologiilor actuale permite producerea apei potabile la o calitate deosebită, recunoscută în regiune pentru proprietăţile ei, iar noile reţele asigură servicii ireproșabile fară a genera disfuncţionalităţi la beneficiari. În tratarea apelor uzate, oraşul Sovata beneficiază de o staţie de epurare modernă, cu un laborator propriu, bine dotat, întreg procesul tehnologic fiind automatizat şi computerizat. De altfel, rezultatele de laborator indică faptul că apa tratată la Staţia de Epurare Sovata este în multe situaţii superioară parametrilor impuși.

Ce investiții noi a mai realizat STC în ultimii 2 ani pentru a asigura mentenanța sistemului de apă și canalizare?

STC Sovata a realizat, până în prezent, investiţii ce se situează în jurul cifrei de 700 mii de euro, din care, în ultimii doi ani, în valoare de peste 350 de mii de euro. În total, societatea noastră şi-a asumat pe întreaga durată a contractului de concesiune, realizarea de investiţii în valoare totală de 2,5 milioane de euro (100 mii euro/an), până în prezent, graficul investiţiilor fiind depăşit. Proiectul de modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare nu a acoperit întregul areal al oraşului Sovata. Ca atare, a fost elaborat un plan de investiţii pe două linii de acţiune, respectiv: înlocuirea, în etape, a reţelelor de apă şi canalizare în zonele care nu au beneficiat de proiectul de modernizare, priorităţile fiind stabilite împreună cu reprezentanţii administraţiei locale, în funcţie de importanţa şi numărul de utilizatori din zonă, uzura conductelor şi frecvenţa defecţiunilor; întrucât Sovata este un oraş în plină dezvoltare imobiliară, acordăm importanţă zonelor în care numărul clădirilor a crescut semnificativ, racordarea acestora la utilităţile publice fiind o necesitate.

Cum colaborați cu Primăria orașului Sovata? Care este feedback-ul locuitorilor?

Colaborarea cu Primăria Sovata este excelentă. Aş vrea în acest sens să evidenţiez buna conlucrare cu comisia de specialitate din primărie în stabilirea priorităţilor pentru investiţii, dar şi promptitudinea cu care răspunde solicitărilor de adoptare a soluţiilor menite să elimine disfuncţionalităţile.

Considerăm că orice acţiune iniţiată pentru ridicarea standardelor de viaţă este apreciată şi privită ca atare de către locuitorii oraşului Sovata.

Dezvoltarea stațiunii Sovata din ultimii ani și creșterea numărului de turiști impune exigențe sporite în ceea ce

“Cu siguranţă Sovata beneficiază de un sistem de alimentare cu apă şi canalizare ce se ridică la standarde europene. În calitate de gospodari ai oraşului trebuie să ne asigurăm că acestea sunt exploatate corespunzător, astfel încât investiţiile realizate să răspundă nevoilor populaţiei, agenţilor economici şi, nu în ultimul rând, turiştilor care ne vizitează. În perspectivă, alături de STC, vom continua investiţiile pentru realizarea infrastructurii aferente utilităţilor publice acolo unde acestea sunt necesare” Péter Ferenc - primarul oraşului Sovata

privește serviciile prestate de compania pe care o conduceți. Ce dificultăți întâmpinați și cum s-ar putea surmonta?

Exigenţele sunt specifice “oraşului staţiune Sovata” fapt ce presupune servicii publice impecabile, mai ales în perioada sezonului turistic. De aceea, suntem atenți la funcţionarea, în parametri optimi, a tuturor instalaţiilor şi activităţilor specifice de salubritate. Într-adevăr, există şi o serie de dificultăţi, dar acestea pot fi evitate sau remediate prin eliminarea cauzelor care le generează. În paralel, pentru îmbunăţăţirea performanţelor, avem în vedere achiziţionarea de tehnică nouă care să vină în sprijinul activităţilor noastre atât pentru lucrările de investiţii la reţelele de apă şi canalizare, dar şi pentru intervenţii.

58

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bilanț …la început de noi investiții

Compania de Apă SOMEŞ SA este azi cel mai mare operator regional pentru servicii de alimentare cu apă potabilă şi canalizare-epurare din N-V României, deservind mai mult de trei sferturi de milion de persoane din opt municipii şi oraşe şi 183 de localităţi rurale din judeţele Cluj, Sălaj şi, mai recent, Mureş printr-o infrastructură măsurând 3.065 km rețele de apă și 1.468 km rețele de canalizare răspândite pe o suprafață de mai mult de 10.000 km pătrați.

Începând mai ales din 1997, Compania a accesat până în prezent mai mult de 330 de milioane de euro, majoritatea sume nerambursabile, prin patru programe majore co-finanţate de Uniunea Europeană pentru moder -

nizarea şi extinderea infrastructurii de mediu deservite, în scopul creşterii continue a calităţii serviciilor şi conformării la normele severe de mediu impuse de legislaţia naţională şi Directivele Europene în domeniu.

Practic nu a existat an, începând cu 1997 în care să nu fie în derulare un program de investiţii european în aria deservită de Companie, cel mai semnificativ ca și amploare și valoare fiind Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu etapa I-a 2007-2015, totalizând 196,6 milioane de euro.

Doar prin POS etapa I-a s-au construit rețele noi ori au fost reabilitate cele existente în lungime de 310 km, iar toate cele opt stații de epurare urbane din județele Cluj și Sălaj au fost modernizate din temelii astfel încât să facă față cerințelor severe de mediu impuse de legislația națională aliniată la Directivele Europene.

Una din lucrările majore din punctul de vedere al impactului social în cadrul acestui program care a însumat peste 20 de contracte a fost prelungirea aducțiunii existente anterior Gilău – Gherla până la Dej, asigurânduse independența și siguranța alimentării cu apă pentru cei cca. 35.000 de locuitori ai municipiului și ai localităților arondate, în pericol de a rămâne fără acest element vital în condițiile în care Dejul era deservit de o stație de tratare a apei potabile aparținând unei firme private în faliment.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De altfel, o serie de alte lucrări realizate în cadrul diferitelor programe de investiții au, de asemenea, ca racter de unicitate, chiar la nivel național: tunelul colector cu diametrul de 2,4 m ce străbate centrul orașului, realizat prin tehnici miniere de săpătură în scut, asemenea celui de sub Canalul Mânecii dintre Franța și Anglia, realizarea microhidrocentralei proprii a Companiei în aval de barajul Tarnița care produce până la 10.000 MWh pe an energie verde, realizarea primei și singurei aducțiuni subacvatice de apă potabilă din România pe fundul lacului Someșul Cald ș.a.m.d.

La fel de ambițioase sunt și obiectivele etapei viitoare de investitii, 2015-2020, în cadrul Programului Ope rațional Infrastructură Mare (POIM) prin care Compania de Apă SOMEȘ speră să acceseze alte cca. 250 milioane de euro de la Uniunea Europeană. La finele acestui an, 2015, Asistența Tehnică deja contractată în acest scop va trebui să finalizeze Studiul de Fezabilitate pentru proiect cât și aplicația de finanțare, iar după obținerea fondurilor va realiza documentațiile de licitație pentru contractele de lucrări, servicii și achiziții ce vor compune această etapă de investiții. În esență, obiectivele generale ale acestui proiect – în concordanță cu obligațiile asumate de România prin Capitolul de Mediu al Tratatului de Aderare – au în vedere asigurarea alimentării cu apă potabilă și a canalizării/epurării a 100 % din aria urbană, alimentarea cu apă a tuturor localităților rurale cu mai mult de 50 de persoane, respectiv realizarea canalizării/epurării pentru toate aglomerările rurale cu mai mult de 2.000 de locuitori.

O lucrare de construcții deosebită ca și amploare și impact planificată în cadrul acestui proiect o va constitui realizarea unei aducțiuni – probabil cea mai lungă

CAMPIONII APEI aducțiune de apă potabilă din România – care va duce apa captată din Tarnița și potabilizată la Stația de tratare Gilău, până în județul Sălaj – în lungime totală de 160 de km. Alți peste 400 km de aducțiuni sunt prevăzute a fi construite în aceeași etapă, ca și ramificații ale aducțiunii principale, în scopul asigurării posibilității de branșare a cât mai multor localități rurale din județele Cluj și Sălaj la o apă de excelentă calitate.

Totodată, se propun în cadrul acestui nou program, în întreaga arie deservită, 301 km de noi reţele de canalizare și reabilitarea altor 64 km, construirea a 589 de km de noi rețele de distribuţie a apei potabile şi reabilitarea a 110 km din rețelele existente, construirea a trei noi staţii de epurare ş.a.m.d. În toată această perioadă, Compania de Apă SOMEȘ nu și-a neglijat nici responsabilitățile sociale, respectiv pe cele privind educația de mediu, lansând în anul 2003 un program pilot educațional pentru copii în probleme de protecția surselor de apă și a mediului, azi dezvoltat într-un program amplu permanent în cadrul căruia au participat deja mii de copii, școlari și liceeni, alături de studenți și populație adultă nu doar din județele Cluj și Sălaj dar și din județele învecinate și chiar din străinătate. ”Cartierul general” al acestui program a fost stabilit la Muzeul Apei, înființat de Compania de Apă SOMEȘ în 1992, situat pe șoseaua Cluj – Oradea în localitatea Florești. Oricine trece prin apropiere este călduros invitat să viziteze acest loc care strânge mărturiile legate de activitatea alimentării cu apă începând cu perioada Imperiului Roman și încearcă să transmită valorile acestei tradiții, generațiilor viitoare. soc. Victor-Lucian Croitoru Manager Comunicare &Clienţi Compania de Apă SOMEŞ

59

60

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania de Apă ARIEȘ – strategii de dezvoltare și modernizare

Compania de Apă ARIEȘ (CAA) a derulat și derulează o serie de proiecte de investiții, care au vizat oferirea unui serviciu de o calitate superioară pentru sănătatea consumatorilor și cea a mediului înconjurător. Cristian Octavian Matei, directorul general, ne-a oferit un tablou amplu al investițiilor efectuate de CAA în interviul pe care l-a acordat.

Ce fel de proiecte are în derulare, la ora actuală, Compania de Apă ARIEȘ?

Cristian Octavian Matei: În cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunea Turda - Câmpia Turzii”, s-au realizat economii care, în urma demersurilor CAA, vor rămâne în comunitate. Acest proiect are ca scop îmbunătățirea serviciilor oferite de companie. Valoarea aplicației de finanțare (a economiilor mai sus amintite) este de aproximativ 6 milioane euro.

Suntem în plină desfășurare a lucrărilor de reabilitare a clădirilor administrative, unde își vor desfășura activitatea angajații companiei. De asemenea avem un proiect extrem de ambițios „Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea TurdaCâmpia Turzii în perioada 20142020” care prevede ca, până în anul 2020, fiecare locuitor al arealului deservit de Compania de Apă Arieș să beneficieze de apă potabilă la robinet.

Investiția preconizată în acest sens se ridică la peste 160 milioane de euro.

Derulăm și multe alte lucrări care se desfășoară zi de zi, în toată zona deservită de noi și care sunt finanțate fie din bugetul local, fie din cel al CAA. Ce ați mai „îmbunătățit” cu bani europeni?

Cristian Octavian Matei: Multe aspecte ale vieții din comunitatea noastră. S-a îmbunătățit alimentarea cu apă, care duce implicit la creșterea calității vieții locuitorilor, dar și a mediului înconjurător. De asemenea, prin achiziționarea echipamentelor de intervenție vor fi remediate rapid deversările apei din conductele avariate, în spațiile publice. Aceste investiții vor permite continuarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda – Câmpia

Turzii, conducând la o creștere a calității serviciilor oferite de CAA către cetățeni.

Un succes actual l-am avut cu achiziția și montajul contoarelor cu citire la distanță. Extinderea și reabilitarea reţelei de distribuţie apă potabilă în lungime de 82,39 km și extinderea și reabilitarea reţelelor de canalizare cu 89,315 km.

Etapa a II-a a proiectului, adică un nou proiect din fonduri europene de aproape 160 milioane de euro, va asigura cele două servicii, apă și canal, în tot arealul deservit. Va fi apă în sistem centralizat peste tot în regiunea noastră, asta e important de reținut!

Ce alte avantaje pe termen mediu și lung aduc proiectele derulate de Compania de apă ARIEȘ?

Cristian Octavian Matei: Prin demararea proiectelor pe fonduri europene, se vor îmbunătăți și multe aspecte socio-economice din Turda, Câmpia Turzii și comunele arondate: crearea de noi locuri de muncă pe perioada derulării proiectului; creșterea economică regională, prin îmbunătățirea infrastructurii; servicii eficiente și adecvate de apă potabilă și apă uzată, aspecte ce vor determina atragerea investitorilor în comunitatea noastră; creșterea calității vieții și mediului înconjurător și, implicit, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din punctul de vedere al celor două servicii distribuite.

Ce aduce sfârșitul anului și anul 2016?

Cristian Octavian Matei: La sfârșitul anului 2015, Stația de epurare va dispune de o instalație destinată preluării materialelor provenite din vidanjare, asigurându-se funcționarea optimă a stației de epurare, atât treapta mecanică, cât și treapta biologică; reducerea volumului deșeurilor, deci, implicit, o economie pentru cheltuielile de transport ale acestora prin achiziția unui compactor de deșeuri/reziduuri mari; se va optimiza procesul de reducere a pierderilor de apă din conducte, ceea ce va conduce la o utilizare corectă a resurselor prin utilizarea unor echipamente (set loggeri, generator impulsuri) pentru detectarea scurgerilor și remedierea acestora; cu ajutorul unor dispozitive precum obturator mecanic, dispozitiv de rerotunjit, aparat automat de sudură, intervenția va fi mult mai rapidă în zonele unde apar defectele, cu avantajul că nu va mai fi necesară întreruperea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

apei din amonte; în vederea prioritizării lucrărilor de reabilitare se va face inspecția conductelor cu RoCam pentru conducte de canalizare; prin modernizarea și dotarea unui laborator de analiză a apei potabile, se vor efectua analize microbiologice conform standardelor europene; automatizarea completă a echipamentelor din stațiile de pompare apă potabilă duce la eficientizarea și efectuarea unui randament electric superior, dar implicit și la eliminarea avariilor produse la pornirea, respectiv oprirea pompelor prin înființarea unui Dispecerat Local Câmpia Turzii, cu ajutorul unor aparate de măsurat parametrii electrici, montare debitmetre apă uzată și convertizoare și acționarea pompelor SPA (Mihai Viteazu, Variantă, Castanilor); furnizarea sustenabilă a serviciilor de apă și canalizare la tarife accesibile; furnizarea unei ape de calitate, în conformitate cu cerințele Directivei 98/83/CEE; prin implementarea unui management eficient al nămolului și un management eficient al tratării apei uzate și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea structurii instituționale, protejarea mediului înconjurător este un fapt nu doar trei cuvinte.

Comunicarea dintre SPA (stație pompare apă uzată), dispecerat și rezervor se realizează cu un modem ce va fi legat la unitatea centrală a dispeceratului în switch. La fel un modem va fi conectat la switch-ul PLC-ului de la SPA și la PLC de la rezervor.

Scopul acestei investiţii îl constituie creşterea randamentului de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă, reducerea cheltuielilor operaţionale, respectiv creşterea calităţii serviciului de furnizare a apei consumatorilor abonaţi.

Din păcate nu am cum să enumăr și să explic decât în termeni tehnici toate detaliile proiectelor derulate de Compania de Apă. Dar un lucru este cert: toate aceste investiții, în dotări ale CAA, în clădiri adminstrative, în echipamente, în resursa umană, atrag de fapt un singur lucru: un serviciu de o calitate superioară pentru sănătatea noastră și cea a mediului înconjurător.

Ce ne spuneți despre contoarele cu citire de la distanță?

Am văzut că sunt întreruperi de apă mai dese în perioada aceasta. Cauza este montajul acestor contoare moderne?

Cristian Octavian Matei: Da, aceasta este cauza. Nu se pot monta contoarele, fără disconfortul întreruperii de apă către clienții noștri. Ei trebuie să ne înțeleagă și să ne susțină în toate aceste demersuri, pentru că sunt investiții pe termen foarte foarte lung. Acest contract, de exemplu, a adus în comunitatea noastră 14 milioane de lei din fondurile europene. Avantajele montării acestor contoare cu citire la distanță sunt: contoarele vor fi citite, fără ca utilizatorii să mai fie deranjați de prezența echipelor CAA, deoarece acestea vor fi scanate de pe domeniul public și accesul la datele colectate va fi posibil în timp real. Montarea contoarelor cu citire la distanță va duce implicit la creșterea capacității de întreținere a infrastructurii de apă aflată în gestiunea companiei.

Contractul de achizițe și montaj este denumit: „Achiziție și montare contoare cu citire la distanță”, iar lucrările sunt executate de către firma S.C. ELSACO ELECTRONIC S.R.L. din Botoșani.

Ce contracte au fost până acum finalizate?

Cristian Octavian Matei: Le voi enumera punctual: 1. Implementarea GIS – GEOGRAPHIC INFORMATIONAL SYSTEMS În cadrul companiei, încă din anul 2011, a început implementarea unui sistem GIS pentru rețelele de apă și apă uzată din arealul de deservire al CAA. Acest sistem face parte din primul proiect, anume: “Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunea Turda – Câmpia Turzii”

CAMPIONII APEI

derulat între anii: 2007-2013.

Astfel, Compania de Apă Arieș se alătură, prin implementarea sistemului GIS, companiilor furnizoare de servicii publice, care oferă un grad crescut al calității apei. De asemenea, odată cu implementarea acestui sistem, a crescut considerabil gradul de cunoaștere și de precizie, atunci când sunt necesare diferite intervenții asupra rețelelor de apă și apă uzată.

Toate elementele rețelelor de apă și apă uzată, în GIS sunt reprezentate prin puncte, linii și poligoane.

2. Achiziționarea sistemului S.C.A.D.A. Un sistem automat de monitorizare, achiziţie şi transmitere a datelor din întreg sistemul de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate din arealul de operare al Companiei de Apă Arieș.

3. Se finalizează, în curând, stația de epurare proiectată și dimensionată la o populație echivalentă de 110.000 locuitori echivalenți (L.E.) având o capacitate de tratare de 1200 l/s.

4. S-a reabilitat Stația de Tratare Câmpia Turzii.

5. S-au reabilitat și extins rețele de apă potabilă și canalizare, sursele de apă, staţii de pompare, rezervoare, staţii de clorinare.

6. S-au achiziționat: Buldoexcavatoare, Autoutilitară, Autocombinate (WOMA+VIDANJE), Microfon cu protecție la vânt, Unitate mobilă de inspecție video a racordurilor DN50-200mm, Sistem de înregistrare a zgomotelor de pierderi cu logger_2. Așadar putem concluziona spunând că practic am finalizat în întregime investițiile aferente POS 1 „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda-Câmpia Turzii”. De asemenea, vom finaliza, într-o proporție de peste 95% și contractele aferente proiectului “Investiții și dotări pentru îmbunătățirea capacității de operare a Companiei de Apă Arieș Turda” și ne mândrim cu faptul că am depus aplicația de finanțare pentru perioada 2014-2020, aceasta fiind în proces de evaluare.

Totodată, continuăm să ne modernizăm și să ne dotăm cu echipamente de ultimă generație! Pentru clienții noștri, toate aceste informații sunt postate pe site-ul CAA, www.caaries.ro și, permanent, informăm publicul, cetățenii, prin comunícate publicate în mass-media locale și județene.

Ce alte proiecte derulați, în afara celor de îmbunătățire și modernizare continue?

Cristian Octavian Matei: Suntem partizani fervenți ai protejării mediului înconjurător! În acest sens și nu numai avem campanii cu scopul de: educare, responsabilizare, conștientizare și susținere a cetățenilor din comunitatea noastră. „CAA susține sportul și performanța!”, ”Despre apa pe care o bem!”, “Din grijă pentru comunitate!”, “Canalizarea nu este coș de gunoi!”, “Prețuind apa, prețuiești viața!” sunt titluri ale unor campanii derulate.

61

62

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce și-a propus directorul Cristian Matei în viitor să facă pentru locuitori și, implicit, pentru CAA? Care sunt planurile dumneavoastră pe termen mediu și lung?

Cristian Octavian Matei: Am derulat un proiect de 79,9 milioane de euro și suntem la final, derulăm altul de 6 milioane din economii de pe primul proiect și așteptăm încă 160 de milioane de la Uniunea Europeană. În urma eforturilor concertate ale tuturor factorilor implicați, Compania de Apă Arieș se poate mândri cu faptul că a finalizat procedura de achiziţie publică pentru contractarea serviciilor de “Asistenţă tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în regiunea Turda - Câmpia Turzii, în perioada 2014 – 2020”.

De asemenea, ne aflăm printre primii operatori de apă din țară care demarează un nou proiect major de investiții, având ca principală sursă de finanțare Programul Ope- Sever, unde se construiește de la zero o clădire nouă, P+2. rațional Infrastructură Mare. Acesta va permite continuarea Se reabilitează și imobilul care, în trecut, a avut rolul de Centrală Termică (CT 15). În viitor, această clădire, va strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă adăposti biroul metrologic al CAA, birourile angajaților uzată în regiunea Turda – Câmpia Turzii, de la direcția producție, magazia de maconducând la o creștere considerabilă a teriale a CAA și arhiva acesteia. calității serviciilor oferite întregii populații Clădirea este prevăzută în proiect deservite. cu parter + etaj. Valoarea luÎn această perioadă executăm lucrări crărilor se ridică la peste 770 de de modernizare a rețelelor de apă și mii de lei. La parterul acestei apă uzată. Astfel, în comuna Luna se clădiri vor fi locate o parte lucrează la ora actuală la proiectul: din utilajele mai „Extindere rețea apă potabilă în cosensibile în ramuna Luna”. port cu condiPrintre obiectivele noastre, țiile meteorolode îmbunătățire a calității gice. serviciilor oferite cetățenilor Oamenii sunt resursele acși informare corectă și pertive ale unei organizații, manentă a acestora, se deoarece potențialul lor află și dezvoltarea orcontribuie activ la creșganizațională și a conterea eficienței firmei dițiilor de lucru în și atingerea succecare se desfășoară acsului acesteia. Compativitatea angajaților nia de Apă investește Arealul de deservire al Companiei de Apă Arieș Turda, noștri. la care au aderat de curând comunele Aiton şi Tureni în oamenii săi și prin Managementul comcrearea unor condiții paniei este unul dinamic și de muncă optime, decente și nu în ultimul rând moderne. modern.

De la mijlocul anului 2015, CAA, în cadrul contractului: Și aceste strategii contribuie la stabilirea obiectivelor com„Reabilitare clădiri și spații operaționale” execută lucrări de paniei. reabilitare a clădirii sediului central situat pe strada Axente Ultimul cuvânt vă aparține, deci...

Cristian Octavian Matei: Apa este cu certitudine, prin geneză și evoluție, o resursă naturală, vitală pentru existența vieții pe Pământ. Este vulnerabilă și limitată, dar din fericire regenerabilă, grație circuitului natural al ei. Apa are o existență perpetuă. Creșterea numerică a populației și a diversității preocupărilor a crescut inevitabil cantitatea de apă utilizată, determinând modificări considerabile a resurselor naturale de apă potabilă. În epoca modernă, omenirea solicită din ce în ce mai mult aceste resurse, dar le și irosește. Trebuie să ducem o luptă comună în a proteja resursele de apă, să fim responsabili în utilizarea sistemului de canalizare, să dăm o foarte mare importanță modului în care sunt evacuate apele uzate în râuri, pentru a nu se distruge fauna și flora acestora, să conservăm sistemul ecologic.

Spun toate acestea deoarece omenirea se află în mijlocul unei crize globale a rezervelor de apă dulce, potabilă, de aceea companiile de apă și noi, cetățenii în general, trebuie să întreprindem toate eforturile necesare pentru a păstra generațiilor viitoare această inestimabilă bogăție: APA.

64

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

9 ani de servicii și un prim proiect POS Mediu încheiat Operatorul Regional Apa Târnavei Mari

Mediaș, al doilea municipiu ca mărime din judeţul Sibiu, este situat în Podişul Târnavelor, pe râul Târnava Mare, în zona de nord-est a județului. În perioada comunistă, a fost unul dintre cele mai puternic industrializate orașe din România, factor determinant în proiectarea infrastructurii de apă-canal, menită să-l deservească. După căderea cortinei de fier, Mediașul a traversat același parcurs al dezindustrializării și al exodului forței de muncă în străinătate, ca majoritatea orașelor din țară. Lipsa surselor de finanțare combinată cu obsolescența, a făcut ca, la începutul anilor 2000, edilii să își pună problema unui colaps inevitabil al infrastructurii de apă-canal. Singura soluție era calea europeană a creării unui operator regional durabil care să gestioneze eficient infrastructura construită cu fonduri europene nerambursabile.

La data de 7 decembrie 2006 se înfiinţa operatorul regional de apă şi apă uzată S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A., având ca arie de deservire zona de nord-est a judeţului Sibiu.

Câteva zile mai târziu, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, asumându-şi conformarea cu prevederile acquis-ului comunitar, esenţiale fiind îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor ţării şi a calităţii mediului. „Apa Târnavei Mari” înseamnă, în primul rând, un serviciu public care s-a reinventat cu succes prin absorbţie de fon-

duri europene. Luna aceasta, încheiem implementarea Proiectului POS Mediu „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Proiectul reprezintă prima etapă în cadrul reabilitării generale a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare din regiunea de nord-est a județului Sibiu, lucrările realizate fiind localizate în aglomerările Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni.

Valoarea totală a Proiectului este de 303.757.940 lei, din care valoarea eligibilă conform POS Mediu este de 294.137.280 lei, iar finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune de 237.574.681 lei, restul fiind asigurat de la bugetul de stat, bugetul local şi prin contribuţia beneficiarului. Valorile nu includ TVA. Obiectivul general al Proiectului a fost acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Axei Prioritare 1 din POS Mediu, respectarea în totalitate a Directivelor UE şi a legislaţiei româneşti în domeniul alimentării cu apă, a colectării şi tratării apelor uzate; creşterea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii de alimentare cu apă şi canalizare până la 100% în aglomerările Proiectului şi creşterea capacităţii instituţionale locale de implementare a proiectelor.

Proiectul a totalizat 16 contracte, 6 contracte de servicii,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CAMPIONII APEI

dintre care unul pentru asigurarea cofinanţării Proiectului de către Operatorul Regional, 7 contracte de lucrări pentru extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, 2 contracte pentru construirea sediilor administrative și operaționale din cele trei localităţi şi 1 contract de furnizare de echipamente.

Beneficiile resimțite pornesc de la îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea accesului la servicii de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare la standarde europene; la realizarea de economii pentru viitorii utilizatori, prin evitarea cheltuielilor la pomparea din puţuri şi curăţarea foselor septice; la stimularea creşterii economice, prin îmbunătăţirea generală a infrastructurii în regiune.

Principalele investiţii realizate în cadrul Proiectului sunt: Pentru aglomerarea Mediaş: 4cea mai modernă staţie de tratare a apei din ţară realizată din fonduri europene, care asigură în prezent furnizarea apei potabile de calitate superioară pentru circa 50.000 de locuitori, urmând ca în etapa a II-a de finanţare (2014 2020) să deservească circa 70.000 de locuitori din Municipiul Mediaş, comunele Alma, Brateiu, Dârlos, Valea Viilor, Târnava, Bazna, Agârbiciu, Biertan, Copşa Mare, Blăjel, Aţel şi oraşul Copşa Mică; 4staţie de epurare a apei uzate modernizată, prevăzută cu trei trepte - mecanică, biologică şi terţiară, dotată cu instalaţii de ultimă generaţie, prevenind astfel poluarea râului Târnava Mare. A fost proiectată să funcţioneze la un debit maxim zilnic de 24.858 mc/zi şi dimensionată să deservească 74.000 de locuitori echivalenţi. În etapa a II-a de finanţare (2014 - 2020), staţia va deservi şi localităţile limitrofe (comunele Brateiu, Dârlos, Valea Lungă); 4reţea de apă reabilitată şi extinsă: 5,626 km de conducte de aducţiune, 40,658 km de reţea de distribuţie, 2.573 de branşamente, trei rezervoare de apă potabilă; 4sistem de canalizare modernizat, prin extinderea cu 20,627 km şi reabilitarea a 22,378 km de reţea, realizarea a 2.937 de racorduri şi a 9 staţii de pompare a apei uzate.

Pentru aglomerarea Agnita: 4 staţie de tratare nou construită la Arpăşel care va deservi locuitorii din Agnita, comuna Bîrghiş şi pe cei de pe întreg traseul conductei de aducţiune, Arpaşu de Sus, Arpaşu de Jos, Cîrţişoara, Cârţa, Nou Român, Săsăuş, Chirpăr, Vărd, Veseud, Nocrich, Marpod; 4conductă de aducţiune între staţia de tratare şi rezervorul din Agnita reabilitată şi extinsă pe o lungime de 38,627 km; 4staţie de epurare a apei uzate deversate în Hârtibaciu, dimensionată pentru 9.500 de locuitori echivalenţi; 4lucrări de reabilitare a sistemului de distribuţie a apei potabile; 48,433 km de reţea de distribuţie, un rezervor de înmagazinare a apei potabile şi 558 de branşamente; 4modernizarea sistemului de canalizare prin reabilitarea a 5,614 km de reţea şi realizarea a 386 de racorduri; 4staţie de pompare a apei uzate nou construită; 4lucrări de extindere cu 5,782 km a reţelei de canalizare şi de realizare a 380 de noi racorduri.

Pentru aglomerarea Dumbrăveni: 4staţie de tratare a apei reabilitată şi modernizată deservind locuitorii din Dumbrăveni şi Hoghilag, iar în viitor, localităţile Ernea şi Şaroş pe Târnave; 4staţie de epurare nou construită, dimensionată pentru 7.100 de locuitori echivalenţi, pentru evacuarea apelor uzate tratate corespunzător pentru a preveni poluarea râului

Târnava Mare, în a cărei componenţă intră o staţie de pompare a apei uzate, amplasată în intravilanul localităţii; 41,845 km de conducte de aducţiune între frontul de captare şi Staţia de Tratare; 4lucrări de reabilitare a sistemului de distribuţie a apei potabile: un rezervor de înmagazinare a apei, 2,059 km de reţea de alimentare şi 102 branşamente; 4lucrări de extindere a sistemului de canalizare pentru colectarea apei uzate: două staţii de pompare nou construite, 12,569 km de reţea extinsă şi 1.189 de racorduri noi.

Apa care ajunge la robinetele consumatorilor deserviţi de sistemele de alimentare modernizate prin investiţiile europene din Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni are o calitate superioară, iar apele uzate generate de consumatorii din regiune sunt epurate corespunzător înainte de deversare pentru prevenirea poluării mediului înconjurător şi a celor două râuri din aria Proiectului, Târnava Mare şi Hârtibaciu.

Acum, la 9 ani de la intrarea sa pe piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România, Apa Târnavei Mari şi-a dovedit maturitatea prin implementarea cu succes a unui proiect european de amploare. Și, cum orice sfârșit este un nou început, în etapa a II-a de finanţare, Apa Târnavei Mari va accesa noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă şi apă uzată din aria sa de delegare. Vizăm eficientizarea instalaţiilor de tratare și epurare, prin reducerea progresivă a pierderilor din reţele şi ameliorarea calităţii apei, continuarea modernizării infrastructurii şi adaptarea permanentă a serviciilor la cererea înregistrată la nivelul comunităţii.

65

66

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un parteneriat investițional serios pentru calitatea serviciilor de apă - canal Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin operatorul regional de apă SC AQUABIS SA,

În judeţul Bistriţa-Năsăud problemele legate de accesul redus al comunităţilor la infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa facilităţilor de canalizare şi epurare în anumite zone au fost permanent în atenţia actualului operator regional, SC AQUABIS SA, care a derulat permanent programe cu finanţare nerambursabilă pentru rezolvarea lor. La finalizarea investiţiilor realizate din diferite surse de finanţare, se va asigura conformarea totală pentru toate comunităţile în ceea ce priveşte apa potabilă şi în privinţa colectării şi epurării apelor uzate.

Domeniul serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a fost permanent expus provocărilor generate de modificările legislative şi de necesitatea de asigurare a acestor servicii pentru cât mai mulţi locuitori. O presiune suplimentară în acest sens e dată de aderarea României la Uniunea Europeană, care a adus cu sine noi constrângeri în acest domeniu.

SC AQUABIS SA, în calitatea sa de operator regional în judeţul Bistriţa-Năsăud, a încercat şi a reuşit permanent să fie aproape de locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud, extinzându-şi aria de furnizare a serviciilor şi fiind permanent preocupat să furnizeze aceste servicii în condiţiile impuse prin lege în ceea ce priveşte calitatea produsului furnizat.

Necesităţile investiţionale pentru un domeniu atât de important depăşesc capacitatea financiară atât a operatorului cât şi a beneficiarilor, de aceea a fost necesară abordarea investiţiilor realizate prin programe cu finanţare nerambursabilă.

Această sarcină a fost cu succes îndeplinită de către SC AQUABIS SA, care are o vastă experienţă în domeniul pregătirii şi implementării proiectelor finanţate prin diverse instrumente de finanţare nerambursabilă. De-a lungul timpului, AQUABIS a demonstrat că este capabilă să gestioneze proiecte de anvergură desfăşurate în sectorul alimentării cu apă şi al canalizării.

Prima investiţie majoră realizată de către Regia Autonomă Judeţeană de Apă (numele de atunci a operatorului) cu fonduri nerambursabile a fost cea finanţată în cadrul programului MUDP II- program de reabilitare a infrastructurii utilităţilor municipale. Au fost realizate atunci: reabilitarea reţelelor de apă, reabilitarea reţelelor de canalizare, montarea contoarelor de apă potabilă, monitorizarea reţelelor de distribuţie a apei potabile, extinderea şi modernizarea fluxului tehnologic la Staţia de Epurare Bistriţa, modernizarea fluxului tehnologic la Staţia de Tratare Bistriţa.

foto: Mesagerul de BN

În perioada 2004-2010 s-a implementat proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în zona oraşului Bistriţa” în cadrul programului ISPA. Prin intermediul acestui proiect au fost realizaţi peste 112 km reţele de alimentare cu apă, peste 140 km reţele de canalizare, staţii de pompe ape uzate, hidrofoare, rezervoare, regulatoare de presiune. A fost reabilitată, tot în cadrul acestui proiect, Staţia de Tratare a Apei Bistriţa- Bârgăului şi staţia Bistriţa a fost upgradată în sensul dotării sale cu facilităţi de tratare a nămolului rezultat în procesul tehnologic.

Investiţii în perioada 2007-2015

În perioada 2007-2015, SC AQUABIS SA a derulat investiţii în cadrul proiectului major “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud”, iar din economiile rezultate din proiectul major a accesat fonduri nerambursabile pentru un nou proiect de finanţare „Extindere de reţele de alimentare cu apă, canalizare, tratare ape uzate şi branşamente individuale în localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud”.

Prin proiectul “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud” au fost realizate investiţii în tratatea şi distribuirea apei potabile şi în colectarea şi epurarea apelor uzate pentru oraşele Bistriţa (reşedinţa judeţului), Beclean, Năsăud, Sîngeorz Băi şi pentru un număr total de 30 de localităţi care ori nu au un sistem de distribuţie a apei acceptabil ori este mai eficient să fie conectate la facilităţi regionale de tratare a apei potabile şi epurare a apei uzate. În cadrul proiectului au fost prevăzute lucrări pentru staţii de tratare a apei noi, conducte de aducţiune principale, extin-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

derea sistemului de distribuţie a apei, staţii de pompare noi, extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare, staţii de epurare noi şi reabilitate, cu tratare avansată (pentru o populaţie echivalentă de 131.000 locuitori echivalenţă (le), 21.000 le, 20.000 le şi 12.000 le) şi o altă staţie cu tratare secundară, pentru 7.000 le. Beneficiari ai proiectului sunt aproximativ 134.101 locuitori.

Rata de conectare la reţeaua de canalizare va fi de aproximativ 91 % în aglomerările incluse în proiect, un număr de aproximativ 30.034 locuitori fiind conectaţi suplimentar la sistemul de canalizare.

La sfârşitul proiectului, 98 % din populaţia aglomerărilor va fi conectată la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi va avea acces la surse de apă potabilă corespunzătoare, (în plus faţă de situaţia actuală, încă 18.389 locuitori vor fi conectaţi la sisteme de alimentare cu apă potabilă).

Indicatorii finali (la sfîrşitul proiectului) în sisteme de alimentare cu apă potabilă sunt după cum urmează: - o staţie nouă de tratare a apei la Beclean - o zonă de captare reabilitată, cu o mică staţie de tratare a apei - extindere a reţelei de distribuţie a apei pe o lungime de aprox. 60 km - reabilitare rețele de distribuţie a apei pe o lungime de aprox.

32 km - extindere aducţiuni pe o lungime de aprox. 52 km - reabilitare aducţiuni pe o lungime de aprox. 28 km - 5 staţii de pompare a apei potabil - 9 rezervoare de înmagazinare a apei noi şi 5 rezervoare reabilitate Indicatorii finali (la sf îrşitul proiectului) în sisteme de canalizare şi epurare sunt după cum urmează: - 5 staţii de epurare a apelor uzate la Bistriţa, Beclean, Salva, Feldru şi Sîngeorz Băi - extindere reţele de canalizare pe o lungime de aprox. 63 km - reabilitare reţele de canalizare pe o lungime de aprox. 9 km - staţii de pompare noi şi reabilitate 19 buc.

- colectoare principale de canalizare pe o lungime de aprox.

27 km Conform Instrucţiunilor Ministerului Fondurilor Europene referitoare la utilizarea economiilor disponibile din Fondul de Coeziune - Axa 1 POS Mediu 2007-2013 şi a prevederilor privind aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, beneficiarii

CAMPIONII APEI

proiectelor finanţate prin POS Mediu au putut propune noi investiţii spre finanţare. Astfel, a fost realizat un nou proiect de investiţii „Extindere de reţele de alimentare cu apă, canalizare, tratare ape uzate şi branşamente individuale în localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud”. Prin noul proiect se realizează aproximativ 131 km conducte de apă potabilă şi aproximativ 121 km conducte de canalizare, inclusiv staţii de clorinare, staţii de pompare, rezervoare, branşamente de apă potabilă şi racorduri la canalizare.

Investiţii în perioada 2015-2020

Pentru a pregăti investiţiile din perioada următoare, SC AQUABIS SA a semnat un contract de finanţare pentru Etapa I a proiectului "Asistența tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Bistriţa-Năsăud în perioada 2014-2020". Valoarea finanţată pentru această etapă este de 26.945.100 lei. Pentru serviciile din Etapa II-a a proiectului, constând în servicii de supervizare şi asistenţă tehnică din partea proiectantului, SC AQUABIS SA pregăteşte aplicaţia de finanţare.

Contractul pentru realizarea celor două etape a fost semnat în data de 03.12.2015.

Investiţiile directe ce se vor pregăti prin acest contract de asistenţă tehnică au o valoare de aproximativ 144.403.080 euro, fiind vorba de investiţii în sisteme de alimentare cu apă pentru localităţi cu un număr minim de 50 locuitori şi sisteme de canalizare care deservesc aglomerări cu un număr minim de 2000 locuitori echivalenţi.

67

68

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clubul Economic German, proiecte made in Brașov

Clubul Economic German din Brașov sprijină de aproape un deceniu integrarea companiilor cu capital german în economia românească, însă cea mai importantă reușită poate fi considerată investiția în educație. Despre cum a evoluat clubul, ce proiecte a derulat în 2015 și care sunt planurile pentru 2016, ne-a vorbit Werner Braun, președintele clubului.

Au consemnat Nicolae POP & Marius MORAR

Vă rog să ne faceți un scurt istoric al Clubului Economic German din Brașov.

Clubul a fost înființat acum aproape 10 ani în ideea de a strânge la un loc oamenii din companiile cu capital german din Brașov, pentru a fi ajutați să se integreze mai ușor, dar și pentru a dezvolta împreună comunitatea de afaceri de aici. În decursul ultimilor 8 ani, de când sunt președinte la club, am reușit să derulăm multe activități pe care le-am considerat necesare pentru mediul economic din Brașov, cum este formarea profesională în sistem dual. Deja acum 7 ani am considerat extrem de important reintroducerea într-o formă actualizată a unui sistem de pregătire profesională, dispărut după revoluție.

Cred că nicio autostradă nu este mai importantă ca pregătirea profesională. Pot spune că cei mai mulți investitori care au decis să nu vină în România au făcut-o din cauza lipsei personalului calificat. În anul școlar 20152016 s-au înscris 453 de elevi în clasele 9-11 ale Școlii Profesionale Duale Kronstadt, iar anul acesta 104 elevi din 110 absolvenți s-au integrat imediat în muncă, cu salarii decente, lucru care demonstrează succesul viabilitatea proiectului. Deși școala ne-a consumat mult timp, Clubul a continuat să se dezvolte devenind o structură reprezentativă atât pentru mediul local de business, cât și pentru atragerea de noi investiții în Brașov și promovarea mediului de afaceri local.

Care sunt avantajele apartenenței la Club și câte companii fac parte din organizația pe care o conduceți?

Cel mai important este că face parte dintr-un mediu familiar în care poate avea acces la informații de primă mână, ceea ce nu este puțin lucru pentru un investitor nou. Cred că am ajuns la o anumită experiență și putem susține interesele companiilor în fața autorităților locale sau chiar naționale. Pentru cele circa 100 de firme, avantajul este că

pot participa la proiecte mari, comune, care necesită forțe serioase. De asemenea, inter-relaționarea între membri contribuie la dezvoltarea unui climat de afaceri benefic și creează condiții optime pentru ca investitorul să poată rămâne aici, ceea ce nu este chiar ușor.

Care sunt principalele proiecte derulate de Club în anul 2015?

Pe lângă Școala Duală Kronstadt, am lansat și Fit for Future, prin care am încercat să diseminăm către tineri informații utile pentru viitorul lor profesional. Prin acest proiect, început acum 6 ani, noi am creat posibilitatea ca elevii să se informeze cu privire la oferta de locuri de muncă și să participe la o săptămână de practică în meseria pe care o doresc, fiind o simulare a procesului de angajare: aplicare – interviu – angajare. Proiectul s-a derulat și anul acesta, pentru a șasea oară. Am constatat că circa 80% dintre elevii pe care i-am chestionat în mod special doresc să emigreze, asta și pentru că nu sunt informați suficient despre oportunitățile locale. Mulți nici nu știau despre existența marilor firme brașovene. Este vina noastră, a tuturor, a firmelor, a sistemului de învățământ, a autorităților locale și a părinților. De aceea, am decis să implementăm acest proiect.

Un alt proiect, legat tot de școală, este construirea unui cămin pentru copii care doresc să vină la cursurile noastre, nu numai din Brașov ci și din localitățile învecinate, ori chiar de la distanțe mai mari.

Caravana Meseriilor a avut ca scop promovarea învățământului profesional și s-a derulat inclusiv cu ajutorul Ambasadei Germane și a companiei Telekom. Am încercat să-i acomodăm pe copii cu noile tehnologii existente. Am invitat firme locale din mai multe orașe (Brașov, Târgu Mureș, Alba Iulia, Sibiu, Timișoara) să contribuie la acest proiect, unde tinerii s-au documentat cu atmosfera

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

și condițiile de muncă din companiile germane. Caravana Meseriilor s-a bucurat de un real succes, având în vedere că au participat foarte mulți tineri.

Târgul Informațional Made in Brasov pe care-l organizăm concomitent cu Oktoberfest Brașov are tot un scop informativ – promovarea Brașovului ca Cetate tehnologică. Este vorba despre o expoziție pe care o organizăm împreună cu școala și companiile brașovene, pentru a familiariza tinerii cu oferta locală de forță de muncă. La acest proiect am invitat și Universitatea Transilvania din Brașov.

Oktoberfest Brașov, pornit acum 7 ani, are tot scopul integrării în mediul economic din Brașov. Evenimentul a fost la a șaptea ediție în Brașov și la a doua în Timișoara.

Valoarea festivalului constă în activitatea de networking ce are loc atunci. Sistemul de organizare a Oktoberfest permite amenajarea unor locuri de discuții profilate pe problematici economice și popularizarea ofertei de locuri de muncă.

Ne implicăm și în plan social. Nu demult am reușit să dotăm cu tehnologie modernă Secția de Hematologie a Spitalului Județean din Brașov, dar și în alte proiecte cu impact social. Clubul s-a implicat și în susținerea modernizării unor școli din Brașov, pe care le-am dotat cu tehnologie și logistică moderne, sponsorii fiind câteva companii din cadrul Clubului.

Suntem conectați la mediul de business din Germania, Austria sau Elveția, prin diversele delegații economice pe care le organizăm pentru participarea la târguri și conferințe economice din străinătate. În Brașov activează un număr însemnat de companii germane. Care este impactul, economic și social, al funcționării acestor firme în zonă? Care este ramura economică dominantă în care activează membrii clubului brașovean?

Impactul companiilor germane din Brașov este foarte mare. Doar anul acesta s-au făcut investiții de câteva sute de milioane de euro. O mare parte a rulajului economic din Brașov se datorează companiilor din Club. Pe de altă parte, celelalte firme, autohtone, beneficiază de pe urma funcționării companiilor germane, ca furnizori de materiale și prestatori de diferite servicii. S-a ridicat și nivelul tehnologic și s-a modernizat și condițiile de muncă în general. În industrie de exemplu, mediul de muncă este similar celui din Occident, pe toate palierele (protecția muncii, sănătate etc.). Implicarea socială și caritabilă este semnificativă, capitalul de know-how adus, forța de muncă asigurată de aceste companii, contribuie consistent la dezvoltarea și modernizarea orașului nostru. Prezența companiilor germane în Brașov a generat o dinamică economică și în împrejurimi. Însă, cel mai important este că în urma activităților economice ale acestor firme, se asigură o forță de muncă calificată în zonă. Un muncitor care a lucrat 5-10 ani într-o companie de talie din Brașov a dobândit o calificare superioară și se poate angaja oriunde în Europa.

Ramura economică dominantă este Automotive, fiind reprezentată în principal de Schaeffler România, Autoliv, Preh România, Continental, dar și alte multe companii.

Dar să nu uităm că, deși au venit aici multe firme, tot Brașovul este principalul investitor.

Parteneriatul economic româno-german este extrem de important pentru România. Considerați că există premise pentru dezvoltarea acestuia? Pe ce coordonate?

Parteneriatul este, în continuare, foarte important. România este foarte apreciată în Germania pentru forța de muncă existentă aici. Pentru țara noastră este important

pentru că aceste companii au contribuit definitiv la crearea unui climat economic pozitiv, s-au implicat în proiecte sociale care au ajutat comunitatea, în susținerea modernizării învățământului profesional. Combinația româno germană funcționează foarte bine. Nicio firmă din Clubul nostru nu a reclamat încă probleme deosebite din acest punct de vedere. Românii apreciază corectitudinea și seriozitatea germane, iar nemții sunt foarte mulțumiți de ce găsesc aici: deschiderea față de cunoașterea limbilor străine, înclinația și preocuparea românilor de a învăța orice este nou și de a se adapta noilor tehnologii și procese economice. Este o situație clară de win-win.

Ce proiecte preconizați să derulați în anul 2016 prin intermediul Clubului? În primul rând vom continua cu educația. Vrem ca în 2016 să aducem tehnologii noi cu care să învețe copiii. Personal, țin să reînființăm Casa Copilului (fosta Casă a Pionierilor) adaptată la noile realități. Vrem să facem asta pentru obișnuirea copiilor cu tehnologiile, mai ales după succesul neașteptat al Caravanei Meseriilor. Vrem să motivăm copiii să meargă spre meseriile cu profil tehnic, specifice industriei.

O să organizăm în continuare delegații economice în străinătate pentru a promova mediul de business din Brașov, pentru a fi conectați permanent la realitățile economice din alte țări. Cred că succesul clubului rezultă și din acest fapt. Beneficiile sunt așa de mari că este loc pentru toți.

69

Laura Cioca, maratonista de la Unicredit Bank WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIFESTYLE

71

de Alex TOTH

Aflată în echipa Unicredit Bank Târgu-Mureş din 2003, Laura Cioca a parcurs în cei 12 ani de activitate aproape toate etapele profesionale, în prezent deţinând funcţia de Corporate Relationship Manager. Recent, de aproape doi ani, Laura Cioca şi-a descoperit o pasiune specială, alergatul, despre care afirmă ca i-a schimbat fundamental viaţa.

Pasiunea pentru alergat a început în februarie 2014, când Laura Cioca şi prietena sa, Iulia Marinescu, colegă de serviciu în acelaşi timp, s-au decis să facă mişcare într-un mediu mai nonconformist, departe de sălile de sport. “Vroiam să facem mişcare, dar nu ne plăcea aerul închis, vroiam să fie ceva în aer liber, care să nu ne constrângă, să facem mişcare şi să ne simţim bine noi, între noi, să povestim, să râdem, să fim degajate. Aşa am început să alerg”, rememorează maratonista de la Unicredit Bank Târgu-Mureş.

La scurt timp după aceea, a urmat prima competiţie la care Laura Cioca a luat startul, respectiv proba de ştafetă la Maratonul de la Târgu-Mureş. “Alergam în fiecare sâmbătă şi duminică, când, la un moment dat, o colegă şi o prietenă specială de-a noastră, Silvia Pop, care avea deja doi ani de alergat, ne-a sugerat să alergăm cu un scop, respectiv participarea la o competiţie. În 3 mai era Maratonul de la TârguMureş şi propunerea ei a fost să alergăm maratonul cinci prietene la proba de ştafetă. Urma să alergăm fiecare aproximativ 8 kilometri, distanţă care după trei săptămâni de alergat ni se părea extraordinar de mare. Şi de aici a început totul, ca un drog care îţi creează dependenţă. Nu este nevoie să participi decât la o singură competiţie, pentru a realiza că nu te mai poţi opri. Atât de frumoasă este atmosfera unei competiţii şi atât de încărcată cu energie, încât îţi doreşti să mai participi la încă una şi la încă una”, spune banchera pasionată de alergat.

A urmat în 30 mai 2014 un semimaraton la Sibiu, unde Laura a alergat 10 kilometri. Scopul celor doua colege şi în acelasi timp prietene era ca până în toamnă să alerge singure câte un semimaraton. În iunie-iulie s-au înscris la Maratonul de la Istanbul, ce urma să aibă loc în 16 noiembrie, competiţie care avea proba de 15 kilometri şi maraton.

La Istanbul, la standul unde se ridicau kiturile de participare, cele trei alergătoare de la Unicredit Bank, Laura, Iulia şi Silvia, erau înscrise la proba de 15 kilometri, însă Laura şi Iulia s-au răzgândit în ultimul moment, înscriindu-se la maraton. “Maratonul în sine a fost minunat, au fost 28.000 de alergători din toata lumea, care de care mai coloraţi şi mai efervescenţi. Maratonul de la Istanbul este singurul maraton din lume în care alergi pe două continente, Asia şi Europa. Atmosfera a fost extraordinară, traseul superb, mare parte pe malul Bosforului, iar mulţimea îţi dădea o energie debordantă. A fost frumos până la kilometrul 30, de la care a început greul şi lupta cu propria persoană. Pentru următorii cinci kilometri a fost nevoie să mă motivez la

fiecare pas pe care îl făceam, iar la kilometrul 35 realizam că nu mai ştiu să păşesc, că picioarele nu mă mai ascultă şi că era mai uşor să alerg decât să mă plimb. Tot corpul mă durea.

Au fost momente în care vroiam să cânt, ca să îmi treacă timpul mai uşor şi să uit de durere şi nu îmi aminteam versurile melodiilor, cântam ceva de genul lalalalala. Când am terminat simţeam că am aripi, că lumea este a mea, că din acel moment pot face orice, ţipam şi săream în sus de fericire. De fapt, aşa au fost alergaţi ultimii 500 de metri, ţipând de bucurie şi dând mâna cu toţi susţinătorii de pe margine. A fost ceva incredibil, greu şi magic în acelaşi timp”, afirmă Laura Cioca.

Cu timpul, performanţele legate de alergat au devenit mai bune, astfel încât în anul 2015 au urmat firesc alte competiţii bifate cu brio: Semimaratonul Intersport de la Braşov şi două semimaratoane la Cluj în luna aprilie, două semimaratoane la Târgu-Mureş în luna mai, Semimaratonul Gravity Sânişor în august, Crosul Companiilor şi Maratonul de la Budapesta în octombrie.

Vorbind despre pasiunea sa, Laura Cioca mărturiseşte că alergatul i-a schimbat viaţa, în mod pozitiv din mai multe puncte de vedere. “Alergatul a devenit o parte din mine şi lăsând la o parte schimbarea fizică pe care o simt, alergatul m-a schimbat extraodinar pe mine ca şi persoană. M-a ajutat să mă descopăr pe mine, să îmi demonstrez că sunt capabilă de nişte lucruri la care nici nu visam cu puţin timp în urmă. Alergatul îmi face bine, îmi dă poftă de viaţă în tot ceea ce fac. Faptul ca alergi şi reuşeşti să alergi un maraton îţi dă o încredere imensă în tine. Alergatul este despre tine şi cu tine. Nimeni nu poate alerga pentru tine, dar în acelaşi timp nimeni nu îţi poate lua satisfacţia şi meritul alergatului”, conchide Laura Cioca.

72

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O ediţie de vis la Dreamhack Cluj-Napoca 2015

Prima ediţie desfăşurată la Cluj-Napoca a celui mai mare festival de cultură digitală din lume, DreamHack şi-a satisfăcut pe deplin fanii care au luat cu asalt Sala Polivalentă în cele patru zile de competiţii şi tot ce puteau să aducă interesant noutăţile tehnologiei de profil şi oamenii din spatele terabiţilor revărsaţi pe tot cuprinsul spaţiului generos.

Recunoscut de Cartea Recordurilor - Guinness Book drept cel mai mare LAN Party, dar și computer festivalul cu cel mai mare trafic și cea mai rapidă conexiune la Internet de pe întreg Mapamondul, Dreamhack a avut ca partener principal compania Intel, producător de microprocesoare, ce proiectează şi dezvoltă tehnologii esenţiale, care servesc ca fundament pentru dispozitivele de computing din lume. Ei au adus la Cluj o gamă amplă de sisteme de gaming, overclocking și multimedia. Peste 30 de PC-uri cu diferite forme și configurații au fost expuse la standul Intel, unde a fost mereu mare agitaţie.

“Suntem bucuroși să fim partener principal la prima ediție a DreamHack Cluj-Napoca 2015, unde așteptăm să ne întâlnim cu pasionații de gaming din țară.

Pregătim o amplă gamă de sisteme, de la desktop PCuri integrate local, la laptopuri puternice de gaming ale companiilor multinaționale, computere care vor demonstra puterea SSD-urilor în gaming, cele mai mici PC-uri actuale, precum și tehnologii revoluționare de perceptual computing, cum ar fi Intel® RealSense™”, a declarat Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, Intel România și Bulgaria.

Diferite aplicații de realitate augmentată și perceptual

computing cu ajutorul tehnologiei Intel® RealSense™ și a ochelarilor Oculus Rift*, pe laptopuri de gaming, alături de tehnologia momentului, Intel® RealSense™, a fost prezentată în cadrul evenimentului și a putut fi testată de vizitatori. Intel® RealSense™ setează un nou nivel al computingului, permițându-le utilizatorilor să miște obiectele de pe ecran cu ajutorul gesturilor mâinii sau ale feței, iar de aceste noutăţi nu s-au bucurat doar copiii, standul fiind mereu aglomerat.

Intel a expus la DreamHack Cluj-Napoca 2015 cele mai mici PC-uri, Intel® Compute Stick și Intel® Next Unit of Computing (Intel® NUC), proiectate să ocupe incredibil de puțin spațiu acasă. Cu ajutorul acestor dispozitive au avut loc demonstrații ale Intel® Remote Keyboard, o aplicație dezvoltată de Intel pentru cele două mini PCuri, cu care utilizatorii pot controla computerul de la distanță, de pe smartphone sau tabletă.

Pentru că nu e suficient să ai procesoare excelente şi aplicaţii uluitoare, dacă îţi lipsesc mediile de stocare puternice, Intel a adus și noi soluții de stocare, seriile de SSD-uri 535 și 730, precum și noile SSD-uri 750, primele cu suport pentru NVM Express, mult mai rapide și mai fiabile față de clasicele hard disk-uri. Vizitatorii au putut urmări live cum un desktop PC echipat cu SSD rulează

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai repede și mai eficient decât unul cu HDD tradi țional, precum și câteva rezultate de benchmark-uri, motive pentru care să treacă pe o soluție cu SSD.

Counter-Strike la feminin

Cireaşa de pe tortul Intel a fost Gamingul la feminin. Unice la DreamHack Cluj-Napoca 2015 au fost meciurile între jucători din ţară și Team LGB eSports și Team Property, două echipe de fete jucătoare de Counter-Strike: Global Offensive, printre singurele din Europa. Ambele echipe s-au format în acest an, remarcându-se rapid la competiții europene precum DreamHack Tours, în Franța, sau DreamHack London, în Marea Britanie, şi sunt sprijinite la nivel mondial de Intel.

Dacă până nu demult competiţiile de eSports erau arena exclusivităţii masculine, iar degetele fetelor pe mousii belicoşi erau absolut exotice şi mai rare decât zăcămintele de litiu, de anul acesta, situaţia s-a nuanţat, iar în timp ce în sală se defăşurau sferturile de finală DreamHack Open CS:GO şi sala izbucnea în aplauze ritmic şi cu entuziasm, la standul Intel avea loc o competiţie care a atras spectatori intrigaţi de ineditul ei. Una din echipele de la noi, formată din băieţi din câteva oraşe din ţară, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş, Bucureşti au concurat cu fetele de la Team Property. S-au cunoscut în reţea, ca jucători individuali, iar acum nu ratează nicio competiţie pe echipe.

Deşi nu sunt o feministă trebuie să recunosc că mi-a plăcut iniţiativa celor de la Intel şi am stat mai mult de vorbă cu Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, Intel România și Bulgaria. L-am întrebat care e taina unui procesor bun şi nu putea să-mi dea un alt răspuns, decât că el trebuie să fie Intel, pentru simplul motiv că sumele mari investite de companie în cercetare şi dezvoltare sunt răsplătite de performanţele procesoarelor şi de satisfacţia consumatorilor. Curioasă, cum sunt am aflat că o fabrică Intel costă nu mai puţin de 5 miliarde. Nici nu mai contează dacă dolari sau euro, pentru că suma vorbeşte de la sine. Felul în cate s-au prezentat la Dreamhack dovedeşte că sunt mereu cu câţiva paşi înaintea dorinţelor gamerilor, care nu se mai mulţumesc să stea la PC-ul lor, ci vor să se poată conecta pe platforme cât mai performante cu oameni din lumea întreagă. Pentru aceasta au nevoie de un răspuns pe măsură din partea computerului, pentru că jocurile sunt nişte animale flămânde care consumă foarte multe resurse, iar jocurile ce utilizează tehnologie 3D şi randează imagini peste imagini pe minut au nevoie de un înalt nivel de acurateţe şi cu cât rata de refresh este mai mare, creşte şi fineţea targetului, ceea ce

EVENIMENT

face diferenţa majoră faţă de gradul de satisfacţie scăzut al jucătorilor care aleg versiunea de internet a jocurilor.

Aşa se face că o platformă nouă aduce după ea un întreg ecosistem, cum este cea de-a şasea generaţie a procesoarelor Intel Core, cele mai noi versiuni având o performanţă crescută cu 30% în medie, faţă de cele de acum trei ani şi asta s-a întâmplat de fiecare dată. Câţi dintre utilizatori îşi schimbă procesorul o dată la şase luni? În platforma cu noul cipset Z170, overclockingul este facil, cu cîteva clickuri ai tactat procesorul la o frecvanţă mai mare şi implicit obţii o performanţă mai bună, fără riscuri. Noile SSD-uri seria 750, o serie nouă, dedicată gamingului au o capacitate de la 400-800-1,2 tera şi sunt pe o conexiune PCI Express, una de 4-6 ori mai rapidă decât SATA. Memoria instalată pe aceste sisteme este DDR4, care tinde să devină un standard, odată cu lansarea noii platforme. Toate aceste îmbunătăţiri cresc performanţele întregului ecosistem, care nu mai are probleme în a rula două jocuri instalate şi are nevoie de nişte randări mai complexe, adică exact ce îşi doreşte un gamer. „Partea pozitivă a lucrurilor este că industria hardware este înaintea industriei software ca ritm şi nivel de dezvoltare, cu mici fluctuaţii, iar noi încă respectăm Legea lui Moore şi o dată la 12-24 de luni încercăm să schimbăm microarhitectura şi tehnologia de producţie, ca să putem livra o performanţă crescută la lansarea fiecărei generaţii de platforme şi la ora actuală nu mai există un joc la care calculatoarele să nu facă faţă”, spunea Bogdan Georgescu. În cele 4 zile au participat la DreamHack Cluj-Napoca 2015 peste 25.000 de vizitatori, cărora li se adaugă o medie de 800.000 de viewers online, adica o medie de 3.5 milioane de fani online.

Singurătatea gamerului de cursă lungă

Asemenea evenimente, precum Dreamhack vine să infirme ipoteza însingurării şi a pseudocomunicării în spaţiul virtual şi jucătorii sunt tot mai doritori de a călători şi a se cunoaşte între ei. Dacă la început, media de vârstă a amatorilor de gaming era una destul de mică, ea a crescut în timp, semn că cei ce au avut primul computer pe la 18 ani continuă să se joace şi aşa se face că vorbim de jucători de 35- 40 de ani, care au apreciat în timp performanţele tot mai mari ale PC-urilor.

73

Perspective economice pentru 2016

74

EVENIMENT

de Ionuț OPREA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peste 1.000 de companii franceze și germane alături de companii cu capital românesc, membre ale Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România (CCIFER) și ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), se poziționează la început de 2016 cu așteptări mari cu privire la situația economică din România.

Două barometre realizate de cele două Camere de Comerț au fost prezentate în cadrul conferinței „Perspective Economice ale României”, joi, 10 decembrie, la Novotel, în prezența managerilor companiilor din sectoare de activitate precum energie, IT, construcții, turism, agricultură sau finanțe-bănci. Barometrele arată percepția membrilor celor două Camere de Comerț asupra situației economice, a mediului de afaceri din România și arată cum evoluțiile în plan politic, social și economic pe care le prevăd pentru începutul anului 2016 influențează deciziile lor de investiții.

Business în procente

Directorii companiilor membre CCIFER care au răspuns chestionarului consideră că România este mult mai atractivă pentru investitorii străini în noiembrie 2015 față de anii anteriori, în contextul în care și percepția față de climatul economic, politic și social românesc înregistrează o creștere în comparație cu ultimii trei ani. Și tendința în ceea ce privește mediul intern al companiilor este în creștere față de anii precedenți. Pe de altă parte, rezultatele sondajului pun în evidență o înrăutățire a percepției asupra situației companiilor în ce privește cifra de afaceri, rentabilitatea, angajații sau investițiile între începutul anului 2015 și finalul acestuia. O analiză realizată pe sectoare de activitate arată că, în 2015, sectorul care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul respondenților este cel energetic, cu o creștere a percepției constantă din 2012. Sectorul IT&C înregistrează o scădere netă față de 2014. Sectorul serviciilor, sectorul bancar și construcțiile își păstrează o evaluare mai degrabă moderată în 2015. Agricultura, comerțul și industria înregistrează o dinamică superioară față de media barometrului, desi, în anii anteriori, perspectivele erau pesimiste. În ansamblu, anul 2015 este perceput în mod pozitiv de majoritatea sectoarelor față de 2014, an marcat de o perspectivă negativă generală. Din chestionarul de conjunctură realizat de AHK România în septembrie 2015 reiese că firmele germane sunt încrezătoare în ce privește situația actuală a propriei companii. Pentru următoarele 12 luni, 68 % din companii se așteaptă la o îmbunătățire a situației (primăvară: 75%). Principalii factori de risc pentru dezvoltarea economică identificați

în rândul respondenților barometrului lansat de AHK sunt condițiile-cadru economice și politice. Este vorba de factori precum infrastructura, administrația publică și achizițiile publice, unde România se clasează sub media celorlalte state din Europa Centrală și de Est. Companiile sunt mai puțin optimiste. Ceea ce ar putea pe de-o parte să țină de faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale și parlamentare, că există nesiguranță în ce privește efectele măsurilor fiscale adoptate și planificate, dar și de evenimentele din branșa auto care duc la reținere și atenție sporită.

Dar și provocările pe plan european, precum problema refugiaților, au fost factori care au dus la acest rezultat. În cadrul conferinței organizată de cele două Camere de Comerț a fost realizat, în premieră, un sondaj live, la care au răspuns participanții la eveniment, majoritatea directori de companii. Rezultatele acestui sondaj indică o atitudine foarte pozitivă a comunității de afaceri în legătură cu situația companiilor lor pe piața din România. Astfel, 97,2 % dintre participanți sunt optimiști cu privire la evoluția mediului de afaceri din România, iar, pentru 84,5 % dintre aceștia, compania lor a avut o performanță mai bună în anul 2015 față de anii anteriori. Întrebați dacă ar dori să atragă fonduri europene în anul următor, doar 45,3 % au răspuns afirmativ. Totodată, 72,8 % dintre respondenți resimt lipsa mâinii de lucru calificate. CCIFER reunește, în prezent, aproape 500 de companii membre, cu capital francez și românesc, reprezentând 15 % din PIB-ul României și peste 125 000 de locuri de muncă. Înființată în 2002, AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane în România și numără peste 530 de firme membre. AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi companiile româneşti interesate de piaţa germană.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Business Ladies Club, prima ştafetă pentru antreprenoriatul feminin

75

La cea de-a doua ediţie a Business Ladies Conference, tinerele membre ale Business Ladies Club, dintre care 80 % îşi propun să devină în viitor antreprenori, au avut ocazia să le asculte şi să dialogheze cu invitatele Hedi Hoka, Sigina Luca, Andreea Voineag, Bianca Sime, Ligia Cremene, Virginia Linul. Evenimentul a avut loc la Casino Parcul Central din Cluj Napoca. de Alice Valeria MICU

Ce înseamnă să fii femeie în lumea businessului, dominată de bărbaţi a fost tema acestei conferinţe al cărei punct culminant a fost povestea plină de savoare a Virginiei Linul, „o femeie care a integrat frumuseţea portului naţional în tendinţele modei de astăzi, construind astfel o afacere de succes”, după cum au descris-o tinerele de la BLC, care au apreciat sinceritatea şi expresivitatea ei, dar au şi învăţat că satul românesc mai are încă multe lecţii pentru toţi, lecţii pe care Virginia Linul le împărtăşeşte cu generozitate.

Inginerul Andreea Voineag, Team Leader şi Junior Partner la un trust de construcţii, a venit însoţită de echipa sa, la fel de tânără şi a demonstrat că frumuseţea şi tinereţea fac faţă cu succes în lumea betoanelor, a macaralelor şi a calculelor de rezistenţa materialelor, atunci când sunt dublate de inteligenţă şi tenacitate.

Bianca Sime, avocat şi mediator, implicată în proiecte de educaţie juridică pentru copii şi tineri, conf. dr. ing. Ligia Cremene, Life coach & Trainer în orientare profesională şi managementul schimbării, au impresionat tinerele participante prin naturaleţe, simplitate şi sinceritate, oferind exemple sugestive de demnitate şi profesionalism.

Crearea unor parteneriate de lungă durată şi menţinerea acestora, prin intermediul cărora se va facilita accesul tinerelor în mediul de business din România, implementarea unor proiecte în vederea dobândirii experienţei profesionale a tinerelor, prezentarea unor modele de succes cu scopul identificării şi conturării unei imagini proprii a viitoarei femei în afaceri sunt alte obiective pe care şi le-au propus tinerele viitoare antreprenoare şi asemenea evenimente sunt o cale promiţătoare pentru îndeplinirea lor. „Punem împreună timpul, imaginația şi energiile pozitive pentru a demonstra că schimbarea este în mâinile noastre!” au scris fetele de la BLC pe site şi poate că viitorul tinerelor economiste se va contura graţie exemplelor pe care le întâlnesc atât în viaţa de zi cu zi, cât şi cu ocazia unor asemenea evenimente şi le vor da suficientă îndrăzneală antreprenorială, încât

să demareze iniţiative de succes ori să le ofere instrumenetele şi informaţiile necesare, nu doar pentru a supravieţui, ci pentru a dovedi că au capacitatea de a munci performant în lumea businessului. „A woman in a men’s world” este o temă de actualitate, iar tinerele economiste de la Business Ladies Club au reuşit să o aducă în discuţie, fără accente de feminism, ci cu seriozitate şi profesionalism, având ca parteneri Uniunea Studenților din România (USR), RATIO, OST – Organizația Studenților pentru Turismul Românesc, O.S.E. – Organizația Studenților Economiști, Cluj, ELSA Cluj-Napoca, SEMA – Organizația Studenților Economişti în Mediu şi Agrobusiness, Asociația Studenților AMGD Cluj-Napoca.

Despre Business Ladies Club

Business Ladies Club a apărut în 2011 şi a fost lansat oficial un an mai târziu la iniţiativa unor viitoare economiste din Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. De atunci îşi urmează misiunea, aceea de a pregăti viitoarele antreprenoare, de a construi punţi între diverse generaţii de specialişti în economie, cu ajutorul unui amplu evantai de evenimente, menite să crească nivelul de dezvoltare personală şi profesională al studentelor şi al antreprenoarelor de mâine.

De-a lungul anilor, aplicând metode de educație formală și non-formală în contextul educației integrale au familiarizat tinerele studente şi absolvente de studii economice cu mediul de afaceri, cu piaţa muncii şi cerinţele acesteia, cu contextul socio-economic, prin organizarea de traininguri, conferinţe, seminarii, dezbateri şi activităţi specifice mediului business.

76

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topul firmelor 2015, gala mediului de afaceri arădean

La Arad, Topul Firmelor este un barometru al situației economice locale, oglindind activitatea societăților comerciale care au înregistrat cele mai bune rezultate din punct de vedere economic, în anul financiar anterior. În acest an, numărul premianților a fost mare, ceea ce a demonstrat încă o dată că economia arădeană se află pe un trend ascendent. de Sorin TROCAN Cei mai performanți reprezentanți ai mediului de afaceri arădean au fost recompensați în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Topului Județean al Firmelor. Ceremonia, găzduită de Complexul Expo Arad, s-a constituit într-o adevărată gală a excelenței. „Topul firmelor 2015 este un bun prilej de a lua pulsul economiei reale a Aradului și de a-i evidenția pe cei care au reușit să găsească secretul performanței în afaceri. Clasamentul pentru fiecare dintre categoriile pentru care s-au decernat premii este cel întocmit în baza unor criterii clare, stabilite după metodologia unică la nivel național, a Camerei de Comerț a României”, a declarat arh. Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.

Anul acesta, au intrat în competiția menită să-i evidențieze pe cei mai buni dintre cei mai buni, un număr total de 1567 firme care au fost incluse în top, pe domenii de activitate. Ierarhizarea a avut la bază rezultatele economice ale anului 2014 și s-a făcut conform unui regulament aplicat unitar, la nivel național. Din totalul societăților comerciale incluse în top, 362 au ocupat locul I, 245, locul al doilea, 195, locul al treilea, iar 765 s-au clasat pe pozițiile 4-10. Conform unei tradiții confirmate, în cadrul Topului Firmelor au fost înmânate 94 de Distincții de excelență pentru agenții economici care s-au situat pe locurile 1-3 în ultimii trei ani precum și Trofeul de

excelență, acordat celor 194 firme clasate pe locurile 1-3 în topurile din ultimii cinci ani. „Apreciez drept extrem de reușită ediția de anul acesta a Topului firmelor arădene, mai ales în contextul economic cu totul special al județului Arad. Economia arădeană cunoaște în ultimii ani un adevărat reviriment, oglindit prin câteva date statistice extrem de sugestive. Arad a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare creştere economică, 5,4 %, în condiţiile în care România a înregistrat un nivel pe jumătate, de 2,8 %. Din punct de vedere economic, cifra de afaceri înregistrată în anul 2014 a fost de 5,29 miliarde de euro.

Salariul mediu brut a fost de 2.201 lei, iar procentul şomajului a fost de 2,6 %, sub media calculată la nivel naţional. Ca președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, sunt onorat să reprezint un mediu de afaceri dinamic și prosper care, an de an, dă dovadă de profesionalism și excelență în business, la cele mai înalte cote”, a declarat arh.

Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.

Drept dovadă că economia arădeană se află pe un trend ascendent, față de 63 de companii în clasamentul din 2013, în acest an, 162 de companii din județul Arad au reușit performanța de a se regăsi în Topul Național al Firmelor și au fost premiate în cadrul evenimentului de gală organizat de Camera de Comerț și Industrie a României.

Cele mai performante firme din Alba, premiate WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

77

Camera de Comerţ şi Industrie Alba a premiat şi în acest an cele mai performante, mai creative şi mai puternice companii din judeţ, în cadrul „Topul Firmelor 2014”. Evenimentul, ajuns în acest an la cea de-a XXII-a ediţie, a presupus un clasamentul de business care a inclus peste 1200 de firme din judeţ departajate pe bazele rezultatelor economice din 2014. de Dan LUNGU

Camera de Comerţ şi Industrie Alba a premiat în luna noiembrie companiile din judeţ care au obţinut performanţe şi rezultate economice bune în anul precedent, în cadrul „Topul Firmelor 2014”, evenimentul ajuns la cea de-a XXII-a ediţie.

Clasamentul de business realizat de instituţie a inclus peste 1200 de companii, iar departajarea acestora a fost realizată pe baza rezultatelor economice obţinute de acestea în 2014. În final au fost premiate peste 600 de firme clasate pe primele locuri în domenii precum cercetare, dezvoltare şi high-tech, industrie, agricultură, pescuit, piscicultură, construcţii, servicii şi comerţ-turism. În top nu au fost admise firmele ale căror cuantum, format din suma datoriilor, în legătură cu bugetul asigurărilor sociale, bugetul statului, impozitele şi taxele neplătite la termenul stabilit a depăşit cuantumul creanţelor. „Ca în orice alt domeniu, şi în sectorul economic, performanţa trebuie recunoscută. Este un top transparent şi corect, realizat în conformitate cu legea, pe baza unei metodologii complexe.

Această ediţie a clasamentului bussiness include 1251 de operatori economici, care s-au situat pe primele locuri la nivelul judeţului Alba, în cele şase domenii majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare şi high-tech (43), industrie (325); agricultură, pescuit, piscicultură (123); construcţii (100); servicii (342); comerţ-turism (318). Anul acesta au fost premiaţi 666 de agenţi economici, locurile I-III, vor fi înmânate 113 distincţii şi 75 de trofee de excelenţă” , a declarat Corneliu Orzea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Alba.

Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Alba, instituţia a editat şi în acest an un catalog cu firmele performante din judeţ care vine în întâmpinarea necesităţilor de promovare a companiilor şi a produselor si serviciilor oferite de acestea. Catalogul va fi distribuit pe plan naţional şi internaţional prin intermediul ambasadelor, camerelor de comerţ şi industrie dar şi prin diverse instituţii economice.

Topul societăţilor comerciale în funcţie de cifra de faceri: 1. Holzindustrie Schweighofer SRL (Tăierea şi rindeluirea lemnului) 2. Kronospan Sebeş SA (fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn) 3. Transavia SA (creșterea păsărilor) 4. Bosch Rexroth SRL Blaj (fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie) 5. Star Transmission SRL Cugir (fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule) 6. Pehart Tec SA (fabricarea hârtiei şi cartonului) 7. Romenergy Industry SRL Alba Iulia (comercializarea energiei electrice) 8. Supremia Grup SRL (fabricarea condimentelor şi ingredientelor) 9. Cupru Min SA Abrud (extracţia altor minereuri metalifere neferoase) 10. Elis Pavaje SRL (fabricarea produselor din beton pentru construcţii)

Topul societăţilor comerciale după profitul curent: 1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeș, 2. Transavia SA, 3.

Kronospan Sebes SA, 4. Pehart Tec, 5. Star Transmission SRL Cugir, 6. SC Apa CTTA SA, 7. SC Florea Grup SRL (fabricarea betonului), 8. SC Jidvei SRL Filiala Alba (cultivarea strugurilor), 9. Bosch Rexroth SRL Blaj, 10. SC Rekord SRL Alba Iulia (fabricarea încălţămintei) Topul celor 10 companii exportatoare din judeţ în anul 2014: 1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş, 2. Star Transmission Cugir SRL, 3. Kronospan Sebeş SA, 4. Bosch Rexroth SRL Blaj, 5. Pehart Tec SA Petrești, 6. Romarm SA Uzina Mecanica Cugir, 7. Rekord SRL Alba Iulia, 8. IPEC SA Alba Iulia, 9.

Transavia SA Oiejdea, 10. Simpe SRL Sebeș.

Topul celor 10 companii importatoare din judeţ, în anul 2014: 1. Star Transmission Cugir SRL, 2. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeș, 3. Bosch Rexroth SRL Blaj, 4. Kronospan Sebeş SRL Sebeș, 5. Pehart Tec SA Petrești, 6. Supremia grup SRL Alba Iulia, 7. Albalact SA Oiejdea, 8. Galway Sport SRL Aiud, 9.

Rekord SRL Alba Iulia, 10. Simpe SRL Sebeș Trofeul Creativităţii: 1. SC Albalact SA Alba Iulia, 2. SC Jidvei SRL Filiala Alba, 3.

SC Prefera Foods SA Galda de Jos, 4. SC Dacia Plant SRL Sebeş, 5. SC Supremia Grup SRL Alba Iulia, 6. Consiliul Județean Alba, 7. CISEROM SA Sebeş, 8. Infofarm Sebeș, 9.

Centrul de cercetare proiectare și producție Refractare Alba Iulia, 10. Municipiul Alba Iulia Camera de Comerţ şi Industrie Alba a acordat în acest an şi „Trofeul Excelenţei în Afaceri” distincţie pe care au primit-o 48 de firme din judeţ, iar alte 113 companii care au fost clasate, trei ani consecutiv, pe primul loc în top au primit „Distincţii de excelenţă”.

78

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gala „Best of Business” – afacerile de succes din Alba premiate de Consiliul Judeţean Consiliul Judeţean Alba a organizat şi în acest an o nouă ediţie a evenimentului „Best of Business”, gală prin care instituţia a premiat performanţele economice obţinute în anul precedent de către companiile din judeţ. Într-un cadru festiv au fost oferite distincţii firmelor cu capital românesc şi străin care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică. de Dan LUNGU Consiliul Judeţean Alba a organizat în luna decembrie cea de a IX-a ediţie a Galei „Best of Business”, eveniment prin care instituţia a evidenţiat şi recunoscut performanţele economice obţinute în anul 2014 de către operatorii economici din judeţul Alba. Într-un cadru festiv conducerea Consiliului Judeţean Alba a oferit distincţii firmelor cu capital românesc şi străin din industrie, construcţii, servicii şi agricultură care şi-au adus un aport substanţial la dezvoltarea economică a judeţului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat, în cadrul galei, că „Best of Business” este doar una dintre acţiunile prin care, anual, administraţia judeţeană sprijină şi încurajează mediul de afaceri al judeţului, investiţiile, crearea unor noi locuri de muncă, promovarea exporturilor, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor productive şi promovarea produselor tradiţionale. „Mediul de afaceri este foarte important pentru noi cei care lucrăm în administraţie. În urmă cu 10 ani am simţit nevoia şi obligaţia de a mulţumi tuturor celor care ne oferă locuri de muncă, celor care aduc bani la bugetul local, bugetul judeţean şi bugetul naţional şi până la urmă celor care au avut curajul să investească şi să îşi asume riscurile unei economii concurenţiale.

Aşa s-a născut „Best of business”, un eveniment prin care ne arătăm recunoştinţa faţă de mediu de afaceri din judeţul Alba” a declarat preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, despre acest eveniment.

Premiile „Best of Business 2015” care au fost acordate firmelor au fost stabilite pe baza unor criterii: la industrie fiind investiţii de capital românesc şi străin în economia judeţului, contribuţii la bugetul judeţului, valoarea exporturilor firmelor cu capital românesc şi străin din judeţ, cei mai buni angajatori, locuri de muncă nou create în judeţ de firme cu capital românesc şi străin, crearea şi susţinerea brandului judeţului prin brandul propriu şi implicarea în viaţa comunităţii., iar la agricultură valoare investiţii realizate, valoarea producţiei realizate în sector pomicol şi viticol şi valoarea producţiei realizate în sector zootehnic.

Indicatorii economico-financiari care au stat la baza realizării clasamentelor au fost furnizaţi de către Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribua-

bili, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi firmele din judeţul Alba. În cadrul Galei „Best of Business” din acest an, revista „Transilvania Business” a fost premiată pentru aportul pe care revista şi l-a adus în 2014 la promovarea mediului de afaceri din judeţ.

Best of Business 2015 – operatori economici premiaţi

Întreprinderi Mici şi Mijlocii doMeniul industrie implicare în viaţa comunităţii: Montana Popa Tobimar Prebet Aiud Simodor Grup Grup Tico Romania Instalatorul SA Leier Rom Nova Grup Tipo Rex Livio Dario crearea de noi locuri de muncă în judeţ de către firme cu capital românesc: Nova Grup Albani Forex Prefera Foods Livio Dario Marinex Trans Iviniş crearea de noi locuri de muncă în judeţ de către firme cu capital străin: Star Assembly Tecno Plast Cugir VCST Automotive Production Alba Kosmos Tre cei mai buni angajatori: Tea Ener Rom Trans Ivinis Brol Pigments VCST Automotive Production cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital românesc din judeţ Mobila Aiud Nova Grup Albani Forex Iprodcoop Tea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital străin din judeţ: VCST Automotive Production Kosmos Tre Fair Play Impex Star Assembly Tecno Plast Cugir Broll Pigments Pema Electrotehnic cele mai mari investiţii de capital românesc în economia judeţului: Instalatorul Alba Cons Simodor Livio Dario Tea Tobimar Nova Grup Tipo Rex Albani Forex Montana Popa Prebet Aiud cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului: Star Assembly VCST Automotive Production Tecno Plast Cugir Kosmos Tre Leier Baumit contribuţii substanţiale la bugetul judeţului: Firme cu capital romanesc Nova Grup Prebet Aiud Tobimar Instalatorul Prefera Foods Firme cu capital străin VCST Automotive Production Kosmos Tre Fair Play Tecno Plast Cugir Pema Electrotehnic doMeniul AGriculturĂ FerMe MAri cele mai mari investiţii şi producţii în domeniul agricol precum şi pentru contribuţia substanţială la bugetul judeţului: Transavia Grupul de firme DN Agrar Grupul de firme Jidvei FerMe Mijlocii producţii realizate în sector vegetal: Mecsol Galda Agrobiana Vinţana Sebeşana Frăţia 92 Ecovert producţii realizate în sector pomicol, viticol şi floricol: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Vitivinicolă Blaj Pomicola Boz

Domeniile Boieru Ciumbrud Plant Molnar Mol Exim Super Rosa Csiki producţii realizate în sector zootehnic Albatros Gold Bioterra Stazoo Agro-Lact Golden ProdImpex Sipig Ferm Aberden Angus investiţii noi în agricultura judeţului Alba Hemflax Europe SRL Sarmi Fruct Întreprinderi mari doMeniul industrie criteriile de nominalizare şi premiaţii pentru intreprinderile mari implicare în viaţa comunităţii Transavia Grupul Jidvei Albalact Florea Grup IPEC IAMU Supremia Grup crearea de noi locuri de muncă în judeţ de firme cu capital străin Star Transmission Bosch Rexroth Apulum Saturn crearea de noi locuri de muncă în judeţ de către firme cu capital românesc Transavia Florea Grup Alpin 57 Lux Elis Pavaje Grup Jidvei UM Cugir cei mai buni angajatori Supremia Grup Transavia IPEC Star Transmission Albalact Bosch Rexroth Grup Jidvei cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital străin din judeţ Bosch Rexroth Star Transmission Rekord Apulum Saturn cele mai mari valori ale exporturilor a firmelor cu capital românesc din judeţ Uzina Mecanică Cugir IPEC Transavia Oprean IAMU Supremia Grup Matin Maier Ariesul Conf

EVENIMENT cele mai mari investiţii de capital străin în economia judeţului Star Transmission Bosch Rexroth Rekord Apulum Saturn cele mai mari investiţii de capital românesc în economia judeţului Transavia IPEC Grup Jidvei Florea Grup Elis Pavaje Oprean Albalact Supremia Grup IAMU Alredia contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme cu capital străin categoria Mari contribuabili Bosch Rexroth Star Transmission Apulum Saturn Rekord contribuţii substanţiale la bugetul judeţului – firme cu capital românesc categoria Mari contribuabili Transavia UM Cugir IPEC Grup Jidvei Elis Pavaje Albalact Supremia Grup Alpin 57 Lux intreprinderi Mari IAMU Ciserom Matin Maier Arieşul Conf. crearea şi promovarea brand-ului judeţului prin propriul brand: Albalact, Jidvei, Alpin 57 Lux, Transavia, IPEC implicarea asociaţiilor profesionale de fermieri în dezvoltarea economiei judeţului Alba: Asociaţia Ţara Vinului Alba Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine Alba Asociaţia Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba Transilvania Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România Asociaţia franco-română de dezvoltare agricolă AFRODA parteneri în dezvoltarea economiei judeţului: Transavia, Albalact, Jidvei, Supremia Grup, Ipec, Alpin 57 Lux, Bosch Rexroth, Star Transmission

79

80

EVENIMENT

Preşedintele CJ Alba: Alba este un judeţ prietenos cu mediul de afaceri WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat într-un interviu pentru Transilvania Bussiness că administraţia judeţeană a încercat în ultimii ani să dezvolte un parteneriat serios, legal şi prietenos cu mediul de afaceri. Şeful CJ Alba susţine că firmele din Alba merită recunoştinţa administraţiei judeţene pentru locurile de muncă pe care le susţin şi mai ales pentru banii pe care îi aduc la bugetul de stat.

A consemnat Dan LUNGU

Transilvania Business: Domnule preşedinte de ce organizează Consiliul Judeţean Alba un eveniment prin care premiază reprezentanţii mediului de afaceri din judeţ?

Ion Dumitrel: În urmă cu 10 ani am simţit nevoia şi obligaţia de a mulţumi tuturor celor care ne oferă locuri de muncă, celor care aduc bani la bugetul locale, bugetul judeţean şi bugetul naţional şi până la

urmă celor care au avut curajul să investească şi să îşi asume riscurile unei economii concurenţiale. Aşa s-a născut „Best of Business”, un eveniment prin care ne arătăm recunoştinţa faţă de mediul de afaceri din judeţul Alba. Am mulţumit şi în acest an celor care fac afaceri serioase şi cred că este un lucru normal ca noi, administraţia publică, să facem asta. Dacă nu ar fi aceste firme nu am putea vorbi despre o viaţă normală pentru locuitorii judeţului Alba, nu ne-am putea gândi la investiţii în infrastructură sau utilităţi.

Transilvania Business: Domnule preşedinte cum a fost din punct de vedere economic ultimul an pentru administraţia judeţeană dar şi pentru mediul de afaceri din judeţ?

Ion Dumitrel: Ne bucură faptul că acest an a fost un an de creştere economică în judeţul Alba, un an în care au crescut veniturile la bugetul judeţean din impozitul pe venit cu peste 10 la sută. Asta înseamnă per ansamblu că afacerile în judeţul Alba au mers mai bine anul acesta şi sperăm noi să se menţină acest trend de creştere economică reală şi sănătoasă. Îmi doresc şi ne dorim cu toţii ca anul viitor să fie la fel de bun, mediul de afaceri să se dezvolte tot mai mult şi noi investitori să vină în judeţul Alba. Investiţia mare care se face acum în judeţul Alba în infrastructură, şi mă refer la autostrada Sebeş – Turda, cu greutăţile pe care le întâmpină, va fi finalizată până la urmă şi sperăm să fie un magnet pentru investiţii şi să ajute la dezvoltarea economică a unor zone aflate pe traseul autostrăzii. Ne dorim ca infrastructura din Munţii Apuseni să fie pusă la punct astfel încât şansele de dezvoltarea a zonei să fie mai mari, ne dorim ca în judeţul Alba investitorii să găsească şi o forţă de muncă bine calificată şi de aceea investim în sus ţinerea învăţământului tehnic. Consiliul Judeţean Alba îşi doreşte o dezvoltare economică a judeţului în toate domeniile fie că e vorba de agricultură, industrie, servicii sau turism.

Din fericire, judeţul Alba nu a cunoscut regres economic nici măcar în perioada crizei economice, iar acest lucru s-a datorat unui mediu de afaceri inteligent care a ştiut cum să se adapteze dar şi admi nistraţiilor locale care au ştiut cum să devină par teneri corecţi şi prietenoşi ai investitorilor.

Transilvania Business: Cum aţi simţit activ sprijinul mediului de afaceri din judeţul Alba?

Ion Dumitrel: Avem parteneriate cu numeroase companii din Alba care au dorit, ca pe lângă investiţiile lor, să susţină şi comunităţile în care s-au dezvoltat.

Astfel în sănătate am primit un sprijin important din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

partea mediului de afaceri, iar aceste finanţări acordate de diferite companii sunt de câteva ori mai mari decât cele acordate de Ministerul Sănătăţii. Spun acest lucru pentru a vă demonstra cât de implicate sunt firmele din Alba faţă de judeţul în care s-au dezvoltat.

Sunt multe companii care au sprijinit financiar reabi litarea şi modernizarea unor secţii din Spitalul Judeţean Alba sau dotarea cu aparatură performantă.

Suntem parteneri pe proiecte ce privesc sănătatea dar şi în alte proiecte culturale, de susţinere a învăţă mântului sau sportive. În concluzie reuşim să ne adu năm cu toţii şi să ne dăm mâna în interesul lo cui torilor judeţului Alba.

Transilvania Business: Domnule preşedinte care este „reţeta” prin care judeţul Alba a reuşit să atragă în ultimii ani investitori mari precum Bosch Rexroth sau Daimler?

Ion Dumitrel: Vreau să vă spun sincer că şi eu m-am întrebat de ce au venit aceşti investitori puternici în judeţul Alba. Răspunsul l-am primit în urmă cu câţiva ani când se deschidea o nouă investiţie la Blaj, iar Ambasadorul Germaniei de atunci mi-a spus că judeţul Alba a fost ales pentru că în timp şi-a câştigat o ima gine de judeţ serios, prietenos cu mediul de afaceri.

Povestea acestor investiţii e foarte lungă, însă în câteva cuvinte vă pot spune că aceşti investitori doresc ca administraţia locală şi instituţiile statului să îi ajute şi să nu îi încurce, vor respectarea legii de ambele părţi şi practic un parteneriat corect, legal şi prietenos. Un avantaj pentru judeţul Alba au fost şi oamenii, serioşi şi muncitori, iar investitorii au găsit acolo unde s-au locat forţă de muncă bine calificată.

Cu unele companii mari din judeţ noi avem şi un parteneriat prin care susţinem învăţământul dual şi am înfiinţat Şcoala Profesională Germană Alba Iulia.

Prin urmare orice investitor serios investeşte în zona în care găseşte un mediu prietenos, oportunităţi de dezvoltare, forţă de muncă foarte bine calificată şi uşa deschisă la administraţia locală. Reţeta succesului o reprezintă oamenii zonei, calitatea şi pregătirea forţei de muncă dar şi o tradiţie de colaborare între firmele respective şi firme din judeţul Alba. Important pentru noi şi pentru localnicii care beneficiază de aceste investiţii este faptul că în cadrul discuţiilor pe care le au companii de acest nivel pentru dezvoltarea unor investiţi, judeţul Alba este bine apreciat şi pentru modul în care se comportă autorităţile cu investitorii.

Transilvania Business: Domnule preşedinte care este „argumentul de aur” pentru care un investitor ar trebui aleagă judeţul Alba? lon Dumitrel: În primul rând ar trebui să ştie că nu o să îi ceară nimeni ceea ce nici un investitor nu îşi doreşte să i se ceară, adică nu i se vor condiţiona investiţiile de anumite interese personale ale celor obligaţi să le dea avizele sau autorizaţiile necesare. În al doilea rând forţa de muncă se găseşte în judeţ, iar oamenii, pe lângă faptul că sunt calificaţi, sunt serioşi şi muncitori. Un argument la fel de important este infrastructura judeţului, iar Alba are una dintre cele mai bune reţele de drumuri judeţene din România. Un investitor îşi doreşte forţă de muncă calificată, sprijin pentru infrastructură şi multă seriozitate. De fiecare dată ne-am ţinut cuvântul dat unii faţă de alţii. Ştiţi cum este până la urmă? Cuvântul dat trebuie respectat şi lucrul acesta am încercat noi să îl facem, iar investitorii care au venit în judeţ ştiu acest lucru şi cred că sunt cea mai bună carte de vizită pentru Alba.

EVENIMENT

81

82

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premiile elitei în afaceri Topul Național al Firmelor - CCIR

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) i-a premiat pe cei mai performanţi oameni de afaceri din România, în cadrul Galei Topului Naţional al Firmelor, ediţia a XXII-a, organizată în data de 5 noiembrie, la Centrul Expoziţional Romexpo. de Ionuț OPREA Cu acest prilej, Camera de Comerţ şi Industrie a României a acordat premii de excelenţă în afaceri şi jurnalism. “Camera de Comerţ este singura entitate abilitată printr-o lege organică să facă acest gen de clasament numit Topul Firmelor. Este o lucrare foarte complexă, care ţine cont de o metodologie unică la nivel naţional, o lucrare care reprezintă nu neapărat o premiere a mediului de afaceri, dar şi o carte de vizită a mediului de afaceri din România”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban, în deschiderea Galei TNF 2015. „Pe primele 10 locuri există 6.630 de companii, cu o cifră de afaceri totală de 115, 6 miliarde de euro şi un profit din exploatare de 9,1 miliarde de euro. Cel mai important aspect este că aceşti 6.630 de agenţi economici angajează 1.059.383 de salariaţi”, a punctat Daraban. Cosmin Marinescu, Consilier Prezidenţial, a transmis mesajul

Preşedintelui României, Klaus Iohannis, felicitând companiile şi reprezentanţii lor, cei care „sunt la originea performanţelor economice, prin eficienţă, talent şi iniţiativă. Toate acestea sunt ingredientele unei guvernanțe corporatiste de succes, de care economia României are atât de mare nevoie”. În continuare, Marinescu a susținut că „de la dumneavoastră, de la laureații din această seară, guvernanții trebuie să învețe lecţii importante, astfel încât să remedieze durabil neajunsurile mediului de afaceri. (…) În prezent, economia României arată semne îmbucurătoare. Investiţiile străine, deşi departe de nivelurile de dinaintea crizei, sunt în creştere. Acest trend trebuie susţinut în continuare. Pentru a genera o creştere sustenabilă, investiţiile străine se cuvine să exploateze domeniile cu potenţial competitiv, iar natura lor să nu fie predominant speculativă”. Topul Naţional al Firmelor, celebrat în cadrul unei Gale la care au participat peste 600 de invitaţi – companii, reprezentanţi ai Autorităţilor, ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, a fost organizat în baza unei metodologii axate pe indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi a capitalului angajat. Ediţia a XXIIa din 2015 a Topului Naţional al Firmelor a clasat, pe primele locuri la nivel naţional, 602 de firme care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech; 2.424 de companii industriale; 359 de firme din domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului; 269 de firme din construcţii; 2.035 din sectorul serviciilor şi 941 din comerţ-turism. Dintre acestea, 941 de firme au primit Premiul Naţional (locul I), în timp ce 815 de companii s-au clasat pe locul II şi 734 companii pe locul III. Primele trei locuri însumează o cifră de afaceri de 87,3 de miliarde de euro.

Tradițiile Văii Târnavei Mici păstrate la Bălăușeri WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DEZVOLTARE RURALĂ

Situată pe malul drept al râului Târnava Mică, comuna Bălăușeri este una dintre cele mai interesante așezări din județul Mureș, mai ales prin prisma localităților aparținătoare, Bălăușeri, Chendu, Agrișteu, Dumitreni, Filitelnic și Senereuș, localități încărcate de istorie. Satul Bălăușeri, spre exemplu, este consemnat în documente încă din anul 1247 cu denumirea ”Bala nom vis”.

83

de Alin ZAHARIE

Astăzi, în comuna Bălăușeri se poate observa o revigorare economică a zonei, în capul listei fiind Brutăria Eldi, cu sediul în localitatea Agrișteu. ”Ne putem mândri cu cea mai mare brutărie din județul Mureș, care, de câțiva ani și-a dublat capacitatea grație unui proiect pe fonduri europene.

Eldi a adus foarte multe locuri de muncă în zonă, contribuie foarte mult la absorția forței de muncă din comună, implicit la nivelul de trai al locuitorilor comunei Bălăușeri”, susține primaril Sagyebó István.

La revigorarea economică, un rol important îl are și agricultura, numărul fermierilor care au început să repună pe picioare acest sector fiind în creștere în ultimii ani. ”Agricultorii au început să arendeze și să comaseze terenurile, lucru care ne dă speranțe pentru producțiii agricole cu un volum mai mare și mai eficient. Sunt cel puțin 10 fermieri mari la nivelul comunei care cultivă între 30 și 100 de hectare, ceea ce acum aproape opt ani, când am devenit primar era ceva de neconceput. Desigur, acest lucru nu este un merit de-al meu, economia de piață practic i-a împins spre această soluție”, a spus primarul Sagyebó István.

Tot la capitolul tradiții, comuna Bălăușeri se poate mândri cu vinurile sale, producătorii localii fiind stimulați pentru a produce vin de calitate grație tradiționalului concurs de vinuri de aici care în 2016 își va serba a 20-a ediție. ”Zona Bălășeriului este renumită în ce privește cultura viței de vie.

Tradiția viticulturii datează de secole aici, dezvoltată de sașii care au fost colonizați pe aceste meleaguri în secolele XIVXV. Ne mândrim cu vinuri foarte bune, dar, din păcate, imediat după revoluție, până în 2005, au fost distruse o parte din plantațiile de viță de vie. Cu toate acestea, spre fericirea noastră, mulți tineri au dobândit curaj și au început să replanteze suprafețe cu viță de vie. Această poftă de a lucra a fost foarte mult influențată de tradiționalul concurs de vinuri de la Bălăușeri. De atunci, calitatea vinului s-a schimbat foarte mult, tinerii fiind stimulați prin acest concurs de vinuri, dar și oameni ceva mai în vârstă care au făcut vin de

Amprenta șasilor

Unele dintre localitățile comunei poartă amprenta sașilor, care au întemeiat comunități în zonă cu secole în urmă, ultimii dintre aceștia luând calea Occidentului imediat după revoluție. ”Soarta sașilor din zona Bălăușeriului a fost una tragică. Cei din Filitelnic în septembrie 1944 au fost nevoiți să se refugieze și s-au stabilit în Austria, iar cei din Senereuș au fost deportați în anul 1945 la muncă forțată. Majoritatea s-au reîntors, dar începând din anii 70-80 sașii au fost vânduți RFG-ului, iar în 1990-1992 au plecat și ultimii sași”, a menționat primarul comunei Bălăușeri.

când se știu, dar prin acest concurs au început să facă un vin de calitate. Fără această competiție, fără acest concurs de vinuri, probabil că această tradiție ar fi de mult uitată, cel puțin de localnici care au neglijat multă vreme această ramură a agriculturii. Treptat, treptat se redescoperă acest potențial și să sperăm că vor fi investitori din localitate care vor planta suprafețe mai mari de viță de vie. După modelele europene, a fost înființat și la Bălăușeri un Ordin al Cavalerilor Vinului care contribuie ca și aspect, dă o altă aură acestor manifestări cum sunt concursurile de vinuri. Cel care dă un impuls major acestei tradiții viticole rămâne concursul de vinuri care anul viitor va ajunge la ediția a 20-a, organizat în fiecare lună martie. Aceste concursuri pot spune că au adus un profit, nu vorbesc aici de material ci de un profit spiritual”, a spus Sagyebó István.

Investiții în infrastructura rutieră

Ultimii ani a consemnat și o accelerare a investițiilor la nivelul comunei, în capul listei fiind cele legate de reabilitarea de drumuri. ”Sperăm ca în primăvara anului viitor să avem toate drumurile comunale modernizate. De asemenea am reabilitat căminele culturale, sediul primăriei a fost adus la toate standardele cu ajutorul fondurilor europene, școlile sunt puse la punct, utilate, reabilitate în întregime sau parțial”, a afirmat primarul comunei Bălăușeri.

Pentru perioada următoare investițiile vor continua grație proiectelor din fonduri europene, respectiv dotarea căminelor culturale, modernizarea iluminatului public, precum și găsirea de soluții pentru accelerarea proiectele pentru apă și canalizare la nivelul comunei Bălăușeri.

84

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premiile Media de Excelență s-au reinventat minunat la Opera Națională Cea de-a 12-a ediție a Premiilor Media de Excelență organizate de Amprenta Advertising a avut loc la Opera Națională Română din Cluj Napoca, în data de 27 noiembrie 2015. În comparație cu edițiile trecute, evenimentul din acest an a beneficiat de un decor de poveste, de un program cultural bine închegat și a pus un mare accent pe eleganță. de Alin BOLBOS

În 2015, Amprenta Advertising a dorit să schimbe tiparul și să seteze un nou standard pentru Premiile Media de Excelență.

După o muncă asiduă de luni de zile, echipa agenției a reușit ce și-a propus. Schimbarea locației a fost decisivă pentru a da un suflu nou evenimentului și a-l ridica la un alt nivel, iar opțiunea pentru Opera Națională a fost potrivită. Andreea Marin, fosta vedetă TV, a însemnat, de asemenea, o alegere inspirată ca prezentator al evenimentului, ea achitându-se cu profesionalism de această datorie. Spre deosebire de alți ani, acordarea distinctiilor a decurs fără zgomote de fond, momentul beneficiind de atenția totală a sălii, cei de pe scenă fiind onorați cu ropote de aplauze. Spectacolul de operă de la final a fost magnific, orchestra și artiștii Cristina Păsăroiu și Florin Estefan arătându-și, din nou, măsura marelui lor talent. Bufetul și momentele de socializare au urmat firesc spectacolului mu-

zical, încheind la superlativ un eveniment adevărat, poate cel mai important eveniment de gen din Transilvania.

Excelență la Hidroconstrucția

În cadrul Galei, revista Transilvania Business l-a premiat, la categoria Business, pe inginerul Cornel Naic, reprezentantul companiei Hidroconstrucția SA, cel care a pus umărul la numeroase proiecte care au schimbat în bine viața locuitorilor din Transilvania. “Sunt foarte onorat că am urcat pe această scenă, pe care n-am mai fost de 25 de ani. Atunci, dădeam admitere la Teatru și aici făceam pregătiri. Am picat cu brio, de vreo 3 ori, maestrul Dem Rădulescu m-a rezolvat, pentru că

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nu aveam ureche muzicală. Am ales atunci un alt drum, am devenit inginer constructor și nu îmi pare rău. Am participat alături de colegii mei din Hidroconstrucția la marile proiecte care au construit România, baraje, drumuri, depozite de deșeuri, rețele de apă-canalizare. Mulțumesc pentru acest premiu!”, a declarat Cornel Naic.

“Sunt foarte bucuroasă sa fiu invitată la Gala Premiilor Media de Excelență din mai multe motive: unu pentru că am onoarea să prezint acest eveniment, doi pentru că există oameni care apreciază și premiază valoarea. Bucuria este cu atât mai mare cu cât, la Cluj-Napoca, oamenii frumoși apreciază munca semenilor lor. Pentru aceasta şi nu numai vreau să mulţumesc celor care construiesc şi susţin o Gală de acest gen, într-un mo-

EVENIMENT

ment în care cultura și recunoașterea excelenței sunt în umbră.

Pentru mine, acest eveniment inspiră calitate, eleganță și respect”, a declarat Andreea Marin.

Gala Media a fost oferită de EBS România. „Acest eveniment are o importanță majoră pentru Cluj și pentru mass-media locale. Ne dorim să sprijinim astfel de inițiative și să creăm, alături de organizatori, un cadru propice de a aduce în fața comunității diferite valori autohtone”, a declarat Diana Stănese, Senior Vice President EBS Romania.

Evenimentul a fost susținut de: e Office‚ Vivinco, Studium Green, Jidvei, Electrogrup, Borsec, Albalact, Cesiro House All, Brantner, Megamix, Teraplast, Bogart Construct, QClinic și Electrica Distribuție Transilvania Nord.

85

Multora le place Jazzul

86

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru că la nivel internaţional, muzica de Crăciun cuprinde în mod obligatoriu hituri lansate de celebrul Frank Sinatra, managerul Jazz Day, Tudor Vesa a organizat pentru clujeni un concert special, care a împletit bucuria de a cânta piesele celui mai bine vândut dintre artişti scenei mondiale, cu apetitul publicului pentru arta improvizaţiei, reeditând succesul de anul trecut al Christmas Jazz Day. de Alice Valeria MICU

Au urcat pe scenă în aplauzele publicului Gabriel Farkas & Band din Ungaria și orchestra clujeană Gaio Big Band, condusă de neobositul profesor Stefan Vanai.

Nu doar muzică bună, nu doar jazz, ci şi un tribut adus carismaticului artist Frank Sinatra au fost ingredientele unui spectacol receptat atât de bine de public, încât s-a desfăşurat cu casa închisă, iar organizatorii au programat şi un al doilea spectacol.

Seara s-a încheiat cu un jam session, adică un spectacol bazat pe improvizaţie şi care s-a desfăşurat la Charlie Pub. „O mare îndrăzneală din partea noastră, ne-a mărturisit Ştefana Giurgiu, din echipa de organizare, sufletul multor evenimente de entertainment din Cluj, ţinând cont că am pus în scenă de două ori, în aceeași seară, concertul #Sinatra100. În plus, show-ul a fost regizat împreună cu artistul, care a fost foarte receptiv la propunerile noastre, la piesele pe care ni le-am dorit, la invitaţia de a cânta pe scenă cu un Big band local, sub bagheta unui mare dirijor şi profesor de jazz, Ștefan Vannai.

A fost un show şi o ediţie îndrăzneaţă, așa cum ne propunem să fie fiecare ediție a Christmas Jazz Day, prin asocierea cântecelor de Crăciun cu un jazz pe alocuri excentric. Cu două săptămâni înainte de Crăciun, încercăm discret să aducem sărbătoarea mai aproape de sufletul nostru. Îmbinarea într-un singur show dintre notele exEdiția a 5-a a Zilei Internaționale a centrice de jazz şi melodiile aparte de Jazzului, o gală a improvizației în Crăciun este o demonstraţie de jazz, din aprilie, anul viitor, va orbita îndrăzneală. Anul acesta am avut în jurul melodiei TAKE FIVE. Unul parte de un concert aparte adus tribut din cele mai cunoscute standarde de lui Frank Sinatra. Pentru fiecare specjazz, Take Five, va avea parte de tacol de jazz pe care îl punem în influențe și reorchestrări ieșite din scenă, ne place să venim cu concepte comun. Organizatorii promit o noi şi din câte observăm, clujenii abordare inedită a melodiei stanapreciază îndrăzneala noastră şi ne dard, la care se vor adăuga influențe bucură cu săli pline de fiecare dată, simfonice, militare, tradiționale, folacesta fiind, cred, al cincilea concert clorice și lăutărești. Biletele pentru cu casa închisă”. aprilie 2016 deja se achiziționează de Spectacolul de Crăciun este un conpe Biletmaster (http://bit.ly/Bilete_ cept diferit faţă de Gala dedicată Zilei JazzDay2016) și până la finalul lunii Internaționale a Jazzului şi vine să îl ianuarie au preț unic pentru orice loc completeze, să încheie un an plin de din sală. evenimente dedicate jazzului şi să domolească puţin agitaţia de peste an.

“Cel din aprilie a pornit ca o nebunie acum 4 ani şi e o gală a improvizaţiei, niciodată cu acelaşi desfăşurător, niciodată nu ştii la ce să te aştepti, din momentul în care ai ajuns public. Deşi noi, ca organizatori, ne pregătim pentru două-trei ore de spectacol, în momentul în care se dezlănţuie totul şi ultimul artist, de obicei vedeta serii, urcă pe scenă nu prea mai putem controla în ce direcţie merge concertul, e o comunicare fantastică între public şi artist

şi, de multe ori, concertele au durat cu o oră mai mult decât erau programate. Aşadar, ce se întâmplă în aprilie e improvizaţie pură, de-a dreptul jam session pus în scenă, unde de obicei avem un număr impresionant de artiști invitați din toate coluțurile lumii. Aceștia vin la ClujNapoca nu să-și prezinte integral albumele proprii, ci să colaboreze cu muzicieni cu care n-au mai cântat niciodată, împreună sărbătorind jazzul şi frumuseţea improvizației care stă la baza lui”, subliniază Ștefana Giurgiu.

“Toate edițiile Jazz Day sunt dinamice și presupun o doză mare de libertate ceea ce le face unice prin prisma momentelor de improvizație care ne-au surprins plăcut de fiecare dată. Pot însă să spun că, deoarece acest eveniment nu poate fi măsurat în concepte clasice, o formulă ideală este greu de definit. Din punctul meu de vedere fiecare ediție este propria ei formulă ideală. Pentru Jazz Day există un plan clar pe o perioadă destul de lungă, dar mărturisesc că nu vreau să mă gândesc prea mult la viitorul acestui proiect, este mult prea frumos ce se întâmplă în prezent, iar împreună cu echipa, artiștii invitați și publicul extrem de receptiv, trăim clipa, deoarece jazzul este cultura muzicii care exprimă prezentul!”, ne-a mărturisit Tudor Vesa, manager al Zilei Internaționale a Jazzului.

Marco Feltrin şi exuberanţa italiană pe tărâm românesc AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

87

„Vinul este dovada constantă că Dumnezeu ne iubeşte şi îi place să ne vadă fericiţi”, spunea Benjamin Franklin, cu acest citat îşi întâmpină pe site cei de la podgoria Petrovaselo vizitatorii. Am avut bucuria de a ajunge chiar în podgorie, unde ne-a primit Marco Feltrin, pe măiestria căruia stă o plantaţie minunată din arealul binecunoscut al Recaşului. de Alice Valeria MICU Sursa foto: http://there4ndbackagain.com/

Prezenţa ta în România este strâns legată de podgoria Petro Vaselo. În afara acestui context, ai fi ajuns aici?

Am venit în Romania prima data în 2011 când s-a construit crama pentru a lua parte la prima campanie de vinificare şi am venit de curiozitate. M-am întors în 2012 tot pentru perioada de vinificare şi de atunci am ramas la Petro Vaselo. Sincer nu cred că aş fi venit în România altfel. M-am oprit aici pentru că am găsit o echipă foarte tânără cu care am legat o prietenie frumoasă de la început şi proprietarul mi-a dat libertatea de a crea vinurile dupa propria mea viziune, lucru care mi-a demonstrat că are încredere în mine, chiar dacă sunt tânăr.

De unde vii tu, Marco Feltrin? Fă-ne să înţelegem ce caută aici un italian care ştie să facă vin?

Eu m-am născut în Vittorio Veneto, în nord-estul Italiei. Aici fac ceea ce am făcut şi când eram în Italia sau în Franţa sau în California, unde am avut precedente experienţe de lucru, încercând să exprim teroir-ul acesta prin vin.

Care a fost cea mai importantă lecţie despre vin pe care ai învăţat-o?

Cea mai mare lecție învăţată despre meseria aceasta mi-a dat-o bunicul meu. El îşi făcea vin pentru consumul propriu acasă, iar cand eram copil mi-a spus un lucru: ”calitatea vinului se face în plantaţie, tot ceea ce poţi să faci în cramă este să încerci să pierzi cât mai puţin din ea”. În familia ta s-au cultivat struguri, s-a făcut vin sau eşti primul care a ales această carieră? În afară de bunicul meu, care făcea vin pentru el, familia mea nu se ocupa cu business-ul acesta, mama este asistentă medicală şi tata are o firmă de eletronică.

E greu de promovat un vin românesc faţă de cel italian sau franţuzesc. Cum e să faci vin în România, cum e piaţa vinu-

lui aici faţă de alte pieţe pe care le cunoşti?

Este greu sa îl promovezi pe piaţa externă, din cauza faptului că România nu a reuşit încă să îşi construiască o imagine de ţară producătoare de vin de calitate. Piaţa vinului de calitate în România este la început, dat fiind faptul că în Romania s-a păstrat aceeaşi imagine şi cultură a vinului din trecut. Un lucru pozitiv trebuie spus, consumatorul devine din ce în ce mai curios şi vrea sa descopere cât mai multe lucruri despre cea ce înseamnă un vin bun.

Cum a fost întâlnirea de la Bucureşti cu alţi trei oenologi, cu tine ca cel de al patrulea muschetar? Ce vinuri ai prezentat şi cum le-ai ales?

A fost o searaă foarte placută; Oliver, Ghislain şi Laurent sunt trei oameni şi enologi de nota 10, şi mi-a plăcut mult să petrec o seară alături de ei şi de vinurile lor. În seara respectivă am prezentat următoarele vinuri: ”Maletine” care este un Chardonnay Barricat; ”PV Gran Cru” este făcut din Cabernet Sauvignon şi Merlot, din struguri stafidiţi şi ”Kotys” care este un spumant nedegorjat (vinul este încă în contact cu drojdia) obţinut din Pinot Noir şi Chardonnay. Le-am ales pentru că la fiecare dintre ele găsesc ingredientele unui vin de calitate: eleganţa şi echilibrul din ”Maletine”, corpolenţa şi structura lui ”PV Gran Cru”, iar ”Kotys” reprezintă evoluţia. „Vinul este poezie îmbuteliată” este citatul ce-i aparţine lui Robert Louis Stevenson şi pe care îl găsesc pe acelaşi site. Între ele este o poveste frumoasă, cu vinuri alese, făcute cu dragoste şi pricepere, ce arată lumii că România poate dărui din comorile sale cele mai curate, alese bob cu bob, esenţa din adâncuri lucind într-un pahar cu stil.

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Singurul cultivator de hrană pentru păsări ornamentale Miklos Gyula, din Bălăușeri

de Alin ZAHARIE

Valea Târnavei Mici oferă un loc prielnic agriculturii, datorită condițiilor climaterice existente, astfel că prezența fermierilor care au înțeles ideea unui business de succes este pe deplin justificată. Pe lângă pregătire, răbdare, bani, e nevoie și de pasiune. Pasiune pe care am găsit-o pe deplin la Miklos Gyula, administratorul SC Fitoserv SRL Bălăușeri.

De loc din apropierea Târnăveniului, mai exact din localitatea Dâmbău, Miklos Gyula, a poposit la Bălăușeri după absolvirea Facultății de Agronomie de la Cluj în 1977, fiind repartizat la CAP Bălăușeri. În scurt timp avea să devină inginer șef, funcție pe care o va îndeplini până în 1991. Oportunitățile ivite după revoluție au fost destul de palide, ba pe cont propriu, ba în cadrul unor diferite societăți, până în momentul când s-a decis să pună pe picioare o afacere. Așa a apărut SC Fitoserv SRL, la care se adaugă și o firmă având ca activitate comerțul cu pesticide. ”Terenul pe care îl cultiv se află în lunca Târnavei Mici, în zona localității Bălăușeri. Terenurile din zona noastră sunt foarte bune pentru agricultură, cu un aport freatic foarte bun. Suntem feriți de cele mai cumplite secete, datorită luncii Târnavei Mici, plus că precipitațiile sunt ceva mai frecventre în această zonă. În prezent fac agricultură pe 96 de hectare, 12 ha teren propriu, restul fiind arendate. Pe lângă această societate agricolă am și o fitofarmacie, eu aprovizionez zona cu pesticide și ierbicide. Nu cred că aș putea să rezist fără partea fitosanitară, fără comerțul de pesticide. Agricultura în general se închide la zero, pesticidele sunt cele care aduc surplusul”, a precizat Miklos Gyula.

Partea interesantă în ce-l privește pe Miklos Gyula este dată culturile de pe cele aproape 100 de hectare pe care le lucrează. Dacă sfecla de zahăr este o cultură care nu miră pe nimeni, la fel și cea de soia sau rapiță, nu același lucru se poate spune despre plantele pentru păsări ornamentale, cultivate pe o suprafață de 15 hectare. ”Locomotiva culturilor este sfecla de zahăr, urmată de cultura de soia și cerealele de toamnă. La aceste culturi se

adaugă ceva care nu prea se cultivă în zona Transilvaniei, și anume plantele pentru păsări ornamentale. Asta înseamnă mei, glanț, ciumizi sau sorg. Le cultiv într-o rotație de șase ani pe o suprafață de 15 hectare”, a menționat Miklos Gyula.

De ce tocmai mei ?

”Medicul veterinar de la noi din sat, Fulop Iosif, un mare fan al păsărilor mi-a sugerat să cultiv mei, deoarece ei cumpără cu bani grei acest produs de la Târgu-Mureș. Înainte de 1989 am cultivat mei și la CAP, unde am avut în plan o cultură pe o suprafață de 5 hectare. Așa am cunoscut, practic, tehnologia acestei culturi. În 1996 am început deja să cultiv mei și de atunci o fac fără întrerupere până în ziua de azi. Cultura de mei este o plantă care nu dă producții prea mari, cea obișnuită fiind de 2.500 de kilograme la hectar, dar prețul e cam dublu față de cel al cerealelor de toamnă, ceea ce înseamnă cam 5 tone pe hectar, calculat în grâu. În ce privește glanțul, această cultură produce cam 1500-2000 de kilograme la hectar, prețul este cam de trei ori față de grâu, iar ciumizul sau mohorul uriaș se recoltează cu foarfeca, după care se bagă în colivie la păsări. Prețul este în jur de 5 lei

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

kilogramul. Din câte cunosc sunt singurul cultivator de plante pentru păsări ornamentale din Transilvania. Am găsit o nișă unde nu prea e încărcată piața. Am o relație foarte bună cu păsărarii din Transilvania. Oamenii nici nu se gândesc cât de mulți papagali sunt în Transilvania.

Sunt foarte mulți crescători de păsări, la Târnăveni, Mediaș, Brașov, în secuime, am relații foarte bune și cu cei din Bistrița. Se spune că cunosc mai mulți crescători de păsări decât se cunosc ei între ei, de multe ori vin la mine și mă întreabă de vreun crescător sau altul”, a spus fermierul Miklos.

Producții bune și nu prea

În ce privește restul culturilor, pe primul loc se situează sfecla, urmată de soia și rapiță, producțiile fiind deseori afectate de condițiile climaterice. ”La cultura de sfeclă de zahăr am avut anul trecut netul de plată în jur de aproape 100 de tone pe hectar. În acest an cred că voi avea undeva la 80 de tone. La soia, am obținut în anii trecuți în jur de 4.000 de kilograme la hectar, iar în acest an am obținut o producție de 2.700 kilograme la hectar. În timplul înfloritului a fost o secetă puternică, și planta nu s-a ramificat, a rămas cu un singur fir pe plantă, fapt ce a dus la o producție de 2.700 de kilograme la hectar, deloc satisfăcătoare pentru mine”, a menționat administratorul SC Fitoserv SRL. După cum îi place lui Miklos să afirme, în agricutură după o satisfacție vine întotdeauna și o insatisfacție, fie că e vorba de vreme, fie de preț. ”Au fost ani când m-am putut lăuda că nicio cultură nu e în pierdere, cum a fost anul 2014. Anul trecut a fost unul bun din punct de vedere agricol, mult mai bun decât 2015. Condițiile de preț din acest an sunt sub cele de anul trecut. Practic, la producții mai mici, avem aceleași prețuri. Anul acesta e ceva mai dificil, deși a pornit foarte bine. Soia s-a produs mai puțin, la fel și la sfeclă de zahăr. Aici ne-a afectat și scăderea prețului zahărului. Noi am considerat un an reușit acela în care sfecla de zahăr a fost rentabilă.

Producțiile nu pot spune că sunt slabe, dar problema e că prețul zahărului a scăzut cu 25 %. Noi înțelegem și fabrica, după scăderea prețului la zahăr. O explicație ar fi faptul că Cuba, puternic producător de zahăr, a ieșit de sub embargoul american, iar de atunci prețul la zahăr a scăzut foarte mult. Dacă înainte prețul pe tona de zahăr era de 605 euro, acum prețul e de 350 de euro pe tonă. Sfecla dacă nu este sprijinită, va pierde bătălia cu trestia de zahăr”, crede Miklos Gyula. În ce privește satisfacțiile aduse de munca în agricultură, inginerul Miklos rămâne modest, dar extrem de sincer, în legătură cu profitul de pe urma agriculturii. ”Am trei angajați, care duc o viață decentă. În ce mă privește, nu pot să mă laud prea tare, soția are aceeași mașină de 13 ani, iar eu o Dacie papuc de 10 ani care de mult ar trebui schimbată. Prioritățile însă sunt altele, utilajele agricole, nicidecum mașina personală. Mai e nevoie de un combinator, de o combină, e nevoie de multe altele pentru a ține pasul și a face treabă bună”, a menționat Miklos.

Viitorul pe mâna tinerilor fermieri

Mai rentează să faci agricultură? Se pare că da, dacă a stârnit interesul tinerilor din zonă, lăudați de ing. Miklos, pe unul chiar nominalizându-l că ar putea să-i preia ștafeta. ”În Bălăușeri, suprafața agricolă este acoperită.

Dacă cineva nou vine să facă agricultură, nu mai are loc, doar dacă promite un preț mai bun pentru a lua teren în arendă decât oferim noi. Există la noi un coleg mai în vârstă pe nume Törok István care, are un nepot care promite foarte mult în ce privește agricultura. Domnia sa are peste 80 de ani și l-a convins pe nepotul său să se ocupe de agricultură. Când acest tânăr pe nume Menyhárt Botond a terminat facultatea, atunci i-am dat 30 de hectare de teren pe care să le lucreze. El are 28 de ani, se dezvoltă foarte bine, are ambiția tinereții. La 62 de ani te gândești la retragere și cum acest tânăr are stilul meu de a lucra, probabil el va prelua ștafeta activității mele”, a concluzionat ing. Miklos.

89

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Modelele revoluționare menite să salveze zona de munte Cum poate fi salvată gospodăria țărănească montană?

Pentru prima dată, Bistrița a fost gazda Conferinței Naționale a Forumului Montan din România. În cadrul conferinței care reunește de 11 ani cercetători, profesori unifersitari, organizații profesionale și nonguvernamentale s-au dat exemple de bune practici și modele revoluționare menite să salveze zona de munte, puternic încercată de modernitate. de Bianca SARA

Gazda din acest an a Conferinței Naționale a Forumului Montan din România, organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Muntelui a fost Bistrița, pentru prima data fiind ales un oraș din afara Capitalei. Evenimentul a avut loc în 11 decembrie.

Tema conferinței din acest an a fost „Parteneriatul Montan Internațional pentru anul 2015 - produsul montan, munții și schimbările climatice”. Pentru a înțelege importanța unei astfel de conferințe dedicate omului muntelui este necesar să ne îndreptăm atenția asupra unor cifre: 38% din suprafața României se încadrează în categoria „zonă montană”. Aici trăiesc 3,6 milioane de oameni, în peste 3500 de sate răspândite de-a lungul Munților Carpați. De asemenea, în jur de 30 % dintre fermierii din Europa sunt români.

Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă oamenii muntelui nu sunt de neglijat. Imposibilitatea valorificării produselor muntelui îi alungă pe țărani spre orașe sau chiar spre alte țări, care le oferă venituri decente. O altă cauză care va duce în timp la disparitia gospodăriei țărănești de munte, cred specialiștii, este fărâmițarea pământului, suprafața medie a unei gospodării fiind de sub 4 hectare.

Pentru a contracara dispariția gospodăriei țărănești de munte, cei prezenți la conferința de la Bistrița au prezentat modele și programe pilot care deja și-au arătat eficiența și care pot fi multiplicate și implementate la nivel național.

Unul dintre vorbitori a fost Emil Iugan, directorul MISS Grup și vicepreședintele Forumului Montan din România, care a dezvoltat comuna Lunca Ilvei printr-o fabrică de prelucrare a lemnului. „Am reușit să promovăm un concept de dezvoltare integrat pe baza resurelor locale. Acest sistem se poate vedea reprezentat în comunele Lunca Ilvei și Șanț și poate servi ca

model de dezvoltare locală. Am avut în vedere patru paliere: identificarea resurselor locale, printre care pădurea, iarba, dar și apele, piatra, fructele de pădure și plantele medicinale; dezvoltarea infrastructurii locale agricole, un sistem de valorificare locală a producției agricole și dezvoltarea gospodăriei țărănești de munte”, a precizat Emil Iugan.

Acesta spune că o soluție este asocierea, dar și dezvoltarea unor „instrumente” care să îți permită să ridici prețul produselor, cum sunt depozitele de cereale, centrele de colectare a laptelui sau unitățile de procesare și păstrare a fructelor.

Deși statul oferă, prin diverse măsuri, posibilitatea achiziționării și dezvoltării unor asemenea „instrumente”, ideea de asociere, care este necesară pentru accesarea acestor fonduri nu prea este îmbrățișată în comunitățile de producători.

Stâne și întreprinderi sociale, pe model elvețian și norvegian

Ovidiu Spînu, reprezentanul Federației Agricultorilor de Munte Dorna a mizat și el pe aceleași principii, prezentând două proiecte revoluționare, care au sprijin elvețian și respectiv norvegian.

Primul presupune modernizarea stânelor din Carpați, păstrându-se însă rețetele tradiționale, gustul de altădată, dar și rasele de animale românești. Este modernizată însă procesarea, păstrarea și ambalarea produselor de la stână. Produsele lactate au parte și de un brand, menit să promoveze cum se cuvine bunătățile de la stână.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Concret, în 6 locații din țară, din județele Vrancea, Neamț, Suceava, Harghita, Mureș și Bistrița-Năsăud au fost amenajate stâne și saivane moderne. „Constituie modele care pot să fie replicate, având parte și de import de know-how și experiență elvețiană. Stânele tradiționale nu corespund din niciun punct de vedere standardelor, iar noi vrem să schimbăm asta”, a mai spus Ovidiu Spînu la Bistrița. În cadrul proiectului au fost amenajate și locuri pentru adăpat și s-a îmbunătățit calitatea covorului ierbos printr-un sistem ciclic de pășunat. Ciobanii sunt și ei atrași nu doar cu condiții decente la stâne, ci și cu un program de formare profesională, care lipsea cu desăvârșire din această zonă de activitate.

Proiectul are în vedere și un sistem de înțărcare timpurie a mieilor, care vine să facă economie de lapte. Mieii vor fi alimentați cu lapte praf, costul acestuia fiind la jumătatea celui al laptelui de oaie, cu care se hrănesc momentan mieii.

Acest proiect este dublat de încă unul care presupune realizarea unei întreprinderi sociale, pusă pe picioare în județul Suceava, la granița cu județul Bistrița-Năsăud. Proiectul a luat forma unei unități de prelucrare a fructelor de cultură, tehnologia pretându-se însă și pentru procesarea plantelor medicinale și a ciupercilor. „Întreprinderile sociale vin în sprijinul culegătorilor, care de multe ori reprezintă cazuri sociale. Se preconizează că mulți dintre culegători vor veni să-și proceseze fructele într-un sistem igienic și profesionist. De asemenea, vor fi angajate la această unitate și persoane cu dizabilități și cu probleme financiare”, explică Ovidiu Spînu.

Acest proiect este aproape finalizat, testându-se deja utilajele de prelucrare a fructelor.

Experimentul Ardan sau cum cooperațiile chiar funcționează

Cel mai hipnotizant vorbitor al conferinței a fost, cu siguranță, profesorul și inginerul Petre Cătineanu. În 2007, acesta a pus bazele unei cooperații pentru valorificarea produselor din gospodăria mică în satul Ardan, comuna Șieu, județul Bistrița-Năsăud. „Grupul de producători s-a născut din necesitatea de a comercializa și a obține un venit cu produselor din gospodărie. În prima săptămână de la constituirea acestui grup de

AGRO TB

producători am ridicat prețul laptelui de la 60 de bani la 80 de bani, în următorul an la un leu și 25 de bani. Așa din aproape în aproape am reușit să vindem laptele la un preț care să fie rentabil pentru țărani”, rememorează Petre Cătineanu începuturile cooperației.

Această asociere a micilor producători a avut rezultate nesperate. Nu doar că s-a reușit creșterea prețului laptelui, ci s-a ajuns la performanța ca aproape toate gospodăriile din sat să fie la standarde europene.

Cu tancuri de răcire, centru de colectare, depozite pentru fructe și chiar mașină pentru transportul laptelui, grupul de producători din Ardan își permite nu doar să stabilească prețul, ci și să își aleagă clienții. „În acest an a crescut numărul de vaci din sat de peste patru ori. Mai mult, în această zonă măsura 141 pentru fermele agricole de semi-subzistență a fost accesată în proporție de 80 %”, a completat Cătineanu seria de recorduri „made in” Ardan.

Potrivit profesorului, micii producători nu reușesc să supraviețuiască pe piață tocmai pentru că nu dispun de tancuri de răcire, nu au centre de colectare, depozite pentru fructe și nici terminale pentru vânzarea mieilor. Asta pentru că nu se asociază, iar când o fac, nu folosesc subvențiile primite de la stat în folosul animalului. Așa se face că producătorii sunt la mâna procesatorului, care stabilește prețul.

91

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Nu este sfârșitul, acesta este doar începutul” Jan Kadanik, CEO al Ameropa Group, acționarul majoritar al Azomureș

de Ligia VORO Foto: Alex TOTH

Povestea de succes de jumătate de secol a Azomureș continuă. Cel mai important producător de îngrășăminte chimice din România, partener de încredere al fermierilor români și cu o contribuție importantă în ceea ce înseamnă agricultura României a finalizat un program investițional amplu, în valoare de 240 de milioane de euro, care asigură viitorul Azomureș și nu numai.

Evenimentul de inaugurare a investițiilor a avut loc în două fragmente, unul în centrul de comandă computerizat al Azomureș, iar cel de-al doilea, mai amplu, la Complexul President, unde a fost reconstruită istoria Azomureș, de la înființare până astăzi și i s-a conturat viitorul. Jurnalistul Radu Soviani, moderatorul ceremoniei de inaugurare, a fost liantul istoriei Azomureș. Ni l-a prezentat pe Ilarie Opriș, un angajat din prima echipă a combinatului, “o parte din istoria Azomureș, cel care în urmă cu 50 de ani aprindea sitele a ceea ce se numea Combinatul de Îngrășăminte Azotoase Tîrgu Mureș”, cum avea să îl prezinte moderatorul.

“Se împlinesc 50 de ani din momentul în care am avut onoarea ca împreună cu colegii să pornesc prima instalație de pe platformă, instalația de acid azotic. Era în 1965. Mulți dintre dvs. nu erau născuți atunci. A fost un moment deosebit pe care nu am să îl uit niciodată. Și iată astăzi stau în

fața dvs. și vă spun cu mândrie în suflet doar atât: felicitări, domnilor, jos cu pălăria! La fel ca și acum 50 de ani, astăzi sunt la fel de emoționat, un start nou pentru Azomureș, un start nou pentru orașul meu, pentru oamenii de aici. (…) Nu pot să nu remarc, cu tristețe, că acum suntem în fosta fabrică de articole de pielărie și tot astăzi se inaugurează pe un amplasament al unei fabrici un nou mall. Poate așa înțelegem mai bine ce înseamnă Azomureș pentru noi toți, pentru orașul acesta, pentru țara noastră, un Azomureș modern, la standarde europene”, a subliniat Ilarie Opriș.

Fostul angajat al Azomureș a mai amintit de contribuția pe care combinatul a avut-o în prezervarea folclorului românesc, a suportului acordat dezvoltării artelor plastice, precum și în managementul politic al județului și al orașului.

Provocarea anului 2012 pentru sărbătoarea prezentului

Povestea de succes a AZO a alunecat, încet, spre trecutul recent, spre prezent și spre viitorul companiei. Directorul general al AZO, Mihai Aniței, a recunoscut că a fost o mare provocare să gestioneze acest proiect investițional.

“Mulțumesc foarte mult că sunteți aici, la un eveniment important în istorie. Domnul Opriș a spus de câteva ori 50 de ani, acum 50 de ani nici nu eram născut. Această investiție de 240 de milioane de euro, care va continua, asigură, de fapt, viitorul Azomureș. Și vă spun asta ca simplu inginer, asigură viitorul orașului, asigură viitorul județului și pot să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afirm că asigură și viitorul țării prin ceea ce facem pentru agricultură. Sunt mândru că sunt contemporan cu acest eveniment, sunt mândru că fac parte din echipa Azomureș, AZO cum îi spunem noi, sunt mândru că sunt român. Conduc o companie românească, doar banii sunt elvețieni, care contribuie la valoarea adăugată a României. Când am venit în AZO, acum trei ani, am văzut un munte de probleme, neam minunat, dar nu prea mult și ne-am apucat de treabă.

Investiția a fost de mare anvergură, teoretic, nu putea fi realizată în 3 ani, însă, iată-ne aici, după trei ani, gata să apăsăm butonul de pornire. Dacă mă întrebați dacă a fost greu, da, a fost foarte greu, a fost o provocare, în special pentru mine, a fost cea mai mare provocare a vieții mele și vă spun că am experiență, chiar dacă încă nu am 50 de ani. Am reușit să ajungem în această zi datorită angajaților de la Azomureș, datorită acestor oameni minunați care astăzi sunt pensionari, datorită oamenilor minunați care astăzi sunt angajați, datorită echipei de proiect, și cu pasiune, cu dăruire și cu mult profesionalism am ajuns în această zi.

Practic, acest succes este al tuturor, al autorităților locale, al Primăriei, al Consiliului Județean, este un succes al nostru, al tuturor, al orașului nostru”, a fost mesajul directorului general al AZO, Mihai Aniței.

A fost momentul după care auditoriul a fost conectat la istoria AZO prin intermediul imaginilor. Rând pe rând s-au derulat sub ochii participanților momentele cheie din viața companiei până astăzi când noile investiții au fost inaugurate. Cincizeci de ani comprimați într-un film de câteva minute care sunt însă o dovadă de rezistență, de viziune, pasiune și profesionalism.

Noile investiții în creuzet

De la ceremonia de inaugurare nu a lipsit o delegație a acționarului majoritar, compania elvețiană Ameropa.

Reprezentant al Board-ului Ameropa Group, CEO Jan Kadanik, a prefigurat viitorul companiei și un nou program investițional pentru următorii cinci ani.

“Vă mulțumesc că ați venit astăzi aici pentru a sărbători acest moment important cu noi. Am venit, pentru prima oară, în Tîrgu Mureș în martie 2012, am petrecut 3 luni în acest oraș frumos și mi-am promis că acest proiect va fi un succes. Am fost norocoși să găsim o echipă de oameni minunați care conduși de Mihai Aniței să realizeze cea mai mare investiție din istoria Azomureș într-un timp record.

Suntem pe deplin dedicați și promitem să fim un partener bun municipiului Tîrgu Mureș, județului Mureș, agriculturii românești și României. Cred că astăzi am făcut un pas mare pentru a deveni un partener mai bun al celor anterior menționați. La finalul discursului meu aș vrea să vă ofer o informație: acesta nu este sfârșitul, acesta este doar începutul, ne-am încălzit doar și vom continua, veți vedea în următorii cinci ani”, a anunțat Jan Kadanik, CEO Ameropa Group și membru al Board-ului Ameropa.

Povestea merge mai departe

Printre invitații speciali ai evenimentului s-a numărat Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, Jean-Hubert Lebet. Mesajul său a fost unul elegant și onorant pentru angajații Azomureș cărora li se datorează o mare parte a acestei reușite.

“Sunt fericit că sunt alături de dvs., că am șansa să urmăresc povestea Azomureș, a fost o experiență plăcută. Vreau să felicit autoritățile locale, regionale, naționale pentru sprijinul acordat Azomureș. Dar ca Ambasador doresc să insist asupra părții române în această investiție, datorită dvs., a

AGRO TB

93

românilor, a angajaților, această investiție a fost posibilă, datorită respectului pentru mediu, respectului față de resursa umană, când spui ceva și faci. (…) Mă simt acasă pentru că un proiect elvețian este implementat de români.

Vă felicit, într-adevăr puteți să fiți mândri că sunteți Români și ați reușit să implementați acest proiect. În calitatea mea de ambasador am nevoie de povești de succes din România pentru a explica restului lumii care nu înțeleg că România este o țară frumoasă cu oameni deosebiți. Am nevoie de povești de succes și vă asigur că voi duce această poveste de succes a Azomureș ca unul dintre cele mai bune exemple de poveste de succes despre cooperare între autorități și un investitor elvețian”, a transmis Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, Jean-Hubert Lebet.

Participanții au mai avut parte de un moment vizual, un film scurt ce ne ducea cu gândul spre ceea ce este astăzi AZO, precum și de unul simbolic, dezvelirea de către directorul general al companiei, Mihai Aniței, a unei machete cu trei turnuri de răcire, care uneau, prin Azomureș, două state – România și Elveția.

Ce înseamnă noul AZO?

Din primăvara anului 2012, atunci când a primit din partea statului român, prin intermediul unei autorizații de funcționare, garanția că are timpul necesar pentru a moderniza instalațiile de la Tîrgu Mureș, Ameropa a dat startul celui mai amplu program de investiții din ultimii 30 de ani.

Peste 240 de milioane de euro au fost alocate și s-au făcut de atunci pași foarte importanți, iar planul de conformare impus de autoritățile de mediu este respectat cu strictețe.

Verificările periodice ale autorităților competente au scos în evidență progresele realizate. Proiectul a constat, printre altele, în modernizarea instalaţiei de producere a Ureei, modernizarea instalaţiilor Amoniac III şi Amoniac IV şi construcția unei noi stații de tratare a apelor industriale.

Investiția inaugurată la Tîrgu Mureș este de șase ori mai valoroasă decât sumele investite în perioada 1998-2013, iar media anuală a investițiilor din ultimii trei ani este de peste 20 de ori mai mare decât media anuală a investițiilor de până în 2013.

Au fost investite astfel: 86 de milioane de euro modernizarea instalațiilor Amoniac III și IV 78 de milioane de euro uree 12 milioane euro pentru o stație de epurare nouă 10 milioane euro pentru modernizarea stației de tratare a gazelor evacuate de la instalațiile de azotat de amoniu 3 milioane euro pentru construirea unei instalații de tratare a gazelor evacuate la coșul NPK 1,8 milioane euro camera de control centralizată pentru instalaţiile Amoniac şi Uree 550.000 euro modernizarea turnului de granulare NPK

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Biodiversitatea și agromediul, cărțile câștigătoare pentru satul românesc

Biodiversitatea include toate speciile și subspeciile care constituie viața pe Pământ și, din păcate, din cauza schimbărilor climatice, sistemelor de producție intensivă, construcțiilor și poluării, aceasta este tot mai afectată și mai văduvită de resursele ei, iar consecințele se simt în natură și în viața oamenilor. de Ligia POPA

Pentru conservarea biodiversității a fost semantă la Rio de Janeiro, o convenție specială, la care România a aderat prin Legea nr. 58/1994. Pe de altă parte, Consiliul Europei a realizat o directivă, nr. 92/43, prin care a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă dispariția mai multor specii din habitatele naturale ale florei și faunei și a insistat asupra nevoii restabilirii habitatelor naturale și a speciilor din fauna și flora sălbatică de interes comunitar pentru păstrarea și conservarea unor valori sociale și culturale specifice fiecărei zone în parte.

De fapt, așa cum afirma și Stpen Leiner, șeful compartimentului de Biodiversitate, din DG Mediu a declarat în timpul vizitei pe care a făcut-o în această primăvară în România că cea mai mare comoară a țării este, fără îndoială, bogăția naturală, complexitatea biodiversității și bogăția de plante și animale care, în alte locuri din Europa, nu mai apar. Și tot biodiversitatea este marele atu al comunităților rurale tradiționale, promovate de Prințul Charles, care a spus clar și răspicat că satele tradiționale românești ar trebui să fie un model pentru ceea ce ar trebui să fie viitorul agriculturii europene.

Fonduri pentru păstrarea biodiversității

Tocmai din acest motiv, atât Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, cât și PNDR 2014-2020

cuprind măsuri pentru conservarea biodiversității și conservarea peisajului agro-pastoral. În fostul program de dezvoltare rurală, în cadrul Axei 2- Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural au existat trei măsuri pentru folosirea rațională și corectă a terenurilor agricole. Prima, și cea mai interesantă, a fost Măsura 211- Sprijin pentru Zona Montantă s-au alocat fonduri pentru agricultorii care au decis să nu renunțe la cultivarea pământului și la agricultura durabilă, chiar dacă nu a avut rezultatele așteptate. Așa că în paralel au funcționat Măsura 213- Sprijin pentru zonele defavorizate, altele decât zona montană, și Măsura 214- prin care au fost alocatele fondurile pentru agromediu, prin care fermierii au fost sprijiniți să nu renunțe la agricultura ecologică, tradițională, mai puțin dăunătoare pentru mediu și biodiversitate.

Nici din PNDR 2014-2020 nu lipsesc măsurile pentru păstrarea biodiversității, fiindcă plățile pentru agromediu sunt unul dintre elementele centrale ale noii Politici Agricole Comune, așa că Măsura 10 din noul PNDR va trebui să acopere exact aceste cerințe ale PAC prin protejarea pajiștilor cu înaltă valoare naturală (HNV), păstrarea practicilor agricole tradiționale, prin măsuri extrem de interesante pentru români- Varianta 2.1- lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe și Varianta 2.2- lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente folosite ca fânețepăstrarea pajiștilor importante pentru păsări sau pentru fluturi, adaptarea la efectele schimbării climaticelor, pentru culturi verzi, pentru terenurile în care trăiește gâsca cu gât

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

roșu (în Tulcea, Galați, Vrancea, în general) sau pentru terenurile folosite de fermele în care sunt crescute animale din rase locale în pericol de abandon.

Bani pentru Paradis

Banii oferiți de Europa pentru agromediu nu sunt deloc puțini, iar românii ar putea să îi primească destul de ușor, fiindcă au cele mai multe ferme tradiționale din Europa.

Doar pentru protejarea gâștii cu gât roșu sunt prevăzuți în noul exercițiu financiar 288 euro/hectar/an, adică cu 117 euro/hectar/an mai mult decât prin vechiul PNDR. Pe lângă banii, destul de mulți care se oferă celor care trăiesc în zona cu gâște cu gât roșu, românilor li se oferă pentru acoperirea pierderilor pe care le suferă dacă nu se orientează către o agricultură intensivă multe alte sume.

Prin pachetul 1- pentru pajiști cu înaltă valoare naturalăferrmierii pot primi 139 de euro/hectar/an. Partea bună este că plățile din Pachetul 1 pot fi cumulate cu cele din Pachetul 2, care se pot elibera pentru practici agricole tradiționale.

Acestea au fost stabilite la 107 euro/hectar/an, pentru fânețele lucrate manual și la 21 de euro/hectar/an pentru fânețele pe care se folosesc utilaje ușoare.

Ceva mai mulți bani primesc fermierii proprietari de pajiști importante pentru păsări, care se obligă ca în perioada de plată să nu folosească fertilizanți chimici și pesticide, să folosească gunoi de grajd în limita impusă de nomenclatoare, să nu cosească înainte de 31 iulie și, atunci când cosesc, să cosească dinspre interior spre exterior parcelele protejate, să lase o bandă necosită de 3 metri la marginea fiecărei parcele, pe care să nu o cosească până în 1 septembrie și să nu folosească utilaje în perimetrul respectiv. Chiar dacă unele cerințe par restrictive pentru fermierii români, cei care acceptă aceste reguli pot primi anual 171 de euro/hectar sau chiar 244 de euro/hectar.

Cel de-al patrulea pachet de sprijin pentru mediu face referire la protejarea apelor de scurgerile de nitriți și la înființarea culturilor verzi ca mazărea, măzărichea, rapița, muștarul, lupinul și sulfina. Pentru înființarea culturilor a fost fixată ca dată limită 30 septembrie, iar suma alocată prin noul PNDR este de 126 de euro/hectar/an.

Cel de-al cincelea pachet din Măsura 10 vizează flexibilizarea sistemului de culturi în vederea contracarării efectelor apărute din cauza schimbărilor climatice, prin cultivarea în paralel a unor soiuri de primăvară cu unele de toamnă și cu utilizarea metodelor minimale de lucru, fiind cerută evitarea până și a aratului. Pentru fermierii care acceptă voluntar aceste condiții sunt oferiți 126 de

euro/hectar/an, iar pachetul în sine este unul deschis, care permite combinarea sa și cu alte pachete ale submăsurilor pentru agricultura ecologică.

Pentru protejarea unei specii de fluturi care trăiesc în zona Bucovinei și în județul Cluj a fost creat un pachet special de plăți care le oferă fermierilor până la 263 de euro/hectar/an, ca plăți compensatorii, dacă sunt de acord ca pe terenurile lor, de interes, să nu folosească fertilizanți chimici, să cosească doar după 25 august manual sau cu utilaje mici, să nu permită pășunatul excesiv sau îngrășarea în exces a terenului cu gunoi de grajd.

O măsură importantă, poate cea mai motivantă, este cea care protejează gâsca cu gât roșu, iar ultima măsură face referire la conservarea raselor locale de animale, pe cale de dispariție și abandon. Practic, Europa le oferă fermierilor câte 1 euro/cap, pentru ovine, 6 euro/cap, pentru capre, 200 de euro/cap, pentru vaci și bivoli, 200 de euro/cap, pentru ecvidee, și 88 euro/cap pentru porcine.

95